VÂNĂTOAREA ÎN REUNIUNEA DE LUCRU VÂNĂTOAREA

36
Nr. 6/IUNIE 2012 VÂNĂTOAREA ÎN ROMÂNIA - ÎNTRE CELE DOUĂ RĂZBOAIE MONDIALE REUNIUNEA DE LUCRU DE LA BRAŞOV VÂNĂTOAREA CU ARCUL Vânătorul şi Pescarul Român Revista NaŢională de Vânătoare şi Pescuit Sportiv www.agvps.ro

Transcript of VÂNĂTOAREA ÎN REUNIUNEA DE LUCRU VÂNĂTOAREA

Page 1: VÂNĂTOAREA ÎN REUNIUNEA DE LUCRU VÂNĂTOAREA

Nr 6IUNIE 2012

VAcircNĂTOAREA IcircN ROMAcircNIA - IcircNTRE CELE DOUĂ RĂZBOAIE MONDIALE

REUNIUNEA DE LUCRU DE LA BRAŞOV

VAcircNĂTOAREA CU ARCUL

Vacircnătorul şi Pescarul Romacircn

Rev

ista

NaŢ

ion

ală

de

Vacircn

ăto

are

şi P

esc

uit

Spo

rtiv

ww

wag

vpsr

o

Asociaţia Generală a Vacircnătorilor şi Pescarilor Sportivi din Romacircnia

Fondată icircn anul 1919Serie nouă

Anul MMXII nr 6 2012

Redacţia şi administraţiaBucureşti ndash Calea Moşilor 128

Sector 2 Cod 020882Tel 021 313 33 63

E mail revistavpryahoocom

Consiliul ştiinţific

Acad dr Dan MunteanuAcad dr Atilla KelemenDr ing Nicolae GoiceaDr ing Vladimir Talpeş

Colectivul de redacţie

Dr ing Neculai Şelaru - director generalProf Bianca Botezat ndash redactor revistă

Arh Mugurel Ionescu ndash redactorPictor Dragoş Botezat ndash machetare şi

prelucrare fotoIng Mariana Cristachendash difuzare

Manuscrisele destinate tipăririi vor fi de preferinţă icircn format digital Publicate sau nu ele nu se icircnapoiază colaboratorilor Articolele

publicate nu angajează decacirct responsabilitatea autorilor lor şi nu reflectă icircn mod necesar opinia

redacţiei Reproducerea oricărui material fără acordul redacţiei este interzisă

ISSN 1582 ndash 9650

Sumar

Membrii Consiliului AGVPS din Romacircnia şi judeţele pe care le reprezintăPreşedinte Mugur Constantin Isărescu Director general Neculai Şelaru Vicepreşedinte Vicepreşedinte Florin Iordache (Olt Dolj) Atilla Kelemen (Bistrița

Harghita Mureş) Vicepreşedinte Teodor Bentu (Giurgiu Asociații de pescari sportivi) Membri Dorin Calciu (Alba Arad Hunedoara) Filip Georgescu (Argeş Teleorman) Gabriel Surdu (Bacău Iaşi Vaslui) Teodor Giurgiu (Bihor Satu-Mare) Horia Scubli (Cluj Maramureș Sălaj) Nicolae Goicea (Botoşani Neamţ

Suceava) Ion Antonescu (Vacirclcea Sibiu) Eusebiu Martiniuc (Galaţi Vrancea) Ion Vasilescu (Bucureşti) Florică Stan (Buzău Dacircmboviţa Prahova) Ilie Sacircrbu (Caraş Severin Timiş) Valentin Jerca (Călăraşi Constanța) Ștefan Stoica (Tulcea) Adrian Duţă (Gorj Mehedinţi) Laurențiu Radu (Brăila Ialomița)

Gheorghe Iaciu (Ilfov)

ActualitateReuniunea de lucru cu reprezentanţii conducerilor asociaţiilor afiliate helliphelliphellip3

CULTURĂ VAcircNĂTOREASCĂValeriu BOLGIUAdunarea Generală a CIC din Cape Town helliphellip 10MACCum ne văd căpriorii helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 12NŞELARUVacircnătoarea cu arcul helliphelliphelliphelliphelliphellip16Mitică GEORGESCUVacircnătoarea icircn Romacircnia icircntre cele două războaie mondialehelliphelliphellip 20

MANAGEMENT CINEGETICV NESTEROV IC-tin SABĂU-BALCEctoparazitozele păsărilor din natură helliphelliphelliphellip 14N STORESCU Mortalitatea vacircnatului (I) helliphelliphellip 17

CHINOLOGIE VAcircNĂTOREASCĂAlexandru CODRINPregătiri pentru vremea lui cuptor helliphellip 13Nic STRĂVOIUO pasiune moştenită vacircnătoarea cu cacircine helliphelliphellip 22

IcircNSEMNĂRI DE SEZONMaria SĂVULESCUOre de crepuscul helliphelliphelliphelliphellip 14Claudiu OPRESCUIncendierea Miriştilor un dezastru cu repetiţie helliphellip 17

TIR ŞI BALISTICĂMatei TĂLPEANUFirma D Duplecks produce proiectile helliphelliphelliphellip 14

PESCUIT SPORTIV Mugurel IONESCUCampionatul Mondial de Pescuit Sportiv la Crap Aprecierile oficialilor FIPSndashed hellip 26 27Dumitru GIUGIUCĂPorcuşorul helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 28Doru DINEADespre echipamentul de pescuit cu muştele atificialehelliphelliphellip 29Titus PINTEA Populări cu peşti nobili icircn Bihor Cum păstrăm peştii icircn stare proaspătă Similitudini şi diferenţe icircntre muştele de catalog şi cele tradiţionale hellip 30 32MACBass-ul american helliphelliphelliphelliphellip31Valentin MALICIUC Mini sfaturi pentru mini pescari helliphellip33Reţeta Ce putem vacircna Rebus Solunar helliphellip 13 19 33 34

Foto coperta I Felix Bogdan DRAGOMIR

Nr 6IUNIE 2012

VAcircNĂTOAREA IcircN ROMAcircNIA - IcircNTRE CELE DOUĂ RĂZBOAIE MONDIALE

REUNIUNEA DE LUCRU DE LA BRAŞOV

VAcircNĂTOAREA CU ARCUL

Vacircnătorul şi Pescarul Romacircn

Rev

ista

NaŢ

ion

ală

de

Vacircn

ăto

are

şi P

esc

uit

Spo

rtiv

ww

wag

vpsr

o

3|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Actualitate

La solicitarea reprezentanţilor mai multor asociaţii de vacircnători şi de pescari sportivi din Romacircnia şi icircn contextul schimbărilor inter-venite la nivelul conducerilor ministerelor

sub bdquoinfluenţardquo cărora se desfăşoară activităţile de vacircnătoare şi de pescuit recreativ-sportiv din ţara noastră a fost convocată de către directorul general al AGVPS o reuniune de lucru cu preşedinţii şisau di-rectorii şi contabilii şefi ai asociaţiilor afiliate pentru a inventaria problemele actuale de interes general cu care se confruntă acestea a avea un schimb larg de opinii şi experienţă icircn domeniul preocupărilor cotidiene şi a stabili icircmpreună un mod mai uni-tar şi eficient de susţinere a intereselor comune icircn avantajul pacircnă la urmă al vacircnătorilor şi pescarilor sportivi din Romacircnia şi al societăţii icircn care trăim Nu a fost ocolită nici problema delicată a oportunităţii unor placircngeri adresate din partea tuturor sau doar a celor direct afectaţi DNA sau Parchetului de pe lacircngă IcircCCJ şi icircn completare Curţii de Conturi a Romacircniei icircn legătură cu modul abuziv şi păgubitor de recontractare a gestionării faunei cinegetice şi a autorizării abuzive a exploatării resursei acvatice vii din habitatele piscicole naturale Prilejul a fost folosit şi pentru lansarea unui apel din partea con-ducerii executive a AGVPS icircn interesul participării reprezentanţilor tuturor asociaţiilor afiliate la reuşita manifestării halieutico-cinegetice programate a se desfăşura icircn perioada 26-30 septembrie 2012 la Constanţa

La reuniunea convocată icircn timp util cu un proiect de ordine de zi mobilizator şi materiale concise anexate icircn scopul preorientării dezbaterilor pe probleme importante şi de interes comun au fost prezenţi 100 delegaţi din partea a 35 judeţe şi din Municipiul Bucureşti reprezentacircnd 49 dintre asociaţiile tradiţionale afiliateIcircn deschiderea lucrărilor dl dir gen N Şelaru a re-marcat că problemele majore ale asociaţiilor afiliate dar nu numai ale acestora sunt după cum bine se cunoaşte departe de a fi total soluţionateS-a depăşit problema spinoasă a recontractării celor mai multe dintre fondurile cinegetice la care con-tractele au expirat icircn anii 2011 şi 2012 dar acţiunea nu s-a finalizat icircncă şi icircn plus sunt foarte multe

care nu sunt grevate de contracte icircn derulare sau hotăracircri judecătoreşti executoriibull să atribuie gratuit administrarea resursei acvatice vii AGVPS din Romacircnia asimilată prin lege instituţiilor de utilitate publică care pot primi gratuit icircn folosinţă astfel de bunuri publice deoarece AGVPS este icircn măsură să or-ganizeze şi să coordoneze mai bine fără nici un fel de cheltuială din partea statului exploatarea durabilă şi protecţiaconservarea mai eficientă a resursei acvatice vii din habitatele piscicole naturale

Icircn sfacircrşit sunt multe probleme neclare şi controver-sate dar importante pentru asociaţiile de vacircnători şi de pescari sportivi din punct de vedere financiar-contabil icircn primul racircnd din cauza reglementărilor extinse şi confuze icircn materie aflate uneori icircn contradicţie

Avacircnd icircn vedere multitudinea problemelor pro-puse a se dezbate şi marea diversitate a acestora reuniunea de lucru s-a organizat şi desfăşurat pe două secţiuni distincte cu preşedinţii şisau direc-torii asociaţiilor afiliate icircn probleme administrativ-juridice şi cu contabilii şefi ai acestor asociaţii icircn probleme financiar-contabile

Dezbaterile din secţiunea de lucru cu preşedinţiidirectorii asociaţiilor afiliate

Icircn baza Ordinii de zi au fost abordate sistematic şi la obiect problemele administrativ-juridice curente de interes general precum şi altele colaterale aces-tora referitoare la protecţia şi conservarea faunei cinegetice şi a mediului acesteia de viaţăDiscuţiile au demarat prin prezentarea situaţiei actuale a gestionării faunei cinegetice din Romacirc-nia rezultată icircn urma modificării forţate a legii şi a aplicării interpretative a acesteia fără respectarea icircntocmai a prevederilor ei şi a reglementărilor sub-sidiare de către conducerea şi structurile MMP Icircn condiţiile cunoscute de aplicare incorectă şi părtinitoare a reglementărilor icircn materie majori-tatea asociaţiilor vacircnătoreşti tradiţionale afiliate la AGVPS din Romacircnia au reuşit să preia icircn gestionare foarte multe dintre fondurile cinegetice pe care le avusese pacircnă atunci icircn responsabilitate Unele au reuşit chiar să depăşească numărul acestora (AVPS Roman AJVPS Gorj AJVPS Galaţi) dar au fost şi multe asociaţii tradiţionale cu număr foarte mare de vacircnători grav afectate din acest punct de ve-dere (AJVPS Mureş AJVPS Bistriţa Năsăud AJVPS Covasna AJVPS Braşov AJVPS Sibiu AJVPS Alba şi altele din Ardeal) Meritele asociaţiilor cacircştigătoare şi eşecurile asociaţiilor perdante icircn condiţiile de aplicare incorectă şi părtinitoare a reglementărilor icircn vigoare de către structurile MMP s-au datorat con-juncturilor locale pe de o parte şi eforturilor con-ducerilor acestor asociaţii de pe altă parte Au fost şi situaţii sesizate icircn care conducerile unor asociaţii nu au ştiut să-şi valorifice posibilităţile sau pur şi sim-plu au uitat din varii motive de interesele majore ale vacircnătorilor cotizanţi Nu se detaliază icircnsă astfel de situaţii motivat de faptul că sunt puţine neveri-ficabile şi mai ales fiindcă se doreşte o regrupare a racircndurilor noastre inclusiv cu cei care la un moment dat se bănuieşte că au uitat de interesele comune sau interesele celor ce i-au alesSpre deosebire de situaţia asociaţiilor vacircnătoreşti afiliate dar şi a celor neafiliate RNP Romsilva a pierdut forţat apreciem noi gestionarea a foarte

litigii de soluţionat pe rolul instanţelor competente de judecată icircn legătură cu atribuirile abuzive de fonduri cinegetice făcute de conducerea şi struc-turile MMP unor gestionari propuşi de asociaţiile de proprietari de terenuri nelegal constituite Icircn afara acestor probleme ale unora dintre asociaţii toate asociaţiile gestionare de fonduri cinegetice au o problemă prezentă şi de viitor icircn legătură cu icircndeplinirea obligaţiilor contractuale criticate acum dar icircnsuşite anterior fără posibilitate de negociereO problemă de mare importanţă pentru protecţia eficientă şi gestionarea durabilă a fau-nei cinegetice o constituie mai nou şi existenţa vacircnătorilor icircn afara organizaţiilor vacircnătoreşti Aceşti vacircnători care nu icircşi aduc icircn nici un fel contribuţia la ocrotirea şi icircngrijirea vacircnatului nu sunt deloc interesaţi de ceea ce lasă icircn urma lor după vacircnătorile la care sunt acceptaţi Prin modificarea neinspirată adusă Legii armelor şi muniţiilor icircn anul 2011 fără nici un fel de consultare a forurilor de reprezentare ale vacircnătorilor din Romacircnia s-a creat deliberat sau nu premiza dezorganizării vacircnătorilor a spori-rii numărului lor şi a creşterii vacircnzărilor de arme de foc şi muniţii concomitent cu icircnmulţirea bruscă a numărului de potenţiali braconieriPe linie de pescuit recreativ-sportiv problemele sunt la momentul actual mai complicate Fără respectarea şi aplicarea prevederilor legii icircn do-meniu şi a unor hotăracircri judecătoreşti definitive şi irevocabile conducerea ANPA nu poate ieşi din criza generalizată creată deliberat prin autorizarea nelegală a asociaţiilor de pescari sportivi icircn scopul exploatării prin pescuit recreativ-sportiv a resursei acvatice vii din habitatele piscicole naturale ANPA nu mai are icircn opinia conducerii executive a AGVPS decacirct trei posibilităţi de reintrare icircn legalitate

bull să prelungească prin acte-adiţionale con-tractele icircncheiate anterior icircntre asociaţiile de pescari sportivi şi CNAFP aşa cum o obliga legea şi de curacircnd hotăracircrile obţinute icircn acest sens definitive şi irevocabile de AJVPS Suceava şi AJVPS Galaţibull să concesioneze cu respectarea icircntocmai a legii exploatarea resursei acvatice vii din habi-tatele piscicole naturale după cum o obligă aceasta dar numai pentru zonele de pescuit

BRAAEligOV 29-30 MAI 2012

REUNIUNE DE LUCRU CU REPREZENTANŢII CONDUCERILOR

ASOCIAŢIILOR AFILIATE

|4 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

multe şi valoroase fonduri cinegetice Le-a pierdut icircn condiţii de evidentă icircncălcare a legii fără intenţie sau posibilitate reală de icircmpotrivire icircn condiţiile presiunii exercitate de beneficiari susţinuţi făţiş de factorii politici şi de funcţionarii publici şi structurile MMPIcircn contextul prezentat mai sus s-a ajuns la o creştere bruscă a numărului de gestionari de fonduri cine-getice de la sub 200 icircn anul 2010 la peste 550 icircn prezent dintre care icircn unele judeţe chiar peste 20 de gestionari (Alba ndash 31 Arad ndash 28 Sibiu ndash 27 Timiş ndash 27 Mureş ndash 25 Bihor ndash 24 Bistriţa ndash 23 Cluj ndash 22 Braşov ndash 21 Teleorman ndash 21 şi Tulcea ndash 21) Această făracircmiţare exagerată a gestionării faunei cinegetice la nivelul Romacircniei s-a produs icircn condiţiile icircn care mulţi dintre noii gestionari au fost desemnaţi de asociaţii nelegale de proprietari de terenuri iar alţii nu mai icircndeplineau (şi nu mai icircndeplinesc) condiţiile de licenţiere situaţii bine cunoscute la nivelul MMP şi structurilor sale Icircn această situaţie şi a diletantismului favorizat icircn cinegetică de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură este de aşteptat o supraex-ploatare a faunei cinegetice icircn special pe fondurile cinegetice preluate de la RNP Romsilva ceea ce va afecta categoric situaţia şi evoluţia efectivelor de vacircnat din fondurile gestionarilor vecini şi per to-tal la nivelul ţării Evoluţia efectivelor de vacircnat din primăvara acestui an şi a cotele de recoltă obţinute de unele asociaţii nou constituite ne surprinde şi ne sperie icircn acelaşi timp Asupra acestui aspect se va mai reveniAdăugacircnd acestei situaţii previzibile consecinţele promovării abuzive şi discreţionare de către reprezentanţii MMP şi ai Facultăţii de Silvicultură din Braşov a mii de vacircnători insuficient pregătiţi icircn fiecare an şi posibilitatea existenţei vacircnătorilor icircn afara asociaţiilor vacircnătoreşti ultimii fără nici o contribuţie la ocrotirea şi icircngrijirea vacircnatului putem icircnţelege riscul potenţial al prăbuşirii bruşte ce poate urma icircn cinegetica din Romacircnia Oricum gestionarea responsabilă şi durabilă de pacircnă acum oarecum generalizată la nivelul ţării nu mai poate fi impusă şi mai ales nu are cine să o facă ITRSV-

achiesare la susţinerile incorecte ale ITRSV icircn această privinţă La acest moment a intervenit dl dir Vasilescu Ion (AVPS Sitarul) care a comunicat faptul că dna dir gen adj Szabo Ilona a transmis ITRSV un ordin icircn acest an cu un conţinut nou al modelului de plan de management pe care ITRSV Bucureşti l-a pus la dispoziţia asociaţiilor din raza acestui inspectoratDl dir Martiniuc E a subliniat că instrucţiunile şi or-dinul icircn discuţie nu au ajuns şi la nivelul asociaţiilor vacircnătoreşti din alte ITRSV-uri Ordinul icircncă nu a fost dat icircn conformitate cu legea deoarece nu a fost supus analizei Consiliului Naţional de Vacircnătoare De altfel nu este normal ca un ordin al unui direc-tor adjunct din minister să icircnlocuiască un ordin al ministrului mai ales icircn situaţia icircn care conţine multe inepţii precum obligarea gestionarilor să prevadă scăldători pentru căprioriDl dir gen Şelaru N a promis să studieze situaţia şi să transmită o recomandare către asociaţii pentru icircntocmire unitară şi la obiect a acestor studii la nivel de ţarăDl dir Martiniuc E a atras atenţia şi asupra vacircnătorilor independenţi care nefiind icircnscrişi icircn nici o asociaţie nu icircşi aduc nici un aport la ocrotirea şi icircngrijirea vacircnatului şi nu sunt interesaţi nici din punct de vedere al protecţiei şi conservării vacircnatului icircn terenurile icircn care sunt primiţi să vacircneze Ei sunt şi rămacircn potenţiali braconieri De aceea ei nu pot fi primiţi la vacircnătoare decacirct icircn măsura icircn care şi gru-pele care gestionează fondurile sunt de acord chiar dacă plătesc aceleaşi tarife ca şi vacircnătorii străini Solicită ca de la nivelul conducerii AGVPS să se icircn-cerce soluţionarea acestei probleme nou apărută icircn anul 2011

2 Dl dir Vracircnceanu Gheorghe (AJVPS Bacău) a ridicat două probleme punctuale pe care le apreciază de interes general prima referi-toare la terenurile de hrană pentru vacircnat iar cealaltă la nivelul şi modul de calcul al ta-rifelor de gestionareConform legii RNP Rom-silva avea obligaţia să pună la dispoziţia ges-

tionarilor fondurilor cinegetice gratuit din fondul forestier proprietate de stat poieni şi alte suprafeţe libere de vegetaţie forestieră pentru producerea de hrană complementară necesară vacircnatului Legea nu prevede icircnsă şi sancţiuni pentru neicircndeplinirea aces-tei obligaţii Icircn aceste condiţii Direcţiile Silvice din cadrul RNP Romsilva nu mai asigură gestionarilor fondurilor cinegetice nici măcar suprafeţele insufici-ente de pacircnă acum pe unele fonduri neasiguracircndu-se nici măcar un ar de terenIcircn consecinţă gestionarii fondurilor cinegetice sunt obligaţi să concesioneze de la privaţi terenuri pe care să le cultive sau să cumpere de la producători hrana necesară vacircnatului icircn caz contrar fiind sancţionaţi cu rezilierea contractelor şi pierderea fondurilor ci-negetice din gestionare Lacuna actualului model de contract de gestionare datorită căreia tarifele aferente pădurilor de stat se plătesc integral către Direcţiile Silvice chiar dacă acestea nu icircşi icircndeplinesc obligaţia de a asigura necesarul de teren de hrană pentru vacircnat ar trebui corectată printr-un act adiţional care să-i permită

urile ca structuri specializate ale statului icircn dome-niu au demonstrat deja nivelul responsabilităţii şi profesionalismului cum nu se poate mai evident cu ocazia recontractării gestionării faunei cinegetice icircn anii 2011 şi 2012 Responsabilitatea acestora a fost reliefată la fel de clar icircn managementul fondului forestier şi activitatea de exploatare forestieră care au condus la concluzia de notorietate a dezastrului actual din pădurile Romacircniei

Icircn legătură cu situaţia şi perspectivele gestionării responsabile a faunei cinegetice au luat cuvacircntul 16 participanţi1 Dl dir Martiniuc Eusebiu (AJVPS Vrancea) a

ridicat problema bdquostu-diilorrdquo fondurilor cine-getice Conform art 17 din Legea nr 4072006 actualizată bdquoplanurile de management cine-geticrdquo trebuiau icircntoc-mite de personal cu specializare superioară silvică şi predate ITRSV spre aprobare icircn 6 luni de la contracta-

rea gestionării faunei din fondurile cinegetice Dar instrucţiunile şi conţinutul modelului de studiu con-ceput de ICAS şi Facultatea de Silvicultură din Braşov au făcut obiectul unor discuţii nefinalizate deoarece printr-un eventual studiu icircntocmit conform acestora s-ar fi modificat sau s-ar fi icircncălcat anumite preve-deri contractuale referitoare la numărul de instalaţii şi la cantităţile de hrană necesare a fi asigurate pentru vacircnat Mai există icircnsă şi un alt impediment privind icircntocmirea acestor studii Suprafeţele fondu-rilor cinegetice per total pe natură de folosinţă şi pe proprietari ca şi descrierea limitelor acestor fonduri nu sunt reale la peste 90 din fondurile cinegetice ITRSV nu a realizat obligaţia ce decurge din lege icircn sar-cina sa şi anume rearondarea fondurilor cinegetice icircn 4 ani de la promulgarea Legii nr 4072006 şi nici pacircnă icircn prezent Icircnsuşirea prin planurile de management a vechilor limite şi suprafeţe nereale ar constitui o

5|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

gestionarului să-şi recupereze sumele cheltuite icircn plus pentru asigurarea hranei vacircnatului prin neplata integrală a tarifului de gestionareIcircn acest sens AJVPS Bacău a făcut deja intervenţii scrise la nivelul MMP şi AGVPS cu propuneri con-crete icircn acest sensCea de-a doua problemă s-a referit la faptul că Anexa 3 la Legea 4072006 icircn baza căreia se calculează tarifele de gestionare a fondurilor cine-getice prevede pentru pădurile icircn care se găsesc urşi şi cocoşi de munte ndash specii la care vacircnătoarea este interzisă ndash tarife mai mari cu 30 icircn condiţiile icircn care aceste fonduri sunt inferioare ca bonitate cinegetică gestionarul este obligat să facă eforturi suplimentare pentru ocrotirea speciilor strict pro-tejate iar pe majoritatea acestor fonduri MMP nu aprobă cote de extrasPractica nu este unitară nici icircn privinţa procentelor din suprafaţa de pădure pentru care se calculează aceste tarife majorate pe unele fonduri aplicacircndu-se pentru toată suprafaţa pe altele doar pentru o parte din suprafaţăConsideră că este necesară anularea acestei pre-vederi din Anexa 3 la lege şi propune ca doar atunci cacircnd gestionarul primeşte icircntr-un sezon de vacircnătoare cote de extras pentru aceste specii să se prevadă (prin completarea contractului de gestionare) majorarea corespunzătoare a tarifului pentru pădure

3 Dl dir Calciu Dorin (AJVPS Hunedoara) a in-sistat pe necesitatea unei placircngeri penale adresate DNA sau Par-chetului de pe lacircngă IcircCCJ cu privire la modul abuziv prin care ges-tionarea multor fonduri cinegetice a fost abuziv luată de la asociaţiile consacrate şi dată asociaţiilor noi care nu icircndeplineau toate

condiţiile legale nici icircn privinţa icircnfiinţării asociaţiilor de proprietari care le-au propus şi nici icircn ceea ce priveşte cerinţele licenţierii A verificat situaţia unor dosare depuse la ITRSV Timişoara şi ISV Hunedoara şi a constatat falsuri grosolane pe care le-a sem-nalat comisiilor MMP dar pe care acestea nu le-au luat icircn considerare Este clar că funcţionarii publici de la MMP ITRSV Timişoara şi ISV Hunedoara sunt vinovaţi de aplicarea discreţionară şi de conivenţă a prevederilor legii icircn favoarea asociaţiilor pe care le-au susţinut din interese de neicircnţeles pentru elSusţine ca reprezentanţii tuturor asociaţiilor con-sacrate trebuie să semneze placircngerea penală fiindcă toţi au fost afectaţi mai mult sau mai puţin fiind şi un potenţial precedent iar AGVPS să facă cunoscută lista celor ce se abţin să semneze placircngerea dar care beneficiază indirect de eforturile asociaţiilor care nu s-au ferit niciodată şi nu se feresc să acţioneze unitar şi după cum icirci obligă legea Toţi au luat cunoştinţă despre faptele săvacircrşite de grupul organizat impli-cat icircn atribuirea gestionării faunei cinegetice fapte comise prin icircnţelegerea prealabilă a tuturor acestora şi nu doar icircn detrimentul asociaţiilor consacrate ci şi al bugetului public Cunoscacircnd faptele apreciază că nu avem dreptul să le tăinuim sau să achiesăm la fărădelegile grupului organizat la care s-a făcut referire fiindcă riscăm noi să devenim pasibili de sancţiunea penală a legii pentru complicitate sau

tăinuire Atrage atenţia asupra faptului că AGVPS din Romacirc-nia care este asimilată prin prevederile legii unei instituţii de utilitate publică ar putea prelua gratuit administrarea faunei din fondurile cinegetice din Romacircnia a cărei exploatare o poate organiza mai eficient şi responsabil prin intermediul asociaţiilor vacircnătoreşti care au contracte icircn derulare Statul romacircn ar fi scutit de orice cheltuială icircn acest sens iar protecţia conservarea şi gestionarea durabilă a acestei faune cinegetice ar ajunge pe macircini bune Icircn acest sens se impune icircnsă o iniţiativă legislativă care trebuie mai detaliat fundamentată 4 Dl dir Crişan Cristian (AJVPS Sălaj) a adus icircn

discuţie problema asociaţiilor de propri-etari de terenuri ilegal constituite a căror so-licitare de desemnare a gestionarilor propuşi de ei a fost respinsă de MMP iar fondul a revenit prin atribuire directă AJVPS Sălaj icircn calitate de gestionar

consacrat Asociaţia de vacircnătoare desemnată de asociaţia proprietarilor (ilegal constituită) a dat icircn judecată MMP şi speră să cacircştige recursul deşi au pierdut pe fond la Curtea de Apel Cluj Dacă cacircştigă AJVPS va pierde un fond din cele 5 + 50 pen-tru care a optat Ce se va icircntacircmpla icircntr-o asemenea situaţieDl dir gen N Şelaru nu crede că este posibilă o asemenea decizie icircn condiţiile icircn care AJVPS Sălaj a intervenit icircn proces şi bine a făcut icircn interesul MMP Dacă prin absurd instanţa ar da o asemenea sentinţă problema ar deveni extrem de complicată fiindcă trebuie să se revină la momentul opţiunii AJVPS pentru 5 + 50 şi implicit la anularea con-tractelor şi icircncheierea altora pentru multe fonduri Apreciază că problema se poate relua dacă va deveni reală dar este greu de crezut acest lucru

5 Dl dir Coman Liviu (AJVPS Călăraşi) a precizat poziţia AJVPS Călăraşi faţă de interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art 8 din Legea nr 4062006 icircn forma sa actualizată prin OUG nr 1022010Astfel consideră că icircn cazul gestionarilor consacraţi ale căror contracte expiră la mo-

mente diferite atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice se va realiza secvenţial urmacircndu-se de fiecare dată o nouă procedură de atribuire distinctă de cele anterior derulate Toate procedu-rile de atribuire deja finalizate cu icircncheierea unor contracte de gestionare a faunei cinegetice nu vor fi luate icircn considerare icircn cadrul procedurilor de atri-buire directă iniţiate ulterior expirării altor contracte dispoziţia art 8 (4) fiind de strictă interpretare bdquoAtri-buirea dreptului de gestionare se realizează ori de cacircte ori este cazul ca urmare a icircncetării contractelor anterioare de gestionare a fondurilor cinegetice din orice motiverdquoIcircn contextul arătat apreciază că intenţia declarată a autorităţii publice centrale care răspunde de

silvicultură de a aplica alt algoritm decacirct cel legal cu ocazia următoarei etape de atribuire icircn gestionare a faunei cinegetice respectiv de a acorda doar 50 din fonduri prin atribuire directă şi 50 prin licitaţie publică este de natură a prejudicia interesele organizaţiilor vacircnătoreşti consacrate prejudiciere ce ar urma să se facă cu icircncălcarea evidentă a legiiPrin urmare roagă conducerea AGVPS ca icircn cadrul discuţiilor ce le va purta cu responsabilii autorităţii publice de resort să prezinte această problematică de interes actual (chiar urgent) cu rugămintea de-a informa asociaţiile interesate cu privire la eventuale puncte de vedere exprimate informare ce ar fi foarte utilă icircn abordarea după caz chiar icircn instanţă a eta-pei de atribuire care urmează să fie parcursă

6 Dl dir Stan Florică (AJVPS Dacircmboviţa) a reluat problema planurilor de management ale fondu-rilor cinegetice care deşi s-au făcut sub formă de studii anterior sunt im-puse a fi refăcute sub o altă formă de către ITRSV dar icircn esenţă cu un conţinut similar Reaminteşte totodată obligaţia asociaţiilor de a-şi viza autorizaţiile de

deţinere a armelor de foc din 2 icircn 2 ani şi aduce la cunoştinţa celor prezenţi o reglementare recentă a organelor de poliţie de a amenda contravenţional şi a suspenda pentru doi ani permisul de armă icircn cazul persoanelor care nu şi-au făcut viza acestor permise după 5 ani de la precedenta Apreciază că avem cu toţii datoria morală de a reaminti membrilor asociaţiilor pe care le reprezentăm această icircndatorire ndash de a-şi viza periodic şi la timp permisul de armă

7 Dl dir Zlate Emil (AJVPS Teleorman) a prezentat concis situaţia man-agementului vacircnatului icircn zonele de frontieră icircn sensul că acesta nu se poate face pe o facircşie de 500 m de la punctul icircn care apa Dunării atinge malul romacircnesc Această porţiune icircn general icircmpădurită constituie cel mai fa-

vorabil loc de concentrare a vacircnatului icircn special iarna Imposibilitatea practicării vacircnătorii icircn această porţiune de teren prezintă trei mari inconveniente

bull constituie loc de concentrare pentru prădători care se icircnmulţesc aici icircn condiţii excelente deo-arece au linişte din partea omului şi hrană din abundenţăbull oferă loc de odihnă pentru mistreţi de unde nestingheriţi ies noaptea icircn cacircmpul agricol şi fac ravagii icircn culturile din apropierebull icircn lipsa prezenţei vacircnătorului este favorizat braconajul celor ce nu se sfiiesc să icircncalce legea

De aceea se impune a fi icircntreprinse demersuri legale pentru modificarea reglementărilor ce pot fi con-siderate contraproductive şi deja anacronice de-a lungul unei frontiere ce se menţine icircncă icircntre statele aceleiaşi Uniuni Europene

8 Dl dir Drăgoi Victor (AVPS Acvila - Bucureşti) a abordat problema tarifelor de gestionare sub

|6 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

aspectul obligaţiei achitării acestora inclusiv icircn situaţia icircn care unii proprietari de terenuri nu le facturează nici măcar după atenţionare din partea asociaţiilor icircn acest sens Consideră de asemenea că se impune o modificare

a limitelor unor fonduri cinegetice insuficient sau incorect descrise precum şi modificarea altora icircn situaţia de exemplu a secţionării fondurilor de către autostrăzi canale de aducţiuni apă etc Susţine necesitatea aducerii la zi a arondării fondurilor cine-getice făcută cu responsabilitate nu ca icircn trecut

9 Dl dir Lera Cornel (AJVPS Timiş) a reliefat as-pectul creşterii neverosimile a efectivelor de vacircnat

şi implicit a cotelor de recoltă aprobate de MMP pe fondurile cine-getice preluate de noile asociaţii vacircnătoreşti De asemenea aduce la cunoştinţa celor prezenţi intenţiile con-ducerilor unor asociaţii noi de a constitui asociaţii de proprietari majoritari de terenuri pe

fondurile adjudecate prin licitaţii la sume exorbitan-te urmacircnd să renunţe la contracte şi să preia direct gestionarea acestora la sume mici prin alte asociaţii nou constituite ale aceloraşi oameni Crede că sunt icircndrumaţi şi de la nivelul structurilor autorităţii publice icircn acest sens cu implicaţii asupra scăderii sumelor ce se virează la bugetul public şi păgubirea proprietarilor de terenuriReţine atenţia şi icircn legătură cu situaţia mistreţilor şi a daunelor produse de aceştia icircn unele fonduri cinegetice din cacircmpie care nu au stabilit un efec-tiv optim motiv pentru care nu au aprobate cote de recoltă ITRSV nu poate aproba astfel de cote unde nu sunt stabilite efective optime iar MMP nu soluţionează probleme Cine plăteşte pagubeleAduce icircn discuţie şi problema obţinerii utilităţii publice de către asociaţiile reprezentative din judeţe şi cere sprijin AGVPS icircn acest sens dar şi cel al accesării de fonduri europene

10 Dl dir Popa Cornel (AJVPS Mehedinţi) a semnalat conducerii AGVPS că atribuirea icircn gestionare a faunei

cinegetice din fondu-rile pentru care con-tractele de gestionare s-au icircncheiat la termen icircncă din anul 2011 nu s-a făcut icircn cele 60 de zile aşa cum obliga legea şi nu s-a făcut nici pacircnă acum Etapa atribuirii directe către gestionarii propuşi de asociaţiile de propri-

etari a fost depăşită Dar nu se anunţă etapa a II-a a atribuirii directe către gestionarii consacraţi Ştie că situaţia este aceeaşi şi icircn cazul altor asociaţii con-sacrate din alte judeţe cum sunt Hunedoara şi Tul-cea dar se teme că reprezentanţii MMP o fac deliber-

at icircntr-un scop care icirci scapă Şi vacircnătorii din grupele care gestionează aceste fonduri sunt impacientaţiO altă problemă cu care se confruntă AJVPS Mehedinţi este obligarea acesteia de către Ser-viciul AMST din cadrul IPJ Mehedinţi să primească icircn custodie gratuit sute de arme de vacircnătoare de depozitarea şi de icircntreţinerea cărora răspunde Are cheltuieli mari icircn legătură cu această obligaţie şi nu poate face această prestare de serviciu icircn mod gra-tuit mai ales membrilor asociaţieiRoagă conducerea AGVPS să intervină la nivelul MMP şi IGP pentru clarificarea problemelor ridicate

11 Dl dir Păuna Gheorghe (AVPS Unirea ndash Bucureşti) a evidenţiat icircncă un aspect de nerespectare a legii de către reprezentanţii MMP nominalizacircnd-o

pe directoarea Ilona Szabo Precizează că AVPS Unirea a cacircştigat definitiv şi irevocabil suspendarea atribuirii directe a fondului cine-getic Măcelaru cel mai bun fond pe care l-a gestionat asociaţia pe care o reprezintă unei asociaţii noi ndash AVPS Zimbru ndash la propunerea

unei asociaţii de proprietari ilegal constituită Fără a avea temei legal din dispoziţia dnei director Ilona Szabo fondul cinegetic nu a revenit la AVPS Unirea ci i-a fost icircncredinţat Direcţiei Silvice Călăraşi care icircl gestionează tot icircmpreună cu AVPS Zimbru Procesul continuă dar nu icircnţelege cum reprezentanţii MMP fără nici un temei legal au atribuit fondul cinegetic icircn discuţie pacircnă la soluţionarea procesului de anu-lare a atribuirii Direcţiei Silvice Solicită sprijin pen-tru respectarea şi aplicarea icircntocmai a legii

12 Dl dir Laszlo Bella (AJVPS Covasna) a semnalat faptul că personalul asociaţiei pe care o reprezintă a icircncheiat zeci sau sute de contravenţii la Legea nr 4072006 icircn special pentru cacircini supranumerici şi

fără jujeu la stacircni dar ciobanii le contestă şi cacircştigă procesele icircn majoritatea cazurilor Exemplifică şi icircn judeţul Covasna creşterea neverosimilă a efec-tivelor şi a cotelor de recoltă pe fondurile pre-luate de noile asociaţii vacircnătoreşti apreciind că este vorba despre fal-

suri icircn documentaţiile trimise de gestionari falsuri avizate de ITRSV şi ICAS apoi aprobate prin ordin al MMPReliefează icircncă un fapt icircngrijorător icircn manage-mentul cinegetic referindu-se la tarifele scăzute pacircnă la 2000-3000 euro percepute de noile asociaţii pentru un urs mare care se icircmpuşcă icircn cadrul aces-tora Consideră că printr-o astfel de politică de preţuri este degradată piaţa vacircnatului din Romacircnia şi afectat bugetul asociaţiilor icircn cauză şi totodată bugetul public prin impozitul mai mic obţinut din această activitate economică desfăşurată cu caracter accesoriu Apreciază că trebuie stabilite de autoritatea publică preţuri minimale icircn cazul vacircnătorii cu străiniiMai ridică problema aplicării TVA pentru mărfurile icircn

profil vacircndute propriilor membri şi pentru permisele de pescuit recreativ-sportiv eliberate acestora Problema face icircnsă obiectul dezbaterilor financiar-contabile

13 Dl dir Mitric Cristian (AVPS Rupea) a apre-ciat la racircndul lui că reprezentanţii MMP de la diferite niveluri care au conlucrat la atribuirea icircn

gestionare a fondurilor cinegetice au făptuit abuzuri de neimaginat icircn grup organizat şi de conivenţă motiv pen-tru care susţine propu-nerea dlui dir Calciu de a transmite DNA sau Parchetului de pe lacircngă IcircCCJ o placircngere penală la adresa tuturor

acestora Apreciază că dacă nu o facem acum nu mai avem ocazia să o facem altă dată Arată că şi icircn judeţul Braşov asociaţiile noi au falsificat evaluările şi au primit cote exagerate de recoltă dovedindu-se specialiste icircn falsuri după ce au exersat procedeul cu ocazia constituirii asociaţiilor de proprietari de terenuri Mai arată că noile asociaţii icircnscriu membri vacircnători cu domiciliul icircn străinătate şi permisul de vacircnătoare eliberat icircn alte ţări de exemplu icircn Germania Nu există controale din partea MMP pentru a verifica dacă aceste asociaţii mai icircndeplinesc condiţiile de licenţiere Cunoaşte de asemenea că i s-a permis unei asociaţii organizarea examenului de vacircnător deşi nu a pregătit nici un candidat şi probabil va falsifica dosarele acestor candidaţi pentru a putea icircndeplini condiţiile examinării

14 Dl dir Macircndru Nae (AVPS Iaşi) a menţionat situaţia aparte a unui fond cinegetic preluat din gestionarea RNP Romsilva cu un efectiv scriptic

de 20 de cerbi După obţinerea atribuirii fondului şi semnarea contractului cu oca-zia deplasării pe teren pentru cunoaşterea fon-dului a constatat că icircn fondul respectiv nu mai există nici un cerb Ta-rifele s-au calculat icircnsă mărite corespunzător categoriei de teren cu

cerbi Icircntreabă ce poate face pentru plata unui tarif just icircn condiţiile icircn care şi ITRSV cunoaşte situaţia şi există consemnată icircntr-un proces-verbal oficial icircncheiatDl dir gen Şelaru N consideră că trebuie făcută o notificare justificată către MMP şi ITRSV prin care să se solicite recalcularea tarifului de gestionare corespunzător terenului fără cerbi Dacă notificarea nu va fi luată icircn considerare atunci MMP şi ITRSV pot fi obligate să o facă pe calea instanţelor competente de judecată

15 Dl dir Şuler Sorin (AVPS Făgăraş) a readus icircn discuţie posibilitatea icircnlocuirii scrisorilor de garanţie bancară şi consideră că soluţionarea problemei poate fi reluată cu noua conducere a MMPIcircn continuare dl dir gen Şelaru N face mai multe precizări icircn legătură cu problemele dezbătute şi cu posibilitatea ca cele mai multe dintre acestea

7|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

să fie soluţionate Se angajează să inven-tarieze problemele ridi-cate precum şi altele de interes general nesoluţionate să le sistematizeze şi să le motiveze corespunzător pentru a le putea prezenta ulterior con-ducerii MMP Speră ca

noua conducere a MMP să fie mai receptivă şi să rezolve multe dintre problemele a căror soluţionare s-a solicitat şi se icircncearcă de 3-4 ani O a doua problemă majoră abordată icircn cadrul dezbaterilor de pe Ordinea de zi a fost problema soluţionării legale a crizei actuale a pescuitului recreativ-sportiv din RomacircniaIcircn deschiderea dezbaterii dl dir gen Şelaru N a arătat că asociaţiile afiliate şi membrii pescari sportivi ai acestora sunt nemulţumiţi de

bull modul actual de acordare a dreptului de ex-ploatare a resursei acvatice vii din habitatele piscicole naturale icircn contradicţie cu legea păgubitor pentru bugetul public şi tracasant pentru pescarii sportivibull starea resursei ajunsă icircn situaţie critică pe Dunăre icircn Delta Dunării icircn lacurile de acumu-lare icircn care se practică aşa-zisa acvacultură şi icircn unele ape curgătoare mai ales din zona de munte icircn care se braconează cu curent electric unelte de reţea substanţe chimice şi chiar ex-plozivibull lipsa totală de eficienţă a pazei resursei şi a modului de control a exploatării acesteia inclu-siv icircn perioada de prohibiţie ceea ce a condus la o exacerbare a braconajului piscicolbull evaziunea fiscală de notorietate determinată de vacircnzarea peştelui bdquola negrurdquo de către majori-tatea persoanelor fizice şi juridice autorizate de ANPA să pescuiască comercialbull cererea insistentă de date cu caracter personal de la pescarii sportivi faptă ce contravine legii şi creează suspiciuni icircn privinţa intenţiei de fo-losire a acestoraDomnul dir gen Şelaru N a mai arătat că s-a ajuns la situaţia reliefată din următoarele mo-tivebull refuzul ANPA de a icircncheia acte-adiţionale aşa cum o obliga legea şi hotăracircrile instanţelor judecătoreşti pentru unele asociaţii la con-tractele de gestionare durabilă a resursei acvatice vii icircncheiate anterior icircntre CNAFP şi asociaţiile de pescari sportivibull nerespectarea icircn continuare a legii care obliga ANPA să concesioneze exploatarea resursei acvatice vii negrevate de alte con-tracte asociaţiilor de pescari sportivibull conceperea şi promovarea unor reglementări subsidiare legii icircn dezacord cu aceasta prin care au novat modalitatea de autorizare nelegală a asociaţiilor de pescari sportivi pentru ex-ploatarea prin pescuit recreativ-sportiv a resursei acvatice viibull modalitatea extrem de greoaie şi tracasantă de eliberare a permiselor de pescuit recreativ-sportiv bull eliberarea permiselor de pescuit recreativ-sportiv de către funcţionarii ANPA drept arogat icircn urma completării forţate şi incorecte a legii

printr-o OUG care se referea la cu totul altă problemă

După ce a arătat că şi bugetul public a fost afec-tat direct şi indirect de către ANPA ndash prin icircncasa-rea unor taxe de autorizare categoric mai mici decacirct redevenţele ce le-ar fi putut obţine icircn urma concesionării prin stimularea perceperii de tarife cacirct mai reduse de la pescari sportivi pentru accesul la resursă şi neicircncasarea taxei de 2 leipermis de pes-cuit recreativ-sportiv eliberat de funcţionarii ANPA precum şi prin neicircncasarea tarifelor cuvenite de la asociaţiile de pescari sportivi icircn anul 2008 ndash dl dir gen al AGVPS a apreciat că ieşirea legală din această situaţie de criză icircn materie de pescuit recreativ-sportiv nu se mai poate face decacirct prin una din următoarele modalităţi

1 Prin icircncheierea de acte-adiţionale la con-tractele de gestionare durabilă a resursei acvati-ce vii icircncheiate anterior icircntre CNAFP şi asociaţiile de pescari sportivi aşa după cum obligă OUG nr 232008 şi au hotăracirct definitiv şi irevocabil instanţele judecătoreşti icircn cazul AJVPS Suceava şi AJVPS Galaţi2 Prin concesionarea exploatării resursei ac-vatice vii din zonele de pescuit recreativ-sportiv delimitate icircn habitatele piscicole naturale către asociaţiile care au icircn obiectul de activitate pes-cuitul recreativ-sportiv icircn condiţiile icircncheierii (icircncetării) contractelor anterioare icircncheiate icircntre CNAFP şi asociaţiile de pescari sportivi Similar s-ar impune a fi soluţionată şi problema pescui-tului icircn apele de munte3 Prin atribuirea gratuită către AGVPS a exploatării resursei acvatice vii icircn condiţiile icircn care AGVPS este asimilată prin lege ca instituţie de utilitate publică AGVPS poate prin organizaţiile de pescari sportivi să adminis-treze mai bine şi să protejezeconserve mai efi-cient resursa acvatică vie fără nici o cheltuială implicată din partea statului Nu se insistă icircnsă pe această posibilitate pentru a se evita acuzaţiile tendenţioase şi ignorante de bdquomonop-olrdquo şi pentru a nu fi frustrat bugetul public de o redevenţă avantajoasă pentru societate

Icircn legătură cu situaţia şi perspectivele exploatării resursei acvatice vii din habitatele piscicole naturale au luat cuvacircntul1 Dl dir Lazu Dorel (APS Timişoara) care a prezen-tat experienţa colaborării neplăcute cu MMP şi

ANPA icircn ultimii doi ani Consideră că apa pădurea şi vacircnatul nu au ce căuta la mediu ci la agricultură Apreciază că din cauza Ordinului nelegal nr 152011 al MADR APS Timişoara a pierdut peste 1000 de pescari sportivi care s-au dus la asociaţiile de apartament sau au luat

permise direct de la ANPA fără a mai viza carnetele de membruSusţine menţinerea reciprocităţii icircntre asociaţiile afiliate şi necesitatea icircnscrierii pescarilor sportivi icircn asociaţii avacircnd icircn vedere că icircn toată Europa nu se poate practica pescuitul recreativ-sportiv icircn afara unui cadru organizatSugerează ca eventuala concesionare a exploatării resursei acvatice vii să fie făcută de AGVPS nu de fiecare asociaţie afiliată pentru toate zonele de

pescuit din ţară Concesionarea la nivelul fiecărei asociaţii de pescari sportivi ar putea deveni riscantă din cauza existenţei unor străini icircn Romacircnia care bdquospală bani negrirdquoPrezintă concis programul Dunării şi accesarea de fonduri europene Va intra icircn posesia acestui pro-gram icircn scurt timp şi icircl va face cunoscut şi celorlalte asociaţii

2 Dl dir Stoica Ştefan (AJVPS Tulcea) a prezen-tat oferta de reciprocitate făcută cunoscută celor

interesaţi şi prin revista Vacircnătorul şi Pescarul RomacircnIntervine dl dir Talpeş Vladimir care susţine că permisele sunt eliberate de ARBDD icircn baza unui ordin con-testat la instanţele judecătoreşti compe-tente la care ar trebui să acheseze şi AJVPS

Tulcea iar taxa de 30 de lei de acces icircn Delta Dunării este abuzivă fiindcă nu are temei legal şi nu respectă dreptul de servitute acordat pescarilor sportivi prin permisul de pescuit recreativ-sportiv eliberat tot de ARBDDDl dir gen Şelaru N aplanează discuţiile con-tradictorii apreciind că această soluţie este de compromis pacircnă la clarificarea modului de atri-buire a dreptului de exploatare a resursei acvatice vii şi reprezintă un pas icircnainte faţă de perioada anterioară cacircnd pescarii sportivi ajungeau la Tul-cea fără informaţii privind condiţiile de pescuit recreativ-sportiv icircn Delta Dunării şi fără să cunoască de unde cum şi cacircnd pot procura documentele necesare mai ales la sfacircrşit de săptămacircnăDă dreptate dlui dir Talpeş V icircn privinţa nelegalităţii taxei de acces icircn Delta Dunării dar nu ar fi icircn avanta-jul nimănui ndash nici al AJVPS Tulcea nici al pescarilor sportivi ndash să conteste acum condiţiile impuse forţat de conducerea ARBDD fiindcă soluţionarea proble-mei ar dura cel puţin pacircnă la icircncheierea anului 2012Speră ca şi icircn Delta Dunării să fie atribuit legal dreptul de exploatare a resursei acvatice vii prin concesionare doar asociaţiilor de pescari sportivi eligibile Aşa după cum a fost atribuită icircn alte tim-puri singura concesiune icircn acest sens din ţară dlui Robert Răduţă şi asociaţiilor lui

3 DL dir Pop Andrei (AJPS Cluj) a susţinut că reprezentanţii filialei locale ANPA au aplicat discreţionar chiar fraudulos metodologia de calcul

a punctajului cu ocazia autorizării asociaţiilor de pescari sportivi Dă exemple concludente Din cauza faptului că a fost autorizată şi AJVPS Cluj pe zone pe care AJPS Cluj şi le reven-dicase şi le adjudecase icircn baza unui punctaj mai mare are multe

litigii cu aceasta pe rolul instanţelor judecătoreşti Situaţia precară a AJPS Cluj din acest moment rezidă din faptul că ANPA i-a suspendat autorizaţia pentru trei zone de pescuit atribuite anterior Cere sprijin pentru soluţionarea problemei asociaţiei născută din acţiuni şi procese tendenţioase dator-

|8 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

ate unor reglementări nelegale aplicate şi acestea discreţionar

4 Dl dir Calciu Dorin (AJVPS Hunedoara) a evidenţiat că problemele AJPS Cluj sunt generale iar rezolvarea acestora nu poate fi abordată bdquosectarrdquoAr fi cel mai avantajos pentru pescarii sportivi şi protecţiaconservarea resursei acvatice vii even-tuala preluare icircn responsabilitate a exploatării resursei acvatice vii din toate habitatele piscicole naturale de către AGVPS din Romacircnia care poate organiza şi desfăşura mai bine şi echitabil activi-tatea prin asociaţiile de pescuit recreativ-sportiv eligibileSusţine icircncă odată semnarea şi promovarea placircngerilor despre care a făcut vorbire anterior la Parchetul de pe lacircngă IcircCCJ şi la Curtea de Conturi

5 Dl dir Drăgoi Victor (AVPS Acvila ndash Bucureşti) a ridicat problema concurenţei incorecte făcute asociaţiilor de pescari sportivi şi păgubirii bugetu-lui public de către ANPA prin neicircncasarea taxei de 2 leipermis de pescuit recreativ-sportiv eliberat direct de funcţionarii publici ai acesteia

6 Dl dir Popa Cornel (AJVPS Mehedinţi) a adus icircn discuţie problema autorizăriiconcesionării exploatării resursei acvatice vii de pe Dunăre De ce nu se faceIntervine dl dir Coman Liviu (AJVPS Călăraşi) care precizează că asociaţia pe care o reprezintă a obţinut o hotăracircre judecătorească definitivă şi irevocabilă care obligă ANPA icircn acest sens

Icircn legătură cu organizarea manifestărilor halieu-tico-cinegetice apreciate ca fiind fără precedent icircn Romacircnia şi icircn alte ţări europene materialul de prezentare a fost considerat suficient de detaliat complet şi convingător Totuşi pentru aducere la zi a luat cuvacircntul dl arh Ionescu Mugurel care a prezentat rezultatele verificării şi omologării pistei de concurs Corbu de către oficialii FIPS Aceştia au fost prezenţi icircn timpul desfăşurării Cupei Rig de Pes-cuit la Crap fiind impresionaţi atacirct de amenajările special edificate pentru acest tip de competiţii cacirct şi de cantitatea şi calitatea deosebită a populaţiei piscicole Prinderea a 15000 kg de peşte de către cele 75 de echipe concurente icircntr-un interval de 72 de ore a depăşit orice aşteptare şi constituie un record icircn condiţiile de desfăşurare a unei competiţii de asemenea amploare De asemenea oficialii FIPS au apreciat condiţiile de transport cazare pensiune etc verificate cu acest prilej La sfacircrşit oficialii FIPS s-au declarat icircncacircntaţi de locaţie şi de amenajarea special finalizată felicitacircnd conducerea AGVPS din Romacircnia pentru alegerea făcutăDl dir gen Şelaru N contează după cum a preci-zat pe faptul că desfăşurarea concomitentă a unui Campionat Mondial de Pescuit la Crap a finalei naţionale de tir vacircnătoresc a finalei naţionale de chinologie vacircnătorească a unui tacircrg de vacircnătoare şi pescuit a zilei Sf Eustaţiu şi a Congresului AGVPS din Romacircnia icircntr-o locaţie de excepţie situată pe malul mării şi icircntr-o perioadă cu temperaturi fa-vorabile poate determina o regrupare a vacircnătorilor şi pescarilor sportivi din marea familie a asociaţiilor icircn profil sub egida AGVPSDe aceea ocazionat de această reuniune de lucru a făcut un apel călduros la conducerile asociaţiilor afiliate pentru a lua parte activ la aceste manifestări revenindu-le obligaţii concrete legate icircn primul racircnd de

- participarea cu echipe sau concurenţi individu-ali la campionatele naţionale de tir vacircnătoresc şi de chinologie vacircnătorească de la fazele pe asociaţie pacircnă la finala de la Constanţa- inventarierea şi colectarea la sediul asociaţiilor afiliate a trofeelor de vacircnat neo-mologate icircncă dobacircndite oriunde de mem-brii vacircnători ai acestor asociaţii aşa icircncacirct să poată fi evaluate după formula CIC de către o comisie completă şi competentă şi apoi icircnscrise icircn Catalogul Naţional al Trofeelor de Vacircnătoare din Romacircnia care se doreşte a fi actualizat cu acest prilej- participarea prin echipe sau competitori in-dividuali la icircntrecerea bdquoceaunelorrdquo organizată icircn 27 sept 2012 cu ocazia sărbătorii zilei vacircnătorilor din Romacircnia- contactarea şi stimularea participării firmelor cunoscute interesate de producerea şi comer-cializarea produselor icircn profil cinegetic şi ha-lieutic la tacircrgul de vacircnătoare şi pescuit

Avacircnd icircn vedere că la o asemenea manifestare pot fi prezenţi reprezentanţi ai CIC FACE FIPS şi ai conducerilor asociaţiilor naţionale de vacircnătoare şi de pescuit din ţările vecine şi din Europa precum şi importante personalităţi din ţară trebuie să se depună eforturile cuvenite din partea tuturor con-ducerilor asociaţiilor din Romacircnia pentru ieşirea spectaculoasă dintr-un anonimat icircn care ne-am complăcut cu toţii din anumite raţiuni icircn ultimii aniSe apreciază că a sosit momentul să se arate şi ce-lorlalte ONG-uri cu preocupări similare şi societăţii icircn care trăim anvergura organizării şi posibilităţilor noastre de manifestare icircn interesul prestigiului activităţilor desfăşurate al lor şi al Romacircniei pacircnă la urmă

Dezbateri aparte au suscitat spre finalul reuniunii sesizările ce se doresc a se face la nivelul Parchetu-lui de pe lacircngă Icircnalta Curte de Casaţie şi Justiţie icircn legătură cu modul apreciat ca fraudulos de recon-tractare a gestionării faunei sălbatice din foarte multe fonduri cinegetice (icircn anii 2011 şi 2012) şi pentru autorizarea abuzivă a exploatării resursei acvatice vii din habitatele piscicole naturale De asemenea la nivelul Curţii de Conturi a Romacircniei pentru prejudicierea bugetului public de către ANPA prin autorizarea exploatării resursei acvatice

vii icircn locul concesionării acesteia prin stimularea perceperii de tarife cacirct mai mici pentru accesul la resursă prin neicircncasarea taxei de 2 leipermis eliberat de funcţionarii ANPA etcDin discuţiile purtate a reieşit că faptele grave comise de conivenţă de către grupuri organizate de funcţionari publici ndash care eludacircnd legea au asigurat abuziv şi discreţionar accesul la cele două resurse naturale (vacircnat şi peşte) precizate mem-brilor unor aşa-zise asociaţii de pescari sportivi ndash sunt foarte bine cunoscute şi nu pot fi tăinuite Nu merită să-şi asume nimeni un astfel de risc pentru anumiţi funcţionari publici care au icircndeplinit şi au plusat la dispoziţiile nelegale primite din partea unor demnitari nominalizaţi politic icircn funcţii cu rezultatul trecerii exploatării resurselor naturale regenerabile denumite bdquovacircnat şi peşterdquo din macircna asociaţiilor tradiţionale sau consacrate care şi-au dovedit icircn timp interesul şi responsabilitatea icircn macircna unor asociaţii noi clientelare care nu oferă nici o garanţie icircn privinţa exploatării durabile a acestor resurseDin discuţii a mai reieşit şi faptul că cercetările şi sancţiunile ce vor urma sesizărilor reprezentanţilor asociaţiilor afiliate vor atrage atenţia funcţionarilor publici care se perpetuează de la o guvernare la alta că legea este lege şi se aplică şi pentru ei aşa icircncacirct să nu-şi mai permită pe viitor interpretarea le-gii şi aplicarea interpretativă abuzivă şi interesată a acesteiaLucrările (sesizările) pregătite la nivelul AGVPS care s-au transmis tuturor reprezentanţilor asociaţiilor afiliate spre cunoaştere au fost remarcate ca fiind clare şi la obiect dar se impune a fi completate cu anexe dintre care cele mai importante trebuie să fie placircngerile concrete ale fiecărei asociaţii icircn cauză unele dintre acestea fiind depuse deja la organele de cercetare penalăImportantă a fost şi poziţia unanimă a tuturor celor prezenţi la reuniunea de lucru icircn privinţa necesităţii depunerii sesizărilor icircn discuţie la Parchetul de pe lacircngă ICCJ şi la Curtea de Conturi după o ultimă revedere şi reformulare a acestora şi după icircnsuşirea lor prin semnătură de către reprezentanţii AGVPS şi ai asociaţiilor afiliateChiar dacă va necesita timp şi efort obligaţia asumată trebuie dusă cacirct mai curacircnd posibil la bun sfacircrşit

9|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Dezbaterile din secţiunea de lucru cu contabilii asociaţiilor afiliate

Scopul icircntacirclnirii de lucru organizate reliefat icircncă de la icircnceputul reuniunii a fost acela de a identi-fica probleme economico-financiare de actualitate şi de interes comun cu care se confruntă contabilii asociaţiilor afiliate dar nu numai pentru a icircn-cerca o soluţionare legală şi mai ales unitară a acestor probleme aşa icircncacirct să poată fi prevenite interpretări personale şi rezolvări diferite icircn general păgubitoare pentru bugetul asociaţiilor nonprofit pe care le reprezintăOrdinea de zi propusă a avut un caracter orientativ urmărindu-se o preorientare a discuţiilor pe capi-tole distincte de probleme urmacircnd ca această or-dine de zi să fie completată cu orice alte probleme ridicate de cei prezenţiCoordonarea lucrărilor secţiunii a revenit dlui ec Ivanovici George ndash preşedintele comisiei de cenzori a AGVPS expert contabil şi auditor independent ndash ajutat de dl ec Popescu Marian ndash cenzor la AJVPS Buzău dna Ţandără Carmen ndash cenzor la AGVPS şi dna ec Leotică Marina ndash contabil şef al AGVPS La lucrări au participa 21 de contabili din partea asociaţiilor din diverse judeţe şi icircncă un economist din partea AGVPSDiscuţiile purtate au avut un caracter interac-tiv sub forma unui schimb profesional de opinii şi experienţă conducacircnd icircn final la concluzii şi decizii importante pentru cei prezenţi precum şi la reţinerea unor probleme rămase deschise de soluţionat icircn viitorIcircn sinteză problemele dezbătute s-au referit la 1 Impozitul pe venita) icircncadrarea plata şi declararea sumelor reprezentacircnd indemnizaţia de examinare acordată membrilor comisiei de examinare pentru obţinerea permisului de vacircnătoareb) obligaţiile declarative şi de plată referitoare la zilieric) oportunitatea şi cadrul legal pentru premierea membrilor vacircnători ai asociaţiei şi pentru membrii consiliului de administraţied) impozitul pe venitul agricol icircn cazul achiziţionării de produse agricole de la producători particulari - documente produsele care pot fi achiziţionatee) posibilitatea premierii paznicilor de vacircnătoare (pentru cointeresarea lor) atunci cacircnd contribuie la descoperirea cazurilor de braconaj din sumele pe care asociaţiile le primesc drept despăgubiri la braconaj 2 Taxa pe valoarea adăugatăa) Achiziţii intracomunitare şi icircnscrierea ca plătitori de TVA icircnscrierea icircn Registrul Operatorilor Intraco-munitari obligaţii declarativeb) cotizaţia suplimentară este sau nu purtătoare de TVA3 Taxa extrajudiciară de timbrua) cum se procedează4 Impozitul pe profita) metodologia de calcul a impozitului pe profit aşa cum a fost aceasta prezentată de organele de control ale ANAFb) necesitatea solicitării unor precizări de la or-ganele competente ale Ministerului de Finanţe asupra alegerii unei bdquocheirdquo de repartizare a chel-tuielilor comune c) icircnregistrarea impozitului pe profit suplimentar (stabilit de către organele de control) 5 Impozite şi taxe localea) impozitul asupra mijloacelor de transport cu

referire la bărci 6 Casa de marcata) răspunsul primit de la Direcţia de Politici şi Legislaţie icircn Domeniul Vamal şi Nefiscal din cadrul Ministerului Finanţelor Publice icircn data de 19102011b) necesitatea continuării demersurilor pentru re-evaluarea situaţiilor specifice din cadrul asociaţiilor vacircnătorilor şi pescarilor sportivi 7 Alte problemea) tarifele de gestionare a fondurilor de vacircnătoare ndash TVA documente justificative necesare b) icircnregistrarea icircn contabilitate a tarifelor de ges-tionare separat pe doua exerciţii financiare avacircnd icircn vedere faptul ca anul fiscal nu corespunde cu se-zonul de vacircnătoare c) icircnregistrarea operaţiunilor de plata a permiselor de pescuit primite de la ANPA şi a celor de icircncasare a contravalorii lor de la membrii pescari (ANPA eliberează permisele cu icircntacircrziere de 1-2 luni faţă de data virării contravalorii lor)d) inexistenţa icircn Codul Ocupaţiilor din Romacircnia a unor ocupaţii cum ar fi paznic de pescuit secretar de club e) necesitatea icircntocmirii unui grafic de circulaţie a documentelor icircn cadrul fiecărei asociaţiif) necesitatea icircntocmirii unei proceduri proprii pen-tru operaţiunile cu numerar avacircndu-se icircn vedere şi noile reglementari legate de paza bunurilorg) inventarierea anuală a patrimoniului cu referire la mijloace fixe aflate icircn evidenţa contabilă dar cu valoare de inventar zero h) care este tratamentul dobacircnzilor la sumele provenite din sume icircncasate pentru activitate economică i) scrisorile de garanţie bancară obţinute de la bănci icircn vederea participării la licitaţiile organizate pen-tru gestionarea fondurilor de vacircnătoare 8 Propunere de elaborare a unui Manual de politici contabile unitara) necesitatea şi oportunitatea unui astfel de manualb) stabilirea din racircndul contabililor prezenţi a per-soanelor care vor elabora cacircte un capitol din acest manual

Icircn legătură cu probleme dezbătute prezentate sistematizat mai sus s-au discutat şi stabilit proce-duri absolut legale şi unitare de lucru care urmează să fie transmise icircn scris tuturor asociaţiilor afiliate inclusiv contabililor asociaţiilor afiliate care nu au putut fi prezenţi la reuniunea organizatăDe asemenea s-a luat hotăracircrea elaborării icircn cel mai scurt timp posibil a Manualului unitar de politici contabile al cărui model va fi pus la dispoziţie de la nivelul Comisiei de cenzori AGVPS iar conţinutul va fi adoptat de un colectiv de con-tabili de la AGVPS şi asociaţiile afiliate stabilit cu prilejul reuniuniiDupă elaborarea manualului precizat icircntr-o primă variantă acesta va fi transmis comisiei de cenzori şi contabililor asociaţiilor afiliate pentru lecturare şi eventuale propuneri de modificare şi comple-tare a lui Doar ulterior varianta finală va fi supusă aprobării Consiliului AGVPS apoi distribuită asociaţiilor afiliate aşa icircncacirct să constituie un cadrul unitar şi statutar de lucru opozabil şi util icircn relaţiile cu organele de control icircn profil şi terţe persoane

ConcluziiProblemele ridicate cu ocazia reuniunii de lucru din 29-30 mai 2012 de la Braşov au fost după cum s-a putut constata numeroase şi complexePentru majoritatea dintre acestea au fost precizate soluţii legale şi unitare pe loc Altele au fost reţinute pentru intervenţii la nivelul forurilor decizionale urmacircnd să fie transmise răspunsurile cuvenite ce-lor interesaţi icircn interesul unor soluţionări similare (unitare) a problemelor rămase deschiseSchimbul de opinii şi experienţa s-a dovedit şi acesta a fi necesar util şi eficientLa finalul reuniunii de lucru s-a concluzionat de către toţi cei prezenţi că organizarea acestei icircntacirclniri lucrative a fost inspirată şi folositoare susţinacircndu-se necesitatea organizării periodice a unor icircntruniri similare

VPR

Ilustrația M Ionescu

|10 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Icircn perioada 08-11052012 s-a desfăşurat icircn oraşul Cape Town din Africa de Sud cea de-a 59-a

Adunare Generală a Consiliului Internaţional de Vacircnătoare ( CIC ) manifestare care a reunit participanţi din peste 30 de ţări membre atacirct din Europa cacirct şi din America de Nord Africa şi Asia Organizată ca Fo-rum Mondial al Utilizării Durabile și avacircnd ca temă principală bdquoEco-nomia conservării faunei sălbaticeldquo această reuniune a icircnsemnat mai mult decacirct o icircntacirclnire prietenească icircntre vacircnători din icircntreaga lume fiind un adevărat forum al schimburilor de idei de analiză şi propuneri pentru gestionarea vacircnatului ca parte esenţială a conservării biodiversităţii Din partea Delegaţiei Romacircniei au luat parte la acest eveni-ment dr ing Neculai Şelaru ndash direc-tor general al AGVPS din Romacircnia ing Eusebiu Martiniuc - director al

AJVPS Vrancea ing Liviu Coman - director al AJVPS Călăraşi Şipos Dan - candidat și nou membru şi sub-semnatul - director al AJVPS Praho-va icircn calitate de nou Șef al Delegaţiei Romacircniei icircn CIC Riguros organizată cea de-a 59-a Adunare Generală a CIC a prilejuit un util schimb de experienţă şi o continuare a demersurilor legate de gestionarea durabilă a vacircnatu-lui din Africa considerat alături de toate speciile de vacircnat existente pe celelalte continente componentă a Patrimoniului Cultural Mondial Temele puse icircn discuţie de-a lungul tuturor dezbaterilor icircncepacircnd cu deschiderea oficială desfăşurată icircn Palatul Parla-mentului din Cape Town continuacircnd cu lucrările Diviziilor şi icircncheind cu rezoluţiile aprobate icircn cadrul sesiunii finale au trasat şi susţinut politi-cile locale regionale şi mondiale icircn privinţa gestionării populaţiilor de vacircnat

sedentar şi migrator Au fost abordate aspecte legate de pericolul d i s p a r i ţ i e i unor specii aflate la limi-

ta existenţei lor de comerţul legal dar şi ilegal cu carne trofee şi exemplare vii precum şi cele legate de braconaj ca principal element favorizant al traficu-lui cu vacircnat şi produse accesorii pro-venite din vacircnat (coarne colţi fildeş blănuri carne pui ouă etc) şi de politicile care ar trebui aplicate icircn ve-derea limitării efectelor negative ale aspectelor menţionate mai sus Cum era şi normal re-giunea cu cele mai multe elemente de analiză a fost continentul Africa con-tinuacircndu-se astfel tendinţa icircncepută cu mai mulţi ani icircn urmă de a prezen-ta şi populariza continentul african S-a insistat asupra gestionării faunei cinegetice africane a modalităţilor de organizare a partidelor de vacircnătoare icircn mai multe ţări ale continentului a Parcurilor Naţionale cele mai im-portante cu problemele lor a marilor migraţii sezoniere şi nu icircn ultimul racircnd studii foarte interesante despre speciile de animale sălbatice africane De această dată prezentările au fost susţinute de oficiali ai ţărilor africane miniştri ai mediului ai agriculturii reprezentanţi ai Organizaţiei Mondi-ale pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) ai Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) Nivelul reprezentării

Organizată ca Forum Mondial al Utilizării Durabile si avacircnd ca temă principală bdquoEconomia conservării faunei sălbaticeldquo

aceasta reuniune a icircnsemnat mai mult decacirct o icircntacirclnire prietenească icircntre vacircnători din icircntreaga lume

Reprezentare externă|

Adunarea Generală a CIC din Cape Town

Ilustrația CIC

11|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

a dat pe de o parte importanţa cuvenită eforturilor naţionale icircn sen-sul conservării bogăţiilor naturale pe care le administrează pe de altă parte a susţinut recunoaşterea Africii ca un continent dornic să fie apre-ciat de lumea mondială ştiinţifică şi nu numai Totodată a fost recunos-cut faptul că principiile conservării biodiversităţii vieţii sălbatice sunt necesare şi sunt susţinute icircn direcţia dezvoltării comunităţilor umane şi al protejării faunei şi florei de o inestimabilă valoare biologică şi economică Rapoartele de acti-vitate ale Diviziilor din cadrul CIC (Divizia Ştiinţe aplicate Divizia Politici şi Legislaţie Divizia Cultură şi Grupul de lucru Opinia Tacircnără) au arătat uneori cu detalii icircntreaga activitate desfăşurată icircn ultimul an realizările și eforturile comune alături de alte organizaţii sau organisme zo-nale sau mondiale Demn de remarcat este faptul că activităţile desfăşurate icircn acest ultim an au pus Consiliul Internaţional de Vacircnătoare pe o nouă orbită a relaţiilor şi recunoaşterii internaţionale icircn sensibilul domeniu al conservării biodiversităţii vieţii sălbatice Au fost scoase icircn evidenţă eforturile unor delegaţii naţionale sau al unor membri ai acestor delegaţii precum şi ale conducerii CIC icircn acest sens Toţi au depus un efort consis-tent icircn a impune politicile şi principi-ile CIC icircn Europa dar şi icircn celelalte continente Icircn acest sens este demn de amintit faptul că icircncepacircnd cu acest an limba rusă a devenit a patra limbă oficială a CIC ca o recunoaştere a eforturilor importante făcute de Federaţia Rusă şi fostele state ale URSS icircn conservarea faunei sălbatice şi icircn sprijinirea studiilor icircntocmite de importante instituţii ştiinţifice ruseşti precum Academia de Ştiinţe de la Moscova şi institute de cercetări afili-ate acesteia

Discuţii finale au fost făcute și cu privire la formulele de evaluare a trofeelor de vacircnat icircn sen-sul că pacircnă la toamnă vor fi editate noile fişe cu metodo-logia de cal-cul icircn acest fel dorindu-se icircncheierea unei perioade neclare şi confuze care a marcat ultimii ani De asemenea s-a discutat formarea tot pacircnă icircn toam-na acestui an a structurilor zonale şi naţionale pentru evaluarea trofee-lor astfel icircncacirct şi acest domeniu atacirct de important prin care se răsplătesc eforturile adevăraţilor profesionişti să-şi recapete importanţa Au fost discutate şi probleme specifice Delegaţiei Romacircniei iar domnii Bernard Lozeacute - Preşedinte CIC şi Dieter Schramm - Preşedinte de Onoare CIC şi-au re-afirmat sprijinul direct icircn a susţine indi-vidual sau icircn totalitate acţiunile pe care dorim să le iniţiem dar şi implicarea membrilor noştri icircn proiectele iniţiate de către Diviziile CIC - ului Prin demersurile Guvernului de la Budapesta CIC are toate şansele să devină un or-ganism mondial pe lacircngă Organizaţia Naţiunilor Unite angajaţii săi putacircnd fi asimilaţi personalului diplomatic Este deocamdată o dorinţă şi speranţă Icircn concluzie a 59-a Adunare Generala CIC a reliefat poziţia acestei organizaţii de susţinător al vacircnătorii ca o componentă a Patri-moniului Cultural Universal punacircnd bazele icircnceperii unor noi studii icircn do-meniul Economiei Conservării Fau-nei Sălbatice

S-a hotăracirct ca cea de-a 60-a Adunare Generală a CIC din anul 2013 să se desfăşoare icircn trei ţări şi anume Cehia Slovacia şi Ungaria pe parcursul unei săptămacircni şi sub pa-tronajul extraordinar al Preşedinţilor din aceste ţări Despre frumuseţile Africii de Sud atacirct cacirct am putut ve-dea icircntr-un material viitor

Valeriu BOLGIU

Ilustrația NȘelaru

|12 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Pornind de la o simplă icircntrebare bdquo Cum văd căpriorii lumea dimprejurul

lor rdquo şi icircnţelegacircnd acest fenomen putem evita o serie de greşeli care de cele mai multe ori ne vor lăsa doar cu imaginea căpriorului fugind icircnapoi spre desişul de unde ve-nise şi cu tolba goală

IcircNTRE LUMINĂ ŞI CULOAREPentru o lungă perioadă de timp s-a crezut despre căpriori că văd numai icircn alb şi negru Cercetările ul-timilor ani au demonstrat icircnsă că lucrurile stau puţin altfel Ochiul mamifere-lor conţine două feluri de celule sensibile la lumină denumite după forma lor conuri şi bastonaşe Conurile percep culorile

din spectrul de lumină şi sunt dedicate cu precădere vederii diurne iar bastonaşele sunt sen-sibile la lumina slabă şi nu icircnregistrează culorile Ochiul uman conţine mai multe conuri deci noi percepem bine culorile şi vedem bine icircn timpul zilei iar pentru că avem mai puţine bastonaşe nu ne descurcăm prea bine cacircnd nu este lumină suficientă Ochii căpriorilor conţin mai multe bastonaşe şi mult mai puţine conuri aşa că ei se mişcă relativ confortabil icircn lumina slabă cum este dimineaţa şi seara şi pe icircntuneric dar percep foarte slab culorile şi doar unele dintre acestea

CULOAREA DIN IMAGINIldquoCuloareardquo este ceea ce per-

cepem noi din lumina cu diferite lungimi de undă şi frecvenţe şi care se traduce prin spectrul vizibil practic ceea ce vedem noi icircntr-un curcubeu La capătul spectrului cu lungimi mari de unde este roşul iar la capătul opus este violetul lumina cu lungimi scurte de unde Există icircnsă lumină şi icircn afara spectrului vizibil pe care ochiul uman nu o percepe icircn mod normal Este aşa numitul spectru invizibil din care fac parte ultravioletele şi infraroşiile Cercetările au demon-strat că ochii căpriorilor pot percepe o parte din spectrul vizibil aflat spre partea violetă şi chiar o parte din spectrul invizibil o parte din gama de ul-traviolete Astfel căpriorii pot vedea ceva din cu-loarea albastră iar prin contrast sunt foarte puţin sensibili la culorile dinspre galben iar verdele por-tocaliul şi roşul sunt per-cepute ca nuanţe de gri

ULTRAVIOLETUL ŞI PORTOCALIUL DIN ECHIPAMENTPărerile privind acuitatea vederii căpriorilor vis-a-vis de lumina ultravioletă sunt icircmpărţite Ceea ce este sigur este că o mare parte din materialele din care este fabricată icircmbrăcămintea conţin icircntăritori de culoare toc-mai pentru a da strălucire culorilor Aceşti ldquoicircntăritorirdquo funcţionează tocmai pe

baza reflexiei unei părţi din spectrul ultraviolet Avacircnd icircn vedere structura ochiului căpriorilor şi sensibilitatea lor ridicată la ultraviolete aceştia vor percepe aceste materiale ca fiind mult mai strălucitoare decacirct le putem vedea noi Icircn ori-care dintre situaţii indife-rent cacirct de mult sau puţin percep căpriorii aceste ul-traviolete este recoman-dat să purtăm la vacircnătoare o icircmbrăcăminte icircn culori neutre apropiate de cele din mediul icircnconjurător aşa numitul camuflaj Echipamentul modern aici incluzacircnd alături de icircmbrăcăminte şi rucsa-cii corturile scăunelele etc sunt confecţionate din materiale non-UV care nu reflectă razele ul-traviolete Există de ase-menea detergenţi pen-tru curăţire care icircnlătură icircn mare măsură efectul generat de icircntăritorii de culoare detergenţi recomandaţi pentru spălarea echipamentului de vacircnătoare Icircntre culo-rile ce trebuie evitate la vacircnătoare sunt albastrul şi bleumarinul pe care aşa cum am văzut căpriorii le percep destul de bine Pe de altă parte aşa cum arătam portocaliul este perceput de căpriori drept o nuanţă de gri aşa că vesta portocalie de protecţie sau banda de la pălărie sau de pe braţ nu vor atrage icircn mod special atenţia căpriorilor Asta bineicircnţeles cu condiţia de a nu ne mişca atacirct

Cum ne văd CĂPRIORII

Ce putem vacircna

13|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

timp cacirct suntem icircn raza lor de vedere şi mai ales icircn porţiunea din zona lor frontală icircn care şi ei au o vedere binoculară Să nu uităm că mişcarea zgo-motul şi mai ales miro-sul alături bineicircnţeles de culorile echipamentu-lui sunt aspectele cheie de care trebuie să ţinem seama atunci cacircnd vacircnăm

la căpriori De altfel de felul icircn care vom gestiona aceste elemente va depin-de icircn mare parte imaginea cu care vom pleca din teren la finele partidei de vacircnătoare un căprior ce se pierde icircn desiş sau un trofeu binemeritat pen-tru panoplia cu amintiri

IUNIE Mamifere căprior (mascul) şacal vulpePăsări cioară grivă cioară grivă sudică cioară neagră coţofană

IULIE Mamifere căprior (mascul) şacal vulpePăsări cioară grivă cioară grivă sudică cioară neagră coţofană de la 1507-stăncuţă

|MacIlustrația autorului

Ilustrația autorului

Timpul lui Cireşar va trece cacirct ai bate din palme şi vom fi faţă icircn faţă cu vremea călduroasă a lui Cuptor Nu neapărat că ar fi ceva semnificativ deschis la vacircnătoare icircn iulie dar pregătirea cacircinelui de vacircnătoare pen-

tru deschiderea de la mijlocul lui Gustar trebuie făcută cu grijă şi din timp Nimic nu trebuie lăsat pentru ultimele zile nici repetiţiile ndash aducerile aminte şi practica constantă a comenzilor nici administrarea vaccinului icircmpotriva căpuşelor şi a altor insecte parazite şi cu atacirct mai puţin antrenamentul fizic pe cacirct posibil icircn condiţii cacirct mai apropiate de cele icircn care vom vacircna Şi pentru că a venit vorba despre vremea călduroasă să vedem ldquoce şi cumrdquo trebuie să procedăm icircn aceste condiţii vis-a-vis de partenerul nostru pa-truped Antrenamentul fizic trebuie efectuat continuu cel puţin de două-trei ori pe săptămacircnă o ieşire de cel puţin o oră - două icircn parc icircn locurile special amenajate sau şi mai bine pe un teren liber unde poate alerga icircn voie pot menţine cacircinele icircn formă Nu mai puţin important de reţinut este faptul că antrenamentul trebuie icircnceput cu atacirct mai mult dacă a lipsit cu cel puţin două luni icircnaintea deschiderii sezonului de vacircnătoareCe temperaturi sunt periculoase Pentru pontatori care lucrează in-tens pe teren uscat chiar şi numai + 15 20o C pot deveni o problemă Dacă vorbim despre retreiveri care lucrează icircn apropierea unei ape situaţia se schimbă deoarece poate singur să se răcorească ori de cacircte ori este nevoie Să nu uităm că majoritatea raselor de cacircini pot suporta mult mai bine frigul decacirct căldura Cum prevenim deshidratarea Foarte simplu trebuie doar să fim pregătiţi şi cu apă pentru cacircinele nostru Doi trei litri de apă la maşină poate unul la noi icircn teren sunt suficienţi pentru o jumătate de zi de vacircnătoare pe vreme călduroasă La fiecare oră cacircnd e cald la o jumătate de oră icircn zilele toride daţi-i să bea pe săturate şi nu strică dacă icircl şi stropiţi cu puţină apă Monitorizaţi permanent cacircinele Dacă mersul devine apatic ochii sticloşi sau pur şi simplu se aşază des singur pe sol toate sunt semne de alertă Faceţi o pauză treceţi la umbră şi din nou daţi-i să bea apă Dacă este vreo apă prin apropiere lăsaţi-l să facă o baie de voie Are cu siguranţă nevoie de odihnă pentru a se reface Nu uitaţi că la nivelul ierbii tempera-tura este mai ridicată iar ventilaţia este mai redusă O căldură tolerabilă pentru noi poate fi deja prea ridicată pentru companionul nostru patruped Un cacircine pasionat şi dedicat poate alerga la vacircnătoare pacircnă la colaps şi nu cred că vreunul dintre noi ar dori aşa ceva

Alexandru CODRIN

PREGĂTIRI PENTRU VREMEA

LUI CUPTOR

|Bolile vacircnatului

|Tir și Balistică

|14 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Scăldătoare pentru păsări

Zilele de vară se scurg agale icircn aşteptarea pasajului la prepeliţe la raţe a pacircndelor la vacircnatul mare Scur-tele vacircnători la căprior icircntacirclnirile la competiţiile chino-logice şi de tir din acest răstimp fac trecerea mai uşoară

domolind nerăbdarea vacircnătorului Icircn acest răstimp reicircnvie icircn minte icircntacircmplările petrecute icircn natură alături de camarazi de cacircine şi sălbăticiuni culoarea şi viaţa perioadelor de crepuscul de seară tacircrzie zorile icircnrouate icircn care totul revine la viaţă după amorţeala de peste zi sau de peste noapte şuieratul bătăilor de aripi ale raţelor icircndreaptă atenţia vacircnătorului către direcţia de unde vor apărea umbrele mişcătoare ce se apropie de ochiul de apă Foşnetul frunzelor şi zgomotul crăcilor rupte sub greutatea cerbului direcţionează atenţia trăgătorului către un punct pe linia neagră-cenuşie a lizierei pădurii ndash unde icircşi va dezvălui poate silueta icircn lumina lunii frumoasa cervidă Căpriorul suplu şi plin de frumuseţe sprijină icircntre coarnele lui răsăritul sau apu-sul fiind una cu soarele plămădit parcă din aceleaşi raze răpind pentru cacircteva clipe vederea vacircnătorului ce nu mai poate desluşi unde sfacircrşeşte astrul şi unde căpriorul Roşul lanului de maci urcă

Ore de crepuscul |maria săvulescu

FIRMA DDUPLEKS PRODUCE PROIECTILE UNICE PENTRU ARME CU ŢEVI LISE

Am văzut prima imagine a unui proiectil unic produs de firma letonă DDuplex icircntr-un articol semnat de DDandarinov icircn revista Bălgarski Loveţ (aprilie 2010 pp56-60) Menţionat

icircntre cele avacircnd corpul din oţel tip Blondeau era apreciat pen-tru buna sa precizie şi marea putere de penetraţie şi de stopare a vacircnatului Textul indica icircnsă numai numele firmei nu şi pe cel al modeluluiRevista Le Chasseur Francais a tipărit icircn anul 2011 un număr su-plimentar intitulat Sanglier (Mistreţul) unde Francis Grange a comparat (la pp92-96) cinci modele de proiectile unice (dintre care două produse de D Dupleks) cu un Brenneke Rubin Sabot toate cartuşele avacircnd cal1270 S-au verificat următorii parame-tri tehniciViteza la 250 m de la gura ţeviiEnergia cinetică la 10 m + mărimea cavităţii icircn decimetri cubi (icircn plastilină de 55)Precizia (diametrul cercului de dispersie) la distanţa de 50 m Rigiditatea constracircngerea ţevii la trecerea lor printr-un full-choke de 1 mmAbaterea-standard a vitezei la 250 m Presiunea medie din camera cartuşului şi presiunea statistică Pentru a verifica precizia calcula energia cinetică şi măsura cavităţile icircn dm cubi s-au tras cacircte 5 focuri dintr-o ţeavă lisă de 66 cm cu choke cilindric ameliorat (010 mm) şi lunetă fixă Pentru a măsura viteza la 250 m rigiditatea la trecerea prin full-choke şi presiunile din ţeavă s-au tras cacircte 10 focuri la bancul oficial de probă din Saint-Etienne Notele exprimau 5 trepte de calitate excelentă bună medie mediocră şi proastă Cele două modele ale firmei DDupleks poartă numele de Dupo 28 şi Hexolit 32 cifrele reprezentacircnd greutatea icircn grame a modele-lor respective Corpul lor din oţel cu un strat extern din zinc inoxidabil este anterior concav şi cu o centură dublă dintr-un

Păsările din natură de interes cine-getic precum şi cele de importanţă faunistică se confruntă - compara-

tiv cu mamiferele sălbatice - cu mai mulţi agresori care le atacă din aer şi de pe sol Icircn lista celor ce le agresează se includ şi dăunători mai puţin cunoscuţi de cei ce protejează natura ndash vacircnători sau memb-rii organizaţiilor pro-natura ndash constituiţi

din numeroase specii de paraziţi (peste 1000) care icircşi duc existenţa pe corpul păsărilor icircn mod temporar sau perma-nent şi sunt cunoscuţi sub termenul de ectoparaziţiEctoparaziţii sunt vietăţi de dimensiuni reduse icircntre 05 ndash 5 mm Cei vizibili ndash Ixodes ricinus - se hrănesc icircn exclusivita-te cu sacircnge fixat pe corpul păsării alțiindash Dermanyssus sp- stau temporar mai mult pe timpul nopţii cacircnd se hrănesc cu sacircnge refugiindu-se icircn timpul zilei icircn materialele de construcţie a cuibului sau sub scoarţa ramurilor care susţin cuibulSpeciile de ectoparaziţi ndash malofagi ndash stau icircn permanenţă pe corpul păsării şi se hrănesc cu excoriaţiile pielii sau din componentele penelor Malofagii se deosebesc de păduchii existenţi la mamifere prin formatul capului de trapez sau semisferăMalofagii determină prin deplasările pe corpul păsării o stare de agitație de frecvente toaletări ale penajului care duc şi la degradarea acestuia la sustragerea păsării de la hrănire de la odihnă şi foarte important la o redu-cere a vigilenţei normale faţă de agreso-rii existenţi icircn mediul de viaţăEfectele negative ale ectoparazitării se exteriorizează icircn perioada de incubaţie a ouălor şi de creştere a puilor finalizată cu spargerea ouălor şi strivirea puilor Păsările cel mai frecvent atacate sunt cele de talie mare precum fazanul cocoşul de munte de asemenea păsările ce trăiesc icircn colonii ndash stacircrcii cormoranii - sau cele care icircşi menţin de la un an la altul locurile de cuibărit precum ber-zele acvilele și bufniţa mare Păsările de talie mică (vrăbiile cintezele graurii piţigoii prepeliţele) sunt mai puţin agresate situaţie explicată prin practicarea scăldării icircn praful din dru-muri O ectoparazitare redusă accidentală se constată la mierlă şi sturz care icircşi

tapisează şi cu sol pereţii din interiorul cuibului Sub temperatura corpului şi agitarea păsării şi a puilor solul se transformă icircn pulbere care acţionează negativ asupra ectoparaziţilor ca un fel de bdquobaie la domiciliurdquoCombaterea ectoparaziţilor din natură se poate realiza prin amenajarea şi amplasarea icircn teren de bdquoscăldătorirdquo

constituite din amestecuri de cenuşă provenită din arderea de lemne de esenţă moale sau din tulpini de porumb cu nisip fin frac14 din volum compoziție icircn care se include 05 produse care conţin piretrinoide (flumetrin ciper-metrin resmetrin)Nisipul este un component

obligatoriu icircntrucacirct antrenează restul din amestec printre pene cu ajungerea acestuia şi pe corpul păsării Amestecul de cenuşă nisip şi substanţă acaricidă se depozitează icircn mici şanţuri dreptunghiulare cu laturi de 50-80-100 cm adacircnci de 10-15 cm şi amplasate icircn locuri icircnsorite şi cu vegetaţie mică (eventual cosită) icircn terenurile mai populate cu păsări in-clusiv cu cele de interes cinegetic Un alt loc de amenajare a scăldătorilor icircl constituie şi vecinătatea instalaţiilor de furajare a păsărilor Amestecul depus icircn scăldători se suplimentează icircn măsura bdquoconsumuluirdquo şi se afacircnează după precipitaţii Se consideră ca numărul de scăldători necesare şi permanente icircn terenurile cu păduri să fie de 2-3 la ha Un mod de deparazitare corporală in-clusiv de dehelmintizare a organelor interne constă şi icircn administrarea la păsările autohtone icircn lunile de iarnă de furaje ce conţin ivermectină Acţiunile complexe de combatere a ectoparaziţilor la păsările din natură prin furaje iarna şi prin scăldători şi pulverizare a cuiburilor vara se vor fi-naliza icircn viitor cu evidente reduceri ale prezenţei icircn teren a unui important dăunător ce determină prejudicii se-rioase icircn existenţa păsărilor

DR VADIM NESTEROVDR IC-TIN SABĂUndash BALC

ECTOPARAZITOZELE păsărilor din natură

Diferite specii de malofagi existente la păsări

15|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

parcă către soare icircn nuanţele roşiatice ale apusului Cacircntul brotacilor strigătul buhăi bătaia aripilor plescăitul apei freamătul pomilor fracircn-tura crengilor toate icircţi schiţează icircn minte pastelul imaginii ce prinde viaţă Icircn culorile gri-violacee ale crepusculului dispărea sub linia orizon-tului astrul zilei lăsacircnd icircn grija lunii pămacircntul cu toate vieţuitoarele lui Acea noapte urma să fie luminată de o mare şi rotundă lună plină Vacircntul atingea cu o adiere uşoară frunzele pomilor răcorind parcă atmos-fera ndash o seară minunată pentru a rămacircne la pacircndă la mistreţ Icircmprejurimile zonei unde urma să ne stabilim punctul de observaţie fuseseră cu atenţie cercetate un canal generos plin de apă macircl şi vegetaţie separa cele două parcele Pe una din ele se icircntindea un frumos lan de porumb iar pe cealaltă se icircntindea o mirişte lăsată special pentru pasajul prepeliţelor Trecătorile folosite de mistreţi erau uşor de depistat datorită urmelor de nămol şi frecăturilor lăsate pe copacii ce se ridicau din loc icircn loc din canal Am localizat zona cu urmele cele mai proaspete şi apoi ne-am deplasat icircn tăcere prin mirişte căutacircndu-ne ascunziş la umbra unor tufe Acolo ne-am aşezat icircn tăcere aşteptacircnd şi speracircnd la apropierea vreunui vier Clipele serii se scurgeau pe nesimţite ascultacircnd sunetele naturii cacircntul păsărilor cacircmpului foşnetul scurt al mersului rozătoarelor trecerea căprioarelor

şi a iepurilor Şi astfel icircncet-icircncet noaptea şi liniştea acoperiră pămacircntul La un moment dat se auzi din ce icircn ce mai aproape un foşnethellip venea dinspre canal Ceva se apropia răscolind icircmpletitura de stuf şi iarba icircnaltă Nu puteai zări decacirct arcuirile crengilor şi firelor de stuf Animalul se opri icircn

dreptul unei sălcii care icircncepu să se scuture din rădăcini Da era un porc mistreţ care mulţumit de baia de nămol făcută se freca cu putere de copac Doar ochii minţii puteau creiona scena căci totul se petrecea icircn adacircncitura canalului Am sperat că se va ridica pe malul opus pentru a intra icircn lanul de porumb ca să mănacircnce nu avea rost să ne apropiem căci vegetaţia icircn canal era icircnaltă Dar de parcă ar fi ştiut ce pericol icircl aşteaptă se depărtă pe acelaşi drum pe care şi sosi Trăirile şi simţirile acelor cli-pe au fost intense stacircrnite fiind nu de umbra masivului vier ci de sunetele şi umbrele naturii atacirct de bine contu-rate de lumina lunii Astfel de momente asemeni celor petrecute icircn icircnaltul observatoarelor rămacircn icircntipărite printre amintiri Ele preţuiesc la fel de mult ca şi istoria reuşitei unei puşcături dificile a unui aport făcut de cacircine doar la lu-

mina lanternei icircn icircntunericul serii sau din apele icircnvolburate ale racircului toate se adună icircn sufletul pasionatului trecător prin lumea minunată plină de neprevăzut a vietăţilor şi plantelor pămacircntului

polimer (roşu carmin la Dupo şi galben-verzui la Hexolit) pentru a trece uşor prin ţeavă şi choke posterior o bură-stabilizator golită (tot roşie respectiv galben-verzuie) obturator din plastic peste pulbere cartuş cu dulie metalică de 25 mm Pătrunderea provoacă expandarea - sau chiar ruperea ca schije dure şi tăioase - a 6 petale icircn vacircrf corpul proiectilelor rămacircne icircnsă icircntotdeauna compact Cităm rezultatele şi notele obţinuteDupo 28 cal1270 V 250 = 435 msE 10 + cavitate icircn plastilină = 2649 J 046 dmcubi Nota = mediePrecizie = cerc de dispersie 61 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 70 ms Nota = mediocrăPresiune mediestatistică = 574734 bari Nota = medieIcircn Fig1 vedem cartuşul Dupo 28 cutia roşie de 5 cartuşe cal1270 şi proiectilul cu cele 6 petale expandate pe o lăţime de 30 mm

Hexolit 32 cal1270

V 250 = 441 msE 10 + cavitate = 3112 J 050 dm cubi Nota = excelentă Precizie = cerc de dispersie 69 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 59 ms Nota = mediePresiune mediestatistică = 668814 bari Nota = mediocrăIcircn Fig2 vedem cartuşul Hexolit 32 cutia galbenă de 5 cartuşe cal1270

şi proiectilul cu cele 6 petale expandate pe o lăţime de 36 mm dar ele pot da schije tăioase de circa 2g fiecare ce ating alte puncte vitale Cor-pul proiectilului cu cele 20 g remanente icircşi continuă icircnaintarea cu efect mortal fără a se deformaIcircn verdictul său expertul francez laudă eficacitatea impresionantă a impactului demonstrată mai ales de Hexolit 32 care poate face minuni pacircnă la 30-35 m Ambele trec fără probleme prin full-choke graţie cen-turilor din polietilenă Prezentăm şi rezultatele obţinute icircn cadrul acestor verificări de proiecti-lul german Brenneke Rubin Sabot cal1270 de 284 g icircncartuşat de firma franceză FOB

V 250 = 460 msE 10 + cavitate = 3005 J 052 dm cubi Nota = excelentăPrecizie = cerc de dispersie 53 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 33 ms Nota = bunăPresiunea mediestatistică = 699780 bari Nota = mediocrăIcircn Fig3 vedem cartuşul decupat icircn lung proiectilul din plumb inclus icircn sabotul său cu 4 aripi alături de cutia pentru 5 cartuşe FOB Alte detalii privind acest model mai puteţi găsi icircn Vacircnătorul şi Pescarul Romacircn nr112006 nr112009 şi nr92010După cum constatăm din compararea parametrilor tehnici icircnregistraţi şi a notelor acordate de Francis Grange proiectilul Dupleks Hexolit 32 are performanţe apropiate de cele ale lui Brenneke Rubin Sabot o mică diferenţă fiind icircnregistrată numai la regularitatea vitezelorIcircn partea a doua a articolului vom arăta şi alte modele de proiectile unice de diferite calibre produse de firma letonă DDupleks

Matei TĂLPEANU

30 mm

36 mm

Ilustrația autoarei

Fig 1

Fig 3

Fig 2

|16 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Icircn lume sunt practicate icircncă şi sunt icircncurajate icircn prezent metode considerate tradiţionale şi culturale de vacircnătoare Am abordat recent bdquovacircnătoarea cu păsări de pradărdquo Continui

acum prin prezentarea bdquovacircnătorii cu arculrdquo Este la fel de veche poate chiar mai veche decacirct vacircnătoarea cu păsări de pradă şi cacircini arhaici de vacircnătoare Şi este la fel de etică şi recreativă dacă se poate compara din punct de vedere al dificultăţii practicării ei cacirct şi al apropierii subtile a OMUL-ui de natură Oricum aceste metode străvechi de vacircnătoare alături de altele la fel de bdquotradiţionalerdquo şi bdquocultura-lerdquo aduc un plus de farmec şi diversitate vacircnătorii contemporane contribuind efectiv la conservarea patrimoniului cultural comun al omenirii Dar să revenim la bdquovacircnătoarea cu arculrdquo Aceasta s-a menţinut cu continuitate din Paleolitic pacircnă prin secolul XV cacircnd arma de foc a deter-minat revoluţionarea mai multor activităţi prin-tre care şi vacircnătoarea Deşi teoretic părea apusă vacircnătoarea cu arcul renaşte icircn secolul XIX şi cunoaşte momente de glorie icircn SUA icircn secolul XXIcircn Europa primii arcaşi icircncep să se organizeze de abia după anii rsquo60 cacircnd s-a creat icircn Franţa Asociaţia Sportivă a Vacircnătorilor cu Arcul (ASCA 1969) apoi Federaţia Vacircnătorilor cu Arcul (FCA 1986) Dar cadrul legislativ pentru vacircnătoarea cu arcul s-a conturat de abia ulterior icircn perioada 2003-2008 impunacircnd printre altele o pregătire obligatorie prealabilă obţinerii dreptului de a vacircna

prin această metodă Icircn cadrul acestei pregătiri s-a urmărit şi se urmăreşte transmiterea unor cunoştinţe de bază necesare acestei vacircnători dificile şi transmiterea valorilor prin care se doreşte dezvoltarea unei imagini favorabile vacircnătorii icircn societate Exemplul recent al Franţei a fost urmat icircn Europa de mai multe ţări icircn care vacircnătoarea cu arcul este permisă Bulgaria Danemarca Finlanda Ungaria Italia Portugalia Spania şi Turcia Icircn terenurile private sau icircmprejmuite vacircnătoarea cu arcul este permisă şi icircn Croaţia Serbia Slovenia şi Slovacia Aşa s-a ajuns şi la fondarea Federaţiei Europene de Vacircnătoare cu Arcul (FECA) care şi-a propus să promoveze activitatea şi standardele icircnalte ale eticii unei modalităţi de vacircnătoare veche de peste 30 000 ani Misiunea acestei federaţii este de a informa

VAcircNĂTOAREA CU ARCUL

METODE TRADIȚIONALE DE VAcircNĂTOARE (II)

| Cultură Vacircnătorească

publicul larg cu privire la avantajele vacircnătorii cu ar-cul pentru mediu şi societate precum şi de a oferi instituţiilor statului argumente convingătoare icircn interesul promovării acestei modalităţi de vacircnătoare Pe zi ce trece vacircnătoarea cu arcul a cacircştigat teren nu numai ca număr de ţări ci şi icircn privinţa numărului de practicanţi Icircn SUA de exem-plu din cei peste 145 milioane de vacircnători 35 milioane deci 24 practică vacircnătoarea cu arcul iar icircn Franţa au urmat pregătirea impusă 17 000 de vacircnători din care 7 000 organizaţi icircn 75 de asociaţii departamentale afiliate FECA chiar practică vacircnătoarea cu arcuri tradiţionale (50) şi cu arcuri cu mecanism (50)Aceasta pentru că vacircnătoarea cu arcul constituie o adevărată artă incitantă fiindcă implică un angajament total din partea arcaşului icircn intere-sul dobacircndirii a ceea ce alţii obțin dificil chiar cu arma de foc O astfel de vacircnătoare necesită cunoştinţe temeinice despre comportamentul animalelor sălbatice vizate şi despre terenul icircn care se vacircnează motive stimulative perma-nente de autodepăşire Dar vacircnătoarea cu arcul mai necesită ceva care lipseşte multora dintre purtătorii de arme de foc simţul vacircnătorii pe care-l descoperim sau icircl intuim doar la unii orga-nizatori foarte buni de vacircnătoare Arcaşul rămacircne singur şi vacircnează singur cu o bucată de lemn o sfoară şi o săgeată fără a beneficia de icircndrumarea ajutorul sau complici-tatea cuiva El pacircndeşte sau se apropie de ţinta sa ca un supraprădător situat icircn vacircrful piramidei trofice Iar dacă ratează repetat se lasă deziluzi-onat de o practică icircn care nu poate reuşi Aşa se ajunge la o selecţie aparte ce pare să nu opereze icircn racircndul vacircnătorilor cu arme de foc Vacircnătorul cu arcul este prin urmare un vacircnător de excepţie care respectă vacircnatul şi se respectă pe sine icircnsuşi purtacircnd cu onoare icircmbrăcămintea tradiţională arcul tolba cu săgeţi şi un simplu cuţit la cingătoare

Icircn CARTA VAcircNĂTORULUI CU ARCUL sunt icircnscrise concis cu titlu de interdicţii următoarele obligaţii

bull să tragă icircn vacircnat şi să nu se ocupe de recuperarea luibull să rănească vacircnatul şi să-l lase să suferebull să tragă la distanţe prea mari riscacircnd să rănească vacircnatulbull să nu mănacircnce carnea vacircnatului dobacircnditbull să prezinte trofee icircnsacircngeratebull să folosească un limbaj icircnjositor pentru vacircnatbull să-şi neglijeze aspectul exterior şi să abuzeze de băuturi alcoolice icircn locuri publicebull să nu respecte proprietăţile privatebull să nu se antrenezebull să nu respecte legea

Icircn concluzie vacircnătorul cu arcul ar putea constitui un model icircn comuniunea largă a vacircnătorilor de pretutindeni inclusiv de la noi icircn ceea ce priveşte instruirea dorinţa de autodepăşire şi mai ales modul sportiv şi etic de a vacircna şi de a se comporta la vacircnătoare şi hellip icircn societate

|N Șelaru

17|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Managament cinegetic|

MORTALITATEA VAcircNATULUI (I)

De cum dă firul ierbii la icircnceput de primăvară şi icircn continuare toată vara şi toamna cacirct sunt ele de

lungi o mare parte din confraţii noştri din mediul rural purced plini de elan distructiv la incendierea miriştilor icircn particular şi a icircntregii vegetaţii uscate icircn general Cum de mai există şi persistă acest com-portament medieval icircntr-o ţară şi icircntr-o societate cu pretenţii de civilizaţie europeană este simplu de icircnţeles dacă privim cu atenţie icircn ce hal a ajuns icircnvăţămacircntul romacircnesc icircn special cel din mediul rural avacircnd icircn vedere şi sărăcia extremă care a pus stăpacircnire icircn ultimele două decenii pe populaţia din satul romacircnesc Media scrisă şi audio-vizuală ne prezintă aproape zilnic pe cei ce săvacircrşesc astfel de fapte terminate de cele mai multe ori cu pagube materiale ireparabile şi mai grav chiar cu pierderi de vieţi omeneşti Icircnsă mai puţin vizibile şi cunoscute pentru icircntreaga societate sunt pagubele imense aduse fondului cinegetic naţional de către aceste incendii devastatoare Cel mai bine cunoaştem noi vacircnătorii pierderile pricinuite efectivelor de vacircnat de aceste incendii de vegetaţie dar din păcate chiar şi noi de cele mai multe ori nu putem decacirct să privim neputincioşi cum vacircnatul plăteşte un tribut greu şi nemeritat Icircntotdeauna cacircnd am participat primăvara şi vara la combaterea răpitoarelor pre-cum şi la icircnceput de toamnă la frumoasele conace de prepeliţe am cercetat cu atenţie miriştile şi ca-nalele de stuf incendiate şi am rămas profund mar-cat de amploarea dezastrului provocat de foc asu-pra cuiburilor de prepeliţe potacircrnichi şi fazani De cacircteva ori mi s-a icircntacircmplat să găsesc chiar şi pui de iepuri şi căprioară carbonizaţi Foarte tristă situaţia dar din păcate extrem de reală an de an Cacircnd se va termina odată cu această batjocură la adresa naturii icircn ansamblul ei Greu de spus pen-tru că legislaţia trebuie să recunoaştem cu toţii deşi este destul de punitivă icircn acest domeniu al incendierii intenţionate a vegetaţiei uscate este icircnsă foarte greu de aplicat datorită greutăţii de a surprinde icircn flagrant pe aceia care icircnfăptuiesc acest lucru O speranţă de schimbare icircn bine icircn această problemă a incendierii vegetaţiei uscate va veni numai atunci cacircnd şi mentalitatea omului din me-diul rural se va schimba radical icircn sprijinul naturii conştientizacircnd şi el că aceasta nu poate icircndura la nesfacircrşit astfel de suplicii

CLAUDIU OPRESCU

INCENDIEREA MIRIȘTILOR

UN DEZASTRU CU REPETIȚIE

A fost o vreme cacircnd toate exemplarele speciilor de interes vacircnătoresc găsite moarte erau conştiincios

icircnscrise icircn condicile de serviciu ale paznicilor de vacircnătoare şi ra-portate ierarhic pacircnă la nivelul autorităţii publice centrale ce răspundea de silvicultură La acel nivel erau icircnregistrate an de an pe cauze distincte mortalităţile pen-tru o imagine corectă a evoluţiei fenomenului şi pentru prelucrare

icircn interesul ştiinţei şi practicii vacircnătoreştiA fost o vreme icircn care lucrările se făceau cu rigurozitate şi cu rezul-tate ce nu cred să mai fie atinse vreodată icircn cinegetică Toate par icircnsă rămase icircntr-un trecut din ce icircn ce mai icircndepărtat datorită renunţării la orice fel de pretenţii icircn privinţa pregătirii profesionale şi conştiinţei civice Acum ne grăbim să trecem prin şcoală şi viaţă precum bdquogacircsca prin apărdquo neluacircnd icircn seamă din cauza preocupărilor prioritare abaterii atenţiei şi ignoranţei generalizate de jos pacircnă sus aspecte şi procese importante pentru icircnţelegerea schimbărilor survenite inclusiv icircn cinegetica despre care facem vor-bire

La cele de mai sus sau poate la icircmpuţinarea vizibilă a vacircnatului icircn multe zone ale ţării meditam cu nostalgie stacircnd singur icircn pacircndă la marginea unui cracircng dinspre o lucernieră proaspăt cosită pe jumătate Soarele apusese şi doar ciorile şi coţofenele continuau să se plimbe ghiftuite printre brazdele icircncă

verzi de lucernăLa un moment dat atenţia mi-a fost atrasă de un grup agitat de 6 coţofene şi o cioară grivă care stracircnse bu-chet ciuguleau parcă icircn silă din ceva ce nu putea fi decacirct vreun pui de iepure sau ied de căprioară tăiat de cositoare Icircmi pusesem deja icircn gacircnd ca după ter-minarea pacircndei să merg cu lanterna şi să văd despre ce este vorba

Grupul de păsări ce se ciondăneau şi se găseau mereu icircn mişcare icircn jurul presupusei bdquonaderdquo a semnalizat prezenţa acesteia şi altui musafir O vulpe le-a ob-servat de sub poala pădurii şi lăsacircnd la o parte orice

precauţie s-a dus aţă la ospăţul intuit din com-portamentul aparte al păsărilor A căzut după cum se poate vedea cu bdquonadardquo icircn gură Nu au trecut nici 10 minute şi o altă vulpe ieşită din cracircng a luat urma celei dintacirci şi a rămas aseme-nea puţin mai departe

Pacircnda fiind deja deranjată m-am grăbit spre locul icircn cauză unde am făcut foto-grafia alăturată Ea

completează cum nu se poate mai sugestiv cele con-cis narate anterior Alte cuvinte icircn plus icircn completarea imaginii şi explicaţiei icircncercate sunt de prisosNu icircnsă şi concluzia că observacircnd seara şi dimineaţa suprafeţele de teren proaspăt cosite şi gracircnele recent treierate pot fi descoperite cu uşurinţă după compor-tamentul ciorilor şi coţofenelor cadavrele mutilate lăsate icircn urmă de utilajele agricole moderne Nu cred să exagerez deloc apreciind că icircn prezent icircn zona de cacircmpie cultivată agricol mai mulţi căpriori şi poate iepuri toacă aceste utilaje icircn lipsa echipării lor cu dispozitive eficiente de speriat vacircnatul decacirct extrag vacircnătorii din grupa ce ocroteşte şi icircngrijeşte fauna cinegetică din fondul respectivEste o părere doar care ar putea fi fundamentată sau contrazisă cu sprijinul armatei de paznici de vacircnătoare ce ar trebui să facă sistematic astfel de observaţii fiecare icircn fondul cinegetic pe care-l are icircn primire Ar fi cei dintacirci şi cei mai interesaţi să poată aprecia icircn urma unor astfel de observaţii sistematic făcute pierderile cauzate de utilajele agricole moderne cu o lăţime de lucru din ce icircn ce mai mare şi cu o viteză ce surprinde pacircnă şi exemplarele adulte nu doar pro-geniturile vacircnatului Dar oare mai ştiu ce au de făcut sau mai au timp să facă ce ştiu Mai are cine să le ceară să-şi facă meseria şi datoria precum icircnaintaşii acestora

N STORESCU

Ilustraţia autorului

|18 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări de sezon

Recent răsfoind paginile unei reviste străine am descoperit o fotografie insolită cea a unui căprior negru Chiar dacă sunt rare există ani-male care prezintă această particularitate Icircn general se icircntacircmplă la feline Dar şi cazurile lopătarilor icircnchişi la culoare sunt destul de comune Sunt evocate cazuri similare la cerbul de Virginia (cunoscut sub denumirea de cerb cu coada albă) - văr apropiat al căpriorului nos-tru european De asemenea s-au mai icircntacirclnit exemplare de springbocks şi foarte comunii fazanii tenebroşi Alte specii care prezintă această anomalie sunt veveriţele şerpii corail şi peştii Şi nevertebratele pot dezvolta această

caracteristică (fluturii) Icircn ciuda investigaţiilor nu există nicio dovadă (animal naturalizat foto-grafie sau mărturisire) care să ateste cazuri de cerb comun negru Dar există exemplare foarte icircnchise la culoareAceşti subiecţi negri sunt melanici sau atinşi de melanism fenomen caracterizat prin cu-loarea foarte icircnchisă a robei Fenomenul apare atunci cacircnd pielea conţine o proporţie anormal de ridicată de pigmenţi brun-negri denumiţi melanină Termenul melanină provine din grecescul me-los negru pe care icircl găsim icircntr-un număr de denumiri de animale dar mai ales de păsări Melanitta fusca (raţa catifelată) Melanoco-rypha calandra (ciocacircrlia de Bărăgan) Calid-ris melanotos (fugaciul pătat) Acrocephalus melanopogon (privighetoarea de baltă) Dio-medea melanophris (albatrosul cu spracircncene negre) etcMelanismul se datorează unei gene mutante şi recesive care dispare icircn faţa genei dominante ce dă de exemplu la căprior coloritul roşu al animalului bdquoLoteria geneticărdquo face ca gena recesivă să ajungă uneori să se impună cu un grad de penetrare variabil de unde şi indivizi mai mult sau mai puţin icircnchişi sau negri Două animale negre au şansa mai mare de a avea urmaşi de aceeaşi culoare Caracterul eredi-tar al melanismului este evident icircnsă deloc sistematic Adevăratele populaţii de căpriori negri sunt rare la ora actuală fiind cunoscute doar cele din nordul Germaniei Icircn alte locuri cazurile observate constituie excepţii Căpriorii negri fascinează atacirct de mult amatorii de ciudăţenii icircncacirct uneori sunt importate exemplare germane şi icircn alte terenuri din Europa Pentru ca o populaţie de căpriori negri să se dezvolte ar trebui importat un număr suficient de mare de animale şi de asemenea ar trebui ca aceştia să

nu fie vacircnaţi un timp pentru a putea constitui o masă Icircn ciuda acestor eforturi rezultatul ar fi totuşi aleatoriu deoarece legile geneticii sunt destul de misterioase Evoluează specia căpriorului Specialiştii bănuiesc că această evoluţie vine dintr-un im-pas Cei mai icircndrăzneţi evocă o subspecie S-ar părea că o constantă există totuşi căpriorii melanici ndash dar şi felinele atinse de melanism ndash trăiesc adesea icircn zone umede Icircntr-o astfel de teorie atunci cacircnd vine vorba de indivizi de culoare neagră nemţii fac referire la bdquocăpriorii mlaştinilorrdquo sau bdquode mlaştinărdquo Gri cenuşiu cărbunar hellipIcircn funcţie de nivelul de penetraţie a genei ne-gre animalele ndash atacirct masculii cacirct şi femelele ndash arborează atacirct roba icircnchisă cu reflexii negre icircntunecate de cărbunar - aşa cum se spune la vulpe - dar şi cea cenuşie chiar gri Prin urmare blana poate fi atinsă de melanism icircn icircntregime sau parţial Icircn cazuri foarte rare melanismul se amestecă cu albinismul Atacirct căpriorii negri cacirct şi cei albi au coloritul coarnelor perfect normal principiul de colorare a coarnelor (de esenţă osoasă) nefiind legat de colorarea părului Icircn schimb petele albe care le ornează nările se pot atenua chiar icircnnegri la fel ca şi oglinda sau petele deschise care icircncadrează roba iedului Icircn 1959 Mantes dAngeny scria bdquoAceste ani-male sunt absolut normale din toate punctele de vedere poate că sunt puţin mai delicate ceea ce ar explica dispariţia lor progresivă neputacircnd fi menţinute decacirct cu preţul unei consangvinizări periculoase Se reproduc icircn-tre ele păstracircndu-şi culoarea particulară sau se icircncrucişează cu indivizi de culoare normală dacircnd urmaşi uneori negri uneori normali sau de o culoare intermediară Ar fi vorba deci de o varietate al cărei caracter nou ar putea fi fixat şi transmisibilrdquo Doctorul Bernad Collin (autor al unui remarcabil Dicţionar al medicinii vacircnatului (Petit Dictionnnaire de la meacutedicine du gibier) afirmă bdquoContrar albinismului melanismul nu este o afecţiune Este o mutaţie genetică care nu diminuează cu nimic vitalitatea rezistenţa exemplarului Animalele melanice au o bună condiţie fizicărdquo Astfel spus această anoma-liehellip nu este o anomalie Icircn afară de melanism mai există două culori singulare ale părului albinismul - astăzi bine cunoscut ndash şi cel mai discret leucismul Icircn cazul albinismului animalul suferă de lipsa melaninei icircn icircntregime parţial sau foarte uşor de unde exemplare total albe sau pătate Căpriorul albinos prezintă un iris rozaliu sau diafan nări deschise pielea albă şi o blană de culoare blond - deschis pacircnă la alb Icircn schimb animalul atins de leucism păstrează o culoare normală a ochilor copitelor şi nărilor doar cu-loarea părului este blondă Păsările nu sunt niciodată albinoase ci sunt atinse de leucism Leucismul sau leucistismul este o variantă a albinismului datorat unei carenţe a melaninei Este vorba de unul dintre cele mai rare fenomene confundate cu albinismul

