CECCAR Filiala Cluj

LUCRARE DE STAGIU EXPERŢI CONTABILI - SISTEM COLECTIV -

ACIU CRISTINA ANUL II, SEMESTRUL 1

2012

1

CONTABILITATE

1. Pe baza următoarelor informaţii, determinaţi valoarea bilanţieră a activelor imobilizate, a activelor circulante şi a capitalurilor proprii: – împrumuturi acordate pe termen lung 653.000 u.m.; – construcţii 954.000 u.m.; – provizioane pentru deprecierea împrumuturilor acordate pe termen lung 15.750 u.m.; – investiţii financiare pe termen scurt 68.350 u.m.; – materiale consumabile 268.000 u.m.; – furnizori-debitori 64.125 u.m.; – provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 65.850 u.m.; – amortizarea construcţiilor 354.000 u.m.; – rezerve 280.500 u.m.; – subvenţii pentru investiţii 65.000 u.m.; – capital social 800.000 u.m.; – titluri de participare deţinute pe termen lung 90.000 u.m.; – mărfuri 65.000 u.m.; – terenuri 255.000 u.m.; – rezultat reportat 56.000 u.m. Răspuns:

Sunt active imobilizate:– împrumuturile acordate pe termen lung: 653.000 u.m.;– construcţiile (valoare netă): 954.000 - 354.000 = 600.000 u.m.; – interesele de participare deţinute pe termen lung: 90.000 u.m.; – terenurile: 255.000 u.m.; Valoarea bilantieră totală este de 1.598.000 u.m.

Sunt active circulante:– investiţiile financiare pe termen scurt: 68.350 u.m.; – materialele consumabile: 268.000 u.m.; – furnizorii-debitori: 64.125 u.m.; – mărfurile: 65.000 u.m.; Valoarea bilantieră totală este de 465.475 u.m.

Sunt capitaluri proprii:– rezervele: 280.500 u.m.; – capitalul social: 800.000 u.m.; – rezultatul reportat: 56.000 u.m.Valoarea bilantieră totală este de 1.136.500 u.m.

2. Determinaţi cifra de afaceri netă şi rezultatul din exploatare pentru societatea ALFA, despre care se cunosc următoarele informaţii (valori exprimate în mii lei): venituri din vânzarea produselor finite 100.000.000; venituri din vânzarea mărfurilor 50.000.000; TVA colectată 28.500.000; cheltuieli cu materiile prime 20.000.000; cheltuieli cu chirii şi redevenţe 10.000.000; cheltuieli cu remuneraţiile personalului 20.000.000; subvenţii pentru exploatare primite 30.000.000 (din care 15.000.000 aferente cifrei de afaceri, iar 15.000.000 aferente cheltuielilor cu materiile prime). Răspuns:Cifra de afaceri netă = Venituri din vânzarea produselor finite + Venituri din vânzarea mărfurilor + Subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri

= 100.000.000 + 50.000.000 + 15.000.000 = 165.000.000 mii leiCheltuielile cu mat prime sunt corectate cu val subvenţiei pt exploatare aferente acestora (15.000.000). Rezultatul din exploatare = Cifra de afaceri - Cheltuieli cu materiile prime - Cheltuieli cu chirii şi

redevenţe - Cheltuieli cu personalul = 165.000.000 - 5.000.000 - 10.000.000 - 20.000.000 = 130.000.000 mii lei

2

3. Societatea ALFA vinde 100 titluri de participare (acţiuni) emise de BETA la un preţ de vânzare de 120.000 lei/acţiune. ALFA a achiziţionat titlurile BETA la un preţ de 100.000 lei/acţiune. Care sunt veniturile/cheltuielile ocazionate de această tranzacţie? Răspuns:Societatea ALFA trebuie să recunoască un venit (din imobilizări financiare cedate) de 12.000.000 lei pentru preţul de vânzare şi o cheltuială (privind imobilizările financiare cedate) de 10.000.000 lei.

4. O întreprindere procedează la reevaluarea construcţiilor sale. Costul istoric (valoarea brută) al construcţiilor este de 400.000.000 lei, amortizările cumulate de 130.000.000 lei, iar valoarea actuală de 500.000.000 lei. Care dintre următoarele valori exprimă rezerva din reevaluare, în condiţiile în care aceasta este prima reevaluare a acestei categorii de imobilizãri? a) 100.000.000 lei; b) 370.000.000 lei; c) 230.000.000 lei; d) 270.000.000 lei; e) –30.000.000 lei. Răspuns:Valoare netă contabilă = Cost de achiziţie - Amortizare cumulată

= 400.000.000 - 130.000.000 = 270.000.000 leiValoare justă = 500.000.000 leiRezerva din reevaluare = 500.000.000 – 270.000.000 = 230.000.000 lei

5. Se cunosc următoarele informaţii: avansuri plătite furnizorilor de stocuri 300.000; venituri în avans 500.000; salarii datorate 6.000.000; mărfuri 1.700.000; cheltuieli de constituire 200.000; conturi la bănci 7.000.000; mijloace fixe 10.000.000; provizioane pentru deprecierea mărfurilor 200.000; cheltuieli de cercetare 400.000; cheltuieli în avans 6.000.000; dividende de plată 2.000.000; titluri de participare 3.000.000; amortizarea mijloacelor fixe 2.000.000; furnizori 2.000.000 (din care 400.000 cu scadenţa mai mare de un an); prime de rambursare a obligaţiunilor 200.000; clienţi 800.000; împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 2.000.000 (din care cu scadenţa în anul urmãtor 1.000.000). Sã se determine valoarea posturilor „Total stocuri“, „Total activ“ şi „Total activ minus obligaţii curente“ (capitaluri permanente). Răspuns:Total stocuri = (1.700.000 - 200.000) + 300.000 = 1.800.000 leiTotal activ = 1.800.000 + 200.000 + 7.000.000 + 3.000.000 + (10.000.000 - 2.000.000) + 800.000 + 6.000.000 = 26.800.000 leiTotal activ minus obligaţii curente (capitaluri permanente) = 26.800.000 - 6.000.000 - 2.000.000 -2.000.000 - 1.000.000 = 15.800.000 lei

3

FISCALITATE

Problema 1. Casa de producţie „Tudor” a realizat într-o perioadă fiscală, de pe urma producţiei de programe de televiziune, venituri de 890.000 lei. În aceeaşi perioadă s-a încasat de la diverse firme beneficiare suma de 563.000 lei pentru spoturi publicitare realizate. Pentru desfăşurarea activităţii casa de producţie a achiziţionat bunuri şi a beneficiat de servicii în valoare de 486.000 lei, TVA 19%.

Ştiind că pro-rata definitivă a anului precedent a fost de 0,2 se cere: - să se calculeze mărimea TVA colectată de unitate; - să se precizeze valoarea TVA datorată sau achitată pentru bunurile şi serviciile achiziţionate; - să se stabilească şi înregistreze în contabilitate decontul de TVA.

Răspuns:Persoanele impozabile cu regim mixt sunt acelea care desfăşoară activităţi cu drept de

deducere şi fără drept de deducere. În cazul în care nu se poate ţine evidenţa separată pe activităţi TVA-ul se deduce pe bază de pro-rată.

