www.referat.ro

Ministerul Educatiei si Cercetarii StiintificeLiceul Tehnologic Gherla

INTRETINERE SI DEFECTE ALE SUSPENSIEI AUTOMOBILULUI

TEHNICIAN MECANIC AUTO

Indrumator,Absolvent,Prof. Stirbu Liana Varga Andras2015

CUPRINSULArgumentSUSPENSIA AUTOMOBILULUI CAPITOLUL 1.DESTINAIA, PRILE COMPONENTE. CONDIIILE IMPUSE I CLASIFICAREA SUSPENSIILOR CAPITOLUL II.TIPURI CONSTRUCTIVE DE SUSPENSII CAPITOLUL III. INTRETINEREA SUSPENSIILOR CAPITOLUL IV. DEFECTE IN EXPLOATARE CAPITOLUL V. REPARAREA SUSPENSIILOR CAPITOLUL VI. NORME DE IGIENA SI SECURITATEA MUNCII SI PSI.BIBLIOGRAFIE www.referat.ro

ARGUMENTAutomobilul este un vehicul rutier, carosat si suspendat elastic pe cel putin trei roti care se deplaseaza prin mijloace proprii in diferite conditii de teren- destinat transportului direct sau prin tractare al unor incarcaturi.Proiectul este structurat pe sase capitole CAPITOLUL 1.DESTINAIA, PRILE COMPONENTE. CONDIIILE IMPUSE I CLASIFICAREA SUSPENSIILOR CAPITOLUL II.TIPURI CONSTRUCTIVE DE SUSPENSII CAPITOLUL III. INTRETINEREA SUSPENSIILOR CAPITOLUL IV. DEFECTE IN EXPLOATARE CAPITOLUL V. REPARAREA SUSPENSIILOR CAPITOLUL VI. NORME DE IGIENA SI SECURITATEA MUNCII SI PSI

Mi-am ales aceasta tema pentru a imi imbogati cunostintele teoretice si formarea deprinderilor practice care ma ajuta sa-mi desfasor meseria demecanic autodeoarece dupa terminarea cursurilor vreau sa ma angajez.Dupa studirea documentatiei necesara pentru realizarea proiectului mi-am dat seama ca, deprinderile practice acumulate trebuiesc imbunatatite si pri utilizarea terminilor de specialitate pentru o comunicare adecvata cu viitori colegi de munca.Proiectul cu tema SUSPENSIA AUTOMOBILULUI evidentiaza tipurile de suspensii intalnite in domeniu. Lucrarea prezinta aspectele principale ale functionarii suspensiilor si evidentiaza caracteristici functionale diferentiate pentru fiecare categorie de suspensii. Realizarea proiectului SUSPENSIA AUTOMOBILULUI atinge o serie de competente tehnice generale dar si competente specifice.

CAPITOLUL 1.DESTINAIA, PRILE COMPONENTE. CONDIIILE IMPUSE I CLASIFICAREA SUSPENSIILOR Destinaia suspensiei. Suspensia automobilului are rolul de a asigura confortabilitatea pasagerilor i de a proteja ncrctura i organele componente mpotriva ocurilor, trepidaiilor i oscilaiilor duntoare, cauzate de neregularitile drumului. Suspensia automobilului realizeaz legtura elastic ntre cadru, caroserie i puni sau direct cu roile automobilului. Condiiile impuse. Suspensia automobilului trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii principale: caracteristic elastic corespunztoare care s asigure un grad de confort satisfctor; construcie simpl i rezistent; amortizarea vibraiilor caroseriei i roilor; asigurarea cinematicii corecte a mecanismului de direcie; greutatea minim; s transmit forele de la caroserie la roi i de la roi la caroserie, precum i momentele reactive care apar.Clasificarea suspensiilor.Clasificarea suspensiilor automobilelor se face dupa tipul puntii si dupa caracteristica elementelor elastice. Dupa tipul puntii,suspensiile se clasifica astfel: suspensii cu roti dependente. suspensii cu roti independente. In funcie de tipul caracteristicii elastice, suspensiile se clasific n: suspensii cu caracteristica elastic linear; suspensii cu caracteristica elastic nelinear.