CĂPRIORUL NEGRU

Tabloul pictorului suedez Gustaf Otto Stenbock care datează din anul 1654 şi reprezintă o capră de culoare neagră

19|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Căpriori negri există icircn icircntreaga Europă De-a lungul timpului au fost semnalate cazuri icircn Spania Estonia Ungaria Italia Olanda Polo-nia Icircn Suedia există un tablou care datează din anul 1654 şi reprezintă o capră de culoare neagră (al pictorului Gustaf Otto Stenbock) Icircn prezent Asociaţia Vacircnătorilor din Suedia nu mai are cunoştinţă de astfel de indivizi Icircn lucrarea Agrave propos du chevreuil (Agrave propos de căprior) din 1983 Ducele şi Ducesa de Ba-varia menţionează că au icircmpuşcat un căprior negricios pe terenul lor de vacircnătoare austriac Descriind căpriorul ei notează bdquoAcest căprior nu era deloc roşu ci mai degrabă brun icircnchis cu porţiuni negre-cenuşii mai ales pe cap spată şi picioare Nu au mai fost văzuţi căpriori negri icircn regiunerdquo Icircn Scoţia faimosul specialist Richard Prior evocă icircn bdquoDibuitul căprioruluirdquo din 1986 o tendinţă de melanism a căpriorilor din Gal-lowayrdquo regiune din sud-vestul ţării Icircn Belgia astfel de căpriori au fost observaţi icircn regiunea MaastrichIcircn schimb icircn Germania fenomenul este vizibil amplificat şi cunoscut de mult timp icircncă din 980 după cum scrie dr Horst Meyer-Brenken autorul lucrării Das schwarze Rehwild (Căpriorul negru) din 1970 Prin urmare fenomenul este observat la sfacircrşitul secolului XVI şi icircn cursul următoarelor secole icircn mai multe regiuni din nordul ţării Sectorul cel mai bogat este cel din Hanovra mai precis Haste unde 25-50 din căpriori ar fi melanici De notat este faptul că o agenţie de turism cinegetic comercializează sejururi speciale pentru vacircnătoarea la căprior negru Icircn concluzie căpriorul negru este un animal extraordinar şi normal Acesta constituie cu siguranţă un trofeu rar şi foarte racircvnit

AI

RAGOUT DE CĂPŞUNI ŞI MANGOCăpşuni -100gMango -50gAmidon -10gVin roşu - 20mlUlei de măsline - 20mlSare zahăr oţet balsamic

ȘTRUDEL CU CARTOFI DULCI ŞI CHIMENCartofi dulci - 200gCartofi - 200gFoaie de plăcintă - 200gUnt - 50gChimen -10gOu - 3bucSare piper alb măcinat

DUET Muşchi de căprioară - 400g Piept de fazan - 400gCostiţă afumată - 250gFond de vacircnat - 200mlSmacircntacircnă lichidă - 50mlVin roşu - 20mlSare piper cimbrişor ienupăr

Ingrediente

DUET DE CAPRIOARĂ ŞI FAZAN

IcircN MANTIE DE COSTIŢĂ AFUMATĂ SERVIT CU ȘTRUDEL DIN CARTOFI DULCI CU CHIMEN PIURE DE ŢELINĂ SPANAC SOTEacute RAGOUT DE CĂPŞUNI CU MANGO ŞI SOS DE IENUPĂR

MOD DE PREPARAREPieptul de fazan se taie pe lungime de mărimea muşchiului de căprioară se condimentează cu sare piper şi cimbrişor apoi se bandează cu costiţă afumatăRulada obţinută se frige pe grătarul icircncins pacircnă se formează o crustă la suprafaţă apoi se dă la cuptor la 180degC circa 10 minute Se păstrează la cald Fondul de vacircnat se dă icircn clocot se adaugă vin roşu ienupăr zdrobit şi smacircntacircnă lichidă Se strecoară şi se ţine la cald

ȘTRUDEL CU CARTOFI DULCI ŞI CHIMENSe fierb ambele soiuri de cartofi icircn coajă cartofii dul-ci se curăţă şi se taie cubuleţe cartofii albi se pasează şi se amestecă cu unt sare piper alb şi cubuleţele de cartofi dulci Cu această compoziţie se umple foaia de plăcintă şi se formează un ştrudel Se unge cu ou bătut şi se

presară cu chimen Se dă la cuptor 20 de minute la 180degC

PIURE DE ŢELINĂ ŞI SPANAC SOTEacuteSe fierbe ţelina tăiată cubuleţe icircn lapte apoi se pasează şi se adaugă unt sare şi nucşoară Spanacul se sotează icircn unt şi se condimentează cu sare piper şi nucşoară

RAGOUT DE CĂPŞUNI ŞI MANGOSe taie cubuleţe căpşunile şi mango şi se sotează icircn ulei de măsline se adaugă sare zahăr şi oţet bal-samic Amidonul se dizolvă icircn vin roşu se adaugă icircn ragout şi se mai dă un clocot

MONTAREA PE FARFURIE SE FACE CA IcircN FOTOGRAFIERețetă oferită cititorilor revistei VPR de către Maestrul icircn Arta Culinară Ștefan Bercea

Rețeta lunii|

|20 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

exprimat de autor pentru o scurtă incursiune printre cifrele interesante privind situaţia din titlul anunţat Mai icircntacirci vacircnatul dobacircndit icircn sezonul 1938 ndash 1939 (icircn ortografia originală)

Felul vacircnatului Numărul vietăţilor

icircmpuşcate

Cocoşi de mesteacăn 3

Lebede 6

Cerbi lopătari 18

Racircşi 19

Urşi 38

Ţapi negri 79

Hermeline 88

Cerbi 136

Cocoşi de munte 246

Spurcaci 308

Bursuci 372

Dropii 533

Vidre 600

Lupi 860

Cocori 1152

Porumbei sălbatici 1203

Pisici sălbatice 1238

Jderi 1658

Căpriori 1743

Dihori 2815

Mistreţi 3048

Nevăstuici 3583

Cacircrstei 4057

Fazani 18432

Vulpi 28191

Potacircrnichi 39996

Gacircşte sălbatice 40901

Becaţine 47690

Sitari 51235

Porumbei sălbatici 53281

Prepeliţe 250309

Raţe sălbatice 302230

Iepuri 1010000 Pentru a face un joc de cuvinte remarcăm ldquoprezenţa (icircn tabel) a unor absenţirdquo (din fauna actuală a ţării) referindu-ne la spurcaci şi dro-pii Ca să nu mai vorbim de specii la care nici nu visăm că ar putea fi pe lista speciilor vacircnate curent cocoşul

Documentat competent şi de-votat problematicii vacircnătorii autorul unei sinteze a două decenii de activi-tate vacircnătorească icircn Romacircnia MGr Romaşcanu ne icircnfăţişează o serie de concluzii statistice culese şi interpre-tate pentru intervalul de timp 1920 ndash 1940 Dar cartea sa laquo Vacircnătoarea icircn Romacircnia raquo nu este o culegere de cifre statistice reci mai degrabă o icircmpletire a simţămintelor autorului cu informaţia despre structura organizatorică a vacircnătorii asezonată cu informaţii per-tinente şi ilustrate despre răspacircndirea principalelor specii de vacircnat mare Apoi ni se icircnfăţişează pe specii icircntr-o ordine aparent aleatorie tot vacircnatul dobacircndit ce cei 28874 de vacircnători existenţi icircn sezonul de vacircnătoare 1938 ndash 1939 De fapt ordinea nu este chiar aleatorie deoarece fără a ţine cont de o prezentare laquo sistematică raquo a acestui vacircnat autorul icircl prezintă icircn ordinea crescătoare a numărului de exemplare vacircnate icircn sezonul icircn cauză cu intenţie declarată laquo ca cititorul să-şi poată da seama mai bine de felul şi cantitatea

vacircnatului icircmpuşcat icircn fiecare an icircn Romacircnia tipărim tabloul care urmează şi icircn care arătăm situaţia din sezonul 1938 ndash 1939raquo Deci tabloul icircn cauză este ilustrarea unei medii a vacircnatului dobacircndit anual de către vacircnătorii romacircni pentru intervalul de 20 de ani din perioada interbelică analizată Dar nu vom icircncepe cu cifrele reci ndash ca toate cifrele ndash ci vom reproduce scurte referiri la gacircndurile pline de sensibilitate ale autorului faţă de nobila icircn-deletnicire a vacircnătorii din care transpare preţuirea sa deopotrivă pentru vacircnat şi vacircnători ca şi pentru sfacircnta natură care ne icircnconjoară Icircn această privinţă icircn scurte simple dar pline de simţire cuvinte autorul strecoară vibrante sfaturi de etică şi corec-titudine vacircnătorească Fapt mai puţin obişnuit icircntr-o lucrare cu caracter statistic dar care nu icirci scade ci icirci sporeşte valoarea De asemeni autorul icircşi exprimă respectul cuvenit pentru vacircnătorii

cu sacircnge regal laquo Ferdinand I-iu raquo şi laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu raquo pe care icirci citează (am păstrat ortografia şi formularea originală) După cum spuneam vom icircn-cepe cu acele gacircnduri pline de sensi-bilitate ale autorului icircn ordinea icircn care ni le reamintimFăcacircnd referire la cugetarea mare-lui icircmpărat Maximilian icircn laquo Cartea secretă a vacircnătorii raquo conform căreia icircşi povăţuia astfel urmaşii laquo pe tine Principe al Austrieite sfătuesc să ieşi la vacircnătoare cacirct se poate de des să cutreieri icircnsuţi locurile cacirct mai mult fiindcă numai icircn felul acesta poate un principe să-şi cunoască icircntradevăr ţararaquo (ortografia originală) Şi mai departe laquoAdevărul exprimat icircntr-o formă aşa de simplă icircn aceste puţine cuvinte a fost ieri pentru Regele Fer-dinand I-iu şi este astăzi pentru Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu principalul izvor al dragostei pentru vacircnătoare raquo (ortografia originală) Revenind la Regele Ferdinand I-iu (sic ) reproduce versurile regale care tălmăcesc laquo dra-gostea Sa neţărmurită faţă de tot ce a zidit Dumnezeu raquo astfel laquo Vacircnătorul are pururi un cuvacircnt de cinste dat Să cruţe şi să aibăn ocrotirea sa vacircnatul Căci făcacircnd o vacircnătoare precum esten lege sfatul Preamări-vom Creatorul prin făptura ce-a creat raquo (ortografia originală)Părăsim deocamdată tăracircmul poetic

vacircnAtildetoarea icircn romacircniaicircntre cele douAtilde rAtildezboaie mondiale

laquo istoria ne arată limpede că din cele mai vechi timpuri şi pacircnă icircn zilele noas-tre aproape toţi scoboricirctorii direcţi sau indirecţi ai icircndepărtaţilor conducători de neamuri au păstrat o dragoste nemărginită pentru vacircnătoare raquo

( Mihail Gr Romaşcanu)

|Mitică Georgescu

Regele Ferdinand I al Romacircniei

21|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

de mesteacăn lebăda vidra şi cocorul Atenţie la cifrele care icircnsoţesc aceste specii cărora le acordăm tot creditul remarcacircnd totodată minuţiozitatea cu care au fost redactate Lucrarea cuprinde şi cacircteva hărţi cu răspacircndirea cacirctorva specii de vacircnat mare inclusiv o prezentare simplificată a bonităţii terenurilor respective care evident nu se mai potrivesc cu situaţia actuală Astfel ursul şi-a extins arealul şi totodată a crescut şi densitatea icircn numeroase zone din acest areal Aceeaşi observaţie şi pentru cerb şi mai ales căprior acesta din urmă fiind figurat ca aproape inexis-tent icircn icircntreaga zonă sudică şi estică a ţării iar realitatea actuală este cu totul alta Din fericire Autorul ne prezintă şi o siuaţie a numărului de societăţi de vacircnătoare pe provincii istorice inclusiv numărul de vacircnători

Provinciaistorică

Numărul societăților

de vacircnătoare

Numărul membrilor

vacircnători

Banat 207 4580

Basarabia 69 3396

BucovinaCrişana şi 26 695

Maramureş 82 1858

Moldova 124 3298

Muntenia 208 7431

Oltenia 80 2331

Transilvania 206 7056

TOTAL 1036 32110

Icircntr-un stil agreabil şi cur-siv autorul face şi cacircteva observaţii

analitice asupra unor aspecte ale realizărilor din sectorul de vacircnătoare Icircncepe prin a elogia legea de vacircnătoare din anul 1921 al cărei părinte a fost considerat regele Ferdinand lege citată icircn Franţa anului 1934 ca fiind un model de inspiraţie pentru le-giuitorii francezi Icircn continuare M Gr Romaşcanu sintetizează aprecierea sa laquo Legea noastră de vacircnătoare nu se mărgineşte la statornicirea unor norme obliga-torii pentru vacircnător la organiza-rea terenului dat icircn arendă la măsurile privitoare la protecţia hrănirea şi icircmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a fau-nei noastre măsuri care cad icircn sarcina arendaşilor sau a propri-etarilor dar impune chiar Statu-lui obligaţii de natură să ajute la rezolvarea cacirct mai fericită a problemei populării cu vacircnat util a icircntregului teritoriu naţional raquo Cu idei de avangardă face consideraţii privind necesitatea introducerii unor obligativităţi care să ducă la icircnlăturarea consangvinizării (numind-o laquoincest prelungitraquo) şi propunacircnd icircmprospătarea sacircnge-lui icircn populaţiile de vacircnat mare Face şi aprecierea necesităţii completării pre-vederilor legale cu privire la vacircnatul migratorTrece icircn revistă rezultatele foarte bune şi diversificate luate icircn folosul vacircnatului din Domeniile Regale (Periş Scroviştea Gherghiţa Dobreşti Casa Verde şi Chişineu-Criş icircn privinţa com-baterii dăunătorilor crearea ogoare-lor şi plantaţiilor special pentru vacircnat desfăşurarea unui program com-plex de amenajare a fonduri-lor de vacircnătoare Referindu-se la vacircnătorile regale apreciază

File de istorie |

vioiciunea regelui Ferdinand şi atmos-fera agreabilă şi destinsă din preajma suveranului Apoi autorul comunică cifra de 1500 piese din tabloul unei singure zi de vacircnătoare ndash evident vacircnat mic ndash socotind că la un astfel de tablou ar fi fost cea mai slabă zi de vacircnătoare pentru ca la cea mai bună tabloul să fie de 4000 piese Aprecieri deose-bite face şi icircn privinţa MS Regele

Regele Mihai la o Vacircnătoare Regală icircn Banat 1933

Colonelul August von Spiess cel care a avut icircn administrare Terenurile Regale de Vacircnătoare

Regele Mihai cu un trofeu de cerb carpatin

( continuare icircn pag 23 )

|22 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

dar eficace icircnvăţată tot de la bietul tata Am pus cartuş numai pe ţeava dreaptă lucru care m-a determinat să fiu mai atent la primul foc spre satisfacţia Missei care a avut ce apor-ta Cacircnd soarele a icircnceput să scapete după dealuri prepeliţele au icircnceput să mişte după hrană nemairăbdacircnd are-tul iar noi avacircnd fiecare cacircteva păsări icircmpuşcate am pornit-o icircn şir indian spre casă Ne-am oprit la Relu unde cu sprijinul mamei lui Furcioaia cum icirci ziceam noi am pregătit apetisantele prepeliţe frigacircndu-le icircnvelite icircn foi de varză Mai tacircrziu peste ani cacircnd am ajuns vacircnător cu permis icircn regulă şi aveam brac bdquoproprietate personalărdquo am mai icircnvăţat cacircte ceva de la cacircine De pildă am icircnvăţat că uneori vacircnatul teafăr icircn aparenţă poate fi totuşi lovit de moarte şi că este recuperabil dacă tu vacircnător cu slabe simţuri omeneşti te ajuţi de un cacircine cu simţuri incom-parabil superioare Să povestesc icircnsă faptele aievea icircntacircmplate Mă aflam la pază de căprior icircn adacircn-cul pădurii După aproape o jumătate de ceas de aşteptare şi aprigă luptă cu ţacircnţarii mi se năzare că undeva la spate am auzit un vreasc trosnind Trag cu ochiul spre Heda brăcuţa cu păr sacircrmos de lacircngă mine şi o văd cu capul ridicat şi urechile ciulite Mă rotesc cu scaunul icircntr-un picior spre dreapta şi rămacircn cu gura căscată la un ţap bătracircn icircmpietrit ca şi mine icircn nemişcare cu ochii holbaţi icircn direcţia mea Orice gest pripit ar fi făcut să văd doar un salt graţios şi să aud un brăhnit care mi-ar fi arătat drumul pe care ţapul s-ar fi mistuit spre desime Văzacircnd icircnsă că nu e nicio nădejde ca sălbăticiunea să plece capul spre iarba grasă m-am decis să trag Doar pen-tru asta venisem Ridicacircnd carabina milimetru cu milimetru am dibuit cum am putut spata animalului şi am slobozit cu destulă stacircngăcie un foc Nici o nădejde - icircmi zic ndash am tras pe alături Căpriorul dispăru icircn desime iar Heda care nu icircmplinise anul-icircncă icircncepu să caute vijelios icircn jurul meu ca la cacircmp Negăsind nici un vacircnat de aport nici urmă de vacircnat rănit se trase curacircnd lacircngă mine Fluieracircnd a pagubă mi-am aprins o ţigară şi după adunarea acareturilor cu care venisem am luat-o la vale Trecacircnd cu prepelicarul la curea pe la locul unde ţapul icircmi bdquopozaserdquo bag de

Fără intenţia de a brava icircn faţa cuiva sau de a impre-siona pe cineva trebuie să vă mărturisesc că nu am putinţa de a elucida măsura icircn care

au contribuit niscaiva gene atavice și bdquobiotopulrdquo atacirct de propice icircn care am deschis ochii ndash mica localitate Hăghig de lacircngă Braşov unde părinţii mei pasionați vacircnători şi mari iubitori de cacircini sau şi una şi alta ndash la declanşarea icircn mine a instinctelor vacircnătoreşti Icircn anii de şcoală urmaţi la liceul Andrei Şaguna din Braşov m-am pomenit icircntr-o bună zi bdquoicircmprumutacircndrdquo gioarsa tatălui meu - cea cu ţevi de damasc şi cu cocoaşe exterioare - şi furişacircndu-mă prin dosuri de grădini din Scheii Braşovului spre locul unde icircl zărisem pe urechilă Au urmat şi alte tenta-tive asemănătoare fără bdquoeficienţă economicărdquo din diverse cauze bdquotehnicerdquo inerentei vacircrsteiPentru susţinerea afirmaţiilor făcute sunt dator să arăt care este motivul pentru care iubesc atacirct de mult cacircinii de vacircnătoare şi de ce icircncă de copil am fost atras de această icircndeletnicire sportivă de suflet vacircnătoarea Ce-lor care mi-au pus această icircntrebare le-am răspuns icircn mod constant icircn felul următor părinţii mei aveau permanent icircn ogradă 3-4 cacircini de vacircnătoare Practic am crescut alături de cacircinii de vacircnătoare pe care i-am icircndrăgit i-am icircnţeles şi i-am apreciat pentru deosebitele lor calităţi Mai tacircrziu adolescenţa mi-am petrecut-o icircn prima canisă icircnfiinţată de AGVR icircn pădurea Băneasa-Tunari lacircngă

capitală unde tatăl meu era coor-donatorul crescătoriei ajutacircndu-l icircn multiplele treburi legate de creşterea icircngrijirea şi dresajul cacircinilor existenţi icircn număr de 60-70 capeteDin noianul amintirilor se desprind cele mai dragi păţanii la care mă gacircn-desc cu duioşie şi evlavie Am credinţa că cele mai scumpe amintiri ale tre-cutelor isprăvi vacircnătoreşti sunt cele icircn care am fost alături de credinciosul patruped nelipsit părtaş fără pretenţii al succeselor cinegetice ndash cacircinele de vacircnătoare O icircntacircmplare reală s-a petrecut pe cacircnd eram abia un macircndru licean Nu aveam mai mult de 15 ani Savuram icircn tihnă ultima parte a vacanţei mari la casa părintească din Hăghig localitate icircnşirată pe malul drept al Oltului Deşi macircnuiam binişor arma de vacircnătoare de calibru 20 moştenită de la biata mama trăgacircnd acum promiţător şi la zbor pacircnă icircn acea zi nu apucasem să o probez la pitpalacihellip Icircl icircnsoţisem pe tata de cacircteva ori ca simplu gentaş la astfel de vacircnători bdquonerentabilerdquo după părerea vacircnătorilor localnici Era ziua de 25 august a anului respectiv cam al doilea după rdquoeliberarea glorioasărdquo a ţării noastre Tocmai gătam obişnuitul program de bălăceală icircn Olt icircmpreună cu prietenii mei nedespărţiţi Relu Fur-cea şi Sandu Cucu Plin de iniţiativă Relu a fost cel care a propus să bdquodibăcimrdquo ceva prepeliţe pe care apoi să le preparăm la el acasă Idee adoptată rapid şi icircn unanimitate Ne-am echipat fiecare pe cacirct posibil mai vacircnătoreşte am luat flinta tolba cu

cartuşe şi pe Miss căţeaua brac cu păr scurt şi am tulit-o prin fundul grădinii Terenul de vacircnătoare care de altfel icircn-cepea icircndată după gardul grădinii era format din lunca inundabilă a Oltului o icircntinsă păşune presărată cu bălţi străjuite de trestie şi stuf icircnsoţit para-lel de o facircşie lată de cacircţiva kilometri de coline domoale După un mers voinicesc de 10-15 minute icircn direcţia Arinului o comună vecină sub bătaia soarelui dogori-tor ne-am trezit icircn mijlocul holdelor de sfeclă de zahăr bine icircmbrăcate cu mohor al miriştilor năpădite de mur sălbatic şi al celor de cucuruz Pacircnă să ne dezmeticim căţeaua care icircşi cunoştea bine meseria a şi icircnceput să caute icircn zig-zag icircnaintea noastră Nu după mult timp Miss cade icircn aret cu piciorul din faţă icircn aer şi cu capul sucit spre mine Am ocolit căţeaua prin faţă aşa cum văzusem că procedează tatăl meu şi am avansat spre locul unde consideram să este pitulată prepeliţa Spre mirarea noastră a ţacircşnit un vătui care a luat-o spre deal Miss a simu-lat o urmărire de 15-20 metri ba a şi chefnit de două ori după care s-a icircntors cuminte şi a continuat să caute mai departe icircn galopul ei domol dar constant Toţi trei urmăream cu icircnfrigurare mişcările căţelei După 5 minute o vedem pe Miss bătacircnd agitată din coada-i ciuntă după cacircţiva paşi rămacircnacircnd ca trăsnită de mirosul vacircnatului prins icircn nasul ei fin Am pro-cedat ca şi icircnainte dar pasărea a con-tinuat să rămacircnă nemişcată răbdacircnd atacirct aretul cacirct şi intervenţia mea care loveam cu piciorul icircn vegetaţia din faţa lui Miss Numai după ce am comandat bdquosaltărdquo şi Miss s-a repezit icircn icircncacirclcitura de vreji de mur a săltat o prepeliţă cacirct toate zilele atacirct de grasă icircncacirct părea că aripile-i mici cu greu icirci asigură propulsia Au urmat două bubuituri scurte şi puternice un formidabil nor de fum şi apoi s-a aşternut liniştea Sandu a fost cel care a strigat că a văzut zburătoarea plecacircnd sănătoasă Eu deşi după focurile pripite n-am mai putut zări pasărea mi-am dat seama că am ratat-o după privirea dojeni-toare a căţelei După ce am dat vina pe trăgacele care scapă prea uşor m-am angajat să nu mai arunc focurile atacirct de aproape şi să trag numai după ce pitpalacul ajunge la distanţa de 25-30 metri Uşor de zis greu de respectat M-am redresat numai după ce am aplicat icircn practică metoda simplă

O pasiune moștenită VAcircNĂTOAREA CU CAcircINE

| Chinologie vacircnătorească

23|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

oprim aici cu aceste icircntrebări de bun simţ a căror valabilitate poate există şi aziDupă ce apreciază rolul şi importanţa jandarmeriei de vacircnătoare cre-ate şi prezintă succint activitatea laborioasă a Direcţiei Vacircnătorii Mi-hai Gr Romaşcanu icircşi exprimă ideea necesităţii unei educaţii icircn sprijinul naturii şi a vieţuitoarelor ei laquo Fără teama de a greşi susţinem cu tărie ideea că propaganda pentru ocrotirea vacircnatului ar trebui să icircnceapă din clasele primare micii şcolari urmacircnd să fie icircndemnaţi ca icircn locul praştiei şi al pietricelelor să poarte icircn buzu-nare grăunţe sau făracircmituri de pacircine pentru hrana nevinovatelor păsări ale cerului care icircndură frig şi foame icircn timpul iernilor grele Paralel cu această acţiune energică icircn sufletul omului matur urmează să se sădească dragostea pentru toate vieţuitoarele nevătămătoare printr-o continuă propagandă lămuritoare asupra foloa-selor pe care el le trage de pe urma lorraquo

Iată deci o carte ndash fereastră spre vacircnătoarea din Romacircnia icircn două de-cenii din răstimpul interbelic - scrisă nu de un profesionist al vacircnătorii ci de o mare personalitate a economiei romacircneşti autor a cacirctorva zeci de lucrări de analiză icircn cacircteva din cele mai diferite sectoare economice şi industriale A fost comisar general al Comisariatului General al Preţurilor din Ministerul Economiei Naţionale arestat icircn bdquoNoaptea demnitarilorrdquo din 5 ndash 6 mai 1950 şi icircnchis la penitencia-rul GherlaDar claritatea cu care a privit şi anali-zat şi situaţia vacircnătorii icircn toate as-pectele ei materiale organizatorice de educaţie etică ni-l face contemporan

Mihai I icircn legătură cu atracţia Sa faţă de vacircnătoare laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu (ortografia originală) a fost iniţiat icircn arta vacircnătoarei icircncă din cea mai fragedă copilărie fiind astăzi cea mai mare nădejde pentru lumea vacircnătorească Luacircnd parte la mai toate vacircnătorile regale Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu icircmpuşcase icircncă de la vacircrsta de doisprezece ani majoritatea speciilor de vacircnat din ţară de la potacircrnichea şi fazanul din şesurile Dunării picircnă la macircndrul cerb al Carpaţilor Prin moştenirea calităţilor vacircnătoreşti ale familiei şi prin experienţa vacircnătorească pe care a făcut-o Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu este astăzi un vacircnător desăvacircrşit fala tagmei noas-tre iar viitorul vacircnătoresc al ţării este asigurat raquo (am icircncheiat citatul) Referindu-se la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic) Bucureştilor raquo autorul apreciază că laquo mii de cetăţeni din toate unghiu-rile ţării şi foarte mulţi străini au pu-tut admira cea mai frumoasă şi mai icircnălţătoare manifestare vacircnătorească pe care Romacircnia a cunoscut-o vreodatăraquo Aminteşte apoi de participarea Romacircniei la expoziţiile internaţionale de vacircnătoare de la Leipzig Berlin şi Paris care icircn opinia sa laquo au condus la consacrarea noastră definitivă icircn lumea vacircnătorească mondială raquo Către icircncheiere autorul face un re-chizitoriu societăţilor de vacircnătoare care nu icircşi icircndeplinesc obligaţiile faţă de vacircnat laquo Nu este destul că ne-am stracircns icircntro societate de prieteni că am luat icircn arendă terenuri pe care le cutreierăm gata icircn orice clipă să răpunem vieaţa animalelor sălbatice Ce ne-ar răspunde oare conducătorii acestor societăţi dacă i-am icircntreba cacircte capre iepuri potacircrnichi etc au adus pe terenuri de cacircnd le-au arendat şi pacircnă astăzi Au dat hrană icircn tim-pul iernii animalelor pentru ca să le uşureze traiul Cacircţi paznici au anga-jat şi care a fost activitatea lor Cacircte procese de braconaj au icircncheiat raquo Ne

Felul piese-lor expuse

Recordmondial

Premiul de

onoarePremiul

I-iuPremiulal II-lea

Premiul al III-lea

Totalulpremiilor

La sutădin total

Cerb - 11 38 53 28 130 3171

Căprior - 13 25 33 28 99 2415

Capră neagră 1 11 31 28 38 109 2659

Mistreţ - 2 3 10 22 37 902

Urs 1 3 11 5 4 24 585

Lup - 1 3 - 1 5 122Racircs - 1 1 2 2 6 146

TOTAL 2 42 112 131 123 410 100

Tabloul laquo premiilor laquo (medaliilor) obţinute la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic ) Bucureştilor raquo

seamă că Heda devine agitată bătea din coadă şi sforăia cu nasul pe jos de parcă ar fi urmărit cacircrsteiul Cacircnd i-am dat drumul din lesă a zbughit-o spre hăţiş icircn cu totul altă direcţie decacirct mi se păruse că a luat-o ţapul N-au trecut nici zece minute şi numai ce auzii lătrat pe loc icircntrerupt la scurte intervale de un gen de bocet necunoscut pentru mine Răzbătacircnd cu greu prin desime icircn direcţia căţelei spre totala mea surprin-dere mi-am găsit ţapul icircncă zvacirccnind din picioare care destul de bine lovit mai făcuse totuşi o sută-două de paşi prin tufărişul de nepătruns

NIC STRĂVOIU

|Nic Străvoiu

Foto 1 După o pacircndă la căprior petrecută cu 100 de ani icircn urmă Foto 2 Mama autorului icircn funcția de ajutor de dresor Foto 3 Nic Străvoiu icircn anii adolescenței petrecuți la Canisa AGVR

Ilustrația autorului

( urmare din pag 21 )

|24 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Francis Chevier icircn cartea sa ldquoNotre gastronomie est une culturerdquo (Gastronomia noastră este o

cultură) vorbește de bucătăria franțuzească care a fost inclusă icircn Patrimoniul Umanității După Chevier gastronomia nu este doar o pasiune ci un ldquomonumentrdquo al culturii francezilor Icircnsă obi-ceiurile de a macircnca și a bea bine nu sunt proprii Franței Numeroase alte civilizații se caracterizează printr-o gastronomie bogată și sofisticată din Ja-ponia pacircnă icircn Vietnam din Tailanda Iran sau Peru pacircnă icircn Italia și Maroc Să luam exemplul Chinei Această foarte veche și strălucitoare civilizație și-a dezvoltat cu mult icircnaintea Occidentului o artă de a trăi elegantă și subtilă icircn care gastronomia icircși avea locul de onoare Curțile diferitelor dinastii imperiale au urmărit să aducă pe mese gusturi dintre cele mai rafinate Dar nu toate societățile au știut să-și dezvolte un sistem culinar atacirct de ales Antropologul Claude Levi ndash Strauss a subliniat importanța resurselor icircn elaborarea unei gas-tronomii fine ldquoDacă arta gătitului constă așa cum pare icircn a asocia savorile mai multor substanţe alimentare pentru a le armoniza sau sublinia con-trastul se poate crede că toate popoarele lumii au fost capabile de a o descoperihellip Totuși nu este așa Fiindcă pentru a combina diferite produse trebuie să dispui de ele simultanrdquo Cu alte cuvinte este nevoie de o ofertă de bunuri alimentare foarte diversificată icircn același moment pen-tru a obține o combinație fericită de gusturi Am specificat cele de mai sus pentru a atrage atenţia asupra locului pe care icircl ocupă masa icircn viața noastră Nu icircntacircmplător i-am amintit pe francezi Pentru ei cele trei mese zilnice au o importanță specială şi urmăresc evoluția modului de viațăChiar dacă astăzi sunt mult mai scurte simplificate și adaptate la căutarea practicului mesele continuă să păstreze și altă dimensiune Ele reprezintă mo-mentul privilegiat de transmitere a valorilor de comunicare fiind creatorul legăturilor sociale

Icircn dorința de a da viață mesajului de mai icircnainte am considerat foarte potrivit să icirci fa-cem o vizită la ldquoCabana Vacircnătorilorrdquo domnu-lui Ștefan Bercea ndash maestru bucătar icircn arta

culinară și managerul acestui complex localizat la Predeal icircn Brașov La cei 50 de ani domnul Ștefan Bercea se bucură de un prestigios renume dovadă stacircnd palmare-sul impresionant de diplome obținute la cele mai importante concursuri internaționale dar și oaspeții de seamă care i-au trecut pragul sau pentru care a avut onoarea să găteascăCel mai important eveniment pentru care a gătit a fost summitul NATO din 2008 unde a servit un Duet de căprior cu fazan Printre oaspeții de seamă care i-au trecut pragul se numără Regele Mihai dar și președinții țării pe racircnd domnii Ili-escu Constantinescu și Băsescu Șirul VIP-urilor dar și vedetelor care l-au vizitat este lung A ținut totuşi să o amintească pe Teo Trandafir ndash care icirci este o bună prietenă și pentru nunta căreia a gătit icircn această lună un ceaun special din carne de căprior

Care este pe scurt drumul parcurs pacircnă a ajunge la ceea ce reprezintă azi Cabana VacircnătorilorȘB Cabana Vacircnătorilor era icircn anul 1986 doar un vis Pacircnă aici a fost multă muncă inclusiv icircn Germania şi Elveția unde am lucrat la diferite restaurante și unde am icircnvățat cum se gătește vacircnatul Revenit icircn țară cu banii cacircștigați și cu puțin noroc icircmpreună cu soția mea am cumpărat actualul restaurant și simțind nevoia să facem ceva special am considerat că este bine să des-chidem un restaurant cu specific vacircnătoresc cel cu specific romacircnesc existacircnd deja icircn apropiereLa icircnceput am adus rețetele cu sosuri din Germania pe care le pregăteam icircn special clienților cunoscători ce deveniseră fideli iar cei neobișnuiți cu astfel de gusturi au fost repede

cuceriți de preparatele din vacircnat De exemplu una dintre primele rețete este ospățul vacircnătorilor - o tocană din carne de cerb pe care am adaptat-o gustului romacircnesc prin agăugarea de ingredi-ente obișnuite - ceapă usturoi ardei ciuperci - toate acestea se pun icircntr-un bol ceramic se acoperă cu aluat și se dau la cuptor

Care este vacircnatul preferat pe care icircl gătiți Dar pe care vă place să icircl vacircnați ȘB Prefer să gătesc carnea de căprior pen-tru că este cea mai delicioasă icircnsă și carnea de cerb lopătar are calități deosebite Acum doi ani am avut prilejul să icircmpușc primul meu cerb lopătar undeva icircn zona Aradului la Chișineu ndash Criș Am rămas impresionat de cacirct vacircnat există acolo Vacircnătoarea a avut loc icircn perioada boncănitului iar acea zi icircmi va rămacircne icircn amintire pentru totdeauna Cacircnd am plecat spre locul de vacircnătoare și ne-am urcat icircn ob-servator era icircncă icircntuneric Se auzeau zgo-mote ciudate icircn jur Văzacircndu-mi nedumeri-rea paznicul m-a lămurit repede că suntem

ARTĂ ȘI PASIUNE

Ştefan Bercea Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi

Cofetarilor din Turism Romacircnia

25|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Interviul lunii|

fiu prezent la restaurant pentru că este nevoie de mine Am o armă Mauser calibrul 30-06 cu care am icircmpușcat căprior urs și cerb

Aveți doi fii Bogdan şi Dragoş Ne-ați mărturisit că mezinul familiei ndash Dragoș - vă calcă pe urme icircn ceea ce privește meseria și că icirci place să spună că s-a născut practic icircn bucătărie ȘB Dragoș este pasionat de gătit A urmat și un stadiu de pregătire la un restaurant din Elveția de unde s-a icircntors cu multe idei și cu un mare elan implicacircndu-se acum foarte serios icircn acest domeniu Anul trecut a participat la Tacircrgul Mon-dial de la Shanghai ndash China unde a fost foarte apreciat Tot Dragoș icircmi moștenește și pasiunea pentru vacircnătoare mă icircnsoțește de fiecare dată icircn călătoriile mele cinegetice și icircn curacircnd va susține examenul de vacircnător

Revenind la carnea de vacircnat puteți transmite cititorilor noștri cacircteva secrete și sfaturi utile Pentru că trebuie să recunoaștem gătitul vacircnatului dobacircndit este cel mai frumos omagiu pe care un vacircnător icircl poate aduce prăzii sale De exemplu care sunt secretele fezandării Ș B Se spune că tot vacircnatul se fezandează icircnsă nu este așa Doar carnea de vacircnat bătracircn sau cea care are miros mai intens trebuie să stea icircn baiț De exem-

plu eu nu pun carnea de căprior icircn baiț doar dacă fac pastramă sau dacă este vorba de un țap care are miros Icircn rest carnea de vacircnat se frăgezește se fezandează prin congelare icircmpachetacircnd-o foarte bine şi trăgacircnd-o icircn vid Cacircnd o scoatem o decongelăm la temperatura camerei Carnea de căprioară cel puțin se poate pregăti foarte simplu după ce este prăjită icircn unt ca un escalop se dă la o parte iar icircn untul care a rămas se adaugă 2-3 linguri de dulceață de afine sau de vișine puțin vin obținacircndu-se un sos delicios și foarte ușor de preparat Alt mod rapid de preparare carnea tăiată felii foarte subțiri este trasă icircn ulei de măsline icircn care am prăjit icircn prealabil puțin usturoi iar la sfacircrșit se adaugă sare și piperO rețetă mai nouă căprior cu bere neagră tot o influență din țările nordice Cubulețele de carne foarte fragede sunt trase icircn tigaie și stinse cu bere neagră Se agaugă un amestec de condimente (scorțișoară cuișoare puțin cimbru și foaie de dafin) Se servește cu crutoane de pacircine neagră și cu paste

Respectați icircntocmai rețeta sau inventați mereu ȘB Aceasta este arta bucătarului Trebuie să aibă imaginație și curaj să facă un preparat sau să icircl reinventeze

VPR

icircn toiul boncănitului și că acele zgomote sunt de fapt boncănitul cerbilor lopătari Odată cu ivirea primilor zori am putut vedea mai icircntacirci străpungacircnd ceața densă coarnele cerbi-lor Apoi ca o cortină ceața s-a ridicat și mi s-a oferit un spectacol uimitor icircn fața noastră se afla o turmă icircntreagă cacircteva sute de exem-plare A fost impresionat pentru că așa ceva nu mai văzusem niciodată ldquoE ușor să vacircnezi cerb lopătarrdquo- mi-am zis văzacircnd mulțimea icircnsă mai tacircrziu după trei zile de urmărire aveam să aflu că nu este tocmai ușor Foarte vigilente aceste animale dispar cacirct ai clipi iar exemplarele care rămacircn mai aproape icircn bătaia armei sunt din-tre cele tinere Așadar am așteptat momentul potrivit care se tot amacircna Am icircncercat să mă apropii prin pădure fără succes icircnsă Icircn ultima zi la sfatul paznicului am ales să mă apropii tacircracircș spre doi cerbi frumoși pe care icirci zărisem prin binoclu cam la 350 de metri Nu mai trăsesem niciodată la o distanță mai mare de 200 de me-tri nici vorbă de 300 dar era singura ocazie pe care o mai aveam Am mai icircnaintat cacircteva zeci de paşi am calculat o corecție potrivită pentru acea distanță și mi-am icircncercat norocul ldquoL-ați ratatrdquo icircmi spuse paznicul ldquoBa nu a căzut l-am văzut cum a căzut icircn focrdquo i-am răspuns Nu-mi venea să cred nici mie Cerbul lopătar căzuse icircn foc Cred că a fost și șansahellipMai am o amintire tot la vacircnătoare de cerb lopătar pe domeniile de la Charlota De această dată boncănitul se terminasehellip După ce am ales un mascul frumos din grup am ochit și am tras Spre marea uimire a mea și a paznicului icircmpușcasem o ciută Nu icircnțelegeam ce se icircntacircm-plase pentru că icircn cătare avusesem masculul Aruncacircnd o privire la cățiva metri de locul unde căzuse ciuta am văzut niște picături de sacircnge le-am urmat și la nici 20 metri am găsit și cer-bul Glonțul trecuse prin el și lovise ciuta care se aflase icircn spatele cerbului Deși pare o poveste vacircnătorească sunt sigur că și alți vacircnători mai puțin atenți pe direcția de tragere au avut parte de experiențe asemănătoare nu tocmai plăcute

Din ceea ce icircmi mărturisiți icircnțeleg că preferați vacircnatul mare Ce arme avețiȘB Vacircnătoarea la vacircnatul cu pene nu mă prea atrage Am fost de cacircteva ori la vacircnătoare de fazan icircnsă așa este aveți dreptate prefer vacircnacirc-toarea la vacircnat mare Iarna goana la mistreți deși aceasta se suprapune de multe ori cu zilele de sacircmbătă și duminică atunci cacircnd trebuie să

|26 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

După cum cunoaşteţi din numerele precedente ale VPR ca urmare a alocării Campionatului Mondial de Pescuit la Crap ndash 2012 către AGVPS

din Romacircnia Comitetul Director al FIPS ndash ed reunit la Roma icircn perioada 2-3 decembrie 2011 a examinat şi aprobat propunerea organizării evenimentului pe locaţia Corbu II ndash Constanţa administrat de SC RIG SERVICE SAAprobarea definitivă a fost totuşi condiţionată con-form uzanţelor şi procedurii acestui for decizional de inspectarea parcursului de către o comisie de omologare compusă din specialişti recunoscuţi şi acreditaţi de către FIPD-ed pentru această disciplină a pescuitului sportiv de competiţie Ca urmare a corespondenţei purtate s-a convenit ca inspectarea şi omologarea efectivă să se facă icircn perioada desfăşurării unei competiţii similare cu cea programată oficial Astfel a fost aleasă perioada icircn care s-a desfăşurat a XI-a ediţie a bdquoCupei RIGrdquo organizată de această dată icircn condiţii fără precedent

cu participarea a 75 de echipe formate din cacircte doi pescariAstfel icircn după-amiaza zilei de joi 17 mai delegaţia formată din domnii Antonio Gigli consilier al preşedintelui FIPS-ed Ugo Claudio Matteoli pentru pescuitul sportiv la crap şi Guido Mazza-rella căpitanul echipei Italiei de pescuit la crap dublă campioană mondială au fost preluaţi de echipa tehnică a AGVPS şi RIG SERVICE coordonată de dl Teodor Bentu vicepreşedinte al AGVPS cu probleme de pescuit Icircn perioada desfăşurării inspecţiei au fost evaluate toate criteriile de acredi-tare impuse de un eveniment de o ase-menea importanţă

Au fost apreciate icircn ordinea importanţei condiţiile de transport pacircnă icircn locaţia propusă spaţiile destinate festivităţilor de deschidere icircnchidere a competiţiei oficiale condiţii de cazare pensiune transport tur-retur pacircnă la pista de concurs sala de reuniuni a managerilor dotarea tehnică necesară preluării şi prelucrării rezultatelor afişajul electronic şi comuni-carea datelor amenajarea şi dotarea pistei de concurs densitatea populaţiei piscicole a bazinului şi frecvenţa capturilor Toate condiţiile preliminare au fost apreciate la super-lativ inclusiv costurile acestora propuse şi susţinute de administrator piesa de rezistenţă constituind-o amenajarea efectivă a pistei de concursPuşi icircn faţa unui parcurs amenajat pe trei sectoare de cacircte 25 de platforme consolidate şi pietruite cu dimensiunile de 15 x 10 m (derogare solicitată şi obţinută de la FIPS-ed) dotate cu mini-căsuţe din lemn cu două paturi şi cazarmament grupuri sani-tare ecologice drum de acces perimetral bazinului

pietruit facil pentru orice tip de autovehicul membrii comisiei au afirmat că standardele acestui bdquocarpo-dromrdquo sunt unice icircn Europa S-a punctat icircn plus la bdquoimpresia artisticărdquo prin cantitatea şi calitatea captu-rilor cu o frecvenţă incredibilă care i-a uimit pe evalu-atori Dovadă cele aproape 15 tone de peşte capturat pe durata celor 72 ore de concurs Este adevărat că icircn afara boicotului impus de APCR la această competiţie au participat cei mai buni pescari de crap din Romacirc-nia unii pentru icircncununarea palmaresurilor perso-nale sau pentru premiile substanţiale puse icircn joc alţii din curiozitate pentru testarea unei noi locaţii apărute pe harta Europei S-au capturat 14954 kg de peşte prima echipă clasată a prins 76829 kg iar media a fost de 199 40 kg echipăMenţionăm prezenţa icircn concurs a trei echipe reprezentacircnd Republica Moldova şi a patru echipe din Bulgaria Au fost prezenţi şi delegaţi din Franţa şi Rusia care au făcut propriile constatări şi au prelevat probe de apă icircn vederea preparării de nade şi momeli adecvate zonei omologate pentru găzduirea eveni-mentului Interviurile acordate de cei doi delegaţi ai FIPS-ed posturilor PV-TV Fishing amp Hunting Neptun TV şi VPR prezente la solicitarea administra-torului au relevat surpriza acestora faţă de realitatea constatată icircn condiţiile icircn care printr-o corespondenţă tendenţioasă fuseseră preveniţi asu-pra unor bdquodeficienţe majorerdquo imaginare de altfel a pachetului de servicii şi a pistei de concurs Acţiunea s-a dovedit a fi icircncă o reuşită a AGVPS susţinută din plin de SC RIG SERVICE SA ndash Constanţa şi de CJ Constanţa pentru promovarea pescuitului sportiv competiţional şi a preocupărilor icircn acest do-meniu pe plan naţional şi internaţional continuacircnd tradiţia de 55 de ani de recunoaştere mondială a Romacircniei icircn această disciplină

MI

|Competiții

CAMPIONATUL MONDIAL DE PESCUIT SPORTIV LA CRAP ndash ROMAcircNIA 2012OMOLOGAREA INTERNAŢIONALĂ OFICIALĂ A LOCAŢIEI CORBU II ndash CONSTANŢA

Ilustrația autorului

PSRăspundem cu această ocazie şi unor articole denigra-toare apărute icircn presa halieutică prin compararea cu rezultatele obţinute icircn aşa numitul bdquocampionat naţionalrdquo paralel organizat de APCR pe acumularea Săruleşti Pentru comparaţie cele 33 de echipe participante au capturat un total de 2050 kg de peşte prima echipă clasată 25661 kg media fiind de 6212 kgechipă icircn condiţiile icircn care 6 echipe nu au prins nici un peşte

27|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări

APRECIERILE OFICIALILOR FIPS-ed ASUPRA CALITĂŢILOR PISTEI DE CONCURS CORBU II ndash CONSTANŢA

Aflat icircn locaţia care va găzdui cel de-al XIV ndashlea Cam-pionat Mondial de Pescuit Sportiv la Crap ndash Romacirc-

nia 2012 redactorul VPR a consemnat următoarele declaraţii

Domnul Antonio Gigli ndash consilier al preşedintelui FIPS ndash ed Ugo Claudio Matteoli pentru activitatea competiţională de pescuit la crap Am venit aici la indicaţiile Domnului Matteoli preşedintele Fips-ed Am venit fiind puţin sceptic de modul icircn care pista de concurs o să fie pregătită pentru un eveniment de talia Campionatului Mondial Am rămas uimit de modul icircn care cei de aici au rezolvat toate problemele organizatorice este o pistă de concurs excepţională sunt foarte plăcut impresionat De asemeni sunt impresionat de calitatea capturilor pe care cei care sunt acum icircn concurs le-au realizat s-au prins foarte mulţi crapi iar pista este una extrem de potrivită pentru Campionatul Mondial E de neimaginat să poţi prinde icircn 24 de ore de la icircnceputul

concursului 190 de capturi reprezentacircnd 350 kg de peşte Este incredibil Sunt foarte mulţumit de ce am găsit icircn Romacircnia Chiar aş

vrea să rămacircn aici dacă ar fi posibil Sunt uimit de ce aţi reuşit să faceţi aici Dacă mi-ar fi povestit cineva nu aş fi crezut Sunt mulţumit de calitatea peştelui n-am mai văzut ase-menea densitate de exemplare viguroase cu o medie a greutăţii atacirct de ridicată Nu pot decacirct sa-i felicit pe cei care s-au ocupat de organizarea acestei piste de concurs şi sunt sigur că o să rezulte un eveniment de care o sa-şi amintească toata lumea Icircn concluzie sunt foarte mulţumit de cum au decurs lucrurile de relaţia pe care noi cei de la Fips-ed am avut-o cu organizatorii cei care au dovedit că au abilitatea de a gestiona un asemenea eveniment cum este un Campionat Mondial aşa că le mulţumesc din partea celor de la Fips-ed şi felicit AGVPS din Romacircnia pentru alegerea făcută Domnul Guido Mazzarella căpitan al echipei Italiei de pescuit la crap dublu campion mondial Aveţi o organizare excelentă şi noutăţi pe care nu le-am văzut la alte campionate mondiale la care am asistat sau chiar am participatConstrucţiile au fost extrem de laborioase şi s-au făcut eforturi uriaşe tehnice şi materiale Criteriile impuse de regulamentul internaţional au fost respectate cu rigurozitate şi aveţi o pistă de competiţii unică icircn Europa Aşteptăm cu interes candidatura ţării dvs pentru găzduirea şi organizarea unor astfel de competiţii şi icircn anii următori

a consemnat Mugurel Ionescu

Ilustrația autorului

Dl Guido Mazzarella verifică standurile de concurs icircmpreună cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Dl Antonio Gigli detaliază aspectele tehnice cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Populare cu crapi Crap icircn minciog

|28 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Ihtiologie

Pe radiile celorlalte icircnotătoare sunt rar pete şi foarte palideColoritul este mai icircntunecat la populaţiile reofile Variabilitatea este foarte pronunţată Populaţiile din porţiunile superioare ale racircurilor au corpul mai alungit profilul dorsal mai puţin convex capul şi ochii relativ mai mari pedunculul caudal mai lung şi mai icircngust pectora-lele şi mustăţile mai lungi Lobii caudalei sunt mai ascuţiţi şi coloritul mai intens Populaţiile limnofile din pacircraiele macircloase şi cursul inferior al racircurilor au caractere opuse Icircn acelaşi racircu există o trecere gradată icircntre populaţia reofilă din amonte şi cea limnofilă din aval icircn anumite racircuri există populaţii cu caracter intermediar Icircn unele bazine de exem-plu Crişul Mic şi Someş există doar forma limnofilă pacircnă spre izvoare Ecologie Trăieşte icircn diverse categorii de racircuri lent sau moderat curgătoare preferă pacircraiele mici mai mult sau mai puţin macircloase din regiunea submontană sau colinară pre-cum şi cursul superior al racircurilor mici ce izvorăsc la cacircmpie Icircn racircurile mari este mai frecvent icircn partea superioară a cursu-lui lor mijlociu icircnsă nu atacirct icircn cursul principal al racircului cacirct icircn braţele laterale cu apă mai lentă Icircn cursul inferior al racircu-rilor mari devine tot mai rar icircn Dunăre nu ajunge niciodată Spre deosebire de celelalte specii ale genului trăieşte şi icircn ape stătătoare bălţi şi iazuri dar numai icircn acelea care au sau au avut legătură cu vreun racircu Icircn racircurile icircn care trăieşte icircn număr mare formează cacircrduri mici Reproducerea durează din mai pacircnă spre sfacircrşitul lui iulie Icrele sunt depuse icircn curent pe fund tare Se reproduce icircnsă şi icircn ape stătătoareDimorfismul sexual este slab marcat Tuberculii nupţiali s-au observat la masculi icircn rare cazuri şi sunt mărunţi Icircnotătoarele sunt mai lungi la masculi Hrana constă icircn primul racircnd icircn larve de insecte reofile (tricoptere efemeroptere mai rar tipulide tabanide) din amfi-pode viermi şi moluşte Consumă uneori şi alge din biodermă sau resturi vegetale Exemplarele pătrunse icircn bălţi consumă intens cladocereImportanţa economică este locală deşi carnea este gustoasăRăspacircndire geograficăTrăieşte icircn bazinele Dunării şi Histrului Icircn Germania şi Ce-hia are loc o integrare icircntre rasele obtusirostris şi gobio iar icircn sudul bazinului Dunării ndash Serbia Bulgaria ndash icircntre obtu-sirostris şi bulgaricus Icircn Romacircnia lipseşte icircn Dunăre şi bălţile ei Icircn rest există practic icircn toate racircurile şi pacircraieleEste semnalat pacircnă icircn prezent icircn Tisa şi Iza la Sighet Vişeu de la Vişeul de Sus la vărsare Bistriţa transilvăneană de la Bistriţa pacircnă la vărsare Icircn Someşul Mic trăieşte forma limnofilă din amonte de Gilău pacircnă la Dej şi icircn toţi afluenţii săi de asemenea icircn bazinul Crişurilor Icircn Mureş se găseşte sub forma reofilă de la Gheorgheni pacircnă la Tg Mureş icircn afluenţii Mureşului superior pacircnă la Tg Mureş icircn Arieş la Turda confluenţă cu Arieşul icircn Bega de la Margina la Timişoara icircn Caraş de la Carasova icircn aval icircn Nera (forma reofilă) din amonte de Bazovici pacircnă la vărsareIcircl găsim de asemenea icircn bazinul Jiului icircn Olt de la Miercurea Ciuc la Drăgăşani icircn Vedea de la izvoare pacircnă la Smacircrdinoasa (Teleorman) şi icircn ceilalţi afluenţi ai Ve-dei de la izvoare pacircnă la vărsare icircn Argeş de la Curtea de Argeş pacircnă la Bucureşti icircn Neajlov la Bălăria şi Co-mana (Giurgiu) icircn Dacircmboviţa de la Tacircrgovişte pacircnă la Bucureşti icircn Colentina şi afluenţii ei de la izvoare pacircnă icircn aval de Bucureşti icircn Ialomiţa din amonte de Tacircrgovişte pacircnă la confluenţa cu Prahova icircn Siret de la intrarea icircn ţară (fauna reofilă) pacircnă icircn aval de confluenţa cu Putna (forma limnofilă) icircn racircul Bacircrlad şi afluenţii săi de la izvoare pacircnă la vărsare precum şi icircn unii afluenţi

Dumitru GIUGIUCĂ

PorcuşorulGobio gobio obtusirostris ndash Valenciennes ndash 1844

Icircncadrare sistematică

- Ordinul Cypriniformes Goodrich 1909- Subordinul Cyprinoidei Berg 1940- Familia Cyprinidae Jordan şi Evermann 1896- Genul Gobio Cuvier 1817

Denumiri populare porcon corcodan ghivă givă mur-goi petroc pietroşelDescriere Corpul este moderat alungit şi comprimat lateral icircnălţimea sa reprezintă la exemplarele adulte din ape mai rapide 17-21 din lungimea corpului fără caudală iar la exemplarele din ape mai lente 18-26 din aceastaGrosimea reprezintă 80-85 din icircnălţime Profilul dorsal variază icircn funcţie de icircnălţime la exemplarele cu corpul icircnalt acest profil este puternic convex iar la cele cu corpul alungit convexitatea este mult mai redusă profilul dorsal apropiin-du-se de orizontală Profilul ventral este orizontal Lungimea capului reprezintă 24-29 din cea a corpului mediile fiind de aproximativ 26-27 la populaţiile reofile (din amonte) şi 26-269 la cele limnofile (din aval) Botul este scurt şi obtuz iar lungimea lui reprezintă 85-12 din lungimea corpului Botul este mai scurt decacirct spaţiul post-orbital Gura este inferioară semilunară deschiderea ei ajunge sub nări iar inserţia mandibulei sub icircnceputul sau sub prima jumătate a ochiului Ochii sunt mici depărtaţi şi privesc lateral diametrul lor reprezintă la adulţi 42-73 din lungimea corpului la majoritatea populaţiilor limnofile şi 58-67 la majoritatea celor reofile Mustăţile sunt de lungime variabilă lungimea lor reprezintă la populaţiile reofile 65-105 din lungimea corpului şi 23-35 din cea a capului la aceste populaţii mustăţile ajung la nive-lul ochiului Pedunculul caudal este comprimat lateral icircnălţimea sa minimă fiind mai mare decacirct grosimea sa Lungimea pedun-culului caudal reprezintă la populaţiile reofile 20-25 iar la cele limnofile 19-24 din lungimea corpului icircnălţimea minimă reprezintă 7-11 din lungimea corpului şi 35-50 din cea a pedunculului caudal Spaţiul predorsal reprezintă 42-50 din lungimea corpului Marginea dorsalei este uşor concavă Caudala este moderat scobită cu cei doi lobi egali vacircrfurile lor fiind ascuţite la populaţiile reofile şi rotunjite la cele limnofile Vacircrful pec-toralelor la majoritatea exemplarelor nu ajunge inserţia ventralelor Inserţia ventralelor este situată puţin icircn urma inserţiei dorsalei cam sub prima radie divizată a acesteiaPieptul şi istmul sunt parţial sau chiar total acoperite cu solzi Colorit Partea dorsală este cenuşiu-verzuie icircnchisă iar capul este şi mai icircnchis Pe spate are 7-10 pete mici slab definite Pe flancuri are 7-10 pete icircntunecate de mărimi foarte variabile icircn general are 5 dungi longitudinale brun ndash negricioase Solzii liniei laterale sunt bordaţi cu negru avacircnd două pete negricioase una sub alta Faţa ventrală este alb-gălbuie Icircnotătoarele sunt incolore pe radiile dorsalei sunt 3 şiruri de pete negricioase pe cele ale caudalei sunt 4

29|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Echipamentul Pescarului

Pentru mine cel puţin a fost foarte greu la icircnceput să

decid ce echipament de pescuit la muscă ( FLY ) să achiziţionez ca să pot să icircnvăţ cacirct mai repede şi mai uşor tehnicile de lansare a şnurului şi bineicircnţeles să fie adecvat mărimii peştilor pe care icirci urmăresc şi dimensiunilor muştelor pe care o să le folosesc Deoarece cele mai multe partide de pescuit le desfăşor pe racircul Jiu care are lăţimi destul de mari am optat pentru o lansetă clasa 5 mulinetă clasa 5 şi şnururi clasa 4 şi clasa 5 Pentru că citisem icircn alte reviste dar şi pe internet că cea mai potrivită pen-tru un icircncepător este o lansetă cu acţiune ldquomai blacircndărdquo am ales o lansetă de acţiune MF adică me-dium-fast Ulterior am achiziţionat şi o lansetă clasa 6 mulinetă clasa 6-7 şi şnururi clasa 6 şi clasa 7 De data aceasta am ales lanseta de acţiune F adică fast La lanseta clasa 5 de acţiune MF icircncărcarea la lansările şnurului se realizează pe prima jumătate a lungimii lanse-tei iar la lanseta de clasa 6 de acţiune F icircncărcarea se realizează icircn zona de vacircrf Am pescuit cu am-bele lansete şi am folosit la lansări şi şnururi egale dar şi mai mici sau mai mari faţă de clasa lanse-tei Astfel am observat anumite particularităţi pentru fiecare lansetă icircn funcţie de clasa şnurului pe care icircl foloseam de mărimea muştelor şi de condiţiile meteo Pentru cazul icircn care am folosit lanseta clasa 5 de acţiune MF am execu-tat lansările mai lent ca să nu forţez lanseta şi să-i dau timp să se icircncarce

cacirct mai bine cu greutatea şnurului Cel mai impor-tant este că pentru un icircncepător lanseta cu acţiune MF nu ldquotaxeazărdquo atacirct de aspru greşelile la lansare Am folosit fără probleme şnurul clasa 5 cacirct şi pe cel de clasa 4 dar la cel de clasa 6 am observat că lanseta se icircncărcă prea mult la lan-sare şi există posibilitatea chiar să se rupă de aceea nu am mai folosit şnururi mai mari icircn clasă decacirct lanseta Şnurul de clasa 4 l-am folosit icircn special cacircnd am pescuit pe racircurile mai mici deoarece mi s-a părut că se ldquoaşeazărdquo pe apă mai discret iar pe cel de clasa 5 cacircnd am pescuit pe Jiu Pentru cazurile icircn care vacircntul avea intensificări mult mai bine s-a com-portat la lansări şnurul de clasa 5 Contrar anumitor păreri citite am observat că lansările la distanţă le execut mai bine cu şnurul de aceeaşi clasă cu lan-seta faţă de cel de clasă mai mică De asemenea nu am reuşit să execut

lansări corecte cacircnd am folosit muşte prea mari icircn special streamere sau nimfe supra lestate Pentru lanseta de cla-sa 6 cu acţiunea F am pu-tut executa lansările mai rapide deoarece aceasta se icircncarcă icircntr-un timp mai scurt sub greutatea şnurului Icircn schimb aceas-ta mă ldquotaxardquo mai aspru la greşelile de lansare Un avantaj la această lansetă a fost acela că am folosit şi şnurul de clasă mai mare fără să am probleme deose-bite la icircncărcare Lansările la distanţă au fost vizibil mai lungi faţă de cazul icircn care am folosit lanseta cu acţiune MF şi de aseme-nea lanseta cu acţiune F s-a comportat mai bine pe vacircnt Tot cu această lansetă am folosit fără probleme şi streamerele mari şi nimfele mai grele De obicei cacircnd pes-cuiesc pe racircuri mai mici folosesc lanseta clasa 5 cu şnurul de clasa 4 iar pen-tru Jiu şi bălți lanseta clasa 6 cu şnururile de clasa 6 şi cel de clasa 7 dar şi lan-

seta de clasa 5 cu şnurul de aceeaşi clasă Cacircnd urmăresc avatul sau alţi răpitori de talie mai mare folosesc numai lanseta de clasa 6 Totuşi lansetele cu acţiunea mai blacircndă adică cele care se icircncarcă icircn prima jumătate sau pe aproape toată lungimea preiau mai bine şocurile unui peşte mai mare şi protejează mai bine for-facul şi leader-ul Poate şi pentru faptul că de ani buni de zile am pescuit avatul icircn special la spinning şi am practi-cat un pescuit de viteză acum cacircnd ldquoam mai icircnvăţatrdquo cacirct de cacirct tehni-ca de lansare a şnurului icircmi place mai mult să pes-cuiesc ldquola flyrdquo cu lanseta mai rapidă adică cea cu acţiunea F ndash fast Icircn icircncheiere concluzia personală este că nu există o regulă strictă icircn a ne alege acţiunea lansetei fly cu care dorim să pescuim deoarece contează carac-terul firea dar şi ldquomacircnardquo (icircndemacircnarea) fiecăruia icircn parte Icircn schimb clasele lansetelor faţă de peştii pe care icirci urmărim şi celelalte reguli de echilibrare corectă a echipamentului trebuiesc respectate

Doru DINEA

CAcircTEVA OBSERVAŢII PERSONALE despre echipamentul de pescuitcu muştele artificiale

Ilustrația autorului

|30 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Agenda Pescarului

POPULAtildeRI CU PEAEligTI NOBILI IcircN BIHOR

CUM PAtildeSTRAtildeM PEAEligTII IcircN STARE PROASPAtildeTAtilde

La icircnceputul anului 2012 s-au făcut repopulări cu peşti nobili din speciile crap şi amur icircn lacurile licenţiate pentru acvacultură din patrimoniul AJVPS Bihor Ast-

fel deşi erau destul de bine populate lacurile Leş Fegernic Diosig Cristur şi-au primit noii oaspeţi peşti reproducători şi viitori reproducători astfel avem garanţia perpetuării spe-ciilor mult apreciate de pescarii de staţionar Cele peste 4 tone de peşti au fost lansaţi icircn cele mai bune condiţii tehnice alături de ştiucile mari din Leș ndash anul 2011 a fost marcat de o ştiucă de 12 kg - specie deversată tot de noi acum cacircţiva ani alături de plăticile ce au ajuns şi la 700 g bucata urmare a reproducerii naturale acţiune icircncepută acum 8 ani doar cu cacircteva exemplare de plătici reproducători au dovedit strate-

Tematica nu este o problemă pentru pescarii de pes-cuit staţionar deoarece juvelnicele de 2-3 metri lun-gime bine scufundate icircn apă vor ţine peştii vii pe

toată durata partidei Lansetiştii şi muscarii au icircnsă ne-voie de tehnici şi dotări e drept accesibile Aici aş insista puţin asupra necesităţii procurării unui coşuleţ de nuiele icircn care lansetistul ori muscarul icircşi pot ţine peştii icircn stare proaspătă pe toată perioada deplasării pe malul racircului In-sist pe această strămoşească metodă şi dotare icircntrucacirct uti-lizacircnd coşuleţul ce l-am moştenit şi care are cca 120 de ani mi-a asigurat icircntotdeauna păstrarea proaspătă a peştilor prinşi la muscă păstrăvi ori lipani mai puţin cleni pe care-i eliberez imediat Fizica icircşi are legile ei iar secretul bunei funcţionări a coşuleţului se bazează tocmai pe una dintre acestea -fenomenul de evaporare ndash deci implicit şi răcire Fără intenţia de a da lecţii iată cum procedez După ce am prins cacircţiva păstrăvi icirci eviscerez le scot branhiile şterg bine interiorul de sacircngele icircnchegat ce-i element toxic şi primul ce produce alterarea pun un praf de sare dintr-o solniţă cu orificii ce-o port icircn coşuleţ icircnvelesc peştii icircntr-un prosop de cacircnepă umectat şi icirci pun icircn coşuleţ La uscarea aproape completă a prosopului icircl reumectez astfel se reia fenomenul de evaporare-răcire ce durează cam 2 ore Pes-cuind la munte prefer partidele de după-amiază - seară iar cacircnd pescuiesc de dimineaţă şi am 1-2 păstrăvi legali la

gia cu efect icircn timp icircndelungat dar care asigură continuita-tea speciei icircn noul mediu De altfel şi şalăii din lacul Feger-nic vor fi tentaţia fiecărui undiţar Referindu-mă la această specie dispărută din Crişul Repede icircn perioada poluărilor industriale acum este bine reprezentată icircn racircu datorită unei acţiuni pe care am realizat-o icircn 1992 cacircnd icircn urma dezafectării pescăriei Martihaz am cules din iazurile ce ur-mau a fi desecate o cantitate de peste 2000 bucăţi strapazani - şalăi de 15-30 cm - pe care cu cacircţiva pescari sufletişti i-am transportat icircn mare viteză fără pierderi icircn racircul Crişul Repede zona de vest După cacircteva zile cu factorii locali am obţinut ridicarea stavilei de la punctul de priză vest astfel undele racircului au dus devale o populaţie de şalăi ce azi oferă exemplare de peste 5-6 kg Trebuie să menţionez public şi poate domnul ministru al agriculturii ne va icircnţelege nemulţumirea absurditatea faptului că şi icircn prezent salariaţi ai ANPA eliberează permisele de pescuit fără ca solicitanţii să fie membri ai vreunei asociaţii de pescari Această categorie de pescari fără a contribui cu nimic la menţinerea patrimo-niului piscicol devin paraziţi consumatori şi distrugători ai fondului piscicol natural al apelor publice

orele pracircnzului sub umbrarul arinilor ori brazilor icirci pun la copt icircntr-o spuză de jar Fie-mi permis să fac o paranteză şi să descriu reţeta rapidă Fac un foc mic din crengi us-cate pun 2-3 bucăţi mai grosuţe pentru o inima de jar Icircntre timp cacirct arde focul sărez puţin peştii evisceraţi introduc icircn interior cacircţiva muguri de brad cacircteva flori de cimbrişor o linguriţă de unt ori margarină icircnvelesc peştii icircntr-o folie de aluminiu şi icirci pun icircn spuza de jar şi cenuşa fierbinte După vreun sfert de ceas cacircnd aud uşoare pocnituri şi sfacircracircieli scot peştii icircmbrăcaţi icircn folie las să se răcească niţel şi cacircnd desfac folia izul de muguri de brad şi cimbrişor nu poate fi descris icircn cuvinte Niciodată acasă nu am reuşit asemenea bunătăţi pe care le-am icircnvăţat icircn bătracircna Marmaţie Din experienţa cacirctorva decenii de muscărit afirm cu toată responsabilitatea că utilizacircnd coşuleţul chiar şi la partide de spinning la bibani niciodată nu am avut peşti cu icircnceput de alterare Am văzut anul trecut un pes-car ce-şi ţinea cacircţiva cleni şi scobari icircnşiraţi pe o creangă de salcie ce aveau un aspect penibil de peşti spacircnzuraţi imagine ce nu poate fi comentată Cred că nu este nevoie să mai menţionez de dotările moderne de azi lădiţe frigorifice cu patroane ICE ori micile dar excepţionalele frigidere ce funcţionează la 12 volţi şi ţin o temperatură constantă de 1-2 grade celsius timp de cacircteva zile

TP

|Titus Pintea

FotoM Ionescu

31|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pe apele mapamondului

D acă ar fi să aleg un peşte care poate da satisfacţii constante de-a lungul sezonului de pescuit

pe continentul nord-american acesta ar fi cu siguranţă bass-ul sau aşa cum mai este numit bibanul americanCacircnd spunem biban gacircndul ne duce la pescuitul cu năluci pentru unii sau cu momeli natu-rale pentru alţii la peştii activi mai tot timpul sezonului cald chiar şi atunci cacircnd tempera-tura apei amorţeşte majoritatea celorlalte specii Pe continen-tul nord-american pe lacircngă ldquotradiţionalulrdquo biban pe care icircl găsim şi icircn apele europene pescarii pot prinde şi un bdquofrate mai marerdquo al acestuia bibanul ameri-can sau bass-ul Iar cacircnd spun ldquomarerdquo mă gacircndesc atacirct la talia semnificativ mai mare a exem-plarelor cacirct şi la spectaculozitatea pescuitului acestei specii Aici mă refer la faptul că este un peşte activ atacirct la temperaturi estivale normale ale apei cacirct şi la cele ce nu se icircnscriu icircn limitele bdquonormaluluirdquo fie ele scăzute sau ridicate Icircn plus varietatea largă de năluci şi momeli naturale la care bdquorăspunderdquo fără a face mof-turi icircl situează aş putea spune pe unul dintre primele locuri icircn clasamentul peştilor favoriţi ai pescarilor canadieni şi ameri-cani Un alt atu este acela al spectaculozităţii pescuitului icircn sine pornind de la varietatea de condiţii acvatice icircn care il găsim şi pacircnă la drilul presărat adesea cu salturi spectaculoase

şi scuturături energice din cap care vor rămacircne cu siguranţă icircntipărite icircn me-moria norocosului pescar Dar să le luăm pe racircndIcircl găsim icircn lacuri şi racircuri cu apă de adacircn-cimi diferite fără a fi foarte pretenţios la condiţiile de oxi-genare apele natu-rale fiind oricum su-ficient de curate pe continentul vecin Preferă adăpostul structurilor scu-fundate coame sau şanţuri bo-lovani trunchiuri rădăcini sau um-bra şi protecţia vegetaţiei ac-vatice atacacircnd din-spre adacircnc spre suprafaţă printre frunzele de nufăr sau brădişul des Patrulează adesea icircntre aceste structuri apăracircndu-şi teritoriul de potenţialii bdquoinvadatorirdquo putacircnd fi astfel prins şi la pescuitul la trenă Se hrăneşte cu aproape tot ce mişcă icircn apă fără să scape nici o oportunitate am prins bass chiar şi la boabă de porumb cacircnd dădeam după crap Atacă o varietate de năluci artificiale de la rotative şi oscilante şi pacircnă la voblere şi twistere Se pare icircnsă că are o atracţie deosebită la spinnerbait o combinaţie icircntre rotativă şi softbait o nălucă agreată şi de majoritatea pasionaţilor şi care aparent

folosite de multe ori pescarii preferă să ridice peştele di-rect din apă lăsacircnd la o parte minciogul Răspacircndirea largă a bibanului american alături de caracteristicile pescuitului său au făcut din acesta una din capturile preferate căutate şi apreciate de pescarii nord-

americani Adesea pentru a spori farmecul partidei pescarii aleg canoea pentru deplasare fapt ce le permite să pătrundă mai adacircnc icircn universul acestui peşte icircnlesnindu-le accesul icircn locuri unde bărcile cu motor nu pot pătrunde Faima speciei a depăşit deja de ceva timp ho-tarele continentului de origine bass-ul fiind icircntacirclnit tot mai des şi icircn apele europene unde a fost introdus şi unde continuă să cacircştige tot mai mulţi adepţi

MAC

poate salva reputaţia de pescar icircntr-o varietate de situaţii Lan-setele folosite sunt icircn general cu acţiune de mijloc de putere medie ce permit lansarea şi controlul nălucilor cu greutăţi icircntre 3-5 şi 7-10 grame Se fo-losesc fire monofilament 025-030 sau textile mai rezistente

la abraziune recomandate mai ales dacă pescuim icircn zone cu vegetaţie acvatică abundentă Se poate pescui atacirct de pe mal cacirct şi din barcă caz icircn care so-narul poate fi de mare ajutor mai ales dacă avem de-a face cu o apă necunoscută Drilul este destul de scurt bass-ul opunacircnd doar iniţial rezistenţă timp icircn care aşa cum spuneam sare spectaculos din apă scuturacircndu-şi energic capul Icircnţeparea este icircn majoritatea cazurilor sigură rateurile sunt rare dată fiind gura largă cu cartilagii tari mai ales icircn cazul basului cu gura mare Profitacircnd de acest lucru precum şi de rezistenţa firelor

BASS-UL AMERICAN

Ilustrația autorului

|32 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pagina muscarului

Similitudini şi diferenţe icircntre muşte de catalog şi cele tradiţionale

|Titus pintea

Am avut curiozitatea dar şi plăcerea să fac comparaţii icircntre muştele noastre tradiţionale cu care generaţii

de muscari romacircni au pescuit decenii la racircnd şi muştele din cataloagele străine DAM ORVIS BAYLEI etc Constat că diferenţele sunt notabile icircn colorit şi conformaţie uşor de constatat de pescarii ce-şi confecţionează muştele şi au experienţa anilor Icircn acest sens aş exemplifica prin cacircteva modele mai cunoscute şi folosite de muscarii noştri Icircn cataloage apare un tandem bine cu-noscut modelul March Brown bdquomalerdquo şi March Brown bdquofemalerdquo Primul se aseamănă cu musca noastră de arin icircnsă susţin că aceasta din urma este mai eficientă icircn perioada icircnceputului de sezon Am şi o posibilă explicaţie Icircn mai musca de arin este icircncă icircntr-un stadiu de dezvoltare incipientă şi de regulă zborul său icircncă slab se termină icircn apă deci pistruiatul primeşte fiind şi el moleşit din iarnă o muscă icircncă mică Dacă i-am oferi un March Brown din import de cele mai multe ori doar se mişcă din cotlonul său dar nu atacă păroasa arătare Dacă icircncercăm cu modelul bdquofemalerdquo aceasta se aseamănă cu musca de cara-bete la noi se mai numeşte şi bdquocaprardquo Insecta icircn mai este de-parte de a zbura doar icircn final de lună Deci bazacircndu-ne pe modelele noastre avem şanse mai bune Scuturacircnd icircn final de mai cacircteva crengi de arin am găsit icircncă muşte cleioase ce se prindeau de partea infer-ioara a frunzelor aspect ce-mi

confirmă cele afirmate anterior Dar făcacircnd şi probe de muşte eficiente pe aceeaşi apă peştii mi-au atacat mai des modelul indigen şi foarte slab pe cel de catalog un model original primit din partea campionului de muscă al Bavariei Modelul bdquofe-malerdquo a fost bun doar icircn iunie mai mult la cleni Icircnsă acest din urmă model legat pe cacircrlige mici nr 14-16 a fost bun la lipani cu menţiunea că era atacat icircn după-amiezile icircn care musca de carabete se ridi-

ca deasupra racircului Icircntr-o zi am primit un model francez o viespe sofisticată icircn construcţie ce avea picioruşe icircnnodate din barbule de pană de curcan greu de realizat fiind după aprecierea mea o muscă de lac denumită icircn catalog Danga Imago Aceasta la peştii noştri nu a reuşit sa stacircrnească interesul Dar reducacircndu-i bogata icircmbrăcăminte de perucă şi picioare am rămas oare-cum la o viespe roşie indigenă pe care cacircţiva cleni harnici au apucat-o ferm Icircn două săptămacircni cacirct am fost gazda campionului bavarez am văzut cum din cele cacircteva sute de muşte cu care a sosit nu mai ştia din care să lege la capăt ori pe săltătoare şi pierdea minute icircn şir cu alegerea acestora Astfel pe pacircracircul Finiş icircmi prezenta un model cu un nume pompos Grenwels Glory e drept muscă verde cum i-am sugerat dar icircncă nestudiată de irideii noştri Aşa se face că-n trei zile de muscărit din bdquostupulrdquo de artificiale

aduse nu a aflat modelul local Aşadar i-am dat cu teamă o muscă verde cu păr ciocolatiu cercuire fină gălbuie la care icircn final păstrăvii dar mai des li-panii Finişului din acei ani i-au oferit o partidă plăcută Pe lacul Lugaş ce are cleni frumoşi muştele irlandeze de lac nu au dat rezultate Am creat modelul pe un ac mult mai mic decacirct cel original fără picioruşe dar cu un abdomen pronunţat pe curbura cacircrligului pe un ac nr 12 cu tijă lungă Fiind zi de primăvară-vară mi-am luat varga de muscă şi-am ieşit icircn prima partida a anului pe Crişul repede icircntr-o zonă icircn care anul trecut am luat şi cleni dar şi curcubei Ca o observaţie meteorologică icircn 2 zile de la 8 grade la pracircnz aerul atmosferic arăta la umbră plus 21 grade derutacircnd oameni şi peşti Dar iată ce mi-am notat icircn carneţelul meu de pescar file ce de ani icircmi oferă plăcute aduceri aminte Ziua I-a soare şuvoiul sub barajul Lugaş o singură muscă de capăt March Brown bdquomalerdquo Lansez icircn şuvoaie line şi văd mişcare de peşte fără atac Rezultatul zilei un clean de 26 cm Ziua II-a ndash soare căldură plus 21 grade Pescuiesc pe şuvoiul de ieri cu o muscă de capăt model de bdquoarinrdquo corp arămiu codiţă din barbule de fazan perucă de potacircr-niche icircnchisă Rezultatul zilei 3 cleni peste 25 cm cinci juniori doi bibani ce i-am văzut icircntre doi bolovani sorindu-se Peşti sperioşi şi timizi icircn atac Am văzut un curcubeu ce a venit pacircnă sub muscă fără sa o apuce dar apa era aşa de curată icircncacirct e posibil să mă fi văzut Nu am putut pescui mai mult de-un ceas picioarele amorţindu-mi icircn apa icircncă rece Nu trag concluzii le las la latitudinea muscarului dar ştiu sigur că-n luna mai cleanul din zona

montană va ataca nebun bdquopotacircrnicheardquo deschisă oferind spectacolul atacu-lui din cacircrdul ce se soreşte sub arinii bătracircni Păstrăvii icircncă molateci vor sălta bine la minuscule bdquobaxmanurirdquo dar şi la delicatele bdquomosqui-tordquo Mai ştiu că noaptea din preziua dezlegării la munte a fost foarte lungă dar maşina parcă icircnţelegacircndu-ne dorinţa s-a grăbit spre apele de sus

FotoT Pintea

33|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|1 iunie

Mini sfaturi pentru mini pescari

IULIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30 31

DLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVSDLM

208305356451045136228321414509601643011101149235316408449533031118157349443536624008042139236

651746837944632721815905957

110112031305649738826913

1001104911331215618705749837931

10241107629724819918

1433152616241714131514091458154916421736182519141236131914061454153916261711175612541345143615271618170518011211130814041502

211622092311

-1857194920452134222422542343

-1913200120462134221922592351

-184119262109215622492337

-1854192620342131

536

542

549

556

2104

2100

2054

2047PP

LP

UP

LN

Icircncepem cu icircnceputul adică prezentarea elementelor de bază ale pescuitului cu undiţa Icircntre cele cinci componente ale undiţei vargă plută fir plumb şi cacircrlig trebuie să fie

armonie compatibilitate şi echilibru altfel undiţa nu va fi utilă la pescuit Chiar şi lanseta trebuie să icircndeplinească această regulă generală Imaginaţi-vă o vargă firavă cu un fir gros şi un carmac pentru prins somni sau o lansetă cu un tambur mic icircn care abia icircncap cacircteva spirale de nailon de un milimetru grosime iar lacircngă plumb două cacircrlige mici pentru bdquolibelulărdquo Cu ochiul minţii veţi vedea dezechilibrul şi lipsa de armonie Cumpăraţi din magazin mai multe categorii de vergi cacircrlige plute plumbi şi fire şi uniţi-le icircntr-un ansamblu armonios icircn concordanţă cu peştii care trăiesc icircn apa unde vreţi să pescuiţi Interesaţi-vă la pescarii localnici sau la prieteni care au mai pescuit icircn acea apă Peştii de mărime şi greutate bdquorecordrdquo nu se pun icircn bdquoecuaţierdquo hellipVarga o cumpăraţi icircn raport cu puterea voastră de macircnuire plutele le echilibraţi icircntr-o găleată plină cu apă adăugacircnd sau reducacircnd numărul de plumbişori pacircnă cacircnd 80 din plută intră sub apă iar 20 rămacircne icircn afară ţinacircnd seama şi de greutatea momelilor pe care le veţi folosiPescarii mici nu trebuie să plece singuri la pescuit şi mai cu seamă icircn sălbăticie ci icircnsoţiţi de părinţi rude vecini prieteni pescari de la care vor icircnvăţa tainele naturii şi pescuitului şi vor primi ajutor icircn caz de nevoie Tot de la aceştia vor icircnvăţa cum să macircnuiască o vargă de pescuit cum se oboseşte şi se scoate peştele din apă cum se agaţă icircn cacircrlig momeala şi cum se nădeşte locul de pescuit Copilaşii pescari trebuie să icircnceapă lecţiile de pescuit cu o singură undiţă şi să nu stea pe locul de pescuit aproape de icircnsoţitori Pentru a nu greşi niciodată icircn preziua plecării la pescuit scrieţi un program al zilei de pes-cuit din care să nu uitaţi notarea unor utilităţi şi din care să nu lipsească apa macircncarea facircşul pentru vacircnt şi ploaie momeli nada undiţa rucsacul şepcuţa ochelarii de soare polarizanţi juvelnicul şi bdquonoroculrdquo pentru ziua de pescuit Am glumit dar ştiu pe cineva care a ajuns pe malul unei bălţi după ce a uitat acasă cutia cu momeli sau altul care din grabă a lăsat lacircngă uşă husa cu uneltele de pescuit ratacircnd ziua de pescuit Se mai poate icircntacircmpla dar se poate evita Pentru a nu adormi pe malul apei copilaşii pescari trebuie să se culce seara devreme pentru că o partidă de pescuit icircncepe icircn zori cacircnd răsare soarele Dacă vă interesează şi alte taine ale pescuitului citiţi materialele publicate icircn revista VPR icircn fiecare număr lunar unde sunt prezentate pe lacircngă aventurile icircntacircmplările amin-tirile din viaţa pescarilor şi sfaturi privind metodele de pescuit reţete de nade şi momeli şi nu numai Cartea micului pescar a rămas deschisă la pagina nr 1 Pacircnă terminaţi studiile aveţi de acumulat un volum uriaş de cunoştinţe Dar nu vă speriaţi Pescuitul este o distracţie şi o competiţie ca orice sport Firicel icircntins

Valentin MALICIUC

IUNIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30

VSDLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVS

218259344433521035136234329418521619015103151239336431535629005049139233329411512618011105

756837924

10151112721819918

1012110512021303559644736824918

101611091213631728821912

1001104911361229527619

142915231609165817491302140915101611170817571839124313291419152016231726182919031211130914031453153916251721181912361327

2028210422122309

-195120242105215322362324

-1821191620012055214822462339

-1856195220452119215622432341

-18261909

533

531

531

528

2056

2100

2103

2104

LP

UP

LN

PP

Atenție la ora de vară

FotoM Ionescu

Prinse icircn capcanăORIZONTAL 1) Capcana trandafirului (sg) ndash Cei mai buni vacircnatori 2) Simtul ascutit al caprio-arelor ndash Bronzat natural 3) Curse ndash Incluse icircn club ndash Tariful dupa eliminarea celor cacircteva sute de metri patrati 4) A da cu marinimie ndash Pune capcana si fuge 5) Arma marilor profitori ndash Trimisa dupa inamic 6) Margine de tricolor ndash Cacircnd cifrele se aduna (pl) 7) Capcana ne-vazuta ndash Coada de taur 8) Sectiune dintr-un ficat ndash Un necunoscut ndash Formula de adresare ca pentru un vacircnator mai icircn vacircrsta 9) Gazul care se livreaza la tub ndash Deosebit de mic 10) Vacircnatori cu picioarele pe pamacircnt

VERTICAL 1) Are gust de ocna ndash A pune capcane 2) Capcane pentru lei (fig) 3) Miros fin ndash Salutul eroilor ndash Nod putin desfacut 4) Blana de lemur ndash Case carora li s-au dat spargeri 5) Locul unde te duc numai nevoile (reg) ndash Pense 6) Carne de cerb ndash Muscat de flacari ndash Seva 7) Se ia pe picioare ndash Fara grai ndash Fac parte din grup 8) Se aprinde foarte usor mai ales daca sar scacircntei 9) Pastrate icircn eter ndash Firisoare ndash Nasul cu belciug artizanal 10) A prinde temporar ndash Icircnghesuiti

Ion Mihaiu

Dezlegare VPR mai CAPACITATE-OTELITA-OF-NE-BR-RANI-SUDICA-T-G-T-RT-FURII-AP-APATI-CE-NAT-AB-UO-TURATIE-NO-ZONAL-VAR-RECITATORI

1

1

4

4

2

2

5

5

3

3

6

6

7

7

8

8

9

9

10

10

|34 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

AJVPS Hunedoara vinde căţei din rasa copoi ardelenesc de la Canisa Căpăţacircna Prenotări şi informaţii suplimentare la tel 0254215422

VAcircND armă de vacircnătoare cal1270 ţevi juxtapuse Bohler antinit Tel 0723300609

Mica publicitate

Pune la dispoziţia vacircnătorilor interesaţi următoarele categorii de căţei

bull o femelă din rasa jagdterrier icircn vacircrstă de 5 luni bull o femelă din rasa copoi slovac icircn vacircrstă de 2 luni bull un mascul din rasa brac german cu păr sacircr-mos icircn vacircrstă de 3 lunibull două femele metişi de copoi x jagdterrier icircn vacircrstă de 2 luni

Juvenilii sunt dehelmintizaţi şi vaccinaţi de două ori iar căţeii dehelmintizaţi şi vaccinaţi doar icircmpotriva parvovirozei Preţul de valorificare este de 500 leiexemplar cu TVA inclus Căţeii provin din părinţi selecţionaţi folosiţi cu rezultate excelente la vacircnătoare Dintre reproducători sunt scoşi la vacircnzare la acelaşi preţ următorii cacircini

bull un mascul de copoi ardelenesc icircn vacircrstă de 2 anibull o femelă de brac sacircrmos folosită la vacircnătoare icircn vacircrstă de 7 anibull o femelă de limier hanoveran folosită icircn teren icircn vacircrstă de 7 ani

Doritorii se pot adresa pentru achiziţii sau eventuale prenotări precum şi pentru alte informaţii d-lui Du-mitru Teodor la tel 0212708060 sau 0767817908

CANISA CERNICA

SC SURAKI SRL producător autorizat conform legislației europene icircn prelucrarea cărnii de vacircnat este interesată icircn achiziționarea vacircnatului mare icircn carcasă destinat producției de mezeluri comercializate sub marca ldquoTOLBA VAcircNĂTORULUIrdquo Oferim posibilitatea icircncheierii de contracte pe termen lung

Detalii la numerele de telefon 0752 525 142 sau 021 411 62 30

E-mail florinblidarescusurakiro sau surakisurakiro

wwwsurakiro

Page 2: VÂNĂTOAREA ÎN REUNIUNEA DE LUCRU VÂNĂTOAREA

Asociaţia Generală a Vacircnătorilor şi Pescarilor Sportivi din Romacircnia

Fondată icircn anul 1919Serie nouă

Anul MMXII nr 6 2012

Redacţia şi administraţiaBucureşti ndash Calea Moşilor 128

Sector 2 Cod 020882Tel 021 313 33 63

E mail revistavpryahoocom

Consiliul ştiinţific

Acad dr Dan MunteanuAcad dr Atilla KelemenDr ing Nicolae GoiceaDr ing Vladimir Talpeş

Colectivul de redacţie

Dr ing Neculai Şelaru - director generalProf Bianca Botezat ndash redactor revistă

Arh Mugurel Ionescu ndash redactorPictor Dragoş Botezat ndash machetare şi

prelucrare fotoIng Mariana Cristachendash difuzare

Manuscrisele destinate tipăririi vor fi de preferinţă icircn format digital Publicate sau nu ele nu se icircnapoiază colaboratorilor Articolele

publicate nu angajează decacirct responsabilitatea autorilor lor şi nu reflectă icircn mod necesar opinia

redacţiei Reproducerea oricărui material fără acordul redacţiei este interzisă

ISSN 1582 ndash 9650

Sumar

Membrii Consiliului AGVPS din Romacircnia şi judeţele pe care le reprezintăPreşedinte Mugur Constantin Isărescu Director general Neculai Şelaru Vicepreşedinte Vicepreşedinte Florin Iordache (Olt Dolj) Atilla Kelemen (Bistrița

Harghita Mureş) Vicepreşedinte Teodor Bentu (Giurgiu Asociații de pescari sportivi) Membri Dorin Calciu (Alba Arad Hunedoara) Filip Georgescu (Argeş Teleorman) Gabriel Surdu (Bacău Iaşi Vaslui) Teodor Giurgiu (Bihor Satu-Mare) Horia Scubli (Cluj Maramureș Sălaj) Nicolae Goicea (Botoşani Neamţ

Suceava) Ion Antonescu (Vacirclcea Sibiu) Eusebiu Martiniuc (Galaţi Vrancea) Ion Vasilescu (Bucureşti) Florică Stan (Buzău Dacircmboviţa Prahova) Ilie Sacircrbu (Caraş Severin Timiş) Valentin Jerca (Călăraşi Constanța) Ștefan Stoica (Tulcea) Adrian Duţă (Gorj Mehedinţi) Laurențiu Radu (Brăila Ialomița)

Gheorghe Iaciu (Ilfov)

ActualitateReuniunea de lucru cu reprezentanţii conducerilor asociaţiilor afiliate helliphelliphellip3

CULTURĂ VAcircNĂTOREASCĂValeriu BOLGIUAdunarea Generală a CIC din Cape Town helliphellip 10MACCum ne văd căpriorii helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 12NŞELARUVacircnătoarea cu arcul helliphelliphelliphelliphelliphellip16Mitică GEORGESCUVacircnătoarea icircn Romacircnia icircntre cele două războaie mondialehelliphelliphellip 20

MANAGEMENT CINEGETICV NESTEROV IC-tin SABĂU-BALCEctoparazitozele păsărilor din natură helliphelliphelliphellip 14N STORESCU Mortalitatea vacircnatului (I) helliphelliphellip 17

CHINOLOGIE VAcircNĂTOREASCĂAlexandru CODRINPregătiri pentru vremea lui cuptor helliphellip 13Nic STRĂVOIUO pasiune moştenită vacircnătoarea cu cacircine helliphelliphellip 22

IcircNSEMNĂRI DE SEZONMaria SĂVULESCUOre de crepuscul helliphelliphelliphelliphellip 14Claudiu OPRESCUIncendierea Miriştilor un dezastru cu repetiţie helliphellip 17

TIR ŞI BALISTICĂMatei TĂLPEANUFirma D Duplecks produce proiectile helliphelliphelliphellip 14

PESCUIT SPORTIV Mugurel IONESCUCampionatul Mondial de Pescuit Sportiv la Crap Aprecierile oficialilor FIPSndashed hellip 26 27Dumitru GIUGIUCĂPorcuşorul helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 28Doru DINEADespre echipamentul de pescuit cu muştele atificialehelliphelliphellip 29Titus PINTEA Populări cu peşti nobili icircn Bihor Cum păstrăm peştii icircn stare proaspătă Similitudini şi diferenţe icircntre muştele de catalog şi cele tradiţionale hellip 30 32MACBass-ul american helliphelliphelliphelliphellip31Valentin MALICIUC Mini sfaturi pentru mini pescari helliphellip33Reţeta Ce putem vacircna Rebus Solunar helliphellip 13 19 33 34

Foto coperta I Felix Bogdan DRAGOMIR

Nr 6IUNIE 2012

VAcircNĂTOAREA IcircN ROMAcircNIA - IcircNTRE CELE DOUĂ RĂZBOAIE MONDIALE

REUNIUNEA DE LUCRU DE LA BRAŞOV

VAcircNĂTOAREA CU ARCUL

Vacircnătorul şi Pescarul Romacircn

Rev

ista

NaŢ

ion

ală

de

Vacircn

ăto

are

şi P

esc

uit

Spo

rtiv

ww

wag

vpsr

o

3|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Actualitate

La solicitarea reprezentanţilor mai multor asociaţii de vacircnători şi de pescari sportivi din Romacircnia şi icircn contextul schimbărilor inter-venite la nivelul conducerilor ministerelor

sub bdquoinfluenţardquo cărora se desfăşoară activităţile de vacircnătoare şi de pescuit recreativ-sportiv din ţara noastră a fost convocată de către directorul general al AGVPS o reuniune de lucru cu preşedinţii şisau di-rectorii şi contabilii şefi ai asociaţiilor afiliate pentru a inventaria problemele actuale de interes general cu care se confruntă acestea a avea un schimb larg de opinii şi experienţă icircn domeniul preocupărilor cotidiene şi a stabili icircmpreună un mod mai uni-tar şi eficient de susţinere a intereselor comune icircn avantajul pacircnă la urmă al vacircnătorilor şi pescarilor sportivi din Romacircnia şi al societăţii icircn care trăim Nu a fost ocolită nici problema delicată a oportunităţii unor placircngeri adresate din partea tuturor sau doar a celor direct afectaţi DNA sau Parchetului de pe lacircngă IcircCCJ şi icircn completare Curţii de Conturi a Romacircniei icircn legătură cu modul abuziv şi păgubitor de recontractare a gestionării faunei cinegetice şi a autorizării abuzive a exploatării resursei acvatice vii din habitatele piscicole naturale Prilejul a fost folosit şi pentru lansarea unui apel din partea con-ducerii executive a AGVPS icircn interesul participării reprezentanţilor tuturor asociaţiilor afiliate la reuşita manifestării halieutico-cinegetice programate a se desfăşura icircn perioada 26-30 septembrie 2012 la Constanţa

La reuniunea convocată icircn timp util cu un proiect de ordine de zi mobilizator şi materiale concise anexate icircn scopul preorientării dezbaterilor pe probleme importante şi de interes comun au fost prezenţi 100 delegaţi din partea a 35 judeţe şi din Municipiul Bucureşti reprezentacircnd 49 dintre asociaţiile tradiţionale afiliateIcircn deschiderea lucrărilor dl dir gen N Şelaru a re-marcat că problemele majore ale asociaţiilor afiliate dar nu numai ale acestora sunt după cum bine se cunoaşte departe de a fi total soluţionateS-a depăşit problema spinoasă a recontractării celor mai multe dintre fondurile cinegetice la care con-tractele au expirat icircn anii 2011 şi 2012 dar acţiunea nu s-a finalizat icircncă şi icircn plus sunt foarte multe

care nu sunt grevate de contracte icircn derulare sau hotăracircri judecătoreşti executoriibull să atribuie gratuit administrarea resursei acvatice vii AGVPS din Romacircnia asimilată prin lege instituţiilor de utilitate publică care pot primi gratuit icircn folosinţă astfel de bunuri publice deoarece AGVPS este icircn măsură să or-ganizeze şi să coordoneze mai bine fără nici un fel de cheltuială din partea statului exploatarea durabilă şi protecţiaconservarea mai eficientă a resursei acvatice vii din habitatele piscicole naturale

Icircn sfacircrşit sunt multe probleme neclare şi controver-sate dar importante pentru asociaţiile de vacircnători şi de pescari sportivi din punct de vedere financiar-contabil icircn primul racircnd din cauza reglementărilor extinse şi confuze icircn materie aflate uneori icircn contradicţie

Avacircnd icircn vedere multitudinea problemelor pro-puse a se dezbate şi marea diversitate a acestora reuniunea de lucru s-a organizat şi desfăşurat pe două secţiuni distincte cu preşedinţii şisau direc-torii asociaţiilor afiliate icircn probleme administrativ-juridice şi cu contabilii şefi ai acestor asociaţii icircn probleme financiar-contabile

Dezbaterile din secţiunea de lucru cu preşedinţiidirectorii asociaţiilor afiliate

Icircn baza Ordinii de zi au fost abordate sistematic şi la obiect problemele administrativ-juridice curente de interes general precum şi altele colaterale aces-tora referitoare la protecţia şi conservarea faunei cinegetice şi a mediului acesteia de viaţăDiscuţiile au demarat prin prezentarea situaţiei actuale a gestionării faunei cinegetice din Romacirc-nia rezultată icircn urma modificării forţate a legii şi a aplicării interpretative a acesteia fără respectarea icircntocmai a prevederilor ei şi a reglementărilor sub-sidiare de către conducerea şi structurile MMP Icircn condiţiile cunoscute de aplicare incorectă şi părtinitoare a reglementărilor icircn materie majori-tatea asociaţiilor vacircnătoreşti tradiţionale afiliate la AGVPS din Romacircnia au reuşit să preia icircn gestionare foarte multe dintre fondurile cinegetice pe care le avusese pacircnă atunci icircn responsabilitate Unele au reuşit chiar să depăşească numărul acestora (AVPS Roman AJVPS Gorj AJVPS Galaţi) dar au fost şi multe asociaţii tradiţionale cu număr foarte mare de vacircnători grav afectate din acest punct de ve-dere (AJVPS Mureş AJVPS Bistriţa Năsăud AJVPS Covasna AJVPS Braşov AJVPS Sibiu AJVPS Alba şi altele din Ardeal) Meritele asociaţiilor cacircştigătoare şi eşecurile asociaţiilor perdante icircn condiţiile de aplicare incorectă şi părtinitoare a reglementărilor icircn vigoare de către structurile MMP s-au datorat con-juncturilor locale pe de o parte şi eforturilor con-ducerilor acestor asociaţii de pe altă parte Au fost şi situaţii sesizate icircn care conducerile unor asociaţii nu au ştiut să-şi valorifice posibilităţile sau pur şi sim-plu au uitat din varii motive de interesele majore ale vacircnătorilor cotizanţi Nu se detaliază icircnsă astfel de situaţii motivat de faptul că sunt puţine neveri-ficabile şi mai ales fiindcă se doreşte o regrupare a racircndurilor noastre inclusiv cu cei care la un moment dat se bănuieşte că au uitat de interesele comune sau interesele celor ce i-au alesSpre deosebire de situaţia asociaţiilor vacircnătoreşti afiliate dar şi a celor neafiliate RNP Romsilva a pierdut forţat apreciem noi gestionarea a foarte

litigii de soluţionat pe rolul instanţelor competente de judecată icircn legătură cu atribuirile abuzive de fonduri cinegetice făcute de conducerea şi struc-turile MMP unor gestionari propuşi de asociaţiile de proprietari de terenuri nelegal constituite Icircn afara acestor probleme ale unora dintre asociaţii toate asociaţiile gestionare de fonduri cinegetice au o problemă prezentă şi de viitor icircn legătură cu icircndeplinirea obligaţiilor contractuale criticate acum dar icircnsuşite anterior fără posibilitate de negociereO problemă de mare importanţă pentru protecţia eficientă şi gestionarea durabilă a fau-nei cinegetice o constituie mai nou şi existenţa vacircnătorilor icircn afara organizaţiilor vacircnătoreşti Aceşti vacircnători care nu icircşi aduc icircn nici un fel contribuţia la ocrotirea şi icircngrijirea vacircnatului nu sunt deloc interesaţi de ceea ce lasă icircn urma lor după vacircnătorile la care sunt acceptaţi Prin modificarea neinspirată adusă Legii armelor şi muniţiilor icircn anul 2011 fără nici un fel de consultare a forurilor de reprezentare ale vacircnătorilor din Romacircnia s-a creat deliberat sau nu premiza dezorganizării vacircnătorilor a spori-rii numărului lor şi a creşterii vacircnzărilor de arme de foc şi muniţii concomitent cu icircnmulţirea bruscă a numărului de potenţiali braconieriPe linie de pescuit recreativ-sportiv problemele sunt la momentul actual mai complicate Fără respectarea şi aplicarea prevederilor legii icircn do-meniu şi a unor hotăracircri judecătoreşti definitive şi irevocabile conducerea ANPA nu poate ieşi din criza generalizată creată deliberat prin autorizarea nelegală a asociaţiilor de pescari sportivi icircn scopul exploatării prin pescuit recreativ-sportiv a resursei acvatice vii din habitatele piscicole naturale ANPA nu mai are icircn opinia conducerii executive a AGVPS decacirct trei posibilităţi de reintrare icircn legalitate

bull să prelungească prin acte-adiţionale con-tractele icircncheiate anterior icircntre asociaţiile de pescari sportivi şi CNAFP aşa cum o obliga legea şi de curacircnd hotăracircrile obţinute icircn acest sens definitive şi irevocabile de AJVPS Suceava şi AJVPS Galaţibull să concesioneze cu respectarea icircntocmai a legii exploatarea resursei acvatice vii din habi-tatele piscicole naturale după cum o obligă aceasta dar numai pentru zonele de pescuit

BRAAEligOV 29-30 MAI 2012

REUNIUNE DE LUCRU CU REPREZENTANŢII CONDUCERILOR

ASOCIAŢIILOR AFILIATE

|4 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

multe şi valoroase fonduri cinegetice Le-a pierdut icircn condiţii de evidentă icircncălcare a legii fără intenţie sau posibilitate reală de icircmpotrivire icircn condiţiile presiunii exercitate de beneficiari susţinuţi făţiş de factorii politici şi de funcţionarii publici şi structurile MMPIcircn contextul prezentat mai sus s-a ajuns la o creştere bruscă a numărului de gestionari de fonduri cine-getice de la sub 200 icircn anul 2010 la peste 550 icircn prezent dintre care icircn unele judeţe chiar peste 20 de gestionari (Alba ndash 31 Arad ndash 28 Sibiu ndash 27 Timiş ndash 27 Mureş ndash 25 Bihor ndash 24 Bistriţa ndash 23 Cluj ndash 22 Braşov ndash 21 Teleorman ndash 21 şi Tulcea ndash 21) Această făracircmiţare exagerată a gestionării faunei cinegetice la nivelul Romacircniei s-a produs icircn condiţiile icircn care mulţi dintre noii gestionari au fost desemnaţi de asociaţii nelegale de proprietari de terenuri iar alţii nu mai icircndeplineau (şi nu mai icircndeplinesc) condiţiile de licenţiere situaţii bine cunoscute la nivelul MMP şi structurilor sale Icircn această situaţie şi a diletantismului favorizat icircn cinegetică de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură este de aşteptat o supraex-ploatare a faunei cinegetice icircn special pe fondurile cinegetice preluate de la RNP Romsilva ceea ce va afecta categoric situaţia şi evoluţia efectivelor de vacircnat din fondurile gestionarilor vecini şi per to-tal la nivelul ţării Evoluţia efectivelor de vacircnat din primăvara acestui an şi a cotele de recoltă obţinute de unele asociaţii nou constituite ne surprinde şi ne sperie icircn acelaşi timp Asupra acestui aspect se va mai reveniAdăugacircnd acestei situaţii previzibile consecinţele promovării abuzive şi discreţionare de către reprezentanţii MMP şi ai Facultăţii de Silvicultură din Braşov a mii de vacircnători insuficient pregătiţi icircn fiecare an şi posibilitatea existenţei vacircnătorilor icircn afara asociaţiilor vacircnătoreşti ultimii fără nici o contribuţie la ocrotirea şi icircngrijirea vacircnatului putem icircnţelege riscul potenţial al prăbuşirii bruşte ce poate urma icircn cinegetica din Romacircnia Oricum gestionarea responsabilă şi durabilă de pacircnă acum oarecum generalizată la nivelul ţării nu mai poate fi impusă şi mai ales nu are cine să o facă ITRSV-

achiesare la susţinerile incorecte ale ITRSV icircn această privinţă La acest moment a intervenit dl dir Vasilescu Ion (AVPS Sitarul) care a comunicat faptul că dna dir gen adj Szabo Ilona a transmis ITRSV un ordin icircn acest an cu un conţinut nou al modelului de plan de management pe care ITRSV Bucureşti l-a pus la dispoziţia asociaţiilor din raza acestui inspectoratDl dir Martiniuc E a subliniat că instrucţiunile şi or-dinul icircn discuţie nu au ajuns şi la nivelul asociaţiilor vacircnătoreşti din alte ITRSV-uri Ordinul icircncă nu a fost dat icircn conformitate cu legea deoarece nu a fost supus analizei Consiliului Naţional de Vacircnătoare De altfel nu este normal ca un ordin al unui direc-tor adjunct din minister să icircnlocuiască un ordin al ministrului mai ales icircn situaţia icircn care conţine multe inepţii precum obligarea gestionarilor să prevadă scăldători pentru căprioriDl dir gen Şelaru N a promis să studieze situaţia şi să transmită o recomandare către asociaţii pentru icircntocmire unitară şi la obiect a acestor studii la nivel de ţarăDl dir Martiniuc E a atras atenţia şi asupra vacircnătorilor independenţi care nefiind icircnscrişi icircn nici o asociaţie nu icircşi aduc nici un aport la ocrotirea şi icircngrijirea vacircnatului şi nu sunt interesaţi nici din punct de vedere al protecţiei şi conservării vacircnatului icircn terenurile icircn care sunt primiţi să vacircneze Ei sunt şi rămacircn potenţiali braconieri De aceea ei nu pot fi primiţi la vacircnătoare decacirct icircn măsura icircn care şi gru-pele care gestionează fondurile sunt de acord chiar dacă plătesc aceleaşi tarife ca şi vacircnătorii străini Solicită ca de la nivelul conducerii AGVPS să se icircn-cerce soluţionarea acestei probleme nou apărută icircn anul 2011

2 Dl dir Vracircnceanu Gheorghe (AJVPS Bacău) a ridicat două probleme punctuale pe care le apreciază de interes general prima referi-toare la terenurile de hrană pentru vacircnat iar cealaltă la nivelul şi modul de calcul al ta-rifelor de gestionareConform legii RNP Rom-silva avea obligaţia să pună la dispoziţia ges-

tionarilor fondurilor cinegetice gratuit din fondul forestier proprietate de stat poieni şi alte suprafeţe libere de vegetaţie forestieră pentru producerea de hrană complementară necesară vacircnatului Legea nu prevede icircnsă şi sancţiuni pentru neicircndeplinirea aces-tei obligaţii Icircn aceste condiţii Direcţiile Silvice din cadrul RNP Romsilva nu mai asigură gestionarilor fondurilor cinegetice nici măcar suprafeţele insufici-ente de pacircnă acum pe unele fonduri neasiguracircndu-se nici măcar un ar de terenIcircn consecinţă gestionarii fondurilor cinegetice sunt obligaţi să concesioneze de la privaţi terenuri pe care să le cultive sau să cumpere de la producători hrana necesară vacircnatului icircn caz contrar fiind sancţionaţi cu rezilierea contractelor şi pierderea fondurilor ci-negetice din gestionare Lacuna actualului model de contract de gestionare datorită căreia tarifele aferente pădurilor de stat se plătesc integral către Direcţiile Silvice chiar dacă acestea nu icircşi icircndeplinesc obligaţia de a asigura necesarul de teren de hrană pentru vacircnat ar trebui corectată printr-un act adiţional care să-i permită

urile ca structuri specializate ale statului icircn dome-niu au demonstrat deja nivelul responsabilităţii şi profesionalismului cum nu se poate mai evident cu ocazia recontractării gestionării faunei cinegetice icircn anii 2011 şi 2012 Responsabilitatea acestora a fost reliefată la fel de clar icircn managementul fondului forestier şi activitatea de exploatare forestieră care au condus la concluzia de notorietate a dezastrului actual din pădurile Romacircniei

Icircn legătură cu situaţia şi perspectivele gestionării responsabile a faunei cinegetice au luat cuvacircntul 16 participanţi1 Dl dir Martiniuc Eusebiu (AJVPS Vrancea) a

ridicat problema bdquostu-diilorrdquo fondurilor cine-getice Conform art 17 din Legea nr 4072006 actualizată bdquoplanurile de management cine-geticrdquo trebuiau icircntoc-mite de personal cu specializare superioară silvică şi predate ITRSV spre aprobare icircn 6 luni de la contracta-

rea gestionării faunei din fondurile cinegetice Dar instrucţiunile şi conţinutul modelului de studiu con-ceput de ICAS şi Facultatea de Silvicultură din Braşov au făcut obiectul unor discuţii nefinalizate deoarece printr-un eventual studiu icircntocmit conform acestora s-ar fi modificat sau s-ar fi icircncălcat anumite preve-deri contractuale referitoare la numărul de instalaţii şi la cantităţile de hrană necesare a fi asigurate pentru vacircnat Mai există icircnsă şi un alt impediment privind icircntocmirea acestor studii Suprafeţele fondu-rilor cinegetice per total pe natură de folosinţă şi pe proprietari ca şi descrierea limitelor acestor fonduri nu sunt reale la peste 90 din fondurile cinegetice ITRSV nu a realizat obligaţia ce decurge din lege icircn sar-cina sa şi anume rearondarea fondurilor cinegetice icircn 4 ani de la promulgarea Legii nr 4072006 şi nici pacircnă icircn prezent Icircnsuşirea prin planurile de management a vechilor limite şi suprafeţe nereale ar constitui o

5|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

gestionarului să-şi recupereze sumele cheltuite icircn plus pentru asigurarea hranei vacircnatului prin neplata integrală a tarifului de gestionareIcircn acest sens AJVPS Bacău a făcut deja intervenţii scrise la nivelul MMP şi AGVPS cu propuneri con-crete icircn acest sensCea de-a doua problemă s-a referit la faptul că Anexa 3 la Legea 4072006 icircn baza căreia se calculează tarifele de gestionare a fondurilor cine-getice prevede pentru pădurile icircn care se găsesc urşi şi cocoşi de munte ndash specii la care vacircnătoarea este interzisă ndash tarife mai mari cu 30 icircn condiţiile icircn care aceste fonduri sunt inferioare ca bonitate cinegetică gestionarul este obligat să facă eforturi suplimentare pentru ocrotirea speciilor strict pro-tejate iar pe majoritatea acestor fonduri MMP nu aprobă cote de extrasPractica nu este unitară nici icircn privinţa procentelor din suprafaţa de pădure pentru care se calculează aceste tarife majorate pe unele fonduri aplicacircndu-se pentru toată suprafaţa pe altele doar pentru o parte din suprafaţăConsideră că este necesară anularea acestei pre-vederi din Anexa 3 la lege şi propune ca doar atunci cacircnd gestionarul primeşte icircntr-un sezon de vacircnătoare cote de extras pentru aceste specii să se prevadă (prin completarea contractului de gestionare) majorarea corespunzătoare a tarifului pentru pădure

3 Dl dir Calciu Dorin (AJVPS Hunedoara) a in-sistat pe necesitatea unei placircngeri penale adresate DNA sau Par-chetului de pe lacircngă IcircCCJ cu privire la modul abuziv prin care ges-tionarea multor fonduri cinegetice a fost abuziv luată de la asociaţiile consacrate şi dată asociaţiilor noi care nu icircndeplineau toate

condiţiile legale nici icircn privinţa icircnfiinţării asociaţiilor de proprietari care le-au propus şi nici icircn ceea ce priveşte cerinţele licenţierii A verificat situaţia unor dosare depuse la ITRSV Timişoara şi ISV Hunedoara şi a constatat falsuri grosolane pe care le-a sem-nalat comisiilor MMP dar pe care acestea nu le-au luat icircn considerare Este clar că funcţionarii publici de la MMP ITRSV Timişoara şi ISV Hunedoara sunt vinovaţi de aplicarea discreţionară şi de conivenţă a prevederilor legii icircn favoarea asociaţiilor pe care le-au susţinut din interese de neicircnţeles pentru elSusţine ca reprezentanţii tuturor asociaţiilor con-sacrate trebuie să semneze placircngerea penală fiindcă toţi au fost afectaţi mai mult sau mai puţin fiind şi un potenţial precedent iar AGVPS să facă cunoscută lista celor ce se abţin să semneze placircngerea dar care beneficiază indirect de eforturile asociaţiilor care nu s-au ferit niciodată şi nu se feresc să acţioneze unitar şi după cum icirci obligă legea Toţi au luat cunoştinţă despre faptele săvacircrşite de grupul organizat impli-cat icircn atribuirea gestionării faunei cinegetice fapte comise prin icircnţelegerea prealabilă a tuturor acestora şi nu doar icircn detrimentul asociaţiilor consacrate ci şi al bugetului public Cunoscacircnd faptele apreciază că nu avem dreptul să le tăinuim sau să achiesăm la fărădelegile grupului organizat la care s-a făcut referire fiindcă riscăm noi să devenim pasibili de sancţiunea penală a legii pentru complicitate sau

tăinuire Atrage atenţia asupra faptului că AGVPS din Romacirc-nia care este asimilată prin prevederile legii unei instituţii de utilitate publică ar putea prelua gratuit administrarea faunei din fondurile cinegetice din Romacircnia a cărei exploatare o poate organiza mai eficient şi responsabil prin intermediul asociaţiilor vacircnătoreşti care au contracte icircn derulare Statul romacircn ar fi scutit de orice cheltuială icircn acest sens iar protecţia conservarea şi gestionarea durabilă a acestei faune cinegetice ar ajunge pe macircini bune Icircn acest sens se impune icircnsă o iniţiativă legislativă care trebuie mai detaliat fundamentată 4 Dl dir Crişan Cristian (AJVPS Sălaj) a adus icircn

discuţie problema asociaţiilor de propri-etari de terenuri ilegal constituite a căror so-licitare de desemnare a gestionarilor propuşi de ei a fost respinsă de MMP iar fondul a revenit prin atribuire directă AJVPS Sălaj icircn calitate de gestionar

consacrat Asociaţia de vacircnătoare desemnată de asociaţia proprietarilor (ilegal constituită) a dat icircn judecată MMP şi speră să cacircştige recursul deşi au pierdut pe fond la Curtea de Apel Cluj Dacă cacircştigă AJVPS va pierde un fond din cele 5 + 50 pen-tru care a optat Ce se va icircntacircmpla icircntr-o asemenea situaţieDl dir gen N Şelaru nu crede că este posibilă o asemenea decizie icircn condiţiile icircn care AJVPS Sălaj a intervenit icircn proces şi bine a făcut icircn interesul MMP Dacă prin absurd instanţa ar da o asemenea sentinţă problema ar deveni extrem de complicată fiindcă trebuie să se revină la momentul opţiunii AJVPS pentru 5 + 50 şi implicit la anularea con-tractelor şi icircncheierea altora pentru multe fonduri Apreciază că problema se poate relua dacă va deveni reală dar este greu de crezut acest lucru

