VIAŢA NUMELUI

Mircea Samoilă

Carte despre numele de familiia românilor din Voivodina

SELEUŞ

2002

MIRCEA SAMOILÃ

VIAÞA NUMELUI(Contribuþii la relaþiile dintre numele de familieºi localitãþi raportat la românii din Voivodina)

EDITURACOMUNITÃÞII

CULTURAL-INSTRUCTIVES E L E U ª

BANAT 2000

Director:Dimitrie Miclea

Redactor:Maria Miclea

Recenzent:Sima Petrovici

Coautor-cercetãri documentare:Irinel Samoilã

Tiraj: 200 exemplare

SELEUª

Seleuº

MIRCEA SAMOILÃ

VIAÞA NUMELUI(Contribuþii la relaþiile dintre numele de familieºi localitãþi raportat la românii din Voivodina)

S E L E U ª2002

Stimaþi cititori,

• În cele mai multe cazuri, cei ce lectureazã o lucrare, sunt maipuþin interesaþi sã citeascã partea introductivã. De data aceastanoi vã propunem sã nu evitaþi întroducerea, dat fiindcã este in-teresantã ºi vã oferã date relevante, referitoare la materialulpropriu-zis.

• Vã avertizãm de la bun început: nu vã aºteptaþi ca lista numelorde familie a românilor din Voivodina sã fie completã. Listaconþine doar numele care le-am analizat în prezenta lucrare,respectiv, patronimele care sunt într-o relaþie cu numele de lo-calitãþii. Dacã unele nume din aceastã categorie vor lipsi,acestea le vom completa ºi cu ajutorul dumneavoastrã. Deaceea, liber trimiteþi la adresa autorului informaþii despre nu-mele omise.

• Din cauza cercetãrilor mai îndelungate ºi transmutãrii popu-laþiei, mai cu seamã, din mediile rurale în cele urbane, nici listanumelor de familie pe localitãþi, nu este definitivã. De aceea, s-ar putea întâmpla ca noi sã fim consemnat vreun nume de fami-lie, care în momentul de faþã nu mai existã în satul respectiv, fi-indcã purtãtorii lui s-au transferat la oraº.

autorul

5

6

CUVÂNTUL INTRODUCTIV

Având în vedere specificul acestei lucrãri, ne-am propus, ca în partea intro-ductivã, sã ne referim succint la douã subiecte: 1. Perioada formãrii ºi stabiliriinumelui de familie la români, 2. Explicaþiile necesare pentru însuºirea corectãa conþinutului prezentei lucrãri.

Pentru a fi mai uºor indentificat printre semeni, omul încã în timpurilestrãvechi, poseda nume personal. Pe parcurs, în faza evoluþiei umanitãþii,când s-a ajuns la starea socio-economicã mai prosperã, majorându-se ºi popu-laþia pe un spaþiu restrâns, s-au format nuclee umane mai mari ºi stabile.Atunci s-a simþit nevoia de diferenþiere a numeroaselor persoane care purtauacelaºi nume. În acest sens, la numele de persoanã se adaugã un supranume,care pe atunci, încã nu a fost stabil, adicã nu s-a moºtenit.

În regiunile istorice ale României, din care provin strãmoºii românilorvoivodineni, s-a procedat cum am descris în cele precedente. Dar în pãrþileacestea, ca ºi în alte pãrþi ale Europei, prin secolul al XV-lea, s-au efectuat pri-mele încercãri de stabilire a numelui, care-l vor purta ºi descendenþii familieirespective . Astfel, în regiunile istorice ale României începe formarea patroni-melor, în cele mai multe cazuri, ele fiind în fond supranumele unora dintremembrii familiei respective. Pe lângã faptul cã s-a preluarea supranumele in-dividului, numele de familie, în faza incipientã, se formeazã ºi prin însuºireanumelui personal al pãrinþilor, mai cu seamã al tatãlui, apoi dupã denumireaîndeletnicirilor cu care se ocupau persoanele în cauzã. Dupã cum vom vedeadin cele prezentate în aceastã lucrare, multe patronime se formeazã cu ajuto-rul numelor localitãþilor sau al altor toponime.(1)

Stabilirea numelor de familie ºi oficializarea lor s-a efectuat, în partreamare a cazurilor, în secolul al XVIII-lea, cu scopul de a se evidenþia populaþiadin diverse motive: impozitare, mobilizarea în armatã etc.

În majoritatea cazurior, stabilirea numelor de familie a românilor dinVoivodina, s-a realizat pe teritoriul actualei Românii, þara de baºtinã astrãmoºilor românilor de pe aceste meleaguri. De altfel, menþionãm cãstrãbunii noºtrii ºi în pãrþile unde le-a fost originea strãveche, au fost în maimulte rânduri nevoiþi sã se transmute dintr-o regiune în alta, mai cu seamã, îna-inte de marea colonizare habsburgicã în care multe familii de românii au fosttransmutate, în Voivodina.

7

Având în vedere afirmaþia de mai sus, referitoare la ultima colonizare aromânilor în pãrþile acestea, putem releva cu certitudine, cã cele mai vechidocumente, care ne oferã date relevante despre numele de familie oficializate,a ascendenþilor românilor din Voivodina, sunt registrele nou-nãscuþilor, carela început s-au purtat de oficialitãþile bisericeºti(1). În pãrþile noastre, în ma-joritatea localitãþilor, registrele sunt indroduse în anul 1779. Pânã în anul 1865registrele au fost purtate cu grafia slavonei bisericeºti vechi fiind numite Reg-istrele nou-nãscuþilor (traducere din limba slavonã, în care se numesc Napi-sanie krešèaenih(2). Înscrierea tuturor datelor în registrele respective s-a efec-tuat cu litere chirilice, grafie corespunzãtoare vechii slavone bisericeºti. Dinanul 1865, de la despãrþirea ierarhicã a bisericii ortodoxe române ºi sârbe, reg-istrele nou-nãscuþilor din pãrþile noastre, sunt redactate cu grafie latinã, folo-sitã de români.

În perioada amintitã mai sus,se produc modificãri interesante unor numede familie, pe care noi le-am analizat din registrul nou-nãscuþilor din Seleuº.Astfel, actualul nume Broºtean sau Broºceanþ la Seleuº a fost înscris în faza in-cipientã de înregistrare, cu litere chirilice, Broºcineanþ. Tot la fel, actualulnume al autorului acestor rânduri, a fosat înscris Samuil. Din anul 1865,folosindu-se literele latine, prima datã numele respectiv a fost înscris Samuilã(pentru prima datã este folositã litera ,,ã”). Modificarea acestui nume s-a pro-dus ºi mai târziu, consemnându-se Samoilã (varianta actualã). Dar, într-o pe-rioadã, preotul care purta registrele, fiind de origine român ºi folosind ocaziade a se pronunþa în limba maternã, numele acesta la consemnat, dupã pãrerealui cât mai românesc, Sãmãilã, abuzând de litera ,,ã”. Altã modificare amconsemnat-o la actualul nume Berlovan, care într-o perioadã a fost înscrisBorlovan, variantã care nu se mai foloseºte în Voivodina, dar este frecventã înRomânia.

Din anul 1898, în registrele nou-nãscuþilor (cele din Seleuº, analizate denoi) redactarea se face cu grafia maghiarã fiind, pentru prima datã, purtate laprimãrie de ofiþerul stãrii civile. Dupã primul rãzboi mondial, din anul 1918când la putere vin sârbii, ºi pentru români, oficial registrele sunt purtate laprimãrie binînþeles, cu grafia sârbeascã. Trebuie sã amintim cã, în perioadeleamintite mai înainte, ca ºi în zilele noastre numele românilor se înregistraudupã regulile ortografice ale limbii în care au fost înscrise, iar când era cazul,numele de persoanã erau în trecut, traduse (în ungureºte Nicolae era Micloº iarmai târziu în sârbeºte Nicolae a fost tradus ca Nikola)(1).

Pornind de la cercetãrile registrelor nou-nãscuþilor, a altor documentevechi, monografiilor, ziarelor noastre ºi a unor studii de specialitate referitoare

8

la numele de familie, ne-am propus ca în prezenta lucrare sã realizãmurmãtoarele:• Colectarea ºi consemnarea a unui numãr însemnat de patronime româneºti

din Voivodina ºi pãstrarea lor între copertele acestui volum, pentru posteri-tate sau viitorii cercetãtori. Sperãm cã aceasta este important, având în ve-dere, dispariþia, chiar ºi în viitorul apropiat, a multor nume de familieromâneºti de pe aceste meleaguri.

• Cercetarea relaþiilor interesante, dintre unele nume de familie din Voivo-dina ºi numele de localitãþi din România. De altfel, relaþiile acestea nu suntunidirecþionale ci în cele mai multe cazuri, reciproce, iar noi în primul rînd,în partea aceasta a lucrãrii, ne referim la formarea numelor de familie,printr-o posibilã derivare a numelor localitãþilor cu sufixe. Astfel de formea numelor de familie, ne determinã originea localã mai îndepãrtatã apurtãtorilor.

• Cercetarea altor nume de familie de la noi, care sunt identice cu numeleunor localitãþi, probabil provenind dintr-un izvor comun.

• Cercetarea numelor de familie din Voivodina, care sunt doar asemãnãtoarecu numele localitãþilor, obiºnuit având rãdãcina comunã, derivatã în deo-sebite moduri.Pe lângã cele menþionate mai înainte, în lucrarea de faþã, prezentãm ºi lo-

calitãþile din Voivodina unde au fost consemnate numele de familie. Bineînþe-les, cum am mai explicat, aici este posibil sã aparã destule inexactitãþi impre-vizibile, având în vedere transmutãrile etniei noastre. Din cauza aceasta, estedestul de dificil sã se spunã cã s-a întreprins o cercetare precisã, având în ve-dere starea schimbãtoare ºi perioada lungã de analize pe teren. Totuºi, ne-amdecis sã prezentãm ºi numele localitãþilor în care au fost consemnate patroni-mele, în mare mãsurã, folosindu-ne de excelentul studiu realizat de redutabilulprof.dr. Radu Flora(4) bineînþeles, completat de noi unde a fost cazul.

În prezenta lucrare, pe lângã numele localitãþilor din Voivodina, redãm ºiunele date despre localitãþile din România, incluse în acest material.

În decursul a mai bine de jumãtate de deceniu, bineînþeles cu întreruperi,din documente vechi, lucrãri monografice ºi de sintezã, dicþionare ºi alte iz-voare, am consemnat numeroasele nume de familie a românilor din aceastãzonã, trecându-le pe fiºe formate pentru fiecare unitate aparte. Astfel, am în-tocmit lucrarea aceasta pe care o considerãm mai mult documentarã menitã ci-titorilor interesaþi, decât pur-ºtiinþificã. Consideraþia aceasta provine din fap-tul cã noi în lucrarea de faþã nu am aprofundat analizele etimologice referi-toare la numele de familie. Aceasta nu am realizat, fiindcã nu suntem speci-

9

aliºti în materie dar ºi considerând, cã în acest domeniu, în România, sunt re-alizate destule dicþionare onomastice ºi lingvistice competente care se referãºi la numele românilor din pãrþile noastre. Totuºi sperãm cã si lucrarea aceasta,prezintã o contribuþie modestã, mai cu seamã, capitolul întâi, în care prin in-termediul patronimelor, în foarte multe cazuri, se stabileºte vechea origine lo-calã a strãmoºilor noºtri. De aceea, considerãm cã aceasta este prima încer-care, în pãrþile noastre, de a se prezenta aproape integral, într-un volum, pa-tronimele care determinã localitatea de baºtinã a purtãtorului, numelui defamilie respectiv.

În continuare prezentãm ºi alte explicaþii. Anume, pentru a încãrca cât maipuþin expunerea noastrã, ne-am propus ca la note, în acelaºi capitol, sã amin-tim o singurã datã sursa de care ne-am folosit. Apoi, pentru a uºura lectura, in-dicile de nume de familie ale românilor din Voivodina care figureazã înprezenta lucrare (la capitolul I ºi II). Aceasta este util fiindcã permite cititoru-lui, ca mai repede sã gãseascã partea care-l intereseazã. Altfel, i se oferã oca-zia, ca dupã preferinþã, sã citeascã cartea integral sau fragmentar.

De altfel, în lucrare ne servim de urmãtoarele prescurtãri: Dicþionarul luiIordan ( 5), Studiul lui Pãtruþ (6), Studiul lui Flora (7) ºi Calendarul vechi (8).

În concluzie am putea relata urmãtoarele• Având în vedere specificul acestei lucrãri, suntem conºtienþi de faptul cã în

acest material s-au strecurat ºi unele inexactitãþi, provocate din imprudenþãsau neinformarea autorului, dar în nici un caz din rea intenþie.

• Lucrarea de faþã nu este una dintre cele perfecte, de aceea, nu considerãmcã problematica aceasta ar fi epuizatã. Probabil, vor fi ºi cititori mai puþinsatisfãcuþi, cãrora ne scuzãm anticipat, dar le ºi propunem ca în loc decritici severe, sã ne onoreze cu informaþii noi despre numele de familii aromânilor din Voivodina fiind astfel colaboratori fideli ºi binevoitori.Toate sugestiile cititorilor le vom lua în considerare la întocmirea unei,eventuale noi ediþii.

• În mod deosebit mulþumim acelora care ne-au fost de mare ajutor la real-izarea acestui volum: Bibliotecii judeþene din Timiºoara, compartimentulpentru împrumutul cãrþilor la sala de lecturã, care ne-a pus la dispoziþie, înnumeroase rânduri, literatura disponibilã (cadrele acestui compartiment,au dat dovadã de înalt profesionalism ºi comportare excepþionalã-noi lemulþumim în mod deosebit), domnului Sima Petrovici, publicist ºi criticliterar redutabil din Belgrad, care a realizat recenzia acestui material, într-un mod deosebit de conºtiincios, oferindu-ne sugestii preþioase care au in-fluenþat substanþial la îmbunãtãþirea prezentei lucrãri, domnilor

10

prof.dr.Gligor Popi, publicistului Viorel Selejan din Vârºeþ ºi publicistuluiAurel Bojin din Panciova, care de fiecare datã, ºi cei mai important, cu deo-sebitã plãcere, ne-au pus la dispoziþie date corespunzãtoare ºi utile, fiuluimeu Irinel Samoilã, care a întreprins cercetãri serioase referitoare lalucrarea respectivã, ºi nu în ultimul rând mulþumim, tuturor oamenilor debunã credinþã, iubitori ai culturii, care prin sfaturi utile sau în alt mod au fa-cilitat editarea volumului de faþã. În mod aparte, mulþumim editurii CCI,,Banat 2000” din Seleuº ºi editorului domnului Dimitrie Miclea, care asusþinut proiectul de faþã, având curajul sã-l editeze.

NOTE

1. Registrele bisericeºti a nou-nãscuþilor din Seleuº, care se poartã din anul 1779.Actualmente ele se pãstreazã în arhiva Comunitãþii locale din Seleuº.

2. Am cercetat registrele nou-nãscuþilor din Seleuº unde la început titlul registru-lui

ºi toate însemnãrile în interior se redactau cu litere chirilice caracteristice limbiislave vechi.

3. Idem, ca la nr.14. Radu Flora, prof dr., ,,Lista numelor de familie româneºti din Banat

(Voivodina)” din Contribuþii la istoria culturalã a românilor din Voivodina, Edi-tura ,,Libertatea” Panciova a.1976. Materialele fotocopiate le-am primit de laprof.dr. Gligor Popi ºi de la publicistul Viorel Selejan din Vârºeþ.

5. Iorgu Iordan, Dicþionar al numelor româneºti, Editura ªtiinþificãºi Enciclopedicã, Bucureºti, a.1983.

6. Ioan Pãtruþ, Nume de persoane ºi nume de locuri româneºti, Editura ªtiinþificãºi Enciclopedicã, Bucureºti, a. 1984.

7. Idem, (ca la nr. 4).8. Calendarul pe anul 1900, pentru Banat, editat la Timiºoara, în România.

M. Samoilã

11

12

CAPITOLUL I.

14

NUMELE DE FAMILIE FORMATEPRIN DERIVAREA NUMELORLOCALITÃÞILOR CU SUFIXE CAREDETERMINÃ ORIGINEA LOCALÃ

Din cele 221 nume de familie româneºti din Voivodina, consemnate înaceastã parte a prezentei lucrãri, jumãtate, s-au mai precis 114, sunt for-mate cu ajutorul sunetului sau sufixului ,,an”. Trei dintre numele con-

semnate de noi sunt formate cu sufixul ,,anu”. Cu sufixul ,,ean”, adãugat la nu-mele localitãþilor, sunt formate 70 de nume de familie, iar 13 sunt formate cuajutorul sufixului ,,eanþ”(la acest sufix, în cinci cazuri e adãugat ,,u” -,,eanþu”). Cu sufixul ,,ianþ” sunt formate trei nume de familie, câte sunt for-mate ºi cu ,,aþ” iar douã cu ,,ar”. Cu sufixele ,,a-nþ”, ,,schi”, ,,chi”, ,,cea-nin”ºi ,,ent” sunt formate câte un nume de familie iar cu ,,anþ” patru nume. Anal-izând aceste sufixe, putem constata cã ele sunt constituite, din cel puþin douã,ºi cel mult ºase foneme.

Având în vedere cele expuse mai sus, relatãm cã marea majoritate a sufixe-lor, 208 de cazuri, sunt de origine româneascã, terminându-se cu sunetele ,,an-þ” ºi ,,ean-þ”. În literatura de specialitate, se menþioneazã despre sufixele,,eanþ” ºi ,,ianþ”, cã sunt de origine slavã fiind compuse cu ,,þ” sunet, cu care seterminã unele sufixe toponimice slave. Noi suntem de pãrere cã, prin adãuga-rea lui ,,þ”, de oficialitãþi, numele de familie românesc, trebuia, pe timpuri,când aceasta sconta, sã fie mai asemãnãtor celui slav. Dar, dupã cum vedemdin cele cinci cazuri consemnate de noi, românii dupã ,,eanþ” sau ,,ianþ” maiadaugã ºi ,,u”, deci ,,eanþu”, astfel numele devine iarãºi românesc ( ,,u” ca ele-ment caracteristic numelor ardeleneºti).

Cele mai puþine cazuri (7) de nume de familie sunt formate cu sufixele care,evident, sunt de origine slavã, cum sunt: ,,schi” (Bulvan-schi), ,,schi” (Pavliº-chi), ,,aþ” (Bochin-aþ), ,,cea-nin” (Gai-cea-nin ). Ultimele trei nume de fami-lie, formate cu sufixe de origine slavã, au fost consemnate în localitatea SatuNou, sat cu populaþie mixtã, unde un timp îndelungat, conveþuiesc români ºisârbi, observându-se, în mai multe domenii, influenþa reciprocã a acestor etnii.

În cele ce urmeazã, prezentãm nume de familie româneºti din Voivodinacare aparþin categoriei la care ne-am referit în rândurile de mai sus. Astfel, pa-

15

tronimul AGADIªAN a fost consemnat, în Voivodina doar în localitatea Ni-colinþ(1). În acest sat existã mai multe familii cu numele similar, care evidentprovine, de la numele localitãþi Agadici, comsemnatã în Banatul românesc, nudeparte de aºezarea Oraviþa.

Tot de la numele acestei localitãþi, provine ºi numele de familieGÃDIªAN, varianta numelui amintit mai sus, înregistrat în localitatea Grebe-naþ ºi Voivodinþ.

Putem menþiona cu certitudine, cã strãmoºii acestor familii, sunt originaridin Agadici, strãvechea localitate atestatã documentar încã în anul 1366, iar înanul 1699 notatã ca Agadits. Varianta popularã a denumirii localitãþii esteGãdiº, de aici provine varianta numelui de familie Gãdiºan(2).

Numele de familie Agadiºan ºi Gãdiºan, nu figureazã în Dicþionarul nume-lor de familie româneºti a lui Iordan, editat în România(3). Aceasta poate în-semna, cã numele nu existã în România sau anchetarii nu l-au descoperit, îndecursul cercetãrilor.

Patronimul ALMÃJAN , a fost înregistrat în mai multe localitãþi de la noi,cum sunt: Alibunar (în anul 1896 au fost înregistrate 6 nume, acelaºi numãr fi-ind consemnat ºi în a.1992), Uzdin, Torac, Sutiesca, Marcovãþ, Coºtei,Voivodinþ, Seleuº (familia a venit din Alibunar), Vladimirovaþ, Oreºaþ, Vârºeþºi Novi Sad (familia reputatului scriitor Slavco Almãjan, originarã dinOreºaþ).

Numele de familie provine de la numele localitãþii Almãj. Am consemnatîn România, localitatea cu numele similar în judeþul Dolj, lângã Craiova (Ol-tenia). Existã ºi alte toponime, ca Valea Almãjului, iar noi am consemnat de peo listã a vechilor localitãþi, expusã la Muzeul Banatului din Timiºoara, o vechelocalitate denumitã Almãj, din Banatul istoric. Localitatea a fost consemnatãîn anul 1437, ºi de aici ar putea proveni originea localã a purtãtorilor numeluirespectiv.

Numele de familie ALMêAN (format cu sunetul ,,º” ) nu figureazã înStudiul lui Flora, fiind consemnat de noi la Uzdin. Patronimul provine de lanumele localitãþii Almaº. În România existã mai multe aºezãri care poartãacest nume (în jur de 12). Noi amintim, Almaºu din judeþele: Arad, Neamþ,Alba, Hunedoara etc. Fiind vorba de mai multe localitãþi cu acelaºi nume, estedificil sã precizãm care dintre ele, stã la originea îndepãrtatã a purtãtoriloracestui nume.În cazul nostru am opta pentru Almaºul din judeþul Arad, aceastafiind doar o presupunere neargumentatã documentar sau prin tradiþia popu-larã.

16

Numele de familie ANCÃIÞAN, a fost consemnat la Satu Nou ºi Ovcea.Este cert cã provine de la Iancaid , localitate din Voivodina, cu numele actual,Iancov Most. Numele de familie Ancãiþan provine de la Ancait, varianta popu-larã a numelui Iancaid. Patronimul nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan ºi nuexistã în România, fiind format în pãrþile noastre. Evident, originea veche lo-calã a purtãtorilor acestui nume este Ianacaidul sau în versiunea popularã An-cait.

Numele de familie BÃLTEAN(U) a fost înregistrat în Panciova ºi Uzdin(ca dipãrut). Este vorba de descendenþii învãþãtorului Ion Bãlteanu sau Bâl-teanu, cum s-a notat numele în România.

Originea localã veche a familiei Bãlteanu sau Bâlteanu este aºezarea Bâltadin judeþul Gorj. De la numele acestei localitãþi, provine ºi numele acesta defamilie. Interesant, în România am consemnat ºi 13 nume de localitãþi Bãlteni,nume asemãnãtor cu al patronimului în cauzã.

Patronimul BÂRÞAN a fost consemnat la românii din Voivodina, doar înlocalitãþile Iancov Most ºi Torac. Provine de la numele localitãþii Bârsa. ÎnRomânia existã mai multe localitãþi denumite Bârsa, aparþinând judeþelor:Arad, Alba ºi Sãlaj.

Cu tema ,,Bârsa” este formatã ºi localitatea Bârsana din judeþul Mara-mureº. Dupã cum am observat, toate localitãþile cu numele Bârsa, se gãsesc înTransilvania ºi dacã nu putem sã precizãm localitatea de baºtinã a acestor fa-milii, cu certitudine putem spune cã sunt de origine ardeleni.

Numele de familie BÂRZOVAN este consemnat la Satu Nou ºi Doloave.Provine de la numele localitãþilor Bârza sau Bârzava. Noi am înregistrat , înRomânia, mai multe localitãþi cu aceastã denumire. Astfel, amintim Bârza dinjudeþul Caraº-Severin (Banatul românesc), învecinatã cu localitatea Mehadia,apoi tot Bârza se numesc localitãþile din judeþele Mureº ºi Dolj. În România,existã localitãþi denumite Bârzava, noi amintim pe cea din judeþul Arad, pemalul stâng al Criºului Alb(5).

Patronimul BELINÞAN, a fost înregistrat în Voivodina, doar în localitateaTorac. Provine de la numele localitãþii Belinþ din judeþul Timiº (Banatulromânesc), din apropierea oraºului Lugoj. Este cert, strãmoºii familiei încauzã, sunt originari din localitatea Belinþ din România.

Numele de familie BERCHECEAN, este notat ca dispãrut, în localitateaSatu Nou (Voivodina). Provine de la numele satului Berche , atestat încã înanul 1375 cu acelaºi nume, în partea sudicã a vechiului comitat Caraº (Banatulromânesc).

17

Numele de familie BERLOVAN , a fost înregistrat în urmãtoarele local-itãþi de la noi: Bariþe, Coºtei, Nicolinþ (familie de origine din Alibunar),Srediºtea Micã, Locve (notat în registrele nou-nãscuþilor din a. 1786), Vârºeþ (amintim pe prof. Ion Berlovan ºi juristul Lucian Berlovan, originari din Seleuº), Novi Sad (amitim familia ziaristului Aurel Berlovan originar din Coºtei ),Alibunar (cele mai multe familii, de la noi, care poartã acest nume, le-am con-semnat în aceastã localitate. În anul 1896 au existat 29 de familii iar în 1992,cincisprezece familii, poartã acest patronim), Seleuº (încã în anul 1779, înacest sat au existat mai multe familii cu acest nume, actualmente existã treiporeclite dupã cum urmeazã: Belca, Tanabârlovanu ºi Iepure). La început, pa-tronimul a fost înscris în registrele oficiale ca Borlovan. Mai târziu, s-a ajunsla substituirea lui ,,o” cu ,,e”, variantã acceptatã ºi astãzi. De altfel, acest numede familie provine, de la numele localitãþii Borlova din judeþul Caraº-Severin(Banatul românesc). Localitatea respectivã, este învecinatã cu Turnul Ruieniºi Bolvaºniþa, nu departe de oraºul Caransebeº.

Cu certitudine putem afirma cã strãmoºii familii Berlovan sunt originaridin Borlova, sau Bârlova, cum se pronunþã numele localitãþi, în grai popular,ca ºi numele de familie, Bârlovan. Interesant, în Dicþionarul lui Iordan, nu fig-ureazã varianta voivodineanã a numelui, Berlovan, ci doar Borlovan, numedestul de frecvent în România.

În localitatea Torac a fost consemnat un nume destul de rar, BEªENE-ANÞ. Patronimul nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, fiind dispãrut înRomânia sau, dupã cum am mai spus, fiind omis de cercetãtori. Probabil, acestnume provine de la Beºenova, de unde sunt de origine strãmoºii îndepãrtaþi aifamiliei respective. De altfel, numele localitãþilor Beºenova (Nou ºi Veche),au fost schimbate recent în Dudeºtii (Vechi ºi Noi), localitãþi din apropiereaoraºului Sânnicolaul Mare, judeþul Timiº (Banatul românesc).

Patronimul BILEAN a fost consemnat ca dispãrut în localitatea Grebenaþ,iar numele BILEA , a fost notat în localitatea Cuvin. Este cert cã numele lorprovin de la numele localitãþii Bila, din judeþul Giurgiu, din apropiereaoraºului cu acelaºi nume.

Unul dintre interesantele nume româneºti din Voivodina, este BINIªAN,care a fost consemnat de noi doar la Seleuº, ca dispãrut. L-am înregistrat dinvechile registre bisericeºti, din perioada 1779-1792. Mai târziu numele acestade familie a dispãrut, iar noi am consemnat, la Seleuº, doar o poreclã, ,,a luiBiniºanu”.

Numele de familie respectiv, provine de la numele localitãþii Biniº din ju-deþul Caraº-Severin (Banatul românesc), nu departe de localitatea Bocºa

18

Montanã. Localitatea Biniº, este atestatã documentar încã în anul 1371 (Ke-nesius Bynus) ºi în anul 1650 ca Benyes.

Patronimele BIRDA, BIRDEAN ºi BIRGEAN, au fost înregistrate înurmãtoarele localitãþi: Satu Nou, Nicolinþ, Vladimirovaþ, Jamu Mic, SrediºteaMicã, Mesici (cu varianta Birgean), Bariþe (ca Birda) ºi Marcovãþ (variantaBirdan). Numele de familie respective, provin de la numele localitãþii Birda,sat care aparþine comunei Gãtaia din judeþul Timiº, de unde se trage origineastrãveche a acestor familii.

Numele de familie BLÃICEAN, a fost notat doar în localitatea Straja(Voivodina). Provine de la Bleici, vechea denumire a satului Blidari din ju-deþul Vâlcea (Þara Româneascã ).

Patronimul BOCHEANÞ, a fost consemnat la Ecica ºi Uzdin (Voivodina).Este cert cã numele provine de la numele localitãþi Bochia, judeþul Arad dinapropierea localitãþii Ineu. În Dicþionarul lui Iordan, existã varianta Bochean(fãrã ,,þ”, sunet caracteristic la formarea numelor slave), care este acelaºi cupatronimul în cauzã, menþionându-se cã provine de la toponimul Bochia.

Numele de familie BOCHINAÞ a fost consemnat la Satu Nou, Seleuº ºiVârºeþ (în ultimele douã localitãþi este vorba de aceeaºi familie, originarã dinSatu Nou, poreclitã ,,a lui Cuculã”). În momentul de faþã, este greu sã deter-minãm vechea origine localã a acestei familii. Ar fi mai multe explicaþii, unafiind, cã numele, provine de la numele localitãþii Boka din Voivodina ( înMonografia Satu Noului editatã în anul 1979), sau Boka Kotorska, de pelitoralul muntenegrean, dar existã localitãþi, denumite Boca, în România, înjudeþul Dolj ºi Gorj. De aceea, am afirma o altã ipotezã, care ni se pare plauzi-bilã. Anume, numele de familie Bochinaþ ar proveni de la numele localitãþiiBuchin, (prin desonorizare = Bochin, cu sufixul ,,aþ”) sau în altã localitate. Dealtfel, localitatea Buchin a fost consemnatã în anul 1774 ca Bukin în cerculTimiº, districtul Caransebeº(5a). Patronimul Bochinaþ nu figureazã înDicþionarul lui Iordan, ºi probabil cã nu a existat în România, în perioada cer-cetãrilor întreprinse, de anchetatori.

Paronimul BOCEAN (sau Botean, cum l-am înregistrat din sãptãmânalul,,Libertatea” din Panciova), a fost consemnat în localitatea Torac (Voivodina).Provine de la numele localitãþii Bociu, din fostul raion Huedin, regiunea Cluj.De altfel, localitatea, Bociu, a fost atestatã documentar încã în anul 1408 caBoch, iar Bocz se numea în anul 1666.

Numele de familie BOCªAN, a fost consemnat în mai multe localitãþi dinVoivodina ºi anume: Straja, Torac, Sutiesca, Marcovãþ, Râtiºor, Alibunar (fa-

19

milia frizerului Ioþa Bocºan, originar din Maramorac), Nicolinþ, Vladimiro-vaþ, Maramorac, Deliblata, Jamul Mic, Sãlciþa ºi Vârºeþ.

Interesant,numele acesta, frecvent în Voivodina, nu figureazã în Dicþiona-rul lui Iordan, dar existã patronimul Bocºa ºi se spune cã provine de la ,,bocºã”( din limba maghiarã, ,,grãmadã de lemne care prin ardere se transformã încãrbune”).

Patronimul Bocºan, evident provine dela numele localitãþii Bocºa, judeþulCaraº-Severin (Banatul românesc). Localitatea este atestatã documentar încãîn anul 1534, numitã Castrum Bokcha. O altã localitate denumitã Bocºa, segãseºte în judeþul Sãlaj (Transilvania) atestatã în anul 1345 ca Olah Baksa. Întradiþia popularã, se spune cã familia Bocºan, ar fi originarã din Bocºa, din Ba-natul românesc.

Numele de familie BODROJAN, a fost consemnat ca dispãrut la Sutiesca(Voivodina). Provine de la numele localitãþii Bodrogu (Vechi ºi Nou) din ju-deþul Arad, în apropierea malului stâng al Mureºului.

Patronimul BOLEANÞ(U) a fost consemnat în mai multe localitãþi dinVoivodina, ºi anume: Satu Nou, Vladimirovaþ, Ovcea, Mesici, Deliblata,Locve ºi Ecica. Este cert cã acest nume de familie, provine de la numele local-itãþii Bolia, aºezare dispãrutã încã în secolul al XVIII-lea. Localitatea Bolia,este consemnatã pe harta Banatului din anul 1783, gãsindu-se amplasatã în ho-tarul comunei Rudna, actualul judeþ Timiº.(6). Astfel, originea veche, localã, apurtãtorilor numelui Boleanþ, este aºezarea dispãrutã, Bolia din România.

Numele de familie BRÃDEAN, a fost consemnat ca dispãrut, la Vladimi-rovaþ(7). Provine de la numele localitãþii Brad, din judeþul Hunedoara (Transil-vania). Este posibil, ca de la numele acestei localitãþii, sã provinã ºi numele defamilie BRAGEAN, (consemnat la Satu Nou ºi Iabuca), BRAGEA, (Coºtei ºiVoivodinþ) ºi BRÃGEAN, (consemnat la Ovcea, Glogoni ºi Panciova).

De altfel, în România existã ºi alte localitãþii cu numele asemãnãtor pa-tronimelor amintite ºi anume. Bradu ºi Brazii din judeþul Argeº, Brãdeanu, ju-deþul Buzãu, Brãdeni, judeþul Sibiu etc.

BRÂNCOVAN, este un nume de familie rar, consemnat în Voivodina,doar în localitatea Grebenaþ. Provine de la numele localitãþii Brâncoveni. Ast-fel, una dintre localitãþile cu acest nume, aparþine judeþului Olt, la circa14 kilometri de localitatea Slatina (România). Localitatea Brâncoveni, fi-gureazã, pe harta din secolul al XVIII-lea, aparþinând regiunii istorice Ol-tenia(8).

20

Numele de familie BROªCEANÞ, BROªTEAN sau BROªTENEANÞ,sunt variantele aceluiaºi patronim. Numele au fost consemnate în urmãtoarelelocalitaþi din Voivodina: Seleuº (este caracteristic pentru aceastã localitate,aici notându-se cele mai multe nume de la noi. În anul 1984 am consemnat 10familii care au purtat acest nume, împãrþite dupã porecle: a lui ªciefan– 3,Laicu – 3, ªtampu – 1, Barna – 2, ªiaºimã – 1), Alibunar (toþi purtãtorii acestuinume sunt originari din Seleuº), Vladimirovaþ, Bariþe ºi Nicolinþ ºi Novi Sad.

Dupã pãrerea noastrã, numele provine de la numele localitãþii Broºteni.Anume, în registrul bisericesc al nou-nãscuþilor din Seleuº din anul 1779, nu-mele figureazã cu grafia slavonã, care transcrisã cu grafia latinã, ar fi fostBroºceneanþ. Dar, mai târziu, tot în acest registru, numele respectiv a fost notatde alt preot, ca Broºtean, Broºceanþ sau Broºteneanþ. Deci, dacã am lua în con-siderare varianta numelui, notatã în faza incipientã a înregistrãrilor, Broºce-neanþ sau Broºteneanþ ºi nu Broºtean (varianta Broºtean, formatã la noi maitârziu, în Dicþionarul lui Iordan explicându-se cã provine dela broscoi sau ,,omdin locul cu broaºte multe”, dar conform ºi toponimul Broºteni), atunci amputea cu certitudine relata, cã originea veche localã a acestei familii, este dinBroºteni, cum ne spune ºi tradiþia popularã. Anume, în familiile Broºtenilordin Seleuº, se povesteºte cã strãbunii lor, au fost colonizaþi din Broºteni (nu-mele de familie, format la Seleuº, la început Broºteneanþ, nu Broºtean ca laIordan), din Banatul românesc. În România, am înregistrat, în alte regiuni,încã 18 localitãþi care poartã nume similar. Localitatea Broºteni, din Banatulromânesc, în anul 1900 a fost consemnatã într-un vechi calendar,menþionându-se cã atunci aparþinea tractului Oraviþa(9).

Un nume, care de mult a dispãrut în Voivodina, este ºi BUCOVAN, fiindnotat doar în localitatea Sutiesca. Este cert cã la baza acestui patronim, stã unnume de localitate din România ºi anume Bucova din judeþul Caraº-Severin(Banatul românesc), unde este ºi vechea origine localã, a strãbunilor, familieiBucovan.

Numele de familie BUGILAN, a fost înregistrat în localitãþile Seleuº, Vla-dimirovaþ ºi Novi Sad. În registrul bisericesc din Seleuº, în faza incipientã aînregistrãrilor, a fost notat, cu grafia slavonã, Budilan, iar mai târziu a fost în-scris cu varianta Bugilan.

Numele de familie Budilan sau Bugilan, provine de la numele localitãþiiBudila, din judeþul Braºov (Transilvania). Avãnd în vedere, cele menþionate,este cert cã strãbunii familiei respective, sunt originari din localitatea Budila,care în anul 1294 a fost atestatã cu numele Villa Budila iar între anii 1482-1496ca Budila.

21

Patronimul BULVANSCHI, a fost înregistrat în localitãþile: Bariþe,Mãrghita ºi Nicolinþ. Numele de familie a fost format cu sufixul de origineslavã ,,schi” adãugat la numele localitãþii Bavaniºte sau Bulvaniºte, cum o nu-mesc, popular românii din Voivodina. Localitatea Bavaniºte, aparþine comu-nei Cuvin.

Numele de familie Bulvanschi, format pe teritoriul Voivodinei, nu fig-ureazã în Dicþionarul lui Iordan, fiind posibil sã nu existe în România, cu toatecã, în aceastã þarã, sunt nume toponimice Bulvaniºte ºi Bulvani, care ar puteasta la baza acestui patronim.

Numele de familie BURDAN, a fost înregistrat doar la Uzdin ca numevechi. De altfel, patronimul Burdan provine de la numele localitãþii Burda, ju-deþul Bihor, care este localitatea de baºtinã a strãmoºilor, familiei Burdan.

În continuare ne referim la numele de familie CACOVAN (apare cu vari-antele Cacovanu ºi Cacoveanu), care a fost consemnat în localitãþile: Mar-covãþ, Coºtei, Srediºtea Micã, Mesici, Sãlciþa ºi Vârºeþ. Observãm cã acestnume de familie, este frecvent, în localitãþile din Voivodina, care graviteazãDealurilor Vârºeþului.