Pro-rata se determina ca raport între suma totală (fără TVA) a livrărilor de bunuri şi prestări de servicii cu drept de deducere şi suma totală (fără TVA) a livrărilor de bunuri şi prestări de servicii cu şi fără drept de deducere.

Conform art. 141 lit. o) din CF activităţile specifice posturilor publice de radio şi Tv, altele decât activităţile de natură comercială sunt scutite de taxă.TVA colectată de unitate = (Venituri din productie programe + Venituri din servicii prestate)x19%

= (890.000 + 563.000) x 19% = 276.070 leiTVA datorată/achitată = Cheltuieli cu bunuri şi servicii x 19%

= 486.000 x 19% = 92.340 leiTVA cu drept de deducere = 92.340 lei x 20% = 18.468 lei

Problema 2. S.C. „X” S.R.L., persoană impozabilă revânzătoare, a comercializat într-o perioadă bunuri second-hand, preţ de vânzare, exclusiv TVA 75.000 lei. Preţul de cumpărare al acestora a fost de 62.000 lei, achiziţia efectuându-se de la persoane ce nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată. Să se precizeze valoarea taxei pe valoarea adăugată colectată, aferentă livrărilor efectuate de către S.C. „X” S.R.L.Răspuns:Marja profitului = Preţ vânzare – Preţ cumpărare = 75.000 - 62.000 = 13.000 leiTVA aferentă marjei profitului = 13.000 x 24/124 = 2.516,13 lei

Problema 3. Un angajat al unei entităţi obţine într-o lună următoarele venituri salariale în sumă de 970 lei şi are în întreţinere soţia care deţine cu titlu de proprietate teren agricol în zonă de şes cu o suprafaţă de 11.000 mp. Să se stabilească salariul net. Răspuns:

Salariatul beneficiază de o deducere personală de 250 lei, deoarece veniturile sale salariale sunt mai mici de 1.000 lei. Sotia nu este persoană aflată în întreţinere deooarece, conform Codului Fiscal, persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 mp în zonele colinare şi de ses şi de peste 20.000 mp în zonele montane nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere.Contribuţii asigurări sociale: 10,5% x 970 = 101,85 lei ~ 102 leiContribuţii sănătate: 5,5% x 970 = 53.35 lei ~ 53 leiContribuţii şomaj: 0,5% x 970 = 4.85 lei ~ 5 leiVenit net = 970 – 102 – 53 – 5 = 810 leiDeducere personală = 250 leiVenit impozabil = 810 – 250 = 560 leiImpozit = 16% x 560 = 89.6 ~ 90 leiSalariu net = 810 – 90 = 720 lei

4

Problema 4. O persoană fizică deţine în proprietate un teren dobândit în anul 2000, preţul de achiziţie fiind de 7.000 lei. Terenul este vândut în anul 2007 pentru un preţ de vânzare de 120.000 lei. Să se stabilească impozitul de plătit de către persoana fizică ca urmare a transferului dreptului de proprietate şi care este destinaţia acestuia? Răspuns:Conform art. 77 alin. (1) din Codul Fiscal, pentru construcţiile şi terenurile dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv, impozitul este de 3 % dacă valoarea tranzactiei este de până la 200.000 lei inclusiv; în cazul în care valoarea tranzacţiei depăşeşte 200.000 lei, impozitul este de 6.000 lei + 2 % din ce depăşeşte 200.000 lei, iar pentru construcţiile şi terenurile dobândite la o dată mai mare de 3 ani, impozitul este de 2 % dacă valoarea tranzacţiei este de până la 200.000 lei inclusiv; în cazul în care valoarea tranzacţiei depăşeşte 200.000 lei, impozitul este de 4.000 lei + 1 % din ce depăşeşte 200.000 lei.

Impozit = 120.000 x 2% = 2.400 lei

Conform art. 77 alin. (7) din Codul Fiscal, impozitul stabilit în condiţiile alin. (1) si (3) se distribuie astfel:a) o cotă de 50% se face venit la bugetul consolidat;b) o cotă de 50% se face venit la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora se află bunurile imobile ce au făcut obiectul înstrăinării.

Problema 5. O persoană fizică deţine în proprietate o casă dobândită în anul 2006, preţul de achiziţie fiind de 500.000 lei. Casa este vândută în anul 2007 pentru un preţ de vânzare de 750.000 lei. Să se calculeze impozitul ce trebuie plătit de către persoana fizică şi care este destinaţia acestuia?Răspuns:Conform art. 77 alin. (1) din Codul Fiscal, pentru construcţiile şi terenurile dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv, în cazul în care valoarea tranzacţiei depăşeşte 200.000 lei, impozitul este de 6.000 lei + 2 % din ce depăşeşte 200.000 lei.

Impozit = 6.000 + [(750.000-200.000)*2%] = 6.000+11.000 = 17.000 lei

5

ANALIZĂ DIAGNOSTIC

1. Să se calculeze fluxul de numerar disponibil pentru acționari în cazul unei intreprinderi despre care se cunosc următoarele: cifra de afaceri 10000 u.m., cheltuieli materiale 4500 u.m., cheltuieli salariale 4000, cheltuieli cu amortizarea 500 u.m., cheltuieli cu dobânzi 300 u.m., impozit pe profit 200 u.m., cumpărări de mijloace fixe pe parcursul anului 1000 u.m., venituri din vânzarea mijloacelor fixe 500 u.m., creşterea activului circulant net 200 u.m., datorii financiare la începutul anului 1000, datorii financiare la sfârşitul anului 1200 u.m..Sa se calculeze fluxul de numerar disponibil pentru actionari in cazul unei intreprinderi despre carese cunosc urmatoarele:cifra de afaceri 10000 u.m., cheltuieli materiale 4500 u.m., cheltuieli salariale 4000u . m . , c h e l t u i e l i c u a m o r t i z a r e a 5 0 0 u . m . , c h e l t u i e l i c u d o b a n z i 3 0 0 u . m . , i m p o z i t p e p r o f i t 2 0 0 u . m . , cumparaturi de mijloace fixe pe parcursul anului 500 u.m., venituri din vanzarea mijloacelor fixe 500 u.m.,cresterea activului circulant net 200 u.m., datorii financiare la inceputul anului 1000 u.m., datorii finaciare lasfarsitul anului 1200 u.m..Răspuns:Conform IAS 7 „Situaţia fluxurilor de trezorerie” se foloseşte metoda directă:Flux din activităţi de exploatare = Încasări de la clienţi (Si +Vvânz – Pierderi din creanţe – Sf) - Plăţi către furnizori şi angajaţi - Dobânzi plătite - Impozit pe profit plătit = (10.000 - 4.500) - 4.000 – 300 - 200 = 1.000 lei

Flux de numerar din activităţi de investiţii = Vânzari de mijloace fixe - Achiziţii imobilizări (mijloace fixe)

= 500 – 1.000 = -500 lei (flux de numerar din investitii folosit)

Flux de numerar din activităţi de finanţare = Venituri financiare - Datorii financiare = 1.000 – 1.200 = -200 lei

Cash Flow Total = Flux din activităţi de exploatare + Flux de numerar din activităţi de investitii + Flux de numerar din activităţi de finanţare = 1000 – 500 – 200 = 300 lei

2. Analizaţi poziţia financiară a unei întreprinderi din domeniul consultanţei financiar-contabile care prezintă următoarea situaţie financiară:

Indicator 31.12.n Imobilizări 2000 Stocuri 1000 Creante 20000 Disponibilităţi 300 Capitaluri proprii 20000 Datorii mai mari de un an 2000 Datorii de exploatare 1300 Datorii bancare pe termen foarte scurt 0

Răspuns:Active imobilizate = 2.000 Active curente = Stocuri + Creanţe + Disponibilităţi = 1.000 + 20.000 + 300 = 21.300Total active = 23.300

Capital şi rezerve = 20.000Datorii pe termen lung = 2.000Datorii pe termen scurt = Datorii de exploatare + Datorii bancare pe termen foarte scurt = 1.300 Total capital propriu şi datorii = 23.300

6

I. Analiza structurii patrimoniale a firmei are ca obiectiv stabilirea raporturilor dintre diferitele elemente patrimoniale.

