VATRA SASCHIZANA · lui, cu două cămăruțe, tinda, lipită cu pământ și casa de dinainte,...

VATRA SASCHIZANAANUL VII > NUMARUL 50 > 2013

ˇˇ

FIII SATULUI SASCHIZEdiţia a Xa

Motto: “ Aşa precum pomii sunt legaţi de rădăcini, parfumul de flori şi lujerii de primăveri, aşa ne dorim sărămână legaţi toţi fiii acestui sat, de inima lui – iar această legătură să dureze mereu”

Dragi consăteni,Dragi locuitori din Saschiz, Cloaşterf şi Mihai Viteazu

Fiii Satului Saschiz a ajuns la cea dea 10 ediţie!Vă aşteptăm în 15 august 2013 să petrecem împreună la această ediţie jubiliară a sărbătorii FIII

SATULUI organizată de Primăria şi Consiliul Local Saschiz.Vă aşteptăm în număr cât mai mare!... Nu uitaţi să le spuneţi şi rudelor şi prietenilor saschizeni,

cloştorfeni sau zoltăreni stabiliţi în alte părţi, că la Saschiz e sărbătoare mare pe 15 august şi că îiaşteptăm alături de noi!

Ovidiu ŞoaitaPrimarul comunei Saschiz

Program Fiii Satului Saschiz

1500 – Deschiderea oficiala

15 15 – 16 15 – “Magic Show” Gozefini

16 15 – 1635 –Stefania Sas, muzica populară

16 35 – 1700 – Ariana Saxon – muzică populară

1700 – 1710 – Dans modern/ Şcoala Gimnazială “Ion Dacian”, Saschiz

1710 – 1810 – Recital trupa HARD, Sighişoara

18 10 – 18 30 – Ansamblul de dansuri populare “Românaşul” Albesti şi Saschiz

18 30 – 19 00 - Recital Radu S Band , folclor

19 00 – 1915 - Ioana Chiş – eleva a Scolii Gimnaziale “Ion Dacian” –muzică uşoară

1915– 19 45 Ceremonie de încheiere a proiectului CESAR (proiect de cadastru general pentru comuna Saschiz) – primarulcomunei Saschiz, dl. Ovidiu Şoaita .

19 45 – 20 30 Recital RADU S BAND , muzică uşoară

2030 – 2130 – Recital ANGELA RUSU

21 30 – 22 30 Recital trupa HARA

FOC DE ARTIFICII

*Notă: programul poate suferi modificări

::2:: ANUNŢURI

:::: VATRA SASCHIZANA :: Anul VII :: Numarul 50 :: 2013 ::::ˇˇ

De vânzare :

- Perniţe ornamentale- Blană vulpe- Cătrinţe- Căciulă de miel- Cioareci- Cojoc bărbătesc- Oglinzi (pătrate)Persoană de contact: Curtean Ileana,loc. Saschiz nr. 405

VÂND CASĂ în localitatea Saschiznr. 150: 2 camere, 2 băi, 1 bucătărie,pivniță, pod .Suprafata totală (cladiri + grădină) :800 mpPret: 21.000 euro Relații la nr. de telefon :0728.98.28.20 sau 0265.711.731

Închei Asigurări RCA pentrumaşini, case . Persoană de contact :agent Costea Elisabeta (Bobi poştă)Telefon : 0740.511.968

Asigurari Groupama : încheiasigurări obligatorii pentrulocuinţe, asigurări maşini,călătorii ş.a.Contact : Mihai Angela,loc. Saschiz nr. 454,telefon: 0265.711.808

CUMPĂR COSTUM POPULARSĂSESC pentru femeie şi pentrubărbat (eventual de copil) şi carte debucate (gătit) în limba germană.Telefon 0745981139 -Pensiunea Cartref

VÂND CASĂ în Saschiz nr. 478(Laigas/Maurer).Preţ: 35.000 euro, negociabilTelefon: 0049/7191.72874 sau0746.398.035

VÂND CASĂ în localitatea Saschiz,nr, 448. Persoană de contact:HERMANN HARALD ;Telefon : 004915777633680

Particular, CUMPĂR proprietatecasă săsească cu teren indiferentstarea de conservare, cu utilităţi,pretabilă casă de vacanţă.Telefon :0722 661717,0745 195197, 031 4106808;e-mail : [email protected]

VÂND CASĂ în localitateaSaschiz, la nr. 226Relaţii la telefon : 0753.223136

Facturile Orange, Cosmote si BoomTV se pot plăti şi la Poşta dinSaschiz!