Cu certitudine putem afirma cã acest patronim provine de la numele local-itãþii Cacova. Înainte, în România au existat numeroase aºezãri care au purtatacest nume. Se pare cã , actualmente, doar Cacova Ierii din judeþul Cluj ºi-areþinut acest nume. De altfel, la purtãtorii numelui Cacovan, prin tradiþie s-apãstrat pãrerea cã strabunicii lor sunt originari din Cacova, vechea denumire aactualei localitãþi Grãdinari din judeþul Caransebeº (Banatul românesc).

Patronimul CANACICHI, a fost consemnat la Deliblata ºi Vârºeþ (l-amnotat la Satu Nou ºi Alibunar, dar purtãtorii lui se declarã sârbi). Este cert cãnumele de familie, provine de la numele localitãþii Konak, din apropiereaoraºului Zrenianin (Voivodina). Originea veche localã a acestei familii este sa-tul Konak, patronimul formându-se prin derivarea cu sufixul sârbesc ,,ci-chi”.De altfel, localitatea veche Konak, a fost notatã în anul 1774 în districtul Ci-acova, fiind locuitã, în perioada respectivã, de sârbi ºi români.

Numele de familie CARAªOVAN, a fost consemnat la Uzdin (Voivo-dina). Este cert cã provine dela numele localitãþii Caraºova, din judeþul Caran-sebeº (Banatul românesc). Astfel, numele de familie Caraºovan evocã origi-nea strãveche din aºezarea Caraºova.

Patronimul CÃDÃREAN, a fost înregistrat în localitãþile Ecica ºi Torac(în Studiul lui Flora). Noi l-am consemnat ºi la Alibunar, numele fiind azidispãrut, dar în anul 1896, au fost notate 3 familii care au purtat acest nume.

22

Numele de familie respectiv, provine de la numele localitãþii Cadar, ju-deþul Timiº (Banatul românesc). În anul 1717 localitatea aceasta este atestatãcu numele Kadar. Aceasta ne confirmã cã ºi familia respectivã îºi are vecheaorigine localã în asezarea Cadar.

Numele de familie CÃLÃCEAN, a fosat consemnat doar în localitateaIancov Most (Voivodina). Provine de la numele localitãþii Cãlacea, de unde cusiguranþã sunt de origine strãmoºii acestei familii. Una dintre localitãþile cuacest nume, pe care noi am notat-o, aparþine judeþului Timiº (Banatulromânesc), ºi a fost atestatã documentar încã în anul 1340 cu denumirea Kala-cha.

Patronimul CÂMPEAN, este caracteristic pentru localitatea Locve(Voivodina), unde a fost consemnat. Noi am notat acest nume ºi la Alibunar, fi-ind vorba de un purtãtor al acestui nume, originar din Locve.

Este posibil sã provinã de la numele unei localitãþi din România, formatãcu rãdãcina ,,Câmp”. Noi am notat localitatea Câmpa din judeþul Hunedoara(Transilvania), ca o posibilã aºezare de unde s-ar trage vechea origine a fami-liei Câmpean. Dar, provenienþa acestui nume, poate fi ºi de la numele altor lo-calitãþi, cum ar fi oraºul Câmpeni din judeþul Alba (Transilvania). Existã ºi ex-plicaþia popularã, care ne spune cã acest patronim ar putea sã determine pe ,,omul de la câmpie”.

CÂRJAN, este un nume de familie consemnat în localitãþile, din Voivo-dina denumite popular ,,de la codru” ºi anume: Coºtei ºi Sãlciþa. Numele pro-vine de la Cârja, localitate din judeþul Vaslui (Moldova).

Dupã cum ne este bine cunoscut, marea majoritate a românilor, colonizaþiîn perioada habsburgicã, în Voivodina, sunt din România ºi regiunile ei is-torice Banat ºi Ardeal. Totuºi, este cert cã unele familii din Moldova, s-autransmutat în regiunile amintite mai înainte, iar de aici au fost colonizate, maitârziu ºi în pãrþile noastre. Vorbind despre familia Cârjan, este cert cã originealocalã veche, a acestei familii este Cârja.

Numele de familie CÂRNICEAN, a fost înregistrat în mai multe localitãþidin Voivodina ºi anume: Doloave, Maramorac, Cuvin ºi Omoliþa. Dupã cumvedem, acest patronim este frecvent în trei localitãþi învecinate, din Banatul desud. Numele de familie respectiv, provine de la denumirea aºezãrii Cârnecea,din judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc). Este vorba de o localitate carea avut numele mai vechi Chernecea din apropierea oraºului Oraviþa. Locali-tatea a fost atestatã documentar în anul 1597 ca Ola Karnieza.

23

Numele de familie CÂRªOVAN, este rar în Voivodina fiind consemnatdoar în localitatea Uzdin. Provine de la numele vechii localitãþii Hârºova, dinRomânia, a cãrei poziþie geograficã nu am reuºit sã o indentificãm.

Patronimul CEACOVAN, a fost înregistrat doar într-o localitate dinVoivodina ºi anume, Ovcea. Evident, numele de familie în cauzã, provine de lanumele localitãþii Ciacova, judeþul Timiº (Banatul românesc). Localitatea re-spectivã, este învecinatã cu satele Jebel ºi Cebza, aºezãri de unde sunt debaºtinã, numeroase familii româneºti din Voivodina. Acesta ne face sã relatãmcu certitudine, cã purtãtorii numelui de familie Ceacovan îºi au originea în-depãrtatã în localitatea Ciacova.

Numele de familie CEBZAN, a fost consemnat în mai multe localitãþi dinVoivodina, dupã cum urmeazã: Locve, Satu Nou, Bariþe, Alibunar (familiadomiciliatã din Locve), Nicolinþ (purtãtorul acestui nume domiciliat dinLocve), Ovcea ºi Vârºeþ (familia domiciliatã din Locve-amintim familiaînvãþãtorului ºi publicistului Panta Cebzan).

Evident, patronimul respectiv, provine de la numele localitãþii Cebza, deunde provine ºi originea localã mai veche a purtãtorilor acestui nume. De alt-fel, localitata Cebza, aparþine judeþului Timiº (Banatul românesc).

Numele de familie în cauzã, nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, careconþine multe nume de familii româneºti. Ne-am convins cã el a fost omis îndicþionar, fiindcã recent, într-o lucrare de specialitate, este consemnat cã, Ceb-zan este un nume dintre cele mai vechi ºi rãspândit în localitatea Belinþ dinRomânia(10).

CERNEANÞ, este unul dintre patronimele dispãrute în Voivodina, dar afost consemnat în localitatea Uzdin. Provine dela numele toponimic Cerna.Fiind mai multe localitãþi cu acest nume în România, este greu sã determinãmprecis, din care ar fi originea acestei familii. Totuºi, noi am opta, pentru locali-tatea cu acest nume din Banatul românesc, care a fost atestatã documentar înanul 1373 ca Chorna iar între anii 1723-1725 Czerna.

Patronimul CERNICAN, a fost consemnat la Deliblata. Este cert cã origi-nea strãmoºilor, posesorilor acestui nume, este Cernica, localitate careaparþine municipiului Bucureºti.

Numele de familie CHERNICEAN, a fost consemnat la Vladimirovaþ.Provine de la numele localitãþii Chernecea ( vechea denumire a actualei local-itãþi Cârnecea) din judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc).

Patronimul CICLOVAN, a fost notat doar în localitatea Marcovãþ. Nu fig-ureazã în Dicþionarul lui Iordan, ºi evident este vorba de un nume destul de rar,care nu l-au înregistrat nici anchetatorii, în România. Este cert cã patronimul

24

provine de la numele localitãþii Ciclova, din judeþul Caraº-Severin, de undesunt de origine strãmoºii acestei familii.

Numele de familie CIORTAN, a fost consemnat în localitãþile din Voivo-dina: Straja ºi Alibunar ( nu este familie bãºtinaºã, ci venitã din altã parte). Labaza acestui patronim, stã numele localitãþii Ciortea, din judeþul Caraº-Se-verin. Interesant, în Dicþionarul lui Iordan este explicat cã numele de familieCiortan ar provenii de la ,,ciortan” - crap de mãrime mijlocie, dar se spune cãexistã ºi toponimul Dealul lui Ciortan.

Numele de familie CIRIªAN, a fost înregistrat doar în localitatea Torac(Voivodina). Patronimul provine de la numele localitãþii Cireºul sau Cireºa.Este greu sã precizãm vechea localitate de origine a acestei familii fiindcã, înRomânia existã mai multe localitãþi cu acelaºi nume. Noi am înregistrat local-itãþi cu nume identice în judeþele Vâlcea (douã) ºi Harghita, dar douã localitãþicu acelaºi nume, aparþin Banatului românesc ºi anume Cireºa din apropiereaCaransebeºului, consemnatã în anul 1580 ca Cserese ºi Cireºul de lângaLugoj, localitate atestatã în anul 1603 ca Cziresul.

Dupã cum ne-a informat domnul Sima Petrovici, publicist ºi critic literardin Belgrad, originar din Torac, familia Ciriºan a venit, la Torac, din Sãcãlaz(Banatul românesc), în perioada marii colonizãri a românilor pe aceste melea-guri. Sunte de acord cu domnul Petrovici, dar având în vedere transmutarea fa-miliilor de români, pe teritoriul regiunilor istorice ale României, ar fi posibil,ca familia originarã din localitatea Cireºa, sau Cireºul, unde ºi-a primit nu-mele, sã fi migrat în localitatea Sãcãlaz (România), ca apoi sã fie transmutatãîn Torac (Voivodina).

Patronimul CLECAN, a fost consemnat doar la Torac. Evident provine dela numele localitãþii Clec din apropierea oraºului Zrenianin. Clecul, actual-mente, preponderent locuit de sârbi, în anul l765 a fost colonizat cu români dinValea Mureºului, care se încuscrau cu criºanii din Toracul Mic ºi IancovMost(11).

Patronimul în cauzã, fiind format în Voivodina, nu figureazã în Dicþionarullui Iordan ºi nu existã în România.

Numele de familie CLICIOVAN, a fost notat doar în localitatea Vlaicovãþ.Provine de la numele localitãþii Cliciova, de unde provine ºi originea localã,strãveche, a purtãtorilor acestui nume. Localitatea Cliciova se gãseºte în Ba-natul românesc, în apopierea frontierei cu Serbia.

Patronimul CLOPOCEAN, a fost consemnat doar în localitatea Bariþe(Voivodina). Dupã cum ne afirmã Dicþionarul lui Iordan, ar putea sã provinã

25

de la ,,clopot” sau toponimul Clopot ( România). Noi, în momentul de faþã alcercetãrilor noastre nu am reuºit sã indentificãm o localitate cu astfel de nume.

Numel de familie CLOPODIAN, a fost înregistrat de noi, din registrulnou-nãscuþilor din Seleuº, din secolul al XVIII-lea. Patronimul provine de lanumele localitãþii Clopodia, din judeþul Timiº. Din Clopodia, provine ºi origi-nea localã, strãveche, a familiei care purta acest nume.

Numele de familie COMNOªAM, a fost consemnat în Voivodina, doar înlocalitatea Satu Nou. Dupã cum ne-am convins, este vorba de un nume foarterar, ºi în forma respectivã, nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan. Îl întîlnimaici, cu forma Comloºan (de la Comloº). Presupunem cã ºi în cazul nostru, estevorba de acelaºi nume, Comloºan, fiind posibilã substituirea lui ,,l” cu ,,n” caprodus al unei erori în transcriere. De aceea, am putea afirma cu mare încre-dere, cã numele de familie Comnoºan provine de la Comloºu Mare sau Mic,judeþul Timiº, în apropierea oraºului Jimbolia.

Patronimul CONDAN, a fost consemnat în urmãtoarele localitãþi dinVoivodina: Ecica, Torac, Sutiesca, Uzdin, Seleuº, Vladimirovaþ ºi SrediºteaMicã. Numele nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, fiind dispãrut, înRomânia sau poate cã cercetãtorul nu l-a descoperit. Numele de familie, pro-vine de la localitatea Cund, de unde provine ºi originea localã strãveche apurtãtorilor acestui nume. De altfel dupã tradiþia familialã, Condanii au venitdin Ardeal. Localitatea Cund, se gaseºte tot în Ardeal, în judeþul Mureº.

Dupã cum ne-a informat, omul de culturã, domnul Iancu Pancaricean, dinSutiesca, în localitatea lui de baºtinã, existã în hotar, lângã un pod, o piatrãstrãveche cu inscripþia Condan, dar nu se ºtie ce ar fi vrut sã determine, in-scripþia cu pricina.

Patronimul CONOPAN, a fost consemnat doar în localitatea Uzdin(Voivodina). Numele de familie respectiv, nu figurazã în Dicþionarul lui Ior-dan, fiind, probabil dispãrut ºi în România, ca ºi în pãrþile noastre. De altfel,este cert cã strãmoºii acestei familii, sunt originari din localitatea Conop, dinjudeþul Argeº. Tot de la numele localitãþii Conop provine ºi numele de familieConopan.

Numele de familie COPOªAN, a fost notat în localitãþile Satu Nou ºiOvcea (Voivodina). Provine de la numele localitãþii Copºa, din judeþul Sibiu(Transilvania). Localitatea amintitã, este aºezatã pe malul drept al râului Târ-nava Mare, în apropierea oraºului Mediaº. Acest nume de familie nu figureazãîn Dicþionarul lui Iordan, fiind posibil ca azi sã fie dispãrut în România, sau afost omis de anchetatori.

26

Patronimele CORNEA ºi CORNEAN, au fost consemnate în mai multelocalitãþi din Voivodina ºi anume: Ecica, Bariþe, Mãrghita, Râtiºor, Alibunar(consemnat încã în anul 1896 cu forma Cornea), Nicolinþ, Iablanca ºi Vârºeþ(numai la Nicolinþ, numele este înscris cu forma Cornean). Numele provine,de la numele localitãþii Cornea, de unde sunt de origine strãmoºii acestei fa-milii. De altfel, localitatea Cornea aparþine judeþului Caraº-Severin (Banatulromânesc).

Numele de familie CRAIOVAN, a fost notat în localitãþile Satu Nou,Straja ºi Coºtei. Evident, este vorba de patronimul, care provine de la numeleoraºului Craiova, de unde sunt de origine strãmoºii acestei familii.

Patronimul CRAINEAN, a fost consemnat doar în localitatea Satu Nou(Voivodina). Numele de familie provine de la toponimul Crai. Din Indicatorullocalitãþilor din Romãnia, noi am notat numele localitãþii Crãieºti, din judeþulCluj, care încã în anul 1310 a fost atestat ca Villa Scen Kiraly, în 1850 SzintKraj iar mai târziu, Pusta San Crai ºi Craiu Deºert. De altfel, în România maisunt ºi alte localitãþi cu numele Crãieºti de aceea, nu am putea sã ne decidemde unde provine , exact, originea localã strãveche, a purtãtorilor acestui nume.

Patronimul CRISTUREAN, a fost consemnat la Alibunar ca dispãrut (no-tat de noi, din cartea funduarã fiinþatã în anul l786). Numele este derivat de latoponimul Cristuru (Secuiesc), localitate din judeþul Harghita (Ardeal), deunde provine ºi originea localã strãveche a acestei familii.

Numele de familie CRIªAN ºi CRIªOVAN, au fost notate în localitãþileCoºtei, Grebenaþ, Alibunar, (a fost înregistrat în anul 1896 dar ºi în a. 1992),Seleuº (familia a dispãrut încã în anul 1990), Ovcea, Vârºeþ ºi Vlaicovãþ, undea fost consemnat ca dispãrut, patronimul Criºovan.

Ascendenþii mai îndepãrtaþii ai acestei familii sunt originari din Criºana, depe Valea Criºului sau eventual din localitatea Criº, din judeþul Mureº (Ardeal).

În localitatea Ecica (Voivodina), a fost consemnat numele de familieCUCEAN. Dupã cum am aflat din Dicþionaru lui Iordan, numele provine de lanumele localitãþii Cuca. În România existã o localitate denumitã Cuca, în ju-deþul Argeº, iar alta în judeþul Galaþi. Existã ºi localitate denumitã Cucu, în re-giunea Maramureº atestatã în a. 1268 cu denumirea Kook. Având în vedere,numãrul mai mare de localitãþi cu acelaºi nume, chiar ºi din aceiaºi regiune, n-am putea sã determinãm precis, localitatea cu denumirea amintitã, de undeprovine originea localã a acestei familii.

Numele de familie CURTEAN, l-am înregistrat ca dipãrut în localitate Se-leuº. Patronimul provine de la numele localitãþii Curtea, din judeþul Timiº(Banatul românesc), la circa 12 kilometri de Fãget. Noi am optat pentru

27

aceastã localitate, din care credem cã ar fi mai posibil sã provinã, originea lo-calã a acestei familii. Dar în România, existã încã o localitate cu numele simi-lar, care aparþine judeþului Vâlcea.

Numele de familie CUSTUREAN, nu figureazã în Studiul lui Flora. Noi l-am notat din Monografia Alibunarului, actualmente fiind dispãrut în aceastãlocalitate, dar existent în anul 1896(12).Este clar cã acest patronim, provine dela numele localitãþii Custura, judeþul Galaþi, din apropierea oraºului RâmnicuSãrat. Aºezarea Custura, este vechea localitate de baºtinã a familiei respec-tive, care într-o perioadã de timp, a fost domiciliatã la Alibunar. Purtãtoriiacestui nume, dupã cum am arãtat sus, pe parcursul anilor, au dispãrut.

Numele de famile DOBAN, a fost notat în localitãþile din împrejurimeaDealurilor Vârºeþului ºi anume: Coºtei, Voivodinþ ºi Vârºeþ (amintim familiaprofesorului Traian Doban). Patronimul Doban provine de la numele local-itãþii Doba, judeþul Satu Mare (România), la numai 13 kilometri de oraºul,dupã care judeþul ºi-a primit numele. Cu certitudine putem afirma, cãstrãmoºii acestei familii, sunt originari din localitatea Doba.

Patronimul DELIBLÃÞEAN, a fost consemnat doar în localitatea SatuNou (Voivodina). Este cert cã provine de la numele localitãþii Deliblata, careaparþine comunei Cuvin, districtul Banatul de sud (Voivodina). Aºadar, prede-cesorii acestei familii sunt originari din Deliblata, de unde vreun purtãtor alacestui nume, a venit în localitatea Satu Nou.

În pãrþile noastre, numele de familie DEJAN, a fost consemnat la Torac,Voivodinþ, Nicolinþ ºi Vârºeþ (amintim familia prof.dr. Ion Dejan, originarãdin Torac ºi a domnului Ion Dejan, dar familia fiind originarã din Voivodinþ).Patronimul respectiv, nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan. Nu cunoaºtemmotivul, dar se prea poate sã nu fi fost descoperit de autor sau colaboratorii lui,sau de fapt e dispãrut în România, ce e mai puþin posibil. De altfel, acest numede familie, care mai cu seamã este frecvent la Torac (Voivodina), provine de lanumele unei localitãþi din România, care are rãdãcina ,,Dej”. Este destul deanevoios, sã determinãm localitatea din care, sunt de origine strãmoºii acestorfamilii. De aceea, vom prezenta unele date despre localitãþile din România,care ar putea fi locul de baºtinã al purtãtorilor acestui nume. Anume, în judeþulTimiº existã o localitate denumitã Dejan în apropierea oraºului Deta. Aici amputea cãuta originea acestei familii. Dar, se spune cã aceastã localitate, a fostconsemnatã în anul 1717 ca Radovan, ºi abia în anul 1851 ca Dezsan Falva.Perioada târzie a denumiri localitãþii, Dejan, ne dezorienteazã. Aceasta re-latãm, având în vedere cã, înainte de perioada când aceastã localitate a primitnumele Dejan, români din regiunile istorice ale actualei Românii, au fost colo-

28

nizaþi în Voivodina , mai precis în regiunea Banatului, denumit sârbesc. Altãlocalitate, denumitã Dejan, este cea din fostul raion Fãgãraº, regiunea Braºov,atestatã în anul 1452 ca Dezsan. Mai amintim ºi localitatea Dej din judeþulCluj, pe malul stâng al Someºului. Aceast este o veche aºezare, care am gãsit-oînregistratã pe o hartã a fostelor regiuni istorice din România, din secolul alXVIII-lea(13).

Printre numele dispãrute din Voivodina, se enumerã ºi patronimul DO-BRICEAN, care a fost consemnat în Satu Nou (Voivodina). Dupã cum ne re-lateazã Dicþionarul lui Iordan, numele Dobricean, provine de la numele local-itãþii Dobricea din judeþul Vâlcea. Dupã Monografia Satu Noului, acest pa-tronim ar proveni de la numele localitãþii Dobriþa, din Voivodina.(14). De lanumele localitãþi Dobriþa ne-am fi aºteptat la un nume de familie Dobriþan deaceea noi optãm pentru localitatea Dobricea, din România de unde ar puteaproveni originea localã strãvecehe, a purtatorilor acestui nume dispãrut.Amintim cã în România exitã o localitate în judeþul Gorj denumitã Dobriþa, cacea din Voivodina.

Numele de familie DOCLEAN, a fost consemnat în Voivodina, înurmãtoarele localitãþi: Uzdin, Bariþe ºi Novi Sad (amintim familia lui AdamDoclean originar din Uzdin). Patronimul provine de la numele localitãþii Do-clin din judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc). Deci, originea localã,srãveche, a acestei familii este Doclinul din România. De altfel, numele Do-clean nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, ce ar însemna cã a dipãrut înRomânia, sau dupã cum am mai spus, pur ºi simplu, nu a fost consemnat deautor.

DODIAN, este un nume consemnat ca dispãrut, în Voivodina. În trecut, aexistat în localitatea Bariþe. Am putea relata, cã acest patronim a fost rar, peaceste meleaguri, ºi nici nu fgureazã în Dicþionarul lui Iordan. Probabil cã înmomentul cercetãrilor din domeniul onomasticii, efectuate pentru alcãtuireadicþionarului, numele Dodian, sã fi fost dispãrut ºi în România. De altfel, pa-tronimul provine de la numele localitãþii Dodeni, localitate din componenþaoraºului Bicaz, judeþul Neamþ.

Patronimul DOMOªLEAN, a fost înregistrat în localitãþile Deliblata ºiPanciova (Voivodina). Acest nume de familie, provine de la numele localitãþiiDomoºu, din judeþul Cluj. Localitatea a fost atestatã documentar în anul 1408ca villa Domus.

Numele de familie DUBOVAN, a fost consemnat în localitãþile Marcovãþ,Voivodinþ ºi Vârºeþ. Provine de la numele localitãþii Dubova din judeþul Me-hedinþi (satul este amplasat pe malul stâng al Dunãrii). Ar fi posibil ca originea

29

strãveche a acestei familii, sã fie în Dubova, localitate atestatã documentarîncã în anul 1 690.

În Dicþionarul lui Iordan, nu este înregistrat acest nume de familie, ºi nuºtim, dar de fapt nu existã în România, sau a fost omis de anchetatori.

Patronimul DULEAN, a fost consemnat la Seleuº (actualmente dispãrut)ºi la Vladimirovaþ (Voivodina). Numele provine de la denumirea localitãþiiDuleu din judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc) din apropierea oraºuluiBocºa. De altfel, aºezarea Duleu a fost atestatã documentar în anul 1690 caDulee ºi de aici a provenit numele de familie Dulean. Strãveghea localitateDulee, este aºezarea de baºtinã a purtãtorilor acestui nume.

Numele de familie EREMIAN, a fost consemnat în localitãþile Seleuº ºiAlibunar (familiile din aceste localitãþi sunt rudenii apropiate). Numeleacesta, provine de la Eremeni, localitae care aparþine judeþului Mureº /Transil-vania), din apropierea oraºului Sovata. Putem relata cu certitudine cã din Er-emeni, provine originea localã strãveche, a familiei respective.

Patronimul FERINGEAN, este nume dispãrut în Voivodina. Noi l-amconsemnat din vechile registre bisericeºti (1779-1782) din Seleuº. Numele afost foarte rar ºi în perioada amintitã ºi provine de la numele localitãþii Feren-dia din judeþul Timiº (Banatul românesc). Localitatea Ferendia este aproapede Bocºa. Este cert cã purtãtorii acestui nume, au fost originarii din localitateaFerendia care a fost atestatã în anul 1717 ca Werendin.

Numele de familie FIZEªAN, a fost notat în localitãþile Uzdin, Vladimiro-vaþ ºi Vârºeþ( familia originarã din Uzdin). De altfel, patronimul provine de lanumnele localitãþii Fizeº. În România existã mai multe localitãþii care poartãacest nume, ca de pildã: Fizeºul din judeþul Hunedoara, Fizeºu Cherelei din ju-deþul Cluj, Fizeºul din judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc) etc. Noioptãm pentru Fizeºul din Banat, care ar putea fi localitatea de baºtinã apurtãtorilor acestui nume. Fizeºul se gãseºte în apropiere de oraºul Deta, nudeparte de râul Fizeº. Aºezarea a fost atestatã în anul 1329 ca Fyzestov.

Un nume de famile dispãrut în Voivodina este ºi FOCªAN, care în trecut afost consemnat în localitatea Satu Nou (Voivodina). Provine de la numele lo-calitãþii Focºa din judeþul Vaslui. Am consemnat în România ºi o localitate de-numitã Focºani din judeþul Vrancea, nume care este identic cu cel al patroni-mului.

Patronimul FOLEAN, a fost notat în localitãþile Ecica, Sutiesca ºi Vârºeþ.Este evident cã acest nume provine de la numele localitãþii Folea, de unde pro-vine originea localã strãveche a purtãtorilor acestui nume. Folea aparþine ju-

30

deþului Timiº (Banatul românesc), fiind învecinatã cu localitatea Jebel dinRomânia.

Numele de familie FOROTICEAN, a fost consemnat în satele din Voivo-dina ºi anume: Iancov Most, Ecica ºi Torac. Patronimul provine de la numelelocalitãþii Forotic din judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc), din aprop-ierea satului Doclin. Interesant, numele de familie Foroticean nu figureazã înDicþionarul lui Iordan, ºi dupã cum am mai arãtat, existã douã posibilitãþi: ori afost omis de cercetãtori sau nu a exista în România, în perioada când sealcãtuia, dicþionarul respectiv.

În localitatea Satu Nou (Voivodina) am consemnat patronimulGAICEANIN, purtãtorii lui fiind o familie de români. Este cert, la baza aces-tui nume stã denumirea localitãþii Gai, derivat cu sufixul de origine slavã.

Nu-i uºor sã determinãm precis, originia localã a purtãtorilor acestui nume.Adevãrat, familia, provine dintr-o localitate care se numeºte Gai, în care,probabil, au convieþuit români ºi sârbi. Dar, localitãþi cu nume similar sunt maimulte ºi anume: Gaiu Mic (actualmente în România, regiunea Banat), VelikiGaj (Gaiu Mare din Banatul sârbesc), Gai, din districtul Banatului de sud,comuna Cuvin, (Voivodina). Considerãm, cã ar fi logic, ca originea localã apurtãtorului acestui nume, sã fie ultima localitate amintitã, având în vederefaptul cã încã în anul 1774 a fost locuitã de români ºi sârbi, aºezarea fiind maiaproape de localitatea Satu Nou, unde a fost consemnat numele de familie re-spectiv. De altfel, acest patronim, nu a fost consemnat în Dicþionarul lui Ior-dan, probabil fiindcã, dupã cum presupunem noi, este format în afaraRomâniei.

Patronimul GÃTÃIANÞ(U), a fost înregistrat în localitãþile: Locve,Uzdin, Bariþe, Râtiºor, Seleuº, Alibunar, Nicolinþ ºi Vlaicovãþ. Se pare cã celemai multe familii care poartã acest nume sunt domiciliate la Seleuº ºi Locve(Voivodina).

Este cert cã strãmoºii acestei familii sunt originari din Gãtaia, localitateamplasatã în judeþul Timiº (Banatul românesc) pe malul drept al râului Bâr-zava, aproape de oraºul Deta.

Numele de familie GEORGEAN, a fost consemnat în localitatea Uljma(Ulmu) din Voivodina.În aceastã localitate, astãzi majoritatea locuitorilor suntsârbi, dar în trecut au fost ºi mulþi români, care actualmente sunt pe cale de dis-pariþie. Patronimul acesta provine de la numele localitãþii Gheorgheni, ju-deþele Cluj, Harghita ºi Mehedinþi. Presupunem cã de la numele Georgean adispãrut litera ,,h”, datoritã oficialitãþilor care practicau grafia de înregistrareslavã. Dupã cum ºtim, în limba sârbã nu existã sunetul ,,ghe”, transcriind-ul

31

din limba românã ca ,,ge” ( de la Gheorghe româneºte, transcris de sârbi ofi-cial, George).

Patronimul GHERMINEANÞ, a fost consemnat la Uzdin, iar noi l-am no-tat ºi la Seleuº, din registele vechi bisericeºti, ca dispãrut. Suntem convinºi cãprovine de la numele localitãþii Gherman. În România am consemnat douã lo-calitãþii cu acest nume: Gherman, judeþul Neamþ (Moldova) ºi Gherman dinjudeþul Timiº (Banatul românesc), în apropierea satului Moraviþa. Dupã pãre-rea noastrã, originea strãveche localã, a familiei Ghermineanþ provine dinGherman din Banatul românesc, veche localitate atestatã în anul 1322 ca Nog-hermen, iar în anul 1447 Gyarman. De altfel, numele Ghermineanþ, nu fig-ureazã în Dicþionarul lui Iordan.

GHERTENIªAN sau GHERTINIªAN, sunt nume de familie consem-nate la Uzdin ºi Vladimirovaþ. Este cert, la baza acestui nume se gãseºte Gher-tiniº, din judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc), din apropierea oraºuluiBocºa. De altfel, localitatea Ghertiniº, a fost consemnatã, în anul 1380 ca Ger-tianos iar în anul 1597 ca Kertinis. Patronimul respectiv, nu este înregistrat înDicþionarul lui Iordan, care trateazã numele de familie din România.

Numele de familie GHILEZAN, este frecvent în Voivodina fiind consem-nat în urmãtoarele localitãþii: Satu Nou, Uzdin, Bariþe, Dobriþa (la fostele fa-milii de români, astãzi dispãruþi în aceastã localitate), Vârºeþ, Zrenianin, Pan-ciova ºi Ecica. Dupã tradiþia oralã, transmisã din generaþie în generaþie, în fa-miliile Ghilezan, originea localã strãveche le provine din localitatea Ghiladdin judeþul Timiº (Banatul românesc) din apropierea oraºului Deta(România). Localitatea Ghilad este atestatã documentar încã în anul 1212 caGylad iar în anul 1717 Ghilad. Trebuie amintit, cã în unele localitãþi, numeleGhilezan se pronunþã dialectal ca Ghilãzan sau Ghilãdzan, variantã, care arputea fi formatã de la Ghilad, pe parcurs ,,d” fiind substituit cu ,,z” la patroni-mul înregistrat ca Ghilezan.

Numele de familie GHIZEªAN, a fost consemnat în localitatea Locve ºiBariþe (Voivodina). Provine de la numele localitãþii Ghijasa, de unde provineoriginea localã strãveche a purtãtorilo acestui nume. Aºezarea Ghijasa esteamplasatã în regiunea Braºovului, fiind atestatã documentar în anul 1335 caGheses fiind numitã în anul 1760 Gizas (varianta aceasta al numelui de locali-tate stã la baza patronimului Ghizeºan).

Patronimul nu a fost inclus în Dicþionarul lui Iordan, probabil cã numai ex-istã în România, sau a fost omis de cecetãtori.

Un patronim rar în Voivodina, l-am consemnat în localitatea Torac. Estevorba de numele de familie GIROªAN, care provine de la numele localitãþii

32

Giroc, judeþul Timiº (Banatul românesc). Aºezarea Giroc este aproape de mu-nicipiul Timiºoara, ºi înainte se numea în ungureºte Gyureg. Numele Giroºannu figureazã în Dicþionarul lui Iordan de aceea ar fi posibil sã fie unul dispãrutîn România, sau dupã cum am mai menþionat, sã fi rãams nedescoperit de an-chetatori.

Patronimul GIULVÃZAN (înregistrat ºi cu varianta Giulvãz sau Giulvez)a fost înregistrat, în Voivodina, la Ecica ºi Torac. La baza acestui patronim stãnumele localitãþii Giulvãz din judeþul Timiº (Banatul românesc). Suntem con-vinºi cã înaintaºii îndepãrtaþi ai acestor familii, sunt originari din Giulvãzuldin România.

În Voivodina, doar în localitatea Alibunar a fost consemnat numele defamilie GOGEAN(U). În anul l896 au fost înregistrate trei familii iar din anull998 numele nu mai existã în aceastã localitate, fiind dispãrut. Patronimul încauzã, provine de la numele localitãþii Godeanu. Amintim trei localitãþi cu nu-mele similar: Godeanu, din judeþul Mehedinþi (Banatul românesc-aici ar puteafi originea localã a purtãtorului acestui nume), ºi Godeanu din judeþul Argeº ºijudeþul Dolj. Existã în România ºi un munte cu numele Godeanu.

Patronimul GORNEAN, a fost înregistrat, în Voivodina, numai în locali-tatea Vlaicovãþ. Provine de la numele localitãþii Gornea, din judeþul Caraº-Se-verin (Banatul românesc), aproape de malul Dunãrii. Din localitatea respec-tivã, sunt de origine ºi strãbunii acestei familii, care azi este dispãrutã înVoivodina.

Numele de familie GREBENCEAN, a fost înregistrat în localitatea Gre-benaþ (Voivodina). Interesant, acesta este unicul dintre patronimele consem-nate în Voivodina, care provine de la numele în care este familia domiciliatã.Presupunem cã familia aceasta, a fost plecatã în altã parte unde a primit nu-mele. Mai târziu, familia a revenit în localitatea Grebenaþ, de unde, de fapt estede origine.

Patronimul respectiv, actualmente este dispãrut, fiind vorba de o vechefamilie româneascã, dupã cum am amintit mai sus, de baºtinã din Grebenaþ,unde s-a nãscut marele poet Vasile -Vasko Popa.

Fiind format în zona aceasta a Voivodinei, numele de familie Grebenceannu este consemnat în Dicþionarul lui Iordan, care a înregistrat multe nume dinRomânia.

În localitãþile din Voivodina: Râtiºor, Nicolinþ ºi Vlaicovãþ, a fost notat nu-mele de familie GREONEANÞ(U). La baza acestui patronim se gãseºte nu-mele localitãþii Greoni, de unde provine ºi originea localã strãveche a purtãto-

33

rilor acestui nume. Aºezarea Greoni este amplasat aproape de localitateaOraviþa, în judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc).

Strãmoºii acestei familii sunt originari din Greoni, sat care apare atestatdocumentar în anul 1597 ca Greon. De altfel, patronimul Greoneanþ, nu fig-ureazã în Dicþionarul lui Iordan, fiind posibil sã fie dispãrut, în România, oricum am mai spus, sã nu fie fost descoperit de autorul dicþionarului.

Un nume de familie dispãrut din Voivodina este ºi GORUIAN, pe care noil-am notat din registrele vechi,din anul 1896, la Alibunar, unde pe timpul acelaexistau 6 familii, care purtau acest nume. Provine de la numele localitãþii Go-ruia, judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc).

Patronimul GURUIAN, a fost notat în urmãtoarele localitãþii din Voivo-dina: Marcovãþ, Coºtei, Deliblata ºi Vlaicovãþ. Numele de familie provine dela numele localitãþii Guruieni, sat din judeþul Teleorman. Probabil, cã familiaaceasta a fost, în trecutul îndepãrtat, transmutatã, din altã regiune istoricã dinRomãnia, în Banatul românesc, de unde a venit pe meleagurile noastre.

La Vârºeþ am consemnat numele de familie HAÞEGAN, purtãtorii acestuinume, fiind recent domiciliaþi în acest oraº. Este cert cã acest patronim, deter-minã originea localã strãveche a acestei familii, a cãrei strãmoºi provin dinHaþeg, judeþul Alba (Ardeal). De altfel, Haþegul este atestat încã în anul 1252,fiind vorba de o veche localitate din România(14).

Numele de familie IDVOREAN, a fsot consemnat în mai multe localitãþidin Voivodina ºi anume: Satu Nou, Iancov Most, Torac, Sutiesca, Ovcea,Iabuca, Glogoni ºi Novi Sad (familia regretatului publicist Vichentie Idvoreanoriginar din Iancov Most). Dintre localitãþile ce aparþin Voivodinei, patroni-mul Idvorean, este cel mai frecvent la Iancov Most. În monografia acestei lo-calitãþi, se menþioneazã cã este vorba de o familie de sârbi, venitã din locali-tatea Idvor(15). Nu putem contesta argumentat afirmaþia autorului, în privinþaaparteneþei etnice, a acestei familii, dar ce ar fi sigur, este cã din Idvor, locali-tate din Voivodina, comuna Jitiºte, provine originea localã strãveche a purtãto-rilor acestui nume, care actualmente, toþi se considerã români.

Patronimul IZGÃREAN, a fost înregistrat doar în localitãþile Ecica ºi To-rac (Voivodina). Numele de familie provine de la numele localitãþii Izgar, deunde este origine strãveche, a strãmoºilor acestei familii. Localitatea Izgaraparþine judeþului Caraº-Severin (Banatul românesc), din apropierea râuluiPogãniº, învecinat cu satul Vermeº. Cu certitudine putem menþiona cã,strãbunii acestei familii, sunt originari, din Izgar din România.

Unul dintre patronimele frecvente în Vovodina, este ºi numele de familieJEBELEAN, notat în urmãtoarele localitãþi: Iancov Most, Torac, Sutiesca,

34

Grebenaþ, Deliblata, Ovcea, Clec, Glogoni ºi Vârºeþ (numele în trecut a fostfrecvent ºi la românii din Dobriþa, care pe parcurs au fost asimilaþi,considerându-se azi, sârbi). Patronimul provine de la numele localitãþii Jebel,de unde provine ºi originea localã strãveche a purtãtorilor acestui nume.Aºezarea Jebel aparþine judeþului Timiº (Banatul românesc), la circa 25 kilo-metri de Timiºoara.