Caracteristica elastic a unei suspensii reprezint variaia deformaiei (sgeii)/ a elementului elastic n funcie de sarcina F care produce aceas-t sgeat .

Suspensia automobilului are rolul de a asigura confortabilitatea pasagerilor si de a proteja incarcatura si organele componente impotriva socurilor,trepidatiilor si oscilatiilor daunatoare,cauzate de neregularitatile drumului. Suspensia automobilului realizeaza legatura elastica intre cadru,caroserie si punti sau direct cu rotile automobilului.

Prile componente. Suspensia unui automobil cuprinde elemente elastice, dispozitive de ghidare, amortizoare i stabilizatoare.Elementele elastice servesc pentru micorarea sarcinii dinamice rezultate la trecerea roilor pentru neregularitile drumului. In acelai timp, elementele elastice fac ca oscilaiile caroseriei s fie suportabile de pasageri i s nu duneze mrfurilor care se transport. Elementele de ghidare transmit componentele longitudinale i transversale ale forelor de interaciune cu drumul, precum i momentele acestor fore, determinnd cinematica roilor fa de cadru sau caroserie. Elementele de amortizare mpreun cu frecarea dintre foile arcurilor amortizeaz oscilaiile caroseriei i ale roilor, eliminnd apariia fenomenului de rezonan. Funciile celor trei elemente principale ale suspensiei pot fi ndeplinite de unul i acelai element sau de elemente diferite. In unele cazuri, suspensia automobilului mai conine elemente suplimentare - stabilizatoare, care au rol de a reduce nclinrile laterale ale autovehiculelor n viraje. Suspensia unui automobil cuprinde elemente elastice, dispozitive de ghidare,amortizoare si stabilizatoare. Elementele elastice serversc pentru micsorarea sarcinii dinamice rezultate la trecerea rotilor pentru neregularitatile drumului. In acelasi timp,elementele elastice fac ca oscilatiile caroseriei sa fie suportabile de pasageri si sa nu dauneze marfurilor care se transporta. Elementele de ghidare transmit componentele longitudinale si transversale ale fortelor de interactiune cu drumul,precum si momentele acestor forte,determinand cinematica rotilor fata de cadru sau caroserie.Elementele elastice ale suspensiei ntlnite la automobile sunt: arcurile n foi arcurile elicoidale barele de torsiune elementele elastice pneumatice i hidropneumatice. ARCURILE N FOI Elementele componente ale unui arc n foi sunt reprezentate n fi-gura . Foaia principal a arcului are capetele ndoite n form de ochiuri n care se introduc buce din bronz sau inele din cauciuc, prin interme-diul crora se fixeaz de partea suspendat a automobilului. Celelalte foi se numesc foi secundare i sunt strnse cu bulonul central de foaia prin-cipal. Bridele nu dau posibilitatea foilor de arc s se deplaseze lateral una fa de alta. Se ntlnesc i arcuri cu dou foi principale, la care ochi-ul primei foi principale este dublat de a doua foaie principal. Pentru a micora tensiunile ce apar n foaia principal, foile arcului sunt executate cu raze de curbur diferite, din ce n ce mai mici (springuite), iar la strngerea lor, cu butonul central, apare o pretensio-nare a foii principale, care i va micora raza de curbur. Frecarea care ia natere ntre foile arcului contribuie la amortizarea oscilaiilor automobilului.Frecarea ntre foi fiind mare, arcul este prea rigid i pentru a i se mri elasticitatea la montare, foile sunt unse cu un-soare consistent grafitat. Prinderea arcului de cadru se poate face n mai multe feluri . Arcurile pot fi dispuse longitudinal sau transversal pe cadru.

Un avantaj al suspensiei cu arcuri n foi l constituie faptul c, pe lng forele verticale, poate prelua i forele orizontale.ARCURILE ELICOIDALE Arcurile elicoidale se execut din bare de oel nfurate dup o elice. La acest tip de arcuri, nu apare frecarea, ca urmare, suspensia cu astfel de arcuri necesit folosirea unor amortizoare mai puternice. De aseme-nea, aceste arcuri preiau numai sarcini ce lucreaz n lungul axei lor i din aceast cauz la o suspensie cu astfel de arcuri se prevd dispozitive de ghidare.

