Viaţa Românească, anul XI, nr. 2, 1958

VIATA RO iNtAirCA REVISTÄ A UNIUNII SCRIITORILOR DIN R.P.R.

Din cuprins :

GRIVITA 1933-1958

CiCERONE THEODORESCU : Incrustgri pe ziduri umede RADU POPESCU : Grivita si Al. Sahia (fragment)

CRISTIAN SIRBU : Eu am auzit sirena

Versuri de : GEO BOGZA, MIHU DRAGOMIR, DEMOSTENE BOTEZ. RADU BOUREANU, NICOLAE TAUTU, SZEMLER FERENC, DOMINIC

STANCA, FLORENTA ALBU

BERTOLT BRECHT Povestirl despre Domnul Keuner

CELLA-SERGI-II Fetele lui BarotA (fragment de roman)

PAUL CORNEA .,Tiganiada" lui Ion Budai-Deleanu (I)

IMRE TOTH Matematica si arta

Ov. S. CROHMALNICEANU Cronica literarä

* D. I. SUCHIANU Filmele franceze

TUDOR VIANU _- Shakespeare ca poet al Renagerii

CORNEL REGMAN Perpessicius si istoria literarg

HUBERT JUIN Scrisoare din Paris

AL GIRNEATA Cronica politicS

REVISTA REVISTELOR CARTI NOI MISCELLANEA

FEBRUARIE 1 9 5 8 -ANUL XI www.dacoromanica.ro

VIATA ROMINfASCA REVISTA A UNIUNII SCRIITORILOR DIN R.P.R.

Apare sub coaducerea until comitet de redactie

FEBRUARIE . 1958 - ANUL XI

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL

GRIV1TA

1933-1958

Pag. CICERONE THEODORESCU : Incrustäri pe ziduri umede 5 RADU POPESCU : Grivija si AI. Sahia (fragment) . 8 CRISTIAN SIRBU: Eu am auzit sirena 42

It

GEO BOGZA : Iarnä . .. . .... . . . , 43 Ov. S. CROHMALNIGEANU: Geo Bogza si enciclopedia lum11 zilnice 4 44

*

MIHU DRAGOMIR : Lui Cicerone Theodorescu 46 *

BERTOLT BRECHT : Povestiri despre Domnul Keuner 48 *

DEMOSTENE BOTEZ : Vacantä de varä ; Etliberare 58 RADU BOUREANU : Intoarcere ; Cite ceva din peisagiu 60 NICOLAE TAUTU : Din Carnet de front" 62 SZEMLER FERENC: Garoafe (in rominqte de H. Grtimescu) . 64

*

CELLA SERGHI : Fetele lui Barotá (fragment de roman) . ... 65 *

DOMINIC STANCA: De-a Halea-Malea . 91 FLORENTA ALBU: Pämint pentru un stinjen de ferieire; Satul vine la oras 92

POETII LUM1I

JOHN KFATS : and temeri mä cuprind...; Ultimul sonet (tdimacire de Maria Banuf) . . ........ . .

. 95

ELISABETH BROWNING: Sonetul XIV ; Sonetul XLIII (tti(mticire de Maria Banuf) ..... . . .

. . 96

JIRI WOLKER : De afarä ; Consultatie; Se präkaseste o lume prin paturi 4:1

spitale (in rominefte de Suzana fi Karel Tausinger) . . 97

RECIT1ND PE CLASICI

PAUL CORNEA : Tiganiada" lui Ion Budai-Deleanu (II . 100

www.dacoromanica.ro

Pag. DISCUTI I

IMRE TOTH: Matematica si arta 115

CRONICA LITERARA

OV S. CROHMALNICEANU: Francisc Munteanu: Statuile nu rid niciodatr 129

CRON] CA CIN EMATOGRAFICA

D. I. SUCHIANU: Filmele franceze . . . 133

TEORIE SI CRITICA

TUDOR VIANU: Shakespeare ca poet al Renasterii 142 AL. PIRU: Lucrki monografice ..... ... 154 CORNEL REGMAN: Perpessicius si istoria literail 159 V. MOGLESCU : 0 incercaTe de prozi analitici 166

AU BLICIST ICA

HUBERT JUIN : Scrispare din Paris 171

MISCELLANEA

Semneazd: Radu Albala ; Sonia Larian; B. Elvin; Geo Serban; Dumitru So- lomon; loana Munteanu; Nicolae Caw ; loans Oltes; Lucian Raicu; Horia Bratu; Raluca Iacob 175

CARP NOI

EUGEN SIMION: Victor Eftimiu : Oda limbil romlne" . i 198 I. NEGOITESCU: Ion Frunzetti : Ostrovu/ meu" 201 CONSTANTIN TOIU: Nina Cassihn: Dialogul vintului cu marea" 202 EUGENIA TUDOR: Corneliu Leu: Virsta de aur" ..... 204 L D. BALAN : Aural Gurghianu : Zileie care cIntil" ... 207 ION PAVEL : Paul Constant: Haiducii" 209 RALUCA 1ACOB: Val. Panaltescu: Satira lui Rabelais" . 211 DOMNICA FILIMON: A. P. Cehov : Despre munca literati"' 211

REVISTA REVISTELOR

- Din tari - Con temporamtl" (decembrie 19574anuarie 1958) Tribuna" (decembrie 19574onuarie 1958)

214 215

-De peste hotare - Tempo Presente" 217 Cahiers du Sud" 218

CRONICA POLITICA

AL. GIRNEATA ; Note despre climatul politic francez 299

Erata

La nr. 1/958, la poezia Homer" de Iite Constantin s-au strecurat doug greseli. Astfel: -Sri rindul al dollea se va citi 4/Indir la toe de gindir - in rindul penultirn se va citi recr in loc de sect".

www.dacoromanica.ro

GRIVITA 1933-1958

CICERONE THEODORESCLI

NCRUSTARI PE Z1DURI UMEDE*)

Cuant tnainte

ilia - de-nchisori. Intrau copii, copile, Ieseau bdtrini de-aici, ieseau Whine... Porneau la lupta iardsi, tinereste.

Pe ziduri insd - uriase file - Si vremea tsi povestea lor rdmine... Apleacd-te spre ziduri 1 Si citeste.

Crtmpete

Pe-obratil palizi de perefi crdpa(i, - Crimpele, umbre, soapte, viu alai - De-ai descifra zgirieturi $ i riduri,

Ilinca..." la-nchisoarea de beirbati lar la-nchisoarea de femei: Cake... Asa ar scrie-n tencueli, pe ziduri.

Legämtnt

Sd nu le-ntinzi lihnita lingurd Tremurdlor, poruncilor din blid ! Si-oricit de asprd fie-ti suferinta,

De-ai fi cu moartea-n ochi, lipit la zid, Sd nu cunosti decit o singurd Superioritate - constiinfa.

*) Din poemul COPIII CARTIERULUI". Ciclul Uncle sä reconstittiie prin aceste Incruslari pe ziduri umede" ceva din universul spiritual al eroilor poernului. In inchisoare, dupä grevä.

www.dacoromanica.ro

CICERONE THEODORESCU

Discutie at gardianut

- 0 vdd reglementard la picioare... Nerusinatd-i door din cingettoare Statuia &imitate fdrd membre!

Ti-aiutd la ceva, neispraita? - Ajutd inimii. E Afrodita. - Atunci de ce-o fit goald in decembrie?

Gazeta clandesttnä

Invins 0 beat de-a somnului ispitd, Prietene, tu poate reazemi capul Acuma, hi hirtia tiptiritd...

Dar netstiutul tiraniei gide, - Cerneala, - strdlucqte ca harapul $i rindurile albe parc-ar ride!

Pe tntuneric

Thin spafii intunericul fugea Tenandu-se de-a stelei razd vie: - Ce-I speria? De ce fugea de ea? -It speria pdmintul In robie Cd i s-a smuls de gleznd, - o ghiulea Tiritd dupd el de-o vefnicie.

Räspuns

Ne dojenesti, ne biciui si ne jelui Cd mai luptdm cu urmele acelui Timp blestemat al stilului esopic?

E vie Inca amintirii sumbra Teroare - chid, cu aer filantropic, Umbla trddarea dupd nol, ca umbra.

Memento In bdlfile borhotului imund Fertile miluri - putrezeau la fund. Deasupra apelor - sclipea gunoiul.

$i uncle lighioanele mai latrd, Genunchii tineri scrifeleau in piatrd: - Din greu, biruitor, rdzbea tsuvoiul.

www.dacoromanica.ro

INCRUSTARI PE ZIDURI UMEDE 7

Grad despre Grívíta ...Din pumnul muncitorului, intr-una Sfärmind a intunericului vamd, .5'i-ntors la intilnirea lui cu tuna,

Se-mbrdtitsa profilul ciocanului, pe cer. Cu secera, logodnicd de-aramd Aprinsd lingd boiul lui de fier.

Ultimele stiri Capitalistul, militarul, popa Blesteamd ;I le fund ,si le ploud: 0 stdfie colinda Europa...

Pdmintul incd horcde de crime, Dar neinfrintd-i omenirea noud I ...Da colful ierbii, via, din adincime.

www.dacoromanica.ro

RADU POPESCU

GRIVITA 1 AL. SAHIA*)

lama mai ales, Basarabia pärea un cimitir päräsit undeva In marginea lumii, ascuns sub giulgii de zpadá i presärat cu movilite de morminte orase si sate. Viata pärea a fi de sub pämint, frá vedere, fárá auz. Aici 1-au ajuns totusi pe Sahia, si el a shut sä le prindä numaidecit, primele ecouri ale unor intimpläri neobisnuite la Atelierele Grivita din Bucuresti.

trau cele mai mari ateliere feroviare din tari, un tel de inimä a di- lor ferate, cu muncitori dintre cei mai de frunte ai proletariatului romin, mii, i mii, i mii, - un cartier intreg al orasului. Chid esti In tren intre Bucuresti si Chitila, ori incotro te-ai duce, ori de unde ai veni, atelierele sint In acel loc care parcä s-ar desprinde circular din Impletirea neincetatä a sinelor, pentru a forma un oras de metal si zgurä, cu monumente ciudate, rotunde sau unghiulare, din care des In doge directiile locomotive alunecind usor i pufiind greoi, cm hale enorme prin ale cAror geamuri multicolore se zäresc nesfirsite haosuri In fuziune, din care apar si dispar forme ciudate, corpuri enorme, siluete necunoscute, cu hornuri inalte t subtiri ca niste sägeti, sau scurte si groase ca niste cuptoare, cu macarale zvelte ca niste catarge, cu semafoare care semnaleazá intr-una ceva neinteles cuiva necunoscut, cu coloane de fontä care desfac la mare Ináltime douä brat; inco- voiate i sfirsite cu guri bargi, dintr-una curgInd apä si din alta fläcäri, cu sträzi pe care aleargä sine cu maidane pe care mocnesc mari mormane de jeratec, $ i mai ales cu turn, negru, cenusiu si alb, In valuri, in pinze, in suluri, In rotocoale si in uvite, i cu foc, in vilvätäi si limbi rosii, vinete albastre, verzui si portocalii, i amindouä, fum i foc, se amested, se in- välmäsesc i luptä, se nasc unul pe altul, se ajutä si se inlocuiesc, se string in nebuloase si se despart îri jerbe, acoperind acel pämint ciclopic, apoi dezväluind o portiune, un colt, o patä, virful MIA horn sus, sau gura unui cuptor jos, ochiuf sclipitor al unui semafor, o clädire cenusie, o fe- reasträ rosie, - incit pare o insulä peste care se lasä si se ridicä ceata intr-un neincetat balans de umbre lumini. $i asa cum o vezi din trenurile care ti dau ocol intr-o curbä Indelungatä, ea te atrage si te inspäi- mintä cu rotirea ei de planetä ce se smulge incet, incet, din trupul originar pentru a-si continua singurä plutirea in spatiu.

*) Fragment dintr-o monografio despre Ai. Sahia.

www.dacoromanica.ro

GRwITA SI AL. SAHIA 9

Insulä era, planetä era, intr-adevär, acel atelier gigantic - domeniu al zgurii, patrie a focului, - in societatea romineasa de atunci. Cáci oamettii pe care ii intrezäreai päsind peste fläcári, despicind valurile de him, minuind unelte fantastice, erau altfel decît majoritatea oamenilor tráitori atunci, si ei däduserä uzinei lor de foc si fum un suflet nou, in care se zämislea intr-adevär, o lume nouä. Erau altfel si inaintea societätii timpului, care nu-i putea Intelege si ii ura. Ei ins& o intelegeau pe ea, si o urau. Societatea se iubea pe ea insási, muncitorit se ignorau pe ei, si iubeau poporul intreg si viitorul. Burghezia isi lcultiva instinctele, ei isi dezvoltau inteligenta. Burghezul avea senzatii, muncitorii aveau sensibilitate. De o parte vicii, de cealaltä pasiune. Aici stupiditate, dincolo idei. In- tr-un lagär se credea in fortä in cerälalt in dreptate. Steagul unuia era teroarea, al celuilalt lupta.

Ce punti ar fi putut vreodatä päsi peste asemenea diferente ? Insula muncitoreascä din Grivita acumula färä incetare putere de viatá si Incre- dere In izbindä, care se revärsau in afarä, in posesiunile burgheziei, cu puterea aburului ce tisnea prin teväria infinitá si complicatä a sisternului nervos al atelierului. Chemärile ei limpezi si räspicate, asa cum le dAdea glas Partidul Comunist, al drui spirit era cuptorul cel mai urias al Gri- vitei, erau auzite In alte colturi ale tärii, In alte insule, care chemau si ele. Partidul arunca punti intre ele, le unea si le Inillta pe un enorm talaz revolutionar, iar burghezia se vedea inghesuitä din toate pirtile, pi pared se simtea devenind insulä, la rinaul säu, inconjuratil de un ocean muncitoresc. Se apära din toate puterile, lovea tit putea, orbepte. Si cele mai grele lovituri Ie primeau mai totdeauna locuitorii orapului de zgurä, cáci caileferate reprezen- tau cea mai mare investitie a Statului, pi stringeau la un loc, sub aceeapi Urfa, cel mal mare numär de proletari. Veniturile lor puteau constitui oricind o garantie sau o concestune - de multe ori ambele erau concepute 1m- preunä - acordatá marelui capital international plasat cu dobinzi colo- niale in Romlnia. De aceea, oridecite ori venea vorba de economii - pi de vreo trei, patru ani, de and cu criza, cuvintul ästa suna ca un clopot dogit mai toatä ziulica - prima inspiratie era totdeauna in legäturä cu cäile le- rate - cu personalul bine inteles, si anume cu muncitorii si micii slujbasi, multi cit frunza si iarba. Spinarea acestor amäriti a fost cimpul de exercitiu cel mai predilect al tuturor financiarilor si economistilor crizei, care täiau In ea o fäsie zilnick supusä apoi aprecierii reprezentantilor impru- muturilor internationale. Pentru cä erau foarte avansati $ i foarte cosmo- politi, cuvintele cu care insoteau ofranda nu erau chiar ca la Bucuresti, lingä grätarul cu fleicä : Proaspätä, coane... ride! dar trii härnesite ii cam mirosea a carne friptä, si chiar a curea". Probabil cá bucata era apreciatá dupä cuviintä, dcí la un moment dat, bancherii occidentali tsi trimiserá la Bucuresti reprezentanti permanenti, asa cum consoartele dumnealor, si ale domnilor de pe la noi de altfel, tpi trimeteau jupînesele in hale, sa facä piata. Jupinesele se numeau experti, si erau, pe cinstea mea, demni de acest flume. Dar aveau pi cu cine vorbi, cu cine se intelege ! Era de ajuns sä arate locul, unde carnea li se pärea mai fragedä, culoarea mai apetisantä, tesutul mai mustos. AM. Un semn. Si guvernul ti servea" : o fleicä In singe de la ceferipti, o cotletä de la mineri, o pulpg de la petrolipti, un gad de la functionari, un ditamai mupchiul de la t A-

rani. Operatia, i`n ansamblul ei, purta numele pudic pi prestigios de Con-

www.dacoromanica.ro

RAM POPESCU

ventia de la Geneva". Operatiile zilnice se numeau : economii, curbá de sacrificiu, arierat, relicvat, garantie, cont curent, cont lichidat, dobtrid, compensatie, esalonare, forfait, i naiba mai stie cum. Dar muncitorii, de la Grivita $ i de aiurea, ti spuneau pe romtneste, pe numele adevärat :

exploatare, exploatare capitalistä si imperialist& jaf nerusinat, nesätios, insuportabil.

Insuportabil 1 Ctnd in ianuarie 1933, se anuntä o notiä economie la C.F.R., sub forma unei noi curbe de sacrifichi, cutitul ajunsese de mutt la os. Unul dintre experth strAini era instalat chiar la cile ferate, i crede-rn, nu stätuse cu mtinile in stn. Cu aproap e. un an tnainte, Sabia denunlase In Veac Nou", pe viu, roadele politicii economice de crizä, internationalA si nationalä, In viata muncitorilor de la C.F.R. Ce puteau cuprinde douá- trei coloane de ziar, din multimea infinit a mijloacelor de exploatare, din nesftreitele aspecte ale mizeriei tn care se zbäteau, muncind din greu, cele citeva mii de muncitori de la Grivita? Descrierea amAnuntitä a existentei for nu s-a Incheiat nici pfnä azi, i nici nu e posibilä, cäd conditiile de viatä subuman impuse acelor oameni, s-au realizat In toatä plenitudinea lor oribilä, In fiecare familie, in fiecare casä, in fiecare om In parte. Me- moria nu pästreazä declt un sumbru tablou general, uniforma mizeriei ei a durerii, ei numai arta va mai putea aduna vreodat intr-un singur exemplu, Intr-un caz individual, toate elementele i toate nuantele acelui infernal fenomen colectiv. Fapt e c trei forte proprii i specifice regimului capitalist : crizä, exploatare maximä, teroare neincetatä produceau acolo trei rezultate permanente : foame, boalä, moarte. Si ci muncitorii ajunseserä la limita suferintii si a ribdärii. Mai jos nu puteau cobort Mai mult nu puteau suporta. Au spus nu.

Au spus nu, intr-un spirit de apirare, i deopotrivä intr-un spirit de reprezentare. Au rostit cuvIntul care putea sä-i coste viata, - si stiau cä putea coste viata, i i-a costat, pe multi, viata - In interesul i In numele poporului Intreg. Erau sigurt cl noile mäsuri anuntate nu se vor opri la ei, cä se vor extinde ea o pecingine fatali, rozInd mai adinc In carnea sleitä a tuturor celor ce munceau, - i nimeni, de altfel, nu se In- doia de acest NA. Cineva trebuia sä facä stavilä cu propriul lui trup, acestui asalt mereu repetat, ei care parcA Inainta tot la vale. 0 anumita cafe pe care o lua duemanul fi desemna pe ei pentru misiunea de mare pri- mejdie, le impunea acest mandat märet, Ingrozitor, decisiv. L-au primit färä cea mai mid ezitare, 1-au incleplinit ptnä la capät. Grivita a fost un Termopyle al crizei : drumul spre ultima rezistentä a maselor populare trecea pe acolo. S-au ridicat In calea dusmanului, au primit In piept atacul, au cäzut, au murit, l-au oprit. Ceilalti, cei multi din toate pAr- tite, au avut rägazul necesar pregtirii unor noi lupte. Guvernul, dupä ce a iesit Invingtor, s-a recunoscut Invins, a renuntat la aplicarea noilor curbe de sacrificiu, iar aplicarea Conventiei de la Geneva a lost amtnatä sine die.

S-au apArat pe ei, desigur, si au fost ucii, schingiuiti, zvtrliti in ocne. Dar i-au apärat pe toti i-au salvat. Asta a lost Grivita.

Stii cum au decurs, si cum s-au precipitat evenimentele. Prima tnce- tare a lucrului, la Inceputul lui februarie. Guvernul a lost sincer si animalic emotionat Pentru dou.4 motive. hail, surpriza. Nu se astepta la atita hotä-

www.dacoromanica.ro

GRIVITA §I AL. SAHIA II

rIre. la atita unanirnitate, la atita curaj. Unul din motivele pentru oare calea eeonornici de secAtuire a maselor i se pärea cu deosebire binecuvintatk era si acela al unut presupus $ i sperat rezultat politic: infringerea cerbiciei morale si luptätoare a muncitorimii, prin mizerie. Al doilea, teama de a nu vedea exemplul imitat In alte locuri, de alti muncitori. Stia a asa cum nici un tren care iesea din garä nu va rämtne In drum si-$ i va atinge tinta, tot astfel glasul Grivitei va ajunge in cele mai depärtate colturi ale järii. S-a fisticit, s-a sucit si s-a-nvIrtit, apoi a ales calea obisnuitä :

minciuna si capcana. A declarat muncitorilor ea' acceptä in principiu re- vendicärile lor, toate numai cu caracter economic, si i-a invitat la tratative pentru reglementarea amänuntelor, cerindu-le In acela§ timp sä reia lucrul de Indatä. Muncitorii au crezut. Au reluat lucrul si au delegat cttiva tovaräsi sA trateze In numele lor. Acesta a lost, ca sä zic asa, primul pachet de evenimente, prima etapä a dramei, care se Incheia cu reluarea lucrului si cu publicarea prizAritä a unor nume de delegati muncitoresti...

Atunci, Intre 3 si 16 februarie, citiva báieti au primit, unul dupä altul, scrisori de la Cahul, de Ia Sahia. Ce se petrece la Bucuresti, la Grivita ? Inteleg din gazete cä faptele les din comun, cä grit adevärate evenimente. Culege, te rog, informatii eft mai exacte si anuntä-mä si pe mine, si repede." Asa scria unuia. Altuia : MA exaspereazi faptul cä nu grit in Bucuresti, cA nu pot veni §i eu acolo, acum and Incepe seria marilor IntiMpläri. 4 vrea sä etiu mai mult decit dau ziarele, si sper cA ai sA nrA ajuti cu informatiile tale." In sfIrsit, unui al treilea : A avut loc o grevä la Atelierele C.F.R. ? Am impresia cä asta poate fi Incepu- tul unor evenimente foarte insemnate, did muncitorii de acolo and se mi§cä, insernneazA a se miscä tam Intreagil. Si eu care trebuie sä fiu atft de depart& Mai scrie-mi §i mie, cit mai repede." A§a dar, evenimente", mari Intimpläri", Inceput"... Ce stia Sahia ? Nu mai mutt decit apucase sä afle din editia de provincie a vreunui ziar din capitalä, adicä putin, foarte putin, chi ziarele se lAsau usor sugestionate de guvern pentru a nu face mare scandal si lux de publicitate In jurul agitatier de la cäile ferate. Alte informatiuni nu putea avea, In orice caz nu putuse Ind avea la data la care expedia scrisorile, adicä pe la trei, patru februarie. Deci toate aceste afirmatii se IntemeiazA pe modul lui personal de a intui evenirnentele, pe puterea lui de ptrundere si de discernä- mint in frAmIntárile sociale. Asemenea afirmatil se incadreazA in rindurile previziunilor extraordinare de care prea putini oameni s-au dovedit $ i se dovedesc capabili, in fata unui fapt, a unui orn, a unei opere. Eie dovedesc vocatia lui Sahia pentru viata socialk sensibilitatea lui extra- ordinarä in fata evenimentelor, darul de se duce departeIn viitor rärninind shins legat de realul cel mai concret, dar ce se manifestä In chip alit de turburätor In opera lui literarä.

In clipa aceea Irma, scrisorile nu dovedeau cleat cä Sahia se afla intr-o stare de agitatie extremä, vecinä cu imprudenta. E de la sine inteles ca nici unuia din corespondentii lui nu-i cerea sA-i räspundä la regiment, pe adresa lui de soldat. Ar fi fost culmea I El indica nume si o adres5 uncle se puteau trimite scrisori cu oarecare sansä de a scäpa ne- citite de diversele cenzuri si spionaje basarabene, si In orice caz de cenzura care se exercita cu sigurantä la cazarmá asupra corespondentei ce7

www.dacoromanica.ro

12 RADU POPESCU

tätenilor. Semne cä in duda izolärif militare si a Intunericului specific locurilor, el izbutise sä gäseascä unele usi primitoare si oameni priete- nosi si de încredere. Totusi era o imprudentä ; continutul unei singure scrisori, simple apreciere a faptelor ca evenimente", Inceput" etc., ar fi fost suficientä, mai ales In Basarabia, pentru a da vietii lui intorsä- turi cu totul neasteptate. Si apoi, o zädärnide : ce putea afla et de la niste prieteni, gazetari, intelectuali, cu totul in afará de secretul mivärii muncitoresti ? Toate informatiile lor gazetäreti nu i-ar fi putut spune nici jumátate din ceea ce el stia despre viata de fa C.F.R., despre reven- dicárile muncitoresti, despre starea de spirit a proletariatutui. CA despre cei care ar fi putut intr-adevár sä-i dea informatii noi, pretioase, concrete, acelora nu le putea scrie, si aceia n-ar fi läcut ei, cu sigurantä. imprudenta de a-i räspunde. Scrisorile au rämas färä räspuns, si au rämas un semn al durerii de a fi departe de locul unde se dädea lupta scumpä inimii fui. Sahia 'I'M rodea zähala, ferecat in marginea tärii, ca un cal care a auzit vue- tul bätäliei si a simtit mirosul prafului de puscä...

A urmat a doua serie de evenimente : arestarea delegatilor ale§i de rnuncitori pentru tratativele cu guvernul *i declararea stärii de asediu. Tactica odioasä a capcanei se arita In toatä splendoarea. $i odatä cu ea, Ingustimea de minte pi de suflet a guvernantilor romIni. Judecau muncitorimea la nivelul pi dupä imaginea lor. Ce pi-au zis, ce scontau ? Mun- citorii au reluat lucrul, sint de bunk' credintä. latä un prim fapt de care trebuie profitat cu rea credintä. $i-au trimis delegati la tratative, desigur pe cei mai priceputi pi pe cei mai dirji dintre ei, pe conducitori. Aceptia se bagi de bunä vole In gura lupului, cu bunä credintä, interneiatä pe Inslpi declaratia guvernului. Iatä un al doilea fapt de care ar fi o gre- pall si nu se profite cu cea mai sfruntatä rea credintä. Punern ghiara pe ei, II arestäm, II Inghite pämintul. Muncitorii se trezesc färä conducitori, deci ant cu botul pe labe, paralizati, orbi, muti, o turmii care nu mai are nevoie decit de cileva pleznituri de bici pentru a-i arMa directia, jugul ; care va mai avea curajul sä-pi aminteasa, mäcar, de revendicári, de grevi, de marafeturi" ?

In toatä conptiinta, trebuie sä märturisim ea' Intreaga practicä politicä a burgheziei romine ii indrituia sä endeascä astfel. Caracterul ilotist al concepfiilor despre partid dicta o asemenea opinie. In tara asta, partidele se compuneau dintr-un conducätor si o turmä behäitoare si servilä. Nu cunosc o a doua clasä stápfnitoare care sä-si fi desemnat cu atita consecventä partidele, opiniile, curentele, chiar si interesele, prin nume proprii, si anurne prin numele sefilor". In fond, fn Rominia, burghezul nu mai era de mult liberal, sau täränist, sau radical, sau altceva. El era brätienist, averescan, manist, cuzist, gogist, vaidist, georgist (auzi ! georgist I), iorghist, argetoianist, sau chiar, combinat, gogo- cuzist I Partidul nu era unit printr-un program, atasat de o idee, devotat unui ideal. El era un orn, cu nume, cu avere, cu trecut, cu relatii, cu prestigiu, in spatele druia se Insira o ceatä de oameni care nu aveau nici mácar atit. De aceea si erau atIt de usor de manevrat, de tras pe sfoarä, de invirtit pe degete, si chiar alit de usor de destiintat. Desfiintai omul din frunte, - cumpärindu-1, compromitindu-1, seduclndu-1 prin orice mijloace -, si se termina cu partidul. A presupune o constiintä a masei de partizani, o fortá intrinsecä a acelei colectivitäti, o vointä de

www.dacoromanica.ro

GRIVITA §I AL. SAHIA 13

luptä a celor grupati de bunä voe sub un steag, era o absurditate, o nebunie. Niciodatä nu se pomenise asa ceva, niciodatä *eful nu fusese de- päsit de o idee, niciodatä omul nu putuse fi înlocuit prin oameni. Nu partidele creau pe *efi, ci *efii creau partidele. Prin codrii, prin bälti, la drurnul.mare, mai apäreau încä, uneori, bande de tilhari conduse de oameni tari, priceputi In meserie, aprigi la hiptä : Terente, Munteanu, To- mescu, Balta. Toatä tehnica jandarmeriei tindea spre prinderea sefului : el prins, imobilizat, neutralizat, banda se risipea Intr-o clipa, de parcä n-ar fi existat niciodatä. Ei bine, mecanismul psihic i structura partidelor nu se deosebeau absolut intru nimic de acelea ale bandei lui Tomescu. sau a lui Bait& sau a lui Munteanu. Numai modul de a actiona *i de a vorbi al partidelor era putin diferit, In mai dezgustátor.

Astea erau practicele politice ale burgheziei, a*a era lumea ei *i a*a vedea ea lumea intreagä, In care se vedea numai pe ea *i mäsura ei. Curn spunea un scriitor francez, artist mare, orn politic, *i mai ales orn foarte mindru, fiecare trage la Inältimea lui. Guvernul national-täränesc a tras si el la inaltimea sa, convins cä a tintit capul inima muncitorimii. Dar acestea erau cu citiva stinjeni mai sus, mult mail sus, *i avea sa se do- vedeasci.

In sfir*it, pentru o intirnidare generala, tintind, peste capul Grivi- tei, tara Intreagä, pe care o simtea fierbînd, starea de asechu. Mun- citorii trebuiau sä *tie cä de ad Inainte, totul urma sl se conducä dupá legea martian : *i inimile libere i pIntecul flämlnd. Atelierele puteau fi rnilitarizate, muncitorii mobilizati la lucru, Inchi*i *i judecati la lutean, dupä procedura brutalä i sumarä a consiliilor de rázboi. Situa- tia mi-a rezumat-o de minune, ceva mai ttrziu, un plutonier-major, bi- Undu-se stra*nic pe umär cu palma teapänä : Acu' galonu-i la putere, s-a-nteles ?"

Gata J Totul era terminat, In ordine. Se Indoia cineva ? Ba bine cä nu : se indoia toati lumea. Peste toate calculele guvernului, peste toate másurile, *i chiar peste toate aparentele, omul de pe stradä simtea cá nu se ponte termina asa. El simtea cä in capcanä pica uneori oameni drzstiti, cei ce luptä cu viziera ridicatä, dar nu *i constiinta care Ii Si simtea cä acolo, In cartierul ciudat, necunoscut celor mai multi, In orawl vulcanic Intrezärit din goana trenului, se rosteste o con*tiintä care depá*e*te cu mult fäptura fragilä a unui orn, a zece oameni, a o sun de oameni. Si a*tepta nelirii$it. Erau zile de miez de iarnä, cu zäpadä nu prea multä, dar bine transformatä In stratui de ghian pe trotuare, in turturi ca niste dinti ascutiti ai stresinilor, In privelisti de sträzi vinete

täcute. Era ger, asprul ger al lui februarie, and aerul devine ostil, and respiratia e o luptä, and orice adiere e o pacoste si o pedeapsä.

Era Intr-adevär a*a ? A fost atha ger, atIta ghiatä, atita crivät ? Sá-ti spun drept, n-as putea jura. Poate cä era frigul din sufietele noastre, din sufletele tuturor, care mi se !Area ger mai aspru decit ori- chid. Poate ca era vIntul prevestitor al marilor evenimente, care Inco- voia oamenii, i párea mai puternic, mai täios cleat orice crivat iernatic. Poate, nu *flu. Dar zilele acelea a*a mi-au rämas intipärite In memorie :

geroase, vintoase, vinete, apäsate de toate calamitätile dimei *i ale naturii. Oamenii stringeau umerii, punind capul In piept, circulau mult, täcuti, cad nu puteau sta In case singuri, se Intrebau din ochi, trägeau

www.dacoromanica.ro

RADU POPESCU

cu urechea, tresäreau. Gazetele bäteau cimpii, relatau discutau toate parascoveniile, fAceau zgomot mult, parch' ar fi spus, parca ar l imiplo- rat : hai, sä nu ne mai &dim mereu la asta, sä vorbim despre altceva sä uitäm o clipä I Nimeni nu le lua în searnä. In tonul general scäzut, stäruia aceiasi preocupare, in suf fete tiuia, neintrerupt, un semnal prevestitor. Umblau Incoace si incolo, i cind se hotArau s deschidA gura, sä spunä alte alea, sA se gtndeascä aiurea, se trezeau dintr-odatä nas In nas cu o patrulä, - cascä, arme, cartusiere care atfrnau grele pe cen- tiron, pline: trebuiau sä scoatä actele. Scoteau infricosati un carnet, doug, trei, apoi plecau mai departe, nid nu era nevoie sä-si explice unul altuia. Guvernul umbla" dupä comunisti. 5i In timp ce plecau intr-o parte, náuciti, iar patrulele intr-alta, posomorite, nimeni n-ar fi putut jura cA a väzut un comunist. Dar toti simteau Intr-un chip obscur dar puternic, cum trece comunismul, cum vine spre ei, ii incruciseazA, apoi se duce, cum ajunge din urtnä patrulele una dupg alta, le-o la Inainte se depArteazA, cäci In zilele aka färä rost, In forfota aia färä tel, numai partidul circula drept, mereu in aceeasi directie, spre Nord, din toate directlile. Motociclete pline de politisti inarmati, camioane incArcate cu soldati, jandarmi nenumärati, inundau sträzile, roiau, colcAlau, duduind din motoare, mitraliind din esapamente, tropAind din bocanci, fn cäutarea tmel timbre, a until duh, a unui spirit, prezent peste tot, peste el, Maintea lor, in urma lor, lingA ei, insezisabil, pretutindeni... Ah, ce frig era!

Si Sahia lipsea, si lipsa lui dezorienta si mai complet, si desi absenta ne durea, ne bucuram totusi cä e departe. Ne spunearn cA ar fi fost, cu sigurantä, vizat, häituit, \duet, cA poate, mIcar de data asta, lugubra cazarmä aflatA la sute de kilometri depärtare, ii va fi un adäpost. Nid scrisoare nu mai sosise de la el de vreo säptámtnä, nici o veste. Ne-a povestit mai tirziu Ca' a renuntat curtnd la asteptarea naivä a informa- tiilor de la prieteni mull mai putin informati decit el, si IncA prin scri-

prin postä. Noi credeam cA vtltoarea a cuprins nurnai Bucurestiul, poate cileva alte regiuni muncitoresti din imprejurimi. Am aflat ulte-

rior, primul rind de la el, cä Siguranta jandarmeria incepuserä, in acelas timp, vinätoarea si In Basarabia. In acel teren in care totul lua propoitii monstruoase, In acea lume prezumatä bolsevicä", dubele patrulele coseau. Ce au fost pentru el cele vreo dou'd säptámini urmA- toare primei greve de la Grivita, am reconstituit ulterior, plini de spaimA. Toate unitätile militare consemnate In cazármi, gata a fi scoase in stradä, trupele Incercuind sträzi, cartiere, sate, pentru a facilita raziile atmosfera de teroare i suspiciune a armatei coborInd deodati sub zero, temperature obisnuitä. 5i strecurindu-se prin toarte valurile astea, martor cu ochii larg deschisi, sfAtuitor tainic i plin de tile al soldatilor, Sahia, Sahia singur, ros de grije, inebunit de nerAbdare, furilos de imobilitate,

cu o idee, cu o hotärire nou6 In cap: si vinä la Bucuresti, sä mäcar o sAptäminA, mAcar trei zile, mAcar o zi. Niel o clipä nu i-a trecut prin cap sá piece färA bilet de voe", ascultincl de impulsiunile care-i dädeau ghes. Ar fi Insemnat, mai ales in conditiile acelea, mai ales acolo, sA-si intindä singur mlinile pentru niste cAtuse permanente. Nimeni nu 1-ar fi aprobat, nimeni nu 1-ar li dertat, Nu, era hotärit sä piece cu acte in regulä, obtinind aprobarea superiorilor" pentru o permisie" de citeva

www.dacoromanica.ro

GRIVITA SI AL. SAHIA 15

zile, conform regulamentului interior". Iti Inchipui ce incercare dificilä... Nu izbutise tricä, si a sunat Sirena. Ah, cum a sárit din a§ternut

un ora§ intreg I i Von', si minitrii, i generalii, prefectii, si domnii deputati, si mitropolitii, chiar $ i corpul diplomatic", - cum au särit arsi, frecindu-si urdorile lin colturile pleoapelor, buimaci, galbeni, gin- gavi, duttridu-si papucii, incurcindu-se in mînecile halatului, &rand de spaimá, ingäimind rägusit: Cine e? Gine vine?"

Toatä lumea se revärsä in stradá, apoi curse spre centru, spre centrul depärtat de locul Incereärilor grele, centrul confortabil i atoate- stiutor, §i Incepu sä se Intrebe : Ce s-a intirnplat ?" i altii : A inceput ?"

Ce sä se tritimple, ce sä inceapä ? Ce asteptau acei oameni care crezusera societatea eternä, inexpugnabilá ? Präbusirea o asteptau, livizi, nervosi, Infrigurati, Revolutia o asteptau, pur simplu, Revolutia, sä-i mäture din casele lor, din slujbele lor, din bunurile lor de toate felurile, din linistea lor stupidä, din Impäcarea consimtämintul lor criminal. Altii 0 asteptau, ca pe o solutie de disperare a tuturor mize- riilor Inghitite, ca o solutie oricum, adusä pe tavá de unii mai bärbati mai indrázneti ea ei, - ca ei, care eurbau sira spinärii resemnindu-se. lar altii 0 asteptau cu Incredere ei cu nfidejde, ba chiar u o zvlenire spre locul luptei, cu un gest Ineä nedesivirsit de a urea baricada. Unii Inspäi- Mintati, altii resemnati, unii bueurosi, altil contemplativi, unii violenti, aitii filosoli, In toate feturile pe toate nuantele scirii sociale, stärii materiale, eulturii si arnalgamului sufletesc, 0 asteptau. Crede-mä, timp de trei zile trei nopti, imaginea Revolutiei, cu infinite chipuri, a planet deasupra orasufui, a ocupat sulietele oamenilor, a turburat somnui $ i a ordonat trezirea.

Istoria celor trei zile memorabile, am träit-o pe figura si prin graiul Imbulzelii .extraordinare a sträzii $ i a sufietelor. Fiecare avea o stire astepta o veste, fäcea o presupunere $ i se simtea dator fatä de el rnsusi cu o interpretare : faptele le-am aflat trecute printr-o plasä cu ochiuri foarte mari ochiuri minuscule, - and umflate, cînd costelive, chid precise, cind vagi, chid trunchiate, cind inflorite, si pe másuri ce

alläugau uruele peste altele incercind sä alcätuiascä un trup, trulpul acela era o succesiune fantasticá de linii curbe $ i de linii Mute, de cocoase $ i de gItuiri de hipertrofii si de scleroze.

Am stiut astfel cá rnuncitorii, la aflarea triplei noutäti : arestarea delegatilor, intreruperea tratativelor cleclararea stárii de asediu, ocu- paserä atelierele §i declaraserä greva pe loc, proclamind la rindul lor cä nu vor relua lucrul $ i nu vor päräsi clädirile $ i masinile pinä ce guvernul nu-si va respecta cuviritul dat, nu va elibera pe tovarä§ii arestati $ i nu va reintra cu totul in legalitate. Cine avea 61 de putine cunostinte despre miscarea muncitoreascä Intelegea cä greva cu caracter pur economic-profesional de la triceputul lui februarie, renästea acum cu puler- nicä tendintä de a se transforma in grevä pur politicä, in grevä revolu- tionará. Cine nu avea habar de asemenea distinctii, simtea numai cu tärie ca se ingroasä gluma". Muncitorii aveau curajul sä judece in fata tärii intreaga politicä de crizä a burgheziei. Atha indräznealä zvirlea groaza $ i admiratia In suflet. Ce fortä I Trebuie sä fie pe putin zece, cincisprezece mii", afirma cineva, dupä ce calculase foarte seios hi gind,

www.dacoromanica.ro

16 RADII POPESCU

miscind statistic din buze. Care cinspe mii, dom'le?" relansa un altul, se vede d nu ce-i aia cáile ferate. Sint ca nimic dougzeci cinci de mii". Fiecare duta sä-si rememoreze in gInd silueta, dimensiunile $i aspectul acelor ateliere de atitea ori privite cu indiferentä din tren, pentru a Intelege de unde attia indräznealä, Oita putere. Imaginea care apärea In capetele lor turburate era, desigur, fabuloasä, i asta se vedea din faptul cá mai multi deodatä, cädeau de acord asupra acelora$i cifre Sint ca la cincizeci de mii", i toti se clädeau putin Inapoi, privind speriati spre Nord, sub nävala celer cincizeci de mii. In realitate, i dupä cifrele cele mad demne de crezare, au fost cu totul vreo sapte mii de muncitori, cu ucenici cu tot. Dar fiecare umfla cu credintá suma, pentru a-vi scuza la$itatea, sau pentru a-§i justifica speranta.

Lumea se Inghesuia prin cafenele, prin localuri, pe scärile redac- tiilor, In jurul aparatelor de radio, si mai ales pe trotuare, pä$ind agitat de colo pliná colo, oriunde putea afla o $tire, si mai ales oriunde fiecare se putea simti mai putin singur, - cot la cot, In fata primejdiei nelä- murite, cu alti o mie, fie ei chiar o mie de fricosi. Circulatia automobi- lelor $i a tuturor vehiculelor era fantastid, prin densitate iutealä, purttnd semnul panicii si al ultimelor incerdri de scäpare. Evenimentul neçunoscut, nou infiorator, irnpunea, de la distantä, o trepidatie maxima' tuturor formelor rnieärii, inclusiv vorba, ca suflul unei explozii care ajunge, färä schije, Uri srapnel, fárä fum si färä detunäturä, la mari depärtäri. Din and In and, treceau camioanele jandarmeriei $i ale poll- tiei, pline ochi. Pe sträzile din centru patrulele continuau sä circule, cu aceeasi vitezä färä scop.

Apoi s-a aflat ci grevistii au tnchis portile, s-au baricadat In curtea atelierelor, marctnd astfel, pe de o parte hotärtrea lor nesträmutatä, iar pe de altä parte lipsa fireaseä a oridrei intentii agresive. Stirea aceasta a produs consternare, de parch' ar fi fost semnalul sfirsitului. - Au Inchis portile t Au tnchis portile I Se auzeau glasuri tIn- guitoare, ca i cum ar fi zis : Au dat foe I Au pus dinamitä I Au Inceput executiile I

Dar altii interpretarä faptul dupä vechiul närav : Aha, le e fricä I

Si asa 1-a interpretat si guvernul, care nu se säturase de eroarea cu arestarea delegatilor, $i care, In consecintä, ImpInzi Imprejurimile atelierelor cu trupe. Grevi$tii ráspunserá cu formidabile strigAte : Jos Fascismul Jos starea de asediu r §i lucrurile rämaserä In aceastä situatie ctteva ore.

Strada se zvIrcolea Inebunitä. Simtämintul general era cä acest räzboi dura de multä, de prea multä vreme, $i cä nervii nu mai pot suporta tensiunea infernalä. Telefoanele zbIrraiau, reporterii alergau, dis- páreau, reapäreau, aruncau o stire, controlatä, necontrolatá, auzitá poate tot pe stradä, stirea devenea adevärul acelei a$teptäri chinuitoare. Dar cea mai teribilá, cea mai strivitoare, cea mai definitivä, era $tirea care venea nu se stie de unde, nu se $tie cum, *Urea care venea singurä, pätrundea deodatä In toate urechile, biciuia toti nervii si zguduia toato sufletele satisfäcind In acela$ timp toate imaginatiile. Culmea e ca tocmai *Urea aceasta se dovedea cea mai exacta, ca un fel de glas al luptei de acolo, ca un glas al adevärului care se propaga suveran, indiferent la primirea pe care i-o va face omul, oamenii, deosebiti i nestatornici.

www.dacoromanica.ro

GRIVITA $1 AL. SAHIA 17

$i asa se Insirau, una dupá alta, una adeväratä dupä zece min- cinoase, stirile Tramvaiul 6 nu mai circulä. Nici 19. Grevistii au barat strada Grivitei mai jos de Podul Grant. Ea chlar pinä la Gara de Nord. Se Indreaptä mereu noi trupe spre Ateliere : Jandarmii, Gränicerii, 21 Infanterie, 6 Mihai Viteazul. Toatii politia e mobilizatä.

Neputind face altceva mn clipa aceea, ne-am multumit si noi sä incercAm sä despärtim adevärul de minciunä, cäutind sä" imaginäm mersul real al evenimentelor dupä putinul pe care 11 stiam despre firea muncitorilor, despre starea lor de spirit, despre tactica Partidului. Am fäcut i noi, cu inima strinsä, o aplicatie a lectiilor lui Sahia. $i nu ne-am inselat prea inuit, vai, cind am ajuns la concluzia cA lupta se va slrl intr-o bältoacä de singe muncitoresc. Intre timp, regretarn absenta lui, Incercam sä-i imaginäm reactiunile reflectiile, i suspinam de usurare : bine cA nu-i aici 1 Cäci dacä in clipa aceea nu stiam mai de lac ce se petrece la Ateliere, stiam in schimb cäci asta se IntImpla sub ochii nostri cA in centru i in celelalte cartiere periferice, Sigu- ranta i Politia se arätau grozav de voinicoase. Arestau cu ghiotura, perchezitionau, confiscau. Cenzura, instituitä odatä cu starea de asediu, nu mai admitea presä dectt in mäsura necesarA pentru ca sA existe, ea, cenzura. Incolo, täia orice, tAla adinc si mai ales stirile despre luptele de la Ateliere, pe care nu le lAsa sä pätrundä in public decit sub forma comunicatelor Ministerului de Interne si ale Prefecturii, sau a comentariilor otrávite si a Indemnurilor categorice la masacru ale presei de dreapta. Atitudinea criminaloidä a presei burgheze, care cerea nerAb- dlitoare guvernului restabilirea ordinei", didea burgheziei neasteptate clipe de Incredere si chiar de curaj, care se repercutau in stradä sub formA de rAtoieli subite: LasA, domnule, cti o sl-i Inv* armata minte. Da' ce-i aici, sat fill ctini ?" Apoi toate grupurile aflau, redactille confirmau, cafenelele propagau : Prefectul Poiitiel a plecat la fata locului. Toatä lumea, sau mai toatA lumea, augura iminente clipe de liniste i piAcere, cäci Prefectul fiind Indeobste cunoscut ca nu prea viteaz, deplasarea lui sugera o potolire a spiritelor". Ceva mai tirziu. insä se alla cA domnul Prefect nu s-a oprit destul de departe pentru a nu auzi huiduielite copioase, generoase, neprecupetite ale grevistilor, i cä dezgustat, däduse bir cu fugitii. Unii adäugau chiar, cä masina prefectoralä fusese IntoarsA cu roatele in sus, imobilizatä ca o broasci testoasä, rästurnatä pe spate, si cä Gavrilä, huiduma, fusese nevoit sä se strecoare afarä in patru labe. Orice s-ar spune, cu asemenea tini, clipele de incredere deveneau foarte fugare I

In murmurele i zvircolirile orasului care ciulea urechile de departe, ca spectatorii refuzati la un spectacol de mare galä, nevoiti sä prindä räbufnirile culiselor i impresiile ceior catArati pe garduri, am observat burghezia rominä in clipa primei convulsii. Ei bine, pot sä-ti spun cä o bAgase rfiu de tot pe minecA 1 Stápinitä deopotrivä de stupefactie si de teroare, ca un orb care deschizind deodatä ochii în fata lumii e uluit de a nu o afla asa cum si-o imaginase el Inculat in bezne, si Inspäi- mInfat de a o vedea asa cum e. Isi pierduse siguranta i scäzuse tonul. Pinä i gazetarii, doctrinarii si idecklogii energiei si violentei, erau, dincolo de articolul din ziar sau de declaratiile pline de ifos, flescAiti si sceptici. Ii simteai cä scriind o minoritate rebelä i stráinä de ink-

2 - V. Romineasa nr. 2 www.dacoromanica.ro

18 RADU POPESCU

resele generale", gindesc pur i simplu majoritate", i ei ascun- deau, and dup5 ce vorbiserá de cumintenia i disciplina traditionalä a acestui neam", comentau ingrijorati In cerc mai mult sau mai putin intim : Poti sä tii dad pe armatä se mai poate conta ?... Top o apá si-un päinint Altil, mai nuantati, îi aminteau de preceptele desum- flate ale Contractului Social, $ i recomandau, In general, oarecare" democratie In raporturile dintre conducAtori condusi, pentru imblinzirea ,,claselor populare". Ca In timpul unei eclipse solare care gälbejeste tonalitatea franc5 a luminii, toti erau palizi, Incerc5nati. Am cunoscut cucoane care nu mai ieseau din casä, declarindu-se obosite", si cocosnete care-si tricheiau at mai sus gulerul blänii, i schimbau blana cu un p_alton mai putin voaiant". In localuri, domnea o atmosferä de sobrie- tate siiaicá, elegantii meseni dansatori neobositi privind cu coada ochiului spre cheineri, rielinistiti, intrebindu-se pard dad odatä cu nota nu vor primi o pereche de palme. Plimbäretii de pe Calea Victoriei, campionii mondiali ai chronofagiei se fAcuserä neväzuti, sau circulau gräbiti, privind speriati peste umär dad nu cumva vine revolutia sä-i Insface de ceafä. Pe bara de alamä a Capsei", ecuatorul universului intelectualo-monden al burgheziei, se rezemau acum siluete gtrbovite de neliniste, se rezemau usor, cu teamä, de pard ar fi simtit cá Insusi acest suport al eternitätii a Inceput sä se clatine. $i toti ochii dtau in lungui sträzilor, in aceeasi directie, peste sträzi, peste case, spre Nord, mereu spre Nord. Acolo se dezläntuise o furtunä, acolo tuneful se rostogolea Mrá Incetare, ei asteptau, aici, träznetul.

Asa am aflat, rind pe rind, ea' guvernul a fäcut noi propuneri noi promisiuni muncitorilor, perseverind In politica minciunii si a tra- gerii pe sfoarä, si cä muncitorii au rämas neclintiti pe pozitia initial& :

eliberarea imediatä a delegatilor arestati, satisfacerea revendicärilor profesionale privitoare la salarii arnenzi, retragerea armatei din jurul Atelierelor. Cä se tine un Consiliu de ministri extraordinar, prezidat de Carol, sub paza a cloud regimente de gardá. CA soldatii care asediazá atelierele nu se aratA prea entuziasmati de aceastä misiune, necum de allele viitoare. CA populatia din cartier $ i din alte cartiere, unele foarte Indepärtate, IncearcA sä-si crolasd drum spre cetatea blocatä pentru a aduce hranä grevistilor, cä operatia izbuteste destul de bine, datoritä indulgentei evidente a soldatilor. CA' /ntregul cartier al Grivitei, pIriá departe spre Bucurestii Noi, incepe sä dea semne evidente de simpatie activä pentru grevisti, iesind In masA pe sträzi, trigreuind circulatia trupelor $ i a politiei, deranjInd blocusul, i chiar inanifestind pentru One, pace $ i libertate.

Burghezia nu mai avea orbite destul de mari pentru holbarea ochilor. Asa ceva nu se mai pomenise dela 907 sau de la greva generalA. Si incA, atunci, prin Insäsi Intinderea pericolului pe toatä suprafata tArii, el pärea oarecum difuzat, depArtat, evitabil. Dar acum, toate ame- nintärile erau adunate la un loc, aci la portile capitalei, sediul exploa- tärii $ i al asupririi, gata sä le explodeze stäpinitorilor in moalele capului. Gestul era vechi, ca amintirile pe care le trezea näpasta : noaptea tori ochii cäutau cerul, asteptindu-se sä-1 vadä rosu, reflectind incendiile pä- mintului. Dar nu se vedea nimk. Bolta nici nu exista, topitä In intuneric, Wind spatiul infinit deschis ametelii. Nu stiau acesti oameni, ei care cre

www.dacoromanica.ro

GRIVITA I AL. SAHIA 1.9

deau ca stiu tot, cA lupta muncitoreasca nu incepe ca cea taraneasca, prin aprinderea focurilor, ci prin stingerea lor.

S-a allatse afla intr-una, zi i noapte VodA ipä, Injura, latrA ca un rabiat. CA primul ministru se consfAtueste cu Malaxa,

cel mai mare furnizor al cailor ferate, iar ministrul de interne cu Auschnit, otelarul. Apoi, amindoi, cu ministruf de razboi si cu generalul comandant al corpului de armata. Ca la rAzboi. Guvernul se pregAteste de rAzboi In toata legea. Numarul grevistilor crescu dintr-odata la o sutA de mil. Au sA ia C1.1 asalt orasul. Poate ca nu: vine o divizie de la Pitesti. PAi trenurile mai merg ? Merg. Nu merg, dar merg unele, cu soldatii din trupele de geniu. Vine si o divizie de la Brasov. Asa, domnule, sA vie, sa aduca, de ce dracu pliitini atitea impozite pentru armatA ? Dar decA nu le lasä âia sá treaci prin gäri, macagiii,

cA i ei tot muncitori sint... Ei, macagiii Da, da, macagiii, ce crezi dumneata... Grevistii au inceput sa arunce cu pietre in soldati. Au

arme. Ce spui, au arme ? Au, puzderie. i mitraliere. Au si tras. Ah, criminalii!...

Asa a aparut zvonul, informatia abject& cea care ti purta in propria ei intentie proclamarea sursei : Siguranta generala. Din acel moment se putea $ti cA hotärtrea era luati. Se pregätea terenul pentru masacru, prin minciuna Iasi a provocarii, a agresiunii muncitoresti. Muncitoril trag. Siguranta, Politia, Comisarii regali, ce sá fad, saracii Trebuie sA se apere, sa reprime agresiunea. Cu o ultima zvicnire de energie, intreaga burghezie implori, ceru, ordona crima. 0 absolvi dinainte. o laudi, o decoril I Cuvintul", Curentul", Universul" o chemau din rasputeri, pe toate tonurile, de la cel doctoral la cel canibalic, o justi- ficau cu toate argumentele, de la cel constitutional la cel dictatorial- fascist. Cine a auzit, nu va putea uita niciodatA : un mare, Elan, ghior- it de crimA. In a treia searA ora§ul stia, tot oroul, cA a doua zi Atelierele vor fi evacuate cu forte armatA, in urma actiunilor agresive ,comise de grevigi in timpul nopfii.

noaptea trecu, adusa i dusä de aceastä promisiune, si respi- ratille duhnite, statute, ale profitorilor de toate categoriile, se reintilnirá intr-un singur ritm, al complicitatii.

Nimeni n-a dormit In noaptea de ghiatA, in care se säpau mor- -minte. Dar in orasut cu ochi ficsi deschisi in intuneric, In orasul cu Ufl rnilion de insomnii, veghea era aritmicA si de o mie de feluri. De nerAb- dare ticAloasa sau de tristete omeneasca ; de satisfactie sau rle urA ; infamä sau seninä ; isteria sau solemn ; InspäimIntatá sau eroicA. Era veghe de viat - a celor care aveau se' moat* si era veghe de moarte - a celor care aveau s trelascA. Grandioas, neptrunsa, coplesitoare veghe a istoriei, in care dreptatea nedreptatea, trecutul i viitorul, IA* i moartea, soseau din directii opuse, cu gigantici pasi tatuti, se apropiau cu fiece secundi care btea intr-un milion de ceasornice si intr-un milion de inimi, se cAutau, se adulmecau, se aträgeau, sA se msoare, sA se infrtinte, s se priveasca ochi in ochi...

De dimineatá, pe sträzi, navAlind spre centru, iarsi mii de oameni ca Intr-o camera de bolnav, cu gemete, scincete, icneli

2+ www.dacoromanica.ro

20 RADU POPESCU

Ei? A inceput ? Ce-a inceput ? A inceput evacuarea. Nu zäu. Bravo. Inträ armata sä-i scoatä. SA vedem dacá ies. Chid le-o face somatiile... Au sä iasä. N-au sä iasä. Atunci o sä-i Impuste. 0 sä-i impuste in orice caz. Muncitorii nu ies de fricä. Ce spui, dom'le, esti comunist ? Nu sint comunist, dar nu Sint nici fascist ! Aici nu e vorba de fascism, vorba e, sintem romini sau nu ?...

Treceau mereu camioane, incärcate cu soldati, mai ales cu jandarmi si politisti : dialogul sträzii, gata sä deviná de multe ori dialog de pumni, dädea pe fatá, chiar in centru, cit de Impärtitä, de zdrentuità In opinii si sentimente era societatea care incerca din rásputeri sä opreasa izbucnirile urei populare. Evenimentul de la 'Grivita pätrundea ca un Vint intr-o casä vraiste, trintind usile, spärgind ferestrele, provocind curente contrarii, fäcind fiecare obiect sä tiuie In limba lui.

Soseau stiri telefonice de la reporteri, si soseau chiar reporterii cu pärul vilvoi, cu cäkiiele slitlinde, fericiti sä fugä cit mai repede de acolo sub pretextul unei stiri.

S-au fäcut somatiile. $i muncitorii? Nimic, stau In curte, la focuri si anti. Ctritä ? Da, Internationale". Aha, vezi dumneata, comunisti1 Jandarmil därimä gardul atelierelor dinspre Calea Grivitei, ca si poatä pätrunde In curte. $i muncitorii ? Nimic, nu se miscä. Nu spun nimic ? Ba da, tipä, strigä Jos fascismul I Jos starea de asediu l"

Au inceput sä tragä. Armata trage. Trage in ei ? Nu, trage In aer. In aer, somatiile... Ce-si mal pierd timpul cu trasul In aer ? Nu se poate färä somatii. 5i muncitorli ? Nimic, nu se sperie I Cum nu se sperie, domnule, ce fel de oameni grit 4tia ?

$i iar täceri de o clipä, pasi färi rost incolo si Incoace, cu teama de a auzi vIllitul certurilor prin aerul diminetii geroase, si iar murmure nelämurite, gesturi dezordonate, pärärii date pe ceafi, paltoane strinse frenetic In jurul trupului, ticuri, palori, tresiriri.

Apoi, val-virtej, una cite una, mai multe deodatä, una peste alta, fugärindu-se din urmä, incalectridu-se, acoperindu-se $ i Inghitindu-se :

Se trage, se trage in plfri ! Carevasäzicä soldatii trag ? Carevasäzicii armata isi face datoria ? Da, trag. Ba nu trag. Soldatii n-au vrut sa tragä. Multi n-au vrut sä tragá. 21 Infanterie a trebuit retras. $i 9 villa- tori. Trag subofiterii si ofiterii. Cu mitralierele. Ah I mizerabilii I $i muricitorii ? Nici nu s-au clintit. Au aruncat citeva pietre. Ba au tras si ei. Nu e adevärat, n-au tras. Cu ce sä tragá, n-au nici mäcar un puscoci. Dar cu pietre au aruncat? Au aruncat...

Am auzit, la usa unei redactii, unde se inghesuiau cîteva sute de oameni, urmätoarele: - Cum ziceai cä-1 chiamä pe ucenicul äla care a tras sirena pinä 1-au Impuscat ? - Stai... cum dracu'... Aha, Vasile Roatá. - Ce-a fäcut ?... Ce-a fâcut ? -A tras sirena de alarmá intruna, si dupg ce 1-au ränit, pinä 1-au ciuruit cu gloante si a murit. - Ce oameni, domnule, ce oameni ! - Roatä, zici, Vasile Roatä ? - Nu-1 cheamä Roatä, mä... Vasile Reiter. - Vasile Reiter? E neamt ?

www.dacoromanica.ro

GRIVITA 51 AL. SAHIA 21,

- Ce neamt, fugi de-acolo, nu-1 cheamä asa I Vasile Raitä, Raitä, nu-i nume rominesc ? - Nu Roatä ? Nici Reiter ?

Vasile Roatä... Reiter... Raitä... Deodatä am simtit frigul groaznic al diminetii. Para ne-ar fi des-

puiat o mina' vrijrnasä, lästndu-ne goi tri fata acestui nume necunoscut, tatuati de acest nume ciuntit, cangrenati de frigul §i singele lui. i ne-am intrebat : Cum or pátrunde gloantele Intr-o piele inghetatä de trei zile si trei nopti de veghe ? Cum or durea ?... Cum or säpa, in viata uriasä a unui adolescent care-si dá viata ?...

Apoi totul s-a terminat, si am inteles cä jertfa s-a consumat deplin, nu atit dupä stirile care continuau sä soseascä din ce in ce mai obosite, cit dupä risipirea gräbitä a spectatorilor bätäliei, care pornirá repede,

cu umerii plecati i cu pumnii strinsi - altii, parcä izgoniti de spectri.

* *

0 orä mai ttrziu, Sahia sosea In Bucuresti cu primul tren intrat in ora§ dupä Incetarea focului. Din goana trenului, incercase sä observe atelierele, ciutind mäcar un inceput de informatie extras din aceastä impresie fugarä. Avu o strIngere de inimä : orasu1 de fläcäri, insula de ceturi, se arMa cIar, cu toate liniile, formele si dimensiunile. Si toate .amänuntele. Fläcärile, fumul, cäzuserä de pe el cum cade carnea de pe un cadavru. Scheleticá era linierea netä a fiecärei hale, a fiecirui hangar, a poinpelor, sernafoarelor, macaralelor, a §inelor care se Incoliceau abandonate, ca urtnele vinete ale unei trecute procesiuni industriale. Nid un orn, nici o miscare, nici o viatä. Schelet. Schelet monstruos, cu zeci de hire!, cu mii de oase, cu nenumárate falange imprästiate. In jurul lui, printre sine, pinä aproape de fuga trenurilor, furnicau patrule de soldati : cästi, baioneti la arme. Se astepta oare invierea cadavrului, din nou In hlamidä de foe O In mantie de ceatä ?

In gará il luará In pritnire patistii rástiti, agentii ursuzi, noi patrule militare : era Imbräcat In uniformá. Incercä sä se prezinte di mai ostas". Pozitie de drepti" vibrantä, cälciie pocnite cit mai zgomotos, prezentare reglementarä : S5 tráiti, domnule sublocotenent, grit soldatul cu termen redus Stänescu Alexandru, din regimentul..." In sfinit, biletul de voe" al regimentului. Ofiterul privi petecul de hIrtie cu cea mai mare atentie - venea din Basarabia cintárind fiecare stampilk considerind hide- lung semnátura, apoi i-1 Inapoie : In douäzeci si patru de ore, te prezinti la comänduire, la vizä. Dá-i drumul r

In timp ce se indepärta grábit, TO rememorä eforturile fácute pentru obtinerea biletului de voe, si gäsi cä nu 1-a plätit prea scump. i totusi fäcuse pentru el fapte pe care altá datá le-ar fi refuzat cu indignare sau dezgust. Intii, cä utilizase venalitatea militarä, däduse spert ma- jorilor de la companie si de la adjutanturk Al doilea, cá pentru a realize spertul, ceruse bani de acasá - de la tatál säu, ceea ce nici In liceu nu Wee. l incä telegralic, f árá nid o explicatie. Apoi parcursese, cu zîmbet respectuos pe buze, cu zimbet de räcan, toate fazele spertuielii, care la armatä sint numeroase diferite, pentru cresterea mascatá a beneficiului.

www.dacoromanica.ro

22 RADU POPESCU

Intrase cu doi majori Intr-o ctrciumä, le plätise vinul si mincarea, ascultase binevoitor imbecilitti cazone i plIngeri bäloase si triviale asupra serviciului" In regiunea asta, dumnezeii mamii ei de regiune, de jidani i bolsevici". Urmase o altä sedintä, in altá circiumä, consacratä obscenitätilor, si sfirsitä cu betie atroce, cu ambii indivizi impleticindu-se pe picioare, sprijinindu-se reciproc cu grohäituri, si oprindu-se intruna ling5 garduri. eind se despärtea de ei, pätrundea in dormitorul trupel ca intr-un paradis, si,antins pe pat.Ii cläntäneau dintii de furie si scIrbá. In sfIrsit, InmInase banii, L obtinuse biletul" cinci zile de permisie la Bucuresti. Si ar fi fäcut si mai mull...

lesirea din garä, numai prin bulevardul Dinicu Golescu. Calea Grivitei era interzisä, rezervatä convoaielor de prizonieri ai Atelierelor, condusi Intre baionete spre beciuri, si furgoanelor care cärau mortii, in tainä, ca dupä orice asasinat..

Nid Ufl tramvai. Orasul pärea trecut printr-o comotie, si acum oamenii fäceau primii pasi, Intinend mina spre ziduri, dupä sprijin. Sahia nu se depärtase mult de garä i culese, din privirile trecätorilor, din cele citeva vorbe prinse din zbor, dar mai ales din atmosfera stranie

apfisätoare a sträzii, confirmarea deplinä a impresiilor lui din tren. Da, tragecria se consumase, bätälia se stirpise, cäzuserä tovaräpi, Intr-un fel, sosea prea tärziu. nrea tirziu? De ce? Nici el nu ptia. Dar de Indati ce pusese piciorul pe caldartmul Bucurestiului, parcá fusese pus In contact cu un curent de Malta' tensiune. Era zguduit, zeltuit ca de friguri, de regrets, de durere, de urL. Pe fiecare stradä pe care o traverse, mäsura sälbäticia represiunii pi dimensiunile spaimei prin care trecuse stápInirea, dupä nemaipomenita desfäpurare de forte, dupä teroarea inti- päritä pe chipuri. Oamenii circulau temätori, cu o senzatie de infractiune, opriti la fiecare colt de stradä de cordoane, patrule i razii. Din Stirbey Vodä gm§ In Calea Victoriei, Sahia trebui sä arate biletul de voe, si toate celelalte acte, de cinci ori. Piata Palatului Regal era verde de trupe echipate räzboinic, care cobora9, pe cele douä laturi pentru a Incon- jura cu groase ziduri vii tresäririle Indepärtatului nepot al Romanovilor. Carol al II-lea. (Stiai cä nebunului 1-a träznit odatä prin cap cä e ultimul descendent legitim al tarilor, näzärise si-si retistige tronul", incepInd o domnie glorioasá peste popoarele sovietice ?) Dinspre Minis- terul de Interne, zidit de asemenea cu trupe din jandarmerie, tisneau rápäind, färä Incetare, motociclete cu comisari de politie, si masini pline de ofiteri : din trecere puteai zäri revolvere puse la IndemInk pe genunchi. Da, orasul era ocupat de forte inamice, si niciodatä Sahia nu avu mai putex-nic sentimentul cä burghezia e strelinet decit acum, cind o vedea sub formä de nävälitoare Inarmatä, de invadator nemilos.

Se urcä la amicul säu, i ca altä clatä, Incepu transformarea In civil, In limp ce acesta ii dädea informatii. Dar acum nu mai exista glumä. Sahia asculta, compusä din stirile clt mai complecte adunate de un gazetar, istoria celor trei zile. Sahia asculta, osculta, si clteodatä uita sä-si mai tragä straiele pe el, si räminea nemiscat, cu miinile Iäsate in jos, Iipite de trup, halucinat. Si nu necunoscutul, ineditul faptelor 11 in- cremenea de uimire, ci din contra, atmosfera lor, pe care o simtea fami- liarä. Fiecare detaliu relatat pátrundea in spiritul lui, si se aseza pe un loc dinainte insemnat, pe care se Ala tiparul exact al IntIrnplärii. Aiurit,

www.dacoromanica.ro

GRIVITA I AL. SAHIA 23

turburat, Sahia avea impresia de a afIa lucruri de mult Intimplate, con- servate, fidele in memoria lui, si de a le trai acum a doua oar. incerca sä se debaraseze de ciudata dedublare, sä se scuture de fondul personal care in mod ant de straniu preceda fiecare etapä a povestirii. Munci if auzi pe prietenul lui, ajuns la clipa ptrunderii trupelor in curtea atelierelor, pro- nuntind : - Exact ca in Uzina vie" a ta, mä Alecule...

$i amindoi se privirá lung, cutremurati de aceastä pateticä tire a artei cu viata...

Poate c ceilalti nici n-am fi apucat s afläm la timp de prezenta Iui Sahia in Bucuresti. Avea atitea de fäcut, i numai citeva zile... Dar ne chemä chiar el, telefonic, ne ceru - culmea surprizei s facern rost de bani. CH de multi, cît orn putea fiecare, punind la contributie, in cel mai scurt timp, toate resursele T10 astre. Asta intrecea, Intr-adevär, orice inchipuire I Sahia cerind bani Sahia insistind, rugind, pentru

.bani I Am fcut fiecare ce-am putut, si ne-am repezit spre el, fericiti mäcar, la capätul zilelor de groaz, sä-1 $tim iaräsi printre noi, teafär

nevätämat, liber I

N-am izbutit totusi sä-1 väd cleat seara ttrziu, In biroul de la Dimi- neata", unde rubrica lui intrase intr-o lungä pauz, cilci nu se gäsise nici un amator s-I suplineasc in aceastä sarcini, pe care toti continuau s-o declare neinsemnatä si meschinä. Cred cä la refuzul tor contribuise

prudenta profesionali care le soptea cá in acea materie meschinP e foarte greu s nu fii neinsemnat" pe urrnele lui Sahia. Rubrica fusese deci, in principiu, suspendatä pe tot timpul lipsei lui, urmtnd ca, wide- cîteori el va trimite totusi o colaborare, sä-1 fie plätitä cu bucata. Cu tot pericolul care se lega de activitatea publicisticl si Ind de una ca a lui pentru un orn totalmente abdicat din functiile cetätenesti cum era soldatul, Sahia trimisese totusi din end In cind cronici, dupä cum, nici o lunä mai tîrziu, avea s publice tri Vrernea" una din nuvelele lui Cli subiect satiric-clerical.

Am citit numaidecît, In toatä infätisarea sa urmele vietii militare de la Cahul. Släbise ingrozitor, i avea, mai ales ci era si tuns, aerul jalnic al celor care ies, tînjind, de prin lazarete puturoase sau lagäre de prizonieri. Marine lui delicate si albe, mtinile de fatä pianistä, päreau inmuiate In iod. Aveau acel negru ars, pîrjolit, care nu e al soarelui ci al vintului si frigului, si care atesta, in cazul lui, minuirile de armä rnarsurile cu pusca pe umr, tinutä de pat, färä mänusi. Dar cum pielea rämäsese suplä si articulatiile elastice, aveau acurn, in culoarea lor indianä, o elegantä nouä, ciudatä, de vine, nervi si tendoane, plinä de viatä si de virilitate.

Dar In timp ce ne exprimam surpriza si bucuria revederii, si el, mai putin accentuat declt pinä atunci, pe a lui, - nu aceste amänunte ne aträgeau in infátisarea sa, cci in definitiv, amänunte erau, cum slut afflea In viata fiecärui orn, mereu altele si mereu neinsemnate, care nu schimbä cii nimic portretul permanent, asa cum undele ware nu mo- dificä In adincimi oglinda de totdeauna a unui lac. Nu, in el se schimbase ceva din profunzimi, care se reflecta in Oaf& pe chipul lui, intr-o noutate esentialá. Era acelasi si totusi nu mai era el, si figura care

www.dacoromanica.ro

24 RADu POPESCU

ne era eft de familiarä se modificase ca un peisaj bine cunoscut In ale crui actincimi geoiogice s-a petrecut un cutrernur. I se schimbase expresia. Nu mai avea unitatea de totdeauna, sau, mai bine zis, avea o unitate nottä tntemeiatä pe un contrast formidabil. Phil atunci figura lui Sabia fusese aceea a unui tinär cu mare bogätie interioarä, care se vädea In expresia unor calitäti si sentimente pe care le-as numi, dacA se poate, complimentare. Inteligentä si generozitate, vointä si sensibilitate, vorbeau in acelas timp prin toate detaliile figurii lui, dIndu-i acea expresie eloc- ventä, neinselätoare, dominatä de imensa bunätate a sufletului. Acest complex se InfAtisa unitar, si infuza fiecare trásáturá si detaliu al figuril lui. Niciodatä ochii n-au exprimat altceva decit embetul sau fruntea, niciodatá sentimente contradictorii nu si-au fkut loc pe fata lui. De aceea figura sa era curatä si seninä, si se prezenta orioui ca o carte deschisá.

Acum se produsese o schimbare fundamentalä. Toatä bunätatea se refugiase In ochi, preciendu-se Intr-un amestec de tristete, de durere, de dragoste anitä, de jale nevindecabilä. Prin nuantarea multiplä a sentimentului, privirea cäpätase o ailIncime nemaipomenitä, Mat te pierdeai In ea alunednd spre sursele insäsi ale bunätätii lui originare. Restul figurii devenise dur. Fruntea prinsese dintr-odatä o patinä intunecatä. Gura se subtiase, diminulnd ambetul, si zimbetul insusi nu mai era acelas : devenise complicat si mereu schimbitor. Bärbia nu mai avea dulceata infantilä, comuniand acum cu neincetata contractiune a maxi- larului, si acläugînd un fel de afirmatie definitivä, aproape violentk a unei vointi nemiloase. Toate aceste elemente exprimau ura. 0 urä intensä, treazä, nemArginitá, de aceeasi calitate si poate de aceleasi dimensiuni ca $ i buniitatea ochilor. Si asa cum bunItatea se diferentia In nuante de dragoste si durere, la fel ura aceasta se nuanta In räutate. Da, pe figura lui Sahia apärea din chid In and expresia räutätii, ca realizare maximii a urii care izbucnise In el. Efectul general- al acestei noi repartizäri de sentimente pe figura lui, era din cele mai turburAtoare, sl nu-si pot spune impresia pe care am resimtit-o and, vorbind despre muncitorii ucisi si arestati la Grivita, ochii lui se umplurá de lacrimi de durere si milii fraterná, In timp ce restul figurii rämtnea Intunecat de urá adIncä, din care, pomenind numele cäläilor, plecarä deodatá fulgere de räutate, de cruzime. Contrastul era formidabil, zguduitor, si totusi mi se pare cä prezenta o unitate superioark cäci figura lui Sahia ajunsese sä exprime sentimentebe esentiale ale sufletului uman, care, atunci cind izvoräsc din cauze pure si nobile, reprezintä si limitele lui maxime, culmile lui de neintrecut. Nici nu mai avea vIrstä, cáci prospetimea tinereascá a träsä- turii, a pielii §i a tesuturilor, se scälda in adincimea expresiei, a cärei intensitate egala experiente indelungate, experienta dramaticá a unei vieti intregi, si chiar a mai multor vieti. Párea un orn In jurul cAruia rnoartea a tras cu mitraliera, secerind tot ce avea mai scump, un ostean trecut prin nenumärate bätälii, cerind In fiecare clipä räzbunare, la capä- ttiul unei puzderii de tovarási scumpi, Intinsi In sufletul lui.

Nu-1 mai väzusem de aproape douä luni, dar nu rn-am Indoit nid o clipà cA revolutia din figura lui nu s-a produs In acest rästimp, ci, fulgerAtor, Iti spun - ca un cutremur, In acea singurä zi pe care o petre- cuse reconstituind biografia Grivitei, In atmosfera de singe fricä nenche- gat, printre oamenii asurziti tricA de salvele nimicitoare. Si abea atunci,

www.dacoromanica.ro

GRIVITA $1 AL SAHIA 25

pe chipul lui, care fusese si mai departe decit noi, am mäsurat uluit adevratul tnteles si adeväratele proportii ale glorioasei lupte, si parcä le-am mai träit odatä, instantaneu, in chiar miezul faptelor. $i mi-am dat seama cä modificarea intervenitä in fizionomia lui Sahia era masca Gri- vitei. Masea Grivitei I Am recunoscut-o apoi pe nenumärate chipuri, si nu riumai pe chipurt de oameni care au veghiat acolo si au primit in fatä descAreätura, ci pe unele care se aflaserä la sute de kilometri depärtare. Ca si Sahia. C5ci Grivita - am inteles atunei - n-a lost numai un loc unde cîteva sute de muncitori si-au dat viata, ci o sursä unicä 'in care mii si miii si-au inoit sufletele. Miracolul Grivitei... Zece ani de zile, prezenta, aldura si radierea lui activä, a fost, cred, cel mai tnsemnat si cel mai frumos fenomen psihic colectiv, din multele, totusi, fenomene inältätoare ale acelor vremuri alit de unite... Pe chipul lui Sahia, viata compusA din zile insiruite si foarte deseori asemAnAtoare, a atenuat, uneori, contrastul teribil al celor douá sentimente opuse si unite, echilibrindu-1 intr-o convie- tuire latentä, si facInd hotaaul dintre de mai putin vizibil, - dupä cum alte ori, concentratá toatä Intr-o singurá clipitä, intr-o deciziune supremä sau intr-o actiune decisivä, l-a fAcut sä izbucneascA, scotind in relief masca Grivitei si prin ea tot sufletul lui, främintat numai de dragostea mereu crescutá fatii de clasa muncitoare si de o urä, mereu alimentatä, fatä de toti asupritorii.

Cu aceste impresii care goniseri instantaneu din spiritul nostru vice altä preocupare, am izbutit, abea mai ttrziu, sä-1 aud : - ...de asta v-am cerut bani. In clipa asta, stnt multe familii care au Times färä nici un sprijin prin uciderea muncitorilor la ateliere, - stnt sute de oameni arestati, si ptni mtine vor fi ctteva mii. Nici famillile Ior nu mai au nici un mijloc de existent& far eft despre soarta care ti asteapti pe ei In tnchisori, nu mai e nevoe sä vorbim. Vor fi si someri, multi, nespus de multi...

Un nou tablou de suferintä se desemna in culori sumbre, desprin- zindu-se din inibusirea brutalä a strigiitului de demnitate $ i omenie care fusese Grivita. Sahia If privea si-1 zugrävea In acelas limp, dupä o imagine exacta' näscutä In mintea lui, pe care Incerca s-o märeascä pe proportiile realitätii. $i cuvintele parcä i le dicta cineva, necrutätor : - ...Aproape toti arestatii stnt desigur räniti, toti vor fi schingiuiti la Sigurantä, si li se va aplica un regim de exterminare. Se vor imbol- n'Avi... In familiile lor bintuie subnutritia, foamea... Stnt femei... stilt copii...

Il ascultam subjugati, ea totcleauna, privindu-i miinile, ale cáror degete se ridicau pentru a enumera ealamitätile, cum alunecä, se eris- peazä, sau se odihnesc obosite pe suprafata mesei, aproape de 'aceeasi culoare cu ea. - ...latä noi sarcini uriase 'in fata miscärii muncitoresti, in fata Partidului, care se zbate In atttea greutäti. Trebuesc bani, alti bani...

Iaräsi evoca In fata noasträ, mtnios dar hotArtt, monstrul care In- ghitise Bluzele Albastre", care Inghitise atitea tncercäri generoase si utile. Banii... - Existä Comitetul pentru ajutorarea detinutilor politici", existA Ajutorul Rost' muncitoresc", si alte organizatii care au si Inceput, fkä sä piardä o clipä, actiunea de ajutorare a acestor nenumärate categorii

www.dacoromanica.ro

26 RADU POPESCU

de victime. Existä energie, vointä si organizatie. Dar trebuesc ajutate... As vrea sä facem si noi ceva, dupA puterile noastre ale fiecäruia. Cit de putin, si e mult. Un leu nu e numai un leu, e o armá In mina muncitorilor, e o manifestatie care poate dovedi burgheziei cA e departe de a fi cistigat partida. Asa cá sä nu vA ziceti ce pot face eu, ce putem face noi, ce reprezintä banul nostru..." Reprezintä enorm, alMuri de leul tuturor celorlalti : mici forte unite care duc la un rezultat urias... M-arn &Ida cA ati vrea si voi sä participati la aceastä operä, cA e de datoria voasträ sà" participati. Stiu cA n-aveti bani, cä o duceti greu, dar slut altii care a duc si mai greu, si au dat, si dau, $ i vor mai da. Ce sä-i fad, si asta e o luptä... Vä rog sä stringeti mereu... sä renuntati la tot, la orice plAcere, la orice inutilitate... la teatre, la cinematograf, la buchete de flori... renuntati la cärti I orice leu economisit trebuie a ajungä la ajutorarea muncitorilor de la Grivita...

Nu eram singuri in cAmAruta aceea. Se adunau mereu altii, prieteni si colegi din redactie, prieteni din Mail sau simpli cunoscuti, doritori sA-I vadá, sä-i string mina dupA o absentä care päruse lungä tuturor. El continua sA vorbeascá, sä adreseze acelas apel, färä sä priveascA pe nimeni anume, pärind, si vrind sä se adreseze tuturor, si altora Ind. Nu- mai cä, dupitt cum obisnuia, ridica mereu chestiunea la semnificatiile generale, la rangul ei de problemi: - Sintem intelectuall... simpatizAm toti cu idealurile democratice, cu miscarea muncitoreasa Dar vä intreb : existä vreun intelectual printre victimele de la Grivita ?... A lost vreun intelectual, mAcar unul, printre grevisti, printre muncitori, acolo? i tot*, intelectualitatea are rolul ei In aceastä luptA istoricA. Nu are riscul si onoarea primelor lovituri, a posturilor mnaintate. Dar cel putin poate dovedi solidaritatea ei cu eel- lalti luptitori si poate populariza actiunile !or. Avem un prilej acum : strIngerea banilor pentru ajutorarea muncitorilor, e o ocazie minunatä pentru toti, dar mai ales pentru intelectuali, de a face propaganda Gri- vitei, istoria Grivitei, mobilizarea spiritelor In jurul Grivitei. lin leu pe care l-ai obtinut de la un cetätean cAldut si nehotArit, de la un apolitic, poate fi semnul si inceputul eistigärii unui orn pentru democratie. Si e foarte mult. Asa cA problema nu trebuie väzutá numai sub aspectul reali- zärilor concrete, In spetä - bAnesti, ci si sub acela, mult mai larg, al mobilizärii tuturor oamenilor cinstiti in jurul miscärii antifasciste si anti- räzboinice. Nimic nu poate intrerupe actiunea si lupta maselor populare, si totul poate fi prilejul unui pas inainte. Trebuie sä ne convingem de asta, sä convingem pe toti prietenii nostri, si pe toti cei pe care nici mä- car nu-i cunoastem. Stringeti deci bani, strIngeti ajutoare de orice fel pentru mundtori, si sA stiti, cä vorn ii si reparat in parte pierderile pe care guvernul crede cä le-a pricinuit, prin Grivita, miscArii democratice.

Trebuie sä-ti reamintesc cä tot ceea ce spunea el acolo era cu deosebire periculos, si nu faptul cä de and asistenta incepuse sä se inmul- teascA nu mai pronuntase numele Partidului ar fi putut constitui o circurri- stanta atenuantä in acea clipA, dud orke aluzie umanä la Grivita valora un lant. Da, era o imprudentä, si oapul lui tuns amintind in orke clip5 si tuturor, cä e soldat, - si incä mustruluit disciplinar 'in Basarabia, - transforma imprudenta in nebunie. M-am uitat lung la el, cAci nu-1 cunosteam deloc asa, neatent, usuratec, provocator, - si mi se pare cä am

www.dacoromanica.ro

GRIVITA $1 AL. &AMA 27

Inte les cä nici de data asta nu era. In nici un chip nu-1 luase gura pe dirraihte". Dar am simtit cS vroia sä-i zguduie pe toti ceilalti prin intensitatea curajoask märeatä, a unei imprudente. SA le dea, in toatä modestia, un exemplu de Indräznealä. Sä le sugereze cä sint momente in viatä care pun sufletul In cumpänä decisivä, i cä inseamnä a ti-1 salva intelegind necesitatea unui rise. Ca intelectual si Sahia era intelectual din cap pinä in picioare - se simtea intruna nemultutnit i rusinat de pasivi- tatea tagmei sate, de lipsa ei de spontaneitate combativá, de poltroneria cu care era gata sä lase orice ideie numai pe jumätate, sau pe alert, sau deloc, exprimatä, Intr-o permanentS contradictie intre credintä i atitudine, transformat:A pudic de ei - care aveau idei - in cornplexul interiorizärii", si in drama" incompatibilitatii cu mediul social,..

Cu vreo trei ani i ceva in urmä, pe la inceputurile sale la Vre- mea", Sahia s-a dus odatä acasä la Liviu Rebreanu, pentru un interviu. Dupä citeva banalitäti, el I-a intrebat direct pe marele scriitor, care era. dad nu mä Mph i Presedinte al Societätii Scriitorilor, dacä are cu- nostintä de faptul cä unii membri ai societätii nu-i numea scriitori - skit agenti ai Sigurantei, sicofanti, plätiti sau nu, pentru a raporta opiniile, credintele, atmosfera si suetele acestei profesiuni. Interlocat i jenat, Rebreanu a omologat in termeni destul de vagi indignarea tinärului necunoscut din fata lui, care Unfit., de altfel, nici nu a dat prea mare atentie unui astfel de räspuns. L-a publicat totusi in revistk pentru el a vrut sä publice Intrebarea, denuntind astfel o nernaipomenitä forml de decá- dere a intelectualitätii. Sahia stia acum, el scriitorii agenti ai Sigurantei constituiau o exceptie si CS intelectualii se mentineau pe linia unei onora- bilititi Inguste, avind o limitä a päcätoseniei, dupä curn aveau i una a curajului : manifestarea lor moralä era márginitä, in bine ca si In räu. Erau oameni impresionabili, cilduti i timorati, i asta nu-1 durea mai putin cleat dacä ar fi fost pur i simplu ticEosi. Ar fi vrut sä-i vadä obsedati de profilarea lor pe fondul social, afirmind deschis dezacordul (and exista) cu societatea, rupindu-se de timiditatea lor sträveche in fate aparatului oficial al Statului.

I se ¡Area imposibil ea exemplul muncitoresc sá nu declanseze un resort de Indräznealá si demnitate mäcar In ac6a portiune a intelectuali- tätii care avea idei democratice, si i se pärea rusinos ca nici un exemplu sä nu le arate muncitorilor cä nici pentru intelectuali jertla lor nu e za- darnicä. laiS rostul atitudinii lui de atunci. In seara aceea, Sahia cherna spre el o loviturä, pentru a boteza intelectualitatea In singele Grivitei. Sub cuvintele lui, care cereau o actiune concretä, potolitä, desi Indráz- neatä, sufletul parcä striga : Ah I &A can i un intelectual, unul singur Si aceia sä fiu eu r In seara aceea, ai drei zori fuseserä de singe, setea lui de sacrificiu se elibera prin insäsi setea lui de actiune. Se ridica drept pe cimpul de luptä, si Incerca sä ralieze o minä de Iuptätori.

Asemenea elanuri sufletesti nu cad niciodatä in gol. Intuitiile lui nu I-au inseiat nici atunci. Nimeni din cei de fatä n-a relatat cu' impru- dentä, nici n-a comentat cu dutate, invitatiile lui Sahia pentru solidari- zarea cu muncitorimea ceferistä. Ba chiar, pot sä-ti afirm, cä din acea searä dateazA aderarea mai fermä a citorva la lupta antifascistä, i cä, In general, toti cei de NIS s-au zbätut perseverent pentru adunare de fon- duri destinate ajutorärii muncitorilor si detinutilor politici. Asa ii impär-

www.dacoromanica.ro

28 RADU POPESCU

täsea Sahia credintele, asa fäcea el propaganda ideilor : gata sä plä- teascä In fiece clipä cu persoana lui.

In cele cinci zile petrecute la Bucuresti, Sahia a fost martor al ulti- rnului act al Grivitei, färä Indoialä cel mai oribil. Cki gloantele au fost desigur mult mai curate, decit acea represiune de dupä luptä, care a durat zile $i nopti, cu perchezitii, bäläi, arestäri, schingiuiri, concedieri, - toate armeie Sigurantei si ale Administratiei trägind in foc de voe".

i mai ales cu amenintarea difuzä, cu teroarea generalä, care apäsa ca un jug, greu si murdar, pe grumazul orasului.

Era suficient sä-ti petreci timpul pe stradä. Trupele n-au fost retrase vreo douä säptämtni, $i spectacolul opririi treatorilor, al verifickii .actelor $i al intoarcerii pe dos a buzunarelor, devenise insuportabil. Dac te Intllneai in drum cu un prieten, nici nu ajungeati sä v dati binete, $i näväleau asupra voasträ doi, trei comisari urmati de o patrul albastr, care vä somau rägusit : circulati I" Doi oameni stationind pasnic la un colt de stradä päreau un complot, iar un grup de trei, patru aträgea imediat, cel putin o motocicletä inarmatä si blindat. Nu trecea mult, si vedeai ap'ärind un om intre baionete. Cine era ? Ce fäcuse?... Cine putea $ti... Iti dadeai numai seama c omul era skac si necäjit. Fusese cules pe stradä, la intimplare, dupil o impresie politieneascä desprinsi din hainele lui ponosite, si asta insemna pentru el säptámini, poate luni de des- compunere tntr-un beci, cu bätäile de rigoare, pinä la formarea unei convingeri obosite cä omul n-a fost la Grivita, sau pe Ilrig Grivita, ateodatä arestatii erau mai multi, si atunci trecerea lor devenea un alai päsind prin mijlocul sträzii, escorta minuind, din clnd in &id, In väzul tuturor, patul .armei.

Treceau apoi, pe sus, In camioane jandarmeresti, marii arestati, ade- väratii oameni ai Grivitei, supravietuitorii. Iti (Meal seama de Indatä cä sint ei, dupä expresia de vigilentä feroce, speriatä si rdicolä a celor ce-i päzeau.

Camioanele aveau bänci de lemn pe ambele pärti, si pe fiecare se Insirau cite zece-cincisprezece jandarmi, cu arma sprijinitä la sold, In- dreptat oblic In sus, cu degetul pe trägaci. VIrfurile baionetelor de pe o bancä si de pe alta formau un fel de aleie de otel, pe care stäteau, In picioare, muncitorii. Cum stäteau Ingrämditi Intre soldati, unul lingä altul, sau spate In spate, unii din fat& altii din profil, primind in piept vintul nemilos al vitezii, cu figuri aspre, cu ochii atintiti 1nainte, päreau mari grupuri sculptate, monumente ale energiei si unitätii proletare. 5i dac n-ar fi lost soldatii cu baionete, ai fi jurat cä masinile le poart spre cele mai largi porti ale orasului, spre virfuri de dealuri, In parcuri enorme, pentru a le instala la locul cuvenit, meritat de eroismul lor. Abea dupä o clipä, observai cä statuile au cätuse sclipitoare la mlini.

5i ce mai observai? Muncitorii n-aveau paltoane. In februarie, In plinä iarn, n-aveau paltoane I Pe bänci, jandarmii îsi infundaser cape- lele peste urechi, rosii, cu gulerul mantalei ridicat clt mai mult pe ceafä -si pe fälci. In cabina din fatä, ofiterii $i comisarii aveau scurteici blänite. Ei, n-aveau paltoane. Cei mai multi erau imbräcati In salopeta neagrá- albästrue cu care sosiserä la Atelier In dimineata grevei : uzat, peticit, cu firul rärit de arsuri, de pkurä, de ani. Altii erau in hainä, si pe acestia se vedea si mai bine stigmatul särkiei si maniera arestärii : mined

www.dacoromanica.ro

GRIVITA §I AL. SABIA 29

zmulse din umär, nasturi stipiati, cusätnri caseate. Poalele hainei filiiiau deschise, ca la plimbarea de 1 mai, In zävoiul inverzit. Nici mäcar nu puteau viri miinile in buzunare, din cauza catupelor. Dar stäteau drepti, shin- geau din dinti, minecile salopetelor pi hainelor fiuturau in goana mapinii, ochil priveau dirji in vintul iernii. Mi se pärea ca and din nou cuvinteie tut Sena : ...li se va aplica un regim de exterminare... Se vor.imbolnavi..."

Sahia era pi el pe trotuare, privind mapinile incarcate cu pradä umana. Ai fi zis ca fiecare transport II golea de singe. I se scofficiserä obrajii ; ochii li erau incercuiti In negru, se usca, imbätrinea ca un bolnav, sub masca Grivitei, arzätoare.

Astfel de camioane cu arestati coborau toatä Calea Grivitei pi apoi Calea Victoriei, traversInd färä nici o rupine cele mai populate zone ale orapului, - ba chiar cu o cinica intentie de intimidare -, apoi ocoleau Prefectura, pentru a pätrunde, prin porti de fier negru, in curtea Regi- mentului de Jandarmi Pedeptri, cum li se spunea. Allele coborau In plinä vitez panta strazii Cobalceseu, apoi - pe lingä un Cipmigiu mod pi im- bracat, pentru ingropäciune, ca o WA mare, In rnireasá alba - urcau vijiind tot bulevardul, oprindu-se toctnai in fata Sigurantei Generale. Altele, In sfIrsit, treceau in spatele gärii, pe Dinicu Golescu, si cäutind Calea Play- nei, dadeau buzna spre Malmaison, tazarma Parchetului Militar, a Consi- Iiului de Räzboi si a puscariiIor provizorii ale stärii de asediu.

Dar, pe sub searä, se iveau alte arätäri. Tot motorizate, tot In goanä. Insä pe ele nu se vedea nici un orn, nici mäcar soferul si cei dot, trei insi adäpostiti l'Ing el, deveniti invizibili din cauza farurilor aprinse lung, care le anuntau de la distantä aparitia. Te Intrebai cine mink prin In- tuneric, acest echipaj fantomal, In goana lui znaticä. Erau acoperite cu largi prelate cenusii, care stäteau Intinse, rigide, ca bandajele pe =mil. 51 dupi cum se aplecau la viraje, sau zvîcneau grad In hopuri, se vedea cä au o grea Incärcäturil neväzutil. Verze sau morcovEl sä if transportat, si tot ar fi lost sinistre I Dar noi stiam, si toatá lumea, cutremu- ratá, stia, cä transportä cadavre...

Nu se opreau nici la Sigurantä, nici la Politie, nici la Malmaison, ci se duceau mai departe, in cea mai tuna cursä. Goneau pina la Dim- bovita, la care ajungeau fie pe podul Sf. Elefterie, fie Izvor, fie pe podul zis al Senatului ; fäceau la stInga, pi traversau Plata Mare la ora chid In hale Incepeau s soseascä maldäre de vita spintecate de la Abator ;

apoi, pe erban Voclä, dädeau maximum de vitezä, mugind prelungit din claxoane ; la poalele dealului Incetineau, pi asta parca le dädea o furie nouä, care se revärsa in tipete ale motorului, in sunete de roti pi scrIpniri de frIne ; in sfirpit, ajungeau pe creasta, pi gata, ajungeau. Erau la cap.& tul drumului, la Crematoriu. Mai potrivit sfIrpit cleat acest hidos monument cenupiu-violaceu, nici nu se putea gäsi cursei tor lugubre.

Citiva gealati säreau din umbra, pi dezarticulau peretele din spate al camionului ; apoi doi se aburcau sus, pi Impingind altar dói, rämapi jos, trupurile, Incepeau descarcarea vitelor lor, numärind exact ca In piatä :

Unu I Doi I Trei r Infra limp, poferul pi Insotitorii lui, agenti sau sub- ofiteri de jandarmi, fäceau tigäri cu tehnicienii crematoriului pi cu coman- dantii gärzilor. Uneori erau interpelati de unul din echipa de descärcare :

OP ziceai c-ai avut?" lar cel de jos : Päi... parcá treizeci pi doi l" Care treizeci pi doi, ma neica, c-aid numärarm numai douäpopt I" Ba

www.dacoromanica.ro

30 RADU POPESCU

douAsnota !" rectifica un descireAtor, stergindu-si delicat degetele pe n- dragi. Douäsopt, dotfAsnouA, vorba e d nu grit treizesdoi nici de fric r Agentul se intorcea afanisit, furios, dtre jandarm : CAI furä m, dom' *toner ?" lar acesta ridica din umeri, totalmente indiferent : Da' ce stiu eu? Eu gat numai cu paza convoiului. Voi, ca politie, trebuie sä tineti evidenta." Atunci agentul ofta lung, nedreptAtít de protivnicia Im- prejurärilor : Off, laptele si neamul for, cA nid morti nu te lash' sä trä- iesti !", si hotAra scurt : Hai, dati-le drumul la grAtar, eiti mä-sa or fi, c doar picioare n-o fi fäcut vreunul, s-o ia la sänätoasa. Se vede cä i-a numärat prost blegul Ala de Androne, d far era pilit I"

Cam astfel era necrologul si cam asa se tinea statistica rnortilor de la Grivita. Si am aflat aceastä conversatie de ciodi de la o femeie din mahala care-si dutase o oaie pierdutä in Valea Plingerii, IAA noaptea fIrziu. La intoarcere ea urcase panta chiar in spatele crematoriului, si se oprise in Infuneric, trAznitä, atit de spectacol cit si de conversatie. Era In prima noapte, $ i indivizii nu se gindiserá Ind sä blocheze cu soldati si valea din spatele macabrului cimitir electric, astfel cä multi oameni au apucat s pätrundi putin, printr-un detallu, secretul acestor funeralii. Tot de la aceastä cinstitä mahalagioalc am aflat de asemeni cä, spre deosebire de opinia agentului atit de categoric exprimatä, unii dintre acei morti au fAcut picioare", cel putin in sensul de a incerca s nu se lase dusi pinä la capät, in groapa comunä de scrum si \tint pe care i-o destinau auforitätile. Desigur cA graba de a scäpa de aceste cadavre era ant de febrilä, iar nurnArul lor atît de mare, Melt evidenta" se tinea de doamne-ajutä, dar IncArcarea dale peste grAmadA In tamioane, se fAcea de mintuialä. Asa se fate eä la sfirsitul celei de-a doua nopti, oamenii din dealul Filaretului gäsiserä, In zori, un cadavru privälit In rigola trotuarului, cu un picior Intins pe linia de trarnvai. Il luaserä, il Intin- seserA cuviincios Intr-o curticic, si il cercetaserä. - Era gäurit de patru ori, maid, ne spunea femeia Ingrozitä, uite- asa ni§te gäuri, s bagi pumnul, zän dacA nu era asa I Un om de pe-aci, de lucreazA la Vulcan", zicea cä-s gloante de mitralier, d-aia d-au tras cu ea la Ateliere...

Identificaserä deci, dacA nu rnortul, cel putin cauza si load mortii. Ce cäuta aici ? Nedumerirea nu durase cleat o clipä. Cäzuse pur si simplu dintr-un camion, fusese pierdut, la un hop sau la o curbä, ca un sac eu cartofi, sau ea un lemn. Si asteptase acolo, cuminte, miini mai curate si mai milostive.

Oamenii nu se pierduserä cu firea la ideia CA au sustras trupul unui rebel al Grivitei. Femeia ne explica asta cu simplitate: - L-am fi ingropat noi, rnaic, din toatä säräcia, sau am fi dat o vorb nevesti-si, sau familiei lui, cA o fi avut si el ca orice crestin... Da' ce s-1 ingropi, cui sä te duci sä spui, cA n-avea nici o hirtie la el, nici un act, Mei atitica... Cui s spui daei nu stii eine era? Cum sä-1 ingropi dad nu stii cum If cheamä ?... Numai hainele ferfenitä pe el, ca un vagabond...