Numele de familie JURJOVAN, a fost consemnat la Deliblata, ( amintimfamilia muzicologului Trandafir Jurjovan), Alibunar (amintim familia profe-sorului de istorie Aurel Jurjovan) ºi Panciova (Voivodina). Acest patronimprovine de la numele localitãþii Giurgiova. Aºezarea Giurgiova din judeþulCaraº-Severin (Banatul românesc) se gãseºte în apropierea râului Cãraº ºioraºele Reºiþa ºi Oraviþa. De altfel, localitatea Giurgiova apare atestatã docu-mentar în anul 1404 ca Gyurgyew, iar în anul 1738 a fost consemnatã ca Zsur-zova, sunetul ,,z” fiind confundat cu ,,j”, localitatea pronunânþându-se dialec-tal ca Jurjova.

Despre tradiþia referitoare la originea localã a familiei Jurjovan, ne-a infor-mat profesorul de istorie Aurel Jurjovan, care ne-a spus cã-i povestea bunicul,cã familia Jurjovan provine din Jurjova. Aceasta ne-a confirmat ºi muzi-cologul T.Jurjovan, care ne-a relatat, cã academicianul Emil Petrovici, origi-nar din Torac, i-a spus cã numele lor trebuia sã se pronunþe Giurgiovan (de laGiurgiova). Totuºi, având în vedere pronunþarea popularã a localitãþii Giur-giova, ca Jurjova, este clar de unde provine numele Jurjovan(16).

Patronimul MAIOGAN, a fost notat în localitãþile Coºtei, Voivodinþ ºiPanciova. Numele de familie provine de la numele localitãþii Mãiog, judeþulGorj (România). Cu certitudine am putea spune cã din Mãiog provine originealocalã strãveche a purtãtorilor acestui nume.

Numele de familie MARCOVICEAN, a fost consemnat în câteva local-itãþi din Voivodina ºi anume: Seleuº, Alibunar, Nicolinþ (familia a fost domi-ciliatã din Alibunar) ºi Novi Sad (familia scriitorului Ion Marcovicean origi-nar din Seleuº). De altfel , cele mai multe familii, care poartã acest nume, aufost consemnate la Seleuº, unde într-o cercetare întreprinsã în anul 1984 amnotat zece familii poreclite în felul urmãtor: Marcoviceni (5), Mãltãr-Lalã (1),Purac (1), Coabãr (1), Bobãscu (2). Înainte a existat la Seleuº, încã o familieporeclitã ªandru, care e actualmente domiciliatã la Novi Sad.

Numele de familie Marcovicean, provine de la numele localitãþii Mar-covãþ, localitate amplasatã în apropierea oraºului Vârºeþ (Voivodina)(17). Pa-tronimul nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, ºi este cert cã nu a fost desco-perit de autorul dicþionarului, fiindcã ºtim precis, cã din anul 1948, (mult mai

35

înainte de ce a fost alcãtuit dicþionarul), în România, a fost domiciliatã familiaMarcovicean din Seleuº (Voivodina), fiind vorba, chiar de naºii autoruluiacestor rânduri.

Numele de familie MÃRGAN, a fost înregistratã în urmãtoarele localitãþidin Voivodina. Bariþe, Alibunar (din registrele din anul 1896, au existat 6familie, iar azi am înregistrat doar doua, dintre care una de români iar alta desârbi, domiciliaþi din Dobriþa, sat unde înainte de asimilare, Mãrgan a fostnume de familie românesc), Nicolinþ ºi Vladimirovaþ. Patronimul provine dela numele localitãþii Marga. Este cert cã strãmoºii acestei familii sunt origi-narii din localitatea Marga din judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc).Marga, se gãseºte în apropierea cunoscutei aºezãri istorice Sarmiseghetuza, ºiºi-a primit numele dupã numele pârâului Marga, care astfel era numit din tim-purile strãvechi.

Doar în douã localitãþi din Voivodina, Nicolinþ ºi Seleuº ( numele de fami-lie, a fost moºtenit de purtãtor, de la mamã care a fost originarã din Nicolinþ), afost consemnat numele MÃGUREAN. Numele de familie provine de la nu-mele localitãþii Mãgura. În România, existã peste 20 de localitãþii care poartãacest nume, fiind înºirate pe întreg teritoriul. Una dintre localitãþile cu acestnume, este Mãgura din Banatul românesc, care ar putea fi localitatea debaºtinã a strãmoºilor acestei familii.

În localitatea Satu Nou (Voivodina), a fost înregistrat patronimulMÃRGHITICEAN, care provine de la numele localitãþii Mãrghita. ÎnRomânia existã localitate cu acest nume în judeþul Bihor (Transilvania). Estegreu, sã determinãm precis, originea localã strãveche a familiei, având în ve-dere faptul, cã ºi în Voivodina existã localitate cu numele similar. Este vorbade Mãrghita, învecinatã cu oraºul Vârºeþ. Noi am opta pentru aceastã localitatedin Voivodina, de unde ar putea fi purtãtorul numelui, Mãrghiticean, care înunele registre este înregistrat ºi ca Marghiticean, farã ,,ã”. Patronimul nu fig-ureazã în Dicþionarul lui Iordan ºi probabil nu existã, în România, fiindcã e po-sibil sã fie format pe meleagurile acestea.

Numele de familie MACEDONEAN, a fost consemnat în localitãþile SatuNou ºi Locve ( nume de familie vechi), din Voivodina. De altfel, în România aexistat o localitate denumitã Macedonia, în judeþul Timiº (Banatul românesc),ºi a fost învecinatã cu satele Petroman ºi Rudna. Suntem convinºi cã originealocalã strãveche a familie Macedonean (sau Maþedolean cum este înscrisã înunele registre), este localitatea dispãrutã Macedonia din România. De altfel,localitatea care ne intereseazã, este atestatã documentar în anul 1334 ca Ma-chedonia, iar în anul 1851 ca Maczedonia.

36

La Uzdin, Torac, Vladimirovaþ (familia profesorului de istorie MirceaMãran, originarã din Uzdin) ºi Vârºeþ (amintim familiile fraþilor Mãran, Bujorºi Lucian, originare din Uzdin), din Voivodina, am consemnat numele de fami-lie MÃRAN, care provine de la numele localitãþii Mãru. Aºezarea aparþine ju-deþului Caraº-Severin (Banatul românesc), fiind consemnatã, în anul 1774 încercul Bistrei, districtul Caransebeº.De altfel, ºi tradiþia popularã ne confirmãcã familia Mãran este de origine localã din Mãrul de lângã Caransebeº.

Interesant, patronimul nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan dar existã nu-mele Meran (cu ,,e” nu ca la noi cu ,,ã”), ºi se spune cã provine de la toponimulMera din Ardeal..

Patronimul MÃZÃRAN, a fost consemnat doar în localitatea Grebenaþ(Voivodina). Numele de familie a fost înregistrat ca Mãzãrean, în Dicþionarullui Iordan, menþionându-se cã provine de la toponimul Mãzãreni, sat înglobatîn comuna Traian judeþul Brãila (România) de unde ar putea proveni ºi origi-nea strãveche localã a purtãtorilor acestui nume.

MEDVEªAN, este un nume de familie consemnat doar în localitatea To-rac. Despre acest patronim, putem menþiona cu certitudine, cã provine de lanumele localitãþii Medveº, judeþul Alba (Transilvania), din apropiereaoraºului Blaj. Strãmoºii familiei Medveºan, sunt originari din localitateaMedveºa care este foarte veche, fiind atestatã încã în anul 1288 ca Pass Med-ves.

Patronimul MICLEAN, a fost consemnat în localitatea Grebenaþ (Voivo-dina). În România existã o localitate Micula din judeþul Satu Mare (Transilva-nia) de la care, dupã cele menþionate în Dicþionarul lui Iordan, ar putea sãprovinã patronimul Miclean (Micula, cu dispariþia lui ,,u” neaccentuat).

În localitãþile din Voivodina, Uzdin, Vârºeþ ºi Novi Sad (familie originarãdin Uzdin) a fosat înregistrat numele de familie MILOVAN, care provine dela numele localitãþii Milova, de unde provine originea localã strãveche apurtãtorilor acestui nume. Localitatea Milova aparþine judeþului Arad, din ap-ropierea râului Milova ºi a localitãþi Lipova. În Românoia existã o localitate înjudeþul Dolj, denumitã Milovan, nume identic cu cel al patronimului respectiv.

Numele de familie MODOªAN, a fost notat, în Voivodina doar în locali-tatea Vladimirovaþ. Patronimul acesta rar întâlnit în aceastã zonã, provine dela numele localitãþii Modoº, vechea denumire a aºezãrii Iaša Tomiæ dincomuna Seèanj (Voivodina). De altfel, localitatea apare atestatã în anul 1332ca Madus(20).Numele Modoºan este absent în Dicþionarul lui Iordan, nu existãîn România, fiind format în aceastã zonã.

37

Vechea origine localã a strãbunilor familiie Modoºan, este localitateaModoº din Voivodina.

Patronimul MOGOªAN ( cu varianta Mogoº), este consemnat în Voivo-dina, doar în douã localitãþi ºi anume: Grebenaþ ºi Biserica Albã. Numele pro-vine dela numele localitãþii Mogoº, judeþul Alba (Transilvania), aproape deoraºul Câmpeni. În România existã ºi un toponim Mogoºani ( din Dicþionarulºlui Iordan), totuºi, din Mogoº provine originea localã strãveche a purtãtorilornumelui Mogoºan ºi Mogoº.

În localitãþile din Voivodina, Locve, Bariþe, Alibunar (familia Mohandomiciliatã din Locve) ºi Vladimirovaþ am consemnat numele de familie MO-HAN. Ester cert, acest patronim îºi datoreºte numele toponimului Mohu, lo-calitate de unde sunt de origine strãbunii acestei familii. Localitatea Mohuaparþine judeþului Sibiu (Transilvania).

Numele de familie MOROVAN, a fost consemnat în Voivodina doar în lo-calitãþile Coºtei ºi Vlaicovãþ. Morovenii, îºi au obârºia, prin strãmoºii lor, învechea localitate Morava (ªemlacu Mare) din judeþul Arad (România)(21).

Un nume foarte rar în Voivodina, este MUNDREAN, notat doar în locali-tatea Locve. Patronimul este inclus în Dicþionarul lui Iordan, cu forma Mân-drean, spunându-se cã provine dela toponimul Mândra. De la Mândra, locali-tate din judeþul Braºov (Transilvania), provine ºi numele de familie Mun-drean, findcã, localitatea Mândra a fost atestatã documentar în anul 1520 ºi senumea Mundra, ºi dela aceastîã variantã provine numele Mundrean, de undeprovine ºi originea localã strãveche a familie.

Patronimul NERMEªAN, în Voivodina, astãzi este dispãrut, dar a existatîn localitatea Iablanca. Nu figureazã, în Dicþionarul lui Iordan, probabil cã numai existã nici în România. Patronimul respectiv, provine dela numele local-itãþii Nermiº, de unde au fost de baºtinã strãmoºii acestei familii. LocalitateaNermiº aparþine judeþului Arad (România).

Numele de familie OBÃDEAN sau OBÃGEAN, este rar în Voivodina, fi-ind consemnat doar în localitãþile Uzdin ºi Vladimirovaþ. Este cert, numeleprovine, de la Obad, localitate din judeþul Timiº, (Banatul românesc), din ap-ropierea oraºului Deta. Aºezarea este atestatã în anul 1401 cu numele de Cas-tellum Obad. Evident, strãmoºii familiei Obãdean sau Obãgean sunt de orig-ine din localitatea Obad, care în varianta popularã a fost pronunþat ºi Obãgi (deunde ºi Obãgean)(22).

OBOGEAN, este un nume rar, notat în Voivodina, doar în localitatea Ali-bunar ca nume dispãrut. Patronimul provine, dela numele localitãþii Obogadin judeþul Olt (Oltenia), în apopierea oraºului Craiova.

38

Unul dintre numele rari din Voivodina, este ºi OCHEAN, care a fost con-semnat doar în localitatea Vladimirovaþ ºi Deliblata. Numele provine de la nu-mele localitãþii Ocheni din judeþul Bacãu (Moldova), în apropierea comuneiHuruieni.

Dupã cum ne este cunoscut, în localitatea Vladimirovaþ (Voivodina), în pe-rioada habsburgicã, au fost colonizate familii din ªama ºi Clopodia.Vedem cãfamilia Ochean, îºi are originea localã strãveche în Moldova, ºi ar fi posibil caaceastã familie sã fi fost prima datã transmutatã, din regiunea aceasta, în Bana-tul românesc ºi localitãþile ªama sau Clopodia, înainte de colonizarea habs-burgicã, sum s-a înrâmplat ºi în alte cazuri.

Numele de familie OCOLIªAN, a fost consemnat în mai multe localitãþidin Voivodina ºi anume: Iancov Most, Torac; Alibunar (familie domiciliatãdin Uzdin), Uzdin, Vladimirovaþ, Ovcea, Clec ºi Glogoni. Numele acestui pa-tronim se datoreazã localitãþii Ocoliº de unde provine originea straveche afamiliei. Noi am consemnat în Romînia, trei localitãþi cu acest nume, dupãcum urmeazã: Ocoliº, judeþul Cluj ºi Ocoliºu Mare ºi Ocoliºu Mic din judeþulHunedoara. Toate aceste localitãþi se gãsesc amplasate, în regiunea istoricãTransilvania sau Ardeal.

Patronimul OLCEAN, a fost înregistrat, în localitãþile Locve, Grebenaþ ºiOvcea (Voivodina). Este posibil sã fie o variantã a numelui Oltean, dar dupãcum ne aratã ºi Dicþionarul lui Iordan, Olcean provine de la numele localitãþiiOlcea din judeþul Bihor (Transilvania).

Numele de familie OLTEAN, a fost consemnat, în pãrþile noastre, în maimulte localitãþi ºi anume: Locve, Seleuº, Alibunar ºi Cuvin. Dupã cum esteconsemnat în Dicþionarul lui Iordan, numele de familie provine de la ,,oltean”(din Oltenia), sau râul Olt. Totuºi, cercetând localitãþile din România, am con-semnat cã existã mai multe localitãþi cu numele asemãnãtor cu al numelui defamilie. Amintim urmatoarele localitãþii: Olteni din Transilvania ( în alte zoneexistã încã opt localitãþi cu acest nume), Olteneºti, judeþul Vaslui etc.

Patronimele OMORAN ºi OMOREAN, au fost notate, în Voivodina înmai multe localitãþi: Satu Nou, Vladimirovaþ, Iabuca, Seleuº (primul purtãtoral acestui nume, originar din Satu Nou), Omoliþa ºi Straja (varianta Omoran).Evident, la baza acestor nume de familie, se gãseºte localitatea Omoru, deunde provine originea strãveche a familiei Omorean sau Omoran. De altfel, lo-calitatea aceasta, la care ne referim, s-a purtat cu numele Omor, pânã în anul1964, când i-a fost schimbat numele în Roviniþa (existã Roviniþa Veche ºiNouã).

39

Strãbunii familiei Omorean sau Omoran sunt originari din Omoru, respec-tiv Roviniþa (optãm pentru Omoru sau Roviniþa Mare, fiind mai vechea caRoviniþa Micã), atestatã documentar în anul 1391 ca Umur iar din anul 1717,ºi mai târziu, ca Omor.

Numele de familie nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, ar fi posibil sã fiedispãrut în România, sau a fost omis de anchetatori.

Patronimul OSTROVAÞ, este interesant ºi rar în Voivodina, fiind consem-nat doar în localitatea Satu Nou. Nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, undegãsim doar forma Ostroveanu, care provine de la toponimul Ostrov (sau Os-trova n.n.) de unde provine ºi numele Ostrovaþ. În România, am înregistratdouã localitãþi, cu acest nume ºi anume: Ostrov în judeþul Caraº-Severin ºi Te-leorman. Dar ºi pe teritoriul actualei Voivodine ( regiunea Banatul de sud), aexistat încã în anul 1774 localitate denumitã Ostrova, în care au trãit sârbi ºiromâni) de unde ar putea sã provinã originea localã strãveche a purtãtoriloracestui nume. De altfel, numele de familie derivã de la numele localitãþii Os-trov sau Ostrova cu sufixul sârbesc ,,aþ”.

Numele de familie OÞAN este la fel rar în Voivodina. L-am notat doar înlocalitatea Nicolinþ. Patronimul îºi datoreazã numele localitãþii Oþeni, sat careaparþine comunei Feliceni, judeþul Harghita (Transilvania). Localitatea re-spectivã, în ungureºte este numitã Oc falva, iar în anul 1567 a fost atestat cunumele de Oztfalwa.

Numele de familie PANCIOVAN, este notat în trei localitãþi din Voivo-dina, ºi anume: Satu Nou, Coºtei ºi Voivodinþ. Patronimul a fost format pe me-leagurile noastre, provenind de la numele oraºului Panciova, de aceea acestnume nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan care a consemnat numele de fami-lie de pe teritoriul României.

PAVLIªCHI, este un nume rar în Voivodina, consemnat doar în localitateaSatu Nou, fiind vorba tot de un nume de familie, format în aceastã regiune.Provine de la numele localitãþii Pavliº din apropierea oraºului Vârºeþ. Fiindformat în pãrþile noastre, acest nume nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, fi-ind inexistent în România.

Numele de familie PÃDUREAN, a fost consemnat de noi, din registrelevechi bisericeºti din Seleuº (Voivodina). Numele, astãzi este dispãrut. Pa-tronimul, în cauzã, este inclus în Dicþionarul lui Iordan, menþionându-se cãprovine de la toponimul Pãdurea sau Pãdureni. Am notat, cã existã înRomânia, peste treizeci de localitãþi, denumite Pãdureni, ºi ºase cu numelePãdurea, rãspândite pe întreg teritoriul României, de aceea este greu, chiar im-

40

posibil, sã determinãm din care provine originea stãveche localã a acestei fa-milii, acutalmente dispãrute, de pe aceste meleaguri.

Patronimul PESCAN, a fost consemnat de noi doar în localitatea RuskoSelo (Voivodina), ca nume românesc dispãrut. Dupã cum ne menþioneazãDicþionarul lui Iordan, numele de familie provine de la numele localitãþii Pe-sac ( derivat cu ,,a” din silaba penultimã sincopatã - Dicþionarul lui Iordan).Localitatea Pesac aparþine judeþului Timiº (Banatul românesc).

Numele de familie PETNICEAN, a fost notat, în Voivodina doar în locali-tatea Torac ºi provine de la numenele localitãþii Petnic, de unde provine origi-nea localã strãveche a purtãtorilor acestui nume de familie rar întâlnit, pe me-leagurile noastre. De altfel, localitatea Petnic, aparþine judeþului Caraº-Se-verin (Banatul românesc). Interesant, acest nume de familie, nu figureazã înDicþionarul lui Iordan, fiind dispãrut în România, ori cum am mai arãtat, nu afost descoperit de autorul dicþionarului.

Numele de familie PETROMAN, PETROMANENÞ ºi PE-TROMÃNEANÞ, au fost consemnate în mai multe localitãþi din Voivodina ºianume: Iancov Most, Ecica, Torac ºi Oreºaþ (varianta Petroman). Este cert cãpatronimele acestea sunt formate prin derivarea numelui localitãþii Petroman,cu sufixul corespunzãtor. Localitatea Petroman, aparþine judeþului Timiº (Ba-natul românesc), din apropierea satului Jebel. Desigur, numele Petromanenþ,Petroman sau Petromãneanþ, evocã originea localã strãveche, din fosta aºez-are a acestei familii.

Numele de familie PLÃIªANU, ( notat ºi ca Pleiºanu) a fost consemnatdoar la Torac (Voivodina). În Dicþionarul lui Iordan, se menþioneazã cã pro-vine de la toponimul Plãieºul. Noi am notat localitatea Plãieºii de Jos din ju-deþul Harghita (Transilvania), care poate sã corespundã numelui de familie, cene determinã originea localã, a purtãtorilor acestui patronim.

Patronimul POIENARIU, a fost notat, ca dispãrut în Voivodina, doar înlocalitatea Voivodinþ. Numele de familie respectiv, dupã Dicþionarul lui Ior-dan, este numele localitãþi Poienari care cu sufixul ,,ar”, în cazul de faþã, nearatã originea localã a purtãtorului acestui nume. De altfel, noi am consemnato localitate Poienari în România, în judeþul Neamþ (Moldova). În România ex-istã ºi alte localitãþi cu numele asemãnãtor, cu cel al patronimului, iar noiamintim urmãtoarele: Poieni judeþul Cluj, Poieneºti judeþul Vaslui, Poiana dinjudeþele Covasna, Teleorman ºi Galaþi. Mai existã ºi alte localitãþi. în Româniacu numele compuse, care conþin, numele asemãnãtoare cu cel de familie. Din-tre acestea amintim, Poiana Ruscãi ºi Poiana Braºov.

41

Numele de familie PRODAN, a fost consemnat în localitãþile Ecica ºiCoºtei (Voivodina). Dupã cum ne menþioneazã Dicþionarul lui Iordan, pa-tronimul provine de la toponimul Prod (Ardeal). Noi nu am gãsit în Românialocalitate cu numele Prod dar sunt multe aºezaãri, cu numele identic cu cel alpatronimului. Astfel existã localitãþi Prodan în judeþele Sibiu, Argeº, Vâlceaºi Vaslui. Dupã cum am mai constatat în cele precedente, când existã maimulte localitãþi în România, cu acelaºi nume, este imposibil sã determinãmprecis localitatea , care stã la originea localã, strãveche, a acestei familii.

Un patronim mai puþin frecvent în Voivodina, este ºi RACHITOVAN,care a fost consemnat în urmãtoarele localitãþii: Deliblata, Vlaicovãþ ºi Vârºeþ(amintim familia regretatului învãþãtor Lazãr Rachitovan originar din Vlai-covãþ). Este cert, numele de familie în cauzã, provine dela numele localitãþiiRachitova. În România existã mai multe localitãþi care poartã acest nume, darnoi, având în vedere ºi tradiþia oralã, am spune, cã Rachitova din Banatulromânesc, care în anul 1900 a fost consemnatã în fostul tract Oraviþa(23), arevoca originea strãveche localã, a purtãtorilor acestui nume. De altfel, am con-semnat o localitate Rachitova ºi în judeþul Hunedoara (Transilvania), lângãoraºul Haþeg.

În localitãþile Doloave ºi Maramorac (Voivodina), a fost notat numele defamilie RÃCêTEAN, care provine dela numele localitãþii Rãcãºdia de undeprovine originea localã srãveche a purtãtorilor acestui nume. AºezareaRãchãºdia aparþine judeþului Caraº-Severin (Banatul românesc).

Numele de familie RÃMIANÞ(U) ºi RÃMNIANÞ (într-o variantã saualta) au fost consemante în urmãtoarele localitãþi din Voivodina: Satu Nou,Uzdin, Bariþe, Seleuº (actualmente dispãrut), Vladimirovaþ, Vârºeþ, Nicolinþºi Mãrghita. Patronimul provine de la numele localitãþii Ramna din judeþulCaraº-Severin (Banatul românesc). Aºezarea a fost atestatã documentar înanul 1363 ca Ramna Superior.

Interesant, numele acesta de familie, în registrele bisericeºti, la început (a.1779), a fost înscris Ramnianþ, dar mai târziu, în registrele din Seleuº, pe carele-am analizat, numele a fost modificat, înscriindu-se Rãmianþ.

Un nume de familie foarte rar în Voivodina notat la Voivodinþ, este RÂM-NICEAN, care ar putea sã provinã de la numele localitãþii Râmna, sat inglobaaºezãrii Petreanu. În România existã mai multe localitãþi, cu numeleasemãnãtor sau chiar identic, cu cel al numelui de familie. Noi amintim local-itãþile Râmniceni din judeþul Vrancea ºi mai multe localitãþi cu numelecompus ca Râmnicu Vâlcea, Râmnicu Sãrat etc. Având în vedere cele

42

menþionate, este greu sã determinãm exact localitatea strãveche care ar sta laoriginea acestei familii.

Numele de familie REMICEAN, nu este frecvent în Voivodina, fiind con-semnat doar în Straja. Nu suntem siguri, dar e posibil sã provinã de la numelelocalitãþii Remetea, cu toate cã Dicþionarul lui Iordan menþioneazã, cã de laacest toponim provine numele de familie Remetean. Dar, ca o ipotezã destulde interesantã, noi am susþine cã Remicean poate fi numele popular a lui Re-metean (ca exemplu numele actual Broºtean este modificat în registre ºi caBroºcianþ). De altfel în România existã mai multe localitãþii cu numele Reme-tea, iar noi amintim Remetea Mare din judeþul Timiº (Banatul românesc), lo-calitate care apare atestatã documentar în anul 1333 ca Remete.

În Voivodina doar în localitatea Straja a fost notat numele de familie RE-TEZAN, care provine de la numele localitãþii Rãtez. Aºezarea Rãtez aparþinejudeþului Gorj, iar numele de familie Retezan evocã originea localã strãvechedin fosta aºezare a purtãtorilor acestui nume.

Patronimele RODEAN ºi ROGEAN, au fost consemnate , în Voivodina,în localitãþile Iancov Most, Ovcea; Zrenianin (familia dr.vet. Valeriu Rodean,originarã din Iancov Most) ºi Ovcea ( a fost notatã forma Rogean).

Este vorba de acelaºi nume de familie Rodean, ºi provine de la numele lo-calitãþii Rod, de unde provine ºi originea strãveche a purtãtorilor acestui numede familie. Localitatera Rod, a fost atestatã documentar în anul 1533 ca Rot,iar mai târziu, cu numele Rod ºi aparþine judeþului Sibiu (Transilvania).

Numele de familie RODNEANÞ, nu este înregistrat în Studiul lui Flora.Noi l-am consemnat din vechile registre bisericeºti din Seleuº (a.1779-1792).Este vorba de un patronim rar ºi dispãrut din Voivodina, care îºi datoreazã nu-mele localitãþii Rodna din judeþul Bistriþa-Nãsãud (Transilvania), din MunþiiRodnei, aproapte de râul Someºu Mare. Numele Rodneanþ, evocã originea lo-calã veche, din fosta aºezare Rodna, a purtãtorilor acestui nume.

Patronimul ROªIAN(U), este notat în Voivodina, în urmãtorele localitãþii:Straja, Voivodinþ ºi Marcovãþ. Provine de la numele uneia dintre cele 13 local-itãþi, pe care noi le-am consemnat ca Roºia. În România existã localitãþi carepoartã numele Roºia în judeþele Bihor, Sibiu, Alba etc. De aceea este greu sãne decidem,care ar fi localitatea, de unde provine originea veche a familiei.

Patronimul RUG a fost consemnat, în Voivodina, doar în localitatea Do-briþa (unde cum am mai spus, înainte au trãit multe familii de români, actual-mente asimilate de sârbi). Purtãtorul acestui nume este pictorul Vladimir Al-exandrov (numele de Alexandrov la primit de la tatãl vitreg, iar numele luiadevãrat este Vasile Rug). Dupã cum afirmã purtãtorul, numele de familie

43

Rug, provine de la numele localitãþii Rugi din regiunea istoricã Basarabia, deunde este de origine familia aceasta.

Un nume rar în Voivodina, este RUDNEAN, fiind consemnat doar în lo-calitatea Iancov Most. Patronimul provine de la numele localitãþii Rudna, deunde provine originea strãveche a acestei familii. Localitatea Rudna, aparþinecomunei Giulvãz din judeþul Timiº (Banatul românesc).

Interesant, patronimul RUIAN a fost consemnat, în Voivodina, doar în lo-calitatea Seleuº, unde existã o singurã familie care poartã acest nume (actual-mente, prin filierea acestei familii, un membru s-a domiciliat la Alibunar. Labaza acestui nume rar de familie, stã numele localitãþii Ruieni din Ardeal, cumse relateazã în Dicþionarul lui Iordan), dar e posibil ca originea strãveche aacestei familii sã fie ºi localitatea Turnu Rueni. Aºezarea Turnu Rueni,aparþine judeþului Caraº-Severin (Banatul românesc). Despre localitateaTurnu Rueni, se spune cã în evul mediu, a fost o fortificaþie importantã, fiindun adevãrat turn de supraveghere a împrejurimii(24).

Numele de familie RUJAN a fost consemnat la Seleuº, Alibunar, Râtiºor,Srediºtea Micã ºi Vladimirovaþ (o familie este originarã din Alibunar). Pa-tronimul provine de la numele localitãþii Ruja, localitate care ne confirmãoriginea îndepãrtatã a acestei familii. Aºezarea Ruja, aparþine judeþului Sibiu(Transilvania).

Patronimul RUSOVAN, a fost notat în urmãtoarele localitãþi din Voivo-dina: Satu Nou, Doloave, Maramorac ºi Deliblata. Numele este caracteristic înlocalitãþile limitrofe oraºului Panciova, ºi provine de la numele localitãþii Ru-sova. Aºezarea Rusova (Veche), aparþine judeþului Caraº-Severin (Banatulromânesc), aproape de oraºul Oraviþa. Considerãm cã numele de familie Ru-sovan, evocã originea veche a strãmoºilor, din fosta lor localitate Rusova.

În prospera localitate Satu Nou, din Voivodina, a fost înregistrat numele defamilie SACOªAN. Provine de la numele localitãþi Sacoºu. În România ex-istã douã localitãþi învecinate: Sacoºu Mare ºi Sacoºu Turcesc, ºi ambeleaparþin judeþului Timiº (Banatul românesc). De altfel, vechea localitate esteatestatã în anul 1369 ca Zeekus, iar în anul 1631 ca Szakos.

Numele Sacoºan evocã originea localã strãveche, din fosta aºezare apurtãtorilor acestui nume.

Numele de familie SÃSCAN, a fost consemnat de noi la Alibunar, actual-mente numele fiind dipãrut. Patronimul acesta nu-l gãsim înregistrat înDicþionarul lui Iordan. Presupunem cã e dispãrut, în România. De altfel, pa-tronimul provine de la numele localitãþii Sasca. Aºezãrile cu numele compuse,Sasca Montanã ºi Românã, aparþin judeþului Caraº-Severin (Banatul

44

românesc). În România existã ºi alte localitãþii, formate cu toponimecompuse, în judeþul Neamþ ºi Suceava (douã). Totuºi, noi optãm pentru ipo-teza care presupune, cã originea localã strãveche a familiei Sãscan, este SascaRomânã, a cãrei veche denumire, a fost doar Sasca.

Patronimul SÂRBOVAN, a fost consemnat doar în trei localitãþi dinVoivodina ºi anume: Torac, Sutiesca ºi Novi Sad (familia inginerului Ion Sâr-bovan, originarã din Torac). Numele acesta de familie nu figureazã, înDicþionarul lui Iordan, presupunem cã este dispãrut în România, ori nu a fostdescoperit de anchetatori.

Este cert cã acest patronim provine de la numele localitãþii Sârbova, din ju-deþul Timiº (Banatul românesc), în apropierea oraºului Buziaº. Patronimul re-spectiv, ne confirmã originea îndepãrtatã a acestei familii, care este Sârbova.

Un nume de familie foarte rar din Voivodina, este SCULEAN, consemnatdoar în localitatea Satu Nou. Dupã pãrerea noastrã, provine de la numele local-itãþii Sculea sau Sculia. Aºezarea, aparþine judeþului Timiº (Banatulromânesc), din apropierea oraºului Deta. Localitatea, apare atestatã documen-tar în anul 1333 ca Zkola, în anul 1723 ca Scuhla, iar mai târziu este semnatã caSkulya. Având în vedere, cele amintite în cele precedente, putem relata cu cer-titudine, cã strãmoºii acestei familii sunt originari din localitatea Sculia dinRomânia.

Patronimul SEBEªAN, a fost consemnat, în Voivodina, doar în localitateaIancov Most. Evident provine dela numele localitãþii Sebeº. În România, în ju-deþele Alba ºi Braºov, existã localitãþi cu nume pereche, de aceea nu putempreciza exact aºezarea de baºtinã, dar cu siguranþã familia provine dintr-unadin localitãþile acestea din Ardeal, având în vedere. cã localitatea Iancov Mosteste colonizatã cu ardeleni. Trebuie amintit cã existã ºi o localitate Sebeº, înVoivodina, în apropierea oraºului Belgrad.

Numele de familie SÃCULEAN, a fost consemnat de noi, ca dispãrut, laSeleuº (Voivodina). În faza incipientã, a înregistrãrilor în registrele vechibisericeºti, a fost, înscris cu grafia slavonã, Saculean, iar mai târziu, când s-afolosit grafia latinã, a fost notat cum am arãtat la început, cu litera ,,ã” în loc de,,a”. Patronimul îºi datoreazã numele localitãþi Sacul din judeþul Caraº-Se-verin (Banatul românesc). Aºezarea Sacul e atestatã în anul 1624 ca Szakul.Numele de familie Sãculean, nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, fiindprobabil dispãrut în România, ori cum mai spuneam, a fost omis de cercetãtor.

Numele de familie SECHEªAN, a fost consemnat în mai multe localitãþidin Voivodina, dupã cum urmeazã: Mãrghita, Alibunar, Vladimirovaþ ºi Zre-nianin, iar patroniuml SECOªAN, a fost notat în Iancov Most, Ecica, Torac,

45

Uzdin, Râtiºor ºi Zrenianin. Despre aceste douã nume de familie, în Dicþiona-rul lui Iordan, e relatat, cã sunt aceliaºi, provenind de la numele localitãþiiSecaº. În România existã mai multe aºezãri denumite Secaº. Astfel, una dintrelocalitãtile cu acest nume, aparþine judeþului Timiº, alta judeþului Arad ºi estecomponentã a comunei Brazii. În judeþul Caraº-Severin existã o localitate de-numitã Secãºeni atestatã în secolul al XIX-lea(25). Dupã unele opinii, la bazanumelui de familie Secoºan stã numele localitãþii Sacoºu, din România(26).

Având în vedere localitãþile cu numele identic, este dificil sã determinãm,de unde provine originea localã strãveche a purtãtorilor acestui nume, cu toatecã noi optãm, pentru Secaºul din judeþul Timiº.

La românii din Voivodina, printre rarele nume de familie se enumerã ºiSEFCHERINAÞ, care a fost consemnat doar în localitatea Satu Nou. Nu-mele este actualemnte dispãrut, ºi evident provine de la numele localitãþiiSefcherin din Voivodina. În aceastã localitate, a primit numele o familie deromâni, fiind format, de vreun funcþionar sârb, cu regulile ce aparþin acesteilimibi.

Patronimul SELEJAN, a fost consemnat în Voivodina doar în localitãþileCoºtei ºi Vârºeþ (amintim familia publicistului Viorel Selejan, originarã dinCoºtei). Acest nume de familie, a fost consemnat ca dispãrut, ºi la Seleuº,purtãtorul lui fiind funcþionarul Nicole Selejan, venit aici ginere în casã, dinaltã parte.

Provenienþa acestui patronim este evidentã, dacã avem în vedere numelelocalitãþilor Sãlãjeni sau Sãlãgeni care aparþin judeþelor Arad, Sãlaj (ambele înTransilvania), Iaºi ºi Suceava (Moldova). Am consemnat un nume vechi aluneia dintre localitãþile Sãlãgeni, care se numea înainte Selejani, atestatã înanul 1 574 ca Zelezsan(27). Din cauza existenþei a mai multor localitãþii cunume identice, este dificil sã determinãm de unde exact provine, origineastrãveche localã, a purtãtorilor acestui nume, dar optãm pentru regiunea is-toricã Ardeal ºi toponimul Sãlaj care existã în zona respectivã.

Numele de familie SELEªAN, a fost consemnat doar în Torac (Voivo-dina). Patronimul provine de la numele localitãþii Sãlaºu (la numele de familieprin transcrierea greºitã a fost substituit ,,ã” cu ,,e”). De altfel, în România amînregistrat trei localitãþii care poartã nume identic: Sãlaºu de Jos ºi Sãlaºu deSus din judeþul Hunedoara (Transilvania) ºi localitatea Sãlaºuri din judeþulMureº, în apropierea oraºului Târgu Mureº.

În Dicþionarul lui Iordan, este relatat cã numele de familie respectiv, pro-vine de la numele toponimului Sãlaº. Publicistul ºi criticul literar Sima Petro-vici din Belgrad (originar din Torac), ne-a sugerat, cã purtãtori acestui nume

46

sunt colonizaþi, în Torac, în perioada habsburgicã, din localitatea Sãcãlaz dinBanatul românesc, ºi cã numele ar putea fi legat de Seleº, nume care ar în-semna în ungureºte szeles = larg sau s’zeles = vântos. Prezentãm încã o intere-santã ipotezã despre provenienþa acsetui nume de familie. Anume, domnulSimion Dãnilã, înt-un studiu din Analele Banatului vol.3 din anul 1983, nespune cã numele Seleºan ar putea sã provinã de la numele localitãþii Seleuº dinRomânia. Noi totuºi, când este vorba despre numele acesta de familie, dupãcum arãtãm mai sus, optãm pentru explicaþia din Dicþionarul lui Iordan.

Unul dintre numele foarte rari în Voivodina este SEMIANÞ, înregistratdoar în localitatea Satu Nou. Este cert cã patronimul în cauzã, provine de la nu-mele localitãþii Sân Mihai (numele precedent al localitãþii Locve). Localitatearomâneascã Sân Mihai, a fost denumitã popular Sâmiai iar locuitorii eisâmienþi. Având în vedere cele menþionate, putem cu certitudine afirma, cãstrãmoºii acestei familii sunt originari din Locve (înainte Sân Mihai). Numelede familie, fiind format pe meleagurile noastre, nu figureazã în Dicþionarul luiIordan ºi nu existã în România.

Numele de familie SERAFOLEAN, este iarãºi un patronim rar în Voivo-dina, consemnat doar în localitatea Râtiºor. Provine de la toponimul Sarafola,astãzi satul Saravale, judeþul Timiº (Banatul românesc), nu departe de oraºulSânnicolaul Mare. Localitatea Saravale este atestatã documentar încã în anul1333 ca Zarafolus, de unde provine originea localã strãveche a purtãtoriloracestui nume, Serafolean.

În Dicþionarul lui Iordan, acest nume de familie, a fost înregistrat cu vari-anta Sarafolean, (provine de la Sarafola), care, dupã pãrerea noastrã, esteacelaºi cu Serafolean sau Sãrafolean, cum eventual era înscris, într-o pe-rioadã, cu grafia latinã, fiind transcris de funcþionarii sârbi cu grafia slavonã, (,,ã” substituit cu ,,e” ca în cazul numelui Serman, care precis a fost, Sãrman).