5 Dl dir Coman Liviu (AJVPS Călăraşi) a precizat poziţia AJVPS Călăraşi faţă de interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art 8 din Legea nr 4062006 icircn forma sa actualizată prin OUG nr 1022010Astfel consideră că icircn cazul gestionarilor consacraţi ale căror contracte expiră la mo-

mente diferite atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice se va realiza secvenţial urmacircndu-se de fiecare dată o nouă procedură de atribuire distinctă de cele anterior derulate Toate procedu-rile de atribuire deja finalizate cu icircncheierea unor contracte de gestionare a faunei cinegetice nu vor fi luate icircn considerare icircn cadrul procedurilor de atri-buire directă iniţiate ulterior expirării altor contracte dispoziţia art 8 (4) fiind de strictă interpretare bdquoAtri-buirea dreptului de gestionare se realizează ori de cacircte ori este cazul ca urmare a icircncetării contractelor anterioare de gestionare a fondurilor cinegetice din orice motiverdquoIcircn contextul arătat apreciază că intenţia declarată a autorităţii publice centrale care răspunde de

silvicultură de a aplica alt algoritm decacirct cel legal cu ocazia următoarei etape de atribuire icircn gestionare a faunei cinegetice respectiv de a acorda doar 50 din fonduri prin atribuire directă şi 50 prin licitaţie publică este de natură a prejudicia interesele organizaţiilor vacircnătoreşti consacrate prejudiciere ce ar urma să se facă cu icircncălcarea evidentă a legiiPrin urmare roagă conducerea AGVPS ca icircn cadrul discuţiilor ce le va purta cu responsabilii autorităţii publice de resort să prezinte această problematică de interes actual (chiar urgent) cu rugămintea de-a informa asociaţiile interesate cu privire la eventuale puncte de vedere exprimate informare ce ar fi foarte utilă icircn abordarea după caz chiar icircn instanţă a eta-pei de atribuire care urmează să fie parcursă

6 Dl dir Stan Florică (AJVPS Dacircmboviţa) a reluat problema planurilor de management ale fondu-rilor cinegetice care deşi s-au făcut sub formă de studii anterior sunt im-puse a fi refăcute sub o altă formă de către ITRSV dar icircn esenţă cu un conţinut similar Reaminteşte totodată obligaţia asociaţiilor de a-şi viza autorizaţiile de

deţinere a armelor de foc din 2 icircn 2 ani şi aduce la cunoştinţa celor prezenţi o reglementare recentă a organelor de poliţie de a amenda contravenţional şi a suspenda pentru doi ani permisul de armă icircn cazul persoanelor care nu şi-au făcut viza acestor permise după 5 ani de la precedenta Apreciază că avem cu toţii datoria morală de a reaminti membrilor asociaţiilor pe care le reprezentăm această icircndatorire ndash de a-şi viza periodic şi la timp permisul de armă

7 Dl dir Zlate Emil (AJVPS Teleorman) a prezentat concis situaţia man-agementului vacircnatului icircn zonele de frontieră icircn sensul că acesta nu se poate face pe o facircşie de 500 m de la punctul icircn care apa Dunării atinge malul romacircnesc Această porţiune icircn general icircmpădurită constituie cel mai fa-

vorabil loc de concentrare a vacircnatului icircn special iarna Imposibilitatea practicării vacircnătorii icircn această porţiune de teren prezintă trei mari inconveniente

bull constituie loc de concentrare pentru prădători care se icircnmulţesc aici icircn condiţii excelente deo-arece au linişte din partea omului şi hrană din abundenţăbull oferă loc de odihnă pentru mistreţi de unde nestingheriţi ies noaptea icircn cacircmpul agricol şi fac ravagii icircn culturile din apropierebull icircn lipsa prezenţei vacircnătorului este favorizat braconajul celor ce nu se sfiiesc să icircncalce legea

De aceea se impune a fi icircntreprinse demersuri legale pentru modificarea reglementărilor ce pot fi con-siderate contraproductive şi deja anacronice de-a lungul unei frontiere ce se menţine icircncă icircntre statele aceleiaşi Uniuni Europene

8 Dl dir Drăgoi Victor (AVPS Acvila - Bucureşti) a abordat problema tarifelor de gestionare sub

|6 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

aspectul obligaţiei achitării acestora inclusiv icircn situaţia icircn care unii proprietari de terenuri nu le facturează nici măcar după atenţionare din partea asociaţiilor icircn acest sens Consideră de asemenea că se impune o modificare

a limitelor unor fonduri cinegetice insuficient sau incorect descrise precum şi modificarea altora icircn situaţia de exemplu a secţionării fondurilor de către autostrăzi canale de aducţiuni apă etc Susţine necesitatea aducerii la zi a arondării fondurilor cine-getice făcută cu responsabilitate nu ca icircn trecut

9 Dl dir Lera Cornel (AJVPS Timiş) a reliefat as-pectul creşterii neverosimile a efectivelor de vacircnat

şi implicit a cotelor de recoltă aprobate de MMP pe fondurile cine-getice preluate de noile asociaţii vacircnătoreşti De asemenea aduce la cunoştinţa celor prezenţi intenţiile con-ducerilor unor asociaţii noi de a constitui asociaţii de proprietari majoritari de terenuri pe

fondurile adjudecate prin licitaţii la sume exorbitan-te urmacircnd să renunţe la contracte şi să preia direct gestionarea acestora la sume mici prin alte asociaţii nou constituite ale aceloraşi oameni Crede că sunt icircndrumaţi şi de la nivelul structurilor autorităţii publice icircn acest sens cu implicaţii asupra scăderii sumelor ce se virează la bugetul public şi păgubirea proprietarilor de terenuriReţine atenţia şi icircn legătură cu situaţia mistreţilor şi a daunelor produse de aceştia icircn unele fonduri cinegetice din cacircmpie care nu au stabilit un efec-tiv optim motiv pentru care nu au aprobate cote de recoltă ITRSV nu poate aproba astfel de cote unde nu sunt stabilite efective optime iar MMP nu soluţionează probleme Cine plăteşte pagubeleAduce icircn discuţie şi problema obţinerii utilităţii publice de către asociaţiile reprezentative din judeţe şi cere sprijin AGVPS icircn acest sens dar şi cel al accesării de fonduri europene

10 Dl dir Popa Cornel (AJVPS Mehedinţi) a semnalat conducerii AGVPS că atribuirea icircn gestionare a faunei

cinegetice din fondu-rile pentru care con-tractele de gestionare s-au icircncheiat la termen icircncă din anul 2011 nu s-a făcut icircn cele 60 de zile aşa cum obliga legea şi nu s-a făcut nici pacircnă acum Etapa atribuirii directe către gestionarii propuşi de asociaţiile de propri-

etari a fost depăşită Dar nu se anunţă etapa a II-a a atribuirii directe către gestionarii consacraţi Ştie că situaţia este aceeaşi şi icircn cazul altor asociaţii con-sacrate din alte judeţe cum sunt Hunedoara şi Tul-cea dar se teme că reprezentanţii MMP o fac deliber-

at icircntr-un scop care icirci scapă Şi vacircnătorii din grupele care gestionează aceste fonduri sunt impacientaţiO altă problemă cu care se confruntă AJVPS Mehedinţi este obligarea acesteia de către Ser-viciul AMST din cadrul IPJ Mehedinţi să primească icircn custodie gratuit sute de arme de vacircnătoare de depozitarea şi de icircntreţinerea cărora răspunde Are cheltuieli mari icircn legătură cu această obligaţie şi nu poate face această prestare de serviciu icircn mod gra-tuit mai ales membrilor asociaţieiRoagă conducerea AGVPS să intervină la nivelul MMP şi IGP pentru clarificarea problemelor ridicate

11 Dl dir Păuna Gheorghe (AVPS Unirea ndash Bucureşti) a evidenţiat icircncă un aspect de nerespectare a legii de către reprezentanţii MMP nominalizacircnd-o

pe directoarea Ilona Szabo Precizează că AVPS Unirea a cacircştigat definitiv şi irevocabil suspendarea atribuirii directe a fondului cine-getic Măcelaru cel mai bun fond pe care l-a gestionat asociaţia pe care o reprezintă unei asociaţii noi ndash AVPS Zimbru ndash la propunerea

unei asociaţii de proprietari ilegal constituită Fără a avea temei legal din dispoziţia dnei director Ilona Szabo fondul cinegetic nu a revenit la AVPS Unirea ci i-a fost icircncredinţat Direcţiei Silvice Călăraşi care icircl gestionează tot icircmpreună cu AVPS Zimbru Procesul continuă dar nu icircnţelege cum reprezentanţii MMP fără nici un temei legal au atribuit fondul cinegetic icircn discuţie pacircnă la soluţionarea procesului de anu-lare a atribuirii Direcţiei Silvice Solicită sprijin pen-tru respectarea şi aplicarea icircntocmai a legii

12 Dl dir Laszlo Bella (AJVPS Covasna) a semnalat faptul că personalul asociaţiei pe care o reprezintă a icircncheiat zeci sau sute de contravenţii la Legea nr 4072006 icircn special pentru cacircini supranumerici şi

fără jujeu la stacircni dar ciobanii le contestă şi cacircştigă procesele icircn majoritatea cazurilor Exemplifică şi icircn judeţul Covasna creşterea neverosimilă a efec-tivelor şi a cotelor de recoltă pe fondurile pre-luate de noile asociaţii vacircnătoreşti apreciind că este vorba despre fal-

suri icircn documentaţiile trimise de gestionari falsuri avizate de ITRSV şi ICAS apoi aprobate prin ordin al MMPReliefează icircncă un fapt icircngrijorător icircn manage-mentul cinegetic referindu-se la tarifele scăzute pacircnă la 2000-3000 euro percepute de noile asociaţii pentru un urs mare care se icircmpuşcă icircn cadrul aces-tora Consideră că printr-o astfel de politică de preţuri este degradată piaţa vacircnatului din Romacircnia şi afectat bugetul asociaţiilor icircn cauză şi totodată bugetul public prin impozitul mai mic obţinut din această activitate economică desfăşurată cu caracter accesoriu Apreciază că trebuie stabilite de autoritatea publică preţuri minimale icircn cazul vacircnătorii cu străiniiMai ridică problema aplicării TVA pentru mărfurile icircn

profil vacircndute propriilor membri şi pentru permisele de pescuit recreativ-sportiv eliberate acestora Problema face icircnsă obiectul dezbaterilor financiar-contabile

13 Dl dir Mitric Cristian (AVPS Rupea) a apre-ciat la racircndul lui că reprezentanţii MMP de la diferite niveluri care au conlucrat la atribuirea icircn

gestionare a fondurilor cinegetice au făptuit abuzuri de neimaginat icircn grup organizat şi de conivenţă motiv pen-tru care susţine propu-nerea dlui dir Calciu de a transmite DNA sau Parchetului de pe lacircngă IcircCCJ o placircngere penală la adresa tuturor

acestora Apreciază că dacă nu o facem acum nu mai avem ocazia să o facem altă dată Arată că şi icircn judeţul Braşov asociaţiile noi au falsificat evaluările şi au primit cote exagerate de recoltă dovedindu-se specialiste icircn falsuri după ce au exersat procedeul cu ocazia constituirii asociaţiilor de proprietari de terenuri Mai arată că noile asociaţii icircnscriu membri vacircnători cu domiciliul icircn străinătate şi permisul de vacircnătoare eliberat icircn alte ţări de exemplu icircn Germania Nu există controale din partea MMP pentru a verifica dacă aceste asociaţii mai icircndeplinesc condiţiile de licenţiere Cunoaşte de asemenea că i s-a permis unei asociaţii organizarea examenului de vacircnător deşi nu a pregătit nici un candidat şi probabil va falsifica dosarele acestor candidaţi pentru a putea icircndeplini condiţiile examinării

14 Dl dir Macircndru Nae (AVPS Iaşi) a menţionat situaţia aparte a unui fond cinegetic preluat din gestionarea RNP Romsilva cu un efectiv scriptic

de 20 de cerbi După obţinerea atribuirii fondului şi semnarea contractului cu oca-zia deplasării pe teren pentru cunoaşterea fon-dului a constatat că icircn fondul respectiv nu mai există nici un cerb Ta-rifele s-au calculat icircnsă mărite corespunzător categoriei de teren cu

cerbi Icircntreabă ce poate face pentru plata unui tarif just icircn condiţiile icircn care şi ITRSV cunoaşte situaţia şi există consemnată icircntr-un proces-verbal oficial icircncheiatDl dir gen Şelaru N consideră că trebuie făcută o notificare justificată către MMP şi ITRSV prin care să se solicite recalcularea tarifului de gestionare corespunzător terenului fără cerbi Dacă notificarea nu va fi luată icircn considerare atunci MMP şi ITRSV pot fi obligate să o facă pe calea instanţelor competente de judecată

15 Dl dir Şuler Sorin (AVPS Făgăraş) a readus icircn discuţie posibilitatea icircnlocuirii scrisorilor de garanţie bancară şi consideră că soluţionarea problemei poate fi reluată cu noua conducere a MMPIcircn continuare dl dir gen Şelaru N face mai multe precizări icircn legătură cu problemele dezbătute şi cu posibilitatea ca cele mai multe dintre acestea

7|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

să fie soluţionate Se angajează să inven-tarieze problemele ridi-cate precum şi altele de interes general nesoluţionate să le sistematizeze şi să le motiveze corespunzător pentru a le putea prezenta ulterior con-ducerii MMP Speră ca

noua conducere a MMP să fie mai receptivă şi să rezolve multe dintre problemele a căror soluţionare s-a solicitat şi se icircncearcă de 3-4 ani O a doua problemă majoră abordată icircn cadrul dezbaterilor de pe Ordinea de zi a fost problema soluţionării legale a crizei actuale a pescuitului recreativ-sportiv din RomacircniaIcircn deschiderea dezbaterii dl dir gen Şelaru N a arătat că asociaţiile afiliate şi membrii pescari sportivi ai acestora sunt nemulţumiţi de

bull modul actual de acordare a dreptului de ex-ploatare a resursei acvatice vii din habitatele piscicole naturale icircn contradicţie cu legea păgubitor pentru bugetul public şi tracasant pentru pescarii sportivibull starea resursei ajunsă icircn situaţie critică pe Dunăre icircn Delta Dunării icircn lacurile de acumu-lare icircn care se practică aşa-zisa acvacultură şi icircn unele ape curgătoare mai ales din zona de munte icircn care se braconează cu curent electric unelte de reţea substanţe chimice şi chiar ex-plozivibull lipsa totală de eficienţă a pazei resursei şi a modului de control a exploatării acesteia inclu-siv icircn perioada de prohibiţie ceea ce a condus la o exacerbare a braconajului piscicolbull evaziunea fiscală de notorietate determinată de vacircnzarea peştelui bdquola negrurdquo de către majori-tatea persoanelor fizice şi juridice autorizate de ANPA să pescuiască comercialbull cererea insistentă de date cu caracter personal de la pescarii sportivi faptă ce contravine legii şi creează suspiciuni icircn privinţa intenţiei de fo-losire a acestoraDomnul dir gen Şelaru N a mai arătat că s-a ajuns la situaţia reliefată din următoarele mo-tivebull refuzul ANPA de a icircncheia acte-adiţionale aşa cum o obliga legea şi hotăracircrile instanţelor judecătoreşti pentru unele asociaţii la con-tractele de gestionare durabilă a resursei acvatice vii icircncheiate anterior icircntre CNAFP şi asociaţiile de pescari sportivibull nerespectarea icircn continuare a legii care obliga ANPA să concesioneze exploatarea resursei acvatice vii negrevate de alte con-tracte asociaţiilor de pescari sportivibull conceperea şi promovarea unor reglementări subsidiare legii icircn dezacord cu aceasta prin care au novat modalitatea de autorizare nelegală a asociaţiilor de pescari sportivi pentru ex-ploatarea prin pescuit recreativ-sportiv a resursei acvatice viibull modalitatea extrem de greoaie şi tracasantă de eliberare a permiselor de pescuit recreativ-sportiv bull eliberarea permiselor de pescuit recreativ-sportiv de către funcţionarii ANPA drept arogat icircn urma completării forţate şi incorecte a legii

printr-o OUG care se referea la cu totul altă problemă

După ce a arătat că şi bugetul public a fost afec-tat direct şi indirect de către ANPA ndash prin icircncasa-rea unor taxe de autorizare categoric mai mici decacirct redevenţele ce le-ar fi putut obţine icircn urma concesionării prin stimularea perceperii de tarife cacirct mai reduse de la pescari sportivi pentru accesul la resursă şi neicircncasarea taxei de 2 leipermis de pes-cuit recreativ-sportiv eliberat de funcţionarii ANPA precum şi prin neicircncasarea tarifelor cuvenite de la asociaţiile de pescari sportivi icircn anul 2008 ndash dl dir gen al AGVPS a apreciat că ieşirea legală din această situaţie de criză icircn materie de pescuit recreativ-sportiv nu se mai poate face decacirct prin una din următoarele modalităţi

1 Prin icircncheierea de acte-adiţionale la con-tractele de gestionare durabilă a resursei acvati-ce vii icircncheiate anterior icircntre CNAFP şi asociaţiile de pescari sportivi aşa după cum obligă OUG nr 232008 şi au hotăracirct definitiv şi irevocabil instanţele judecătoreşti icircn cazul AJVPS Suceava şi AJVPS Galaţi2 Prin concesionarea exploatării resursei ac-vatice vii din zonele de pescuit recreativ-sportiv delimitate icircn habitatele piscicole naturale către asociaţiile care au icircn obiectul de activitate pes-cuitul recreativ-sportiv icircn condiţiile icircncheierii (icircncetării) contractelor anterioare icircncheiate icircntre CNAFP şi asociaţiile de pescari sportivi Similar s-ar impune a fi soluţionată şi problema pescui-tului icircn apele de munte3 Prin atribuirea gratuită către AGVPS a exploatării resursei acvatice vii icircn condiţiile icircn care AGVPS este asimilată prin lege ca instituţie de utilitate publică AGVPS poate prin organizaţiile de pescari sportivi să adminis-treze mai bine şi să protejezeconserve mai efi-cient resursa acvatică vie fără nici o cheltuială implicată din partea statului Nu se insistă icircnsă pe această posibilitate pentru a se evita acuzaţiile tendenţioase şi ignorante de bdquomonop-olrdquo şi pentru a nu fi frustrat bugetul public de o redevenţă avantajoasă pentru societate

Icircn legătură cu situaţia şi perspectivele exploatării resursei acvatice vii din habitatele piscicole naturale au luat cuvacircntul1 Dl dir Lazu Dorel (APS Timişoara) care a prezen-tat experienţa colaborării neplăcute cu MMP şi

ANPA icircn ultimii doi ani Consideră că apa pădurea şi vacircnatul nu au ce căuta la mediu ci la agricultură Apreciază că din cauza Ordinului nelegal nr 152011 al MADR APS Timişoara a pierdut peste 1000 de pescari sportivi care s-au dus la asociaţiile de apartament sau au luat

permise direct de la ANPA fără a mai viza carnetele de membruSusţine menţinerea reciprocităţii icircntre asociaţiile afiliate şi necesitatea icircnscrierii pescarilor sportivi icircn asociaţii avacircnd icircn vedere că icircn toată Europa nu se poate practica pescuitul recreativ-sportiv icircn afara unui cadru organizatSugerează ca eventuala concesionare a exploatării resursei acvatice vii să fie făcută de AGVPS nu de fiecare asociaţie afiliată pentru toate zonele de

pescuit din ţară Concesionarea la nivelul fiecărei asociaţii de pescari sportivi ar putea deveni riscantă din cauza existenţei unor străini icircn Romacircnia care bdquospală bani negrirdquoPrezintă concis programul Dunării şi accesarea de fonduri europene Va intra icircn posesia acestui pro-gram icircn scurt timp şi icircl va face cunoscut şi celorlalte asociaţii

2 Dl dir Stoica Ştefan (AJVPS Tulcea) a prezen-tat oferta de reciprocitate făcută cunoscută celor

interesaţi şi prin revista Vacircnătorul şi Pescarul RomacircnIntervine dl dir Talpeş Vladimir care susţine că permisele sunt eliberate de ARBDD icircn baza unui ordin con-testat la instanţele judecătoreşti compe-tente la care ar trebui să acheseze şi AJVPS

Tulcea iar taxa de 30 de lei de acces icircn Delta Dunării este abuzivă fiindcă nu are temei legal şi nu respectă dreptul de servitute acordat pescarilor sportivi prin permisul de pescuit recreativ-sportiv eliberat tot de ARBDDDl dir gen Şelaru N aplanează discuţiile con-tradictorii apreciind că această soluţie este de compromis pacircnă la clarificarea modului de atri-buire a dreptului de exploatare a resursei acvatice vii şi reprezintă un pas icircnainte faţă de perioada anterioară cacircnd pescarii sportivi ajungeau la Tul-cea fără informaţii privind condiţiile de pescuit recreativ-sportiv icircn Delta Dunării şi fără să cunoască de unde cum şi cacircnd pot procura documentele necesare mai ales la sfacircrşit de săptămacircnăDă dreptate dlui dir Talpeş V icircn privinţa nelegalităţii taxei de acces icircn Delta Dunării dar nu ar fi icircn avanta-jul nimănui ndash nici al AJVPS Tulcea nici al pescarilor sportivi ndash să conteste acum condiţiile impuse forţat de conducerea ARBDD fiindcă soluţionarea proble-mei ar dura cel puţin pacircnă la icircncheierea anului 2012Speră ca şi icircn Delta Dunării să fie atribuit legal dreptul de exploatare a resursei acvatice vii prin concesionare doar asociaţiilor de pescari sportivi eligibile Aşa după cum a fost atribuită icircn alte tim-puri singura concesiune icircn acest sens din ţară dlui Robert Răduţă şi asociaţiilor lui

3 DL dir Pop Andrei (AJPS Cluj) a susţinut că reprezentanţii filialei locale ANPA au aplicat discreţionar chiar fraudulos metodologia de calcul

a punctajului cu ocazia autorizării asociaţiilor de pescari sportivi Dă exemple concludente Din cauza faptului că a fost autorizată şi AJVPS Cluj pe zone pe care AJPS Cluj şi le reven-dicase şi le adjudecase icircn baza unui punctaj mai mare are multe

litigii cu aceasta pe rolul instanţelor judecătoreşti Situaţia precară a AJPS Cluj din acest moment rezidă din faptul că ANPA i-a suspendat autorizaţia pentru trei zone de pescuit atribuite anterior Cere sprijin pentru soluţionarea problemei asociaţiei născută din acţiuni şi procese tendenţioase dator-

|8 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

ate unor reglementări nelegale aplicate şi acestea discreţionar

4 Dl dir Calciu Dorin (AJVPS Hunedoara) a evidenţiat că problemele AJPS Cluj sunt generale iar rezolvarea acestora nu poate fi abordată bdquosectarrdquoAr fi cel mai avantajos pentru pescarii sportivi şi protecţiaconservarea resursei acvatice vii even-tuala preluare icircn responsabilitate a exploatării resursei acvatice vii din toate habitatele piscicole naturale de către AGVPS din Romacircnia care poate organiza şi desfăşura mai bine şi echitabil activi-tatea prin asociaţiile de pescuit recreativ-sportiv eligibileSusţine icircncă odată semnarea şi promovarea placircngerilor despre care a făcut vorbire anterior la Parchetul de pe lacircngă IcircCCJ şi la Curtea de Conturi

5 Dl dir Drăgoi Victor (AVPS Acvila ndash Bucureşti) a ridicat problema concurenţei incorecte făcute asociaţiilor de pescari sportivi şi păgubirii bugetu-lui public de către ANPA prin neicircncasarea taxei de 2 leipermis de pescuit recreativ-sportiv eliberat direct de funcţionarii publici ai acesteia

6 Dl dir Popa Cornel (AJVPS Mehedinţi) a adus icircn discuţie problema autorizăriiconcesionării exploatării resursei acvatice vii de pe Dunăre De ce nu se faceIntervine dl dir Coman Liviu (AJVPS Călăraşi) care precizează că asociaţia pe care o reprezintă a obţinut o hotăracircre judecătorească definitivă şi irevocabilă care obligă ANPA icircn acest sens

Icircn legătură cu organizarea manifestărilor halieu-tico-cinegetice apreciate ca fiind fără precedent icircn Romacircnia şi icircn alte ţări europene materialul de prezentare a fost considerat suficient de detaliat complet şi convingător Totuşi pentru aducere la zi a luat cuvacircntul dl arh Ionescu Mugurel care a prezentat rezultatele verificării şi omologării pistei de concurs Corbu de către oficialii FIPS Aceştia au fost prezenţi icircn timpul desfăşurării Cupei Rig de Pes-cuit la Crap fiind impresionaţi atacirct de amenajările special edificate pentru acest tip de competiţii cacirct şi de cantitatea şi calitatea deosebită a populaţiei piscicole Prinderea a 15000 kg de peşte de către cele 75 de echipe concurente icircntr-un interval de 72 de ore a depăşit orice aşteptare şi constituie un record icircn condiţiile de desfăşurare a unei competiţii de asemenea amploare De asemenea oficialii FIPS au apreciat condiţiile de transport cazare pensiune etc verificate cu acest prilej La sfacircrşit oficialii FIPS s-au declarat icircncacircntaţi de locaţie şi de amenajarea special finalizată felicitacircnd conducerea AGVPS din Romacircnia pentru alegerea făcutăDl dir gen Şelaru N contează după cum a preci-zat pe faptul că desfăşurarea concomitentă a unui Campionat Mondial de Pescuit la Crap a finalei naţionale de tir vacircnătoresc a finalei naţionale de chinologie vacircnătorească a unui tacircrg de vacircnătoare şi pescuit a zilei Sf Eustaţiu şi a Congresului AGVPS din Romacircnia icircntr-o locaţie de excepţie situată pe malul mării şi icircntr-o perioadă cu temperaturi fa-vorabile poate determina o regrupare a vacircnătorilor şi pescarilor sportivi din marea familie a asociaţiilor icircn profil sub egida AGVPSDe aceea ocazionat de această reuniune de lucru a făcut un apel călduros la conducerile asociaţiilor afiliate pentru a lua parte activ la aceste manifestări revenindu-le obligaţii concrete legate icircn primul racircnd de

- participarea cu echipe sau concurenţi individu-ali la campionatele naţionale de tir vacircnătoresc şi de chinologie vacircnătorească de la fazele pe asociaţie pacircnă la finala de la Constanţa- inventarierea şi colectarea la sediul asociaţiilor afiliate a trofeelor de vacircnat neo-mologate icircncă dobacircndite oriunde de mem-brii vacircnători ai acestor asociaţii aşa icircncacirct să poată fi evaluate după formula CIC de către o comisie completă şi competentă şi apoi icircnscrise icircn Catalogul Naţional al Trofeelor de Vacircnătoare din Romacircnia care se doreşte a fi actualizat cu acest prilej- participarea prin echipe sau competitori in-dividuali la icircntrecerea bdquoceaunelorrdquo organizată icircn 27 sept 2012 cu ocazia sărbătorii zilei vacircnătorilor din Romacircnia- contactarea şi stimularea participării firmelor cunoscute interesate de producerea şi comer-cializarea produselor icircn profil cinegetic şi ha-lieutic la tacircrgul de vacircnătoare şi pescuit

Avacircnd icircn vedere că la o asemenea manifestare pot fi prezenţi reprezentanţi ai CIC FACE FIPS şi ai conducerilor asociaţiilor naţionale de vacircnătoare şi de pescuit din ţările vecine şi din Europa precum şi importante personalităţi din ţară trebuie să se depună eforturile cuvenite din partea tuturor con-ducerilor asociaţiilor din Romacircnia pentru ieşirea spectaculoasă dintr-un anonimat icircn care ne-am complăcut cu toţii din anumite raţiuni icircn ultimii aniSe apreciază că a sosit momentul să se arate şi ce-lorlalte ONG-uri cu preocupări similare şi societăţii icircn care trăim anvergura organizării şi posibilităţilor noastre de manifestare icircn interesul prestigiului activităţilor desfăşurate al lor şi al Romacircniei pacircnă la urmă

Dezbateri aparte au suscitat spre finalul reuniunii sesizările ce se doresc a se face la nivelul Parchetu-lui de pe lacircngă Icircnalta Curte de Casaţie şi Justiţie icircn legătură cu modul apreciat ca fraudulos de recon-tractare a gestionării faunei sălbatice din foarte multe fonduri cinegetice (icircn anii 2011 şi 2012) şi pentru autorizarea abuzivă a exploatării resursei acvatice vii din habitatele piscicole naturale De asemenea la nivelul Curţii de Conturi a Romacircniei pentru prejudicierea bugetului public de către ANPA prin autorizarea exploatării resursei acvatice

vii icircn locul concesionării acesteia prin stimularea perceperii de tarife cacirct mai mici pentru accesul la resursă prin neicircncasarea taxei de 2 leipermis eliberat de funcţionarii ANPA etcDin discuţiile purtate a reieşit că faptele grave comise de conivenţă de către grupuri organizate de funcţionari publici ndash care eludacircnd legea au asigurat abuziv şi discreţionar accesul la cele două resurse naturale (vacircnat şi peşte) precizate mem-brilor unor aşa-zise asociaţii de pescari sportivi ndash sunt foarte bine cunoscute şi nu pot fi tăinuite Nu merită să-şi asume nimeni un astfel de risc pentru anumiţi funcţionari publici care au icircndeplinit şi au plusat la dispoziţiile nelegale primite din partea unor demnitari nominalizaţi politic icircn funcţii cu rezultatul trecerii exploatării resurselor naturale regenerabile denumite bdquovacircnat şi peşterdquo din macircna asociaţiilor tradiţionale sau consacrate care şi-au dovedit icircn timp interesul şi responsabilitatea icircn macircna unor asociaţii noi clientelare care nu oferă nici o garanţie icircn privinţa exploatării durabile a acestor resurseDin discuţii a mai reieşit şi faptul că cercetările şi sancţiunile ce vor urma sesizărilor reprezentanţilor asociaţiilor afiliate vor atrage atenţia funcţionarilor publici care se perpetuează de la o guvernare la alta că legea este lege şi se aplică şi pentru ei aşa icircncacirct să nu-şi mai permită pe viitor interpretarea le-gii şi aplicarea interpretativă abuzivă şi interesată a acesteiaLucrările (sesizările) pregătite la nivelul AGVPS care s-au transmis tuturor reprezentanţilor asociaţiilor afiliate spre cunoaştere au fost remarcate ca fiind clare şi la obiect dar se impune a fi completate cu anexe dintre care cele mai importante trebuie să fie placircngerile concrete ale fiecărei asociaţii icircn cauză unele dintre acestea fiind depuse deja la organele de cercetare penalăImportantă a fost şi poziţia unanimă a tuturor celor prezenţi la reuniunea de lucru icircn privinţa necesităţii depunerii sesizărilor icircn discuţie la Parchetul de pe lacircngă ICCJ şi la Curtea de Conturi după o ultimă revedere şi reformulare a acestora şi după icircnsuşirea lor prin semnătură de către reprezentanţii AGVPS şi ai asociaţiilor afiliateChiar dacă va necesita timp şi efort obligaţia asumată trebuie dusă cacirct mai curacircnd posibil la bun sfacircrşit

9|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Dezbaterile din secţiunea de lucru cu contabilii asociaţiilor afiliate

Scopul icircntacirclnirii de lucru organizate reliefat icircncă de la icircnceputul reuniunii a fost acela de a identi-fica probleme economico-financiare de actualitate şi de interes comun cu care se confruntă contabilii asociaţiilor afiliate dar nu numai pentru a icircn-cerca o soluţionare legală şi mai ales unitară a acestor probleme aşa icircncacirct să poată fi prevenite interpretări personale şi rezolvări diferite icircn general păgubitoare pentru bugetul asociaţiilor nonprofit pe care le reprezintăOrdinea de zi propusă a avut un caracter orientativ urmărindu-se o preorientare a discuţiilor pe capi-tole distincte de probleme urmacircnd ca această or-dine de zi să fie completată cu orice alte probleme ridicate de cei prezenţiCoordonarea lucrărilor secţiunii a revenit dlui ec Ivanovici George ndash preşedintele comisiei de cenzori a AGVPS expert contabil şi auditor independent ndash ajutat de dl ec Popescu Marian ndash cenzor la AJVPS Buzău dna Ţandără Carmen ndash cenzor la AGVPS şi dna ec Leotică Marina ndash contabil şef al AGVPS La lucrări au participa 21 de contabili din partea asociaţiilor din diverse judeţe şi icircncă un economist din partea AGVPSDiscuţiile purtate au avut un caracter interac-tiv sub forma unui schimb profesional de opinii şi experienţă conducacircnd icircn final la concluzii şi decizii importante pentru cei prezenţi precum şi la reţinerea unor probleme rămase deschise de soluţionat icircn viitorIcircn sinteză problemele dezbătute s-au referit la 1 Impozitul pe venita) icircncadrarea plata şi declararea sumelor reprezentacircnd indemnizaţia de examinare acordată membrilor comisiei de examinare pentru obţinerea permisului de vacircnătoareb) obligaţiile declarative şi de plată referitoare la zilieric) oportunitatea şi cadrul legal pentru premierea membrilor vacircnători ai asociaţiei şi pentru membrii consiliului de administraţied) impozitul pe venitul agricol icircn cazul achiziţionării de produse agricole de la producători particulari - documente produsele care pot fi achiziţionatee) posibilitatea premierii paznicilor de vacircnătoare (pentru cointeresarea lor) atunci cacircnd contribuie la descoperirea cazurilor de braconaj din sumele pe care asociaţiile le primesc drept despăgubiri la braconaj 2 Taxa pe valoarea adăugatăa) Achiziţii intracomunitare şi icircnscrierea ca plătitori de TVA icircnscrierea icircn Registrul Operatorilor Intraco-munitari obligaţii declarativeb) cotizaţia suplimentară este sau nu purtătoare de TVA3 Taxa extrajudiciară de timbrua) cum se procedează4 Impozitul pe profita) metodologia de calcul a impozitului pe profit aşa cum a fost aceasta prezentată de organele de control ale ANAFb) necesitatea solicitării unor precizări de la or-ganele competente ale Ministerului de Finanţe asupra alegerii unei bdquocheirdquo de repartizare a chel-tuielilor comune c) icircnregistrarea impozitului pe profit suplimentar (stabilit de către organele de control) 5 Impozite şi taxe localea) impozitul asupra mijloacelor de transport cu

referire la bărci 6 Casa de marcata) răspunsul primit de la Direcţia de Politici şi Legislaţie icircn Domeniul Vamal şi Nefiscal din cadrul Ministerului Finanţelor Publice icircn data de 19102011b) necesitatea continuării demersurilor pentru re-evaluarea situaţiilor specifice din cadrul asociaţiilor vacircnătorilor şi pescarilor sportivi 7 Alte problemea) tarifele de gestionare a fondurilor de vacircnătoare ndash TVA documente justificative necesare b) icircnregistrarea icircn contabilitate a tarifelor de ges-tionare separat pe doua exerciţii financiare avacircnd icircn vedere faptul ca anul fiscal nu corespunde cu se-zonul de vacircnătoare c) icircnregistrarea operaţiunilor de plata a permiselor de pescuit primite de la ANPA şi a celor de icircncasare a contravalorii lor de la membrii pescari (ANPA eliberează permisele cu icircntacircrziere de 1-2 luni faţă de data virării contravalorii lor)d) inexistenţa icircn Codul Ocupaţiilor din Romacircnia a unor ocupaţii cum ar fi paznic de pescuit secretar de club e) necesitatea icircntocmirii unui grafic de circulaţie a documentelor icircn cadrul fiecărei asociaţiif) necesitatea icircntocmirii unei proceduri proprii pen-tru operaţiunile cu numerar avacircndu-se icircn vedere şi noile reglementari legate de paza bunurilorg) inventarierea anuală a patrimoniului cu referire la mijloace fixe aflate icircn evidenţa contabilă dar cu valoare de inventar zero h) care este tratamentul dobacircnzilor la sumele provenite din sume icircncasate pentru activitate economică i) scrisorile de garanţie bancară obţinute de la bănci icircn vederea participării la licitaţiile organizate pen-tru gestionarea fondurilor de vacircnătoare 8 Propunere de elaborare a unui Manual de politici contabile unitara) necesitatea şi oportunitatea unui astfel de manualb) stabilirea din racircndul contabililor prezenţi a per-soanelor care vor elabora cacircte un capitol din acest manual

Icircn legătură cu probleme dezbătute prezentate sistematizat mai sus s-au discutat şi stabilit proce-duri absolut legale şi unitare de lucru care urmează să fie transmise icircn scris tuturor asociaţiilor afiliate inclusiv contabililor asociaţiilor afiliate care nu au putut fi prezenţi la reuniunea organizatăDe asemenea s-a luat hotăracircrea elaborării icircn cel mai scurt timp posibil a Manualului unitar de politici contabile al cărui model va fi pus la dispoziţie de la nivelul Comisiei de cenzori AGVPS iar conţinutul va fi adoptat de un colectiv de con-tabili de la AGVPS şi asociaţiile afiliate stabilit cu prilejul reuniuniiDupă elaborarea manualului precizat icircntr-o primă variantă acesta va fi transmis comisiei de cenzori şi contabililor asociaţiilor afiliate pentru lecturare şi eventuale propuneri de modificare şi comple-tare a lui Doar ulterior varianta finală va fi supusă aprobării Consiliului AGVPS apoi distribuită asociaţiilor afiliate aşa icircncacirct să constituie un cadrul unitar şi statutar de lucru opozabil şi util icircn relaţiile cu organele de control icircn profil şi terţe persoane

ConcluziiProblemele ridicate cu ocazia reuniunii de lucru din 29-30 mai 2012 de la Braşov au fost după cum s-a putut constata numeroase şi complexePentru majoritatea dintre acestea au fost precizate soluţii legale şi unitare pe loc Altele au fost reţinute pentru intervenţii la nivelul forurilor decizionale urmacircnd să fie transmise răspunsurile cuvenite ce-lor interesaţi icircn interesul unor soluţionări similare (unitare) a problemelor rămase deschiseSchimbul de opinii şi experienţa s-a dovedit şi acesta a fi necesar util şi eficientLa finalul reuniunii de lucru s-a concluzionat de către toţi cei prezenţi că organizarea acestei icircntacirclniri lucrative a fost inspirată şi folositoare susţinacircndu-se necesitatea organizării periodice a unor icircntruniri similare

VPR

Ilustrația M Ionescu

|10 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Icircn perioada 08-11052012 s-a desfăşurat icircn oraşul Cape Town din Africa de Sud cea de-a 59-a

Adunare Generală a Consiliului Internaţional de Vacircnătoare ( CIC ) manifestare care a reunit participanţi din peste 30 de ţări membre atacirct din Europa cacirct şi din America de Nord Africa şi Asia Organizată ca Fo-rum Mondial al Utilizării Durabile și avacircnd ca temă principală bdquoEco-nomia conservării faunei sălbaticeldquo această reuniune a icircnsemnat mai mult decacirct o icircntacirclnire prietenească icircntre vacircnători din icircntreaga lume fiind un adevărat forum al schimburilor de idei de analiză şi propuneri pentru gestionarea vacircnatului ca parte esenţială a conservării biodiversităţii Din partea Delegaţiei Romacircniei au luat parte la acest eveni-ment dr ing Neculai Şelaru ndash direc-tor general al AGVPS din Romacircnia ing Eusebiu Martiniuc - director al

AJVPS Vrancea ing Liviu Coman - director al AJVPS Călăraşi Şipos Dan - candidat și nou membru şi sub-semnatul - director al AJVPS Praho-va icircn calitate de nou Șef al Delegaţiei Romacircniei icircn CIC Riguros organizată cea de-a 59-a Adunare Generală a CIC a prilejuit un util schimb de experienţă şi o continuare a demersurilor legate de gestionarea durabilă a vacircnatu-lui din Africa considerat alături de toate speciile de vacircnat existente pe celelalte continente componentă a Patrimoniului Cultural Mondial Temele puse icircn discuţie de-a lungul tuturor dezbaterilor icircncepacircnd cu deschiderea oficială desfăşurată icircn Palatul Parla-mentului din Cape Town continuacircnd cu lucrările Diviziilor şi icircncheind cu rezoluţiile aprobate icircn cadrul sesiunii finale au trasat şi susţinut politi-cile locale regionale şi mondiale icircn privinţa gestionării populaţiilor de vacircnat

sedentar şi migrator Au fost abordate aspecte legate de pericolul d i s p a r i ţ i e i unor specii aflate la limi-

ta existenţei lor de comerţul legal dar şi ilegal cu carne trofee şi exemplare vii precum şi cele legate de braconaj ca principal element favorizant al traficu-lui cu vacircnat şi produse accesorii pro-venite din vacircnat (coarne colţi fildeş blănuri carne pui ouă etc) şi de politicile care ar trebui aplicate icircn ve-derea limitării efectelor negative ale aspectelor menţionate mai sus Cum era şi normal re-giunea cu cele mai multe elemente de analiză a fost continentul Africa con-tinuacircndu-se astfel tendinţa icircncepută cu mai mulţi ani icircn urmă de a prezen-ta şi populariza continentul african S-a insistat asupra gestionării faunei cinegetice africane a modalităţilor de organizare a partidelor de vacircnătoare icircn mai multe ţări ale continentului a Parcurilor Naţionale cele mai im-portante cu problemele lor a marilor migraţii sezoniere şi nu icircn ultimul racircnd studii foarte interesante despre speciile de animale sălbatice africane De această dată prezentările au fost susţinute de oficiali ai ţărilor africane miniştri ai mediului ai agriculturii reprezentanţi ai Organizaţiei Mondi-ale pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) ai Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) Nivelul reprezentării

Organizată ca Forum Mondial al Utilizării Durabile si avacircnd ca temă principală bdquoEconomia conservării faunei sălbaticeldquo

aceasta reuniune a icircnsemnat mai mult decacirct o icircntacirclnire prietenească icircntre vacircnători din icircntreaga lume

Reprezentare externă|

Adunarea Generală a CIC din Cape Town

Ilustrația CIC

11|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

a dat pe de o parte importanţa cuvenită eforturilor naţionale icircn sen-sul conservării bogăţiilor naturale pe care le administrează pe de altă parte a susţinut recunoaşterea Africii ca un continent dornic să fie apre-ciat de lumea mondială ştiinţifică şi nu numai Totodată a fost recunos-cut faptul că principiile conservării biodiversităţii vieţii sălbatice sunt necesare şi sunt susţinute icircn direcţia dezvoltării comunităţilor umane şi al protejării faunei şi florei de o inestimabilă valoare biologică şi economică Rapoartele de acti-vitate ale Diviziilor din cadrul CIC (Divizia Ştiinţe aplicate Divizia Politici şi Legislaţie Divizia Cultură şi Grupul de lucru Opinia Tacircnără) au arătat uneori cu detalii icircntreaga activitate desfăşurată icircn ultimul an realizările și eforturile comune alături de alte organizaţii sau organisme zo-nale sau mondiale Demn de remarcat este faptul că activităţile desfăşurate icircn acest ultim an au pus Consiliul Internaţional de Vacircnătoare pe o nouă orbită a relaţiilor şi recunoaşterii internaţionale icircn sensibilul domeniu al conservării biodiversităţii vieţii sălbatice Au fost scoase icircn evidenţă eforturile unor delegaţii naţionale sau al unor membri ai acestor delegaţii precum şi ale conducerii CIC icircn acest sens Toţi au depus un efort consis-tent icircn a impune politicile şi principi-ile CIC icircn Europa dar şi icircn celelalte continente Icircn acest sens este demn de amintit faptul că icircncepacircnd cu acest an limba rusă a devenit a patra limbă oficială a CIC ca o recunoaştere a eforturilor importante făcute de Federaţia Rusă şi fostele state ale URSS icircn conservarea faunei sălbatice şi icircn sprijinirea studiilor icircntocmite de importante instituţii ştiinţifice ruseşti precum Academia de Ştiinţe de la Moscova şi institute de cercetări afili-ate acesteia

Discuţii finale au fost făcute și cu privire la formulele de evaluare a trofeelor de vacircnat icircn sen-sul că pacircnă la toamnă vor fi editate noile fişe cu metodo-logia de cal-cul icircn acest fel dorindu-se icircncheierea unei perioade neclare şi confuze care a marcat ultimii ani De asemenea s-a discutat formarea tot pacircnă icircn toam-na acestui an a structurilor zonale şi naţionale pentru evaluarea trofee-lor astfel icircncacirct şi acest domeniu atacirct de important prin care se răsplătesc eforturile adevăraţilor profesionişti să-şi recapete importanţa Au fost discutate şi probleme specifice Delegaţiei Romacircniei iar domnii Bernard Lozeacute - Preşedinte CIC şi Dieter Schramm - Preşedinte de Onoare CIC şi-au re-afirmat sprijinul direct icircn a susţine indi-vidual sau icircn totalitate acţiunile pe care dorim să le iniţiem dar şi implicarea membrilor noştri icircn proiectele iniţiate de către Diviziile CIC - ului Prin demersurile Guvernului de la Budapesta CIC are toate şansele să devină un or-ganism mondial pe lacircngă Organizaţia Naţiunilor Unite angajaţii săi putacircnd fi asimilaţi personalului diplomatic Este deocamdată o dorinţă şi speranţă Icircn concluzie a 59-a Adunare Generala CIC a reliefat poziţia acestei organizaţii de susţinător al vacircnătorii ca o componentă a Patri-moniului Cultural Universal punacircnd bazele icircnceperii unor noi studii icircn do-meniul Economiei Conservării Fau-nei Sălbatice

S-a hotăracirct ca cea de-a 60-a Adunare Generală a CIC din anul 2013 să se desfăşoare icircn trei ţări şi anume Cehia Slovacia şi Ungaria pe parcursul unei săptămacircni şi sub pa-tronajul extraordinar al Preşedinţilor din aceste ţări Despre frumuseţile Africii de Sud atacirct cacirct am putut ve-dea icircntr-un material viitor

Valeriu BOLGIU

Ilustrația NȘelaru

|12 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Pornind de la o simplă icircntrebare bdquo Cum văd căpriorii lumea dimprejurul

lor rdquo şi icircnţelegacircnd acest fenomen putem evita o serie de greşeli care de cele mai multe ori ne vor lăsa doar cu imaginea căpriorului fugind icircnapoi spre desişul de unde ve-nise şi cu tolba goală

IcircNTRE LUMINĂ ŞI CULOAREPentru o lungă perioadă de timp s-a crezut despre căpriori că văd numai icircn alb şi negru Cercetările ul-timilor ani au demonstrat icircnsă că lucrurile stau puţin altfel Ochiul mamifere-lor conţine două feluri de celule sensibile la lumină denumite după forma lor conuri şi bastonaşe Conurile percep culorile

din spectrul de lumină şi sunt dedicate cu precădere vederii diurne iar bastonaşele sunt sen-sibile la lumina slabă şi nu icircnregistrează culorile Ochiul uman conţine mai multe conuri deci noi percepem bine culorile şi vedem bine icircn timpul zilei iar pentru că avem mai puţine bastonaşe nu ne descurcăm prea bine cacircnd nu este lumină suficientă Ochii căpriorilor conţin mai multe bastonaşe şi mult mai puţine conuri aşa că ei se mişcă relativ confortabil icircn lumina slabă cum este dimineaţa şi seara şi pe icircntuneric dar percep foarte slab culorile şi doar unele dintre acestea

CULOAREA DIN IMAGINIldquoCuloareardquo este ceea ce per-

cepem noi din lumina cu diferite lungimi de undă şi frecvenţe şi care se traduce prin spectrul vizibil practic ceea ce vedem noi icircntr-un curcubeu La capătul spectrului cu lungimi mari de unde este roşul iar la capătul opus este violetul lumina cu lungimi scurte de unde Există icircnsă lumină şi icircn afara spectrului vizibil pe care ochiul uman nu o percepe icircn mod normal Este aşa numitul spectru invizibil din care fac parte ultravioletele şi infraroşiile Cercetările au demon-strat că ochii căpriorilor pot percepe o parte din spectrul vizibil aflat spre partea violetă şi chiar o parte din spectrul invizibil o parte din gama de ul-traviolete Astfel căpriorii pot vedea ceva din cu-loarea albastră iar prin contrast sunt foarte puţin sensibili la culorile dinspre galben iar verdele por-tocaliul şi roşul sunt per-cepute ca nuanţe de gri

ULTRAVIOLETUL ŞI PORTOCALIUL DIN ECHIPAMENTPărerile privind acuitatea vederii căpriorilor vis-a-vis de lumina ultravioletă sunt icircmpărţite Ceea ce este sigur este că o mare parte din materialele din care este fabricată icircmbrăcămintea conţin icircntăritori de culoare toc-mai pentru a da strălucire culorilor Aceşti ldquoicircntăritorirdquo funcţionează tocmai pe

baza reflexiei unei părţi din spectrul ultraviolet Avacircnd icircn vedere structura ochiului căpriorilor şi sensibilitatea lor ridicată la ultraviolete aceştia vor percepe aceste materiale ca fiind mult mai strălucitoare decacirct le putem vedea noi Icircn ori-care dintre situaţii indife-rent cacirct de mult sau puţin percep căpriorii aceste ul-traviolete este recoman-dat să purtăm la vacircnătoare o icircmbrăcăminte icircn culori neutre apropiate de cele din mediul icircnconjurător aşa numitul camuflaj Echipamentul modern aici incluzacircnd alături de icircmbrăcăminte şi rucsa-cii corturile scăunelele etc sunt confecţionate din materiale non-UV care nu reflectă razele ul-traviolete Există de ase-menea detergenţi pen-tru curăţire care icircnlătură icircn mare măsură efectul generat de icircntăritorii de culoare detergenţi recomandaţi pentru spălarea echipamentului de vacircnătoare Icircntre culo-rile ce trebuie evitate la vacircnătoare sunt albastrul şi bleumarinul pe care aşa cum am văzut căpriorii le percep destul de bine Pe de altă parte aşa cum arătam portocaliul este perceput de căpriori drept o nuanţă de gri aşa că vesta portocalie de protecţie sau banda de la pălărie sau de pe braţ nu vor atrage icircn mod special atenţia căpriorilor Asta bineicircnţeles cu condiţia de a nu ne mişca atacirct

Cum ne văd CĂPRIORII

Ce putem vacircna

13|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

timp cacirct suntem icircn raza lor de vedere şi mai ales icircn porţiunea din zona lor frontală icircn care şi ei au o vedere binoculară Să nu uităm că mişcarea zgo-motul şi mai ales miro-sul alături bineicircnţeles de culorile echipamentu-lui sunt aspectele cheie de care trebuie să ţinem seama atunci cacircnd vacircnăm

la căpriori De altfel de felul icircn care vom gestiona aceste elemente va depin-de icircn mare parte imaginea cu care vom pleca din teren la finele partidei de vacircnătoare un căprior ce se pierde icircn desiş sau un trofeu binemeritat pen-tru panoplia cu amintiri

IUNIE Mamifere căprior (mascul) şacal vulpePăsări cioară grivă cioară grivă sudică cioară neagră coţofană

IULIE Mamifere căprior (mascul) şacal vulpePăsări cioară grivă cioară grivă sudică cioară neagră coţofană de la 1507-stăncuţă

|MacIlustrația autorului

Ilustrația autorului

Timpul lui Cireşar va trece cacirct ai bate din palme şi vom fi faţă icircn faţă cu vremea călduroasă a lui Cuptor Nu neapărat că ar fi ceva semnificativ deschis la vacircnătoare icircn iulie dar pregătirea cacircinelui de vacircnătoare pen-

tru deschiderea de la mijlocul lui Gustar trebuie făcută cu grijă şi din timp Nimic nu trebuie lăsat pentru ultimele zile nici repetiţiile ndash aducerile aminte şi practica constantă a comenzilor nici administrarea vaccinului icircmpotriva căpuşelor şi a altor insecte parazite şi cu atacirct mai puţin antrenamentul fizic pe cacirct posibil icircn condiţii cacirct mai apropiate de cele icircn care vom vacircna Şi pentru că a venit vorba despre vremea călduroasă să vedem ldquoce şi cumrdquo trebuie să procedăm icircn aceste condiţii vis-a-vis de partenerul nostru pa-truped Antrenamentul fizic trebuie efectuat continuu cel puţin de două-trei ori pe săptămacircnă o ieşire de cel puţin o oră - două icircn parc icircn locurile special amenajate sau şi mai bine pe un teren liber unde poate alerga icircn voie pot menţine cacircinele icircn formă Nu mai puţin important de reţinut este faptul că antrenamentul trebuie icircnceput cu atacirct mai mult dacă a lipsit cu cel puţin două luni icircnaintea deschiderii sezonului de vacircnătoareCe temperaturi sunt periculoase Pentru pontatori care lucrează in-tens pe teren uscat chiar şi numai + 15 20o C pot deveni o problemă Dacă vorbim despre retreiveri care lucrează icircn apropierea unei ape situaţia se schimbă deoarece poate singur să se răcorească ori de cacircte ori este nevoie Să nu uităm că majoritatea raselor de cacircini pot suporta mult mai bine frigul decacirct căldura Cum prevenim deshidratarea Foarte simplu trebuie doar să fim pregătiţi şi cu apă pentru cacircinele nostru Doi trei litri de apă la maşină poate unul la noi icircn teren sunt suficienţi pentru o jumătate de zi de vacircnătoare pe vreme călduroasă La fiecare oră cacircnd e cald la o jumătate de oră icircn zilele toride daţi-i să bea pe săturate şi nu strică dacă icircl şi stropiţi cu puţină apă Monitorizaţi permanent cacircinele Dacă mersul devine apatic ochii sticloşi sau pur şi simplu se aşază des singur pe sol toate sunt semne de alertă Faceţi o pauză treceţi la umbră şi din nou daţi-i să bea apă Dacă este vreo apă prin apropiere lăsaţi-l să facă o baie de voie Are cu siguranţă nevoie de odihnă pentru a se reface Nu uitaţi că la nivelul ierbii tempera-tura este mai ridicată iar ventilaţia este mai redusă O căldură tolerabilă pentru noi poate fi deja prea ridicată pentru companionul nostru patruped Un cacircine pasionat şi dedicat poate alerga la vacircnătoare pacircnă la colaps şi nu cred că vreunul dintre noi ar dori aşa ceva

Alexandru CODRIN

PREGĂTIRI PENTRU VREMEA

LUI CUPTOR

|Bolile vacircnatului

|Tir și Balistică

|14 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Scăldătoare pentru păsări

Zilele de vară se scurg agale icircn aşteptarea pasajului la prepeliţe la raţe a pacircndelor la vacircnatul mare Scur-tele vacircnători la căprior icircntacirclnirile la competiţiile chino-logice şi de tir din acest răstimp fac trecerea mai uşoară

domolind nerăbdarea vacircnătorului Icircn acest răstimp reicircnvie icircn minte icircntacircmplările petrecute icircn natură alături de camarazi de cacircine şi sălbăticiuni culoarea şi viaţa perioadelor de crepuscul de seară tacircrzie zorile icircnrouate icircn care totul revine la viaţă după amorţeala de peste zi sau de peste noapte şuieratul bătăilor de aripi ale raţelor icircndreaptă atenţia vacircnătorului către direcţia de unde vor apărea umbrele mişcătoare ce se apropie de ochiul de apă Foşnetul frunzelor şi zgomotul crăcilor rupte sub greutatea cerbului direcţionează atenţia trăgătorului către un punct pe linia neagră-cenuşie a lizierei pădurii ndash unde icircşi va dezvălui poate silueta icircn lumina lunii frumoasa cervidă Căpriorul suplu şi plin de frumuseţe sprijină icircntre coarnele lui răsăritul sau apu-sul fiind una cu soarele plămădit parcă din aceleaşi raze răpind pentru cacircteva clipe vederea vacircnătorului ce nu mai poate desluşi unde sfacircrşeşte astrul şi unde căpriorul Roşul lanului de maci urcă

Ore de crepuscul |maria săvulescu

FIRMA DDUPLEKS PRODUCE PROIECTILE UNICE PENTRU ARME CU ŢEVI LISE

Am văzut prima imagine a unui proiectil unic produs de firma letonă DDuplex icircntr-un articol semnat de DDandarinov icircn revista Bălgarski Loveţ (aprilie 2010 pp56-60) Menţionat

icircntre cele avacircnd corpul din oţel tip Blondeau era apreciat pen-tru buna sa precizie şi marea putere de penetraţie şi de stopare a vacircnatului Textul indica icircnsă numai numele firmei nu şi pe cel al modeluluiRevista Le Chasseur Francais a tipărit icircn anul 2011 un număr su-plimentar intitulat Sanglier (Mistreţul) unde Francis Grange a comparat (la pp92-96) cinci modele de proiectile unice (dintre care două produse de D Dupleks) cu un Brenneke Rubin Sabot toate cartuşele avacircnd cal1270 S-au verificat următorii parame-tri tehniciViteza la 250 m de la gura ţeviiEnergia cinetică la 10 m + mărimea cavităţii icircn decimetri cubi (icircn plastilină de 55)Precizia (diametrul cercului de dispersie) la distanţa de 50 m Rigiditatea constracircngerea ţevii la trecerea lor printr-un full-choke de 1 mmAbaterea-standard a vitezei la 250 m Presiunea medie din camera cartuşului şi presiunea statistică Pentru a verifica precizia calcula energia cinetică şi măsura cavităţile icircn dm cubi s-au tras cacircte 5 focuri dintr-o ţeavă lisă de 66 cm cu choke cilindric ameliorat (010 mm) şi lunetă fixă Pentru a măsura viteza la 250 m rigiditatea la trecerea prin full-choke şi presiunile din ţeavă s-au tras cacircte 10 focuri la bancul oficial de probă din Saint-Etienne Notele exprimau 5 trepte de calitate excelentă bună medie mediocră şi proastă Cele două modele ale firmei DDupleks poartă numele de Dupo 28 şi Hexolit 32 cifrele reprezentacircnd greutatea icircn grame a modele-lor respective Corpul lor din oţel cu un strat extern din zinc inoxidabil este anterior concav şi cu o centură dublă dintr-un

Păsările din natură de interes cine-getic precum şi cele de importanţă faunistică se confruntă - compara-

tiv cu mamiferele sălbatice - cu mai mulţi agresori care le atacă din aer şi de pe sol Icircn lista celor ce le agresează se includ şi dăunători mai puţin cunoscuţi de cei ce protejează natura ndash vacircnători sau memb-rii organizaţiilor pro-natura ndash constituiţi

din numeroase specii de paraziţi (peste 1000) care icircşi duc existenţa pe corpul păsărilor icircn mod temporar sau perma-nent şi sunt cunoscuţi sub termenul de ectoparaziţiEctoparaziţii sunt vietăţi de dimensiuni reduse icircntre 05 ndash 5 mm Cei vizibili ndash Ixodes ricinus - se hrănesc icircn exclusivita-te cu sacircnge fixat pe corpul păsării alțiindash Dermanyssus sp- stau temporar mai mult pe timpul nopţii cacircnd se hrănesc cu sacircnge refugiindu-se icircn timpul zilei icircn materialele de construcţie a cuibului sau sub scoarţa ramurilor care susţin cuibulSpeciile de ectoparaziţi ndash malofagi ndash stau icircn permanenţă pe corpul păsării şi se hrănesc cu excoriaţiile pielii sau din componentele penelor Malofagii se deosebesc de păduchii existenţi la mamifere prin formatul capului de trapez sau semisferăMalofagii determină prin deplasările pe corpul păsării o stare de agitație de frecvente toaletări ale penajului care duc şi la degradarea acestuia la sustragerea păsării de la hrănire de la odihnă şi foarte important la o redu-cere a vigilenţei normale faţă de agreso-rii existenţi icircn mediul de viaţăEfectele negative ale ectoparazitării se exteriorizează icircn perioada de incubaţie a ouălor şi de creştere a puilor finalizată cu spargerea ouălor şi strivirea puilor Păsările cel mai frecvent atacate sunt cele de talie mare precum fazanul cocoşul de munte de asemenea păsările ce trăiesc icircn colonii ndash stacircrcii cormoranii - sau cele care icircşi menţin de la un an la altul locurile de cuibărit precum ber-zele acvilele și bufniţa mare Păsările de talie mică (vrăbiile cintezele graurii piţigoii prepeliţele) sunt mai puţin agresate situaţie explicată prin practicarea scăldării icircn praful din dru-muri O ectoparazitare redusă accidentală se constată la mierlă şi sturz care icircşi

tapisează şi cu sol pereţii din interiorul cuibului Sub temperatura corpului şi agitarea păsării şi a puilor solul se transformă icircn pulbere care acţionează negativ asupra ectoparaziţilor ca un fel de bdquobaie la domiciliurdquoCombaterea ectoparaziţilor din natură se poate realiza prin amenajarea şi amplasarea icircn teren de bdquoscăldătorirdquo

constituite din amestecuri de cenuşă provenită din arderea de lemne de esenţă moale sau din tulpini de porumb cu nisip fin frac14 din volum compoziție icircn care se include 05 produse care conţin piretrinoide (flumetrin ciper-metrin resmetrin)Nisipul este un component

obligatoriu icircntrucacirct antrenează restul din amestec printre pene cu ajungerea acestuia şi pe corpul păsării Amestecul de cenuşă nisip şi substanţă acaricidă se depozitează icircn mici şanţuri dreptunghiulare cu laturi de 50-80-100 cm adacircnci de 10-15 cm şi amplasate icircn locuri icircnsorite şi cu vegetaţie mică (eventual cosită) icircn terenurile mai populate cu păsări in-clusiv cu cele de interes cinegetic Un alt loc de amenajare a scăldătorilor icircl constituie şi vecinătatea instalaţiilor de furajare a păsărilor Amestecul depus icircn scăldători se suplimentează icircn măsura bdquoconsumuluirdquo şi se afacircnează după precipitaţii Se consideră ca numărul de scăldători necesare şi permanente icircn terenurile cu păduri să fie de 2-3 la ha Un mod de deparazitare corporală in-clusiv de dehelmintizare a organelor interne constă şi icircn administrarea la păsările autohtone icircn lunile de iarnă de furaje ce conţin ivermectină Acţiunile complexe de combatere a ectoparaziţilor la păsările din natură prin furaje iarna şi prin scăldători şi pulverizare a cuiburilor vara se vor fi-naliza icircn viitor cu evidente reduceri ale prezenţei icircn teren a unui important dăunător ce determină prejudicii se-rioase icircn existenţa păsărilor

DR VADIM NESTEROVDR IC-TIN SABĂUndash BALC

ECTOPARAZITOZELE păsărilor din natură

Diferite specii de malofagi existente la păsări

15|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

parcă către soare icircn nuanţele roşiatice ale apusului Cacircntul brotacilor strigătul buhăi bătaia aripilor plescăitul apei freamătul pomilor fracircn-tura crengilor toate icircţi schiţează icircn minte pastelul imaginii ce prinde viaţă Icircn culorile gri-violacee ale crepusculului dispărea sub linia orizon-tului astrul zilei lăsacircnd icircn grija lunii pămacircntul cu toate vieţuitoarele lui Acea noapte urma să fie luminată de o mare şi rotundă lună plină Vacircntul atingea cu o adiere uşoară frunzele pomilor răcorind parcă atmos-fera ndash o seară minunată pentru a rămacircne la pacircndă la mistreţ Icircmprejurimile zonei unde urma să ne stabilim punctul de observaţie fuseseră cu atenţie cercetate un canal generos plin de apă macircl şi vegetaţie separa cele două parcele Pe una din ele se icircntindea un frumos lan de porumb iar pe cealaltă se icircntindea o mirişte lăsată special pentru pasajul prepeliţelor Trecătorile folosite de mistreţi erau uşor de depistat datorită urmelor de nămol şi frecăturilor lăsate pe copacii ce se ridicau din loc icircn loc din canal Am localizat zona cu urmele cele mai proaspete şi apoi ne-am deplasat icircn tăcere prin mirişte căutacircndu-ne ascunziş la umbra unor tufe Acolo ne-am aşezat icircn tăcere aşteptacircnd şi speracircnd la apropierea vreunui vier Clipele serii se scurgeau pe nesimţite ascultacircnd sunetele naturii cacircntul păsărilor cacircmpului foşnetul scurt al mersului rozătoarelor trecerea căprioarelor

şi a iepurilor Şi astfel icircncet-icircncet noaptea şi liniştea acoperiră pămacircntul La un moment dat se auzi din ce icircn ce mai aproape un foşnethellip venea dinspre canal Ceva se apropia răscolind icircmpletitura de stuf şi iarba icircnaltă Nu puteai zări decacirct arcuirile crengilor şi firelor de stuf Animalul se opri icircn

dreptul unei sălcii care icircncepu să se scuture din rădăcini Da era un porc mistreţ care mulţumit de baia de nămol făcută se freca cu putere de copac Doar ochii minţii puteau creiona scena căci totul se petrecea icircn adacircncitura canalului Am sperat că se va ridica pe malul opus pentru a intra icircn lanul de porumb ca să mănacircnce nu avea rost să ne apropiem căci vegetaţia icircn canal era icircnaltă Dar de parcă ar fi ştiut ce pericol icircl aşteaptă se depărtă pe acelaşi drum pe care şi sosi Trăirile şi simţirile acelor cli-pe au fost intense stacircrnite fiind nu de umbra masivului vier ci de sunetele şi umbrele naturii atacirct de bine contu-rate de lumina lunii Astfel de momente asemeni celor petrecute icircn icircnaltul observatoarelor rămacircn icircntipărite printre amintiri Ele preţuiesc la fel de mult ca şi istoria reuşitei unei puşcături dificile a unui aport făcut de cacircine doar la lu-

mina lanternei icircn icircntunericul serii sau din apele icircnvolburate ale racircului toate se adună icircn sufletul pasionatului trecător prin lumea minunată plină de neprevăzut a vietăţilor şi plantelor pămacircntului

polimer (roşu carmin la Dupo şi galben-verzui la Hexolit) pentru a trece uşor prin ţeavă şi choke posterior o bură-stabilizator golită (tot roşie respectiv galben-verzuie) obturator din plastic peste pulbere cartuş cu dulie metalică de 25 mm Pătrunderea provoacă expandarea - sau chiar ruperea ca schije dure şi tăioase - a 6 petale icircn vacircrf corpul proiectilelor rămacircne icircnsă icircntotdeauna compact Cităm rezultatele şi notele obţinuteDupo 28 cal1270 V 250 = 435 msE 10 + cavitate icircn plastilină = 2649 J 046 dmcubi Nota = mediePrecizie = cerc de dispersie 61 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 70 ms Nota = mediocrăPresiune mediestatistică = 574734 bari Nota = medieIcircn Fig1 vedem cartuşul Dupo 28 cutia roşie de 5 cartuşe cal1270 şi proiectilul cu cele 6 petale expandate pe o lăţime de 30 mm

Hexolit 32 cal1270

V 250 = 441 msE 10 + cavitate = 3112 J 050 dm cubi Nota = excelentă Precizie = cerc de dispersie 69 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 59 ms Nota = mediePresiune mediestatistică = 668814 bari Nota = mediocrăIcircn Fig2 vedem cartuşul Hexolit 32 cutia galbenă de 5 cartuşe cal1270

şi proiectilul cu cele 6 petale expandate pe o lăţime de 36 mm dar ele pot da schije tăioase de circa 2g fiecare ce ating alte puncte vitale Cor-pul proiectilului cu cele 20 g remanente icircşi continuă icircnaintarea cu efect mortal fără a se deformaIcircn verdictul său expertul francez laudă eficacitatea impresionantă a impactului demonstrată mai ales de Hexolit 32 care poate face minuni pacircnă la 30-35 m Ambele trec fără probleme prin full-choke graţie cen-turilor din polietilenă Prezentăm şi rezultatele obţinute icircn cadrul acestor verificări de proiecti-lul german Brenneke Rubin Sabot cal1270 de 284 g icircncartuşat de firma franceză FOB

V 250 = 460 msE 10 + cavitate = 3005 J 052 dm cubi Nota = excelentăPrecizie = cerc de dispersie 53 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 33 ms Nota = bunăPresiunea mediestatistică = 699780 bari Nota = mediocrăIcircn Fig3 vedem cartuşul decupat icircn lung proiectilul din plumb inclus icircn sabotul său cu 4 aripi alături de cutia pentru 5 cartuşe FOB Alte detalii privind acest model mai puteţi găsi icircn Vacircnătorul şi Pescarul Romacircn nr112006 nr112009 şi nr92010După cum constatăm din compararea parametrilor tehnici icircnregistraţi şi a notelor acordate de Francis Grange proiectilul Dupleks Hexolit 32 are performanţe apropiate de cele ale lui Brenneke Rubin Sabot o mică diferenţă fiind icircnregistrată numai la regularitatea vitezelorIcircn partea a doua a articolului vom arăta şi alte modele de proiectile unice de diferite calibre produse de firma letonă DDupleks

Matei TĂLPEANU

30 mm

36 mm

Ilustrația autoarei

Fig 1

Fig 3

Fig 2

|16 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Icircn lume sunt practicate icircncă şi sunt icircncurajate icircn prezent metode considerate tradiţionale şi culturale de vacircnătoare Am abordat recent bdquovacircnătoarea cu păsări de pradărdquo Continui

acum prin prezentarea bdquovacircnătorii cu arculrdquo Este la fel de veche poate chiar mai veche decacirct vacircnătoarea cu păsări de pradă şi cacircini arhaici de vacircnătoare Şi este la fel de etică şi recreativă dacă se poate compara din punct de vedere al dificultăţii practicării ei cacirct şi al apropierii subtile a OMUL-ui de natură Oricum aceste metode străvechi de vacircnătoare alături de altele la fel de bdquotradiţionalerdquo şi bdquocultura-lerdquo aduc un plus de farmec şi diversitate vacircnătorii contemporane contribuind efectiv la conservarea patrimoniului cultural comun al omenirii Dar să revenim la bdquovacircnătoarea cu arculrdquo Aceasta s-a menţinut cu continuitate din Paleolitic pacircnă prin secolul XV cacircnd arma de foc a deter-minat revoluţionarea mai multor activităţi prin-tre care şi vacircnătoarea Deşi teoretic părea apusă vacircnătoarea cu arcul renaşte icircn secolul XIX şi cunoaşte momente de glorie icircn SUA icircn secolul XXIcircn Europa primii arcaşi icircncep să se organizeze de abia după anii rsquo60 cacircnd s-a creat icircn Franţa Asociaţia Sportivă a Vacircnătorilor cu Arcul (ASCA 1969) apoi Federaţia Vacircnătorilor cu Arcul (FCA 1986) Dar cadrul legislativ pentru vacircnătoarea cu arcul s-a conturat de abia ulterior icircn perioada 2003-2008 impunacircnd printre altele o pregătire obligatorie prealabilă obţinerii dreptului de a vacircna

prin această metodă Icircn cadrul acestei pregătiri s-a urmărit şi se urmăreşte transmiterea unor cunoştinţe de bază necesare acestei vacircnători dificile şi transmiterea valorilor prin care se doreşte dezvoltarea unei imagini favorabile vacircnătorii icircn societate Exemplul recent al Franţei a fost urmat icircn Europa de mai multe ţări icircn care vacircnătoarea cu arcul este permisă Bulgaria Danemarca Finlanda Ungaria Italia Portugalia Spania şi Turcia Icircn terenurile private sau icircmprejmuite vacircnătoarea cu arcul este permisă şi icircn Croaţia Serbia Slovenia şi Slovacia Aşa s-a ajuns şi la fondarea Federaţiei Europene de Vacircnătoare cu Arcul (FECA) care şi-a propus să promoveze activitatea şi standardele icircnalte ale eticii unei modalităţi de vacircnătoare veche de peste 30 000 ani Misiunea acestei federaţii este de a informa

VAcircNĂTOAREA CU ARCUL

METODE TRADIȚIONALE DE VAcircNĂTOARE (II)

| Cultură Vacircnătorească

publicul larg cu privire la avantajele vacircnătorii cu ar-cul pentru mediu şi societate precum şi de a oferi instituţiilor statului argumente convingătoare icircn interesul promovării acestei modalităţi de vacircnătoare Pe zi ce trece vacircnătoarea cu arcul a cacircştigat teren nu numai ca număr de ţări ci şi icircn privinţa numărului de practicanţi Icircn SUA de exem-plu din cei peste 145 milioane de vacircnători 35 milioane deci 24 practică vacircnătoarea cu arcul iar icircn Franţa au urmat pregătirea impusă 17 000 de vacircnători din care 7 000 organizaţi icircn 75 de asociaţii departamentale afiliate FECA chiar practică vacircnătoarea cu arcuri tradiţionale (50) şi cu arcuri cu mecanism (50)Aceasta pentru că vacircnătoarea cu arcul constituie o adevărată artă incitantă fiindcă implică un angajament total din partea arcaşului icircn intere-sul dobacircndirii a ceea ce alţii obțin dificil chiar cu arma de foc O astfel de vacircnătoare necesită cunoştinţe temeinice despre comportamentul animalelor sălbatice vizate şi despre terenul icircn care se vacircnează motive stimulative perma-nente de autodepăşire Dar vacircnătoarea cu arcul mai necesită ceva care lipseşte multora dintre purtătorii de arme de foc simţul vacircnătorii pe care-l descoperim sau icircl intuim doar la unii orga-nizatori foarte buni de vacircnătoare Arcaşul rămacircne singur şi vacircnează singur cu o bucată de lemn o sfoară şi o săgeată fără a beneficia de icircndrumarea ajutorul sau complici-tatea cuiva El pacircndeşte sau se apropie de ţinta sa ca un supraprădător situat icircn vacircrful piramidei trofice Iar dacă ratează repetat se lasă deziluzi-onat de o practică icircn care nu poate reuşi Aşa se ajunge la o selecţie aparte ce pare să nu opereze icircn racircndul vacircnătorilor cu arme de foc Vacircnătorul cu arcul este prin urmare un vacircnător de excepţie care respectă vacircnatul şi se respectă pe sine icircnsuşi purtacircnd cu onoare icircmbrăcămintea tradiţională arcul tolba cu săgeţi şi un simplu cuţit la cingătoare

Icircn CARTA VAcircNĂTORULUI CU ARCUL sunt icircnscrise concis cu titlu de interdicţii următoarele obligaţii

bull să tragă icircn vacircnat şi să nu se ocupe de recuperarea luibull să rănească vacircnatul şi să-l lase să suferebull să tragă la distanţe prea mari riscacircnd să rănească vacircnatulbull să nu mănacircnce carnea vacircnatului dobacircnditbull să prezinte trofee icircnsacircngeratebull să folosească un limbaj icircnjositor pentru vacircnatbull să-şi neglijeze aspectul exterior şi să abuzeze de băuturi alcoolice icircn locuri publicebull să nu respecte proprietăţile privatebull să nu se antrenezebull să nu respecte legea

Icircn concluzie vacircnătorul cu arcul ar putea constitui un model icircn comuniunea largă a vacircnătorilor de pretutindeni inclusiv de la noi icircn ceea ce priveşte instruirea dorinţa de autodepăşire şi mai ales modul sportiv şi etic de a vacircna şi de a se comporta la vacircnătoare şi hellip icircn societate

|N Șelaru

17|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Managament cinegetic|

MORTALITATEA VAcircNATULUI (I)

De cum dă firul ierbii la icircnceput de primăvară şi icircn continuare toată vara şi toamna cacirct sunt ele de

lungi o mare parte din confraţii noştri din mediul rural purced plini de elan distructiv la incendierea miriştilor icircn particular şi a icircntregii vegetaţii uscate icircn general Cum de mai există şi persistă acest com-portament medieval icircntr-o ţară şi icircntr-o societate cu pretenţii de civilizaţie europeană este simplu de icircnţeles dacă privim cu atenţie icircn ce hal a ajuns icircnvăţămacircntul romacircnesc icircn special cel din mediul rural avacircnd icircn vedere şi sărăcia extremă care a pus stăpacircnire icircn ultimele două decenii pe populaţia din satul romacircnesc Media scrisă şi audio-vizuală ne prezintă aproape zilnic pe cei ce săvacircrşesc astfel de fapte terminate de cele mai multe ori cu pagube materiale ireparabile şi mai grav chiar cu pierderi de vieţi omeneşti Icircnsă mai puţin vizibile şi cunoscute pentru icircntreaga societate sunt pagubele imense aduse fondului cinegetic naţional de către aceste incendii devastatoare Cel mai bine cunoaştem noi vacircnătorii pierderile pricinuite efectivelor de vacircnat de aceste incendii de vegetaţie dar din păcate chiar şi noi de cele mai multe ori nu putem decacirct să privim neputincioşi cum vacircnatul plăteşte un tribut greu şi nemeritat Icircntotdeauna cacircnd am participat primăvara şi vara la combaterea răpitoarelor pre-cum şi la icircnceput de toamnă la frumoasele conace de prepeliţe am cercetat cu atenţie miriştile şi ca-nalele de stuf incendiate şi am rămas profund mar-cat de amploarea dezastrului provocat de foc asu-pra cuiburilor de prepeliţe potacircrnichi şi fazani De cacircteva ori mi s-a icircntacircmplat să găsesc chiar şi pui de iepuri şi căprioară carbonizaţi Foarte tristă situaţia dar din păcate extrem de reală an de an Cacircnd se va termina odată cu această batjocură la adresa naturii icircn ansamblul ei Greu de spus pen-tru că legislaţia trebuie să recunoaştem cu toţii deşi este destul de punitivă icircn acest domeniu al incendierii intenţionate a vegetaţiei uscate este icircnsă foarte greu de aplicat datorită greutăţii de a surprinde icircn flagrant pe aceia care icircnfăptuiesc acest lucru O speranţă de schimbare icircn bine icircn această problemă a incendierii vegetaţiei uscate va veni numai atunci cacircnd şi mentalitatea omului din me-diul rural se va schimba radical icircn sprijinul naturii conştientizacircnd şi el că aceasta nu poate icircndura la nesfacircrşit astfel de suplicii

CLAUDIU OPRESCU

INCENDIEREA MIRIȘTILOR

UN DEZASTRU CU REPETIȚIE

A fost o vreme cacircnd toate exemplarele speciilor de interes vacircnătoresc găsite moarte erau conştiincios

icircnscrise icircn condicile de serviciu ale paznicilor de vacircnătoare şi ra-portate ierarhic pacircnă la nivelul autorităţii publice centrale ce răspundea de silvicultură La acel nivel erau icircnregistrate an de an pe cauze distincte mortalităţile pen-tru o imagine corectă a evoluţiei fenomenului şi pentru prelucrare

icircn interesul ştiinţei şi practicii vacircnătoreştiA fost o vreme icircn care lucrările se făceau cu rigurozitate şi cu rezul-tate ce nu cred să mai fie atinse vreodată icircn cinegetică Toate par icircnsă rămase icircntr-un trecut din ce icircn ce mai icircndepărtat datorită renunţării la orice fel de pretenţii icircn privinţa pregătirii profesionale şi conştiinţei civice Acum ne grăbim să trecem prin şcoală şi viaţă precum bdquogacircsca prin apărdquo neluacircnd icircn seamă din cauza preocupărilor prioritare abaterii atenţiei şi ignoranţei generalizate de jos pacircnă sus aspecte şi procese importante pentru icircnţelegerea schimbărilor survenite inclusiv icircn cinegetica despre care facem vor-bire

La cele de mai sus sau poate la icircmpuţinarea vizibilă a vacircnatului icircn multe zone ale ţării meditam cu nostalgie stacircnd singur icircn pacircndă la marginea unui cracircng dinspre o lucernieră proaspăt cosită pe jumătate Soarele apusese şi doar ciorile şi coţofenele continuau să se plimbe ghiftuite printre brazdele icircncă

verzi de lucernăLa un moment dat atenţia mi-a fost atrasă de un grup agitat de 6 coţofene şi o cioară grivă care stracircnse bu-chet ciuguleau parcă icircn silă din ceva ce nu putea fi decacirct vreun pui de iepure sau ied de căprioară tăiat de cositoare Icircmi pusesem deja icircn gacircnd ca după ter-minarea pacircndei să merg cu lanterna şi să văd despre ce este vorba

Grupul de păsări ce se ciondăneau şi se găseau mereu icircn mişcare icircn jurul presupusei bdquonaderdquo a semnalizat prezenţa acesteia şi altui musafir O vulpe le-a ob-servat de sub poala pădurii şi lăsacircnd la o parte orice

precauţie s-a dus aţă la ospăţul intuit din com-portamentul aparte al păsărilor A căzut după cum se poate vedea cu bdquonadardquo icircn gură Nu au trecut nici 10 minute şi o altă vulpe ieşită din cracircng a luat urma celei dintacirci şi a rămas aseme-nea puţin mai departe

Pacircnda fiind deja deranjată m-am grăbit spre locul icircn cauză unde am făcut foto-grafia alăturată Ea

completează cum nu se poate mai sugestiv cele con-cis narate anterior Alte cuvinte icircn plus icircn completarea imaginii şi explicaţiei icircncercate sunt de prisosNu icircnsă şi concluzia că observacircnd seara şi dimineaţa suprafeţele de teren proaspăt cosite şi gracircnele recent treierate pot fi descoperite cu uşurinţă după compor-tamentul ciorilor şi coţofenelor cadavrele mutilate lăsate icircn urmă de utilajele agricole moderne Nu cred să exagerez deloc apreciind că icircn prezent icircn zona de cacircmpie cultivată agricol mai mulţi căpriori şi poate iepuri toacă aceste utilaje icircn lipsa echipării lor cu dispozitive eficiente de speriat vacircnatul decacirct extrag vacircnătorii din grupa ce ocroteşte şi icircngrijeşte fauna cinegetică din fondul respectivEste o părere doar care ar putea fi fundamentată sau contrazisă cu sprijinul armatei de paznici de vacircnătoare ce ar trebui să facă sistematic astfel de observaţii fiecare icircn fondul cinegetic pe care-l are icircn primire Ar fi cei dintacirci şi cei mai interesaţi să poată aprecia icircn urma unor astfel de observaţii sistematic făcute pierderile cauzate de utilajele agricole moderne cu o lăţime de lucru din ce icircn ce mai mare şi cu o viteză ce surprinde pacircnă şi exemplarele adulte nu doar pro-geniturile vacircnatului Dar oare mai ştiu ce au de făcut sau mai au timp să facă ce ştiu Mai are cine să le ceară să-şi facă meseria şi datoria precum icircnaintaşii acestora

N STORESCU

Ilustraţia autorului

|18 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări de sezon

Recent răsfoind paginile unei reviste străine am descoperit o fotografie insolită cea a unui căprior negru Chiar dacă sunt rare există ani-male care prezintă această particularitate Icircn general se icircntacircmplă la feline Dar şi cazurile lopătarilor icircnchişi la culoare sunt destul de comune Sunt evocate cazuri similare la cerbul de Virginia (cunoscut sub denumirea de cerb cu coada albă) - văr apropiat al căpriorului nos-tru european De asemenea s-au mai icircntacirclnit exemplare de springbocks şi foarte comunii fazanii tenebroşi Alte specii care prezintă această anomalie sunt veveriţele şerpii corail şi peştii Şi nevertebratele pot dezvolta această

caracteristică (fluturii) Icircn ciuda investigaţiilor nu există nicio dovadă (animal naturalizat foto-grafie sau mărturisire) care să ateste cazuri de cerb comun negru Dar există exemplare foarte icircnchise la culoareAceşti subiecţi negri sunt melanici sau atinşi de melanism fenomen caracterizat prin cu-loarea foarte icircnchisă a robei Fenomenul apare atunci cacircnd pielea conţine o proporţie anormal de ridicată de pigmenţi brun-negri denumiţi melanină Termenul melanină provine din grecescul me-los negru pe care icircl găsim icircntr-un număr de denumiri de animale dar mai ales de păsări Melanitta fusca (raţa catifelată) Melanoco-rypha calandra (ciocacircrlia de Bărăgan) Calid-ris melanotos (fugaciul pătat) Acrocephalus melanopogon (privighetoarea de baltă) Dio-medea melanophris (albatrosul cu spracircncene negre) etcMelanismul se datorează unei gene mutante şi recesive care dispare icircn faţa genei dominante ce dă de exemplu la căprior coloritul roşu al animalului bdquoLoteria geneticărdquo face ca gena recesivă să ajungă uneori să se impună cu un grad de penetrare variabil de unde şi indivizi mai mult sau mai puţin icircnchişi sau negri Două animale negre au şansa mai mare de a avea urmaşi de aceeaşi culoare Caracterul eredi-tar al melanismului este evident icircnsă deloc sistematic Adevăratele populaţii de căpriori negri sunt rare la ora actuală fiind cunoscute doar cele din nordul Germaniei Icircn alte locuri cazurile observate constituie excepţii Căpriorii negri fascinează atacirct de mult amatorii de ciudăţenii icircncacirct uneori sunt importate exemplare germane şi icircn alte terenuri din Europa Pentru ca o populaţie de căpriori negri să se dezvolte ar trebui importat un număr suficient de mare de animale şi de asemenea ar trebui ca aceştia să

nu fie vacircnaţi un timp pentru a putea constitui o masă Icircn ciuda acestor eforturi rezultatul ar fi totuşi aleatoriu deoarece legile geneticii sunt destul de misterioase Evoluează specia căpriorului Specialiştii bănuiesc că această evoluţie vine dintr-un im-pas Cei mai icircndrăzneţi evocă o subspecie S-ar părea că o constantă există totuşi căpriorii melanici ndash dar şi felinele atinse de melanism ndash trăiesc adesea icircn zone umede Icircntr-o astfel de teorie atunci cacircnd vine vorba de indivizi de culoare neagră nemţii fac referire la bdquocăpriorii mlaştinilorrdquo sau bdquode mlaştinărdquo Gri cenuşiu cărbunar hellipIcircn funcţie de nivelul de penetraţie a genei ne-gre animalele ndash atacirct masculii cacirct şi femelele ndash arborează atacirct roba icircnchisă cu reflexii negre icircntunecate de cărbunar - aşa cum se spune la vulpe - dar şi cea cenuşie chiar gri Prin urmare blana poate fi atinsă de melanism icircn icircntregime sau parţial Icircn cazuri foarte rare melanismul se amestecă cu albinismul Atacirct căpriorii negri cacirct şi cei albi au coloritul coarnelor perfect normal principiul de colorare a coarnelor (de esenţă osoasă) nefiind legat de colorarea părului Icircn schimb petele albe care le ornează nările se pot atenua chiar icircnnegri la fel ca şi oglinda sau petele deschise care icircncadrează roba iedului Icircn 1959 Mantes dAngeny scria bdquoAceste ani-male sunt absolut normale din toate punctele de vedere poate că sunt puţin mai delicate ceea ce ar explica dispariţia lor progresivă neputacircnd fi menţinute decacirct cu preţul unei consangvinizări periculoase Se reproduc icircn-tre ele păstracircndu-şi culoarea particulară sau se icircncrucişează cu indivizi de culoare normală dacircnd urmaşi uneori negri uneori normali sau de o culoare intermediară Ar fi vorba deci de o varietate al cărei caracter nou ar putea fi fixat şi transmisibilrdquo Doctorul Bernad Collin (autor al unui remarcabil Dicţionar al medicinii vacircnatului (Petit Dictionnnaire de la meacutedicine du gibier) afirmă bdquoContrar albinismului melanismul nu este o afecţiune Este o mutaţie genetică care nu diminuează cu nimic vitalitatea rezistenţa exemplarului Animalele melanice au o bună condiţie fizicărdquo Astfel spus această anoma-liehellip nu este o anomalie Icircn afară de melanism mai există două culori singulare ale părului albinismul - astăzi bine cunoscut ndash şi cel mai discret leucismul Icircn cazul albinismului animalul suferă de lipsa melaninei icircn icircntregime parţial sau foarte uşor de unde exemplare total albe sau pătate Căpriorul albinos prezintă un iris rozaliu sau diafan nări deschise pielea albă şi o blană de culoare blond - deschis pacircnă la alb Icircn schimb animalul atins de leucism păstrează o culoare normală a ochilor copitelor şi nărilor doar cu-loarea părului este blondă Păsările nu sunt niciodată albinoase ci sunt atinse de leucism Leucismul sau leucistismul este o variantă a albinismului datorat unei carenţe a melaninei Este vorba de unul dintre cele mai rare fenomene confundate cu albinismul

CĂPRIORUL NEGRU

Tabloul pictorului suedez Gustaf Otto Stenbock care datează din anul 1654 şi reprezintă o capră de culoare neagră

19|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Căpriori negri există icircn icircntreaga Europă De-a lungul timpului au fost semnalate cazuri icircn Spania Estonia Ungaria Italia Olanda Polo-nia Icircn Suedia există un tablou care datează din anul 1654 şi reprezintă o capră de culoare neagră (al pictorului Gustaf Otto Stenbock) Icircn prezent Asociaţia Vacircnătorilor din Suedia nu mai are cunoştinţă de astfel de indivizi Icircn lucrarea Agrave propos du chevreuil (Agrave propos de căprior) din 1983 Ducele şi Ducesa de Ba-varia menţionează că au icircmpuşcat un căprior negricios pe terenul lor de vacircnătoare austriac Descriind căpriorul ei notează bdquoAcest căprior nu era deloc roşu ci mai degrabă brun icircnchis cu porţiuni negre-cenuşii mai ales pe cap spată şi picioare Nu au mai fost văzuţi căpriori negri icircn regiunerdquo Icircn Scoţia faimosul specialist Richard Prior evocă icircn bdquoDibuitul căprioruluirdquo din 1986 o tendinţă de melanism a căpriorilor din Gal-lowayrdquo regiune din sud-vestul ţării Icircn Belgia astfel de căpriori au fost observaţi icircn regiunea MaastrichIcircn schimb icircn Germania fenomenul este vizibil amplificat şi cunoscut de mult timp icircncă din 980 după cum scrie dr Horst Meyer-Brenken autorul lucrării Das schwarze Rehwild (Căpriorul negru) din 1970 Prin urmare fenomenul este observat la sfacircrşitul secolului XVI şi icircn cursul următoarelor secole icircn mai multe regiuni din nordul ţării Sectorul cel mai bogat este cel din Hanovra mai precis Haste unde 25-50 din căpriori ar fi melanici De notat este faptul că o agenţie de turism cinegetic comercializează sejururi speciale pentru vacircnătoarea la căprior negru Icircn concluzie căpriorul negru este un animal extraordinar şi normal Acesta constituie cu siguranţă un trofeu rar şi foarte racircvnit

AI

RAGOUT DE CĂPŞUNI ŞI MANGOCăpşuni -100gMango -50gAmidon -10gVin roşu - 20mlUlei de măsline - 20mlSare zahăr oţet balsamic

ȘTRUDEL CU CARTOFI DULCI ŞI CHIMENCartofi dulci - 200gCartofi - 200gFoaie de plăcintă - 200gUnt - 50gChimen -10gOu - 3bucSare piper alb măcinat

DUET Muşchi de căprioară - 400g Piept de fazan - 400gCostiţă afumată - 250gFond de vacircnat - 200mlSmacircntacircnă lichidă - 50mlVin roşu - 20mlSare piper cimbrişor ienupăr

Ingrediente

DUET DE CAPRIOARĂ ŞI FAZAN

IcircN MANTIE DE COSTIŢĂ AFUMATĂ SERVIT CU ȘTRUDEL DIN CARTOFI DULCI CU CHIMEN PIURE DE ŢELINĂ SPANAC SOTEacute RAGOUT DE CĂPŞUNI CU MANGO ŞI SOS DE IENUPĂR

MOD DE PREPARAREPieptul de fazan se taie pe lungime de mărimea muşchiului de căprioară se condimentează cu sare piper şi cimbrişor apoi se bandează cu costiţă afumatăRulada obţinută se frige pe grătarul icircncins pacircnă se formează o crustă la suprafaţă apoi se dă la cuptor la 180degC circa 10 minute Se păstrează la cald Fondul de vacircnat se dă icircn clocot se adaugă vin roşu ienupăr zdrobit şi smacircntacircnă lichidă Se strecoară şi se ţine la cald

ȘTRUDEL CU CARTOFI DULCI ŞI CHIMENSe fierb ambele soiuri de cartofi icircn coajă cartofii dul-ci se curăţă şi se taie cubuleţe cartofii albi se pasează şi se amestecă cu unt sare piper alb şi cubuleţele de cartofi dulci Cu această compoziţie se umple foaia de plăcintă şi se formează un ştrudel Se unge cu ou bătut şi se

presară cu chimen Se dă la cuptor 20 de minute la 180degC

PIURE DE ŢELINĂ ŞI SPANAC SOTEacuteSe fierbe ţelina tăiată cubuleţe icircn lapte apoi se pasează şi se adaugă unt sare şi nucşoară Spanacul se sotează icircn unt şi se condimentează cu sare piper şi nucşoară

RAGOUT DE CĂPŞUNI ŞI MANGOSe taie cubuleţe căpşunile şi mango şi se sotează icircn ulei de măsline se adaugă sare zahăr şi oţet bal-samic Amidonul se dizolvă icircn vin roşu se adaugă icircn ragout şi se mai dă un clocot

MONTAREA PE FARFURIE SE FACE CA IcircN FOTOGRAFIERețetă oferită cititorilor revistei VPR de către Maestrul icircn Arta Culinară Ștefan Bercea

Rețeta lunii|

|20 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

exprimat de autor pentru o scurtă incursiune printre cifrele interesante privind situaţia din titlul anunţat Mai icircntacirci vacircnatul dobacircndit icircn sezonul 1938 ndash 1939 (icircn ortografia originală)

Felul vacircnatului Numărul vietăţilor

icircmpuşcate

Cocoşi de mesteacăn 3

Lebede 6

Cerbi lopătari 18

Racircşi 19

Urşi 38

Ţapi negri 79

Hermeline 88

Cerbi 136

Cocoşi de munte 246

Spurcaci 308

Bursuci 372

Dropii 533

Vidre 600

Lupi 860

Cocori 1152

Porumbei sălbatici 1203

Pisici sălbatice 1238

Jderi 1658

Căpriori 1743

Dihori 2815

Mistreţi 3048

Nevăstuici 3583

Cacircrstei 4057

Fazani 18432

Vulpi 28191

Potacircrnichi 39996

Gacircşte sălbatice 40901

Becaţine 47690

Sitari 51235

Porumbei sălbatici 53281

Prepeliţe 250309

Raţe sălbatice 302230

Iepuri 1010000 Pentru a face un joc de cuvinte remarcăm ldquoprezenţa (icircn tabel) a unor absenţirdquo (din fauna actuală a ţării) referindu-ne la spurcaci şi dro-pii Ca să nu mai vorbim de specii la care nici nu visăm că ar putea fi pe lista speciilor vacircnate curent cocoşul

Documentat competent şi de-votat problematicii vacircnătorii autorul unei sinteze a două decenii de activi-tate vacircnătorească icircn Romacircnia MGr Romaşcanu ne icircnfăţişează o serie de concluzii statistice culese şi interpre-tate pentru intervalul de timp 1920 ndash 1940 Dar cartea sa laquo Vacircnătoarea icircn Romacircnia raquo nu este o culegere de cifre statistice reci mai degrabă o icircmpletire a simţămintelor autorului cu informaţia despre structura organizatorică a vacircnătorii asezonată cu informaţii per-tinente şi ilustrate despre răspacircndirea principalelor specii de vacircnat mare Apoi ni se icircnfăţişează pe specii icircntr-o ordine aparent aleatorie tot vacircnatul dobacircndit ce cei 28874 de vacircnători existenţi icircn sezonul de vacircnătoare 1938 ndash 1939 De fapt ordinea nu este chiar aleatorie deoarece fără a ţine cont de o prezentare laquo sistematică raquo a acestui vacircnat autorul icircl prezintă icircn ordinea crescătoare a numărului de exemplare vacircnate icircn sezonul icircn cauză cu intenţie declarată laquo ca cititorul să-şi poată da seama mai bine de felul şi cantitatea

vacircnatului icircmpuşcat icircn fiecare an icircn Romacircnia tipărim tabloul care urmează şi icircn care arătăm situaţia din sezonul 1938 ndash 1939raquo Deci tabloul icircn cauză este ilustrarea unei medii a vacircnatului dobacircndit anual de către vacircnătorii romacircni pentru intervalul de 20 de ani din perioada interbelică analizată Dar nu vom icircncepe cu cifrele reci ndash ca toate cifrele ndash ci vom reproduce scurte referiri la gacircndurile pline de sensibilitate ale autorului faţă de nobila icircn-deletnicire a vacircnătorii din care transpare preţuirea sa deopotrivă pentru vacircnat şi vacircnători ca şi pentru sfacircnta natură care ne icircnconjoară Icircn această privinţă icircn scurte simple dar pline de simţire cuvinte autorul strecoară vibrante sfaturi de etică şi corec-titudine vacircnătorească Fapt mai puţin obişnuit icircntr-o lucrare cu caracter statistic dar care nu icirci scade ci icirci sporeşte valoarea De asemeni autorul icircşi exprimă respectul cuvenit pentru vacircnătorii

cu sacircnge regal laquo Ferdinand I-iu raquo şi laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu raquo pe care icirci citează (am păstrat ortografia şi formularea originală) După cum spuneam vom icircn-cepe cu acele gacircnduri pline de sensi-bilitate ale autorului icircn ordinea icircn care ni le reamintimFăcacircnd referire la cugetarea mare-lui icircmpărat Maximilian icircn laquo Cartea secretă a vacircnătorii raquo conform căreia icircşi povăţuia astfel urmaşii laquo pe tine Principe al Austrieite sfătuesc să ieşi la vacircnătoare cacirct se poate de des să cutreieri icircnsuţi locurile cacirct mai mult fiindcă numai icircn felul acesta poate un principe să-şi cunoască icircntradevăr ţararaquo (ortografia originală) Şi mai departe laquoAdevărul exprimat icircntr-o formă aşa de simplă icircn aceste puţine cuvinte a fost ieri pentru Regele Fer-dinand I-iu şi este astăzi pentru Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu principalul izvor al dragostei pentru vacircnătoare raquo (ortografia originală) Revenind la Regele Ferdinand I-iu (sic ) reproduce versurile regale care tălmăcesc laquo dra-gostea Sa neţărmurită faţă de tot ce a zidit Dumnezeu raquo astfel laquo Vacircnătorul are pururi un cuvacircnt de cinste dat Să cruţe şi să aibăn ocrotirea sa vacircnatul Căci făcacircnd o vacircnătoare precum esten lege sfatul Preamări-vom Creatorul prin făptura ce-a creat raquo (ortografia originală)Părăsim deocamdată tăracircmul poetic

vacircnAtildetoarea icircn romacircniaicircntre cele douAtilde rAtildezboaie mondiale

laquo istoria ne arată limpede că din cele mai vechi timpuri şi pacircnă icircn zilele noas-tre aproape toţi scoboricirctorii direcţi sau indirecţi ai icircndepărtaţilor conducători de neamuri au păstrat o dragoste nemărginită pentru vacircnătoare raquo

( Mihail Gr Romaşcanu)

|Mitică Georgescu

Regele Ferdinand I al Romacircniei

21|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

de mesteacăn lebăda vidra şi cocorul Atenţie la cifrele care icircnsoţesc aceste specii cărora le acordăm tot creditul remarcacircnd totodată minuţiozitatea cu care au fost redactate Lucrarea cuprinde şi cacircteva hărţi cu răspacircndirea cacirctorva specii de vacircnat mare inclusiv o prezentare simplificată a bonităţii terenurilor respective care evident nu se mai potrivesc cu situaţia actuală Astfel ursul şi-a extins arealul şi totodată a crescut şi densitatea icircn numeroase zone din acest areal Aceeaşi observaţie şi pentru cerb şi mai ales căprior acesta din urmă fiind figurat ca aproape inexis-tent icircn icircntreaga zonă sudică şi estică a ţării iar realitatea actuală este cu totul alta Din fericire Autorul ne prezintă şi o siuaţie a numărului de societăţi de vacircnătoare pe provincii istorice inclusiv numărul de vacircnători

Provinciaistorică

Numărul societăților

de vacircnătoare

Numărul membrilor

vacircnători

Banat 207 4580

Basarabia 69 3396

BucovinaCrişana şi 26 695

Maramureş 82 1858

Moldova 124 3298

Muntenia 208 7431

Oltenia 80 2331

Transilvania 206 7056

TOTAL 1036 32110

Icircntr-un stil agreabil şi cur-siv autorul face şi cacircteva observaţii

analitice asupra unor aspecte ale realizărilor din sectorul de vacircnătoare Icircncepe prin a elogia legea de vacircnătoare din anul 1921 al cărei părinte a fost considerat regele Ferdinand lege citată icircn Franţa anului 1934 ca fiind un model de inspiraţie pentru le-giuitorii francezi Icircn continuare M Gr Romaşcanu sintetizează aprecierea sa laquo Legea noastră de vacircnătoare nu se mărgineşte la statornicirea unor norme obliga-torii pentru vacircnător la organiza-rea terenului dat icircn arendă la măsurile privitoare la protecţia hrănirea şi icircmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a fau-nei noastre măsuri care cad icircn sarcina arendaşilor sau a propri-etarilor dar impune chiar Statu-lui obligaţii de natură să ajute la rezolvarea cacirct mai fericită a problemei populării cu vacircnat util a icircntregului teritoriu naţional raquo Cu idei de avangardă face consideraţii privind necesitatea introducerii unor obligativităţi care să ducă la icircnlăturarea consangvinizării (numind-o laquoincest prelungitraquo) şi propunacircnd icircmprospătarea sacircnge-lui icircn populaţiile de vacircnat mare Face şi aprecierea necesităţii completării pre-vederilor legale cu privire la vacircnatul migratorTrece icircn revistă rezultatele foarte bune şi diversificate luate icircn folosul vacircnatului din Domeniile Regale (Periş Scroviştea Gherghiţa Dobreşti Casa Verde şi Chişineu-Criş icircn privinţa com-baterii dăunătorilor crearea ogoare-lor şi plantaţiilor special pentru vacircnat desfăşurarea unui program com-plex de amenajare a fonduri-lor de vacircnătoare Referindu-se la vacircnătorile regale apreciază

File de istorie |

vioiciunea regelui Ferdinand şi atmos-fera agreabilă şi destinsă din preajma suveranului Apoi autorul comunică cifra de 1500 piese din tabloul unei singure zi de vacircnătoare ndash evident vacircnat mic ndash socotind că la un astfel de tablou ar fi fost cea mai slabă zi de vacircnătoare pentru ca la cea mai bună tabloul să fie de 4000 piese Aprecieri deose-bite face şi icircn privinţa MS Regele

Regele Mihai la o Vacircnătoare Regală icircn Banat 1933

Colonelul August von Spiess cel care a avut icircn administrare Terenurile Regale de Vacircnătoare

Regele Mihai cu un trofeu de cerb carpatin

( continuare icircn pag 23 )

|22 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

dar eficace icircnvăţată tot de la bietul tata Am pus cartuş numai pe ţeava dreaptă lucru care m-a determinat să fiu mai atent la primul foc spre satisfacţia Missei care a avut ce apor-ta Cacircnd soarele a icircnceput să scapete după dealuri prepeliţele au icircnceput să mişte după hrană nemairăbdacircnd are-tul iar noi avacircnd fiecare cacircteva păsări icircmpuşcate am pornit-o icircn şir indian spre casă Ne-am oprit la Relu unde cu sprijinul mamei lui Furcioaia cum icirci ziceam noi am pregătit apetisantele prepeliţe frigacircndu-le icircnvelite icircn foi de varză Mai tacircrziu peste ani cacircnd am ajuns vacircnător cu permis icircn regulă şi aveam brac bdquoproprietate personalărdquo am mai icircnvăţat cacircte ceva de la cacircine De pildă am icircnvăţat că uneori vacircnatul teafăr icircn aparenţă poate fi totuşi lovit de moarte şi că este recuperabil dacă tu vacircnător cu slabe simţuri omeneşti te ajuţi de un cacircine cu simţuri incom-parabil superioare Să povestesc icircnsă faptele aievea icircntacircmplate Mă aflam la pază de căprior icircn adacircn-cul pădurii După aproape o jumătate de ceas de aşteptare şi aprigă luptă cu ţacircnţarii mi se năzare că undeva la spate am auzit un vreasc trosnind Trag cu ochiul spre Heda brăcuţa cu păr sacircrmos de lacircngă mine şi o văd cu capul ridicat şi urechile ciulite Mă rotesc cu scaunul icircntr-un picior spre dreapta şi rămacircn cu gura căscată la un ţap bătracircn icircmpietrit ca şi mine icircn nemişcare cu ochii holbaţi icircn direcţia mea Orice gest pripit ar fi făcut să văd doar un salt graţios şi să aud un brăhnit care mi-ar fi arătat drumul pe care ţapul s-ar fi mistuit spre desime Văzacircnd icircnsă că nu e nicio nădejde ca sălbăticiunea să plece capul spre iarba grasă m-am decis să trag Doar pen-tru asta venisem Ridicacircnd carabina milimetru cu milimetru am dibuit cum am putut spata animalului şi am slobozit cu destulă stacircngăcie un foc Nici o nădejde - icircmi zic ndash am tras pe alături Căpriorul dispăru icircn desime iar Heda care nu icircmplinise anul-icircncă icircncepu să caute vijelios icircn jurul meu ca la cacircmp Negăsind nici un vacircnat de aport nici urmă de vacircnat rănit se trase curacircnd lacircngă mine Fluieracircnd a pagubă mi-am aprins o ţigară şi după adunarea acareturilor cu care venisem am luat-o la vale Trecacircnd cu prepelicarul la curea pe la locul unde ţapul icircmi bdquopozaserdquo bag de

Fără intenţia de a brava icircn faţa cuiva sau de a impre-siona pe cineva trebuie să vă mărturisesc că nu am putinţa de a elucida măsura icircn care

au contribuit niscaiva gene atavice și bdquobiotopulrdquo atacirct de propice icircn care am deschis ochii ndash mica localitate Hăghig de lacircngă Braşov unde părinţii mei pasionați vacircnători şi mari iubitori de cacircini sau şi una şi alta ndash la declanşarea icircn mine a instinctelor vacircnătoreşti Icircn anii de şcoală urmaţi la liceul Andrei Şaguna din Braşov m-am pomenit icircntr-o bună zi bdquoicircmprumutacircndrdquo gioarsa tatălui meu - cea cu ţevi de damasc şi cu cocoaşe exterioare - şi furişacircndu-mă prin dosuri de grădini din Scheii Braşovului spre locul unde icircl zărisem pe urechilă Au urmat şi alte tenta-tive asemănătoare fără bdquoeficienţă economicărdquo din diverse cauze bdquotehnicerdquo inerentei vacircrsteiPentru susţinerea afirmaţiilor făcute sunt dator să arăt care este motivul pentru care iubesc atacirct de mult cacircinii de vacircnătoare şi de ce icircncă de copil am fost atras de această icircndeletnicire sportivă de suflet vacircnătoarea Ce-lor care mi-au pus această icircntrebare le-am răspuns icircn mod constant icircn felul următor părinţii mei aveau permanent icircn ogradă 3-4 cacircini de vacircnătoare Practic am crescut alături de cacircinii de vacircnătoare pe care i-am icircndrăgit i-am icircnţeles şi i-am apreciat pentru deosebitele lor calităţi Mai tacircrziu adolescenţa mi-am petrecut-o icircn prima canisă icircnfiinţată de AGVR icircn pădurea Băneasa-Tunari lacircngă

capitală unde tatăl meu era coor-donatorul crescătoriei ajutacircndu-l icircn multiplele treburi legate de creşterea icircngrijirea şi dresajul cacircinilor existenţi icircn număr de 60-70 capeteDin noianul amintirilor se desprind cele mai dragi păţanii la care mă gacircn-desc cu duioşie şi evlavie Am credinţa că cele mai scumpe amintiri ale tre-cutelor isprăvi vacircnătoreşti sunt cele icircn care am fost alături de credinciosul patruped nelipsit părtaş fără pretenţii al succeselor cinegetice ndash cacircinele de vacircnătoare O icircntacircmplare reală s-a petrecut pe cacircnd eram abia un macircndru licean Nu aveam mai mult de 15 ani Savuram icircn tihnă ultima parte a vacanţei mari la casa părintească din Hăghig localitate icircnşirată pe malul drept al Oltului Deşi macircnuiam binişor arma de vacircnătoare de calibru 20 moştenită de la biata mama trăgacircnd acum promiţător şi la zbor pacircnă icircn acea zi nu apucasem să o probez la pitpalacihellip Icircl icircnsoţisem pe tata de cacircteva ori ca simplu gentaş la astfel de vacircnători bdquonerentabilerdquo după părerea vacircnătorilor localnici Era ziua de 25 august a anului respectiv cam al doilea după rdquoeliberarea glorioasărdquo a ţării noastre Tocmai gătam obişnuitul program de bălăceală icircn Olt icircmpreună cu prietenii mei nedespărţiţi Relu Fur-cea şi Sandu Cucu Plin de iniţiativă Relu a fost cel care a propus să bdquodibăcimrdquo ceva prepeliţe pe care apoi să le preparăm la el acasă Idee adoptată rapid şi icircn unanimitate Ne-am echipat fiecare pe cacirct posibil mai vacircnătoreşte am luat flinta tolba cu

cartuşe şi pe Miss căţeaua brac cu păr scurt şi am tulit-o prin fundul grădinii Terenul de vacircnătoare care de altfel icircn-cepea icircndată după gardul grădinii era format din lunca inundabilă a Oltului o icircntinsă păşune presărată cu bălţi străjuite de trestie şi stuf icircnsoţit para-lel de o facircşie lată de cacircţiva kilometri de coline domoale După un mers voinicesc de 10-15 minute icircn direcţia Arinului o comună vecină sub bătaia soarelui dogori-tor ne-am trezit icircn mijlocul holdelor de sfeclă de zahăr bine icircmbrăcate cu mohor al miriştilor năpădite de mur sălbatic şi al celor de cucuruz Pacircnă să ne dezmeticim căţeaua care icircşi cunoştea bine meseria a şi icircnceput să caute icircn zig-zag icircnaintea noastră Nu după mult timp Miss cade icircn aret cu piciorul din faţă icircn aer şi cu capul sucit spre mine Am ocolit căţeaua prin faţă aşa cum văzusem că procedează tatăl meu şi am avansat spre locul unde consideram să este pitulată prepeliţa Spre mirarea noastră a ţacircşnit un vătui care a luat-o spre deal Miss a simu-lat o urmărire de 15-20 metri ba a şi chefnit de două ori după care s-a icircntors cuminte şi a continuat să caute mai departe icircn galopul ei domol dar constant Toţi trei urmăream cu icircnfrigurare mişcările căţelei După 5 minute o vedem pe Miss bătacircnd agitată din coada-i ciuntă după cacircţiva paşi rămacircnacircnd ca trăsnită de mirosul vacircnatului prins icircn nasul ei fin Am pro-cedat ca şi icircnainte dar pasărea a con-tinuat să rămacircnă nemişcată răbdacircnd atacirct aretul cacirct şi intervenţia mea care loveam cu piciorul icircn vegetaţia din faţa lui Miss Numai după ce am comandat bdquosaltărdquo şi Miss s-a repezit icircn icircncacirclcitura de vreji de mur a săltat o prepeliţă cacirct toate zilele atacirct de grasă icircncacirct părea că aripile-i mici cu greu icirci asigură propulsia Au urmat două bubuituri scurte şi puternice un formidabil nor de fum şi apoi s-a aşternut liniştea Sandu a fost cel care a strigat că a văzut zburătoarea plecacircnd sănătoasă Eu deşi după focurile pripite n-am mai putut zări pasărea mi-am dat seama că am ratat-o după privirea dojeni-toare a căţelei După ce am dat vina pe trăgacele care scapă prea uşor m-am angajat să nu mai arunc focurile atacirct de aproape şi să trag numai după ce pitpalacul ajunge la distanţa de 25-30 metri Uşor de zis greu de respectat M-am redresat numai după ce am aplicat icircn practică metoda simplă

O pasiune moștenită VAcircNĂTOAREA CU CAcircINE

| Chinologie vacircnătorească

23|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

oprim aici cu aceste icircntrebări de bun simţ a căror valabilitate poate există şi aziDupă ce apreciază rolul şi importanţa jandarmeriei de vacircnătoare cre-ate şi prezintă succint activitatea laborioasă a Direcţiei Vacircnătorii Mi-hai Gr Romaşcanu icircşi exprimă ideea necesităţii unei educaţii icircn sprijinul naturii şi a vieţuitoarelor ei laquo Fără teama de a greşi susţinem cu tărie ideea că propaganda pentru ocrotirea vacircnatului ar trebui să icircnceapă din clasele primare micii şcolari urmacircnd să fie icircndemnaţi ca icircn locul praştiei şi al pietricelelor să poarte icircn buzu-nare grăunţe sau făracircmituri de pacircine pentru hrana nevinovatelor păsări ale cerului care icircndură frig şi foame icircn timpul iernilor grele Paralel cu această acţiune energică icircn sufletul omului matur urmează să se sădească dragostea pentru toate vieţuitoarele nevătămătoare printr-o continuă propagandă lămuritoare asupra foloa-selor pe care el le trage de pe urma lorraquo

Iată deci o carte ndash fereastră spre vacircnătoarea din Romacircnia icircn două de-cenii din răstimpul interbelic - scrisă nu de un profesionist al vacircnătorii ci de o mare personalitate a economiei romacircneşti autor a cacirctorva zeci de lucrări de analiză icircn cacircteva din cele mai diferite sectoare economice şi industriale A fost comisar general al Comisariatului General al Preţurilor din Ministerul Economiei Naţionale arestat icircn bdquoNoaptea demnitarilorrdquo din 5 ndash 6 mai 1950 şi icircnchis la penitencia-rul GherlaDar claritatea cu care a privit şi anali-zat şi situaţia vacircnătorii icircn toate as-pectele ei materiale organizatorice de educaţie etică ni-l face contemporan

Mihai I icircn legătură cu atracţia Sa faţă de vacircnătoare laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu (ortografia originală) a fost iniţiat icircn arta vacircnătoarei icircncă din cea mai fragedă copilărie fiind astăzi cea mai mare nădejde pentru lumea vacircnătorească Luacircnd parte la mai toate vacircnătorile regale Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu icircmpuşcase icircncă de la vacircrsta de doisprezece ani majoritatea speciilor de vacircnat din ţară de la potacircrnichea şi fazanul din şesurile Dunării picircnă la macircndrul cerb al Carpaţilor Prin moştenirea calităţilor vacircnătoreşti ale familiei şi prin experienţa vacircnătorească pe care a făcut-o Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu este astăzi un vacircnător desăvacircrşit fala tagmei noas-tre iar viitorul vacircnătoresc al ţării este asigurat raquo (am icircncheiat citatul) Referindu-se la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic) Bucureştilor raquo autorul apreciază că laquo mii de cetăţeni din toate unghiu-rile ţării şi foarte mulţi străini au pu-tut admira cea mai frumoasă şi mai icircnălţătoare manifestare vacircnătorească pe care Romacircnia a cunoscut-o vreodatăraquo Aminteşte apoi de participarea Romacircniei la expoziţiile internaţionale de vacircnătoare de la Leipzig Berlin şi Paris care icircn opinia sa laquo au condus la consacrarea noastră definitivă icircn lumea vacircnătorească mondială raquo Către icircncheiere autorul face un re-chizitoriu societăţilor de vacircnătoare care nu icircşi icircndeplinesc obligaţiile faţă de vacircnat laquo Nu este destul că ne-am stracircns icircntro societate de prieteni că am luat icircn arendă terenuri pe care le cutreierăm gata icircn orice clipă să răpunem vieaţa animalelor sălbatice Ce ne-ar răspunde oare conducătorii acestor societăţi dacă i-am icircntreba cacircte capre iepuri potacircrnichi etc au adus pe terenuri de cacircnd le-au arendat şi pacircnă astăzi Au dat hrană icircn tim-pul iernii animalelor pentru ca să le uşureze traiul Cacircţi paznici au anga-jat şi care a fost activitatea lor Cacircte procese de braconaj au icircncheiat raquo Ne