Arcul elicoidal este de circa 2,5 ori mai uor i mai puin voluminos dect arcul n foi. Aceste arcuri se utilizeaz, n special, la suspensiile indepen-dente.ARCURI BARE DE TORSIUNE Suspensiile ce folosesc ca element elastic barele de torsiune au n-ceput s se utilizeze la un numr din ce n ce mai mare de autoturisme i la unele autobuze. Arcul bar de torsiune este format dintr-o bar de seciune circula-r sau dreptunghiular; mai multe bare cu seciune circular; din lamele suprapuse.

Barele de torsiune sunt fixate cu un capt de brae, iar cu cellalt de caroserie. Ele sunt dispuse transversal, dar pot fi dispuse i longitudinal.

Avantajele barelor de torsiune sunt: consum redus de metal i posibilitatea de reglare a poziiei suspensiei. Un dezavantaj al suspensiei cu bare de torsiune l constituie faptul c prezinta condiii tehnologice mai grele pentru fabricaie.ELEMENTELE ELASTICE PNEUMATICE La suspensia pneumatic, arcurile metalice sunt nlocuite cu elemente elastic pneumatice. Suspensia cu elemente elastice pneumatice prezint avantajele: caracteristic parabolic fa de caracteristica liniar a arcurilor metalic, ceea ce permite s se micoreze spaiul destinat pentru jocul suspensiei i deci s existe posibilitatea coborrii centrului de mas; permite reglarea automat a nivelului caroseriei fa de sol, n funcie cie sarcin i starea drumului. In figura , a se reprezint elementul elastic pneumatic sub form de burduf. El se compune dintr-o membran din estur de nailon cauciu-cat 2, avric ntre fiecare etaj cte un inel de oel 3, care limiteaz de-formrile radiale. La capete, elementul elastic este prevzut cu armturi-le / i 4, prin intermediul cror se fixeaz de partea suspendat, respec-tiv nesuspendat a automobilului.

Un alt tip de element elastic pneumatic este elementul tip diafrag-m sau cu burduf cu un singur etaj. El se compune, n principiu, dintr-un cilindru 4. legat de partea suspendat, i dintr-o armtur (piston) 7, legat de parte nesuspendat. Aceste pri sunt unite printr-o membran sau diafragm 2, care se nfoar sau desfoar pe armtur n funcie de poziia relativ a cilindrului fata de armtur. Spre deosebire de arcurile n foi, elementul elastic pneumatic prezentat nu poate prelua dect forele verticale.Elementele de amortizare impreuna cu frecarea dintre foile arcurilor amortizeaza oscilatiile caroseriei si ale rotilor,eliminand aparitia fenomenului de rezonanta.AMORTIZOARELE Pentru amortizarea rapid a oscilaiilor, n suspensia automobilelor moderne se monteaz amortizoare hidraulice. Amortizoarele pot fi folosite la ambele puni ale automobilului sau nu-mai la puntea din fa, soluie ntlnit mai ales la autocamioane. Principiul de funcionare a amortizorului hidraulic se bazeaz pe transformarea energiei mecanice a oscilaiei n energie termic, la trece-rea forat a unui lich special, dintr-o camer a amortizorului n alta, printr-un orificiu calibrat. Majoritatea amorizoarelor sunt cu dubl aciune, lucrnd n ambe-le sensuri, - anume: la apropierea roilor de caroserie opun rezisten mic; la deprtarea roii de caroserie opun rezisten mai mare. Amortizoarele cele mai rspndite la automobile sunt cele sub form telescopic, clasificate n monotubulare i bitubulare, i care, la rndul lor, pot fi de mai mult; tipuri. Cele mai folosite sunt amortizoarele bitubulare, care in comparaie cu cele monotubulare, au o lungime mai redus i o durat de funcionare mai mare.

