Viata in Duh Filocalic

51
Viata în duh filocalic ~ antologie filocalicã ~ Editatã de Mãnãstirea Pissiota Bucuresti, 1999 ~ Cuvânt înainte ~ Arhim. Sofian Boghiu "Din experienta vietii mele nelipsitã de suferinte am înteles, cunoscut si trãit efectiv adevãrul cã Dumnezeu este prezent permanent în viata noastrã si cã ne asistã necontenit prin Pronia dragostei Lui nemãrginite, cãci "Dumnezeu este ascuns - cum zic Bãtrânii Patericului si Pãrintii Filocaliei - în poruncile Sale". De aceea, nu se cuvine sã stãm nepãsãtori si nesimtitori în fata lui Dumnezeu spre a nu ajunge într-o sãrãcie si pustiire lãuntricã desãvârsitã, riscând astfel a ne gãsi sfârsitul în aceastã stare cumplitã definitã de Sfântul Ioan al Scãrii ca "moarte înainte de moarte". Patericul si Filocalia, aceste cãrti de sãnãtate duhovniceascã, adevãrate tratate medicale de anatomie, fiziologie, patologie, terapeuticã si profilaxie sufleteascã, ne îndrumã cu adâncã întelepciune cum sã ne curãtim, luminãm si cum sã ne mântuim si sã ne desãvârsim sufletul nostru. Îndeosebi în aceste preafolositoare scrieri regãsim si redescoperim în ipostaza lor practicã toate nevointele crestinului si ale cãlugãrului, pe drumul anevoios al dobândirii dumnezeiestilor virtuti si al dezrãdãcinãrii pierzãtoarelor patimi. Îndemnul meu ca duhovnic cãtre totii fiii, fiicele si cititorii acestei cãrti este de a se osteni a nu rãmâne în stãrile pãcãtoase; sã se roage pentru înnoirea mintii; sã fugã de risipire; sã dobândeascã smerita cugetare; sã pretuiascã timpul; sã se fereascã de vorbirea desartã; sã se sileascã spre lacrimi si plâns; sã se roage neîncetat cu luare aminte; sã aibã dragoste si sã-si înfrumuseteze sufletul cu har, virtuti si fapte bune, într-un cuvânt, o viatã de un autentic duh filocalic. Binecuvântãm cu pãrinteascã dragoste aparitia lucrãrii "Viata in duh filocalic", alcãtuitã de pãrintele Ignatie Monahul si dorim din toatã inima ca ceea ce contine acest volum sã fie spre rodire si de folos întru mântuire, asa încât spiritualitatea filocalicã si patericalã sã fie valorificate în trãirea fiecãruia dintre noi." 1

Transcript of Viata in Duh Filocalic

Viata n duh filocalic

Viata n duh filocalic~ antologie filocalic ~Editat de Mnstirea PissiotaBucuresti, 1999

~ Cuvnt nainte ~Arhim. Sofian Boghiu"Din experienta vietii mele nelipsit de suferinte am nteles, cunoscut si trit efectiv adevrul c Dumnezeu este prezent permanent n viata noastr si c ne asist necontenit prin Pronia dragostei Lui nemrginite, cci "Dumnezeu este ascuns - cum zic Btrnii Patericului si Printii Filocaliei - n poruncile Sale". De aceea, nu se cuvine s stm nepstori si nesimtitori n fata lui Dumnezeu spre a nu ajunge ntr-o srcie si pustiire luntric desvrsit, riscnd astfel a ne gsi sfrsitul n aceast stare cumplit definit de Sfntul Ioan al Scrii ca "moarte nainte de moarte".Patericul si Filocalia, aceste crti de sntate duhovniceasc, adevrate tratate medicale de anatomie, fiziologie, patologie, terapeutic si profilaxie sufleteasc, ne ndrum cu adnc ntelepciune cum s ne curtim, luminm si cum s ne mntuim si s ne desvrsim sufletul nostru. ndeosebi n aceste preafolositoare scrieri regsim si redescoperim n ipostaza lor practic toate nevointele crestinului si ale clugrului, pe drumul anevoios al dobndirii dumnezeiestilor virtuti si al dezrdcinrii pierztoarelor patimi. ndemnul meu ca duhovnic ctre totii fiii, fiicele si cititorii acestei crti este de a se osteni a nu rmne n strile pctoase; s se roage pentru nnoirea mintii; s fug de risipire; s dobndeasc smerita cugetare; s pretuiasc timpul; s se fereasc de vorbirea desart; s se sileasc spre lacrimi si plns; s se roage nencetat cu luare aminte; s aib dragoste si s-si nfrumuseteze sufletul cu har, virtuti si fapte bune, ntr-un cuvnt, o viat de un autentic duh filocalic.Binecuvntm cu printeasc dragoste aparitia lucrrii "Viata in duh filocalic", alctuit de printele Ignatie Monahul si dorim din toat inima ca ceea ce contine acest volum s fie spre rodire si de folos ntru mntuire, asa nct spiritualitatea filocalic si paterical s fie valorificate n trirea fiecruia dintre noi."Despre ascultareNimic nu atrn asa de greu ca pcatul si neascultarea (Sf. Ioan Hrisostom).Ascultarea, ca stare a inimii, este singura desosebire esential ntre vederea din lume si cea de dincolo de lume (Rafail Noica).Noi credem, dup cum credeau Sfintii Printi, c, dac Domnul nsusi nu l cluzeste pe calea ascultrii, nceptorul nu va putea s nvete nimic de la oameni; chiar de ar avea naintea lui pe Sfintii Apostoli nsisi, el ar arunca cu pietre n ei (Sf. Ignatie Briancianinov).Ascultarea este moartea mndriei si nvierea smereniei (Sf. Ioan Scrarul).Ascultarea este scara cea mai scurt ctre cer (Sf. Vasile cel Mare).Acela care nu mplineste poruncile lui Hristos s nu se socoteasc a nu se fi lepdat de El. Fiindc orice clcare de porunc, orice neascultare sunt o lepdare de Hristos (Sf. Simeon Noul Teolog).Cel ce ascult de Hristos se cluzeste spre lumin (Sf. Talasie Libianul).Dumnezeu ne cere lucruri usoare ca s trim vesnic si noi suntem zbavnici la ascultare (Fericitul Augustin).Ascultarea nseamn a nu te mai ncrede n tine toat viata, orice bine ai savrsi (Sf. Ioan Scrarul).Acela care ascult si pune n practic cele ce nvat si zideste casa pe piatr. Dac ns ascultm si nu urmm ceea ce ascultm, este zidire pe nisip (Fericitul Augustin).Cel ce nu ascult poruncile Printelui su se face clctor al fgduintei de a mplini cele mai nalte legminte. Iar cel ce-si nsuseste ascultarea si-si njunghie voia cu sabia smeritei cugetri a mplinit dup puterea sa pe cele fgduite lui Hristos naintea multor martori (Teodor Edeseanul).Ascultarea cu nfrnare supune fiarele (Avva Antonie).Ascultarea este giuvaier al monahului. Cel ce a cstigat-o va fi auzit de Dumnezeu si va sta cu ndrzneal lng Cel ce s-a rstignit, cci Domnul, Cel ce s rstignit, S-a fcut asculttor pn la moarte (Avva Iperehie).Ascultarea cea adevrat este rspltit cu ascultare. Cci dac cineva l ascult pe Dumnezeu si Dumnezeu l ascult pe el (Avva Mios).Se stie c ascultarea este cea dinti dintre toate virtutile de nceput, cci nltur cu adevrat mndria si ne aduce smerita cugetare (Sf. Diadoh).

Despre blndeteCel blnd pentru Dumnezeu este mai ntelept dect nteleptii si cel smerit cu inima e mai puternic dect cei puternici, cci poart jugul lui Hristos (Sf. Marcu Ascetul).S biruim prin blndete pe cei care ne-au ofensat; s-i cstigm prin evlavia noastr! S lsm s-i pedepseasc cugetul lor si nu mnia noastr (Sf. Grigorie Teologul).Blndetea este cel dinti rod al bunttii (nvttura de credint ortodox).Blndetea este asezarea nemiscat a sufletului, care rmne acelasi la cinste si la necinste (Sf. Ioan Scrarul).Rutatea se nmoaie si se potoleste cu blndetea, iar nu cu alt rutate (Sf. Ioan Hrisostom).Dac vrei s biruiesti iutimea, cstigndu-ti blndetea si ndelunga rbdare, adu-ti aminte de Domnul Iisus Hristos (Sf. Efrem Sirul).Dumnezeu oduhneste n inimile celor blnzi, iar sufletul tulburat este scaun pentru diavoli (Sf. Ioan Scrarul).Blndetea vine dintr-un suflet mrinimos si dintr-o cugetare sntoas (Sf. Ioan Hrisostom).Blndetea este stnca de care se sparg toate valurile grele ale vietii. Prin ea se ntreste rbdarea, usa ntelepciunii duhovnicesti (Sf. Ioan Scrarul).Prin bunvoint si blndete veti cstiga inimile oamenilor, mult mai mult dect tot felul de cunostinte, de lumini si de stiinte (Sf. Ioan Hrisostom).Despre cunostint Cunostinta lucrurilor foloseste omului n vreme de ispit si de trndvie. Dar n vreme de rugciune, l pgubeste (Sf. Marcu Ascetul).Pe cel ce se mndreste cu cunostint, judecata cea dreapt l va prsi (Sf. Maxim Mrturisitorul).Definitia cunostintei: a te uita pe tine cnd te gndesti la Dumnezeu (Sf. Diadoh al Foticeii).Calea spre cunostint este smerenia (Sf. Maxim Mrturisitorul).Necunoasterea este o orbire de bunvoint a sufletului (Sf. Antonie cel Mare).O bun nestiint este mai bun dect o rea stiint (Sf. Ioan Hrisostom).Cel care crede c stie tot nu are dragoste (Sf. Maxim Mrturisitorul).nc nu e slug credincioas cel ce se reazem pe simpla cunostint, ci cel ce crede prin ascultare lui Hristos, care a poruncit (Sf. Marcu Ascetul).Cunostinta cea bun si lucrtoare se naste prin nfrnare si iubire (Sf. Maxim Mrturisitorul).Rul se naste din nestiint, iar binele care mntuieste sufletul este cunoasterea lui Dumnezeu (Sf. Antonie cel Mare).Cu ct se ngrijeste omul mai mult de cunostinta celor vzute numai prin simtire, cu att si strnge mai tare n jurul su nestiinta de Dumnezeu (Sf. Maxim Mrturisitorul).Atta timp ct nu ne eliberm de lucrurile din afar de Dumnezeu, nu putem s primim n noi cunostinta lui Dumnezeu (Sf. Vasile cel Mare).Cunostinta lui Hristos ne vine prin curtia sufleteasc (Sf. Maxim Mrturisitorul).Dac esti iubitor de nvttur, f-te iubitor si de osteneal. Cci simpla cunostint ngmf pe om (Sf. Marcu Ascetul).Zidirea ne duce ca de mn la cunoasterea lui Dumnezeu (Sf. Ioan Hrisostom).Din nestiint se naste rul, si sufletul, necunoscnd pe Dumnezeu si binele, va iubi pcatul si-l va nfptui (Sf. Antonie cel Mare).Nu te lenevi s aduni cele folositoare din citit (Sf. Nil Sinaitul).Bun este numai omul care-L cunoaste pe Dumnezeu (Sf. Antonie cel Mare).Nu este cu putint a-L cunoaste pe Dumnezeu fr credint (Sf. Ioan Hrisostom).Mrcinii ruttii si nestiintei mpiedic cunostinta duhovniceasc (Sf. Maxim Mrturisitorul).Viata de aici e un somn adnc al nestiintei (Clement Alexandrinul).Cunostinta fr faptele care urmeaz din ea nu e singur, chiar dac e adevrat. Cci fapta este ntrirea oricrui lucru. Adeseori, din negrija pentru fapte, se ntunec si cunostinta. Cci lucrurile a cror mplinire a fost nesocotit, s-au sters n parte si din amintire. Scriptura de aceea ne ndeamn s dobndim cunostinta lui Dumnezeu, ca s-I slujim Lui cum se cuvine prin fapte (Sf. Marcu Ascetul).Despre cunostinta de DumnezeuNu pot fi iertate din inim greselile cuiva, fr cunostint adevrat. Cci aceasta i arat fiecruia toate greselile cte le face (Sf. Marcu Ascetul).Precum trupul, iesind din pntecele maicii, nu poate s se hrneasc, fiind nc nedesvrsit, tot asa si sufletul, cnd iese din trup, dac nu si-a agonisit prin bun vietuire cunostinta de Dumnezeu, nu poate s se mntuiasc sau s se uneasc cu Dumnezeu (Sf. Antonie cel Mare).Cunostinta de Dumnezeu este pomul vietii, de care, mprtsindu-se, cel curat rmne nemuritor (Sf. Talasie Libianul).Sufletul care nu si-a agonisit cunostinta de Dumnezeu nu poate s se mntuiasc sau s se uneasc cu Dumnezeu (Sf. Antonie cel Mare).