Plăţi electronice – PAY POINT .Facturile la electricitate, telefoniefixă (Romtelecom) şi mobilă(Vodafone) precum şi cele pentruBoom TV şi Focus SAT pot fiachitate în Saschiz şi la magazinuldin centrul localităţii, deţinut defirma SC AgeroxM SRL(administrator Mihai Angela ).Pentru detalii şi plata facturilor,trebuie să vă adresaţi angajaţilorunităţii.

CASA DE VÂNZARE,Saschiz, nr. 480; Pret negociabilRelații la nr. de telefon:0265.778.045, 0751.240.724

IMPORTANT!

Vă informăm că la sediul Primăriei Saschiz a fost reinstalat ATM (bancomat) BCR. Toți cei caredoresc să li se vireze veniturile : alocațiile, pensiile, salariile sau alte tipuri de venituri pe cardBCR se pot adresa Primăriei Saschiz (pers. de contact Burje Maria, Blotor Paul). Cardurile suntgratuite și se eliberează pe loc.

IMPORTANT!!!

Stimaţi consăteni,Vă rugăm să utilizați rațional apa din rețeaua comunală și să nu o mai folosițipentru irigarea terenurilor. Nu consumați apa de la rețea decât pentru uz casnic!!Rezervele de apă sunt minime!!Vă mulțumim pentru întelegere!

Primarul comunei SaschizOvidiu Şoaita

::3:: POVEŞTI SASCHIZENE


Țighileanu de prof. Dumitru Gligor

Ute, mă, că o apărut și Țighileanu, se bucura Nenea Lucuță,iar tata și nenea Manoil zâmbeau și ei pe sub mustață, când, încăsuța noastră, intra nenea Nica Florii, văru’ lor și unchiul meu. Șăzi, mă vere, zicea tata și îi punea și lui pe masă, un pahar derachiu.Nenea se așeză pe laița veche de lângă perete, stânjenit la auzulcuvântului Țighileanu, dar își reveni, când bău paharul curachiul arzând ca focul. Nene Nică, de ce îți zic zoltărenii dumitale, Țighileanu? Nu știu, dragu nenii, da așas zoltărenii ăștia, ciufi; își bat jocde oamenii năcăjiți!

Și ăsta era adevărul, căci o grămadă de oameni, nudintre cei mai avuți, erau porecliți în fel și chip. Nu se știa cineîi poreclea, dar poreclele se potriveau de minune și, dacă nu pefață, pe ascuns, ele circulau în tot satul.

Așa că, pe lângă Țighileanu, unu era Cucu, altulPupăză, unu’ Vântu, altul Rașpa.........Cucu, mic și singuratic,Pupăză, după figură și vorbă, Vântu, pentru că prin curtea șicasa lui bătea vântul, iar Rașpa....! Rașpa le întrecea pe toate.Auzi, Rașpa!

Pentru cine nu știe rașpa e pila, rașpa cu care bătrâniinoștri își ascuțeau sapa, o rășpăleau și care era totdeauna vecheși tocită. “Rașpa” era Gheorghea Vădui de După Garduri.Acum pricep eu că lui i se zicea Rașpa pentru că, ori de câte oriconsidera el că cineva minte, îi și făcea cu mâinile gestul deascuțit, de rășpălit, însoțit și de un râs hârșâit și mustos ieșitdintro deschizătură de cioburi de dinți galbeni, de atâta pipat.

Țighileanu, porecla, îmi era dragă, pentru că îmi eradrag și nenea Nică, o fire blândă, pașnică, veșnic parcă mirată,foarte naivă, cu niște ochișori mici, stigliți, ca un țighileanadevărat.

Locuia pe la Ăi din Sus, întro căsuță mică, potrivitălui, cu două cămăruțe, tinda, lipită cu pământ și casa dedinainte, podinită. Înspre uliță avea două ferestruici mici, câtpalma, aproape de pământ , de puteai da pasul peste ele, iar încurte, un privar din lemn, sprijinit pe stâlpi de stejar. Acolocuibărea Țighileanu cu lelea Țică, mama lui, și cu tușa Valeria,nevesta lui, o femeie voinică și frumoasă, dar bolnăvicioasă,veșnic cu picioarele umflate.

Oameni primitori, deși mai nevoiași. Îmi plăcea să măduc la ei. Acolo, de fiecare dată, era loc pentru clătite sauplăcinte împăturate. Chiatra de clătite și pămătuful , o cârpăunsă înfiptă întrun bețișor, erau mereu de serviciu.