Vagabond ! Muncitorul harnic, luptätorul neinfricat, eroul necunoscut al dreptätii... vagabond !...

www.dacoromanica.ro

GRIVITA §I AL. SAHIA 3i

Phil la urmä, anuntaserä circumscriptia de politie. Veniserä patru gardieni cu un subcotnisar, aruncaserä trupul intr-o foaie de cort, si-I urcaserA, iaräsi, la deal. - Ce s-i fad? se scuza bAtrina, el putrezea aici... Incepuse, si 111A iertati, sä putA...

Apoi, intorcind ochii de la noi, privi din nou in susul dealului, si §opti infricosatA : - la uitati, ia, cum mai iese 1

Si cu mina ridicatä, ne aräta fumul...

Eram pe itinerarul incert dar necrutätor al lui Sahia. Cu o vointA in acelas timp calmä si disperatä, voia sä vadA tot, sA audä tot, tot ce se putea vedea, tot ce se putea auzi din finalul ascuns si inurdar al tragediei. Umbla mai toatä ziva pe sträzi, privind trupele, cordoanele, patrulele, numArindu-le pard orn cu orn, räminea nemiscat contemplind invol- burarea sträzii cuprinsä intr-o razie, trägea cu urechea la reflectiile tre- cAtorilor, fixa halucinat convoaiele, pedestre sau motorizate, de arestati. Fusese pe calea Grivitei pinä unde cordoanele nu mai puteau fi trecute nid ocolite, (Muse de dteva ori ocol cazärmii Malmaison, observind for- Iota de camioane din care muncitorii erau cobortli in grabä cu urlete, apoi condusi in turme, tridemnati cu paturi de armä. De citeva ori pe zi dis- pärea, plednd In locuri unde noi nu-1 putearn urrna, apoi reapärea, cu o lucire in ochi, $ i iaräsi ne trigea dupä el, privind, ascultind si adulme- dnd atmosfera de spaimä a orasului. Spre cleosebire de atitea alte hoi- näreli prin, oras, acum era ticut. Pentru prima datä It vedeam cu totul absorbit de fiecare amAnunt in parte, pierclut In fiecare episod, cufundat In fiecare din aspectele nenumärate dar oarecum monotone ale sträzii, si uitind sä generalizeze, sä sintetizeze, sA tragA conduzii, conform obi- ceiului si structurii lui. Numai din cind in chid, repeta, aproape morrnäit : - Uitati-vä, uitati-vä bine la tot ce vedeti. Cronica Grivitei nu va putea iesi dedt dintr-o memorie colectivä... Trebuie sä vedem clt mai Inuit, sä stim di mai mult L.

5i o pornea mai departe. Astfel ne-am indreptat spre Crematoriu, unde tot orasul stia CA Si-

guranta arde cadavrele muncitorilor impuscati la Ateliere. Grea incercare I De la podul Serban VodA, trecerea in sus era opritä. Toate sträzile adiacente aveau la un capät cordonul de soldati, care devenise un fel de Impodobire urbanisticA. Bulevardul Maria $ i strada 11 iunie erau libere, dar intrarea in Parcul Carol si drumul in sus spre Gara Filaret erau iaräsi, cu sträsnicie, interzise. Soldati, jandarmi, gardieni, - stAteau gata sä te Inhate la prima veleitate de strecurare sau mäcar de apropiere de gardul de bajonete $ i spängi. Oprelistile erau IMO grilajul parcului ; noi ne-am strecurat la stinga, paralel cu ele, dar despärtiti de toatä lär- gimea pietii, si trecind de deschiderea bulevardului MAräsesti, am urcat usor pe trotuarul pe lingä care trecea - mai trece oare si azi? -o de- suetä linie feratä, chiar pe sub ferestrele caselor. Apoi, inainte ca spatiul nedefinit, care nu mai e piatä dar n-a devenit Ind stradá, sA se ingus- -teze de tot, am pätruns, la stinga, Intr-o ulicioarä netnsemnatä, necu- noscutä, care pare mai mult o fundAturi Norocul nostru cA pArea astfel, cäci numai faptului acesta i se datora desigur cä nu era si ea baratä de

www.dacoromanica.ro

32 RADU POPESCU

soldati. Asa ne-am gäsit liberi, Intr-un sistem de strAdute de mahala pro- vincialä, care abia formeazA un mic cartier intre Parcul Carol si Ca lea Serban VodA, pe coasta dealului. Sträzile stilt scurte, se Intretaie Irish' ca ochiurile unei plase, si se catärä, paralele sau lncrucisate, pia aproape de culmea dealului, sub gardtwile sanatoriuluti Filaret si ale unei fabrici de ciorapi. Sint pustii, pavate cu bolovani rotunzi, printre care creste iarba. Si pe trotuar, tot de bolovani, creste iarbl. $i In curti. $1 pe stre- sinile caselor mici, printre care nu trece mAcar firul instalatiei electrice. Am ocolit Citeva colturi, am suit citeva ulicioare, si am ajuns pe ultima, din care se vede, Intr-o parte, Ca lea Serban VodA, iar In sus, cerul fiber deasupra dealului. and ne-am dat seama cä nu mai putem Inainta, Sahia s-a apropiat de o femeie In vIrstä care inspecta, din pragul portii, vázdu- hul, si a rugat-o sä ne lase sá intr5m In curte. Cu zimbetul lui de deplinä sinceritate In fata oamenilor simpli, a lámurit-o : - S5 vedem si noi ce e pe aici.

Femeia 1-a privit un moment miratä, apoi s-a dat la o parte si ne-a poftit. and a pAsit InSuntru, Sahia si-a scos päläria, si i-a Intins mina, embind mereu. .

De f apt, nu se vedea mare lucru : o bucäticA din Calea $erban Vodä, cit deschiztitura Ingustä a ulitei, pe care zäream o clipä zburind camioanele, ca bondarii in dreptul unei ferestre, *i cite o motocicletA vertigi- noasä, ttsnind ca un tintar ; din cind in cind, grupuri mai mari sau mai mici de soldati, urcind greoi la deal, sau coborind agale, cu mtinile in buzunarele mantalei, cu arma bälingänind pe umär, in curea. In sus, cftiva pomi desfrunziti, crescuti strimb, in unghi ascutit cu panta, Infipti In pämint si agAtIndu-se de pat/lint cu ultima disperare a rädäcinilor, respin$i orizontal de apAsarea nemiloasil a asfaltului pe coama dealului, si de temeliile caselor Insirate sus, cu fatada la she&

Dar se vedea fumul... Il vedeam izvorind deasupra capetelor noastre, direct din creastä,

din deal, ca dintr-o uriasä urnA. Sursa, devil invizibilä, era attt de aproape Inca noi vedeam fumul In primul lui elan, vertical, Inainte de a se Incovoia sub vînt si a se bolti deasupra orasului. Se ThAlta drept, gros si compact, perfect cilindric, si cum apärea printre crengile uscate ale ultimilor arbori, pärea el Insusi trunchiul negru-cenusiu al unui copac care crestea sub ochii nostri, intrecind repede ceilalti pomi, acoperisurile, turnurile, hornurile cele mai Inane. Tocmai sus de tot, Intilnea briza usoarä care sufla dinspre Sud, si Incepea sä se Incovoale Incet si s'd se Intindä greoi deasupra pämintului. Si astfel, trunchiul crestea, se lungea Inspäimintätor, nesfIrsit, pinä departe, poate pe deasupra Cotrocenilor, unde Incepea In sfIrsit sA se desfacä in ramuri si crengi, care se prelun- geau la rindul lor, se desfáceau In allele, formind o coroanä de serpi *i de volute care plutea schimbAtoare dar nemiscatä, pe toatA suprafata cerului. Orasul se pierdea, pitic, sub märeata umbrä, care-1 tinea prizonier, rupt de lume, de cer, de soare.

Uneori parc5 se Intimpla o crestere neasteptatA In energille care-1 alimentau, o Inghesuialä a combustibilului, si atunci trunchiul negru era Impins de o trepidatie interioará, care se rAsfringea in structura lui printr-o Involburare furioas5 ce turbura suprafata irnpalpabilä dar perfect& de pInä atunci : bucle, inele si unde enorme, cu reflexe din ce In ce mai

www.dacoromanica.ro


negre, se rostogoleau unele peste altele, se pierdeau si se refäceau unele in altele, infinit nenumärate, toate fiind In acelas timp pretutindeni, si fumul pärea atunci un fluviu care izvora din märuntaele pämIntului si curgea In cer pe o vastä si pustie albie de eter si nori.

ateodatä, cele dou linii laterale ale suvoiului de fum se depärtau vertiginos una de alta, si coloana se lätea pe mäsurä ce se tnälta, ca unica razä a rásäritului unui soare negru. Alteori, rämInInd egalä, ca trasä cu linia, se curba pinä ce atirtgea pätnintul, FIR departe, cu celälalt capät, construind pe neasteptate un arc de triumf al mortii, cu bolta la zenit.

Oricite forme ar fi luat, orasul träia sub semnul lor fantastic si sub sugestia lor necrutätoare. 0 nouä Grivitä se desfäsura In cer, !impede 'in simboluri, invincibilä $ i eternä In concluzii. and trunchiul de turn se ridica viguros In aer, &dui tuturor fugea spre sufletul puternic pe care nu-i putea Invinge flacära ce calcina oasele. and valurile de fum se rostogoleau impetuoase, compacte si fremätátoare ca un suvoi, legiu- nile nenumrate ale proletariatului päreau cä päsesc din mormlnt In väz- duh, spre o biruintä asupra Intregii lumi. Cind brate negre nenumärate se ramificau deasupra cartierelor din centru, desfäcIndu-se din Incheieturi, tncolicindu-se si fragmenttndu-se In suflarea vtntului, parcii pluteau In väzduh funii $ i lanturi sfirtmate, gata sä se präbuseascä ?met, tntr-o legänare plinä de amenintäri.

Ah ! fumul acela care a fost, clieva zile si nopti, ca un al doilea cer al Bucurestiului I Ce sentinte clare In caligrafia lui Intunecatii I Ce previziuni limpezi In imaginile pe care le desena In aer ! Ce lectie si ce räzbunare! Vroiserä sä-i ucidii, si-i uciseserä. Vroiserä sil li se piardä orice urmä, sä distrugA pia si existenta efemerä a unui cadavru si a unui morrntnt, si-i azvIrliserä tntr-un cuptor Incins prin mijloace tehnice de mare energie, In care trupurile aveau sä se dizolve rapid, uscat, In färtme, In particule, In pulbere, In nimic. $i iatä, era ceva care nu se läsa ucis, ars, dizolvat. Ceva care se ridica iaräsi, din cenuse, si se aräta tn- tunecat de mInie, lierbInd de räzbunare, dominator, gigantic si insezisabil. Fumul, fumul acela täcut, ducea cu el mesajul tnortilor netnvinsi, si-1 Inälta deasupra orasului, deasupra tärii, ca un steag al mutei fatali- täti istorice.

Citi vor fi fost ? ale trupuri au trebuit sä se topeascä In caseta de piaträ si sticlä ziditä In pämInt, pentru a da nastere acelei ftntIni de turn. acelei eruptii de valuri negre, vulcanului de funingine umanA care obligA orasul sä poarte doliul Grivitei In ciuda tuturor ordinelor si a tuturor terorilor ?

In justificärile cinke de mai ttrziu, ale autoritätii, s-a repetat cu o suspectä preciziune, cä armata a descärcat, la Grivita, patruzeci de mii de cartuse In aer, ca invitatie la supunere, ca somatiuni ! Patruzeci de mil! Ce risipi inutilA ! $i pentru o parte si pentru alta I Pentru,muncitori, deoarece nici o sutä de somatii cu zecile de mii de cartuse respec- tive nu i-ar fi fAcut sä se retragä, speriati, mäcar un pas ! Pentru armatil de asemenea, Intrucit somatia era consideratä de autoritäti ca o stäbi- chine condamnabilä, ca o formalitate care, dacA trebuia neapärat Inde- plinitä, era cu mult mai tntelept s-o aplici dupä masacru, conform principiului cä cea mai sánAtoasä judecatä este aceea care se face dupä con- damnare I Totusi, armata a tras patruzeci de mii de cartuse-somatii.

3 - V. Romineasa nr. 2 www.dacoromanica.ro

34 RADU POPESCU

Patruzeci de mii!... Dar in pltin, tite? Cite in teste, ;in inimi, In pintece, in ochi, In gltlejuri omenesti? Cite ? Aci, admirabilii socotitori ai cartuselor trase In aer au fácut mac. Para Intr-adevár nu s-ar ft tras nici unul, parcâ intr-adevár n-ar ti cäzut acolo nid un ornl Ba nu, gresesc. Era cit p-aci sä uit. S-a vorbit mutt, foarte mult, despre o vitimä, despre un om cizut la Grivita. Nuznai cä acela cäzuse de partea astälaltii a baricadei, in afará de Ateliere, undeva prin rindurile aseliatorilor. Era gardian public, si il cherna Chiritä. Unul din miile de gardieni ai lui Gavrilk care erau dresati sä devinä fiorosi, turn sint dresati clinii ciobAnesti, momiti cu ciolane, sau táindu-li-se coada ; umblau pe sträzi cu O uniformä dirämizie cu scopuri ascunse, j purtau pe sold un Jel de skriu de lemn, In care odihnea, viu, revolverul. La ocazii mari, turn a fost Grivita, li se Imprumuta i o oara- binä, cu tragere repede. In a doua zi a Grivitei, neferidtul ästa se prábu- sise1mpuscat, pe caldarim. Colegii lui I-au luat si 1-atb transportat pe brate intr-un cabaret cu sambruri" drin apropiere, dupA ale dirui obloane trase, trernurau, cu tipete i cu ah"-uri sourte, patroana, InconjuratA de cîteva fete". Cu ele se mai afla si un comandant" de gardieni, pe nume Mahala. Venise sä cumpere cincizeci de kilograme de brinzá" pentru hrana asedia- torilor. Brinzä nu era. Dar el Intlrzia acolo, fár nici un motiv, dar cu mult rost, cáci dincolo de obloane - de fier - se auzeau räpäind gloante. In Intunericul gol al localului, stätea si el pe un scaun, tmbärbätIndu-le, cu ifose, pe bietele femei. Ce nume, ce scenä, ce actori I Ah, Caragiale Purtätorii cadavrului au pätruns In local pe dindos si l-au depus pe dusu- mea Itngä virful pantofului" domnisoarei Kati, - cum avea sä scrie mai ttrziu Sahia ; apoi, In timp ce femeild priveau tri jos, timp de o olipl, mute, Ingrozite, spre acest client neasteptat, unul a raportat sefului cä gardianul Chiritä a fast impuscat de ai nostri, din gresalä". Asta a lost tot.

Dar trupul acestui nenorocit a devenit trambulina celei mai marl, celei mai infecte minciuni a *Grivitei. Muncitorii au armel Muncitorii au tras I Muncitorii l-au ucis pe Chiritä I Cuvintele ieseau unele din altele, si toate din cadavrul necunoscutului gardian, coldind ca viermii, suie- rind si Incoläcindu-se ca niste reptile, dintr-o vizuinä WI fund : intentie de asasinat, provocare, agresiune, rebeliune, atentat la ordinea Statului, complot. Totul se scuza, se justifica si se Indemna prin uciderea lui Chi- ritä. Si regimentele sosite unul dupä altul sA asedieze Atelierele. $i cele patruzeci de mii de cadge in aer". $i cele nenumárate in plin. Si rna- sacrul, sutele de morti, mille de arestAri, starea de asediu, teroarea, toate apärurä fires% explicabile, chemate printr-un determinism riguros de moartea lui Chiritä. Si numai atit? Ei a§1 Umbra lui Chiritä, fu trimisä inapoi, In trecut, si explicä binevoitoare, mizeria de la Ateliere, salariile scäzute cu 70%, concediile fortate neplätite si concedierile masive, exploatarea sälbaticä a tuturor muncitorilor, a poporului Intreg, conventia de la Geneva, somajul, supraproductia i städerea preturilor, toatä criza gene- ralä. Apoi fu proect-atä în viitor i (Mu solemn Indreptar pentru dicta- turA, pentru fascism, pentru pregätirea rázboiului, pentru comisioanele

beneficille lui Malaxa, pentru comenzile lui Ausnit, pentru sperturile lui Gavrilä, pentru potlogäriile lui Carol al II-lea, pentru Skoda, pentru statul täränesc, pentru Lupeasca, pentru logodna lui Mania cu Cäpitanul,

pentru alegerile lui Gutä Tätäräscu, si pentru sfintä tinerete legio-

www.dacoromanica.ro

GRIVITA SI AL SAHIA 35

narä" i pentru poezia purä", i pentru qantajele lui Pamfil Seicaru, pentru fraudele de la jandarmerie, i pentru popa care si-a asasinat

fratele, Infundîndu-1 Intr-o hazna, si pentru misticism, si penh-u ameri- canism, si pentru antisemitism, si pentru Doftana, pentru alianta cu axa, perttru Ingenuncherea in fata lui Hitler, si pentru pogromul de la

pentru Injungherile de la abator, pentru F.R.N., pentru ceda- rea Ardealului, 5i pentru Maresalul lzbävitor" pentru räzboiul antiso- vietic. Pentru toti pentru toate, Chirit Intinse o dispensä generoasä

deschise o cale de glorie. Acesta a fost testamentul lui Chiritä. Ah admirabila Intimplare" I

Ah providentialul cadavru Cum s-au ascuns dupA el, cum s-au cocotat pe el, cum l-au mai cälärit ! Atit de pläcut, atit de bine, alit de mutt, cä hoitul lui ponosit, uitat pe podeaua tavernei, nici cä se mai zärea de sub Malaxa, Ausnit, Gavrilä, Carol al II-lea si ceilalti cätäreti, abea mai putu Ii tras afarA de sub mormanul de tkAlasii, minciuni si crime ale trecutului $ i ale viitorului, pentru a fi declarat victimä a muncitorilor", paznic nectinfit al ordinei", ostas cäzut la datorie", santinelä în calea bolsevismului". Omul care-si astepta rIndul sä tragä printre zábrele In- tr-o multime dezarmatä, ca la pollgonul de tragere, $i, pInä atunci, portia lui din cele cincizeci de kilograme de brInza", fu decorat post mortem, cu nu stiu ce mare decoratie militarä. Apoi i se hotärträ fune- ralli nationale.

Au fäcut un cortegiu de toatä frurnusetea, märet. Cal, steaguri, soldati. In urma carului mortuar, pAseau" toate vtrfurile autoritätii represive, Inconjurtnd chiar pe un reprezentant al M. S. Regelui". Familia o fi fost ea reprezentatä, poate, prin vreo amäritä de femeie, Inväluitä In voaluri si crepuri serpuitoare, ca o salcie neagrä, prin care apäreau dirt and In and, doui mIini mari, rosiatice, $ i care, poftitä la Inceput In primele rinduri, pm:titre personajele strälucitoare, fusese apoi läsatä Incet, Incet, In urmä, si ajunsese In coada cortegiului, printre camarazii gardisti de zi $ i de noapte ai defunctului, ca un gunoi care aluned /nut, Incet, la fundul putinei cu ap5 ; dar era reprezentatä In orice caz de Gavrilä, seful marei familii a paznicilor ordinei, incruntat impopotonat teribil. Apoi, ateva siruri de general!, colonel, directori inspectori general! de Sigurantä, procurori civili i militari, comisari regali, o puzderie de chestori comisari de politie. Toti asasinii auxiliarii !or, toti tartorii

sub-tartorii infernului de la Grivita. Sä-i fi oprit In loc, sä le fi asezat bAnci sub sezuturi, ai fi avut, in ordinea gradului si a rolului, rinduri, rinduri, pe toti autorii materiali ai masacrului, gata de judecatá popularä In aer liber.

0 pornirä astfel, de la Prefectura Politiei, de-a lungul cheiurilor, spre cimitir, sus in dealul Cotrocenilor. De fapt, toate märimile astea, toti oamenii ästia de lac si de fireturi, erau cam plictisiti, cu atit mai

cu cit erau mai mari In grad, mai sus pe treapta onorurilor politice sociale. E lesne de Inteles : sä fii obligat, tu, Gavrilä Mardnescu, mina dreaptä a lui Carol al II-lea, Prefectul Politiei, stApinul Capitalei, Jupite- rut tripourilor bordelurilor, sä urmezi, pe jos, - cärind, pe cltiva metri, o sulA si ceva de kilograme de osInzA, ciolane, frizurä, sicriul unui ph-lit de gardian, pe care, viti, niai nu l-ai fi väzut vreodatA, Intepenit cu mina la chipiu, la vreun colt de stradA, sau la poarta Prefecture!? Sau

3* www.dacoromanica.ro

36 RADU POPESCU

un general comandant de corp de armatA, de divizie, pentni care soldatii nu existau decit de la un regiment in sus, a umble In pas de inmormintare, dupä rämäsitele unui mocofan de gardist, care niti mäcar nu fäcea parte din elementele regulate" ale armateil Sau domnul Colonel Prim Co- miser Regal, omul cel mai bine informat despre moartea eroda a vajnicului apärätor al ordinei, gardianul Chiritä 1 Dar ce puteau face? Minciuna trebuia rotunjitk solemnizatä, impusä ! Si omul se purtase atit de inspirat, parcA ar fi cäutat glontul care dkluse nastere legendei lui 1 Ma ck gifiind, legiinindu-se, oftind, purtindu-si prin zloatA pintecele, gusile, spina- rile Imblänite, cheliile incilciulate, se gindeau la mort cind cu ciudä si dezgust, gata sá iasä din rind si a se urce in limuzink lAsInd baltä cortegiul, - cind cu un fel de simpatie binevodtoare, care aducea dupA el sentimentul delicat al unui sacrificiu consimtit spre binele patriei. Mergeau deci, ferin- du-si cizmele i sosonid de bAltoacele zApezii topite, vorbind intre ei, impär- täsindu-si asentimente i Incercind sä-si lure secrete, comentindi evenimentele, adulindu-se in scar, birfindu-se in grupuri, punindu-si pile si zmul- gindu-si promisiuni, märturisindu-si minciuni i ascunzindu-si adevärul, imagine mohoritA i groteascA a intregii clase conducätoare, a statului burghez intreg, pornitä la glorificama mortii In sunetele muzicii mildtare (te felicit dacä nu ti-a lost dat sá auzi ce putea deveni marsul funebru din so- nata lui Chopin, in tromboanele, tobele si piculinele unei fanfare janclar- meresti).

De la o vrerne, incepurA Ina a se sired stingheriti. Ceva heläinu- rit porni sä impiedice vorba, sä fugäreascä atentia, sä apäceascA pasul. Apoi ochii Incepurä sä cate nelinistitd In toate pärtile. Senzatia usokä se agrava in obscur, In directia, pare& a asteptArii unei intimpläri ciudate, a unei aparitii neasteptate, a ceva nepreväzut. Toti indivizii aceia, obisnuiti sil scarmene, si scortoceascA in toate pärtile, sä-si ia mäsuri de prevedere sä scruteze netricetat oameni $1 spatil pentru a preveni pericolele, reek sau imaginare, ce-1 pindeau, se simtirä dintr-odatä sur- prin$1, descoperiti, neapärati. Ceva se aräta, cineva se apropia, $1 ei nu fuseserä Instiintati prin aid un raport, si nu li ,se comunicaserá semnal- mentele neasteptatei prezente. CAci, totusi, acel ceva, cineva, sau ce era, se manifesta ca o prezentä. Privirä inainte, scormonind cu ochii perspectiva dreaptä a cheiurilor, asteptindu-se sá vadA cum le iese In intimpinare vreo coloanA muncitoreasck Nimic : din cinci In cinci metri, cit vedeai cu ()chi!, gardieni cu chiväre i patrule de jandarmi cu pusti mitraliere asteptau trecerea cortegiului, asigurindu-i inaintarea $i flancurile. Pri- virä in läturi. Nimeni : rarii trecätori se gräbeau sä iaa eft mai repede din calea acestei inmormintäri nefiresti, päräsind lungul coridor al cheiurilor prin ingustele strädute verticale, parcä ar fi ant speria0 pe ferestre. Privirä in urtná, sA vadA cine-i urmäreste. Acela$ lucru : strada räminea pustie, päzitä de gardieni jandarmi, care se priveau plictisiti de pe o parte pe alta, nemiscati, ca niste tufisuri pipernicite. Cäutarä atunci, din ce In ce mai nervosi, chiar Intre ei, in el, in conglomeratul compact al cortegiului, care se tira de-a lungul sträzii, ca un chiag de singe printr-o vita goalä. Se cercetarä reciproc cu mare atentie, se inspectarA can- cen timp de o clipitä, depärtindu-se pe nesimtite unii de altii, apoi se iden- tificarä minutios. Zadarnic. N-au descoperit nici o fatä sträinä, nici un spion deghizat, nici un atentator strecurat In rinduri, pentru a zmulge

www.dacoromanica.ro


celelalte mästi, si a da pe fatä adeväratul rost al acestei mascarade, ade- värata moarte a lui Chiritä. Erau ei, tot ei, numai ei $i ai lor, Intre ei, ca de atitea alte ori... tot*, cortegiul nu mai era singur. 0 prezentä nouä, neväzutä, misterioasä, se acläugase cu un mare pas täcut, i fiecare o simtea In spate, $i tn täcerea pasului urmäritor, pa$ii urmäriti IncepurA sä cake nesigur, sä $oväe In läturi, sä se poticneascä. In legänarea uniform i monotonä de pînä atunci a cetei, se produserä svtcniri, dezagre- gäri, si ttniri, ca In suprafata unei ape pe care o zdrentuie vintul. Con- versatiile brat la brat, cu capetele plecate confidential si tainic, se stin- sera una dupä alta, ca ni$te focuri de gunoaie umede. Inspectorii de Sigu- rantä clipirä nedumeriti, cItiva ofiteri gräbirA pasul zornäind din pin- teni. Gavrilä Tsi trase mucii In gîtlej, uruind pe nas, si la tunetul acesta bine cunoscut, se apropiarä de el cItiva subalterni de Incredere, astep- tind sä-1 audä poruncind vajnic o mie de arestäri.

Apoi, careva ridicA ochii In sus $i cu un violent suspin de usurare $i de groazä In acela$ timp, identificä turburitoarea amenintare. Vözti fumul.

Conte giate, toate gIturile zvIcnirä, find pe and, stambindu-se, trt väzduh. La un moment dat, tntregul cortegiu dice fa bobote, hurducäit ca la cobortrea unor scäri neväzute, cu fetele tntoarse orizontal, paralele cu cerul, timp de ctteva clipite, toate capetele pärurä desprinse de trunchiuri, cu ochii tncremeniti, holbati pe o viziune infernalä, ttpitä tri clipa supremä a decapitärii.

Fumul ti ajunsese din urmä, ti tnsotea 0-i precede, arättndu-le calea §i täind o mat sutnbrä cale pe panta leoioasä a cerului. Cum se tntindea peste sträzi case pe deasupra cortegiului, Oirea un brat vtn- jos ridicat de dincolo de pämtnt, capabil sä doboare $i sä striveasci, In- tre dota orizonturi, tot. Departe, tocmai spre capätul drumului al pamintului, bratul se Ingram In pumn, sau se resfira Meet intr-o Minä bol- titä cu degite Incovolate. Astfel, tocmai din märuntaiele pämtntului §i ptnä în Zäri *i In neant, rnuncitorimea parcA Inälta tin enorm brat vin- dicativ, ale cärui degete eind arAtau un drum, chid amenintau, ctnd stA- teau gata sä apuce. Imaginea era atît de clarA, Inca toate capetele escor- tei funerare, Indelung Intoarse spre cer, se aplecarä brusc, inghemuin- du-se Intre umeri, tri a$teptarea loviturii. Apoi, cei trei, patru sute de bär- bati incercarä sä se scuture, dar In acela$ timp gräbiri pasul färä des seama, $ i se ingrämädirä unii peste altii, ImpingIndu-se spre roatele dricului.

Din acea di* totul päru $i le päru derizoriu. $i trupele care pre- cedati incheiau cortegiul, snopii de jandarmi care stationau pe marginea drumului, cele doul $iruri de gardieni cu chiväre care Incadrau ceremonia ca un chenar, tnaintInd In dublu monom pe IMO trotuare, $i nenorocitul de Chiritä, $i executiile de la Ateliere, crematoriul. Sen- timentul unui esec iremediabil, al unui efort grotesc risipit In fum, al zädärniciel nenorocitei farse, puse stäpInire pe jalnicul cortegiu, ale cArtii gInduri se comunicarä alämurilor fanfarei, care trecu pe nesimtite de la marsul funebru violent, bubuit tn tobe räcnit strident In trompete, la un tel de chitäit funerar, icnit In sincope eliberat In timide falseturi :

o unclA minusculä a fluviului de fum se depusese pard in gitlejurile de metal, obturind imnul lu Chiritä. Cali Incetiniri pasul ca la mirosul de

www.dacoromanica.ro

38 RADU POPESCU

hoit, iar la urcus, pe sub crengile prizoniere, desfrunzite, ale Grädinii Bo- tanice, harapnicele artiteristilor trebuirä sä pocneaseA neprotocolar.

In virful dealului, fi astepta o altä aventurä : bariera trenului de centurA care trecea din Filaret prin Dealul Spirei $ i Militari spre Gara de Nord, fäcInd o tangentä cu peron de marmurä in grädina palatului Cotroceni, pentru ca Vodä Carol sä poatä descinde din nenumäratele lui eálátorii, direct intre trandafirii parcului, - era läsatä, oprind circa- Iatia. Cortegiul se poticni, o parte cu pieptul In birna de lemn orizon- talä, o parte fncä pe pantä, cu caii aluneeind pe caldartm si cu dricul care ameninta s-o porneascä de-a dura Inapoi. Numai pocinoguri, numai semne rele. Gavrilä interpretA faptul ca pe un nou si nerusinat atentat al muncitorilor de la Cäile Ferate ; ocolind furibund dricul, iesi fnainte si-1 InjurA pe cantonier de cristosii mä-sii, ordonIndu-i ridicarea imediatä a barierii. Omul se supuse, dind discret din umeri, si dosind, ca pe un manifest, un zimbet de hîträ satisfactie. Primele inele ale reptilei funebre se opintirä cu sgomot peste sine, fn timp ce fanfara relua marsul de la un acord rAmas In aer, ca un foileton care incepe cu literä micä dupä un va urma". Trecuri priznele coloane de gardieni si soldati, trecu fanfara $ i tocmal se angajau pe bombeul dintre sine, cu alunecäri din copite $ i mncordAri In hamuri, call de la dric, chid de undeva dinspre dreapta, se auzi un fluerat prelung de locomotivä. Cum trenul care se anunta astfel .nu se vedea, din cauza curbei cu taluz Malt de deasupra grädinei bota- nice, toti simtirä roate imense trecfndu-le peste trup. 0 panici indescripti- bilA ti !Acu pe vizitii $ i pe soldatii de la cai sä urle: Hiiii..." din git ca surugiii $ i sA plezpeascit crupele cu tot biciul, ca niste eamionagii. Drieul tismi peste One hurduaind teribil pe cite doul roate, iar lesul lui Chiritä sAltA scurt de citeva ori in $ir, cu cosciug cu tot. In acelas timp, canto- nierul, apärut ca din pämint, tricepu sä fnvîrteascl frenetic manivela, $ i barierele se läsarä din nou, scirtiind amarnic. Cortegiul se trezi rete- zat prin mljloc ca un sarpe täiat 'In douä, ale cArui jumätäti se mai cautä o clip, zbAtindu-se in tärinä. De o parte 0 de alta a cAii ferate, necroforii lui Chiritä se oprirä furiosi si acriti, si, In asteptare, avurä prilejul de a ridica din nou, cu teamä, privirea spre cer. Fumul era acolo, deasupra for, ea un häitas nemilos, $ i in timp ce pärea ci vine din urmA si, totodatä fi asteaptä fn comicul lor popas, se ducea mai departe arätindu-le drumul, päsind suveran peste toate oprelistile.

Un tren se arätase acum de la cotiturä, $ i Incepuse sä defileze im- perturbabil prin fata strAlucitilor stäpinitori plouati : un tren infinit, cincizeci-saizeci de vagoane de marfi, goale, ducfndu-se in vitezä de ma- nevrä spre rampa de Incärcare a unei gäri märginase. Vagoanele treceau 'Meet, ciocnindu-se usor unele de altele, cind lin, chic! zmucit. Asistentii puturä sä ia o fisä complect6 a tuturor frinarilor care, din coada vagoa- nelor, priveau, parcä ironici, - cel putin asa i se pAru lui Gavrilá - aceastä Inmormintare scizionatä. La un moment dat chiar se opri, si chiar fncepu sä dea Inapoi, apoi iar se opri, apoi tricepu sä Inainteze din nou : din and In and, unul din frinari se apleca In afarä, agätat cu o minä de bara de fier a scArii, si privea vag 1nainte, spre captil trenului, fliffind nonsalant sub nasul domnilor prefecti, generali si directori ai Sigurantei, un stegulet rosu. Cuprinsi de furie neputincioasä, disperati ea niste regizori care-si vAd präbuvndu-se spectacolul, grangurii autoritätii

www.dacoromanica.ro

GRIVITA Si AL SAHIA 39

represive &rill In gind, intr-un singur gind, intoarcerea acasä cu auto- mobilul, ell mai repede, abandonarea vajnicului apärátor al ordinei in santul soselei, $ i desfiintarea cAilor ferate.

Cînd, In sfirsit, ultimul vagon dispäru, cele douä fragmente ale cortegiului se reväzurA färä nici o pläcere. Dricul fusese tras In marginea soselei $ i päräsit acolo ca o cärutä al cärei stApin a intrat In crismä pentru citeva tuici. Escorta se färimitase In grupuri : soldatii, läsind cu- reaua armei sä attrne de umär, fäceau un fel de horä rnutä, cu usoare tresáriri ale tälpilor, inghetate, $ i In limp ce infundau eft mai adInc mlinile Inghetate In bpzunarele mantalelor, fumau amarnic, numai din buze. Comisarii, obisnuiti cu adaptärile rapide $ i cu imbinarea neincetatä a serviciului cu chiulul pläcut, näväliserä Intr-un local cu bäuturi spir- toase", situat foarte oportun chiar In marginea soselei, $ i Ingrämädin- du-se lingä tejghea, ordonau scurt, färl sä priveascä rnäcar spre patron :

Tuicä, mare 1", secärica 1", rom r, masticä I", apoi Intindeau mina, apucau paharul $ i dädeau de dusd, orbeste, mecanic $ i vertiginos, cu ochil mereu atintiti afark pIndind misdrile trenului buclucas, a drui disparitie avea sä aduci reaparitia lui Gavrilä ; rudele lor särace, gar- dienii, umblau lelea prin mijlocul soselei $ i de la un sent la altul, se zgiiau la tren, spuneau obräznicii groase rarelor femei care lipäiau In papuci prin partea locului, sau aruncau injurituri, lipsite de scop, zarzavagiilot care se Intorceau la domiciliile tor suburbane eu pas elastic $ i cobilite goale. Cu un gest de kerrnesi flamandä, gagistii tuciurii ai fanfarei destupau cu pocnet mustlucurile trompetelor $ i tromboanelor, apoi, cu mina tntinsä, desertau ca din sticle cu continut generos, spuma salivari depusä in adîncurile instrumentului In patru-cinci kilometri de mars funebru. Chiar Ifni statuia de un comic sfisietor a unui biletas cu moletiere, easel' $ i tunicä de ipsos, care se Indoia upor din genunchi aspirInd In mod evident la o complectä chircire pe vine, In tirnp ce bratul se ridicä timid In dreptul ochilor, Inarmat cu un ciot de puscä, intr-o miscare de delicatA stIngAcie, ca a unei domnisoare de pe vremuri apA-

rindu-se de tintari, cu umbreluta, (acest domnisor rahitic de un metru jumAtate, aceastä päpuse speriatä $ i ()art* pärea $ i mai apäsatA, $ i mai turtitä, In tot ipsosul ei moale si friabil, sub numele fantastic de monu- milt al geniului - at geniului militar bine inteles, al trupelor din geniu, - si de misiunea soiemnä de a nemuri eroismul ostasilor din acele trupe cäzuti in trecutul räzboi mondial) - chiar Una aceastä statue, deci,

edificald in marginea soselei, se reträseserä cu demnitate, cit mai departe de plebea soldAteascA si politieneascä, vreo zece-doisprezece popi, care trecuserä bariera cu prima trans% locul lor fiind, conform ceremonialului, Inaintea dricului ; erau oameni voinici, - frigul iernii $ i negrul bär- bilor valorificau la maximum rosul voluptuos de bunA sänätate, al obra- jilor -, si purtau palloane elasice" ea orice avocat sau tenor, cäciuli

cälduroase de astrahan, si, de sub sutane, pasul lor se vedea IncAltat

in sosoni confortabili. Pe deasupra acestei incotosmänäri de oameni obis-

nuiti sä circule mult $ i cu picioarele pe pärnint, sclipea, de la glt ping la

www.dacoromanica.ro

40 RADU POPESCU

glezne, pe piept, pe pintec si pe genunchi, fisia de aur verticalg a patra- firului : aceastä hainS rituali, dupS cum *tii, nu se imbracS, ci, cum si zic, se sträpunge, se traversea2A, prin acel dispozitiv de täieturi care seamänä leit CU broasca unei astfel Melt, petrecIndu-si capul prin el ping la umeri, prea cucernicul are mereu aerul de -a comite o indis- cretie fats de divinitate, cAreia Ti scruteazä infiniturile prin gaura cheii. Erau preoti militari, armata realizase i aceastä nemaipomenitä

. spedalizare a bisericii, imbogAtind douä mii de ani de ierarhie clericalg, cu rangurile duhovnicesti de sublocotenent, cäpitan si locotenent-colonel,

acordindu-si chiar, peste masa de ofiteri In sutanS, un episcop-gene- ralism, ca cel pe care 11 Inconjurau acum respectuosi si vorbAreti, menit sä concilieze doctrina päcii cu doctrine räzboiului i iubirea cresting cu xenofobia *ipra de rasä, si le concilia, zAu, foarte bine, linistit i impgcat. Peste toatä aceastä adunAturg, pestritA, rävSsitä pard ISsatg rinä, prima geanä a unei inseräri gräbite cobora, vinätä, incärcatä de ¡ale si dezgust, ca peste o tabärg de fugari.

La timitir, gäsirä iaräsi fumul, ca o noapte, noaptea sub formä de ceati care se ridica din morminte.

Cind popii incepurä prohodirea, cädelnitele parcg luau fum din aer si de pe pämtnt, si insusi mirosul tAmtii pima imptumutat din aburul universal, al cavalcadei de sus a mortilor nevinovati i räzbunätori. Nimic nu mai exista, nimic nu mai apartinea cortegiului strälucitor puternic, care se dizolvä Meet, Meet in ceatä ; participantii nevoiasi se rätäcirä printre gropi, alunecarä *i se impotmolirA in movilele de lut ale mormintelor proaspete, apol fugirä cite doi, trei, Uri &A se vadä, pe aleea de onoare, aproape scincind.. Cei care rimaserg, eroici, ptnä la stirsit, mai avurg prilejul, rind pe rind, si se vocIA dintr-odatä tintuiti, prin negurl, de un ochi rosiatic, e un altul galben-albästrui, de unul verde, spectral. Fiinte nevAzute, pgreau sä dea titcoale celor care con- sumau sacrilegiul, cu o luminitä in mink si candelele aprinse de miini neväzute sclipeau solitare la o palmä de pgmint. Impresia, Ingrozitoare a groparilor lui Chiritä, fu cä mortii care 1i inconjurau ridicau, rind pe rind, capul din lutul patului lor vesnic, privind necrutätor spre intrusi. Presimtind neräbdärile lui Gavrilä si de altfel, el Insusi neräbdátor, comandantul gardienilor publici maestru de ceremonii al Inmormin- tärii se apropie btjblind de sefuf suprem, soptind : - Mäi tinem cuvin- tarea, domnule Prefect ?" Hiper-nervos, Gavrilg, care pard ar fi vrut sä Inchidg ochii pentru a nu mai iredea pleoapele mortilor ridicindu-se asupra lui, se sperie de apropierea neasteptatä a subalternului, pe care, prin ceatä, II lug o clipg drept fantomg,se fripse In tresgrirea nestäpt- nitä cu luminarea crestineascA pe care un popä i-o strecurase intre degetele mAnusii, i mormái rästit, tare : Nu se mai tine nici o cuvin- tare. Spune popilor s-o scurteze, odatg-n groapg In pastele mg-sii, sä se ispräveascg 1"

Acest Indemn plin de solemnitate si de gingäsie, fu urmat intocmai. In citexa minute, si manevrat pe Intuneric ca un balot adus la tren in ultima clipA, Chiritä reinträ in obscuritate, in obscuritatea WA fund a

www.dacoromanica.ro

GRIVITA $1 AL. SAHIA 41.

pämtntului §i a vesniciel. $i In limp ce falnicii reprezentanti ai statului, se grAbeau cu capul intre umeri spre poarta tintirimului, groparii, ultimii fideli ai rnortilor, Ingränfädirä peste sicriul lui o sutä de lopeti de lut galben si apos, eroul ne mai avInd de ascultat cleat elocventa monotonä dar färä egal a bulgärilor de pämlnt lovind scIndura unui cosciug. Un gropar se apäsä cu miinile si -en piintecul pe o cruce cafenie, care purta scris: Gardianul Chirgd D., cdzut la dalorie, astfel cd vreo douäzeci si patru de ore mormIntul eroului s-ar mai fi putut, la nevoie, identifica. Azi, nu 1-ar mai putea descoperi nimeni, dar eu cred a unicul, simbolicul, generosul Chiritä, e tot acolo, oale si ulcele, si nemuritor.

www.dacoromanica.ro

CRJSTIAN SIRBCI

EU AM AUZIT SIRENA

Eu am auzit sirena lui Roaitd. Sträbeitea find in mahalaua Ferentarilor. Vdzduhul elocotea de sunete de luptd : - U-u-u-u-d-d I U-u-u-u-u-d-d I &dam o poezie : Cintee Rose :

Prin ginduri tree furtuni rdzbundtoare. $i-ntrezdrindu-si streangul si groparii Cu zid ae tsti se-mprejmuese Cezaril Dar pumnul gloatei ere* tot mai mare' w .. OOOOO Treedlorii tfi vorbeau pe strdzi : - Sund sirena de la atelierele Grivita I - Ne chearnd greviftii-n ajutor I - Auzi, ii lmpused l

Cifiva Inge fugeau Intr-aeolo Fugeau si copacii: - Auzi, li impused I

-.Din zdpadd infloreau trandafirii rosii I

www.dacoromanica.ro

GEO BOGZA

IÄRNA

In vale, copiii se dau pe gheafd Cimpia e acoperitd cu zdpadd Cerul - plumburiu .

Prin aer tree pdsdri negre La marginea satultii se vdd vhuitari Copacii slat inghefati pi stingheri Se pregdtepte sd Dina o noapte geroasd Totul e rece pi alb, $1 deft met aflu pe Bdragati, lingd Dundre Ma gindesc ce mare pieta,- a fost Brueghel.

www.dacoromanica.ro

Ov. S. CROHMALNICEANU

GEO BOGZA I ENCICLOPEDIA LUMII ZILNICE

Intr-o searä, Geo 13ogza mi-a povestit eä viseazA de mult sä scrie o carte, pentru care n-a avut Insä niciodatä rágazul necesar. E vorba de mesajul unui om din alta planetä, ajuns pe pämint si dornic sä comu- nice a-lor säi, dupä ce a vietuit aici o bucatä de vreme, ce se Intimplä cu el.

Dar asezat la masa de lucru el dä seama cä ori ce cuvint pe care vrea sä-1 foloseascä, trebuie mai Intil si-1 explice :

Ce este o camera? Ce este o masä, o foaie de hIrtie, un creion, un ziar, o fereastr, un copac, kin nor, un oras, o femeie, ? Fiecare lucru chiamA altul, intr-o inläntuire din ce in ce mai curioasä.

Asa ei mesajul omului nostru se transformA treptat Intr-un fel de enciclopedie a notiunilor elementare, Intr-un tel de memoriu asupra expIo- rArii lumii de fiecare zi ca o realitate complect necunoscutä, uluitoare, fan- t astieä.

Geo Bogza îi märturisea tristetea cA n-a avut vreme sA serie aceastá carte. Dar dacä mä gindesc bine, imi dau seama cA :

Cine vrea sä cunoascA aventurile formidabile ale picätunii de apä ple- catä din Häsmasul Mare ca sA se verse in Dunäre trebuie sa-1 citeascA pe Geo Bogza.

Cine vrea si cunoascA inimaginabilele eälätorii ale norilor trebuie sä-1 citeascä pe Geo Bogza.

Cine vrea sä eunoascA tenibilele crime ale petrolului, trebuie sA-1 ci- teascA pe Geo Bogza.

Cine vrea sA cunoascA lucrurile extraordinare, de un senzationalism crIncen", care se petreceau acum citeva decenii, sub ochii nostri, zi de zi in Tara Motilor, trebuie sA-1 eiteascA pe Geo Bogza.

In sfirsit, cine vrea sä cunoascA ce e un munte, ce e un rlu, o chnpie, o constelatiet, o minä de cArbuni, un bec aprins, un santier, o zi din viata unui ores, o revolutie, un om in luptä cu istoria, cu geologia, cu fortele cosmice, trebuie neapärat sA-1 citeascA pe Geo Bogza.

In concluzie, Geo Bogza n-are pentru ce sA fie trist. Cartea pe care a visat sA o scrie se alcatuieste practic din tot ce a publicat ping acum si ea e cu adevärat o enciclopedie unicä a senzationalului ascuns îri lucrurile cele mai obisnuite din jurul nostru.

www.dacoromanica.ro

GEO BOGZA $1 ENCICLOPEDIA UMW ZILNICE 45

Mi-ailuc aminte CA intr-un roman de Wells, problema extrem de difi- cilA a erailor era cum sA comunite cu fiintele cugetätoare din funk Unul dintre ei preconiza plecarea de la adevärurile cele mai elementare, de la demonstratia de pildA cii suma unghiurilor unui triunghi e egalA cu douä unghiuri drepte.

Sigur a atunci cind vorn porni care alte planete -0 se pare cá momentul nu e loarte depArtat - chestiunea rezumärii in clieva explicatii fundamentale a vietii noastre reduse la datele ei de bazA se va pune cu acuitate. Nu stiu cum vor rezolva savantii problema. Stiu Irish' cA printre noi existä cineva care poseclA in mod organic facultatea aceasta extraordi- nark Locul primului orn care va pleca spre Marte, spre Venus, sau spre Lunk ii revine lui Geo Bogza pe drept. Si chid scriu aceasta la aruiversarea lui, urindu-i sä apuce zhia fantasticei misiuni, n-am deloo sentimentul cä-i aduc un omagiu ci cá fac o sugestie utilä.

0,...,

www.dacoromanica.ro

MIFICI DRAGOMIR

WI CICERONE THEODORESCU - la 50 de aril -

Credeal cd faptu-o .0 rdmind-ascuns pi nimeni nu-fi va mai ghici ursita? Degeaba, Cicerone/ Ai afuns nel mezzo del R2mmin di tua vita...

(AO orea, precum ni-i fehil din strdbuni, la vreme sd-fi urez un la mad mare. Dar ai s-o afli-abia dupd trei lard, cdci Viafa romineasce -qv apare l)

Cind mi s-a spus, am reflectat nduc : au, nu cumva aici e-o pmecherie? Sau, pentru prima date', pe .Beniuc vrei sd-1 imifi, sap, din simpatie...

S-a comentat vurpriza-n fel pi fel : - Hei, e bdtrin de-acuma, nu mai fine... - Cum e bdtrin, cd nici milcar nu-i chel I... - Oricum ar fi, aratd 'Incti bine...

Un pupt de prin vecini, mirat, mi-a zis: - Cum, nenea n-a trecut de tinerefe? Pdi fdrd barbd alM cum de-a scris atifia Fdurari de frumusefe" ?

lar o elevd (cazu-i elocvent, dar ameinunte nu-fi mai dau de ,stire) a pl'ins, cdci te credea adolescent, din stihurile tale de iubire.

$tiu pi-un Miat in haine ostdpepti ce nu s-a minunat, de bund searnd: citind pe Tiorkin, a tstiut cd WI un leat cu el, amic la cataramd.

www.dacoromanica.ro

LUI CICERONE THEODORESCU 47

Oricum, e-un fapt precis Inregistrat $i-un adevdr mai absolut ca toate : din veacul ce fi s-a repartizat ai cheltuit, bdiete, jumdtate I

(Te cred cd doar un veac e cam pufin I Agept s-apord cartea ta cea noud, pi-asupra strofel de mai sus revin # nu un secol Ili acord, ci doud.)

De, anii tree, cid-i meseria bor. iar tu if' stii prea bine meseria. Si nu In ani $i zile te mdsor. Poefii-au altd virstd : poezia.

Tu cintul de pe ulifd sd-1 scrii, tsi din oraF, ,si din intreaga fard, sd fii un mt4 sfdtos pentru copii, kir pentru cei mai virstnici - primdvard.

lar chid vom fi la celdlalt soroc, sdrbdtorind cu tofii centenarul, ca $1 awns ifi voi ura noroc, golind de vers, pind la fund, paharui I

www.dacoromanica.ro

BeRrozr BRECHT

POVESTIR1 DESPRE DOMNUL KEUNER

Domnul K. pi natura

Za intrebarea : ce atitudine are in fata naturii ?", domnal K. rdspunse : - Chid ies din casa ap privi cu bucurie pi citiva copaci. Mai ales oa prin schimbarea intätiparii tor in decursul unei zile sau al until ano- timp ei ating un grad de realitate atit de pronuntat. Noi cei din orape sintem buimilciti cu timpul privind numai ceea ce are o utilitate, case, care nelocuite ar rimine goale pi drumuri, care nefolosite ar li de prisos. Ciu- data noastra ordine socialli ne silepte doar sä integram pi pe owned printre astfel de obiecte utile, pi deci, cel putin pentru mine, care nu sint timplar, copacii capatä un aspect liniptitor de independent, in afara persoanei mele pi nadlijduiesc chiar cil pia pi pentru timplari ei pastreaa totupi ceva inutilizabil". (Domnul K. mai spuse : Este necesar sa ne slujim de na- furä in mod econom. Raminind in mijlocul naturii UM a munci cadem Iesne intr-o dispozitie bolnivicioasli, ne cuprinde o stare ca o febra").

Cumpänire

Domnul K. spuse odatd : Cel care ptie &A gindeasca nu utilizeaza nici o lumina prea mult, nici o bucata de piine prea mutt, nici o ideie prea mult".

Forma pi materie

Domnul K. priuea un tablou care atribuia unor obiecie o forma foarte ciudatd. El spuse : Unii artipti, cind contemplä lumea, se aseamänä multor filozofi. Trudind pentru forma se pierde materia. Odatä lucrarn la un gra- dinar. El mi-a intins o loarfeca de grädinä pi mi-a poruncit sä tund un dafin. Copacul era pus intr-un vas pi menit sä fie folosit la solemnitäti. El trebuia sa capete de aceea conturul unui glob. M-am apucat indatä sa tai lástarii salbatici, dar oricit mi-am dat osteneala sä obtin forma cerutii, multä vreme n-am izbutit. Odatä täiam prea mutt intr-o parte, altädata in cealaltä. Cind In sfiz.sit dalinul deveni glob, el era foarte ink. Gradiriarul s-a arätat deceptionat : Bine, MCA globul, dar unde este dafinul ?"

Serviciu prietenesc Ca un exemplu de serviciu prietenesc, domnul K. pouesti urmilloarea

istorioard: La un arab bätrin au venit trei tineri pi i-au spus : - Ne-a

www.dacoromanica.ro

POVESTIRI DESPRE DOMNUL KEUNER 49

murit fatal. A läsat mostenire saptesprezece cämile si a stabilit prin tes- tament ca fiul cel mai in virstä sä capete jumátate, al doilea o treime, iar cel mai mic a noua parte din numärul camilelor. Dar nu ne putem inteIege asupra impärtirii ; hotäräste tu I" Arabul s-a gindit si a zis : - ),Dupä cite väd, vä lipseste incä o cámilä pentru a putea impärti cum trebuie. Eu insumi n-am decif una singura, dar v-o pun la dispozitie. Luati-o si fäceti impärtirea, iar mie imi aduceti numai ce famine". Ei i-au multumit pentru acest serviciu prietenesc, au luat cámila si au impiirtit cele optsprezece cämile astfel cä fiul cel mai in virsta a primif jumätate, adicá notiä, at doilea o treime, adicä sase, iar cel mai mic a noua pârte, adicä douä cb- mile. Dupá ce au pus de o parte cämilele care le reveneau au constatat uimiti cä a mai rämas totusi una. Au restifuit cämila bätrinului prieten. reinnoindu-i multumirea lor". Donmul K. considerd gestul batriru.dui arab un adeudrat seruiciu prietenesc, deoarece el nu cerea sacrificii deosebite.

Pe care te poti bizui

Domnul K., care tinea sd domneasai ordine in relatille dintre owned, se gdsea totu,si mereu implied in diferite situatii dificile. Mtr-o zi se vdzu din nou in incuraturd. Trebuia sd ajungd noaptea in mai matte locuri de intilnire, aflate la distangt unul de altul. Fiind bolnav rugd pe un prieten sd-i imprumute mantaua sa. Acesta ii promise cd-I ajutd, de# chiar el trebuia astfel sit renunte la o intilnire oarecare. Spre seard situatia domnului K. se inrdutdti alit de mull Wit intilnirile programate nu-i mai erau de folos $i trebuia sit actioneze cu total altfel. Totu$, in dada Upset de timp, domnul K. zelos sd respecte el insu0 intelegerea, se duse punctual dupd mantaua care acuma ii era de prisos.

Bäiatul neputincios

Domnal K. referindu-se la viciul de a indura in fdcere o nedreptate suferitd, povesti urmdloarea istorioard: Un trecätor se interesä de mall- vul supárärii unui copil care plingea tacuf : - Am strins doi lei pentru cinematograf, spuse copilul, cind deodatä a apärut un bäiat si mi-a smuls un feu din minä" $ i arätä pe un bäiat care mai putea fi zärit alergind in depärtare. - Dar n-ai strigat dupá a jutor ?" Intrebä omul. - Desigur". räspunse copilul, plingind ceva mai tare. -i nu te-a auzit nimeni ?" intrebä omul mai departe, mingiindu-I cu dragoste. - ,,,Nu", hohoti bäie- tasul. - Bine, dar nu puteai sä strigi mai fare?" intrebä trecatortil. Dä-mi si celälalt leu". Il Ilia' si plea' nepäsâtor mai departe."

Intrebarea dacä existä un dumnezeu

Cineva puse domrudui K. intrebarea dacd existd un dumnezeu. Dom- nul K. retspunse : Eu te satuiesc sä chibzuiesti dacá atitudinea ta in fata vietii se schimbä in raport cu räspunsul la aceasfa intrebare.- Dacá nu se schimba, putem renunta la intrebare. Daci se schimbi, atunci pot &A te ajut cel putin cu alit : aráfindu-ti cä te-ai si decis. Tie iti trebuie un dumnezeu". -

4 - V. Romineascit nr. 2 www.dacoromanica.ro

60 BERTOLT BRECHT

Conversatii

Vomnul K. spuse unui orn : - Nu mai putem discuta unul cu altul". - De ce ?" intrebet acesta spereat. - In prezenta dumitale nu pot a emit nici o idee consistentä" se plinse domnul K. - Dar asta nu mil supärä de loc," - Te cred", rdspunse dezgustat domnul K., pe mine insh mä supärä".

Ospitalitate

Cind domnul K. recurgea la ospitalitatea cuiva, folosea camera care i se rezerva, feird sa modifice nimic in interiorul ei, deoarece nu lima ca oamenii imprime pecetea pe tot ce-i inconjoard. Dimpotrivd se ostenea sd-si schimbe firea in asa fel incit sd se acomodeze locuintei ocazionale fire* nu dorea prin aceasta sd fie stingherit in ceeea ce íi propusese sd lac&

Dacd clomnul K. devenea gazdd, mixa 'railcar un scaun sau o masd de la locul obipuit, adaptind camera dupei musafir. Este mai bine", spunea el sii ecid eu ce anume i se potrivote".

Domnut K. Intr-o locuintá sträinä

Soisirid intr-o loduinp, domnut K., se linterisa, inainte de a se culca, cite iqiri are casa ;si aliceva nu-1 mai preocupa. Rind intrebat de ce, rdspunse stinfenit : Este un vechi närav. Eu sint pentru o burl' rin- duialä : atunci este bine dad locuinta in care stau are mai mull dec11 o singur iesire".

Comportarea Inteleptutui este inteleapti

Un profesor de filosofie vent la domnul K. i se Mudd cu infelepciunea sa. Dupd un timp domnul K. il intrerupse : - Tu sezi incomod, vorboti incomod, gindesti incomod". Infuriat, profesorul de filosofie rdspunse : - Nu despre persoana mea am vrut sä-ti aflu pärerea, ci despre continutu1 celor spuse de mine". - Nu au continut", , zise (tomtit K. Te privesc umblind stingaci si cit te agiti, nu väd s-ajung1 undeva. Vorboti coniuz nu faci nici o luminä cin vorbesti. Observindu-ti cornportarea nu mä mai preocupa tinta ta".

Chid domnul K. iubea pe cineva

- Cum vá purtatr, a fost intrehat domnul K. atunci cind iubiti un om ?". - Ii lac o schitr, rdspunse domnul K. §i cant sfi-i sernene".

Ce ? schita ?" - Nu", rdspunse domnul K, omul".

Domnul K. si conseeventa

Intr-o zi, domnul K. destainui unui prielen o dilemd care-I preocupa : De curind cunosc tin orn, care locuieste peste drum. Acum nu mai gäsesc aceea§i pläcere in relatiile cu dinsui. Dar nu am un motiv nid pentru a continua sä-1 väd, nici pentru despärtire. Am observat insä cä, dupä ce a

www.dacoromanica.ro

POVESTIRI DESPRE DOMNUL KEUNER

cumpärat cäsuta pe care pinä atunci numai o inchiriase, a pus indatä sä fie täiat prunul din fata ferestrei pentru cä ii lua lumina, desi fructele pomului erau coapte oar pe jumätate. Oare sä mä folosesc de acest fapt ca un motiv formal sau chiar serios pentru a rupe relatiile cu el ?"

Citeva zile mai tirzia, donmul K. povesti prietenului : Am rupt relatiile cu individul de care ti-am vorbit. Gindeste-te, de luni de zile ceruse proprietarului de pe atunci al casei sä taie pomul care-i lua lumina. Acela insä refuza, pentru cä voia sä se mai bucure de iructe. Si acum, casa odatá trecutä in proprietatea cunoscutului rneu, el decide intr-adevär sä fie täiat pomul incá plin de frute crude. Pentru atitudinea lui inconsecventá am rupt deci relatiile cu dinsul".

Paternitatea ginului I se reprosa domnului K. cd prea des pentru el un. sentiment * ) este

¡a/di gindului. Domnul K. rdspunse : Niciodatá n-a existat un gind al cärui tatä sä nu fi fost un sentiment. Se poate intreba numai : care anume sentiment? Faptut cä stabilirea paternitätii este dificilá, nu ne indreptä- teste sä sustinem cä un copil n-are nici un tatä".

Originalitate

Astäzi", se plinse domnul K. existä nenumärati oameni care se faun in public cä numai ei pot crea cärti mirete i toti fi aprobi. Filo- zotul chinez Civang-Tsi a scris, iric In floarea virstei, o carte cu o sutá de mii cuvinte, dintre care nouä zecimi erau cites. Asemenea cirti nu mai pot fi scrise la noi fiindcä lipseste intelepciunea. Deaceea se creeazb idei numai in atelier propriu §i omul se considerä singur lenes daci nu produce destule. Astfel nu existä fireste nici o idee care ar putea fi pre- luatä i nici o formulare a unei idei care at putea fi citatá. Cit de putin le trebuie tuturor acestora pentru activitatea lor : un condei i putinä hirtie este tot ce-ar putea ei sä expunä. Si färä nici un ajutor, numai cu mate- rialul särac pe care un singur orn it poate cára in brate, ei îi construiesc co- libele Ei nu cunosc edificii mai mari decit acelea pe care un singur OM este in stare sä le cládeasa

Succes

Domnal K. vdzu o actrild care trecea pe tinge' el ,si spase - Este trumoas5". Insotitorul lui addugd : - Ea a avut de curind succes pentru cä este frumoase. Domnul K. se supdrd i spuse : - Este frumoasä pentru cä a avut succes".

Despre cälcarea principiului : Acum pentru acum" Donmul K. flind odald oaspetele unor oameni aproape strdini ob-

servd cd amiftrionii sdi pregdtiserd pe o mdsutd din coltul dormitorului. vizibild din pat, vesela pentru de/un. Dupd ce íi Mudd intii ín gind pentru cd se graesc sd termine ca dinsul contirwd totusi set mediteze asupra oliludinji lor. Se intrebd dacd si el ar pregdti noaptea, inainte de culcare, vesela pentru de/un. Dupd ce chibzui putin socoti cd o asemenea atitudine

*) In germanli : der Wunsch dorinta (proverbul mult folosit : der Wunsch ist der Vater des Gedankens4


52 BERTOLT BRECHT

ar fi i pentru el indicatd in anumile imprefurdri. i Ind socoti indicat ca alfii sä aibe din eind in cind acleasld preocupare.

Dornnul K. pisicile

Domnul K nu iubea pisicile. Nu i se pdreau a fi prietenii oamenilor, deci nici el nu le era prieten. ,,Dad am avea interese egale", spunea el, atunci atitudinea lor dusmänoasä mi-ar fi indiferentä". To lug clonmul K. nu alunga cu pldeere pisicile de pe scaunul lui. A te culca e o mund", spunea el deci trebuie sA aibA un rezultat". Cind pisicile mieunau in fafa usii, el se ridica din pat, chiar pe o vreme friguroasä ,si le &idea drumul la aldurd. Calculul lor e simplu", zicea el, and ele clieamA 11 se deschide. Cind nu li se mai deschide, ele nu mai cheamä. A cherna - acesta este un progres".

Anirnalul favorit al domnului K.

La infrebarea pe care animal it prefuiesle mai mull, clomnul K. 11

numea pe elefant si se justifica astfel : Elefaniul are §i §netenie §i putere. Nu siretenia máruntá pentru a scäpa de urmärire sau pentru a apuca ho- teste ceva de mincare, ci siretenia de care dispune puterea pentru realizarea unor fapte mari. Pe uncle a trecut, acest animal lasä o urrnä large. Cu toate acestea el este blind, stie die glumä. El este un prieten bun, dupli cum este i un dusman loial. Desi foarte mare si greu, este tot* foarte jute. Trompa sa duce trupului enorm pinä si cea mai mid hranä, chiar

Urechile sale sint mobile: el aude numai ce-i convine. Atinge o virstä foarte inaintatä. El este si sociabil si nu numai cu alti elefanti. Pretutin- deni este iubit, dar si temut. Infätisarea lui oarecum comid ii permite sä fie chiar stimat. Are o piele groasA, de care se fring cutitele ; firea lui msA este delicatA. El se poate intrista. Se poate infuria. Ii place joaca. El moare in desis. lubeste copiii i alte animale mici. El este sur i iese In evidentä numai prin volumul säu. Nu este bun de mincat. Poate sä munceascä bine. Ii place sä bea si se inveseleste. El contribuie cu ceva la artä : dä fildesul."

Antichitatea

In fafa tabloului constructivista al pictorului Lundström, tablou care reprezenta cileva ulcioare de apä, domnul K. spuse : picturA din antichitate, dintr-o erá barbarä 1 Pe atunci oamenii desigur nu puteau face. nici o distinctie, rotundul nu mai pärea rotund, virful ascutit nu mai pärea ascutit. Pictorii trebuiau sä reconstituie aceste contururi, sA ofere amato- rilor ceva cert, färA echivoc, cu o formA precisä ; ei vedeau atitea lucruri neclare, instabile, indoielnice ; ei erau atit de insetati de integritate incit aclamau pe cineva nurnai pentru cä nu-si lAsa cumpäratä prostia. Munca fusese impArtitá intre mai multi pictori, ceea ce se poate recunoaste chiar din acest tablou. Acei care stabileau forma nu se mai interesau de scopul obiectelor ; din aceastä canä nu se poate turna apA. Probabil au existat pe atunci multi oameni care nu erau considerati decit niste obiecte utili- zabile. $i impotriva acestei mentalitAti trebuiau sä se opunä arti$ii. 0 era barbarä, antichitatea 1" I s-a atras atenfia domnului K. cd tabloid provine din timpurile noastre. - Da", spuse Iris! domnul K, din antichitate".

www.dacoromanica.ro


Justitie

Doinnul K. amintea adesea, ca o pildd de urinal intr-o anumitd pri- Ding o dispozifie juridicd din China veohe. Conform acestei legi, pentru procesele importante judecdtorii trebuiau adusi din provincii indepartate. .4s1fel puteau .sd fie cu mull mai greu mituifi (deci puteau sd fie mai pa/in integri); pentru cd onestitatea lor era supravegheatd de judecdtorii local-

(idea de oamenil care tocmai in aceastd privinfd erau versafi si nu le erau prieteni. De alifel acesti judecdtori adusi acolo, nu cunosteau din ex- perienf a de toate zilele obiceiurile tsi condifiile specifice regiunii. Delictul capdid adesea, numai prin faptul cd se repetd, putere de lege. Cei sosifi din alle locuri, trebuiau sd ceard noi relafii despre toate ; in felul acesta ei sezisau usor ceea ce era strident din cele relataie. in sfirsit, ei nu erau silifi ca, de dragul virtufii de a fi obiectivi, s incalce multe alle virtuft ca recunostinfa, iubirea filiald, lipsa de suspiciune fafd de cunoscufii cei mai apropiafi, sau sä posede atita curaf incit sd-si creeze dusmani printre cei din jurul for.

Un räspuns bun

In fafa judecdfii un proletar a fost intrebal dace' dorole set uzeze de forma laicd a jurdmintului sau de cea bisericeascd. El a rdspuns - Eu sint somer".

Aceasta n-a fost o diversiune", comenta domnul K. Prin aced räspuns el a läsat sä se inteleagi cä se gisepte intr-o situatie, in care asemenea Intrebäri, poate chiar i toatä desfäpurarea ca atare a judecAtii, nu-pi mai au rostul".

Socrate

Dupd citirea unei cdrfi de istorie a filozofiei, domnul K. se pronunfd in mod nefavorabil asupra incerairilor filosofilor de a prezenta fenomenele ca fiind din principiu incognoscibile. sofistii au afirmat cä stiu multe fä'rà sä fi studiat inainte ceva", spuse dinsul, a apärut sofistul Socrate cu afirrnatia aropantá cä el she cä nu die nimic. Era de asteptat sä mai adauge ceva frazei sale : pentru cä nici eu nu am studiat nimic (ca sä ceva trebuie sä studiern). Se pare insä cä el na vorbit mai departe, sau poate c'ä aplauzele nesfirpite care au izbucnit dupä prima frazä pi care att tinut douä mii de ani, au inghitit orice frazä' urtnatoare"

Trimisul

DeumIzt discutam cu domnul K. cazut trimisului unei puteri strdine, domnul X, care indeptinise ín fara noastrd unele misiuni ale guvernului sdu si care, precum altar-elm cu regret, a fost aspru pedepsit dupe, intoarcerea sa, desi se inapoiase cu mari succese. - I se repropa" U spuneam eu, cä pentrii a-pi putea indeplini misiunile, ar fi intrat in relatii prea strinse cu noi, dusmanii. Credeti cä färä a adopta o asemenea atituine putea sä aibâ succes ?" - Firepte cä nu", rdspunse domnul K. El trebuia sä mänince bine ca sä trateze cu dupmanii, trebuia sä mäguleascä pe cri- minali i sä-pi facä de ris propria sa tará, ca sä-pi ajungä scopul". - A

www.dacoromanica.ro

54 BERTOLT BRECHT

procedat deci bine ?" 1-am intrebal. Desigur cá da", spuse domnul K. distrat,a procedat bine". domnul K. era sd se desparld de mine. L-am apucal insd de minecd. - Atunci de ce a lost tratat cu atita dispret, cind s-a intors ?", izbucnii eu revoltat. - S-o fi obipnuit poate cu mincarea burg, a continuat poate relatiile cu criminalii, a devenit poväielnic in opinia sa," rdspunse domnul K. nepdsdtor. $i atunci trebuiau sä-1 pedep- seascä". - Si.dupä pärerea d-voastrá, intrebai ingrozit, ei au procedat bine" ? - Firepte", spuse domnul K, cum puteau sä procedeze altfel ? El a avut curajul i meritul ca sä ia asupra lui o misiune care trebuia sä-i aducä moartea. Si intr-adevär a murit. Puteau oare In lac sä-I ingroape in pärrant, sä-I lase sä putrezeascá afarä, iar ei sä suporte duhoarea ?"

Dac3 rechinii ar fi oameni

Dacä rechinii ar fi oarnenr., intrebd pe dbmnul K. fiica cea mica a gazdei sale, ar deveni ei oare blinzi cu peptii mici ?" Firepte", rdspunse el. Dacä rechinii ar fi oameni, ar pune sä se construiasca in mare pentru pe§tii mici läzi enorme, inzestrate cu tot felui de hranä, atit plante cit i vietäti. E ar avea grijä ca läzile sä ail:4 permanent apä proaspätä si In general ar lua tel de fel de másuri sanitare. Dad de exemplu un pestisor si-ar räni o aripioarä, i s-ar face de indatä un ban- dal ea nu cumva rechinii lnainte de vreme. Ca pestisorii si nu devinä melancolici s-ar organiza din cind in clnd mari serbäri pe apä : cici pestisorii veseli sint mai gustosi cleat cei mela ncotici. i coli ar exista firehste In läzile cele mari. Pestisorii ar Invite ire aceste scoli cum se inoatä in gura rechinilor. Ar avea nevoie, de exemplu, sä cunoasei geografie ca sä poatä gäsi pe rechinii cei mari care lenevesc pe undeva. P'reocuparea cea mai arzitoare ar fi desigur instruirea morel a pestisori- lor. Ei ar fi invItati cä gestul cel mat märet pi cel mai frumos ar fi acela de a se jertfi cu bucurie i cä ei toti ar trebui sä se inereadä in rechini, mai ales cind acestia afirmi cä le vor asigura un viitor frumos. Pestisorit ar trebui convinsi cä acest viitor le este asigurat numai atunci cind au invätat s fie ascultátori. Peptiporii trebuie sä se fereasca de toate pornirile jos- nice, materialiste, egoiste i marxiste i si denunte imediat rechinilor cind un peptipor ar manifesta astfel de porniri. Dacä rechinii ar fi oameni ar purta fire* pi räzboaie intre ei ca sä cucereasc tázi de pepti sträine pi peptipori sträini. Ei ar pune pe proprii lor pestisori sä iupte in aceste rázboaie. Ei ar inväta pe peptiporii lor cá intre ei pi peptiporii celorlalti rechini este o deosebire uriapä. Peptiporii, ar declara ei, sint, dupg cum se ptie, muti, insä ei tac in limbi cu totul diferite pi este deci cu neputintä sä se inleleagá unii pe altii. Fiecärui peptipor care ar ucide in rázboi citiva alti pestipori dupmani, care tac in altä limbâ, i se va atirna un ordin mic din alge pi i se va conferi titlul de erou. Dacii rechinii ar fi oameni, ar exista desigur i o artit a lor. Ar exista tablouri frumoase, pe care ar fi pictate in culori minunate dintii rechinilor, iar gurile lor ar fi reprezentate ca adevärate parcuri desiätätoare, in care s-ar putea zburda de minune. Teatrele de pe fundul márii ar prezenta pe eroicii peptipori inotind entuziasmati in gurile rechinilor, iar muzica ar fi atit de incintätoare incit in sunetele ei peptiporii, in frunte cu orchestra, visätori pi adonmiti ini cele mai pläcute meditatii, ar pluti in gurile rechinilor. Ar exista i o religie, dacá rechinii ar fi oarneni. Ea i-ar instrui pe peptipori cä viata adeváratá incepe

www.dacoromanica.ro


abia in stomacul rechinilor. De altfel dacá rechinii sr fi oameni, pestisorii ar inceta sä mai fie toti egali, cum sint acum. Unii dintre ei ar c'äpilta slujbe si ar fi suprapusi celortalti. Celor mai märisori li s-ar permite chiar sä inghitá pe cei mai mid. Pentru rechini aceasta ar fi chiar plácut deoarece lor le-ar reveni astfel bucäti mai mari de infulecat. Pestisorii mai mari . instalati in slujbe, ar supraveghea ordinea intre pestisori, ei ar deveni in- vätätori, ofiteri, ingineri in construirea räzilor s.a.m.d. Pe scurt, mimai atunci ar exista o culturá in mare dacä rechinii ar li oameni.

Lauda

and domnul K. a aflat cd este Mudd de fostii sdi discipoli spuse : Dupä ce discipolii au uitat de mult greselile maestrului, el tot isi mai aminteste de efe".

Asteptare

Domnut K. a asteptal o veste de undeva o zi, afioi o sdpidmind, apoi hied o lund. La sfirsit spuse : O lunä 11§ fi putut astepta destul de bine, dar nu acea zi si acea säptäminä".

Utilitaristul

Domnul K. a pus urnaltoarele intrebdri : In fiecare dimineatá vecinul meu invirte arcul gramofonului ca sä asculte muzicä. De ce ii trebuie muzicä ? Dupä olte am auzit, fiindcä face gimnasticä. De ce face gimnasticä ? Pentru a ii trebuie fortä, dupä cite aflu. Pentru ce ii trebuie fortá ? Pentru cä trebuie sä infrunte pe dustnanii säi din oras, sustine el. De ce trebuie sä infrunte pe dusmani ? Fiindcä vrea sä mänince, mi se spune".

Dupd ce domnul K. a descoperit cd vecinului sau 'it trebuie muzicd pentru a face gimnasticd, face gimnasticd pentru a ft puternic, vrea sd fie puternic ca Ali doboare dutsmanii, íg doboard dusmanii ca sd manince, a pus ultima sa intrebare : De ce mäninca ?"

Arta de a nu corupe

Domnul K. recornandd unui negustor pe un om elogiindu-1 pentru integritatea lui. Doud sdptdmini mai tirziu negustorul veni din nou la dornnul K. ,si it intrebd : - Ce ai inteles tu prin integritate ?" Domaul K. zise : - Cind spun cä ornul pe care-1 angajezi este integru eu inteleg prin aceasta ca tu nu poti A-1 corupi". Negustorul spuse intrislat : - Bine, dar eu am motive sä mä tern cá omul täu se lasá corupt chiar de dusmanii mei". - Asta nu stiu", replicd nepdsdior domicil K. - Dar el", exclamd negustorul, arndrit, imi ghiceste gindurile irrainte de a le exprima, se lasä deci corupt si de mine". Domnul K. zimbi cu orgoliu. - De mine nu se lasä corupt", spuse el.

Patriotismul, ura impotriva nationalistifor

Domnul K. nu glisea necesar set trdiascd iintr-o anumild lard. Eu pot flärninzi oriunde", spunea el. Intr-o zi insd trecu printr-un oras care era

www.dacoromanica.ro

56 BERTOLT BRECHT

ocupat de dusmanii farit in care India. li iesi in cale un ofifer din armata dusmand si-1 sill sd coboare de pe trotuar. Domnul K. cobori si-si ddclu seama cd este revollat impotriva acestui om tsi nu numai impotriva acestut oat, dar indeosebi impotrivd Wit cdreia omul aparfinea, Wit dorea chiar ca ea sd dispard de pe fafa pdmintului. Din ce cauzA oare", se intreM domnul K. am devenit pentru o clipA nationalist ? Probabil fiindcA rn-am intilnit at un nationalist. Tocmai de aceea trebuie stirpitA prostia, deoarece ea ii prosteste pe cei care o intilnesc". '

Propunere Dacä propunerea nu este luatA in seamA

Domnul K. recomanda ca fiecdrei proponent sd i se adauge, pe cit este cu putingi, incd o propunere pentru cazul cind cea dintii nu se la in seamd. De pildd and a sugerat cuiva care era intr-o situafie dificild, o anumild otitudine care ar fi ddunat cit mai pufin altora, a indicat indatd o altd atitudine, mai pufin ofensivd, insd nu cea mai indiferenM. Cine nu poate totul", spune el, nu trebuie scutit de a face tot* mai putin".

Slujbasul indispensabil

Domnul K. auzi vorbindu-se in mod elogios despre an sluibas care se afla de mull in funcfia sa, ,si era socolit indispensabil, atit de bine ist indeplinea datoria. - Cum este indispensabil ?" intrebd supdrat dam- nul K. - Slujba n-ar merge fgrä el", rdspunserd apologefit lui: - Cum poate el sit fie un bun slujbas, dacA slujba n-ar merge färig dînsul ?", intrebd domnul K. A avut timp suficient ca sä-si orinduiascg slujba in asa tel !net el sá nu fie indispensabil. In fond, stiti cu ce se ocupä ? SA vg spun eu: cu santajul.

Intrebäri care conving

Am observat", spuse domnul K. cä noi indepArtAm multi oament de la invAtAtura noastrA pentru cA stim räspunsul la toate intrebärile. N-am putea oare, in interesul propagandei noastre, sä intocmim o listA a intrebArilor care ni se par incg de nerezolvat ?"

Sträduinta celor mai buni

- La ce lucrali ? fu intrebat domnul K. Domnul K. reispunse: - MA trudesc mull. imi pregAtesc eroarea urmätoare".

Afront suportabil

Un colaborator al domnului K. fu invinuit cd or avea fad de el o atitudine neamicald. Da, insA nu de fatA cu mine", ii lud domnul K. apdrarea.

Doug orase

Domnul K. prefera orasul B orasului. A. In orasul A, spuse el, sint iubit ; dar cei din orasul B mi-au lost binevoitori. Locuitorii orasului A

www.dacoromanica.ro

POVESTIRI DESPRE DOMNUL KEUNER 57 i

mi-au fost de folios; dar In orasul B aveau nevoie de mine. In orasul A m-au poftit la mask' ; dar in orasul B rn-au chemat la bucaTdrie."

Revederea

Un om care nu-1 vdzuse pe domnul K. de mai mild vreme il saluld cu vorbele : - Nu v-ati schimbat delve." - Ah r spuse domnul K. ,si pdli.

In rominege de S. Damian

www.dacoromanica.ro

DEMOSTENE BOTEZ

VACANTA DE VARA

Cdminul de studente e pustiu. E ca o navd sculundaM-n seard. E linistea vacanfelor de yard.

na mai ard lumini pind tirzfu.

Ferestrele i usile-s inchise ; Clipesc prin geamuri departate stele. Sid linistea intinsd pe podele ; Mai umbld doard stafii vagi de vise.

Mai ddimesc pe-ascuns In dormitoare lluzii moarte uitafi fiori : Buèltete mici si vestede de flori Ce-ar fi rdmas In vaze, fait soare. Si cupa urmelor de sini, Stricatd e in asternutul sirins, Si nu se mai aude nici un plins, Nu mai fosnesc poemele in mini.

Dar tsi acuma parcd-n orice noapte Mtr-o tdcere ca de paraclis Se Mai aude-neet vorbind prin vis Si mai tresar suspine lungi ,si soapte.

Pe cind pe strada azi Intunecald, Mergind incolo i incoace, lent, Zadarnic tot asieaptd un student Sd-apard la un geam un cap de fad. Iulie 1957

ELIBERARE

Noi ne petrecem viala, fdrd sd lim, mereu, Erin rinduri paralele de-oglinzi ce diformeazd,

www.dacoromanica.ro

ELIBERARE 59

Sd contemplam in ele acela,s vepic eu : 0 stranie statue-nalfaM cu emfazd.

Intreaga lume pare a fi doar un decor Sortit sd-mpodobeascd o trecere de rege. $i treeem gird grifd de soarta tuturor, Pe care pardi nimeni n-o poale infelege.

Troneazd in vdzduhuri, pe ereasM la zenit Un eu in jurul cdrui se-noirt mii constelafii, Nici moartea n-o concepe decit ca pe un mit, $i pentru-a lui grandoare nu Sint destule spafii.

In juru-i omenirea e-un stol de gize mici, $1 lui i se euvine tot ce-i frumos sub soare, Cd el e Guliverul # ceilalli pitici. $1 asta, -ce dramatic, -o erede fiecare.

Eu am sgirmal cu pumnu-al oglinzilor miraf $i rn-am pierdut de uoe-n multimea fdrd nurne, Sint o fiintd numai in uastul peisal $i-un trecdtor uremelnic 0 nestiut prin lume.

M-am liberal deci singur, de cea mai grea povard, De Eul meu tiranic, de dusmanal cet mare, Al omalui din mine ce nu vroia sd moard, In coaja de statue, sunind a gol, in soare. 4.IX.I957 Mogopaia.

www.dacoromanica.ro

124DU BOUIWANU

flVTOARCERE

Intors acasa, iaM, fin fapte utsi deschise Sd advaleascd-n mine 'itot peisaful dus, Dar timpul tine Male ecluzele inchise ; Topitele imagini curg undeva pe sus.

Cheltuitor de spafil esi fulgerate zile Cu timpla inghetatd te-ntorci acum s-o culci, Impoodrat de Piafa, du numeroase file, Pe forme cunoscule pi-n moliciune dulci

E shut! Mu, sau poale colina amintirii Ce leagelnd surisul, pe chipul meu ndscul? O slanf chiamd alit& in strofele iubirii ,Fi te cuprind din golul in care te-am plerdut.

$i te gdsesc mai vie ;Si Ina laeve-n clipa Cind lepdd depdrtarea ca o manta din mers, Cind pescdrutsi din golful Suhumi bat aripa fmbrdtiprea noasird ritmind-o ca pe-un vers.

CITE CEVA Dlls/ PEISAGIU

Cicorile, cicorile din margine de holdd Sd inu le smulgi, sd nu le tai, cd-n ele Vdd pilpiind tumid de a/bash-61e Din ochii care i-am lubit

Girezite, girezile de fin Pe culmi de deal, par cu,smele ldsate De geti bdrbog din vremile-adincate Pind acum in veacut spin.

www.dacoromanica.ro

CITE CEVA DIN PEISAG1121 61

Nu ddrima pdpup de lucerne! Pe care-o tidied un sometsan Leit la chip Voinicul Mdzarean La care ai visai cu frurdea-n perna.

Nu alunga baltate codobaturi and in livezi se cearta ascutit, Chiar de nu crezi pe sborul lor plutind Frumoasele din vremi, and le-a orel/it

., 0 iasmd rea. Penetul alb ,si negru Pima le-a-nchis ou-arkele pe laturi Le-ai fi privit ndluca fdrei sti te saturi.

Alunele, alunele din tufe S-au copt, de le culegi smulgi bumbil toamnei

se desprinde verde rochia Doamnei Mat rosesc ciupercile sub scufe.

www.dacoromanica.ro

NICOLAH TAUTU

DIN »CARNET DE FRONT" - Tatra, 1945 -

Retragerea

Au mai Mow( o cascd, o bandd de cartuge, O washed tocitd tsi-un samovar furat... Apoi urcard aburi spre zarea de cenuge, Da, räsufla podmintul adinc g ugurat...

Primdoara

E-atita soare in intreaga fire $i-n flori atita zumzet de albine De sitni cum iarba wind sd se rdsfire A natullit seilbatec gi prin mine.

Nu. n-agi dori sä lupt In astä zi, S4 le strivesc sub tancuri prim:1yard, Cind se ridicil-n ceruri ciocirlii .5'i mortii mor tdcuti, a doua oard 1

Dragoste

Din Tatra pin' la tine sinf ape g polduri $i moartea ne desparte in fiecare clipd, Din cetinile dese intunecate guri Impuga amintirea ce-n inim4 irni tip&

Din Tatra pin' la tine adesea am trimis Pe schiuri $albe &dui ämpovdrat de vise. Dar tunurile negre azi &dui mi-au ucis, Le-a ingropat hit-ha cu slovele nescrise.

Din Tatra pin' la tine sint geruri gi zodpezi $i indoiala care e crivelt gi mod frige 1

Atunci vin lingd tine gi plin.g cd nu mä vezi $i-n locu-mi las poldurea la geamuri sod te strige.

www.dacoromanica.ro

DIN CARNET DE FRONT" 63

Din Tatra pin' la tine sint lupi g era mistrefi. De ooi cdclea, iubito, sub colfii reci de fiard, Te oor striga in locu-mi cu merii peidurefi Cu oignii sdlbatici, pddurile de-afard I

Din Tatra pin' la tine Doi fi in orice tat, In orice adiere, in ploala toamnei deasd. $1 de-oi aidea, iubito, cu ploaia la pdmini ffi Doi infra cu stropii in Mime: tsi-n casd...

www.dacoromanica.ro

SZEMLER FERENC

GAROAFE

Blinde le garoafe se trezesc in glastre, soarele and suie culmile albastre, preschimbind in fldedri jarul lor moenit. Ca-ntr-un foc odaia mi-au invdluit.

Rotsia lor raza-mi cade pe hirtie in culori de singe parcd wind sel vie, - cela ce cite* sd-nteleagd bine peniru ce e riopt singele in vine.

Am vdtzul In viafd =lie, matte flori dar n-aveau pe vremuri flacdri In eulori. Fost-am eu fi lindr, dar In piept nicieind nu mi-au ars pe vremuri flori du tremur blind.

Aru puteau sd ardd, - cdci o vrafei surd 111apdclise lume, suflet, bchi # gurd... Pretutindeni moartea pared sta de strajd... Astdzi, rid in soare, deslegat din vrafit.

Poate sd tsi fie pieptul meu apus ; 0 lumind noud peste tot a pus fldcdri In garoafe, far In trandafiri, Inflorind pamintul marel impliniri.

In romtnefte de H. GrAmescu

www.dacoromanica.ro

CEZIA SERGHI

FETELE WI BAROTA1 CU 0 ZI INAINTE

Väzutä din stradk ai fi zis cä este un turn ridicat de mlinile unui copil care ar fi suprapus jueindu-se trei cuburi. 0 fereasträ mare la parter, una la etajul tritti $ i una, aproape dt peretele, sus la mansardä. Cläditä dupä o schiti a Artemisei, casa n-avea zorzoane, cum n-aveau pe vremuri nici costumele ei birbätesti. Deck' nu te ultai atent, nu vedeai nici poarta scundä de fier, lucratä minutios ca o dantelä - ornament neasteptat si nepotrivit, ca batiste zit danteli de Bruxelles, nelipsità pe vremuri din buzunarul taiorului el.

Curtea pärea o ulicioarä *ingustä, aproape acoperiti, acum la eir- situl lui aprilie, de crengile ninse de flori ale pomilor casei boieresti de allturi. Curte kink ca un gît de cimpoi, care se lärgea neasteptat de mult spre fund. Acolo se ingrämädeau remizele, magazia, grajdul, garajul... 0 scaril îngustä si strtmbk cu balustradele rupte, te ducea - dad' aveai curaj, totul fiind putred - la podul de deasupra grajdului. De o parte si de alta un fel de terasä, ca un coridor lung, lega altädatä casa cea mare de aläturi cu aceastä casä modesti !a formi de turn. Gardul cäptusit cu tablä verzuie avea destule spArturi ea sä se poatA vedea tot ce se petrece 'in vecini. Un liliac aid si unul dincolo fsi apropiau crengile inmugurite peste gard, ca doi frati despártiti de ImprejurArile vietii, sau de o mina hatnä. Mina hainA fusese Artemisa.

Cu cincizeci de ani in urmA, Artemisa Mindru - pe atunci prima si singura avocatá In barou - rupsese logodna cu locotenentul Constantiu. Dezgustatä de tfrguielile dintre tatAl ei si viitorul sot, Artemisa declarA cá nu se va mai mArita niciodatA. Un an durA cearta Mire Artemisa si tatAl ei. Fata voia sä se mute de-acasá, sä fie independentA, liberä. Nae MInclru nici nu voia sA audA de asa ceva... In cele din urmA se fricheie armistitiul : Hietana *RA o parte din curte ca sA-si elädeascä douä odái, chipurile, birou de avocaturA. Masa o va lua fn familie si lumea va crede cA doarme sub acoperisul casei pärintesti. Altminteri, ar fi compromis-o pe sora cea mid, frumoasa Clernansa, logoditä cu un nume rAsunátor. Cu- rind, Clemansa a f Acut nunta, cu alai mare, alAturi, la biserica Visarion cea nouA, care atunci se sfintise. Ceea ce n-a Impiedicat ca bärbatul cu nume räsunátor s'A fugä dupä cîteva lurii.

*) fragment din romanul in curs de lapaa-itie.

5 -v. RomIneascil nr. 2 www.dacoromanica.ro

66 CELLA SERGHI

Artemisa construi cu bani putini, dupä o schitä sumark cele douä camere de la parter, cu o nisä In care avea cuvetä si dus, §i unde acum, dupä mai bine de cincizeci de ani, locuia Barotä', slefuitor la fabrica de instrumente chirurgicale, cu cele douA fete ale lui. Cu vremea, Artemisa mai ridicä clouä camere la etajul Intl si o baie, iar mai ttrziu mansarda, cu cele mai luminoase si mai Incápátoare odgi. Tot aici se afla cAlcAtoria, care acum serveste de bucátärie si sufragerie, spälätoria In care s-a pus o baie si, In rest, podul imens, unde sau se usucä rufele, sau se fac sindrofii cu bäuturä, muzicA si dans.

In 1936 familia trecu prin mari Incercári. Nae Mindru se splinzurA In podul cel vechi, dupä ce pierduse tot ce avea In crahul unor bänci si afaceri, Inlántuite una de alta In criza mondialä. Artemisa suferi accidentul care Ii zdrobi picioarele, In acel nenorocit 8 iunie, and, de ziva regelui, se präbusirä tribunele. Casa cea mare, scäpatä de douá ori de ipoted de bietul Mac", al doilea sot al Clemansei, fu scoasä In vinzare. $i atunci, toti locatarii ei se strInserä aici. La parter Isi instalA cabinetul medical doctorul Anatol Puiu Movilä, Insurat cu Elena, fiica Clemansei din prima cäsMorie, si alMuri dormitorul säu propriu. La etajul 'Mai locuia ne- vastä-sa Elena, cu fiul lor Victor, iar sus la mansardá, In cele doträ oclii, Artemisa singurá.

Dupá ce muri bietul Mac", Clemansa veni s-o tngrijeascl. Era astfel mai aproape de Elena pi Victor, despre care nu spunea niciodatá fata mea, sau nepotist meu, ci fata noasträ, nepotist noseru, obicei ce dáinuia de pe vremea clnd nu voia sl-i aminteascä lui Mac de prima ei cIsItorie si nici lumii de umilinta de a fi fost *hag. Elena, dupä ce fncercase de doui ori sä se sinucidá, rämäsese cu nervii cam slabi. Stir! le ei osci- lau Ingrijorätor Intre rnelancolie $ i exuberantä. Uneori ciuta lumea, vorbea mult, cheltuia mult, apoi deolati devenea retrasä, zgircitä, ticutä. Preocupärile ei se Invîrteau de obicei In jurul lui Victor, biiatui ei, a ha- nilor care niciodatä nu ajungeau, pi a ce-o sii zicil lumea"... Victor era un copil frumos ca tatM säu, inteligent ca Artemisa, siret ca Clemansa. Manifesta aceeasi'pasiune pentru muzicA si aceleasi nostalgii färä nume pe care le avusese o sträbunicä. Era Insä sufocat de dragostea unei mame care 11 dorise numai pentru a-si Impiedica bärbatul s-o päräseascA si a-si Intäri astfel pozitia socialä. Victor se obisnuise s-o simtä aproape, des! era exasperat si agresiv In prezenta ei.

Bäiatul era ceea ce se numeste un copil teribil. Cinta bine la pian si scria poezii In care, chiar dacä nu le Intelegeai Intotdeauna, te izbea originalitatea imaginii, cäutarea unui fägas nou pentru sentimentele si gindurile lui nelinistite. Chiar si Clemansa, rece din lire, era cuceritä de holomanul de Victor atlt de destept chiar la trei an!, tricît isi dAdea seama a nu-i place sä-i spunä mama-mare sau bunico, si dädea zor cu Clemisor, CMm, Clemchen, ori de cIte ori avea nevoie sA-i stoard ceva.

Ceea ce o aträgea mai ales pe Clemansa aci, dupá moartea bietu- lui Mac", era cosnita". Va administra gospodäria si va minui banii. Va putea adicä sä träiascä färä sä cheltulasc5 un ban. färä sä vindä un ac

_

din ce-i läsase bietul Mac". Artemisa cIstiga, chiar dupä accident, din consultatii juridice si tra-

duceri, lar doctorul, sotul Elenei, pinä a nu pleca pe front, lucra si la spital, dar avea si oarecare clientelä acasá,

www.dacoromanica.ro

FETELE LUI EAROTA 67

Chid venise aci, Clemansa mai avea si un gind ascuns. Noul proprietar al casei pärintesti de dincolo de gard era bogat, avea santiere na- vale. Degeaba ridea Artemisa poreclea grangurul", pisci in floare", mierlä". Clemansa §tia d are; bani multi, altfel nu ar fi cumpärat casa de aläturi.

Un parvenit, spunea Artemisa, din niste gropi de la Braila, prin tot soiul de escrocherii si-a inighebht un santier, unde muncesc somerii. Nefericitii sint obligati sä-i cinte un imn dimineata drid vine, si sá-i ridice tin steag...

Artemisa pard e dracul gol, toate le stie, observä Clemansa, dar retine cä nemtii au comandat de la el vapoare si slepuri, cA e bogat...

Desigur, omul avea un mare cusur : era trisurat. Dar s-au mai väzut cazuri. Pe Elena n-a vrut s-o lase bärbatul i sä se tnsoare cu doctorita Ursu ? De ce nu si-ar rása si vecinul de aláturi nevasta ? Dar Artemisa, care citea In ea ca intr-o carte, spunea : - Nu toate femeile au curaj sä se oträveascä si nu toate trintese bärbatului un copil la comand5...

Clemansa nu asculta. Ea stia d e frumoasä. Fata ca marmura; rul ca abanosul, picioare cu glezna subtire. $i dad grangurul, cum ti spunea Artemisa, va avea prilejul s-o vadä zilnic, se va amoreza si-o va lua. Bietul Mac, dposatul, va tntelege cä e un sacrificiu pe care trebuie sä-1 facä pentru familia ei. Casa pArinteascA va fi iaräsi a lor.

Nid acam, dupä ani de zile, ctnd proprietarul casei de aläturi fugise si statul luase casa, unde locuieste acum doctorita Ursu, fosta rivalä, nici acum Clemansa nu pierduse nAdeldea cA va ajunge sä tdiasd iar acolo §1 cä totul avea sä fie din nou ca pe vremuri. Vorba Elenei :

Doctorita n-o sä facI multi pureci aici. Doar n-o sä dureze asta cit lumea. 0 tärancl sä se läfäie tn .casa noastrii si Barotä, un

nespilat, sä se bage aid In sufletul nostru... Clemansa §tia tnsä cä Barotä nu era un nespälat. Vocea lui, cadenta

pasilor lui, cheile pe care le auzea zängánind cind se apropia, ti táiau parcä respiratia. Cincl II vedea se ftsticea. Avea un pär alb, care ddea incticit peste fruntea bräzdatá. Ochii mici verzui se strIngeau, apArtn- du-se pard de soare, sau vand sA vadä ceva_departe in zare. Uneori cäu- tätura devenea metalicä, asprä sub sprIncenele stufoase, de parcä stia ci ea 11 viseazä, stringtnd-o in brate, de-i pirlie oasele. Alteori privirea lui era curatä, limpede. Copiii din stradA *it asteptau sä vinä, atineau calea, îl tmpresurau. Veneau la el sä" le repare bicicleta, trotineta, sä se plingä de cite o nedreptate. El H lua in brate, le späla mtinile, impärtea printre ei dreptatea ca Solomon. Il iubeau ctinii. Chiar cei mai räi se gudurau la picioarelé lui.

Väzindu-1 prima datä, Artemisa spusese :

Capul ästa parcä e cioplit in piaträ. $i adäugase : Are prestigiul cinstei lui suHetesti. Iar altä datä : Nu stiu de ce tmi aminteste de In- vingitorul" lui Michel Angelo, acea Victorie cu aripile frtnte"...

Clemansa repeta insA ca un papagal ceea ce auzea de la Elena : - Situatia asta n-o sä dureze cit lumea. Auzi, sä ne bage In casA un muncitor... De uncle or fi räsärit atitia ? Altädatä mai vedeai ici colo cite unul, care iti repara o 46, lumina electricä, dar sä te näpädeasd a§a, sä se mute In cash' la tine ?

Sic www.dacoromanica.ro

68 CELLA SERGHI

Intr-o noapte visase c5 un pictor cu pArul alb, zburlit, cäzind peste o frunte IncruntatA, cu ochi luminosi de .copil $ i buze rosii cärnoase, ti fäcea portretul. Avea fata brAzdatä a lui Barotä, privirea lui ctnd lumi- noasä, clnd asprá. Ea ti poza 'in rochie de bal. De atunci tresare si clnd ti aude numele, dar cu glas tare repetA vorbele Elenei : - Doar n-o sä stAm cu un muncitor In casä si cu o tArand aläturi... Doctorita a adoptat trei copii si la Astia vin acum altii din vecini. S-au tnmultit copiii In stradA ca ciupercile, nu mai putem &Ai de gälägia lor. Cit despre fetele lui Barotä, una cIntä, frurnos ce-i drept, dar nici asa sä tnghiti toatä ziva bucäti de operä... Cealaltä... $i nestiind ce cusur sä-i gAseascA, Clemansa spunea cu indignare : Cealaltä, roscata, si-a lug bicicletä...

- Sase cArti postale I

Clernansa clipeste cu ochi mid, ingusti, lacomi de curiozitate. Bratul gol, cu pielea care atirnä ca o minecA prea largä, se-ntinde pentru a potrivi distanta la care tine cartile postale, cu vederea ei de prezbita. Mina cealaltä cauta in buzunarul capotului ochelarii : - Pe unde i-oi mai fi pus ? Inima ii bate gräbitä : Sase, pi toate din China L.. Vorba Elenei : S-a intors lumea pe dos. Uite cine calätorepte azi 1 A mai venit pi ieri una, tot pentru vecinii de jos : o ilustrata cu Pa- latul de varl din Pekin". Astea ce-or mai fi e

Renuntind sä mai citeasca WA ochelari pi mai ales sä priceapä tot ce ea numepte politica, urcti scar& gifiind : Mi s-a urcat iar tensiunea..." Ilustratele are si le punä in cutie mai tirziu, dupli ce o sä le vada pi Misa. Sigur ci o sä facä iar motturi : Dacä ai väzut cA nu-s pentru noi, de ce le-ai luat ?" Dar ce-i scrisoare ? La urma urmei, dacä are omul un secret, il bagA intr-un plic si-1 lipeste. Ba chiar pune si timbre pentru recomandat. Si atunci ea, Clemansa, sau sorA-sa Artemisa, sau Elena, n-ar deschide in ruptul capului. Poate doar pramatia de Victor. Dar asa, niste ihistrate. Si- gur cA nid vecinii de jos nu s-ar supära dacä le-ar spune : Am vrut si noi sä vedem cum e In China...