Despre cunoastereCu ct cineva e mai neatent cu sine nsusi, cu att se socoteste pe sine mai plcut lui Dumnezeu. Dar acela ce se sileste s se curete de patimi, acela se rusineaz s-si ridice ochii si la Dumnezeu, cci se vede pe sine ca pe unul ce st foarte departe de El (Avva Isaia Pustnicul).Studiul cunoasterii de noi nsine s-l punem mai presus de orice alt studiu. Cea mai folositoare dintre toate cunostintele este aceea care ne d notiuni drepte despre noi nsine si ne nvat s ne conducem (Sf. Ambrozie).Om este acela care se cunoaste pe sine (Avva Pimen).Se cunoaste pe sine nsusi ndeosebi acela care se socoteste pe sine nimic (Sf. Ioan Hrisostom).Nu-i nimic mai bun dect sa-ti cunosti neputinta si necunostinta (Sf. Petru Damaschin).Nu e nimic mai usor dect s te nseli pe tine nsuti si, nfumurndu-te cu slav desart, s te socotesti c esti ceva, fiind nimic (Sf. Grigorie Teologul).Vrei sa-l cunosti pe Dumnezeu? Cunoaste-te mai nti pe tine nsuti (Avva Evagrie Ponticul).Cel ce s-a nvrednicit s se vad pe sine este mai presus de cel ce s-a nvrednicit s vad ngeri (Sf. Isaac Sirul).Cine cunoaste pe Dumnezeu si se cunoaste pe sine nu nvinuieste pe nimeni pentru pcatele sale (Sf. Antonie cel Mare).Sufletul nu se poate ntinde niciodat dup cunostinta lui Dumnezeu, dac Dumnezeu nu se va atinge de el (Sf. Maxim Mrturisitorul).Calea spre cunostint este neprihnirea si smerenia, fr de care nimeni nu va vedea pe Domnul (Cuviosul Isihie Sinaitul).Cunostinta sporeste pe msur ce fiecare se preface, intrnd n unire cu harul ndumnezeitor. ntr-o persoan desvrsit nu va mai rmne loc pentru "inconstient". Totul va fi ptruns de lumina dumnezeiasc (Sf. Simeon Noul Teolog). Una este cunoasterea lucrurilor si alta cunoasterea adevrului. Pe ct diferent este ntre soare si lun, pe atta e mai folositoare a doua dect prima (Sf. Marcu Ascetul).Asa cum o albin nteleapt culege mierea din flori, astfel si tu, prin lectur bun, dobndeste-ti leac pentru suflet (Sf. Efrem Sirul).Inima curat aduce mintea n stare de a cunoaste pe Dumnezeu. Curtia inimii este temeiul cunostintei noastre duhovnicesti (Sf. Simeon Noul Teolog).Nu putem ajunge la adevrata cunostint, ct vreme patima curviei zboveste n ascunzisurile sufletului (Sf. Simeon Noul Teolog).

Despre curtieSufletul cel curat are puterea ca s vad n el nsusi - ca ntr-o oglind - pe Dumnezeu (Sf. Atanasie cel Mare).Orict de mici sunt pcatele, ele pteaz constiinta, iar constiinta trebuie s fie mereu curat, dar se pteaz totusi zilnic si atunci n toate zilele trebuie s-o curtim (Sf. Vasile cel Mare).Curtia nu vine numai din a nu face rele, ci si din a stinge cu totul relele, prin mplinirea cu grij a celor bune (Sf. Diadoh al Foticeei).Cel ce vrea s-si curete inima s cheme necontenit pe Domnul Iisus Hristos mpotriva vrjmasilor spirituali (Cuviosul Isihie Sinaitul).De curtia inimii este strns legat virtutea fecioriei. Prin curtia inimii se ntelege lipsa oricrui pcat, dar mai ales a pcatului desfrnrii (Sf. Ioan Hrisostom).Toti oamenii iubesc curtenia luntric. Cu toate acestea nu se pot curti. De aceea trebuie s cercetm cum si prin ce putem ajunge la curtenia inimii. Desigur c nu altfel dect prin Cel ce s-a rstignit pentru noi (Sf. Macarie cel Mare).Curtia este pzit de smerenie, nfrnare, rugciune necontenit si meditatie duhovniceasc (Cuviosul Teognost).Curtia inimii este cea mai nalt treapt a desvrsirii, a sfinteniei. De aceea ea va fi rspltit cu cea mai mare fericire, care este privirea Fetei lui Dumnezeu (nvtturi de credint ortodox).Inima curat este aceea care nu mai este atras nimic din lumea aceasta. n ea venind Domnul, si scrie Legile Sale ca ntr-o tblit (Sf. Maxim Mrturisitorul).Nu putem ajunge la adevrata curtie dac n-am ajuns mai nti, n inima noastr, la adevrata smerenie (Cuviosul Casian).Curtia nu vine numai din a nu mai face cele rele, ci si din a stinge cu totul relele, prin mplinirea cu grij a celor bune (Sf. Diadoh al Foticeei).Viata necurat mpiedic ntelegerea adevrurilor nalte (Sf. Ioan Hrisostom).Nu m temeam de necurtia hainei, ci de necurtia poftei (Fericitul Augustin).Viata necurat mpiedic ntelegerea lucrurilor duhovnicesti (Sf. Efrem Sirul).Despre dezndejdeAlung cinele dezndejdii cu piatra ndejdii (Cuviosul Teognost).Ca s nu pctuiesti e nevoie de teama judectii lui Dumnezeu. Pentru ca cel ce a pctuit s nu cad n dezndejde, e folositoare ndejdea spre milostivirea lui Dumnezeu (Sf. Vasile cel Mare).Mai cumplit lucru este a dezndjdui dect a pctui. Cel ce si-a pierdut ndejdea a pierdut totul. Si Iuda si Petru au pctuit; cel dinti a czut n dezndejde si si-a curmat viata, cellalt s-a ridicat prin ndejde, a plns si astfel a fost iertat de Domnul (Cuviosul Ioan Carpatiul).Cnd dispare ndejdea, iubirea piere (Sf. Ioan Scrarul).Mnia distruge ndejdea (Sf. Ioan Scrarul).Tine mintea ta n iad si nu dezndjdui (Cuviosul Siluan Athonitul).Descurajarea este nselciunea diavolului. Cci a zice: "Am pctuit si deci nu mai am ndejde de a m ndrepta" este nselciune (Cuviosul Siluan Athonitul).Iuda a jignit pe Domnul mai putin vnzndu-L, dect ndoindu-se de buntatea Lui; el a pierdut nu att din pricina nelegiurii sale, ct din pricina dezndejdii sale (Fericitul Augustin).Cine dezndjduieste de mila lui Dumnezeu l necinsteste, la fel cu cel ce s ndoieste de existenta Lui (Fericitul Augustin).S stii c e gnd diavolesc acela care-ti spune: "Unde ai s fugi? Nu ai pocint, nu vei primi iertare!! (Avva Isaia Pustnicul).Cu msra pcatelor noastre msurati-v smerenia voastr; mrginiti-v mndria, dar nu msurati cu ea milostivirea lui Dumnezeu, care e nemrginit (Sf. Ioan Hrisostom).A gresi e lucru omenesc, a dezndjdui e lucru drcesc (Sf. Nil Sinaitul).Nici cu succesele s nu te lauzi si nici n vremea greselilor s nu te dezndjduiesti (Sf. Efrem Sirul).Oricte pcate ar avea cineva si orict de mari ar fi, milostivirea lui Dumnezeu e si mai mare pentru c, dup cum El nsusi este infinit, asa si mila Lui este infinit (Sf. Tihon Zadonschi).

Despre gnduriPrecum focul nu poate zbovi n ap, tot asa nici gndul urt n inima iubitoare de Dumnezeu (Sf. Marcu Ascetul).De vin asupra noastr gnduri fr voie, s fim siguri c iubim cauzele lor; iar de vin gnduri cu voie, iubim si lucrurile spre care se ndreapt (Sf. Marcu Ascetul).Cugetul bun se pstreaz prin rugciune, iar rugciunea curat prin cugetul bun (Sf. Marcu Ascetul).Nimic nu tulbur ochiul att de mult ca un cuget ru (Sf. Ioan Hrisostom).Mustrarea cugetului este o doctorie a dragostei lui Dumnzeu pentru vindecarea sufletului nostru (Clement Alexandrinul).Constiinta curat ridic sufletul, iar gndul murdar l doboar la pmnt (Sf. Talasie Libianul).Dup cum gerul ngheat trupul, tot asa si un cuget ru ngheat sufletul (Sf. Ioan Hrisostom).Rdcinile gndurilor sunt pcatele vzute, pe care le svrsim cu minile, cu picioarele si cu gura (Sf. Marcu Ascetul).S nu dispretuiesti a avea grij de gnduri. Cci lui Dumnezeu nu I se ascunde nici un gnd. Cnd vezi vreun gnd c-ti fgduieste slava omeneasc, s stii sigur c-ti pregteste rusine (Sf. Marcu Ascetul).Mai nti s avem gnd curat n mintea noastr, fiindc rdcina lucrurilor primeste sfatul cel din inim (Sf. Vasile cel Mare).Cugetul ntinat asemenea unei lmpi a crei claritate este ntunecat de murdrii ne face s vedem lucrurile neclar si ntunecat (Avva Dorotei).Pe cel osndit mai mult l va tortura cugetul c a pierdut cerul dect cele mai nfiortoare chinuri ale iadului (Sf. Ioan Hrisostom).Cel purtat de gnduri e orbit de ele. Ele vede lucrrile pcatului, dar pricinile lor nu le poate vedea (Sf. Marcu Ascetul).Se poate ntmpla ca unul, mplinind pe fat o porunc, s slujeasc n ascuns patimei si, prin gnduri pctoase, s strice fapta bun (Sf. Marcu Ascetul).Din inima mptimit de plcere rsar gnduri si cuvinte spurcate. Iar din fum cunoastem materia care mocneste nuntru (Sf. Marcu Ascetul).S-ti fie urte gndurile iubitoare de trup, pentru c ele n aceeasi vreme corup si spurc sufletul (Sf. Nil Sinaitul).Un gnd care zboveste arat mptimirea omului. Iar dac e alungat repede, arat rzboi si mpotrivire (Sf. Marcu Ascetul).Gndurile rele sunt dusmanii lui Dumnezeu. Ele mpiedic s se fac voia Lui (Sf. Marcu Ascetul).Smulge gndurile rele prin alte gnduri (Sf. Nil Sinaitul ).Cel ce ocroteste un sarpe n sn si un gnd ru n inim va fi omort (Sf. Teodor Studitul).Noi devenim mprati, dac ne stpnim gndurile rele (Sf. Ioan Hrisostom).Rzboiul dracilor prin mintea noastr, prin gnduri, e mai periculos ca rzboiul acelora prin lucruri (Sf. Maxim Mrturisitorul).S nu ngdui niciodat s intre n inima ta vreun gnd care s mnie pe Dumnezeu (Avva Siluan).Gndurile rele sunt avutii rele; cel ce nu se leapd de ele nu va ajunge la cunostint (Sf. Talasie Libianul ).Fii portarul inimii tale ca s nu intre nimeni ntr-nsa. Zi mereu gndurilor care vin: "Esti tu dintre ai nostri sau dintre vrjmasii nostri?" (Iosua V, 13 ) (Avva Stratighie).Sufletul ptimasului e fabricat de gnduri rele (Sf. Talasie Libianul ).Asa cum nu tii o scorpie n sn, tot asa s nu tii un gnd ru n inima ta (Avva Evagrie Ponticul).Gndul, cuvntul si fapta trebuie s actioneze n chip vrednic de numele de crestin (Sf. Grigorie de Nyssa).S nu te gndesti s neglijezi vreodat gndurile, cci nici un fel de gnd nu se poate ascunde de Dumnezeu (Sf. Marcu Ascetul).Fiecare pctuieste din cauz c, n vremea nvlirii gndurilor rele, nu le respinge ndat (Avva Serin).De nu ne vom ndeletnici cu Dumnezeu, vom fi atrasi de momelile gndurilor (Sf. Maxim Mrturisitorul).Precum fr corabie nu e cu putint a trece marea, asa fr chemarea lui Iisus Hristos e cu neputint a izgoni momeala gndului ru (Cuviosul Isihie Sinaitul).Nu se formeaz norii fr miscarea vnturilor, nici patima nu se naste fr gnduri (Sf. Marcu Ascetul)."Gndul lui Hristos" (Filip. II, 5 ) l are cel ce cuget ca El si prin toate l cuget pe El (Sf. Maxim Mrturisitorul).Precum grdinarul, dac nu pliveste buruienile, neac legumele, asa si mintea, dac nu curteste gndurile, pierde cunostinta adevrului (Sf. Talasie Libianul).Dup cum nu e bine s lasi s creasc iarba pe straturi mpreun cu legumele, tot asa e ru s lasi s creasc n suflet gndul viclean (Sf. Efrem Sirul).Asa cum sarpele scos dintr-o gaur ntunecoas la lumin caut s fug si s se ascund, tot astfel si gndurile rele, fiind date pe fat printr-o sincer recunoastere si mrturisire, vor fugi de la om (Avva Moise).Inima ni se acreste de veninul gndurilor rele (Cuviosul Isihie Sinaitul).Lucrurile de care te rusinezi n fata oamenilor, s socotesti c e rusine s te gndesti la ele (Avva Isaia Pustnicul).Duhul Sfnt, aflnd mintea golit de pofte si gnduri rele, o umple de cunostinta tainelor dumnezeiesti (Sf. Talasie Libianul).Cel ce s-a predat pe sine gndurilor rele e cu neputint s se curteasc de pcate dup omul din afar (Cuviosul Filotei Sinaitul).Adun-ti mintea si pzeste-ti gndurile; si pe care le vei afla ptimase, rzboieste-le (Sf. Talasie Libianul).Dac ai aruncat materia si te-ai lepdat de lume, leapd-te acum si de gndurile rele (Sf. Talasie Libianul).S nu zici: cum se va deda sracul plcerii, neavnd cele ce pricinuiesc? Cci cineva poate s se dedea plcerii prin gnduri n chip si mai ticlos (Sf. Marcu Ascetul).Smnta patimilor sunt gndurile rele. n minte seamn diavolul aceast blestemat smnt (Sf. Antonie cel Mare).Ridic-ti adesea mintea spre rugciune si distruge gndurile care se apropie de inim (Sf. Talasie Libianul).Gndurile bune sunt asemenea pietrelor scumpe si mrgritarelor; gndurile necurate sunt pline de oase de morti, de toat necurtia si putoarea (Sf. Macarie cel Mare).Obisnuieste-ti urechea s aud des cuvinte duhovnicesti si mintea ta se va deprta de gnduri necurate (Sf. Talasie Libianul).Nu atacul gndului este pcat, ci convorbirea mintii, care vorbeste prieteneste cu el (Sf. Marcu Ascetul).Nu putem cugeta la Dumnezeu, dac n-am iesit din cele multe (Sf. Maxim Mrturisitorul).Dracii rzboiesc sufletul mai ales prin gnduri, nu prin lucruri (Avva Ilie Ecdicul).Stpneste-ti mnia si pofta si te vei izbvi de gnduri rele (Sf. Talasie Libianul).Toat lupta omului trebuie s se dea n minte; el trebuie s nimiceasc pdurea gndurilor rele care-l nconjoar (Sf. Macarie cel Mare).Nu-ti hrni prea mult trupul tu si gndurile spurcate se vor mputina n tine (Avva Evagrie Ponticul).Gndurile rele nu ne stpnesc prin forta lor, ci prin putintatea credintei noastre si prin lipsa mplinirii poruncilor lui Dumnezeu (Sf. Marcu Ascetul).Cei ce vorbesc dulce cu patimile prin gnduri, dar nu vin la ncuviintare, se aseamn cu cei ce las fiara s intre nuntrul tarinii (Avva Ilie Ecdicul).Gndul ptimas este izvorul si pricina stricciunii n trup. Cine vegheaz, ns, l alung (Cuviosul Ioan Carpatiul).Mintea lucrat de dragostea dumnezeiasc produce gnduri despre Dumnezeu (Sf. Talasie Libianul).Dup cum nu poti mpiedica vntul s sufle n pieptul deschis, tot asa nu poti opri nvala gndurilor; pentru c sufletul omenesc, dup nsusi firea lui (n urma cderii n pcat a strmosilor), este deschis pentru actiunile rului (Avva Pimen).Despre ispite

