Viata Crestina 15 (215)

2
www.facebook.com/parohiapoienita web: poienita.iasi.mmb.ro mail: [email protected] „Să vă iubiţi unul pe altul! Precum Eu v-am iubit pe voi, aşa şi voi să vă iubiţi unul pe altul!” (Ioan 13,34) Anul VI, Nr. 15 (215) duminică, 12 aprilie 2015 Publicaţie săptămânală pentru întărire sufletească Publicaţie editată şi distribuită gratuit de Parohia „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” - Poieniţa, sat Hârtoape, com. Vânători, jud. Iaşi, Protopopiatul Paşcani Iubiți credincioși, Hristos a înviat! răim în aceste zile sub semnul Învierii Domnului Hristos. Mărturisirea că „Hristos a înviat!” și confirmarea a- cesteia prin cuvintele „Ade- vărat a înviat!” aduc în suflet o stare de pace, seninătate și, mai ales, de bucurie. De ce, oare, simţim mai multă bucurie de Paști decât în alte zile ale anului? De unde vine aceasta? Ce anume aduce atâta mulțime de oameni la biserică în noaptea Paștilor? Sunt întrebări spuse sau nespuse care așteaptă răspuns pentru a conștientiza mai a- dânc și mai real frumusețea și bucuria acestei sărbători. Sfânta Evanghelie, Vestea ce Bună, începe cu mărturisirea bucuriei din noaptea Naşterii lui Hristos „Iată, spune îngerul, vă bineves- tesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. Că vi S-a născut azi Mântuitor” (Luca 2, 10-11) şi se încheie cu bucuria Apostolilor la Înălţarea Domnului: „Iar ei, închinându-se Lui, s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare” (Luca 24, 52). Între bucuria Nașterii și bucuria Înălțării la cer a Domnului Hristos se află taina Crucii și a Învierii Sale, izvor de mare bucurie pentru oa- meni. „Femeile mironosițe, spune Părintele Dumitru Stăniloae, aflând de la înger despre Învierea Domnului, aleargă cu frică și cu bu- curie mare să ducă această veste ucenicilor. Justificând bucuria lor, primul cuvânt pe care li-l adresează Iisus Cel înviat la întâlnirea cu ele este: «Bucurați-vă!» (Matei 28, 9). De atunci, cei ce cred aleargă cu aceeași bucurie debordantă în noaptea Paștilor și în zilele ur- mătoare, vestind tuturor celor pe care îi întâl- nesc: «Hristos a înviat!». Bucuria este starea sufletească principală pe care a produs-o ves- tea Învierii în cei care știau că viața lor sfâr - șește în moarte. Bucuria aceasta se menține continuu, dar se actualizează în noaptea Paștilor.” […] Lumea în care trăim este cuprinsă de tris- tețe, deznădăjduire, dezorientare sau plic- tiseală. Într-o astfel de lume, trăim şi noi, creștinii, as-tăzi. Nu numai trăim, dar și suntem cuprinși de această lume, de ispitele și capcanele ei, de duhul ei, mai ales. De multe ori, ne afundăm inima în interese mărunte, lupta pentru putere ne copleșește, conștiința superiorității față de alții face imposibilă o viață de pace și liniște. Suferim adânc din pricina mândriei și a dorin-ței de stăpânire și acest fapt ne transformă viața în iad. Ne afundăm tot mai adânc în va-lurile acestui iad și simțim puterile sufletului paralizate, incapabile de renaștere. Într-o astfel de situație, suntem chemați să ridicăm mâna ca Sfântul Apostol Petru aflat între valurile mării și să strigăm lui Hristos din toată ființa noastră: „Doamne, ajută-mă!”. Chiar în iadul cel mai de jos al deznădejdii și confuziei, al tristeții și îndoielii, Hristos coboa- ră, ne ia de mână și ne ridică la suprafață. Acest lucru nu se întâmplă cum și când vrem noi. Fiecare om are drumul lui, durerea lui și Dumnezeu intervine pentru fiecare în mod ne- așteptat, de multe ori neînțeles de om, dar întotdeauna tămăduitor. […] Zilele de Paști vor trece repede și vom rein- tra în obișnuitul și greutatea vieții. Pentru a fa- ce față ispitelor dinăuntru și capcanelor dina- fară, să ne îmbrăcăm cu haina bucuriei dăruită nouă de Învierea lui Hristos și să n-o dezbră- căm de pe sufletul nostru niciodată. […] Dumnezeu să vă răsplătească pentru toată strădania pe care ați arătat-o în legătură cu predarea Religiei în școlile unde învață copiii frățiilor voastre. Înscrierea copiilor acestui po- por pentru a putea participa la ora de Religie a fost cu adevărat o mărturisire de credință, un act de responsabilitate față de propriii copii, un examen pe care l-am trecut cu bine. Atitudinea dumneavoastră a fost o mustrare clară a celor care doresc o altă educație decât cea creștină pentru copiii Bisericii noastre. A fost și o încu- rajare pentru noi, arhierei și preoți, că, în mo- mente de cumpănă, poporul lui Dumnezeu ara- tă dragostea jertfitoare față de Domnul Hristos Cel Înviat. Vă mulțumesc din tot sufletul și vă îmbră- țișez în Domnul, pe fiecare în parte și pe toți la- olaltă, dorindu-vă zile frumoase de Paști, și multă, sfântă, adâncă și înălțătoare bucurie. Din bucuria Învierii Domnului Hristos să vă hră- niți propriul suflet, dar și sufletele celor dragi, de aproape sau de departe. Iisus Hristos Bucuria cea veșnică T Scrisoarea pastorală a ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei la sărbătoarea Învierii Domnului Hristos a înviat!