Îi întâlneam și vara la lucru, pe Răură, la sapă sau laseceră, tușa Valeria mai mult la umbră și cu apa și mâncarea, iarnenea, nemaisuportând cioarecii, săpând sau secerând dezbrăcatîn izmene.

Era, nenea, un om de ajutor, săritor la toate. NeneaManoil, mai ales, îl lua cu el, când trebuia să ducă cotele decereale la Archita. Plecau de dimineață, cu două care, fiecare cual lui, nenea Manoil punând o parte din saci la nenea Nică.Dealul Archiții era greu dinspre Zoltan, dar înspre Architacobora ușor. Acolo și pământul era mai bun, holdele erau maibogate, iar sașii aveau loturi cu luțernă și trifoi. La un astfel deloc, cosit, sau oprit, punânduși fiecare un braț de lucernăpentru vite, până își predau cotele.

Nenea Manoil șia predat cotele și ia dat de înțeles neniNică căl așteaptă la locul cu luțerna, gândinduse să io coacă,căci Manoil era cam poznaș. Bagă carul cu vacile după un lancu porumb șil așteaptă. Țighileanu ajunge la lucernă, tragecarul aproape și începe să încarce fericit.

Stai că team prins! tună un glas din cucuruz.

Ho, că am stat! și Țighileanu înlemnește cu furcoiul înmână.

Nenea Manoil iese din cucuruz în hohote de râs, de-itremura burta în cămașa albă, deasupra curelei late de piele, cucare era încins. Țighileanului, însă, ia trecut și pofta de luțernă.

Așa șia dus Țighileanu o parte din bucurii și mai multenecazuri, până a rămas singur. A avut însă parte de o întâmplaremai nefericită, care la zdruncinat.

Din Zoltan se trăgea un “ hoțișor” zis Culiță ăl dinFund. Nu lam văzut niciodată. Nu locuia în Zoltan. Venea cândfura ceva, se ascundea pe aici, mai petrecea cu prietenii,cunoscuții. Printre ei era și Țighileanu.

Iată că întro zi apare Culiță, se duce la Țighileanu,petrec ei ce petrec și la plecare, îi șterpelește buletinul acestuia.

După un timp, se trezește nenea Nică cu o citație de laTribunalul Brașov, pe numele Dobre Ion, căci ăsta e e numeleȚighileanului. Crezând că e o greșeală, nu sa prezentat la primacitație, însă după scurt timp primește o altă citație cuavertisment.

Se sfătuiește cu Nica Milichii și cu Milica și hotărăsc săse prezinte la Tribunal. Îl îmbracă frumos Milica în cioareci șicămașă albă, îi văcsuește frumos ghetele șil duce Nică laBrașov.

În ziua programată, pe coridorul rece și înalt alTribunalului Brașov apare și o pasăre rară, un Țighileanu dinZoltan, cu ochii mirați, spărioși, pentru că el nu ieșise dincuibușorul lui. Nu mai știa dacă el poartă cioarecii, sau cioareciiîl poartă pe el. Deodată, pe coridor, apare un grup de pușcăriași însoțițide polițiști. La vederea indivizilor dungați, încătușați și târânduși picioarele în lanțuri, pe Țighileanu îl lăsară puterile și căzu peo bancă ce rezemă peretele. Simți doar ceva cald în cioareciialbi ca spuma laptelui și abia își mai auzi numele, când Nică îlluă pe sus șil introduse în sala de judecată.

Se trezi în fața lui cu trei corbi și simți că va fi jumulit,dar își reveni auzinduși numele:

Dumneata ești Dobre Ion? Io, domnule dragă! Ești născut la data de....în satul Mihai Viteazul, la

nr......din părinții.....? Ios, dragu neni, dar de unde mă cunoașteți?Văzândul îmbrăcat în costum popular și, crezând că

face pe prostul, încercând săi păcălească, judecătorul deveniprecaut șiși continuă serios treaba.

Dumneata ai fost în Brașov în data de...și ai sustras dela o doamnă în troleibuzul 27, o poșetă cu suma de.....și așa maideparte.

Tighileanu de acum nu mai pricepea nimic. Se întoarsespre Nică, buimac, cu gura căscată, încercând să bâiguie ceva.

Nică, se adresă el judecătorilor, încercând sălămurească cum stau lucrurile.