Cel ce vrea s biruiasc ispitele fr rugciune si rbdare nu le va deprta de la sine, ci mai tare se va nclci cu ele (Sf. Marcu Ascetul).Fugi de ispit prin rbdare si prin rugciune. Cci dac i te mpotrivesti fr acestea, vine asupr-ti si mai nvalnic (Sf. Marcu Ascetul).Dac n-ar exista satana care ne ispiteste si ne strmtoreaz, atunci nu s-ar vdi cine este plin de osrdie si cine este lipsit de o bun iscusint sau lenes (Sf. Nil Sinaitul).Prin puterea Sa, Hristos a biruit pe ispitorul; l putem birui si noi cu puterea si cu numele lui Iisus.Numele lui Iisus e mai puternic dect otelul, mai tare dect granitul. Nu exist scut mai puternic, nu exist o arm mai puternic n rzboiul duhovnicesc dect rugciunea lui Iisus (Avva Iov).Despre nfrnarenceputul rodirii este floarea si nceputul fptuirii este nfrnarea (Sf. Vasile cel Mare).nfrnarea este un nume de obste, care se adaug la numele tuturor virtutilor (Sf. Diadof al Foticeei).nfrnarea si umilinta cea din afar a trupului sunt pzitoarele comorilor dumnezeiesti dinluntru (Sf. Maxim Mrturisitorul).Pzeste nfrnarea totdeauna, ca s nu cazi, prin neegalitate, n cele contrare (Sf. Talasie Libianul).Amestec nfrnarea cu simplitatea si nsoteste adevrul cu smerita cugetare si te vei vedea seznd la mas cu dreptatea (Avva Ilie Ecdicul).Omul nu este menit s fie rob stomacului si patimilor legate de cele de sub pntece, ci pentru a realiza lucruri mrete (Sf. Vasile cel Mare).Precum tcerea la vreme este frna mniei, asa mncarea cu msur este frna poftei, iar rugciunea de un singur gnd, a gndurilor neasezate (Avva Ilie Ecdicul).Cei ce doresc mai mult dect le trebuie sunt mai nenorociti dect cersetorii (Sf. Ioan Hrisostom).Dac nu primesti nfrnarea, nu poti primi nici mngierea ei, cci cel ce nu se satur de la hran si butur e purtat de mnie fr rnduial; unul ca acesta se aseamn cu o corabie purtat de valuri, al crei crmaci este diavolul (Sf. Ioan Damaschin).Cel ce nu se stpneste pe sine cum va putea s conduc pe altii cu rnduial (Sf. Ioan Hrisostom).nfrnarea, stpnirea de sine este totuna cu puterea. Numai cine are putere poate stpni (Sf. Barnaba).Somnul prea mult e o piedic pentru neprihnire (Cuviosul Teognost).Despre lcomia pntecelui Pentru noi, ns, care cutm hrana cea cereasc, este nevoie s stpnim peste stomacul cel de sub cer (Sf. Clement Alexandrinul).Cine este prea gras nu va putea niciodat s treac pe poarta cea strmt a cerului (Sf. Grigorie de Nyssa).mbuibarea este material pentru poftele josnice si pentru viermii pcatelor (Sf. Ioan Hrisostom).Trupul este ca un cal furios si care nu se mblnzeste dect cu micsorarea hranei (Fericitul Augustin).Stpneste-ti pntecele ca s nu te stpneasc el pe tine (Sf. Ioan Scrarul).Nimic nu ajut mai mult la sntate, nimic la agerimea simturilor, nimic la alungarea bolilor, cum ajut cumptarea n mncare (Sf. Ioan Hrisostom).Dac vrei s birui lcomia stomacului, iubeste cumptarea si fii cu fric de Dumnezeu si vei birui (Sf. Efrem Sirul).Precum pmntul gras si umed naste viermi, asa si mguibarea cu mncruri si buturi este cuib cald pentru patimi si pentru viermii ispitelor (Sf. Ioan Hrisostom).De bucate numai att s ne slijim ct s trim, nu ca s ne facem robi poruncilor poftei. Primirea hranei cu msur si socoteal d trupului sntate si nu-i ia sfintenia (Sf. Casian Romanul).Hrneste-ti trupul, dar nu-l omor prin lcomie (Sf. Ioan Hrisostom).Prea mult hran naste n suflet suferinta, uitarea si slbirea mintii (Sf. Clement Alexandrinul).Stomacul si mncarea sunt la fel: absorb ce se vars n ele fr s se sature. Una consumnd prin digestie, cealalt prin srtur, poftind mereu si nenchizndu-si gura (Sf. Nil Ascetul).S nu se amgeasc nimeni cu sturarea pntecelui si s nu se lase furat de plcerea gtlejului. S nu ne facem robi pornirilor poftei; msura si socoteala dau trupului sntate si sfintenie (Sf. Casian Romanul).Pe Adam nenfrnarea pntecelui l-a scos din rai (Sf. Ioan Hrisostom).Lipsa de msur este un ru n toate privintele, dar se vdeste ndeosebi cnd este vorba de mncare (Sf. Clement Alexandrinul).Dumnezeul unora este banul, Dumnezeul altora este pntecele. Si oare nu sunt acestia idolatri, ba nc si mai ri dect aceia? (Sf. Ioan Hrisostom).

Despre lacrimi si plnsS plngem pe msura frdelegii; pentru o ran adnc s fie o tmduire adnc si ndelungat; pocinta nu trebuie s fie mai mic dect nelegiuirea (Sf. Ciprian).Nu numai c nu plngem faptele svrsite de noi, ci mai si nmultim ceea ce ar trebui s plngem (Sf. Grigorie Teologul).Plnsul tu s corespund cu pcatele tale. Dac a ta cdere nu este mare, ti sunt de ajuns lacrimile; dac ns este mare, trebuie s fie un ru de lacrimi. Dac esti curat, atunci mtrumut-ti lacrimile altuia si plnge mpreun cu fratele pentru pcatele lui. Dar, o!, de-am plnge noi numai pentru pcatele noastre! (Sf. Ioan Pustnicul).Rugciunea mputernicit de lacrimi scoate afar din suflet toate gndurile care o dusmnesc (Avva Ilie Ecdicul).Lacrimile n vremea rugciunii sunt o frumoas baie, iar dup rugciune s tii minte pentru ce ai plns (Sf. Nil Sinaitul).Smerenia este mama lacrimilor si a cumptrii (Sf. Ioan Hrisostom).S plngem, fratilor! Ochii nostri s verse lacrimi nainte de a trece acolo unde lacrimile noastre vor arde trupurile noastre (Sf. Macarie cel Mare).Socoteste postul drespt arm, rugciunea putere, lacrimile baie (Sf. Nil Sinaitul).Cel ce spune ca-si plnge pcatele sale si continu s le fac se nseal singur pe sine (Avva Isaia Pustnicul).Sufletul apsat de necazuri se ridic spre Dumnezeu prin lacrimile pocintei (Sf. Ioan Scrarul).David a pctuit numai o dat si a plns totdeauna, iar tu pctuiesti totdeauna si nu plngi niciodat (Fericitul Augustin).Ferice de cel care si plnge cu adevrat pcatele (Avva Isaia Pustnicul).Dup cum bucuria lumeasc este amestecat cu tristete, tot asa lacrimile dup Dumnezeu odrslesc o bucurie permanent si nevestejit (Sf. Ioan Hrisostom).Sf. Apostol Pavel a plns trei ani zi si noapte ndreptnd lipsurile altora (Fapte 20, 31), iar noi nu plngem nici pentru ale noastre (Sf. Ioan Hrisostom).Despre lene Orice plcere trupeasc vine dintr-o lenevire de mai nainte. Iar lenevirea se naste din necredint (Sf. Marcu Ascetul).De nimeni nu se apropie diavolul asa de lesne ca de cel ce trieste n trndvie si lene (Sf. Tihon).Odihna si trndvia sunt pierzarea sufletului si pot s-i fac ru mai mult dect demonii (Sf. Ioan Scrarul).Dac vrei s birui lenea, f orice lucru, ct de mic, sau nvat si roag-te fr ncetare (Sf. Efrem Sirul).Lenea este nsctoare de viclenie (Sf. Vasile cel Mare).Fr lucru s nu fie nimenea, cci lenea povtuieste la tot rul (Cuviosul Paisie Velicicivski).Lenea e mama viciilor, pentru c ea rpeste bunttile pe care le ai, iar pe cele pe care nu le ai nu ngduie s le dobndesti (Sf. Nil Sinaitul).Nepstorul s-a vndut multor stpni; asa cum l poart, asa umbl (Sf. Talasie Libianul).Lenea schimb duhul n carne, iar carnea n putrezire (Patericul).Trndvia este moartea sufletului (Fericitul Ieronim).Nu se cuvine a milui si a ajuta pe acela care poate lucra si sade nelucrtor (Sf. Teofilact).Lucrarea minilor si osteneala picioarelor opreste pe om de la pcate (Epifanie).Cel ce nu lucreaz, desi ar putea lucra, desigur c prin trndvia sa va deveni iscoditor (Sf. Ioan Hrisostom).Lenesul nu poate deveni credincios (Didascalia).Ostenelile sunt pretutindeni cluzele celor buni (Sf. Ioan Hrisostom).Pmntul nelucrat se umple de mrcini si sufletul nepstor de patimi (Sf. Talasie Libianul).De nu lucreaz cineva, nu are pe Hristos n sine! (Avva Ilie).Lenea se naste din necredint (Sf. Marcu Ascetul).Nici unul dintre cei care cred n Dumnezeu nu trebuie s stea fr lucru (Constitutiile apostolice).Despre lene si lucrurile lumiiTrei sunt lucrurile n jurul crora se nvrteste tot ce-i lumesc: mncarea, avutia si slava (Sf. Maxim Mrturisitorul).Orice lucru din lume care este iubit ngreuneaz inima, o stpneste si nu-i ngduie s se nalte (Sf. Macarie cel Mare).Nu vorbiti cu gura de Iisus Hristos, ct vreme doriti cu sufletul dup cele lumesti (Sf. Ignatie Teoforul).Noi nu putem zice c lucrurile pmntesti sunt ale noastre, fiindc nu le putem duce cu noi; dincolo ne nsotesc numai virtutile (Sf. Ambrozie).S nu ne entuziasmm pentru cele ale lumii acesteia, ci s petrecem tot timpul vieti n trezvie (Sf. Ioan Hrisostom).Veacul acesta si cel viitor sunt doi dusmani. Cel dinti spune: desfrnare, iubire de argint, nselciune. Cellalt spune: leapd acestea. Nu putem fi prieteni si ai unuia si ai altuia (Sf. Clement Romanul).S nu te atrag la pmnt dorul celor trectoare pe tine, cel ce cugeti la cele ceresti. Cci, dac te leag ceva pmntesc, esti ca vulturul care are piciorul prins n lat (Cuviosul Teobnost).Viata din lumea aceasta n-are mai mult pret dect visele (Sf. Ioan Hrisostom).Cine a renuntat la lume este mai presus de onorurile ei si dect mprtia ei. Cine se nchin lui Dumnezeu si lui Hristos nu doreste mprtiile lumesti (Sf. Ciprian).S tiem funiile ce ne nfsoar, cci astfel sunt toate lucrurile pmntesti (Sf. Ioan Hrisostom).Cel ce a gustat din cele ndjduite arunc cele de fat. Cci tot dorul si l-a golit n acelea (Sf. Talasie Libianul).S nu te ndulceasc veseliile pmntesti care sunt vremelnice, acestea sunt undita care ademeneste si prinde sufletul ca pe un peste (Sf. Nil Ascetul).Oamenii care s-au dedat mult grijilor vietii sunt asemenea psrilor stule, care n zadar mai poart aripi, cci se trsc pe pmnt laolalt cu dobitoacele (Sf. Vasile cel Mare).Nimeni nu se poate apropia de Dumnezeu dac nu se va deprta de lume (Sf. Isaac Sirul).Lumea este mormntul Domnului (Sf. Maxim Mrturisitorul).Pentru cel credincios nu exist n lumea aceasta o cas si o patrie adevrat, ci pretutindeni este numai o pribegie si un surghiun (Sf. Tihon).Cauza tuturor relelor prezente este alipirea de lucrurile prezente (Sf. Ioan Hrisostom).Ar fi o nebunie s ne gndim c e cu putint s ne desftm cu lumea si cu mprtia lui Hristos (Fericitul Augustin).Lumea aceasta este asemenea unei corbii, admirabil nfrumusetat, dar primejdioas la cltorie (Sf. Filaret al Moscovei).Dumnezeu l iubeste pe acela pe care lumea l urste (Sf. Tihon).Cine s-a lepdat de lumea aceasta trebuie s cread cu trie si s-si mute gndurile ntr-o alt lume prin Duh. Acolo trebuie s umble si s se bucure (Sf. Macarie cel Mare).Ce sunt lumea si cele lumesti ? nteleg pcatul, alipirea de cele trectoare si patimile (Sf. Simeon Noul Teolog).O, omule, tu pretuiesti ceea ce are cineva aici ? Gndeste-te la ceea ce duce cu sine (Fericitul Augustin).Lumea simte o plcere s te abat de la calea cea dreapt, dar niciodat nu te va duce ctre scop,--stie s trezeasc setea, dar nu poate s sature sufletul,--fgduieste totul, dar spre sfrsit --n cea mai mare parte--ti ia napoi totul (Sf. Filaret al Moscovei).Despre mndrie Mndria este mama viciilor, din pricina creia si diavolul s-a fcut diavol, nefiind astfel mai nainte (Sf. Isaac Sirul).Mndria este lipsa cunoasterii lui Dumnezeu (Sf. Maxim Mrturisitorul).