description

Publicaţie editată şi distribuită gratuit de Parohia „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” - Poieniţa, sat Hârtoape, com. Vânători, jud. Iaşi, Protopopiatul Paşcani

Transcript of Viata Crestina 15 (215)

  • www.facebook.com/parohiapoienita

    web: poienita.iasi.mmb.ro mail: [email protected]

    S v iubii unul pe altul! Precum Eu v-am iubit pe voi, aa i voi s v iubii unul pe altul! (Ioan 13,34)

    Anul VI, Nr. 15 (215) duminic, 12 aprilie 2015

    Publicaie sptmnal pentru ntrire sufleteasc

    Publicaie editat i distribuit gratuit de Parohia Sf. Arh. Mihail i Gavriil - Poienia, sat Hrtoape, com. Vntori, jud. Iai, Protopopiatul Pacani

    Iubii credincioi, Hristos a nviat!

    rim n aceste zile sub semnul nvierii Domnului Hristos.

    Mrturisirea c Hristos a nviat! i confirmarea a-cesteia prin cuvintele Ade-vrat a nviat! aduc n suflet o stare de pace, senintate i, mai ales, de bucurie. De ce, oare, simim mai mult bucurie de Pati dect n alte zile ale anului? De unde vine aceasta? Ce anume aduce atta mulime de oameni la biseric n noaptea Patilor? Sunt ntrebri spuse sau nespuse care ateapt rspuns pentru a contientiza mai a-dnc i mai real frumuseea i bucuria acestei srbtori. Sfnta Evanghelie, Vestea ce Bun, ncepe cu mrturisirea bucuriei din noaptea Naterii lui Hristos Iat, spune ngerul, v bineves-tesc vou bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. C vi S-a nscut azi Mntuitor (Luca 2, 10-11) i se ncheie cu bucuria Apostolilor la nlarea Domnului: Iar ei, nchinndu-se Lui, s-au ntors n Ierusalim cu bucurie mare (Luca 24, 52). ntre bucuria Naterii i bucuria nlrii la cer a Domnului Hristos se afl taina Crucii i a nvierii Sale, izvor de mare bucurie pentru oa-meni. Femeile mironosie, spune Printele Dumitru Stniloae, aflnd de la nger despre nvierea Domnului, alearg cu fric i cu bu-

