Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

of 229 /229
Buddha Gautama Curds (brânză dulce de vacă) s , i orez (a la Sujata) După ce s , i-a supus corpul la câteva austerităt , i s , i a limitat aportul de hrană la câteva boabe de orez s , i susan pe zi, Siddhartha Gautama nu a atins iluminarea pe care s , i-o dorea. Astfel că a încercat o nouă tactică. Nu s , i-a mai refuzat hrănirea ca o formă de autodisciplină. Lipsa hranei se pare că l-a făcut să se focalizeze mai mult asupra apetitului său s , i foamea i-a diminuat concentrarea. De acum înainte el a meditat cu stomacul plin. Nu mult după ce s , i-a revenit, după cum am spus, a venit Sujata, fiica unui fermier din apropiere. Ea a adus un bol de aur umplut cu cel mai delicios curds s , i orez s , i uitându-se la figura trasă a lui Gautama i-a oferit mâncarea. După ce a mâncat put , in cu poftă, el a împărt , it restul în 49 de port , ii ca să îi ajungă pentru 7 săptămâni de meditat , ie care l-au condus la iluminare. Acest fel de mâncare e la fel de popular astăzi în India ca s , i pe vremea lui Buddha. Iată-l cu câteva adăugiri personale ale autorului: Pentru curds (brânză dulce de vacă) 450 g de tofu tare 1 cană de ulei vegetal (pentru prăjit) Pentru Pulao de orez 2 căni de orez cu bobul lung (de preferint , ă orez Basmati indian) 1

description

Merge bine cu Librera Reader modul Rezervați text reflow pe telefoanele mobile.

Transcript of Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Page 1: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Buddha Gautama

Curds (brânză dulce de vacă) s,i orez (a la Sujata)

După ce s,i-a supus corpul la câteva austerităt,i s,i a limitat aportul de hrană la câteva boabe de orez s,i susan pe zi, Siddhartha Gautama nu a atins iluminarea pe care s,i-o dorea. Astfel că a încercat o nouă tactică. Nu s ,i-a mai refuzat hrănirea ca o formă de autodisciplină. Lipsa hranei se pare că l-a făcut să se focalizeze mai mult asupra apetitului său s,i foamea i-a diminuat concentrarea. De acum înainte el a meditat cu stomacul plin.

Nu mult după ce s,i-a revenit, după cum am spus, a venit Sujata, fiica unui fermier din apropiere. Ea a adus un bol de aur umplut cu cel mai delicios curds s,i orez s,i uitându-se la figura trasă a lui Gautama i-a oferit mâncarea. După ce a mâncat put,in cu poftă, el a împărt,it restul în 49 de port,ii ca să îi ajungă pentru 7 săptămâni de meditat,ie care l-au condus la iluminare.

Acest fel de mâncare e la fel de popular astăzi în India ca s ,i pe vremea lui Buddha.

Iată-l cu câteva adăugiri personale ale autorului: Pentru

curds (brânză dulce de vacă)

450 g de tofu tare

1 cană de ulei vegetal (pentru prăjit) Pentru Pulao de orez

2 căni de orez cu bobul lung (de preferint ,ă orez Basmati indian)

1 ceapă de Spania de mărime medie, tocată

3 linguri de ulei vegetal

2 căt,ei de usturoi tocat,i fin

1 lingură de turmeric

1/2 lingură de piper de Cayenne

4 cuis,oare

1/2 cană de mazăre proaspătă

1/2 lingurit,ă scort,is,oară

1/2 uncie de ghimbir proaspăt, ras fin

1

Page 2: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

2 păstăi de cardamom (opt,ional)

2 ardei iut,i mărunt,it,i (opt,ional)

1 lingurit,ă de garam masala sau pudră de chili

1 lingurit,ă de pudră de coriandru

În loc de curds (brânză dulce de vacă) prăjit (sau paneer??????), am folosit cuburi de tofu prăjite (pentru a păstra ret ,eta cât mai vegetariană (fără lactate) posibil).

Luat,i 450 g de tofu tare. Tăiat,i-o în cuburi de 1cm . Încălzit,i o cană de ulei vegetal într-o tigaie, s,i prăjit,i cuburile de tofu în ulei până se rumenesc. Scoatet,i-le din ulei cu o lingură de lemn s,i uscat,i-le cu un prosop de hârtie.

Spălat,i bine orezul apoi lăsat,i-l în 4 căni de apă jumătate de oră.

Între timp rumenit,i ceapa în ulei într-o cratit,ă grea (heavy skillet)????. După câteva minute adăugat,i sare, turmeric, semint,e de chimen, Cayenne s,i cuis,oare. Amestecat,i 1-2 minute apoi adăugat,i mazărea, ardeii iut,i, scort,iºoara, usturoiul, semint,ele de cardamom, ghimbirul s ,i garam masala. După câteva minute se adaugă orezul. Se păstrează 3 căni din apa folosită pentru umflarea orezului. După ce orezul s-a încălzit se adaugă apa. Se aduce la fierbere s,i apoi se dă focul mic s ,i se continuă până lichidul e absorbit s ,i orezul devine pufos (cam 10 minute).

Când cuburile de tofu prăjite s-au uscat suficient, le adăugăm la orezul pulao împreună cu o lingură de pulbere de cardamom. Amestecăm bine s,i lăsăm să stea 5 minute. Se ia de pe foc s,i se serves,te garnisit cu castravet,i s,i ros,ii.

6 port,ii.

Spanac cu curry

1 lb. de spanac proaspăt

1 cană de apă sărată

1 cană de iaurt sau iaurt de soia

2 linguri de făină de năut

3 căni de apă

3 linguri de ulei de susan

2

Page 3: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

1 lingură de semint,e de fenicul

1 baton de scort,is,oară

3 cuis,oare

1 lingură de turmeric

1 lingură de garam masala

3 căt,ei de usturoi mărunt,ite (opt,ional)

2 ardei iut,i verzi tocat,i fin

2 linguri de ghimbir proaspăt ras

3-4 ros,ii decojite s,i mărunt,ite (opt,ional)

sare s,i piper după gust

Spălat,i s,i tăiat,i spanacul. Fierbet,i o cană de apă sărată într-o cratit,ă grea(heavy skillet) ????? s,i adăugat,i frunzele de spanac. Imediat ce spanacul s-a înmuiat (opărit)?, luat,i vasul de pe foc.

Într-un vas mare amestecat,i bine 3 căni de apă caldă, 2 linguri de făină de năut s,i o cană de iaurt sau iaurt de soia.

Într-o tigaie încinget,i 2 linguri de ulei s,i adăugat,i condimentele tari - semint,e de mus,tar, semint,e de fenicul, semint,e de chimen, batonul de scort,is,oară s,i cuis,oarele. Imediat ce semint,ele de mus,tar încep să sfârâie, adăugat,i restul de condimente împreună cu ghimbirul, ardeiul iute s,i usturoiul. Rumenit,i-le împreună câteva minute s,i apoi combinat,i condimentele fierbint,i cu iaurtul s,i amestecat,i viguros. După ce au fost bine amestecate, punet,i-le peste spanac. Aducet,i-le la fierbere s,i apoi dat,i focul la mic s,i lăsat,i 20 minute sau până ce majoritatea lichidului a fost absorbită. Înainte de a începe să fiarbă ar fi bine să adăugăm 3-4 ros,ii decojite s,i tăiate mărunt. Trebuie amintit că tomatele sunt vegetale aduse din lumea nouă s,i nu erau disponibile lui Buddha. Servit,i cu orez basmati.

4 port,ii.

În conformitate cu Om Prakash, în cartea sa ‘’Mâncăruri s ,i băuturi din vechea Indie” (New Delhi, 1961, p. 72), spune că spanacul era una din vegetalele pe care Buddha o recomanda urmas,ilor săi să o consume. Gătitul în acele vremuri era foarte sofisticat în India s,i curries ?????(mâncare cu curry) din spanac, ca s ,i

3

Page 4: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

din alte vegetale erau le fel de populare ca s,i astăzi. Des,i mâncarea este o recreere imaginativă, toate condimentele erau folosite pe vremea lui Buddha (vezi paginile 69, 70). În discut,ia sa despre cele 5 puncte ale etichetei budiste, el spune (p.83): ‘’Un călugăr ideal, în viziunea lui Buddha, nu ucide nici un animal pentru hrană, acceptă doar un singur curs ????, nu mănâncă în momente nepotrivite. El nu acceptă mâncare din cereale nepreparate sau carne.”

Fasole mung s,i orez

1 cană de fasole mung 5

căni de apă

1 cană de orez basmati

2 cană de apă

2 linguri de ulei de susan

1 lingurit,ă de semint,e de mus,tare negru

1 lingurit,ă de semint,e de chimen

3 cuis,oare

1 baton de scort,is,oară

1 lingurit,ă de turmeric

1 lingurit,ă de piper Cazenne

1 lingurit,ă de garam masala

2 lingurit,e de sare

3 lingurit,e de ghimbir proaspăt ras sau tăiat bucăt,ele

sote de vegetale (opt,ional: încercat,i ceapă, morcovi, zucccchini s,i broccoli mărunt,ite s,i prăjite în ulei de susan cu 1 lingură de ghimbir tocat fin)

Spălat,i s,i apoi fierbet,i fasole mung în 5 căni de apă într-o oală grea (heavy skillet) ?????. Între timp înmuiat,i orezul în 2 căni de apă pentru o jumătate de oră.

Într-o tigaie rumenit,i semint,ele de mus,tar, semint,ele de chimen, batonul de scort,is,oară s,i cuis,oarele în ulei de susan. Când mus,tarul sfârâie, dat,i focul mai mic s,i adăugat,i turmeric, piper Cayenne, sare, garam masala s ,i ghimbir. Prăjit,i la foc mare timp de 2 minute s ,i apoi turnat,i condimentele în oala cu fasole

4

Page 5: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

mung care fierbe. Fierbet,i fasolea până ce majoritatea lichidului a fost absorbită, apoi adăugat,i orezul s,i 2 căni de apă. Aducet ,i la fierbere s,i amestecat,i energic orezul cu fasolea folosind o lingură de lemn. Dat ,i focul la mic s,i fierbet,i încet până ce orezul devine moale s,i pufos. Pentru o mâncare mai consistentă adăugat,i la orez s,i fasole după ce acestea sunt gata vegetalele rumenite.

4-6 port,ii

Mâncărurile vegetariene cu orez s,i fasole erau foarte apreciate în India pe vremea lui Buddha. (Prakash, op. cit., pp. 34-7; 58-63) Buddha Gautama

Povestea budismului începe cu adevărat spre sfârs ,itul mileniului al doilea înainte de Hristos, când triburile de nomazi prădători au năvălit din stepele din sudul Rusiei s,i au coborât spre as,ezările pas,nice din Iran s,i nord-vestul Indiei. Cu carele lor iut,i, trase de perechi de cai s,i cu armele lor teribile au călcat în picioare fermele s,i satele din calea lor. Ei erau oameni disperat ,i, războinici care trăiau din furtul vacilor s ,i din războaie. Cuvântul lor pentru război, gavishti în sanskrită, însemna la origini ‘’să caute vaci”. Ei îs ,i spuneau arieni ‘’oameni” - s,i implicit non-arienii nu erau considerat ,i oameni. Faptul că arienii se considerau superiori celor pe care îi cuceriseră este sugerat de cuvântul ‘’arian” însus ,i, care este rădăcina cuvântului ‘’aristocrat,ie” (conducerea celor mai buni oameni).

Invadatorii arieni i-au tratat pe nativii cu pielea smeadă din nordul Indiei ca pe fiint,e nonumane sau chiar inferioare vacilor. Aces,ti nativi care erau în stare să se salveze au fost fort,at,i să fugă în partea centrală s,i sudică a Indiei: aceia care au rămas în urma lor au fost luat,i ca sclavi s,i au format cea mai joasă castă, numită shudras (muncitori). Arienilor li se atribuie impunerea acestui sistem de caste în India.

La origine sistemul castelor era conceput pentru a păstra puritatea rasială a arienilor, care aveau oroare de a se amesteca cu oamenii smezi din India. Cuvântul pentru castă în limba sanscrită este varna (culoare). Era de datoria oamenilor cu pielea de culoare închisă, nativii dravidieni din India, să servească celelalte 3 caste supeioare, care erau formate din oameni cu pielea deschisă, cuceritorii arieni ce vorbeau sanskrită.

În topul sistemului de caste erau brahmanii (brahmana) sau preot ,ii. Imediat sub ei se aflau casta kshatriya (războinicii), iar apoi urma casta vaishyas

5

Page 6: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

(comerciant,ii). La urmă erau shudra-s,ii, a căror îndatorire era să servească castele superioare.

Fiecare trib arian avea un rege sau o căpetenie care provenea dintr-o familie dinastică din casta războinicilor. Regele era special ales pentru a cres ,te pe rajahs (print,i). Familiile ariene erau patriliniare s,i patriarhale.

Astăzi poate părea ciudat că societatea ariană era dominată de preot ,i, de vreme ce războinicii erau cei care det ,ineau armele. Oricum, putem să reflectăm la cariera unui om cum a fost cardinalul Richelieu care a trăit în Frant ,a în secolul al 17 lea sau să ne gândim la puterea temporară a Papei pentru a realiza că altarul este mai puternic decât sabia.

India din timpul invaziilor ariene, ca s ,i Europa medievală, era îmbibată de superstit,ii. Întret,inerea conducătorilor arieni, depinzând atât de mult de prădarea satelor s,i de războaiele cu alte triburi, a rămas la voia întâmplării. Fiecare luptă, fiecare incursiune în t ,inuturi necunoscute pentru a le jefui era un joc de noroc, un salt în întuneric. Astfel, pentru a întoarce soarta în favoarea lor, ei apelau la brahmani pentru ca aces,tia să-i înduplece pe zei prin sacrificii animale. Foarte dragi zeilor arieni era sacrificarea vacilor. Despre Indra, zeul războinic al arienilor, se spune în Rig Veda că ar fi devorat sute de vaci dintr-o dată.

Odată cu cres,terea riscului bătăliilor s,i cu cres,terea rezistent,ei nativilor, arienii au ajuns să depindă din ce în ce mai mult de magia sacrificială practicată de brahmani. Această dependent,ă a făcut ca arienii să le încredint ,eze brahmanilor viet,ile s,i regatele.

În secolul al 6 lea î.C., secolul în care s-a născut Buddha, triburile ariene îs ,i întinseseră stăpânirea peste toată India. Acei dravidieni cu pielea închisă care nu fuseseră luat,i ca sclavi, fuseseră împins,i până la mare. Ei au fost fort,at,i să îs,i găsească adăpost în Ceylon s,i în t,inuturile din sud-estul Asiei, călătorind cu barca.

Sistemul castelor s-a răspândit până în cele mai îndepărtate colt ,uri ale continentului s,i a devenit atât de puternic s ,i rigid încât controla toată mobilitatea socială. Un băiat sau o fată care erau născut ,i în casta shudra, indiferent de cât de inteligent,i erau, nu aveau voie să învet ,e sanscrita (limba castelor indiene superioare, educate) sau să primească mai mult decât o educat,ie rudimentară.

6

Page 7: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

În acest mediu social s,i religios s-a născut Siddhartha Gautama în anul 563 î.C.

El era fiul unui rajah care conducea un mic, dar înfloritor regat în nord-estul Indiei. Ar putea părea ciudat că un om care s ,i-a închinat viat,a răspândirii doctrinei lui ahimsa sau nonviolent,ei, ar putea proveni ca nas,tere dintr-un print, kshatriya. Dar aceasta este o ironie a soartei care se asemănă cu a lui Mahavira (de asemeni un membru al castei kshatriya), fondatorul sectei jainiste, care a predicat o formă aproape imposibilă de vegetarianism în care nu este permis să ucizi insectele.

Oricum, virtut,ile kshatriya cum sunt curajul, puterea s ,i încrederea în sine l-au ajutat pe Siddhartha să reziste la viat ,a stresantă s,i epuizantă a unui învăt,ător rătăcitor. El a călătorit pe jos până în cele mai îndepărtate părt ,i ale continentului pentru a duce mesajul său. E posibil ca în dorint ,a sa de a renunt,a la 3 palate, o sot,ie voluptuoasă s,i la bogăt,ii nenumărate pentru a atinge iluminarea, să fi fost ceva din dispret,ul unui luptător adevărat fat,ă de confort s,i lux.

Renunt,ând la îmbrăcămintea splendidă, la bogăt,ie, rude s,i la pretent,ia la tron, el a adoptat în schimb ”Marea plecare”. Luând înfăt,is,area unui vagabond fără casă, la 29 de ani a pornit într-o călătorie care va dura 50 de ani. El s-a hrănit în special din pomeni - o tradit,ie sfântă în India pentru aceia care simt o chemare spirituală autentică.

Dar viat,a unui cers,etor divin, trăind în sate s,i oras,e a pălit în interes curând pentru el. El s-a retras din societate pentru a trăi în pădure ca un contemplativ solitar. Timp de 6 ani el a căutat realizarea s ,i înălt,area spirituală prin automortificare s,i post. Ajunsese atât de emaciat încât arăta ca un schelet. În final el a realizat inutilitatea acestor impuneri. Autotorturarea nu l-a adus mai aproape de înt,elepciunea care l-a ocolit chinuitor neinstalându-se.

De îndată ce s-a hotărât să mănânce din nou, ca prin farmec a apărut Sujata, fiica unui fermier din apropiere. Ei i s-a făcut milă de înfăt,is,area lui scheletică s,i i-a oferit o mâncare pe care a preparat-o din brânză dulce s,i orez. După ce a mâncat, el s-a simt,it atât de învigorat încât a început să se gândească că a gres,it să îs,i chinuie corpul. El a înt,eles că trupul este un instrument prin intermediul căruia putem atinge iluminarea. Negarea lui înseamnă stricarea instrumentului.

Astfel refăcut el s-a as,ezat sub un smochin, hotărât să afle răspunsul la problema suferint,ei umane. Stătea acolo ca s ,i cum s-ar fi as,ezat pentru o viat,ă.

7

Page 8: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

După 49 de zile de meditat,ie adâncă - evrika! - mintea sa s-a umplut de lumină interioară organică s,i răspunsul l-a problemă l-a străfulgerat. Siddhartha Gautama a devenit ‘’Buddha”, care în sanscrită înseamnă ‘’cel care a atins iluminarea”.

Nefiind unul din cei care să se mult ,umească cu lipsa de sens a realizării, Gautama a meditat sub smochin încâ 7 săptămâni asupra stării de iluminare s ,i specificului său de Buddha din linia spirituală. În timpul meditat ,iilor, el s,i-a conceput sistemul religios. Asaltat de îndoieli el s-a gândit dacă să îl păstreze doar pentru el. În final el s,i-a depăs,it temerile s,i a hotărât să meargă mai departe s,i să împărtăs,ească s,i altora viziunea sa spirituală. Arnold Toynbee afirmă că această decizie e mai importantă pentru umanitate decât fondarea Academiei platonice.

La modul esent,ial, sistemul religios al lui Buddha este un gen de antibrahmanism. El a formulat clar opozit,ia oamenilor obis,nuit,i fat,ă de sacrificiile animale costisitoare care formau ritualul de bază al religiei brahmane. Nu numai că aceste sacrificii erau de o cruzime fără rost, dar ele de asemeni erau un bir pentru oamenii obis,nuit,i care erau obligat,i să plătească pentru ele. Una din cele câteva ‘’ce nu trebuie să faci”(porunci) este legea care interzice să faci rău oricărei creaturi. Făcând din aceasta un precept fundamental al sistemului său religios, Buddha a condamnat violent ,a s,i a refuzat să ia parte la ritualurile sacrificiale sângeroase ale brahmanilor.

De asemeni, în opozit,ie cu învăt,ătura brahmanilor, care spunea că realizarea Sinelui este supremul obiectiv al existent,ei, Buddha a arătat că Sinele este iluzoriu (aflat în imanent,ă). El a explicat că singurul mod de a atinge eliberarea supremă (nirvana) era de a accepta natura schimbătoare s ,i fugitivă a viet,ii s,i de a urma calea de mijloc dintre dorint ,ă s,i negare de sine (nirvana buddhistă oferă eliberarea de planul fizic, dar nu s,i eliberarea supremă ca în s,ivaismul kas,mirian).

Budismul se deosebes,te de brahmanism s,i prin faptul că este democratic. Orice indian, de la cea mai joasă castă până la cel mai privilegiat brahman putea face parte din ordin. Femeile, care nu aveau voie să participe la preot ,ia brahmană - des,i cres,teau brahmanii de sex masculin - puteau face parte din ordinul budist având drepturi egale cu bărbat,ii. Nu este greu de înt,eles de ce budismul i-a fermecat pe mult,i indieni talentat,i care avuseseră nenorocul de a se nas ,te într-o castă inferioară.

8

Page 9: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Este interesant să comparăm viat,a lui Buddha cu viat,a lui Iisus Hristos, deoarece există câteva asemănări izbitoare. La fel ca s,i în cazul lui Iisus, există o legendă care spune că Buddha a fost rodul unei concept ,ii imaculate des,i în cazul lui ‘’tatăl” nu este un patriarh cărunt ci un elefant alb. Ca s ,i în cazul cres,tinismului, budismul s-a fondat pe învăt,ăturile unui om în carne s,i oase care apoi a fost sanctificat de urmas ,i. La fel cum Iisus a fost critic cu preot ,ii templului prosper din Palestina (fariseii), la fel Buddha i-a criticat pe brahmanii îmbuibat,i. Ca s,i cres,tinismul, budismul nu s-a răspândit în t ,ara de origine ci în alte părt,i. Budismul s-a răspândit la marile nat,iuni din est s,i acum este religia principală a Asiei. Cres,tinismul a pierit în Palestina, dar când a fost transplantat în Europa, a prins rădăcini s ,i a devenit religia predominantă a Vestului s ,i prin misionarism s,i a Estului. În final, as,a cum cres,tinismul a fost apărat de împăratul roman Constantin, la fel budismul a avut sprijinul împăratului indian Ashoka, care a transformat budismul de la o sectă pe cale de disparit ,ie în religia nat,ională a Indiei.

Ashoka a fost nepotul lui Chandragupta Maurya, unul dintre cei mai puternici cuceritori din istoria Indiei, care a domnit peste mai multe teritorii decât orice alt conducător care l-a precedat. Ashoka a venit la putere în anul 272 î.C. El era la fel de capabil ca s,i bunicul său s,i nu numai că a ment,inut imperiul, dar o dată cu cucerirea Kalingăi (poarta spre sud), el l-a mărit mai mult. Oricum, cucerirea Kalingăi a costat 1000 de viet,i omenes,ti.

Cuprins de remus,cări la vederea suferint,ei s,i a măcelului care au însot,it această victorie, el a renunt,at la strategii brahmani care fuseseră arhitect ,ii victoriilor bunicului său s,i a căutat sfatul înt,elept,ilor budis,ti. Ei i-au spus că nu cuceririle ci o politică de pace s ,i non-violent,ă (ahimsa) ar trebui să îi fie destinul. Intrigat de acest sfat neobis,nuit, el a început să studieze scripturile budiste. Într-un timp scurt el s-a transformat. A renunt ,at la campaniile militare s,i a devenit strict vegetarian. Imperiul lui Ashoka s-a dezmembrat în mâinile succesorilor săi, dar campaniile sale de promovare a budismului, vegetarianismului s,i a doctrinei nonviolent,ei (ahimsa) au creat un imperiu în mint,ile oamenilor, imperiu ce va dura ves,nic. Curds (brânză dulce de vacă) s,i orez (a la Sujata)

După ce s,i-a supus corpul la câteva austerităt,i s,i a limitat aportul de hrană la câteva boabe de orez s,i susan pe zi, Siddhartha Gautama nu a atins iluminarea pe care s,i-o dorea. Astfel că a încercat o nouă tactică. Nu s ,i-a mai refuzat

9

Page 10: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

hrănirea ca o formă de autodisciplină. Lipsa hranei se pare că l-a făcut să se focalizeze mai mult asupra apetitului său s,i foamea i-a diminuat concentrarea. De acum înainte el a meditat cu stomacul plin.

Nu mult după ce s,i-a revenit, după cum am spus, a apărut Sujata, fiica unui fermier din apropiere. Ea a adus un bol de aur umplut cu cel mai delicios curds s,i orez s,i uitându-se la figura trasă a lui Gautama i-a oferit mâncarea. După ce a mâncat put,in cu poftă, el a împărt,it restul în 49 de port,ii ca să îi ajungă pentru 7 săptămâni de meditat,ie care l-au condus la iluminare.

Acest fel de mâncare e la fel de popular astăzi în India ca s ,i pe vremea lui Buddha.

Iată-l cu câteva adăugiri personale ale autorului: Pentru

curds (brânză dulce de vacă)

450 g de tofu tare

1 cană de ulei vegetal (pentru prăjit) Pentru Pulao de orez

2 căni de orez cu bobul lung (de preferint ,ă orez Basmati indian)

1 ceapă de Spania de mărime medie, tocată

3 linguri de ulei vegetal

2 căt,ei de usturoi tocat,i fin

1 lingură de turmeric

1/2 lingură de piper de Cayenne

4 cuis,oare

1/2 cană de mazăre proaspătă

1/2 scort,is,oară

1/2 uncie de ghimbir proaspăt, ras fin

2 păstăi de cardamom (opt,ional)

2 ardei iut,i mărunt,it,i (opt,ional)

1 lingurit,ă de garam masala sau pudră de chili

1 lingurit,ă de pudră de coriandru

10

Page 11: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

În loc de curds (brânză dulce de vacă) prăjit (sau paneer??????), am folosit cuburi de tofu prăjite (pentru a păstra ret ,eta cât mai vegetariană (fără lactate) posibil).

Luat,i 450 g de tofu tare. Tăiat ,i-o în cuburi de 1cm. Încălzit,i o cană de ulei vegetal într-o tigaie, s,i prăjit,i cuburile de tofu în ulei până se rumenesc. Scoatet,i-le din ulei cu o lingură de lemn s,i uscat,i-le cu un prosop de hârtie.

Spălat,i bine orezul apoi lăsat,i-l în 4 căni de apă jumătate de oră.

Între timp rumenit,i ceapa în ulei într-o cratit,ă grea (heavy skillet)????. După câteva minute adăugat,i sare, turmeric, semint,e de chimen, Cayenne s,i cuis,oare. Amestecat,i 1-2 minute apoi adăugat,i mazărea, ardeii iut,i, scort,is,oara, usturoiul, semint,ele de cardamom, ghimbirul s,i garam masala. După câteva minute se adaugă orezul. Se păstrează 3 căni din apa folosită pentru umflarea orezului. După ce orezul s-a încălzit se adaugă apa. Se aduce la fierbere s,i apoi se dă focul mic s ,i se continuă până lichidul e absorbit s ,i orezul devine pufos (cam 10 minute).

Când cuburile de tofu prăjite s-au uscat suficient, le adăugăm la orezul pulao împreună cu o lingură de pulbere de cardamom. Amestecăm bine s,i lăsăm să stea 5 minute. Se ia de pe foc s,i se serves,te garnisit cu castravet,i s,i ros,ii.

6 port,ii.

Spanac cu curry

1 lb. de spanac proaspăt

1 cană de apă sărată

1 cană de iaurt sau iaurt de soia

2 linguri de făină de năut

3 căni de apă

3 linguri de ulei de susan

1 lingură de semint,e de fenicul

1 baton de scort,is,oară

3 cuis,oare

1 lingură de turmeric

11

Page 12: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

1 lingură de garam masala

3 căt,ei de usturoi mărunt,ite (opt,ional) 2

ardei iut,i verzi tocat,i fin

2 linguri de ghimbir proaspăt ras

3-4 ros,ii decojite s,i mărunt,ite (opt,ional) sare

s,i piper după gust.

Spălat,i s,i tăiat,i spanacul. Fierbet,i o cană de apă sărată într-o cratit,ă grea(cu inert,ie termică) s,i adăugat,i frunzele de spanac. Imediat ce spanacul s-a înmuiat (opărit)?, luat,i vasul de pe foc.

Într-un vas mare amestecat,i bine 3 căni de apă caldă, 2 linguri de făină de năut s,i o cană de iaurt sau iaurt de soia.

Într-o tigaie încinget,i 2 linguri de ulei s,i adăugat,i condimentele tari - semint,e de mus,tar, semint,e de fenicul, semint,e de chimen, batonul de scort,is,oară s,i cuis,oarele. Imediat ce semint,ele de mus,tar încep să sfârâie, adăugat,i restul de condimente împreună cu ghimbirul, ardeiul iute s,i usturoiul. Rumenit,i-le împreună câteva minute s,i apoi combinat,i condimentele fierbint,i cu iaurtul s,i amestecat,i viguros. După ce au fost bine amestecate, punet,i-le peste spanac. Aducet,i-le la fierbere s,i apoi dat,i focul la mic s,i lăsat,i 20 minute sau până ce majoritatea lichidului a fost absorbită. Înainte de a începe să fiarbă ar fi bine să adăugăm 3-4 ros,ii decojite s,i tăiate mărunt. Trebuie amintit că tomatele sunt vegetale aduse din lumea nouă s,i nu erau disponibile lui Buddha. Servit,i cu orez basmati.

4 port,ii.

Om Prakash, în cartea sa ‘’Mâncăruri s ,i băuturi din vechea Indie” (New Delhi, 1961, p. 72), spune că spanacul era una din vegetalele pe care Buddha o recomanda urmas,ilor săi să o consume. Gătitul în acele vremuri era foarte sofisticat în India s,i curries (mâncare cu curry) din spanac, ca s ,i din alte vegetale, erau le fel de populare ca s ,i astăzi. Des,i mâncarea este o recreere imaginativă (reconstituire aproximativă), toate condimentele erau folosite pe vremea lui Buddha (vezi paginile 69, 70). În discut ,ia sa despre cele 5 puncte ale etichetei budiste, el spune (p.83): ‘’Un călugăr ideal, în viziunea lui Buddha, nu

12

Page 13: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

ucide nici un animal pentru hrană, acceptă doar un singur curs (alege o unică variantă), nu mănâncă în momente nepotrivite. El nuacceptă mâncare din cereale nepreparate sau carne.”

Fasole mung s,i orez

1 cană de fasole mung 5

căni de apă

1 cană de orez basmati

2 cană de apă

2 linguri de ulei de susan

1 lingurit,ă de semint,e de mus,tare negru

1 lingurit,ă de semint,e de chimen

3 cuis,oare

1 baton de scort,is,oară

1 linguris,ă de turmeric

1 lingurit,ă de piper Cazenne

1 lingurit,ă de garam masala

2 lingurit,e de sare

3 lingurit,e de ghimbir proaspăt ras sau tăiat bucăt,ele

Sote de vegetale (opt,ional: încercat,i ceapă, morcovi, zucccchini s,i broccoli mărunt,ite s,i prăjite în ulei de susan cu 1 lingură de ghimbir tocat fin).

Spălat,i s,i apoi fierbet,i fasole mung în 5 căni de apă într-o oală grea (cu peret ,i gros,i de metal). Între timp înmuiat ,i orezul în 2 căni de apă timp de o jumătate de oră.

Într-o tigaie rumenit,i semint,ele de mus,tar, semint,ele de chimen, batonul de scort,is,oară s,i cuis,oarele în ulei de susan. Când mus,tarul sfârâie, dat,i focul mai mic s,i adăugat,i turmeric, piper Cayenne, sare, garam masala s ,i ghimbir. Prăjit,i la foc mare timp de 2 minute s ,i apoi turnat,i condimentele în oala cu fasole mung care fierbe. Fierbet,i fasolea până ce majoritatea lichidului a fost absorbită, apoi adăugat,i orezul s,i 2 căni de apă. Aducet ,i la fierbere s,i

13

Page 14: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

amestecat,i energic orezul cu fasolea folosind o lingură de lemn. Dat ,i focul la mic s,i fierbet,i încet până ce orezul devine moale s,i pufos. Pentru o mâncare mai consistentă adăugat,i la orez s,i fasole după ce acestea sunt gata vegetalele rumenite.

4-6 port,ii

Mâncărurile vegetariene cu orez s,i fasole erau foarte apreciate în India pe vremea lui Buddha. (Prakash, op. cit., pp. 34-7; 58-63)

Platon s,i Socrate

‘’Tradit,ia filozofică occidentală” afirmă cel mai mare filozof englez al secolului al 20 lea Alfred North Whitehead, ‘’constă într-o serie de note de subsol ale lui Platon”. Prin aceasta el înt,elege că Platon, care s-a născut în Athena pe 27 mai 427 î.C. a abordat atâtea probleme fundamentale de filozofie, etică s ,i teologie încât a pregătit terenul pentru succesorii săi. Oricum, este important să observăm că influent,a lui Platon nu se limitează doar la filozofie; el a avut de asemeni un puternic impact asupra literaturii, educat ,iei, teologiei, s,tiint,ei s,i matematicii occidentale. Chiar dacă nu ar fi realizat altceva decât fondarea Academiei - care a fost creată după modelul s ,colii pitagoreice de la Croton s,i a fost avangarda universităt,ilor moderne - s,i ar fi fost suficient pentru a-i aduce faimă. Când Leibnitz s,i Newton au inventat calculul diferent,ial s,i integral, ei de fapt au dezvoltat ideile matematice care au apărut în prima generat ,ie a Academiei platoniciene. Lucrările lui Platon au fost ardent promovate de învăt,ătorii franciscani din Universitatea din Oxford în secolul al 13 lea - cu 200 de ani înainte ca studiul lor să fie admis în universităt ,ile de pe continent. Ideile platoniciene erau atât de răspândite în Anglia medievală s ,i renascentistă încât aceasta explică de ce Shakespeare s ,i Marlowe erau atât de familiarizat ,i cu mitologia pitagoreico-platoniciană. Transmise prin lucrările neoplatonicienilor Porphyrius s,i Plotin, ideile lui Platon i-au influent ,at pe marii gânditori cres,tini ca Sf. Augustin, Sf. Francisc s,i Boethius - care au contribuit astfel la liberalizarea teologiei s,i s,tiint,ei medievale de sub tutela tomist-aristoteliană (care sust ,inea că animalele sunt mas,ini fără suflet). Mai mult, datorită credint ,ei pitagoreico-platoniciană în metempsychosis - faptul că trupurile animale pot avea suflete umane - răspândirea tradit,iei augustinofranciscane în Europa a pregătit terenul pentru cons,tientizarea faptului că animalele nu numai că pot avea suflet, dar că ele pot avea s,i drepturi.

14

Page 15: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Spre deosebire de Hegel s,i Kant, Platon nu a construit un sistem; nu există un ghid deoarece el nu avea o teorie asupra totului. Pentru Platon, filozofia, asemenea viet,ii, era o căutare fără sfârs,it a adevărului s,i frumuset,ii. Dacă opera sa pare lipsită de ariditatea s ,i mucezeala imperativelor intelectuale care se găsesc în operele altor mari creatori de sisteme de gândire, este pentru că dialogurile sale au efervescent,a unei conversat,ii de salon ridicată la nivel de artă. Probabil pentru că era un dramaturg nerealizat prin lipsă (el s ,i-a ars toate piesele înainte ca ele să fie jucate pe scena ateniană), el a inventat o literatură quasi- dramatică pe care a numi-o ‘’dialectică” - de la grecescul dia-legein-techne, care înseamnă arta conversat,iei sau a polemicilor? Dialectic este un cuvânt pretent,ios s,i potrivit pentru o conversat ,ie în care participant,ii de fapt ascultau ceea ce spuneau alt,ii s,i încercau să învet,e din ideilor lor - un eveniment destul de rar în acea epocă de monolog necrut,ător.

‘’Platon” este de fapt o poreclă care derivă din adjectivul grecesc platus, care înseamnă ‘’larg sau lat”, care se referea la fruntea sa largă (o trăsătură ce arată inteligent,ă) s,i la umerii săi lat,i bine proport,ionat,i. Aceasta deoarece Platon, urmând tradit,ia pitagoreică, avea grijă atât de inteligent,a sa cât s,i de corpul său. Asemeni prietenului s,i învăt,ătorului său Socrate, care frecventa gymnasium-ul (sala de sport), Platon era un obis,nuit al sălii de gimnastică unde îs,i punea la încercare fort,a mus,chilor.

Evident, este greu să ni-l imaginăm pe Platon, care condensează epistemic tradit,ia intelectuală occidentală, ca pe un om bine legat s ,i un gimnast de elită, as,a cum îl prezintă bibliografii săi - dar este s ,i mai greu să ni-l imaginăm pe Socrate, (arhetipul înt,eleptului civilizat,iei occidentale) despre care Alcibiade, care a fost cel mai mare (s,i perfid) general al Atenei, spune (în Symposium-ul lui Platon, 219-223) că era un Ahile pe câmpul de luptă. Cu detas ,area sa tipică fat,ă de propria viat,ă, Socrate i-a salvat viat,a lui Alcibiade. Doar o singură privire asupra lui Socrate - chiar un Socrate care era în retragere cu aerul său detas ,at, contemplativ s,i atitudinea de neînfrânt s,i dus,manul era înspăimântat. Mai mult, Socrate obis,nuia să-i uimească pe colegii săi hoplites (infanteris,tii foarte bine înarmat,i) cu puterea sa de îndurare: el putea să meargă zile întregi fără să mănânce s,i chiar dacă avea aproape 40 de ani, el putea să întreacă bărbat ,i de douăzeci de ani. Odată în timpul unei campanii de iarnă în Macedonia, când pământul era înghet,at s,i acoperit cu gheat,ă, Alcibiade a observat cum în timp ce soldat,ii erau înfofolit,i cu haine groase de lână s,i cu blănuri, Socrate avea o tunică de bumbac subt,ire s,i himation s,i era descult,! Respingerea faptului de a

15

Page 16: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

purta încălt,ăminte din piele de animal poate proveni din învăt ,ăturile pitagoreice; deoarece, asemeni jainis,tilor s,i brahmini-lor din India - (s ,i a prietenului lui Leonardo da Vinci, Zoroastru), Pitagora nu purta îmbrăcăminte din piele animală.

Alura viguroasă a lui Platon s,i dovezile de rezistent,ă ale lui Socrate pe câmpul de luptă sunt în opozit,ie cu convent,ia atribuită filozofilor occidentali de a fi sedentari, cu mus,chi fels,căit,i s,i cu creiere supradimensionate. În contrast, cu fet,ele lor de granit, cu gâturile lor de taur, cu brat ,ele vânjoase, cu piepturile masive s,i cu picioarele groase ca trunchiurile de copac, filozofii antici ar putea acum cu us,urint,ă să fie confundat,i cu sportivii moderni îmbrăcat,i ciudat cu chitons s,i himations. Tabloul ‘’s,coala din Atena” a pictorului renascentist Rafael probabil că prezintă cel mai fidel cum arătau Platon s ,i alt,i filozofi din Academie (asemeni unor luptători profesionis,ti înves,tmântat,i în chitons s,i himations). Fără îndoială că Rafael a luat ca modele filozofi din timpul său, deoarece artis ,tii s,i intelectualii contemporani cu el (Italia secolului al 15 lea), printre care se numără renascentisul (s,i vegetarianul) Leonardo da Vinci - erau de asemeni herculeeni. E posibil ca mint,ile s,i corpurile noastre să se fi atrofiat din cauza consumului de hrană viciată timp de atât de multe generat ,ii încât să fim incapabili să ne imaginăm o societate în care chiar s,i intelectualii sunt robus,ti?

Numele adevărat al lui Platon era ‘’ Aristocles”, care se aseamănă cu numele unui aristocrat atenian, care era de fapt el. Părint,ii săi pretindeau că descind dintr-un semizeu sau zeu numit Solon, marele reformator s ,i legiuitor atenian s,i din Poseidon (fratele lui Zeus), care stăpânes ,te peste cai, cutremure s,i ape. Nu numai că Platon era născut sub bune auspicii s ,i avea relat,ii, dar era s,i bogat. Aceasta i-a permis să fie educat în maniera sporadică, lejeră, neimpusă a unui student profesionist, care nu trebuie să-s,i facă griji prea mult pentru bani. Cu plictiseală extremă în ritm firesc el s-a pregătit pentru singura carieră potrivită pentru un bărbat de rangul lui. Ca multe rude aristocratice el a fost pregătit încă de mic pentru politică.

Dar în anul 399 î.C. s-a petrecut un eveniment în viat ,a lui Platon care i-a înfipt un cut,it în inimă s,i l-a făcut să nu mai dorească să intre în politică - dragul său prieten s,i mentor Socrate, care era cel mai mare învăt ,ător s,i filozof pitagorician al acelor timpuri, a fost condamnat la moarte pe baza unor mărturii contrafăcute de guvernul democratic proaspăt instaurat.

16

Page 17: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Autorităt,ile au permis ca prietenii s,i rudele să îl viziteze pe Socrate la închisoare în ultima sa zi, dar Platon a fost atât de dezgustat de această injustit ,ie încât nu s-a dus. Cu toate acestea, într-unul din cele mai frumoase dialoguri, Phaedo, Platon prezintă curajul s,i stăpânirea de sine a lui Socrate din ultimele clipe ale viet,ii sale, care sunt mis,cătoare. Dacă Platon nu a fost prezent acolo, cum a reus,it să descrie atât de fidel? Totus ,i au fost cât,iva martori care l-au văzut pe Socrate bând otrava. Sot,ia sa Xantipa era acolo, însărcinată cu copilul lui Socrate care avea 70 de ani (oricum, el a insistat ca ea să nu asiste). Ceilalt ,i spectatori erau filozofi pitagoreici ca Phaedo din Ellis, s ,i Emias s,i Cebes din Teba (care studiaseră cu pitagoreicul Philolau), Euclid s,i Tepsion din Megara. Deoarece oras,ele lor natale erau încâ în război cuAtena, ei s,i-au riscat viat,a pentru a aduce un ultim omagiu acestui învăt ,ător pe care îl venerau. Conducătorul lor era Phaedo din Elis, care i-a povestit lui Platon cum s-au desfăs,urat lucrurile, s,i pe care Platon l-a pus în rolul povestitorului dialogului. În conversat,ia pe care aces,ti filozofi au avut-o cu Socrate la moartea sa, ei discută despre subiecte pitagoreice ca imperisabilitatea sufletului, anamnesis - teoria conform căreia învăt ,ătura reprezintă de fapt reamintirea cunoas,terii din viet,ile anterioare (care de asemeni a fost tratată pe larg în Meno) s,i doctrina reîncarnării (metemsomatosis) - al cărui corolar pe care fiecare jainist s,i hindus îl cunoas,te este o dietă strict vegetariană; deoarece nu pot,i să crezi în reîncarnare s,i în transmigrat,ia sufletelor s,i să nu fii vegetarian.

Moartea nu îl speria pe Socrate - ca unul care era adept al conceptului pitagoreic de catharsis - deoarece el privea moartea ca pe o culme a luptei din timpul viet,ii de a purifica sufletul s,i de a-l elibera din corp privit ca pe un mormânt ( celula în care era întemnit ,at Socrate este o metaforă pentru corp; iar gândurile înaripate ale lui Socrate pe care Phaedo s ,i ceilalt,i au călătorit departe pentru a le prinde sunt probabil un simbol al sufletului). În ciuda bravadei filozofice a lui Socrate în fat,a mort,ii, atunci când acesta a băut otrava - care l-a omorât într-un timp îndelungat - Phaedo s ,i ceilalt,i pitagoreici cu greu s,i-au stăpânit lacrimile.

Amărât de crima asupra unui om care i-a fost ca un tată, Platon a părăsitAtena dezgustat s,i s,i-a petrecut următorii 12 ani în exil auto impus. Scolastici germani numesc aces,tia ‘’anii pierdut,i” Wanderjahre - în care el călătorit din Megara (unde a studiat geometria cu pitagoricianul Euclid); la Cairo s ,i Heliopolis în Egipt (unde a studiat tarotul egiptean), în Persia (unde a învăt ,at secretele

17

Page 18: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

magiei s,i învăt,ăturile ezoterice ale lui Zoroastru), s ,i posibil mai departe în India, unde a încercat să găsească originea docrinelor pitagoreice ca reîncarnarea, vegetarianismul etic, compasiunea pentru animale; anamnesis (evocarea amintirilor viet,ilor anterioare); s,i purificarea corpului prin yoga, ca pregătire pentru theoria (contemplat,ia pură). Un cinic ar putea spune că moartea lui Socrate din cauza complotului atenian i-a furnizat lui Platon o scuză pentru a fi un perpetuu (s,i foarte parapatetic???) student, dar, în final, Dialogurile, dintre care multe reflectă cunoas,terea ezoterică pe care a aflat-o în timpul călătoriilor, îl scuză. Acei as,a-numit,i ‘’ani pierdut,i” s-au dovedit a fi cei mai prolifici.

Spre sfârs,itul odiseei de 20 de ani, el s-a dus în Tarentum în sudul Italiei, care era noua casă a comunităt,ii s,tiint,ifice s,i religioase, renumită în Grecia pentru vegetarianismul etic - Ordinul pitagoreic. Fiind un student înveterat, chiar s ,i la vârsta de 40 de ani, Platon a devenit elev al lui Archytas - succesorul lui Pitagora (at several removes) - conducătorul ordinului. Archytas era un geniu multilateral. Era un conducător atât de abil (atât al ordinului pitagoreic cât s ,i al oras,ului-stat Tarentum), încât era întruchiparea prototipului conducătorului ideal, regele-filozof din Republica lui Platon. Pe lângă faptul că era un matematician talentat care a rezolvat problema duplicării cubului, el a pus bazele mecanicii ca ramură a fizicii s ,i i se atribuie inventarea primului automaton - un porumbel de lemn care bătea din aripi s ,i se ment,inea în aer aloft??? cu ajutorul unui sistem ingenios de scripet,i s,i un jet de aer comprimat.

În final, după completarea studiilor în materie de conducere a statului, matematică s,i metafizică pitagoreică, Platon a plecat la Athena. Oricum, pe drumul de întoarcere el s-a gândit să treacă prin Sicilia, unde s-a dus la vulcanul Etna în al cărui crater fioros se spune că se aruncase vegetarianul Empedocle. Platon ar fi fost al doilea eminent filozof vegetarian care ar fi sfârs ,it în vulcan, dacă soarta nu ar fi intervenit. În timpul vizitei la curtea tiranului local, Dionisos I, Platon l-a mâniat pe acesta care a făcut un acces furie ucigas,ă.

Sicilia în acele vremuri era cea mai prosperă colonie a Greciei. Demult întrecuse patria mamă în putere comercială (comparat ,ia dintre Statele Unite s,i Anglia este invocată adesea). Sicilia chiar îi învinsese pe atenieni într-o bătălie decisivă care a schimbat cursul războiului peloponezian (în anul 412 î.c.). Caracterizat ,i de o tendint,ă către risipă ostentativă caracteristică noilor îmbogăt ,it,i, sicilienii îs,i expuneau bogăt,ia mâncând carne la petreceri. Oripilat de vederea s ,i mirosul acestor râgâituri impertinente, Platon a fost atât de neinspirat să t ,ină un discurs

18

Page 19: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

în fat,a lui Dionisos, a familiei sale s,i a curt,ii sale, în care îi sfătuia să adopte dieta pitagoreică s,i să urmărească să trăiască mai simplu.

Enervat de ceea ce el considera ca fiind o insultă grosolană fat ,ă de sot,ia saAristomaca s,i de cele 2 fiice ale sale Arete (virtute) s ,i Sophrosina (moderat,ie) (ce bine dacă le-ar fi caracterizat aceste două virtut ,i!) Dionisos a chemat gărzile. Dacă ginerele său nu ar fi pledat pentru viat ,a lui Platon, fondatorul originar al filozofiei occidentale ar fi fost strangulat.

Des,i Dionisos l-a lăsat pe Platon să plece din Sicilia, i-a pregătit o răzbunare subtilă. Pe drumul de întoarcere, nava a făcut o escală neplanificată la Aegina (un oras, ostil atenienilor). Politica acestui oras, era să ucidă orice cetăt,ean atenian care nimerea pe teritoriul lui. Din fericire, Platon era cunoscut ca filozof astfel că i s-a crut,at viat,a s,i a fost vândut ca sclav. Se părea că trebuia să îs ,i petreacă restul viet,ii ca un sclav educator pentru a îmbogăt ,i pe copiii egienienilor - o soartă pe care chiar Platon o considera mai crudă ca moartea. Oricum, soarta s-a aliat cu filozofia, deoarece la licitat ,ie Anniceris, un filozof cirean, i-a redat libertatea lui Platon contra sumei considerabile de 30 mina-e. Averea familiei lui Platon scăzuse considerabil în răstimpul călătoriilor sale, astfel că prietenii săi au adunat bani pentru a plăti lui Anniceris, dar acesta a refuzat banii; în schimb ei au cumpărat o casă pentru Platon lângă terenul de sport al Academiei. În mijlocul catacombelor Academiei, Platon a fondat o s,coală pe care a organizat-o după modelul ordinului pitagoreic. La scurt timp a căpătat faimă internat,ională s,i student,i s,i elevi din toată Grecia au venit să studieze aici. Ea e devenit arhetipul universităt ,ii moderne, care, din nefericire, a abandonat principiile pitagoreene care au stat la baza fondării ei. Ironic, deoarece Platon apare atât de put,in în lucrările sale (doar de câteva ori în cele 27 de dialoguri, în timp ce Socrate este protagonistul majorităt ,ii acestora), cunoas,tem mai multe despre viat,a lui Socrate, decât despre cea a lui Platon. Mult,i critici spun că personajul Socrate din dialogurile platoniciene este doar o persona sau o mască pentru ideile platoniciene. În timp ce e fără îndoială adevărat că Platon l-a folosit pe Socrate ca o voce pentru ideile sale, comparând istorisirile lui Platon asupra viet,ii lui Socrate cu cele ale lui Aristofan în Norii s ,i a lui Xenofon în Memorabilia (Xenofon a fost pentru un timp scurt elevul lui Socrate, înainte de a pleca în anabasis prin Persia), descoperim că ele coincid în mare măsură - în special cu privire la trăsăturile caracteristice lui Socrate - viat ,a sa ascetică, îmbrăcămintea modestă, lipsa încălt,ărilor s,i dieta pitagoreică.