Mndria este primul pui al diavolului (Avva Evagrie Ponticul).Mndria este iubirea de sine pn la dispretuirea lui Dumnezeu, smerenia este iubirea lui Dumnezeu pn la dispretuirea de sine (Fericitul Augustin).Este mai bun nfrngerea cu smerenie, dect biruinta cu mndrie (Patericul).Cnd patimile s-au potolit, vine mndria, iar aceasta se ntmpl fiindc n-au fost tiate pricinile (Cuviosul Isihie Sinaitul).Toate pcatele sunt urte naintea lui Dumnezeu, dar cel mai urcios pcat este mndria (Sf. Antonie cel Mare).Dac va ncepe s te stpneasc mndria, adu-ti aminte cum din cauza ei pier toate roadele virtutii si ea va fugi de la tine (Avva Isaac Pustnicul).Mndria nu-i un semn al belsugului n virtute, cci, precum multe fructe nclin crengile pomului la pmnt, tot asa prisosul virtutii creeaz un sentiment smerit (Sf. Nil Ascetul).Nu te ridica la nltime, ca s nu cazi n adncime (Sf. Grigorie Teologul).Mndria este defimare de Dumnezeu, iar trufia este defimare de oameni (Sf. Teofilact).Mndria este ntia nscut a mortii. Ea a omort pe ngeri n cer si pe Adam pe pmnt (Sf. Grigorie Dialogul).Slava desart este alungat de lucrarea n ascuns, iar mndria de vointa de a pune pe seama lui Dumnezeu toate isprvile (Sf. Maxim Mrturisitorul).Cnd cazi, suspin, iar cnd sporesti, nu te ngmfa (Sf. Nil Sinaitul).Pe cel smerit multi l iubesc, iar pe cel mndru si nfumurat l ursc si oamenii care au acelasi duh de mndrie (Avva Iacov).S gresesti si s gndesti multe despre tine este mai ru dect pcatul nsusi (Sf. Ioan Hrisostom).Cel ce zideste pe propria sa putere cade, precum cade si se prvleste la pmnt cel ce calc pe pnz de pianjen (Sf. Nil Ascetul).Multi au dezbrcat toate hainele de piele. Dar pe cea de pe urm, cea a slavei desarte, numai cei ce au dispretuit-o pe maica ei, adic dorinta de a-si plcea lor (Avva Ilie Ecdicul).Trufia produce o cugetare confuz, ntruct ea const n dou nestiinte: a ajutorului lui Dumnezeu si a neputintei proprii (Sf. Isaac Sirul).Cel ce se mndreste cu darurile naturale, adic cu mintea ascutit, cu usurinta priceperii, cu iuteala judectii si cu alte capacitti cptate fr munc, acela nu va primi niciodat bunttile supranaturale. Cci cel ce este necredincios n cele putine va fi necredincios si plin de slav desart si n cele multe (Sf. Ioan Scrarul).Strlucirea fulgerului arat de mai nainte bubuitura tunetului, iar slava desart, prin aparitia ei, vesteste mndria (Sf. Nil Sinaitul).Mare este nltimea smeritei cugetri; adnc este prpastia naltei cugetri si de aceea v sftuiesc s o iubiti pe prima, s nu cdeti n cea de-a doua (Avva Isidor).Tu, Doamne, Te mpotrivesti celor mndri. Dar ce mndrie mai mare ar putea exista dect afirmatia prosteasc c as fi din fire ceea ce Esti Tu ? (Fericitul Augustin).Trei gropi ne sap nou demonii: nti dau lupta mpotriva noastr pentru a ne opri de a face binele; al doilea, dac nu reusesc, caut s ne abat si s fptuim binele fr Dumnezeu; dac nici asa nu reusesc, ntrebuinteaz a treia groap: ne laud pentru binele fptuit, ca s ne umflm de mndrie (Sf. Ioan Scrarul).Mndria este ca o umfltur a sufletului plin de noroi; dac e coapt, se sparge si pricinueste mult scrb (Sf. Nil Ascetul).Mndria este o otrav care ucide nevinovtia (Fericitul Augustin).Mndria este semnul osndei (Evagrie Ponticul).Dup cum cineva nu nimiceste numai un mdular al trupului, ci ntreg trupul, asa si mndria nu stric numai o parte a sufletului, ci ntreg sufletul (Sf. Casian Romanul).Doboar-ti gndul nltrii mintii nainte de a te dobor el pe tine (Sf. Efrem Sirul).Despre mnie