1. Ratele de structură ale activuluia) Rata activelor imobilizate (Rai) măsoară gradul de investire a capitalului în întreprindrea analizată. Rai= Ai/At x 100 = 2.000 / 23.300 x 100 = 8,58% unde: Ai – activele imobilizate totale; At – activul bilanţier total.

b) Rata activelor circulante (Rac) reprezintă ponderea activelor circulante în totalul activelor firmei şi evidenţiază flexibilitatea financiară a acesteia.Rac = Ac / At x 100 = 21.300 / 23.300 x 100 = 91,42 % unde: Ac – active circulante.c) Rata stocurilor (Rs) ia valori diferite de la un sector la altul, în funcţie de natura activităţii: mai ridicată la firmele din sfera producţiei şi distribuţiei de bunuri materiale şi foarte scăzute în sfera serviciilor.Rs = S / At x 100 = 1000 / 23.300 x 100 = 4,29%unde: S – stocurile.

d) Rata creanţelor comerciale (Rc) reflectă importanţa relativă a portofoliului de creanţe comerciale în patrimoniul firmei. Rc = C / At x 100 = 20.000 / 23300 x 100 = 85,84%unde: C – creanţe comerciale.

e) Rata disponibilităţilor (Rd) reprezintă o măsură a lichidităţii interne a firmei. O valoare ridicată a disponibilităţilor poate reflecta o situaţie favorabilă în termeni de echilibru financiar, dar poate fi şi semnul deţinerii unor resurse insuficient utilizate.Rd= D / At x 100 = 300 / 23.300 x 100 = 1,29%unde: D – disponibilităţile băneşti.

2. Ratele de structura ale datoriilor si capitalurilor propriia) Rata stabilităţii financiare (Rsf) reflectă legătura dintre capitalul permanent de care firma dispune în mod stabil (pe o perioadă mai mare de 1 an) şi patrimoniul total. Rsf = Cp / At x 100 = 22.000 / 23.300 x 100 = 94,42%unde: Cp – capitalul permanent care se constituie din capitalul propriu la care se adaugă împrumuturile pe termen lung.

Rata stabilităţii financiare reflectă măsura în care firma dispune de resurse financiare cu caracter permanent (stabil) faţă de total resurse. Preponderenţa capitalului permanent în resursele financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii şi un grad ridicat de siguranţă prin stabilitate în finanţare.

b) Rata autonomiei financiare globale (Rafg) este un indicator global referitor la autonomia financiară a firmei apreciată în ansamblul finanţării sale Rafg =  Cpr / At x 100 = 20.000 / 23.300 x 100 = 85,84%unde: Cpr – capitalul propriu.

Rata autonomiei financiare globale arată cât din patrimoniul firmei este finanţat pe baza resurselor proprii. Valoarea minim admisibilă este de 33%, deşi se consideră că sursele proprii ar trebui să contribuie la finanţare într-o proporţie de cel puţin 50%.

7

c)Rata datoriilor pe termen scurt (Rdts): Rdts = DTS / At x 100  = 1.300 / 23.300 x 100 = 5,58%unde: DTS – datorii pe termen scurt.

Indicatorul măsoară ponderea datoriilor eligibile pe termen sub un an în totalul surselor de finanţare şi trebuie corelat cu rata activelor circulante pentru a evidenţia gradul de echilibru financiar pe termen scurt.

d) Rata de îndatorare globală (Rig): Rig = DT / At x  100 = 3.300 / 23.300 x 100 = 14,16%

Indicatorul măsoară importanţa relativă a datoriilor indiferent de perioada de exigibilitate. Rata este influenţată de specificul activităţii de exploatare şi de structura de finanţare a firmei.

II. Valoarea patrimonială a unei firme coincide cu activul net contabil. Patrimoniul net este echivalentul activului net contabil, respectiv a capitalurilor proprii.ANT = At – DT = 23.300 – 3.300 = 20.000unde: ANT – activul net.

III. Analiza lichidităţii si solvabilităţiiLichiditatea exprimă posibilităţile întreprinderii de a-şi transforma activele în numerar

necesar acoperirii datoriilor. a) Rata lichidităţii curente reflectă gradul de acoperire a datoriilor din activele curente. Rlc = Active curente / Datorii curente = 21.300 / 1.300 =16,38 %

Există un excedent de lichiditate curentă care arată o foarte bună capacitate a activelor curente de a face faţă datoriilor curente ale întreprinderii. Acesta reflectă un nivel prea mare al activelor curente comparativ cu datoriile curente de achitat. Există un nivel semnificativ de active curente care nu sunt valorificate în direcţia obţinerii de beneficii viitoare.

b) Rata lichidităţii imediate Rli =( Active curente – Stocuri)/ Datorii curente = (21300 – 1000) / 1300 = 15,61%

Se constată de asemenea existenţa unui excedent de lichiditate imediată, aşadar există un nivel mult prea mare al activelor de natura creanţelor şi trezoreriei care să acopere nevoile imediate de finanţat.

Solvabilitatea reflectă capacitatea întreprinderii de a face faţă obligaţiilor de plată îndeosebi din resurse proprii. a) Rata solvabilităţii patrimoniale calculată ca raport între capitaluri proprii şi total resurse:Rsp = Capitaluri proprii / Total resurse x 100 = 20.000/ 23.300 x 100 = 85,84 %

Solvabilitatea generală este considerata buna când rezultatul obţinut depaşeşte 30%, indicând ponderea resurselor proprii în totalul resurselor întreprinderii.

b) Rata generală a solvabilităţii, calculată ca raport între capitalul străin si capitalul propriu:Rgs = Capital străin / Capital propriu x 100 = 3.300 / 20.000 x 100 = 16,50%

Cu cât raportul obţinut este mai mic, cu atât gradul de dependenţă a întreprinderii faţă de creditorii săi este mai scăzut. Gradul de solvabilitate al entităţii este foarte favorabil, prin faptul că nivelul datoriilor este destul de mic.

IV. Gradul de îndatorare evidenţiază politica de finanţare a întreprinderii, respectiv modul în care aceasta îşi atrage resurse pentru a-şi acoperi necesităţile. Indicatorul trebuie să fie subunitar.