19

Page 20: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Des,i opera Norii este o caricatură nemiloasă a s,colii lui Socrate, pe careAristofan o numea ‘’Locul de Gândit” thinkery???, piesa de teatru, ca toate satirele, are mult adevăr. Norii, ca s ,i alte comedii ale lui Aristofan, este o sursă bogată de informat,ii ezoterice despre viat,a din Atena secolului al 5 lea. Ea pune o lumină revelatoare asupra dietei respectate de Socrate s ,i de elevii săi, care, nesurprinzător, este o dietă pitagoreică sau vegetariană. În piesa Strepsiade, un atenian îngâmfat ca un fiu risipitor încearcă să intre la s ,coala lui Socrate pentru a învăt,a un sofism retoric numit ‘’argumentul nejust”. El crede că dacă va învăt,a s,mecheria sa retorică îi va amet ,i pe creditori cu înzestrarea sa judiciară s,i astfel va scăpa de datorii. Dar înainte de a fi admis la s ,coala lui Socrate, el trebuie să s,tie dacă va putea îndura rigorile mentale s,i fizice ale s,colii - una din ele fiind vegetarianismul. În Norii (rândurile 420-422), Strepsiade îl reasigură pe Socrate despre această cerint,ă score??? s,i spune:”nu vă facet,i griji, am o duritate a spiritului care poate îndura idei chinuitoare s ,i o dietă vegetariană: mă ofer pe o nicovală pentru a fi modelat pentru a deveni un student al societăt ,ii dumneavoastră”

As,a cum am văzut, un principiu cardinal al Ordinului pitagoreic era ca membrii săi să nu facă rău animalelor s ,i să se abt,ină de la consumul cărnii. În timpul lui Platon, cuvântul ‘’pitagoreic” aproape era identificat cu obiceiurile alimentare ale Ordinului pitagoreic, as,a încât era aproape sinonim cu fitofagia (consumul plantelor) s,i antikreofagia (împotriva consumului de carne). Într-un cuvânt, ‘’pitagorean” avea fort,a termenului ‘’vegetarian etic” s ,i s-a răspândit în Europa unde a t,inut până la mijlocul secolului al 19-lea, când termenul‘’vegetarian” a fost pus la colt , (în 1812, prima sot,ie a lui Percy Shelley, Harriet Westbrooke scria: ‘’Nu s,tii că am renunt,at la carne s,i am adoptat s,i sistemul pitagorean... suntem încântat,i de el s,i credem că este cel mai bun lucru din lume”).

Astfel, populându-s,i atât de multe dialoguri cu pitagoreici ca Phaedo din Elis, Crito din Atena, Socrate din Atena s ,i Timeu din Locris (al cărui dialog omonim, Timeu, prezintă cosmologia pitagoreică) - întrebarea se pune de la sine: Platon a promovat pe ascuns vegetarianismul etic?

Căci asemeni lui Plutarh, care l-a imitat asiduu pe Platon în dialogurile sale, Platon era un artist prea fin pentru a-s,i teroriza cititorii săi cu vederile sale vegetariene; din contra, el le-a întret ,esut în dialogurile sale cu o finet ,e de mătase. Fără îndoială, în unele locuri afirmă deschis vederile sale vegetariene,

20

Page 21: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

cum de exemplu afirmă în Timeu (77a-c, 80d) că o dietă vegetariană este consfiint,ită divin, sau în Conducătorul (Statesman??) (271e-272a) când, asemeni lui Hesiod s,i Empedocle, el se plasează înapoi într-o epocă de aur mitică când oamenii trăiau în pace s,i armonie s,i consumau plante.

În descrierea oras,ului ideal prezentată în Republica există s,i o nostalgie a epocii de aur. În Republica II, 372b-e, el spune clar (des,i prin intermediul persoanei lui Socrate) că oras,ul ideal ar fi unul exclusiv vegetarian; Glaucon îi replică: ”Socrate, dacă vei aproviziona un oras, al porcilor, cu ce altă mâncare decât aceasta i-ai îngrăs,a pe locuitori?”

Etichetarea de către Glaucon a oras,ului vegetarian al lui Platon drept “oras, de porci” este considerată de către criticii platonicieni drept un epitet abuziv; dar există motive să ne îndoim că aceasta ar fi o insultă, as ,a cum pare la început. Societatea noastră reducând purceii la carnea de porc, s ,uncă s,i piele (as,a cum a declarat un măcelar: ”Noi folosim fiecare parte dintr-un porc, cu except ,ia urletelor!”), tinde să ne facă să subestimăm porcul as ,a de mult încât actualmente cuvântul ‘’porc” a devenit un termen compromit ,ător. Din contra, în Grecia clasică, porcul era asociat cu zeit ,a Demeter, care împărăt,ea peste fructele pământului. Mai mult, cuvântul grecesc pentru porc ”us” pare a fi înrudit cu termenul grecesc pentru uter ‘’ustera”. În Misterele eleusine, care se practicau în onoarea zeit,ei Demeter în oras,ul Eleusis din Attica la începutul toamnei, porci din aluat erau consacrat,i lui Demeter ca ofrande. Misterele eleusine reprezintă cele mai faimoase rituri misterioase din lumea greacă s ,i romană s,i au continuat s,i în epoca cres,tină. Cele 3 legi eleutine erau:”Onorează-t,i părint,ii, sacrifică fructe pentru zei s,i nu face rău animalelor”. Misterele celebrau ciclul renas,terii agricole (de la sământ,ă la fruct la sământ,ă la fruct) prin intermediul pântecelui teluric al lui Demeter văzută ca Mama Pământ (termen provenit posibil din 2 cuvinte greces ,ti ge - pământ s,i metermamă); Misterele celebrau de asemeni ciclul renas ,terii umane s,i animale (de la suflet la corp la suflet la corp) prin intermediul unui uter uman sau animal. Astfel că porcul era un simbol al reîncarnării, fertilităt ,ii s,i reînnoirii spirituale. Acestea leagă porcul nu numai cu mitul reîncarnării lui Er din finalul Republicii, dar de asemeni s,i cu doctrina pitagoreică a metemsomatosis (reîncarnare). Astfel când Glaucon numes,te oras,ul ideal al lui Platon ‘’oras, de porci”, el o invocă pe Demetra ca Mare Zeit ,ă s,i se referă s,i la vegetarianismul etic al lui Pitagora. Humus

21

Page 22: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

1 cană de năut (lăsat la înmuiat peste noapte s,i fiert)

2 linguri de usturoi bine tocat 2 linguri de pătrunjel

tocat suc de la o lămâie

1/2 cană de tahini amestecat cu 1/3 cană de apă

2 linguri de mărar tocat

2 bucăt,i de praz tocate

1 lingură de semint,e de susan prăjite sare

s,i piper după gust

12 frunze de salată verde lăptucă

Lăsat,i năutul la înmuiat în apă peste noapte. Apoi punet ,i-l într-o oală mare. Acoperit,i cu apă cam 1 cm peste. Aducet,i apa la fierbere apoi dat,i focul mic s,i lăsat,i 1 1/2 - 2 ore să fiarbă. Scurget ,i apa s,i zdrobit,i-le cu o furculit,ă. Adăugat,i celelalte ingrediente, cu except,ia salatei, s,i amestecat,i-le bine. Punet,i amestecul pe frunzele de salată s,i rulat,i-le.

4 port,ii.

În fiecare oras, grecesc se găses,te o variantă a acestei ret,ete, la fel ca s,i pe vremea lui Platon, motiv pentru care cred că el se referă la humus în Republica (372d) când, prin personajul Socrate el discută felurile de mâncare care s-ar prepara într-un stat ideal: ‘’s,i le vom da bucate alese - smochine, năut s ,i fasole...”.

Ceapă înăbus,ită în sos de năut

2 linguri de ulei de măsline

2 căni de cepe mici curăt,ate

4 cepe albe mari tocate

2 linguri de făină integrală de grâu

1/2 sos de năut un vârf de

cut,it de mus,tar Pentru

sosul de năut

3 cepe de primăvară tăiate

22

Page 23: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

1 lingură de ulei de măsline

2 linguri de făină integrală de grâu

2 linguri de pastă de năut fermentat, sau miso de năut 1

cană de apă sau sos vegetal.

Într-o tigaie grea rumenit,i cepele în uleiul de măsline până devin aurii. Apoi adăugat,i 2 linguri de făină, sare s ,i piper. Când cepele mici s ,i cea tocată sunt gata, adăugat,i mus,tarul. Amestecat,i bine s,i adăugat,i sosul de năut. Amestecat,i din nou s,i servit,i cu pâine de orz integral.

În timp ce cepele se înăbus,ă, rumenit,i cepele de primăvară (prazul) într-o tigaie. Când devin transparente adăugat,i 2 linguri de făină integrală de grâu.

Adăugat,i 2 linguri de pastă de năut s ,i vegetable stock (delikat). Lăsat ,i să fiarbă până ce năutul se dizolvă în sos. De îndată ce se îngroas ,ă luat,i-l de pe flacără s,i amestecat,i-l cu cepele înăbus,ite.

4 port,ii

Acest fel de mâncare foarte aromată poate fi întâlnit în fiecare orăs ,el din fosta Magna Graecia - sud-estul Italiei, Sicilia s ,i Grecia. Când Platon ment ,ionează ceapa înăbus,ită ca fel de mâncare ce se va consuma în statul ideal, există vreo îndoială că el se referă la acest fel de mâncare clasic mediteranean? Iată traducerea unui pasaj din Republica (372d): ‘’Bineînt ,eles că ele vor avea sare s ,i ceapă s,i brânză s,i de asemeni ceapă s,i vegetale de felul celor care se prepară înăbus,it la t,ară, pe care ei le vor înăbus,i împreună”. Cuvântul grecesc pentru ceapă - bolbos - se înrudes,te cu latinescul bulbus. Note :

1.Diogenes Laertius, Lives of eminent philosophers III, 4-5, ‘’El a învăt ,at gimnastica de la Ariston, luptătorul din Argive s ,i de la el a luat primit??? numele de Platon datorită fizicului său splendid; alt,ii spun că numele său este legat de puterea sa mare de exprimare sau de fruntea sa lată. Iar alt ,ii spun că a participat la Jocurile istmice.”

Pentru o discut,ie completă a călătoriilor lui Platon în timpul Wanderjahre, a se consulta F. W. Woodbridge, The Son of Apollo (New York: Biblio s ,i Tannen, 1971), pp.17-20

Theodor Gompery, The Greek thinkers (London: John Murray, 1969), vol.2, pp. 259-261

23

Page 24: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

G. R. Levy, Plato in Sicily (London: Faber s,i Faber, 1956), p.42

Mai târziu, după ce s,i-a refăcut averea, Platon a cheltuit de trei ori 100 de minae pentru a cumpăra 3 cărt,i despre Pitagora scrise de filozoful Philolaus, pe care Platon la studiat după moartea lui Socrate. (Diogene Laertius, op. Cit., III, 5)

Aristofan, Norii (419-424) traducerea autorului; cuvântul pe care l-am tradus ca ‘’dietă vegetariană” este thumbroepideipnon, care literal înseamnă ‘’trăind din savoarea ierburilor” s,i a fost tradus de alt ,ii ca ‘’trăind cu spanac”, ‘’trăind cu plante”, trăind sărăcăcios” etc.

Traducerea s,i italicele apart,in autorului acestei cărt,i.

PITAGORA

Des,i Pitagora este mai bine cunoscut prin descoperirea teoremei care îi poartă numele (pătratul ipotenuzei unui triunghi dreptunghic este suma pătratelor celorlalte două laturi), el este de asemeni părintele vegetarianismului. Întradevăr până spre sfârs,itul secolului al 19-lea, când neologismul ‘’vegetarian” era consacrat “bătându-se monedă cu el”, oamenii care preferau o dietă fără carne erau etichetat,i ca ‘’pitagoreici”.

Pitagora s-a născut în insulă grecească Samos în jurul anului 580 î.C. Tatăl său Mnesarchus era de origine feniciană s,i provenea din oras,ul levantin Tyre; mama sa era de origine grecească samiană. Evenimentele din copilăria sa s-au pierdut, dar tradit,ia spune că după studiul operelor unor mari gânditori ionieni ca Thales s,i Anazimander, el a călătorit în Egipt s ,i Persia unde timp de 15 ani a aprofundat astronomia, numerologia, religia comparată s,i alte subiecte.

Oricum, des,i a învăt,at multă filozofie de la egipteni s,i pers,i, filozofia s,i stilul său de viat,ă se aseamănă cel mai mult cu al jainis ,tilor s,i brahmanilor din vechea Indie. Desigur în acea vreme o mare parte a Indiei era sub stăpânire persană iar indienii călătoreau în t,inuturile greces,ti ca recrut,i în armata persană. Comert,ul de idei s,i bunuri între India s,i Grecia era înfloritor. Desigur Pitagora care era un înt,elept rătăcitor care propovăduia??? vegetarianismul s ,i reîncarnarea amintes,te de swami hindus,i cum ar fi Krishnamurti, Prabhupada sau Rajnesh. El este primul dintr-o linie de europeni ‘’hinduizat,i”, un guru al grecilor.

Aflând la întoarcerea sa în Samos că t ,ara sa nativă era sub tirania lui Polykrate, Pitagora a plecat în sudul Italiei, unde în anul 529 î.c. s-a stabilit în Croton. Ca în toate biografiile marilor oameni din antichitate, există o tendint ,ă a scriitorului

24

Page 25: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

(care de obicei era un discipol sau un adept înflăcărat al subiectului) de a glorifica faptele acestor oameni mari. Dar chiar s ,i as,a Pitagora rămâne una dintre cele mai importante figuri din istoria culturii europene. Nu numai că a formulat teorema care îi poartă numele, dar i se atribuie s ,i alte descoperiri în matematică s,i geometrie. Pitagora a fost primul care a înt ,eles că armonia muzicală este determinată de proport,ii matematice s,i el a fost primul care a conceput ideea de mis,care planetară. El a anticipat, cu două mii de ani înainte, speculat,ia lui Copernic că pământul este o sferă planetară care se învârte în jurul soarelui.

El este de asemeni prima figură atestată în cultura europeană ca fondator al unei societăt,i care se conducea după înt ,elepciune de dragul înt,elepciunii philosophia (un termen care se spune că a fost “bătut monedă”). Consumul cărnii s,i materialismul erau subiecte tabu în frăt ,ia pitagoreică, nu numai pentru că maestrul le considera ca imorale, dar s,i pentru că el simt,ea că erau obstacole în atingerea theoriei (contemplarea pură).

Dogma fundamentală a ordinului pitagoreic era doctrina transmigrat ,iei sufletului. În paralel cu hindus,ii, Pitagora credea că sufletul este condamnat să treacă printr-un ciclu se pare nesfârs,it de renas,teri în timpul cărora trece prin toate formele de viat,ă care există pe pământ. După fiecare încarnare sufletul e judecat în iad. Aici sufletul e pedepsit sau recompensat în funct,ie de ce a făcut. Verdictul determină dacă sufletului i se va permite să se încarneze într-un s,arpe, o căprioară, un sclav sau un filozof (încarnare pe care Pitagora o considera cea mai înaltă).

Dar cea mai mare recompensă a sufletului este să se elibereze complet de roata renas,terilor s,i să revină la starea de fericire divină din care provine.

Pitagora spunea că prin transmigrat ,ia sufletelor, toate formele de viat ,ă animală sunt interconexate. Mai precis, deoarece trupul unei căprioare poate fi casa sufletului unei rude dragi care a decedat, să îi mănânci carnea ar fi un act de canibalism. În mod similar, teoria evolut,iei a lui Darwin, care este un fel de transmigrat,ie biologică, ne-a arătat de ce toate formele de viat ,ă provin de la un strămos, comun (undeva în oaza primordială) s,i totul, de la pes,te la filozof se înrudes,te. George Bernard Shaw ar fi afirmat că Darwin a transformat lumea în rubedenii (kin)???. Ei bine, pentru vechii greci Pitagora a transformat lumea în rubedenii (kin)?????.

25

Page 26: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Deoarece opera lui Platon, principalul discipol al lui Pitagora, se preda la Oxford încă din secolul al 13 lea, englezii erau familiarizat ,i cu ideile lui Pitagora mult înainte ca ei să descindă pe continent. Chiar Shakespeare care nu a fost vegetarian a luat în derâdere teoria pitagoreică despre reîncarnare în ‘’A dousprezecea noapte”:

Clown-ul: Care este părerea lui Pitagora cu privire la bufnit ,a sălbatică?

Malvolio: Că sufletul bunicii ar putea să locuiască în această pasăre.

Clown-ul: S, i tu ce crezi despre asta?

Malvolio: Am o părere bună despre acest suflet s ,i nu sunt de acord cu această părere.

Clown-ul: Atunci la revedere. Rămâi încă în întuneric: thou shalt hold th’opinion of Pitagoras ere I will allow of thz wits????? s ,i teme-te să uciyi un sitar; as ,a a spus sufletul bunicii tale??????

Apropiat de perioada în care a trăit Pitagora, poetul filozof Xenofan a satirizat teoria reîncarnării:

Se spune că odată când un căt,elus, a fost bătut, lui Pitagora, care trecea pe-acolo, i s-a făcut milă de el s ,i a spus: ‘’Încetat,i! Nu-l mai bate-t,i! Este sufletul unui prieten; l-am recunoscut după voce!”

În frăt,ia pitagoreică se punea mare accent pe intimitate, meditat ,ie s,i izolare splendidă ???? asemeni viet,ii monahale. Dar asemănările sunt doar superficiale: de la bun început femeile erau admise în societate cu aceleas ,i drepturi ca s,i bărbat,ii s,i puteau să avanseze în funct,ie de înzestrări. Aceasta era în opozit,ie cu atitudinea generală fat,ă de femei care era atunci în Grecia. Chiar s,i în democratica Atenă femeile erau t,inute într-un gen de izolare orientală. Datorat în mare parte exemplului lui Pitagora, a devenit un obicei ca femeile să facă parte din societăt,i s,tiint,ifice s,i filozofice ca egale intelectuale ale bărbat,ilor. Mai mult, nu există nimic călugăresc cu privire la atitudinea lui Pitagora fat,ă de sex. Ei aveau o viziune vagă (dim view)????? asupra celibatului. Membrii frăt,iei erau îndemnat,i să se căsătorească s,i să crească mici pitagoreici.

Pitagora însus,i a fost un exemplu deoarece s-a căsătorit cu geniul în matematică Theano care det,inea o pozit,ie înaltă în ordin.

Nu numai că societatea pitagoreică a fost un model pentru Academia lui Platon s,i pentru alte grupuri filozofice mai ortodoxe, dar de asemeni ea a stimulat

26

Page 27: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

formarea unor societăt,i ezoterice s,s,i mistice ca de exemplu aceea a esenienilor (o frăt,ie mistică evreiască care a înflorit în secolele al 2 lea s ,i primul î.C.). Ca s ,s,i pitagoreicii, esenienii îs,i t,ineau lucrurile în comun, duceau o viat,ă contemplativă, practicau o anumită formă de numerologie s,i erau vegetarieni.

Deoarece exprimările lui Pitagora erau învăluite în mister, cu maestrul ??????, multe din învăt,ăturile sale au fost reconstituite din scrieri ale urmas ,ilor săi. Printre discipolii săi se numără cât,iva dintre cei mai mari gânditori ai antichităt,ii. Aici pot fi inclus,i protejat,ii săi, Empedocle din Akragas, Porfirius, Plotin s,i desigur Platon (a cărui filozofie este tributară învăt ,ăturilor lui Pitagora). După cum observa profesorul Moses Hadas ‘’Cea mai mare parte din învăt ,ătura (precipitate)????? lui Pitagora se găses,te în opera lui Platon”.

Câteva dintre cele mai ‘’platonice” teorii ale lui Platon îs ,i au de fapt originea în învăt,ătura lui Pitagora. De exemplu, credint ,a lui Platon în reîncarnare s,i tripartit,ia sufletului sunt idei pitagoreice. Aceeas ,i origine o are s,i teoria formelor; ‘’idealurile platonice”: not,iunea că lumea este o copie nereus ,ită a unei lumi ideale s,i ideea că rat,ionamentul matematic ne poate permite accesul la această lume ideală.

Mult,i admiratori moderni ai lui Pitagora au fost uimit ,i s,i amuzat,i de tabu-ul său cu privire la consumul de fasole. Putea oare Pitagora să interzică o hrană atât de răspândită s,i nutritivă? Unii din criticii săi carnivori ar fi făcut o farsă? Despre tabu-ul său prostesc pentru a râde de curte s ,i pozit,ia sa categorică împotriva măcelăririi animalelor pentru hrană (fapt care ducea la război în opinia lui Pitagora, ca o consecint,ă karmică). Mai mult, învăt,ăturile clasice sugerează un motiv rat,ional pentru interdict,ia fasolei: în antichitate grecii îs ,i alegeau candidat,ii politici punându-i să arunce un bob de fasole mai degrabă decât un buletin de vot (ballot)????? (un buletin de vot modern este un bilet sau o bucată de hârtie, iar hârtia era pret,ioasă în antichitate). Deci ceea ce de fapt Pitagora transmitea urmas,ilor săi era: ‘’Nu intrat ,i în politică!” - probabil cel mai înt,elept sfat.

Întrebat de un rege grec ce fel de om era un filozof (un termen pe care Pitagora l-a folosit pentru prima dată pentru el însus ,i), Pitagora a răspuns cu o parabolă. El a spus că există trei tipuri de oameni care participă la Jocurile olimpice - atlet,ii care competit,ionează pentru glorie, comerciant,ii care îs,i vând produsele pe bani s,i spectatorii care savurează contemplat,ia (take an unabashed delight in contemplation)??????. Un filozof se aseamănă cu spectatorul.

27

Page 28: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Des,i Pitagora se distra făcând un joc cu cele 2 cuvinte greces ,ti soma (corp) s,i sema (mormânt), aceasta nu înseamnă că el se referea la faptul că corpul trebuie lăsat să se degradeze înainte de moarte. Din contra, el avea o convingere asemănătoare cu a yoghinilor că corpul trebuie să se dezvolte s ,i să fie flexibil pentru a deveni un instrument mai eficient pentru spirit. Un trup decrepit împiedică evolut,ia spirituală.

Astfel el îi îndemna pe pitagoreici, bărbat,i s,i femei, să aibă un program zilnic de exercit,ii viguroase care includea alergarea, boxatul cu umbra, wrestling s ,i

gimnastica. De aceea alături de matematicieni s,i filozofi strălucit,i societatea mai cuprindea s,i un număr disproport,ionat de mare de atlet,i (ca de exemplu

faimosul Milos din Croton care a explicat victoriile sale la Olimpiadă datorită dietei pitagoreice. Per ansamblu societatea pitagoreică era o combinat ,ie de izvor

de sănătate s,i un rezervor de gândire. Cu accentul care se punea pe contemplat,ie, fitness s,i dietă, s,i-ar găsi us,or locul în sudul Californiei. Rulouri

din varză umplute cu nuci

12 frunze mari de varză

1 cană de crutoane din făină integrală de grâu (crumbs)??????

2 linguri de ceapă tăiată

1/2 ceas,că de apă fiartă

1 cană de alune sau nuci pecane (pecans)????? (Carya illionoensis)

1/2 ceas,că de t,elină tăiată cuburi

1 lingurit,e de condimente sare s,i

piper după gust Ingrediente pentru

prăjit

90 grame de făină

8 linguri de apă

1/2 cană de crutoane suficient ulei

vegetal pentru prăjit.

Opărit,i câteva minute câte 2 frunze întregi de varză în apa sărată care fierbe. Scurget,i-le s,i răcit,i-le într-o strecurătoare.

28

Page 29: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Între timp amestecat,i cana de crutoane cu ceapa tăiată s ,i adăugat,i o jumătate de cană de apă fiartă. Lăsat,i 5 minute ca să se înmoaie crutoanele. Apoi adăugat,i nucile sfărâmate, cubulet,ele de t,elină s,i condimentele.

Cu un cut,it ascut,it tăiat,i nervura fiecărei frunze de varză. Întindet ,i frunza s,i punet,i umplutura pe marginile frunzei. Acoperit ,i marginea cu grijă s,i apoi rulat,i strâns. Dacă frunzele de varză sunt mici, luat ,i 2 frunze s,i le suprapunet,i part,ial pentru a avea o suprafat,ă mai mare, apoi procedat,i ca mai sus.

Într-un castron amestecat,i făina cu 8 linguri de apă caldă până se îngroas ,ă. Dat,i rulourile de varză prin acest amestec, apoi acoperit,i-le cu pesmet s,i prăjit,i-le.

Servit,i-le garnisite cu pătrunjel sau mentă.

4 port,ii.

Această ret,etă ar trebui numită ‘’Rulouri de varză umplute cu ghinde‘’, deoarece locuitorii Greciei din Epoca de Aur, care erau strict vegetarieni (conform lui Hesiod, Empedocle, Ovidiu s ,i altora) erau renumit,i deoarece se hrăneau cu ghinde. Aceasta cel put ,in spune legenda atestată de Ovidiu (Metam. XV, 96f.), Lucret,iu (V, 692; 1414); Horat ,iu (Sat., I, 3, 100), Virgiliu (Georg., I, 148); s,i alt,ii. Caete balanaphagoi (consumatori de ghinde) s ,i tradit,ia lor era cu sigurant,ă cunoscută de Pitagora, care a încercat să readucă în Grecia dieta primordială (originară, imaculată) pristine??? din timpul Epocii de Aur, când tot,i oamenii erau vegetarieni. În Republica, când Platon a propus ca cetăt,enii oras,ului său ideal să mănânce printre alte vegetale s ,i ‘’ghinde prăjite în foc” (Republica, II, 372,d); e îndoielnic să se fi referit la această tradit ,ie. Deoarece ghindele erau un simbol de bază al hranei vegetariene, legate de simbolismul Epocii de Aur, nu există nici un dubiu că Pitagora s ,i pitagoreicii le consumau (partook)?????. Este chiar posibil ca Platon, care era un pitagoreic, să fi făcut o aluzie la pitagoreicism cănd el a recomandat cetăt ,enilor din societatea sa ideală să stea lângă foc să mănânce ghinde prăjite. În Grecia preistorică ghindele erau o mâncare populară s,i astfel reaminteau de vremurile clasice. În conformitate cu Galen (VI; 620), arcadienii au continuat să mănânce ghinde mult timp după ce grecii s-au întors la darurile Demetrei. Câteva soiuri de ghinde sunt foarte comestibile s,i în vremuri de foamete sunt folosite ca înlocuitor de cereale, făcându-se făină, sau ca substitut de cafea. Oricum, acum sunt folosite ca hrană pentru porci. De fapt Platon, prin interpretul său Socrate în Republica (II, 372,d), a fost acuzat că încearcă să fondeze un ‘’oras , al porcilor”

29

Page 30: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

când îi îndemna pe cetăt,enii acestui oras, ideal să adopte o dietă vegetariană care includea ghinde prăjite. Deoarece soiurile comestibile de ghindă nu sunt încă disponibile, ele pot fi înlocuite cu nuci pecane (pecans)??? sau alune, care se înrudesc cel mai bine cu ghindele dintre toate tipurile de nuci.

În conformitate cu Plinius (24-79 d.c.), Pitagora era atât de pasionat de varză încăt el a scris o carte, lăudându-i virtut ,ile. De aceea am combinat varză cu alune sau nuci pecane (pecans)??????(ca înlocuitor pentru ghinde) pentru a realiza această ret,etă. Iată traducerea mea (autor) a pasajului din Istoria naturală a lui Pliniu (XX, xxxii) în care el ment ,ionează că Pitagora s,i alt,i mari înt,elept,i au scris cărt,i despre virtut,ile verzei:

Ne-ar lua mult timp să enumerăm imnurile închinate verzei, deoarece medicul Chrysippus i-a dedicat un volum special, structurat în conformitate cu efectele sale asupra fiecărei părt,i a corpului, de asemeni s,i Dieuches a scris o carte despre ea; oricum, înainte de toate acestea Pitagora a scris o carte despre varză s,i Cato în versurile ei a glorificat-o la fel de mult.

Sote de varză cu semint,e de mus,tar

1 varză medie

3 linguri de ulei de măsline 1 lingurit,ă de semint,e de

mus,tar sare s,i piper după gust.

Tăiat,i varza fin. Într-o oală mare încinget,i uleiul de măsline s,i adăugat,i semint,ele de mus,tar, sarea s,i piperul. De îndată ce semint ,ele de mus,tar încep să sfârâie adăugat,i varza. Prăjit,i la foc mare 5 minute în timp ce amestecat ,i ca să nu se prindă. Servit,i cu pâine integrală.

4 port,ii.

În Istoria naturală (XX, lxxxvii), Pliniu ne spune că mus ,tarul, ca s,i varza era mult apreciat de Pitagora. Iată un pasaj pertinent:

Mus,tarul, despre care am discutat de trei varietăt,i ca plantă cultivată, era considerat de Pitagora în topul condimentelor care aveau puterea de a ridica energia (mount upwards)?????, deoarece nici unul nu pătrunde mai adânc în nări s,i în creier. Pâine de orz

1/2 cană de făină de grâu integrală

1 cană de făină de orz

30

Page 31: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

1 lingură de piper negru proaspăt măcinat

1 lingură de zahăr

1 pachet de drojdie uscată

1 lingură de ulei de măsline

3/4 cană lapte de soia sare

după gust.

Încălzit,i laptele s,i adăugat,i zahărul. Lăsat,i amestecul să se răcească până devine căldut,. Dizolvat,i în el un pachet de drojdie uscată. Când începe să facă spume turnat,i-l peste amestecul de făină de orz s ,i grâu integral, sare, piper s ,i ulei. Frământat,i-l până devine moale s ,i bouncy?????(pufos), apoi punet,i-l într-un bol, acoperit,i-l s,i lăsat,i-l să dospească circa 2 ore. După ce s,i-a dublat volumul, frământat,i-l din nou energic. Modelat ,i un colac s,i coacet,i-l la 400°C circa o jumătate de oră până ce a crescut s,i e rumenit. Cantitate pentru o pâine.

Porfirius în cartea sa Viat ,a lui Pitagora ne povestes,te că Pitagora consuma la cină în mod obis,nuit pâine de mei sau orz s,i vegetale. ‘’În dieta sa, micul dejun era constituit din fagure de miere sau miere, la cină consuma pâine de mei sau orz s,i vegetale, fie fierte sau crude”, Moses Hadas s,i Morton Smith, Heroes and Gods (New Zork; Harper and Row, 1965), p. 118). Această pâine era caracteristică pentru dieta grecilor în timpul lui Pitagora s ,i este un înlocuitor (facsimile) ????? rezonabil al pâinii la care se referă Porfirius. Trebuie reamintit că în antichitate grâul einkorn ?????? s,i emmer ????? era de două ori mai bogat în proteine comparativ cu pâinea de grâu de astăzi. Consumată zilnic alături de vegetale, fierte sau proaspete, este într-adevăr pâinea cea de toate zilele.

Note:

William Shakespeare, Troilus and Cressida, act 3, sc. 3, linia 175 Moses Hadas s ,i

Morton Smith, Heroes and Gods (New York; Harper and

Row, 1965), p. 44

Iisus Hristos

Într-o zi înghet,ată de primăvară a anului 1947, un băiat beduin, pe numeMuhammed Lupul păs,tea câteva capre în Valea Qumranului, lângă t ,ărmul vestic al Mării Moarte. Băiatul era membru al unei bande de contrabandis ,ti,

31

Page 32: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

care transportau cârduri de capre s ,i făceau contrabandă de bunuri pentru a le vinde pe piat,a neagră din Bethleem. Una din capre a fugit s ,i băiatul a urmat-o până la gura pes,terii. Din curiozitate băiatul a luat o piatră s ,i a aruncat-o în pes,teră. Când piatra a căzut pe pământ a produs un sunet neas ,teptat de vas de lut care se sparge în cioburi. Înspăimântat, băiatul a fugit să spună prietenilor. Doi s-au întors să exploreze pes,tera s,i au găsit un număr mare de vase înalte de lut bine închise cu capace. Cont,inutul s-a dovedit a fi la prima vedere bucăt ,i de cârpă cu miros fetid îmbibate cu ceară.

Dar aceste cârpe ascundeau o comoară nepret ,uită: o serie de rulouri vechi, fiecare valorând o avere. Aceste rulouri, manuscrisele de la Marea Moartă, cum sunt cunoscute actualmente, au zguduit lumea refractară a cercetătorilor Bibliei s,i au reprezentat pentru dogma cres,tină ‘’cea mai mare provocare de la teoria evolut,iei a lui Darwin”1, as,a cum a afirmat un scriitor.

Înscript,ionate pe rulouri de piele, cupru s,i pergament erau texte sacre redactate în scrierea ebraică atât de veche încât chiar unor eminent ,i cercetători le-a fost greu să o descifreze. După multă trudă, manuscrisele au fost trimise la s,coala americană de studii orientale din Ierusalim, unde au fost fotografiate, datate (în jurul secolului 1 d.H.) s ,i traduse de o echipă internat ,ională de expert,i.

Expert,ii au fost uimit,i să afle că des,i manuscrisele erau dinaintea nas,terii lui Iisus cu cel mult 100 de ani, ele cont,ineau pasaje care sunt aproape identice cu cele din Noul Testament s,i multe din vorbele atribuite lui Iisus în Evanghelii apăreau în aceste manuscrise ca apart,inând esenianului ‘’învăt,ător al dreptăt,ii”2.

Des,i cercetătorii Bibliei nu l-au putut identifica pe acest învăt ,ător, ment,iunea despre ‘’purificarea prin stropire”3 ‘’purgations by sprinklings”??? din manuscrisul intitulat ‘’Manualul disciplinei” i-a dus imediat cu gândul la Ioan Botezătorul care îi curăt,a ritual pe adept,ii săi prin îmbăierea lor în râul Iordan. Ioan s-a născut s,i a crescut în Hebron, nu departe de Qumran. În plus, se spune despre el că l-a botezat chiar pe Iisus s,i a pregătit calea lui Iisus, cu toate că Învăt,ătorul Dreptăt,ii este considerat a fi precursorul lui Iisus. much as the Teacher of Righteousness is thought to have been ???

Manuscrisele contrabandis,tilor beduini fac parte dintr-o vastă colect ,ie de manuscrise din biblioteca din Qumran. Biblioteca a fost fondată de o sectă

32

Page 33: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

religioasă evreiască cunoscută sub numele de Esenienii - un cuvânt care derivă din cuvântul grecesc osios, ‘’sfânt”. Cercetătorii au fost preocupat ,i demult de faptul că Iisus a fost membrul unei secte eseniene numite Nazareeni. Descoperirea manuscriselor de la Marea Moartă le-a întărit această presupunere.De fapt cercetătorii au sugerat ca o explicat,ie pentru asemănarea dintre NoulTestament s,i Scrierile eseniene că Iisus a fost probabil educat ca esenian s,i era familiarizat cu misterele s,i doctrinele lor. Astfel, este perfect normal ca spunerile Învăt,ătorului dreptăt,ii s,i ale altor înt,elept,i esenieni să fie constant pe buzele lui.

Pe baza acestei explicat,ii, povestea confruntării lui Iisus cu preot ,ii din Templu, la vârsta de 12 ani nu mai pare atât de deplasată. El putea să fie un eminent exponent al esenienilor, iar populara imagine a lui Iisus ca fiind un predicator provincial nes,colit din Galilea nu mai este valabilă.

Imaginea asupra lui Iisus a început să se schimbe pe la mijlocul secolului al 19-lea, când Ernest Renan, profesorul de religie de la Universitatea din Paris, a publicat cartea “Viat,a lui Iisus”, una din primele biografii ale lui Iisus care îl tratau mai mult ca pe un om decât ca pe un idol. Renan a răspândit ideea că Iisus ar fi fost esenian. Alt,i cercetători ca dr. Thomas Walker, în cartea sa “Ce a citit Iisus” (1925), a afirmat că Iisus era un tânăr foarte citit, care probabil a fost capabil să citească în greaca originală operele unui contemporan, marele filizof evreu Filo din Alexandria.

Galileea, locul unde a crescut Iisus nu era în nici un caz o fundătură culturală, as,a cum este descrisă. De fapt, în timpul viet ,ii lui Iisus au existat mult ,i intelectuali în regiune. Galileea se extindea cultural s ,i era stimulată de traficul comercial care a înflorit din Atena s ,i Alexandria în Vest până în Damasc s ,i alte oras,e ale Decapolis-ului în est. Decapolis-ul era format din 10 oras ,e elene din Siria, care erau noduri comerciale între Est s,i Vest. Alexandria, în particular, cel mai cosmopolitan oras, din Orientul Apropiat, unde era cea mai mare biliotecă a antichităt,ii (care cuprindea circa 500.000 de rulouri de papirus), a produs secte exotice s,i încrucis,ări luxuriante între religiile estice s ,i vestice, ca de exemplu cultele lui Isis, Adonis, Serapis, Osiris s,i însăs,i cres,tinismul.

Marele istoric al ideilor, Eduard Zeller, spune că esenienii îs ,i au originea în evreii din Alexandria din timpul secolului al 2-lea î.H. s ,i de acolo s-au răspândit în Palestina. Incredibil, pe atunci erau mai mult ,i evrei în Alexandria decât în

33

Page 34: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Ierusalim. În plus limba lor maternă era greaca s ,i nu ebraica. Chiar filozoful evreu Filo din Alexandria cunos ,tea mai bine greaca decât ebraica. În Alexandria evreii au luat contact cu filozofia neopitagoreică a grecilor. După modelul societăt,ilor pitagoreice, au apărut societăt ,i evreies,ti cum ar fi cea a esenienilor s,i a terapeut,ilor. Aceste societăt,i combinau obiceiurile pitagoreice ca abt ,inerea de la consumul hranei animale, purtare de îmbrăcăminte din pânză albă, scăldatul ritual, folosirea în comun a bunurilor, interesul pentru numerologie, consumul unei hrane sacre s,i credint,a în nemurirea sufletului, cu practici evreies,ti ca circumcizia s,i respectarea Sabatului.

În concordant,ă cu istoricul s,i comandantul militar evreu, Josephus (el reprezintă pentru evreii din antichitate ceea ce este Tucidide pentru greci), esenienii se asemănau mult cu pitagoreicii. Josephus, fiind membru al sectei esenienilor din Qumran sau din apropiere, s ,tia cu sigurant,ă ce spune. El afirmă: ”Esenienii, sau cum îi spunem un grup al nostru?? aveau acelas ,i mod de viat,ă cu cel introdus de Pitagora în Grecia”.4

Des,i dovada că Iisus era vegetarian este în mare măsură neesent ,ială, ea este totus,i fascinantă. Chiar s,i dr. Hugh Schonfield, în cartea sa Passover Plot -??? probabil cea mai riguroasă s,i mai demitizată biografie a lui Iisus - afirmă că Iisus făcea parte dintr-o ramură strict vegetariană a esenienilor din Iudeea de Nord - Nazareenii. Schönfield scrie: ‘’Predecesorii timpurii ai lui Iisus nu erau cres ,tini ci ei îs,i spuneau ‘’Nazoreeno (Nazareeni), iar Iisus însus ,i era cunoscut ca ‘’Nazoreanul”.5

Este important să subliniem faptul că termenul ‘’Nazorean” nu este numele unui loc. Cercetătorii Noului Testament au căutat în van dovezi care să ateste existent,a unui astfel de oras, în Galileea în timpul viet,ii lui Iisus. Josephus, care a fost comandant militar al armatelor evreies ,ti din Galileea în timpul revoltei evreilor împotriva romanilor, nu face nici o ment ,iune în istoria lui a vreunui oras, numit ’‘Nazorean”.

Faptul că Nazoreeni erau vegetarieni este un fapt atestat. Sr. Schonfield scrie: Epifanius, el însus,i de origine evreiască, este o foarte importantă autoritate a sectelor evreies,ti timpurii. Unele din ele existau încă pe vremea lui, la sfârs ,itul secolului al 4-lea. Vechii nazoreeni, asemeni samaritenilor, erau în opozit ,ie cu tradit,ia iudaică, sust,inând că sudis,tii au falsificat legile lui Moise. Ei erau vegetarieni s,i respingeau sacrificiul animal, dar practicau circumcizia s ,i respectau Sabatul s,i festivalurile evreies,ti.6

34

Page 35: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Conform cu surse străvechi, modul de viat,ă vegetarian al lui Iisus Nazoreanul era un legământ de familie. Tradit,ia spune că fratele său Ioan a fost crescut de mama sa Maria ca un vegetarian nazorean: ‘’Mai mult, noi am aflat de la părintele Eusebiu, citându-l pe Negessipus (circa 160 d. H.) că Ioan era”sfânt ca în pântecele mamei, nu consuma vin s,i nici altă băutură tare s,i nu mânca carne”.7

Altă rudă a lui Iisus care se pare că a fost vegetarian a fost Ioan Botezătorul.În conformitate cu Luca, Ioan era rudă cu Iisus din partea mamei. Profesorul Robert Eisler, în fascinanta sa carte “Iisus Mesia” (1931), spune că relatarea din Evanghelii despre Ioan care a mâncat lăcuste este o distorsiune deliberată. El argumentează că exista o rivalitate în interiorul sectei Nazoreene între adept ,ii lui Iisus s,i adept,ii lui Ioan Botezătorul; fiecare fact,iune o discredita pe cealaltă. Eisler credea că portretizarea lui Ioan ca mâncător de insecte era o invent ,ie a unui partizan al lui Iisus, căruia îi era frică că Ioan Botezătorul îl va întrece pe Iisus. Dacă este as,a, fricile sale nu erau în totalitate fără motiv; până azi mai există o sectă Nazoreeană care trăies ,te în josul Eufratului s ,i care îl consideră pe Iisus un învăt,ător inspirat, dar continuă să îl venereze pe Ioan Botezătorul ca pe adevăratul Mesia. Eisler scrie: “Afirmat ,ia lui Josephus că Ioan Botezătorul respingea orice hrană animală, contrazice flagrant tradit ,ia evanghelică care spune că acesta s-a hrănit cu lăcuste, dar este în perfectă concordant ,ă cu o tradit,ie aproape unanimă a bisericii greces ,ti, care spune că Ioan avea o dietă vegetariană, akridele din Evanghelii fiind explicate ca ‘’puncte” sau ‘’dungi” de pe unele plante. Eu însumi sunt mult mai înclinat să cred că cuvântul akrodura = ‘’pom fructifer” a fost distorsionat malit ,ios în akridas (‘’lăcuste”) de mâna unui dus,man al sectei lui Ioan Botezătorul, care dorea să îl portretizeze pe Ioan ca pe unul care se hrănea cu insecte, ceva dezgustător pentru cres ,tinii delicat,i din clasa educată”.8

În mod similar, există o tradit,ie a Noului Testament care spune că Iisus deoarece consuma carne de pes,te a făcut miracolul materializării pes ,tilor s,i pâinilor. Cum se poate împăca această afirmat ,ie cu faptul că, asemeni lui Ioan Botezătorul sau fratelui său Ioan, Iisus era un Nazorean vegetarian? Trebuie amintit că Evangheliile au fost scrise la mai mult de un secol de la moartea lui Iisus s,i au fost copiate s,i recopiate s,i editate de nenumărate ori. Aceeas ,i mână supusă gres,elilor s,i malit,ioasă care l-a transformat pe Ioan

35

Page 36: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Botezătorul în mâncător de insecte putea să facă la fel de us ,or din nazoreanul vegetarian Iisus un mâncător de pes,te s,i de carne. Intent,ia scriitorilor s,i editorilor era de a-l face pe Iisus cât mai atractiv posibil. Astfel, multe din ticuri s,i excentricităt,ile personale au fost atenuate. Se credea probabil că un mesia vegetarian ar fi mai put,in impunător sau mai put,in acceptat de mult,imea din Roma, care îl adora pe Mitras. Într-adevăr, era o greu de ghicit care dintre curentele religioase, cres,tinismul sau mitraismul, va capta imaginat,ia romanilor. Orz cu linte

1 cană de orz

1 cană de linte verde

6 căni de apă

1 lingurit,ă de sare de mare

1 lingură de ulei de măsline

1 lingurit,ă de semint,e de chimen

1 mână de mărar proaspăt

1 mână de pătrunjel proaspăt

Spălat,i s,i aleget,i orzul s,i lintea. Apoi punet,i-le într-o oală. Adăugat,i 6 căni de apă, o lingurit,ă de sare de mare s,i uleiul de măsline. Aducet,i apa la fierbere. Dat,i apoi focul la mic s,i fierbet,i o oră - o oră s,i jumătate sau până ce lichidul este absorbit. Cu zece minute înainte de a-l lua de pe foc adăugat ,i mărarul, chimenul s,i pătrunjelul. Put,in sos de soia merge foarte bine.

4 port,ii

Conform cu Enciclopedia iudaică, orzul s ,i lintea erau alimente de bază în Palestina pe vremea lui Iisus.

Salată de grâu, mentă s,i pătrunjel

Salata de grâu era populară în Palestina în timpul lui Iisus, la fel ca s ,i în tot Orientul apropiat din antichitate. Astăzi este la fel de populară în Orientul Mijlociu. La fel ca felul anterior, este un preparat pe care, ca vegetarian, Iisus îl consuma curent.

1 cană de bulgur cu bobul mare

1/4 litri apă

36

Page 37: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

1 cană de praz tocat fin

1 cană de pătrunjel tocat

1/2 cană de mentă mărunt,ită

1/2 cană de suc de lămâie

1/4 cană de ulei de măsline

măsline negre sare s,i piper

după gust salată verde.

Înmuiat,i bulgurul într-un vas cu apă cel put ,in jumătate de oră. De îndată ce boabele s-au înmuiat, scurget,i-le s,i uscat,i-le prin presare pe un prosop. Amestecat,i-l cu celelalte ingrediente, cu except,ia salatei s,i măslinelor. Servit,i pe o bază de frunze de salată. Ornat ,i cu măsline. Pentru a da o notă orientală, învelit,i bucăt,i din această salată în salată verde.

4 port,ii

Pâine eseniană din grâu încolt,it

1,5 căni de grâu 2

căni de apă.

Înmuiat,i grâul peste noapte în suficientă apă care să îl acopere. Apoi uscat ,i-l într-o sită. Punet,i boabele într-un s,ervet de muselină sau tifon. Păstrat ,i-l într-un loc răcoros s,i întunecos pentru a facilita germinarea. După 3 zile prin t,esătură vor apare germenii. Aces,tia se scot din t,esătură s,i se spală, apoi se pun într-un blender cu apă care să îi cuprindă. Se fac piure, de consistent ,a unui aluat moale. Adăugat,i put,ină apă pentru a o mai subt,ia. Frământat,i circa 10 minute până ce devine mai moale (înainte de a începe să frământăm este bine să ungem mâinile cu ulei pentru a nu se prinde aluatul de ele). Modelat ,i pâinea s,i punet,i-o pe o tavă acoperită cu o foaie unsă cu ulei. Coacet ,i-o în cuptorul încins la 350 °C o oră sau până ce se marones,te.

4 port,ii

În conformitate cu savant,ii ce studiază Biblia, ca Schonfield s,i Renan, inter alia, este posibil ca Iisus să fi fost esenian. Este dovedit că esenienii erau vegetarieni convins,i. Mâncarea lor principală era pâinea făcută din grâu germinat. În Canada există o brutărie numită ‘’Lifestream” care are o afacere prosperă cu

37

Page 38: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

pâini eseniene, a căror ret,etă, afirmă ei, este luată din Evanghelia păcii a lui Ioan, care este un manuscris aramaic din secolul al 3-lea d. H. provenit din arhivele secrete ale Vaticanului. În această ‘’evanghelie”, care îl înfăt ,is,ează pe Hristos ca esenian s,i strict vegetarian, Iisus îi instruies,te pe adept,ii săi astfel:”Să nu mâncat,i nimic din tot ceea ce focul mort ,ii dă gust hranei voastre, pentru că acesta este lucrul lui Satana”.

‘’Cum să ne coacem pâinea de fiecare zi, Învăt ,ătorule?” au întrebat cât,iva într-un glas, cu mare uimire.”

