Varianta II an II-sem II 2014

VARIANTA II AN II SEM. II 2014Auditul statutar si alte misiuni de audit si certificare1. Independenta in auditActivitatea de audit intern trebuie sa fie independenta, iar auditorii interni trebuie sa dea dovada de obiectivitate n desfasurarea activitatii lor.

Independenta reprezinta libertatea in raport cu conditiile care ameninta capacitatea functiei de audit intern sau a conducatorului executiv al auditului de a realiza sarcinile de audit intern intr-o maniera nepartinitoare. Pentru a atinge nivelul de independenta necesar pentru a realiza eficace sarcinile de audit intern, conducatorul executiv al auditului are acces direct si fara restrictii laconducerea superioara i consiliu. Acest lucru poate fi realizat printr-o relatie de raportare dubla. Amenintarile la adresa independentei trebuie gestionate la nivelul fiecarui auditor intern, misiuni, functii si organizatii.

Principiul independenei se aplic tuturor profesionitilor contabili n practica liber (liber profesionitii contabili) indiferent de natura serviciului profesional prestat. n cazul executrii, ns, a unor misiuni de audit prin care se furnizeaz o asigurare sau certitudine n ceea ce privete credibilitatea situaiilor sau informaiilor financiare n faa publicului, independena devine cea mai sigur garanie ca profesionistul contabil i-a ndeplinit misiunea n condiii de integritate i cu obiectivitate.Independena are dou componente fundamentale: Independena de spirit (raionamentul profesional): este caracterizat prin starea de spirit care nlesnete obinerea unei opinii neafectate de influene care pot compromite acest raionament profesional, permind profesionistului contabil s acioneze cu integritate, cu obiectivitate i cu pruden profesional. Independena n aparen (comportamental): se caracterizeaz prin evitarea faptelor i circumstanelor care pot fi att de semnificative, nct o ter persoan, logic i informat (deinnd toate informaiile relevante i aplicnd toate msurile de prevedere necesare), ar putea ajunge la concluzia normal c integritatea, obiectivitatea i prudena profesional ale cabinetului, societii sau grupului su ale unui membru al acestora au fost compromise.

Utilizarea termenului Independen n mod singular poate crea nenelegeri. Luat separat, termenul poate induce presupunerea c o persoan care exercit un raionament profesional trebuie s fie independent, n sensul izolrii sale de relaiile economice, financiare sau de alt natur.

Aceast ipotez este posibil, deoarece fiecare membru al societii are relaii cu alii. Prin urmare, importana relaiilor economice, financiare i de alt natur trebuie evaluat i din punctul de vedere al unei tere persoane, rezonabil i informat care, avnd toate informaiile relevante, ar putea trage concluzia n mod firesc c sunt inacceptabile.Multe circumstane diferite sau combinaii ale acestora pot fi relevante, nefiind astfel posibil s se defineasc fiecare situaie care poate da natere unor ameninri la adresa independenei i, corespunztor, s se determine msurile necesare pentru atenuarea lor. De altfel, natura misiunilor profesionitilor contabili fiind diferit, pot exista ameninri la adresa independenei, de asemenea diferite, care necesit aplicarea unor msuri de prevedere corespunztoare.Un cadru conceptual care ar indica profesionitilor contabili modalitatea de identificare, evaluare i abordare a ameninrilor la adresa independenei ar fi mai folositor interesului public, dect un set de reguli specifice, care pot fi arbitrare.

ntr-o astfel de abordare conceptual se iau n considerare att ameninrile la adresa independenei i msurile de prevedere necesare, ct i interesul public. Potrivit acestei abordri, profesionitii contabili i membrii cabinetelor lor au obligaia de a identifica i evalua circumstanele i relaiile care pot crea ameninri la adresa independenei i, de asemenea, de a lua msurile corespunztoare pentru eliminarea sau reducerea lor la un nivel acceptabil, prin aplicarea msurilor de prevedere corespunztoare. Pe lng identificarea i evaluarea relaiilor dintre echipele de profesioniti contabili n audit i servicii conexe i clientii lor, este necesar s se aprecieze i dac relaiile dintre acetia i tere persoane nu reprezint ameninri la adresa independenei.

2. Structura Codului etic naional al profesionitilor contabili din RomniaUltima ediie (2011) a Codului etic naional este structurat n trei seciuni dup cum urmeaz :

Partea A (sau seciunea 100 ) Aplicarea general a Codului , conine:

Sectiunea 100 Introducere si principii fundamentale

Sectiunea 110 Integritatea

Sectiunea 120 Obiectivitatea

Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta

Sectiunea 140 Confidentialitatea

Sectiunea 150 Conduit profesional (profesionalismul)

Partea B ( sau sectiunea 200 ) Destinat profesionitilor contabili n practica public

Sectiunea 200 Introducere

Sectiunea 210 Numirea profesional

Sectiunea 220 Conflicte de interese

Sectiunea 230 Alte opinii

Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remunerare

Sectiunea 250 Marketingul serviciilor profesionale

Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate

Sectiunea 280 Obiectivitate toate serviciile

Sectiunea 290 - Independent misiuni de audit i examinare

Sectiunea 291 Independen alte misiuni de certificare

Partea C (sau sectiunea 300 ) Destinat profesionitilor contabili angajati

Sectiunea 300 Introducere

Sectiunea 310 Conflicte poteniale

Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor

Sectiunea 330 Actionarea cu suficient experien

Sectiunea 340 Interese financiare

Sectiunea 350 Stimulente

Anexa - Definiii

3. Rolul i importana dosarului exerciiului.Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depaseste exercitiul cotrolat. El permite asamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului.Dosarul exercitiului este indispensabil pentru:

mai buna organizare si mai bunul control ale misiunii;

documentarea lucrarilor efectuate, a deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni;

inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor efectuate de colaboratori;

justificarea opiniei emise si redactarea raportului.In mod uzual, dosarul cuprinde: planificarea misiunii;

supervizarea lucrarilor;

aprecierea controlului intern;

obtinerea de elemente probante;

