Varsta inocentei 2015 - 2016

8/17/2019 Varsta inocentei 2015 - 2016

1/50

Revista Liceului Tehnologic

„Gheorghe Ruset Roznovanu” Roznov

Vârsta Inocenţei

Painting by Mihaela Buruiană

Anul XII, Nr. 22-23 (2015 – 2016), ISSN 1843 – 7753


2/50

Cuprins Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

1 | P a g e

Didactic Page 2 – 13

Evenimente şi Activităţi Page 14 – 31

Spiritualitate

Atelier literar

Page 32 – 34

Page 35 – 47

Revista Vârsta inocenţei Liceul Tehnologic „Gheorghe Ruset-Roznovanu” Roznov

Nr. 22-23, An şcolar 2015-2016

ISSN 1843 - 7753


3/50

Didactic Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

2 | P a g e

AM PARTICIPAT ȘI AM CÂȘTIGAT!

Programul „Olimpiadele Kaufland”,desfășurat în perioada cuprinsă între 15septembrie 2015 și 29 februarie 2016, organizat în parteneriat de SC Kaufland

România SCS, Sponsor al Programului, și ASOCIAȚIA ȘCOALA DE VALORI, a oferitșcolii noastre posibilitatea de a participa cu peste 100 de activități extrașcolareorganizate de către cadre didactice în colaborare cu elevi, părinți și membri aicomunității locale.

Pe parcursul a câtorva luni, inclusiv în vacanțele școlare, colegii noștri,demonstrând inițiativă, inovație, entuziasm, dăruire, implicare, perseverență,responsabilitate și, mai ales, spirit de echipă, au mobilizat elevii în activități deecologizare, plantare, eco-bricolaj, reciclare deșeuri, protejarea resurselor, reciclareselectivă, competiții sportive, stil de viață activ, sport și nutriție, pachețelul sănătos,cumpărături inteligente, dinți frumoși și sănătoși, expoziții interne, dans și muzică,creații literare, design vestimentar, teatru, tradiții, proiecte inovative, civilizați în trafic,prim-ajutor, orientare profesională, vizite informative, vizite culturale, educațiefinanciară, internet și estetică urbană. Toate acestea pot fi accesate pehttp://www.olimpiadelek.ro/castigatori.

În urma validării activităților realizate în cadrul Programului, școala noastră aobținut un premiu de 2 000 de euro în Topul Hărnicuți și un alt premiu de 20 000 deeuro în Topul Fruntași .

Primul premiu s-a concretizat în îmbogățirea bazei noastre materiale cu 6

videoproiectoare și 4 sisteme audio necesare susținerii competențelor din cadrulexamenului național de bacalaureat. Cei 20 000 de euro i -am propus pentrurealizarea unui laborator informatizat (30 de computere), necesar accesăriiplatformelor educaționale (ex: http://scolispeciale.edu.ro; htpp://escoala.edu.ro,biblioteca virtuală, platforma eLearning AeL), care oferă lecții pentru toate disciplinelede învățământ (limba și literatura română, matematică, fizică, chimie, biologie, socio-umane, informatică, istorie, geografie etc.), 1 Multifuncțional performant, 2Multifuncționale cu laser, 2 videoproiectoare și 6 notebook-uri. Laboratorulinformatizat permite elevilor să conducă diferite experimente, exact ca într -un

http://www.olimpiadelek.ro/castigatorihttp://www.olimpiadelek.ro/castigatorihttp://www.olimpiadelek.ro/castigatori


4/50


3 | P a g e

laborator clasic, dar într-un mediu sigur, securizat, cu scopul de a observa, studia,demonstra, verifica și măsura rezultatele unor fenomene virtuale.

Prin intermediul experiențelor virtuale, elevii pot experimenta orice situații din

viața reală, indiferent de gradul de complexitate și de periculozitate al acestora.Resursele digitale cuprinse de laboratoarele virtuale sunt atractive și ușor de utilizatde către elevi, transformând astfel ora de clasă într -o activitate unică și extrem deplăcută. Lecțiile multimedia interactive oferă noi metode de învățare care îmbunătățesc performanța școlară și contribuie, prin atingerea obiectiveloroperaționale propuse, la formarea de aptitudini, abilități și competențe. AeL eContenteste una dintre cele mai bogate și mai atractive biblioteci virtuale din lume,cuprinzând peste 16 000 de obiecte individuale de învățare la 21 de materii, iarconținutul digital AeL oferă un mix optim de pedagogie și divertisment, combinând

experimente, simulări, filme, activități interactive, teste - toate vizând motivareadiferitelor tipuri de cursanți. Conținutul educațional digital permite elevilor să repetelecția ori de câte ori este necesar pentru a înțelege un anumit subiect.

Impactul acestor ore desfășurate în laboratorul informatizat îl vom puteamăsura printr -o statistică privind reducerea semnificativă a absenteismului prinstimularea interesului elevilor și obținerea performanțelor, prin accesul la documenteautentice de lucru și familiarizarea cu vorbitorii nativi ai unei limbi de circulațieinternațională, prin evaluări on-line și prin administrarea unor chestionare de interes.

Astfel, cei 1215 de elevi și cele 71 de cadre didactice vor avea la dispoziție uninstrument complementar, flexibil și eficient care să susțină procesul didactic, care să încurajeze învățământul inovativ, care să stimuleze creativitatea acestora, oferind uncadru general favorabil pentru dezvoltarea proiectelor și participarea beneficiarilorsistemului educațional la dezvoltarea societății informaționale. Dorim, de asemenea,să creăm cetățeni activi în comuniunea europeană și să adăugăm plus valoare prindobândirea de competențe digitale, antreprenoriale și de comunicare.

Prof. Oana Ilarie

EMINESCU ȘI CREANGĂ: GENIILE ŞI CLIPELE MORŢII

Sfârşitul, pentru unele personalităţi aleculturii româneşti, nu a fost pe măsuramoştenirii importante lăsate în urmă. Maimulte genii ale poporului nostru printre careEminescu, Creangă sau Enescu, s-au stins însărăcie lucie, bolnavi în ospicii sau în bordeieinsalubre. Practic, geniile noastre, spun mulţi

specialişti, s-au stins în mijlocul celor care nu


5/50


4 | P a g e

au reuşit să-i înţeleagă.Eminescu, lovit cu piatra în cap şi otrăvit, a cerut lapte. Pe data de 15 iunie

1889, la ora 4.00 dimineaţa, se stingea în Sanatoriul de Boli Mentale al Doctorului

Şuţu, de pe strada Plantelor din Bucureşti, genialul poet Mihai Eminescu. Era internatfiind bănuit de demenţă provocată de sifilis. A murit singur, într -o cameră închisă, întimpul somnului. Studiile moderne ale medicilor arată că, de fapt, marele poet nu asuferit de sifilis, ci de sindrom bipolar, iar moartea a fost cauzată de intoxicaţia cumercur, substanţă care i-a fost administrată drept tratament. Practic, din cauzaintoxicaţiei, Eminescu a intrat în stop cardio-respirator.

De ultima zi din viaţa lui îşi aduce aminte frizerul Dumitru Cosmănescu, care îltundea de obicei pe poet. „Când s-a întâmplat nenorocirea că s-a îmbolnăvit,Eminescu a fost dus la Şuţu, unde i s-a dat o cameră a lui, mai bună ca altora. Mă

chema tot pe mine să-l servesc şi acolo şi mă duceam bucuros. Uneori, veneau să-lvadă prietenii – Grigore Manolescu, Hasnaş şi alţii, care-i ziceau lui Eminescu«maestre», şi el râdea, bătându-i pe umăr”. În ziua de dinaintea morţii, Cosmănescua venit, ca de obicei, să-l viziteze pe Eminescu. Povesteşte că poetul era lucid şi i -acerut să se plimbe. În timpul plimbării, a avut loc un incident care a dus la multespeculaţii. Poetul a fost lovit cu o piatră de unul dintre pacienţi. „Venisem la Şuţu,cam pe la 3 după amiază. Pe la vreo 4, cum era cald în cameră, Eminescu ziceuitându-se lung la mine: Ia ascultă, Dumitrache, hai prin grădină să ne plimbăm şi săte învăţ să cânţi Deşteaptă-te, Române!. Cum mergeam amândoi unul lângă altul,vine odată pe la spate un alt bolnav d’acolo, unu’ furios care-a fost director sauprofesor de liceu la Craiova şi, pe la spate, îi dă lui Eminescu în cap cu o cărămidăpe care o avea în mână. Eminescu, lovit după ureche, a căzut jos cu osul capuluisfărâmat şi cu sângele şir uindu-i pe haine, spunându-mi: Dumitrache, adu’ repededoctorul că mă prăpădesc… Ăsta m-a omorât!”, preciza frizerul Cosmănescu. Dealtfel, frizerul era convins că piatra cu pricina i-a adus moartea. Medicii au, însă, o cutotul altă versiune. Mai precis, din raportul acestora, Eminescu nu moare după jumătate de oră, ci la 4 dimineaţa.

Conform spuselor medicului de gardă din aceea noapte, Eminescu s-ar fitânguit la uşă, spunând: ”Mă simt năruit”. Cere un pahar cu lapte, aceasta fiind, de

altfel, şi ultima dorinţă a poetului. Medicul îl sfătuiește să se întindă în pat , iar spredimineaţă poetul este descoperit mort. Cel mai probabil suferise un stop cardio -respirator. A murit singur, în somn.

Creangă, ucis de boală şi tristeţe după Luceafăr. La doar câteva luni de lamoartea lui Mihai Eminescu se stingea şi prietenul său de suflet, veselulhumuleştean Ion Creangă. Era pe 31 decembrie 1889, iar Creangă institutorul,marele povestitor al Junimii şi răspopitul Ieşilor, se prăbuşea pe podeaua uneitutungerii din Iaşi. Murise în urma unui atac de apoplexie.

De ultimele luni din viaţa scriitorului scrie George Călinescu, adunând bucată

cu bucată mărturiile contemporanilor săi. Ion Creangă suferea de o boală cumplită,


6/50


5 | P a g e

epilepsie. George Călinescu, în ”Viaţa şi opera lui Ion Creangă”, spune că scriitorulse prăbuşea din picioare brusc şi avea crize cumplite. Era o boală, se pare,moştenită de la mama lui, Smaranda, care se prăpădise tocmai din cauza crizelor

intense şi repetate. Medicii psihiatrii recunosc chiar în scrierile lui semnele bolii.„ Acea repetitivitate în acţiunile din anumite episoade din Amintiri din Copilărie

dezvăluie afecţiunea de care suferea. Erau momente în scrierile lui care prevesteaucriza de epilepsie”, spune medicul doctor psihiatru Nicolae Vlad. Ceea ce l-a prăbuşitcu adevărat pe Creangă, spune George Călinescu, este moartea prietenului său desuflet, Mihai Eminescu. Criticul literar spune că mulţi dintre cunoscuţi l-au văzut peCreangă la bojdeucă plângând zile în şir.