Ajungind la etajul lath, Clemansa se opri si, din obisnuintä, puse ure-- chea la usa Elenei. InAuntru nu misca nimic. Cine stie in ce cap al orasului o fi acum, sä facä provizii pentru zina lui Victor. De o säpfärninä tot cumpärä si cumpärä. Asearä si-a ridicat rochia cum fac baletistele si s-a invirtit de mi-a venit ametealä. De ziva lui Victor, zicea, vreau sä dansez si eu". Misa sustine cA nu-i a bunä... cA Elena a mai avut un soc chid cu botezul, de nu si-a recunoscut trei zile bärbatul. Ei, da e mult de atunci. Eu väz ca fata noasträ e sänätoasä..AleargA ca un cal de curse. Si, slavA domnului, cA-i veselä. E adevárat a asta n-o tine mult si pe urmä e iar tAcutä. Ieri nu se indura de un ban, azi mi-a promis cA o sä-mi dea inapoi si banii luati pe buteha de aragaz".

Destul de sprintenä pentru cei saizeci si opt de ani, din care nu mär- turisea clecit cincizeci, Clemansa se opri speriatA : Miine e ziva lui Victor ;

co ghinion sä facä Misa gAlbinare tocmai acum. Numai de nu i-ar fi mline rAti sä strice petrecerea. Elena nu i-ar ierta-o. S-ar inchide iar in casA, n-ar mai vrea sA she de nimic si atunci Victor de unde sA ia bani ? MA ciupeste pe mine, pe Misa si mai sterpeleste si el cite teva si vinde... Nu, para e alta

www.dacoromanica.ro

FETELE LIJI BAROTA 69

casa de cind Elena e vesel". Clemansei ii scp din minA o ilustratä si se aplec s o ridice. Ce Dumnezeu, imi tremur mina ? Am s incep s tiu regim. 0 sä postesc matt si am sä mä duc la slintul Anton sä mä rog. N-am mai lost de cind cu boala lui bietu Mac. La inceput sA ingAlbenise tot asa, ca Misa. Noi am zis : icter... Cind colo... Nici nu vreau sä mai mä gindesc. M-am rugat lui Sfintul Anton sä-1 scuteascä de dureri, s moar usor, s nu se chinuie. Si uite cA slintul Anton mi-a ajutat. A inchis ochii ca un pui de gAing. Te pomenesti cä si Artemisa... Doamne lereste I" Si-si fäcu la repe- zealä o cruce.

De sus se auzi o voce sonorA : - Clemansa, Clem... d laptele in loc. - Ina vitt, bätu-l-ar päcatele de lapte. Cind o vedea Elena... /0 aminteste cum Elena s-a intors din drum si i-a strigat de jos din poartä sä fie eu grijA s nu dea laptele in foc. Auzi ! vrea s lacA inghetatä de ziva lui Victor. Dar ce, ne-a apucat cAldurile ale mari ? L"

Citeva trepte incA si iat-o la mansardä. Vocea Artemisei - ai jura cA-i brbat -e azi mai groas ca de obicei. Asa-i Misa de cind cu gälbi- narea. Fumeazä ca un birjar si nimeni nu-i inträ in voie", - Clem, miroase a lapte ars. Pe unde umbli, femeia lui Dumnezeu ?

DacA si-a scos Artemisa nasul din romanele ei politiste, din cartea de drept pe care o adnoteazA, din piesa pe care o traduce sau din caietul ei cu panseuri", trebuie di s-a ars si fundul cratitei.

Vinovatii, Clemansa inträ la dreapta scArii, in bucAtArie. Stinse lampa de gaz ce fila si, neinderninatia läsä cAr,tile pc:0state Una vasele care de douä zile stäteau nesplate. Dagobert, un cotoi fioros, lingea laptele scurs pe ciment. - Ce-ti pasA, hotomane, uite, te-ai fAcut cit o namil.

Clemansa privi atent la cratitä. Nu mai rämäsese nici un slert. Dar se linisti repede, amintindu-si vorbele Misei : La ce s plingi laptele vAr- sat, cä si asa are apä destulA ? I" Vru s toarne intr-o ceasc alit cit mai rämäsese, dar nu gäsi nici una curatA. Trecu in spälätorie. Aci, in cazanul de rule zidit intr-o sob de cArArnizi, in albia de zinc, peste tot, numai vase nespAlate.

Elena asteapt s le späl eu, incepu s bodogäneascA. Ba sä le tnai spele 0 ea, cA doar aici mänina si ea si fi-su. DacA-si tineau sufrageria jos. nu mai aveam nici atita balamuc. Dar a vindut-o anul trecut, de ziva lui Vic- tor. Si ce mobilä masivä, de nuc L. 0 avea mama de la Floresti. Vorba Mi- sei : ,,l-a furat o mosie si i-a dat o sufragerie..." 0 fi si asa. Dar vorba e c ajungea pin-n tavan bufetul, si era nurnai sculpturi. Ei, si ce-a fäcut Elena ? A dat-o pe nimic, ca sä ia un studio modern de ziva lui Victor. Acu vrea s-1 viridä, ca sä ampere mobilä Biedermeyer de ocazie, de la Ivona, nepoata lui Charles Adolphe. Tot de la ea a cumpArat si locul de la Sfinta Vineri. Auzi, sä mai cumperi Ice de veci, cind ai la Bellu bunätate de ca- you L. Cicä a lost o ocazie. Vorba Misei : Nu-i a bunA cind Elena nu vrea s mai scape nici o ocazie, and descoperä mereu alte neamuri. Altädatä, ästia nici nu ne bAgau in seamä, scum Elena s-a pornit sä-i invite aici in pod. SA ne mai adunäm Mire nor, zice. Dar, vorba Misei, cind ne-am mai adunat noi cu de-alde Charles Adolphe ? . Cine I-a mai väzut pe generalul Constantiu, logodnicul neconsolat", sau pe ivona, domnita"... Elena o sä strige ca din gurA de sarpe cind o s vadä peretii afumati. E drept cA abia

www.dacoromanica.ro

70 CELLA SERGHI

acum a spoit mititica 1 Acum cind au venit rmäluoile de la Cotnar. Oare sä fie adevärat cä le-a muscat un dine turbat ? Sau le-a chemat Elena de ziva lui Victor ? De unde poti sä ? De ce le-o fi zicind delegatia" ? Poreckle Misei Auzi, delegatia" ? i ce-or sä zicA lemeile, cind or sä vada cä sin- drofia se face in pod ? Noi ne-am invätat cu ideile nästruonice ale lui Vic- tor, dar ele sint ca de pe vrernuri. Degeaba freacA Elena scindurile i spalA mozaicul aici in bucätärie i colea in spälätorie, in pod. Cine s-ar fi gindit altädatä sä petreacä in spAlAtorie, in bucätArie, in pod ?"

Deodatä, amintindu-si de ceva important, dAdu fuga In pod. Cufärul era la locul lui. Incercä lacätul. De la o vreme nu i se mai pare ini sigu- rantä cufärul i nici sticlele. Mai bine le iau de le \rind, decit sä le spargä Victor cind se imbatä..."

Trecind din nou in bucAtArie, Clemansa se uitä pe fereasträ .Sä' lie Barotä ? El are obiceful cä tuoeote de-1 auzi de la o pootä. Si scuipä din casä drept pe stradä, pini la trotuarul de vizavi, ca golanii".

Azi-noapte il visase din nou. Avea ochii galbeni-verzui §i sAlbatici, ca ai motanului. Pärul alb cAdea zburlit peste frunte. Trupul, de leu. Venea in patru labe, puternic i uoor. A inflorit cireoul", i-a spus. Ea murea de frica sä n-o sfioie, iar el fi da zor cä a inflorit cireoul...

Intr-adevär, dimineata, cind s-a dus la fereasträ, a vizut-o pe Elena cA rupe crengi de cireoi Inflorite. Misa s-a supärat, a spus cä-i o barbarie

cä la urma urmei nu sint pomii nootri. 0 sit fie", a räspuns Elena, cu zimbetul ei misterios.

Printre crengile cireoului oi ale nucului bAtrin, Clemansa priveote aco- perioul casei pärinteoti. Casa copiläriei, plinä de dirtile A caietele Misei, de vocea ei biiietoasä, de prezenta ei voluntarA, o intoarce pe Clernansa cu ani in urmä : Toate se invirteau in jurul nAzdrävanei. Cine s-ar fi gindit cá n-are sä se märite, cä sublocotenentul Constantiu, elegant oi deotept doar tinea conferinte i vorbea aoa de frumos -o sä se tocmeascA aducind vorba de zestre. Pardi-1 aude tipind'ca din gurä de oarpe : Nuda ?... Ce sä fac cu nuda proprietate ? Sä iau nuda in spinare i sä plec cu ea ?" Tatäl, ca sä indrepte lucrurile, glurnea : Generale in sus, generate in jos..."

para i-a fost gura auritä : locotenentul a ajuns generaL Tatäl se invoise pinä la urmä sä-i dea proprietatea, cu uzufruct cu tot. Dä-i ce vrei, spusese Misa, numai pe mine sä nu rriA dai... Eu nu sint nici de dat nici de luat. Sint un orn independent, fiber, n-am sä mä märit niciodatA", Räu a fäcut, socoteote oi acuma Clemansa, dupá mai bine de cincizeci de ani. Orice s-ar spune, o femeie mAritatä e o femeie märitatä. Degeaba o tot auzi :

incolo de bärbati" oi-i injurá Niote javre..." Degeaba se laudá : 1-am bAgat in buzunar pe toti cind am vrut". Uite acum e singurä $i dacA nu rn-ar avea pe mine L.."

Clemansa uita cA i ea e singurä, deoi fusese de douä ori märitatá Gindul i se invirtea mereti in jurul petrecerilor din casa de alAturi,

Sclipea argintäria in sufragerie, de-ti lua ochii. Mama i-a läsat-o cu limbA de moarte. Ea i-a däruit-o Elenei. Eu nu i-ao fi dat-o. Sigur.

fritr-o zi, tot ei i-o läsam. Doar e fata noastra... Cum «a noastr»? o necä- jeote uneori Misa. Dar ce, fata asta e proprietate ? N-ai fäcut-o cu bärbatul tAu, juste nuptiae ?..."1 Ei, aoa m-am obionuit fi räspunse Cle-

In timpul eisätoriet legale.

www.dacoromanica.ro

FETELE LUI BAROTA 71

manse. Si pe urmä mai mult tu ai crescut-o, Miso, ai avut grijä de ea" Para Misa nu stie cä la inceput rn-am ferit de Mac ?... Bietul Mac, rna credea domnisoarä, zimbeste Clemansa trecutului ei. Era la un bal, purtam o rochie de veal, un r(411 portocaliu, ca flacara. Ce i-o fi venit Elenei sä rnä intrebe asearä de rochia asta ? Dar unde o fi juponul ? Cind a dispärut ? Mereu dispare cite ceva din cufar. Oare sa-si fi potrivit Victor o cheie ? De ce nu mä lasä Misa sa pun cufärul in odaia ei ? Mäcar miine, de ziva lui Victor, ca sä fia mai linistita. Am sä-i dau lapiele acum, poate o gäsesc in bane mai bune. Ca de dud cu icterul ästa, sufera de greatä si nu mai e usor sä-i intri in voie. Si cu toate astea, chiar ea recunoaste ca pentru o sindrofie, Elena ar fi in stare sä-mi vincla cufärul cu totul... Pentru o sindrolie, Elena e in stare sä-si vindä si salteaua de sub..." (Clemansa nici in gind nu in- dräznea sa foloseasa vorbele pe sleau ale Artemisei). Are gura spurcatä a tatii.. Tata injura mai räu ca Barota. Pe cind eu, mama leitä... o aristocrat, o sfintä." - Ei, Dagobert, ai lins tot laptele ? Vin la mama, cotoi ordinar... Ce mai nume ti-a gäsit Victor Vino, puisor. Vino sä te vadä Misa. Sa-ti vada burtica plink cá altfel nu crede cä i-ai baut laptele. Hat, Dagobert, hai bä- iatule..."

Motanul o urmeazI ca un cätel. Clemansa, cu o ceased in mini, cu ilustratele in cealaltä, iese din bucatárie cu capul sus... Ca SA ajungä la Arte- misa, trebufe .sä treacä de .scarii i sä intre mai intli in camera ei. latä ne- cazul cel mare. Cfne vrea sá intre la Artemisa, trebuie sä treacä prin sufletul ei". De aceea pi-a si fácut obiceiuI ca dintr-o privire sá controleze dacä-s toate la locul lor.

Erau inghemuite aici, ca intr-o Consignatie, mobile de toate stilurile, covoare alit ell mi-au mai /Imes", ofteazä Clemansa oglinzi cu rame complicate de bronz. Tare imi pläcea sä ma uit in oglindä", mai suspinä o

Lämpi de toate felurile, bibelouri, tablouri, fotografii. Dar dacä ar lipsi un ac, CIemansa si-ar da seama intr-o singur clip i, bineinteles, ar arunca vina pe Victor. Val de mine, unde-i samovarul ?" Ii tremura mina.

Samovarul strigä, de parcä ar cere ajutor. Sä fi indráznit Elena sau Victor sä-mi vinclä samovarul ? Poate cä s-au inteles amindoi. Altmln- teri, de unde au barn sä cumpere sampanie ? De uncle a avut Elena bani sä cumpere locul de la Sfinta Vineri ?...

Desperatä, Clemansa clá sä puie ceasca pe pianinä, dar ezitind cä ai putea s-o päteze, s-o strice, observa cä in stratul de praf e desenata o miná cu un deget care indic un drum, asa ca la :dentist. 0 ia intr-acolo si, cind ajunge la divan, dupä ce se impiedicä de un covor si mai versa' un pic de lapte, descopera samovarul in dosul unei mäsute turcesti.

Ce &mg nesáratä !" De la o vreme Victor ii mut mereu cite un lucru sau piteste ca s-o sperie eh' I-a vindut. Imi scoate sufletul, golanul r Pe Misa, farsele astea o distreazä : Vezi, Clem, acum esti fericitä. Dacá ran te necäjea nepotul tau, nu erai acurn fericitr. CIernansei nu-i pläcea sá i se spunä despre Victor nepotu-tau", preferä echivocul nepotul nostru"... Dar Misei, ce-i pasä ? ea nu mai tine sä fie tinärä... Pe ea s-o lasi in pat cu caiete cärti... Cit o fi cistigat cu piesa pe care a tradus-o ? Dar cu sti- lizarea ? Oare de-adevärat sä nu aibä un ban pus de-oparte ?" Clemansa uitä cit o incarcá la socolealä i, mintindu-se singurä. cla din cap : De cind o tiu mintei tine regim i regimul e scump. Poate cä o mai ciupeste i Vic-

www.dacoromanica.ro

72 CELLA SERGHI

tor, cu toate cA nu-si mai vorbesc de and cu fata lui BarotL. Ce i-o li venit Misei s5-si vire coada ? Se cunoaste cA n-are altä treabä. Eu duc greul, gos- podAria", suspinA Clemansa. Apoi Indreptindu-0 lata, timplele : N-am si m necAjesc..." si, rnultumitä cd si-a gäsit samovarul, cu ceasca cu lapte intr-o infra, cu motanul dupä ea, trecind abilA printre mast*, taburete, scaune, piedestale, se opri in prag pentru a mai arunca o privire peste avu- tul ei. ,,Misa tot dA zor : Ce-ti trebuie atitea boarfe ?" Vinde din ele, femeia lui Dumnezeu L.. Ar trebui sA scapi mäcar de cufärul din pod." Nu. n-am sO vind nimic... Mac mi-a läsat mie tot. Mac a muncit ca eu sA am. sA am, sA am..."

Camera Artemisei, albä, curatO, ca de sanatoriu, pare goalA la prim vedere. Nici un obiect inutil. Soarele inträ aici din plin. Adierile primAverit nu se IncurcA In draperii si perdele. Parchetul e pared proaspät dat la rin- dea si nelustruit, ca o scindur albä. Un divan scund si foarte Iat, cu o pA- tur de linA alb-gAlbuie, sub care abia se deseneaz formele trupului ei sl-- bit, o mAsutä ca o banchetä, cit toat lungimea divanului, plinA de caiete si cArti, o singur fotografie in ramA de argint a celebrei cintärete Ivette Guilbert, cu o dedicatie caldä. Lingi fereasträ, dotal fotolii in huse albe. In perete, deasupra usii de intrare, masca lui Beethoven. Mai este o u§A scundä, mascat, care dä Intr-o debara. Deasupra o reproducere dupä Invin- gätorul" de Michel Angelo, sub care Artemisa a copiat cuvirttele lui Romain Rolland : Aceastä icoan a indoielii eroice, aceastA victorie cu aripile frinte..." Pe o eta jer citeva cArti, legate in antilopi mov. Histoire de ma pie a Ivettei Guilbert, Viata Heracteei Darciée, Anna Karenina, lean Barois, Marie Antoinette si fotografia Artemisei in robä de avocat, intr-o rami de lemn incrustat. Dedesubt o fraz din Francois Copp& :

Evoquant la passé confus Devant mon portrait de jeunesse Et doutant qu'on m'y reconaisse !kris tristement : tel je fus.

Clemansa se opreste in usä ca trezitä din vis. Deosebirea dintre chipul Misei - asa cum l-a väzut o clipA prin fereastra bucAtAriet privind printre copaci acoperisul casei pärintesti - fatà närAvasA, semeath - si fata smo- chinit, galben de acum, o izbeste atit de tare ea se-ntreabA dacA nAzdrA- vana" nu si-a pus cumva o masc de btrin ca sä glumeascA. - Ce-ai ramas asa incrernenitA, femeia lui Dumnezeu ? - MA uit cA semeni cu cineva, dar nu §tiu cu cine... - Cu Beethoven, räspunde sitnplu Artemisa. - Betovan ? care Betovan ? intreabA distratä Clemansa.

Artemisa ride at poft. Dantura falsA, copie ficlelä a dintilor ei mari. stau parcA s muste la 'fel ca altAdatä si par prea aibi in f ata inglbenitä, din pricina icteruhn. Ochii ii scapArá mici, negri, intehgenti. - Apropie-te. Ce-ai incremenit asa ? si arAtindu-i rnasca lui Beethoven. - Ailia clipeste Clemansa, nu te-am auzit bine. - Don n-oi fi imbAtrinit si tu, Clemisor... - Nu, se scuturA Clemansa de aceastä bnuial. Doar tu stii cite am pe cap. Sint distratä, dar nu slut incultä. Nu mA ducea Mac la concerte ? i

www.dacoromanica.ro


fiindcA Artemisa repeta rizind Betovan, Betovan", Clemansa schimbA vorba : Am crezut CA nu mai am samovar... Mi-a scot sulletul. Stii ce fried mi-a lost ? De cind cu ziva lui Victor, Elena tot cumpArA, vinde... Crezi cA vrea sä-1 logodeasa ? - Vrea, dar numai a nu poate sA se decidA, intre Ivona, care are patru moth, adicA le-a avut, pi Armanda, care are patru vii, adicä o s'a le aibä, cimi or muri toate patru mAtuti, Delegatia"... - Dar Nicoleta ? Are avere pi ea ? -0 sA aibA cind s-o intoarce tat-su cu dolari, cind s-or intoarce vre- muffle'', adicA la paptele cailor. - Elena zice... - Nu te potrivi... - VAd cA-i veselA de la o vreme. 0 fi ptiind ea ceva. - Ce sA ptie, fetito, ce sA ptie ? ! Face vizite la cele mai zaharisite neamuri, vrea sA innädeascA aici toate ciurucurile... - Las-o tá se mai plimbe pi ea. SA mai iasä in lume sA te mai dis- treze. - Mie tocmai veseha asta nu-mi place. Mi se pare di se cam tAmiiazA de la o vreme. - Se tämliazA ? se mirA Clemansa. - Ei, da, mai di pi ea pe git cite un pilhArel. CA ce napte din pisicA... - Cum adia, Miso ? - Lasä cA pi tu iti mal dai coraj"... - Cind mA doare stomacul... Sau cind mi sperii.. Uite-acum, cind am vAzut cA nu mai e samovarul, mi-a iepit sufletul. - Lasä sufletul la locul lui, dä-rni laptele Si pune-ti ochelarii. Uite-i acolo In fotoliu. Nu de alta, dar epti in stare sA te apezi pe ei...

Clemansa se uitä miratA la ochelari. Cum de gäsepte Misa tot ce rAtät- cepte ea ? Cum de ptie, cind de cincisprezece ani stA numai in pat, tot ce mipci in curte, pe stradA, in lume ?

f- Si mai zici cA epti mioapä, Miso, cum de vAzupi pinA acolo ? - Ce-ti pasA... Si intinzind bArbia voluntark aproape pAtratä, porunci cu vocea groasA : Hai, pezi, femeia lui Dumnezeu, pezi pi citepte.

Clemansa nu-si amintepte sA fi pomenit_t-eva despre ilustratele pe care le are in min.A. Dar apa e Artemisa. Le-a pi vAzut pi a pi ghicit pentru tine sint, de unde vin. - Din China, Miso, toemai din China... Auzi : Tovaräpului Petre Barotä, pentru Voica". - Lasä vorba, stai colo pi dA-i drumul.

Clemansa se apeazA, ipi potrivepte ochelarii, dA sA citeascA, dar ridicä ochh cu goliciunea aceea in priviri, care o scoate pe Artemisa din sArite. - Care din ele e Voica, rocata ? - Bruneta. -A micA ? - Sint gemene, face Artemisa scurt. - Da, da... privepte in plafon Clemansa. Si apoi cAtre sorA-sa iar :

Ce fel de gemene, sA nu semene de loc intre ele ?! Cum ziceat CA o cheamä pe fopcata ? - Georgeta. - Da, da, apa o strigA pi tat-su : Geta, Getuto... Eu mä mir cA Victor

www.dacoromanica.ro

74 CELLA SERGHI

n-a pläcut-o pe roscovana asta. Pärul, numai Mete, ca tat-su si ochii mari, castanii... - Ca má-sa, o repede Artemisa, care-si dá seama cá boala a fäcut-o mai nervoasä, mai neräbclätoare. - De uncle stii, Miso, cum era má-sa ? - Imi inchipui. - Dar oachesa cu cine o fi semánind ? Stii, ochii ii are ca tat-stt, de culoare deschisä. - Te-ai uitat la el de aproape ? Nu ti-a lost fricá sä nu te mtiste ?

Prinsä parcä asupra faptului si simtind cä roseste, Clemansa schimliä vorba : - Stii, Miso, mi se pare cä Armanda it place pe Victor. Si pe cite am inteles Elena n-ar zice nu. - De aia a Innädit aici toatä delegatia" ? - De ce le zici delegatie" ? - Nu vezi, cinci muieri intre optsprezece $ i saptezeci de ani, una-i scurta $ i priveste cu lorniorr, alta lungä, cu pälärie cu panä, a treia fumeazá ca un bärbat si are voce mai groasä ca mine, a patra e oache4A si atova. a cincea, Armanda, suie si spealbd. Dar toate parch' se miscti deodatá si vorbese despre acelasi lucru. - Päi clack* le-a muscat acelasi dine ? - Sä-$ i termine injediile $ i sä §teargi putina. Pink* acum veneau numai la parastase, de data asta parcä au venit la inmormintare. Te pomenesti cä le-ati anuntat cfi nu mai am mult... - Vai, Miso, se poste I Si, fisticindu-se : Au fiecare cite o vie... 5i cine sä le mosteneascá ? Armanda I Am auzit-o pe Elena cä-i spunea lui Victor : E ca un pastel". - Un pastel prea apos, prea lesinat. - Vai, Miso. Parcä e o pozä... Tin inger... Tii minte cind eram micá ? Ingerasii cu aripioare, le cumpäram de la libräria din colt. - Da, imi läceau greatä. - Tie nici o jucärie nu-li pläcea, Miso. Tu te *Arai in copac, tri- geai cu prastia ea bäietii... Tii minte cind I-ai lovit pe Charles Adolphe ? - Un papä-lapte. Am auzit cá si pe ästa 1-a invitat Elena. Cine ar fi crezut cä mai träieste ? Are citiva anisori mai mult decit mine. - lvona ii vine nepoatá, nu-i asa ? Nepoat de vár. Mi se pare cä pe ea a pus ochii Elena. Gindeste-te, dupä mamá e o Epurancä adeváratä, fri- ruditä cu Bibestii de aproape... - Ei, väd cä la prostiile astea te pricepi si tu, soro I - N-ar fi räu s-o ia Victor. Numai asa ar fi sigurä biata Elena cä s-a isprävit istoria cu fata lui Barotä. Ai auzit cum ii spunea azi scaloiu" ?... Tu stii, Miso, ce inseama scaloi ? Cicä-i asa, ca o luminare si stä popindäu... - Nu stiu... in clictionar nu existä, dar fata noasträ" nu scoale cuvintele din dictionar cind e vorba de vecinii de los. Le scoate din veninul ei. Si acu, dä-i drumul... - Stai, sä ti le citesc dupä datä.

Pekin, 22 aprilie 1954". Desi aude foarte bine, urechile Artemisei, dacä si-ar exprima curio-

zitatea, ca In desenele animate, s-ar mri ca niste pilnii de gramofon. Dar

www.dacoromanica.ro


*Hind sä se stäpineascA, 1st aprinde o tigard, 10 apropie scrumiera pe inästita lungA i joasä ea o banchetä are tot ce-i trebuie - trage in piept bärbAteste fumul si II scoate rotocoale perfecte pe närile largi.

E, pentru cei optzeci de ani ai ei, uimitor de agerä la minte, i vioaie in miscári. Cine n-a cunoscut-o pe Artemisa Mindru, bätetana cu pdrul tuns scurt, Cu ()chit iscoditori, ingusti, cu privirea täioasä neagrä, vie, cu buze intinse subtiri, fremAtind de ironie, cu dintii mari care asteptau gata sä se infigä in adversar ? Erau indrAgostiti de mine toti adversarii de barä, nározii ! " face haz uneori i cu citd pläcere repetá : Närozii..." A luptat t prig pentru drepturile femeii : Näroade, femeile, repetd pinä la saturatie sotu", nu stiu cA se poate &Ai färä sotu".

In tribunal i se spunea Themis". In adolescentA ar li vrut sä lac(' teatru, dar párintii s-au impotrivit : Fata noasträ sA joace pe sirmä ?L." urla Nae Mindru, negustor cu mai multe prdvälii in Piata de flori. Sä fact bine i sá te mAriti..." Dar poate fiindcd tatä-sdu vindea in Piata de flori voaluri de mireasä, pantoft de satin albi, ascutiti ca de mort, lärniitä §i luminäri, Artemisa avea oroare sä fie mireasi. MaicA-sa, o grecoaidi cu pretentii dei mare noblete, fata unui chevalier de Filodoros", a lost nevoitA, neavind doti dupä ce o jefuise un cutnnat - sä aleagä intre minästire oi mezalianta cu Nae Mindru... Negustorul bogat, furios cä nevasta fl dis- pretuieote, o tneIa pe toate cArArile. Artemisa trebuia s-o räzbune. Nepu- find sA intro la conservator färä voia tatAlui ei, s-a inscris la drept. Am sä fac teatru la Curtea cu Pentru doctorat a plecat la Paris. Acolo a luat lectii de mimicA oi plastici cu celebra lvette Guilbert i despre prietenia lor s-au träncAnit multe... Cu Darclée se Inrudea de departe. - la vezi, Miso, cá eu nu pricep, Clemansa, cercetind cu toatA atentia o ilustratä, citi miratä : Tuenhuang Combat - Dynastie Sui sec.

Cine sA mai inteleagA politica asta Pared nu mat avau LasA politica oi .citeote pe partea cealaltä. Uite, numai atft : fresce din Tuenhuang i särutäri. Tudor... - Mai departe...

Clemansa pare din ce in ce mai nedumeritä :

Azi Iti trimit o vedere a palatului care e casa de eulturA a muncito- tutor...". Cum adicä, Miso, muncitorii au si palate ?

Dacä ai sä tot pui intrebAri, o sä ne pomenim cu Elena. - Doamne fereste, face Clemansa, ciulind urechea. Apoi plingindu-se cA scrisul e märunt :

Am dat azi un spectacol in curtea Palatului de yard. E asezat pe un deal cu vegetatie bogatA. Copacii skit ea niste umbrele. Dintr-o pagodä se vede tot Pekinul. In far& un lac de cinci kilometri. Plimbare cu bärci acoperite. Sint foarte emotionat cä am sA dansez diseard in fata deIegatiei Asiet, la conferinta pentru pace. Dar si mai emotionat cind mä gindesc la räspunsul MI din gard... Numai sä nu te räzgIndesti, iubita mea..."

Clemansa cäutd sä desciireze isellitura : Tudor. Apoi, ridicind oChii intrebAtori :

Ce räspuns i-o fi dat in gará ?... Auzi Iubita mea I inseamnA cd-i logoditA eu el. AItfel n-ar fi indräznit... Cu Barotä nu-i de glurnit. i cäzind pe ginduri : Tudor... Tudor... Sä ofiterul. - Bravo, Clem, ai descoperit sfoara de täiat märnAliga.

www.dacoromanica.ro

76 CELLA SERGHI

- Stai, Miso, Tudor ästa nu-i brunetul äla care o aducea acasà, dupä ce s-a stricat cäruta cu Victor ? Un brunet cu dinti multi... - Am mai auzit oltean cu douäzeci oi patru de mäsele, dar brunet cu dinti multi ?I- - Dacá 1-ai fi väzut, aoa ai fi zis oi tu. Elena l-a väzut... 0 sä i se ia o piaträ de pe infra, dnd o auzi a se märitä. -0 proastä, Elena noasträ. I-a fost fricá s-o aibä de norá pe fata lui Barotä... Preferä tupeul, semidoctia agresivä a mondenelor. Dar Voica o sä fie o mare cintäreatä. Numai Dardée Mai trecea de la roluri de colora- turi, Regina din Hughenofii,la contralto, Viata peniru far...

Zäpäcitä ca de obicei de cunootintele Artemisei. CIernansa crezu cä face fatä spunind cu suficientá : - Una era IDarclée... - Nimic nu o impiedia pe Voica Barotá sä fie a doua. Sigur, va trebui sä munceascä mult, dar vocea ei are o puritate de cristal, un timbru nespus de dulce, catifelat, expresivitate oi o articulatie perfectä. Artemisa vorbea mai mult pentru ea. Sigur, va trebui sä facä sacrificii sätbatice, talentul, cu cit e mai mare, impune renuntäri mai mari. Dar, din fericire, Voica are sensul menirii artistului, are conotiinta menirii ei. - Vai, Miso, si nu te audä Elena. - Dar ce, Elena n-a auzit-o cintind ? se face Artemisa a nu pricepe. Doar se opresc treckorii In stradá si asculte. Stau copiii inmännuriti. Despre asta ce spune Elena ? -, Spune cil are noroc... - Ehei, pe lingä noroc iti mai trebuie vointá de tier, incordare de fiecare clipli, elan oi generozitate. Dacä ar avea numai o pictiturä din otrava Elenei oi-ar oträvi vocea. Dar asta n-ai sä intelegi tu niciodatä oi nici Elena. - N-ai suflet, Miso. Nu te gindeoti di Elena e fata noasträ. minte ce ai tras cu ea atunci" cind nu se mai trezea... Dar cind cu oocul, in bisericä, la botezul lui Victor. cind nu mai venea Pulu...

i, in ooaptä : - Cind. a venit nu I-a recunoscut, tii minte? Uife, au trecut douäzeci oi unu de am... ( - - Chid singurul sentiment care te conduce in viatá e vanitatea. snobismul, nu ajungi departe. - Lasá cä nu i-a lost uoor, mititica, ofteazä Clemansa care, la &- dui cä a lost oi ea päräsitá o datä, cá oi vanitatea ei a singerat la fel. o intelege mai uoor pe Elena. Dar, la ce sä se mai necäjeascä ? lnstinctiv. isi trece miinile pe obraz, de jos in sus, spre timple, aoa ca sä-oi intindä fata, sä indepärteze urmele anilor oi potrivindu-oi iar ochelarii :

Azi am dansat Haiducii, Piinea i un dans ucrainean Incorporarea. Cit despre dansurile noastre, De la Abrud la Aries §i Calu,sarii, ropote de aplauze... - Tu intelegi ceva, Miso ? - Ce-i de nepriceput, femeia lui Dumnezeu ? - Noi credeam a Tudor e ofiterul oi cind colo... ásta e altul, un dansator... - Nu-i altul, e acelaoi. E din ansamblul armatei...

Clemansa clipeote nedumeritä.

www.dacoromanica.ro


.Ansamblul Armatei ? Ei, da, ansamblul armatei. BAiatul e in ansamblul armatei, fata

in ansamblul C.C.S.-ului. Amindoi vor a junge Ia operA. - C.C.S. ? Ansamblul armatei ? Mi se impleticeste limba in gull... Tu nu te incurci, Miso, in toate astea ? Si pe urrnä and stai i te gindesti : N-are dreptate Elena ? Auzi, logodnicul in China - fata, a fost si ea la Paris anul trecut... DupA ce s-a stricat citruta cu Victor... Elenei nu i-a tihnit cind a auzit cA fata lui Barotä pleacä la Paris... Pä'i, zi i tu, nu s-a intors lumea cu fundu-n sus, fata lui BarotA la Paris, oliterasul Ala - vreun lAutar, vreun bäiat de lingurar - in China ? - De ce pe dos, lath', de ce ? la sA o intrebärn pe Elena, cind era lumea pe fatA, cu josul in jos, ea ce fAcea ? Ce ispravä ? Ar fi putut sA stu- diezd medicina, cum am indemnat-o eu. Ar fi putut sA lucreze intr-un laborator, s-o pasioneze cercetArile de chimie, fizicA, biologie... sä cAlAto- reascil, itnbogAteasa mintea, sufietul... De unde L. Ea ii pindea bAr- batul la colturi de stradA si plätea agenti ca sä vie sa-i spuie dacA Puiu s-a intilnit cu doctorita in Cismigiu sau in GrAdina BotanicA... DacA doC- torita II astepta in Piata RomanA, sau la Cotroceni... Si se oträvea pentru te miri ce - Cum te miri ce, Miso ? N-a vrut s-o lase si sä se insoare cu Ursoaica ? -A cfoua oarg, da. Dar prima datA nici n-o cunostea. N-am adus-o eu sA facA de gardä, cind s-a oträvit ? -0 fetiacani oachesg, Un scaloi, ca fata lui Barotä... Nici

terminase medicina. Si-acum, s-o vezi, impozantä, cu masina la scar A

cogearnitea doctor... - Profesor, o corecteazA Misa cu väditâ plAcere. $i aratindu-i ziarul :

a lost numitä profesor. Lasä, Miso, cA tu cu Astia tii. DupA tine ar putea sA se insoare

Victor cu fatale lui BarotA, cu amindouä... Noroc cA nu se uitil ele la un lilfison ca al nostru, un pierde-varA. AltädatA tineai la el. Tu l-ai rAstätzt, cA are talent, cA e mun-

citor,.. Eu n-am in'teles niciodatä ce muncA e aia sA scrii poezii... - Tu multe nu-ntelegti, Clem. Si mai ales nu intelegi poezia. Victor are talent i, cind e vorba de arta lui, she sk fie-exigent cu el lust*. MigA- leste nopti intregi un vers. Päcat cA l-a zApAcit maicA-sa. Cine i-a adus in casä pe Nicoleta ? Cine i-a incurajat betide aici In pod, numai ca s-o uite pe Voica ? - Cum, Miso ? Nu i-ai deschis tu capul fetei, n-ai stat tu aici de vorbä cu Barotä i pe urmä cu fata ? Nu i-ai spus tu de Victor CA e o pra- matie... cA tot ce stie e din cArtile astea ale tale. La inceput, cind am auzit cä spui cA lurä, m-am fäcut foc. M-am gindit cA vrei sA spui de butelia de aragaz, dar n-o furase Victor, o luase Elena... Pe urmä, te-am auzit cA

Mä si gindeam : Ce trebuie sA stie sträinii cA ne mai ciupeste, nu-i bAiatul nostru ?

Vezi, dacA asculti la usa ? Batä-te norocul... Eu spuneam cA-1 ciupeste pe Gordon Craig, pe Irwing, pe Ivette Guilbert, cA hire' din cArti idei, 4raze, despre teatru, muzicA, dans... - Si de ce le-ai deschis capul, Miso, de ce tii cu ei, cu vecinii de jos ?

Fiinded e mai bine asa, pentru amindoi. Fata trebuie sä aibA capul acolo la meseria ei, trebuie sä ajungä o mare cintäreatA."Victor mai are

www.dacoromanica.ro

78 CELLA SERGHI

de Invätat, de citit, de migAlit... Trebuie sä ajungä poet. Suferinta n-o sä le strice, din potrivA...

bine se descura Artemisa in toate socotelile astea, se mirä Cle- rnansa. Sä stai aproape douäzeci de ani in casä si sä atii tot ce se petrece, asa, bob numärat..." - De unde tij tu toate astea, Miso ? C.C.S. ! AnsambIul armatei I

Se incrincenä carnea pe mine numai cind aud... - Si, mä rog, de ce se incrincenä carnea pe tine? - Cum de ce, Miso, asa am träit noi pinA au venit la putere Aatia ? De-alde Barotá ? Nu stätea Elena jos, la parter, n-avea sus sufrageria, salonul... Ca sä nu mai vorbim de casa de alAturi. - 5i ce ? BarotA ne-a luat casa de aläturi ? Nu ne-a luat-o el, cA am pApat-o noi.

Bietul Mac, fii minte, de douA ori a scos-o de sub ipotea. De dragul meu", se gindeste Artemisa i se-ntreabä iar i iar :

,,Oare femeia lui Dumnezeu n-a bänuit nimic ? 5iie sau nu... Nu vreau sä mor WA nu aflu ce se petrece in capul ästa care a fost al a rämas frumos

prost... La urma urmel, cu pärul anit, cu lata asta albA, lAptoasii, Cle- mansa, deai comunA pia la vulgaritate, e Ina frumoasä... 5i n-a imbAtri- nit", observä Artemisa care, micaorindu-ai ochii miopi, o priveste aaa cum al privi un tablou. N-am avut dreptate cA pe femeie o imbAtrIneate cratita, o imbAtrineate soful, o imbiltrineate prostia... Uite cA pe soru-mea n-a im- blitrinit-o nici cratita, nici sotul, nici prostia. Poate fiinda a triaat. S-a prefAcut a se ocupä de cratitA, in realitate a poruncit slugilor... Atunci cind le-a avut! Pe urmA a mincat in pensiune, la restaurante, s-a vAietat mereu cA o doare ceva, atita cit a trAit Mac, pentru ca el s-o räsfete, s-o scuteasa de mice efort... S-a prefAcut cA-ai iubeate bArbatul : Mac in sus, Mac in jos"... Dar cind a lunecat Mac de pe scara tramvaiului ai luxat piciorul, sapid cu viata printr-o minune, n-am mai auzit decit atit : Si-a rupt pantalonii de stolA englezeasa..." far cind pe masa de operatic l-au cusut la lac s-a prefäcut CA nu atie de ce s-a renuntat la operatic- Se ducea la coafor, ii anea pArul ai-1 incretea... Lui Mac nu-i place sä fiu neglijentr. Mai firziu explica : N-am vrut sA vadä cit sint de amäritA... N-am vrut sA-I supär pe Mac..." 5i Artemisa se intreabá iar, dacä intr-adevAr nu stie cA intre ea ai Mac a fost o mare pasiune ? Cum s-ar putea sA nu atie ?... Dar daa a stiut ai a tAcut, pástrind acelasi ten 1Aplos, acelasi surfs blajin, dezarmant de naiv, inseamnä a in grädina lui Dumnezeu animal rbai airet ca ea nu existä. InseamnA cá e mai deateaptA decit mine, care m-am perpe- lit, am desfAcut firul in patru i mi-am läcut din orice molt un caz de con- stiintA". - Atunci I-am cunoscut pe Mac, Vi minte, Miso, cind cu ipoteca. MA duceam la tribunal sä te caut, pentru ipotecA. Si mä zäpAcisem de tot. Sim- team, aaa, CA mä pierd. Pe acolo prin sala aia mare. Cum ii zice, Miso ?

Chiar aaa : Sala paalIor pierduti... A rämas celebrä de and te-ai pierdut tu acolo.

Dar Clemansa nu prinde ironia. Priveate pe fereastrA, depänindu-ai cu pläcere amintirile:

Deodatá aud niate pasi in urma mea : Pot sä vä fiu de folos, domnisoarA ?" - Para v-ati cunoscut la un bal mascat ?

www.dacoromanica.ro


- Mascat ? i Clemansa clipete des : Nu, costumat", i iar revine :

Ai dreptate, era mascat. Ba nu, Miso, era costumat. Costumul meu gurite", it tii ininte ? - Cum sä nu tiu minte ? Caraghioasä erai, soro I Imi aduc aminte cä ai stat o noapte intreagä i ai insirat turte dulci una lingä alta, pe sfori- cele, si cind te-am intrebat ce mai e si dräcia asta, mi-ai räspuns : gurite". Vreau sä mä costumez in gurite"... si Artemisa ar ride cu pc:4M dacä n-ar stinjent-o greata... - Dar ce succes am avut suspiná Clemansa, dincl ochii peste cap. - Sigur cä francezul n-are dreptate cind spune cá : ridicolul ucide... Alttninteri ai fi fost moartä de mult, Clernisor.

Dar CIemansa, in nori, suride incintatä. Apoi, privind visätoare pe iereasträ : - Dar costumul meu de lebädä, ce cusur avea ? Iti aduci aminte ? - Cum sä nu ? Parcä erai o giscä. i Artemisa ride sä se präpá- deascä. Pupilele negre lucesc de tinerete in obrazul ingälbenit de boalä, imbätrinit de ani... - De ce te-ai mai costumat, soro ? Adicä de ce ai mai pus si pene sträine ?... - Cum de ce, Miso ? o priveste Clemansa cu toatit seriozitatea. Nu era bal costumat ? Parcä te väd i pe tine in Cei trei mughetari.

Chiar in toti trei... Batä-te norocul... - Cum sä nu I Imi aduc foarte bine aminte. Tu erai trei mtqche- tari"... Apoi, deodatit, in panicä : Uncle o fi *Aria aia mare, neagrä de catifea cu panas... ai mänusiIe albe de muschetar ? para nu le-am väzut ieri in pod, cind am pus naftalinä in cufär. -t Le-o fi vindut Elena.

Cletnansa rämine perplexii. Apoi cu un accent de desperare :

Crezi cä umblä in cufärul meu ? - Ei, umblä, ce-i ? 0 sil-ti iei lada cu tine pe Iumea cealaltä? Vai. Miso, cum vorbesti ? Omul, cit träieste, are nevoie si de un

ac. Elena, nu vezi, nu stiu ce a apucat-o, CA tot vincle, cumpärä... Ce i-o fi venit eu bowl ästa de la Sfinta Virteri ? i in gindul ei : Dacá se mai gá- seste vreo ocazie, as lua i eu..." - Da, iti stä mintea in loc. Auzi, sä cumptrt un loc de veci la Sfinta Vineri i pe urmii sä stai acolo sä-1 pkesti i sä astepti un client ca sä-1 vinzi... E sinistru.

Dacä nu mai avem voie sä cumpäräm terenuri, ofteazä CIemansa. - Ca sa le speculäm ? Sigur, dacä nu avem voie sä speculäm pe cei vii, speculäm mortii. Si cu dispret : Scuipa-v-ar pisicile !

Din ce sa träiascä. Miso ? Pensia e micá, lectiile de irancezá... Atunci de ce se tine de sindrofii ? Tu nu vezi, a inceput sä-si punä

crucea ca de episcop, brätärife de argint, cerceii de papuasä : a inceput sä invite neamurile simandicoase. Scotoceste prin albume i cautä pe Ai de mai lräiesc, apoi umblä sä-i descopere, sä-i scuture de naitalinä i sä-i poi- teascä aid la noi... - In pod, ofteazä Clernansa. Numai de nu mi-ar cere iar paHarele de bacara. Ce i-o fi venit sä cheme atita lume, sii cheltuiascá atita bänet. Cit era de zgircitá i, nite, ce risipitoare e acum...

Asta n-ar fi nimic, numai sä nu cadä la pat. 5tii cá o cam supárá inima. Tu ai auzit de nevroze cardiace ?

www.dacoromanica.ro

SO CELLA SERGHI

Dar Clernansei nu-i place sä puie rAul inainte : - Hai s5 mai vedern cum e in China. Si, potrivindu-si ochelarii, citeste :

Spectacol la stadionul din Pekin, In fata a patruzeci de mii de spec.- tatori. Am fost si filmati. As vrea sA fim aläturi la cinematograf 5i sä vedem impreunä jurnalul. Fiecare spectacol e un prilej de a ne face prieteni printre chinezi. Le arAt fotografia ta si-i poftesc la nuntA..." - Auzi, Miso, nunt5 I Se pregAteste de nuntä. Trebuie sA-i spunem si Elenei, poate s-o mai linisti. -0 näroadä, Elena. Dacä ar putea, i-ar minca fripti pe vecinii de jos. In schimb, imi face mie tAmbälAu in pod. Daca i-as interzice ? , - Vai, Miso, nici nu te gindi. Fata noasträ a invitat atita lume I

Dar Artemisa, plictisitk riervoasä din pricina boalei : - Mai släbeste-mä cu fate noasträ". Ar fi timpul sä-ti aducl aminte a e a ta. - Para tu nu stii, Miso, cA la inceput mi-a venit greu sii-i spun lui Mac. MA credea domnisoarä... - Bine, bine, la inceput, dar pe urmä ? Doar n-ai fäcut fata din fIori. Te-ai märitat cu alai mare. - Colea, la Visarion, ofteazä Clemansa. Tii minte, biserica notiä atunci se sfintise... - Eu tin minte, dar tu, credeam cä ai uitat.» - Ei, am uitat, dar, ce vrei. lui Mac nu-i pläcea sä vorbesc despre primul meu mariaj. Era gelos. - Te credea LOA mare ? - Vai, Miso, cum vorbesti ? - Mare ipocritä esti I Para te aud : Fetita noastrA, dar II läsai sä creadä ci este a mea... din flori. - Tu mi-ai dat voie. Ai spus cl tie nu-ti pasä. Tot nu voiai sä te märiti... Erai feministä. Pe cind eu... Mac era gelos. - Crezi cä te itibea ? - Pe mine ? Vai, Miso... Imi dädea tot ce voiam. Muncea numal pentru mine. Nu mi-a läsat mie tot ? Si, privind pe lereasträ : De ce orn fi läsat noi ciresul, de partea cealaltà ?

Nu-i proastä, se gindeste Artemisa, stie sä schimbe vorba, e viclean5". - sa' termin cu ilustratele astea si sä le pun Ia cutie, pinä nu vine Elena... si Clemansa isi potriveste din nou ochelarii.

Ultimul spectacol din Canton, Am invätat si am dansat in premierä dansul tobelor. Acum pot sà-ti spun : aici in prima zi mi-am läcut o en- torsä la picior. Nu-ti poti inchipui citä prietenie mi-au arätat medidi chinezi. Ce dovezi de dragoste am primit. In hotel, imbulzeaM de vizite. Flo- rile st5teau pe culoare. Am primit un ilic de mMase chinezeasc5, cAptusit cu astrahan alb, mMäsos... Si niste papuci mici, pe care sint brodate in limba chinezA cuvintele : Pentru cele mai mici si iubite picioare din lume". - Ce zici, Miso ? - Zic cA dacä nu mA nenorocea regele, dacä nu mA duceam de ziva lui sA stau in protap, in präpäditele alea de tribune, fäceam si eu azi cälä- torii in China si cApMam ilic si papuci... - Mie ce-mi aduceai din China, Misico ? se rAsfatä Clemansa ca sii-si ascund5 gindul : eu am indemnat-o sä se ducA". -0 butelie de aragaz... Asta-i focul täu.

www.dacoromanica.ro


Dacä ai 01 cif mä chinuiesc pe Iginpile de gaz, n-ai mai glumi. Auzi, ce sä-i dea prin cap Elenei, sä-rni vindä butelia ! Si acu, sä vie cu banii buluc, sä mi-i dea inapoi. Ce zici ?

lnconsecventa asta nu-mi miroase a bine. Clemansa se opreste brusc, ciulind urechea spre usä :

Parcä se aud pasi pe scarä... -E cotolul... zi-i mai daparte Azi am vizitat un atelier de filaturá intr-o uzinä de textile in Sanhai... - Auzi unde a nimerit I In Sanhai I Ce crezi c o fi lost ofiterul ina-

inte, vreun Oran, ca doctorita de aläturi ? $i uite acum, o aduce masina, o ia Si in ce casä sta. I Casa noastrá pärinteascä... Vorba Elenei:

vremea lor acum". - Cum adia a lor ? Crezi pe mine n-ar fi venit masina sä mtl ia la tribunal si sá mä adua acasä, dacä nu mi se intimpla nenorocirea ? $i, intinzind bratul, isi arätä cu mina galben, uscatä, picioarele : Ce mi-o fi venit sä mä duc. Para aud cum mä imbiai : Du-te si du-te"...

Cleinansei ii cad ochelarii de pe nas, tuseste. Ar vrea sä schimbe iar vorba, dar Artemisa s-a dezläntuit. Vorbeste ridicind bratele amindouä, cu minecile largi ale bluzei albe de pinzA topitA, incretitA la git ca o iie :

Crezi cA azi nu mai e nevoie de avocati ? Mai sint destui sarlatani, fetito I Femeia o ii avind drepturi, dar nu s-a emancipat in constiinta ei. Robia a läsat urme. Nu vezi : sotu a zis, sotu a dres. Tot asa o auzi sotu, sotu, sottt... Si sotti e un satrap I

Clemansa e multumitA cá Artemisa se crede la Curtea cu juri, ea' ntt s-a oprit la amintirea accidentului de la 8 iunie... Citi ani skit din '36 ? Victor se nAscuse ? Cum de väzuse in cArti baba Tinca ?... SA nu se ducä

repeta vorbind pe nas asa sl-i spui : sä nu se dud..." DeodatA Clemansa se ridicii speriatA, scApind din poalá cártile pos-

tale. Ochelarii ii alunecarä de pe nas. Strinse gräbitä toate de-a valma si le dAdu Artemisei care le puse pe mAsutä, acoperindu-le cu un ziar. RAmase apoi IntepenitA in picioare, lingä patul sorA-si.

in cadrul UÍi, cu pieptänätura par nepotrivitä cu pärul aspru, cä- runt, inaltä, uscatá, muiatä toatä in negru, Elena. Purta o hainä trei sferturi din stofä, paste o rochie de mätase neagrä, uzatä. Pe piept avea o cruce mare de argint, iar mijlocul li era incins ca un--cordon lat de piele bátut in tinte de argint. Nasul lung, subtire, adulmecä parcä ceva... Ar trebui sä furioasä cä a dat laptele in foc. Dar azi e bine dispusä.

Ce-i, Clem, numai Victor cind fácea ceva in pantaloni statea asa nemiscat - Da, da... ride zgomotos Artemisa, asa era Victor cind se... - Vai, tan' Mis, parcä a lost vorba... si Elena veselä incepu sä fre- doneze : Steluta".

Ce vorbä, fetito I N-a lost nici o vorbá. i dacä nu te-am repezit cä ai lost necuviincioasä cu maicä-ta e lilndctl ai %cut o comparatie cu haz. Da, da, asa era Victor... cind era tatat la tur..." Tineti minte ? asa spunea.

Clernansa ride fortat i repetä cuminte : - Da, da, asa zicea Victor... Elena ridicä din,umerii fnalti, ingusti, adunati. Capul i se infundk ca

la cocosali :

V. Romineasca nr. 2 www.dacoromanica.ro

82 CELLA SERGHI

- Ati dat in mintea copiilor, si-i intinde Clernansei plasa ineArcatä. Ai grijA, sint si oufi. Vezi sä nu se spargA, sä mai facem si niste fAinistiri. DouA le pAstrezi pentru Victor. Le vrea fierte... Dar stii, cleioase, sä fiarbA trei nUnute $ i jumAtate exact. Culoarea piersicii. Mlle!, le aruncA... 5i peste... Pälämidä... - Bravo, se bucurA Artemisa. N-arn mai mincat pAlAmidA de nu se -tine minte... - Mai incet, ca e un peste gras. Vottä nu vA face bine la ficat. Nid pentru mine nu in-am indurat. E pentru ziva lui Victor. SA-Had prijit, Clem... Uite, am luat $ i un bidonas de untdelemn sä facem o salatA de boeut. - - Grecesc ? intreabA Clemansa. - L-am luat de ocazie. - La cimitir, la Sfinta Vineri ? IntreabA Artemisa, malitioasä.

Dar Elena, prefAcindu-se CA n-aude : - Am dat ultimul ban. Stiti cä Victor nu suportA mirosul de untdelemn prost sau de lapte ars... Dar la voi pinä nu dA laptele in foc... - Care voi, domnisoará, care voi ? o repezi Artemisa, enervatä de senzatia de greatä §i de regimul sever pe care II tine.

Dar Elena n-avea poftA de ceartA. Era incintatä CA o intilnise -pe Litai nevasta lui Dinu. 0 poftise $ i pe ea de ziva lui Victor. La urma urmei era nepoata industriasului Mandel... $ i cind vremurile se vor schimba... - Vezi cä sint $ i lämii.

Clemansa nu mai puse si alte Intrebäri in legAturä cu bidonul de untdelemn si asta i se päru suspect Elenei. SA se fi inapoiat din turneu fata lui BarotA ? De la o vreme toate au o legAturA in mintea ei cu yednii lie jos $ i mereu i se pare a bätrinele mint... Dar $ i Clernansei i se pare cA Elena li ascunde ceva si Incearel sä o tragA de limbA :

-, \hid cil esti bine dispusA, fetito. - Am $ i del ce. Sper sä vind locul. As vrea sA-i cumpär lui Victor un picup nou... .- Dar ce ? N-are picup ? indrAzni Clemansa. -E antediluvial... - Vai, se poate ? e al lui Mac... clipi Clemansa. SA aveti grijA ca de ocliii din cap.

Dar Elena, care avea de gind sA vindä picupul $ i sA cumpere unul nou dind diferenta, schimbA vorba : - la spune, Miso, ai voie sä sädesti pomi fructiferi pe morminte ? - De ce nu ? Nici un text de lege nu interzice mortilor sA mänince frucite. Nici la romani, pe cite stiu...

Elena nu suporta de obicei glumele pince sans rire1 ale Artemisei, dar acum avea nevoie de un sfat juridic. - Un vecin al meu a sädit un corcodus. Corcodusul a inflorit pesfe mormintul meu...

Clemansa tresare. Artemisa ridicA o sprinceanä $ i dacA inima nu f

s-ar stringe de presimtiri, ar ride cu poftA. - Mormintul tAu ? - Pe locul pe care 1-am cumpärat eu, le linisteste Elena. Clemansa respirA usuratä. Artemisa e, ea de obicei, gata de glumA :

' cu humor sec.

www.dacoromanica.ro


Asta-i märeste valoarea. Depinde. Azi am discutat cu un cumpärätor. Un client serios.

Vrea sä cumpere locul pentru el si pentru nevastä, dar nu vrea sä le facä corcodusuI umbrä...

Ce fructe preferä ? IntreabA Artemisa, apropiind sprincenete. Lasa gluma, tant'Mis. Dmul vrea sä aibä soare pe mormint. Vrea

sä facä monument pentru el si pentru nevastä, vrea sä puie flori. Cit or träi, spune el, o sä-1 ingrijeascA chiar ei. Pe urmä nu vor sä aibä umbrä... Le trebuie soare.

Artemisa o urmäreste atentä. - Pe lumea cealaltä ? Echilibrul Elenei pare de la o vreme instabil cu totul.

de ce nu ? i priveste.» in timp ce Artemisa e ingrijoratä de lipsa de umor a Elenei, CIe-

mansa clipeste cu läcomie :

Iti da un pret bun ? Dar Elenei nu-i place sä se amestece maia-sa fn treburile ei i, ca

sä schimbe vorba : $titi pe cine am Intilnit acolo ? Pe Lita lepureanu, nepoata lui

Mandel. Nevasta lui Dinu... Era si ea pe lista invitatilor mei. M-a condus pinä acasä si i-am arätat pe unde sä intre. Da i-am spus sä treacä repede prin vestibul si sä urce la etajul doi, direct in pod... - Ca sä n-o mänince Barotä ?

Nu-i nevoie sä stie Barotä despre toate relatiile noastre, tant'Mis. - Dar tu de cind umbli dupä relatiile astea, letito ? Lita nu e acea Rasel, de care strimbai tu din nas altädatä ? ParcA erai antisemitä, dacl tin bine minte. - La urma urmei in familia noasträ a mai existat o Rasel si era grecoaicd... Da, da, am descoperit o Rasel Mussuris, märitatä cu un Brin- covan...

Ei, asta mai lipsea. Sä ne scoti rude cu Brincovenii pe biata Lita s-o faci urecoaicA... Tntr-o vrerne iti ieseau fläcgri pe nas cä tatä-säu e telal la hala de vechituri... CA Dinu ne-a fkut neamuLde rfs. - Nu stiam cA e nepoata lui Mandel. - Napoleon Mandel ? bätrinul rege al fierului vechi ? intrebä Arte- misa. i catre sorä-sa care clipea cam des : Iti amintesti de Napoleon Mandel ? Ei, Clem, cu tine vorbesc.

Clemansa se prefku insä preocupatä : Pinä acum s-au adunat douäzeci... Dotazeci de musafiri, repetä cu

emfazä. Ei ? ridicA nasul Elena. Vreau sä serbAm majoratul lui Victor

cu toatä pompa... 0 sä vie si domnita... Ivona nu ne vine un fel de sträne- poatä, tant' Mis ? adicä stränepoata mätusii voastre Natalie ?

Dinspre partea lui Alecu Floresti, lämuri Clemansa. Zis LicA TrAsurá, surlse cu dispret Artemisa. - Da, da, nu se da jos din träsurA... 1ml acluc aminte... Tata i-a

oprit trAsura, s-a urcat, l-a luat pe barbison i-a zis : Escrocule I - Nu, Clem, confunzi, se inveseli Artemisa. De barbison I-a luat pe curhnatu-su, pe fratele mamei. '


84 CELLA SERGHI

- Cind te gindepti ca in-am judecat cu moptenitorii lui dotazeci de ani, suspinä Elena. - Cine te-a pus CA dezgropi mortii., Eu ti-am spus sa te pototepti. c-o sä te jupoaie avocatii. - Spune drept, tant' Mis, de ce mi-ai cedat partea ce ti se cuvenea. - Apa este ea, mina spartä, o apära Clemansa pe so/1-m - Si dacit eram mina strinsä", acum aveam mai mult, spune Clem ?

. - Mi se pare a ptiai c-o sä se ia mopiile, tant' Mis... - Bineinteles fiinde väd dincolo de virful nasului. - Sau fiindca ai avut totdeauna anumite idei. Vail a te fritelegi de minune cu Barotä.

Dar Clemansa care se temea de discutii pi mai ales de repticile Arte- misei cäutä sa schimbe vorba : -A päpat Dagobert laptele. N-a mai rämas decit o ceascä pi aräta spre mäsuta Artemisei.

Elena se repezi sä ia ceasca cu lapte, dar Artemisa ii dädu peste mina pi lulnd ceasca sorbi cele citeva picäturi rämase. - Bine, atunci o sa fac Inghelata de fructe pi nipte fäinipuri... Mi-a dat Angela o retetä. - Angela ? se mirara Artemisa pi Clernansa deodatä.

Dar Elena räspunse In chip firesc : - Nevasta lui Julien. - Julien ? Ce mai face Julien ? se interesi, mondená, Clemansa. Ti- neti minte cind Mac i-a cumparat un tren electric de ziva lui ? - Angela nu-i slujnicuta" ? intrebä Artemisa cu perfidie. - Vai, tant' Mis, Angela e infirmierä... tii prea bine, l-a ingrijit pe Julien chid k fost bolnav. - Bine, bine, clar tu II spuneai slujnicuta". Erai sufocatä de aceastil mezaliantä. - Sltraca. Uite s-a dovedit o fatá de treabit Din tot palatul Orin- tiler lui Julien, le-a rämas o camera. Au un baiat pi o fetita. Pe fogiat l-a lovit un cal si a rämas gingav. Fetita are reumatism la inima. - Si Julien, moptenitorul celui mai mare garaj de automobile intreba Clemansa, clipind curioasä. - Probabit ca nu face nimic, räspunse Artemisa. Niciodatá n-a ptiut sä-pi ia singur un pahar cu apä. - Sint oameni care Inteleg sä moara cu demnitate, replica Elena prompt pi continua sä scoata pachete din plasá. - L-ai poftit ai pe Mandel ? intreba sfioasä Clemansa. - Ei, va sä mica nu 1-ai uitat, o neciijepte Artemisa. - S-a purtat asa de frumps et: Elena... - Canosc povestea, cä doar eu i-am fäcut actele. Si catre Elena : Nu-i apa, domnipoara ? Nu ai luat bani de dotiä ori pe aceeasi cocioabä ? - Eram atit de putin informatä ea' numai dupä ce am ¡AMA taxele. mi-am dal seama ca am ramas Järä nimic... - Ti-a rämas atit cit ti se cuvenea, nu ti-a bagat nimeni mina in buzunar. Numai ca misitul nu ti-a spus cine e cumparätorul, - Foarte tau, tant' Mis, cä nu mi-ai deschis ochii. Noroc CA unchiul Mac m-a invätat sä mä due la Mandel...

www.dacoromanica.ro


Bietul Mac, däclu din cap Clemansa i strinse puternic ochii, doar, doar o stoarce o lacrimä. Tare mai tinea la tine. El te-a crescut... - Dar la mine ? interveni brusc Artemisa, privind-o drept in ochi pe sorä-sa. Clemansa nici nu clipi mäcar. - Mac tinea foarte mult la familia mea.

N-am sA uit niciodaWce frumos m-a prirnit, surise Elena. rnult seamänä cu maicä-sa. observä Artemisa, cind face pe

proasta". Cine, Mac ? intreabA Clemansa. Vorbeain de Mandel... indulcindu-si vocea, Elena adätig5 Ce

infAtisare cuceritoare, pärul grizonant, un gentleman... Dar Artemisa, täindu-i elanul :

Un crai färä pereche... - Nu stiu. Cu mine s-a purfat admirabil. I-am spus asa cum in-a in- vätat unchiul Mac... cä n-am stiut care e valoarea realä a imobiltilui, cä sint tinärä, nepriceputä...

Erai majorh, sare Artemisa. - Da, dar el m-a ascultat cu bunAvointä si la urrnä a spus : E ade- värat, domnisoarä, sinteti tiara si nu vreau sä debutati in viatä cu o deza- mägire... Sä presupunem cá actele nu s-au incheiat. Dumneavoasträ voiti sä' vindeti acum, eu vreau sä cumpär tot acum..." - Ti-ai ingrosat obrazul si ai cerut dublu...

Lasä, Miso, cä ästia au bani destui, o apärä Clemansa. - Care ästia, Clem, care ästia ? Voi tot mai credeti cä distia" mänincA pascä cu singe de crestin ?

Oameni si oameni, filozofä Elena. Parcá-1 väd, a scos portvizitul mi-a dat suma intreagá :

Trebuie sä li lost doldora, strälucirä ochii Clemansei de parcä ar fi avut aurul in fata ei.

Artemisa ii dädu seama pentru prima datä cá sora ei are ochi por- cini... Da, acesti ochi mititei, färä gene... devin expresivi prin läcomia bor. - De altminteri, se gräbi Elena sä adauge, ca sá scuze invitatia fäcutä nepoatei industriasului, Lita e o fatä exceptionalá. Profesoarä de balet penrtru copii... - Ar fi putut sä fie o mare dansatoare, o intrerupse Artemisa, era cea mai talentatä fri baletul operei. Gratioasä ca un portelan de Saxa. Dar a Omit sä fie madame lepureanu. Sistemul burghez a nenorocit-o.

Ei, lasä, tant' Mis, pe dumneata Cturl nu te-a nenorocit sistemul burghez. Ai vrat sä fit un mare avocat, ai fost... - Nu n-i-a nenorocit ? scäpärarä furiosi ochii prea negri, prea luciosi in obrazul ca de cearä al Artemisei. Cum nu m-a nenorocit ? Cine stie ce afaceri rniupdare s-au fäout cu tribunele acele ca sä se flescAiascA asa si sä-mi rupä picioarele...

Mena se Intrebä prin ce scamatorie, prin ce ireLlic ajunge Artemisa, oricum ar incepe o disoutie, la acest argument antimonarhic : Accidentul de la 8 iunie... zina tribunele...."

-Ghinion, !twit' Mis ! - Regele, fetito ! Si Artemisa puse mrina pe bastonul de barnhus care se AA totdeauna pe mäsuta de lingA pat. El a lost ghinionul rneu, ghinionul tärii... Azi in-as fi plimbat si eu la Moscova, in China, la Paris... Si cu bra-

www.dacoromanica.ro

86 CELLA SERGHI

tul întins, care se prelungeOe ou bastonul de bambus, face un gest larg de parcä ar fi vrut sä arate ,lumea loatä.

Arnintindu-si fata Barotä, Elena intrebä cu un zImbet acru, neerutlitor : - Ca dansatoare sau eintäreatä ? Värl cä ästia pleacä acum... - Nu, fetito, ca prima avocatä din tará. Ca una din primele intelec- tuale progresiste, ca una care a apárat femeia si a sucit gitul bestiilor care o exploatau. De-alde Mandel... - Nu te inerva, dragá, cäutá s-o imbuneze Glemansa.

far Elena, bine dispusä - La unma urmei, tent' Mis, niine e ziva lui Victor i poate, cine stie, logodna lui Victor...

Cu care din ele ? Dar Elena, ca sä ocoleascá räspunsuI : - Lass, eu stiu v.á ti-a f Scut eurte Napoleon Mandel. - Ba cfnar i propuneri directe, surise Artemisa care, ea o mare ac-

tritä, puttee trece lesne de la o stare la alta. d punind linititá bastonul de-a lungul mesei : Il excistau uritenia i inteligenta mea.

Acest lei de a vorbi, brutal, verde, räspicat, o speria pe Clemansa o indigna pe Elena, dar arnindoui In taini o adimirau si o pizmuiau.

Singurul itip de femeie care nu-1 aträgea erai tu, Eleno, uritä proastä.

Exagerezi, tent' Mis... Si sufocatá, cäutä &El mai spuie ceva, dar auzind pasi In ourte, se repezi spre fereastri. Clernansa privea peste umä-

ei curioasä. Si amIndouä Intrebarti rástit : -Pe eine cauti ? O demeie voinieä, cu basmaua Inflorati ,aluneoind spre ceafä, ou un

geamantan intr-o mina' i o cosarcä In cealaltá, räspunse ceva, dar Ante- misei nu-i pläceau conversatiile la fereasträ. ffincla nu putea sä partidpe.

Ei, Clem, ce faci acolo? Dupä own aratä, trebnie sä fie rudä ou Barotä, îi adu ou pg-

rerea Clemansa. Mä due sä väd, spuse Elena, cu fata acrä. Te pomenesti c'S se mulá

si asta Clemansa vru s-o urmeze, dar Artemisa simti nevoia sä i se punä de-a

curmezisul : Ia stai aici, Clem. De mult vreau sá te intreb. Tu di Napoleon...

A fost ceva intre voi ? - Napoleon ? Care Napoleon ? - and clipesti des, esti suspectii. Nu e vorba de Bonaparte $ i de Jo- sefina. Hai spune ce a fast intre tine si Mandel.

Mi se pare cä I-am cunosout la tin bal, se fistici Clemansa. 5tii, eu eram nelipsitä la baluri... Tu stii cá pe Mac ot la bal 1-ern cunoseut... Stai, own eram costumatä ? - Lasä cum erai oostumatá. In pandispan sau turtä &lee. Mie spune-mi ce-a lost Intre voi.

Mi-a Itrirnis niste Mori, se incurcä C1emansa, läsind ochii in jos ca o sooläritä. Apoi, spre tavan, de parcä voia aminteascá ceva important : Da, da, bujori... Mi-a trumis niste bujori, o minune. Bujori galbeni.

www.dacoromanica.ro


- Si Mac stia ? Clemensa coboti iar privirea : - Mac? Mac nu stia- n-am indräznit... Era gelos, tu tii ce gelos

era Mac. - Cum sa nu. Si privind-o dirept In ochi cu iinteles : je suis payée pour le savoir...1 Dar asta impiedica pe Napoleon sä-li invineteascb genuri- chii pe sub mask nu-i asa, Clem? $i Artemisa rise, arätindu-si dintii marl. Adu-ti arninte : nvelionul. - Genunchi ? Ce tot vorbesti I Clernansei ii apar pete rosii pe git. Doar tu tii prea bine, Mac si ou mine ne-am adorat.- - Ei, da, da... stiu. Dar ati mai avut voi micile voastre

Clemarisa nu mai gtia ce sä räspundá. Artemisa ti (Mu seama cä o obinuia si-i päru träu : femeia asta o ajutä sá ee spele, sä se Imbrace, sä lacá acei citiva pasi de care are strictä nevoie. E drept c ar putea sä-si ia o infirmierä färA s-o caste mai scump, dar poti vreodatä pläti indeajuns grija pe care ti-o poartä cineva ? Uneori, clrid o priveste aa, clipind inocentä. cu tenui acela supárätor de alb, cu päruI vapsit de tin negru prea strident, îi iese din särite. Alteori Isi spline : Are totusi caracter, dacä stie i tace.

apoi nu e war sä iingdjesti un olog, nu e upr s-o suporti pe Artemisa. Si tar se cuitá 'la sera ei, cikitind s-o vadä eu alti ochi. Dar nu, e aoa cum o otie : oamunä, frumoasä, ou fálcile acelea care bleep sä tragä greu i sä-i ascutä bärbia, dar ou un zlmbet blajin, care-i ascunde lácoinia, perfidia, un zimbet lipit, uitat parcá din itinerete i ar vtrea smulgä secretul acestei nepäsiri. Ar vrea prin orice mijloc sä alle oítä Drostie ascunde oi citá vicle- nie masca asta calmä.

Vreau sä mä due jos, Miso. Clemansa parcä oi-ar cere voie de la sora cea mare.,

lar eu vreau sä vorbesc despre micie voastre giiinärii, se Incäpä- tineazä Artemisa. la spune, Clem, care din voi a lost mai omecher ?... Gro- zav a vrea sä otiu. - Cum omecher, Miso ? Doar stii bine, ne-am adorat... Mac 1mi scria versuri. Uite itni aduc aminte... $i, eu o voce subtire, scäzutä, privind spre tavan, Incepu a ciripi ca o scoláritá :

Intr-una din zile Cu soare de-aprilie Mergeam printre yeti. Departe de-orap, De suflete lap De oamenii

Clemansa era atit de inconstientä de stupiditatea acestor versuri si de ridicolul ei personal, [Inca Artemisa izbucni in ris risul aceda säniitos, cuceritor, dar si necrutärtor, care altädatä era o replicä teribilá pentru toti adversarii ei la baa, o usurä. Apoi o cuprinse o milä knensä : De ce o chinuiesc ? Poate e nevinovatä, biata Clem, ;pate cä e run poate cä nu stie - Miso, eu rn-am gindit cá poate tit ai putea sh' faci ceva pentru Mac. - Pentru Mac ? Artemisa rAmase träsnitä. $i ou ochii inläctimati de

o stiu din experientä.

www.dacoromanica.ro

88 CELLA SERGHI

ris : Ia vedem, soro... ce mai pot eu sä fac pentru Mac ? Cine mai poate face ceva pentru bietu Mac ?

Vecinii de jos... Barotä. MAd cá vä intelegeti, da, BarotA, adia tu... Daa ai vonbi tu cu Barotä, poate s-ar mai juca piesa lui Mac... Tra- gedia... La urma urmei nu s-a jucart dealt o singurd data'. - Curat tragedie ! Treisprezece personaje care mor toate deodatá ! - Da, Miso, tii minte ? Uite, au trecut treizeci de ani si eu tot nu pot sä uit premiera... Parcä-1 väid pe Mac cam se uitta In ochii tdi... Da, da, se uita in ochii

Artemisa indreptA spatele... Intinse gitul zbircit. bärbia voluntarä. - Ai bägat de seamä ? Sigur Se ruita In ochii tAi sä-ti citeascä pärerea... Dar si eu te

pindeam... Artemisa astepta einotionatä momentul märturisirii. - MA pindeai fu ? - Da... eu... eu... tie pincleam. Voiam sA väd dacä-ti Cind i-ai

suris, parcA mi s-a luat o piatrA de pe inimä. Artemisei ii vin lacrituile In ochi. Intr-un moment de elan ar vrea s-o

cherne lingä ea, s-o linbrAtiseze : Nu stie nimic, säraca..» nu e vicleanii e proastä..." Dar obositä lasA capul pe pernä. Sirntea o greatä care n-o mat päräsea la o vrerne... i un fel de obosealá care o linpieclica sä lupte cu boala asa cum ar trebui, sä stea de vonbä ou Victor asa cum ar vrea, sá punä ordine in lucrurile ei.

Ferice de tine, Clem, a ti s-a luat o piatri de pe inimä. Mie nu mi s-a luat... Eu am sä intru in rnanmInt cu piatra asta pe Asta o sä fie lespedea mea.

Clemansa rämase o olipä tAcutä. Cäuta para sä priceapä ceva, sau dimpotrivä sA ascundä ceva ?

Eu cred cä daa ai vorbi tu ou fata Iui BarotA, cu artista, cintA- re'ata, scaloiu, bruneta... Aoleu, la sä iau ilustratele sä le pui la cutie... Daa ai vorbi tu cu ea si ea cu tatA-su cä, vorba Elenei, ei sint acum la putere - poate cá s-ar juca iar piesa lui Mac... VAd cä se mai joacä si altele care au lost scrise de mult. - Bunäoarä, Apus de soare?... Scrisoarea pierduta? Ce vrei ? Tre- buie sä aibA Delavrancea, Caragiale niscai proptele... Tu nu crezi ? - Da, fäcu Olemansa distrat6, unmärindu-si ideea. Tu ai putea sA iei asa de departe pe fetele lui Barotä. Cu bruneta te ai bine. Dar sl roscata mä tot Intreabä de tine. Vrea sä vie sä te vadä. Nu.mai cä n-are timp. o sA aibä : cA o aduce acasä un lungan, para-i run aviator... AinIndoi au bici- clete... Ai putea sA-i spui cä Mac a lost primul care a läcut cursa Bucuresti- Paris en Asta o sä-i facä impresie. E sportivA. Dirnineata, la 5, face gimnasticä dupA radio...

Artemisa era obositä. Nici nu mai avea putere 65 ticiá. Dacä o sä le spun a-si punea bicicleta la loterie, o sä le facä o

impresie i unai grozavä Nu-i asa, Clem ? Tii minte, cind a pus bicicleta Elenei la Iloterie ? - Ei, nu-i nitnic. Am cistigat-o tot noi.

Curat noi... ferneia lui Damnezeu... - Ai putea sä le spui cA Mac era inventator. C-a scormonit märtin- taiele pAmIntului cu tin burghiu... -Ce tnäruntaie, cá s-a rupt la jurniitate de metru burghiul.

www.dacoromanica.ro


Asta nu e nevoie sa *tie, facu sireatä Clemansa. Mai bine sä le powestesti cum se urea In avion, ea sä faca experientele eu ploaia artificiala... Tii minte ? - Cum sa nu tiu minte. Doar n &cam impreuna... la spune, Clem, tu de ce nu te urcai cu noi In avion ? - En ? Vai, Miso, numai chid ma' gindesc si-mi vine ametealä. Si-apoi Mac tinea asa de mult la viata mea, nu m-ar fi luat. - Si la viata mea mi tinea ?

ti, cum sa nu tie ? Erai doar sora mea. Dar pe mine ma iubea... - Ai dreptate, f ácu obosita, pe tine te iubea... Si, schirnfbincl tornil :

Crezi cä pe mine nu ma iubea ? La urma unmei tie ce-ti spurrea despre mine ? -C esfi desteapta foc... cä omul nu se plictiseste eu tine. - Bine, bine... si, iinitit, vonbind In soaptä : Am sä-ti spun un secret, Clem... vino mai aproape. tii c mr grit desteapta ? Sint o proastä...

eelebra Themis, earn mi se spunea In barou, nu pot sa-mi dan seama dacä tu rizi de mine...

Eu ? Vai, Miso... Vai se poate ? - Da, da, tu, prostul safului. Tii minte ? Asa-ti spuneam cind erai mica...

Lask Misico, eu nu mä suipárarn. $tiam cá asa esti tu, hazlie. - Da, asa sint eu, hazlie... Tu practica si eu hazlie. Si asta n-ar fi nimic, dar te pomenesti ea desteaptä esti tot fu. Adicä nu... vicleanä.

cuvinte nu se mai auzirâ. Capul ii aluneca usor, pa maldarul de perne. A atipit", se bucura Clemansa i, seäpatä ea din prastie, cobori sea-

rile, sprintenä ca In finer*. Slava Domnului ea a adormit". Si ridicind din umeri a nepasare : Ce sä te potrivesti cu infelectualele... Niste complicate L.."

De cind avusese Artemisa accidentul, dar mai ales aturn, de la o vreine, de chid se Imbointivise de gälbinare, Clemansa se gIndea la ea ca la un copil, dar si ca Ja o pacoste. $i, fiir vola si, faces mereu s000teli citi ani mai are de trait tirá Artemisa, ce îi mai amine de la ea, cum o si fie dupa aceea... Biata Misa, asa a fost totdeauna, siciitä, iscoditoare. Doarme prea putin... Totdeauna a dormit putin. Cum-sa dormi cind sint atitea nedteptäti pe lume ?" spunea. La urma urmei ce mä tot iscodeste ?" Si &rid iar din umeri, pentru a pune capät unor ginduri de care fugea, Clernansa iesi In curte sä afle eine e femeia care Intrebase de Barota.

Artemisa deschise ochii si se bucuri de singuratatea din jurul ei. Privi pe fereastra largä crengile ninse de flori, norii destrarnati, albi, pe cerul .albastru. Somnut nu mai era de la o vreme decit o mare obosealä. Inchise iar ochii i intr-o atipire usoarä auzi ciripit de pasäri, zgomot de masini, larma, zbuciumul strazii, fosnetele primäverii. Se schimbau anotimpurile, se aclunau gramezi de cärti In capul ei, se Inghesuiatt si o prindeau amintirile, intimplärile zilnice si totusi aceeasi intrebare se macina in mintea ei ca intr-o risnitä strkatä : stia sari nu Oa Glemansa ? Era proasta ori vicleanä sora ei ? De ce se insurase Mac cu ea ? Era frurnoasa, recunoaste Arfemisa. Mai ales albä... Avea brate rotunde, aträgatoare. Dar atit de proastä ! Sau poate nu proastä, vieleana. Poate ca si Mac si-a dat seama ca nu e proastä, ci vkleanä... Poate cii amIndoi se Initelegeau Impotriva ei, rideau de ea, fai- moasa Themis ! Sä stii cii s-a indrägostit de tine", i-o fi spus infr-o searä

www.dacoromanica.ro

90 CELLA SERGHI

Clemansa bärbatului ei. Da, da, Mac, sä tii Ica sorá-mea s-a indrágostit de tine... Da, sä tii cä-i asa cum iti spun eu". Iar Mac i-o fi rispans pe jumälate n glued : De ce nu ? Sint tinár, Sint frumos, slut poet, slut sportiv... De ce nu ? Hai, Climisor, sä rldem de... Maitre Bolbeque"... Hai sä vedem de ce-i in stare fecioara ?"

Artemisa deschide ochii : Nu cred c-au indräznit, soptesc buzele ei. InchizInd ochii iar : Mai bine sä-si aminteascä .de ceea ce a fast fruznos si desperat In legäbura bor. Mac îi trimitea flori. Nu flori, ci florärii intregi. 0 urca In avion ea sä-i spuie c-o iubeste, ca s-o sárute... A incuraiat-o sà, Inv* pilotajul i i-a prornis o avionetä. CInd avea bani, era risipitor, nebun, InCinttor. Clnd nu avea, organiza ruflete, serbári, Punea bicioleta la loterie, infiinta societäti pe actiuni, care n-aveatt la bazä decit fantezia lui, naivitatea Voia sä scormoneaseä pämintul cu Uri burghiu urias, ea sä scoatä petrol. Era nebun I Voia sä provoace ploaia, ca sä dea ogoarelor apä. Era gelos. Voia s-o ucidá, o iubea... Dupä olt se vede, era gelos. si de nevasta lui. Sau poate asa pretinde Clemansa acum... Si Artemisa, ct fata imobilä, galbená, cu bärbia strInsä intre dottä adIncituri, ea niste mari paranteze, cu colturile gurii ckute, amare, sernánind uluitor cu masca lui Beethoven prinsa deasupra uii, atipeste din nou...

www.dacoromanica.ro

DE-A HALEA-MALEA

laid padurea -in vale, suhatul. magura arsa si dincolo =tut. Satul cu plopii vierului crescufi lingd marginea cerului. V ia-i cu boaba cornoasd, frunza-i cu palma intoarsd, plopii-au crescut ling?' stina, siina-i din vreme bdtrind. Patru zdvozi Mal glas cu botul pe labe-au rdmas.

Mai jos, in ponoare, printre rdzoare de brusture spornic $ i Walt blabornic, paste inceata turma Wald.

De-aici, peste-oblincuri, e hatul precum ni-1 lasase valeatul. Oat in custurd de grapa, de plug $ i de find de apa. Aici e livada cu prunii, cu nucii batrini, cu alunii. dealul cu streasina zarii, lutul cu inima aril.

$1 teleap-teleap, cu pasul maid m-am itit in sat. Leap-teleap-teleap...

latd $ i poarta -$ i case,, duzii fosnindu-si mdfasa,

DOMINIC STANCA

bozul cu =fa de road, fintina cu dutura nowt $i-n ochiul fintinii verzui, cerul $i furmele lui. 5.ura-i cu foi de sindrild. plugu-i saltat pe cobila, podu-i cu bode dichisele . finu-i cu somnul a visele.

Leap-teleap-teleap, o pornii prin sat cu pas numaral, Leap-teleap-teleap...

Cind sa tree pe pod. tin sirag nerod de zdnatici prune' cu tapoaie lungi : - If alea-Malea, incotro fi-e calea? Incotra fi-e drumul ° destramat ca fumul? Pentru ce ti-s grel pasii telelei? Uncle te-au purtat prin loc neumblat? If alea-Malea. fa intoarsd calea daca nu dai vama, daca nu-ti tragi seama".

Stau /blue la poarta. Satul meu ma ceartd.

-

www.dacoromanica.ro

FWRENTA ALBU

PÄMINT PENTRCI CIN STINJEN DE FERIC1RE

Cîmpie a mea, ceireia nici zarea, nici rnarea, nu se-ncumeta panel hp/are!

Eram letsisem çu tata la cimp. Tod amintesc o primayara ametiloare, de lumina, de ciniec, de zare.

Tata mi-a spus, masurind cu stinjenul lanai 7

..Ti-1 dau zestre, tie cind ai sa fi mare ! Auzeam ,si nu auzeam. Md uitam la mad, la ciocirlii g la zare .57 nu-ntelegeam,

Cind ími aplecam urechea la pamint. ii auzeam o singara inimd ; ridicam timplele alaturi de zare isi-mi resfira pdrul, cu degete calde, un singur soare ; Porneam pe drumuri, cintind tsi drumurile colbuite, fierbinti, se deschideau ínaintea mea, nesfirtsite spre mare

nu-mi spuneau Opre#e-te, n-ai dreptul la atitia stinfeni de cinf g de departare

www.dacoromanica.ro

PAMINT PENTRU UN STINJEN DE FERICIRE 93

Cintecele ciocirliilor i made din toate colfurife cimpiei erau pentru diminefile mete - Bdräganul nesfirsit spre mare, era al meu, sd-i pun hotare, Wet sa-mi mind hotare.

Tata-mi da zestre pdmint ; imi mdsura un din/en de zare, un stinfen de cer, o felie de soare si-ntre un razor i alte rdzoare imi atirna cifiva stinjeni de Arrant cu lag, de picioare, sd md tirdsc asemeni lui

strdbunifor strdbunitor mei.

Tata-mi da zestre panting pentru un sanfen de ferictre.

SATUZ VINE LA ORAS

Sattd vine in zort. De ani, 11 cud. La Inceput pitsea sfios, venea pe lingel care, pe fos, incdffat cu opinci, sau desculf, Abia-1 auzeam. Nechezatut ceilufilor mdrunfi cu ochi blinzi, isi sunetul obosit al copitelor, pe caldarim, rdsunau trist in inima mea. Sahli privea speriat in fur, ii era karnd sd vorbeascd tare, ii era rusine set cinte, Umilirea satului md tovea, md durea.

Mtr-o bund zi, satul a venit la oras nedumerit, dar veset. Uneori pdsea tot cu sfiald, tot bdnuielnic ; alkori, pdsea zdravdn, cu toad talpa, se-ncumeta sd-si spund voict

sd !Mel tare.

www.dacoromanica.ro

94 FLORENTA ALBU

Intr-o primeivara, satut a vend la oras cu un tsir de cdrute noi, inflorate. Cdrutele sunau veset, ,asa cum le place Pallor din sal sd sune cdrula la tumid.

Amin satul vine la oras cu masina, Aduce pe mate törina Bdräganului $ i cum apare, impodobit ea spice de griu tsi cu flori de mac, cind trece prin cartierul mea, lasa in amid, miresme tari de pdmint, de griu si de soare.

www.dacoromanica.ro

POETII LUMII

JOHN KEATS

, CND TEMERI MA CUPRIND...

Cind terrier' ma' cuprind a ntIl Doi stinge Far-a culege rodnicele-mi &dud, &Ira ca vraful cdrtilor, in rinduri Crinar ad lie, ce kstiminfa stringe, Clad veld, pe fata noptii Instelatd Simbolul sumbru-al marii aventuri, $1 simt cd mina sortii, fermecald, Nu va trasa nicicind acel contur ; Cind simt, flipturd dulce, trecdtoare, Ca n-am sd te mai veld, cil forta, vrafa lubirii-aprinse n-or sd mai pogoare Deasupra mea nicicind - atunci pe plata Imensei lumi, stau singur, eu, cu gindul Pind ce dor Fl faimd pier de-a rindul.

CILTIMCIL SONET A prtnsä stea ! statomic oreau, ca tine

Sd fiu ; nu singur in al noptii miez Nu Ica un pustnic förd somn, ce-pi tine Mereu desch4ii ochi, A priveghez Sacerdotala apelor mi,scare Cari scaldd tarmul lama, omenesc ; Nu sd contempla gingap-obrdzare De nea, ce manly ts i lande invelesc, Nu - totigi neschimbat, totufi statomic, La sinut plin al dragostei culcat, Sd simt suflarea-i blindd, pururi dornic, Sd md trezesc in dulce fremdtat. Suftarea-i, Yin, tn ritmu-i sa md poarte Mereu, mereu, - sau sa md pierd in moarte.

nimAcire de Maria Dana*

www.dacoromanica.ro

ELISABETH 812OWNING

SONETUL XIV

De mel iubesti, iubirea ta sd fie Numai de dragul dragostei. Nu spune : Mi-e dragd pentru zimbet, sfiiciune In grat, priviri pentru un gind ce-rnbie Un gind de-al meu cdci inrudit mi-e mie Si-mi tildrui atilea clipe bune".i Iubitule, din asta nu ramhze Nimica neschimbat tsi se sfisie Ilsor, iubirea astfel insailatd. Mci pentru mila-n stare sd-nsenine Obrazu-mi - nu iubi. Cdci alined De tine, uil de plins, te pierd pe tine. lubeste-md pentru tubirea toatd

vesnicie dragostea-fi va fine.

SONErm XLIII

Cum fe iubesc? Sd-ncerc o-nsiruire..\ Adinc isi larg tsi-nalt, alit poate Atinge al meu suflet cind strdbate Spre grafie, spre tot, spre nesfirsire. Si le iubesc cu zilnica iubire, In pasnic fel, in zori, pe scdpdtale - Si slobod, cum te lupfi pentru dreptate. Curat, asa cum fugi de lingusire.

te iubesc ca patima uvula In vechi dureri isi cu credinfa care Pare«, cu sfinfii-mi de copil, pierduid, Si te iubesc cu zimbet, plins, suf tare. Cu viafa meld Domnul de-mi a juld, Te voi iubi ihi moarte tsi mai tare.

Tälmacire de Maria Banug.

www.dacoromanica.ro

TIN WOLKER

DE.AFARA

Dta muzicd zidild îi din bauturile cele mai rare, Cafeneaua Bellevue" nu-i un palat oarecare. Ferestrele ei streivezii, frOntiere ciadate, 0 despart de oamenii strdzii pustii $i-nghetate.

Astdzt ca # altadatd ospdteazd la mese Domni foarte stimati g doamne foarte alese Impodobite cu surisuri tsi cu mdrgdritare. Beti de anome ei de muzica vinului /are, Dumnealor pot set se-nRroape [n ziarele aduse aproape, Sit vadd prin formele lor ca min ocheane Lumea-n culori diafane Si-n petrecert indelungi cu kale cele Ca la mesele acestei cafenele.

-Si cum pdeau a;sa linitstifi, cu priviri sfiddtoare Si cu mitnile uisor legändloare, S-a intimplat odatei ceva de mirare. Rini sd fie tolu,si o simpld intimplare : Un om, cum if velzurd, bdrbat, tsi necioplit, De sticla strtivezie-a ferestrei ;3i-a lipit Obrazul, §.i privirea tdioasd ca de gheat Acoperind intreaga suprafatd, Taia ca un culit in carne vie Splendorile topite de betie. Si s-a infipt cutitul intreg i fumtilate, Insingerind cu virful, arzind pinti-n pldsele, In valsuri si in cape umplute #-n bucate Si-n gulere scrobite .i-n bldnuri tsi-n meirgele. Si-a lost rdmas cutitul, deg se departard Privirile oprite odatd-n geam, de-afard.

Mesele albe se prefdcurd-n pietre funebre Si rideau imprejur, legdnate-n pustiu de vertebre

7 - V. Romineasci nr. 2 www.dacoromanica.ro

98 JIRI WOLKER

Cadavrele strinse aici intre ziduri tsi mese, Domnii foarte stimati si doamnele foarte alese. Chelnerii-n haine de doliu, serveau bautura, Pared purtind coroane facute din fum sl din buret. Ferestrele rmase cu faima lor deoparte Aveau in'fata strada viand pina departe Si-aveau morminte-n umbra lor ascunse, In eafeneau Bellevue".

CONSULTATIE

A ceasta nu-i vdaialui Faust si sufletul nu ni-I blestema _ obloanele red,

ci aparatul Roentgen cu frumusefea magic& a secolului douzeci te pätrunde cu razele lui violete deschizindu-ti carpal ca pe-o scrisoare cu pecete. Azi trupul tdu e suflet si-n umbra lui e scris de esti solid vietii ori pentru-a fi ucis.

,,Domnule doctor, tare ma roade un rtiu ascuns. Pieptul mi-e greu si pared de vipere-i patruns. Deschide-mi-I in fata oglinzii luminoase si spune-mi ce durere port in oase?"

Vdd, muncitorule, plaminii tai de fumul din uzina-nnegriti si de vapai, st-un vuiet de departe imi da pared de stire de lumea ta trezitti-n razvratire. V ad muncitorule plaminii tat cum se intrec sa-i roada bacili si oameni rai, nici moartea nu-i departe."

Dar nu-i vorba de moarte. Simt aliceva in mine ascuns, si ma apasä. Ridica, doctore, oglinda luminoasa, mai lamineaza-mi pieptul si amid sel-mi spui ce vezi ascuns Mai ili adincul lui?"

Vild, munedorule, inima ta mai cle mull arztiloare, ea un sinzbur strivi I, ce nu va mai da in lulpind g floare, sa creased-1z lumina, in dragoste iar sit' &Isar?", pentru copii tsi nevasta, seara de .seard sa-ti mai prefaci palmele tale in piine si sa le aduei pentru ziva de miine. Deed cie iubire set fie de-a pururi uitaiä, inima ta infratita cu moartea se-aratd."

Si durerea aceasta o cunosc mai de mull, dar de alM povara vorbindu-mi as vrea sa te-ascult. Lumineaza adinc in inima mea mai departe

www.dacoromanica.ro

CONSULTATIE 99

si afM-mi povara mai grea decit ori ce durere si moarte. Cind pe aceastd boalei din mine-o voi trezi, va zgudui pdmintul intreg din temelii, cdci nimeni nu-i cunoaste puterea si meisura."

V dd, muncitorule, in adincul inimii tale, vdd ura l"

SE PRABUSESTE-0 LUME PRIN PATURI DE SPITALE

Se prdbuseste-o lame prin paturi de spitale $i depdrtarea chiamd-n pustiu, tulburdlor, Tovareisii la luptd se duc pentru dreptate $i nimeni nu lipseste din rindurile for.

Se prabup,ste-o lurne prin paturi de spitale Si rnoartea ne tirOte-n adincuri fara vad. De ce nu pot, alaturi de Doi sit fiu tovaratsi, De ce rni-e data moartea, de ce rni-e dat sa cad?

67romIngte cte Suzana et Karel Taunsinger

www.dacoromanica.ro

RECITIND PE CLASICI

PAUL CORNEA

nTIGANIADA" LUI ION BUDAI-DELEANU (I)

0 OPERA DE RENA$TERE TIMPURIE INTR-0 RENA5TERE INTIRZIATA

Scriu numele lui Budai-Deleanu pe foaia de hirtie pi simt ca penita ezitä. Sint autori pe care pasiunea iscoditoare a posteritätii a reusit sä-i lumineze pia pi In &duffle lor tainice, sint insä altii despre care documentele tac (sau nu existä) Incit aparenta e cal ipi eclipseaza persoana Indiralul operei, topindu-se In nu ptiu ce penumbra rnisterioasä. Cazul lui Budai-Deleanu e Inca mai uimitor. Nu numai ci despre scriitor posedäm informatii cu totul anemice dar cine compari opera sa cu premisele sociale, biografice pi Iiterare din care aceasta s-a zämislit pi-pi continua' ancheta raportind insemnätatea exceptionala a Tiganiadei", lucrarea de apetenie a autorului, la intirzierea Cm care a fast data la 1uminä, nu se poate sa nu se indoiascä, dacä nu de justitia imanentä in Intregul sau, mácar de. promptitudinea cu care ea functioneazä.

In adevär, Tiganiada" e scrisa spre sfirpituI veacului XVIII pi inceputul veacutui XIX, mai probabil in primii ani dupä 1800, cind Me- ratura noasträ !pi numära operele de beletristicä originalä pe degete. Ea apartine unui scriitor aruncat de soarta dincolo de periferia tärilor romine, intr-uil colt extrem al monarhiei habsburgice, in orapul Lemberg, unde a trait circa 32 ani, intre 1788-1820, printre Ucrainieni, Ruteni pi Polonezi. ocupind un modest post in magistratura Ionia% Tiganiada" ca pi cele- laIte manuscrise ale lui Budai-Deleanu, de orientaTe cu preadere istoricä *i filologicá, n-au lost pubhcate in timpul vietii autorului incit consilierul chesaro-criesc" a murit anonim färä a bänui macar meriteie uriape ale activitätii sale.

Dupa o semnalare a lui Gh. Asachi, pe la 1830, care a trecut cu totui neobservatä, numai la 1868 si 1870, Al. Papiu Ilarian a reupit sä aducä la oarecare notorietate numele lui Budai Deleanu ; dar de-abia la 1877, adia' la mai bine de o jumätate de secol dui:4 moartea scriitorului, a Lost incre- dintatä tiparului prima versiune a Tiganiadei", intr-o revistä putin cibiti pi greu accesibilä '} pi de-abia la 1925. adicä la mai bine de un secol dupa sfirpitul ski, s-a publicat pi versiunea a doua a "Tiganiadei", variantä färä indoialä superioarä. Nu cunosc multe cazuri in literatura romIna in care disproportia dintre valoarea operei pi tardiva ei recunoaptere sä fie atit de izbitoare. si iaräpi, cu toatä säräcia izvoarelor ce ne Intimpiná In general In studiul primilor noptri scriitori, mai ales in ce privepte viata lor

' In Buciumul Romin" - Ini 1-1876 i 11-1877 sub Ingriiirea lui Th. Co- drescu (rns. B.A.R. Nr. 2634).

www.dacoromanica.ro

TIGANIADA WI ION BUDAI-DELEANU 10 t

privatá pi laboratorul creatiei, e totupi rar ca despre o personalitate de substanta lui Budai Deleanu totalut cunoptintelor noastre sA se mär- gineascä la atit de putin, incit, pentru a o evoca, sA firn siliti a chema in sprijin ca pentru o figurä indepártatä a antichitátii - puterile sedu- atoare, dar nesigure, ale fanteziei. i Inc& fie-ne permjs s-o spunem, cu toate rezultatele bune obtinute de critica pi istoria literará mai veche In cercetarea operei modestului cärturar din Lemberg, multe sensuri ale ..Tiganiadei" care prin valoarea loz- progresistä intereseazä in chip deosebit contemporaneitatea, precum pi restituirea de ansamblu a mesa jului continut in paginile sale, îi apteaptä Incä tilmaciul i exegetul.

Ar insemna sA simplificku lutrunile i sä päcAtuim impotriva ade- värului dacä n-am recunoapte pretuirea inaltä de care Budai-Deleanu s-a bucurat in trecut din partea multor cercetätori. CurInd dupä aparitia primei versiuni a Tiganiadei", Aron Densupianu in articolul 0 muzA-cenu- päreasä"1) a relevat, de pe o pozitie de caldä imbrätipare, calitAtile poemului eroi-comic. Mai tirziu, Bogdan Duicá In articolul Despre Tiganzada lui Budai-IDeleanu. Inriuririle germane"2) pi N. lorga In Istoria literaturii romine in sec. XVIII" au stäruit asupra meritelor scriitorului pi au dibuit. In marginea textului, unele interpretäri, incä rudimentare sub raportul adîncimii atinse, Cu deosebire M. Dragomirescu3), In mai multe rinduri, cu acea sigurantä apodicticä, uscäciune a expresiei i lipsit de umor ce-1 caracterizau, a formulat apologetic despre Tiganiada" i autorul ei, Incit, vázind o asemenea dragoste rárä misurg, cei ce ptiau lipsa de gust a criticului n-auziserä cumva de Budai, riscau sA-1 suspeoteze pe scriitor. Pozitii neted ostile se manifestau rar. Iatii de pildA una, a luj Petre V. Hanep: ,..o lucrare slabä... f-a lipsit talentul de a inchega o actiune epicA pi de a crea eroii netesari"4). DupA 1925, cind a apärut in fine versiunea II a lucrärii (editia Gh. Cardap), Budai-Deleanu nu numai cä a ciptigat in ascendentä dar, pentru unii (Gh. Cardap, Em. C. Grigorap) a devenit un obiect de cult. Este adevärat cA analiza lui Cardap e mediocrä pi atapatä de cele mai plate formuläri jar opiniile lui Em. C. Grigorap, sub invelipul unei emfaze pretentioase, sint sau de o inconsistentá hila- riantä sau pur pi simplu banale.