Felul piese-lor expuse

Recordmondial

Premiul de

onoarePremiul

I-iuPremiulal II-lea

Premiul al III-lea

Totalulpremiilor

La sutădin total

Cerb - 11 38 53 28 130 3171

Căprior - 13 25 33 28 99 2415

Capră neagră 1 11 31 28 38 109 2659

Mistreţ - 2 3 10 22 37 902

Urs 1 3 11 5 4 24 585

Lup - 1 3 - 1 5 122Racircs - 1 1 2 2 6 146

TOTAL 2 42 112 131 123 410 100

Tabloul laquo premiilor laquo (medaliilor) obţinute la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic ) Bucureştilor raquo

seamă că Heda devine agitată bătea din coadă şi sforăia cu nasul pe jos de parcă ar fi urmărit cacircrsteiul Cacircnd i-am dat drumul din lesă a zbughit-o spre hăţiş icircn cu totul altă direcţie decacirct mi se păruse că a luat-o ţapul N-au trecut nici zece minute şi numai ce auzii lătrat pe loc icircntrerupt la scurte intervale de un gen de bocet necunoscut pentru mine Răzbătacircnd cu greu prin desime icircn direcţia căţelei spre totala mea surprin-dere mi-am găsit ţapul icircncă zvacirccnind din picioare care destul de bine lovit mai făcuse totuşi o sută-două de paşi prin tufărişul de nepătruns

NIC STRĂVOIU

|Nic Străvoiu

Foto 1 După o pacircndă la căprior petrecută cu 100 de ani icircn urmă Foto 2 Mama autorului icircn funcția de ajutor de dresor Foto 3 Nic Străvoiu icircn anii adolescenței petrecuți la Canisa AGVR

Ilustrația autorului

( urmare din pag 21 )

|24 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Francis Chevier icircn cartea sa ldquoNotre gastronomie est une culturerdquo (Gastronomia noastră este o

cultură) vorbește de bucătăria franțuzească care a fost inclusă icircn Patrimoniul Umanității După Chevier gastronomia nu este doar o pasiune ci un ldquomonumentrdquo al culturii francezilor Icircnsă obi-ceiurile de a macircnca și a bea bine nu sunt proprii Franței Numeroase alte civilizații se caracterizează printr-o gastronomie bogată și sofisticată din Ja-ponia pacircnă icircn Vietnam din Tailanda Iran sau Peru pacircnă icircn Italia și Maroc Să luam exemplul Chinei Această foarte veche și strălucitoare civilizație și-a dezvoltat cu mult icircnaintea Occidentului o artă de a trăi elegantă și subtilă icircn care gastronomia icircși avea locul de onoare Curțile diferitelor dinastii imperiale au urmărit să aducă pe mese gusturi dintre cele mai rafinate Dar nu toate societățile au știut să-și dezvolte un sistem culinar atacirct de ales Antropologul Claude Levi ndash Strauss a subliniat importanța resurselor icircn elaborarea unei gas-tronomii fine ldquoDacă arta gătitului constă așa cum pare icircn a asocia savorile mai multor substanţe alimentare pentru a le armoniza sau sublinia con-trastul se poate crede că toate popoarele lumii au fost capabile de a o descoperihellip Totuși nu este așa Fiindcă pentru a combina diferite produse trebuie să dispui de ele simultanrdquo Cu alte cuvinte este nevoie de o ofertă de bunuri alimentare foarte diversificată icircn același moment pen-tru a obține o combinație fericită de gusturi Am specificat cele de mai sus pentru a atrage atenţia asupra locului pe care icircl ocupă masa icircn viața noastră Nu icircntacircmplător i-am amintit pe francezi Pentru ei cele trei mese zilnice au o importanță specială şi urmăresc evoluția modului de viațăChiar dacă astăzi sunt mult mai scurte simplificate și adaptate la căutarea practicului mesele continuă să păstreze și altă dimensiune Ele reprezintă mo-mentul privilegiat de transmitere a valorilor de comunicare fiind creatorul legăturilor sociale

Icircn dorința de a da viață mesajului de mai icircnainte am considerat foarte potrivit să icirci fa-cem o vizită la ldquoCabana Vacircnătorilorrdquo domnu-lui Ștefan Bercea ndash maestru bucătar icircn arta

culinară și managerul acestui complex localizat la Predeal icircn Brașov La cei 50 de ani domnul Ștefan Bercea se bucură de un prestigios renume dovadă stacircnd palmare-sul impresionant de diplome obținute la cele mai importante concursuri internaționale dar și oaspeții de seamă care i-au trecut pragul sau pentru care a avut onoarea să găteascăCel mai important eveniment pentru care a gătit a fost summitul NATO din 2008 unde a servit un Duet de căprior cu fazan Printre oaspeții de seamă care i-au trecut pragul se numără Regele Mihai dar și președinții țării pe racircnd domnii Ili-escu Constantinescu și Băsescu Șirul VIP-urilor dar și vedetelor care l-au vizitat este lung A ținut totuşi să o amintească pe Teo Trandafir ndash care icirci este o bună prietenă și pentru nunta căreia a gătit icircn această lună un ceaun special din carne de căprior

Care este pe scurt drumul parcurs pacircnă a ajunge la ceea ce reprezintă azi Cabana VacircnătorilorȘB Cabana Vacircnătorilor era icircn anul 1986 doar un vis Pacircnă aici a fost multă muncă inclusiv icircn Germania şi Elveția unde am lucrat la diferite restaurante și unde am icircnvățat cum se gătește vacircnatul Revenit icircn țară cu banii cacircștigați și cu puțin noroc icircmpreună cu soția mea am cumpărat actualul restaurant și simțind nevoia să facem ceva special am considerat că este bine să des-chidem un restaurant cu specific vacircnătoresc cel cu specific romacircnesc existacircnd deja icircn apropiereLa icircnceput am adus rețetele cu sosuri din Germania pe care le pregăteam icircn special clienților cunoscători ce deveniseră fideli iar cei neobișnuiți cu astfel de gusturi au fost repede

cuceriți de preparatele din vacircnat De exemplu una dintre primele rețete este ospățul vacircnătorilor - o tocană din carne de cerb pe care am adaptat-o gustului romacircnesc prin agăugarea de ingredi-ente obișnuite - ceapă usturoi ardei ciuperci - toate acestea se pun icircntr-un bol ceramic se acoperă cu aluat și se dau la cuptor

Care este vacircnatul preferat pe care icircl gătiți Dar pe care vă place să icircl vacircnați ȘB Prefer să gătesc carnea de căprior pen-tru că este cea mai delicioasă icircnsă și carnea de cerb lopătar are calități deosebite Acum doi ani am avut prilejul să icircmpușc primul meu cerb lopătar undeva icircn zona Aradului la Chișineu ndash Criș Am rămas impresionat de cacirct vacircnat există acolo Vacircnătoarea a avut loc icircn perioada boncănitului iar acea zi icircmi va rămacircne icircn amintire pentru totdeauna Cacircnd am plecat spre locul de vacircnătoare și ne-am urcat icircn ob-servator era icircncă icircntuneric Se auzeau zgo-mote ciudate icircn jur Văzacircndu-mi nedumeri-rea paznicul m-a lămurit repede că suntem

ARTĂ ȘI PASIUNE

Ştefan Bercea Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi

Cofetarilor din Turism Romacircnia

25|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Interviul lunii|

fiu prezent la restaurant pentru că este nevoie de mine Am o armă Mauser calibrul 30-06 cu care am icircmpușcat căprior urs și cerb

Aveți doi fii Bogdan şi Dragoş Ne-ați mărturisit că mezinul familiei ndash Dragoș - vă calcă pe urme icircn ceea ce privește meseria și că icirci place să spună că s-a născut practic icircn bucătărie ȘB Dragoș este pasionat de gătit A urmat și un stadiu de pregătire la un restaurant din Elveția de unde s-a icircntors cu multe idei și cu un mare elan implicacircndu-se acum foarte serios icircn acest domeniu Anul trecut a participat la Tacircrgul Mon-dial de la Shanghai ndash China unde a fost foarte apreciat Tot Dragoș icircmi moștenește și pasiunea pentru vacircnătoare mă icircnsoțește de fiecare dată icircn călătoriile mele cinegetice și icircn curacircnd va susține examenul de vacircnător

Revenind la carnea de vacircnat puteți transmite cititorilor noștri cacircteva secrete și sfaturi utile Pentru că trebuie să recunoaștem gătitul vacircnatului dobacircndit este cel mai frumos omagiu pe care un vacircnător icircl poate aduce prăzii sale De exemplu care sunt secretele fezandării Ș B Se spune că tot vacircnatul se fezandează icircnsă nu este așa Doar carnea de vacircnat bătracircn sau cea care are miros mai intens trebuie să stea icircn baiț De exem-

plu eu nu pun carnea de căprior icircn baiț doar dacă fac pastramă sau dacă este vorba de un țap care are miros Icircn rest carnea de vacircnat se frăgezește se fezandează prin congelare icircmpachetacircnd-o foarte bine şi trăgacircnd-o icircn vid Cacircnd o scoatem o decongelăm la temperatura camerei Carnea de căprioară cel puțin se poate pregăti foarte simplu după ce este prăjită icircn unt ca un escalop se dă la o parte iar icircn untul care a rămas se adaugă 2-3 linguri de dulceață de afine sau de vișine puțin vin obținacircndu-se un sos delicios și foarte ușor de preparat Alt mod rapid de preparare carnea tăiată felii foarte subțiri este trasă icircn ulei de măsline icircn care am prăjit icircn prealabil puțin usturoi iar la sfacircrșit se adaugă sare și piperO rețetă mai nouă căprior cu bere neagră tot o influență din țările nordice Cubulețele de carne foarte fragede sunt trase icircn tigaie și stinse cu bere neagră Se agaugă un amestec de condimente (scorțișoară cuișoare puțin cimbru și foaie de dafin) Se servește cu crutoane de pacircine neagră și cu paste

Respectați icircntocmai rețeta sau inventați mereu ȘB Aceasta este arta bucătarului Trebuie să aibă imaginație și curaj să facă un preparat sau să icircl reinventeze

VPR

icircn toiul boncănitului și că acele zgomote sunt de fapt boncănitul cerbilor lopătari Odată cu ivirea primilor zori am putut vedea mai icircntacirci străpungacircnd ceața densă coarnele cerbi-lor Apoi ca o cortină ceața s-a ridicat și mi s-a oferit un spectacol uimitor icircn fața noastră se afla o turmă icircntreagă cacircteva sute de exem-plare A fost impresionat pentru că așa ceva nu mai văzusem niciodată ldquoE ușor să vacircnezi cerb lopătarrdquo- mi-am zis văzacircnd mulțimea icircnsă mai tacircrziu după trei zile de urmărire aveam să aflu că nu este tocmai ușor Foarte vigilente aceste animale dispar cacirct ai clipi iar exemplarele care rămacircn mai aproape icircn bătaia armei sunt din-tre cele tinere Așadar am așteptat momentul potrivit care se tot amacircna Am icircncercat să mă apropii prin pădure fără succes icircnsă Icircn ultima zi la sfatul paznicului am ales să mă apropii tacircracircș spre doi cerbi frumoși pe care icirci zărisem prin binoclu cam la 350 de metri Nu mai trăsesem niciodată la o distanță mai mare de 200 de me-tri nici vorbă de 300 dar era singura ocazie pe care o mai aveam Am mai icircnaintat cacircteva zeci de paşi am calculat o corecție potrivită pentru acea distanță și mi-am icircncercat norocul ldquoL-ați ratatrdquo icircmi spuse paznicul ldquoBa nu a căzut l-am văzut cum a căzut icircn focrdquo i-am răspuns Nu-mi venea să cred nici mie Cerbul lopătar căzuse icircn foc Cred că a fost și șansahellipMai am o amintire tot la vacircnătoare de cerb lopătar pe domeniile de la Charlota De această dată boncănitul se terminasehellip După ce am ales un mascul frumos din grup am ochit și am tras Spre marea uimire a mea și a paznicului icircmpușcasem o ciută Nu icircnțelegeam ce se icircntacircm-plase pentru că icircn cătare avusesem masculul Aruncacircnd o privire la cățiva metri de locul unde căzuse ciuta am văzut niște picături de sacircnge le-am urmat și la nici 20 metri am găsit și cer-bul Glonțul trecuse prin el și lovise ciuta care se aflase icircn spatele cerbului Deși pare o poveste vacircnătorească sunt sigur că și alți vacircnători mai puțin atenți pe direcția de tragere au avut parte de experiențe asemănătoare nu tocmai plăcute

Din ceea ce icircmi mărturisiți icircnțeleg că preferați vacircnatul mare Ce arme avețiȘB Vacircnătoarea la vacircnatul cu pene nu mă prea atrage Am fost de cacircteva ori la vacircnătoare de fazan icircnsă așa este aveți dreptate prefer vacircnacirc-toarea la vacircnat mare Iarna goana la mistreți deși aceasta se suprapune de multe ori cu zilele de sacircmbătă și duminică atunci cacircnd trebuie să

|26 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

După cum cunoaşteţi din numerele precedente ale VPR ca urmare a alocării Campionatului Mondial de Pescuit la Crap ndash 2012 către AGVPS

din Romacircnia Comitetul Director al FIPS ndash ed reunit la Roma icircn perioada 2-3 decembrie 2011 a examinat şi aprobat propunerea organizării evenimentului pe locaţia Corbu II ndash Constanţa administrat de SC RIG SERVICE SAAprobarea definitivă a fost totuşi condiţionată con-form uzanţelor şi procedurii acestui for decizional de inspectarea parcursului de către o comisie de omologare compusă din specialişti recunoscuţi şi acreditaţi de către FIPD-ed pentru această disciplină a pescuitului sportiv de competiţie Ca urmare a corespondenţei purtate s-a convenit ca inspectarea şi omologarea efectivă să se facă icircn perioada desfăşurării unei competiţii similare cu cea programată oficial Astfel a fost aleasă perioada icircn care s-a desfăşurat a XI-a ediţie a bdquoCupei RIGrdquo organizată de această dată icircn condiţii fără precedent

cu participarea a 75 de echipe formate din cacircte doi pescariAstfel icircn după-amiaza zilei de joi 17 mai delegaţia formată din domnii Antonio Gigli consilier al preşedintelui FIPS-ed Ugo Claudio Matteoli pentru pescuitul sportiv la crap şi Guido Mazza-rella căpitanul echipei Italiei de pescuit la crap dublă campioană mondială au fost preluaţi de echipa tehnică a AGVPS şi RIG SERVICE coordonată de dl Teodor Bentu vicepreşedinte al AGVPS cu probleme de pescuit Icircn perioada desfăşurării inspecţiei au fost evaluate toate criteriile de acredi-tare impuse de un eveniment de o ase-menea importanţă

Au fost apreciate icircn ordinea importanţei condiţiile de transport pacircnă icircn locaţia propusă spaţiile destinate festivităţilor de deschidere icircnchidere a competiţiei oficiale condiţii de cazare pensiune transport tur-retur pacircnă la pista de concurs sala de reuniuni a managerilor dotarea tehnică necesară preluării şi prelucrării rezultatelor afişajul electronic şi comuni-carea datelor amenajarea şi dotarea pistei de concurs densitatea populaţiei piscicole a bazinului şi frecvenţa capturilor Toate condiţiile preliminare au fost apreciate la super-lativ inclusiv costurile acestora propuse şi susţinute de administrator piesa de rezistenţă constituind-o amenajarea efectivă a pistei de concursPuşi icircn faţa unui parcurs amenajat pe trei sectoare de cacircte 25 de platforme consolidate şi pietruite cu dimensiunile de 15 x 10 m (derogare solicitată şi obţinută de la FIPS-ed) dotate cu mini-căsuţe din lemn cu două paturi şi cazarmament grupuri sani-tare ecologice drum de acces perimetral bazinului

pietruit facil pentru orice tip de autovehicul membrii comisiei au afirmat că standardele acestui bdquocarpo-dromrdquo sunt unice icircn Europa S-a punctat icircn plus la bdquoimpresia artisticărdquo prin cantitatea şi calitatea captu-rilor cu o frecvenţă incredibilă care i-a uimit pe evalu-atori Dovadă cele aproape 15 tone de peşte capturat pe durata celor 72 ore de concurs Este adevărat că icircn afara boicotului impus de APCR la această competiţie au participat cei mai buni pescari de crap din Romacirc-nia unii pentru icircncununarea palmaresurilor perso-nale sau pentru premiile substanţiale puse icircn joc alţii din curiozitate pentru testarea unei noi locaţii apărute pe harta Europei S-au capturat 14954 kg de peşte prima echipă clasată a prins 76829 kg iar media a fost de 199 40 kg echipăMenţionăm prezenţa icircn concurs a trei echipe reprezentacircnd Republica Moldova şi a patru echipe din Bulgaria Au fost prezenţi şi delegaţi din Franţa şi Rusia care au făcut propriile constatări şi au prelevat probe de apă icircn vederea preparării de nade şi momeli adecvate zonei omologate pentru găzduirea eveni-mentului Interviurile acordate de cei doi delegaţi ai FIPS-ed posturilor PV-TV Fishing amp Hunting Neptun TV şi VPR prezente la solicitarea administra-torului au relevat surpriza acestora faţă de realitatea constatată icircn condiţiile icircn care printr-o corespondenţă tendenţioasă fuseseră preveniţi asu-pra unor bdquodeficienţe majorerdquo imaginare de altfel a pachetului de servicii şi a pistei de concurs Acţiunea s-a dovedit a fi icircncă o reuşită a AGVPS susţinută din plin de SC RIG SERVICE SA ndash Constanţa şi de CJ Constanţa pentru promovarea pescuitului sportiv competiţional şi a preocupărilor icircn acest do-meniu pe plan naţional şi internaţional continuacircnd tradiţia de 55 de ani de recunoaştere mondială a Romacircniei icircn această disciplină

MI

|Competiții

CAMPIONATUL MONDIAL DE PESCUIT SPORTIV LA CRAP ndash ROMAcircNIA 2012OMOLOGAREA INTERNAŢIONALĂ OFICIALĂ A LOCAŢIEI CORBU II ndash CONSTANŢA

Ilustrația autorului

PSRăspundem cu această ocazie şi unor articole denigra-toare apărute icircn presa halieutică prin compararea cu rezultatele obţinute icircn aşa numitul bdquocampionat naţionalrdquo paralel organizat de APCR pe acumularea Săruleşti Pentru comparaţie cele 33 de echipe participante au capturat un total de 2050 kg de peşte prima echipă clasată 25661 kg media fiind de 6212 kgechipă icircn condiţiile icircn care 6 echipe nu au prins nici un peşte

27|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări

APRECIERILE OFICIALILOR FIPS-ed ASUPRA CALITĂŢILOR PISTEI DE CONCURS CORBU II ndash CONSTANŢA

Aflat icircn locaţia care va găzdui cel de-al XIV ndashlea Cam-pionat Mondial de Pescuit Sportiv la Crap ndash Romacirc-

nia 2012 redactorul VPR a consemnat următoarele declaraţii

Domnul Antonio Gigli ndash consilier al preşedintelui FIPS ndash ed Ugo Claudio Matteoli pentru activitatea competiţională de pescuit la crap Am venit aici la indicaţiile Domnului Matteoli preşedintele Fips-ed Am venit fiind puţin sceptic de modul icircn care pista de concurs o să fie pregătită pentru un eveniment de talia Campionatului Mondial Am rămas uimit de modul icircn care cei de aici au rezolvat toate problemele organizatorice este o pistă de concurs excepţională sunt foarte plăcut impresionat De asemeni sunt impresionat de calitatea capturilor pe care cei care sunt acum icircn concurs le-au realizat s-au prins foarte mulţi crapi iar pista este una extrem de potrivită pentru Campionatul Mondial E de neimaginat să poţi prinde icircn 24 de ore de la icircnceputul

concursului 190 de capturi reprezentacircnd 350 kg de peşte Este incredibil Sunt foarte mulţumit de ce am găsit icircn Romacircnia Chiar aş

vrea să rămacircn aici dacă ar fi posibil Sunt uimit de ce aţi reuşit să faceţi aici Dacă mi-ar fi povestit cineva nu aş fi crezut Sunt mulţumit de calitatea peştelui n-am mai văzut ase-menea densitate de exemplare viguroase cu o medie a greutăţii atacirct de ridicată Nu pot decacirct sa-i felicit pe cei care s-au ocupat de organizarea acestei piste de concurs şi sunt sigur că o să rezulte un eveniment de care o sa-şi amintească toata lumea Icircn concluzie sunt foarte mulţumit de cum au decurs lucrurile de relaţia pe care noi cei de la Fips-ed am avut-o cu organizatorii cei care au dovedit că au abilitatea de a gestiona un asemenea eveniment cum este un Campionat Mondial aşa că le mulţumesc din partea celor de la Fips-ed şi felicit AGVPS din Romacircnia pentru alegerea făcută Domnul Guido Mazzarella căpitan al echipei Italiei de pescuit la crap dublu campion mondial Aveţi o organizare excelentă şi noutăţi pe care nu le-am văzut la alte campionate mondiale la care am asistat sau chiar am participatConstrucţiile au fost extrem de laborioase şi s-au făcut eforturi uriaşe tehnice şi materiale Criteriile impuse de regulamentul internaţional au fost respectate cu rigurozitate şi aveţi o pistă de competiţii unică icircn Europa Aşteptăm cu interes candidatura ţării dvs pentru găzduirea şi organizarea unor astfel de competiţii şi icircn anii următori

a consemnat Mugurel Ionescu

Ilustrația autorului

Dl Guido Mazzarella verifică standurile de concurs icircmpreună cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Dl Antonio Gigli detaliază aspectele tehnice cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Populare cu crapi Crap icircn minciog

|28 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Ihtiologie

Pe radiile celorlalte icircnotătoare sunt rar pete şi foarte palideColoritul este mai icircntunecat la populaţiile reofile Variabilitatea este foarte pronunţată Populaţiile din porţiunile superioare ale racircurilor au corpul mai alungit profilul dorsal mai puţin convex capul şi ochii relativ mai mari pedunculul caudal mai lung şi mai icircngust pectora-lele şi mustăţile mai lungi Lobii caudalei sunt mai ascuţiţi şi coloritul mai intens Populaţiile limnofile din pacircraiele macircloase şi cursul inferior al racircurilor au caractere opuse Icircn acelaşi racircu există o trecere gradată icircntre populaţia reofilă din amonte şi cea limnofilă din aval icircn anumite racircuri există populaţii cu caracter intermediar Icircn unele bazine de exem-plu Crişul Mic şi Someş există doar forma limnofilă pacircnă spre izvoare Ecologie Trăieşte icircn diverse categorii de racircuri lent sau moderat curgătoare preferă pacircraiele mici mai mult sau mai puţin macircloase din regiunea submontană sau colinară pre-cum şi cursul superior al racircurilor mici ce izvorăsc la cacircmpie Icircn racircurile mari este mai frecvent icircn partea superioară a cursu-lui lor mijlociu icircnsă nu atacirct icircn cursul principal al racircului cacirct icircn braţele laterale cu apă mai lentă Icircn cursul inferior al racircu-rilor mari devine tot mai rar icircn Dunăre nu ajunge niciodată Spre deosebire de celelalte specii ale genului trăieşte şi icircn ape stătătoare bălţi şi iazuri dar numai icircn acelea care au sau au avut legătură cu vreun racircu Icircn racircurile icircn care trăieşte icircn număr mare formează cacircrduri mici Reproducerea durează din mai pacircnă spre sfacircrşitul lui iulie Icrele sunt depuse icircn curent pe fund tare Se reproduce icircnsă şi icircn ape stătătoareDimorfismul sexual este slab marcat Tuberculii nupţiali s-au observat la masculi icircn rare cazuri şi sunt mărunţi Icircnotătoarele sunt mai lungi la masculi Hrana constă icircn primul racircnd icircn larve de insecte reofile (tricoptere efemeroptere mai rar tipulide tabanide) din amfi-pode viermi şi moluşte Consumă uneori şi alge din biodermă sau resturi vegetale Exemplarele pătrunse icircn bălţi consumă intens cladocereImportanţa economică este locală deşi carnea este gustoasăRăspacircndire geograficăTrăieşte icircn bazinele Dunării şi Histrului Icircn Germania şi Ce-hia are loc o integrare icircntre rasele obtusirostris şi gobio iar icircn sudul bazinului Dunării ndash Serbia Bulgaria ndash icircntre obtu-sirostris şi bulgaricus Icircn Romacircnia lipseşte icircn Dunăre şi bălţile ei Icircn rest există practic icircn toate racircurile şi pacircraieleEste semnalat pacircnă icircn prezent icircn Tisa şi Iza la Sighet Vişeu de la Vişeul de Sus la vărsare Bistriţa transilvăneană de la Bistriţa pacircnă la vărsare Icircn Someşul Mic trăieşte forma limnofilă din amonte de Gilău pacircnă la Dej şi icircn toţi afluenţii săi de asemenea icircn bazinul Crişurilor Icircn Mureş se găseşte sub forma reofilă de la Gheorgheni pacircnă la Tg Mureş icircn afluenţii Mureşului superior pacircnă la Tg Mureş icircn Arieş la Turda confluenţă cu Arieşul icircn Bega de la Margina la Timişoara icircn Caraş de la Carasova icircn aval icircn Nera (forma reofilă) din amonte de Bazovici pacircnă la vărsareIcircl găsim de asemenea icircn bazinul Jiului icircn Olt de la Miercurea Ciuc la Drăgăşani icircn Vedea de la izvoare pacircnă la Smacircrdinoasa (Teleorman) şi icircn ceilalţi afluenţi ai Ve-dei de la izvoare pacircnă la vărsare icircn Argeş de la Curtea de Argeş pacircnă la Bucureşti icircn Neajlov la Bălăria şi Co-mana (Giurgiu) icircn Dacircmboviţa de la Tacircrgovişte pacircnă la Bucureşti icircn Colentina şi afluenţii ei de la izvoare pacircnă icircn aval de Bucureşti icircn Ialomiţa din amonte de Tacircrgovişte pacircnă la confluenţa cu Prahova icircn Siret de la intrarea icircn ţară (fauna reofilă) pacircnă icircn aval de confluenţa cu Putna (forma limnofilă) icircn racircul Bacircrlad şi afluenţii săi de la izvoare pacircnă la vărsare precum şi icircn unii afluenţi

Dumitru GIUGIUCĂ

PorcuşorulGobio gobio obtusirostris ndash Valenciennes ndash 1844

Icircncadrare sistematică

- Ordinul Cypriniformes Goodrich 1909- Subordinul Cyprinoidei Berg 1940- Familia Cyprinidae Jordan şi Evermann 1896- Genul Gobio Cuvier 1817

Denumiri populare porcon corcodan ghivă givă mur-goi petroc pietroşelDescriere Corpul este moderat alungit şi comprimat lateral icircnălţimea sa reprezintă la exemplarele adulte din ape mai rapide 17-21 din lungimea corpului fără caudală iar la exemplarele din ape mai lente 18-26 din aceastaGrosimea reprezintă 80-85 din icircnălţime Profilul dorsal variază icircn funcţie de icircnălţime la exemplarele cu corpul icircnalt acest profil este puternic convex iar la cele cu corpul alungit convexitatea este mult mai redusă profilul dorsal apropiin-du-se de orizontală Profilul ventral este orizontal Lungimea capului reprezintă 24-29 din cea a corpului mediile fiind de aproximativ 26-27 la populaţiile reofile (din amonte) şi 26-269 la cele limnofile (din aval) Botul este scurt şi obtuz iar lungimea lui reprezintă 85-12 din lungimea corpului Botul este mai scurt decacirct spaţiul post-orbital Gura este inferioară semilunară deschiderea ei ajunge sub nări iar inserţia mandibulei sub icircnceputul sau sub prima jumătate a ochiului Ochii sunt mici depărtaţi şi privesc lateral diametrul lor reprezintă la adulţi 42-73 din lungimea corpului la majoritatea populaţiilor limnofile şi 58-67 la majoritatea celor reofile Mustăţile sunt de lungime variabilă lungimea lor reprezintă la populaţiile reofile 65-105 din lungimea corpului şi 23-35 din cea a capului la aceste populaţii mustăţile ajung la nive-lul ochiului Pedunculul caudal este comprimat lateral icircnălţimea sa minimă fiind mai mare decacirct grosimea sa Lungimea pedun-culului caudal reprezintă la populaţiile reofile 20-25 iar la cele limnofile 19-24 din lungimea corpului icircnălţimea minimă reprezintă 7-11 din lungimea corpului şi 35-50 din cea a pedunculului caudal Spaţiul predorsal reprezintă 42-50 din lungimea corpului Marginea dorsalei este uşor concavă Caudala este moderat scobită cu cei doi lobi egali vacircrfurile lor fiind ascuţite la populaţiile reofile şi rotunjite la cele limnofile Vacircrful pec-toralelor la majoritatea exemplarelor nu ajunge inserţia ventralelor Inserţia ventralelor este situată puţin icircn urma inserţiei dorsalei cam sub prima radie divizată a acesteiaPieptul şi istmul sunt parţial sau chiar total acoperite cu solzi Colorit Partea dorsală este cenuşiu-verzuie icircnchisă iar capul este şi mai icircnchis Pe spate are 7-10 pete mici slab definite Pe flancuri are 7-10 pete icircntunecate de mărimi foarte variabile icircn general are 5 dungi longitudinale brun ndash negricioase Solzii liniei laterale sunt bordaţi cu negru avacircnd două pete negricioase una sub alta Faţa ventrală este alb-gălbuie Icircnotătoarele sunt incolore pe radiile dorsalei sunt 3 şiruri de pete negricioase pe cele ale caudalei sunt 4

29|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Echipamentul Pescarului

Pentru mine cel puţin a fost foarte greu la icircnceput să

decid ce echipament de pescuit la muscă ( FLY ) să achiziţionez ca să pot să icircnvăţ cacirct mai repede şi mai uşor tehnicile de lansare a şnurului şi bineicircnţeles să fie adecvat mărimii peştilor pe care icirci urmăresc şi dimensiunilor muştelor pe care o să le folosesc Deoarece cele mai multe partide de pescuit le desfăşor pe racircul Jiu care are lăţimi destul de mari am optat pentru o lansetă clasa 5 mulinetă clasa 5 şi şnururi clasa 4 şi clasa 5 Pentru că citisem icircn alte reviste dar şi pe internet că cea mai potrivită pen-tru un icircncepător este o lansetă cu acţiune ldquomai blacircndărdquo am ales o lansetă de acţiune MF adică me-dium-fast Ulterior am achiziţionat şi o lansetă clasa 6 mulinetă clasa 6-7 şi şnururi clasa 6 şi clasa 7 De data aceasta am ales lanseta de acţiune F adică fast La lanseta clasa 5 de acţiune MF icircncărcarea la lansările şnurului se realizează pe prima jumătate a lungimii lanse-tei iar la lanseta de clasa 6 de acţiune F icircncărcarea se realizează icircn zona de vacircrf Am pescuit cu am-bele lansete şi am folosit la lansări şi şnururi egale dar şi mai mici sau mai mari faţă de clasa lanse-tei Astfel am observat anumite particularităţi pentru fiecare lansetă icircn funcţie de clasa şnurului pe care icircl foloseam de mărimea muştelor şi de condiţiile meteo Pentru cazul icircn care am folosit lanseta clasa 5 de acţiune MF am execu-tat lansările mai lent ca să nu forţez lanseta şi să-i dau timp să se icircncarce

cacirct mai bine cu greutatea şnurului Cel mai impor-tant este că pentru un icircncepător lanseta cu acţiune MF nu ldquotaxeazărdquo atacirct de aspru greşelile la lansare Am folosit fără probleme şnurul clasa 5 cacirct şi pe cel de clasa 4 dar la cel de clasa 6 am observat că lanseta se icircncărcă prea mult la lan-sare şi există posibilitatea chiar să se rupă de aceea nu am mai folosit şnururi mai mari icircn clasă decacirct lanseta Şnurul de clasa 4 l-am folosit icircn special cacircnd am pescuit pe racircurile mai mici deoarece mi s-a părut că se ldquoaşeazărdquo pe apă mai discret iar pe cel de clasa 5 cacircnd am pescuit pe Jiu Pentru cazurile icircn care vacircntul avea intensificări mult mai bine s-a com-portat la lansări şnurul de clasa 5 Contrar anumitor păreri citite am observat că lansările la distanţă le execut mai bine cu şnurul de aceeaşi clasă cu lan-seta faţă de cel de clasă mai mică De asemenea nu am reuşit să execut

lansări corecte cacircnd am folosit muşte prea mari icircn special streamere sau nimfe supra lestate Pentru lanseta de cla-sa 6 cu acţiunea F am pu-tut executa lansările mai rapide deoarece aceasta se icircncarcă icircntr-un timp mai scurt sub greutatea şnurului Icircn schimb aceas-ta mă ldquotaxardquo mai aspru la greşelile de lansare Un avantaj la această lansetă a fost acela că am folosit şi şnurul de clasă mai mare fără să am probleme deose-bite la icircncărcare Lansările la distanţă au fost vizibil mai lungi faţă de cazul icircn care am folosit lanseta cu acţiune MF şi de aseme-nea lanseta cu acţiune F s-a comportat mai bine pe vacircnt Tot cu această lansetă am folosit fără probleme şi streamerele mari şi nimfele mai grele De obicei cacircnd pes-cuiesc pe racircuri mai mici folosesc lanseta clasa 5 cu şnurul de clasa 4 iar pen-tru Jiu şi bălți lanseta clasa 6 cu şnururile de clasa 6 şi cel de clasa 7 dar şi lan-

seta de clasa 5 cu şnurul de aceeaşi clasă Cacircnd urmăresc avatul sau alţi răpitori de talie mai mare folosesc numai lanseta de clasa 6 Totuşi lansetele cu acţiunea mai blacircndă adică cele care se icircncarcă icircn prima jumătate sau pe aproape toată lungimea preiau mai bine şocurile unui peşte mai mare şi protejează mai bine for-facul şi leader-ul Poate şi pentru faptul că de ani buni de zile am pescuit avatul icircn special la spinning şi am practi-cat un pescuit de viteză acum cacircnd ldquoam mai icircnvăţatrdquo cacirct de cacirct tehni-ca de lansare a şnurului icircmi place mai mult să pes-cuiesc ldquola flyrdquo cu lanseta mai rapidă adică cea cu acţiunea F ndash fast Icircn icircncheiere concluzia personală este că nu există o regulă strictă icircn a ne alege acţiunea lansetei fly cu care dorim să pescuim deoarece contează carac-terul firea dar şi ldquomacircnardquo (icircndemacircnarea) fiecăruia icircn parte Icircn schimb clasele lansetelor faţă de peştii pe care icirci urmărim şi celelalte reguli de echilibrare corectă a echipamentului trebuiesc respectate

Doru DINEA

CAcircTEVA OBSERVAŢII PERSONALE despre echipamentul de pescuitcu muştele artificiale

Ilustrația autorului

|30 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Agenda Pescarului

POPULAtildeRI CU PEAEligTI NOBILI IcircN BIHOR

CUM PAtildeSTRAtildeM PEAEligTII IcircN STARE PROASPAtildeTAtilde

La icircnceputul anului 2012 s-au făcut repopulări cu peşti nobili din speciile crap şi amur icircn lacurile licenţiate pentru acvacultură din patrimoniul AJVPS Bihor Ast-

fel deşi erau destul de bine populate lacurile Leş Fegernic Diosig Cristur şi-au primit noii oaspeţi peşti reproducători şi viitori reproducători astfel avem garanţia perpetuării spe-ciilor mult apreciate de pescarii de staţionar Cele peste 4 tone de peşti au fost lansaţi icircn cele mai bune condiţii tehnice alături de ştiucile mari din Leș ndash anul 2011 a fost marcat de o ştiucă de 12 kg - specie deversată tot de noi acum cacircţiva ani alături de plăticile ce au ajuns şi la 700 g bucata urmare a reproducerii naturale acţiune icircncepută acum 8 ani doar cu cacircteva exemplare de plătici reproducători au dovedit strate-

Tematica nu este o problemă pentru pescarii de pes-cuit staţionar deoarece juvelnicele de 2-3 metri lun-gime bine scufundate icircn apă vor ţine peştii vii pe

toată durata partidei Lansetiştii şi muscarii au icircnsă ne-voie de tehnici şi dotări e drept accesibile Aici aş insista puţin asupra necesităţii procurării unui coşuleţ de nuiele icircn care lansetistul ori muscarul icircşi pot ţine peştii icircn stare proaspătă pe toată perioada deplasării pe malul racircului In-sist pe această strămoşească metodă şi dotare icircntrucacirct uti-lizacircnd coşuleţul ce l-am moştenit şi care are cca 120 de ani mi-a asigurat icircntotdeauna păstrarea proaspătă a peştilor prinşi la muscă păstrăvi ori lipani mai puţin cleni pe care-i eliberez imediat Fizica icircşi are legile ei iar secretul bunei funcţionări a coşuleţului se bazează tocmai pe una dintre acestea -fenomenul de evaporare ndash deci implicit şi răcire Fără intenţia de a da lecţii iată cum procedez După ce am prins cacircţiva păstrăvi icirci eviscerez le scot branhiile şterg bine interiorul de sacircngele icircnchegat ce-i element toxic şi primul ce produce alterarea pun un praf de sare dintr-o solniţă cu orificii ce-o port icircn coşuleţ icircnvelesc peştii icircntr-un prosop de cacircnepă umectat şi icirci pun icircn coşuleţ La uscarea aproape completă a prosopului icircl reumectez astfel se reia fenomenul de evaporare-răcire ce durează cam 2 ore Pes-cuind la munte prefer partidele de după-amiază - seară iar cacircnd pescuiesc de dimineaţă şi am 1-2 păstrăvi legali la

gia cu efect icircn timp icircndelungat dar care asigură continuita-tea speciei icircn noul mediu De altfel şi şalăii din lacul Feger-nic vor fi tentaţia fiecărui undiţar Referindu-mă la această specie dispărută din Crişul Repede icircn perioada poluărilor industriale acum este bine reprezentată icircn racircu datorită unei acţiuni pe care am realizat-o icircn 1992 cacircnd icircn urma dezafectării pescăriei Martihaz am cules din iazurile ce ur-mau a fi desecate o cantitate de peste 2000 bucăţi strapazani - şalăi de 15-30 cm - pe care cu cacircţiva pescari sufletişti i-am transportat icircn mare viteză fără pierderi icircn racircul Crişul Repede zona de vest După cacircteva zile cu factorii locali am obţinut ridicarea stavilei de la punctul de priză vest astfel undele racircului au dus devale o populaţie de şalăi ce azi oferă exemplare de peste 5-6 kg Trebuie să menţionez public şi poate domnul ministru al agriculturii ne va icircnţelege nemulţumirea absurditatea faptului că şi icircn prezent salariaţi ai ANPA eliberează permisele de pescuit fără ca solicitanţii să fie membri ai vreunei asociaţii de pescari Această categorie de pescari fără a contribui cu nimic la menţinerea patrimo-niului piscicol devin paraziţi consumatori şi distrugători ai fondului piscicol natural al apelor publice

orele pracircnzului sub umbrarul arinilor ori brazilor icirci pun la copt icircntr-o spuză de jar Fie-mi permis să fac o paranteză şi să descriu reţeta rapidă Fac un foc mic din crengi us-cate pun 2-3 bucăţi mai grosuţe pentru o inima de jar Icircntre timp cacirct arde focul sărez puţin peştii evisceraţi introduc icircn interior cacircţiva muguri de brad cacircteva flori de cimbrişor o linguriţă de unt ori margarină icircnvelesc peştii icircntr-o folie de aluminiu şi icirci pun icircn spuza de jar şi cenuşa fierbinte După vreun sfert de ceas cacircnd aud uşoare pocnituri şi sfacircracircieli scot peştii icircmbrăcaţi icircn folie las să se răcească niţel şi cacircnd desfac folia izul de muguri de brad şi cimbrişor nu poate fi descris icircn cuvinte Niciodată acasă nu am reuşit asemenea bunătăţi pe care le-am icircnvăţat icircn bătracircna Marmaţie Din experienţa cacirctorva decenii de muscărit afirm cu toată responsabilitatea că utilizacircnd coşuleţul chiar şi la partide de spinning la bibani niciodată nu am avut peşti cu icircnceput de alterare Am văzut anul trecut un pes-car ce-şi ţinea cacircţiva cleni şi scobari icircnşiraţi pe o creangă de salcie ce aveau un aspect penibil de peşti spacircnzuraţi imagine ce nu poate fi comentată Cred că nu este nevoie să mai menţionez de dotările moderne de azi lădiţe frigorifice cu patroane ICE ori micile dar excepţionalele frigidere ce funcţionează la 12 volţi şi ţin o temperatură constantă de 1-2 grade celsius timp de cacircteva zile

TP

|Titus Pintea

FotoM Ionescu

31|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pe apele mapamondului

D acă ar fi să aleg un peşte care poate da satisfacţii constante de-a lungul sezonului de pescuit

pe continentul nord-american acesta ar fi cu siguranţă bass-ul sau aşa cum mai este numit bibanul americanCacircnd spunem biban gacircndul ne duce la pescuitul cu năluci pentru unii sau cu momeli natu-rale pentru alţii la peştii activi mai tot timpul sezonului cald chiar şi atunci cacircnd tempera-tura apei amorţeşte majoritatea celorlalte specii Pe continen-tul nord-american pe lacircngă ldquotradiţionalulrdquo biban pe care icircl găsim şi icircn apele europene pescarii pot prinde şi un bdquofrate mai marerdquo al acestuia bibanul ameri-can sau bass-ul Iar cacircnd spun ldquomarerdquo mă gacircndesc atacirct la talia semnificativ mai mare a exem-plarelor cacirct şi la spectaculozitatea pescuitului acestei specii Aici mă refer la faptul că este un peşte activ atacirct la temperaturi estivale normale ale apei cacirct şi la cele ce nu se icircnscriu icircn limitele bdquonormaluluirdquo fie ele scăzute sau ridicate Icircn plus varietatea largă de năluci şi momeli naturale la care bdquorăspunderdquo fără a face mof-turi icircl situează aş putea spune pe unul dintre primele locuri icircn clasamentul peştilor favoriţi ai pescarilor canadieni şi ameri-cani Un alt atu este acela al spectaculozităţii pescuitului icircn sine pornind de la varietatea de condiţii acvatice icircn care il găsim şi pacircnă la drilul presărat adesea cu salturi spectaculoase

şi scuturături energice din cap care vor rămacircne cu siguranţă icircntipărite icircn me-moria norocosului pescar Dar să le luăm pe racircndIcircl găsim icircn lacuri şi racircuri cu apă de adacircn-cimi diferite fără a fi foarte pretenţios la condiţiile de oxi-genare apele natu-rale fiind oricum su-ficient de curate pe continentul vecin Preferă adăpostul structurilor scu-fundate coame sau şanţuri bo-lovani trunchiuri rădăcini sau um-bra şi protecţia vegetaţiei ac-vatice atacacircnd din-spre adacircnc spre suprafaţă printre frunzele de nufăr sau brădişul des Patrulează adesea icircntre aceste structuri apăracircndu-şi teritoriul de potenţialii bdquoinvadatorirdquo putacircnd fi astfel prins şi la pescuitul la trenă Se hrăneşte cu aproape tot ce mişcă icircn apă fără să scape nici o oportunitate am prins bass chiar şi la boabă de porumb cacircnd dădeam după crap Atacă o varietate de năluci artificiale de la rotative şi oscilante şi pacircnă la voblere şi twistere Se pare icircnsă că are o atracţie deosebită la spinnerbait o combinaţie icircntre rotativă şi softbait o nălucă agreată şi de majoritatea pasionaţilor şi care aparent

folosite de multe ori pescarii preferă să ridice peştele di-rect din apă lăsacircnd la o parte minciogul Răspacircndirea largă a bibanului american alături de caracteristicile pescuitului său au făcut din acesta una din capturile preferate căutate şi apreciate de pescarii nord-

americani Adesea pentru a spori farmecul partidei pescarii aleg canoea pentru deplasare fapt ce le permite să pătrundă mai adacircnc icircn universul acestui peşte icircnlesnindu-le accesul icircn locuri unde bărcile cu motor nu pot pătrunde Faima speciei a depăşit deja de ceva timp ho-tarele continentului de origine bass-ul fiind icircntacirclnit tot mai des şi icircn apele europene unde a fost introdus şi unde continuă să cacircştige tot mai mulţi adepţi

MAC

poate salva reputaţia de pescar icircntr-o varietate de situaţii Lan-setele folosite sunt icircn general cu acţiune de mijloc de putere medie ce permit lansarea şi controlul nălucilor cu greutăţi icircntre 3-5 şi 7-10 grame Se fo-losesc fire monofilament 025-030 sau textile mai rezistente

la abraziune recomandate mai ales dacă pescuim icircn zone cu vegetaţie acvatică abundentă Se poate pescui atacirct de pe mal cacirct şi din barcă caz icircn care so-narul poate fi de mare ajutor mai ales dacă avem de-a face cu o apă necunoscută Drilul este destul de scurt bass-ul opunacircnd doar iniţial rezistenţă timp icircn care aşa cum spuneam sare spectaculos din apă scuturacircndu-şi energic capul Icircnţeparea este icircn majoritatea cazurilor sigură rateurile sunt rare dată fiind gura largă cu cartilagii tari mai ales icircn cazul basului cu gura mare Profitacircnd de acest lucru precum şi de rezistenţa firelor

BASS-UL AMERICAN

Ilustrația autorului

|32 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pagina muscarului

Similitudini şi diferenţe icircntre muşte de catalog şi cele tradiţionale

|Titus pintea

Am avut curiozitatea dar şi plăcerea să fac comparaţii icircntre muştele noastre tradiţionale cu care generaţii

de muscari romacircni au pescuit decenii la racircnd şi muştele din cataloagele străine DAM ORVIS BAYLEI etc Constat că diferenţele sunt notabile icircn colorit şi conformaţie uşor de constatat de pescarii ce-şi confecţionează muştele şi au experienţa anilor Icircn acest sens aş exemplifica prin cacircteva modele mai cunoscute şi folosite de muscarii noştri Icircn cataloage apare un tandem bine cu-noscut modelul March Brown bdquomalerdquo şi March Brown bdquofemalerdquo Primul se aseamănă cu musca noastră de arin icircnsă susţin că aceasta din urma este mai eficientă icircn perioada icircnceputului de sezon Am şi o posibilă explicaţie Icircn mai musca de arin este icircncă icircntr-un stadiu de dezvoltare incipientă şi de regulă zborul său icircncă slab se termină icircn apă deci pistruiatul primeşte fiind şi el moleşit din iarnă o muscă icircncă mică Dacă i-am oferi un March Brown din import de cele mai multe ori doar se mişcă din cotlonul său dar nu atacă păroasa arătare Dacă icircncercăm cu modelul bdquofemalerdquo aceasta se aseamănă cu musca de cara-bete la noi se mai numeşte şi bdquocaprardquo Insecta icircn mai este de-parte de a zbura doar icircn final de lună Deci bazacircndu-ne pe modelele noastre avem şanse mai bune Scuturacircnd icircn final de mai cacircteva crengi de arin am găsit icircncă muşte cleioase ce se prindeau de partea infer-ioara a frunzelor aspect ce-mi

confirmă cele afirmate anterior Dar făcacircnd şi probe de muşte eficiente pe aceeaşi apă peştii mi-au atacat mai des modelul indigen şi foarte slab pe cel de catalog un model original primit din partea campionului de muscă al Bavariei Modelul bdquofe-malerdquo a fost bun doar icircn iunie mai mult la cleni Icircnsă acest din urmă model legat pe cacircrlige mici nr 14-16 a fost bun la lipani cu menţiunea că era atacat icircn după-amiezile icircn care musca de carabete se ridi-

ca deasupra racircului Icircntr-o zi am primit un model francez o viespe sofisticată icircn construcţie ce avea picioruşe icircnnodate din barbule de pană de curcan greu de realizat fiind după aprecierea mea o muscă de lac denumită icircn catalog Danga Imago Aceasta la peştii noştri nu a reuşit sa stacircrnească interesul Dar reducacircndu-i bogata icircmbrăcăminte de perucă şi picioare am rămas oare-cum la o viespe roşie indigenă pe care cacircţiva cleni harnici au apucat-o ferm Icircn două săptămacircni cacirct am fost gazda campionului bavarez am văzut cum din cele cacircteva sute de muşte cu care a sosit nu mai ştia din care să lege la capăt ori pe săltătoare şi pierdea minute icircn şir cu alegerea acestora Astfel pe pacircracircul Finiş icircmi prezenta un model cu un nume pompos Grenwels Glory e drept muscă verde cum i-am sugerat dar icircncă nestudiată de irideii noştri Aşa se face că-n trei zile de muscărit din bdquostupulrdquo de artificiale

aduse nu a aflat modelul local Aşadar i-am dat cu teamă o muscă verde cu păr ciocolatiu cercuire fină gălbuie la care icircn final păstrăvii dar mai des li-panii Finişului din acei ani i-au oferit o partidă plăcută Pe lacul Lugaş ce are cleni frumoşi muştele irlandeze de lac nu au dat rezultate Am creat modelul pe un ac mult mai mic decacirct cel original fără picioruşe dar cu un abdomen pronunţat pe curbura cacircrligului pe un ac nr 12 cu tijă lungă Fiind zi de primăvară-vară mi-am luat varga de muscă şi-am ieşit icircn prima partida a anului pe Crişul repede icircntr-o zonă icircn care anul trecut am luat şi cleni dar şi curcubei Ca o observaţie meteorologică icircn 2 zile de la 8 grade la pracircnz aerul atmosferic arăta la umbră plus 21 grade derutacircnd oameni şi peşti Dar iată ce mi-am notat icircn carneţelul meu de pescar file ce de ani icircmi oferă plăcute aduceri aminte Ziua I-a soare şuvoiul sub barajul Lugaş o singură muscă de capăt March Brown bdquomalerdquo Lansez icircn şuvoaie line şi văd mişcare de peşte fără atac Rezultatul zilei un clean de 26 cm Ziua II-a ndash soare căldură plus 21 grade Pescuiesc pe şuvoiul de ieri cu o muscă de capăt model de bdquoarinrdquo corp arămiu codiţă din barbule de fazan perucă de potacircr-niche icircnchisă Rezultatul zilei 3 cleni peste 25 cm cinci juniori doi bibani ce i-am văzut icircntre doi bolovani sorindu-se Peşti sperioşi şi timizi icircn atac Am văzut un curcubeu ce a venit pacircnă sub muscă fără sa o apuce dar apa era aşa de curată icircncacirct e posibil să mă fi văzut Nu am putut pescui mai mult de-un ceas picioarele amorţindu-mi icircn apa icircncă rece Nu trag concluzii le las la latitudinea muscarului dar ştiu sigur că-n luna mai cleanul din zona

montană va ataca nebun bdquopotacircrnicheardquo deschisă oferind spectacolul atacu-lui din cacircrdul ce se soreşte sub arinii bătracircni Păstrăvii icircncă molateci vor sălta bine la minuscule bdquobaxmanurirdquo dar şi la delicatele bdquomosqui-tordquo Mai ştiu că noaptea din preziua dezlegării la munte a fost foarte lungă dar maşina parcă icircnţelegacircndu-ne dorinţa s-a grăbit spre apele de sus

FotoT Pintea

33|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|1 iunie

Mini sfaturi pentru mini pescari

IULIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30 31

DLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVSDLM

208305356451045136228321414509601643011101149235316408449533031118157349443536624008042139236

651746837944632721815905957

110112031305649738826913

1001104911331215618705749837931

10241107629724819918

1433152616241714131514091458154916421736182519141236131914061454153916261711175612541345143615271618170518011211130814041502

211622092311

-1857194920452134222422542343

-1913200120462134221922592351

-184119262109215622492337

-1854192620342131

536

542

549

556

2104

2100

2054

2047PP

LP

UP

LN

Icircncepem cu icircnceputul adică prezentarea elementelor de bază ale pescuitului cu undiţa Icircntre cele cinci componente ale undiţei vargă plută fir plumb şi cacircrlig trebuie să fie

armonie compatibilitate şi echilibru altfel undiţa nu va fi utilă la pescuit Chiar şi lanseta trebuie să icircndeplinească această regulă generală Imaginaţi-vă o vargă firavă cu un fir gros şi un carmac pentru prins somni sau o lansetă cu un tambur mic icircn care abia icircncap cacircteva spirale de nailon de un milimetru grosime iar lacircngă plumb două cacircrlige mici pentru bdquolibelulărdquo Cu ochiul minţii veţi vedea dezechilibrul şi lipsa de armonie Cumpăraţi din magazin mai multe categorii de vergi cacircrlige plute plumbi şi fire şi uniţi-le icircntr-un ansamblu armonios icircn concordanţă cu peştii care trăiesc icircn apa unde vreţi să pescuiţi Interesaţi-vă la pescarii localnici sau la prieteni care au mai pescuit icircn acea apă Peştii de mărime şi greutate bdquorecordrdquo nu se pun icircn bdquoecuaţierdquo hellipVarga o cumpăraţi icircn raport cu puterea voastră de macircnuire plutele le echilibraţi icircntr-o găleată plină cu apă adăugacircnd sau reducacircnd numărul de plumbişori pacircnă cacircnd 80 din plută intră sub apă iar 20 rămacircne icircn afară ţinacircnd seama şi de greutatea momelilor pe care le veţi folosiPescarii mici nu trebuie să plece singuri la pescuit şi mai cu seamă icircn sălbăticie ci icircnsoţiţi de părinţi rude vecini prieteni pescari de la care vor icircnvăţa tainele naturii şi pescuitului şi vor primi ajutor icircn caz de nevoie Tot de la aceştia vor icircnvăţa cum să macircnuiască o vargă de pescuit cum se oboseşte şi se scoate peştele din apă cum se agaţă icircn cacircrlig momeala şi cum se nădeşte locul de pescuit Copilaşii pescari trebuie să icircnceapă lecţiile de pescuit cu o singură undiţă şi să nu stea pe locul de pescuit aproape de icircnsoţitori Pentru a nu greşi niciodată icircn preziua plecării la pescuit scrieţi un program al zilei de pes-cuit din care să nu uitaţi notarea unor utilităţi şi din care să nu lipsească apa macircncarea facircşul pentru vacircnt şi ploaie momeli nada undiţa rucsacul şepcuţa ochelarii de soare polarizanţi juvelnicul şi bdquonoroculrdquo pentru ziua de pescuit Am glumit dar ştiu pe cineva care a ajuns pe malul unei bălţi după ce a uitat acasă cutia cu momeli sau altul care din grabă a lăsat lacircngă uşă husa cu uneltele de pescuit ratacircnd ziua de pescuit Se mai poate icircntacircmpla dar se poate evita Pentru a nu adormi pe malul apei copilaşii pescari trebuie să se culce seara devreme pentru că o partidă de pescuit icircncepe icircn zori cacircnd răsare soarele Dacă vă interesează şi alte taine ale pescuitului citiţi materialele publicate icircn revista VPR icircn fiecare număr lunar unde sunt prezentate pe lacircngă aventurile icircntacircmplările amin-tirile din viaţa pescarilor şi sfaturi privind metodele de pescuit reţete de nade şi momeli şi nu numai Cartea micului pescar a rămas deschisă la pagina nr 1 Pacircnă terminaţi studiile aveţi de acumulat un volum uriaş de cunoştinţe Dar nu vă speriaţi Pescuitul este o distracţie şi o competiţie ca orice sport Firicel icircntins

Valentin MALICIUC

IUNIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30

VSDLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVS

218259344433521035136234329418521619015103151239336431535629005049139233329411512618011105

756837924

10151112721819918

1012110512021303559644736824918

101611091213631728821912

1001104911361229527619

142915231609165817491302140915101611170817571839124313291419152016231726182919031211130914031453153916251721181912361327

2028210422122309

-195120242105215322362324

-1821191620012055214822462339

-1856195220452119215622432341

-18261909

533

531

531

528

2056

2100

2103

2104

LP

UP

LN

PP

Atenție la ora de vară

FotoM Ionescu

Prinse icircn capcanăORIZONTAL 1) Capcana trandafirului (sg) ndash Cei mai buni vacircnatori 2) Simtul ascutit al caprio-arelor ndash Bronzat natural 3) Curse ndash Incluse icircn club ndash Tariful dupa eliminarea celor cacircteva sute de metri patrati 4) A da cu marinimie ndash Pune capcana si fuge 5) Arma marilor profitori ndash Trimisa dupa inamic 6) Margine de tricolor ndash Cacircnd cifrele se aduna (pl) 7) Capcana ne-vazuta ndash Coada de taur 8) Sectiune dintr-un ficat ndash Un necunoscut ndash Formula de adresare ca pentru un vacircnator mai icircn vacircrsta 9) Gazul care se livreaza la tub ndash Deosebit de mic 10) Vacircnatori cu picioarele pe pamacircnt

VERTICAL 1) Are gust de ocna ndash A pune capcane 2) Capcane pentru lei (fig) 3) Miros fin ndash Salutul eroilor ndash Nod putin desfacut 4) Blana de lemur ndash Case carora li s-au dat spargeri 5) Locul unde te duc numai nevoile (reg) ndash Pense 6) Carne de cerb ndash Muscat de flacari ndash Seva 7) Se ia pe picioare ndash Fara grai ndash Fac parte din grup 8) Se aprinde foarte usor mai ales daca sar scacircntei 9) Pastrate icircn eter ndash Firisoare ndash Nasul cu belciug artizanal 10) A prinde temporar ndash Icircnghesuiti

Ion Mihaiu

Dezlegare VPR mai CAPACITATE-OTELITA-OF-NE-BR-RANI-SUDICA-T-G-T-RT-FURII-AP-APATI-CE-NAT-AB-UO-TURATIE-NO-ZONAL-VAR-RECITATORI

1

1

4

4

2

2

5

5

3

3

6

6

7

7

8

8

9

9

10

10

|34 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

AJVPS Hunedoara vinde căţei din rasa copoi ardelenesc de la Canisa Căpăţacircna Prenotări şi informaţii suplimentare la tel 0254215422

VAcircND armă de vacircnătoare cal1270 ţevi juxtapuse Bohler antinit Tel 0723300609

Mica publicitate

Pune la dispoziţia vacircnătorilor interesaţi următoarele categorii de căţei

bull o femelă din rasa jagdterrier icircn vacircrstă de 5 luni bull o femelă din rasa copoi slovac icircn vacircrstă de 2 luni bull un mascul din rasa brac german cu păr sacircr-mos icircn vacircrstă de 3 lunibull două femele metişi de copoi x jagdterrier icircn vacircrstă de 2 luni

Juvenilii sunt dehelmintizaţi şi vaccinaţi de două ori iar căţeii dehelmintizaţi şi vaccinaţi doar icircmpotriva parvovirozei Preţul de valorificare este de 500 leiexemplar cu TVA inclus Căţeii provin din părinţi selecţionaţi folosiţi cu rezultate excelente la vacircnătoare Dintre reproducători sunt scoşi la vacircnzare la acelaşi preţ următorii cacircini

bull un mascul de copoi ardelenesc icircn vacircrstă de 2 anibull o femelă de brac sacircrmos folosită la vacircnătoare icircn vacircrstă de 7 anibull o femelă de limier hanoveran folosită icircn teren icircn vacircrstă de 7 ani

Doritorii se pot adresa pentru achiziţii sau eventuale prenotări precum şi pentru alte informaţii d-lui Du-mitru Teodor la tel 0212708060 sau 0767817908

CANISA CERNICA

SC SURAKI SRL producător autorizat conform legislației europene icircn prelucrarea cărnii de vacircnat este interesată icircn achiziționarea vacircnatului mare icircn carcasă destinat producției de mezeluri comercializate sub marca ldquoTOLBA VAcircNĂTORULUIrdquo Oferim posibilitatea icircncheierii de contracte pe termen lung

Detalii la numerele de telefon 0752 525 142 sau 021 411 62 30

E-mail florinblidarescusurakiro sau surakisurakiro

wwwsurakiro

Page 3: VÂNĂTOAREA ÎN REUNIUNEA DE LUCRU VÂNĂTOAREA

3|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Actualitate

La solicitarea reprezentanţilor mai multor asociaţii de vacircnători şi de pescari sportivi din Romacircnia şi icircn contextul schimbărilor inter-venite la nivelul conducerilor ministerelor

sub bdquoinfluenţardquo cărora se desfăşoară activităţile de vacircnătoare şi de pescuit recreativ-sportiv din ţara noastră a fost convocată de către directorul general al AGVPS o reuniune de lucru cu preşedinţii şisau di-rectorii şi contabilii şefi ai asociaţiilor afiliate pentru a inventaria problemele actuale de interes general cu care se confruntă acestea a avea un schimb larg de opinii şi experienţă icircn domeniul preocupărilor cotidiene şi a stabili icircmpreună un mod mai uni-tar şi eficient de susţinere a intereselor comune icircn avantajul pacircnă la urmă al vacircnătorilor şi pescarilor sportivi din Romacircnia şi al societăţii icircn care trăim Nu a fost ocolită nici problema delicată a oportunităţii unor placircngeri adresate din partea tuturor sau doar a celor direct afectaţi DNA sau Parchetului de pe lacircngă IcircCCJ şi icircn completare Curţii de Conturi a Romacircniei icircn legătură cu modul abuziv şi păgubitor de recontractare a gestionării faunei cinegetice şi a autorizării abuzive a exploatării resursei acvatice vii din habitatele piscicole naturale Prilejul a fost folosit şi pentru lansarea unui apel din partea con-ducerii executive a AGVPS icircn interesul participării reprezentanţilor tuturor asociaţiilor afiliate la reuşita manifestării halieutico-cinegetice programate a se desfăşura icircn perioada 26-30 septembrie 2012 la Constanţa

La reuniunea convocată icircn timp util cu un proiect de ordine de zi mobilizator şi materiale concise anexate icircn scopul preorientării dezbaterilor pe probleme importante şi de interes comun au fost prezenţi 100 delegaţi din partea a 35 judeţe şi din Municipiul Bucureşti reprezentacircnd 49 dintre asociaţiile tradiţionale afiliateIcircn deschiderea lucrărilor dl dir gen N Şelaru a re-marcat că problemele majore ale asociaţiilor afiliate dar nu numai ale acestora sunt după cum bine se cunoaşte departe de a fi total soluţionateS-a depăşit problema spinoasă a recontractării celor mai multe dintre fondurile cinegetice la care con-tractele au expirat icircn anii 2011 şi 2012 dar acţiunea nu s-a finalizat icircncă şi icircn plus sunt foarte multe

care nu sunt grevate de contracte icircn derulare sau hotăracircri judecătoreşti executoriibull să atribuie gratuit administrarea resursei acvatice vii AGVPS din Romacircnia asimilată prin lege instituţiilor de utilitate publică care pot primi gratuit icircn folosinţă astfel de bunuri publice deoarece AGVPS este icircn măsură să or-ganizeze şi să coordoneze mai bine fără nici un fel de cheltuială din partea statului exploatarea durabilă şi protecţiaconservarea mai eficientă a resursei acvatice vii din habitatele piscicole naturale

Icircn sfacircrşit sunt multe probleme neclare şi controver-sate dar importante pentru asociaţiile de vacircnători şi de pescari sportivi din punct de vedere financiar-contabil icircn primul racircnd din cauza reglementărilor extinse şi confuze icircn materie aflate uneori icircn contradicţie

Avacircnd icircn vedere multitudinea problemelor pro-puse a se dezbate şi marea diversitate a acestora reuniunea de lucru s-a organizat şi desfăşurat pe două secţiuni distincte cu preşedinţii şisau direc-torii asociaţiilor afiliate icircn probleme administrativ-juridice şi cu contabilii şefi ai acestor asociaţii icircn probleme financiar-contabile

Dezbaterile din secţiunea de lucru cu preşedinţiidirectorii asociaţiilor afiliate

Icircn baza Ordinii de zi au fost abordate sistematic şi la obiect problemele administrativ-juridice curente de interes general precum şi altele colaterale aces-tora referitoare la protecţia şi conservarea faunei cinegetice şi a mediului acesteia de viaţăDiscuţiile au demarat prin prezentarea situaţiei actuale a gestionării faunei cinegetice din Romacirc-nia rezultată icircn urma modificării forţate a legii şi a aplicării interpretative a acesteia fără respectarea icircntocmai a prevederilor ei şi a reglementărilor sub-sidiare de către conducerea şi structurile MMP Icircn condiţiile cunoscute de aplicare incorectă şi părtinitoare a reglementărilor icircn materie majori-tatea asociaţiilor vacircnătoreşti tradiţionale afiliate la AGVPS din Romacircnia au reuşit să preia icircn gestionare foarte multe dintre fondurile cinegetice pe care le avusese pacircnă atunci icircn responsabilitate Unele au reuşit chiar să depăşească numărul acestora (AVPS Roman AJVPS Gorj AJVPS Galaţi) dar au fost şi multe asociaţii tradiţionale cu număr foarte mare de vacircnători grav afectate din acest punct de ve-dere (AJVPS Mureş AJVPS Bistriţa Năsăud AJVPS Covasna AJVPS Braşov AJVPS Sibiu AJVPS Alba şi altele din Ardeal) Meritele asociaţiilor cacircştigătoare şi eşecurile asociaţiilor perdante icircn condiţiile de aplicare incorectă şi părtinitoare a reglementărilor icircn vigoare de către structurile MMP s-au datorat con-juncturilor locale pe de o parte şi eforturilor con-ducerilor acestor asociaţii de pe altă parte Au fost şi situaţii sesizate icircn care conducerile unor asociaţii nu au ştiut să-şi valorifice posibilităţile sau pur şi sim-plu au uitat din varii motive de interesele majore ale vacircnătorilor cotizanţi Nu se detaliază icircnsă astfel de situaţii motivat de faptul că sunt puţine neveri-ficabile şi mai ales fiindcă se doreşte o regrupare a racircndurilor noastre inclusiv cu cei care la un moment dat se bănuieşte că au uitat de interesele comune sau interesele celor ce i-au alesSpre deosebire de situaţia asociaţiilor vacircnătoreşti afiliate dar şi a celor neafiliate RNP Romsilva a pierdut forţat apreciem noi gestionarea a foarte

litigii de soluţionat pe rolul instanţelor competente de judecată icircn legătură cu atribuirile abuzive de fonduri cinegetice făcute de conducerea şi struc-turile MMP unor gestionari propuşi de asociaţiile de proprietari de terenuri nelegal constituite Icircn afara acestor probleme ale unora dintre asociaţii toate asociaţiile gestionare de fonduri cinegetice au o problemă prezentă şi de viitor icircn legătură cu icircndeplinirea obligaţiilor contractuale criticate acum dar icircnsuşite anterior fără posibilitate de negociereO problemă de mare importanţă pentru protecţia eficientă şi gestionarea durabilă a fau-nei cinegetice o constituie mai nou şi existenţa vacircnătorilor icircn afara organizaţiilor vacircnătoreşti Aceşti vacircnători care nu icircşi aduc icircn nici un fel contribuţia la ocrotirea şi icircngrijirea vacircnatului nu sunt deloc interesaţi de ceea ce lasă icircn urma lor după vacircnătorile la care sunt acceptaţi Prin modificarea neinspirată adusă Legii armelor şi muniţiilor icircn anul 2011 fără nici un fel de consultare a forurilor de reprezentare ale vacircnătorilor din Romacircnia s-a creat deliberat sau nu premiza dezorganizării vacircnătorilor a spori-rii numărului lor şi a creşterii vacircnzărilor de arme de foc şi muniţii concomitent cu icircnmulţirea bruscă a numărului de potenţiali braconieriPe linie de pescuit recreativ-sportiv problemele sunt la momentul actual mai complicate Fără respectarea şi aplicarea prevederilor legii icircn do-meniu şi a unor hotăracircri judecătoreşti definitive şi irevocabile conducerea ANPA nu poate ieşi din criza generalizată creată deliberat prin autorizarea nelegală a asociaţiilor de pescari sportivi icircn scopul exploatării prin pescuit recreativ-sportiv a resursei acvatice vii din habitatele piscicole naturale ANPA nu mai are icircn opinia conducerii executive a AGVPS decacirct trei posibilităţi de reintrare icircn legalitate

bull să prelungească prin acte-adiţionale con-tractele icircncheiate anterior icircntre asociaţiile de pescari sportivi şi CNAFP aşa cum o obliga legea şi de curacircnd hotăracircrile obţinute icircn acest sens definitive şi irevocabile de AJVPS Suceava şi AJVPS Galaţibull să concesioneze cu respectarea icircntocmai a legii exploatarea resursei acvatice vii din habi-tatele piscicole naturale după cum o obligă aceasta dar numai pentru zonele de pescuit

BRAAEligOV 29-30 MAI 2012

REUNIUNE DE LUCRU CU REPREZENTANŢII CONDUCERILOR

ASOCIAŢIILOR AFILIATE

|4 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

multe şi valoroase fonduri cinegetice Le-a pierdut icircn condiţii de evidentă icircncălcare a legii fără intenţie sau posibilitate reală de icircmpotrivire icircn condiţiile presiunii exercitate de beneficiari susţinuţi făţiş de factorii politici şi de funcţionarii publici şi structurile MMPIcircn contextul prezentat mai sus s-a ajuns la o creştere bruscă a numărului de gestionari de fonduri cine-getice de la sub 200 icircn anul 2010 la peste 550 icircn prezent dintre care icircn unele judeţe chiar peste 20 de gestionari (Alba ndash 31 Arad ndash 28 Sibiu ndash 27 Timiş ndash 27 Mureş ndash 25 Bihor ndash 24 Bistriţa ndash 23 Cluj ndash 22 Braşov ndash 21 Teleorman ndash 21 şi Tulcea ndash 21) Această făracircmiţare exagerată a gestionării faunei cinegetice la nivelul Romacircniei s-a produs icircn condiţiile icircn care mulţi dintre noii gestionari au fost desemnaţi de asociaţii nelegale de proprietari de terenuri iar alţii nu mai icircndeplineau (şi nu mai icircndeplinesc) condiţiile de licenţiere situaţii bine cunoscute la nivelul MMP şi structurilor sale Icircn această situaţie şi a diletantismului favorizat icircn cinegetică de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură este de aşteptat o supraex-ploatare a faunei cinegetice icircn special pe fondurile cinegetice preluate de la RNP Romsilva ceea ce va afecta categoric situaţia şi evoluţia efectivelor de vacircnat din fondurile gestionarilor vecini şi per to-tal la nivelul ţării Evoluţia efectivelor de vacircnat din primăvara acestui an şi a cotele de recoltă obţinute de unele asociaţii nou constituite ne surprinde şi ne sperie icircn acelaşi timp Asupra acestui aspect se va mai reveniAdăugacircnd acestei situaţii previzibile consecinţele promovării abuzive şi discreţionare de către reprezentanţii MMP şi ai Facultăţii de Silvicultură din Braşov a mii de vacircnători insuficient pregătiţi icircn fiecare an şi posibilitatea existenţei vacircnătorilor icircn afara asociaţiilor vacircnătoreşti ultimii fără nici o contribuţie la ocrotirea şi icircngrijirea vacircnatului putem icircnţelege riscul potenţial al prăbuşirii bruşte ce poate urma icircn cinegetica din Romacircnia Oricum gestionarea responsabilă şi durabilă de pacircnă acum oarecum generalizată la nivelul ţării nu mai poate fi impusă şi mai ales nu are cine să o facă ITRSV-

achiesare la susţinerile incorecte ale ITRSV icircn această privinţă La acest moment a intervenit dl dir Vasilescu Ion (AVPS Sitarul) care a comunicat faptul că dna dir gen adj Szabo Ilona a transmis ITRSV un ordin icircn acest an cu un conţinut nou al modelului de plan de management pe care ITRSV Bucureşti l-a pus la dispoziţia asociaţiilor din raza acestui inspectoratDl dir Martiniuc E a subliniat că instrucţiunile şi or-dinul icircn discuţie nu au ajuns şi la nivelul asociaţiilor vacircnătoreşti din alte ITRSV-uri Ordinul icircncă nu a fost dat icircn conformitate cu legea deoarece nu a fost supus analizei Consiliului Naţional de Vacircnătoare De altfel nu este normal ca un ordin al unui direc-tor adjunct din minister să icircnlocuiască un ordin al ministrului mai ales icircn situaţia icircn care conţine multe inepţii precum obligarea gestionarilor să prevadă scăldători pentru căprioriDl dir gen Şelaru N a promis să studieze situaţia şi să transmită o recomandare către asociaţii pentru icircntocmire unitară şi la obiect a acestor studii la nivel de ţarăDl dir Martiniuc E a atras atenţia şi asupra vacircnătorilor independenţi care nefiind icircnscrişi icircn nici o asociaţie nu icircşi aduc nici un aport la ocrotirea şi icircngrijirea vacircnatului şi nu sunt interesaţi nici din punct de vedere al protecţiei şi conservării vacircnatului icircn terenurile icircn care sunt primiţi să vacircneze Ei sunt şi rămacircn potenţiali braconieri De aceea ei nu pot fi primiţi la vacircnătoare decacirct icircn măsura icircn care şi gru-pele care gestionează fondurile sunt de acord chiar dacă plătesc aceleaşi tarife ca şi vacircnătorii străini Solicită ca de la nivelul conducerii AGVPS să se icircn-cerce soluţionarea acestei probleme nou apărută icircn anul 2011

2 Dl dir Vracircnceanu Gheorghe (AJVPS Bacău) a ridicat două probleme punctuale pe care le apreciază de interes general prima referi-toare la terenurile de hrană pentru vacircnat iar cealaltă la nivelul şi modul de calcul al ta-rifelor de gestionareConform legii RNP Rom-silva avea obligaţia să pună la dispoziţia ges-

tionarilor fondurilor cinegetice gratuit din fondul forestier proprietate de stat poieni şi alte suprafeţe libere de vegetaţie forestieră pentru producerea de hrană complementară necesară vacircnatului Legea nu prevede icircnsă şi sancţiuni pentru neicircndeplinirea aces-tei obligaţii Icircn aceste condiţii Direcţiile Silvice din cadrul RNP Romsilva nu mai asigură gestionarilor fondurilor cinegetice nici măcar suprafeţele insufici-ente de pacircnă acum pe unele fonduri neasiguracircndu-se nici măcar un ar de terenIcircn consecinţă gestionarii fondurilor cinegetice sunt obligaţi să concesioneze de la privaţi terenuri pe care să le cultive sau să cumpere de la producători hrana necesară vacircnatului icircn caz contrar fiind sancţionaţi cu rezilierea contractelor şi pierderea fondurilor ci-negetice din gestionare Lacuna actualului model de contract de gestionare datorită căreia tarifele aferente pădurilor de stat se plătesc integral către Direcţiile Silvice chiar dacă acestea nu icircşi icircndeplinesc obligaţia de a asigura necesarul de teren de hrană pentru vacircnat ar trebui corectată printr-un act adiţional care să-i permită

urile ca structuri specializate ale statului icircn dome-niu au demonstrat deja nivelul responsabilităţii şi profesionalismului cum nu se poate mai evident cu ocazia recontractării gestionării faunei cinegetice icircn anii 2011 şi 2012 Responsabilitatea acestora a fost reliefată la fel de clar icircn managementul fondului forestier şi activitatea de exploatare forestieră care au condus la concluzia de notorietate a dezastrului actual din pădurile Romacircniei

Icircn legătură cu situaţia şi perspectivele gestionării responsabile a faunei cinegetice au luat cuvacircntul 16 participanţi1 Dl dir Martiniuc Eusebiu (AJVPS Vrancea) a

ridicat problema bdquostu-diilorrdquo fondurilor cine-getice Conform art 17 din Legea nr 4072006 actualizată bdquoplanurile de management cine-geticrdquo trebuiau icircntoc-mite de personal cu specializare superioară silvică şi predate ITRSV spre aprobare icircn 6 luni de la contracta-

rea gestionării faunei din fondurile cinegetice Dar instrucţiunile şi conţinutul modelului de studiu con-ceput de ICAS şi Facultatea de Silvicultură din Braşov au făcut obiectul unor discuţii nefinalizate deoarece printr-un eventual studiu icircntocmit conform acestora s-ar fi modificat sau s-ar fi icircncălcat anumite preve-deri contractuale referitoare la numărul de instalaţii şi la cantităţile de hrană necesare a fi asigurate pentru vacircnat Mai există icircnsă şi un alt impediment privind icircntocmirea acestor studii Suprafeţele fondu-rilor cinegetice per total pe natură de folosinţă şi pe proprietari ca şi descrierea limitelor acestor fonduri nu sunt reale la peste 90 din fondurile cinegetice ITRSV nu a realizat obligaţia ce decurge din lege icircn sar-cina sa şi anume rearondarea fondurilor cinegetice icircn 4 ani de la promulgarea Legii nr 4072006 şi nici pacircnă icircn prezent Icircnsuşirea prin planurile de management a vechilor limite şi suprafeţe nereale ar constitui o

5|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

gestionarului să-şi recupereze sumele cheltuite icircn plus pentru asigurarea hranei vacircnatului prin neplata integrală a tarifului de gestionareIcircn acest sens AJVPS Bacău a făcut deja intervenţii scrise la nivelul MMP şi AGVPS cu propuneri con-crete icircn acest sensCea de-a doua problemă s-a referit la faptul că Anexa 3 la Legea 4072006 icircn baza căreia se calculează tarifele de gestionare a fondurilor cine-getice prevede pentru pădurile icircn care se găsesc urşi şi cocoşi de munte ndash specii la care vacircnătoarea este interzisă ndash tarife mai mari cu 30 icircn condiţiile icircn care aceste fonduri sunt inferioare ca bonitate cinegetică gestionarul este obligat să facă eforturi suplimentare pentru ocrotirea speciilor strict pro-tejate iar pe majoritatea acestor fonduri MMP nu aprobă cote de extrasPractica nu este unitară nici icircn privinţa procentelor din suprafaţa de pădure pentru care se calculează aceste tarife majorate pe unele fonduri aplicacircndu-se pentru toată suprafaţa pe altele doar pentru o parte din suprafaţăConsideră că este necesară anularea acestei pre-vederi din Anexa 3 la lege şi propune ca doar atunci cacircnd gestionarul primeşte icircntr-un sezon de vacircnătoare cote de extras pentru aceste specii să se prevadă (prin completarea contractului de gestionare) majorarea corespunzătoare a tarifului pentru pădure

3 Dl dir Calciu Dorin (AJVPS Hunedoara) a in-sistat pe necesitatea unei placircngeri penale adresate DNA sau Par-chetului de pe lacircngă IcircCCJ cu privire la modul abuziv prin care ges-tionarea multor fonduri cinegetice a fost abuziv luată de la asociaţiile consacrate şi dată asociaţiilor noi care nu icircndeplineau toate

condiţiile legale nici icircn privinţa icircnfiinţării asociaţiilor de proprietari care le-au propus şi nici icircn ceea ce priveşte cerinţele licenţierii A verificat situaţia unor dosare depuse la ITRSV Timişoara şi ISV Hunedoara şi a constatat falsuri grosolane pe care le-a sem-nalat comisiilor MMP dar pe care acestea nu le-au luat icircn considerare Este clar că funcţionarii publici de la MMP ITRSV Timişoara şi ISV Hunedoara sunt vinovaţi de aplicarea discreţionară şi de conivenţă a prevederilor legii icircn favoarea asociaţiilor pe care le-au susţinut din interese de neicircnţeles pentru elSusţine ca reprezentanţii tuturor asociaţiilor con-sacrate trebuie să semneze placircngerea penală fiindcă toţi au fost afectaţi mai mult sau mai puţin fiind şi un potenţial precedent iar AGVPS să facă cunoscută lista celor ce se abţin să semneze placircngerea dar care beneficiază indirect de eforturile asociaţiilor care nu s-au ferit niciodată şi nu se feresc să acţioneze unitar şi după cum icirci obligă legea Toţi au luat cunoştinţă despre faptele săvacircrşite de grupul organizat impli-cat icircn atribuirea gestionării faunei cinegetice fapte comise prin icircnţelegerea prealabilă a tuturor acestora şi nu doar icircn detrimentul asociaţiilor consacrate ci şi al bugetului public Cunoscacircnd faptele apreciază că nu avem dreptul să le tăinuim sau să achiesăm la fărădelegile grupului organizat la care s-a făcut referire fiindcă riscăm noi să devenim pasibili de sancţiunea penală a legii pentru complicitate sau

tăinuire Atrage atenţia asupra faptului că AGVPS din Romacirc-nia care este asimilată prin prevederile legii unei instituţii de utilitate publică ar putea prelua gratuit administrarea faunei din fondurile cinegetice din Romacircnia a cărei exploatare o poate organiza mai eficient şi responsabil prin intermediul asociaţiilor vacircnătoreşti care au contracte icircn derulare Statul romacircn ar fi scutit de orice cheltuială icircn acest sens iar protecţia conservarea şi gestionarea durabilă a acestei faune cinegetice ar ajunge pe macircini bune Icircn acest sens se impune icircnsă o iniţiativă legislativă care trebuie mai detaliat fundamentată 4 Dl dir Crişan Cristian (AJVPS Sălaj) a adus icircn

discuţie problema asociaţiilor de propri-etari de terenuri ilegal constituite a căror so-licitare de desemnare a gestionarilor propuşi de ei a fost respinsă de MMP iar fondul a revenit prin atribuire directă AJVPS Sălaj icircn calitate de gestionar

consacrat Asociaţia de vacircnătoare desemnată de asociaţia proprietarilor (ilegal constituită) a dat icircn judecată MMP şi speră să cacircştige recursul deşi au pierdut pe fond la Curtea de Apel Cluj Dacă cacircştigă AJVPS va pierde un fond din cele 5 + 50 pen-tru care a optat Ce se va icircntacircmpla icircntr-o asemenea situaţieDl dir gen N Şelaru nu crede că este posibilă o asemenea decizie icircn condiţiile icircn care AJVPS Sălaj a intervenit icircn proces şi bine a făcut icircn interesul MMP Dacă prin absurd instanţa ar da o asemenea sentinţă problema ar deveni extrem de complicată fiindcă trebuie să se revină la momentul opţiunii AJVPS pentru 5 + 50 şi implicit la anularea con-tractelor şi icircncheierea altora pentru multe fonduri Apreciază că problema se poate relua dacă va deveni reală dar este greu de crezut acest lucru

5 Dl dir Coman Liviu (AJVPS Călăraşi) a precizat poziţia AJVPS Călăraşi faţă de interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art 8 din Legea nr 4062006 icircn forma sa actualizată prin OUG nr 1022010Astfel consideră că icircn cazul gestionarilor consacraţi ale căror contracte expiră la mo-

mente diferite atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice se va realiza secvenţial urmacircndu-se de fiecare dată o nouă procedură de atribuire distinctă de cele anterior derulate Toate procedu-rile de atribuire deja finalizate cu icircncheierea unor contracte de gestionare a faunei cinegetice nu vor fi luate icircn considerare icircn cadrul procedurilor de atri-buire directă iniţiate ulterior expirării altor contracte dispoziţia art 8 (4) fiind de strictă interpretare bdquoAtri-buirea dreptului de gestionare se realizează ori de cacircte ori este cazul ca urmare a icircncetării contractelor anterioare de gestionare a fondurilor cinegetice din orice motiverdquoIcircn contextul arătat apreciază că intenţia declarată a autorităţii publice centrale care răspunde de

silvicultură de a aplica alt algoritm decacirct cel legal cu ocazia următoarei etape de atribuire icircn gestionare a faunei cinegetice respectiv de a acorda doar 50 din fonduri prin atribuire directă şi 50 prin licitaţie publică este de natură a prejudicia interesele organizaţiilor vacircnătoreşti consacrate prejudiciere ce ar urma să se facă cu icircncălcarea evidentă a legiiPrin urmare roagă conducerea AGVPS ca icircn cadrul discuţiilor ce le va purta cu responsabilii autorităţii publice de resort să prezinte această problematică de interes actual (chiar urgent) cu rugămintea de-a informa asociaţiile interesate cu privire la eventuale puncte de vedere exprimate informare ce ar fi foarte utilă icircn abordarea după caz chiar icircn instanţă a eta-pei de atribuire care urmează să fie parcursă

6 Dl dir Stan Florică (AJVPS Dacircmboviţa) a reluat problema planurilor de management ale fondu-rilor cinegetice care deşi s-au făcut sub formă de studii anterior sunt im-puse a fi refăcute sub o altă formă de către ITRSV dar icircn esenţă cu un conţinut similar Reaminteşte totodată obligaţia asociaţiilor de a-şi viza autorizaţiile de

deţinere a armelor de foc din 2 icircn 2 ani şi aduce la cunoştinţa celor prezenţi o reglementare recentă a organelor de poliţie de a amenda contravenţional şi a suspenda pentru doi ani permisul de armă icircn cazul persoanelor care nu şi-au făcut viza acestor permise după 5 ani de la precedenta Apreciază că avem cu toţii datoria morală de a reaminti membrilor asociaţiilor pe care le reprezentăm această icircndatorire ndash de a-şi viza periodic şi la timp permisul de armă

7 Dl dir Zlate Emil (AJVPS Teleorman) a prezentat concis situaţia man-agementului vacircnatului icircn zonele de frontieră icircn sensul că acesta nu se poate face pe o facircşie de 500 m de la punctul icircn care apa Dunării atinge malul romacircnesc Această porţiune icircn general icircmpădurită constituie cel mai fa-

vorabil loc de concentrare a vacircnatului icircn special iarna Imposibilitatea practicării vacircnătorii icircn această porţiune de teren prezintă trei mari inconveniente

bull constituie loc de concentrare pentru prădători care se icircnmulţesc aici icircn condiţii excelente deo-arece au linişte din partea omului şi hrană din abundenţăbull oferă loc de odihnă pentru mistreţi de unde nestingheriţi ies noaptea icircn cacircmpul agricol şi fac ravagii icircn culturile din apropierebull icircn lipsa prezenţei vacircnătorului este favorizat braconajul celor ce nu se sfiiesc să icircncalce legea

De aceea se impune a fi icircntreprinse demersuri legale pentru modificarea reglementărilor ce pot fi con-siderate contraproductive şi deja anacronice de-a lungul unei frontiere ce se menţine icircncă icircntre statele aceleiaşi Uniuni Europene

8 Dl dir Drăgoi Victor (AVPS Acvila - Bucureşti) a abordat problema tarifelor de gestionare sub

|6 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

aspectul obligaţiei achitării acestora inclusiv icircn situaţia icircn care unii proprietari de terenuri nu le facturează nici măcar după atenţionare din partea asociaţiilor icircn acest sens Consideră de asemenea că se impune o modificare

a limitelor unor fonduri cinegetice insuficient sau incorect descrise precum şi modificarea altora icircn situaţia de exemplu a secţionării fondurilor de către autostrăzi canale de aducţiuni apă etc Susţine necesitatea aducerii la zi a arondării fondurilor cine-getice făcută cu responsabilitate nu ca icircn trecut

9 Dl dir Lera Cornel (AJVPS Timiş) a reliefat as-pectul creşterii neverosimile a efectivelor de vacircnat

şi implicit a cotelor de recoltă aprobate de MMP pe fondurile cine-getice preluate de noile asociaţii vacircnătoreşti De asemenea aduce la cunoştinţa celor prezenţi intenţiile con-ducerilor unor asociaţii noi de a constitui asociaţii de proprietari majoritari de terenuri pe

fondurile adjudecate prin licitaţii la sume exorbitan-te urmacircnd să renunţe la contracte şi să preia direct gestionarea acestora la sume mici prin alte asociaţii nou constituite ale aceloraşi oameni Crede că sunt icircndrumaţi şi de la nivelul structurilor autorităţii publice icircn acest sens cu implicaţii asupra scăderii sumelor ce se virează la bugetul public şi păgubirea proprietarilor de terenuriReţine atenţia şi icircn legătură cu situaţia mistreţilor şi a daunelor produse de aceştia icircn unele fonduri cinegetice din cacircmpie care nu au stabilit un efec-tiv optim motiv pentru care nu au aprobate cote de recoltă ITRSV nu poate aproba astfel de cote unde nu sunt stabilite efective optime iar MMP nu soluţionează probleme Cine plăteşte pagubeleAduce icircn discuţie şi problema obţinerii utilităţii publice de către asociaţiile reprezentative din judeţe şi cere sprijin AGVPS icircn acest sens dar şi cel al accesării de fonduri europene

10 Dl dir Popa Cornel (AJVPS Mehedinţi) a semnalat conducerii AGVPS că atribuirea icircn gestionare a faunei

cinegetice din fondu-rile pentru care con-tractele de gestionare s-au icircncheiat la termen icircncă din anul 2011 nu s-a făcut icircn cele 60 de zile aşa cum obliga legea şi nu s-a făcut nici pacircnă acum Etapa atribuirii directe către gestionarii propuşi de asociaţiile de propri-

etari a fost depăşită Dar nu se anunţă etapa a II-a a atribuirii directe către gestionarii consacraţi Ştie că situaţia este aceeaşi şi icircn cazul altor asociaţii con-sacrate din alte judeţe cum sunt Hunedoara şi Tul-cea dar se teme că reprezentanţii MMP o fac deliber-

at icircntr-un scop care icirci scapă Şi vacircnătorii din grupele care gestionează aceste fonduri sunt impacientaţiO altă problemă cu care se confruntă AJVPS Mehedinţi este obligarea acesteia de către Ser-viciul AMST din cadrul IPJ Mehedinţi să primească icircn custodie gratuit sute de arme de vacircnătoare de depozitarea şi de icircntreţinerea cărora răspunde Are cheltuieli mari icircn legătură cu această obligaţie şi nu poate face această prestare de serviciu icircn mod gra-tuit mai ales membrilor asociaţieiRoagă conducerea AGVPS să intervină la nivelul MMP şi IGP pentru clarificarea problemelor ridicate

11 Dl dir Păuna Gheorghe (AVPS Unirea ndash Bucureşti) a evidenţiat icircncă un aspect de nerespectare a legii de către reprezentanţii MMP nominalizacircnd-o

pe directoarea Ilona Szabo Precizează că AVPS Unirea a cacircştigat definitiv şi irevocabil suspendarea atribuirii directe a fondului cine-getic Măcelaru cel mai bun fond pe care l-a gestionat asociaţia pe care o reprezintă unei asociaţii noi ndash AVPS Zimbru ndash la propunerea

unei asociaţii de proprietari ilegal constituită Fără a avea temei legal din dispoziţia dnei director Ilona Szabo fondul cinegetic nu a revenit la AVPS Unirea ci i-a fost icircncredinţat Direcţiei Silvice Călăraşi care icircl gestionează tot icircmpreună cu AVPS Zimbru Procesul continuă dar nu icircnţelege cum reprezentanţii MMP fără nici un temei legal au atribuit fondul cinegetic icircn discuţie pacircnă la soluţionarea procesului de anu-lare a atribuirii Direcţiei Silvice Solicită sprijin pen-tru respectarea şi aplicarea icircntocmai a legii

12 Dl dir Laszlo Bella (AJVPS Covasna) a semnalat faptul că personalul asociaţiei pe care o reprezintă a icircncheiat zeci sau sute de contravenţii la Legea nr 4072006 icircn special pentru cacircini supranumerici şi

fără jujeu la stacircni dar ciobanii le contestă şi cacircştigă procesele icircn majoritatea cazurilor Exemplifică şi icircn judeţul Covasna creşterea neverosimilă a efec-tivelor şi a cotelor de recoltă pe fondurile pre-luate de noile asociaţii vacircnătoreşti apreciind că este vorba despre fal-

suri icircn documentaţiile trimise de gestionari falsuri avizate de ITRSV şi ICAS apoi aprobate prin ordin al MMPReliefează icircncă un fapt icircngrijorător icircn manage-mentul cinegetic referindu-se la tarifele scăzute pacircnă la 2000-3000 euro percepute de noile asociaţii pentru un urs mare care se icircmpuşcă icircn cadrul aces-tora Consideră că printr-o astfel de politică de preţuri este degradată piaţa vacircnatului din Romacircnia şi afectat bugetul asociaţiilor icircn cauză şi totodată bugetul public prin impozitul mai mic obţinut din această activitate economică desfăşurată cu caracter accesoriu Apreciază că trebuie stabilite de autoritatea publică preţuri minimale icircn cazul vacircnătorii cu străiniiMai ridică problema aplicării TVA pentru mărfurile icircn

profil vacircndute propriilor membri şi pentru permisele de pescuit recreativ-sportiv eliberate acestora Problema face icircnsă obiectul dezbaterilor financiar-contabile

13 Dl dir Mitric Cristian (AVPS Rupea) a apre-ciat la racircndul lui că reprezentanţii MMP de la diferite niveluri care au conlucrat la atribuirea icircn

gestionare a fondurilor cinegetice au făptuit abuzuri de neimaginat icircn grup organizat şi de conivenţă motiv pen-tru care susţine propu-nerea dlui dir Calciu de a transmite DNA sau Parchetului de pe lacircngă IcircCCJ o placircngere penală la adresa tuturor

acestora Apreciază că dacă nu o facem acum nu mai avem ocazia să o facem altă dată Arată că şi icircn judeţul Braşov asociaţiile noi au falsificat evaluările şi au primit cote exagerate de recoltă dovedindu-se specialiste icircn falsuri după ce au exersat procedeul cu ocazia constituirii asociaţiilor de proprietari de terenuri Mai arată că noile asociaţii icircnscriu membri vacircnători cu domiciliul icircn străinătate şi permisul de vacircnătoare eliberat icircn alte ţări de exemplu icircn Germania Nu există controale din partea MMP pentru a verifica dacă aceste asociaţii mai icircndeplinesc condiţiile de licenţiere Cunoaşte de asemenea că i s-a permis unei asociaţii organizarea examenului de vacircnător deşi nu a pregătit nici un candidat şi probabil va falsifica dosarele acestor candidaţi pentru a putea icircndeplini condiţiile examinării

14 Dl dir Macircndru Nae (AVPS Iaşi) a menţionat situaţia aparte a unui fond cinegetic preluat din gestionarea RNP Romsilva cu un efectiv scriptic

de 20 de cerbi După obţinerea atribuirii fondului şi semnarea contractului cu oca-zia deplasării pe teren pentru cunoaşterea fon-dului a constatat că icircn fondul respectiv nu mai există nici un cerb Ta-rifele s-au calculat icircnsă mărite corespunzător categoriei de teren cu

cerbi Icircntreabă ce poate face pentru plata unui tarif just icircn condiţiile icircn care şi ITRSV cunoaşte situaţia şi există consemnată icircntr-un proces-verbal oficial icircncheiatDl dir gen Şelaru N consideră că trebuie făcută o notificare justificată către MMP şi ITRSV prin care să se solicite recalcularea tarifului de gestionare corespunzător terenului fără cerbi Dacă notificarea nu va fi luată icircn considerare atunci MMP şi ITRSV pot fi obligate să o facă pe calea instanţelor competente de judecată

15 Dl dir Şuler Sorin (AVPS Făgăraş) a readus icircn discuţie posibilitatea icircnlocuirii scrisorilor de garanţie bancară şi consideră că soluţionarea problemei poate fi reluată cu noua conducere a MMPIcircn continuare dl dir gen Şelaru N face mai multe precizări icircn legătură cu problemele dezbătute şi cu posibilitatea ca cele mai multe dintre acestea

7|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

să fie soluţionate Se angajează să inven-tarieze problemele ridi-cate precum şi altele de interes general nesoluţionate să le sistematizeze şi să le motiveze corespunzător pentru a le putea prezenta ulterior con-ducerii MMP Speră ca

noua conducere a MMP să fie mai receptivă şi să rezolve multe dintre problemele a căror soluţionare s-a solicitat şi se icircncearcă de 3-4 ani O a doua problemă majoră abordată icircn cadrul dezbaterilor de pe Ordinea de zi a fost problema soluţionării legale a crizei actuale a pescuitului recreativ-sportiv din RomacircniaIcircn deschiderea dezbaterii dl dir gen Şelaru N a arătat că asociaţiile afiliate şi membrii pescari sportivi ai acestora sunt nemulţumiţi de

bull modul actual de acordare a dreptului de ex-ploatare a resursei acvatice vii din habitatele piscicole naturale icircn contradicţie cu legea păgubitor pentru bugetul public şi tracasant pentru pescarii sportivibull starea resursei ajunsă icircn situaţie critică pe Dunăre icircn Delta Dunării icircn lacurile de acumu-lare icircn care se practică aşa-zisa acvacultură şi icircn unele ape curgătoare mai ales din zona de munte icircn care se braconează cu curent electric unelte de reţea substanţe chimice şi chiar ex-plozivibull lipsa totală de eficienţă a pazei resursei şi a modului de control a exploatării acesteia inclu-siv icircn perioada de prohibiţie ceea ce a condus la o exacerbare a braconajului piscicolbull evaziunea fiscală de notorietate determinată de vacircnzarea peştelui bdquola negrurdquo de către majori-tatea persoanelor fizice şi juridice autorizate de ANPA să pescuiască comercialbull cererea insistentă de date cu caracter personal de la pescarii sportivi faptă ce contravine legii şi creează suspiciuni icircn privinţa intenţiei de fo-losire a acestoraDomnul dir gen Şelaru N a mai arătat că s-a ajuns la situaţia reliefată din următoarele mo-tivebull refuzul ANPA de a icircncheia acte-adiţionale aşa cum o obliga legea şi hotăracircrile instanţelor judecătoreşti pentru unele asociaţii la con-tractele de gestionare durabilă a resursei acvatice vii icircncheiate anterior icircntre CNAFP şi asociaţiile de pescari sportivibull nerespectarea icircn continuare a legii care obliga ANPA să concesioneze exploatarea resursei acvatice vii negrevate de alte con-tracte asociaţiilor de pescari sportivibull conceperea şi promovarea unor reglementări subsidiare legii icircn dezacord cu aceasta prin care au novat modalitatea de autorizare nelegală a asociaţiilor de pescari sportivi pentru ex-ploatarea prin pescuit recreativ-sportiv a resursei acvatice viibull modalitatea extrem de greoaie şi tracasantă de eliberare a permiselor de pescuit recreativ-sportiv bull eliberarea permiselor de pescuit recreativ-sportiv de către funcţionarii ANPA drept arogat icircn urma completării forţate şi incorecte a legii

printr-o OUG care se referea la cu totul altă problemă

După ce a arătat că şi bugetul public a fost afec-tat direct şi indirect de către ANPA ndash prin icircncasa-rea unor taxe de autorizare categoric mai mici decacirct redevenţele ce le-ar fi putut obţine icircn urma concesionării prin stimularea perceperii de tarife cacirct mai reduse de la pescari sportivi pentru accesul la resursă şi neicircncasarea taxei de 2 leipermis de pes-cuit recreativ-sportiv eliberat de funcţionarii ANPA precum şi prin neicircncasarea tarifelor cuvenite de la asociaţiile de pescari sportivi icircn anul 2008 ndash dl dir gen al AGVPS a apreciat că ieşirea legală din această situaţie de criză icircn materie de pescuit recreativ-sportiv nu se mai poate face decacirct prin una din următoarele modalităţi

1 Prin icircncheierea de acte-adiţionale la con-tractele de gestionare durabilă a resursei acvati-ce vii icircncheiate anterior icircntre CNAFP şi asociaţiile de pescari sportivi aşa după cum obligă OUG nr 232008 şi au hotăracirct definitiv şi irevocabil instanţele judecătoreşti icircn cazul AJVPS Suceava şi AJVPS Galaţi2 Prin concesionarea exploatării resursei ac-vatice vii din zonele de pescuit recreativ-sportiv delimitate icircn habitatele piscicole naturale către asociaţiile care au icircn obiectul de activitate pes-cuitul recreativ-sportiv icircn condiţiile icircncheierii (icircncetării) contractelor anterioare icircncheiate icircntre CNAFP şi asociaţiile de pescari sportivi Similar s-ar impune a fi soluţionată şi problema pescui-tului icircn apele de munte3 Prin atribuirea gratuită către AGVPS a exploatării resursei acvatice vii icircn condiţiile icircn care AGVPS este asimilată prin lege ca instituţie de utilitate publică AGVPS poate prin organizaţiile de pescari sportivi să adminis-treze mai bine şi să protejezeconserve mai efi-cient resursa acvatică vie fără nici o cheltuială implicată din partea statului Nu se insistă icircnsă pe această posibilitate pentru a se evita acuzaţiile tendenţioase şi ignorante de bdquomonop-olrdquo şi pentru a nu fi frustrat bugetul public de o redevenţă avantajoasă pentru societate

Icircn legătură cu situaţia şi perspectivele exploatării resursei acvatice vii din habitatele piscicole naturale au luat cuvacircntul1 Dl dir Lazu Dorel (APS Timişoara) care a prezen-tat experienţa colaborării neplăcute cu MMP şi

ANPA icircn ultimii doi ani Consideră că apa pădurea şi vacircnatul nu au ce căuta la mediu ci la agricultură Apreciază că din cauza Ordinului nelegal nr 152011 al MADR APS Timişoara a pierdut peste 1000 de pescari sportivi care s-au dus la asociaţiile de apartament sau au luat

permise direct de la ANPA fără a mai viza carnetele de membruSusţine menţinerea reciprocităţii icircntre asociaţiile afiliate şi necesitatea icircnscrierii pescarilor sportivi icircn asociaţii avacircnd icircn vedere că icircn toată Europa nu se poate practica pescuitul recreativ-sportiv icircn afara unui cadru organizatSugerează ca eventuala concesionare a exploatării resursei acvatice vii să fie făcută de AGVPS nu de fiecare asociaţie afiliată pentru toate zonele de

pescuit din ţară Concesionarea la nivelul fiecărei asociaţii de pescari sportivi ar putea deveni riscantă din cauza existenţei unor străini icircn Romacircnia care bdquospală bani negrirdquoPrezintă concis programul Dunării şi accesarea de fonduri europene Va intra icircn posesia acestui pro-gram icircn scurt timp şi icircl va face cunoscut şi celorlalte asociaţii

2 Dl dir Stoica Ştefan (AJVPS Tulcea) a prezen-tat oferta de reciprocitate făcută cunoscută celor

interesaţi şi prin revista Vacircnătorul şi Pescarul RomacircnIntervine dl dir Talpeş Vladimir care susţine că permisele sunt eliberate de ARBDD icircn baza unui ordin con-testat la instanţele judecătoreşti compe-tente la care ar trebui să acheseze şi AJVPS

Tulcea iar taxa de 30 de lei de acces icircn Delta Dunării este abuzivă fiindcă nu are temei legal şi nu respectă dreptul de servitute acordat pescarilor sportivi prin permisul de pescuit recreativ-sportiv eliberat tot de ARBDDDl dir gen Şelaru N aplanează discuţiile con-tradictorii apreciind că această soluţie este de compromis pacircnă la clarificarea modului de atri-buire a dreptului de exploatare a resursei acvatice vii şi reprezintă un pas icircnainte faţă de perioada anterioară cacircnd pescarii sportivi ajungeau la Tul-cea fără informaţii privind condiţiile de pescuit recreativ-sportiv icircn Delta Dunării şi fără să cunoască de unde cum şi cacircnd pot procura documentele necesare mai ales la sfacircrşit de săptămacircnăDă dreptate dlui dir Talpeş V icircn privinţa nelegalităţii taxei de acces icircn Delta Dunării dar nu ar fi icircn avanta-jul nimănui ndash nici al AJVPS Tulcea nici al pescarilor sportivi ndash să conteste acum condiţiile impuse forţat de conducerea ARBDD fiindcă soluţionarea proble-mei ar dura cel puţin pacircnă la icircncheierea anului 2012Speră ca şi icircn Delta Dunării să fie atribuit legal dreptul de exploatare a resursei acvatice vii prin concesionare doar asociaţiilor de pescari sportivi eligibile Aşa după cum a fost atribuită icircn alte tim-puri singura concesiune icircn acest sens din ţară dlui Robert Răduţă şi asociaţiilor lui

3 DL dir Pop Andrei (AJPS Cluj) a susţinut că reprezentanţii filialei locale ANPA au aplicat discreţionar chiar fraudulos metodologia de calcul

a punctajului cu ocazia autorizării asociaţiilor de pescari sportivi Dă exemple concludente Din cauza faptului că a fost autorizată şi AJVPS Cluj pe zone pe care AJPS Cluj şi le reven-dicase şi le adjudecase icircn baza unui punctaj mai mare are multe

litigii cu aceasta pe rolul instanţelor judecătoreşti Situaţia precară a AJPS Cluj din acest moment rezidă din faptul că ANPA i-a suspendat autorizaţia pentru trei zone de pescuit atribuite anterior Cere sprijin pentru soluţionarea problemei asociaţiei născută din acţiuni şi procese tendenţioase dator-

|8 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

ate unor reglementări nelegale aplicate şi acestea discreţionar

4 Dl dir Calciu Dorin (AJVPS Hunedoara) a evidenţiat că problemele AJPS Cluj sunt generale iar rezolvarea acestora nu poate fi abordată bdquosectarrdquoAr fi cel mai avantajos pentru pescarii sportivi şi protecţiaconservarea resursei acvatice vii even-tuala preluare icircn responsabilitate a exploatării resursei acvatice vii din toate habitatele piscicole naturale de către AGVPS din Romacircnia care poate organiza şi desfăşura mai bine şi echitabil activi-tatea prin asociaţiile de pescuit recreativ-sportiv eligibileSusţine icircncă odată semnarea şi promovarea placircngerilor despre care a făcut vorbire anterior la Parchetul de pe lacircngă IcircCCJ şi la Curtea de Conturi

5 Dl dir Drăgoi Victor (AVPS Acvila ndash Bucureşti) a ridicat problema concurenţei incorecte făcute asociaţiilor de pescari sportivi şi păgubirii bugetu-lui public de către ANPA prin neicircncasarea taxei de 2 leipermis de pescuit recreativ-sportiv eliberat direct de funcţionarii publici ai acesteia

6 Dl dir Popa Cornel (AJVPS Mehedinţi) a adus icircn discuţie problema autorizăriiconcesionării exploatării resursei acvatice vii de pe Dunăre De ce nu se faceIntervine dl dir Coman Liviu (AJVPS Călăraşi) care precizează că asociaţia pe care o reprezintă a obţinut o hotăracircre judecătorească definitivă şi irevocabilă care obligă ANPA icircn acest sens

Icircn legătură cu organizarea manifestărilor halieu-tico-cinegetice apreciate ca fiind fără precedent icircn Romacircnia şi icircn alte ţări europene materialul de prezentare a fost considerat suficient de detaliat complet şi convingător Totuşi pentru aducere la zi a luat cuvacircntul dl arh Ionescu Mugurel care a prezentat rezultatele verificării şi omologării pistei de concurs Corbu de către oficialii FIPS Aceştia au fost prezenţi icircn timpul desfăşurării Cupei Rig de Pes-cuit la Crap fiind impresionaţi atacirct de amenajările special edificate pentru acest tip de competiţii cacirct şi de cantitatea şi calitatea deosebită a populaţiei piscicole Prinderea a 15000 kg de peşte de către cele 75 de echipe concurente icircntr-un interval de 72 de ore a depăşit orice aşteptare şi constituie un record icircn condiţiile de desfăşurare a unei competiţii de asemenea amploare De asemenea oficialii FIPS au apreciat condiţiile de transport cazare pensiune etc verificate cu acest prilej La sfacircrşit oficialii FIPS s-au declarat icircncacircntaţi de locaţie şi de amenajarea special finalizată felicitacircnd conducerea AGVPS din Romacircnia pentru alegerea făcutăDl dir gen Şelaru N contează după cum a preci-zat pe faptul că desfăşurarea concomitentă a unui Campionat Mondial de Pescuit la Crap a finalei naţionale de tir vacircnătoresc a finalei naţionale de chinologie vacircnătorească a unui tacircrg de vacircnătoare şi pescuit a zilei Sf Eustaţiu şi a Congresului AGVPS din Romacircnia icircntr-o locaţie de excepţie situată pe malul mării şi icircntr-o perioadă cu temperaturi fa-vorabile poate determina o regrupare a vacircnătorilor şi pescarilor sportivi din marea familie a asociaţiilor icircn profil sub egida AGVPSDe aceea ocazionat de această reuniune de lucru a făcut un apel călduros la conducerile asociaţiilor afiliate pentru a lua parte activ la aceste manifestări revenindu-le obligaţii concrete legate icircn primul racircnd de

- participarea cu echipe sau concurenţi individu-ali la campionatele naţionale de tir vacircnătoresc şi de chinologie vacircnătorească de la fazele pe asociaţie pacircnă la finala de la Constanţa- inventarierea şi colectarea la sediul asociaţiilor afiliate a trofeelor de vacircnat neo-mologate icircncă dobacircndite oriunde de mem-brii vacircnători ai acestor asociaţii aşa icircncacirct să poată fi evaluate după formula CIC de către o comisie completă şi competentă şi apoi icircnscrise icircn Catalogul Naţional al Trofeelor de Vacircnătoare din Romacircnia care se doreşte a fi actualizat cu acest prilej- participarea prin echipe sau competitori in-dividuali la icircntrecerea bdquoceaunelorrdquo organizată icircn 27 sept 2012 cu ocazia sărbătorii zilei vacircnătorilor din Romacircnia- contactarea şi stimularea participării firmelor cunoscute interesate de producerea şi comer-cializarea produselor icircn profil cinegetic şi ha-lieutic la tacircrgul de vacircnătoare şi pescuit

Avacircnd icircn vedere că la o asemenea manifestare pot fi prezenţi reprezentanţi ai CIC FACE FIPS şi ai conducerilor asociaţiilor naţionale de vacircnătoare şi de pescuit din ţările vecine şi din Europa precum şi importante personalităţi din ţară trebuie să se depună eforturile cuvenite din partea tuturor con-ducerilor asociaţiilor din Romacircnia pentru ieşirea spectaculoasă dintr-un anonimat icircn care ne-am complăcut cu toţii din anumite raţiuni icircn ultimii aniSe apreciază că a sosit momentul să se arate şi ce-lorlalte ONG-uri cu preocupări similare şi societăţii icircn care trăim anvergura organizării şi posibilităţilor noastre de manifestare icircn interesul prestigiului activităţilor desfăşurate al lor şi al Romacircniei pacircnă la urmă

Dezbateri aparte au suscitat spre finalul reuniunii sesizările ce se doresc a se face la nivelul Parchetu-lui de pe lacircngă Icircnalta Curte de Casaţie şi Justiţie icircn legătură cu modul apreciat ca fraudulos de recon-tractare a gestionării faunei sălbatice din foarte multe fonduri cinegetice (icircn anii 2011 şi 2012) şi pentru autorizarea abuzivă a exploatării resursei acvatice vii din habitatele piscicole naturale De asemenea la nivelul Curţii de Conturi a Romacircniei pentru prejudicierea bugetului public de către ANPA prin autorizarea exploatării resursei acvatice

vii icircn locul concesionării acesteia prin stimularea perceperii de tarife cacirct mai mici pentru accesul la resursă prin neicircncasarea taxei de 2 leipermis eliberat de funcţionarii ANPA etcDin discuţiile purtate a reieşit că faptele grave comise de conivenţă de către grupuri organizate de funcţionari publici ndash care eludacircnd legea au asigurat abuziv şi discreţionar accesul la cele două resurse naturale (vacircnat şi peşte) precizate mem-brilor unor aşa-zise asociaţii de pescari sportivi ndash sunt foarte bine cunoscute şi nu pot fi tăinuite Nu merită să-şi asume nimeni un astfel de risc pentru anumiţi funcţionari publici care au icircndeplinit şi au plusat la dispoziţiile nelegale primite din partea unor demnitari nominalizaţi politic icircn funcţii cu rezultatul trecerii exploatării resurselor naturale regenerabile denumite bdquovacircnat şi peşterdquo din macircna asociaţiilor tradiţionale sau consacrate care şi-au dovedit icircn timp interesul şi responsabilitatea icircn macircna unor asociaţii noi clientelare care nu oferă nici o garanţie icircn privinţa exploatării durabile a acestor resurseDin discuţii a mai reieşit şi faptul că cercetările şi sancţiunile ce vor urma sesizărilor reprezentanţilor asociaţiilor afiliate vor atrage atenţia funcţionarilor publici care se perpetuează de la o guvernare la alta că legea este lege şi se aplică şi pentru ei aşa icircncacirct să nu-şi mai permită pe viitor interpretarea le-gii şi aplicarea interpretativă abuzivă şi interesată a acesteiaLucrările (sesizările) pregătite la nivelul AGVPS care s-au transmis tuturor reprezentanţilor asociaţiilor afiliate spre cunoaştere au fost remarcate ca fiind clare şi la obiect dar se impune a fi completate cu anexe dintre care cele mai importante trebuie să fie placircngerile concrete ale fiecărei asociaţii icircn cauză unele dintre acestea fiind depuse deja la organele de cercetare penalăImportantă a fost şi poziţia unanimă a tuturor celor prezenţi la reuniunea de lucru icircn privinţa necesităţii depunerii sesizărilor icircn discuţie la Parchetul de pe lacircngă ICCJ şi la Curtea de Conturi după o ultimă revedere şi reformulare a acestora şi după icircnsuşirea lor prin semnătură de către reprezentanţii AGVPS şi ai asociaţiilor afiliateChiar dacă va necesita timp şi efort obligaţia asumată trebuie dusă cacirct mai curacircnd posibil la bun sfacircrşit

9|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Dezbaterile din secţiunea de lucru cu contabilii asociaţiilor afiliate