„Fu văzut plângând ca un copil şi ador mind cu cartea de poezii a lui Eminescu.Presimţirea morţii se înnegri şi mai tare în inima lui. De acum, el se gândi cu

seriozitate la stingere şi-ncepu să-şi pună întrebări asupra vieţii viitoare”, scriaGeorge Călinescu. De altfel, din acel moment, Creangă a refuzat să se mai îngrijească, crizele

sale se îndeseau, iar scriitorul intrase în concediu de boală. Se îngrăşase mult şi nu-imai păsa de nimic. Le spunea multora că s-a stins odată cu Eminescu. În Ajunul Anului Nou s-a dus la tutungeria fratelui său, Zahei, din Iaşi. Era înnegurat şi, la unmoment dat, a făcut o ultimă criză de epilepsie. S-a prăbuşit şi, din cauza uneiapoplexii, a murit. Se spune că avea la el o carte de poezii a lui Eminescu.

Bibliografie:

1. George Călinescu, Viața lui Mihai Emi nescu, Editura Cultura Națională, București, 1932.

2. Idem, Ion Creangă (viața și opera), Editura Minerva, București, 1972.

Prof. înv. primar Alina Camelia Vasile

TEORIA INTELIGENŢELOR MULTIPLE

Trăim sub imperiul inovaţiei în toate domeniile de dezvoltar e, suntem aproape

apăsaţi de ritmul vioi în care evoluează societatea, astfel încât şcoala nu poate şi nutrebuie să rămână conservatoare, strictă, rigidă, ancorată încă în trecut. Profesorulde azi trebuie să conştientizeze faptul că el este, alături de alţii, un agenteducaţional, un partener de dialog, un moderator în acţiunea de predare- învăţare. Eltrebuie să identifice acele metode şi procedee, care în urma demersului instructiv -educativ îl vor determina pe elev să ajungă un tânăr dinamic, deschis, comunicativ,pregătit să facă faţă situaţiilor noi, provocatoare, ce îi solicită gândirea critică şi îiexploatează creativitatea. Fără să negăm beneficiile învăţării de tip tradiţional şi fărăsă le excludem, bineînţeles, trebuie să încercăm abordarea actului educativ din

perspectiva metodelor inovative, centrate pe elev şi bazate pe transdisciplinaritate.


7/50


6 | P a g e

Disciplina limba şi literatura română, prin noua orientare care vizează nu studiullimbii, ci al limbajului, urmăreşte să sprijine activitatea de asimilare a cunoştinţelor dela celelalte discipline, să asigure integrarea socială a elevilor şi să creeze premise

pentru formarea elevilor în spiritul educaţiei permanente. La ora de limbă şi literatură română, noţiunea de transdisciplinaritate, alături

de inter disciplinaritate şi pluridisciplinaritate este intrinsecă demersurilor deinterpretare a unor texte artistice, căci, de cele mai multe ori, profesorul sau eleviisunt nevoiţi, prin însuşi datul operei, să facă anumite conexiuni între diferitediscipline, să transfere metode din diverse domenii ale cunoaşterii în cel al literaturiişi să le aplice în vederea interpretării textului artistic. Este ştiut că opera literarăreprezintă un complex de sensuri şi semnificaţii care se cer interpretate, descifrate,clarificate şi înţelese. Pentru determinarea lor hermeneutică se apelează la diverse

discipline auxiliare: istorie, filozofie, psihologie, mitologie, semiotică, stilistică, poeticăetc.Pentru a demonstra eficacitatea abordării transdisciplinare a unei lecţii de

literatură m-am oprit asupra unei metode: teoria inteligenţelor multiple. Această teoriene arată că elevii nu învăţă în acelaşi mod, că aceştia au stiluri şi atitudini de învăţarediferite şi de aceea au nevoie de un tratament diferit, individualizat, pe tot parcursulprocesului de instruire şi formare. Pentru aplicarea acestei metode se stabilescsarcini de lucru (pe un text literar: fie pe un singur fragment, fie pe mai multe):

1. Alege un personaj. Joacă rolul în faţa unui personaj imaginar (sau nu) apelândla limbajul verbal şi paraverbal (inteligenţă interpersonală).

2. Imaginează-ţi că ai trece printr -o întâmplare asemănătoare: Ce ai face la fel,ce ai face diferit? (inteligenţă intrapersonală)

3. Continuă textul cu un paragraf (inteligenţă verbal / lingvistică). 4. Desenează 1-2 secvenţe din text pentru a sugera mesajul (inteligenţă vizual /

spaţial) 5. Descrie „mediul natural” al epocii (inteligenţă naturalistă). 6. Reformulează conţinutul textului sub forma unei probleme de aritmetică

(inteligenţă logico / matematică). Fiecare elev optează pentru un tip de sarcină, acordându-li-se un timp de

lucru individual. După expirarea timpului, li se explică faptul că fiecărui tip de sarcină îi corespunde câte un tip de inteligenţă, după cum urmează: 1.Interpersonală – înţelege oamenii. Sunt conducători înnăscuţi. Mediază conflictelecelorlalţi. Are mulţi prieteni. Se impune ca lider informal. Este sociabil. Pălăvrăgeştemult. Îi place să lucreze în grupuri. Îi plac jocurile de societate. Este intuitiv. Simtesentimentele şi intenţiile celor din jur. 2. Intrapersonală – este independent. Are păreri şi le susţine cu tărie. Îi place sălucreze singur. Uneori trăieşte într -o lume a lui personală. Are încredere în sine.Uneori se îmbracă excentric, altfel decât ceilalţi. Îi plac proiectele de studiu

individuale. Îi place să citească presa, să facă demersuri individuale


8/50


7 | P a g e

3. Verbal / lingvistică – gândeşte în cuvinte. Îi place să vorbească. Îi place să scriepoveşti. Îi place să spună glume şi să delecteze publicul cu istorioare. Îi p laccuvintele încrucişate, jocurile de cuvinte. Îi place să citească. Are o memorie bună şi

reţine uşor versurile. Gesticulează atunci când vorbeşte. Imită cu uşurinţă pe cei din jur.4. Vizual / spaţială – gândeşte în imagini. Ştie exact când şi unde sunt aşezatelucrurile. Îi place să lucreze cu harta, citeşte uşor hărţile. Îi plac jocurile de tip„puzzle”. Îi place să deseneze, să se joace cu lego, să construiască. Îi place săviseze cu ochii deschişi, să vizualizeze lucruri. Îi place să fotografieze, săcatalogheze fotografii, să vadă filme, diafilme. Reţine conţinuturile mai uşor în acestfel. 5. Naturalistă – este interesat de tipare şi comportamente. Îi place să organizeze lumi

sintetice. Sunt bucătari pricepuţi. Sunt atraşi de medicina naturistă, se pricep laceaiuri şi efectele lor curative. Natura pentru ei este un sistem de tipare şicomportamente pe care le place să le catalogheze. 6. Logico / matematică – gândeşte conceptual. Îi place şahul şi în general jocurile deperspicacitate. Îi plac computerele. Problematizează. Pune la îndoială evidenţele.Foloseşte forme abstracte ale logicii. „Manipulează” mediul înconjurător. APLICAŢIE: prezentarea sumară a personajelor şi a relaţiilor dintre ele, din schiţaVizită..., de I. L. Caragiale1. Pentru inteligenţa interpersonală Alcătuiţi o listă în care să prezentaţi acele comportamente (verbale sau nonverbale)ale personajelor care conduc la stimularea sau blocarea comunicării. 2. Pentru inteligenţa intrapersonală Redactaţi un eseu sau un jurnal, în care să descrieţi acele situaţii în carecomportamentul vostru a semănat cu cel al lui Ionel sau momentul când aţi fost puşi în situaţii asemănătoare, dar v-aţi comportat diferit. 3. Pentru inteligenţa lingvistică Organizaţi un proces literar. Redactaţi pledoarii în calitate de avocat/ judecător. 4. Pentru inteligenţa vizual – spaţială Realizaţi caricatura unui personaj şi apoi explicaţi-le colegilor ce aţi urmărit prin

deformările operate. 5. Pentru inteligenţa naturalistă Imaginaţi-vă cum s-ar comporta Ionel în natură. Păstraţi-i temperamentul, darconferiţi-i o altă identitate socială: fiul unui fermier care trăieşte într -o zonă izolată.Descrieţi o zi din viaţa lui. 6. Pentru inteligenţa logico – matematică Analizaţi distribuţia replicilor din punct de vedere numeric şi comentaţi rezultatul. Elevii au la dispoziţie 10 – 15 minute, timp de lucru, după care un purtător de cuvântdin fiecare grupă prezintă soluţia de rezolvare a fiecărei sarcini. Vor fi apreciate

răspunsurile cât mai nuanţate, bogăţia soluţiilor de interpretare a aceluiaşi mesaj.


9/50


8 | P a g e

În cadrul primei lecţii în care sunt prezentate sarcini de acest tip, li se va propuneelevilor un exerciţiu de reflecţie asupra activităţii, constând în completarea următoareifişe:

1. V-aţi simţit confortabil cu sarcina pe care aţi primit-o?Explicaţi. 2. În câte feluri se poate comunica despre un text, un mesaj artistic, o situaţie de

viaţă? 3. Credeţi că trebuie încurajate, în şcoală, modalităţile diferite de comunicare pe

care le avem la îndemână? De ce da? De ce nu? 4. Dacă ar fi să alegeţi altă sarcină decât cea pe care aţi avut -o, pe care credeţi

că aţ i rezolva-o cel mai uşor şi cu plăcere? Motivaţi-vă opţiunea. Gardner constată modalităţile diferite de manifestare a inteligenţei la nivelul

indivizilor, în funcţie de particularităţile lor. Aşa se explică de ce elevul nu a înţeles

nimic din explicaţiile, perfect pertinente în viziunea emiţătorului, despre cum să ajungi într-un anumit loc, dar a înţeles imediat când i s-a construit un desen sau i s-aprezentat o hartă.

Bibliografie:1. Caragiale, I. L. , Momente şi schiţe, Ed. Litera, Bucureşti, 2010.2. Pavelescu, Marilena, Metodica predării limbii şi literaturii române, Ed. Corint,Bucureşti, 2010.