‘’Lăsat,i îngerii lui Dumnezeu să vă ajute să vă pregătit ,i pâinea. Umezit,ivă grâul, pentru ca îngerul apei să poată intra în el. Apoi punet ,i-l la aer pentru ca s,i îngerul aerului să îl poată îmbrăt,is,a. s,i lăsat,i-l de dimineat,a până seara la soare, pentru ca îngerul luminii soarelui să poată coborî asupra lui. S , i binecuvântările celor trei îngeri vor face curând sământ ,a ascunsă a viet,ii să încolt,ească în grâul vostru. Apoi zdrobit ,i-vă grăunt,ele s,i facet,i un aluat subt,ire, as,a cum au făcut strămos,ii vos,tri atunci când au plecat din Egipt, t,ara sclaviei.” (Evanghelia păcii după Ioan, trad. Prof. yoga Gregorian Bivolaru, editura Anandakali,1994, p.33) Note:

‘’cea mai mare provocare de la teoria evolut ,ionistă a lui Darwin...”: A. Powell Davies, The Meaning of the Dead Sea Scrolls (New Zork; New American Library, 1956), blurb anonim pe coperta MDSS

‘’Predicatorul dreptăt,ii”; Edmund Wilson, Israel and the Dead Sea Scrolls (New York: Farrar, Straus & Giroux, 1980), p. 196.

‘’purificări prin stropire...”: Wilson, Dead Sea Scrolls, p. 204

‘’Esenienii se asemănau...”: A. Dupont-Sommer, The Jewish Sect Of Quamran and the Essenes, trad. R.D. Barnett (New York: The MAcMillan Company, 1955), p. 117

‘’numele său provine...”; dr.Hugh Schonfield, The Passover Plot (New York: Bernard Geis Associates, 1965), p. 207

‘’Epifanius însus,i...”: Schonfield, Passover Plot, p. 207

‘’mai mult, noi am învăt,at...” : Robert Eisler, The Messiah Jesus (London:Methuen, 1931), p. 236

Plutarh

38

Page 39: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Cu greu se poate găsi un gen literar pe care Plutarh să nu îl fi atins în scrierile sale. Influent,a sa asupra literaturii occidentale este probabil mai puternică decât a oricărui alt scriitor al antichităt,ii. Opera Viet,ile i-a furnizat lui Shakespeare personaje s,i întâmplări pentru unele din cele mai tulburătoare piese: Coriolan, Iulius Cezar s,i Antoniu s,i Cleopatra; iar tragica grandoarea a nobililor greci s,i romani, personaje ale operelor lui Plutarh au modelat concept,ia shakespiriană asupra eroului tragic.

Pe continent lucrările lui Plutarh au creat senzat ,ie când au fost traduse pentru prima dată din greacă în franceză de Jacques Aymot la mijlocul secolului al 16-lea. Faptul că Rabelais cunos,tea profund operele lui este evident ,iat de numeroasele citate din Viet,ile s,i Moralia care apar în operele sale. Dar ideile lui Plutarh au intrat în fluxul cultural european prin intermediul Eseurilor lui Montaigne.

În Frant,a din timpul Revolut,iei, lucrările lui Plutarh erau în mare vogă. Tot Parisul, se pare, în zorii revolut,iei, îl studia pe Plutarh. S-a crezut că descrierile sale înfricos,ătoare ale băilor de sânge poruncite de tiranii greci s ,i romani au înflăcărat mult,imea revolut,ionară pariziană. Din acest motiv, după Revolut ,ie operele sale au fost excluse de către aristocrat ,ia europeană. Ca să fim cinstit ,i, aceste incriminări nu erau nefondate. Charlotte Corday, asasina lui Jean Marat, a crescut cu operele lui Plutarh, s,i se s,tie că ea a citit Viet,ile în ajunul asasinării lui Marat în cadă în timp ce acesta citea (Plutarh fără îndoială).

Un alt francez s,i un alt caz a fost al lui J.J. Rousseau, acest înflăcărat sust ,inător al Revolut,iei, care a devorat Viet,ile s,i a memorat-o la vârsta de 8 ani. Rousseau spunea că Viet,ile lui Plurath l-a ambit,ionat să introducă în Frant,a reformele republicane ale legiuitorului grec Licurg s,i ale marelui legiuitor Numa (care era un vegetarian pitagoreic). Fără îndoială că înclinat,iile vegetariene ale lui Rousseau - în cartea sa Emile el îndeamnă pe părint ,i să îs,i crească copiii vegetarieni - derivă de la Plutarh.

În America, Ralph Waldo Emerson, ai cărui buni prieteni erau vegetarianul convins Bronson Alcott s,i vegetarianul Henry David Thoureau (Emerson era de asemeni un vegetarian ratat??), era de asemeni un admirator înflăcărat al lui Plutarh. Pentru edit,ia americană a Moraliei, Emerson a scris o lungă introducere care arăta că a fost unul din cei mai profunzi adept,i ai lui Plutarh. În Anglia, în secolul al 19-lea, Percy Shelley a tradus eseurile lui Plutarh cu privire la vegetarianism. Această conjunctură probabil că a fost uin factor care l-a

39

Page 40: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

convertit pe Shelley la vegetarianism în 1881 imediat după ce a fost eliminat de la Oxford.

Tolstoi, care citea operele grecilor antici ca exercit ,iu intelectual după ce terminase de scris Anna Karenina, a fost capabil să îl citească pe Plutarh în original. Nu există nici o îndoială că eseurile despre vegetarianism ale lui Plutarh au avut un impact asupra gândirii lui Tolstoi. Există reverberat ,ii ale lucrării lui Plutarh ‘’Despre consumul cărnii animale” în invectiva sălbatică a lui Tolstoi împotriva hrănirii cu carne ‘’Primul pas”.

Lucrările lui Plutarh se încadrează în două categorii distincte: Moralia s ,iViet,ile. Viet,ile, din care doar 63 de volume au rezistat timpului, prezintă portretele biografice ale unor mari figuri istorice ale antichităt ,ii, începând cu legendarul Tezeu s,i încheind cu consulul roman Marc Antoniu. Pe de altă parte, Moralia (Etica în greces,te) este o colect,ie de eseuri, dialoguri s ,i scrieri diverse. Unul din traducătorii lui Plutarh, Ian Scott-Kilvert, afirma: ‘’Moralia celebrează trecutul iar Viet,ile celebrează act,iunea”.

Plutarh s-a născut in anul 46 D. H. într-o veche familie tebană. Tatăl său,Aristobol, era el însus,i un biograf s,i filozof. Locul de nas,tere al lui Plutarh, de unde el arareori s-a îndepărtat ca adult, era Chaeronea, un mic orăs ,el aflat în marea Câmpie Boeot,iană a Greciei, pe care grecii o numesc ”ringul de dans al zeului războiului Ares”. Câmpia boet ,iei este o regiune asemănătoare cu Rajahstanul din Nord-vestul Indiei, unde tradit,ia militară este puternică s,i unde au apărut luptători fioros,i ca cei din Banda Sacră s,i unde locurile de bătălie sunt foarte numeroase. Admirat,ia lui Plutarh pentru spiritul războinic al personalităt,ilor despre care a scris în Viet,ile, reamintes,te un paradox - adesea oameni care s-au născut în casta militară, ca de exemplu Buddha, Mahavira, Tolstoi s,i Henry Salt s-au transformat în cei mai înveterat ,i vegetarieni s,i pacifis,ti.

Fiul unui mos,ier bogat, Plutarh a primit o educat,ie demnă de rangul său(care, conform standardelor greces,ti apart,inea unei clase superioare). Când Nero a vizitat Grecia în anul 66 D.H. pentru a prezida festivalurile, Plutarh studia matematica s,i filozofia cu Ammoius la Academia din Atena. Academia, care este predecesoarea universităt,ilor actuale, fusese fondată de Platon cu aproape cinci sute de ani înainte s,i era structurată după modelul s,colii lui Pitagora din Croton din secolul al 5-lea î.H. Filozofia lui Platon este atât de îmbibată cu ideile lui Pitagora, încât este cam greu să trasăm o linie clară de demarcat ,ie între ele.

40

Page 41: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Ammonius, învăt,ătorul lui Plutarh, era atât platonician cât s ,i pitagorean. De asemeni era s,i un vegetarian convins. Este dificil să ne dăm seama dacă Plutarh a devenit vegetarian datorită părint,ilor săi sau datorită învăt,ăturilor pitagoreice. Oricum este cunoscut faptul că după ce a studiat cu Ammonius, Plutarh a devenit unul din cei mai înflăcărat ,i continuatori ai filozofiei pitagoreice care mai apoi a culminat cu scrierile neoplatonicienilor Plotin, Porfirius, Iamblicus s,i împăratului Iulian.

În ciuda sofisticării s,i urbanismului său, Plutarh era în inima sa un om simplu care alesese să trăiască în micul oras , Chaeronea s,i nu se afiliase la exportul de inteligent,ă al grecilor tineri talentat,i care erau atras,i de mult,imea de oportunităt,i s,i de salariile mari din posturile administrative ale guvernului roman. Înainte de a se stabili să îs ,i administreze averea, Plutarh a făcut ceea ce este echivalentul Marelui Tur Al Europei din secolul al 18-lea, fără de care educat,ia lui aristocratică nu ar fi fost completă. El a vizitat Roma, Alexandria s ,i alte locuri din Asia Mică unde a veni în contact cu pitagoreici eminent ,i sau cu omologii lor vegetarieni din Alexandria s,i din Est - esenienii s,i terapeut,ii.

În loc să trăiască în mijlocul sofisticăriilor sociale s ,i intelectuale din Atena sau Roma, Plutarh a ales traiul în comunitatea rurală a Chaeroneei. La fel a procedat s,i Lev Tolstoi, un alt mare vegetarian, care a întors spatele societăt ,ii strălucitoare din Moscova t,aristă s,i s-a retras la mos,ia lui unde a scris romanele sale epice istorice. Asemeni lui Tolstoi, care a înfiint ,at o s,coală experimentală pe mos,ia lui ca să îi educe pe copiii localnicilor, Plutarh a fondat o mică academie în Chaeronea, care respecta principiile Academiei Platoniciene din Atena. Când nu preda, nu avea grijă de mos ,ie s,i de cei cinci copiii ai săi (asemeni lui Tolstoi), Plutarh făcea cercetări pentru biografiile s ,i eseurile sale. Un colect,ionar neobosit de fapte curioase, de picanterii us ,oare, de folclor s,i, mai presus de toate, de cărt,i, Plutarh a avut una din cele mai mari biblioteci private ale antichităt,ii, din care cauză nu putem considera Chaeronea ca pe o fundătură culturală.

În ciuda micimii sale s,i a as,ezării bucolice, Chaeronea era foarte bine situată pentru un colect,ionar incurabil ca Plutarh. În împrejurimile orăs ,elului erau multe locuri istorice. Des,i populat,ia din această arie nu a fost numeroasă, totus,i istoria, legendele s,i miturile lor sunt pline de figuri eroice. Legenda spune că în Chaeronea era înmormântată o ceată de amazoane care se luptaseră cu bărbat,ii rasis,ti (misogini??) din zonă. Treizeci de kilometri la est se află templul

41

Page 42: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

lui Apollo din Delfi, care era renumit pentru puterile profetice ale preoteselor Pitiei (s,i unde, din anii 90 d.H. Plutarh a slujit ca preot). Cât ,iva kilometri mai la vest se ridică Muntele Parnas, munte sacru pentru Apollo s ,i muzele sale. La nord (la circa 40 de kilometri) se afla faimoasa trecătoare de la Termopile, unde în anul 480 î.H. o mână de spartani a t,inut piept armatei persane până la ultimul om. Teba, nu departe spre sud, este locul de nas ,tere al lui Oedip. La sud de Teba se află Atena unde Plutarh a studiat academia s ,i care era încă în vremurile romane centrul cultural al lumii antice. Nu este greu să ne dăm seama că Plutarh, crescând în aceste locuri marcate de mari oameni s ,i evenimente din trecut a fost inspirat să scrie despre ei. Pe lângă faptul că este primul biograf care îs,i merită numele, Plutarh poate fi considerat s ,i primul care a scris un eseu în care denunt,a consumul cărnii s,i îndemna la adoptarea unei diete vegetariene. Iată un citat din eseul ‘’Despre consumul de carne” :

‘’Dar cum de vă putet,i întreba care a fost motivul pentru care Pitagora s-a abt,inut de la consumul cărnii de animal? Mă întreb prin ce întâmplare nefericită s,i cu ce stare a mint,ii s,i din ce motiv primul om a atins sângele închegat cu gura sa s,i a pus buzele pe carnea creaturilor moarte s ,i a gătit corpurile alterate ale animalelor moarte s,i a numit ‘’hrană” părt,ile care cu put,in înainte mugeau, scoteau sunete, se mis,cau s,i priveau? Cum au putut ochii lui să îndure măcelul când gâturile animalelor erau tăiate, pieile le erau jupuite s ,i membrele le erau smulse din trupuri? Cum a putut să suporte mirosul ? Cum de mizeria intestinelor nu i-a întors stomacul pe dos s,i a putut să atingă rănile altora s,i să sugă lichidele s,i sângele putred din rănile mortale?”

Pitagora s,i Buddha au predicat vegetarianismul încă din secolul al 6-lea î.H.; la fel s,i elevul lui Pitagora, Empedocle din Akragas (care chiar a scris un poem închinat vegetarianismului numit ‘’Purificările”). Dar atât învăt ,ăturile lui Buddha cât s,i ale lui Pitagora au fost transmise pe cale orală, de la maestru la discipol; s ,i nu au fost niciodată scrise. Poemul lui Empedocle ‘’Purificările” era doar atât, un poem, s,i nu o diatribă împotriva consumul de carne, as,a cum a scris Plutarh.

Unii l-au acuzat pe Plutarh de a fi un vegetarian căldut ,. Dar oricine se îndoies,te de intensitatea sentimentelor fat,ă de animale sau de tăria devot,iunii fat,ă de principiile pitagoreice, nu trebuie decât să citească eseurile ‘’Despre consumul de carne animală”, ‘’Care dintre animale sunt mai inteligente, cele terestre sau cele acvatice?” s,i ‘’Animalele sunt inteligente” ca să realizeze că aceste lucrări arată că pentru Plutarh vegetarianismul era esent ,ial. Des,i Plutarh nu a violentat

42

Page 43: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

cititorul cu vederile sale vegetariene, este clar că acest subiect a fost mereu prezent în mintea lui. Chiar în eseurile care tratează alte subiecte el reus ,es,te să strecoare referint,e la vegetarinism. Uneori aceste referint ,e sunt atât de subtile încât sunt trecute cu vederea. Adesea ele nu sunt decât o referire la un personaj ca fiind pitagorean. De exemplu, misteriosul străin din eseul ‘’Semnul lui Socrate” se dovedes,te a fi un ‘’sfânt” pitagorean. În eseul s ,tiint,ific depre lună, pe care l-a scris în forma unui dialog, unul din vorbitorii principali este Lucius, un pitagorean, despre ale cărui înclinat,ii vegetariene Plutarh scrie în alt dialog. Iată o traducere personală (a autorului) a unui pasaj din dialogurile ‘’Discut ,ii la masă” (Table Talk???) în care îl prezintă pe Lucius, un pitagorean:

‘’La sosirea mea la în Roma după o lungă absent ,ă, Sulla cartaginezul a anunt,at o ‘’cină de bun venit”, cum o numesc romanii s ,i a invitat alt,i cât,iva prieteni de-ai mei printre care un anumit discipol al lui Moderatus, pitagoreanul Lucius, care era originar din Etruria. Când a văzut că prietenul meu Philinus nu consuma carne, el a deschis discut,ia despre învăt,ăturile lui Pitagora.” Seria de dialoguri numite ‘’Banchetele” sau ‘’Discut,ii la masă” sunt modelate după Banchetul lui Platon scris în 385 î.H. Mult imitat de Xenofon, Athenaeus s ,i mult,i alt,i scriitori clasici, inclusiv Plutarh, ‘’Banchetul” lui Platon a fost cel mai popular s ,i mai spumos dialog. La un banchet tipic platonian sau plutarhian, care literal înseamnă ‘’băută???? Petrecere cu băuturi???, un grup de oameni de stat, artis,ti s,i filozofi se aduna să discute la masă knotty?? subiecte spinoase. Într-o atmosferă relaxată, cu limbile dezlegate de vinul s ,i mâncărurile fine, vorbitorii discutau mai liber decât personajele din dialogurile platonice.

Spre deosebire de Platon, care nu a intervenit ca personaj în dialoguri, Plutarh se aseamănă put,in cu regizorii de film de la hollywood din anii ’40, care nu puteau rezista să nu apară în propriile filme, chiar s ,i numai put,in. Oricum, Plutarh s-a personificat în multe din dialogurile sale, astfel că ne întrebăm cât de aproape de realitate sunt dialogurile lui?

În timp ce Plutarh are un rol conducător în dialogurile ‘’Discut ,iilor la masă”, el de obicei nu intervine în discut ,iile despre vegetarianism sau despre chinuirea animalelor, des,i aceste subiecte îl interesau direct. El îl foloses ,te pe prietenul său pitagorean Philinus, care din când în când exprimă punctul de vedere vegetarian al lui Plutarh. Nu este greu de înt,eles de ce Plutarh a pus cuvintele sale în gura lui Philinus: Philinus spune lucruri grele despre consumul cărnii s ,i despre ‘’sportul” vânătorii. Dacă Plutarh ar fi spus direct aceste lucruri,

43

Page 44: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

renumele său ar fi avut de suferit. Totus ,i au fost momente în care nu s-a putut abt,ine s,i a izbucnit de indignare împotriva consumului de carne. Iată un fragment din ‘’Discut,ii la masă” ce cont,ine o tiradă împotriva pescuitului s,i consumului de carne de pes,te:

Dar pescuitul cu undit,a sau năvodul este clar un act de lăcomie s,i aviditate fat,ă de pes,ti; este o tulburare a apelor mării s,i o pângărire a adâncurilor fără nici un motiv. Homer i-a prezentat pe eleni ca abt,inându-se de la consumul cărnii, des,i tabăra lor era pe t,ărmul strâmtorii Dardanele, iar el niciodată nu le-a oferit o masă cu pes,te fenicienilor iubitori de plăceri sau pet,itorilor (administratorilor)?? depravat,i (debauched suitors)???? chiar dacă ambele grupuri locuiau pe insulă.

Însot,itorii lui Odyseu, în timpul lungii călătorii pe mare, nu au pescuit deloc cât timp au avut pâine de orz. Astfel nu numai printre egipteni s ,i sirieni, dar s,i printre eleni abt,inerea de la consumul de pes,te era un lucru sacru. Cu ajutorul justit,iei cred că ar trebui să respingem dezgustat ,i acest lux al consumul de pes,te care ne duce la pierzanie”. Sparanghel cu pastă de susan

1 kg sparanghel mare

3 linguri de ulei de măsline

3 usturoi mărunt,ite

1 ceapă medie tăiată

1/2 cană pastă de susan

3 căni de apă sare de

mare

2 linguri de shoyu (opt,ional) 3 linguri de pastă de miso

(opt,ional).

Îndepărtat,i capetele lemnoase ale sparanghelului. Spălat ,i-l apoi. Împărt,it,i sparanghelul în 3 buchete s,i legat,i-le separat. Punet,i-le apoi în picioare într-o oală cu 3 cm de apă s,i acoperit,i-le. Fierbet,i în abur circa 10 minute până ce se înmoaie. Luat,i de pe foc.

Într-o tigaie mare încinget,i 3 linguri de ulei de măsline s,i adăugat,i usturoiul s,i ceapa tocate. Rumenit,i-le până devin aurii s,i apoi adăugat,i pasta de susan s,i o cană cu apă. Amestecat,i energic până ce tahini s,i apa se omogenizează.

44

Page 45: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Fierbet,i 5 minute s,i apoi adăugat,i alte 2 căni de apă s,i continuat,i fierberea până se obt,ine un sos gros. Se pot adăuga s,i 3 linguri de pastă de miso.Aceasta este opt,ional deoarece (la fel ca s,i shoyu) miso nu era disponibil lui Plutarh. Luat,i de pe foc s,i punet,i deoparte.

Punet,i tijele de sparanghel într-un vas de Iena, turnat ,i sosul de susan s,i dat,i la cuptor. Coacet,i până ce sosul se marones,te (aproximativ 20 minute).

4 port,ii

Plutarh face referiri la sparanghel în câteva locuri în scrierile sale. De exemplu, în ‘’Discut,ii la masă”, IV, 1, 663, din Moralia, Plutarh se gândes ,te dacă să mănânce sparanghel la cină. Iar în viat,a lui Iulius Cezar, Plutarh ment,ionează că acesta a mâncat odată sparanghel cu mir. Iată fragmentul: ”Despre maleabilitatea lui Cezar fat,ă de dieta sa, următorul incident stă drept dovadă, când gazda care i-a servit cina în Mediolanum (Milano), Valerius Loe, a pregătit sparanghel cu mir în loc de ulei de măsline, Cezar a mâncat fără mofturi dar s ,i-a criticat aspru pe prietenii săi care nu s,i-au putut ascunde dispret,ul: “cu sigurant,ă”, a spus el, “era suficient ca ei să nu mănânce, dar este grosolan să subaprecieze lipsa de civilizat,ie urbanity??? a gazdei.”. (Plutarh, Caesar, 17).

Conform cu Liddel s,i Scott (necenzurat), cuvântul grecesc ‘’muron” înseamnă ulei parfumat sau ulei cu miros de mir. Cu alte cuvinte, Valerius Leo ar fi putut folosi uleiul de măsline la mâncarea de sparanghel, dar el a comis impardonabilul “faux pas” (pas gres,it, împiedicat) de a-l amesteca cu mir sau cu un parfum asemănător. Mai bine ar fi folosit uleiul de la altă plantă de aceeas ,i provenient,ă ca mirul (Nordul Africii s,i Orientul Apropiat) - uleiul de susan - deoarece prietenii lui Cezar ar fi preferat mai mult gustul lui de nucă decât uleiul de măsline. Pe de altă parte, dacă Valerius Leo ar fi asezonat sparanghelul cu sos făcut din semint,e de susan numit ‘’tahini”, care era foarte popular în antichitate - de fapt una din cele mai populare pâini din Roma antică era o pastă făcută din susan măcinat s,i semint,e de chimen - prietenii lui Cezar ar fi lăudat-o pe gazdă în loc să o critice. În ret,eta de mai sus, am combinat una din cele mai populare vegetale din Roma antică, sparanghelul, cu unul din cele mai populare sosuri - cel cu pastă de susan.

Mai mult, pentru aceia care ar dori să guste un fel de mâncare de sparanghel creat de contemporanul lui Plutarh, M. Gavicus Apicius, autorul acestei cărt ,i a tradus ret,eta din Aliter Patina de Asparagis (un alt fel de mâncare din

45

Page 46: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

sparanghel). Des,i Apicius s,i-a scris ret,etele în secolul 1 d. H., ele au ajuns la forma actuală abia la sfârs,itul secolului al patrulea d. H : este posibil ca Plutarh, care a fost unul din cei mai mari bibliofili ai antichităt ,ii să fi det,inut un volum din secolul I al lui Apicius care să cont ,ină chiar această ret,etă. Un alt fel de mâncare de sparangel

(din De Re Conquinaria, sec. 1-5 d.H., Apicius, Liber IV)

Adicies in mortario asparagorum praescisuras quae proiciuntur... Tocat ,i câteva capete de sparanghel, care de obicei se aruncă; turnat ,i vin peste ele s,i trecet,i-le prin sită. Amestecat,i-le cu piper, leus,tean, coriandru verde, cimbru, ceapă, vin, mirodenii s,i ulei de măsline. Punet,i amestecul într-o oală unsă cu ulei s ,i, dacă dorit,i sparget,i nis,te ouă deasupra când este pe foc. Presărat ,i piper peste sparanghel s,i servit,i-l imediat. Brânză de soia rumenită cu pâine prăjită450 g tofu tare

1 ceapă mare de Spania

1 cană de supă vegetală

ulei pentru prăjit sare de

mare

felii de pâine de grâu intregral prăjită semint,e

de susan prăjite s,i măcinate smochine uscate.

Punet,i o greutate care să preseze bucata de brânză tofu s ,i lăsat,i 20 minute. Când excesul de apă a fost îndepărtat, tăiat ,i-o în felii de 1 cm grosime. Apoi punet,i feliile într-un castron s,i turnat,i deasupra o cană de supă vegetală concentrată (obt,inută dintr-un cub de bulion vegetal sau dintr-un praf de supă). Lăsat,i brânza să se pătrundă timp de o jumătate de oră.

Între timp tăiat,i ceapa s,i rumenit,i-o într-o tigaie. Când devine aurie, luat,i-o din tigaie s,i lăsat,i-o să se scurgă pe o hârtie absorbantă.

Prăjit,i feliile de pâine integrală. Apoi punet ,i pe fiecare felie un strat de ceapă prăjită s,i deasupra un strat de felii de tofu preparate ca mai sus. Servit ,i-le presărate cu sare de mare s,i semint,e de susan prăjite s,i măcinate. Servit,i cu smochine uscate.

4 port,ii.

46

Page 47: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Notă: în loc de brânză de vacă sau oaie, care se serveau la petrecerea lui Filo, am folosit brânză de soia. Des ,i este un anacronism aici, tofu poate fi folosită ca un delicios înlocuitor de brânză care ar fi fost mult mai pe gustul lui Plutarh (atât moral cât s,i gustativ).

Această ret,etă a fost inspirată de un dialog din ‘’Banchetele” lui Plutarh, în care Plutarh, prietenul său pitagorean Philinius s,i discipolul lui participau la o petrecere dată de un medic numit Filo. La fel ca medicii moderni, Filo era foarte bogat s,i un mare mâncător de carne. Evident majoritate ospet,ilor săi nu erau vegetarieni. Deoarece Filo subestimase numărul pitagoreicilor de la petrecerea sa, neglijase să aducă suficientă hrană vegetariană pentru Plutarh s ,i cei doi prieteni vegetarieni ai săi. Ce au găsit de mâncare a fost doar brânză, pâine s ,i câteva smochine. Când Plutarh i-a repros,at lui Filo că nu i-a păsat de nevoile lor vegetariene, a avut loc următorul schimb de replici(Moralia, ‘’Discut,ii la masă??, IV, 1, 660): ‘’Aceasta”, observ eu (Plutarh) ‘’se întâmplă cu cei care dau mese atât de somptuoase s ,i extravagante, ei sunt neglijent,i fat,ă de posibilele diferent,e dintre diversele diete ale invitat ,ilor." “Într-adevăr”, a spus Filo, “am uitat că Philinus a fost crescut printre noi ca un tânăr Zoroastru, despre care se spune că a consumat doar palte (un soi de turte?) toată viat,a. Dar e posibil, ca zoroastru să nu fi devenit vegetarian dacă s,i-ar fi modificat dieta. Pe de altă parte, tânărul nostru vegetarian, spre deosebire de Ahile, a fost hrănit de Chiron al său încă de la nas ,tere cu hrană neanimală s,i fără sânge. Nu este acesta exemplul clasic al unei persoane care se hrănes,te cu aer s,i rouă asemeni greierilor (aluzie probabil la mantre s ,i inedie, putere paranormală a realizat,ilor spiritual)”

Aceia care doresc să îs ,i prepare mâncarea ca în secolul 1 d.H, ca pe vremea lui Plutarh, să cumpere o pâine integrală s ,i nis,te brânză de capră. Să prăjească pâinea s,i să pună brânza între 2 felii de pâine pe care să le mănnce cu smochine.

Pentru aceia care doresc să mănânce o combinat ,ie ceva mai complicată de pâine s,i brânză, iată o ret,etă creată de un contemporan al lui Plutarh, M. Gavicus Apicius (27 î.H. - 37 d.H.), care se spune că a scris prima carte de bucate occidentală De Re Conquinaria (Despre gătit). (Prima carte de gătit este în sanscrită s,i se numes,te Vasavarayeyam, s,i este un tratat de mâncăruri vegetariene. Des,i Apicius a scris o parte din carte în timpul domniei lui Tiberiu, atunci când era un faimos gastrofil s ,i profesor de gătit, ret,etele sale nu au fost

47

Page 48: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

adunate într-o formă final decât atunci când au fost transcrise de un anonim roman în latină la sfârs,itul secolului al 4-lea d.H. Este foarte posibil ca Plutarh, care a fost unul din cei mai înrăit,i colect,ionari de cărt,i din antichitate să fi avut volumul lui Apicius din secolul 1 e.n. care cuprindea s,i această ret,etă.

Sandwich cu brânză s,i salată

(din De Re Conquinaria, sec. 1-5 e.n., Apicius, Liber IV) Panem

Alexandrinum excavabis i posca macerabis...

Scoatet,i miezul unei pâini alexandriene s,i înmuiat,i-l în apă cu ot,et. Amestecat,i împreună piper, miere, mentă, usturoi, coriandru verde s ,i brânză dulce de vacă cu sare, apă s,i ulei. (Punet,i acest amestec peste pâinea înmuiată). Punet ,i la frigider, apoi servit,i.

4 port,ii

(Apicius foloses,te termenul ‘’alexandrian” ca sinonim pentru ‘’de cea mai bună calitate”, deoarece romanii importau condimentele din portul egiptean Alexandria) Note:

‘’Moralia celebrează...”, Plutarh, Makers of Rome, trad. Ian Scott-Kilvert (Harmondsworth: Penguin, 1981), p.11

‘’Ares zeul războiului...”: Michael Grant, The Ancient Historians (New York: Scribners, 1970), p.312

‘’dar cum de vă putet,i întreba...”: Plutarh, ‘’Despre consumul de carne”, I, în Moralia

‘’Sulla, cartaginezul...”: Plutarh, ‘’Discut,ii la masă”, VII, 6-7, 727, Moralia ‘’dar pescuitul s,i cu undit,a sau plasele...”: Plutarh, ‘’Discut,ii la masă”, VIII 8, 730, Moralia.

Mahavira

Nici un studiu al istoriei vegetarienilor nu ar fi complet fără un omagiu adus lui Mahavira, fondatorul istoric al jainismului. Termenul fondator ‘’istoric” este folosit cu bună s,tiint,ă deoarece jainis,tii au pretins dintotdeauna că religia lor este mult mai veche decât vremea în care a trăit presupusul fondator Mahavira. De fapt, ei sust,in cu tărie că jainismul este religia ancestrală a Indiei - religia părinte din care au derivat budismul s,i hinduismul brahmanic - s,i că concepte ca ahimsa, reîncarnare s,i vegetarianism etic au origine jainistă. Descoperiri

48

Page 49: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

recente au adus lumină în aceste pretent,ii, demonstrând că Mahavira este de fapt al 24 lea jain Tirthankara - adică el este al 24 lea descendent al unei linii de învăt,ători religios,i inspirat,i care au ghidat s,i promulgat jainismul începând din neolitic, acum 8000 ani. Pentru majoritatea sadhu-s ,ilor jainis,ti, această perioadă este prea scurtă; ei spun că jainismul reprezintă cons ,tiint,a religioasă a Indiei din timpuri imemoriale. Nu are început s ,i nici sfârs,it, este perpetuă s,i eternă.

Ca s,i pitagoreicii, jainis,tii erau mari astronomi s,i matematicieni (lor li se atribuie inventarea conceptului de infinitate). Este posibil ca înflorirea matematicii în cadrul ordinului pitagoreic s,i chiar filozofia compasiunii ce se aseamănă cu ahimsa să fie rezultatul influent,elor jainiste transmise în Grecia prin intermediul comert,ului cu Persia. Primul contact direct verificabil dintre jainism s ,i vechea Grecia s-a petrecut în anul 326 î.C. când împăratul Alexandru cel Mare în timpul invadării Indiei de Nord-Est a întâlnit oameni care corespund descrierii unor sadhu-s,i jainis,ti. Ei erau ascet,i goi-golut,i; grecii îi numeau gymnosophists ‘’filozofi goi” s,i ei păreau indiferent,i la splendoarea lui Alexandru; ca practicant ,i ai lui ahimsa ei nu consimt,eau să vorbească cu el până nu îs,i scotea armura.

Numele lui Mahavira era de fapt o poreclă ca cea a lui Platon - ‘’broad-browed” sau ‘’cel cu umerii lat ,i”; Christ - ‘’cel anunt ,at”; Buddha - ‘’cel iluminat”; sau Pitagora - pe care discipolii l-au interpretat ca fiind o prelucrare a termenului sanscrit ‘’Pitta Guru” care înseamnă ‘’înt ,eleptul” (s,i care sugerează sursa indiană a doctrinei lui Pitagora). Este curios cât de mult ,i mari învăt,ători religios,i vegetarieni au avut astfel de nume.

Literal, titlul de Mahavira înseamnă ‘’marele om” sau ‘’marele erou”. După ce a atins cunoas,terea perfectă (kevala jnana) la vârsta de 42 de ani, el a fost numit jina ‘’cuceritorul” (de unde derivă s,i denumirea de jain), care se referă la cucerirea Sinelui s,i la purificarea sufletului pe care acesta le-a atins prin ascetism s,i ahimsa (nevătămarea fiint,elor vii).

Adevăratul nume al lui Mahavira era print ,ul Vardhamana Nataputta. La fel ca s ,i Buddha, el s-a născut într-o familie princiară care guverna regatul în care se afla fostul oras, înfloritor Vaishali (Bihar-ul modern) din Nordestul Indiei. De fapt, Mahavira s,i Buddha au fost contemporani s,i în cursul predicilor itinerante ei au devenit rivali prietenos,i. Este remarcabil faptul că doi dintre cei mai mari învăt,ători ai omenirii au fost membrii ai aceleas ,i caste (casta kshatriya sau a războinicilor), au vorbit acelas,i dialect Magadhi, s-au născut în acelas ,i secol în

49

Page 50: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

aceeas,i parte a Indiei. Dar paralelele nu se opresc aici: ambii au renunt ,at la comfortul lor princiar s,i la prerogativele implicite pentru a deveni călugări cers,etori; ambii au fondat ordine religioase care există s,i în zilele noastre; ambii au devenit învăt,ători religios,i pentru a protesta împotriva exceselor hinduismului brahmanic (care includea sacrificii animale, înrobirea femeilor s ,i discriminarea castelor); ambii au făcut din vegetarianismul etic s ,i din drepturile animalelor primul precept al sistemului lor religios. Există chiar o evident ,ă convingătoare care sust,ine că însus,i Buddha a devenit călugăr jainist înainte de a-s,i formula propria versiune a jainismului pe care a impregnat-o cu propria personalitate. S, i într-adevăr există perceptibil o nuant ,ă conceptuală că budismul aproape că poate fi numit jainism pentru (de) export. Este mai put ,in restrictiv ca jainismul (nu are regulile restrictive cu privire la uciderea insectelor sau la interzicerea consumului rădăcinoaselor sau al resturilor de mâncare) iar flexibilitatea sa mai mare în aceste probleme poate explica priza mai mare a budismului.

O parte din rigoarea jainismului poate fi apreciată dacă examinăm viat ,a lui Mahavira, care exemplifică multe din doctrinele clasice ale jainismului. Buddha s,i Mahavira s-au născut în Nord-estului Indiei s ,i această regiune păstrează mult din vegetarianismul etic s,i ahimsa caracteristice Indiei ariene. La mijlocul mileniului al doilea î.C. (circa 1500 î.C.), triburile de arieni nomazi s-au înstăpânit peste Nord-estul Indiei jefuind oamenii prosperi dar blânzi din Harrapa s ,i Mohenjo-Daro. Pentru a îndupleca pe zeii războiului, arienii au sacrificat tauri, vaci s,i cai pe altarele lor sângeroase, apoi au consumat carnea. Acum preot ,ii arieni ai focului au răspândit cultul sacrificiului ritual până în îndepărtatele regate jainiste din Nord-estul Indiei. Trebuia cumva oprită răspândirea acestei religii crude împotriva căreia Mahavira si Buddha s-au ridicat s ,i au protestat s,i au reformat-o. Învăt,ăturile lor erau atât de puternice s,i convingătoare încât zeii arieni ai războiului, cum ar fi Indra s,i Rudra au fost discreditat,i, doctrina transmigrat,iei sau a reîncarnării a fost încorporată în hinduism (acum este pretutindeni ment,ionată în Vede) s,i preot,ii arieni ai focului au devenit vegetarieni (din această cauză majoritatea brahmini-lor de astăzi este vegetariană).

Mahavira s-a născut într-o familie de jainis ,ti practicant,i în jurul anului 540 î.C. Părint,ii săi erau urmas,ii al celui de-al 23-lea Tirthankara, Parshwa, care predicase ahimsa în secolul al 9-lea î.C. la tot ,i jainis,tii, ei considerau viat,a sacră

50

Page 51: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

s,i respectau insectele inferioare. În schema jainistă sufletele animalelor s ,i ale oamenilor aveau aceeas,i important,ă. Termenul pentru suflet în jainism este jiva, care înseamnă ‘’esent,ă simt,itoare”. Cel mai mare număr de simt ,uri, cinci, era atribuit oamenilor s,i altor animale cum ar fi maimut ,ele, papagalii, pes,tii, vacile, caii, elefant,ii, câinii, s,opârlele s,.a. Insectele erau clasificate în două categorii, cele care aveau 3 simt ,uri s,i cele care aveau 4 simt,uri. Insectele superioare erau considerate că au doar 4 simt ,uri: miros, gust, simt, tactil s,i văz; ele includ insectele mari ca albinele, mus,tele s,i greierii; insectele cu 3 simt,uri erau considerate că nu au simt,ul văzului(deci au miros, gust s,isimt, tactil); ele includ moliile, furnicile, t ,ânt,arii s,i gândacii de pat(plos,nit,ele). Creaturile care au doar 2 simt ,uri (gustul s,i simt,ul tactil) includ molus,tele, crustaceele, viermii, lipitorile, limacs,ii s,.a. Un singur simt,(simt,ul tactil) îl au copacii s,i plantele s,i de asemeni obiectele aparent neanimate ca pietrele, pământul însus,i, corpurile lichide, gazoase s ,i corpurile de flacără plasmatice ale salamandrelor(se reflectă tattva vayu în tattva prithivi). Pentru jainis ,ti lumea materială este încărcată cu vitalitate. Implicat ,iile ecologie s,i etice ale opiniei jainiste sunt foarte clare. Dacă cineva este crud s ,i nesimt,itor cu celelalte forme de viat,ă, chiar cu cele atât de neînsemnate s ,i aparent proaste cum ar fi pietrele, apa, copacii sau viermii, el îs ,i va atrage o karmă rea care va fi ca o smoală depusă pe spirit s,i care îi poate transforma următoarea reîncarnare într-una nefericită - ar putea să se încarneze într-o piatră sau să trăiască pentru o clipă în flacăra unui corp de foc plasmatic(salamandră sau chimera) sau în valul unui corp lichid (ondină). Pe de altă parte dacă cineva e compasiv fat ,ă de celelalte forme de viat,ă, sufletul său devine sattvic (luminos, spiritual) s ,i poate scăpa din roata renas,terilor s,i astfel să trăiască în omniscient ,a extatică(să învingă lorzii karmei, pe archoni - entităt ,i satanice din Galaxia Andromeda care au invadat Galaxia Calea Lactee). Desigur chiar actul hrănirii implică distrugerea altor forme de viat,ă, dar jainis,tii îndeamnă ca fiecare să consume hrană care să producă cât mai put,ină durere cu putint,ă, adică să consume formele de viat ,ă care au un singur simt, în loc să mănânce, as,a cum se petrece în t,ările vestice, formele de viat,ă cu cinci simt,uri (fapt care pentru jainis,ti echivalează cu canibalismul). Deci consumul unor forme inferioare de viat ,ă din motive etice s,i ecologice nu este deloc nou: jainis,tii îl sust,in de milenii!

Ca mult,i jainis,ti ortodocs,i din ziua de azi, când Mahavira s-a maturizat, părint ,ii săi nu i-au permis să consume rădăcinoase cum ar fi morcovii, napi, paarsnips???(patata) s,i ridichi. Pentru jainis,ti rădăcinoasele erau interzise

51

Page 52: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

deoarece insectele s,i alte organisme devin rezistente folosind rădăcinile; dezrădăcinarea le-ar produce un mare disconfort s ,i ar anihila milioane de creaturi mici. Totus,i mult,i copii jainis,ti care trăiesc în oras,e mari ca Delhi, Calcutta s,i Bombay, des,i rămân vegetarieni devotat,i, au fost hrănit,i cu cartofi, morcovi s,i napi. Din contra, sadhu-s,ii sau călugării jainis,ti vor refuza întotdeauna rădăcinoasele. Spre deosebire de călugării budis ,ti care vor consuma chiar mâncare nevegetariană, sadhu-s,ii jainis,ti vor consuma doar mâncare sattvică: vegetariană, fără rădăcinoase, us,or condimentată s,i proaspăt preparată (în acea zi). Sub nici un motiv nu vor consuma resturi de mâncare care ar cont,ine invariabil mai multe bacterii s ,i microorganisme fapt care ar însemna să îs,i facă o karmă rea.

Ca majoritatea familiilor jainiste moderne, Mahavira s,i familia sa foloseau un material special pentru a filtra apa înainte de a o bea pentru a îndepărta insectele s,i alte mici organisme acvatice. El, părint,ii, sora sa s,i fratele său mai mare erau foarte scrupulos,i în a lua cina înainte de apusul soarelui (un ritual care încă se mai păstrează la jainis,tii moderni), deoarece flacăra tort,ei atrăgea insecte înaripate care ar fi putut intra în gură sau în mâncare.

Des,i părint,ii lui Mahavira erau foarte ascetici în ceea ce prives ,te practicile dietei s,i practicau multă meditat,ie, ei erau un cuplu regal s,i trăiau în bogăt,ie. Deoarece chiar s,i cea mai săracă familie indiană tinde să-s ,i răsfet,e copiii, în special pe cei de sex masculin, la fel Mahavira a fost crescut în răsfăt ,. Servitorii îl îmbrăcau cu cele mai rafinate haine, alt ,ii îl dezbrăcau s,i îl îmbăiau, alt,ii se jucau cu el s,i îi îndeplineau dorint,ele sale princiare. La ora mesei el era servit cu cele mai gustoase mâncăruri vegetariene (bucătăria jainistă este considerată încă una din cele mai delicioase din India), gătite de cei mai priceput,i bucătari.

Ar putea părea deplasat ca cel de-al 24-lea Tirthankara (învăt,ător spiritual cosmic) s,i fondatorul istoric al unei astfel de religii cumpătate să fi crescut într-un astfel de lux, dar acesta este unul din paradoxurile cele mai suculente ale jainismului: în ciuda aderent,ei lor la cele mai austere legi cu privire la dietă ale unei religii, jainis,tii au fost cel mai prosper grup religios din India. Bogăt,ia lor fabuloasă este reflectată în templele extravagante s,i în complexele vaste de temple construite în vârful munt,ilor, cum ar fi pe Muntele Abu s,i pe Palitina, temple renumite pentru coloanele s,i porticurile magnifice, pentru domurile avântate s,i pentru pilas,trii atât de delicat sculptat,i, pe lângă care operele lui Donatello s,i Brunelleschi par grosolane.

52

Page 53: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Deoarece jainis,tii constituie doar un procent din populat ,ia indiană, cum se poate explica succesul lor financiar disproport ,ionat? Probabil este rezultatul karmei bune pe care s,i-au făcut-o practicând ahimsa, deoarece mult înainte de Mahavira, jainis,tilor li se interzisese să aibă meserii ca bucătari, mătăsari s ,i agricultori, deoarece aceasta implică distrugerea unui număr mare de fiint ,e. Pe de altă parte, au fost încurajat,i să aibă meserii nevătămătoare care se axau pe puterea mint,ii, cumpătare s,i pe dorint,a de a trăi la oras , (astfel se explică preponderent,a jainis,tilor la oras,). Din fericire pentru jainis,ti, aceste profesii au fost în mod tradit,ional unele dintre cele mai bine plătite din India; ele includeau avocatura, comert,ul, finant,ele, s,tiint,a s,i profesoratul. Deci întorcând acest aparent dezavantaj în favoarea lor, jainis,tii au obt,inut un succes financiar de invidiat într-o t,ară în care în ultima jumătate de secol este tot mai rar.

Oricât de incredibil ar părea, Mahavira a crescut fără animale de companie. Nu erau pudeli care să scurme prin grădinile palatului, nici cai în grajdurile regale, nici papagali s,i nici elefant,i, deoarece jainis,tilor le era interzis să crească animale. s,i astăzi e la fel. Dacă vizitează o gospodărie jainistă, vizitatorul european va fi izbit de absent ,a mugetelor de vacă, mieunăturilor s ,i ciripiturilor. s,i aceasta nu pentru că jainis ,tii nu iubesc animalele, din contra, simpatia lor pentru ele merge atât de departe încât impulsul de a le poseda s ,i de a le transforma în jucării era t,inut în frâu.

Dr. Albert Schweitzer era un mare admirator al jainismului. De fapt el a fost inspirat de conceptul jainist de ahimsa când a lansat parafraza sa imortală ‘’respect fat,ă de viat,ă”. Totus,i el i-a criticat pe jainis,ti pentru că sunt mai preocupat,i de purificare decât de compasiune. Convingerea lui era că jainis ,tii erau vegetarieni s,i practicau ahimsa nu din empatie pentru creaturi ci din dorint,a lor de a evita să îs,i facă o karmă rea s,i să se polueze spiritual în cazul în care nu ascultau ce le spunea religia.

Din nefericire, sfântul Dr. Schweitzer (care contrar credint ,ei populare nu era vegetarian), nu a vizitat niciodată India s,i nu a luat contact direct cu jainismul. Dacă s-ar fi întâlnit cu un sadhu sau ar fi trăit un timp întro familia jainistă s ,i-ar fi dat seama ei au oroare de a răni micile creaturi, oroare ce vine din compasiune s,i nu dintr-un fetis, pentru purificare. Dacă ar fi urmărit cum o gospodină jainistă culege orezul sau vegetalele pentru a prepara hrana pentru familie, ar fi observat că ea îndepărtează cu grijă insectele s ,i le pune înapoi în grădină. Se pare că el nici nu a citit bibliografia lui Mahavira care este păstrată

53

Page 54: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

în scripturi, căci altfel ar fi aflat despre faptul că acesta s ,i-a riscat viat,a pentru a salva viat,a unui elefant. El s,i-ar fi dat seama că ‘’respectul pentru viat ,ă” al lui Mahavira era atât de mare încât acesta permitea insectelor, reptilelor s ,i animalelor mici să îl mus,te sau să îl înt,epe când era în meditat,ie fără ca el să mis,te un deget.

Mai mult, există o venerabilă institut ,ie jainistă numită pinjarpol, care datează dinaintea timpului lui Mahavira, care de asemeni contrazice teza dr. Schwietzer. Cu greu găses,ti un oras, în statele jainiste Gujerat s,i Rajasthan în care să nu existe un pinjarpol. Pinjarpol-urile au grijă de animalele fără adăpost s ,i de cele decrepite. Pinjarpol-urile mai mari au camere rezervate pentru păsări s ,i insecte. Fiecare sadhu jainist are grijă de pinjarpol-uri. De fapt mult ,i sadhu-s,i fac fotografii ale acestor ‘’aziluri” la care sunt asociat ,i. Dacă dr. Schwietzer ar fi vizitat măcar unul din aceste aziluri ar fi realizat compasiunea jainis ,tilor pentru animale.

Des,i Mahavira a simt,it chemarea de a deveni călugăr încă de la 20 de ani, părint,ii săi l-au făcut să le promită că nu o va face până la moartea lor. Aceast fel de pietate filială nu este un lucru neobis,nuit printre jainis,tii din ziua de azi. Ca un fiu îndatoritor, Mahavira nu a vrut să îs ,i streseze părint,ii, deoarece s,i-a dat seama că dacă ar fi devenit un sadhu ar fi trebuit să rupă legăturile cu ei.

Când Mahavira a împlinit 30 de ani, părint ,ii săi au intrat în declin s ,i au simt,it că sfârs,itul le e aproape, astfel că au realizat singurul act de autoviolent ,ă pe care religia jainistă îl permite s,i anume au postit până au murit. Numită sallakhana - ritul autoînfometării voluntare, este permisă doar în cazul în care cineva este la sfârs,itul existent,ei s,i doar dacă o face cu cele mai pure intent ,ii. După moartea părint,ilor săi, Mahavira a cerut permisiunea fratelui său mai mare să devină sadhu. Fratele său care era acum conducătorul titular al clanului, s ,i rajah al Vaishali-ului, i-a dat consimt,ământul cu amendamentul că mai trebuia să as,tepte un an. După ce s,i-a jelit părint,ii un an de zile, el s,i-a lăsat ves,tmintele s,i a devenit un digambara, sau un călugăr gol. Apoi el a strâns părul de pe scalp s,i de pe fat,ă în ghemotoace (clumps??? - un ritual care mai este încă practicat de sadhu-s,ii jainis,ti o dată la 6 luni. În final el a renunt ,at la sandale, deoarece atunci, ca s,i acum, un sadhu jainist nu avea voie să poarte nici pantofi nici sandale; ei străbat adesea distant,e lungi cu picioarele goale (le este interzis să meargă cu vehiculele). Talpa unui sadhu este foarte bătătorită; ea a devenit la fel de tare ca s,i pielea de pantofi. Resping ei acest obicei arhaic? Deloc. Mai

54

Page 55: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

bine ar merge în mâini decât să încalt ,e pielea unui animal în picioare. (Altă explicat,ie posibilă ar fi efectul de împământare care se obt ,ine prin mersul descult,, electronii fiind pierdut,i dacă talpa unui pantof din piele de animal i-ar izola de sol; fără electronii obt,inut,i din împământare fort,a spirituală a unui sadhu ar diminua s,i meditat,iile nu s,i-ar obt,ine finalitatea.)

Mahavira a terminat transformarea sa din print , în sadhu prin renunt,area la cercei s,i la alte ornamente de aur pe care le-a înlocuit cu alte 2 accesorii ale unui sadhu jainist - vasul de cers,it s,i pincha - care reprezintă o mătură moale pe care jainis,tii o folosesc pentru a mătura drumul atunci când el este acoperit cu insecte.