Numele de familie SOCINIANÞ, a fost înregistrat în Voivodina, doar înlocalitatea Satu Nou. Provine de la numele localitãþii Socieni. În România, amînregistrat douã localitãþi cu numele similar: Socieni în judeþul Caraº-Severin(Banatul românesc) ºi Socieni din judeþul Dolj, aproape de oraºul Filiaº. Estecert cã numele Socinianþ, evocã originea localã strãveche, din fosta aºezare,care dupã pãrerea noastrã, ar putea fi Socieni din Banatul românesc, localitateatestatã documentar în anul 1452 ca Zochel, iar în anul 1717 ca Soschen.

Patronimele STAMOREAN ºi STÃMOREAN sunt identice, fiind con-semnate în localitãþile Torac, Ecica ºi Uzdin. Dupã cum putem observa, nu-mele sunt concentrate în localitãþile, din aceeaºi zonã a Voivodinei.

47

La baza acestui nume de familie, stã numele localitãþii Stamora. Din aºeza-rea Stamora (exista Românã ºi Germanã), judeþul Timiº (Banatul Românesc),provine originea localã strãveche a purtãtorilor numelui de familie Stamoransau Stãmorean.

Un nume foarte rar, înregistrat în Voivodina, în localitatea Marcovãþ, esteSTERIAN. Dupã cum ne relateazã Dicþionarul lui Iordan, numele provine dela numele grecesc Sterianus, dar noi am opta pentru numele unei localitãþi,care ar sta la baza acestui nume. Este vorba de localitatea Sterea, din apopiereaoraºului Videle, judeþul Teleorman.

Numele de familie STOICAN, a fost notat în mai multe localitãþi dinVoivodina ºi anume: Marcovãþ, Srediºtea Micã ºi Mesici (localitãþile sunt con-centrate în zona din Dealurile Vârºeþului). La baza acestui patronim stã nu-mele localitãþii Stoiceni din fostul raion Lãpuº regiunea Maramureº. AºezareaStoiceni, care ar evoca originea strãveche din fosta aºezarea a familiei Stoican,în anul 1589 se numea Sztoika Falva iar din anul 1854 poartã numele actualStoiceni.

Trebuie sã menþionãm cã în România, existã ºi alte localitãþi cu numeleasemãnãtor, numelui de familie Stoican, iar noi amintim localitatea Stoicanidin judeþul Galaþi (România).

Patronimul SURDAN este foarte rar în Voivodina, fiind consemnat doar înlocalitatea Iancov Most. Numele de familie respectiv provine de la numele lo-calitãþii Surda din judeþul Mureº (Transilvania). De altfel, Surda este vecheadenumire a localitãþii cu numele actual Dumitreºti, denumit astfe, în anul1964.

Numele de familie SURDUCEAN(U), a fost notat, în Voivodina, doar înlocalitãþile Seleuº, Uzdin (familia lui Nicolae Surducean originarã din Seleuº)ºi Alibunar (familia lui Ion-Micu Surducean, originarã din Seleuº). Trebuie sãmenþionãm cã purtãtori acestui nume de familie, înainte au trãit doar la Seleuº,ca mai târziu, doi dintre Surduceni, sã se domiciliezi în altã parte. Astfel, înanul 1984, când am întreprins o anchetã pe teren, în Seleuº, am notat opt fa-milii care au purtat acest nume, familiile în bunã parte, fiind poreclite ,,a luiSurduceni” (6), douã poreclite ,,a lui Sanda” ºi una ,,a lui Motolan”.

Patroniuml Surducean îºi datoreazã numele, localitãþii Surduc. În familiaSurducean, existã tradiþia, care se transmite oral, din generaþie în generaþie, ºise spune cã strãmoºii lor, sunt originari din Surduc, din Banatul românesc, înapropierea localitãþii Bocºa. În România existã ºi o localitate cu acelaºi nume,Surduc în judeþul Sãlaj, în apopierea oraºului Zalãu (Transilvania).

48

În localitatea Locve, Maramorac ºi Vârºeþ (Voivodina), a fost consemnatnumele de familie VÃLEAN(U), care provine de la numele localitãþii Valeasau Vãleni (numeroase localitãþi cu numele compuse). Noi semnalãm local-itãþile: Valea, judeþul Dâmboviþa ºi judeþul Mureº ca posibilã localitate deorigine strãveche, a acestei familii.

Patronimele VÃRÃDEAN ºi VÃRÃGEAN, au fost consemnate în local-itþile Marcovãþ, Vârºeþ, Srediºtea Micã ºi Iablanca. Localitãþile acestea dinVoivodina, aparþin aceleiaºi zone, din Dealurile Vârºeþului. Srãmoºii familieirespective, sunt originari din localitatea Vãrãdia, judeþul Caraº-Severin (Ba-natul românesc). Localitatea Vãrãdia, stã la baza acestui patronim, fiind vorbade o veche aºezare, de pe malul Cãraºului, pe a cãrei teritoriu, pe timpul da-cilor, exista cetatea, denumitã Arcidava(28).

Un nume interesant dar rar, din Voivodina, este VÂRªÃÞEAN, care a fostînregistrat doar în localitatea Coºtei. Numele acesta de familie, provine de lanumele oraºului Vârºeþ, îndepãrtat de Coºtei, unde a fost consemnat, doar 12kilometri. Este cert cã strãmoºii acestei familii sunt originari din oraºul ,,desub deal”.

Patronimele VEREªAN sau VEREª, au fost consemnate în urmãtoarelelocalitãþi din Voivodina: Ecica, Uzdin ºi Locve (notat cu forma Vereº). Nu-mele de familie, provin de la numele localitãþii Vereº,sat desfinþat din judeþulBuzãu.

Numele de familie VERMEªAN, a fost consemnat în localitãþile Ecica ºiSutiesca (Voivodina). Este cert cã patronimul, provine de la numele localitãþiiVermeº. Noi vizãm aºezarea cu acest nume, din judeþul Caraº-Severin (Bana-tul românesc), din apopierea oraºului Buziaº. Localitatea este notatã în limbamaghiarã ca Vereshaza, iar cu numele Vermeº, a fost trecutã într-un calendarvechi din anul 1900, ca aºezare care aparþine tractului Bocºa Montanã.

Numele de familie, existent în Voivodina, doar în localitatea Uzdin, esteVOIVODICIAN. Nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, unde existãVoivodean, spunându-se cã provine de la localitatea Voivoda din Ardeal. Pre-supunem cã numele Voivodician, provine de la numele localitãþii Voivodinþ(Voivodina), cu toate cã ne-am aºtepta la forma Voivodinþ = Voivodincean (caNicolinþ = Nicolincean). Este posibil ca, prin transcrierea acestui nume, în reg-istre, sã fi dispãrut sunetul ,,n”. Interesant, în România, am înregistra maimulte localitãþi care au la bazã tema Voivod. Amintim localitatea Voievoda dinjudeþul Teleorman, Voivodeni din judeþele Sãlaj, Braºov ºi Mureº, apoiVoivozi din judeþul Mureº.

49

Patronimul VRÃNEANÞ, a fost consemnat în Voivodina, în urmãtoarelelocalitãþi: Râtiºor, Coºtei ºi Seleuº (numele este azi, dispãrut). Provine de lanumele localitãþii Vrani, de unde provine ºi originea localã, strãvecehe apurtãtorilor acestui nume de familie. Localitatea Vrani, aparþine judeþuluiCaraº-Severin (Banatul românesc), din apropierea oraºului Oraviþa. De altfel,localitatea Vrani, apare atestatã în izvoarele scrise, ca sat medieval din seco-lele XIV ºi XV(30).

Un nume frecvent în Voivodina, este ªÃMANÞ(U), fiind înregistrat înurmãtoarele localitãþii: Ecica, Uzdin, Seleuº, Alibunar, Bariþe, Nicolinþ, JamuMic, Vârºeþ ºi Zrenianin. La baza acestui nume de familie, stã numele local-itãþii ªama, vechea denumire a actualei localitãþi Jamu Mare, din judeþul Timiº(Banatul românesc). Numele ªãmanþ evocã originea localã strãvecehe, apurtãtorilor acestui nume, din fosta aºezare, ªama sau Jamu Mare. Aceasta neconfirmã faptul cã, aºezarea respectivã, apare atestatã documentar în anul1377 ca Sama, iar din anul 1851 ca Nagz Zsam. De altfel, numele de familieªãmanþ, nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, fiind dispãrut în România sau afost omis de anchetatori.

Despre numele de familie ªEPEÞAN ºi ªIPEÞEAN, am putea spune cãeste vorba de acelaºi patronim, înregistrat cu formã diferitã. Astfel, ca ªepeþana fost înregistra în Mãrghita (patronimul, actualmente dispãrut) iar ªipoþean afost consemnat la Uzdin (Voivodina). Provine de la numele localitãþii ªipet deunde provine originea localã strãveche a purtãtorilor acestui nume. Locali-tatea ªipet aparþine judeþului Timiº (Banatul românesc), în apropiereaoraºului Deta. Aºezarea ªipet, a fost atestatã documentar în anul 1462 ca Ze-bet, în anul 1717 Schipeth, iar din anul 1851 este consemnatã ca ªipet.

Patronimele ªOJDEAN, ªORGEAN, ªORDEAN, ªOªGEAN ºiªOªDEAN sunt variantele aceluiaºi nume de familie, notate în mai multe lo-calitãþi din Voivodina: Locve, Sutiesca, Rusco Selo, Alibunar ( într-o anchetãrealizatã în anul 1992 am înregistrat 5 familii cu formele, ªoºgean ºi ªorgean),Vladimirovaþ, Deliblata, Srediºtea Micã, Seleuº (înregistrat de noi cu formaªorgean- actualmente dispãrut). Este cert cã patronimul provine de la numelelocalitãþii ªoºdea din judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc), aproape deBocºa. Neîndoielnic, strãbuni acestei familii, sunt originari din ªoºdea. Dealtfel, patronimul nu este înregistrat în Dicþionarul lui Iordan, ºi cummenþionam în cazurile precedente, ori este dipãrut în România sau nu a fost de-scoperit de cercetãtori.

Un nume rar consemnat în Voivodina, numai în localitatea Torac, esteªUªTREAN, care provine dela numele localitãþii ªuºtra, de unde provine ºi

50

originea localã strãveche a familiei ªuºtrean. Aºezarea ªuºtra aparþine judeþu-lui Timiº (Banatul românesc).

Patronimele TICVÃNEANÞ ºi TICVENEANÞ, sunt consemnate în lo-calitãþile Bariþe ºi Nicolinþ (Voivodina). Este cert cã sunt formele aceluiaºinume, provenind de la numele localitãþii Ticvanu Mare din judeþul Caraº-Se-verin (Banatul românesc). Dacã numele Ticveneanþ, este înscris corect ºi nueronat cum credem noi, atunci ar fi posibil, ca forma aceasta a numelui, sãprovinã de la numele localitãþii Ticveni, aºezare care aparþine judeþului Argeº(regiunea istoricã, Þara Româneascã).

TISAN este un nume de familie rar în Voivodina, consemnat doar în locali-tatea Coºtei. Patronimul provine de la numele toponimului Tisa. În România,existã mai multe localitãþi vechi cu denumirea Tisa. Astfel, în lipsa de docu-mente, referitoare la acest patronim, este foarte greu, aproape imposibil, sã de-terminãm originea îndepãrtatã al purtãtorilor acestui nume. De aceea,prezentãm judeþele în care am înregistrat localitãþi denumite Tisa, ºi anume:judeþul Arad, Bacãu, Hunedoara, Maramureº ºi Prahova. Amintim ºi râul cuacelaºi nume, Tisa,

Patronimul TISMÃNAR ºi TISMENAR, sunt notate la Straja ºi SrediºteaMicã (Voivodina) ºi provin de la numele localitãþii Tismana, de unde provineoriginea localã, strãveche, a acestor familii. Aºezarea Tismana aparþine ju-deþului Gorj, pe malul stâng al râului Tismana.

Numele de familie TOPLICEAN, este specific pentru localitatea Alibu-nar, care este unica în Voivodina, unde a fost consemnat. La Alibunar, în anul1896, au fosat notate douã familii care au purtat acest nume, iar în anul 1992sunt înregistrate trei familii.

La baza acestui patronim, stã numele localitãþii Topliþa din judeþul Hune-doara sau Maramureº. Interesant, în România existã ºi o localitate, Topliceni(judeþul Buzãu), numele aºezãri fiind identic cu al patronimului.

Numele de familie ÞEROVAN, a fost consemnat de noi din Monografiacomunei Alibunar de Teodor Petriºor, din anul 1896. Acest nume specific pen-tru Alibunar (Voivodina), mai târziu a dispãrut, rãmânând doar o familie pore-clitã ,,a lui Þârovanu”. Patronimul provine de la numele localitãþii Þerova, deunde provine originea strãveche localã a acestei familii. Localitatea Þerova,aparþine judeþului Caraº-Severin (Banatul românesc). Patronimul Þerovan nufigureazã în Dicþionarul lui Iordan, ºi este posibil, sã fie unul dintre celedispãrute ºi în România.

În localitãþile din Voivodina: Râtiºor, Vladimirovaþ, Vlaicovãþ ºi Vârºeþ afost consemnat numele de familie ULMAN, care am putea spune cã e carac-

51

teristic pentru localitatea Râtiºor. La baza acestui patronim, stã numele local-itãþii Ulma. Aºa cum am menþionat ºi în alte cazuri, este greu sã determinãm cuprecizie, vechea localitate de obârºie, a strãmoºilor familiei Ulman, fiindcãexistã mai multe localitãþi cu numele similare. Noi amintim din România, lo-calitatea Ulma din judeþul Suceava (Moldova), Ulmu din judeþele Brãila ºiCluj ºi Ulmeni din judeþele Buzãu ºi Cluj. Localitate denumitã Uljma ( deromâni, Ulmu) existã ºi în Voivodina, aproape de Vârºeþ. În Ulmu au trãit îna-inte mai multe familii de români, iar actualmente sunt puþini vorbitori ai limbiiromâne.

În localitatea Satu Nou (Voivodina), a fost înregistrat patronimul ZA-GAICEAN, care indicã, originea strãveche localã a purtãtorilor lui, ea fiindlocalitatea Zagaica, aºezare, care evident, stã la baza acestui nume de familie.De altfel, localitatea amintitã, aparþine comunei Biserica Albã (Voivodina).Numele de familie Zagaicean este format în aceastã zonã, ºi nu figureazã înDicþionarul lui Iordan, fiind inexistent în România.

Numele de familie ZEMAN a fost consemnat, în Voivodina, la Nicolinþ,iar noi l-am notat ºi la Alibunar, ca dispãrut (în anul 1896 au fost înregistrate cugrafia Zeeman, patru familii). De altfel cu pronunþarea popularã numele estecunoscut ca Zãman, ºi provine de la numele localitãþii Zam, de unde sunt deorigine localã strãveche, strãmoºii acestei familii. Aºezarea Zam, aparþine ju-deþului Hunedoara (Transilvania), pe malul drept al Mureºului.

Este posibil ca numele de familie ZORELENÞAN, sã fie dispãrut înVoivodina. Noi l-am înregistrat cã a existat în localitatea Locve(31). Acest pa-tronim, provine de la numele localitãþii Zorlenþ (Zorlenþu Mare) din judeþulCaraº-Severin (Banatul românesc), nu departe de oraºul Caransebeº. Aºadar,strãbunii acestei familii, sunt de origine localã strãveche din localitatea Zor-lenþ, care este atestat încã în anul 1499 ca Zorilencz(32).

În cele ce urmeazã, ne-am propus sã prezentãm douã nume de familie no-tate în Voivodina, care de asemenea, sunt formate cu sufixe, numite toponi-mice, sunete care ne determinã originea localã, a purtãtorilor acestor nume.Pânã în momentul de faþã, nu am reuºit sã descoperim localitatea care stã labaza acestor patronime, de aceea ne-am servit de Dicþionarul lui Iordan, carestudiazã, numele de familie româneºti din România. Aici, printre altele se re-lateazã cã patronimul RADIAN , notat la Iabuca (Voivodina), de lângã Pan-ciova, provine dela toponimul Radieni. Numele de familie VÃIANÞ, con-semnat în localitãþile Torac ºi Ecica, dupã cum ne menþioneazã Iordan, pro-vine de la toponimul Vãi (Ardeal) sau Vãieni. De altfel, toponimele care, dupã

52

cum vedem, ar putea sta la baza patronimelor, amintite mai înainte , se gãsescpe teritoriul României.

În continuare enumerãm ºi alte nume de familie, consemnate în localitãþiledin Voivodina, care sunt formate cu sufixe toponimice, care ca ºi în cazurileprecedente, ar putea sã determine originea localã a purtãtorilor lor, dar, în fazaaceasta a cercetãrilor noastre, nu am descoperit localitãþile respective. Am no-tat urmãtorele nume de familie din Voiovidna: BOLOCAN (consemnat laLocve- la Iordan = nume de bou greoi, dar existã ºi toponim Bolocan),BUDULEAN (consemnat la Satu Nou - la Iordan = budulan sau este conformcu toponimul Budulan), GLOGOVAN ( notat ca dispãrut la Seleuº- la Ior-dan= se spune cã ar putea sã provinã de la toponimul Glogova), GURAN (no-tat la Locve-la Iordan = de la ,,gurã” sau toponimul Gura), JEBERAN (con-semnat la Râtiºor ºi Grebenaþ - ar putea sã provinã de la Jabãr, localitate dinRomânia - nu este notat în Dicþionarul lui Iordan), MOCIAN (notat laMãrghita - la Iordan se spune cã provine de la numele toponimic Mociu ),SENTIAN(U) (notat ca dispãrut la Vladimirovaþ - la Iordan existã numeleSentea care ar proveni din germanã - Senta, dar ºi de la localitatea Senta, lo-calitate existentã în Voivodina).

NOTE

1. Pentru a determina domiciliul familiilor româneºti din Voivodina, pe lângãÂunele cercetãri personale, ne-am servit, în majoritatea cazurilor, de studiulonomastic al prof.dr. Radu Flora ,,Numele de familii ale românilor din Banat(Voivodina)” - comunicare excpusã la a III-lea sesiune ºtiinþificã de la Vârºeþ,Actele sesiunii, editura ,,Libertatea” Panciova, a. 1 976.În continuare la note nu mai repetãm sursa aceasta, ea referindu-se la întreagaparte a acestei lucrãri.

2. Datele despre loalitãþile din România, unde la note, nu se menþioneazã altãsursã, sunt preluate din ,,Indicatorul localitãþilor din România” de Ion Iordanºi alþii, editat la Bucureºti, anul 1974. Cum am amintrit mai sus, nici în acestecazuri, nu vom mai repeta la note sursa, care se referã la întreaga parte a acesteilucrãri.

53

3. Iorgu Iordan, Dicþionar al numelor de familie româneºti, Editura ªtiinþificã ºiEnciclopedicã, Bucureºti, anul 1983. În lucrare notãm cu Dicþionarul lui Ior-dan ºi nu mai amintim datele complete, date aici despre sursã, referindu-se laîntreaga parte.

4. Vasile Muntean, Contribuþii la istoria Banatului, editura Mitropolia Banatului,Timiºoara, a1990.

5. Determinarea localitãþilor din România a fost efectuatã de pe Harta rutierã ºiindexul localitãþilor din România, editura AMCOPRESS, Bucureºti, a. 1997.

5a. J.J. Ehler, Banatul de la origine pânã acum - 1774, editura ,,Facla”Timiºoara, a . 1982.

6. Idem, vezi note nr.5a, pag.134, în anul 1774 Bolia.7. Nicolae Penþa, Monografia comunei Roman-Petre 1808-1908, Oraviþa

a. 1911, reeditatã în anul 2001, de Arhiva istoricã din Panciova, traducere înlimba sârbã de prof. Mircea Mãran.

8. Harta apãrutã în manualul ºcolar Istoria românilor, editura Didacticãºi Pedagogicã, Bucureºti a. 1993, pag. 240 ºi 360.

9. Calendarul pe anul 1900, editat la Timiºoara, România.10. Simion Dãnilã, Miºcãri de populaþie în Banat ogliditte în onomastica unei

comune - Belinþ judeþul Timiº, studiu, Analele Banatului vol. II Editura MuzeulBanatului, a. 1 983.

11. Mirijana Maluckov, Rumuni u Banatu (Români din Banat) EdituraVojvoðanski muzej, Novi Sad, apare în anul 1 985.

12. Theodor Petriºor, Monografia comunei Alibunariu, editura autorului,Caransebeº 1 896.

13. idem, ca la nr.8.14. Grupul de autori, Satu Nou, monografia localitãþii, Editura Conferenþa localã

a U.S.P.M. Satu Nou, a.1979, p.34.15. Florin Ursulescu, Iancov Most – Iancaid trecut ºi prezent, monografie,

editura Comunitatea localã Iancov Most a .1 997.16. Despre tradiþia oralã, care sa pãstrat, în familia Jurjovan din Deliblata, referitor

la originea localã strãveche, ne-au comunicat, profesorul - pensionar AurelJurjovan, originar din Deliblata, domiciliat la Alibunar ºi muzicologul Tran-dafir Jurjovan, pensionar din Deliblata

17. Idem, ca a note nr.9.18. Simion Logojan, Dacica sau Comentarii de Bella Dacica,

Editura de Vest, Timiºoara, anul 1996.19. Panta Bagiu ºi Pavel Gãtãianþu, Locve, ieri ºi astãzi, monografie,

Editura ,,Libertatea”, Panciova, a.1989.20. Idem, ca la note nr.5-a.21. Idem, ca la note nr. 10.22. Vasile Ioniþã, Nume de locuri din Banat, Editura ,,Facla” Timiºoara,

anul 1 982.

54

23. Idem, vezi note nr. 9.24. Idem, vezi note nr.18.25. Idem, vezi note nr. 22.26. Idem, vezi note nr. 10.27. Idem, vezi note nr. 2.28. Idem, vezi note nr. 18.29. Idem, vezi note nr. 9.30. Idem, vezi note nr. 8.31. Idem, vezi note nr. 19.32. Idem, vezi note nr. 2.

55

56

CAPITOLUL II.

NUME DE FAMILIE IDENTICESAU ASEMÃNÃTOARECU NUME DE LOCALITÃÞI

În partea aceasta a prezentei lucrãri, am inclus nume de familie a românilordin Voivodina care, în marea majoritate a cazurilor, nu sunt formate cusufixe, ce determinã originea localã, dar sunt identice sau aemãnãtoare cu

nume de localitãþi.Ne-am propus sã prezentãm 302 de patronime care le considerãm cã sunt în

relaþii cu numele de locuri caracterizându-se prin modul de formare: 1. Provinde la acelaºi nume de persoanã, 2. Provin de la acelaºi supranume, 3. Provin dela alþi termeni comuni ( florã, faunã, meserii etc.), 4. Nume de familii prove-nite de la nume de locuri, formate fãrã sufixe ce ne aratã originea localã (ca-zurile sunt puþine, fiind formate prin încãlcarea regulelor ºi specificului limbiiromâne, exemplu elocvent prezentãm, mai jos, la numele Cazan).

Nu vom cerceta în mod aparte, modurile de formare a patronimelor care neintereseazã, fiindcã astfel de studii onomastice sunt deja realizate în România.Totuºi, pentru cititorii mai puþin iniþiaþi în materie, prezentãm date succinte re-feritoare la provenienþa numelor de familie, preluate din Dicþionarul lui Ior-dan(1), sau folosindu-ne de tradiþia oralã.

Ne-am bucura dacã ºi partea aceasta va fi interesantã, având în vedere fap-tul cã, pentru prima datã la noi, am prezentat un numãr mare de nume de fami-lie româneºti din Voivodina, care sunt în relaþii interesante cu numele de lo-curi, având nume identic sau asemãnãtor. De altfel, partea mare a localitãþilorprezentate în aceastã lucrare sunt amplasate în cadrul geografic al României,în toate regiunile istorice: Transilvania (Ardeal), Banat, Þara Româneascã(Oltenia ºi Muntenia), Moldova ºi Dobrogea.

Primul nume de familie pe care-l analizãm în aceastã parte lucrãri esteALBU. A fost consemnat în mai multe localitãþi din Voivodina ºi anume: Ali-bunar ( actualmente numele este dispãrut), Torac, Sutiesca, Bariþe, Mãrghita,Coºtei, Maramorac, Deliblata, Grebenaþ, Vladimirovaþ, Vlaicovãþ ºiVârºeþ(2). În localitatea Seleuº, o ramurã a familiei Gãtãianþu este poreclitã ,,alui Albu”.

Se menþioneazã cã provine de la ,,alb”- culoare. Numeroase localitãþi dinRomânia au numele asemãnãtor cu al patronimului în cauzã. Noi amintim

59

aºezãrile Alba din judeþul Tulcea (Dobrogea), Alba Iulia, Albeni, Albeºti,Albuleºti etc.

Numele de familie ANDREI, a fost consemnat în urmãtoarele localitãþidin Voivodina: Torac, Marcovãþ, Râtiºor, Alibunar, Jamul Mic ºi Vârºeþ. Esteevident cã provine de la nume de persoanã, dar în România, existã în judeþulGorj, localitatea Andreeºti, care dupã cum vedem, are nume asemãnãtor cu alpatronimului ce ne intereseazã. Probabil cã numele acestei localitãþi provinede la numele Andrei care este identic cu numele de familie amintit mai sus.

Numele de familie ARCAN, este foarte rar în Voivodina, fiind înregistratdoar în localitatea Straja. Patronimul provine de la ,,arcan” = laþ pentruprinderea animalelor. Acest nume de familie rar, în pãrþile noastre, este identiccu numele localitãþi Arcani din judeþul Gorj.

Patronimul AVRAM(ESCU), a fost consemnat în Voivodina înurmãtoarele localitãþi: Bariþe, Iancov Most, Torac, Locve, Râtiºor, Coºtei, Ni-colinþ, Vârºeþ (în cele opt localitãþi numele a fost notat cu forma Avram, iar încele ce urmeazã cu forma Avramescu), Vladimirovaþ, Vlaicovãþ, Panciova(amintim familia regretatului scriitor Mihai Avramescu) ºi Vârºeþ (amintimfamilia ziaristului Remus Avramescu).

Ca ºi numele precedent, ºi acest patronim provine de la nume de persoanãfiind vorba de un nume biblic. Cu nume asemãnãtor existã ºi o localitate înRomânia, în judeþul Harghita care se numeºte Avrameºti. Existã ºi alte local-itãþi cu numele asemãnãtoare cu al patronimului iar noi amintim localitateaAvram Iancu din judeþul Alba (Transilvania).

În mai multe localitãþi din Voivodina, a fost consemnat patronimul BABA,ºi anume: Satu Nou, Coºtei, Alibunar, Nicolinþ ºi Seleuº. Am putea spune cã înprimele patru localitãþi amintite de noi, numele de familie respectiv este spo-radic. La Seleuº, patronimul este cel mai frecvent din localitate. Într-o anchetãrealizatã pe teren, în acest sat, în anul 1984, am înregistrat 36 de familii care aupurtat numele Baba, cu urmãtoarele porecle: Babici, Bacia, Barbiº, Bãboni,Boaica, Budzatu, Clacinã, Ciuciu, Dacia, Didiº, Dudã, Gheorghebaba, Giugi-anu, Grãvilã, Gruioni, Floroni, Jâvababa, Jâvuleºci, Ionbaba, Sãcu ºi ªiaºimã.Cea mai cunoscutã explicaþie, referitoare la provenienþa acestui nume, estecea care ne spune cã ar proveni de la ,,babã”= femeie bãtrânã sau ,,babo” =tatã, din alte limbi. Analizând numele localitãþilor existente în România, amconstatat cã existã mai multe aºezãri cu numele identic cu patronimul respec-tiv, iar noi amintim urmãtoarele: Baba din judeþul Salaj (Transilvania), înveci-natã cu localitatea Drãghia, aproape de râul Poiana, Baba, sat din comuna Ho-rea, judeþul Alba (Trasilvania) ºi Baba din judeþul Maramureº (Transilvania).

60

În continuare amintim o localitate cu numele asemãnãtor, fiind vorba deBãbeni din Ardeal, din regiunea Clujului. Localitatea aceasta, a fost atestatãdocumentar în anul 1377 ca Baba, în anul 1727 ca Babe ºi abia în anul 1850Bebeny ( de la care provine ºi numele actual Babeni)(3).

Este evident cã multe nume de localitãþi din România, sunt identice cu pa-tronimul Baba. Ar fi interesant dacã am putea dovedi cã originea localãstrãveche ar fi în una din aceste aºezãri care aparþin Ardealului, poate Babenicare înainte se numea Baba. Dar nu avem probe suficiente care ar susþine astfelde ipotezã, chiar nici în tradiþia oralã. Totuºi, având în vedere numãrul mare defamilii concentrate, în localitatea Seleuº, credem cã nu ar fi imposibil caaceastã familie sã fi primit numele în timpurile strãvechi, dupã fosta aºezare.Ni se pare mai logic, de cât sã provinã de la ,,babã”, dar în lipsa de documente,pãrerea noastrã rãmâne în sfera ipotezelor.

Un nume de familie interesant ºi rar a românilor din Voivodina, este BAIA,consemnat doar în localitãþile Torac ºi Marcovãþ. Dupã Dicþionarul lui Iordan,patronimul provine de la ,,baie” = minã(4). Este interesant cã în România, ex-istã mai multe localitãþi cu numele asemãnãtor. Astfel, am consemnat locali-tatea denumitã Baia din judeþul Suceava (Moldova), în apropierea ora-ºuluiFãlticeni, atestatã documentar în anul 1467 ca cetate în Moldova. Am consem-nat ºi alte nume de localitãþi, care în componenþa lor au numele Baia cum sunt:Baia de Aramã din judeþul Mehedinþi, Baia de Fier din judeþul Gorj.

Numele de familie BAICA, este ca ºi cel precedent, foarte rar în Voivodinaconsemnat doar în localitatea Marcovãþ ºi Vârºeþ (familia este originarã dinMarcovãþ). Patronimul Baica nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, dar existãnumele de familie Baican, despre care se spune cã provine de la toponimulBaica din Ardeal. Noi am notat localitatea Baica din judeþul Salaj, în aprop-ierea oraºului Zalãu. O localitate Baica a fost consemnatã pe o hartã veche dinsecolul al XVIII-lea, ºi aparþinea regiunii Criºana, care în perioada respectivãa fost inclusã în Imperiul habsburgic(5).

Patronimul BALOª, a fost înregistrat în urmãtoarele localitãþi din Vo-ivodina: Torac, Iancov Most, Ecica, Clec ºi Zrenianin. Dintre localitãþile dinVoivodina, acest nume de familie, este mai frecvent la Torac ( o familie estedomiciliatã ºi în Belgrad). În Dicþionarul lui Iordan se menþioneazã cã ar pro-veni de la nume de persoanã Balº ( dupã Haºdeu)(6) dar ºi de la ,,baloº” = albi-cios. Este interesant sã amintim cã în România existã toponime cu numeleasemãnãtor. Astfel, într-un vechi calendar apãrut în anul 1900, se spune,,Baloº este filie la Jupâneºti din tractul Fãget (Banatul românesc)”(7). Amin-

61

tim ºi o localitate cu numele asemãnãtor, care se numeºte Baloºeºti, din Bana-tul românesc.

În localitatea Torac (Voivodina) a fost consemnat numele de familieBANDU. Dupã Dicþionarul lui Iordan provine de la toponimul Band, locali-tate care aparþine judeþului Mureº (Transilvania). Dupã cum vedem la numelelocalitãþii respective e adãugat ,,u” (ca la Gãtãianþu) ºi fiindcã numele suntidentice l-am inclus în aceastã parte a lucrãri.

Un nume rar din Voivodina este ºi BASARAB(A), fiind înregistrat doar îndouã localitãþi: Grebenaþ ºi Iablanca (în aceastã localitate a fost consemnat cadispãrut ºi numele Basarabescu). Este un nume vechi românesc, dar existã ºimai multe localitãþi în România, cu aceastã denumire. Noi amintim localitãþileBasarab din judeþul Constanþa (Dobrogea), Basarabi din judeþul Dolj ºi Ba-sarabi din judeþul Suceava (Moldova), aproape de oraºul Fãlticeni.

Suntem convinºi cã va fi interesantã prezentarea succintã, referitoare la nu-mele Basarab, preluatã din Dicþionarul lui Haºdeu(8), unde stã scris: ,,În seco-lul al XV-lea, dintr Basarabi ( autorul se referã la familia de atunci care purtaacest nume n.n.), se numeau mari bani ai Craiovei, cãci numai Basarabiiaveau dreptul eriditar la bãnie...Presupune numele Basarab ca o demnitatesau rang...nu era o familie ci o colectivitate de familii, un fel de castã, care-ºiavea cuibul în Oltenia ºi Þara Haþegului” (în Transilvania n.n.) Tot dupãHaºdeu, Oltenia ºi Þara Româneascã, deja în secolul al XIII-lea, erau numiteÞara Basarabilor, iar numele lor provine de la Ban, titlu de breaslã, ºi Saraba,numele castelor nobile la daci (dupã unificare la Ba(n)saraba sa pierdut ,,n“).

Numai o familie de români din Voivodina, poartã numele BÃDESCU,consemnat doar în Novi Sad (este vorba de numele matrimonial al prof.dr. Ma-rina Puia-Bãdescu, al cãrei soþ este originar din România). Dupã Dicþionarullui Iordan, ar fi posibil sã provinã de la numele ,,Badea” sau ,,bade”. Noi amin-tim cã în România existã câteva localitãþi cu numele asemãnãtor cu al patroni-mului cum sunt: Bãdeuþ din judeþul Suceava apoi Bãdeana, Bãdineºti,Bãdicea, Bãdiceni, Bãdeni etc.

De altfel patronimul Bãdescu, nu existã în fondul vechi al numelor de fami-lie din Voivodina, fiindcã purtãtorul acestui nume a fost recent domiciliat dinRomãnia, la Novi Sad.

Patronimul BÃIAªU, a fost înregistrat în Voivodina, doar în trei localitãþilimitrofe ºi anume: Straja, Grebenaþ ºi Voivodinþ. Se spune cã ar proveni de la,,bãieº” = miner, ca ºi numele cu varianta Bãieºu.

62

În România existã mai multe localitãþi cu numele identic cu al patronimu-lui respectiv. Astfel, amintim aºezarea denumitã Bãiaºu din judeþul Vâlcea,unde se gãseºte ºi o localitate Bãiaºa, învecinatã cu aºezarea Bereºti.

BÃLAN, este un nume de familie frecvent în Voivodina, notat în mai multelocalitãþi: Locve, Straja, Iancov Most, Ecica, Coºtei (amintim familia cu-noscutului nostru, omului de afaceri, Ion Bãlan domiciliatã în Belgrad), Suti-esca, Uzdin, Râtiºor, Seleuº, Alibunar, Vladimirovaþ, Deliblata, Cuvin,Srediºtea Micã, Mesici, Iablanca (amintim familia scriitorului Ion Bãlan, caremai tãrziu s-a transmutat în Panciova), Oreºaþ, Biserica Albã ºi Panciova. Nu-mele ar proveni de la ..bãlan” dar dupã Dicþionarul lui Iordan îi corespunde ºitoponimul Bãlan.

În România existã localitate denumitã Bãlan care aparþine judeþuluiHarghita (Transilvania), atestatã documentar în anul 1399 cu numele de Bal-anhazo. În Romãnia mai existã ºi alte localitãþi cu numele asemãnãtor cu al pa-tronimului, iar noi amintim urmãtoarele: Bãlenii Români din judeþul Dâmbo-viþa ºi Bãlenii din judeþul Galaþi.

Numele de familie BÃLÃGEAN, a fost înregistrat în Voivodina, doar înlocalitatea Coºtei.Patronimul respectiv, este identic cu numele localitãþiiBãlãceanu din judeþul Buzãu, îndepãrtat circa 10 kilometri de oraºul RâmnicuSãrat.

În Dicþionarul lui Iordan figureazã numele de familie Bãlãcean (cu ,,ã” , fi-ind înlocuit ,,c” cu ,,g” la Bãlãgean), despre care se spune cã provine de la to-ponimul Balaci sau Balaciu localitãþi care aparþin judeþului Teleorman respec-tiv Ialomiþa. În România existã localitãþi cu numele asemãnãtor cu al numeluide familie în cauzã, iar noi amintim toponimul Bãlãceºti.

Numele de familie BÃRBULESCU, a fost consemnat în Voivodina doarîn localitatea Biserica Albã, ºi provine de la numele de persoanã Barbu, dar in-teresant în România, existã o localitate cu numele Bãrbulescu care este identicpatronimul.

Un patronim rar în Voivodina este BECLEAN, notat doar în localitateaGrebenaþ. Se menþioneazã cã ar proveni de la numele unguresc Bethlem dar ºicã iar corespunde numele toponimic Beclean. Dupã cum vedem numele defamilie este identic cu numele localitãþii Beclean din judeþul Bistriþa-Nãsãud(Transilvania) sau cu Beclean din judeþul Braºov (Transilvania).

Familiile din Voivodina, purtãtoare a numelui BERCEA, au fost consem-nate în Coºtei, Vladimirovaþ ºi Vârºeþ. La baza acestui nume ar putea sta nu-mele slav Berca dar îi corespunde ºi toponimul Bercea. De altfel, localitateaBercea aparþine judeþului Salaj (Transilvania) din apropierea oraºului Zalãu.

63

În România am notat ºi o localitate cu numele asemãnãtor cu al patronimului,care se numeºte Berceni din judeþul Prahova, în apropierea oraºului Piteºti.

Numele de familie BESU, este cel mai frecvent în Iancov Most dar a fostconsemnat ºi în alte localitãþi din Voivodina, dupã cum urmeazã: Torac, Suti-esca, Glogoni ºi Satu Nou (amintim familia prof. Petru Besu originar din Ian-cov Most).

Despre familiile Besu din Iancov Most se spune cã au venit din Beºenovadin Ardeal, din Valea Mureºului(9). Dar, interesant numele cu forma Besu nufigureazã în Dicþionarul lui Iordan, menþionându-se numele de familie Besea,care ar proveni de la un nume bulgãresc Besju sau grecesc Besi(s). Seaminteºte ºi toponimul Beºa din Ardeal , pe care ungurii îl numesc Bese, numecare este asemãnãtor cu ce la patronimului Besu, de la noi.