8

Cu cât raportul este mai mic (sub 30%) cu atât este mai redus  şi gradul de îndatorare a  întreprinderii.Gi = Capital împrumutat / Capital propriu x 100 = 2000 / 20000 x 100 = 10%

Din informaţiile prezentate mai sus se pot desprinde următoarele concluzii referitoare la evoluţia structurii financiare a întreprinderii:

Gradul de imobilizare a activelor este foarte redus dat fiind şi specificul activităţii întreprinderii analizate, respectiv consultanţă financiar contabilă. Astfel, ponderea activelor imobilizate în total active este de doar 8,58%.

În privinţa activelor circulante se constată  că ponderea cea mai mare o deţin creanţele comerciale (85,84%) ceea ce denotă faptul ca întreprinderea analizată are probleme în colectarea creanţelor clienţi. Acest fapt se observă şi din analiza ponderii disponibilităţilor în total active ( 1,29%), aceasta reflectând lichiditatea internă scăzuta a întreprinderii analizate. Nivelul stocurilor este corespunzător unei întreprinderi care activează în domeniul serviciilor.

În ceea ce priveşte analiza ratelor de structură ale datoriilor şi capitalurilor proprii, se poate aprecia faptul că  nivelul înregistrat este corespunzător.  Întreprinderea prezintă o stabilitate şi o autonomie financiară ridicate.

În privinţa patrimoniului net al întreprinderii se poate observa că acesta are o valoare pozitivă.

Lichiditatea întreprinderii analizate este foarte bună, deoarece aceasta reuşeşte ca din activele curente să-şi acopere datoriile curente fără probleme.

Se poate aprecia, în baza ratelor de solvabilitate calculate că întreprinderea analizată prezintă o solvabilitate  generală foarte buna, ambii indicatori reflectând acest fapt.

În privinţa gradului de îndatorare, cu toate că raportul calculat  nu este subunitar se poate aprecia că întreprinderea analizată recurge prea puţin la atragerea de resurse din exterior şi finanţarea ei se bazează în cea mai mare parte pe resursele proprii.

Administrarea şi Lichidarea Întreprinderilor

9

1. Asociaţii societăţii „X” au decis dizolvarea acesteia. Situaţia patrimoniului conform bilanţului contabil la data începerii lichidării se prezintă astfel:

Construcţii 30.000 lei Amortizarea construcţiilor 20.000 lei Echipamente tehnologice 15.000 lei Amortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 lei Materii prime 3.000 lei Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 500 lei Clienţi 2000 lei Clienţi incerţi 700 lei Ajustări pentru deprecierea clienţilor incerţi 400 lei Conturi la bănci în lei 1.300 lei Furnizori 7000 lei Provizioane 1.250 lei Capital subscris vărsat 11.000 lei Rezerve legale 1.850 lei

Operaţiile de lichidare efectuate de lichidator au fost: a) Construcţiile au fost vândute cu 11.000 lei, faţă de valoarea rămasă neamortizată de 10.000 lei; b) Echipamentele tehnologice au fost văndute cu 7.000 lei faţă de valoarea rămasă neamortiz de 5.000 lei; c) Materiile prime au fost vândute cu 2.850 lei faţă de valoarea de 2.500 lei; d) În vederea încasării înainte de scadenţă a creanţelor certe au fost acordate sconturi în valoare de 100 lei; e) Din suma clienţilor incerţi de 700 lei se încaseaza jumătate, restul fiind irecuperabile; f) Pentru plata înainte de termen a datoriilor către furnizori, aceştia au acordat sconturi în sumă de 350 lei; g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societăţii au fost în sumă de 900 lei. Se cere: a) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de lichidare. b) Întocmirea bilanţului înainte de partaj. c) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de partaj la acţionari.Răspuns:Situaţia patrimonială în urma inventarului efectuat de lichidator:

Elemente de Activ Valori Elemente de Pasiv Valori

Imobilizări corporale (45.000-30.000)15.000 Capital subscris vărsat 11.000

Materii prime (3.000-500) 2.500 Rezerve legale 1.850

Clienţi (2000+700-400) 2.300 Furnizori 7.000Conturi curente la bănci 1.300 Provizioane 1.250

Total Activ21.100 Total Pasiv 21.100

A) Înregistrări contabile aferente lichidării: - TVA 24%a) Vânzare construcţie:461 = % 13.640 7583 11.000 4427 2.640 Scoaterea din evidenţă a construcţiilor: % = 212 30.000 2812 20.000 6583 10.000

Încasare contravaloare construcţie: 5121 = 461 13.640

10

b) Vânzare echipamente tehnologice:461 = % 8.680 7583 7.000 4427 1.680

Scoaterea din evidenţă a echipamentelor: % = 2131 15.000 2813 10.000 6583 5.000

Încasare contravaloare echipamente: 5121 = 461 8.680

c) Trecerea la mărfuri a materiilor prime:371 = 301 2.500

Vânzare mărfuri:4111 = % 3.534 707 2.850 4427 684

Descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute:607 = 371 2.500

Încasarea contravalorii mărfurilor vândute:5121 = 4111 3.534

Anulare ajustare materii prime:391 = 7814 500

d) Încasare creanţe: % = 4111 2.000 5121 1.900 667 100

e) Încasare clienţi incerţi: 5121 = 4118 350

Înregistrare sume irecuperabile: 654 = 4118 350

Anulare ajustări pentru deprecierea clienţilor incerţi: 491 = 7814 400 f) Plata furnizori:404 = % 7.000 5121 6.650 767 350

Anulare provizion:11

151 = 7812 1.250

g) Înregistrarea cheltuielilor de lichidare: 628 = 5121 900

Regularizare TVA: 4427 = 4423 5.004

Plata TVA:4423 = 5121 5.004

Închiderea conturilor de venituri: % = 121 23.350 707 2.850 767 350 7812 1.250 7814 900 7583 18.000

Închiderea conturilor de cheltuieli: 121 = % 18.850 607 2.500 628 900 654 350 6583 15.000 667 100

Înregistrarea plăţii profitului din lichidare:Impozitul pe profit din lichidare = (VTotale – Vneimp – ChT + Ch nedeductibile) x Cota impozitului pe profit = (23.350-18.850) x16% = 4.500 x 16% = 720 691 = 441 720

121 = 691 720

441 = 5121 720

B) Bilanţ înainte de efectuarea partajului:A.- Elemente de Activ Valori P.-Elemete de Pasiv ValoriConturi curente la banci 16.630 Capital social 11.000    Rezerve legale 1.850    Profit din lichidare 3.780Total Activ 16.630 Total Pasiv 16,630

C) Înregistrări contabile aferente operaţiilor de partaj la acţionari:Rambursare capital social către asociaţi: 1012 = 456 11.000

Plata capital social către asociaţi:456 = 5121 11.000

12

Decontare rezerve legale către asociaţi:1061 = 456 1.850

Impozit pe profit aferent rezervelor legale ( 1.850 x 16% = 296 ): 456 = 441 296

Plata impozitului pe profit aferent rezervelor legale:441=5121 296

Decontarea profitului din lichidare: 121 = 456 3.780

Impozit dividende ( rezerve legale + profit lichidare ) ( 1.850 - 296 + 3.780) x 16% = 5.334 x 16% = 853 456 = 446 853

Plata impozit dividende 446 = 5121 853

Plata dividende nete către asociaţi (5.334 - 853= 4.481 ) 456 = 5121 4.481

2. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societăţile comerciale?Răspuns:

Dizolvarea societăţilor comerciale are loc, conform legii, prin trecerea timpului stabilit ca durată a societăţii, imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societăţii sau realizarea acestuia, declararea nulităţii societăţii, hotărârea adunării generale, hotărârea tribunalului, la cererea oricărui asociat - pentru motive temeinice, falimentul societăţii, alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al societăţii.