Prof. Andreea Ilie

FOLCLORUL COPIILOR – TRADIŢIE ŞI CONTINUITATE

Folclorul este totalitatea creaţiilor si manifestărilor artistice, valori culturaleaparţinând culturii noastre spirituale,literatura şi muzica populară, dansurilepopulare, formele de teatru şi spectacolepopulare, obiceiuri şi tradiţii populareromânești, toate acestea încercând să le promovăm la Liceul Tehnologic „Gh. RusetRoznovanu” prin toate activităţiledesfăşurate în procesul instructiv educativ şiconstituie un valoros şi variat mijloc de

educaţie. Folosind proverbele şi zicătorile am putut educa la copii calităţi morale ca:cinstea , răbdarea , modestia ,dragostea de muncă şi de oameni, de ţară, bunătatea,curajul, respectul faţă de cei mari, acestea fiind finalizate prin concursuri, activităţiextraşcolare de tipul şezătorilor, drumeţii tematice etc. Folosind alegoria, comparaţia,

metafora, am lecturat basme şi poveşti în care am folosit şi proverbe ca: „Până nu


10/50


9 | P a g e

păţeşti nu te cuminţeşti”, „Vorba dulce ,mult aduce”, „Capul face, capul trage” etc. iar în convorbiri,după imagini, am folosit proverbe ca „Prietenul la nevoie se cunoaşte” sau în jocurile libere am folosit proverbe ca: „Leneşul mai mult aleargă”, „Spune-mi

cu cine eşti prieten, ca să-ţi spun cine eşti”. Un rol deosebit în formarea dragosteipentru folclor îl constituie vizionările TV care conţin momente folclorice cum ar fi :„Spectacole ale ansamblurilor folclorice în cadrul festivalurilor naţionale şiinternaţionale „Maria Tănase, Maria Lătăreţu” sau „Cerbul de aur”.

Folosirea folclorului şi a artei populare în şcoală contribuie la îmbogăţirea şiextinderea orizontului cultural artistic al copiilor, la educarea sentimentelor dedragoste şi admiraţie, mândrie şi respect faţă de creaţia populară. Folclorul reflectă oanumită viziune despre lume şi viaţă. Frumuseţea reliefului românesc estecompletată de portul obiceiurile şi meşteşugurile ţinutului binecuvântat de Dumnezeu.

Copiii se bucură când evoluează pe scenă şi au o satisfacţie deosebită prinatmosfera sărbătorească creată, prin purtarea costumelor naţionale își îmbogăţesccapacitatea afectivă , apropiindu-i de adevărata arta. Această bucurie am putut-o citipe chipul copiilor de-a lungul experienţei mele didactice, văzând cum aceştia trăiescşi simt armonia muzicii populare şi frumuseţea costumelor populare.

Cuvântul folclor înseamnă frumuseţe, vechime, tradiţie, bucuria de a striga şidansa împreună, tineri şi vârstnici .Este necesar să se facă cunoscute copiilorobiceiurile,datinile străbune deoarece acestea contribuie la dezvoltarea dragosteifaţă de ţinutul natal, acestea constituie suportul pe care se vor sprijini sentimentele înperioadele de vârsta următoare şi constituie un bun mijloc de integrare a copilului înspiritualitatea poporului roman.

Prof. Petronela Lupu

MANUALUL ŞCOLAR ŞI ROLUL SĂU ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

Încă din cele mai vechi timpuri,oamenii au încercat să găsească o metodă

prin care să îşi uşureze viaţa. Astfel, fie că auconfecţionat unelte pentru a-şi construi unadăpost, fie că au vânat pentru a mânca, auiniţiat ei înşişi activităţi pentru satisfacereatrebuinţelor elementare. Astăzi, odată cuevoluţia societăţii, acelaşi om care odinioară

îşi construia o casă şi vâna pentru a supravieţui, este cel care a descoperit că înprocesul de educaţie, indiferent de vârstă, un rol aparte îl joacă manualul.

Manualul şcolar reprezintă un document oficial, care asigură concretizareaprogramei şcolare într -o formă care vizează prezentarea cunoştinţelor şi capacităţilor


11/50


10 | P a g e

la nivel sistemic, prin diferite unităţi didactice, operaţionalizabile şi structurate în:capitole, subcapitole, grupuri de lecţii, secvenţe de învăţare. Conform dicționarelor,manualul școlar este ,,o carte ( folosită mai ales în școli) care conține o prezentaresuccintă a noțiunilor unei discipline, ale unei arte” (dexonline.ro/definitie/manual,Noodex, 2002).

Unii pedagogi au încercat să definească manualul şcolar ţinând cont de faptulcă este un document curricular alături de planul de învăţământ, programa şcolară şialte auxiliare curr iculare, acestea constituind conţinutul învăţământului. Aşadar,manualul constituie ,,documentul oficial de politică a educaţiei, care asigurăconcretizarea programei şcolare într -o formă care vizează prezentarea cunoştinţelor

şi capacităţilor la nivel sistemic, prin diferite unităţi didactice, operaţionalizabile, în

mod special, din perspectiva elevului/studentului structurate în: capitole, subcapitole,

lecţii, seminarii, secvenţe de învăţare” (Cristea, 2004, p.300), fiind un instrument curol de ghid sau orientativ pentru profesori cât şi un instrument de lucru pentru elevi,aşa cum afirmă şi Nicola (2003, p.437).

Manualul şcolar este pentru profesor, un îndrumător care îl ajută să-şiplanifice materia, să-şi pregătească lecţiile, sugerându-i cantitatea informaţiilor depredat, cum să le ordoneze într -o succesiune logică şi să valorifice conţinutulinformativ în vederea atingerii obiectivelor propuse şi a finalităţilor educaţiei. El esteun document sigur şi la îndemâna oricărui profesor, indiferent de vechimea în învăţământ şi de zona în care profesează. Manualul reprezintă orice creaţieimprimată, destinată atât elevului, cât şi dascălului, căreia i se pot ataşa documenteaudiovizuale şi informatice, ce tratează elementele programului de studii pe operioadă de un an sau mai mulţi ani şcolari. Manualul şcolar dobândeşte astfel ostructură de funcţionare prioritar formativă – oferind o descriere detaliată a unuiproces de formare specific care include nu numai materia care trebuie tratată, ci şiobiectivele şi strategiile de predare- învăţare-evaluare, operaţionalizate până lanivelul unor teste pedagogice aplicabile în diferite contexte didactice şiextradidactice.

Astfel, fiind o ,,carte de studiu dactilografiată, xerografiată, litografiată sautipărită pentru fiecare disciplină de învăţământ în parte” (Bontaş, 2007, p.118), cu

ajutorul căreia se prezintă conţinutul şi temele unei discipline de învăţământ, înconformitate cu programa şcolară pentru fiecare clasă, după Cristea, manualeleşcolare ,,au ca scop fundamental facilitarea activităţii de învăţare realizabilă de elevîn mediul şcolar şi extraşcolar ” (2004, p.81).

Începând cu introducerea clasei pregătitoare în ciclul primar, conform nouluicurriculum naţional şcolar, competenţele sunt definite, într-un curs de formare acadrelor didactice din învăţământul primar, ca fiind ,,ansambluri integrate decunoştinţe, capacităţi şi abilităţi de aplicare, operare şi transfer al achiziţiilor, care

permit desfăşurarea cu succes a unei activităţi, rezolvarea ef i cientă a unei probleme


12/50


11 | P a g e

sau a unei clase de probleme/situaţii.” (Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru formarea competenţelor cheie la şcolarii mici, 2012, p.19)

În manuale se redau competenţ ele stabilite în programa şcolară, şi obiectivele

de referinţă, iar modalităţile diverse de prezentare şi aplicare a conţ inuturilor specificefiecărei discipline ne arată care sunt noile cunoştinţe, achiziţii şi capacităţ i stabilite înprogramă propuse pentru a fi dezvoltate la elevi. Aceste cunoştinţ e le oferăposibilitatea elevilor de a-şi înnoi vechile achiziţ ii prin înlocuirea cu altele noi, de a-şidezvolta competenţ ele, iar unele imagini apropiate de lumea care înconjurătoare,diferitele scheme, fotografii, desene, îi ajută pe aceştia să asocieze permanentnoţ iunile teoretice cu cele din realitatea care ne înconjoară.

Manualul şcolar poate avea şi rol de adjuvant în procesul de educaţie, deoarecemulţi dintre părinţi participă activ alături de elevi în realizarea unor teme, confruntă

noţ iunile teoretice din manuale în vederea rezolvării sarcinilor de către elevi dateacasă ca teme pentru consolidarea cunoştinţelor, îi pot verifica în vederea însuşiriitehnicii cititului şi socotitului, ca fiind primordiale în clasele mici. În mediul rural înspecial, mai puţin în mediul urban, principala sursă de informare a elevilor a rămasmanualul şcolar.

Conform ideilor prezentate anterior, consider că manualul şcolar este unuldintre cele mai important izvoare de informaţii, atât pentru elev, cât şi pentruprofesor, calitatea sa superioară fiind generată de faptul că îşi îndeplineşte în modintegral scopul pentru care a fost creat – acela de adjuvant în procesul de educare şiformare a tinerei generaţii.

Bibliografie*** Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învățare pentru formarea

competențelor cheie la școlarii mici,(2012), program POSDRU, suport de curs;

*** dexonline.ro/defini ț ie/manual, Noodex, 2002

1. Bocoş, M., Teoria şi metodologia curriculum-ului , Suport de curs pentru anul I,specializările "Pedagogie" şi "Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar" -forum.portal.edu.ro;

2. Bontaş, I., (2007), Tratat de pedagogie, Ed. All Educaţional;

3. Cristea, S., (2004), Studii de pedagogie generală, Ed. Didactică şiPedagogică,R.A., Bucureşti; 4. Cristea, S., Dicţionar de termeni pedagogici , Ed. Didactică şi Pedagogică,R.A.,

Bucureşti; 5. Cucoş, C., (2002), Pedagogie, Ed. Polirom, Iaşi; 6. Nicola, I., (1980), Pedagogie şcolară, Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A.,

Bucureşti; 7. Nicola, I., (2003), Tratat de pedagogie şcolară, Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A.,

Bucureşti;

Prof. înv. primar Maria Carmen Drîngu


13/50


12 | P a g e

UN MOD DE A FI

(Interviu realizat cu doamna A. Decusară)

Ați cunoscut alte vremuri, alt mod de a trăi și de a privi lumea. Ce momentedeosebite vă amintiți din perioada copilăriei?

Şcoala. Au fost alte vremuri, da… Era școala primară de patru clase, iar liceulde opt. În școala primară aveam uniforme compuse din cămașă albă, fustă bleumarinși basc alb. Aveam și stema regală pe cămașă, pe mâneca dreaptă, mi se pare. Așase întâmpla pe timpul regelui și ne numeam “străjerii patriei”. Dar în timpul liceuluipurtam uniformă neagră. Clasa întâi de liceu era un fel de clasa a V-a.

Adică al cincilea an de studiu?

Da, da. Aveam examen de capacitate după clasa a IV -a de liceu. În timpul

acestor patru ani fetele aveau părul împletit strâns în două cosițe. Era obligatoriu!Dar eram separați cumva, nu ne amestecam prea mult cu ceilalți (care nu aveaudecât clasele primare). Nu oricine urma și liceul. Aveam de plătit o taxă ministerului,iar cine nu o plătea nu dădea teza. I se fixa o dată anume pentru susținereaexamenului de corijență, dar tot avea de plătit până atunci. Îmi era milă de fetele înaceastă situație (au fost câteva colege). (…) Mergeam vara să culegem plantemedicinale, căci era nevoie să aducem câteva kilograme la începutul anului școlarurmător. Şi ne duceam la cules mai mulți: băieți, fete, dar numai elevi după cumspuneam… căci așa ne numeam cei de la liceu (pedagogic, teoretic sau școalăsecundară). Şi cântam și glumeam: era foarte frumos. Erau și serbări deosebite.

