Viata Crestina 24 (224).pdf

2
www.facebook.com/parohiapoienita web: poienita.iasi.mmb.ro mail: [email protected] „Să vă iubiţi unul pe altul! Precum Eu v-am iubit pe voi, aşa şi voi să vă iubiţi unul pe altul!” (Ioan 13,34) Anul VI, Nr. 24 (224) duminică, 21 iunie 2015 Publicaţie săptămânală pentru întărire sufletească Publicaţie editată şi distribuită gratuit de Parohia „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” - Poieniţa, sat Hârtoape, com. Vânători, jud. Iaşi, Protopopiatul Paşcani Duminica a 3-a dupã Rusalii fântul Mucenic Iulian s-a născut într- o familie de nobili. A trăit în Tarsul Ciliciei în vremea lui Diocleţian. Sfân- tul Mucenic Iulian când a primit moartea mu- cenicească era în vârstă de 18 ani. Persecu- torii l-au torturat timp de un an încercând să-l facă să se lepede de credinţa în Hristos. Aceştia au arestat-o pe mama lui Iulian, silind- o să-şi convingă fiul să se lepede de Hristos, dar ea l-a sfătuit să mearga la moarte cu mul- ţumire, cu nădejde şi cu bucurie. Sfântul Mu- cenic Iulian a fost legat într-un sac, plin cu şerpi veninoşi, pe care l-au aruncat în mare. Sfintele moaşte ale Sfântului Mucenic Iulian au fost aduse de valuri la mal, iar cre- dincioşii le-au găsit şi le-au îngropat cu cinste la Alexandria, în anul 290. Moaştele au fost mutate după un timp în Antiohia. S De ce a scris David Psalmul 50? Profetul Natan îl mustră pe împăratul David pentru nedreptarea săvârşită. salmul 50, unul dintre cei 7 psalmi penitențiali ai proorocului David, este o creație literară de o profunzime ex- cepțională, care surprinde în amănunt starea degradată a omului căzut în păcat, dar și pocăința pe care acesta este dator să o facă, pentru a restabili legătura cu Dumnezeu, ruptă atunci când omul își întoarce fața, din- spre Dumnezeu, spre fărădelege. Proorocul și împăratul David, așa cum ni-l arată Sfânta Scriptură, este un om în care se regăsesc toată înălțimea ființei umane, dar și tot zbuciumul acesteia. Pentru a înțelege bine psalmul, este nevoie să cunoaștem starea în care se afla David atunci când l-a scris și motivele care l-au determinat să-l scrie. Su- prascrierea psalmului ne dă chiar primul in- diciu: „Întru sfârșit. Psalm al lui David. În vre- mea când a intrat la dânsul Natan Proorocul, după ce intrase el la Batșeba, femeia lui Urie”. Cartea a doua Regilor, în capitolul 11, ne istorisește că David căzuse adânc în păcat. Acest păcat a fost urâciune înaintea lui Dumnezeu, atât prin gravitatea lui, care atră- gea automat moartea, cât și prin urmările lui, deoarece dușmanii lui Dumnezeu, închinătorii la idoli, care cunoșteau viața curată pe care o avusese regele David până atunci, primeau acum un motiv de a lua în batjocură numele lui Dumnezeu, căruia acesta îi slujea. Parabola profetului Natan, care îl trezeşte pe David După cum ne mărturisește Sfânta Scriptură, într-o seară, pe când se plimba pe acoperiş, prorocul a zărit-o, făcând baie, pe Batșeba, soţia generalului său, Urie, care, de altfel, era unul dintre cei mai devotați oameni ai săi. Aprinzându-se de poftă, proorocul a trimis o slugă să i-o aducă pe femeie, care era de o frumuseţe răpitoare. Folosindu-se de calitatea de rege, el se culcă cu femeia, care rămâne însărcinată. Acesta a fost începutul răului. David este conștient de consecințele grave ale faptei sale, căci legea lui Moise prevedea, în astfel de cazuri, pedeapsa cu moartea, atât a bărbatului, cât și a femeii (Levitic 20, 10; Deuteronom 22, 22) și încearcă s-o ascundă, trimițându-l acasă de pe câmpul de luptă pe generalul său, Urie, în speranța că va putea transfera responsabilitatea pentru copil în seama acestuia. Însă Urie, arătându-și devo- tamentul pe care îl avea față de rege și față de camarazii săi de arme, care erau erau în toiul luptei, nu dorește să meargă acasă, re- fuz care îl pune pe rege în situația de a fi ne- voit să-l omoare, pentru a nu i se afla nele- giuirea, trimițându-l la luptă într-un loc unde avea să moară cu siguranță. (continuare pag. 2) P Pentru a înțelege bine psalmul, este nevoie să cunoaștem starea în care se afla David atunci când l-a scris și motivele care l-au determinat să-l scrie. Ioan-Lucian Radu Sinaxar Profetul Natan îl mustră pe împăratul David pentru nedreptarea săvârşită.