Pentru a usura utilizarea sa in functie de cultura fiecarui cabinet, este indicat ca dosarul exercitiului sa fie impartit pe sectiuni.Contabilitate1. n luna mai N, entitatea X, deintoare a unui teren construibil, i entitatea Y, deintoarea unor imobile, au ncheiat un contract de schimb la un birou notarial public, prin care entitatea X cedeaz 10.000 m de teren n schimbul primirii a 5 apartamente cu 3 camere n imobilele deinute de entitatea Y. Costul terenului deinut de entitatea X este de 1.060.000 lei, iar apartamentele primite vor fi nchiriate terilor pe termen lung. Pentru entitatea Y, apartamentele reprezint produse finite costul lor de producie fiind de 680.000 lei. Prin contractul ncheiat s-a stabilit c preul realizrii tranzaciei este de 1.400.000 lei, TVA 24%, fr ca vreuna dintre pri s suporte o sult. Prezentai nregistrrile contabile efectuate de cele dou entiti att conform OMFP nr. 3055/2009, ct i n conformitate cu IAS 16 Imobilizri corporale.

Conform punctului 45din OMFP 3055/2009, in cazul schimbului de active se evidentiaz distinct att operatiunea de vnzare/scoatere din evident, cat si cea decumparare/intrare in eviden.Astfel, ncontabilitatea entitii X sefac urmtoarele nregistrri:- vnzarea terenuluictresocietateaY:461=%1.736.000

75831.400.000

4427336.000

- scoaterea din evidenta contabil a terenului:6583=21111.060.000

- nreg. achizitiei imobilelor de la societatea Y:%=4041.736.000

2121.400.000

4426336.000

- nchierea apartamentelor terilor:4111=706

In contabilitateaentitiiY se facurmtoarele nregistrri:- vnzarea imobilelor ctre societatea Y:4111=%1.736.000

7011.400.000

4427336.000

- descarcarea din gestiune a produselor finite:711=345680.000

- nreg achiziiei terenului construibil de la societatea X:%=4041.736.000

21111.400.000

4426

ConformIAS16, costul noului activ este reprezentat de valoarea justa a activului cedat, pltindu-se doar diferenta, aceasta fiind recunoscuta in contabilitate ca si cheltuiala, in contul de profit si pierdere.Valoarea just reprezinta suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bun voie ntre dou prti aflate n cunostinta de cauza, n cadrul unei tranzactii n care pretul este determinat obiectiv.2. Entitatea X SA achiziioneaz de la un productor intern un autoturism la preul total de 66.960 lei (inclusiv TVA). Obligaia fa de furnizor se achit dintr-un credit bancar pe termen lung.

Autoturismul se transmite n regim de leasing financiar ctre SC Y SRL. Avansul pltit este de 4.000 lei, iar dobnda aferent contractului de leasing este de 4.320 lei. La scadena unei rate contractuale, se factureaz ctre client principalul n sum de 1.800 lei, dobnda asociat n sum de 144 lei i TVA 24%. La expirarea contractului de leasing, odat cu facturarea valorii reziduale, n valoare de 2.000 lei, se consemneaz i transferul dreptului de proprietate. Prezentai fluxul nregistrrilor contabile specifice att n contabilitatea locatorului, ct i n cea a locatarului n conformitate cu OMFP nr. 3055/2009.

nregistrrile contabile conform OMFP 3055/2009 n contabilitatea locatorului X sunt:- achiziiaautoturismului:%=40466.960

213354.000= 66.960/1,24

442612.960

- achitarea furnizorului din creditul bancar pe termen lung:404=162166.960

- transmiterea autoturismului n regim de leasing financiar:2678=213354.000

- facturareaprincipalului i a dobnzii la scadena unei rate:461=%2.410,56

26781.800

766144

4427466,56= (1.800 + 144) x 24%

nregistrrile contabile conform OMFP 3055/2009 n contabilitatea locatarului Y sunt:- nregistrarea avansului achitat ptr autoturismul luat n leasing financiar:%=4044.960

4094.000

4426960=4.000 x 24%

- nregistrarea autoturismului la valoarea capitalului de rambursat:2131=16754.000

- nregistrarea facturii la scadena unei ratecontractuale:%=4042.410,56

1671.800

666144

4426466,56= (1.800 + 144) x 24%

- transferul dreptului de proprietate la valoarea rezidual:167=4042.000

3. n luna aprilie N, entitatea X (locatar) a ncheiat un contract de leasing operaional pe 5 ani cu

entitatea Y (locator), prin care a nchiriat o cldire. Din coninutul contractului reiese faptul c valoarea contabil a construciei este de 600.000 lei, iar chiria lunar este de 20.000 lei, plus TVA 24%. n luna mai N, locatarul a executat o serie de lucrri prin care a modernizat cldirea, suportnd urmtoarele cheltuieli: consum de materiale 40.000 lei i cheltuieli cu fora de munc 12.000 lei. La nceputul lunii iunie N, lucrrile efectuate au fost recepionate n baza unui proces verbal de recepie ntocmit la nivelul entitii. La sfritul contractului de nchiriere cldirea va fi predat proprietarului, mpreun cu investiia realizat. Prezentai nregistrrile contabile efectuate de societatea X.Conform IAS 17, nregistrrile contabile sunt:- nregistrarea chiriei lunare aferentecontractului de leasing operaional:%=40124.800