Onorată instanță, omu’ ăsta nici no ieșit din Zoltan,cum să fure ăsta din Brașov, nar pune mâna nici pe un ac, nuvedeți că se prăpădește aici de spăriat cei!

Se lămuresc și judecătorii cum e treaba cu buletinul și“inculpatul” se întoarce acasă.

De atunci Țighileanu a devenit mai tăcut și mai trist.Apărea tot mai rar pe ulițele satului. Întro zi sa stins și el, însingurătate.

Acum își doarme liniștit somnul în țintirim, alături de aisăi. Poate e la un păhărel cu verii săi, pe care îi iubea atât demult. Poate la chemat la el și pe Culiță ăl din Fund săi cearăbuletinul, să poată intra pe poarta Raiului.

::4:: ANUNŢURI


COMUNICAT FINALIZARE PROIECT“ANTREPRENORIAT ŞI VOLUNTARIAT PENTRU TINERII DIN COMUNA SASCHIZ”

Saschiz, 5 august 2013

Grupul informal de tineri din comuna Saschiz reprezentat de Istrate Diana a derulat în perioada februarie-august2013 proiectul “Antreprenoriat şi voluntariat pentru tinerii din comuna Saschiz” , cu finanțare din partea ComisieiEuropene, prin programul Tineret în Acțiune, gestionat în România de ANPCDEFP.

Activitățile sau desfășurat în Biblioteca comunală Saschiz, la Şcoala Gimnazială “Ion Dacian” şi în aer liber,urmărind încurajarea iniţativelor de antreprenoriat social ale tinerilor voluntari din comuna Saschiz.

Cei 12 tineri care au iniţiat acest proiect, sprijiniţi de un Îndrumător , dar cărora li sau adaugat pe parcursulderulării activităţilor mulţi alţi voluntari din Saschiz, au beneficiat de instruire în domeniul inițiativelor deantreprenoriat social , trainingul finalizându-se prin elaborarea unui proiect , sugestiv denumit “Proiectul meu în folosulcomunității”. Ulterior, prin participarea la ateliere de creatie tinerii voluntari au confecţionat e obiecte care pun învaloare tradiţiile şi obiceiurile locale : păretare ( îi mulţumim dnei educatoare Călugăr Floarea pentru sprijinul constantoferit în realizarea păretarelor) şi steguleţe folosite la Rosseltanz (mulţimim pentru sprijin în realizarea steguleţelor dneiprof. Celita Sechel şi dlui Binder Michael), o carte de bucate cu reţete tradiţionale dar şi tricouri sugestiv inscripţionate“Voluntar în Saschiz” sau “ Saschizean pentru o zi” . Toate aceste produse sunt oferite spre vînzare în cadrul unui Târgde strangere de fonduri în scopul susținerii elevilor care provin din familii sărace, eveniment ce are loc duminică, 11august între orele 15 – 18 în centrul localităţii Saschiz. Astfel, localnicii dar și vizitatorii/turiştii vor putea achizitionaobiectele confecționate de voluntari sprijinind inițative de antreprenoriat social ale tinerilor din comuna Saschiz. La Târgau fost invitate săşi prezinte oferta de servicii şi activităţi pentru tineret mai multe ONGuri din judeţul Mureş şi Centrulde Informare Europe Direct Târnave din Sângerogiu de Pădure, la standul căruia vor fi expuse şi se vor distribui gratuitpublicaţii ale UE, iar pe de altă parte vizitatorii standului (indiferent de vârstă) se vor putea „juca” cu mini roboţelulprogramabil Zummi. Vizitatorii, în special tinerii (elevi şi studenţi), vor avea ocaza să studieze ofertele asociaţiilorpentru tineret, vor putea interacţiona cu reprezentanţii acestora şi se vor putea chiar înscrie în diverseprograme/proiecte/activităţi pentru tineri.

Tot prin acest proiect tinerii voluntari din comună sunt în curs de constituire a Asociaţiei “Vecinătatea tinerilordin Saschiz “ şi îşi promovează activităţile printrun website propriu: //vecinătatea.saschiz.ro

Recunoaşterea şi validarea rezultatelor de învăţare ale participanţilor şi promotorilor implicaţi în proiect se varealiza prin acordarea Certificatul Youthpass

Albume cu imagini din cadrul activităților pot fi vizualizate pe pagina de Facebook a Voluntarilor PAPI Saschiz.