În cele din urmă, după ce a aderat la ordinul de călugări goi, urmas ,i ai lui Parshwa, din care făcuseră parte s ,i părint,ii săi, Mahavira a continuat pe cont propriu. El s-a retras în pădure unde a rătăcit timp de 12 ani, practicînd meditat,ia prelungită s,i supunându-se celor mai severe austerităt,i. Adesea, când se apropia de un sat pentru a cere de mâncare, el era alungat de localnici care aruncau în el cu fructe, cioburi s,i noroi, deoarece avea îndrăzneala să meargă gol. Dar el a îndurat cu stoicism. În final, ultima sa experient ,ă pe care a căutat-o nu i-a fost refuzată. În al treisprezecela an al pelerinajelor sale, în timpul celei de-a doua luni a verii, as,ezat într-o pozit,ie de meditat,ie sub un copac de salcie în câmpul lui Samaga, el a atins nirvana s ,i a devenit un Jina (cuceritorul). Apoi el a mers să împărtăs,ească lumii cunoas,terea sa. În predicile sale el a pornit un atac viguros împotriva consumul de carne, a sacrificiului animal, a sistemului de caste s,i a înrobirii femeii. Acelora care doreau să îl urmeze li se cerea să respecte ahimsa ca principiu călăuzitor, să fie cinstit ,i s,i să practice continent,a sexuală. El i-a făcut pe succesorii săi să promită că vor încerca să atingă nirvana fără ajutorul preot,ilor mediatori. (în jainism sadhu-s,ii sau călugării nu sunt tratat,i ca o rasă aparte, as,a cum sunt tratat,i brahminii în hinduismul brahmanic - ci mai degrabă ca nis ,te profani mai avansat,i care duc o viat,ă mai spirituală s,i mai intensă. În templele jainiste membrii laici îs ,i îndeplinesc puja s,i arati-ul lor, fiind proprii lor preot,i.). În al 72 lea an al viet,ii sale, Mahavira avea aproximativ 200.000 de adept ,i. În acelas,i an, anul mort,ii sale, Mahavira a realizat sallakhana în satul Pavam, care nu era departe de locul său de nas,tere. De atunci el a devenit unul din cele mai sacre locuri de pelerinaj s,i anual este vizitat de mii de procesiuni de jaini descult ,i care merg sute de kilometri pentru a aduce omagiul lor celui de-al 24-lea Tirthankara.

55

Page 56: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Dal Bhaat

(orez cu linte)

1 cană de moong dal

3/4 cană de apă

1 lingurit,ă de pudră de ghimbir (sadhu-s,ii consumă doar ghimbir uscat)

1 lingurit,ă de piper alb

1 1/2 lingurit,e de coriandru pulbere

1 lingurit,ă de sare (după gust)

2 linguri de ulei

1 lingurit,ă de pulbere de turmeric

1 lingurit,ă de garam masala (sau pulbere de curry)

1 ros,ie (opt,ional - anacronic) 1 lingurit,ă

de semint,e de chimen un vârf de cut,it de

hing (asafoetida) frunze de coriandru

proaspăt mărunt,ite. Pentru orez

1 cană de orez basmati

2 căni de apă

Curăt,at,i s,i aleget,i moong dal cu mâna. Apoi spălat ,i-l. Adăugat,i 4 căni de apă s ,i fierbet,i la foc mediu până ce dal-ul începe să se dezintegreze. Zdrobit ,i-l cu o furculit,ă sau spatulă până are consistent,a unei supe groase. Adăugat,i piperul alb, ghimbirul, turmericul, garam masala, pulberea de coriandru s ,i ros,ia. Fierbet,i încă aproximativ 5 minute.

Într-o tigaie mică încinget,i uleiul. Adăugat,i semint,ele de chimen. Când încep să sfârâie îndepărtat,i tigaia de pe foc s,i adăugat,i garam masala. Rapid vărsat,i amestecul peste dal-ul preparat. Ornat,i cu frunze de coriandru tocate. Servit ,i peste orez basmati fierbinte.

Înmuiat,i orezul în 2 căni de apă timp de jumătate de oră. Aducet ,i apa la fierbere s,i apoi dat,i focul la mediu s,i lăsat,i să fiarbă până ce orezul începe să

56

Page 57: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

crape. Acoperit,i oala cu un capac s,i luat,i-o de pe foc. Lăsat,i-o să stea acoperită 10 minute. Apoi servit,i.

Această ret,etă a fost furnizată de jaina Shakuntala. Pentru evident ,e bibliografice citit,i nota de la pag. 29. Fasole verde condimentată

(fali)

675 g fasole verde

6 linguri de ulei

1 lingurit,ă de semint,e de chimen

4 lingurit,e de pulbere de coriandru

1/3 lingurit,e de pulbere de turmeric

1/2 lingurit,ă de garam masala

1 lingurit,ă de sare (după gust)

1 ros,ie tocată (opt,ional)

Spălat,i s,i aleget,i fasolea. Îndepărtat,i capetele s,i tăiat,i păstăile în jumătate. Încinget,i uleiul într-o tigaie (cu fundul greu). Adăugat ,i semint,ele de chimen. Când încep să sfârâie adăugat,i fasolea s,i celelalte condimente. Amestecat,i fie cu o lingură fie scuturând tigaia. Acoperit ,i s,i lăsat,i să fiarbă la foc mic. Când fasolea capătă o culoare verde strălucitor se adaugă ros ,ia s,i se amestecă din nou. Se fierbe încă 2 minute capacul care acoperă tigaia pe jumătate. Fasolea este gata atunci când ni se pare potrivit de moale.

4 port,ii

Kailash Chand Jain în cartea sa ‘’Lord Mahavira and His Times” (Delhi: Motilal Banarsidass, 1991), p. 42, spune că Mahavira se hrănea el însus ,i cu orez, fasole s,i jojoba zdrobit. Ret,eta aceasta ne-a fost furnizată de jaina Shakuntala, o mamă s,i gospodină jainistă din Bombay. Părint ,ii ei erau jainis,ti ortodocs,i, care, asemeni lui Mahavira se abt,ineau de la consumul rădăcinoaselor. Din această ret,etă lipsesc usturoiul s,i ceapa, care reprezintă condimente indiene specifice, deoarece ortodocs,ilor jainis,ti le este interzis consumul lor.

Tomatele nu au fost introduse în India decât în urma schimburilor comerciale cu Columbia(America), de aceea Mahavira nu putea să le consume, neexistând în vremea lui; ele sunt vegetale aduse din Lumea Nouă.

57

Page 58: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Leonardo da Vinci

Leonardo da Vinci s-a născut pe 15 aprilie 1452 în micut,ul cătun Vinci, care este la o zi de mers din Florent,a cu trăsura cu catâri. El a fost rodul iubiri ascunse dintre un avocat florentin, Ser Piero da Vinci s,i Caterina, care se presupune că a fost de vit,ă nobilă. Pe atunci faptul de a fi bastard nu era atât de blamabil ca acum. Unii din cei mai puternici conducători ai Italiei renascentiste au fost bastarzi (ca Cesare Borgia, fiul natural al Papei) s,i se mândreau cu aceasta. Ilegitimitatea era adesea privită ca un semn de grat,ie divină.

Oricum, faptul de a fi copil din flori avea s ,i neajunsuri; deoarece Leonardo nu era de neam, tatăl său a hotărât să nu-i plătească studiile academice s ,i l-a trimis la un fel de s,coală profesională. Dacă ar fi fost de familie bună, tatăl său probabil că l-ar fi trimis la o s,coală pregătitoare, unde ar fi studiat greaca s ,i latina, s,i apoi la o universitate. s,coala profesională pe care a urmat-o era de fapt un studio de artă condus de unul din cei mai mari maes ,tri florentini din timpul lui Leonardo, Verrocchio. Acolo, tânărul Leonardo a învăt ,at desenul, pictura, sculptura s,i modelarea metalelor atât de bine încât în adolescent ,ă îs,i întrecuse maestrul s,i începuse să colaboreze cu el la picturi.

Unele autorităt,i artistice iau în derâdere batjocoritor lipsa de educat ,ie clasică* a lui Leonardo pe baza faptului că marile lucrări scolastice de-abia începeau să fie traduse din greacă s,i latină în italiană. Pe de altă parte, sunt mult ,i care simt că această lipsă a educat,iei a fost de fapt o binecuvântare, căci dacă ar fi fost supus dogmatismului rigid al învăt,ăturii scolastice, geniul lui probabil nu ar fi înflorit.

Înainte de Leonardo, artistul era privit ca un tehnician, un mes ,tes,ugar, care era pe aceeas,i treaptă cu un bijutier sau un tâmplar de mobilă fină. Patronatul s ,i sursa de venit era biserica, care îi cerea să decoreze catedrale sau alte edificii laice. Dar deoarece puterea s,i influent,a bisericii au început să se clatine, aristocrat,ii militari îmbogăt,it,i din jafuri au început să apeleze la serviciile artis,tilor.

*Peste ani, la Milano, la vârsta mijlocie, Leonardo a învăt ,at latina foarte bine, dar nu s,i greaca.

Leonardo a fost unul din beneficiarii secularizării artelor. As ,a cum observă Arnold Hauser:

58

Page 59: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

‘’Ascensiunea gradată a artistului este cel mai clar oglindită în cazul carierei lui Leonardo, care este foarte stimat în Florent ,a, dar nu este foarte solicitat acolo, care apoi devine pictor la curtea lui Ludovic Moro s ,i primul inginer militar al lui Cesare Borgia, iar la sfârs,itul viet,ii este favoritul s,i prietenul intim al regelui Frant,ei. Transformarea fundamentală se petrece la începutul secolului al 15-lea. De acum încolo marii maes,trii nu mai sunt protejat,ii patronilor ci sunt ei îns ,is,i mari domni.”

Dar Leonardo nu s-a folosit niciodată de pozit ,ia sa pentru împlinire socială s,i financiară. Dacă s-ar fi mult,umit să rămână ‘’pictor protejat al curt,ii”, el ar fi ajuns de acelas,i rang social înalt ca s ,i Tit,ian s,i ar fi sfârs,it la fel de bogat ca s ,i Rafael. Dar el era la fel de dispret,uitor fat,ă de bogăt,ii ca s,i Pitagora. El nu a dorit să urmeze exemplul tatălui său de a deveni avocat s ,i a se căsători cu o femeie cu dotă imensă. Ceea ce conta cel mai mult pentru el nu erau ducat ,ii de aur ci timpul. Timpul liber, care îi era necesar pentru a picta ce îs ,i dorea inima sa s,i pentru a face diferite experimente, care depăs ,eau granit,ele dintre discipline. El a investigat mecanica curgerii apei, a studiat optica, astronomia, aeronautica, hidraulica, gastronomia, anatomia s ,i balistica. Din cercetările sale aeronautice a ajuns la concluzia că liliecii erau mult mai aerodinamici ca păsările s,i a realizat un costum de zbor pentru a-s ,i testa teoria. Dotat cu aripi mari asemănătoare cu ale liliecilor, el a avut curajul să testeze costumul, zburând de pe un acoperis, înalt în Corte Vecchia din Milanoo. Din fericire, el a supraviet ,uit încercării fără vreo rană serioasă. Din nefericire, el nu a rămas mult timp în aer astfel încât să îi întreacă pe frat ,ii Wright cu Kittyhawk-ul lor. Cu toate acestea, istoricul George Sarton îl consideră pe Leonardo unul din pionierii aviat,iei.

Critici ca Kenneth Clark au deplâns faptul că Leonardo a pierdut timp pret ,ios pe proiectele sale de animălut,e de jucărie pet projects and hobbyhorses??? , timp pe care l-ar fi folosit mai bine pentru pictură. Toate experimentele sale, toate însemnările sale nu pot contrabalansa surâsul Giocondei. Dar făcând atât de multe studii diferite - anatomie, hidraulică, aeronautică, inginerie, matematică - ne dăm seama că el nu a neglijat pictura ci a urmărit să cunoască s ,i să înt,eleagă cât mai mult, astfel încât să îs,i perfect,ioneze tehnica artistică s,i să re-creeze natura ca niciodată înaintea sa. Este ca s ,i cum ar fi încercat să perfect ,ioneze fiecare ramură a cunoas,terii astfel încât să devină capabil să vadă ‘’prin” natură s,i să-i pătrundă misterele astfel ca să poată picta perfect - opere care să dureze o ves,nicie. Cu Gioconda pare să fi reus,it.

59

Page 60: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Pasiunea lui Leonardo pentru matematică a rezultat din încercările sale de a obt,ine precizia matematică în măsurarea proport ,iilor s,i perspectivei în picturi. Interesul pentru anatomia comparată, care l-a condus la formularea unor teorii despre gerontologie s,i evolut,ie multe secole înainte de a fi confirmate s ,tiint,ific, a izvorât din pasiunea pentru acuratet ,ea în redarea anatomiei umane s ,i ecvine. Dragostea sa pentru munt,i, care l-a făcut să fie primul explorator european, îs ,i are rădăcinile în aceeas,i aspirat,ie către perfect,iune: în acest caz dorint,a sa de a picta peisajele cât mai realist. Poate părea incredibil că Leonardo în secolul al 15-lea a fost primul explorator al Alpilor, dar trebuie să ne amintim că până la mis,carea romanticilor (romantismului???) din la începutul secolului al 19-lea, europenii îndoctrinat,i de biserică, priveau munt,ii cu teamă s,i superstit,ie. Ei credeau că munt,ii sunt nis,te tumori sau chisturi ale pământului care erau pline de demoni, gnomi s,i pitici. Leonardo, în respectul său fat ,ă de munt,i, se asemăna cu grecii antici (care îs,i populau munt,ii cu zei s,i zeit,e) s,i cu budis,tii din China s,i Japonia (care tradit,ional au asociat munt,ii cu divinitatea s,i întotdeauna au construit temple s,i altare sacre în vârful lor). Într-un fel, munt ,ii din fundalul picturilor lui Leonardo aruncă o lumină vegetarianismul său, deoarece pare normal ca primul alpinist european să fi fost s ,i unul din primii vegetarieni europeeni. Aceeas,i libertate a mint,ii care a sfidat înt ,elepciunea convent,ională care sust,inea că ??munt,ii sunt tumorile pământului, a sfidat de asemeni s,i înt,elepciunea convent,ională că omul este un carnivor înnăscut.

Istoricul Giorgio de Santillana sugerează că Leonardo a aflat de vegetarianism de la Ovidiu, ale cărui Metamorfoze cuprind referint ,e la viat,a lui Pitagora. În timpul Renas,terii s,i al reînvierii învăt,ământului clasic care i se atribuie, scrierile neopitagoreice ale unor gânditori antici ca Empedocle, Ovidiu, Plutarh, Porfirius s,i Plotin, printre alt,ii, au fost traduse în vernacular???. Ideile lor despre vegetarianism au devenit subiectul de discut,ie al artis,tilor s,i intelectualilor din cercul pe care îl frecventa tânărul Leonardo. De fapt, unul din prietenii cei mai apropiat,i ai lui Leonardo din vremea student ,iei lui era un vegetarian, alchimist s,i astrolog, Tomasso Masini, supranumit Zoroastru. El era chiar un vegetarian mai strict decât Leonardo s,i refuza să poarte îmbrăcăminte din piele, lână sau blană (care era ceva în secolul al 15-lea, cînd nu existau înlocuitori sintetici). În timpul anilor de formare ai lui Leonardo, Zoroastru a fost cel mai apropiat prieten al său. Se pare că mai degrabă Zoroastru decât Ovidiu l-a condus pe Leonardo la vegetarianism. Cităm o descriere fascinantă a lui Zoroastru din cartea biografică Leonardo a lui Robert Payne:

60

Page 61: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Zoroastru era o figură colorată, cu fat ,a ascut,ită, cu privire sălbatică s,i cu o minunată barbă neagră care se întindea haotic peste gâtul său. Leonardo a conceput o haină pentru el care se spune că a făcut-o din boabe din cauza poreclei sale “Il Gallozolo” - ‘’Omul Grăunt,ă”. În Milano i s-a dat altă poreclă‘’L’Indovino”, ‘’Ghicitorul”. El se delecta cu toate lucrurile magice. Alchimia, chiromant,ia, astrologia, fiziognomia s,i magia îi făceau mare plăcere. Era un mare colect,ionar de oase umane, de frânghii de la spânzurători, de ochi de linx, de salivă de câine turbat, de vase pentru distilarea plantelor, metalelor s ,i pietrelor s,i de semint,e s,i plante culese în funct,ie de fazele lunii. El colect ,iona relicve s,i spunea că are clavicula regelui Solomon, s ,i alte săbii s,i pumnale cu care se comiseseră crime s,i care astfel aveau puteri supranaturale. El era un s,arlatan, dar de asemeni avea s,i o inimă bună s,i era un excelent povestitor s,i un om cu principii. Unele din aceste principii s-ar fi impus natural s ,i lui Leonardo, căci Scipione Ammirato ne spune că din respect pentru creaturi ‘’el nu ar fi omorât un purice pentru nimic în lume”. Asemeni lui Leonardo, el era vegetarian; se îmbrăca în pânzeturi din in pentru a evita purtarea unor obiecte animale. Astfel că nu purta blănuri iarna s,i nu avea curele sau încălt,ăminte din piele.

În cartea sa dedicată studiului tabloului Mona Lisei, Roy McMullen spune despre Leonardo că era un ‘’nou Pitagora” s,i îi închină întregul capitol al doilea pentru a discuta acest epitet: ‘’Pretutindeni totodată el îs ,i justifică reputat,ia ca un nou Pitagora s,i ca un muzician strălucit prin sust ,inerea alături de mult,i teoreticieni renascentis,ti a tezei că muzica s,i pictura sunt arte surori, că proport,iile din pictură sunt analoage cu ale unei strune muzicale (ale gamei muzicale?) s,i că obiectele de aceeas,i mărime rezidând în spat,iu la intervale regulate diminuează în progresie armonică.”

Fără a împinge analogia lui McMullen prea departe, trebuie să admitem că între Leonardo s,i Pitagora există multe asemănări izbitoare. Atât Leonardo cât s ,i Pitagora erau vestit,i pentru frumuset,ea lor s,i pentru mintea lor sclipitoare. Ambii au fost inventatori, numărul descoperirilor lor depăs ,ind orice imaginat,ie. Ei credeau că studiul matematicii ne construies ,te moral s,i au preferat să îs,i petreacă timpul în intimitate, curtând muzele. Ambii au trăit în Italia împărt ,ită în oras,ele-state feudale. Ca rezultat, ambii fost târât ,i vrândnevrând în războaie s,i în dispute mărunte. Pitagora a fost încorporat fort,at

61

Page 62: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

(cu arcanul) în războiul dintre Croton s,i Sybaris în sudul Italiei în secolele 5 s,i 6 e.n. Leonardo a participat la războiul dintre Florent,a s,i Pisa (s,i alt,ii) din secolele 15 s,i 16 e.n.

De asemeni ambii au fost vegetarieni. Rigoarea ostentativă s ,i încăpăt,ânată care a caracterizat tehnica artistică a lui Leonardo se regăses ,te s,i în atitudinea sa vegetariană cu tipic strict. De timpuriu el a devenit un vegetarian atât de convins încât, as,a cum povestes,te Vasali, Leonardo obis,nuia să cumpere păsări de la vânzătorii din oras,, pe care apoi le ducea la t,ară s,i le dădea drumul. Simpatiile lui vegetariene s-au extins s ,i asupra ouălelor pe care nu dorea să le mănânce. Într-una din însemnările lui din ‘’Caiete” el se plângea împotriva consumul de ouă de pasăre: ”Oh! Cât de mult,i nu ajung să se nască! - Din ouă care fiind mâncate nu pot ies,i puis,ori de găină.” Într-una din cele mai timpurii referiri la vegetarianismul lui Leonardo, făcute de călătorul florentin Andrea Corsali (scriind într-o scrisoare trimisă din India lui Giuliano de Medici în 1515), el povestes,te de un grup de indieni al căror vegetarianism compasiv îi amintea de Leonardo: ‘’Anumit,i păgâni numit,i Guzzarati nu se hrănesc cu nimic care să aibă sânge s,i nici nu permit ca să li se facă vreun rău animalelor, asemeni lui Leonardo da Vinci:”

Leonardo în mod deschis (s,i probabil put,in sfidător) a refuzat să consume carne când a fost invitat în casa unor bogătas,i. La fel s-a purtat s,i când a fost invitat în palatele ducilor s,i regilor, chiar dacă aceasta însemna un act de lezmajestate. Cu toate acestea în vremuri în care tot ,i se as,teptau ca artis,tii de la curte să se poarte lingus,itor, Leonardo a rămas neclintit în principiile sale; în mijlocul somptuosului carnaj al bucatelor regale el a preferat să mănânce pâine s ,i fructe proaspete, fie supă de năut, fie mazăre gătită cu lapte de migdale, fie pur s ,i simplu o salată verde.

În culmea gloriei, Leonardo era la fel de renumit pentru că era vegetarian pe cât era ca pictor al ‘’Cinei cea de taină” s,i al ‘’Monalisei”. La moartea sa în 1519, în biblioteca lui s-a găsit cartea de bucate vegetariene. Era edit ,ia din 1487 a De Honesta Voluptate, prima carte de bucate modernă. A fost scrisă în 1475 de primul bibliotecar papal, Bartolomeo Platina (1421 - 1481), un învăt ,at italian, umanist s,i academician, care este mai cunoscut s,i ca autor al cărt,ii Vitae Pontificum - ”Viet,ile papilor”. Leonard Beck, un specialist în colect,ii al Bibliotecii congresului din Washington s,i o autoritate în Platina a scris în The New York

62

Page 63: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Times (25 feb. 1986). ‘’Leonardo era vegetarian. Dacă dorit ,i să aflat,i ce mânca, aceasta este cartea.”

În altă parte, domnul Beck a scris că Leonardo ”avea o edit ,ie din 1487 a cărt,ii lui Platina în biblioteca sa. Cartea a VII-a a acelei copii răspunde la întrebarea felurilor de mâncare vegetariană cu care Leonardo se hrănea, de a ajuns atât de mare (the question as to the vegetable dishes on which this our Leonardo doth feed, that he is grown so great?????).” Mâncare de smochine s,i fasole prăjite

(Faba in Frixorio)

(Fasole la tigaie)

1 cană de fasole boabe (lăsată la înmuiat peste noapte s,i fiartă)

1 cană de smochine uscate la soare (mărunt,ite)

1 ceapă medie, tocată

salvie usturoi

condimente (busuioc, cimbru, rozmarin) sare

s,i piper după gust

1 lingură de pătrunjel tocat fin

Fabam coctam atque resoluta cum ficis salvia...

Într-o tigaie unsă se pune fasolea fiartă, ceapa, smochinele, salvia, usturoiul s ,i condimentele. Se prăjesc bine în ulei. Se presară cu condimente aromate s,i se serves,te.

4 port,ii

Aceasta este traducerea personală a ret ,etei originale în latină din cartea de bucate a lui Leonardo - De Honesta Voluptate. Cartea a fost scrisă de Bartolomeo Platina în 1475 s,i este considerată prima carte de bucate modernă.Platina, care este cel mai bine cunoscut ca autor al cărt ,ii De Vitis Pontificum(Viet,ile Papilor) a fost primul bibliotecar al Vaticanului (sub Papa Sixtus al IV-lea). s,tim că Leonardo a folosit cartea de bucate deoarece el amintes ,te în însemnările sale de ret,etele lui Platina. La moartea sa s-a găsit în biblioteca lui Leonardo edit,ia din 1487 a cărt,ii De Honesta Voluptate. Leonard Beck, un specialist din cadrul Departamentului de cărt ,i rare din cadrul Bibliotecii congresului SUA, care este o autoritate în Platina a scris în New York Times (25

63

Page 64: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

feb.1986) că ‘’Leonardo a fost vegetarian. Dacă dorit ,i să aflat,i ce mânca, aceasta este cartea.” Vegetarieni faimos,i s,i ret,etele lor este prima carte în care s-au publicat ret,ete folosite de Leonardo s,i, din câte s,tiu, este prima dată când ret,etele lui Leonardo au fost traduse din latină în engleză.

Sursă: Bartolomeo de’ Sacchi, numit Platina, Platinae De Honesta Voluptate& Valetudine: Eseu de Arte Conquinaria & Cibariis Libri Decem. (Venetiis; Bernardinus Venetus: Impressit Anno Domini MIID (1498),), Liber Septimus, 03 verso.

Mâncare de mazăre cu lapte de migdale

(Pisa in Ieiunio)

(Mazăre de post)

1 cană de boabe de mazăre 1

1/2 căni de lapte de migdale

sare s,i piper după gust

Condire pisa pro tempore ieiunii cum lacte amygdalino...

Vet,i putea marina mazărea în lapte de migdale înainte de perioada postului, într-un mod adecvat as,a cum am discutat mai devreme. Pantagathus Leonicenus* trebuie să evite acest fel de mâncare deoarece trebuie gătit încet pentru a nu cres,te umoarea neagră (melancolia) s,i a nu diminua vigoarea.

Pentru prepararea laptelui de migdale: opărit ,i migdalele, lăsat,i-le 2 minute în apa fierbinte s,i apoi punet,i-le în apă rece. Prin presarea sâmburilor între degetul mare s,i mijlociu, pielit,a se va îndepărta cu us,urint,ă de pe miez. Punet,i migdalele într-un blender cu 2 căni de apă. Amestecat ,i s,i apoi strecurat,i lichidul rezultat. Turnat,i lichidul strecurat peste mazăre s,i lăsat,i peste noapte.

‘’Mazăre de post” este traducerea literală a ”Pisa de Ieiunio”. Des ,i pare ciudat să se prepare mâncare pentru post, o zi de post în Calendarul catolic roman nu presupunea o abstinent,ă totală de la mâncare, ci doar de la hrana de origine animală: carne, lapte, unt, brânză s,i ouă. (Curios, pes,tele făcea except,ie). Deci o zi de post era de fapt o zi în care nu se consuma carne.

*Cine era Pantagathus Leonicenus s ,i ce caută în ret ,eta lui Leonardo? Ca mult,i învăt,at,i medievali s,i renascentis,ti, Platina a fost influent,at de filozoful s,i medicul grec Galen, care a trăit în secolul al 2-le e.n., care a fost autoritatea

64

Page 65: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

medicală supremă a Europei până în secolul al 18-lea. Platina a scris De Honesta Voluptate în concordant,ă cu teoria dietetică a lui Galen care sust ,ine că există 4 temperamente dominante - sangvin, coleric, melancolic s,i flegmatic- s,i că fiecăruia i se potrivesc anumite feluri de mâncare. Cred că Pantagathus Leonicenus este un nume inventat s ,i se referă oarecum cu umor la doctrina dietetică a lui Galen. Combinat,ie între un nume grecesc s,i un prenume latin el înseamnă ‘’every good lion feeder”???- cu alte cuvinte, un coleric, foarte mânios lionfeeder??? sau un mâncător de carne nu va aprecia acest preparat. Sursă: Bartolomeo de’ Sacchi, numit Platina, Platinae De Honesta Voluptate& Valetudine: Eseu de Arte Coquinaria & Cibariis Libri Decem. (Venetiis; Bernardinus Venetus: Impressit Anno Domini MIID (1498),), Liber Septimus, P3 verso.

Supă de năut

(Ius in Cicere Rubeo)

350 g năut

15 g făină

1 lingurit,ă de ulei de măsline

20 boabe de piper măcinate

1 lingurit,ă de scort,is,oară măcinată

1,5 litri de apă

2 lingurit,e de salvie

2 lingurit,e de rozmarin 2 lingurit,e

de pătrunjel tocat fin sare s,i piper

după gust

Libram cicerum atque eo amplius aqua calida lavabis...

Lăsat,i la înmuiat 1 pound (1 pound romană = 12 uncii = 350 g) de năut în apă caldă mult timp. Spălat,i-l s,i uscat,i-l s,i punet,i-l într-o cratit,ă (cacabum) în care trebuie prăjit viguros împreună cu 15 g de făină. Amestecat,i apoi cu put,in ulei, sare, piper măcinat s,i scort,is,oară. Turnat,i apa s,i punet,i pe foc. Adăugat,i salvie, rozmarin s,i pătrunjel. Fierbet,i până ce rămâne supă pentru 8 port,ii mici. Când e

65

Page 66: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

gata adăugat,i picătură cu picătură put,in ulei. Dacă at,i preparat supa pentru cineva care este bolnav, adăugat,i put,in ulei volatil.

6 port,ii

Sursă: Bartolomeo de’ Sacchi, numit Platina, Platinae De Honesta Voluptate& Valetudine: Seu de Arte Coquinaria & Cibariis Libri Decem. (Venetiis; Bernardinus Venetus: Impressit Anno Domini MIID (1498),), Liber Septimus, P2 verso.

Budincă de migdale

(Ferculum Amygdalinum)

(Preparat din migdale)

1 cană de migdale decojite

3 căni de pâine fără coajă tăiată cubulet,e

1 cană de zahăr

4 căni de apă apă

de trandafiri

Libra amygdalarum albicantium ex ratione qua diximus...

Punet,i 350g de migdale decojite s ,i o pâine fără coajă s ,i mărunt,it,i-le într-un vas cu ajutorul unui pistil. Adăugat,i apă apoi trecet,i amestecul printr-un filtru mare. Fierbet,i în maniera descrisă mai sus. Adăugat,i 230 g de zahăr. Se poate fierbe put,in sau se poate lăsa mai mult ca să se îngroas,e. Se poate adăuga apă de trandafiri.

6 port,ii.

Notă: pentru a face economie eu am redus proport,ional cantităt,ile. Urmând litera ret,etei lui Platina, se obt ,in cam 20 de port,ii (suficient să hrănes,ti o armată).

Sursă: Bartolomeo Platina, De Honesta Voluptate (Venice: Bernardius Venetus: 1498), Liber Septimus, P2 verso. Note

Arnold Hauser, The Social Hystory of Art (New york: Alfred Knopf, 1952), col.2, p. 66-67

Robert Payne, Leonardo (Garden City: Dooubleday, 1978), p.48

66

Page 67: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Roy MaMullen, Mona Lisa: The Picture and the Myth (Boston: HoughtonMifflin, 1975), p.107

Andrea Corsali, Lettera Allo, Illmo. Sig. Duca Juliano de Medici, VenutaDell India del mese di Octobre Nel MDXVI, f.4 recto; citat de Kenneth Clark, Leonardo da Vince (Hardmondsworth: Penguin, 1982), p.19

K. R. Eisler, Leonardo Da vinci: Psychoanalytic Notes on the Enigma (London; Hogarth Press, 1962), p. 59-60

Barbara Gamarekian, ‘’Leonardo Was A Vegetarian? Read on”New York Times” (February 1986)

Leonard N. Beck, ”Praise is Due Bartolomeo Platina: A Note on the LibrarianAuthor of the First Cookbook”, Quaterly Journal of the Library of Congress(July, 1975), p. 238-253 Lev

Tolstoi

Lev Tolstoi s-a născut într-una din cele mai vechi familii din Rusia, pe 9 septembrie 1828. Tatăl său, contele Nicolai Ilici Tolstoi erau un aristocrat înglodat în datorii, care pentru a se salva de la faliment (determinat de destrăbălarea tatălui său), s-a căsătorit cu o femeie bogată, Marya Volkonsky. Aceasta a mos,tenit o mare avere iar arborele ei genealogic se pierdea în vremuri străvechi, astfel că Lev putea pretinde că se înrudes ,te cu majoritatea familiilor de spet,ă din nobilimea rusă. La moartea tatălui săi, Lev (al patrulea din cei cinci copii), a mos,tenit o avere frumus,ică care i-a asigurat independent,a financiară. El a primit s,i titlul de conte s,i o proprietate de 4000 de acri de pământ împreună cu personalul de 330 de s ,erbi (ceea ce era put,in la standardele zilei; Ivan Turgheniev, prieten cu Tolstoi s ,i romancier a mos,tenit 5000 de s,erbi pe care mai apoi i-a eliberat).

În tineret,e, Tolstoi s-a dedat viciilor s,i prerogativelor castei sale. La Universitatea din Kazan, el s-a dedat unei viet ,ii fastuoase s,i depravate, care era obligatorie pentru un tânăr nobil. El mergea la bordel, se îmbăta în fiecare noapte s,i a făcut un copil cu sot,ia fermecătoare (nurlie) a unui s,erb curtenitor. El a crescut băiatul pe mos,ia sa s,i l-a pregătit să devină vizitiu, alături de cei 5 copii legitimi, care erau crescut,i să devină (coachman-snubbing????) aristrocrat,i care să îi umilească pe vizitii.

67

Page 68: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Dar spre deosebire de majoritatea tinerilor nobili din vremea sa, Tolstoi avea cons,tiint,ă socială. Jurnalele sale certifică faptul că, chiar s ,i ca tânăr desfrânat la colegiu, el suferea din cauza gres,elilor sale morale. Atât de frecvente erau aceste gres,eli s,i atât de violent cons,tientizate încât îl putem bănui că găsea o imensă plăcere în autoflagelarea mentală pe care acestea i-o provocau. Dar jignirea morală a condit,iei robilor era bine fondată. Atât de feudală s ,i opresivă era societatea prerevolut,ionară (t,inând milioane de s,erbi în robie) încât este s,ocant că mult,i din aristocrat,ii rus,i nu erau îngrozit,i.

Cum să împace (square???) viat,a sa opulentă s,i privilegiată cu mizeria s,i sărăcia s,erbilor rus,i a fost o problemă care l-a marcat toată viat,a. De laScheciurile de la Sevastopol (Sevastopol Sketches) (1856), Război s ,i pace(1869) s,i Anna Karenina (1877) la Revolut,ia (1899), această temă apare obsesiv în operele sale. El a refuzat podoabele s,i lingus,irile strălucitoarei Moscove peste care, ca autor celebru al romanului Război s,i pace (s,i ca descendent al unei mari familii de nobili din Rusia) ar fi putut cu us ,urint,ă să împărăt,ească. În plină glorie el a îmbrăcat haine t ,ărănes,ti, a renunt,at la bogăt,ie (în favoarea sot,iei s,i copiilor) s,i s-a străduit la fel de asiduu să îi imite pe s ,erbi, as,a cum membrii clasei de mijloc se străduie să imite aristrocrat,ia.

Pentru o perioadă el chiar a abandonat literatura pentru a repara încălt ,ări. Unul din prietenii săi, căruia i-a reparat o pereche de ghete, nu le-a purtat s ,i le-a pus pe raftul bibliotecii sale lângă operele lui Tolstoi. Imitându-s ,i supus,ii era ca s,i cum Tolstoi ar fi fost un lup care, îmbrăcând haine de oaie (în loc să le prădeze) încerca cu disperare să devină oaie.

Metafora se dovedes,te a nu fi una nepotrivită; deoarece la vârsta de 57 de ani identificarea lui Tolstoi cu t ,ărănimea rusă (ca să nu mai amintim de oi) era totală. El a renunt,at la bucatele aristocratice cu carne s ,i a devenit vegetarian. Asemeni t,ăranilor de pretudindeni, t,ăranii rus,i erau vegetarieni prin fort,a împrejurărilor. Pret,ul cărnii întrecea cu mult mijloacele lor; pâinea neagră s ,i cartofii fiind hrana lor de bază.

Tolstoi l-a invitat pe filozoful american William Frey să petreacă 3 zile la mos ,ia sa Iasnaia Poliana pe 12 octombrie 1875. Tolstoi a fost surprins să afle că Frey era vegetarian s,i l-a rugat să îi vorbească despre subiect. În finalul discut ,iei, Tolstoi l-a îmbrăt,is,at s,i i-a spus: ‘’Mult,umesc, mult,umesc pentru cuvintele tale înt,elepte s,i cinstite! Voi urma cu sigurant,ă exemplul tău s,i nu voi mai consuma carne.” Feinermann, unul din discipolii lui Tolstoi, prezent la discut ,ie, a notat în

68

Page 69: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

jurnalul său: ‘’S, i într-adevăr, de atunci Lev Nicolaevici nu a mai mâncat carne s,i la un moment dat consuma doar terci de ovăz.” Pare greu de crezut că fiind în tineret,ea sa un gurmand, Tolstoi a respectat cu strictet,e regimul vegetarian în ultimii 25 de ani ai viet,ii sale. Dar Tolstoi avea o voint,ă de fier. Într-adevăr, doar un astfel de om ar fi putut concepe s,i scrie Război s,i pace. Doar un om cu o imensă putere mentală ar putea să învet,e singur, la vârsta de 42 de ani, în numai 3 luni, să citească greaca veche atât de bine încât curând a adus contribut,ii la literatura scolastică greacă (he has soon making contributions to the literature of Greek scholarships????). As,a că, o dată ce Tolstoi s-a hotărât să devină vegetarian, nu a mai revenit niciodată la vechea dietă carnivoră (cu except,ia unor presupuse ocazii când sot,ia sa Sonia cu s,iretenie a condimentat supa vegetariană cu sos de carne).

Trebuie să admitem că Tolstoi, ca vegetarian, nu era un om as ,a de prietenos ca îndrăznet,ul conte care nu t,inea cont de nimeni în dorint,a sa de a seduce femeile, de a merge la vânătoare s,i a juca jocuri de noroc. Des,i nu s,i-a pierdut niciodată simt,ul umorului, noua lui aură de sfint,enie s,i atitudinea sa detas,ată de averea, rangul s,i avantajele de care dispunea l-au făcut să fie ca un schelet la petrecere. El nu a mai mers la teatru, nu a mai mers s ,i nu a mai dat petreceri s ,i s-a înconjurat de cei mai cinstit,i discipoli sau ‘’tolstoieni” cum erau ei numit,i.

Este inutil să spunem că trecerea lui Tolstoi la vegetarinism s ,i adoptarea unui mod de viat,ă t,ărănesc nu a fost pe placul sot ,iei sale Sonia. Fiica unui doctor bogat, Sonia era acaparatoare s,i ambit,ioasă. Atitudinea sa era în contradict ,ie cu a ‘’Contelui” cum îi plăcea să îl numească pe Tolstoi. În timp ce Sonia avea ambit,ia de a ajunge în vârful aristocrat,iei, Tolstoi (a cărui genealogie put,ini europeni o pot întrece) era revoltat de colegii lui aristocrat ,i pe care îi privea ca pe nis,te pierzători de vreme, mâncători de carne necioplit ,i s,i parazit,i pe spinarea clasei muncitoare.

În mod normal, când doi oameni care se iubesc, ei doresc să împartă toate plăcerile viet,ii, inclusiv hrana. Faptul că Sonia nu a urmat dieta vegetariană a sot,ului ei s,i că le-a interzis s ,i copiilor aceasta, sugerează că ura poate lega la fel de repede ca s,i dragostea. Din clipa în care Tolstoi a devenit vegetarian la vârsta de 57 de ani, Sonia nu a încetat să îi repros ,eze că era nevoită să pregătească mâncare cu carne pentru ea, prietenii ei s,i pentru copii, s,i mâncare vegetariană pentru Tolstoi, prietenii lui s,i pentru discipoli.

69

Page 70: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

În ciuda diferent,elor s,i antagonismelor, ne întrebăm dacă Tolstoi ar fi realizat la fel de multe dacă ar fi avut o căsătorie fericită. Împlinit fiind, Tolstoi probabil că nu ar mai fi scris Război s,i pace sau nu ar mai fi devenit vegetarian. Creativitatea sa se pare că a fost sust,inută de tensiunea dintre el s,i Sonia. Fără îndoială că Tolstoi ar fi fost mai fericit dacă s-ar fi căsătorit cu sora mai mică a Soniei, Tania (cu care Tolstoi era mult mai compatibil, dar, vai, ea era prea tânără pentru a-i fi sot,ie), dar literatura, mis,carea vegetariană s,i filozofia morală ar fi fost mai sărace.

Dacă Tolstoi ar fi trăit în India, renunt,area sa la lume nu ar fi uimit pe nimeni. Până în ziua de azi, nu este anormal pentru oamenii de afaceri indieni, ca atunci când au ajuns la vârsta mijlocie s ,i la securitate financiară (deoarece trebuie să ai avere pentru a deveni renunt,ător cu adevărat la cele lumes,ti), să lase totul s,i să devină sfint,i rătăcitori (sadhu-s,i). Este o practică de mii de ani în India. Buddha, care a renunt,at la titlul princiar s,i la comfort pentru a deveni un sadhu rătăcitor, este un exemplu tipic. Însă în Rusia de la sfârs ,itul secolului al 19-lea, nu era acceptat ca cel mai mare romancier al Rusiei s ,i unul dintre cei mai mari aristocrat,i să renunt,e la tot s,i să devină un sadhu. Dar el chiar aceasta a făcut. În plină glorie ca autor el a transferat averea pe numele sot ,iei s,i al copiilor s,i a renunt,at la drepturile de autor asupra operelor sale. El a început apoi să coboare pe scara socială. A devenit la fel cu s ,erbii de pe mos,ia sa, muncind la câmp ziua s,i scriind eseuri s,i pamflete noaptea. După transformarea sa, operele sale au devenit mai polemice s,i mai didactice. El scria fict,iune doar pentru a strânge bani pentru cauze umanitare ca de exemplu înfiint ,area unor bucătării vegetariene în satele din Rusia, sau strămutarea în Canada a unei întregi secte religioase (Dukhobors????). Această sectă fusese persecutată de guvernul t ,arist deoarece pusese în practică principiile lui Tolstoi ale vegetarianismului pacifist, din care cauză nu mai puteau servi în armata t,arului.

Un eseu remarcabil din această perioadă este ‘’Primii pas ,i” care este mărturia vie a condit,iilor dintr-un abator tipic din Rusia. Scrisă nu pentru slăbirea inimii sau pentru a ne întoarce stomacul pe dos, este cea mai puternică diatribă împotriva consumul de carne din toată literatura. Tolstoi îs ,i foloses,te toate înzestrările narative pentru a descrie metodele brutale folosite la uciderea animalelor în abator.

Gandhi, pe care Tolstoi îl considera cel mai promit ,ător discipol al său s ,i căruia i-a prezis realizări măret,e, a înt,eles perfect vegetarianismul lui Tolstoi s,i

70

Page 71: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

fascinat,ia acestuia pentru viat,a de sadhu. Dar sot,ia lui Tolstoi, prietenii s,i rudele sale s-au temut pentru sănătatea sa mentală. Un conte rus căruia nu îi place să chefuiască, să mânânce carne s ,i să îs,i conducă supus,ii, cu sigurant,ă că este nebun. Atunci când chiar ruda sa favorită, Granny (bunica)????, a început să facă lumină asupra vegetarianismului său în fat ,a copiilor (started to make light of his vegetarianism in front of his children???), Tolstoi nu s-a mai abt ,inut. Când aceasta a vrut să ia un sandvici cu s ,uncă de pe tavă el i-a spus: ‘’Felicitările mele, dorit,i să mâncat,i un hoit!”

Des,i a făcut eforturi să ignore remarca, bunica nu a mai putut mânca carnea. Din contra, oameni de stat străini, învăt ,at,i, eminent,i oameni de litere s,i ziaris,ti (pentru care Tolstoi era un model) călătoreau mii de kilometri pentru a sta de vorbă cu înt,eleptul de la Iasnaia Poliana. Pentru poporul rus, puterea condeiului său întrecea însăs,i puterea t,arului. Ei îl venerau ca jumătate sfânt, jumătate oracol s,i îi sorbeau fiecare cuvânt.

Fizic, Tolstoi a fost un bărbat superb până la bătrânet ,e, as,a cum scria un tânăr s,i distins antropolog s,i psihiatru italian, Cesare Lombroso. El a cerut permisiunea lui Tolstoi să-i studieze comportamentul excentric la cei 69 de ani ai săi. După ce a privit cum Tolstoi a învins-o pe fiica sa la tenis într-o partidă obositoare de 2 ore, Tolstoi l-a provocat la o întrecere la înot. Tânărul psihiatru aproape că s-a înecat încercând să îl ajungă pe Tolstoi. Cursa a trebuit întreruptă pentru a-l ajuta pe tânăr să se întoarcă la t ,ărm. Când Lombroso s,i-a exprimat uimirea fat,ă de puterea s,i rezistent,a lui Tolstoi, el îs,i amintes,te că ‘’Tolstoi m-a ridicat de la sol ca s,i cum as, fi fost un mic căt,elus,.” Un alt vizitator a fost la fel de uimit să vadă că Tolstoi, care avea 69 de ani, a realizat un exercit,iu de gimnastică cu o agilitate mai mare decât a fiului său adolescent. La vârsta de 67 de ani el mergea pe bicicletă, sport care era în vogă atunci s ,i până la peste 80 de ani Tolstoi putea fi văzut pe bicicletă, hoinărind prin împrejurimi. Soupe printaniere (Supă primăvăratică)

1/4 cană de morcovi tăiat,i cubulet,e

1/4 napi tăiat,i cubulet,e

1/2 cană de fasole verde, tăiată în două

1 1/2 litri de sos de legume ( 3 cuburi de bulion vegetal dizolvate în 1/2 litri de apă)

pătrunjel sau asmăt,ui (Anthriscus cerefolium)

71

Page 72: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

sare s,i piper după gust

Fierbet,i în abur sau în put,ină apă fiecare legumă separat 10 minute, până se înmoaie. Scurget,i-le s,i adăugat,i-le la sosul de legume care fierbe. După ce a mai scăzut, dat,i focul la mic s,i mai fierbet,i câteva minute. Luat,i de pe foc s,i adăugat,i condimente.

6 port,ii.

‘’Soupe printaniere” înseamnă supă de primăvară sau supă din legume ce apar primăvara. Aceasta este o ret,etă clasică pentru ‘’soupe printaniere”, cu except,ia faptului că este făcută de obicei cu consomme sau sos de pui, pe care l-am înlocuit cu sos de legume. Cred că s,i sot,ia lui Tolstoi proceda la fel. Dacă ea a folosit consomme-ul, se poate să fie ceva adevăr în ceea ce se spunea că a condimentat supa vegetariană cu sos de vacă.

S, tim că această supă de primăvară se servea în fiecare zi la Iasnaia Poliana, deoarece Sonia se plângea că a avut-o în meniu peste 25 de ani: ‘’S, i acum trebuie să scriu iar meniul: ‘supă de primăvară’ - Oh, cât o urăsc! Nu vreau să mai aud de ea; mai bine ascult cea mai grea fugă sau simfonie,” (Ernest J.Simmons, Leo Tolstoy [Boston: Little Brown; 1946, p. 556)).

Pentru cei care doresc să prepare ‘soupe printaniere’ as ,a cum o făcea unul din cei mai mari scriitori s,i gastronomi în secolul al 19-lea, Alexandre Dumas, iată ret,eta:

Potage Printaniere din Le Grand Dictionnaire de Cuisine, 1873, Alexandre

Dumas, p. 857-8

Se prepară la fel ca le potage a la julienne (a se vedea pagina următoare) cu except,ia faptului că se mai adaugă tije de asparagus, mazăre verde, ridichi s ,i ceapă albă mică. Luat,i cantităt,i egale de morcovi, ceapă, t,elină, pâstârnac, napi, salată verde s,i măcris,. Tăiat,i măcris,ul fidelut,ă apoi opărit,i-l într-o cantitate mică de apă cu put,ină sare. Răcit,i s,i cu un sfert de oră înainte de a-l servi, amestecat,i-l cu celelalte legume. Tăiat,i rădăcinoasele în bucăt,i mici (into slices of equal length, reduce them into fillets more or less thick), la fel procedat,i s,i cu măcris,ul, salata verde s,i t,elina; spălat,i-le s,i scurget,i-le într-o sită; punet,i 100 g de unt într-un vas s ,i deasupra punet,i rădăcinoasele s,i t,elina; punet,i vasul pe sobă s,i fierbet,i până ce se colorează put ,in; apoi adăugat,i o lingură cu vârf de bulion. Adăugat,i măcris,ul, lăsat,i să fiarbă s,i îndepărtat,i

72

Page 73: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

pojghit,a care se formează la suprafat ,a supei. În timp ce legumele se fierb adăugat,i put,in zahăr pentru a scoate amăreala. Înainte de a o servi facet ,i un sos din pâine fiartă mult timp în apă s,i adăugat,i-l la supă. Amestecat,i s,i servit,i.

*De dragul convenient,elor am combinat cele două ret,ete. Macaroane

la cuptor

450 g de macaroane din grâu integral (nepreparate)

4 linguri de ulei de măsline sau margarină de soia

2 cepe mici, fin mărunt,ite

1/2 cană de tahini

3 căni de apă

4 linguri de tamari sare s,i piper după gust un vârf de cut,it de ardei iute.

Aducet,i la fierbere apa put,in sărată. Punet,i macaroanele s,i fierbet,i-le până al dente. Scurget,i-le s,i punet,i-le deoparte.

În timp ce macaroanele se fierb, pregătit,i un sos astfel: încinget,i uleiul sau margarina într-o tigaie. Adăugat,i ceapa s,i rumenit,i-o 2 minute. Adăugat,i o cană de apă s,i jumătate de cană de pastă de susan s,i amestecat,i cu o lingură de lemn, până ce se formează un sos gros. Mai fierbet,i put,in s,i adăugat,i apoi tamari. Amestecat,i viguros. Turnat,i celelalte două căni de apă, s,i lăsat,i să fiarbă până ce sosul se îngroas,ă s,i devine cremos. Luat,i de pe foc s,i punet,i deoparte.