61220.000

44264.800= 20.000 x 24%

- n luna mai Nse inregistreaza cheltuielile cu modernizarea cldirii:231=40452.000=40.000 + 12.000

- n luna iunie N sepune n funciune modernizarea efectuat la cldire:212=23152.000

- amortizarea lunar a cheltuielilor cu modernizarea cldirii pe durata rmas a contractului de leasing (iunie N martie N+4):6811=2812896,5552.000 / 58 luni

- la finalizareacontractului se pred proprietarului investiia:2812=21252.000

Expertiza contabil1.Ctlina este expert contabil. Peste cteva zile se mplnete un an de cnd a depus jurmntul profesional. Dorina ei este s-i extind piaa serviciilor contabile. Expertiza contabil judiciar este o nou provocare. Dilema ei este ce anume ar trebui s ntreprind pentru a deveni expert contabil judiciar. Argumentai rspunsul.

n conformitate cu Normele nr.1044/2010 privind mbuntirea activitii de expertiz contabil judiciar,Expertizele contabile judiciare sunt efectuate de experii contabili, membri ai Corpului, nscrii n GEJ.

nscrierea n GEJ se poate solicita de ctre membrii activi ai Corpului,experi contabili, care au viza la zi, n urma susinerii i promovrii unuitest de verificare a cunotinelor- ndeplinind cumulativ condiiile prevzute de art. 2 din Normele mai sus amintite.

Pot participa: oricare expert contabil activ, membru al filialei, care areViz de exercitare a profesiei i are achitate toate obligaiile fa de CECCAR la zi.

2.Alex a susinut testul pentru a intra n Grupul Experilor Contabili Judiciari i a fost declarat admis. Preocupat de activitile cotidiene, el nu a mai inut legtura cu filiala de domiciliu. A trecut un an i a constat c nu a primit nicio misiune de expertiz contabil judiciar. Dilema lui este legat de motivul pentru care nu a primit lucrri dei a susinut un test. Argumentai rspunsul.

Obtinerea calitatii de expert contabil judiciar nu garanteaza si derularea unor misiuni de expertiza judiciara. Daca nu a fost desemnat de instanta sau nu a fost convocat de una dintre parti, el nu poate desfasura misiune de expertiza judiciara.

3.Andreea este expert contabil judiciar debutant. Examinnd specializrile cuprinse n fia de opiuni, a ajuns la concluzia c pentru a avea un numr ct mai mare de lucrri, cel mai indicat ar fi s marcheze toate specializrile. Obinerea titlului profesional de expert contabil nu e un lucru deloc uor, iar pregtirea pe parcursul stagiului este pn la urm, multidisciplinar. Dilema ei a fost de ce filiala teritorial i-a recomandat s-i ajusteze opiunile n concordan cu pregtirea funcional. Argumentai rspunsul.Intrucat pregatirea pe parcursul stagiului este multidisciplinara, iar efectuarea unor expertize judiciare (ca, de altfel, orice lucrare in domeniul contabil, si orice lucrare in general, chiar si in plan personal) presupune ca executantul sa posede cunostinte temeinice in domeniul respectiv, sfatul filialei teritoriale este indreptatit. Este important ca expertizele efectuate sa fie corespunzator documentate, iar daca este vorba despre un domeniu pentru care Andreea sa aiba cunostinte foarte bune, atunci sansele ca respectivele expertise sa aiba o calitate ireprosabila sunt foarte mari, pe cand, daca Andreea ar marca toate specializarile, doar pentru a-si spori sansele de a avea un numar cat mai mare de lucrari, exista riscul sa fie facut rabat la calitate (in ceea ce priveste documentarea si experienta in analizarea subiectului expertizelor).

Evaluarea ntreprinderilor1. Activul net corijat al ntreprinderii este de 22.000 lei, capacitatea beneficiar de 3.000 lei, iar rata neutr de 20%. Cat reprezint superprofitul afacerii?

Superprofitul reprezinta diferenta dintre capacitatea beneficiara si profitul care ar fi generat de investirea pe piata financiara a unui capital echivalent cu valoarea ANC

Superprofit = CB ANC X i = 3000 22.000 x 20% = -1400 lei2. Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor nchiriate este de 105.000 mii lei, iar valoarea bunurilor ntreprinderii nchiriate la terti este de 75.000 mii lei. Care este valoarea substantial brut a ntreprinderii?

Prin valoare substantiala bruta (VSB) se intelege activul reevaluat in ipoteza continuitatii activitatii, plus valoarea bunurilor folosite de intreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in patrimoniul intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze (inchiriate etc.)VSB= 425.000+105.000-75.000 = 455.000 lei

3. Capacitatea beneficiar a ntreprinderii este de 8.000 mii lei, iar dobnda la certificatele de depozit ale trezoreriei statului este de 30%. Care este valoarea ntreprinderii, utiliznd valoarea de rentabilitate sau metoda de capitalizare a veniturilor?Vg = CB/ I = 8000/30% = 26 667 leiFiscalitatea ntreprinderii1. Evidenta TVA, se tine cu ajutorul urmatoarelor documente:

a.)jurnal pentru cumparari si jurnal pentru vanzari

b.) jurnal pentru cumparari si jurnal pentru vanzari + registrul non-transferurilor

c.) jurnal pentru cumparari si jurnal pentru vanzari, registrul nontransferurilor + registrul bunurilor primite din alt stat membru