Transcript of Viata Crestina 24 (224).pdf

  • www.facebook.com/parohiapoienita

    web: poienita.iasi.mmb.ro mail: [email protected]

    S v iubii unul pe altul! Precum Eu v-am iubit pe voi, aa i voi s v iubii unul pe altul! (Ioan 13,34)

    Anul VI, Nr. 24 (224) duminic, 21 iunie 2015

    Publicaie sptmnal pentru ntrire sufleteasc

    Publicaie editat i distribuit gratuit de Parohia Sf. Arh. Mihail i Gavriil - Poienia, sat Hrtoape, com. Vntori, jud. Iai, Protopopiatul Pacani

    Duminica a 3-a dup Rusalii

    fntul Mucenic Iulian s-a nscut ntr-o familie de nobili. A trit n Tarsul Ciliciei n vremea lui Diocleian. Sfn-

    tul Mucenic Iulian cnd a primit moartea mu-ceniceasc era n vrst de 18 ani. Persecu-torii l-au torturat timp de un an ncercnd s-l fac s se lepede de credina n Hristos. Acetia au arestat-o pe mama lui Iulian, silind-o s-i conving fiul s se lepede de Hristos, dar ea l-a sftuit s mearga la moarte cu mul-umire, cu ndejde i cu bucurie. Sfntul Mu-cenic Iulian a fost legat ntr-un sac, plin cu erpi veninoi, pe care l-au aruncat n mare. Sfintele moate ale Sfntului Mucenic Iulian au fost aduse de valuri la mal, iar cre-dincioii le-au gsit i le-au ngropat cu cinste la Alexandria, n anul 290. Moatele au fost mutate dup un timp n Antiohia.

    S

    De ce a scris David Psalmul 50?

    Profetul Natan l mustr pe mpratul David pentru nedreptarea

    svrit.

    salmul 50, unul dintre cei 7 psalmi peniteniali ai proorocului David, este o creaie literar de o profunzime ex-

    cepional, care surprinde n amnunt starea degradat a omului czut n pcat, dar i pocina pe care acesta este dator s o fac, pentru a restabili legtura cu Dumnezeu, rupt atunci cnd omul i ntoarce faa, din-spre Dumnezeu, spre frdelege. Proorocul i mpratul David, aa cum ni-l arat Sfnta Scriptur, este un om n care se regsesc toat nlimea fiinei umane, dar i tot zbuciumul acesteia. Pentru a nelege bine psalmul, este nevoie s cunoatem starea n care se afla David atunci cnd l-a scris i motivele care l-au determinat s-l scrie. Su-

    prascrierea psalmului ne d chiar primul in-diciu: ntru sfrit. Psalm al lui David. n vre-mea cnd a intrat la dnsul Natan Proorocul, dup ce intrase el la Bateba, femeia lui Urie. Cartea a doua Regilor, n capitolul 11, ne istorisete c David czuse adnc n pcat. Acest pcat a fost urciune naintea lui Dumnezeu, att prin gravitatea lui, care atr-gea automat moartea, ct i prin urmrile lui, deoarece dumanii lui Dumnezeu, nchintorii la idoli, care cunoteau viaa curat pe care o avusese regele David pn atunci, primeau acum un motiv de a lua n batjocur numele lui Dumnezeu, cruia acesta i slujea.

    Parabola profetului Natan, care l trezete pe David

    Dup cum ne mrturisete Sfnta Scriptur,

    ntr-o sear, pe cnd se plimba pe acoperi, prorocul a zrit-o, fcnd baie, pe Bateba, soia generalului su, Urie, care, de altfel, era unul dintre cei mai devotai oameni ai si. Aprinzndu-se de poft, proorocul a trimis o slug s i-o aduc pe femeie, care era de o frumusee rpitoare. Folosindu-se de calitatea de rege, el se culc cu femeia, care rmne nsrcinat. Acesta a fost nceputul rului. David este contient de consecinele grave ale faptei sale, cci legea lui Moise prevedea, n astfel de cazuri, pedeapsa cu moartea, att a brbatului, ct i a femeii (Levitic 20, 10; Deuteronom 22, 22) i ncearc s-o ascund, trimindu-l acas de pe cmpul de lupt pe generalul su, Urie, n sperana c va putea transfera responsabilitatea pentru copil n seama acestuia. ns Urie, artndu-i devo-tamentul pe care l avea fa de rege i fa de camarazii si de arme, care erau erau n toiul luptei, nu dorete s mearg acas, re-fuz care l pune pe rege n situaia de a fi ne-voit s-l omoare, pentru a nu i se afla nele-giuirea, trimindu-l la lupt ntr-un loc unde avea s moar cu siguran. (continuare pag. 2)

    P

    Pentru a nelege bine psalmul, este nevoie s cunoatem starea n care se afla David atunci cnd l-a scris i motivele care l-au determinat s-l scrie.