Într-un castron bine uns punet,i macaroanele. Adăugat,i sosul de tahini s,i amestecat,i bine. Punet,i vasul în cuptorul încins la 400°C , 20 minute. Apoi servit,i-le pudrate cu boia iute.

4-6 port,ii.

Această ret,etă este o adaptare a unui fel de mâncare cu macaroane pe careTolstoi îl mânca în fiecare zi. Mi-am luat libertatea de a înlocui sosul de tahini cu sos de brânză - pe care sunt sigur că ‘’Contele” l-ar fi apreciat. Fără îndoială că el ar fi aplaudat substitut,ia s,i din motive etice deoarece există indicat ,ii că dacă el ar fi devenit un vegan??? (un vegetarian strict care nu mănâncă absolut nici un produs animal), sot,ia sa ar fi fost put ,in mai înt,elegătoare. În conformitate cu biograful lui Tolstoi, Henry Troyat, în fiecare zi erau cam 30 de oaspet ,i la masă la Iasnaia Poliana (res,edint,a lui Tolstoi). As,a cum observă Troyat în Tolstoi

73

Page 74: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

[(New York; Doubleday), 1967, p. 631), ‘’erau două meniuri, unul pentru oamenii obis,nuit,i s,i altul pentru maestru”. În timp ce muritorii obis,nuit,i, spre întristarea lui Tolstoi, se hrăneau invariabil cu carne, masa lui Tolstoi consta de obicei dintr-un ‘’un ou fiert moale, ros ,ii, macaroane s,i brânză.” Pentru cei care doresc să prepare macaroane cu brânză ca în Europa secolului al 19-lea, iată o ret,etă dintr-o carte de bucate scrisă în 1873 de un alt titan al literaturii, Alexandre Dumas, autorul unor lucrări clasice ca Cei trei mus ,chetari, Contele de Monte Cristo s,i Omul cu masca de fier. De asemeni Dumas era cunoscut s ,i ca gastronom care a realizat capodopere culinare cu aceleas ,i panas, (panache???) s,i entuziasm cu care a scris cele aproape 300 de volume, ret ,ete ??? din care nu put,ine au fost respinse de critici ca ‘’cârpăceli” (potboilers???). Dar cine ar fi mai potrivit pentru a crea astfel de cârpăceli splendide decât un maestru al literaturii?

În 1873, la scurt timp după moartea sa, i s-a publicat capodopera culinară Le Grand Dictionnaire de Cuisine (Marele dict ,ionar de bucate). Ceea ce la început a fost o diversiune de la scris???, a devenit curând o pasiune care i-a răpit tot timpul liber. Tot ce a scris Dumas merită citit, iar această carte de bucate nu face except,ie. Ret,etele sale (aproape toate fiind creat,ii proprii) sunt întret,esute cu detalii istorice pline de culoare, cu anecdote umoristice s ,i aforisme nepieritoare cum ar fi faimoasa observat ,ie că descoperirea unui nou fel de mâncare este mai importantă decât descoperirea unei stele - căci ce să facă omul cu o stea când are deja destule.

Nu este improbabil ca Tolstoi sau bucătarul său să fi luat ret ,etele pentru soupe printaniere sau pentru macaroane din cartea de bucate a lui Dumas. Tolstoi vorbea franceza la fel de fluent ca s,i rusa (de fapt franceza era aproape limbă maternă) s,i el era un mare admirator al lui Dumas. Trebuie amintit că limba franceză s,i lucrurile galice erau în mare vogă în Rusia pe vremea lui Tolstoi. De fapt aristocrat,ia rusă se conversa nu în rusă ci în franceză, mai mult decât aristocrat,ii romani din Roma antică care vorbeau greces ,te. Dumas cu sigurant,ă că nu a fost vegetarian, dar din fericire, nici ret ,eta pentru macaroane, nici cea pentru soupe printaniere nu sunt cu carne. Surpinzător, cartea de bucate a lui Dumas (în întregime) nu a fost niciodată tradusă în engleză. Astfel, a trebuit să traduc aceste două ret,ete s,i cer iertare maestrului pentru traducere.

Macaroane a la menagere din Le Grand Dictionnaire de cuisine, Alexandre Dumas, 1872, p. 693 Punet,i 450g de macaroane în apă fierbinte s,i fierbet,i trei

74

Page 75: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

sferturi de oră cu put,in unt, sare s,i cepe mici întregi înt,epate cu furculit,a s,i câteva cuis,oare. Apoi scurget,i bine macaroanele s,i punet,i-le într-un vas cu put,in unt, 100 g de s,vait,er s,i parmezan rase, put,ină nucs,oară, piper, câteva linguri de smântână s,i amestecat,i-le; când macaroanele alunecă bine, dress it??? S, i servit,i.

Supă rusească de sfeclă ros,ie

4 sfecle crude de mărime medie

2 cartofi

2 morcovi

1 ceapă

1/2 varză mică

2 tije praz

2 linguri de ulei de porumb

1 litru de ciorbă de legume (sau 1 litru de apă cu 2 cuburi de bulion vegetal) 1

cană de iaurt sau iaurt de soia 2 linguri de ot ,et sau suc de lămâie condimente

după gust.

Spălat,i s,i decojit,i legumele. Tăiat,i ceapa. Tăiat,i 3 sfecle, morcovii s,i cartofii în bucăt,ele mici. Tăiat,i fin varza s,i prazul.

Rumenit,i 3 minute sfecla în uleiul de porumb s ,i apoi adăugat,i restul legumelor. Prăjit,i încă 5 minute, amestecând viguros. Adăugat,i ciorba de legume s,i aducet,i la fierbere. Lăsat,i focul la mic s,i fierbet,i până ce legumele se înmoaie. Îndepărtat,i de pe flacără s,i adăugat,i 2 linguri de ot,et sau suc de lămâie, o frunză de dafin s,i condimente. Fierbet,i încă 10 minute. După 2 minute de fierbere adăugat,i sfecla rămasă, dată pe răzătoare. Amestecat ,i bine. Luat,i de pe foc s,i servit,i cu iaurt sau iaurt de soia.

6 port,ii.

Notă; această supă este suficient de copioasă pentru a constitui ea însăs ,i o masă s,i poate fi servită ca antreu.

Faptul că Tolstoi mânca în mod regulat bors , la cină este atestat de Troyat: ‘’După ora 19 el a apărut, după ce restul familiei se as ,ezase să cineze. Această masă era cea mai copioasă: bors ,, gălus,te de orez sau de cartofi, desert s ,i, în

75

Page 76: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

foarte rare ocazii, put,in vin alb într-un pahar de apă.” (Troyat, op.cit., p. 634). Această ret,etă de mai sus este o adaptare inspirată.

Pentru cei care doresc să prepare supa de sfeclă rusească as ,a cum era făcută în familii aristocratice din vremea lui Tolstoi, în timpul domniei ultimului t ,ar, prezentăm o ret,etă de bors, dintr-o carte scrisă de Marie Alexandre Markevitch, intitulată The Epicure in Imperial Russia (Gurmandul în Rusia imperialistă) (San Francisco: Colt Press, 1941), p.22. Am adaptat ret ,eta pentru bucătăria vegetariană.

Bors,

Facet,i un bulion concentrat. Adăugat,i o oală (pot????) de legume prăjite(doar cât,iva napi). Când bulionul e gata, scoatet,i toate legumele. Adăugat,i la el 200g de sfeclă foarte ros,ie, crudă, tăiată în bucăt,ele mici s,i o varză albă foarte tare, tocată cât mai fin. Fierbet,i 2-3 ore.

Cu o oră înainte de a mânca adăugat ,i 4 ros,ii s,i o cantitate egală de pastă de ros,ii. Când servit,i punet,i câteva picături de ot ,et s,i o strecurătoare cu 200g de sfeclă mărunt,ită. Nu mai fierbet,i supa pentru a nu altera culoarea. Fiecare îs ,i poate pune în port,ia sa o lingură de smântână us,or fermentată. Cu bors, se pot servi Kaccha, Vatrouchkis, Pychkis s,i Pirojkis. Note:Aylmer Maude, The Life of Tolstoy (London: Oxford University Press, 1929), p. 217

Maude, Tolstoy, p. 218

Ernest L. Simmons, Leo Tolstoy (Boston: Little, Brown, 1946), p. 458

Simmons, Leo Tolstoy, p. 534

Percy Bysshe Shelley

Percy Bysshe Shelley s-a născut în Anglia pe 4 august 1792, la Field Place, proprietatea familiei. El a fost cel mai mare din cei 5 copii ai lui Lady Elizabeth Shelley s,i ai tatălui său, Sir Timothy Shelley (un membru al familiei aristocrate Whig). Des,i familia Shelley era o familie veche ancient lineage???, ramura lui Sir Timothy trecuse prin vremuri grele had long since fallen on hard times????. Ei erau rudele sărace ale clanului Shelley. Tatăl lui Sir Timothy, Sir Bysshe Shelley, reus,ise totus,i să refacă averea familiei nu din comert ,ul cu bumbac, rom, melasă, sclavi sau ceai (care îi îmbogăt ,ise pe mult,i) ci mult mai put,in anevoios s,i mai expeditiv, fugind cu tinere mos ,tenitoare bogate s,i apoi reus,ind să

76

Page 77: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

trăiască mai mult decât ele. La 60 de ani el înmormântase 3 sot ,ii s,i strânsese o avere enormă.

Un succes atât de mare la femei arată o anumită îndrăzneală s,i charismă- calităt,i pe care se spune că Sir Bysshe le avea din plin. Din nefericire, Sir Timothy nu a mos,tenit nici una din ele, dar ele se pare s-au transmis generat ,iei următoare, nepotului lui Sir Bysshe, Percy Bysshe Shelley, poetul. Bătrânul Sir Bysshe, care strânsese o avere s ,i îs,i făcuse o pozit,ie folosindu-s,i charmul fatal, îns,elând s,i cutezând, a ajuns să îl dispret,uiască pe fiul său impasibil s,i snob, Sir Timothy. Trebuie amintit că Shelley, care mos,tenise de la bunicul său pe lângă calităt,i admirabile s,i unele regretabile (ca tendint ,a de a fugi pe ascuns cu femei nubile) s,i antipatia fat,ă de Sir Timothy.

Într-adevăr, dacă ar fi să găsim un singur motiv esent ,ial pentru care Percy Bysshe Shelly a devenit vegetarian acela ar fi că îs ,i ura atât de mult tatăl încât dorea să nu semene deloc cu el. Sir Timothy era nepăsător s ,i dependent, Shelley era nebun s,i rebel. Sir Timothy era snob s,i mândru de rangul său nobil, Shelley era un radical înflăcărat care a scris poezii s ,i pamflete despre nedreptăt,ile societăt,ii englezes,ti. În timp ce tatăl lui Shelley era topit după un picior de miel sau o friptură în sânge, Shelley era vegetarian. Tatălui său îi plăcea să bea vin de Porto, lui Shelley nu. Chiar s ,i la Oxford, unde consumul vinului de Porto era o regulă, Shelley rareori o făcea. Thomas Hogg, prietenul cel mai apropiat al lui Shelley atribuia abstinent ,a lui Shelley urii fat,ă de tatăl său:

Nu vreau să fiu dur s,i să spun că îi displăcea total vinul de Porto - cărui student de la Oxford i-ar displace vreodată? - dar îl asocia cu ceva neplăcut pentru el. Vederea viului de Porto îi amintea de tatăl său...

Dar problema de la care Shelley s,i tatăl său s-au certat cel mai violent era cea religioasă. Sir Timothy era un om profund religios, care era foarte mult ,umit când citea Biblia sau cânta imnuri în biserică. Cu sigurant ,ă din acest motiv Shelley a ales, într-un suprem act de sfidare paternă, să fie ateu. În alte chestiuni Sir Timothy se pregătise să fie indulgent. Înainte ca Shelley să plece la Oxford, tatăl să s-a oferit să plătească pensie alimentară pentru orice copil din flori al lui Shelley (cu înt,elegerea tacită că mamele vor avea acelas ,i rang social cu al lui Shelley sau mai înalt). Dar când Shelley a fost exmatriculat de la Oxford deoarece scrisese pamfletul ‘’Necesitatea ateismului”, Sir Timothy a fost de neconsolat. El s,i-a luat înapoi promisiunea s,i l-a alungat din familie. Orice

77

Page 78: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

sperant,ă de împăcare între tată s,i fiu a fost spulberată când Shelley, izolat de familie s,i de prietenii săi de la Oxford, s-a gândit să îs ,i alunge singurătatea fugind cu fiica plină de viat,ă a unui proprietar de cafenea din Londra. Harriet Westbrook era o fată pe care Sir Timothy o considera de spet ,ă joasă. În ochii săi o mezaliant,ă era un lucru aproape la fel de neiertat ca ateismul sau exmatricularea de la Oyford. Lucrurile nu s-au îmbunătăt ,it nici doi ani mai târziu când Shelley s,i-a părăsit sot,ia pentru Mary Wollstonecraft Godwin (cunoscută ca autoare a romanului Frankenstein) s ,i pentru sora ei vitregă, Claire Clairmont cu care a făcut un menage a trois.

În ciuda încăpăt,ânării lui Shelley, el a fost un student except ,ional la Eton s,i Oxford. Darul său poetic era atât de mare încât a tradus în metri rimat ,i proză greacă s,i latină. De fapt, dintre tot,i poet,ii romantici, Shelley a fost cel mai cultivat s,i de departe cel mai bun învăt,at clasic (classical scholar???). Traducerile lui din Banchetul lui Platon s,i din eseurile vegetariene ale lui Plutarh din Moralia sunt printre cele mai bune traduceri în engleză. Des ,i Hogg, care era un fel de alter ego al lui Shelley la Oxford nu îs ,i amintes,te ce anume l-a determinat pe Shelley să treacă la vegetarianism la 20 de ani, este posibil ca acesta să fi fost influent,at de operele unor autori antici ca Plutarh, Ovidiu, Horat,iu, Platon s,i Hesiod, care priveau înapoi nostalgici spre o epocă de aur în care tot,i oamenii erau vegetarieni.

Shelley avea de asemeni o foarte puternică înclinat ,ie s,tiint,ifică. Aceasta este remarcabil în epoca actuală a celor ‘’2 culturi”, care a făcut o prăpastie între s,tiint,ă s,i artă. El avea un microscop solar s,i aproape toată opera sa poetică este scrisă prin viziunea sa s,tiint,ifică. El făcea adesea experimente chimice s ,i electrice în camerele sale de la Eton s ,i Oxford (în detrimentul covoarelor, mobilelor s,i al hainelor sale). Camerele sale de la Oxford erau un fel de calambur vizual al aliant,ei dintre s,tiint,ă s,i literatură: eprubete fumegânde, un sistem de baterii voltaice, un generator act ,ionat manual erau răspândite printre munt,i de cărt,i care stăteau să cadă.

La vârsta precoce de 17 ani, Shelley a publicat un roman cu succes comercial care era o pastis,ă la adresa romanelor horror din perioada gotică, pe atunci în mare vogă. La 21 de ani el a publicat Regina Mab, un lung poem filozofic în care el dădea drumul la toate ‘’ismele”: ateism, radicalism, feminism, vegetarianism. Prima edit,ie a ajuns pret,ioasă într-o librărie luxoasă din Londra, dar în 1821, Richard Carlile, un tipograf radical, a scos-o într-o edit ,ie pirat ieftină s,i astfel a

78

Page 79: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

devenit un best-seller al clasei muncitoare. Regina Mab a avut un rol important în trezirea radicalismului lor, dacă nu al vegetarianismului.

Într-un eseu pe care Shelley l-a atas,at la Regina Mab, el a sust,inut vegetarianismul (the clasic case of vegetarianism???). În ”O justificare (vindication???) a dietei naturale”, care a fost publicată s ,i sub formă de pamflet (1813) s-a inspirat mult din cartea prietenului său John Frederick Newton ‘’Întoarcere la natură sau în apărarea regimului vegetarian" (1810). De la Newton el a luat, spre exemplu, ideea tratării mitului lui Prometeu ca pe o alegorie despre vegetarianism. Prometeu (omenirea) a stârnit mânia lui Jupiter (natura) din cauza folosirii focului pentru a transforma carnea animalelor (care era fetidă s,i dezgustătoare în starea ei crudă) într-o substant ,ă comestibilă, prin procesul gătirii. Astfel, înt,elege Shelley, vulturul pe care Jupiter l-a trimis pentru a-l pedepsi pe Prometeu distrugându-i organele vitale (ficatul), simbolizează starea de boală în care omul a căzut ca urmare a faptului că a început să prepare s,i să mănânce carne. Newtoniană este s,i teza lui Shelley despre ‘’fructul oprit” care sust,ine el că era de fapt carne animală(alt ,i radicali extremis,ti sust,in că e consumul canibal de creier s,i inimă umană!!).

Multe din ideile pe care Shelley le-a punctat sub influent ,a lui Newton au devenit argumente clasice pentru vegetarianism, idei pe care le-au parafrazat scriitori mari care au tratat acest subiect. Shelley citează de asemeni s ,i descoperirile s,tiint,ifice ale lui Georges Cuvier, care a fost primul care a clasificat animalele în carnivore s,i ierbivore în funct,ie de caracterele lor fizice. Bazându-se pe autoritatea lui Cuvier, Shelley subliniază faptul că omul nu se aseamănă nici anatomic nici fiziologic cu animalele carnivore. El se apropie cel mai mult de maimut,ele fructivore.

‘’Omul nu se aseamănă cu nici un animal carnivor. Nu există nici o except ,ie, omul eventual, de la faptul că animalele ierbivore prezintă un colon spongios, permeabil cellulated???. Urangutanul este cea mai antropomorfă maimut,ă (primată?) s,i este strict frugivoră.”

O altă problemă pe care Shelley o ia (aduce) în discut ,ie s,i care este mult vehiculată în acest secol (secolul XX) (în cărt ,i ca Dietă pentru o mică planetă) este faptul că consumul cărnii nu numai că este distrugător pentru sănătate, dar este s,i foarte distrugător pentru terenul arabil.

79

Page 80: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

‘’Cantitatea de nutret, folosită pentru a îngrăs,a un bou (would afford ten times the sustenance undepraving indeed)??? ar fi de 10 ori mai hrănitoare s ,i mai pură s,i nu ar genera boli, dacă ar fi imediat adunată de pe bosom??? pământului. Cele mai fertile regiuni de pe glob sunt acum de fapt cultivate pentru cres,terea animalelor, cu o întârziere s,i o risipă imposibil de evaluat. Doar cei bogat,i pot, chiar s,i acum, să-s,i îngăduie pofta nenaturală pentru carne moartă, iar ei plătesc acest privilegiu prin nenumărate boli.” Printr-o întâmplare fericită, pe vremea când scria la Regina Mab s ,i doar la 9 luni după ce devenise vegetarian, Shelley a fost prezentat lui J. F. Newton, autor al cărt ,ii vegetariene Reîntoarcerea la natură. Pe lângă faptul că erau vegetarieni, Newton, sot ,ia sa, cei cinci copii, cumnata sa, Harriet de Boinville s ,i cei 2 copii ai săi erau ‘’naturis,ti” (nudis,ti). Practica nudismului era în concordant,ă cu teoria lui Newton că reîntoarcerea la starea edenică implică s ,i reîntoarcerea la nuditatea edenică s,i la dieta cu fructe s,i legume.

Cu înfăt,is,area sa romantică, cu charmul său fatal s ,i darul vorbirii, Shelley a devenit centrul atent,iei al ‘’Bracknell set”?? (salonul numit după casa Harrietei de Boinville), unde el, familia Newton, familia Boinville s ,i alt,i vegetarieni se adunau să discute despre vegetarianism s,i alte subiecte asemănătoare. În nuvela sa satirică Headlong Hall, Thomas Love Peacock, cinicul prieten al lui Shelley, ia în derâdere vegetarianismul lui Shelley s ,i parodiază fără milă ‘’Brackness set”.

Hariet de Boinville avea o fiică cu cât ,iva ani mai tânără decât Shelley. Cornelia de Boinville era nu numai vegetariană s,i frumoasă, dar era s,i foarte inteligentă. Nu mult după ce Cornelia a început să-l învet ,e pe Shelley să citească Petrarca în italiană, ei s-au îndrăgostit. Dacă nu s-ar fi căsătorit s ,i dacă Shelley nu ar fi părăsit-o câteva săptămâni mai târziu pentu frumoasa Mary Wollstonescraft Godwin, este posibil ca el să fi fugit cu Cornelia s ,i să dea nas,tere la o dinastie de pitagoreici ardent,i.

Shelley a fugit împreună cu Godwin s,i sora sa vitregă, Claire Claremont în Italia. Acolo viat,a era ieftină, hrana pentru vegetarieni mult mai gustoasă s ,i atitudinea fat,ă de triunghiul pitagorean mult mai tolerant.

Ar fi fost minunat să putem spune că Shelley, care provenea din strămos ,i longevivi, s-a bucurat de aceeas,i vigoare productivă ca a altor vegetarieni faimos,i, George Bernard Shaw s,i Lev Tolstoi, care au trăit până la vârste înaintate. Dar soarta l-a răpit prea devreme pe sclipitorul autor al operelor

80

Page 81: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Regina Mab, Prometeu dezlănt,uit, Iulian s,i Maddalo, Adonis, Ozymandias s,i O justificare (vindication??? a dietei naturale. Pe 8 iulie 1822, cu o lună înainte de a împlini 33 de ani, el s-a înecat împreună cu doi prieteni în timp ce naviga în Golful Speziei. Poetul care iubea cu pasiune vapoarele s ,i marea nu a învăt,at niciodată să înoate. Salată de fasole napoleoniană

După spusele lui Thomas Hogg, cel mai bun prieten s ,i biograful lui Shelley, fasolea se număra printre mâncărurile favorite ale lui Shelley. Din nefericire, nu s-a păstrat nici o ret,etă de mâncare de fasole de la Shelley. Astfel că, folosindumă de licent,a poetică, am atribuit lui Shelley o ret ,etă de salată de fasole care era apreciată de unul din ilus ,trii contemporani ai lui Shelley, Napoleon Bonaparte. Shelley a afirmat că ‘’poet,ii sunt marii legislatori nerecunoscut,i unacknowledged??? ai lumii”; astfel că identificarea lui Shelley cu Napoleon nu este chiar atât de deplasată. În încântătoarea sa carte Lucruri bune (Good Things), Jane Grigson ne povestes ,te că Napoleon consuma această salată la fiecare două zile în timpul exilului în insula Sfânta Elena.

220 g fasole albă cu boabe mici

2 linguri de ot,et de tarhon

5 linguri de ulei de măsline

1 lingurit,ă de mus,tar

1 lingură de has,ma (Allium ascalonicum) tocată fin câte 1 lingură cu vârf

de pătrunjel verde, tarhon s,i arpagic mărunt,ite piper negru proaspăt

măcinat.

Într-o oală lăsat,i fasolea la înmuiat timp de 2-3 ore. Fierbet,i-o 1 oră până ce se înmoaie, dar nu foarte. Put,in înainte de a fi gata adăugat,i sare de mare după gust.

În timp ce fierbe fasolea, facet ,i un sos din ot,et, ulei, mus,tar s,i has,ma. Scurget,i fasolea s,i când încă mai e caldă adăugat ,i verdet,urile mărunt,ite s,i sosul. Amestecat,i s,i lăsat,i să stea o oră sau două înainte de a fi servită, pentru a se pătrunde. 4 port,ii.

• Citată de Rosalie Swedin în carte sa A world of Salads (New York: Holt, Rinehart and Winston, 191), 137. Ret,eta de mai sus este o adaptare.

81

Page 82: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Panada

1 cană de struguri negri

3 căni de cubulet,e din pâine integrală

1/2 cană de miere sau zahăr

4 căni de apă

1/4 cană de unt

1 lingurit,ă de nucs,oară măcinată

Amestecat,i bine primele 4 ingrediente într-un bol. Apoi adăugat ,i untul topit s,i nucs,oara. Amestecat,i din nou s,i punet,i amestecul într-o tigaie la foc mediu. Lăsat,i pe foc până se îngroas,ă (circa 15 minute).

4 port,ii.

*Thomas Jefferson Hogg în cartea sa Life of Shelley (Viat ,a lui Shelley) (Lindon; Moxon, 1858), 2: p. 321, ne spune că Shelley a învăt ,at să prepare panada de la o frant,uzoaică; s,i că îi plăcea foarte mult acest fel de mâncare. El o prepara astfel. Într-un vas mare rupea (uneori multă) pâine s ,i turna apă fiartă peste ea. Când pâinea era înmuiată o storcea s,i apoi o mărunt,ea cu o lingură; apoi adăuga zahăr s,i nucs,oară s,i devora cu mare poftă.”

**”El mânca cu pâine, adesea condimentată, nu creson cum făceau persanii din vechime, conform unei fabule a lui Xenofon, ci stafide.” Hogg, Life of Shelley, 2:p.320.

Pentru cei care preferă să mănânce Panada as,a cum era preparată pe vremea lui Shelley, iată o ret,etă dintr-o carte de bucate englezească scrisă în 1813: Panada (1813)

Din The Young Woman’s Companion (Însot,itorul tinerei femei) (Manchester, 1813), p. 58

Punet,i o bucată mare de miez de pâine într-o oală cu un litru de apă s ,i un vârf de cut,it de nucs,oară. Fierbet,i 2 minute apoi scoatet,i pâinea s,i mărunt,it,i-o fin. Lăsat,i cât de multă apă credet,i, aruncat,i restul s,i îndulcit,i după gust. Adăugat,i o bucată de unt cât o nucă s,i radet,i o nucs,oară mică. Salată ‘’Regina Mab”

1/3 cană cartofi noi decojit,i, tăiat,i s,i fiert,i

1 nap mediu, ras

82

Page 83: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

1/3 cană de mazăre verde boabe fiartă

1/3 cană de boabe de garbanzo ???proaspăt, înmuiat 3 ore s,i fiert

2 salate verzi (heads lettuce, red leaf or Boston)

1 căt,el de usturoi mărunt,it

1/2 cani de ulei de măsline

2 linguri de ot,et sau suc de lămâie

1 lingurit,ă de mus,tar

1 lingurit,ă de sare

1/4 lingurit,ă de piper proaspăt măcinat

Frecat,i fundul unui castron cu usturoiul. Adăugat ,i uleiul, ot,etul, sarea, mus,tarul s,i piperul s,i amestecat,i. Adăugat,i napul ras, cartofii fiert ,i, garbanzo??? s,i mazărea. Lăsat,i să se marineze 15 minute. Între timp spălat ,i frunzele de lăptucă. Îndepărtat,i nervurile s,i tăiat,i frunzele în bucăt,i mici. Uscat,i-le s,i amestecat,i-le cu legumele marinate. 4 port,ii.Această ret,etă a fost inspirată de un fragment din eseul lui Shelley ‘’O justificare (vindication) pentru dietă naturală” care originar a fost publicată ca o lungă notă de subsol la poemul său Regina Mab. ‘’Plăcerile gustative pe care le trezes,te o cină cu cartofi, fasole, mazăre, napi, salată verde s ,i un desert cu mere, agris,e, căps,uni, coacăze, zmeură la care iarna se adaugă portocale, mere s,i pere, sunt foarte mari.” The Poetical Works of Percy Bysshe Shelley (New York; Macmillan, 1924), p. 66 Note:

Thomas Jefferson Hogg, The Life of Percy Bysshe Shelley (London: Edward Moxon, 1858), vol 2, p.415

‘’de joasă spet,ă” - neatribuit????

David Landes, Revolution in Time (Cambridge: Belknap Press, 1983), p. 161

Percy Bysshe Shelley, The complete Works of Percy Bysshe Shelley, ed. Robert Ingpen and Walter E. Peck (New York: Charles Scribner’s Sons, 1929), VI, p. 8

Shelley, Complete Works, VI, p. 13

George Bernard Shaw

83

Page 84: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

George Bernard Shaw s-a născut la Dublin, Irlanda, pe 26 august 1856 s ,i a murit la ‘’Colt,ul lui Shaw” lângă Londra în 1950, trăind aproape 95 de ani. Ca vegetarian etic declarat, Shaw a atribuit dietei longevitatea sa. Atât longevitatea sa cât s,i extraordinara creativitate ca literat pun o lumină favorabilă asupra regimului fără carne. Autor al mai mult de 30 de piese de teatru care au devenit clasice, Shaw s-a distins s,i ca unul din cei mai mari critici dramatici s ,i muzicali. Într-a cincea edit,ie (1954) a Dict,ionarului muzicii s,i muzicienilor al lui Grove, în articolul biografic despre Shaw se spune că este ‘’unul din cei mai strălucit ,i critici, nu numai dramatici ci s ,i muzicali, din Londra s,i de pretutindeni”. Dar Shaw a rămas în istoria literaturii în primul rând ca dramaturg. Criticul Jason Mason Brown numes,te piesele s,i prefat,ele lor ‘’una din glorificările limbajului” s,i ‘’cel mai bun stil de proză de la Swift încoace”.

Spre sfârs,itul anilor ’30 Edmund Wilson a scris că piesele lui Shaw întreceau pe ale contemporanilor săi. Aceasta nu este mai put ,in adevărat astăzi. În recenta stagiune teatrală din New York, 3 piese ale lui Shaw se jucau simultan, cu casa închisă - Mezaliant,ă, Candida s,i My fair lady (o adaptare a piesei Pygmalion pentru scena muzicală).

În 1925 a primit premiul Nobel pentru literatură. El a donat întreaga sumă Fundat,iei anglo-suedeze (care face popularizare de literatură scandinavă printre cititorii englezi). La moartea sa în 1950 Shaw a lăsat o avere de 367.233 lire sterline. Este una din cele mai mare averi pe care le-a strâns vreodată un scriitor.

Nu e rău pentru un ‘’effete??? vegetarian epuizat”. Nu e rău pentru un pus,ti sărac din Dublin a cărui viat,ă nu îi oferea prea multe. Irving Wardle, critic de teatru la The Times (Londra) l-a numit ‘’cel mai mare învăt,ător care a apărut în aceste insule, prin intermediul căruia nenumărat,i adolescent,i s-au trezit s,i au învăt,at să gândească cu capetele lor, cavaler intelectual nesupus care a folosit sabia pentru umanitate.”

Spre deosebire de contemporanul s,i concitadinul său, Oscar Wilde, al cărui tată a fost un chirurg bogat din Dublin, tatăl lui Shaw era un bet ,iv notoriu, bun de nimic, cu un mare talent de a pierde banii. Într-o curioasă intrigă din istoria literară, tatăl lui Oscar Wilde l-a operat pe tatăl lui George Bernard Shaw pentru a-i corecta strabismul permanent, dar nu a reus,it decât să mute strabismul în direct,ia opusă. Shaw ???? fără să îs,i dea seama s,i-a răzbunat tatăl când l-a

84

Page 85: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

încurajat pe Frank ‘’viat,a s,i dragostea mea” Harris să scrie bibliografia lui Oscar, o carte care i-a făcut pe cititori să îl privească pe Oscar cu suspiciune.

În ciuda sărăciei, Shaw poate să se laude, s ,i chiar a făcut-o adesea, cu originea sa bună. As,a bet,iv s,i cheltuitor cum era, tatăl lui Shaw era fiul unui mare prefect din Kilkenny s,i văr de-al doilea cu un baron. În plus, el avea s ,i calităt,i. Avea un puternic simt, al umorului, o inteligent,ă sclipitoare s,i un generos har al vorbirii, pe care fiul său le-a mos,tenit.

Mama lui Shaw, o cântăreat,ă talentată, nu a încetat niciodată să regrete căsătoria sa cu tatăl nechibzuit al lui Shaw. Pentru a suplimenta venitul lui insuficient, ea a avut o legătură profesională (unii spun adulteră) cu John Vandeleur Lee, un profesor de canto din Dublin care avea o metodă infailibilă de a învăt,a oamenii să cânte. Într-un fel de menage a trois, Lucinda Gurly(mama lui Shaw), George Carr Shaw (tatăl lui Shaw) s ,i John Vandeleur Lee (profesorul de muzică) trăiau sub acelas ,i acoperis, al casei spat,ioase a profesorului, într-un cartier elegant din Dublin. Biografii lui Shaw au speculat că George Bernard Shaw (cel mai mic dintre cei trei copii ai mamei lui) ar putea fi fiul nelegitim al doamnei Shaw s,i al lui Vandeleur Lee. Chiar dacă există sau nu o legătură genetică între George Bernard Shaw s ,i profesorul de muzică (Shaw a luat în derâdere această idee), este clar că Shaw a luat de la Lee dragostea pentru Mozart s,i o cunoas,tere muzicală enciclopedică (care l-a ajutat pe Shaw să devină criticul muzical al ziarului de seară londonez The Star în 1889).

Unii critici cu o vedere freudiană au explicat vegetarianismul lui Shaw, feminismul lui, abstinent,a de la consumul de alcool s ,i prudent,a sa sexuală (el a recunoscut că mariajul de 45 de ani cu Charlotte Payne-Townshend a fost platonic) ca react,ie împotriva tatălui său. Dar aceasta este improbabil, deoarece tatăl lui Shaw a fost prea s,ters ca figură paternă (s,i Vandeleur prea blând) ca să nască o astfel de furie oedipiană. Este foarte probabil ca Shaw să fi devenit un vegetarian s,i un antialcoolic chiar din motivul pe care el îl spune - fiind inspirat de eroul său Percy Bysshe Shelley. ‘’Am fost un canibal”, scrie el. ‘’Shelley a fost primul care mi-a deschis ochii la sălbăticia (primitivismul) dietei mele.”5

Des,i precoce mental, Shaw a prins ură timpurie de pedagogie s ,i învăt,ătură, ură care nu i-a trecut niciodată. ”Cel care poate, face; cel care nu, predă” este una din maximele (din Om s,i Supraom) care îi discreditează pe profesori; s ,i care se aplică în aceeas,i măsură s,i acestui mounter of soap-boxes??? s,i pedagog suprem - George Bernard Shaw. În loc să urmărească să fie cel mai bun elev -

85

Page 86: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

lucru care i-ar fi fost foarte us ,or, el s-a luat la întrecere cu un coleg care va fi cel mai prost elev din clasă. Când, din plictiseală s ,i din necesităt,i financiare, el a părăsit s,coala pentru a deveni funct,ionar la o agent,ie imobiliară (real estate office)??? din Dublin, profesorii săi au simt,it o mare us,urare.

După ce Shaw s,i-a părăsit postul de funct ,ionar (la vârsta de 20 de ani) s ,i a trecut Rubiconul Canalului Irlandez pentru a locui cu mama sa care era profesoară de canto în Londra, el a început să se dedice carierei de scriitor profesionist. El a locuit 5 ani într-o cămărut ,ă în casa mamei lui (scriind 5 romane care i-au fost înapoiate de editori) înainte ca norocul literar să îi surâdă. O astfel de potrivnicie descurajantă ar fi doborât un om mai slab s ,i cu sigurant,ă că a lăsat cicatrici asupra personalităt,ii lui Shaw pe care nici succesul strălucitor pe care l-a cunoscut mai târziu nu le va putea alina vreodată.

Des,i Shaw motivează influent,a lui Shelley în trecerea la vegetarianism, avem un motiv să credem că impulsul originar al lui Shaw de a se converti nu era chiar as,a de superior, s,i probabil că provenea mai degrabă din lipsa de bani decât din etică. Deoarece în anii dificili, când avea dificultăt,i financiare ca scriitor în Londra (în jurul vârstei de 25 de ani) el a început să frecventeze restaurantele vegetariene care ofereau hrană ieftină s,i consistentă.

Incidental, vegetarianismul lui Shaw i-a scos în cale prima sa slujbă stabilă ca scriitor. Prin intermediul prietenului său Henry Salt - al cărui pamflet ‘’Pledoarie pentru vegetarianism” l-a convins pe Gandhi să nu renunt ,e la dieta vegetariană - Shaw a fost prezentat lui Willian Archer, critic literar la Pall Mall Gazette. Archer a început să-i trimită lui Shaw cărt ,i spre recenzare. Atât de inteligente, de penetrante s,i de stilate erau recenziile lui Shaw încât ele au devenit curând subiect de discut,ii în Londra. Curând, ziare rivale se băteau pe serviciile lui s ,i sub numele lui sau sub alt nume el a început să scrie critici muzicale s ,i dramatice pentru Star-ul londonez s,i pentru The Saturday Review, articole care sunt considerate capodopere ale genului.

În numai trei ani el a reus,it să devină foarte cunoscut s,i apreciat. În anii1890 Shaw începuse să îs,i eclipseze contemporanul, Oscar Wilde, a cărui stea strălucise puternic odată. În 1897 în timp ce Oscar era la închisoarea Reading Gaol, Shaw termina Discipolul diavolului (un mare succes în America) s ,i urma să se căsătorească cu Charlotte Payne Townshend, ‘’milionara lui cu ochii verzi”6.

86

Page 87: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Primul succes al lui Shaw ca dramaturg a fost în America în 1900 cu Discipolul diavolului. Piesa i-a adus o avere s,i a precedat cu patru ani primul succes londonez. În 1904 Cealaltă insulă a lui John Bull i-a adus triumful londonez. Cu bogatul cont,inut intelectual, cu mult,imea de idei, cu replicile istet,e s,i dialogurile inteligente, piesele lui Shaw abundau de incitat,ie intelectuală (crackled with intellectual excitement???). Ele au contribuit mult la revigorarea teatrului londonez care era saturat de melodrame inspirate din piesele shakespeariene s,i de insipide comedii de salon.

Destul de ciudat, Shaw nu a abordat subiectul vegetarianismul în nici o piesă s ,i nici în prefet,ele lor. În prefat,ă el trata subiecte pe care le considera prea controversate pentru a le introduce în piese, ca de exemplu obiceiul căsătoriei, evolut,ia creatoare (religia sa), vivisect,ia, malpraxisul s,i cenzura.

În aspirat,ia de a sări în apărarea unor cauze atât de nepopulare s ,i idealiste ca reforma alfabetului (alfabetizării???), socialismul lui Fabian s ,i dreptul de vot al femeilor, este ciudat că nu a scris nimic despre vegetarianism. O piesă care ar fi tratat vegetarianismul, să zicem o Candida vegetariană sau un Pygmalion vegetarian, cu sigurant,ă că ar fi creat un curent de opinie în Londra s ,i e posibil să fi dat tonul unei revolut,ii dietetice internat,ionale. Cu toate acestea în favoarea vegetarianismului el nu a scris nici o lucrarea majoră, nici cărt ,i, nici piese. Este o lipsă curioasă.

Pe de altă parte, în viat ,a privată Shaw era un vegetarian convins. S , i era vai s,i amar de gazda sau mesenii care îndrăzneau să ia în us ,or vegetarianismul său. În astfel de situat,ii jovialul s,i imperturbabilul Shaw putea fi de-a dreptul nesuferit. Odată el a fost invitat la o petrecere dată de o faimoasă scriitoare englezoaică, Dame Rebecca West. Shaw a acceptat cu o promptitudine aproape indecentă, deoarece ea angajase cea mai bună bucătăreasă vegetariană din Londra. Singura slăbiciune a bucătăresei era că suferea de o formă blândă de epilepsie numită petit mal s,i avea perioade de pierdere a cunos,tint,ei s,i amnezie. În onoarea lui Shaw ea tocmai terminase de gătit o mâncare vegetariană gustoasă s,i o pusese la răcit, când a les ,inat. Când s,i-a revenit câteva minute mai târziu, a crezut că a uitat să pună carne în mâncarea vegetariană pe care o preparase pentru Shaw s,i a adăugat bucăt,ele mici de pes,te s,i carne.

A venit vremea petrecerii, iar Shaw era nerăbdător să guste din mâncarea delicioasă pregătită pentru el. Într-adevăr, el a gustat-o cu multă poftă. Nu după mult timp s,i-a dat seama că avea carne. Ultragiat de această îns ,elătorie s,i

87

Page 88: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

simt,indu-se victima unei glume, sau mai rău, a acuzat-o pe Dame Rebecca că a vrut să îl otrăvească. Aceasta a fost la fel de s,ocată ca s,i el. În final, după ce Dame Rebecca a aflat ce s-a întâmplat, ea a văzut că i s-a adus un set de farfurii curate. Dar era prea târziu. Mânia sa a umbrit petrecerea. De atunci nimeni nu s-a mai îndoit de intensitatea convingerilor vegetariene ale lui Shaw. Annie Besant

La sfârs,itul secolului al 19-lea, Annie Besant era una din cele mai admirate s ,i împlinite femei din lume. În cartea sa ‘’Femei victoriene extraordinare” (Knopf, 1981), Lady Elizabeth Lonfgord scrie că ‘’dintre marile femei victoriene, Annie Besant a fost cea mai remarcabilă”1. Cu un fizic izbitor (remarcabil) striking???, perspicace, versatilă s,i multi profesională???, ea era imaginea a ce ar putea deveni femeile libere în secolul 20. Ca editor s ,i director al unui ziar liber-cugetător foarte citit ‘’Colt,ul nostru”, ea a fost prima care a recunoscut geniul lui Shaw s,i a publicat romanele sale în foileton. Ca prima femeie avocat, ea a sanct,ionat cât,iva din cei mai respectat,i avocat,i ai Curt,ii. Ca o curajoasă sust,inătoare a educat,iei sexuale s,i a controlului nas,terii, ea a fondat mis ,carea modernă de planificare familială. Ca pionieră a sindicatelor muncitores ,ti, ea a condus prima grevă încununată de succes a femeilor muncitoare (match girls???).

În 1889, a aderat la Societatea Teozofică la vârsta de 42 de ani, iar la moartea lui Madame Blavatsky în 1891, devenit succesoarea ei ca pres ,edinte internat,ional al Societăt,ii cu sediul principal la Adyar, India.

În India (unde a rămas restul celor 37 de ani din viat,ă), ea s,i-a folosit înzestrările oratorice s,i pozit,ia sa puternică ca pres,edintă a Societăt,ii Teozofice ca avangardă a mis,cării nat,ionaliste indiene s,i a independent,ei sale politice. Mult înainte de Gandhi, Annie a îndemnat pe indieni să se elibereze de sub jugul britanic s,i a creat o constitut,ie pentru un guvern indian independent care a servit drept model pentru constitut,ia lui Motilal Nehru. Englezoaică patriciană de origine irlandeză, Annie a fost aleasă pres,edintă a Congresului Nat,ional Indian, cel mai înalt post public pe care l-a det ,inut un englez în India vreodată. Ca o dovadă a cât de mare era amenint ,area pe care Annie o reprezenta pentru prezent,a englezilor în India, în 1926, când ea avea 70 de ani, din ordinul lordului Pentland, pe atunci guvernator al Madrasului, ea a fost închisă 3 luni în res,edint,a administrativă britanică din Otacamund, deoarece instigase nat,ionalismul indian. La începutul secolului, când englezii considerau India ‘’o

88

Page 89: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

nat,iune de hamali”2, cum spunea Annie, ea a proclamat superioritatea culturii indiene asupra culturii europene, pe care o considera barbară.

În 1896, la Benares, Annie a fondat Colegiul hindus central, care a fost consacrat exclusiv studiului religiei, mitologiei s ,i limbii sacre (sanscrita) indiene. Având în parte scopul de a sprijini mândria etnică s ,i culturală a hindus,ilor, care fusese umilită de cuceritorii lor britanici s ,i Mughali(moguli islamici), Colegiul a fost urmat de panditul Nehru s,i de o întreagă generat,ie de oameni care au devenit liderii indieni ai luptei pentru independent,ă împotriva colonialismului britanic. Ca educator, revolut,ionar s,i lider spiritual, rolul lui Annie în modelarea Indiei moderne nu poate fi diminuat(contestat).

Neîntâmplător, când Annie a aderat la Societatea Teozofică în 1889, ea a devenit vegetariană brahmanică strictă. Imediat apoi, bluza largă, fusta demodată s,i cravata ros,ie pe care ea le purta în perioada sa ‘’militantă” au fost înlocuite de sariurile albe ale perioadei sale spirituale. Acum părul ei cret ,, lăsat lung (Annie a fost prima femeie modernă care a avut părul scurt), îi cădea în valuri pe umeri. Asemeni femeilor sadhu, ea a renunt,at la încălt,ămintea europeană s,i purta sandale, sau, mai des, mergea descult ,ă. În bungaloul din Adyar, lângă Madras, mobila englezească a fost înlocuită de rogojini, perne s ,i carpete charpoys??? indiene. s,ezând cu picioarele încrucis,ate pe podeaua bungaloului, Annie mânca mâncare vegetariană indiană dintr-o frunză mare verde. În loc de cut,ite, furculit,e s,i linguri, ea mânca cu mâna, asemeni majorităt,ii indienilor.

Fiica unică a lui Emily s ,i William Wood, Annie Besant s-a născut la Londra, la 1 octombrie 1847. Tatăl său absolvise facultatea de medicină a Universităt ,ii Trinity din Dublin, dar cariera sa a fost scurtă deoarece a contactat tuberculoză, molipsindu-se de la o disect,ie a unui bolnav de tuberculoză care murise. Moartea sa rapidă când Annie avea doar 5 ani, a lăsat-o pe mama sa fără un sprijin financiar. Pentru a avea grijă de cei doi copii - Annie s ,i fratele ei mai mare Henry - ea s-a mutat într-o suburbie a Londrei Harrow-on-Hill unde a administrat internatul s,colii de băiet,i Harrow. Pentru educat,ia lui Henry, care a început la Harrow s,i a continuat la Cambridge, doamna Wood nu a făcut economii. Dar pentru educarea lui Annie ea a fost foarte calculată. Ironic, nu Henry ci Annie a devenit o personalitate.

La 16 ani Annie era faimoasă pentru frumuset ,ea sa s,i era centrul atent,iei bărbat,ilor din Harrow, mult,i dintre ei cerând-o în căsătorie de la mama sa. Ani

89

Page 90: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

mai târziu, când Annie a aflat că mama ei refuzase aceste cereri pe motivul că Annie era prea tânără, a fost s,ocată. Ea nu a reus,it niciodată să o ierte pe mama sa pentru că refuzase vlăstare bogate s,i chipes,e ale nobilimii în favoarea unui matematician chel pe care în final l-a ales pentru fiica sa.

Des,i Annie a protestat împotriva acestei alegeri, mama sa a insistat să se căsătorească. La 20 de ani, Annie s-a căsătorit cu reverendul Frank Besant, un preot proaspăt hirotonisit, care absolvise cu lauri matematica la Cambridge. El avea 27 de ani.

As,a cum sugerează pregătirea sa în matematică, Frank avea o gândire logică care nu se potrivea cu natura poetică a lui Annie. Dacă temperamentul lui Annie era baironian (cinic), mistic, romantic, pasional, Frank se asemăna mai mult cu sot,ia calculată a lui Byron - Annabella Millbanke - care fusese de asemenea matematiciană. Parafrazând un epitet pe care Byron l-a dat sot ,iei sale, Frank Besant era ‘’print,ul paralelogramelor”.

Sub aspectul rece s,i logic al sot,ului său, Annie a descoperit un temperament vulcanic. Aproape la fel de vulcanică, Annie a recunoscut că era ‘’mândră ca Lucifer” s,i nu era total nevinovată de certurile înflăcărate dintre ei. Dar doar Frank a folosit violent,a pentru regla conturile în argumentele lor. Odată, deoarece ea îndrăznise să sugereze că ar trebuie să limiteze numărul membrilor familiei lor, Frank, într-un mod punparsonical??? instinctiv (avans incons ,tient), a lovit-o în abdomen. Ea era însărcinată, iar lovitura a provocat nas ,terea prematură a fiicei lor Mabel. Cu altă ocazie, el a aruncat-o peste un gard stile??? S, i indispus a îmbrâncit-o din pat atât de puternic încât ea a căzut la podea s ,i s-a lovit rău. Când Annie a primit royalties???? (bani sau drepturi de autor) pentru articolele s,i povestirile pe care le publicase, Frank a înjurat-o pentru că le scrisese s,i a lovit-o peste urechi.

Din cauza comportamentului violent al lui Frank, nu e surprinzător că ea a fugit de acasă la Londra împreună cu fiica sa de 3 ani, Mabel. Acolo pentru o perioadă de timp le-a întret,inut pe ea s,i pe mama ei, lucrând ca guvernantă. Nu e surprinzător nici faptul că ea a trebuit să renunt ,e la dorint,a???? de a deveni o liber cugetătoare, termen care în secolul al 19-lea era sinonim cu ateismul.

Nerăbdătoare să facă cauză comună cu liber cugetătorii împotriva religiei organizate a celor ca sot,ul ei, Annie a frecventat un timp conferint ,ele liber cugetătorilor, unde l-a întâlnit pe Charles Bradlaugh, apostolul liber

90

Page 91: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

cugetătorilor. Bradlaugh era renumit pentru un număr de senzat ,ie pe care l-a făcut pentru a demonstra auditoriului punctul său de vedere (G. B. S. chiar a povestit aceasta în introducerea la Înapoi la Matusalem). Cu emfază, el s ,i-a scos ceasul din buzunar, l-a pus pe un pupitru s,i l-a provocat pe Dumnezeu să-s,i demonstreze existent,a dacă îl trăznea în următoarele 5 minute. Când timpul a expirat, iar Dumnezeu nu a vrut să-l trăznească pe cel mai notoriu ateist, Bradlaugh a tras concluzia evidentă că acesta nu există.