Un nume dispãrut din Voivodina este BEªLIA, consemnat la Uzdin ( înanul l970 noi am notat acest nume ºi în localitatea Ilangea, purtãtorul lui fiindceasornicarul Beºlia, originar din Uzdin, care a fost ginere în casã la o familiesârbeascã). În Dicþionarul lui Iordan, existã acest nume cu varianta Beºliu,menþionându-se cã provine de la ,,beºliu”, cavalerist în armata turcã. Intere-sant, acest nume, la românii din pãrþile noastre a dispãrut, cum am arãtat maiînainte, dar se pãstreazã ca supranume, pe care acum îl poartã juristul ºi omulde afaceri Ion Gheorghe- Beºlia, domiciliat la Alibunar, fiind originar din Se-leuº, unde în urmã cu mai bine de 30 de ani ºi-a primit supranumele, graþie cea-sornicarului din Ilangea.

În România existã localitate cu numele identic cu al patronimului. Estevorba de aºezarea Beºli din judeþul Buzãu, învecinatã cu localitãþile VintilãVodã ºi Satu Vechi, din apropierea oraºului Râmnicu Sãrat.

Numele de familie BICA, a fost înregistrat, în Voivodina, ca dispãrut, în lo-calitatea Ecica. Ar putea sã provinã de la ,,bic” = taur. Dar, în România existã ºilocalitate cu denumirea echivalentã, fiind vorba de Bica din judeþul Cluj(Transilvania), din apropierea oraºului Huedin.

Numele de familie BIRCEA, a fost consemnat în urmãtoarele localitãþi dinVoivodina: Vladimirovaþ, Sutiesca, Grebenaþ ºi Seleuº (purtãtorul acestuinume a fost ginere în casã, fiind originar din Vladimirovaþ). În România existãdouã localitãþi cu numele similar, nume asemãnãtoare cu patronimului respec-tiv, ºi anume Bircii, una aparþinând judeþului Gorj, iar cealaltã judeþului Olt.

Familiile care poartã numele BLAJ, au fosat consemnate în mai multe lo-calitãþi: Satu Nou, Torac, Maramorac, Grebenaþ ºi Jamu Mic. La origineaacestui patronim ar puteAsta, numele slav Blaj, dar interesant în România, ex-istã mai multe localitãþi cu nume identic cu numele de familie care ne interer-

64

seazã. Amintim aºezarea Blaj din judeþul Alba (Transilvania), Blaj, localitedin judeþul Olt (Oltenia), Blaja din judeþul Satu Mare ºi Blaju din judeþulArgeº. Prezentãm un nume de localitate care este asemãnãtor cu al patronimu-lui ºi aceea Blajova din Banatul românesc.

Numele de familie BOBESCU, a fost consemnat la Vladimirovaþ, iar cadispãrut la Alibunar ( a existat în anul 1896, dar mai târziu a dispãrut) ºi Seleuº( a fost înregistrat din registrele bisericeºti în perioada dintre l779 - 1792 iarmai târziu a existat doar ca poreclã ,,a lui Bobãscu”, purtãtorii ei fiind o ramurãa familiei Marcovicean). Ar putea sã provinã de la ,,bob” sau un nume de per-soanã, dar în România, existã ºi localitãþi cu numele asemãnãtor, iar noi amin-tim Bobesca ºi aºezarea Bobeºti din judeþul Iaºi, învecinatã cu localitatea Gi-ureºti.

BOGDA(N), a fost consemnat în Voivodina, doar în localitãþile: Satu Nou,Vlaicovãþ, Alibunar (Bogdan, astãzi nume dispãrut) ºi Vârºeþ (într-o perioadãîn acest oraº a fost domiciliatã familia Bogdan din Alibunar). Interesant, înDicþionarul lui Iordan nu figureazã numele Bogda, dar despre Bogdan sespune cã provine de la nume de persoanã. În România, am notat mai multe lo-calitãþi care au aceeaºi rãdãcinã ca patronimul, iar unele numiri sunt chiar ºiechivalente. Astfel, amintim aºezarea Bogda din judeþul Timiº (Banatulromânesc), în apropierea oraºului Lipova. Apoi, prezentãm localitatea Bog-dan Vodã din judeþul Maramureº (Transilvania) sau cea denumitã Bogdanddin judeþul Satu Mare (Transilvania) sau cea din judeþul Vaslui denumitã Bog-dana, interesant, învecinatã cu Bogdãniþa ºi Bogdãneºti.

Se pare cã în Voivodina, cele mai multe familii care poartã numele BOJIN,sunt concentrate la Alibunar (în anul 1896 au existat 15 familii, astãzi existând20, iar familia prof.dr. Aurel A.Bojin este domiciliatã în ªabaþ) ºi Seleuº ( înanul 1786 au foat înregistrate 9 familii iar astãzi trei ). Patronimul Bojin a foatînregistrat ºi în alte localitãþi de la noi cum sunt: Vladimirovaþ, Uzdin, (amin-tim familia regretatului preot Traian Bojin originar din Seleuº), Sutiesca,Ecica, Grebenaþ, Nicolinþ (familia originarã din Seleuº), Vârºeþ ºi Panciova(amintim familia publicistului Aurel Bojin originar din Seleuº). În mai multelucrãri de specialitate se relateazã cã acest nume ar proveni dela numele depersoannã Boja de origine slavã. Interesant, în România existã câteva local-itãþi a cãror nume ar putea sã fie considerate identice cu al patronimului încauzã. În acest sens, amintim localitatea denumitã Bojinu din judeþul Gorj (Ol-tenia), din apropierea oraºului Craiova. Altã localitate cu numele asemãnãtoreste Boju din judeþul Cluj (Transilvania).

65

BOLDEA, ca unul dintre rarele nume de familie din Voivodina, a fost con-semnat doar în localitãþile Torac, Sutiesca ºi Locve. De altfel, în România, ex-istã mai multe localitãþi cu numele asemãnãtor patronimului respectiv. Astfel,am notat localitatea denumitã Boldu, care aparþine judeþului Buzãu. înveci-natã cu oraºul Râmnicu Sãrat. Amintim ºi alte localitãþi cum ar fi: Boldeºti dinjudeþul Iaºi ºi Ialomiþa, Boldeºti Scâieni din judeþul Prahovei ºi Bolda careaparþine fostului raion Satu Mare ºi în anul 1648 a fost atestat ca Alsa Bolded.

Numele de familie BOLDOVINÃ, în Voivodina a fost consemnat înurmãtoarele localitãþi: Grebenaþ Doloave ºi Cuvin. În Dicþionarul lui Iordanexistã forma Baldovinã (presupunem cã în cazul lui Boldovinã a fost substi-tuitã litera ,,a” cu ,,o”), care corespunte toponimului Baldovin din Ardeal. Noiam notat localitatea cu numele Baldovin care aparþine fostului raion Brad dinregiunea Hunedoara (Transilvania).

Patronimul BORCA (notat ºi ca Borcã) a fost înregistrat în localitãþileUzdin, Râtiºor, Coºtei, Grebenaþ, Srediºtea Micã ºi Alibunar ( este un nume defamilie vechi înregistrat la o familie în anul 1896 ºi astãzi este vorba de aceeaºifamilie care poartã acest nume cu forma Borcã). În Dicþionarul lui Iordan nufigureazã ca Borcã, ci Borcoi relatându-se cã ar proveni de la numelebulgãresc Borko ºi românescul ,,borcã” = rochie lungã din lânã neagrã. ÎnRomânia am notat localitate cu numele identic Borca din judeþul Neamþ(Moldova).

Numele de familie BOSIOC, nu este frecvent în Voivodina, ºi cele maimulte familii care poartã acest nume sunt originare din Nicolinþ. Dar pe lângãlocalitatea amintitã, acest patronim a fost consemnat la Vlaicovãþ, Panciova,Vârºeþ ºi Novi Sad (în ultimele trei localitãþi purtãtori acestui nume sunt origi-nari din Nicolinþ, fiind vorba de familiile medicului chirurg Nicolae Bosioc ºifratelui dumnealui, ziaristul Gheorghe Bosioc). Numele cu forma Bosioc esteabsent în Dicþionarul lui Iordan, fiind consemnat ca Busuioc, relatându-se cãprovine de la ,,busuioc” = floare. Interesant, am notat în România localitate cunumele asemãnãtor cu patronimul Bosioc. Este vorba de aºezarea Busuiocidin judeþul Gorj.

Patronimul BRÃILA, a fost consemnat în Voivodina, doar în localitateaStraja, fiind identic numelui oraºului Brãila, din judeþul cu acelaºi nume. Pa-tronimul ar putea sã provinã de la numele bulgar Brail. Dar Brãila ar putea sãne determine ºi originea strãveche localã a purtãtorului acestui nume.

BRUSTURE, se enumerã printre numele rare din Voivodina, fiind con-semnat doar în localitatea Uzdin. Ar proveni de la ,,brustur” dar în România

66

am notat localitate cu acelaºi nume, Brusturi, din judeþul Bihor. Cu numeasemãnãtor este ºi localitatea denumitã Brusturoasa (România).

Un nume rar din Voivodina este BUCA. A fost înregistrat doar în locali-tatea Voivodinþ. Patronimul provine de la ,,bucã” = obraz, dar în România ex-istã toponim Buca, dar ºi o localitate notate de noi cu numele asemãnãtor,Bucu judeþul Ialomiþa (Þara Româneasã).

Patronimul BUCHIN, a fost înregistrat în localitãþile Grebenaþ ºi Omoliþa.Nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, ar putea sã fie dispãrut în România saupoate cã nu a fost descoperit de anchetatori. De altfel, numele Buchin esteidentic cu numele localitãþi Buchin, care în anul 1774 aparþinea cercului Timiººi districtului Caransebeº.(dupã J.J. Ehrler, Banatul de la origine pânã acum1774).

BUCUR(E), a fost consemnat în mai multe localitãþi din Voivodina: Torac,Alibunar ºi Vladimirovaþ. Provine de la nume de persoanã dar în România, amnotat ºi localitãþi cu numele identice cu ale patronimului. Amintim localitateaBucur, din judeþul Alba (Transilvania). Bineînþeles, numele asemãnãtor este ºial capitalei României, Bucureºti, numele fiindu-i format, din aceeaºi rãdãcinãca ºi patronimul.

Numele de familie BUDA, a fost cosemnat doar în localitatea Coºtei(Voivodina). Patronimul ar putea sã provinã de la ,,budã”= cocioabã. Noi amnotat în România, localitate cu numele identic, cu al patronimului. Este vorbade aºezarea Buda din judeþul Buzãu (Þara Româneascã).

Numele de familie BUJOR, a fost consemnat doar în localitatea Locve(Voivodina). Patronimul este notat în Dicþionarul lui Iordan, unde semenþioneazã cã provine de la ,,bujor” = floare. Dar, în România, existã unelelocalitãþi cu numele identice cu ale numelui în cauzã. Noi prezentãm locali-tatea Bujoru din judeþul Teleorman.

Se pare cã pe timpul mari colonizãri habsburgice, în Voivodina a venit osingurã familie numitã BUIA, care s-a domiciliat la Alibunar (aici a fost înreg-istratã în anul 1896). Mai târziu, unicul purtãtor al acestui nume, fierarul Ni-colae Buia, s-a transmutat în satul învecinat Seleuº, unde astãzi trãiesc 5 fa-milii, filiate de la acelaºi arbore genealogic. De altfel, cei mai în vârstã mem-brii ai familiei respective, susþin cã strãmoºii lor îºi au originea localãstrãveche, în localitatea Buia din Ardeal. Aºezarea aceasta aparþine fostuluiraion Mediaº, fiind atestatã documentar în anul 1296 ca Pass Bulla, iar în anul1357 ca Bulia.

Patronimele BUNA ºi BUNESCU, au fost consemnat în localitãþile Vladi-mirovaþ ºi Jamul Mic cu forma Buna, iar cu forma Bunescu la Sutiesca. Ar

67

putea sã provinã dela ,,bun” dar îi corespunde ºi toponimul Buna. În cadrugeografic al României existã mai multe localitãþi a cãror nume esteasemãnãtor cu al patronimului. Am notat localitatãþile denumite Buneºti dinjudeþele Braºov, Argeº, Cluj ºi Suceava.

Numele de familie BURA, a fost consemnat în mai multe localitãþi dinVoivodina: Uzdin, Vârºeþ, Biserica Albã ºi Torac. Se spune cã provine de la,,burã” = furtunã. Dar, în România, existã localitate cu numele asemãnãtor de-numitã Buru din judeþul Cluj (Transilvania).

Un nume de familie rar din Voivodina este BURLEA, fiind consemnatdoar în localitatea Ovcea. Poate sã provinã de la ,,burlã”, dar iar corespunde ºiBurla, localitate din judeþul Botoºani (Moldova). Am notat ºi localitatea denu-mitã Bârla, din zona Clujului, care în anul 1319 a fost atestatã ca Barle iar înanul 1733 ca Burla.

BUTAN, la fel ca numele precedent, este foarte rar în Voivodina. Afost în-registrat doar în localitatea Coºtei, ºi ar putea sã provinã de la un cuvântmaghiar ,,butan” dar îi corespunde ºi toponimul Butani (Ardeal). Noi am no-tat în spaþiul geografic al României, urmãtoarele localitãþi: Butani în judeþulBihor (Transilvania), Butanu din judeþul Vâlcea ºi Buteni judeþul Arad.

Numele de familie BUZA, a fost consemnat doar în oraºul Vârºeþ (amintimfamilia profesorului Ioan Buza). Ar putea sã provinã de la ,,buzã”, dar patroni-mul acesta este identic cu numele localitãþii Buza din judeþul Cluj (Transilva-nia), învecinatã cu aºezãrile Diviciorii Mici ºi Felidoara.

Patronimul CÃDAR a fost înregistrat doar în localitãþile Locve ºi Seleuº(numele actualmente este dispãrut, purtãtorul lui fiind ginere în casã la Seleuº,originar din Locve). S-ar putea sã provinã de la ,,cãdar” = dogar de cãzi. Dar înRomânia, existã localitate cu nume identic, Cadar care aparþine judeþuluiTimiº.

CÃLDARE, este un nume de familie din Voivodina, consemnat doar în lo-calitãþile Straja ºi Bariþe. Având în vedere cuvântul ,,cãldare” este uºor sã sedetermine provenienþa acestui patronim rar. Dar în judeþul Buzãu (România)existã localitate cu numele asemãnãtor cu al patronimului în cauzã. Aºezarease numeºte Cãldãreºti. Existã ºi douã localitãþi, Cãldãraru, una aparþine ju-deþului Argeº, iar alta judeþului Prahova, denumirea lor fiind la felasemãnãtoare cu patronimul Cãldare.

Patronimul CÃLIN(A), a fost înregistrat în Voivodina, doar la Alibunar(cu forma Cãlina) ºi Vârºeþ ( cu forma Cãlin). Provine de la nume de persoanã,dar numele de familie care ne intereseazã, este asemãnãtor cu numele local-

68

itãþii Calina din judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc), sau Cãlineºti dinjudeþul Maramureº ori Cãlineºti Oaº din judeþul Satu Mare.

Numele de familie CÃZAN, a fost consemnat în trei localitãþi din Voivo-dina: Râtiºor, Mesici ºi Iablanca. S-ar putea sã provinã de la ,,cazan” ºi,,Cazanele” la Porþile de Fier. Totuºi, noi am consemnat în România o locali-tate din judeþul Ialomiþa, care se numeºte Cãzãneºti, fiind în relaþie reciprocãcu numele de familie ºi provenienþa lui. La formarea numelui Cãzan s-auîncãlcat normele lingvistice. Anume un sãtuleþ, a primit numele Cãzãneºtidupã numele moºiei boiereºti Cazan, dar puþinilor locuitori ai aºezãriiCãzãneºti, li s-a scris numele de familie Cazan ( fãrã sufix), dupã numelemoºiei. Nu am cercetat cazul, dar presupunem cã ºi numele prezentat de noi,înainte s-a scris Cazan, iar mai târziu a fost înregistrat cu ,,ã”, când matriculilebisericeºti s-au purtat cu grafia latinã.

Patronimele CÂRNEA ºi CÂRNU, au fost notate doar la Uzdin, Vladimi-rovaþ ºi Torac ( cu forma Cârnu). Poate sã provinã de la ,,cârn” dar în Româniaexistã multe localitãþi a cãror denumire începe cu tema ,,Cârn”. Astfel, amin-tim de Cârna, numele actualei localitãþi Blandiana din judeþul Alba (Transil-vania). În judeþul Hunedoara (Transilvania). lângã oraºul Haþeg, existã locali-tatea denumitã Cârneºti, care are numele asemãnãtor cu al patronimului ce neintereseazã.

Numele de familie CÂRSTA, a foat notat doar în localitãþile Iancov Mostºi Glogoni (Voivodina). Krsto, numele de origine slavã, ar fi explicaþia logicã apatronimului care ne intereseazã. Totuºi acest nume are tema comunã cu maimulte toponime din România. Amitim douã: Cârstani, care aparþine judeþuluiVâlcea (Þara Româneascã) ºi Cârstãneºti, tot din judeþul Vâlcea, aproape deoraºul Horezu.

CEACÃ, este un patronim rar din Voivodina, înregistrat doar în localitateaUzdin. S-ar putea sã provinã de la numele bulgãresc Èako (Ceako), sau ,,ceac”= o unealtã. Dar, localitatea Ceacu din judeþul Cãlãraº are numele identic cupatronimul respectiv.

Patronimul CHEÞ, este rar în Voivodina, fiind consemnat doar la Uzdin ºiEcica. În Dicþionarul lui Iordan nu existã Cheþ ci forma Cheþu, cu explicaþiasimplã cã ar proveni de la ,,cheþ” = as. Dar patronimul este identic cu numelelocalitãþii Cheþ din judeþul Mureº (Transilvania). În România existã ºi locali-tate cu numele asemãnãtor cu Cheþ, fiind vorba de Cheþan din judeþul Mureº(Transilvania).

Numele de familie, foarte rar în Voivodina este CHIRCA, fiind consemnatdoar în localitãþile Satu Nou ºi Glogoni. Ar putea proveni de la Kirka, nume

69

bulgãresc. Este interesant sã amintim, cã în România, am notat o localitate cunumele identic, Chirca. Aºezarea, aparþine judeþului Dâmboviþa (ÞaraRomâneascã), fiind învecinatã cu localitatea Cojocari.

Unul dintre numele rare, înregistrate în Voivodina este CINCU ( existã ºifemininul acestui nume, Cinca), fiind consemnat în localitãþile Vladimirovaþ,Râtiºor ºi Vlaicovãþ. Patronimul este acelaºi cu numele localitãþii Cincu dinjudeþul Braºov (Transilvania).

În Voivodina, patronimul CIOBAN(U), este specific pentru localitateaLocve, fiind consemnat ºi în Vârºeþ, Nicolinþ (amintim familia regretatuluipreot Ciobanu originar din Locve) ºi Novi Sad ( amintim familia poetului NicuCiobanu, ºi fiindcã cunoaºtem cazul, amintim numele de fatã a prof.dr. LiaMagdu nãscutã Ciobanu, ambele familii provin din Locve. ªi sã ne mai reþi-nem, la acest nume, amintind, cã în Panciova este domiciliatã poeta EugeniaBãlteanu, a cãrei nume de fatã este tot Ciobanu).

Referitor la acest patronim, se relateazã cã provine de la îndeletnicirea le-gatã de îngrijirea ovinelor. Totuºi, permiteþi-ne sã prezentãm doar douã dintrelocalitãþile care au nume identic cu al patronimului respectiv. Este vorba deCiobanu, localitate care aparþine judeþului Constanþa (Dobrogea) ºi aºezareaCiobani din apropierea oraºului Craiova. La fel, numele localitãþilor dinRomânia, Ciobãneºti ºi Ciobãniþa, sunt asemãnãtoare cu patronimul Ciobanu.

Numel de familie, foarte rar în Voivodina este CIOC, înregistrat doar în lo-calitatea Cuvin. Provenienþa acestui patronim nu este dificil de determinat, darîn România, am notat o localitate care are nume identic. Este vorba de o vecheaºezare Cioc, care aparþine fostului raion Târgu Mureº, atestatã documentar înanul 1 332 iar în anul 1644 a fost denumitã Czok falva.

Patronimul CIUCIU, a fost consemnat doar în localitatea Grebenaþ(Voivodina). Interesant, la Seleuº, am notat familia Baba supranumitã ,,a luiCiuciu” (Traian Baba ºi fiul lui Iosif, au fost peste patruzeci ani cei mai corecþiciobani din aceastã localitate). Se prea poate sã provinã de la un numelebulgãresc sau ,,ciuciu” = o specie de crap. Dar cum se mai menþioneazã, înDicþionarul lui Iordan, acestui patronim iar corespunde ºi toponimul Ciuciul.Noi am notat în România, localitatea cu nume identic Ciucia care aparþine ju-deþului Cluj, din apropierea localitãþilor Poeni ºi Borod.

În Voivodina existã doar o familie care poartã numele CIURA, fiind domi-ciliatã din timpurile strãvechi, la Alibunar (în anul 1896 au existat 3 familii iarastãzi doar familia reputatului taragotist Nicolae Ciura, formatã din numai doimembrii). În Dicþionarul lui Iordan este menþionat cã, în România exitã numetoponimic Ciura, dar numele mai sigur, ar proveni de la nume bulgãresc de

70

persoanã. Publicistul ºi criticul literar Sima Petrovici din Belgrad ne-a sugerato ipotezã care ar putea fi cercetatã. Anume, ar fi posibil ca patronimul sãprovinã de la ,,ciur” = de cernut cereale. Noi am notat în România, localitatecu numele identic care se numeºte Ciurea din judeþul Iaºi, învecinatã cu sateleCorneºti ºi Scânteia.

Numele de familie CLEAN, în Voivodina a fost consemnat doar în local-itãþile Bariþe ºi Seleuº ( astãzi, acest patronim este dispãrut, ultimul purtãtor allui fiind, totodatã ºi ultimul rotar din localitate, Pãun Clean, având doar unnepot care-i poartã numele, domiciliat la Cuvin, actualmente gãsindu-se înstrãinãtate).

Acest patronim nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, dar în Romãnia ex-istã un nume toponimic Cleanova, pe care noi nu l-am descoperit.

Patronimul COCORA, a fost înregistrat în mai multe localitãþi din Voivo-dina ºi anume: Satu Nou, Uzdin, Mãrghita, Seleuº (a fost notat ca dispãrut,purtãtorul lui fiind ginere în casã originar din Alibunar), Alibunar, Nicolinþ,Vladimirovaþ, Maramorac, Deliblata, Cuvin, Jamu Mic, Mesici ºi Vârºeþ(amintim familia comerciantului Irinel Cocora, originar din Uzdin).

Provenienþa acestui patronim se pare cã se datoreºte cunoscutei pãsãri mi-gratoare, dar în România am consemnat o localitate cu numele identic, Cocoradin judeþul Ialomiþa (Þara Româneascã) din apropierea oraºului Slobozia.

Un nume rar din Voivodina este COCOª, comsemnat doar în localitateaRâtiºor. Provenienþa acestui patronim nu este dubioasã, dar interesant, înRomânia existã localitate cu numele identic. Este vorba de actualul satVãlureni, a cãrui nume înainte, era Cocoº, care se gãseºte în apropiere de Târ-gul Mureº.

Numele de familie COJA, a fost notat doar în Nicolinþ ºi Râtiºor (Voivo-dina). Poate sã provinã de la ,,coajã”, provenienþa fiindu-i simplu de explicat,dar trebuie sã avem în vedere faptul cã în România, existã localitate cu numeleasemãnãtor, Cojani, judeþul Gorj, aproape de oraºul Târgu Jiu.

În Voivodina, numele de familie COJOCAR(U), a fost notat în mai multelocalitãþi ºi anume: Satu Nou, Locve, Ecica, Nicolinþ, Vladimirovaþ ºi Râtiºor.Provine de la îndeletnicire ,,cojocar” = meseriaº. În România existã localitatecu numele identic Cojocaru din judeþul Dâmboviþa (Þara Românescã). Ami-tim ºi douã localitãþi cu numele asemãnãtor cu al patronimului: Cojocna, dinjudeþele Alba ºi Cluj.

Patronimul COMÃNESCU, a fost consemnat, în Voivodina, în mai multelocalitãþi: Locve, Bariþe, Alibunar ºi Nicolinþ (purtãtorul acestui nume a fostoriginar din Locve, fiind ginere în casã la Nicolinþ). Este posibil, ca patroni-

71

mul în cauzã, sã provinã de la nume de persoanã, dar în România existã locali-tate cu numele asemãnãtor, Comãneºti din judeþul Bacãu.

Un nume, notat în Voivodina ca dispãrut este CONDREA, care înainte ex-ista la Vladimirovaþ. Dupã Dicþionarul lui Iordan, ar putea proveni de la numegrecesc Kondras, dar îi corespunde ºi numele toponimic Condrea, localitatedin judeþul Vaslui (Moldova).

Numele de familie CORBU, a fost înregistrat în douã localitãþi din Voivo-dina: Coºtei ºi Sãlciþa. Patronimul provine de la ,,corb” dar în spaþiul geo-grafic al României am înregistrat ºi 19 localitãþi cu numele Corbu, numeasemãnãtor cu al patronimului Corbuþ.

Unul dintre numele rare la românii din Voivodina este CORCAN, consem-nat la Grebenaþ ºi Biserica Albã. Poate sã provinã de la ,,curcan”, dar patroni-mul este identic cu numele celor douã localitãþi: Curcani din judeþele Cãlãraºi(Oltenia) ºi Constanþa (Dobrogea).

Patronimul COVACI(U), a fost notat în localitãþile Doloave ºi Ovcea(Voivodina). Numele de familie, ne aminteºte de fierar = ,,covaci”, în graipopular. Dupã cum ne-am propus, în aceastã parte, amitim ºi localitãþile cunume identice, referitor la patronimul care ne intereseazã. Astfel, este Covaci,aºezare ce aparþine judeþului Timiº (Banatul românesc). Am consemnat ºi lo-calitatea Covas, din regiunea Maramureº, care înainte se numea Covaci ( a fostatestatã încã în anul 1566 cu numele Kovas iar în anul 1845 Covaci).

Unul dintre numele de familie frecvente în Voivodina este CRÃCIUN, în-registrat în urmãtoarele localitãþi: Straja, Bariþe, Mãrghita, Alibunar, Vladimi-rovaþ, Nicolinþ, Oreºaþ, Iabuca, Vârºeþ ºi Novi Sad (amintim familia luiTraian-Puiu Crãciun originar din Nicolinþ). Patronimul provine de la mareasãrbãtoare creºtinã. Totuºi, trebuie amintit cã în România, existã mai multe lo-calitãþi cu numele identic. Astfel, la fel cu patronimul este Crãciun, localitatedin Moldova, atestatã documentar în anul 1482(11). Iatã ºi câteva localitãþi cunumele asemãnãtor patronimului: Crãciunel din judeþul Harghita ºi Crãci-uneºti din judeþele Dâmboviþa, Hunedoara, Iaºi ºi Mureº.

CREÞU, este un patronim din Voivodina, caracteristic pentru localitateaUzdin, fiind consemnat ºi la Locve (familie originarã din Uzdin), Panciova(familie originarã din Uzdin), Voivodinþ, Grebenaþ, Maramorac, Glogoni, Se-leuº ºi Vârºeþ. Ar putea proveni de la ,,creþ” dar interesant, în România am no-tat mai multe localitãþi cu numele asemãnãtor, dintre care amintim: Creaþã,Creþeni ºi Creþeºti din judeþul Vaslui.

72

Un nume rar de familie, în Voivodina este CUCU, notat doar în localitateaOreºaþ. Provine de la ,,cuc” pasãre, dar patronimul este identic cu numele lo-calitãþii Cucu din fostul raion Satu Mare, regiunea Maramureº.

Patronimul CUSICI, la fel ca numele precedent, este rar în Voivodina, fi-ind consemnat la Bariþe.Numele nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan fiindinexistent în România. Este format pe meleagurile noastre ºi este identic cunumele satului Kusiæ (Cusici) din Voivodina, comuna Biserica Albã, unde întrecut au trãit mai mulþi români.

Numele de familie DAIA, a fost consemnat doar în douã localitãþi dinVoivodina: Straja ºi Voivodinþ. S-ar putea sã provinã de la numele slav Dajo,dar în România, dupã cum vom vedea existã mai multe localitãþi cu numeleDaia care aparþin judeþelor Giurgiu, Mureº, Harghita ºi Sibiu. Este vorba depatru localitãþi notate de noi, dar ar fi posibil sã existe ºi altele pe care nu le-amdescoperit.

Patronimul DANCIU, a fost înregistrat la Grebenaþ, Nicolinþ, Maramoracºi Vârºeþ (Voivodina). Se spune cã provine de la numele bulgãresc Danèo(Danceo). Dar, noi am notat o localitate în România, cu numele asemãnãtor:Dãnciuleºti din judeþul Gorj, învecinatã cu Gradiºtea ºi Melineºti.

Numele de familie DAVID(OVICI), a fost notat la Uzdin, Seleuº (familiaoriginarã din Uzdin), Nicolinþ ºi Vladimirovaþ ( aici este înregistratã formaDavidovici, de la David cu sufixul sârbesc). Cert este, cã patronimul provinede la David nume biblic, dar noi am gãsit o localitate în România cu numeleidentic: David din judeþul Neamþ (Moldova), nu departe de oraºul Roman.

Numai o familie din Voivodina poartã numele de familie DIÞESCU. Noi l-am consemnat la Alibunar (purtãtorul este originar din România, a fost ginereîn casã la familia Laþcu din Alibunar). Înteresant, în România existã localitatecu numele asemãnãtor care se numeºte Diþeºti. Dar, dupã cum ne aratãDicþionarul lui Iordan, patronimul poate sã provinã de la numele slav Dico(Diþo).

În localitãþile din Voivodina, Satu Nou ºi Vârºeþ, a fost înregistrat numelede familie DOGAN, care dupã cum ne menþioneazã Dicþionarul lui Iordan, sepotriveºte cu numele localitãþii Doaga din judeþul Vrancea, în apropierea deoraºul Tecuci.

Numele de familie DONECEA, este foarte rar în Voivodina fiind înregis-trat doar la Râtiºor. Numele nu figureazã nici în Dicþionarul lui Iordan, fiinddispãrut în România, ori anchetatori nu l-au înregistrat. Noi am notat în þaravecinã, localitatea cu numele identic patronimului: Dognecea, din judeþulCaraº-Severin (Banatul românesc) de unde poate sã provinã ºi originea localã

73

strãveche a purtãtorilor acestui nume care, dupã tradiþia oralã, se considerã cãar fi din Dognecea.

Patronimul DRAGODAN, a fost consemnat în câteva localitãþi din Voivo-dina: Straja, Râtiºor, Coºtei, Voivodinþ, Oreºaþ ºi Vârºeþ. Ca ºi alte nume defamilie se sugereazã, cã poate proveni de la un nume bulgãresc dar numeleidentic cu al patronimului este al localitãþii Dragodana din judeþul Dâmboviþa(Þara Româneascã), la circa 40 de kilometri de Târgoviºte.

DRAGOMIR, este un nume de familie mai puþin frecvent la românii dinVoivodina. Afost notat doar în localitãþile Cuvin, Oreºaþ ºi Vârºeþ. Cert este cãprovine de la un nume slav, dar numele acestui patronim este identic cu nu-mele localitãþii Dragomir, din judeþul Bacãu, învecinat cu satele Buda ºiBãnuºeni.

Numele de familie DRAXIN, a fost consemnat în urmãtoarele localitãþi:Vladimirovaþ (este specific pentru aceastã localitate), Locve, Alibunar(purtãtoul originar din Vladimirovaþ) ºi Seleuº (purtãtorul originar din Vladi-mirovaþ). Patronimul în cauzã, nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, ºi dupãcum am mai arãtat, ori este dispãrut în România, sau cercetãtorii l-au omis.Numele acesta este identic cu numele localitãþii Draxinii din judeþul Botoºani(Moldova), învecinat cu satele Buda ºi Bãnuºãni. În Banatul românesc existãdouã localitãþi cu numele asemãnãtor: Dragsineºti de lângã Fãget, care înaintea fost numitã Draxineºti, fiind în anul 1453 atestatã ca Drasin falva, ºiDragsina (a fost Draxina), atestatã documentar în anul 1442 ca Renesius deDraxon falva, iar în anul 1723 ca Dragschina.

Patronimul DRÃGAN, a fost consemnat în Voivodina, în urmãtoarele lo-calitãþi: Satu Nou, Straja, Iancov Most, Coºtei, Grebenaþ, Novi Sad (amintimfamilia ziaristului Marcel Drãgan, originar din Coºtei), Doloave ºi Glogoni.Cert este cã patronimul provine de la numele slav Dragan. În România existãlocalitate a cãrei nume este identic cu al patronimului. Este vorba de Draganudin judeþul Argeº (Oltenia) la 17 kilometri depãrtare de oraºul Piteºti. Vechiulnume Dragan, al localitãþii Drãgoieºti din apropiera Lugojului (Banatulromânesc) este la fel identic cu numele patronimului. De altfel, localitateaDrãgoieºti a fost atestatã în anul 1365 ca Dragan falva.

Tot un nume de familie rar din Voivodina este DRÃGÃNESCU, fiind con-semnat doar în localitatea Vladimirovaþ. Provine de la Drãgan cu sufixul,,escu”. Dar, cum vom vedea, existâ în România ºi aºezãri cu numeleasemãnãtor iar noi am notat Drãgãneºti, localitãþi ce aparþin judeþelor Gorj,Suceava ºi Timiº.

74

Numele de familie DRÃGHICI, a fosr notat în urmãtroarele localitãþi dinVoivodina: Ecica, Uzdin, Coºtei, Cuvin, Vlaicovãþ,Mesici ºi Iablanca. Nu-mele identic de localitate notat de noi în România este Drãghici, din judeþulArgeº, învecinatã cu localitatea Rudeni, în apropierea oraºului Câmpulung.

În localitãþile din Voivodina,Uzdin ºi Marcovãþ a fos înregistrat un numerar, DRÃGHIA. Despre acest patronim, în Dicþionarul lui Iordan se relateazã,cã ar putea proveni de la un nume de persoanã slav dar îi corespunde ºi numeletoponimic Drãghia din Maramureº.

Patronimul DRÃGOI, a fost notat în urmãtoarele localitãþi: Torac, Râtiºor,Coºtei, Grebenaþ, Nicolinþ, Ovcea, Vlaicovãþ, Glogoni ºi Vârºeþ. La bazaacestui patronim stã tot un nume slav, dar în România, am notat, câteva local-itãþi formate cu tema ,,Drãgoi”, cum sunt: Drãgoieni din judeþul Gorj ºi local-itãþile Drãgoieºti din judeþele Gorj, Suceava ºi Timiº.

Numele de familie DRÃGUÞ(A), a fost consemnat în Voivodina laMesici, Iablanca, Vârºeþ ( amintim familia regretatului scriitor SimionDrãguþa, originar din Mesici) ºi Vladimirovaþ (notat cu forma Drãguþ). Pro-venienþa acestui nume este uºor de determinat dar noi am vrea sã vã comu-nicãm, cã în România am notat localitate cu numele asemãnãtor, fiind vorba deDrãguþeºti, aºezare ce aparþine judeþului Gorj, în apropierea oraºului TârguJiu.

Vã prezentãm numele de familie DUDULEÞ, care în Voivodina, a fostconsemnat, la români, doar la Coºtei, Oreºaþ ºi Deliblata. Ar putea proveni dela ,,dud”, dar noi vã comunicãm, cã localitatea din România, Dudu, din judeþulTeleorman, se potriveºte la nume, cu patronimul la care ne referim.

DUMITRU, este un patronim, înregistrat în urmãtorele localitãþi dinVoivodina: Torac, Sutiesca, Uzdin, Nicolinþ, Jamu Mic ºi Srediºtea Micã. Pro-venienþa patronimului e de la un nume de persoanã. Totuºi, numele de familie,este identic, cu cel al localitãþii Dumitra (forma femininã a lui Dumitru), dinjudeþul Bistriþa- Nãsãud. La fel, patronimul respectiv, este asemãnãtor lanume, cu Dumitreºti, localitate ce aparþine judeþului Vrancea.

În Voivodina, purtãtorii patronimului DUÞU, sunt domiciliaþi doar la Ali-bunar. Astfel, în aul 1896 aici existau patru familii, iar dupã ancheta noastrãdin l992, în aceastã localitate sunt doar trei familii care poartã acest nume. Sespune cã provine de la nume de persoanã, dar acestui patronim îi corespundenumele localitãþii Duþuleºti din judeþul Dolj, în apropierea oraºului Craiova.

Numele de familie FARA a fost consemnat în mai multe localitãþi dinVoivodina: Râtiºor, Grebenaþ, Vladimirovaþ, Maramorac, Deliblata, Cuvin,Omoliþa, Vârºeþ ºi Panciova. Interesant, în România sunt mai multe localitãþi,

75

formate cu tema ,,Fara”. Noi am notat localitatea Farãu din judeþul Alba, careare nume asemãnãtor cu al patronimului ce ne intereseazã.

Patronimul FARCAª, este rar în Voivodina, fiind consemnat doar în lo-calitatea Deliblata. În Dicþionarul lui Iordan, se relateazã cã provine de la,,farcaº” din ungureºte = lup. Dar în România, am consemnat douã localitãþicu numele idnetic, cu al patronimului. Prima localitate denumitã Farcaºa(femininul numelui Farcaº), aparþine judeþului Bacãu, iar urmãtoarea, judeþu-lui Neamþ, din apropierea oraºului Topliþa.

Un nume de familie rar ºi interesant din Voivodina este FLOCA. A fostconsemnat doar la Torac, ºi cum ne lãmureºte Dicþionarul lui Iordan, poateproveni de la ,,smoc mic de pãr”, dar iar corespunde ºi numele toponimicFloca. În România existã mai multe localitãþi cu numele asemãnãtoare, pa-tronimului care ne intereseazã. Astfel, Flocoºi, este vechea denumire a ac-tualei localitãþi Izlaz, din judeþul Alba, Floceºti este la fel o veche denumire,dar a localitãþii Floreºti. Existã ºi aºezare denumitã Flocoasa, din judeþulVrancea.