Scopul icircntacirclnirii de lucru organizate reliefat icircncă de la icircnceputul reuniunii a fost acela de a identi-fica probleme economico-financiare de actualitate şi de interes comun cu care se confruntă contabilii asociaţiilor afiliate dar nu numai pentru a icircn-cerca o soluţionare legală şi mai ales unitară a acestor probleme aşa icircncacirct să poată fi prevenite interpretări personale şi rezolvări diferite icircn general păgubitoare pentru bugetul asociaţiilor nonprofit pe care le reprezintăOrdinea de zi propusă a avut un caracter orientativ urmărindu-se o preorientare a discuţiilor pe capi-tole distincte de probleme urmacircnd ca această or-dine de zi să fie completată cu orice alte probleme ridicate de cei prezenţiCoordonarea lucrărilor secţiunii a revenit dlui ec Ivanovici George ndash preşedintele comisiei de cenzori a AGVPS expert contabil şi auditor independent ndash ajutat de dl ec Popescu Marian ndash cenzor la AJVPS Buzău dna Ţandără Carmen ndash cenzor la AGVPS şi dna ec Leotică Marina ndash contabil şef al AGVPS La lucrări au participa 21 de contabili din partea asociaţiilor din diverse judeţe şi icircncă un economist din partea AGVPSDiscuţiile purtate au avut un caracter interac-tiv sub forma unui schimb profesional de opinii şi experienţă conducacircnd icircn final la concluzii şi decizii importante pentru cei prezenţi precum şi la reţinerea unor probleme rămase deschise de soluţionat icircn viitorIcircn sinteză problemele dezbătute s-au referit la 1 Impozitul pe venita) icircncadrarea plata şi declararea sumelor reprezentacircnd indemnizaţia de examinare acordată membrilor comisiei de examinare pentru obţinerea permisului de vacircnătoareb) obligaţiile declarative şi de plată referitoare la zilieric) oportunitatea şi cadrul legal pentru premierea membrilor vacircnători ai asociaţiei şi pentru membrii consiliului de administraţied) impozitul pe venitul agricol icircn cazul achiziţionării de produse agricole de la producători particulari - documente produsele care pot fi achiziţionatee) posibilitatea premierii paznicilor de vacircnătoare (pentru cointeresarea lor) atunci cacircnd contribuie la descoperirea cazurilor de braconaj din sumele pe care asociaţiile le primesc drept despăgubiri la braconaj 2 Taxa pe valoarea adăugatăa) Achiziţii intracomunitare şi icircnscrierea ca plătitori de TVA icircnscrierea icircn Registrul Operatorilor Intraco-munitari obligaţii declarativeb) cotizaţia suplimentară este sau nu purtătoare de TVA3 Taxa extrajudiciară de timbrua) cum se procedează4 Impozitul pe profita) metodologia de calcul a impozitului pe profit aşa cum a fost aceasta prezentată de organele de control ale ANAFb) necesitatea solicitării unor precizări de la or-ganele competente ale Ministerului de Finanţe asupra alegerii unei bdquocheirdquo de repartizare a chel-tuielilor comune c) icircnregistrarea impozitului pe profit suplimentar (stabilit de către organele de control) 5 Impozite şi taxe localea) impozitul asupra mijloacelor de transport cu

referire la bărci 6 Casa de marcata) răspunsul primit de la Direcţia de Politici şi Legislaţie icircn Domeniul Vamal şi Nefiscal din cadrul Ministerului Finanţelor Publice icircn data de 19102011b) necesitatea continuării demersurilor pentru re-evaluarea situaţiilor specifice din cadrul asociaţiilor vacircnătorilor şi pescarilor sportivi 7 Alte problemea) tarifele de gestionare a fondurilor de vacircnătoare ndash TVA documente justificative necesare b) icircnregistrarea icircn contabilitate a tarifelor de ges-tionare separat pe doua exerciţii financiare avacircnd icircn vedere faptul ca anul fiscal nu corespunde cu se-zonul de vacircnătoare c) icircnregistrarea operaţiunilor de plata a permiselor de pescuit primite de la ANPA şi a celor de icircncasare a contravalorii lor de la membrii pescari (ANPA eliberează permisele cu icircntacircrziere de 1-2 luni faţă de data virării contravalorii lor)d) inexistenţa icircn Codul Ocupaţiilor din Romacircnia a unor ocupaţii cum ar fi paznic de pescuit secretar de club e) necesitatea icircntocmirii unui grafic de circulaţie a documentelor icircn cadrul fiecărei asociaţiif) necesitatea icircntocmirii unei proceduri proprii pen-tru operaţiunile cu numerar avacircndu-se icircn vedere şi noile reglementari legate de paza bunurilorg) inventarierea anuală a patrimoniului cu referire la mijloace fixe aflate icircn evidenţa contabilă dar cu valoare de inventar zero h) care este tratamentul dobacircnzilor la sumele provenite din sume icircncasate pentru activitate economică i) scrisorile de garanţie bancară obţinute de la bănci icircn vederea participării la licitaţiile organizate pen-tru gestionarea fondurilor de vacircnătoare 8 Propunere de elaborare a unui Manual de politici contabile unitara) necesitatea şi oportunitatea unui astfel de manualb) stabilirea din racircndul contabililor prezenţi a per-soanelor care vor elabora cacircte un capitol din acest manual

Icircn legătură cu probleme dezbătute prezentate sistematizat mai sus s-au discutat şi stabilit proce-duri absolut legale şi unitare de lucru care urmează să fie transmise icircn scris tuturor asociaţiilor afiliate inclusiv contabililor asociaţiilor afiliate care nu au putut fi prezenţi la reuniunea organizatăDe asemenea s-a luat hotăracircrea elaborării icircn cel mai scurt timp posibil a Manualului unitar de politici contabile al cărui model va fi pus la dispoziţie de la nivelul Comisiei de cenzori AGVPS iar conţinutul va fi adoptat de un colectiv de con-tabili de la AGVPS şi asociaţiile afiliate stabilit cu prilejul reuniuniiDupă elaborarea manualului precizat icircntr-o primă variantă acesta va fi transmis comisiei de cenzori şi contabililor asociaţiilor afiliate pentru lecturare şi eventuale propuneri de modificare şi comple-tare a lui Doar ulterior varianta finală va fi supusă aprobării Consiliului AGVPS apoi distribuită asociaţiilor afiliate aşa icircncacirct să constituie un cadrul unitar şi statutar de lucru opozabil şi util icircn relaţiile cu organele de control icircn profil şi terţe persoane

ConcluziiProblemele ridicate cu ocazia reuniunii de lucru din 29-30 mai 2012 de la Braşov au fost după cum s-a putut constata numeroase şi complexePentru majoritatea dintre acestea au fost precizate soluţii legale şi unitare pe loc Altele au fost reţinute pentru intervenţii la nivelul forurilor decizionale urmacircnd să fie transmise răspunsurile cuvenite ce-lor interesaţi icircn interesul unor soluţionări similare (unitare) a problemelor rămase deschiseSchimbul de opinii şi experienţa s-a dovedit şi acesta a fi necesar util şi eficientLa finalul reuniunii de lucru s-a concluzionat de către toţi cei prezenţi că organizarea acestei icircntacirclniri lucrative a fost inspirată şi folositoare susţinacircndu-se necesitatea organizării periodice a unor icircntruniri similare

VPR

Ilustrația M Ionescu

|10 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Icircn perioada 08-11052012 s-a desfăşurat icircn oraşul Cape Town din Africa de Sud cea de-a 59-a

Adunare Generală a Consiliului Internaţional de Vacircnătoare ( CIC ) manifestare care a reunit participanţi din peste 30 de ţări membre atacirct din Europa cacirct şi din America de Nord Africa şi Asia Organizată ca Fo-rum Mondial al Utilizării Durabile și avacircnd ca temă principală bdquoEco-nomia conservării faunei sălbaticeldquo această reuniune a icircnsemnat mai mult decacirct o icircntacirclnire prietenească icircntre vacircnători din icircntreaga lume fiind un adevărat forum al schimburilor de idei de analiză şi propuneri pentru gestionarea vacircnatului ca parte esenţială a conservării biodiversităţii Din partea Delegaţiei Romacircniei au luat parte la acest eveni-ment dr ing Neculai Şelaru ndash direc-tor general al AGVPS din Romacircnia ing Eusebiu Martiniuc - director al

AJVPS Vrancea ing Liviu Coman - director al AJVPS Călăraşi Şipos Dan - candidat și nou membru şi sub-semnatul - director al AJVPS Praho-va icircn calitate de nou Șef al Delegaţiei Romacircniei icircn CIC Riguros organizată cea de-a 59-a Adunare Generală a CIC a prilejuit un util schimb de experienţă şi o continuare a demersurilor legate de gestionarea durabilă a vacircnatu-lui din Africa considerat alături de toate speciile de vacircnat existente pe celelalte continente componentă a Patrimoniului Cultural Mondial Temele puse icircn discuţie de-a lungul tuturor dezbaterilor icircncepacircnd cu deschiderea oficială desfăşurată icircn Palatul Parla-mentului din Cape Town continuacircnd cu lucrările Diviziilor şi icircncheind cu rezoluţiile aprobate icircn cadrul sesiunii finale au trasat şi susţinut politi-cile locale regionale şi mondiale icircn privinţa gestionării populaţiilor de vacircnat

sedentar şi migrator Au fost abordate aspecte legate de pericolul d i s p a r i ţ i e i unor specii aflate la limi-

ta existenţei lor de comerţul legal dar şi ilegal cu carne trofee şi exemplare vii precum şi cele legate de braconaj ca principal element favorizant al traficu-lui cu vacircnat şi produse accesorii pro-venite din vacircnat (coarne colţi fildeş blănuri carne pui ouă etc) şi de politicile care ar trebui aplicate icircn ve-derea limitării efectelor negative ale aspectelor menţionate mai sus Cum era şi normal re-giunea cu cele mai multe elemente de analiză a fost continentul Africa con-tinuacircndu-se astfel tendinţa icircncepută cu mai mulţi ani icircn urmă de a prezen-ta şi populariza continentul african S-a insistat asupra gestionării faunei cinegetice africane a modalităţilor de organizare a partidelor de vacircnătoare icircn mai multe ţări ale continentului a Parcurilor Naţionale cele mai im-portante cu problemele lor a marilor migraţii sezoniere şi nu icircn ultimul racircnd studii foarte interesante despre speciile de animale sălbatice africane De această dată prezentările au fost susţinute de oficiali ai ţărilor africane miniştri ai mediului ai agriculturii reprezentanţi ai Organizaţiei Mondi-ale pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) ai Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) Nivelul reprezentării

Organizată ca Forum Mondial al Utilizării Durabile si avacircnd ca temă principală bdquoEconomia conservării faunei sălbaticeldquo

aceasta reuniune a icircnsemnat mai mult decacirct o icircntacirclnire prietenească icircntre vacircnători din icircntreaga lume

Reprezentare externă|

Adunarea Generală a CIC din Cape Town

Ilustrația CIC

11|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

a dat pe de o parte importanţa cuvenită eforturilor naţionale icircn sen-sul conservării bogăţiilor naturale pe care le administrează pe de altă parte a susţinut recunoaşterea Africii ca un continent dornic să fie apre-ciat de lumea mondială ştiinţifică şi nu numai Totodată a fost recunos-cut faptul că principiile conservării biodiversităţii vieţii sălbatice sunt necesare şi sunt susţinute icircn direcţia dezvoltării comunităţilor umane şi al protejării faunei şi florei de o inestimabilă valoare biologică şi economică Rapoartele de acti-vitate ale Diviziilor din cadrul CIC (Divizia Ştiinţe aplicate Divizia Politici şi Legislaţie Divizia Cultură şi Grupul de lucru Opinia Tacircnără) au arătat uneori cu detalii icircntreaga activitate desfăşurată icircn ultimul an realizările și eforturile comune alături de alte organizaţii sau organisme zo-nale sau mondiale Demn de remarcat este faptul că activităţile desfăşurate icircn acest ultim an au pus Consiliul Internaţional de Vacircnătoare pe o nouă orbită a relaţiilor şi recunoaşterii internaţionale icircn sensibilul domeniu al conservării biodiversităţii vieţii sălbatice Au fost scoase icircn evidenţă eforturile unor delegaţii naţionale sau al unor membri ai acestor delegaţii precum şi ale conducerii CIC icircn acest sens Toţi au depus un efort consis-tent icircn a impune politicile şi principi-ile CIC icircn Europa dar şi icircn celelalte continente Icircn acest sens este demn de amintit faptul că icircncepacircnd cu acest an limba rusă a devenit a patra limbă oficială a CIC ca o recunoaştere a eforturilor importante făcute de Federaţia Rusă şi fostele state ale URSS icircn conservarea faunei sălbatice şi icircn sprijinirea studiilor icircntocmite de importante instituţii ştiinţifice ruseşti precum Academia de Ştiinţe de la Moscova şi institute de cercetări afili-ate acesteia

Discuţii finale au fost făcute și cu privire la formulele de evaluare a trofeelor de vacircnat icircn sen-sul că pacircnă la toamnă vor fi editate noile fişe cu metodo-logia de cal-cul icircn acest fel dorindu-se icircncheierea unei perioade neclare şi confuze care a marcat ultimii ani De asemenea s-a discutat formarea tot pacircnă icircn toam-na acestui an a structurilor zonale şi naţionale pentru evaluarea trofee-lor astfel icircncacirct şi acest domeniu atacirct de important prin care se răsplătesc eforturile adevăraţilor profesionişti să-şi recapete importanţa Au fost discutate şi probleme specifice Delegaţiei Romacircniei iar domnii Bernard Lozeacute - Preşedinte CIC şi Dieter Schramm - Preşedinte de Onoare CIC şi-au re-afirmat sprijinul direct icircn a susţine indi-vidual sau icircn totalitate acţiunile pe care dorim să le iniţiem dar şi implicarea membrilor noştri icircn proiectele iniţiate de către Diviziile CIC - ului Prin demersurile Guvernului de la Budapesta CIC are toate şansele să devină un or-ganism mondial pe lacircngă Organizaţia Naţiunilor Unite angajaţii săi putacircnd fi asimilaţi personalului diplomatic Este deocamdată o dorinţă şi speranţă Icircn concluzie a 59-a Adunare Generala CIC a reliefat poziţia acestei organizaţii de susţinător al vacircnătorii ca o componentă a Patri-moniului Cultural Universal punacircnd bazele icircnceperii unor noi studii icircn do-meniul Economiei Conservării Fau-nei Sălbatice

S-a hotăracirct ca cea de-a 60-a Adunare Generală a CIC din anul 2013 să se desfăşoare icircn trei ţări şi anume Cehia Slovacia şi Ungaria pe parcursul unei săptămacircni şi sub pa-tronajul extraordinar al Preşedinţilor din aceste ţări Despre frumuseţile Africii de Sud atacirct cacirct am putut ve-dea icircntr-un material viitor

Valeriu BOLGIU

Ilustrația NȘelaru

|12 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Pornind de la o simplă icircntrebare bdquo Cum văd căpriorii lumea dimprejurul

lor rdquo şi icircnţelegacircnd acest fenomen putem evita o serie de greşeli care de cele mai multe ori ne vor lăsa doar cu imaginea căpriorului fugind icircnapoi spre desişul de unde ve-nise şi cu tolba goală

IcircNTRE LUMINĂ ŞI CULOAREPentru o lungă perioadă de timp s-a crezut despre căpriori că văd numai icircn alb şi negru Cercetările ul-timilor ani au demonstrat icircnsă că lucrurile stau puţin altfel Ochiul mamifere-lor conţine două feluri de celule sensibile la lumină denumite după forma lor conuri şi bastonaşe Conurile percep culorile

din spectrul de lumină şi sunt dedicate cu precădere vederii diurne iar bastonaşele sunt sen-sibile la lumina slabă şi nu icircnregistrează culorile Ochiul uman conţine mai multe conuri deci noi percepem bine culorile şi vedem bine icircn timpul zilei iar pentru că avem mai puţine bastonaşe nu ne descurcăm prea bine cacircnd nu este lumină suficientă Ochii căpriorilor conţin mai multe bastonaşe şi mult mai puţine conuri aşa că ei se mişcă relativ confortabil icircn lumina slabă cum este dimineaţa şi seara şi pe icircntuneric dar percep foarte slab culorile şi doar unele dintre acestea

CULOAREA DIN IMAGINIldquoCuloareardquo este ceea ce per-

cepem noi din lumina cu diferite lungimi de undă şi frecvenţe şi care se traduce prin spectrul vizibil practic ceea ce vedem noi icircntr-un curcubeu La capătul spectrului cu lungimi mari de unde este roşul iar la capătul opus este violetul lumina cu lungimi scurte de unde Există icircnsă lumină şi icircn afara spectrului vizibil pe care ochiul uman nu o percepe icircn mod normal Este aşa numitul spectru invizibil din care fac parte ultravioletele şi infraroşiile Cercetările au demon-strat că ochii căpriorilor pot percepe o parte din spectrul vizibil aflat spre partea violetă şi chiar o parte din spectrul invizibil o parte din gama de ul-traviolete Astfel căpriorii pot vedea ceva din cu-loarea albastră iar prin contrast sunt foarte puţin sensibili la culorile dinspre galben iar verdele por-tocaliul şi roşul sunt per-cepute ca nuanţe de gri

ULTRAVIOLETUL ŞI PORTOCALIUL DIN ECHIPAMENTPărerile privind acuitatea vederii căpriorilor vis-a-vis de lumina ultravioletă sunt icircmpărţite Ceea ce este sigur este că o mare parte din materialele din care este fabricată icircmbrăcămintea conţin icircntăritori de culoare toc-mai pentru a da strălucire culorilor Aceşti ldquoicircntăritorirdquo funcţionează tocmai pe

baza reflexiei unei părţi din spectrul ultraviolet Avacircnd icircn vedere structura ochiului căpriorilor şi sensibilitatea lor ridicată la ultraviolete aceştia vor percepe aceste materiale ca fiind mult mai strălucitoare decacirct le putem vedea noi Icircn ori-care dintre situaţii indife-rent cacirct de mult sau puţin percep căpriorii aceste ul-traviolete este recoman-dat să purtăm la vacircnătoare o icircmbrăcăminte icircn culori neutre apropiate de cele din mediul icircnconjurător aşa numitul camuflaj Echipamentul modern aici incluzacircnd alături de icircmbrăcăminte şi rucsa-cii corturile scăunelele etc sunt confecţionate din materiale non-UV care nu reflectă razele ul-traviolete Există de ase-menea detergenţi pen-tru curăţire care icircnlătură icircn mare măsură efectul generat de icircntăritorii de culoare detergenţi recomandaţi pentru spălarea echipamentului de vacircnătoare Icircntre culo-rile ce trebuie evitate la vacircnătoare sunt albastrul şi bleumarinul pe care aşa cum am văzut căpriorii le percep destul de bine Pe de altă parte aşa cum arătam portocaliul este perceput de căpriori drept o nuanţă de gri aşa că vesta portocalie de protecţie sau banda de la pălărie sau de pe braţ nu vor atrage icircn mod special atenţia căpriorilor Asta bineicircnţeles cu condiţia de a nu ne mişca atacirct

Cum ne văd CĂPRIORII

Ce putem vacircna

13|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

timp cacirct suntem icircn raza lor de vedere şi mai ales icircn porţiunea din zona lor frontală icircn care şi ei au o vedere binoculară Să nu uităm că mişcarea zgo-motul şi mai ales miro-sul alături bineicircnţeles de culorile echipamentu-lui sunt aspectele cheie de care trebuie să ţinem seama atunci cacircnd vacircnăm

la căpriori De altfel de felul icircn care vom gestiona aceste elemente va depin-de icircn mare parte imaginea cu care vom pleca din teren la finele partidei de vacircnătoare un căprior ce se pierde icircn desiş sau un trofeu binemeritat pen-tru panoplia cu amintiri

IUNIE Mamifere căprior (mascul) şacal vulpePăsări cioară grivă cioară grivă sudică cioară neagră coţofană

IULIE Mamifere căprior (mascul) şacal vulpePăsări cioară grivă cioară grivă sudică cioară neagră coţofană de la 1507-stăncuţă

|MacIlustrația autorului

Ilustrația autorului

Timpul lui Cireşar va trece cacirct ai bate din palme şi vom fi faţă icircn faţă cu vremea călduroasă a lui Cuptor Nu neapărat că ar fi ceva semnificativ deschis la vacircnătoare icircn iulie dar pregătirea cacircinelui de vacircnătoare pen-

tru deschiderea de la mijlocul lui Gustar trebuie făcută cu grijă şi din timp Nimic nu trebuie lăsat pentru ultimele zile nici repetiţiile ndash aducerile aminte şi practica constantă a comenzilor nici administrarea vaccinului icircmpotriva căpuşelor şi a altor insecte parazite şi cu atacirct mai puţin antrenamentul fizic pe cacirct posibil icircn condiţii cacirct mai apropiate de cele icircn care vom vacircna Şi pentru că a venit vorba despre vremea călduroasă să vedem ldquoce şi cumrdquo trebuie să procedăm icircn aceste condiţii vis-a-vis de partenerul nostru pa-truped Antrenamentul fizic trebuie efectuat continuu cel puţin de două-trei ori pe săptămacircnă o ieşire de cel puţin o oră - două icircn parc icircn locurile special amenajate sau şi mai bine pe un teren liber unde poate alerga icircn voie pot menţine cacircinele icircn formă Nu mai puţin important de reţinut este faptul că antrenamentul trebuie icircnceput cu atacirct mai mult dacă a lipsit cu cel puţin două luni icircnaintea deschiderii sezonului de vacircnătoareCe temperaturi sunt periculoase Pentru pontatori care lucrează in-tens pe teren uscat chiar şi numai + 15 20o C pot deveni o problemă Dacă vorbim despre retreiveri care lucrează icircn apropierea unei ape situaţia se schimbă deoarece poate singur să se răcorească ori de cacircte ori este nevoie Să nu uităm că majoritatea raselor de cacircini pot suporta mult mai bine frigul decacirct căldura Cum prevenim deshidratarea Foarte simplu trebuie doar să fim pregătiţi şi cu apă pentru cacircinele nostru Doi trei litri de apă la maşină poate unul la noi icircn teren sunt suficienţi pentru o jumătate de zi de vacircnătoare pe vreme călduroasă La fiecare oră cacircnd e cald la o jumătate de oră icircn zilele toride daţi-i să bea pe săturate şi nu strică dacă icircl şi stropiţi cu puţină apă Monitorizaţi permanent cacircinele Dacă mersul devine apatic ochii sticloşi sau pur şi simplu se aşază des singur pe sol toate sunt semne de alertă Faceţi o pauză treceţi la umbră şi din nou daţi-i să bea apă Dacă este vreo apă prin apropiere lăsaţi-l să facă o baie de voie Are cu siguranţă nevoie de odihnă pentru a se reface Nu uitaţi că la nivelul ierbii tempera-tura este mai ridicată iar ventilaţia este mai redusă O căldură tolerabilă pentru noi poate fi deja prea ridicată pentru companionul nostru patruped Un cacircine pasionat şi dedicat poate alerga la vacircnătoare pacircnă la colaps şi nu cred că vreunul dintre noi ar dori aşa ceva

Alexandru CODRIN

PREGĂTIRI PENTRU VREMEA

LUI CUPTOR

|Bolile vacircnatului

|Tir și Balistică

|14 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Scăldătoare pentru păsări

Zilele de vară se scurg agale icircn aşteptarea pasajului la prepeliţe la raţe a pacircndelor la vacircnatul mare Scur-tele vacircnători la căprior icircntacirclnirile la competiţiile chino-logice şi de tir din acest răstimp fac trecerea mai uşoară

domolind nerăbdarea vacircnătorului Icircn acest răstimp reicircnvie icircn minte icircntacircmplările petrecute icircn natură alături de camarazi de cacircine şi sălbăticiuni culoarea şi viaţa perioadelor de crepuscul de seară tacircrzie zorile icircnrouate icircn care totul revine la viaţă după amorţeala de peste zi sau de peste noapte şuieratul bătăilor de aripi ale raţelor icircndreaptă atenţia vacircnătorului către direcţia de unde vor apărea umbrele mişcătoare ce se apropie de ochiul de apă Foşnetul frunzelor şi zgomotul crăcilor rupte sub greutatea cerbului direcţionează atenţia trăgătorului către un punct pe linia neagră-cenuşie a lizierei pădurii ndash unde icircşi va dezvălui poate silueta icircn lumina lunii frumoasa cervidă Căpriorul suplu şi plin de frumuseţe sprijină icircntre coarnele lui răsăritul sau apu-sul fiind una cu soarele plămădit parcă din aceleaşi raze răpind pentru cacircteva clipe vederea vacircnătorului ce nu mai poate desluşi unde sfacircrşeşte astrul şi unde căpriorul Roşul lanului de maci urcă

Ore de crepuscul |maria săvulescu

FIRMA DDUPLEKS PRODUCE PROIECTILE UNICE PENTRU ARME CU ŢEVI LISE

Am văzut prima imagine a unui proiectil unic produs de firma letonă DDuplex icircntr-un articol semnat de DDandarinov icircn revista Bălgarski Loveţ (aprilie 2010 pp56-60) Menţionat

icircntre cele avacircnd corpul din oţel tip Blondeau era apreciat pen-tru buna sa precizie şi marea putere de penetraţie şi de stopare a vacircnatului Textul indica icircnsă numai numele firmei nu şi pe cel al modeluluiRevista Le Chasseur Francais a tipărit icircn anul 2011 un număr su-plimentar intitulat Sanglier (Mistreţul) unde Francis Grange a comparat (la pp92-96) cinci modele de proiectile unice (dintre care două produse de D Dupleks) cu un Brenneke Rubin Sabot toate cartuşele avacircnd cal1270 S-au verificat următorii parame-tri tehniciViteza la 250 m de la gura ţeviiEnergia cinetică la 10 m + mărimea cavităţii icircn decimetri cubi (icircn plastilină de 55)Precizia (diametrul cercului de dispersie) la distanţa de 50 m Rigiditatea constracircngerea ţevii la trecerea lor printr-un full-choke de 1 mmAbaterea-standard a vitezei la 250 m Presiunea medie din camera cartuşului şi presiunea statistică Pentru a verifica precizia calcula energia cinetică şi măsura cavităţile icircn dm cubi s-au tras cacircte 5 focuri dintr-o ţeavă lisă de 66 cm cu choke cilindric ameliorat (010 mm) şi lunetă fixă Pentru a măsura viteza la 250 m rigiditatea la trecerea prin full-choke şi presiunile din ţeavă s-au tras cacircte 10 focuri la bancul oficial de probă din Saint-Etienne Notele exprimau 5 trepte de calitate excelentă bună medie mediocră şi proastă Cele două modele ale firmei DDupleks poartă numele de Dupo 28 şi Hexolit 32 cifrele reprezentacircnd greutatea icircn grame a modele-lor respective Corpul lor din oţel cu un strat extern din zinc inoxidabil este anterior concav şi cu o centură dublă dintr-un

Păsările din natură de interes cine-getic precum şi cele de importanţă faunistică se confruntă - compara-

tiv cu mamiferele sălbatice - cu mai mulţi agresori care le atacă din aer şi de pe sol Icircn lista celor ce le agresează se includ şi dăunători mai puţin cunoscuţi de cei ce protejează natura ndash vacircnători sau memb-rii organizaţiilor pro-natura ndash constituiţi

din numeroase specii de paraziţi (peste 1000) care icircşi duc existenţa pe corpul păsărilor icircn mod temporar sau perma-nent şi sunt cunoscuţi sub termenul de ectoparaziţiEctoparaziţii sunt vietăţi de dimensiuni reduse icircntre 05 ndash 5 mm Cei vizibili ndash Ixodes ricinus - se hrănesc icircn exclusivita-te cu sacircnge fixat pe corpul păsării alțiindash Dermanyssus sp- stau temporar mai mult pe timpul nopţii cacircnd se hrănesc cu sacircnge refugiindu-se icircn timpul zilei icircn materialele de construcţie a cuibului sau sub scoarţa ramurilor care susţin cuibulSpeciile de ectoparaziţi ndash malofagi ndash stau icircn permanenţă pe corpul păsării şi se hrănesc cu excoriaţiile pielii sau din componentele penelor Malofagii se deosebesc de păduchii existenţi la mamifere prin formatul capului de trapez sau semisferăMalofagii determină prin deplasările pe corpul păsării o stare de agitație de frecvente toaletări ale penajului care duc şi la degradarea acestuia la sustragerea păsării de la hrănire de la odihnă şi foarte important la o redu-cere a vigilenţei normale faţă de agreso-rii existenţi icircn mediul de viaţăEfectele negative ale ectoparazitării se exteriorizează icircn perioada de incubaţie a ouălor şi de creştere a puilor finalizată cu spargerea ouălor şi strivirea puilor Păsările cel mai frecvent atacate sunt cele de talie mare precum fazanul cocoşul de munte de asemenea păsările ce trăiesc icircn colonii ndash stacircrcii cormoranii - sau cele care icircşi menţin de la un an la altul locurile de cuibărit precum ber-zele acvilele și bufniţa mare Păsările de talie mică (vrăbiile cintezele graurii piţigoii prepeliţele) sunt mai puţin agresate situaţie explicată prin practicarea scăldării icircn praful din dru-muri O ectoparazitare redusă accidentală se constată la mierlă şi sturz care icircşi

tapisează şi cu sol pereţii din interiorul cuibului Sub temperatura corpului şi agitarea păsării şi a puilor solul se transformă icircn pulbere care acţionează negativ asupra ectoparaziţilor ca un fel de bdquobaie la domiciliurdquoCombaterea ectoparaziţilor din natură se poate realiza prin amenajarea şi amplasarea icircn teren de bdquoscăldătorirdquo

constituite din amestecuri de cenuşă provenită din arderea de lemne de esenţă moale sau din tulpini de porumb cu nisip fin frac14 din volum compoziție icircn care se include 05 produse care conţin piretrinoide (flumetrin ciper-metrin resmetrin)Nisipul este un component

obligatoriu icircntrucacirct antrenează restul din amestec printre pene cu ajungerea acestuia şi pe corpul păsării Amestecul de cenuşă nisip şi substanţă acaricidă se depozitează icircn mici şanţuri dreptunghiulare cu laturi de 50-80-100 cm adacircnci de 10-15 cm şi amplasate icircn locuri icircnsorite şi cu vegetaţie mică (eventual cosită) icircn terenurile mai populate cu păsări in-clusiv cu cele de interes cinegetic Un alt loc de amenajare a scăldătorilor icircl constituie şi vecinătatea instalaţiilor de furajare a păsărilor Amestecul depus icircn scăldători se suplimentează icircn măsura bdquoconsumuluirdquo şi se afacircnează după precipitaţii Se consideră ca numărul de scăldători necesare şi permanente icircn terenurile cu păduri să fie de 2-3 la ha Un mod de deparazitare corporală in-clusiv de dehelmintizare a organelor interne constă şi icircn administrarea la păsările autohtone icircn lunile de iarnă de furaje ce conţin ivermectină Acţiunile complexe de combatere a ectoparaziţilor la păsările din natură prin furaje iarna şi prin scăldători şi pulverizare a cuiburilor vara se vor fi-naliza icircn viitor cu evidente reduceri ale prezenţei icircn teren a unui important dăunător ce determină prejudicii se-rioase icircn existenţa păsărilor

DR VADIM NESTEROVDR IC-TIN SABĂUndash BALC

ECTOPARAZITOZELE păsărilor din natură

Diferite specii de malofagi existente la păsări

15|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

parcă către soare icircn nuanţele roşiatice ale apusului Cacircntul brotacilor strigătul buhăi bătaia aripilor plescăitul apei freamătul pomilor fracircn-tura crengilor toate icircţi schiţează icircn minte pastelul imaginii ce prinde viaţă Icircn culorile gri-violacee ale crepusculului dispărea sub linia orizon-tului astrul zilei lăsacircnd icircn grija lunii pămacircntul cu toate vieţuitoarele lui Acea noapte urma să fie luminată de o mare şi rotundă lună plină Vacircntul atingea cu o adiere uşoară frunzele pomilor răcorind parcă atmos-fera ndash o seară minunată pentru a rămacircne la pacircndă la mistreţ Icircmprejurimile zonei unde urma să ne stabilim punctul de observaţie fuseseră cu atenţie cercetate un canal generos plin de apă macircl şi vegetaţie separa cele două parcele Pe una din ele se icircntindea un frumos lan de porumb iar pe cealaltă se icircntindea o mirişte lăsată special pentru pasajul prepeliţelor Trecătorile folosite de mistreţi erau uşor de depistat datorită urmelor de nămol şi frecăturilor lăsate pe copacii ce se ridicau din loc icircn loc din canal Am localizat zona cu urmele cele mai proaspete şi apoi ne-am deplasat icircn tăcere prin mirişte căutacircndu-ne ascunziş la umbra unor tufe Acolo ne-am aşezat icircn tăcere aşteptacircnd şi speracircnd la apropierea vreunui vier Clipele serii se scurgeau pe nesimţite ascultacircnd sunetele naturii cacircntul păsărilor cacircmpului foşnetul scurt al mersului rozătoarelor trecerea căprioarelor

şi a iepurilor Şi astfel icircncet-icircncet noaptea şi liniştea acoperiră pămacircntul La un moment dat se auzi din ce icircn ce mai aproape un foşnethellip venea dinspre canal Ceva se apropia răscolind icircmpletitura de stuf şi iarba icircnaltă Nu puteai zări decacirct arcuirile crengilor şi firelor de stuf Animalul se opri icircn

dreptul unei sălcii care icircncepu să se scuture din rădăcini Da era un porc mistreţ care mulţumit de baia de nămol făcută se freca cu putere de copac Doar ochii minţii puteau creiona scena căci totul se petrecea icircn adacircncitura canalului Am sperat că se va ridica pe malul opus pentru a intra icircn lanul de porumb ca să mănacircnce nu avea rost să ne apropiem căci vegetaţia icircn canal era icircnaltă Dar de parcă ar fi ştiut ce pericol icircl aşteaptă se depărtă pe acelaşi drum pe care şi sosi Trăirile şi simţirile acelor cli-pe au fost intense stacircrnite fiind nu de umbra masivului vier ci de sunetele şi umbrele naturii atacirct de bine contu-rate de lumina lunii Astfel de momente asemeni celor petrecute icircn icircnaltul observatoarelor rămacircn icircntipărite printre amintiri Ele preţuiesc la fel de mult ca şi istoria reuşitei unei puşcături dificile a unui aport făcut de cacircine doar la lu-

mina lanternei icircn icircntunericul serii sau din apele icircnvolburate ale racircului toate se adună icircn sufletul pasionatului trecător prin lumea minunată plină de neprevăzut a vietăţilor şi plantelor pămacircntului

polimer (roşu carmin la Dupo şi galben-verzui la Hexolit) pentru a trece uşor prin ţeavă şi choke posterior o bură-stabilizator golită (tot roşie respectiv galben-verzuie) obturator din plastic peste pulbere cartuş cu dulie metalică de 25 mm Pătrunderea provoacă expandarea - sau chiar ruperea ca schije dure şi tăioase - a 6 petale icircn vacircrf corpul proiectilelor rămacircne icircnsă icircntotdeauna compact Cităm rezultatele şi notele obţinuteDupo 28 cal1270 V 250 = 435 msE 10 + cavitate icircn plastilină = 2649 J 046 dmcubi Nota = mediePrecizie = cerc de dispersie 61 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 70 ms Nota = mediocrăPresiune mediestatistică = 574734 bari Nota = medieIcircn Fig1 vedem cartuşul Dupo 28 cutia roşie de 5 cartuşe cal1270 şi proiectilul cu cele 6 petale expandate pe o lăţime de 30 mm

Hexolit 32 cal1270

V 250 = 441 msE 10 + cavitate = 3112 J 050 dm cubi Nota = excelentă Precizie = cerc de dispersie 69 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 59 ms Nota = mediePresiune mediestatistică = 668814 bari Nota = mediocrăIcircn Fig2 vedem cartuşul Hexolit 32 cutia galbenă de 5 cartuşe cal1270

şi proiectilul cu cele 6 petale expandate pe o lăţime de 36 mm dar ele pot da schije tăioase de circa 2g fiecare ce ating alte puncte vitale Cor-pul proiectilului cu cele 20 g remanente icircşi continuă icircnaintarea cu efect mortal fără a se deformaIcircn verdictul său expertul francez laudă eficacitatea impresionantă a impactului demonstrată mai ales de Hexolit 32 care poate face minuni pacircnă la 30-35 m Ambele trec fără probleme prin full-choke graţie cen-turilor din polietilenă Prezentăm şi rezultatele obţinute icircn cadrul acestor verificări de proiecti-lul german Brenneke Rubin Sabot cal1270 de 284 g icircncartuşat de firma franceză FOB

V 250 = 460 msE 10 + cavitate = 3005 J 052 dm cubi Nota = excelentăPrecizie = cerc de dispersie 53 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 33 ms Nota = bunăPresiunea mediestatistică = 699780 bari Nota = mediocrăIcircn Fig3 vedem cartuşul decupat icircn lung proiectilul din plumb inclus icircn sabotul său cu 4 aripi alături de cutia pentru 5 cartuşe FOB Alte detalii privind acest model mai puteţi găsi icircn Vacircnătorul şi Pescarul Romacircn nr112006 nr112009 şi nr92010După cum constatăm din compararea parametrilor tehnici icircnregistraţi şi a notelor acordate de Francis Grange proiectilul Dupleks Hexolit 32 are performanţe apropiate de cele ale lui Brenneke Rubin Sabot o mică diferenţă fiind icircnregistrată numai la regularitatea vitezelorIcircn partea a doua a articolului vom arăta şi alte modele de proiectile unice de diferite calibre produse de firma letonă DDupleks

Matei TĂLPEANU

30 mm

36 mm

Ilustrația autoarei

Fig 1

Fig 3

Fig 2

|16 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Icircn lume sunt practicate icircncă şi sunt icircncurajate icircn prezent metode considerate tradiţionale şi culturale de vacircnătoare Am abordat recent bdquovacircnătoarea cu păsări de pradărdquo Continui

acum prin prezentarea bdquovacircnătorii cu arculrdquo Este la fel de veche poate chiar mai veche decacirct vacircnătoarea cu păsări de pradă şi cacircini arhaici de vacircnătoare Şi este la fel de etică şi recreativă dacă se poate compara din punct de vedere al dificultăţii practicării ei cacirct şi al apropierii subtile a OMUL-ui de natură Oricum aceste metode străvechi de vacircnătoare alături de altele la fel de bdquotradiţionalerdquo şi bdquocultura-lerdquo aduc un plus de farmec şi diversitate vacircnătorii contemporane contribuind efectiv la conservarea patrimoniului cultural comun al omenirii Dar să revenim la bdquovacircnătoarea cu arculrdquo Aceasta s-a menţinut cu continuitate din Paleolitic pacircnă prin secolul XV cacircnd arma de foc a deter-minat revoluţionarea mai multor activităţi prin-tre care şi vacircnătoarea Deşi teoretic părea apusă vacircnătoarea cu arcul renaşte icircn secolul XIX şi cunoaşte momente de glorie icircn SUA icircn secolul XXIcircn Europa primii arcaşi icircncep să se organizeze de abia după anii rsquo60 cacircnd s-a creat icircn Franţa Asociaţia Sportivă a Vacircnătorilor cu Arcul (ASCA 1969) apoi Federaţia Vacircnătorilor cu Arcul (FCA 1986) Dar cadrul legislativ pentru vacircnătoarea cu arcul s-a conturat de abia ulterior icircn perioada 2003-2008 impunacircnd printre altele o pregătire obligatorie prealabilă obţinerii dreptului de a vacircna

prin această metodă Icircn cadrul acestei pregătiri s-a urmărit şi se urmăreşte transmiterea unor cunoştinţe de bază necesare acestei vacircnători dificile şi transmiterea valorilor prin care se doreşte dezvoltarea unei imagini favorabile vacircnătorii icircn societate Exemplul recent al Franţei a fost urmat icircn Europa de mai multe ţări icircn care vacircnătoarea cu arcul este permisă Bulgaria Danemarca Finlanda Ungaria Italia Portugalia Spania şi Turcia Icircn terenurile private sau icircmprejmuite vacircnătoarea cu arcul este permisă şi icircn Croaţia Serbia Slovenia şi Slovacia Aşa s-a ajuns şi la fondarea Federaţiei Europene de Vacircnătoare cu Arcul (FECA) care şi-a propus să promoveze activitatea şi standardele icircnalte ale eticii unei modalităţi de vacircnătoare veche de peste 30 000 ani Misiunea acestei federaţii este de a informa

VAcircNĂTOAREA CU ARCUL

METODE TRADIȚIONALE DE VAcircNĂTOARE (II)

| Cultură Vacircnătorească

publicul larg cu privire la avantajele vacircnătorii cu ar-cul pentru mediu şi societate precum şi de a oferi instituţiilor statului argumente convingătoare icircn interesul promovării acestei modalităţi de vacircnătoare Pe zi ce trece vacircnătoarea cu arcul a cacircştigat teren nu numai ca număr de ţări ci şi icircn privinţa numărului de practicanţi Icircn SUA de exem-plu din cei peste 145 milioane de vacircnători 35 milioane deci 24 practică vacircnătoarea cu arcul iar icircn Franţa au urmat pregătirea impusă 17 000 de vacircnători din care 7 000 organizaţi icircn 75 de asociaţii departamentale afiliate FECA chiar practică vacircnătoarea cu arcuri tradiţionale (50) şi cu arcuri cu mecanism (50)Aceasta pentru că vacircnătoarea cu arcul constituie o adevărată artă incitantă fiindcă implică un angajament total din partea arcaşului icircn intere-sul dobacircndirii a ceea ce alţii obțin dificil chiar cu arma de foc O astfel de vacircnătoare necesită cunoştinţe temeinice despre comportamentul animalelor sălbatice vizate şi despre terenul icircn care se vacircnează motive stimulative perma-nente de autodepăşire Dar vacircnătoarea cu arcul mai necesită ceva care lipseşte multora dintre purtătorii de arme de foc simţul vacircnătorii pe care-l descoperim sau icircl intuim doar la unii orga-nizatori foarte buni de vacircnătoare Arcaşul rămacircne singur şi vacircnează singur cu o bucată de lemn o sfoară şi o săgeată fără a beneficia de icircndrumarea ajutorul sau complici-tatea cuiva El pacircndeşte sau se apropie de ţinta sa ca un supraprădător situat icircn vacircrful piramidei trofice Iar dacă ratează repetat se lasă deziluzi-onat de o practică icircn care nu poate reuşi Aşa se ajunge la o selecţie aparte ce pare să nu opereze icircn racircndul vacircnătorilor cu arme de foc Vacircnătorul cu arcul este prin urmare un vacircnător de excepţie care respectă vacircnatul şi se respectă pe sine icircnsuşi purtacircnd cu onoare icircmbrăcămintea tradiţională arcul tolba cu săgeţi şi un simplu cuţit la cingătoare

Icircn CARTA VAcircNĂTORULUI CU ARCUL sunt icircnscrise concis cu titlu de interdicţii următoarele obligaţii

bull să tragă icircn vacircnat şi să nu se ocupe de recuperarea luibull să rănească vacircnatul şi să-l lase să suferebull să tragă la distanţe prea mari riscacircnd să rănească vacircnatulbull să nu mănacircnce carnea vacircnatului dobacircnditbull să prezinte trofee icircnsacircngeratebull să folosească un limbaj icircnjositor pentru vacircnatbull să-şi neglijeze aspectul exterior şi să abuzeze de băuturi alcoolice icircn locuri publicebull să nu respecte proprietăţile privatebull să nu se antrenezebull să nu respecte legea

Icircn concluzie vacircnătorul cu arcul ar putea constitui un model icircn comuniunea largă a vacircnătorilor de pretutindeni inclusiv de la noi icircn ceea ce priveşte instruirea dorinţa de autodepăşire şi mai ales modul sportiv şi etic de a vacircna şi de a se comporta la vacircnătoare şi hellip icircn societate

|N Șelaru

17|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Managament cinegetic|

MORTALITATEA VAcircNATULUI (I)

De cum dă firul ierbii la icircnceput de primăvară şi icircn continuare toată vara şi toamna cacirct sunt ele de

lungi o mare parte din confraţii noştri din mediul rural purced plini de elan distructiv la incendierea miriştilor icircn particular şi a icircntregii vegetaţii uscate icircn general Cum de mai există şi persistă acest com-portament medieval icircntr-o ţară şi icircntr-o societate cu pretenţii de civilizaţie europeană este simplu de icircnţeles dacă privim cu atenţie icircn ce hal a ajuns icircnvăţămacircntul romacircnesc icircn special cel din mediul rural avacircnd icircn vedere şi sărăcia extremă care a pus stăpacircnire icircn ultimele două decenii pe populaţia din satul romacircnesc Media scrisă şi audio-vizuală ne prezintă aproape zilnic pe cei ce săvacircrşesc astfel de fapte terminate de cele mai multe ori cu pagube materiale ireparabile şi mai grav chiar cu pierderi de vieţi omeneşti Icircnsă mai puţin vizibile şi cunoscute pentru icircntreaga societate sunt pagubele imense aduse fondului cinegetic naţional de către aceste incendii devastatoare Cel mai bine cunoaştem noi vacircnătorii pierderile pricinuite efectivelor de vacircnat de aceste incendii de vegetaţie dar din păcate chiar şi noi de cele mai multe ori nu putem decacirct să privim neputincioşi cum vacircnatul plăteşte un tribut greu şi nemeritat Icircntotdeauna cacircnd am participat primăvara şi vara la combaterea răpitoarelor pre-cum şi la icircnceput de toamnă la frumoasele conace de prepeliţe am cercetat cu atenţie miriştile şi ca-nalele de stuf incendiate şi am rămas profund mar-cat de amploarea dezastrului provocat de foc asu-pra cuiburilor de prepeliţe potacircrnichi şi fazani De cacircteva ori mi s-a icircntacircmplat să găsesc chiar şi pui de iepuri şi căprioară carbonizaţi Foarte tristă situaţia dar din păcate extrem de reală an de an Cacircnd se va termina odată cu această batjocură la adresa naturii icircn ansamblul ei Greu de spus pen-tru că legislaţia trebuie să recunoaştem cu toţii deşi este destul de punitivă icircn acest domeniu al incendierii intenţionate a vegetaţiei uscate este icircnsă foarte greu de aplicat datorită greutăţii de a surprinde icircn flagrant pe aceia care icircnfăptuiesc acest lucru O speranţă de schimbare icircn bine icircn această problemă a incendierii vegetaţiei uscate va veni numai atunci cacircnd şi mentalitatea omului din me-diul rural se va schimba radical icircn sprijinul naturii conştientizacircnd şi el că aceasta nu poate icircndura la nesfacircrşit astfel de suplicii

CLAUDIU OPRESCU

INCENDIEREA MIRIȘTILOR

UN DEZASTRU CU REPETIȚIE

A fost o vreme cacircnd toate exemplarele speciilor de interes vacircnătoresc găsite moarte erau conştiincios

icircnscrise icircn condicile de serviciu ale paznicilor de vacircnătoare şi ra-portate ierarhic pacircnă la nivelul autorităţii publice centrale ce răspundea de silvicultură La acel nivel erau icircnregistrate an de an pe cauze distincte mortalităţile pen-tru o imagine corectă a evoluţiei fenomenului şi pentru prelucrare

icircn interesul ştiinţei şi practicii vacircnătoreştiA fost o vreme icircn care lucrările se făceau cu rigurozitate şi cu rezul-tate ce nu cred să mai fie atinse vreodată icircn cinegetică Toate par icircnsă rămase icircntr-un trecut din ce icircn ce mai icircndepărtat datorită renunţării la orice fel de pretenţii icircn privinţa pregătirii profesionale şi conştiinţei civice Acum ne grăbim să trecem prin şcoală şi viaţă precum bdquogacircsca prin apărdquo neluacircnd icircn seamă din cauza preocupărilor prioritare abaterii atenţiei şi ignoranţei generalizate de jos pacircnă sus aspecte şi procese importante pentru icircnţelegerea schimbărilor survenite inclusiv icircn cinegetica despre care facem vor-bire

La cele de mai sus sau poate la icircmpuţinarea vizibilă a vacircnatului icircn multe zone ale ţării meditam cu nostalgie stacircnd singur icircn pacircndă la marginea unui cracircng dinspre o lucernieră proaspăt cosită pe jumătate Soarele apusese şi doar ciorile şi coţofenele continuau să se plimbe ghiftuite printre brazdele icircncă

verzi de lucernăLa un moment dat atenţia mi-a fost atrasă de un grup agitat de 6 coţofene şi o cioară grivă care stracircnse bu-chet ciuguleau parcă icircn silă din ceva ce nu putea fi decacirct vreun pui de iepure sau ied de căprioară tăiat de cositoare Icircmi pusesem deja icircn gacircnd ca după ter-minarea pacircndei să merg cu lanterna şi să văd despre ce este vorba

Grupul de păsări ce se ciondăneau şi se găseau mereu icircn mişcare icircn jurul presupusei bdquonaderdquo a semnalizat prezenţa acesteia şi altui musafir O vulpe le-a ob-servat de sub poala pădurii şi lăsacircnd la o parte orice

precauţie s-a dus aţă la ospăţul intuit din com-portamentul aparte al păsărilor A căzut după cum se poate vedea cu bdquonadardquo icircn gură Nu au trecut nici 10 minute şi o altă vulpe ieşită din cracircng a luat urma celei dintacirci şi a rămas aseme-nea puţin mai departe

Pacircnda fiind deja deranjată m-am grăbit spre locul icircn cauză unde am făcut foto-grafia alăturată Ea

completează cum nu se poate mai sugestiv cele con-cis narate anterior Alte cuvinte icircn plus icircn completarea imaginii şi explicaţiei icircncercate sunt de prisosNu icircnsă şi concluzia că observacircnd seara şi dimineaţa suprafeţele de teren proaspăt cosite şi gracircnele recent treierate pot fi descoperite cu uşurinţă după compor-tamentul ciorilor şi coţofenelor cadavrele mutilate lăsate icircn urmă de utilajele agricole moderne Nu cred să exagerez deloc apreciind că icircn prezent icircn zona de cacircmpie cultivată agricol mai mulţi căpriori şi poate iepuri toacă aceste utilaje icircn lipsa echipării lor cu dispozitive eficiente de speriat vacircnatul decacirct extrag vacircnătorii din grupa ce ocroteşte şi icircngrijeşte fauna cinegetică din fondul respectivEste o părere doar care ar putea fi fundamentată sau contrazisă cu sprijinul armatei de paznici de vacircnătoare ce ar trebui să facă sistematic astfel de observaţii fiecare icircn fondul cinegetic pe care-l are icircn primire Ar fi cei dintacirci şi cei mai interesaţi să poată aprecia icircn urma unor astfel de observaţii sistematic făcute pierderile cauzate de utilajele agricole moderne cu o lăţime de lucru din ce icircn ce mai mare şi cu o viteză ce surprinde pacircnă şi exemplarele adulte nu doar pro-geniturile vacircnatului Dar oare mai ştiu ce au de făcut sau mai au timp să facă ce ştiu Mai are cine să le ceară să-şi facă meseria şi datoria precum icircnaintaşii acestora

N STORESCU

Ilustraţia autorului

|18 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări de sezon

Recent răsfoind paginile unei reviste străine am descoperit o fotografie insolită cea a unui căprior negru Chiar dacă sunt rare există ani-male care prezintă această particularitate Icircn general se icircntacircmplă la feline Dar şi cazurile lopătarilor icircnchişi la culoare sunt destul de comune Sunt evocate cazuri similare la cerbul de Virginia (cunoscut sub denumirea de cerb cu coada albă) - văr apropiat al căpriorului nos-tru european De asemenea s-au mai icircntacirclnit exemplare de springbocks şi foarte comunii fazanii tenebroşi Alte specii care prezintă această anomalie sunt veveriţele şerpii corail şi peştii Şi nevertebratele pot dezvolta această

caracteristică (fluturii) Icircn ciuda investigaţiilor nu există nicio dovadă (animal naturalizat foto-grafie sau mărturisire) care să ateste cazuri de cerb comun negru Dar există exemplare foarte icircnchise la culoareAceşti subiecţi negri sunt melanici sau atinşi de melanism fenomen caracterizat prin cu-loarea foarte icircnchisă a robei Fenomenul apare atunci cacircnd pielea conţine o proporţie anormal de ridicată de pigmenţi brun-negri denumiţi melanină Termenul melanină provine din grecescul me-los negru pe care icircl găsim icircntr-un număr de denumiri de animale dar mai ales de păsări Melanitta fusca (raţa catifelată) Melanoco-rypha calandra (ciocacircrlia de Bărăgan) Calid-ris melanotos (fugaciul pătat) Acrocephalus melanopogon (privighetoarea de baltă) Dio-medea melanophris (albatrosul cu spracircncene negre) etcMelanismul se datorează unei gene mutante şi recesive care dispare icircn faţa genei dominante ce dă de exemplu la căprior coloritul roşu al animalului bdquoLoteria geneticărdquo face ca gena recesivă să ajungă uneori să se impună cu un grad de penetrare variabil de unde şi indivizi mai mult sau mai puţin icircnchişi sau negri Două animale negre au şansa mai mare de a avea urmaşi de aceeaşi culoare Caracterul eredi-tar al melanismului este evident icircnsă deloc sistematic Adevăratele populaţii de căpriori negri sunt rare la ora actuală fiind cunoscute doar cele din nordul Germaniei Icircn alte locuri cazurile observate constituie excepţii Căpriorii negri fascinează atacirct de mult amatorii de ciudăţenii icircncacirct uneori sunt importate exemplare germane şi icircn alte terenuri din Europa Pentru ca o populaţie de căpriori negri să se dezvolte ar trebui importat un număr suficient de mare de animale şi de asemenea ar trebui ca aceştia să

nu fie vacircnaţi un timp pentru a putea constitui o masă Icircn ciuda acestor eforturi rezultatul ar fi totuşi aleatoriu deoarece legile geneticii sunt destul de misterioase Evoluează specia căpriorului Specialiştii bănuiesc că această evoluţie vine dintr-un im-pas Cei mai icircndrăzneţi evocă o subspecie S-ar părea că o constantă există totuşi căpriorii melanici ndash dar şi felinele atinse de melanism ndash trăiesc adesea icircn zone umede Icircntr-o astfel de teorie atunci cacircnd vine vorba de indivizi de culoare neagră nemţii fac referire la bdquocăpriorii mlaştinilorrdquo sau bdquode mlaştinărdquo Gri cenuşiu cărbunar hellipIcircn funcţie de nivelul de penetraţie a genei ne-gre animalele ndash atacirct masculii cacirct şi femelele ndash arborează atacirct roba icircnchisă cu reflexii negre icircntunecate de cărbunar - aşa cum se spune la vulpe - dar şi cea cenuşie chiar gri Prin urmare blana poate fi atinsă de melanism icircn icircntregime sau parţial Icircn cazuri foarte rare melanismul se amestecă cu albinismul Atacirct căpriorii negri cacirct şi cei albi au coloritul coarnelor perfect normal principiul de colorare a coarnelor (de esenţă osoasă) nefiind legat de colorarea părului Icircn schimb petele albe care le ornează nările se pot atenua chiar icircnnegri la fel ca şi oglinda sau petele deschise care icircncadrează roba iedului Icircn 1959 Mantes dAngeny scria bdquoAceste ani-male sunt absolut normale din toate punctele de vedere poate că sunt puţin mai delicate ceea ce ar explica dispariţia lor progresivă neputacircnd fi menţinute decacirct cu preţul unei consangvinizări periculoase Se reproduc icircn-tre ele păstracircndu-şi culoarea particulară sau se icircncrucişează cu indivizi de culoare normală dacircnd urmaşi uneori negri uneori normali sau de o culoare intermediară Ar fi vorba deci de o varietate al cărei caracter nou ar putea fi fixat şi transmisibilrdquo Doctorul Bernad Collin (autor al unui remarcabil Dicţionar al medicinii vacircnatului (Petit Dictionnnaire de la meacutedicine du gibier) afirmă bdquoContrar albinismului melanismul nu este o afecţiune Este o mutaţie genetică care nu diminuează cu nimic vitalitatea rezistenţa exemplarului Animalele melanice au o bună condiţie fizicărdquo Astfel spus această anoma-liehellip nu este o anomalie Icircn afară de melanism mai există două culori singulare ale părului albinismul - astăzi bine cunoscut ndash şi cel mai discret leucismul Icircn cazul albinismului animalul suferă de lipsa melaninei icircn icircntregime parţial sau foarte uşor de unde exemplare total albe sau pătate Căpriorul albinos prezintă un iris rozaliu sau diafan nări deschise pielea albă şi o blană de culoare blond - deschis pacircnă la alb Icircn schimb animalul atins de leucism păstrează o culoare normală a ochilor copitelor şi nărilor doar cu-loarea părului este blondă Păsările nu sunt niciodată albinoase ci sunt atinse de leucism Leucismul sau leucistismul este o variantă a albinismului datorat unei carenţe a melaninei Este vorba de unul dintre cele mai rare fenomene confundate cu albinismul

CĂPRIORUL NEGRU

Tabloul pictorului suedez Gustaf Otto Stenbock care datează din anul 1654 şi reprezintă o capră de culoare neagră

19|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Căpriori negri există icircn icircntreaga Europă De-a lungul timpului au fost semnalate cazuri icircn Spania Estonia Ungaria Italia Olanda Polo-nia Icircn Suedia există un tablou care datează din anul 1654 şi reprezintă o capră de culoare neagră (al pictorului Gustaf Otto Stenbock) Icircn prezent Asociaţia Vacircnătorilor din Suedia nu mai are cunoştinţă de astfel de indivizi Icircn lucrarea Agrave propos du chevreuil (Agrave propos de căprior) din 1983 Ducele şi Ducesa de Ba-varia menţionează că au icircmpuşcat un căprior negricios pe terenul lor de vacircnătoare austriac Descriind căpriorul ei notează bdquoAcest căprior nu era deloc roşu ci mai degrabă brun icircnchis cu porţiuni negre-cenuşii mai ales pe cap spată şi picioare Nu au mai fost văzuţi căpriori negri icircn regiunerdquo Icircn Scoţia faimosul specialist Richard Prior evocă icircn bdquoDibuitul căprioruluirdquo din 1986 o tendinţă de melanism a căpriorilor din Gal-lowayrdquo regiune din sud-vestul ţării Icircn Belgia astfel de căpriori au fost observaţi icircn regiunea MaastrichIcircn schimb icircn Germania fenomenul este vizibil amplificat şi cunoscut de mult timp icircncă din 980 după cum scrie dr Horst Meyer-Brenken autorul lucrării Das schwarze Rehwild (Căpriorul negru) din 1970 Prin urmare fenomenul este observat la sfacircrşitul secolului XVI şi icircn cursul următoarelor secole icircn mai multe regiuni din nordul ţării Sectorul cel mai bogat este cel din Hanovra mai precis Haste unde 25-50 din căpriori ar fi melanici De notat este faptul că o agenţie de turism cinegetic comercializează sejururi speciale pentru vacircnătoarea la căprior negru Icircn concluzie căpriorul negru este un animal extraordinar şi normal Acesta constituie cu siguranţă un trofeu rar şi foarte racircvnit

AI

RAGOUT DE CĂPŞUNI ŞI MANGOCăpşuni -100gMango -50gAmidon -10gVin roşu - 20mlUlei de măsline - 20mlSare zahăr oţet balsamic

ȘTRUDEL CU CARTOFI DULCI ŞI CHIMENCartofi dulci - 200gCartofi - 200gFoaie de plăcintă - 200gUnt - 50gChimen -10gOu - 3bucSare piper alb măcinat

DUET Muşchi de căprioară - 400g Piept de fazan - 400gCostiţă afumată - 250gFond de vacircnat - 200mlSmacircntacircnă lichidă - 50mlVin roşu - 20mlSare piper cimbrişor ienupăr

Ingrediente

DUET DE CAPRIOARĂ ŞI FAZAN

IcircN MANTIE DE COSTIŢĂ AFUMATĂ SERVIT CU ȘTRUDEL DIN CARTOFI DULCI CU CHIMEN PIURE DE ŢELINĂ SPANAC SOTEacute RAGOUT DE CĂPŞUNI CU MANGO ŞI SOS DE IENUPĂR

MOD DE PREPARAREPieptul de fazan se taie pe lungime de mărimea muşchiului de căprioară se condimentează cu sare piper şi cimbrişor apoi se bandează cu costiţă afumatăRulada obţinută se frige pe grătarul icircncins pacircnă se formează o crustă la suprafaţă apoi se dă la cuptor la 180degC circa 10 minute Se păstrează la cald Fondul de vacircnat se dă icircn clocot se adaugă vin roşu ienupăr zdrobit şi smacircntacircnă lichidă Se strecoară şi se ţine la cald

ȘTRUDEL CU CARTOFI DULCI ŞI CHIMENSe fierb ambele soiuri de cartofi icircn coajă cartofii dul-ci se curăţă şi se taie cubuleţe cartofii albi se pasează şi se amestecă cu unt sare piper alb şi cubuleţele de cartofi dulci Cu această compoziţie se umple foaia de plăcintă şi se formează un ştrudel Se unge cu ou bătut şi se

presară cu chimen Se dă la cuptor 20 de minute la 180degC

PIURE DE ŢELINĂ ŞI SPANAC SOTEacuteSe fierbe ţelina tăiată cubuleţe icircn lapte apoi se pasează şi se adaugă unt sare şi nucşoară Spanacul se sotează icircn unt şi se condimentează cu sare piper şi nucşoară

RAGOUT DE CĂPŞUNI ŞI MANGOSe taie cubuleţe căpşunile şi mango şi se sotează icircn ulei de măsline se adaugă sare zahăr şi oţet bal-samic Amidonul se dizolvă icircn vin roşu se adaugă icircn ragout şi se mai dă un clocot

MONTAREA PE FARFURIE SE FACE CA IcircN FOTOGRAFIERețetă oferită cititorilor revistei VPR de către Maestrul icircn Arta Culinară Ștefan Bercea

Rețeta lunii|

|20 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

exprimat de autor pentru o scurtă incursiune printre cifrele interesante privind situaţia din titlul anunţat Mai icircntacirci vacircnatul dobacircndit icircn sezonul 1938 ndash 1939 (icircn ortografia originală)

Felul vacircnatului Numărul vietăţilor

icircmpuşcate

Cocoşi de mesteacăn 3

Lebede 6

Cerbi lopătari 18

Racircşi 19

Urşi 38

Ţapi negri 79

Hermeline 88

Cerbi 136

Cocoşi de munte 246

Spurcaci 308

Bursuci 372

Dropii 533

Vidre 600

Lupi 860

Cocori 1152

Porumbei sălbatici 1203

Pisici sălbatice 1238

Jderi 1658

Căpriori 1743

Dihori 2815

Mistreţi 3048

Nevăstuici 3583

Cacircrstei 4057

Fazani 18432

Vulpi 28191

Potacircrnichi 39996

Gacircşte sălbatice 40901

Becaţine 47690

Sitari 51235

Porumbei sălbatici 53281

Prepeliţe 250309

Raţe sălbatice 302230

Iepuri 1010000 Pentru a face un joc de cuvinte remarcăm ldquoprezenţa (icircn tabel) a unor absenţirdquo (din fauna actuală a ţării) referindu-ne la spurcaci şi dro-pii Ca să nu mai vorbim de specii la care nici nu visăm că ar putea fi pe lista speciilor vacircnate curent cocoşul

Documentat competent şi de-votat problematicii vacircnătorii autorul unei sinteze a două decenii de activi-tate vacircnătorească icircn Romacircnia MGr Romaşcanu ne icircnfăţişează o serie de concluzii statistice culese şi interpre-tate pentru intervalul de timp 1920 ndash 1940 Dar cartea sa laquo Vacircnătoarea icircn Romacircnia raquo nu este o culegere de cifre statistice reci mai degrabă o icircmpletire a simţămintelor autorului cu informaţia despre structura organizatorică a vacircnătorii asezonată cu informaţii per-tinente şi ilustrate despre răspacircndirea principalelor specii de vacircnat mare Apoi ni se icircnfăţişează pe specii icircntr-o ordine aparent aleatorie tot vacircnatul dobacircndit ce cei 28874 de vacircnători existenţi icircn sezonul de vacircnătoare 1938 ndash 1939 De fapt ordinea nu este chiar aleatorie deoarece fără a ţine cont de o prezentare laquo sistematică raquo a acestui vacircnat autorul icircl prezintă icircn ordinea crescătoare a numărului de exemplare vacircnate icircn sezonul icircn cauză cu intenţie declarată laquo ca cititorul să-şi poată da seama mai bine de felul şi cantitatea

vacircnatului icircmpuşcat icircn fiecare an icircn Romacircnia tipărim tabloul care urmează şi icircn care arătăm situaţia din sezonul 1938 ndash 1939raquo Deci tabloul icircn cauză este ilustrarea unei medii a vacircnatului dobacircndit anual de către vacircnătorii romacircni pentru intervalul de 20 de ani din perioada interbelică analizată Dar nu vom icircncepe cu cifrele reci ndash ca toate cifrele ndash ci vom reproduce scurte referiri la gacircndurile pline de sensibilitate ale autorului faţă de nobila icircn-deletnicire a vacircnătorii din care transpare preţuirea sa deopotrivă pentru vacircnat şi vacircnători ca şi pentru sfacircnta natură care ne icircnconjoară Icircn această privinţă icircn scurte simple dar pline de simţire cuvinte autorul strecoară vibrante sfaturi de etică şi corec-titudine vacircnătorească Fapt mai puţin obişnuit icircntr-o lucrare cu caracter statistic dar care nu icirci scade ci icirci sporeşte valoarea De asemeni autorul icircşi exprimă respectul cuvenit pentru vacircnătorii

cu sacircnge regal laquo Ferdinand I-iu raquo şi laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu raquo pe care icirci citează (am păstrat ortografia şi formularea originală) După cum spuneam vom icircn-cepe cu acele gacircnduri pline de sensi-bilitate ale autorului icircn ordinea icircn care ni le reamintimFăcacircnd referire la cugetarea mare-lui icircmpărat Maximilian icircn laquo Cartea secretă a vacircnătorii raquo conform căreia icircşi povăţuia astfel urmaşii laquo pe tine Principe al Austrieite sfătuesc să ieşi la vacircnătoare cacirct se poate de des să cutreieri icircnsuţi locurile cacirct mai mult fiindcă numai icircn felul acesta poate un principe să-şi cunoască icircntradevăr ţararaquo (ortografia originală) Şi mai departe laquoAdevărul exprimat icircntr-o formă aşa de simplă icircn aceste puţine cuvinte a fost ieri pentru Regele Fer-dinand I-iu şi este astăzi pentru Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu principalul izvor al dragostei pentru vacircnătoare raquo (ortografia originală) Revenind la Regele Ferdinand I-iu (sic ) reproduce versurile regale care tălmăcesc laquo dra-gostea Sa neţărmurită faţă de tot ce a zidit Dumnezeu raquo astfel laquo Vacircnătorul are pururi un cuvacircnt de cinste dat Să cruţe şi să aibăn ocrotirea sa vacircnatul Căci făcacircnd o vacircnătoare precum esten lege sfatul Preamări-vom Creatorul prin făptura ce-a creat raquo (ortografia originală)Părăsim deocamdată tăracircmul poetic

vacircnAtildetoarea icircn romacircniaicircntre cele douAtilde rAtildezboaie mondiale

laquo istoria ne arată limpede că din cele mai vechi timpuri şi pacircnă icircn zilele noas-tre aproape toţi scoboricirctorii direcţi sau indirecţi ai icircndepărtaţilor conducători de neamuri au păstrat o dragoste nemărginită pentru vacircnătoare raquo

( Mihail Gr Romaşcanu)

|Mitică Georgescu

Regele Ferdinand I al Romacircniei

21|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

de mesteacăn lebăda vidra şi cocorul Atenţie la cifrele care icircnsoţesc aceste specii cărora le acordăm tot creditul remarcacircnd totodată minuţiozitatea cu care au fost redactate Lucrarea cuprinde şi cacircteva hărţi cu răspacircndirea cacirctorva specii de vacircnat mare inclusiv o prezentare simplificată a bonităţii terenurilor respective care evident nu se mai potrivesc cu situaţia actuală Astfel ursul şi-a extins arealul şi totodată a crescut şi densitatea icircn numeroase zone din acest areal Aceeaşi observaţie şi pentru cerb şi mai ales căprior acesta din urmă fiind figurat ca aproape inexis-tent icircn icircntreaga zonă sudică şi estică a ţării iar realitatea actuală este cu totul alta Din fericire Autorul ne prezintă şi o siuaţie a numărului de societăţi de vacircnătoare pe provincii istorice inclusiv numărul de vacircnători

Provinciaistorică

Numărul societăților

de vacircnătoare

Numărul membrilor

vacircnători

Banat 207 4580

Basarabia 69 3396

BucovinaCrişana şi 26 695

Maramureş 82 1858

Moldova 124 3298

Muntenia 208 7431

Oltenia 80 2331

Transilvania 206 7056

TOTAL 1036 32110

Icircntr-un stil agreabil şi cur-siv autorul face şi cacircteva observaţii

analitice asupra unor aspecte ale realizărilor din sectorul de vacircnătoare Icircncepe prin a elogia legea de vacircnătoare din anul 1921 al cărei părinte a fost considerat regele Ferdinand lege citată icircn Franţa anului 1934 ca fiind un model de inspiraţie pentru le-giuitorii francezi Icircn continuare M Gr Romaşcanu sintetizează aprecierea sa laquo Legea noastră de vacircnătoare nu se mărgineşte la statornicirea unor norme obliga-torii pentru vacircnător la organiza-rea terenului dat icircn arendă la măsurile privitoare la protecţia hrănirea şi icircmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a fau-nei noastre măsuri care cad icircn sarcina arendaşilor sau a propri-etarilor dar impune chiar Statu-lui obligaţii de natură să ajute la rezolvarea cacirct mai fericită a problemei populării cu vacircnat util a icircntregului teritoriu naţional raquo Cu idei de avangardă face consideraţii privind necesitatea introducerii unor obligativităţi care să ducă la icircnlăturarea consangvinizării (numind-o laquoincest prelungitraquo) şi propunacircnd icircmprospătarea sacircnge-lui icircn populaţiile de vacircnat mare Face şi aprecierea necesităţii completării pre-vederilor legale cu privire la vacircnatul migratorTrece icircn revistă rezultatele foarte bune şi diversificate luate icircn folosul vacircnatului din Domeniile Regale (Periş Scroviştea Gherghiţa Dobreşti Casa Verde şi Chişineu-Criş icircn privinţa com-baterii dăunătorilor crearea ogoare-lor şi plantaţiilor special pentru vacircnat desfăşurarea unui program com-plex de amenajare a fonduri-lor de vacircnătoare Referindu-se la vacircnătorile regale apreciază

File de istorie |

vioiciunea regelui Ferdinand şi atmos-fera agreabilă şi destinsă din preajma suveranului Apoi autorul comunică cifra de 1500 piese din tabloul unei singure zi de vacircnătoare ndash evident vacircnat mic ndash socotind că la un astfel de tablou ar fi fost cea mai slabă zi de vacircnătoare pentru ca la cea mai bună tabloul să fie de 4000 piese Aprecieri deose-bite face şi icircn privinţa MS Regele

Regele Mihai la o Vacircnătoare Regală icircn Banat 1933

Colonelul August von Spiess cel care a avut icircn administrare Terenurile Regale de Vacircnătoare

Regele Mihai cu un trofeu de cerb carpatin

( continuare icircn pag 23 )

|22 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

dar eficace icircnvăţată tot de la bietul tata Am pus cartuş numai pe ţeava dreaptă lucru care m-a determinat să fiu mai atent la primul foc spre satisfacţia Missei care a avut ce apor-ta Cacircnd soarele a icircnceput să scapete după dealuri prepeliţele au icircnceput să mişte după hrană nemairăbdacircnd are-tul iar noi avacircnd fiecare cacircteva păsări icircmpuşcate am pornit-o icircn şir indian spre casă Ne-am oprit la Relu unde cu sprijinul mamei lui Furcioaia cum icirci ziceam noi am pregătit apetisantele prepeliţe frigacircndu-le icircnvelite icircn foi de varză Mai tacircrziu peste ani cacircnd am ajuns vacircnător cu permis icircn regulă şi aveam brac bdquoproprietate personalărdquo am mai icircnvăţat cacircte ceva de la cacircine De pildă am icircnvăţat că uneori vacircnatul teafăr icircn aparenţă poate fi totuşi lovit de moarte şi că este recuperabil dacă tu vacircnător cu slabe simţuri omeneşti te ajuţi de un cacircine cu simţuri incom-parabil superioare Să povestesc icircnsă faptele aievea icircntacircmplate Mă aflam la pază de căprior icircn adacircn-cul pădurii După aproape o jumătate de ceas de aşteptare şi aprigă luptă cu ţacircnţarii mi se năzare că undeva la spate am auzit un vreasc trosnind Trag cu ochiul spre Heda brăcuţa cu păr sacircrmos de lacircngă mine şi o văd cu capul ridicat şi urechile ciulite Mă rotesc cu scaunul icircntr-un picior spre dreapta şi rămacircn cu gura căscată la un ţap bătracircn icircmpietrit ca şi mine icircn nemişcare cu ochii holbaţi icircn direcţia mea Orice gest pripit ar fi făcut să văd doar un salt graţios şi să aud un brăhnit care mi-ar fi arătat drumul pe care ţapul s-ar fi mistuit spre desime Văzacircnd icircnsă că nu e nicio nădejde ca sălbăticiunea să plece capul spre iarba grasă m-am decis să trag Doar pen-tru asta venisem Ridicacircnd carabina milimetru cu milimetru am dibuit cum am putut spata animalului şi am slobozit cu destulă stacircngăcie un foc Nici o nădejde - icircmi zic ndash am tras pe alături Căpriorul dispăru icircn desime iar Heda care nu icircmplinise anul-icircncă icircncepu să caute vijelios icircn jurul meu ca la cacircmp Negăsind nici un vacircnat de aport nici urmă de vacircnat rănit se trase curacircnd lacircngă mine Fluieracircnd a pagubă mi-am aprins o ţigară şi după adunarea acareturilor cu care venisem am luat-o la vale Trecacircnd cu prepelicarul la curea pe la locul unde ţapul icircmi bdquopozaserdquo bag de

Fără intenţia de a brava icircn faţa cuiva sau de a impre-siona pe cineva trebuie să vă mărturisesc că nu am putinţa de a elucida măsura icircn care

au contribuit niscaiva gene atavice și bdquobiotopulrdquo atacirct de propice icircn care am deschis ochii ndash mica localitate Hăghig de lacircngă Braşov unde părinţii mei pasionați vacircnători şi mari iubitori de cacircini sau şi una şi alta ndash la declanşarea icircn mine a instinctelor vacircnătoreşti Icircn anii de şcoală urmaţi la liceul Andrei Şaguna din Braşov m-am pomenit icircntr-o bună zi bdquoicircmprumutacircndrdquo gioarsa tatălui meu - cea cu ţevi de damasc şi cu cocoaşe exterioare - şi furişacircndu-mă prin dosuri de grădini din Scheii Braşovului spre locul unde icircl zărisem pe urechilă Au urmat şi alte tenta-tive asemănătoare fără bdquoeficienţă economicărdquo din diverse cauze bdquotehnicerdquo inerentei vacircrsteiPentru susţinerea afirmaţiilor făcute sunt dator să arăt care este motivul pentru care iubesc atacirct de mult cacircinii de vacircnătoare şi de ce icircncă de copil am fost atras de această icircndeletnicire sportivă de suflet vacircnătoarea Ce-lor care mi-au pus această icircntrebare le-am răspuns icircn mod constant icircn felul următor părinţii mei aveau permanent icircn ogradă 3-4 cacircini de vacircnătoare Practic am crescut alături de cacircinii de vacircnătoare pe care i-am icircndrăgit i-am icircnţeles şi i-am apreciat pentru deosebitele lor calităţi Mai tacircrziu adolescenţa mi-am petrecut-o icircn prima canisă icircnfiinţată de AGVR icircn pădurea Băneasa-Tunari lacircngă

capitală unde tatăl meu era coor-donatorul crescătoriei ajutacircndu-l icircn multiplele treburi legate de creşterea icircngrijirea şi dresajul cacircinilor existenţi icircn număr de 60-70 capeteDin noianul amintirilor se desprind cele mai dragi păţanii la care mă gacircn-desc cu duioşie şi evlavie Am credinţa că cele mai scumpe amintiri ale tre-cutelor isprăvi vacircnătoreşti sunt cele icircn care am fost alături de credinciosul patruped nelipsit părtaş fără pretenţii al succeselor cinegetice ndash cacircinele de vacircnătoare O icircntacircmplare reală s-a petrecut pe cacircnd eram abia un macircndru licean Nu aveam mai mult de 15 ani Savuram icircn tihnă ultima parte a vacanţei mari la casa părintească din Hăghig localitate icircnşirată pe malul drept al Oltului Deşi macircnuiam binişor arma de vacircnătoare de calibru 20 moştenită de la biata mama trăgacircnd acum promiţător şi la zbor pacircnă icircn acea zi nu apucasem să o probez la pitpalacihellip Icircl icircnsoţisem pe tata de cacircteva ori ca simplu gentaş la astfel de vacircnători bdquonerentabilerdquo după părerea vacircnătorilor localnici Era ziua de 25 august a anului respectiv cam al doilea după rdquoeliberarea glorioasărdquo a ţării noastre Tocmai gătam obişnuitul program de bălăceală icircn Olt icircmpreună cu prietenii mei nedespărţiţi Relu Fur-cea şi Sandu Cucu Plin de iniţiativă Relu a fost cel care a propus să bdquodibăcimrdquo ceva prepeliţe pe care apoi să le preparăm la el acasă Idee adoptată rapid şi icircn unanimitate Ne-am echipat fiecare pe cacirct posibil mai vacircnătoreşte am luat flinta tolba cu

cartuşe şi pe Miss căţeaua brac cu păr scurt şi am tulit-o prin fundul grădinii Terenul de vacircnătoare care de altfel icircn-cepea icircndată după gardul grădinii era format din lunca inundabilă a Oltului o icircntinsă păşune presărată cu bălţi străjuite de trestie şi stuf icircnsoţit para-lel de o facircşie lată de cacircţiva kilometri de coline domoale După un mers voinicesc de 10-15 minute icircn direcţia Arinului o comună vecină sub bătaia soarelui dogori-tor ne-am trezit icircn mijlocul holdelor de sfeclă de zahăr bine icircmbrăcate cu mohor al miriştilor năpădite de mur sălbatic şi al celor de cucuruz Pacircnă să ne dezmeticim căţeaua care icircşi cunoştea bine meseria a şi icircnceput să caute icircn zig-zag icircnaintea noastră Nu după mult timp Miss cade icircn aret cu piciorul din faţă icircn aer şi cu capul sucit spre mine Am ocolit căţeaua prin faţă aşa cum văzusem că procedează tatăl meu şi am avansat spre locul unde consideram să este pitulată prepeliţa Spre mirarea noastră a ţacircşnit un vătui care a luat-o spre deal Miss a simu-lat o urmărire de 15-20 metri ba a şi chefnit de două ori după care s-a icircntors cuminte şi a continuat să caute mai departe icircn galopul ei domol dar constant Toţi trei urmăream cu icircnfrigurare mişcările căţelei După 5 minute o vedem pe Miss bătacircnd agitată din coada-i ciuntă după cacircţiva paşi rămacircnacircnd ca trăsnită de mirosul vacircnatului prins icircn nasul ei fin Am pro-cedat ca şi icircnainte dar pasărea a con-tinuat să rămacircnă nemişcată răbdacircnd atacirct aretul cacirct şi intervenţia mea care loveam cu piciorul icircn vegetaţia din faţa lui Miss Numai după ce am comandat bdquosaltărdquo şi Miss s-a repezit icircn icircncacirclcitura de vreji de mur a săltat o prepeliţă cacirct toate zilele atacirct de grasă icircncacirct părea că aripile-i mici cu greu icirci asigură propulsia Au urmat două bubuituri scurte şi puternice un formidabil nor de fum şi apoi s-a aşternut liniştea Sandu a fost cel care a strigat că a văzut zburătoarea plecacircnd sănătoasă Eu deşi după focurile pripite n-am mai putut zări pasărea mi-am dat seama că am ratat-o după privirea dojeni-toare a căţelei După ce am dat vina pe trăgacele care scapă prea uşor m-am angajat să nu mai arunc focurile atacirct de aproape şi să trag numai după ce pitpalacul ajunge la distanţa de 25-30 metri Uşor de zis greu de respectat M-am redresat numai după ce am aplicat icircn practică metoda simplă

O pasiune moștenită VAcircNĂTOAREA CU CAcircINE

| Chinologie vacircnătorească

23|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

oprim aici cu aceste icircntrebări de bun simţ a căror valabilitate poate există şi aziDupă ce apreciază rolul şi importanţa jandarmeriei de vacircnătoare cre-ate şi prezintă succint activitatea laborioasă a Direcţiei Vacircnătorii Mi-hai Gr Romaşcanu icircşi exprimă ideea necesităţii unei educaţii icircn sprijinul naturii şi a vieţuitoarelor ei laquo Fără teama de a greşi susţinem cu tărie ideea că propaganda pentru ocrotirea vacircnatului ar trebui să icircnceapă din clasele primare micii şcolari urmacircnd să fie icircndemnaţi ca icircn locul praştiei şi al pietricelelor să poarte icircn buzu-nare grăunţe sau făracircmituri de pacircine pentru hrana nevinovatelor păsări ale cerului care icircndură frig şi foame icircn timpul iernilor grele Paralel cu această acţiune energică icircn sufletul omului matur urmează să se sădească dragostea pentru toate vieţuitoarele nevătămătoare printr-o continuă propagandă lămuritoare asupra foloa-selor pe care el le trage de pe urma lorraquo

Iată deci o carte ndash fereastră spre vacircnătoarea din Romacircnia icircn două de-cenii din răstimpul interbelic - scrisă nu de un profesionist al vacircnătorii ci de o mare personalitate a economiei romacircneşti autor a cacirctorva zeci de lucrări de analiză icircn cacircteva din cele mai diferite sectoare economice şi industriale A fost comisar general al Comisariatului General al Preţurilor din Ministerul Economiei Naţionale arestat icircn bdquoNoaptea demnitarilorrdquo din 5 ndash 6 mai 1950 şi icircnchis la penitencia-rul GherlaDar claritatea cu care a privit şi anali-zat şi situaţia vacircnătorii icircn toate as-pectele ei materiale organizatorice de educaţie etică ni-l face contemporan

Mihai I icircn legătură cu atracţia Sa faţă de vacircnătoare laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu (ortografia originală) a fost iniţiat icircn arta vacircnătoarei icircncă din cea mai fragedă copilărie fiind astăzi cea mai mare nădejde pentru lumea vacircnătorească Luacircnd parte la mai toate vacircnătorile regale Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu icircmpuşcase icircncă de la vacircrsta de doisprezece ani majoritatea speciilor de vacircnat din ţară de la potacircrnichea şi fazanul din şesurile Dunării picircnă la macircndrul cerb al Carpaţilor Prin moştenirea calităţilor vacircnătoreşti ale familiei şi prin experienţa vacircnătorească pe care a făcut-o Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu este astăzi un vacircnător desăvacircrşit fala tagmei noas-tre iar viitorul vacircnătoresc al ţării este asigurat raquo (am icircncheiat citatul) Referindu-se la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic) Bucureştilor raquo autorul apreciază că laquo mii de cetăţeni din toate unghiu-rile ţării şi foarte mulţi străini au pu-tut admira cea mai frumoasă şi mai icircnălţătoare manifestare vacircnătorească pe care Romacircnia a cunoscut-o vreodatăraquo Aminteşte apoi de participarea Romacircniei la expoziţiile internaţionale de vacircnătoare de la Leipzig Berlin şi Paris care icircn opinia sa laquo au condus la consacrarea noastră definitivă icircn lumea vacircnătorească mondială raquo Către icircncheiere autorul face un re-chizitoriu societăţilor de vacircnătoare care nu icircşi icircndeplinesc obligaţiile faţă de vacircnat laquo Nu este destul că ne-am stracircns icircntro societate de prieteni că am luat icircn arendă terenuri pe care le cutreierăm gata icircn orice clipă să răpunem vieaţa animalelor sălbatice Ce ne-ar răspunde oare conducătorii acestor societăţi dacă i-am icircntreba cacircte capre iepuri potacircrnichi etc au adus pe terenuri de cacircnd le-au arendat şi pacircnă astăzi Au dat hrană icircn tim-pul iernii animalelor pentru ca să le uşureze traiul Cacircţi paznici au anga-jat şi care a fost activitatea lor Cacircte procese de braconaj au icircncheiat raquo Ne

Felul piese-lor expuse

Recordmondial

Premiul de

onoarePremiul

I-iuPremiulal II-lea

Premiul al III-lea

Totalulpremiilor

La sutădin total

Cerb - 11 38 53 28 130 3171

Căprior - 13 25 33 28 99 2415

Capră neagră 1 11 31 28 38 109 2659

Mistreţ - 2 3 10 22 37 902

Urs 1 3 11 5 4 24 585

Lup - 1 3 - 1 5 122Racircs - 1 1 2 2 6 146

TOTAL 2 42 112 131 123 410 100

Tabloul laquo premiilor laquo (medaliilor) obţinute la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic ) Bucureştilor raquo

seamă că Heda devine agitată bătea din coadă şi sforăia cu nasul pe jos de parcă ar fi urmărit cacircrsteiul Cacircnd i-am dat drumul din lesă a zbughit-o spre hăţiş icircn cu totul altă direcţie decacirct mi se păruse că a luat-o ţapul N-au trecut nici zece minute şi numai ce auzii lătrat pe loc icircntrerupt la scurte intervale de un gen de bocet necunoscut pentru mine Răzbătacircnd cu greu prin desime icircn direcţia căţelei spre totala mea surprin-dere mi-am găsit ţapul icircncă zvacirccnind din picioare care destul de bine lovit mai făcuse totuşi o sută-două de paşi prin tufărişul de nepătruns

NIC STRĂVOIU

|Nic Străvoiu

Foto 1 După o pacircndă la căprior petrecută cu 100 de ani icircn urmă Foto 2 Mama autorului icircn funcția de ajutor de dresor Foto 3 Nic Străvoiu icircn anii adolescenței petrecuți la Canisa AGVR

Ilustrația autorului

( urmare din pag 21 )

|24 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Francis Chevier icircn cartea sa ldquoNotre gastronomie est une culturerdquo (Gastronomia noastră este o

cultură) vorbește de bucătăria franțuzească care a fost inclusă icircn Patrimoniul Umanității După Chevier gastronomia nu este doar o pasiune ci un ldquomonumentrdquo al culturii francezilor Icircnsă obi-ceiurile de a macircnca și a bea bine nu sunt proprii Franței Numeroase alte civilizații se caracterizează printr-o gastronomie bogată și sofisticată din Ja-ponia pacircnă icircn Vietnam din Tailanda Iran sau Peru pacircnă icircn Italia și Maroc Să luam exemplul Chinei Această foarte veche și strălucitoare civilizație și-a dezvoltat cu mult icircnaintea Occidentului o artă de a trăi elegantă și subtilă icircn care gastronomia icircși avea locul de onoare Curțile diferitelor dinastii imperiale au urmărit să aducă pe mese gusturi dintre cele mai rafinate Dar nu toate societățile au știut să-și dezvolte un sistem culinar atacirct de ales Antropologul Claude Levi ndash Strauss a subliniat importanța resurselor icircn elaborarea unei gas-tronomii fine ldquoDacă arta gătitului constă așa cum pare icircn a asocia savorile mai multor substanţe alimentare pentru a le armoniza sau sublinia con-trastul se poate crede că toate popoarele lumii au fost capabile de a o descoperihellip Totuși nu este așa Fiindcă pentru a combina diferite produse trebuie să dispui de ele simultanrdquo Cu alte cuvinte este nevoie de o ofertă de bunuri alimentare foarte diversificată icircn același moment pen-tru a obține o combinație fericită de gusturi Am specificat cele de mai sus pentru a atrage atenţia asupra locului pe care icircl ocupă masa icircn viața noastră Nu icircntacircmplător i-am amintit pe francezi Pentru ei cele trei mese zilnice au o importanță specială şi urmăresc evoluția modului de viațăChiar dacă astăzi sunt mult mai scurte simplificate și adaptate la căutarea practicului mesele continuă să păstreze și altă dimensiune Ele reprezintă mo-mentul privilegiat de transmitere a valorilor de comunicare fiind creatorul legăturilor sociale

Icircn dorința de a da viață mesajului de mai icircnainte am considerat foarte potrivit să icirci fa-cem o vizită la ldquoCabana Vacircnătorilorrdquo domnu-lui Ștefan Bercea ndash maestru bucătar icircn arta

culinară și managerul acestui complex localizat la Predeal icircn Brașov La cei 50 de ani domnul Ștefan Bercea se bucură de un prestigios renume dovadă stacircnd palmare-sul impresionant de diplome obținute la cele mai importante concursuri internaționale dar și oaspeții de seamă care i-au trecut pragul sau pentru care a avut onoarea să găteascăCel mai important eveniment pentru care a gătit a fost summitul NATO din 2008 unde a servit un Duet de căprior cu fazan Printre oaspeții de seamă care i-au trecut pragul se numără Regele Mihai dar și președinții țării pe racircnd domnii Ili-escu Constantinescu și Băsescu Șirul VIP-urilor dar și vedetelor care l-au vizitat este lung A ținut totuşi să o amintească pe Teo Trandafir ndash care icirci este o bună prietenă și pentru nunta căreia a gătit icircn această lună un ceaun special din carne de căprior

Care este pe scurt drumul parcurs pacircnă a ajunge la ceea ce reprezintă azi Cabana VacircnătorilorȘB Cabana Vacircnătorilor era icircn anul 1986 doar un vis Pacircnă aici a fost multă muncă inclusiv icircn Germania şi Elveția unde am lucrat la diferite restaurante și unde am icircnvățat cum se gătește vacircnatul Revenit icircn țară cu banii cacircștigați și cu puțin noroc icircmpreună cu soția mea am cumpărat actualul restaurant și simțind nevoia să facem ceva special am considerat că este bine să des-chidem un restaurant cu specific vacircnătoresc cel cu specific romacircnesc existacircnd deja icircn apropiereLa icircnceput am adus rețetele cu sosuri din Germania pe care le pregăteam icircn special clienților cunoscători ce deveniseră fideli iar cei neobișnuiți cu astfel de gusturi au fost repede

cuceriți de preparatele din vacircnat De exemplu una dintre primele rețete este ospățul vacircnătorilor - o tocană din carne de cerb pe care am adaptat-o gustului romacircnesc prin agăugarea de ingredi-ente obișnuite - ceapă usturoi ardei ciuperci - toate acestea se pun icircntr-un bol ceramic se acoperă cu aluat și se dau la cuptor

Care este vacircnatul preferat pe care icircl gătiți Dar pe care vă place să icircl vacircnați ȘB Prefer să gătesc carnea de căprior pen-tru că este cea mai delicioasă icircnsă și carnea de cerb lopătar are calități deosebite Acum doi ani am avut prilejul să icircmpușc primul meu cerb lopătar undeva icircn zona Aradului la Chișineu ndash Criș Am rămas impresionat de cacirct vacircnat există acolo Vacircnătoarea a avut loc icircn perioada boncănitului iar acea zi icircmi va rămacircne icircn amintire pentru totdeauna Cacircnd am plecat spre locul de vacircnătoare și ne-am urcat icircn ob-servator era icircncă icircntuneric Se auzeau zgo-mote ciudate icircn jur Văzacircndu-mi nedumeri-rea paznicul m-a lămurit repede că suntem

ARTĂ ȘI PASIUNE

Ştefan Bercea Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi

Cofetarilor din Turism Romacircnia

25|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Interviul lunii|

fiu prezent la restaurant pentru că este nevoie de mine Am o armă Mauser calibrul 30-06 cu care am icircmpușcat căprior urs și cerb

Aveți doi fii Bogdan şi Dragoş Ne-ați mărturisit că mezinul familiei ndash Dragoș - vă calcă pe urme icircn ceea ce privește meseria și că icirci place să spună că s-a născut practic icircn bucătărie ȘB Dragoș este pasionat de gătit A urmat și un stadiu de pregătire la un restaurant din Elveția de unde s-a icircntors cu multe idei și cu un mare elan implicacircndu-se acum foarte serios icircn acest domeniu Anul trecut a participat la Tacircrgul Mon-dial de la Shanghai ndash China unde a fost foarte apreciat Tot Dragoș icircmi moștenește și pasiunea pentru vacircnătoare mă icircnsoțește de fiecare dată icircn călătoriile mele cinegetice și icircn curacircnd va susține examenul de vacircnător

Revenind la carnea de vacircnat puteți transmite cititorilor noștri cacircteva secrete și sfaturi utile Pentru că trebuie să recunoaștem gătitul vacircnatului dobacircndit este cel mai frumos omagiu pe care un vacircnător icircl poate aduce prăzii sale De exemplu care sunt secretele fezandării Ș B Se spune că tot vacircnatul se fezandează icircnsă nu este așa Doar carnea de vacircnat bătracircn sau cea care are miros mai intens trebuie să stea icircn baiț De exem-

plu eu nu pun carnea de căprior icircn baiț doar dacă fac pastramă sau dacă este vorba de un țap care are miros Icircn rest carnea de vacircnat se frăgezește se fezandează prin congelare icircmpachetacircnd-o foarte bine şi trăgacircnd-o icircn vid Cacircnd o scoatem o decongelăm la temperatura camerei Carnea de căprioară cel puțin se poate pregăti foarte simplu după ce este prăjită icircn unt ca un escalop se dă la o parte iar icircn untul care a rămas se adaugă 2-3 linguri de dulceață de afine sau de vișine puțin vin obținacircndu-se un sos delicios și foarte ușor de preparat Alt mod rapid de preparare carnea tăiată felii foarte subțiri este trasă icircn ulei de măsline icircn care am prăjit icircn prealabil puțin usturoi iar la sfacircrșit se adaugă sare și piperO rețetă mai nouă căprior cu bere neagră tot o influență din țările nordice Cubulețele de carne foarte fragede sunt trase icircn tigaie și stinse cu bere neagră Se agaugă un amestec de condimente (scorțișoară cuișoare puțin cimbru și foaie de dafin) Se servește cu crutoane de pacircine neagră și cu paste

Respectați icircntocmai rețeta sau inventați mereu ȘB Aceasta este arta bucătarului Trebuie să aibă imaginație și curaj să facă un preparat sau să icircl reinventeze

VPR

icircn toiul boncănitului și că acele zgomote sunt de fapt boncănitul cerbilor lopătari Odată cu ivirea primilor zori am putut vedea mai icircntacirci străpungacircnd ceața densă coarnele cerbi-lor Apoi ca o cortină ceața s-a ridicat și mi s-a oferit un spectacol uimitor icircn fața noastră se afla o turmă icircntreagă cacircteva sute de exem-plare A fost impresionat pentru că așa ceva nu mai văzusem niciodată ldquoE ușor să vacircnezi cerb lopătarrdquo- mi-am zis văzacircnd mulțimea icircnsă mai tacircrziu după trei zile de urmărire aveam să aflu că nu este tocmai ușor Foarte vigilente aceste animale dispar cacirct ai clipi iar exemplarele care rămacircn mai aproape icircn bătaia armei sunt din-tre cele tinere Așadar am așteptat momentul potrivit care se tot amacircna Am icircncercat să mă apropii prin pădure fără succes icircnsă Icircn ultima zi la sfatul paznicului am ales să mă apropii tacircracircș spre doi cerbi frumoși pe care icirci zărisem prin binoclu cam la 350 de metri Nu mai trăsesem niciodată la o distanță mai mare de 200 de me-tri nici vorbă de 300 dar era singura ocazie pe care o mai aveam Am mai icircnaintat cacircteva zeci de paşi am calculat o corecție potrivită pentru acea distanță și mi-am icircncercat norocul ldquoL-ați ratatrdquo icircmi spuse paznicul ldquoBa nu a căzut l-am văzut cum a căzut icircn focrdquo i-am răspuns Nu-mi venea să cred nici mie Cerbul lopătar căzuse icircn foc Cred că a fost și șansahellipMai am o amintire tot la vacircnătoare de cerb lopătar pe domeniile de la Charlota De această dată boncănitul se terminasehellip După ce am ales un mascul frumos din grup am ochit și am tras Spre marea uimire a mea și a paznicului icircmpușcasem o ciută Nu icircnțelegeam ce se icircntacircm-plase pentru că icircn cătare avusesem masculul Aruncacircnd o privire la cățiva metri de locul unde căzuse ciuta am văzut niște picături de sacircnge le-am urmat și la nici 20 metri am găsit și cer-bul Glonțul trecuse prin el și lovise ciuta care se aflase icircn spatele cerbului Deși pare o poveste vacircnătorească sunt sigur că și alți vacircnători mai puțin atenți pe direcția de tragere au avut parte de experiențe asemănătoare nu tocmai plăcute

Din ceea ce icircmi mărturisiți icircnțeleg că preferați vacircnatul mare Ce arme avețiȘB Vacircnătoarea la vacircnatul cu pene nu mă prea atrage Am fost de cacircteva ori la vacircnătoare de fazan icircnsă așa este aveți dreptate prefer vacircnacirc-toarea la vacircnat mare Iarna goana la mistreți deși aceasta se suprapune de multe ori cu zilele de sacircmbătă și duminică atunci cacircnd trebuie să

|26 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

După cum cunoaşteţi din numerele precedente ale VPR ca urmare a alocării Campionatului Mondial de Pescuit la Crap ndash 2012 către AGVPS

din Romacircnia Comitetul Director al FIPS ndash ed reunit la Roma icircn perioada 2-3 decembrie 2011 a examinat şi aprobat propunerea organizării evenimentului pe locaţia Corbu II ndash Constanţa administrat de SC RIG SERVICE SAAprobarea definitivă a fost totuşi condiţionată con-form uzanţelor şi procedurii acestui for decizional de inspectarea parcursului de către o comisie de omologare compusă din specialişti recunoscuţi şi acreditaţi de către FIPD-ed pentru această disciplină a pescuitului sportiv de competiţie Ca urmare a corespondenţei purtate s-a convenit ca inspectarea şi omologarea efectivă să se facă icircn perioada desfăşurării unei competiţii similare cu cea programată oficial Astfel a fost aleasă perioada icircn care s-a desfăşurat a XI-a ediţie a bdquoCupei RIGrdquo organizată de această dată icircn condiţii fără precedent

cu participarea a 75 de echipe formate din cacircte doi pescariAstfel icircn după-amiaza zilei de joi 17 mai delegaţia formată din domnii Antonio Gigli consilier al preşedintelui FIPS-ed Ugo Claudio Matteoli pentru pescuitul sportiv la crap şi Guido Mazza-rella căpitanul echipei Italiei de pescuit la crap dublă campioană mondială au fost preluaţi de echipa tehnică a AGVPS şi RIG SERVICE coordonată de dl Teodor Bentu vicepreşedinte al AGVPS cu probleme de pescuit Icircn perioada desfăşurării inspecţiei au fost evaluate toate criteriile de acredi-tare impuse de un eveniment de o ase-menea importanţă

Au fost apreciate icircn ordinea importanţei condiţiile de transport pacircnă icircn locaţia propusă spaţiile destinate festivităţilor de deschidere icircnchidere a competiţiei oficiale condiţii de cazare pensiune transport tur-retur pacircnă la pista de concurs sala de reuniuni a managerilor dotarea tehnică necesară preluării şi prelucrării rezultatelor afişajul electronic şi comuni-carea datelor amenajarea şi dotarea pistei de concurs densitatea populaţiei piscicole a bazinului şi frecvenţa capturilor Toate condiţiile preliminare au fost apreciate la super-lativ inclusiv costurile acestora propuse şi susţinute de administrator piesa de rezistenţă constituind-o amenajarea efectivă a pistei de concursPuşi icircn faţa unui parcurs amenajat pe trei sectoare de cacircte 25 de platforme consolidate şi pietruite cu dimensiunile de 15 x 10 m (derogare solicitată şi obţinută de la FIPS-ed) dotate cu mini-căsuţe din lemn cu două paturi şi cazarmament grupuri sani-tare ecologice drum de acces perimetral bazinului

pietruit facil pentru orice tip de autovehicul membrii comisiei au afirmat că standardele acestui bdquocarpo-dromrdquo sunt unice icircn Europa S-a punctat icircn plus la bdquoimpresia artisticărdquo prin cantitatea şi calitatea captu-rilor cu o frecvenţă incredibilă care i-a uimit pe evalu-atori Dovadă cele aproape 15 tone de peşte capturat pe durata celor 72 ore de concurs Este adevărat că icircn afara boicotului impus de APCR la această competiţie au participat cei mai buni pescari de crap din Romacirc-nia unii pentru icircncununarea palmaresurilor perso-nale sau pentru premiile substanţiale puse icircn joc alţii din curiozitate pentru testarea unei noi locaţii apărute pe harta Europei S-au capturat 14954 kg de peşte prima echipă clasată a prins 76829 kg iar media a fost de 199 40 kg echipăMenţionăm prezenţa icircn concurs a trei echipe reprezentacircnd Republica Moldova şi a patru echipe din Bulgaria Au fost prezenţi şi delegaţi din Franţa şi Rusia care au făcut propriile constatări şi au prelevat probe de apă icircn vederea preparării de nade şi momeli adecvate zonei omologate pentru găzduirea eveni-mentului Interviurile acordate de cei doi delegaţi ai FIPS-ed posturilor PV-TV Fishing amp Hunting Neptun TV şi VPR prezente la solicitarea administra-torului au relevat surpriza acestora faţă de realitatea constatată icircn condiţiile icircn care printr-o corespondenţă tendenţioasă fuseseră preveniţi asu-pra unor bdquodeficienţe majorerdquo imaginare de altfel a pachetului de servicii şi a pistei de concurs Acţiunea s-a dovedit a fi icircncă o reuşită a AGVPS susţinută din plin de SC RIG SERVICE SA ndash Constanţa şi de CJ Constanţa pentru promovarea pescuitului sportiv competiţional şi a preocupărilor icircn acest do-meniu pe plan naţional şi internaţional continuacircnd tradiţia de 55 de ani de recunoaştere mondială a Romacircniei icircn această disciplină

MI

|Competiții

CAMPIONATUL MONDIAL DE PESCUIT SPORTIV LA CRAP ndash ROMAcircNIA 2012OMOLOGAREA INTERNAŢIONALĂ OFICIALĂ A LOCAŢIEI CORBU II ndash CONSTANŢA

Ilustrația autorului

PSRăspundem cu această ocazie şi unor articole denigra-toare apărute icircn presa halieutică prin compararea cu rezultatele obţinute icircn aşa numitul bdquocampionat naţionalrdquo paralel organizat de APCR pe acumularea Săruleşti Pentru comparaţie cele 33 de echipe participante au capturat un total de 2050 kg de peşte prima echipă clasată 25661 kg media fiind de 6212 kgechipă icircn condiţiile icircn care 6 echipe nu au prins nici un peşte

27|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări

APRECIERILE OFICIALILOR FIPS-ed ASUPRA CALITĂŢILOR PISTEI DE CONCURS CORBU II ndash CONSTANŢA

Aflat icircn locaţia care va găzdui cel de-al XIV ndashlea Cam-pionat Mondial de Pescuit Sportiv la Crap ndash Romacirc-

nia 2012 redactorul VPR a consemnat următoarele declaraţii

Domnul Antonio Gigli ndash consilier al preşedintelui FIPS ndash ed Ugo Claudio Matteoli pentru activitatea competiţională de pescuit la crap Am venit aici la indicaţiile Domnului Matteoli preşedintele Fips-ed Am venit fiind puţin sceptic de modul icircn care pista de concurs o să fie pregătită pentru un eveniment de talia Campionatului Mondial Am rămas uimit de modul icircn care cei de aici au rezolvat toate problemele organizatorice este o pistă de concurs excepţională sunt foarte plăcut impresionat De asemeni sunt impresionat de calitatea capturilor pe care cei care sunt acum icircn concurs le-au realizat s-au prins foarte mulţi crapi iar pista este una extrem de potrivită pentru Campionatul Mondial E de neimaginat să poţi prinde icircn 24 de ore de la icircnceputul

concursului 190 de capturi reprezentacircnd 350 kg de peşte Este incredibil Sunt foarte mulţumit de ce am găsit icircn Romacircnia Chiar aş

vrea să rămacircn aici dacă ar fi posibil Sunt uimit de ce aţi reuşit să faceţi aici Dacă mi-ar fi povestit cineva nu aş fi crezut Sunt mulţumit de calitatea peştelui n-am mai văzut ase-menea densitate de exemplare viguroase cu o medie a greutăţii atacirct de ridicată Nu pot decacirct sa-i felicit pe cei care s-au ocupat de organizarea acestei piste de concurs şi sunt sigur că o să rezulte un eveniment de care o sa-şi amintească toata lumea Icircn concluzie sunt foarte mulţumit de cum au decurs lucrurile de relaţia pe care noi cei de la Fips-ed am avut-o cu organizatorii cei care au dovedit că au abilitatea de a gestiona un asemenea eveniment cum este un Campionat Mondial aşa că le mulţumesc din partea celor de la Fips-ed şi felicit AGVPS din Romacircnia pentru alegerea făcută Domnul Guido Mazzarella căpitan al echipei Italiei de pescuit la crap dublu campion mondial Aveţi o organizare excelentă şi noutăţi pe care nu le-am văzut la alte campionate mondiale la care am asistat sau chiar am participatConstrucţiile au fost extrem de laborioase şi s-au făcut eforturi uriaşe tehnice şi materiale Criteriile impuse de regulamentul internaţional au fost respectate cu rigurozitate şi aveţi o pistă de competiţii unică icircn Europa Aşteptăm cu interes candidatura ţării dvs pentru găzduirea şi organizarea unor astfel de competiţii şi icircn anii următori

a consemnat Mugurel Ionescu

Ilustrația autorului

Dl Guido Mazzarella verifică standurile de concurs icircmpreună cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Dl Antonio Gigli detaliază aspectele tehnice cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Populare cu crapi Crap icircn minciog

|28 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Ihtiologie

Pe radiile celorlalte icircnotătoare sunt rar pete şi foarte palideColoritul este mai icircntunecat la populaţiile reofile Variabilitatea este foarte pronunţată Populaţiile din porţiunile superioare ale racircurilor au corpul mai alungit profilul dorsal mai puţin convex capul şi ochii relativ mai mari pedunculul caudal mai lung şi mai icircngust pectora-lele şi mustăţile mai lungi Lobii caudalei sunt mai ascuţiţi şi coloritul mai intens Populaţiile limnofile din pacircraiele macircloase şi cursul inferior al racircurilor au caractere opuse Icircn acelaşi racircu există o trecere gradată icircntre populaţia reofilă din amonte şi cea limnofilă din aval icircn anumite racircuri există populaţii cu caracter intermediar Icircn unele bazine de exem-plu Crişul Mic şi Someş există doar forma limnofilă pacircnă spre izvoare Ecologie Trăieşte icircn diverse categorii de racircuri lent sau moderat curgătoare preferă pacircraiele mici mai mult sau mai puţin macircloase din regiunea submontană sau colinară pre-cum şi cursul superior al racircurilor mici ce izvorăsc la cacircmpie Icircn racircurile mari este mai frecvent icircn partea superioară a cursu-lui lor mijlociu icircnsă nu atacirct icircn cursul principal al racircului cacirct icircn braţele laterale cu apă mai lentă Icircn cursul inferior al racircu-rilor mari devine tot mai rar icircn Dunăre nu ajunge niciodată Spre deosebire de celelalte specii ale genului trăieşte şi icircn ape stătătoare bălţi şi iazuri dar numai icircn acelea care au sau au avut legătură cu vreun racircu Icircn racircurile icircn care trăieşte icircn număr mare formează cacircrduri mici Reproducerea durează din mai pacircnă spre sfacircrşitul lui iulie Icrele sunt depuse icircn curent pe fund tare Se reproduce icircnsă şi icircn ape stătătoareDimorfismul sexual este slab marcat Tuberculii nupţiali s-au observat la masculi icircn rare cazuri şi sunt mărunţi Icircnotătoarele sunt mai lungi la masculi Hrana constă icircn primul racircnd icircn larve de insecte reofile (tricoptere efemeroptere mai rar tipulide tabanide) din amfi-pode viermi şi moluşte Consumă uneori şi alge din biodermă sau resturi vegetale Exemplarele pătrunse icircn bălţi consumă intens cladocereImportanţa economică este locală deşi carnea este gustoasăRăspacircndire geograficăTrăieşte icircn bazinele Dunării şi Histrului Icircn Germania şi Ce-hia are loc o integrare icircntre rasele obtusirostris şi gobio iar icircn sudul bazinului Dunării ndash Serbia Bulgaria ndash icircntre obtu-sirostris şi bulgaricus Icircn Romacircnia lipseşte icircn Dunăre şi bălţile ei Icircn rest există practic icircn toate racircurile şi pacircraieleEste semnalat pacircnă icircn prezent icircn Tisa şi Iza la Sighet Vişeu de la Vişeul de Sus la vărsare Bistriţa transilvăneană de la Bistriţa pacircnă la vărsare Icircn Someşul Mic trăieşte forma limnofilă din amonte de Gilău pacircnă la Dej şi icircn toţi afluenţii săi de asemenea icircn bazinul Crişurilor Icircn Mureş se găseşte sub forma reofilă de la Gheorgheni pacircnă la Tg Mureş icircn afluenţii Mureşului superior pacircnă la Tg Mureş icircn Arieş la Turda confluenţă cu Arieşul icircn Bega de la Margina la Timişoara icircn Caraş de la Carasova icircn aval icircn Nera (forma reofilă) din amonte de Bazovici pacircnă la vărsareIcircl găsim de asemenea icircn bazinul Jiului icircn Olt de la Miercurea Ciuc la Drăgăşani icircn Vedea de la izvoare pacircnă la Smacircrdinoasa (Teleorman) şi icircn ceilalţi afluenţi ai Ve-dei de la izvoare pacircnă la vărsare icircn Argeş de la Curtea de Argeş pacircnă la Bucureşti icircn Neajlov la Bălăria şi Co-mana (Giurgiu) icircn Dacircmboviţa de la Tacircrgovişte pacircnă la Bucureşti icircn Colentina şi afluenţii ei de la izvoare pacircnă icircn aval de Bucureşti icircn Ialomiţa din amonte de Tacircrgovişte pacircnă la confluenţa cu Prahova icircn Siret de la intrarea icircn ţară (fauna reofilă) pacircnă icircn aval de confluenţa cu Putna (forma limnofilă) icircn racircul Bacircrlad şi afluenţii săi de la izvoare pacircnă la vărsare precum şi icircn unii afluenţi

Dumitru GIUGIUCĂ

PorcuşorulGobio gobio obtusirostris ndash Valenciennes ndash 1844

Icircncadrare sistematică

- Ordinul Cypriniformes Goodrich 1909- Subordinul Cyprinoidei Berg 1940- Familia Cyprinidae Jordan şi Evermann 1896- Genul Gobio Cuvier 1817

Denumiri populare porcon corcodan ghivă givă mur-goi petroc pietroşelDescriere Corpul este moderat alungit şi comprimat lateral icircnălţimea sa reprezintă la exemplarele adulte din ape mai rapide 17-21 din lungimea corpului fără caudală iar la exemplarele din ape mai lente 18-26 din aceastaGrosimea reprezintă 80-85 din icircnălţime Profilul dorsal variază icircn funcţie de icircnălţime la exemplarele cu corpul icircnalt acest profil este puternic convex iar la cele cu corpul alungit convexitatea este mult mai redusă profilul dorsal apropiin-du-se de orizontală Profilul ventral este orizontal Lungimea capului reprezintă 24-29 din cea a corpului mediile fiind de aproximativ 26-27 la populaţiile reofile (din amonte) şi 26-269 la cele limnofile (din aval) Botul este scurt şi obtuz iar lungimea lui reprezintă 85-12 din lungimea corpului Botul este mai scurt decacirct spaţiul post-orbital Gura este inferioară semilunară deschiderea ei ajunge sub nări iar inserţia mandibulei sub icircnceputul sau sub prima jumătate a ochiului Ochii sunt mici depărtaţi şi privesc lateral diametrul lor reprezintă la adulţi 42-73 din lungimea corpului la majoritatea populaţiilor limnofile şi 58-67 la majoritatea celor reofile Mustăţile sunt de lungime variabilă lungimea lor reprezintă la populaţiile reofile 65-105 din lungimea corpului şi 23-35 din cea a capului la aceste populaţii mustăţile ajung la nive-lul ochiului Pedunculul caudal este comprimat lateral icircnălţimea sa minimă fiind mai mare decacirct grosimea sa Lungimea pedun-culului caudal reprezintă la populaţiile reofile 20-25 iar la cele limnofile 19-24 din lungimea corpului icircnălţimea minimă reprezintă 7-11 din lungimea corpului şi 35-50 din cea a pedunculului caudal Spaţiul predorsal reprezintă 42-50 din lungimea corpului Marginea dorsalei este uşor concavă Caudala este moderat scobită cu cei doi lobi egali vacircrfurile lor fiind ascuţite la populaţiile reofile şi rotunjite la cele limnofile Vacircrful pec-toralelor la majoritatea exemplarelor nu ajunge inserţia ventralelor Inserţia ventralelor este situată puţin icircn urma inserţiei dorsalei cam sub prima radie divizată a acesteiaPieptul şi istmul sunt parţial sau chiar total acoperite cu solzi Colorit Partea dorsală este cenuşiu-verzuie icircnchisă iar capul este şi mai icircnchis Pe spate are 7-10 pete mici slab definite Pe flancuri are 7-10 pete icircntunecate de mărimi foarte variabile icircn general are 5 dungi longitudinale brun ndash negricioase Solzii liniei laterale sunt bordaţi cu negru avacircnd două pete negricioase una sub alta Faţa ventrală este alb-gălbuie Icircnotătoarele sunt incolore pe radiile dorsalei sunt 3 şiruri de pete negricioase pe cele ale caudalei sunt 4

29|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Echipamentul Pescarului

Pentru mine cel puţin a fost foarte greu la icircnceput să

decid ce echipament de pescuit la muscă ( FLY ) să achiziţionez ca să pot să icircnvăţ cacirct mai repede şi mai uşor tehnicile de lansare a şnurului şi bineicircnţeles să fie adecvat mărimii peştilor pe care icirci urmăresc şi dimensiunilor muştelor pe care o să le folosesc Deoarece cele mai multe partide de pescuit le desfăşor pe racircul Jiu care are lăţimi destul de mari am optat pentru o lansetă clasa 5 mulinetă clasa 5 şi şnururi clasa 4 şi clasa 5 Pentru că citisem icircn alte reviste dar şi pe internet că cea mai potrivită pen-tru un icircncepător este o lansetă cu acţiune ldquomai blacircndărdquo am ales o lansetă de acţiune MF adică me-dium-fast Ulterior am achiziţionat şi o lansetă clasa 6 mulinetă clasa 6-7 şi şnururi clasa 6 şi clasa 7 De data aceasta am ales lanseta de acţiune F adică fast La lanseta clasa 5 de acţiune MF icircncărcarea la lansările şnurului se realizează pe prima jumătate a lungimii lanse-tei iar la lanseta de clasa 6 de acţiune F icircncărcarea se realizează icircn zona de vacircrf Am pescuit cu am-bele lansete şi am folosit la lansări şi şnururi egale dar şi mai mici sau mai mari faţă de clasa lanse-tei Astfel am observat anumite particularităţi pentru fiecare lansetă icircn funcţie de clasa şnurului pe care icircl foloseam de mărimea muştelor şi de condiţiile meteo Pentru cazul icircn care am folosit lanseta clasa 5 de acţiune MF am execu-tat lansările mai lent ca să nu forţez lanseta şi să-i dau timp să se icircncarce

cacirct mai bine cu greutatea şnurului Cel mai impor-tant este că pentru un icircncepător lanseta cu acţiune MF nu ldquotaxeazărdquo atacirct de aspru greşelile la lansare Am folosit fără probleme şnurul clasa 5 cacirct şi pe cel de clasa 4 dar la cel de clasa 6 am observat că lanseta se icircncărcă prea mult la lan-sare şi există posibilitatea chiar să se rupă de aceea nu am mai folosit şnururi mai mari icircn clasă decacirct lanseta Şnurul de clasa 4 l-am folosit icircn special cacircnd am pescuit pe racircurile mai mici deoarece mi s-a părut că se ldquoaşeazărdquo pe apă mai discret iar pe cel de clasa 5 cacircnd am pescuit pe Jiu Pentru cazurile icircn care vacircntul avea intensificări mult mai bine s-a com-portat la lansări şnurul de clasa 5 Contrar anumitor păreri citite am observat că lansările la distanţă le execut mai bine cu şnurul de aceeaşi clasă cu lan-seta faţă de cel de clasă mai mică De asemenea nu am reuşit să execut

lansări corecte cacircnd am folosit muşte prea mari icircn special streamere sau nimfe supra lestate Pentru lanseta de cla-sa 6 cu acţiunea F am pu-tut executa lansările mai rapide deoarece aceasta se icircncarcă icircntr-un timp mai scurt sub greutatea şnurului Icircn schimb aceas-ta mă ldquotaxardquo mai aspru la greşelile de lansare Un avantaj la această lansetă a fost acela că am folosit şi şnurul de clasă mai mare fără să am probleme deose-bite la icircncărcare Lansările la distanţă au fost vizibil mai lungi faţă de cazul icircn care am folosit lanseta cu acţiune MF şi de aseme-nea lanseta cu acţiune F s-a comportat mai bine pe vacircnt Tot cu această lansetă am folosit fără probleme şi streamerele mari şi nimfele mai grele De obicei cacircnd pes-cuiesc pe racircuri mai mici folosesc lanseta clasa 5 cu şnurul de clasa 4 iar pen-tru Jiu şi bălți lanseta clasa 6 cu şnururile de clasa 6 şi cel de clasa 7 dar şi lan-

seta de clasa 5 cu şnurul de aceeaşi clasă Cacircnd urmăresc avatul sau alţi răpitori de talie mai mare folosesc numai lanseta de clasa 6 Totuşi lansetele cu acţiunea mai blacircndă adică cele care se icircncarcă icircn prima jumătate sau pe aproape toată lungimea preiau mai bine şocurile unui peşte mai mare şi protejează mai bine for-facul şi leader-ul Poate şi pentru faptul că de ani buni de zile am pescuit avatul icircn special la spinning şi am practi-cat un pescuit de viteză acum cacircnd ldquoam mai icircnvăţatrdquo cacirct de cacirct tehni-ca de lansare a şnurului icircmi place mai mult să pes-cuiesc ldquola flyrdquo cu lanseta mai rapidă adică cea cu acţiunea F ndash fast Icircn icircncheiere concluzia personală este că nu există o regulă strictă icircn a ne alege acţiunea lansetei fly cu care dorim să pescuim deoarece contează carac-terul firea dar şi ldquomacircnardquo (icircndemacircnarea) fiecăruia icircn parte Icircn schimb clasele lansetelor faţă de peştii pe care icirci urmărim şi celelalte reguli de echilibrare corectă a echipamentului trebuiesc respectate