Dizolvarea societăţii are ca efect deschiderea procedurii lichidării. Dizolvarea firmei are loc fără lichidare, în cazul fuziunii ori divizării totale a societăţii sau în alte cazuri prevăzute de lege. Dizolvarea societăţii înainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa are efect faţă de terţi numai după trecerea unui termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României.

3. Ce se înţelege prin termenul de insolvenţă?Răspuns:

Insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:a) insolvenţa este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori;b) insolvenţa este iminenta atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei.

Organizarea auditului intern şi controlul intern al întreprinderii

13

1. Întocmiti o CARTA de Audit Intern şi un Regulament general de aplicare a CARTEI de Audit intern la o societate comercială din domeniul producţiei industriale.

Răspuns:Carta auditului intern urmăreşte:

- să definească sfera de activitate a auditului intern;- să stabilească poziţia structurii de audit intern în cadrul societăţii comerciale;-să autorizeze accesul la documente, persoane şi bunuri fizice, autorizare necesară pentru îndeplinirea obiectivelor auditului intern.

a. Rolul şi obiectivele auditului intern

Auditul intern este o activitate independentă şi obiectivă care oferă societatii o asigurare referitoare la gradul de control asupra sistemului calităţii activităţii de producţie desfăşurate şi a guvernării entităţtii, precum şi recomandări pentru îmbunătăţirea proceselor de producţie şi a gestionării patrimoniului.

Obiectivele generale ale auditului intern sunt:- să asigure conducerea, actionarii în general, că societatea satisface sau nu standardele

minime de calitate;- să consacre metode adecvate de evaluare internă şi să demonstreze prin probe şi documente

relevante starea procesului de producţie şi cercetare a societăţii;- să auditeze autoevaluarea, să coopereze cu evaluatorii externi şi să contribuie la asigurarea

şi creşterea calităţii;- să facă cunoscute conducerii activităţile şi procesele de producţie care nu îndeplinesc

standardele minime de calitate şi să facă propuneri pentru îmbunătăţirea lor.

b. Organizarea auditului intern

Conducătorul societăţii ia măsurile necesare pentru instituirea cadrului organizatoric şi funcţional necesar desfăşurarii activităţii de audit intern.

Auditorii interni îşi desfăşoară activitatea în subordinea directă a conducătorului unităţii, exercitând o funcţie distinctă şi independentă de activităţile unităţii. Prin atribuţiile lor, nu trebuie să fie implicaţi în elaborarea procedurilor de control intern şi în desfăşurarea activităţilor supuse auditului intern.

Auditorii interni au următoarele atribuţii:a) definesc proceduri de audit intern a calităţii specifice unităţii; acestea sunt acceptate de către management;b) elaborează proiectul planului anual de audit intern;c) efectuează activităţi de audit intern pentru a verifica dacă sistemele de management sunt transparente şi sunt conforme criteriilor, standardelor şi indicatorilor de performanţă specifici asigurării interne a calităţii;d) raportează periodic constatările, concluziile şi recomandările rezultate din activităţile de audit;f) elaborează raportul periodic (anual) de audit intern şi prezinta concluziile şi propunerile conducerii societăţii.

Auditorii interni vor intra în legătură cu auditorii externi pentru:• a întreţine cu acestia o relaţie de lucru profesională şi de cooperare;• a asigura valorificarea adecvată a informaţiilor referitoare la sistemul auditat şi rezultatele auditului intern şi extern.

Auditorii interni se vor concentra în special pentru:

14

• orientarea planului anual de audit intern astfel încât să ţină cont de recomandările auditorului extern;• primirea rapoartelor auditorului extern şi informarea managementului despre recomandările acestora;• cunoaşterea programului de audit extern şi a metodologiei specifice aplicată pentru realizarea auditului extern;• facilitarea comunicării, când este necesar, între auditul extern şi conducerea societăţii.

c. Principiile activităţii auditului intern

1. Independenţă şi obiectivitateActivitatea de audit intern nu trebuie sa fie supusă imixtiunilor externe începând cu

stabilirea obiectivelor auditului, realizarea efectivă a lucrărilor şi pâna la comunicarea rezultatelor acesteia.

Persoanele care sunt soţi, rude sau afini pâna la gradul al patrulea inclusiv, cu conducătorul unităţii, nu pot fi auditori interni în cadrul aceleiaşi entităţti. Auditorii interni nu pot fi desemnaţi să efectueze misiuni de audit intern în unitate dacă sunt soţi sau afini până la gradul al patrulea inclusiv, cu conducătorul acesteia sau cu membrii organului de conducere colectivă. Auditorii interni nu trebuie implicaţi în vreun fel în îndeplinirea activităţilor pe care în mod potenţial le pot audita şi nici în elaborarea şi implementarea sistemelor de control intern ale unităţii.

2. Competenţa şi constiinţa profesionalăPregătirea şi experienţa auditorilor interni constituie un element esenţial în atingerea

eficacităţii activităţii de audit. Structura de audit public intern trebuie să dispună de toată competenţa şi experienţa necesară în realizarea misiunilor de audit.

În scopul auditării unor proceduri specifice, pot fi contractate servicii de expertiză/consultant în afara unităţii, iar lucrările vor fi supervizate de auditorii interni.

Structura de audit intern trebuie să dispună de metodologii şi sisteme IT moderne, de metode de analiză statistice şi instrumente de control a sistemelor informatice. Este necesară organizarea unui sistem de pregătire profesională continuă.

3. Exercitarea unei activităţi normateStructura de audit intern va elabora norme metodologice proprii în conformitate cu

Normele metodologice generale referitoare la exercitarea auditului intern.

4. Programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţiiAuditorii interni trebuie să elaboreze un program de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii sub

toate aspectele activităţii de audit intern. Programul trebuie să asigure faptul că normele, instrucţiunile şi codul de conduită etică sunt respectate de auditorii interni.

Evaluarea internă presupune controale permanente privind buna funcţionare a auditului intern şi controale periodice realizate de către auditorii înşişi (autoevaluare). Auditorii interni examinează eficacitatea normelor interne de audit pentru a verifica dacă procedurile de asigurare a calităţii misiunilor de audit sunt aplicate în mod satisfăcător, garantând calitatea rapoartelor de audit. Evaluarea internă permite depistarea insuficienţelor şi îmbunătăţirile necesare unei derulări corespunzătoare a viitoarelor misiuni de audit şi planificarea activităţilor de perfecţionare profesională.

d. Metodologie15

1. Planul anual de audit internProiectul planului de audit intern se elaborează de auditorii interni, pe baza evaluării

riscului asociat diferitelor structuri, activităţi, programe/proiecte sau operaţiuni, precum şi prin preluarea sugestiilor conducerii unităţii.