Amortizorul telescopic bitubular. In figura este reprezentat schema de principiu a amortizorului hidraulic telescopic bitubular. Capul su-perior 1, de care este fixat tija 2 cu pistonul 8, este prins de partea suspendat a automobilului, iar capul inferior 13, solidar cu tubul re-zervor 5, de partea nesuspendat. Tubul interior 4 (cilindrul de lucru) este umplut cu lichid special pentru amortizare.Amortizorul telescopic monotubular. In comparaie cu cel bitubular are, la diametre exterioare egale, un diametru al pistonului mai mare, fiind mai uor i avnd o rcire mai bun. Dup presiunea gazului din camera de compensare, amortizoarele monotubulare pot fi: cu presiune joas cu presiune nalt (hidropneumatice). Datorit elasticitii camerei de compensare, amortizorul ndeplinete i rolul de element elastic suplimentar. Amortizoare telescopice reglabile. Automobilele se deplaseaz pe dife-rite drumuri, cu anumite viteze i cu un anumit grad de ncrcare. Schimbarea parametrilor de mai sus, n timpul utilizrii automobilului, pentru menintinerea condiiilor de confort i stabilitate, este necesar s modifice caracteristicile amortizorului. Modificarea caracteristicii de amortizare se poate realiza prin:modificarea orificiilor de trecere; modificarea presiunii de deschide a supapelor de descrcare; modificarea prestrngerii arcurilor de la supape. Modificarea caracteristicii amortizorului poate fi comandat de c-tre conductor printr-un buton de la tabloul de bord (comand electro-magnetic). Sunt unele amortizoare cu reglarea automata a caracteristicii n funcie de sarcina care acioneaz asupra suspensiei i de denivelrile drumului.STABILIZATOARELE Datorit aciunii forei centrifuge asupra unui automobil n viraj, ele se nclina lateral, micorndu-se n felul acesta stabilitatea lui. Stabili-zatoare au rolul de a limita aceast nclinare fr ns a mri rigiditatea suspensiei. Stabilizatorul se compune din bara 7 n form de U, care este mon-tat transversal pe cadrul automobilului, n dou buce de cauciuc 4. Ca-petele barei sunt legate, prin intermediul tijelor 2, la braele oscilante in-ferioare 3.

In cazul n care deformaiile celor dou arcuri vor fi egale, bara 1 se va roti , manoanele de cauciuc fr a intra n aciune. La viraje, cnd caroseria se va nclina lateral i unul din arcuri se va comprirr mai mult, bara 1 va lucra ca o bar de rsucire i va opune re-zisten nclinr: transversale a automobilului.

Cu ajutorul stabilizatorului se poate reduce nclinarea lateral a ca-roseriei cu 20-30%, fr a modifica caracteristicile suspensiei.CAPITOLUL II.TIPURI CONSTRUCTIVE DE SUSPENSIIUTILIZATE LA AUTOMOBILESUSPENSII CU ROI DEPENDENTE In majoritatea cazurilor, suspensia automobilelor cu puntea rigid folosete arcurile n foi dispuse longitudinal, datorit construciei simple.

Suspensia cu arcuri n foi semicliptice dispuse longitudinal. In fi-gura se reprezint suspensia din spate a unui autoturism de teren cu ar-curi n foi dispuse longitudinal. Arcul n foi 6 este dispus longitudinal fa de cadru.Amortizarea oscilaiei este asigurat de amortizoarele hidraulice tele-scopice cu dublu efect.

SUSPENSII CU ROI INDEPENDENTE Datorit avantajelor pe care le prezint, suspensia cu roi indepen-dente este foarte rspndit. Ea predomin la roile din fa, ns, n ul-timul timp, s-a rspndit la toate roile autoturismelor.

SUSPENSIA CU ELEMENTE ELASTICE PNEUMATICE In figura este reprezentat suspensia pneumatic a unui autobuz urban. Ea este compus din dou elemente elastice pneumatice 4, pentru puntea din fa, i din patru elemente elastice pneumatice 11, pentru puntea din spate. n scopul meninerii caroseriei autobuzului la aceeai nlime fa de sol, suspensia este prevzut cu un corector de nivel 6, pentru puntea fa, i dou corectoare de nivel pentru puntea spate. Ae-rul necesar pentru meninerea constant a nlimii caroseriei este luat de la rezervoarele 9, destinate acestui scop.

MATERIALE UTILIZATE LA ARCURILE SUSPENSIEI Arcurile din foi se confecioneaz din oeluri de arc silicioase, cele elicoi-dale din bare de oel arc, iar cele bar de torsiune din oeluri arc aliate.