Doru DINEA

CAcircTEVA OBSERVAŢII PERSONALE despre echipamentul de pescuitcu muştele artificiale

Ilustrația autorului

|30 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Agenda Pescarului

POPULAtildeRI CU PEAEligTI NOBILI IcircN BIHOR

CUM PAtildeSTRAtildeM PEAEligTII IcircN STARE PROASPAtildeTAtilde

La icircnceputul anului 2012 s-au făcut repopulări cu peşti nobili din speciile crap şi amur icircn lacurile licenţiate pentru acvacultură din patrimoniul AJVPS Bihor Ast-

fel deşi erau destul de bine populate lacurile Leş Fegernic Diosig Cristur şi-au primit noii oaspeţi peşti reproducători şi viitori reproducători astfel avem garanţia perpetuării spe-ciilor mult apreciate de pescarii de staţionar Cele peste 4 tone de peşti au fost lansaţi icircn cele mai bune condiţii tehnice alături de ştiucile mari din Leș ndash anul 2011 a fost marcat de o ştiucă de 12 kg - specie deversată tot de noi acum cacircţiva ani alături de plăticile ce au ajuns şi la 700 g bucata urmare a reproducerii naturale acţiune icircncepută acum 8 ani doar cu cacircteva exemplare de plătici reproducători au dovedit strate-

Tematica nu este o problemă pentru pescarii de pes-cuit staţionar deoarece juvelnicele de 2-3 metri lun-gime bine scufundate icircn apă vor ţine peştii vii pe

toată durata partidei Lansetiştii şi muscarii au icircnsă ne-voie de tehnici şi dotări e drept accesibile Aici aş insista puţin asupra necesităţii procurării unui coşuleţ de nuiele icircn care lansetistul ori muscarul icircşi pot ţine peştii icircn stare proaspătă pe toată perioada deplasării pe malul racircului In-sist pe această strămoşească metodă şi dotare icircntrucacirct uti-lizacircnd coşuleţul ce l-am moştenit şi care are cca 120 de ani mi-a asigurat icircntotdeauna păstrarea proaspătă a peştilor prinşi la muscă păstrăvi ori lipani mai puţin cleni pe care-i eliberez imediat Fizica icircşi are legile ei iar secretul bunei funcţionări a coşuleţului se bazează tocmai pe una dintre acestea -fenomenul de evaporare ndash deci implicit şi răcire Fără intenţia de a da lecţii iată cum procedez După ce am prins cacircţiva păstrăvi icirci eviscerez le scot branhiile şterg bine interiorul de sacircngele icircnchegat ce-i element toxic şi primul ce produce alterarea pun un praf de sare dintr-o solniţă cu orificii ce-o port icircn coşuleţ icircnvelesc peştii icircntr-un prosop de cacircnepă umectat şi icirci pun icircn coşuleţ La uscarea aproape completă a prosopului icircl reumectez astfel se reia fenomenul de evaporare-răcire ce durează cam 2 ore Pes-cuind la munte prefer partidele de după-amiază - seară iar cacircnd pescuiesc de dimineaţă şi am 1-2 păstrăvi legali la

gia cu efect icircn timp icircndelungat dar care asigură continuita-tea speciei icircn noul mediu De altfel şi şalăii din lacul Feger-nic vor fi tentaţia fiecărui undiţar Referindu-mă la această specie dispărută din Crişul Repede icircn perioada poluărilor industriale acum este bine reprezentată icircn racircu datorită unei acţiuni pe care am realizat-o icircn 1992 cacircnd icircn urma dezafectării pescăriei Martihaz am cules din iazurile ce ur-mau a fi desecate o cantitate de peste 2000 bucăţi strapazani - şalăi de 15-30 cm - pe care cu cacircţiva pescari sufletişti i-am transportat icircn mare viteză fără pierderi icircn racircul Crişul Repede zona de vest După cacircteva zile cu factorii locali am obţinut ridicarea stavilei de la punctul de priză vest astfel undele racircului au dus devale o populaţie de şalăi ce azi oferă exemplare de peste 5-6 kg Trebuie să menţionez public şi poate domnul ministru al agriculturii ne va icircnţelege nemulţumirea absurditatea faptului că şi icircn prezent salariaţi ai ANPA eliberează permisele de pescuit fără ca solicitanţii să fie membri ai vreunei asociaţii de pescari Această categorie de pescari fără a contribui cu nimic la menţinerea patrimo-niului piscicol devin paraziţi consumatori şi distrugători ai fondului piscicol natural al apelor publice

orele pracircnzului sub umbrarul arinilor ori brazilor icirci pun la copt icircntr-o spuză de jar Fie-mi permis să fac o paranteză şi să descriu reţeta rapidă Fac un foc mic din crengi us-cate pun 2-3 bucăţi mai grosuţe pentru o inima de jar Icircntre timp cacirct arde focul sărez puţin peştii evisceraţi introduc icircn interior cacircţiva muguri de brad cacircteva flori de cimbrişor o linguriţă de unt ori margarină icircnvelesc peştii icircntr-o folie de aluminiu şi icirci pun icircn spuza de jar şi cenuşa fierbinte După vreun sfert de ceas cacircnd aud uşoare pocnituri şi sfacircracircieli scot peştii icircmbrăcaţi icircn folie las să se răcească niţel şi cacircnd desfac folia izul de muguri de brad şi cimbrişor nu poate fi descris icircn cuvinte Niciodată acasă nu am reuşit asemenea bunătăţi pe care le-am icircnvăţat icircn bătracircna Marmaţie Din experienţa cacirctorva decenii de muscărit afirm cu toată responsabilitatea că utilizacircnd coşuleţul chiar şi la partide de spinning la bibani niciodată nu am avut peşti cu icircnceput de alterare Am văzut anul trecut un pes-car ce-şi ţinea cacircţiva cleni şi scobari icircnşiraţi pe o creangă de salcie ce aveau un aspect penibil de peşti spacircnzuraţi imagine ce nu poate fi comentată Cred că nu este nevoie să mai menţionez de dotările moderne de azi lădiţe frigorifice cu patroane ICE ori micile dar excepţionalele frigidere ce funcţionează la 12 volţi şi ţin o temperatură constantă de 1-2 grade celsius timp de cacircteva zile

TP

|Titus Pintea

FotoM Ionescu

31|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pe apele mapamondului

D acă ar fi să aleg un peşte care poate da satisfacţii constante de-a lungul sezonului de pescuit

pe continentul nord-american acesta ar fi cu siguranţă bass-ul sau aşa cum mai este numit bibanul americanCacircnd spunem biban gacircndul ne duce la pescuitul cu năluci pentru unii sau cu momeli natu-rale pentru alţii la peştii activi mai tot timpul sezonului cald chiar şi atunci cacircnd tempera-tura apei amorţeşte majoritatea celorlalte specii Pe continen-tul nord-american pe lacircngă ldquotradiţionalulrdquo biban pe care icircl găsim şi icircn apele europene pescarii pot prinde şi un bdquofrate mai marerdquo al acestuia bibanul ameri-can sau bass-ul Iar cacircnd spun ldquomarerdquo mă gacircndesc atacirct la talia semnificativ mai mare a exem-plarelor cacirct şi la spectaculozitatea pescuitului acestei specii Aici mă refer la faptul că este un peşte activ atacirct la temperaturi estivale normale ale apei cacirct şi la cele ce nu se icircnscriu icircn limitele bdquonormaluluirdquo fie ele scăzute sau ridicate Icircn plus varietatea largă de năluci şi momeli naturale la care bdquorăspunderdquo fără a face mof-turi icircl situează aş putea spune pe unul dintre primele locuri icircn clasamentul peştilor favoriţi ai pescarilor canadieni şi ameri-cani Un alt atu este acela al spectaculozităţii pescuitului icircn sine pornind de la varietatea de condiţii acvatice icircn care il găsim şi pacircnă la drilul presărat adesea cu salturi spectaculoase

şi scuturături energice din cap care vor rămacircne cu siguranţă icircntipărite icircn me-moria norocosului pescar Dar să le luăm pe racircndIcircl găsim icircn lacuri şi racircuri cu apă de adacircn-cimi diferite fără a fi foarte pretenţios la condiţiile de oxi-genare apele natu-rale fiind oricum su-ficient de curate pe continentul vecin Preferă adăpostul structurilor scu-fundate coame sau şanţuri bo-lovani trunchiuri rădăcini sau um-bra şi protecţia vegetaţiei ac-vatice atacacircnd din-spre adacircnc spre suprafaţă printre frunzele de nufăr sau brădişul des Patrulează adesea icircntre aceste structuri apăracircndu-şi teritoriul de potenţialii bdquoinvadatorirdquo putacircnd fi astfel prins şi la pescuitul la trenă Se hrăneşte cu aproape tot ce mişcă icircn apă fără să scape nici o oportunitate am prins bass chiar şi la boabă de porumb cacircnd dădeam după crap Atacă o varietate de năluci artificiale de la rotative şi oscilante şi pacircnă la voblere şi twistere Se pare icircnsă că are o atracţie deosebită la spinnerbait o combinaţie icircntre rotativă şi softbait o nălucă agreată şi de majoritatea pasionaţilor şi care aparent

folosite de multe ori pescarii preferă să ridice peştele di-rect din apă lăsacircnd la o parte minciogul Răspacircndirea largă a bibanului american alături de caracteristicile pescuitului său au făcut din acesta una din capturile preferate căutate şi apreciate de pescarii nord-

americani Adesea pentru a spori farmecul partidei pescarii aleg canoea pentru deplasare fapt ce le permite să pătrundă mai adacircnc icircn universul acestui peşte icircnlesnindu-le accesul icircn locuri unde bărcile cu motor nu pot pătrunde Faima speciei a depăşit deja de ceva timp ho-tarele continentului de origine bass-ul fiind icircntacirclnit tot mai des şi icircn apele europene unde a fost introdus şi unde continuă să cacircştige tot mai mulţi adepţi

MAC

poate salva reputaţia de pescar icircntr-o varietate de situaţii Lan-setele folosite sunt icircn general cu acţiune de mijloc de putere medie ce permit lansarea şi controlul nălucilor cu greutăţi icircntre 3-5 şi 7-10 grame Se fo-losesc fire monofilament 025-030 sau textile mai rezistente

la abraziune recomandate mai ales dacă pescuim icircn zone cu vegetaţie acvatică abundentă Se poate pescui atacirct de pe mal cacirct şi din barcă caz icircn care so-narul poate fi de mare ajutor mai ales dacă avem de-a face cu o apă necunoscută Drilul este destul de scurt bass-ul opunacircnd doar iniţial rezistenţă timp icircn care aşa cum spuneam sare spectaculos din apă scuturacircndu-şi energic capul Icircnţeparea este icircn majoritatea cazurilor sigură rateurile sunt rare dată fiind gura largă cu cartilagii tari mai ales icircn cazul basului cu gura mare Profitacircnd de acest lucru precum şi de rezistenţa firelor

BASS-UL AMERICAN

Ilustrația autorului

|32 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pagina muscarului

Similitudini şi diferenţe icircntre muşte de catalog şi cele tradiţionale

|Titus pintea

Am avut curiozitatea dar şi plăcerea să fac comparaţii icircntre muştele noastre tradiţionale cu care generaţii

de muscari romacircni au pescuit decenii la racircnd şi muştele din cataloagele străine DAM ORVIS BAYLEI etc Constat că diferenţele sunt notabile icircn colorit şi conformaţie uşor de constatat de pescarii ce-şi confecţionează muştele şi au experienţa anilor Icircn acest sens aş exemplifica prin cacircteva modele mai cunoscute şi folosite de muscarii noştri Icircn cataloage apare un tandem bine cu-noscut modelul March Brown bdquomalerdquo şi March Brown bdquofemalerdquo Primul se aseamănă cu musca noastră de arin icircnsă susţin că aceasta din urma este mai eficientă icircn perioada icircnceputului de sezon Am şi o posibilă explicaţie Icircn mai musca de arin este icircncă icircntr-un stadiu de dezvoltare incipientă şi de regulă zborul său icircncă slab se termină icircn apă deci pistruiatul primeşte fiind şi el moleşit din iarnă o muscă icircncă mică Dacă i-am oferi un March Brown din import de cele mai multe ori doar se mişcă din cotlonul său dar nu atacă păroasa arătare Dacă icircncercăm cu modelul bdquofemalerdquo aceasta se aseamănă cu musca de cara-bete la noi se mai numeşte şi bdquocaprardquo Insecta icircn mai este de-parte de a zbura doar icircn final de lună Deci bazacircndu-ne pe modelele noastre avem şanse mai bune Scuturacircnd icircn final de mai cacircteva crengi de arin am găsit icircncă muşte cleioase ce se prindeau de partea infer-ioara a frunzelor aspect ce-mi

confirmă cele afirmate anterior Dar făcacircnd şi probe de muşte eficiente pe aceeaşi apă peştii mi-au atacat mai des modelul indigen şi foarte slab pe cel de catalog un model original primit din partea campionului de muscă al Bavariei Modelul bdquofe-malerdquo a fost bun doar icircn iunie mai mult la cleni Icircnsă acest din urmă model legat pe cacircrlige mici nr 14-16 a fost bun la lipani cu menţiunea că era atacat icircn după-amiezile icircn care musca de carabete se ridi-

ca deasupra racircului Icircntr-o zi am primit un model francez o viespe sofisticată icircn construcţie ce avea picioruşe icircnnodate din barbule de pană de curcan greu de realizat fiind după aprecierea mea o muscă de lac denumită icircn catalog Danga Imago Aceasta la peştii noştri nu a reuşit sa stacircrnească interesul Dar reducacircndu-i bogata icircmbrăcăminte de perucă şi picioare am rămas oare-cum la o viespe roşie indigenă pe care cacircţiva cleni harnici au apucat-o ferm Icircn două săptămacircni cacirct am fost gazda campionului bavarez am văzut cum din cele cacircteva sute de muşte cu care a sosit nu mai ştia din care să lege la capăt ori pe săltătoare şi pierdea minute icircn şir cu alegerea acestora Astfel pe pacircracircul Finiş icircmi prezenta un model cu un nume pompos Grenwels Glory e drept muscă verde cum i-am sugerat dar icircncă nestudiată de irideii noştri Aşa se face că-n trei zile de muscărit din bdquostupulrdquo de artificiale

aduse nu a aflat modelul local Aşadar i-am dat cu teamă o muscă verde cu păr ciocolatiu cercuire fină gălbuie la care icircn final păstrăvii dar mai des li-panii Finişului din acei ani i-au oferit o partidă plăcută Pe lacul Lugaş ce are cleni frumoşi muştele irlandeze de lac nu au dat rezultate Am creat modelul pe un ac mult mai mic decacirct cel original fără picioruşe dar cu un abdomen pronunţat pe curbura cacircrligului pe un ac nr 12 cu tijă lungă Fiind zi de primăvară-vară mi-am luat varga de muscă şi-am ieşit icircn prima partida a anului pe Crişul repede icircntr-o zonă icircn care anul trecut am luat şi cleni dar şi curcubei Ca o observaţie meteorologică icircn 2 zile de la 8 grade la pracircnz aerul atmosferic arăta la umbră plus 21 grade derutacircnd oameni şi peşti Dar iată ce mi-am notat icircn carneţelul meu de pescar file ce de ani icircmi oferă plăcute aduceri aminte Ziua I-a soare şuvoiul sub barajul Lugaş o singură muscă de capăt March Brown bdquomalerdquo Lansez icircn şuvoaie line şi văd mişcare de peşte fără atac Rezultatul zilei un clean de 26 cm Ziua II-a ndash soare căldură plus 21 grade Pescuiesc pe şuvoiul de ieri cu o muscă de capăt model de bdquoarinrdquo corp arămiu codiţă din barbule de fazan perucă de potacircr-niche icircnchisă Rezultatul zilei 3 cleni peste 25 cm cinci juniori doi bibani ce i-am văzut icircntre doi bolovani sorindu-se Peşti sperioşi şi timizi icircn atac Am văzut un curcubeu ce a venit pacircnă sub muscă fără sa o apuce dar apa era aşa de curată icircncacirct e posibil să mă fi văzut Nu am putut pescui mai mult de-un ceas picioarele amorţindu-mi icircn apa icircncă rece Nu trag concluzii le las la latitudinea muscarului dar ştiu sigur că-n luna mai cleanul din zona

montană va ataca nebun bdquopotacircrnicheardquo deschisă oferind spectacolul atacu-lui din cacircrdul ce se soreşte sub arinii bătracircni Păstrăvii icircncă molateci vor sălta bine la minuscule bdquobaxmanurirdquo dar şi la delicatele bdquomosqui-tordquo Mai ştiu că noaptea din preziua dezlegării la munte a fost foarte lungă dar maşina parcă icircnţelegacircndu-ne dorinţa s-a grăbit spre apele de sus

FotoT Pintea

33|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|1 iunie

Mini sfaturi pentru mini pescari

IULIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30 31

DLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVSDLM

208305356451045136228321414509601643011101149235316408449533031118157349443536624008042139236

651746837944632721815905957

110112031305649738826913

1001104911331215618705749837931

10241107629724819918

1433152616241714131514091458154916421736182519141236131914061454153916261711175612541345143615271618170518011211130814041502

211622092311

-1857194920452134222422542343

-1913200120462134221922592351

-184119262109215622492337

-1854192620342131

536

542

549

556

2104

2100

2054

2047PP

LP

UP

LN

Icircncepem cu icircnceputul adică prezentarea elementelor de bază ale pescuitului cu undiţa Icircntre cele cinci componente ale undiţei vargă plută fir plumb şi cacircrlig trebuie să fie

armonie compatibilitate şi echilibru altfel undiţa nu va fi utilă la pescuit Chiar şi lanseta trebuie să icircndeplinească această regulă generală Imaginaţi-vă o vargă firavă cu un fir gros şi un carmac pentru prins somni sau o lansetă cu un tambur mic icircn care abia icircncap cacircteva spirale de nailon de un milimetru grosime iar lacircngă plumb două cacircrlige mici pentru bdquolibelulărdquo Cu ochiul minţii veţi vedea dezechilibrul şi lipsa de armonie Cumpăraţi din magazin mai multe categorii de vergi cacircrlige plute plumbi şi fire şi uniţi-le icircntr-un ansamblu armonios icircn concordanţă cu peştii care trăiesc icircn apa unde vreţi să pescuiţi Interesaţi-vă la pescarii localnici sau la prieteni care au mai pescuit icircn acea apă Peştii de mărime şi greutate bdquorecordrdquo nu se pun icircn bdquoecuaţierdquo hellipVarga o cumpăraţi icircn raport cu puterea voastră de macircnuire plutele le echilibraţi icircntr-o găleată plină cu apă adăugacircnd sau reducacircnd numărul de plumbişori pacircnă cacircnd 80 din plută intră sub apă iar 20 rămacircne icircn afară ţinacircnd seama şi de greutatea momelilor pe care le veţi folosiPescarii mici nu trebuie să plece singuri la pescuit şi mai cu seamă icircn sălbăticie ci icircnsoţiţi de părinţi rude vecini prieteni pescari de la care vor icircnvăţa tainele naturii şi pescuitului şi vor primi ajutor icircn caz de nevoie Tot de la aceştia vor icircnvăţa cum să macircnuiască o vargă de pescuit cum se oboseşte şi se scoate peştele din apă cum se agaţă icircn cacircrlig momeala şi cum se nădeşte locul de pescuit Copilaşii pescari trebuie să icircnceapă lecţiile de pescuit cu o singură undiţă şi să nu stea pe locul de pescuit aproape de icircnsoţitori Pentru a nu greşi niciodată icircn preziua plecării la pescuit scrieţi un program al zilei de pes-cuit din care să nu uitaţi notarea unor utilităţi şi din care să nu lipsească apa macircncarea facircşul pentru vacircnt şi ploaie momeli nada undiţa rucsacul şepcuţa ochelarii de soare polarizanţi juvelnicul şi bdquonoroculrdquo pentru ziua de pescuit Am glumit dar ştiu pe cineva care a ajuns pe malul unei bălţi după ce a uitat acasă cutia cu momeli sau altul care din grabă a lăsat lacircngă uşă husa cu uneltele de pescuit ratacircnd ziua de pescuit Se mai poate icircntacircmpla dar se poate evita Pentru a nu adormi pe malul apei copilaşii pescari trebuie să se culce seara devreme pentru că o partidă de pescuit icircncepe icircn zori cacircnd răsare soarele Dacă vă interesează şi alte taine ale pescuitului citiţi materialele publicate icircn revista VPR icircn fiecare număr lunar unde sunt prezentate pe lacircngă aventurile icircntacircmplările amin-tirile din viaţa pescarilor şi sfaturi privind metodele de pescuit reţete de nade şi momeli şi nu numai Cartea micului pescar a rămas deschisă la pagina nr 1 Pacircnă terminaţi studiile aveţi de acumulat un volum uriaş de cunoştinţe Dar nu vă speriaţi Pescuitul este o distracţie şi o competiţie ca orice sport Firicel icircntins

Valentin MALICIUC

IUNIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30

VSDLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVS

218259344433521035136234329418521619015103151239336431535629005049139233329411512618011105

756837924

10151112721819918

1012110512021303559644736824918

101611091213631728821912

1001104911361229527619

142915231609165817491302140915101611170817571839124313291419152016231726182919031211130914031453153916251721181912361327

2028210422122309

-195120242105215322362324

-1821191620012055214822462339

-1856195220452119215622432341

-18261909

533

531

531

528

2056

2100

2103

2104

LP

UP

LN

PP

Atenție la ora de vară

FotoM Ionescu

Prinse icircn capcanăORIZONTAL 1) Capcana trandafirului (sg) ndash Cei mai buni vacircnatori 2) Simtul ascutit al caprio-arelor ndash Bronzat natural 3) Curse ndash Incluse icircn club ndash Tariful dupa eliminarea celor cacircteva sute de metri patrati 4) A da cu marinimie ndash Pune capcana si fuge 5) Arma marilor profitori ndash Trimisa dupa inamic 6) Margine de tricolor ndash Cacircnd cifrele se aduna (pl) 7) Capcana ne-vazuta ndash Coada de taur 8) Sectiune dintr-un ficat ndash Un necunoscut ndash Formula de adresare ca pentru un vacircnator mai icircn vacircrsta 9) Gazul care se livreaza la tub ndash Deosebit de mic 10) Vacircnatori cu picioarele pe pamacircnt

VERTICAL 1) Are gust de ocna ndash A pune capcane 2) Capcane pentru lei (fig) 3) Miros fin ndash Salutul eroilor ndash Nod putin desfacut 4) Blana de lemur ndash Case carora li s-au dat spargeri 5) Locul unde te duc numai nevoile (reg) ndash Pense 6) Carne de cerb ndash Muscat de flacari ndash Seva 7) Se ia pe picioare ndash Fara grai ndash Fac parte din grup 8) Se aprinde foarte usor mai ales daca sar scacircntei 9) Pastrate icircn eter ndash Firisoare ndash Nasul cu belciug artizanal 10) A prinde temporar ndash Icircnghesuiti

Ion Mihaiu

Dezlegare VPR mai CAPACITATE-OTELITA-OF-NE-BR-RANI-SUDICA-T-G-T-RT-FURII-AP-APATI-CE-NAT-AB-UO-TURATIE-NO-ZONAL-VAR-RECITATORI

1

1

4

4

2

2

5

5

3

3

6

6

7

7

8

8

9

9

10

10

|34 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

AJVPS Hunedoara vinde căţei din rasa copoi ardelenesc de la Canisa Căpăţacircna Prenotări şi informaţii suplimentare la tel 0254215422

VAcircND armă de vacircnătoare cal1270 ţevi juxtapuse Bohler antinit Tel 0723300609

Mica publicitate

Pune la dispoziţia vacircnătorilor interesaţi următoarele categorii de căţei

bull o femelă din rasa jagdterrier icircn vacircrstă de 5 luni bull o femelă din rasa copoi slovac icircn vacircrstă de 2 luni bull un mascul din rasa brac german cu păr sacircr-mos icircn vacircrstă de 3 lunibull două femele metişi de copoi x jagdterrier icircn vacircrstă de 2 luni

Juvenilii sunt dehelmintizaţi şi vaccinaţi de două ori iar căţeii dehelmintizaţi şi vaccinaţi doar icircmpotriva parvovirozei Preţul de valorificare este de 500 leiexemplar cu TVA inclus Căţeii provin din părinţi selecţionaţi folosiţi cu rezultate excelente la vacircnătoare Dintre reproducători sunt scoşi la vacircnzare la acelaşi preţ următorii cacircini

bull un mascul de copoi ardelenesc icircn vacircrstă de 2 anibull o femelă de brac sacircrmos folosită la vacircnătoare icircn vacircrstă de 7 anibull o femelă de limier hanoveran folosită icircn teren icircn vacircrstă de 7 ani

Doritorii se pot adresa pentru achiziţii sau eventuale prenotări precum şi pentru alte informaţii d-lui Du-mitru Teodor la tel 0212708060 sau 0767817908

CANISA CERNICA

SC SURAKI SRL producător autorizat conform legislației europene icircn prelucrarea cărnii de vacircnat este interesată icircn achiziționarea vacircnatului mare icircn carcasă destinat producției de mezeluri comercializate sub marca ldquoTOLBA VAcircNĂTORULUIrdquo Oferim posibilitatea icircncheierii de contracte pe termen lung

Detalii la numerele de telefon 0752 525 142 sau 021 411 62 30

E-mail florinblidarescusurakiro sau surakisurakiro

wwwsurakiro

Page 4: VÂNĂTOAREA ÎN REUNIUNEA DE LUCRU VÂNĂTOAREA

|4 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

multe şi valoroase fonduri cinegetice Le-a pierdut icircn condiţii de evidentă icircncălcare a legii fără intenţie sau posibilitate reală de icircmpotrivire icircn condiţiile presiunii exercitate de beneficiari susţinuţi făţiş de factorii politici şi de funcţionarii publici şi structurile MMPIcircn contextul prezentat mai sus s-a ajuns la o creştere bruscă a numărului de gestionari de fonduri cine-getice de la sub 200 icircn anul 2010 la peste 550 icircn prezent dintre care icircn unele judeţe chiar peste 20 de gestionari (Alba ndash 31 Arad ndash 28 Sibiu ndash 27 Timiş ndash 27 Mureş ndash 25 Bihor ndash 24 Bistriţa ndash 23 Cluj ndash 22 Braşov ndash 21 Teleorman ndash 21 şi Tulcea ndash 21) Această făracircmiţare exagerată a gestionării faunei cinegetice la nivelul Romacircniei s-a produs icircn condiţiile icircn care mulţi dintre noii gestionari au fost desemnaţi de asociaţii nelegale de proprietari de terenuri iar alţii nu mai icircndeplineau (şi nu mai icircndeplinesc) condiţiile de licenţiere situaţii bine cunoscute la nivelul MMP şi structurilor sale Icircn această situaţie şi a diletantismului favorizat icircn cinegetică de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură este de aşteptat o supraex-ploatare a faunei cinegetice icircn special pe fondurile cinegetice preluate de la RNP Romsilva ceea ce va afecta categoric situaţia şi evoluţia efectivelor de vacircnat din fondurile gestionarilor vecini şi per to-tal la nivelul ţării Evoluţia efectivelor de vacircnat din primăvara acestui an şi a cotele de recoltă obţinute de unele asociaţii nou constituite ne surprinde şi ne sperie icircn acelaşi timp Asupra acestui aspect se va mai reveniAdăugacircnd acestei situaţii previzibile consecinţele promovării abuzive şi discreţionare de către reprezentanţii MMP şi ai Facultăţii de Silvicultură din Braşov a mii de vacircnători insuficient pregătiţi icircn fiecare an şi posibilitatea existenţei vacircnătorilor icircn afara asociaţiilor vacircnătoreşti ultimii fără nici o contribuţie la ocrotirea şi icircngrijirea vacircnatului putem icircnţelege riscul potenţial al prăbuşirii bruşte ce poate urma icircn cinegetica din Romacircnia Oricum gestionarea responsabilă şi durabilă de pacircnă acum oarecum generalizată la nivelul ţării nu mai poate fi impusă şi mai ales nu are cine să o facă ITRSV-

achiesare la susţinerile incorecte ale ITRSV icircn această privinţă La acest moment a intervenit dl dir Vasilescu Ion (AVPS Sitarul) care a comunicat faptul că dna dir gen adj Szabo Ilona a transmis ITRSV un ordin icircn acest an cu un conţinut nou al modelului de plan de management pe care ITRSV Bucureşti l-a pus la dispoziţia asociaţiilor din raza acestui inspectoratDl dir Martiniuc E a subliniat că instrucţiunile şi or-dinul icircn discuţie nu au ajuns şi la nivelul asociaţiilor vacircnătoreşti din alte ITRSV-uri Ordinul icircncă nu a fost dat icircn conformitate cu legea deoarece nu a fost supus analizei Consiliului Naţional de Vacircnătoare De altfel nu este normal ca un ordin al unui direc-tor adjunct din minister să icircnlocuiască un ordin al ministrului mai ales icircn situaţia icircn care conţine multe inepţii precum obligarea gestionarilor să prevadă scăldători pentru căprioriDl dir gen Şelaru N a promis să studieze situaţia şi să transmită o recomandare către asociaţii pentru icircntocmire unitară şi la obiect a acestor studii la nivel de ţarăDl dir Martiniuc E a atras atenţia şi asupra vacircnătorilor independenţi care nefiind icircnscrişi icircn nici o asociaţie nu icircşi aduc nici un aport la ocrotirea şi icircngrijirea vacircnatului şi nu sunt interesaţi nici din punct de vedere al protecţiei şi conservării vacircnatului icircn terenurile icircn care sunt primiţi să vacircneze Ei sunt şi rămacircn potenţiali braconieri De aceea ei nu pot fi primiţi la vacircnătoare decacirct icircn măsura icircn care şi gru-pele care gestionează fondurile sunt de acord chiar dacă plătesc aceleaşi tarife ca şi vacircnătorii străini Solicită ca de la nivelul conducerii AGVPS să se icircn-cerce soluţionarea acestei probleme nou apărută icircn anul 2011

2 Dl dir Vracircnceanu Gheorghe (AJVPS Bacău) a ridicat două probleme punctuale pe care le apreciază de interes general prima referi-toare la terenurile de hrană pentru vacircnat iar cealaltă la nivelul şi modul de calcul al ta-rifelor de gestionareConform legii RNP Rom-silva avea obligaţia să pună la dispoziţia ges-

tionarilor fondurilor cinegetice gratuit din fondul forestier proprietate de stat poieni şi alte suprafeţe libere de vegetaţie forestieră pentru producerea de hrană complementară necesară vacircnatului Legea nu prevede icircnsă şi sancţiuni pentru neicircndeplinirea aces-tei obligaţii Icircn aceste condiţii Direcţiile Silvice din cadrul RNP Romsilva nu mai asigură gestionarilor fondurilor cinegetice nici măcar suprafeţele insufici-ente de pacircnă acum pe unele fonduri neasiguracircndu-se nici măcar un ar de terenIcircn consecinţă gestionarii fondurilor cinegetice sunt obligaţi să concesioneze de la privaţi terenuri pe care să le cultive sau să cumpere de la producători hrana necesară vacircnatului icircn caz contrar fiind sancţionaţi cu rezilierea contractelor şi pierderea fondurilor ci-negetice din gestionare Lacuna actualului model de contract de gestionare datorită căreia tarifele aferente pădurilor de stat se plătesc integral către Direcţiile Silvice chiar dacă acestea nu icircşi icircndeplinesc obligaţia de a asigura necesarul de teren de hrană pentru vacircnat ar trebui corectată printr-un act adiţional care să-i permită

urile ca structuri specializate ale statului icircn dome-niu au demonstrat deja nivelul responsabilităţii şi profesionalismului cum nu se poate mai evident cu ocazia recontractării gestionării faunei cinegetice icircn anii 2011 şi 2012 Responsabilitatea acestora a fost reliefată la fel de clar icircn managementul fondului forestier şi activitatea de exploatare forestieră care au condus la concluzia de notorietate a dezastrului actual din pădurile Romacircniei

Icircn legătură cu situaţia şi perspectivele gestionării responsabile a faunei cinegetice au luat cuvacircntul 16 participanţi1 Dl dir Martiniuc Eusebiu (AJVPS Vrancea) a

ridicat problema bdquostu-diilorrdquo fondurilor cine-getice Conform art 17 din Legea nr 4072006 actualizată bdquoplanurile de management cine-geticrdquo trebuiau icircntoc-mite de personal cu specializare superioară silvică şi predate ITRSV spre aprobare icircn 6 luni de la contracta-

rea gestionării faunei din fondurile cinegetice Dar instrucţiunile şi conţinutul modelului de studiu con-ceput de ICAS şi Facultatea de Silvicultură din Braşov au făcut obiectul unor discuţii nefinalizate deoarece printr-un eventual studiu icircntocmit conform acestora s-ar fi modificat sau s-ar fi icircncălcat anumite preve-deri contractuale referitoare la numărul de instalaţii şi la cantităţile de hrană necesare a fi asigurate pentru vacircnat Mai există icircnsă şi un alt impediment privind icircntocmirea acestor studii Suprafeţele fondu-rilor cinegetice per total pe natură de folosinţă şi pe proprietari ca şi descrierea limitelor acestor fonduri nu sunt reale la peste 90 din fondurile cinegetice ITRSV nu a realizat obligaţia ce decurge din lege icircn sar-cina sa şi anume rearondarea fondurilor cinegetice icircn 4 ani de la promulgarea Legii nr 4072006 şi nici pacircnă icircn prezent Icircnsuşirea prin planurile de management a vechilor limite şi suprafeţe nereale ar constitui o

5|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

gestionarului să-şi recupereze sumele cheltuite icircn plus pentru asigurarea hranei vacircnatului prin neplata integrală a tarifului de gestionareIcircn acest sens AJVPS Bacău a făcut deja intervenţii scrise la nivelul MMP şi AGVPS cu propuneri con-crete icircn acest sensCea de-a doua problemă s-a referit la faptul că Anexa 3 la Legea 4072006 icircn baza căreia se calculează tarifele de gestionare a fondurilor cine-getice prevede pentru pădurile icircn care se găsesc urşi şi cocoşi de munte ndash specii la care vacircnătoarea este interzisă ndash tarife mai mari cu 30 icircn condiţiile icircn care aceste fonduri sunt inferioare ca bonitate cinegetică gestionarul este obligat să facă eforturi suplimentare pentru ocrotirea speciilor strict pro-tejate iar pe majoritatea acestor fonduri MMP nu aprobă cote de extrasPractica nu este unitară nici icircn privinţa procentelor din suprafaţa de pădure pentru care se calculează aceste tarife majorate pe unele fonduri aplicacircndu-se pentru toată suprafaţa pe altele doar pentru o parte din suprafaţăConsideră că este necesară anularea acestei pre-vederi din Anexa 3 la lege şi propune ca doar atunci cacircnd gestionarul primeşte icircntr-un sezon de vacircnătoare cote de extras pentru aceste specii să se prevadă (prin completarea contractului de gestionare) majorarea corespunzătoare a tarifului pentru pădure

3 Dl dir Calciu Dorin (AJVPS Hunedoara) a in-sistat pe necesitatea unei placircngeri penale adresate DNA sau Par-chetului de pe lacircngă IcircCCJ cu privire la modul abuziv prin care ges-tionarea multor fonduri cinegetice a fost abuziv luată de la asociaţiile consacrate şi dată asociaţiilor noi care nu icircndeplineau toate

condiţiile legale nici icircn privinţa icircnfiinţării asociaţiilor de proprietari care le-au propus şi nici icircn ceea ce priveşte cerinţele licenţierii A verificat situaţia unor dosare depuse la ITRSV Timişoara şi ISV Hunedoara şi a constatat falsuri grosolane pe care le-a sem-nalat comisiilor MMP dar pe care acestea nu le-au luat icircn considerare Este clar că funcţionarii publici de la MMP ITRSV Timişoara şi ISV Hunedoara sunt vinovaţi de aplicarea discreţionară şi de conivenţă a prevederilor legii icircn favoarea asociaţiilor pe care le-au susţinut din interese de neicircnţeles pentru elSusţine ca reprezentanţii tuturor asociaţiilor con-sacrate trebuie să semneze placircngerea penală fiindcă toţi au fost afectaţi mai mult sau mai puţin fiind şi un potenţial precedent iar AGVPS să facă cunoscută lista celor ce se abţin să semneze placircngerea dar care beneficiază indirect de eforturile asociaţiilor care nu s-au ferit niciodată şi nu se feresc să acţioneze unitar şi după cum icirci obligă legea Toţi au luat cunoştinţă despre faptele săvacircrşite de grupul organizat impli-cat icircn atribuirea gestionării faunei cinegetice fapte comise prin icircnţelegerea prealabilă a tuturor acestora şi nu doar icircn detrimentul asociaţiilor consacrate ci şi al bugetului public Cunoscacircnd faptele apreciază că nu avem dreptul să le tăinuim sau să achiesăm la fărădelegile grupului organizat la care s-a făcut referire fiindcă riscăm noi să devenim pasibili de sancţiunea penală a legii pentru complicitate sau

tăinuire Atrage atenţia asupra faptului că AGVPS din Romacirc-nia care este asimilată prin prevederile legii unei instituţii de utilitate publică ar putea prelua gratuit administrarea faunei din fondurile cinegetice din Romacircnia a cărei exploatare o poate organiza mai eficient şi responsabil prin intermediul asociaţiilor vacircnătoreşti care au contracte icircn derulare Statul romacircn ar fi scutit de orice cheltuială icircn acest sens iar protecţia conservarea şi gestionarea durabilă a acestei faune cinegetice ar ajunge pe macircini bune Icircn acest sens se impune icircnsă o iniţiativă legislativă care trebuie mai detaliat fundamentată 4 Dl dir Crişan Cristian (AJVPS Sălaj) a adus icircn

discuţie problema asociaţiilor de propri-etari de terenuri ilegal constituite a căror so-licitare de desemnare a gestionarilor propuşi de ei a fost respinsă de MMP iar fondul a revenit prin atribuire directă AJVPS Sălaj icircn calitate de gestionar

consacrat Asociaţia de vacircnătoare desemnată de asociaţia proprietarilor (ilegal constituită) a dat icircn judecată MMP şi speră să cacircştige recursul deşi au pierdut pe fond la Curtea de Apel Cluj Dacă cacircştigă AJVPS va pierde un fond din cele 5 + 50 pen-tru care a optat Ce se va icircntacircmpla icircntr-o asemenea situaţieDl dir gen N Şelaru nu crede că este posibilă o asemenea decizie icircn condiţiile icircn care AJVPS Sălaj a intervenit icircn proces şi bine a făcut icircn interesul MMP Dacă prin absurd instanţa ar da o asemenea sentinţă problema ar deveni extrem de complicată fiindcă trebuie să se revină la momentul opţiunii AJVPS pentru 5 + 50 şi implicit la anularea con-tractelor şi icircncheierea altora pentru multe fonduri Apreciază că problema se poate relua dacă va deveni reală dar este greu de crezut acest lucru

5 Dl dir Coman Liviu (AJVPS Călăraşi) a precizat poziţia AJVPS Călăraşi faţă de interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art 8 din Legea nr 4062006 icircn forma sa actualizată prin OUG nr 1022010Astfel consideră că icircn cazul gestionarilor consacraţi ale căror contracte expiră la mo-

mente diferite atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice se va realiza secvenţial urmacircndu-se de fiecare dată o nouă procedură de atribuire distinctă de cele anterior derulate Toate procedu-rile de atribuire deja finalizate cu icircncheierea unor contracte de gestionare a faunei cinegetice nu vor fi luate icircn considerare icircn cadrul procedurilor de atri-buire directă iniţiate ulterior expirării altor contracte dispoziţia art 8 (4) fiind de strictă interpretare bdquoAtri-buirea dreptului de gestionare se realizează ori de cacircte ori este cazul ca urmare a icircncetării contractelor anterioare de gestionare a fondurilor cinegetice din orice motiverdquoIcircn contextul arătat apreciază că intenţia declarată a autorităţii publice centrale care răspunde de

silvicultură de a aplica alt algoritm decacirct cel legal cu ocazia următoarei etape de atribuire icircn gestionare a faunei cinegetice respectiv de a acorda doar 50 din fonduri prin atribuire directă şi 50 prin licitaţie publică este de natură a prejudicia interesele organizaţiilor vacircnătoreşti consacrate prejudiciere ce ar urma să se facă cu icircncălcarea evidentă a legiiPrin urmare roagă conducerea AGVPS ca icircn cadrul discuţiilor ce le va purta cu responsabilii autorităţii publice de resort să prezinte această problematică de interes actual (chiar urgent) cu rugămintea de-a informa asociaţiile interesate cu privire la eventuale puncte de vedere exprimate informare ce ar fi foarte utilă icircn abordarea după caz chiar icircn instanţă a eta-pei de atribuire care urmează să fie parcursă

6 Dl dir Stan Florică (AJVPS Dacircmboviţa) a reluat problema planurilor de management ale fondu-rilor cinegetice care deşi s-au făcut sub formă de studii anterior sunt im-puse a fi refăcute sub o altă formă de către ITRSV dar icircn esenţă cu un conţinut similar Reaminteşte totodată obligaţia asociaţiilor de a-şi viza autorizaţiile de

deţinere a armelor de foc din 2 icircn 2 ani şi aduce la cunoştinţa celor prezenţi o reglementare recentă a organelor de poliţie de a amenda contravenţional şi a suspenda pentru doi ani permisul de armă icircn cazul persoanelor care nu şi-au făcut viza acestor permise după 5 ani de la precedenta Apreciază că avem cu toţii datoria morală de a reaminti membrilor asociaţiilor pe care le reprezentăm această icircndatorire ndash de a-şi viza periodic şi la timp permisul de armă

7 Dl dir Zlate Emil (AJVPS Teleorman) a prezentat concis situaţia man-agementului vacircnatului icircn zonele de frontieră icircn sensul că acesta nu se poate face pe o facircşie de 500 m de la punctul icircn care apa Dunării atinge malul romacircnesc Această porţiune icircn general icircmpădurită constituie cel mai fa-

vorabil loc de concentrare a vacircnatului icircn special iarna Imposibilitatea practicării vacircnătorii icircn această porţiune de teren prezintă trei mari inconveniente

bull constituie loc de concentrare pentru prădători care se icircnmulţesc aici icircn condiţii excelente deo-arece au linişte din partea omului şi hrană din abundenţăbull oferă loc de odihnă pentru mistreţi de unde nestingheriţi ies noaptea icircn cacircmpul agricol şi fac ravagii icircn culturile din apropierebull icircn lipsa prezenţei vacircnătorului este favorizat braconajul celor ce nu se sfiiesc să icircncalce legea

De aceea se impune a fi icircntreprinse demersuri legale pentru modificarea reglementărilor ce pot fi con-siderate contraproductive şi deja anacronice de-a lungul unei frontiere ce se menţine icircncă icircntre statele aceleiaşi Uniuni Europene

8 Dl dir Drăgoi Victor (AVPS Acvila - Bucureşti) a abordat problema tarifelor de gestionare sub

|6 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

aspectul obligaţiei achitării acestora inclusiv icircn situaţia icircn care unii proprietari de terenuri nu le facturează nici măcar după atenţionare din partea asociaţiilor icircn acest sens Consideră de asemenea că se impune o modificare

a limitelor unor fonduri cinegetice insuficient sau incorect descrise precum şi modificarea altora icircn situaţia de exemplu a secţionării fondurilor de către autostrăzi canale de aducţiuni apă etc Susţine necesitatea aducerii la zi a arondării fondurilor cine-getice făcută cu responsabilitate nu ca icircn trecut

9 Dl dir Lera Cornel (AJVPS Timiş) a reliefat as-pectul creşterii neverosimile a efectivelor de vacircnat

şi implicit a cotelor de recoltă aprobate de MMP pe fondurile cine-getice preluate de noile asociaţii vacircnătoreşti De asemenea aduce la cunoştinţa celor prezenţi intenţiile con-ducerilor unor asociaţii noi de a constitui asociaţii de proprietari majoritari de terenuri pe

fondurile adjudecate prin licitaţii la sume exorbitan-te urmacircnd să renunţe la contracte şi să preia direct gestionarea acestora la sume mici prin alte asociaţii nou constituite ale aceloraşi oameni Crede că sunt icircndrumaţi şi de la nivelul structurilor autorităţii publice icircn acest sens cu implicaţii asupra scăderii sumelor ce se virează la bugetul public şi păgubirea proprietarilor de terenuriReţine atenţia şi icircn legătură cu situaţia mistreţilor şi a daunelor produse de aceştia icircn unele fonduri cinegetice din cacircmpie care nu au stabilit un efec-tiv optim motiv pentru care nu au aprobate cote de recoltă ITRSV nu poate aproba astfel de cote unde nu sunt stabilite efective optime iar MMP nu soluţionează probleme Cine plăteşte pagubeleAduce icircn discuţie şi problema obţinerii utilităţii publice de către asociaţiile reprezentative din judeţe şi cere sprijin AGVPS icircn acest sens dar şi cel al accesării de fonduri europene

10 Dl dir Popa Cornel (AJVPS Mehedinţi) a semnalat conducerii AGVPS că atribuirea icircn gestionare a faunei

cinegetice din fondu-rile pentru care con-tractele de gestionare s-au icircncheiat la termen icircncă din anul 2011 nu s-a făcut icircn cele 60 de zile aşa cum obliga legea şi nu s-a făcut nici pacircnă acum Etapa atribuirii directe către gestionarii propuşi de asociaţiile de propri-

etari a fost depăşită Dar nu se anunţă etapa a II-a a atribuirii directe către gestionarii consacraţi Ştie că situaţia este aceeaşi şi icircn cazul altor asociaţii con-sacrate din alte judeţe cum sunt Hunedoara şi Tul-cea dar se teme că reprezentanţii MMP o fac deliber-

at icircntr-un scop care icirci scapă Şi vacircnătorii din grupele care gestionează aceste fonduri sunt impacientaţiO altă problemă cu care se confruntă AJVPS Mehedinţi este obligarea acesteia de către Ser-viciul AMST din cadrul IPJ Mehedinţi să primească icircn custodie gratuit sute de arme de vacircnătoare de depozitarea şi de icircntreţinerea cărora răspunde Are cheltuieli mari icircn legătură cu această obligaţie şi nu poate face această prestare de serviciu icircn mod gra-tuit mai ales membrilor asociaţieiRoagă conducerea AGVPS să intervină la nivelul MMP şi IGP pentru clarificarea problemelor ridicate

11 Dl dir Păuna Gheorghe (AVPS Unirea ndash Bucureşti) a evidenţiat icircncă un aspect de nerespectare a legii de către reprezentanţii MMP nominalizacircnd-o

pe directoarea Ilona Szabo Precizează că AVPS Unirea a cacircştigat definitiv şi irevocabil suspendarea atribuirii directe a fondului cine-getic Măcelaru cel mai bun fond pe care l-a gestionat asociaţia pe care o reprezintă unei asociaţii noi ndash AVPS Zimbru ndash la propunerea

unei asociaţii de proprietari ilegal constituită Fără a avea temei legal din dispoziţia dnei director Ilona Szabo fondul cinegetic nu a revenit la AVPS Unirea ci i-a fost icircncredinţat Direcţiei Silvice Călăraşi care icircl gestionează tot icircmpreună cu AVPS Zimbru Procesul continuă dar nu icircnţelege cum reprezentanţii MMP fără nici un temei legal au atribuit fondul cinegetic icircn discuţie pacircnă la soluţionarea procesului de anu-lare a atribuirii Direcţiei Silvice Solicită sprijin pen-tru respectarea şi aplicarea icircntocmai a legii

12 Dl dir Laszlo Bella (AJVPS Covasna) a semnalat faptul că personalul asociaţiei pe care o reprezintă a icircncheiat zeci sau sute de contravenţii la Legea nr 4072006 icircn special pentru cacircini supranumerici şi

fără jujeu la stacircni dar ciobanii le contestă şi cacircştigă procesele icircn majoritatea cazurilor Exemplifică şi icircn judeţul Covasna creşterea neverosimilă a efec-tivelor şi a cotelor de recoltă pe fondurile pre-luate de noile asociaţii vacircnătoreşti apreciind că este vorba despre fal-

suri icircn documentaţiile trimise de gestionari falsuri avizate de ITRSV şi ICAS apoi aprobate prin ordin al MMPReliefează icircncă un fapt icircngrijorător icircn manage-mentul cinegetic referindu-se la tarifele scăzute pacircnă la 2000-3000 euro percepute de noile asociaţii pentru un urs mare care se icircmpuşcă icircn cadrul aces-tora Consideră că printr-o astfel de politică de preţuri este degradată piaţa vacircnatului din Romacircnia şi afectat bugetul asociaţiilor icircn cauză şi totodată bugetul public prin impozitul mai mic obţinut din această activitate economică desfăşurată cu caracter accesoriu Apreciază că trebuie stabilite de autoritatea publică preţuri minimale icircn cazul vacircnătorii cu străiniiMai ridică problema aplicării TVA pentru mărfurile icircn

profil vacircndute propriilor membri şi pentru permisele de pescuit recreativ-sportiv eliberate acestora Problema face icircnsă obiectul dezbaterilor financiar-contabile

13 Dl dir Mitric Cristian (AVPS Rupea) a apre-ciat la racircndul lui că reprezentanţii MMP de la diferite niveluri care au conlucrat la atribuirea icircn

gestionare a fondurilor cinegetice au făptuit abuzuri de neimaginat icircn grup organizat şi de conivenţă motiv pen-tru care susţine propu-nerea dlui dir Calciu de a transmite DNA sau Parchetului de pe lacircngă IcircCCJ o placircngere penală la adresa tuturor

acestora Apreciază că dacă nu o facem acum nu mai avem ocazia să o facem altă dată Arată că şi icircn judeţul Braşov asociaţiile noi au falsificat evaluările şi au primit cote exagerate de recoltă dovedindu-se specialiste icircn falsuri după ce au exersat procedeul cu ocazia constituirii asociaţiilor de proprietari de terenuri Mai arată că noile asociaţii icircnscriu membri vacircnători cu domiciliul icircn străinătate şi permisul de vacircnătoare eliberat icircn alte ţări de exemplu icircn Germania Nu există controale din partea MMP pentru a verifica dacă aceste asociaţii mai icircndeplinesc condiţiile de licenţiere Cunoaşte de asemenea că i s-a permis unei asociaţii organizarea examenului de vacircnător deşi nu a pregătit nici un candidat şi probabil va falsifica dosarele acestor candidaţi pentru a putea icircndeplini condiţiile examinării

14 Dl dir Macircndru Nae (AVPS Iaşi) a menţionat situaţia aparte a unui fond cinegetic preluat din gestionarea RNP Romsilva cu un efectiv scriptic

de 20 de cerbi După obţinerea atribuirii fondului şi semnarea contractului cu oca-zia deplasării pe teren pentru cunoaşterea fon-dului a constatat că icircn fondul respectiv nu mai există nici un cerb Ta-rifele s-au calculat icircnsă mărite corespunzător categoriei de teren cu

cerbi Icircntreabă ce poate face pentru plata unui tarif just icircn condiţiile icircn care şi ITRSV cunoaşte situaţia şi există consemnată icircntr-un proces-verbal oficial icircncheiatDl dir gen Şelaru N consideră că trebuie făcută o notificare justificată către MMP şi ITRSV prin care să se solicite recalcularea tarifului de gestionare corespunzător terenului fără cerbi Dacă notificarea nu va fi luată icircn considerare atunci MMP şi ITRSV pot fi obligate să o facă pe calea instanţelor competente de judecată

15 Dl dir Şuler Sorin (AVPS Făgăraş) a readus icircn discuţie posibilitatea icircnlocuirii scrisorilor de garanţie bancară şi consideră că soluţionarea problemei poate fi reluată cu noua conducere a MMPIcircn continuare dl dir gen Şelaru N face mai multe precizări icircn legătură cu problemele dezbătute şi cu posibilitatea ca cele mai multe dintre acestea

7|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

să fie soluţionate Se angajează să inven-tarieze problemele ridi-cate precum şi altele de interes general nesoluţionate să le sistematizeze şi să le motiveze corespunzător pentru a le putea prezenta ulterior con-ducerii MMP Speră ca

noua conducere a MMP să fie mai receptivă şi să rezolve multe dintre problemele a căror soluţionare s-a solicitat şi se icircncearcă de 3-4 ani O a doua problemă majoră abordată icircn cadrul dezbaterilor de pe Ordinea de zi a fost problema soluţionării legale a crizei actuale a pescuitului recreativ-sportiv din RomacircniaIcircn deschiderea dezbaterii dl dir gen Şelaru N a arătat că asociaţiile afiliate şi membrii pescari sportivi ai acestora sunt nemulţumiţi de

bull modul actual de acordare a dreptului de ex-ploatare a resursei acvatice vii din habitatele piscicole naturale icircn contradicţie cu legea păgubitor pentru bugetul public şi tracasant pentru pescarii sportivibull starea resursei ajunsă icircn situaţie critică pe Dunăre icircn Delta Dunării icircn lacurile de acumu-lare icircn care se practică aşa-zisa acvacultură şi icircn unele ape curgătoare mai ales din zona de munte icircn care se braconează cu curent electric unelte de reţea substanţe chimice şi chiar ex-plozivibull lipsa totală de eficienţă a pazei resursei şi a modului de control a exploatării acesteia inclu-siv icircn perioada de prohibiţie ceea ce a condus la o exacerbare a braconajului piscicolbull evaziunea fiscală de notorietate determinată de vacircnzarea peştelui bdquola negrurdquo de către majori-tatea persoanelor fizice şi juridice autorizate de ANPA să pescuiască comercialbull cererea insistentă de date cu caracter personal de la pescarii sportivi faptă ce contravine legii şi creează suspiciuni icircn privinţa intenţiei de fo-losire a acestoraDomnul dir gen Şelaru N a mai arătat că s-a ajuns la situaţia reliefată din următoarele mo-tivebull refuzul ANPA de a icircncheia acte-adiţionale aşa cum o obliga legea şi hotăracircrile instanţelor judecătoreşti pentru unele asociaţii la con-tractele de gestionare durabilă a resursei acvatice vii icircncheiate anterior icircntre CNAFP şi asociaţiile de pescari sportivibull nerespectarea icircn continuare a legii care obliga ANPA să concesioneze exploatarea resursei acvatice vii negrevate de alte con-tracte asociaţiilor de pescari sportivibull conceperea şi promovarea unor reglementări subsidiare legii icircn dezacord cu aceasta prin care au novat modalitatea de autorizare nelegală a asociaţiilor de pescari sportivi pentru ex-ploatarea prin pescuit recreativ-sportiv a resursei acvatice viibull modalitatea extrem de greoaie şi tracasantă de eliberare a permiselor de pescuit recreativ-sportiv bull eliberarea permiselor de pescuit recreativ-sportiv de către funcţionarii ANPA drept arogat icircn urma completării forţate şi incorecte a legii

printr-o OUG care se referea la cu totul altă problemă

După ce a arătat că şi bugetul public a fost afec-tat direct şi indirect de către ANPA ndash prin icircncasa-rea unor taxe de autorizare categoric mai mici decacirct redevenţele ce le-ar fi putut obţine icircn urma concesionării prin stimularea perceperii de tarife cacirct mai reduse de la pescari sportivi pentru accesul la resursă şi neicircncasarea taxei de 2 leipermis de pes-cuit recreativ-sportiv eliberat de funcţionarii ANPA precum şi prin neicircncasarea tarifelor cuvenite de la asociaţiile de pescari sportivi icircn anul 2008 ndash dl dir gen al AGVPS a apreciat că ieşirea legală din această situaţie de criză icircn materie de pescuit recreativ-sportiv nu se mai poate face decacirct prin una din următoarele modalităţi

1 Prin icircncheierea de acte-adiţionale la con-tractele de gestionare durabilă a resursei acvati-ce vii icircncheiate anterior icircntre CNAFP şi asociaţiile de pescari sportivi aşa după cum obligă OUG nr 232008 şi au hotăracirct definitiv şi irevocabil instanţele judecătoreşti icircn cazul AJVPS Suceava şi AJVPS Galaţi2 Prin concesionarea exploatării resursei ac-vatice vii din zonele de pescuit recreativ-sportiv delimitate icircn habitatele piscicole naturale către asociaţiile care au icircn obiectul de activitate pes-cuitul recreativ-sportiv icircn condiţiile icircncheierii (icircncetării) contractelor anterioare icircncheiate icircntre CNAFP şi asociaţiile de pescari sportivi Similar s-ar impune a fi soluţionată şi problema pescui-tului icircn apele de munte3 Prin atribuirea gratuită către AGVPS a exploatării resursei acvatice vii icircn condiţiile icircn care AGVPS este asimilată prin lege ca instituţie de utilitate publică AGVPS poate prin organizaţiile de pescari sportivi să adminis-treze mai bine şi să protejezeconserve mai efi-cient resursa acvatică vie fără nici o cheltuială implicată din partea statului Nu se insistă icircnsă pe această posibilitate pentru a se evita acuzaţiile tendenţioase şi ignorante de bdquomonop-olrdquo şi pentru a nu fi frustrat bugetul public de o redevenţă avantajoasă pentru societate

Icircn legătură cu situaţia şi perspectivele exploatării resursei acvatice vii din habitatele piscicole naturale au luat cuvacircntul1 Dl dir Lazu Dorel (APS Timişoara) care a prezen-tat experienţa colaborării neplăcute cu MMP şi

ANPA icircn ultimii doi ani Consideră că apa pădurea şi vacircnatul nu au ce căuta la mediu ci la agricultură Apreciază că din cauza Ordinului nelegal nr 152011 al MADR APS Timişoara a pierdut peste 1000 de pescari sportivi care s-au dus la asociaţiile de apartament sau au luat

permise direct de la ANPA fără a mai viza carnetele de membruSusţine menţinerea reciprocităţii icircntre asociaţiile afiliate şi necesitatea icircnscrierii pescarilor sportivi icircn asociaţii avacircnd icircn vedere că icircn toată Europa nu se poate practica pescuitul recreativ-sportiv icircn afara unui cadru organizatSugerează ca eventuala concesionare a exploatării resursei acvatice vii să fie făcută de AGVPS nu de fiecare asociaţie afiliată pentru toate zonele de

pescuit din ţară Concesionarea la nivelul fiecărei asociaţii de pescari sportivi ar putea deveni riscantă din cauza existenţei unor străini icircn Romacircnia care bdquospală bani negrirdquoPrezintă concis programul Dunării şi accesarea de fonduri europene Va intra icircn posesia acestui pro-gram icircn scurt timp şi icircl va face cunoscut şi celorlalte asociaţii

2 Dl dir Stoica Ştefan (AJVPS Tulcea) a prezen-tat oferta de reciprocitate făcută cunoscută celor

interesaţi şi prin revista Vacircnătorul şi Pescarul RomacircnIntervine dl dir Talpeş Vladimir care susţine că permisele sunt eliberate de ARBDD icircn baza unui ordin con-testat la instanţele judecătoreşti compe-tente la care ar trebui să acheseze şi AJVPS

Tulcea iar taxa de 30 de lei de acces icircn Delta Dunării este abuzivă fiindcă nu are temei legal şi nu respectă dreptul de servitute acordat pescarilor sportivi prin permisul de pescuit recreativ-sportiv eliberat tot de ARBDDDl dir gen Şelaru N aplanează discuţiile con-tradictorii apreciind că această soluţie este de compromis pacircnă la clarificarea modului de atri-buire a dreptului de exploatare a resursei acvatice vii şi reprezintă un pas icircnainte faţă de perioada anterioară cacircnd pescarii sportivi ajungeau la Tul-cea fără informaţii privind condiţiile de pescuit recreativ-sportiv icircn Delta Dunării şi fără să cunoască de unde cum şi cacircnd pot procura documentele necesare mai ales la sfacircrşit de săptămacircnăDă dreptate dlui dir Talpeş V icircn privinţa nelegalităţii taxei de acces icircn Delta Dunării dar nu ar fi icircn avanta-jul nimănui ndash nici al AJVPS Tulcea nici al pescarilor sportivi ndash să conteste acum condiţiile impuse forţat de conducerea ARBDD fiindcă soluţionarea proble-mei ar dura cel puţin pacircnă la icircncheierea anului 2012Speră ca şi icircn Delta Dunării să fie atribuit legal dreptul de exploatare a resursei acvatice vii prin concesionare doar asociaţiilor de pescari sportivi eligibile Aşa după cum a fost atribuită icircn alte tim-puri singura concesiune icircn acest sens din ţară dlui Robert Răduţă şi asociaţiilor lui

3 DL dir Pop Andrei (AJPS Cluj) a susţinut că reprezentanţii filialei locale ANPA au aplicat discreţionar chiar fraudulos metodologia de calcul

a punctajului cu ocazia autorizării asociaţiilor de pescari sportivi Dă exemple concludente Din cauza faptului că a fost autorizată şi AJVPS Cluj pe zone pe care AJPS Cluj şi le reven-dicase şi le adjudecase icircn baza unui punctaj mai mare are multe

litigii cu aceasta pe rolul instanţelor judecătoreşti Situaţia precară a AJPS Cluj din acest moment rezidă din faptul că ANPA i-a suspendat autorizaţia pentru trei zone de pescuit atribuite anterior Cere sprijin pentru soluţionarea problemei asociaţiei născută din acţiuni şi procese tendenţioase dator-

|8 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

ate unor reglementări nelegale aplicate şi acestea discreţionar

4 Dl dir Calciu Dorin (AJVPS Hunedoara) a evidenţiat că problemele AJPS Cluj sunt generale iar rezolvarea acestora nu poate fi abordată bdquosectarrdquoAr fi cel mai avantajos pentru pescarii sportivi şi protecţiaconservarea resursei acvatice vii even-tuala preluare icircn responsabilitate a exploatării resursei acvatice vii din toate habitatele piscicole naturale de către AGVPS din Romacircnia care poate organiza şi desfăşura mai bine şi echitabil activi-tatea prin asociaţiile de pescuit recreativ-sportiv eligibileSusţine icircncă odată semnarea şi promovarea placircngerilor despre care a făcut vorbire anterior la Parchetul de pe lacircngă IcircCCJ şi la Curtea de Conturi

5 Dl dir Drăgoi Victor (AVPS Acvila ndash Bucureşti) a ridicat problema concurenţei incorecte făcute asociaţiilor de pescari sportivi şi păgubirii bugetu-lui public de către ANPA prin neicircncasarea taxei de 2 leipermis de pescuit recreativ-sportiv eliberat direct de funcţionarii publici ai acesteia

6 Dl dir Popa Cornel (AJVPS Mehedinţi) a adus icircn discuţie problema autorizăriiconcesionării exploatării resursei acvatice vii de pe Dunăre De ce nu se faceIntervine dl dir Coman Liviu (AJVPS Călăraşi) care precizează că asociaţia pe care o reprezintă a obţinut o hotăracircre judecătorească definitivă şi irevocabilă care obligă ANPA icircn acest sens

Icircn legătură cu organizarea manifestărilor halieu-tico-cinegetice apreciate ca fiind fără precedent icircn Romacircnia şi icircn alte ţări europene materialul de prezentare a fost considerat suficient de detaliat complet şi convingător Totuşi pentru aducere la zi a luat cuvacircntul dl arh Ionescu Mugurel care a prezentat rezultatele verificării şi omologării pistei de concurs Corbu de către oficialii FIPS Aceştia au fost prezenţi icircn timpul desfăşurării Cupei Rig de Pes-cuit la Crap fiind impresionaţi atacirct de amenajările special edificate pentru acest tip de competiţii cacirct şi de cantitatea şi calitatea deosebită a populaţiei piscicole Prinderea a 15000 kg de peşte de către cele 75 de echipe concurente icircntr-un interval de 72 de ore a depăşit orice aşteptare şi constituie un record icircn condiţiile de desfăşurare a unei competiţii de asemenea amploare De asemenea oficialii FIPS au apreciat condiţiile de transport cazare pensiune etc verificate cu acest prilej La sfacircrşit oficialii FIPS s-au declarat icircncacircntaţi de locaţie şi de amenajarea special finalizată felicitacircnd conducerea AGVPS din Romacircnia pentru alegerea făcutăDl dir gen Şelaru N contează după cum a preci-zat pe faptul că desfăşurarea concomitentă a unui Campionat Mondial de Pescuit la Crap a finalei naţionale de tir vacircnătoresc a finalei naţionale de chinologie vacircnătorească a unui tacircrg de vacircnătoare şi pescuit a zilei Sf Eustaţiu şi a Congresului AGVPS din Romacircnia icircntr-o locaţie de excepţie situată pe malul mării şi icircntr-o perioadă cu temperaturi fa-vorabile poate determina o regrupare a vacircnătorilor şi pescarilor sportivi din marea familie a asociaţiilor icircn profil sub egida AGVPSDe aceea ocazionat de această reuniune de lucru a făcut un apel călduros la conducerile asociaţiilor afiliate pentru a lua parte activ la aceste manifestări revenindu-le obligaţii concrete legate icircn primul racircnd de

- participarea cu echipe sau concurenţi individu-ali la campionatele naţionale de tir vacircnătoresc şi de chinologie vacircnătorească de la fazele pe asociaţie pacircnă la finala de la Constanţa- inventarierea şi colectarea la sediul asociaţiilor afiliate a trofeelor de vacircnat neo-mologate icircncă dobacircndite oriunde de mem-brii vacircnători ai acestor asociaţii aşa icircncacirct să poată fi evaluate după formula CIC de către o comisie completă şi competentă şi apoi icircnscrise icircn Catalogul Naţional al Trofeelor de Vacircnătoare din Romacircnia care se doreşte a fi actualizat cu acest prilej- participarea prin echipe sau competitori in-dividuali la icircntrecerea bdquoceaunelorrdquo organizată icircn 27 sept 2012 cu ocazia sărbătorii zilei vacircnătorilor din Romacircnia- contactarea şi stimularea participării firmelor cunoscute interesate de producerea şi comer-cializarea produselor icircn profil cinegetic şi ha-lieutic la tacircrgul de vacircnătoare şi pescuit

Avacircnd icircn vedere că la o asemenea manifestare pot fi prezenţi reprezentanţi ai CIC FACE FIPS şi ai conducerilor asociaţiilor naţionale de vacircnătoare şi de pescuit din ţările vecine şi din Europa precum şi importante personalităţi din ţară trebuie să se depună eforturile cuvenite din partea tuturor con-ducerilor asociaţiilor din Romacircnia pentru ieşirea spectaculoasă dintr-un anonimat icircn care ne-am complăcut cu toţii din anumite raţiuni icircn ultimii aniSe apreciază că a sosit momentul să se arate şi ce-lorlalte ONG-uri cu preocupări similare şi societăţii icircn care trăim anvergura organizării şi posibilităţilor noastre de manifestare icircn interesul prestigiului activităţilor desfăşurate al lor şi al Romacircniei pacircnă la urmă

Dezbateri aparte au suscitat spre finalul reuniunii sesizările ce se doresc a se face la nivelul Parchetu-lui de pe lacircngă Icircnalta Curte de Casaţie şi Justiţie icircn legătură cu modul apreciat ca fraudulos de recon-tractare a gestionării faunei sălbatice din foarte multe fonduri cinegetice (icircn anii 2011 şi 2012) şi pentru autorizarea abuzivă a exploatării resursei acvatice vii din habitatele piscicole naturale De asemenea la nivelul Curţii de Conturi a Romacircniei pentru prejudicierea bugetului public de către ANPA prin autorizarea exploatării resursei acvatice

vii icircn locul concesionării acesteia prin stimularea perceperii de tarife cacirct mai mici pentru accesul la resursă prin neicircncasarea taxei de 2 leipermis eliberat de funcţionarii ANPA etcDin discuţiile purtate a reieşit că faptele grave comise de conivenţă de către grupuri organizate de funcţionari publici ndash care eludacircnd legea au asigurat abuziv şi discreţionar accesul la cele două resurse naturale (vacircnat şi peşte) precizate mem-brilor unor aşa-zise asociaţii de pescari sportivi ndash sunt foarte bine cunoscute şi nu pot fi tăinuite Nu merită să-şi asume nimeni un astfel de risc pentru anumiţi funcţionari publici care au icircndeplinit şi au plusat la dispoziţiile nelegale primite din partea unor demnitari nominalizaţi politic icircn funcţii cu rezultatul trecerii exploatării resurselor naturale regenerabile denumite bdquovacircnat şi peşterdquo din macircna asociaţiilor tradiţionale sau consacrate care şi-au dovedit icircn timp interesul şi responsabilitatea icircn macircna unor asociaţii noi clientelare care nu oferă nici o garanţie icircn privinţa exploatării durabile a acestor resurseDin discuţii a mai reieşit şi faptul că cercetările şi sancţiunile ce vor urma sesizărilor reprezentanţilor asociaţiilor afiliate vor atrage atenţia funcţionarilor publici care se perpetuează de la o guvernare la alta că legea este lege şi se aplică şi pentru ei aşa icircncacirct să nu-şi mai permită pe viitor interpretarea le-gii şi aplicarea interpretativă abuzivă şi interesată a acesteiaLucrările (sesizările) pregătite la nivelul AGVPS care s-au transmis tuturor reprezentanţilor asociaţiilor afiliate spre cunoaştere au fost remarcate ca fiind clare şi la obiect dar se impune a fi completate cu anexe dintre care cele mai importante trebuie să fie placircngerile concrete ale fiecărei asociaţii icircn cauză unele dintre acestea fiind depuse deja la organele de cercetare penalăImportantă a fost şi poziţia unanimă a tuturor celor prezenţi la reuniunea de lucru icircn privinţa necesităţii depunerii sesizărilor icircn discuţie la Parchetul de pe lacircngă ICCJ şi la Curtea de Conturi după o ultimă revedere şi reformulare a acestora şi după icircnsuşirea lor prin semnătură de către reprezentanţii AGVPS şi ai asociaţiilor afiliateChiar dacă va necesita timp şi efort obligaţia asumată trebuie dusă cacirct mai curacircnd posibil la bun sfacircrşit

9|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Dezbaterile din secţiunea de lucru cu contabilii asociaţiilor afiliate

Scopul icircntacirclnirii de lucru organizate reliefat icircncă de la icircnceputul reuniunii a fost acela de a identi-fica probleme economico-financiare de actualitate şi de interes comun cu care se confruntă contabilii asociaţiilor afiliate dar nu numai pentru a icircn-cerca o soluţionare legală şi mai ales unitară a acestor probleme aşa icircncacirct să poată fi prevenite interpretări personale şi rezolvări diferite icircn general păgubitoare pentru bugetul asociaţiilor nonprofit pe care le reprezintăOrdinea de zi propusă a avut un caracter orientativ urmărindu-se o preorientare a discuţiilor pe capi-tole distincte de probleme urmacircnd ca această or-dine de zi să fie completată cu orice alte probleme ridicate de cei prezenţiCoordonarea lucrărilor secţiunii a revenit dlui ec Ivanovici George ndash preşedintele comisiei de cenzori a AGVPS expert contabil şi auditor independent ndash ajutat de dl ec Popescu Marian ndash cenzor la AJVPS Buzău dna Ţandără Carmen ndash cenzor la AGVPS şi dna ec Leotică Marina ndash contabil şef al AGVPS La lucrări au participa 21 de contabili din partea asociaţiilor din diverse judeţe şi icircncă un economist din partea AGVPSDiscuţiile purtate au avut un caracter interac-tiv sub forma unui schimb profesional de opinii şi experienţă conducacircnd icircn final la concluzii şi decizii importante pentru cei prezenţi precum şi la reţinerea unor probleme rămase deschise de soluţionat icircn viitorIcircn sinteză problemele dezbătute s-au referit la 1 Impozitul pe venita) icircncadrarea plata şi declararea sumelor reprezentacircnd indemnizaţia de examinare acordată membrilor comisiei de examinare pentru obţinerea permisului de vacircnătoareb) obligaţiile declarative şi de plată referitoare la zilieric) oportunitatea şi cadrul legal pentru premierea membrilor vacircnători ai asociaţiei şi pentru membrii consiliului de administraţied) impozitul pe venitul agricol icircn cazul achiziţionării de produse agricole de la producători particulari - documente produsele care pot fi achiziţionatee) posibilitatea premierii paznicilor de vacircnătoare (pentru cointeresarea lor) atunci cacircnd contribuie la descoperirea cazurilor de braconaj din sumele pe care asociaţiile le primesc drept despăgubiri la braconaj 2 Taxa pe valoarea adăugatăa) Achiziţii intracomunitare şi icircnscrierea ca plătitori de TVA icircnscrierea icircn Registrul Operatorilor Intraco-munitari obligaţii declarativeb) cotizaţia suplimentară este sau nu purtătoare de TVA3 Taxa extrajudiciară de timbrua) cum se procedează4 Impozitul pe profita) metodologia de calcul a impozitului pe profit aşa cum a fost aceasta prezentată de organele de control ale ANAFb) necesitatea solicitării unor precizări de la or-ganele competente ale Ministerului de Finanţe asupra alegerii unei bdquocheirdquo de repartizare a chel-tuielilor comune c) icircnregistrarea impozitului pe profit suplimentar (stabilit de către organele de control) 5 Impozite şi taxe localea) impozitul asupra mijloacelor de transport cu

referire la bărci 6 Casa de marcata) răspunsul primit de la Direcţia de Politici şi Legislaţie icircn Domeniul Vamal şi Nefiscal din cadrul Ministerului Finanţelor Publice icircn data de 19102011b) necesitatea continuării demersurilor pentru re-evaluarea situaţiilor specifice din cadrul asociaţiilor vacircnătorilor şi pescarilor sportivi 7 Alte problemea) tarifele de gestionare a fondurilor de vacircnătoare ndash TVA documente justificative necesare b) icircnregistrarea icircn contabilitate a tarifelor de ges-tionare separat pe doua exerciţii financiare avacircnd icircn vedere faptul ca anul fiscal nu corespunde cu se-zonul de vacircnătoare c) icircnregistrarea operaţiunilor de plata a permiselor de pescuit primite de la ANPA şi a celor de icircncasare a contravalorii lor de la membrii pescari (ANPA eliberează permisele cu icircntacircrziere de 1-2 luni faţă de data virării contravalorii lor)d) inexistenţa icircn Codul Ocupaţiilor din Romacircnia a unor ocupaţii cum ar fi paznic de pescuit secretar de club e) necesitatea icircntocmirii unui grafic de circulaţie a documentelor icircn cadrul fiecărei asociaţiif) necesitatea icircntocmirii unei proceduri proprii pen-tru operaţiunile cu numerar avacircndu-se icircn vedere şi noile reglementari legate de paza bunurilorg) inventarierea anuală a patrimoniului cu referire la mijloace fixe aflate icircn evidenţa contabilă dar cu valoare de inventar zero h) care este tratamentul dobacircnzilor la sumele provenite din sume icircncasate pentru activitate economică i) scrisorile de garanţie bancară obţinute de la bănci icircn vederea participării la licitaţiile organizate pen-tru gestionarea fondurilor de vacircnătoare 8 Propunere de elaborare a unui Manual de politici contabile unitara) necesitatea şi oportunitatea unui astfel de manualb) stabilirea din racircndul contabililor prezenţi a per-soanelor care vor elabora cacircte un capitol din acest manual

Icircn legătură cu probleme dezbătute prezentate sistematizat mai sus s-au discutat şi stabilit proce-duri absolut legale şi unitare de lucru care urmează să fie transmise icircn scris tuturor asociaţiilor afiliate inclusiv contabililor asociaţiilor afiliate care nu au putut fi prezenţi la reuniunea organizatăDe asemenea s-a luat hotăracircrea elaborării icircn cel mai scurt timp posibil a Manualului unitar de politici contabile al cărui model va fi pus la dispoziţie de la nivelul Comisiei de cenzori AGVPS iar conţinutul va fi adoptat de un colectiv de con-tabili de la AGVPS şi asociaţiile afiliate stabilit cu prilejul reuniuniiDupă elaborarea manualului precizat icircntr-o primă variantă acesta va fi transmis comisiei de cenzori şi contabililor asociaţiilor afiliate pentru lecturare şi eventuale propuneri de modificare şi comple-tare a lui Doar ulterior varianta finală va fi supusă aprobării Consiliului AGVPS apoi distribuită asociaţiilor afiliate aşa icircncacirct să constituie un cadrul unitar şi statutar de lucru opozabil şi util icircn relaţiile cu organele de control icircn profil şi terţe persoane

ConcluziiProblemele ridicate cu ocazia reuniunii de lucru din 29-30 mai 2012 de la Braşov au fost după cum s-a putut constata numeroase şi complexePentru majoritatea dintre acestea au fost precizate soluţii legale şi unitare pe loc Altele au fost reţinute pentru intervenţii la nivelul forurilor decizionale urmacircnd să fie transmise răspunsurile cuvenite ce-lor interesaţi icircn interesul unor soluţionări similare (unitare) a problemelor rămase deschiseSchimbul de opinii şi experienţa s-a dovedit şi acesta a fi necesar util şi eficientLa finalul reuniunii de lucru s-a concluzionat de către toţi cei prezenţi că organizarea acestei icircntacirclniri lucrative a fost inspirată şi folositoare susţinacircndu-se necesitatea organizării periodice a unor icircntruniri similare

VPR

Ilustrația M Ionescu

|10 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Icircn perioada 08-11052012 s-a desfăşurat icircn oraşul Cape Town din Africa de Sud cea de-a 59-a

Adunare Generală a Consiliului Internaţional de Vacircnătoare ( CIC ) manifestare care a reunit participanţi din peste 30 de ţări membre atacirct din Europa cacirct şi din America de Nord Africa şi Asia Organizată ca Fo-rum Mondial al Utilizării Durabile și avacircnd ca temă principală bdquoEco-nomia conservării faunei sălbaticeldquo această reuniune a icircnsemnat mai mult decacirct o icircntacirclnire prietenească icircntre vacircnători din icircntreaga lume fiind un adevărat forum al schimburilor de idei de analiză şi propuneri pentru gestionarea vacircnatului ca parte esenţială a conservării biodiversităţii Din partea Delegaţiei Romacircniei au luat parte la acest eveni-ment dr ing Neculai Şelaru ndash direc-tor general al AGVPS din Romacircnia ing Eusebiu Martiniuc - director al

AJVPS Vrancea ing Liviu Coman - director al AJVPS Călăraşi Şipos Dan - candidat și nou membru şi sub-semnatul - director al AJVPS Praho-va icircn calitate de nou Șef al Delegaţiei Romacircniei icircn CIC Riguros organizată cea de-a 59-a Adunare Generală a CIC a prilejuit un util schimb de experienţă şi o continuare a demersurilor legate de gestionarea durabilă a vacircnatu-lui din Africa considerat alături de toate speciile de vacircnat existente pe celelalte continente componentă a Patrimoniului Cultural Mondial Temele puse icircn discuţie de-a lungul tuturor dezbaterilor icircncepacircnd cu deschiderea oficială desfăşurată icircn Palatul Parla-mentului din Cape Town continuacircnd cu lucrările Diviziilor şi icircncheind cu rezoluţiile aprobate icircn cadrul sesiunii finale au trasat şi susţinut politi-cile locale regionale şi mondiale icircn privinţa gestionării populaţiilor de vacircnat

sedentar şi migrator Au fost abordate aspecte legate de pericolul d i s p a r i ţ i e i unor specii aflate la limi-

ta existenţei lor de comerţul legal dar şi ilegal cu carne trofee şi exemplare vii precum şi cele legate de braconaj ca principal element favorizant al traficu-lui cu vacircnat şi produse accesorii pro-venite din vacircnat (coarne colţi fildeş blănuri carne pui ouă etc) şi de politicile care ar trebui aplicate icircn ve-derea limitării efectelor negative ale aspectelor menţionate mai sus Cum era şi normal re-giunea cu cele mai multe elemente de analiză a fost continentul Africa con-tinuacircndu-se astfel tendinţa icircncepută cu mai mulţi ani icircn urmă de a prezen-ta şi populariza continentul african S-a insistat asupra gestionării faunei cinegetice africane a modalităţilor de organizare a partidelor de vacircnătoare icircn mai multe ţări ale continentului a Parcurilor Naţionale cele mai im-portante cu problemele lor a marilor migraţii sezoniere şi nu icircn ultimul racircnd studii foarte interesante despre speciile de animale sălbatice africane De această dată prezentările au fost susţinute de oficiali ai ţărilor africane miniştri ai mediului ai agriculturii reprezentanţi ai Organizaţiei Mondi-ale pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) ai Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) Nivelul reprezentării

Organizată ca Forum Mondial al Utilizării Durabile si avacircnd ca temă principală bdquoEconomia conservării faunei sălbaticeldquo

aceasta reuniune a icircnsemnat mai mult decacirct o icircntacirclnire prietenească icircntre vacircnători din icircntreaga lume

Reprezentare externă|

Adunarea Generală a CIC din Cape Town

Ilustrația CIC

11|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

a dat pe de o parte importanţa cuvenită eforturilor naţionale icircn sen-sul conservării bogăţiilor naturale pe care le administrează pe de altă parte a susţinut recunoaşterea Africii ca un continent dornic să fie apre-ciat de lumea mondială ştiinţifică şi nu numai Totodată a fost recunos-cut faptul că principiile conservării biodiversităţii vieţii sălbatice sunt necesare şi sunt susţinute icircn direcţia dezvoltării comunităţilor umane şi al protejării faunei şi florei de o inestimabilă valoare biologică şi economică Rapoartele de acti-vitate ale Diviziilor din cadrul CIC (Divizia Ştiinţe aplicate Divizia Politici şi Legislaţie Divizia Cultură şi Grupul de lucru Opinia Tacircnără) au arătat uneori cu detalii icircntreaga activitate desfăşurată icircn ultimul an realizările și eforturile comune alături de alte organizaţii sau organisme zo-nale sau mondiale Demn de remarcat este faptul că activităţile desfăşurate icircn acest ultim an au pus Consiliul Internaţional de Vacircnătoare pe o nouă orbită a relaţiilor şi recunoaşterii internaţionale icircn sensibilul domeniu al conservării biodiversităţii vieţii sălbatice Au fost scoase icircn evidenţă eforturile unor delegaţii naţionale sau al unor membri ai acestor delegaţii precum şi ale conducerii CIC icircn acest sens Toţi au depus un efort consis-tent icircn a impune politicile şi principi-ile CIC icircn Europa dar şi icircn celelalte continente Icircn acest sens este demn de amintit faptul că icircncepacircnd cu acest an limba rusă a devenit a patra limbă oficială a CIC ca o recunoaştere a eforturilor importante făcute de Federaţia Rusă şi fostele state ale URSS icircn conservarea faunei sălbatice şi icircn sprijinirea studiilor icircntocmite de importante instituţii ştiinţifice ruseşti precum Academia de Ştiinţe de la Moscova şi institute de cercetări afili-ate acesteia

Discuţii finale au fost făcute și cu privire la formulele de evaluare a trofeelor de vacircnat icircn sen-sul că pacircnă la toamnă vor fi editate noile fişe cu metodo-logia de cal-cul icircn acest fel dorindu-se icircncheierea unei perioade neclare şi confuze care a marcat ultimii ani De asemenea s-a discutat formarea tot pacircnă icircn toam-na acestui an a structurilor zonale şi naţionale pentru evaluarea trofee-lor astfel icircncacirct şi acest domeniu atacirct de important prin care se răsplătesc eforturile adevăraţilor profesionişti să-şi recapete importanţa Au fost discutate şi probleme specifice Delegaţiei Romacircniei iar domnii Bernard Lozeacute - Preşedinte CIC şi Dieter Schramm - Preşedinte de Onoare CIC şi-au re-afirmat sprijinul direct icircn a susţine indi-vidual sau icircn totalitate acţiunile pe care dorim să le iniţiem dar şi implicarea membrilor noştri icircn proiectele iniţiate de către Diviziile CIC - ului Prin demersurile Guvernului de la Budapesta CIC are toate şansele să devină un or-ganism mondial pe lacircngă Organizaţia Naţiunilor Unite angajaţii săi putacircnd fi asimilaţi personalului diplomatic Este deocamdată o dorinţă şi speranţă Icircn concluzie a 59-a Adunare Generala CIC a reliefat poziţia acestei organizaţii de susţinător al vacircnătorii ca o componentă a Patri-moniului Cultural Universal punacircnd bazele icircnceperii unor noi studii icircn do-meniul Economiei Conservării Fau-nei Sălbatice

S-a hotăracirct ca cea de-a 60-a Adunare Generală a CIC din anul 2013 să se desfăşoare icircn trei ţări şi anume Cehia Slovacia şi Ungaria pe parcursul unei săptămacircni şi sub pa-tronajul extraordinar al Preşedinţilor din aceste ţări Despre frumuseţile Africii de Sud atacirct cacirct am putut ve-dea icircntr-un material viitor

Valeriu BOLGIU

Ilustrația NȘelaru

|12 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Pornind de la o simplă icircntrebare bdquo Cum văd căpriorii lumea dimprejurul

lor rdquo şi icircnţelegacircnd acest fenomen putem evita o serie de greşeli care de cele mai multe ori ne vor lăsa doar cu imaginea căpriorului fugind icircnapoi spre desişul de unde ve-nise şi cu tolba goală

IcircNTRE LUMINĂ ŞI CULOAREPentru o lungă perioadă de timp s-a crezut despre căpriori că văd numai icircn alb şi negru Cercetările ul-timilor ani au demonstrat icircnsă că lucrurile stau puţin altfel Ochiul mamifere-lor conţine două feluri de celule sensibile la lumină denumite după forma lor conuri şi bastonaşe Conurile percep culorile

din spectrul de lumină şi sunt dedicate cu precădere vederii diurne iar bastonaşele sunt sen-sibile la lumina slabă şi nu icircnregistrează culorile Ochiul uman conţine mai multe conuri deci noi percepem bine culorile şi vedem bine icircn timpul zilei iar pentru că avem mai puţine bastonaşe nu ne descurcăm prea bine cacircnd nu este lumină suficientă Ochii căpriorilor conţin mai multe bastonaşe şi mult mai puţine conuri aşa că ei se mişcă relativ confortabil icircn lumina slabă cum este dimineaţa şi seara şi pe icircntuneric dar percep foarte slab culorile şi doar unele dintre acestea

CULOAREA DIN IMAGINIldquoCuloareardquo este ceea ce per-

cepem noi din lumina cu diferite lungimi de undă şi frecvenţe şi care se traduce prin spectrul vizibil practic ceea ce vedem noi icircntr-un curcubeu La capătul spectrului cu lungimi mari de unde este roşul iar la capătul opus este violetul lumina cu lungimi scurte de unde Există icircnsă lumină şi icircn afara spectrului vizibil pe care ochiul uman nu o percepe icircn mod normal Este aşa numitul spectru invizibil din care fac parte ultravioletele şi infraroşiile Cercetările au demon-strat că ochii căpriorilor pot percepe o parte din spectrul vizibil aflat spre partea violetă şi chiar o parte din spectrul invizibil o parte din gama de ul-traviolete Astfel căpriorii pot vedea ceva din cu-loarea albastră iar prin contrast sunt foarte puţin sensibili la culorile dinspre galben iar verdele por-tocaliul şi roşul sunt per-cepute ca nuanţe de gri

ULTRAVIOLETUL ŞI PORTOCALIUL DIN ECHIPAMENTPărerile privind acuitatea vederii căpriorilor vis-a-vis de lumina ultravioletă sunt icircmpărţite Ceea ce este sigur este că o mare parte din materialele din care este fabricată icircmbrăcămintea conţin icircntăritori de culoare toc-mai pentru a da strălucire culorilor Aceşti ldquoicircntăritorirdquo funcţionează tocmai pe

baza reflexiei unei părţi din spectrul ultraviolet Avacircnd icircn vedere structura ochiului căpriorilor şi sensibilitatea lor ridicată la ultraviolete aceştia vor percepe aceste materiale ca fiind mult mai strălucitoare decacirct le putem vedea noi Icircn ori-care dintre situaţii indife-rent cacirct de mult sau puţin percep căpriorii aceste ul-traviolete este recoman-dat să purtăm la vacircnătoare o icircmbrăcăminte icircn culori neutre apropiate de cele din mediul icircnconjurător aşa numitul camuflaj Echipamentul modern aici incluzacircnd alături de icircmbrăcăminte şi rucsa-cii corturile scăunelele etc sunt confecţionate din materiale non-UV care nu reflectă razele ul-traviolete Există de ase-menea detergenţi pen-tru curăţire care icircnlătură icircn mare măsură efectul generat de icircntăritorii de culoare detergenţi recomandaţi pentru spălarea echipamentului de vacircnătoare Icircntre culo-rile ce trebuie evitate la vacircnătoare sunt albastrul şi bleumarinul pe care aşa cum am văzut căpriorii le percep destul de bine Pe de altă parte aşa cum arătam portocaliul este perceput de căpriori drept o nuanţă de gri aşa că vesta portocalie de protecţie sau banda de la pălărie sau de pe braţ nu vor atrage icircn mod special atenţia căpriorilor Asta bineicircnţeles cu condiţia de a nu ne mişca atacirct

Cum ne văd CĂPRIORII

Ce putem vacircna

13|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

timp cacirct suntem icircn raza lor de vedere şi mai ales icircn porţiunea din zona lor frontală icircn care şi ei au o vedere binoculară Să nu uităm că mişcarea zgo-motul şi mai ales miro-sul alături bineicircnţeles de culorile echipamentu-lui sunt aspectele cheie de care trebuie să ţinem seama atunci cacircnd vacircnăm

la căpriori De altfel de felul icircn care vom gestiona aceste elemente va depin-de icircn mare parte imaginea cu care vom pleca din teren la finele partidei de vacircnătoare un căprior ce se pierde icircn desiş sau un trofeu binemeritat pen-tru panoplia cu amintiri

IUNIE Mamifere căprior (mascul) şacal vulpePăsări cioară grivă cioară grivă sudică cioară neagră coţofană

IULIE Mamifere căprior (mascul) şacal vulpePăsări cioară grivă cioară grivă sudică cioară neagră coţofană de la 1507-stăncuţă

|MacIlustrația autorului

Ilustrația autorului

Timpul lui Cireşar va trece cacirct ai bate din palme şi vom fi faţă icircn faţă cu vremea călduroasă a lui Cuptor Nu neapărat că ar fi ceva semnificativ deschis la vacircnătoare icircn iulie dar pregătirea cacircinelui de vacircnătoare pen-

tru deschiderea de la mijlocul lui Gustar trebuie făcută cu grijă şi din timp Nimic nu trebuie lăsat pentru ultimele zile nici repetiţiile ndash aducerile aminte şi practica constantă a comenzilor nici administrarea vaccinului icircmpotriva căpuşelor şi a altor insecte parazite şi cu atacirct mai puţin antrenamentul fizic pe cacirct posibil icircn condiţii cacirct mai apropiate de cele icircn care vom vacircna Şi pentru că a venit vorba despre vremea călduroasă să vedem ldquoce şi cumrdquo trebuie să procedăm icircn aceste condiţii vis-a-vis de partenerul nostru pa-truped Antrenamentul fizic trebuie efectuat continuu cel puţin de două-trei ori pe săptămacircnă o ieşire de cel puţin o oră - două icircn parc icircn locurile special amenajate sau şi mai bine pe un teren liber unde poate alerga icircn voie pot menţine cacircinele icircn formă Nu mai puţin important de reţinut este faptul că antrenamentul trebuie icircnceput cu atacirct mai mult dacă a lipsit cu cel puţin două luni icircnaintea deschiderii sezonului de vacircnătoareCe temperaturi sunt periculoase Pentru pontatori care lucrează in-tens pe teren uscat chiar şi numai + 15 20o C pot deveni o problemă Dacă vorbim despre retreiveri care lucrează icircn apropierea unei ape situaţia se schimbă deoarece poate singur să se răcorească ori de cacircte ori este nevoie Să nu uităm că majoritatea raselor de cacircini pot suporta mult mai bine frigul decacirct căldura Cum prevenim deshidratarea Foarte simplu trebuie doar să fim pregătiţi şi cu apă pentru cacircinele nostru Doi trei litri de apă la maşină poate unul la noi icircn teren sunt suficienţi pentru o jumătate de zi de vacircnătoare pe vreme călduroasă La fiecare oră cacircnd e cald la o jumătate de oră icircn zilele toride daţi-i să bea pe săturate şi nu strică dacă icircl şi stropiţi cu puţină apă Monitorizaţi permanent cacircinele Dacă mersul devine apatic ochii sticloşi sau pur şi simplu se aşază des singur pe sol toate sunt semne de alertă Faceţi o pauză treceţi la umbră şi din nou daţi-i să bea apă Dacă este vreo apă prin apropiere lăsaţi-l să facă o baie de voie Are cu siguranţă nevoie de odihnă pentru a se reface Nu uitaţi că la nivelul ierbii tempera-tura este mai ridicată iar ventilaţia este mai redusă O căldură tolerabilă pentru noi poate fi deja prea ridicată pentru companionul nostru patruped Un cacircine pasionat şi dedicat poate alerga la vacircnătoare pacircnă la colaps şi nu cred că vreunul dintre noi ar dori aşa ceva

Alexandru CODRIN

PREGĂTIRI PENTRU VREMEA

LUI CUPTOR

|Bolile vacircnatului

|Tir și Balistică

|14 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Scăldătoare pentru păsări

Zilele de vară se scurg agale icircn aşteptarea pasajului la prepeliţe la raţe a pacircndelor la vacircnatul mare Scur-tele vacircnători la căprior icircntacirclnirile la competiţiile chino-logice şi de tir din acest răstimp fac trecerea mai uşoară

domolind nerăbdarea vacircnătorului Icircn acest răstimp reicircnvie icircn minte icircntacircmplările petrecute icircn natură alături de camarazi de cacircine şi sălbăticiuni culoarea şi viaţa perioadelor de crepuscul de seară tacircrzie zorile icircnrouate icircn care totul revine la viaţă după amorţeala de peste zi sau de peste noapte şuieratul bătăilor de aripi ale raţelor icircndreaptă atenţia vacircnătorului către direcţia de unde vor apărea umbrele mişcătoare ce se apropie de ochiul de apă Foşnetul frunzelor şi zgomotul crăcilor rupte sub greutatea cerbului direcţionează atenţia trăgătorului către un punct pe linia neagră-cenuşie a lizierei pădurii ndash unde icircşi va dezvălui poate silueta icircn lumina lunii frumoasa cervidă Căpriorul suplu şi plin de frumuseţe sprijină icircntre coarnele lui răsăritul sau apu-sul fiind una cu soarele plămădit parcă din aceleaşi raze răpind pentru cacircteva clipe vederea vacircnătorului ce nu mai poate desluşi unde sfacircrşeşte astrul şi unde căpriorul Roşul lanului de maci urcă

Ore de crepuscul |maria săvulescu

FIRMA DDUPLEKS PRODUCE PROIECTILE UNICE PENTRU ARME CU ŢEVI LISE

Am văzut prima imagine a unui proiectil unic produs de firma letonă DDuplex icircntr-un articol semnat de DDandarinov icircn revista Bălgarski Loveţ (aprilie 2010 pp56-60) Menţionat

icircntre cele avacircnd corpul din oţel tip Blondeau era apreciat pen-tru buna sa precizie şi marea putere de penetraţie şi de stopare a vacircnatului Textul indica icircnsă numai numele firmei nu şi pe cel al modeluluiRevista Le Chasseur Francais a tipărit icircn anul 2011 un număr su-plimentar intitulat Sanglier (Mistreţul) unde Francis Grange a comparat (la pp92-96) cinci modele de proiectile unice (dintre care două produse de D Dupleks) cu un Brenneke Rubin Sabot toate cartuşele avacircnd cal1270 S-au verificat următorii parame-tri tehniciViteza la 250 m de la gura ţeviiEnergia cinetică la 10 m + mărimea cavităţii icircn decimetri cubi (icircn plastilină de 55)Precizia (diametrul cercului de dispersie) la distanţa de 50 m Rigiditatea constracircngerea ţevii la trecerea lor printr-un full-choke de 1 mmAbaterea-standard a vitezei la 250 m Presiunea medie din camera cartuşului şi presiunea statistică Pentru a verifica precizia calcula energia cinetică şi măsura cavităţile icircn dm cubi s-au tras cacircte 5 focuri dintr-o ţeavă lisă de 66 cm cu choke cilindric ameliorat (010 mm) şi lunetă fixă Pentru a măsura viteza la 250 m rigiditatea la trecerea prin full-choke şi presiunile din ţeavă s-au tras cacircte 10 focuri la bancul oficial de probă din Saint-Etienne Notele exprimau 5 trepte de calitate excelentă bună medie mediocră şi proastă Cele două modele ale firmei DDupleks poartă numele de Dupo 28 şi Hexolit 32 cifrele reprezentacircnd greutatea icircn grame a modele-lor respective Corpul lor din oţel cu un strat extern din zinc inoxidabil este anterior concav şi cu o centură dublă dintr-un

Păsările din natură de interes cine-getic precum şi cele de importanţă faunistică se confruntă - compara-

tiv cu mamiferele sălbatice - cu mai mulţi agresori care le atacă din aer şi de pe sol Icircn lista celor ce le agresează se includ şi dăunători mai puţin cunoscuţi de cei ce protejează natura ndash vacircnători sau memb-rii organizaţiilor pro-natura ndash constituiţi

din numeroase specii de paraziţi (peste 1000) care icircşi duc existenţa pe corpul păsărilor icircn mod temporar sau perma-nent şi sunt cunoscuţi sub termenul de ectoparaziţiEctoparaziţii sunt vietăţi de dimensiuni reduse icircntre 05 ndash 5 mm Cei vizibili ndash Ixodes ricinus - se hrănesc icircn exclusivita-te cu sacircnge fixat pe corpul păsării alțiindash Dermanyssus sp- stau temporar mai mult pe timpul nopţii cacircnd se hrănesc cu sacircnge refugiindu-se icircn timpul zilei icircn materialele de construcţie a cuibului sau sub scoarţa ramurilor care susţin cuibulSpeciile de ectoparaziţi ndash malofagi ndash stau icircn permanenţă pe corpul păsării şi se hrănesc cu excoriaţiile pielii sau din componentele penelor Malofagii se deosebesc de păduchii existenţi la mamifere prin formatul capului de trapez sau semisferăMalofagii determină prin deplasările pe corpul păsării o stare de agitație de frecvente toaletări ale penajului care duc şi la degradarea acestuia la sustragerea păsării de la hrănire de la odihnă şi foarte important la o redu-cere a vigilenţei normale faţă de agreso-rii existenţi icircn mediul de viaţăEfectele negative ale ectoparazitării se exteriorizează icircn perioada de incubaţie a ouălor şi de creştere a puilor finalizată cu spargerea ouălor şi strivirea puilor Păsările cel mai frecvent atacate sunt cele de talie mare precum fazanul cocoşul de munte de asemenea păsările ce trăiesc icircn colonii ndash stacircrcii cormoranii - sau cele care icircşi menţin de la un an la altul locurile de cuibărit precum ber-zele acvilele și bufniţa mare Păsările de talie mică (vrăbiile cintezele graurii piţigoii prepeliţele) sunt mai puţin agresate situaţie explicată prin practicarea scăldării icircn praful din dru-muri O ectoparazitare redusă accidentală se constată la mierlă şi sturz care icircşi

tapisează şi cu sol pereţii din interiorul cuibului Sub temperatura corpului şi agitarea păsării şi a puilor solul se transformă icircn pulbere care acţionează negativ asupra ectoparaziţilor ca un fel de bdquobaie la domiciliurdquoCombaterea ectoparaziţilor din natură se poate realiza prin amenajarea şi amplasarea icircn teren de bdquoscăldătorirdquo

constituite din amestecuri de cenuşă provenită din arderea de lemne de esenţă moale sau din tulpini de porumb cu nisip fin frac14 din volum compoziție icircn care se include 05 produse care conţin piretrinoide (flumetrin ciper-metrin resmetrin)Nisipul este un component

obligatoriu icircntrucacirct antrenează restul din amestec printre pene cu ajungerea acestuia şi pe corpul păsării Amestecul de cenuşă nisip şi substanţă acaricidă se depozitează icircn mici şanţuri dreptunghiulare cu laturi de 50-80-100 cm adacircnci de 10-15 cm şi amplasate icircn locuri icircnsorite şi cu vegetaţie mică (eventual cosită) icircn terenurile mai populate cu păsări in-clusiv cu cele de interes cinegetic Un alt loc de amenajare a scăldătorilor icircl constituie şi vecinătatea instalaţiilor de furajare a păsărilor Amestecul depus icircn scăldători se suplimentează icircn măsura bdquoconsumuluirdquo şi se afacircnează după precipitaţii Se consideră ca numărul de scăldători necesare şi permanente icircn terenurile cu păduri să fie de 2-3 la ha Un mod de deparazitare corporală in-clusiv de dehelmintizare a organelor interne constă şi icircn administrarea la păsările autohtone icircn lunile de iarnă de furaje ce conţin ivermectină Acţiunile complexe de combatere a ectoparaziţilor la păsările din natură prin furaje iarna şi prin scăldători şi pulverizare a cuiburilor vara se vor fi-naliza icircn viitor cu evidente reduceri ale prezenţei icircn teren a unui important dăunător ce determină prejudicii se-rioase icircn existenţa păsărilor

DR VADIM NESTEROVDR IC-TIN SABĂUndash BALC

ECTOPARAZITOZELE păsărilor din natură

Diferite specii de malofagi existente la păsări

15|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

parcă către soare icircn nuanţele roşiatice ale apusului Cacircntul brotacilor strigătul buhăi bătaia aripilor plescăitul apei freamătul pomilor fracircn-tura crengilor toate icircţi schiţează icircn minte pastelul imaginii ce prinde viaţă Icircn culorile gri-violacee ale crepusculului dispărea sub linia orizon-tului astrul zilei lăsacircnd icircn grija lunii pămacircntul cu toate vieţuitoarele lui Acea noapte urma să fie luminată de o mare şi rotundă lună plină Vacircntul atingea cu o adiere uşoară frunzele pomilor răcorind parcă atmos-fera ndash o seară minunată pentru a rămacircne la pacircndă la mistreţ Icircmprejurimile zonei unde urma să ne stabilim punctul de observaţie fuseseră cu atenţie cercetate un canal generos plin de apă macircl şi vegetaţie separa cele două parcele Pe una din ele se icircntindea un frumos lan de porumb iar pe cealaltă se icircntindea o mirişte lăsată special pentru pasajul prepeliţelor Trecătorile folosite de mistreţi erau uşor de depistat datorită urmelor de nămol şi frecăturilor lăsate pe copacii ce se ridicau din loc icircn loc din canal Am localizat zona cu urmele cele mai proaspete şi apoi ne-am deplasat icircn tăcere prin mirişte căutacircndu-ne ascunziş la umbra unor tufe Acolo ne-am aşezat icircn tăcere aşteptacircnd şi speracircnd la apropierea vreunui vier Clipele serii se scurgeau pe nesimţite ascultacircnd sunetele naturii cacircntul păsărilor cacircmpului foşnetul scurt al mersului rozătoarelor trecerea căprioarelor

şi a iepurilor Şi astfel icircncet-icircncet noaptea şi liniştea acoperiră pămacircntul La un moment dat se auzi din ce icircn ce mai aproape un foşnethellip venea dinspre canal Ceva se apropia răscolind icircmpletitura de stuf şi iarba icircnaltă Nu puteai zări decacirct arcuirile crengilor şi firelor de stuf Animalul se opri icircn

dreptul unei sălcii care icircncepu să se scuture din rădăcini Da era un porc mistreţ care mulţumit de baia de nămol făcută se freca cu putere de copac Doar ochii minţii puteau creiona scena căci totul se petrecea icircn adacircncitura canalului Am sperat că se va ridica pe malul opus pentru a intra icircn lanul de porumb ca să mănacircnce nu avea rost să ne apropiem căci vegetaţia icircn canal era icircnaltă Dar de parcă ar fi ştiut ce pericol icircl aşteaptă se depărtă pe acelaşi drum pe care şi sosi Trăirile şi simţirile acelor cli-pe au fost intense stacircrnite fiind nu de umbra masivului vier ci de sunetele şi umbrele naturii atacirct de bine contu-rate de lumina lunii Astfel de momente asemeni celor petrecute icircn icircnaltul observatoarelor rămacircn icircntipărite printre amintiri Ele preţuiesc la fel de mult ca şi istoria reuşitei unei puşcături dificile a unui aport făcut de cacircine doar la lu-

mina lanternei icircn icircntunericul serii sau din apele icircnvolburate ale racircului toate se adună icircn sufletul pasionatului trecător prin lumea minunată plină de neprevăzut a vietăţilor şi plantelor pămacircntului

polimer (roşu carmin la Dupo şi galben-verzui la Hexolit) pentru a trece uşor prin ţeavă şi choke posterior o bură-stabilizator golită (tot roşie respectiv galben-verzuie) obturator din plastic peste pulbere cartuş cu dulie metalică de 25 mm Pătrunderea provoacă expandarea - sau chiar ruperea ca schije dure şi tăioase - a 6 petale icircn vacircrf corpul proiectilelor rămacircne icircnsă icircntotdeauna compact Cităm rezultatele şi notele obţinuteDupo 28 cal1270 V 250 = 435 msE 10 + cavitate icircn plastilină = 2649 J 046 dmcubi Nota = mediePrecizie = cerc de dispersie 61 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 70 ms Nota = mediocrăPresiune mediestatistică = 574734 bari Nota = medieIcircn Fig1 vedem cartuşul Dupo 28 cutia roşie de 5 cartuşe cal1270 şi proiectilul cu cele 6 petale expandate pe o lăţime de 30 mm

Hexolit 32 cal1270

V 250 = 441 msE 10 + cavitate = 3112 J 050 dm cubi Nota = excelentă Precizie = cerc de dispersie 69 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 59 ms Nota = mediePresiune mediestatistică = 668814 bari Nota = mediocrăIcircn Fig2 vedem cartuşul Hexolit 32 cutia galbenă de 5 cartuşe cal1270

şi proiectilul cu cele 6 petale expandate pe o lăţime de 36 mm dar ele pot da schije tăioase de circa 2g fiecare ce ating alte puncte vitale Cor-pul proiectilului cu cele 20 g remanente icircşi continuă icircnaintarea cu efect mortal fără a se deformaIcircn verdictul său expertul francez laudă eficacitatea impresionantă a impactului demonstrată mai ales de Hexolit 32 care poate face minuni pacircnă la 30-35 m Ambele trec fără probleme prin full-choke graţie cen-turilor din polietilenă Prezentăm şi rezultatele obţinute icircn cadrul acestor verificări de proiecti-lul german Brenneke Rubin Sabot cal1270 de 284 g icircncartuşat de firma franceză FOB

V 250 = 460 msE 10 + cavitate = 3005 J 052 dm cubi Nota = excelentăPrecizie = cerc de dispersie 53 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 33 ms Nota = bunăPresiunea mediestatistică = 699780 bari Nota = mediocrăIcircn Fig3 vedem cartuşul decupat icircn lung proiectilul din plumb inclus icircn sabotul său cu 4 aripi alături de cutia pentru 5 cartuşe FOB Alte detalii privind acest model mai puteţi găsi icircn Vacircnătorul şi Pescarul Romacircn nr112006 nr112009 şi nr92010După cum constatăm din compararea parametrilor tehnici icircnregistraţi şi a notelor acordate de Francis Grange proiectilul Dupleks Hexolit 32 are performanţe apropiate de cele ale lui Brenneke Rubin Sabot o mică diferenţă fiind icircnregistrată numai la regularitatea vitezelorIcircn partea a doua a articolului vom arăta şi alte modele de proiectile unice de diferite calibre produse de firma letonă DDupleks

Matei TĂLPEANU

30 mm

36 mm

Ilustrația autoarei

Fig 1

Fig 3

Fig 2

|16 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Icircn lume sunt practicate icircncă şi sunt icircncurajate icircn prezent metode considerate tradiţionale şi culturale de vacircnătoare Am abordat recent bdquovacircnătoarea cu păsări de pradărdquo Continui

acum prin prezentarea bdquovacircnătorii cu arculrdquo Este la fel de veche poate chiar mai veche decacirct vacircnătoarea cu păsări de pradă şi cacircini arhaici de vacircnătoare Şi este la fel de etică şi recreativă dacă se poate compara din punct de vedere al dificultăţii practicării ei cacirct şi al apropierii subtile a OMUL-ui de natură Oricum aceste metode străvechi de vacircnătoare alături de altele la fel de bdquotradiţionalerdquo şi bdquocultura-lerdquo aduc un plus de farmec şi diversitate vacircnătorii contemporane contribuind efectiv la conservarea patrimoniului cultural comun al omenirii Dar să revenim la bdquovacircnătoarea cu arculrdquo Aceasta s-a menţinut cu continuitate din Paleolitic pacircnă prin secolul XV cacircnd arma de foc a deter-minat revoluţionarea mai multor activităţi prin-tre care şi vacircnătoarea Deşi teoretic părea apusă vacircnătoarea cu arcul renaşte icircn secolul XIX şi cunoaşte momente de glorie icircn SUA icircn secolul XXIcircn Europa primii arcaşi icircncep să se organizeze de abia după anii rsquo60 cacircnd s-a creat icircn Franţa Asociaţia Sportivă a Vacircnătorilor cu Arcul (ASCA 1969) apoi Federaţia Vacircnătorilor cu Arcul (FCA 1986) Dar cadrul legislativ pentru vacircnătoarea cu arcul s-a conturat de abia ulterior icircn perioada 2003-2008 impunacircnd printre altele o pregătire obligatorie prealabilă obţinerii dreptului de a vacircna

prin această metodă Icircn cadrul acestei pregătiri s-a urmărit şi se urmăreşte transmiterea unor cunoştinţe de bază necesare acestei vacircnători dificile şi transmiterea valorilor prin care se doreşte dezvoltarea unei imagini favorabile vacircnătorii icircn societate Exemplul recent al Franţei a fost urmat icircn Europa de mai multe ţări icircn care vacircnătoarea cu arcul este permisă Bulgaria Danemarca Finlanda Ungaria Italia Portugalia Spania şi Turcia Icircn terenurile private sau icircmprejmuite vacircnătoarea cu arcul este permisă şi icircn Croaţia Serbia Slovenia şi Slovacia Aşa s-a ajuns şi la fondarea Federaţiei Europene de Vacircnătoare cu Arcul (FECA) care şi-a propus să promoveze activitatea şi standardele icircnalte ale eticii unei modalităţi de vacircnătoare veche de peste 30 000 ani Misiunea acestei federaţii este de a informa

VAcircNĂTOAREA CU ARCUL

METODE TRADIȚIONALE DE VAcircNĂTOARE (II)

| Cultură Vacircnătorească

publicul larg cu privire la avantajele vacircnătorii cu ar-cul pentru mediu şi societate precum şi de a oferi instituţiilor statului argumente convingătoare icircn interesul promovării acestei modalităţi de vacircnătoare Pe zi ce trece vacircnătoarea cu arcul a cacircştigat teren nu numai ca număr de ţări ci şi icircn privinţa numărului de practicanţi Icircn SUA de exem-plu din cei peste 145 milioane de vacircnători 35 milioane deci 24 practică vacircnătoarea cu arcul iar icircn Franţa au urmat pregătirea impusă 17 000 de vacircnători din care 7 000 organizaţi icircn 75 de asociaţii departamentale afiliate FECA chiar practică vacircnătoarea cu arcuri tradiţionale (50) şi cu arcuri cu mecanism (50)Aceasta pentru că vacircnătoarea cu arcul constituie o adevărată artă incitantă fiindcă implică un angajament total din partea arcaşului icircn intere-sul dobacircndirii a ceea ce alţii obțin dificil chiar cu arma de foc O astfel de vacircnătoare necesită cunoştinţe temeinice despre comportamentul animalelor sălbatice vizate şi despre terenul icircn care se vacircnează motive stimulative perma-nente de autodepăşire Dar vacircnătoarea cu arcul mai necesită ceva care lipseşte multora dintre purtătorii de arme de foc simţul vacircnătorii pe care-l descoperim sau icircl intuim doar la unii orga-nizatori foarte buni de vacircnătoare Arcaşul rămacircne singur şi vacircnează singur cu o bucată de lemn o sfoară şi o săgeată fără a beneficia de icircndrumarea ajutorul sau complici-tatea cuiva El pacircndeşte sau se apropie de ţinta sa ca un supraprădător situat icircn vacircrful piramidei trofice Iar dacă ratează repetat se lasă deziluzi-onat de o practică icircn care nu poate reuşi Aşa se ajunge la o selecţie aparte ce pare să nu opereze icircn racircndul vacircnătorilor cu arme de foc Vacircnătorul cu arcul este prin urmare un vacircnător de excepţie care respectă vacircnatul şi se respectă pe sine icircnsuşi purtacircnd cu onoare icircmbrăcămintea tradiţională arcul tolba cu săgeţi şi un simplu cuţit la cingătoare