FLOR(E)A, este un nume de familie consemnat în mai multe localitãþi dinVoivodina: Satu Nou ( predominã forma Flora, fiind caracteristic pentruaceastã localitate), Vladimirovaþ, Cuvin, Vârºeþ (amintim familia profesoru-lui Petru Flora, originar din Satu Nou), Zrenianin (amintim familia prof. dr.Radu Flora ºi a fiului lui, prof. MSS Viorel Flora), Locve, Straja ºi Grebenaþ (în ultimele trei localitãþi a fost notatã forma Florea).

Este posibil ca acest patronim, sã provinã de la ,,floare”, dar amintim ºi un-ele localitãþi al cãror nume este asemãnãtor cu patronimul amintit, cum sunt:Floreºti din judeþele Cluj (Transcilvania) ºi Prahova, din apropierea oraºuluiPloieºti.

Numele de familie FILIP(ESCU), a fost consemnat în Voivodina în maimulte localitãþi: Ecica, Torac (amintim familia publicistului Pavel Filip-Torãceanul), Glogoni, Vârºeþ (amintim familia prof. Margaretei Filip) ºi Zre-nianin (amintim familia prof. Emil Filip originar din Torac). Patronimul încauzã, provine de la nume de persoanã dar desigur, iar corespunde toponimulFilip. În România, am notat câteva localitãþi cu numele asemãnãtor patroni-mului respectiv. Este vorba de aºezarea Filipeni, care aparþine judeþuluiBacãu, apoi trei localitãþi denumite Filipeºti, aparþin judeþelor Bacãu (doua) ºiBrãila (Dobrogea).

Patronimul FRÃÞILÃ a fost consemnat în trei localitãþi din Voivodina:Coºtei, Râtiºor ºi Novi Sad (amintim familia prof.dr. Niþã Frãþilã, originar dinCoºtei). În Dicþionarul lui Iordan, se relateazã cã numele de familie poate sã

76

provinã de la ,,frate”, corespunzându-i numele toponimice din România,Frãþila ºi Frãþeºti. Noi, pânã în momentul de faþã a cercetãrilor noastre, nu amreuºit sã descoperim date concrete, despre localitãþi cu astfel de nume.

FRIªCAN, este un nume de familie rar în Voivodina, fiind înregistrat doarla Torac (familia domnului Gheorghe Friºcan, originarã din Torac, este domi-ciliatã la Belgrad). Patronimul nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, ºi dupãcum am mai amintit în cele precedente, e posibil sã fie foarte rar sau sã nu maiexiste în România. Dar, din informaþia primitã de la dl. Gheorghe Friºcan, unmembru al familiei Friºcan din Torac, a trãit în România, ce ne face sã credemcã acest nume nu a fost înregistrat de autorul, dicþionarului respectiv, ºi an-chetatorii acestuia.

De altfel, acestui nume, cãruia nu-i cunoaºtem provenienþa precisã, arputea sã-i corespundã Friº, vechiul nume al localitãþii Lunca, din judeþul Bis-triþa Nãsãud, aºezare care a fost atestatã în anul 1440 ca Fryis. De aici, ar puteasã provinã originea localã strãveche, a purtãtorilor acestui nume ( derivarea luiFriº cu sufixul “an” care ne determinã originea localã). Când spunem, origineastrãveche, ne gândim la cea înainte de Sãcãlaz, localitate din Banatulromânesc, de unde a fost colonizatã o parte a locuitorilor Toracului. De altfel,de la domnul Friºcan din Belgrad, nu am primit lãmuriri, fiindcã nici dum-nealui nu ºtie de existenþa vreunui document sau tradiþiei orale referitoare laprovenienþa acestui nume.

Un nume deosedit de interesant din Voivodina, este patronimul GAL, con-semnat doar în localitatea Sutiesca (amintim familia lui Aurel Gal). S-ar puteasã provinã de la numele personal unguresc, dar în România existã localitate cunumele ehivalent patronimului, fiind vorba de Galu, aºezare ce aparþine ju-deþului Neamþ (Moldova), învecinatã cu Savineºti ºi Poiana.

Unul dintre numele interesant ºi foarte rare din Voivodina este GÃINA, fi-ind consemnat, ca dispãrut, în localitatea Ecica. Probabil, provine de la,,gãinã” dar interesant, în România existã mai multe localitãþi cu numeleasemãnãtoare cu al patronimului. Amintim douã cu numele similar, Gãineºti,din judeþele Suceava ºi Dolj ºi altã localitate denumitã Gãinuºa din judeþulArgeº, în apropierea oraºului Piteºti. Bineînþeles, existã ºi alte toponimeasemãnãtoare iar noi amintim Muntele Gãina.

Numele de familie GEORGESCU, a fost notat doar în douã localitãþi dinVoivodina: Straja ºi Bariþe. Provine de la nume de persoanã, dar în Româniaexistã localitate denumitã, Georgeºti, nume asemãnãtor patronimului re-spectiv.

77

În Voivodina, patronimul GÂRBAV este caracteristic pentru localitateaLocve, cu toate cã a fost consemnat ºi la Seleuº ( au fost înregistrate 4 familii,toate originare din Locve), Vârºeþ ºi Novi Sad (familia originarã din Locve).Patronimul, care ne intereseazã, ar putea sã provinã de la ,,gârb” = cocoºat.Însã, dupã cum vom vedea, în România, existã localitãþi cu numeleasemãnãtor. Este vorba de Grbova. Una dintre localitãþile cu acest nume,aparþine judeþului Cluj (Transilvania), iar a doua, cu numele identic, amconsemnat-o din calendarul vechi pe anul 1900, unde se afirmã cã aparþineatractului Mehedinþi.

Patronimul GHIZÃL, (cu forma GHIZEL), a fost consemnat la Coºtei,Voivodinþ, Mesici ºi Vârºeþ (amintim familia lui Iosif Ghizel din Voivodinþ-informaþia primitã de la dl. Sima Petrovici din Belgrad). Dupã cum observãmeste notat în localitãþile din Voivodina, numite ,, de la codru”, dar nu figureazãîn Dicþionarul lui Iordan, care a analizat numele de familie din România, undeexistã localitate cu acelaºi nume ca al patronimului. Este vorba de Ghizela,aºezare care aparþine judeþului Timiº (Banarul românesc).

Numele de familie GHERLICI, a fost consemant în Voivodina, în douã lo-calitãþi: Mesici ºi Oreºaþ. Patronimul nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan,dar este asemãnãtor cu numele localitãþii Gherla, din judeþul Cluj, în aprop-ierea aºezãrilor Iclod ºi Dej.

GHEORGHE, este nume de familie din Voivodina, specific pentru locali-tatea Seleuº (este consemnat ºi în Alibunar dar purtãtorul lui este originar dinSeleuº). În anul 1984, când am întreprins unele cercetãri pe teren, la Seleuº,am notat 10 familii care purtau acest nume, cu urmãtoarele porecle: Vilimir,ªtaier, Fraimon, Cicu, Tãican, Todorgheorghe ºi Iongheoreghe.

Este posibil sã provinã de la numele calendaristic Gheorghe, totuºi nu e deprisos sã amintim cã în România, am notat mai multe localitãþi care au numeleasemãnãtor cu patronimul. Iatã douã aºezãri cu numele similar, Gheorgheni,una aparþinând judeþului Cluj iar cealaltã judeþului Mureº, din Transilvania.Interesant, localitatea Gheorgheni din judeþul Cluj, a fost atestatã documentarîn anul 1333 ca Villa Georgii, iar în anul 1599 ca Georgi falva. Cu numeasemãnãtor este ºi localitate Gheorgheºti din judeþul Mehedinþi ºi Gheor-ghiþeni din judeþul Suceava (Moldova).

Numele de familie GHERGA, a fost consemnat la Satu Nou (amintim fa-milia dr. Adrian Ghergha, originar din Alibunar), Nicolinþ, Iablanca ºi Alibu-nar ( numele este caracteristic pentru aceastã localitate din Voivodina. În Ali-bunar, în anul 1992, când am executat unele investigaþi pe teren, au fost notate6 familii care purtau acest nume). În Dicþionarul lui Iordan existã numele cu

78

forma Gherghe (ar proveni de la ungurescul Gherghely). Dar pe noi, pe lângã oposibilã provenienþã, ne intereseazã asemãnarea patronimului cu numele lo-calitãþilor. În acest context, amintim aºezarea denumitã Ghergani din judeþulDâmboviþa, la numai 40 kilometri depãrtare de Bucureºti.

Noi nu dispunem de informaþi concrete, nici documentare, nici orale, de-spre originea localã strãveche a acestei familii, de aceea, considerând-ul in-teresant, prezentãm un fragmet dintr-un studiu onomastic, unde, printre altele,se relateazã cã în localitatea Belinþ din Banatul românesc, Gherga este cel maifrecvent nume de familie, consemnat încã în anul 1779. Mai departe semenþioneazã cã la purtãtorii acestui nume, existã tradiþia cã au venit din Gher-gani(12). Ar fi posibil ca ºi familiile Gherga din Voivodina, sã aibã aceeaºiorigine localã, iar ca o ipotezã mai îndrãzneaþã, dar destul de verosimilã, ar fiaceea cã familiile Gherga, în pãrþile noastre, au venit din Belinþ, iar dupã tra-diþie din originare din Ghergani.

Unul dintre numele dispãrute din Voivodina este ºi GHERMAN, care afost consemnat la Nicolinþ. Ghermãneºti, localitatea care aparþine judeþuluiVaslui, este numele asemãnãtor cu al patronimului Gherman, care neaminteºte de numele popular al sãrbãtori ,,Ghermãn”, ziua numitã ,,detrãznet” când e interzis sã se lucreze. mai cu seamã, la munca câmpului.

GIBAN este un patronim înregistrat în Voivodina, la Straja, Nicolinþ ºiVârºeþ (familia domiciliatã din Nicolinþ). În România existã localitate al cãruinume este asemãnãtor cu numele patronimului. Este vorba de aºezarea,Goleºti din judeþul Argeº (Þara Româneascã), la circa 10 kilometri îndepãr-tare de oraºul Piteºti. Altã localitate cu numele similar (Goleºti) aparþine ju-deþului Vrancea, la cinci kilometri de oraºul Focºani.

Numele de familie GIULA, este foarte rar în Voivodina, fiind consemnatdoar la Satu Nou ºi Vladimirovaþ. Patronimul este identic cu numele localitãþiiGiula din judeþul Cluj (Transilvania), în apropierea oraºului Cluj. Amintim cãºi în Ungaria existã localitate cu numele similar, Gyula, centru cultural alromânilor din þara respectivã.

Patronimul GIURA, a fost consemnat la Uzdin, Vladimirovaþ ºi Alibunar(familia prof. Pavel Giura originar din Uzdin). Provenienþa acestui nume estedeterminatã, fiind vorba de numele slav Ðuro, dar Giura este ºi denumirea lo-calitãþii care aparþine judeþului Mehedinþi (Oltenia), în apropierea oraºuluiStrehaia.

GIURGI(U), este nume consemnat în Voivodina, doar în localitãþile Toracºi Iancov Most. Patronimul se potriveºte cu numele personal bulgãresc Ðurðo,dar îi corespunde ºi numele oraºului Giurgiu, din judeþul cu acelaºi nume

79

(Þara Româneascã). De altfel, localitatea Giurgiu, este cunoscut port laDunãre, unde domnitorul Mircea cel Bãtrân, în anul 1402 a construit cetateadenumitã Giurgiu.

Numele de familie GLANDA a fost consemnat în localitãþile Satu Nou,Vladimirovaþ ºi Seleuº (familia originarã din Vladimirovaþ). Patronimul re-spectiv, nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, fiind dispãrut în România, saupur ºi simplu, nu a fost înregistrat de anchetatori. Existã o explicaþie a proveni-enþei acestui patronim care spune cã ar proveni de la ,,glandã” = organ de orig-ine epitelialã (dupã Dicþionarul limbi române moderne, anul 1958). Dar, ar fiposibil ca acestui patronim, sã-i corespundã numele localitãþii GladnaRomânã din judeþul Timiº (Gladna cu literele inversate).

GOGOª, este un nume rar în Voivodina fiind consemnat doar la Deliblataºi Nicolinþ. Provenienþa este clarã, descoperind-o chiar numele, dar înRomânia existã în judeþul Mehedinþi localitate cu numele identic, care senumeºte Gogoºu, învecinatã cu Burla Mare ºi Gruia, nu departe de Dunãre ºihidrocentrala Porþile de Fier II.

Un nume interesant care a fost consemnat la români din Voivodina esteGOIA, fiind similar cu numele reputatului pictor, cu renume mondial. Sespune cã poate sã provinã de la Gheorghe fiind un hipocoristic al acestui numepersonal. Dar poate sã aibã ºi altã provenienþã, eventul de la un cuvânt dinlexicul slav. Totuºi, este interesant cã în judeþul Argeº existã localitate denu-mitã Goia, din apropierea oraºului Costeºti.

GOLEA, a fost notat doar la Vladimirovaþ (Voivodina), ºi este nume foarterar în pãrþile noastre. În România, în judeþul Argeº, existã localitate su denu-mirea identicã cu a patronimului, fiind vorba de Goleºti, aºezare amplasatã lacirca 10 kilometri de oraºul Piteºti. Altã localitate cu numele similar (Goleºti)aparþine judeþului Vrancea, la cinci kilometri îndepãrtare de oraºul Focºani.

Numele de familie GROSU, în Voivodina a fost consemnat la Ecica,Uzdin, Nicolinþ ºi Vladimirovaþ. Acest nume îl poartã mai multe localitãþi dinRomânia. Astfel, amintim aºezãrile cu acest nume din judeþele Alba, Hune-doara, Argeº, Bihor, Maramueº ºi Timiº (localitatea Groºi din acest judeþ esteamplasatã în apropierea oraºului Lugoj).

Patronimul GROZA a fost notat în mai multe localitãþi din Voivodina:Locve, Ecica, Uzdin, Mãrghita, Coºtei, Alibunar ( în anul 1896 au fost notate 3familii, actualmente fiind dispãrut), Nicolinþ, Mesici, Iabuca ºi Seleuº (notatca dispãrut, într-o perioadã aici era domiciliatã Leana Groza, originarã dinAlibunar). Patronimul respectiv este asemãnãtor cu numele localitãþiiGrozeºti din judeþul Vaslui, pe malul stâng al Prutului.

80

Numele de familie GRUIA a fost consemnat în Voivodina, în trei local-itãþi: Torac, Sutiesca ºi Sãlciþa. Provine de la numele slav Gruio sau de la,,grui” = cocor. Dar, patronimul acesta este identic cu numele localitãþii Gruiadin judeþul Mehedinþi, amplasat nu departe de hidrocentrala Porþile de Fier II.

GRUIÞA, este nume înregistrat în douã localitãþi din Voivodina: Marcovãþºi Alibunar (în anul 1896 au existat douã familii iar dupã anul 1999, familia fi-ind plecatã în strãinãtate, se considerã dispãrutã). Poate sã provinã de la unnume de persoanã, dar patronimul acesta este identic cu numele localitãþi dinRomânia, denumitã Gruiþa din judeþul Dolj (Oltenia), din apropierea oraºuluiCraiova.

La Vlaicovãþ, Oreºaþ ºi Cuvin (Voivodina ) a fost consemnat patronimulGUGA. Se potriveºte cu bulgãrescul Guga dar iar corespunde ºi numele to-ponimic Guga (dupã Dicþionarul lui Iordan). De altfel, localitatea Gugaaparþine judeþului Cluj (Transilvania), învecinatã cu aºezarea Gostila ºiRugãºeºti. Interesant, numele localitãþii Vigard din regiunea Hunedoara, înanul 1345 a fost Guga (Pass Guga ...), nume identic cu al patronimului care neintereseazã.

Numele de familie IACOB(ESCU), a fost consemnat în localitãþile Torac,Iablanca, Biserica Albã, Alibunar, ºi Locve (a fost consemnatã forma Iaco-bescu). Cert este cã numele provine de la cuoscutul nume biblic, dar înRomânia existã localitãþi denumite Iacobeni, nume asemãnãtor cu al patroni-mului respectiv. Amintim una dintre localitãþile cu aceastã denumire, Iacobenidin judeþul Braºov, care apare atestatã documentar în anul 1309 ca Villa Jacobiiar în anul 1532 ca Jacobsdorf.

Un nume foarte rar în Voivoidna este IGNAT care a fost notat doar la Nico-linþ. Provine de la nume de persoanã, dar patronimul este asemãnãtor cuIgnãteºti, localitate din judeþul Alba (Transilvania), în apropierea aºezãriiAbrud.

Patronimele ILIA sau ILIESCU, au fost consemnate în localitãþile SatuNou, Coºtei, Deliblata ºi Ovcea ( cu forma Iliescu). Ca ºi numele precedent,provine de la nume de persoanã, dar patronimele sunt identice sauasemãnãtoare cu numele localitãþilor Ilieºti ºi Ilia (Ilia, aparþine judeþuluiHunedoara).

Numele de familie IONAªCU, a fost consemnatt în urmãtoarele localitãþidin Voivodina: Uzdin,Coºtei ºi Iablanca. Cert este cã i se potriveºte numele depersoanã, dar în România existã în judeþul Teleorman (Þara Româneascã), lo-calitatea Ionaºcu, nume care este identic cu patronimul care ne intereseazã.

81

Patronimul IRIMIA, este rar în Voivodina, consemnat la Marcovãþ ºiVoivodinþ. Ar putea sã provinã de la nume de persoanã, dar patronimul se po-triveºte ºi cu numele localitãþilor Irimeºti din judeþele Prahova ºi Vâlcea.

În localitãþile din Voivodina: Straja, Iancov Most, Sutiesca ºi Grebenaþ afost înregistrat numele de familie ISAC. Provine de la cunoscutul nume biblic,dar noi am notat în România nume de localitate identic cu patronimul acesta.Este vorba de Isaci, aºezare care aparþine judeþului Olt din apropierea oraºuluiPiteºti.

Un patronim foarte rar întâlnit în Voivodina este IURESCU, fiind notatdoar la Ecica. Acestui nume de familie îi corespunde numele localitãþii Iureºtidin judeþul Botoºani, învecinat cu localitãþile Gârbeºti ºi Lunca, nu departe deoraºul Botoºani.

Patronimele IVAN(OV) ºi IVÃNESCU au foat consemnate în câteva lo-calitãþi din Voivodina: Voivodinþ, Seleuº, Vladimirovaþ, Maramorac,Srediºtea Micã, Mesici ºi Deliblata (a fost înregistratã forma Ivãnescu). Poateprovenii de la numele rusesc Ivan, dar existã în Romãnia, nume toponimicIvanu iar noi am notat mai multe localitãþi cu numele asemãntor cu patroni-mul. Astfel, amimtim localitatea Ivãneºti din judeþul Ialomiþa (Þara Românea-scã), aproape de oraºul Slobozia. Localitate cu numele similar se gãseºte ºi înjudeþul Vaslui, iar în judeþul Neamþ, nu departe de oraºul Gheorgheni, existãlocalitate denumitã Ivaneº, care în anul 1734 se numea Ivan(to) fiind un cãtun.Despre localitatea Ivãneºti din judeþul Mureº, am gãsit date care ne spun cã afost consemnatã în anul 1687 ca Kebel-Szent Ivan(13), nume, identic cu pa-tronimul Ivan.

JIAN(U), este un nume rar în Voivodina, înregistrat în localitãþileVoivodinþ, Sãlciþa ºi Alibunar ( este vorba de numele dispãrut, al avocatuluiIoan Jianu, care ºi-a notat numele ca Jianu cu toate cã in registrele nou-nãscuþilor din perioad, dupã 1848, numele de familie a fost notat ca Gian(u),iar mai târziu, în anul 1896 în Monografia Alibunarului a lui Petriºor, a fostconsemnat ca Gian. N-am avut posibilitatea sã cercetãm matriculile maivechi, cele care erau înainte de anul 1848, ele fiind arse, chiar în anul amintit).

Patronimul Jian(u) este identic cu numele localitãþii Jiana, din judeþul Me-hedinþi (Oltenia), în apropierea oraºului Drobeta-Turnu Severin. De altfel, înDicþionarul lui Iordan, se relateazã cã conform acestui nume de familie estenumele toponimic Jianu dar ºi Jii de la care ar putea sã provinã numele defamilie Jian.

În cele ce urmeazã, prezentãm un nume interesant ºi foarte rar din Voivo-dina, fiind vorba de JUCU care a fost notat doar în localitatea Srediºtea Micã.

82

Interesant în România, am înregistrat o localitate cu numele identic cu cel alpatronimului, Jucu de Sus din judeþul Cluj (Transilvania).

Numele de familie JURCA ºi JURCHIÞÃ, au fost consemnate la IancovMost, Torac ( pe lângã numele Jurca a fost consemnat ºi Jurchiþã), Râtiºor,Coºtei, Voivodinþ, Grebenaþ, Vlaicovãþ, Sãlciþa ºi Vârºeþ. Poate proveni de laun nume unguresc sau bulgãresc, dar patronimul este identic cu numele local-itãþii Jurca din judeþul Cluj. Amitim, încã o localitate cu numele asemãnãtor:Jurconi din Banatul românesc.

Patronimele LAZA ºi LAZI au fost consemnate în urmãtoarele localitãþidin Voivodina. Coºtei, Voivodinþ, Seleuº, Alibunar (actualmente dispãrut, fi-ind pãstrat doar ca numele de fatã al juristei Mãrioara Oalge nãscutã Laza),Novi Sad (familia reputatului solist vocal Ion Laza, originar din Seleuº) ºi To-rac (notat cu forma Lazi). Poate sã provinã de la numele biblic Lazãr, dar înRomânia existã ºi localitãþi cu numele identic cu al patronimului. Laza, aºez-are ce aparþine judeþului Iaºi, învecinatã cu localitatea Savca.

LAZÃR, este acelaºi patronim ca ºi cele precedente, eventual provenindde la numele biblic. A fost consemnat în Voivodina la Satu Nou, Marcovãþ,Ovcea, Biserica Albã, Jamu Mic ºi Iabuca. Numele de familie mai este identiccu numele localitãþi Lazuri (România) care aparþine judeþului Satu Mare fiindatestatã în anul 1284 ca Villa Lazer, iar în anul 1350 ca Ladzar, numele aceºtiavechi fiind identice cu patronimul Lazãr.

Numele de familie LÃDAN a fost notat în trei localitãþi din Voivodina:Coºtei, Voivodinþ ºi Iablanca. Interesant, în România am notat localitate cu nu-mele asemãnãtor denumitã Lãdeºti din judeþul Vâlcea, pe malul drep al râululiOlteþ.

Patronimul LÃZÃREAN, este destul de rar în Voivodina, fiind consemnatdoar la Bariþe ºi Panciova (amintim familia ziaristului Simeon Lãzãrean,originarã din Bariþe). Este posibil sã provinã de la numele biblic Lazãr, dar arputea sã-i corespundã ºi un nume de localitate fiindcã este format cu sufixul,,an” care ne aratã originea localã. Dacã am acceptat aceastã ipotezã, atuncioriginea localã strãveche ar putea fi localitatea Lãzãreºti din judeþul Harghitacare încã în anul 1576 a fost atestat ca Lazar falva. Cu toate cã constataþia no-astrã este încã în faza presupunerilor, purtãtori numelui Lãzãrean, puteau sa-ºiprimeascã numele de la Lazar, vechea localitate din Ardeal.

Numele de familie LELEA este caracteristic pentru localitatea Torac, darîn Voivodina, a fost notat ºi în Satu Nou, Ecica, Vârºeþ (amintim familia prof.dr. Ion Lelea, originarã din Torac), Zrenianin (amintim familia dr.veterinarHorea Lelea originar din Torac de unde o familie Lelea, este domiciliatã ºi în

83

Belgrad). Se spune cã patronimul respectiv ar provenii de la ,,lele” sau Lelisnume grecesc. Existã în România ºi localitate cu numele asemãnãtor Leleascadin judeþul Olt, dar acestui patronim iar corespunde ºi numele localitãþilor(douã), Leleºti din judeþele Gorj ºi Bihor.

Unul dintre numele dispãrute din Voivodina este LIGHEZAN, care a fostconsemnat la Doloave ºi Alibunar. Nu putem afirma cu certitudine, dar se preapoate, ca acest patronim sã provinã de la numele localitãþii Lighet, atestatã înanul 1828, fiind cãtun al satului Pãdureni din Banatul românesc, notat învechiul calendar din anul 1900 ca aparþinând tractului Mehedinþi. În Dicþiona-rul lui Iordan se spune cã poate sã provinã de la numele de persoanã polonezLigieza sau Lighezinski.

LOTREAN, nume de familie din Voivodina, a fost consemnat la Râtiºor,Nicolinþ, Jamu Mic, Iabuca ºi Locve. Probabil provine de la toponimul Lotru(existã muntele Lotru), dar în România existã localitate cu numeleasemãnãtor, Lotrioara din judeþul Sibiu.

Patronimul LUNGU a fost înregistrat la Grebenaþ, Cuvin, Sãlciþa ºi Seleuº(astãzi numele e dispãrut). Cert este cã numele provine dela ,,lung”, dar înRomânia existã mai multe localitãþi care au numele asemãnãtor ca al patroni-mului, cum sunt: Lungani din judeþul Iaºi, Lungeºti din judeþul Vaslui ºi Lun-guleþu din judeþul Dâmboviþa.

Un nume de familie rar din Voivodina este LUPªA, fiind consemnat doarla Deliblata. S-ar putea sã provinã de la ,,lup”, dar noi am notat în România, lo-calitate cu numele identic: Lupºa din judeþul Alba (Transilvania) la circa l5kilometri îndepãrtat de oraºul Câmpeni. În judeþul Cluj existã localitate cunume asemãnãtor, Lupºanu.

MANCIU, este un nume frecvent în Voivodina, notat în urmãtoarele local-itãþi: Bariþe, Coºtei, Grebenaþ, Seleuº, Vârºeþ ( amintim douã familii domicili-ate din Seleuº, a lui Traian ºi Viorel Manciu ºi familia prof. Petru Manciuoriginarã din Sãlciþa), Alibunar ( numele a existat în trecut dar pe parcurs adispãrut, iar în anul 1974 aici s-a domiciliat familia lui Ion ºi Cornel Manciudin Nicolinþ), Nicolinþ, Vladimirovaþ, Deliblata, Cuvin, Jamu Mic ºi Sãlciþa.Ar putea sã provinã de la numele bulgar Manèo, dar poate sã-i corespundã ºinumele toponimic Manciul. Noi n-am gãsit acest toponim, dar în România ex-istã localitatea denumitã Muncel, din apropierea oraºului Zalãu, care în anul1560 a fost atestatã ca Mancsul. Acest nume vechi este identic cu al patroni-mului Manciu. De altfel, în România existã ºi localitate cu numeleasemãnãtor, Mancioiu din judeþul Argeº, în apropierea oraºului Râmnicu Vâl-cea.

84

Patronimele MARCU ºi MARCOV, au fost notate, în Voivodina, la SatuNou, Iancov Most, Torac, Râtiºor, Coºtei, Grebenaþ ºi Doloave. Cert este cãprovin de la nume de persoanã, dar îi corespunde ºi numele de localitate Marca(forma femininã a lui Marcu) din judeþul Salaj (Transilvania) care are numeidentic cu al patronimului respectiv.

Patronimele MARIN, MARINA, MARINOV ºi MÃRIN, sunt aceliaºi,provenind de la numele de persoanã Marin. Numele, cu forma Marina estecaracteristic pentru localitatea Seleuº ( numãrul mare de familii este împãrþitdupã supranume dintre care amintim: Lupu, Constangin, Mãrinoni, Iosifmãr-inã, Vãsâlãmãrinã, Moisãmãrinã, Laiemãrinã, Poamã, Mãrcin, Daba ºi To-mamãrinã), dar a fost cosemnat cu forma resperctivã sau altã variantã ºi înSatu Nou, Râtiºor, Coºtei, Voivodinþ, Alibunar (amintim familia lui MarinelMarina originar din Seleuº), Nicolinþ, Doloave, Vârºeþ (amintim familia pirc-torului Petru Marina originar din Seleuº), Panciova (amintim familiile econo-mistului Lucian, a regretatului inginer Ioniþã ºi a lui Ion Marina, originare dinSeleuº), ºi Novi Sad (amintim familia ziaristului Lucian Marina originar dinVârºeþ-Voivodinþ, purtãtoarea acestui nume Zina Marina originarã din Seleuººi purtãtoarea acestui patronim ca nume de fatã, poeta Felicia Marina-Munteanu, a cãrei tatã este originar din Seleuº).

Noi am consemnat douã localitãþi în România care sunt asemãnãtoare cunumele patronimului respectiv. Este vorba de localitatea Marin din judeþul Sa-laj ºi Marineºti din judeþul Gorj, în apropierea oraºului Filiaºi.

Numele de familie MARTIN(OV), a fost consemnat în cãteva localitãþidin Voivodina: Iancov Most, Torac, Srediºtea Micã, Biserica Albã, Vârºeþ (fa-milia învãþãtorului Chentã Martin originar din Torac), Satu Nou, Alibunar ºiDoloave. Patronimul este identic cu numele localitãþii Martin, vechea denu-mire a localitãþii Berzunti din judeþul Bacãu, România.

MATEIAª, este un patronim rar din Voivodina fiind înregistrat doar la Ni-colinþ ºi Satu Nou. Ca ºi numele precedent, se pare cã provine de la nume depersoanã, cu toate cã în România, am notat localitatea cu numele identicMateiaº, din judeþul Braºov, învecinat cu localitãþile Racoº ºi Ungra.

Numele de familie MATEI, a fost consemnat în Nicolinþ, Deliblata ºiVârºeþ (amintim familia prof. Ion Matei,originarã din Nicolinþ). Poate sãprovinã de la cunoscutul nume biblic, dar noi am înregistrat în România locali-tate cu numele identic: Matei, care aparþine judeþului Bisatriþa-Nãsãud, în-vecinatã cu aºezarea Corvineºti. În judeþul Botoºani existã localitate cu nu-mele asemãnãtor: Mateieni.

85

Un patronim, care se include printre cele rare, notate în Voivodina esteMAXA, fiind înregistrat doar la Vladimirovaþ ºi Deliblata. În România existãlocalitãþi a cãror nume este asemãnãtor cu al patronimului în cauzã. Este vorbade Maxineni din judeþul Brãila.

Un alt nume rar din Voivodina este ºi MÂRZA, fiind consemnat doar laSatu Nou. Interesant, la Alibunar am notat un supranume ,,a lui Mârza”, acãrui purtãtor a fost Iovan Stângu. Mârza este ºi numele unei localitãþi dinRomânia, din judeþul Dolj, învecinatã cu localitatea Mãrãcinele.

Numele de familie MIC, MICA ºi MICU, sunt aceliaºi, fiind consemnateîn mai multe localitãþi din Voivodina: Satu Nou (amintim familia ziaristului,poetului ºi publicistului Valentin Mic), Torac, Iabuca ºi Srediºtea Micã (aici aufost notate variantele numelui, Mica ºi Micu ca dispãrute).

Deja, la prima vedere, se poate observa de unde provine acest nume, dar fi-indcã noi notãm ºi nume identice sau asemãnãtoare de localitãþi din România,amitim aºezarea denumitã Muntele Mic din judeþul Caraº-Severin, nu departede oraºul Caransebeº. Pe muntele denumit Mic (muntele Mic), existã locali-tatea Mica care aparþine judeþului Mureº (Transilvania). În judeþul Satu Mareexistã localitate denumitã Micula (cu tema ,,Mic”) iar localitatea V.V.De-lavrancea, înainte a fost numitã Satu Mic.

MICLÃU(ª), a fost consemnat la Uzdin, Marcovãþ, Râtiºor, Vârºeþ ºi Vla-dimirovaþ. Numele de familie este asemãnãtor cu al localitãþii Miclãuºeni, dinjudeþul Iaºi (Moldova), învecinatã cu Mirceºti, pe malul stâng al Siretului.

Numele de familie MICLEA, este caracteristic pentru localitatea Seleuº,unde este destul de frecvent ( numele de familie l-am consemnat într-o anchetãîntreprinsã pe teren, în anul 1984, notând 11 familii împãrþite dupã supra-nume: 5 familii poreclite Micloni, Pispilocu, Penþa, 2 Giurgioni, Acsân ºiTâtã). Patronimul a fost consemnat ºi în alte localitãþi din Voivodina: Nicolinþ,Uzdin, Sutiesca, Mãrghita, Vladimirovaþ ºi Vârºeþ (amintim familia doctoru-lui Iosif Miclea originar din Seleuº). De altfel, în Dicþionarul lui Iordan, se re-lateazã cã ar putea proveni de la ,,Mikloº” nume personal unguresc, darasemãnãtor cu numele de familie este numele localitãþii Micleºti din judeþulVaslui (Moldova). Cu acelaºi nume de localitate este asemãnãtor ºi patronimulMICLESCU, notat la Nicolinþ, Alibunar, Seleuº (purtãtorul originar din Ni-colinþ). ºi Grebenaþ.

Patronimul MIHAI(LOV-ICI), a fost consemnat în Voivodina, în local-itãþile: Satu Nou, Locve, Bariþe, Alibunar (forma Mihailovici), Doloave, Deli-blata ºi Marcovãþ. Cert este de unde ar putea sã provinã patronimul dar el este

86

asemãnãtor cu mai multe localitãþi formate prin rãdãcinacu comunã ,,Mihai”.Amintim unele dintre ele cum sunt cele denumite, Mihãieºti din judeþeleArgeº, Vâlcea, Hunedoara ºi Suceava, ºi Mihãieni din judeþul Satu Mare.Amintim ºi câteva localitãþi cu nume compuse: Mihai Bravu din judeþul Giur-giu ºi mai multe localitãþi numite Mihai Viteazu din judeþele Cluj, Maramureº,Teleorman etc.

Se pare cã în Voivodina, numele de familie MILOª, este caracteristic pen-tru Alibunar ºi Sutiesca. Astfel, cercetãrile noastre ne aratã cã, acest patronim,în anul 1896, la Alibunar, a fost purtat chiar de 17 familii, numãrul lorreducându-se, în zilele noastre, doar la trei. Pe lângã localitãþile amintite, acestnume a fost consemnat la Iancov Most, Torac ºi Bariþe. Se pare cã ar provenide la numele de persoanã. Totuºi noi cercetând nume de localitãþi din Româniaam notat una cu numele asemãnãtor: Miloºeºti din judeþul Ialomiþa, învecinatãcu localitatea Padina, nu departe de oraºul Slobozia.

Patronimul MINDA, a fost înregistrat în localitãþile Bariþe, Coºtei,Voivodinþ ºi Nicolinþ. Acest nume de familie nu figureazã în Dicþionarul luiIordan, dar despre numele Mindo(ianu), se spune cã ar proveni de la numelebulgar Mindo(v). Noi am notat în România localitãþi cu nume identic: MindaMare ºi Minda Micã.

MINEA, a fost consemnat la Torac, Iancov Most, Seleuº (astãzi dispãrut),Omoliþa ºi Novi Sad (amintim familia ziaristului Roman Minea,originar dinIancov Most). De altfel, despre acest patronim, se spune cã ar proveni de lanume bulgar sau rus Mino. sau de la ,,minã” cu sufixul ,,ea”. Desigur cã o re-laþie existã între acest patronim ºi numele localitãþii Minead (Minea cu sufixul,,d” caracteristic pentru unguri). Localitatea Minead aparþine judeþului Arad,din apropierea oraºului Sebiº.

Patronimul MIRCEA, a fost înregistrat în Voivodina, în localitãþile:Uzdin, Bariþe, Alibunar, Seleuº, Nicolinþ ºi Deliblata (cu forma Mercea). Cãprovine de la numele de persoanã, nu trebue sã explicãm, totuºi, iatã câtevanume de localitãþi identice sau asemãnãtoare cu numele patronimului:Mirceºti localitãþii care aparþin judeþelor Iaºi, Vâlcea ºi Vaslui, apoi MirceaVodã din judeþele Braºov, Constanþa etc.

În continuare vã prezentãm trei patronime care sunt aceliaºi, dar se difer-enþiazã dupã formã: MOISA, MOISÃ ºi MOISE. Cele mai multe sunt con-semnat cu grafia Moise ºi aceea în urmãtoarele localitãþi: Torac, Marcovãþ,Coºtei, Alibunar (actualmente este dispãrut), Deliblata, Omoliþa ºi Vârºeþ(amintim familia ziaristului Nicolae Moise, originarã din Marcovãþ). Patroni-mul cu grafia Moisã a fost notat la Ecica iar ca Moisa la Deliblata. Provine de

87

la cunoscutul nume biblic, iar localitatea din România, Moise(i) este identicãla nume cu cel al patronimului (,,i” la Moisei este sufix unguresc). De altfel, lo-calitatea amintitã aparþine judeþului Maramureº din Transilvania.

Patronimul MOLDOVAN, a fost consemnat doar în douã localitãþi dinVoivodina: Uzdin ºi Cuvin. Probabil cã provine de la originea etnicã ,,moldo-van”. Noi am înregistrat ºi unele localitãþi cu numele asemãnãtoare cu patroni-mul, dintre care amintim: Moldoveni din judeþul Neamþ (Moldova),Moldoveneºti din judeþul Cluj (Transilvania), Moldoviþa din judeþul Suceava(Moldova), Moldova Nouã ºi Veche din Banatul românesc etc.

Un nume destul de neobiºnuit ºi rar din Voivodina, este MORUN. A fostînregistrat doar în localitãþile Grebenaþ ºi Coºtei. Se spune cã ar proveni de la,,morun” = om cu pãrul roºu sau peºtele morun. În România am notat locali-tatea care este asemãnãtoare la nume cu patronimul respectiv: Moruneºti dinjudeþil Olt, în apropierea oraºului Slatina.

Numele de familie MOªESCU, a fost notat în Voivodina, la Iancov Most,Torac, Sutiesca, Mãrghta ºi Clec. Numele poate sã provinã de la ,,moº” dar îicorespunde ºi aºezarea Moºeºti din judeþul Buzãu, al cãrei nume esteasemãnãtor cu patronimul care ne intereseazã.