Des,i Bradlaugh nu a fost trăznit de Atotputernic, când Annie Besant a venit la cursuri, el a fost săgetat de Afrodita. Atract ,ia a fost instantanee s,i mutuală. Bradlaugh era încântat de femeia frumoasă a cărei inteligent ,ă se potrivea cu a sa, în timp ce pentru Annie, Bradlaugh era opusul lui FrankBesant - un intelectual sclipitor, chipes ,, idealist s,i un rege neabătut (infailibil) unfailing???.

Des,i delicat s,i aproape matern cu Annie, Bradlaugh nu era un papă-lapte. Considerat drept cel mai mare orator al Angliei, el adesea a trebuit să facă uz de abilităt,ile (s,i de mus,chii săi) de campion la lupte de amatori pentru a da afară de la cursul său pe răuvoitori. Când, după ce a fost ales în Camera Comunelor în 1881 de oamenii din Northampton, colegii deputat ,i au refuzat să se as,eze lângă el deoarece era un liber cugetător (ateis ,tilor nu li se dădea voie să stea în Camera Comunelor) - a fost nevoie de 14 polit ,is,ti pentru a-l da afară, des,i el nu a opus decât o rezistent,ă pasivă. Sust,inătorii din Northhampton l-au tot reales până când în final guvernul a renunt,at la pozit,ia sa s,i 6 ani mai târziu, în 1886, Bradlaugh a devenit primul liber cugetător Membru al Parlamentului.

Fiind încurajată de Bradlaugh, Annie a început să scrie articole în jurnalul lui liber cugetător ‘’Reformatorul nat,ional” s,i să t,ină prelegeri. Curând ea s,i-a dat seama că avea darul oratoriei. De fapt ea a devenit as ,a de fermecătoare încât îl întrecea outdrew??? frecvent pe Bradlaugh la reuniunile liber cugetătorilor. George Bernard Shaw, un ascultător avid, a numit-o ‘’cel mai mare orator al Angliei s,i posibil al Europei”4.

Biograful lui Annie Besant, Arthur Nethercot în cartea sa Primele cinci viet ,i ale lui Annei Besant (The First Five Lives of Annie Besant), afirmă că Bradlaugh era vegetarian: ‘’Bradlaugh a fost întotdeauna un maniac (stickler???) al proprietăt ,ii s,i un fel de ascet. În timpul recentei sale discut ,ii asupra imoralităt,ii consumului de carne, el a dezvăluit că e vegetarian.”5 Des ,i Annie nu a devenit vegetariană decât după cât,iva ani, cu sigurant,ă intimitatea cu Bradlaugh s,i mai târziu cu

91

Page 92: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Bernard Shaw au avut un rol important. Faptul că Bradlaugh era la fel de pitagorean pe cât era liber cugetător este sugerat de numele pe care l-a dat fiicei lui favorite - Hypatia - femeia pitagoreană (s,i martiră) care pentru erezia sa a fost sfâs,iată de o adunătură de cres,tini în secolul al 5-lea e.n.

Pe cât de incredibil pare a fi în Londra civilizată a secolului al 19-lea, cariera lui Annie a fost foarte aproape de a Hypatiei. Annie nu a fost sfâs,iată de o gloată pentru că era liber cugetătoare, dar a fost hăituită de biserică s,i de guvernul plin de răzbunare.

Necazurile sale cu Biserica au pornit când ea l-a părăsit pe sot ,ul său, reverendul Frank Besant, care aproape că o omorâse pentru că ea îi sugerase să practice controlul nas,terii - ceva atât de put,in eretic, idee pe care reverendul Thomas Malthus o sust,inuse încă din 1798 fără ca cineva să se împotrivească. În lucrarea sa “Eseu asupra principiului populat,iei”, Malthus a propus delicat ca cuplurile să-s,i limiteze mărimea familiei în funct ,ie de mijloacele de trai. Citindu-l pe Malthus s,i lucrând în mahalalele londoneze, Annie era convinsă că lipsa de educat,ia a oamenilor cu privire la controlul nas ,terilor era cauza mizeriei celor săraci. Din cauza ignorant,ei lor fat,ă de metodele de control al nas,terii, cei săraci făceau o grămadă de copii pe care nu îi puteau hrăni. Ea însăs ,i, des,i o femeie educată din clasa înaltă, a aflat prima dată despre ‘’păsări s ,i albine” în noaptea nunt,ii ei de la reverendul Frank Besant, care nu era nici prea delicat s ,i nici îndemânatic. Mult mai rău trebuia să fie pentru săraci, a căror ignorant ,ă în materie de sexualitate, credea ea, se datora complicităt ,ii între biserică s,i Stat, care aveau interesul să îi t,ină în întuneric.

Pentru a clarifica aceste chestiuni, Annie l-a convins pe Bradlaugh, cu riscul de a-s,i periclita cariera s,i reputat,ia, să i se alăture pentru a publica “Fructele filozofiei” - un manual al căsătoriei, cont ,inând sfaturi despre metodele de control al nas,terii. Scrisă de clericul american dr. Charles Knowlton, cartea s-a vândut foarte bine în puritana Americă timp de peste 20 de ani. Era inofensivă s,i de bun gust, dar as,a cum Bradlaugh prezisese, aparit,ia ei în librăriile londoneze a determinat prompt biserica să îl demas,te s,i statul să îl persecute pentru publicare de material obscen.

Bradlaugh, unul din cei mai buni avocat,i englezi, a trebuit să folosească toate drepturile sale legale pentru a împiedica cenzurarea cărt,ii s,i ca el s,i Annie să nu ajungă la închisoare. Dar efectul persecut,iei a fost opus celui intent,ionat de guvern - “Fructele filozofiei” a devenit un best-seller care se vindea pe sub

92

Page 93: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

tejghea (s-au vândut 185.000 de exemplare în 3 ani) s,i Annie s,i Bradlaugh au fost reabilitat,i în fat,a instant,ei (vindicated on appeal???). Într-o perioadă când aproape tot,i bărbat,ii erau reticent,i fat,ă de subiect, Annie a avut nu numai curajul să sust,ină controlul nas,terii s,i să publice o carte despre acest subiect, dar de asemeni (s,i cel mai eretic fapt dintre toate), ea a fost propriul avocat în procesul care i s-a intentat pentru obscenitate.

În 1878, la un an după proces, Aletta Jacobs a deschis în Olanda prima clinică de control al nas,terilor. Eforturile de pionierat ale lui Annie au dat nas ,tere s,i init,iat, mis,carea modernă de planificare familială.

Ca s,i cum procesul nu ar fi fost o încercare suficient de grea, Annie a fost supusă la o încercare s,i mai grea. Sot,ul ei înstrăinat a folosit procesul Anniei ca o oportunitate pentru ca ea să fie declarată un părinte nepotrivit s ,i astfel a câs,tigat custodia fiicei lor Mabel. Reverendul Besant s ,i avocatul lui au invocat aceeas,i lege care l-a deposedat s ,i pe un alt vegetarian liber cugetător de copiii lui, s,aizeci de ani mai devreme, Percy Bysshe Shelley. Când ea a insistat să-s ,i pledeze cauza în procesul de custodie, Annie a electrizat întreaga Anglie. Niciodată mai înainte o femeie nu a făcut aceasta s ,i nimeni la nici o altă curte din Anglia. Pe cât de incredibil pare, în 1877, în Anglia nici unei femei nu îi era îngăduit să practice avocatura. Femeile erau considerate incapabile să pătrundă misterele s,i chichit,ele (complicat,iile) legii. Dar pledoaria mult popularizată a lui Annie a schimbat totul. Atât de convingătoare au fost argumentele ei, atât de elocvente, încât (consiliul era mai mult un obiect de simpatie decât de derâdere) the opposing counsel was more an object of sympathy than derision???) la sfârs,itul procesului. Toate îndoielile cu privire la capacitate femeii de a fi avocat au fost spulberate. La cât ,iva ani de la proces, prima femeie a fost acceptată la s,coala de drept din Londra pentru a se pregăti să devină avocat. Era o consecint,ă directă a faptului că Annie s-a achitat atât de strălucit în fat,a Curt,ii.

Din nefericire decizia legală a fost mai put ,in fericită. Judecătorul Jessel, un bătrân sobersided Tory???(uricios din partidul Tory), s-a pronunt ,at împotriva ei, iar Mabel a trecut în custodia tatălui ei. Oricum, imediat ce copiii (Frank a obt,inut s,i custodia asupra fiului său, Digby) au împlinit 20 de ani (majoratul), ei au hotărât să locuiască cu mama lor. De atunci Frank a rupt toate legăturile cu ei.

93

Page 94: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

În mijlocul proceselor, Annie a găsit timp să scrie s ,i să publice jurnalul său liber cugetător ‘’Colt,ul nostru”, care este memorabil prin faptul că a inclus în prima sa edit,ie romanele lui George Bernard Shaw, chiar dacă în foileton. Într-o vreme în care nici un editor respectabil din Londra nu ar fi pariat pe Shaw, Annie i-a recunoscut geniul s,i i-a plătit o sumă frumus ,ică pentru privilegiul de a-i fi publicat romanele respinse.

La invitat,ia lui Shaw, Annie a aderat la Societatea Fabian, unde a t ,inut multe prelegeri s,i unde a venit în contact cu vegetarieni ca Henry Salt s ,i cumnatul acestuia J. L. Joynes s,i desigur cu însus,i Shaw, cu care a avut o scurtă dar pasională poveste de dragoste.

Ca membră a societăt,ii Fabian, ea a devenit interesată de unionism, care de-abia apoi a luat amploare (circa 1888). Ultragiată de condit ,ia mizeră a fetelor care munceau, care erau stoarse de muncă s ,i expuse la toxinele chimice (care le-au produs căderea dint,ilor s,i părului), în timp ce erau plătite cu salarii de mizerie, Annie le-a organizat într-un sindicat s,i a condus cu succes prima grevă a femeilor muncitoare.

După ce a realizat atât de multe s ,i a sust,inut atâtea cauze, Annie ajunsese în situat,ia lui Alexandru cel Mare care se spune că s-a as ,ezat s,i a plâns deoarece nu mai avea nimic de cucerit. Dar pentru Annie a mai rămas ceva - lumea spirituală. Realizând că mis,carea liber cugetătorilor nu îi oferea hrana spirituală de care avea nevoie, ea a s-a retras s ,i a devenit teozoafă. Convertirea ei s-a dovedit a fi de bun augur când W. T. Stead, editor la ‘’Pall Mall Gazette” (acelas ,i ziar care l-a angajat pe Shaw ca critic dramatic s ,i muzical), i-a dat lui Annie o carte să o recenzeze - Doctrina Secretă a lui Madame Blavatsky. După ce a citit-o, ochii i s-au deschis, pământul s-a mis ,cat s,i ateismul ei s-a năruit. Pe 10 mai 1899, ea a sunat-o personal pe Madame Balavastky s ,i a rugat-o să o accepte ca discipol. Flatată de faptul că cea mai faimoasă femeie din Londra s-a oferit să stea la picioarele ei s,i realizând că zilele ei în fruntea Societăt ,ii teozofice internat,ionale erau numărate (deoarece era bolnavă), Madame Blavatsky a numit-o pe Annie succesoarea ei, la fel cum mai târziu Annie l-a desemnat pe Krishnamurti să fie conducătorul Societăt,ii ?? (set about grooming Annie as her succesor - much as Annie handpicked Krishnamurti be hers???). Când Shaw a ridiculizat-o că a devenit teozoafă, ea i-a replicat că deoarece ea a îmbrăt ,isat teozofia după ce a devenit vegetariană (ca s,i Shaw), înseamnă că noua dietă i-a afectat intelectul. Sandvis, cu salată de creson

94

Page 95: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

1 buchet de creson, fără nervuri

1/2 cană de fasole încolt,ită

1/2 cană de jumătăt,i de miez de nucă

1/2 cană de ceapă verde tocată

4 linguri de ulei de măsline

1 lingură de ot,et de vin ros,u

1 căt,el de usturoi tocat

1/2 lingurit,ă de sare 1/2 lingurit,ă de mus,tar

felii de pâine integrală prăjită sau chifle din

făină integrală încălzite la cuptor.

Spălat,i cresonul s,i germenii de fasole, curăt,at,i s,i uscat,i într-un s,ervet. Tăiat,i nervurile groase ale cresonului s,i aruncat,i-le. Tăiat,i ceapa s,i desfacet,i nucile în jumătăt,i.

Într-un bol mare de salată combinat ,i ultimele 7 ingrediente (fără pâine) s,i facet,i un sos. La sos adăugat ,i cresonul, nucile, germenii de fasole s ,i ceapa verde. Amestecat,i s,i servit,i între felii de pâine integrală prăjită sau cu chifle din făină integrală.

2 port,ii

În bibliografia lui Annie Besant The Passionate Pilgrim (New York: CowardMcCann, 1931), doamna Williams povestes,te că Annie Besant s,i mentorul ei, Charles Bradlaugh ar fi poposit într-un restaurant de pe malul râului în New Gardens, lângă Tamisa, unde ei ar fi consumat sandvis,uri cu creson s,i ceai. Curry mixt din vegetale

2 căni de fasole verde tăiată în bucăt,ele de 2 cm

1 cană de mazăre decojită

1 cană de morcovi curăt,at,i s,i tăiat,i

1 cană de cartofi, curăt,at,i s,i tăiat,i

4 linguri de ulei vegetal

2 lingurit,e de semint,e de chimen

95

Page 96: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

1 lingurit,ă de sare

2 lingurit,e de semint,e de mus,tar

2 lingurit,e de turmeric

1 lingurit,ă de semint,e de coriandru

1 lingurit,ă de piper Cayenne

1 lingurit,ă de garam masala (opt,ional)

1 lingură de ghimbir ras

2 căt,ei de usturoi tocat,i

4 cuis,oare

1/2 cană de iaurt sau clabbered (covăsit)??? lapte de soia

nucă de cocos rasă.

Pregătit,i legumele s,i punet,i-le într-un vas mare. Adăugat,i apă să le acopere s,i fierbet,i-le la foc mic.

Între timp prăjit,i două minute condimentele în uleiul vegetal. Când sunt bune s ,i fierbint,i luat,i-le de pe flacără s,i punet,i-le în vasul cu legume, împreună cu iaurtul. Fierbet,i în continuare la foc mic până ce lichidul scade s ,i se transformă într-un sos condimentat. Mâncarea nu trebuie să fie prea subt ,ire sau apoasă. Imediat ce s-a îngros,at, luat,i-o de pe flacără s,i servit,i cu orez fiert. Punet,i pe fiecare o port,ie de nucă de cocos rasă.

4-6 port,ii

În ultimii 40 de ani din viat,ă, Annie a fost strict vegetariană. Majoritatea timpului a fost pres,edinta Societăt,ii teozofice internat,ionale cu sediul în Adyar, India (un oras, nu departe de Madras). Spre deosebire de majoritatea rezident,ilor britanici din India din timpul Rajahului, Annie avea o mare admirat,ie pentru poporul indian. De fapt, britanicii erau scandalizat ,i că o englezoaică din clasa superioară se identifica atât de puternic cu indienii încât se îmbrăca s,i mânca ca ei, pe lângă faptul că lupta pentru independent ,a lor. Iată o descriere a Anniei în timpul mesei, din biografia sa scrisă de Gertrude Marvin, The Passionate Pilgrim (Williams, op.cit., p. 232): ‘’La prânz, cu picioarele încrucis,ate, îmbrăcată în sariul său alb, folosind degetele în loc de furculit,ă sau lingură, ea mânca mâncare indiană, curry s ,i chapati-uri, din frunze

96

Page 97: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

mari verzi sau din farfurii adânci de aramă strălucitoare”. Pentru aceia care doresc să prepare un curry vegetal după o ret ,etă creată de o englezoaică care a trăit în India în ultima parte a secolului al 19-lea, iată cum se prepară. Destul de curios, doamna care a scris cartea de bucate din care am luat această ret ,etă nu s,i-a dezvăluit identitatea. Ea a semnat cartea cu pseudonimul ‘’o rezidentă de 35 de ani”. Khuttah Carre sau Curry de legume

(din The Indian Cookery Book: A Practical Handbook to the Kitchen in India, (Calcutta: Thacker, Spink & Co., 1880), autoare: o rezidentă de 35 de ani, p. 31)

Luat,i cantităt,i mici de legume de sezon, dintre care cele mai bune sunt kutchoo sau anghinarea, cartofii dulci sau suckercund, morcovii, dovleacul ros ,u s,i alb s,i ros,iile.

Legumele trebuie tăiate în bucăt,i mari s,i fierte în apă cu următoarele condimente: 4 lingurit,e de ceapă tocată, 1 lingurit,ă de pulbere de turmeric, o lingurit,ă de chilly, un sfert de lingurit ,ă de usturoi mărunt,it s,i o lingurit,ă de semint,e de coriandru prăjite s,i măcinate.

Pregătit,i 2 căni mari de apă de tamarind, îndulcite us ,or cu jaggry, dat,i prin strecurătoare s,i adăugat,i apa la vegetalele care fierb s ,i mai adăugat,i ceva chilli proaspăt. Apoi topit,i într-un vas separat o chittock s,i 60ml de ulei de mus,tar. Când uleiul s-a încins punet,i o lingură de collinga s,i semint,e de ceapă s,i când sunt bine prăjite turnat,i-le peste legumele fierte, împreună cu apa de tamarind. Acoperit,i vasul s,i fierbet,i la foc mic 15-20 minute, până când e gata. Se mănâncă rece.

4 port,ii.

Note:

Elizabeth Longford, Eminent Victorian Women (New York: Alfred Knopf, 1981), p. 129

Gertrude Marvin Williams, The Passionate Pilgrim: A Life of Annie Besant (New York: Coward-McCann, 1931), p. 296

‘’print,ul paralelogramelor” este o adaptare a epitetului ironic cu care lordul Byron îs,i apela sot,ia pe care a numit-o ‘’print,esa paralelogramelor” Longford, Eminent Victorian Women, p. 133

Arthur H. Nethercot, The First Five Lives of Annie Besant (Chicago: University of Chicago Press, 1960), p. 225

97

Page 98: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Nethercot, Annie Besant, p. 89

Mahatma Gandhi

Mohandas Gandhi a fost, dintr-o anumită perspectivă, un George Washington al Indiei moderne. Probabil că este dificil să asociem ascetul subt ,ire, îmbrăcat într-o haină simplă de lână, cu figura înaltă, poruncitoare s ,i aristocratică a lui George Washington, dar ambii au fost ‘’părint ,ii t,ărilor lor”, s,i au dus un nou fel de război pentru a-i alunga pe imperialis ,tii britanici s,i a câs,tiga independent,a republicilor lor care abia se năs,teau.

Crescut în tradit,ia mart,ială a Vestului, Washington i-a alungat pe britanicii folosind tactici neortodoxe pe care le învăt ,ase ca luptător indian la frontiera americană. Pe de altă parte, Gandhi i-a alungat pe britanicii din India prin tactici nonviolente pe care le-a folosit în campania pentru drepturile civile împotriva generalului Smuts s,i a africanilor olandezi (Dutch Afrikaners) din Africa de Sud. Des,i el a preluat ideile de nesupunere civilă s ,i rezistent,ă nonviolentă de la Thoreau s,i Tolstoy, această alegere a nonviolent,ei are un determinism cultural. Deoarece el era indian s,i nu un luptător indian cum era George Washington, metodele sale poartă pecetea poporului vegetarian din care s-a înălt ,at - blânzii hindus,i s,i jainis,ti de la Kathiawar care practică ahimsa (nonviolent ,a fat,ă de creaturile vii).

Gandhi a numit ‘’războiul‘’ său nonviolent împotriva britanicilor Satyagraha(fort,a adevărului). Obiectul campaniei Satyagraha era de a folosi metodele nonviolente pentru a convinge un oponent de dreptatea cauzei tale. Printr-o îndurare stoică s,i iubitoare a rigorii complete a mâniei (wrath???) britanice, Gandhi credea că până la urmă va converti pe britanici la modul său de a gândi.

Dorint,a de a cuceri cea mai mare putere militară de pe pământ (britanicii încă det,ineau această pozit,ie în decadele dinaintea celui de-al doilea război mondial), ar putea părea idealistă, dar, în timp, Gandhi a triumfat. În Africa de Sud, el a smuls (wrung???) concesionarea drepturilor civile ale indienilor de la rasis,tii africani. Pe plantat,iile de indigo din Bihar, India, el a folosit nesupunerea civilă pentru a înceta exploatarea t,ăranilor de către lacomii plantatori europeni. Prin greva foamei s,i sit-ins ???(simpla as,ezare pasivă care îndură orice lovitură) (Grevă japoneză??), el a îmbunătăt,it condit,ia socială a numărului imens al ‘’celor de neatins” (t,igani) indieni s,i a făcut reforme în sistemul de caste vechi de 25 de secole.

98

Page 99: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Novatoare s,i surprinzătoare, aceste tactici nonviolente pe care Gandhi le-a folosit în campaniile Satyagraha, au devenit arme standard ale rezistent ,ei civile. Tacticile includeau ‘’sit-in” (grevă japoneză??), ‘’hartal” (o grevă nat ,ională în care bărbat,ii, femeile s,i copii îs,i încetează o zi activitatea), arderea în public a buletinului de identitate s,i provocarea deliberată a arestării pentru a protesta împotriva legilor nerezonabile s,i dure.

Gandhi a observat că pentru ca un guvern imperial să funct ,ioneze cum trebuie era necesară cooperarea tacită a oamenilor. Des ,i erau mult mai put,ini decât indienii, totus,i britanicii au fost capabili să păstreze puterea deoarece marea masă a indienilor accepta adormită guvernarea britanică. Indivizii s ,i conspiratorii care se ridicau împotriva dominat,iei britanice erau eliminat,i fără milă. Dar o nat,iune întreagă, dacă putea fi trezită din apatie, ar fi reus ,it să se scuture de jugul britanic, refuzând ferm s,i senin să coopereze. Una din cele mai eficiente stratageme ale lui Gandhi a fost inventată de el, iar acum este mult folosită de rezistent,a civilă: greva foamei. Oricât de absurdă s,i suicidă ar fi părut prima dată, de fiecare dată când Gandhi a realizat ‘’un post până la moarte” (cum îl numea el), s ,i-a atins scopurile. Prin simplul fapt că a refuzat să mănânce, el a potolit revolte, a aplanat dispute, a făcut ca paria (cei de neatins) să fie admis,i în templele hinduse s,i a făcut armata britanică să părăsească India.

Imaginat,i-vă că George Washington ar fi anunt ,at că va posti până la moarte dacă George al III-lea nu îs,i va retrage trupele de pe pământul american! Ce ar fi făcut regele George? Fără îndoială că ar fi întărit puterea trupelor engleze s ,i ar fi făcut orice pentru a grăbi postul lui George. Dar când Gandhi, care s ,i-a concentrat fort,ele împotriva unora dintre cei mai capabili s,i întreprinzători oameni de stat din istoria Angliei (inclusiv durul s ,i inteligentul Churchill), a amenint,at cu un post până la moarte, regele George al IV-lea s ,i-a retras trupele din India!

Dacă puterile imperialiste s,i conducătorii coloniali sunt carnivori, iar popoarele supuse sunt vegetariene docile s,i ascultătoare, atunci postul până la moarte al lui Gandhi nu este doar ultima formă de noncooperare, dar este s ,i ultimul gest ca vegetarian Satyagraha.

Gandhi spunea că opera lui Tolstoi “Regatul lui Dumnezeu” este în tine s ,i opera lui Thoreau “Nesupunerea civilă” i-au inspirat rezistent,a nonviolentă s,i Satyagraha. Oricum, mult din ceea ce este nonviolent în filozofia lui Gadhi se

99

Page 100: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

regăses,te în comunitatea în care a crescut - o comunitate care era înconjurată de o atmosferă de vegetarianism devotat s,i ahimsa.

Mohandas Karamchand Gandhi s-a născut pe 2 octombrie 1869, al treilea fiu al primului ministru al Portbander-ului, o principalitate din regiunea Kathiawar, în Nord-vestul Indiei. Un oras, agitat de pe coasta peninsulei Kathiawar, populat ,ia Portbander-ului era formată în principal din casta hindusă vaishya (comerciant ,i) (Gandhi era un vaishya) s,i jainis,ti (care sunt strict vegetarieni în India s ,i pentru care ahimsa e un act de credint,ă). Des,i privită cu suspiciune în alte părt ,i ale Indiei, căsătoria între jainis,ti s,i membrii castei lui Gandhi era ceva obis ,nuit în Kathiawar. Produsul unei astfel de uniuni era filozoful jainist Rajchandra, cel mai apropiat prieten al lui Gandhi s,i mentorul său spiritual din tineret,ea lui Gandhi. Alături de Tostoi, Ruskin s,i Thoreau, Gandhi îl consideră pe acest obscur filozof jainist din Kathiawar unul din cei patru oameni care l-au influent ,at cel mai mult. Astfel, încă de mic, gândirea lui Gandhi a fost impregnată cu vegetarianismul s ,i nonviolent,a jainis,tilor. Jainis,tii sunt atât de scrupulos,i în ce prives,te ahimsa încât filtrează apa pe care o beau s,i poartă filtre de aer pe gură, pentru a nu înghit,i din gres,eală insecte. Tot de aceea jainis,tilor li se interzice să aibă meserii legate de agricultură s,i au fost obligat,i să fie comerciant,i la oras, (unde probabilitatea de a călca pe gândaci este mai mică).

Jainis,tii sunt considerat,i membrii neoficiali ai castei vaishya de către alt ,i indieni care văd totul în termeni de caste. De aceea a fost mai us ,or pentru membrii castei lui Gandhi să se căsătorească cu jainis ,ti. Pe de altă parte, căsătoria dintre membrii castei vaishya s,i membrii castei brahmana (a preot,ilor) sau kshatriya (a războinicilor) era un lucru de neconceput.

Ne-am as,tepta ca brahmanii să fi încercat să alunge pe britanici prin rugăciuni s ,i blesteme iar kshatriya să fi încercat să îi alunge pe britanici prin fort ,a armelor. Metodele lui Gandhi, care îl implicau în proteste economice cum ar fi grevele nat,ionale, refuzul de a plăti taxele, s,i boicotarea bunurilor britanice, au un parfum mercantil caracteristic castei vaishya. Însus ,i Gandhi, cel mai mare luptător împotriva sistemululi castelor, nu a putut evada din imperativele castei proprii.

Sfios s,i retras, în copilărie Gandhi era departe de liderul puternic care avea să devină mai târziu. În ciuda darurilor sale mentale el a fost un student indiferent, a cărui lipsă de încredere în sine era paralizantă. Ca majoritatea băiet ,ilor care suferă de timiditate, Gandhi avea un idol. Acesta era un atlet faimos din liceul

100

Page 101: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

din Kaithwar, un tânăr musulman pe nume Sheikh Mehtab. Popular, neînfricat s,i foarte chipes,, Mehtab era întruchiparea a tot ceea ce Gandhi dorea să fie.

Mehtab era musulman s,i deci consuma carne. Era posibil, se întreba Gandhi, ca Mehtab să fie atât de neînfricat, de chipes , s,i de agil deoarece mânca carne? Mehtab i-a spus că da s,i pentru a argumenta, el a citat câteva versuri proaste cinice scrise put,in în batjocură de poetul din Gujarati, Naramdashankar:

Slăvit fie puternicul englez,

El conduce pe micii indieni,

Deoarece fiind un mâncător de carne

Este înalt de 2 metri 20,

O ceată pentru el însus,i (a host for himself)

O pereche pentru cinci sute (a match for five hundred).1

Ducându-se cu Gandhi într-un loc ascuns de lângă râu, Mehtab a scos din buzunar arma secretă a englezului. Era o halcă de carne de capră. Asemeni unui tânăr care face dragoste prima dată, Gandhi a gustat din carne s,i s,i-a pierdut virginitatea.

Ca în majoritate cazurilor de inocent,ă pierdută, dorint,a era amestecată cu vinovăt,ie. Stresat de faptul că încălcase un adânc s,i religios tabu al familiei, săptămâni întregi Gandhi nu a dormit decât sporadic. În mijlocul nopt ,ii el se trezea scăldat de o sudoare rece deoarece visase că în stomacul lui erau capre care behăiau (asemeni crocodilului din piesa lui J. M. Barrie, Peter Pan, care după ce înghit,ise un ceas era chinuit de ticăitul infernal).

Des,i notele lui erau prea mici pentru a urma la Oxford sau Cambridge, totus ,i erau suficient de mari pentru a se înscrie la Facultatea de drept din Londra. Un avocat în familie ar fi fost chiar lucrul de care aveau nevoie pentru a reface averea clanului Gandhi. Cu acest gând, ezitând, mama lui Gandhi s ,i-a dat consimt,ământul ca el să plece în Anglia. Dar mai întâi a trebuit să îi facă o promisiune solemnă - că niciodată nu se va atinge nici de mâncarea englezească (carne), nici de englezoaice.

Ajuns la Londra pentru a studia dreptul, timp de câteva luni el aproape că a murit de foamne. Dieta englezească era carnivoră s ,i bietul Gandhi se întreba dacă va reus,i să reziste trei ani cu legume fierte. El se gândea serios să renunt ,e

101

Page 102: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

la vegetarianism, când, din întâmplare, întorcându-se de la s ,coală, el a descoperit un restaurant vegetarian. Acolo se vindeau s ,i cărt,i s,i pamflete vegetariene. De un s,iling, el a cumpărat Pledoaria pentru vegetarianism a lui Henry Salt s,i a comandat ‘’prima masă sănătoasă”2 de la sosirea în Anglia.

După ce a terminat de mâncat, el încă mai citea pamfletul lui Salt. Pledoaria lui Salt trata vegetarianismul atât de convingător, încât l-a făcut pe Gandhi să nu renunt,e la regimul vegetarian (după ce fusese tentat să renunt ,e, asemeni multor prieteni indieni). Gandhi venise în Anglia cu temerea că va fi un vegetarian asediat de carnivori londonezi, dar frecventând restaurantul vegetarian a fost uimit să vadă că în unele cercuri pasiunea pentru vegetarianism era chiar mai mare decât în India. De fapt, majoritatea indienilor, când ajungea în Anglia, se debarasa de vegetarianism ca de praf. Ei erau rus,inat,i de regimul lor ca de un obicei ciudat, sălbatic al unei societăt ,i primitive. Destul de ciudat, presiunea asupra lui Gandhi de a renunt ,a la vegetarianism nu a venit din partea englezilor ci din partea colegilor indieni, care imitau servil modul de a se îmbrăca, de a vorbi, de a se purta s ,i dieta britanicilor.

Pe de altă parte, englezii (chiar s,i cei mai vorace carnivori) mai degrabă îl admirau pe Gandhi pentru că nu renunt ,ase la dieta vegetariană. În rândurile vegetarienilor englezi ascensiunea sa a fost fenomenală. Mult influent ,at,i de pozit,ia socială (care englez nu este?), vegetarienii englezi erau mândri să îl aibă printre ei pe Gandhi, fiul unui prim ministru, care avea un arbore genealogic care se pierdea în istorie. Imediat ce s-a afiliat la Societatea vegetariană londoneză, el a fost ales membru al comitetului executiv. Pentru ziarul societăt ,ii el a scris articole profunde s,i, împreună cu editorul, Josiah Oldfield, a fondat o societate vegetariană în suburbia londoneză Bayswater. Un alt membru fondator a fost poetul s,i scolasticul sanscrit sir Edwin Arnold, a cărui traducere în engleză a Bhagavad Gitei i-a plăcut mult lui Gandhi. Dacă Gandhi ar fi ales să rămână s,i să practice avocatura la Londra, în loc să plece în Africa de Sud s ,i în India, fără îndoială că el ar fi devenit o mare fort ,ă a mis,cării vegetariene occidentale.

De fapt în momentul sosirii lui Gandhi la Londra vegetarianismul era în vogă (1888-91). Nici la publicarea lucrării lui Frank Newton “Reîntoarcerea la natură” în 1810 sau a “Pledoariei pentru o dietă naturală” a lui Shelley în 1813 spiritele nu fuseseră atât de încinse. Se publicaseră două lucrări clasice ale literaturii

102

Page 103: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

vegetariene: “Etica dietei” a lui Howard Williams s ,i “Modul perfect de a ne hrăni” de Anna Kingsford. Henry Salt, care predase clasicii la Eton, scria diatribele sale vegetariene strălucite. George Berbnard Shaw tocmai trecuse la vegetarianism. Societăt,ile vegetariene apăreau ca ciupercile după ploaie, ziarele s,i pamfletele vegetariene luaseră amploare, iar restaurantele vegetariene se înmult,eau. Era o perioadă în care un tânăr vegetarian avea sentimentul că asistă la nas,terea unei noi mis,cări care se răspândea cu fort ,ă pentru a cuprinde întreaga omenire. Era ca pe vremea cres,tinismului timpuriu, în timpul domniei împăratului Constantin sau ca pe vremea budismului timpuriu în timpul domniei lui Ashoka. Chapati cu condimente

1 cană de făină de soia

2 căni de făină de grâu integrală

2 căni de făină de porumb

2 ardei iut,i tocat,i fin

1 lingurit,ă de semint,e de mus,tar negru

2 linguri de semint,e de mac

1 lingură de semint,e de caraway???, zdrobite 1

lingurit,ă de semint,e de chimen (cumin)???

1 lingurit,ă de pulbere de coriandru

6 semint,e de cardamom, decojite s,i zdrobite

6 căt,ei de usturoi tocat,i

1 lingurit,ă de turmeric

1 lingurit,ă de garam masala

1/2 lingurit,ă de rozmarin mărunt,it

1/2 lingurit,ă de busuioc mărunt,it

1/2 lingurit,ă de oregano mărunt,it

1 lingurit,ă de ghimbir proaspăt tocat fin

1/2 cană de ulei de arahide apă fierbinte.

103

Page 104: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Într-o tigaie prăjit,i condimentele puternic - semint,ele de mus,tar negru, semint,ele de mac, semint,ele de caraway??? s,i semint,ele de chimen. Când semint,ele de mus,tar încep să sfărăie, adăugat,i restul condimentelor s,i gătit,i încă 2 minute. Apoi punet,i-le în făină, împreună cu iaurtul. Umezit,i făina cu suficientă apă pentru a face o cocă. Modelat,i mici bet,igas,e. Prăjit,i-le pe un grătar sau pe o tigaie fără grăsime până ce devin aurii pe ambele părt ,i. Servit,i cu margarină de soia, cu brânză de soia sau cu iaurt de soia.

4 port,ii.

În tineret,e Gandhi era foarte dependent de mâncărurile fierbint ,i, condimentate. Dar pe măsură ce a îmbătrânit, pasiunea sa s-a stins. Astfel aceasta este ret,eta unui chapati condimentat as,a cum îi plăcea în tineret ,e. Referint,e despre dragostea lui pentru chapati nu sunt greu de găsit. Biografiile despre Gandhi ment,inează rareori un fel de mâncare pe care Gandhi îl mânca fără chapati. Se pare că chappati-urile însot ,eau fiecare curry, korma, salată s,i în general orice fel de mâncare. (Robert Payne, The Life and Death of Mahatma Gandhi (New York: EP Dutton, 1969), p. 378, ‘’des ,i el uneori consuma chapati simplu, făcut în casă”) Salată de morcovi (în stil gujarati)2 lingurit,e de ulei de arahide

1 lingurit,ă de semint,e de mus,tar negru

6 căni de morcov ras din

1 lingurit,ă de sare

4 linguri de coriandru mărunt,it (sau pătrunjel mărunt,it)

1/8 lingurit,e de hing (opt,ional) 2

lingurit,e de suc de lămâie.

Încinget,i uleiul într-o tigaie. Apoi adăugat ,i o lingurit,ă de semint,e de mus,tar negru. Când acestea sfârâie, adăugat ,i morcovul ras, sarea, coriandrul, 2 lingurit,e de suc de lămâie s,i hing. Amestecat,i viguros un minut s,i lăsat,i să se prăjească încă un minut (nu mai mult). Morcovii trebuie să rămână crocant ,i. Servit,i cu orez sau piure de cartofi.

4 port,ii

Spre sfârs,itul viet,ii, Gandhi s,i-a simplificat considerabil dieta. Prânzul său uzual consta în salată de fructe sau legume cu chapati s,i un pahar de lapte de capră.

104

Page 105: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Salatele de morcovi au devenit una din mâncărurile favorite în ultimii ani ai viet,ii. A se vedea Mahatma Gandhi, Ghid de sănătate (New York: The Crossing Press), pp. 86, 111. Korma vegetală

1 cană de nuci de Caju crude

1/2 cană de tofu zdrobită (sau iaurt)

1 cană de nucă de cocos proaspătă, dată pe răzătoare

1/4 cană de apă

1 cană de conopidă separată în buchet,ele

1 cană de mazăre proaspătă curăt,ată

1 cană de fasole verde tăiată în bucăt,ele de 1 cm

1 cană de morcovi tăiat,i bucăt,ele

1 cană de cartofi curăt,at,i s,i tăiat,i bucăt,ele

6 linguri de ulei de arahide

6 cuis,oare întregi

1 baton de scort,is,oară

4 semint,e de cardamom

2 căni mari de ceapă albă tocată

2 căni de ros,ii tăiate cubulet,e mici

1 lingurit,ă de turmeric

1 lingurit,ă de coriandru măcinat

1 lingurit,ă de chimen măcinat 2

lingurit,e de sare frunze verzi de

coriandru tocate.

Punet,i într-un blender o cană de nuci de Caju cu put ,ină apă s,i facet,i un piure. Apoi adăugat,i nuca de cocos proaspăt rasă, apă s,i iaurt (sau tofu) s,i amestecat,i ca să obt,inet,i o pastă. Punet,i deoparte.

105

Page 106: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Pregătit,i vegetalele s,i punet,i-le într-o oală mare. Turnat,i suficientă apă pentru a le acoperi s,i fierbet,i-le până se înmoaie. Îndepărtat ,i-le de pe foc, scurget,i apa s,i punet,i-le deoparte.

Rumenit,i condimentele în uleiul de arahide până ce încep să sfârâie. Apoi adăugat,i ceapa tocată s,i prăjit,i până ce devine aurie. Adăugat ,i ros,iile s,i amestecat,i viguros. După 5 minute adăugat,i legumele fierte s,i pasta de caju, iaurt s,i cocos s,i jumătate din frunzele de coriandru tocate. Amestecat ,i bine s,i fierbet,i încă 5 minute, până ce legumele sunt fierbint ,i. Luat,i de pe foc s,i presărat,i restul de frunze de coriandru. Servit,i cu orez basmati.

4-6 port,ii

Korma este o metodă de a fierbe înăbus ,it legumele într-un sos gros de iaurt s ,i piure de nuci s,i este o mâncare tradit,ională în regiunea natală a lui Gabdhi, Gujarat. Această ret,etă este probabil un facsimil rezonabil al mâncărurilor korma vegetariene pe care le mânca Gandhi în vremea copilăriei. Gandhi nu s ,i-a pierdut niciodată interesul pentru diferitele de feluri korma s ,i nici pentru curry-uri. Când el a călătorit în Europa put ,in înainte de declans,area celui de-al Doilea Război Mondial, el s,i-a luat cu el ambalaje speciale în care transporta curry-urile vegetale favorite s,i diferite tipuri de korma, unul dintre ele fiind cu pastă de migdale (a se vedea Robert Payne, The Life and Death of Mahatma Gandhi (Viat,a s,i sfârs,itul lui Mahatma Gandhi), New York: Dutton, 1969, p. 365).

Note:

Robert Payne, The Life and Death of Mahatma Gandhi (New York: Dutton & Co., 1969), p. 38

M. K. Gandhi, An Autobiography (Ahmedabad: Navajivan Publishing House, 1945), p. 67

Victor Grebennikov

(“Zborul” – capitolul V din cartea “Lumea mea“ de V. Grebennikov) În primăvara anului 2001 a plecat din lumea celor drept,i Victor Grebennikov. Memoria ves,nică a acestui savant naturalist se păstrează în inimile noastre.

Comentarii introductive de I Cerednicenco, colaborator s,tiint,ific superior al laboratorului de biofizică, institutul Patologiei generale s,i ecologiei umane al Academiei de S, tiint,e din Rusia.

106

Page 107: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Victor Grebennikov – savant naturalist, entomolog profesionist, pictor s ,i om de o cultură generală deosebită, cu diverse interese. Este cunoscut pentru descoperirea efectului structurilor cavitare (ESC). Put ,ini însă sunt cei ce cunosc s,i o altă descoperire a sa. În 1988 pentru el devine evidentă existent ,a efectelor de antigravitat,ie a învelis,ului de chitină a unor insecte. Mult mai impresionant este fenomenul ce apare concomitent cu astfel de efecte, anume fenomenul invizibilităt,ii part,iale sau totale sau percept,iei deformate a obiectului material aflat în zona gravitat,iei compensate. Pe baza acestor descoperiri s ,i principiilor bionice, autorul a construit o platformă antigravitat ,ională, s,i practic a elaborat principiile zborului dirijat, cu viteză de până la 25 km/min. Din 1991-1992 platforma a fost utilizată de autor ca mijloc de deplasare rapidă. Efectele biogravitat,ionale alcătuiesc un spectru larg de fenomene naturale, care, posibil, apar nu doar la insecte. Se cunosc cazuri de scădere a masei corporale sau levitat,ie a obiectelor materiale în timpul act ,iunii directe psihofizice exercitate de om (psihokineza), levitat,ia yoghină în timpul meditat ,iei transcedentale Maharishi. Sunt cunoscute cazuri de levitat,ie a medium-ilor în timpul s,edint,elor de spiritism. Este gres,it să considerăm că natura a înzestrat cu astfel de capacităt,i doar anumite persoante. După părerea mea este o legitate biologică generală insuficient studiată. Astfel, în stări de automatism somnambulic (lunatism), masa corporală a omului scade. Un somnambul de so-song poate păs,i pe o scândură subt,ire, calcă pe persoana ce doarme alături, fără a-i produce senzat,ii fizice neplăcute (cu except ,ia fricii). Unele cazuri de epilepsie idiopatică, în timpul acceselor petit mal (fără convulsii), adesea produc o transformare ireversibilă, de scurtă durată a personalităt ,ii (numită în popor posedare), când o fetit,ă casectizată de boală sau un băiat de 10 ani capătă proprietăt,ile fizice ale unui atlet bine antrenat. Acest fenomen psihologic se numes,te acum multipersonalitate, deoarece diferă de simptomele clasice epileptice. Astfel de cazuri clinice se cunosc s,i sunt descrise. Totus,i fenomenele însot,ite de schimbarea masei corporale umane sau a obiectelor nu se produc doar pe tonul patologic. Persoane sănătoase, pe ton de stress psihic acut, cauzat de un pericol pentru viat ,ă sau motivat,ie dominantă de atingere a unui scop important, sunt capabile să înfrunte obstacole care sunt inaccesibile în stare obis,nuită, pot ridica greutăt,i enorme etc. În mod obis,nuit, fenomenul se explică prin mobilizarea extremă a fort ,ei musculare, ceea ce nu corespunde realităt,ii. Se pare că mecanismele bioantigravitat ,ionale sunt mai dezvoltate la sportivi (săritori la înălt,ime, cei ce practică atletica grea, alergători). În mare

107

Page 108: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

(posibil în general), rezultatele sportive sunt determinate nu doar de gradul antrenării ci s,i de pregătirea psihologică.

Se cunosc s,i fenomene de cres,tere pe un timp scurt a masei obiectelor, omului, care nu sunt determinate de transferul masei.

Cartea lui V. Grebenikov este scrisă în stil artistic s ,i ilustrată de autor. Este o“dactilografie” bogată spiritual, ce cont ,ine s,i o viziune ecologică, autobiografică a autorului. Mult,i cititori vor percepe cartea ca o generalizare pe înt ,elesul tuturor a experient,ei de studiu a lumii insectelor s,i secretelor ei timp de 60 ani, ornată cu elemente science fiction. Aceasta e o părere eronată. Deoarece îl cunosc pe Victor Grebennikov s,i lucrările sale, pot spune că nu am mai cunoscut alt cercetător, savant mai cons ,tiincios, onest, talentat ca dumnealui. Grebennikov este bine cunoscut s,i în “underground-ul s,tiint,ific” (adică s,tiint,a din Rusia care este persecutată oficial de academie). Astfel, la filiala academiei din Novosibirsk s-a creat un comitet de luptă cu pseudos,tiint,a, jertfele căreia au devenit mult,i savant,i-academicieni. Este simplu să pierzi titlul de colaborator s,tiint,ific sau de s,ef de laborator. Este suficient să publici într-o carte s ,tiint,ifică sau în materialele unei conferint,e un articol, de exemplu despre rolul mecanismelor antigravitat,ionale în evolut,ia insectelor. Sunt ferm convins că descoperiri de acest gen nu trebuie îngropate din cauza actualului pragmatism în s,tiint,ă. Fie ca această carte s,tiint,ifico-artistică să rămână un SF pentru cei pragmatici. Cel ce are ochi – să vadă. Credint ,a fanatică s,i închinarea la “zeii s,tiint,ei” înrudes,te s,tiint,a actuală cu religia barbară. Dezvoltarea armonioasă este imposibilă fără distrugerea stereotipelor vechi.

Capitolul V – Zborul

O seară linis,tită în stepă. Discul ros ,u arămiu al soarelui a atins orizontul încet,os,at din îndepărtare. Este târziu pentru plecarea spre casă, m-au ret ,inut insectele mele s,i mă pregătesc pentru somn, oricum în ploscă a mai rămas apă s,i am remediul “Deta”-antit,ânt,ari, care este indispensabilă (în zona malului înalt al lacului cu apă cam sărată sunt foarte multe “mus,cătoare” plictisitoare).

Act,iunea se petrece în stepă, în valea Kamaslovo, unde curgea cândva un puternic afluent al râului Irtas,, care s-a transformat odată cu ararea stepei într-un lant, de lacuri sărate. Vântul nu bate, nu se mis ,că nici un fir de iarbă. De-asupra lacului zboară cârdulet,e de răt,us,te, se aude fluieratul becatelor. Bolta înaltă de culoarea perlei a cuprins stepa pe cale de adormire. Cât este de

108

Page 109: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

minunat aici în plină libertate! M-am instalat lângă malul abrupt, pe o poiană acoperită cu iarbă. Am as,ternut impermeabilul, am pus rucsacul sub cap. Înainte de somn am cules câteva movilit ,e uscate de bălegar, le-am adunat împreună s,i le-am dat foc. Un iz romantic, de neuitat se răspândea prin stepa ce adormea. M-am aranjat pe patul meu improvizat, mi-am întins cu plăcere picioarele obosite savurând încă o noapte minunată în stepă (ceea ce se întâmplă rar). Fumul albastru mă duce în zbor în tărâmul poves ,tilor s,i adorm repede. Devin mic-mic ca o furnică s ,i apoi mare ca cerul. Nu-mi pot explica de ce astăzi aceste schimbări ale corpului meu înainte de somn sunt deosebit de puternice. Uite că a apărut ceva nou : senzat ,ia de cădere, îmi pare că malul înalt a dispărut momentan de sub mine s,i cad într-o prăpastie stras,nică s,i necunoscută! Deodată au început a licări nis ,te valuri, am deschis ochii, dar ele nu au dispărut ci dansează pe cerul gri-smarald, iarbă. A apărut un gust metalic puternic în gură, părea că as, fi pus pe limba pe o baterie puternică. Au apărut zgomote în urechi, aud clar zgomotele puternice ale inimii. Ce fel de vis e acesta? Mă as,ez s,i încerc să alung aceste senzat,ii neplăcute, dar nu reus,esc. Doar valurile din fat,a ochilor s-au transformat s,i nu mai sunt lungi s,i linis,tite ci au devenit înguste, clare asemeni unor scântei sau lant ,uri s,i nu-mi permit să privesc în jur. Acum mi-am amintit, senzat ,ii asemănătoare am trăit cât,iva ani în urmă în pădurice, anume în crângul fermecat (autorul numes ,te aici locuri de pe teritoriul branis,tii entomologice, regiunea Omsk). Am fost nevoit să mă ridic s ,i să merg put,in pe mal. Care peste tot e la fel? Uite aici, la un metru se simte influent,a clară a “ceva”. Mai merg 10 metri – acest “ceva” dispare. Mi se face frică. Sunt singur în stepă lângă “lacul fermecat”. Trebuie să-mi strâng repede lucrurile s,i să plec de aici. Dar curiozitatea câs ,tigă. Oare ce se petrece aici? Poate este din cauza mirosului de mâl s ,i apă de lac ! Mă cobor s ,i mă as,ez lângă apă, pe o movilă de lut. Aroma densă, dulcie de resturile algelor în putrezire mă învăluie. Stau 5 min., 10 min. – nimic neplăcut. Ar fi bine să mă culc undeva pe-aici, dar este umed. Urc înapoi pe mal s ,i istoria se repetă ! Am vertij, gust metalic în gură s,i parcă mi se schimbă greutatea – ba sunt us ,or, ba sunt greu – greu, în ochi apar luminit,e de diferite culori...

De necrezut, dacă acesta ar fi un “loc periculos”, o anomalie, nu ar cres ,te iarba atât de deasă, nu ar mai fi cuibul de albine atât de mari care au ocupat tot malul de lut. Eu mi-am aranjat patul chiar deasupra “oras ,ului” subteran al albinelor, care cont,ine, desigur, o mult,ime de tunele, odăit,e, pupe, larve vii s,i sănătoase. As,a s,i nu am înt,eles nimic atunci. Somnoros, cu capul îngreuiat, devreme

109

Page 110: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

dimineat,a, când soarele nu a răsărit încă, am plecat spre drumul principal ce ducea la Isilkul.