Hrana focului sunt lemnele, iar hrana celui mnios este mndria mintii (Sf. Efrem Sirul).Curteste-ti mintea de mnie, de amintirea rului si de gnduri urte. Atunci vei putea cunoaste slsluirea lui Hristos n tine (Sf. Maxim Mrturisitorul).Gndurile unui om mnios sunt pui de viper care devoreaz inima celui care le-a nscut (Sf. Nil Sinaitul).Nu este asa de mare folosul de pe urma postului, ct e de mare paguba mniei (Avva Moise).Mniosii nu pot ajunge la cunoasterea lucrurilor duhovnicesti si la lumina Dumnezeiasc (Sf. Casian Romanul).Mnia este mpletit cu amintirea rului. Cel ce tine minte rul este nelegiuit (Sf. Maxim Mrturisitorul).Mnia este ciuma rugciunii (Avva Evagrie Ponticul).Mnia este o betie. Nenorocirea acelora care sunt beti fr s se fi mbtat de vin (Sf. Vasile cel Mare).Mniosul este un epileptic sufletesc (Sf. Ioan Scrarul).Mnia este o firm care arat ce este omul, chiar mpotriva lui (Sf. Grigorie Teologul).Mnia este semnul vdit al celor ce nu cinstesc pe Dumnezeu (Sf. Antonie cel Mare).Mnia este n om o groap pentru el; cine si-a frnt mnia, acela a trecut aceast groap (Sf. Efrem Sirul).Mnia este un primejdios sftuitor pentru oricine. Tot ce se ntreprinde la mnie nu e niciodat chibzuit (Sf. Grigorie Teologul).Mnia este avocatul poftei (Sf. Maxim Mrturisitorul).Mnia nu trebuie s fie cu cei ce se roag. Ea este veninul serpilor (Avva Evagrie Ponticul).Mnia orbeste ochii sufletului si nu-l las s vad Soarele Drepttii (Sf. Casian Romanul).Mnia se d pe fat mai mult si mai des ca oricnd atunci cnd auzim cuvinte de contradictie, de demascare si de ponegrire din partea aproapelui. Toate acestea nu-l att pe adevratul crestin, asa cum laudele de la altii nu-i nalt inima (Sf. Marcu Ascetul).Mniosul nu poate deosebi lucrurile rele de cele bune (Sf. Casian Romanul).Ce poate fi mai mnios dect un om mnios fr ncetare? (Sf. Ioan Hrisostom).Mnia obisnuieste mai mult dect celelalte patimi s tulbure si s zpceasc sufletul (Sf. Diadoh al Foticeei).Duhul Sfnt fuge din credinciosii mniosi (Sf. Casian Romanul).Dac cineva s-ar nfrna de la mncruri si buturi, dar prin gndurile sale ar ntrta mnia, acela se aseamn cu o corabie ce cltoreste pe mare avnd pe dracul crmaci (Avva Evagrie Ponticul).Niciodat si nicieri nu gseste diavolul un loc mai propriu si mai potrivit pentru el ca n mnie si dusmnie (Sf. Ioan Hrisostom).Cel ce se mnie si tine minte rul, orict ar iubi rugciunea, nu este nevinovat. Cci este asemenea celui ce vrea s aib vederea ager, dar si tulbur ochiul (Avva Evagrie Ponticul).Nu este biruint mai mare dect s-ti birui mnia si iutimea (Sf. Tihon).E mai bine s tai mnia printr-un zmbet, dect s te nfurii ca o fiar nemblnzit (Sf. Efrem Sirul).A te mnia este n firea omului, dar ca s nbusi mnia este n firea crestinului (Fericitul Ieronim).Nu ngdui mniei s se ridice pn la gtlejul tu (Avva Isidor).Mniosul, chiar de ar scula vreun mort, nu este primit de Dumnezeu (Avva Agaton).Unde sunt rutatea si mnia, acolo nu vine n zadar duhul blndetii (Sf. Ioan Hrisostom).Iubirea este frul mniei (Avva Evagrie Ponticul).Mnia, cnd este supus si asculttoare fat de minte, este asemenea cinelui lng cioban (Sf. Vasile cel Mare).O mare linistit e o priveliste plcut, dar o stare pasnic a duhului e si mai plcut (Sf. Nil Sinaitul).Nimic nu umple cugetul de necurtie ca mnia (Sf. Ioan Hrisostom).Cel ce se mnie si omoar sufletul (Sf. Efrem Sirul).Cel mndru este si mnios (Sf. Teofilact).Mnia este un foc. Mnia este o betie mai cumplit dect cea a vinului (Sf. Ioan Hrisostom).Scopul diavolului este ajutat foarte mult de mnia noastr. Mnia este vinul serpilor (Avva Evagrie Ponticul).Despre minte Mintea se arat n suflet, iar natura n trup. Mintea ndumnezeieste sufletul, iar natura e revrsat n trup. n tot trupul este natur, dar nu n tot sufletul minte. De aceea nu tot sufletul se mntuieste (Sf. Antonie cel Mare).Asa cum, spart, o conduct de ap nu poate s tin apa n ea, tot astfel un ochi desftat n plceri nu poate s tin mintea curat (Sf. Efrem Sirul).Precum trupul are ca lume lucrurile, asa si mintea are ca lume ideile. Si precum trupul se desfrneaz cu trupul femeii, asa si mintea se desfrneaz cu ideea femeii (Sf. Maxim Mrturisitorul).Inima curat, care vede pe Dumnezeu, nu o pot face virtutile singure fr venirea Duhului Sfnt, asa cum fierarul nu poate curti fierul numai cu uneltele sale fr ajutorul focului (Sf. Simeon Noul Teolog).Precum trupul fr suflet este mort, asa si sufletul fr puterea mintii este nelucrtor si nu poate mosteni pe Dumnezeu (Sf. Antonie cel Mare).Mintea curat este scaun al lui Dumnezeu (Avva Evagrie Ponticul).Mintea devine oarb prin trei patimi: iubirea de argint, slava desart si iubirea de plceri (Sf. Marcu Ascetul).n lucrurile n care zboveste mintea, n acelea se si lrgeste (Sf. Maxim Mrturisitorul).Locul mintii sntoase este cunostinta si frica de Dumnezeu (Sf. Maxim Mrturisitorul).Dac mintea nu s-a desfcut din toate ale simturilor, nu se poate sui pe nltimile duhovnicesti (Avva Ilie Ecdicul).Necurtia mintii const n cunostint mincinoas, ignorarea a ceva din cele universale, n gnduri ptimase si n consimtirea la pcat (Sf. Maxim Mrturisitorul).Mintea desvrsit este aceea care s-a mbtat de cunostint, iar sufletul desvrsit este acela care s-a tesut cu virtutile (Sf. Talasie Libianul).Mintea cea curat vede lucrurile drept (Sf. Maxim Mrturisitorul).Mintea iese afar din sine si asa se uneste cu Dumnezeu, devenit mai presus de minte (Sf. Grigorie Palama).Sufletul primeste cunostinta celor dumnezeiesti pe msura curtiei mintii (Sf. Talasie Libianul).Precum ochiul este atras de frumusetea celor vzute, la fel mintea curat este atras de cunostinta celor nevzute (Sf. Maxim Mrturisitorul).Nu va nceta mintea s se nvrteasc n jurul plcerilor, pn ce nu se va ndeletnici cu contemplatia (Sf. Talasie Libianul).Loc sfnt si locas al lui Dumnezeu este si mintea omului, n care demonii prin gndurile ptimase pustiesc sufletul, aseznd idolul pcatului (Sf. Maxim Mrturisitorul).Cnd mintea se ntineaz, se pteaz mpreun cu ea si lucrarea (Sf. Maxim Mrturisitorul).Mintea se ntineaz si rmne neroditoare atunci cnd vorbeste cuvinte lumesti. Cu ct suntem mai atenti la minte, ne luminm si cu ct suntem mai neatenti, ne ntunecm (Cuviosul Isihie Sinaitul).Mintea se face strin de cele ale lumii atunci cnd si taie orice atractie fat de cele simtite (Sf. Talasie Libianul).Despre moarte Aducerea aminte de moarte este o moarte de fiecare zi. Aducerea aminte de moarte e un suspin de fiecare ceas (Sf. Ioan Scrarul).Nu toat poftirea mortii este bun. Cci sunt unii care, gresind nencetat din forta deprinderii, o doresc pe aceasta cu smerenie. Si sunt iarsi altii care nu vor s se pociasc, si acestia o cer din dezndejde. Si sunt iarsi altii care nu au fric de moarte, deoarece se socotesc pe ei neptimasi, din mndrie. n sfrsit, sunt unii care cer plecarea de aici prin lucrarea Duhului Sfnt.Frica de moarte l ntristeaz pe omul osndit de constiinta sa; dar cel care are n el o bun mrturisire, acela doreste cu aceeasi pasiune si moartea, si viata (Sf. Ioan Scrarul).Nestiind locul si vremea n care ne asteapt moartea, o vom astepta n orice vreme si n orice loc (Fericitul Augustin).Asteapt totdeauna moartea, dar nu te teme de ea (Sf. Nil Sinaitul).Numai cel ce a nteles ntr-adevr ce este hotarul acestei vieti, poate pune hotar greselilor sale (Sf. Isaac Sirul).Dreptii n-au nici o moarte, ci o trecere la viata de veci (Sf. Atanasie cel Mare).Toti iubitorii de argint, iubitorii de slav si iubitorii de plceri triesc asa, pentru c se tem s nu moar n grab (Sf. Maxim Mrturisitorul).Priveste n morminte si vezi, oare poti deosebi cine a fost slug si cine a fost stpn ? (Sf. Vasile cel Mare).Nu este alt nastere a mortii dect pcatul (Sf. Grigorie de Nyssa).Cine se gndeste necontenit c trebuie s moar, acela toate le dispretuieste cu mult usurint (Fericitul Ieronim).Ce este moartea dect ngroparea pcatelor ? (Sf. Ambrozie).Cei ce se tem de moarte sunt cei ce nu cred n nviere (Sf. Ioan Hrisostom).Cel ce se teme de moarte nu este slobod, ci rob al tuturor (Sf. Teofilact).Nu-i cu putint s se team de moarte cel ce a trit o viat bun si neprihnit (Fericitul Augustin).Aducerea aminte de moarte si de judecata din urm este un leac bun mpotriva pcatului (Sf. Ioan Hrisostom).Aceasta o sustin tare, aceasta am nvtat-o din nenumrate experiente, c acela care totdeauna a avut o viat rea nu poate avea o moarte bun. Cel ce a trit bine nu poate muri ru (Fericitul Augustin).Moartea nu se teme nici de avutie, nici de pzitori, nici de purpur, ci trece peste toate si-si face lucrarea sa (Sf. Teodoret al Cirului).Nu te ndulci cu plcerile lumii, altminteri vei muri cu o moarte nenorocit (Sf. Antonie cel Mare).Moarte bun are acela care la moartea sa a murit deja mai nainte pentru lumea aceasta (Sf. Ambrozie).Creatorul mortii este pcatul (Sf. Ioan Hrisostom).Despre necazuri Rbdarea necazurilor e semnul cunostintei adevrate; la fel nenvinovtirea oamenilor pentru nenorocirile tale proprii (Sf. Marcu Ascetul).Cel ce socoteste necazurile venite dinafar ca aduse de dreptatea lui Dumnezeu, acela, cutnd pe Domnul, a aflat deodat cu dreptatea lui si cunostinta (Sf. Marcu Ascetul).Mustrarea este o doctorie a iubirii dumnezeiesti fat de oameni (Sf. Clement Alexandrinul).n durerile fr voie se ascunde mila lui Dumnezeu, care atrage la pocint pe cel ce le rabd si izbveste de chinurile vesnice (Sf. Marcu Ascetul).Omul care rabd necazurile cu inim bun si cu multumire va lua cununa nestricciunii, virtutea si mntuirea. Iar stpnirea mniei, limbii, pntecelui si plcerilor e de cel mai mare ajutor sufletului (Sf. Antonie cel Mare).Cel ce se mpotriveste necazurilor, se rzboieste fr s stie cu porunca lui Dumnezeu. Iar cel ce primeste ntru cunostinta adevrat, acela rabd pe Domnul, cum zice Scriptura (Sf. Marcu Ascetul).Nu zice c cel izbvit de patimi nu mai poate avea necazuri. Cci chiar dac nu pentru el, e dator totusi s aib necazuri pentru aproapele (Sf. Marcu Ascetul).Despre osndire Osndeste-te pe tine nsuti si vei nceta de a osndi pe altii (Avva Ioan).Nu osndi pe aproapele; tu i cunosti pcatul, dar pocinta nu i-o cunosti (Avva Dorotei).Iat una dintre cele mai scurte ci care duce la primirea iertrii pcatelor: s nu osndim (Sf. Ioan Scrarul).S v fie fric s osnditi pe cineva chiar n inima voastr, nu numai pe fat (Avva Isaia Pustnicul).Cel ce osndeste pe altul pune pecetea pe faptele sale rele (Sf. Marcu Ascetul).Cine si simte greutatea pcatelor sale, acela nu se uit la pcatele aproapelui su (Avva Moise).Nu cuta s observi faptele altora; se vor gsi si n tine multe din acele fapte de care ti bnuiesti aproapele (Sf. Nil Sinaitul).Nu nvinui pe nimeni, ci zi: "Dumnezeu l stie pe fiecare" (Avva Moise).Dragostea pentru aproapele se mrturiseste prin neosndirea lui (Avva Isaia Pustnicul).naintea sfrsitului nu ferici pe nimeni si naintea mortii nu te dezndjdui de nimeni (Sf. Efrem Sirul).Cine nu e predispus spre ru nu e capabil nici s suspecteze (Sf. Grigorie Teologul).ntelepteste-l pe cel ce pctuieste, dar nu-l osndi pe cel cade; cci ultima este treaba vorbitorului de ru, iar prima, a celui ce voieste s-l ndrepte (Sf. Nil Sinaitul).Dac cineva ncepe s-l judece pe aproapele, pleac fata n jos. De ndat ce vei face acest lucru, te vei dovedi prudent att n fata lui Dumnezeu, ct si n fata lui (Sf. Isaac Sirul).Att virtutile ct si viciile orbesc mintea; primele o fac s nu vad viciile aproapelui, celelalte s nu-i vad virtutile (Avva Evagrie Ponticul).S fim atenti cu noi nsine si s nu lum n derdere pe altii, pentru c si n noi nsine se afl multe din acelea pentru care rdem de altii (Sf. Nil Sinaitul).Suspin pentru aproapele care greseste, pentru ca, odat cu aceasta, s suspini si pentru tine, fiindc toti suntem vinovati n ale pcatelor si toti suntem vrednici de pedeaps (Sf Nil Sinaitul).Omul care-i osndeste pe altii seamn cu oglinda care-i reflect pe toti n ea, dar pe sine nu se vede (Sf. Dimitrie de Rostov).Judecnd pe altii, rpesti nerusinat dreptul lui Dumnezeu, iar osndind, ti pierzi sufletul (Sf. Ioan Scrarul).Tu judeci pe acelasi om, care acum este ru, iar peste un ceas este bun. Dumnezeu singur stie ce va fi. Las-L pe El s judece (Fericitul Augustin).Dac vrei s ispitesti lucrurile altora, atunci cerceteaz lucrurile lor bune, iar nu pe cele rele (Sf. Ioan Hrisostom).Cine are inim curat i socoteste pe toti oamenii curati, dar cine are inima pngrit de patimi nu socoteste pe nimeni curat, ci socoteste c toti sunt asemenea lui (Avva Isaia Pusnicul).Despre pcat Dac vrei ca Domnul s-ti acopere pcatele, s nu-ti arti oamenilor virtutile. Cci ceea ce facem noi cu acestea, aceea face Dumnezeu cu acelea (Sf. Marcu Ascetul).Cnd vrjmasul are n stpnire multe zapisuri cu pcate uitate, l sileste pe datornic s le svrseasc si prin aducerea aminte, folosindu-se cu viclean mestesug de legea pcatului (Sf. Marcu Ascetul).Pcatul este ntrebuintarea gresit a gndurilor, creia i urmeaz reaua ntrebuintare a lucrurilor (Sf. Maxim Mrturisitorul). Pcatul este boala sufletului, este lipsa snttii gndului si a judectii (Sf. Simeon Noul Teolog).Pcatul este ntunericul si ceata sufletului (Sf. Marcu Ascetul).Patimile sunt munti greu de purtat; n mijloc au vi pline de balauri, animale veninoase si serpi (Sf. Macarie cel Mare).Pcatele stau alturi de virtuti si de aceea cei ri iau virtutile drept pcate (Sf. Talasie Libianul).Pcatul a pus pe fata noastr o masc urt. Prin pcat, frumusetea duhovniceasc a sufletului s-a ntunecat ca si fierul care este nnegrit de rugin (Sf. Grigorie de Nyssa).Dac ti miluiesti adversarul, ti va fi un dusman, si dac vei cruta patima, atunci se va ridica mpotriva ta (Sf. Nil Sinaitul).Ct vreme mintea noastr este nc tulburat de pcat, nc n-am primit iertarea Domnului, fiindc n-am fcut nc roade vrednice de pocint (Sf. Maxim Mrturisitorul).Pcatul face pe oameni nerusinati (Sf. Ioan Hrisostom).Pcatul nvechit cere nevoint ndelungat. Cci obisnuinta nvrtosat nu poate fi clintit din loc dintr-o dat (Sf. Talasie Libianul).Pcatul nseal cu o fals dulceat (Fericitul Augustin).Pofta cea rea este n om un dusman vrjmas sau o unealt a demonului (Avva Ahile).Sgeata diavolului este pofta cea rea si vtmtoare (Sf. Ioan Hrisostom).Pcatul ptruns n om este un fel de putere rational a satanei, care a pus stpnire pe tot (Sf. Macarie cel Mare).Pcatul taie nervii sufletului (Sf. Chiril al Ierusalimului).Pcatul spre moarte este tot pcatul nepocit. Chiar de s-ar ruga un sfnt pentru un asemenea pcat al altuia, nu este auzit (Sf. Marcu Ascetul).Pcatul este strugurele cel mai amar, din folosirea cruia se produce o puternic strepezire (Fericitul Augustin).Sufletul poate s se mpotriveasc pcatului, dar nu poate birui sau dezrdcina rul, fr Dumnezeu (Sf. Macarie cel Mare).Bolile cronice se vindec numai printr-o mare struint, statornicie si silint; acelasi lucru trebuie s spunem si despre deprinderile pctoase (Sf. Vasile cel Mare).Cel care nu vede ct de pierztor este pcatul este un orb cu ochi (Sf. Grigorie Teologul).Deprinderea pcatului este boala sufletului. Iar pcatul cu lucrul este moartea lui (Sf. Talasie Libianul).nceputul pcatului este pofta, prin care se pierde sufletul rational; iar nceputul mntuirii si al mprtiei Cerurilor este dragostea (Sf. Antonie cel Mare).Sileste-te s nu cazi n pcat, dar dac ai czut, d dovad de brbtie, scoal-te repede (Sf. Nil Sinaitul).Pcatul biciuieste constiinta, rupe inima si o umple de ndoial si de fric (Sf. Ambrozie).De va cdea cineva n vreo greseal si nu se ve ntrista pe msura ei, atunci usor va cdea n aceeasi curs (Sf. Marcu Ascetul).Fat de pcat nu mor dect aceia care-l ursc din tot sufletul (Avva Ilie Ecdicul).Dac noi ne aducem aminte de pcatele noastre, Dumnezeu le va uita (Sf. Ioan Hrisostom).Dup pcat ndjduieste n ndurarea lui Dumnezeu, nainte de pcat, teme-te de dreptatea Lui (Fericitul Augustin).Nu e nimic mai greu, nimic mai pgubitor dect s pctuiesti, s aduci vtmare nu numai tie, ci si aproapelui (Avva Dorotei).Cel ce zace sub pcat nu poate birui singur cugetul trupesc. Cci attarea se misc fr odihn n mdularele sale. De suntem ptimasi, trebuie s ne rugm si s ne supunem. Cci de abia cu ajutor ne putem rzboi cu obisnuintele pcatului (Sf. Marcu Ascetul).Fr zdrobirea inimii, e cu neputint s ne izbvim cu totul de pcat. Iar inima se zdrobeste prin nfrnarea de la trei lucruri: de la somn, de la hran si de la lenevirea trupeasc. Cci prisosinta acestora sdeste iubirea de plcere; iar iubirea de plcere primeste gndurile rele. Pe de alt parte, ea se mpotriveste att rugciunii, ct si slujirii cuvenite (Sf. Marcu Ascetul).Pcatele de odinioar, pomenite special (n minte) dup chipul lor, vatm pe cel cu bun ndejde. Cci dac i apar n cuget nsotite de ntristare, l desfac de ndejde, iar dac i se zugrvesc fr ntristare, si ntipresc din nou vechea ntinciune (Sf. Marcu Ascetul).Cu ct se apropie cineva mai mult de Dumnezeu cu att se vede mai pctos (Avva Dorotei).Prinzndu-te nceputul vreunui pcat, nu zice: "Nu m va birui pe mine". Cci n ct ai fost prins, ai si fost biruit. Mestesugirea pcatului e ca o mreaj bine mpletit; si cel ce s-a ncurcat dintr-o parte, de va fi cu nepsare, va fi prins ntreg (Sf. Marcu Ascetul).Multi ne ntristm pentru pcate; dar primim cu plcere cauzele lor (Sf. Marcu Ascetul).Despre patimi Nu poate sta de vorb cu patima n minte cel ce nu iubeste pricinile ei (Sf. Marcu Ascetul).Cel ce urste patimile smulge pricinile lor. Iar cel ce se supune pricinilor e rzboit de patimi, chiar dac nu vrea (Sf. Marcu Ascetul).Slava desart, iubirea de argint si plcerea nu las facerea de bine neptat, dac nu s-au topit mai nainte prin frica lui Dumnezeu (Sf. Marcu Ascetul).Dac sufletul este curat de patim, poate judeca drept, dar, fiind cuprins de poft, nu are judecata curat, nu are criteriul limpede, nu are tribunalul su impartial (Sf. Ioan Hrisostom).Patimile sunt flcri de foc mistuitoare si arztoare (Sf. Macarie cel Mare).Nu este cunoscut ca rob al lui Dumnezeu acela care lucreaz pentru patimi. El este robul aceluia care-l stpneste (Avva Isaia Pustnicul).Cine se las trt de patim, acela va fi robul patimii (Avva Nectarie).Omul nu poate fi cu desvrsire liber de patimi. El le poate, ns, stpni (Sf. Ioan Hrosostom).Patima produce n spirit o iluzie magic ce-l face pe om s vad aparentele nseltoare, ca o realitate adevrat (Sf. Grigorie de Nyssa).Primejdia nu st n faptul c se lupt patimile cu noi sau c noi ne luptm cu ele, ci nenorocirea este c, din cauza lenei si nepsrii, noi cdem nfrnti n fata vrjmasului (Sf. Efrem Sirul).Patimile sunt aidoma muntilor vulcanici, care repede las n jurul lor un pustiu ngrozitor. Nimic nu ne pricinuieste atta suferint ca o patim activ n suflet. Toate celelalte lucrri actioneaz din afar, dar patimile se nasc dinluntru, de aici provine o tortur deosebit de mare (Sf. Ioan Hrisostom).Dac sufletul si va transforma numai o singur patim n deprindere, atunci vrjmasul l rstoarn cnd vrea, cci el se afl pe minile lui, din cauza acelei patimi (Sf. Marcu Ascetul).Cine lupt mpotriva patimii chiar de la nceput, acela va birui repede (Sf. Isaac Sirul).Atta timp ct esti supus pcatului, chiar ntr-o mic msur, s nu te socotesti liber de patimi (Avva Isaia Pustnicul).Acela care are o desvrsit neptimire nu e mptimit nici fat de lucruri, nici fat de amintirile legate de ele (Avva Talasie).Cerceteaz-te n fiecare zi, ca s-ti cunosti inima si s vezi ce patimi se afl n ea naintea lui Dumnezeu si leapd-le din inima ta, ca s nu vin osnda asupra ta (Cuviosul Isaia Pustnicul).Patimile se poart cu noi mai barbar dect orice barbar. Cel ce dispretuieste patimile si bate joc de barbari, pe cnd cel ce cade sub puterea patimilor va suferi rele mai mari dect la barbari (Sf. Ioan Hrisostom).Este cu neputint s domneasc altcineva peste patimile altora, dac el nu si le-a biruit pe ale sale (Sf. Isidor Pelusiotul).Multe patimi sunt ascunse n sufletele noastre; ele ies la iveal de-abia cnd se arat lucrurile (Sf. Maxim Mrturisitorul).Nu vei tia patimile care te rzboiesc, dac nu vei lsa mai nti nelucrat pmntul din care se hrnesc (Avva Ilie Ecdicul).Despre paza mintii si a inimii Curtia inimii si paza mintii taie toate patimile si toate relele, aducnd bucurie si ndejde (Cuviosul Isihie Sinaitul).Nencetata luare aminte a sufletului este necesar, pentru c firea lui este schimbtoare (Avva Isaia Pustnicul).Uitarea obisnuieste s sting paza mintii, cum stinge apa focul (Cuviosul Isihie Sinaitul).Atentia este linistea nencetat a inimii fat de orice gnd. Ea rsufl si cheam nencetat numai pe Iisus Hristos (Cuviosul Isihie Sinaitul).Ca un ostas voinic, ntotdeauna fii narmat, treaz, destept si vesnic asteptnd pe vrjmas. Dar rzboiul nu-l provoca tu (Sf. Ioan Hrisostom).S ne pzim sufletul pentru Domnul, asa, ca si cnd l-am fi cptat drept gagantie (Sf. Antonie cel Mare).E mai usor a se pzi cineva s nu cad dect, dup ce a czut, s se ridice (Sf. Ioan Hrisostom).S nu te bizui numai pe faptul c ai candel; pstreaz-o aprins ! S strluceasc lumina ta naintea oamenilor, ca s nu fie hulit Hristos din pricina ta (Sf. Chiril al Ierusalimului).Despre pocint Cel ce se pocieste cum se cuvine nu va respinge osteneala pentru pcatele vechi, ci si va cstiga printr-nsa ndurarea lui Dumnezeu (Sf. Marcu Ascetul).Nimeni nu e att de bun si de milos ca Domnul; dar nici El nu iart pe cel ce nu se pocieste (Sf. Marcu Ascetul).Cel ce a pctuit nu va putea scpa de rsplat dect printr-o pocint corespunztoare cu greseala (Sf. Marcu Ascetul).Precum mncm, bem, grim si auzim, tot asa de firesc suntem datori s ne pocim (Sf. Marcu Ascetul).Pocinta este o ntoarcere de la cele din afar de fire, la cele dup fire; de la diavol la Dumnezeu (Sf. Ioan Damaschin).Pocinta este o tocmeal ntre om si Dumnezeu; omul d pcatul si Dumnezeu d iertarea (Sf. Ioan Hrisostom).Pocinta este scara care ne urc de acolo de unde am czut (Sf. Efrem Sirul).Pocinta este o mare ntelepciune (Pstorul lui Herma)