2.Declararea TVA, se face cu ajutorul urmatoarelor documente:

a.)decont TVA (formular 300)

b.) decont TVA (formular 300), decont special de TVA ( formular 301) + declaratie recapitulativa (formular 390)

c.) decont TVA (formular 300), decont special de TVA ( formular 301), declaratie recapitulativa (formular 390) + declaratie semestriala (formular 394)

3.In luna aprilie 2008, entitate economica X primeste de la Garda Financiara o amenda de

1000 lei , pentru ca nu si-a condus la zi registrul de casa. Considerandu-se o cheltuiala

suportata de entitate, la calculul profitului impozabil aceasta cheltuiala va fi luata in

considerare ca fiind:

a.)cheltuiala de exploatare deductibila fiscal

b.)cheltuiala financiara

c.)cheltuiala nedeductibila fiscal si impozitata

Fuziuni i divizri de ntreprinderi1. O societate A cu un capital de 50.000 lei format din 12.500 de aciuni absoarbe societatea B cu un capital de 100.000 lei format din 25.000 aciuni. Societatea A a fost evaluat la 75.000 lei iar societatea B la 120.000 lei. Care este numrul de aciuni ce trebuie emis pentru remunerarea aportului i prima de fuziune.

Societatea A absorbantaSocietatea B - absorbita

Nr. actiuni12 50025 000

Valoare nominala50 000 / 12 500 = 4 lei/act100 000 / 25 000 = 4 lei/act

CPR50 000100 000

Corectii+ 25 000+ 20 000

ANC corijat75 000120 000

Valoarea contabila75 000/12 500 = 6 lei/act120 000/ 25 000 = 4,8 lei/act

Raport de schimb = Valoare contabila societate absorbita / Valoarea contabila societate absorbanta = 4,8 / 6 = 0,8

Nr. actiuni emise = Raportul de schimb x Nr. actiuni societate absorbita = 0,8 x 25 000 = 20 000 actiuni

Prima de fuziune = Nr. actiuni de emis x (Valoare contabila societate absorbanta Valoare nominala = 20 000 x (6-4) = 40 000 lei2. Dou societi comerciale care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Situaia celor dou societi se prezint astfel: Societatea A: valoarea net de aport 48.000 lei, numr de aciuni 6.000, valoarea nominal 6.000 lei/aciune. Societatea B: valoarea net de aport 40.000 lei, numr de aciuni 5.000, valoarea nominal 5.000 lei/aciune. Care este numrul de aciuni ce trebuie emise de societatea A dac ea absoarbe societatea B.

Valoare contabila A = Aport net A / nr. actiuni A = 48 000 / 6 000 = 8 lei/act

Valoare contabila B = Aport net B / nr. actiuni B = 40 000 / 5 000 = 8 lei/act

Raport de schimb = Valoare contabila societate absorbita / Valoarea contabila societate absorbanta = 8 / 8 = 1

Nr. actiuni emise = Raportul de schimb x Nr. actiuni societate absorbita = 1 x 5 000 = 5 000 actiuni

3. Dou societi comerciale care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Situaia celor dou societi se prezint astfel: Soc A: valoarea net de aport 96.000 lei, numr de aciuni 12.000, valoarea nominal 12.000 lei/aciune. Soc B: valoarea net de aport 80.000 lei, numr de aciuni 10.000, valoarea nominal 10.000 lei/aciune. Care este numrul de aciuni ce trebuie emise de societatea A dac ea absoarbe societatea B.Valoare contabila A = Aport net A / nr. actiuni A = 96 000 / 12 000 = 8 lei/act

Valoare contabila B = Aport net B / nr. actiuni B = 80 000 / 10 000 = 8 lei/act

Raport de schimb = Valoare contabila societate absorbita / Valoarea contabila societate absorbanta = 8 / 8 = 1

Nr. actiuni emise = Aport net societate absorbita / Valoarea contabila a unei actiuni a societatii absorbite = 80 000 / 8 = 10 000Administrarea i lichidarea ntreprinderilor1. . Acionarii sunt nevoii s accepte lichidarea societii comerciale pe care o dein. Balana de

verificare nainte de nceperea procedurii se prezint astfel:

Simbol contDenumire contSold final debitorSold final creditor

1012 Capital subscris vrsat 150.000

105Rezerve din reevaluare 1.195.000

1061Rezerve legale 30.000

1068Alte rezerve 2.625.000

117 Rezultatul reportat -29.300.000

1511Provizioane 1.174.000

162Credite bancare pe termen mediu i lung 9.600.000

167Alte datorii pe termen mediu i lung 15.168.000

208Alte imobilizri necorporale 159.000

213Echipamente tehnologice 11.373.000

2808Amortizarea altor imobilizri necorporale141.000

2813Amortizarea echipamentelor tehnologice5.395.000

301Materii prime 333.000

302Materiale consumabile 30.000

345Produse finite555.000

394Ajustri pentru deprecierea produselor 330.000

401Furnizori 6.878.000

409Furnizori-debitori 150.000

4111Clieni340.000

4118Cieni inceri sau n litigiu 9.800.000

4423TVA de plat 159.000

455Sume datorate asociailor 1.900.000

462Creditori diveri 1.500.000

471Cheltuieli n avans 126.000

491Ajustri pentru deprecierea creanelor clieni 5.320.000

5121Conturi la bnci n lei500.000

5191Credite bancare pe termen scurt 1.202.000

5311Casa n lei1.000

542Avansuri de trezorerie 100.000

TOTAL23.467.00023.467.000

Despre activele i pasivele firmei mai tim:

- capitalul social este format din aporturi efective ale asociailor (100.000 lei), plus profituri nete capitalizate de 50.000 lei;