În acea vară am vizitat “lacul fermecat” încă de 4 ori, în timp diferit s ,i la ore diferite. La sfârs,itul verii aici era un număr uimitor de albine, care aduceau spre cuib polen galben-aprins de flori, adică se simt ,eau minunat. Acelas,i lucru nu puteam să-l afirm despre mine. La 1 metru deasupra lor simt ,eam multiple senzat,ii neplăcute, care dispăreau la 5 metri distant,ă... Nu puteam să-mi dau seama, de ce anume aici se simt minunat plantele, albinele, care sunt foarte multe, ocupând tot malul, asemeni unui cas,caval, iar pe alocuri asemeni unui burete? Răspunsul l-am aflat cât,iva ani mai târziu , când “oras,ul” albinelor din Kamaslovo a fost distrus de o aluviune de teren. Acum nu sunt nici cuiburi, nici iarbă ci o movilă oribilă.

Mi-au rămas doar câteva resturi de cuiburi cu multe odăit ,e-celule. Celulele erau situate una lângă alta s,i aminteau mici degetare sau poate mai mult nis ,te ulcioras,e cu gâtul ce se îngusta lin. Deja cunos ,team că aceste albine apart,in genului Galixt cu 4 inelus,e (după numărul de inele galbene de pe abdomen). Pe masa mea de lucru, pe care stau aparate, cutii cu furnici s ,i greieras,i, flaconas,e cu reactive s,i multe alte lucruri, se găsea un vas larg, umplut cu bulgăras ,i spongiformi de lut.

Când căutam ceva, am întins mâna deasupra acestor bulgăras ,i. Atunci s-a întâmplat o minune, deasupra lor am simt ,it căldură... Am atins bulgăras,ii cu mâna – erau reci, dar deasupra lor aveam o clară senzat ,ie de căldură. În degete au mai apărut, în plus, nis,te senzat,ii necunoscute până atunci de împingere, pulsat,ie, “tic-tac”. Când am deplasat vasul spre marginea mesei s ,i am aplecat fat,a deasupra sa, aceleas,i senzat,ii resimt,ite la “lac” au reapărut. Capul a devenit us,or s,i mare-mare, corpul cădea undeva în jos, în ochi licăreau lumini trecătoare, în gură simt,eam gust metalic, s,i o us,oară senzat,ie de great,ă... Senzat,iile s-au păstrat s,i atunci când am acoperit vasul cu o cutie de carton, capac de carton. Acel “ceva” străpungea obstacolul.

Fenomenul se cerea studiat imediat. Fără aparate de fizică însă, nu puteam să realizez nimic acasă. În studiul cuiburilor m-au ajutat mult ,i colaboratori ai academiei din Novosibirsk. Cele mai precise termometre, captatoare de ultrasunet, electrometre, magnitometre nu înregistrau nimic. A fost efectuată cea mai minut,ioasă analiză chimică a lutului; în rezultat nimic deosebit. Tăcea s ,i radiometrul. Totus,i mâinile umane, s,i nu doar ale mele (!), aveau o senzat,ie

110

Page 111: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

clară de căldură de-asupra cuiburilor, sau adierea unui “vânt” rece, furnicături, ticuri, un mediu dens s,i vâscos; alteori mâna devenea “grea”, sau se ridica în sus; degetele amort,eau, se contractau mus,chii centurii scapulare; apăreau vertiji, hipersalivat,ie. Un comportament asemănător manifestau albinele-tăietoare-de-frunze care populau un fascicol de tuburi din hârtie. Fiecare tub cont,inea multiple “păhărele” din frunze acoperite cu căpăcele din frunze, iar în “păhărele” – gogoas,e de mătase cu pupe s,i larve. Am propus unor persoane care nu s,tiau despre descoperirea mea să t ,ină palma sau fat,a deasupra tuburilor s,i am înscris fiecare detaliu al relatărilor acestora. Rezultatele acestor experient,e sunt publicate în articolul “Despre proprietăt ,ile fizico-biologice ale cuiburilor albinelor-polenizatoare”, publicat în “Buletinul de s ,tiri agricole din Siberia”, N. 3, 1984. În acelas ,i ziar se găses,te s,i o scurtă explicat,ie fizică a descoperirii.

Folosind modelul cuiburilor de albine, am construit câteva zeci de “faguri” din plastic, hârtie, metal, lemn. Am ajuns la concluzia că, cauza senzat ,iilor neplăcute nu este un “biocâmp”, ci dimensiunile, forma, cantitatea, situarea cavităt,ilor una fat,ă de alta. Cavităt,ile puteau fi formate din orice material dur. La nivelul organismului apăreau senzat,ii iar aparatele “tăceau”. Am numit descoperirea efectul structurilor cavitare (ESC). Experient ,ele continuau s,i Natura îmi revela noi s,i noi taine... S-au constatat că în zona de act ,iune a ESC scade vizibil activitatea bacteriilor saprofite din sol, a ciupercilor de drojdie sau de alt tip, încolt,irea semint,elor de grâu, se schimbă comportamentul algelor microscopice mobile numite clamidomonade, apare luminozitatea larvelor albinelor-tăietoare-de-frunze; albinele mature devin mai active s ,i finisează polenizarea plantelor cu 2 săptămâni mai devreme.

ESC nu este ecranat, ci asemeni gravitat,iei act,ionează structurile vii prin peret,i, metal gros, alte obstacole. Dacă obiectul cavitar se transferă pe un nou loc, ESC este resimt,it de om mai târziu, peste câteva secunde sau minute, iar pe locul vechi rămâne o “urmă” (sau cum a fost numită în glumă, un “fantom”) care e simt,ită de mâini peste zeci de minute-luni. Câmpul produs de ESC în jurul fagurilor scade neregulat, le încercuie cu un sistem invizibil dar bine sesizat de “învelis,uri”. Animalele (s,oarecii albi) s,i omul, aflate în zona de act ,iune a ESC, se acomodează peste un timp, chiar dacă are o act ,iune puternică. Altfel nu am putea exista, fiind înconjurat,i de multiple cavităt,i mari s,i mici, celule ale plantelor vii s,i moarte (inclusive de propriile noastre celule), veziculele din

111

Page 112: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

diverse materiale plastice, camere, coridoare, săli, spat ,ii printre detaliile panourilor de comandă, aparatelor, automobilelor, între copaci, mobilă, clădiri. Act,iunea (“raza” de act,iune) a ESC este mai puternică dacă se orientează în direct,ia opusă soarelui s,i înspre centrul Pământului (în jos). Câmpul ESC produce dereglarea funct,iei ceasurilor mecanice s,i electronice, posibil că este implicat s,i Timpul. Toate aceste manifestări sunt produse de vibrat ,ia materiei, care este în permanentă mis,care s,i schimbare ves,nică. Pentru descoperirea acestor vibrat,ii fizicianul Louis des Broglies [?] a primit în anii ‘20 premiul Nobel. Astfel de unde se folosesc la microscopul electronic.

Am mai descoperit s,i alte lucruri care t,in de fizica corpurilor solide, mecanica cuantică, fizica elementară, s,i care ne vor îndepărta acum de principalii eroi ai povestirii – albinele. Totus,i am construit nis,te aparate capabile să înregistreze obiectiv ESC s,i care react,ionează la prezent,a apropiată a cuiburilor de albine. Iată cum arată nis,te vase ermetice (vezi desenul), în interiorul cărora, pe fire de păianjen, atârnă oblic paie s,i rămurele cu capetele arse, servind drept tăciune pentru desen, pe fundul vaselor este put ,ină apă cu funct,ia electrostatică, în special când se lucrează în condit,ii de aer uscat. Se va apropia de vârful de sus al indicatorului un cuib vechi de viespi, faguri de albine, un mănunchi de spice s ,i atunci indicatorul va devia lent cu zeci de grade.

Nu este un miracol. Energia electronilor ambelor corpuri multicavitare va crea în spat,iu un sistem de unde sumare. Unda este o energie capabilă să producă un lucru de autoîmpingere corpurilor, chiar prin obstacole asemănătoare capsulei metalice cu peret,i gros,i (vezi foto). Este practic incredibil că prin peretele gros capsular penetrează undele cuibului mic s ,i us,or de viespi, vizibil pe foto s ,i indicatorul din interiorul acestei capsule ermetice fuge de cuibul de mult părăsit, uneori chiar parcurge jumătate de cadran. Necredincios ,ii pot vizita muzeul agroecologic din Novosibirsk s,i vedea minunea cu proprii lor ochi. În acelas,i muzeu se găses,te un aparat din faguri cu efect analgezic. Oricare se poate as,eza pe scaun, sub o cutie ce cont ,ine câteva rame cu faguri de albine. Peste câteva minute va simt,i ceva (am să vă fiu recunoscător dacă îmi vet ,i scrie ce at,i simt,it). Cel ce are dureri de cap nu le va mai simt ,i peste câteva secunde, pentru cel put,in câteva ore. Astfel de analgezice nu sunt o taină s ,i se folosesc cu succes în t,ară.

112

Page 113: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Radiat,ia este clar percepută pe palma mâinii as ,ezate în partea de jos a cutiei cu faguri. Cutia poate fi din carton, placaj sau tinichea, cu suturile bine sudate. Iată as,a un cadru de la insecte...

Init,ial gândeam în felul următor: omul s ,i albina sunt în contact de mii de ani s ,i nimeni nu a relatat ceva neplăcut, cu except ,ia cazului când era împuns. Am adus o ramă cu faguri uscat,i deasupra capului – lucra ! Am decis să selectez 6 rame. Iată pe scurt istoria acestei descoperiri. Cuibul vechi de viespi are altă act,iune, cu toate că dimensiunea s ,i forma celulelor sale sunt asemănătoare celui de albine. Totus,i, materialul celulelor spre deosebire de cele din ceara de albine, este mai poros, de fapt e hârtie (hârtia a fost inventată de viespi s ,i nu de om; ele amestecă fibre vechi ale arborilor cu saliva cleioasă). Peret ,ii celulelor sunt mai subt,iri, localizarea s,i dimensiunile sunt altele, au s,i o capsulă externă cu câteva straturi din hârtie s ,i cu spat,ii între ele. Am primit câteva relatări despre act,iunea nefavorabilă a unor cuiburi de viespi constituite în podul casei. În general, majoritatea structurilor multicavitare s ,i corpurilor cu efect ESC puternic au o act,iune nefavorabilă asupra omului în primele minute sau ore. Una din put,inele except,ii sunt fagurii albinei melifere. În anii ’60, în apartamentul nostru din Isilkul locuiau bondari. Uneori câte un bondar tânăr parcurgea un tub lung din stup spre urdinis,ul din fereastră, părăsind casa, dar nu memoriza localizarea urdinis,ului. La întoarcere rătăcea timp îndelungat lângă fereastra mea s,i cele ale casei învecinate asemănătoare cu a mea. Seara, obosit s,i “mult,umit” de memoria vizuală slabă, se as ,eza pe peretele din cărămizi, exact unde se găsea stupul, s,i se străduia să pătrundă printre cărămizi. De unde s,tia insecta, că anume la 4 m de urdinis ,, mai lateral, s,i 0,5 m mai inferior, la 0,5 m adâncime este cuibul său? Pe atunci nu s ,tiam care este explicat,ia. Acum îmi este cunoscută. Pare o descoperire uimitoare, nu-i as ,a? Să ne aducem aminte de oras,ul Pompilov din crescătorie, unde viespile-vânători se reîntorceau la locul pornirii s,i chiar la locul unde fusese transferat bulgărele de pământ cu vizuina. Fără nici un dubiu, acolo existau unde-semnale produse de cavitatea cuibului. O altă taină mi-a fost revelată în acei ani de prietenele-insecte legate cu florile plantelor. Florile posedă, pe lângă culoare, miros, polen, s,i un semnal asemănător, puternic s ,i neinterferabil, cu care atrag polenizatorii zburători. I-am descoperit cu ajutorul unui tăciune pentru desen (rămurică arsă), pe care l-am purtat deasupra florilor mari, sub forma de clopot ,ei-lalele, liliac, amarillis, bostan, nalbă.

113

Page 114: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

De departe se simt,ea încetinirea acestui “detector”. În scurt timp puteam găsi floarea într-o cameră întunecată, practic fără erori, de la distant ,a de 1-2 m. Unica condit,ie ce trebuia păstrată era imobilitatea plantei, deoarece dacă era deplasată pe locul vechi rămânea un timp o “urmă falsă” (“fantomul” de retent,ie despre care am vorbit anterior). Nu sunt extrasens, astfel de fenomen poate fi experimentat de oricine după un mic antrenament. Se poate folosi în locul tăciunelui o bucată de 1 dm de mătură galbenă de sorg, un creion (spre floare va fi orientată partea neascut ,ită). Unii pot folosi chiar palma, limba, fat ,a s,i vor simt,i că de la floare vine căldură, rece; senzat ,ie de amort,eală. Mai sensibili sunt copiii, adolescent,ii. Cunos,tint,ele despre ESC sunt necesare albinelor ce-s,i construiesc cuiburi subterane, deoarece construind o nouă galerie, aceasta să nu se intersecteze cu cuibul vecinei s ,i să-l ocolească. Altfel oras,ul subteran al albinelor, s-ar distruge. Nu se va admite, de asemeni, ca rădăcinile plantelor, care pot distruge construct ,ia, să crească în galerii s,i celule. Rădăcinile îs,i opresc cres,terea sau ocolesc cuiburile albinelor cu cât ,iva centimetri.

Acest fenomen a fost confirmat în experient ,ele de cres,tere a boabelor de grâu într-un câmp puternic cu ESC, în comparat ,ie cu alte boabe – test ce se dezvoltau la aceeas,i temperatură, umiditate, iluminare.

Pe foto se observă moartea rădăcinilor s,i devierea acestora în partea opusă“fagurilor artificiali”.

Deci în zona “lacului” exista un vechi pact de prietenie între plante s ,i albine care este exemplu de inteligent,ă ecologică a Viului. Tot acolo, pe acelas ,i loc al pământului, un alt exemplu, de comportament incult, crud al omului fat ,ă de Natură... Oras,ul albinelor nu mai exista. În fiecare primăvară au loc aluviuni de cernoziom cândva fertile, care se deplasează către băltoacele sărate, fără viat ,ă acum, însă cândva erau lacuri. Deasupra acestora zburau cârduri imense de rat ,e s,i berze, pe apă pluteau lebede de-un alb imaculat, îs ,i întindeau aripile masive vulturii-răpitori. Lângă malul abrupt, presărat cu cuiburi de albine, zumzăiau sute de mii de galikti ce mi-au deschis us ,a spre Necunoscut. Se prea poate că am plictisit cititorul cu tot soiul de faguri, structuri, ret ,ele etc. Va fi nevoie de o carte voluminoasă pentru a descrie toate experient ,ele mele. Am să ment,ionez doar un detaliu: în câmpul de act,iune a ESC deseori se defecta calculatorul (E3-18A), ce lucra pe bază de baterie. Astfel de dereglări le-am produs prin act ,iune cu un cuib de viespi s,i ESC suplimentar al palmelor proprii. Separat aceste 2

114

Page 115: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

structuri nu influent,ează. Mâinile, anume oasele tubulare ale falangelor, ligamentele , articulat,iile, tendoanele, vasele, unghiile, sunt emit,ătoare puternice ce produc ESC. Ele pot deplasa un indicator din tăciune sau un pai al aparatului meu, aflat la cât,iva metri. O poate face oricine. Sunt convins că nu există “extrasensibili”, mai exact tot,i oamenii sunt extrasensibili (bioenergeticieni)... Mult mai mult,i pot deplasa obiecte nu prea grele pe masă, le pot ment,ine în aer sau lipite de palmă. Astfel de personae sunt filmate ca o minune. Încercat,i! As,tept scrisori. Există un străvechi joc popular: o persoană stă as,ezată pe scaun iar alt,i 4 “construiesc” deasupra vârfului capului acestuia o ret,ea de palme orizontale cu degetele put,in depărtate, init,ial mâinile drepte, mai sus – cele stângi, cu ~2cm între palme. Peste 10-15sec. cei 4, la comandă, introduc rapid degetele arătător s,i mediu sub genunchii s,i axilele celui ce e as,ezat s,i îl saltă energic în sus. Este important să se păstreze sincronicitatea act,iunilor. În caz de reus,ită un om de 100 kg va zbura practic până la tavan. Cei ce l-au ridicat vor afirma că era us,or ca o pană...

Cititorul va afirma că este împotriva legilor naturii, iar Grebenikov este un mistic. Dar nu este mistică s,i noi, oamenii, cunoas,tem foarte put,in despre legile universului, care deseori nu admite regulilor, legile umane... Odată mi-a apărut as,a o idee: rezultatele experient,elor mele cu insectele sunt asemănătoare povestirilor persoanelor vizitate de ... OZN. Amintit ,i-vă ies,irea temporară din funct,ie a electronicii, “capriciile” ceasului, “obstacolul” invizibil, elastic, reducerea temporară a masei obiectelor, reducerea aparentă a masei umane, “fosfenele”- imaginile multicolore mobile, gustul metalic în gură... Probabil at ,i citit as,a relatări în ziare, reviste “OZN”. Toate acestea pot fi experimentate în muzeul nostru. Venit,i! Acum un alt mister îmi deschide us ,a? As,a este. Iarăs,i m-a ajutat întâmplarea, mai exact prietenele mele insectele. Au început nopt ,i nedormite, insuccese, neîncrederi, căutarea materialelor lipsă, defect ,iuni, chiar accidente.... Nu aveam un consultant. Puteam să fiu luat în derâdere sau mai rău... Dar îndrăznesc să afirm că este fericit acel ce are ochi, cap, mâini bune s ,i muncitoare, bucuria creat,iei, chiar dacă nu întotdeauna finalizate cu succes. Astfel de momente sunt mai importante decât primirea unei diplome, decorat ,ii sau dreptului de autor. Zborul pe platforma antigravitat ,ională (extrase din zilnic)

O zi aridă de vară... Orizontul plutes,te într-o ceat,ă maro-albăstruie. Cupola gigantică cerească cu nori pufos,i se înalt,ă deasupra păduricilor s,i poienelor. Se

115

Page 116: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

pare că norii dorm pe o sticlă străvezie enormă de aceea au margini bine conturate, plate, iar părt,ile superioare strălucesc scăldate de razele solare încât ît,i orbesc ochii. Zbor cam la 300 m deasupra solului spre un loc îndepărtat, care pare o pată de culoare deschisă în ceat ,ă. Vârfurile albăstrii cu forme caudate plutesc lent în urma mea iar între ele sunt câmpurile de ovăz-albastreverzui, de hris,că - sub formă de dreptunghiuri albicioase cu sclipire neobis ,nuită fract,ionată; chiar în fat,ă este lucerna de un verde cobalt; oceanele verzi de grâu. Această enormă paletă multicoloră plutes ,te, plutes,te în urmă... Cărări se încolăcesc printre câmpuri s,i păduri. Ele se întâlnesc lângă drumurile de pietris,, iar acestea pleacă spre s,osele ce nu se văd prin ceat ,ă. S, tiu însă că mai spre dreapta lacului este dunga dreapta-dreapta, deschisă la culoare, fără început s ,i sfârs,it, pe care se deplasează automobile - nis,te cutii minuscule. Deasupra stepei de pădure însorite plutesc umbrele de diferite dimensiuni a norilor, care sunt albi deasupra mea, albas,tri-închis,i acolo unde sunt pădurici s,i albas,tri de diverse nuant,e deasupra câmpiilor. Acum sunt acoperit de umbra unui nor. Îmi măresc viteza de deplasare, ceea ce este us ,or de realizat, s,i părăsesc umbra. Mă aplec put,in înainte s,i simt cum un vântis,or cald, dens ce adie de jos în sus, dinspre solul s,i plantele încălzite de soare. Simt pe corp adierea jetului dens, cu aromă de hris,că în floare. Un astfel de jet ridică us ,or o pasăre de talie mare dacă ea îs,i deschide aripile: vultur, cocostârc, cocor. Eu însă nu am aripi ci zbor pe platforma dreptunghiulară, put,in mai mare decât suprafat,a unui scaun, cu o bară verticală s,i nis,te mânere de care mă t,in s,i cu care conduc aparatul.

Fantastică? Cum să vă spun... Acum 2 ani Natura, iarăs ,i prin intermediul prietenelor-insecte, mi-a revelat fin s ,i put,in insistent, dar rapid s,i convingător încă ceva. Doi ani Descoperirea mă t,inea lângă ea, cu toate că o studiam cu pas ,i gigantici. Când lucrul este nou, interesant timpul trece repede. Pata de culoare deschisă a lacului din stepă s-a apropiat vizibil, a devenit mai mare, în depărtare s,oseaua cu cutiut,ele automobilelor, deja clar vizibile de la înălt ,ime. Autostrada trece ~ la 8 km de calea ferată, cu care este paralelă. Dacă prives ,ti mai atent se pot vedea liniile paralele s,i nisipul deschis al căii ferate. Este timpul să cotesc ~ 20 grade spre stânga. Nu pot fi observat de jos nu doar din cauza distant ,ei. Chiar zburând foarte jos nu formez umbră. Totus ,i, cum am aflat mai târziu, unii observă rareori pe această port,iune de cer un disc sau o sferă de culoare deschisă, sau ceva asemănător unui nor oblic, vertical, cu margini bine conturate, mobil. Alt,ii au observat “un pătrat plat, dens, cu suprafat ,a de ~ 1 hectar”.

116

Page 117: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Putea fi imaginea iluzoriu mărită a aparatului meu? În general oamenii nu observă nimic s,i astfel sunt mult,umit,i. Cel put,in nu am stabilit încă de ce depinde starea invizibilitate-vizibilitate. De aceea evit întâlnirile cu oamenii zburând departe de oras,e, sate, iar drumurile le intersectez cu viteză mare după ce mă conving de lipsa fiint,elor umane.

În aceste excursii devenite obis,nuite pentru mine, care par fantastice cititorului, am încredere doar în insectele reprezentate pe aceste pagini. Descoperirea am folosit-o init,ial în scopuri entomologice: am studiat colt ,is,oare tainice, le-am examinat din zbor, am căutat t,ări necunoscute mie, populate de Insecte, care necesitau ajutor s,i protect,ie. Natura mi-a impus de la bun început condit ,iile sale dure: prives,te dar nu fotografia. Astfel aparatul nu se închidea ermetic, peliculele (cele din buzunar s ,i cea din aparat) au fost expuse la lumină. Nu-mi reus,ea în zbor să schit,ez locurile. Practic tot timpul mâinile îmi erau ocupate, doar pe câteva secunde puteam elibera una din ele. Imediat după aterizare desenam după memorie, cu toate că nu sunt pictor iar memoria vizuală îmi e slabă... Acest zbor nu este asemeni celui din visul cu care am început această carte. Nu este o plăcere, ci lucru, deseori greu s ,i riscant: trebuie să stai în pozit,ie verticală, mâinile sunt ocupate, la cât ,iva cm este granit,a ce separă “acest” spat,iu de “celălalt”, exterior; o granit ,ă invizibilă dar foarte s,ireată, iar creat,ia mea nu este cine s,tie ce s,i seamănă unui cântar de spital... Dar este un început! Deseori iese din funct ,iune aparatul de fotografiat, ceasul s ,i posibil calendarul. Coborând pe o poiană cunoscută o găseam deseori în alt anotimp, cu deviere de ~ 2 săptămâni într-o parte sau alta s ,i nu aveam cum să efectuez o verificare. Astfel mă deplasam deci în spat,iu s,i, posibil, în timp! Nu pot demonstra ultima afirmat,ie deoarece ceasul nu arată corect timpul în zbor (în special la începutul acestuia), ba se grăbes ,te, ba rămâne în urmă, dar spre sfârs,itul excursiei arată timpul exact, până la secunde. De aceea în timpul excursiilor evit întâlnirile cu oamenii. Dacă pe lângă gravitat ,ie este pus în funct,iune s,i Timpul pot să dereglez legături cauză-efect necunoscute de mine, s,i posibil să sufere cineva? Astfel de suspiciuni le pot motiva. Insectele colectate în eprubete “acolo”... dispar, în general fără urmă; alteori eprubeta a explodat formând cioburi mărunte, altă dată în eprubetă s-a format o gaură ovală cu margini cafenii (“chitinice”), pe care o putet,i vedea în fotografie, deseori prin t,esătura buzunarului aveam senzat,ia de arsură sau lovitură de electrocutare în momentul “disparit,iei” prizonierului. Doar o singură dată am descoperit în eprubetă insecta, însă nu era un exemplar matur de călăret , ihneumonide cu

117

Page 118: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

inele albe pe mustăcioare, ci pupa acestuia, adică stadiul anterior. Ea era vie, la atingere îs,i mis,ca abdomenul. Cu părere de rău a murit peste 1 săptămâna s ,i s-a uscat. Cel mai bine este să zbori în zilele de vară senine. Iarna s ,i pe timp ploios este practic imposibil. Cauza nu este frigul ci faptul că zborurile de iarnă nu sunt valoroase pentru un entomolog. Cum am ajung la descoperire? În vara lui 1988 examinam sub microscop învelis,urile chitinice ale insectelor, mustăcioarele pufoase, solzis,orii cu o structură foarte fină a aripilor de fluture, aripile cu luciu s,i alte minuni ale Naturii. Am observat o microstructură foarte ritmică a unui detaliu destul de mari de insectă. Era o compozit ,ie foarte regulată, bine calibrată, părea a fi efectuat de un automat foarte complicat pe baza unor scheme s,i calcule speciale. Astfel de structură alveolară nu părea să servească nici pentru soliditate, nici pentru frumuset,e. Nu am mai observat astfel de microornament nicăieri în natură, tehnică sau artă. Din cauza multidimensionalităt,ii sale nu am reus,it să-l reproduc pe hârtie sau fotografie. La ce folosea insectei? Cu atât mai mult că se situa în partea inferioară a aripilor care practic întotdeauna este ascunsă, cu except ,ia zborului, când nimeni nu o poate vedea. Am presupus că este un emit,ător de unde ce poseda ESC descoperit de “mine”? În acea vară miraculoasă astfel de insecte erau peste tot. Le prindeam seara, la lumină. Nu am mai observat un număr atât de mare nici “până”, nici “după”.

Am as,ezat pe măsut,a microscopului această plăcut,ă chitinică cavă pentru a examina, încă o dată, alveolele sale stelate la mărime mare. Admiram capodopera de giuvaergiu a Naturii s ,i incons,tient am as,ezat cu pensa deasupra o plăcut,ă identică. S-a întâmplat ceva extraordinar: plăcut ,a a scăpat din pensă, a atârnat câteva secunde în aer, deasupra celei de pe microscop, s-a rotit put ,in în sensul acelor de ceasornic, a alunecat în aer spre dreapta, s-a rotit împotriva acelor de ceas, s-a clătinat s,i a căzut rapid s,i brusc pe masă. Îmi este greu să descriu senzat,iile mele din acel moment... Revenindu-mi am unit cu sârmă câteva panouri, ceea ce am reus,it cu greu doar luându-le vertical. Am obt,inut un “bloc” chitinic cu câteva straturi. L-am as ,ezat pe masă. O simplă pioneză de cancelarie, aruncată deasupra, nu cădea ci devia în sus s ,i apoi într-o parte. Atunci am prins pioneza deasupra “blocului”. Timp de câteva clipe aceasta a dispărut complet din câmpul de vedere. Atunci am înt ,eles că nu este un emit,ător de unde ci Altceva. Descoperirea m-a surprins as ,a încât mi-am pierdut pe o clipă respirat,ia iar obiectele din jur pluteau în ceat ,ă. Totus,i mi-am revenit cu greu s,i peste 2 ore am continuat lucrul... Iată, acesta a fost începutul. Multe

118

Page 119: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

detalii trebuie regândite, controlate, experimentate. Am să povestesc cititorului, desigur într-o carte ce va urma, despre tainele funct ,ionării aparatului meu, principiile de mis,care, distant,e, înălt,imi, viteze, utilizare etc. ... Un zbor nereus,it, riscant am întreprins în noaptea de 17-18 martie 1990, când nu am as,teptat un anotimp favorabil s,i nu am plecat într-o zonă nepopulată. Noaptea este riscantă pentru lucru. Es,ecurile au început încă de la decolare: bloc-panourile din dreapta nu funct,ionau regulat, ceea ce necesita o corect ,ie imediată, dar care nu am efectuat-o. Am decolat de pe strada orăs ,elului academic, considerând gres,it că la ora 2 noaptea dorm tot ,i s,i nu mă vede nimeni. Decolarea s-a produs fără incidente, dar peste câteva secunde, când eram ~ la 100 m deasupra solului, mi s-a făcut rău, ca înainte de pierderea cunos,tintei. Ar fi trebuit să cobor dar nu am făcut-o deoarece o putere gigantică mi-a smuls din mâini dirijarea mis,cării s,i greutăt,ii, s,i m-a antrenat spre oras,. Purtat de această putere de nesupus am alunecat deasupra celui de-al doilea cerc de case cu 9 etaje (sunt 2 cercuri mari, de ~ 1 km în diametru, de case cu 9 etaje, în centrul cărora sunt case cu 5 etaje, inclusiv a mea), deasupra unui câmp înzăpezit, am intersectat oblic s,oseaua Novosibirsk – orăs,elul academiei, casele de locuit de la nord... Mă apropiam de oras ,. Iată deja câteva “buchete” de cos,uri ale uzinelor, unele din ele fumegau lent deoarece lucra schimbul de noapte... Era necesar să întreprind urgent ceva. Am reus ,it cu greu să reglez bloc-panourile. Mis,carea pe orizontală a devenit mai lentă, dar iarăs,i mi s-a făcut rău, ceea ce e de neacceptat în timpul zborului. După 3 încercări nereus ,ite am stopat mis,carea pe orizontală s,i am rămas să planez în aer deasupra zonei uzinelor Zatulinka. T, evile continuau să fumege în tăcere s ,i amenint,ător chiar lângă mine. După un repaos de câteva minute, am observat că “energia rea” a dispărut. Atunci am alunecat înapoi, dar nu spre orăs ,elul academiei, ci mai în dreapta spre Tolmaciovo, pentru a încâlci posibilii martori oculari. La jumătate de drum spre acest aeroport, deasupra unor câmpuri întunecate, unde sigur nu era nimeni, am cotit spre casă... În ziua următoare nu am putut să mă scol din pat. Noutăt,ile transmise la TV s,i din ziare erau periculoase pentru mine. Titlurile “OZN deasupra zonei Zatulinka”, “Iarăs,i extrateres,tri?” vorbeau în favoarea descoperirii zborului meu. S, i încă cum! Unii au observat sfere luminescente sau discuri, chiar câteva...! Frica are ochi mari. Alt ,ii afirmau că a zburat o “farfurie” adevărată cu iluminatoare s ,i raze... Nu exclud s,i prezent,a altor fenomene pe lângă zborul meu. Cu atât mai mult că “recolta” de OZN în 1990 a fost bogată în Siberia, Malicik, s ,i în special în Belgia, unde în noaptea de

119

Page 120: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

31 martie (conform ziarului “Pravda”), inginerul Marcel Alterlan, a filmat timp de 2 min un triunghi “extraterestru” (gravitoplan). Conform concluziei savant,ilor belgieni acestea nu sunt “obiecte materiale cu posibilităt ,i enorme ce nu pot fi create de nici o civilizat ,ie”. Oare chiar de “nici una”, domnilor savant ,i belgieni? După presupunerea mea, panourile-filtre gravitat ,ionale (sau bloc-panourile) ale acestor aparate au fost lucrate pe Pământ, însă la o bază solidă s ,i autoritară, spre deosebire de aparatul meu. Am avut acelas ,i gând, în ceea ce prives,te forma triunghiulară a panoului, care este mai eficace s ,i mai sigură. Totus,i am optat pentru forma de patrulater, deoarece este mai pliantă s ,i amintes,te de o valiză, care nu trezes,te suspiciuni. Evenimentele din Belgia s ,i Nalicin nu au nici o legătură cu mine. Am folosit descoperirea mea doar pentru vizitarea parcurilor entomologice. Astfel de parcuri, care îmi sunt asemeni copiilor, mai importante decât orice invent,ii tehnice, sunt 11: 8 în regiunea Omsk, unul la Voronej, două în Novosibirsk. De fapt, au fost s ,ase la Novosibirsk, create, sau mai bine zis salvate, de mine s ,i familia mea. Astfel de act,iuni nu sunt tolerate de academia agricolă (unde se folosesc acum preparate chimice), nici de societatea protect,iei naturii, nici de comitetul protect,iei naturii, care nu au dorit să-mi acorde ajutor în protect,ia naturii acestor mici parcuri distruse de oameni răi s,i mărginit,i.

Îmi continui calea spre apus. În urma mea rămân câmpuri multicolore dreptunghiulare, pădurice cu contururi caudate s ,i umbrele albastre ale norilor. Viteza cu care mă deplasez este destul de înaltă, dar nu-mi vâjâie vântul în urechi, deoarece câmpul protector de fort,ă al platformei a “tăiat” din spat,iu o coloană invizibilă ce pleacă în sus s,i care elimină atract,ia terestră. Se pare că în timpul zborului spat,iul se deschide în calea platformei s ,i apoi se închide după ea. Probabil că as,a se explică invizibilitatea aparatului, s ,i “călăret,ului” de pe el, sau vizibilitatea part,ial deformată (as,a cum s-a întâmplat deasupra zonei Zatulinka). Protect,ia fat,ă de atract,ia terestră este incompletă. Dacă deplasezi capul cu put,in înainte pot fi simt,ite undele vântului ce au aromă de hris,că, s,i alte plante ce cresc pe câmpiile siberiene. Elevatorul de la Isilicul rămâne lângă calea ferată, undeva departe spre stânga s,i încep coborârea deasupra s,oselei, init,ial convingându-mă de invizibilitatea mea. Platforma s ,i figura mea nu lasă umbră pe pământ (uneori umbra totus,i apare). Iată trei băiet,as,i care culeg pomus,oare. Cobor platforma s,i trec în zbor pe lângă ei, dar nu observ nici o react,ie, deci sunt invizibil. Ei, s,i evident, nu pot fi auzit, doarece în cazul principiului de zbor în spat,iu “ce se deschide s,i se închide” aparatul nu produce

120

Page 121: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

sunete, din cauza lipsei frecării de aer. Călătoria nu a durat mult, doar ~ 40 de minute. Acum simt cât îmi sunt de obosite mâinile, picioarele, capul, deoarece trebuie să păstrez pozit,ia verticală pe mica mea platformă de care sunt legat cu o curea de sigurant,ă. Pot să mă deplasez mai rapid, dar nu risc, din cauza nesigurant,ei s,i dimensiunilor mici ale aparatului. Iarăs ,i decolez. Curând apar semnele cunoscute: intersect,ia, pavilionul pentru pasageri pe dreapta s ,oselei. Urmează vreo cinci kilometri până la stâlpii portocalii ce îngrădesc rezervat ,ia care a împlinit, să nu vezi!, 20 ani. Am protejat această primă rezervat ,ie a mea de pericole de tot soiul, birocrat,i, avioane cu chimicale, pojar s,.a. Această t,ară a Insectelor este vie s,i înflores,te acum!

Am obosit s,i am frânat, ceea ce se efectuează prin autodislocarea filtrelor de sub cutia platformei. Văd deja desis,ul bogat al morcovului sălbatic, căciulit ,ele albe se deosebesc foarte bine s,i sunt asemeni unor sfere brodate. Ele sunt presurate cu insecte. Sufletul este inundat de fericire, care face să-mi dispară ultima urmă de oboseală, doar am reus,it să păzesc bucăt,ica de pământ de aici, fie doar de 7 hectare suprafat,ă, tocmai 20 ani, de oameni ce cosesc iarba, de vite etc. Stratul de sol atinge pe alocuri 14 cm, au apărut specii de insecte dispărute demult din zona aceasta, plante (scortonera, care dimineat ,a are aromă de ciocolată etc.). Aroma puternică de morcov sălbatec, caracteristică doar poienei Medii de după gardul rezervat,iei, îmi produce o nouă avalans,ă de fericire s,i-mi anunt,ă o apropiată întâlnire cu lumea Insectelor. Iată-le, sunt bine vizibile, chiar de la 10 m înălt,ime, pe umbrelut,ele bogate s,i sferele brodate de angelică s,i morcov sălbatic: fluturi oranje, plutesc libelule portocalii s ,i albastre, strălucind la soare. Am coborât lin mai jos s ,i iată brusc apare umbra mea întunecată, invizibilă până atunci, care plutes,te lin deasupra plantelor s,i tufis,urilor. Nu-mi este frică, pentru că nu este nimeni pe s ,osea cam la 300 m spre nord de rezervat,ie, lipsesc pentru moment automobile. Pot să cobor linis,tit pe pământ. Iată, tulpinile plantelor mai înalte au început a fos ,ni pe suprafat,a platformei.

Înainte de a ateriza pe acest delus,or, cuprins de un val de bucurie, cu o mis,care de manivelă determin platforma să zboare vertical în sus. Repede se îndepărtează pământul, totul devine mic: poienit ,ele s,i gardul rezervat,iei, păduricile s,i câmpiile din jur; orizontal se pare că formează o concavitate enormă, astfel încât devine vizibilă calea ferată de la 2 km spre stânga, apoi satele Rosslavka s,i Iesnoi; fermele de vaci, toate încercuite de un inel galben de

121

Page 122: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

paie s,i bălegar uscat, departe spre est, unde pleacă linia de cale ferată (nu înt,eleg de ce, dar este dreaptă asemeni unei săget ,i), sunt căsut,e mici s,i cubul gării Iunino, cam la 6 km de rezervat ,ie; mai departe se întinde Kazakstanul, peste care se as,terne ceat,a albăstruie. Plutesc deasupra Isilculiei, t ,ara tineret,ii mele, deloc identică cu cea de pe hărt,i s,i planuri, ci vie, fără margini, presurată cu insulit,ele întunecate ale păduricilor, umbrele norilor, petele deschise ale lacurilor. Discul enorm al Pământului îmi pare tot mai concav. Nu am identificat până acum cauza acestei iluzii. Urc tot mai sus iar norii enormi rămân jos. Cerul nu e la fel cum pare de jos ci albastru-întunecat. Câmpiile vizibile de aici sunt acoperite cu ceat,ă albăstruie s,i se estompează tot mai mult. Îmi pare rău că nu pot să-l iau, cel put,in odată, pe nepotul Andrei. Are 4 ani s,i platforma ne-ar ridica, dar riscul este mare... Vai, am s,i uitat, acolo jos, pe poiană, lăsam umbră, deci pot fi văzut de mii de oameni, deoarece e ziuă. Se poate întâmpla să mă vadă sub formă de “disc”, patrulater sau în cel mai rău caz, pe mine personal... Chiar înaintea mea se aude un avion marfar, ce cres ,te rapid în dimensiuni s,i deplasându-se spre mine. Acum văd luciul metalic, pulsat,ia ros,ie a beculet,ului. Repede în jos! Frânez brusc, cotesc, acum Soarele luminează la ceafa mea. Oblic în jos, pe peretele enorm al unui nor orbitor de alb, trebuie să fie umbra mea. Însă ea lipses,te. Este vizibil doar un inel strălucitor multicolor, cunoscut de tot ,i pilot,ii, care a alunecat pe suprafat,a norului, în jos, întrecându-mă. Deci nu am fost observat. O idée m-a vizitat atunci (se pare că imaginat ,ia este trezită de un astfel de zbor “în cădere”, cu toate că este incomod din punct de vedere tehnic s,i fizic): posibil nu sunt singurul din cei 5 miliarde de oameni ce a făcut astfel de descoperire. As,a aparate de zbor, cu acelas,i principiu, sunt testate s,i zboară de mult. Sunt create la uzine s ,i independent, asemeni mie. Toate platformele cu proprietate de ecranare au capacitatea de a deveni uneori vizibile, căpătând diverse forme. Se pot transforma s ,i pilot,ii fiind văzut,i ca extrateres,tri humanoizi în costume argintii sau verzi s ,i mici, sau plat,i, asemeni unui carton (Voronezh, 1989) etc. De fapt aces,tia sunt constructori ai platformelor ce le experimentează. As, vrea să dau un sfat celor ce studiind insectele vor întâlni asemenea fenomen, s,i vor începe construct,ia unui “gravitoplan” (sunt convins că fără ajutorul insectelor astfel de descoperire nu se poate efectua). Este bine să zbori doar pe timp frumos, vara; se va evita ploaia, furtuna; la înălt ,ime nu prea mare s,i distant,e moderate; nu se va lua nici un obiect de la locul aterizării; construct,ia să fie maxim eficientă; vor fi evitate localităt ,ile populate, transportul, oamenii. Este foarte binevenită, în acest sens, o poienit ,ă

122

Page 123: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

îndepărtată de locuint,ele umane. Altfel, pe o distant,ă de cât,iva zeci de metri, pot avea loc fenomene de deplasare inexplicabilă a lucrurilor casnice, deconectări sau conectări, aprinderea acestora. Nu pot să explic as ,a fenomene, dar se pare că sunt o urmare a devierii temporale. În timpul zborului sau aterizării nu vor fi pierdute sau scăpate detalii, particule etc. Să ne amintim de “fenomenul din Dalinegorsk”, 29 ianuarie 1986, tragic pentru experimentatori. Atunci, pe un teritoriu vast au fost împrăs,tiate detalii ale aparatului, iar de la filtrele gravitat,ionale microporoase au rămas doar mici resturi, care nu se supuneau unei analize chimice. Vă putet,i aminti că insectele colectate de mine “acolo” dispăreau “aici” din eprubetă, iar în eprubetă se forma un orificiu? Astfel de orificii erau identice cu acelea apărute pe neas ,tepate în apartamente sau oficii, uneori sub formă de “lant,”, pe câteva ferestre sau etaje. Diametrul din exterior este de 3-5 mm, în interior formează o pâlnie de 6-15 mm. Unele din orificii sunt topite pe margini sau colorate cu cafeniu, la fel ca în cazul transportării insectelor în eprubetă, descrise de mine. Anterior presupuneam că astfel de orificii sunt produse de finite microplasmatice invizibile cu durata scurtă de viat,ă, asemănătoare unor microfulgere sferice. Acum s ,tiu că sunt cauzate de particule s,i praf dispersate din neatent,ie în timpul zborului unor aparate asemănătoare celui construit de mine. Imaginile orificiilor pe care le putet,i vedea în această carte au fost efectuate de mine în orăs ,elul academic al oras,ului Novosibirsk. Se pot prezenta oricui dores ,te. Au apărut în perioada 1975-1990 s,i nu sunt legate de experient,ele mele, cu except,ia ultimului zbor.

Sunt convins că o parte din descrierile OZN sunt de fapt platforme, alte detalii mari ale aparatelor, întâmplător sau cu voint ,ă aruncate în afara câmpului activ, de constructori. As,a detalii pot genera multe necazuri, în cel mai bun caz pot provoca o serie de povestiri fantastice în ziare, uneori sub formă de“comentarii” s,tiint,ifice. De ce nu vreau să divulg esent,a descoperirii mele?În primul rând pentru că trebuie să ai timp, fort,ă pentru a aduce dovezi.

As,a ceva nu am. Am acumulat destulă experient,ă în acest domeniu pe când studiam efectul structurilor cavitare. Rezultatul în cazul ESC a fost: “În ceea ce prives,te cererea patentului pentru descoperire, nu este posibilă colaborarea cu Dumneavoastră”. Sunt sigur că, chiar dacă as, fi activat aparatul s,i as, fi zburat până la plafon în cabinetul acelei persoane, react,ie nu as, fi obt,inut, ba chiar m-ar alunga din cabinet ca pe un magician. Vai, cei tineri, înlocuit,ii mai repede pe cei “ce făptuiesc” acum!

123

Page 124: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

A doua cauză a păstrării secretului meu, este obiectivă. Structuri anitgravitat,ionale am descoperit doar la o specie de insecte din Siberia. Nu voi numi nici ordinul căruia îi apart,in. Posibil că sunt pe cale de disparit ,ie, acea izbuncnire fiind ultima de acest gen. Pot avea oare garant ,ia, dacă voi indica genul s,i specia, că oameni amatori în biologie, put ,in ones,ti, afaceris,ti, nu se vor avânta să caute prin vai, câmpuri, pentru a culege ultimile exemplare ale acestei Minuni a Naturii. Ei nu se vor opri, chiar dacă va fi necesar să caute pe sute de km, să are sute de poienit,e. Prea ademenitoare este captura! Cum să nu! Fie ca pentru voi, oameni necinstit,i, tot ce am povestit aici, să rămână SF. Natura nu va revela acest secret unora ca voi. Nu-l vet,i obt,ine cu fort,a.

Ca garant,ie că ceea ce relatez e totus,i adevărat servesc acele câteva milioane de specii de insecte care mai locuiesc, încă, pe planetă. Calculat ,i care este probabilitatea întâlnirii cu Neobis,nuitul, chiar dacă vet,i studia timp de doar o oră fiecare specie. Vă doresc multă răbdare s,i viat,ă lungă, pentru că chiar fără zile de odihnă s,i cu un regim de 8 h de lucru, va fi nevoie de 1000 ani, de memorie s,i vedere impecabile. Nu-mi rămâne decât să vă invidiez. Sper să mă înt,eleagă s,i să mă ierte, s,i cei ce au dorit să cunoască descoperirea fără a fi ghidat,i de interese s,i gânduri secundare. Oare pot să aleg altceva decât protect,ia Naturii Vii? Cu atât mai mult că, m-am convins, as ,a descoperiri le-au făcut s,i alt,ii. Ei nu se grăbesc să le facă publice, dar preferă să zboare noaptea sub forma de discuri neobis,nuite, triunghiuri, pătrate, ce strălucesc sidefiu spre uimirea trecătorilor... ... Aterizând rapid, de fapt căzând în jos, mă orientez dacă nu este nimeni prin apropiere. La 40 m deasupra solului frânez s ,i apoi aterizez, fără dificultăt,i, pe poienit,a rezervat,iei. O vet,i găsi pe mapa-schemă. Unele ramuri ale copacilor sunt “retezate”, parcă de fulger, deoarece zborul vertical s ,i aterizarea sunt dificile, iar traiectoria este init ,ial oblică. La începutul zborului, nu s,tiu de ce, platforma se deplasează în partea opusă Soarelui, iar uneori invers... Pliez aparatul s,i îl as,ez în rucsac, unde mai adaug mâncarea s ,i un instrument pentru reparat,ia gardului. Apoi, printre copaci s,i tufele de măces,, mă deplasez spre Poiana de Mijloc. La ies ,irea din pădure, ca un semn bun, observ o familie de buret,i-pestrit,i de-un ros,u-aprins, grupat,i sub formă de “inel al vrăjitoarei”. De ce “al vrăjitoarei”? S , i apoi, de ce as,a o ciupercă frumoasă trebuie lovită cu piciorul, fărâmit,ată? Mult,i răspund as,a: “Nu este comestibilă!” Dar nu sunt comestibili nici mus,chii, argila, crengut,ele, trunchiurile de copaci, sau pietrele... Dacă ar cres,te în locul buret,ilor pestrit,i cărămizi, nu cred că ar fi lovite cu piciorul. Deci ciupercile necomestibile sunt lovite pentru că sunt vii,

124

Page 125: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

pentru că trebuie ucise! Cum as,a? Oare oamenii au în sânge un astfel de comportament: să lovească o ciupercă, să calce un cărăbus ,, să împus,te o pasăre, un iepure, un bizon? As,a apare mitocănia, sadismul, războaiele? Dacă as, fi un extraterestru în vizită pe Pământ, văzând as ,a comportament as, părăsi cât mai repede as,a planetă. Următoarea vizită o voi întreprinde abia peste vreo 500 ani pământes,ti... Dar tu cititorule? Mă bucur că familia de buret ,i pestrit,i este departe de ochii răi s ,i picioarele crude, s,i mă încântă în fiecare vară cu viat,a deosebită, pălărioarele umede, ros ,ii aprinse, cu solzi mari albicios ,i. Iată s,i Poiana. Păs,esc pe acest pământ virgin cu strângere de inimă. Senzat ,ia este din cauza dorului de natura zonei Isilicul, de lângă Novosibirsk, s ,i din cauza fricii că vreun “gospodar” o va ara, s,i din cauza bucuriei că este încă neatinsă... Acum nu are nici o important,ă că am în rucsac platforma ascunsă. Oricum omul va cunoas,te aceasta s,i alte taine ale Materiei, Spat ,iului, Gravitat,iei, Timpului. Dar nici o civilizat,ie, pe nici o planetă, nu va putea reproduce această Poiană, cu viat,a ei complexă, fină, vibrantă... Unde încă, în care ungher al Universului, poate fi găsit un clopot,el violet-siniliu asemeni celui de aici, în interiorul semitransparent al căruia dansează dansul iubirii două musculit ,e, fremătând din aripile transparente, cu dungi alb-negre? Pe care planetă se va as ,eza pe palura întinsă un fluturas, pentru a linge cu trompa spiralată ceva sărăt ,el (cas,caval, cârnat, slănină). Sau va merge put ,in pe palmă deschizându-s,i s,i închizându-s,i aripile de atlas gri, cu nuant,ă verzuie, iar pe marginea inferioară cu cel mai fin ornament din pete-ochis,ori!