Unde ați urmat liceul? În orașul în care am crescut: Bârlad.(…) Au murit părinții, amândoi. Pe mine

m-a luat o mătușă pentru că eram cea mai mare dintre frați și pentru că începusemdeja liceul… Plângeam și îmi părea rău de strădania și banii de până atunci... Şi“tante” m-a luat să termin liceul în Piatra-Neamț, unde locuia împreună cu soțul său.Bunica mi-a spus de la început că mătușa e foarte severă și…așa a fost. Euterminam atunci clasa a treia de Liceu Pedagogic; a patra și examenul au fost laPiatra-Neamț.

Mătușa a fost doar severă sau …rea?

Oh, nu! Nu poate să îi reproșeze nimeni că nu a avut grijă de mine. Unchiulera inginer, dânsa era funcționară, dar licențiată, așa cum era pe vreme a aceea. Aveau o casă mare și servitoare ce era trimisă după cursuri să mă însoțească (dacăploua, venea cu umbrelă pentru mine) . Dar am făcut și eu o boacănă: pentru că eierau încă la serviciu atunci când veneam de la cursuri, nu am avut cui să cer voie pentru a merge la cinema. Erau filme scurte după-amiaza, pentru toate vârstele și ammers într-o zi. Dar “tante” a ajuns de la serviciu și s -a îngrijorat, m-a căutat, a alertatși poliția…Când am ajuns și am văzut! Abia atunci am înțeles că nu am făcut bi ne.“Tante” m-a luat deoparte și mi-a spus multe despre cum trebuie să se comporte o

domnișoară.


14/50


13 | P a g e

A jucat un rol important în educația dumneavoastră. Da, mai ales prin severitatea și ținuta sa. M-au impresionat mult și

profesoarele de la liceu. Erau elegante, frumoase, cu o ținută demnă. Multe mă

îndrăgeau, chiar dacă nu excelam la toate materiile. După examenul de capacitateaveam statutul de “domnișoară”. Era obligatoriu ca elevele mai mici, din clasa întâisau a doua de liceu, să ni se adreseze în acest fel. Acum purtam cele două cosițeprinse la spate, cu o fundă mare, neagră (ținuta specifică pentru ultimele patru clasede liceu). O altă neplăcere a fost legată de basc (acum de culoare închisă); deși îmipărea că îmi șade bine cu el, s-a întâmplat să merg o singură dată la piață fără să îlport și am întâlnit pe cine era pedagog în acel an. Am salutat, desigur, dar a doua zila școală am fost chemată pentru a da socoteală în ceea ce privește ținuta… Nu știudacă era aceeași pentru fiecare oraș, însă pe stradă eram recunoscuți după

uniformă, fiind obligați să o purtăm oriunde, după cum am spus. Apoi a venit reforma(în învățământ)… și nu am mai plătit taxă, ci am primit un fel de bursă. Când se întâmpla acest lucru? În ’48, mi se pare. După ce am terminat clasa a șasea de liceu. Examenul de

la sfârșit se numea “ de maturitate” și apoi eram repartizate pe post. Astfel am ajunsla Viișoara…Ce vremuri frumoase. Atunci se construia barajul, din câte îmi amintesc,și erau tot felul de întruniri. Eu făceam parte din ansamblul coral. Şi în timpul liceuluia fost astfel; au avut denumiri diferite, după cum era și regimul politic. Veniseră șisovieticii…În ultimii ani de liceu, corul făcea deplasări pentru a oferi program artisticmuncitorilor. Era puțin obositor, dar cred că merita.

Tinerii de astăzi nu cunosc multe detalii despre viața de atunci. Ei sunt adesea

considerați chiar “ușuratici” de către cei mai în vârstă.

Ei, ce să spun? Poate că nu au multe exemple, modele… Încă fiind la Bârladam văzut că la poarta școlii așteptau, uneori, elevi (de liceu, după cum spuneam)pentru a conduce domnișoare acasă. Drumul era scurt, firește, și se mulțumeau cuatât - cu priviri, cu emoția din voce, cu puține glume decente. Am avut și eu ocaziamai târziu… De obicei se mergea în grupuri mici; de exemplu noi, fetele, puteam ieșila plimbare după-amiaza de la Biserica Domnească la vale (era loc de promenadă,amenajat). Ce prietenii frumoase cu fetele acestea, colegele mele! Sunt mulți oameni

de care mă leagă amintiri frumoase. Albumul cu fotografii nu e chiar complet.Verișoara mea încă mai păstrează imagini cu noi, de când eram la Bârlad. Sora ce amai rămas în viață are alte câteva ce merită văzute! Erau oameni despre care se potpovesti multe… Vom vorbi cândva despre bunicul: era rotar și îmi plăceau grozavuneltele lui pentru curbat spițele. Trăsurile ce ieșeau din mâinile lui erau mândriatârgului… Vom vorbi, vom vorbi cândva!

Vă mulțumesc pentru timpul acordat! A fost o adevărată călătorie în alte

vremuri. Vă mulțumesc pentru că ne-ați dăruit din bucuria și din viața

dumneavoastră!

Prof. Simona Postelnicu


15/50

Activităţi şi Evenimente Vârst a inocenţei 22-23/2015-2016

14 | P a g e

BOGĂȚIILE TOAMNEI

Elevii au reușit să însuflețească fructele și legumele, oferindu-le o notă veselă

și atractivă. Aceștia s-au distrat la privirea și examinarea acestora printr-un tur algaleriei. Rezultatele au fost pe măsura muncii, expoziția sensibilizând și î nveselindcopiii.

CARNAVALUL ECO

Elevii și-au confecționat costume, folosind diverse tehnici, reușind să le punăcât mai bine în valoare. Reciclarea și refolosirea unor deșeuri înseamnă un Pământmai curat, înseamnă respect față de planeta în care tră im.

ECOLOGIZAREA PARCULUI DENDROLOGIC ROZNOV

Printr-un regim de voluntariat copiii s-au oferit să ajute comunitatea, încurajândastfel spiritul civic. Protejarea mediului reprezintă un punct forte, iar colectarea degunoaie reprezintă un exemplu pentru cetățeni. Elevii s-au întrecut și s-au distrat,

participând la această activitate .

Prof. înv. primar Diana Cre

u


16/50


15 | P a g e

PROMOVAREA FOLCLORULUI PRIN ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE – ŞEZĂTOAREA

Motto: „Folclorul nostru…nu numai că este sublim, dar teface să înţelegi totul. E maisavant decât toată muzica aşa-zis savantă. Şi asta într -un felcu totul inconştient. E maimelodic decât orice melodie, dar

asta fără să vrea. E duios,ironic, trist, vesel şi grav”

(George Enescu).Pornind de la această

“zicere” în favoarea valorilornoastre autentice, în sala de festivităţi a Liceului Tehnologic „Gh. Ruset Roznovanu”s-a desfăşurat, în data de 27.11.2015, activitatea extraşcolară intitulată “Tradiţiistrămoşeşti”, sub îndrumarea prof. Lupu Petronela, Pipă Ana, Irimia Nicoleta. Laactivitate au participat elevi ai claselor gimnaziale, care, îmbrăcaţi în costumetradiţionale, au depănat amintiri, au povestit, au lucrat cu furca, fuiorul, cusutul, s-auamuzat pe seama istorioarelor cu tematică populară, au interpretat melodii populare

atât vocal cât şi la diferite instrumente populare (acordeon, fluier), au cinstit şi s-aucinstit. Astfel, la capătul a două ore, toţi cei prezenţi au preţuit cultura popularăromânească autentică, redescoperindu-i farmecul primordial.

Prof. Petronela Lupu


17/50


16 | P a g e

SĂ CUMPĂRĂM INTELIGENT!

În data de 12 noiembrie 2015, s-a desfăşurat o activitate extraşcolară din care

elevii au învăţat cum să cumpere „inteligent”. La această activitate au participat eleviiclaselor Pregătitoare B (prof. înv. primar Adăscăliţei Minodora), I A (prof . înv. primarIlie Ana-Simona) şi a III-a A (prof. înv. primar Drîngu Maria).

S- a amenajat un raft cu produse iar elevii au participat la jocuri de rol desprecumpărăturile „inteligente”. A fost prezentat un PPT ce cuprinde 10 sfaturi despreaceste cumpărături, s-au purtat discuţii, au fost studiate etichetele mai multorproduse, articole de specialitate, s-au ales pr odusele sănătoase sau utile, s-a vorbitdespre E- uri. Elevii au rezolvat sarcinile de pe o fişă.

Concluzia a fost că este foarte dificil să cumperi „inteligent” în zilele noastre!

ALIMENTAŢIA SĂNĂTOASĂ - O NECESITATE ,,ACTUALĂ”

Joi, 29 octombrie 2015, ora 11, un număr de 50 de elevi din clasele:Pregătitoare A şi I A au participat la o activitate despre igiena alimentaţiei, în salaclasei I A, îndrumaţi de prof. înv. primar Ilie Simona şi Adăscăliţei Minodora.

Copiii au ascultat „Povestea fructelor” şi ghicitori despre fructe şi legume și aurăspuns la acestea şi la întrebările adresate. Apoi au vizionat o prezentare PPT,intitulată „Clubul copiilor sănătoşi” şi au adresat întrebări. Au învăţat cântecelul „Supade zarzavat”. Au spălat, apoi, fructe şi legume şi le -au consumat. La finalul activităţiiau colorat fişe cu imagini reprezentând fructe şi legume.

Această activitate a fost un bun prilej de a lega prietenii, de a afla curiozităţidespre corpul uman şi despre igiena alimentaţiei.


18/50


17 | P a g e

O SECUNDĂ DE ATENŢIE, O VIAŢĂ SALVATĂ!

În data de 30 octombrie 2015 a fost desfăşurată o activitate de educaţie

rutieră la care au participat elevii claselor: Pregătitoare A şi I A, îndrumaţi de prof. înv. primar Ilie Ana-Simona şi Adăscăliţei Minodora.

Elevii au vizionat un filmuleţ oferit de Serviciul Poliţiei Rutiere Neamţ, audiscutat pe marginea acestuia, au observat mai multe planşe despre circulaţia rutierăşi despre conduita civilizată în trafic, despre mijloacele de transport, poliţistul rutier şimăsurile de prim-ajutor, în caz de accident. Au fost foarte interesaţi de aceastăactivitate şi au manifestat dorinţa de a mai desfăşura încă una asemănătoare.

Au „circulat” ca nişte „pietoni disciplinaţi” în parcul-şcoală şi au colorat o fişăcu aspecte din trafic. Au învăţat cântecelul „Semaforul” şi au consolidat prieteniile cu

elevii de la clasa „parteneră”, cu care au mai desfăşurat şi alte activităţi. Vor participa, cu mare interes şi la concursul regional „O secundă de atenţie, oviaţă salvată!”, care se va desfăşura în şcoala noastră, în luna mai.