Conducerea aprobă anual proiectul planului de audit intern. Auditorul intern poaterealiza misiuni de audit intern cu caracter exceptional, necuprinse în planul anual de audit intern.

2. Conditiile necesare pentru realizarea misiunilor de audit intern2.1. Accesul auditorilor interni la informaţii şi documente

Auditorii interni au acces sau pot solicita toate datele şi informatiile utile şi probante (inclusiv cele în format electronic) pe care le consideră relevante pentru scopul şi obiectivele misiunii de audit intern.

2.2.. Realizarea misiunii la faţa loculuiAuditul trebuie să fie realizat într-un climat de încredere. Conducerea unităţii trebuie să

susţină activitatea auditorilor interni, deoarece aceştia urmăresc doar îmbunătăţirea funcţionării unităţii şi promovarea intereselor acesteia.

2.3. Transmiterea rezultatelorConstatările şi recomandările sunt aduse la cunoştinţa conducerii unităţii pe măsura

obţinerii acestora, dacă ele prezintă importanţă. Răspunsul conducerii unităţii la aceste comunicări pot determina reorientarea cercetărilor auditorilor.

La încheierea auditului sunt comunicate conducerii unitătii principalele concluzii, observaţiile relevante şi propunerile de îmbunătăţire a unor indicatori. Proiectul raportului de audit intern este prezentat conducerii unităţii. Conducerea unităţii comunică eventualele observaţii auditorilor. În termen de 10 zile de la primirea acestora, auditorii interni analizează observaţiile, întreprind procedurile necesare pentru îmbunătăţirea probelor şi prezintă conducerii forma raportului îmbunătăţită. După aprobarea modificărilor făcute, auditorii interni trimit raportul final de audit conducerii unităţii.

2.4. Urmarirea aplicării recomandărilor auditorilor interniConducerea unitatii fixează modalităţile de aplicare a recomandărilor.Conducerea unităţii poate să propună un plan de acţiune însoţit de un calendar de

implementare a recomandărilor. Conducerea unităţii asigură urmărirea aplicării planului de acţiune.

e. Reguli de conduită

Auditorul are acces la toate datele în cadrul misiunii sale şi trebuie să respecte secretul profesional în ceea ce priveşte informaţiile colectate. Auditorul exercită o funcţie de evaluare independentă, care se concretizează în recomandări.

Auditorul trebuie să respecte Codul privind conduita etică a auditorilor. Auditorul trebuie să semnaleze imediat, pe linie ierarhică, neregulile care fac obiectul auditului. Auditorul trebuie să comunice rezultatele muncii sale (constatarile şi recomandările) conducerii unităţii.

Raportul de audit şi documentele de lucru sunt supervizate de către responsabilul misiunii de audit sau, în lipsa acestuia, de auditorul însuşi. Aceasta asigură faptul că, atât constatarile cât şi informaţiile probante sunt validate.

AUDIT FINANCIAR ŞI CERTIFICARE16

1. Societatea Alfa a evaluat în decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar achiziţionat în anul N-11 cu 400.000 lei (din care 80.000 lei pentru teren), amortizabil în 20 ani; cu această ocazie a eliminat amortismentele din valoarea contabilă. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilită cu această ocazie la 450.000 lei (din care 150.000 lei terenul); durata de viaţă nu a fost modificată. La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vândut cu 500.000 lei. Care este diferenţa din reevaluare ce trebuia înregistrată de societate: a) 178.000 lei; b) 162.000 lei; c) 170.000 lei.Răspuns:Valoare ansamblu imobiliar: 400.000 lei Din care valoare teren: 80.000 lei Valoare construcţie: 320.000 leiConform prevederilor legale şi doctrinei contabile terenurile nu se amortizează.

Tabel de amortizare cladire:Valoare la cost istoric: 320 000 leiValoare de utilizare: 20 aniAmortizarea anuală clădire:anul Amortizarea anuală Valoarea netă contabilăN-11 16 000N-10 16 000N-9 16 000N-8 16 000N-7 16 000N-6 16 000N-5 16 000 208.000 (320.000 – 16.000 x 7 ani)N-4 16 000 192.000 lei / 300 000 (valoarea justă )

Reevaluare ansamblu: 450 000 lei din care 150 000 lei pt teren

Diferenţa din reevaluare clădire: 108.000 lei ( 300.000 – 192.000)Diferenţa din reevaluare teren: 70.000 lei ( 150.000 – 80.000)Diferenta din reevaluare de înregistrat: 178.000 lei

2. Dacă auditorul concluzionează că nerespectarea unui text legal are consecinţe semnificative asupra situaţiilor financiare ale băncii nu au fost corect preluate în aceste situaţii financiare, el trebuie să exprime: a) o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabilă; b) o opinie fără rezerve, dar cu un paragraf de observaţie; c) o opinie defavorabilă.Răspuns:

a) o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabilă;

3. Explicaţi importanţa separării sarcinilor în organizarea controlului intern al unei entităţi.

17

Răspuns: Separarea sarcinilor este necesar a fi facută astfel încât să permită controlul reciproc al

execuţiei lor. Este de dorit să se evite ca una şi aceeaşi persoană să poată comite o eroare sau o inexactitate având posibilitatea de a o ascunde sau fără ca altă persoană să aibă posibilitatea de a o ascunde sau fără ca altă persoană să aibă posibilitatea de a o descoperi.

Separarea sarcinilor nu diminuează sau anulează responsabilitatea celor care gestionează patrimoniul întreprinderii. În acest sens, delegarea atribuţiilor este necesar să se facă:- pentru un număr redus de persoane, pentru a nu se dilua răspunderea;- asigurând specializarea acestor persoane împuternicite;- asigurând independenta persoanelor împuternicite faţă de obiectul şi subiectul controlului;- asigurând autoritatea celor ce exercită controlul, respectiv dreptul de a impune luarea

anumitor măsuri.

4. Definiţi auditul intern şi controlul intern, şi relaţia dintre acestea. Răspuns:

Auditul intern reprezintă acea componentă a auditului financiar care constă în examinarea profesională efecutată de un profesionist contabil competent şi independent în vederea exprimării unei opinii motivate în legatură cu validitatea şi corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entităţii).

Auditul intern reprezintă un compartiment de control din cadrul entităţii care efectuează verificări pentru aceasta; face parte din controlul intern al entităţii şi are ca obiective de bază verificarea eficacităţii sistemelor contabile şi de control intern.

Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia şi, în acest caz, auditorul intern face parte din structurile funcţionale ale entităţii economice sau sociale; auditul intern se poate realiza şi pe baze contractuale cu o firmă de audit alta decât cea care efectuează auditul asupra situaţiilor financiare ale acestei entităţi.

Sistemul de control intern reperezintă un ansamblu de politici şi proceduri puse în aplicare de conducerea unei entităţi în vederea asigurării, în măsura posibilului, a unei gestionări riguroase şi eficiente a activităţilor acesteia; implică respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea şi detectarea fraudelor şi erorilor, exactitatea şi exhaustivitatea înregistrărilor contabile şi stabilirea la timp a informaţiilor financiare.