- firma a fost pltitoare de impozit pe profit de-a lungul ntregii existene i rezerva legale s-a constituit n acest context;

- rezerva din reevaluare existent n sold este aferent unor reevaluri de dup 1.01.2004, toate efectuate n condiiile legii;

- provizioanele se nchid dup cum urmeaz:

- se nchide un litigiu prin plata sumei de 50.000 lei (provizionul corespunztor era de

de 174.000 lei);

- se anuleaz integral, fr vreun cost suplimentar, provizioane de 1.000.000 lei;

- la alte datorii pe termen mediu i lung avem o parte (812.000 lei) generat de contracte de leasing financiar referitoare la mijloace fixe cu valoarea de intrare de 1.000.000 lei i cu amortizarea cumulat de 249.500 lei; societile de leasing gsesc ali utilizatori; celelalte datorii sunt chirografare;

- la alte imobilizri necorporale avem programe informatice care nu mai pot fi valorificate;

- mijloacele fixe rmase snt vndute n bloc cu preul fr TVA de 7.990.000 lei, TVA 24%;

- materiile prime i consumabilele se vnd mpreun cu 500.000 lei, la care se adaug TVA

24%;

- produsele finite se vnd cu 450.000 lei;

- avansurile pltite furnizorilor se recupereaz, suportndu-se totui, o penalizare de 15.000 lei;

se ajusteaz, n acelai timp, i taxa pe valoarea adugat din facturile primite pentru avansuri;

- de la clienii cureni se recupereaz toate sumele;

- de la clienii inceri (nefalimentari i cu scadene depite cu mai puin de 270 zile) se mai recupereaz 5.529.000 lei, renunndu-se la diferen (toate facturile au fost cu TVA);

- creditorii diveri renun la 100.000 lei n favoarea ntreprinderii;

- cheltuielile n avans reprezint reparaii ealonate de firm pe mai multe luni;

- avansurile de trezorerie se justific parial (81.000 lei) cu documente fr TVA, se recupereaz 5.000 lei, diferena fiind nerecuperabil;

- din exerciiile precedente se reporteaz o pierdere fiscal de 25.000.000 lei, din care pentru

12.000.000 lei a expirat perioada de reportare fiscal;

- datoriile rmase neachitate snt chirografare i se pltesc din banii obinui de pe urma

lichidrii, proporional.

Se cere:

a) s se prezinte nregistrrile contabile aferente operaiunilor de lichidare;

b) s se ntocmeasc bilanul nainte de partaj;

c) s se prezinte nregistrrile contabile aferente operaiunilor de partaj, dac este

cazul, precum i nchiderea conturilor.

- Scoaterea din gestiune a imobilizarilor necorporale

%= 208159.000

2808141.000

658318.000ch. neded.

635=44274.320ch. neded.

- Inchidere leasing

%= 2131.000.000

2813249.500

6583750.500

167=758361.500

- Vanzare mijloace fixe

461= %9.907.600

75837.990.000

44271.917.600

5121=4619.907.600

%=21310.373.000

28135.145.500

65835.227.500

- Vanzare materii prime si consumabile

4111= %620.000

707500.000

4427120.000

371=%363.000

=301333.000

30230.000

607=371363.000

5121=4111620.000

- Vanzare produse finite4111=%558.000

701450.000

4427108.000

711=345555.000Neded = 555.000-450.000 = 105.000

635=42725.200=105.000 x 24%

5121=4111558.000

- Incasarea avansurilor acordate%=401-186.000

409-150.000

4426-36.000

5121=401171.000= 186.000 15.000

6581=40115.000

- Incasarea clientilor

5121=4111340.000

- Incasarea clientilor incerti

%=41189.800.000

51215.529.000

6544.271.000Cheltuiala nedeductibila

491=78145.320.000Venit neimpozabil

- Reglarea cheltuielilor in avans

611=471126.000

- Reglarea avansurilor de trezorerie

%=542100.000

53115.000

62581.000

65814.000Cheltuiala nedeductibila

- Reglarea creditorilor diversi462=758100.000

- Inchiderea provizioanelor658=512150.000Cheltuiala nedeductibila

151=78121.174.000Venit neimpozabil

Sold initial 5121=500.000

Rulaj debitor 5121=9.907.600+620.000+558.000+171.000+340.000+5.529.000=17.125.600

Rulaj creditor 5121=50.000

Sold final 5121=500.000+17.125.600-50.000=17.575.600

Sold final 5311=1.000+5.000=6.000

Total disponibilitati=17.581.600

Rulaj creditor 4427=4.320+1.1917.600+120.000+108.000+25.200=2.175.120

Rulaj debitor 4426=-36.000

- Regularizare si plata TVA4427=%2.175.000

4426-36.000

44232.211.120

4423=51212.370.120= 2.211.120 + 159.000

- Inchidere conturi de venituri

%=12115.925.500

7588.151.500

707500.000

701450.000

78145.650.000

78121.174.000

- Inchidere conturi cheltuieli

121=%10.750.020

6585.324.500

63529.520

607363.000

711555.000

6544.271.000

611126.000

62581.000

- Calcul impozit profit

Cheltuieli nedeductibile=18.000+4.320+25.200+4.271.000+14.000+105.000=4.437.520

Venituri neimpozabile=330.000+5.320.000=5.650.000

Rezultatul fiscal=15.925.500-10.750.020+4.437.520-5.650.000+(25.000.000-12.000.000)