Prof. înv. primar Ana-Simona Ilie

ÎN AȘTEPTAREA SFINTELOR SĂRBĂTORI DE IARNĂ

În fiecare an, așteptăm cu nerăbdare într -o atmosferă încărcată de emoție,apropierea Sfintelor Sărbători de iarnă.

Părinți și copii, ne pregătim sufletește, suntem mai buni, mai apropiați unii dealții și simțim nevoia să dăruim bucurie celor din jur. Astfel, elevii clasei I B, au pregătit o scenetă cu titlul „Nașterea Domnului”, pe

care au prezentat-o în fața unui public format din părinți și frați mai mici și mai mari. Elevii au interpretat rolurile cu dăruire, transformându-se pe parcursul piesei în

mici actori. Spectatorii au trăit intens fiecare scenă a piesei, răsplătindu -i pe miciiactori cu aplauze puternice.

Pentru toți, a fost un real moment de bucurie, iar la finalul activității nu a întârziat să apară, chiar Moș Crăciun, bucuria copiilor fiind astfel și mai mare...


19/50


18 | P a g e

Prof. înv. primar Elena Dumitrascu

NICHITA STĂNESCU frumos c umbr unei idei

Născut pe 31 martie 1933, Nichita Stănescu, supranumit poetul necuvintelor,ar fi împlinit anul acesta, dacă ar mai fi trăit, vârsta de 83 de ani. Acest moment a fostmarcat de elevii Liceului Tehnologic “Gh. Ruset Roznovanu”, de la clasele a IX-a A, aX-a A, a XI-a B, printr-o activitate literar-artistică dedicată acestui lider al generaţieişaizeciste, considerat “cel mai mare poet al secolului XX” (Alex Ştefănescu). Au

răspuns invitaţiei de a se alătura acestei întâlniri literare, domnişoara directoare prof.Oana Ilarie, d-na prof. Gabur Paulina precum şi elevi de la clasa a XI-a A.

Scopul activităţii a fost, în principal, sensibilizarea şi stimularea imaginaţieielevilor, evadarea, pentru câteva zeci de minute, în ţinutul metaforei stănesciene şifamiliarizarea cu materialul poeziei sale.

Deşi la o prima lectură, limbajul poeziilor lui Nichita Stănescu pare ermetic,şocant datorită cuvintelor abstracte şi unei logici interioare a poeziei, elevii au fostimpresionaţi de noua viziune asupra lumii pe care o propune poetul. Pentru a regăsipoezia “ca stare”, dincolo de cuvânt, poetul inovează, construieşte jocuri de limbaj în

manieră ludică, combină şi creează cuvinte după o logică a sa proprie. Inedită este,de exemplu, viziunea asupra timpului care prinde contur şi se corporalizează:

Oh, ne-am zvârlit, strigându-ne pe nume,

Unul spre celălalt, şi -atât de iute,Că timpul se turti -ntre piepturile noastre,

Şi ora, lovită, se sparse-n minute. ("Îmbrăţişar ea")

E dificil de găsit un model în literatura anterioară, dar este cert că NichitaStănescu reînnoadă legătura cu poeţii din perioada interbelică: T. Arghezi, L. Blaga,


20/50


19 | P a g e

I. Barbu şi caută să depăşească sistemele poetice de până atunci, pentru a le îndrepta spre ceva nou.

Comunicările elevilor au abordat perspective tematice variate ale creaţiei sale

şi au conturat personalitatea poetului. Timpul, spaţiul, mitul, iubirea, jocul, căutareasinelui sunt doar câteva dintre temele operei sale. Elevii au recitat poezii, au ascultatglasul marelui poet recitând din propria operă, au urmărit un interviu acordat deNichita şi s-au lăsat purtaţi de acordurile unor melodii interpretate de Nicu Alifantis,Paula Seling, pe versurile poemelor Ce bine că eşti! , Ploaie în luna lui marte.

Activitatea a fost coordonată de d-na prof. Teioşanu Violeta în colaborare cud-na bibliotecară Corchez Irina, cea care a pus la dispoziţia elevilor materialeinformative audio-video, necesare în realizarea slide-urilor.

Prof. Violeta Teiosanu

COPAINS – COLLAGES (2015-2016)

Décrire - tâches

Il s’agit de faire un collage pour la présentation d’un (une) de tes camarades àl’aide de photos et d’autres éléments découpés dans une revueRéalisation

On tire au sort le nom d’un ou d’une de tes camarades pour savoir quelle estla personne que tu vas décrire. Découpe dans une revue les photos, les dessins et les mots nécessaires pour

décrire les aspects qui te semblent représentatifs de ton copain, ta copine: sonaspect physique, ses qualités, son caractère, ses gouts et préférences, ses petitssecrets, sa chambre, ses habitudes… Accompagne ce collage d’un texte (N’écris surtout pas le nom de la personne

décrite). Une fois ton œuvre finie, présente-la au reste de la classe qui devinera de qui

il s’agit. Si dans la classe vous ne vous connaissez pas, profitez de cette activité pour

vous présenter vous-mêmes a travers ce collage.


21/50


20 | P a g e

Evaluation – projet

Classe a X-a A

Conclusions

On a travaillé:

Les expressions pour se

présenter/présenter

quelqu’un;

Identifier et décrire

quelqu’un;

Manifester ses gouts etses préférences;

Le féminin et le masculin

des adjectifs.

BONNE CHANCE A VOUS AUSSI!

Prof. Margareta Mancas

ECOBRICOLAJUL ȘI MICII ECOLOGIȘTI

Motto: Nu vom salva tot ce ne-ar plăcea să salvăm,dar vom salva mai mult decât dacă n-am fi încercatdeloc (Sir Peter Scott)

În fiecare dintre noi se ascunde un mic ecologist. Fie că ne gândim la viitorulelevilor noștri sau la frumusețea acestei planete pe care o locuim, e bine să avem oatitudine responsabilă în ceea ce privește consumul de resurse. A fi

ecologist nu însemnă numai a avea grijă de apă, aer sau sol, despre cum am economisi resurselenaturale ci și cum am proteja viețuitoarele care ne înconjoară.


22/50


21 | P a g e

Iată că activitatea de Eco-bricolaj din cadrul proiectului Kaufland a dat tuturorprilejul de a ne gândi cu drag la micile viețuitoare.

Păsările sunt de mare ajutor în menținerea ecosistemului.

Ne putem imagina oare o dimineață de primăvară fără ca păsările să cânte suav un nou început? Păsările și cântecul lor ne relaxează, iar micuțele vietăți neajută să eliminăm insectele dăunătoare din curte. Ele pot chiar să ajute lapolenizarea anumitor plante și să ne sprijine în a avea o grădină cât mai frumoasă șimai sănătoasă. De aceea, e necesar să protejăm păsările din curte și gradina petimpul iernii și pe vreme vitregă și să le oferim ajutor, hrană și adăpost.

De-a lungul anilor, păsările au fost sursă de inspiraţie pentru cântăreţi, pictori,scriitori, filme, bijutieri şi chiar şi pentru construcţia avioanelor.

Este o bucurie să privim păsările din curtea școlii. Peste iarna ele ne vor fi

recunoscătoare pentru orice sursă de hrană și de adăpost, mai ales atunci când estezăpadă. Le putem ajuta prin amplasarea în curtea școlii a unor căsuțe și a unuisuport cu semințe.

Am grupat în laboratorul de prelucrarea lemnului 35 de elevii ai claselor XII Cși XC, elevi ce urmează a profesa cu succes în meseria de tâmplar.

La începutul activității am purtat o discuție liberă cu elevii, despre păsările caretrăiesc la noi în țară, despre păsările care pleacă pe perioada iernii în țările calde, darşi despre cele care rămân la noi în țară în perioada rece. Elevii au dat multeinformații despre vrăbiuțele care trăiesc pe la streaşina casei lor. Din aproape înaproape, s-a trezit în ei spiritul de meseriaș, tânăr tâmplar, mic ecologist.

Împreună cu elevii s-a ajuns la concluzia că aceste păsărele au nevoie deajutorul lor pe perioada de iarnă şi de aceea vor construi câteva căsuțe pe care le voramplasa în pomii din curtea şcolii.

Au început să pună pe hârtie modelul căsuței pe care ar dori să o construiascăpentru micii locatari.

Atmosferă plăcută şi prietenoasă i-a animat pe copii în discuții despre meseriade tâmplar, dar şi despre cea de cercetători ai mediului natural în care trăiescpăsărelele. Era o atmosferă de lucru, elevii discutând soluțiile constructive șischimbând idei despre fluxul tehnologic de fabricare a micilor locuințe.

Am coborât în atelier, unde alegerea materialelor și a sculelor de lucru adeschis apetitul elevilor pentru lucru.

Nu a durat mult și au apărut primele scheme: folosind ruleta și creionul au început să traseze schemele de tăierele pe materialele ecologice alese din atelier.

Liniștea a fost zguduită de sunetul asurzitor al ferăstrăului la car e elevii au început să taie părțile componente ale căsuțelor. Mai apoi s-au auzit zgomote deciocane și bormașini, pentru ca în final să finisăm cu grijă și atenție, folosindmateriale ecologice.


23/50


22 | P a g e

Erau aşa de încântați încât au promis că le vor aduce mâncare la iarnă şi vorurmări viața lor. Vor fi foarte curioşi dacă în livada şcolii vor conviețui multe păsări şidacă se vor obişnui cu alt mod de viață.

Când au terminat de prelucrat căsuțele, acestea au fost amplasate cu maregrijă în arborii din curtea școlii.

Elevii au înţeles şi au învăţat la ce trebuie să fie atenţi când amplaseazăcăsuţe pentru păsări: Locul să fie ferit de răpitoare Să lăsăm distanţă destul de mare între două căsuţe pentru păsări Se recomandă verificarea periodică a scorburilor, curăţirea acestora.

La sfârşitul perioadei de cuibărire, prin septembrie se recomandă curăţirea lor. Interesant a fost că s-au implicat foarte mult şi cu plăcere elevi care în alte

situații se considera că erau inadaptabili şi uneori creau probleme de comportament. Activitatea de ecobricolaj a oferit elevilor un mediu propice pentru dezvoltareapersonală, socială și profesională. Au pus în general accentul pe creativitatea,aptitudinile, munca în echipa și spiritul competitiv.

Această activitate a deschis noi perspective elevilor, atât ca atitudine pozitivăpentru mediu, cât și ca preocupări și deprinderi practice pe care le vor pune înaplicare și cu alte ocazii.

Au venit repede cu soluții pentru căsuțe pentru animalele lor de companie,mulți având căței sau pisicuțe.

Activitatea s-a încheiat privind cu mândrie la operele de artă și discutânddespre ziua păsărilor, care se sărbătorește pe 1 aprilie.