Pocinta trebuie s se fac n cursul ntregii vieti (Sf. Vasile cel Mare).Nu vom fi pedepsiti si osnditi n veacul viitor pentru c am pctuit, ci fiindc, pctuind, nu ne-am pocit si nu ne-am ntors din calea cea rea la Domnul (Cuviosul Teognost).Nu exist pcat de neiertat, n afar pcatul nepocit (Sf. Isaac Sirul).Mrturisirea faptelor rele este nceputul faptelor bune (Fericitul Augustin).Dac sufletul se va nvinovti naintea lui Dumnezeu, Dumnezeu l va iubi (Avva Pimen).Dac n-ar fi pocinta, n-ar fi nici cei ce se mntuiesc (Avva Isaia Pustnicul).Pcatul este un ru grozav, de altfel de netgduit. Este un ru grozav pentru cel ce tine n sine pcatul, dar lesne de vindecat pentru cel ce-si scoate pcatul prin pocint (Sf. Chiril al Ierusalimului).Pocinta naste pzirea poruncilor; iar pzirea poruncilor aduce curtia sufletului (Sf. Talasie Libianul).S fim niniviteni, iar nu sodomeni, s ne pocim de pcat, ca s nu pierim cu pcatul (Sf. Grigorie Teologul).Pocinta aduce viata, nepocinta aduce moartea (Pstorul lui Herma).Pocinta are dou fete: ea priveste la cele trecute si la cele viitoare; la cele trecute ca s-ti plngi pcatele fcute, iar la cele viitoare ca s nu le mai faci (Sf. Grigorie Teologul).Pcatul mrturisit devine mai mic, cel nemrturisit se face mai mare (Sf. Ioan Hrisostom).Dac noi ne ndurerm pentru cei morti, atunci cine va fi att de nesimtit s nu-si plng sufletul su mort ? (Sf. Ioan Pustnicul).Cel mai sigur semn dup care fiecare pctos ce se pocieste poate cunoaste dac ntr-adevr pcatele lui sunt iertate de Dumnezeu este ura si scrba pe care o simtim fat de toate pcatele, n asa fel nct dorim mai bine s murim dect s pctuim de bun voie naintea lui Dumnezeu (Sf. Vasile cel Mare).Orice pcat se svrseste pentru plcere si orice iertare pentru pcate se dobndeste prin pocint (Sf. Talasie Libianul).Aprinde fclia pocintei ! Pleac-te cu rvn ! Caut-ti comoara ascuns printre patimile pmntesti. Cnd o gsesti, ridic-o si pstreaz-o ! (Sf. Asterie al Amasiei).Nu spune: "Astzi voi pctui, iar mine m voi poci !" Mai bine e s ne pocim astzi, pentru c nu stim de vom tri pn mine (Sf. Efrem Sirul).Dac Dumnezeu si amn pedeapsa, atunci tu nu-ti amna ntoarcerea (Fericitul Augustin).Cel ce iscodeste pcatele altora sau judec din bnuieli pe fratele su nc nu a pus nceput pocintei si cunoasterii pcatelor sale (Sf. Maxim Mrturisitorul).Cel ce se pocieste dup ce a gresit nu este vrednic de plns, ci vrednic de fericit, ca unul ce a trecut n ceata dreptilor (Sf. Ioan Hrisostom).Pocinta este necesar, dup cum sunt necesare medicamentele pentru cei bolnavi (Sf. Niceta de Rimesiana).S te rusinezi de pcat, nu de pocint; pcatul e rana, pocinta este vindecarea (Sf. Ioan Hrisostom).Att pentru cele mici, ct si pentru cele mari, pocinta rmne neterminat pn la moarte (Sf. Marcu Ascetul).Cel care, n ndejdea c se va poci, va aluneca svrsind a doua oar pcatul de care s-a pocit, acela se poart fat de Dumnezeu cu viclenie (Sf. Isaac Sirul).Atunci este folositoare pocinta, cnd are putere pocitul s se ndrepteze (Sf. Asterie al Amasei).Despre pofte, simturi, plceri trupesti Cel ce petrece pururea n inima sa e departe de toate frumusetile vietii. Cci, umblnd n duh, nu poate cunoaste poftele trupului. Unul ca acesta, fcndu-si plimbrile n cetatea ntrit a virtutilor, le are pe acestea ca pzitori la portile cettii curtiei. De aceea uneltirile dracilor mpotriva lui rmn fr biruint, chiar dac ar ajunge sgetile poftei josnice pn la ferestrele firii (Sf. Diadoh al Foticeei).Cine d fru liber patimilor d fru liber si inimii (Sf. Isaac Sirul).Fericit este acela care-si stpneste pleoapele si nu se las, nici n chip gndit, nici n chip simtit, ademenit de pielea trupului, care n curnd va izvor puroi (Sf. Efrem Sirul).Desftarea trupului este rdcin si nastere de amrciune (Sf. Chiril al Ierusalimului).E cu neputint ca cel ce si-a sturat stomacul s poat lupta n cuget cu dracul curviei (Cuviosul Casian Romanul).Despre pomenirea de ruS fii pomenitor de ru si s te rogi e ca si cum ai semna pe mare si ai astepte recolta (Sf. Isaac Sirul).Patima pomenirii rului s fie departe de sufletul tu, iubitor de Hristos. Cci ca un foc ascuns n paie, asa lucreaz pomenirea rului n inim (Sf. Teodor Studitul).Cine ascunde n inima sa pomenirea de ru e ca acela care ascunde sarpele n snul su (Sf. Efrem Sirul).Vntul puternic alung norii, iar pomenirea de ru alung simtmintele bune din suflet (Avva Evagrie Ponticul).O urmare a urii si a tinerii de minte a rului este brfirea (Sf. Ioan Scrarul).Despre priveghere Privegherea este calea pe care merg toate virtutile. Ea pzeste mintea de orice nlucire (Cuviosul Isihie Sinaitul).Fr cea mai sever priveghere asupra lui nsusi, omul nu poate spori n nici o virtute (Avva Agaton).Alung plcerile cu osteneala privegherilor. Ajut-ti tie nti si apoi altora (Cuviosul Filotei Sinaitul).Rugciunea are nevoie de priveghere, precum lampa de lumina fcliei, a fitilului (Cuviosul Isihie Sinaitul).Cine-si petrece vremea privegherii n vorbe desarte, acela ar face mai bine dac ar petrece-o dormind (Avva Isaia Pustnicul).Pmntul nelucrat este plin de mrcini, iar sufletul neveghetor, de dorinte necurate (Sf. Talasie Libianul).Dac-ti vei aduce aminte ntotdeauna de slbiciunea ta, atunci niciodat nu vei clca hotarul privegherii (Sf. Isaac Sirul).Cine privegheaz cu ochii s privegheze si cu inima; cine se roag cu duhul s se roage si cu mintea, fiinc este cu totul nefolositor a priveghea cu ochii n timp ce sufletul doarme (Sf. Niceta de Rimesiana).Felurile privegherii: 1. S-ti supraveghezi imaginatia, pentru ca satana s nu poat furi gnduri mincinoase.2. S pstrezi o tcere adnc a inimii, o liniste din partea oricrui gnd, n rugciune.3. S chemi cu smerenie nencetat pe Domnul Iisus Hristos n ajutor. 4. S-ti aduci aminte nencetat de moarte (Cuviosul Isihie Sinaitul).Dumnezeu ne-a ascuns ziua cea una, ca s priveghem n toate zilele (Fericitul Augustin).Privegherea este art duhovniceasc, care izbveste cu totul pe om, cu ajutorul lui Dumnezeu, de cugetele si cuvintele ptimase si de faptele viclene (Cuviosul Isihie Sinaitul).Privegherea se aseamn scrii lui Iacov, deasupra creia st Dumnezeu si pe care umbl sfintii ngeri. Privegherea sterge din noi tot rul. Ea taie vorbria, clevetirea si toat lista relelor (Cuviosul Isihie Sinaitul).Privegherea este fixarea struitoare a gndului si asezarea lui n poarta inimii, ca s priveasc gndurile hotesti care vin, si d semnalul pentru lupt (Cuviosul Isihie Sinaitul).Privegherea si rugciunea se sustin una pe alta. Cci atentia suprem vine din rugciune nencetat, iar rugciunea din atentie suprem (Cuviosul Isihie Sinaitul).Cci nu e bine ca cei ce au n ei cuvntul cel treaz s doarm toat noaptea (Clement Alexandrinul).Precum zpada nu va naste flacr, apa nu va naste foc sau spinul smochine, tot asa nu se va elibera mintea de gnduri, de cuvinte si de fapte drcesti, dac n-a curtit cele dinluntru si nu uneste rugciunea cu privegherea (Cuviosul Isihie Sinaitul).S umblm cu toat luarea aminte a inimii pe cile lui Dumnezeu. Cci privegherea si rugciunea, ntovrsite n fiecare zi, se misc asemenea crutei de foc a lui Ilie, ducndu-ne n nltimile ceresti (Cuviosul Filotei Sinaitul).Dac omul dinluntru petrece n priveghere, este s-l pstreze si pe cel din afar (Cuviosul Isihie Sinaitul).Att timp ct te afli n trup, s nu fii fr de grij si s nu te ncrezi n tine nsuti, chiar dac ai simti uneori o eliberare de patimi, cci vrjmasul ntrerupe uneori nvlirea, cu intentii viclene, pentru un timp oarecare, pentru ca noi s slbim rvna si privegherea. Atunci se arunc asupra noastr cu mai mult furie, ca s ne rostogoleasc n pcate grele (Avva Isaia Pustnicul).Frica de Dumnezeu si mustrarea primesc ntre ele ntristarea. Iar nfrnarea si privegherea se nsotesc cu durerea (Sf. Marcu Ascetul).Despre rbdare nfrnarea cu rbdare si dragostea cu ndelung rbdare usuc plcerile trupesti (Sf. Talasie Libianul).Cel ce vrea s biruiasc ispitele fr rugciune si rbdare nu le va deprta si mai tare se va nclci n ele (Sf. Marcu Ascetul).Numai prin rbdare se pstreaz adevrata msur a unittii (Sf. Grigorie cel Mare).Rbdarea este cea mai puternic arm n ispite (Sf. Ioan Hrisostom).Cel rbdtor poate pstra cu adevrat pacea (Sf. Efrem Sirul).Unde nu este rbdare, acolo nu este nici iubire (Sf. Grigorie cel Mare).Mntuirea nu st numai n faptul c nu faci rul, ci n faptul c rabzi rul brbteste (Sf. Ioan Hrisostom).S nu ne desprtim de iubirea lui Dumnezeu n Iisus Hristos, ci s rbdm durerile cu tot sufletul, asteptnd ajutorul Lui (Sf. Vasile cel Mare).nvinge ndrzneala prin rbdare (Sf. Teofilact).Rbdarea este casa rugciunii, iar smerenia este materia cu care se hrneste ea (Avva Ilie Ecdicul).Rbdarea este un leac mpotriva mniei si a ocrilor (Sf. Antonie cel Mare).Rbdarea este iubirea de osteneal. Iar unde este iubire de osteneal, s-a scos afar iubirea de plcere (Sf. Talasie Libianul).Rbdarea nu are msur dac este amestecat cu umilint (Sf. Efrem Sirul).Cel ce nu rabd nu e credincios; cine nu are ndejde nu mai poate strui n rugciune (Sf. Efrem Sirul).Cel cu adevrat fericit este acela care si-a agonisit ndelunga rbdare (Sf. Efrem Sirul).Ajutoarele credintei noastre sunt frica de Domnul si rbdarea, iar tovarsi de lucru sunt ndelunga rbdare si nfrnarea (Sf. Barnaba).Cel cu adevrat rbdtor mai bucuros rabd orice ru dect s-si arate lumii ce are el mai bun, mndrindu-se (Sf. Grigorie cel Mare).Cel ce rabd ndelung totdeauna este vesel si bucuros (Sf. Efrem Sirul).ti vei pregti o mare cunun de rbdare, deoarece furia altuia ti d prilej s te cunosti de aproape si s te reculegi (Sf. Vasile cel Mare).Cel ce rabd ndelung este departe de mnie (Sf. Efrem Sirul).Dumnezeu ti trimite necazuri pentru ca s te nvete rbdarea (Sf. Ioan Hrisostom).ndelunga rbdare este nfrnarea sufletului si mrinimia lui (Sf. Teofilact).Nimic nu retine att de mult pe defimtori ca blnda defimare a celor defimati (Sf. Hrisostom).Pn ce aruncm pricinile neputintei noastre n socoteala altora, ne este cu neputint a ajunge la desvrsirea ndelungii rbdri. Captul ndreptrii si al pcii noastre nu se cstig din ndelunga rbdare ce o are aproapele cu noi, ci din suferinta rului aproapelui de ctre noi (Cuviosul Casian Romanul).Cuvntul rbdare este egal cu sudori, osteneli si struint mult. Dar numai cine ndjduieste poate rbda (Sf. Ioan Hrisostom).Despre rugciune Tot ce am svrsit fr rugciune si ndejde bun, ne este pe urm vtmtor si fr pret (Sf. Marcu Ascetul).Roag-te struitor la orice lucru, ca unul ce nu poti face nimic fr ajutorul lui Dumnezeu (Sf. Marcu Ascetul).Nimic nu ajut mai mult lucrrii ca rugciunea si pentru a cstiga bunvointa lui Dumnezeu, nimic nu este mai de folos ca ea (Sf. Marcu Ascetul).Rugciunea nemprstiat e semn de iubire fat de Dumnezeu la cel ce struie ea. Negrija de ea si mprstierea ei e dovada iubirii de plceri (Sf. Marcu Ascetul).Rugciunea este ridicarea mintii si voii noastre ctre Dumnezeu (Avva Evagrie Ponticul).Rugciunea este leacul mhnirii si urtului (Sf. Nil Sinaitul).Cel ce nu are rugciune curat de gnduri nu are arm de lupt (Cuviosul Isihie Sinaitul).Dac cineva nu se socoteste pctos, rugciunea lui nu este primit de Dumnezeu (Sf. Isaac Sirul).Dumnezeu nu primeste o rugciune tulbure, izvort dintr-o inim care cuget cele necuvenite (Avva Isaia Pustnicul).Fr rugciune nici o virtute nu se poate pstra (Sf. Simeon Noul Teolog).Fericit este mintea care, n vremea rugciunii, se face nematerial si srac de toate (Avva Evagrie Ponticul).Dac vrei ca rugciunea ta s zboare pn la Dumnezeu, d-i dou aripi: postul si milostenia (Sf. Isaac Sirul).S nu te mndresti cnd te rogi pentru altii si esti ascultat, pentru c ceea ce a lucrat si a svrsit este credinta lor (Sf. Ioan Hrisostom).Rugciunea goleste cugetarea de toat nlucirea material a gndurilor rele (Cuviosul Isihie Sinaitul).Starea cea mai nalt a rugciunii este aceea cnd mintea a ajuns n afar de trup si de lume, devenind cu totul imaterial (Sf. Maxim Mrturisitorul).Oglinda credinciosului este rugciunea (Patericul).Roag pe Dumnezeu s deschid ochii inimii tale si vei vedea folosul rugciunii (Sf. Marcu Ascetul).Cel ce pune capt rugciunii ncepe a pctui (Sf. Efrem Sirul).Misc-ti mintea necontenit la rugciune si vei mprstia gndurile care struie n inim (Sf. Talasie Libianul).Dac te rogi lui Dumnezeu pentru ceva si El ntrzie s te asculte, nu te scrbi pentru aceasta. Tu nu esti mai ntelept dect El (Sf. Isaac Sirul).Uneste-ti rugciunea cu vegherea, cci vegherea curteste rugciunea si rugciunea curteste vegherea (Cuviosul Filotei Sinaitul).Rugciunea fr dragoste nu este ascultat, pentru c numai dragostea deschide usile rugciunii (Sf. Efrem Sirul).Pzeste-te de nenfrnare si ur si nu vei ntmpina piedic n vremea rugciunii tale (Sf. Talasie Libianul).Cine se roag nencetat este nger pmntesc (Avva Evagrie Ponticul).n vremea aducerii aminte de Dumnezeu, nmulteste-ti rugciunile, pentru ca, atunci cnd l vei uita, El s nu te uite (Sf. Marcu Ascetul).Dragostea si nfrnarea curtesc sufletul, dar mintea este luminat de rugciunea curat (Sf. Talasie Libianul).Cel ce se mrgineste numai la facerea rugciunii exterioare nu poate dobndi pacea (Sf. Simeon Noul Teolog).Cel ce stie s se roage bine stie s si triasc bine (Fericitul Augustin).Rugciunea este trebuitoare sufletului ca rsuflarea trupului (Sf. Ioan Hrisostom).Rugciunea este cununa virtutilor (Sf. Maxim Mrturisitorul).Rugciunea este unitatea de msur a dragostei (Fericitul Augustin).Rugciunea este vlstarul blndetii si al lipsei de mndrie (Avva Evagrie Ponticul).Rugciunea este cea mai mare tortur si groaz pentru duhurile rele (Sf. Nil Sinaitul).Fr rugciune viata noastr duhovniceasc flmnzeste, nceteaz si moare (Sf. Ioan Hrisostom).Mrturia mintii iubitoare de Dumnezeu este rugciunea (Avva Ilie Ecdicul).Cel ce tine minte rul nu se poate ruga curat (Sf. Marcu Ascetul).Dac esti rbdtor, pururea te vei ruga cu bucurie (Avva Evagrie Ponticul).Rugciunea mpreun cu meditarea duhovniceasc este pmntul fgduintei, n care curg laptele si mierea cunostintei tainelor dumnezeiesti (Avva Ilie Ecdicul).Cum puteti pretinde ca Dumnezeu s ia seama la rugciunea voastr, dac voi nsiv nu luati seama la rugciune ? (Sf. Ciprian).Nimic nu-i mai dulce ca rugciunea (Sf. Ioan Hrisostom).Citirea dumnezeiestilor Scripturi strnge mintea care se rtceste si d cunostinta de Dumnezeu (Sf. Efrem Sirul).Cuvntul lui Dumnezeu este secertorul a toat rutatea si nestiinta (Sf. Maxim Mrturisitorul).Cuvntul lui Dumnezeu este pine cu care se hrnesc sufletele flmnde de Dumnezeu (Sf. Grigorie Teologul).Cuvntul lui Dumnezeu este mai de pret dect orice comoar, cci face pe om fericit prin adevr (Clement Alexandrinul).ntelesul Sfintei Scripturi nu se descoper celor necredinciosi sau nevrednici (Origen).Lucrarea proprie mintii este s se ocupe nencetat cu Cuvintele lui Dumnezeu (Sf. Talasie Libianul).Cuvntul lui Dumnezeu, fiind desvrsit, face pe om desvrsit (Sf. Maxim Mrturisitorul).Un suflet care nu este dres cu cuvintele lui Hristos ca si cu sare, acela se stric si d nastere la viermii pcatelor (Sf. Metodie).A nu sti Scriptura e un neajuns pentru om, dar cel ce o cunoaste si o neglijeaz are un ndoit neajuns (Sf. Efrem Sirul).Cerceteaz Scripturile si vei afla poruncile; f cele zise si te vei izbvi de patimi (Sf. Talasie Libianul).Cel ce vede din Scripturi numai Duhul, fr nchipuiri, cu mintea eliberat de lucrarea simtirii, a aflat pe Dumnezeu (Sf. Maxim Mrturisitorul).Focul rugciunii si al meditatiei Cuvntului lui Dumnezeu s ard pururea pe altarul sufletului tu (Cuviosul Ioan Carpatiul).Despre Sfnta Scriptur Negrija de cele pmntesti si ocuparea nentrerupt cu Sfnta Scriptur aduc sufletul la frica lui Dumnezeu (Sf. Maxim Mrturisitorul).Iepurele nu se teme att de trsnet, ct se teme diavolul de vestitorii si tritorii Cuvntului lui Dumnezeu (Sf. Vasile cel Mare).Sfnta Scriptur este o hran sufleteasc pe care o d Duhul Sfnt (Sf. Vasile cel Mare).Sfnta Scriptur este chitara la care cnt Dumnezeu (Sf. Iustin Martirul).Copilul meu, zi si noapte s-ti amintesti de cel care-ti vorbeste Cuvntul lui Dumnezeu si s-l cinstesti ca pe Domnul ! (Didahiile).Scriptura este o farmacie n care gsesti leac pentru toate bolile. Scriptura este o min de aur. Scriptura toat este o mngiere (Sf. Ioan Hrisostom).Orice vei face, s ai mrturia din Sfintele Scripturi (Sf. Antonie cel Mare).Scriptura descoper celor curati gndul Ei (Sf. Maxim Mrturisitorul).Nimeni nu se poate mntui dac nu se poate ndulci adesea cu citiri duhovnicesti (Sf. Ioan Hrisostom).Sfintele Scripturi au fost izvorul comun al oricrei ntelepciuni (Tertulian).Cuvntul lui Dumnezeu este nvttor si cluz spre mntuire (Cuviosul Paisie Velicicovski).De la nerecunoasterea Sfintei Scripturi izvorsc mii de rele (Sf. Ioan Hrisostom).n rugciune noi stm de vorb cu Dumnezeu, n Sfnta Scriptur Dumnezeu st de vorb cu noi (Fericitul Augustin).Dac citim o dat, de dou ori si nu ntelegem ce citim, s nu trndvim, ci s struim, s meditm, s ntrebm (Sf. Ioan Damaschin).Cel ce tine Sfnta Scriptur n mini necurate nu poate s-o nteleag (Sf. Ioan Hrisostom).Ferice de cel ce mnnc si bea fr ncetare rugciuni, psalmi si d citire Scripturii. Aceasta d o bucurie nemicsorat si acum si n veacul ce va s vie (Cuviosul Ioan Carpatiul).Cel ce a nvtat cunostinta de la Dumnezeu nu va fi necredincios Scripturii (Sf. Talasie Libianul).Am rmas omul unei singure crti, si anume al Crtii Crtilor: Sfnta Scriptur (Sf. Ciprian).Cuvntul duhovnicesc odihneste mintea muncit, slobozind-o de cunostinta rea, care chinuieste (Sf. Maxim Mrturisitorul).Ceea ce s-a spus n Scriptur s-a spus nu pentru ca noi s cunoastem numai, ci s mplinim (Cuviosul Isihie Sinaitul).Cuvintele dumnezeiestii Scripturi citeste-le n fapte si nu le ntinde n vorbe multe, ngmfndu-te n desert cu simpla lor ntelegere (Sf. Marcu Ascetul).Despre smerenie