Si totupi párerea cä Tiganiada" n-a fost Inteleasä cum se cuvme e pe deplin indreptätitä. lata in ce sens : 1_ -A läuda nu echivaleazä cu a desvAlui continutul ascuns al operei. Mai ale.s pentru cei care conlundau punctul de vedere cultural cu eel literar era posibilä impletirea tendintei apologetice cu lipsa de perceptie a valorii propriu zis estetice a textului. 2. - Critica literarä istoriogralia de liliatie maiarescianä, care a de- tinut dupg 1900 pi intre räzboaie pozitii importante, ca directia esteti- zantä a istoriei literare, 1-au subapreciat pe Budai-Deleanu, scniitor Iipsit de plefuire, primitiv viguros dar rebarbativ pentru rafinatj pi pruzi. 3. - In fine, orientarea satiricä a Tiganiader, Impingind bat jocura sutanei pi a blazonului nobiliar pinä la extremitatea trivialitätii, a sup-

I) Cercetäri literare" Iasi 1881. p. 245 si urm. 9 Convorbiri literate" XXXV - Bucuresti, 1901, p. 438 i urm. p. 483 si 3) Intr-o comunicare la Ateneul Romin, M. Dragomirescu spunea: Aceastä

poemä, care, dupä cum am arätat-o de 20 ani tncoace tn atitea tinduri, este. dirb punc- till de vedere at conceptiunii, cea mat Insemnatä epopee erol-comici din literatura tint- versalä..." (Viitorui" nr. 4782 din 15/11/1924).

4) Petre V. 14anes Istoria literaturii romtne" Bucurest1, 1924, p. 108-109.

www.dacoromanica.ro

102 PAUL CORNEA

rat desigur spiritele conformiste. Inca la 1881, A. Densusianu nota cä pentru a vedea lumina tiparului opera lui Budai a trebuit sä biruie unele rezistente politice: Inainte de a se publica vi pe clnd noi nici nu ,stianr ce confine, ni s-a spits cei n-are sd se publice fiinded ar fi Wald numai bat focurd asupra boierirnii $ cälugdrimii. Dupd ce s-a publicat In Buciu- mul Romin am auzit vorbindu-se aspru contra er1). Asemenea päreri n-au incetat clesigur sä se formuleze si mai tirziu.2) E deci limpede c i repul- sia fatä de atitudinea extrem de radicalä a lui Budai-Deleanu a contribuit la incapacitatea vecfni istoriogralii de a-i pune In valoare Intelesunile majore ale operei.

Pentru a Intreprinde studiul Tiganiadei" de pe pozitiile vremii de azi lipseste Insä cercetätorilor un instrument esential : o editie integral:6 a lucrärii. E.S.P.L.A. a dat nu de malt o editie, admirabil Ingrijitä de prof. J. Byck, insä limitatä doar la versiunea II, cu o introducere in genere inlormatá, laborioasá i utilä, semnatä de I. Oanä. E cu totul regretabil osteneala transcriitorului, atit de räudabilä si de bine venitä, ca i efortul meritoriu al editurii de a-1 pune pe Budai-Deleanu La Indemina marilor mase, n-a lost dus !Ana la capät, oferindu-ne si versiunea, cu atitea erork de lectiune, a Buciumului Rom'in". Cele dotrá variante nu se inlocuiesc una grin alta, ci se completeaza reciproc i numai laolaItä lumineazä deplin ideologia scriitorului i arta lui literari. Poate cä nu e utopic sä exprimäm speranta cä nu va trece mult pira la pregä(irea unei editii care sä allture cele clout' versiuni ale Tiganiadei" adäogindu-le pe Iîngä poemul neterminat Cei trei viteji", fragmentul din Themistocle" al lui Metastasio i o selectie din manuscrisele istorice in Iatineste ale lui Budai- Deleanu, Intruclt numai pe aceastä bazä opera cärturarului ardelean va putea fi judecatä In toate articulatiile ei.

Pmnä atunci ne furl ispita de a scutura praful dope Tiganiada" a-I confrunta pe Budai-Deleanu cu perspectivele vremii noastre, In acest moment de gravä räspintie a istoriei, eind paralel cu semnele progresului tehnic ce se multiplied intr-un ritm vertiginos constatäm cá umanismul veritabil are de invins grele obstacole ca sä-1 degajeze pe om de alienärile la care-1 condamnä ordinea capitalistä, cu morala sa de junglä. Vom gsL o spun de pe acurn, la umilul si izolatul literator din preajma anului 1800. cäruia i-a lost sortitä nernernicia exilului" - cum singur se china odatä

o pledoarie de o truculentä si o vervä' rar egalatä in literatura primei jumätäti a sec. XIX rominesc, in favoarea integritätii persoanei umane si a responsabilitátii ei in fata istoriei.3)

') Op. cit. p. 248. 9 De exemplu M. Gregorian In Versiunile Tiganiadel lui I. Budai-Deleane

inseilare scoläreascä publicatä in Preocupäri literare" 1939, nr. 7 considerata de autor vrednicä de a fi tipäritä si intr-un extras, sustirie cä materia cinturilor X si XI care se ref erä la desbaterea formei de guvernämint ideate ar trebui sä lipseascä dintr-o editie criticä deoarece nu contribute cu nimic la intelegerea operei si face ca actiunea sä lincezeascá" (p. 10).

3) Mi se pare ci e o datorie de onoare de a arAta cä pe acest drum nou, desigur färä constiinta clarä a sensului säu, incepuse sä rneargä un foarte merituos cercetator. savant de o mare eruditie si de o excelentä rigoare in relatarea de fapte $i examinarea detaliilor, profesorui clulan D. Popovici, a cärui moarte a pricinuit o grea pierdere istoriografiei noastre literare. Studiile consacrate de D. Popovici lui Budai-Deleanu sint Doctrine literarä a Tiganiadei" lui I. Budai-Deleanu in Studii literare" IV, Cluj, 1948 si mai ales capitolul respectiv din lucrarea de sintezi La littérature roumaine l'époque.des lumières", Sibiu, 1945.

www.dacoromanica.ro

TIGANIADA LUI ION BUDAI-DELEANU 103

0 §coa16 austeri §1 un eley independent

Incä i azi Budai-Deleanu e expus in prelegerile didactice in coada Scolii Ardelene si, dacä nu mä inel, singurul manual de literaturä al sec. XVIII care nu adoptä aceastä proceclare e a lui Giorge Pascu unde insä autorul Tiganiadei" e cu totut omis. Apropierea lui Budai-Deleanu de Sa- muil Micu, Sincai si Petra- Major e fireste legitimä din multe si diverse motive : aceiasi epoch', acelasi mediu de formatie, instructie asernäntoare

ramura laicä si-n cea teologicä, unele detalii biograf ice comune (scriitorii afnintiti s-atl ciocnit de fanaticul si obtuzul episcop al unitilor, loan Bob), in fine, o manilestä predilectie la toti pentru istorie si filologie, cu sustineri deopotrivä de exagerate a originii pur romane a poporului romin si a latini- tätii absolute a limbit sale. Dar aceste analogii incontestabile nu epuizeazä individualitatea scriitorului ; personalitatea acestuia se contureaz tocmai prin ceea ce-1 diferentiazä de Scoala Ardelean ; cáci dac metoda istoriei literare in studierea unui cuTent e de a decolora concretul de culorile lui particulare pentru a regäsi un tip cornun de organizare spiritualä - se intelege ridicindu-sel la *un nivel corespunzätor de abstractie atunci cind e vorba de a caracteriza un scriitor, metoda constä tocmai In a-i invedera deosebirile, a-i aräta specificul, deci acea zestre proprie de putere creatoare prin care autorul e el insuel rivalizenä cu Dumnezeu. Dacä vrem sä-1 cunoaetem pe Budai-Deleanu trebuie sä vedem prin ce diferä el de un Samuil Micu ori Petru Maior. Primul nostru deniers e aea dar unul polemic.

In conceptia curentä, Scoala Ardeleanä se Incorporeazä in acel tip de cärturar, in acelaei timp auster ei ardent, de o tenacitate pilduitoare In muncä, la care dorinta de a demonstra vrednicia neamului rominese a ajuns mai mult decit o ambitie i o pasiune, a a lulls o patirná mistuitoare si defor- mantä. lin Micu, un $incal, un Maior, sint admirabile exemple de devote- ment fatä de un crez. Viata, adumbritá de greutit) materiale i piedici de tot felul, il s-a strecurat Intre amvon, catedrä si bibliotecä, färit nici o concesie filcutä seductiilor pe care epoca lor, de galanterie si usurätate, le multiplica in Viena tineretelor sau in Buda-Pesta btrinetii. Insensibili la deliciile literaturii, färä simtul umorului, incoruptibili si duri, dintr-un aliaj moral pe care mä intreb unde-1 pot regäsi pe tot intinsul sec. XIX, dacä nu tot la un Arde- lean, la Slavici (desi intr-o formä mai putin reliefatä ) - corifeii Scolii Arde- lene au Iäsat o oper greoaie, stufoas, unde o intinsä eruditie e risipitä färä discernämint in privinta valorii izvoarelor, unde metoda formalismului logic deprins in scolile iezuite serveste pentru reducerea la absurd a adversarului (ca in celebra argumentatie a lui Petru Maior a continui(tii romane in Dacia plecind de la ideea cä Rornanii nu s-au cäsätorit cu fernei dace sau nu mai putin renumita demonstratie dupä care limba rooming e mama latinei clasice 1) Opera latinistilor cuprinde desigur idei de provenientä iluministä dup cum aduce i unele semne ale legturii vii cu poporul, insä in genere desprin- derea de ratitinea teologica se sävirseste anevoie la acesti preoti sau aspiranti la preotie, educati in severele scoIi catolice iar folclorul deobicei it repu- diazä. Modelul lor era cArturarul doct care scria si vorbeä latineste, stilul lor uman era o combinatie de cälugär si micA nobilirne transilvan cu un simt ascutit al demnitätii personale ; norodul it desconsiderau ca fiind ignorant si imbuibat de prejudecti desi it iubeau cu o rarg insufletire.

Pornind dela aceleasi mari premise de ordin social si ideologic, crescut in aceiasi ambiantá de prozelitism national, Budai-Deleanu vädeste neindoiel-

www.dacoromanica.ro

104 PAUL CORNEA

nic i alte particularitäti. Gindirea sa e in cea mai largä mäsur emanci- patä de teologie. Färä respect pentru dogme i chiar ireverentios lap de autoritatea nedemonstratä a credintei, aruncind o privire ironieg i lueidä dincolo de aparentele solemne i sacerdotale ce invatuie activitatea biserioii, Budai-Deleanu ca un veritabil filozof al sec. XVIII, fará a merge pinä la rui- narea cornpletä a bazelor religiei, le submineazä totusi orice caz, de- zumflà de orice prezumtie sacrä pe reprezentantii terestri ai divinitätii, incepind cu papa dela Roma si patriarhut din Bizanf. Fatä de puritanismul moral at unui incai ori Mieu, a cgror viatä seamänä eu O ascezä, reinodatä iii fiece dimineatä cu o nouä fervoare, Buclai-Deleanu face figura unui om de Renastere. Mora la lui se intemeiazä pe implinirea cerintelor naturii, e telu- ricá i profang. El nu are falsa pudoare de a ocoli numete unor acte pe care toatä lumea le sgvirseste, desi rostirea lor in saloane atrage oprobiu. La el primejdta Inclinrii nu e spre retinere si austeritate ci spre triviali- fate si biologisrn, asa cum stau lucrurile si cu Boccaccio sau Rabelais.

Tofi cärturarii ardeleni au impärtäsit unele idei iluministe : progresul prin instructie, risipirea ignorantei poporului prin efortul bine cäläuzit de a räspindi cultura, validarea rinduieliior publice prin citarea .lor in fata tri- bunahilui ratiunii, lupta contra superstifiilor si obscurantismului. Dar pe citä vreme Micu, incai si chiar Maior ezitau i finalmente biteau in retragere cind trebuian sä ia pozitie in problemele spinoase ale credinfei, organizäril sociale ori asezärii de stat, Budai-Deleanu ii evidentiazä tocmai aci raj- calismul convingerilor. El zugrgveste ordinea sacri si pe arhangheli intr-un mod loarte prozaic si in spirit volterian, pune in discutie cea mai burfa formil de guvernämint ea un elev al hii Montesquieu i apärä egalitatea naturalg a oamenilor ca un discipol fidel al enciclopedistilor. Dacä Micu, incai i Maior se apropie mai de grabá de prudentele conoesiuni ale liberalismului iosefinist, autorul Tiganiadei" se Inrudeste cu spiritul musator si iconoclast al iluminismului francez.

In fine, spre deasebire de aerul gray i posomorit al reprezentantilor colii Ardelene, Budai-Deleanu e un om care ride. De Sanctis spunea undeva

cá ironia precursorilor Risorgimentto-ului, Boccaccio i Ariosto, era alegrá scepticä, intruchipind bunul simt, protestul stiintei contra ignorantei, in

vrerne ce Parini practica o ironie a simtului moral, ultragiat de o societate lipsitä de orice viatá interioarä, ridea färä gratie, lgsind sä se intrevadä dezgustul dispretul fatä de omenirea timpului sátt.1)

La Budai-Deleanu se uneste imensul hohot de ris al omului din renastere, care träieste un moment de uriasä expansiune a fortelor umane si care ingroapa Evul Mediu cu toate fantomele lut tenebroase in sfichitil bat jocurii pedepsitoare cu amäräciunea descendentului injosit, vlästar al unei semintii nobile, acum decäzute i desconsiderate.

Se adaugg la toate acestea ea la Micu, 5incai si Maior literatura era o indeletnicire incidentalg, practicatä arar (Maior traduce din italianá pe Telemah", *incai scrie o elegie) in timp ce Budai-Deleanu care nutrea ea si ceilalti ambitii de lexicograf (a inceput un dictionar romin-german si german-romin), de istoric (lucräri despre originea popoarelor Transit- vaniei), de pedagog si jurist (traduced de pravili si un Indreptátoriu al invätäturilor intru a formarisi pe tinerii scolari") dat totusi intreaga

1) Francesco De Sanctis - Storia delta letteratura italiana" - Milano 1956 II p. 447.

www.dacoromanica.ro

..TIOANIADA" LUI ION BUDAI-DELEANU 105

rnásurá in beletristicä fiinda vocatia lui era in primul rind aceea de scriitor.

Azi, cind convingerile exacerbate de orgoliu national ale colii Ar- delene pot fi judecate cu obiectivitatea necesarä iar inaintarea stiintei istorice si filolngice a fäcut sii se perimeze materialut documentar ce servea argu- mentärii lor, din operele lui Micu, Sincai $ i Maior rämine intuitia justä a sensului unor procese si poate, mai mult cleat atit, exemplaritatea morald a vietii si luptei lor, ardenta pasionatä a patriotismului, sublimitatea gestu- rilor, In schimb, Tiganiada" lui Budai-Deleanu e vie si scinteietoare, nu mumai fiindcä se Intemeiazä pe o viziune filozoficä inaintatá dar mai ales pentrucä include desbaterea ideologicä intr-o structurä literarä de sine std.. tátoare, care administreazä probele prin imagini, potenteazä artistic realitatea si chiar atunci cind opereazä cu idei prozaice le inväluie in carnatia unui limbaj suculent.

Odiseia umanä vazutä de o nmuza cirtitoare"

In prefata la Gargantua, Rabelais adreseazä la un moment dat lecto- tutui o invitatie : Interpretez it plus haut sens ce que par adventure croyez dit en gayeté de coeur". La fel, Budai-Deleanu, In epistolia inchinitoare" cátre Mitru Perea cu care se deschide Tiganiada", previne ci opera are un sens mai adinc decit s-ar pärea la prima vedere. Insä tu bagä sent§ bine - atrage el atentie presupusului slit' interlocutor - &Ad toati povestea rid sä pare cä-i numa o alegorie in multe locuri, unde prin Tigani sä intäleg .s'altii, carii tocma asa au fäcut si fac, ca si Tiganii oarecind". Despre te vrea sä ne vorbeascä scriitorul ? Mi se pare cä e cazul si ráspundem incercind sä evitärn simplismele de rigoare.

Tiganiada" e conceputá in trei planuri distincte care se interfereazä : ,deoparte e lupta lui VIad Tepes cu Turcii, de alta peregrinärile Tiganilor constituiti in oaste de dornnitor si pinä la urmä dornici sä-si rinduiasci un stat si, in fine, intr-un decor de fund, supra-natural, are loc infruntarea pu- lerilor protectoare si malefice, a ingerilor cu diavolii. In prima versiune opera cuprinde si un al patrulea plan de desfäsurare a actiunii, episodul imitat dupä Don Quijote, cu Becicherec Woe de Uram Haza, nemes smintit de lecturi fantastice (nu romanele cavaleresti ci Alexändria, baladele vitejesti, basmele cu smei si fete de impärati !) care, insotit de servitorul Bucur (Haicu), pribegeste in autarea iubitei sale Anghelina.

Räzboiul dintre Romini si Turci este numai pretextul care unificá mate -rialul. Ca o másurä de pz-ecautie in fata asaltului otoman, Domnitorul Tärii Rominesti dispune stringerea laolaltä a Tiganilor, inarmarea si asezarea -taberei lor la Spilteni, intre Bärbätesti si Inimoasa. Ms.& dupä clasicul procedeu al epopeilor, la lupta lui Tepes cu ostile sultanului iau parte trimisii cerului si iadului. Deci, tribulatiile armatei si alcätuirii statului tigänesc, se desfäsoarein conclitiile unei bätälii intre Romini si Turci, sustinuti, respectiv, de sfinti si diavoli. Intre cele dota forte antagoniste, care intruchipeazä binete si rául, Tiganii isi poartä nelinistea, temerite si sfada lor interminabilä.

Are vreo semnificatie peregrinarea Tiganilor spre Späteni, intre Bär- Vátesti si lnimoasa ? Alegerea insäsi a numelui locurilor unde ei trebuie sä .ajungä sugereazá un inteles si anticipä o perspectivä. Dar sä privim mai de aproape lucrurile. Imaginea cea mai frecventá a operei, care revine mereu

www.dacoromanica.ro

106 PAUL CORNEA

si mereu, in deosebite variante, este aceea a drumului cätre tinta designatä de domnitor ; in jurul acestei preocupäri, care sintetizeazä sarcina incredin- tatä norodului tigänesc, se articuleazä toate peripetiile lucrärii ; avansind pe calea Spätenilor, Tiganii ii implinesc destinul si clincolo de episoadele bur- lesti i haina caricaturalä a existentei lor zilnice, se degajä o viziurie a uma- nitiitii, cantonatá - ce-i drept la forme incä barbare, dar instructivá pentru intrupärile ei mai inalte.

Pendulind intre desertäciuntea pläcerilor vulgare si seriozitatea discu- tillor despre binele obstesc, smulsi arareori chemärii instinctelor de predi- carea inteleaptä a sobrietätii, Tiganii märsäluiesc cu o incetinealä revoltä- toare, desigur, clar märsäluiesc totusi spre locul unde Ii s-a poruncit sä se stabileascä. Drurnul li se pare lung, îi pindesc primejdii sou si le imagi- neazä, dau bir cu fugitii cind o avantgardä a lui Tepes, deghizatä in straie turcesti le pune la incercare curajul, in schimb se luptä vitejeste cu o cireadä de vite, se imbulzese la merinde, se taie färä a sti prea bine dece, sint sen- zuali, lacomi si lasi, se desbinä, risipindu-se in patru vinturi, toemai cind au descoperit moclelul unei asezri politice fericite. Intre ei sint si mai buni mai ri ; e Parpanghel, capabil e eroism si poezie, cruia in vis ii e dat sä cälätoreascä prin rai i iad, protejat de maicá-sa, Brindusa, stápiriä pe vräji si puled miraculoase ; e Tandaler, trufas si indriznet, aspirant la titlul de voevod al Tiganilor ; sint mai stersi, se ridicä odatä din plebea in- formä pentru a se topi iaräsi in valurile netrebniciei anonime, un Slobozare

apärätorul republicii ; un Baroreu - partizanul monarhiei ; un lanaräu omul de bun simt care sustine cä orke formä politicä e bun dacä e cores- punzätoare firii i obiceiurilor poporului ; cei mai multi sint lipsiti de vreo virtute, sint flecari i poltroni, impulsivi si lenei, bucurosi de popasuri si ospete. Cu entuziasm sau Iârá, cu Intoarceri si ocolisuri, agreind deliciile färä caznä i desmierdárile fâr opreliste, tigánimea inainteazä in pas agale. Dar ce este acest drum pe care oamenii il parcurg cu atita greoaie opintire ?

Mi se pare cä marsul Tiganilor evocá strädania omenirii de a ajunge la ideal. lar lipsa lor de izbindil se explic prin imperfectiunea fiin¡ei omene§ti. In aspiratia tatre o ordine superioar oamenii sint impiedicati de na- tuna lor vicioasä §i märginitä. Teama de a vedea primejdia in fatä si de a accepta o lupt hotäritoare, fie chiar cu pretul unor jertfe grele, setea de imbuibare i cäpätuial, goana dupä comoditäti si inlesniri, vanitatea si dorinta de putere ce-i impinge pe sefii tigani sä se mäceläreasc tocmai ire clipa in care descoperiserä o formä de guvernämint potrivitä - ce sint acestea toate dacä nu expresii ale brutalitätii si internperantei pornirilor pri- mitive ce se aseazä de-acurmezisul näzuintelor de inältare spre desävirsire ? Jiganiada" inchide in fond, in structura ei eteroclitä, o meditatie asupra conditiei umane. Episodul cu Bechicherec Istoc din varianta intiia, abando- nat in redactia ultim probabil din cauza modului greoi si artificial de impletire cu firul principal al actiunii, nu fäcea decit sä sublinieze aceastä semnificatie generalä a lucrärii, individualizind pe un caz concret simbolul cäutärif idealului.

Concluzia poemei pare a fi de ardin sceptic : neputindu-si Infrina im- pulsurile egoiste, incapabili de a-si birui prejudecätile, oamenii dau gre, irr incercarea de a-si construi o societate rationalä ; dupä o päruialä homericá, odatá cu moartea lui Tandaler, tabära tigtanilor se destramä. Scriitortil e desgustat de umanitate

www.dacoromanica.ro

"TIOANIADA" LU1 ION BUDA1-DELEANU 107

and odd omenirea ticdloasti, Cu totul oarbd tsi intunecatd, Dupd mii si mii de ani abia scoasel Din pruncie, in waft afundatd... and omul pe om dried ,s'ucide Fdenice un folos sau trebuin(ä. Ba muncindu-1 incd' in fatd-i ride, and insusi huleste a sa fiintd. Ce nu fac celelalte jivine. - A fire orn atuncia mi-e rusine r 1)

E dezolant cä dupä atitea milenii de cind träieste pe pämint omul incel n'au iesit din pruncie si n'au venit la virsta de bdrbat, ci pururea intra neputin(d si intuneric rdmine" 2) Dar citeodatä asprimea moralistului se in- moaie i odatá depäsit un moment de descumpänire privirea parcä i se in- senineazá. Suisul spre lumina e lent dar el se poate sävirsi, dupä cum o dovedeste existenta lui Tepes - semn al vredniciei cu care se poate impo- dobi conditia iimana. In acord cu filozofia secolului XVIII, desi infr-o expresie mai atenuatä, Budai-Deleanu crede in perfectibilitate. Omenirea e responsabili de propria-i servitute aci omul Inchide ochii si fuge de luminä" 3), el §i-a vindut virtutea tiranilor iar ratiunea

...la(uri neincetat (ese Ca s,d te incurce Mild scdpar 4)

Nu in afarä grit dusmanii cei ticillosi ai umanitätii, nu uneltirile diavolitor sint vinovate de reaua indrumare a faptelor omene0i, ci pornirile obscure 41e propriei noastre fiinte :

Dacd n'ar da omul asultare La intiia lndemndturd drdeeascd, lady', CIS Maid ceata sa mare N'ar nimeri ea sd-I biruiaseda 6)

Omul nu e o mahind pe care o impinge cine cum ii place, pe dreapta sau pe stinge A). Atirnä de vointa lui ca sä asculte de ratiune si astfel sä curme domnia relelor in lime. Daa am fi unii atre altii sinceri, virtuosi si voitori de bine

Nu ar fi atunci bdtdi nice rdzboaie Clevetiri, pizmd si dusmdnie : Nu ar cduta unul pe altul sd despode De via(d, de averi si mosie" 7)

Incercarea Tiganilor de a-si statornici o rinduialá dupá chibzuintele mintii a dat gres. Dar desi setnánat cu infringeri drumul omenirii spre mat

') E p. 366-367. Pentru citatele din Tiganiada" notäm cu E editia J. Byck - E.S.P.L.A. I953 i cu B editia Th. Codrescu - Buciumul romin" - II 1877.

e) E p, 367. 3) E p. 240. 4) E. p. 241. 5) E p. 267. 6) E p. 268. 7) B p. 109.

www.dacoromanica.ro

108 PAUL CORNEA

bine inregistreazä progrese sensibile. Ce o dovedeste ? Faptul c in decursul secolelor superstitiile au fost treptat abandonate, mäcar de cei mai räskiti ;

astfel, reproducind o traditie popularä, autorul comenteazä : cum era pe acele vremuri socotelile oamenilor pentru strige i fermecdtori, care acum despre cei cu pricepere sdnatoasa sd leapadd cu totur 1) La fel, o prob5 a ascensiunii societätii consta in dezvolt area si inflorirea civilizatiei pe mäsura päräsirii traiului in singurätate si renuntkii la ascetismul sihas- trilor, odatä cu infiintarea si sporirea vietii oräsenesti. Mai ales insä se demonstreazä posibilitatea omenirii de a se elibera de sub tirania rindu- -ielilor nedrepte, a prejudecätilor i impulsiunilor instinctuale prin pilda luminoasä a lui Vlad Tepes care a scuturat jugul robiei otomane $ i a arätat poporului romin calea luptei pentru independentä.

In odiseia umaná pe care o infiripä Budai-Deleanu imaginea lui Vlad Tepe§ constituie un punct de sprijin important cki ea indicä, fie chiar In- tr-o schitä rapidá, programul pozitiv al scriitorului. Figura viteazului doin

adaptatä cerintelor princepelui lutninat al sec. XVIII, e evocatà cu simpatie si emotie admirativA a cärei vibratie rápeste pe poetul cu vinä satiria in sferele sublirnului i dä intregii lucrki una din tonalitätile ei majore anume tonalitatea eroicä. Indreptarea lui Budai-Deleanu spre iliad Tepes e plinä de tile : scriitorul nu voia numai sil reeheme din cartea cea mare a istoriei amintirea zilelor glorioase cind poporul romin dädea lupte grele pentru neatirnare ; nu voia doar ca, prin proslivirea unui trecut legendar §i contrastul cu prezentul mizerabil sä .deptote energiile inábuite ale (árii, sä-i sporeascä increderea in fortele sale, sá a jute la cristalizarea conceptului de constiintá national ; prin alegerea ca erou a unui voevod ca Tepes, in fata eiruia boier sau täran contau deopotrivä, Budai-Deleanu ii manifestä preferinta fatil de conducätorul luminat : un justitiar, stirpind prin pedepse strasnice abuzurile tilhkiiie, un ocrotitor at särmanilor impilatilor,

Zicea cä boieril sin' supusi Asa domniei ca i dranie 2)

-un organizator al armatei $ i in aeelas timp un reformator intelept. Moclelul era poate Josif II -4 cum s-a spus dar localizat la conditiile Tärii Ro- minesti cki monarhul educat la scoala filozofilor era asocial, in portretul arturarului din Lemberg, cApeteniei militare de o bravura' haiduceascä iar suveranuI adept al egalitarismului politic se ingemäna cu gospodarul dirz

inflexibil al Evului Mediu rominesc, care nu ezita s ucidä pentru a-si -face scaunul respectat.

Expunind tribulatiile oamenilor in drurnul tor spre mai bine, Budai- Deleanu, potrivit cu datele temperamentului sáu si spiritul epocii in care träia, nu stäruie pe coarda epicä $ i nu aratA o propensiune deosebitá pentru sublim. Figura lui Vlad Tepes e totusi izolatä iar pasajele ce-I gIorifica ocupä o intindere redusä. Directia principalä a operei rämine critica so- cialä, formulatä de pe pozitii iluministe. Budai-Deleanu e un polemist ascutit

incoruptibil care-si ascunde adesea ferocitatea - ea si enciclopedistii - sub faldurile ironiei, ale echivocului sensurilor alegorice. Montesquieu consacrase cu marea sa autoritate modalitatea satirei travestite prin inter-

B. p. 169. 2) E. p. 152.

www.dacoromanica.ro

.TIOANIADA" WI ION BUDAI-DELEANU 109

mediul unui popor exotic. Budai ii urmeazä exemplul. Puruni surizAtor, desi cu o secretä amärkiune ce räzbate pe ici, pe cola, el se inversuneazä irnpo- triva aparentelor sclivisite, demascind pe popi i bojen i detronind idolii construiti pe baza superstitiilor oamenilor si a ignorantei lor. 0 muzA cirtitoare" ii cäläuzeste concleiul, un urnanism de om al Renasterii ii hrä- neste revolta impotriva moravurilor stricate i rinclurelilor neconforme ratiunii, un cald patriotism li umezeste uneori, discret ochii si-i face inima sä tresarh, minios sau amar.

Se stie cä cea dintii afirmatie programaticä a iluministilor a constituit-o declaratia de räzboi adresatä crestinismului, nu alit religiei ca atare, cit formelor rituale in care aceasta se intruchipeazä. Budai-Deleanu nu e un ateu, dar e un adversar a prig al ierarhiei bisericesti, pe care o aäseste, in spirit voltairian, ipocritä si venalA, e adeptul unui cult purificat de abuzuri,popesti si de prefkätoria sfintitä

Papa vinde darurile sfinte Pentru galbilnasi ; iar patriarhul Din Vizant le cumpard mnainte Din episcop pind la eclisiarhul, To(j íi prevind cele cumpdrate Ce trebu(a sd fie in dar date" 1)

5i alti reprezentanti ai Swill Ardelene, In primul rind Petru Maior in Procanon", au denuntat coruptia si mercantilismul bisericii, practica vin- derii indulgentelor, netemeinicia dogmei infailibilitAfii Papei, abuzurile sf miseliile dosite inapoia odajdrilor. Nimeni nu-1 egaleaz5 insä pe Budai-De- leanu in ce priveste radicalismul criticii i fundarea ei filozoficä. Intr-un lung excurs din cintul XI al Tiganiadei" 2) el arati cA omenirea obiditd", clindu-se patimilor in bratd", scorneste dumnezei impotrivindu-se ce(l adevdrate dumnezeiri"). Inlocuind deci viziunea abstractA a unei fiinte supreme, cu personificäri agreate nurnai de unii sau altii. Bisericile astfel constituite ii devin ostile si, in nurnele cerului, deslAntuie cu intolerantä si lanatism, cruciate impotriva adversarilor. Mozaicii vor sä extermine pe crestini, Mahomedanii pe ghiaur" iar

Crestinul pe necredinciosi mcd Ardea, cum incvizitia sfinM

fi arde acum. Toti vor ca sd vined Ducind pe cei ce nu cred, la Uinta.

Nu ca dovezi fncredin(eitoare Ci cu indciuca i cu topoare" 4)

Religiile abat pe oameni dke la exercitiul nestingherit al facultätii lor ratio- nale. Cu o luciditate remarcabilä ni se infäliseazA consecintele obscurantismului propovkluit de biserica :

dogme, care nice o minte, Le cuprinde, obiceaiuri afard

De fire si crezdminturi sfinte, Insd nice o adeuard,

') E p. 223. 2) E, strofele 15-28. 3) E p. 370. 4) E p. 372.

www.dacoromanica.ro

110 PAUL CORNEA

_ Nice o percepere ,si stunfire Potrivitd ca orneneasca fire

Tu inoeti pe orn 'ea el sci nu vazet Când vede, sei nu tstie când stie, ,

tar cându-i de a crede, sd nu creazel. Zâcându-i al mintea-i nebunie,

Sâm(irea-i patimel nerugnatd, Firea-i toldeauna aecuratel)

Aceste rinduri, scrise in jurul anului 1800, cind o traditie laica nu se infiripase in cultura noastra iar gindirea, daca nu pe de-a intregui obtu- ratä de teologie, era totupi tutelatä de religie, exprimä cu o deplinä limpe- zime programul ernancipärii spirituale iluministe pentru care militau in Europa veacului XVIII oameni atit de deosebili ca ateii d'Holbach pi Helve- tius, deiptii Bolingbroke, Voltaire pi Lessing, criticii germani ai Seripturii Baumgarten, Michaelis pi Ernesti, Iuptätorii contra autocratiei Radipcev pi Kollar. Prin contrasens, Budai-Deleanu sugereazä cä umanismul vremurilor noi trebuie construit pe suprematia ratiunii pi observarea legitor naturii. Ratiunea este contrariul autoritatii pi traditiei, ea repudiaza dogmele pi se bazeaza pe experientä. Acceptarea a ceea ce e natural presupune protestul Impotriva credintei in päcatul originar pi al mutilärii omului prin condamnarea corporalitätii sale. Laolaltä, reabilitarea spiritului cenzurat de scolas- tica medievaM pi a simturilor ostracizate de prucleria fanatic:A a bisericei, reprezinta aspecte principale ale acelei primeniri a coriptiintei europene care-pi trägea rädäcinile tideologice din gindirea liberä a Renapterii pi exte- rioriza, pe planul culturii, epoca de ascensiune a burgheziei.

Dar Budai-Deleanu nu s-a märginit la declaratii culezatoare, ea cele de mai sus pi altele ce s-ar mai putea cita (popii se uitii numai la bani 2 : pentru pilcatele lor slujitorii bisericii rnerg in iad 3, sfintii sint tratati prozaic, cu ironia in coltul buzelor, etc.). Marele interes al operei sale rezidä tocmai in faptul cä el ipi sustine vederile prin ceea ce ap numi facultatea demonstrativä a imaginii artistice. Un episod savuros din Tiganiada", care-I amintepte de la o poptä nu numai pe Voltaire dar pi pe Boccaccio, este cel al incäierärii alugärilor in chilioara unei minästiri unde Satana se ascunsese Mind ehipul Inpelätor al unei fecioare incintätoare. Meterezele cucerniciei monahale au lost repede doborite fiindal, vezi bine, ispita era prea violentä. Lipsa de respect fatä de afectarea srnereniei pi a cuviopiei, vigoarea invincibilä cu care trupul crucificat pi simturile martirizate ipi reclamä drepturile, se Imbinä intr-o scen de un umor suculent pi un miros tare inegalabil. Päruiala burlesca a drept credinciopilor care vin, pe rind pi-n tainä, sä mupte din fructul oprit dar spre stupoarea generalä ajung sä se intilneasca toti pi sä se descopere egal de porniti spre päcätuire, adaogatä cu aparitia finalä a bâtrinului egumen, uluit pi de rafuiala fratilor dar pi de poza voluptoasä a fetei, e de un comic irezistibil. In La pucelle d'Orléans" Voltaire are o scenä care poate I-a inspirat pe Budai. In cintul Il ne e prezentat calugärut Grisbourdon ,,predicator, confesor pi spion", pe deasupra pi nitel vräjitor, care rivnepte la Jeanne d'Arc, deocamdatä rin- däpoaica la un han pi Inca neindreptata de cer pe calea misiunii ei sacre. Neputind birui concurenta unui vizitiu netrebnic, Grisbourdon pi-1 asociaza.

1) E p. 370-371. 2) E p. 397. 3) B p. 372. www.dacoromanica.ro

TIGANIADA LUI ION BUDAI-DELEANU 111

Invocind pe Morfeu care insuflä fecioarei un somn adinc, se strecoarä impreunä cu rivalul säu la Jeanne si trag la sorti care sä aibä prioritatea. Dar in acel moment apare St. Denys, fata se trezeste si cei doi päcätosi fug inspAirmntati.

La Voltaire scena e amuzantä, dar tratatä in virful penitei, cu sclipiri de ironie, azvirlite rior*alant, cu o gratie de senior clezabuzat rafinat. La Budai realismul e izbitor, oamenii parcá n-ar fi introdusi prin naratie, ii vedem actionind cu o robustä autenticitate i desi tabloul e pe muche de cutit mi se pare cu-mai puthie aluzii obscene decit la scriitorul francez.

Cine incearcä sä-1 explice pe Budai-Deleanu prin influente sträine gre- seste, fiindcä esentialul la el nu e ceea ce capteazä de la altii ci modalitatea reflectkii realitätii locale. latä de pilclá critica boierimii rominesti. aceastä directie scriitorii apuseni íi puteau fi de mai putin folos fitridcä problemele sociale cu care erau ei confruntati se deosebeau radical de cele care främintau tärile rominesti. Consilierul chesaro-cráiesc de la Lemberg manifestä in multe locuri aversiunea fatä de clasa conducátoare din Princi- ple, contesfind drepturile ce au ca origine mostenirea i privilegiul i acu- zind raporturile sociale bazate pe exploatarea iobägistä. Revendicärilor general umane ale Occidentului el le substituie programul emancipärii tári- lor din Räsiritul Europei, unde fundamentalä era problema täräneascä iar eliberarea din aservirea fati de mosier constituia pirghia progresului social. De aceea, mi se pare eh' sint mai putin revelatoare citatele care se dau deobicei spre a probe atitudinea consecvent ostilä a scriitorului fat de boierime: ci In vreme de fizboi boierii sint primii care se pun la adäpost 1), cá prin aviditatea lor de a dobindi annie(ime dornnie" au adus desbina- rea si pierderea independentei nationale 2), etc. Faptul ci ei astipresc pe bietul täran 8) este mai important Linda dovedeste indrizneala scriitorului de a merge pinä la esentä, de a nu se märgini la denuntarea unor aspecte dezgustätoare ale comportärii aristocrate ci de a ataca insái ridäcina räu- lui. Uneori Budai-Deleanu ajunge la o formulare vehementá vorbind de prinsoaree täranilor ca boierii beu crunta rnea sudoare"4). Insä episodul cel mai semnihcativ in aceastä directie unde se face intreaga dezbatere a chestiunii pe un pretext faptic, cu alte cuvinte intr-o Incercare de inte- grare organicä a tezei in actiunea insäsi a epopeii, se gäseste In versiunea primA a Tiganiadei". Poate din acest motiv pasajul a fost putin observat

arareori comenta( 8). Bechicherec lstoc, umblind cu credinciosul ski frätut in autarea An-

ghelinei, ia o päcuräritä drept ziná. Aceasta ca sä-si batä joc de cavalerul cu mintea räfäcitä, ii face o propunere nästrusnicä : sä cedeze pe scutier. Haicu protesteazá dar stäpinul säu ii aduce aminte de legea nemeseascä. Aci Budai-Deleanu profitä de prilej pentru a pune in cumpänä dreptul senio- rial cu dreptul natural, asa cum l-au pledat enciclopedistii si revolutia fran- cezá. Dar clemonstratia se face la obiect i principille lozincilor egalitariste sint acoperite cu realitäti ale meleagurilor noastre. Bechicherec spune :

E p. 374. 2) E p. 301. l) E p. 317. p. 394. 4) B p. 109, 5) Un exemplu in D. Caracostea Istoria literaturii romIne" Curs 1934-.35 p. 301

$i urm. www.dacoromanica.ro

112 PAUL CORNEA

Nu ;sill tu ca eu's nemes ; iara Tu Roman ploat i iobagiu met t: Domnu pe iobagiuipoate se omoara Se-I vanda fi dupd cugetul sau Cu dânsul sä faca ce voeste Asa pravila noastra graeste".1)

Haicu, minios, trinteste caciula la pämint" (gest de autenticä vinä popularä !) i räspunde

Ca eu nu's Ducipal nici Suran. Ca's orn, macar nu port dulman"2)

Cind Bechicherec incearcá sa-1 ia cu binisorul, I-laicu ii reproseazä iarási e scos la mezat ca i o eusturà ruginoasä" desi

...eu Inca am suflet si viata Ca macar ce nemeseascd fa(es)

Ceva mai la vale, dupä ce ironizeazä nobilimea, care-si bizue pe hrisoave mindria, poetul deschide un nou dialog intre Becbicherec servitor unde acesta din urmä 11 pune cu tottil in incuraturi pe nernes :

Spune'mi cu ce fel de dreptate, (Dacia au venit pin'intr'atita!) .Fed nemesii la iobagi in spate?

socotesc mai rai decit vita Au nu's iobagii oameni ca voi, Ci doara dobitoace fi boi?"4)

Bechicherec, cu intelepciunea colonialistilor din vremea noasträ, reazemä dreptul de stäpinire al nobililor pe cucerire : venind strämosii nobililor in Ora ocupatä de strämosii iobagilor i neprimind de la acestia päminturile de bunä voie le-au luat in posesie prin forta armelor. Dar Haicu nu poate pricepel de ce privilegiile unora si asuprirea altora se imosteneste din tatä In fiu :

Bine pe-aceea !... (Haicu respunza) Dar ce-au fost copii lor de vial' ; Desi la dinii pedeapsa ajunsa? Eu nu vaz acolea vr'o pricina, Cet cine vazu i auzi vr'odata Sd spinzure pe fii pentru 15)

Ideile egalitariste si dernocratice ce-1 situeazä pe Budai-Deleanu pe o treantä atit de inaltä fatä de literatii contemporani care, in Valahia, si Moldova, nu depäseatt decit arareori orizonttil budoarului fanariot iar Ardeal, silindu-se sä justifice pretentiunile nationale, adeau adesea iii exageratii si patriotism ingust - aceste idei remarcabile prin generozitatea, francheta tonuhii i relieful expresiei, se completeazä cu opiniile

B p. 226. 2) B p. 226. 3) B p. 228. 4) B p. 309. 5) B p. 310.

www.dacoromanica.ro

TIGANIADA" LUI ION BUDAI-DELEANU 113

asupra formelor de guvernAmint. In versiunea JI a 1,Tiganiadei", penul- timele cinturi cuprind dupä cum se stie -o savantI discutie asupra chipului In care se cuvine rinduit statul tigänesc in vederea realizArii buie- lui maxim pentru (ofi cetätenii. Nu ne intereseazä aid cA cei trei vorbitori care denotA o perfectá edificare in problemele dreptului constitutional, con- travin imaginii pe care ne-am f Acut-o despre Tigani, cá fizionomia lor spi- ritualä e calchiatä pe modelul filozofului ca atare nu e autenticA in planul fictiunii literare. Esential e ceea ce spun. Privind pasajele citate in sensurile perspectivele lor kleologice se vede clar cA Budai-Deleanu nu face declt sä' veritice in limba lui pitoreascA, populatä de termeni reaväni si zgrunturosi, crezul enciclopedistilor despre asezarea societätii.

Läsind deoparte pe doi din preopinenti, Baroreu, care pledeazä in favoarea principiului rnonarhic i Slobozan, partizan al republicii, meritá sä stäruim asupra discursului lui lanaläu intrucit acesta intentioneazä o sin- tez5 §1 e evident cä intruneste sufragiile autorului. Fiecare stäpinire, dupá lanalAu, are meritele i cusururile sale si in abstract nu se poate nici con- damna, nici läuda o formä de guvernämint. Aceasta catä sA fie corespun- zAtoare cu imprejurArile concrete :

Numa s'aibd totdeauna prioire La imprejurdri, la loc si la climd, La firea poporului fi la shimdal )

Principalul e a aduce in norod obiceiuri bune ceea ce inseamnä a veghia la cresterea tinerilor", a rindui glade invdfdtori de norod, care sd in- drepteze spre faptellmbuntitafite pe dameni din &under` 2) Deoarece oamenif se nasc egali (hice s-afld intre osdbire") unul nu poate sd stapi- neascd, dar nici mai mul(i, de ar fi cit de Infttlepfi" 4) Garantia unei asezäri sociale bine fntocmite o constituie izvodirea de legi brine drepte"), insti- tuirea de dreg5torii elective, vremelnice (...nice o dregatorie sd fie parure trdiloare" )6), färA platA si deschise tuturor cetätenifor. De armatä perma- nentä, intretinutä din bugetul tärii nu e nevoie ; in soliimb, in caz de pericol sä se alciituiascA formatii ostäsesti pe bazä de recrutare benevolä. PinA la urmä, organizarea preconizatä de lanaläu imprumutA pärtile pozifive ale tuturor rincluielilor cunoscute, strAduindu-se sä le evite metehnele : este o stäpinire demo-aristo-monarhiceasce sau, cu cuviritele scriitorului ce co- menteazá in subsol o stdpinire uncle norodul asa si cei alesi din norod sä aiba cuvint sfal la Itrebile fdrii *ob.* insd in sine sd fie republicd, putere la deosiibite imprejurttri sd 'ka(4 alege s'un dictator" 7 )

'f E. p. 377. 2) E p. 378. 3), E p. 378.

4) E p. 379. 5) E p. 380_ 9 E p. 380. 71 Di savanta controversä a Tigänlmil pare a .rezutta c Budal Deleariu mai

mult decit spre monarhia luminatä Inclina spre republick Asezämtntul ce ganii se numeste Antibarorea" (E p. 380, lar monarttia Insi In hotarä foarte stritn- tate" (E p. 381) de care vorbeste Ianaläu e de fapt vechea dictaturi a Romanilor in momente de primeldie, cîrmuirea unui dictator Insá numai Irk cazuri exceptionale la imprejuräri afarä de rind" (E p. 382).

8 - V. Romineasca ar. 2 www.dacoromanica.ro

114 PAUL CORNEA

In genere, Budai-Deleanu impärtäaeate oroarea capetelor luminate ale epocH sale fatä de monarhit care ajung tirani i dupg ce ii despoaie propriul popor se näpustesc asupra altora, avizi de onoruri i präzi. Impotriva inter- pretärii lustruite a istoriei, el cuteazä sä risipeascä fala de care sint acoperite numele marilor cuceritori. It trebuia modestului cArturar din Lemberg, contemporan al fulgerätoarei ascensiuni a lui Napoleon 13onaparte, un mare curaj intelectual pentru a indräzni numeascä tilhari" pe un Alexandru, Ginghis-Han, Tamer lan, pe conquistadorit spanioli sau sultanii fanatici ai Otonianilor. Dar el a mers ai mai departe : s-a legat ai de ceea ce pentru lati- niati era intangibil i sacru, de strämoaii Romani. Alexandra inipetrat cu oastea sa junglae o jumatate de lame, i perdru adecd ca sel-ts facd nume de Eroe. Romand junghiard ceaialaltä jamtitate pentru .slava deprtä a trium- Jului« i Convingerile umaniste ale lui Budai-Deleanu se exprimä aici cu o luciditate care impresioneaz tocmai prin puterea invingerii unor prelude- ati trainice, foarte rezistente liindc se intemeiazä pe autoritatea unor fapte unanim proslävite, deat la temelia lor e värsarea de singe, cezarismul brutal, neomenia.

Pentru a aprecia valoarea ideilor sociale iale autorului Tiganiddei" acestea frehuesc comparate nu cu punctele de vedere exprimate de enciclo- pediati in Franta ci cu pozitiile adoptate la not in aceiaai epocä. Programul de revendicäri al natiunii romine din Transilvania,redactat la 1791 de const- lierul Meheai - pare-se cu concursul lui Oh. Sincai intitulat Supplex libellus Valachorum" este o cerere de drepturi in favoarea claselor de sus, In care nu se face nici o mentiune asupra existentei tobagiei iar acordarea la politica de clagä a natiunilor privilegiate din Ardeal e totalä.2) Constitutia Cärvunarilor dela 1822 ai nenumäratele proiecte de reformä urzite mai ales clupä räscoala lui Tudor Vladimirescu, in rindurile boierimii mici i mijlocii, ignorá impilarea täränimii, pretind aproape fr exceptie lärgirea dreptu- rilor politice dar numai inläuntrul aristocratiei, cu participarea eventual a unor virfuri ale burgheziet incipiente. 3) Chiar la un 1onicä Tutul simtim limitarea perspectivei istorice, ingustimea intereselor proprii de clasä lurid prin calda pledoarie In favoarea norodulud. Singur Budai-Deleanu vorbeste in numele maselor celor mai largi ai a drumului progresiv al umani- tlii, färä nici un egoism, deai fireate nici gindirea lui nu se poate elibera de limitärile epocii ai ale structurii insuficient evoluate a societätii din care tesise. In mice caz, in critic, radicalismul pärerilor 11 Invecineazä cu cele mai inaintate pozitii ale iluminismului. Multe puncte vulnerabile cuprinde, in schimb, programul säu constructiv, dirijat spre transformarea societätii prin reeducarea constiintei. Dar cel putin Incercarea de a ofen solntii iesea din cadrul propriu-zis al poemei, care avea drept principal mobil, satira. Dacä in Budai-Deleanu iubitorul de literaturi cautä un ctitor al beletristicei in tara noasträ, cred c istoricul ideilor sociale are dreptul sä recunoascä un mare ai valoros premergtor.

(Va urma)

1) E p. 369. 2) D. Prodan : Supplex libellus Valachorum" - Cluj - 1948 p. 86.

L C. Filitti Främintkile politice si sociale in Principatele Romine dela .1821-1828" Buc, 1932 p. 84-124.

www.dacoromanica.ro

MATEMATICA SI ARTA1

DESIGUR nu intentionez sä contest deosebirea dintre cunooterea realitä(i( pe calea stiintei si cunoasterea ei pe calea arteL" La prima vedere, aceste douä do- menii par de neimpicat. Deosebirile slut esentiale. Mi se pare ci ele apartin Ina- inte de toate de dorneniul obiectului. Obiectuf artei se giseste In universul stä- sitar afective. Arta - independent dad .artistul este comtient sau nu, este de acord sau nu cu aceasta - joacä In mod obiectiv si rolul unui mijloc de cunoastere si transformare a omului. Intrucit omul este $ i el o parte a naturit, se poate spune el arta este si ea un mijloc de a cunoaste si de a transforma nature. Esential este Insä cä prin mijloate artistice, adieä prin participare afectivä nu putem cunoa§te natura propriu-zisä. Aplicarea ei in acest domeniu poate da in eel mal bun caz ilustratii la un manual de zoologie sau un manual versificat de rerum-natura. Din punct de vedere gnoseologic, arta reprezintä, spre deosebire de orice formä a stiintei un proces de cunoastere a realitälii in care subiectul cunoscätor se confundi cu obiectul §i cu instrumentul de cunoastere. In psihologie sau in biologie, de asemenea omul este acela care studiazä omul. Totusi subiectuI studiazä alci obiectul säu exterior. cu obiectivitate rece si corpul uman

*) Pe marginea studiului lui M. Breazu :

niciee stiintificä - idee artisticr. **) Studiul lui M. Breazu accentuiazä

ai insistä tocmai asupra deosebirilor dintre ele.

84

DISCUTII

IMRE TOTI-I

sau societatea umanä nu diferä din acest punct de vedere de un corp ceresc sau de a societate de furnici. Individu) uman - ea obiect studiat, este aici exterior subiee- tului (un alt individ uman) si eel care cunoaste trebuie si se sträduiascl ca In procesul de cunoastere sä se elibereze de ori ce infIuentä subiectivä. InstrumenteIe cu care este atudiat obiectul ti ant de asemenea exterioare: mimed, face expe- ller*, aplicä ecuatii matematice. etc.

In artä Insä, cunoasterea se realizeazi printr-o confundare cu obiectul studiat- Artistul se substituie obiectului chiar In cazul clad acesta reprezintä ceva potrivnic sau respingätor ; II experimenteazä pe sine insusi prin introspectie si dedublare, II reproduce In propriul säu univers emotional-afectiv. El insusi devine vremelnic modelul, analogonuI obiectului - un fel de cobal de experiment al fenomenului afectiv. Contopirea subiectului cu obiectul este in artä o condilie fundamentalä a cunoa§terit ai nu un stigmat al erorii. Acest fenomen de cunontere se explici prin aceea cd In artä instrumentul cunoa*terii este sentl- mentul, insii§i emotia artisticä. Viata sen- timentalä este cunoscuti tot cu ajutorul sentimentelor. In ceea ce priveste deci obiectul $ i instrumentul curroasterii artistice deosebirea fag de stiintä este evidenti.

Se pare, cä si in privir* metodei de ettnoastere se poate atribui a evidentä ana- logä deosebirii dintre cu II ooterea stiln- iificä ;i cea artisticA. Ideea unei deosebiri, chiar a unel incompatibilitäti este attt de

www.dacoromanica.ro

11G IMRE TOTH

räspInditä (mai ales printre artisti si printre consumatorii de artä) Wit, poate, va pärea o tentativä temerarä de a sustine ca deosebirile nu sInt nici aici chiar atit de transante cum par la prima vedere. Mi se pare c5 In privinta metodei de cunoasteye deosebiri radicale existä doar Intre artä si acele ramuri ale stiintei care studiazä natura (natura - asa cum este ea, natura - In starea ei naturaIä) ; sau chiar intre stiitytele care studiazä fenomenele sociale (istoria, sociotogia, fofclorul, etc.), saa omuI, ca o fiintä naturalä, (biologia, ana- tomia, etc.). Exemplefe citate In studiuI lui Marcel Breazu - afese din fizicä, astro- nomie si bioiogie, - ilustreazä si demon- streazi chiar, excelent aceastä deosebire.

As tridräzni sá atirm totusi a stiinta matematicii, cunoasterea matematicil, constituie o exceptie, insi o exceptie care nu Intäreste regula. Matematica nu este re- glint stiintelor dar nici nu este o siting oarecare. In clasificarea stlintelor, ea nu poate fi plasatä gland de fizicä sau chi- mfe, la fel ca astronomla sau biologM. Inainte de toate flinda insusi obiectul matematicii nu se Iasit precizat cu aceeasi sigurantä ca In ramurfle mai sus amintite, Dar indiferent de aceasta, in cornparatie cu stlintele naturii propriu aise, matematica este o stiinti polivalentä, cu functiuni multiple; ea reprezintä In acelasi timp si un fel deosebit de a gindi, o tehnicä sped- lid a gindirii, a reflectárii si a expresiei ;

un limbaj sui generis (dacä nu vä repugnä aceastä expresie. as spume poate, un al treifea sistem de semnalizare) care prin capacititile sale funclionale joacä $ i este menit si joace un rol mull mai irnportatot in stiintä decit acela de a descrie ref atiile cantitative ale fizicii, bioiogiei sau econo- rmei.

Tocmai de aceeea, atunci cind comparim arta cu stiinta putem renunta, fill teama de a gresi, la operatia separatä Ile a compara fenomenul artistic cu biologia, astronomia sau chimia - fiind suficientä com- pararea lui numai ou una din aceste discipline. Nu putem renunta Insä la o com- parare separatä cu rnatematica dacä vrem

ca anafiza noasträ sä fie intr-adevir ex- haustivä si concluziile noastre dotate cu. torta ge.neralitätii.

Analogia dintre alit si matematici se- realizeazä, dupä pärerea mea, cel mai izbitor pe urmátoarele planuri : (1) Structura logicä, generalä a procesului de cunoastere; (2) Mijloacele de cereetare, de expunere si de conivingere; (3) Relatia cu, reaiitatea. Toate aceste aspecte slut In strictä dependentä Intre efe si de f apt din structura logicä a cunoasteril pot fi deduse cu necesitate ai celelalte. Existä, afarä de- acestea, o serie de analogii de aminunt asupra drora nu voi insista.

PROCESUL logic al abstractizärii joacä un rol fundamental in cunoasterea matematici. Orice notiune abstractä se ca. racterizeazi prin aceea ci proprietatea la. care se referti nu are In naturi o existentä conoretä de sine stitätoare si ea rue poste exista decit In toväräaia altor proprietäti. Cu toate acestea, din punct de vedere al continiutului calitativ -ea este (intre anumite limite) independentä de tot restul lumii. Independentä", aici inseamnä CR.

proprietatea in chestiune nu este o conse- cintä necesarä a proprietätilor cu care, tatimplätor convietuleste. Pe plan concep- tual aceastä contigentä se manifestä Intr-o veritabilä independentä Ingle& Fenomene- distincte cum ar fi viatä",atom". culoare",elipsi" nu pot exista In sine färä suport concret, insä ele nu sInt legate in mod necesar de un anumit suport concret :

proprietätile lor nu pot fi deduse pe cale logicä din proprietätile suportului. Carac- terul abstract. deci independenta relativi a. unei anumite proprietäti sau a unui domeniu caracterizat printr-un grup de pro- prietäti - permite detaarea ei de suportul concret cu care vietuieste, si cornbinarea ei,_ trecerea ei pe un alt suport concret. Dato- ritä acestei relatii dintre concret si abstract se creiazä posibilitatea de a realiza com- binatii inci inexistente in naturä. Cu 0. singurá conditie: sä nu existe o incom- patibilitate, manifestatä Intr-o contradictie logia Intre proprietätile ce se combinä. Toate stiintele utilizeazä procesul abstrac-

www.dacoromanica.ro

MATEMATICA SI ARTA 117

iunii si notiuni abstracte. Insä numai matematica i tiintele tehnice exploateazi si au ea scop tocmai sä exploateze aceastä latentä forlä creatoare a abstractiei.

Abstractul se referä la comprehensiunea notiunii, la totalitatea notelor sale Lui se asociazä generalul care se referä la ex- tensiunea conceptului. Generalul este deci latura cantitativä a notiunii. Abstractului

se asociazä In mod necesar genoralul, deoarece, dacä o proprietate este indepen- dentä de un anumit suport concret, atunci ea poate coexista cu ori ce alt suport, cu care til4 este incompatibild. Cu alte cuvinte, ea poate fi generalizati, extinsä peste fron- tierele ei originate. Desigur, In practicä tocmai stabilirea independentei logice si a compatibilitätii este lucrul cel mai greu. Dar din punct de vedere principial aceasta nu are old o importanti.

Abstractul si generalul nu reprezinti In mod necesar esentialul. Esentialitatea poate primi o acceptiune obiectivä numai rapor- tata la un domeniu concret de fenomene Esentiale Intr-un domeniu bine delimitat de fenomene got acele propriettili (evident: logic independent intre ele), din grupul came tot restul proprietätilor re- zulta in mod necesar i In consecinti poate fi dedus de acolo pe cafe logicil. Aceste proprietäti se numesc In matematici si In logicä axiomele domeniului Tespectiv. Ele reprezintä de f apt proprietitile tipice, de- terminante, ale domeniului studiat.

Expunerea se face pe urrna pe cale de- ductivä, proprietätile cuprinse in axiome fiind generate pe cake silogismelor. Until din avantagiile practice, esentiale, ale me- tedei deductive este posibifitatea pe care ne-o oferä, de a prevedea o anumiti proprietate necunoscutä inainte, dar care este totusi o consecintä necesarä a axiomelor §i se gäseste de fapt Inchisä, M stare latent& in aoestea,

SUPERIORITATEA metodei deductive este asiguratä insä de caracterul abstract

axiomelor. Nu numai apiicarea practicä a matematicii in domeniul cercetäril nalurit &vine posibilä datoritä acestuia, dar

efectuarea unui veritabiI act de creatie : se creeazä pentru reprezentarea conceptului abstract modele concrete netattinite Ina In naturä. Aplicarea matematicii In practicä constä in urmätorul act : descoperim cA

un anumit grup de fenomene naturale se supune proprietätilor eseutiale exprimate In axiornele i in definitiile abstracte. Fe- nomenul constituie atunci ceea ce se numeste un model concret" al conceptului. Modelui reprezintä, realizeazä conceptul comportamentul modelului poate fi previzut pe baza cunoasterii proprietätilor abstracte ce rezultä pe cale rationalä din axiomele care definesc notiunea. Se stabileste atunci o corespondentä nitre elementele modelului

Mtn elementele abstracte ale sisternului de notiuni, intre fenomenele fundamentale ale modelulal l Intre operatiile abstraete, o identitate de structurä, deci o analogie foarte puternicli. tin sistem de axiome, o formula, o definitie prate fi Intruchipata pe o infinitate de modele ce se deosebesc foarte mull, unele de altele, sub aspectul lor concret. Cind spunern ,,x + y = z", acesta reprezintä simbolul unei slime abstracte. Modelele sale concrete pot fi numere: de exemplu ,,3 + 4 7" ; dar nu numaf numere ci de exempla directii, viteae, forte sau chiar deformarile unei figuri geo- metrice date. °Ind spun dreapte - aceastä notiune abstractä poate avea ea model concret nu numai obisnuita dIreaptä grafici ci i cerourile mari de pe o sferä, eventual combinatia fizicä a douä culori si altele. Din punet de vedere abstract, axio- matic - o particti de sah este un model tot alit de bun al unui segment de dreaptä ca o razä de fuming de lungime finitä. Intre Mate aceste modele diferite existä totusi ceva comun : o identitate de structurä. Modelele unui sistem abstract sint identice fn privinta structurii bar axiomatice. Aceasta permite o tratare deosebitä a problemelor de matematici : tratare pe modele si alegerea celui mai adecuat model pentru o problemä datä. De exemplu o ecuatie de graduI cinci poate fi studiatä pe o curbä obisnuitä (reprezentare graficä) continua' unicursalä, care prezinti (cel mutt) douä

www.dacoromanica.ro

118 IMRE TOTH

ondulatiuni (douä piscuri" i douä väi"). Dar pentru anumite probleme algebrice mai adinci modelul cel mai adecuat al ecuatiei de graduI cinci este corpul regulat al unui cristal numit icozaedru, (aicätuit din douä- zeci de triunghiuri, dintre care cite rind se

inttlnesc in fiecare dintre cele douäspre- zece virfuri). Pe unele modele, anumite proprietäti pot sä aparä deosebit de complicate, practic inaecesibile; pe allele insä. ele apar, pares, Intr-o formä mai clad 4i mai usor de minuit. Atunci, putem Inlocui studiul fenornenului de pe unt model cu studiul silu pe celälalt model, cele doul modele se pot substitui din cauza iden- titätii de structurä. ldentitatea de struc- turs nu este Insi o identitate coneretä In toate amSnunteIe. De aceea se vorbeste si in matematia adesea de analogie, modelul filnd ttri analogon, un simbol al fenomenu- M studlat. De exemplu o dreaptA geome- bria obipuitä poate avea ca model aft- metie expresia y = a.v r. Alci a 4i b

stilt numere date; x si y In cazul modelului geometric reprezintä puncte ale planu- WI, in cazul aritmetfc cele douä Mere re- prezintä douil multiml de numere Intre care existä o corespondentä biunivocl. In toe de drepte concrete graffce nol luerim (de obicei pe modebil lor aritmetic (geometria- analitici). Modelul aritmetic nu este el In-

susi o dreaptä; este Insä analogonul. sim- bolui aritmetic al unei drepte grafice, de-

oarece prezintä eu aceasta o prolundA identitate de structurä. Toate masinile moderne de calcul lucreazA pe baza analogiel: ele reprezinti modele de structuirS identleA ale unor notiuni abstracte. In practice ma- tematicä se face mereu uz de ceea ce s-ar putea numi : model tipic. Acesta este un model. care in anumite conditiuni, reali- zeazA In modul cel mai pur, cel mai accesibil, o anumitä formulS, notiune sau sistem de axiome. De exemplu cifrele arabe in succesiunea lor conventionelä reprezintä modelul tittle al numerelor naturale ;

dreapta graficS obisnuitä este modelul tipic al dreptei abstracte euclidiene.

Caracterul abstract al formutei sau al axiomelor permite ca acestea sä fie nu numai aplicate adicA recunoscute, des-

coperite in anumite obiecte concrete - ci ca, dupä chipul aserniinarea lor, sit se creeze pe cale artificialä modele cu tolui noi, inexistente Inainte. Pentru aceasta n-avem decit sä combinärn proprietätile exprimate de formuleie sau axiomele noastre cu obiecte concrete, cu care nu au fost Ind combinate, dar cu care sint compatibile. Descoperirea unei asernenea corn- patibilititi face posibilä detasarea proprie- (Stilor abstracte trecerea lor de pe un object pe altul. In cazul de fatä, avem a-face cu un id de creatie: creatie de noi modele, Inainte inexistente, deci inventate $ i nu descoperite de noi. Insá aceste mo- dale strit totusi modele ale acelorasi pro- prietäti abstracte cunoscute friainte. Din aceastä operatic rezultä o repreventare o interpretare a vechilor concepte abstracte pe noi modele concrete purtAtoare. Prin esenta el aceastA operatie de reprezentare nu ne furnizeaa nimic nou fatA de cony- nutul abstract al conceptelor - care se concretizeaa acum intr-un alt model. Nou- fates constä doar in noutatea mijlocului de exprimare.

(Dar nu mimai matematica, tehnica creaa 4i ea. $i esentialul In tehnica este tocmai inventia, creatia - ImbogAtirea na- turn cu noi flpturi, care Inainte nu existat: tit ea. Tehnica ajunge sA realizeze acestea tocmai creind noi modele ale unor legi na. turale abstracte, pe baza combinärii aces- iora cu alte obiecte sau fenomene concrete decit acelea cu care convietuiau In prima zi a creatiei.)

INSA afarA de actul prin care se creiazä modele noi - matematica mai cunoa4te un alt tip al actului de crcatie. care genereazd nu modele ale unor concepte ci de-a dreptul concepte abstracte. axiome, defirtitii cu totul noi, ca acestea sä fi lost extrase pe calea unei abstractiuni treptate dintr-un model concret. cunoscut Inainte. Dacä in primul caz am creat modele noi dar nfAcar un singur model concret, din care am extras tam abstras) conceptul a mai lost curioseut de noi In prealabil In cazul de falS ant tmaginat. am inventat ceva cu tofu! nou.

www.dacoromanica.ro

MATEMATICA I ARTA

inexistent sub formä concretk Avem a-face cu o adeväratä creatie in care inventia, imaginatia, lictiunea, se supun, Insä unei logici interne stricte. Aceastä putere ocultä a ratiunii, devenitä activä si fertilä in stiin- leie matematice l-a indreptätit pe Dedekind sä exclame - parafrazind, In secolul al XIX-Iea cuvintele rostite de Leonardo cu

privire la arta din cinquecento : SIntem de rasä divinä si posedäm puterea de a

crea". Pe aceastä cale a unei veritabile ereatii au apärut geometria neeudidianä, noliunea spatiilor cu mai multe dimensiuni, notiunea numerelor complexe si hipercom- plexe, sistemele logice noi, algebrele de tip nou. CA acest produs de creatie concep- tualä se confundä Intr-un fel sau altul cu imaginalia (In sensul reprezentärii intui- tive sau chiar logice a ceva ce nu are existentA concretä) - au simtit-o foarte bine primii matematicieni, care acum patru sute de ani, au botezat numerele complexe (näscute pe aceastA cale) cu numele de numere imaginare". In 1937, Hadamard mai scria cl acest nume a fost dat numerelor complexe In mod cu totul justifieatTM.

El 1nsusi vorbea despre aparitia noilor numere, ca de o fictiune attt de temerarl, atit de nebuneasci (si Mlle) a lui Car- der." Lobacevski a denumit, de asemenea, sistemul neeuclidian geometrie imaginatA", tar Bolyai a avut de-adreptul impresia cä din nimic a creat o lume none, Tritele- Rind prin aceasta ea' sistemuf noii geome- tril a fost creat si nu a tuat nastere ca reflexul pasiv si ulterior a ceva ce are o existentá concretä. Contemporanii erau uluiti de aceste aparitii matematice. Im- presia, aparenta unui tel de miracol al intelectului a fäcut sä revinä mereu corn- pararea acestora cu Insäsi zeita ratiunii. Pallas, care a iesit gata Inarmatä din capul lui Zeus.

Insä la fel de bine au simtit maternati- cienii tuturor vremurilor cä termenul de imaginar, imaginat, este in acelasi timp nejustificat dad este luat In sensul de treat, de ceva opus realitátii. De exernplu toti londatorli geometriei neeuclidiene, au accentual, c In aceastä privintä numerele

119

imaginare sau geometria imaginatä nu au de f apt nimic imaginer si grit la tel de reale ca noliunile si teoriile clasice

S-ar putea crede, Intr-adevr, c aid se abuzeazä putin cu termenul de imaginer. pentru cä procesui de creatie. In cazul ma- ternaticii se supune unei logici interne rt- guroase, pe cind imaginatia artistici in aparent s-ar dezläntui In mod netnfrinat. absolut liber, färä sä se supunä unor legi obiective, ci doar inspiratiei $ i capriciului artistului. Dupä pärerea noasträ, Insä, st imaginatia artisticä - In misura In care realizeazi frumosul - se supune, in esentä. line! logici interne analoage cu cea a crea- tiel matematice. In tot cazul materna- ticienii moderni si-au dat seama, cä asemä- narea cu aria - cu creatia, cu f antezia artisticA - este ceva caracteristic pentru ansamblul stiintelor matematice. F. Gon- seth, cunoscutul matematician elvetian, vorbeste de-adreptul de fantezie exiomatic". Lion Brunschvicg redi urintoarea idee a lui Weierstrass: matematicianul se apropie de poet; el dispune de imaglnatie creatoare (Phantasie)". tar Novalis, lapidar :

Algebra e poezie" (M.Ber(helot ne corm- nici despre alchimistil din Alecsandria $ i Constantinopol, de-acum 17 secole CA ei se numeau poietes" ceea ce se poate traduce prin termenul : creatori"). Si in fine, sä mai citäm Ind un martor, care mi era nici matematician, nici artist $ i despre care este inutil sä dovedim cä ar fi contestat vre- odatä caracterul realist al artei sau al matematicii Zadarnic se crede cA (fantezia) e necesarä numai poetului. E o prejudecatä prosteasc, fantezia fiind necesarA chiar $ l in matematicr. (Lenin)

Este clar, cä noile sisteme $ i notiunl astfel create de imaginatia logicä a mate. maticianului reprezintä In momentul na$- terii nu proprietäti sau obiecte existente ci doer posibile; lnsä real-posibile, realizabile, adicA verosimile. Existä ele In mod concret ? Nu este neapArat necesar s existe, dar dad nu existä acum, ele vor putea sii aparA cindva. Eventual vor putea fi create pe o cale sinteticä artificialä-de dike om modele concrete, combinati( de

www.dacoromanica.ro

120 IMRE TOTH

obiecte, care sa se bucure de aceste pro- prietati. Esenta matematicii conste tocmai In aceea ca notiunile ei plutesc In sfera purl a posibilitatii spre deosebire de etiin- tele obienuite ale naturii care exploreazi sfera existentei $ i a necesitátii. (mai recent si a probabllitätii). Dads were sä mentinem sensul optic al termenului de reflectare, atunci imaginatia desigur nu este o reflectare adici nu reflectä nimic din siera existentei. Imaginatia creatoare este trig reflectarea posibilului pe ecranul constiintel

Ma der, cunoaeterea matematieä se ca- raoterizeaa printrem dublu proces de cneatie: crearea de modele nol ei creatie propriu-zisii de sisteme conceptuaie ctt totul poi. Matematicianul la tel oa ei tehni- ciarml Inventeazi numal dupi aceea &sewed proprietitile de-acum exterioare, obiective ale sistemului creat. Expunerea rezultatelor poate fi Ikutä cu ajutorul unor imagini simbolice, modele enaloage ale fenomenului, caracterizate printreun grup de proprietäti esentiale, tipice (axiomele) din care deourg ape cu necesitate toate celefaite proprietäti. Desigur expunerea pe modele nu este obligatorie. Este posibilä o expunere abstract& pur con- ceptualä, In care notiunile fundamentale axiomele nu skit interpretate.

Dar nu se regäsesc oare printre toate acestea i earacteristicele cunoalterii artistice? (Breazu : Dar oglindirea artistica se realizeazä prin cu totul alte mijloace deck cea stiintified... In primul rtnel pentru c ideea artistici aspen ca rezoltat al elaborärii faateziel creatoare i rill al gene- ralizark logice... Reflectarea veridicii a eti- intei nu adaugä nimic realitätii, descoperd numai generalul i necesarul. I rellec- tarea artistica apare ca element riou in- verifies creatoruhri operei de artie. Newton rea avut nevoie s inventeze astrele penteu a descoperi legea...").

PROCESUL de abstractizare, i ou aceaste generalizarea joacä un roa funda. mental ei in arstä. Procesel abstractizárii se referä aici Ja sentimente sau complexe de sentimente, emolii, stint afective. etc.

Pinä la un anumit grad ori ce opera de era este abstractä, deoarece din totalitatea conexii i Intreagä a vietii afective umane ea sinuige riumai o particle& un anumit sentiment, o anumita stare afectivä sau poate un complex de sentimente mai mutt sau mai putin esential pentru universal social ei istotic al vietii afective, dar elernentele constitutive ale acestui complex de sentimente Sint comune (cu aproxi- matii sociaknente i psihologice neglijabile) unui grup Intreg de oameni, oeea ce le asigurä generalitate le conferä puterea unui vehicul, a unui mijloc de ilega- turd si de Intelegere fn domeniul micro- cosmului afectiv, emotional. 0 opera de seta mi poate reprezenta acest univers de senthnente, nu numai in extenzionea sa concretä, dar nu paate epuiza nici mkar complexitatea concreti a unui singur moment, nu poate reda o anumitä stare afec- Ova in testa amänuntele ei, nici tm- preunä cu toate celeialte stäri sentimentale cu care ea este legatä sau coexisti. Dar &waste nici nu este scopul artel. Pe a doua pagina a Metalizicii tui Aristotel cetim :

Arta apare atund end dintr-o muatitudine de observatii empirice, experimentale se degajä o judecati universaiä ce se referä la cele de acelsaei gen". Aristoted deosebeete termanuil de aril" de termenul de etiinti" ei II opune termenului de experienti" §i de actiune practici" - to-fuel sensuti acestui cuvint diferä in lucrarea celebrä a stagiritului de acceptiunea ce I se dä astäzi Cu 'mate acestea cred cä observatia autorului Metafizicii poate fi mintinuta ei pentru interpretarea modernä a conceptului de arti".

Baza abstractiunii, a generalizarii artistice este - aidorna independentei Iogice

independenta stänilor elective, ernotio- nale: lapte ea un Intreg complex de sed- timente nu decurge In mod necesar din a:- leialte. Nu decurge In mod necesar' - am spus. Necesitatea este aid manifestarea determinärilor eauzale sau chiar ale unor legi care dornind comporta. mentul afectiv moral, necesitatea ce se re- Recta Intr-o specifici logica internä a sen- timentlelor. Aceastä independentä dä po-

www.dacoromanica.ro

MATEMATICA $1 ARTA 121.

sibilitate ca un anumR complex de sent- mente sä fie detaaat de tot restul tmiver- sului uman sä fie reprezentat sub forms push', pradic de sine stätätor, pe un model tipic, oreat de rim al mai adeouat poate pentru redarea unei anumite stAri sentimentale oa insasi starea naturali concrete in care pot fi gisite aceste sentimente. (Shakespeare : Tabloul dvs, este o lectie data naturii". Poe : Nu se gAsesc in Tea. Mate paradisuri asemänätoare acelora oare strälucesc pe pinzele lui Claude Lorrain") Indiferenta, iubirea, energia moralä sau in. telectualä, opthniamul, melanoolia, senti- Trientele provocate de contemplarea naturli sau a corpului uman, sint independente de alte sentimente (patriotism, iubire de mantä, curiozitate, Md. etc.). Desigur a- oiwte sentimente sau atitudini nu pot ayes o existeng de sine stätätoare, nu pot if lip site de un suport concret. Dar independenta afectivii permite detasarea senti- rnentuluf de oblectul care a inspirat artistul al reprezentarea acestuia pe un model tipic care sä scoatä in evidentä toc- mat sentimentuf respectiv cu toate consecintele sale (Poe Nici o combinare

elemente ale frumusetii umane, in picturá sau In sculpturit nu poate decit sa se apropie de frumuselea vie"). Pen- tru a reprezenta un anumit domeniu al universului uman afectiv un portret, o situatie, o epocS istoricA, etc. artistul nu poate reda in amAnuntime absolut toate detaliile concrete ale acestuia. Aceasta nici nu este knee necesar, de-obicei (mai ales in arta plasticä, In cinematografie, in poezie) nici nu este util. Este insii necesar ca opera de arta sA cuprindA trä- säturille esenliale ale obiectului redat. $i esentiale sint tocmai acele proprie- täti din care toste celelalte rezul. tA cu necesitate, pe calea logicii interne a sentimentelor si a vietii. Ele skit quasi, axiamele domeniolui alectiv. sentimental, morad, ce constRule obleotui operei de artä. Alegerea acestora este ca ai In matematicA, relativi. Ala dar i ar- tistol utilizeaa deductia - desi aceasta este de doaneniul sentimentelor, a stirilor elective §i de aceee silogismele explicite

pot sA lipseascä. Kronecker, (until din marii matematicieni ai secolului trecut) recunoaate ai el afinitatea poetice. a crea- tiel matematice. (Nonne mathematici veri natique poetae ?"...) dar credea cä matematicianul se deosebeste de poet prin exi- genta unei demonstratii riguroase (...Sunt, sed quod fingunt hosce probare decet"). Dar artistul nu este oare ai el obligat sA demonstreze ?

Sä dedua i sä tallying cu ajutorul logicii Interne dar nu mai putt"' Orin- gente a ientimentelor ? (Poe : Mateanatioa nu furnizeazA demonstralii ntai absolute, ca acelea pe care artistul le leagä de sen. timentele artei sale"). $i artisttd, ca ai =Ill de stiinti, prevede cu ajutoruil deduc- tiei. In aceat sans putem vorbi de o

inteligentä a sentimentelor. In c.azul artei, a deductiel afectivo.sentimentale el face inferente ou privire la compartansentul viitor al obiectultd studiat, prevede c.onse- cintele sentimentale, elective, morale ale onei anumite atitudini, aituatiuni conse. cinte ascunse In stare latentä to trisäkirile caraoteristice fundamentale, In axiontele e- lective, ale domeniului respectiv. Totalita- tea acestor trisituri principale earacteris. tice, deci sistemul axiomelor seniimen- tale, - reprezintä caracteristicele tipice ale obiectului studiat. Acest sistern nu este unic determinat. Poate varia ; ai un anumit sistem de trAsaturi lipice, adieä un a- numit sistem de axiome poate fi Inlocuit eu altul la tel de valabil i echivatent ou primul (adicS din ambele rezulti acelasi sisiem exiins al proprietAtilar). Liam/ este insä mai adecuat pentru anumite scopuri, altul pentru allele.

$1 in cazul artei, ca ai in cazul matematicii caracterul abstract al continutului este acela came face posibilä oreatia constituie deci baza materiald a creep&

Acelasi continut poate fi reprezentat pe modele diferite. Desigur aici s-ar impune sA precizim ce se intelege Kin identitatea continutului operelor de arti. Este adevArat cä operele de artä sint singulare ai ireductibiie, ai de aceea nici nu putern

www.dacoromanica.ro

122 IMRE TOTH

vorbi de existenta unei identitäti absolute intre ele. Dar putem vorbi oare de o identitate absolutä undeva In naturd sau In *Uinta' ? Identitatea oriunde este

este deci o identitate a contrarii- ler, $i se bazeazä pe faptul c träsäturile identice a cloud obiecte sau cloud domenti contrarii sint independente din punct de vedere logic de acele träsäturi care le deosebesc sau le opun. Desigur, In acest caz träsätura cornunä este compatibil $i

de aceea poate fi combinatä unitate concretä cu oeleialte trästuri, care nu mai ant carmine. Identitatea este deci re- lativá $i se stabile*te intobdeauna munai dacä facem abstractie de träsäturile riei- dentice, dal- logic independente. De aceea mice identitate este aproximativä $i gradul aproximäril este determinat de trästiturile Ilaglijate Vitt abstractie. Gu toate acestea pot fi atabilite olase de obiecte sau de fenomene ale cirer elemente se deosebesc !rare ele, (sub aspectul speciei). Class o- biectelor ro$ii are o existent:it realä chiar dacá elementele ei differti in nuantä, In intensitate etc. Aceasta nu insemneazil el aceastä clasd rosie nu ar fi bine detereni- nati; insemneazi dear atita c5 determine- rea de rosu" cuprinde o mare varietate de elemente. La fel $1 in arti, putem vorbi de dragoste, de bunätate, de fried, de mes- chinärie, de sperant, de fortä moralä in general, desi mice dragoste coneretä este ireductibilä la alta. A*adar atunci and vur- birn de identitatea continututui afectiv al operelor de artil trebule sä tinem searnä cä aceastä identitate nu exclude deasebirile, ci Insemneazä doar apartenenta sentimentelor exprimate la o olasä determinatä de sentimente. Independenta logicd a conri- nutului artistic fatä de tema concretä in care se intruchipeazä este identici cu per- nitsiunea - In anurnite limite - a unel indiferente manirestatä de continut fatä de formä. Tema reprezintä aici modehyl concret in sens matematic al unei situatii elective abstracte. Cu alte cuvinte : este reprezentantul unei olase determinate de sentimente sau start afective. Existä desigur modele tipice: acestea Sint modelele

care redau cel mai pur anumite proprietäti. Modelul tipic al reprezentärii trebuie insä deosebit de träsäturie tipice ale unui domeniu afectiv din viatä. Märimile finite ordonate, reprezintä un model standard, ti- -

pic, al numerelor naturale. Insä tipie pentris numerele naturale este totalitatea proprie- tätilor exprimate In axiomele abstracte, de exampki ale lui Peano. Acesta poate fi inlocuit, bineinteles, cu un alt sistem, echi- vaIent i putem alege dup preferititä, a- cela care ne convine. Artistul are dreptul (poate chiar obligatia) i posibilitatea de a concretize sentimerrtele abstraote pe modele noi, diferite de acelea cu care aceste sari afective ooexistä naturä, eventual pe modele cat desävir*ire inexistente in naturä. Aceasta permite aici, oa $1 in matematieä, tratarea oomodä, purä 1 deci convingitoare a unel probleme pe modele tn looul studiutui acestora pe original. (Un baler' ro*u, in mina unut regizor de cinema, poate reprezenta bto- gratis complexA a untd orn prietenie, dre- goste, prigoanS, solidaritate, sfir*it tragic.),

Metaforele, anaIoglile, simbolurile antis- tice oricit de tridepärtate fie ele de formele concrete din naturä, reprezinti =dale a- naIoage ale unor situatii afective reale. Analogia matematia coincide in esentä ou analogia artisticd. Nu ne surprinde deck cä un maternatician contemporam Andr& Lentin, citeazä pentru caracterizarea iden- titiitii de structurä d!nalgebrácuvintelelui Valéry: (Eupalinos, arhitectul) : Acest templu 1-am construit dupä imaginea unei tinere fete din Corint, pe care ant iubit-a In fericire". Fraza lui Sartre,. care lui Breazu i se pare vorbärie

mie mi se pare - cal putin in prima ei jurnätate (piotorul nu rea-. lizeazit nioiodatä imaginea lui materialä, er constituie ranuai un anologon material, IS$Et

Inca fiecare sä poatä senisa aceastä imagine deed ia in considerere numai artalo- gon-ut") imposibil de combfitut cu ar- gumente.

IMAGINATIA artisticä se manifestä inainte de toate tri crearea unor modele

www.dacoromanica.ro

MATEMATICA $1 ARTA 123

inexistente sub formä conerati In naturA, modele ins5 tipice, adecuate pentru expri- marea unor complexe de sentimente exis. tente si generate (mai adecuate chiar pen, tru acest scup dean cele naturale). Ade- mat aCi, Insemneazä ca si materna- ticA coherentä logicä tn sentimente stäri afective, compatibilitate tntre continutul afectiv i Trite forma materiale a modelulu i. Comp atib i I ita te a s en ti men t I, lipsa de contradictie logicA a axiomelor a- fective-sentimentale cu modelede materiele, formate, exterioare, in care se Intruchi- peaz se manifestä artä ca armonia in- tang a operei. Libertatea de creatie a ar. tistului se manifestä in libertatea de a alege fare o infinitate de modele posibile pentru a ezprima un continut existent. Datoritä caracterulut abstract el eon- tinutdui artistic, intre conttnut temä existä ca $ i in matematicl intre axiome si model, o relatie de implicalie $ i nu una de Identitate logia Un anumit model, o anumitä situatie alectivä concreti implici in mod necasar un anurnit continut afectiv. Ou alte cuvlate continutul afectiv al urlul model ooncret apartine unel clase de santimente bine determinate, $ i numai u- reic Insä acelagi continut poate vietui pe modele diferite, eventual cu totul opuse modeludui original adicä aceeasi clasä de sentimente poate fi reprezentatA de oricare din elementele ei posibile. Unitatea dintre continut formä trebuie deci interpretatä ca o implicatie $ i nu ca o identitate logicA.

0 ALTA asernänare izbitoare !litre artä i matematicA constä tri perenitatea, care le deosebeste pe ambele in mod radi- oal de stiintele naturii i ale ornului (Paul Montel: In reininoirea oontinuä a doctri- nelor $ i a scolilor care guverneazA stiintele naturii stitin(ele umane, numai matematica i arta posedä aceastä perenitate"). De aceea asemAnAtor matematicii - arta se bucurA de privilegiul de a creste prin juxtapunerea noilor opere, respectiv doctrine, la cele vechi. Stiintele naturii stiintele umane, dimpotrivä, se dezvoltä a- desea Inloouind teorible veehi cu teorii noi

ce se ridicä pe ruinele sau aläturi de rui- Tiede acelora. (P. Montel). i, ca in ma- tematicA, perenitatea operator artistice se datoreazA de asemenea caracterului abstract ai continutului faptului cä intre oontinut 01 modelul säu existä doar o relatie de irnplicatie $ i nu una de identitate. Anamite situate istorico-sociale con. crete implica un anumit continut afectiv. constituind un model purtAtor al acestora ;

dar acelasi continut are o valoare independentil de conditilde concrete in care a. fost generat, de motivul, de tema, care I-a implicat -$ i de aceea poate fi aplicat, In adevAratul Sens matematic ,al cuvIntului - datoritä unei veritabile structuri afective $ i la sate modele, din alte epoci istorice,. in site canditii sociale. Aceat lucru rimfne die mite ori neinteles: continutud este considerat ca legat de subiect In mod ri- gid, printr-o reiatie de identitate logici, atunci rämlne inexp:icabil de ce Bach sau Bosch ent totusi accesibili unui ateu, de ce un poet comunist ateu - cum era Rase Attila, putea scrie poeme din cale mai frumoase pe terne religioase. (Goethe: Mar si in cea mai fruanoasi picturi, ma- Joritatea oamenilor nu va vedea niciodati adtceva decit sublectul"). Cum s.ar putea explica aft! ed viabilitatea operelor de art& näscute in epoca sciavagismului sau din izvoare adîici religioase? Desigur acestea puteau 35 serveascä si au servit chiar unor scopuri sociale concrete, chiar politice, dar adeväratul continut artistic 'a supravietuit premizei politico-sociale care l-a implicat. Rolul politic al operelor de art5 se expilci. nu numai prin tema lor, ci poate mai mult prin specifica polafitate politica, a sentimentelor pe care acestea le posedA In fiecare epocA istoricA datä. Opera de artl - desi poate reda in mod fidel spiritul unei anumite epoci istorice concrete - nu se näruie totusi impreunä cu sistemul social care a generat-o, tocmai Iiindcä continutul ei este abstract $ i sistemul in care

näscut este doair unul din rnodelele sale concrete posibile dar necesare. De aceea un criteriu al adeväratei opere de artá este acela de a supravietui

www.dacoromanica.ro

i24 IMRE TOTH

cataclismelor sociale sau politice. Desi- .gur chiar si atunci end artistul picteazi portretul (de fidelitate fotografict sau poate executä chiar o fotografie cu un aparat fotografic) unui orn, descrie viala unei persoane istorice concrete, picteaz4 o scend istorica sau scrie o drama Isto- rid chiar si atunci toate acestea constituie independent de vointa artistului

doar modele concrete ale unor corn- plexe de idei, sentimente i situatii abstracte. Efectul si actualitatea operelor tare descriu moartea lui Socrate poate fi atit de puternic In epoca atomului, deoarece sentimentale pe care le exprimä o- pera Ingärluie si se substituie modaluclui

antic un model contemporan. (de ex. St Juan" de Shaw.)

INSA fantezia artistului poate creit si Agri i situatii cu dasäviraire noi prin combinarea unor stäri elective Indepen. clente titre ele din pullet de vedere ad lo-

gte!! sufletelti. Fantezia artistului II trans- portl astfel din sclera existentei In sfera posibilului (Charles Sterling : In toatä imposibilitatea corpului lor eteroclit mon- strii lui Hieronimus Bosch au o existentä posibill. Acestia nu sint cu nimic ma! pu. tin venosirnili ca peisajele sale de o veraci. tate poetics"). Spre deosebire de materna- ticS, in arta aceasta operatie de creatie propriu-zisi, este la fel de obiviuitä ca procesul in care se creaza doer modele noi ale unor complexe de sentimente existente. In procesul crealiei artistice acestea douä se coriclundä. Este Insä rernarcabil laptul cä farntezia artisticä se supune in esentä aceleiasi logici interne ca §i cea matematicä. (Forain: Picture i poezia sint matematica ascunsä, voalate, Apol-

Cea mat mare parte a pictorilor noi tee rnatematicä färä sä ;tie si fáiä s-o §tie, József Attila : lirica e logicii, dar nu $tiintä"). Cäci independenta logicil a

sentimentelor, a trásäturilor caracteristice, lntiliiite mereu impreunä in antimite situatii concrete, oferä artistului posibilitatea de a le deapárti, de a le detaa §i de a le combine îui allt mod i cu alte proprietäti, obtinintl astiel sisteme complexe de senti-

mente, proprietiti, stiri elective, atmosfere, etc. cu desävirsire (Leonardo : Dad. pictorul vrea sä vaciä trumuseti care ii trezesc dragostea, el este stäpin sá le creeze. El este dumnezeul bar suverae. Marcel Reymond: Leonardo descompune obiectul, stabileste raporturi i ii deduce legHe pentru a incerca sä creeze, asa cum creazä nature). Insä In aceasta combinare oreatoare a sentimentetor si a stärilor elective el nu este liber sä se predea capriciului säu. Trebule sä se supunä unei conditii riguroase: in noul complex creat de el stä- rile afective, sentimentele combinate trebuie si fie compatibile intre ele. Sä nu existe In interiorul complexului crest in- cohere*, inconsecvente, contradictil. La

fel ca si In matematicä si In lull lu-

erul cal mai greu (care necesitä interventia geniului) este tacmai sI intrearesti eau al simtl ci doua stäri sentimentale intilnite mereu Impreunä sint logic independente intre ele $ i pot fi concepute deci detasate i combinate separat in cite un sistern coherent Impreunä cu alte stäri afective, combinatie noul neînttlnitá Inainte In naturä. Design: aceasta este o

conditie necesarl, dar nu al sulicientä a creatiei artistice. ExistA $ in arti opere (picturi, poezil, piese muzicale) neetiali- diene" - in sensul de mai sus. In acestea consumatorul de artä null mai regäsqte un sentiment träit cindva de el - ci cu-

noaste, träiaste, participi pentru prima datfi la stir! elective posibile pe care nu le-a cunoscut niciodatä i pe care färä geniul artistului poate nici nu le-ar fl

triiit niciodatä. Artistul nu numaí- con- statä, reflectä si apreciazá, ci creiazä - der nu numai modele ci stäri complexe sentimentale elective cu totul noi. Deci nu reflectä numai In mod pasiv existentul sau necesarui, (contemplare, constatare) ci posibitul. (lantezie spe- culativä). Dar chiar i atunci cind mo .

debut este ales din sfera existentel eon-

tinutul artistic al operei face parte intotdeauna din sfera posibilitätii (ceea ce este ingäduit, deoarece existente implicä posibitul ; !rivers Insä, nu este ingidttit :

caea ce e posibil nu este In mod cacesar

www.dacoromanica.ro

MATEMATICA $1 ARTA

existent). Numai datoritä faptului eh' in- plicä posibilul existenta cietigä o valoare reprezentativä simbolici general-umanä, prin care se clepäeeste pe ea Isäei. Astfel deci, prin esenta ei, ante ca i matema. tica - exploreazä sfera si frumosul, ca expresie a adevárului artistic poate fi considerat ca o adeväratä re. flectare numai atunci cind este conceputca o oglindice nu a existentei ci a posibili- tätii. $i aici ca matematicä imagine. ila, fantezia realistä nu sint deci decit reflectarea posibifitätii. (Aristoteles: Da- toria poetului nu este si povesteasci lucruri intimplate cu adevkat ci lucruri putind sä se intimple tn marginile verosi. milului ei ale necesarului. Intr-adevär is- toricut... se deosebeete de poet... pentru cä unul infätteazi fapte aevea intiniplate, iae ceillait fapte ee s-ar putea intimpla"). Prin aceasta artistul, adicä arta eletigä o functiune primarä in viata sentimentalä, Bind capabilä nu numal sä tedea sentimente dar sA provoace aparitia unor stäri sentimentale cu totul neeunoseute inainte. (Jean de Boschere: Hieronlmus Bosch este un asemenea trouveur ...el a divulgat ci existä o zonä a realitäte unde nu a pä. truns IncA nimeni"). Arta inslei devine un favor primer al inspiratiel sentimentale - la tel ca nature, animalele, casele cape- bilä sä genereze-sentimente prin ea insist ei nu numai prin mijlocirea a ceva ce are o existentä coneretä in viatä.

TOATE acestea nu ne clau oare drep- tud sä considerim matematica - arta re- tiunii, iar arta - matematica sentimente. lor? Ars poetica prezentä ei ea o analogie de structurä cu ars inveniendi. Artietul ca

maternaticianul creazä lurni noi, care in mod cert nu pot fi regäsite sub forma lor coneretä M sferele existentei. Nu este de mirare, cA in aceastä situatie se ridicA intrebares (necunoscutä in Oiia Itele naturil sau ale societätii) dacA operei imaginate de artist - dacä geometrillar, numerelor, spatiiior multiellmensionele imaginate de matematician le corespunde ceva fu rea. Mate, sau nu. In matematicä aceastá îfl-

126

trebare s-a pus de fiecare datä eu un as- outie de-a dreptul dramatic concluzia ace ceptatä (cu rare exceptii) de majoritatea matematicientior fiind negativä. (In domeniul artei insä, se poate spune cA a trait intotdeauna convingerea clarä CA lumea fantastice a artistului rämine totuel, in ciuda aparentei, pe terenul realitätii), De aceea este eta de rispinditä credinta unei oreatil din nimic a teoriilor matematice. despre care am vorbit mai sus (algebra numerelor complexe, algebra abstractä, geo- metriile moderne). Teoria veche, de exempla geometria euclidianä este legatä de teoria nouä, printr-un lent de rationamente. Te- oria noted constituie negatia celei vechi; in exemplel no.stru: geometria neeuclidi- anä este riegatia celei euclidiene. Avem aid a face cu o cunoaetere mijlocitä. Di- ferenta este cA tented de legaturä nu este logica formalä (inferentä de la A la A) ci logica dialectic& (interentA de la A la non..A). knediat ce recunoaetem aIabUi- 4atee rafionamentului dialectic se impune cu necesitate sA recunoastem ci premize reale, deci adevärate - duc, datoriti unui lant de rationament, ce s.ar putea numi, implioatie dialeaticA - la conoluzii ade- värate, deci reale, realiste. Caracterul de . adevir nu se putea contesta niciodati nici gecanetriei neeuolidiene, nici color multi- dimensionale, nici algebrei numerelor corn. plexe. Valorii de adevär ce se asociarä a- cestor sisteme imaginate" nu-i corespunde. Insä nimic In slera existentei (eel putin In momentul In care au Yost create) ci doer pe p4anul posibilitAtii. .Arn avut, sau mai avem urmätoarea dilemä : sau identificám realitatea cu existenti i atunci nu putem considera ca realä, concluzia rnijlocitä de logica dialecticä, dintr-o premizä realä, (eonduzia fiind doer posibila). insä ei iii acest caz o premizä adevratä implici o conduzie adeväratä. I consecinti nu pu- bein accepta in acest caz cä adevirul ar fi intotalesuna neindirea realittii. Sau, - climpotrivä, inglobäm posibilitatea in sfera realitätii aturici putem considera cá oni ce concluzie adeväratA este in acelas timp realA. Putern in acest caz anentine

www.dacoromanica.ro

126 IMRE TOTH

generalitatea axiomei leoriei curioasterii: adeviirul este reflexul realitäjii ; tot ceea ce este adevärat, este real. Desigur limbajul de toate zilele utilizea2A termenul de real numai Î seristn skid ai existentei concrete $ i In aceastä privintä realitatea este î mod treconciliabil opusä posibiii- tätii dar In acelasi grad si necesitätii, Totusi, aceeasi activitate spontanä a gindirii filozofice (quasi folelorul" filozofiei) utilizeaza in domeniul stiintei conceptui de real, realitate, realism In sensul mai farg In care acesta inglobeazä

necesarul. De exempe-u atunci obid se considera (kid acum cincized de ani)

astronautioa sau momenta politic& astronomia sau chimia sintezelor organice, si

allele ca ftiinfe ale realitalii färä sä se li-

miteze acest termen modal doar pentru botanic& cristalografie,zoologie, numisma- tic& etc. §tiintele propriu-zise ale naturil actioneazA Insii in sfera existentei si a

necesitätii. Posibilitatea este eimpull de vi- natoare al tehnicii si al matematicii, cam nu stilt propriu sis stiinte ale naturii ta sensul strict al cuviritului, färä sä linceteze a fi stlinte ale realitäjii. Prin descoperirea necesarului si a postbilului din naturii, se

realizeszA In fond unitatea organicä dintre teorie i practicA ; datoritä acesteia devine *Uinta un principiu si tut program al ae-

tiunii oare fixeazä scopuri reale, realiza. bile In fata omului pornit slam dominarea

transiormarea naturii.