Din punctul de vedere-al aerului,/ soarele-i un aer plin de păsări,/ aripă în aripăzbătând. /Oamenii sunt păsări nemaiîntâlnite, /cu aripi crescute înăuntru,/ care bat plutind, planând, /într-un aer mai curat – care e gândul! (Lauda Omului , NichitaStănescu).

Prof. Tamara Veronica Japalela


24/50


23 | P a g e

CONCURS INTERJUDEŢEAN „PRIETENII LUI EMINESCU” (2016)

Pe 15 ianuarie 2016 s-a desfășurat, în sala de festivităţi a Liceului Tehnologic„Gh. Ruset Roznovanu” Roznov, cea de-a treia ediţie a expoziției și concursuluiliterar-artistic interjudeţean „Prietenii lui Eminescu”. Echipa coordonatoare aproiectului a fost formată din dir. prof. Oana Ilarie, directorul liceului, prof. înv. primar Alina Vasile şi pr. dr. Iulian Vasile, de la parohia Chintinici a Protopopiatului Roznov,iar grupul ţintă l-au constituit elevii claselor I-VIII din judeţele Moldovei. Comisia de jurizare a fost formată din colectivul de profesori ai unităţii şcolare.

În organizarea evenimentului s-a implicat activ parohia Chintinici, concursul șiexpoziția bucurându-se de sprijinul unor instituții locale și județene, precum primăria

Roznov, Centrul de educație estetică şi ISJ Neamţ. Chiar dacă moartea sa l-a scos într-un mod trist de pe scena vieții, totuși,opera sa grandioasă rămâne un martor peste timpuri ce grăiește despre actualitateaslovei, ideilor și crezurilor sale împărtășite poporului român. Iată de ce Eminescu, unmisionar al credinței și omul deplin al culturii româneşti, cum îl numea C. Noica,merită un loc de prim rang în calendarul culturii noastre naționale.

La final a fost prezentată expoziția cu lucrări cu motive și teme eminesciene,apoi s-au acordat premii și diplome participanților.

Prof. înv. primar Alina Vasile


25/50


24 | P a g e

SIMPOZIONUL „GHEORGHE RUSET ROZNOVANU”

În data de 22 mai 2015, în sala de festivităţi a Liceului Tehnologic Roznov, s-adesfăşurat a treia ediţie a Simpozionului interjudeţean „Gheorghe Ruset-Roznovanu”,sub conducerea Dir. Prof. Oana Ilarie, în parteneriat cu Parohia Chintinici și ISJNeamţ. Tema lucrărilor s-a intitulat „Școala de ieri, școala de azi. 150 de ani de î nvățământ pe meleaguri roznovene”, simpozionul fiind organizat pe aceste secţiuni:literatură, tradiţii şi spiritualitate, istoria și geografia orizontului local. La eveniment auparticipat cadre didactice şi elevi ai liceului, inspectori de specialitate ai ISJ Neamţ,reprezentanţi ai autorităţilor locale şi PC preoţi din Roznov. Moderatorulevenimentului a fost Prof. Oana Ilarie. Activitatea simpozionului a cuprins o sesiunede comunicări ale cadrelor didactice, apoi prezentări power -point ale elevilor, după

care a urmat jurizarea şi premierea participanţilor. În cuvântul de deschidere, Prof. Oana Ilarie a făcut un excurs al istoricului

învățământului local. Prof. Dr. Gheorghe Brânzei a felicitat conducerea liceului pentrucă a decretat această zi ca fiind una de sărbătoare și bucurie în calendarulactivităților extrașcolare. PC Protoiereu Vasile Ţoc a evidenţiat personalitateaColonelului Gh. Ruset-Roznovanu, proprietarul moşiei Roznov, şi modul pozitiv încare s-a implicat în destinul școlii.

Invitatul special al evenimentului (din partea Parohiei Chintinici) a fost scriitorulEmil Bucureșteanu care, cu mult umor, a făcut o radiografie a vieții școlii de altădată.

Pr. dr. Iulian Vasile, paroh la Parohia Chintinici, a vorbit despre valoarea actuluieducațional în dinamica factorilor de risc ce împiedică buna creştere și conduită aelevului de astăzi, dar și despre conceptul de „școala de după școală”.

Activitatea simpozionului a cuprins o sesiune de comunicări ale cadrelordidactice. După aceea a urmat sesiunea de prezentări power -point ale elevilor, jurizarea şi premierea participanţilor.

Prof. Oana Ilarie Pr. dr. Iulian Vasile


26/50


25 | P a g e

SPORT… Prin aportul elevilor și al profesorilor de specialitate, catedra deeducație fizică și sport a Liceului Tehnologic "Gheorghe Ruset Roznovanu" acompletat numărul rezultatelor sportive însemnate din palmaresul școlii. Profesorii

Elena Gheorghiu, Valeriu Socol și Ciprian Avădanei au participat cu elevii lanumeroase concursuri (individuale ori cu echipa școlii), organizate la nivel național.Pentru formarea echipelor reprezentative și a competitorilor înscriși la probeleindividuale, profesorii de specialitate au selectat elevii care și-au probat, pe durataorelor de curs, calitățile, deprinderile, aptitudinile și mă iestria sportivă. Întrecerile s-audesfășurat la nivelul etapelor locale, municipale, județene și chiar regionale. Acesteaau fost organizate de Inspectoratul Școlar Județean Neamț ori de către alteorganisme, la nivel național.

La nivelul ciclului primar de învățământ, în cadrul întrecerilor Olimpiadei

Naționale a Sportului Școlar au fost înregistrate următoarele rezultate: * locul I la etapa interjudețeană (Târgu-Neamț) la disciplina Rugby-Tag (cu echipamixtă); * locul II cu echipa de fotbal (băieți) și locul III cu echipa de fotbal (fete), la etapa județeană în turneul organizat la Săbăoani-Neamț;

În cadrul unei alte competiții sportiv-școlare cu finalitate la nivel național, laOlimpiada Gimnaziilor, echipele reprezentative ale Liceului Tehnologic "Gh. RusetRoznovanu" au obținut următoarele rezultate: * locul I la faza municipală (Piatra-Neamț) cu echipa de handbal băieți; * locul III la faza municipală (Piatra-Neamț) cu echipa de handbal fete; * locul I la faza județeană (Piatra-Neamț) cu echipa de handbal băieți; * locul I la faza județeană (Târgu-Neamț) cu echipa mixtă de rugby-Tag;* locul II la faza județeană (Piatra-Neamț) cu echipa de fotbal fete; * Mențiune specială la faza regională (Bacău) cu echipa mixtă de Rugby-Tag;

Tot în cadrul Olimpiadei Naționale a Sportului Școlar, la nivel de învățământliceal s-au obținut următoarele rezultate: * locul I la faza municipală (Piatra-Neamț) cu echipa de handbal băieți; * locul IV la faza județeană (Piatra-Neamț) cu echipa de handbal băieți; * locul III la faza județeană (Târgu-Neamț) cu echipa mixtă de rugby-Tag;


27/50


26 | P a g e

DIN ACTIVITĂŢILE EXTRAȘCOLARE ALE ELEVILOR

Olimpiadele Kaufland: Împreună vom reuşi... şi am reuşit!


28/50


27 | P a g e


29/50


28 | P a g e


30/50


29 | P a g e


31/50


30 | P a g e


32/50


31 | P a g e

(Mandatar coordonator de proiect) Prof. Brîndu a Roman


33/50

Spiritualitate Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

32 | P a g e

SFINȚIREA CABINETULUI METODIC AL ÎNVĂȚĂTORILOR

În data de 18 februarie 2006, în baza parteneriatul viabil dintre Școală șiBiserică pe plan local, s-a oficiat slujba de binecuvântare a Cabinetului metodic al învățătorilor al Școlii cu clasele I-VIII, din cadrul Liceului Tehnologic „Gh. RusetRoznovanu” Roznov.

„Nu există artă mai frumoasă decât arta educației. Pictorul și sculptorul facdoar figuri fără viață, dar educatorul creează un chip viu; uitându-se la el, se bucurăși oamenii, se bucură și Dumnezeu” (Sfântul Ioan Gură de Aur).

AROME NATURALE ŞI "IDENTIC NATURALE"

Aromele dau gust produselor. Doar că, în societatea de astăzi, cu un izpregnant de hedonism, există şi arome identic naturale! Da, nu e o surpriză să poţiciti pe etichetele unor produse astfel de explicaţii: „arome identic naturale”, „poateconţine urme de …”.

Şi viaţa noastră de zi cu zi e presărată cu ingrediente identic naturale. Să măexplic: cu câteva decenii în urmă, trăiam un stil de viaţă sănătos, ferit de multitudineade E-uri. Astăzi, societatea de consum, al cărei motto cred că este „cantitate, nucalitate”, sau „ambalaj perfect, conţinut lipsă”, imprimă oamenilor un stil de viaţăviciat, contaminat de mulţimea reclamelor care vând imaginea, iar nu produsul.

Dacă transferăm stilul de viaţă alimentar în zona celui spiritual, vom sesiza cănu există nicio diferenţă, „aceleaşi forme fără fond” cum zicea Maiorescu. Lumea e într-o continuă transcendere de la static la dinamic. Generaţia tinerilor „cu cheialegată de gât” avea timp de teme, de excursii, de jocuri, de film, de lectura unei cărţi,de participarea la biserică. Era o umplere a timpului care aducea bucuria comuniuniipe care o trăiau tinerii când desfăşurau atâtea activităţi.


34/50


33 | P a g e

Astăzi, tinerii au la îndemână o multitudine de posibilităţi de petrecere atimpului liber, dar ei par mai însinguraţi ca niciodată. Camera de studiu devine o

cavernă în care se izolează în lumea programelor TV sau comunică virtual, în spateleunor date şi fotografii imaginare, ori cu ID invizibil. Arome identic naturale, spunemnoi. De ce ? Pentru că spaţiul comuniunii imaginare mimează realul. Pentru căpersoana se împlineşte numai atunci când intră în comuniune reală, faţă către faţă.Ori realitatea virtuală presupune atâtea primejdii şi patimi incontrolabile. Fiecaremembru al familiei e cu TV-ul şi calculatorul lui, cu universul său imaginar. Împreunăfizic, dar atât de departe spiritual.

Dar această ecuaţie cu atâtea necunoscute poate fi rezolvată. Şi cheia odeţine în primul rând familia, apoi, prin extensie, Biserica. Această instituţie, caresimte pulsul vieţii cotidiene, poate presăra ingrediente şi arome naturale în aluatul

vieţii fiecărei familii. Ele pot fi multitudinea de activităţi recreative pentru tineridesfăşurate la biserica parohială (discuţii libere, cateheze, excursii, programeeducative, after-school, excursii, pelerinaje ş.a.), consilierea familiei în TainaSpovedaniei, existenţa unor asociaţii creştine (gen ATOR, ASCOR) şi a unor bloguri,site-uri, forumuri de discuţie unde îţi declini identitatea şi comunici fără nicioprimejdie. Poate lectura unei cărţi e ceva banal în comparaţie cu programul TV,poate întâlnirile cu prietenii sunt mai puţin fascinante decât socializarea şi jocurilevirtuale, dar ele oferă ceva unic, controlul propriilor trăiri: emoţie şi nu stres,sensibilitate şi nu aplatizarea simţurilor, bucurie şi nu plictiseală, zâmbet curat şi nu

tulburare.Biserica are aşadar simţul gustului curat, nealterat de atâtea arome păguboase,poate, şi trebuie să creeze pentru tineri şi familia ortodoxă, un spaţiu al bucuriei,comuniunii interpersonale, reazem la întristări şi nădejde pentru un viitor mai bun!