Functiile celor trei elemente principale ale suspensiei pot fi indeplinite de unul si acelasi element sau de elemente diferite. In unele cazuri,suspensia automobilului mai contine elemente suplimentare-stabilizatoare ,care au rol de a reduce inclinarile laterale ale autovehiculelor in viraje.

CAPITOLUL III. INTRETINEREA SUSPENSIEI

Intretinerea suspensiei cu arcuri metalice consta din:

verificarea vizual a strii tehnice a arcurilor; strngerea blidelor i articulaiilor arcurilor; controlul fixrii amortizorului; controlul etaneitii amortizoarelor; lucrri de gresare (bolurile, cerceii, suporii arcurilor, plcile de alunecare).

Intretinerea elementelor elastice pneumatice consta in controlul zilnic al etanseitatii si al pozitiei elementului la locul de montare.

Diferenta maxima admisa pentru presiunea din diferite elemente elastice pneumatice este de 0,2bar.

Anual elementele elastice pneumatice trebuie demontate pentru indepartarea apei si a impuritatilor depuse pe fundul pistonului.se recomanda ca aceasta operatie sa se efectueze dupa trecerea sezonului friguros.

Autobuzele prevazute cu elemente elastice penumatice necesita reglarea nivelului caroseriei fata de sol. Pozitia corecta a caroseriei fata de sol este data de corectoarele de nivel ale suspensiei.

CAPITOLUL IV.DEFECTE ALE SUSPENSIEI

Ruperea foii principale de arc. Cauzele care conduc la ruperea foii prin-cipale de arc sunt: oboseala materialului, ncrctura neuniform reparti-zat, ocuri produse de denivelrile cii, demarri sau frnri brute. De-feciunea se poate produce att la arcurile din fa, ct i la cele din spate, n apropierea ochiului de arc sau n dreptul orificiului bulonului central de strngere. La ruperea foii principale de arc, automobilul se nclin n partea n care s-a produs defeciunea. Conducerea automobilului devine mai grea n-truct caroseria poate freca pe suprafaa anvelopei. Remedierea se poate face numai la un atelier de reparaii. Pe parcurs se fac remedieri provizorii prin sprijinirea captului rupt n locaul supor-tului arcului i legarea punii din fa de traversa cadrului astfel, nct aceasta s nu se deplaseze fa de cadru. Ruperea foilor secundare de arc. n afara cauzelor enumerate la ruperea foii principale, defeciunea poate avea loc i datorit urmtorilor factori: nenlocuirea foii principale defecte, slbirea bridelor de arc, ntreinerea necorespunztoare. Remedierea se efectueaz numai n atelierul de repa-raii. Ruperea bulonului central de arc. Aceast defeciune se datorete exploa-trii automobilului cu bridele de arc nestrnse. Inlturarea defectului se face la atelierul de reparaii. Uzarea sau ruperea fdetului bridelor sau bulonului de arc. Defeciunea apare datorit urmtoarelor cauze: ruperea foilor secundare de arc, slbi-rea bridelor, ruperea foii principale de arc. Inlturarea defectului se face la atelierul de reparaii. Ruperea sau slbirea arcurilor elicoidale. Cauzele care produc aceste de-feciuni sunt similare cu cele de la ruperea foilor de arc. Inlaturarea definitiva a defectiunii se face la atelierul de reparatii prin schimbarea arcului. Pe parcurs se poate introduce o saiba metalica intre partile rupte ale arcului si legarea acestora. Defectarea amortizoarelor. Cele mai frecvente defeciuni ale amortizoa-relor se refer la: scurgerea lichidului, nfundarea canalelor de legtur, deteriorarea supapelor sau a arcurilor acestora. Inlturarea defectului se face la atelierul de reparaii pn la care automobilul se va deplasa cu o vitez corelat cu denivelrile drumului. Suspensia vibreaz sau face zgomot datorit urmtoarelor principale ca-uze: montarea necorespunztoare a amortizoarelor; deformarea cadrului; funcionarea necorespunztoare a amortizoarelor; slbirea suportului amortizorului; uzura cerceilor, bulonului central, bridelor. In parcurs se realizeaz strngerile, iar la atelierul de reparaii se nlocuiesc amortizoarele defecte, bridele deteriorate-uzura: -cerceilor -bulonului central -bridelor In parcurs se realizeaza strangerile, iar la atelierul de reparatii se inlocuiesc amortizoarele defecte, bridele deteriorate.