... De curând, oamenii au început să zboare. Init ,ial, cu ajutorul balonului, apoi cu avioanele, acum rachetele ne duc pe alte planete... Dar mâine? Mâine vom zbura spre alte stele cu viteza luminii, s ,i totus,i chiar galaxia vecină, Andromeda, va fi de necucerit. Umanitatea, cu condit,ia că va merita titlul:“Înt,eleaptă!”, va dezlega multe taine ale Creat,iei, va păs,i s,i această granit,ă. Atunci vor deveni accesibile oricărei lumi din toate ungherele Universului, aflate la trilioane de ani lumină distant,ă. Toate vor deveni posibile pentru că sunt rezultatul Înt,elepciunii, S, tiint,ei, Tehnicii. Însă doar atât. Această Poienit ,ă poate să dispară dacă nu voi reus,i să o păstrez pentru cei apropiat,i, pentru nepot,i.

Ce este mai pret,ios pentru umanitate acum! Rezervat ,ia sau aparatul construit de mine, din rucsac, care dezvoltă viteza maxim 30-40 km pe minut? T , ie ît,i adresez această întrebare, cititorule. Gândes,te-te bine, înainte de a da un răspuns înt,elept.

125

Page 126: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Privit,i aceste imagini. As ,a arată acest aparat în faza de lucru s ,i pliat. Cablul îngust din interiorul mânerului stâng transmite mis ,carea către structurile gravitat,ionale (formate din aripile insectelor). Înălt ,area s,i aterizarea se efectuează prin apropierea s,i îndepărtarea acestor “aripi”.

Odată, în timpul unei coborâri rapide, în regim de cădere liberă, mânerul stâng... a fost smuls. Totus,i nu m-am accidentat. Nu am simt,it lovitura iar în fat,a ochilor mi s-a as,ternut întunericul (black out). Platforma a săpat în arătură o fântână destul de adâncă, init,ial verticală, apoi cu deviere în partea opusă Soarelui. Am ies,it cu greu din această fântână miraculoasă, atât eu cât s ,i aparatul, ambii suferinzi. “Fântâna” mi-a produs mici inconveniente deoarece nu avea pante pe margini. Am avut necesitate de multă ingeniozitate pentru a o masca, fiind vizibilă de pe drum. Altfel ar fi provocat multe întrebări s ,i careva “detectivi” sârguincios,i ar fi găsit “vinovatul”. Orificii asemănătoare s-au format, fără cauze evidente, pe 24 octombrie 1989, pe câmpiile zonei Novorosteansk, regiunea Cuibas,ev.

Despre acest fenomen s-a povestit în ziarul “Komsomolskaia pravda”, din 6 decembrie ‘89. Reiese că nu sunt unicul. Posibil că “inventez bicicleta”... Nu pot risca să dezvolt o viteză de peste 25 km/minut s ,i prefer să zbor de 10 ori mai lent... Oare te-am convins, cititorule, că as,a ceva, în scurt timp va fi accesibil practic tuturor. Natura Vie însă nu va mai fi accesibilă, din cauza disparit ,iei ei, dacă nu o vom proteja. Totus,i nu vreau să par avar. Vreau să dărui cercetătorilor un alt Brevet al Naturii, legat de Mis ,care s,i Gravitat,ie. Fizicienii afirmă că crearea unui aparat fără punct de sprijin e imposibilă. Altfel spus, un aparat izolat de mediul extern, nu-s,i va lua zborul s,i nu va merge. Nici automobilul fără rot,i, nici avionul cu motor s,i elice ermetică, nici racheta cu reactoare “închise” ermetic. Except,ia o face doar baronul Münchhausen, care s-a extras de păr din mlas,tină...

Act,iunea se petrecea în 1981 lângă Novosibirsk, unde studiam entomofauna lucernei (polenizatori s,i dăunători). Cu mis,cări rapide a plasei pentru insecte

“coseam” lucerna, apoi cont,inutul plasei: insecte, frunze, flori îl transferam într-o cutie întunecată, la care fixam un borcan de sticlă. Aceasta este metoda, cam crudă, de studiere a componentei de specii de insecte pe câmpuri. Când mă pregăteam să pun capacul s,i să introduc o bucăt,ică de vată impregnată cu eter, la lumină a ies,it o

gogoas,ă de culoare deschisă... Avea configurat,ie ovală, destul de dură, opacă. Cineva din prizonieri a împins-o întâmplător spre suprafat,ă, doar nu poate o

126

Page 127: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

gogoas,ă să sară! Gogoas,a, însă, a mai sărit odată, lovindu-se de peretele de sticlă s,i căzând pe fund. Atunci am hotărât să jertfesc insectele capturate, eliberându-le. Am izolat gogoas,a stranie s,i am ascuns-o într-o cutie aparte. Acasă am studiat-o la microscopul binocular. Nu părea nimic deosebit. În lungime 3 mm, în lăt ,ime 1 mm

s,i ceva. La palpare peret,ii erau solizi, as,a cum trebuie să fie de obicei. Gogoas,a sărea atunci când era iluminată (sau încălzită?) de soare. La umbră se linis ,tea.

Săriturile ei erau de 30 mm în lungime s,i 50 mm în înălt,ime! După cum am reus,it să percep, gogoas,a se rostogolea fără a se rostogoli, lin, dar este necesară o filmare

rapidă pentru precizare. Fără dubii, mis,carea mecanică era produsă de larva sau pupa din interior. Procesul însă, era complet invizibil. Din gogoas,ă a ies,it o insectă

din familia ihneumonide, specia Bathyplectes anurus. Larvele sale sunt utile deoarece parazitează dăunătorul lucernei fitonomus.

Bathyplectes anurus s,i Gogoas,a “zburătoare”

Gogoas,a “zburătoare” avea scopul să ajungă într-un ascunzis , răcoros din pământ. Probabil, în plasa mea, a nimerit în timpul călătoriei sale neobis ,nuite, anume în timpul săriturii. Acest fenomen semăna mult cu “săriturile” inexplicabile ale obiectelor de uz casnic, cazuri descrise des în presă. Puneam gogoas,a pe sticlă s,i o priveam atent de jos. Poate larva, înainte de săritură, “absoarbe” în interior partea inferioară a gogoas ,ei s,i apoi brusc o eliberează? Însă nu era as,a, nu era nici o scobitură. De pe o suprafat ,ă orizontală, lunecoasă, lua o direct,ie orizontală s,i nu verticală. Lungimea traiectoriei era de 35 mm, înălt,imea de aproximativ 50 mm. Gogoas,a se ridica la o înălt ,ime ce depăs,ea de 30 ori grosimea sa! Se lipsesc aceste “capsule zburătoare” de suport? Cum? Am să o pun pe un strat de vată ! Am as ,ezat gogoas,a pe un nor de vată pe care l-am pus la soare. As,tept cu nerăbdare. Lovitura, dacă este produsă de larvă asupra peretelui inferior, s,i care generează săritura de pe suport, nu va mai putea fi efectuată. Vata fibroasă va împiedica acest mecanism. Însă nu a fost să fie as,a. Gogoas,a îs,i ia zborul de pe suprafat ,a vatei, rămase imobilă, în sus s ,i lateral. Săritura a avut o lungime de 42 de mm, adică este s ,i normală. Posibil că insecta lovea suprafat,a superioară sau efectua un alt mecanism.

Abia acum m-a emot,ionat acest fenomen. Atunci, în 1981, nu vedeam nimic neobis,nuit în astfel de sărituri deoarece nu s ,tiam că, după legile fizicii, nu exista mis,care fără punct de sprijin. Altfel as , fi cules ~200 de astfel de insecte, care nu sunt rare, s,i as, fi studiat fenomenul amănunt,it. Să ne imaginăm put,in. Presupunem că batiplectes-ul s,i-ar dori să părăsească Pământul. Cel adult, cu

127

Page 128: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

aripi, nu ar reus,i deoarece atmosfera în straturile superioare se rarefiază. Nu însă s,i gogoas,a. Ea s,i-ar ridica capsula la 5 cm înălt ,ime, apoi încă s,i încă... Dacă ar fi fost ermetică, posedând o rezervă de aer pentru pilot, nu ar exista piedici pentru părăsirea atmosferei s,i o cres,tere în continuare a vitezei. Iată care este pret,ul atrăgător al aparatelor ce se pot mis,ca fără punct de sprijin.Acest fenomen nu poate avea loc s,i totus,i există... Fizicienii numesc as,a ceva: “contra naturii”, “care contravine legilor naturii”. Problema constă în aceea că Bathyplectes anurus nu cunoas,te asta... Nu s,tiau de legea fizicienilor nici biologii, care au publicat pe pag. 26 a “enciclopediei academice a insectelor părt,ii europene a Rusiei” (vol III, partea 3), următoarele: “Gogoas ,a sare din cauza mis,cărilor brus,te ale larvei din interior.” Ideea acestui aparat t ,i-o dăruiesc t,ie cititorule! Acum culege insectele, inventează, construies,te s,i drum bun! Grăbes,te-te! Parazitului lucernei, fitonomus, i s-a declarat un masiv război chimic, care poate fi câs,tigat de Umanitatea “Înt,eleaptă”. Odată cu distrugerea cărăbus,ului Fitonomus variabilis va dispare s,i Batiplectes anurus. Lupta prin metode biologice cu parazit,ii câmpiilor siberiene, prin folosirea lui Batiplectes s ,i alte insecte entomofage, este respinsă de conducătorii sect ,iei agricole a academiei Ruse. Lupt deja de 12 ani, dar succesele sunt identice cu cele ale lui Don Quijote, ce ataca mori de vânt...

Sunt înt,elegător cu conducătorii, doar nu vor opri uzinele chimice! Ce le pasă de mis,carea fără punct de sprijin. Grăbit,i-vă: biologi, ingineri, fizicieni! Vom pierde această Taină s,i desigur alt lant, de Taine legate cu ea, dacă va câs,tiga Chimia. Invent,ia fără insecte, nu e posibilă. Credet,i-mă, sunt entomolog de 60 de ani. La finalul cărt,ii mele “Un milion de ghicitori” editată în Novosibirsk, în 1968, este un desen pe care îl reproduc repetat: deasupra orăs ,elului academic zboară un om pe un aparat construit pe baza aripilor de insecte. Atunci visam să inventez un astfel de aparat! Deseori visul devine realitate, în special cu ajutorul prieteniei insectelor. Fără prietenii zburători nu as , fi reus,it s,i nu vor reus,i nici ceilalt,i. Protejat,i Lumea Străveche s,i minunată a Insectelor care păstrează, fără limite, Taine unice ale Creat,iei! Păstrat,i-o! Vă rog din suflet.

Din block-notesul unui naturalist:

Fagurii artificiali. Luat,i 5 plăci de carton pentru ambalarea ouălelor, cu câte30 de scobituri fiecare, legat ,i-le sau încleiat,i-le as,a încât să se suprapună fără a pătrunde în scobituri.

128

Page 129: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Vet,i obt,ine ceva asemănător fagurilor unor viespi de dimensiuni foarte mari. Complectul (poate fi introdus în orice învelis ,) este fixat la 1 – 2 decimetri deasupra capului unei persoane as,ezate pe un scaun. Se produce o schimbare a formei spat,iului care poate fi percepută s,i cu palma. Putet,i efectua experient,e de încolt,ire a semint,elor plantelor, dezvoltare a microorganismelor s ,i insectelor în comparat,ie cu partide de control care se dezvoltă în aceleas ,i condit,ii, dar la min 2 m de “microfaguri”. Repetat ,i de câteva ori experient,ele. “Fagurii de fier”. Suprapunet,i, cu bavurele în jos, nis,te răzătoare obis,nuite. Cele cu găuri mici – în jos, iar cele cu mari – sus.

Producătoare a ESC din hârtie.

6 foi de hârtie vor fi tăiate în lungime, în jumătate s ,i pliate sub formă de armonică: câte 10 unghiuri s ,i 20 de suprafet,e fiecare. Armonicile vor fi pliate până vor deveni pătrate, apoi se vor încleia una de alta, fiecare cu un unghi orizontal de 30 de grade fat,ă de cealaltă, în direct,ia acului de ceasornic. Va fi folosită hârtie de culoare întunecată (care nu reflectă căldura) pentru construct,ia acestei “flori” conice pluristratificate. “Petalele” vor fi bine răsfirate. Se va testa cu mâna, deasupra corolei s ,i sub “armonica” agăt,ată. Apoi se atârnă deasupra capului persoanei as,ezate, cu înregistrarea senzat,iilor apărute s,i stării generale. Masa plastică spongioasă. Este un bun termoizolator ce la o distant ,ă relativ mare “reflectă” căldura mâinii. Senzat ,ia se păstrează chiar dacă se pun obstacole din hârtie neagră, carton, tinichea. ESC este produs de cavităt ,ile multiple din masa plastică.

Porolon. Persoanele obis,nuite să doarmă pe o saltea vătuită, chiar în prima noapte de somn pe o saltea de porolon, vor dormi rău sau nu vor dormi deloc. Acestea sunt efectele ESC. Apoi organismul se adaptează...

“ESC la ciuperci”: Iarna, în pădure, un vânător îs ,i “încălzes,te” mâinile înghet,ate sub pălăriile de babit,ă. Partea inferioară a acestora este presărată cu o mult ,ime de t,evi-faguri mici, prin care vase sunt eliminat ,i sporii. Acest vânător a fost martor al ESC.

“Fagurii” mobili: Se cioples ,te un titirez de lemn cu găurele transfixiante pe părt,ile laterale, cu diametrul egal cu diametrul unui creion sau put ,in mai mare.

ESC se amplifică la rotirea titirezului s ,i se percepe bine cu palma. Posibil că atunci cavităt,ile “cresc” în număr în spat,iu.

129

Page 130: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

“ESC floral”. Proprietăt,ile unei flori sunt modificate de pozit ,ia nenaturală. Un buchet din flori cu formă de clopot,el (lalele, narcise, clopot,ei etc.) va fi as,ezat răsturnat deasupra persoanei s,ezânde. Pentru a exclude influent,a aromei buchetul se va introduce în săculet, de hârtie sau plastic. Să-mi scriet ,i despre rezultate.

În zona dezastrului produs de furtună. Un geograf mi-a povestit că a avut senzat,ii identice mult,i ani în urmă, trecând prin pădure, într-o zonă cu copaci smuls,i s,i răsturnat,i de furtună. În cap, urechi, gură, tot corpul predomina o senzat,ie deosebit de neplăcută. Cred că spat,iul ce a cont,inut structura “multicavitară” a pădurii, acum distorsionat producea unde neplăcute pentru om.

Înainte de ploaie. Introducet,i lent palma sub firicelele de apă rece de sub dus,, din partea laterală. Majoritatea simt “căldura”. De fapt este ESC amplificat de mis,carea picăturilor zburătoare s,i spat,iilor dintre ele. Testat,i un ESC mai puternic sub harvuz, cascade. Chiar atunci când presiunea atmosferica nu scade, ploaia produce ESC pe mult,i km. ESC nu poate fi ecranat, de aceea apare somnolent,a înainte de ploaie, chiar în încăperi.

“ESC la cărt,i”.

Se ia o carte groasă, veche, citită (pentru a exclude foile încleiate) care se pune pe marginea mesei, orientată spre soare. De exemplu noaptea: spre nord. Se deschide s,i se răsfoiesc put,in foile. Apoi se construies,te un veier din foile îndoite. Peste câteva minute (ESC apare mai tardiv s ,i la fel dispare) se poate simt,i cu palma, limba, ceafa, lângă foile întredeschise, senzat ,iile descrise mai sus. Fenomenul este accesibil s,i la 2-3 metri distant ,ă. “ESC cărt,ii”, la fel, nu poate fi ecranat.

“Conul mare” cu “umplutură” artificială de faguri s,i 3 magnet,i pe vârf.

Magnet,ii sunt orientat,i unul spre altul, luând în considerare pozit,ia soarelui. Două conuri de acest gen: unul după zona Isilikul s ,i altul în zona Novosibirsk, în dimineat,a de 23 aprilie 1991, au fost împrăs ,tiate s,i mutilate (cel de-al doilea a fost răsturnat s,i ticsit în peretele unui ascunzis, subteran în pădure, iar magnet,ii au dispărut). Concomitent, într-un apartament din Onsk s-au produs mis ,cări ale obiectelor de uz casnic (ziarul “Omsk-ul de seara”, 26 aprilie; emisiuni ale TV din Omsk s,i Moscova). Datorită acestei coincident,e, acelas,i ziar, din 5 august 1991, a numit aparatul de pe foto: “hiperboloidul Grebenikov”. O “acumulare” de

130

Page 131: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

unde electronice între ambele structuri putea să se formeze, de altfel, exact acolo, pe cheiul Itas.

“Conul mediu”. 10 pâlnii de plastic vor fi introduse una în alta s ,i fixate pe orice suport cu vârfurile spre Soare. Cavitatea ultimei pâlnii va fi acoperită cu t,esătură albastră sau plasă.

“Conul mic”. 2-3 pelicule fotografice inutile vor fi rulate, legate bine cu gumă sau at,ă s,i apoi se împinge miezul spre exterior până se obt ,ine un tub. E posibilă percept,ia cu palma, în special în direct ,ia opusă soarelui. Încercat,i act,iunea tubului as,ezat pe frunte.

“Perpetuum-mobile”. 7 tuburi din peliculă foto am aranjat în jurul aparatului, asemănător celui descris mai sus, cu indicator oblic din pai (ca contragreutate servea o bucăt,ică de plastilină) fixat pe un fir de păianjen. Ies ,ind din zona de act,iune a unui tub, paiul nimerea în zona altuia etc. Experient ,a este mai efectivă într-o încăpere pustie, linis ,tită, ermetică, îndepărtată de t,evi, fire electrice, surse de căldură, de răcoare, lumină puternică. Nu este o minune: mis,carea materiei este ves,nică.

Aparatul de soare ce produce unde eterice.

Denumirea a propus-o profesorul Otto Korshelt în Laipt ,ig(Leipzig), care a descoperit ESC cu 100 de ani în urmă s ,i care a produs aparate ce foloseau ESC în medicină, agricultură, tehnică. Cavităt,ile ritmice se obt,ineau cu lant,uri de Cu. Partea posterioară se orienta spre... Soare! Lucrurile noi sunt lucruri vechi uitate. Senzat,iile descrise de el concid cu cele descrise de mine. Despre lucrările lui Korhelt am aflat nu demult, din cartea lui M. Platen “O metodă nouă de tratament”, vol. III, Sankt-Petersburg, 1886, pag. 1751-1753, unde este reprodus s,i acest desen al aparatului.

“ESC produs de sită”. În timpurile străvechi, în unele localităt ,i, durerile de cap s,i urmările comot,iei erau tratate cu o sită obis,nuită pentru cernut făina. Sita se as,eza, cu plasa în sus, deasupra capului bolnavului, sau el t ,inea marginea în dint,i iar plasa se situa put ,in anterior fet,ei sale. Nu are important ,ă materialul din care este confect,ionată. Funct,ionează mai bine dacă te întorci cu fat ,a spre soare (noaptea spre nord). Acest ESC este perceput s,i de oamenii sănătos,i.

ESC s,i plantele. Plantele sistemului solar sunt angajate la diferite distant ,e de Soare, conform legii Ticius-Bofide (3, 6, 12, 36 etc. +4) / 10. Nu se cunoas ,te cauza acestei legităt,i. Locul “gol” în acest s,ir corespunde spat,iului dintre Marte

131

Page 132: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

s,i Jupiter, care este ocupat de asteroizi (posibil părt ,i ale unei planete neformate sau a planetei Falton). Fizicianul V. Caznev considera că această legitate este determinată de ESC produs de Soare. Materialul din care s-au format plantele s-a grupat exact în zonele de act,iune maximă a câmpului său de fort,ă.

ESC habitual. Undele sunt produse (des,i nu sunt inofensive pentru om) de t,evi, unele pes,teri subterane, coroanele arborilor. Contează s ,i forma încăperilor: rotundă, cu unghiuri, cu cupolă. Materialul peret,ilor, mobila, dispozitivele de comandă ale aparatelor sunt surse de ESC cu anumit,i parametri.

“Micro ESC”. Efectul se produce în substant ,e, a căror molecule posedă cavităt,i cu anumite forme. De exemplu, naftalina. Am umplut cu ea un borcan de 1 litru, l-am închis ermetic s,i l-am suspendat de tavan. Cu palma puteau fi percepute “concentrate” a câmpului de fort,ă (mai sesizabile dacă vasul se instala deasupra cres,tetului). La fel cărbunele activat. Se iau 2-3 tab. pe palme, la fel ca pe desen, s,i, timp de câteva minute, deplasat,i mâinile prin legănare, depărtare, apropiere. Scriet,i-mi despre rezultate.

Tefilinul. ESC benefic pentru om este produs de 4 obiecte, din cele studiate de mine: fagurii de albine, “ret,eaua” din mâini (o voi descrie în capitolul următor), sita, filacteriul (sau tifilinul).

Ce este acesta? Este o construct ,ie antică: un cub de piele, fixat pe o suprafat ,ă de piele cu 2 curelus,e. În interiorul cubului sunt 4 fâs ,ii de pergament (piele moale de vit,el cu inscript,ii din Talmud, sub forma de ruloane cilindrice). Aparatul se fixa pe fruntea celor ce se roagă, as ,a încât axele cilindrelor să fie perpendiculare pe frunte, iar dacă este dimineat ,a, cu capetele opuse spre răsărit. Textele sacre nu joacă nici un rol. Sunt importante doar materialul, forma, dimensiunile. Dacă vor fi folosite alte materiale apar senzat ,ii neplăcute. Tefilinul din piele, însă, produce o act,iune fiziologică pozitivă.

Sceptrul lui Toth. Toth a fost zeul egiptean al s,tiint,elor, magiei, “notarul” act,iunilor de pe pământ.

Se ia o bară de lemn de 16 cm lungime, pătrată la sect ,iune (cu baza de 4 cm), iar la vârf 1,5 cm). Pe vârful îngust sunt făcute 13 tăieturi adânci, de forma “armonicii”. Apoi se ia o sârmă de Cu, de 2-3 mm grosime. Se fixează de bară prin 2 spire (cu diametrul de 5 cm) transversale, iar apoi continuă liber sub formă de spirală plată cu 3-4 spire (diametrul 10 cm). În total, lungimea barei s ,i sârmei, este 41 cm. De fapt, sceptrul lucrează s ,i fără mânerul de lemn, doar cu

132

Page 133: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

orice sârmă. Este mai bună o sârmă acoperită cu câteva straturi de panglică de izolat,ie. Astfel efectul e mai puternic. Dacă sceptrul va fi luat as ,a cum e reprezentat pe desen, atunci emanat,iile sumare din centrul spiralei mari, perpendiculare suprafet,ei ei orizontale, vor fi bine percepute cu palma sau de un alt om, bilateral. Nu cunosc domeniul în care se folosea acest sceptru în antichitate.

Piramida. După canoanele lui Keops. Construit ,i o piramidă din hârtie groasă. Baza va fi pătrată, 20*20 cm, laturile ascendente câte 19 cm. Se încleiază marginile foarte bine. În centrul unei laturi se taie un orificiu de 5-6 cm. În orificiu se introduce un “indicator” (un bet,is,or-cărbune pentru desen cu lungimea de 1 decimetru sau un fir al unei măturici de sorg, sau un creion) as ,a încât capătul opus să fie situat cu put,in mai jos de mijlocul piramidei.

“Mestecat,i” cu “indicatorul” spat,ial din interiorul piramidei. Apoi îl extraget,i s,i îl reintroducet,i etc., cam de 30 ori. În scurt timp, vet ,i percepe o zonă de “condensare” în partea piramidei unde egiptenii situau camera mortuară, iar alta deasupra vârfului. Init,ial aceste zone sunt percepute cu “indicatorul” apoi, după put,in antrenament, cu degetul, palma în mis,care.

Efectul piramidei este un ESC.

Carcasa piramidei. Carcasa unei piramide, fără suprafet ,e laterale, are s,i ea proprietăt,i neobis,nuite. Se va folosi o piramidă de aceleas ,i dimensiuni, cu 8 paie netede încleiate. În acest caz se însumează ESC al paiului (structura capilară) s,i ESC-ul cavităt,ii piramidei. Se pot folosi s,i alte dimensiuni, cu cres,terea proport,ională a lungimii paielor carcasei. T , inet,i carcasa ~5 min. deasupra capului prietenului cu baza în jos, apoi cu vârful. Efectuat ,i experient,e cu insectele (bondari, omizi etc.), plante de cameră, produse alimentare us ,or alterabile, pe care le situat,i în piramidă, deasupra ei s,i sub ea (dar s,i cu experient,e de control, fără influent,a ei). Vă vet,i convinge că egiptenii aveau dreptate...

Telekinezia. As,a se numes,te deplasarea obiectelor us,oare, fără contact, de către persoane foarte înzestrate. Ele mis,că o cutie de chibrite pe masă, ment,in în aer bilut,e de tenis, t,igări... Telekinezia o poate manifesta oricine. Agăt ,at,i carcasa piramidei descrise, de vârful de tavan, pe o at ,ă artificială (pentru a nu se altera în timp) sau pe un fir de capron??. Aleget ,i locul camerei cu convect,ie

133

Page 134: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

minimă (unde lipsesc undele de aer). Peste câteva ore carcasa va deveni imobilă.

Atent, de la distant,a de ~2 metri, orientat,i spre partea ei stângă un “binoclu” alcătuit din palme, as,a cum e arătat pe desen. Peste câteva minute, prin act,iunea razei ESC piramida va începe rotat ,ia în sensul mis,cării acelor de ceas. Apoi testat,i partea dreaptă. Folosit,i intervale diferite s,i distant,e diferite pentru a experimenta. Vă vet,i convinge că telekinezia nu este un miracol s ,i este accesibilă tuturor. Palma s,i falangele degetelor sunt o structură cavitară, ce deviază indicatorul aparatului din “pai s ,i fir de păianjen” descrise anterior. Prin antrenamente se pot dezvolta s,i cres,te proprietăt,ile “telekinetice”.

“ESC la cereale”. Se găsesc 30-40 paie de grâu copt, mai bine scurte.

Apoi se fixează interiorul unui con plat din hârtie neagră as,a cum se arată pe desen. Undele produse, percepute cu palma, determină devierea indicatorului din pai.

Seceris,ul cu “minuni”. În tineret,e am fost martorul unui fenomen neobis ,nuit. Dimineat,a, la seceris,, o bucată din tulpina abia cosită (cam cât un creion scurt) se as,ează pe suprafat,a coasei, mai aproape de marginea externă. O altă bucată, as,ezată la ceva distant,ă de prima, se apropie de ea lent.

Cam la 8 cm prima bucata începea să se mis ,te sacadat, “fugind” de a doua. Experient,a reus,ea bine întotdeauna, imediat după cosirea unei suprafet ,e mari cu iarbă, pe acelas,i loc, fără o secundă de ezitare. Cred că se producea act ,iunea următorilor factori: schimbarea bruscă a câmpului ESC pe lunca cu iarbă cosită, “deformată” (identic cu cazul furtunii din pădure); “ret,eaua” din degetele mâinii persoanei ce opera; proprietăt,ile tecii folosite, posibil s,i orientarea către soarele matinal. Electrostatismul poate fi exclus datorită prezent ,ei picăturilor de rouă....

“Obiecte zburătoare identificate”. Odată demult, în Caucaz, într-un sătuc îndepărtat de munte, m-au uimit nis,te oameni ce umblau noaptea, în zona munt,ilor cu păduri greu de trecut, cu t ,igări aprinse, mătăhăind din mâini, iar luminit,ele t,igărilor dispar pe 1 secundă după mâinile lor... Mai târziu, am aflat că nu sunt altceva decât cărăbus ,i luminescent,i, Luciola mingrelica, în zbor. În unele povestiri despre OZN sunt astfel de indicii: “farfuria zburătoare, de culoare închisă apare în binoclu sub forma de stol de păsări în zbor sau de insecte. Personal, am văzut în Siberia “stâlpii” din insecte, “sfere” cu diametrul

134

Page 135: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

3-4 m din t,ânt,ari sau furnici zburătoare din genul Mizmica. Puteau fi us ,or confundate de un necunoscător la o privire din depărtare. Despre ESC am scris detaliat în cartea mea “Tainele lumii insectelor; Novosibirsk, 1990; în “Buletinul Siberian al agriculturii”, n. 3, 1984; revista “Apicultura”, n. 12, 1984. Explicat ,ia fizică a ESC poate fi găsită în cartea “Fenomene neperiodice, rapide din mediul înconjurător”, partea III, Tomsk, 1988. În total, am publicat ~ 30 articole despre ESC.

Restul, în următoarea carte. O voi numi la fel ca s,i acest capitol “Zborul”.

Legătura cu Victor Grebenikov este posibilă prin intermediul lui I. Cerednicenco [email protected]

Materialul original se găses,te la adresa: http://www.sinor.ru/~che/grebennikov.htm

Traducerea în limba engleză se găses,te la adesa: www3.sympatico.ca/slavek.krepelka/greb.html

ANTIALIMENTE

Despre industria băuturilor răcoritoare (soft)

Băuturile răcoritoare au fost descrise ca având ”impactul alimentar cel mai vast al corporat,iilor străine în lumea dezvoltată”.

Ele sunt în mod obis,nuit pret,uite doar în cele mai sărace t,ări s,i reprezintă, datorită imaginilor strălucitoare ale reclamelor, simbolul stilului de viat ,ă de invidiat al Occidentului.

Datorită sărăciei relative în care se găsesc mult ,i oameni din lumea a treia, majoritatea alimentelor sunt neglijate (trecute pe un plan secundar) în favoarea băuturilor răcoritoare.

În Zambia, în 1969, s-a raportat faptul că mai mult ,i copii au devenit subnutrit,i pentru că mamele i-au hrănit cu Fanta s,i cu Coke, crezând că este cel mai bun lucru pe care puteau să-l ofere copiilor lor.

În aceea perioadă 54% din copiii grav subnutrit ,i internat,i în spitalul de copii din Ndola aveau scrise pe foile de observat,ie ”Fantababy”. Ulterior guvernul zambian a interzis reclamele de Fanta datorită ”influent,ei pe care o au asupra celor săraci”.

Un studiu al Institutului de Alimentat,ie din Rio de Janeiro a relevat că exista un consum ridicat de Coke, Fanta s ,i Pepsi, studiul fiind efectuat în mai multe s ,coli având elevi cu vârsta cuprinsă între 6 s,i 14 ani.

135

Page 136: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Tot,i copiii luat,i în studiu prezentau semnele carent,ei de vitamine, în timp ce cel mai sărac dintre cei studiat,i prezenta chiar simptomele lipsei de proteine din corp.

În 1974 un preot mexican a scris că sătenii mexicani credeau că băuturile răcoritoare trebuie consumate în fiecare zi, ceea ce a dus în timp la scăderea consumului de alimente naturale, cum ar fi de exemplu fructele. Unele familii de la t,ară chiar vindeau fructele pe care le obt ,ineau, pentru a cumpăra aceste băuturi răcoritoare.

Extinderea funct,ionării companiilor Coca-Cola s,i Pepsi Cola are loc la nivel mondial. Coca – Cola distribuie produsele s ,i mărcile sale în peste 155 de t ,ări. În Mexic, Coca-Cola s,i Pepsi Cola controlează în jur de 77% din piat ,a băuturilor răcoritoare, pe când în Brazilia doar Coca-Cola det ,ine 55% din piat,a băuturilor răcoritoare.

Băuturile de tip Cola cont,in aproximativ 10% zahăr – la 330 ml ar intra cam13 cubulet,e de zahăr. Ribena cont,ine aproximativ 15% zahăr – la 250 ml cam 15 cubulet,e de zahăr. Aceste proport,ii par a fi standard (norme) pentru marea majoritate a băuturilor răcoritoare (except,ie fac băuturile dietetice).

Zaharina, găsită mai ales în varietăt,ile dietetice ale băuturilor răcoritoare, este responsabilă de unele probleme de sănătate, as,a cum au fost asociate în SUA, cu dezvoltarea cancerului vezicii urinare.

În 1991 Comisia Alimentară (Food Commission) a făcut o estimare a mărcilor de băuturi răcoritoare s,i a numărului de produse alimentare, nu doar cele considerate dietetice, care cont,in zaharină precum s,i cele care cont,in zahăr. Ei au ajuns la concluzia că această tendint,ă îngrijorătoare (de a folosi zahăr s,i zaharină) a condus la rezultatele obt,inute în urma unui studiu asupra copiilor cu vârsta cuprinsă între 2 s,i 5 ani, de către MAFF în 1990; aceste rezultate au arătat că la aces,ti copii există un consum mai mare de 2,5 mg pe Kg – corp. Această valoare este cantitatea zilnică maximă ingerabilă acceptată (în Marea Britanie) (s,i este încă conform recomandărilor EC s,i WHO).

Despre Pepsi Cola

Critica majoră care este adusă Pepsi Cola Inc. este faptul că ea operează (îs ,i desfăs,oară activitatea) în t,ări considerate ca având regimuri represive

136

Page 137: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

(opresive). Pepsi Cola Inc. are subsidiare (reprezentant ,e, filiale) în Turcia, Filipine, Burma s,i Mexic. De asemenea participă la societăt ,i cu capital mixt în India s,i îmbuteliază sticle de Pepsi în China.

În perioada anilor de sanct,iuni economice la care a fost supusă Africa de Sud, Pepsi Cola a continuat să vândă s ,i să licent,eze produsele sale în înt ,elegere cu o companie din Africa de Sud. Pepsi Cola are de asemenea facilităt ,i de testare în laborator, unde sunt desfăs,urate experient,ele efectuate pe animale de laborator. Tot ea sponsorizează experient,e care testează sigurant,a unor anumit,i produs,i.

Pepsi Cola este propietara Kentucky Fried Chicken, cea mai mare ret ,ea de restaurante cu servire rapidă a preparatelor din pui cu ies,ire în peste 58 de t,ări. Nu demult KFC a fost în centrul unor proteste desfăs,urate în India.

“PĂCĂLEALA” MARGARINEI

În Nexus Magazine nr. din februarie-martie 1997, Dr. Dane A. Roubos - care s-a ocupat de probleme de nutrit,ie timp de 25 de ani - subliniază efectele negative ale margarinei s,i, în general, ale grăsimilor trans asupra sănătăt,ii oamenilor.

Se s,tie că acizii gras,i sunt esent,iali pentru funct,ionarea normală a celulelor s,i ment,inerea lor în viat,ă. Membrana celulară permite transportul moleculelor s ,i mineralelor necesare în interiorul s,i exteriorul celulelor. Membranele celulelor sănătoase nu permit chimicalelor periculoase ca s ,i bacteriilor, virusurilor, mucegaiurilor s,i parazit,ilor să pătrundă în celulă. Aceste membrane prezintă, de asemenea, receptori chimici pentru hormoni. Acizii gras ,i sunt implicat,i în nenumărate procese chimice din corpul omenesc. Acizii gras ,i esent,iali nu pot fi sintetizat,i în corpul nostru s ,i, prin urmare, trebuie să fie obt ,inut,i din alimentat,ie. Dacă organismul are un aport adecvat de acizi gras ,i esent,iali, ei pot fi folosit,i pentru sinteza altor acizi gras,i de care avem nevoie.

Aportul suplimentar de acizi gras,i esent,iali este folositor multor persoane cu alergii, anemie, artrite, candida, cancer, depresii, diabet, boli de piele, eczeme, boli de inimă, scleroză în plăci, inflamat,ii, sindromul premenstrual, psoriazis, infect,ii virale precum s,i în us,urarea proceselor de recuperare.

Acizii gras,i naturali cont,in duble legături cu o anumită configurat ,ie, numită de biochimis,ti configurat,ia “cis”. În cazul configurat,iei cis, moleculele sunt astfel legate încât cei doi atomi de hidrogen se află de aceeas ,i parte a dublei legături. Aceasta înseamnă că legăturile dintre molecule sunt mai slabe datorită formei

137

Page 138: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

lor neregulate, rezultatul constând în scăderea punctului de topire. Numai că în magazine, grăsimile se prezintă în stare solidă la temperatura camerei.

Grăsimile cu duble legături trans sau fără legături (“saturate”) sunt solide la temperatura camerei.

Margarina este făcută prin adăugare de atomi de hidrogen la moleculele de grăsime pentru a le face mai saturate, punctul de topire al grăsimii crescând s ,i astfel rămânând solidă la temperatura camerei. Acest proces, numit hidrogenare, necesită prezent,a unui catalizator metalic s,i a temperaturii de aproximativ 500 F (260 C) pentru ca react ,ia să aibă loc. Procesul face ca aproximativ jumătate din legăturile cis să se transforme în legături trans.

Hidrogenarea a devenit populară în SUA pentru că acest tip de ulei - hidrogenat - nu se strică sau nu devine rânced la fel de repede ca uleiul obis ,nuit s,i, prin urmare, poate să stea mai mult timp în rafturile din magazine. Putet ,i lăsa afară un cub de margarină un timp foarte lung (ani) s ,i el nu va fi atins de mucegaiuri, insecte sau rozătoare, pentru că margarina nu este un aliment ! Se pare că numai oamenii sunt suficient de incons,tient,i ca s-o mănânce. Deoarece grăsimile din margarină sunt part,ial hidrogenate (nu sunt total saturate), producătorii o pot numi “polinesaturată” s,i ne-o pot vinde nouă ca hrană sănătoasă.

Multe alte substant,e chimice pe bază de grăsimi sunt create atunci când uleiurile sunt part,ial hidrogenate. În lucrarea “Grăsimi care vindecă, grăsimi care omoară”, Udo Erasmus arăta: “Atât de mult ,i compus,i diferit,i pot apare în timpul hidrogenării part,iale încât ei depăs,esc cu mult imaginat,ia noastră. Nu este nevoie să spunem că industria ezită să finant ,eze sau să publice studii referitoare la tipurile de substant,e chimice produse s,i efectele lor asupra sănătăt,ii.”

Un alt efect secundar al hidrogenării este că în produsul final (margarina) rămâne un reziduu de metale toxice, de obicei nichel s ,i aluminiu. Aceste metale sunt folosite drept catalizatori în react,ie, numai că ele ajung să se acumuleze în celulele noastre s,i în sistemul nostru nervos unde “otrăvesc” sistemele enzimatice s,i modifică funct,iile celulare, punând în pericol sănătatea noastră s ,i cauzând o mare varietate de probleme. Aceste metale toxice sunt dificil de eliminat în lipsa unor tehnici speciale de dezintoxicare, în timp ce “încărcătura noastră toxică” cres,te constant de-a lungul timpului. Întrucât aceste metale se

138

Page 139: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

găsesc din ce în ce mai mult în aer, hrană s ,i apă, dozele din organismul nostru pot atinge de-a lungul timpului nivele periculoase.

Deoarece grăsimile trans nu există în natură, organismul nostru nu s ,tie cum să le prelucreze, iar ele act ,ionează ca s,i otrăvuri în cele mai importante react ,ii celulare. Organismul încearcă să le utilizeze ca s ,i cum ar fi forme cis iar ele trec prin membranele celulare s,i ajung în locuri în care nu ar trebui să fie.

În ultimii ani, analiza grăsimilor trans din membranele eritrocitelor din sângele uman a indicat o valoare de 20 %, în timp ce această valoare ar fi trebuit să fie 0. Astfel, se poate presupune că s ,i membranele altor celule din organism cont ,in aceste grăsimi care nu sunt naturale.

Acizii gras,i trans din membranele celulare slăbesc structura s ,i funct,ia de protect,ie a membranei. Acest lucru modifică transportul normal al mineralelor s,i al altor nutrient,i prin membrană s,i permite microorganismelor patogene s,i substant,elor chimice toxice să intre mai us ,or în celulă. Rezultatul: celule slăbite, bolnave, funct,ionarea necorespunzătoare a organelor s ,i slăbirea sistemului imunitar; pe scurt, rezistent,ă scăzută s,i risc crescut de îmbolnăvire. Grăsimile trans pot totodată afecta mecanismul normal de eliminare a colesterolului. În mod normal, ficatul elimină excesul de colesterol în bilă, care este trimisă în vezica biliară ce se varsă în intestinul subt,ire. Grăsimile trans blochează conversia normală a colesterolului în ficat s,i determină cres,terea nivelului de colesterol în sânge. Ele cauzează totodată cres,terea cantităt,ii de lipoproteine cu densitate scăzută, considerate a fi unul din principalii factori ce determină bolile arteriale (scleroza arterelor). În acelas ,i timp, grăsimile trans reduc cantitatea de lipoproteine cu densitate ridicată care protejează sistemul cardiovascular de efectele adverse ale lipoproteinelor cu densitate scăzută. Grăsimile trans cresc, de asemenea, nivelul apolipoproteinei A, o substant ,ă din sânge care este un alt factor de risc pentru bolile de inimă. Într-adevăr, s-a demonstrat că grăsimile trans cauzează probleme chiar mai grave decât grăsimile animale saturate.

Un alt efect advers al grăsimilor trans în alimentat ,ie este sporirea hormonilor pro-inflamatori din corp (prostaglandina E2) s,i inhibarea hormonilor antiinflamatori (prostaglandinele E1 s,i E3). Această influent,ă nedorită exercitată de grăsimile trans asupra balant ,ei prostaglandinelor ne poate face mai vulnerabili la stările inflamatorii care, datorită acestei influent ,e, se vindecă foarte greu. Prostaglandinele reglează, de asemenea, multe funct ,ii metabolice.

139

Page 140: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

Cantităt,i extrem de mici pot determina schimbări importante în ce prives ,te react,iile alergice, presiunea sanguină, coagularea, nivelele de colesterol, activitatea hormonală, funct,ia imunitară s,i răspunsul la stările inflamatorii.

Multe din aceste probleme datorate grăsimilor trans au fost cunoscute sau bănuite încă de acum 15-20 de ani, dar în SUA au fost complet ignorate. În Europa, grăsimile trans sunt supuse restrict ,iilor în alimentat,ie; unele t,ări nu permit mai mult de 0,1 % cont,inut de acizi gras,i trans. În schimb, margarinele din SUA cont,in 30-50 % acizi gras,i trans ! Desigur, industria alimentară neagă orice problemă de acest fel. Între timp, probele s ,tiint,ifice continuă să sust,ină afirmat,ia că grăsimile trans contribuie la bolile de inimă s ,i posibil s,i la altele.

Dar margarina nu este singurul articol care cont,ine o cantitate importantă de grăsimi trans. Orice “aliment” pe a cărui etichetă scrie “hidrogenat” sau “part ,ial hidrogenat” cont,ine grăsimi trans s,i ar trebui să fie evitat.

S-a arătat, de asemenea, că laptele matern al multor mame din SUA cont ,ine în exces grăsimi trans s,i este deficitar în acizi gras,i esent,iali. Totodată, în Canada, cercetătorii au analizat laptele de la 198 de mame ce alăptau s ,i au descoperit că acizii gras,i trans se aflau în procente variind de la 0,1 până la 17,2 % din cont,inutul total de acizi gras,i. Analizele ulterioare ale acestor grăsimi trans au demonstrat că sursa lor principală au fost uleiurile vegetale part ,ial hidrogenate (adică margarina). Aceste analize au arătat, de asemenea, că sporirea nivelului acestor grăsimi trans s-a realizat pe seama acizilor gras ,i esent,iali, astfel copiii aflându-se într-un dublu pericol în timpul unei perioade cruciale de dezvoltare.

Acizii gras,i esent,iali sunt necesari pentru dezvoltarea corespunzătoare a t,esuturilor fătului s,i copilului, în special a t,esutului nervos.

Un studiu publicat în “American Journal of Clinical Nutrition” (1967) a arătat diferent,a clară dintre rata cu care se manifestă bolile de inimă în rândul populat,iilor din nordul s,i sudul Indiei. Nordicii mâncau carne s,i aveau nivele ridicate de colesterol. Principala sursă de grăsimi din alimentat ,ie era “gheea” (unt clarificat). Sudicii erau vegetarieni s ,i aveau nivele mai scăzute de colesterol. În ziua de azi se spune că vegetarienii sunt mult mai put ,in expus,i bolilor de inimă dar, de fapt, adevărul a fost exact invers. Vegetarienii bolnavi de inimă erau de 15 ori mai numeros ,i decât compatriot,ii lor nordici! În afară de legume care înlocuiau carnea, principala diferent ,ă din alimentat,ie o constituie înlocuirea untului tradit,ional, clarifiat (ghee - un aliment adevărat, pur) cu

140

Page 141: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

margarina s,i uleiuri vegetale rafinate, polisaturate. Douăzeci de ani mai târziu, revista medicală britanică, arăta cres ,terea numărului de decese datorate atacului de cord în rândul indienilor nordici. Aceasta s-a datorat faptului că s ,i indienii din nord au înlocuit gheea din alimentat ,ia lor cu margarina s,i uleiuri vegetale rafinate.

S-a arătat că procesele de rafinare a uleiurilor distrug acizii gras ,i esent,iali s,i crează nivele ridicate de acizi gras ,i trans, în timp ce îndepărtează constituient,ii naturali important,i, mineralele s,i vitamina E.

În lucrările “The Facts about Fats” s,i “Fats that Heal, Fats that Kill”, JohnFinnegan s,i Udo Erasmus descriu procesul obis,nuit de rafinare a uleiurilor vegetale. Acest proces începe cu semint,ele, care pot cont,ine nivele ridicate de pesticide s,i ierbicide. Semint,ele sunt zdrobite s,i supuse unei serii de tratamente chimice la temperaturi de până la 520 F (271 C). Aceste tratamente includ utilizarea solvent,ilor toxici, a sodei caustice, conservant,ilor, având ca rezultat distrugerea acizilor gras,i esent,iali, pierderea de vitamine s ,i minerale s,i formarea acizilor gras,i trans s,i a radicalilor liberi. Acest lucru este exact opusul a ceea ce se dores,te. s,i totul se face în numele unei păstrări cât mai îndelungate în raft s,i a acceptării de către consumator ( ceea ce rămâne după procesare arată bine, curat!). Acelas,i lucru se întâmplă s,i cu uleiurile folosite la procesarea hranei, adică cele care se găsesc în conserve sau cutii. Amintit ,i-vă să citit,i etichetele acestora!

În continuare sunt prezentate de către autorul articolului câteva modalităt ,i de a îmbunătăt,ii echilibrul acizilor gras,i s,i de a evita ingerarea de grăsimi trans.

1. Consumat,i în fiecare zi semint,e de in proaspăt măcinate. Pentru a obt ,ine aproximativ o lingurit,ă de ulei (in amestec cu pudră) măcinat ,i 3 lingurit,e de semint,e într-o râs,nit,ă de cafea. Pudra poate fi amestecată cu cereale sau adăugată la iaurt. O putet ,i de asemenea amesteca cu suc căldut , de mere s,i putet,i adăuga o banană tăiată felii sau alte fructe pentru a obt ,ine un fel de budincă gustoasă, hrănitoare, care va accelera s ,i tranzitul dvs. intestinal. Semint,ele de in trebuie consumate în 10-15 minute de la măcinare pentru a mics,ora posibilele probleme generate de oxidare. Atent,ie: înainte de a consuma semint,ele de in, verificat,i dacă nu suntet,i alergici la ele.

141

Page 142: Vegetarieni celebri, biografii și rețete.docx

2. Folosit,i untul în loc de margarină.

3. O solut,ie s,i mai bună este folosirea untului clarificat (ghee) care se prepară astfel: punet,i într-o crăticioară pe aragaz untul s ,i încălzit,i la foc potrivit îndepărtând în continuu spuma de deasupra, până când untul rămâne limpede ca uleiul. După ce s-a limpezit turnat ,i untul în borcane. Se spune că, cu cât gheea este mai veche, este mai bună. Vet ,i fi surprins,i să constatat,i că putet,i lăsa afară ori cât de mult gheea fără să mucegăiasca sau să se râncezească, aceasta fiind un aliment pur (ca s ,i mierea s,i polenul) folosit foarte mult s,i ca medicament, sau ca excipient pentru diverse alifii. Vă recomandăm să consumat ,i cât de des putet,i ghee, iar dacă o consumat,i cu miere fit,i atent,i ca proport,ia să nu fie de 1:1 deoarece este o proport,ie nepotrivită.

4. O alternativă la folosirea untului în alimentat,ie este untul de cocos nerafinat.

5. Folosit,i uleiul de măsline sau untul de alune nehidrogenat.

6. Cumpărat,i uleiul în sticle sigilate. Păstrat ,i uleiul la rece după ce at,i deschis sticla.

Există încă oameni de s,tiint,ă, în special cei angajat ,i sau finant,at,i de industria alimentară, care pretind că nu există suficiente dovezi împotriva grăsimilor trans s,i care citează studii ce argumentează pozit ,ia lor. Acesta este “numele jocului” în s,tiint,a epocii moderne, epoca în care sunt implicat ,i bani s,i egourile. Oricum, cele mai multe studii din literatura actuală sprijină ideea că aceste grăsimi modificate chimic sunt dăunătoare. În asemenea situat ,ii conflictuale trebuie să fim de partea Mamei Natură. Ea este mult mai înt ,eleaptă decât vom fi noi vreodată. Amintit,i-vă că cele mai multe informat,ii despre grăsimile trans se cunosc de mult,i ani, dar industria alimentară sau cei din spatele ei au reus ,it să le ascundă de cunos,tint,a publicului. Acum, când cunoas,tet,i aceste informat,ii, totul depinde de dvs.

Mult noroc s,i multă sănătate!

142