LA FEL ca si in matematicä se we- zinti si in arid problema relatiel operei de artä fatä de realitate. Intrebarea dacä adevärul antistic, frumosuil reflectA sau nu realitatea se rezolvä la fel ea si in mate. maticA. AdevArul antistic poate Ii considerat ca o oglindire a realitätil numai atunci, claci notiunea de realitate nu se identifici in mod exelusiv cu sfera existentei concrete, ei inolude In sine si .sfera necesititii si a posibilitätii. De altfel In artä ter. minologia curentä a consacrat acest inteles mal larg al realittii, vorbind de rea- Usmul romane, povestiri, basme, piese

musicale, pieturi, poezii drora in totali. tatea lor concretä nu le corespunde ribnic

absolut identic in sfera existentei. Confun- darea notiunii de realitate cu sfera existen. tei duce in mod inevitabia si in artä la una din urmätoarele alternative : (ambele la !el de retrograde) 1). sau ooritestäm orj ce valoare artisticä acelor were care prin tema sau modelul concret i Conti- nutul lor mi reflecti lenomene din sfera existentei ; 2) sau recunoastem valoarea arlisticA a acestor opere insä deosebim douä arte: una realistä i a;ta ne-realistä. Aceasta din urrnä este insi la fel de ab- surdä ca si cum in domeniul stiintei am deosebi pe lIngä o stiintä a realitätii stiinte nerealiste. Cunosoutul astrofizician englez A. Eddington sustinea cd fizica teo. retied modern& nu studiasä realitaitea, ci niste sisteme matesnatice care sint produse de fantezia intelectuatt a matematicianu. .

lui. Pentru a.si ilustra ideea, Eddington spunea cl fizicianul-teoretician adia matematicfanul Isi creazä lurnea Elsa

cum Dickens l-a creat pe Domnul Pickwick. Eu gäsesc aceastä comparatie foarte nime- ritt Cred Irma eä ea nu sprijinä punctul de vedere al lui Eddington, indatä ce ac- ceptire ca mall figura Intemeietorului Citibului Pickwick. Dar o putem oare accepta drept realä die moment ce ea mi a

fost InregistratA niciodatä la oficiul stärii Existentä : nu ; realA, Insä,

da Ca $ i pentru matematicä, ar fi foarte greu dad nu practic imposibil sA clAm perdru artä criterii filozof ice positive, necesare i suficiente pentru a decide care luerare poate fi consideratA o veritabilä operá de artA, care nu. Unicul lucru sigur este pinA acum o concluzie negativä : existenta nu pGate constitui acest criteriu. Adevärul maternatic sau artistic (spre deosebire de adevärul fizic- naturalist), nu depinde de faptul dacä tri

sfera existentei se gäsesc obiecte sau fe. nomene care corespund temei modelului sau continutului operei de artä. In spetä adevärul artistic al unei opere nu depinde

de faptut dacä modeltal ales este din do-

meniul botanicii, al anatomiei, al urbanis- ticii, al zoologlei sau al geometriei con-

crete, al opticii i acusticil. Existi desigur

www.dacoromanica.ro

MATEMATICA $1 ARTA 127

un criteriu care limiteazä libertatea actului de creatie acela, al coherentei logice, al armoniei dintre formä, ca model si din. tre continut. Insä acest eriteriu este doer necesar dar nu si suficient pentru a consi. dera o tucrare drept operi de art& valabilä.

/N STIJD1UL substantial al iui Mar- eel Breazu revine adesea observatia pro- Iunda cä in opera de artA ,,se infAptuieste unitatea Intre constatare i aprecier. Con- statarea fiind un act elementar al procesului de cunoastere se exprimä sau In jude- cAti de existentä sau in judecäti de predica- tie cu caracter obiectiv; aprecierea, expri- mindu-se prin farta lucrurilor in judecäji de valoare, pare cA pluteste In ceata su- biectivitätii si cä In consecintä nimic ase- mänätor nu se poate gäsi in domeniul cu- noasterfi tlintWce. Desigur existä si apre- cieri subiective. Dar nu este mat putin ade. värat eä existi si constatAri subjective. Este Insä naindoielnic ci aprecierea nu este In mod necesar subiectivä desi este mult mat dificil de Nitta o apeeciere obiectivi decit de inregistrat un fapt prin. tr-o sjrnplá constatare. Obiecitivitatee aste o conditie elecesarä pentru ca sprecierea sä cIstige valoare estetici, - i analiza aratä cl (sub acest aspect) unitätil dintre eon- statare si apreciere I se ¡pate g5Si COM- pondent i in dameniul cunoasterii

Cki unitatea clintre constatare apreciere trisemneazä ci 1thrictiumea cogni- tivi a operei de artA se transformä intr-o dispozitie spre o activitate, oare intervine In treburite sentimentale, afective, social- &mane i prin aceasta exerciti In mod ne. mijlocit un elect transformator asupra con- figuratlei morale, sentisnentale a consume. torului de artä. $1 dacä In tramsarmarea omului veelem pe drept cuvint aplicaree practicA a artei, atunci eprecierea si atitudinea pot ti considerate ca premise teo- retieä a actiunii practice, ca programul, ca scopul acestei aotiuni. Aprecierea, etitudi. nea, trarneforrna lunette cognitivä Ironctie de actiune lactreptatä esupra naturii, (aici, a naturii umane). Dar nu se pe-

trece oare un fenamen analog si in domeniul stiintei ? (si de astä datä nu nu.

mai In domeniul suatematicii). Cu deosebirea, cA in cadrul tiiintei unitatea dintre stiinta care constatä i stiintele tehnice, care servesc ca prernize teoretke pentru aotivitatea practicä, ajutorul !or se stabilesc scopurile i programele realizabile ale transformitii naturii) se irdiptuieste doar tin ansarnbdud istoric si social al In-

tregei activitäti stitntifice si nu in mod

necesar lin Moue operä in parte (de* nici aceasta nu este exclus). E cert fuse cä in artA aceastä unitate se realizeazi (indi. ferent dacä artistul o vrea sau nu), In fiecare orperä de artä 'fuel aparte si constituie chiar o conditie fundamentalä a

valorii estetice. CAci tin momentul In care este Inteleasii si Insusitä - a spune :

consumatä - de cAtre cm, opera de artä declanseazä in el un proces deosebit de oomplex al emotiltor care au pinä la urma tame! &supra fizionomiei sale morale, efecte analoage cu acalea pe care le are ac- tivitalea preetkä exterioad a omului asupra .naturii. (I. P. Sartre : A tntelege, Insernneazi a se schimba, a se depäsi pe sine Insusi"). Opera de artä nu ipoate fi

del despärtitä de practice" specilicI a ertei : rtransformarea pe tale afectivA a omului. Arta Invatä ornul *A simti trumos 0 nail, ea ti tnlesneste ea, prin sentl- rnentele sale sá hare In posesia adeväru- lui. Aceasta se retell 0 4a operate de artä färä o constientä sau Inkturisita tendintä moralizatoare. Menirea si rostut social al artei rtrebuie &agate toomai In caracterul ireductibil al functiunii pe care o are aceasta in opera ascensiunii moral-sentimentale a omului. (I. P. Sartre : Nu ideile schimbä ornul; nu ajunge sA eunoastem cauza unef pastuni pentru a o suprima, ea trebule sä fie trAitä, trebuie sä-i fie

opuse alte pasiuni..."). i dad nature ar putea citi si Inielege matematica, fizka, astronomia, chimia - ea ar deveni con- stienti de propria sa deviere, de propri- Ile sale posibilitäti latente - si s-ar transforma de la sine - sub efectul lec- turii, al consumArii rezultatelor stiintei. Tri

acest caz sentimentul concordantei dintre constatärile *Uinta si propriile resurse de tendinte latente si posibilitAti reale ar

www.dacoromanica.ro

128 IMRE TOTH

duce la precizarea scopului pe care este bine sau este posibil sä-I urmeze in vede- ea cit mai rapide si ar- monioase - ceea ce ar fi insolit de un scord manifestat in epreciere j atitudine. Insäsi datele relevate de stiintä Hand parte din domeniul necesitätii si al posi- bilitiitii, (simple constatäri in fond) ar deveni pentru aceastä naturi constieritä, intruchiparea unui exemplu de urmat si ea ar reactiona Ja contemptarea lor tot printr-o atitudine i o apreciere.

IN DOMENIUL artei caracterul subiectiv emotiv, et actului de apreciere, se alatoreazä faptului cä aici obiectua care irebuie cunoscut i in care trebuiesc obtinute procese de transformare se confundä cu subieetul i cu Instrusnentul care - ou ajutorul cäruia - se efectueazä actul cunoaSeril transformärii. In fond dnsii aprecierea - ea acordwl cu progra- imul, cu soopuI de urmat - care rezultii din opera de srlä, este sj ea un act oblec. tiv de constatare ; insi de constatare nu a existentei ci a posibIlitätii $ i a necesitätil, a deveniril omulul. Si in aceasti privinti orta arocedeazft idle nou fel ca stiinta. CAd in virtutea maxknei baconiene nu pu. :tern subjuga nature deott supunindu.ne legilor sale; deci scopurile puse de teh- micA fin data aotiunii trebuie sä fie o reflectare si o proieotare in viitor a necesitätii

posibilitätii pe care fortele naturii le poartä latent In sine. La fel precum In stiintä actiunea Indreptatä esupra naturii arebuie sä se bazeze (pentru Ca sä reu- ,seascä) nu pe dorinte nobile ci pe consta. itarea riguroasä a ilegilor, a necesitätii $ i a - tot ass $ i tn artä fixarea directiei in tare trebuie sä se indrepte ac. 'puma de Iperfectionare a vietii sentimentale etice, a individului trebuie sä se ba- izeze pe constatarea insäsi a tegiior sale interne, a posibilitätii $ i a necesitätii pe care le ascunde ca pe un izvor secret al progresuluj, Educatia moralä sentimentalä joacä acelasi rol flag de artä ca tehnica fatä de stiinti. Efectul moral. eduoativ este

in aceastil privinti tebnica, practica artei _ la fel prectim In telmicá se intruchi- peazi efectul practic, dacä vreti, morala stiintei.

In domeniul artei existä totusi o deosebire fundamentalä intre constatare apreciere. In stiintä, in general, atlt constatarea faptelor existente cit i aprecierea - (adieä constatarea secesarului si a posibilului) se opereaza cu ajutorui unei metode unitare: experimentul ratiunea. Iii cazul artei Insä constatarea, adicä cunoas- lerea existentului se opereazä numai prim participare emotionaIä, dar aprecierea, adicä cunoasterea necesarului si a posibilului nu se mai poate face in mod exclu- sly cu ajutorul &Ain't sentimentale nemij- locite, fkä pericolul de a comite grave gresell. Aici trebuie si intervinä ratiunea

ratiunea Inarmatä cit mal puternic. (Michel Anghelo : Se picteazä cu crele- rut, flU cu mina". Leonardo: Dragostea este cu atit mai fierbinte cu eft cunoasterea este mai perfectä"), Cunoasterea sen- timentalä (In sens de constatare) a unor- stärf sufletesti necesitä sensibilitate. Apre- clerea necesitä Ina o sensibilitate conto- pith' cu inteligenta, cu intelegerea profundä a fortelor objective care lucreazi In spatele sentimentelor. De aceea marii scriitori sau pictori au fost intotdeauna nu nurnai genii ai sentimentului ci ai inteligentei. Pentru a da o operá de artä intreagä, in care se realizeazA in mod armonlos unitatea dintre constatare i apreciere, pä- trunderea subiectului pe o cale exclusir emotionalä este in sine insuficientä. Sen- timentele sint oarbe atunci cind trebuie sä cunoascä marele curent subteran al can- zelor i efeetelor istorice, social-economice, ideologice. Cunoasterea acestona poate fi ealizatä mimai prin intermediui unei profunde cunoasteri a dinamismului social uman.

Nota Redactiel. Publicind acest articol. Redactia nu considcrä eiucidatä problema raportului dintre cunonterea cunoasterea artisticä 5i j5i rezervi dreptul de a reveni in unul din numerele viitoare.

www.dacoromanica.ro

CRONICA LITERARA

OY. S. CROHMÄLIVICEANU

FR. MUNTEANU: STATUILE NU RfD NICIODATA°

i n podul Catedrald Catolice, din soara, cileva zile dupi 23 August 1944, se aflä ascunsi cinci oameni, Doi dintre ei ant muncitori la F.T.W. (Filaturile Textile WoIlmann"); Horwath, poreclit grlisu- nul", un birbat de vreo patruzeci de ani $ i peste o sal de kilograme, comunist vechi, arestat de elteva ad, abia scipat din Inchisoare, $ i Gherasim, un Mat B- ar, montator, amestecat de mic cop!! In lupta flegall (a stat $ i el inchis pentru a adusese de mincare grevistUor in '36). Al treilea, Bärbut, e un orn mat in virati, asezat, electrician la Uzinele Comunale, delegat din oficiu al muncitorilor tn toate conflictele lor cu primirla (fusese de asemeni condamnat la un an, cu ocazia grevei). Al patrulea e un inteiectual : Albu,

pinä mai ieri sluga prea plecatä a baronului Wollmann, lucre da verificarea eon- dicilor de prezentä, purta ochetari cu ramä de aur $ i imbräca la birou minecute negre ca sä nu-si roadä coatele. A dat odatä patru sute de lei pentru Ajutorul Bop si, dupä eliberare, baronul 1-a ludemnat sill aminteascä de aceasta, ga ci scum se gäseste cu o armä In mini aläturi de Horwath si Gherasim.

Al cincilea orn din clopotnig e VasilicA

Bals, hot de buzunare. Pe el 1-a adus aici, pur $ i simplu Intimplarea, deoarece isi amenajase un fel de locuintä provizorie in licasul stint $ i ceilalti and peste el, nu I-au mai Use si piece.

9 - V. Romtneascil nr. 2

In Timisoara nemtii au revenit $ i orga- nizeazi o paradä militarä In fate Primä- del, far in pod cei patru asistati de al cincilea, care n-are incotro si trebuie sä-1 asiste, pregätese rezistenta. Se aude un foc de armä 0 parade e deschisä prin im- mune unui major. Se cerceteazi ell- dirile. Cei einci styli arestati, condamnati la moarte, dar scapä In ultimni moment deoarece nemtil ant nevoiti al fugä $i-si pillage prizonieril.

Ce se intimplä dupä aceasta cu oamenli nostri? Ce destin if asteaptä, dupl ce au selpat ca prin minune de moarte? latä cam care e subiectul eärtif lui Fran- etsc Munteanu.

Horwath nu va fi fericit. Presa reactio- nari iI denuntä cä ar fi asasinat pe fostul primer. Comitetul Judetean de Partid priveste eu prudentä situatia. Chiar dacä stie el lucrul nu e adevärat, socoteste cä ping .1a cIarificarea publicä a cazului, Horwatk ar face bine si nu mai treacä o vreme pe la sediu, spre a nu stirni vorbe pe searna comunistilor. Omul se consumä, su- ferä. Vine un delegat al Comitetului Cen- tral $i-I criticä aspru pentru felui cum a organizat actiunea de rezistentä. Se socoteste cä Florwath a procedat di usurintä, deoarece nu s-a gindit la vietile tovaräsi- lor säi. In fine, nu i se dä nid o sanctiune, ci dimpotrivä i se cere sä intre in Comi-

tetul de Intreprindere al fabricii $ i sA

munceascä aici. El e foarte satisfäcut, dar.

www.dacoromanica.ro

i30 ov. S. CROHMALNICEANU

in curind it asalteazä o mie de probleme complicate. Conducätorii social-demoorati, indatorati baxonului, saboteazä orice activitate sindicaiä, fäctnd demagogic printre muncitori si speculind nevoile lor imediate intr-o vrerne grea. Horwath tsi ri- dicä In cap toate elementele Inapoiate din fabricä, propunind renuntarea la tain. Acasä nevastä-sa bombäne. Viata asta n-are nici un haz pentru ea. Bärbatul stä ziva-ntreagä prin sedinte, noaptea vine acasä hint, se cilia si adoarme ca un bustean. Pinä la urmä Florica îi ia fetita si plead, se Intoarce Ina chiar a doua zi, roasä de remuscäri, dar exact in timpul acesta Horwath piere Intr-o groapii cu var unde a lost asvirtit de un orn al baronului.

Pe Gherasim pare sä-1 astepte o soartä asemänitoare cu a tovaräsului säu. Nu se &dote la fete. Toati vremea si-o pe- trace prin fabrici. II apasä nemultumirite oamenilor i &wine mai posac dectt fusese triainte, Preia actiunea, pentru care fu. sese ucis Horwath, montarea unor ringurl yacht, depozitate de Wollmann Intr-o ma- gazie. E clt pe act a fie exclus din Par- tid, pentru tractionism i abatere de la disciplinä, datoritä unor manevre abile ale oamenilor baronului. Trece printr-o me- zaventuri penibilä cu Clara, fata acestuia. Dar indIrjirea tinärului biruie conjuratia fortelor ostile. Situatia se rästoarnä. Com- plotul e demascat prin solidaritatea muncitorilor cinstiti. Ringurile se vor monta, ba mai mult, Gherasim se va alege i cu o lea' cum i se cuvine, cu frumoasa st brava Marta, !Ned de yacht revolutionar.

Dintre oamenii din clopotnitä, lui Bar- but pare meargä la fnceput cel mai bine. A lost ales In Comitetul judetean, E un personaj de seamA. Semneazä din clnd fn cfnd articole, In gazeta localä. E foarte combativ si principial, ti Injurl de mama focului pe baron, dar ascunde ceva. De fapt in '36 nu rezistase bätäii de la Sigurantä, îi denuntase tovaräsii si lusese recrutat ca agent informator. Povestile acestea vechi dinainte de räzboi, actualul activist de Partid le-a crezut un limp in-

gropate pentru totdeauna. Dar baronul Wollmann, prin Albu, devenit comisarul- sef al orasului, le-a descoperit i Intelege sä se foloseasci de ele. far Bärbut, tero- rizat, se zbate intre presiunea muncitoritor, care cer instaiarea ringurllor, i dorinta tut Wollmann de a se Impiedeca prin ori ce mijloace aceasta. Asa ajunge sä organizeze excluderea din Partid a lui Ghe- rasim. Cfnd îi di seama c va fi demascat, se sptnzuri.

In Albu, functionärasul servil de altä- datä apare un ambitios redutabil, cu instincte de domlnatie indefung refulate. Din santajatul baronului, devine el cel care santajeazä, musamalizlnd o afacere de con- trabandi cu devize in favoarea lu! Woil- mann ca asasinatul tut Horwath. Ba- ronul pierde treptat aplomb-ul In fata lipsei complecte de scrupule a complicelui sAu $ i se vede obligat a o roage pe Clara sä se poarte cit mat drägut" cu el. Pe Albu fl pedepseste tntr-un tel Vas! lick' Bals, pungasul c.0 suflet de artist, al ein- cilea personal din podul Catedralei. Co- misarul e thit Intr-o cad päräsitA silit sub amenintarea mutiläril, Inghiti tot! nasturii uniformei.

La sftrsituf romanului, odatä cu inau- gurarea noit hale de masini, se dezveleste In curtea fabric!! bustul lui Horwath. E ca un fel de completare a acestui destin hint brusc ta jumätatea cArtii. Sofica, fata lui Horwath, recunoaste tatál i miratä cl nu ride asa cum obisnula end ti cenea ea, o tritreabA pe maid-sa : - Marna, staluile nu rid niciadaid? far aceasta Ii räspunde conclusiv aforistic: - Nu, Sofica. Statuile nu rid nici- odatti

Sä fie aici uil sens, pe care Fr. Mun- teanu a clutat sä-1 imprime tnireguIui säu roman de vreme ce 1-a subliniaj prin titlu ?

SA fie vorba de temporahtate i eterni- tate? De misura for omeneasci? Statuile dobindesc viata vesnicä, dar pierd facultatea de a se mai bucura. Stima, admiratia, recunostinta colectivitätii, o plätesc greu- Cu pretul teribil al unicei vieti datä pen-

www.dacoromanica.ro

CRON1CA L1TERARA 131.

ra trält aici pe pämint, nelinistitul Hor- vath si-a cistigat calmul pietrei. Cei pentru care a singerat, care nu 1-au inteles uneori, sau au refuzat sä-I ascuite, i-au luat in ris, sau 1-au blestemat, salutä acum cu un adinc respect. Dar pentru So- flea singuri, Horwath nu mai poate ride. Acesta e pretul, ridicat dureros. Si in raport cu el se mäsoarä eroismul activis- .tului de Partid, care-si sacrificä viata per- sonalä in favoarea colectivitätii. E bazar- 'flat totusi sä cauti astfel de interpretäri Intr-un roman, care ca de Offal intreaga literaturä a lui Fr. Munteanu respinge for- Malta erganizärii in jurul unei idei. Alci avem de-a face cu un partizan al prozei nude. Sä povestesti direct, Uri intentii de literaturizare, lucrurile pe care le-ai ce- noscut, si dai drumul vietil in carte, sä .curgä ea singurl asa cum vrea. S vor- beasci fapteie, cit mai mate fapte. In acest tip de prozi efortul de a analiza psihologia personajelor e minim. Chiar -caracterizárile fizice stilt neglijabile, Im- portant rämine aminualul biografic, detaliul de viatfi, Intimplarea particulari. Tiecare can are o istorie a lui. Si el e mai putin un caracter clt exeniplarul utrian, -trecut grin respectiva intimplare. Horwath e personajul care a avut patru chderi s; a tat mai mult prin inchisori decif acasä, a AO la intoarcere cá nevasta-sa 1-a In- locuit in patul conjugal ea t n plipumar, cäruia fetita ti spune tati Rudi, s-A väzut calificat de criminal imediat dupä eliberare, a fost bätut cind s-a dus sîi ceeri socotealil la ziarul manist, a luat o mus- trare aspri in loc de laude pentru focutile trase din clopotnitä asupra armatei germane, i-a cumpärat o päpusä dc

dar n-a mai apucat si i-o dea, pentru cif valeta! baronului I-a impins in

groapa cu var. Doctorul Molnar Tiberiu, secretaruf judetenei partidului social-demo- crat e intelectualul care-a fäcut o studen- tie veselä Ia Debretin i München, a scris

-citeva articole in ziarele social-deinocrate, Murikas' j Die Freiheit", a rámas cu

un picior teapän de pe urma räzboiului, 1-a speriat cumplit revolutia maghiarä, s-a

'9*

cisätorit Intr-o zi cu vechea lui servantä, cind aceasta a venit sä-i comunic.e cä vrea sä-I päräseasci deoarece ti cere mina un frizer.

Chiar baronul Wollmann se defineste prin istoria vieiii lull. A inv'ätat in Orient, s-a cäsätorit cu flies epilepticä a unui mare industrias belgian, a surprins-o apoi in pat cu valeta!, 1-a obligat calm pe acesta si o pläteasci exact ca pe o prostituatá. a pästrat apoi bancnota sub cristalul bi- roului säu ca amintire.

In general personajele lui Fr. Munteanu prind viatä dintr-un neostenit suvoi de mici intimpläri pitoresti, interesante, tra- glee sau grotestr ale existentei de ficcare zi. Se simte de departe cl autorul are - ca sä spunem asa - o documtritare so- Ildä. A träit In medii foarte variate si la nivelul intim, comunicativ, In care se fac spovedanille sau se afli tonal din vecini. A. si retinut dintr-o experienti de viati aventuroasä, obiceiul acesta de rezumare a multimii oamenilor cunoscuti la lisa bio- graficä. De asemeni o anumitä dispozitie pentru surpriza pe care o poste ascunde Hinta umani, pe diferite trepte sociale. Cu alte cuvinte, Fr. Munteanu nu procedeazi prevenit cu eroil säl. Literatura lui e la- millarizatä ea mobilitatea situatHlor. Citi- torul mi trebuie si fie surprins descope- rind sub firma omului integru o canalie de tipul lui Birbut, sau printre decIasali, indivizi cu o anumitä corectitudine de genul pungasului manierat Vasilicä Bals.

Printre fiintele cu indeletnicirl insigni- fiante poate IntIlni oameni cu calititi sur- prinzitoare ca a-tot-stiutorul i tacutul Waiter, dupi curn in cea mai inaltä societate poate fi martorul unor accidente de o trivialitate infiorätoare ca povestea nefericitei doamne Wollmann.

Proza de tipul acesta posedä färä indo- ialä citeva calitäti imediate. Oroarea de

Jiteraturizare" it imprumutä un anumit aer de autenticitate. Textul saturat" de material viu, de f apte si detaiii, pe care in aceasti Impletire pestrilá Intirnplä- toare, numai realitatea le poate aduna, Co-

1111113id senzatia lucrulul trält. Corn s-a re.

www.dacoromanica.ro

132 ov. S, CROHMALNICEANU

marcat, la Francisc Munteanu muncitorti aunt muncitori, fabrIca fabricä, activigtii de partid activigti i aga mai departe.

Romanul reconstitute chiar atmosfera tulbure a anilor de imediat dupä eliberare. E prinsä destul de bine lupta cu Magi inertia masei muncitoare, pradä Wei de- magogiei ieftine pe tema nevoilor zilnice, lapte, märfuri de la cooperativä, tain din productie. Sint intuite mai ales reflexele psihologice ale unei asemenea lupte, care-i aduce pe comunigti, nu odatä, tn situatii pe ell de dificile, pe MU de ingrate.

Remarcabili ca document de epocä e imaginea cursei arivismelor, caracteristicä aceloragi ani. Ceea ce spunea Lenin despre spume murdarä pe care o scoate la suprafata vietii sociale valui revolutiei, proza lui Francisc Munteanu ne lace sii o sim- Om In ascensiunile fulgerätoare sau lente, revelatoril !nee' pentru perioada respectivä, a unor licheie ca Albu, palavrsgii ca Si- mon, sau oportunigti märunti de tribe lui Hirliu.

Proza lui Francisc Munteanu participi Ind gi la o prejudecati a multora, care spun, ce roman extraordinar e viata lui X. val, literature n-o si fie nIciodati attt de interesantli. In realitate literature (bunk') e tntotdeauna mai interesanti ca viata. Altfel ar renunta la insist ratiunea ei de a fi. Un roman izbutit e chintesenti de viatä, experienti omeneasa decantatä

adusi la concentrarea maxima. E o

eroare aga dar sä se creadä cä detitera- turizarea" absoluti, di senzatia autenti- cititii complecte. Dimpotrivi, nescriitorul cind relateazi faptuI träit, abia cade - cum observe Ibräileanu peste cligeele cele mai comune. Impresia de autenticitate o di In literaturä tot efortul +artistic, ceea ce revine a spune ci scrisul deliteraturizat e o are& care are legile ei foarte severe. Francisc Munteanu le cunoagte, dupä cum am constatat, dar am credit* prea putin.

Nu-I preocupi, de pildä, problema nara- torului. Pe ce cale grim noi cele ce se frittmplä In roman? Cine ni le spune gi in eadrul cärei Imprejuräri? E evident Insi

cii sentimentul autenticitätii se impiedici In aceste conventii ale prozei, la care autorul face nebuiburat apel, operind tranzi- tii stridente de la naratiunea fieuti In prezent. cu intentia de a trifitiga direct laptele, la istorisirea unor tntimpläri petrecute mai demult si amintite acum. Scenele. care se desfigoari tnaintea ochilor nogtri capätä astfel un aspect teribil de literar", adici de pregitit".

Apoi chiar In practicarea unei proze deliteraturizate", se care consecventL Toatä simbolistica, statuilor care nu rid mciodatä", neurmäriti In roman. dar su- geratä prin titlu gi final, pare a voi sä dea cu sila gi din afarl o moralä Istorisirii. Aceasta de altiel nu tncepe gi nu stirgegte, ag spune. destul de firesc. läsind. deschise diferite situatii gi creind impresia trangei de viati, Destinele rimase neincheiate (al tut Walter, al Claret, al baronului) au fost de fapt configurate abandonarea lor e

strict formali Aparitille accidentale (a in- ginerului Damian de pildi) sint mai de- graM tnadins näscocite ca sit sugereze prezenta hazardului, dectt ant efectiv rezultatele interventiei lui. Ai sentimentul ci autorul vies sä obtini, servindu-se de foar- feet, o bucatä de /Artie cu marginile rupte elt mai natural. Pe alocuri räzbate chiar

o documentare" literarä, plini de detalii culese nu din viali ci din lexicon.

Wollmann tine astfel un curs scurt de budism, explicind in doui fraze ce e Ma- hayana si Hinayana tn stilul precis gi im-

personal al Larousse-ului. nPrimui cult a lost räspindit de Asoka

prin 250 inainte de Cristos. De altfel, el a construit primul Jinat la Pataliputra si tot el a insemnat pentru posteritate parcul Lumbini unde s-a näscut Budha."

lar in legituri cu o colectie de timbre portugheze, primiti in dar de doctorul Molnar, autorul vorbegte tntr-un singur pa- sal de odontometru" catalogul Zum- stein", albumul Schaubeck", editia Lu- cke". speciaiistul Hentermiill aga mai departe. Aceasta e ca gi cum statuilor, care nu rid niciodati, li s-ar mizgáli un zimbet pe buze cu crelon chimic.

www.dacoromanica.ro

CRONICA CINEMATOGRAFICA

FILMELE FRANCEZE

Lumea teatrufui si a filmului este vesnic candidatä la o psihozä specialä. Acesti oameni Wiese necontenit In stare de vinä- -Ware dupé succes imediat $ i palpabil, ne- contend terorizati de spectrul crizer, al nei crize vaste, criza teatrului" In ansamblu, criza filmului" ca stare. Cineastii -francezi care ne-au vizitat de curind ne-au adus ecoul acestei temeri, al acestei idei 4 filmul francez traverseazi o crizé. De altfeI, un istoriograf serios ca Bardéche, In WU= editie a lucrärli sale, se plInge ci cinematograful in Franta e 'In declin, ol chiar genii ca René Clair sau Clément nu fac decit sä repete formule care le-au servit deja, si cé ei acum se repovestesc pe ei-insisi.

Aite Casandre deplaseazé probIema pe tärimul tehnicei, al perturbatiei provocate de cinemascop, einerama. vista-film; apoi o deplaseazé pe tärimul concurentei televi- ziunii si In sfirsit pe tärimul - tot atil de lateral - al spectatorului care s-ar fi säturat pare-se de teme prea subtil ce- rebrate sau de altele prea amar realiste.

Cum spunea prea bine regizorul Daquin Intr-un interviu la televiziune, este putin probabil ca !mile inventii tehnice sä afec- leze mifloacele si metodele de creatie ar- tisticä. Iar pärerea mea este ci in concurenta dintre cinematograf si televiziune, greutétile apasä mai ales pe aceasta din urmä. Ea este aceea care trebuie sä-si gä- seascä moduri proprii care s-o deosebeascä, si sä evite un double emploi" cu ecranul

D. I. SUCHIANU

de salé. Cit despre spectatoruI care cere si fie amuzat, el va rämine In toate timpurile o neinteresantä minoritate. In lucrarea sa Drama ancien et drame moderne", Faguet socoate ci omul de rind cere de la spectacol nu atit si-I amuze eft sä-1 fad sä plingä. Spectatorul e adinc recunoscitor autorului care i-a stors iacrimi. In realitate, problema spectato- rulul nu se pune tocmai asa. El cere ceva mult mai plauzibil ; el cere ca autorii sä nu se repete; autorli si-I aduci mereu teme nol. Desigur, autorul poate gi chiar trebuie sé se repete chid e vorba de a pis- tra unitarä o coneeplie despre viatä gi despre artä care este tocmai originalitatea lui si savoarea proprie talentului säu. Dar In cadrul acestei fidelitali cu el-insugi", el trebuie si varieze tema mereu, de la un film la altul.

tatä Gervaise". Ce peate fi mai simplu decit si exclarném : Lar Zola ? Iar murdäria mizeré a foburgurilor, ingustimea de orizont a mahalaIelor grace, pre- tinsa poezie a mediocritätii $ i a meschine- 'or josnicii !"

Si totusi, filmul francez, ba chiar si cel de peste hotare, continué a trage din Zola ca dintr-un put fArá fund. lati un curios episod din aceastä poveste. Neorea- lismul italian a avut ca operä de glorios debut, carte de vizitä pentru intrarea sa pe usa mare in arta cinematografici mon- dialä, filmul Ossessione" de Visconti. El reproducea un roman american al lui Cain:

www.dacoromanica.ro

134 D. I. SUCHIANU

The postman always rings twice". De ce? Pentru bumul motiv cä aceastä poveste era, de sus piriä jos, povestea, problema, din ,,Thérése Raquin". tar acelas subject a fost pentru a nu stiu cite oarä reluat recent In Franta. Dar aici, ca si In Ger- vaise", nu era o reluare, un remake". Carné, ca si René Clément au Inoit tema, nu denaturind-o ci selectind din ea un anume aspect, Ingrogndu-1 si relierindu-1 astfel Incit sä nu mai poatä fi vorba de reluare, de repetitie, de repovestire. lar ceea ce s-a extras a fost un aspect mai cu seamä foarte modern, foarte actual.

Insusi autorul, René Clément, intr-un ar- neat publicat in Lettres françaises" de- clarA cä a prelucrat romanul l'Assom- moir" concentrindu-si toate focurile pe o singurit figurä, pe un singur personaj din vechiul roman, pe Gervaise. De ce, nu ne-o spune. Sau mai cotect, asta ne-o spune filmul insusi.

Oamenii care populeazi aceastä poveste filmatä sint repartizati pe trei planuri. In- tr-unul din ele, gäsim pe Goujet, prole- tarul cu constiintA neprihänitä, optimistii. Intr-o luptä grea si lungi, mereu cu fruntea sus de-alungul tuturor esecurilor si pri- vatiunilor. LIngi el, unul din MOH Ger- valse-el, in care simtim succesorul fide!, tu generatia urmitoare, a acelelasi purititi morale. Al doilea panou cuprinde o popu- latie numeroasi. Sint proletarl pe cale de deproletarizare, dar nu prin ascensiune in cealaltä clasä, ci prin decädere In igno- nimie, steriljtate i alcoolism. In sfirsit, al treilea panou este ocupat de un singur personaj : Gervaise, si de lupta ei. In ultimä analizä vietorioasä, lupta el cu josnicia murdäria care o amenintä i o Imprejmu- ieste. Victorioasä, Intradevär. La prima vedere, Gervaise, pare cé pinä la until su- combi si ea In turpitudine. Dar adevära- tuI gind al lui Zola - si al fidelului ski traducétor cinematografic René Clément

este cé Gervaise rämine pinä la sfirsit curet& 4i rareori arta filmului a exprimat cu atita emotie, cu ante finete, aceastä sfisietoare victoire quand mime". Am dovezi cä si spectatorul, chiar acela care n-a

priceput explicit aceasta, a simtit-o totusi, si a lost miscat mai ales de aceastä fatä. a povestii. Intr-adevär:

0 vedem pe Gervaise intîi Iuptind na- praznic pentru a-si ridica conditia". Esu- eazä din pricine - yeti spune - unui hazard, unui accident nefericit, care 11 face pe bärbatul säu din orn neom. Nu e hazard. Dad nu era asta, ar fi lost altceva. Recklerea in säräcie era o fate- litate inexorabilä. Dar Gervaise luptä mat cu seamä sä nu cadä in josnicie. Se strä- duieste sä pästreze intactä admirabila ei curätenie moraiä. 0 vedem, ce-i drept, fä- cind lucruri rusinoase. 0 vedem reapucIrs- du-se a träi cu acea ignobili secäturä care o sedusese cind avea 16 ani fäcuse atita, atita räu. Ii cedeazä intr-o noapte de exasperare, ti cedeazä nu din poftä ero- ticé ci din oboseali generalä. Oboseala dä, simturilor (care obosesc mai greu ca celeialte) putinta sä ne stäpIneasci o ciipä

urmatä desigur de dezgust si remuscAri, dar reincepind apoi totusi pe fägasul deschis, cu aceleasi greturi si päreri de räu. Gervaise a fost capabilé sA lea asta, fiindeä murdäria e contagioasi. Dar in momentul clnd Gervaise se at l In fats puri- tätil morale, nu o va tréda, chiar cu pretul nenorocirii. Este o scenA end ea se ell la o grädinl-restaurant cu Goujet. Se simte purificatä In prezenta lui. $i-1 iubeste. $i este iubitä de el. Dupé ce a stat citeva minute in bratele lui (In cursuI unui vals dansat impreunä) ea Inceara sit convingi cä nu-i adevärat tot ce se spune de ea si de Lantier. il rninte cu urs elan, cu o sinceritate impresionantä. $i el a crede. Dar imediat dupé asta el schiteazä un gest de apropiere ca pentro a o säruta. Atunci ea se dä la o parte (desi pe vremuri se särutaserä odatd foarte pasionat). Acest gest de retractie 11 face pe el sä creed& cä totusi ea 11 mintise. $i ea mr magi!!

Pare absurd. Dupä ce si-a dat alit oste- nealä sä-1 convingä, acum, doar asa fiindeä i-a spus-o el, recunoastel De ce? $i de ce nu s-a läsat särutatä ? In timilut dansului se abandona asa de fericitil cts caput pe pieptul lui ! Totul pare absurd.

www.dacoromanica.ro

FILMELE FRANCEZE 135

In'tentionat absurd. Tocmai ca si ne tre- zeascä asupra unui eveniment foarte, foarte intim. Dad ea 1-ar fi läsat sä o särute, ca o Incoronare a pledoariei si a reconstruirii virginitätil ei morale, asta at fi fost Ince- putul firesc al me! legäturi amoroase, regulate, pe care ea o dorea desigur mai tare cleat ori ce alt lucru pe fume, der care ar fi insemnat o existentä kind de minciuni, a viati unde fiecare minut ar fi insemnat reluarea, sustinerea, conservarea aceleiasi Inselätorii.Asta nu putea admite. Ar fi In- semnat sä rritnjeascä tocmai acel lucru curat pe care se cisnise In clipele precedente, sä-1 salveze. Avusese putere sä tighluiascä, si asta cu o elocventi pe care numai sinceritatea o are, atita vreme cit sincer voise ca el sä rä- mini cu o amintire bunä despre dinsa. Amintire. Gild la snrsitul serfi se vor despärti $ i vor continua a nu se mal vedea cu lunile, cu aniL Acest suve- nir curet despre Musa era pentru Ger- vaise un bun nepretuit. Dar lath' ci lucrurile iau o altä Intorsiturä. Prin Incercarea lui de särut, un lung concubinaj se arati la orizont. Atuncl, aceeasi nevole de purl- tate care o indemnbase pe Gervaise sä minti cu fnfliciirare, acum a face si dä- rime brusc tot ce cucerise. $1 pe deasupra tuturor acestor drame interioare, un sentiment acoperl totul: nevoia ei de castitate, de puritate sftsietor triumfätoare.

Nu este un moment caiminant". Fie- care silabä a filmulut recta' cu acelas patetism, aceeasi luptä. Acesta e sufletul Ger- vaise-i. Si Gervaise se cheamä 111=1 Si Gervaise" este fiecare cuipä a filmului.

Toate acestea nu le observe-at numai nol. Le observä, fill exceptie, toate celelaIte creaturi care träiesc in aceastä tristä poveste, chiar si bärbatul Gervaise-i, o epavi, ultimul dintre oameni. Intr-o crizi teribili de delirium tremens, el face praf toatä prä- välia Gervaisiei, stricind si marfa clien- tilor. Este ruina complectä. 0 ambulanti soseste, citiva vläjgani 11 Incuie cu forte In träsura-dubä. Inchis acolo, el cere ajlt- tor. Si-1 cere unei singure persoane, sin-

gura fiintä pe care chiar el, cu mintea tui obnubilatá, stie ci e capabilä sä dea ajutor altuia, Singura creaturä curatd din toati acea pestilentä mahala. Dindirätul portierei ferecate a ambulantei, se aude un strigit de ajutor : Gervaise ! I Gervaiaiaiaise!"

Alit. Trei secunde tine aceastä scenä care explicä totul, care reexplicä pentru a nu stiu cita oarä puritatea inalterabilä a Ger. valsei.

Chid la urmä ea cade la rIndu-i In patima betiei (ea care nu biuse nici se imbitase pinä atunci) - aceastä Were nu seamänä de loc cu a ceIorlalti. Ea nu bea ca sä uite. Bea ca sä ucidá. Trupul ei pämintesc, pachetul acesta de materie pe care lumea, viata, societatea, It riot- serä oa de tare, asa de des, ea vrea sil-1 mintuiascI - fri ambele intelesuri ale cu- vfntului.

Vorbeam de pirerea spectatorilor. MuIte persoane care au väzut fillnul mi-au atras atentia asupra scene! de la sfirsit, clnd Gervalse se aflä la circiumä, beati. 4i toate aceste persoane spuneau : avea o ex-

. presie extraordinarä; o expresie de sfintä". $1 fntr-adevär, Mel nu putea pärea ante!. Artistul care e Rene Clement o asezase In fundul cIrciumii. Si cfrciuma era goali (des! In saIa din fatä a bistroutui se aflau betivi multi, care chefuiau cu jo- vialitate ordinarä si superficialä). Aci, unde se afla ea, era pustiu. Stätea cu capul dat pe spate, cu privirea plinä de o dulceati hagardä si tristä, parcä contemplind fix ceva, pe orizontul ginduritor. Mi- cuta Nana se aseazä binisor la masa el. Nana este o fetitä frumusicä foc, plinä de gratie si de instincte rele Din putinele scene precedente, stim cä din ea va ie0 regina smecherilor. Ind de pe acum, cind cineva vrea sä afle un secret murder oarecare, Nana dovedeste o informatie, o eruditie uluitoare. Asa dar, Nana se aseazä la mesa maicä-si. Tocmai cipätase niste bomboane. II oferä cu tandrete una Ger- vaise-i. Aceasta Ina e absenti la toti si la toate. Nana atunci mänei ea bom-

www.dacoromanica.ro

136 D. I. SIJCHIANU

boana. In fala ticerii statuare a maid-5i, pleacä In stradä sä-si reia raidurile printre biietii cu doll*/ capete mai inalti ca clinsa. Si filmul se sfirseste asa. Cu Nana. Cäci Nana este epilogul, Nana este räz- bunitoarea. Aco lo, cincl sedea la masä la circiumi, Gervaise reprezenta infringerea fixicä si victoria mizerabilä a purititii. Ger- vaise era, cum a remarcat-o spectatorul, sfinta", martira, iar Nana era räzbunarea de mline. Cind va fi mare, Nana va le- josi, ruina, batjocori, ridiculiza, va aduce In stare de disperare pe multe mai mi- rimi", din cercurile Matte pariziene. Ea va fi revansa lumii necäjite.. Revansä cra- puloasä, precum fusese si injosirea sufe- MA. far Gervaise va rimine acolo in fundul gol de circiumä murdari, cu paharul In fati, cu privire de inertia care pis- treazi pentru ea, ferit de ochii lumii, un suvenit meat despre ea tnsisi.

Este desigur aid un Zola de cea mal Edell speti. Dar este si un film de René Clément, cu o temä tulburitor, revolutionar de nouli. $i chiar revolutionari pur $ i simplu. .

Aceeasi dovadä de avint creator sustinut o dau $ i ultimele doul filme ale lui René Clair. Aceeasi incomprehensiune din partea unel minoritäti de spectatorl care amested punctele de vedere. BeHes de nuit" este infierat ca neserios", fiindcä e vorba numai de vis. Si sä se observe 6 vorbeste acelasi spectator care, la filmele grave, protesteazä fiindcä nu a fost amuzat" de ajuns. Altii amintesc de En- tr'acte", unde de asemeni era zugrävitä imaginea unui cosmar. Deci, iaräsi remake". In realitate, Belles de nuit" are o temi foarte noué. Nu mai e vorba de povetti fantastice, unde miracoIosul $ i visul au functie de simbol poetic. E vorba pur $ i simplu de a anatomo-fiziologie realistä a visului. Subiectul e cum" viseazi un om, cum 10 adunä materialele din viata de veghe, cum se opereazi racorduI intre cele douä lumi. Dad fapiele n-ar fi prin ele Insele atit de amuzante, de caraghioase $ i induiosätoare, am avea un adevärat do- cúmentar stiintific al legilor activititii wi- nce. Cit despre Entr'acte", el era cu totul

altceva ; nu ne zugrivea vise, ci acea ima- jerie care precede visul $ i pe care filo- zofii o numesc Irnaginl hipnagogice". Sint vedenii semi-constiente de o incoerentä absoluti, pe care le prefacem arbitrar fä- cindu-le sä se transforme unele tntr-altele, si pe care le contemplim ca un spectator la defilare, pasiv, iar nu ca In vis unde sintem actori, participanti efectivi la actiuni precise 0 grupate totdeauna In ju- tut unei unitäti dramatice.

Cit despre Porte des Liles", spectato- nil prost zice: Ce poate si-mi pese mie cä doi derbedei, cam betivi, adäpostesc un criminal cäutat de politie si a o pustanci toanti se indrägosteste de bandit 0-i aduce bani furati din prävälia lui taicé- säu ?"

Intr-adevär, din punctul de vedere al In- trigir, cam acesta este firul povestil. Dar tema e cu totul site. Cei doi pierde-vari Sint niste suflete curate, nitte suf fete de copli. Sint gravi asa cum stiu sä fie copiii, ocupindu-se tot timpul de probleme serioase, $ i blne inteles discutate cu o naivitate dezarmantä. Toate conversatiile lot (care-s literaturi de cea mal subtili calitate) poartä asupra egoismului si altruis- mului, asupra virtutil de a face ceva pentru altil. Copilul e cel mai serios orn din lume, ca dovadi cä, spre deosebire de adult, el ia In serios chiar $ i ceea ce nu-i. Aceasta ii di o caraghioasä 0 fermed- toare gravitate. Eroii nostri, oameni grasi, musticioti, cu haine mil-dare $ i jerpelite, ne dau totusi In permanentä senzatia aceea de aer tiroaspät pe care o avem In fata copiilor. far cind ei se Incurcä in chestiunea ascunderii gangster-ului, sint ca piste copii mari care se joacä de-a ceva oprit, joc secret si pasionant cu o jucirie interzisä.

Aceasta a fost intentia lui René Clair. Si el a exprimat-o plastic in nenumärate feluri. latä o secventi remarcabiik des- fäsurati pe trei pianuri diferite. Sintem In bistro. Patronul, tatäl fetei, citeste gazeta unde se descriu peripetiile cercetärilor in- fructuoase ale politiei. In fond, 0 ei se joacr, adicä se distreazä citind acest to-

www.dacoromanica.ro

FILMELE FRANCEZE 137

'man de intimpläri intimplätor adevärate. Printre ascuItätori se aflä 5i fata precum -si cei doi pierde-varä. Acestia trei insä receptioneazä cu totul altfel lectura repor- lajului, cäci eu stiu mai multe, stiu lucruri pe care nici politia nu le stie. In mintea lor povestea cititä se desfäsurä altfel. $i asta se vede din mimica lor 5i din uncle interventii stingace (si bizare pentru ce- 'Haiti). In sfirlit, In timpul aceleiasi lecturi, -vedem pe geamul bistroului cum toti "copiii mahalalei joacr, in stil de comedia dell'arte", aceIa5i reportaj de gazetä (pe care ei II stiu pe din afarä). Acest rappel de lank' acelasi tablou care MIMI- leazi lumea copiiior de toate virstele este Ile o savoare infinitä. Iar la sfir5itul fit- ului, unuf din cei doi Lebenskiinstler" -ucide pe bandit. De ce? Era doar prote- jatul lor, pentru care infruntaseri multe -primejdii. $-apoi banditul era voinic, 51

-mai avea 5I un revolver mitralieri pe care Il braca la cea mai mid alarma. Avem 11 ad un exemplu artistic de neverosimill- -tate intentional'. C5cl act se aflä un punct -al pove5til incIrcat cu multä, multi psi-

'hologie. Mai hall, cei dol poetl al vietli', tei doi copii adulti" se gisesc In fata .

unei fapte oribile a gangsterului, care do- -vedelte o incorigibilä murdirie sufleteascii. Apoi, soarta fetitei aceia era In joc. Apoi 'hull furati 1-ar fi ruinat pe prietenul Mr,

patronul bistroului, un orn foarte de treabä. In intunericul nopiii, eroul nostril are o

-ceartä cu banditul. Ii cere sä dea banii inapoi. Acesta nu vrea. Cellalt se repede la. el. $i Sn inciierare, arma dim mina gangsterului 11 ucide tot pe gangster. In -montentul acela al luptei, emu! riostru era probabil luminat de acea vointä puternicä a sufletelor generoase care pornesc, ori ce s-ar intimpla, sä opreascä ceea ce at nici un pret nu trebuie sä se intimple. _Aceastä vointä dä nu numai aripi, dar ochi -mai ageri, $ i toate iscusintele trupesti de -care este nevole. Sint dese cazurile chid un copil salveazi o situatie gravä care -cere o abilitate de miscäri pe care nici acluItii n11 o au. Reusita aici, prin chiar

caracterul ei extraordinar, oglindeste acest eroism al copilului $ i incoroneazi, cu acest final, atmosfera creati de la inceputul $ i in tot cursut desfi5urärii filmului.

In La minute de vérité" gäsim de asemenea o temä originalä. In acest film subiectul e inteligenta". Ibräileanu spunea cä inteligenta este o virtute tnoralä, pe bazi de modestie $ i umilitate, care consistä din supunerea la obiect". A* complecta aceastä definitie cu o alta. A ii inteligent in- seamnä a pricepe ceea ce nu-ti convine, ceea ce nu-ti place. A intelege ceea ce-ti face pläcere, asta poate ori ce prost. André Malraux, In La condition humaine", vorbeste de un francez care se afla la $anghai, $ i cäruia la un moment dat - cum se zice - i se Inecaserä toate co- I-Dille. Afacerlle lul bänesti, cele de amor, cele politice, se näruiserä tustrele. $1 Mai- raux, atunci, spune: II ne lui restait pIus, triste métier, que de comprendre". Este probabil o meserle foarte tristä uncoil, a intelege. Dar este mai ales o meserie foarte grea. De cite ori nu vedem oameni In fata unor fapte evidente - cum slut de altfel totdeauna faptele - refuzind cu obstinatie sä vadä. In special sentimentele de trufie transformä usor pe cm In orb.

FiImul nostru este o fungi spovedanle. 0 femele explicä. Explici färä a cruta nid-un detaliu, cu o onestitate $ i umilitate absolutä : descrie o gresealä pe care ea o ficuse $ i din care sotul ei aflase in- timplätor citeva fragmentare inclicii. El, setul, este un sum special inzestrat cu darul de a intelege pe altii. Este medic, pasionat de meseria lui, $ i care toatä viata 5i-a petrecut-o intelegind suferinteIe unor oameni care-i erau in principiu indiferenti. Dar acum orgoliul it Impiedia sä pri- ceapä. Ea nu vrea níci sä se justifice. nid sä lie iertatä, nici sä se impace. Ii cere un singur Iucru. Sä inteleagä, sä creadi cä lucrurile s-au petrecut asa. $1

el rezistt limp de un ceas, aceste douä fiinte, intruchipate in doi mari actori :

Michelle Morgan 5i Jean Gabin, stau In- cordate. Pe ea a vedem incovoiatä de sfor-

www.dacoromanica.ro

138 D. 1. SUCHIANIJ

tare. Chiar eind o privim din NO, vedem mai cu searriä spinarea ei care se arcuieste ca aceea a lui Sisif Impingind stIrica. Si stirica se praväleste iarAsi, si munca reincepe, la nesfirsit. Iar Gabin prezjptä un alt fel de incordare. Perso- najul i$ i schimbä cu totul stilul, modul de a-si Intrebuinta corpul si mintea. Acest om delicat, cu vorbire blIndi, cu delicatetä infinitä, devine violent, foloseste cuvinte grosolane, jigneste cu räutate, ba face si spirite de un gust ingrozitor. Simtirn d peste supletea conduitelor Iui normale, a fost tras un di/or care le-a blocat, trans- formind totul Intr-un automat care emite vorbe si actiuni tepene, false, stridente. Si asta pinä la un moment dat, pinä se ajunge la acea minute de vériti" de care vorbeste titlul povestii. Telefonul zbtrolie In odaia de altituri. Asistäm la conversatie, dar nu auzim nitnic. Intelegem doar di biiatul acela care se sinucisese si pe care el if salvase in primul moment si-1 transportase la spital, - morise.

Il cunosteam not, pe bäiatul acesta, din spovedania femeli. Un ttnir insuportabil $ i incintätor, mfnat de dorul tuturor cuce- ririlor qi tnzestrat cu cele mai stingace si mai nepotrivite metode. Ii cunosteam povestea $ i intelesesem si de ce solutia cea mai logicii fusese sinuciderea, $ t de ce aceastä femeie, caresi iubea solui, fusese tnduiosatä totusi de candoarea donchiso- tesci a ttnärului dezadaptat. Noi tritele- sesem bine $ i de molt. Sotul nu voia sä priceapli. Dar intre timp un oaspe nou inträ In scenä. Moartea. In f ata mortii toff stntem egali. In fata mortii toate mästile cad, toate vanitätile, toate deserticiunile pia.

MedicuI, Uri un cuvint, aseazä la foe re- ceptorul telefonic, si se relntoarce In odaia unde se afla si ea. Avem bänuiala eä din acel minut el tricetase de a mai ne-intelege". $1 supozitia ne este pe datä con- firmatä. Il vedem aplecindu-se $ i ridicind fotografia nefericituiui, pe care tntr-un elan viteaz de mascul ofensat o aruncase pe jos. 0 cidicä incet si o depune binisor pe masä. Din acel moment, spovedania se

opreste. Cei doi Isi spun numai lucruri banale, actuate, imediate, cotidiene. Dar noi stim ci ea stie 6 bietul biiat a murit, si cA eI, In sfirsit, a trite les, si cä el stie cä ea stie toate acestea. Minutul de adevär s-a terminat. Si viata continuä. Nu ni se spune nimica explicit. Doar atit mai vedem, anurne cä el plead la spital con- ducind, In drum, pe fetila lor la scoalit. Inainte de plecare, sotia constatä cum, cx totdeauna, cravata lui stA strimb, si i-c. asead. El, In pragul usii, tace. Apoi, o

singurä frad scurtä: A tout A l'heure..."' Si am Inteles tot. Ni s-ar putea obiecta : Acest film

este eterna poveste a Incornoratului vode- vilelor fcanceze, cu sempiternul triunghi conjugal".

Acelasi Jean Gabin load un rol greu in Traversind Parise'. $1 aid se pune. problems lnteligentel. CM povestea ne e prezentatä astfel !nett, pinä dincolo de ju- mätatea ei, pricepem toate pe dos. Apoi platforms de supozitii se rästoarnä, $i de-abia atunci facem cunostintfi cu douä personaje noi care se nasc din cele dou5 Vechi $ i intelese gresit. Intirnplarea se petrece In timpul ocupatiel nemtesti a Pari- sului, cincl bursa neagrä de alimente era practicatä cu marl riscuri si frumoase cts- tigurt. Un Gm (Bourv11), urmeazA sl ducA contra comision plätit, un porc täiat sf pus in done ramantane pentru a fi depus la celälalt cap al Parisului. El In- tilneste Intimplätor pe un individ care se dedä la tot soiul de acte de curaj, inti- miclind pe traficaritii de bursä neagrä (Gabin). Se Involesc sä ducä marf a Im-

preunä. Proprietarului depozitului de marfä neagrA, Gabin li stoarce de zece ori cit comisionul normal, santajindu-1 cu räcnete care ar fi putut aduce acolo politia francezi sau germanä. Pe drum merge cu in- dräznealä pinä acolo Inca face knock-out pe un sergent de stradä. Acest curaj ne- pisätor, dezinteresarea cu care li di ce-

luilalt banii spunindu-i sä-i restituie ne-

gustorului sr cä asta el o fäcuse In glumä,. In sfirsit totul ni-1 face simpatic pe acest

www.dacoromanica.ro

FILMELE FRANCEZE 13

amator glumet si fantezist, In contrast cu caracterul artägos, neincrezätor, meschin al celuilalt. Dar la un moment dat peisajul se rästoarnä. Afiäm cä arnatorul" era un pictor foarte bogat, foarte celebru, foarte coiaborationist", fa foarte bune raporturi cu nemtii, pe cInd cellalt era un biet hamal somer, careli cistiga o piine putiriä $ i primejdioasä; un om tandru si milos, dar fireste artägos fiindcA meseria era grea si fiindcA fanteziile indräznete ale partenerului If Inspäimintau. Ne soiled atunci o imensá Induiosare pentru el si o furie teribilä contra boierului ghiftuit care se amuzä de spaimele neriorocitilor,

Ca si in Porte des Li las", In Stren- gArita" gäsim aceeasi savuroasä ternä a sufletului de copil, suflet rämas asa chiar $ i dupa trecerea adolescentel. Dar aceeasi tern& este acum trnbrilcatä altfel. E vorba de o fat& tinirli care a pästrat intactä grave, bogata si nostima teorie a cunoas- terif a copilului. De-a lungul peripetilior, aeeastä fermecitoare persoanä este tot timpul pusä si schimbe cuvinte $ i idei cu adulti adevärati. $1 atunci, desi vorbele apartin aceleiasi limbi franceze, cei doi con- vorbitori vorbesc limbi total deosebite. far rezultatele conversatiilor stnt tn permanentä nostime $ i absurde. Farmecul cel niare provine din faptul a MMus audfens, adia spectatorul, care cunoaste ambele idiome si cunoaste si cifrul cu care se poate traduce dintr-unul intr-altul, constatä a, necontenit, copilui are dreptate asupra aduI- tului, a intelepciunea, realismul, morale sint vesnic de partea celui dintii. Este o temä subtilä $ i profundi, sub o formii spu- moasä, usoarä, asa de usoarä incit, printre spectatorii romini, muIte persoane grave" ad conchidi a s-au distrat, dar a era un fleac, care anti bine frivolitatea fran- cea...

led -un film, Les orgueilleux", wide in- tilnim fenomenul frecvent si interesant al unei opere clädite pe un scenariu factice si umflat, dar salvat de locul admirabil al citorva actori. Povestea apartine nici mai mult nici mai putin dedt lui Jean-Paul Sartre, iar cei doi actori sint Michelle Mor-

gan $ i Gerard Philippe. Acesta din urmä realizeazá dificila performantä de a fi in permanentä beat turtä farä ca aceasta sä-i stirbeascä nici. demnitatea nid umanitatea.. far Michelle Morgan joacä rolul unei femei Incoltitä din toate pärtile de cele mai va- date si exasperante necazurr: soseste in Mexic (filmul e o coproductie franco-mexi- cand) subt un cer de o cäldurä toridA, In- tr-un orasel necunoscut $ i slinos, uncle sotul moare imediat dupä sosire de o boalä contagioasä teribilä. In aceeasi zi descoperi cä toff banii i s-au furat. Un potentat al oräselului o urmäreste cu asiduitäti fizice respingkoare, in timp ce, trusä In carantinä, trebuie sä stea prizonieri In odaie, intr-o murdärie $ i ad uri insupor- tabile. In aceasti situatie, ea face douä lucruri enorme: se indrigosteste, asa cunt stiu &A se indrägosteasci femeile foarte. foarte serloase $i, pe de aft& parte readuce la o vista' decent& pe un am pe care o catastrofi sentimentalä nemeritatä If [time al decadä si ad lea din rindul oamenilar.

Toate aceste lucruri gralie -$ i numai gratie - celor doi marl artisti emotioneaat $ i salveazi filmul.

Dacti e triad vorka de un film categoric prost, trebuie sä vorbim de Taifun la Na- gasakr. Acel spectator de care ne-am mai ocupat declarit sententios: Asa film, da- Te documenteazi asupra Japoniei, vezi un taifun adevärat $ i o multime de toalete frumoase". Documentele stilt de carton, uraganul e fAcut in lighean, far toaletele da, adevärat, stilt frumoase...

Micul documentar artistic Le ballon rouge" este o incintare. $i este a treia oarä a inträrn in odala copiilor, In odaia eu jucärii, unde se creeazä cu imaginatia lucruri si fiinte näscufe si cäläuzite de idei grave, de idei generoase $ i umane, currr stiu copiii sA clädeasci. Baloanele, in acest conte de fées" realist, sInt un popor per- secutat de corriii cel räi, care ucid pe personajul (adicA balortuf) principal. $i tot norodul de baloane atunci pleacä, pärä- seste aceastä tarä a nedreptätii, si-I iau pe prietenul balonului mort, If iau cu dinsii In drum spre ceruri pentru a se aseza pe un pärnint mai primitor.

www.dacoromanica.ro

140 D. I. SUCHIANTJ

Spuneam cd Taifun la Nagasaki" este tin film prost. Reamintesc de o veche justä obligatie. Trebuie totdeauna sä apli- am doa mäsuri si un dublu cintar. and e vorba de productia unei täri de glonioasi cinematografie, avem vole sä numlm proastA o productie fará niciun-cusur din punct de vedere mestesugäresc, perfectA subt raportul a-tot ceea ce englejli numesc routine work". Tot astf el vom spune despre filmul lui Fernandel. Celebnil comic apare tn cinci roturi simultane. Filmul e mediocru ca add, dar impecabil ca acro- batii de umor buf si de caraghiozite gratuit. Ciovarla se vate prea bine asoda cu idei profunde. Chaplin si epigonii sät o dovedesc, iar Fernandel este, el tnsusi, un eplgon care adesea dovedeste o asemenea putInt5; Dar un film atit de gol de idei ca Oaia cu cincl picioare" este o ezagerare. gi, vorba lui TalIeyrand, ce qui est exa- géré Insignifiant". Semnalim totusi un mic detaliu de arti. 0 scurtA aparitie cu

attt de mare expresivitate plastia Incit dobindeste aproape valoarea unei idei. NI se aratä la un moment dat o bridal In- digend cumpärati ca sclavi.

ImbrAciimIntea sau mai corect des- brAcAmintea" el - se compune din citeva dungi de pinzA care acoperä sau mai cu. trid descoperä" cea mai mare parte din

cei doi poll norzi si eeuatorul geograflei sale corporate. La Inceputul filmulul ni se arätaserd vre-o doui duzini de femei Ina

mai goale, surprinse Intr-un institut de frumusete. Si impresia fusese doar aceea de simpid reclamä de comert. Aici Ina avem arid adeväratä. Aceastä femeie care cu cit e mai grasä cu attt mai gratioasä este, aceastä femeie intr-atit de tare perso- nified femela, Melt emotia devine abstractä ca o idee. A lost. tntr-un film fArä subti- Mate, unicul accident !erica.

Originalitatea filmutui francez gäseste o dovadd diferitä de celelalte in lucrarea lui Robert Bresson : Un condamnat a evadat". S-a vorbit mult de indrizneala acestui regizor, care ataa un stiI nou. E vorba de filmul zis ,ofärä subiect". Un ¡tar, tnchis intr-o temnitä nemteasa din vremea ocu-

patiei, tsi pregäbeste evadarea. Si In utti- mete minute ale filmuluf evadeazi. AM.

Cinematografel este o artA unde facto- rul timp e mai important ca In ori care alta. Timpul e mäsurat In minute si di- secat In secunde, fiecare pian ascultä de Iegi cronometrice imperative. Apoi In film se sare.usor de la trecut la viitor, de la acestea douA la prezent i vice-versa. Se fac elipse cronologice, unde rästimpuri de zeci de ani se inghit cu un singur salt. Se repetA necontenit: montaj rapid ! planuri scurte! ritm nervos ! laconism ! etc.

A sosit momentul cind niste jonglerii pe tema timpului sä adopte si forma ea sä zicem asa inversA ; unde tirnpul a nu fie comprimat, ci din contra dilatat. Sint tm- prejuräri in viatA ctnd durata subiectivä se umflä, end timpul Intim se märeste monstruos, dad fiecare secundä pare secoie. ($1 sä lásäm cazul visului, cAvi acolo di- latarea merge pari passu cu abundenta de imagini sl cu viteza acceleratA). MA gin- dese Ind la cazul acelor ralentiuri mentale, uncle &duffle ca i faptele päsesc cu o malestuoasä ainistri incetinealä. Viata de celuIä penitenciari, unde istoria noastri ne-o povestim singuri, in fraze de cite 5-6 ceasuri fiecare, uncle un gtnd ne ocupil o jurnittate de zi, unde un plan de evadare se tiofuleste cu asteptiri care dau importanti de eveniment tuturor clipelor goale, o asemenea viatä, o asemenea dilatare a timpului, poate desigur sä fie zugrivitä tntr-un film. Zugrävitä, fireste, numai cal

lmagini, si care transforra monotonia in timp plin.

Robert Bresson a tncercat aceasta. ti poate lnchipui oricine cit de greu a fost. In filmul sAu slat citeva lucruri neverosi- mite, ca de pildä abundenta de materiale $ t unelte de evadare tntr-o temnitä mill- tard nazistä pentru detinuti politici zilnic Impuscati la zid. Alt detaliu nefiresc: amt- narea cu multe zile a unei evadAn deja complect pregátite $ i care ar fi fost normal a fie tradusi In fapt in chiar noaptea zilei dnd prizonierul aflase a va fi exe- eutat. Dar toate acestea sittt detalii, slat puline. Totusi ele supird. Cäci o eva-

www.dacoromanica.ro

FILMELE FRANCEZE 141.

dare,presupune un simt realist ascutit o vIgilentä hipertrofiatä. Cusururile de ye- rosimilitate tint, mai mult ca in mice aItä poveste, disonante fatä de o actiune ba- zatä tocmai pe interpretare realistä a fie- drui mic amänunt. Dar inci odatä, aceste greseli sInt putine la numär. Important e cä celiait cusur ; monotonia, nu apare nicl- odatä.

$i se realizeazä paradoxul unui sus- pense" tritr-un pustiu de fapte i intr-o curgere neincetatä de ginduri intertaare materializate totusi In detalii sensoriale manifeste.

Dupa aceastä scurtä cälätorie prin Iun- gui sir de filme franceze aduse la noi In ultima vreme. impresia generalä este cä aceastä tarä stä si va mai sta Incä 1st

truntea productiei cinematografiei. 0 egalä fecunditate gäsim aici si in inventia plas- ticä si in inventia de idei. Temele stilt umane, generoase, adinci si originate. Se Incearci formule not, se atacä genuri difi- cite i indräznete. Crizi, desigur : filmul francez se aflä mat departe Intr-o perms- nentä orizä de crotere. Ctt despre spectatorul de care se plingea Verneuil ca adoarme in Mal, sä-1 läsim si doarmä mai departe.

www.dacoromanica.ro

TEORIE 451 CRITIC:A'

TUDOR VIANU

SHAKESPEARE CA POET AL RENAgERII

Prima receptare a lui Shakespeare pe continent, s-a produs cu unele greutäti, le. gate de preponderenta gustului clasic francez In cercuri literare foarte Intinse. Vol- taire este unul dintre aceia care vorbevte francezilor mal Iran despre Shakespeare, tri ale sale Scrisori engleze din 1734, dar cu rezerve care se vor inmulti de-a lungul In- tregei lui cariere.Voltaire It recunoavte lui Shakespeare geniul, dar II tigticluevte gustut, deplinge tn creatia shakespeareani ignorarea tuturor regulelor artei. Shakes. peare ar fi reprezentantul unuf secol primitiv vi nu este indoielnic, pentru Voltaire, a daci as fi Wit Intr-o epocii ulterioari, marele poet engiez ar li regisit veal, regulete §i convenienta,, vestita bienséance a clasicilor. Intr-un r4nd Shakespeare este numit un barbar, ba chiar un barbar beat. (Ind citim aceste caracteriziri, nu putem si ne minunäm Indeajuns de puterea pre. judecatilor literare, a prejudecitilor celor mai conservatoare, chiar intr-un spirit atit de liber vi atIt de deschis pentru noutate cum a fost al lui Voltaire. Ratiunea rezer. velar Iui Voltaire, exprimate uneori in for. mele cele mai violente, provenea din convingerea ci poetii tragici francezi ai eta- sicismului realizeazä modelul inalterabR al oricärei oreatil tragice. Fiindcl Shakespeare nu putea ti adus sub incidenta nornmelor clasice, creatia sa ar fi neapärat barbara, lipsitä de gust vi de cuviintä.

Unul din capitolele cele mai importante ale istoriei comparate a literaturilor este

constituitä de lupta Impotriva suveranitätii gustului clasic Francez in diferitele täri ale Europei secolului al XVIII-lea, In Anglia, In Franta, In Germania, in Italia. Aspiratia titre libertatea nationals vi socialä, vie mai cu seami In piturile burgheze, cerea smulgerea de sub autoritatea clasicismului de observantii trancezii, adicii a formulei Iiterare pregätite In vremea absoiutismului regal vi ca o expresie incontestabilä a acestuia. Aceastä luptS se purta sub stin- dardul lui Shakespeare. Bitilla pentru Sha- kespeare, pentru recunoavterea geniului säu, era bitälla pentru o arti noui, scuturatä de conventlile anterioare, mai adincl In cunoasterea omului, mai veridici prin cu. prinderea tuturor contrastelor societätii, mal zguduitoare prin intensitatea cordlictu- lui tragic. Tragedia francezli era o pre- hmgire a conversatiei intr-un salon, put. tatä de oameni bine crescuti ; ipersonajete ei erau eroi antic!, printl vi curteni; materia ei dramaticä de evenimente era destul de säracä, pentrucl gustul delicat al aristo- oratiei cAreia i se adresa respingea infä- tivarea lapteior capabile sä ligneasci acest gust, adia ava zisele an de fapt, les voles de fait : morti, crime eau alte acte singeroase, perpetrate sub ochii spectatorilor. Gustul eliberat al cercurilor celor mai Inaintate ale secolului al XVIII.lea cerea Trisä o dramä In care poporul si intre cu partea ocupatä de el In umanitatea realä, In care frumoasa retoricä a clasiciamului sä fie inlocuitä prin vorbirea adeväratä

www.dacoromanica.ro

SHAKESPEARE CA POET AL RENASTERII 143

namenilor, o drarnä curajoasä in Intl- lisarea tuturor adincimilor sulletului orne- nesc si a faptelor inspirate de delirul pa. siunilor lui. Astfel era drama shakes. Teareand, in jurtil cireia se grupeazi toti apärätorii libertätii In arlä.

In bätilia pentru Shakespeare primele Tinduri ale frontului general au fost de- linute de germani. Aici formula cIaslcä, adoptatä de nobilirne, era resimtitä nu numai drept conven¡ionalä, dar i opusä spi- -ritului national. Este cunoscut rolul jucat de Lessing in precizarea acestor puncte de -vedere. In Scrisorile despre noua literaturd (XVII), Lessing a arätat odatä d gruparea

sentimente pe care le inspird drama :shake.speareanä este mai apropiatä de geniul poporului german decit aceia gpusä in -miscare de tragedie irancezii ; grandoarea, melancolia si tragismul sint mai adap- tate sensibilitätil germane (lean come- nienta, gingäsia i erotismuL Si pentru a dovedi acest lucru, Lessing citeezi cazul unei legende germane, pe a doctorului Faust al cärtilor poporane, un adevirat sublect shakespearean. Interesant este faptul cä, aseendu-se In primele rinduri ale Willie! anti-clasice, Lessing, primeste de la clasici ideia ci Poetica lui Arista- teles a formulat odatä pentru totdeauna -normele oricArei tragedii. Poettca lui Aristoteles are, pentru teoreticeanul german, o valoare tot alit de indiscutabilä ca

Elementele lui Euclid. Dar Lessing este de pärere ci., In limp ce tragedia lrancezi respectase din vechiul tratat al Antichi- täjii nurnai normele lui cu totul secundare si de detaliu, ca de pildd regula color trei -unitdti, Shakespeare realizase adeväratul spirit tragic, asa cum il formul-ase Poelica: acel amestec al teroarei si milei, care zgudue sttfletul s,pectatorului, dar In acelasi timp il purified i.l inaltd. Shakes- peare este deci adeväratul poet tragic modern, mai apropiat de &pitiful trata- tului lui Aristoteles cleat clasicil care-1 invocau In toate imprejurärile. Filosoful grec nu Meuse de altfel altteva decit sä sistematizeze creatia tragkä a vechilor poeli atenieni, a lui Eschil i Solocle.

Lessing putea deci conchide, in unele din cronicele sale grupate in Dramaturgia ham- burgicd, afirmind cä Shakespeare .stä mai aproape de marii tragici greci decit Cor- neille si Racine, desi cultura ciasici a telui dintii era sigur inferioarä initierii clasice de care se bucuraserä acestia din urml. Este deci Shakespeare un autor barbar, rupt de toate traditiile culturii ? Lessing nu ajunge la aceste concluzii, pe care le for- muleazä insä, cam In aceiasi vreme, unul din primii traduatori ai lui Shakespeare In limbs germank un scriitor cu Intinsä audientä In vremea sa, Cristian Martin Wieland. Pärerea acestuia era cd geniul lui Shakespeare nu numai cä nu pägubit nimic, dar a oistigat in fort i originalitate prin faptul de a fi ignorat modeleie clasicismului si de a li lost Independent fatä de reguiele lor. Astfel, in Um') ce Lessing vedea In Shakespeare pe adeväratul realize- tor modern al Poeticei lui Aristoteles, Wie- land recunoaste in acelasi poet un spirit cu destivirsire descItusat de discipline amid. Prin aceastä descitusare a ajuns Shakes- eare sä egaleze puterea creatoare a naturii.

Teti deci un acord destul de interesant Intre shakespeareani si anti-shakespeareard, Intre acei care-I condamnau pentru a nu fi respectat modelele olasice i acei care-I venerau pentru a le fi cälcat. Shakespeare ar fi lost deci un poet barbar, divergent I atä de marea linie traditionalä pornitä din Grecia clasicd i ilmbogätitä in epoca Re- nasterii. Dar iatä-ne foarte departe astdzi de aceste vechi concluzii ale criticil sha- kespeariene. Istoriografia literarä modernä a inmultit dovezile cä Shakespeare este un poet reprezentativ al Renasferii, termenul final, inflorirea cea mai Inaltä si cea mai finä a Intregei traditii umaniste europene. Substanta de culturä a marelui poet erigiez este dinfre cele mai bogate si rädäcinile ei coboarä adinc In lumea de motive, de forme, de gindiri ale antichitätii si ale clasicismului. S-ar fi putut sä fie altfel pentru poetul cel mai de semi all secolului al XVI-Iea cagier ?

Receptarea Renasterii in Anglia s-ar fi

www.dacoromanica.ro

144 TUDOR VIANU

produs Inuit mai de vreme, dacä !tine le nenorociri ale rizboiului de o sutä de ani si ale räzhaiului celor doui raze nu s-ar fi opus acestui proces. Ina din secolul al XIV, Chaucer ciplitoreste pe continent, cunoaste literature lrancezi i italiani i im- prunnuti acestora mai multe dintre moil- vele operii sale principale, Povestirile din Canterbury. Ceea ce este Insä mai remarcabil decit aceste tanprumuturi i decit nu- xneroasele referinte clasice en opera lul Chaucer, este insusi felul artei sale, pi- trunsä de un asemenea simt al in divi- dualitätii omenesti, de o aseanenea mäestrie In zugrävirea portretului fizic si moral al diferitelor categorii de englezi din vremea sa, emit Chaucer apace, atunci, Intr-o vreme atft de legatä Ina' de culture evului-mediu, un adevärat artist renascentist, un Boccaccio englez. Curend insii se aud zänginirl de arme; Anglia se ;mined in zale pentru mentine posesiunile el In Franta, pentru a impune pe tronul Angliel una din cele dotal' familii civale de preten- denti, pe York sau pe Lancaster. Clad insl Henric VII, la slicsItul secolului al XV-lea, reuseste printr-o cisitorie fericitä sl punt' capét sIngerosului rizibot civil l, In locul nobiliinel decianate, tnfloreste o need deer' sociall, care incepe al dea o noué menire Angliei, devenital, pinl la sfirsitul veacului unnitor, cea mai mare putere navall si emended a +WIWI, culture se ma- polazé izvoarele Renasterii, cétre frecventarea poetilor i ginditorilor antici

italieni. Thtoomai ca de atltea ori In istoria ham% o tari care ajunge la nivelul desvoltiril sociale, atin.s de o altä tari inaintea sa, se deschide influentei acestela din unmä, se célluzeste dup modelele el, contracteazä o adeväratä Manta ideolo- gici cu culture ei. Acesta este felul relatiilor care se stabileste intre Anglia si Ita- lia dupi potolirea ultimei eruptii medievale a räzboiului celor doué roze. Un sol al

umanismului italian, Cornelio Vitelli, apare In Anglia $ i devine profesor la Oxford. Universitatea oxfordianä devine centru re- numit al studillor grecesti ; profeseazé aid William Grocyn, fast elev al lui Chal-

condyIas $ i al lui Angelo Poliziano. Utz alt umanist englez, Linacrus, devine cola- boratorul venetianului Aldus Manutius int pregitirea mare! sale eclitii din Aristote- les; John Colet cälätoreste In Italia, unde devine prietenul lui Pico de la Mirandola si al lui Marsilio Ficino. Umanismul engiez dobindeste o asernenea desvoltare, Inca la Inceputul secolului al XVI-lea, produce pe una din cele mai de searni figuri ale intregului umanism european, pe Thomas Morus, prietenul lui Erasmus, autorul Utopiei,, povestire de tipul coma- nelor utopice ale alexandrinisrnului, dar animati de näzuintele societätii engleze ale vremli sale. In tot timpul primei jurnä- tliti a secolului al XVI-lea se InanuItesc traducerile din greci, din lethal, din unta- nistii moderni. Poetii originali ii urmeazé in .drumurile umanismului, imitl modelele italiene franceze. Ind din vremea domniei lui Hencic VIII $ i in jurul nefericitel lui sotii, Ana Boleyn, se formeazä un grup de poeti sub influente umaniste italiene, uneori franceze, Thomas Wyatt scrie satire horatiene, sonete ca Petrarea, ron- dourl ca ale lui Clément Marot ; intr-o poezie recomandä resemnarea lui Epictet. Henric Surrey traduce din Virgillu, corn- pune sonete petrarchiste,. Introduce penta- xnetrul iambic, dupé modelul asa ziselor versi sciolti Italiene$i. Curentul se inten- sifici sub domnia Elisabetei, In a doua jumitate a secolului al XVI-lea, devenitä epoca tnflorrii ulnanismului englez. Tho- mas Sackville, conte Dorset, värulreginei, di In Oglinda Magistrafflor o serie de monologuri ale tmor personaje ilustre ale istoriei, inspirate de culegerea biagrafici a lui Boccaccio, De casibus virorum et feminarum illustrium. John Lyly, seoretarul londului Oxford, tipul englezului italienI- zat al vremii, di In Euphues un roman filosofie platonizant, tragedii cu suhiecte entice ca ale italienilor,si crelazi stilul eufuistic care, prin Intinsa folosintä datä exprimirii figurative $ i aluzive, jocurilor de cuvinte paradoxelar, reprezintä varianta englezé a manierismului In care sfirseste Renasterea pe continent. Philipp

www.dacoromanica.ro


Sidney, alt reprezentant al marei aristo- cralii engleze, favoritul Elisabetel, cunoaste pe Ronsard si scrie, ca i el, sonete dedicate unei mari iubiri ; compune vestita lui Arcodie, o pastoralä In gustul celor scrise pe continent de Sannazar, de Montemayor, de Honoré d'Urfé. Edmund Spencer desvoltä un motiv al romanelor medievale cavaleresti in Regina Zlnelor, dar compune sonete platonizante, apoi I mnuri cirltre lubirea frumusetea

in care inspiralia platonid este evidentä.

Inilierea, ba chiar moda umanistä italienizantä deveniserä atit de puternice si de intinse, Incit Roger Ascham, reprezentantul pietätii mai vechi, se plinge In The Schoolmaster, pe la mijlocul secolului al XVI-lea, d tinerii englezi reveniti din Italia au mai mult respect de Triumfu- rile lui Petrarca decit de Cartea Genezei, pretuiesc mai mult o povestire a lui Boccaccio decit una a Bibilei i tratatul .De officlis al lui Cicero mai mult decit Scrisorile Sf. Pavel. Curentul progress

färä posibilitate de oprire. Regina, ca 4i doamnele din !nails societate citesc in original pe Cicero, pe Platon pe XenctIon. Cind ambasadorul Venetiei pro- m*, la curtea Angliei, discursul du de

prezentare in limbs latinä, regina Si /is- punde in greceste. Umanismul devine o

modä cu repercusiuni surprindtoare in moravurile vremii. Dupä stiri din epod, citate uneori, cind regina vizita domeniile marilor nobili, ii ieseau in fatä zeii penali ai castelului pentru a o conduce citre apartamentele sale, driade ieseau din bos- chete pentru a o saluta, satiri se jucau pe peluze, Diana o intirnpina chid pleca

la vinätoare si Cupidon ii oferea sägeata lui de aur.

Cultura si atmosfera umanistä a secolului al XVI-lea englez, descrise adeseori de istoria si critica diterarä, sint absolut evidente. Veacul nu era deci atit de barbar", precum credea Voltaire. $i Sha- kespeare, 1n. mijlocul acestui veac, nu putea fi un autor desprins cu totul de traditiile =artiste ale Europei occiden-

0 - V . Romineasci nr. 2

tale, o explozie grandioad a puterii de crealie a naturii, cum a crezut Wieland si atitia alti in acelasi timp. Este adevärat cä initierea umanistä, in limbile clasice, a lui Shakespeare, is-a produs intr-un timp destul de scurt, in intervalul celor vreo sapte ani cît a fost elevul asa zisei Gram- maire Scoot la Stratford, unde se inväta latina, elemente de gread, de franced italianä $ i se citeau autorii, mai ales cei latini. In oda compusä In cinstea memo- riei prietenului sAu William Shakespeare, Ben Johnson a rezumat starea initierii clasice a lui Shakespeare, scriind cä acesta stia putin latina $ i Ind mai putin greaca :

small latin and less greak. Dar peste in- vätätura scolara a lui Shakespeare, s-au depus bogatele achizitii umaniste obtinute prin variate lecturi clasice in limba en- glezä, prin cunoasterea poetilor englezi umanist1 ai epocH sale, prin frecventarea Invitatelor cercuri aristocratice, in care poetul gäsi.se un protector si un prieten fn contele Southampton. Intr-o fad a criticii shakespeareane, ulterioad aceleia descrise mai sus, s-a relevat tocmai intinderea sl varietatea culturii lui Shakes- peare. Astfel. In ale sale Prelegert asupra artei fi literaturii dramatice din 1808, Aug. Wilhelm Schlegel a Insistat asupra vastititii culturii lul Shakespeare, inda- toratä deopotrivä umanismului, isvoarelor istorice interne, observatiei naturii, me- serlilor, tradittilor i credintelor populare. Si de unde secolul al XVIII-Iea crezuse in ignoranta lui Shakespeare, epoca mai nouä a foist uimitä tocmai de bogätia culturii sale, astiel Inoit atunci end s-a pus problema paternitätif operii shakespearene, unit istorici au orezut cä o pot atribui, toomai din pricina adîncimii i felurimii Invätäturii manifestate de ea, lui Baco de VeruIam, spiritul cel mai invätat al epo-

cit. lpoteza a lost, evident, inläturatä, iar stiinta lui Shakespeare n-a mai trebuit sä fie altfel explicatä decit prin puterea unei minti geniale de a cuprinde $ i de a introduce in sintezele sale intreaga culturä a unei epoci. Studiul izvoarelor, cäreia istoria literarä ii consacrä astázi sib* atit

www.dacoromanica.ro

146 TUDOR VIANU

de stäruitoare, propune o temä prea Ingusti, deoarece dincolo de stabilirea unor locuri paralele intre douä opere succesive $ i independent de identificarea unor influente precise, existä fenomenul inte- grArii unei culturi In toate nperele geniale ale poeziei. Si astfel dupä cum Dante desvolta n expresie poeticä In- treaga lume de gindire a evului-mediu a scoiasticei, dupä cu,m Balzac introduce In viziunea sa asupra societatii franceze in epoca Restauratiei i a regelui burghez toate elementele stiintelor istorice, sociale

biologice ale vremii sale, Shakespeare este peetul cel mai reprezentativ al Re- nasterii si al urnanismului.

Caracterul renascentist ai umanistic al operei shakespearene poate fi urmärit In planul formelor, al motivelor, isvoarelor. al procedeelor de artä si al spirltului ei general. Aceste felurite planuri posedi, dupä metoda aplicatä aici, insemnätätt deosebite, mai mid sau mai marl, !nett urmeazii sl le tratez cu desvoltäri felurite, dupä insemnätatea pe care mi se pare sä Ie-o pot recunoaste.

Formele dramel shakespearene sint tragedia, istoricä i legendarl, comedia de caracter, pastorale, (eerie l basmul dramatic. Tragedia Istoricl spare, mai Intl, tri Renalterea italianä. Intr-un moment cind umanismul desväluise mantle isvoare istorice ale antichitätii, Cu multimea !or de caractere fapte .märete si grozave, s-au giisit i scrlitord dispusi sä le prezinte in tragedii. Inceputul il face, In 1515, Trissino cu tragedia Sofonisbe, care Infatiseazi soarta sotiei regelui Numidiei primindu-si rnoartea dela Massinissa, fostul ei logodnic, devenit acum dusmanul patriei sale. Fapteie grit narate in Titus- Livius, i, din materia lor, Trissino corn- pune o tragedie cu coruri, dupA modelul lui Sofocles i Euripide. Genul tragediei istorice aflA conditii particulare de desvoltare dincolo de Alpi, chid resentimentele trezite de räzboaiele religioase, aduc In Franta, la mijlocul secolului al XVI-lea, interzicerea vechilor mistere. In acest moment Se gindesc poetii s compuni, dupä

modelul lui Trissino, tragedii cu subiecte entice. Atunci scrie Jodelle Cleopatra sa. Alteori poefii compun tragedii cu subiecte imprumutate istoriei mai mult sau mai putin indepärtate a popoarelor moderne. Este cazul lui Giovanni Ruccelai, autorul Rosamundei, in care ni se infatiseazA n Intimplare din vremea Longobarzilor, al lui Tasso, autorul lui Torrismondo, dramatizarea unui episod din istoria Go- tilor. In fine, uneorl poetii îi gäsesc su- biectele lor In culegerile novelistice ate vremii. ca de piidä Giraidi in Orbecche, dupä o Intirnplare naratä de el Insusi mai tnainte. Iatä deci cä rädäcinele tragediel istorice cu subiecte entice, nationale sau nuvelistice ale lui Shakespeare, de pildA luliu Cezar, Richard III sau Othello, co- boarä pinä in Italia Renaaterii. Prin felul alegerli temelor sale, Shakespeare ne apare ca un poet renascentist.

Acelaai este cazul comediilor lui Sha- kespeare. Multä vreme publicul Rena§terii s-a multumit numai cu comediile entice, ale unuf Pint si Terentlu, prelucrate ade- aeon de autorii Italieni. In unele cazuri, .

scriitarii au contaminat teme din ambit poeti comici latini, ca de pildä Ariosto in

Suoositi unde apare tipul lui Petrucchlo, pe care Shakespeare it va relua in Seor- via imblinziM. In amintita comedie a tut Ariosto, ca i In acele ale lui Machiavelli Aau Aretino, apare si comicul de caracter, acila acea specie In care laptele cornice izvoräsc nu din hazardul situatiilor, cum era mai totdeauna cazul In vechea comedie, dar din caracterul personajelor. Un caracter atit de bine conturat ca acel al lui Fra Timoteo In Mandragola lui Ma- chiavelli sau ca Il Ipocrito in comedia lui Aretino a devenit baza istoricti a noii comedii de caracter, ilustratä de Shakes- peare in Nevestele vesele din Windsor, In Scorpia imblinziM, in Cei doi domni din Verona §t in aftele. Comedia de caracter a lui Shakespeare n-ar fi lost posibilä firi temelia asternutä de poetil italteni al Re- nasterii Ind din prima jumätate a secolului al XVI-lea. Deci prin aceastA

www.dacoromanica.ro


parte a operil lui, Shakespeare ne apart ca un poet al Renasterii.

In fine, a treia specie dramatics a acestei epoci a lost pastorala. Renasterea cunoscuse pinä la un moment dat numai pastoraia narativi, o desvoltare a idilei antice, de pildi Arcadia lui Sannazzaro. La mijlocuI secolului al XVI-lea, Agostino Beccari scrie si face si se reprezinte prima drarnä pastoralä, il Sacrificio. Genul cut-

mineazI curind cu Aminta lui Tasso, corn-

punere gratioasä cu personaje nobile sau legendare, costumate in pistorite i päs- tori indrägostiti, angajate intr-un conflict

adincime, repede rezolvat prin punerea de acond a amantitor Pastorale renascentistä a dat consecinte importante in opera lui Shakespeare, ca de pildä In Cum vd place, dar en o apro- fundare superioari a situatiilor, apol si In alte piese unde elementul pastoral joacä un rol mai ado sau mal mare, ca in Visul unet no* de yard, In Povestirs de tarn& In Combelin. In Fortuna si In allele. Cri-

tics shakespeareani a aritat uneori ci a.deviratul aport original al marelul poet

englez la lumea de forme dramatice a Renasteril este feeria basmuI, adici tocmai Visa! unei nog' de yard sau Povestire de farnti, Cymbelin si Fortuna. Dar In earl de faptul a In toate areste bucäti eiementul pastoral posedä o desvoltare destul de mare, se poate face observatla ti sl in prototipurile mai vechi ale ge- nului, de pildi in Aminta lui Tasso sau in Pastor Fklo al lui Guarini, aspectul Eric cunoaste o asemenea extindere, Incit nu este de lot nepotrivit a face sä des- cincli si feeria. ca si drama liricä sha- kespeareanä din modelele stabilite de poelli Renasterii italiene. Originalitatea lui Shakespeare, una din cele mai puternice In tntreaga literaturä a lumii, nu ati deci in genurlle cultivate de el, In eadrete formate ale creatiei sale. Acestea au apirut in renasterea italiani si s-au bucurat de o rispindire europeani. Fo lo- sindu-le, Shakespeare ne apare ca un poet al Renasterii. Este prima formä a apar- tenentei marelui poet la epoca sa.

10*

Acelaai lucru se poate spune despre mo- ttvele si izvoarele shakespearene. Sha- kespeare este poetul unei epoci In care originalitatea mofivului nu se bucurä de pretuirea acordati acestuia mai tirziu. Spectatorilor le pläcea mai de grabä sä regiseascä motive si figuri ounoscute, asa cum ascultätorilor de basme din toate epo- cele le-a pläcut regäsirea acelorasi eroi, a lui Fbt-Frumos sau a Ileanei Cosinzene, salutati ca niste vechi cunostinte. Intoc- mai ca Ariosto, ca Rabelais sau ca Cer- vantes, Shakespeare foloseste deci intreaga lume de motive a trecutului. Ternele principale sau episodice ale dramelor sale slot Imptrumutate deci unuf mare numär de izvoare ; vechilor cronici engleze, folclorului, creatiei dramatice i epice engleze ceva mai vechi, dar i izvoarelor umanistice, adicä literaturilor antice acelora ale Remote- rit *in tärile romanice. MIl el, in Comedia erorilor este reluat motivul confuziel In- fra doi frati gemeni din Alenaechmi lui Piaut. In Cei dal domni din Verona, critics a identificat episoade inspirate de pastorale lui Montemayor, Diana, de pildä episodul tiravestirli eroinei pentru putea urmäri iubitul, $ i a räticirli celor doi amanti intr-o picture. Groziville unor episoade din Titus Andronicas, ca de pildä tilerea limbei Met lui Titus de cätre teribilul Aaron a putut fi inspi- ratä de povestirea Phliomelei in Melamor- fozele lui Ovid, dupä cum caracterul sce- lerat, in orgolful lui, al lui Titus, aminteste neapärat de Hercules furens al lui Seneca. Romeo ft lulietta dramatizeazä o intimplare povestitá de nuvelistii italieni, de Masuecio din Salerno, de Luigi da Porta si de Bandello, transmis5 prin pre- lucrarea francezä a lui Pierre Boisteau din Histoires Tragiques, prelucrare care inspirase i alfe drame i naratiuni engleze, Inaintea lui Shakespeare. Intim- plarea lui Othello provine dintr-o nuvelä a venetianutui Cinthio, Dramele romane, luliu Cesar, Antonio si Cleopatra si Co- riolan imprumutä sublectele lor din Vieille paralele ale iui Plutarch, pe care Shakes- peare le citise In traducerea englezi a

www.dacoromanica.ro

148 TUDOR VIANU

lui Thomas Norts, fäcutä dupä versiunea francezi a lui Amyot. Timon din Athena era cunoscut din Via la lui Antonia a lui Plutarch si dintr-un dialog al lui Lucian, netradus Ina in englezeste In epoca eli- sabetanä, dar ale cirui ecouri pot fi identificate in mai multe scrieri ale aceleeasi vremi. N-am dat decit putine izvoare din numeroasele stabilite de criticii 0 care aduc dovada incontestabilä a participärii lui Shakeapeare la intreaga culturi a

Renasterii si a umanismului. Mai mult Insä deoit prin genurile dra-

matice cultivate sau decit prirt motivele izvoarele sale, caracterul renascentist

al operii lui Shakespeare se vädeste in scopul pe care ele par a-1 da literaturii. Incercind o foarte largä generalizire asti- pra productlei literare in epoca anterioarä Renasterii, mi se pare a scopul el a fost mai mull sä dea un aliment imaginatiel decit cunoaeterii, sä amuze mai mult decit si in.strulasci. Fac aceastä generali- zare cu deplina constiintil el o Mee ant de generalä s-ar putea sä nu subsumeze toate faptele. Dar clad ini intreb pentru care motive scriau vechii povestitori mi

se pare a s-ar putea afirma ci scopul lor era si intereseze pe ascultitori sau pe eititori prin caracterul rar, neaeteptat si extraordinar al faptelor povestite. Autorli eposurilor medievaIe ai romanelor ca-

valeresti nu ocupan o gozitie mult eleose-

bitä de aceea a povestitorilor popuIari, &ilea' a acelora care debiteazä unui public adunat intro sezätoare Intimplärile de necrezut ale unui erou iubit. Fiecare din noi a fäcut aceasti experientä, cel pulin in anii copiläriei, cind ascultam din gura unei persoane mai bätrine, depozitarä a vechilor basme, povestirea faptelor eroice

minunate ale unui erou simpatic prin tineretea, prin forte, prin curajul prin priceperea lui, capabil sä asigure victoria cauzei lui bune, impotriva unor adversari brutali sau a unor uneltitori vicleni, vred- Met de urä. Ascultätorii basmelor populare nu descoperä aspecte necunoscute ale omului, nu pitrund in regiunea mai adîna a jocului motivelor in sufletul omenese,

nu se bucurä pentrucä ajung a cunoaste pe orn in chip mai profurrd, ci pentrua urmäresc hnläntuirea pinta de sunprize a faptelor, delectabilä pentru imaginatie. Cu acest f el de interes insi nu numai basmele populare, dar i poemele eroice sau romanele cavaleresti ale evului med iii. Intimplärile lui Roland, ale lui Siegfried, ale lui Igor, aIe regelui Arthur si ale cavalerilor säi si, ping mai tîrzie, aventurile lui Amadis, nu s-au adresat altei pärti a sufIetului i n-au provocat altä atitudine din partea publicului lor- deoit aceia a ascuItätorilor de basme. In- rudit cu interesul epic a fost i acela di- ruit productiei dramatice, desi in misterele

moralitätile medievale se poate sernnala. intentia autorilor de a intäri credit*.

0 de a transmite bunele precepte morale. Nimeni dintre spectatorii teatrului medieval nu Ekes Ina o descoperire mo- rail, nu etstiga o nouä perspectivii etiefts necunoscutä din preclicele de =von. Caere ce era mai ales interesant pentru acesti spectatori era regisirea episoadelor alIt de ornisatoare ale legendelor sacre sau pe acelea ale omului bogat In fumea luE de zidärnicii, etc.

Intr-o luorare relativ recenti (Euro- päische Literally und tateinisches ter) istoricul literar german E. R. Curtius amintege vechea doctrinä a lui Quinti- lian, dupä care scopul retoricei este s invete, sit migte gi s delecteze (dovere, movere, delectare), al poeziei insä nitmaE acesta din urmä, simple delectare, sotam- voluptatem. Curtius urmäreste transmite- rea acestei idei in evul-mediu. Poezia ca delectare a fost o categorie constitutivil in literature medievalä ; dar Elea nu se poate contesta nici intentia acesteia de a misca $ i de a transmite invilituri morale, de pildä in teatru sau in productia didac- ticä, nu este mai putin adevärat el aceite- invätäturi nu Imbogiteau fondul de maxime propagate de biserici si de scoali, in genere, unanim cunoscute.

Este necesar sä cunoastem aceste vechi Inrprejuräri, pentru a Intelege bine ce adus nou Renasterea in Iiteraturä. Inc&

www.dacoromanica.ro

SHAKESPEARE CA POET AL, RENASTERII 149

din zorile ei, Divina Comedic a lui Dante aduce revelatii extraordinare asupra sufletului omenesc, asupra pasiunilor, asupra pribusirilor si Inältärilor lui, Intr-un fel pentru care nu putem cita nid o analogie in toatä literatura narativä ante- rioarä. Din acest moment, poezia nu este numai aliment al imaginatiei ; ea devine acurn instrument de cuncrastere a suffetu- lui omenesc si a societätii. Un nou f el al interesului literar insoteste de aci inainte, prin felul in care Infätiseazä mecanismul sentimentelor omenesti, nuvelistica

poemele eroi-oomice, pastoralele, comediile de earacter. noul roman. Intreagä aceastä productie, ilustratä de Boccaccio. de Ariosto, de Rabelais sau de Cervantes. se deosebeste de toatä literature ante- rioark de literatura evuluf-mediu, printr-o cunoaftere znult mai adina a omului, prin cimpul ei de observatii asupra sufletului individual si a societAtil, incomparabll mal infirm.