Smerita cugetare este o rugciune nentrerupt (Sf. Maxim Mrturisitorul).Smerenia este cea mai credincioas chezsie pentru un virtuos n fata cderii. Cel smerit nu cade niciodat. Unde ar putea s cad acela care se afl mai jos dect toti ? (Sf. Macarie cel Mare).Adu-ti aminte de cderile celor puternici si smereste-te n virtutile tale (Sf. Efrem Sirul).Dac vrei s dobndesti adevrata smerenie, deprinde-te s rabzi brbteste ocrile aduse de altii (Avva Serapion).Desvrsita smerenie const n faptul c rbdm cu bucurie nvinuirile mincinoase (Sf. Isaac Sirul).Smerita cugetare o arat nu acela care se ticloseste pe sine, ci acela care, fiind mustrat de altul, nu-si micsoreaz dragostea fat de el (Sf. Ioan Hrisostom).Precum mortul nu mnnc, asa si smeritul nu poate s osndeasc pe alt om, chiar dac l-ar vedea nchinndu-se la idoli (Avva Longhin).Cine se smereste naintea lui Dumnezeu si a oamenilor poate pstra harul ce l-a primit (Sf. Antonie cel Mare).Cel ce are smerenie i amrste pe demoni, iar cel ce n-are smerenie e batjocorit de ei (Avva Moise).Smerenia libereaz mintea de fumul mndriei si de slava desart (Sf. Maxim Mrturisitorul).Nu pentru osteneli, ci pentru simplitate si smerenie se arat Dumnezeu sufletului (Sf. Ioan Scrarul).Cu ct mai nalt vrei s ridici edificiul virtutii, cu att trebuie s sapi mai adnc temelia smereniei (Fericitul Augustin).Cei ce se smaresc pentru greselile lor pstreaz virtutile ce le au; ceilalti, trufindu-se cu binele ce-l afl n ei l pierd pentru trufia lor si se pierd pe sine (Sf. Grigorie Teologul).Dac crinii cresc mai cu seam n vi, inima care se face vale prin smerenie va naste si ea crini (Cuviosul Ioan Carpatiul).Smerenia atrage bunvointa lui Dumnezeu (Sf. Ioan Hrisostom).Cel ce se teme de Domnul are ca nsotitoare smerenia (Sf. Maxim Mrturisitorul).Coboar n adncul smereniei, unde vei afla mrgritarul de mult pret al mntuirii tale (Cuviosul Teognost).Ascet aspru si sever poate fi si diavolul, dar el nu poate fi smerit (Sf. Macarie cel Mare).Dac smerenia l nalt pe omul simplu si nenvtat, atunci gndeste-te ce mare cinste i va aduce omului mare si respectat ! (Sf. Isaac Sirul).n sufletele smerite se odihneste Domnul, cci nimic nu dezrdcineaz asa de mult buruienile rele din suflet, ca fericita smerenie (Sf. Teodor Studitul).Cel ce nu este smerit a czut din viat (Cuviosul Isihie Sinaitul).Smerenia sufletului este o arm nesfrmat (Avva Evagrie Ponticul).Fr smerenie nu putem s ne gndi la virtute (Fericitul Augustin).Smerenia adevrat nu se arat prin forma din afar a trupului, nici prin vocea frnt, ci prin curata miscare a inimii (Fericitul Ieronim).Micsoreaz-te n toate naintea oamenilor si vei fi nltat naintea printilor veacului acestuia (Sf. Isaac Sirul).Nici cel trufas la cugetare nu-si cunoaste cderile sale, nici cel smerit la cugetare, virtutile sale (Avva Ilie Ecdicul).Nu orice om care petrece n liniste este smerit cugettor, dar orice smerit cugettor petrece n liniste (Sf. Isaac Sirul).Hristos este al celor smeriti, nu al celor ce se nalt cu ngmfare peste turma Sa (Sf. Clement Romanul).Dintre toate armele crestinului, una singur are putere s treac peste toate cursele vrjmasului si aceasta este smerenia (Sf. Antonie cel Mare).ntelepciunea adevrat nu st n discutii si vorbe nvtate, ci n smerenie (Fericitul Augustin).Fericiti sunt ochii pe care omul, din pricina smereniei, nu ndrzneste s-i ridice spre Dumnezeu (Avva Isaia Pustnicul).Nu dispretui pe cel smerit, cci el st mai sigur dect tine; el pseste pe teren solid si nu cade (Sf. Nil Sinaitul).A sti s te smeresti nseamn s stii s-L urmezi pe Iisus Hristos (Sf. Vasile cel Mare).De ndat ce harul observ c n gndul omului a nceput s apar o oarecare prere de sine si el a nceput s gndeasc nalt pentru sine, ngduie s se ntreasc mpotriva lui ispitele, pn si va cunoaste neputinta sa si se va umple de smerenie pentru Dumnezeu (Sf. Isaac Sirul).Zadarnice sunt ostenelile aceluia care posteste mult si duce nevointe mari, fr smerenie (Avva Isaia Pustnicul).Dac svrsesti rugciunile si nevointele cu smerenie, ca un om nevrednic, atunci ele vor fi bine primite de Dumnezeu. Dac ns ti vei aduce aminte de un altul care doarme sau care nu e srguitor si te vei nlta cu inima, atunci osteneala ta va fi zadarnic (Avva Isaia Pustnicul).Nimic nu se poate s se compare cu virtutea smereniei. Ea este mama, rdcina, hrana, temelia si legtura oricrui bine (Sf. Ioan Hrisostom).Pentru tine Dumnezeu S-a smerit pe Sine, iar tu nici pentru tine nu te smeresti, ci te nalti si te nfumurezi (Sf. Macarie cel Mare).A spori n virtute nseamn s sporesti n smerenie (Sf. Vasile cel Mare).Nu te ngmfa si nu te nlta cu credinta si sfintenia ta, ci petreci pn la ultima ta suflare n smerenie (Avva Isaia Pustnicul).Pe cnd mndria este moartea virtutilor si viata pcatelor, smerenia este moartea pcatelor si viata virtutilor (Sf. Ioan Hrisostom).Dumnezeu nti smereste pe cei nalti; diavolul nti nalt, apoi smereste (Sf. Ioan Hrisostom).Despre tcere Cel ce slbeste frul limbii dovedeste c e departe de virtute (Avva Isaia Pustnicul).Tcerea la vreme este mama gndurilor ntelepte (Sf. Diadoh al Foticeei).Nimic nu pierde asa de mult virtutea ca vorbirea desart (Cuviosul Ioan Carpatiul).Spusele vorbretilor sunt ca si ncltrile vechi, tocite de stricciune (Clement Alexandrinul).Mai bine este a arunca o piatr lng gard dect un cuvnt (Avva Evagrie Ponticul).Cuvntul este sluga mintii. Cci ce voieste mintea, aceea tlcuieste cuvntul (Sf. Antonie cel Mare).Cuvntul fr rost nc poate desprti mintea de Dumnezeu (Avva Filimon).Dac cetatea sufletului nu are zidul tcerii, ea rmne descoperit sgetilor dusmanului (Sf. Grigorie cel Mare).De vei ajunge n orice fel de mprejurare grea, biruinta nu st dect n tcere (Avva Pimen).Numai convorbirea duhovniceasc este folositoare, iar tcerea este preferabil tuturor (Sf. Talasie Libianul).Cei ce vorbesc mult, nu numai c nu sunt neprihniti, dar pricinuiesc si altora vtmare (Sf. Efrem Sirul).Tcnd, ntelegi si, dup ce ai nteles, grieste. Cci, n tcere naste mintea cuvntul (Sf. Antonie cel Mare).Alege-ti tcerea, pentru c ea te nfrneaz de la multe rele (Sf. Isaac Sirul).Un cuvnt ru si pe cei buni i faci ri, iar un cuvnt bun si pe cei ri i faci buni (Sf. Macarie cel Mare).Norii acoper soarele, iar multa vorbire ntunec sufletul care a nceput s se lumineze cu contemplarea n rugciune (Sf. Isaac Sirul).A sti s taci e o virtute mai mare dect a sti s vorbesti (Sf. Ambrozie).nfrnarea limbii arat pe omul ntelept (Avva Isaia Pustnicul).O grdin fr ngrditur va fi clcat n picioare si pustiit si cel ce nu-si pzeste gura si va pierde roadele virtutii (Sf. Efrem Sirul).Pentru ca s nvtm a vorbi bine si fr greseal, trebuie s ne nvtm mai nti a tcea (Avva Zosima).Este deopotriv de rea si viata netrebnic si o vorb netrebnic; dac ai una, o ai si pe cealalt (Sf. Grigorie Teologul).Am vzut pe multi oameni cznd n pcat din pricina vorbelor lor, ns aproape pe nimeni din pricina tcerii (Sf. Ambrozie).Curgerea apei arat izvorul ei; iar felul cuvntului arat inima celui ce l-a grit (Sf. Vasile cel Mare).ntotdeauna este mai putin primejdie n a asculta dect a vorbi; este mai plcut a nvta de la altii dect a nvta pe altii (Sf. Grigorie de Nazianz).Vai de aceia care nu vorbesc despre Tine, Doamne ! Vai de aceia care ar putea vorbi si rmn muti ! (Fericitul Augustin).O mare curs este desfrnarea limbii, care are nevoie de fru puternic (Sf. Ioan Hrisostom).Curteste-ti limba, ea grieste adesea ceea ce ar fi fost tinuit (Sf. Nil Sinaitul).Necuviinta n vorbire este curs a mortii (Sf. Barnaba).E bun tcerea n timpul ei; ea nu este nimic altceva dect mama gndurilor celor mai ntelepte (Sf. Diadoh al Foticeei).Ia seama, omule ! Stpneste-ti limba si nu-ti nmulti cuvintele, ca s nu-ti nmultesti pcatele (Sf. Antonie cel Mare).Nimic nu aduce mai mult tulburare ca vorba mult si nimic nu e mai ru ca vorba nenfrnat (Cuviosul Filotei Sinaitul).Nevoia cea mai mare nu este de cuvinte frumoase, ci de o viat sfnt; nu de iscusint oratoric ci de fapte (Sf. Ioan Hrisostom).S nu credeti c evlavia const n aceea c vorbesti mult de Dumnezeu. Nu. Ci mai mult n pzirea tcerii. Fiti ncredintati c totdeauna este un lucru mai putin primejdios s asculti dect s vorbesti (Sf. Grigorie de Nazianz).Sunt unii oameni care par c tac, dar n inima lor i osndesc pe altii; astfel de oameni mereu vorbesc, iar altii vorbesc fr folos (Avva Pimen).Nimic nu pierde mai usor fapta bun ca gluma si vorba desart (Cuviosul Ioan Carpatiul).Dac omul ar tine minte cuvintele Scripturii: "Din cuvintele tale vei fi scos fr vin si din cuvintele tale vei fi osndit"; atunci se va hotr mai bine s tac (Avva Pimen).Unii oameni si aleg mncarea cu mult luare-aminte si nu ngduie s intre n gura lor anumite alimente, dar ei nu sunt atenti si nu si aleg cuvintele care ies din gura lor (Fericitul Augustin).Esti fericit cnd predici virtutea prin fapte, dar dac vorbesti cele ce sunt proprii virtutii si faci cele potrivnice ei, atunci ti atragi osnd (Sf. Efrem Sirul).Nu fi nici greoi n cuvnt si nici usurel, ci s cauti totdeauna s fii serios si plcut n acelasi timp. Cumptarea n cuvinte este de mare pret (Sf. Ioan Hrisostom).Cnd viata ta e fulger, cuvintele tale sunt tunet (Fericitul Augustin).Precum mirul d har celor ce se folosesc de el, asa si cuvntul bun (Sf. Ioan Hrisostom).Trebuie adus la tcere usuratica nteptur cu cuvntul (Clement Alexandrinul).Nu-ti deschide gura pentru rs si glume, acesta este semnul unui suflet risipit si negrijuliu, strin de frica lui Dumnezeu (Avva Isaia Pustnicul).Despre viata duhovniceasc Viata trupului si bucuria de mult bogtie si putere n viata aceasta i se face sufletului moarte. Iar osteneala, rbdarea, lipsa purtat cu multumire si moartea trupului este viat si fericire vesnic a sufletului (Sf. Antonie cel Mare).Viata aceasta nu ni s-a dat spre odihn, ci spre osteneal (Sf. Ambrozie).Hristos este viata credinciosilor si moarte este viata fr Hristos (Sf. Ignatie Teoforul).Omorrea firii este fctoare de viat (Sf. Simeon Noul Teolog).Despre necurtieDesfrnarea este un foc care arde haina virtutii (Sf. Ioan Hrisostom).Mnnc pine cu cntarul si bea ap cu msur si duhul desfrnrii va fugi de la tine (Avva Evagrie Ponticul).Despre neptimireNeptimirea nu nseamn a nu fi rzboiti de draci, cci atunci ar trebui s iesim, dup Apostol, din lume, ci, rzboiti fiind de ei, s rmnem nebiruiti (Sf. Diadoh al Foticeei).Despre nevointa si lupta duhovniceascCel ce iubeste pe Dumnezeu, iubeste si osteneala. Iar osteneala de bunvoie e vrjmas plcerii de fire (Sf. Marcu Ascetul).Despre virtute si desvrsire