Unul dintre cele mai frecvente patronime din Voivodina este MUN-TEAN(U) cu variantele MUNCEAN ºi MUNCIAN. A fost consemnat înurmãtoarele localitãþi: Satu Nou, Locve, Uzdin, Bariþe, Mãrghita, Marcovãþ,Coºtei, Seleuº, Alibunar, Nicolinþ, Vladimirovaþ, Doloave, Maramorac, Vlai-covãþ, Jamu Mic, Srediºtea Micã, Mesici, Oreºaþ, Glogoni, Panciova, Torac,Vârºeþ, Zrenianin, Novi Sad (amintim familiile ziaristului ºi scriitorului Teo-dor Munteanu ºi a med.vet. Rancu Muncian, originare din Torac. Desigur,acest patronim provine de la ,,muntean” apartenentul regiunii muntoase sau dela numele regiunii istorice Muntenia. Dar, cum am mai menþionat, pe noi neintereseazã ºi localitãþile cu numele asemãnãtoare patronimului respectiv. Deaceea, amintim localitatea Munteneºti sau toponimul Munteanu, dinRomânia. Iatã douã localitãþi cu numele compuse care sunt asemãnãtoare lanume cu Munteanu: Muntele Bãiºorii din judeþul Cluj ºi Muntele Mic din ju-deþul Caraº-Severin. Bineînþeles, în România, mai sunt ºi alte localitãþi cu nu-mele asemãnãtor cu Munteanu, dar noi le-am prezentat doar pe cele prece-dente.

Un nume de familie consemnat în Voivodina, cu diverse forme, esteMUREªAN (cu variantele MOROªAN ºi MURIªAN). Patronimul a fost în-registrat la Alibunar, Vlaicovãþ, Jamu Mic, Maramorac, Satu Nou ºi Locve (înultimele douã localitãþi a fost notatã forma Moroºan, în Locve (fiind consem-

88

nat în anul 1786)(14). Cert este cã patronimul îºi datoreazã denumirea,Mureºului sau Moroºului, cum îi spun alte naþiuni, ori regiunii din preajmaacestui râu. Totuºi este interesant sã amintim cã în România, existã nume delocalitãþi care se potrivesc cu patronimul. Noi amintim unele dintre ele, dupãcum urmeazã: Mureºeni din judeþul Mureº (Transilvania), Mureºenii deCâmpie din judeþul Cluj (Transilvania) º.a.m.d.

Patronimul MURGU, a fost consemnat la Torac, Seleuº (actualmentedispãrut), Alibunar ºi Vladimirovaþ. Eventual, provine de la ,,murg” dar noiam notat, în România mai multe localitãþi cu numele care se potriveºte luiMurgu. Astfel, în judeþul Buzãu existã localitate denumitã Murgeºti, apoiMurgeni din judeþul Vaslui ºi Murga ºi, aºezare ce aparþine judeþului Dolj.

Un nume românesc, rar întâlnit în Voivodina este MUSCAN, consemnat laVladimirovaþ, Vlaicovãþ ºi Iabuca. Se spune cã ar putea proveni de la ,,mus-can” varianta lui muscal dar este conform ºi cu numele toponimic Muscani(dupã Dicþionarul lui Iordan). Localitãþile din România, Musculeºti din ju-deþul Gorj ºi Muscel din judeþul Buzãu, au numele asemãnãtor cu Muscan.

Ca ºi numele precedent ºi MUªA este un nume foarte rar în Voivodina, fi-ind înregistrat doar în localitatea Râtiºor. Ar putea proveni de la numele bulgarMuºa dar îi corespunde ºi numele toponimic Muºa (Mare). Noi am notat înRomânia douã localitãþi care au numele asemãnãtor cu Muºa: Muºãteºti dinjudeþul Gorj ºi Muºata care aparþine judeþului Vaslui.

NAN(U), a fost înregistrat în localitãþile Iancov Most (forma Nan) ºiOvcea. S-ar putea sã provinã de la Nano, nume bulgar, dar patronimul esteidentic ºi cu Nana, localitate din România care aparþine judeþului Cãlãraº,amplasatã la numai circa 30 de kilometri de capitala Bucureºti.

Numele de familie NANDREA, este rar în Voivodina, notat doar la Straja.Ar proveni de la ,,tânãr poznaº”, dar este ºi identic cu Nandra localitatea dinjudeþul Hunedoar ori Nandru din judeþul Mureº.

Unul dintre patronimele mai puþin frecvente în Voivodina este ºi NEA-GOIE, fiind înregistrat doar în localitatea Râtiºor. S-ar putea sã provinã de lanume personal slav Neagoj dar iar corespunde ºi numele toponimic Neagoe.

Patronimul care ne intereseazã, are numele asemãnãtor cu numele unor lo-calitãþi, pe care noi le-am notat în România. Amintim urmãtoarele: Negoi dinjudeþul Dolj ºi Negoieºti (localitãþile cu acest nume aparþin judeþelor Bacãu,Dolj, Gorj ºi Prahova).

Numele de familie NEAGU, la români din Voivodina a fost consemnat laVladimirovaþ, Grebenaþ ºi Seleuº (actualmente dispãrut). Se spune cã ar puteasã provinã de la un nume de persoanã slav Neagulj, dar iar corespunde ºi to-

89

ponimul Neagu. Douã localitãþi din România sunt denumite Neguleºti (aparþinjudeþelor Bacãu ºi Neamþ), iar numele lor este asemãnãtor cu patronimulNeagu.

În localitãþile voivodinene Satu Nou, Torac, Alibunar (amintim familiaprof.dr. Adrian Negru), Vladimirovaþ ºi Sãlciþa, a fost consemnat numele defamilie NEGRU. S-ar putea sã provinã de la ,,negru” , dar este interesant, maimulte localitãþi din România sunt formate cu ,,Negru”, având numeleasemãnãtor cu al patronimului. Amintim câteva dintre ele: Negri din judeþulNeamþ (Moldova), Negreºti Oaº din judeþul Satu Mare, Negru Vodã din ju-deþul Constanþa etc. Cu numele identic, cu al patronimului este localitatea Ne-gru, din apropierea Oraviþei (Banatul românesc), localitate cãrei în anul 1964i-a fost schimbat numele în Grãdinari atestatã în anul 1552 ca Negher falva. Arfi posibil ca de aici sã provinã originea localã strãveche a purtãtorilor acestuinume de familie.

Patronimul NISTOR, este frecvent în mai multe localitãþi din Voivodina,fiind notat în urmãtoarele: Iancov Most, Torac, Bariþe, Mãrghita, Nicolinþ,Clec, Srediºtea Micã, Mesici, Sãlciþa ºi Vârºeþ (amintim familia ziaristului Va-leriu Nistor, originarã din Iancov Most). Probabil cã la baza acestui nume defamilie stã un nume calendaristic, dar iar corespunde ºi toponimul Nistor. Darºi localitãþile Nistoreºti (România), din judeþele Constanþa, Prahova ºiVrancea, au nume asemãnãtor cu Nistor.

În unsprezece localitãþi din Voivodina, a fost consemnat numele de familieNOVAC, ºi anume: Locve, Ecica, Sutieca, Marcovãþ, Râtiºor, Coºtei,Voivodinþ, Deliblata, Mesici, Alibunar (actualmente dispãrut) ºi Iablanca.

Patronimul în cauzã se potriveºte cu numele de persoanã, dar este identiccu Novac, localitate atestatã în anul 1433, actuala denumire fiindu-i Glim-boca, sat din Banatul românesc, de pe Valea Bistriþe(România). ªi localitateaNovaci din judeþul Gorj, are numele asemãnãtor cu numele patronimului.

OBREª(A), este un nume dispãrut din Voivodina, dar a fost consemnat înlocalitatea Locve(15). Existã în România câteva localitãþi care au denumireasemãnãtoare: Obreja din judeþele Alba, Gorj ºi Caraº-Severin (Banatulromânesc-localitatea din aceastã regiune a fost atestatã în anul 1588 ca Ob-rezia, în 1636 ca Felso-Obresia iar în anul 1840 ca Obresha- nume identic cupatronimul Obreºa).

Numele de familie OLAR(I-U), a fost consemnat în Voivodina, în maimulte localitãþi: Grebenaþ, Alibunar (interesant, în aceastã localitate, unde evi-dent, scade numãrul românilor, numãrul familiilor Olar(u) se majoreazã, în1896 au fost notate patru familii iar în 1992, existã nouã, bineînþeles, cu mai

90

puþini membrii ca în urmã cu aproape un secol), Vladimirovaþ, Maramorac,Cuvin, Biserica Albã ºi Novi Sad (amintim familia inginerului Pau Olaru).Acest patronim poate sã provinã de la meseria ,,olar”, dar amintim cã înRomânia existã mai multe localitãþi cu numele similar: Olãreºti (toponime),apoi aºezãri denumite Olari, care aparþin judeþelor Arad, Buzãu, Gorj, Olt ºiPrahova. În judeþul Vâlcea o localitate se numeºte Olãreni, nume care se po-triveºte patronimului Olaru.

Un nume caracteristic în Voivodina, pentru localitatea Uzdin este ONCIU,care a fost consemnat ºi la Ovcea, Alibunar (amintim numele de familie aleconomistului Sima Onciu originar din Uzdin), Vârºeþ (amintim numele defamilie al domnului Mihailo Onciu originar din Uzdin, care într-o perioadã afost domiciliat prin cãsnicie ºi la Seleuº) ºi Novi Sad (amintim numele defamilie al ziaristul Petru Onciu originar din Uzdin). De altfel, în România, lo-calitatea care are numele identic cu al patronimului, este Onciu din judeþulVaslui în apropierea aºezãrii Bereºti ºi râului Slivna.

Patronimele OPRA, OPREA ºi OPREAN sunt asemãnãtoare, fiind con-semnate în Voivodina, în urmãtoarele localitãþi: Iancov Most (cu formaOprean), Ovcea (Oprean), Bariþe, Mãrghita, Seleuº,Vârºeþ ( în cele patru lo-calitãþi a fost notatã forma Oprea, iar la Vârºeþ amintim familia economistuluilicenþiat Ionel Oprea care este originar din Seleuº), Nicolinþ ºi Deliblata (în ul-timele douã localitãþi a fost notatã forma Opra). Provenienþa acestui patronimar putea fi ,,a opri”, sau vreun nume de persoanã dar noi considerãm cã-i core-spunde ºi numele localitãþii Opreºti, care aparþine judeþului Argeº (ÞaraRomâneascã).

Un nume de familie rar în Voivodina este OPRIª, consemnat doar laUzdin. S-ar putea sã provinã de la ,,a opri”, cum este cazul la numele prece-dent, dar iar corespunde ºi numele toponimic Opriºul sau Opriºeni. Noi am no-tat în România, ºi localitatea Opriºor din judeþul Mehedinþi, nume care esteasemãnãtor cu patronimul Opriº.

Patronimul ORZA, a fost înregistrat la Torac, Iancov Most, Deliblata ºiNovi Sad (amintim familia ziaristului Nicolae Orza originar din Iancov Most).În privinþa originii acestui nume, se spune cã ar proveni de la ,,orz” dar iar co-respunde toponimul Orzul sau Orzea. Noi am mai adãuga cã patronimul Orzaeste asemãnãtor cu numele localitãþii Orzeºti din judeþul Gorj sau Orzeni dinjudeþul Iaºi.

Numele de familie PANCARICEAN, este caracteristic pentru localitateaSutiesca, dar în Voivodina, a mai fost consemnat la Uzdin, Vârºeþ ( a fost notatnume de familie originar din Sutiesca) ºi Bariþe (într-o perioadã purtãtorii nu-

91

melui Pancaricean au fost domiciliaþi ºi în Plandiºte). Interesant, patronimulrerspectiv nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, fiind posibil sã nu existe înRomânia ori dacã ar exista atunci nu a fost descoperit de anchetatori. De altfel,acest patronim prin forma lui, ar putea sã determine originea localã strãveche apurtãtorilor. Totuºi, noi pânã în momentul de faþã, nu am descoperit localitatecare ar corespunde acestui patronim. Despre originea acestui patronim nu necomunicã aproape nimica nici tradiþia oralã, prin care totuºi am primit o infor-maþie (de la Iancu Pancaricean din Sutiesca), care ne relateazã, cã într-o pe-rioadã, în registrele bisericeºti, acest patronim se purta cu grafia Pãncãricean.Tot domnul Iancu ne afirmã cã în localitate existã un microtoponim,Pancheric. Noi amintim cã ºi în România, am notat localitate cu numeleasemãnãtor cu al patronimului Pancaricean, fiind vorba de aºezarea Panc dinjudeþul Hunedoar (Transilvania).

Patronimul PANDUROV, este foarte rar în Voivodina, fiind consemnat laSatu Nou. În localitatea cu pricina, trãiesc mai mulþi sârbi, care sunt angajaþi înadminstraþia localã, de aceea presupunem cã acest patronim a fost format deei, fiind înainte Pandur(u) la care au adãugat sufixul sãrbesc ,,ov”. Dacã presu-punerea noastã ar fi verosimilã, atunci patronimul acesta este identic cu nu-mele localitãþii Panduru din judeþul Tulcea (Dobrogea), din apropiereaaºezãrii Babadag.

Un nume rar din Voivodina este ºi PARASCHIU, care a fost consemnatdoar la Coºtei. Se presupune cã provine de la nume de persoanã dar înRomânia, am înregistrat localitate cu numele asemãnãtor, Paraschiveºti dinjudeþul Argeº.

La fel de rar ca ºi numele precedent, este patronimul PARDOS, fiind înreg-istrat iarãºi la Coºtei. Este interesantã explicaþia din Dicþionarul lui Iordan re-feritoare la originia acestui nume. Anume, se menþioneazã cã ar proveni de la,,pardos” = panterã sau blanã de panterã, dar ar corespunde ºi numelui grecPardos ºi toponimului Pardoºii. Noi am notat localitate cu numele asemãnãtorPartos din judeþul Timiº.

Numele de familie PÃCURAR(I-U), a fost notat în Voivodina, înurmãtoarele localitãþi: Locve, Straja, Grebenaþ, Seleuº (numele este dispãrut,purtãtorul lui a fost aici ginere în casã, din Locve), Alibunar (purtãtorul acestuinume este din Locve), Vladimirovaþ (amintim familia colegul nostru de clasãRoman - Ruzmarin Pãcurar), Bariþe ºi Râtiºor. Numele ar putea proveni de la,,pãcurar”= cioban, dar noi amintim câteva localitãþi din România cu numeleasemãnãtor cu patronimul Pãcurar. Astfel, în judeþul Mureº, în apropiereaoraºului Târgu Mureº, existã localitatea denumitã Pãcureni iar judeþului

92

Vaslui îi aparþine localitatea Pãcurãreºti la fel cu numele asemãnãtor cu Pãcu-rar.

Patronimul PÃIAN, a fost înregistrat doar în trei localitãþi din Voivodina ºianume: Seleuº, Alibunar ºi Vladimirovaþ. Se spune cã provine de la toponimulPaia, dar în faza aceasta a cercetãrilor noastre nu am reuºit sã determinãm dareste vorba de nume de localitate ºi unde ar fi amplasatã.

În cele ce urmeazã vã prezentãm trei patronime din Voivodina, care auaceeaºi origine: PÃUN, PÃUNCU ºi PÃUNESCU. Astfel numele de familiePãunescu a fost consemnat la Torac ºi Alibunar (este vorba de fiul violonistu-lui Nicolae Pãunescu originar dn Cuvin). Patronimul cu forma Pãun a fost no-tat la Torac ºi Iancov Most iar forma Pãuncu a fost înregistratã doar la Grebe-naþ. Interesant, în Dicþionarul lui Iordan care înregistreazã numele de familiedin România, lipseºte forma Pãuncu fiind omis de anchetatori, fiindcã o fami-lie Pãuncu din Grebenaþ, este mai de mult domiciliatã în România, la Fãget.Cert este cã patronimele provin de la numele de persoanã. Noi amintim doartrei (cu toate cã e posibil sã fie mai multe), localitãþi din România care au nu-mele identic sau asemãnãtor cu patronimele. Este vorba de Pãun localitate dinjudeþul Botoºani (Moldova) ºi celelalte douã cu denumirea similarã, Pãuneºtidin judeþele Mehedinþi ºi Vrancea.

Un nume interesant ºi rar din fondul patronimelor româneºti din Voivodinaeste PEICA fiind consemnat la Marcovãþ. Ar putea proveni de la numebulgãresc, dar noi am notat în România localitate cu numele asemãnãtor cu alpatronimului, fiind vorba de Peicani care aparþine judeþului Vaslui, în aprop-ierea aºezãrii Bârlad.

Patronimul PERIAN, a fost consemnat doar la Vlaicovãþ (Voivodina). Arproveni de la toponimul Peri. Noi am notat în România localitate cu numeleasemãnãtor, Periam din judeþul Timiº.

În localitãþile Torac ºi Ecica a fost consemnat numele de familie PERIAT.Probabil provine de la vreo poreclã, dar se potriveºte cu numele localitãþiiPerieþi din judeþul Ialomiþa la circa zece kilometri de oraºul Slobozia.

Numele de familie PERIN, a fost înregistrat în Voivodina în mai multe lo-calitãþi: Vladimirovaþ, Ovcea, Iabuca ºi Glogoni. Interesant, nu figureazã înDicþionarul lui Iordan, ºi poate fi dispãrut în România, unde noi am notat numede localitate identic cu patronimul. Este vorba de localitatea Berini care în anul1774 a fost numitã Perin, aparþinând districtului Ciacova, cercul Bârzavei dinBanatul românesc (J.J. Ehrler, Banatul de la origine pânã acum 1774,pag.135).

93

PETCU(Þ), a fost consemnat în mai multe localitãþi din Voivodina: Uzdin,Bariþe, Marcovãþ, Coºtei, Nicolinþ, Mesici, Iablanca, Vârºeþ ºi Torac (formaPetcuþ). Se presupune cã provine de la numele bulgar Petko, dar acest nume defamilie se potriveºte cu numele localitãþii Petculeºti din judeþul Olt, din aprop-ierea oraºului Drãgãºani.

Un nume foarte rar din Voivodina este PETRESCU, fiind consemnat doarla Torac. Provine de la numele biblic, dar este aemãnãtor cu numele localitãþiiPetreºti din judeþul Satu Mare (Transilvania), sau cea cu numele similar, dinjudeþul Dâmboviþa.

Numele de familie PETRªOR(U), a fost înregistrat la Doloave, Deliblataºi Alibunar (numele este demult dispãrut iar purtãtorul lui a fost învãþãtorulTeodor Petriºoru, originar din San Paul de lângã Cluj, domiciliat ºi decedat înVoivodina. Se spune cã ar putea sã provinã de la numele Petru. În România ex-istã localitate care are numele identic cu al patronimului: Petriºoru din judeþulBuzãu, în apropierea oraºului Râmnicu Sãrat.

Patronimul PETROV a fost consemnat în urmãtoarele localitãþi dinVoivodina: Locve, Doloave, Deliblata ºi Zrenianin (amintim familia lui SavaPetrov originar din Deliblata). Poate sã provinã de la Petru cu sufixul sârbesc,,ov” sau cum ne sugereazã Iordan, cã ar proveni de la numele de persoanã bul-gar Petrov. În judeþul Maramureº, pe malul stâng al râului Viºãu, existã local-ite cu numele identic, Petrova.

Printre numele rari din Voivodina se enumerã ºi PLOSCARIU, care a fostînregistrat la Doloave. Poate sã provinã de la ,,ploscã”, dar iar corespunde ºinumele toponimic Ploscari. Patronimul Ploscari este asemãnãtor cu numelelocalitãþi Plosca din judeþul Teleorman.

POD este un nume de familie din Voivodina, care a fost înregistrat doar înunele localitãþi din zona Alibunarului, cum sunt: Seleuº, Alibunar, Vladimiro-vaþ ºi Nicolinþ. Cu aceastã formã patronimul nu figureazã în Dicþionarul luiIordan dar existã Podan, despre care se spune cã provine de la numele toponi-mic Podu. Noi am notat în România mai multe localitãþi care au numeasemãnãtor cu patroniumul Pod. Astfel în judeþul Mehedinþi, aproape de BãileHerculane, existã localitatea Podeni, apoi Poduri ºi Podul Turcului suntaºezãri ce aparþine judeþului Bacãu, iar Podar aparþine judeþului Dolj.

În localitãþile din Voivodina: Straja, Marcovãþ, Ovcea; Vlaicovãþ ºi Vârºeþa fost consemnat numele Popescu care poate fi acelaºi cu Popa , dar existã, înRomânia nume toponimic Popescu, care este identic cu patroniumul care neintereseazã.

94

Numele de familie POPI a fost înregistrat în urmãtorele localitãþi dinVoivodina: Iancov Most, Torac, Sutiesca ºi Vârºeþ( amintim familia prof.dr.Gligor Popi originar din Torac). Se spune cã provine de la ,,popã” = preot, darinteresant, în România a existat un sat Popi, identic cu numele respectiv.Aºezarea a fost desfinþatã ºi înglobatã în actuala localitate Izvorul Rece dincomuna Vãideni, judeþul Vâlcea(15).

Patronimul POPIN a fost înregistrat la Nicolinþ, Vladimirovaþ, Panciovaºi Alibunar (în ultimele trei localitãþi s-au domiciliat descendenþii aceleiaºi fa-milii, originare din Nicolinþ). În Dicþioarul lui Iordan nu figureazã formaPopin, dar existã numele Popina ºi se spune cã provine de la ,,popinã” =movilã, dar se spune cã-i corespunde numele toponimic Popina. Localitate cunumele respectiv, n-am descoperit în România, dar am notat-o în Bulgaria,aºezarea Popina fiind amplasatã în apropierea frontierei cu România.

Numele de familie PUIA ºi PUIU au fost înregistrate, în Voivodina, laCoºtei (cu forma Puiu), Uzdin ºi Jamu Mic. Probabil, provine de la ,,pui” darpatronimul este asemãnãtor cu numele de localitate Puieºti din judeþul Vaslui.

Un patronim din Voivodina, caracteristic pentru localitatea Locve estePURCAR, nume de familie care a fost consemnat ºi la Alibunar (familiaoriginarã din Seleuº, unde purtãtorul acestui nume, a venit din Locve), Seleuº(purtãtorul numelui originar din Locve) ºi Vârºeþ. Provenienþa lui Purcar, nueste greu de determinat dar în România existã localitate cu numele identic cual patronimului: Purcaru, sat din comuna Sauleºti, judeþul Gorj. Am notat ºilocalitate cu numele asemãnãtor: Purcãreni din regiunea Braºovului.

Patronimul RADAN, este foarte rar în Voivodina, fiind consemnat doar înJamul Mic. Probabil provine de la nume slav, dar comparându-l cu denumirileunor localitãþi din România, am ajuns la concluzia cã i s-ar potrivi, fiindasemãnãtoare, numirile mai multor aºezãri: Radeni din judeþul Neamþ respec-tiv judeþul Vaslui, sau Radenii Vechi din Republica Moldova ori Radeana dinjudeþul Bacãu.

RADOVANCEV este nume de familie caracteristic doar pentru localitateaSatu Nou (Voivodina). Este posibil sã fi fost Radovan, provenind de la numelede persoanã slav, cãruia i s-a adãugat sufixul sârbesc. În România existã locali-tate denumitã Radovan din judeþul Dolj, care are numele asemãnãtor cu pa-tronimul, cum este ºi Radovanu, numele localitãþii din judeþul Cãlãraºi, de pemalul stâng al Argeºului.

Numele de familie ROBU, în Voivodina a fost consemnat la Vladimirovaþ,Locve ºi Deliblata. Probabil provine de la ,,rob”, totuºi vã supunem atenþieicâteva localitãþi din România care ar corespunde patronimului cu pricina.

95

Amitim trei localitãþi ºi anume: Robeºti, una aparþinând judeþului Buzãu iarcealaltã judeþului Vâlcea ºi Robeasca din judeþul Buzãu.

Unul dintre patronimele dispãrute din Voivodina este ROCAN, care a fostconsemnat doar la Nicolinþ. Ar putea proveni de la un nume toponimic Roca.În faza aceasta a cercetãrilor noastre, nu am descoperit în spaþiul geografic alRomâniei, localitate cu acest nume, dar am înregistrat aºezarea denumitã Ro-cii din judeþul Argeº.

Fiind identic cu numele fãimosului oraº, considerãm cã cel mai interesantnume de familie din Voivodina este ROMA, care a fost consemnat doar laSatu Nou ºi Doloave. Patronimul nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan cuforma respectivã, dar existã Romai ºi se spune cã ar putea proveni de la to-ponimul Roma cu sufixul unguresc ,,i”. Numele ne aminteºte de falnica capi-talã a Italiei, dar interesant, ºi în România existã, chiar douã, localitãþi denu-mite Roma, aparþinând judeþelor Vâlcea ºi Botoºani.

Numele de familie ROMAN, a fost înregistrat în urmãtoarele localitãþi dinVoivodina: Straja, Râtiºor, Voivodinþ, Grebenaþ, Vlaicovãþ, Mesici, Sãlciþa ºiIablanca. Este un patronim caracteristic doar pentru localitãþile din jurulVârºeþului. Ar putea sã provinã de la nume de persoanã, dar patronimul esteidentic cu numele localitãþii Roman din judeþul Neamþ ( Moldova), care a fostatestatã documentar în anul 1487 ca reºedinþã domneascã. La aceste dateadãugãm o interesantã istorioarã, referitoare la acest oraº. Anume, în anul1929, pe timpul marei crize economice, în Romãnia, regiunea Dobroge, prin-tre alte familii din pãrþile noastre, s-a domiciliat ºi familia Mengher din Alibu-nar. Nu au fost mulþumiþi cu viaþa nouã din Dobrogea, ºi au decis sã se de-plaseze în oraºul Roman, din regiunea Moldova, de unde, dupã o perioadã detimp, s-au reîntors în Voivodina, la Alibunar. Aici, în anul 1934, li s-a nãscutun fiu, a primit numele Roman, dupã numele oraºului în care au trãit o pe-rioadã de timp (informaþia am primit-o în anul l996, de la comerciantul RomanMengher, n.1934, d. 1998 ).

Un nume care-l considerãm frecvent în Voivodina este ROªU, fiind con-semnat la Satu Nou, Torac, Uzdin, Seleuº (a existat familia Roºu, originarã dinAlibunar, astãzi toþi sunt domiciliaþi în SUA), Alibunar (acesta este unul dintrenumele dominante la români din aceastã localitate, fiind în anul 1896 notate27 de familii iar 16 în anul 1992), Nicolinþ, Vladimirovaþ, Cuvin, Ovcea,Vârºeþ, Zrenianin ºi Novi Sad (amintim familia ziaristului ºi publicistuluiCosta Roºu originar din Torac). Cum am arãtat ºi mai înainte, provenienþaacestui nume nu este greu de determinat. Dar, în România existã mai multe lo-calitãþi formate cu rãdãcina ,,roºu”. Anume, patronimul respectiv este identic

96

cu Roºu, localitate din judeþul Iaºi. aproape de râul Cozia. De altfel, localitatecu acelaºi nume am notat în judeþul Suceava ( localitatea Roºu fiind alipitãaºezãri Vatra Dornei) dar ºi în Republica Moldova. Amintim ºi unele dintre lo-calitãþile cu numele asemãnãtor cu al patronimului ce ne intereseazã, ºianume: Roºia din jueþul Bihor ºi Sibiu, Roºcani din judeþul Hunedoara,Roºiile din judeþul Vâlcea º.a.m.d.

Patronimul ROTAR(U). a fost consemnat la Satu Nou, Nicolinþ, Doloave,Cuvin, Sutiesca, Coºtei, Voivodinþ ºi Uzdin (amintim familia ingineruluiagronom Petru Rotaru originar din Sutiesca). Probabil provine de la ,,rotar” =meserie, dar fiindcã pe noi ne interesezã ºi localitãþi cu numele asemãnãtoramintim cã în România existã Rotari, aºezãri ce aparþine judeþelor Prahova ºiVaslui ºi Rotãreºti din judeþul Vâlcea.

RUSU(LOI), este nume de familie din Voivodina care a fost consemnat laCoºtei ºi Nicolinþ (cu forma Rusu) iar (cu forma Rusuloi) la Satu Nou ºi Deli-blata. Este posibil sã provinã de la ,,rus”. Totuºi, amintim cã în România, ex-istã localitate cu numele Rus din judeþul Sãlaj (Transilvania).

Numele de familie SAMOILÃ, este în Voivodina, caracteristic pentru lo-calitatea Seleuº (în anul 1984, când am întreprins cercetãri pe teren, am notat 8familii împãrþite dupã supranume: Brãia, Piru, Dzamã, Vâlva -3 ºi Mândreana-2), Locve, Alibunar (familia autorului acestor rânduri, originarã din Seleuº,domiciliatã la Alibunar în anul 1975), Nicolinþ (purtãtorul numelui, domiciliatdin Locve) , Vlaicovãþ ºi Vârºeþ (purtãtorul numelui domiciliat din Seleuº).Numele provine de la cunoscutul nume biblic dar patronimul este identic cunumele localitãþii Sãmãilã (astfel a fost înregistrat patronimul în matricolelebisericeºti, când s-a scris cu grafia latinã, cum am arãtat în cuvântul introduc-tiv, abuzându-se de litera ,,ã”). Localitatea Sãmãilã aparþine judeþului Argeº înapropierea aºezãri Topoloveni. În judeþul Cluj existã localitate Solomon acãrei nume precedent, a fost identic cu numele de familie care ne intereseazã.Aºezarea sa numit Samuile (Samuil a fost înscris numele Samoilã, în anul1779 ºi mai târziu, când se nota cu grafia slavonã veche).

Patronimele SAVA ºi SAVU, au fost înregistrate în localitãþile Marcovãþ,Torac, Coºtei, Voivodinþ, Grebenaþ, Srediºtea Micã, Seleuº (notat ca dispãrut),Mesici, Sãlciþa, Iablanca ºi Vârºeþ. Provine de la nume de persoanã, dar în ju-deþul Cluj existã localitate denumitã Sava, în apropierea oraºului Gherla.Dupâ cum vedem numele localitãþii amintite este identic cu patronimul Sava.

Numele de familie SÃCÃDACE, este intresant ºi foarte rar în Voivodina.A fost notat doar la Ovcea. Poate sã provinã de la ,,rupturã” (din ungureºte),

97

dar patronimul este identic cu numele localitãþilor SÃCÃDAT din judeþeleMureº (aproape de Sovata) ºi din judeþul Bihor (aproape de Oradea).

Patronimele SÂRBU ºi SÂRBIN au fost consemnate la Ecica, Uzdin,Mãrghita, Marcovãþ, Râtiºor, Seleuº, Alibunar, Vladimirovaþ, Locve, Mara-morac, Deliblata, Vlaicovãþ, Sãlciþa ºi Satu Nou. Este posibil sã provinã de la,,sârb” dar în România existã numeroase localitãþi cu numele identic sauasemãnãtor cu al patronimului. Amintim unele dintre aceste aºezãri: Sârbi,mai multe localitãþi ce aparþin judeþelor Arad, Hunedoara, Bacãu, Vrancea, Bi-hor, Botoºani, Maramureº, Salaj, Vaslui ºi Vâlcea.

În localitãþile Satu Nou, Locve, Alibunar ( familia este originarã dinLocve) ºi Nicolinþ a fost înregistrat numele de familie SCUMPIA. Se pare cãprovine de la “scump” sau un nume personal. Totuºi, trebuie sã amintim cã olocalitate cu numele identic, Scumpia existã în Republica Moldova, în aprop-ierea oraºului Fãleºti.

SPÃTAR, este un nume înregistrat ca dispãrut din Voivodina, care a existatîn localitatea Maramorac ºi Mesici. S-ar putea sã provinã de la ,,spãtar” = rangboieresc. Dar, cum noi ne-am propus sã prezentãm ºi localitãþi cu numele iden-tic cu al patronimului, amintim cele douã aºezãri Spãtaru din judeþele Buzãu ºiArgeº.

Numele STAN, a fost consemnat în mai multe localitãþi din Voivodina ºianume: Bariþe, Seleuº, Alibunar, Nicolinþ, Doloave ºi Cuvin. Se spune cã pro-vine de la nume slav, dar noi am notat în România, localitate a cãrei nume sepotriveºte cu numele patronimului în cauzã.Este vorba de aºezarea Stana dinapropierea localitãþii Huedin, din judeþul Salaj (Transilvania).

Patronimul STANCIU, a fost înregistrat în localitãþile Satu Nou, Locve(patronimul este caractristic pentru aceastã localitate), Seleuº (trei familiidomiciliate din Locve), Nicolinþ, Vârºeþ, Bariþe, Coºtei, Grebenaþ ºi Alibunar( amintim familia prof. Iosif-Iosa Stanciu originarã din Locve). E posibil, capatronimul sã provinã de la numele bulgar, dar este asemãnãtor cu numele lo-calitãþii Stanciova din judeþul Timiº, în apropiere de Recaº ºi Stancea din ju-deþul Cãlãraºi.

Recent, am consemnat un nume de familie nou în fondul patronimelorromâniilor, care trãiesc în Voivodina. Este vorba de STOENESCU consem-nat la Vârºeþ (purtãtorul acestui nume este P.S. dr. Daniil Stoenescu, episcop-vicar al Mitropoliei Banatului ºi administrator al Episcopiei OrtodoxeRomâne de Vârºeþ). Ar fi posibil ca patronimul sã provinã de la numele de per-soanã slav Stoian dar îi corespunde ºi numele localitãþilor Stoeneºti careaparþin judeþelor Argeº ºi Gorj.

98

Patronimul STOICU cu formele STOICA ºi STOICOV au fost consem-nate, în Voivodina în urmãtoarele localitãþi: Iancov Most (este caracteristicãvarianta Stoicu), Râtiºor, Voivodinþ, Grebenaþ, Clec, Omoliþa, (forma Stoicanotat ca dispãrut) ºi Satu Nou (forma Stoicov-notat ca dispãrut). provine de lanumele de persoanã slav Stojko, dar cu numele respectiv sunt asemãnãtoaredenumirile unor localitãþi din România cum ar fi: Stoicana, sat desfinþat din ju-deþul Vâlcea ºi Stoicani din judeþul Galaþi.

Un nume rar din Voivodina este STRÃIN, notat doar în localitatea Coºtei.Cert este cã provine de la ,,strãin”, dar patronimul este identic cu numele lo-calitãþii Strãini-Dobreni, sat înglobat în loclitatea Vidra din judeþul Ilfov.

SURCEA, este încã un nume rar din Voivodina, fiind consemnat doar laNicolinþ. Patronimul nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, ºi poate cã adispãrut în România, unde existã douã localitãþi cu acelaºi nume: Surcea dinjudeþele Covasna ºi Braºov (Transilvania).

Numele de familie SUS(C)A a fost înregistrat la Vladimirovaþ (cu formaSusa) ºi Voivodinþ (ca dispãrut-cu forma Susca). Dupã Dicþionarul lui Iordanar putea sã provinã de la numele bulgãresc Suso sau Susco, dar în România ex-istã localitatea Susani (Ardeal) cu numele asemãnãtor cu al patronimuluiSusa.

Patronimul ªANDRU, a fost consemnat doar la Omoliþa ºi Vârºeþ (amin-tim familia regretatului poet ºi publicist Teodor ªandru originar din Seleuº ju-deþul Arad). Numele de familie este identic cu ªandra, numele localitãþilor ceaparþin judeþelor Satu Mare ºi Timiº.

Numele de familie ªTEFAN, la românii din Voivodina a fost consemnat laSatu Nou, Iancov Most, Nicolinþ, Grebenaþ, Locve ºi Coºtei (în aceastã locali-tate a fost notatã ca dispãrutã forma ªtefãneºti). Est cert cã patronimul provinede la numele ªtefan dar în þara strãmoºilor noºtri, existã localitãþi cu numele lafel cu al patronimului. Amintim doar trei dintre acetea denumite ªtefãneºti,din judeþele Argeº, Botoºani ºi Gorj. În judeþele Argeº, Cluj, Neamþ, Olt ºiVaslui existã localitãþi cu numele compus denumite: ªtefan cel Mare sau ªte-fan Vodã.

Patronimul TÃMAª a fost notat în Voivodina la Iancov Most,Uzdin ºi Ali-bunar (actualmente dispãrut). Poate sã provinã de la nume de persoanã dar înRomânia, în judeþul Neamþ (Moldova) existã localitatea Tãmãºeni a cãreinume se potriveºte cu al patronimului Tãmaº.

99

Printre patronimele rare din Voivodina se enumerã ºi TÃTARU, consem-nat la Iancov Most. Poate sã provinã de la ,,tãtar”, dar pe noi ne intereseazã lo-calitatea cu numele asemãnãtor. Am notat-o în România, în judeþul Dâmbo-viþa ºi se numeºte Tãtãreni, îndepãrtatã circa 18 kilometri de oraºul Târ-goviºte.

Patronimul TÂRZIU a fost înregistrat la Locve, Bariþe, Seleuº (purtãtorulnumelui a fost originar din Locve), Nicolinþ ºi Deliblata. Numele ar putea pro-veni de la"târziu". În România existã localitãþi cu numele identice cu patroni-mul Târziu iar noi amintim pe Târzia din judeþul Neamþ ºi Târzii din judeþulVaslui, aproape de Fãlticeni.

Numele de familie TOADER sau TOAGER, în Voivodina, au fost con-semnate la Ovcea (cu forma Toager), Uzdin, Vârºeþ, Panciova ºi Novi Sad (înultimele trei localitãþi s-au domiciliat urmaºii aceleiaºi familii originare dinUzdin). Cert este cã patronimul provine de la nume de persoanã. Prin cer-cetãrile întreprinse de noi, nu am reuºit sã descoperim localitate din Româniacu numele asemãnãtor cu al patronimului, dar dintr-un studiu onomastic amnotat urmãtoarea relatare: ,,...un argument în favoarea acestei idei este acelacã satul Toager, aflat ceva spre sud (de satul dispãrut Bolia n.n.) s-a întemeiatîn aceiaºi ani în care renãscuse ºi fosta aºezare Bol, cu români veniþi de pe va-lea Mureºului. Mai mult, Toager era singurul sat din zonã care, în anul 1765avea ºi un preot venit din Transilvania...”. În studiul acesta se relevã, cã în anul1777, localitatea amintitã se numea Thodier(l6).