Obiectivul principal al proiectului este crearea unui cadru durabil pentru dezvoltarea de proiecte inovative deantreprenoriat social în comuna Saschiz, prin intermediul tinerilor voluntari ", precum şi “facilitarea implicării sociale atinerilor prin intermediul iniţiativelor antreprenoriale care pun în valoare tradiţiile locale, în scopul susţinerii familiilordefavorizate din propria comunitate.

În cadrul acestui proiect au fost realizate o serie de material de promovare, precum : pliante, roll-up, banner, tricourişi baloane inscropţionate care vor fi distribuite gratuit în rândul tinerilor și ONGurilor.

Pentru alte informaţii, vă rugăm să nu ezitaţi să ne contactaţi.Persoane de contact: Diana Istrate, reprezentant legal “Grup informal de tineri din comuna Saschiz” , telefon: 0753.418451Web: http://www.vecinatatea.saschiz.roE-mail: [email protected] găsiţi şi pe Facebook la adresa https://www.facebook.com/voluntaripapi.saschiz?fref=ts

“Acest proiect a fost finanţat cu sprijinul Comisiei Europene. Această comunicare reflectă numai punctul devedere al autorului, iar Comisia nu poate fi responsabilă pentru orice utilizare care poate fi făcută din

informaţiile conţinute de acestea."

::5:: FUNDAŢIA ADEPT TRANSILVANIA


FUNDAȚIA ADEPT TRANSILVANIA, PARTENER ÎNTRUN PROIECT EUROPEAN DE CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII

Proiectul Slow Food ESSEDRA (Environmentally Sustainable Socio-Economic Development of Rural Areas – Dezvol-tare SocioEconomică Durabilă în Zonele Rurale), finanţat de către Commisia Europeană, a început în luna decembrie 2012. Înmai 2013, a fost lansată faza operaţională a proiectului, în cadrul conferinţei „ Conservarea biodiversităţii alimentelor, ca principalinstrument pentru dezvoltarea rurală şi micile gospodării ţărăneşti”/ “Food biodiversity preservation as a main tool for rural development and small scale farmers’ support” în Belgrad, Serbia.

În acest proiect sunt patru parteneri din Comunitatea Europeană: Slow Food Italia, EFNCP (Forumul European pentruNatură, Conservare şi Pastoralism), Fundaţia ADEPT Transilvania şi Slow Food Bulgaria; ultimele două sunt localizate înRomânia şi, respectiv, Bulgaria şi aduc cu ele experienţa recentă a procesului de aderare şi a impactului pe care aceasta la avutasupra producătorilor şi produsele de tip Slow Food. Dintre ţările candidate la UE (Instrumentul de Asistenţă la Preaderare – ţăriIPA), membrii sunt Voluntari Internaţionali din Svillupo din Albania, Okusi Hercegovinu din BosniaHerzegovina, Slow FoodBitola din Macedonia, Mutfak Dostları Derneği din Turcia, Natura Balkanika din Serbia şi Udrugu Kinookus din Croaţia.

Cele mai importante trei rezultate ale proiectului ESSEDRA sunt: studierea legislaţiei relevante şi a politicilor, un inventar al produselor agricole/ alimentare ameninţate cu dispariţia în Balcanii vestici şi în Turcia şi instruirea personalului partenerilordin proiect. Activităţile îşi propun să pledeze pentru rolul agriculturii la scară mică în protejarea biodiversităţii, să promovezemodele concrete şi acţiuni pentru conservarea biodiversităţii şi pentru schimburi de experienţă şi cunoştinţe la nivel multiregional.

O realizare importantă pe care şio propune proiectul ESSEDRA este ca cetăţenii din ţările participante să devinăconştienţi de rolul pe care îl au în conservarea mediului prin activităţi şi decizii bazate pe informare, dar şi prin participarea ladialogul Societăţii Civile.

Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina de Facebook a proiectului:

https://www.facebook.com/pages/Essedra-Project-Terra-MadreBalkans/169502376536928

În luna iulie 2013, Fundaţia ADEPT Transilvania, cu sprijinul FundaţieiOrange România, a organizat prima ediţie a Festivalul Florilor de CâmpEuropene, finanţat cu sprijinul Comisiei Europene pentru Cultură. Prin acestproiect am sărbătorit arta, cultura şi istoria florei spontane în locurile în careaceasta creşte, prin şi cu oamenii care menţin acest sistem.

Festivalul Florilor deCâmp sa desfăţurat în perioada 2224 iulie la Viscri, comunaBuneşti. În prima zi a Festivalului, după vizitareaîmprejurimilor Viscriului, ne-am bucurat de un frumos concertsusţinut de către Dinu Olăraşu, Ţapinarii şi Robin & TheBackstabbers.