Drama shakespeareani apare In cimpul acestei revolutii literare. Niciodatä, de cind scriitorii lncepuser sA aerie teatru, nu se aruncaserä sonde atilt de al:11nel In sulletul omenesc. Shakespeare pricepe omul din bazele lui somatice. Träsilturile corporale, temperamentale, flake, devin elemente ale caracterelor si, din acestea, decurge actiunea dramelor. Conjuratia lui Brutus $ i Cassius, In lutiu Cezar, este un fapt al vechei aristocratii senatoriale impotriva dictaturii partidului popular, dar aceastä conjuratie este WI- jinitä de temperamentele celor doi conju- rali, de melancolia lui Brutus, de irasci- bilitatea lui Cassius, orn uscaliv,concentrat

amar. Faptele de groazä ale lui Richard III provin din diformitatea lui corporalä si din resentimentele pe care aceasta le brezeste In sufletul säu. Shakes- peare pricepe, ea nimeni aItul inainte, Intreaga complexitate psihicä, imbinarea notelor contradictorii in acelasi caracter, ca de pildä cruzimea bestialä, inaltul simi cavaleresc al onoarei iubirea cea mai delicaM in Othello, ura nestinsä $i tan- dTeta paternä in Shylock. Toti poetif tre-

cutului zugräviserä caractere unitare. structuri dominate de o singurä pasiune. Shakespeare prezintä omul interior de- vastat de lupta tendintelor lui contradictorii. Aceasti Imprejurare permite sä zugräveascä nu numai un orn static, acelasi in toate manifestärile sale, dar caractere In deverdre. evoluind intre poli opusi, ca Timon, care de la extrema bona- mie generozitate ajunge la mizantro- pia cea mai neagrá. Adincl si färä precedent este la Shake.speare intuitia li- liatiilor afinitätilor intre caracterele aceleiasi familii. ca in Regele Lear, uncle fiecare din fiicele acestuia, Gonerill si Regan pe de o paste, Cordelia pe de alta. Intrupeazä cite unul din aspectele flrii tatilui : orgoiiul lui abuziv de mare feudal. adincirnea simtirii lul umane a- rea I se limpezeste pinä la urmä soarta plink' de suferintä a multimilor ornenesti. Poetul stie sA uzmäreascl alternanta Trio-

tivelor, felul uimitor al succesiunii lor, ca d. p. in scene certei dintre Brutus si Cas- sius (luliu Cezar. IV, 3), uncle minis urcä Rind ta paroxism. dar cade apoi, se Isto- vote prin excesul et si se transformä In indulolare. In iubire prieteneasa Mamie psiholog cunoaste multiplicitatea de planuri ale strueturil morale a omului $ i in-

vazia spre supralatä a celor mai adinci dintre acestea : vointa de putere a lui Macbeth evocatä din sträfunduri, devenitä constientä de sine, apoi obsedantä, tira- nicA devastatoare. Observatia poetului se opreste, uneori, in fata aspectelor ere- pusculare ale constiintei, cunoaste fenomenul sugestiei, vorba aruncatä in treacät lui Brutus $ i care prinde rädäcitii in cugetul lui, trezindu-i ambilia, simtul räs- punderii istorice ; cunoaste descrie visul, deliruL halucinatia nebunia. Zadarnie am cäuta, in intregul trecut al literaturii, o materie de observatii asupri omulul. la tel de bogatä, exacta adincä, cum este acela a caracterelor lui Shakespeare. Poetul englez rimine cel mai mare psiholog al literaturii universale, pinä la acel care Ii seamänä mai mult prin puterea lui scormonitoare, prin raza de Iuminä arun-

www.dacoromanica.ro

150 TUDOR VIANU

catä asupra laturilor ascunse i contradictorii ale sufletului : Dostoeuski. Dar lucrul n-ar fi devenit posibil färä marea faptä care a dat un nou scop literaturii in Renastere, transforrnind-o intr-un instrument de investigatie i cercetare a omului. Vastitatea i profunzimea at- noasterilor lui Shakespeare constitue manifestarea unui poet al Renasterii, al celui mai gnsemnat din aceastä epock

li uneste, in fine, pe Shakespeare cu epoca sa, Intelegerea litiosolicä a yield. Sensul spiritual-istoric al acestei epoci a fost acela de a Inlocui vechea perspectivä teologici asupra himit cu una formatä in reflectia filosofici si In cercetarea stiin- tificä. Cultura spirituali a lumii a fost condusä, veacuri de-a rindul, de bisericä

$ i de Invätätura ei. Incepind Insä din se- coluI al XV-lea si, mai !nth, In Italia, spare tipul unui cugetätor liber, care tsi extrage Indemnurile din libera speculatie a filosofilor antici, substitue autoritätil cercetarea, pe aceasta o duce pinä la punctul in care poate Inlocui vechea imagine a universului cu una nouä, pusi de acord cu datele observatiel ; descoperá simtul critic in compatia vechilor manuscrise, dintre care she sä aleagä pe cele autentice, aplicä aceastä metodä chiar textelor sacre, garantate de bisericä. Figurile reprezentative ale acestei vremi sunt Coper- nic, Giordano Bruno, Lorenzo Valla, Gali- leo Galilei. Montaigne $ i Lodovico Vives. Shakespeare apartine aceleiasi linii a cu- getärii descätusate, In rebeliune fati de dogmatismul anterior. S-au grupat uneori locurile din dramele lui Shakespeare care ar putea reface doctrina filosofidi a poetului, desi Intr-o creatie obiectivä curn este drama, ideile nu slut ale poetului, ci ale personaje!or lui. Totusi cind expresille acestor idei apar In írnprejuräri dud personajele arunci priviri Iarg cuprinzätoare asupra vietii, nu putem sä nu auzim In ele glasul Insusi al poehdui, mai ales (lei ele nu sunt contrazise echilibrate de alte idei. S-a aritat astfel cä mai toatä materia de reflectie a dramelor shakespearene, mai ales In epoca medie a creatiei

poetului, reprezintä punctele de vedere ale unui scepticism radical, uneori ale unui nihilism desnädäjduit, care nu recunoaste nid o lege morali In lume. Viata este o poveste istorisiti de un idiot, firä nici un sens" reflecteazI Macbeth (V,1) cind pri-

mete vestea mortii reginei. Nu poate vorbi asa de oft un am care a pierdut dice cre- dintä, cineva care se gäseste In paroxis- mul crizei ;morale. Putern oare nädäjdui o restabilire a echilibruhd moral al Iumil In viata de dincolo de moarte ? Nu stim insä nirnic despre ce se intImplä dupá aceasta

numai nesiguranta noasträ cu privire la thirnurile din care nimeni nu s-a în- tora, prelungeste existenta mizerabili a omuiui (Hamlet, III, I). Astf el de reflectii intr-o opera' poeticä at- fi fast cu neputintl, In Anglia, cu un secol mai de vreme. Pre- zenta lor In ciperele lui Shakespeare se explicä prin valul de ateism care se re- varsä asupra Angliei, la sfirsitul secoluluf al XVI-lea, ca o expresie a luptelor Im- potriva catolicismului $ i a unora din in- fluentele materlalismului mecanicist, tn felul lui Pornponatius, absorbite In aceste

.frnprejuriri. Rationalismul filosofic, intr-o prima forniä a luptei lui antidogmatice, cunoaste astf el de manifestäri nihiliste. Pia chid sä recunoascä o alti ordine semnificatie a lumii, revelate de ratiune, lopta antidogmaticä impotriva vechifor credinte, tägädueste orice ordine orice semniffcatie. Momentul acesta poste fi identificat intr-unele din dramele lui Sha- kespeare.

Apare apoi un scepticism mai blind, care nu desnädäjdueste, dar care rämine agnos- tic. Nu putern cunoaste nimic, fiindcä nu putem iesi din iridividualitatea noasträ. Orice cunoastere se formeazi In raport cu felul intereselor, al dispozitiilor, al pasiunilor noastre, Din aceastä pricinä se iveste extrema varietate a opiniilor, a gusturilor, a legilor, a moravurilor omenesti. Este momentul reprezentat de seep- ticisrnul lui Montaigne. Opera acestuia tradusä In englezeste de Florio era cititi in cercul prietenilor lui Shakespeare $ i cu sigurantä de acesta insusi. Critica a sta-

www.dacoromanica.ro

SHAKESPEARE CA POET AL. RENAUERII 151

bird diferite locuri paralele intre dramele lui Shakespeare si Essais-urile lui Mon- taigne, recunoscute astfel Ca niste izvoare ale celor dintii, and, in scena dintre Hamlet si prietenii di, Rosenkranz si Gülclenstern, acestia refuzä, din prudentä curteanä, si se asocieze observatiei d ..Danemarca este o inchisoare", Hamlet le rispunde Atunci, nu este pentru voi ;

pentru ci in fond nici un lucru nu este bun sau räu ; gindirea noastri it face de un iel sau altul. Pentru mine este o inchisoare", S-a pus In paralelism aceastá reflectie a lui Hamlet cu aceia a lui Mon- taigne (in Essais, I, XI) : Ceea ce numim räu sau suferintä nu este nici räu nici suferintä ; .numai reprezentarea noasträ le di aceastä calitate". Reflectia lui Hamlet este deci tiple montaignanä. and Hamlet cugetä cu melancolie la soarta stipinito- rilor, deopotrivi cu a celor mal umili cer- letorl, in momentul cind, prin moarte, in- trä deopotrivä in ciclul material al naturii, in gura eroului lui Shakespeare apare o

figurä de stil imprumutati lui Montaigne :

Regele gras si cersetorul slab stilt numai dotat minciri (pentru viermi) ; clouts'

feluri pentru o singurä masts" spune Ham- let (IV,3), ca si Montaigne: Inima trupul unui mare impirat triumfator, iati dejuriul unui mic vierme". (Essais, II, 121.

Nu vom reproduce toate textele paralele ale lui Shakespeare st 'Montaigne. Critica a obtinut de mult dovacla ecouriior filo- sofului francez in operele lui Shakespeare. Scepticismul acestuia, format In practicarea izvoarelor arnintite sau pe orice alti cale, este un alt aspect al unei gindirl descätusate, dar care n-a atins Ind Jere- nul unor noi certitudini filosofice si morale

Dar dad nu putem cunoaste nimic, clad despre lucruri stim numai cum ne apar. nu cum slut ele In realitate, nu cumva viata este o fluzie inconsistenti, ceva ca un v1s sau ca o reprezentatie de teatru ? Poate ca moartea nu este altceva decit trecerea dintr-un somn In altul. Numai teama de visurile care ne pot apirea, atunci cind lepidäm apäsarea pämintului, ne sileste

sA räminem lmnititi i sa lasam mizerla si Imbitrineascr (Hamlet, III, 1) In Cum ad place (II, 7), Ducele, care si-a pierdut tronul si träeste acum in pädurea Arde- nilor, reflectead cu melancolie la jocul oamenilor pe marele teatru al lumii. Jack meIancolicul Il corifirmä : Da, lumea-ntreagi este doar o scena". In Visul unet nopll de yard, personajele stau sub vraja lui Puck, care le-a incurcat mintile $ i le face si se insele asupra obiectului iubirii lor, pe care II percep de altfel cu deplinä inselare : frumoasa Titania giseste IncIntitor si Imbrälisead cu f oc pe un ins cu cap de migar. Nu cumva sintem tot timpul prada unor astfel de iluzii ? In Scorpia Imainzitd, un biet betiv, Sly, este transportat, in timpul somnului, in palatul unui duce si este facut sä creadä, la des- teptare, cä el este ducele cl i se cuvin semnele de respect si rasfaturile cu care este Irsconjurat. In Regele Lear, Edgar II

face sä creadä pe bietul lui tatii orb, Li- cindu-1 sä alunece de pe o piaträ, ci a cäzut de pe stincile inalte dela Doover. Imaginatia se substitute tot timpul reali- tatil. In Furtuna, Prospero pune la cale, Kin arta lui vräjitoreascä, o mascaradä a spiriteIor aeriene, pe care apol, o irisi- peste. La fel se intimpli, reflectead Pros- pero, cu vista intregii lumi ; Sintem lä- cuti din aceeasi stofä ca visele noastre scurta noasträ viati este Inconjuratä de somn" (Furtuna, IV, 1). Comparatia vietii cu teatrul i cu visul a fost un motiv literar care, apärut In antichitate, a cunoscut o Intind difuziune in Renastere. Istoricul acestui motiv a fost fäcut de mai multe ori i eu insumi am consacrat o scurtä cercetare temei lumea ca teatru. Faptul cä aceste motive revin alit de des in Renastere, la Marsilio Ficino, Ia Eras- mus, la Vives, pinä sä gäseascä mari in- trupäri literare la Shakespeare $ i la Cal- deron, se explicä prin acelasi scepticism care se instalead tn gindirea Renasterii, atunci cind refiectia iilosoficä, inlocuind vechile dogme ale bisericii, produce o crizä a tuturor certitudinilor, sentimentul iluzionismului universal.

www.dacoromanica.ro

152 TUDOR VIANU

A rämas oare Shakespeare totdeauna la pozitlite scepticismului ? Gindirea filosolicä

marea cucerire a Renasterii, nu i-a oferit niciodatä terenul solid al unor certitudini ? Ca atItea alte mari spirite ale Re- nasterii, nutrite in Intelepciunea antichitätii, Shakespeare intrevede posibilitatea unei reforme a emului si a societätii, prin apropierea lor de norma naturii. In Flo-tuna (II,7), Gonzalv intrevede posibilitatea altei lumi, liberii de egoismul societätii din timpul säu färä bogätii i saracie, färä servitori, färä contracte i mostenire, färä impartiri ale pämintului, färä arätätoare de drumuri, färä cimpii cultivate si fiirá pod- gorii, fárä gnu, vin, ulei, metale i lärä mestesuguri" : omul revenit la starea de na- turä. A fast semnalat un pasaj din Mon- taigne (Essais, I, 30), care cu.prinde aceia$ evocare in aceleasi forme, cu aceleasi cuvinte. Este una din utopiile fait de free- vente in Renastere, deopotrivä cu acele ale lui Thomas Morus, Campanella, Bacon. In- teresant este la Shakespeare nu conlinutul utopiel sale, ci indemnul de a lantaz a uto- pia, ca o expresie a dorintel de reforme, atit de car acterlstick pentru culture meld a timpului. Pink' si se lumineze o alti

pusä de acord cu ratiunea omului, poetui intrevede un am regenerat prin viata in mijlocul naturii, departe de fastul si crimele curtilor, Este, in Cymbelin, cazul fralilor Belarius i Gauderius, crescuti In pustietate $ i care au devenit oameni drepti

puri, viteji lubitori de oameni. Shakes- peare intrevedea deci posibilitatea reformei omului In adincime ; dar, pentru aceasta, nu poate recomanda alkeva decit retragerea din corupta societate a timpului säu. Tipul omenesc pe care poetul il pretueste ping la urrni mai mutt, pentrucä de el se pot lega sperantele lui cele mai bune, nu mai este cavalerul, omul de arme, personajul reprezentativ al feudalitätil. intoemai ca Ariosto $ i Cervantes, Shakespeare infä- tiseazä odatä pe ornul feudal in versiunea lui ultimä, degeneratä caricatur all. Este Falstaff : aventurier al cimpurilor de häti- lie, pe care Indräznim sä-1 comparäm cu Orlando cu Don Quijoiv, numai pentru cä

manifestä, in poetul lui, aoelasi atitudine criticä falä de idealurile cavalerismului, evidentä Ia Ariesto si la Cervantes. Figura umanä pe care Shakespeare o pretueste mai mult este cugetätorul Prospero al Fortunei, magician ca atiti oameni al Renasterii, dar care In cele din urmä re- nuata la practicele magiei hotärli sä nu mal foloseascá cleat puterile mint:i si inimil lui, libereazä pe Ariel, slujito- rul lui supra-natural. Sufletul lui Pros- pero s-a Inältat, nu mai cunoaste ura impotriva vechilor lui persecutori, nu mai foloseste impotrivä-le vräjitoriile lui,

purificat prin suferintä prin cugetare, adreseazä lui Alonso, regele Neapolului, indemnul care aduce concluzia tuturor ex- perientelor lui Gindeste bindle fii senin l" (V, 1), un Indemn care ar fi putut si fie pronunlat de multi MO urnanisti al RenEqterii.

Cistigul cel mai de seamä al liberei cu- getiri shakespeareane este insä adinclmea cunoasterii omului in opera sa. Iacob Burc- khardt, istoricul Renasterli, a exclamat odatä : Inchipueasa-si cineva ce ar fi devenit Shakespeare sub un vice-rege spa- niol In vecinitatea Sfintului Oficiu la Roma, sau inchipuiasci-si-1 in propria lot tarä, citiva ani mai tlrziu, in epoca revolutiei engleze. Acest efort a! inchipuirli, cerut de Burckhardt, ne duce la concluzia cä, In acele momente, Shakespeare n-ar mai fi lost Shakespeare. Pozitia spiritualä a acestuia a lost determinatä de acel moment unic, In care, prin ivirea anglicanismului, catolicismul isi pierduse pozitiile, In timp ce puritanismul nu $ ì le cistigase Tuck In acest moment de relative libertiti spirituale a putut sä se desvolte un spirit de

lärgimea orizontului si de profunzimea tuitiilor morale ale lui Shakespeare. $i aceastä pätrundere atit de scormonitoare in sufletul omenesc, aceastä vastitate adincime a cunoasterilor lui morale poartä In ele mesajul cel mai important al poetului. Prin Shakespeare toate natiunile care s-au deschis influentei operei lui, tntreaga omenire a devenit mai lucidä, mai clarä

mai adincä In Intelegerea omului. Cu-

www.dacoromanica.ro


noasterea mecanismuiul pasiunilor, a tuturor motivelor active in sufletul omenesc si a diferentierilor individuate ale acestuia, au fäcut pregrese enorme prin drama shakespeareanä. Luciditatea moralä supe- rioarä aduce neapärat o desvoltare a Min- patiei umane. Fautatea este adeseori un efect al Ingustimii mintii, dupä cum iubirea de oameni activä creste din lärgimea de orizont a omului luminat, din puieraa pä- trunderii lui In sufletul semenului. Acest suflu al unei Intelegeri superioare adie prin toatä opera lui Shakespeare si transmite cititorului $ i spectatorului lndemnuri citre comprehensiune $ i bunätate. Recu- noastem aci mesajul suprem at lui Shakes- peare, un mesaj fäcut posibil prin orien- tärile de culturä ale Renaster ii, aduse de el, de marele poet, la forma infloririi lor supreme.

Shakespeare este un poet al Renasterli prin tematica operii lui, prin motivele si izvoarele folosite, prin noul rol dat liters- turii, grin libertatea lui spiritualä. Astizi el ne agare si drept cel mal mare poet al acestei epoci, nu numai Mudd nimeni nu-1 depäseste in comprehensiune umanä, dar fibula nici un alt poet al aceleasi vreml nu pistreazii actualitatea lui. Ariosto si Tasso, Rabelais si Cervantes au lost desigur mari poeti. Idila si humorismul lui Ariosto, melancolia si suavitatea lui Tasso, vigoarea veseliei lui Rabelais, idealismul moral al lui Cervantes sint träsäturi c.are ne vorbesc adinc $ i ne subjugi In operele

lot.. Shakespeare Intruneste aproape toate aceste träsäturi si le adaugä ceva. Gäsirn in dramele lui Idila cea mai delicatä, in scene ca acele din Cum vd place, din Po- vestirea de iarnd, sau din Furtuna. Suavi- tatea poetici aplicä pecetea ei pe creaW ca Romeo 0 1 ulleta, sau lasul unei noPli de card. Tonul melancoliei celei mai pi- trunzätoare se degajeazä din figuri ca Jack, ca Hamlet, ca Brutus. Comicul viguros in Falstaff si Petrucchia nu este intru nimic mai prejos aceluia al lui Panurge satt Fratele Jean af lui Rabelais. Numai idealismul moral al lui Quijote rämtne ca un pisc solitar, fail asemänare. Dar nici Ari- osto, nici Tasso, nici Rabelais, nid Cervantes n-au creiat figuri tragice ca Regale Lear, ca Othello, ca lady Macbeth. Tragismul ar fi lipsit Renasterii, clack' n-ar fi existat goal englezi ai secolului at XVI-lea si, in fruntea tuturor, Shakespeare. Apoi toti ceilalti mari scriitori ai Renasterii nu-1 ajung pe acesta In ceea ce am incercat a aräta aici in atîtea feluri : cunosterea lui de oameni. Din aceastä pricing toate celetalte marl opere ale Renasterii dateazd, apar oarecum !imitate in influenta lor asupra noasträ, in limp ce Shakespeare este purtat victorios citre noi prin comprehensiunea lui umanA. Si fiinda iesit din toatä munca de culturä a secolelor umanismului, Shakes- peare intruneste in sine toate firele poetice ale vremii sale si le incununä grin cunoastere si omenie, cred cä-1 putem numi eel mai mare poet al Renasterii.

www.dacoromanica.ro

AL. NEU

LLICRARI MONOGRAFICE

Este inutil a discuta clespre necesitatea utilitatea monografiilor de istorie lite-

rarä. Toti scriitorii impontanti i uneori chiar cei de al doilea ordin din toate lite- raturile au flout sau vor face obiectul unei cercetari smänuntite asupra vietii i ope- cei for, menite a satisface interesul maselor de cititorl, prawns i curiozitatea specie-

Faptul cl in literatura noasträ aclualä se acordä o atentie sporitä monografiilor de istorie literara este motivat de traditie ca §1 de ideea de progres In genere. In Iiteratura noasträ s-au mai flout monografii, unele chiar excelente, care ar trebui reconsiderate si retipärite. Allele pot II luate ca bazä pentru cercetäri alo1

In lumina conceptiei marxist-leniniste. Acest lucru s-a si incercat in olteva cazuri. dintre care unele vor constitui i analiza acestui articol. SA pornim de la citeva observatii de ansamblu.

Mai intii se constatä cal nog autorl de monografii evitä a desparti didactic" viata scriitorului considerat de studiul operei sale. Duna I. Popper. autorul mo- nografiei George Colbuc (E.S.P.L.A.,1957) metoda tratärii separate a celor doug compartimente este pur si simplu meta- fizicA", Viata unui artist, chid nu este obiectul unei cercetäri independente - zice monografistul prezintä interes mat ales in mäsura in care explicä opera ; dar atunci ce rost are in cadrul unei monografii o biografie omogenä, dacä momen- tele ei semnificative vor trebui reamintite ori de cite ori se va impune stabilirea de

raporturi cu anomente ale creatiei ?" Uni- ficarea biografiei ou analiza operei ar fi asa dar o chestiune de economie a monografiel. Ce se intimpll Ina cu acei seni- tori a aror biografie oste mal important* dealt opera, ca de pildä N. Bncescu, chid istoricul literar este silit, prin natura 1u- crurilor, sä nareze viata independent? I. Popper nu pare a combate principiat o astf el de intreprindere. Ea este combAtutá practic de AI. Dims In monografia sa despre ilieca Russo (E.S.P.L.A., 1957), In care "fats autorului Gintäril Rominiel" taste sistamatic expusä odata cu cercetarea operei, desi Alecu Russo e, dupi pArerea noas- trä. until din scriltoril In chip evident ne- realizati, ce nu si-au daf intreaga mäsurä banuitä si al cäror destin literar trebuie sugerat, ca In cazul lui BAlcescu, in primul rind biografic.

Pirerea noasträ este cä unii scriitori se preteazi mai putin la o reconstructie bio- graficä, altii mai mult. Depiride de intuitia istoricului literar, sprijinitä tatdeauna pe documente, de a separa sau nu viata scriitorului, destinul säu, de opera sa. G. Cäli- nescu a demonstrat In 1955 cä se poate face biografia -lui N. Filimon si a lui Gr. Alexandrescu. I. Vitner a publicat in 1956 o reconstituire biograficä a lui C. D. Gherea. Editura Tineretului are o colectie destinatA biografiilor unor oameni de searnä. Prin.] unmare nu .inteleg de ce despärtirea vitii unui scriitor de opera lui ar fi din principiu un procedeu metafizic.

Biografia unui senator are de scop sä

www.dacoromanica.ro

LUCRARI MONOGRAFICE

adune la un loc o serie de date, de obicei risipite, In scopul de a adiuga la imagi_ nee oferitä de opera, un portret autentic al omului, o fisä moralä. Aceasta e bio. grafia de tip sainte-beuvian, Prirnejdia de care e pinditä a astfel de intreprindere e aceea de a romanta, de a complecta In mad arbitrar cu inchipuirea stirile spre a trage concluzii te pot avea o justificare in sceneria epicä, dar nu sint Incuviintate de nimic. Scriitoral este in anume sens totdeauna un erou exemplar si biografia a avut inc de la Plutarh tin interes edu- cativ, totusi numai In foarte rare cazuri eroul de biografie, nerepetabil, poate de. veni erou de roman. Eroul de biografie este singular, existent o singurä data in istorie, pe cind eroul de roman este tipic. reprezentativ pentru o intreagä categoric de indivizi, variabilä dupä timp si loc si care se repeti istoriceste la ininit. Sha- kespeare e unul aingur, dar Othello, Jago. Romeo si chiar sl Hamlet renasc mereu. Caragiale este unic, dar Catavencu, Tipä. tescu. Trahanache, Conu Leonida, repre- sentind fiecare sintetic o categorie moralä $i sociall, slnt multiplicati in orke moment, exista etern.

Sä nu se creadä ca vorbesc aci de tem- peramente Inäscute, excluzind influents factorilor sociali In existenta eroilor de biografie. Explicarea artistului prin clasa sa este obligatorie In orke biagrafie, cu conditia sä nu cdem in socialogism vulgar, interzicind scriitorului vederi ce depasesc mentalitatea elasei din care face parte. Biografia, ca si studiul propriu zis al operei, este o lucrare de istorie literar si in acelasi timp de criticä, fiind conve- nit ca istorie literarä Bea un punct de vedere critic este cu neputinta.

Analiza unei opere literare, a operelor unui scriitor, nu poate fi Intreprinsä de istoricul literal- care nu e si oritic. De altfel nimeni nu poate fi critic dacii nu e $i istoric literar. dec nu are perspectivä istoricä In formularea judecätilor sale $1

dad nu e capabil sä inscrie fenomenul literar analizat in serii istorice. Nici o operä literarä, erica de importantä, nu

155

poate fi considerat in sine, ca o aparitie imprevizibii, izolat, $ 'i care nu suport nici o comparatie. Istoria literarä demon- streazä cä Eminescu eanticipat de Alecsan- dti, Bolintirieanu, Muresanu etc., c opera sa beneficiaz de temele romantismului german, izbutind a se ridica prin efort creator la universalitate, in familia marl- lor poeti romantici ai secolului säu, deter- mmind totdeadat in literature romiaa un curent emine.scian, o traditie oultivatä pine' in prezent (Arghezi, Beniuc). Evi- dent istoricul literar, cunoscätor de date. fire spirit critic, nu poate iliCi el explica fenomenul literar, dacä e lipsit de capacitatea de intenpretare, de intuitia operei de arti $ i de putinta sugerarii ei prin imagini. Istoricul literar inregistrator de documente va oferi in cazul cel mai bun simple oronologli $ i bibliografli, criticul farä exercitiu istoric, va face interpretäri riscate, suspecte de diletantism. oricit ast. fel de interpreted ar fi prezentate ca eseu".

Cu aceste scurte preliminarii, trecem la recenzarea ceior (loud pomenite rnonogra- fii din anul trecut.

Monografla lui I. Popper despre George Cosbue nu este a reluare a studiului din 1951 despre acelasi poet. Acel studiu - autorul insusi recuripaste - era o lucrare .,cariata, ca si multe alte cercetari de istorie literarA apärute pe atunci, de ceea ce se numIte in mod curent sociologism vulgar". De fapt nu acesta era singurul viciu, ci incä multe altele, actualizäri fortate, stil gazetäresc, confuzii, destule erari. Poeziile erau mai intii rezumate in prozä, apoi urrna o exclamatie de reconsiderare. De pildi in legaturä cu poezia Faptul zile` :

Cit de puternic vibreaza el (poemul) astazi, in sufletul acelora care, pe pmin- tul patriei noastre, cuceresc tot mai deplin bucuria vietii libere, in elanul impetuos at muncii in uzine $ i saritiere, pe ogoarele gospodäriilor collective 1"

Sail: ...Si dacä George Cosbuc a conceput na-

ture ca o fortä supremä in univers, citin-

www.dacoromanica.ro

156 AL PIRU

astäzi, dud pornirn la infiptuirea pla- nului de electrificare a -WU noastre, prin folosirea resurselor naturii, noi stint sä a- legem ce e prelim in conceptia poetului, stim sii pretuim mai bine rezervorul urias de forte, ascuns tri simal firii, muncim eu mai muitä rivni pentru a-I tmb linzi tri slujba bunei stäni a intregului popor..."

In CrAiasa Zinelor" Cosbuc ne iniätisa - in viziunea autorului un flkäu smecher" care stie sä speculeze inocenta fete!" ; tri Nunta Zamfirei" poetul a procedat ca un maestru de balet constiin- tios", iar ,,Pe munte" a dat o descriere a furturnii la fata locolui ca intr-un reportaj radiofonic", Ritmul din versurile: Avea lleana ochi de soare..." era socotit trohaic, iar in versurile: ,,Voi, lasi dätätori de prunci..." se vedeau sMtärete dactile".

Noua carte a lui I. Popper este asa de deosebitä de prima, !nett pare scrisl de altcineva. Din vechea monografie nu s-a Tel.inut aproape nirnic, doeumentatia este mutt imbunitätitä, analizele ficute in tn. tregime din nou. Volumul a crescut de la 200 la aproape 600 de pagini.

Intentia monografistuluf a fost de a de- lini de astä dati destinul artistic" al lilt George Cosbue, adicä Hide de dezvoltare a acestuia pe toate plariurile in raport -cu toti factarit care au determinat-o", sensurile eturabile pe care le-a dobindit pentru literature unui popor pentru lite- -ratura universalä"

Am comae o mare nedreptate dacä n-am recurnoaste cA tn multe privinti scopul a lost atins de autor, färä ca noua monogratie, cu tot numärul ei impresio. nant de pagini, sä depäseasci substantial ceea ce a seris despre G. Cosbuc C. D. Chere.a lii, Poetut färänimil sau G. CA li-

nescu In Istorto literaturii romlne. Ti lipseste lui I. Popper capacitatea de

selectare a materialului factologie, ace] spi-

rit de sintezä care se opreste asupra pro- biernelor esentiate, puterea de a domina laptele $ i de a reconstrui personaaitatea soriitorului din elementele fundamentale ale opera

Cosbuc este un poet : tin amestec de maturitate copilärie, de rafinament naivitate, de culturä fortä elementará läräneascr, dar nu este prozator, nu este filolog, nu este foictorist e un traducA. tor onest. färi a recrea traducind (in a- ceastA din urniä privintä G. Murnu ti este indiscutabil superior). In nici un caz pu- blicisturl Casbuc care redacteazä la o. re- vistä popularä rubrica Vorba äluia" nu este tot una cu Cosbuc autoruf poemelor Nunta Zamfirei" i Moartea lui Fulger". Analizele monografistului Mute in acelasi plan se strädulesc ou o mare $ i inu- tilä cheituialä de energie sä dovedeascä contrariul.Totusi, pentru orice critic, tit de cit inteligent este limpede ci G. Cosbuc nu e un Ion Pop-Retegarml oarecare, nici un Tudor Pamfile nici un Ion Gorun Dimpotrivi, poetul avea constiintä antis- ticä desi ar fi putut s-o facä, nu 0-a adunat niciodatä Yu volt= poemele din tinerete (tipärirea acestora in trel volume se datoreste cunoscutului necrofor literar Octav Mink). Era satisfkut Cosbuc de traducerea Divinei Comedii (care a apärut postum) $ i a Odiseti (care n-a a- pärut plat astizi in volum) ? Citne ar putea spune? A considera aoeste opere altele de o valoare egalä eu opera propriu zisä a poetalui mi se pare o nedreptate nemeritatä de Cosbuc.

Caracterul oronologic descriptiv al mo. nografiei lui I. Popper se deduce $ i din Whit-fie capitolelor : I. Beatianul" Cosbuc; II. Anii eel mai roditori III. Lupta vietti; IV. PArnintul uitäril; V. Scutul timpului. Autoruil se ridicä înipotniva separärii me- tafizice" a formei de continut $ i deci a tratärii operei sub raportul continutului. deosehit de analiza stilistia. De fapt a- cest principiu rämine in practici un simplu deziderat, cki autorul e sUit tot* a separa, de cite art analizeazA opere partiale, fondul de formi, din necesitate logicä. Si chi& dacä nu se fac capitole independente despre idile, balade, poezii erotice, poezii descriptive, poezil patriotice i peezii de revoltä socialá, aceste grupäri, oricit de dispersate ar fi din

www.dacoromanica.ro

LUGRARI MONOGRAFICE 157

cauza cronotogiei, pot fi ghicite de-a lun. gul monografiel

0 singurä obiectie de anal-runt. A descoperi humor rabelaisian in parodia Un Pipdruf modern sau in butare wilco! contra superstilillor este cu totul fortuit. Cosbuc nu e un autor rabelaisian. Inriuri. rea lui Dante asupra sa (insistent unmä- ritä) este de asemeni neconoludentä. In general dupi ce citesti monografia lui I. Popper, foarte utila ca material I plinä de sugestii In detaliu, simbi nevoia de a reCiti pe Gosbuc * a recompune alit bio. grafia, cit i snal ales studiul asupra ope. rei, care in luorarea de fats se pierde intr-o expunere färä un fir cilAuzitor, intr-nn dedal de exegeze prolixe. Nu-i exclus, ca dupa epuizarea actualului volum, autorul si refacli studiul alu, cä com- punA o a brela monografie despre George Cosbuc, mai ptgIn vasti tn intindere mal adînci in slated.

Al. Disna este intre altele autorul tuiel World: Cei mai rodnici ant ai lui George Cognac (Sibiu, 1938) care pare a ff modelui capitolului Anil cei mai roditori" din monografia lui I. Popper. Constatlin ci in noua lucrare despre Alecu Russo se aflä un capitol Intitulat Cel mai rodnicl ani". Aci se analizeaa in ceva mai mutt de o sutä de pagini operele principale ale lui Alecu Russo, Cintarea Rominier, Cugetäri" si Amintiri". Alte 160 de pa- glni cuprind biogralia scriitorului si con. sideratii asupra celorlatte opere care, cu exceptia Sovejei", stilt de fapt niste artl- sole (La pierre de tilleul" si Le rochez du corbeau" ant douä scurte insemnäri de cAlatorie).

Dad linem seaana d monografia pre Alexandru Russo (ed. II, Buc., 1930)

a lui Petre V. Hanes e astäzi invechiti atit din punct de vedere al conceptlei, cit sl din punct de vedere al infotanatiei, lu. crarea tut Al. Dina este de sigur bine ve- nitä. Autorul a pus la contributie in spe. cial cercetärile arhivistilor de la lasi (Tr. Ichim, Gh. Ungureanu, C. Turcu), walk opinii orifice (G. Cilinescu, Tudor Vianu, $erban Cioculescu) i a flout

investigatii pro.prii mai ales cu privire la familia scriitoralui.

Gursul rnonografiei lui Al. Diana este- acesta : In primele cinci capitole ni vorbeste despre obirsia j pänintii lui Aleca Russo, despre copiläria i anii sIi

de invätaturä in Elvetia si Austria $ i despre intoarcerea in tarä. Patruzeci de pagini de biografie propriu zisi. Urmeaza apoi capitole despre opera $ i vialä In continuare, alternativ : primele scrieri, ase- soratul la Piatra, In preajma .t in timpul xnicárii din '48, sorierile epocii revolutionare, exilul, Intoarcerea la lai, cei mai, rodnici ani, colaborarea la Steam Du. nArii", moaatea. In fine zece pagini de. sintezä asupra operei : contributia scriito. rului la propäsiirea literaturii nationale,

Am obiectat ma de la Incept asupra acestui mod de prezentare a tuf Aiwa Russo, din urmätoarele motive:

Cea mai importantä parte a operei lu) Alecu Russo este memorialisticä (cele doul insemnäri de cillittorie pomenite. Soveja", rnulte pagini din studiul neterminat Cugetäri", .neterminatele Amin- tiri"). Din aceastä parte a operet se putea reconstitui o interesantä blografie %. SCrIL torului, un portret al revolutionarului pa- soptist $ i al moralistului de finä ironie care a fost Alecu Russo, mort alit de titär, la patruzeci de ani, cu opera abia Inceputä. Biografia aceasta existä In monografia lui AL Diana, dar este, dupA parerea noasträ, abia Inseitatä, nefinalizatk insulicient oonfiguratA, sfärimati de con- sideratii asupra mAiestriei artistice" a operelor literare asupra autorului ca lingvist. 0 biografie astfel intoc- mill nu se retine $ i pare chiar superfluä prin mullimea aminuntelor, oare, Uri in. doiali, nu gat toate de aceeasi valoare pentru Intelegerea operei (unele sint lipsite de orke vaIoare In acest sens). Ros- tul unei adevärate biograiii orifice este dimpotrivä de a da o semnificatie odd- rei irnprejudri cunoscute din viata torului, toate detaliile prefigurind destinul exemplar, Alecu Russo se asearnfini cu 13äfcescu prin credinta In fort& ratiunii

www.dacoromanica.ro

158 AL. PIRU

si se deosebeste de el printr-un spirit con- ternplativ, sentimental. si dacret. Avea ceva din revedile unui promeneur soli- taire", din demnitatea jignitä a unui Sil. vio Maio() $ i din rnesiznismul cärvunari- tor, dovadä sirnpatia iui pentru Ionicä Täutu.

Al. Dima nareazä constiincios evenimentele vieii lui Alecu Russo; informin. du-ne ci a murit de troahnä" (ironie a actelor oficiale I) si fäcindu-ne si asis- täm la Inmormintarea lui. 1nsä aceasta nu explicä Gintarea Raminier si nu are ce cäuta intr.o monografie care nu are

miezul ei drama unui destin. Reproslnd deci inciodatä monografis-

tului de a fi amestecat naraTiunea vieii cu analiza operei,.observ cä infra cit pri. veste aceasta din until, metoda (oronolo- gicä) nu ni se pare cea mat potrivitä. Aci era cazul de a prezenta pe Russo intr.un

capitol ca poet (analizind Gintarea Ro- miniei") intr.un all capitol ca polemist sau parnfletar, cäci asta e in primul rind Russo, iar nu un sirnplu gramarian" ori indrinnätor cultural, cum ni-1 prezintä manualele de scoalä. Nu vreau sä spun cä cele douä laturi ale personalitätii lui Alecu Russo n-ar fi studiate in monografie, dar nu sint puse in evidenti Tn mod special, nu gilt subliniate, asa cum nu e suficient valorificati latura memorialis- Ha, cea mai insemnatä in activitatea scriitorului. Lucrarea lui Al. Dhna este esuditä, corectä in exegeze, cu atentie ela- boratä, severä in totul; ii lipseste insä aripa fanteziei critice, viziunea de sus a o-

mului operei, savoarea expuneril. E e lucrare foarte (folosind chiar instrumentele et-Mod stlinjifice), nu o

operl literarä, de creatie.

www.dacoromanica.ro

CORNEL REGMAN

PERPESSICIUS 1 ISTORIA LITERARA

Existä o tehnicä $ i o pasiune a inves- tigatiei literare pe care, de Ia bibliofil pia la cercetätorul studios, ajutat de aparatul siu de fise si conspecte de us mai mult sau mai putin personal, orice mInuitor cu mintea si sensibilitate a drtii le posedä, pe o scarä mai intinsi ori mai redusä, dar le posedi. Aceastä tehnicä, stIptnitä si aseastä pasiune, manifestatä, - criticul si istoricul liters: sau, mal adevärat zis, criticul istorico-literar- Intirzie totusl sä se iveasci atita vreme ctt setea de investigalie nu e dublatä de o pricepere In plus - aceea de a Integra detaliul In unitatea rnozaicalä a intregului $ i de a-1 percepe pe acesta din urmá ca totalitate indestruc- tibilä constituitä In virtutea unui sens. Sens care, in anume cazuri, se intimplä sä depäseascä simtitor sfera strict istoriogra- Ha si culturalä, interesind pe mari su- prafele $ i din multiple unghiuri cimpul sensibilitätii. CI acesta e cazul Mentitt- nikor de istoriografie literar $ i folclor", noul volum de critic al maestrului $ i ma- gistrului Perpessicius, iatä un lucru ce nu-i &zit foarte firesc, $ i oarecum - dar cu ce deplinä stäpinire a mijloacelor ? - In linia mai vechilor sale preocupiri, concretizate tn acel Jurnal de lector" pe care, in urmä cu aproape un deceniu $ i jumtate, criticul It däruia cititorilor säi, - florilegiu al ceasurilor de zábavä In preajma cärtilor dragi. Cärtile, sau mai bine zis, scrierile acestea erau dintre cele pard anume des- tinge sä mulcomeascä un spirit erudit, ne-

obosit scotocitor de rafturi, cáruia literatura II vorbeste desigur $ i prin ceea ce are ea clasat 0 de toti acceptat, dar mai cu seaml prin ineditul de atelier al in- tentiiior $ i proectelor, prin fragmentul norocos de bravurä si virtuositate amuls te- nebrelor $ i mai ales prin acel gen de experiente scriitoricesti de un ordin oarecum secund, care pästreaa dreapta cum- pänä intre joc $ i tendentiozitatea proprie operelor de räsunet, de multi vreme ajunse bunuri obstesti. Acesta e bunioarl cazul fericitei experiente cärturiresti cu numele de Pseudokinegheticos", sumä a prefe- rintelor de totdeauna, culturale, atiintifice $ i chiar intime" ale lui Odobescu - dupá cum o defineste Jurnal de lectoc", desi- virsitá artä a mosaicului", - cum o caracteriza un contemporan, nu altul deed Mihail Eminescu. Acesta e, de asemenea, cazul literaturii deghizate" a irmoaselor si cintecelor de lume pe care tocmai el, Eminescu, a cuitivat-o adesea, cu urmiri fertile pentru crealia originalä. Cáci Uric de o adincime neintlInitä WI la dinsul $ i nedepäsitä trick Eminescu nu dispretuia rafinamentele de stil ale poetului dublat de cärturar". Nu alta e, desigur, situatia Di- vanului persian" In versiurie sadovenianS, carte prin excelentä a desfätärii, In care - asa cum ne previne acelasi Jurnal de lector" - darurile inäscute ale povesti- torului $ i peisagistului se cumpänesc cu rafinamentele artistului, Indrägostit de experiente $ i ajuns In plinätatea virtutilor sale

www.dacoromanica.ro

160 CORNEL REGMAN

scriitoricesti". In fine - cine ar fi crezut, de0 la drept vorbind lucrul acesta era de asteptat? Kogälniceanti §I Hasdeu, aceste cit se poate de venerabile figuri ale culturii romTne§ti, stint, In perspectiva cri- ticuhti nostru, eel dintli literatul" (ceea ce va sä zicä autor de interesante ro- mante de obiceiuri", adicä romane, nara- pun», cel de al doilea umoristul", amIndoi surprinzätor de vii si de personali sub acest aspect.

Se poate lesne deduce din omogenitatea de stil a acestor preferinte, odatä cu afirmarea unei pretioae vocatii de investi- gator subtil al frumosului In cele mai neasteptate ipostaze ale acestuia, ancorarea fatalä intr-un soi de sectarism epicureu care - mice s-ar spune - nu putea decit sä iimiteze mesajul criticului sä-i cane- lizeze mutt prea unilateral initiativele. Dar epoca noasträ n-ar mai fi epoca noasträ dad Insuoirilor aproape vrijitoreoti de prospector de comort ale criticului, aceasta nu le-ar if oferlt eel mat arg teren de manifestare oi totodatä perspective unel generoase multilaterale eRorescenle. ,,Meritiutli de istoriografie literarâ 1 folclor" sint chiar rodut acestui altoi de pret prin mijlocirea cärula fndemnurile fertile aIe deceniului din urmä se Ineiti matur In fruct.

Primal semn i cel mai vizibil al acestor transformiri operate tit comtiintä si - dupä cum vom vedea durabil rä- sunet in gusturi si preferinte, il constituie färä Indoialä Insisi extinderea apreciabilä a ariei peste care criticul nostru stäpf- mote astäzi cu privirea, si tn acelasi timp diversitatea preocupärilor, variatuI registru de fenomene care i-au solicitat i captat interesul In tot acest interval. E adevärat,

e bine pana lui se däruie acum mai bucuros actelor reparatoare menite sä readucä la luminä fie o operä prea putin cunoscutä, fie tin aspect ne- glijat, un scriitor nedreptätit sau un sector al literaturii mai pulin cercetat. Litera- tura in valorile ei recunoscute are mai degrabä functie de fundaI si de etalon In aceastä carte care e mai putin una de re-considerare, eft mai cu seamä de luare

In considerare, pur simplu. Aoa stau lucrurile, de pildä, cu un intreg domeniu al literaturii din trecut, extrem de begat In resurse naturale i proliferInd din abun- dentä, dar tot pe atit de putin cunoscut

incä mai putin exploatat: e varba literature satiricä in feluritele ei Infäti- OH, de la satira savant construitä, In manierä clasicä (mai putin frecventä totu*i in aceastä zoni care e a vegetatiei pädurete) pinä la pamfletul politic iru- pind direct spontan In magma cuvintului, ori la mai nepretentioasa crania' nimatä, nu de tot ocolitä de aripa harului poetic, ceea ce se poate constata si din selecliunile Intreprinse de critic In cartea sa. Simp la enumerare $ i tot e deajuns spre a obtine imaginea bogatei recolte de opere redate astäzi circulatiei celei mai largi, datorite acelui fin discernämint care dis- tinge pe omul de gust de simplul glosator cultural oi, In plus, cu Un meoteoug atft de savant al punerii in valoare, inctt fragmentul, salvat din pieritorul context, ca- WA nu 0iu ce virtute miraculoasä de a vorbi in numele unui altfel de Intreg, al unuf fritreg aoa cum oi 1-ar dori oricare.

Dintre descoperirile" ciclului satiric propuse astäzi opiniei publice, pe primul plan se situeazä desigur Noul acatist", curiosul

prin fnverounarea lui sistematizatä pamflet de la 1848 al lui Mihail Kogälni- ceanu, ca artileria irmoaselor oi condacelor sale indreptatä toatä impotriva abuzivului

reguIamentarulai domn Mihail Sturza. Vine, in rindul al doilea, Baronzi, autor de toate oi scriitor de al doilea raft", cum fl calificä criticul, cu o cunoscutä formulä, dar merituos oi norocos creator al citorva satire politice, de o vervä oi a savoare in- discutabilä, chiar daca nici de ast datä nu ne gisim In fala marii poezii satirice, ci a uneia de aspiratii mai modeste, In-

sotind istoria contemporanä cu comenta-

riile ei improvizate, un f el de balet afiliat

fabulel, mimind parodiind evenimentele

grave". Poeziile cu pricina slut Zodia Racului", Figaro", Un orn de star, Lupta Intre fiare" oi din ele una sau douä

nu mai pot lipsi de acum fncolo din anto-

www.dacoromanica.ro

PERPESSICIUS $1 ISTORIA LITERARA 161

logiile nu numai ale risuhri, dar $i ale poeziei romine. Mai departe, elemente de interes mai mull decit documentar sint identificate leatrul satiric $i in literature paremiologid a lui lord ache Golescu, sau Intr-un arnplu poem al lui Costache Bäläcescu, unul din cele mai sugestive filme de documentatie socialä", ilustrind acea specie de satirl cu aerul tentatiunii"

cu o formula a lui Eminescu- dar cit de la locul ei montatä de critic In ara- bescul caracterizärii sale ! Acestor doi din urmä reprezentanti ai satirei In Iatura ei

mai mult duhlie, criticul socotelte de cu- viintä sa le alature ori poate a le opuná pe autorul anonirn al unei satire prin exce- hula' mincitoare i amará, Plingcrea sfintei mänastiri a Siiva$ului", viguros pamilet antipapistäsescJärä de alegorie", dar de-o pasionalitate pe care nu o vor egala in Ardeal dectt suratele In prozä ale pamfletului Uric, cutare pagini de $incai sau de Petru Maior...

E cit se poate de semnificativi aceasti vie preocupare a descoperitorului Perpes- sichis pentru traditia literaturii satirice. $i nu mic e meritul siu de a fi smuls per- deaua clandestinititii din fate acestei firide a trecutului nostru cultural, $i de a fi scos la lumina $i promovat ceea ce, in cel mai bun caz, era taxat drept minor $i iipsit de insemnätate, de... seriozitate. De- altfel, seriozitatea" aceasta a fost nu o datä paväza ipocritä menitä sä ocroteasca pe iubitorii de majuscule ai Natiunii de atacurile räu-voitorilor". Cä räu-voitorii" aceltia se puteau numi Dinicu Golescu ori Caragiale (Ion Luca), iatä un lucru care tulbura prea putin o anumitä oficialitate de teistä aducere-aminte. D-1 Caragiale sä Invefe a respecia natiunea sa, iar nu sdlt baM joc de ea" - nu suns oare aceste cuvinte rostite de Mititä Sturza, cerberul de pe vremuri al Academiei, ca un demn epigraf, bun a impodobeascä portalul unui cimitir, cimitir In care multi ar fi vrut sä vadä Ingropatä o bunä parte a literelor romine

$i iatä cum, Imbrätisind cauza nedrep- tätitilor mari i mici ai literaturii noastre,

11 - V. RornIneasci nr. 2

noua carte a maestrului Perpessicius se inscrie in categoria acelor Infäptuiri de seamä ale scrisului veteran" pe care tocmai timpul nostru le-a fäcut cu putintä, resuscitind spre initiative fecunde energii

preocupäri care ar fi ramas poate latente. Cä istoria noasträ literarä are numai de cistigat de pe urma vrednicilor ei ,,veterani" - iatä un lucru pe care astäzi It intelegem tot mai bine, odati ce am Inteles f aptul esential cä a scrie despre trecut nu presupune cu necesitate teoreti- zarea aproximativä, vehementa, tonul hoho- titor ci, dimpotrivä, o scrupuloasä si do- cumentatä circumscriere a obiectului. De- altfel, argumentul eel mai convingätor ni-i oferä Insu$i criticul care, intr-o relatare rece" ca aceasta (despre candidature Iui Gherea la Academie) face istoria sa vor- beascä asa-zicind de la sine : Intr-adevar, la 28 martie 1891, sectia literarä propune 4 membri corespondenti : O. Schrader, dis- tinsul linguist de la Iena", Teodor Spe- ranti, cunoscutul anecdotier, V. Iorgulescu, autoruf unul dictionar al districtului Buzau, $i Gherea. Primii trel sint aIesi In sectie cu unanimitate, In timp ce Gherea cu 6 voturi pentru $i 2 contra. In $edinta pIe- nail de la 30 martie 1891, prima doi sint acceptati eu mart majoritäti, pe cind Gherea

autorul dictionarului districtual respingi cu 10 voturi pentru i 11 contra"...

A$a stind lucrurile, istoricii literari ai deceniilor urmätoare nu vor putea fi totusi Impiedecati sä-si punä o indreptätitä intrebare. De ce in sumarul volumului din 1957 al maestrului Perpessicius, douä din articole poarta In parantezä preciz area : proiect de prefatä" (mai precis : Insem- narea cälätoriei hit Dinicu Golescu" Proza literarä a Iui Eminescul si ce legäturä are acest amäreunt cu o anumiti practici editorialä, tinind seama de faptul ca primul articol, bunäoarä, e datat 1952 ?

Iatä o frumoasä enigmä istorico-literarä pe

care o complicä i mai mult imprejurarea cá acelast studiu e printre ceie mai bine documentate ale volumului, cä situarea In

ambianta epocii - In cazul lui Dinicu Golescu -e magistralä i cä acest proect

www.dacoromanica.ro

162 CORNEL REGMAN

de prefatä", foarte folositor in 1957, putea fi tot atit de, saugi mai folositor in 1952 ;

se pare totugi, cä nu la tel au socotit unit dintre ireferentii interno-externi ai editurii, din moment ce editia operel lui Qolescu apare In 1952, ingrijitä de Panaitescu- Perpessicius, membru corespondent al Aca- demiel R.P.R.", dar cu o sumarä prefatä - improvizatä In cel mai autentic spirit sociologist - semnatä de Editura de Stat pentru Literaturä i ArtA" L.

SA rie multumim insä cu acest intermezzo critic, socotindu-I Indeajuns de gräitor pentru limpezirile intervenite de atunci in- cone In domeniul criticii si istoriei literare, astfel Incit asemenea practici ne apar as- täzi absurde si pägubitoare. Pägubitoare, pentru cä prin intreg mesajul ei, prin spi- Mu? ei, o carte cum este cea de fatä contribuie din plin i prin toate laturile ei la progresul stiintei noastre.

Am vorbit si pinä aid de unele deseo- perni ale criticului, de ceea ce el restituie astäzi culturii romine, de ceea ce reabili- teazi gi face cunoscut. Dar ar trebui si vorbesc poate si despre ceea ce criticul distruge gi InlAturä cu acest priIej, despre prejudecätile lnrädäcinate - vechi si noi

intilnIte la tot pasul pe care le smulge spre a face toe, In congtiinte, pläpindelor viAstare readuse la viatä. Cáci pentru a promova, bunäoarä, Istoria leroglifid" a lui Dimitrie Cantemir, e riecesar sä zädär- nicegti prejudecata cä scrisul säu este in- inteligibil, si tot astfel, pentru Eminescu, faptul cä proza lui din tinerete ar fi hire- rioarä versurilor, sau cä Bodnärescu ar fi un poet cu totul prozaic i Incilcit, atunci dud peste epigramele sale brod ate pe tema iubirii" s-ar zice cä s-a scuturat o ploaie de ciresi niponi", sau, in fine, cä literature lui Anton Pann (admirabil sub- stantialul articol comemorativ La centenarul lui Anton Penn" s-ar situa Intr-o zonä incertä de foldor colporlat, cind, de fapt, locul scriitorufui, asa cum o aratä din plin o poemä de valoarea celei Intitulate Sultanul pescaruI" gi intreg comen- tarul ei, este printre mafii clasici ai literaturii noastre".

Anii din urmä nu gi-au avut nici ei mai

putin prejudecAtile lor si cutare articol (Exageräri folclorice, sau variatiuni pe temi, proletcultismitlui") luptä cu folos si cu succes sä inläture convingerea simpli- ficatoare cá e de ajuns sä imiti in elementele lui materiale folclorul pentru a asigura literaturii necesarul caracter national. Voluptatea cu care poetul foldo- rizant îi clA drumul pe firul stihului popular ajunge la el a doua naturi amä- geste sä ia drept abilitate ceea ce e de f apt facilitate." In altä arte (De neamul lui Mitrea Cocor...", unul din cele mai vechi studii din voIum i tocmai de aceea mai merituoase prin concluziile gi avertis- mentele sale), criticul previne pe unii din prea grAbilii säi confrati doritori a se erija In spirite directoare ale epocii, eä nu-i cittigi de putin nevoie sä se micsoreze sem- nificatia operei din trecut a lui Mihail Sadoveanu, spre a se pune In luminä meritul noii sale scrierl. Care, dad este cu adevärat un document de istorie contem- poranä, impune cu atit mai mult criticului obligatia de a stärui In analiza acelor virtuti, literare prin exceIentä, singure in stare sä realizeze miracolul transmutatiei elementelor i al flureascl din litere si pagini arme de luptä gi documente sugestive de istorie contemporani". Ceea ce, sä recunoastem, critics acelui moment n-a prea izbutit sä face% gräbitä cum era sä reto- rizeze in fraze generale, ceea ce, in schimb, veteranul" nostru a fäcut din plin i cu o desävirsitä artä a integrArii lui Mitrea Cocor" in vasta familie a operelor sadove- nesti. Cu acea sensibilitate receptivä din totdeauna, pe care arta noului deceniu scopurile ei - departe de a o gäsi des- cumpAnitA - au incitat-o spre o i mai Imbelgugatä ecloziune.

Izvoarele cînt mi riumai in stihurile poetilor, ale gläsuiesc adesea gi in scrisul

aplecati peste aceastä a doua realitate care este opera de artä, cu deosebirea doer ca-i vorba de altifel de izvoare gi de un alt gen de convert. E ceea ce, de f apt, spune mai pe gleau o propozitie

www.dacoromanica.ro

PERPESSICILIS SI ISTORIA LITERARA 163

ca aceasta, cal valoane de artä poeticä" pentru autorul ei 41, prin urmare, cu menirea de a justifica frecventa unui pnocedeu devenit de-a dreptul metodä de lucru: Mari magistri ai criticii, precum Sainte- Beuve, Thibaudet, Ernst Robert Curtius au echivalat folosirea citatului, oil mai copios, cu insä4i ratiunea de a fi a triticii. A4a dar... picatul nostru e pe jurnätate märtu- risit". Märturisit e adevärat - dar pentru astfel de opicate" linind mai de grabi de magie 4i vräjitorie, simple märturisire fonnalä e departe de a fi indestulAtoare. E nevoie, de aceea, de o demonstratie in toatä legea spre a surprinde mkar cit de putin din secretele acestei alchimii in virtutea cäreia Henan de tot solul îi imple- tesc aromatic

Voi incepe prin a sptune cä tehmica ci. tetului este la Perpessichis mai mult decit abilitatea eruditä de a reproduce 4i de a caracteriza printr-mai citat bine ales (ce se Mtilneete binfloarä la un is(oric Meter de eruditia lui Bogdan Dula) al ci, la drept vonbind, ne aflärn In fate unel arte a refe- rkntei midi in literature maestri prin ap.

..titudinea de a reconstftui din prestigioase sfärimiturl de frizä J coloani, unite prin. tr-un mortar incoruptibil al and secret de labricatie n detine mtmai criticul, irna- ginea unei epoci, edificiu palpabil al unei mentalitäti, stäri de spirit, preocupäri etc. Dignesivä i dizertä, fraza pe care o scrie Perpessicius are proprietatea aanaIganiärif, ea îi adaugä färä vreun eforr vizibil, din aluviunea leaturilor, elementele In aparentä eterogene dar pästrind in fapt,

mil de corespondente tainice - ale geologiei unei epoci. A incerca sä probez acest lucru printr-un citat ales aproape la Intimplare e nu nuns', u§or, dar mijto- cul cel mai nirnerit spre ,a convinge. latä Cintarea a 1X-a din IndrepMtorul befivi- tor (e vorba de Anton Penn n.n.) amin- te4te de Belton strinfi colac Prin maluzla la lzvor .51 la Breslea tn prid- vor - Dar mai mull fi mat virtos - Pe la Tabacil de jos" i aceste detalii de ordin topogralic, ca i afirtrnatia el Nu poate orn socoti gict de a le povesti - Cris-

11*

mele din Bucuroti - Bordeele maluilegtr. e carn tot ce se poate salve din aceastä brosurä, ce nu adaugl nimic literaturil bachice autohtone, care avea sä ajungä la realizäri de mare antä ca aceea a lui Ern!. nescu din binecunoscuta postural Umbra lui Dabija Voevorl. Cit despre laudele vinului i pelinulur cu care se incheie bro. sure, ele semnaleazi doer preferinta pentru vul de Drtig4anr, eeea ce duce cu gindul la preferintele marelui vonnic lor- dache Golescu pentru vinul de Piteste apo! de Sute0r, cu care stropea vestitul pravnic din tälmäcirea sa localizati dupä Iliada. In materie de vin, de acel Vinum bonum et suave - bolas bonutn, pravis prove - awns dulcis sapor, ave - mun. dana laetitia", din cutare cintec medieval latinesc cu buni circulatle in literature noasträ, e preferabil - cred al aminem An postumul distih eminescian, attt de ne. vinovat, atit de judicios totql :

vinul d-azi mai rats ca cel de eri, amicli met,

Mai bun ca orice vin Hut, e cei pe care-I ber.

Altädatä, ca ta eseuil Electricitate i li- teraturä", pagini intregi se organizeazA in baza aceluia4i principiu aI aanalgamärii a unui soi de instinct pentru unitatea de nedesfäcut a variilor pe care criticii eru- diti ti au pe sernne comun cu termitele rindunelele. Ar fi sA repraduc aid intreg articolul dacä m-a4 incumeta sä citez o prob intr-atit verigfie se tin Iant, chemindu-se una pe aIta. De aceea mä märginesc sà* spicuesc doer numele de autor 41 de opere tencuite (in Intelesul eon- eret-plastie pe care-II capita aeest cuirInt tri nastratinescul Iskarlik barbian : 0 spor- nici multilane se tencuia-n perere) in pe- relii a nuanal trei pagini de carte (paginile 128-131y, lisindpe seama cititorului dez- legarea electricei enigme, odatä cu pike- rile sunprizei : Dictionarul enciclopedic Candrea & Adamescu, Ion Ghica, Nicolae Bälcescii, Victor Hugo, Larnartine, Mira- beau, Marat, Dictionarul Industriilor, Les aventures du jeune comte Potovski", Mar-

www.dacoromanica.ro

164 CORNEL REGMAN

celine Desbordes Valmore, C. Negruzzi (Alexandru Liiptisneanu"), He Bade Rä- dulescu (Anatalida", Viata sau Andro- ginul"), biblicul poem al lui Milton, Chanson d'Eve" a poetului belgian Char- les van Lerberghe, Grigore Alexandrescu, Mihal Koaniceanu (Acatistul"...), Barbu Catargiu, Hasdeu (Miscarea literelor in Esi"), din nou Ion Ghica, apoi bagheta lui Vesper" (nu Iu lian I) si, In fine, epita- ful liric Electrificare" scris ile insusi Per- pessicius i nchinat ultimu.luj tramvai cu cai...

Sint cazuri, In fine, dud nici nu-i nevole de o atit de vastä desfäsurare de forte

cind referinta singularä, un cuvint doer. sau o formulä scurt, ca o sträluminare de

fulger (ca sä ne pästrärn tot tri imperiul electricitätii) coniel blazoanalor criticului sporite virtuti de eraIdici : Ceea ce i-a lipsit lui Peticä au lost, cum Ott de poetic o apune Alfred de Vigny In prelata lui Chatterton - timpul One& Cici a murit la 27 de an. iar rnizeria i foamea le-a canoscut din belwg".

Existä, apoi, printre referintele acestea al uncle de uz aaazicind curent, materia prima' de toate zilele pantry reconstitui. rite criticului. Ele nu-s mai putin interesante j revelatoare. fa% una dintr-atitea, in aparentä de prisos, dar nu i pentru familiarii acestui stil atit de personal care afirmä - sugerind apreciazä cu fermi- tate, färi a avea aerui, sau pared scuzin- du-se printr-o fandare spiritualä pentru tonuil prea apodictic Un lucru este sigur :

Plingerea Silvasului este un pamflet ai el se cuvine judecat In raport cu leek ce

comandä genul acesta. Pasiunea, patima, vehementa, imaginea flagelantä, verbul de foe Sint canditiile ftneaptlravere" cum ar fi spus Aron Pumnul (subl. ri.) färä de care un punnet nu-ai atinge tinta".

Dar criticul sporeste el insuai - si in aceasta trebuie sA vedem una din indrep- tätirile cele mai de seamA ale scrisului säu - zestrea definiliilor plastice at a formu-

lelor revelatoare prin care o literaturA ia cunostintä de sine insäai, iar critioa literari devine intr-un fel ramurä a paremi-

ologiei unui popor. tritr-adevir, eel ce s.at aplecat cu dragoste paste zicerile cinii populare giosate de un Iordache Go- lescu, Anton Pann, Eminescu i atitia aitii, $ i In ale cärui pagini 41 scuturä floarea bogata aforisticä a atitor personalitäti ce se intitriesc aici acum poate pentru In- tîja intr-adevir - zic - criticul a- cesta eta de intens preocupat de ferment cuvIntului i al supunerii in toate formele- sale, nu putea 1nttrzia al devinä un harnic- 0 dibaci nascocitor d.e ziceri, din acelea care nu peste mull vor pates tmpodobi la- rindu-le foisoarele (intelege: pridvoarele !)

criticilor-urmasi. A spicui, mai mult la In- tImpIare desigur, din acest seceris de caracteriziri, definitii formule ispititoare- este Indodatä mijlocul cel mai sigur de demonstratie al calea cea mai dreaptä spre inima acestei cArti palpitind. de un nobil patos :

MI departe de a se repeta, de cal putin un sfert de veac opera d-lui Mihail Sadoveanu adaos o culme peste ale cirei singure numiri marchea.zi tot atitea date : Hanu-Aneufii, Zodia Caneeru. ha, Nunta Domnifei Ruxandra, Baltagul. Divanui Persian, Vechime, Frafil Jderl - tot atitea aulmi carpatice paste care a des- flaurat langi falduri ineditelor sale peisaje- Aaa va fi lost de bunä seamA i arhitec- tura Titamilor, care au escaladat Olimpul, uroind pe Ossa peste Pelion, ou diIerenta cä de asti data' Tamal e umul singur, cä a pus atäpintre pe Olimp cä mitcdogia sadoveneaseä se desfäsoari sub ochii nos- tari." (g. 99).

Negresit, täranul este in opera d-lui Mi. hail Sadoveanu un adevärat Atlas, care- sustine pe umerii sAi toard bolta cereascA, numai cA butte aceea e un intreg univers, cu sori nerummärati, co dombrävi de Iauri, ou rturi de argint, cu väi cu peateri de ambrä peste care, e drept, de la un capät_ le altul se Intinde ea p punte de diamarete, acelasi neprecurmat drum al robilor."- ('11 98)-

Alecsandri, singur dintre toll compozi

www.dacoromanica.ro

PERPESSICIUS SI ISTORIA LITERARA 165

1torii nostri de antece bMrInesti, a intuit cu sigur instinct arta altoiurilor ate, pi. stand intaote sevele originare." (p. 153).

Evident, Aleesandri nu este un folclorist ta acceplia eurentä a cuvIntului, pentru care respectarea strictä a textului popular e una din legile de aramä. Insä cu simtul säu de frumps, de rasur $ i de armonie, el a netezit asperitätile, a desäversit coritu. rul, a slefuit cärbanele nefosforos intrean diamant cu multe i scinteietoare fete, im- parendu-I admiratiei unanime." (p. 279).

Ina adevärata operä poeticä a iui Dimitrie Cantemir este malarial säu alegorie Istoria teroglificei, In care fantezia cea mai iscusitä foloseste Intreaga turd a tehrticli poetice. Rime inierioare, precipitindu-se la distante eta de scurte ci fac impresia unei adevärate grindini mono. rime, inversiuni, apostrofe, interogatiuni, epitete ornante $ t serii de imagini, variatiuni mai la urrna urmei, a acelui home- rism ce stä la obirsis poeziel insäsi - nimic din armätuna panopailIor retorice nu e trecut cu vederea de eruditul artist." (p. 419).

Depozitar al tezaurului popular, cu.m 11

socotea Vasile Alescandni j olasic dintre cei näidrävani, prin proteismul Intrupäri- lor sale de la cea mai teluricä i pInä la cele mai sublime, cum It socotea Eminescu - Omis al poporului SAJU, tntr-un !et, -

asa a rämtne de-a pururt in fastele lite- return noastre, Anton Pann," (p. 477).

,,Columnä, pe 61 de ornamentalä pe a- tit de solidä, a Partenonului stiintei romt- nesti, astfel este asa va rämtnea pentru vesnicie Hasdeu In istoria culturii noes- tre." (p. 553).

Un drum prin Dedalul manuscriselor eminescierie e o cälätorie din cele mai a- verituroase. Insä la capätul ei te asteaptä. ca-n cel mai somptuos basm oriental, co- morile nor000sului Aladia. Nru.ti trebute vreo lampil fermecatä. Din fiecare paginä o flIaarä juciuse tti aratä i drumul i te- zaurti. Mbi nurnai Incredere. Apropie-te cu smerenie suflettil poettelui, prezent in fiece aliabA n fiecare stih alien de talnic, It] va vorbi i va pune capät Indo- elilor tale. Manic din oe-a dud pe paginile acestea sacre, n-a fost zvtrlit la fn. timpIare. Aici i piatra e fertilä. Orice sä- mintä gerenineaa. Apleacä-te si-i vet culege roduL" (p. 556).

Inchel aici sirul citatelor, cu constiinta durei necesitäti care limiteazii aria de tran- soriere a entuziasenelor, totodatä Ina cu sentimentul de mingliere si mindrie cä nu numai cititoruil de literaturä, dar si cel de criticä poate Ingidui uneori- mai rar, e drept - s5 selecteze cu maximä zercenie, aIegind numal icolca cea mai rarä si päsind cu miliardarä nepäsare peste sfällmäturile de sidef.

www.dacoromanica.ro

V. MOGLESCU

0 ÎNCERCARE DE PROZA ANALITICA

Recenta aparitie concomitentä a until roman mashr in douä volume si a unui ciclu de trei nuvele semnate de unul i acelas'i autor are puterea unei duble revetatii. Pe de o parte stIrneste interes faptul in sine iluetrind deopotrivä fecunditate i tenaci- tale creatoare, mai ales cä nutnele WI Ale- xandru Sever, autorul celor doui cärti nu a cunoscut pInä emu o erie de circulatie prea largä, iar pe de altä parte lecture lor ne dezväluie o personalitate literari pe deplin formatä, gbidatii de o conceptie at- tistieä proprie, ispitità sii Incerce formule nol, menite a corded prozei posibilititi sporite de expresie.

Debutul lui Alexandru Sever este legat de aparitia in 1955 a piesei Boeri si tä- rani". Intimpinatä In momentud aparitiei cu oarecati rezerve din pricina facturii ei Intr-un felneobisnuite, de fapt aceastä pie- sä dobindeste deplina ei semnificatie, In ansamblul viziunii artistice ce se dovedeste de astä datä realmente unitarä - abia in urma aparitiei romanului Cezar Dragoman" si a volumului de nuvele Re- gale, spionul i actorul".

Ceea ce putini au putut observe in pima citatä mai sus ea fiind o caracteristicä bine deterainatä a modului In care autorul Intelegea sä lumineze cu propria ea onticä singeroasele Intimpläri de la 1907, era cu osebire Inclinatia de a se infiltra prin porii proprillor sale personajesi,cu ajutorulimei tiloase i Inecrutätoare analize logice cu caracter aproape stiintiic, a incerca sä disece psihologia lor, modul tor de com-

portare, reactiunile lor, ea astf el sä poati dobIndi intelegerea clarä a ratiunilor ultime ce le ,dirijeazä. Unii vor fi väzind poate tn aceastä Incercare de studiu lite- Tar al psihologlei eociale o tendintä spre sociologismul vulgar dar evolulia verso- najelor, tesätura piesei, totreage dialectici a conflictuIut deznocitimintului ea $ i intentlile precis marcate ale autorului, cu. prinse tn Indicallik de regie, vädeau cu totul altceva. Barbu Timofti, Tarilungi, Cujbl, Serban Timofti Dumitru Ti. mofti, Aglae Igirosanu (aceste ultime trei personaje apar in romanul Cezar Drago- man" aproape In prinnd plan) ea el eele- laThe personaje ale piesel nu erau citusi de pulin, väduvite de individualitatea lor recluse la o linie schematicä, sociologl- zantä. Nu s-a inteles atunci pe deplin

autorul a tinut ca prin proza sa sä risi- peascä indolelile ce s-au manifestat prilejul debutului säu dimpotrivä et cautä si gäseascii In Insäsi aceastä individualitate, ce i se Infitiseazä ca o unitate Indestructibilä, temeiurile psihotogice ce fae posibilä raportarea ei la o anumitä con- stiintä socialä, efect al relatiilor de clasä dintr-un antime moment istoric. Se poate discuta evident dear incercarea a izbutit sau nu, trisä nimeni, credern, nu va fi ispitit sa punä tn discutie Insäsi intentia ce i-a stet la beat Intrucit, ni se pare, ea este pe deplin limpede. Operatia la care a purees Alexandru Sever are un ca- teeter oarecum intelectual I aminteste intrucitva modalitatea In care Bertolt

www.dacoromanica.ro

0 INCERCARE DE PROZA ANALITICA 167

Brecht concepea esenta teatrului säu epic. Brecht intentiona sä disocieze iirismul de actiunea propriu zisä a piesel In asa f el tnctt resorturile ce iscau personajele in scen5 sä nu fie privite de spectator ca re. zultatul unor explozii afective, a unor pasiuni ci ca urmare a tame interese precise

usor de identificat. Sever insä nu pro- cedeazä toomai asa. El lea s5 se manifeste In voie explozia afectivä

un cadru de manifestare strict limitat, Mite tit este necesar ca spectatorul sä inteleagä cä ceea ce miná personajul nu este tin imbold Wad de o coniormatie psihicä strict subiectivä ci de depririderi legate de o pozitie a personajului in tesä- tura complicatä a relatiilor de clas. Im- perceptibilele reactii umane cu caracter in- dividualizant, ticurile l manille, acele ma- nif estäri ce la prkna vedere un nici un caz nu pot ii privite decit ea elemente menite si caracterizeze specificui individutul ca

Mare sint concepute de autor ca un prilej de caracterizare socialä.

Este elocvent sub acest report un moment din piesä ilustfind psitiologia lui Barbu Timofti, mosierul impotriva cäruta se räscoall täranii. Cind Mindra, tinärul student hränit oarecum de iluzil popora- niste vine la boier cu cerinta de a se Im- parti täranilor päinint, Timafti räspunde cä o asemenea vorbä nici linker in glumä nu trebuia sä fie spusä. In constitute Iui räscoala capitä proportiile unui cataclism cosmic iar deplina supunere de veacuri a

täranilor el o vede ca fäcind parte din insi alatuirea fifii. Conservatorismul excesiv al clasei boeroti este exprimat in personajul lui Barbu Timofti prin nenu- märate detalk de ondin individual si chlar intim. Astfel egimut de viatä ce el insusi

impune are precizia unui mecanism de

oeasornic. Inconstienla sa istoricä merge atit de departe incit nici atunci dud tä- ranii rasculati se aflä Inaintea portii co- nacului säu, el refuzi sä creadä in existenta räzrneritei. Intr-una din indicaliile sale de regie autoruI expliciteazi pozitia sa fajä de acest personaj cu ajutorul unei formule lapidare : sigur pe mecarlismul

lumii sale". Si tocmai aceastä sigurantä semänind mai de grabi a obtuzitate va avea sä-1 duel pe boer la sfirsitul tragic cunoscut.

Este limpede cä Intr-o piesä de teatru, ce prin insäsi natura ei este sinteticä replica urmind sä fie precis definitorie, neputind suporta alte adaosuri In afarä de interpretarea actoriceascä, intentlile autorului n-au putut fi realizate pinä la capät si de aceea efectul produs a lost deconcertant. Nevoia de explicitare pe care o impunea optica sa nu putea gäsi satis- facere decit ini indicatiile de regie, ins5 acestea, prin laconismul lor constitutau abia niste simple sugestii. Numai proza putea fi terenul de experimentare al unei asemenea optici daa Boeri i ärani" este consideratä de autorul ei ca povestire dramatia" scents va sä Insemne cA

autorul a vizut in ea germenele epic ce 1-a Indreptat spre romanul Cezar Drago- man" si a volumului de nuvele Regele, spionul i actorul".

Dar nu nuclei sub raportul exiperientei strict literare piesa de teatru a constituit o treapti cätre proza sa. Intre piesi i ve- lurnele in prozä existä o &Matte directä, istoria din punctul de vedere al destinului social ee-1 au de suportat clasele si päturile soeiale reprezentate prin personajele sale. Reeditarea Comediei umane" a lui Balzac in cadrui realitätii sociaie rominesti 1-a ispitit färä indoialä pe Se- ver insi aceastä reeditare el a conceput-o ca o modalitate intelectualä, tinind in a

explica, Tin chip diferit, fapte, complexe sufletesti i ciocniri sociale ce ne sint deja de mult cunoscute $ i au constituit obiectul de cercetare aI mar scriitori romini din trecutul nu prea indepár- tat. Incercarea sa s-ar putea defini ca o sinteeá a unor elemente deja date si im- bogitite printr-o analizä minutioasä cu

caracter eseistic. Fiecare din eroii s5i este

supus unei adevärate disectii, autorul in- tervenind cu bisturiul sAu pentru a izola reactia psihia de ligamentele aderente a o infätisa cititorului in starea sa pur5 raportatä doar la ratiunea socialä ultimä

www.dacoromanica.ro

168 V. MOGLESCU

ce a provocal.o. De aceea proza sa res- pirä un aer oarecum livresc.

Tehnica sa, imprumutatä intr-o oarecare mäsurä de la Camil Petrescu, se bazeazä pe ceea ce la un moment dat autorul Pa- tuiut lui Procust" delinea prin intuitia concretului": o stire dintr-o gazetä, un incident relatat intr-un document, o anume turnuri de frazä in discursul unui politi- cian constitute perutru autor capete de ex- perieritä". Capacitatea sa de inventie este puss sä se manifeste in legAturä cu aflarea oscilatiilor interioare pe care asemenea detalii le exprimä. Caracteristic pentru autorul lui Cezar Dpagamart este mai ales faptul cä izbuteste sä Iransforme idei abstracte in oameni vii ou blografil precise

individualitate distinctä. Astfel de pildä pacifiamui edulcorat, umanitarismul de- suet al antunitor intelectuali lipsiti de vi- goare combativä din nindurile mivedrii so- cialiste de la TIOL isi gäsesc expresla urnanä concret5 In personajul doctorului Grigore Roman, vegetarian, grädiriar, pasionat cul- tivator de Cori (se poate observe precizia cu care autorul raporteazi aceste death strict individuate caracterologice rla can- ceptia politick modul de a gindi vi rpozitia socialä a personajului) vi care trernurä pentru viata fiului du, pornit sä demavte prin presä intreaga rnonstruozitate a relatiilor capitaliste. Lui Hotnog, intelectualul socialist care aderä la Internationale a III-a li atribuie profesia de inginer sugerind prin aceasta In chip Implicit cä do- bindirea unui asemenea punct de vedere nu poate ii dealt rezultatul unei minutioase

lucide analize stiintifice a situatiei social-rpolitice date. Calitatea de inginer a lui Hotnog semnificä si o apropiere realä, efectuatä pe locul de productie, de clasa muncitoare, opusä modului sentimental si compasiunii prin care socialivtii re- formivti de nuantä umanitarä intelegeau sä-vi exprime adezitmea kr la cauza pro- fetariatului.

Alteori autorul lui Cezar Dragoman" procedeazä invers. Pornevte de la un tip deja cunoscut in literaturA i prin analiza minutioasä a miscArilor sale interioare ajunge la o idee In aparentä nimic nu.1

deosebevte pe Aristide Dragoman de Hagi Tudose al lui Delavrancea. Totuvi urmä- rindu-i rnivcärile sufletevti, Sever intentio- neazä sä sugereze caracterui obiectiv de mecanism social al acumulärii. Imprumu- tind bani cu dobindä, speculind vechiturile ailate in nenumäratele sale depozite, uneori inestiute de raiment, ananevnind o in. treagA retea de oameni el intretine de fapt un intreg sistem ecanomic al carui faator coagulator este. Ideea ia care se ajunge in urma ref acerii tipului lui Delavrancea este aceea cä patirna zgirceniei, spiritul de acumulare este tocmai cristalizarea intr-un caracter Human a ansamblului de relatii amintit. Chiar dacä personajul nu-vi dä seama de aceasta. el este rnimul rob al relatiilor rpe care le intretine cici el se foloseste cel mai putin de propria sa avere. Nu in zadar Sever ignoreaa cu burtä stiintA chestiunea averit ce ar urma s-o lase mostenire amitarul. NI se suge- reazä amid cá o asemenea avere materia- lizatA tri bunuri Mel nu existA vi el totul se reduce in cazul schimbului de bani vi mänfuri ia o simpll relatie intre ()amen!. Atita timp cit mat poste tntretine relatille sale obscure Aristide este u.n orn bogat, scos din ceroul kr el nu inumai cä devine särac dar Ii pierde i propria sa individua- Mate. Descrierea ultimelor zile ale bit- trinuki urmirevte sä ne ilustreze cA acest personaj, Iipsit de activitatea oarecum iluzorie a afacerilor, este redus la o existentä pur vi simplu biologicA. Coincidentele for- late irizInd neverosimilul nu numal CA

nu-1 supárA pe autor ci dimpotirivä ele sint ciutate cu tot dinadinsal act nu Iogica fireascä a intimplärilor sl intereseqzä ci IegAtura dintre lapte incArcatä cu semniii. catii. Cititorul ar putea, de pildä sä fie vocat de faptul cl bancherul Alfred Giro- teanu moare chiar in noeptea nuntii secre- tarului säu Cezar Dragoman cu sora sa Nectara. ceea ce constituia punctut termi- nus al traregului ansamblu de snasinatii pe care acesta din urmä le intreprinde pentru a urca pe scara socialä. Der autorul for- leazä apropierea In thnp a celor douä ceremonii, cäsätoria i inmormintarea, ipentnu a sublinia astfel cu putere un

www.dacoromanica.ro

0 INCERCARE DE PROZA ANALITICA 169

proces social ireversibil. Aaa cum pe cale artificialä, in laborator, se produce o reac-

lie Intr-un thnp mai scurt decM In naturä, an romanul lui Sever procesele sociaIe, pentru a fi mai vizibile, mai usor de studiat slat concentrate In spatiul de tinip al unei singure generatii chiar dacä in realitate ele ocupä o perioadA tritä douä sau chiar tret genenatii. In Cezar Dragoman, Sever a voit sä vadi un Dinu Paturicii modern. Asemenea strämoautui säu calea spre aseensiune ti este deschisä de alcovuride femeilor. Pornfnd astfel, au- lorul nu-ai poste revendica meritul origi- nalitätif tipului sau motivului literar de bazä. Noutatea viziunii lui Sever constä In alteeva anume tn sporul de trisuairi ce se cer arivistului In canditiile eapitalismu- tuL Brutalitatea i iretenia primari este Inlocuitä prin luciditate, Indrizneall all- pinire de sine. Lin element interesant ti constituie faptul cl autorul ImprumulA eroului slu ceva din propria duciditate. Ascensiunea lui Cesar se datoreste mai ales intuitiel cu care surprinde intreaga tesiturA complicati a relatiflor dintre oamenii ale numitei lumi bune" fit mijlocul citron vrea sä trMascä. Ceea ce-1 favori- zeazá lndeosebi este spiritul säu de Ms- cernämInt exersat prin frecventarea unor medii sociale diferite, Lipsa de scrupule se desfäaoarA cu plenitudine mai ales dato. ritä faptului cä nefiind legat conve- niente i prejudecäti de clasä, nu endeate In functie de ele ci se comportä numal in chip exterior ea $ i cum s-ar conforma lor.

Originalitatea lui Sever constä in special In aceea de a fi izbutit sä arate cä rezistenta capitalismului nu stä in anumite Insuairi umane specifice detinätoritor de capitad ei tritr-un ansamblu de relatii ce s-a constituit intre oameni la 11I1 moment dat ai care se dezvoltä dupä propriile sale legi. Banca Giroteanu existä independent de proprietarul ei Alfred Giroteanu. Cind acesta moare, toate firele de legäturä ale bincii cu Intreprinderile oamenii pe care le controleazä trec in mina lui Dragoman care inainte cu doi ani nu era deett intre- linutul unei doamne din trialta societate. Cind actiunea romanului se incheje,Banca

Giroteanu continuä Si iunctioneze deal nici Giroteanu nu mai este in viatä.

Demnä de retinut sub specie artisticä este traducerea ansamblului de relatil a- mintit intr-o expresie umanä caracterolo- gicä. Forta ai capacitatea de conducere a lui Alfred Giroteanu, east numita initiativä de Intreprinzitor, mult läudatä de ecorto- miatii burghezi, se dizolvä ca un gräunte de sare Intr-un pahar cu apA atunci end asupra ei se exercitA analiza autorului din unghiul de vedere al relatii1or amintite. Toatä aceastä fortä nu este decit o capa- citate specificl In a putea inregistra la timp orice schimbare in relatiile dintre cement, a o putea prevent prim asmutirea sau domolieea unor patimi. Obsesia jocului la rulet4 ce revine in mintea lui Cezar Dragoman ori de cite orl are de luat o ho- tärtre menitä a-i modifica destinul este conceputä de autor ca un stigmat aproape, al lumii pecare o descrie. Dar ai acest hazard este numal presupus cAd germenele lui se aflA in ordlnea stabilitä a lucruri-

Luni de zile inainte, Cezar pregAteate tn amänuntime cucerirea Nectarei, sora lui Giroteanu pentru ca luind-o de sotie sä Intre in posesia averii. Clnd situatla devine ea sä zicem asa scadentä, el este handicapat de pasiunea amoroasti sincerä ce-I minä cAtre Cornelia Radian. Intr-o singurä clipa toate calculele sale par sä fi dispärut dintr-o datä din sfera sa de preocupäri iar decizia este luatA sub imperiul pur simplu al intuitiei. Aceastä intuitie tnsä nu se indreaptä dectt tot in aceeasi directie ca ai calculele sale, nu este dectt o confirmare a lor (Momentul psihologic este unul 41'n cele mai lzbutite ale romanului). In acel moment ii suni In ureche vocea crupierului: faceti jocurile domnilor". Si el actioneazA ca ai cum ar fi pontat pe o cifri la ruletä. De f apt insä, din dezvoltarea anterioarä a evenimentelor cetitorul intelege cä destinul lui Cezar era deja hotärit cici Alfred vedea in el viitorul säu succesor. Conatiinta con- tinuitäii ca institutie in sine arela el tnsuai ca proprietar LI era supus de Iegile objective ale cäreia era stilt sä tinä seama ti determinase sä actioneze in Oa

www.dacoromanica.ro

170 V. MOGLESCU

fel beat ceea ce Cezar era tndreptätit sä considere hazard sl destin nu insemna in fond decit un anume loc tavorabil, ocupat pe scare dezvoltiril sociale.

Optica aceasta spectfici tri proza lut Alexereiru Sever, opticä menitä a pune In Iumiiná pe orn ca un object al jocului unor forte sociale oarbe in capitalism este cu prisosintä ilustratä de una diii nuvelele amintite. Un bätrin evreu este concentrat din gresalä pentru cä nimeni nu etie ce sä facä cu el la cazarmä i se intocrneste un dosar de boisevic". Directorut sigurantei hotirAste a Max Horn si fie im- euscat folosindu-se pretextut cä ar li fugit de sub excortä. Hot Aintree este inde.plinitä desi toatä lumea era convinsä de nevinovi- lie bätrtnutui. Dosarul lntoomit de oameni cApitase putere asupra oamenilor

Din päcate autorul manliestä uneori in- consecventä fag de propria ea viziune. Dad ascenshmea lui Cezar Dragoman constituie un pritej penteu a se pune tn evidenti caracterul obtectiv, corespunzInd unor legi, al transform:Adior ce se petrec In societate, punerea f atä in fatA a arivistului, reprezentat de eroul central si a non- conformistului, reprezentat de loan Rcenan vine sä adauge conceptiei de bazä o nuang de fatalism, de implacabilitate relatiflor dintre oameni. Aceastä notä este subliniatä et' putere mai ales prin aceea cä Roman ajunge pentru Dragoman o ob- sesie, are impresia cA ori de cite oti va interca sä tntreprindä ceva Roman va fi acela care ii va pune bete iii roate. Cu atit mai gravA este aceasti inconsecventä cu cit prin nciderea lui Roman, triumful arivismului este privit ca avind un came- ter latidic.

Existä totusi tri acest paralelisrn st o notä pozitivä. In constiinta lui Cezar Dra- goman umanitatea intimA este disociatä de obligatiile decurgind din relatiile sociale la care pardicipä. Paralelismul dintre el si

Roman ti foloseste autorului sä puni lay

lumini forte sporitä a beprejurärilor so- date fatä de aceastä umanitate intimä. In timpul räzboiutui, Roman It salvase pe Dragoman de la nioarte si tiri obsesia per- manentä a acestuia revine i gtndul cä-L este recunoscitor. Totusi nu face mimic pen- tau oa la rindul lui sä-4 salveze de la moarte pe gazetar, dimpotrivä contribuie la asasinarea Iasi a salvatortilui eau. Se- ver a izbutit astfel sä gäseascä o forrnulä literarä expresivä pentru ilustrarea pro cesului de alienate a constiintei umane in capitalism, desi, cum am väzut, situatia este echivocA Bind susceptibilä el de o altA interpretare.

Ar fi desigur de discutat in ce anäsurä realizarea intentlitor autorului necesita reluarea in formA schimbatä a unor motive ei situatii din literature rominä dintre cele douä räzboaie, In ce másuri de pikiä tn profilut Neotarel era necesar sl intre anumite componente sulletesti ale bonnet Boiu-Dorcani din Suf bete tari" de CarniI Petrescu sau in ce mäisurii agresiunea lui Cezar asupra Nectarei era necesar sA semene ou scene similarii a Itri Camil Pe- trescu. Nu cred de asemenea el era nevole nici de aparitia unui persona} seem:- der aduoind ant de mutt cu lac, nebunal din local ielelor". Dupi cum nici ideea publicärii sorisorilor de dragoste ale Nec- tarel de citre Roman nu pare a fi sträinä de motivul folosit de Camil Petrescu. Ci-. tindu-I pe Alexandre Sever, ti-I inchipui compunindu-si proza intr-o casä plinä de cirti, ziare i documente. De aceea lumea sa pare oarecum distilatä - i de ce ri-am spune-o - artificializatä de lentila defer-. mantä a lecturilor. Oricit de recunoscitori i-ant fi pentru Incereirile sale de a con- Ieri prozei valet* not, nu putern totusi*

sä nu-i uräm sA respire cu mai multä pa- siurie aerul tare al viete träitä nernijlocit.

www.dacoromanica.ro

PUBLICIST-ICA

SCRISOARE DIN PARIS

Asadar iatä-ne in anul 1958... Va fi un an blagoslovit, cum spun cronicarii? Tin an nefericit, cum a fost cejälalt ? Nu ;tiu. Dar in aceste zile de inceput de an, mä gindesc la Parisul unde nu slut. La prie- teiill din Paris, oare abia dacä si-au ingädult Imi inchipui citeva clipe de rigaz ea si intoarcll aceasti fill noult. relulndu-si pe urtni, cred, treburlle de fiece zi, MA gindesc la micfle birouri ale redactiel revistei Esprit", unde, para II

yid pe Jean-Marie Domenach sub portre- tee celor dol dispiruti, ale celor doi men- tori : Emmanuel Mounier si Albert Béguin - ma! spornic In vigilentä $1 atentie. Cum inregistreazi Parisul loviturile pe care le pritneste? Si oresterea fantastici a enstu- lui" vietii? Si nesiguranla, pe zi ce trece mai mare? Si prezenta lui Speidel, din ce in ce mai amenintätoare? Chid Hugo a cobarit din trenul care-I aducea din ezil, el a spus multumii venite sä-1 Intimpine :

pentru ce este Parisul orasul ci- vIlizatiei? Pentru cl Parisul este orasul RevoIutiei..."

Sä Ii ncetat, aceste cuvinte, sä mal ri- sune sub acoperisul negru sinistru al Gärii de Nord? Trebuie sä nädäjduim ci nu...

Acum citeva zile, prietenul meu Geor- ges Suffert, care este redactorul §ef al unul curajos Opt/minal progresist, Té- moignage chréden, fusese invitat sä tinä la Strasburg o couferinti pe tema

Acolo, coborInd din tren, Suf-

HUBERT JUIINT

fert fu Intimpinat pe peron de un preot si poftit si se uree in automobil. Suffert, out eminamente credul, se lasi condus. Ma- One porneste. Se depérteazi de ores. Doué automobile o ajung din urmä. Se opresc. Erau un fals preot i o bandä de fascisti care ti insultarä pe Suffert $i-1

sechestrarä aproape don!' ore pentru ca astfel sé null mai poatä line conferinta.

Devotamentui Mu, minia ta, mtndria ta, $i careful Mu, o popor, el le-au schimbat

in iafitate Si un fior va strilbate istoria Mind cum Oita rufine se preface in flitter

glorie.

scria, de asemeni Hugo, acest Hugo pe-

care-1 recitesc departe de Paris si care este poetul nostru national si nu, cum spunea, din virful buzelor Gide-val. Hugo !". Si Hugo nu este numai semä- nitorul de seminte poetice si fertile (at acelora care au rodit de la Baudelaire la Apollinaire, la Claudel), el nu este numai scriitorul care a avut toate generozitätile cuvintului, el este, de asemenea (si tnaf ales) omul däruit poporului säu. Trebuie sé citesti märturia Infläcératä cu care 1-a slävit Charles Péguyl Da, Hugo cunostea Parisul säu oa nimeni altul, e[ care a scris:

cetate, tu ai putea face sd Inge- nuncheze istoria."

www.dacoromanica.ro

172 HUBERT JUIN

$1, mä mai duce gindul, in urmä cu lase veacuri, in 1388, cind un eveniment de g) nemaipomeniti mnsemnAtate a sgu- duit Picardia, preficind in tortâ oroul Meaux : La Jacquerie. Ei bine, si La Jac- -querie, di a fost ea trAscoalä tärineascä, este tot o opera a Parisului, fiindcä in acest Paris, dupä dezastrul de la Poitiers care a prälmsit feudalitatea. s-ia ridicat Etienne Marcel, negutitor de postavuri. Pentru cA pe ulitele Parisului patrulau gärzile comunale cu bonete rosii $ al- lastre (ele mai sint i azi culorile

Pentru cä Parisul este acela care intindea mina poporului din Flandra, peste capul nobililor si al Englezilor, al merce- narilor si banditilor. Pentru cä Etienne Marcel a shins mina lui Artevelde... $1 aceastA stringere de mini simbolicä a fost de ajuns ca sä clatine din temelii tale douä sute de familii ale epocii, cu numele deja pAtat de färldelegi. Cind tä- ränimea din Picardie porni cu räscoall. poporul Parisulul ti trimise conducItori, Ti vedem ivindu-se pe Pierre Gilles, bäcan din Paris, in fruntea unel cete de rosil si de albastri. Versaillezii epocii, precunt de aide Mollet si Gaillard ai epocii nu Nth-21e sä se arate. Charles de Navarre, zls cel Rilu care, fed incA, se plimba prin Paris brat la brat cu Etienne Marcel si

oamenii de jos, trece in tabära potriv- nicA, comandä represiunea. Si a fost teribil T Bunul Froissard (care e un prosi) spune cä nobilii au contenit sä mAcelä- reasci multimea numai cind i-a coplesit oboseala. N-au trebuit multe zile, spun cronicile Iui Guillaume de Nangis, ca sä se fad numärAtoarea lesurilor peste douized de mil de morti. Zice o cronicit de pe atunci:

Atita räu fäcut-au nobilii Franciei, cd n-a mai fost neuoie de Englezi ca sii ni- miceasca tare; intr-adevär, Englezii, mani ai regatului, n-ar fi putut face ceea ce au fäcut nobilii de baltinci."

Nu cutez sä-mi inchipui, astäzi, umbra lui Etienne Marcel la Camera Deputatilor, cu prilejul discutiei asupra vreunui buget.

Hugo, in altä parte (in Toute la lyre). scria i Intelegem de ce el a fost tot- odatä poetul national al Frantei si astäzi poetul tineretului francez

Africa, muribund, 4i d sufletul n glaa- rele noastre

popor intreg, acolo, horcdie vi cere de mincare

Foamete in Oran, foamete in Alger, Intä cum se poariä aceastä Franki

mindrä, spun ei

Un an nou awe in Algeria... $i m'a

duce gindul, in acest inceput de an care imi resuscitä in lnimä $ i in amintire La Jacquerie, mä duce gindul la un prieten. tinirul scriltor algerian, Kateb Yacine Näscut in 1929 in tinutul Constantinois. el debarcii tn Brenta, la Paris, in 1947.

De buttä seamä ar putea scrie, la f el

ca antilezul Edouard Glissant tn ,,Le so-

leil de la conscience" (edltura Falaize) :

Parisut, cind pal piclorul, (ea mi-am fticut intrarea prin gara Saint-Lazare) abia claret te uimefte ; pima intr-atit aria reproducetilor, incripdfinarea monoliticil a inuälämintutul sau imagtnalla literará ti-au inlesnit intrarete%

Primate contacte cu viata literarä part- zianä : Kateb Yacine publicA in 1948, in Mercure de France" (revista condusä astäzi de Salomon Sylvestre de Sacy, despre care va trebui sA se spunä odatä a a slujit mat bine adevArata literaturi decit atitea reviste care zic cä Sint devo- tatele adeväratei literaturi ; ea nu si-a alcAtuit din asta on program; face mal mutt: It pane la dispozitie coloanele sale) un poem care are acelas Witt ca si al romanului säu apárut in editura du Seuil acum citeva luni. N ed t ma.

SA trecem peste aventurile lui Kateb Yacine : vA Inchipuiti ce au fost. Nu-i singurul dad 1 s-ar da atentia cuve- niti, s-ar da in acelal limp atentie sufi- rintelor unui intreg popor. In sfirsit, din

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE DIN PARIS In 1952 pia in 1955 Kateb poate scrie. El ne dA, mal intii. Le Cadavre encercié, o tragedie care nu prea are sorti de a fi re- prezentatä la noi si care a apärut in revista Esprit in 1955 - apoi acest roman, Ned/ma.

Nedjma este o operA extraordinari. Car- tes a fost scrisi la un nivel neobisnuit al lhnbil, al cuvintului. Gäsim, aici, undeva in text, expresia : locul comun al tutu- rota". acest tel de a povesti ea si chid te-al afla in mijlocul unei pieji publice, in insäsi inima unei adunAri. aidicindu-te pinä la InAltimea unui limbaj comun tu- turara. Am fost deseori vräjiti de mira- jele literaturil orientate] Dar Nedjmd nu mal este un miraj : este nasterea, In sinul limbii noastre, a unei literaturi cu ridd- cinile adinc Infipte In insAsi miezul ei, Ill spiritul ei, In orizonturile si climatul eL Este, in acelas limp o lärgire, o crestere patella, superbä. Nu voi spune nimic despre subiectul rotnanulul. Poem, mal de- grabl dectt roman, pretext, mai degrabi dectt povestire. Dar sublectul ? De o femeie, Nedjma, sint indrigostitl cinci bärbati. Atlta. Sli recunoaatem di astf el enuntat, nu ne spune prea mutt. Asa ar fi, dad n-am tine seanta de modul de a povesti $ i de a sale care-1 apartine numai lui Kateb Yacine, un mod de a povesti si de a scrie prin care stribate intreaga Algerie. Nu 421 Algerie exoticA, ci o Algerie dramatici, profund umariä, do- cotind de viatä, de acea viatä pe care o impärtäsesc si unil din noi.

S-a spus, si pe bunä dreptate - cä ceea ce face din Ned/ma o operä exam- plarA, este faptul cI eroii cArtli sint tiple, autentic algerieni. Nu ni 1-am putea In- chipui sub un alt soare, tntr-un all ell- mat. Iar dacä, dintr-un capriciu al mintii, 1-am privi dintr-un aIt unghiu de vedere, altfel lumina% tot algerieni ar rämtne. Acestea Sint insusiri unice, de care nu se poate sä nu tinem seamä. Nu existä o natiune algerianä" - continuä sä afirme Soustelles. El bine, acestula, Kateb Yacine ti räspunde, si räspunsul e categoric.

Apoi, mai e ceva : cartea este construitä mai degrabA ca un poem decit ca un roman. Ea nu se desflsoarä rectiliniu, gäsinct in punctul de plecare sfIrsitul si cristali- zind dimensiurille sale majore (si ma- jestuoasa demnitate a tonului) intr-un f el de cursä &lid care face din sfirsit a tintä. Ea porneste sl nu se mai opreste. Sint asadar indrituit SA spun : ea sea- pärA, pentru ca sä se stingä in virtutea unel singure clipe. NerlIma este un apel :

un apel unic, sfisietor, scurt, in interiorul cAruia, datoritA scrisului lui Kateb Yacine ne este IngAduit sä pätrundem, in care putem sä exploräm in vole, la care putem reveni mereu. Nedjma nu este o carte care poate fi analizatA. Este o carte cäreia i te supui, trebuie sä i te supul. 41 notiä., Francezilor, nu ne este ingtiduit s-o ignorim, sil ignorim apelul prin care se ex- primä intreaga Algerie. Acest apel ne poate murdäri pentru totdeauna, sau ne inilta. in istorla ornenirii.