    Ioan-Lucian Radu

    Sinaxar

    Profetul Natan l mustr pe mpratul David pentru nedreptarea svrit.

  • 02 duminic, 21 iunie 2015

    Contact: Pr. Marius-Ionu Tabarcea, Tel. 0745776456, mail: [email protected], web: poienita.iasi.mmb.ro, facebook.com/parohiapoienita

    De ce a scris David Psalmul 50? (continuare din pag. 1) Astfel, David svrea dou pcate grele, ambele pasibile de pedeapsa cu moartea. n-s omul care czuse n pcate aa de grave nu era un om obinuit. Era un prooroc, un om nelept, ncercat, un srguincios slujitor al Domnului, dup nsi mrturia Lui: Aflat-am pe David al lui Iesei, brbat dup inima Mea, care va face toate voile Mele (Fapte 13, 22). Cinstea de care se bucura David naintea lui Dumnezeu i a oamenilor nu l-au putut feri, ns, de cdere sau poate c tocmai aceasta i-au adus-o. Cu un singur pas, s-a afundat n adncu-rile cele mai de jos ale necuriei, adugnd pcat dup pcat. i timp de un an nu i-a cunoscut cderea, nu s-a pocit. Probabil c, n acest timp, David i-a continuat viaa ca i cum nimic nu s-ar fi ntmplat, slujind cu ace-lai zel lui Dumnezeu i mprind dreptatea n poporul su, pentru c Sfnta Scriptura nu ne menioneaz nimic contrar acestui lucru, ns contiina sa a fost adormit, cu privire la fapta pn cnd ceva exterior nu i-a trezit sentimentul de vinovie. Pentru aceasta, a-bia dup ce regelui i se nate copilul zmislit n adulter, Dumnezeu l trimite pe proorocul Natan, care nu l mustr pe fa, ci l las s se judece singur, ca unul ce avea datoria de a face judecata n poporul lui Israel, spu-nndu-i o ntmplare: Erau ntr-o cetate doi oameni: unul bogat i altul srac. Cel bogat avea foarte multe vite mari i mrunte, iar cel srac n-avea dect o singur oi, pe care el o cumprase de mic i o hrnise i ea cres-cuse cu copiii lui. Din pinea lui mncase i ea i se adpase din ulcica lui, la snul lui dormise i era pentru el ca o fiic. Dar iat c a venit la bogat un cltor, i gazda nu s-a ndurat s ia din oile sale sau din vitele sale,

    ca s gteasc cin pentru cltorul care venise la el, ci a luat oia sracului i a gtit-o pe aceea pentru omul care venise la el (II Regi 12, 1-4). La auzul acestei frdelegi, re-gele s-a mniat foarte tare i a zis: Precum este adevrat c Domnul este viu, tot aa es-te de adevrat c omul care a fcut aceasta este vrednic de moarte. Pentru oaie el trebuie s ntoarc mptrit, pentru c a fcut una ca aceasta i pentru c n-a avut mil (II Regi 12, 5-6). Abia atunci, profetul Natan l face contient de vinovia faptei sale i i arat c, fcnd moarte de om, sabia va atrna n veac deasupra casei sale, iar pentru c a luat femeia altuia, femeile sale vor fi luate de c-tre altul.

    Cderea i ridicarea proorocului David

    La auzul acestei mustrri, David nu s-a mpo-trivit, ca Adam, ci a strigat, revoltat mpotriva lui nsui: Am pctuit naintea Domnului! (II Regi, 12, 12). Un om simplu i vorbise m-pratului mbrcat n purpur, ns acesta din urm nu se mai folosete de puterea ce o a-re, ca odinioar, cci vede n faa sa, nu un muritor de rnd, ci pe Cel care l-a trimis. Nu mai este orbit de mulimea otirilor din jurul su, ci vede n faa sa mulimea otirilor ngereti i tremur n faa Celui nevzut, ca i cum ar fi vzut. De la aceast nelegere i recunoatere a pcatului vine i ndreptarea, deoarece Dumnezeu nu dorete moartea p-ctosului, ci s se ntoarc i s fie viu. Pen-tru c s-a judecat singur pe sine i s-a osn-dit, fiind gata, s primeasc moartea cu care singur pedepsise pe cel vrednic de o fapt ca a lui, prorocul Natan a zis: Domnul a ridicat pcatul de deasupra ta i nu vei muri! (II Regi 12, 13). Dei fericitul David a auzit cuvintele de ier-