Virtutea este o manifestare a cunostintei, iar cunostinta este o putere sustintoare a virtutii (Sf. Maxim Mrturisitorul).Virtutea este hrana sufletului (Avva Evagrie Ponticul).Priveste la cinstea pe care au primit-o toti sfintii si, imitndu-i, vei fi atras ncet, ncet spre virtute (Avva Isaia Pustnicul).Prin virtuti nnoim sufletul nostru (Sf. Simeon Nnoul Teolog).Oprirea pe calea virtutii este nceputul pcatului (Sf. Maxim Mrturisitorul).Nu vei putea ajunge la virtutile mai mari, de nu vei atinge vrful celor ce-ti stau n putere (Avva Ilie Ecdicul).Toate virtutile sunt legate ntre ele. Sunt un lant duhovnicesc, una atrn de cealalt (Sf. Macarie cel Mare).Mai usor contractezi viciul dect virtutea; dup cum mai usor te molipsesti de o boal, dect s-ti recapeti sntatea (Sf. Grigorie de Nazianz).Fiinta tuturor virtutilor este nsusi Iisus Hristos (Sf. Maxim Mrturisitorul).Omul se deosebeste de animale prin ratiune si prin virtute. Virtutea nu e posibil fr libera alegere (Origen).Nu se poate ajunge la msura nici unei virtuti dac nu se srguieste cineva toat viata (Sf. Ioan Damaschin).Omul virtuos nu este atras la fapta bun nici de frica ghenei si nici de mprtia Cerurilor, ci de nssi dragostea de fat de Hristos (Sf. Ioan Hrisostom).Virtutile, tocmai ca si stiinta si arta, se cstig prin deprindere, prin practicare (Sf. Vasile cel Mare).Focul pcatului se stinge prin apa curat a virtutii (Sf. Ioan Hrisostom).Atunci s socotesti c ai virtute adevrat, cnd vei dispretui cele de pe pmnt cu desvrsire, avnd prin constiinta curat inima gata s cltoreasc spre Domnul (Cuviosul Teognost).Dintre averi, singur virtutea nu se poate nstrina, rmnnd lng cel ce o are si n viat, si dup moarte (Sf. Vasile cel Mare).Pe calea virtutii, pe msur ce vei psi, n aceeasi msur ti se va prea calea mai usoar (Sf. Ioan Hrisostom).Precum rodul neascultrii este pcatul, asa rodul ascultrii este virtutea (Sf. Maxim Mrturisitorul).Cel mai mare viciu este de a voi s pari virtuos fr s fii (Sf. Vasile cel Mare).nceputul virtutilor este frica de Dumnezeu, iar sfrsitul este dragostea (Avva Ilie Ecdicul).Omul devine asemenea cu Dumnezeu prin virtute (Sf. Grigorie De Nyssa).Nu vei putea s vezi fata virtutii pn mai cugeti cu plcere la cea a pcatului (Avva Ilie Ecdicul).Mai mare dect toate virtutile este dreapta socoteal, care este mprteasa virtutilor (Sf. Ioan Damaschin).Dac nu poti s fii soare, fii mcar stea, numai s te ridici sus, lsnd pmntul. E mai bine s sporesti ct de putin n virtute, dect deloc (Sf. Ioan Pustnicul).Virtutea se naste prin nstrinare de bunvoie a sufletului de trup (Sf. Maxim Mrturisitorul).Virtutea si cunostinta nasc nemurirea; lipsa lor e maica mortii (Sf. Talasie Libianul).Virtutea este nainte-mergtoare adevratei ntelepciuni (Sf. Maxim Mrturisitorul).Virtutea adevrat are ca rod neptimirea si cunostinta (Cuviosul Teognost).Ascunzndu-ti virtutea, nu te mndri, ca si cnd ai mplini dreptatea. Cci dreptatea nu st numai n a ascunde cele frumoase, ci si n a nu gndi nimic din cele oprite (Sf. Marcu Ascetul).8