Preot dr. Iulian Vasile

CONFERINȚA TINERETUL ȘI BISERICA

A fost susținută la liceul Tehnologic Gh. Ruset Roznovanu Roznov în data de

19 aprilie 2016, în cadrul Săptămânii Altfel , de către Preot Dr. Cezar Hârlăoanu,profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă Iași.


35/50


34 | P a g e

O SCRISOARE CĂTRE DUMNEZEU

Doamne, de când m-am născut,m-ai ocrotit şim-ai protejat de necazurile vieţii. De la alţii,credincioşi

Ţie,am învăţat să mă rog Ţie şi să îţi mulţumesc pentru ajutorul pe care Tu mi l-ai acordat. La necaz ai fost

lângă mine şi m-ai sfătuit ce este bine să fac şi ce esterău,chiar dacă eu nu mi-am dat la început seama.

Tu, Doamne, nu-i ajuţi doar pe cei care seroagă, ţin post şi cred în Tine, Tu îi ajuţi şi pe cei

necredincioşi. Mi-ai ajutat familia când a avut nevoie de sprijin. Ne faci fericiţi în oricezi. Cu cât am crescut mai mare, am învăţat să mă rog mai mult şi să te admir maimult pentru minunile pe care le săvârşeşti.

Un simplu ,,Mulţumesc!” nu este de ajuns pentru a-ţi arăta cât derecunoscătoare îţi sunt. De câte ori mă rog la Tine mă simt uşurată. Tu ne pui lamulte încercări, dar noi le trecem pe toate. Prin sacrificiile Tale ne înveţi pe noi să fimmai buni şi să facem şi noi lucruri bune. Mereu ne aduci pe calea cea bună dacă nerătăcim.

Dacă am necazuri mulţi oameni îmi spun:,,Viaţa merge înainte!``. Doamne,Tunu spui aşa,faci ca necazurile să dispară şi totul să fie bine...

Tu ai făcut ca mama să aducă pe pământ o fetiţă care să fie sora mea şi săam grijă de ea. Doamne, îmi faci viaţa mai frumoasă şi traiul pe pământ mai uşor. Unii oameni nu cred în

Tine,nu se roagă, nu au nimic legat de credinţă,dar Tu tot îiajuţi când au necazuri. Minuni faci în fiecare zi asupra noastră. Doamne, nu m-ailăsat fără o casă sau fără mâncare;în fiecare zi am avut unde sta şi ce mânca. Uniiprieteni de-ai mei au avut probleme financiare, dar Tu ai fost lângă ei şi i-ai ajutat.

La greu, unii oameni spun: „Ia-mă Doamne mai repede la Tine!”, dar Tu learăţi că au pentru ce trăi şi îi faci fericiţi. Când pierdem o persoană dragă,zicem căTu eşti crud,dar de fapt noi greşim, pentru că tu ştii ce este bine şi ce este rău.

Promit,Doamne, că niciodată nu am să uit de Tine, cum nici Tu nu ai uitat demine când am avut nevoie de ajutor!

Dumitri

a Grãdinaru VI A Prof. religie Nu

a Liche)


36/50

Atelier literar Vârsta inocenţei 22-23/2015-2016

35 | P a g e

Versul tău

de Ioana Coserariu – VI B

Eminescu, versul tăuRămâne în sufletul mereu

Precum luna între noriStrăluceşte uneori.

Tu, gândul si viaţa-i pus, În versul cu lacrimi scris

Iar acum, de ziua ta,

De el ne vom bucura.

Şi-aş dori, asemeni ţie, Să scriu versuri, să scriu bine

Să descriu natura vie Prin fantasme şi magie.

Iar acum, în chip de zânePeste tot eu te zăresc. Eminescu, eşti mereu

Peste tot, şi-n versul meu!

Al nostru Eminescu

de Elisa Haxhiu – VIII B

Sara pe deal A devenit tristă în aşa hal

Fiindcă nimeni n-are aşa dar, Să se confrunte cu al tău har.

Codrule, ce te tot legeni,Fermecat de-ai tăi mesteceni?

Cu crengile la pământ Cin’ te mai încântă cu al său cânt?

Doar tu singur vei rămâne, Tu, al poeziei stăpâne,

Hyperion printre aştri

Lacrimi de rouă

de Florentina Strechie – VIII B

Rugină. Arzi plângând sub rouă. Azi plouă,

Stejarul îşi dezbracă trupul Gol, înaintează timpul.

Ambiguu. Îţi pierzi chipul. Şuierându-mi frunza efemer

Îmi repugnă gândul

Un vals al nopţii în boabă de piper.

E-o ceaţă deasă. Frunza mi-e haină mie În amiază zâmbeşte-un soare searbăd.

Un greier, căpitan în urdie Printre crengi, călători întrevăd.

Plânge-n culori un pom în grădină Reaşteptând vara. Să vină sau nu?

Aramă. Rugină. Să vină sau să nu vină..

Eminescu, pentru ea

de Lorena Corchez – VIII B

Singurătate, spune el.Ce suflet trist….

Sonete se aud,Iar eu tot singur sunt…

De câte ori, iubito,Ţi-am spus că te iubesc?

De câte ori, iubito,Zi-mi…că înnebunesc!

Revedere, despărţire,Tot departe sunt de tine…


37/50


36 | P a g e

Ascuns după nori albaştri.

Metamorfoză de toamnă

de Maria Grigorcea – VIII B

Şi ţipă pomii, acoperiţi de-al ploii urbe vântŞi fulgere se pierd în mare

Şi ţip şi eu, cu al naturii vânt. Şi jelesc câmpuri şi ogoare

Ce-s despuiate de vaste bogăţii

Şi crengi oftează goale Lăsând în urmă Frunze mii şi mii

Codrul vuie-n linişte nebună, Îşi vâră-n cap de mărăcini cunună,

Căci a sa mantie, pământului serveşte Şi-al său tril acum nu mai sporeşte.

Nu-ţi trebuie ţie aur, bogăţii,

O! Cer înalt!O! Codru sfânt!Când mori încet, încet plângând!

Şi ţipă pomii, acoperiţi de-al ploii urbeŞi ţipă valea ce-i plină ochi de vânt

Şi fulgere se pierd în mare,Şi ţip şi eu cu al naturii cânt.

De ce nu-mi vii?De ce te-ascunzi?

Se tot bate miezul nopţii,La mine te tot gândeşti.

Şi cu mine zilele-ţi adaugi,La nesfârşit, necontenit.

Vânt de noapte, vânt pustiu

de Ră ducu Strechie – VI B

Bate vântul, bate tare,De cad copaci din picioare.

Cad copacii, cad uşor Ca o alinare de dor.

Vântul, şi el e păgân Ne şuieră iar eu îngân: - Vântule, nu mai şuiera

Că-mi îngheaţă inima!

De ce nu aş şuiera, Dacă asta-i treaba mea?

Şuier tare, cum mi-e poftaCum mi-e gândul…

Eminescu, dulce grai,Pe al nostru tainic plai,

Tu pe toţi ne-ai fermecat

Dar acum ne-ai întristat, că…ai plecat.


38/50


37 | P a g e

PRIMĂVARA

de Ana Vasile – III B

Bătrâna iarnă a plecat. Primăvara, doamna florilor, umblă în caleașca ei minunată, cu părul castaniu

fluturându-i în vânt, cu ochii căprui și luminoși, cu buze roșii și mâini subțiri, catifelate, îmbrăcată într -o rochie multicoloră și pe cap purtând o coroniță împletită din floriparfumate de primăvară: zambile, narcise și toporași. Ea împrăștie peste tot veselieși voie bună, speranță și viață.

În urma ei, natura se trezește. Pe firavele crenguțe apar mii și mii de floricolorate alb, roz, ce ne încântă cu parfumul lor. Păsările, abia sosite din țările calde,

încep să-și refacă cuiburile vechi sau să construiască altele noi, ciripind bucuroase.Soarele palid se arată din ce în ce mai des prin perdeaua de nori pufoși și albi. Firelede iarbă de un verde crud apar timid din pământul umed și negru. La fel și ghioceiiscot căpușorul lor alb și firav din zăpada care, prin unele locuri, nu s-a topit.Gândăceii și gâzele, trezite după somnul lung, se dezmorțesc și încep să mișune. Copiii bucuroși de vremea caldă zburdă pe afară sau își ajută părinții la munca dinlivezi și grădini.

Primăvara sunt multe sărbători importante: Ziua Mărțișorului, Ziua Mamei,Floriile, Paștile, dar acest anotimp, prin frumusețea lui și bucuria pe care o aduce,este el însuși o adevărată sărbătoare.

UN ELEV DE LA ȚARĂ

de Ana-Maria Andries – VI A

Bună! Eu sunt Mircea, un elev din sat. Am trecut de gimnaziu și am luatexamenul cu brio! Dar acum… urmează clasa a IX-a…

Am emoții; nu știu tocmai bine cum să mă integrez într -un grup. Mi-e frică! Aniitrecuți abia am reușit să mă obișnuiesc în marea de colegi cu idei și gusturi diferite.La început aveam doar doi prieteni, dar cu aceștia m-am înțeles atât de bine! Ei mi-au dat încredere și am reușit să comunic mai bine și cu alții.

Sper să intru într -o clasă ce va deveni repede unită, o clasă în care “să nu sefacă diferențe” în ceea ce privește prietenia. Sper să nu se întâmple la fel ca în cazulfoștilor colegi…”ăsta e de la țară… celălalt e «nu știu cum» …”

Presupun că va fi un an greu. Dar…nu mă opresc! Vreau ca lumea să măplacă așa cum sunt. Nu schimb felul de a fi … Sunt EU însumi!


39/50


38 | P a g e

PRIETENIA

de Adrian Stefan Alistar –VI A

Nu aș putea să-mi imaginez o viață fără prieteni. Simplii cunoscuți saunecunoscuți devin amici printr -un sentiment aparte numit prietenie. Acest sentimentva da naștere unor clipe frumoase, de neuitat, petrecute cu persoanele dragi.

Poate că prieteni se găsesc peste tot, însă numai cei adevărați vor rămâne labine și la rău. Prietenia nu este un lucru material ce poate fi atins cu mâna; ea sepoate atinge doar cu sufletul – de aceea este așa de prețioasă. Ea nu poate ficumpărată, ci câștigată cu multă stăruință.