    tare, totui mpratul n-a lsat pocina, ci se mbrca cu sac, n loc de porfir i edea pe cenu i pe jos, n locul tronului ferecat cu aur. Dar nu numai c edea pe cenu, ci chiar i mnca cenu precum nsui ne spu-ne: C cenu am mncat, n loc de pine, i butura mea cu plngere am amestecat-o. (Psalmul 101, 10). De faptul c David nu face doar o simpl contientizare a pcatului, ci este vorba de o real prere de ru i de o ntoarcere din calea pctoas o arat adn-ca smerenie la care a ajuns cel care nu ezi-tase s fac adulter i crim, ilustrat n ver-surile psalmului 50. Aadar, iat cum a ajuns proorocul David s-i cunoasc pcatul i de ce a zis: frde-legea mea eu o cunosc i pcatul meu nain-tea mea este pururea (Psalmul 50, 4). Simul dreptii, pe care David l avea, l mpinge s scrie psalmul. Dei pcatul se svrise n mare secret, el devenise cunoscut, dnd prilej dumanilor lui Dumnezeu s-L huleasc (II Regi 12, 13-14) i era un lucru normal ca mrturisirea s fie public, precum era i pcatul. Cderea i ridicarea proorocului David, care a dat natere psalmului 50, acestei rug-ciuni de pocin de o att de mare profun-zime, a rmas ca pild pentru toate genera-iile, spre trezirea contiinei pctoeniei lor. Despre acestea, Fericitul Augustin spune: Le-a povesti acestea celor care nu au fcut aa, ca s vegheze, s-i pstreze curia i, lund aminte cum a czut un om mre, ei, care sunt mici, s se team. Dar, dac cineva care a czut deja i care are n contiina sa un lucru ru aude aceste lucruri, s ia aminte la cuvintele psalmului. S ia aminte la gravi-tatea rnii, dar s nu dispere din cauza slavei Doctorului La voi nu a fost trimis profetul Natan, ci nsui David a fost trimis. Auzii-l cum plnge i cu el plngei! Auzii-l cum sus-pin i cu el suspinai! Auzii-l cum se ndre-apt i cu el v bucurai!

    Ioan-Lucian Radu | Sursa: doxologia.ro

    De ce se trag clopotele pentru cei adormiti ? arohia, ca adunare euharistic n ju-rul Sfntului Altar i a dumnezeietii Liturghii, a trit dintotdeauna bucuria,

    dar i momentele de ntristare, ca eveni-mente liturgice comune. Dac n momentele de bucurie Biserica a fost alturi de credin-cioii si, cu att mai mult n clipele de n-cercare, cretinii au fost un singur trup. Din motive practice, evenimentele liturgice din viaa comunitii trebuiau aduse cumva la cunotina tuturor. Aa a ajuns Biserica s se gndeasc la modalitatea de a face aceste anunuri. Conform istoriei cultului cretin, n epoca persecuiilor a aprut, pen-tru prima dat, un ciocnel din lemn. Cu el se btea n uile cretinilor, pentru a-i a-nuna locul desfurrii Liturghiei. Acest obiect s-a pstrat pn astzi, cnd se bate toaca prin care credincioii sunt anunai

    de nceperea unei noi zile liturgice. Dup ncetarea persecuiilor mpotriva cretinilor i libertatea oficierii cultului cre-tin, Biserica a recurs i la alte metode de a-i anuna bucuria i momentele liturgice. Chiar dac clopotul era cunoscut de mai mult timp n nordul Africii i n Extremul Ori-ent, cretinii au folosit aceast metod de anunare relativ trziu, n secolul al VI-lea. Atunci, dup tradiie, Sfntul Paulin de Nola din Campania a instalat lng biserica sa un clopot din aram, n care se lovea cu un baston. Dac din punct de vedere istoric, vorbim despre o necesitate practic a folosirii clopo-tului, teologia cretin i-a acordat i o inter-pretare simbolic. Sunetul clopotului expri-m bucuria triumftoare a Bisericii, aa cum subliniaz un stih din slujba de sfinire a clo-

    potului: Toi cei care pot auzi glasul lor n zi i n noapte, s se mprteasc de sfine-nia sfinilor. Astfel, practica Sfintei Biserici a statornicit ca i moartea unui membru al parohiei s fie anunat prin sunetul tn-guitor al clopotului. Din punct de vedere sim-bolic, sunetul lui reprezint trmbia prin care suntem ntiinai de ngeri despre cea de-a doua venire a Mntuitorului Iisus Hristos. Dincolo de aceast interpretare simbolic i mistic, tragem clopotul pentru cel adormit cu dorina de a anuna ntreaga comunitate c cineva drag nou, un membru al Trupului lui Hristos a adormit ntru Domnul, iar cei care aud sunetul tnguitor s i aduc aminte s se roage pentru sufletul cretinului mutat n mpria lui Dumnezeu.

    (Nicolae Pintilie | Sursa: doxologia.ro)

    P ,