    curie mare s duc aceast veste ucenicilor. Justificnd bucuria lor, primul cuvnt pe care li-l adreseaz Iisus Cel nviat la ntlnirea cu ele este: Bucurai-v! (Matei 28, 9). De atunci, cei ce cred alearg cu aceeai bucurie debordant n noaptea Patilor i n zilele ur-mtoare, vestind tuturor celor pe care i ntl-nesc: Hristos a nviat!. Bucuria este starea sufleteasc principal pe care a produs-o ves-tea nvierii n cei care tiau c viaa lor sfr-ete n moarte. Bucuria aceasta se menine continuu, dar se actualizeaz n noaptea Patilor. [] Lumea n care trim este cuprins de tris-tee, dezndjduire, dezorientare sau plic-tiseal. ntr-o astfel de lume, trim i noi, cretinii, as-tzi. Nu numai trim, dar i suntem cuprini de aceast lume, de ispitele i capcanele ei, de duhul ei, mai ales. De multe ori, ne afundm inima n interese mrunte, lupta pentru putere ne copleete, contiina superioritii fa de alii face imposibil o via de pace i linite. Suferim adnc din pricina mndriei i a dorin-ei de stpnire i acest fapt ne transform viaa n iad. Ne afundm tot mai adnc n va-lurile acestui iad i simim puterile sufletului paralizate, incapabile de renatere. ntr-o astfel de situaie, suntem chemai s ridicm mna ca Sfntul Apostol Petru aflat ntre valurile mrii i s strigm lui Hristos din toat fiina noastr: Doamne, ajut-m!. Chiar n iadul cel mai de jos al dezndejdii i confuziei, al tristeii i ndoielii, Hristos coboa-

    r, ne ia de mn i ne ridic la suprafa. Acest lucru nu se ntmpl cum i cnd vrem noi. Fiecare om are drumul lui, durerea lui i Dumnezeu intervine pentru fiecare n mod ne-ateptat, de multe ori neneles de om, dar ntotdeauna tmduitor. [] Zilele de Pati vor trece repede i vom rein-tra n obinuitul i greutatea vieii. Pentru a fa-ce fa ispitelor dinuntru i capcanelor dina-far, s ne mbrcm cu haina bucuriei druit nou de nvierea lui Hristos i s n-o dezbr-cm de pe sufletul nostru niciodat. [] Dumnezeu s v rsplteasc pentru toat strdania pe care ai artat-o n legtur cu predarea Religiei n colile unde nva copiii friilor voastre. nscrierea copiilor acestui po-por pentru a putea participa la ora de Religie a fost cu adevrat o mrturisire de credin, un act de responsabilitate fa de propriii copii, un examen pe care l-am trecut cu bine. Atitudinea dumneavoastr a fost o mustrare clar a celor care doresc o alt educaie dect cea cretin pentru copiii Bisericii noastre. A fost i o ncu-rajare pentru noi, arhierei i preoi, c, n mo-mente de cumpn, poporul lui Dumnezeu ara-t dragostea jertfitoare fa de Domnul Hristos Cel nviat. V mulumesc din tot sufletul i v mbr-iez n Domnul, pe fiecare n parte i pe toi la-olalt, dorindu-v zile frumoase de Pati, i mult, sfnt, adnc i nltoare bucurie. Din bucuria nvierii Domnului Hristos s v hr-nii propriul suflet, dar i sufletele celor dragi, de aproape sau de departe.

    Iisus Hristos Bucuria cea venic

    T

    Scrisoarea pastoral a PS Teofan, Mitropolitul Moldovei i Bucovinei la srbtoarea nvierii Domnului

    Hristos a nviat!