A doua zi a Festivalului Florilor a fost plină de evenimenteinteresante: atelier despre folosirea plantelor în vopsireanaturală a lânii, ţinut de către Andreea Bell, am vorbit desprefolosirea plantelor şi florilor pentru gătit, am pictat şi amdesenat cu copii din sat, iar ziua sa încheiat cu cântec, dans şivoiebună cu ansamblul folcloric “Românaşul” şi formaţia“Paguba”. În plus, tot în cea de-a doua zi a Festivalului, colegul nostru, Stanciu Cornel, a lansat în mod oficial proiectul

prin care se vor construe încă 80 de km de traseu pentru biciclete.

Pentru această ediţie, împreună cu copii de la şcolile din Saschiz şiBuneşti şi cu ajutorul doamnei Burje Maria, am realizat Pajiştea de Petece.

Festivalul Florilor de Câmp Europene reuneşte oameni şi organizaţii din:România, Scoţia, Slovenia, Bulgaria şi Croaţia.

Detalii si fotografii gasiti si pe pagina web a festivalului Florilor de Camp:http://wildflowereurope.org/

http://wildflowereurope.org/

Robin & The Backstabbers.

Pajiştea de Petece

::6:: FUNDAŢIA ADEPT TRANSILVANIA


Colectivul redacţional Contact redactie:Redactor: Călugăr Florentina [email protected]: Dalmasso Charles [email protected]: 0265711602, Fax: 0365815270 [email protected]

PRIMĂRIASASCHIZ

“AGROBIODIVERSITATEA NOASTRĂ” PROIECT GRUNDTVIG

În perioada 1518 iulie a avut loc al 6lea atelier din cadrul Parteneriatului Pentru Învăţare Grundtvig,“Agrobiodiversitatea noastră” organizat de către Fundaţia ADEPT Transilvania. Atelierul, “Conservarea biodiversităţii şi apeisajului cultural prin metode agricole tradiţionale” sa bucurat de o prezenţă numeroasă din partea organizaţiilorpartenere: 2 participanţi din Polonia, 9 participanţi din Austria şi 11 participanţi din Letonia.

Grupul a avut ocazia să cunoscă oameni frumoşi şiinteresanţi, să descopere metode inovative de a folosire aresurselor zonei, istoria şi cultura locală, precum şiimportanţa păstrării biodiversităţii. În prima zi am descoperitîmpreună farmecul cetăţii medieval Sighişoara şi apoi neamcunoscut mai bine în timpul unei cine cu mâncăruritradiţionale, sănătoase şi locale. A doua zi, am mers spreMoşna, unde am avut parte de un tur al circuitului ecomuzeelor ( Centrul de Informare Turistic, casă vânătorească,moară, pivniţă pentru vinuri etc.) domnul primar EugenRoba. Ziua de lucru sa încheiat cu vizita gospodăriei

organice ţărăneşti a lui Willy şi Lavinia Schuster. Searaneam bucurat de câteva momente de relaxare şi bunădispoziţie cu muzică populară şi dans.

Cea dea treia zi a atelierului a fost la fel de activă şiinteresantă: dimineaţa am vizitat cărbunarii, apoi am făcuto mică oprire la biroul ADEPT din Saschiz unde ampovestit despre activităţile fundaţiei, am vizitat unitateade procesare şi am învăţat despre metode inovatoare deuscare a plantelor şi cosire a fânului. Tot în Saschiz neam

întâlnit cu Florentina Călugăr, director executiv GALDealurile Târnavelor, care nea vorbit depre activităţileîntreprinse în regiune. Ne-am continuat ziua cu vizitareafermei organice de la Ţopa a familiei Cismaş, urmată de ooprire încărcată de istorie şi emoţii la Breite. Tot în această ziam avut ocazia să cunoaştem mai bine viaţa albinelor din Criţa familiei Pandrea.

Ultima zi a fost una de relaxare, partenerii descoperind cuîncântare farmecul satelor săseşti şi în mod special alViscriului.

Partenerii la sediul Fundaţiei ADEPT

Willy Schuster vorbind depre gospodărie

Vizita la familia Pandrea

VATRA SASCHIZANA · lui, cu două cămăruțe, tinda, lipită cu pământ și casa de dinainte,...

Documents

Transcript of VATRA SASCHIZANA · lui, cu două cămăruțe, tinda, lipită cu pământ și casa de dinainte,...