Rezultatul fiscal =-9.037.000

Impozit profit=0

Disponibilitati=17.581.600-2.370.120=15.211.480

- Bilant inainte de partaj

ActivPasiv

Banca in lei15.205.480Capital social150.000

Casa in lei6.000Rezerve din surplusul din reevaluare1.195.000

Rezerve legale30.000

Alte reserve2.625.000

Rezultatul reportat-29.300.000

Rezultatul exercitiului5.175.480

Datorii35.336.000

Total15.211.480Total15.211.480

- Lista datorii:

DatorieValoare DatorieSume de achitat

Credite bancare pe termen mediu si lung9.600.0004.132.800

Alte datorii pe termen mediu si lung14.356.0006.180.258

Furnizori6.878.0002.960.979

Sume datorate asociatilor1.900.000817.950

Creditori diversi1.400.000602.700

Credite bancare pe termen scurt1.202.000516.793

Total35.336.00015.211.480

15.211.480/35.336.000=0,4305

Datorii=%15.211.480

512115.205.480

53116.000

- Inchidere conturi%=11729.300.000

101150.000

1051.195.000

106130.000

10682.625.000

1215.175.480

Datorii20.124.520

2. Asociaii (persoane fizice) au decis dizolvarea cu lichidare a societii comerciale pe care o dein.

Balana de verificare nainte de nceperea procedurii se prezint astfel:

Simbol contDenumire contSold final debitorSold final creditor

1012 Capital subscris vrsat 50.000

105Rezerve din reevaluare 2.220.500

1061Rezerve legale 9.000

1068Alte rezerve 12.625.000

117 Rezultatul reportat 315.000

1511Provizioane 177.000

162Credite bancare pe termen mediu i lung 1.300.000

167Alte datorii pe termen mediu i lung 5.681.000

208Alte imobilizri necorporale 259.000

2111Terenuri2.800.000

213Echipamente tehnologice 21.373.000

2808Amortizarea altor imobilizri necorporale41.000

2813Amortizarea echipamentelor tehnologice4.915.000

301Materii prime 600.000

302Materiale consumabile 165.500

345Produse finite1.555.000

394Ajustri pentru deprecierea produselor 30.000

401Furnizori 8.178.000

409Furnizori-debitori 550.000

4111Clieni6.340.000

4118Cieni inceri sau n litigiu 600.000

4423TVA de plat 159.000

455Sume datorate asociailor 200.000

462Creditori diveri 251.000

471Cheltuieli n avans 21.000

491Ajustri pentru deprecierea creanelor clieni 20.000

5121Conturi la bnci n lei1.900.000

5191Credite bancare pe termen scurt 101.000

5311Casa n lei9.000

542Avansuri de trezorerie 100.000

TOTAL36.272.50036.272.500

Despre activele i pasivele firmei mai tim:

- capitalul social este format din aporturi efective ale asociailor (40.000 lei), la care se adaug profituri nete repartizate anterior pe aceast destinaie;

- firma a fost pltitoare de impozit pe profit de-a lungul ntregii existene i rezerva legal s-a constituit n acest context;

- rezerva din reevaluare existent n sold este aferent integral unor reevaluri de dup

1.01.2004;

- provizioanele se nchid dup cum urmeaz:

- se nchide un litigiu prin plata sumei de 1.000 lei (provizionul corespunztor era de

de 10.000 lei);

- se anuleaz integral, fr vreun cost suplimentar, provizioane de 167.000 lei;

- la alte datorii pe termen mediu i lung avem o parte (5.000.000 lei) generat de contracte de

leasing financiar referitoare la mijloace fixe cu valoarea de intrare de 5.250.000 lei i cu amortizarea cumulat de 1.449.500 lei; societile de leasing gsesc ali utilizatori; celelalte datorii sunt chirografare;

- la alte imobilizri necorporale avem programe informatice cumprate de firm i care nu mai

pot fi valorificate;

- mijloacele fixe rmase snt vndute n bloc cu preul fr TVA de 17.790.000 lei, TVA 24%;

- materiile prime i consumabilele se vnd mpreun cu 810.000 lei, la care se adaug TVA

24%;

- produsele finite se vnd cu 2.175.000 lei;

- avansurile pltite furnizorilor se recupereaz; se ajusteaz, n acelai timp, i taxa pe valoarea

adugat din facturile primite pentru avansuri;

- de la clienii cureni se recupereaz toate sumele, dup ce se acord o reducere total

(inclusiv TVA) de 40.000;

- de la clienii inceri (nefalimentari i cu scadene depite cu mai mult de 270 zile) se mai

recupereaz 400.000 lei, renunndu-se la diferen (toate facturile au fost cu TVA);

- creditorii diveri se achit integral;

- cheltuielile n avans reprezint abonamente pltite n avans i care se transmit altei persoane

contra sumei de 15.000 lei;

- avansurile de trezorerie se justific integral;

- datoriile rmase neachitate snt chirografare i se pltesc din banii obinui de pe urma

lichidrii, proporional, dac este cazul.

Se cere:

a) s se prezinte nregistrrile contabile aferente operaiunilor de lichidare;

b) s se ntocmeasc bilanul nainte de partaj;

c) s se prezinte nregistrrile contabile aferente operaiunilor de partaj, dac este

cazul, precum i nchiderea conturilor.

3. Identificai balana de verificare a unei firme pe care considerai c o supunei lichidrii.

Parcurgei fazele contabile ale lichidrii:

- inventariere (inclusiv evaluarea tuturor activelor/datoriilor i stabilirea precis a datoriilor);

- valorificarea bunurilor din activul firmei, prin vnzare: vor fi cel puin trei categorii de

imobilizri (amortizabile i neamortizabile), stocuri diverse (materii prime, consumabile, produse,mrfuri), recuperri de creane (cu i fr acordare de reduceri comerciale/financiare);

- plata datoriilor: se poate opta pentru situaia n care firma are destui bani pentru aceasta sau nu;

- stingerea unor conturi de provizioane i a cel puin unei categorii de ajustri pentru

depreciere;

- nchiderea capitalurilor proprii care includ cel puin capital social (din aporturi i din

profituri nete), rezerva legal, rezerv din reevaluare i rezultat reportat.