Icircn CARTA VAcircNĂTORULUI CU ARCUL sunt icircnscrise concis cu titlu de interdicţii următoarele obligaţii

bull să tragă icircn vacircnat şi să nu se ocupe de recuperarea luibull să rănească vacircnatul şi să-l lase să suferebull să tragă la distanţe prea mari riscacircnd să rănească vacircnatulbull să nu mănacircnce carnea vacircnatului dobacircnditbull să prezinte trofee icircnsacircngeratebull să folosească un limbaj icircnjositor pentru vacircnatbull să-şi neglijeze aspectul exterior şi să abuzeze de băuturi alcoolice icircn locuri publicebull să nu respecte proprietăţile privatebull să nu se antrenezebull să nu respecte legea

Icircn concluzie vacircnătorul cu arcul ar putea constitui un model icircn comuniunea largă a vacircnătorilor de pretutindeni inclusiv de la noi icircn ceea ce priveşte instruirea dorinţa de autodepăşire şi mai ales modul sportiv şi etic de a vacircna şi de a se comporta la vacircnătoare şi hellip icircn societate

|N Șelaru

17|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Managament cinegetic|

MORTALITATEA VAcircNATULUI (I)

De cum dă firul ierbii la icircnceput de primăvară şi icircn continuare toată vara şi toamna cacirct sunt ele de

lungi o mare parte din confraţii noştri din mediul rural purced plini de elan distructiv la incendierea miriştilor icircn particular şi a icircntregii vegetaţii uscate icircn general Cum de mai există şi persistă acest com-portament medieval icircntr-o ţară şi icircntr-o societate cu pretenţii de civilizaţie europeană este simplu de icircnţeles dacă privim cu atenţie icircn ce hal a ajuns icircnvăţămacircntul romacircnesc icircn special cel din mediul rural avacircnd icircn vedere şi sărăcia extremă care a pus stăpacircnire icircn ultimele două decenii pe populaţia din satul romacircnesc Media scrisă şi audio-vizuală ne prezintă aproape zilnic pe cei ce săvacircrşesc astfel de fapte terminate de cele mai multe ori cu pagube materiale ireparabile şi mai grav chiar cu pierderi de vieţi omeneşti Icircnsă mai puţin vizibile şi cunoscute pentru icircntreaga societate sunt pagubele imense aduse fondului cinegetic naţional de către aceste incendii devastatoare Cel mai bine cunoaştem noi vacircnătorii pierderile pricinuite efectivelor de vacircnat de aceste incendii de vegetaţie dar din păcate chiar şi noi de cele mai multe ori nu putem decacirct să privim neputincioşi cum vacircnatul plăteşte un tribut greu şi nemeritat Icircntotdeauna cacircnd am participat primăvara şi vara la combaterea răpitoarelor pre-cum şi la icircnceput de toamnă la frumoasele conace de prepeliţe am cercetat cu atenţie miriştile şi ca-nalele de stuf incendiate şi am rămas profund mar-cat de amploarea dezastrului provocat de foc asu-pra cuiburilor de prepeliţe potacircrnichi şi fazani De cacircteva ori mi s-a icircntacircmplat să găsesc chiar şi pui de iepuri şi căprioară carbonizaţi Foarte tristă situaţia dar din păcate extrem de reală an de an Cacircnd se va termina odată cu această batjocură la adresa naturii icircn ansamblul ei Greu de spus pen-tru că legislaţia trebuie să recunoaştem cu toţii deşi este destul de punitivă icircn acest domeniu al incendierii intenţionate a vegetaţiei uscate este icircnsă foarte greu de aplicat datorită greutăţii de a surprinde icircn flagrant pe aceia care icircnfăptuiesc acest lucru O speranţă de schimbare icircn bine icircn această problemă a incendierii vegetaţiei uscate va veni numai atunci cacircnd şi mentalitatea omului din me-diul rural se va schimba radical icircn sprijinul naturii conştientizacircnd şi el că aceasta nu poate icircndura la nesfacircrşit astfel de suplicii

CLAUDIU OPRESCU

INCENDIEREA MIRIȘTILOR

UN DEZASTRU CU REPETIȚIE

A fost o vreme cacircnd toate exemplarele speciilor de interes vacircnătoresc găsite moarte erau conştiincios

icircnscrise icircn condicile de serviciu ale paznicilor de vacircnătoare şi ra-portate ierarhic pacircnă la nivelul autorităţii publice centrale ce răspundea de silvicultură La acel nivel erau icircnregistrate an de an pe cauze distincte mortalităţile pen-tru o imagine corectă a evoluţiei fenomenului şi pentru prelucrare

icircn interesul ştiinţei şi practicii vacircnătoreştiA fost o vreme icircn care lucrările se făceau cu rigurozitate şi cu rezul-tate ce nu cred să mai fie atinse vreodată icircn cinegetică Toate par icircnsă rămase icircntr-un trecut din ce icircn ce mai icircndepărtat datorită renunţării la orice fel de pretenţii icircn privinţa pregătirii profesionale şi conştiinţei civice Acum ne grăbim să trecem prin şcoală şi viaţă precum bdquogacircsca prin apărdquo neluacircnd icircn seamă din cauza preocupărilor prioritare abaterii atenţiei şi ignoranţei generalizate de jos pacircnă sus aspecte şi procese importante pentru icircnţelegerea schimbărilor survenite inclusiv icircn cinegetica despre care facem vor-bire

La cele de mai sus sau poate la icircmpuţinarea vizibilă a vacircnatului icircn multe zone ale ţării meditam cu nostalgie stacircnd singur icircn pacircndă la marginea unui cracircng dinspre o lucernieră proaspăt cosită pe jumătate Soarele apusese şi doar ciorile şi coţofenele continuau să se plimbe ghiftuite printre brazdele icircncă

verzi de lucernăLa un moment dat atenţia mi-a fost atrasă de un grup agitat de 6 coţofene şi o cioară grivă care stracircnse bu-chet ciuguleau parcă icircn silă din ceva ce nu putea fi decacirct vreun pui de iepure sau ied de căprioară tăiat de cositoare Icircmi pusesem deja icircn gacircnd ca după ter-minarea pacircndei să merg cu lanterna şi să văd despre ce este vorba

Grupul de păsări ce se ciondăneau şi se găseau mereu icircn mişcare icircn jurul presupusei bdquonaderdquo a semnalizat prezenţa acesteia şi altui musafir O vulpe le-a ob-servat de sub poala pădurii şi lăsacircnd la o parte orice

precauţie s-a dus aţă la ospăţul intuit din com-portamentul aparte al păsărilor A căzut după cum se poate vedea cu bdquonadardquo icircn gură Nu au trecut nici 10 minute şi o altă vulpe ieşită din cracircng a luat urma celei dintacirci şi a rămas aseme-nea puţin mai departe

Pacircnda fiind deja deranjată m-am grăbit spre locul icircn cauză unde am făcut foto-grafia alăturată Ea

completează cum nu se poate mai sugestiv cele con-cis narate anterior Alte cuvinte icircn plus icircn completarea imaginii şi explicaţiei icircncercate sunt de prisosNu icircnsă şi concluzia că observacircnd seara şi dimineaţa suprafeţele de teren proaspăt cosite şi gracircnele recent treierate pot fi descoperite cu uşurinţă după compor-tamentul ciorilor şi coţofenelor cadavrele mutilate lăsate icircn urmă de utilajele agricole moderne Nu cred să exagerez deloc apreciind că icircn prezent icircn zona de cacircmpie cultivată agricol mai mulţi căpriori şi poate iepuri toacă aceste utilaje icircn lipsa echipării lor cu dispozitive eficiente de speriat vacircnatul decacirct extrag vacircnătorii din grupa ce ocroteşte şi icircngrijeşte fauna cinegetică din fondul respectivEste o părere doar care ar putea fi fundamentată sau contrazisă cu sprijinul armatei de paznici de vacircnătoare ce ar trebui să facă sistematic astfel de observaţii fiecare icircn fondul cinegetic pe care-l are icircn primire Ar fi cei dintacirci şi cei mai interesaţi să poată aprecia icircn urma unor astfel de observaţii sistematic făcute pierderile cauzate de utilajele agricole moderne cu o lăţime de lucru din ce icircn ce mai mare şi cu o viteză ce surprinde pacircnă şi exemplarele adulte nu doar pro-geniturile vacircnatului Dar oare mai ştiu ce au de făcut sau mai au timp să facă ce ştiu Mai are cine să le ceară să-şi facă meseria şi datoria precum icircnaintaşii acestora

N STORESCU

Ilustraţia autorului

|18 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări de sezon

Recent răsfoind paginile unei reviste străine am descoperit o fotografie insolită cea a unui căprior negru Chiar dacă sunt rare există ani-male care prezintă această particularitate Icircn general se icircntacircmplă la feline Dar şi cazurile lopătarilor icircnchişi la culoare sunt destul de comune Sunt evocate cazuri similare la cerbul de Virginia (cunoscut sub denumirea de cerb cu coada albă) - văr apropiat al căpriorului nos-tru european De asemenea s-au mai icircntacirclnit exemplare de springbocks şi foarte comunii fazanii tenebroşi Alte specii care prezintă această anomalie sunt veveriţele şerpii corail şi peştii Şi nevertebratele pot dezvolta această

caracteristică (fluturii) Icircn ciuda investigaţiilor nu există nicio dovadă (animal naturalizat foto-grafie sau mărturisire) care să ateste cazuri de cerb comun negru Dar există exemplare foarte icircnchise la culoareAceşti subiecţi negri sunt melanici sau atinşi de melanism fenomen caracterizat prin cu-loarea foarte icircnchisă a robei Fenomenul apare atunci cacircnd pielea conţine o proporţie anormal de ridicată de pigmenţi brun-negri denumiţi melanină Termenul melanină provine din grecescul me-los negru pe care icircl găsim icircntr-un număr de denumiri de animale dar mai ales de păsări Melanitta fusca (raţa catifelată) Melanoco-rypha calandra (ciocacircrlia de Bărăgan) Calid-ris melanotos (fugaciul pătat) Acrocephalus melanopogon (privighetoarea de baltă) Dio-medea melanophris (albatrosul cu spracircncene negre) etcMelanismul se datorează unei gene mutante şi recesive care dispare icircn faţa genei dominante ce dă de exemplu la căprior coloritul roşu al animalului bdquoLoteria geneticărdquo face ca gena recesivă să ajungă uneori să se impună cu un grad de penetrare variabil de unde şi indivizi mai mult sau mai puţin icircnchişi sau negri Două animale negre au şansa mai mare de a avea urmaşi de aceeaşi culoare Caracterul eredi-tar al melanismului este evident icircnsă deloc sistematic Adevăratele populaţii de căpriori negri sunt rare la ora actuală fiind cunoscute doar cele din nordul Germaniei Icircn alte locuri cazurile observate constituie excepţii Căpriorii negri fascinează atacirct de mult amatorii de ciudăţenii icircncacirct uneori sunt importate exemplare germane şi icircn alte terenuri din Europa Pentru ca o populaţie de căpriori negri să se dezvolte ar trebui importat un număr suficient de mare de animale şi de asemenea ar trebui ca aceştia să

nu fie vacircnaţi un timp pentru a putea constitui o masă Icircn ciuda acestor eforturi rezultatul ar fi totuşi aleatoriu deoarece legile geneticii sunt destul de misterioase Evoluează specia căpriorului Specialiştii bănuiesc că această evoluţie vine dintr-un im-pas Cei mai icircndrăzneţi evocă o subspecie S-ar părea că o constantă există totuşi căpriorii melanici ndash dar şi felinele atinse de melanism ndash trăiesc adesea icircn zone umede Icircntr-o astfel de teorie atunci cacircnd vine vorba de indivizi de culoare neagră nemţii fac referire la bdquocăpriorii mlaştinilorrdquo sau bdquode mlaştinărdquo Gri cenuşiu cărbunar hellipIcircn funcţie de nivelul de penetraţie a genei ne-gre animalele ndash atacirct masculii cacirct şi femelele ndash arborează atacirct roba icircnchisă cu reflexii negre icircntunecate de cărbunar - aşa cum se spune la vulpe - dar şi cea cenuşie chiar gri Prin urmare blana poate fi atinsă de melanism icircn icircntregime sau parţial Icircn cazuri foarte rare melanismul se amestecă cu albinismul Atacirct căpriorii negri cacirct şi cei albi au coloritul coarnelor perfect normal principiul de colorare a coarnelor (de esenţă osoasă) nefiind legat de colorarea părului Icircn schimb petele albe care le ornează nările se pot atenua chiar icircnnegri la fel ca şi oglinda sau petele deschise care icircncadrează roba iedului Icircn 1959 Mantes dAngeny scria bdquoAceste ani-male sunt absolut normale din toate punctele de vedere poate că sunt puţin mai delicate ceea ce ar explica dispariţia lor progresivă neputacircnd fi menţinute decacirct cu preţul unei consangvinizări periculoase Se reproduc icircn-tre ele păstracircndu-şi culoarea particulară sau se icircncrucişează cu indivizi de culoare normală dacircnd urmaşi uneori negri uneori normali sau de o culoare intermediară Ar fi vorba deci de o varietate al cărei caracter nou ar putea fi fixat şi transmisibilrdquo Doctorul Bernad Collin (autor al unui remarcabil Dicţionar al medicinii vacircnatului (Petit Dictionnnaire de la meacutedicine du gibier) afirmă bdquoContrar albinismului melanismul nu este o afecţiune Este o mutaţie genetică care nu diminuează cu nimic vitalitatea rezistenţa exemplarului Animalele melanice au o bună condiţie fizicărdquo Astfel spus această anoma-liehellip nu este o anomalie Icircn afară de melanism mai există două culori singulare ale părului albinismul - astăzi bine cunoscut ndash şi cel mai discret leucismul Icircn cazul albinismului animalul suferă de lipsa melaninei icircn icircntregime parţial sau foarte uşor de unde exemplare total albe sau pătate Căpriorul albinos prezintă un iris rozaliu sau diafan nări deschise pielea albă şi o blană de culoare blond - deschis pacircnă la alb Icircn schimb animalul atins de leucism păstrează o culoare normală a ochilor copitelor şi nărilor doar cu-loarea părului este blondă Păsările nu sunt niciodată albinoase ci sunt atinse de leucism Leucismul sau leucistismul este o variantă a albinismului datorat unei carenţe a melaninei Este vorba de unul dintre cele mai rare fenomene confundate cu albinismul

CĂPRIORUL NEGRU

Tabloul pictorului suedez Gustaf Otto Stenbock care datează din anul 1654 şi reprezintă o capră de culoare neagră

19|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Căpriori negri există icircn icircntreaga Europă De-a lungul timpului au fost semnalate cazuri icircn Spania Estonia Ungaria Italia Olanda Polo-nia Icircn Suedia există un tablou care datează din anul 1654 şi reprezintă o capră de culoare neagră (al pictorului Gustaf Otto Stenbock) Icircn prezent Asociaţia Vacircnătorilor din Suedia nu mai are cunoştinţă de astfel de indivizi Icircn lucrarea Agrave propos du chevreuil (Agrave propos de căprior) din 1983 Ducele şi Ducesa de Ba-varia menţionează că au icircmpuşcat un căprior negricios pe terenul lor de vacircnătoare austriac Descriind căpriorul ei notează bdquoAcest căprior nu era deloc roşu ci mai degrabă brun icircnchis cu porţiuni negre-cenuşii mai ales pe cap spată şi picioare Nu au mai fost văzuţi căpriori negri icircn regiunerdquo Icircn Scoţia faimosul specialist Richard Prior evocă icircn bdquoDibuitul căprioruluirdquo din 1986 o tendinţă de melanism a căpriorilor din Gal-lowayrdquo regiune din sud-vestul ţării Icircn Belgia astfel de căpriori au fost observaţi icircn regiunea MaastrichIcircn schimb icircn Germania fenomenul este vizibil amplificat şi cunoscut de mult timp icircncă din 980 după cum scrie dr Horst Meyer-Brenken autorul lucrării Das schwarze Rehwild (Căpriorul negru) din 1970 Prin urmare fenomenul este observat la sfacircrşitul secolului XVI şi icircn cursul următoarelor secole icircn mai multe regiuni din nordul ţării Sectorul cel mai bogat este cel din Hanovra mai precis Haste unde 25-50 din căpriori ar fi melanici De notat este faptul că o agenţie de turism cinegetic comercializează sejururi speciale pentru vacircnătoarea la căprior negru Icircn concluzie căpriorul negru este un animal extraordinar şi normal Acesta constituie cu siguranţă un trofeu rar şi foarte racircvnit

AI

RAGOUT DE CĂPŞUNI ŞI MANGOCăpşuni -100gMango -50gAmidon -10gVin roşu - 20mlUlei de măsline - 20mlSare zahăr oţet balsamic

ȘTRUDEL CU CARTOFI DULCI ŞI CHIMENCartofi dulci - 200gCartofi - 200gFoaie de plăcintă - 200gUnt - 50gChimen -10gOu - 3bucSare piper alb măcinat

DUET Muşchi de căprioară - 400g Piept de fazan - 400gCostiţă afumată - 250gFond de vacircnat - 200mlSmacircntacircnă lichidă - 50mlVin roşu - 20mlSare piper cimbrişor ienupăr

Ingrediente

DUET DE CAPRIOARĂ ŞI FAZAN

IcircN MANTIE DE COSTIŢĂ AFUMATĂ SERVIT CU ȘTRUDEL DIN CARTOFI DULCI CU CHIMEN PIURE DE ŢELINĂ SPANAC SOTEacute RAGOUT DE CĂPŞUNI CU MANGO ŞI SOS DE IENUPĂR

MOD DE PREPARAREPieptul de fazan se taie pe lungime de mărimea muşchiului de căprioară se condimentează cu sare piper şi cimbrişor apoi se bandează cu costiţă afumatăRulada obţinută se frige pe grătarul icircncins pacircnă se formează o crustă la suprafaţă apoi se dă la cuptor la 180degC circa 10 minute Se păstrează la cald Fondul de vacircnat se dă icircn clocot se adaugă vin roşu ienupăr zdrobit şi smacircntacircnă lichidă Se strecoară şi se ţine la cald

ȘTRUDEL CU CARTOFI DULCI ŞI CHIMENSe fierb ambele soiuri de cartofi icircn coajă cartofii dul-ci se curăţă şi se taie cubuleţe cartofii albi se pasează şi se amestecă cu unt sare piper alb şi cubuleţele de cartofi dulci Cu această compoziţie se umple foaia de plăcintă şi se formează un ştrudel Se unge cu ou bătut şi se

presară cu chimen Se dă la cuptor 20 de minute la 180degC

PIURE DE ŢELINĂ ŞI SPANAC SOTEacuteSe fierbe ţelina tăiată cubuleţe icircn lapte apoi se pasează şi se adaugă unt sare şi nucşoară Spanacul se sotează icircn unt şi se condimentează cu sare piper şi nucşoară

RAGOUT DE CĂPŞUNI ŞI MANGOSe taie cubuleţe căpşunile şi mango şi se sotează icircn ulei de măsline se adaugă sare zahăr şi oţet bal-samic Amidonul se dizolvă icircn vin roşu se adaugă icircn ragout şi se mai dă un clocot

MONTAREA PE FARFURIE SE FACE CA IcircN FOTOGRAFIERețetă oferită cititorilor revistei VPR de către Maestrul icircn Arta Culinară Ștefan Bercea

Rețeta lunii|

|20 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

exprimat de autor pentru o scurtă incursiune printre cifrele interesante privind situaţia din titlul anunţat Mai icircntacirci vacircnatul dobacircndit icircn sezonul 1938 ndash 1939 (icircn ortografia originală)

Felul vacircnatului Numărul vietăţilor

icircmpuşcate

Cocoşi de mesteacăn 3

Lebede 6

Cerbi lopătari 18

Racircşi 19

Urşi 38

Ţapi negri 79

Hermeline 88

Cerbi 136

Cocoşi de munte 246

Spurcaci 308

Bursuci 372

Dropii 533

Vidre 600

Lupi 860

Cocori 1152

Porumbei sălbatici 1203

Pisici sălbatice 1238

Jderi 1658

Căpriori 1743

Dihori 2815

Mistreţi 3048

Nevăstuici 3583

Cacircrstei 4057

Fazani 18432

Vulpi 28191

Potacircrnichi 39996

Gacircşte sălbatice 40901

Becaţine 47690

Sitari 51235

Porumbei sălbatici 53281

Prepeliţe 250309

Raţe sălbatice 302230

Iepuri 1010000 Pentru a face un joc de cuvinte remarcăm ldquoprezenţa (icircn tabel) a unor absenţirdquo (din fauna actuală a ţării) referindu-ne la spurcaci şi dro-pii Ca să nu mai vorbim de specii la care nici nu visăm că ar putea fi pe lista speciilor vacircnate curent cocoşul

Documentat competent şi de-votat problematicii vacircnătorii autorul unei sinteze a două decenii de activi-tate vacircnătorească icircn Romacircnia MGr Romaşcanu ne icircnfăţişează o serie de concluzii statistice culese şi interpre-tate pentru intervalul de timp 1920 ndash 1940 Dar cartea sa laquo Vacircnătoarea icircn Romacircnia raquo nu este o culegere de cifre statistice reci mai degrabă o icircmpletire a simţămintelor autorului cu informaţia despre structura organizatorică a vacircnătorii asezonată cu informaţii per-tinente şi ilustrate despre răspacircndirea principalelor specii de vacircnat mare Apoi ni se icircnfăţişează pe specii icircntr-o ordine aparent aleatorie tot vacircnatul dobacircndit ce cei 28874 de vacircnători existenţi icircn sezonul de vacircnătoare 1938 ndash 1939 De fapt ordinea nu este chiar aleatorie deoarece fără a ţine cont de o prezentare laquo sistematică raquo a acestui vacircnat autorul icircl prezintă icircn ordinea crescătoare a numărului de exemplare vacircnate icircn sezonul icircn cauză cu intenţie declarată laquo ca cititorul să-şi poată da seama mai bine de felul şi cantitatea

vacircnatului icircmpuşcat icircn fiecare an icircn Romacircnia tipărim tabloul care urmează şi icircn care arătăm situaţia din sezonul 1938 ndash 1939raquo Deci tabloul icircn cauză este ilustrarea unei medii a vacircnatului dobacircndit anual de către vacircnătorii romacircni pentru intervalul de 20 de ani din perioada interbelică analizată Dar nu vom icircncepe cu cifrele reci ndash ca toate cifrele ndash ci vom reproduce scurte referiri la gacircndurile pline de sensibilitate ale autorului faţă de nobila icircn-deletnicire a vacircnătorii din care transpare preţuirea sa deopotrivă pentru vacircnat şi vacircnători ca şi pentru sfacircnta natură care ne icircnconjoară Icircn această privinţă icircn scurte simple dar pline de simţire cuvinte autorul strecoară vibrante sfaturi de etică şi corec-titudine vacircnătorească Fapt mai puţin obişnuit icircntr-o lucrare cu caracter statistic dar care nu icirci scade ci icirci sporeşte valoarea De asemeni autorul icircşi exprimă respectul cuvenit pentru vacircnătorii

cu sacircnge regal laquo Ferdinand I-iu raquo şi laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu raquo pe care icirci citează (am păstrat ortografia şi formularea originală) După cum spuneam vom icircn-cepe cu acele gacircnduri pline de sensi-bilitate ale autorului icircn ordinea icircn care ni le reamintimFăcacircnd referire la cugetarea mare-lui icircmpărat Maximilian icircn laquo Cartea secretă a vacircnătorii raquo conform căreia icircşi povăţuia astfel urmaşii laquo pe tine Principe al Austrieite sfătuesc să ieşi la vacircnătoare cacirct se poate de des să cutreieri icircnsuţi locurile cacirct mai mult fiindcă numai icircn felul acesta poate un principe să-şi cunoască icircntradevăr ţararaquo (ortografia originală) Şi mai departe laquoAdevărul exprimat icircntr-o formă aşa de simplă icircn aceste puţine cuvinte a fost ieri pentru Regele Fer-dinand I-iu şi este astăzi pentru Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu principalul izvor al dragostei pentru vacircnătoare raquo (ortografia originală) Revenind la Regele Ferdinand I-iu (sic ) reproduce versurile regale care tălmăcesc laquo dra-gostea Sa neţărmurită faţă de tot ce a zidit Dumnezeu raquo astfel laquo Vacircnătorul are pururi un cuvacircnt de cinste dat Să cruţe şi să aibăn ocrotirea sa vacircnatul Căci făcacircnd o vacircnătoare precum esten lege sfatul Preamări-vom Creatorul prin făptura ce-a creat raquo (ortografia originală)Părăsim deocamdată tăracircmul poetic

vacircnAtildetoarea icircn romacircniaicircntre cele douAtilde rAtildezboaie mondiale

laquo istoria ne arată limpede că din cele mai vechi timpuri şi pacircnă icircn zilele noas-tre aproape toţi scoboricirctorii direcţi sau indirecţi ai icircndepărtaţilor conducători de neamuri au păstrat o dragoste nemărginită pentru vacircnătoare raquo

( Mihail Gr Romaşcanu)

|Mitică Georgescu

Regele Ferdinand I al Romacircniei

21|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

de mesteacăn lebăda vidra şi cocorul Atenţie la cifrele care icircnsoţesc aceste specii cărora le acordăm tot creditul remarcacircnd totodată minuţiozitatea cu care au fost redactate Lucrarea cuprinde şi cacircteva hărţi cu răspacircndirea cacirctorva specii de vacircnat mare inclusiv o prezentare simplificată a bonităţii terenurilor respective care evident nu se mai potrivesc cu situaţia actuală Astfel ursul şi-a extins arealul şi totodată a crescut şi densitatea icircn numeroase zone din acest areal Aceeaşi observaţie şi pentru cerb şi mai ales căprior acesta din urmă fiind figurat ca aproape inexis-tent icircn icircntreaga zonă sudică şi estică a ţării iar realitatea actuală este cu totul alta Din fericire Autorul ne prezintă şi o siuaţie a numărului de societăţi de vacircnătoare pe provincii istorice inclusiv numărul de vacircnători

Provinciaistorică

Numărul societăților

de vacircnătoare

Numărul membrilor

vacircnători

Banat 207 4580

Basarabia 69 3396

BucovinaCrişana şi 26 695

Maramureş 82 1858

Moldova 124 3298

Muntenia 208 7431

Oltenia 80 2331

Transilvania 206 7056

TOTAL 1036 32110

Icircntr-un stil agreabil şi cur-siv autorul face şi cacircteva observaţii

analitice asupra unor aspecte ale realizărilor din sectorul de vacircnătoare Icircncepe prin a elogia legea de vacircnătoare din anul 1921 al cărei părinte a fost considerat regele Ferdinand lege citată icircn Franţa anului 1934 ca fiind un model de inspiraţie pentru le-giuitorii francezi Icircn continuare M Gr Romaşcanu sintetizează aprecierea sa laquo Legea noastră de vacircnătoare nu se mărgineşte la statornicirea unor norme obliga-torii pentru vacircnător la organiza-rea terenului dat icircn arendă la măsurile privitoare la protecţia hrănirea şi icircmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a fau-nei noastre măsuri care cad icircn sarcina arendaşilor sau a propri-etarilor dar impune chiar Statu-lui obligaţii de natură să ajute la rezolvarea cacirct mai fericită a problemei populării cu vacircnat util a icircntregului teritoriu naţional raquo Cu idei de avangardă face consideraţii privind necesitatea introducerii unor obligativităţi care să ducă la icircnlăturarea consangvinizării (numind-o laquoincest prelungitraquo) şi propunacircnd icircmprospătarea sacircnge-lui icircn populaţiile de vacircnat mare Face şi aprecierea necesităţii completării pre-vederilor legale cu privire la vacircnatul migratorTrece icircn revistă rezultatele foarte bune şi diversificate luate icircn folosul vacircnatului din Domeniile Regale (Periş Scroviştea Gherghiţa Dobreşti Casa Verde şi Chişineu-Criş icircn privinţa com-baterii dăunătorilor crearea ogoare-lor şi plantaţiilor special pentru vacircnat desfăşurarea unui program com-plex de amenajare a fonduri-lor de vacircnătoare Referindu-se la vacircnătorile regale apreciază

File de istorie |

vioiciunea regelui Ferdinand şi atmos-fera agreabilă şi destinsă din preajma suveranului Apoi autorul comunică cifra de 1500 piese din tabloul unei singure zi de vacircnătoare ndash evident vacircnat mic ndash socotind că la un astfel de tablou ar fi fost cea mai slabă zi de vacircnătoare pentru ca la cea mai bună tabloul să fie de 4000 piese Aprecieri deose-bite face şi icircn privinţa MS Regele

Regele Mihai la o Vacircnătoare Regală icircn Banat 1933

Colonelul August von Spiess cel care a avut icircn administrare Terenurile Regale de Vacircnătoare

Regele Mihai cu un trofeu de cerb carpatin

( continuare icircn pag 23 )

|22 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

dar eficace icircnvăţată tot de la bietul tata Am pus cartuş numai pe ţeava dreaptă lucru care m-a determinat să fiu mai atent la primul foc spre satisfacţia Missei care a avut ce apor-ta Cacircnd soarele a icircnceput să scapete după dealuri prepeliţele au icircnceput să mişte după hrană nemairăbdacircnd are-tul iar noi avacircnd fiecare cacircteva păsări icircmpuşcate am pornit-o icircn şir indian spre casă Ne-am oprit la Relu unde cu sprijinul mamei lui Furcioaia cum icirci ziceam noi am pregătit apetisantele prepeliţe frigacircndu-le icircnvelite icircn foi de varză Mai tacircrziu peste ani cacircnd am ajuns vacircnător cu permis icircn regulă şi aveam brac bdquoproprietate personalărdquo am mai icircnvăţat cacircte ceva de la cacircine De pildă am icircnvăţat că uneori vacircnatul teafăr icircn aparenţă poate fi totuşi lovit de moarte şi că este recuperabil dacă tu vacircnător cu slabe simţuri omeneşti te ajuţi de un cacircine cu simţuri incom-parabil superioare Să povestesc icircnsă faptele aievea icircntacircmplate Mă aflam la pază de căprior icircn adacircn-cul pădurii După aproape o jumătate de ceas de aşteptare şi aprigă luptă cu ţacircnţarii mi se năzare că undeva la spate am auzit un vreasc trosnind Trag cu ochiul spre Heda brăcuţa cu păr sacircrmos de lacircngă mine şi o văd cu capul ridicat şi urechile ciulite Mă rotesc cu scaunul icircntr-un picior spre dreapta şi rămacircn cu gura căscată la un ţap bătracircn icircmpietrit ca şi mine icircn nemişcare cu ochii holbaţi icircn direcţia mea Orice gest pripit ar fi făcut să văd doar un salt graţios şi să aud un brăhnit care mi-ar fi arătat drumul pe care ţapul s-ar fi mistuit spre desime Văzacircnd icircnsă că nu e nicio nădejde ca sălbăticiunea să plece capul spre iarba grasă m-am decis să trag Doar pen-tru asta venisem Ridicacircnd carabina milimetru cu milimetru am dibuit cum am putut spata animalului şi am slobozit cu destulă stacircngăcie un foc Nici o nădejde - icircmi zic ndash am tras pe alături Căpriorul dispăru icircn desime iar Heda care nu icircmplinise anul-icircncă icircncepu să caute vijelios icircn jurul meu ca la cacircmp Negăsind nici un vacircnat de aport nici urmă de vacircnat rănit se trase curacircnd lacircngă mine Fluieracircnd a pagubă mi-am aprins o ţigară şi după adunarea acareturilor cu care venisem am luat-o la vale Trecacircnd cu prepelicarul la curea pe la locul unde ţapul icircmi bdquopozaserdquo bag de

Fără intenţia de a brava icircn faţa cuiva sau de a impre-siona pe cineva trebuie să vă mărturisesc că nu am putinţa de a elucida măsura icircn care

au contribuit niscaiva gene atavice și bdquobiotopulrdquo atacirct de propice icircn care am deschis ochii ndash mica localitate Hăghig de lacircngă Braşov unde părinţii mei pasionați vacircnători şi mari iubitori de cacircini sau şi una şi alta ndash la declanşarea icircn mine a instinctelor vacircnătoreşti Icircn anii de şcoală urmaţi la liceul Andrei Şaguna din Braşov m-am pomenit icircntr-o bună zi bdquoicircmprumutacircndrdquo gioarsa tatălui meu - cea cu ţevi de damasc şi cu cocoaşe exterioare - şi furişacircndu-mă prin dosuri de grădini din Scheii Braşovului spre locul unde icircl zărisem pe urechilă Au urmat şi alte tenta-tive asemănătoare fără bdquoeficienţă economicărdquo din diverse cauze bdquotehnicerdquo inerentei vacircrsteiPentru susţinerea afirmaţiilor făcute sunt dator să arăt care este motivul pentru care iubesc atacirct de mult cacircinii de vacircnătoare şi de ce icircncă de copil am fost atras de această icircndeletnicire sportivă de suflet vacircnătoarea Ce-lor care mi-au pus această icircntrebare le-am răspuns icircn mod constant icircn felul următor părinţii mei aveau permanent icircn ogradă 3-4 cacircini de vacircnătoare Practic am crescut alături de cacircinii de vacircnătoare pe care i-am icircndrăgit i-am icircnţeles şi i-am apreciat pentru deosebitele lor calităţi Mai tacircrziu adolescenţa mi-am petrecut-o icircn prima canisă icircnfiinţată de AGVR icircn pădurea Băneasa-Tunari lacircngă

capitală unde tatăl meu era coor-donatorul crescătoriei ajutacircndu-l icircn multiplele treburi legate de creşterea icircngrijirea şi dresajul cacircinilor existenţi icircn număr de 60-70 capeteDin noianul amintirilor se desprind cele mai dragi păţanii la care mă gacircn-desc cu duioşie şi evlavie Am credinţa că cele mai scumpe amintiri ale tre-cutelor isprăvi vacircnătoreşti sunt cele icircn care am fost alături de credinciosul patruped nelipsit părtaş fără pretenţii al succeselor cinegetice ndash cacircinele de vacircnătoare O icircntacircmplare reală s-a petrecut pe cacircnd eram abia un macircndru licean Nu aveam mai mult de 15 ani Savuram icircn tihnă ultima parte a vacanţei mari la casa părintească din Hăghig localitate icircnşirată pe malul drept al Oltului Deşi macircnuiam binişor arma de vacircnătoare de calibru 20 moştenită de la biata mama trăgacircnd acum promiţător şi la zbor pacircnă icircn acea zi nu apucasem să o probez la pitpalacihellip Icircl icircnsoţisem pe tata de cacircteva ori ca simplu gentaş la astfel de vacircnători bdquonerentabilerdquo după părerea vacircnătorilor localnici Era ziua de 25 august a anului respectiv cam al doilea după rdquoeliberarea glorioasărdquo a ţării noastre Tocmai gătam obişnuitul program de bălăceală icircn Olt icircmpreună cu prietenii mei nedespărţiţi Relu Fur-cea şi Sandu Cucu Plin de iniţiativă Relu a fost cel care a propus să bdquodibăcimrdquo ceva prepeliţe pe care apoi să le preparăm la el acasă Idee adoptată rapid şi icircn unanimitate Ne-am echipat fiecare pe cacirct posibil mai vacircnătoreşte am luat flinta tolba cu

cartuşe şi pe Miss căţeaua brac cu păr scurt şi am tulit-o prin fundul grădinii Terenul de vacircnătoare care de altfel icircn-cepea icircndată după gardul grădinii era format din lunca inundabilă a Oltului o icircntinsă păşune presărată cu bălţi străjuite de trestie şi stuf icircnsoţit para-lel de o facircşie lată de cacircţiva kilometri de coline domoale După un mers voinicesc de 10-15 minute icircn direcţia Arinului o comună vecină sub bătaia soarelui dogori-tor ne-am trezit icircn mijlocul holdelor de sfeclă de zahăr bine icircmbrăcate cu mohor al miriştilor năpădite de mur sălbatic şi al celor de cucuruz Pacircnă să ne dezmeticim căţeaua care icircşi cunoştea bine meseria a şi icircnceput să caute icircn zig-zag icircnaintea noastră Nu după mult timp Miss cade icircn aret cu piciorul din faţă icircn aer şi cu capul sucit spre mine Am ocolit căţeaua prin faţă aşa cum văzusem că procedează tatăl meu şi am avansat spre locul unde consideram să este pitulată prepeliţa Spre mirarea noastră a ţacircşnit un vătui care a luat-o spre deal Miss a simu-lat o urmărire de 15-20 metri ba a şi chefnit de două ori după care s-a icircntors cuminte şi a continuat să caute mai departe icircn galopul ei domol dar constant Toţi trei urmăream cu icircnfrigurare mişcările căţelei După 5 minute o vedem pe Miss bătacircnd agitată din coada-i ciuntă după cacircţiva paşi rămacircnacircnd ca trăsnită de mirosul vacircnatului prins icircn nasul ei fin Am pro-cedat ca şi icircnainte dar pasărea a con-tinuat să rămacircnă nemişcată răbdacircnd atacirct aretul cacirct şi intervenţia mea care loveam cu piciorul icircn vegetaţia din faţa lui Miss Numai după ce am comandat bdquosaltărdquo şi Miss s-a repezit icircn icircncacirclcitura de vreji de mur a săltat o prepeliţă cacirct toate zilele atacirct de grasă icircncacirct părea că aripile-i mici cu greu icirci asigură propulsia Au urmat două bubuituri scurte şi puternice un formidabil nor de fum şi apoi s-a aşternut liniştea Sandu a fost cel care a strigat că a văzut zburătoarea plecacircnd sănătoasă Eu deşi după focurile pripite n-am mai putut zări pasărea mi-am dat seama că am ratat-o după privirea dojeni-toare a căţelei După ce am dat vina pe trăgacele care scapă prea uşor m-am angajat să nu mai arunc focurile atacirct de aproape şi să trag numai după ce pitpalacul ajunge la distanţa de 25-30 metri Uşor de zis greu de respectat M-am redresat numai după ce am aplicat icircn practică metoda simplă

O pasiune moștenită VAcircNĂTOAREA CU CAcircINE

| Chinologie vacircnătorească

23|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

oprim aici cu aceste icircntrebări de bun simţ a căror valabilitate poate există şi aziDupă ce apreciază rolul şi importanţa jandarmeriei de vacircnătoare cre-ate şi prezintă succint activitatea laborioasă a Direcţiei Vacircnătorii Mi-hai Gr Romaşcanu icircşi exprimă ideea necesităţii unei educaţii icircn sprijinul naturii şi a vieţuitoarelor ei laquo Fără teama de a greşi susţinem cu tărie ideea că propaganda pentru ocrotirea vacircnatului ar trebui să icircnceapă din clasele primare micii şcolari urmacircnd să fie icircndemnaţi ca icircn locul praştiei şi al pietricelelor să poarte icircn buzu-nare grăunţe sau făracircmituri de pacircine pentru hrana nevinovatelor păsări ale cerului care icircndură frig şi foame icircn timpul iernilor grele Paralel cu această acţiune energică icircn sufletul omului matur urmează să se sădească dragostea pentru toate vieţuitoarele nevătămătoare printr-o continuă propagandă lămuritoare asupra foloa-selor pe care el le trage de pe urma lorraquo

Iată deci o carte ndash fereastră spre vacircnătoarea din Romacircnia icircn două de-cenii din răstimpul interbelic - scrisă nu de un profesionist al vacircnătorii ci de o mare personalitate a economiei romacircneşti autor a cacirctorva zeci de lucrări de analiză icircn cacircteva din cele mai diferite sectoare economice şi industriale A fost comisar general al Comisariatului General al Preţurilor din Ministerul Economiei Naţionale arestat icircn bdquoNoaptea demnitarilorrdquo din 5 ndash 6 mai 1950 şi icircnchis la penitencia-rul GherlaDar claritatea cu care a privit şi anali-zat şi situaţia vacircnătorii icircn toate as-pectele ei materiale organizatorice de educaţie etică ni-l face contemporan

Mihai I icircn legătură cu atracţia Sa faţă de vacircnătoare laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu (ortografia originală) a fost iniţiat icircn arta vacircnătoarei icircncă din cea mai fragedă copilărie fiind astăzi cea mai mare nădejde pentru lumea vacircnătorească Luacircnd parte la mai toate vacircnătorile regale Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu icircmpuşcase icircncă de la vacircrsta de doisprezece ani majoritatea speciilor de vacircnat din ţară de la potacircrnichea şi fazanul din şesurile Dunării picircnă la macircndrul cerb al Carpaţilor Prin moştenirea calităţilor vacircnătoreşti ale familiei şi prin experienţa vacircnătorească pe care a făcut-o Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu este astăzi un vacircnător desăvacircrşit fala tagmei noas-tre iar viitorul vacircnătoresc al ţării este asigurat raquo (am icircncheiat citatul) Referindu-se la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic) Bucureştilor raquo autorul apreciază că laquo mii de cetăţeni din toate unghiu-rile ţării şi foarte mulţi străini au pu-tut admira cea mai frumoasă şi mai icircnălţătoare manifestare vacircnătorească pe care Romacircnia a cunoscut-o vreodatăraquo Aminteşte apoi de participarea Romacircniei la expoziţiile internaţionale de vacircnătoare de la Leipzig Berlin şi Paris care icircn opinia sa laquo au condus la consacrarea noastră definitivă icircn lumea vacircnătorească mondială raquo Către icircncheiere autorul face un re-chizitoriu societăţilor de vacircnătoare care nu icircşi icircndeplinesc obligaţiile faţă de vacircnat laquo Nu este destul că ne-am stracircns icircntro societate de prieteni că am luat icircn arendă terenuri pe care le cutreierăm gata icircn orice clipă să răpunem vieaţa animalelor sălbatice Ce ne-ar răspunde oare conducătorii acestor societăţi dacă i-am icircntreba cacircte capre iepuri potacircrnichi etc au adus pe terenuri de cacircnd le-au arendat şi pacircnă astăzi Au dat hrană icircn tim-pul iernii animalelor pentru ca să le uşureze traiul Cacircţi paznici au anga-jat şi care a fost activitatea lor Cacircte procese de braconaj au icircncheiat raquo Ne

Felul piese-lor expuse

Recordmondial

Premiul de

onoarePremiul

I-iuPremiulal II-lea

Premiul al III-lea

Totalulpremiilor

La sutădin total

Cerb - 11 38 53 28 130 3171

Căprior - 13 25 33 28 99 2415

Capră neagră 1 11 31 28 38 109 2659

Mistreţ - 2 3 10 22 37 902

Urs 1 3 11 5 4 24 585

Lup - 1 3 - 1 5 122Racircs - 1 1 2 2 6 146

TOTAL 2 42 112 131 123 410 100

Tabloul laquo premiilor laquo (medaliilor) obţinute la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic ) Bucureştilor raquo

seamă că Heda devine agitată bătea din coadă şi sforăia cu nasul pe jos de parcă ar fi urmărit cacircrsteiul Cacircnd i-am dat drumul din lesă a zbughit-o spre hăţiş icircn cu totul altă direcţie decacirct mi se păruse că a luat-o ţapul N-au trecut nici zece minute şi numai ce auzii lătrat pe loc icircntrerupt la scurte intervale de un gen de bocet necunoscut pentru mine Răzbătacircnd cu greu prin desime icircn direcţia căţelei spre totala mea surprin-dere mi-am găsit ţapul icircncă zvacirccnind din picioare care destul de bine lovit mai făcuse totuşi o sută-două de paşi prin tufărişul de nepătruns

NIC STRĂVOIU

|Nic Străvoiu

Foto 1 După o pacircndă la căprior petrecută cu 100 de ani icircn urmă Foto 2 Mama autorului icircn funcția de ajutor de dresor Foto 3 Nic Străvoiu icircn anii adolescenței petrecuți la Canisa AGVR

Ilustrația autorului

( urmare din pag 21 )

|24 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Francis Chevier icircn cartea sa ldquoNotre gastronomie est une culturerdquo (Gastronomia noastră este o

cultură) vorbește de bucătăria franțuzească care a fost inclusă icircn Patrimoniul Umanității După Chevier gastronomia nu este doar o pasiune ci un ldquomonumentrdquo al culturii francezilor Icircnsă obi-ceiurile de a macircnca și a bea bine nu sunt proprii Franței Numeroase alte civilizații se caracterizează printr-o gastronomie bogată și sofisticată din Ja-ponia pacircnă icircn Vietnam din Tailanda Iran sau Peru pacircnă icircn Italia și Maroc Să luam exemplul Chinei Această foarte veche și strălucitoare civilizație și-a dezvoltat cu mult icircnaintea Occidentului o artă de a trăi elegantă și subtilă icircn care gastronomia icircși avea locul de onoare Curțile diferitelor dinastii imperiale au urmărit să aducă pe mese gusturi dintre cele mai rafinate Dar nu toate societățile au știut să-și dezvolte un sistem culinar atacirct de ales Antropologul Claude Levi ndash Strauss a subliniat importanța resurselor icircn elaborarea unei gas-tronomii fine ldquoDacă arta gătitului constă așa cum pare icircn a asocia savorile mai multor substanţe alimentare pentru a le armoniza sau sublinia con-trastul se poate crede că toate popoarele lumii au fost capabile de a o descoperihellip Totuși nu este așa Fiindcă pentru a combina diferite produse trebuie să dispui de ele simultanrdquo Cu alte cuvinte este nevoie de o ofertă de bunuri alimentare foarte diversificată icircn același moment pen-tru a obține o combinație fericită de gusturi Am specificat cele de mai sus pentru a atrage atenţia asupra locului pe care icircl ocupă masa icircn viața noastră Nu icircntacircmplător i-am amintit pe francezi Pentru ei cele trei mese zilnice au o importanță specială şi urmăresc evoluția modului de viațăChiar dacă astăzi sunt mult mai scurte simplificate și adaptate la căutarea practicului mesele continuă să păstreze și altă dimensiune Ele reprezintă mo-mentul privilegiat de transmitere a valorilor de comunicare fiind creatorul legăturilor sociale

Icircn dorința de a da viață mesajului de mai icircnainte am considerat foarte potrivit să icirci fa-cem o vizită la ldquoCabana Vacircnătorilorrdquo domnu-lui Ștefan Bercea ndash maestru bucătar icircn arta

culinară și managerul acestui complex localizat la Predeal icircn Brașov La cei 50 de ani domnul Ștefan Bercea se bucură de un prestigios renume dovadă stacircnd palmare-sul impresionant de diplome obținute la cele mai importante concursuri internaționale dar și oaspeții de seamă care i-au trecut pragul sau pentru care a avut onoarea să găteascăCel mai important eveniment pentru care a gătit a fost summitul NATO din 2008 unde a servit un Duet de căprior cu fazan Printre oaspeții de seamă care i-au trecut pragul se numără Regele Mihai dar și președinții țării pe racircnd domnii Ili-escu Constantinescu și Băsescu Șirul VIP-urilor dar și vedetelor care l-au vizitat este lung A ținut totuşi să o amintească pe Teo Trandafir ndash care icirci este o bună prietenă și pentru nunta căreia a gătit icircn această lună un ceaun special din carne de căprior

Care este pe scurt drumul parcurs pacircnă a ajunge la ceea ce reprezintă azi Cabana VacircnătorilorȘB Cabana Vacircnătorilor era icircn anul 1986 doar un vis Pacircnă aici a fost multă muncă inclusiv icircn Germania şi Elveția unde am lucrat la diferite restaurante și unde am icircnvățat cum se gătește vacircnatul Revenit icircn țară cu banii cacircștigați și cu puțin noroc icircmpreună cu soția mea am cumpărat actualul restaurant și simțind nevoia să facem ceva special am considerat că este bine să des-chidem un restaurant cu specific vacircnătoresc cel cu specific romacircnesc existacircnd deja icircn apropiereLa icircnceput am adus rețetele cu sosuri din Germania pe care le pregăteam icircn special clienților cunoscători ce deveniseră fideli iar cei neobișnuiți cu astfel de gusturi au fost repede

cuceriți de preparatele din vacircnat De exemplu una dintre primele rețete este ospățul vacircnătorilor - o tocană din carne de cerb pe care am adaptat-o gustului romacircnesc prin agăugarea de ingredi-ente obișnuite - ceapă usturoi ardei ciuperci - toate acestea se pun icircntr-un bol ceramic se acoperă cu aluat și se dau la cuptor

Care este vacircnatul preferat pe care icircl gătiți Dar pe care vă place să icircl vacircnați ȘB Prefer să gătesc carnea de căprior pen-tru că este cea mai delicioasă icircnsă și carnea de cerb lopătar are calități deosebite Acum doi ani am avut prilejul să icircmpușc primul meu cerb lopătar undeva icircn zona Aradului la Chișineu ndash Criș Am rămas impresionat de cacirct vacircnat există acolo Vacircnătoarea a avut loc icircn perioada boncănitului iar acea zi icircmi va rămacircne icircn amintire pentru totdeauna Cacircnd am plecat spre locul de vacircnătoare și ne-am urcat icircn ob-servator era icircncă icircntuneric Se auzeau zgo-mote ciudate icircn jur Văzacircndu-mi nedumeri-rea paznicul m-a lămurit repede că suntem

ARTĂ ȘI PASIUNE

Ştefan Bercea Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi

Cofetarilor din Turism Romacircnia

25|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Interviul lunii|

fiu prezent la restaurant pentru că este nevoie de mine Am o armă Mauser calibrul 30-06 cu care am icircmpușcat căprior urs și cerb

Aveți doi fii Bogdan şi Dragoş Ne-ați mărturisit că mezinul familiei ndash Dragoș - vă calcă pe urme icircn ceea ce privește meseria și că icirci place să spună că s-a născut practic icircn bucătărie ȘB Dragoș este pasionat de gătit A urmat și un stadiu de pregătire la un restaurant din Elveția de unde s-a icircntors cu multe idei și cu un mare elan implicacircndu-se acum foarte serios icircn acest domeniu Anul trecut a participat la Tacircrgul Mon-dial de la Shanghai ndash China unde a fost foarte apreciat Tot Dragoș icircmi moștenește și pasiunea pentru vacircnătoare mă icircnsoțește de fiecare dată icircn călătoriile mele cinegetice și icircn curacircnd va susține examenul de vacircnător

Revenind la carnea de vacircnat puteți transmite cititorilor noștri cacircteva secrete și sfaturi utile Pentru că trebuie să recunoaștem gătitul vacircnatului dobacircndit este cel mai frumos omagiu pe care un vacircnător icircl poate aduce prăzii sale De exemplu care sunt secretele fezandării Ș B Se spune că tot vacircnatul se fezandează icircnsă nu este așa Doar carnea de vacircnat bătracircn sau cea care are miros mai intens trebuie să stea icircn baiț De exem-

plu eu nu pun carnea de căprior icircn baiț doar dacă fac pastramă sau dacă este vorba de un țap care are miros Icircn rest carnea de vacircnat se frăgezește se fezandează prin congelare icircmpachetacircnd-o foarte bine şi trăgacircnd-o icircn vid Cacircnd o scoatem o decongelăm la temperatura camerei Carnea de căprioară cel puțin se poate pregăti foarte simplu după ce este prăjită icircn unt ca un escalop se dă la o parte iar icircn untul care a rămas se adaugă 2-3 linguri de dulceață de afine sau de vișine puțin vin obținacircndu-se un sos delicios și foarte ușor de preparat Alt mod rapid de preparare carnea tăiată felii foarte subțiri este trasă icircn ulei de măsline icircn care am prăjit icircn prealabil puțin usturoi iar la sfacircrșit se adaugă sare și piperO rețetă mai nouă căprior cu bere neagră tot o influență din țările nordice Cubulețele de carne foarte fragede sunt trase icircn tigaie și stinse cu bere neagră Se agaugă un amestec de condimente (scorțișoară cuișoare puțin cimbru și foaie de dafin) Se servește cu crutoane de pacircine neagră și cu paste

Respectați icircntocmai rețeta sau inventați mereu ȘB Aceasta este arta bucătarului Trebuie să aibă imaginație și curaj să facă un preparat sau să icircl reinventeze

VPR

icircn toiul boncănitului și că acele zgomote sunt de fapt boncănitul cerbilor lopătari Odată cu ivirea primilor zori am putut vedea mai icircntacirci străpungacircnd ceața densă coarnele cerbi-lor Apoi ca o cortină ceața s-a ridicat și mi s-a oferit un spectacol uimitor icircn fața noastră se afla o turmă icircntreagă cacircteva sute de exem-plare A fost impresionat pentru că așa ceva nu mai văzusem niciodată ldquoE ușor să vacircnezi cerb lopătarrdquo- mi-am zis văzacircnd mulțimea icircnsă mai tacircrziu după trei zile de urmărire aveam să aflu că nu este tocmai ușor Foarte vigilente aceste animale dispar cacirct ai clipi iar exemplarele care rămacircn mai aproape icircn bătaia armei sunt din-tre cele tinere Așadar am așteptat momentul potrivit care se tot amacircna Am icircncercat să mă apropii prin pădure fără succes icircnsă Icircn ultima zi la sfatul paznicului am ales să mă apropii tacircracircș spre doi cerbi frumoși pe care icirci zărisem prin binoclu cam la 350 de metri Nu mai trăsesem niciodată la o distanță mai mare de 200 de me-tri nici vorbă de 300 dar era singura ocazie pe care o mai aveam Am mai icircnaintat cacircteva zeci de paşi am calculat o corecție potrivită pentru acea distanță și mi-am icircncercat norocul ldquoL-ați ratatrdquo icircmi spuse paznicul ldquoBa nu a căzut l-am văzut cum a căzut icircn focrdquo i-am răspuns Nu-mi venea să cred nici mie Cerbul lopătar căzuse icircn foc Cred că a fost și șansahellipMai am o amintire tot la vacircnătoare de cerb lopătar pe domeniile de la Charlota De această dată boncănitul se terminasehellip După ce am ales un mascul frumos din grup am ochit și am tras Spre marea uimire a mea și a paznicului icircmpușcasem o ciută Nu icircnțelegeam ce se icircntacircm-plase pentru că icircn cătare avusesem masculul Aruncacircnd o privire la cățiva metri de locul unde căzuse ciuta am văzut niște picături de sacircnge le-am urmat și la nici 20 metri am găsit și cer-bul Glonțul trecuse prin el și lovise ciuta care se aflase icircn spatele cerbului Deși pare o poveste vacircnătorească sunt sigur că și alți vacircnători mai puțin atenți pe direcția de tragere au avut parte de experiențe asemănătoare nu tocmai plăcute

Din ceea ce icircmi mărturisiți icircnțeleg că preferați vacircnatul mare Ce arme avețiȘB Vacircnătoarea la vacircnatul cu pene nu mă prea atrage Am fost de cacircteva ori la vacircnătoare de fazan icircnsă așa este aveți dreptate prefer vacircnacirc-toarea la vacircnat mare Iarna goana la mistreți deși aceasta se suprapune de multe ori cu zilele de sacircmbătă și duminică atunci cacircnd trebuie să

|26 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

După cum cunoaşteţi din numerele precedente ale VPR ca urmare a alocării Campionatului Mondial de Pescuit la Crap ndash 2012 către AGVPS

din Romacircnia Comitetul Director al FIPS ndash ed reunit la Roma icircn perioada 2-3 decembrie 2011 a examinat şi aprobat propunerea organizării evenimentului pe locaţia Corbu II ndash Constanţa administrat de SC RIG SERVICE SAAprobarea definitivă a fost totuşi condiţionată con-form uzanţelor şi procedurii acestui for decizional de inspectarea parcursului de către o comisie de omologare compusă din specialişti recunoscuţi şi acreditaţi de către FIPD-ed pentru această disciplină a pescuitului sportiv de competiţie Ca urmare a corespondenţei purtate s-a convenit ca inspectarea şi omologarea efectivă să se facă icircn perioada desfăşurării unei competiţii similare cu cea programată oficial Astfel a fost aleasă perioada icircn care s-a desfăşurat a XI-a ediţie a bdquoCupei RIGrdquo organizată de această dată icircn condiţii fără precedent

cu participarea a 75 de echipe formate din cacircte doi pescariAstfel icircn după-amiaza zilei de joi 17 mai delegaţia formată din domnii Antonio Gigli consilier al preşedintelui FIPS-ed Ugo Claudio Matteoli pentru pescuitul sportiv la crap şi Guido Mazza-rella căpitanul echipei Italiei de pescuit la crap dublă campioană mondială au fost preluaţi de echipa tehnică a AGVPS şi RIG SERVICE coordonată de dl Teodor Bentu vicepreşedinte al AGVPS cu probleme de pescuit Icircn perioada desfăşurării inspecţiei au fost evaluate toate criteriile de acredi-tare impuse de un eveniment de o ase-menea importanţă

Au fost apreciate icircn ordinea importanţei condiţiile de transport pacircnă icircn locaţia propusă spaţiile destinate festivităţilor de deschidere icircnchidere a competiţiei oficiale condiţii de cazare pensiune transport tur-retur pacircnă la pista de concurs sala de reuniuni a managerilor dotarea tehnică necesară preluării şi prelucrării rezultatelor afişajul electronic şi comuni-carea datelor amenajarea şi dotarea pistei de concurs densitatea populaţiei piscicole a bazinului şi frecvenţa capturilor Toate condiţiile preliminare au fost apreciate la super-lativ inclusiv costurile acestora propuse şi susţinute de administrator piesa de rezistenţă constituind-o amenajarea efectivă a pistei de concursPuşi icircn faţa unui parcurs amenajat pe trei sectoare de cacircte 25 de platforme consolidate şi pietruite cu dimensiunile de 15 x 10 m (derogare solicitată şi obţinută de la FIPS-ed) dotate cu mini-căsuţe din lemn cu două paturi şi cazarmament grupuri sani-tare ecologice drum de acces perimetral bazinului

pietruit facil pentru orice tip de autovehicul membrii comisiei au afirmat că standardele acestui bdquocarpo-dromrdquo sunt unice icircn Europa S-a punctat icircn plus la bdquoimpresia artisticărdquo prin cantitatea şi calitatea captu-rilor cu o frecvenţă incredibilă care i-a uimit pe evalu-atori Dovadă cele aproape 15 tone de peşte capturat pe durata celor 72 ore de concurs Este adevărat că icircn afara boicotului impus de APCR la această competiţie au participat cei mai buni pescari de crap din Romacirc-nia unii pentru icircncununarea palmaresurilor perso-nale sau pentru premiile substanţiale puse icircn joc alţii din curiozitate pentru testarea unei noi locaţii apărute pe harta Europei S-au capturat 14954 kg de peşte prima echipă clasată a prins 76829 kg iar media a fost de 199 40 kg echipăMenţionăm prezenţa icircn concurs a trei echipe reprezentacircnd Republica Moldova şi a patru echipe din Bulgaria Au fost prezenţi şi delegaţi din Franţa şi Rusia care au făcut propriile constatări şi au prelevat probe de apă icircn vederea preparării de nade şi momeli adecvate zonei omologate pentru găzduirea eveni-mentului Interviurile acordate de cei doi delegaţi ai FIPS-ed posturilor PV-TV Fishing amp Hunting Neptun TV şi VPR prezente la solicitarea administra-torului au relevat surpriza acestora faţă de realitatea constatată icircn condiţiile icircn care printr-o corespondenţă tendenţioasă fuseseră preveniţi asu-pra unor bdquodeficienţe majorerdquo imaginare de altfel a pachetului de servicii şi a pistei de concurs Acţiunea s-a dovedit a fi icircncă o reuşită a AGVPS susţinută din plin de SC RIG SERVICE SA ndash Constanţa şi de CJ Constanţa pentru promovarea pescuitului sportiv competiţional şi a preocupărilor icircn acest do-meniu pe plan naţional şi internaţional continuacircnd tradiţia de 55 de ani de recunoaştere mondială a Romacircniei icircn această disciplină

MI

|Competiții

CAMPIONATUL MONDIAL DE PESCUIT SPORTIV LA CRAP ndash ROMAcircNIA 2012OMOLOGAREA INTERNAŢIONALĂ OFICIALĂ A LOCAŢIEI CORBU II ndash CONSTANŢA

Ilustrația autorului

PSRăspundem cu această ocazie şi unor articole denigra-toare apărute icircn presa halieutică prin compararea cu rezultatele obţinute icircn aşa numitul bdquocampionat naţionalrdquo paralel organizat de APCR pe acumularea Săruleşti Pentru comparaţie cele 33 de echipe participante au capturat un total de 2050 kg de peşte prima echipă clasată 25661 kg media fiind de 6212 kgechipă icircn condiţiile icircn care 6 echipe nu au prins nici un peşte

27|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări

APRECIERILE OFICIALILOR FIPS-ed ASUPRA CALITĂŢILOR PISTEI DE CONCURS CORBU II ndash CONSTANŢA

Aflat icircn locaţia care va găzdui cel de-al XIV ndashlea Cam-pionat Mondial de Pescuit Sportiv la Crap ndash Romacirc-

nia 2012 redactorul VPR a consemnat următoarele declaraţii

Domnul Antonio Gigli ndash consilier al preşedintelui FIPS ndash ed Ugo Claudio Matteoli pentru activitatea competiţională de pescuit la crap Am venit aici la indicaţiile Domnului Matteoli preşedintele Fips-ed Am venit fiind puţin sceptic de modul icircn care pista de concurs o să fie pregătită pentru un eveniment de talia Campionatului Mondial Am rămas uimit de modul icircn care cei de aici au rezolvat toate problemele organizatorice este o pistă de concurs excepţională sunt foarte plăcut impresionat De asemeni sunt impresionat de calitatea capturilor pe care cei care sunt acum icircn concurs le-au realizat s-au prins foarte mulţi crapi iar pista este una extrem de potrivită pentru Campionatul Mondial E de neimaginat să poţi prinde icircn 24 de ore de la icircnceputul

concursului 190 de capturi reprezentacircnd 350 kg de peşte Este incredibil Sunt foarte mulţumit de ce am găsit icircn Romacircnia Chiar aş

vrea să rămacircn aici dacă ar fi posibil Sunt uimit de ce aţi reuşit să faceţi aici Dacă mi-ar fi povestit cineva nu aş fi crezut Sunt mulţumit de calitatea peştelui n-am mai văzut ase-menea densitate de exemplare viguroase cu o medie a greutăţii atacirct de ridicată Nu pot decacirct sa-i felicit pe cei care s-au ocupat de organizarea acestei piste de concurs şi sunt sigur că o să rezulte un eveniment de care o sa-şi amintească toata lumea Icircn concluzie sunt foarte mulţumit de cum au decurs lucrurile de relaţia pe care noi cei de la Fips-ed am avut-o cu organizatorii cei care au dovedit că au abilitatea de a gestiona un asemenea eveniment cum este un Campionat Mondial aşa că le mulţumesc din partea celor de la Fips-ed şi felicit AGVPS din Romacircnia pentru alegerea făcută Domnul Guido Mazzarella căpitan al echipei Italiei de pescuit la crap dublu campion mondial Aveţi o organizare excelentă şi noutăţi pe care nu le-am văzut la alte campionate mondiale la care am asistat sau chiar am participatConstrucţiile au fost extrem de laborioase şi s-au făcut eforturi uriaşe tehnice şi materiale Criteriile impuse de regulamentul internaţional au fost respectate cu rigurozitate şi aveţi o pistă de competiţii unică icircn Europa Aşteptăm cu interes candidatura ţării dvs pentru găzduirea şi organizarea unor astfel de competiţii şi icircn anii următori

a consemnat Mugurel Ionescu

Ilustrația autorului

Dl Guido Mazzarella verifică standurile de concurs icircmpreună cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Dl Antonio Gigli detaliază aspectele tehnice cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Populare cu crapi Crap icircn minciog

|28 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Ihtiologie

Pe radiile celorlalte icircnotătoare sunt rar pete şi foarte palideColoritul este mai icircntunecat la populaţiile reofile Variabilitatea este foarte pronunţată Populaţiile din porţiunile superioare ale racircurilor au corpul mai alungit profilul dorsal mai puţin convex capul şi ochii relativ mai mari pedunculul caudal mai lung şi mai icircngust pectora-lele şi mustăţile mai lungi Lobii caudalei sunt mai ascuţiţi şi coloritul mai intens Populaţiile limnofile din pacircraiele macircloase şi cursul inferior al racircurilor au caractere opuse Icircn acelaşi racircu există o trecere gradată icircntre populaţia reofilă din amonte şi cea limnofilă din aval icircn anumite racircuri există populaţii cu caracter intermediar Icircn unele bazine de exem-plu Crişul Mic şi Someş există doar forma limnofilă pacircnă spre izvoare Ecologie Trăieşte icircn diverse categorii de racircuri lent sau moderat curgătoare preferă pacircraiele mici mai mult sau mai puţin macircloase din regiunea submontană sau colinară pre-cum şi cursul superior al racircurilor mici ce izvorăsc la cacircmpie Icircn racircurile mari este mai frecvent icircn partea superioară a cursu-lui lor mijlociu icircnsă nu atacirct icircn cursul principal al racircului cacirct icircn braţele laterale cu apă mai lentă Icircn cursul inferior al racircu-rilor mari devine tot mai rar icircn Dunăre nu ajunge niciodată Spre deosebire de celelalte specii ale genului trăieşte şi icircn ape stătătoare bălţi şi iazuri dar numai icircn acelea care au sau au avut legătură cu vreun racircu Icircn racircurile icircn care trăieşte icircn număr mare formează cacircrduri mici Reproducerea durează din mai pacircnă spre sfacircrşitul lui iulie Icrele sunt depuse icircn curent pe fund tare Se reproduce icircnsă şi icircn ape stătătoareDimorfismul sexual este slab marcat Tuberculii nupţiali s-au observat la masculi icircn rare cazuri şi sunt mărunţi Icircnotătoarele sunt mai lungi la masculi Hrana constă icircn primul racircnd icircn larve de insecte reofile (tricoptere efemeroptere mai rar tipulide tabanide) din amfi-pode viermi şi moluşte Consumă uneori şi alge din biodermă sau resturi vegetale Exemplarele pătrunse icircn bălţi consumă intens cladocereImportanţa economică este locală deşi carnea este gustoasăRăspacircndire geograficăTrăieşte icircn bazinele Dunării şi Histrului Icircn Germania şi Ce-hia are loc o integrare icircntre rasele obtusirostris şi gobio iar icircn sudul bazinului Dunării ndash Serbia Bulgaria ndash icircntre obtu-sirostris şi bulgaricus Icircn Romacircnia lipseşte icircn Dunăre şi bălţile ei Icircn rest există practic icircn toate racircurile şi pacircraieleEste semnalat pacircnă icircn prezent icircn Tisa şi Iza la Sighet Vişeu de la Vişeul de Sus la vărsare Bistriţa transilvăneană de la Bistriţa pacircnă la vărsare Icircn Someşul Mic trăieşte forma limnofilă din amonte de Gilău pacircnă la Dej şi icircn toţi afluenţii săi de asemenea icircn bazinul Crişurilor Icircn Mureş se găseşte sub forma reofilă de la Gheorgheni pacircnă la Tg Mureş icircn afluenţii Mureşului superior pacircnă la Tg Mureş icircn Arieş la Turda confluenţă cu Arieşul icircn Bega de la Margina la Timişoara icircn Caraş de la Carasova icircn aval icircn Nera (forma reofilă) din amonte de Bazovici pacircnă la vărsareIcircl găsim de asemenea icircn bazinul Jiului icircn Olt de la Miercurea Ciuc la Drăgăşani icircn Vedea de la izvoare pacircnă la Smacircrdinoasa (Teleorman) şi icircn ceilalţi afluenţi ai Ve-dei de la izvoare pacircnă la vărsare icircn Argeş de la Curtea de Argeş pacircnă la Bucureşti icircn Neajlov la Bălăria şi Co-mana (Giurgiu) icircn Dacircmboviţa de la Tacircrgovişte pacircnă la Bucureşti icircn Colentina şi afluenţii ei de la izvoare pacircnă icircn aval de Bucureşti icircn Ialomiţa din amonte de Tacircrgovişte pacircnă la confluenţa cu Prahova icircn Siret de la intrarea icircn ţară (fauna reofilă) pacircnă icircn aval de confluenţa cu Putna (forma limnofilă) icircn racircul Bacircrlad şi afluenţii săi de la izvoare pacircnă la vărsare precum şi icircn unii afluenţi

Dumitru GIUGIUCĂ

PorcuşorulGobio gobio obtusirostris ndash Valenciennes ndash 1844

Icircncadrare sistematică

- Ordinul Cypriniformes Goodrich 1909- Subordinul Cyprinoidei Berg 1940- Familia Cyprinidae Jordan şi Evermann 1896- Genul Gobio Cuvier 1817

Denumiri populare porcon corcodan ghivă givă mur-goi petroc pietroşelDescriere Corpul este moderat alungit şi comprimat lateral icircnălţimea sa reprezintă la exemplarele adulte din ape mai rapide 17-21 din lungimea corpului fără caudală iar la exemplarele din ape mai lente 18-26 din aceastaGrosimea reprezintă 80-85 din icircnălţime Profilul dorsal variază icircn funcţie de icircnălţime la exemplarele cu corpul icircnalt acest profil este puternic convex iar la cele cu corpul alungit convexitatea este mult mai redusă profilul dorsal apropiin-du-se de orizontală Profilul ventral este orizontal Lungimea capului reprezintă 24-29 din cea a corpului mediile fiind de aproximativ 26-27 la populaţiile reofile (din amonte) şi 26-269 la cele limnofile (din aval) Botul este scurt şi obtuz iar lungimea lui reprezintă 85-12 din lungimea corpului Botul este mai scurt decacirct spaţiul post-orbital Gura este inferioară semilunară deschiderea ei ajunge sub nări iar inserţia mandibulei sub icircnceputul sau sub prima jumătate a ochiului Ochii sunt mici depărtaţi şi privesc lateral diametrul lor reprezintă la adulţi 42-73 din lungimea corpului la majoritatea populaţiilor limnofile şi 58-67 la majoritatea celor reofile Mustăţile sunt de lungime variabilă lungimea lor reprezintă la populaţiile reofile 65-105 din lungimea corpului şi 23-35 din cea a capului la aceste populaţii mustăţile ajung la nive-lul ochiului Pedunculul caudal este comprimat lateral icircnălţimea sa minimă fiind mai mare decacirct grosimea sa Lungimea pedun-culului caudal reprezintă la populaţiile reofile 20-25 iar la cele limnofile 19-24 din lungimea corpului icircnălţimea minimă reprezintă 7-11 din lungimea corpului şi 35-50 din cea a pedunculului caudal Spaţiul predorsal reprezintă 42-50 din lungimea corpului Marginea dorsalei este uşor concavă Caudala este moderat scobită cu cei doi lobi egali vacircrfurile lor fiind ascuţite la populaţiile reofile şi rotunjite la cele limnofile Vacircrful pec-toralelor la majoritatea exemplarelor nu ajunge inserţia ventralelor Inserţia ventralelor este situată puţin icircn urma inserţiei dorsalei cam sub prima radie divizată a acesteiaPieptul şi istmul sunt parţial sau chiar total acoperite cu solzi Colorit Partea dorsală este cenuşiu-verzuie icircnchisă iar capul este şi mai icircnchis Pe spate are 7-10 pete mici slab definite Pe flancuri are 7-10 pete icircntunecate de mărimi foarte variabile icircn general are 5 dungi longitudinale brun ndash negricioase Solzii liniei laterale sunt bordaţi cu negru avacircnd două pete negricioase una sub alta Faţa ventrală este alb-gălbuie Icircnotătoarele sunt incolore pe radiile dorsalei sunt 3 şiruri de pete negricioase pe cele ale caudalei sunt 4

29|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Echipamentul Pescarului

Pentru mine cel puţin a fost foarte greu la icircnceput să

decid ce echipament de pescuit la muscă ( FLY ) să achiziţionez ca să pot să icircnvăţ cacirct mai repede şi mai uşor tehnicile de lansare a şnurului şi bineicircnţeles să fie adecvat mărimii peştilor pe care icirci urmăresc şi dimensiunilor muştelor pe care o să le folosesc Deoarece cele mai multe partide de pescuit le desfăşor pe racircul Jiu care are lăţimi destul de mari am optat pentru o lansetă clasa 5 mulinetă clasa 5 şi şnururi clasa 4 şi clasa 5 Pentru că citisem icircn alte reviste dar şi pe internet că cea mai potrivită pen-tru un icircncepător este o lansetă cu acţiune ldquomai blacircndărdquo am ales o lansetă de acţiune MF adică me-dium-fast Ulterior am achiziţionat şi o lansetă clasa 6 mulinetă clasa 6-7 şi şnururi clasa 6 şi clasa 7 De data aceasta am ales lanseta de acţiune F adică fast La lanseta clasa 5 de acţiune MF icircncărcarea la lansările şnurului se realizează pe prima jumătate a lungimii lanse-tei iar la lanseta de clasa 6 de acţiune F icircncărcarea se realizează icircn zona de vacircrf Am pescuit cu am-bele lansete şi am folosit la lansări şi şnururi egale dar şi mai mici sau mai mari faţă de clasa lanse-tei Astfel am observat anumite particularităţi pentru fiecare lansetă icircn funcţie de clasa şnurului pe care icircl foloseam de mărimea muştelor şi de condiţiile meteo Pentru cazul icircn care am folosit lanseta clasa 5 de acţiune MF am execu-tat lansările mai lent ca să nu forţez lanseta şi să-i dau timp să se icircncarce

cacirct mai bine cu greutatea şnurului Cel mai impor-tant este că pentru un icircncepător lanseta cu acţiune MF nu ldquotaxeazărdquo atacirct de aspru greşelile la lansare Am folosit fără probleme şnurul clasa 5 cacirct şi pe cel de clasa 4 dar la cel de clasa 6 am observat că lanseta se icircncărcă prea mult la lan-sare şi există posibilitatea chiar să se rupă de aceea nu am mai folosit şnururi mai mari icircn clasă decacirct lanseta Şnurul de clasa 4 l-am folosit icircn special cacircnd am pescuit pe racircurile mai mici deoarece mi s-a părut că se ldquoaşeazărdquo pe apă mai discret iar pe cel de clasa 5 cacircnd am pescuit pe Jiu Pentru cazurile icircn care vacircntul avea intensificări mult mai bine s-a com-portat la lansări şnurul de clasa 5 Contrar anumitor păreri citite am observat că lansările la distanţă le execut mai bine cu şnurul de aceeaşi clasă cu lan-seta faţă de cel de clasă mai mică De asemenea nu am reuşit să execut

lansări corecte cacircnd am folosit muşte prea mari icircn special streamere sau nimfe supra lestate Pentru lanseta de cla-sa 6 cu acţiunea F am pu-tut executa lansările mai rapide deoarece aceasta se icircncarcă icircntr-un timp mai scurt sub greutatea şnurului Icircn schimb aceas-ta mă ldquotaxardquo mai aspru la greşelile de lansare Un avantaj la această lansetă a fost acela că am folosit şi şnurul de clasă mai mare fără să am probleme deose-bite la icircncărcare Lansările la distanţă au fost vizibil mai lungi faţă de cazul icircn care am folosit lanseta cu acţiune MF şi de aseme-nea lanseta cu acţiune F s-a comportat mai bine pe vacircnt Tot cu această lansetă am folosit fără probleme şi streamerele mari şi nimfele mai grele De obicei cacircnd pes-cuiesc pe racircuri mai mici folosesc lanseta clasa 5 cu şnurul de clasa 4 iar pen-tru Jiu şi bălți lanseta clasa 6 cu şnururile de clasa 6 şi cel de clasa 7 dar şi lan-

seta de clasa 5 cu şnurul de aceeaşi clasă Cacircnd urmăresc avatul sau alţi răpitori de talie mai mare folosesc numai lanseta de clasa 6 Totuşi lansetele cu acţiunea mai blacircndă adică cele care se icircncarcă icircn prima jumătate sau pe aproape toată lungimea preiau mai bine şocurile unui peşte mai mare şi protejează mai bine for-facul şi leader-ul Poate şi pentru faptul că de ani buni de zile am pescuit avatul icircn special la spinning şi am practi-cat un pescuit de viteză acum cacircnd ldquoam mai icircnvăţatrdquo cacirct de cacirct tehni-ca de lansare a şnurului icircmi place mai mult să pes-cuiesc ldquola flyrdquo cu lanseta mai rapidă adică cea cu acţiunea F ndash fast Icircn icircncheiere concluzia personală este că nu există o regulă strictă icircn a ne alege acţiunea lansetei fly cu care dorim să pescuim deoarece contează carac-terul firea dar şi ldquomacircnardquo (icircndemacircnarea) fiecăruia icircn parte Icircn schimb clasele lansetelor faţă de peştii pe care icirci urmărim şi celelalte reguli de echilibrare corectă a echipamentului trebuiesc respectate

Doru DINEA

CAcircTEVA OBSERVAŢII PERSONALE despre echipamentul de pescuitcu muştele artificiale

Ilustrația autorului

|30 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Agenda Pescarului

POPULAtildeRI CU PEAEligTI NOBILI IcircN BIHOR

CUM PAtildeSTRAtildeM PEAEligTII IcircN STARE PROASPAtildeTAtilde

La icircnceputul anului 2012 s-au făcut repopulări cu peşti nobili din speciile crap şi amur icircn lacurile licenţiate pentru acvacultură din patrimoniul AJVPS Bihor Ast-

fel deşi erau destul de bine populate lacurile Leş Fegernic Diosig Cristur şi-au primit noii oaspeţi peşti reproducători şi viitori reproducători astfel avem garanţia perpetuării spe-ciilor mult apreciate de pescarii de staţionar Cele peste 4 tone de peşti au fost lansaţi icircn cele mai bune condiţii tehnice alături de ştiucile mari din Leș ndash anul 2011 a fost marcat de o ştiucă de 12 kg - specie deversată tot de noi acum cacircţiva ani alături de plăticile ce au ajuns şi la 700 g bucata urmare a reproducerii naturale acţiune icircncepută acum 8 ani doar cu cacircteva exemplare de plătici reproducători au dovedit strate-

Tematica nu este o problemă pentru pescarii de pes-cuit staţionar deoarece juvelnicele de 2-3 metri lun-gime bine scufundate icircn apă vor ţine peştii vii pe

toată durata partidei Lansetiştii şi muscarii au icircnsă ne-voie de tehnici şi dotări e drept accesibile Aici aş insista puţin asupra necesităţii procurării unui coşuleţ de nuiele icircn care lansetistul ori muscarul icircşi pot ţine peştii icircn stare proaspătă pe toată perioada deplasării pe malul racircului In-sist pe această strămoşească metodă şi dotare icircntrucacirct uti-lizacircnd coşuleţul ce l-am moştenit şi care are cca 120 de ani mi-a asigurat icircntotdeauna păstrarea proaspătă a peştilor prinşi la muscă păstrăvi ori lipani mai puţin cleni pe care-i eliberez imediat Fizica icircşi are legile ei iar secretul bunei funcţionări a coşuleţului se bazează tocmai pe una dintre acestea -fenomenul de evaporare ndash deci implicit şi răcire Fără intenţia de a da lecţii iată cum procedez După ce am prins cacircţiva păstrăvi icirci eviscerez le scot branhiile şterg bine interiorul de sacircngele icircnchegat ce-i element toxic şi primul ce produce alterarea pun un praf de sare dintr-o solniţă cu orificii ce-o port icircn coşuleţ icircnvelesc peştii icircntr-un prosop de cacircnepă umectat şi icirci pun icircn coşuleţ La uscarea aproape completă a prosopului icircl reumectez astfel se reia fenomenul de evaporare-răcire ce durează cam 2 ore Pes-cuind la munte prefer partidele de după-amiază - seară iar cacircnd pescuiesc de dimineaţă şi am 1-2 păstrăvi legali la

gia cu efect icircn timp icircndelungat dar care asigură continuita-tea speciei icircn noul mediu De altfel şi şalăii din lacul Feger-nic vor fi tentaţia fiecărui undiţar Referindu-mă la această specie dispărută din Crişul Repede icircn perioada poluărilor industriale acum este bine reprezentată icircn racircu datorită unei acţiuni pe care am realizat-o icircn 1992 cacircnd icircn urma dezafectării pescăriei Martihaz am cules din iazurile ce ur-mau a fi desecate o cantitate de peste 2000 bucăţi strapazani - şalăi de 15-30 cm - pe care cu cacircţiva pescari sufletişti i-am transportat icircn mare viteză fără pierderi icircn racircul Crişul Repede zona de vest După cacircteva zile cu factorii locali am obţinut ridicarea stavilei de la punctul de priză vest astfel undele racircului au dus devale o populaţie de şalăi ce azi oferă exemplare de peste 5-6 kg Trebuie să menţionez public şi poate domnul ministru al agriculturii ne va icircnţelege nemulţumirea absurditatea faptului că şi icircn prezent salariaţi ai ANPA eliberează permisele de pescuit fără ca solicitanţii să fie membri ai vreunei asociaţii de pescari Această categorie de pescari fără a contribui cu nimic la menţinerea patrimo-niului piscicol devin paraziţi consumatori şi distrugători ai fondului piscicol natural al apelor publice

orele pracircnzului sub umbrarul arinilor ori brazilor icirci pun la copt icircntr-o spuză de jar Fie-mi permis să fac o paranteză şi să descriu reţeta rapidă Fac un foc mic din crengi us-cate pun 2-3 bucăţi mai grosuţe pentru o inima de jar Icircntre timp cacirct arde focul sărez puţin peştii evisceraţi introduc icircn interior cacircţiva muguri de brad cacircteva flori de cimbrişor o linguriţă de unt ori margarină icircnvelesc peştii icircntr-o folie de aluminiu şi icirci pun icircn spuza de jar şi cenuşa fierbinte După vreun sfert de ceas cacircnd aud uşoare pocnituri şi sfacircracircieli scot peştii icircmbrăcaţi icircn folie las să se răcească niţel şi cacircnd desfac folia izul de muguri de brad şi cimbrişor nu poate fi descris icircn cuvinte Niciodată acasă nu am reuşit asemenea bunătăţi pe care le-am icircnvăţat icircn bătracircna Marmaţie Din experienţa cacirctorva decenii de muscărit afirm cu toată responsabilitatea că utilizacircnd coşuleţul chiar şi la partide de spinning la bibani niciodată nu am avut peşti cu icircnceput de alterare Am văzut anul trecut un pes-car ce-şi ţinea cacircţiva cleni şi scobari icircnşiraţi pe o creangă de salcie ce aveau un aspect penibil de peşti spacircnzuraţi imagine ce nu poate fi comentată Cred că nu este nevoie să mai menţionez de dotările moderne de azi lădiţe frigorifice cu patroane ICE ori micile dar excepţionalele frigidere ce funcţionează la 12 volţi şi ţin o temperatură constantă de 1-2 grade celsius timp de cacircteva zile

TP

|Titus Pintea

FotoM Ionescu

31|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pe apele mapamondului

D acă ar fi să aleg un peşte care poate da satisfacţii constante de-a lungul sezonului de pescuit

pe continentul nord-american acesta ar fi cu siguranţă bass-ul sau aşa cum mai este numit bibanul americanCacircnd spunem biban gacircndul ne duce la pescuitul cu năluci pentru unii sau cu momeli natu-rale pentru alţii la peştii activi mai tot timpul sezonului cald chiar şi atunci cacircnd tempera-tura apei amorţeşte majoritatea celorlalte specii Pe continen-tul nord-american pe lacircngă ldquotradiţionalulrdquo biban pe care icircl găsim şi icircn apele europene pescarii pot prinde şi un bdquofrate mai marerdquo al acestuia bibanul ameri-can sau bass-ul Iar cacircnd spun ldquomarerdquo mă gacircndesc atacirct la talia semnificativ mai mare a exem-plarelor cacirct şi la spectaculozitatea pescuitului acestei specii Aici mă refer la faptul că este un peşte activ atacirct la temperaturi estivale normale ale apei cacirct şi la cele ce nu se icircnscriu icircn limitele bdquonormaluluirdquo fie ele scăzute sau ridicate Icircn plus varietatea largă de năluci şi momeli naturale la care bdquorăspunderdquo fără a face mof-turi icircl situează aş putea spune pe unul dintre primele locuri icircn clasamentul peştilor favoriţi ai pescarilor canadieni şi ameri-cani Un alt atu este acela al spectaculozităţii pescuitului icircn sine pornind de la varietatea de condiţii acvatice icircn care il găsim şi pacircnă la drilul presărat adesea cu salturi spectaculoase

şi scuturături energice din cap care vor rămacircne cu siguranţă icircntipărite icircn me-moria norocosului pescar Dar să le luăm pe racircndIcircl găsim icircn lacuri şi racircuri cu apă de adacircn-cimi diferite fără a fi foarte pretenţios la condiţiile de oxi-genare apele natu-rale fiind oricum su-ficient de curate pe continentul vecin Preferă adăpostul structurilor scu-fundate coame sau şanţuri bo-lovani trunchiuri rădăcini sau um-bra şi protecţia vegetaţiei ac-vatice atacacircnd din-spre adacircnc spre suprafaţă printre frunzele de nufăr sau brădişul des Patrulează adesea icircntre aceste structuri apăracircndu-şi teritoriul de potenţialii bdquoinvadatorirdquo putacircnd fi astfel prins şi la pescuitul la trenă Se hrăneşte cu aproape tot ce mişcă icircn apă fără să scape nici o oportunitate am prins bass chiar şi la boabă de porumb cacircnd dădeam după crap Atacă o varietate de năluci artificiale de la rotative şi oscilante şi pacircnă la voblere şi twistere Se pare icircnsă că are o atracţie deosebită la spinnerbait o combinaţie icircntre rotativă şi softbait o nălucă agreată şi de majoritatea pasionaţilor şi care aparent

folosite de multe ori pescarii preferă să ridice peştele di-rect din apă lăsacircnd la o parte minciogul Răspacircndirea largă a bibanului american alături de caracteristicile pescuitului său au făcut din acesta una din capturile preferate căutate şi apreciate de pescarii nord-

americani Adesea pentru a spori farmecul partidei pescarii aleg canoea pentru deplasare fapt ce le permite să pătrundă mai adacircnc icircn universul acestui peşte icircnlesnindu-le accesul icircn locuri unde bărcile cu motor nu pot pătrunde Faima speciei a depăşit deja de ceva timp ho-tarele continentului de origine bass-ul fiind icircntacirclnit tot mai des şi icircn apele europene unde a fost introdus şi unde continuă să cacircştige tot mai mulţi adepţi

MAC

poate salva reputaţia de pescar icircntr-o varietate de situaţii Lan-setele folosite sunt icircn general cu acţiune de mijloc de putere medie ce permit lansarea şi controlul nălucilor cu greutăţi icircntre 3-5 şi 7-10 grame Se fo-losesc fire monofilament 025-030 sau textile mai rezistente

la abraziune recomandate mai ales dacă pescuim icircn zone cu vegetaţie acvatică abundentă Se poate pescui atacirct de pe mal cacirct şi din barcă caz icircn care so-narul poate fi de mare ajutor mai ales dacă avem de-a face cu o apă necunoscută Drilul este destul de scurt bass-ul opunacircnd doar iniţial rezistenţă timp icircn care aşa cum spuneam sare spectaculos din apă scuturacircndu-şi energic capul Icircnţeparea este icircn majoritatea cazurilor sigură rateurile sunt rare dată fiind gura largă cu cartilagii tari mai ales icircn cazul basului cu gura mare Profitacircnd de acest lucru precum şi de rezistenţa firelor

BASS-UL AMERICAN

Ilustrația autorului

|32 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pagina muscarului

Similitudini şi diferenţe icircntre muşte de catalog şi cele tradiţionale

|Titus pintea

Am avut curiozitatea dar şi plăcerea să fac comparaţii icircntre muştele noastre tradiţionale cu care generaţii

de muscari romacircni au pescuit decenii la racircnd şi muştele din cataloagele străine DAM ORVIS BAYLEI etc Constat că diferenţele sunt notabile icircn colorit şi conformaţie uşor de constatat de pescarii ce-şi confecţionează muştele şi au experienţa anilor Icircn acest sens aş exemplifica prin cacircteva modele mai cunoscute şi folosite de muscarii noştri Icircn cataloage apare un tandem bine cu-noscut modelul March Brown bdquomalerdquo şi March Brown bdquofemalerdquo Primul se aseamănă cu musca noastră de arin icircnsă susţin că aceasta din urma este mai eficientă icircn perioada icircnceputului de sezon Am şi o posibilă explicaţie Icircn mai musca de arin este icircncă icircntr-un stadiu de dezvoltare incipientă şi de regulă zborul său icircncă slab se termină icircn apă deci pistruiatul primeşte fiind şi el moleşit din iarnă o muscă icircncă mică Dacă i-am oferi un March Brown din import de cele mai multe ori doar se mişcă din cotlonul său dar nu atacă păroasa arătare Dacă icircncercăm cu modelul bdquofemalerdquo aceasta se aseamănă cu musca de cara-bete la noi se mai numeşte şi bdquocaprardquo Insecta icircn mai este de-parte de a zbura doar icircn final de lună Deci bazacircndu-ne pe modelele noastre avem şanse mai bune Scuturacircnd icircn final de mai cacircteva crengi de arin am găsit icircncă muşte cleioase ce se prindeau de partea infer-ioara a frunzelor aspect ce-mi

confirmă cele afirmate anterior Dar făcacircnd şi probe de muşte eficiente pe aceeaşi apă peştii mi-au atacat mai des modelul indigen şi foarte slab pe cel de catalog un model original primit din partea campionului de muscă al Bavariei Modelul bdquofe-malerdquo a fost bun doar icircn iunie mai mult la cleni Icircnsă acest din urmă model legat pe cacircrlige mici nr 14-16 a fost bun la lipani cu menţiunea că era atacat icircn după-amiezile icircn care musca de carabete se ridi-

ca deasupra racircului Icircntr-o zi am primit un model francez o viespe sofisticată icircn construcţie ce avea picioruşe icircnnodate din barbule de pană de curcan greu de realizat fiind după aprecierea mea o muscă de lac denumită icircn catalog Danga Imago Aceasta la peştii noştri nu a reuşit sa stacircrnească interesul Dar reducacircndu-i bogata icircmbrăcăminte de perucă şi picioare am rămas oare-cum la o viespe roşie indigenă pe care cacircţiva cleni harnici au apucat-o ferm Icircn două săptămacircni cacirct am fost gazda campionului bavarez am văzut cum din cele cacircteva sute de muşte cu care a sosit nu mai ştia din care să lege la capăt ori pe săltătoare şi pierdea minute icircn şir cu alegerea acestora Astfel pe pacircracircul Finiş icircmi prezenta un model cu un nume pompos Grenwels Glory e drept muscă verde cum i-am sugerat dar icircncă nestudiată de irideii noştri Aşa se face că-n trei zile de muscărit din bdquostupulrdquo de artificiale

aduse nu a aflat modelul local Aşadar i-am dat cu teamă o muscă verde cu păr ciocolatiu cercuire fină gălbuie la care icircn final păstrăvii dar mai des li-panii Finişului din acei ani i-au oferit o partidă plăcută Pe lacul Lugaş ce are cleni frumoşi muştele irlandeze de lac nu au dat rezultate Am creat modelul pe un ac mult mai mic decacirct cel original fără picioruşe dar cu un abdomen pronunţat pe curbura cacircrligului pe un ac nr 12 cu tijă lungă Fiind zi de primăvară-vară mi-am luat varga de muscă şi-am ieşit icircn prima partida a anului pe Crişul repede icircntr-o zonă icircn care anul trecut am luat şi cleni dar şi curcubei Ca o observaţie meteorologică icircn 2 zile de la 8 grade la pracircnz aerul atmosferic arăta la umbră plus 21 grade derutacircnd oameni şi peşti Dar iată ce mi-am notat icircn carneţelul meu de pescar file ce de ani icircmi oferă plăcute aduceri aminte Ziua I-a soare şuvoiul sub barajul Lugaş o singură muscă de capăt March Brown bdquomalerdquo Lansez icircn şuvoaie line şi văd mişcare de peşte fără atac Rezultatul zilei un clean de 26 cm Ziua II-a ndash soare căldură plus 21 grade Pescuiesc pe şuvoiul de ieri cu o muscă de capăt model de bdquoarinrdquo corp arămiu codiţă din barbule de fazan perucă de potacircr-niche icircnchisă Rezultatul zilei 3 cleni peste 25 cm cinci juniori doi bibani ce i-am văzut icircntre doi bolovani sorindu-se Peşti sperioşi şi timizi icircn atac Am văzut un curcubeu ce a venit pacircnă sub muscă fără sa o apuce dar apa era aşa de curată icircncacirct e posibil să mă fi văzut Nu am putut pescui mai mult de-un ceas picioarele amorţindu-mi icircn apa icircncă rece Nu trag concluzii le las la latitudinea muscarului dar ştiu sigur că-n luna mai cleanul din zona

montană va ataca nebun bdquopotacircrnicheardquo deschisă oferind spectacolul atacu-lui din cacircrdul ce se soreşte sub arinii bătracircni Păstrăvii icircncă molateci vor sălta bine la minuscule bdquobaxmanurirdquo dar şi la delicatele bdquomosqui-tordquo Mai ştiu că noaptea din preziua dezlegării la munte a fost foarte lungă dar maşina parcă icircnţelegacircndu-ne dorinţa s-a grăbit spre apele de sus

FotoT Pintea

33|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|1 iunie

Mini sfaturi pentru mini pescari

IULIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30 31

DLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVSDLM

208305356451045136228321414509601643011101149235316408449533031118157349443536624008042139236

651746837944632721815905957

110112031305649738826913

1001104911331215618705749837931

10241107629724819918

1433152616241714131514091458154916421736182519141236131914061454153916261711175612541345143615271618170518011211130814041502

211622092311

-1857194920452134222422542343

-1913200120462134221922592351

-184119262109215622492337

-1854192620342131

536

542

549

556

2104

2100

2054

2047PP

LP

UP

LN

Icircncepem cu icircnceputul adică prezentarea elementelor de bază ale pescuitului cu undiţa Icircntre cele cinci componente ale undiţei vargă plută fir plumb şi cacircrlig trebuie să fie

armonie compatibilitate şi echilibru altfel undiţa nu va fi utilă la pescuit Chiar şi lanseta trebuie să icircndeplinească această regulă generală Imaginaţi-vă o vargă firavă cu un fir gros şi un carmac pentru prins somni sau o lansetă cu un tambur mic icircn care abia icircncap cacircteva spirale de nailon de un milimetru grosime iar lacircngă plumb două cacircrlige mici pentru bdquolibelulărdquo Cu ochiul minţii veţi vedea dezechilibrul şi lipsa de armonie Cumpăraţi din magazin mai multe categorii de vergi cacircrlige plute plumbi şi fire şi uniţi-le icircntr-un ansamblu armonios icircn concordanţă cu peştii care trăiesc icircn apa unde vreţi să pescuiţi Interesaţi-vă la pescarii localnici sau la prieteni care au mai pescuit icircn acea apă Peştii de mărime şi greutate bdquorecordrdquo nu se pun icircn bdquoecuaţierdquo hellipVarga o cumpăraţi icircn raport cu puterea voastră de macircnuire plutele le echilibraţi icircntr-o găleată plină cu apă adăugacircnd sau reducacircnd numărul de plumbişori pacircnă cacircnd 80 din plută intră sub apă iar 20 rămacircne icircn afară ţinacircnd seama şi de greutatea momelilor pe care le veţi folosiPescarii mici nu trebuie să plece singuri la pescuit şi mai cu seamă icircn sălbăticie ci icircnsoţiţi de părinţi rude vecini prieteni pescari de la care vor icircnvăţa tainele naturii şi pescuitului şi vor primi ajutor icircn caz de nevoie Tot de la aceştia vor icircnvăţa cum să macircnuiască o vargă de pescuit cum se oboseşte şi se scoate peştele din apă cum se agaţă icircn cacircrlig momeala şi cum se nădeşte locul de pescuit Copilaşii pescari trebuie să icircnceapă lecţiile de pescuit cu o singură undiţă şi să nu stea pe locul de pescuit aproape de icircnsoţitori Pentru a nu greşi niciodată icircn preziua plecării la pescuit scrieţi un program al zilei de pes-cuit din care să nu uitaţi notarea unor utilităţi şi din care să nu lipsească apa macircncarea facircşul pentru vacircnt şi ploaie momeli nada undiţa rucsacul şepcuţa ochelarii de soare polarizanţi juvelnicul şi bdquonoroculrdquo pentru ziua de pescuit Am glumit dar ştiu pe cineva care a ajuns pe malul unei bălţi după ce a uitat acasă cutia cu momeli sau altul care din grabă a lăsat lacircngă uşă husa cu uneltele de pescuit ratacircnd ziua de pescuit Se mai poate icircntacircmpla dar se poate evita Pentru a nu adormi pe malul apei copilaşii pescari trebuie să se culce seara devreme pentru că o partidă de pescuit icircncepe icircn zori cacircnd răsare soarele Dacă vă interesează şi alte taine ale pescuitului citiţi materialele publicate icircn revista VPR icircn fiecare număr lunar unde sunt prezentate pe lacircngă aventurile icircntacircmplările amin-tirile din viaţa pescarilor şi sfaturi privind metodele de pescuit reţete de nade şi momeli şi nu numai Cartea micului pescar a rămas deschisă la pagina nr 1 Pacircnă terminaţi studiile aveţi de acumulat un volum uriaş de cunoştinţe Dar nu vă speriaţi Pescuitul este o distracţie şi o competiţie ca orice sport Firicel icircntins

Valentin MALICIUC

IUNIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30

VSDLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVS

218259344433521035136234329418521619015103151239336431535629005049139233329411512618011105

756837924

10151112721819918

1012110512021303559644736824918

101611091213631728821912

1001104911361229527619

142915231609165817491302140915101611170817571839124313291419152016231726182919031211130914031453153916251721181912361327

2028210422122309

-195120242105215322362324

-1821191620012055214822462339

-1856195220452119215622432341

-18261909

533

531

531

528

2056

2100

2103

2104

LP

UP

LN

PP

Atenție la ora de vară

FotoM Ionescu

Prinse icircn capcanăORIZONTAL 1) Capcana trandafirului (sg) ndash Cei mai buni vacircnatori 2) Simtul ascutit al caprio-arelor ndash Bronzat natural 3) Curse ndash Incluse icircn club ndash Tariful dupa eliminarea celor cacircteva sute de metri patrati 4) A da cu marinimie ndash Pune capcana si fuge 5) Arma marilor profitori ndash Trimisa dupa inamic 6) Margine de tricolor ndash Cacircnd cifrele se aduna (pl) 7) Capcana ne-vazuta ndash Coada de taur 8) Sectiune dintr-un ficat ndash Un necunoscut ndash Formula de adresare ca pentru un vacircnator mai icircn vacircrsta 9) Gazul care se livreaza la tub ndash Deosebit de mic 10) Vacircnatori cu picioarele pe pamacircnt

VERTICAL 1) Are gust de ocna ndash A pune capcane 2) Capcane pentru lei (fig) 3) Miros fin ndash Salutul eroilor ndash Nod putin desfacut 4) Blana de lemur ndash Case carora li s-au dat spargeri 5) Locul unde te duc numai nevoile (reg) ndash Pense 6) Carne de cerb ndash Muscat de flacari ndash Seva 7) Se ia pe picioare ndash Fara grai ndash Fac parte din grup 8) Se aprinde foarte usor mai ales daca sar scacircntei 9) Pastrate icircn eter ndash Firisoare ndash Nasul cu belciug artizanal 10) A prinde temporar ndash Icircnghesuiti

Ion Mihaiu

Dezlegare VPR mai CAPACITATE-OTELITA-OF-NE-BR-RANI-SUDICA-T-G-T-RT-FURII-AP-APATI-CE-NAT-AB-UO-TURATIE-NO-ZONAL-VAR-RECITATORI

1

1

4

4

2

2

5

5

3

3

6

6

7

7

8

8

9

9

10

10

|34 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

AJVPS Hunedoara vinde căţei din rasa copoi ardelenesc de la Canisa Căpăţacircna Prenotări şi informaţii suplimentare la tel 0254215422

VAcircND armă de vacircnătoare cal1270 ţevi juxtapuse Bohler antinit Tel 0723300609

Mica publicitate

Pune la dispoziţia vacircnătorilor interesaţi următoarele categorii de căţei

bull o femelă din rasa jagdterrier icircn vacircrstă de 5 luni bull o femelă din rasa copoi slovac icircn vacircrstă de 2 luni bull un mascul din rasa brac german cu păr sacircr-mos icircn vacircrstă de 3 lunibull două femele metişi de copoi x jagdterrier icircn vacircrstă de 2 luni

Juvenilii sunt dehelmintizaţi şi vaccinaţi de două ori iar căţeii dehelmintizaţi şi vaccinaţi doar icircmpotriva parvovirozei Preţul de valorificare este de 500 leiexemplar cu TVA inclus Căţeii provin din părinţi selecţionaţi folosiţi cu rezultate excelente la vacircnătoare Dintre reproducători sunt scoşi la vacircnzare la acelaşi preţ următorii cacircini

bull un mascul de copoi ardelenesc icircn vacircrstă de 2 anibull o femelă de brac sacircrmos folosită la vacircnătoare icircn vacircrstă de 7 anibull o femelă de limier hanoveran folosită icircn teren icircn vacircrstă de 7 ani

Doritorii se pot adresa pentru achiziţii sau eventuale prenotări precum şi pentru alte informaţii d-lui Du-mitru Teodor la tel 0212708060 sau 0767817908

CANISA CERNICA

SC SURAKI SRL producător autorizat conform legislației europene icircn prelucrarea cărnii de vacircnat este interesată icircn achiziționarea vacircnatului mare icircn carcasă destinat producției de mezeluri comercializate sub marca ldquoTOLBA VAcircNĂTORULUIrdquo Oferim posibilitatea icircncheierii de contracte pe termen lung

Detalii la numerele de telefon 0752 525 142 sau 021 411 62 30

E-mail florinblidarescusurakiro sau surakisurakiro

wwwsurakiro

Page 5: VÂNĂTOAREA ÎN REUNIUNEA DE LUCRU VÂNĂTOAREA

5|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

gestionarului să-şi recupereze sumele cheltuite icircn plus pentru asigurarea hranei vacircnatului prin neplata integrală a tarifului de gestionareIcircn acest sens AJVPS Bacău a făcut deja intervenţii scrise la nivelul MMP şi AGVPS cu propuneri con-crete icircn acest sensCea de-a doua problemă s-a referit la faptul că Anexa 3 la Legea 4072006 icircn baza căreia se calculează tarifele de gestionare a fondurilor cine-getice prevede pentru pădurile icircn care se găsesc urşi şi cocoşi de munte ndash specii la care vacircnătoarea este interzisă ndash tarife mai mari cu 30 icircn condiţiile icircn care aceste fonduri sunt inferioare ca bonitate cinegetică gestionarul este obligat să facă eforturi suplimentare pentru ocrotirea speciilor strict pro-tejate iar pe majoritatea acestor fonduri MMP nu aprobă cote de extrasPractica nu este unitară nici icircn privinţa procentelor din suprafaţa de pădure pentru care se calculează aceste tarife majorate pe unele fonduri aplicacircndu-se pentru toată suprafaţa pe altele doar pentru o parte din suprafaţăConsideră că este necesară anularea acestei pre-vederi din Anexa 3 la lege şi propune ca doar atunci cacircnd gestionarul primeşte icircntr-un sezon de vacircnătoare cote de extras pentru aceste specii să se prevadă (prin completarea contractului de gestionare) majorarea corespunzătoare a tarifului pentru pădure

3 Dl dir Calciu Dorin (AJVPS Hunedoara) a in-sistat pe necesitatea unei placircngeri penale adresate DNA sau Par-chetului de pe lacircngă IcircCCJ cu privire la modul abuziv prin care ges-tionarea multor fonduri cinegetice a fost abuziv luată de la asociaţiile consacrate şi dată asociaţiilor noi care nu icircndeplineau toate

condiţiile legale nici icircn privinţa icircnfiinţării asociaţiilor de proprietari care le-au propus şi nici icircn ceea ce priveşte cerinţele licenţierii A verificat situaţia unor dosare depuse la ITRSV Timişoara şi ISV Hunedoara şi a constatat falsuri grosolane pe care le-a sem-nalat comisiilor MMP dar pe care acestea nu le-au luat icircn considerare Este clar că funcţionarii publici de la MMP ITRSV Timişoara şi ISV Hunedoara sunt vinovaţi de aplicarea discreţionară şi de conivenţă a prevederilor legii icircn favoarea asociaţiilor pe care le-au susţinut din interese de neicircnţeles pentru elSusţine ca reprezentanţii tuturor asociaţiilor con-sacrate trebuie să semneze placircngerea penală fiindcă toţi au fost afectaţi mai mult sau mai puţin fiind şi un potenţial precedent iar AGVPS să facă cunoscută lista celor ce se abţin să semneze placircngerea dar care beneficiază indirect de eforturile asociaţiilor care nu s-au ferit niciodată şi nu se feresc să acţioneze unitar şi după cum icirci obligă legea Toţi au luat cunoştinţă despre faptele săvacircrşite de grupul organizat impli-cat icircn atribuirea gestionării faunei cinegetice fapte comise prin icircnţelegerea prealabilă a tuturor acestora şi nu doar icircn detrimentul asociaţiilor consacrate ci şi al bugetului public Cunoscacircnd faptele apreciază că nu avem dreptul să le tăinuim sau să achiesăm la fărădelegile grupului organizat la care s-a făcut referire fiindcă riscăm noi să devenim pasibili de sancţiunea penală a legii pentru complicitate sau

tăinuire Atrage atenţia asupra faptului că AGVPS din Romacirc-nia care este asimilată prin prevederile legii unei instituţii de utilitate publică ar putea prelua gratuit administrarea faunei din fondurile cinegetice din Romacircnia a cărei exploatare o poate organiza mai eficient şi responsabil prin intermediul asociaţiilor vacircnătoreşti care au contracte icircn derulare Statul romacircn ar fi scutit de orice cheltuială icircn acest sens iar protecţia conservarea şi gestionarea durabilă a acestei faune cinegetice ar ajunge pe macircini bune Icircn acest sens se impune icircnsă o iniţiativă legislativă care trebuie mai detaliat fundamentată 4 Dl dir Crişan Cristian (AJVPS Sălaj) a adus icircn

discuţie problema asociaţiilor de propri-etari de terenuri ilegal constituite a căror so-licitare de desemnare a gestionarilor propuşi de ei a fost respinsă de MMP iar fondul a revenit prin atribuire directă AJVPS Sălaj icircn calitate de gestionar

consacrat Asociaţia de vacircnătoare desemnată de asociaţia proprietarilor (ilegal constituită) a dat icircn judecată MMP şi speră să cacircştige recursul deşi au pierdut pe fond la Curtea de Apel Cluj Dacă cacircştigă AJVPS va pierde un fond din cele 5 + 50 pen-tru care a optat Ce se va icircntacircmpla icircntr-o asemenea situaţieDl dir gen N Şelaru nu crede că este posibilă o asemenea decizie icircn condiţiile icircn care AJVPS Sălaj a intervenit icircn proces şi bine a făcut icircn interesul MMP Dacă prin absurd instanţa ar da o asemenea sentinţă problema ar deveni extrem de complicată fiindcă trebuie să se revină la momentul opţiunii AJVPS pentru 5 + 50 şi implicit la anularea con-tractelor şi icircncheierea altora pentru multe fonduri Apreciază că problema se poate relua dacă va deveni reală dar este greu de crezut acest lucru

5 Dl dir Coman Liviu (AJVPS Călăraşi) a precizat poziţia AJVPS Călăraşi faţă de interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art 8 din Legea nr 4062006 icircn forma sa actualizată prin OUG nr 1022010Astfel consideră că icircn cazul gestionarilor consacraţi ale căror contracte expiră la mo-

mente diferite atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice se va realiza secvenţial urmacircndu-se de fiecare dată o nouă procedură de atribuire distinctă de cele anterior derulate Toate procedu-rile de atribuire deja finalizate cu icircncheierea unor contracte de gestionare a faunei cinegetice nu vor fi luate icircn considerare icircn cadrul procedurilor de atri-buire directă iniţiate ulterior expirării altor contracte dispoziţia art 8 (4) fiind de strictă interpretare bdquoAtri-buirea dreptului de gestionare se realizează ori de cacircte ori este cazul ca urmare a icircncetării contractelor anterioare de gestionare a fondurilor cinegetice din orice motiverdquoIcircn contextul arătat apreciază că intenţia declarată a autorităţii publice centrale care răspunde de

silvicultură de a aplica alt algoritm decacirct cel legal cu ocazia următoarei etape de atribuire icircn gestionare a faunei cinegetice respectiv de a acorda doar 50 din fonduri prin atribuire directă şi 50 prin licitaţie publică este de natură a prejudicia interesele organizaţiilor vacircnătoreşti consacrate prejudiciere ce ar urma să se facă cu icircncălcarea evidentă a legiiPrin urmare roagă conducerea AGVPS ca icircn cadrul discuţiilor ce le va purta cu responsabilii autorităţii publice de resort să prezinte această problematică de interes actual (chiar urgent) cu rugămintea de-a informa asociaţiile interesate cu privire la eventuale puncte de vedere exprimate informare ce ar fi foarte utilă icircn abordarea după caz chiar icircn instanţă a eta-pei de atribuire care urmează să fie parcursă

6 Dl dir Stan Florică (AJVPS Dacircmboviţa) a reluat problema planurilor de management ale fondu-rilor cinegetice care deşi s-au făcut sub formă de studii anterior sunt im-puse a fi refăcute sub o altă formă de către ITRSV dar icircn esenţă cu un conţinut similar Reaminteşte totodată obligaţia asociaţiilor de a-şi viza autorizaţiile de

deţinere a armelor de foc din 2 icircn 2 ani şi aduce la cunoştinţa celor prezenţi o reglementare recentă a organelor de poliţie de a amenda contravenţional şi a suspenda pentru doi ani permisul de armă icircn cazul persoanelor care nu şi-au făcut viza acestor permise după 5 ani de la precedenta Apreciază că avem cu toţii datoria morală de a reaminti membrilor asociaţiilor pe care le reprezentăm această icircndatorire ndash de a-şi viza periodic şi la timp permisul de armă

7 Dl dir Zlate Emil (AJVPS Teleorman) a prezentat concis situaţia man-agementului vacircnatului icircn zonele de frontieră icircn sensul că acesta nu se poate face pe o facircşie de 500 m de la punctul icircn care apa Dunării atinge malul romacircnesc Această porţiune icircn general icircmpădurită constituie cel mai fa-

vorabil loc de concentrare a vacircnatului icircn special iarna Imposibilitatea practicării vacircnătorii icircn această porţiune de teren prezintă trei mari inconveniente

bull constituie loc de concentrare pentru prădători care se icircnmulţesc aici icircn condiţii excelente deo-arece au linişte din partea omului şi hrană din abundenţăbull oferă loc de odihnă pentru mistreţi de unde nestingheriţi ies noaptea icircn cacircmpul agricol şi fac ravagii icircn culturile din apropierebull icircn lipsa prezenţei vacircnătorului este favorizat braconajul celor ce nu se sfiiesc să icircncalce legea

De aceea se impune a fi icircntreprinse demersuri legale pentru modificarea reglementărilor ce pot fi con-siderate contraproductive şi deja anacronice de-a lungul unei frontiere ce se menţine icircncă icircntre statele aceleiaşi Uniuni Europene

8 Dl dir Drăgoi Victor (AVPS Acvila - Bucureşti) a abordat problema tarifelor de gestionare sub

|6 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

aspectul obligaţiei achitării acestora inclusiv icircn situaţia icircn care unii proprietari de terenuri nu le facturează nici măcar după atenţionare din partea asociaţiilor icircn acest sens Consideră de asemenea că se impune o modificare

a limitelor unor fonduri cinegetice insuficient sau incorect descrise precum şi modificarea altora icircn situaţia de exemplu a secţionării fondurilor de către autostrăzi canale de aducţiuni apă etc Susţine necesitatea aducerii la zi a arondării fondurilor cine-getice făcută cu responsabilitate nu ca icircn trecut

9 Dl dir Lera Cornel (AJVPS Timiş) a reliefat as-pectul creşterii neverosimile a efectivelor de vacircnat

şi implicit a cotelor de recoltă aprobate de MMP pe fondurile cine-getice preluate de noile asociaţii vacircnătoreşti De asemenea aduce la cunoştinţa celor prezenţi intenţiile con-ducerilor unor asociaţii noi de a constitui asociaţii de proprietari majoritari de terenuri pe

fondurile adjudecate prin licitaţii la sume exorbitan-te urmacircnd să renunţe la contracte şi să preia direct gestionarea acestora la sume mici prin alte asociaţii nou constituite ale aceloraşi oameni Crede că sunt icircndrumaţi şi de la nivelul structurilor autorităţii publice icircn acest sens cu implicaţii asupra scăderii sumelor ce se virează la bugetul public şi păgubirea proprietarilor de terenuriReţine atenţia şi icircn legătură cu situaţia mistreţilor şi a daunelor produse de aceştia icircn unele fonduri cinegetice din cacircmpie care nu au stabilit un efec-tiv optim motiv pentru care nu au aprobate cote de recoltă ITRSV nu poate aproba astfel de cote unde nu sunt stabilite efective optime iar MMP nu soluţionează probleme Cine plăteşte pagubeleAduce icircn discuţie şi problema obţinerii utilităţii publice de către asociaţiile reprezentative din judeţe şi cere sprijin AGVPS icircn acest sens dar şi cel al accesării de fonduri europene

10 Dl dir Popa Cornel (AJVPS Mehedinţi) a semnalat conducerii AGVPS că atribuirea icircn gestionare a faunei

cinegetice din fondu-rile pentru care con-tractele de gestionare s-au icircncheiat la termen icircncă din anul 2011 nu s-a făcut icircn cele 60 de zile aşa cum obliga legea şi nu s-a făcut nici pacircnă acum Etapa atribuirii directe către gestionarii propuşi de asociaţiile de propri-

etari a fost depăşită Dar nu se anunţă etapa a II-a a atribuirii directe către gestionarii consacraţi Ştie că situaţia este aceeaşi şi icircn cazul altor asociaţii con-sacrate din alte judeţe cum sunt Hunedoara şi Tul-cea dar se teme că reprezentanţii MMP o fac deliber-

at icircntr-un scop care icirci scapă Şi vacircnătorii din grupele care gestionează aceste fonduri sunt impacientaţiO altă problemă cu care se confruntă AJVPS Mehedinţi este obligarea acesteia de către Ser-viciul AMST din cadrul IPJ Mehedinţi să primească icircn custodie gratuit sute de arme de vacircnătoare de depozitarea şi de icircntreţinerea cărora răspunde Are cheltuieli mari icircn legătură cu această obligaţie şi nu poate face această prestare de serviciu icircn mod gra-tuit mai ales membrilor asociaţieiRoagă conducerea AGVPS să intervină la nivelul MMP şi IGP pentru clarificarea problemelor ridicate

11 Dl dir Păuna Gheorghe (AVPS Unirea ndash Bucureşti) a evidenţiat icircncă un aspect de nerespectare a legii de către reprezentanţii MMP nominalizacircnd-o

pe directoarea Ilona Szabo Precizează că AVPS Unirea a cacircştigat definitiv şi irevocabil suspendarea atribuirii directe a fondului cine-getic Măcelaru cel mai bun fond pe care l-a gestionat asociaţia pe care o reprezintă unei asociaţii noi ndash AVPS Zimbru ndash la propunerea

unei asociaţii de proprietari ilegal constituită Fără a avea temei legal din dispoziţia dnei director Ilona Szabo fondul cinegetic nu a revenit la AVPS Unirea ci i-a fost icircncredinţat Direcţiei Silvice Călăraşi care icircl gestionează tot icircmpreună cu AVPS Zimbru Procesul continuă dar nu icircnţelege cum reprezentanţii MMP fără nici un temei legal au atribuit fondul cinegetic icircn discuţie pacircnă la soluţionarea procesului de anu-lare a atribuirii Direcţiei Silvice Solicită sprijin pen-tru respectarea şi aplicarea icircntocmai a legii