In aceste zile de inceput de an, rni1 gindesc $ i la prietenli mei de la revista Pri- sence Africaine : Alioune Diop, Jacques, Rabemanenjara (care a publicat o carte nouil, pe care n-o cunosc Ina), Mario Andrade. Acolo, datoriti eforturllor until grup de intelectuali negri, se construieste o lume notiä care va face SA se tnttlneasck Africa cu malurile continetului american, uncle träiesc, in ipocrizia diseriminärii ra- stale fralli lor, sclavii de odinioarA. E drept cA in acest sfirsit de an 1957 presedintele Statelor Unite, credincios in felul lui dinastiei Krupp - asa cum a lost. presedintele Grant credincios Hohenzoller- nilor -a fAcut o vizitä conducAtorilor Pa- risului in numele atornului-cel-saoru. $i-mi vin In minte douA voci care Isiräspund,ini douä epoci ale istoriel. Desi nu sint istotic, nu niA pot impiedeca sä nu le confrunt aid. Una este a lui Pablo Neruda :

.,Dacd Ili vei karma hoardele, Americd de. Nordipentru a distruge aceasta frontier& purdIfi a-1 educe pe mdcelarul din Chicago

www.dacoromanica.ro

174 HUBERT JUIN

ad guverneze muzica ordinea pe care le lubim,

porn iesi din stInci si din aer ea sti te maacdrn

vom iesi din ultima fereasird ea sc141 &gm foc,

vom leg din valurile cele mai adinci ca sd te inieptim cu spini

vom iesi din brazdti pentru ca sd- minfa

sd loveascd ca un pumn columbez vom Mgt ca refuarn plinea

apa vom 1ei ca sä te mistuim in ¡Warily

A ru-fi calce, apdar, piciorul, soldate pe dulcea Franfd..."

Aicl este vorba de America lui Truman. Cealaltä voce este a lui Victor Hugo §1 se referi la America lul Grant :

Oh, asta face ad tresard toate mdrefele morminte

In fundul palidelor catacombe se cutremurd

Oasele mlndrilor invingdtorl fi ale falnicilor invina

Kosciusko fremdtind, II trezeste pe Spartatus ;

$1 Madison se inalfd, fi Jefferson se treze$te

Jackson alungil cu mlinite acest vis cumplif

Dezonoare I strigd Adams; fi Lincoln. uimit.

Singereazd dstdzi e asasinat. mnfurie-te, mare( popor 1..."

Sä nu ultäm un lucru : poporul Parl- suit]] cunoaste treziri bruste teribile.

Intreaga noasträ poezie moderni se trage din Hugo. Este un adevärat fluvlu. De la el Invatä Baudelaire cum sä4i con- strulascä alexandrinii i chiar suflui pe care Saint-John Perse il pune in epopeea nottä (Anabase, Amers etc), 41 gäseste in Hugo sursa. Au apärut de curind in edltura Gallimard, in colectia Pletadelor, operele poetice complete ale lui Paul Claudel. Acest om in pofida a ceea ce a fost fit viata de toate Miele si a nepriceperli sale politice riven* totusi unul din cel mal marl poeti francezl. EI capteazä suflul cosmic, cind aerie In Cele chic' marl ode :

Afa cum vedem mieti pälanfeni al unor larve de Insects. Will punglle lor de odd $ l de satin, cd nista pietre prefloase, Tot alp ml s-a ardtat un cuib de sort, Ina Impleticlndu-se In recite falduri ale nebuloaser.

Existä, In arta poeticä a hit Tudor Arghezi, mai mult Glaudel decit se crede

si Pierre-Jean Jouve, de asemenea.

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA

SPRE UN CORPUS DE CLASICI ROMINI

Noua editie a lui I. Fischer I - si, cu ea, noua colectie de OpereN a Editurii de Stat pentru Literatura si Arta ce o inaugureaza - marcheazI un popas de seanza in istoria editurii rominesti. Acest prim volum ne indreptateste näclejdea de a vedea, Intr-un timp pe care-I dorim cit de scurt, Implinitä o dureroasil lacuna a culturii noastre : un corpus complet de editii definitive ale clasicilor romini.

Dec& inceram sa incadram noul tip de editie in coordonatele unor tipuri ase- rnanatoare, li deslusim curind un profil propriu : exactitatea, minutia si amploarea variantelor 11 fac sa participe de Ia tipul Guillaume Bude sau de la tipul de editie academia Puskin : bogatia notelor de istorie Medea 11 aseamana cu tipul Les grands Acrivains de France", stradania de a publica intreaga opera a autorului $ i acurateta tipografica (fa% de alte productii ale aceleiasi edituri, ca de plIdli innomabila tip& ritura Mateiu Ion Caragiale Crab de Curtea Veche, apärut& aproape simultan cu aceasta) cat& sa o apropie de Pleiada ; totodatil, accesibilitatea ;I amploarea noteIor explicative, precum $ i masivul tiraj (30.150 ex.) 11 imprima caracterul de lucrare ce se adreseazä nu numai celor mai exigenti specialisti, dar 0. celor mai largi mase de cititori. Este, acest profil, acela al insäsi revolutiei culturale din tare noastra : produs de cea mai ridicata calitate, la indemina celor mai diversi g mai niimerosi consumatort.

Dar sa trecem in revista pe rind diversele elemente aIe editiei, spre a ne da seama de avantajeIe si de desiderandele" ei.

Editorul a grupat creatia lui Gr. Alexandrescu in cloud volume : ceI dintii cuprinde opera poetic& cel de-al doilea va contine proza literara. Din opera poetic& s-a retinut desigur intreaga creatie original& precum si talmacirile. Foarte judicios, s-au publicat din proza numai unele traduced de insemnata valoare, läsindu-se deoparte altele, ca Pove0i albastre de Lab oulaye in care, cum arata I. Fischer, stlnglicia traduclitorului se lmbind cu obscuritatea originalulul". Corecta este $ i distribuirea poeziilor in corpul volumului $ i Anemic-, asa cum o justifica in nota sa editor:it $ i cum nu vom mai starui aci.

Notele de isiorie liferard 01 variardele - se area tot acolo 3 - au lost gru-

I Gr. Alexandrescu, Opere. Editie critic& note, variante si bibliografie de I. Fisher. Studiu introcluctiv de Silvian losifescu. Bucuresti [1957]. Editura de Stet pentru Literatura si Art&

2 P. 43 3 p. 44.

www.dacoromanica.ro

176 MISCELLANEA

pate, din necesildji impuse de tehnica editoriald si tipografied, la slirsitul volumului". Inainte de a-1 amAnunti cit de cit, vom aräta cä, dupä pärerea noasträ, aparatul critic - cel putin al variantelor, deed nu si al comentariilor - isi are locul säu in subsolul paginilor si nu la sfirsitul volumului. Spre a-1 putea compara, cercetä- torul doreste sä aibä sub ochi cuvintul sau pasajul, In diversele sale forme. Con- sultarea variantelor consemnate la sfirsit este cum nu se poate mai incoinodä : cer- cetatorul trebuie sä lucreze cu doted zäloage, una In text si alta la aparat ; la tel de anevoioasä este si adnotarea si fisarea. Apoi, intoarcerea incoace si incolo, de mii de ori, a unui grup de cca 600 pag., distruge insusi volumul, desi acesta se bucurä de o executie tehnica cu sanse - de rindul acesta - sporite de longevitate. Regretatul Demostene Russo, in neintrecuta sa sinteza, imbinare de vastä eruditie si desävirsit bun simt practic. Critica textelor si tehnica edniilor', unde se tidied cu hotärire impotriva tuturor ostentatiilor si pedanteriilor noteazä : Rostul aparatului critic este a da istoria textului dupd cum se pdstreazd in toate mss. 0.1 a scuti pe cercetator de a recurge la mss. ; in aparat, cititorta trebuie sti gliseased intreage tradine, acne] Melt sit lie in stare la orice pasagiu discutabil sd controieze tradina el procedctrea editorului ; prin urmare aparatul trebuie pus supt text intr-o rubricd aparte si nu ascuns lntr-o prefald sau apendice ca une partie honteuse, cum se obisnula in edinile vechi" (p, 598). Este de altfel pärerea exprimatti si practice% de cel mai buni editori, ca Krumbacherr, Weil sau Croiset2.

Cititorul de agrement poste trece cu %miring peste subsolul care nu-1 iaere- seaza, In afara de cazul car dimpotriva, continua prezenta sub ochi a variantelor nu-1 stirneste un interes nou, ispitindu-I sa se prefaca Insusi In cercetator. Astfel em cistiga, poate, din rindurile publicului scolar $ i studentesc cadre noi, In loc car prin publicarea unui aparat critic practic inutilizabil, sa pierdem $ i din cele vechi.

Rlimine un merit al editorului felul cum $i-a alcatuit aparatul. Fugind de coin- paratismul sec, notele de istorie literara, Intemeiate pe o larga arie de lecturi, ofera. statornic Incadrarea poeziei in atmosfera epocil $ i desvilluie izvoare, similitudini $ i influenter Remarcabill urmarires temei ruinelor In poezia francezit si romina ai de. subIiniat concluzia : pe de and parte, dintre ce/e doud sentimente pe care le inspit'd rulnele,i meloneolla in fate desertdelunil eforturilor omenesti si admirafia fagi de (recut, (=unite' cu speranta penini viitor, predomind la noi cel de al doilea, mal putin reprezentat in literature Iranceze 8.

i tot ad, ilia o observatie. Se stie CA una din cele dintli conditii ale unei bune editii este consecventa. Dach editorul $i-a stabilit un punct de vedere si II justificä, nu-i mai amine decit sA se tin& de el. Asa stind lucrurile, pare dude& aparitia, la p. 489, a unui text in limb& sträinä tradus $ i numai doll& pagini mal sus (p. 487) a unui alt text, de ditnensiuni asemänätoare (cca 25-30 versuri), netradus. Asemenea perechl de cazuri se mai repetä adesea in cuprinsul apendicelui.

In variante, editorul a consemnat deosebirik de la o editie la alta. SI a %sat desigur deoparte variantele grafice, precum $ i greselile de tipar. Corect, d-sa a consemnat in aparat unele forme pe care nu toti cercetAtorii le socotesc pur grafice, precum : es- pentru ex-; e pentru le dupa labiale etc. S-au läsat de asemenea deoparte variantele de punctuatie, desi, poate mal cu searnä in versuri, deosebirea dintre punct, semn de exclamatie sau puncte de suspensie poartä citeodatA incArcIturä poetic&

1 in Studii islorice greco-romine, Bucurestl. Fundatii, vol. II, 1939, pp. 543-637. 2 apud Demostene Russo, loc. laud. p. 599. 3 p. 415.

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA 177

Glosarul, utiI, cuprinde, pe ling& explicarea cuvintului, si locul unde apare In text. Poate a unele cuvinte ca : bälsäml, baltag, capi.gte, lubenijä, fircovnic etc. puteau lipsi. Pentru intregirea muzeului de unelte de lucru ale poetuIui, Indicele general (nume proprii, teme, cuvinte) ce urineazá sä apar& la sfirsitul volumului al II-lea ar fi fost suficient. Este iarasi ciudat& prezenta cite unui glosar la finele fiechrui volum. !titre aparitia primului si celui de al dolled voium se va scurge, e drept, un timp apreciabil si cititorul care nu are la Indeminä alte dictionare ar fi fost obligat sh astepte un an de zile läniurirea unui pasaj ; trebuie avut In vedere lush, dup&

parerea noastra, nu atit anul cu pricina si cele citeva mii de cititori ai sal, el mai cu seam& milioanele de cititori care vor folosi edifia, vreme de zeci sau sute de ani cite se vor scurge dupa aparitia ei : douh volume constituie un tot unitar (numerosi editori pagineaz& chiar in continuare, ceea ce uureaz& muIt citarea) si doll& glosare in aceeasi lucrare, repetind adeseori aceleasi cuvinte, fac double emploi" $i prici- nuiesc si o cheltuialä inutil& de munch si de bani.

Alegerea textului de baza s-a facut dupa criterii stiintifice $i anume, InIätu- riludu-se ultima editie din timpul vielli autoruIui (1863), s-a luat ca baza editia 1847, care prezinth mai multe garantii de autenticitate. Desigur el la tel vor proceda $i editorii lui Slavici si I. L. Caragiale.

Ne mai exprlmhm dorinta ca viitoarele editii din colectia Opere" s& nu lie Iipsite de colontitluri, atit de necesare mai cu seam& intr-un volum de poezil. Recent, Editura Academiei R.P.R. (avem In fat& volumul Martel Anineanu Catalogul cores- pondentel Jul V. Alecsandri) a demonstrat cli sInt tehnic cu putinta. Am dori de asemenea ca exemplarele sh fie toate corect legate. La Expozitia chilli, un cumphrhtor a fost nevoit sh cotrobliasch In douä pachele, pinä a gäsit un exemplar care sh nu aibli pInza Ineretit& sau murd&ritä, care A nu fie legat pi sau care sh nu aib& (oroare 1) Male mototolite.

PIAcerea de a cerceta justetea criterlilor de transcriere a textului $i consecventa apliarli lor o lasilm unui articol filologic. Cit ne priveste, incheiem schita noasta de analizil editorial& felicitind din teeth inima pe editorul I. Fischer.

R. A.

TRADITII...

Deed este adevarat eh literature bunk nu poate fi inte1easä in afara traditiei, trebuie sh recunoastem de asemenea a literature proastä isi are $i ea, intotdeauna, cele mai bune traditii ale ei. Critica literarl este nedreapth cu unii autori. Ea stabileste deobicei rudenii doar in rIndurile unei aristocratii a scrisuful, ne area ch poetul cutare e antonpannesc sau baudelaire-ian, ch prozatorul cutare descinde din Cara- giale sau Dostoievski, nu stiu de ce lush nu auzim spunindu-se, In acela$ feI, ch versurile lui X amintesc de Vasile Militaru, sau ch romancierul cutare se simte chemat spre proza lui Octav Dessila. Si totusi, cit de adevärat e lucrul acesta 1 Vedem de pildh, in ultima vreme, cum, päräsind nu Mr& mindrie cliseele proletcultiste, o serie de autori se indreaptä cu pasi siguri spre cele mai stupide clisee ale literaturn proaste de dinainte de razboi, asupra &acre se reped cu o mare aviditate, pre- luindu-Ie intocmai sau preIticrindu-le creator. Astfel, printre alte stiluri care isi f ac aparitia in acest sens, se and si o literatur& din cale afarh de exallath, ce clameazh la fiecare frazA si pare a fi scrisä In stare de delir. Autorul te sperie necontenit Mx

cite o exclainatie : 0 tut-hind de patimi o scuturä nhpraznic, ca pe-un copac Untie. Vrea, da, vrea dreptul el la lericire I'

12 - V. Romtneasci nr. 2 www.dacoromanica.ro

1.78 MISCELLANEA

Ni se ordona la tot pasul sä ne miram, sa plingem : Cind ii-a tras cismele, combinezonul? Nici ea n-a mai *Hut'. Ghearele durerii sd fi lost cele care i s-au Inlipt deodatd-n inimd, strIngind,

stringInd Mai stii.? iti vine sa raspunzi. Chid e vorba de sari sufIetesti mat acute, autoruI vede pretutindeni pasari $i

aude mereu HUM de aripi. Amintirile sint un alai de rMdunele ale primdverilor trecute, ce se fmbulzesc cu tresdrirl de aripi In oglinda nemiscald a sulletului".

ln sulletul Manel bdteau aripi, se deschideau, o purtau deparle peste piscuri $ i blur?.

Marturisirile slut i ele pasari :

Ioana pälise pind la buze. Mdrlurisirea, gata sd-si ia sborul, amufise". Dar si organele omenesti Ca o pastire speriatd, inima I Be abätea In refeaua de dorinfe potrivnice,

care-o Incercuiate. In sfirsit, modul prin care o femeie insarcinata ia cunostintA de starea in care

se MEd, este tot perceperea unui Mitt de aripi :

Un Milli de aripi îi vesteste, aproape, catastrola. A preshnut, a ghicit...' Am extras aceste exemple din cartea Martel. Rovan, Destine". Savoarea acestei

literaturi nu o clA insa attt stilul, cit continutul el. Actiunea se petrece In salonul unei maternitAti. EroineIe slut clteva lehuze provenind din medille cele mai diferite, fiecare cu destinul ei. Recare comenteaza fireste in felul ei evenimentele zilnice ale salonului. Incidentul cel mai dramatic, care ia In ochii scriitoarel çI al eroinelor sale proportii de catastrofä, este acesta o femeie este ingrozitA la ideea de a fi nAscut o fetitä si nu un Wet, asa cum 0-ar fi do0t sotul ei. Paralizata de fnicl, ea face tot posibilul pentru a ascunde barb atului-tiran adevArul, ba Incepe s&-si negIijeze copilul, pentru care capita resentimente i pe care nu vrea sä-1 mai hrtmeasch. Cant! este tratat, cum am spus, In moduI eel mai gray cu putinta oferA prilej de inter- zeinabile discutii, pe douli sute dot:bed de pagini, pe tema roluIui femeil $ i a rela- tillor dintre femeie pi bArbat.

---- Dumneata 10 $tli bdrbalul dumilaIe eu 11 stiu pe aI meu I excIamä femeia nenorocita, la interventia celorlalte. Mi-a spus verde ea lui nu-i trebuie laid L.. Md lasd, asa curn vd vd $ i ma vede; if Md lead! Ce ma fac atunci ? Unde ajung Pe drumuri, ca o nenorocitdr

I se dau tot feful de replici :

Cum posi vorbi asa? E coptlui tAu. Bärbatul e al Mu, ai alteia, vine, pleacd. Copilul e al Mu mereu. 0 viald-ntreage. - Nu vd mai certen degeaba I - spune alicineva, Un Izabal! Atunci clad e lovit 1n orgoliu, un blirbal nu lartd unel lenzei o dezamligire. A vrut Mat, $ i nu l-a avut...` - ...Un barbal e un bärbal. Nu renunii, ea sti se bueure alta de eft. - Despärfire, divorf, ce-i aia? Un bdrbat sd clibd grijd de casd, sd-fi aducd ce-fl trebuie. Altfel unde mergem, dragd, unde mergem?...` - Locul unei lemei este cdminul - spune o femeie nelänturitA. Dacd mal ales a muncit s-a sbci tut 1nainte de cdsdtorie... Nu sin! pentru crularea börbatuluf In dauna femeii. Sd aducd o leald bund sd-si find casa, de aceea-i bdrbat". - Anumile cdsdlorii mediteazA alta - se dovedesc de la Inceput greseil omenesti ca oricare allele $ i pot li Indreptate dacd dovedesti curaj. $1, In astfel de imprejurdri, cura j inseamnd sd lai rdul din rildlicind...*

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA 179

$i mai departe - Fiecare ne-nchipuizn cä ne-a Invälat ceva vlafa. Eu alike atiu, calla spun bilrbatului scl 1 te supui pentru lucnzri rairunte, dar sd te i pricepi sti pui plciorul in prag, pentru lucrurile man'. - N-o lua-n seam& i asta 10 inchipuie cä un bdrbat se fine cu aoaele momele. Ap, de uncle!' - Ce atila sbucium pentru un bdrbat Dacti eati fentele gospodind, al sil gäseati &WI de-ngrijit. Fiecare umbld dupd una care sd-1 sluf eased nurnal pe mincare. 0 alujnicd are pretenfii mai marl, dealt o nevasid.'

Erout pozitiv al cartii este Ioana, fat& de mine, o femeie care se dovedeste a fi exemplu In toate:

Curate's', ingrijitd, mindrd, era o adeviiratil phicere s-o priveati'. Cum spuneam, ea e mereu prima :

Cea dintil, loana se repezi In intImpinarea cdrulului (e momentul and mamele isi primesc copiii) alegindu-.0-1 iärä aovdire pe Fane al el'.

E lesne de inteles a tot ea rezolva cazul copilului oropsit. Flotarita, ea se .adreseaza mamei copilului

ft- Nu merifi s-o al - rosti, hotaritä, Ioana. Ti-o iau eu. Ce-a great ea, Wet sullet nevinovat?'

Dar cartea desbate si chestiuni de artti. Una dintre eroine, Felicia, e pictorita. Zece anl marturiseste ea - am plerdul cu lucrurt la care nu mil pricepeams gospoddrle, crlticd de arld, singurul nzeu dar adevdrat, pictura, zdcea In mine ne- Impilnie. Pictorita traieste ;I ea o drama. Sotul ei, pictor formalist, s-a pierdut in tnrejele estetismului. El sta la mesa scandeaza : - Planurlie striate ale tonurilor pure, scanda Scarlat, biltind cu pumnul In masa Incdrcatd, pe care vibrau paharele, vazele de lion ceramicae. Un tin& pictor' (oars tinerii pictori" se subimpart el in tined peisagi$i, tinerl portre- Usti', etc. ?) un fink pictor", ziceam, la insa atitudine fat& de conceptiile sotului formalist

Nu Nit mat infeleg 1 (ii spune el) Ai pulverizat In discufil teoretice Msual obiectul picturli I Ridicl intre and al vita un zld mal Malt decit al 13astiliel

Felicia se-ndrägosteste de htInktul pictor*, pe nume Soran. Si ea lucra, in- stinctiv, redind viafa in linii i culori, ca Some'. Uneori il surprindea pe !Maria ,pictor privind-o meditativ, Mtr-un lei de aateplare, de implorare". Expune si ea un -tablou. Sotul formalist vine la expozitie, vede tabIoul $ i o acuza de oportunism.

cu un ris insultifitor, pdräsi exposifia. Fdptura Feliciei se incordase, asemeni unul minz Impiedical in fuge. Ne mai putindu-si suporta partenerul, Felicia ia hotärirea sä divorteze. Dar... Lin lilliit neveizut li vesteate, aproape, catastrola" (constatä, adick faptul cä e insärcinatä). La ce bun sd se mai ravrilleascd? Locul 0 In Wald este lnsemnat lead intoarcere cu putinfil, de vreme ce pound copilul lui Scarlat... lubirea ei chinuitd cade ricosind, mereu mal in adinc, ca o platrd nisundloare Intr-wz fund de Lintind..."

S. L.

ANCHETA REVISTEI L'EXPRESS"

mL'Ezprese, unuf din cols mai citite aptdminale care apar lis Prattle, a ingiat

in colaborare cu Institutul Francez al Opiniei Fublice o ancbetä in rindurite tinerefului -pentru a trage tenets concluzii cu privire la orientarea celor care au astlizt 20 de ani. La ancheta intreprinsd In rindurde agricultorilor, funclionarilor, muncitoritor, functionarilor,


180 MISCELLANEA

profesorilor, studentilor, asa cum era $ i firesc, rdspunsurile au fost dintre cele mai diferite. Se' arunciim insd o privire rapid4 asupra Intrebärilor rdspunsurilor primitc :

T. - Aveti mai degrabii noroc, sau aveti mai degrabli ghinion triind astäzi ? - Mai degrabd nomc 53% - Mai de grabd ghinion 18% - Nici un reispuns 29%

2. - Credeti cä generatia voasträ va fi deosebitä de cea a pärintilor vostri ? - DeosebiM 18% - Asemandtoare 76% Fiird opinii 8%

3. - Ce-gi dori sä itii in primul rind cu privire dumneuvoasträ ? Viitorul profesional - Viiiorul familial ce ne rezervii viitorul in ce priveste nivelul

Wag 8% Rdspunsuri diverse 52%

4. - Ai putut face studiile pe care le-ati dorit ? - Da 29% - In parte 38% -Nu au putut face studiile dorite 33%

5. Ce vi se pare In mod particular nedrept to societatea actual& ? Inegalitatea sociald tri defectuoasa repartifie a huntsrilor cistigurilor 33% - Conditia muncitorilor salariatilor agricultorilor 23% Impozitele 5% - Puterea argintului 5% Ruina bdtrinilor bobsavilor 3% - Dificultätile tinerilor 13% - Diverse 33%

-Nu cad ce este nedrept 14%

6. - Care este seditorul care v-a influentat eel mai mult, - care sint directodi dumneavoasträ de ,constiintä" ?

?

Parcurgind rampunsurile celor anchejati nu e foarte greu sd ne facem o impresie asu-

pre felului de a fudeca al tineretului francez de astäzi. Dar sil : - »Pe timpurile pdrintilor mei masina de treierat indigna. Astäzi, este un luau indispensabil bunului-trai. Tinerii apartin timpului bor. Ei nu incearcii sä se opund progresului tehnic ci sa-1 foloseasce (un agricultor).

- Nu pot räspunde 48% - Sartre 20% - Diversi 32%

7. - Credeti cä e niecesar a ayes un ideal pentru a träi - Da 78% - Nu 9% - räspund

3 8. - Credeti ci injustitia poate fi remediatä ?

11 3 1 - Da 6

-Nu - Nu stiu 25%

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA 181

- Ma simt solider cu timpul meu. Problemele care ma preocupa stnt cele ale epocii. Nici nu existd alte probleme. i nici un truc nu ne poate face s fugim de sub apdsarea lor". (tin profesor). - Prefer al traiesc in 1957 fiindcd pentru femeie nu mai este timpul sclaviei. Pot sit murtcesc, sa fiu independenta, s respir". (o gospodind). - Ceneratia mea deosebita de cea a parintilor mei P Zdu aye, progresul nu poate fi negat, dar copiii vor considera, ca fi altadatil, cif parintii sint zahartsifi. Rica mea ma va trata de biltrin ruginit. Nu cred cii oamenii se schimb mult." (tin institutor). - Para fndoialti ca generafia mea se deosebeste. Am fost Insemnata de rilzboi fi de privatiuni exceptionlale." (o gospodina). - Nu am putut face studille pe care le doream din cauza razboiului dar fi din pricina mitloacelor de trai insuficiente ale pärintilor mei." (un institutor). - Ceed ce este nedrept, este inegalitatea sociala, uriasele orgii financiare pe care le presupun rözboaiele". (uni muncitor).

lmi place sit traiesc, pi ma aranfez ; ceilalti sa faca intocmai ca mine." (o stu- dentd).

Tineretul ar trebui s studieze Work; fi s se ocupe de politica, &Ica nu vrea ed sufere fi mai mutt. El este chiar obligat sa se dedice (un muncitor). - Pentru mine, iclealul este fericirea celor care Ind Inconjoar, care-mi sint acumpi." (o gospodinii). - A coma un ideal este tot atit de necesar ca fi a mince' in fiecare et" (un institutor). - Nu existd erou. Aceasta nofiune, e goala de sons." (un student).

Refuz ori ce ghid pi orice model. Vreau ad fiu absolut independentil, vreau sti fiu propriul meu stapin." (o etuderita).

Altfi-ar placea sti flu un erou dnonim, adicti un erou in cel 11141 bun sons, dar mi-e slid de eroii retorici, cu gesturt sublime, de eroi de teams." (un agricultor),

cred in erou, fi decd el &ad, atunci trebuie mai curind cdutdm in rindurile soldatilor dealt In cele ale fanfarelor militare fi ale pompierilor". (un muncitor).

Am reprodus citeva din cele mai semnificative raspunsuri. ln general din ele rezultd o infelegere, fie ea si parliald, a epocii pe care o traversam, o pondere care este cum nu se poate mai graitoare. Nu lipsesc desigur raspunsuri de un egoism feroce (Ce ma preocupii cel mat mutt P Persoana mea I Ce ma preocupa cel mai putin P - Restul omenirii.") Sau izbucniri care traduc nu numai orgolitt (Refuz ori ce ghid, ori ce model...") Dar decizia de a lua act cu seriozitate pi mitsura de intrebarile grave, de a evita raspun- surile zorite si superficiale, constituie simptornele unui proces de maturizare. Alifdafd tineretul se cheltuia in elanuri oarbe, sau dimpotriva suferea de duren fära leac. Intro bucurie suferinta nu era toy dealt pentru indiferenta. Astazi e un echilibru care poare do roade, (Desi primejdia nepasarii fi a pasivitatii e departe de a fi disparut.) Fericita ni se pare repudierea faleului eroism, a eroismului spectaculos fi lipsit de o Mudd' eticii. tn adevar Malta. Daca legam aceasta opinie aproape generald de faptul cd Franfa esta o tarti care duce un razboi colonialist impotriva Algeriei, intelegem cd ea valoreaza mutt. Neincrederea pe care o marturisesc cei mai multi dintre cei anchetati cu privire ta oamenii politici care conduc astazi ciao politica a Fran/el e de asemeni fertild. Scepti- cismul este In acest caz creator. Nu am crea s pierdem *fruit din vedere cd in cadrul anchetei s-au facut manifeste unele tendinfe care reamintesc de fascism ; porniri rasiale, doting razboinice, cultul forfei. Recunosti indata inspiratorul acertor tineri care se exprinul

www.dacoromanica.ro

182 MISCELLANEA

grandiloceent, sigur de a ca pi de univers, Pit sti-Fi ascundd setae de putere 0 care pinä una alta se recomanda sub reala lor infatipre in Algeria.

Anc beta permite twit numai o familiarizare cu modal de a iudeca al tineretului francez, ea nu ingaduie pronosticuri ,yi concicizii cleoarece sondajele sint generale oi nu in stradurile cele mai representative ale societátii.

E. B.

ESTETICA U§OARÄ

Ascu ltam cu totul neregulat emishmile radio-magazin si nu stiam a as it avut de ce regreta pinä in ziva rind intimplarea a fäcut sä-I aud pe N. Stroe, bonom st muzical ca totdeauna, debitind un veritabil curs de teorie literarä. Inimitabila sa vervä devenise i mai activa, filnd vorba nu pur si simplu de initierea ascultätorilor in ale Iiteraturii, ci de prevenirea lor asupra unui gray viciti din proza noasträ con- temporanä, chipurile infectatä de pornografie. Bunice cu nepoti prea curiosi ori pa- rinti cu fiice ajunse la virsta criticä, erau astfeI chemati, mai In glumä, mai In serios, sä vegheze cu sträsnicie ca nu cumva päcätoasele cärti, in care-i vorba de m&scäri, sl Incept: pe mlinile odrasIelor. Cine ptie &mil iscusinta critia, dar mai aIes puritanismul tulburitor al maestrului estradei noastre nu a ;1 deteptat invidia Vietit studentesti", care n-a avut ingeniozitatea BR impleteasa la fel de suav utilul cu agreabilul, $ i n-a gäsit asemenea forme amuzante pentru preocupärile sale moralizatoare in legaturá cu Groapa" lui Barbu. Cum A nu se nasa invidia claca maestri! - care totusi In astfel de treburl 'Area un ucenic el un continuator al sänätoasei traditii de Ia Tribune' - dovedeste c& si-a depäsit preopinentii, prin exigent& ca si prin nature argumentelor. Iremediabil afectat $ i decis sä apere morale publicä, N. Stroe supune cenzurii sale dezinvolte, nu numai creatiile originale ale unora dintre scriitorii actual!, ci chiar opera clasice intrate in patrimoniul literaturil universaIe. Dupa cite ne aducem aminte, indignarea provocatil de traducerea Soldatului Sweik." se václea colosall, incit, sufocat, actorul abia izbutea still recite suavul text : Asa cuvinteIe /s4 tragi apa dupa ele". Scurt, cuprinzätor si mai ales convingltor impo. triva trivialitätllor I Mai este necesar sa precizAm nit de autentic era N. Stroe de astä data interpretind rolul unuia care sere peste cal ?

Desigur, scheciul fusese pregätit inaintea aparitiel celor dole& volume masive ale Decameronului" altminteri ingenuitatea spontanä a maestrului N. Stroe si-ar fi gäsit aici un teren de exercitiu critico-estetic si mai ispititor. Oricum, timpul nu este pierdut. Vor mai fi de bun& seam& emisiuni radio-magazin. Noi spectacole de estradä se pregätesc incä. Nu ne vom mire sä avem ocazia de a urmäri In curind pe scena teatrului de revistä, dupA un frenetic frenchcancan sau inaintea unui pot- puri-mambo, o gratioasä demonstratie de esteticä usoarä.

INUTILITATI

- Ce mai faci ?

-. Bine, mewl. Dar tu ? - Asa si-asa. - Ce se mai aude ? - Nimic. Ce sä se-audä ? In fiecare xi, dragul meu, sustii asemenea conversatii, In varianta ce ti-am

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA 183

dat-o sau in altele, foarte asemAnätoare. In fiecare zi te trezesti rostind aceste fraze. Vrei sä te stäpinesti si nu poti, gura ti-o ia bainte 0, covirsit de tone de plictisealä, cu gIndul aiurea, spui blestematele cuvinte. Iti aduci aminte cä ai mai pus si ieri aceste intrebAri, cä ai mai räspuns azi la aceIeasi Intrebäri, cu aceleasi cuvinte cu care ai räspuns 0 ti s-a räspuns intoldeauna si nu esti in stare sä opresti avalansa inutilului din tine. In realitate nu te intereseazä ce mai face" colegul pe care-1 vezi In fiecare zi la birou, cu exceptia duminicii si a särbAtorilor Iegale, si despre care stii aproape tot, alit clt Ole el ins* despre sine. Iar el iti räspunde In MTh sau jenat cl am poate da un räspuns mai original, bine", sau eau", MA mäcar ea-0 dea seama cä acest räspuns se potrivea de fapt la intrebarea cum fad ?" O nu ce faci ?"

Tu ;Hi tot atit de bine ce se mai aude" ca si coIegul täu, dar, mine de aceeasi fortA oribilä, li pui vesnic aceastä intrebare. Iar el iti räspunde nimic" sau ceva asemänätor (daca e bine dispus si deci spiritual" 10 räspunde cä se aude tramvaiul), nu pentru cä in realitate nu s-ar auzi nimic, ci pentru a n-o sA stea sä-ti insire in minutul acela fatal si cutnplit toate zgomotele universului.

In momentuf cind Intrebi sau cind räspunzi, gindurile ti se plimbä aiurea. Te frAintuti sa descoperi denumirea unui riu din Sudan compus din trei litere ca a, nu pierzi, doamne fereste, concursul revistei Rebus°. Iar colegul tau se g1ndeste cu necaz a la cantina va mince lar carne cu orez sau cu macaroane, de parca n-ar mat exista vreo citeva sute de feluri de mIncare posibile. $1 totusi gura, automat, rosteste eternele $ i inutilele intrebari i aspunsuri.

*

-, Tovarasi I Ma ridic aici, In fate dumneavoastra, ca a aduc in cliscutia tuturor tovarasilor adunati In scent& sera pentru a dezbate unele problems importante ale colectivului nostru, o propunere pe care, ilea o yeti socott bunt, o yeti aproba, iar daci nu, desigur a o yeti respinge...

S-ar putea ca propunerea ta sa fie foarte interesanta sau de-a dreptul geniala. Dar... De ce ma ridic V' Sigur ca te ridict, pentru ca WI un cm politicos si nu vorbesti sezlnd pe scaun. Si chiar dud nu te ridici In persoana, ridici o problera $i tot nu pierzi ocazia de a ridica ceva. Not vedem a te ridici, aid, in fata noasta. Dar tu tii sa ne convingi. De fapt, nu fit---sä faci-nimic, doer tovarasii adunati In aceasta sail pentru a dezbate unele probIeme importante ale colectivului nostru", de parch' tovaräsii nu-si dau singuri seama unde si pentru ce s-au adunat. Pentru dumnezeu 1 De ce mai este nevoie sä adaugi a daca vom socoti propunerea buna, o vom aproba, Ian daca nu, o vom respinge ? Doer stii bine a asa vom proceda, a asa e logic sä procedäm.

Gindurile tale sint indreptate excIusiv asupra propunerii pe care vrei so faci, dar gura se gräbeste sä rosteasca haze care u-au nimic comun cu ceea ce vrei sä spui. Iti dal seama cl-i asa §1 totusi n-ai puterea a te frinezi si aluneci ametit, epuizat, in inutilitate.

* - Acum vei afla tot ! - spuse Emil, abia stapitindu-si emotia. Voia sä-i dezväluie absolut tot ce avea pe suflet. Observä ca Olimpia e imbräcata intr-o rochie aIbä cu flori albastre presärate sau, mai curind azvIrlite la Intimplare, ca intr-un joc al naturii pe cimpia albä a mätäsii. Decolteul dezväluia un git alb care nu con- trasta ci mai de grabl se Intregea cu albul rochiei, Maud ca granitele a devina nedeslusite. yu cordon negru, de piele, cu o cataramä mare, argintie, li stringea mijlocul... Infatisarea acesta primäväratecä era de naturä sa sporeascä. emotia bietu- lui Emil.

www.dacoromanica.ro

184 MISCELLANEA

Bietul Emil 1 Adevärat. Cind vole §I el eh spun& tot, asa cum procedeazA ori ce erou integru, lath cä vii tu si-i distragi atentia, silindu4 sä contemple cordonul si rochia Olimplei...

Ai scris un roman despre tineret. Nu zic, o fi bun (nu I-am citit in Intregirne, deoarece pasajul de mai sus, mi-a cam täiat pofta). Stiu, ai intentii frurnoase, minunate chiar. Dar ti-a luat-o condeiul Inainte. Crest eh pe Emil, pe mine sau pe altcineva ne interesa in aceI moment floricelele de pe rochia eroinei ?

Nici pe tine nu te interesa, dar n-ai putut sA rezisti ispitel de a trinti o descriere a Imbräcämintil, asa cum ai auzfi cA fäcea si Balzac - Te rog, nu-mi repeta argumentul cu Balzac, pentru cä de scriitorul ästa a/ auzit, nu 1-ai citit. Si te faci de ris. Mai bine recunoaste cA ti-a luat-o condeiul inainte.

*

Este evident cä din cauza Iipsurilor sale, scriitorul n-a reusit sa dea o operä valoroasä care sä se inscrie printre lucrArili izbutite ale literaturii noastre. Perso- najele stilt lipsite de viatä si nu reprezintä pe omul nou, al epocil noastre, pe con- structorul socialismului. Asa cum observe si Sainte Beuve...

Stai ! Un moment. Poate ai dreptate cind consideri a lucrarea pe care o discuti e nereuaitä. Am incredere In aprecierile tale de valoare. Treci drept un critic Iiterar cu gust. Dar condeiul... Ai inteles ce vreau sA spun. Fo arts bine. AdicA foarte rAu. Tu el vrea sä fa cit se poate de precis, condeiul nu vrea. Este atit de evident a din cauza lipsurilor si nu din cauza calithtilor =Morel n-a reusit sä dea o opera valoroasA, incit nu e necesar sä precizezi aceasta. E sigur cä o lucrare valoroasil se va inscrie printre lucrArile izbutite ale literaturii. De ce era nevoie s-o spui ? Si, in sfirsit, de unde pinä unde Sainte Beuve s-a ocupat de omul epocii noastra, de con- structorut socialismuIul ? Sau condeiul tau tines cu ori ce pret sA rescrie un citat pe care-I copiase in urmä cu citeva zile 1

Tu stii ce vrei at soli, In mintea ta e ordine desävirsitä, dar lath el ti-o la condeiul inainte si te trage cu dinsul in gol.

*

Dar sä-ti explic unde am vrut sa ajung. Ti-am amintit toate acestea pentru cä am hotärit sl inventez en aparat special, numit utilomelru, care poate fi atasat perfect atit la coardele vocale cit si la stilou, condei sau creion si care absoarbe ori ce surplus, orice depäseste limitele utilutui. Aparatul mai are un avantaj : este invizibil.

Da, este invizibil, fiinda nu 1-am inventat lima si nici nu cred cä-1 voi inventa vreodatA (nu arn apiicatie pentru fapte exceptionale). Dovada inexistentei acestui aparat o constituie rindurile de fatä atit de inutile, Inca chiar mfine, dupä ce le vei citi, (lea te voi intreba : Ce mai fad ?", imi vei räspunde senin gi inocent, ca de obicei : Bine, merei". Tar dach tu spui sincer bine" inseamnä cl toate cele scrise aici sint cu adevärat niste inutilitäti.

D. S.

TINERI IMACULATI PE SCENÄ

Vizindu-I pe actorul Puiu Hulubei In piesa lui AL I, Stefänescu, mi-a apárut in rninte un fenomen dintre cele mai stranii din viata noasträ teatralä.

Daci actorii nostri foarte tineri, luati fieeare. In parte, nu au izbutit Ind., in majoritatea lor, sä-si formezq o personalitate, trebuie A recunoastem Ina el toti

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA 185 *

laolaltä, ei au impus publicului o personalitate pregnant& Putem fi aproape siguri, mergInd la o piesä de teatru, cI vom face cunmtintä In cursul spectacolului ea un tinär entuziast, care va intra In soma cu mare zgomot, dintInd, skim' Intr-un picior si arun- end In aer adult si fulare, va produce o mare agitmie cu un acordeou, cu un fluier sau cu o trompetä improvizatä, va execute mii de giumbmlucuri sub pretext cä e tinir, va rästurna scaune, se va a.scunde strengärmte dupi perdea, Ili va compune and o muträ *eat& dud una späsitä, de motan care a fost prins la oala cu smintinä si va vorbi tot timpul emotionat, cu rásuflarea Intretiliatfi. Se poate spune a actoril nmtri tineri de la Teatrul Tineretului, dar si de la Teatrul Municipal si de Ia Teatrul National, au creat in aliantä un personaj la care, pare-se, tin mull, Mk de mult Inc It au ajuns sä adapteze la cerimele sale toate rolurile de tined din dramaturgia originalä ca si din dramaturgia universal& at privmte dramaturgia original& am N7aga bänuialä a 140 autorii, atunci dud elaboreazä textul, Ant obsedati In ma mäsurä de tinärul entuziast pe care l-au väzut in toate spectacolele, Melt nu-i rabdä inima, pinä la urmä, sä nu-i repartizeze un rol si

In piesa lor. Sau poate cl au impresia el piesa kr nid nu ar fi o pima adeväratá, dada nu ar apärea racer undeva,Intr-un tablou, un tinär entuziast si cinstit. Iatä de exemplu

citeva replici care le-ar veni tinerilor nostri actori ca turnate :

DAN : (siret si timid) $tii, Mesa si cu mine ne-am gindit sä-i facem bunicului o

surprizi (e vorba de un bunic academician) sau: - Iff, ce pisälog esti, parci ai fi profesorul nostru de geografie I

sau : - As vrea si. trlieso intr-o tart (visdtor) In care tostä lumea A zimbeasci si In librärii si se "Ina, In Ion de arti, ciocolati I

all ; - Viorica, Mircea, ali. auzit ?1 A venit unchiuI Andrea.. Uralaa 1- Am observat cl tinerii entuziasti si cinstiti de pe sceni nu s ed aproape niciodatá,

In elanul lor tineresc, decit pe virful scaunului. Ei sint mereu främintati, si. atunci clod nu rid sau cintä au figure 11.401 de emotie si dent% cici tineretea lor dezarmantä le pune mii de problems pe care nu au ins& maturitatea de a le rezolva singuri. Sint un tInär imaculat - spune figura lor -de ce nu slut toti oamenii buni, de ce mä dezamägesc eamenii maturi la tot pasul ?"

S. L.

DECI SA CRITICAM..,

A devenit o traditie ca la fiecare nouri productie a studioultri Bucuresti", presa mai mule sau mai putin de specialitate sa copleseasca generos pe cititori cu o risipä de calificative de categoria : primul film rominese,.. cet mai bun"... cotitue. pant! holiiritor"... etc... etc._ La prezentarea pe ecrane a Eruptier, ca sii nu md trezesc in situatia ciobanului cdre a strigat de prea multe ori lupii trebuie deci sil rezist tentatiei dasifictirilor si sd scot ergumente name' din materia filmului ceea ce, desi neobimuit, de astii data' se dovedeste perfect posibil.

Eruptia" este o povaste despre oamenii din petrol, dar, si acesta este private/ merit al regiei, ea nu se petrece in Valeta Prahovei. Incercati sd vd inchipuiti relatarea pe care ne-o face obiectivul aparatului, situatd nu in peisajul dezolant de piatril si norof pa care l-a ales Liuiu Citelel, ci in clasica §i luxurkinta noasträ Vale a petrolului. Filmul s-ar fi redus la junuitate, lar spectatorif la un stem Dialogul creator-spectator e angajat bird inainte de aparitia pe coven a vreunei figuri umane (ba chiar In pofida prime' aperitif : Arica Banu, peste miisurd de elegant decoltatd Fi subtiatd pentru modesta ei calitate de

www.dacoromanica.ro

186 MISCELLANEA

studentä, chief fila a unui director din minister). Fieräria scieflietoare a sondei secate, filmatg obsesiv din toate unghiurile posibile, sugereazg n citiva metri de peliculg atmosfera apgsgtoare, pusä sub semnul uney unice qi pinä acam zadarnice preocupäri : petrolul. lmediat ce oamenii incep sä corbeasai - o eternd problernd I - regreteim dezinvoltura obiectivului care insä, din fericire, ne face mai departe conversatie peste capul lot : single de tren in gara päräsitä, strada cu giste pete albe intre petele negre ale obloanelor leisate bulucul de muncitori inghesaindu-se ia hirtiffe de la functionarul din trustul ai ceirui pereti negri i goi sugereazä de pe acum päräsirea. Este poate ceva excesiv 0... morican in aceastg viziune de exod de la triceput. Dar cu Ufl scenario care nu scoate tragismul situatiei din relatiile Intre eroi (e drept cä sotia lui Ion Ion 4i pärdsefte chiminul chiar in ceasul In care Anca Banu vine la trust, dar vä dati seama cu ce pa(ina convict- gere o face din moment ce ca zffe mai tírziu, inginerul Emil o gilseste tot pe drum, la numai citiva kilometri de sondä I) regizorul s-a oäzut obligat sd anime cadrul, ceea ce, o constat cu satisfactie, a fost spre folosul spectatorilor. Se intimplä fenomenul ciudat cg de-a lungul filmutui, nu eroii sint cei care doresc cel mai tare sä gäseascil petrol, ci spectatorii, pe care subiecticismul aparatului de filmat, de bung calitate in toate secventele care detai- lieu] regiunea petroliferg, U constringe sg participe direct la lupta manotonä extenu- antä cu inatirätnicia pämintului. Eruptia de la sfirpit decirte astf el o satisfactie pe drept cuvint oferitä sdlii. .Indraznesc sd firm cd dacff scenariul 0-ar fi urmärit consecvent eroil pe coordonatele care acum nu ttvistä decit incipient, eruptia aceasta element! previzibilä ar fi devenit inutilä, important fiind nu faptul material al gdsiril petrolului el capacitatea de munal I abnegatie a grupului de oameni capabili ed infrunte ad depäseascd pind i weld. Asa cum este aoum, filmai apare mai mull car o creafie a regiel fl in legdturd cu ea, a operatorului. Deed faptul acesta pune definitiv in lumind, tried de la prima lacrere independentg a lui Cittlei, deosebitele sale aptitudini de a crea imagine, de a o face sä corbeascli ca mifloacele specifics artei cinematografice, unghi de filmare, montaf, muzicä (exceptionalg, ca o rasuflate a straturffor asounse perfide ale fiteittlui, odat4 cts intreg filmul, de o facturd foarte moderng), el ne determing tot odatd cal ne intrebm ce ar fi fost Eruptia" cu an scenariu muncit mai profund mai fudicios.

Filmai Eruptie reuseste sd demonstreze chief cu &tale insuficiente furnizate de scenarlu, cd munca este modal de existentd al eroilor säi totodatg singurul valabil. Astfel enuntatä tema poate pgrea arid& Este meritul creatorilor Eruptier de a ne fi sugerat in mite locuri adevärul, consisteno artisticg a acestei idei. Filmul ddursä laolaltä cement din medii diferite, Oa drame deosebite. Pentru tofi insg murices, efjrtui creator reprezintä solutia de viatä, principalul mijloc de a-si gasi echilibrul. Durul inginer Andrei Barbu si-a

' pierdut dragastea; singura ultima sa justificare sint oamenil acestei regiuni särace, care (wind nevoie de petrol, au nevoie de el - este natural sä nu area pärdseascä. Lebo- ranta Bice o venit ascundä aid comaiinta total ingrozitoare neerepte umilinte ; decine esentialg pentru ea posibilitatea gäsiril unei noi demnitali pe care mince la sonfdä i-o of erg. Core, licheaua simpaticg, nu $i-a descoperit incä un sera existentei; firesc, aproape färä ca el sg fie constient de asta, imprefurärile dramatice ale erupfiei dau. Studenta Anca Beau are ocazia sci-0 confrunte preocupärile meschine pi superficiale ale traiului din Bucuresti cw exigentele aspre dar nobile ale vietii la sondg. Cit despre mutt- ciiorul Ion Ion, pentru ca sa intelegem ce insemneazd sonde pentru el, este suficient sä citäm replica pe care i-o dä inginerul Barba, and, la vestea desfiintgrii trustului, vine sd-i cearg socoteald pentru prelungirea inutilä a forajului: Inchide-o, cä-i a ta

Afirmatia poate Oral paradoxalä, ddr scenariul acesta cu eaters linii de actiune se dovedeste totu0 prea scurt, deal ne &dim la =tile spatii de peliculd pe care obiectivul este nevoit sä le ample stäruind asupra anon momenta a am semnificatie se säräceste in acest fel: scene inexplicabil halucinantä din bar, urmarirea peste faliile, foarte fotogenice

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA 187

e drept, din imprejurimile lui Ursei n ascensiunea interminabild pe granie a lui Core in episodur incerciirii de sintscidere a Bidii (de altfel din punctul de vedere al imaginii eur- prinzator), revenirea pina la exces asupra gestului induiosator al batrinului paznic care forjeazei cu propriul eau trap ua centralei telefonice, fugile repatate i neverosimile ala Bical, etc... etc...

Dimpotriva, in scenarits sint o aura de lucruri neexplicate, dintre care unele foarte grave, grevind asupra veridicitälii adiunii ei evolujiel personajelor. Ce f el de orn este Andrei Barba ? Cum e-a náscut dragostea dintre el pi Anca ? De ce a renlunjat Ance la Emil ? Din ce triiieste Nina Manchu «i cine este misteriosul ei insojitor cu pasiuni filatelice ? Multe episoade au efecte absurde sau n-ats efect de loc, lucru pe care scenaristul, 0, din ;ideate regizorul, n-au pärut ed-1 bage de sauna Anca Banu cade in batalul de noroi, de uncle este pescuitdi de Gore in hohotele de ris ale muncitorilor, dar posture fnjositoare nu pare sag feed o impresie ; în absenja Biedi, Gore intra in laborator motif in acte, dar Bice, desi *it surprinde in flagrant delict, tiu numai cd nu se mira, ci chidr se apudi

facil märturisiri ; militia condamnd arbitrar pentru prostilufie o iota evident nevi- nomad, susceptibilä cel mult de a fi acuzatd de vagabondal, toatii luniea pare obisnuita cu aceasta practice; ciudatei, mai de grabd compatibild cu polijia burgheza ; dupa ce Aruirei Barbu o calomniazd nejustificat si brutal pe Bica, Anca, cu pujin inainte revoltatd pia la lacrimi, £1 recomptinseazd cu o sdrutare care li nduceste i pe el pe spectatori.

Mi se pare uta de remarcat, pentru amatorii cinefili de frumos" 0 ideal" cu ori co pro, ca filmai este o reusitd in mantra in care a mers la transfigurarea artistica nu numai a peisajulut sterp, arid, lip* de estetismul superficial al beljugului, dar st a acelor lattni mai aspre, contradictora, ale vietii ji caracterelor, irrapabile de a furniza imagini cumtnji care sa incinte exigentele caldute : munca grea, primetclioasa ji aparent lipsitd de satisfactie, de la forai, odsnenii inchisi ai acestei regitmi earace. Meritul creatorilor Emptier este acela de a fi demonstrat cu obiectivul aparatului, cd frumusejea, ca ji fericirea amanita, sint dure, complicate ji exigente.

Filmul nu muljumeste acolo uncle, &pellet pe semne de propria-i indrazneala, a Nava acest drum facind inutile concesii estetismului fach. Cred cd asa se explia lipsa de consistentd, falsul lux material ji psihologic al scenelor de la Bucurest : strand, cos- tume lastex mari mingi multicolore, limuzind Sko4 57", un minister gen building american, bar, muzica de jazz si slow-uri strident-tulUurätoare, iar strand, pantaloni pescar

ji stranii päliirii de plaja, interioare cu telefoane albe, frigidere ft ctiverturi de leopard. Aid schematismul scenariului se imbind ca un ciudat respect al regizorului pentru gustui unui anumit public. Pentru ce este Anca Banu fiica unui director din minister fi logodnica altuia si nu pur ji simplu o studeOta care locuieste la camin iubeste un inginer pare- care ? Pentru ce* umbla Emil 'in limuzind dupd felul in care dispune de ea probabil proprie -$ i nu as tramvaiul eau eventual co feepul trustului Pentru ce se infill-

nesc cele cloud perechi intr-un bar gen Infidelele" si nu intr-un restaurant in care oamenli tin ea bea un vin sit danseoe in imbräcämintea de duminica - nuanjai la care un artist fin ca Child este cu neputinjd sit no fie sensibil ?

lntr-un interviu acordat revistei Tribune", Ciulei se marturiseste framintat de problema formei nefionale a cinematografei. Sigur ca aid nu se pot indica de pe acum solujiile definitive. Fiecare regizor 0 scenarist va &1st pa cont propriu formula conformd temperamentului sdu artistic. In ce priveste Erup0a" nu s-a vorbit aproape de lac despre ceea ce educe specific, ba chiar s-au etabilit, cu vagi intenjii critice, diferite filiere de influenjä Clouzot, Bardem, neorealisinul Italian. Aceasta mi se pare mai pujin important. Cu un scenario nu dastul de riguros ji intr-o ambianja supra saturate; de viziunile exceplio- nal de proprii ale unor cinematografii mai mature, era firm ca filmai sä prateasca un care- care tribut predecesorilor Mewl. Aceasta nu supara clad e vorba de regiunea petroliferil au

www.dacoromanica.ro

188 MISCELLANEA

pätnint cer Ii intre ele sonde 0 camera, pentrucd piimintul, cerul, sondefe 0 oamenii kr alcdtuiesc o combinatie care caracterizeasd intr-o asemenea mäsurä fora noastril,inclt ea este capabilä sil distileze eoentualele influente striiine 0 le colorese cu specificul säts. Doar cu o nuantä de dezolare in minus, aici lucrurile ar fi fost pert ecte. Este meritul esential al lui Ciulei acela de a fi gäsit o expresie plusticd potrivitä lumit positive a filmulut. Nu i-a reusit însä incercarea de a-t contrapune acea parte din intelectualitatea

contaminatä incä de comoditatea iresponsabilitatea mic-burghezd, In secventele din Bucuresti, filmul pare mat degrabd s ne prezinte lumea profitorilor $ i a rentie- rilor decft aceea a conduciltorilor tehnIct, fie ei chiar insentnati de tarele mentalitätit mie- burgheze. Aid, transplantarea neprelucratä a visiunii antitetice neorealiste, a dus la denaturarea adevärului social. Präpasti4 aceasta 'Mire centru i periferie, pe care o stsge- reazd film!, nu mai existä la not. Urmärind ed obtinä un contrast, Ciulei a exagerat phul la a crea un antagonism. Astfel o tendintä gresird, dar usor de atenuat scenariului, a Jost Incuralatel de regia nu in de guns de severä.

In afarä de neasteptata revelatie pe care a constituit-o pentru spectatori Darin Dron, interpretarea, desi peste media obisnuitä in autentic $ i emotional, nu ne-a furnizat surprise. Spre deosebire de experientele anterioare, de astädatd avem de aface ca o

echipd de actor' neactort cu care se poate crea film. Ceea ce e mult, dar nu e tottd. In Incheiere vreau sd fac o mtirturisire care s-ar puteci sd nu fi reiesit desttd de

limped. din textul care precede yeti vedea de ce. Filmul m-a impresionat. Regizorul Ciu lei imi pldcea tna de la Omul care educe ploale". Acum s-a apucdt de cinema $ i a

reusit. La al donee lui film voi spune : Mule' 1ml place` Mat de cind am admit Erupfia". De asemeni poi spune compozitorul Teodor Crigoriu operatorul Grigore Ionescu iirnt

plea Inca de and am am' Erupfia". (Filmul confine o eerie de imagini ale sonde', culminind Cu aceea rästurnatä pe care o yede Gore and se !winds la ware ; ¡wester; con- atitule prin ele Insole un mic eveniment.) Steinbeck remarcd undeva eel lipsitt de mil- loace nu se pling : din demnitate. schimb am impresia cd cet care au, se pling : tot din demnitate. Noi avem lama Enloe. Dect putem sä criticifm.

I. M.

INSEMNARI PE MARGINEA EXPOZITIEI INTERREGIONALE DE ARTA PLASTICA

O expoziVie colectiva de amploarea unei Interregionale ar trebui sa exprime stadiul de evolutie actual aI artiatilor noatri pi prin ei nivelul actual al artei plastice.

Acest lucru nu este insa obiectiv posibil, atita timp cit intr-o expozitie lucrarile sint selectionate de un juriu. Existenta unui juriu, oricit de /argi ei cuprinzä- toare ar fi criteriile de selectie, implicá totodata at o nota de subiectivitate. Practic vorbind, evitarea unor omisiuni, este aproape cu neputinta. Prin lucrarile admise, juriul iai defineate pozitia sa.

SemnataruI acestor note, nefiind un critic de profesie, nu poate avea pretentiá sa epuizeze tot ce ar fi de spus despre Interregional& Ne limitam a pune in discutie citeva din problemele mai importante pe care le ridica aceasta expozitie.

Pornind de la ideea ca nivelul unei expozitii este determinat de masura in care operele expuse izbutesc sa transmita ceea ce artiatii simt i gindesc despre oameni i viall, Interregionala actuaIä mi se pare ca nu este In intregime satisfa- catoare. Má grabesc sa adaug cá daca ne-am limita la lucrarile semnate de Ressu, Ghiata, Baba, Ciucurencu, Jalea, Anghel, lrimescu, care prin opera lor se situiazä la loc de ¡mite printre cei ce continua ai Imbogatesc traditiile noastre plastice

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA 189

Ia alte lucrari ale unor tineri ca Iacob Gheorghe, V. Varga, Gherasim Paul, Aurel Cojan, Ion Vlasiu, VIad, Naum Corcescu, Ovidiu Maitec - aceasta afirmatie ar putea parea peremptorie.

Un prim pas trobucur&tor, spre un salt calitativ In selectia lucrarilor, fusese facut - cu toate deficientele ce s-au vadit mai tirziu - In expozitia l907. Aceasta, desi limitata ca tematica, realizase un oarecare echilibru intre picture noastra de bung traditie de la Andreescu, Luchian, Band la, Incoace si intre Arta formaIa (nu formalist& I) demonstrativ conformist& practicata de unii. Acest echilibru consta ist mesajul clar al operii de aria' si In faptul ca se manifestau limpede cautarile de expresie proprie in sfera realisniului. Pe aceasta linie, puteam pretinde mai mult de la ace asta Interregionala, care ni se pare deficitara nu ca tematica - asa cum s-a sugerat - ci ca mesaj, ca expresie.

*

In general lipsa unui mesaj in arta denota fie lipsa de convingere a artistului in fata problemelor sociale ce se cer exprimate, fie izolarea constienta de aceste probleme. Matisse sau Maillol sint far& discutie artisti Insemnati, dar faptul ca et reduc sau tind al reduca arta Ia frumos In sine", la desfatare cromatica asemeni covoarelor sau muzicii, arata clar faptuI ca burghezia nu mai avea ce sa sustina In arta, ea renuntase la fundia ei de cunoastere.

Dupa Delacroix, care este pictorul epocii eroice" a burgheziei, dupli impresio- nIsti, a caror opera constituie In cea mai mare parts o desfatare", o vacanta sen- zoriala, dupa Van Gogh, cintaretul trist si izolat al revoltei individului In lumea sa, dupti Cézanne, poate primul care nu se Impaca cu arta senzoriaIa a vremii sale zi care o Impinge spre intelect, spre rationalism, - tehnicismul si teoriile artei pure" pun sthpinire pe arta plastid. De aci, de la acest gol, artele decad sau se infundh in complicate socotell tehnice, incalcIndu-si una alta domeniile : In fapt avem de a face cu o arta care nu mai are ce spune, lipsita de mesaj.

*

$i pentru ca veni vorba de impresionism, cred ca o aware care si-a facut loc in teoria si practica artei la un moment dat In ultimii ani, a fost condamnarea lut In toate privintele. In mäsura in care impresionismul reprezinta treapta cea mai inalta a evolutiei artei moderne, care ca tehnica artistica e un mare pas inainte, a lupta in bloc" impotriva lui e tot asa de fara sens ca a Iupta Impotriva artei egip- tene sau a artel Renasterii, de exemplu. Cistigurile In tehnica picturii ale impresionismului nu pot fi ignorate, dar pe drept cuvint nu putern prelua intimismuI ca expresie, sensoriatul ca substanta artistica, individualismul ridicat Ia rangul de principiu artistic, care de fapt slut expresia In arta a ideologiei burgheze.

S-a crezut ca - impresionismul odata eliminat - realitatea nu se poate exprima decit In formele tehnice clasice", de Renastere". De aceea multe picturi din ultimii ani erau facute ca la carte", pe Intelesul tuturor", aveau si tema A anecdotä, si tot ce vrei si nu vrei, dar nu erau opere de arta autentica, nu In sensu/ ch n-ar fi existat oameni pictati chiar asa" ci In sensul ca artistul nu avea inchis nid un mesaj In tesatura operei, ca opera era lipsitä de expresie, (Consider expresia concretizarea mesajului artistic In forme specifice). Nu se poate picta dug sabloane, oricare at fi ele. Intre artist si realitate exista Intotdeauna un report asemanhtor raportuIui dintre graunte si moara. Artistul trebuie sa macine", A exprime acest

www.dacoromanica.ro

NO MISCELLANEA

report. In veacul nostru, pictura in tehnica ei (si numai fn tehnicA), nu se poate dis- pensa de cistigurile impresionismului. Expoznia actual& ne demonstreaza aceasta din plin, si In bine, si In rau. Faptul ca expozitia e Iuminoasti si colorald, si ca acestea slat elementele cu care se cauta expresta In pictura, e bine. Faptul c nu se reuseste intotdeauna a se da expresie operei de arta, e au. Lipsa de expresie duce si la lepädarea personalitAtii artistice ;i atrage dupa sine si lipsa puterii de convingere In sustinerea mesajului.

Faptul c D. Ghiat, Baba, Ciucurencu se regasesc oglinditi in foarte munI imitatori, arata clar atn talentul lor, clt si Zipsa de personalitate a celora ce-i imit. Acest fenomen, normal de *altfel sub raportul maestru-elev, este IngrijorAtor numai fa masura in care efortul consumat pentru a imita tehnic, !ugh ite expresia personala a operei de arta, adica tocmai ceea ce ii d valoare. In loc ca Intre artisti si realitate sa se stabileasca un raport nemijlocit, realitatea este vazuta prin prisma maestrului respectiv. Fapas Thanasis, Iliescu Maria (pictura), Mereanu Emil, Iliescu Octav $ i Ouija Iu lia (sculptur1), au fost alesi printre altil ca exemple concludente.

Ani in sir activitatea plastica a iui Mereanu a fost populatit cu muncitori, Want, sportivi, realizati intr-o tehnica cuminte, academia, ca si muncitorit lui lliescu Octav sau lucrarile lui Onita. Brusc, tematica actual dispare dintre pre- ocuparile lui Mereanu, iar Miron Costin" si Luchian" se realizeaza In forme care se straduiesc sa-1 imite pe Vlad. La lliescu Octav, tematica actual& a- mine (Grivita, 1933) fast pan& ne aflam In fata unui amestec din pictura cu aceeasi terna a lui Miclossy, in ce priveste compozitia si ca realizare, cu straduinte nelncununate de succes de a imita forma Iui Corcescu. /ar Onita Iu lia, In lucrarea sa Lupeni 1929, renuntii la ceea ce ne aratase cif mat ;tie, ca sli imite modefajul lui Maitec. Papas Thanasis In Brigade lui Chita', ca si Iliescu Merin In compozitia sa Prietenie", se straduiesc sa Imbrace vestminte formale de la Ciucurencu, vestminte ce de altfel, fiind foarte largi nu le vin pe masura. $aru Gheorghe, care pornise pe un drum al au (cu Miner IV pi Festivalul de la Berlin') bun sau nu, dar al salt propriu,se straduieste sa imite lumina lui Ghiata si salt modernizeze desenuI simplificindu-1, lucru ce se pare, nu-i este incii accesibil.

Dupa maestrii consacrati ca Ressu, Ghiata, Bunescu, Iser, Däräscu, Baba, Ciucu- rencu, Catargt, Jalea, Anghel, Irimescu, care pot fi socotiti de pe acum ca avind un loc definit in istoria plasticii noastre si care contribute si la Interregionala actual cu opere reprezentative se Instruie artisti de frumos talent care in chip cert au ceva de comunicat si o pot face ca : Gheorghe lonescu, Demetrescu Camilian, C. Craciun, V. Almäsan, I. Bisan, P. Codia, insa care In lucrArile lor, ma refer numai la compozilii (din motive ce nu constituie obiectul acestor note) slut deficitari ca expresie. Com- pozitiile for, toate pe teme din actualitate, dau impresia in stadiul in care slut prezentate, ca n-ar fi terminate.

Voi note aici a tusa" impresionistA care e dominanta, poate fi considerata ca o reactie normal& impotriva scorn conformiste ce tindea s se InscAuneze, ea nefiind organic de exemplu declt la un Lucian Grigorescu, artist format in aceasta scoala. Aceasta tusA" care face greu de citit tmele lucrari, in special compozitii, a stet, cred eu, la originea termenului de neobizantinism" pus in circulatie de curind, fenomen pe care-1 socotim trecator si care cintareste prea putin atunci clad exista nemultumiri fata de ansamblul unei expozitii. Vorbind la obiect numat V. AlinAsanu, In Nine si sare" mai foloseste in stilul lui elemente ce ar putea justifica o atare etichet. In lucrarea sa, Almasanu dovedeste ca in mod deliberat cauta un drum pe calea neo-bizantinismului. Pia ecum nu 1-a gsit si famine la latitudinea sa de a continua sau de a renunta la el. Deli Indraznesc a anticipa a practic, cluta-

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA 191.

rea In aceasta directie n-are sanse. Deci neo-bizantinismul (asa cum au sugerat articolele luí G. Oprescu, L Frunzetti, Ionel Jianu), nu reprezintA o frill& a plastidi noastre, el rezuminclu-se la incerarile unui singur artist, al carui talent, de altfel, merit& lot creditul.

Frina ce ni se pare mai serioasä este tehnicismul pur° care tinde sä sugrume expresia operei de artä. Acest tehnicism, adicä mistuirea, topirea ideii artistice in formule tehnice imprumutate sau cäutate si gAsite, dincolo de care imaginea nu mai comunica privitorului, decit celui foarte avizat, atent si dispus sä ghiceascä" ceea ce artistut nu poate sau nu vrea sä arate", estompeaz& mesajul operei. In aceastä -priving pot fi amintiti Sorin Ionescu, Papa Eugen, Nicoclim loan $ altii.

Cu atit mai mult mi se pare adevärat aceasta, cu cit artisti din aceea$ ge- neratie ca : Aurel Cojan, Gherasim Paul, V. Varga si Iacob Gheorghe, pe acelas drum de serioase cäutäri, reusesc, prin lucrArile prezentate, sa dea expresie operei lor. Ca peisajist, A. Cojan, cu mijIoace picturale ce par simple, ne comunicä bucuria, mirarea si dragostea de viag (aproape naivä, copilAreascA). AsemAnätor lui, cu mijloace mat mature, se exprim& si. Oherasim Paul, care prin Ungureni la ma- sinä" inscrie un succes al säu. Pe o linie de contempIatie, cu mijloace - care pria seriozitatea, sinceritatea $ i adincimea lor ne amintesc de Andreescu -, Varga Vasile sealizeaza In lucrarile expuse (mai pulin peisajul, In care cautarile se lasa vazute). lucrari ce fac cinste expozitiel, Iacob Gheorghe, in compoxitiile expuse, in special 110rfani, 1907, este un exemplu singular In Interregional& care pe un drum al sau /pi realiseasa expresiv intenlille. Observalia atenta, simpatia pi dragostea discrata cu care to realizeaza imaginile dau autenticitate chipului omenesc din lucarile sale gi mesajul eau de atapament, afecliune pi stima tam de vials ce pulseaza in jur e clew pi pe de-arntregul comunicat privitorului.

Ca not& general& adaug a In sculptura, portretul - chipul omului deci -e frumos reprezentat In exposing de aproape toll cel ce abordeaza acest gen. 0 str-- den% exceplie care se cere numaidecit evidennata e Vagner M. cu Lucia Sturza. Sulandra" pi Bar aschi Constantin cu ,,Enesce, ale caror lucrari, impersonale ca hai- inele de gate', ma fac sa ma gindesc di sint expuse datorita unui moment de obo- sealä a juriului.

*

Atitudinea juriului, märturisitä prin lucrArile admise e clara : ruperea cu acele pozitii conformiste care nu lineau de tradiliile noastre plastice $ i afirmarea taIen- fului, manifestat in opere de calitate ca dominant criteriu de selectie. Atit subiecti- vitatea legatä de notiunea de talent cit $ i greutätile normale ale oricärui pas nou, .au determinat caracterul notelor de mai sus. In ansamblu Ins& cred cl numai pa acest drum se vor putea realiza lucräri valabile de arta. Cu atit mai mult cu tit de lipsurile semnalate nu sint responsabili numai artistii ci si o anumit& tending prac- ticistä ingustä imprimatä de unele organe de resort. A. fixa drept tel principal al sctivitätii artistice expozitiile de stat interregionale $ i cele ocazionale, precum $1

expozitii personale, mi se pare cu totul insuficient o numai intr-o mica masurä adecvat societälii noastre. E stiut cl expozitiile oficiale $ i personale au apärut In societatea burghezä. La vremea lor acestea au fast un progres o o necesitate. Limi- lindu-se numai la aceasta, s-a putut ajunge la decadentism pe de o parte si pe de alt& parte la renuntarea functiei sociale a artei, Ia monumentalitatea ei. Intelegem prin arta monumentaIä, nu acea formula de art& conformist festivä, simbolicA, alegoricA, gresit considerat& ca artä monumental& care s-a practicat $ i la noi pinä nu demult,

www.dacoromanica.ro

192 MISCELLANEA

ci arta ce se adreseaza coIectivitätilor, monumentala nu numai prin dimensiuni, cl mai ales prin locurile care le adApostesc, palate, temple, biserici, pleti pi cladiri publice, etc.

De la arta egipteanä, greaca, romanA, bizantinA, a Renasterii si ping la In- scäunarea puterii burgheziei, asa s-au petrecut lucrurile. Artistil erau meseria$ cinstiti ai societätii de care stäpfnirea avea nevoie si-i punea la munca. Burghezul a impus libera concurentä si activitatii artistice ;i asta a impins pe artist In turnul de Rides".

0 sintezA a formelor vechi cu cele noi, pe o treapt& calitativ superloara ili se pare posibilä si necesarä de aplicat la noi. Produsele artistice In etapa actualä sint mai putin accesibile pungii omului simplu. Majoritatea achizitiilor apartine organe- lor de stat care utilizeazA -din pAcate-numal o parte din ele, in muzee sau holuri s'i säli de clädiri puhtice. In acest mod circulatia operelor de artA e mai restrInsä si ce mi se pare mai important, nu antreneaza in deajuns parerea si räspunderea maselor In desfasurarea procesului artistic. DacA efortul central ar fi dirijat spre practicarea unei arte pentru colectivitate : impodobirea lAcaselor de culturä, sfaturilor populare, pieteIor publice, Ia orase si la sate, lucrurile s-ar schiniba mult. Artistul ar fi obligat sa facA WA. direct cerintelor colectivitätii ;I ar creste atit magenta artistului tit si gustul si raspunderea publicului. (Demna de considerat in acest sens ni se pare experienta mexicana).

Este inadmisibil ca aproape totaIitatea fabricilor noi cit $ i a cladirilor marl (- pig& ;I Casa Scinteii de exemplu -) A nu beneficieze de aportul In frumos ;I adevär pe care artistii au sarcina de a le exprima. Nu mai vorbesc de faptul a numtirul monumenteldr publice este ink, cA la sate arta plasticA pAtrunde prea putin, uneori aproape deloc. Exista preocupari organizate In acest sens WA ele nu constituie, cel putin in clipa cind scriem aceste rinduri, tinta principal& a forurilor con- ducatoare.

Traditia noasträ de picturA (In special cea murall) arata ca In poporul nostrti existA o bull trainic& pentru o art& in folosul colectivitatii.

Iar abundenta de talente fi cautArlle (In special compozitionale) In acest sens ce se manifest& si In Interregional& ne dovedesc cA avem artisti capabili sA inceap& aceastä artA monumentall, care va trebui sA fie principala form& de manifestare a artel socialismului.

N. C.

ILUSTRATIA PENTRU COPII

Nizi la ezpozitia Interregionald din acest an, nici la expozitia 10 ani de add plasticii" n-am &Sit vreo austratie pentru copii. Faptul m-a mirat $ i mi-am pus problemele :

1. - Ori ilustratia pentru copii, pa plan national, e proastá 2. - OA ilustrdtia pentru copit e o preocupare nedemnd de o expozitie impor-

tantd, neinteresind publicul. Voi incerca di rdspund acestor problem pe cit tint va sta he paint&

*

1) Ilustratia pentru copii, apr cum se face in tare noastrit de 10 ani incoace, nu numai cd nu e proastä, dar reprezintä un succes al artei plastice de la poi. Oricine va lua revistele $ i cdrtile pentru copii de acum cincisprezece an.i si apoi cele din 1949

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA 193

1950, 51 - pind dzi,.va rernarca evident a sporirea tiralelor nu se datorefte numai literaturii pentru copii -aw cum se vorbefte prea ades ci fi Modidui cum Ant ihntrate aceste arti. Pentru cii o carte pentru copii inseama adeseori imagini".

Dacd un critic s-ar osteni a compare .ce era drtktic in compozitiile lozincarde din expozitii, din Luminita", cu desenele apdrute in acelafl timp, ar vedea cd simSuf compo-

fantezia fi culoarea, desenul fi sensibilUatea apardats in paginile unei waste de prewolari, si nu pe peretii expozitiilor cu pretentii fi rame mad.

Daa afirmatiile mele pot fi acuzate de parti-pris, voi educe o clouted concreti Atudci cind ciirti ilustrate pentru copii sine comandate pentru export in mai multe tiri din Europa, Asia fi America de Nord, nu se mai podte spune cd la noi se fac ilustratli proaste.

$i acest succes nu este o laudd pentru tare in care doer de 10 ani incoace existä o activitate intensit in ceea ce price fte ilustrarea cartilor pentru copii P

Acum doudzeci de ani, citeam dirti cu ilustrafii reproduse din Germania fi Pranks. Citiva ilustratori, printre alte preocupäri, o aveau i pe aceed de a face ilustratii pertyru copii. Acefti oameni pot purta cu cinste tidal de pionieri, fündcä gestul lor era aproape gratuit. Dar azi Editura Tineretului fi revistele pentru copii au tiraje imense, personal ssumeros, oamerd de specialitate, redactor' tehnoredactori, scriitori pictori, preocupatt numai de agile adresate celor mici.

in asemenea conditii, sd mdi crezi cit austratia pentru copii de la ski nu meritli ea fie luatif In seam; Snseamnd sd ai preludecilti.

Se poate cd pe plan national, ilustratia pentru copii a nu fie demnd de expozifii impozante P A existat cretin pictor saki desenator mare care sa fi spus una ca asta ? E adevdrat cii nimeni n-ar avers curaful sii aerie negru pe alb cu Were destinate tiparului flustratia pentru copii 6 o red minorä". Dar stiu cd multi, functioned din Minis- tend Artelor, pictori, sculptor', chiar ilustratori, cred acest lucru. Una e sd faci o compo. :We au o scenä de mined pi alfa sii compui doutizeci de veverite culeginki alune. Una e sii fact id gips statuia equestrii a unui domnitor fi alta sd faci sii zbodre un cal powdind parts aripi fi avîn4 pe spinare. pe legendarts1 Fát-Frumos. $i tat astfel : una e s privesti aceste opere malore cu totul altceva sii te uiti, fie chiar fi frunarind, intr-o carte cu poze, cu care au umblat - flird menajamente, dar des, pind la Mrtuire - mirostele until copil. De ce ? Panda la operele majore prioesti solemn, gray sau chiar cult-plictisit, in timp co la o carte pentru copii nu poti fi solemn, gray cult-plictisit. Cu o articie dintr-asta, inseamnd si te cobori" la minted copiilor.

Acesta e drumul care lea& sofismul, dela minorul e prin difinifie copit e prig clefinitie minor" la area pentru copii e

Deed existit vreun fir de adear in wate acestea, atunci Andersen a f dcut artd minord. Tonitza a Newt erg minord, Creaingli a so* povefti ca piardd vremea, Grecil antici au fescut legende prided erau ignoranti, Bonnard a ilustrat arfi de COO fiinda n-avea ce face, Macarenco fi Montessori fi-au inchinat viata copUlor flinda era" nifte fantezifti si nu erau buni de ahem,-

Daa aceste enormitäti nu sint adearate, nu e o enormitate si gindesc afa : Nu existil arid minord", dar se poate gindi minor despre arid. $i nu existii oreo artd, in care a fie interzis ori conditionat sd se faa lucruri frumoale. Existei twit marea, 'met= fi indiddcinata prejudecate s : ce e mic ufor, ce w edreseazd celor mdrunti fi feints greutale (f igurat fi propriu) nu prea meriti a fie luat in seamd.

13 - V. Romineaseil nr. 2 www.dacoromanica.ro

1 9 4 IVIISCELLANEA

Cu sigurantii cti criticii noptri de plasticd cu certitudine cd o compozitie de 7 rn[10, poate fi mai putin artisticd decit un timbru ape cum se afirmd in ultimo creme, ptiu cd arta noastrti trebuie sti fie area" iní primul rind. $till fi multe alte ducrur ; trebuie doar sd"se documenteze pufin sd afle :

a) llustratia pentru copit inainte de a fi pentru copir trebuie ad fie ilustratie. b) Ilustra(ia e totdeauna compozitie cis foarte rare exceptii. c) Dar fiind cd ape: se afirm4 - compozitia se pare cii e ced mai dificid gen, ant-

tratia drpere ca un gen dificid. d) Problemele de culoare, desen compozifie, decorativitate picturalitate, spe-

cific national, etc., se pun in egaid mdsund la ilustratki pentru copii ca in ori ce ramurd artei pdastice.

e) Aceste pioblelme nu numai se pun, dar se pi rezolvd in bund mäsurti adicd multe s-au rezodvat.

S-au rezolvat mai bine decit in eke kiri, CIS care o comparatie ar fi interesantd. S-ar putea vedea coifed, cd existä in lume Cörf i pentru copii cari mi lint pentru copii ft cdrti cari nu plac decit copiaor. $i apoi existä in lume cärli pentru copii cari piac fi oamenidor mart fi astfel, nu numai cd piec, der 0 educii gustud.

Pe drumul aceate, s-ar vedea cd in V.R.S.S. fi Polonia, in Cehoslovacia, la niai pi in Italia, s-a fdcut arid in ihtstratia pentru copii. Dacd existä o traditie veche Id se vorbeascd despre picturd de exemplu, nu se nurnefte tradifie sä nu te ocupi de austratia pentru copii.

ln timp ce se fac concursuri pe teme literdre sau sportive, in amp ce se acordll premit pi distinctil l, toate domeniile, tiicerea se (*erne, in tutul frumoasel adormite : ilustratia pentru copii.

0, oars critic, care orn de add', de cudturd, ea fi aced voinic care va veni fi orr trezi pddurea toatd P Mdcar pentru frumusefea acestui rod, meritd sd-pi la cineva un cal din Parnasul sperific criticii 0 ed aducd printre coloanele de la Simu, de la Museu, Danes sau din ziare, frumuaetea ilustratiei pentris copii. Din asemenea via isprävi, ar lefi o poveste cts finalud tuturor poveptilor : se flicurli atitea creatii frumoase, de se duse veste pest* nOud mdri 0 nerd fdri. $1 ddinkde fi azi fi probabid p mai incolo, cit istoria artedoe

L O.

PRIMATM, ALUMEI

Silvian Iosifescu ne avertizeaza intr-un numär recent al Gazetei literare" asupra abundentei de gratie minorä" in publicistica literarä, manifesta in paräsirea formularilor generalizatoare si a deductillor teoretice importante tu favoarea coche- tariei critice ei a tentativelor portretistice de tipul impresionist. Nu etiu in ce m- surd e vinovata de aceastä stare de lucruri, cum sustine Silvian losifescu autoritatea recent descoperitä de cätre tineri a causeriilor lut Sainte-Beuve, dar un adevar exist& aici ei e cu atit mai nepläcut cu cit insoteete inviorarea i o anume maturizare chiar a exercitiului critic. Mai izbitor decit dispretul de esteticä generalä, mi se pare Insä cä este, printre critict, clispreful de claritate, tot ca o consecinti a gratiei minore" denuntate acum de Silvian Iosifescu. Claritatea nu mai e la modä astäzi, se poartä subtilitatea" ei un text e cu atit mai -avansat spiritualiceete cu cit e mai putin inteligibil. CIaritatea pare atunci o doyen' de stingäcie infantilä ei de precart- tate intelectualä, e depAsitä, privitä cu dispret pi incintare de sine aea cum scolarul clintr-o clasä mai avansath, care a trecut la scrierea pe dictando" priveete la cote-

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA 195

gul säu mai nevirstnic care se foloseste Inca de abecedar $ i burete. 0 opinie clar formulatä e privitA cu condescendentä ca o dovadA de naivitate, de lipsä de hide- minare si expresivitate, In schirnb un semn de distinctie este sl minuiesti cu abilitate sugestia", aluzia, paradoxul, sä scrii despre un autor cä. e mare, dar sä dui a Imelege a de fapt e un imbecil, asa tel ca ambele tabere sä fie satisfAcute : autorul sä fie satisfäcut de elogiile ce-i sint adresate, iar cercul de initiati sä priceapA a totul e o ironie, o glum& bunä, o cruntä bAtaie de joc. Ai inteles ? Am Inteles, fiindcä nu-mi convine sä trec drept un neinitiat, care ia lucrurile la propriu, incapabit sA cuprinda cu mecanismul sAu rudimentar, o sugestie, o aluzie mai finä. Devi mai cinstit ar fi din partea mea sA mä prefac cä n-am priceput, a nu stiu a e o aluzie absconsA, cl am o intelegere elementarl si sä rAspund grosolan cA aluzia mä lasA rece, opinia mea feria& $ i candidA fiind aceea cä criticul e sugrumat de entuziasm.

L. R.

BRASILACH REDIVIVUS

va mai amintiti de Brasilach, directortd lui le suis partout", mentorul vietii culturale" dirijate de Komandatura germana din Paris In anii 1941-1944, adjunctul lui Deat, finalmente executat pentns crime de colaboraponism pe baza until hotariri a Tri- bunalului Sena ?

Ei bine, Brasilach a reaparut, eau mai bine xis a fast pe scene teatrului lui Alice Cocea. Din plicate, compatrioata noastra a servit de data aceasta drept cobai al extremei drepte, care a Incercat prin puneree in scend a piesei programate LA REINE DE CE- SAREE" sit sondese care este atitudinea actuaiii a opiniet publics franceze tap de o eventuald reconsiderare a lui Brasilach.

Reactiunea epiniel publice francese a fost promptä: pielsete formate din veterani din Resistenta au beret in seara premierii strazile care duceau spre teatru. Ministerul de Interne a fost nipoit sa interoina. Piesa a fost ofickd" interzisä.

Dreapta bud n-a cedat. $i ceea co se petrece In nwmentul de fool este edificator pentru conceptia burghesli a libertatii in cidturd. Pieta se Peed mall departe ca un spectacol privet" (intrarea cts invitatii). Un asemenea specter:el nu mai priveste Ministerul de Interne trances. Printr-un asemenea subterfugiu, piesa lui Brasilach continua ad se joace, in acelasi teatru $ i nu departs de bulevardul achy, unde se gateau birourile Kultur cbteilung-ului, Komandaturii germane, vizitate atit de frecvent de Brasilach. Ar fi fost de asteptat ca revista Contemporanur ni la atitudine fate- de aceasta istorie, fata de orga- nizatorii ei eft $ i fat a de instrumentele care au folosit la aceasta inscenare (la propriu $ i la figurat). In loc de aceasta, citim in Contemporamd" nr. 111958 (e vorba de merit actori pentru care s-au scris In mod special piese sau s-au creat in mod special roluri):

A doua actritä romlnä Inscrisä In aceastä listä de onoare este Alice Cocea, care In rolul Berenice din piesa lui Robert Brasilacb La reine de Cesarne" a creat o tragici Teginä care, pentru prima dati, i*i di seama ci imbiitrine0e".

In numarul intediat urmator (Contemporanur nr. 2158, revista publica la aceeaft rubricii $i in acelasi loc urmatearea inforrnatie :

Corespondentul nostru din Paris ne inforineazi -in legituri cu piesa Regina din Cezareea" - ci reprezentarea ei la Paris a stirnit indignarea asociatiilor luptitorilor din Rezistentä, precum §i a numero0 intelectuali printre care Daniel Mayer, care au protestat impotriva readucerii pe scenä a unui autor fascist, in spetä, Robert Brasillach, condamnat dupi eliberarea Erantei pentni tridare, ca propagandist al nazismului in tirnpul ocupatiei bideriste."

Ciudat mod de a-ti informa cititori i l O. M.

13i www.dacoromanica.ro

196 MISCELLANEA

IARA$ COPERTA...

Reedttarea dui Mateiu Caragiale, deocamdatil door Craii de Curtea veche", era de mult asteptatä. O ammtasera buletinele de tipiirituri al ESPLEI, o aminteau dlrq cird in cind articolele prin gawe.

Intr-o dimineatd friguroasii de decembrie, in luna culturii, Craii" s-au ivit in Infalisarea lor era ciudatd. In millocul atitor cdrfi fmbracate in supracoperte

luxoase, atrageau penibil privirea. Samd a cine ;tie ce popasuri pe drumuri intortocheate nu li se potrivea. Crair ingrijeau eleganta finutei cider dupil cea rnai odioasd betie.. Mai cind nu si-ar fi permis sit se infaiisexe precum i-a investmintat ESPLA.

Pe un fond negru, luminat ini verde (s-ar putea totusi ca fondul sä fie verde, iar lumina neagrif) se profileaza greoaie si mare o bisericd. Inspre ea, sau dinspre ea, se imple- ticesc patru siluete cloud; precis masculine. Pentru completarea decorului, in primul plan la dreapta, stä o casti -la fereastra careia se ascunde misterioasit o umbra - iar la stinga

un felinar. Ce inchipuieso, ce spun, ce vor fi simbolizind felinarul, casa, umbra, cele pains

siluete i biserica n-ar interesa la urma urmei pe nimeni, dacif peste toate nu s-ar intitide lillachiu titled Craii de Curtea veche".

Poate ESPLA n-a Out cä desene ale lui Motets Caragiale infdfistnd Craii de Curtea veche" existd si-au insofit ed1U mai vechi, seroind uneori drept copertd. S-a glade poate cä nu-a potrivite cu actuate edifie tipiftita pe o hirtle galbeitta in care se inghesuie piruri de Were grate pi patate.

R. I.

BRAHMS IN INTERPRETAREA ORCHESTRELOR SIMFONICE SOVIETICE. DISCTJRI SIMFONICE ROMINWI - Cronies diseului

Simfonia I-a in do minds., Filarmonica de Stat Leningrad - Mravinalci, turalie lenta133 D - 01258 - Goat - 5289-56

Odati mai mult, Mravinski se dovedeste a fi din clasa marilor dirijori contemporani. Reuseste in deosebi sectiunile lirice (partea II-a). Patetismul culminant cu care se deschide partea IV-a este exceptional realizat ; progresele efectelor de pizzi- cato au un aer mistexios, sugerind un lant de climax-uri. Arhitectonic, interpretarea lasä de dorit, inferioarä manierei - memorabile - George Georgescu. Mravinski este eminernente liric. Iar Brahms cere un exceptional simt al constructiei.

Simfon fa II-a in Re major, op. 73 Gost - 5289-56 D-01730 miro/33. Fil. de Star Leningrad. Kurt Zanderling.

Virtutile lirice ale Filarmonicii de Stat Leningrad - cea mai buns orchestra din U.R.S.S. aläturi de orchestra de Stet Unionalä - se confirmä odatä mai =alt. Tehniceste Apreleschi Zavod" a realizat imprimäri Brahms (anul 1957) mult superioare celor anterioare (cu simfoniile lui Ceaikovski) pe discurile cu lungä duratä. Insä imprimarea pasajelor lente mai pästreaza un sunet rauque", care jeneazä uneori la pasajele lente. Caracterul pastoral al simfoniei - cea mai u.soar si cea mai lhapede dintre toate patru simfoniile lui Brahms - este bine redat. Filarmonica de Stat Leningrad are sunet" si Zanderling Vie sa-1 scoat In relief.

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA 197

Simionia Ill-a in Fa major. Op. 90. Orchestra simionicti de stat U.R.S.S. Bliasberg - B-D-02399.

Imprimare excelentä, färä fisuri. Interpretare fini de nivel international. Al le- gro-urile brahmsiene par a fi o pasiune a dirijorilor sovietici. Consideratä ca cea mai buna din toate cele patru simfonii, simfonia a cäpätat in interpretarea lui Eliasberg acel apel" permanent si aerul eroic" care i-a atras uriasa popularitate. Constructia de ansamblu este scoasä in evidentä, simfonia apare In sfirsit ca un bloc", ca o con- structie, lucru care In interpretärile lirice" ale lui Bach dispare aproape intotdeauna (cu exceptia lui Georgescu). Un disc care meritä intr-adevär cumpärat.

Brahms - Concert pentru vioarä i orchesträ, Op. 77, drchestra Simionicä Radio U.R.S.S., David Oistrach. Kiril Kondrasin. Gost. 5289 - 19.08571mm.

Redarea de catre David Oistrach a concertului pentru vioarä i orchesträ a lui Brahms este consideratä indiscutabil, cea mal bunä interpretare posibilä de obtinut In prezent" asa cum se exprimä Brian Kenneth Young In cronica discurilor din Atlan- tic monthlr Octombrie 1956. Oistrach, cu interpretärile sale din Beethoven si Brahms (concertele pentru vicar& orchesträ) a cucerit cele patru continente. Figure lui te intimpinä surizätoare din paginile tuturor revistelor muzicale i literare anglo-saxone, germane, etc. Cel mai frumos cadou" scrie revista The gramophone" $ i nu la rubrica reclamelor. Ceea ce se admira indeosebf la Oistrach este faptul a tehnica consumat& se uneste cu o mare sensibilitate spre deosebire de Yascha Heifetz, marele maestru al tehnicli violonistice, la care se vädeste o anume lipsä de caldurii, cu aril mai evident& In interpretarea operelor romantice. Imprimarea Intreprinderii sovietice este de calitate excelentii, fárá cusur. Oistrach intrl, vizibil, In microfon", insä sunetul apare de o puritate desaviraitt

Joseph Haydn - Simforda sibianti M so] major (Bruckenthcil). A. Caren - Sara- band& Gig& Badinerie, W. A. Mozart - Uveriura Nun la Jul Figaro - Orchestra simfonitif a Radiodifuziunii Romine. C. Si lvestru, Electrecord MTS, 4-33 117.

Discul poartä amprenta inceputului i este inegal. Simfonia sibianä se bucurä de o imprimare desävirsitä. Sunetul din Core Ili apare pur, in gravitatea lui plinä de no- bIete (cine a spus c& Silvestri nu poate da interpretäri sobre $ i concise ?) in verve spumoasä, in gluma sprintará a badineriei. Dar ce catastrofä la uvertura la opera Nunta lui Figaro" unde viorile inträ pe rind" I Electrecord-ul e imprimet pe disc o lnregistrare ocazionalä i abia s-au pierdut ultimele acorduri din Corelli, a orchestra a si inceput sä atace in Invälmäsealä - Nunta lui Figaro" ! Avem doi dirijori de reputatie mondialä : Georgescu si Silvestri. Avem una din cele mai bune orchestre simfonice din Räsäritul Europei : Filarmonica George Enescu". Avem o orchesträ care a dat excelente imprimäri : Orchestra Radiodifuziunii. Este cazul sa avem si o casä de imprimäri pe mäsura lor

H. B.

La aceasta rubricii au colaborat : Radu Albala, Sonia Larian, B. Elvin, Geo Serban, Duman' Solomon, loana Munteanu, Nicolae Crisan, Ioana Oltes, Lucian Raicu, Horia Bratu, Raluca Jacob.

www.dacoromanica.ro

CA RTI NOI

WCTOR EFTIMIU: ,ODA LIMBH ROMINP

Poezia lui Victor Eftimiu a fast ne- glijaiii de criticd pe motival deciamitrii neviguroase si a corectitudinii obositoare, fticindu-se, prin aceasta, un act de nedreptate aja cum critica nu odaM a sd- virsit.

E o creafie in sill necromantic trecut pafin prin urnele funeral?' ale simbolistilor, exprimatil, concret, printr-un trubadu- rism plilcut, nu lipsit de concizia cornpu. nerd si de prospefimea sentimentului. E un lung film cu imagini ce Intruchipeazd Mate ipostazele yield triiite ca sd spunem aft', sentimental ; fiorii dragostei dintli, a asteptitrii, a pribegirii, a. Wadi in amor, a revederii iubitei pierdute, toate grefate pe fondul constiinfei de scurgere a vielii.

Punctut de vedere fiiosofic in aceasid abundenjd de simfiri e acela a unui epicu- re= ce se aproM retrospectiv :

De-acuma, Iadul (Paradisul, poate I) Imi va deschide, primltoare, Eu am trait, din plin, vietile toate, Nu-mi pasä de-oi muri de toate mortite 1"

(Cintec final")

Aparifia lui Victor Eftimiu in literaturit a lost timpurie ; tindrul poposea pe me- leagurile dundrene de pe undeva de prin pärfile .sudului, aducind un prisos de sen- timentalism pe care-1 va reviirsa din belsug In compunerile sale. N-a aderat la niciun curent literar, alunecind prinire ideo- logii poetice, publicind Miens la maforita-

tea revistelor, primind totust, alit de la contemporard, cit $ i de la inaintasi, sub- stanfiale inriuriri.

In fond, Victor Eftimiu e un talent ca solidd citified care incorporeazil In crea. (la proprie izbinzile spiritului uman pa planul speculafiel, procedind ca un clasic care depisteazd din tezaurul antic maxi- mete cele mai potrivite. De bunä seamd total nu este decit un reflex mnemotehnie trecut prin alambicul unei fantezii dintre cele mai bogate.

Vom surprinde intr-o astfel de creafie eciecticd note semtindioriste (Primdvara Codrulu), decorul sumbru dar edulcorat al simbolistilor, (in care noroc uncle . o, sufIete, mä porti Cad pasu-mi soväie4- te pe vechea lui cárarel / In inimä vi-n singe am fläcäri pentru morti I §i-n suflet port cortegii de urne funerare"), in care dezolarea nu pare decit o predispozifie repede depdsitd, cum vom intilni exal- tarea mesianicd in fata slam! patriel (Oda Umbel romine" poate fi citaid in acest setts ca o reluare a testamentalui lui Enlichifd Maresca sau inspiratd de vioiul cintec Mutt e dulce i frumoasr a lui G. Sion), alit de frecventd tin epocti. Evident, bogdfia filialiel podice stabilite nu afecteazti in nici un fel creafia, insäii, stiut Rind cd nu ne micäm pe un loc sterp viziurdle se tntrepiiirund. Insusi poetul cugetti in acest sens Nu existä poeL compozitor, pictor sau actor care sä nmi

poarte. la debuturi, pecetea unuf precursor.

www.dacoromanica.ro

CARTI NOI 199

Numai dacä al scrie Intr-o 1imb5 pe care ai inventat-o... numai dac5 ai picta cu altä rnaterie decit vopseaua si cu altä uncaltä decit pensula- numai atunct te-ai putea läuda cä esti un artist creator de cea mai absolutä orighlalitate".

Victor Eftimiu e un pictor In sensul lui Dimitrie Anghel, evocind grafios lucrurile suave (Septembrie GU roze), ttilmdcind tandru colocviile intime, cu mite proleclii In fiord. Maniera generaid de component e cea a lui Henri de Rignier, cu exces de decor selenar si suavitate.

Poemele singurätätii" (1912) stilt ne- vinovale invesmintdri ale simfirii adoles- centului : a

..Ce bunä esti, ce sftntä, o tu. Singuritate r

4.0, numal tu pe lume fml esti melancolia"

Remarcablld e macedonskiana Ma dor de tine :

E primlivarä I Vino, privighetorilor Si le-ascultäm concertul de nal si

piculinii-" in care ooluptatea chemtirii a gdsit un sunet real - ca §1 sugerarea Unistil in versurile:

Nu-i nimeni pe ap5, si nimeni la tärm, Planetele-s toate departe, Si-atita-i acerea de parci aud Cum chitä vislasii din Marte..."

Candele stinse" (1915) eta poemele peregrintirii prin Parisui pustiit de vicisi- tudiniie rtizboiului :

..La Luvru, portile-s inchise... Pe rame, praful s-a läsat $i statuile obosite, Din soclul vesnic, au plecat"

Din Lebedele striae (1920) remarcabil este patosul In :

CI, lebedelor sfinte I...

Voi sinteti calmele poeme-Inthziate In sufletele noastre zbuciumate ;

Seninätäti si visuri de demult Si linistiri In aprigul tumult... Voi sinteti amintirea selenarelor extaze, Trandafirt si raze, Cälätoare lespezi de morminte, Lebedelor sacre, lebedelor sfinte l..."

In Cfniecul Miler (1925) surprindem citeva terne sociale (0 fatd coase la fe- reastrir, Fate fdrii zestre. ,,0 faM a murit") compose in genul lui Traian De- metrescu. In fa/a plinsului universe' at milioartelor de wide sublime si enorme 0 totale", nin ved neistovitul omenirei vaer", poetul propane Infrlifirea, mila, inlocuind viziunea criticii prin cea crestinii :

Cu cei ce-n toiul gerului Se luptä - fii milos Coboar5 gIndul cerului..."

(Crdclanulur)

Existd in azesi Datum il poema: Vul- turur, poate cea mat reusild din cite a publicat prodigiosul poet. Cu alt We, Oa- teazel tema baudelairland a albalrosului : prins si inciitufat, semelle de la Inceput a vulturutui se pierde zi de el, sburdiorul adaptindu-se :

Mänincl mutt.. 1-e lene... fncepe si se-ngrase,

In ochli mid si rosii zadarnic caut cerul; Aripa i-e greoaie, privirile.i grit lase Vulturu.si pierde zilnic simbolul

sit misterul". i

Intinarea vulturului pare sti simbolizeze instisi inlinarea creafiei predestinate me- diului neprielnic.

In Noantea subterane (1933) nota re- flexivd predomind, poetul cotnpunind poeme cu tilc asupra destinului muritorulul, MI io. rindu-se in fofa morfli.

Hieronime e un foarte frumos alike al senectufii care ispilseste nebuniile tine- refit :

Hieronime, frate-at meu l

Prea multe ori am stat la cramä Gonind codane printre-araci, Si-am stins prea multe mil de Tad

www.dacoromanica.ro

200 CARTI NOI

Cu vin mustit cu pastramä, Acum oftam Cucernice Hieronim r

Ultimul voMm de versuri publicat de Victor Eftimitt a fost Oglinzile (1939) in care jocurile .spiritului in fain gravi- tkii morfil sin' de refinut.