Existenţa unui sistem de control intern rational conceput şi corect aplicat constituie o serioasă prezumţie asupra fiabilităţii conturilor şi a concordanţei dintre datele contabilităţii şi realitate.

EVALUAREA INTREPRINDERILOR

1. Când se doreste determinarea valorii actuale a bunurilor dintr-o întreprindere, se urmãreste: a) actualizarea valorii bunurilor la inflatie; b) corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabilã si valoarea economicã a bunurilor; c) corectarea valorii contabile cu inflatia si cu influentele din modificarea raportului de schimb leu/dolar.

2. Evaluarea economicã si financiarã a unei întreprinderi poate fi efectuatã: a) numai când e prevãzutã prin acte normative; b) sistematic, pentru o bunã gestiune a afacerii; c) dacã normele contabile permit aceasta.

3. Ce este actualizarea?

18

Răspuns: Actualizarea reprezintă estimarea valorii prezente, la data evaluării, a unui flux bănesc

viitor.Scopul utilizării acestei tehnici este acela de a transforma un flux monetar viitor în

capacitatea de a genera venituri anuale. Se referă în general la sumele anuale viitoare de mărimi inegale (de exemplu cash-flow-ul disponibil pentru proprietari).

EXPERTIZA CONTABILA

1. Cum se clasifica expertizele contabile? Răspuns: Expertizele contabile se clasifică astfel:

După scopul principal în care au fost solicitate:- Expertize contabile judiciare, reglementate de: Codul de procedură civilă, Codul de procedură penală, alte legi specializate;- Expertize contabile extrajudiciare, efectuate în afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justiţiei. Sunt efectuate în afara unui proces justitiar. Nu au calitatea de mijloc de probă în justiţie, ci cel mult de argumentare pentru solicitarea de către părţi a administrării probei cu expertiza contabilă judiciară sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabilă.

După natura principalelor obiective la care se referă:- Expertize contabile civile, dispuse/acceptate în rezolvarea litigiilor civile;- Expertize contabile penale, dispuse/acceptate în rezolvarea unor aspecte civile ataşate litigiilor penale;- Expertize contabile comerciale, dispuse/acceptate în rezolvarea litigiilor comerciale;- Expertize contabile fiscale, dispuse/acceptate în rezolvarea litigiilor fiscale;- Alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele în drept, sau extrajudiciare solicitate de către clienţi.

2. Explicaţi independenţa absolută şi independenţa relativă a expertului contabil? Răspuns:

Independenţa absolută este caracterizată prin starea de spirit care înlesneşte obţinerea unei opinii neafectate de influenţe care compromit raţionamentul profesional, permiţând profesionistului să acţioneze cu integritate, cu obiectivitate şi cu prudenţă profesională.

Independenţa relativă denotă din faptul că profesionistul contabil în raţionamentul profesional nu poate fi independent în sensul izolării sale de relaţiile economice, financiare sau de altă natură, acest lucru fiind imposibil deoarece fiecare membru al societăţii are relaţii cu alţii.

3. Ce conţine capitolului I al Raportului de expertiză contabilă ? (Introducere)Răspuns: Capitolul I “ Introducere” al raportului de expertiză contabilă trebuie să cuprindă cel putin următoarele paragrafe:

Paragraful de identificare a expertiului contabil nominalizat pentru efectuarea expertizei care cuprinde informaţii privind numele şi prenumele expertului, domiciliul, nr. carnet expert contabil şi pozitia din Tabloul experţilor contabili;

Paragraful de identificare a organului care a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau a clientului care a solicitat efectuarea expertizei contabile extrajudiciară;

Paragraful de identificare a împrejurărilor şi circumstanţelor în care a luat naştere litigiul;19

Paragraful privind identificarea obiectivelor expertizei contabile; Paragraful privind identificarea datei sau perioadei şi locului în care s-a efectuat expertiza; Paragraful privind identificarea materialului documentar care a stat la baza întocmirii

expertizei; Paragraful privind identificarea datei iniţiale până la care raportul de expertiză trebuia

depus la beneficiar şi indicarea eventualelor perioade de prelungire.

STUDII DE FEZABILITATE

1. De ce este nevoie de un plan de afaceri?Răspuns:

O afacere, indiferent de tipul ei, trebuie să se bazeze pe o strategie, să aibă o planificare strictă a acţiunilor, în termeni de resurse financiare, ofertă, obiective etc. Planul de afaceri reprezintă sinteza principalelor date ale afacerii, incluzând ideea acesteia, proiectul dezvoltării şi calculele aferente.

Pentru ca un plan de afaceri să-şi atingă scopul, el trebuie să ţină cont de: profilul individual al afacerii; mediul economic în care se va desfăşura afacerea; obiectivele propuse în derularea afacerii; scopul pentru care a fost conceput (prezentarea firmei, atragerea de parteneri sau finanţatori

pentru un business deja existent sau lansarea unei afaceri noi).Planul de afaceri este documentul construit pentru a determina parcursul unei întreprinderi

într-o anumită perioadă de timp. El stabileşte misiunea, obiectivele, strategia şi planurile de acţiune pentru derularea unei activităţi specifice pe parcursul unei perioade viitoare determinate.

Utilitatea planului de afaceri este atât internă (ca instrument de lucru al managerilor) cât şi externă (pentru obţinerea unei finanţări, sau pentru a realiza un parteneriat strategic cu o altă firmă).

2. Care este conţinutul unui Plan de afaceri – enumeraţi principalele aspecte; Răspuns:

Principalele aspecte care pot fi avute în vedere în cadrul unui plan de afaceri sunt:1. Rezumatul planului de afaceri va cuprinde un scurt istoric al firmei, prezentarea conducerii şi a echipei, domeniul de activitate si proiecţiile petermen scurt şi lung, caracteristicile produsului, descrierea pieţei, scurta analiză financiară, investiţia necesară. Este necesar să fie identificate foarte clar obiectivele urmărite de managementul firmei.2.Prezentarea produsului. Vor fi prezentate calitatea produsului şi costurile de productie, precum şi pretul de vânzare. Dacă există, vor fi arătate şi serviciile post vânzare, evidenţiindu-se atât sporul de valoare pe care îl aduc produsului precum şi costurile pe care le vor avea. Se vor prezenta şi aspectele ce diferenţiază produsul firmei de cele ale concurenţei. În cazul în care există patente, brevete sau drepturi de marcă, acestea vor fi menţionate. Dacă este cazul se va prezenta şi procesul de producţie, arătându-se etapele acestuia, utilajele necesare, modul de organizare, eventualul impact asupra mediului.3. Prezentarea şi analiza pieţei. În primul rând trebuie avută în vedere o corectă dimensionare a pieţei. Apoi se va analiza oferta existentă pe piaţă. Se vor lua în calcul preţurile pentru produsele existente, calitatea acestora, modul în care se promovează. O buna înţelegere a concurenţei va permite o corectă orientare de resurse în cadrul firmei.4. Prezetarea concurenţei. De cele mai multe ori datele referitoare la concurenţi sunt greu de obţinut însă o cât mai bună informare este întodeauna utilă. Se va urmări colectarea de informaţii