CAPITOLUL V. REPARAREA SUSPENSIEIArcul n foi poate prezenta urmtoarele defecte care se nltur dup cum urmeaz: modificarea caracteristicii elastice se verific cu ajutorul unui dispozitiv de controlat arcuri lamelare. Arcul se recondiionea-z prin repringuirea foilor, urmat de tratamentul termic co-respunztor;

foaia principal sau alt foaie din componena arcului rupt sau fisurat se nlocuiete bulonul central rupt sau cu filetul deteriorat se nlocuiete; eclisele de prindere fisurate sau rupte se nlocuiesc; buca arcului uzat se nlocuiete cu alta nou.

Cercelul arcului poate prezenta urmtoarele defecte care se nltur dup cum urmeaz: buca uzat se nlocuiete cu una nou alezat la dimensiunea nominal;

alezajul pentru bolul arcului uzat se recondiioneaz prin n-crcarea cu sudur, urmat de frezare i gurire la cota nomina-l; suportul bucei uzat n lungime se recondiioneaz prin frezare i utilizarea aibelor compensatoare la montare; suprafaa lateral interioar a furcii cercelului deteriorat se re-condiioneaz prin: frezare i utilizarea aibelor compensatoare la montare; dac uzura depete o anumit limit, suprafaa uzat se va ncrca cu sudur, urinat de frezare la cota nomi-nal; orificiul pentru urubul de strngere uzat se recondiioneaz prin majorarea gurii, utilizndu-se la montaj un urub majorat; limea tieturii elastice micorat se recondiioneaz prin fre-zarea deschizturii la dimensiunea iniial i refacerea circulari-tii alezajului. Bolul de arc poate prezenta urmtoarele defecte care se nltur dup cum urmeaz: suprafaa de lucru uzat se recondiioneaz prin cromare dur i rectificare la cota nominal; filetul pentru suportul gresorului deteriorat se recondiioneaz prin ncrcare cu sudur, gurire i refiletare la dimensiunea iniiala.

CAPITOLUL VI. NORME DE IGIENA SI SECURITATEA MUNCII SI PSIUnitatile care executa operatiide intretinere, reparatii curente si capitale ale motoarelor cu ardere interna si ale autovehiculelorvoravea in vedere:-autovehiculele se introduc la operatiile de intretinere si reparatii numai dupa spalare;-intretinerea si repararea se fac in incaperi special amenajate si dotate corespunzator cu utilaje;-fata de automobilul parcat se va asigura un spatiu de 1,5m intre pereti sau alte instalatii;-manevrarea in incinta halelor se face numai sub supravegherea maistrului si de personal instruit;-scoaterea automobilului se face numai dupa degajarea lui de scule si dispozitive utilizate la reparare;-pornirea motorului in hala se face cu aprobarea maistrului;-in in spatiile de reparare vor fi montate conducte pentru eliminarea gazelor arse;-caile de acces in sevice vor fidegajate ,intretinute si cu indicatoare de circulatie;-personalul de deservire sa fie echipat corespunzator;-atelierul sa fie dotat cu decantoare si separatore de reziduri petroliere;-baile cu petrol pentru degresare vor fi montate la distanta de orice sursa de caldura, prevazute cu nise de evacuare;-demontarea si montarea ansamblurilor se fac dupa stabilizarea autovehicululuicu capre metalice-sculele si dispozitivele utilizate sa fie in buna stare-transportul pieselor mari se face cu carucioare si suporturi adecvate.-depresarea arcurilor si bucselor se face cu clesti, scule speciale.

BIBLIOGRAFIE 1. AUTOMOBILE- CUNOASTERE, INTRETINERE SI REPARARE

Gh.Fratila,M.Fratila,St. Samoila Editura Didactica si pedagogica 2005

2. Cataloage tehnice.Prospecte.

3. Internet

1