  • 02 duminic, 12 aprilie 2015

    Contact: Pr. Marius-Ionu Tabarcea, Tel. 0745776456, mail: [email protected], web: poienita.iasi.mmb.ro, facebook.com/parohiapoienita

    Mrturia monahului Mitrofan, cel care s-a ascuns n podul Sfntului Mormnt ca sa vad Sfnta Lumin

    fenicul sau candela neadormit a Sfntului Mormnt a fost aprins pentru prima dat n 326, anul n care a fost descoperit Mormntul lui Hristos, i de

    atunci a rmas nestins vreme de 17 veacuri. Candela se stinge numai o singur da-t pe an, n dimineaa Smbetei Mari, ca s se aprind puin mai trziu cu Sfnta Lumin. Cea mai veche mrturie despre aceast candel neadormit o ntlnim n Cronica Egeriei. Pelerina Egeria este o ascet originar din Spania, care a vizitat Sfntul Mormnt n perioada 381-384. Ea descrie Vecernia svrit n jurul Mor-mntului lui Hristos, spunnd urmtoarele: La ceasul al zecelea, care aici se nu-mete Lichnicon, sau, cum, spunem noi, Vecernie, o mare mulime s-a adunat la nviere. Toate fcliile i lumnrile s-au aprins i aceasta a creat o lumin nfrico-toare. Lumina, ns, nu intr din afar, ci se primete dinuntru din peter [Mor-mnt], adic de dincolo de zbrele, unde o candel arde totdeauna, zi i noapte

    (Haralambie Skarlakidis)

    onahul grec Mitrofan s-a nscut n anul 1900 n localitatea Kerasunda din Pont. n 1921, n perioada genocidului locuito-

    rilor din Pont de ctre turci, a fost omort toa-t familia lui. El nsui, la vrsta de 21 de ani, a fost prins i trimis la nchisoarea din Ntigiam-pakir, unde prizonierii lucrau la minele de cu-pru. Cei mai muli dintre ei erau condamnai la moarte din pricina mncrii infectate i a con-diiilor mizerabile de trai. Dup cteva luni de edere n temni, P-rintele Mitrofan a reuit s evadeze. Fr pa-trie i familie, singurul scop al vieii sale era s reueasc s ajung viu la Ierusalim, ca s se nchine la Mormn-tul lui Hristos. Timp de mai multe sptmni, a cltorit descult prin muni, ca o slbticiune, ascun-zndu-se de oameni. ndreptndu-se spre sud, a ajuns la localitatea Alep din Siria, de acolo a mers la Beirut, n Liban, dup care, mergnd zile ntregi paralel cu rmul, a ajuns la portul Haifa din Palestina. Peregrinarea lui s-a ncheiat la 1 noiembrie 1923, cnd a ajuns la Ierusalim, unde i-a mplinit fgduina sa la Sfntul Mormnt. Doi ani mai trziu, n 1925, a fost tuns n monahism i a fost rnduit pzitor al Sfntului Mormnt de ctre Patriarhul Damian I. n a-ceast calitate, a participat la ceremonia Sfin-tei Lumini de la Patile anului 1925. Vreme de multe luni l-a chinuit nedumerirea i ndoiala cu privire la natura minunii. Credina lui se

    cltinase i se ntreba dac ntr-adevr este vorba despre o minune adevrat. Rspunsul la ntrebarea sa a venit cteva luni mai trziu, n Smbta Mare a anului 1926, cnd a reuit s se ascund n podul Sfntului Mormnt, de unde putea s urmreasc tot ceea ce se petrecea n interiorul lui. Cele pe care le-a trit n acea zi, le-a po-vestit dup 55 de ani, la Patile anului 1980, preotului cipriot Sava Ahilleos, care le-a con-semnat n scrierea sa: Am vzut Sfnta Lumi-n. n acel an, printele Mitrofan avea 80 de ani i numra deja 56 de ani nentrerupi de pzitor al Sfntului Mormnt. Aa cum el nsui a mrturisit, cnd era tnr de 25 de ani, fusese stpnit de o do-rin nestpnit de a vedea cu ochii si cele ce se petreceau n nteriorul Mormntului n clipa cnd cobora Sfnta Lumin. Trebuia s vd, ca un alt Toma necredin-cios, spunea el, cu ochii mei ceea ce se ntmpl n interiorul Mormntului ca s cred. De mult vreme, cuta modul de a da rspuns la ntrebrile lui. ntr-o zi, pe cnd cura cu-pola n podul Mormntului, a descoperit o mic ascunztoare n care, cu greutate, putea intra trupul unui brbat. Era singurul loc n care putea s se ascund i s urmreasc nev-zut de nimeni venirea Sfintei Lumini. n Vinerea Mare a anului 1926, la miezul noptii, Printele Mitrofan pune n aplicare planul su ndrzne. La ora 00:30 a cerut de