In culegerea recentd : Oda limbei ro. mine" poetul publicd i Inumeroase inedite, care contrabalanseazd, cantitativ vorbind, creafia arderioard. Vora regdsi, de bund seama, temele predilecte, dar inaMte orice Victor .Eftimiu se relevd CU tm vir- tuos al sonetului.'

In cadrul fix al sonetului poetul pare $d-§i ff gdsit adevdrala vocafie compost. Ilona& dupd ce se incercase in toate for-

mele posibile de verstficalle, Meditafille sale in-att, evident, profunzimi, dar dincolo de gratuitatea tematicd impresioneazii calmul insutui in fat a chenukilor tot mat insistente ale morfil

Mecanic cad ciocane peste cule. Ca pe-un akriu ce nu se mai Incule, Netrbduratele defuricte ore I

Cum as zvIrli securea mea In tine te sfärim, cutie cu destine,

inibu§ mortile sonore". (Sicrial Orelor")

In fala vesniciei care anuleas& amul se opdrä cu creafia sa:

Nu slat Miron Costin i nici Ureche. Nici lui Neculce n-am sä-1 iu perecb Scriindu-ti letopisetul, stäparse.

Puternic azi, cu fruntea-n cer Tu miine n-ai sa Iii deal o cripti, Nevrednicä mi-e slava, dar famine 1"

(Nevrednicd mi-e stove)

Caltitorind prin Elada poetul rernemo- reazd madle capodopere umane, strecu. rind, ici si colo, printre indelungite extaze

faja putinfii creatoare a omului, cite un accent intim core-I indepdrteazd pentru un moment de la clasicismul majestuos al de-

spre lirica propriu zisd. ( La moartea lui Euripide, Parthenonur, Colinele cimplei Argolide"). Remarcabile sin' si pastelurile din Anotimpurr i patosul ventru inaintasi (Cronici"), ca i paginile reporterultd din Bucurestli de aild dale

compunerile ulna iscusit artisan al slovei.

Spirit multilateral, excelind in compunerile dramatice, gazetar redulabil, proza. tor, eseist, poet, Victor Eftimiu este unul dintre cei mai harnici condeieri din aceastd prima jumdtate a veacului. Cele 60.000 de versuri denunfate de autor in prefafa volumului recent, completate cu alte ne- numdrate mii de pagini de prozd impun o

(Mere de elaborare rar intilnitii iii Wertz-

tura noastrd. Prezenfa sa in literatura romineascd a

Psi etdrultoare l fructuoasd. Dacd i se poate reprosa ceva (si cite nu putern re- prop tMerefii?) aces' lucru ar fi prolixi. tatea care, la urma urmet, e un viciu pe care limpid, cu implacabilul simf al selec- lei, Il va lecui, plistrindu.se pe mai departe door acele creafii in care tonalitatea sufleteascli a fost mai reald.

Mestesugar din clasa lui Minulescu, vi- zionar I sensul romanticilor, Victor Vil- lain un entuziast care dezbate problemele Mate eite s-au pus i se pun flinfei umane, tratindu-te cu virtuozitate.

Peste Mate, Eftimiu rdmine poetul senec- tufli afabile, al denunfului gratios al bd-

trinefil cu inevitabilele pdrdsiri, talentul sdu de cizelator, cu exagerald decenfil in

vocabuktr (foarte puline neologisme, niciun

regionalism) cornpensat printr-un bogat repertoriu cldsic, definind un poeta faber al cdrui patetism (turn or fi, de exempla, cel din Vulturur, Oglinzile", Cocorii trec fipind" multe alte sonete) nu de pufine ori refine pe cititor.

$i nu e oare un semn al vesnicei tine- 'TO fi al unei sincere &druid aces' lade- lung oficiu de jumdtate de secol pe care Victor Eftimiu l-a intrefinut ca ardoare in literatura romineascd?

Eugen Simian

www.dacoromanica.ro

CARTI NOI 201

ION FRUNZETTI: OSTROVUL MEU"

intr-un Preludiu al noului sdu volum de versuri, Ion Frunzetli miirturisefte, prevenindu-si cititorul: Nu-mi citi, prietene, poemele /Dacä-mi le pe cele de demult, / Nu mai grit poet. Sint doar adult". Vechile poeme, al airor suflu de adolescenfli, asteizi atins, pieta ,,Ritmu- rile si grave, timbrul mat, f Me- lodia rime! rare si altiere..."

totusi, prefiozitatea formald ide all& dal& tributard indedsebi rimelor rare (cuhne-buhne, lon-ciclon, gurii-holoturii, lale-arahnoidale, cocatoesul-lnielesul) - ecouri persistind mildi-salitril - nu era strdind de frägezimile unei sim- liri aurorate, care ingenaina virsta ca poezia. Cele fret plachete anterloare, de care actualut volum se distanfeazd cu mai tine de tin deceniu, marcdu,chiar Induntrul

lor, o suolutie up:sr sezisabild. in Risipä avarä (1941), poetul se af Id sub zodia revdrarilor selenice, eintind pe inecaiii n apele lunir (Nerosiiri"); lar ,prin idrimul de vie unde sdidflueste, cu- ireerti rilkean, cu moarted pe cerut gurir, ntlasitnile de azur.

Dacei aceastd dam!! &tat benef iciazd de invenfille imagistice ale lui Blaga Camil Ballazar, cea care i-a urmat, odald cu Greul pämintutui (1943), e rodul unei inspirafil mai telw-ice, Mortal blagian topindu-se En Incrincendrile expresiviteifil rea- vene a lui Arghezi. Pentru ca semnele Jimpezirii sti se lewd simfite in Maree (1945), unde cu Mate cd ecourile blagiene reapcs - cum indicd mai cu seamd versurile Albiei secate o sensualitate proaspiltd irumpe prin filtrele impuse de Ion Barbu: In ce vegetale cristale, fin cc lujere pure de albe opalef Ar mai stich inghetate pale/ De Negri sleite-n calin- relief ?" Mtinile, sensualitate a caret In- freagit mösurd o rid ciclut

Llltimele consecinfe ale acestui proces limpezire pot fi urmdrite in Ostrovul

meu. Nu numai stigmele lui Blaga, impru- muturile expresive ori de emotivitate din Camil Baltazar f t Arghezi ca i filtrele

barbiene, limbajul cu reflexe minerale, au dispdrut. dar st lirismul Inceputurilor s-a evaporat. Wind loc formelor mature. Poe- zia lui Ion Frunzetti a devenit satiricd expozitivd, lexicului prefios de altddald substituindu-t-se vocabule euocatoare din punct de vedere social-istoric sau de un naturalism brutal, al dirta patos Se Inve- cineazit ca pamfletul. La nivelta tor vIrstei, Pirismul propriu zis izbuteste Inca sd tweeze momente de atmosferd: Pe boata albä soarele-I de fum Ca ceata-n jurul becwilor seara. Si scrisui se räsfatä-n boarea lui Ca o piste's' tolnitä la cälclurä.

(E soare") sii sugereze Empimävdrdri Idunince: lz.beste-n mine dorul, duios, ca-n uger iezil Ingiduiti de capri s-o singere si-mpungl. $1 cIntecul din mine, cu tipitul cintezli Prin brazi, din culme-n cuIme se-ntrecesi

s-alungä. (zbgie-n mine doru)

sau sä dea glas nostalgiilor bird name : In largul gol, sub cerul gol, Se-nnaltä inima, atol. Ciocanul iedrui val II smulge grunii de caid coral.

Sub 9leasina inäril, tot mai vti I-s svicnetele singerii, Funtuni i vinturi, nu-i cu chip S-o-mpotmoleascä sub nisip.

In Iargul got spre cerul gol Se tot inaltä ros atol, Si calmul cerulut Inghet 0-ngiduieste en dispret...

...Smälleazä =area mii de mii De inimi singure-n atibii

Si carnea lor de ros coral 0-nsingereazi-acelas val.

De dor de cer nu te-nnora, Ostrovul meu, inima mea, Si nu te plinge, biet atol, Cä ti-e läuntrul gol, prea gol.

www.dacoromanica.ro

202 CARTI NOI

Priveste eft mai viu, mai treaz, AIiiitul Maretui Talaz. De ti-ai pästrat läuntrul pur, El 04 va uniple cu azur I

(Ostrovul meu")

Noutatea si prof ilul original al volumului trebuie cdutate insti in Umpezimile ela- borate - de factura lirismului diluat desigur, tolusi inteligent, al lui A. Mirea din poemele Uric-satirice, de umoare re- vendicativd, cu naivittifi mare si lactic& dintre care notabile sint in primul rind: Rugs lustragiului, Samariteaoca, Electri- ciami i Anunciatia (parodie lucidd si melancolicd a poemului cu aceeafi temd al lui Arghezi, aici tratald in spirit sa- dal). De asemeni cu inten(ii sociale, uneorl direct polltice, sin! poemele grupale tn Plimbarea prin muzeu, care evocd lumea pictorllor noftri vechi, vilzutd cu un ochl dojenitor pan tablourile de el zugrdvIte, reconstituind totodaid, datoritti farmecului lexical fi al numelor propril, ca 1 puterit ilustrative a aneedoticului, un intreg veac revolut. Ne sin' astfel flnefe amard sau ne ,morbesc" ei despre

vremea Mr: Zugravul de subtire, 18001 (1-a-nvirtosat boiaua zugravill de subtire, /Domnita aprincenatä s-o-ocondeleze lin") evocarea denotind oil reminiscenfe din Matei Caragiale ; Portretaruf neamt Bucurefti 1830 (Stau, boierule, (a hangar lui Manuc"); Anton Chlwdek, Bucuresti, 1840 (Aga Topliceanu m-a tocmit") ; Levaditti, Iasi 1850 (Acest alit de drag oval") ; loan D. Negulici, Iasi 1838 (Pe ulifa din 1asul vechi, rddvanur) ; Con- stantin Rosenthail, Viena, 1842 (Sil curgrt vinul de Tokay, In spume de sidefurf recr), ori Misu Popp, Viena 1848 (0, penumbrele coridearelor red/ Din Acade- mia Sfintei Ana").

Avarti aproape tntotdeauna fa lirisnr poezia lui Ion Frunze" inceared izbu- tote adeseori o forma a inteligenjel, a insinudril aspre, a exactittifilor pkante. E regretabil tolusi cá o sensibilitate real& ca a sa nu-si are adecvarea lined pro. fundii, regret ce 1-am resimfit mai ales parcurend ritmurile Noptii belgrädene, poem de o concepfle atit de interesantd-

I. Negoitescu

NINA CASSIAN DIALOGUL VINTCILUI CU MAREAa

Ultimui volum de versuri al poetei Nina Cassian, apiirug (medial dupd Vir- stele anului", cu o grabd ce triideazd o fe- cundd efervescenfd liricd, este rodul unei ceillitorii In Bulgaria, lntr-o Bulgarie se- nine& de calcar i gresii, cu luminescente mediteraneene :

Pe Ropotamo, totul se preface-n argint :

lemnul, hirtia, sirutul ;

totul sclipeste, cuvintul i aripa totul se-nneaci-n luminä, in somnoroasä

lumini.

Trecem cu iotca prin delta' ; plicurà timpul din sAlcii,

picurä timpul din visle, timpul e patria bliid prin care piutim, o, nu fermeoat, Ropotamo I

(Dincolo de durere")

fi totuf i, uneori, asprd, cu pietre &Urine. dramatice, ce povestesc în amurgul umd septentrion pierdut In negurile istoriei

märil ,sarmatice. Itinerariul acesta sudic, intiMirea cu art

peisaj nou, vibrant, saturat de sunete fr culori, in care senzafiile, in hora corespon- denfelor lor, se intilnesc in punctul poetic. ideal al sinesteziel, se pare cd i-a a jutat antlirefel anotimpurilor iubirii, tinerefii. Miscärii (Sint marele dufman al nemis- edrii 1") sd-fl cunoased mai bine esenfa poeticd, sd $i-o fixeze. De-altminteri, chiar litlul volumului, de un impresionism muzical, it la Débussy, definefte perfect aceastd esenfd. Poezia Ninei Cassian se dovedes te a fi o poezie a fluidulur, a curgerii libere, intruchipaM de dialogul pasionat al vintului cu marea in vesnica

www.dacoromanica.ro

CARTI NOI 203

nelin4tita tor zbatere. $i daal vinitti bate neliniftit f i in celelalte poeme (Ne podi- dise vintul : curgea din zare-n zare... j Curgea In ceruri vintul, se mistuiau co- pacil...) iar marea - tema favoriM - (Pe struna-i verde si suMire / Mä-nideamni, an de an, sä tint, I Fluidul ei sobor de dire..."! - 2# deshisoard, sdlbaticd talazurite, aid inotele risipite in murmurul indistinct al unui prelUditl, Se Orgartizeaa Mir-un tot, intr-o flinfa armonioasti, care este inscifi fiinfa poetei, sau drogostea, colocolul ei zbuciumat, posesiu, plin de temeri, con. trar, $1 totufi (acorn de identildli :

- Sint cälätorul ciudat, WS chip, pe cimpiile zärii. In pirul meu, päsári solenme se zbat Sint marele dusman al nernisarli!

- Vintule, nu vreau räscoall. Nu Ind. Mä sperie aceastä voce: tu. Nu-mi zdrobl trupul Mar de stineä. Vintule, nu. Ina nu.

- In somnurf, In sare, af timp si te-ntorcl, In culcus de nisipuri inerte. Gi eu vreau sä sun cu o mie de orgi, frumoaso, triumful Hu verde 1

- MA turbur... Musdi de apl-ncordez De dragoste, cint I Fluidä, inaltä, din albie ies si ifiu vint, sA fiu vint 1

(Dialogul vintului cu marea") ,

lubirea, prin inseifi natura ei subtild, asemelndtoare cu cele mat dinamice elemente, apa, focul, aerul, elementele cosmo- goniilor primordiale - chiar in absenfti, - este pecetluiM de omniprezenfa stihiei, simbolut ei. Marea, vintul, astrele cere.iti, te WO pesie departant, te contopesc cu cellalt, biruind singurdtatea :

Aceias vint ne bate; aceeasi stea ne-nteapä

Pupilele In no.a.pte; aceeasi lunA piinA Presarä, ici si cola, o zare de fuming Pe farfuria midi cu lungi fun] de apä.

Familiara fume pe amindol ne-ncape. Si totusi, cate pe drumuri bulgare, färä

tine. Singurätatea asta, de ce mi se cuvine? Nu. Am sä seriu de pare-oi fi aproape.

(, De ce singurdtale) Iar marile bucurii, izvorind din aceeaft

sete de iubire, de viafti, sent fi ele frustre, elementare. De pild acest desmdf fabulos, - u.ncle eintul, elixir miraculos, ifi alungd ceala befiei, trezindu-te, ca un Of el de rachie, uncle marea se intinde in fafa con- vivitor ca o masd palpitind infinitd - aceasid orgie patedal, primitivii :

Pe iarbä - o prelatA ; Jar pe prelatä, noi- Pesearii $ i poetul beau astAzi Impreunä. Sclipeste Ropotamo. Amiaza e In tot. Rachiu-i foarte tare. Si piinea-i foarte

bunä.

Muscrim din rosii. Zeama ne curge pe bärbli.

Harnsille, ca niste bricege albAstrif, Stau lingi brinza aIbi ; tar pofta ne-o

ascute Mäslina lunecoasä, sticloasa ceapá fute.

Gind nu-I pahar, rachlul se bea 4! cu clondirul

Din gurl-n gurä trece cu aburu-i de foe. Se spun povesti, se and, si se mai pierde

sirul... RAsunä cinci : na zdrave 1" si-un singur :

hai noroct" Poetu-ar vrea sä doarmä, dar s-a fieut

tirziu, Ne-asteapti-un drum pe mare, de-un ceas,

pinä aeasA Si marea ne trezeste c-un altfei de rachiu, Cu o furtunä, verde... 5i.i vint 1... 41 nu tie

pasi L. de o vitalitate, de o senzualitate paroxis- ticd in simplitatea ei, ;i care, tut #iu. de ce, vag, (läsind la o parte verua, suf lilt de nebunie dionisiacti ce strtibate ospilful) - pyrite prin sentimentui de intimitate, de echilibru al omutul stinatos, care mdnincd fl bea bine, trdind viola din plin - te face sit' te gindesii ia desfdtdrile dru- met ului fldmind din Crifma verde" a la

www.dacoromanica.ro

204 CARTI NOI

Rimbaud asezat la mesa', cu picioarele zdravein proptile in stinglilavie jos, cu spatele infipt tn speleaza scaunului, si cdrula I se lumineazd (afa de placere, and ser- yenta trupesd It aduce pe o tavil felil de One unse cu unt, sundi trandafirie, cal- dufd, imptinatel cu usturoi §i berea spu- moasd :

...Et ce fut adorable Quand, la fine aux %tons énormes, aux

yeux vifs ....m'apporta des tartines de beusre, Du jambon tiècle dams un plat colorié. Du jambon rose et blanc parium

d'une gousse D'ail et m'emplit la chope immense avec

sa mousse Que dorait un rayon de soleil arriéré. desi aid lipseste spectacolul rdzurdtit al .naturit, voluplatea e solitard, far sfirsitul are cm stins, crepuscular.

Integra' prin stimmung-ul lid in Wall. Idea celorlalte poeme, ciclul Documente

din lupta revolulionard $ i rezistenja bul- gait, inspirat dupd autentice scrisori de cendamnali la moarte, mlirturii tragice ale lupidiorilor /anti-Pascisti Aritelnefi 'In

lagdre, - este zguduitor. De pildli, acest fragment din Biografia" ;

...Ridea si-mi povestea ceva cusnplit

.... M-au prim.., am evadat-. m-au prins... en-au torturat

Vreo saptezecl de zile (rnä mir cä n-am murit)..."

Ridea si povestea. Ridea ciudat.

Rildea cu dintil albi si marl iar ochii ei päreau sub ochelari: Sub dioptrii fantastic se märeau Si erau verzi, Si nu rideau.

Cu ultima carte de versuri de o maturd unitate, Nina Cassian a infra in ramie de aur a poeziei sale.

Constantin Tolu

CORNELIU LEU: IVIRSTA DE ACM'

Despre noua generafie de intelectuali, pe care evenimentele din todmna lui 1944 i-d OM in pragul adolescenfel, lineH care au trait, odatd cu nelinistile inerente vtr. stei, frdminttirile sociale revolutionare din lam noastrd, s-a scris prea pafin. In afard de Strilinur lui Titus Popovici, care de fapt se inchele cu perioada imediat urmd- ioare lui 23 August, cloud nuvele despre studenfi $ i aura in urind romanul lui Cor- .neliu Leu Virsta de due, lisle rlimlne aproape albd.

Poole piirea ciudat $ i totiqi faptul e ex- plicabil. Epoca este Ined prea apropiatd, evenimentele prea proaspete, puterea de obiectivare a autorilor -$ i ei destul de linen - insuficientd. De aceea $ t Intilnint In aceste scrieri un Ion pasionat, gilglitor dar adesea inegal. De aceea f arjd sau cari- cature ia uneori local ironiei, entuziasmul romantic sau teribilismul pe cel al observe- fiei calme, echilibrate. Dar asta nu le con-

felt' mat militia autenticitate, citilorul nu le parcurge cu mal sclizutd emof le sau rile- res. Este cazul g cu noul roman al lui Cor- neliu Leta.

Eroil cdrfli gut studenfi, adicd la virsta celor mai avintate visuri. E virsta chid des- coped cd citatele latinesti ltosdlate la scoald au un miez, far versurile poefilor exprimd adesea mai clar si mai [rums dragostea advalnicti, visurile $ i elanurile proprii. E oil-stet chid local iubitei sau al labitului, plasmuifi de imaginafie, II la cretin coleg sau colegli de Imitate ; virsta &id total pare definitiv f i trainic ca $ i jurdmintele de dragoste.

Prielenia se Incheagti spontan si necesar Oct tineref ea e socide min definifie. Conviefuirea, In aceecr$1 camerd (mobilatd ca DOI de lume dar plind de visuri) cu cal mai buni prieteni, pe care pind mai ieri nu aid cum 11 cheamd, nu numai cd nu incomodeazd, dar apare ca o necesitate

www.dacoromanica.ro

CART! NOI 205

$ i dä farmec boemei studenjesii. Pe Tetras, pe Roibu, pe Mircea ti unesc planurile

aspirafille crealoare discufiile inter- mrnabile, prelungite pinä dupd1 miezul nopfii. Eroii discutä cu aprindere, disculd mutt: despre adevär, despre fernei, despre literaturd, despre societate, etc. E firesc

Raibu Tehas, fi Mircea stilt door la virsta marilor intrebdri fl a sincerelor confesiuni. i, in mod inevitabil slnt in- drägostifi. Tehas de o fatO care-I iubeste. Roibu, mai pufin norocos, de o colegä de an care-I preferd pe seriosul qi drlionfatul Mircea. Dar mai ales li insuflefeste uneste idealul lor comun de a crea ceva nou qi util pentru socidate, ideal concre- tizat tn IndrOzneful plan de reorganizare a muncii pe santiere.

E punctul de plecare al romanului, al modului cum evolueazti prietenia celor trek lar ceea ce delermind evolufia este atitudinea fleciiruia fafti de acest plan. Autorul nu ne inifiazd In cine ;tie ce taine de ordin tehnic sou de specialitate. Despre acesta ni se comunicd named attt cit ad Infele- gem cli include aspirafille crecdoare ale attar vtitori ingineri dornici sä contribuie activ la construirea noului edificiu social.

Dar a visa, a face planuri na lnseamnä mare lurru. A cäuta sä le realizezi practic in ciuda greutäfilor care se ivesc pe drum, e ceua mai dificil. Aceasta presu- oune insä consectiOnlä tenacitate, vir- tu" pe care unii nu le au. NW. Tehas nu le are.

El presimte rezistenfa cu care va fi In-

limpinat proiectul lor fi se retrage, mulfu- mindu-se cu un post sigur in Bucuresti. Inzestrat fl sensibil dar temätor ql neho- rärit, Tehaf e tntr-o continua pIndä. Se pindeste pe sine, dar mai ales pe cei din furul säu. Din cauza asta e tetras, Inert- durat, [aerie rar capabil de orttuziasm si de fapte mari. Odatii de mult, la liceu, a mincat bätaie pentru cä a vindut ziare comuniste. Asta l-a trivdfat poate sä fie mat precaut frineze pornirile? N-a fost decit un prim examen care l-a

inväfat cif entuziasmul inseamnä rise. .i- Tehcts fine prea mull la sine ca sä De aceea nici n-o could pe Doina, fata pecare-o Intilneste prima oard la examenul de admitere fi cärela i-a ingäduit sä se uite in teza lui. lt lasä pe Roibu s-o caute, sd-i aducd stiri. .F1 Doina e aceea care-i zimbeste prima. E mai comod cwt. Tehas- e omit cdruia entuziasmul stä bine decit atita vreme cit nu-1 angajeazti in vreun fel. .Fi-a impus aceastä conduitä n-o va ptirtisi nid cind va fi dezgustat de el lnsusi. COci Tehas are ql asemenea momente, destule chiar, fiinda e un ins- lucid. Dar bolt,' se consuma undeva in sine, färd urmari In afarä : o consumare

ineficace. Pentru a rämlne In Bu- cure$I, renunfti la planed la care lucrase Impreund cu Roibu ql Mircea, Pu4tiul care IntImplätor vindea ziare comuniste se dovedeste a i Ufl tip meschin si conformist, ca fi taMI lui pe care-I clisprefuieste In mod platonic, lnsusindu-si sari de a in& comod fl de a parveni. Aces' ideat il face sä accepte sO träiascli mai departs, aläturi de Victoria, a femee vulgarä fr interesatä, iar hotärtrea de a vent pe fantier aläturt de prletenii sal - dupä ce

cri prolectul lor a fost aprobat i se pare o copildrie, la care renunfti rigor. Cine-i garanteazä cd planul se va infäptui pina la urmä, di nu vor mai Intimpina greutäfi? In lipsa acestei garanfii, Tehas continua sa se tirascä, insignifiant ca si mai inainte, pe mimIntul conformismului, deal sä incerce sd se avinte spre inälli- mile creatoare pe care au apucat Roibu fi Mircea.

Mircea si Roibu slat Insä altfel de oameni. Plednd pe fanner ei vor lucra mai departe pentru realizarea acestui vis, izuorit din entuzict.smul tor tineresc, intr-o odilifti särädicioasd din vremea studenf lei. Ei grit fermi pentru cd si-au infele.s rosin!. Este ideea pe care o subliniazä autorul in finalul romanului descriind simbolic mis-- carea valurilor märii

"Simtinct in, pinze auril de aburi Inde- pärtatele fiormi ale noplii marea tncepuse.

www.dacoromanica.ro

206 CARTI NOI

sä se zbatä. Prelungi vaturi strälucitoare se nästeau verzi si albastre pe intinsul ei. Unele se iveau peniru o elipä, pierzin. du-se, ascunzindu-st parcä neputinta in adtricuri, altele prindeau puterea din insusi mersul tor, näväleau si-si indeplineau te- nacele rost de a izbi same'.

,,Virsta de au r", mai ales prima parte (Gaudeamus"), este un roman al tinere- eli, al anilor de studenfie, a ciiror atmo- sferti usor poetic& usor romantied, autorul o stie sugera prin scene $ i arminunte caracteristice. Amintim scena primei trial- :ad a lui Tehas cu Doina, saviawasd prin emofitte asteptdrii i atitudinea infatuatd a lui Tehas, sou gestul de canmraderie dutodsd al lui Roibu, care-i 1mprumutti singura lui cravat& Contribute la sugerarea acestei atmosfere l limbalul expioziv, colorat, 1tnpdnat de citate latinesti adap- late ori de ferment al argoului studen- fesc, al lui Roibu, un fei de Collin modern al unel boeme fdrd tuberculozd i tragism. MINH de Tehas in desvdluirea caracterului diruia autorul a cheltuit mulid finefe, - Roibu este personalist cel mat interesant. Ambit erol sine privifi dindun- fru. Analiza psihologicd e nuanfatd çl

atinge profunzimi care se intlinesc destal de rar cind e vorba, de pildd, de Mircea sau chief de Doina. Tehas ca t Roibu, caplitcl contururi precise - treptat - din proiectarea stdrilor lor sufietesti - nu din comentariul exterior al autorului, asa cum se Intimpld in alte cazuri. In zugrdvirea tut Roibu, autorul mai Inceared fi o caracterizare prin timbal. Asa cum spuneam, acest personal se dezodluie prin numeroasele fi foarte pitorestile sale expan.siuni verbale. El aduce o notd de romantism prospefime specifice viefii .sludenfesti. Exu- berant fi entuziast, deschis volubil el formeazd un contrast izbitor cu Tehas, contrast bine realizat de autor. Dar Mai- norm aproape exclusivii, spre pitoresc spre satird a scriitorului, vizibild $ i in creionarea tipurilor de birocrafi arivisti de genul lui Fialkovski, Cernat sau &du' creeazd un decalal evident Mire aceste

personaje celelalte din familia Mircea Splitaru sau muncitorul Pascanu de pe scattier. Poate cif e vorba aid $ i de o caracterizare mai malt exterioard, care nu dii suficient impresia de consistent&

Se observd ,repede cd aceastd carte este scrisä cu multd, poate chiar cu prea mulM spontaneitate. Se reproseazd deobicei autorilor cd scriu greoi, chinuit dar cum sd reprosezi unui autor spontaneitatea? totusi se poate, atunci cind e vorba de un exces de spontaneitate ca in acest al doilea roman al lui Cornelia Leu. Pentru cd, reviirsatti ca un torent, netemperatt" de un foarte necesar spirit de seleclie, pe care 1-am IntIlnit, de pildä in primal seta remcin, In Ochiul draculur, ea duce Me- vitabil la repetdri, lungiml sau chiar nat.- vitdfl. Am dfirmat cd volt discutd, filo- sofeazd, reciid din Cofbuc, Eminescu, Si- monov, etc. $1 am mai afirmat cd e firesc ap. Dar nu mai e f iresc end filosof area coboard in naiviláfi, clnd discufille dege- nereaxd M lungt repetate ex putter' de principii ori clad comeniariul autorului nu intervine la limp pentru a ne sugera starea de spirit a vorbitorilor. $1 nu mal e

deloc firesc atunci cind tn fofa discursului de citeva pagini ale unui findr, se of Id o fad drtigufli, fie ea chiar inteligent& Asa se intimpld in prima seard pe fantier, cind Mircea Splitara li face Doi- nei o asemenea ample' $ i pretenfioasif expunere. Deed Doina ar It dat semne de nertibdare sau si-at fi trifdat cumaa plk- tiseala, n-am ft avut nimic de obiectaf. Dar autond o orate' ascultind atentd, ba chiar incintald ceea ce-i spune Mircea.

Inegald ca realizare, cu unele momente nu destul de bine sudate creind astfel go- luri construcfie (vezi trecerea la scrisoarea tut Tehas), cu unele caracterizdri insuficient de adlnci - cartea despre tinerefe a lui Cornelia Leu aduce totust o band contribufie la scrierea acelei astea- fate monografit a generafiei noastre.

Eugenia Tudor

www.dacoromanica.ro

CARTI NOI 207

AUREL GURGHIANCI: ,ZILEZE CARE ClIVTA'

Una din dogmele cele mai frecvente care .mai stdruie Inca in critica noastra liie mat, rezidd in cliutarea cu ori ce pref a .unui salt calitativ, pe care I-ar realize, In chip automat, un scriitor de la un volum la altul ; adeseori, chiar &Ica volumul e vizibil la nivelul celui de debut, de pildd. (care poate fi si el foarte bun), unii cri- lid, in virtutea acestei pre judeciifi, coda insistent sensuri noi gindirli i sensibili- (dill poetului, stabilesc arbitrar granifi mai cuprinzlitoare universului sdu artistic. in Pie, fin sti arate cd poetul a inregistral un salt. Farti sd vrea, o astfel de criticd blameasti, de fapt, de fiecare date' volumul anterior al unui creator. Volumal de vet--

suri al lid Aural Gurghianu Zilete care ante a fost salute' In unanimitate cle cronicarii säl., ca o isbindd fold de cola- mul de debut Drumurr. Poetul a deprins, incontestabil, mal bine mestesugui versu .

expresia lui e mai degajaa dar mai ingrifita, sensibilitatea mal acutd, dar,

aid e problema principalii visiuned artisticti proprie nu s-a Umpezit indeafuns. nu s-a maturizat suficient ; de aceea, poate,Zilele care cintcr lasti impresia. ltitr-o mare mileurii adevdratti, cd sintem In fafa unui nou volum de debut. De-abea yet acest volum, infeles ca o complinire a primului, Aurel Gurghianu relief eazd coot--

donatele pe care se va dezvolta profilui sdu artistic. S-ar putea ca, la o lecturd

constatarea aceasta sá trite .sensibilitatea poetului märturisitn sin- .cer, ne-ar pdrea Arghezi spunea undeva despre sine, cm geniala-i intuifie, ca debuteazd in fiecare zi ori de cite ori la condeiul in mind ; observalia o socotiln Patricia pentru loft poefii autentici.

n-ar putea contesta, cred, talentul tongenital al poetului clujean, intr-P perioadd de cautdri fructuoase. de expe- Tie* utile, pe urma cdrora culege union' ezultate audabile. Asa dar, observafia noastrd nu se ref era eat la poet, cit la

stii critici. Dacd Aurel Gurghianu.

nu s-ar fi grdbit sä publice Drumurr ar fi scos abia acum de sub tipar toate poeziile, Intr-un singur volum. sint convins cd nimeni n-ar fi remarcat marele succes Inregistrat de la o poezie la alta. de la pag. 131, la pagina 262, sii zicem, laid de pagina 1-130 pe cit se intinde de pildii, primul volum. Aid e vorba, fireste, de seriozitatea rdspunderea criticilor literari, care manipuleazd cu prea mula usurina noliuni ca maturizarea poetului, väditul salt calitativ, inregistrat de la un volum la altul. etc., etc. Dar poetul. nu-i vinovat de criticii sdi.

Zilele care data" react teme si impresii din volumul Drumurr, prelungin- du-le dintr-un mediu cimpenesc, rural. Inspre ores, sau adincindu-le Intr-un me- dite rural care benef icies tot mai .simli- tor de forme ale civilizafiel moderne. Gel ce cintase in primul volum mai mull dreamiital pddurii fosnetul ample` ardelene, se vrea in noua sa carte ...contemporan cu veacul / pe care oamenii-1 prefac," se striaduieste ed trezeascd In

sentimentul veacului (Bdtrinue) declarindu-se in poesia Patria", intr-o f or- mulare poale prea categotia, martor si paznic al vretnii noastre.

lrar-o mare miisurii vrerea poetulul se realizeazii. Versul stiu. e contemporan cu veacur insd, din piicate, mai mull decla- ratio cleat structural ; in el vibreazd uneori o sensibilitate modernii, care nu ince- teasii insd de a se alimenta discret din strtivechi filoane folclorice tradifionale. Pe aceastii imbinare armonioasti ni se pare cd vor trebui sä se profileze caracterisli- cite fundamentale ale personalikilli sale. fireste, in curs de formare. De la o tone- litate fokloricd, alit in structure cit fi in forma versului, poezia lui Gurghianu creste. se implineste adeseori intr-o imagine proaspda, unhand, de o sensibilitate ma- dernii ; ilustrativti in acest sens ni se pare admirabila poezie Fiori de toamnd" :

www.dacoromanica.ro

208

Cutremura"-te, frunza mea usoarä Si ca un nary släbit te odihneste Exploziile seveior din varä Te-au obosit. Meet paloarea creste .

CARTI NOI

Aura Gurghianu, mai ales in pastel. primengte tradifia intr-un spirit novator, ceea ce nu-I fereFte citeodaM de facilitdfi care inveftminteazti un fond alecsandri- nian in haine pitlatiene :

E vara pe sfirsite. Un cer albastru-pal Se scuturä pe cimpuri ca un bogat tezaur. Vin sä päsesc pe-ntinsul pämintului natal, Si-mi lunece privirea pe soldul lui de aur

O clipä, nui Se pare, ca simt copilul iar Cu fluierui de trestit trecind prin porum-

biste. Ce s-a miscat sub 101? un sarpe? un

caner ? Ce-ar fi näluca toamnel dirk kunze sä se

iste ?

(Nu-mi vine a crede ca poetul sd fi ;mild vedea ln tufele chnpiei ardelene un canar - pasdre alit de ezolicd- dar o atare nea. tentie nu e numaidecit un atribut al debti.. tului, uneorl erori similare putind fi in- /Unite pt la poeti marl),

Pastelist de vocafie, Awed Gurghianu e preocupat intens de a depdFi faze paste- lutui strict descriptiv din poezii ca larna in cimpie", de oil& I:

Ah, cimpie ardeleanät zbor cu gindul inapol.

Despicind nametii iernii, te zäresc departe,-hät I

stafii albe care joaca prin zävni. Dealurile mäcinate innecari sub omát

Poetul, urmiíreFte interiorizarea naturil obfinind un lirism bacovian cu note grave

semnificafti adinci ca-n poezille Fiort de toamnd" sau Impresie":

Zäpada e rosie de singele Amurgului Ca o brazdä, cositä, de macT;

E rosie-n clipa aceasta zäpada Ca vitele toamna Arend pe area. Culoarea zäpezli trni furä privirile: Ea-mi pare un tulbure joc ;

E rosie-n clipa aceasta zäpada Ca fulgii unei dropii de f oc., etc

Aurel Gurghianu nu e numai tin poet al naturii, lira lui vibreazii cu acemi intensitate fi in Ala transf ormiirilor revo- lufionare din fara noastrIl. Poeziile inchi- nate realiztirilor in construirea socialis-

inregistreazd, insti, mai mult transformdrile economice tehnice deaf acelea petrecute in fizionomia morald a oamenilor. Cittim Melodiile cartierulu, wita satului"

Vacile albe Ating cu botui conducta de gaz De-alungul gardului Skins tn suruburi Negru colos:

Strofa e, desigur, pitoreascd Fi plastic& dar contribuie prea putin /a realizarea vrerii poetului de a ft contemporan cu veacul sdu. Un poet e contemporan cu veacui cind e contemporan cu simtirea gindirea celei mai avansate pcitli a societtifii vremii sale. Ori.., dar sti läsäm comentariut.

Aurel Gurghianu se realizeazd deplin in poezii cu o structurd maturd, pe base folclorice. 0 astf el de poezie cu tolui remar-

care rid mtisura poetice ale lui Gurghianu, este Ce spuneau uneori brazii". E o poezie (atrial ras- colitoare purtatti de o melodie gravd de balodä straveche, cu implicafii de gind st simfire dintre cele mai indlfdloare:

Cetina verde de brad, Anil nu-i numärä nimeni... Din munti avalansele cad. Zäpezi si pod un i desime. Securile ziva s-aud. Copacii se elating, cad. Si ziva si noaptea - cu vuietul surd Ca-n noptile negre de lad.

www.dacoromanica.ro

CARTI NO1

Regretdm col nu putem cita fn intregime aceadd poezie antologicd, in genul cdrela afteptilm tot mai multe de la talentul lui Aurel Gurghianu, af (at fn drumul unei de . pline realiziirL E de dorit totodatd ca poetui sli renunte la uersuri plate, lipsite de semnificalie, puse In poezie numai ca sd sune modern. Nu sift patine astf ei de ver. suri care Iasa o impresie de neseriozitate :

209

Trec prin timp $1 nu mä mai opresc, Mag, päsind sub pulberea de stele... 11 ; 1

E supdrdtoare de asemenea insistenta revenire aproape fn toate poeziile a cuvin- tutui iarbä, precunt fi o anume ostentatie spre urbanism care nu-i fade bine intot. deauna poetului.

PAUL CONSTANT: ,HAIDUCII")

Aprecierea cartii lui Paul Constant, care dupd cite ftim nu este un incepiltor intr-ale scrisului, deci nu trebuie menajat, pare simpld la prima vedere ; o carte scrisd Intr-un fals sal cronicdresc, cu o compozitie lard suport epic, pentru a in nesfirMal celor 894 de pagini nu se tn. limpid decit aceleaff ctilcdri haiduceftr, Infringeri de potere, spaime de &sled string fn divan ; o carte Mai intrigd, fdrd personate - nefiind actiune, n-are ce sd caracterizeze numele de oamod care dr. culd de-a lungul paginilor, pe care dial& gul fdrd cea mal mica nuantlf personaid le sculefte chiar fi de umbrd unei indi- vidualizdri ; o carte ded In care o Mien. tie Idudabild (repovestirea pentru tineret a eroismului haiducesc) iese cornpromisd Dar carlea mai suferd f i de un gray yid:4 de conceptie, care sare in odd. agraval de deficientele ei artistice propriu zise. E idilicd fi schematicd - fi deci implicit putintel WO. Poate Orel o curiozitate co un roman care se area oarecum istoric, sd fie conlaminat de a boald, aproape lichi- datd in literatura despre contemporand. fate.

Perioada istoria pe care area cartea s-a reinvie (vat, autorul nu izbu(efte aceasid minune I) cuprinde citiva din anii de dom. nie ai lui Vodd Caragea, imediat premer. giltori rifscoalei lui Tudor Vladimirescu. Acestel perioade, autorul fi gdsefte ca fe. =men esential mifcare haiduceascd.

*) Ed. Tirieretuiui, 1957.

14 - V. Rornineasci nr. 2

I. D. Bilan

(Am pus In ghilimele mif care", penlru cd md lndoiesc cd actiunea. tntotdeauna caracterizatd ca spontand, a acelor hat. duci, ar fi avut cdracterul pe care 1-1 atri- bate P. Constant ; adicd acela de mifcare dacd nu tocmai organizatd, ceva cam pe aproape, ea erarhii, dacd nu consfintite, nicer tacit acceptate ; Ddnild f tie cd Marcu Sfrbu e un comdndant mai Inzestrat decit el fi primefte ca entudasm elf Mire sub ordinele lui, la ¡India ltd. Marcu se considerd subalternuf lui lands Rana, care fa rfndul sdu considerd cd Tudor Vladimi- rescu e acela care va izblivi tetra de clocol, fi deci doref te sal( coordoneze ac(iunile ea ale acestuia. E evident un neadeviir istoric.)

Rdbufnirile populare concretizaie prin haiducie, erau spontane. In asta fi std grandoarea fi tragismul haiductei. A atri. but haiduciei un scop conftient, de elibe. rare sociald, cif a cum face Paul Constant fn cartea sa, a-i Inzestra pe haiduci cal

constiinta dart a rolului lor istoric, este cel pulin o naivitate. laid cum vorbesc haidudi despre =ice. La o intilnire intro Ddniid, Marra si fancu liana, parcd fixindu-se coordonatele ideologice ale hal. duciei se spune:

Ddinild : Eu stiu cä haiducesc ca sä pot apuca pe ciocol in dinti si s5-1 scutur ping or säri potloagele din ei I... $i si-i usuc de bard. ca sä am de unde milui pa li de rabdä si n-au".

Intre noi rdmiie vorba, cam dsta-i ride. vdrul.

www.dacoromanica.ro

210 CARP NOI

Marta mai ..inaintar : ..Eu socotesc haiducia ca o räbufnire

a nemultumicii norodului Impotriva stäpt- nitii de tqate treptele. In vremea de scum. cu atitea anduieli strimbe, trebuie sä se

ridice ca ceva care sä le aducä aminte ci poporu nu este turmä de muls si de tä-

.iere. $i cum domnil i boierii intäleg ane- vole de vorbä, trebuie sä le-o spunem noi cu puterea de-o avem".

lar lancu tanu, oarecum zice: - Nu noi vorn rrantui neamul ästa de

robie, cäci asa ceva sti mai presus de

outerile noastre ! Ci neamul insusi se va mtntui prin puterile lui I Nu not haiducii trebuie sa le dam dreptätile de le au, cl

o-amenii înii trebuie sä si le ia".. lar mai incolo la vorba lui Marcu. me-

cum có ar fi nevate de o ciipetenie care sti coordoneze toate eforturile In acest sens. Iancu Itamt ti comunicd:

Cäpetenia asta, pe care eu unul ani autat-o i o cauti i tu, s-a gisit.

ane-1? täran petrecut muIt vreme prin

caste, de care nu se poate sä nu fi auzit si voi. Este slugerul Tudor, din Vladimi. rul Gorjului."

E adevarat, obiectiv, haiducia a contd.- butt $ i ea la pregtitirea morald a rdscoa. lelor populare de mat tirziu, dar cum It face Paul Constant pe haiduci clarificall asupra rnisiuni lor, seamänd mult ca anecdota cunoscutd in care femeile timpului intrebindu-i pe soldaft incotro mfirsd- luiegc, acestia raspund : Mergem la :dz. boiul de o vita de ant.

Aceasta-i eroarea fundarnentalit, sufi- dent de gravä pentru a compromile era. Ionia autorului (Itiudabild doar in intenfia de la care a pornit). Mai sint apoi celelalte deficienfe ale luertirii: idealizarea peste mdsurd a figurllor ce populeazti car. tea, idealizare copios servita de schematismul intregit construcfil, cit $ i a fiecdrui personal In parte, cit si a firavelor procese sufletesti desenate pe ici pe cola Strigdtor la cer e prinlre alte pdcate, mai mid, modal in care se petrece reconver- tirea comandantului de potere Solomon,

mai Ielmurie

lost comandant de panduri, in lupta impa- triva turcilor; acesta, dupd ce cdsdpeste cifiva haiduci $ i iese päcdlit din intilntrea cu aliti, dupd ce mal ra-Mceste incoace çi incolo cdutindu-i pe cel scam?, incepe a se cdi de faptele lui pind la urmd frt. mite un emisar la Tudor, ca sit obfind lertarea pticatelor iar ca semi: distinctiv al frdmintdrilor sale, o tusd horcöttä, pro- tuna de om cuprins de ginduri grele. flaiducul, Marcu pasd-mi-te eroul prin. cipal - e un om zdravtin. tiniir, islet care urtiste pe ciocot mai ales pentru cti impileazd norodul intrucilva pentru cä unul dintre ei i-a siluit tubita-un molly cu tolul secundar, aproape intimplcitor. in determinarea biografiel sale $ i deci pomenit in treactit doar in cloud sau tret locuri

insofit de of tatui de rigoare. $1 pupdzd peste colas, stilul, cum am

mai spus, fals arhaizant, plin de regiona- lisme extreme, de construclii sintactice se poate de aproximative.

Paul Constant sale; sufletul lui pri- didit de obida" (p. 30). Sa te ridici dreavd" (pag. a3). Sufletui lui ifirsit de vtrstä i petrecaniile aspre ale vletii" (P. 51), "petrecaniile räzbolului". nu i-a mai lost aminte sä se odilmeasci" (p. 53) clocirtind la o WI" (p. 60) te impreuni judecatii mete" (p, 85) poterele... se tnapolaserä scurtate din numir" (p 93) alungindu-si auzur (p. 95) cläntanea din dinti infrigosat" (p. 161) poporul este trmiclusit din toate pärtiie" (p. 167) tncetineaza cii mincatul si biutul" (p. 198) imbeznarea mintii" (p. 235) $ t s-ar mai putea cita, mai ales cd unele sint repetate.

Pinti Vodti Caragea vorbeste intr-o curgäloare" alease limba cronicd- reasce. Gindurile tale skit sänätoase st bune, slugere. $i de multe ori mä bin- tuiesc i pe mine... Si miasma nemultá- mirii si duhal razmeritii sä depärteze din cugetele lor, cl numai le vatämä"... De altfel cam in acest sill vorbesc boterit, vorbeste $ i Tudor, $ i tot asa vorb- besc i haiducti hangiii, etc.

In concluzie, o carte de un nivel mai pufin decti modest, a caret utilitate n-am izbutit s-o dibuim. Ion Pavel

www.dacoromanica.ro

CARTI NOI 21i

VAL. PANAITESCCI: SATIRA LW RABELAIS' *)

.Datorild Socieliijii de studii rabelcd- siene" infiinfaM $ i condusei de Abel Le- franc, bursa parte din incertitudinile privitoare la alga lui Rabelais au lost Mmurite. Departe de a fi o succesiune cle-atuns de monotone' de fapte mdrunte. uneori nesigure f i obscure, in general de an interes mediocru" cum susfinea P. Stao- fer cu ale cdrui afirmafii prof esorut Panai- tescu polemizeazii judicios - ,,,multe date servesc efectiv la explicarea intregii Unit de conduit"' a lui Rabelais".

lmaginea unui Rabelais distinct de opera sa, grosolan si abil totodatd, ons prudent care nu atacif decit f tiindu-se aco- perit, se dovedeste cel pufin eronatii,

Val. Panaitescu susfine $ i impune un Rabelais in concordaniä de sens cu opera", .apropial de naturd, de bucuriile oamenilar simpli, si care fOrd indrdznell gratuite de tip Don Quijottesc, nu a evitat riscurile atacincl Urania, 15comia 0 ipocrizia nu ca via abstracte ci direct prin personagiiie tare le incarneazI", un Rabelais ce poste da leciia demnitätii". -

Fard a avea un plan sisiemalic, presta. bilit - e g greu de conceput cd autorul unei opere di $ i nedomolite cum e cea ra- belaisiand sa-sl poetic' desflisura atacurile ootrivit unui plan tactic" - satire lui Ra- belais e departe de a fi intimplatoare. Exe- geza competentit a textului dovedeste cd toate institufdle asupritoare ale epocil (re- galitate. bisericel, filozofie, f coala, justifie) &Ent satirizate. Val. Panaitescu amid originalitatea si modernitatea operii lui Rabelais (clasicul francez nu este primul denun(litor

*) ES.P.L.A., Mica Biblioteca Criticii, 1957.

al instituffilor medievale) demonstrind ceea ce alfi critici aminteau doer in treaceit : incercarea sa de a opune o concepfie progre- .sistd celei pe care voia s-o defame si aparifia in operd a numeroase personate pozi- live.

Prin analiza mitloacelor artistice folosile de Rabelais (hiperbole, antileze, interventii ale autorului, comic numeric, torent lin- guistic) se infirmd categoric teza idealisM potrivit cdreia Rabelais ar fi un geniu primer". Personagiile de origine folcioricii sint dif erenf late, intimplärile preluate din farsele populare caplitei un infeles satiric acut. Analiza minufioasel a mitloacelor satirice demonstreazd cd opera Mt Rabelais e o satird sociald net realist& Infilflearea si nevoile uriasilor alciituite potrivit leg!. lor specifice lumil fantastice" sint necesare ventru o contra imagine Impuniltoare" a lumii not propuse de Rabelais in opozitie cu cea medieval& Rabelais nu e un amo- rist tolerant de tip fantast, ci un denun- fdtor violent .71 concret al tarelor epocii.

Studiut profesorulai Panaitescu desire ..satira lui Rabelais" apOrat In Mica bi- bliotecti critica" se bizuie pe o ampld documentare bibliograficd fi o serioasd cu. noastere a operei clasicului francez. Autorii consultafi sMt descifrali cu mild infelegere. Respingerea sau acceptarea afirma- fiilor lor se face cu o eleganfd care nu inldturei entuziasmul sou polemica in limita stiinfificului. Stitul simplu, precis, transformel lectura utild intr-o leafed pia- cutei. Menfionlim evitarea racilei alit de modernd in altimul limp a subsolurilor inutile.

Raluca lacob

A. P. CHHOV: DESPRE MCINCA LITERARÄ" *)

I n fate márturiitor despre arM ale unui artist autentic incerci un sentiment ciudat. MOrturille-i slid o profesiune de credinfd, cpncludentei chiar dacei ea nu se concreti-

*) Ed. Cartea Rus5", 1957.

14*

zeazii in masivitatea unui tratat de teorie literard si apare doar sub f orma unor fugare insemniiri.

Cugetdrile lui Cehov despre artd, reunite in prezenta culegere, reprezintd de ¡apt

www.dacoromanica.ro

212 CARTI NOI

fragmente de corespondentd In care f or- muleasii, cu modestia i generozitatea care It caracterizeasd, pelted fi rdspunsuri celor ce-i solicitaa sprijinal statul. Mdr- tarille lui Cehov ne releud cresul sda artistic, ems care ridicat pe culmile cele mid Ina Ile ale artei.

A. P. Celtov considerd cd prima datorie a unui artist sd fie present In realitate ,Dacä slut medic - spunea el - trebuie aft am bolnavi §i un spite; daci sint scriitor, trebuie si &ileac in mijlocul poporului... Ne trebuie mica- o !Arita de viatä ob§teasci §i politick o färimi cit de mid ; viata Intre patru pereti, Uri naturä, Wit oameni, färä patrie, liii si- atitate i poftl de mincare - nu este propriu-zis vi at ä".

Admirator al marilor scriaort Shakes- peare, Tolstoi, Zola, f.a. A. P. Cehov pre- dzeazd cd nu existd un veritabil artist care sd propuie ca prin opera sa sii slujeascd un lei: Cel mal buni dintre el

slut realisti descriu viata ala cum este. dar flecare rind e pätruns ca de sevä de constiinta scopulul, si din aceastä Wadi, In afarl de vista asa cum este ea

viata asa cum ar trebui si fie, iar asta te cucereste".

In afard de coordonatele generals ale artel, a concepilei sale asupra raportului dintre artd ji realitate, a In

ad& a rolutui social al artei, idei care II

situiasd net in tabiira marilor scriitori realifti, Cehov 51 Indreaptd ateniia aso- pra procesului de creafie, desvilluindu-si adesea mijioacele fehnice proprii.

Fdrd indoialä. afirmd A. P. Cehou, unui scriitor i se cere talent, stil propriu, operd trebuie sd poarte amprenta origina- litiiiii. In afara acestor condifli nu poate fi vorba de creafie. In acelaft limp Owl literatura este o mum& ea cere eforturi

Perseverenfd. Artistul - scrie Cehott observä, alege, completeazi cu imaginea.

ereazi". El cerea scriitorilor sd se opreascd asupra unor subiecte obipuite din dap pe care scl le expund cu claritate insd subiectul trebuie sd fie tipic ji eseniial. Fabulafia va trebui sli fie simpld, far

scriltorul mere» preocupat de fetal in care conduce intrigd deznoddmintul. Cehov consideri cd dacd cititorul va fi atras does de aciiunea densd, expusa narativ, el va obosi ji se va plictisi. Din aceastd carts& acliunea trebuie inviorati prin dialog If' chiar pe alocuri intreruptd prin descrier' de peisaj. Este uimitor cum tocmal Celtott, In opera cdruia s-ar *ea cd descrierea de naturd ocupil un rot minor, se dovedejle un mare admirator al naturii, In insemndrite sale el ne desvtitule misterul care ne face ca la primal contact cu. opera sa sef trecem peste nota descriptiv subtild fi proprie. Nature 'rebate sti fir descrisd cu multi plasticilate: trebuiese puse tn. relief amänunte mirunte, grupin- du-le In asa fel, Molt dupä ce ai citit, dad. inchizi odd' sä i vezi tabloul. De pildk ai si vezi mat bine tabloul met nopti cu.

lunä daci si serif ci pe stävilarul marli strälucea ca o steluti un dob de sticli spartä si el umbra neagri a until dine sau a unui lup se rostogoll ea un elem. etc. Natura va prinde viati daci n-al si te feresti sä recurgi la comparatil intre fenomenele el $ i actiunile oamenflor fir toe sä Ingrimidesti momente mult uzltate ca amargui, euloarea plumbului, btil-

bona, umezeala, argintul plopilor"... Conclziunea este sari bunä cu talentul"

spune Anton Pavlovici Cehov numele

acestui dicton pe care fi-a fonclat opera,

el ne desvilluie procedeele de tratare a schifei dind indicaiii asupra alegeril mo- mentulut semnificativ, asupra numdrului

mic de personaje cend de aceastd specie literard. asupra acitunii ce trebuie si pri-

mese asupra descrieriter fi incercdril de

a Infdlifa stdrile sufletefti proprii erotter.

Marele scriitor rus era preocupat de so-

brietatea stilutui, stdruia asupra imaginer plastice, urmdrind funelia emofionald a cuvintaltd. Un contemporan al sdu turisefte cd a foci uimit de modal in care «neon to terminarea unui aliniat sau capitol alegea cu deosebitä minuliozitate ultimele cuvinte dupä sonoritatea tor, cAu-

tad parcä o incheiere muzicaTä a propo- zitiunii". Preocupat de jlefuirea owe.

www.dacoromanica.ro

CART I NOI 213

Cehou acordd a atenfie speciald redac- Idrii: Pune un titlu mai simplu, indite- rent care, ce-ti vine in minte si nimic mai mult - il sfdtuie el pe Kuprin. Fa lo- seste deasemenee mat patine ghilemele, sublinieri si Dahl% ele lasä impresia de manierism".

Mu Ite din scrisori ne doaedesc cd Cehou acordd o deosebitd atentie tinerilor sdi confrati, citindu-le opera, dindu-te pre- .tioase sugestil teoretice si chiar lucrind pe manuscrisele lor, dornic a uadd pro- peisind $ t dezvollIndu-se o viguroastt We- raturd realist& $1 nu este de mirare cd Inuit din 1898 rdspundea astf el unel sal-

sort a lui Maxim Gorki, recunosand in acest tin& pe titanut literaturit de mai ttrzia: Intrebt ce *ere am despre pa- vestirile dumitale? Ce pärere? Un talent de netägäduit si Inca un talent mare gi

autentic"... Considerafitle lui Anton Pavlovici Cehoo

despre arid constituie de fapt generalizarea experienfet sale de scriitor, dar filnd expe- llent(' unui mare $ i autentic artist realist, mdrturtile acestea 1$ t pdstrezd actualitatea $ i Interesul alcdtuind $ i un bogat izuor de inadfdminte pentru Merit creatori

Domnica Filimon

www.dacoromanica.ro

REVISTA REWSTELOR

- Din fari - CONTEMPORANCle - decembrie 19574anuarie 1958

PAGINA DE ABTA A SPECTATOBULUI

Ceea ce surprinde in chip agreabil alunci and parcurgi citeva numere ale revistel, oprindu-te mai pe tndetete la aceasid pa- gind este in primal rind vioiciunea varietatea. Varietate in ceea ce priveste sf era problemelor tratate, vioiciune in ceea ce priveste modal de tratare Ca

valortficarea vlzuald ca sti spunem aa printr-o paginafie fisdraneafel, de gust,

Picutd tn spirit gazeMresc insii fdrd sd se recurgil la stridenfe. Varielatea Meng, ne face sd bdnuim intenfia redacjiel de a cuprinde fenomenul artistic al spectacolu- tut rominesc pe toad intinderea lui. Niri a clipd, tudecind dupd cronicile articolele publicate nu ai impresia cd se face vreo discriminare hare productifie pro- vinciei cele ale capitalei, aceleasi con- deie competente ocupindu-se deopotrivd de unele $ i de celelalte. Trdsdtura de bazd ce se degateazd este a unei analize la object, acesta fiind spiritul ce a reusit revista sd-1 incetiifeneascd intr-un sector al criticii unde generalitatea lipsiM de sub- stanfd, sublinierea tematicei Pird legöturil cu tests-Pea intimd a piesei cu evolufia psihologiei persona jelor pdrea sd fi ciipiitat un drept de ceMfenie pe viola. Astf el, in cronica lui Mihnea Gheorghiu la piesa lui Teof U Busecan Constiinfa furatcr, con-

finutul de idei al piesei este raportat la valorificarea concreM a acestuia cu ajutorul materlalului dramatic $ i in tu- decata axiologicd intrd drept componentd mdsura in care autorul a izbutit sd imprime conf lictului personajelor ce le-a pldsmuit un durabil caracter scenic. Sinai anor asemenea cronici, lard sd se facd area concesie de ordin vulgarizator, caul&

ed Pe accesibil pan plasticitate ;if .sprin-

teneald, ideile fUnd expuse prin miflocirea unor elemenie simple de concrefizare, tindu-se erudifia obosiloare, In ceea ce priveste mai ales stilut factura sint demne de remarcat cronicile cinematogra- lice ale Ecaterinei Oproiu. Dintre top crn- nicarii nostri este singura ce a izbutit sd-st creeze un mod personal de disectie criticii a operelor cinematografice al cdror obieot it constitute articolele sale. Renun- find in bund parte la excesul de referinfe tehnice ce fac apanajul altor cronicari, insistind asupra fabulei filmului doar attt cit este necesar, Ecaterina Oprotu sinte- tizeazii esenta filmului printr-o succintd, caracterizare de cele mai matte ori de naturd metaforicd. Aceastd caracterizare este apoi raportald la diverse episoade pentru ca apoi in concluzie sei poatd efectua lu- decata de valoare. In cronica ref eriloare

www.dacoromanica.ro

REVISTA REVISTELOR 215

la filmul Taifun la Nagasaki" ideea dual care aceastd coproductie franco-japonezd ar semtina ca un prospect al unei agentil turistice este pe deptin definitorie si astfel dintr-o data locul operei cinematografice pe scara valorilor artistice este fixat. tntr-adevtir intreaga plasticd a filmulul are ceva de ails ceea ce neindoios consti- tale un cadre' dulceag idilic unei

nationale fi sociale piltruttse de cel

mai acut dramatism. Este totusi regretabil ca Ecaterina Oproiu nu se apleacd mat stäruitor asupra milloacelor .strict cinematografice de expresie.

In pagina Contemporanului" la care ne ref erim se resimte totusi o lacund. Se acordti mutt prea pit/in spatiu problemelor de ansamblu. Printre rarele articole avind aceastd trdsdturd am citit cu interes cel semnat de Sidi Alezandrescu refe- Mar la $coala de comedic romtneascd" Defi substantial ca informatie ql bine cid- dit ca structurd logicd aces' articol mi s-a pdrut cd nu lzbutole sd se apropie de insusi miezul problemei atacate. Care sint elemeniele distinctive ale comicalul teatral rominesc. care este spiritul acestut comic sir ce elemente apropie pe actoril

contemporani de comedie de la noi de inaintasii lor ; in ce meisurä .specificul national (fi in ce consisid el) contribuie la fdurirea unui chip generic al actoraitti romin de comedie, la Male aceste intrebdri autorul articolului nu ne dä nici un rdspuns. Cdci este limpede cd actorui comic romin tributar mai ales traditiei teatrului lui Alecsandri Caragiale va intimpina - cum de altfel s-a si intimplat - dificultäti in interpretarea unui Molare sau Shakespeare. Care sint trdstiturile distinctive ale comicului caragialesc fata de cel molieresc sau shakespearean sub rapar- tul nationale ? Un rfispuns la aceastä intrebare este foarte util cdct cc- tori' nostri de comedie vor putea da astf el seama ce dimensiuni le lipsesc pentru a atinge desdvirgirea artislicd fi interpretarea comediilor din repertoriul universal. Succesul la Venetia cu Beta- rani"' de Goldoni pune de asemenea interesante probleme al cdror studiu meritd osteneald. Sperdm cd Sicä Alezandcescu se va ocupa in continuare de aceasid im. portantd problernd a crealiei noastre acto- ricesti.

V . M. S.

TRIBUNA" - decernbrie 1957tianuarie 1958 CONTRASTE

,T ribuna" are o dezvoltare foarte si- nuoasti fl and crezi cd, in sfirsit, i-ai detectat specificul, te contrazice chiar numärul urnaitor al revistei care-A: cade sub priviri. E o publicatie plind de sur- prize (si surprizele nu sint nici toldeauna placate, nici totdeauna nepiticute), astf el Wit e oricind hazardat sd-i determini caracteristicilg. 0 perioadä, revista ple- deazd in ateva numere succesive pentru modernism sau modernitate, pentru ca apos, ink-an fel de toc at contrarillor, ser-ti of ere in alte citeva numere, o poezie de facturd traditionalistä. ateva stipM- mini revista combate in cronici fi articole speciale, cu un accentual ton polemic, literatura, sdi zicem trivialä, needucalivd,

pe care nici un redactor sau colaborator al Tribunei", dacii ar avea o fiicä, nu i-ar recomanda-o, ca peste alte citeva Opt& mini sti tipeireascd o prozei cel putin tot alit de needucativd ca fi cea condamnaid in numerele precedente.

Maladie a copildriel? Totasl reasta intrit in al doilea an al existentei sale fi deobicel la un an se merge drept. au crescut foarte timpuriu, dar toloana vertebra(ti contirutii sd foydie and se af id in plan vertical...) E însä inutil sa edit- tdm explicatii, Starea de lucruri actualii se poate modifica door prin fortele interne, de capacitatea ceirora nu ne

literarti ql cea muzicald ale arterei reviste ni se par elementele cele mai salide

www.dacoromanica.ro

216 REVISTA REVISMOR

In momentul de fald - cu excepfla :mar note, triste prin goliciunea lor, de ta rubrica Insemnari").

De ce vorbim de sinuozitate fi inconsec- ye*? Pentru di revista care a critical ,,Groapa" 0 .Derbedeir ca fiind needuca- live, ddundtoare tinerei generafii, public& la un interval de dteva luni numai, povestirea lui Gr. Beuran Prime% lacrimi" (nr. 45). Autoral face din punctut de vedere (vechi) al Tribune' unele gmeli. Dar sli vedem despre ce-i vorba In paves- tire: Implinisem paisprezece ani si tint pusesem in gind si mä lnsor - glad pe care II mai am si azi 10 august 1957, cind dupi alti paisprezece ani, viata mi-a scos din nou In cale pe aceea pe care am dorit-o de sotie la o vtrstä atit de fragedä. Stau $ i mi gtndesc dad am flcut Muriel tot ce se putea face pentru a-mi traduce &dui In fapti $ i ajung la concltszla ci intr-adeviir am fAcut", $i Mill ce-a Mad. Hotdrit sa plece cu orice pref la Timi- soara, unde se afla ilibita sa In virsta de 12 ani, a furat bani din portinoneul tatalui sda, a falsificat nifte date din carnetul amd pedagog premilitar, fapt pentru care a primit 20 de lei 0 a fuel poi la Timi- foara, ca sa-0 vadd iubita. Aid, pentru a pdtrunde In goala de fete, se dd drept fratele Irinei (o noud infeMtorie) pentru a constata in cele din urmd cd directoci- rea scolif e chiar mama relit pe care o iubea. Fuge rusinat din fala mamei 0 a fiicei, refugiindu-se plingind, intr-un parc. Asta-i tot.

Din pundul de vedere al Tribuner, povestirea ar fi total needucativa pentru tineret, cdci indeamna la furt, falsuri $ i impostura. Din pane" nostra de vedere, adic al celor care apreciem Groapa" 0 Derbedeir, povestirea este pur 0 simplu neinteresantd. E lipsitd de finalitate sl, daca vrefi, nu e literaturd, pentru cd ne-am obignuit sd nu confunddm orice relatare de fapte ca aria, (Aceasta nu-t impiedicli pe Gr. Beuran sa dea in nr. 48 al aceletayi reviste, citeva coloane de faille interesante, poate Mcd insuficient pretucrate artistic, dar care pot deveni, incontestabil, art&

Bucata se numege Prin sale pasHor pierduti".) Prin unwire aceastd povestire a apdrut In Tribuna" care, Intr-o cranial, refuzase sd dea certificatut de trecere in sfera literaturii schifelor lui Teodor Ma- zilu, pentru motivai cd autoral nu indivi- dualiza suficient.

Din acela0 punct de uedere (vechi) al revistei, nuvela tut Vasile Rebreanu Ills- cruci" (premial 11 la concursui Tri- buner), publicaM in nr. 49, este cu desd- vitlire needucativa $ i Imorald. In nuveld nu se intimpla altceva decit... un act sexual. Dar nu numai cart : partenerii nu eta nici mdcar casatorifi. .57 mai mull : el nu are alt scop decit s-o nednsteascti pe ea. i culmea: el, a doua zi dupa odioasa faptd, arma sä piece la o gcoala de partid. Dori" ceva mai needucativ pen- Ira nerd?

Din panda' nostru de vedere, adial al celor care apredem Groapa" 0 »Der- bedeir, nuvela lui Vasile Rebreanu suiera cam de aceleagi neajunsuri ca 0 pouesti- rea tut Beuran. In primal rind, lipsa lino- litlifii. Nu pledäm pentru literaturd cu teed. Dar proza färd idei sau fdra o Wee dard este - in dada «nor eventuate calitafi narative, descriptive, stilistice-,vdduvitli de elemental ei vital. Vasile Rebreanu are talent, lard Indoiald. Scrie bine. Dar aceasta nuveld a lui nu spune nimic. Eroul Mainte de a pleat la armata fusese indrd- gostit de o fold de la el din sat. In timput serviciutui militar cunoffte 0 alte femei. Intorcindu-se, af Id cd Minodora pe care o Oise sau o mai iubea Mcd (nu se ;tie precis) se intilnefte cu alli [Mai. Hold- *le sti se rdzbune: s-o necinsteasca si s-o pdrdseascli apol. Se IntlInefte cu ea. Pala, indragostita de el, ii cedeazd, (scene de Wife este foarte frumos descrisa). Dar probabil (iar nu se $tie precis) fapta aceasta il determind pe erou salt schimbe gindurile 0 a doua zi pleacd la scoala de partid. hotarit ca la Intoarcere sa se 'Aware cu Minodora. Care este Insd logica artistica a acfianii? lntrebare färd rdscans.

.Idila" lui Sarin Titel (nr. 46) nu este

www.dacoromanica.ro


de fapf o idild. Acfiunea se petrece infr-o dresind. Eroii: an bald, o fatd, o baba. Baia lidul ti place fata, baba coboard la prima stafte, her ei rdmin singled. In f elul acesta el Ohl cd ea este logoditd $i iubefte pe altul. It pare rdu, dar n-are ce face. Aceasta-i idile. Desigur nu avem de a face cu o literaturd gratuitd. $i So- rin Viet e fatentat. Existd insd o carac- teristicti a tuturor acesfor prozafori, con- Weed in caracterul tnabordabil al mesafa- fut. E un soi de mesai tnchis, nefransmi- sibil, pe care nid cea mai modernd prozd realistd nu-1 admits.

Fenomenul e present fi in poezia Tri- bune'. Un singur exemplu va fi, credem, clarificator. Ponta intitulatd Escalä" aparfinind lai Gheorghe Chivu, apare sub Mal general Poejli *WI Republica" in nr. 46 al revistei. Gheorghe Chives debu- teazel astf el : Pe rdbastruri ne-neepute $i-n vasta leginare,/ Coräbille albe pierzindu- se-n mister / Porni-vor ele incä departe-n larg de mare,/ Sau 'Or pluti de-acolo cu lebedele-n cer". Infelesul se pierde fi el In

mister. Mai departe: Coräbii de hirtie, ne minä prea Inalta,/ Inaltä steaua voasträ si-afund ne &milli dusii" / (A cui e

steaua? De ce cordbli de hirtie" ?) N-am cutropit Hispanii, dar ne-am iniors In- tregi" (De ce dar" ?) Turelele-n bälaie, la saivele din forturi I Sus inima, iluzil, e ultima email". (Care a Anima escaU" ?) Vom cuceri intinsuri ai vom veni cu barbi / Vom sta cu focu-n tunuri si f alma in lulele". (Vom veni cu barlii"... Mime- nat vers I Ce sd mai spunem de faima din Adele!) Aceastd ',ante, mai mutt decit obscure], lipsitd de mesa] sau as un mesa] pierduf fi el in mister, precum cordbille albe (ce vor fi simbolizind?), apare in Tribune fa pagina in care Poetii cintä Republica". Ciudat mod de a cinta Repu- blica!

es

Poole din pricina acestor hecrild de me- eaj inaccesibll devine mewl de netnfeles profiled revistei. Implicit mesa/al el.

TEMPO PRESENTE"

C el care citefte Scrlsoarea din Bonn" - subintitulald Studenli fi spade" - a lui Aloisto Rendi nu poate sd nu fie ramie fi turbura 1: existd in aceastd scrisoare mdrheria elocuentd a faptutui cd anume Wad dintre cele mai caracterstice ale fai- manila ',spirit germanic" in formele sale cele mat autentic tradifionale - sint perpetuate f I cultivate astelsi as o noud fervoare In Republica Federald a Ger. maniei de Vest. Aloisio Rendi descrie spectacolul ufor macabre care l-a halm- pinat Id intrarea in sala unei vechi case studenfeffi : doud figuri inuestmintate bi- zar, cu o mascd stranie acoperindu-le fella. se aflau in central sdlii, schimbind loathei de spa& Infirafi de-a lungul perefilor sdlit - tined cu berete sofa, violet, albastre, eft sau fare] visierd, urmdreass ye intensitate spectacolul. Rendi se gdsea In

D.P.

- De pests hotsre -

fala membrilor asociafiei studenfef li Burschenschaft Allemania - care-I invi- taserd sd asiste la tradWonalul Mensur sau tamest de spadd al vechilor Corp- rafir , asociafil ale afasifilor studenti de

arme. Ceremonia se desf dfura asemenea

unui ritual", cu rigiditatea until act so-

lemn. Suspiciunea ;I chiar aversiunea pe

care cicatricele" finerifor descinfi in ca-

riera diplomaticel din aceste Korporationen le trezeau sirdinifor - care vedeau In

aceste cicatrice semnele palpabile ale spi-

Medal echtdeutscle - au determinat

adoptarea unui nou regulament al duelte-

Mar de speed& cu renunfarea la cicatrice (Schmiss) ca obligatorie consecinfd a in- trecerilor de armd. Modificarea e insä pur exterloard, substanfa fi semnificafid actu- tut au rdmas intacte.

www.dacoromanica.ro

218 REVISTA REVISTELOR

Asociatille acestea au avut o evolutte caracteristicd. Aptirute in atmosfera ro- manila si patriotic:I a rdzboaielor anti- nepoleoniene. ele au evoluat rapid cdtre spiritul nationalist. Orientarea lor a devenit tot mat conservatoare. Membrii acestor Burschenschaf ten (asocialii studenfesti) s-au constituit intr-o veritabild castii $ i oligarhie studenteascd- antipatid cercurilor democratice pentru exclusivismul si spiritul de privilegiu dominat in corpo- rattile" de acest gen determinind dupd 1918 "name meisuri coercitive din partea guvernului republican. Multi membri ai acestor Burschenschaften au aderat la noua ordine nazisM, - alfil i-au dimas insd ostili $ s-au grupat In turul acelor elemente ale conservatorisrnalui aristocrat care au fesut firele atentatului de la 20 iulie 1944.

Se peirea cd dupd experienta sgudultoare a celui de al doilea rdzboi mondial era acestor Korporationen a apus definitiv : ...cum sd pofi crede cd studenfil non generafii deveniti tali la cloud zect de ani veterani al relzbolului total, vor imbrdca vechile uniforme romantice $ t vor utl- liza spada pentru a-fi afirma valoarea?" Caracteristic este insti faptut cd nu tinerii au fast cei care au Mat Milia- tiva reconstruirii asociatiilor ci vechii seniori" - care si-au indernnat fit sit reta traditia $ i s-au ardtat dispasi sa finanfeze asociatiile cu condifia de a fi reconstituite in vechea lor structurd Treplat aceste aso- ciatii - care pind in 1950 au avid o

existen0 quasi-clandestind ;I latentd - au urcar din nou pe primed plan al vietii tineretului studentesc german -$ i nu Ma un sentiment amar se poate citi aceastd constatare a tut Aloisio Rendi : azi Inal animate Burschenschaften sint 144 In f a- voarea anextirii Austriei la Germania..."

Analizind conformatia social" a uneia dintre aceste asocialii, se poate constata cd cei zece studenfi activr ai ei apartin celor mai nobile familii prusiene. Studenlii au o atitudine favorabild regimului lui Adenauer: pentru a se educa politiceste au invitat pentru o conferinfti pe Von Papen (la Magonza a fost invitat scriitorid nazist Hans Grimm...). Situafia a aluns la un asemenea punct tacit aceste Korpora- tionen rectarnd recunoasterea lor of iciaid definitivel tinzind scl oblind subsidille Pe care guvernul federat le acordd asocia- tittor tineresti de recunoscuM valoare educativd $ i democratictr.

Cu o marl melancolie Rendi este silit sd constate in concluzille sale cd resusci- larea vechilor Burschenschaften reprezinid simptomul manifest al fapfului cd vechile

class diriguitoare germane nu s-au reno- vat: resurecfla Intr-o ¡cod calf de evoluatd sub ram" tehnic ca Germania federald a anacronicelor uniforme $ i spade de-

monstreazd cd Germania adenauerisid tinde stilt soarbd fort ele nu din Editor, ci nianal cufundindu-se in trecut.

PRIVIRE ASCIPRA ZITERATCIRII GERMANIEI FEDERALE

CAHIERS DU SUD" - nr. 3431957

Dificild problemd: aceea de a isbuti o caracterizare a literaturli actuate din Ger- mania Vesticii. 0 recunoaste insusi cineva of lai or in mijlocul ei, criticul berlinez Rend Win.tzen, care Incearad o definire in numdrul din noembrie al revistei Cahiers du Sud", consacratti tinerilor prozatort de

N.T.

dincolo de Rin. Cele 'lieu" nuvele of ente exemplificator, nu aparfin categorie apriori acceptatd de cititori de altä natio- nalitate.

Nu numai francezi. Tematica tor. strd- bautti de obsesive preocupdri, constituir un aspects un erimpei al. fisierului psihic-

www.dacoromanica.ro


In care se reflect?" ceea ce este mai simp- tomatic in starea de constiinfei a colectivi- tdfii germane contemporane si e nevoie de o explicafie pentru a i se sezisa cam- plexitatea.

De luat in seamd faptul, cti literature' germand din zona vesticd a Germaniei, este produsui unei intregi serii de cauze sguduitoare $ i contradictorii. Cuprinsd lake, un dezastru si o fictivei prosperitate. ref uzind trecutul, recuzind prezentul, ne- indreiznind sd mizeze lie nici un viitor, ce existä totusi in clarpizittnea realisid si de- mocraticei a unora, - literatura aceasta e in plind crizd de ceiutare fi de geisire uneorl, creindu-se ea inscisi intr-un veynic proces de contestare, .

Niciodatd o literaturd n-a recut prtn atitea contradicfir, obserud exegetul, ena- merind determinismele ce au generat fenomenul. Nazism, culpabilitate, exit, emi- gre:fie interloard". divizarea fdrii, schissnd ideologicd si esteticd. iluzorie reusitel eco- nomicd - laM traumatisinele si strdful- gerdrile ce au Idsat urine adinci in mo- rales. sensibilltatea g spiritualltatea inter lectualltdf ii germane. Scriitorii au trait Mate aceste sguduiri ;1 mai cantina sd le trdiascd.

SA nu ne mire deed, cd operele acestor scridori apar Ina sovidielnice. incerte. O literaturd nu se reface" ca o Rearm-

mie, chiar cu Odor& american" - scrie Reni Winizen.

Scriitoril germani, asadar, au reinceput fi rezultatele cele mai semnificative slat cuprinse in lucrdrile ogruputut 47" In care se oglindesc node realitedi, totodatd ista- rice'si literate. Deocamdatd nici until din membrl grupultd n-a aluns la potou, tsf informeazd Wintzen. Dealtminteri, gruptil s-a pulverizat si asisttim asflizi in Ger- mania la o prtisire bizard de tendinle fi curente, de tentative ce merg de la expre- .sionism pinit la realism." Dar nici acest expresionism, red aces! realism. nu ant cele de odinioarel, Ele sint mai aspre, mat Prolixe, expresii nu. ale fcolilor literare ci ale. indivizilor insingurafi, care nu mai etc,-

ceptd sd li se incuke din of iciu sensurile

viefii. Prin aceste moduri singulare de exprimare rtizbate lizsd o voinfei comund: ref uzul unui trecut aptistitor $ i respingerea totodaM a acelui nihilism incarnat in anumifi scriitori - Ernest I Anger sau Gottfried Benn, pentru a nu cita deck pe cei mal importagi - o dezactuarea unui prezent prea muifumit de sine, ce-si forjeazei miturile in paginile revistelor ilustrate de mare tiraf".

Aceste meandre ale drumului parcurs in ultimul deceniu de literatura german& ant greu de investigat de la &stage'. Pentrtt noi, de aci, doar fazele se contu- reazil si ele marcheazd cronologia preocu- pdrilor, ca tot atitea stdri inregistrate in Nair: de temperaturti a unei maladii cu substrat neurotic. Astfel, (medial dupa prti- busirea nazismului, am avut acel moment de mea calm", amestec de justifies:1r' $ de auto-acuari-determinat de remuscd- rile constiinfelor tnedrcate de grave rds- punderi (Chestionar", roman& lui Ernst von Salomon, romanele militare ale lui Kirst, oglindesc aceste skirl).

S-ar zice cd procesul de denazificare, acilunea fudiciard Intreprinsd Impotriva criminalilor de rdzbol, au dal suficientd satisfacfie scrittorilor vestici pentru a4 face sd-sl considere, sub acest raport. Is- prelviM misiunea. Slim mnsd la ce s-a redus acea operd de purificare. $i in lumina evenimentelor ce s-au succedat de &and in Germania lui Adenauer - reinvierea militarismulul revansard, promovarea In posturi de conducere a marilor vinovafi hitleristi iertgi de pedepse - ne dam seama cif de inconsistentd a fast campania de dezinfectare inifiatei de unit scriitori germani. Insd limp& acuzeirilor a trecut pentru ei. 57 cel al meirturiilor. Astázi vedem ivindu-se, cum remarca Walter f011erer acum doi ani intr-un studiu publicat in Documents" - acele romane necesare, care incearçd .sd depdseascd opozifia dintre a literaturst.de consolare (Trostliteratur) g o literature( ri. glarialu- lui (Frostliteratur), antagonismul dintre realism si ermetism.

*

www.dacoromanica.ro

220 REV ISM REVISTELOR

Ce semnificafie se poate atribui area,' literaturi apdrute a doua zi dupd rdzboi, ln care tofi cei cu musca pe cdciuld (in- .cepind cu oamenii politici, ca generalii de stat-major, ca decorafii me crucea de fie% cu memorialistil sl oamenil care au trait in preajma lui Hitler) au Werra, unii sd se justifies, alfii sd exploateze pit- blicitar, faptul cd au fast martoril cei mai apropiali ai epocii? Nimir. Din rindurile 4criitorilor care au luat atitudine fdlisd impotriva regimului hitlerist, nu pot fi Juafi In searnd decit cifiva: Ossietzky, Ernst Wiechert, Gunther Weissenborn. Ad ru- noscut lagrele, inchisorile, $ i chiar stilpul de execufie. Literatura antinazist& izbutise o bucatd de vreme sd amdgeascd cenzura. Autori ca Werner Hegemann, Fritz Reck- -Malleczeten, au murit tragic in exil sass trt taberele de concentrare. Opere ale swat scriitort catolici. ca Reinhold Schneider, Werner Bergengruen au circulat clandes- lin, impresionind constiinfele, preglitind sentimentui (nu de cu(pabilitate obsteased german, dupd o expresie a presedintelui Reuss) ruilnel colective germane. Multi scriitori, $ i dintre eel mai importanfi, si-au Visit refugiul k ardindtate. Aceastd mip care de emigralle e cel mat turburdtor le. nomen pe care I-a cunoscut vreodald isto ria germand. Cu sutele. savant', filozoP, critici, romancieri, poefi, dramaturgi, zia- risti, cineasti, artisti pe scurt, tot ceea ce alcdtuieste un popor, tofi acei pentru care libertatea este mai scumpd decit starve band, s-au ad:de' ahem", cum subliniazd Hermann Kesten. N-au stat degeaba in surghiun. Pentru emigrafi, eel de al (loam rdzboi mondial a lost ca un rdzboi in rdzboi. Remarque in tube* pe aproapele Mu" $ i Feuchimanger in Exit", au zugrd- vit sbuclumul bejenartdul. Ei au exprimat drama NUM de acei care au murit din cauza trecutului pierdur, care n-au avut Miss sd suporte bdrbdteste toate incercd- rile, cad suferinfa tntdreste pe rei tart dar sldbeste $ i mai mult pe cei slabi.

Scriitoril care au supraviefail exodului. at4 avid meritul de a fi Imbogiffit patri- monial literar german ;I de a fi cdutal

perdru vremurile de pace, energii noi destinate recIddirii unei lumi viabile. Ei au exploatat tattle posibilitdfile unui umanism modern, universal, Intemelat pe infrdfirea tuturor surghiunifilor, proscrisilor. vial. melor, inocenfilor, naivilor $ i chiar a in- constienfilor. Accost?' grijd majord - dice Wintzen - dictatd de dike si de respect pentru om, a permis lui Thomas Mann. lui Bruno Frank, lui Franz Werfel si altora, sd continue in exit o operd despre valoarea cdreia cel mai pufin Mau ce se poate spune este cd considtde un memo- rial spiritual al tragediei timvului nostrss. Thomas Mann, tn 1941, a dal acea deft- nifie a exilului care a lost valabild perdra naafi scriitori de seamd: Exilul nu. mat e ceea ce a fost Whirled& o stare trans& torte, vremelnicd, o perloadd de asteptare In nddeldess intoarceril In patrie. El confine deja premizele unel alianfe mane, in care nalluntle se vor contopi. El este We- instill unificdril lumir. $1 astfel, prin nut din acele miracole ale cdror elects nu ski sezisabile decit dupd ce s-au consumed, nazismul care a fast an factor nesdbuit al divorfului dintre legator" it umanisrn. In interiorul Germaniel, cum spune elneva. a suscitat prin millocirea acelora care departe de fora tor vegheass la perenitatea tradifillor sale cele mai nobile, a vast mscare de sentimente $ i de spirit, penina reconcilierea gintei amane $ i salvgardarea valorilor sale imuabile.

si

Pupil acest examen panoramic al literaturii dintre cele doud reizboaie, Rentf

Wintzen ne oferd &eve date privind literatura zitetor noastre. Fesimismului prl- mil& ani de dupd tnfringere, zice el, ll armeazd un realism calculat, vroi I, chemat sd frapeze Imaginafia a sensibilita- lea. bad temele romanelor inspirate din grozdvlile trecutului nazis!, din rem&

niscenfele retzboiultal, confin, cum am ardtat la Inceput, o dozd de speranfii repara- torte, Salad acestor romane exprimd toatd starea de Infrigurare ce caracterizeazd spi. Mal &ere' generafii de prozatori. Limbo

www.dacoromanica.ro

REVISTA REVISTELOR 22t

esie asprd, rapid& precis& educe cu aceea a reportajulai, tmbracd, adecuat, actiunea in fund cdreia s-a construil povestirea. Unitatea se gösefte in grila scrittorulai de a i agresiv, pasionat in acuzare, In proclamarea libertdlii spiritulut.

Para lei cu. aceastd literaturd imediatd, de care cilitorul din strdindtate nu odaid s-a indoit, i pe bund dreptate, o altd literaturd este pe cafe de a se afirmd. Scriitorii Incearcd si se rap?! de Mate ob- sesille trecutului, consacrindu-se problem& lar ce preocupd astizi in modal cel mat actd poporul german. Observatorii care urmilresc cu atenfie fetal cum evolueazd aceastd literaturd, au motive sd creadd cd ea se va dezvolta In sensul care e acela al milioanelor de oameni din Germania, din toate idrile Europei, a taturor oamenilor din lume ahtiali de pace si conviefaire frdleased. Nu vom auca, poate, a ate. retard germand pe mtisura meritelor noastre :ice Reni Wintzen dar vom motten! Intr.() zi pe aceea pe care am f Hut s-o incurajdm i s-o aplirdm cind a trebult, In propria noastrd lard. Solider'. tatea noastrd Ii di arme noi ;I In ace* timp ea ti prelungefte existenja. Sd na cerem prea malt, noil literaturi germane $ i tn special si cerem ceea te nu poate Olaf si ne dote.

Deocamdaid trebuie sd lam act de ceea ce confine aceastd literaturd, din care Cahiers du Sud" ne-a of erit drept esan- Boone. trei semnificative nuvele semnate de Karl Mundstock, Joachim Rasmus- Braune ft Karl-August Horst. In una din ele intitulati Pind la ultimal ore, auto-

rul pune fafli in tali doud simbolari. Ele sint incorporate in caporalui Weiss. ex- ponent ai fuhrer-ulur, in soldatul care Mewed sd se rupd din chingile militaris- mului hitlerist, fugind spre an orizont unde crede cd va Intimi libertatea o

curatd, =and. El va cdclea. nu Mull ca in pribusirea lui si nu antreneze i pe aceea a asuPritorilor, numericeste covir- fitOri. Am fast singur. Am visat. M-am amdgit de band voie. vroit sit alit: adevdrul, n-am stiut sti false. nu mi-a *bat de viitor, am stribdtut singar drama meu, ca alfi camarazi care au Blatt la fel çi aceasta a lost o grefeald Jatald. Numai caporal"! Weiss nu s-a Mold, ef care a ptngdrit credinfa odati cu credinfa pe omul. Weiss a divizat ornal, a divizat &Waters curajul, In afa mod !nett lafil ;dream curalOti ti cure josli lafi. Nu este posibil si trdiesti pe aceeasf planet?! cu Weiss. Trebuie al se isprd- veascd cu el, oriunde s-ar refugia, fie In fara lui, In familia lui, sau tn Maid la. mea. Ca si trdietti !a pace, e nevoie ca mai Mai si tnchel socotelile cu un Weiss. si plitesti datoria singelul In fajo poporului, a poporului Weird ;I 'rider - acestea stnt ultimate cuvinte ale soldatului muribund.

Accosti profesio de credinfd, este a ce- for mai multi dintre scriitorii tined din Germania Federald, care, nemulfumifi de politica de la Bonn, militeazd pentru un ideal conform cu aspirafille ce aninui Mate popaarele Minn dornice de pace.

L. Daniel

www.dacoromanica.ro

AL. CIENEATif

CRONICA POLITICA NOTE DESPRE CLIMATUL POLITIC FRANCEZ

,. I n ultimul an, at mai ales spre sfirsitul

lui, In climatuI politic francez s-au fäcut sensibile fenomene Ingrijorätoare. E vorba

despre o tatonare a situatiei opiniei publice de eatre fortele de dreapta, e vorba de actiuni pro-fasciste, Claude Bourdet descrie In France-Observateur" o convorbire a- vutä cu trei tineri care participaserä la re- presiunile din Vietnam, la agresiunea din Suez ai se pregateau pentru Alger. Cei trei juni voiau salvarea Frantei, In spiritul lui Kasper, prin uciderea algerienilor, sociaIia- tilor. clemocratilor, comunistllor, economia- tilor, filozofilor, eventual ai a jucatoritor de aah, etc. In Alger, divizia de paraautiati a lui Massou ucide, devasteazä, jefuteste.

' Batalionul lui Bigeard - pe care uncle minti infierbintate 11 ai vor in scaun de dictator are ca devizä : Para, tu est fait pour mourir"), Din orasele algeriene au dispärut In ultimul an aase sute de persoane, in majoritate intelectuali, printre care ai tinarul savant ai agregat aI univer- sitätii din Alger, Audiri, cinci mii de oameni au lost uciai dupä o judecatä sumarä sau Ora nici una. Poujade pretinde jiltul de ministru al cornertului. A lost refuzat acum, dar la a doua sau a treia ofensivä ?

In adunarea nationalä francezä, de pe bindle dreptei ai ale extreme! drepte se strigi la adresa lui Mendés-France : la moarte", la splrizurätoare", la zid cu Mendis1". Gaillard cere ai obtine rnärirea Impozitelor ai a preturilor la produsele de larg consum

*) Paraautistule, eati facut pentru a muri.

si instaurarea austeritätti economice" pentru masele populare, färä si cearä nid un fel de participare a marilor industriasi la eforturile financiare ale Frantei (Intreaga ascensiune, Gaillard ai-o datoreate tocmai acestor cercuri reprezentate de Jean Monet al Rene Mayer). Pe o scene a Parisului este reluatä piesa anti-demooratä a lui Brasillach, execufat pentru fridare at co- laborationism. In aceeaai epoch este inter- zisa piesa anti-räzboinicä Balconul" a Iui Genet. Gaillard exercita mari presiuni pentru modificarea constitutiei In scopul de a asigura o majoritate de dreapta In parlament. Dinta--o ancheta intreprinsä de revista Express" In eindul a opt milioane de tineri francezi, reiese cl tineretul francez e desgustat de actuate politica a guverne- lor de centru ai clreapta, c5 nu vede nici o esire ai ca atare nu-I intereseazi luptele politice. Indiferentismul" a cucerit circa 50% din cei ce räspund la ancheta ai marea majoritate a tinerilor nu crede ca intrarea tor In actiune ar ajata intrucitva la redresarea economicä ai poiitica a Frantei. Guy Mollet, aeful unui partid socialist de stinga, voteazä pentru un guvern de dreapta oa al lui Gaillard, de teama unui front popular, adidi a unei organizatii de stinga. In Bulletin de liaison des indus- triels et des banquiers anglais" apare un articol intitulat Ce se va intimpla in 1958 *in Franta", a cärui concluzie este 6 se va instaura o dictaturä de dreapta (bonapar- tism). Dacä existä Inc5 dubii ele se referä numat la persoana dictatorului, alegerea

www.dacoromanica.ro

CRONICA POLITICA 223

escitind intre Soustelles, Poujade, Gaillard sou De Gaulle. La Pans a apärut cartea sotilor Chambrun (luica *i ginerele lui La- val) intitulatä : La vie de la France sous l'occupation", cuprinend o sumedenie de

declaratii obtinute, incepind de La märun- tul chestor de politie i. pinä la Pétain, in care se afirmä ci persoanele cu

n-au avut alt scop, pactizind qi co- laborind cu hitlerismul, decit salvarea Frantei si gloria ei.

Noianul acesta de fapie aratä ci ortele ,dreptei cautä sä impunä un climat politic favorabil unui regim fascist. Ckor Omen- tele li se datoreste aceastä stare de lucruri ?

In Ifni! mari e vorba de trei elemente: 1) Algeria si pactele de agresiune, 2) In- stabilitatea politicä, $ i 3) Inegalitatea sociala. Sa incerciim o scurtä analizi a acestor factor!.

1) Algeria $ i reteaua de aliante *1 pacte, dar mai ales Algeria, reprezinti problema numärul unu a Frantei, extrem de bogatä tri consecinte. E vorba in primul rind de efortul pe care-I impune economiel : opt mi- liarde de franci sau sase sute milioane do- llar! anual. Deoarece Statele-Unite urmäresc anumite scopuri deosebite de cele ale Fran- tel, nu mai finanteazä represinnea din Algeria, spre deosebire de Indochina unde

investit fondue substantiale. Apäsind In intregime asupra economic! franceze actiunea din Alger o dezechibbreaa necon, tenit. Din aceastä pricing : inflatie, .dato- rii, scadere a stocului de aur devize, in- ghetarea salariilor i cre*terea preturilor

Dar nu sint numai consecinte econotnice ci *i politice, Razboiul din Algeria Si opo- zitia impotriva unei regiementäri eehitabile a problemei algeriene este cerutä $ i apa- rata de cercurile industriale financiare, de partidele de dreapta. Cauza : bogAtia Algeriei, petrolul *i uraniul saharian. Dar cum existä forte puternice care se opun acestei politici imperialiste (partidul comunist francez alte partide organizatii de stinga) voind sä contracareze actiunile lor, dorind sä zdrobeascä fortele patriotice algeriene, cercurile interesate au nevoie de o majoritate stabilä In parlament. Mai bine

spus de o dictaturä. De aceea, ele mane- vreazä In aceastä directie, incercind modificarea constitutiei coneentrarea fortelor de dreapta.

0 astfel de politicä nu e posibiiá insä färä a avea !a dispozitie mase de oameni. De aceea acei ce doresc o clictaturä, folo- sese Algeria pentru formarea de cadre. Pentru .a-i impinge pe tineri catre Algeria se foiosesc citeva cif. De ani de zile, se mentine numärul schut al locurilor tn uni- versitäti. Un procent important de absol- venti gäsesc drumul barat, färä perspective tine! cariere. E momentul potrivit pentru ea armata sä intervinä inlesnind canditille de intrare *i de avansare in viatä. Dupä aceasta urmeazä ispita soldelor indernni- zatiilor speciale acordate fortelor militare din Algeria. Amintim numai c un simplu sublocotenent are un salariu de o sutä de mil de franci francezi, ceea cereprezintä salartuIcelui mal calificat redactor al unui ziar de mare tiraj. Odatá ajun*1 In Alge- ria, tinerii Incep sä fie erlucati tri spirituI urei de rask Indemnati si terorizeze *i al tortureze. In sufletul acestei tinerimi se opereazi schimbäri psihologice mie ISO de grade. Astfel se ajung la rationamente ca cele ale tinerilor interogati de Claude Bourdet sau ca ale until alt tin Ir care a

raspuns la mentionata encheta a Expres- sului" *i care dupä ce afirma cá cea mai bunä meserie pentru un bärbat este aceea de militar in Algeria say in Legiunea strä- inä, conchide ca e nevoie de un orn eu minä de fier care sä curete sä salveze Franta, un orn de talia lui Poujade, Bi- gerad sau Vignacour, care sa strige ,,Träiasca Franta fascista". Ciamenii care au invatat sä execute in Alger, sä ucidi In torturi asa cum au facut parapti*tif lui Bigeard cu Aydin, var pulea face ace- lat la cerere, in metropola, impotriva comuni*tilor ea *1 a tuturor celor ce se opun fascizarii Frantei.

2) De la terminarea razboiului, instabilitatea este caracteristica vietii politice Iran- ceze. Au existat aproape douazeci de guverne, in marea for majoritate trimestriale. RecorduI longevitatii 1-a batut guvernul lui

www.dacoromanica.ro

224 AL GIRNEATA

Guy Mol let, präbusit abia atunci cied a ne- socotit stinga majoritarä, Indreptindu-se cätre dreapta. Fiecare guvern a trebuit sä faci uz de numeroase voturi de fncredere, recordul bätindu-1 tot Mollet, cäruia 1 s-a acord a t increderea de 33 de ori. Din aceastä situatie este greu de coneeput ea un guvern silt poatä infäptui programul siu, in mäsura In care un asemenea program exist& Cause principali a instabilitätii politice este insi lipsa unei majoritäti imitate in parlament. Dupä cum se stie, aceastä majoritate exists $ i e asa cum au arätat-o elegerile din lanuarie 1956. Din pácate insä aceastä stingi, ce ar putea avea ilga- o majoritate zdrobitoare, nu e unitä. Sin gura forlä de stinga consecventä este partidut comunist trances. Conducerea partklului socialist a dat dovadift de ezitiri flagrante $ l uneori chiafr de nesinceritate. Afirmind el doreste incetarea ritzbotulut din Algeria, unitatea stingli sl o politicl economid in avantajul maselor, aceasti conducere a fl- ed In fapt tocmal pe dos. Aceeasi sovliall se observl $ i la radicaf-socialisti $ i radical!, care se macinä, se divizeazI si se risi- pesc sub presiunea dreptel. In aceste con- ditli e firesc ca dreapta sit se organizeze, sä cistige pozitii $ i sli incerce, ass cum a Milt In preajma räzboiului, Ilmitarea sau chiar desfiintarea partidelor de sting&

3) Instabilitatea economici specificä Frantei post-belice s-a accentual in ultimul an. Contributia financiari istovitoare la purtarea räzboiului din Indochina si Alge- ria $ i la agresiunea din Egipt, strimtorarea pietelor de aprovizionare si desfacere, participarea la diferite pacte agresive, toate la un loc greveazi sumbru asurira bugetuiui si in ultimä instanti asupra nivelulut de

trai al cetätenilor. In ultimul deceniu pre-

turile s-au dubIat $ i triplet la majoritatea produselor de /erg consum. Puterea de cumpärare scade necontenit. ca urinare a inflatiei $ t a mäsurilor economice nepopu- lare. Ultimele luni ale anului au adus re- considerarea preturilor la aceteasi articole de citeva orf. Productia In urtele ramuri industriale, la masini grate si automobile indeosebi, a scäzut, creseind In schimb somajul. La acestea se adaugä greutátile ce provia din necesitatea unor ajustäri ale econorniei" In vederea intrirli Frantei in plate comunä".

Cei trei factori mentionati, dovedesc cuns au fost ea puting manifestárile aritate mal inainte, de ce Brenta poate sä alunece spre dreapta $ i ce forte o fuming spre fascism.

* Parcurgind rindurile de mai sus, citito-

rui se va Intreba desigur dacl In Fret* existli un pericol fascist iminent $ t dad nu se afli posibilltatea evitärli la PericoluI fascist existä, fortele de care dispun slot destul de puternice. Dar asta nu Inseamnä a vom asista In viitorul imediat la cum- rirea petted! de citre fascism. Perlcolul existi, dar el poste if evilat. Mersul poll- lien internationale poate fi cause princl pall a precipitärli sau zigizuirii sale. Vic- toria spiritului tratativelor si coexistentei pasnice in relatiile internationale poate educe mete modificki pe plan intern $ tn special scäderea influentei de care benefi- Ciazi fortele reactionare.

1958 a debutat cu perspective unei des- tinderi, cu muite dezavuäri ale politicii de fortA, dragä d-lut Dulles. Sint multi sorti pentru o destindere, iar aceasta Inseamnä sanse mat putine pentru fascism.

www.dacoromanica.ro

r

Lei 100.- www.dacoromanica.ro

Viaţa Românească, anul XI, nr. 2, 1958

Documents

Transcript of Viaţa Românească, anul XI, nr. 2, 1958