Se cere prezentarea calculelor i a formulelor contabile aferente ntregii operaiuni de

lichidare.STUDII DE FEZABILITATE1. Ce reprezint durata de viaa a unui proiect investitional?Din perspectiva financiara, orice actiune de alocare, plasare a capitalului cu scopul obtineriiunor castiguri reprezintaoinvestitiesau altfel spus: schimbareaunei sume prezentesi certepe speranta obtinerii in viitor a unor venituri superioare dar probabile.

Din perspectiva contabila, investitia reprezinta o imobilizare, fiind asimilata cheltuielilorefectuate in scopul obtinerii unor bunuri cu valoare mare si de folosinta indelungata.Investitia reprezinta efortul depus in scopul obtinerii de efecte. Obiectivul acesteia este de aobtine efecte cat mai mari cu efort cat mai mic, adica sa fie fezabila. Durata de viata a unui proiect investitional este compusa din doua etape: durata deimplementare a proiectului investitional si ceade exploatare a investitiei realizate. Perioada implementarii proiectului investitionaleste caracterizata de efortul sustinut de intreprindere, deci reprezinta valoarea totala a proiectului. Perioada de exploatare cuprinde toate efectele generate de proiectul investitional, efectecaracterizare prin fluxuri de incasari si plati. Diferenta dintre aceste fluxuri de incasari si plati are ca rezultat un flux net al investitiei, adica cash-flow net. Un proiect investitional este fezabil atunci cand efectele perioadei de exploatare sunt mai mari decat eforturile perioadei de implementare. Durata de exploatare a unei investitii poate fi stabilita prin doua metode:Metoda contabila: pe baza catalogului cu duratele normate de exploatare a imobilizarilor = amortizare contabilaMetoda utilizata in practica are la baza planul de afaceri, adica incasarile siplatile. Perioada de exploatare a unui proiect investitional este de regula 3-5 ani, maxim 10, datorita faptului caincasarile si platile trebuie estimate cat mai riguros.

2. Care este modul de calcul a ratei interne de rentabilitate?RIR= rmin+(rmin+rmax)*[VNA(+)/(VNA(+)+|VNA(-)|)]

unde: RIR = rata interna de rentabilitate; rmin = rata minima de actualizare corespunzatoare venitului net actualizat care are valoare pozitiva; rmax = rata maxima de actualizare corespunzatoare venitului net actualizat care are valoare negative;

VNA(+) = valoarea pozitiva a venitului net actualizat care corespunde ratei minime de actualizare; VNA(-) = valoarea negativa a venitului net actualizat care corespunde ratei maxime de actualizare; |VNA(-)|= valoarea negativa a venitului net actualizat care corespunde ratei maxime de actualizare luata in modul.

Se recomanda ca diferenta dintre rmin si rmax sa nu fie mai mare de 5. Criteriul de alegere a proiectului il reprezinta valoarea acestuia care trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu rata medie a dobanzii pe piata. Cu cat rata interna de rentabilitate este mai mare, cu atat investitia este mai rentabila.

3. Ce este un plan de afaceri?Planul de afacerieste un instrument de planificare ce are rolul de a oferi o mai mare vizibilitate asupra elurilor si evoluiei unei anumite afaceri careia i este dedicat. Primele planuri de afaceri au aprut cu mult nainte de apariia computerului i a tehnologiei informatice, dar rolul i importana unui plan bine facut, a rmas aceeai pn in zilele noastre. De fapt, principiile de baza ale banilor i ale afacerilor de succes rmn mereu neschimbate.

Un plan de afaceri este un plan care creeaza premisele pentru dezvoltarea viitoare a afacerii, alocarea resurselor, concentrarea pe punctele cheie si pregatirea pentru eventuale probleme si oportunitati.Analiza diagnostic a ntreprinderii1. Analizai nivelul fondului de rulment, al necesarului de fond de rulment i al trezoreriei pentru o ntreprindere din sectorul desfacerii cu amnuntul de produse alimentare:

Indicator 31.12.n:Imobilizri 40000

Stocuri 2000

Creante 500

Disponibiliti 1000

Capitaluri proprii 30000

Datorii mai mari de un an 5000

Datorii de exploatare 8500

Datorii bancare pe termen foarte scurt 0.FR = (CPR+Provizioane + Datorii financiare) Imobilizari = = (30 000 + 0 + 5 000) - 40 000 = -5 000 leiFR negativ arata lipsa de lichiditate => firma nu poate asigura un excedent de resurse financiare pe termen lung din care sa poata fi acoperite necesitatile de finantare

NFR = (ACR Val mobil. Disponibilitati) (Datorii curente Banci) = = ((Stocuri + Creante + Disponibilitati) Disponibilitati) (Datorii curente Banci) =

= (2 000 + 5 000 + 1 000 1 000) (8 500 0) = -1 500 leiNFR negativ e Ok, desi firma are datorii mari, daca acestea exista pentru ca firma a investit in active generatoare de valoare adaugata

TN = FR NFR = (-5 000) (-1 500) = - 3 500 lei

2. Analizai nivelul fondului de rulment, al necesarului de fond de rulment i al trezoreriei pentru o ntreprindere din domeniul consultanei financiar-contabile care prezint urmtoarea situaie financiar:


Stocuri 1000

Creante 20000

Disponibiliti 300




Datorii bancare pe termen foarte scurt 0

FR = (CPR+Provizioane + Datorii financiare) Imobilizari =

= (20 000 + 0 + 2 000) - 2 000 = 20 000 lei

NFR = (ACR Val mobil. Disponibilitati) (Datorii curente Banci) =

= ((Stocuri + Creante + Disponibilitati) Disponibilitati) (Datorii curente Banci) =

= (1 000 + 20 000 + 300 300) (1 300 0) = 19 700 lei

TN = FR NFR = 19 700 20 000 = - 300 lei

Deficitul de resurse temporare (NFR) in valoare de 19 700 lei este finantat astfel:

- din resurse permanente (FR), 20 000 lei, si

- din credite pe termen scurt, 300 lei

3. Calculai i interpretai ratele de lichiditate pentru o ntreprindere din domeniul industriei prelucrtoare care prezint urmtoarele informaii bilaniere:


Stocuri 20000

Creante 40000

Disponibiliti 5000




Datorii bancare pe termen foarte scurt 3000

ACR = Stocuri + Creante + Disponibilitati = 20 000 + 40 000 + 5 000 = 65 000 leiDatorii curente = Datorii de exploatare + Datorii bancare pe termen scurt =

= 47 000 + 3 000 = 50 000 lei

R lichiditatii curente = ACR/Datorii curente = 65 000 / 50 000 = 1,3 >1

Rata lichiditatii curente masoara capacitatea intreprinderii de a onora obligatiile pe termen scurt din ansamblul activelorcirculantesicomparaansamblullichiditatilor potentiale asociate activelor circulante cu ansamblul datoriilor scadente intr-un termen de sub un an. Plaja de referinta a ratei lichiditatii curente este cuprinsa intre minim 1 si maxim 2. Atunci cand valoarea este sub 1 vorbim de o decapitalizare a intreprinderii, de lipsa capacitatii de plata pe termen scurt. Nici o valoare care depasestenumarul doi nu este avantajoasa, fiind asociata unei gestiuni necorespunzatoare a activelorcirculante, in acest sens vorbind de un grad de exigibilitate prea ridicat

R lichiditatii rapide = (ACR Stocuri) / Datorii curente = (65 000 20 000) / 50 000 = 45 000 / 50 000 = 0,9

Rata lichiditatii rapide exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora datoriile pe termen scurt din creante, disponibilitati banesti si investitii financiare pe termen scurt. Se noteaza ca stocurile, care au potentialul cel mai lent de transormare in lichiditati, sunt excluse din calculul acestui indicator. Intervalul de referinta al indicatorului este cuprins intre minim si inclusiv 0.6 si maxim1. Atunci cand valoarea estesub 0.6 vorbim de o structura necorespunzatoare a activului circulant, cu o pondere preamare a stocurilor. Nici o valoare care depaseste numarul doi nu este avantajoasa, fiind asociata unei gestiuni necorespunzatoare a activelor circulante, in acest sensvorbind de un nivel prea ridicat al creantelor, ceea ce induce un risc de neincasare, precum si un volumprea ridicat al disponbibilitatilor

R lichiditatii imediate = (ACR Stocuri Creante)/ Datorii curente = (65 000 20 000 40 000) / 50 000 = 5 000 / 50 000 = 0,1Ratalichiditatiiimediatereflectacapacitateain care datoriilepe termenscurtpotfi acoperite din disponibilitati banesti si investitii financiare pe termen scurt. Intervalul de referinta al indicatorului este cuprins intre minim si inclusiv 0.2 si maxim 0.6. Atunci cand valoarea este sub 0.2 vorbim de o gestiune necorespunzatoare a creantelor si implicit al activului circulant subaspectul lichiditatii. Nicio valoare care depaseste limita superioara nu este avantajoasa, fiind asociata unui management pasiv al disponibilitatilor sau, dimpotriva este semnul unei gestiuni eficiente a excedentelor de numerar fructificateprin plasamente financiare.Organizarea auditului intern i controlul intern1. Care sunt particularitile inventarierii stocurilor de produse i producie n curs de

execuie?

n listele de inventariere a imobilizrilor necorporale i corporale aflate n curs de execuie se menioneaz pentru fiecare obiect n parte, pe baza constatrii la faa locului: denumirea obiectului, descrierea amnunit a stadiului n care se afl acesta, pe baza valorii din documentaia existent (devize), precum i n funcie de volumul lucrrilor realizate la data inventarierii.2. Care sunt particularitile inventarierii stocurilor de mrfuri i de ambalaje din gestiunile

comerciale?

Stabilirea stocurilor faptice se face prin numrare, cntrire, msurare sau cubare, dup caz. Bunurile aflate n ambalaje originale intacte nu se desfac dect prin sondaj, acest lucru urmnd a fi menionat i n listele de inventariere respective.

Pentru bunurile deteriorate total sau partial, degradate, precum si pentru cele fara miscare sau cele care nu mai pot fi valorificate se intocmesc liste de inventariere separate.

Pentru bunurile, la care comisiile de inventariere au constatat defectare, se ntocmesc liste de inventariere distincte (INV-2 i/sau INV-2A) care se trec, de asemenea, n listele de inventariere (INV-3). n lista de inventariere (INV-1) pentru gestiunile care in evidena prin metoda global-valoric se stabilesc diferenele valorice. Aceast metoda se aplic pentru evidena mrfurilor i ambalajelor aflate n unitile de desfacere cu amnuntul.

3. Care sunt particularitile

Particularitatile sunt urmatoarele:

Varianta II an II-sem II 2014

Documents

Transcript of Varianta II an II-sem II 2014