20

referitoare la principalii concurenţi, la modul acestora de organizare, ce avantaje de imagine au, în ce fel se aprovizionează şi cum îşi distribuie produsele, segmentele de piaţă pe care le deservesc, produsele pe care aceştia le oferă, calitatea şi preţul produselor, ce fel de organizare au concurenţii, ce avantaje de imagine au, în ce fel se aprovizionează şi cum îşi distribuie produsele. 5.Prezentarea partenerilor de afaceri. Se vor prezenta furnizorii de materii prime şi servicii, localizarea lor geografică, modul în care se va colabora cu aceştia, valoarea estimată a contractelor, modalităţile de plată. În cazul în care există o relaţie mai veche cu unii dintre parteneri se vor  prezenta avantajele precum un discount mai mare, plata la termen.6. Identificarea clienţilor. Nici o afacere nu poate avea succes dacă nu răspunde unei nevoi clare a consumatorilor. Este extrem de important să înţelegem profilul clientului existent sau potenţial. Pe cât posibil trebuie studiat comportamentul acestuia în alegerea produselor, puterea de cumpărare, criteriile după care se orientează, modul în care îşi caută informaţia, etc. În analizarea şi identificarea clienţilor trebuie avută în vedere şi raportarea acestora la preţul produselor.Exista situaţii în care un pret prea mic sau prea mare va îndepărta anumiţi clienţi.7.Strategia de marketing.Se va prezenta detaliat modul în care vor fi comercializate produsele. Se vor identifica modalităţile de intrare în piaţă şi costurile aferente. Se vor scoate în evidenţă aspectele ce pot constitui avantaje în faţa concurenţei. Se va stabili un buget de promovare şi modul in care va fi distribuit. Trebuie identificat un mesaj clar pentru a fi transmis clienţilor şi modul în care se va trasmite acest mesaj (lansare oficială, comunicate de presă, reclamă în ziare sau pe internet, reduceri promoţionale,etc).8. Prezentarea personalului necesar.Succesul afacerii depinde întodeauna de existenţa unei echipe bine pregătite şi motivate. În planul de afaceri se vor identifica posturile necesare, modul în care vor fi găsiţi oamenii potriviti, costurile cu salarii şi training. Existenta unui grup închegat de angajaţi pregatiţi ce va fi nucleul viitoarei echipei constituie un avantaj demn de scos în evidenţă.9. Investiţia necesară. Atunci când pentru realizarea obiectivelor din planul de afaceri este necesară efectuarea unor investiţii acestea vor fi expuse în plan. Prezentarea investiţiei trebuie să cuprindă: obiectul investiţiei, modul de realizare, graficul de realizare, valoarea necesară realizării investiţiei, perioada de recuperare a investiţiei. Eventualele detalii tehnice pot fi prezentate într-o anexă.10. Aspecte legale. Atunci când realizarea obiectivelor propuse în planul de afaceri impune obtinerea unor avize legale, a unor autorizaţii precum şi alte aspecte legale, acestea vor fi expuse în panul de afaceri intocmit.11. Estimări financiare. Este esential ca planul de afaceri să cuprindă o analiză realistă a veniturilor ce vor fi realizate şi a costurilor. Estimarea volumului total al vânzărilor se va face pe baza unei analize a cererii din piaţă, a caracteristicilor produsului şi a strategiilor concurenţilor. Analiza cheltuielilor trebuie să fie realistă şi să includa în calcul şi eventualele surprize ce pot să apara în timp. În prezentarea cheltuielilor trebuie ţinut cont de cele iniţiale, necesare demarării afacerii, şi de cele normale desfăşurării acesteia, odata atins punctul de dezvoltare dorit. Se va face apoi distincţie între cheltuielile fixe şi cele variabile (cheltuielile fixe rămân neschimbate odată cu fluctuaţia vânzărilor, aşa cum sunt chiria, salariile, iar cele variabile depind de producţie, precum materiile prime). Este indicat să fie prezentat în planul de afaceri şi modul în care va fi afectată afacerea în cazul unor evenimente neprevăzute, cum ar fi o reducere a vânzărilor, o creştere a costurilor, blocaje de orice fel. O astfel de analiză poate scoate în evidenţă unele pericole şi modul în care acestea pot fi evitate. În plus, un potenţial investitor ar putea aprecia pozitiv abordarea realistă în planul de afaceri şi a unor situaţii negative.

3.Ce se înţelege prin fezabilitate din punct de vedere terminologic? Răspuns:

21

Fezabilitatea reprezintă analiza complexă, premergătoare deciziei de investiţii, având drept scop stabilirea oportunităţii şi eficienţei dezvoltării unei subramuri sau realizării unor obiective de investiţii.

Studiile de fezabilitate sunt, de obicei, asociate cercetărilor de marketing şi conjunctură economică, prognozelor de dezvoltare pe termen lung a zonelor teritoriale, prognozelor la nivelul ramurilor de producţie materiale şi al economiei naţionale.

Elaborarea şi folosirea studiilor de fezabilitate sunt obligatorii la întocmirea ofertelor pentru realizarea de obiective de investiţii în străinatate, precum şi la elaborarea propunerilor de colaborare cu alte ţări în cadrul unor societăţi mixte. Principalul scop al folosirii studiilor de fezabilitate îl constituie obţinerea de informaţii asupra mărimii efortului de investiţii, a rezultatelor economice probabile, precum şi asupra principalelor probleme în legatură cu realizarea obiectivelor de investiţii:

achiziţionarea de licenţe; credite externe şi condiţii de rambursare; obţinerea de materii prime din import; posibilităţi de export a producţiei şi eficienţa acestuia; eficienţa fondurilor investite.

4.Cum poate fi definită o investiţie în sens general? Răspuns:

Investiţiile reprezintă principala cale de menţinere a forţei productive a întreprinderii şi de dezvoltare a acesteiar. Dacă o întreprindere înregistrează un ritm de creştere inferior celui mediu pe piaţa sa de referinţă (respectiv, în sectorul său de activitate), pe termen mediu şi lung aceasta poate avea drept consecinţă eşecul întreprinderii respective, ca urmare a pierderii progresive de competitivitate.

În sensul cel mai general, prin investiţie se înţelege utilizarea veniturilor în scopul formării capitalului. Din această perspectivă, investiţia este una dintre cele două destinaţii de principiu ale venitului: investiţie şi consum. Cu alte cuvinte, din punctul de vedere al alegerii dintre utilităţi alternative, investiţia reprezintă renunţarea la consumul imediat în favoarea unui consum viitor.De aceea, factorul timp are o importanţă aparte în analiza raţională a proiectelor de investiţii

Spre deosebire de consum - care vizează satisfacerea unor nevoi prin distrugerea bunurilor şi serviciilor - investiţia conduce la crearea de bunuri durabile care sporesc bogăţia acumulată şi potenţialul de a produce venit în viitor.

Reducerea intenţionată a capitalului întreprinderii poate avea loc ca efect al unei operaţiuni de adaptare a capacităţii întreprinderii la restrângerea pieţei acesteia sau de recentrare strategică.

22