    la un ajutor de al su s-i aduc o scar ca s controleze candelele ce erau atrnate sus. Du-p ce a urcat n podul Mormntului, a spus aju-torului s ia scara, motivnd c va cobor de acolo printr-o sritur atunci cnd va termina controlul. ns Printele Mitrofan a rmas n ascunz-toare toat noaptea. Ceasurile care au urmat au fost martirice, aa cum povestete el nsui, deoarece a n-ceput s fie stpnit de o fric nemaicunoscut. nvinoviri i mustrri de contiin l chinuiau pentru ceea ce a ndrznit s fac. Am nceput s m prihnesc pe mine n-sumi, spunea el, pentru ceea ce am fcut i pentru hotrrea mea lipsit de maturitate... Toat lumea crede, numai tu, Mitrofane, nu crezi. Vreme de 12 ceasuri a rmas nemicat i tcut. Avea cu el numai puin ap i o mic lantern, pe care a folosit-o la ora 11 diminea-a, cnd Mormntul a fost pecetluit i el a r-mas singur n ntuneric. Dup o or, potrivit tipicului, la ceasul al doisprezecelea din zi, ua Mormntului a fost despecetluit i, mai trziu, a intrat patriarhul grec. Fragmentul care urmeaz descrie cele care se svresc dup intrarea patriarhului, exact asa cum le descrie Printele Mitrofan: Atunci am desluit chipul patriarhului, care s-a plecat s intre n Mormntul dttor de via. Exact n acea clip, cnd agonia mea ajunsese la o nfricotoare ncordare nervoa-s n mijlocul tcerii mormntale, n care mi auzeam i rsuflarea, am auzit deodat un uierat uor. Semna cu suflare uoar de vnt. i ndat am vzut o privelite de neuitat: o Lumin albstruie a umplut tot sfinitul loc al dttorului de via Mormnt... Ct fric i cu-tremur nu mi-a pricinuit acea Lumin albs-truie, n care l vedeam clar pe patriarh, de pe faa cruia curgea transpiraia i, ca i cum ar fi fost luminat de acea Lumin, a nceput s citeasc rugciunile i ndat Lumina albs-truie a nceput s se preschimbe ntr-o Lumin alb, ca aceea a Schimbrii la Fa a lui Hris-tos. n continuare acea Lumin alb s-a pre-schimbat ntr-o sfer luminoas ca soarele, ca-re a rmas nemicat deasupra capului patri-arhului. Apoi l-am vzut pe patriarh innd mnunchiurile cu 33 de lumnri. i ridicndu-i ncet minile n sus, s-au aprins dintr-odat sfnta candel i cele patru mnunchiuri de lumnri. n acea clip a disprut sfera lumino-as. Ochii mi s-au umplut de lacrimi i trupul mi ardea n ntregime. Aceasta este istorisirea Printelui Mitrofan referitoare la fapta ndrznea pe care a ntre-prins-o n acea Smbt Mare a anului 1926. Este singurul martor ocular care, fr s aib dreptul, a trit coborrea Sfintei Lumini n in-teri-orul Mormntului lui Iisus Hristos.

    Haralambie K. Skarlakidis, Sfnta Lumin. Minunea din Smbta Mare de

    la Mormntul lui Hristos

    M

    S