Prieten adevărat este doar acela care îți pune capul pe umeri, cel care nu telaudă sau lingușește atunci când greșești, ci te ceartă pentru a-ți da seama ce faptă

urâtă, poate chiar oribilă, ai făcut. Prietenia și prietenii sunt foarte prețioși!

Sosirea primăverii

de Sorana Vacaru – III B

Bine ai venit în țară, Scumpa noastră primăvară!

Cu alaiul tău de flori Ai sosit din nou la noi.

Păsările cir ipesc,Copacii înmuguresc,

Florile au înfloritNatura toată s-a trezit!

Primăvara

de Eliza Savin – III B

Primăvara a sosit Și pe toți ne-a-nveselit.

Copiii aleargă iară Ca albinele, pe-afară.

Păsările au venit Prin multe țări au călătorit! Mieii zburdă pe câmpie,

Căci e mare bucurie!

PRIETENA MEA

de Emma Gabriela Stahie – VI A

Prietenii sunt, probabil, cele mai importante ființe din viața unui om. Trebuie să îi apreciem cât mai mult.

Prietena mea e cea mai importantă pentru mine. După ce am luat o decizie,dânsa o respectă chiar dacă nu e de acord cu ea. Nu vrea decât să fiu fericită. Numă judecă și, poate de aceea, se numără printre puținele persoane căreia simt că potsă-i spun orice. Ştie să mă influențeze fără ca eu să mă simt prost. Mă susține în tot

ceea ce fac, oricât de nebunesc ar fi visul pe care îl urmez.


40/50


39 | P a g e

Nu știu cum s-a nimerit … ne asemănăm foarte mult, ne potrivim în toate. Avem aceleași gusturi, aceleași pasiuni. O apreciez pentru că este ambițioasă,

cuminte și deșteaptă. Îmi doresc ca prietenia noastră să dureze o viață întreagă!

SCRISORI

Dragi părinți,

Vă duc dorul foarte mult! Număr clipele până când vă veți întoarce doar pentrucâteva zile. Îmi este foarte dor de voi! Nu mai am pe cine îmbrățișa și cu cine

împărtăși momentele dragi… În suflet simt un gol uriaș, iar de la un timp nu mai suntașa de veselă. Nu mă mai bucur de viață precum alți copii. Îmi pare acum că vârstaaceasta a copilăriei nu mai este așa de palpitantă …

Îmi amintesc … Atunci când eram cu voi mă simțeam în al nouălea cer! Nimicnu vă poate înlocui. Tot ce îmi doresc e să fim mereu împreună, fericiți cu adevărat!

Sunteți cel mai important dar pentru mine! VĂ IUBESC!

de Adriana Ilie – VI A

Dragi părinți,

Vreau să știți că eu și Rareș vă ducem dorul. Amândoi ne dorim să vă întoarceți înapoi, acasă. M-am gândit să vă spun (măcar așa, în scrisoare) ce am maifăcut noi.

Mai întâi, eu și Rareș ne-am propus să ne facem o grădinuță, doar a noastră.Chiar am început să punem în practică această idee: astăzi am terminat de pusceapa. Va urma să mai semănăm mărarul, pătrunjelul, morcovul… Pentru răsadurilede ardei și roșii trebuie să alegem un loc foarte însorit?

La școală… Ei, bine, singurul obiect pe care îl preferă, deocamdată, frățiorul

meu este sportul! Mamă, îți amintești că ți-am povestit despre jocul acela interesantpe care îl joc împreună cu ai mei colegi la ora de sport? La început nu îmi plăcea, daracum îl iubesc!

Acestea sunt noutățile. De când ați plecat nu s-a întâmplat mai nimic deosebit.Nouă ne este foarte dor de voi…Abia așteptăm să veniți acasă și să petrecem o zi întreagă împreună! Aș fi preferat să vă spun toate acestea față către față, dar… maibine printr-o scrisoare, decât deloc…

NE ESTE FOARTE DOR DE VOI! VĂ IUBIM!

de Ioana Denisa Ș erban – VI A


41/50


40 | P a g e

LUMEA EDUCAŢIEI

de Ana-Maria Magdalena – VII B

Când eram la grădiniţă abia aşteptam să merg la şcoală, pentru că eucredeam că va fi ceva extraordinar să mergi la şcoală. Am ajuns în clasa I, a II-a, aIII-a, iar din clasa a IV-a nu mi-a mai plăcut. În fiecare an apărea câte un obiect nouşi unele chiar mă plictiseau.

Dar, într-o seară, înainte de culcare, un omuleţ a apărut în camera mea.Speriată, mă uitam la el şi l-am întrebat:

- Cine eşti? Şi de ce ai venit în camera mea? - Salut! Eu sunt Educaţie! Şi am venit la tine să-ţi arăt de ce este importantă

şcoala şi să-ţi spun că n-ar trebui să te plictisească unele ore. - Şi cum vei face asta? Eşti cumva magician. - Nu, nu sunt magician, dar îţi voi arăta un tărâm al Educaţiei. - Un tărâm al Educaţiei?- Da, hai să mergem, nu prea avem mult timp! - Bine, dar stai să le spun părinţilor. Nu vreau să se îngrijoreze! - Nu! Lasă-i să doarmă, vom veni repede. Hai! Şi am ajuns în lumea Educaţiei. Acolo am văzut foarte multe lucruri

interesante.Erau fel de f el de clădiri cu diverse arhitecturi, oameni drăguţi şi un peisaj de

neuitat. Un cer senin şi un soare cald care îmi zâmbea. Florile dansau, iar copacii lecântau.

- Ce lume frumoasă aveţi voi, piticii! - Îţi mulţumim, avem multă grijă de tărâmul nostru.- La ce e bună educaţia, omuleţule? - Păi nu v-a spus la şcoală că educaţia este temelia cunoştinţelor şi că este ca

sarea în bucate?- De ce ar fi ca sarea în bucate?- Pentru că fără sare mâncarea nu are niciun gust! Aici, la noi, Educaţia e o

zână. Uite! Aici îi învaţă pe pitici cum să se comporte. Poţi vedea biblioteca de undene luăm absolut orice carte pentru a afla mai multe cunoştinţe.

- Ce frumos este aici! Îţi promit că de acum voi învăţa şi voi avea mult maimultă grijă de educaţia mea.

- Mă bucur! Să ţii minte că educaţia este asemănată cu o floare de colţ,preţioasă şi rară. Să le explici şi altor copii ce ţi-am explicat eu ţie despre educaţie,da?

- Aşa voi face! Îţi promit. - Acum te voi duce acasă.

- Of! Aşa repede.


42/50


41 | P a g e

- Da, mâine ai şcoală şi nu ai vrea să fii obosită, nu-i aşa? - Da, ai dreptate, pe curând!

- Ne vom mai vedea, la revedere!Iar când m-am trezit ştiam absolut totul despre Educaţie. De atunci, nu mi s -aumai părut unele ore plictisitoare, ci chiar atrăgătoare.

PITICII GENEROȘI

de Antonio-Gabriel Bucovineanu – II B

A fost odată ca niciodată, într -ocăsuță din inima pădurii, 7 pitici harnici șivoinici, care s-au trezit peste noapte cu oprințesă frumoasă în casa lor. Acea fatăfrumoasă era Albă ca Zăpada și era tarebună cu ei.

Într-o zi mergând spre casă s-auhotărât să-i facă o surpriză și să-i culeagăniște flori. Ajunși într -o poieniță fiecarepitic a cules câte un buchet cu 3 flori. În a

doua poieniță erau alte flori și mai frumoase și s-au gândit să mai adauge la buchetcâte 3 flori fiecare. Același lucru l-au repetat și în a treia poieniță, unde au găsit nișteflori cum nu mai văzuseră niciodată și au mai adăugat la buchet fiecare câte 3 flori.

Când au ajuns acasă au oferit florile și Albă ca Zăpada s-a bucurat foarte mult. A împodobit casa cu toate florile primite.

Acum se uită la ele și se întreabă: „Oare câte flori am primit astăzi?” Haidețis-o ajutăm să socotească câte flori i-au adus piticii generoși!

BĂTRÂNUL ÎMPĂRAT

de Maria-Eleonora Aghirasimoaei – II B

A fost odată ca niciodată că de n-ar fi nu s-ar povesti. Într-un ținut îndepărtat, pe meleaguri de poveste, trăia un împărat care avea trei feciori. Împăratul care era bătrân nu maiștia ce vârstă are el, dar nici ce vârste aveau feciorii lui.

Din auzite primul fecior avea 20 de ani, al doilea cu 4 ani


43/50


42 | P a g e

mai puțini decât primul, iar mezinul de 2 ori mai puțini decât mijlociul. Ajutați-l pe împărat să afle vârsta lui, știind că este dublul sumei vârstelor feciorilor săi!

PRIMĂVARA

de Denis Topciu – III A

Iarna lungă şi geroasă a trecut şi încet, încet a sosit primăvara cea multaşteptată.

Soar ele a început să fie din ce în ce mai arzător şi să ne mângâie cu razelelui călduţe şi luminoase. În acest frumos anotimp, natura se trezeşte la viaţă. Totul

capătă culoarea verde. În livezi au înflorit: zarzării, corcoduşii, cireşii, mer ii, iaralbinele culeg cu nesaţ nectarul din florile multicolore. Ei împrăştie peste tot unparfum suav şi îmbietor. Pe alei, în parcuri, în grădini se pot vedea covoare de floriminunate.

Pe cer apare din când în când câte un norişor, care împrăştie picături mici deploaie. Pe întinsele pajişti, a răsărit iarba grasă pe care o pasc oile şi mieluşeii. Peo cioată câteva pisici se desfată la soare.

Bun venit, mult aşteptat anotimp al reînvierii!

SOSIREA PRIMĂVERII

de Alexandru Ţupu – III A

Odată cu sosirea primăverii, stratul gros de zăpadă s-atopit sub razele strălucitoare ale soarelui. Acum cerul estelimpede precum cristalul.

Primul vestitor al primăverii este ghiocelul cel gingaş şiplăpând. Zeci de ghiocei mici şi plăpânzi înfloresc pe câmpiile

întinse. Păsările călătoare se întorc voioase din ţările calde,unde au stat cât la noi a fost iarnă. Iarba a înverzit câmpiile pecare zburdă mieii zglobii. Pomii au înmugurit şi în curând vorface flori frumoase, colorate şi parfumate. Mii de gâze mişunăpeste tot. Jocurile copiilor aduc prin sate multă veselie.

Oamenii au început activităţile prin grădini. Ei îşi pregătesc terenurile pentru însămânţat. Vântul călduţ primăvăratic care adie, le mângâie uşor feţele. După olungă iarnă în care totul părea adormit, în sfârșit a venit primăvara şi natura s-a trezitdin nou la viaţă.

Să ne bucurăm cu toţii de acest frumos anotimp!


44/50


43 | P a g e

LUMINA CLASEI (Chipul dascălului meu)

a sosit pe adresa redact iei ca anonimă…

Un gâ

Varsta inocentei 2015 - 2016

Documents

Transcript of Varsta inocentei 2015 - 2016