Patronimul TOMA a fost înregistrat la Uzdin, Marcovãþ, Coºtei, Vladimi-rovaþ, Maramorac ºi Biserica Albã. Ca ºi patronimul precedent, probabil pro-vine de la numele de persoanã, dar în România o localitate poartã numeleasemãnãtor cu Toma. Este vorba de aºezarea Tomeºti din judeþul Timiº.

Numele de familie TOPALÃ a fost notat în mai multe localitãþi din Voivo-dina: Nicolinþ, Vladimirovaþ, Ovcea, Iabuca, Glogoni, Omoliþa ºi Vârºeþ (estevorba de o familie domiciliatã din Nicolinþ). Se spune cã ar proveni de la ,,to-pal” = schilod-infirm. Dar localitatea Topalu din judeþul Constanþa, are acelaºinume ca patronimul în cauzã.

În Mãrghita ºi Bariþe, în douã localitãþi învecinate din Voivodina, a fostconsemnat numele de familie TUREAC. S-ar putea sã provinã de la ,,tureac”= un fel de ciorap fãrã degete. Totuºi, patronimul respectiv, este identic cu nu-mele unei localitãþi din România: Tureac din Ardeal ºi asemãnãtor cu numeleaºezãrii Tureni din judeþul Cluj.

100

ÞARINA sau ÞARINÃ sunt patronime consemnate în Voivodina, doar laSatu Nou; Iancov Most, Torac ºi Sutiesca. Numele poate proveni de la ,,þar-inã” = pãmânt arabil, dar este identic ºi cu numele localitãþii Þarina din judeþulAlba (Transilvania), în apropierea aºezãrii Abrud.

Patronimele TURCAN, TURCOANE ºi TURCU, au aceeaºi rãdãcinã,,turc”, fiind consemnate la Satu Nou (cu forma Turcu), Marcovãþ, Seleuº (cuforma Turcoane, familii dispãrute care au fost de origine din Nicolinþ), Deli-blata, Nicolinþ (varianta Turcoane), Vlaicovãþ ºi Mesici. S-ar putea sã provinãde la ,,turc” dar în România existã localitãþi cu numele asemãnãtor cu al pa-tronimului, cum ar fi Turceºti sau Turceni din judeþul Gorj.

Unul dintre numele rare din Voivodina este ÞÂNÞARIU (notat ºiÞinþariu), a fost înregistrat doar la Vladimirovaþ. Determinarea provenienþeipatronimului ce ne intereseazã, nu este dificilã, iar noi în România am con-semnat localitatea Þânþaru din judeþul Dolj care, are numele identic cu numelede familie Þânþariu. Existã ºi alte localitãþi cu numele asemãnãtor cu al pa-tronimului, cum ar fi Þânþãreni din judeþele Prahova ºi Gorj.

ªi numele UNGUR este rar în Voivodina, fiind consemnat doar la Torac ºiIancov Most. Este posibil sã provinã de la ,,ungur”, dar în spaþiul geografic alRomâniei, existã câteva localitãþi cu numele asemãnãtor, amintimurmãtoarele: Ungureni (una aparþine judeþului Bacãu, iar cealaltã judeþuluiBotoºani) ºi Unguraºi din judeþul Cluj.

URZICÃ, este un nume interesant dar foarte rar, în Voivodina fiind înreg-istrat doar la Satu Nou. Cert este cã provine de la ,,urzicã”, dar fiindcã pe noine intereseazã ºi localitãþi cu numele identice cu ale patronimului, am notat înRomânia aºezãrile Urzica din judeþul Olt ºi Urzica Mare din judeþul Dolj. Ex-istã ºi localitãþi cu numele asemãnãtoare cu patronimul Urzicã, cum ar fi Ur-ziceni ( din judeþele Ialomiþa ºi Satu Mare) ºi o localitate din RepublicaMoldova.

Numele de familie URECHE, a fost consemnat în mai multe localitãþi dinVoivodina: Iancov Most, Ecica, Marcovãþ, Coºtei, Voivodinþ, Vlaicovãþ,Vârºeþ ºi Novi Sad (amintim familia ziaristului Gheorgehe Ureche originardin Coºtei). Nu este greu de determinat provenienþa acestui patronim, care esteasemãnãtor cu numele localitãþii Urecheºti din judeþul Bacãu ºi Vrancea(România).

Un patronim rar, consemnat în Voivodina, doar în localitatea Straja esteURLAN. Ar putea sã provinã de la ,,urlã” = un tub gros care se întrebuinþeazã

101

la hornuri (dupã Dicþionarul lui Iordan), dar existã în România ºi douã local-itãþi cu acelaºi nume, Urlaþi din judeþele Prahova ºi Vaslui, care se potrivesc ladenumire cu patronimul Urlan.

VÃCAR(I)U ºi VÃCÃRESCU sunt nume de familie consemnate înVoivodina, la Satu Nou, Locve, Grebenaþ ºi Vladimirovaþ (forma Vãcãrescu,actualmente dispãrut). Este posibil ca patronimul sã provinã de la ,,vãcar” =îngrijitorul bovinelor, dar în România am notat localitatea cu numeleasemãnãtor cu Vãcariu. Este vorba de Vãcãreºti localitate care aparþine ju-deþului Dâmboviþa, la circa 10 kilometri de oraºul Târgoviºte.

În localitãþile Satu Nou, Voivodinþ, Grebenaþ ºi Doloave a fost înregistratpatronimul VELEA. Se spune cã provine de la nume de persoanã bulgar, Vele.Noi am notat în România localitate care are nume asemãnãtor cu al patronimu-lui Velea, aºezarea numindu-se Veleni din judeþul Dolj.

Numele de familie VINCA, a fost consemnat în Voivodina, doar la Uzdin,Seleuº ºi Novi Sad (purtãtorea acestui nume este ziarista Florina Vinca origi-narã din Uzdin). Patronimul nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, care a notatnumele româneºti din România, cu toate cã în Timiºoara, de mai mult timp lo-cuieºte o familie Vinca, originarã din Seleuº (Voivodina). De altfel, numelecare ne intereseazã, este acelaºi cu numele localitãþii Vinga din judeþul Arad.Aºezarea aceasta a fost atestatã în anul 1231 ca Pass Vinga iar din anul 1707pânã în anul 1851 apare cu numele Vinka, nume identic cu patronimul care neintereseazã.

Patronimul VOIN(A), a fost înregistrat la Torac, Ecica, Marcovãþ, Râtiºor,Sãlciþa, Iancov Most, Seleuº (nume dispãrut), Vârºeþ ( o familie domiciliatãdin Seleuº), Vlaicovãþ ºi Biserica Albã. Numele poate sã provinã de la numeleslav Vojin, dar existã în România douã localitãþi denumite Voineºti. Prima lo-calitate cu acest nume aparþine judeþului Iaºi iar a doua este cea din judeþulVaslui aproape de aºezarea Dragomireºti.

În cele ce urmeazã, ne-am propus sã prezentãm ºi alte nume de familieromâneºti dinVoivodina, asemãnãtoare cu numele toponimice care, în majori-tatea cazurilor, presupunem cã ar fi , nume de localitãþi din România a cãrorpoziþie geograficã nu am reuºit sã o determinãm. Am evidenþiat urmãtoarelenume: BÃRBULESCU (consemnat la Biserica Albã -i se potriveºte numeletoponimic, Bãrbuleºti), BÃSAN (notat la Maramorac- n.top. Bãseºti sauBãseni), BIBU (înregistrat la Torac, Coºtei, Grebenaþ ºi Glogoni- n.top.Bibuleºti), BUNGEA (consemnat la Omoliþa- n.top. Bungeni sau Bungeºti),

102

BURCEA ( noat la Ovcea- n.top. Burca sau Burceºti), MÃNESCU (înregis-trat la Straja, Sãlciþa ºi Vârºeþ- n.top. Mãneºti), PÃNESCU (notat la BisericaAlbã- n.top. Pãneºti), STOIN-STOINI (consemnate la Torac ºi Marcovãþ -n.top. STOINA) ºi VERDELE (înregistrat la Torac ºi Glogoni- n.top. VER-DEA).

NOTE

1. Iorgu Iordan, Dicþionarul numelor de familie româneºti, Editura ªtinþificã ºiEnciclopedicã, Bucureºti a. 1983. În aceastã parte toate datele despre proveni-enþa numelor de familie le-am preluat din acest dicþionar ºi nu mai repetãm sursala note, în aceastã parte.

2. Radu Flora, Numele de familie ale românilor din Banat (Voivodina), studiucare a apãrut în Contribuþii la istoria culturalã a românilor, Editura ,,Libertatea”Panciova, a. 1976. În continuare nu am mai repetãm sursa i-a fiind aceeaºi pentrupartea aceasta.

3. Datele despre localitãþile din România sunt preluate din ,,Indicatorullocalitãþilor din România” de Ion Iordan ºi alþii, Editat la Bucureºti a. 1974. Lafel ca în cazurile precedente, nu vom mai repeta la note sursa care este aceeaºi.

4. Idem, ca la nr.25. Grupul de autori, Istoria românilor, manual ºcolar, hãrþile de la paginele 240

ºi 360, Editura Didacticã ºi Pedagogicã, R.A. Bucureºti a. 1993.6. B.P. Hasdeu, Dicþionarul limbii istorice ºi poporane a românilor,

Editura Minerva, Bucureºti, a. 1976.7. Calendarul pe anul 1900, editat la Timiºoara.8. Idem, ca la nr. 69. Florin Ursulescu, Iancov Most-Iancaid, trecut ºi prezent, Editura

Comunitatea localã, Iancov Most, a. 1997.10. Ioan Pãtruþ, Nume de persoane ºi nume de locuri, editura ªtiinþificã

ºi Enciclopedicã, Bucureºti a.1984.11. Idem, vezi pag. nr.5.12. Simion Dãnilã, articol, ,,Miºcãrii de populaþie în Banat oglindite în

onomastica unei comune (Belinþ judeþul Timiº)”, Analele Banatului vol.II,Editura Muzeul Banatului, Timiºoara, a.1983.

13. Idem, vezi note nr.4.14. Panta Bagiu ºi Pavel Gãtãianþu, Locve, ieri ºi astãzi -monografie -

Editura ,,Libertatea” Panciova, a. 1989.15. Idem, vezi la note nr.3.16. Idem, vezi la note nr. 12.

103

CUVÂNT DE ÎNCHEIERE

Pe parcursul cercetãrilor noastre, referitoare la numele de familie aromânilor din Voivodina, ne-am încredinþat cã în pãrþile noastre, pânã înprezent, prof. dr. Radu Flora a realizat cel mai complet ºi interesant stu-

diu din domeniul onomasticii(1). Reputatul om de ºtiinþã, prin investigaþiile în-treprinse pe teren, a întocmit o listã care conþine 2.206 nume de familie(româneºti, apoi a romilor ºi cele sârbeºti care provin sau sunt asemãnãtoarecu cele româneºti). Dintre cele 2.206 de nume, ca cele a purtãtorilor românisunt consemnate 1406 de nume. O parte dintre numele românilor de pe lista re-spectivã, completatã cu unele consemnate de noi, le prezentãm în capitoleleprecedente. Este vorba de 523 patronime care au legãturã cu nume de locuri, ºidupã cum vedem, ele sunt subiectul prezentei lucrãri. Totuºi, ne-am gândit cãar fi interesant sã efectuãm o analizã succintã, referitoare la provenienþa celor-lalte nume de familie a românilor din Voivodina, care din motivul cã suntprezentate în Studiul lui Flora, nu le-am inclus în acest material.

Numãrul numelor de familie a românilor din pãrþile noastre, cãrora noi nuam reuºit sã le gãsim vreo relaþie cu numele de localitãþi, este de 883, dintrecare cele mai multe, 431, provin de la nume de persoanã,preluate din fondulprenumelor folosite de români, sau alte popoare, iar în cele mai multe cazuride la sârbi, bulgari, greci ºi unguri (iatã câteva exemple: Achimescu, Branco-vici, Damian, Gaºpar, Ierina, Jivoin, Luca, Magda sau Magdu, Neda, Ogrin,Petrovici, Roxa, Stoian, Stratulat-ar proveni de la numele grecesc Stratulatos-,ªtefan, Trifu, Uroº, Vancu, Zãria etc.).

O altã vastã categorie de patronime provin de la supranume, care în parteamare a cazurilor, oamenii le-au purtat, înainte de perioada în care s-a stabilitnumele de familie. Poreclele, de la care provin numele de familie le-amîmpãrþit în mai multe unitãþi :

1. Faunã (am consemnat 32 de patronime car provin de la lumea animale-lor. Iatã ºi exemple: Bou, Fluture, Graore, Iedu, Lupu, Mâþu, Piþigani, Rãcuþ,Sturz, Turturea, Ursu, Veveriþa ºi altele).

2. Florã ( am notat 11 nume de familie care provin de la lumea plantelor cade exemplu: Chiºãrãu, Mãceº, Iorgovan etc).

105

3. Termeni din domeniul alimentaþiei (am consemnat 11 nume de familiecare provin de la termenii referitori la alimentaþie dintre care amintim: Bibe-rea, Mãlaimare, Pitã, Turtoi etc.).

4. Însuºirile psihice ( am notat 4 nume legate de stãrile sufleteºti ºi amintimdouã: Bunãu ºi Spãriosu.

5. Aspecte fizice (am consemnat 31 de nume, iar câteva dintre ele sunt:Bãlu, Juia, Laiu, Suru etc.).

6. Defecte morale ºi temperamentale (am notat 13 nume dintre care amin-tim: Becheriu, Beþiu, Lãpãdat, Rãu etc.).

7. Defecte fizice (am notat 7 nume de familie care provin de la poreclele cefac parte din aceastã categorie ºi prezentãm urmãtoarele: Orbu, ªciopu, Surdu,Cãpãþânã etc.).

8. Termeni din domeniul religiei (am consemnat 6 nume, dintre care amin-tim douã caracteristice: Ispas ºi Pomanã).

9. Termeni referitori la fenomenele atmosferice ºi a timpului (am consem-nat 4 nume de familie ºi amintim douã: Dimineaþã ºi Soariu).

10. Titluri, ierarhie socialã (din poreclele formate prin aceºti termeni pro-vin 8 nume de familie, amintim cele mai caracteristice: Boieru, Vodã ºi Vizir).

11. Termeni referitori la arme ºi arta rãzboiului (de la poreclele referitoarela aceºti termeni provin 11 patronime, iar unele dintre ele sunt: Cãtanã, Mili-taru, Oºteanu etc.).

12. Relaþiile de rudenii (în aceastã categorie am înregistrat 11 porecle dincare s-au format numele de familie, dintre care amintim urmãtoarele: Frãþilã,Mãtuºa, Sora, ªogor etc.).

13. Originea etnicã, regionalã sau localã (am consemnat 12 nume de fami-lie, dar amintim doar patru: Bugariu, Cozac, Magearu ºi Tãtaru).

14. Îndeletniciri (de la poreclele ce aparþin acestei categorii am consemnatcã provin 40 de nume de familie iar noi prezentãm câteva care sunt caracteris-tice: Alasu, Birtaºu, Cizmaº ºi ªnaider).

15. Obiecte de uz casnic (poreclele care provin de la aceºti termeni stau labaza unui numãr de 16 nume de familie, dintre care prezentãm trei: Bocalã,Oalã, Brici).

16. Termeni din domeniul muzicii ºi instrumente muzicale (au fost notateîn aceastã categorie 4 nume de familie printre care Chitãrescu ºi Cimpoieru).

106

17. Termeni referitori la pãrþile corpului uman ºi îmbrãcãminte (au fostconsemnate 9 patronime iar cele mai caracteristice ar fi: Bundã, Bundaº ºiFoale).

18. Nume de familie care provin de la alte porecle, dar ºi de la alþi termenipe care, în faza aceasta a cercetãrilor noastre, nu am reuºit sã-i descoperim ( înaceastã categorie au fost notate 222 de nume de familie dintre care amintimcâteva caracteristice: Adega, Atnagea, Balmez, Baghera, Bonciocat, Chebleº,Cioloca, Goatã, Gurmãre, Lãoi, Maginþa, Lifa ºi Moaþã.

Analizând lista patronimelor prezentatã în Studiul lui Flora (2), ne-amconvins cã numele de familie Munteanu ºi Muncean au fost consemnate încele mai multe localitãþi din Voivodina ºi aceea 23. Numele de familie Arde-lean a fost înregistrat în 21 de localitãþi din Voivodina iar în numãr similar afost consemnat ºi patronimul Bãlan iar Cocora a fost notat în 18 aºezãri de lanoi fiind urmat de Bojin consemnat în 14, iar Bocºan ºi Manciu în câte 13 lo-calitãþi. Dupã aceste nume de familie, urmeazã altele care sunt consemnate în11 dar ºi mai puþine, unele rare, fiind consemnate într-o singurã localitate dinVoivodina.

În concluzie iatã unele consideraþii sumare, referitoare la prezenta lucrare:1. Pânã în acest moment, în pãrþile noastre, nu au fost adunate ºi prezentate

într-un volum aparte, un numãr aºa de mare (peste 200) de nume de familieromâneºti din Voivodina, care în majoritatea cazurilor ne determinã precisoriginea localã strãveche a purtãtorilor acestor nume.

2. ªi cele 302 de nume de familie româneºti din Voivodina, prezentate lacapitolul doi sunt interesante, fiindcã pânã acum, la noi n-au fost cunoscute re-laþiile existente între unele patronime ºi numele de localitãþi.

3. Ne-am bucura, dacã fiecare cititor care posedã aceastã carte desprenume, ºi-ar îndeplini datorinþa mãreaþã, pãstrând-o ca pe un document ºi pen-tru viitoarele generaþii.

4. Cãci, conform calculaþiilor demografice ale unor statisticeni, într-untimp relativ scurt pentru istorie, noi am trebuii sã disparem ca etnie de peaceste meleaguri. Dacã pronosticurile se vor îndeplini (cea ce noi nu dorim ºinici nu acceptãm cu toate cã cifrele referitoare la starea demograficã, ne descu-rajeazã) atunci, pe lângã alte documente mult mai valoroase despre noi, tre-buie pãstratã ºi aceastã modestã lucrare despre nume. Suntem convinºi cã ºidatele dintre aceste douã coperte, vor cãlãuzii viitoarele generaþii, care ºi prin

107

cunoºtinþele despre numele de familie, îºi vor regãsi trunchiul strãvechi curãdãcinile viguroase ale originei etnice. Aceasta este de o mare importanþã,pentru ca individul, de astãzi sau de mâine, în orice împrejurãri, sã-ºi pãstrezeechilibrul psihic, fiind mai încrezut în sine ºi mai satisfãcut ca fiinþã umanã.Viaþa numelor de familie imortalizatã în acest volum este ºi viaþa oamenilor depe aceste meleaguri, ori unde s-ar gãsi ei ºi orice schimbãri s-ar întâmpla.

NOTE1. Radu Flora , ,,Lista numelor de familie româneºti din Banat

(P.S.A. Voivodina)”, Contribuþii la istoria culturalã a românilor din Voivodina II,Editura ,,Libertatea”, Panciova anul 1976 pag. 88-117.

2. Idem.

LOCALITÃÞILE DIN VOIVODINA UNDEAU FOST NOTATE NUMELE DE FAMILIEPREZENTATE ÎN ACEASTÃ LUCRARE

Fiindcã în prezenta lucrare am redat numele localitãþilor din Voivodina cucaracterul românesc, considerãm cã este necesar sã le amintim ºi numele ofi-cial scris cu grafia latinã a limbii sârbe. Numele localitãþilor îl vom prezenta înurmãtoarea ordine: 1. Prima datã prezentãm numele cum este consemnat încarte cu grafia româneascã, 2. Apoi prezentãm numele oficial scris cu grafialatinã a limbii sârbe. Dacã numele coincid, redãm un singur nume.

1. Alibunar, 2. Bariþe-Barice, 3. Biserica Albã-Bela Crkva, 4. Clec-Klek, 5.Coºtei-Kuštilj, 6. Cuvin-Kovin, 7. Deliblata-Deliblato, 8. Dobriþa-Dobrica, 9.Doloave-Dolovo, 10. Ecica-Eèka, 11. Glogoni-Glogonj, 12. Grebenaþ-Grebenac, 13. Iablanca-Iablanka, 14. Iabuca-Iabuka, 15. Iancov Most-IankovMost, 16. Jamu Mic-Mali Jam, 17. Locve-Lokve, 18. Marcovãþ-Markovac,19. Maramorac-Mramorak, 20. Mãrghita-Margita, 21. Mesici- Mesiæ, 22.Nicolinþ-Nikolinci, 23. Novi Sad, 24. Omoliþa-Omolica, 25. Oreºaþ-Oreºac,26. Ovcea-Ovèa, 27. Panciova-Panèevo, 28. Râtiºor-Ritiševo, 29. Satu Nou-Banatsko Novo Selo, 30. Seleuº-Seleuš, 31. Srediºtea Micã-Malo Središte,32. Sutiesca-Sutjeska, 33.Straja-Stra&a, 34. Torac-Torak, 35. Uzdin, 36.Vladimirovaþ-Vladimirovac, 37. Vlaicovãþ-Vlajkovac, 38. Voivodinþ-Vojvodinci, 39.Rusko Selo

108

BIBLIOGRAFIE

1. Bosanac Milan, Prosvjetin imenoslov, Zagreb, a.1984.2. Breban Vasile, Dicþionar al limbii române contemporane, Bucureºti,

a. 1980.3. Coifan Viorel (ºi alþi autori), Ghid micromonografic al localitãþilor

judeþului Timiº, Timiºoara, a. 1996.4. Constantinescu A.N., Dicþionarul onomastic românesc (DO),

Bucureºti, a.1963.5. Flora Radu, Numele de familie ale românilor din Banat

(P.S.A. Voivodina), studiu apãrut în Contribuþii la istoria culturalã II,Panciova, a.1976.

6. Frãþilã V., Lexicologie ºi toponimie româneascã, Timiºoara, a. 1987.7. Haºdeu B.P., Dicþionarul limbii istorice ºi poporane a românilor,

Bucureºti, reeditat a. 1976.8. Ioniþã Vasile, Nume de locuri din Banat, Timiºoara, a. 1982.9. Ionescu Christian, Micã enciclopedie onomasticã, Bucureºti,

a. 1963.10. Iordan Ion (ºi alþi autori), Indicatorul localitãþilor din România,

Bucureºti, a. 1974.11. Iordan Iorgu, Dicþionar al numelor de familie româneºti,

Bucureºti, a. 1983.12. Iordan Iorgu, Toponimia Româneascã, Bucureºti, a. 1963.13. Macrea Dimitrie (ºi alþi autori), Dicþionarul limbii române

moderne, Bucureºti, a. 1958.14. NALRB, Noul atlas lingvistic pe regiuni, Banat, Bucureºti, a. 1984.15. Paºca ªtefan, Nume de persoane ºi nume de animale din Þara

Oltului, Bucureºti a. 1936.16. Pãtruþ Ioan, Nume de persoane ºi nume de locuri româneºti,

Bucureºti, a. 1984.17. Pãtruþ I., Onomastica româneascã, Bucureºti, a. 1980.18. Simion Dãnilã, studiu, Miºcare de populaþie în Banat, oglinditã în

onomastica unei localitãþi, din Analele Banatului vol. II, MuzeulBanatului, Timiºoara, a. 1983.

19. Suciu I.D., Monografia Mitropoliei Banatului, Timiºoara, a. 1977.

109

111

Agadiºan, 16Albu, 59Almãjan, 16Almãºan, 16Ancãiþan, 17Andrei, 60Arcan, 60Avram, 60Avramescu, 60

Baba, 60Baia, 61Baica, 61Baloº, 61Bandu, 62Basarab(a), 62Bãdescu, 62Bãlan, 63Bãlãgean, 63Bãltean(u), 17Bãiaºu, 62Bãrbulescu, 63, 102Bãsan, 102Bârþan, 17Bârzovan, 17Beclean, 63Belinþan, 17Bercea, 63Berchecean, 17Berlovan, 18Besu, 64Beºeneanþ, 18

Beºlia, 64Bibu, 102Bica, 18Bilean, 18Biniºan, 18Bircea, 64Birda, 19Birdean, 19Birgean, 19Blaj, 64Blãicean, 19Bobescu, 65Bocean, 19Bocheanþ, 19Bochinaþ, 19Bocºan, 19Bogda(n), 65Bodrojan, 20Bojin, 65Boldea, 66Boldovinã, 66Boleanþ(u), 20Bolocan, 53Borca, 66Borcã, 66Bosioc, 66Bragea, 20Bragean, 20Brãdean, 20Brãgean, 20Brãila, 66Brâncovan, 20

Broºceanþ, 21Broºtean, 21Broºteneanþ, 21Brusture, 66Buca, 67Buchin, 67Bucovan, 21Bucur(e), 67Buda, 67Budulean, 53Bugilan, 21Bulvanschi, 22Buia, 67Bujor, 67Buna, 67Bunescu, 67Bungea, 102Bura, 68Burcea, 102Burdan, 22Burlea, 68Butan, 68Buza, 68

Cacovan(u), 22Cacoveanu, 22Canacichi, 22Caraºovan, 22Cãdar, 68

INDICE DE NUME DE FAMILIEPREZENTATE LA CAPITOLELE I ªI II.

(nu sunt incluse numele de familie de la note,partea introductivã ºi încheierea)

112

Cãdãrean, 22Cãlãcean, 23Cãldare, 68Cãlin(a), 68Cãzan, 69Câmpean, 23Cârjan, 23Cârnea, 69Cârnu, 69Cârnicean, 23Cârsta, 69Cârºovan, 24Ceacã, 69Ceacovan, 24Cebzan, 24Cerneanþ, 24Cernican, 24Chernicean, 24Cheþ, 69Chirca, 69Ciclovan, 24Cincu, 70Cioban(u), 70Cioc, 70Ciortan, 25Ciriºan, 25Ciuciu, 70Ciura, 70Clean, 71Clecan, 25Cliciovan, 25Clopocean, 25Clopodian, 26Cocora, 71Cocoº, 71Coja, 71Cojocar, 71Comãnescu, 72

Comnoºan, 26Condan, 26Condrea, 72Conopan, 26Copoºan, 26Corbu, 72Corcan, 72Cornea, 27Cornean, 27Covaci(u), 72Crainean, 27Craiovan, 27Crãciun, 72Creþu, 72Cristurean, 27Criºan, 27Criºovan, 27Cucean, 27Cucu, 27Curtean, 27Cusici, 73Custurean, 28

Daia, 73Danciu, 73David, 73Davidovici, 73Dejan, 28Deliblãþean, 28Diþescu, 73Doban, 28Dobricean, 29Doclean, 29Dodian, 29Dogan, 73Domoºlean, 29Donecea, 73Dragodan, 74

Dragomir, 74Draxin, 74Drãgan, 74Drãgãnescu, 74Drãghici, 75Drãghia, 75Drãgoi, 75Drãguþ(a), 75Dubovan, 29Duduleþ, 75Dulean, 75Dumitru, 75Duþu, 75

Eremian, 30

Fara, 75Farcaº, 76Feringean, 30Fizeºan, 30Floca, 76Flora, 76Florea, 76Filip, 76Filipescu, 76Focºan, 30Folean, 30Foroticean, 31Frãþilã, 76Friºcan, 77

Gal, 77Gaiceanin, 31Gãdiºan, 16Gãinã, 77Gãtãianþ(u), 31Gârbav, 78Georgean, 31

113

Georgescu, 77Gheorghe, 78Gherga, 78Gherlici, 78Gherman, 79Ghermineanþ, 32Gherteniºan, 32Ghertiniºan, 32Ghilezan, 32Ghizeºan, 32Ghizãl, 78Ghizel, 78Giban, 79Giroºan, 33Giula, 79Giulvãzan, 33Giura, 79Giurgi(u), 79Glanda, 80Glogovan, 53Gogean(u), 33Gogoº, 80Goia, 80Golea, 80Gornean, 33Goruian 34Grebencian, 33Greoneanþ(u), 33Grosu, 80Groza, 80Gruia, 81Gruiþa, 81Guga, 81Guran, 53Guruian, 34

Haþegan, 34

Iacob, 81Iacobescu, 81Idvorean, 34Ignat, 81Ilia, 81Iliescu, 81Ionaºcu, 81Irimia, 82Isac, 82Iurescu, 82Ivan, 82Ivanov, 82Ivãnescu, 82Izgãrean, 34

Jebelean, 35Jeberan, 53Jian(u), 82Jucu, 83Jurca, 83Jurchiþã, 83Jurjovan, 35

Laza, 83Lazãr, 83Lazi, 83Lãdan, 83Lãzãrean, 83Lelea, 83Lighezan, 84Lotrean, 84Lungu, 84Lupºa, 84

Macedonean, 36Maiogan, 35Manciu, 84Marcov, 85

Marcovicean, 35Marcu, 85Marin, 85Marina, 85Marinov, 85Martin, 85Martinov, 85Matei, 85Mateiaº, 85Mãgurean, 36Mãnescu, 102Mãran, 36Mãrgan, 36Mãrghiticean, 36Mãrin, 85Mãzãran, 37Mârza, 86Medveºan, 37Mic, 86Mica, 86Micu, 86Miclãu(º), 86Miclea, 86Miclean, 37Miclescu, 86Mihai, 87Mihailov, 87Mihailovici, 87Miloº, 87Milovan, 37Minda, 87Minea, 87Mircea, 87Mocian, 53Modoºan, 38Mogoºan, 38Mohan, 38Moisa, 87

114

Moisã, 87Moise, 87Moldovan, 87Moroºan, 89Morovan, 38Morun, 88Moºescu, 88Mundrean, 38Muncean, 88Muncian, 88Muntean(u), 88Mureºan,89Murgu, 89Muriºan, 89Muscan, 89Muºa, 89

Nan(u), 89Nandrea, 89Neagoie, 89Neagu, 90Negru, 90Nermeºan, 38Nistor, 90Novac, 90

Obãdean, 38Obãgean, 39Obogean, 39Obreº(a), 90Ochean, 39Ocoliºan, 39Olar, 90Olari(u), 90Olcean, 39Oltean, 39Omoran, 39Omorean, 39

Onciu, 91Opra, 91Oprean, 91Opriº, 91Orza, 91Ostrovaþ, 40Oþan, 40

Pancaricean, 92Panciovan, 40Pandurov, 92Paraschiu, 92Pardos, 92Pavliºchi, 40Pãcurar, 93Pãcurariu, 93Pãdurean, 40Pãian, 93Pãnescu, 102Pãun, 93Pãuncu, 93Pãunescu, 93Pescan, 41Peica, 93Perian, 93Periat, 93Perin, 94Petcu(þ), 94Petricean, 41Petrescu, 94Petriºor(u), 94Petroman, 41Petromanenþ, 41Petromãneanþ, 41Petrov, 94Plãiºan(u), 41Ploscariu, 94

Pod, 94Poienariu, 41Popi, 95Popin, 95Prodan, 41Puia, 95Puiu, 95Purcar, 95

Rachitovan, 42Radan, 95Radian, 52Radovancev, 95Rãcãºtean, 42Rãmianþ(u), 42Rãmnianþ, 42Rãmnicean, 42Remicean, 43Retezan, 43Robu, 96Rocan, 96Rodean, 43Rodneanþ, 43Rogean, 43Roma, 96Roman, 96Roºian(u), 43Roºu, 96Rotar(u), 97Rug, 43Rudnean, 44Ruian, 44Rujan, 44Rusovan, 44Rusu, 97Rusuloi, 97

115

Sacoºan, 44Samoilã, 97Sava, 97Savu, 97Sãcãdace, 98Sãculean, 45Sãscan, 44

Sârbin, 98Sârbovan, 45Sârbu, 98Sculean, 45Scumpia, 98Sebeºan, 45Secheºan, 46Secoºan, 46Sefcherinaþ, 46Selejan, 46Seleºan, 46Semianþ, 47Sentian, 53Serafolean, 47Socineanþ, 47Spãtar, 98Stamorean 48Stan, 98Stanciu, 98Stãmorean, 48Sterian, 48Stoenescu, 98Stoica, 99Stoican, 48Stoicov, 99Stoicu, 99Stoin, 102Stoini, 1o2Strãin, 99

Surcea, 99Surdan, 48Surducean(u), 48Susa, 99Susca, 99

ªandru, 99ªãmanþ(u), 50ªepeþan, 50ªipeþan, 50ªojdean, 50ªorgean, 50ªordean, 50ªoºdean, 50ªoºgean, 50ªtefan, 99ªuºtrean, 51Tãmaº, 99Tãtaru, 100Târziu, 100Ticvãneanþ, 51Ticveneanþ, 51Tisan, 51Tismãnar, 51Ticmenar, 51Toader, 100Toager, 100Toma, 100Topalã, 100Toplicean, 51Turcan, 101Turcoane, 101Turcu, 101Tureac, 100

Þarina, 101Þarinã, 101

Þerovan, 51Þânþariu, 101Þinþariu, 101

Ulman, 51Ureche, 101Urlan, 101Urzicã, 101

Vãcar(i-u), 102Vãcãrescu, 102Vãlean(u), 49Vãianþ, 52Vãrãdean, 49Vãrãgean, 49Velea, 102Vereº, 49Vereºan 49Verdele, 103Vermeºan, 49Vinca, 102Voin(a), 102Voivodicean, 49Vrãneanþ, 50

Zagaicean, 51Zeman, 51Zorelenþan, 51

116

DATEDESPREAUTOR

MIRCEA SAMOILÃ s-a nãscut pe datade 21 septembrie 1942, la Satu Nou, Iugosla-via, originar din Seleuº, domiciliat din anul1975 la Alibunar. Inginer, publicist ºi colaborator zelos al sãptãmânalului,,Libertatea” din Panciova unde publicã, numeroase articole din domeniul ag-riculturii, sportului, culturii, istoriei locale, prozã scurtã ºi reportaje, începândcu anul 1959, iar fãrã întrerupere din anul 1972. Este deþinãtorul premiului I ºiII la concursul pentru reportaj organizat de C.P.E. ,,Libertatea” în anul 1990.

M.S. publicã articole cu teme diverse ºi în urmãtoarele ziare ºi reviste: ,,Lu-mina” din Panciova, ,,Tradiþia” din Novi Sad, ,,Tibiscus” din Uzdin, ,,Fa-milia” din Vladimirovaþ, ,,Gazeta de Seleuº” din Seleuº, „Fãclia” din Alibu-nar (în aceste douã periodice este membru în redacþie de la înfiinþare), ,,Infor-maþii” respectiv ,,Opštinske novine – Foia comunei” Alibunar, ,,PIK Tamiº”din Panciova (o perioadã este membru în redacþie), Almanah ,,Libertatea”,,,Cuvântul românesc” din Novi Sad, ,,Ekspres politika”, ,,Politika” din Bel-grad, revista ,,Astra românã” din Timiºoara ºi ,,Jurnalul de Târgoviºte” dinTârgoviºte.

M.S. în perioada dintre anii 1992-1998 a fost preºedintele Comitetului deconducere al sãptãmânalului ,,Libertatea”, este membru-fondator al Societãþii(Fundaþiei) de Etnografie ºi Folclor a Românilor din Voivodina, Serbia ºimembrul Societãþii de Limba Românã din Voivodina, Serbia. Publicã în anul1984 lucrãrile ,,Poljoprivreda u Seleuºu – Agricultura la Seleuº” ºi ,,Sportulla Seleuº”, în anul 1998 publicã ,,Domnia sa, Omul” volum de prozã scurtã ºireportaje ºi cu grupul de autori ,,Monografia Alibunarului” (M.S. este autorulcapitolului VIII, Viaþa cultural-artisticã a alibunãrenilor, 53 de pagini) ºi înanul 2002 ,,Viaþa numelui” (carte despre unele nume de familie a românilordin Voivodina). Participã cu lucrãri din domeniul culturii, istoriei ºi folcloruluila numeroase simpozioane ºtiinþifice de la noi ºi din România.

CUPRINS

CUVÂNT INTRODUCTIV 7

CAPITOLUL I.NUMELE DE FAMILIE FORMATEPRIN DERIVAREA NUMELORLOCALITÃÞILOR CU SUFIXE CAREDETERMINÃ ORIGINEA LOCALÃ 15

CAPITOLUL II.NUME DE FAMILIE IDENTICESAU ASEMÃNÃTOARECU NUMELE DE LOCALITÃÞI 59

CUVÂNT DE ÎNCHEIERE 105

LOCALITÃÞILE DIN VOIVODINA UNDEAU FOST NOTATE NUMELE DE FAMILIEPREZENTATE ÎN ACEASTÃ LUCRARE 108

BIBLIOGRAFIE 109

INDICE DE NUME DE FAMILIEPREZENTATE LA CAPITOLELE I ªI II. 111

DATE DESPRE AUTOR 117

ILUSTRAÞII - PEISAJE DIN SATELE NOASTRE

Pictorul: Petru Marina (pag. 6,12 ºi 14)Pictorul: Alexandru Pascu (pag. 56,58,104 ºi 110)

APARIÞIA CÃRÞII A FOST SUSÞINUTÃ DE

,,ZEA” Vrnjaèka Banja,,MEGA-KOMERC” Belgrad,,RADIAN-KOOP” Novi Sad

119

MEMBRII FONDATORI:

Iosif TrifuDimitrie Miclea

Pãun BabaIon Bugilan

Trãian MarinaTrãian BugilanIon-Doru RujanDorina Rujan

Mãrioara PopaMircea SamoilãIonel Mãlaimare

Sima OnciuSladjana Tucovici

Katarina TrifuMaria Miclea

Ion GraoreTeodor Munteanu

Irinel SamoilãMaria Baba

Ion Bojin

Bun de tipar: 29 septembrie 2009

CIP - Êàòàëîãèçàöè¼à ó ïóáëèêàöè¼è

Áèáëèîòåêà Ìàòèöå ñðïñêå, Íîâè Ñàä

805.90-313

SAMOILÃ MIRCEAViaþa numelui: (Contribuþii la relaþiile dintre numele de familie

ºi localitãþi raportat la românii din Voivodina)/Mircea Samoilã. - Seleuº: Comunitatea cultural-instructivã, 2002/116 str. Ilustr.:21 cm.Tiraj 200

A/ Toponomastika rumunska - VojvodinaCOBIS - IDO

Viaþa numelor de familie imortalizatã în acest volumeste viaþa oamenilor de pe aceste meleaguri............

MSamoilã

SELEUª

Seleuº