12 Dl dir Laszlo Bella (AJVPS Covasna) a semnalat faptul că personalul asociaţiei pe care o reprezintă a icircncheiat zeci sau sute de contravenţii la Legea nr 4072006 icircn special pentru cacircini supranumerici şi

fără jujeu la stacircni dar ciobanii le contestă şi cacircştigă procesele icircn majoritatea cazurilor Exemplifică şi icircn judeţul Covasna creşterea neverosimilă a efec-tivelor şi a cotelor de recoltă pe fondurile pre-luate de noile asociaţii vacircnătoreşti apreciind că este vorba despre fal-

suri icircn documentaţiile trimise de gestionari falsuri avizate de ITRSV şi ICAS apoi aprobate prin ordin al MMPReliefează icircncă un fapt icircngrijorător icircn manage-mentul cinegetic referindu-se la tarifele scăzute pacircnă la 2000-3000 euro percepute de noile asociaţii pentru un urs mare care se icircmpuşcă icircn cadrul aces-tora Consideră că printr-o astfel de politică de preţuri este degradată piaţa vacircnatului din Romacircnia şi afectat bugetul asociaţiilor icircn cauză şi totodată bugetul public prin impozitul mai mic obţinut din această activitate economică desfăşurată cu caracter accesoriu Apreciază că trebuie stabilite de autoritatea publică preţuri minimale icircn cazul vacircnătorii cu străiniiMai ridică problema aplicării TVA pentru mărfurile icircn

profil vacircndute propriilor membri şi pentru permisele de pescuit recreativ-sportiv eliberate acestora Problema face icircnsă obiectul dezbaterilor financiar-contabile

13 Dl dir Mitric Cristian (AVPS Rupea) a apre-ciat la racircndul lui că reprezentanţii MMP de la diferite niveluri care au conlucrat la atribuirea icircn

gestionare a fondurilor cinegetice au făptuit abuzuri de neimaginat icircn grup organizat şi de conivenţă motiv pen-tru care susţine propu-nerea dlui dir Calciu de a transmite DNA sau Parchetului de pe lacircngă IcircCCJ o placircngere penală la adresa tuturor

acestora Apreciază că dacă nu o facem acum nu mai avem ocazia să o facem altă dată Arată că şi icircn judeţul Braşov asociaţiile noi au falsificat evaluările şi au primit cote exagerate de recoltă dovedindu-se specialiste icircn falsuri după ce au exersat procedeul cu ocazia constituirii asociaţiilor de proprietari de terenuri Mai arată că noile asociaţii icircnscriu membri vacircnători cu domiciliul icircn străinătate şi permisul de vacircnătoare eliberat icircn alte ţări de exemplu icircn Germania Nu există controale din partea MMP pentru a verifica dacă aceste asociaţii mai icircndeplinesc condiţiile de licenţiere Cunoaşte de asemenea că i s-a permis unei asociaţii organizarea examenului de vacircnător deşi nu a pregătit nici un candidat şi probabil va falsifica dosarele acestor candidaţi pentru a putea icircndeplini condiţiile examinării

14 Dl dir Macircndru Nae (AVPS Iaşi) a menţionat situaţia aparte a unui fond cinegetic preluat din gestionarea RNP Romsilva cu un efectiv scriptic

de 20 de cerbi După obţinerea atribuirii fondului şi semnarea contractului cu oca-zia deplasării pe teren pentru cunoaşterea fon-dului a constatat că icircn fondul respectiv nu mai există nici un cerb Ta-rifele s-au calculat icircnsă mărite corespunzător categoriei de teren cu

cerbi Icircntreabă ce poate face pentru plata unui tarif just icircn condiţiile icircn care şi ITRSV cunoaşte situaţia şi există consemnată icircntr-un proces-verbal oficial icircncheiatDl dir gen Şelaru N consideră că trebuie făcută o notificare justificată către MMP şi ITRSV prin care să se solicite recalcularea tarifului de gestionare corespunzător terenului fără cerbi Dacă notificarea nu va fi luată icircn considerare atunci MMP şi ITRSV pot fi obligate să o facă pe calea instanţelor competente de judecată

15 Dl dir Şuler Sorin (AVPS Făgăraş) a readus icircn discuţie posibilitatea icircnlocuirii scrisorilor de garanţie bancară şi consideră că soluţionarea problemei poate fi reluată cu noua conducere a MMPIcircn continuare dl dir gen Şelaru N face mai multe precizări icircn legătură cu problemele dezbătute şi cu posibilitatea ca cele mai multe dintre acestea

7|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

să fie soluţionate Se angajează să inven-tarieze problemele ridi-cate precum şi altele de interes general nesoluţionate să le sistematizeze şi să le motiveze corespunzător pentru a le putea prezenta ulterior con-ducerii MMP Speră ca

noua conducere a MMP să fie mai receptivă şi să rezolve multe dintre problemele a căror soluţionare s-a solicitat şi se icircncearcă de 3-4 ani O a doua problemă majoră abordată icircn cadrul dezbaterilor de pe Ordinea de zi a fost problema soluţionării legale a crizei actuale a pescuitului recreativ-sportiv din RomacircniaIcircn deschiderea dezbaterii dl dir gen Şelaru N a arătat că asociaţiile afiliate şi membrii pescari sportivi ai acestora sunt nemulţumiţi de

bull modul actual de acordare a dreptului de ex-ploatare a resursei acvatice vii din habitatele piscicole naturale icircn contradicţie cu legea păgubitor pentru bugetul public şi tracasant pentru pescarii sportivibull starea resursei ajunsă icircn situaţie critică pe Dunăre icircn Delta Dunării icircn lacurile de acumu-lare icircn care se practică aşa-zisa acvacultură şi icircn unele ape curgătoare mai ales din zona de munte icircn care se braconează cu curent electric unelte de reţea substanţe chimice şi chiar ex-plozivibull lipsa totală de eficienţă a pazei resursei şi a modului de control a exploatării acesteia inclu-siv icircn perioada de prohibiţie ceea ce a condus la o exacerbare a braconajului piscicolbull evaziunea fiscală de notorietate determinată de vacircnzarea peştelui bdquola negrurdquo de către majori-tatea persoanelor fizice şi juridice autorizate de ANPA să pescuiască comercialbull cererea insistentă de date cu caracter personal de la pescarii sportivi faptă ce contravine legii şi creează suspiciuni icircn privinţa intenţiei de fo-losire a acestoraDomnul dir gen Şelaru N a mai arătat că s-a ajuns la situaţia reliefată din următoarele mo-tivebull refuzul ANPA de a icircncheia acte-adiţionale aşa cum o obliga legea şi hotăracircrile instanţelor judecătoreşti pentru unele asociaţii la con-tractele de gestionare durabilă a resursei acvatice vii icircncheiate anterior icircntre CNAFP şi asociaţiile de pescari sportivibull nerespectarea icircn continuare a legii care obliga ANPA să concesioneze exploatarea resursei acvatice vii negrevate de alte con-tracte asociaţiilor de pescari sportivibull conceperea şi promovarea unor reglementări subsidiare legii icircn dezacord cu aceasta prin care au novat modalitatea de autorizare nelegală a asociaţiilor de pescari sportivi pentru ex-ploatarea prin pescuit recreativ-sportiv a resursei acvatice viibull modalitatea extrem de greoaie şi tracasantă de eliberare a permiselor de pescuit recreativ-sportiv bull eliberarea permiselor de pescuit recreativ-sportiv de către funcţionarii ANPA drept arogat icircn urma completării forţate şi incorecte a legii

printr-o OUG care se referea la cu totul altă problemă

După ce a arătat că şi bugetul public a fost afec-tat direct şi indirect de către ANPA ndash prin icircncasa-rea unor taxe de autorizare categoric mai mici decacirct redevenţele ce le-ar fi putut obţine icircn urma concesionării prin stimularea perceperii de tarife cacirct mai reduse de la pescari sportivi pentru accesul la resursă şi neicircncasarea taxei de 2 leipermis de pes-cuit recreativ-sportiv eliberat de funcţionarii ANPA precum şi prin neicircncasarea tarifelor cuvenite de la asociaţiile de pescari sportivi icircn anul 2008 ndash dl dir gen al AGVPS a apreciat că ieşirea legală din această situaţie de criză icircn materie de pescuit recreativ-sportiv nu se mai poate face decacirct prin una din următoarele modalităţi

1 Prin icircncheierea de acte-adiţionale la con-tractele de gestionare durabilă a resursei acvati-ce vii icircncheiate anterior icircntre CNAFP şi asociaţiile de pescari sportivi aşa după cum obligă OUG nr 232008 şi au hotăracirct definitiv şi irevocabil instanţele judecătoreşti icircn cazul AJVPS Suceava şi AJVPS Galaţi2 Prin concesionarea exploatării resursei ac-vatice vii din zonele de pescuit recreativ-sportiv delimitate icircn habitatele piscicole naturale către asociaţiile care au icircn obiectul de activitate pes-cuitul recreativ-sportiv icircn condiţiile icircncheierii (icircncetării) contractelor anterioare icircncheiate icircntre CNAFP şi asociaţiile de pescari sportivi Similar s-ar impune a fi soluţionată şi problema pescui-tului icircn apele de munte3 Prin atribuirea gratuită către AGVPS a exploatării resursei acvatice vii icircn condiţiile icircn care AGVPS este asimilată prin lege ca instituţie de utilitate publică AGVPS poate prin organizaţiile de pescari sportivi să adminis-treze mai bine şi să protejezeconserve mai efi-cient resursa acvatică vie fără nici o cheltuială implicată din partea statului Nu se insistă icircnsă pe această posibilitate pentru a se evita acuzaţiile tendenţioase şi ignorante de bdquomonop-olrdquo şi pentru a nu fi frustrat bugetul public de o redevenţă avantajoasă pentru societate

Icircn legătură cu situaţia şi perspectivele exploatării resursei acvatice vii din habitatele piscicole naturale au luat cuvacircntul1 Dl dir Lazu Dorel (APS Timişoara) care a prezen-tat experienţa colaborării neplăcute cu MMP şi

ANPA icircn ultimii doi ani Consideră că apa pădurea şi vacircnatul nu au ce căuta la mediu ci la agricultură Apreciază că din cauza Ordinului nelegal nr 152011 al MADR APS Timişoara a pierdut peste 1000 de pescari sportivi care s-au dus la asociaţiile de apartament sau au luat

permise direct de la ANPA fără a mai viza carnetele de membruSusţine menţinerea reciprocităţii icircntre asociaţiile afiliate şi necesitatea icircnscrierii pescarilor sportivi icircn asociaţii avacircnd icircn vedere că icircn toată Europa nu se poate practica pescuitul recreativ-sportiv icircn afara unui cadru organizatSugerează ca eventuala concesionare a exploatării resursei acvatice vii să fie făcută de AGVPS nu de fiecare asociaţie afiliată pentru toate zonele de

pescuit din ţară Concesionarea la nivelul fiecărei asociaţii de pescari sportivi ar putea deveni riscantă din cauza existenţei unor străini icircn Romacircnia care bdquospală bani negrirdquoPrezintă concis programul Dunării şi accesarea de fonduri europene Va intra icircn posesia acestui pro-gram icircn scurt timp şi icircl va face cunoscut şi celorlalte asociaţii

2 Dl dir Stoica Ştefan (AJVPS Tulcea) a prezen-tat oferta de reciprocitate făcută cunoscută celor

interesaţi şi prin revista Vacircnătorul şi Pescarul RomacircnIntervine dl dir Talpeş Vladimir care susţine că permisele sunt eliberate de ARBDD icircn baza unui ordin con-testat la instanţele judecătoreşti compe-tente la care ar trebui să acheseze şi AJVPS

Tulcea iar taxa de 30 de lei de acces icircn Delta Dunării este abuzivă fiindcă nu are temei legal şi nu respectă dreptul de servitute acordat pescarilor sportivi prin permisul de pescuit recreativ-sportiv eliberat tot de ARBDDDl dir gen Şelaru N aplanează discuţiile con-tradictorii apreciind că această soluţie este de compromis pacircnă la clarificarea modului de atri-buire a dreptului de exploatare a resursei acvatice vii şi reprezintă un pas icircnainte faţă de perioada anterioară cacircnd pescarii sportivi ajungeau la Tul-cea fără informaţii privind condiţiile de pescuit recreativ-sportiv icircn Delta Dunării şi fără să cunoască de unde cum şi cacircnd pot procura documentele necesare mai ales la sfacircrşit de săptămacircnăDă dreptate dlui dir Talpeş V icircn privinţa nelegalităţii taxei de acces icircn Delta Dunării dar nu ar fi icircn avanta-jul nimănui ndash nici al AJVPS Tulcea nici al pescarilor sportivi ndash să conteste acum condiţiile impuse forţat de conducerea ARBDD fiindcă soluţionarea proble-mei ar dura cel puţin pacircnă la icircncheierea anului 2012Speră ca şi icircn Delta Dunării să fie atribuit legal dreptul de exploatare a resursei acvatice vii prin concesionare doar asociaţiilor de pescari sportivi eligibile Aşa după cum a fost atribuită icircn alte tim-puri singura concesiune icircn acest sens din ţară dlui Robert Răduţă şi asociaţiilor lui

3 DL dir Pop Andrei (AJPS Cluj) a susţinut că reprezentanţii filialei locale ANPA au aplicat discreţionar chiar fraudulos metodologia de calcul

a punctajului cu ocazia autorizării asociaţiilor de pescari sportivi Dă exemple concludente Din cauza faptului că a fost autorizată şi AJVPS Cluj pe zone pe care AJPS Cluj şi le reven-dicase şi le adjudecase icircn baza unui punctaj mai mare are multe

litigii cu aceasta pe rolul instanţelor judecătoreşti Situaţia precară a AJPS Cluj din acest moment rezidă din faptul că ANPA i-a suspendat autorizaţia pentru trei zone de pescuit atribuite anterior Cere sprijin pentru soluţionarea problemei asociaţiei născută din acţiuni şi procese tendenţioase dator-

|8 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

ate unor reglementări nelegale aplicate şi acestea discreţionar

4 Dl dir Calciu Dorin (AJVPS Hunedoara) a evidenţiat că problemele AJPS Cluj sunt generale iar rezolvarea acestora nu poate fi abordată bdquosectarrdquoAr fi cel mai avantajos pentru pescarii sportivi şi protecţiaconservarea resursei acvatice vii even-tuala preluare icircn responsabilitate a exploatării resursei acvatice vii din toate habitatele piscicole naturale de către AGVPS din Romacircnia care poate organiza şi desfăşura mai bine şi echitabil activi-tatea prin asociaţiile de pescuit recreativ-sportiv eligibileSusţine icircncă odată semnarea şi promovarea placircngerilor despre care a făcut vorbire anterior la Parchetul de pe lacircngă IcircCCJ şi la Curtea de Conturi

5 Dl dir Drăgoi Victor (AVPS Acvila ndash Bucureşti) a ridicat problema concurenţei incorecte făcute asociaţiilor de pescari sportivi şi păgubirii bugetu-lui public de către ANPA prin neicircncasarea taxei de 2 leipermis de pescuit recreativ-sportiv eliberat direct de funcţionarii publici ai acesteia

6 Dl dir Popa Cornel (AJVPS Mehedinţi) a adus icircn discuţie problema autorizăriiconcesionării exploatării resursei acvatice vii de pe Dunăre De ce nu se faceIntervine dl dir Coman Liviu (AJVPS Călăraşi) care precizează că asociaţia pe care o reprezintă a obţinut o hotăracircre judecătorească definitivă şi irevocabilă care obligă ANPA icircn acest sens

Icircn legătură cu organizarea manifestărilor halieu-tico-cinegetice apreciate ca fiind fără precedent icircn Romacircnia şi icircn alte ţări europene materialul de prezentare a fost considerat suficient de detaliat complet şi convingător Totuşi pentru aducere la zi a luat cuvacircntul dl arh Ionescu Mugurel care a prezentat rezultatele verificării şi omologării pistei de concurs Corbu de către oficialii FIPS Aceştia au fost prezenţi icircn timpul desfăşurării Cupei Rig de Pes-cuit la Crap fiind impresionaţi atacirct de amenajările special edificate pentru acest tip de competiţii cacirct şi de cantitatea şi calitatea deosebită a populaţiei piscicole Prinderea a 15000 kg de peşte de către cele 75 de echipe concurente icircntr-un interval de 72 de ore a depăşit orice aşteptare şi constituie un record icircn condiţiile de desfăşurare a unei competiţii de asemenea amploare De asemenea oficialii FIPS au apreciat condiţiile de transport cazare pensiune etc verificate cu acest prilej La sfacircrşit oficialii FIPS s-au declarat icircncacircntaţi de locaţie şi de amenajarea special finalizată felicitacircnd conducerea AGVPS din Romacircnia pentru alegerea făcutăDl dir gen Şelaru N contează după cum a preci-zat pe faptul că desfăşurarea concomitentă a unui Campionat Mondial de Pescuit la Crap a finalei naţionale de tir vacircnătoresc a finalei naţionale de chinologie vacircnătorească a unui tacircrg de vacircnătoare şi pescuit a zilei Sf Eustaţiu şi a Congresului AGVPS din Romacircnia icircntr-o locaţie de excepţie situată pe malul mării şi icircntr-o perioadă cu temperaturi fa-vorabile poate determina o regrupare a vacircnătorilor şi pescarilor sportivi din marea familie a asociaţiilor icircn profil sub egida AGVPSDe aceea ocazionat de această reuniune de lucru a făcut un apel călduros la conducerile asociaţiilor afiliate pentru a lua parte activ la aceste manifestări revenindu-le obligaţii concrete legate icircn primul racircnd de

- participarea cu echipe sau concurenţi individu-ali la campionatele naţionale de tir vacircnătoresc şi de chinologie vacircnătorească de la fazele pe asociaţie pacircnă la finala de la Constanţa- inventarierea şi colectarea la sediul asociaţiilor afiliate a trofeelor de vacircnat neo-mologate icircncă dobacircndite oriunde de mem-brii vacircnători ai acestor asociaţii aşa icircncacirct să poată fi evaluate după formula CIC de către o comisie completă şi competentă şi apoi icircnscrise icircn Catalogul Naţional al Trofeelor de Vacircnătoare din Romacircnia care se doreşte a fi actualizat cu acest prilej- participarea prin echipe sau competitori in-dividuali la icircntrecerea bdquoceaunelorrdquo organizată icircn 27 sept 2012 cu ocazia sărbătorii zilei vacircnătorilor din Romacircnia- contactarea şi stimularea participării firmelor cunoscute interesate de producerea şi comer-cializarea produselor icircn profil cinegetic şi ha-lieutic la tacircrgul de vacircnătoare şi pescuit

Avacircnd icircn vedere că la o asemenea manifestare pot fi prezenţi reprezentanţi ai CIC FACE FIPS şi ai conducerilor asociaţiilor naţionale de vacircnătoare şi de pescuit din ţările vecine şi din Europa precum şi importante personalităţi din ţară trebuie să se depună eforturile cuvenite din partea tuturor con-ducerilor asociaţiilor din Romacircnia pentru ieşirea spectaculoasă dintr-un anonimat icircn care ne-am complăcut cu toţii din anumite raţiuni icircn ultimii aniSe apreciază că a sosit momentul să se arate şi ce-lorlalte ONG-uri cu preocupări similare şi societăţii icircn care trăim anvergura organizării şi posibilităţilor noastre de manifestare icircn interesul prestigiului activităţilor desfăşurate al lor şi al Romacircniei pacircnă la urmă

Dezbateri aparte au suscitat spre finalul reuniunii sesizările ce se doresc a se face la nivelul Parchetu-lui de pe lacircngă Icircnalta Curte de Casaţie şi Justiţie icircn legătură cu modul apreciat ca fraudulos de recon-tractare a gestionării faunei sălbatice din foarte multe fonduri cinegetice (icircn anii 2011 şi 2012) şi pentru autorizarea abuzivă a exploatării resursei acvatice vii din habitatele piscicole naturale De asemenea la nivelul Curţii de Conturi a Romacircniei pentru prejudicierea bugetului public de către ANPA prin autorizarea exploatării resursei acvatice

vii icircn locul concesionării acesteia prin stimularea perceperii de tarife cacirct mai mici pentru accesul la resursă prin neicircncasarea taxei de 2 leipermis eliberat de funcţionarii ANPA etcDin discuţiile purtate a reieşit că faptele grave comise de conivenţă de către grupuri organizate de funcţionari publici ndash care eludacircnd legea au asigurat abuziv şi discreţionar accesul la cele două resurse naturale (vacircnat şi peşte) precizate mem-brilor unor aşa-zise asociaţii de pescari sportivi ndash sunt foarte bine cunoscute şi nu pot fi tăinuite Nu merită să-şi asume nimeni un astfel de risc pentru anumiţi funcţionari publici care au icircndeplinit şi au plusat la dispoziţiile nelegale primite din partea unor demnitari nominalizaţi politic icircn funcţii cu rezultatul trecerii exploatării resurselor naturale regenerabile denumite bdquovacircnat şi peşterdquo din macircna asociaţiilor tradiţionale sau consacrate care şi-au dovedit icircn timp interesul şi responsabilitatea icircn macircna unor asociaţii noi clientelare care nu oferă nici o garanţie icircn privinţa exploatării durabile a acestor resurseDin discuţii a mai reieşit şi faptul că cercetările şi sancţiunile ce vor urma sesizărilor reprezentanţilor asociaţiilor afiliate vor atrage atenţia funcţionarilor publici care se perpetuează de la o guvernare la alta că legea este lege şi se aplică şi pentru ei aşa icircncacirct să nu-şi mai permită pe viitor interpretarea le-gii şi aplicarea interpretativă abuzivă şi interesată a acesteiaLucrările (sesizările) pregătite la nivelul AGVPS care s-au transmis tuturor reprezentanţilor asociaţiilor afiliate spre cunoaştere au fost remarcate ca fiind clare şi la obiect dar se impune a fi completate cu anexe dintre care cele mai importante trebuie să fie placircngerile concrete ale fiecărei asociaţii icircn cauză unele dintre acestea fiind depuse deja la organele de cercetare penalăImportantă a fost şi poziţia unanimă a tuturor celor prezenţi la reuniunea de lucru icircn privinţa necesităţii depunerii sesizărilor icircn discuţie la Parchetul de pe lacircngă ICCJ şi la Curtea de Conturi după o ultimă revedere şi reformulare a acestora şi după icircnsuşirea lor prin semnătură de către reprezentanţii AGVPS şi ai asociaţiilor afiliateChiar dacă va necesita timp şi efort obligaţia asumată trebuie dusă cacirct mai curacircnd posibil la bun sfacircrşit

9|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Dezbaterile din secţiunea de lucru cu contabilii asociaţiilor afiliate

Scopul icircntacirclnirii de lucru organizate reliefat icircncă de la icircnceputul reuniunii a fost acela de a identi-fica probleme economico-financiare de actualitate şi de interes comun cu care se confruntă contabilii asociaţiilor afiliate dar nu numai pentru a icircn-cerca o soluţionare legală şi mai ales unitară a acestor probleme aşa icircncacirct să poată fi prevenite interpretări personale şi rezolvări diferite icircn general păgubitoare pentru bugetul asociaţiilor nonprofit pe care le reprezintăOrdinea de zi propusă a avut un caracter orientativ urmărindu-se o preorientare a discuţiilor pe capi-tole distincte de probleme urmacircnd ca această or-dine de zi să fie completată cu orice alte probleme ridicate de cei prezenţiCoordonarea lucrărilor secţiunii a revenit dlui ec Ivanovici George ndash preşedintele comisiei de cenzori a AGVPS expert contabil şi auditor independent ndash ajutat de dl ec Popescu Marian ndash cenzor la AJVPS Buzău dna Ţandără Carmen ndash cenzor la AGVPS şi dna ec Leotică Marina ndash contabil şef al AGVPS La lucrări au participa 21 de contabili din partea asociaţiilor din diverse judeţe şi icircncă un economist din partea AGVPSDiscuţiile purtate au avut un caracter interac-tiv sub forma unui schimb profesional de opinii şi experienţă conducacircnd icircn final la concluzii şi decizii importante pentru cei prezenţi precum şi la reţinerea unor probleme rămase deschise de soluţionat icircn viitorIcircn sinteză problemele dezbătute s-au referit la 1 Impozitul pe venita) icircncadrarea plata şi declararea sumelor reprezentacircnd indemnizaţia de examinare acordată membrilor comisiei de examinare pentru obţinerea permisului de vacircnătoareb) obligaţiile declarative şi de plată referitoare la zilieric) oportunitatea şi cadrul legal pentru premierea membrilor vacircnători ai asociaţiei şi pentru membrii consiliului de administraţied) impozitul pe venitul agricol icircn cazul achiziţionării de produse agricole de la producători particulari - documente produsele care pot fi achiziţionatee) posibilitatea premierii paznicilor de vacircnătoare (pentru cointeresarea lor) atunci cacircnd contribuie la descoperirea cazurilor de braconaj din sumele pe care asociaţiile le primesc drept despăgubiri la braconaj 2 Taxa pe valoarea adăugatăa) Achiziţii intracomunitare şi icircnscrierea ca plătitori de TVA icircnscrierea icircn Registrul Operatorilor Intraco-munitari obligaţii declarativeb) cotizaţia suplimentară este sau nu purtătoare de TVA3 Taxa extrajudiciară de timbrua) cum se procedează4 Impozitul pe profita) metodologia de calcul a impozitului pe profit aşa cum a fost aceasta prezentată de organele de control ale ANAFb) necesitatea solicitării unor precizări de la or-ganele competente ale Ministerului de Finanţe asupra alegerii unei bdquocheirdquo de repartizare a chel-tuielilor comune c) icircnregistrarea impozitului pe profit suplimentar (stabilit de către organele de control) 5 Impozite şi taxe localea) impozitul asupra mijloacelor de transport cu

referire la bărci 6 Casa de marcata) răspunsul primit de la Direcţia de Politici şi Legislaţie icircn Domeniul Vamal şi Nefiscal din cadrul Ministerului Finanţelor Publice icircn data de 19102011b) necesitatea continuării demersurilor pentru re-evaluarea situaţiilor specifice din cadrul asociaţiilor vacircnătorilor şi pescarilor sportivi 7 Alte problemea) tarifele de gestionare a fondurilor de vacircnătoare ndash TVA documente justificative necesare b) icircnregistrarea icircn contabilitate a tarifelor de ges-tionare separat pe doua exerciţii financiare avacircnd icircn vedere faptul ca anul fiscal nu corespunde cu se-zonul de vacircnătoare c) icircnregistrarea operaţiunilor de plata a permiselor de pescuit primite de la ANPA şi a celor de icircncasare a contravalorii lor de la membrii pescari (ANPA eliberează permisele cu icircntacircrziere de 1-2 luni faţă de data virării contravalorii lor)d) inexistenţa icircn Codul Ocupaţiilor din Romacircnia a unor ocupaţii cum ar fi paznic de pescuit secretar de club e) necesitatea icircntocmirii unui grafic de circulaţie a documentelor icircn cadrul fiecărei asociaţiif) necesitatea icircntocmirii unei proceduri proprii pen-tru operaţiunile cu numerar avacircndu-se icircn vedere şi noile reglementari legate de paza bunurilorg) inventarierea anuală a patrimoniului cu referire la mijloace fixe aflate icircn evidenţa contabilă dar cu valoare de inventar zero h) care este tratamentul dobacircnzilor la sumele provenite din sume icircncasate pentru activitate economică i) scrisorile de garanţie bancară obţinute de la bănci icircn vederea participării la licitaţiile organizate pen-tru gestionarea fondurilor de vacircnătoare 8 Propunere de elaborare a unui Manual de politici contabile unitara) necesitatea şi oportunitatea unui astfel de manualb) stabilirea din racircndul contabililor prezenţi a per-soanelor care vor elabora cacircte un capitol din acest manual

Icircn legătură cu probleme dezbătute prezentate sistematizat mai sus s-au discutat şi stabilit proce-duri absolut legale şi unitare de lucru care urmează să fie transmise icircn scris tuturor asociaţiilor afiliate inclusiv contabililor asociaţiilor afiliate care nu au putut fi prezenţi la reuniunea organizatăDe asemenea s-a luat hotăracircrea elaborării icircn cel mai scurt timp posibil a Manualului unitar de politici contabile al cărui model va fi pus la dispoziţie de la nivelul Comisiei de cenzori AGVPS iar conţinutul va fi adoptat de un colectiv de con-tabili de la AGVPS şi asociaţiile afiliate stabilit cu prilejul reuniuniiDupă elaborarea manualului precizat icircntr-o primă variantă acesta va fi transmis comisiei de cenzori şi contabililor asociaţiilor afiliate pentru lecturare şi eventuale propuneri de modificare şi comple-tare a lui Doar ulterior varianta finală va fi supusă aprobării Consiliului AGVPS apoi distribuită asociaţiilor afiliate aşa icircncacirct să constituie un cadrul unitar şi statutar de lucru opozabil şi util icircn relaţiile cu organele de control icircn profil şi terţe persoane

ConcluziiProblemele ridicate cu ocazia reuniunii de lucru din 29-30 mai 2012 de la Braşov au fost după cum s-a putut constata numeroase şi complexePentru majoritatea dintre acestea au fost precizate soluţii legale şi unitare pe loc Altele au fost reţinute pentru intervenţii la nivelul forurilor decizionale urmacircnd să fie transmise răspunsurile cuvenite ce-lor interesaţi icircn interesul unor soluţionări similare (unitare) a problemelor rămase deschiseSchimbul de opinii şi experienţa s-a dovedit şi acesta a fi necesar util şi eficientLa finalul reuniunii de lucru s-a concluzionat de către toţi cei prezenţi că organizarea acestei icircntacirclniri lucrative a fost inspirată şi folositoare susţinacircndu-se necesitatea organizării periodice a unor icircntruniri similare

VPR

Ilustrația M Ionescu

|10 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Icircn perioada 08-11052012 s-a desfăşurat icircn oraşul Cape Town din Africa de Sud cea de-a 59-a

Adunare Generală a Consiliului Internaţional de Vacircnătoare ( CIC ) manifestare care a reunit participanţi din peste 30 de ţări membre atacirct din Europa cacirct şi din America de Nord Africa şi Asia Organizată ca Fo-rum Mondial al Utilizării Durabile și avacircnd ca temă principală bdquoEco-nomia conservării faunei sălbaticeldquo această reuniune a icircnsemnat mai mult decacirct o icircntacirclnire prietenească icircntre vacircnători din icircntreaga lume fiind un adevărat forum al schimburilor de idei de analiză şi propuneri pentru gestionarea vacircnatului ca parte esenţială a conservării biodiversităţii Din partea Delegaţiei Romacircniei au luat parte la acest eveni-ment dr ing Neculai Şelaru ndash direc-tor general al AGVPS din Romacircnia ing Eusebiu Martiniuc - director al

AJVPS Vrancea ing Liviu Coman - director al AJVPS Călăraşi Şipos Dan - candidat și nou membru şi sub-semnatul - director al AJVPS Praho-va icircn calitate de nou Șef al Delegaţiei Romacircniei icircn CIC Riguros organizată cea de-a 59-a Adunare Generală a CIC a prilejuit un util schimb de experienţă şi o continuare a demersurilor legate de gestionarea durabilă a vacircnatu-lui din Africa considerat alături de toate speciile de vacircnat existente pe celelalte continente componentă a Patrimoniului Cultural Mondial Temele puse icircn discuţie de-a lungul tuturor dezbaterilor icircncepacircnd cu deschiderea oficială desfăşurată icircn Palatul Parla-mentului din Cape Town continuacircnd cu lucrările Diviziilor şi icircncheind cu rezoluţiile aprobate icircn cadrul sesiunii finale au trasat şi susţinut politi-cile locale regionale şi mondiale icircn privinţa gestionării populaţiilor de vacircnat

sedentar şi migrator Au fost abordate aspecte legate de pericolul d i s p a r i ţ i e i unor specii aflate la limi-

ta existenţei lor de comerţul legal dar şi ilegal cu carne trofee şi exemplare vii precum şi cele legate de braconaj ca principal element favorizant al traficu-lui cu vacircnat şi produse accesorii pro-venite din vacircnat (coarne colţi fildeş blănuri carne pui ouă etc) şi de politicile care ar trebui aplicate icircn ve-derea limitării efectelor negative ale aspectelor menţionate mai sus Cum era şi normal re-giunea cu cele mai multe elemente de analiză a fost continentul Africa con-tinuacircndu-se astfel tendinţa icircncepută cu mai mulţi ani icircn urmă de a prezen-ta şi populariza continentul african S-a insistat asupra gestionării faunei cinegetice africane a modalităţilor de organizare a partidelor de vacircnătoare icircn mai multe ţări ale continentului a Parcurilor Naţionale cele mai im-portante cu problemele lor a marilor migraţii sezoniere şi nu icircn ultimul racircnd studii foarte interesante despre speciile de animale sălbatice africane De această dată prezentările au fost susţinute de oficiali ai ţărilor africane miniştri ai mediului ai agriculturii reprezentanţi ai Organizaţiei Mondi-ale pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) ai Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) Nivelul reprezentării

Organizată ca Forum Mondial al Utilizării Durabile si avacircnd ca temă principală bdquoEconomia conservării faunei sălbaticeldquo

aceasta reuniune a icircnsemnat mai mult decacirct o icircntacirclnire prietenească icircntre vacircnători din icircntreaga lume

Reprezentare externă|

Adunarea Generală a CIC din Cape Town

Ilustrația CIC

11|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

a dat pe de o parte importanţa cuvenită eforturilor naţionale icircn sen-sul conservării bogăţiilor naturale pe care le administrează pe de altă parte a susţinut recunoaşterea Africii ca un continent dornic să fie apre-ciat de lumea mondială ştiinţifică şi nu numai Totodată a fost recunos-cut faptul că principiile conservării biodiversităţii vieţii sălbatice sunt necesare şi sunt susţinute icircn direcţia dezvoltării comunităţilor umane şi al protejării faunei şi florei de o inestimabilă valoare biologică şi economică Rapoartele de acti-vitate ale Diviziilor din cadrul CIC (Divizia Ştiinţe aplicate Divizia Politici şi Legislaţie Divizia Cultură şi Grupul de lucru Opinia Tacircnără) au arătat uneori cu detalii icircntreaga activitate desfăşurată icircn ultimul an realizările și eforturile comune alături de alte organizaţii sau organisme zo-nale sau mondiale Demn de remarcat este faptul că activităţile desfăşurate icircn acest ultim an au pus Consiliul Internaţional de Vacircnătoare pe o nouă orbită a relaţiilor şi recunoaşterii internaţionale icircn sensibilul domeniu al conservării biodiversităţii vieţii sălbatice Au fost scoase icircn evidenţă eforturile unor delegaţii naţionale sau al unor membri ai acestor delegaţii precum şi ale conducerii CIC icircn acest sens Toţi au depus un efort consis-tent icircn a impune politicile şi principi-ile CIC icircn Europa dar şi icircn celelalte continente Icircn acest sens este demn de amintit faptul că icircncepacircnd cu acest an limba rusă a devenit a patra limbă oficială a CIC ca o recunoaştere a eforturilor importante făcute de Federaţia Rusă şi fostele state ale URSS icircn conservarea faunei sălbatice şi icircn sprijinirea studiilor icircntocmite de importante instituţii ştiinţifice ruseşti precum Academia de Ştiinţe de la Moscova şi institute de cercetări afili-ate acesteia

Discuţii finale au fost făcute și cu privire la formulele de evaluare a trofeelor de vacircnat icircn sen-sul că pacircnă la toamnă vor fi editate noile fişe cu metodo-logia de cal-cul icircn acest fel dorindu-se icircncheierea unei perioade neclare şi confuze care a marcat ultimii ani De asemenea s-a discutat formarea tot pacircnă icircn toam-na acestui an a structurilor zonale şi naţionale pentru evaluarea trofee-lor astfel icircncacirct şi acest domeniu atacirct de important prin care se răsplătesc eforturile adevăraţilor profesionişti să-şi recapete importanţa Au fost discutate şi probleme specifice Delegaţiei Romacircniei iar domnii Bernard Lozeacute - Preşedinte CIC şi Dieter Schramm - Preşedinte de Onoare CIC şi-au re-afirmat sprijinul direct icircn a susţine indi-vidual sau icircn totalitate acţiunile pe care dorim să le iniţiem dar şi implicarea membrilor noştri icircn proiectele iniţiate de către Diviziile CIC - ului Prin demersurile Guvernului de la Budapesta CIC are toate şansele să devină un or-ganism mondial pe lacircngă Organizaţia Naţiunilor Unite angajaţii săi putacircnd fi asimilaţi personalului diplomatic Este deocamdată o dorinţă şi speranţă Icircn concluzie a 59-a Adunare Generala CIC a reliefat poziţia acestei organizaţii de susţinător al vacircnătorii ca o componentă a Patri-moniului Cultural Universal punacircnd bazele icircnceperii unor noi studii icircn do-meniul Economiei Conservării Fau-nei Sălbatice

S-a hotăracirct ca cea de-a 60-a Adunare Generală a CIC din anul 2013 să se desfăşoare icircn trei ţări şi anume Cehia Slovacia şi Ungaria pe parcursul unei săptămacircni şi sub pa-tronajul extraordinar al Preşedinţilor din aceste ţări Despre frumuseţile Africii de Sud atacirct cacirct am putut ve-dea icircntr-un material viitor

Valeriu BOLGIU

Ilustrația NȘelaru

|12 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Pornind de la o simplă icircntrebare bdquo Cum văd căpriorii lumea dimprejurul

lor rdquo şi icircnţelegacircnd acest fenomen putem evita o serie de greşeli care de cele mai multe ori ne vor lăsa doar cu imaginea căpriorului fugind icircnapoi spre desişul de unde ve-nise şi cu tolba goală

IcircNTRE LUMINĂ ŞI CULOAREPentru o lungă perioadă de timp s-a crezut despre căpriori că văd numai icircn alb şi negru Cercetările ul-timilor ani au demonstrat icircnsă că lucrurile stau puţin altfel Ochiul mamifere-lor conţine două feluri de celule sensibile la lumină denumite după forma lor conuri şi bastonaşe Conurile percep culorile

din spectrul de lumină şi sunt dedicate cu precădere vederii diurne iar bastonaşele sunt sen-sibile la lumina slabă şi nu icircnregistrează culorile Ochiul uman conţine mai multe conuri deci noi percepem bine culorile şi vedem bine icircn timpul zilei iar pentru că avem mai puţine bastonaşe nu ne descurcăm prea bine cacircnd nu este lumină suficientă Ochii căpriorilor conţin mai multe bastonaşe şi mult mai puţine conuri aşa că ei se mişcă relativ confortabil icircn lumina slabă cum este dimineaţa şi seara şi pe icircntuneric dar percep foarte slab culorile şi doar unele dintre acestea

CULOAREA DIN IMAGINIldquoCuloareardquo este ceea ce per-

cepem noi din lumina cu diferite lungimi de undă şi frecvenţe şi care se traduce prin spectrul vizibil practic ceea ce vedem noi icircntr-un curcubeu La capătul spectrului cu lungimi mari de unde este roşul iar la capătul opus este violetul lumina cu lungimi scurte de unde Există icircnsă lumină şi icircn afara spectrului vizibil pe care ochiul uman nu o percepe icircn mod normal Este aşa numitul spectru invizibil din care fac parte ultravioletele şi infraroşiile Cercetările au demon-strat că ochii căpriorilor pot percepe o parte din spectrul vizibil aflat spre partea violetă şi chiar o parte din spectrul invizibil o parte din gama de ul-traviolete Astfel căpriorii pot vedea ceva din cu-loarea albastră iar prin contrast sunt foarte puţin sensibili la culorile dinspre galben iar verdele por-tocaliul şi roşul sunt per-cepute ca nuanţe de gri

ULTRAVIOLETUL ŞI PORTOCALIUL DIN ECHIPAMENTPărerile privind acuitatea vederii căpriorilor vis-a-vis de lumina ultravioletă sunt icircmpărţite Ceea ce este sigur este că o mare parte din materialele din care este fabricată icircmbrăcămintea conţin icircntăritori de culoare toc-mai pentru a da strălucire culorilor Aceşti ldquoicircntăritorirdquo funcţionează tocmai pe

baza reflexiei unei părţi din spectrul ultraviolet Avacircnd icircn vedere structura ochiului căpriorilor şi sensibilitatea lor ridicată la ultraviolete aceştia vor percepe aceste materiale ca fiind mult mai strălucitoare decacirct le putem vedea noi Icircn ori-care dintre situaţii indife-rent cacirct de mult sau puţin percep căpriorii aceste ul-traviolete este recoman-dat să purtăm la vacircnătoare o icircmbrăcăminte icircn culori neutre apropiate de cele din mediul icircnconjurător aşa numitul camuflaj Echipamentul modern aici incluzacircnd alături de icircmbrăcăminte şi rucsa-cii corturile scăunelele etc sunt confecţionate din materiale non-UV care nu reflectă razele ul-traviolete Există de ase-menea detergenţi pen-tru curăţire care icircnlătură icircn mare măsură efectul generat de icircntăritorii de culoare detergenţi recomandaţi pentru spălarea echipamentului de vacircnătoare Icircntre culo-rile ce trebuie evitate la vacircnătoare sunt albastrul şi bleumarinul pe care aşa cum am văzut căpriorii le percep destul de bine Pe de altă parte aşa cum arătam portocaliul este perceput de căpriori drept o nuanţă de gri aşa că vesta portocalie de protecţie sau banda de la pălărie sau de pe braţ nu vor atrage icircn mod special atenţia căpriorilor Asta bineicircnţeles cu condiţia de a nu ne mişca atacirct

Cum ne văd CĂPRIORII

Ce putem vacircna

13|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

timp cacirct suntem icircn raza lor de vedere şi mai ales icircn porţiunea din zona lor frontală icircn care şi ei au o vedere binoculară Să nu uităm că mişcarea zgo-motul şi mai ales miro-sul alături bineicircnţeles de culorile echipamentu-lui sunt aspectele cheie de care trebuie să ţinem seama atunci cacircnd vacircnăm

la căpriori De altfel de felul icircn care vom gestiona aceste elemente va depin-de icircn mare parte imaginea cu care vom pleca din teren la finele partidei de vacircnătoare un căprior ce se pierde icircn desiş sau un trofeu binemeritat pen-tru panoplia cu amintiri

IUNIE Mamifere căprior (mascul) şacal vulpePăsări cioară grivă cioară grivă sudică cioară neagră coţofană

IULIE Mamifere căprior (mascul) şacal vulpePăsări cioară grivă cioară grivă sudică cioară neagră coţofană de la 1507-stăncuţă

|MacIlustrația autorului

Ilustrația autorului

Timpul lui Cireşar va trece cacirct ai bate din palme şi vom fi faţă icircn faţă cu vremea călduroasă a lui Cuptor Nu neapărat că ar fi ceva semnificativ deschis la vacircnătoare icircn iulie dar pregătirea cacircinelui de vacircnătoare pen-

tru deschiderea de la mijlocul lui Gustar trebuie făcută cu grijă şi din timp Nimic nu trebuie lăsat pentru ultimele zile nici repetiţiile ndash aducerile aminte şi practica constantă a comenzilor nici administrarea vaccinului icircmpotriva căpuşelor şi a altor insecte parazite şi cu atacirct mai puţin antrenamentul fizic pe cacirct posibil icircn condiţii cacirct mai apropiate de cele icircn care vom vacircna Şi pentru că a venit vorba despre vremea călduroasă să vedem ldquoce şi cumrdquo trebuie să procedăm icircn aceste condiţii vis-a-vis de partenerul nostru pa-truped Antrenamentul fizic trebuie efectuat continuu cel puţin de două-trei ori pe săptămacircnă o ieşire de cel puţin o oră - două icircn parc icircn locurile special amenajate sau şi mai bine pe un teren liber unde poate alerga icircn voie pot menţine cacircinele icircn formă Nu mai puţin important de reţinut este faptul că antrenamentul trebuie icircnceput cu atacirct mai mult dacă a lipsit cu cel puţin două luni icircnaintea deschiderii sezonului de vacircnătoareCe temperaturi sunt periculoase Pentru pontatori care lucrează in-tens pe teren uscat chiar şi numai + 15 20o C pot deveni o problemă Dacă vorbim despre retreiveri care lucrează icircn apropierea unei ape situaţia se schimbă deoarece poate singur să se răcorească ori de cacircte ori este nevoie Să nu uităm că majoritatea raselor de cacircini pot suporta mult mai bine frigul decacirct căldura Cum prevenim deshidratarea Foarte simplu trebuie doar să fim pregătiţi şi cu apă pentru cacircinele nostru Doi trei litri de apă la maşină poate unul la noi icircn teren sunt suficienţi pentru o jumătate de zi de vacircnătoare pe vreme călduroasă La fiecare oră cacircnd e cald la o jumătate de oră icircn zilele toride daţi-i să bea pe săturate şi nu strică dacă icircl şi stropiţi cu puţină apă Monitorizaţi permanent cacircinele Dacă mersul devine apatic ochii sticloşi sau pur şi simplu se aşază des singur pe sol toate sunt semne de alertă Faceţi o pauză treceţi la umbră şi din nou daţi-i să bea apă Dacă este vreo apă prin apropiere lăsaţi-l să facă o baie de voie Are cu siguranţă nevoie de odihnă pentru a se reface Nu uitaţi că la nivelul ierbii tempera-tura este mai ridicată iar ventilaţia este mai redusă O căldură tolerabilă pentru noi poate fi deja prea ridicată pentru companionul nostru patruped Un cacircine pasionat şi dedicat poate alerga la vacircnătoare pacircnă la colaps şi nu cred că vreunul dintre noi ar dori aşa ceva

Alexandru CODRIN

PREGĂTIRI PENTRU VREMEA

LUI CUPTOR

|Bolile vacircnatului

|Tir și Balistică

|14 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Scăldătoare pentru păsări

Zilele de vară se scurg agale icircn aşteptarea pasajului la prepeliţe la raţe a pacircndelor la vacircnatul mare Scur-tele vacircnători la căprior icircntacirclnirile la competiţiile chino-logice şi de tir din acest răstimp fac trecerea mai uşoară

domolind nerăbdarea vacircnătorului Icircn acest răstimp reicircnvie icircn minte icircntacircmplările petrecute icircn natură alături de camarazi de cacircine şi sălbăticiuni culoarea şi viaţa perioadelor de crepuscul de seară tacircrzie zorile icircnrouate icircn care totul revine la viaţă după amorţeala de peste zi sau de peste noapte şuieratul bătăilor de aripi ale raţelor icircndreaptă atenţia vacircnătorului către direcţia de unde vor apărea umbrele mişcătoare ce se apropie de ochiul de apă Foşnetul frunzelor şi zgomotul crăcilor rupte sub greutatea cerbului direcţionează atenţia trăgătorului către un punct pe linia neagră-cenuşie a lizierei pădurii ndash unde icircşi va dezvălui poate silueta icircn lumina lunii frumoasa cervidă Căpriorul suplu şi plin de frumuseţe sprijină icircntre coarnele lui răsăritul sau apu-sul fiind una cu soarele plămădit parcă din aceleaşi raze răpind pentru cacircteva clipe vederea vacircnătorului ce nu mai poate desluşi unde sfacircrşeşte astrul şi unde căpriorul Roşul lanului de maci urcă

Ore de crepuscul |maria săvulescu

FIRMA DDUPLEKS PRODUCE PROIECTILE UNICE PENTRU ARME CU ŢEVI LISE

Am văzut prima imagine a unui proiectil unic produs de firma letonă DDuplex icircntr-un articol semnat de DDandarinov icircn revista Bălgarski Loveţ (aprilie 2010 pp56-60) Menţionat

icircntre cele avacircnd corpul din oţel tip Blondeau era apreciat pen-tru buna sa precizie şi marea putere de penetraţie şi de stopare a vacircnatului Textul indica icircnsă numai numele firmei nu şi pe cel al modeluluiRevista Le Chasseur Francais a tipărit icircn anul 2011 un număr su-plimentar intitulat Sanglier (Mistreţul) unde Francis Grange a comparat (la pp92-96) cinci modele de proiectile unice (dintre care două produse de D Dupleks) cu un Brenneke Rubin Sabot toate cartuşele avacircnd cal1270 S-au verificat următorii parame-tri tehniciViteza la 250 m de la gura ţeviiEnergia cinetică la 10 m + mărimea cavităţii icircn decimetri cubi (icircn plastilină de 55)Precizia (diametrul cercului de dispersie) la distanţa de 50 m Rigiditatea constracircngerea ţevii la trecerea lor printr-un full-choke de 1 mmAbaterea-standard a vitezei la 250 m Presiunea medie din camera cartuşului şi presiunea statistică Pentru a verifica precizia calcula energia cinetică şi măsura cavităţile icircn dm cubi s-au tras cacircte 5 focuri dintr-o ţeavă lisă de 66 cm cu choke cilindric ameliorat (010 mm) şi lunetă fixă Pentru a măsura viteza la 250 m rigiditatea la trecerea prin full-choke şi presiunile din ţeavă s-au tras cacircte 10 focuri la bancul oficial de probă din Saint-Etienne Notele exprimau 5 trepte de calitate excelentă bună medie mediocră şi proastă Cele două modele ale firmei DDupleks poartă numele de Dupo 28 şi Hexolit 32 cifrele reprezentacircnd greutatea icircn grame a modele-lor respective Corpul lor din oţel cu un strat extern din zinc inoxidabil este anterior concav şi cu o centură dublă dintr-un

Păsările din natură de interes cine-getic precum şi cele de importanţă faunistică se confruntă - compara-

tiv cu mamiferele sălbatice - cu mai mulţi agresori care le atacă din aer şi de pe sol Icircn lista celor ce le agresează se includ şi dăunători mai puţin cunoscuţi de cei ce protejează natura ndash vacircnători sau memb-rii organizaţiilor pro-natura ndash constituiţi

din numeroase specii de paraziţi (peste 1000) care icircşi duc existenţa pe corpul păsărilor icircn mod temporar sau perma-nent şi sunt cunoscuţi sub termenul de ectoparaziţiEctoparaziţii sunt vietăţi de dimensiuni reduse icircntre 05 ndash 5 mm Cei vizibili ndash Ixodes ricinus - se hrănesc icircn exclusivita-te cu sacircnge fixat pe corpul păsării alțiindash Dermanyssus sp- stau temporar mai mult pe timpul nopţii cacircnd se hrănesc cu sacircnge refugiindu-se icircn timpul zilei icircn materialele de construcţie a cuibului sau sub scoarţa ramurilor care susţin cuibulSpeciile de ectoparaziţi ndash malofagi ndash stau icircn permanenţă pe corpul păsării şi se hrănesc cu excoriaţiile pielii sau din componentele penelor Malofagii se deosebesc de păduchii existenţi la mamifere prin formatul capului de trapez sau semisferăMalofagii determină prin deplasările pe corpul păsării o stare de agitație de frecvente toaletări ale penajului care duc şi la degradarea acestuia la sustragerea păsării de la hrănire de la odihnă şi foarte important la o redu-cere a vigilenţei normale faţă de agreso-rii existenţi icircn mediul de viaţăEfectele negative ale ectoparazitării se exteriorizează icircn perioada de incubaţie a ouălor şi de creştere a puilor finalizată cu spargerea ouălor şi strivirea puilor Păsările cel mai frecvent atacate sunt cele de talie mare precum fazanul cocoşul de munte de asemenea păsările ce trăiesc icircn colonii ndash stacircrcii cormoranii - sau cele care icircşi menţin de la un an la altul locurile de cuibărit precum ber-zele acvilele și bufniţa mare Păsările de talie mică (vrăbiile cintezele graurii piţigoii prepeliţele) sunt mai puţin agresate situaţie explicată prin practicarea scăldării icircn praful din dru-muri O ectoparazitare redusă accidentală se constată la mierlă şi sturz care icircşi

tapisează şi cu sol pereţii din interiorul cuibului Sub temperatura corpului şi agitarea păsării şi a puilor solul se transformă icircn pulbere care acţionează negativ asupra ectoparaziţilor ca un fel de bdquobaie la domiciliurdquoCombaterea ectoparaziţilor din natură se poate realiza prin amenajarea şi amplasarea icircn teren de bdquoscăldătorirdquo

constituite din amestecuri de cenuşă provenită din arderea de lemne de esenţă moale sau din tulpini de porumb cu nisip fin frac14 din volum compoziție icircn care se include 05 produse care conţin piretrinoide (flumetrin ciper-metrin resmetrin)Nisipul este un component

obligatoriu icircntrucacirct antrenează restul din amestec printre pene cu ajungerea acestuia şi pe corpul păsării Amestecul de cenuşă nisip şi substanţă acaricidă se depozitează icircn mici şanţuri dreptunghiulare cu laturi de 50-80-100 cm adacircnci de 10-15 cm şi amplasate icircn locuri icircnsorite şi cu vegetaţie mică (eventual cosită) icircn terenurile mai populate cu păsări in-clusiv cu cele de interes cinegetic Un alt loc de amenajare a scăldătorilor icircl constituie şi vecinătatea instalaţiilor de furajare a păsărilor Amestecul depus icircn scăldători se suplimentează icircn măsura bdquoconsumuluirdquo şi se afacircnează după precipitaţii Se consideră ca numărul de scăldători necesare şi permanente icircn terenurile cu păduri să fie de 2-3 la ha Un mod de deparazitare corporală in-clusiv de dehelmintizare a organelor interne constă şi icircn administrarea la păsările autohtone icircn lunile de iarnă de furaje ce conţin ivermectină Acţiunile complexe de combatere a ectoparaziţilor la păsările din natură prin furaje iarna şi prin scăldători şi pulverizare a cuiburilor vara se vor fi-naliza icircn viitor cu evidente reduceri ale prezenţei icircn teren a unui important dăunător ce determină prejudicii se-rioase icircn existenţa păsărilor

DR VADIM NESTEROVDR IC-TIN SABĂUndash BALC

ECTOPARAZITOZELE păsărilor din natură

Diferite specii de malofagi existente la păsări

15|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

parcă către soare icircn nuanţele roşiatice ale apusului Cacircntul brotacilor strigătul buhăi bătaia aripilor plescăitul apei freamătul pomilor fracircn-tura crengilor toate icircţi schiţează icircn minte pastelul imaginii ce prinde viaţă Icircn culorile gri-violacee ale crepusculului dispărea sub linia orizon-tului astrul zilei lăsacircnd icircn grija lunii pămacircntul cu toate vieţuitoarele lui Acea noapte urma să fie luminată de o mare şi rotundă lună plină Vacircntul atingea cu o adiere uşoară frunzele pomilor răcorind parcă atmos-fera ndash o seară minunată pentru a rămacircne la pacircndă la mistreţ Icircmprejurimile zonei unde urma să ne stabilim punctul de observaţie fuseseră cu atenţie cercetate un canal generos plin de apă macircl şi vegetaţie separa cele două parcele Pe una din ele se icircntindea un frumos lan de porumb iar pe cealaltă se icircntindea o mirişte lăsată special pentru pasajul prepeliţelor Trecătorile folosite de mistreţi erau uşor de depistat datorită urmelor de nămol şi frecăturilor lăsate pe copacii ce se ridicau din loc icircn loc din canal Am localizat zona cu urmele cele mai proaspete şi apoi ne-am deplasat icircn tăcere prin mirişte căutacircndu-ne ascunziş la umbra unor tufe Acolo ne-am aşezat icircn tăcere aşteptacircnd şi speracircnd la apropierea vreunui vier Clipele serii se scurgeau pe nesimţite ascultacircnd sunetele naturii cacircntul păsărilor cacircmpului foşnetul scurt al mersului rozătoarelor trecerea căprioarelor

şi a iepurilor Şi astfel icircncet-icircncet noaptea şi liniştea acoperiră pămacircntul La un moment dat se auzi din ce icircn ce mai aproape un foşnethellip venea dinspre canal Ceva se apropia răscolind icircmpletitura de stuf şi iarba icircnaltă Nu puteai zări decacirct arcuirile crengilor şi firelor de stuf Animalul se opri icircn

dreptul unei sălcii care icircncepu să se scuture din rădăcini Da era un porc mistreţ care mulţumit de baia de nămol făcută se freca cu putere de copac Doar ochii minţii puteau creiona scena căci totul se petrecea icircn adacircncitura canalului Am sperat că se va ridica pe malul opus pentru a intra icircn lanul de porumb ca să mănacircnce nu avea rost să ne apropiem căci vegetaţia icircn canal era icircnaltă Dar de parcă ar fi ştiut ce pericol icircl aşteaptă se depărtă pe acelaşi drum pe care şi sosi Trăirile şi simţirile acelor cli-pe au fost intense stacircrnite fiind nu de umbra masivului vier ci de sunetele şi umbrele naturii atacirct de bine contu-rate de lumina lunii Astfel de momente asemeni celor petrecute icircn icircnaltul observatoarelor rămacircn icircntipărite printre amintiri Ele preţuiesc la fel de mult ca şi istoria reuşitei unei puşcături dificile a unui aport făcut de cacircine doar la lu-

mina lanternei icircn icircntunericul serii sau din apele icircnvolburate ale racircului toate se adună icircn sufletul pasionatului trecător prin lumea minunată plină de neprevăzut a vietăţilor şi plantelor pămacircntului

polimer (roşu carmin la Dupo şi galben-verzui la Hexolit) pentru a trece uşor prin ţeavă şi choke posterior o bură-stabilizator golită (tot roşie respectiv galben-verzuie) obturator din plastic peste pulbere cartuş cu dulie metalică de 25 mm Pătrunderea provoacă expandarea - sau chiar ruperea ca schije dure şi tăioase - a 6 petale icircn vacircrf corpul proiectilelor rămacircne icircnsă icircntotdeauna compact Cităm rezultatele şi notele obţinuteDupo 28 cal1270 V 250 = 435 msE 10 + cavitate icircn plastilină = 2649 J 046 dmcubi Nota = mediePrecizie = cerc de dispersie 61 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 70 ms Nota = mediocrăPresiune mediestatistică = 574734 bari Nota = medieIcircn Fig1 vedem cartuşul Dupo 28 cutia roşie de 5 cartuşe cal1270 şi proiectilul cu cele 6 petale expandate pe o lăţime de 30 mm

Hexolit 32 cal1270

V 250 = 441 msE 10 + cavitate = 3112 J 050 dm cubi Nota = excelentă Precizie = cerc de dispersie 69 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 59 ms Nota = mediePresiune mediestatistică = 668814 bari Nota = mediocrăIcircn Fig2 vedem cartuşul Hexolit 32 cutia galbenă de 5 cartuşe cal1270

şi proiectilul cu cele 6 petale expandate pe o lăţime de 36 mm dar ele pot da schije tăioase de circa 2g fiecare ce ating alte puncte vitale Cor-pul proiectilului cu cele 20 g remanente icircşi continuă icircnaintarea cu efect mortal fără a se deformaIcircn verdictul său expertul francez laudă eficacitatea impresionantă a impactului demonstrată mai ales de Hexolit 32 care poate face minuni pacircnă la 30-35 m Ambele trec fără probleme prin full-choke graţie cen-turilor din polietilenă Prezentăm şi rezultatele obţinute icircn cadrul acestor verificări de proiecti-lul german Brenneke Rubin Sabot cal1270 de 284 g icircncartuşat de firma franceză FOB

V 250 = 460 msE 10 + cavitate = 3005 J 052 dm cubi Nota = excelentăPrecizie = cerc de dispersie 53 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 33 ms Nota = bunăPresiunea mediestatistică = 699780 bari Nota = mediocrăIcircn Fig3 vedem cartuşul decupat icircn lung proiectilul din plumb inclus icircn sabotul său cu 4 aripi alături de cutia pentru 5 cartuşe FOB Alte detalii privind acest model mai puteţi găsi icircn Vacircnătorul şi Pescarul Romacircn nr112006 nr112009 şi nr92010După cum constatăm din compararea parametrilor tehnici icircnregistraţi şi a notelor acordate de Francis Grange proiectilul Dupleks Hexolit 32 are performanţe apropiate de cele ale lui Brenneke Rubin Sabot o mică diferenţă fiind icircnregistrată numai la regularitatea vitezelorIcircn partea a doua a articolului vom arăta şi alte modele de proiectile unice de diferite calibre produse de firma letonă DDupleks

Matei TĂLPEANU

30 mm

36 mm

Ilustrația autoarei

Fig 1

Fig 3

Fig 2

|16 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Icircn lume sunt practicate icircncă şi sunt icircncurajate icircn prezent metode considerate tradiţionale şi culturale de vacircnătoare Am abordat recent bdquovacircnătoarea cu păsări de pradărdquo Continui

acum prin prezentarea bdquovacircnătorii cu arculrdquo Este la fel de veche poate chiar mai veche decacirct vacircnătoarea cu păsări de pradă şi cacircini arhaici de vacircnătoare Şi este la fel de etică şi recreativă dacă se poate compara din punct de vedere al dificultăţii practicării ei cacirct şi al apropierii subtile a OMUL-ui de natură Oricum aceste metode străvechi de vacircnătoare alături de altele la fel de bdquotradiţionalerdquo şi bdquocultura-lerdquo aduc un plus de farmec şi diversitate vacircnătorii contemporane contribuind efectiv la conservarea patrimoniului cultural comun al omenirii Dar să revenim la bdquovacircnătoarea cu arculrdquo Aceasta s-a menţinut cu continuitate din Paleolitic pacircnă prin secolul XV cacircnd arma de foc a deter-minat revoluţionarea mai multor activităţi prin-tre care şi vacircnătoarea Deşi teoretic părea apusă vacircnătoarea cu arcul renaşte icircn secolul XIX şi cunoaşte momente de glorie icircn SUA icircn secolul XXIcircn Europa primii arcaşi icircncep să se organizeze de abia după anii rsquo60 cacircnd s-a creat icircn Franţa Asociaţia Sportivă a Vacircnătorilor cu Arcul (ASCA 1969) apoi Federaţia Vacircnătorilor cu Arcul (FCA 1986) Dar cadrul legislativ pentru vacircnătoarea cu arcul s-a conturat de abia ulterior icircn perioada 2003-2008 impunacircnd printre altele o pregătire obligatorie prealabilă obţinerii dreptului de a vacircna

prin această metodă Icircn cadrul acestei pregătiri s-a urmărit şi se urmăreşte transmiterea unor cunoştinţe de bază necesare acestei vacircnători dificile şi transmiterea valorilor prin care se doreşte dezvoltarea unei imagini favorabile vacircnătorii icircn societate Exemplul recent al Franţei a fost urmat icircn Europa de mai multe ţări icircn care vacircnătoarea cu arcul este permisă Bulgaria Danemarca Finlanda Ungaria Italia Portugalia Spania şi Turcia Icircn terenurile private sau icircmprejmuite vacircnătoarea cu arcul este permisă şi icircn Croaţia Serbia Slovenia şi Slovacia Aşa s-a ajuns şi la fondarea Federaţiei Europene de Vacircnătoare cu Arcul (FECA) care şi-a propus să promoveze activitatea şi standardele icircnalte ale eticii unei modalităţi de vacircnătoare veche de peste 30 000 ani Misiunea acestei federaţii este de a informa

VAcircNĂTOAREA CU ARCUL

METODE TRADIȚIONALE DE VAcircNĂTOARE (II)

| Cultură Vacircnătorească

publicul larg cu privire la avantajele vacircnătorii cu ar-cul pentru mediu şi societate precum şi de a oferi instituţiilor statului argumente convingătoare icircn interesul promovării acestei modalităţi de vacircnătoare Pe zi ce trece vacircnătoarea cu arcul a cacircştigat teren nu numai ca număr de ţări ci şi icircn privinţa numărului de practicanţi Icircn SUA de exem-plu din cei peste 145 milioane de vacircnători 35 milioane deci 24 practică vacircnătoarea cu arcul iar icircn Franţa au urmat pregătirea impusă 17 000 de vacircnători din care 7 000 organizaţi icircn 75 de asociaţii departamentale afiliate FECA chiar practică vacircnătoarea cu arcuri tradiţionale (50) şi cu arcuri cu mecanism (50)Aceasta pentru că vacircnătoarea cu arcul constituie o adevărată artă incitantă fiindcă implică un angajament total din partea arcaşului icircn intere-sul dobacircndirii a ceea ce alţii obțin dificil chiar cu arma de foc O astfel de vacircnătoare necesită cunoştinţe temeinice despre comportamentul animalelor sălbatice vizate şi despre terenul icircn care se vacircnează motive stimulative perma-nente de autodepăşire Dar vacircnătoarea cu arcul mai necesită ceva care lipseşte multora dintre purtătorii de arme de foc simţul vacircnătorii pe care-l descoperim sau icircl intuim doar la unii orga-nizatori foarte buni de vacircnătoare Arcaşul rămacircne singur şi vacircnează singur cu o bucată de lemn o sfoară şi o săgeată fără a beneficia de icircndrumarea ajutorul sau complici-tatea cuiva El pacircndeşte sau se apropie de ţinta sa ca un supraprădător situat icircn vacircrful piramidei trofice Iar dacă ratează repetat se lasă deziluzi-onat de o practică icircn care nu poate reuşi Aşa se ajunge la o selecţie aparte ce pare să nu opereze icircn racircndul vacircnătorilor cu arme de foc Vacircnătorul cu arcul este prin urmare un vacircnător de excepţie care respectă vacircnatul şi se respectă pe sine icircnsuşi purtacircnd cu onoare icircmbrăcămintea tradiţională arcul tolba cu săgeţi şi un simplu cuţit la cingătoare

Icircn CARTA VAcircNĂTORULUI CU ARCUL sunt icircnscrise concis cu titlu de interdicţii următoarele obligaţii

bull să tragă icircn vacircnat şi să nu se ocupe de recuperarea luibull să rănească vacircnatul şi să-l lase să suferebull să tragă la distanţe prea mari riscacircnd să rănească vacircnatulbull să nu mănacircnce carnea vacircnatului dobacircnditbull să prezinte trofee icircnsacircngeratebull să folosească un limbaj icircnjositor pentru vacircnatbull să-şi neglijeze aspectul exterior şi să abuzeze de băuturi alcoolice icircn locuri publicebull să nu respecte proprietăţile privatebull să nu se antrenezebull să nu respecte legea

Icircn concluzie vacircnătorul cu arcul ar putea constitui un model icircn comuniunea largă a vacircnătorilor de pretutindeni inclusiv de la noi icircn ceea ce priveşte instruirea dorinţa de autodepăşire şi mai ales modul sportiv şi etic de a vacircna şi de a se comporta la vacircnătoare şi hellip icircn societate

|N Șelaru

17|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Managament cinegetic|

MORTALITATEA VAcircNATULUI (I)

De cum dă firul ierbii la icircnceput de primăvară şi icircn continuare toată vara şi toamna cacirct sunt ele de

lungi o mare parte din confraţii noştri din mediul rural purced plini de elan distructiv la incendierea miriştilor icircn particular şi a icircntregii vegetaţii uscate icircn general Cum de mai există şi persistă acest com-portament medieval icircntr-o ţară şi icircntr-o societate cu pretenţii de civilizaţie europeană este simplu de icircnţeles dacă privim cu atenţie icircn ce hal a ajuns icircnvăţămacircntul romacircnesc icircn special cel din mediul rural avacircnd icircn vedere şi sărăcia extremă care a pus stăpacircnire icircn ultimele două decenii pe populaţia din satul romacircnesc Media scrisă şi audio-vizuală ne prezintă aproape zilnic pe cei ce săvacircrşesc astfel de fapte terminate de cele mai multe ori cu pagube materiale ireparabile şi mai grav chiar cu pierderi de vieţi omeneşti Icircnsă mai puţin vizibile şi cunoscute pentru icircntreaga societate sunt pagubele imense aduse fondului cinegetic naţional de către aceste incendii devastatoare Cel mai bine cunoaştem noi vacircnătorii pierderile pricinuite efectivelor de vacircnat de aceste incendii de vegetaţie dar din păcate chiar şi noi de cele mai multe ori nu putem decacirct să privim neputincioşi cum vacircnatul plăteşte un tribut greu şi nemeritat Icircntotdeauna cacircnd am participat primăvara şi vara la combaterea răpitoarelor pre-cum şi la icircnceput de toamnă la frumoasele conace de prepeliţe am cercetat cu atenţie miriştile şi ca-nalele de stuf incendiate şi am rămas profund mar-cat de amploarea dezastrului provocat de foc asu-pra cuiburilor de prepeliţe potacircrnichi şi fazani De cacircteva ori mi s-a icircntacircmplat să găsesc chiar şi pui de iepuri şi căprioară carbonizaţi Foarte tristă situaţia dar din păcate extrem de reală an de an Cacircnd se va termina odată cu această batjocură la adresa naturii icircn ansamblul ei Greu de spus pen-tru că legislaţia trebuie să recunoaştem cu toţii deşi este destul de punitivă icircn acest domeniu al incendierii intenţionate a vegetaţiei uscate este icircnsă foarte greu de aplicat datorită greutăţii de a surprinde icircn flagrant pe aceia care icircnfăptuiesc acest lucru O speranţă de schimbare icircn bine icircn această problemă a incendierii vegetaţiei uscate va veni numai atunci cacircnd şi mentalitatea omului din me-diul rural se va schimba radical icircn sprijinul naturii conştientizacircnd şi el că aceasta nu poate icircndura la nesfacircrşit astfel de suplicii

CLAUDIU OPRESCU

INCENDIEREA MIRIȘTILOR

UN DEZASTRU CU REPETIȚIE

A fost o vreme cacircnd toate exemplarele speciilor de interes vacircnătoresc găsite moarte erau conştiincios

icircnscrise icircn condicile de serviciu ale paznicilor de vacircnătoare şi ra-portate ierarhic pacircnă la nivelul autorităţii publice centrale ce răspundea de silvicultură La acel nivel erau icircnregistrate an de an pe cauze distincte mortalităţile pen-tru o imagine corectă a evoluţiei fenomenului şi pentru prelucrare

icircn interesul ştiinţei şi practicii vacircnătoreştiA fost o vreme icircn care lucrările se făceau cu rigurozitate şi cu rezul-tate ce nu cred să mai fie atinse vreodată icircn cinegetică Toate par icircnsă rămase icircntr-un trecut din ce icircn ce mai icircndepărtat datorită renunţării la orice fel de pretenţii icircn privinţa pregătirii profesionale şi conştiinţei civice Acum ne grăbim să trecem prin şcoală şi viaţă precum bdquogacircsca prin apărdquo neluacircnd icircn seamă din cauza preocupărilor prioritare abaterii atenţiei şi ignoranţei generalizate de jos pacircnă sus aspecte şi procese importante pentru icircnţelegerea schimbărilor survenite inclusiv icircn cinegetica despre care facem vor-bire

La cele de mai sus sau poate la icircmpuţinarea vizibilă a vacircnatului icircn multe zone ale ţării meditam cu nostalgie stacircnd singur icircn pacircndă la marginea unui cracircng dinspre o lucernieră proaspăt cosită pe jumătate Soarele apusese şi doar ciorile şi coţofenele continuau să se plimbe ghiftuite printre brazdele icircncă

verzi de lucernăLa un moment dat atenţia mi-a fost atrasă de un grup agitat de 6 coţofene şi o cioară grivă care stracircnse bu-chet ciuguleau parcă icircn silă din ceva ce nu putea fi decacirct vreun pui de iepure sau ied de căprioară tăiat de cositoare Icircmi pusesem deja icircn gacircnd ca după ter-minarea pacircndei să merg cu lanterna şi să văd despre ce este vorba

Grupul de păsări ce se ciondăneau şi se găseau mereu icircn mişcare icircn jurul presupusei bdquonaderdquo a semnalizat prezenţa acesteia şi altui musafir O vulpe le-a ob-servat de sub poala pădurii şi lăsacircnd la o parte orice

precauţie s-a dus aţă la ospăţul intuit din com-portamentul aparte al păsărilor A căzut după cum se poate vedea cu bdquonadardquo icircn gură Nu au trecut nici 10 minute şi o altă vulpe ieşită din cracircng a luat urma celei dintacirci şi a rămas aseme-nea puţin mai departe

Pacircnda fiind deja deranjată m-am grăbit spre locul icircn cauză unde am făcut foto-grafia alăturată Ea

completează cum nu se poate mai sugestiv cele con-cis narate anterior Alte cuvinte icircn plus icircn completarea imaginii şi explicaţiei icircncercate sunt de prisosNu icircnsă şi concluzia că observacircnd seara şi dimineaţa suprafeţele de teren proaspăt cosite şi gracircnele recent treierate pot fi descoperite cu uşurinţă după compor-tamentul ciorilor şi coţofenelor cadavrele mutilate lăsate icircn urmă de utilajele agricole moderne Nu cred să exagerez deloc apreciind că icircn prezent icircn zona de cacircmpie cultivată agricol mai mulţi căpriori şi poate iepuri toacă aceste utilaje icircn lipsa echipării lor cu dispozitive eficiente de speriat vacircnatul decacirct extrag vacircnătorii din grupa ce ocroteşte şi icircngrijeşte fauna cinegetică din fondul respectivEste o părere doar care ar putea fi fundamentată sau contrazisă cu sprijinul armatei de paznici de vacircnătoare ce ar trebui să facă sistematic astfel de observaţii fiecare icircn fondul cinegetic pe care-l are icircn primire Ar fi cei dintacirci şi cei mai interesaţi să poată aprecia icircn urma unor astfel de observaţii sistematic făcute pierderile cauzate de utilajele agricole moderne cu o lăţime de lucru din ce icircn ce mai mare şi cu o viteză ce surprinde pacircnă şi exemplarele adulte nu doar pro-geniturile vacircnatului Dar oare mai ştiu ce au de făcut sau mai au timp să facă ce ştiu Mai are cine să le ceară să-şi facă meseria şi datoria precum icircnaintaşii acestora

N STORESCU

Ilustraţia autorului

|18 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări de sezon

Recent răsfoind paginile unei reviste străine am descoperit o fotografie insolită cea a unui căprior negru Chiar dacă sunt rare există ani-male care prezintă această particularitate Icircn general se icircntacircmplă la feline Dar şi cazurile lopătarilor icircnchişi la culoare sunt destul de comune Sunt evocate cazuri similare la cerbul de Virginia (cunoscut sub denumirea de cerb cu coada albă) - văr apropiat al căpriorului nos-tru european De asemenea s-au mai icircntacirclnit exemplare de springbocks şi foarte comunii fazanii tenebroşi Alte specii care prezintă această anomalie sunt veveriţele şerpii corail şi peştii Şi nevertebratele pot dezvolta această

caracteristică (fluturii) Icircn ciuda investigaţiilor nu există nicio dovadă (animal naturalizat foto-grafie sau mărturisire) care să ateste cazuri de cerb comun negru Dar există exemplare foarte icircnchise la culoareAceşti subiecţi negri sunt melanici sau atinşi de melanism fenomen caracterizat prin cu-loarea foarte icircnchisă a robei Fenomenul apare atunci cacircnd pielea conţine o proporţie anormal de ridicată de pigmenţi brun-negri denumiţi melanină Termenul melanină provine din grecescul me-los negru pe care icircl găsim icircntr-un număr de denumiri de animale dar mai ales de păsări Melanitta fusca (raţa catifelată) Melanoco-rypha calandra (ciocacircrlia de Bărăgan) Calid-ris melanotos (fugaciul pătat) Acrocephalus melanopogon (privighetoarea de baltă) Dio-medea melanophris (albatrosul cu spracircncene negre) etcMelanismul se datorează unei gene mutante şi recesive care dispare icircn faţa genei dominante ce dă de exemplu la căprior coloritul roşu al animalului bdquoLoteria geneticărdquo face ca gena recesivă să ajungă uneori să se impună cu un grad de penetrare variabil de unde şi indivizi mai mult sau mai puţin icircnchişi sau negri Două animale negre au şansa mai mare de a avea urmaşi de aceeaşi culoare Caracterul eredi-tar al melanismului este evident icircnsă deloc sistematic Adevăratele populaţii de căpriori negri sunt rare la ora actuală fiind cunoscute doar cele din nordul Germaniei Icircn alte locuri cazurile observate constituie excepţii Căpriorii negri fascinează atacirct de mult amatorii de ciudăţenii icircncacirct uneori sunt importate exemplare germane şi icircn alte terenuri din Europa Pentru ca o populaţie de căpriori negri să se dezvolte ar trebui importat un număr suficient de mare de animale şi de asemenea ar trebui ca aceştia să

nu fie vacircnaţi un timp pentru a putea constitui o masă Icircn ciuda acestor eforturi rezultatul ar fi totuşi aleatoriu deoarece legile geneticii sunt destul de misterioase Evoluează specia căpriorului Specialiştii bănuiesc că această evoluţie vine dintr-un im-pas Cei mai icircndrăzneţi evocă o subspecie S-ar părea că o constantă există totuşi căpriorii melanici ndash dar şi felinele atinse de melanism ndash trăiesc adesea icircn zone umede Icircntr-o astfel de teorie atunci cacircnd vine vorba de indivizi de culoare neagră nemţii fac referire la bdquocăpriorii mlaştinilorrdquo sau bdquode mlaştinărdquo Gri cenuşiu cărbunar hellipIcircn funcţie de nivelul de penetraţie a genei ne-gre animalele ndash atacirct masculii cacirct şi femelele ndash arborează atacirct roba icircnchisă cu reflexii negre icircntunecate de cărbunar - aşa cum se spune la vulpe - dar şi cea cenuşie chiar gri Prin urmare blana poate fi atinsă de melanism icircn icircntregime sau parţial Icircn cazuri foarte rare melanismul se amestecă cu albinismul Atacirct căpriorii negri cacirct şi cei albi au coloritul coarnelor perfect normal principiul de colorare a coarnelor (de esenţă osoasă) nefiind legat de colorarea părului Icircn schimb petele albe care le ornează nările se pot atenua chiar icircnnegri la fel ca şi oglinda sau petele deschise care icircncadrează roba iedului Icircn 1959 Mantes dAngeny scria bdquoAceste ani-male sunt absolut normale din toate punctele de vedere poate că sunt puţin mai delicate ceea ce ar explica dispariţia lor progresivă neputacircnd fi menţinute decacirct cu preţul unei consangvinizări periculoase Se reproduc icircn-tre ele păstracircndu-şi culoarea particulară sau se icircncrucişează cu indivizi de culoare normală dacircnd urmaşi uneori negri uneori normali sau de o culoare intermediară Ar fi vorba deci de o varietate al cărei caracter nou ar putea fi fixat şi transmisibilrdquo Doctorul Bernad Collin (autor al unui remarcabil Dicţionar al medicinii vacircnatului (Petit Dictionnnaire de la meacutedicine du gibier) afirmă bdquoContrar albinismului melanismul nu este o afecţiune Este o mutaţie genetică care nu diminuează cu nimic vitalitatea rezistenţa exemplarului Animalele melanice au o bună condiţie fizicărdquo Astfel spus această anoma-liehellip nu este o anomalie Icircn afară de melanism mai există două culori singulare ale părului albinismul - astăzi bine cunoscut ndash şi cel mai discret leucismul Icircn cazul albinismului animalul suferă de lipsa melaninei icircn icircntregime parţial sau foarte uşor de unde exemplare total albe sau pătate Căpriorul albinos prezintă un iris rozaliu sau diafan nări deschise pielea albă şi o blană de culoare blond - deschis pacircnă la alb Icircn schimb animalul atins de leucism păstrează o culoare normală a ochilor copitelor şi nărilor doar cu-loarea părului este blondă Păsările nu sunt niciodată albinoase ci sunt atinse de leucism Leucismul sau leucistismul este o variantă a albinismului datorat unei carenţe a melaninei Este vorba de unul dintre cele mai rare fenomene confundate cu albinismul

CĂPRIORUL NEGRU

Tabloul pictorului suedez Gustaf Otto Stenbock care datează din anul 1654 şi reprezintă o capră de culoare neagră

19|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Căpriori negri există icircn icircntreaga Europă De-a lungul timpului au fost semnalate cazuri icircn Spania Estonia Ungaria Italia Olanda Polo-nia Icircn Suedia există un tablou care datează din anul 1654 şi reprezintă o capră de culoare neagră (al pictorului Gustaf Otto Stenbock) Icircn prezent Asociaţia Vacircnătorilor din Suedia nu mai are cunoştinţă de astfel de indivizi Icircn lucrarea Agrave propos du chevreuil (Agrave propos de căprior) din 1983 Ducele şi Ducesa de Ba-varia menţionează că au icircmpuşcat un căprior negricios pe terenul lor de vacircnătoare austriac Descriind căpriorul ei notează bdquoAcest căprior nu era deloc roşu ci mai degrabă brun icircnchis cu porţiuni negre-cenuşii mai ales pe cap spată şi picioare Nu au mai fost văzuţi căpriori negri icircn regiunerdquo Icircn Scoţia faimosul specialist Richard Prior evocă icircn bdquoDibuitul căprioruluirdquo din 1986 o tendinţă de melanism a căpriorilor din Gal-lowayrdquo regiune din sud-vestul ţării Icircn Belgia astfel de căpriori au fost observaţi icircn regiunea MaastrichIcircn schimb icircn Germania fenomenul este vizibil amplificat şi cunoscut de mult timp icircncă din 980 după cum scrie dr Horst Meyer-Brenken autorul lucrării Das schwarze Rehwild (Căpriorul negru) din 1970 Prin urmare fenomenul este observat la sfacircrşitul secolului XVI şi icircn cursul următoarelor secole icircn mai multe regiuni din nordul ţării Sectorul cel mai bogat este cel din Hanovra mai precis Haste unde 25-50 din căpriori ar fi melanici De notat este faptul că o agenţie de turism cinegetic comercializează sejururi speciale pentru vacircnătoarea la căprior negru Icircn concluzie căpriorul negru este un animal extraordinar şi normal Acesta constituie cu siguranţă un trofeu rar şi foarte racircvnit

AI

RAGOUT DE CĂPŞUNI ŞI MANGOCăpşuni -100gMango -50gAmidon -10gVin roşu - 20mlUlei de măsline - 20mlSare zahăr oţet balsamic

ȘTRUDEL CU CARTOFI DULCI ŞI CHIMENCartofi dulci - 200gCartofi - 200gFoaie de plăcintă - 200gUnt - 50gChimen -10gOu - 3bucSare piper alb măcinat

DUET Muşchi de căprioară - 400g Piept de fazan - 400gCostiţă afumată - 250gFond de vacircnat - 200mlSmacircntacircnă lichidă - 50mlVin roşu - 20mlSare piper cimbrişor ienupăr

Ingrediente

DUET DE CAPRIOARĂ ŞI FAZAN

IcircN MANTIE DE COSTIŢĂ AFUMATĂ SERVIT CU ȘTRUDEL DIN CARTOFI DULCI CU CHIMEN PIURE DE ŢELINĂ SPANAC SOTEacute RAGOUT DE CĂPŞUNI CU MANGO ŞI SOS DE IENUPĂR

MOD DE PREPARAREPieptul de fazan se taie pe lungime de mărimea muşchiului de căprioară se condimentează cu sare piper şi cimbrişor apoi se bandează cu costiţă afumatăRulada obţinută se frige pe grătarul icircncins pacircnă se formează o crustă la suprafaţă apoi se dă la cuptor la 180degC circa 10 minute Se păstrează la cald Fondul de vacircnat se dă icircn clocot se adaugă vin roşu ienupăr zdrobit şi smacircntacircnă lichidă Se strecoară şi se ţine la cald

ȘTRUDEL CU CARTOFI DULCI ŞI CHIMENSe fierb ambele soiuri de cartofi icircn coajă cartofii dul-ci se curăţă şi se taie cubuleţe cartofii albi se pasează şi se amestecă cu unt sare piper alb şi cubuleţele de cartofi dulci Cu această compoziţie se umple foaia de plăcintă şi se formează un ştrudel Se unge cu ou bătut şi se

presară cu chimen Se dă la cuptor 20 de minute la 180degC

PIURE DE ŢELINĂ ŞI SPANAC SOTEacuteSe fierbe ţelina tăiată cubuleţe icircn lapte apoi se pasează şi se adaugă unt sare şi nucşoară Spanacul se sotează icircn unt şi se condimentează cu sare piper şi nucşoară

RAGOUT DE CĂPŞUNI ŞI MANGOSe taie cubuleţe căpşunile şi mango şi se sotează icircn ulei de măsline se adaugă sare zahăr şi oţet bal-samic Amidonul se dizolvă icircn vin roşu se adaugă icircn ragout şi se mai dă un clocot

MONTAREA PE FARFURIE SE FACE CA IcircN FOTOGRAFIERețetă oferită cititorilor revistei VPR de către Maestrul icircn Arta Culinară Ștefan Bercea

Rețeta lunii|

|20 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

exprimat de autor pentru o scurtă incursiune printre cifrele interesante privind situaţia din titlul anunţat Mai icircntacirci vacircnatul dobacircndit icircn sezonul 1938 ndash 1939 (icircn ortografia originală)

Felul vacircnatului Numărul vietăţilor

icircmpuşcate

Cocoşi de mesteacăn 3

Lebede 6

Cerbi lopătari 18

Racircşi 19

Urşi 38

Ţapi negri 79

Hermeline 88

Cerbi 136

Cocoşi de munte 246

Spurcaci 308

Bursuci 372

Dropii 533

Vidre 600

Lupi 860

Cocori 1152

Porumbei sălbatici 1203

Pisici sălbatice 1238

Jderi 1658

Căpriori 1743

Dihori 2815

Mistreţi 3048

Nevăstuici 3583

Cacircrstei 4057

Fazani 18432

Vulpi 28191

Potacircrnichi 39996

Gacircşte sălbatice 40901

Becaţine 47690

Sitari 51235

Porumbei sălbatici 53281

Prepeliţe 250309

Raţe sălbatice 302230

Iepuri 1010000 Pentru a face un joc de cuvinte remarcăm ldquoprezenţa (icircn tabel) a unor absenţirdquo (din fauna actuală a ţării) referindu-ne la spurcaci şi dro-pii Ca să nu mai vorbim de specii la care nici nu visăm că ar putea fi pe lista speciilor vacircnate curent cocoşul

Documentat competent şi de-votat problematicii vacircnătorii autorul unei sinteze a două decenii de activi-tate vacircnătorească icircn Romacircnia MGr Romaşcanu ne icircnfăţişează o serie de concluzii statistice culese şi interpre-tate pentru intervalul de timp 1920 ndash 1940 Dar cartea sa laquo Vacircnătoarea icircn Romacircnia raquo nu este o culegere de cifre statistice reci mai degrabă o icircmpletire a simţămintelor autorului cu informaţia despre structura organizatorică a vacircnătorii asezonată cu informaţii per-tinente şi ilustrate despre răspacircndirea principalelor specii de vacircnat mare Apoi ni se icircnfăţişează pe specii icircntr-o ordine aparent aleatorie tot vacircnatul dobacircndit ce cei 28874 de vacircnători existenţi icircn sezonul de vacircnătoare 1938 ndash 1939 De fapt ordinea nu este chiar aleatorie deoarece fără a ţine cont de o prezentare laquo sistematică raquo a acestui vacircnat autorul icircl prezintă icircn ordinea crescătoare a numărului de exemplare vacircnate icircn sezonul icircn cauză cu intenţie declarată laquo ca cititorul să-şi poată da seama mai bine de felul şi cantitatea

vacircnatului icircmpuşcat icircn fiecare an icircn Romacircnia tipărim tabloul care urmează şi icircn care arătăm situaţia din sezonul 1938 ndash 1939raquo Deci tabloul icircn cauză este ilustrarea unei medii a vacircnatului dobacircndit anual de către vacircnătorii romacircni pentru intervalul de 20 de ani din perioada interbelică analizată Dar nu vom icircncepe cu cifrele reci ndash ca toate cifrele ndash ci vom reproduce scurte referiri la gacircndurile pline de sensibilitate ale autorului faţă de nobila icircn-deletnicire a vacircnătorii din care transpare preţuirea sa deopotrivă pentru vacircnat şi vacircnători ca şi pentru sfacircnta natură care ne icircnconjoară Icircn această privinţă icircn scurte simple dar pline de simţire cuvinte autorul strecoară vibrante sfaturi de etică şi corec-titudine vacircnătorească Fapt mai puţin obişnuit icircntr-o lucrare cu caracter statistic dar care nu icirci scade ci icirci sporeşte valoarea De asemeni autorul icircşi exprimă respectul cuvenit pentru vacircnătorii

cu sacircnge regal laquo Ferdinand I-iu raquo şi laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu raquo pe care icirci citează (am păstrat ortografia şi formularea originală) După cum spuneam vom icircn-cepe cu acele gacircnduri pline de sensi-bilitate ale autorului icircn ordinea icircn care ni le reamintimFăcacircnd referire la cugetarea mare-lui icircmpărat Maximilian icircn laquo Cartea secretă a vacircnătorii raquo conform căreia icircşi povăţuia astfel urmaşii laquo pe tine Principe al Austrieite sfătuesc să ieşi la vacircnătoare cacirct se poate de des să cutreieri icircnsuţi locurile cacirct mai mult fiindcă numai icircn felul acesta poate un principe să-şi cunoască icircntradevăr ţararaquo (ortografia originală) Şi mai departe laquoAdevărul exprimat icircntr-o formă aşa de simplă icircn aceste puţine cuvinte a fost ieri pentru Regele Fer-dinand I-iu şi este astăzi pentru Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu principalul izvor al dragostei pentru vacircnătoare raquo (ortografia originală) Revenind la Regele Ferdinand I-iu (sic ) reproduce versurile regale care tălmăcesc laquo dra-gostea Sa neţărmurită faţă de tot ce a zidit Dumnezeu raquo astfel laquo Vacircnătorul are pururi un cuvacircnt de cinste dat Să cruţe şi să aibăn ocrotirea sa vacircnatul Căci făcacircnd o vacircnătoare precum esten lege sfatul Preamări-vom Creatorul prin făptura ce-a creat raquo (ortografia originală)Părăsim deocamdată tăracircmul poetic

vacircnAtildetoarea icircn romacircniaicircntre cele douAtilde rAtildezboaie mondiale

laquo istoria ne arată limpede că din cele mai vechi timpuri şi pacircnă icircn zilele noas-tre aproape toţi scoboricirctorii direcţi sau indirecţi ai icircndepărtaţilor conducători de neamuri au păstrat o dragoste nemărginită pentru vacircnătoare raquo

( Mihail Gr Romaşcanu)

|Mitică Georgescu

Regele Ferdinand I al Romacircniei

21|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

de mesteacăn lebăda vidra şi cocorul Atenţie la cifrele care icircnsoţesc aceste specii cărora le acordăm tot creditul remarcacircnd totodată minuţiozitatea cu care au fost redactate Lucrarea cuprinde şi cacircteva hărţi cu răspacircndirea cacirctorva specii de vacircnat mare inclusiv o prezentare simplificată a bonităţii terenurilor respective care evident nu se mai potrivesc cu situaţia actuală Astfel ursul şi-a extins arealul şi totodată a crescut şi densitatea icircn numeroase zone din acest areal Aceeaşi observaţie şi pentru cerb şi mai ales căprior acesta din urmă fiind figurat ca aproape inexis-tent icircn icircntreaga zonă sudică şi estică a ţării iar realitatea actuală este cu totul alta Din fericire Autorul ne prezintă şi o siuaţie a numărului de societăţi de vacircnătoare pe provincii istorice inclusiv numărul de vacircnători

Provinciaistorică

Numărul societăților

de vacircnătoare

Numărul membrilor

vacircnători

Banat 207 4580

Basarabia 69 3396

BucovinaCrişana şi 26 695

Maramureş 82 1858

Moldova 124 3298

Muntenia 208 7431

Oltenia 80 2331

Transilvania 206 7056

TOTAL 1036 32110

Icircntr-un stil agreabil şi cur-siv autorul face şi cacircteva observaţii

analitice asupra unor aspecte ale realizărilor din sectorul de vacircnătoare Icircncepe prin a elogia legea de vacircnătoare din anul 1921 al cărei părinte a fost considerat regele Ferdinand lege citată icircn Franţa anului 1934 ca fiind un model de inspiraţie pentru le-giuitorii francezi Icircn continuare M Gr Romaşcanu sintetizează aprecierea sa laquo Legea noastră de vacircnătoare nu se mărgineşte la statornicirea unor norme obliga-torii pentru vacircnător la organiza-rea terenului dat icircn arendă la măsurile privitoare la protecţia hrănirea şi icircmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a fau-nei noastre măsuri care cad icircn sarcina arendaşilor sau a propri-etarilor dar impune chiar Statu-lui obligaţii de natură să ajute la rezolvarea cacirct mai fericită a problemei populării cu vacircnat util a icircntregului teritoriu naţional raquo Cu idei de avangardă face consideraţii privind necesitatea introducerii unor obligativităţi care să ducă la icircnlăturarea consangvinizării (numind-o laquoincest prelungitraquo) şi propunacircnd icircmprospătarea sacircnge-lui icircn populaţiile de vacircnat mare Face şi aprecierea necesităţii completării pre-vederilor legale cu privire la vacircnatul migratorTrece icircn revistă rezultatele foarte bune şi diversificate luate icircn folosul vacircnatului din Domeniile Regale (Periş Scroviştea Gherghiţa Dobreşti Casa Verde şi Chişineu-Criş icircn privinţa com-baterii dăunătorilor crearea ogoare-lor şi plantaţiilor special pentru vacircnat desfăşurarea unui program com-plex de amenajare a fonduri-lor de vacircnătoare Referindu-se la vacircnătorile regale apreciază

File de istorie |

vioiciunea regelui Ferdinand şi atmos-fera agreabilă şi destinsă din preajma suveranului Apoi autorul comunică cifra de 1500 piese din tabloul unei singure zi de vacircnătoare ndash evident vacircnat mic ndash socotind că la un astfel de tablou ar fi fost cea mai slabă zi de vacircnătoare pentru ca la cea mai bună tabloul să fie de 4000 piese Aprecieri deose-bite face şi icircn privinţa MS Regele

Regele Mihai la o Vacircnătoare Regală icircn Banat 1933

Colonelul August von Spiess cel care a avut icircn administrare Terenurile Regale de Vacircnătoare

Regele Mihai cu un trofeu de cerb carpatin

( continuare icircn pag 23 )

|22 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

dar eficace icircnvăţată tot de la bietul tata Am pus cartuş numai pe ţeava dreaptă lucru care m-a determinat să fiu mai atent la primul foc spre satisfacţia Missei care a avut ce apor-ta Cacircnd soarele a icircnceput să scapete după dealuri prepeliţele au icircnceput să mişte după hrană nemairăbdacircnd are-tul iar noi avacircnd fiecare cacircteva păsări icircmpuşcate am pornit-o icircn şir indian spre casă Ne-am oprit la Relu unde cu sprijinul mamei lui Furcioaia cum icirci ziceam noi am pregătit apetisantele prepeliţe frigacircndu-le icircnvelite icircn foi de varză Mai tacircrziu peste ani cacircnd am ajuns vacircnător cu permis icircn regulă şi aveam brac bdquoproprietate personalărdquo am mai icircnvăţat cacircte ceva de la cacircine De pildă am icircnvăţat că uneori vacircnatul teafăr icircn aparenţă poate fi totuşi lovit de moarte şi că este recuperabil dacă tu vacircnător cu slabe simţuri omeneşti te ajuţi de un cacircine cu simţuri incom-parabil superioare Să povestesc icircnsă faptele aievea icircntacircmplate Mă aflam la pază de căprior icircn adacircn-cul pădurii După aproape o jumătate de ceas de aşteptare şi aprigă luptă cu ţacircnţarii mi se năzare că undeva la spate am auzit un vreasc trosnind Trag cu ochiul spre Heda brăcuţa cu păr sacircrmos de lacircngă mine şi o văd cu capul ridicat şi urechile ciulite Mă rotesc cu scaunul icircntr-un picior spre dreapta şi rămacircn cu gura căscată la un ţap bătracircn icircmpietrit ca şi mine icircn nemişcare cu ochii holbaţi icircn direcţia mea Orice gest pripit ar fi făcut să văd doar un salt graţios şi să aud un brăhnit care mi-ar fi arătat drumul pe care ţapul s-ar fi mistuit spre desime Văzacircnd icircnsă că nu e nicio nădejde ca sălbăticiunea să plece capul spre iarba grasă m-am decis să trag Doar pen-tru asta venisem Ridicacircnd carabina milimetru cu milimetru am dibuit cum am putut spata animalului şi am slobozit cu destulă stacircngăcie un foc Nici o nădejde - icircmi zic ndash am tras pe alături Căpriorul dispăru icircn desime iar Heda care nu icircmplinise anul-icircncă icircncepu să caute vijelios icircn jurul meu ca la cacircmp Negăsind nici un vacircnat de aport nici urmă de vacircnat rănit se trase curacircnd lacircngă mine Fluieracircnd a pagubă mi-am aprins o ţigară şi după adunarea acareturilor cu care venisem am luat-o la vale Trecacircnd cu prepelicarul la curea pe la locul unde ţapul icircmi bdquopozaserdquo bag de

Fără intenţia de a brava icircn faţa cuiva sau de a impre-siona pe cineva trebuie să vă mărturisesc că nu am putinţa de a elucida măsura icircn care

au contribuit niscaiva gene atavice și bdquobiotopulrdquo atacirct de propice icircn care am deschis ochii ndash mica localitate Hăghig de lacircngă Braşov unde părinţii mei pasionați vacircnători şi mari iubitori de cacircini sau şi una şi alta ndash la declanşarea icircn mine a instinctelor vacircnătoreşti Icircn anii de şcoală urmaţi la liceul Andrei Şaguna din Braşov m-am pomenit icircntr-o bună zi bdquoicircmprumutacircndrdquo gioarsa tatălui meu - cea cu ţevi de damasc şi cu cocoaşe exterioare - şi furişacircndu-mă prin dosuri de grădini din Scheii Braşovului spre locul unde icircl zărisem pe urechilă Au urmat şi alte tenta-tive asemănătoare fără bdquoeficienţă economicărdquo din diverse cauze bdquotehnicerdquo inerentei vacircrsteiPentru susţinerea afirmaţiilor făcute sunt dator să arăt care este motivul pentru care iubesc atacirct de mult cacircinii de vacircnătoare şi de ce icircncă de copil am fost atras de această icircndeletnicire sportivă de suflet vacircnătoarea Ce-lor care mi-au pus această icircntrebare le-am răspuns icircn mod constant icircn felul următor părinţii mei aveau permanent icircn ogradă 3-4 cacircini de vacircnătoare Practic am crescut alături de cacircinii de vacircnătoare pe care i-am icircndrăgit i-am icircnţeles şi i-am apreciat pentru deosebitele lor calităţi Mai tacircrziu adolescenţa mi-am petrecut-o icircn prima canisă icircnfiinţată de AGVR icircn pădurea Băneasa-Tunari lacircngă

capitală unde tatăl meu era coor-donatorul crescătoriei ajutacircndu-l icircn multiplele treburi legate de creşterea icircngrijirea şi dresajul cacircinilor existenţi icircn număr de 60-70 capeteDin noianul amintirilor se desprind cele mai dragi păţanii la care mă gacircn-desc cu duioşie şi evlavie Am credinţa că cele mai scumpe amintiri ale tre-cutelor isprăvi vacircnătoreşti sunt cele icircn care am fost alături de credinciosul patruped nelipsit părtaş fără pretenţii al succeselor cinegetice ndash cacircinele de vacircnătoare O icircntacircmplare reală s-a petrecut pe cacircnd eram abia un macircndru licean Nu aveam mai mult de 15 ani Savuram icircn tihnă ultima parte a vacanţei mari la casa părintească din Hăghig localitate icircnşirată pe malul drept al Oltului Deşi macircnuiam binişor arma de vacircnătoare de calibru 20 moştenită de la biata mama trăgacircnd acum promiţător şi la zbor pacircnă icircn acea zi nu apucasem să o probez la pitpalacihellip Icircl icircnsoţisem pe tata de cacircteva ori ca simplu gentaş la astfel de vacircnători bdquonerentabilerdquo după părerea vacircnătorilor localnici Era ziua de 25 august a anului respectiv cam al doilea după rdquoeliberarea glorioasărdquo a ţării noastre Tocmai gătam obişnuitul program de bălăceală icircn Olt icircmpreună cu prietenii mei nedespărţiţi Relu Fur-cea şi Sandu Cucu Plin de iniţiativă Relu a fost cel care a propus să bdquodibăcimrdquo ceva prepeliţe pe care apoi să le preparăm la el acasă Idee adoptată rapid şi icircn unanimitate Ne-am echipat fiecare pe cacirct posibil mai vacircnătoreşte am luat flinta tolba cu

cartuşe şi pe Miss căţeaua brac cu păr scurt şi am tulit-o prin fundul grădinii Terenul de vacircnătoare care de altfel icircn-cepea icircndată după gardul grădinii era format din lunca inundabilă a Oltului o icircntinsă păşune presărată cu bălţi străjuite de trestie şi stuf icircnsoţit para-lel de o facircşie lată de cacircţiva kilometri de coline domoale După un mers voinicesc de 10-15 minute icircn direcţia Arinului o comună vecină sub bătaia soarelui dogori-tor ne-am trezit icircn mijlocul holdelor de sfeclă de zahăr bine icircmbrăcate cu mohor al miriştilor năpădite de mur sălbatic şi al celor de cucuruz Pacircnă să ne dezmeticim căţeaua care icircşi cunoştea bine meseria a şi icircnceput să caute icircn zig-zag icircnaintea noastră Nu după mult timp Miss cade icircn aret cu piciorul din faţă icircn aer şi cu capul sucit spre mine Am ocolit căţeaua prin faţă aşa cum văzusem că procedează tatăl meu şi am avansat spre locul unde consideram să este pitulată prepeliţa Spre mirarea noastră a ţacircşnit un vătui care a luat-o spre deal Miss a simu-lat o urmărire de 15-20 metri ba a şi chefnit de două ori după care s-a icircntors cuminte şi a continuat să caute mai departe icircn galopul ei domol dar constant Toţi trei urmăream cu icircnfrigurare mişcările căţelei După 5 minute o vedem pe Miss bătacircnd agitată din coada-i ciuntă după cacircţiva paşi rămacircnacircnd ca trăsnită de mirosul vacircnatului prins icircn nasul ei fin Am pro-cedat ca şi icircnainte dar pasărea a con-tinuat să rămacircnă nemişcată răbdacircnd atacirct aretul cacirct şi intervenţia mea care loveam cu piciorul icircn vegetaţia din faţa lui Miss Numai după ce am comandat bdquosaltărdquo şi Miss s-a repezit icircn icircncacirclcitura de vreji de mur a săltat o prepeliţă cacirct toate zilele atacirct de grasă icircncacirct părea că aripile-i mici cu greu icirci asigură propulsia Au urmat două bubuituri scurte şi puternice un formidabil nor de fum şi apoi s-a aşternut liniştea Sandu a fost cel care a strigat că a văzut zburătoarea plecacircnd sănătoasă Eu deşi după focurile pripite n-am mai putut zări pasărea mi-am dat seama că am ratat-o după privirea dojeni-toare a căţelei După ce am dat vina pe trăgacele care scapă prea uşor m-am angajat să nu mai arunc focurile atacirct de aproape şi să trag numai după ce pitpalacul ajunge la distanţa de 25-30 metri Uşor de zis greu de respectat M-am redresat numai după ce am aplicat icircn practică metoda simplă

O pasiune moștenită VAcircNĂTOAREA CU CAcircINE

| Chinologie vacircnătorească

23|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

oprim aici cu aceste icircntrebări de bun simţ a căror valabilitate poate există şi aziDupă ce apreciază rolul şi importanţa jandarmeriei de vacircnătoare cre-ate şi prezintă succint activitatea laborioasă a Direcţiei Vacircnătorii Mi-hai Gr Romaşcanu icircşi exprimă ideea necesităţii unei educaţii icircn sprijinul naturii şi a vieţuitoarelor ei laquo Fără teama de a greşi susţinem cu tărie ideea că propaganda pentru ocrotirea vacircnatului ar trebui să icircnceapă din clasele primare micii şcolari urmacircnd să fie icircndemnaţi ca icircn locul praştiei şi al pietricelelor să poarte icircn buzu-nare grăunţe sau făracircmituri de pacircine pentru hrana nevinovatelor păsări ale cerului care icircndură frig şi foame icircn timpul iernilor grele Paralel cu această acţiune energică icircn sufletul omului matur urmează să se sădească dragostea pentru toate vieţuitoarele nevătămătoare printr-o continuă propagandă lămuritoare asupra foloa-selor pe care el le trage de pe urma lorraquo

Iată deci o carte ndash fereastră spre vacircnătoarea din Romacircnia icircn două de-cenii din răstimpul interbelic - scrisă nu de un profesionist al vacircnătorii ci de o mare personalitate a economiei romacircneşti autor a cacirctorva zeci de lucrări de analiză icircn cacircteva din cele mai diferite sectoare economice şi industriale A fost comisar general al Comisariatului General al Preţurilor din Ministerul Economiei Naţionale arestat icircn bdquoNoaptea demnitarilorrdquo din 5 ndash 6 mai 1950 şi icircnchis la penitencia-rul GherlaDar claritatea cu care a privit şi anali-zat şi situaţia vacircnătorii icircn toate as-pectele ei materiale organizatorice de educaţie etică ni-l face contemporan

Mihai I icircn legătură cu atracţia Sa faţă de vacircnătoare laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu (ortografia originală) a fost iniţiat icircn arta vacircnătoarei icircncă din cea mai fragedă copilărie fiind astăzi cea mai mare nădejde pentru lumea vacircnătorească Luacircnd parte la mai toate vacircnătorile regale Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu icircmpuşcase icircncă de la vacircrsta de doisprezece ani majoritatea speciilor de vacircnat din ţară de la potacircrnichea şi fazanul din şesurile Dunării picircnă la macircndrul cerb al Carpaţilor Prin moştenirea calităţilor vacircnătoreşti ale familiei şi prin experienţa vacircnătorească pe care a făcut-o Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu este astăzi un vacircnător desăvacircrşit fala tagmei noas-tre iar viitorul vacircnătoresc al ţării este asigurat raquo (am icircncheiat citatul) Referindu-se la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic) Bucureştilor raquo autorul apreciază că laquo mii de cetăţeni din toate unghiu-rile ţării şi foarte mulţi străini au pu-tut admira cea mai frumoasă şi mai icircnălţătoare manifestare vacircnătorească pe care Romacircnia a cunoscut-o vreodatăraquo Aminteşte apoi de participarea Romacircniei la expoziţiile internaţionale de vacircnătoare de la Leipzig Berlin şi Paris care icircn opinia sa laquo au condus la consacrarea noastră definitivă icircn lumea vacircnătorească mondială raquo Către icircncheiere autorul face un re-chizitoriu societăţilor de vacircnătoare care nu icircşi icircndeplinesc obligaţiile faţă de vacircnat laquo Nu este destul că ne-am stracircns icircntro societate de prieteni că am luat icircn arendă terenuri pe care le cutreierăm gata icircn orice clipă să răpunem vieaţa animalelor sălbatice Ce ne-ar răspunde oare conducătorii acestor societăţi dacă i-am icircntreba cacircte capre iepuri potacircrnichi etc au adus pe terenuri de cacircnd le-au arendat şi pacircnă astăzi Au dat hrană icircn tim-pul iernii animalelor pentru ca să le uşureze traiul Cacircţi paznici au anga-jat şi care a fost activitatea lor Cacircte procese de braconaj au icircncheiat raquo Ne

Felul piese-lor expuse

Recordmondial

Premiul de

onoarePremiul

I-iuPremiulal II-lea

Premiul al III-lea

Totalulpremiilor

La sutădin total

Cerb - 11 38 53 28 130 3171

Căprior - 13 25 33 28 99 2415

Capră neagră 1 11 31 28 38 109 2659

Mistreţ - 2 3 10 22 37 902

Urs 1 3 11 5 4 24 585

Lup - 1 3 - 1 5 122Racircs - 1 1 2 2 6 146

TOTAL 2 42 112 131 123 410 100

Tabloul laquo premiilor laquo (medaliilor) obţinute la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic ) Bucureştilor raquo

seamă că Heda devine agitată bătea din coadă şi sforăia cu nasul pe jos de parcă ar fi urmărit cacircrsteiul Cacircnd i-am dat drumul din lesă a zbughit-o spre hăţiş icircn cu totul altă direcţie decacirct mi se păruse că a luat-o ţapul N-au trecut nici zece minute şi numai ce auzii lătrat pe loc icircntrerupt la scurte intervale de un gen de bocet necunoscut pentru mine Răzbătacircnd cu greu prin desime icircn direcţia căţelei spre totala mea surprin-dere mi-am găsit ţapul icircncă zvacirccnind din picioare care destul de bine lovit mai făcuse totuşi o sută-două de paşi prin tufărişul de nepătruns

NIC STRĂVOIU

|Nic Străvoiu

Foto 1 După o pacircndă la căprior petrecută cu 100 de ani icircn urmă Foto 2 Mama autorului icircn funcția de ajutor de dresor Foto 3 Nic Străvoiu icircn anii adolescenței petrecuți la Canisa AGVR

Ilustrația autorului

( urmare din pag 21 )

|24 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Francis Chevier icircn cartea sa ldquoNotre gastronomie est une culturerdquo (Gastronomia noastră este o

cultură) vorbește de bucătăria franțuzească care a fost inclusă icircn Patrimoniul Umanității După Chevier gastronomia nu este doar o pasiune ci un ldquomonumentrdquo al culturii francezilor Icircnsă obi-ceiurile de a macircnca și a bea bine nu sunt proprii Franței Numeroase alte civilizații se caracterizează printr-o gastronomie bogată și sofisticată din Ja-ponia pacircnă icircn Vietnam din Tailanda Iran sau Peru pacircnă icircn Italia și Maroc Să luam exemplul Chinei Această foarte veche și strălucitoare civilizație și-a dezvoltat cu mult icircnaintea Occidentului o artă de a trăi elegantă și subtilă icircn care gastronomia icircși avea locul de onoare Curțile diferitelor dinastii imperiale au urmărit să aducă pe mese gusturi dintre cele mai rafinate Dar nu toate societățile au știut să-și dezvolte un sistem culinar atacirct de ales Antropologul Claude Levi ndash Strauss a subliniat importanța resurselor icircn elaborarea unei gas-tronomii fine ldquoDacă arta gătitului constă așa cum pare icircn a asocia savorile mai multor substanţe alimentare pentru a le armoniza sau sublinia con-trastul se poate crede că toate popoarele lumii au fost capabile de a o descoperihellip Totuși nu este așa Fiindcă pentru a combina diferite produse trebuie să dispui de ele simultanrdquo Cu alte cuvinte este nevoie de o ofertă de bunuri alimentare foarte diversificată icircn același moment pen-tru a obține o combinație fericită de gusturi Am specificat cele de mai sus pentru a atrage atenţia asupra locului pe care icircl ocupă masa icircn viața noastră Nu icircntacircmplător i-am amintit pe francezi Pentru ei cele trei mese zilnice au o importanță specială şi urmăresc evoluția modului de viațăChiar dacă astăzi sunt mult mai scurte simplificate și adaptate la căutarea practicului mesele continuă să păstreze și altă dimensiune Ele reprezintă mo-mentul privilegiat de transmitere a valorilor de comunicare fiind creatorul legăturilor sociale

Icircn dorința de a da viață mesajului de mai icircnainte am considerat foarte potrivit să icirci fa-cem o vizită la ldquoCabana Vacircnătorilorrdquo domnu-lui Ștefan Bercea ndash maestru bucătar icircn arta

culinară și managerul acestui complex localizat la Predeal icircn Brașov La cei 50 de ani domnul Ștefan Bercea se bucură de un prestigios renume dovadă stacircnd palmare-sul impresionant de diplome obținute la cele mai importante concursuri internaționale dar și oaspeții de seamă care i-au trecut pragul sau pentru care a avut onoarea să găteascăCel mai important eveniment pentru care a gătit a fost summitul NATO din 2008 unde a servit un Duet de căprior cu fazan Printre oaspeții de seamă care i-au trecut pragul se numără Regele Mihai dar și președinții țării pe racircnd domnii Ili-escu Constantinescu și Băsescu Șirul VIP-urilor dar și vedetelor care l-au vizitat este lung A ținut totuşi să o amintească pe Teo Trandafir ndash care icirci este o bună prietenă și pentru nunta căreia a gătit icircn această lună un ceaun special din carne de căprior

Care este pe scurt drumul parcurs pacircnă a ajunge la ceea ce reprezintă azi Cabana VacircnătorilorȘB Cabana Vacircnătorilor era icircn anul 1986 doar un vis Pacircnă aici a fost multă muncă inclusiv icircn Germania şi Elveția unde am lucrat la diferite restaurante și unde am icircnvățat cum se gătește vacircnatul Revenit icircn țară cu banii cacircștigați și cu puțin noroc icircmpreună cu soția mea am cumpărat actualul restaurant și simțind nevoia să facem ceva special am considerat că este bine să des-chidem un restaurant cu specific vacircnătoresc cel cu specific romacircnesc existacircnd deja icircn apropiereLa icircnceput am adus rețetele cu sosuri din Germania pe care le pregăteam icircn special clienților cunoscători ce deveniseră fideli iar cei neobișnuiți cu astfel de gusturi au fost repede

cuceriți de preparatele din vacircnat De exemplu una dintre primele rețete este ospățul vacircnătorilor - o tocană din carne de cerb pe care am adaptat-o gustului romacircnesc prin agăugarea de ingredi-ente obișnuite - ceapă usturoi ardei ciuperci - toate acestea se pun icircntr-un bol ceramic se acoperă cu aluat și se dau la cuptor

Care este vacircnatul preferat pe care icircl gătiți Dar pe care vă place să icircl vacircnați ȘB Prefer să gătesc carnea de căprior pen-tru că este cea mai delicioasă icircnsă și carnea de cerb lopătar are calități deosebite Acum doi ani am avut prilejul să icircmpușc primul meu cerb lopătar undeva icircn zona Aradului la Chișineu ndash Criș Am rămas impresionat de cacirct vacircnat există acolo Vacircnătoarea a avut loc icircn perioada boncănitului iar acea zi icircmi va rămacircne icircn amintire pentru totdeauna Cacircnd am plecat spre locul de vacircnătoare și ne-am urcat icircn ob-servator era icircncă icircntuneric Se auzeau zgo-mote ciudate icircn jur Văzacircndu-mi nedumeri-rea paznicul m-a lămurit repede că suntem

ARTĂ ȘI PASIUNE

Ştefan Bercea Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi

Cofetarilor din Turism Romacircnia

25|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Interviul lunii|

fiu prezent la restaurant pentru că este nevoie de mine Am o armă Mauser calibrul 30-06 cu care am icircmpușcat căprior urs și cerb

Aveți doi fii Bogdan şi Dragoş Ne-ați mărturisit că mezinul familiei ndash Dragoș - vă calcă pe urme icircn ceea ce privește meseria și că icirci place să spună că s-a născut practic icircn bucătărie ȘB Dragoș este pasionat de gătit A urmat și un stadiu de pregătire la un restaurant din Elveția de unde s-a icircntors cu multe idei și cu un mare elan implicacircndu-se acum foarte serios icircn acest domeniu Anul trecut a participat la Tacircrgul Mon-dial de la Shanghai ndash China unde a fost foarte apreciat Tot Dragoș icircmi moștenește și pasiunea pentru vacircnătoare mă icircnsoțește de fiecare dată icircn călătoriile mele cinegetice și icircn curacircnd va susține examenul de vacircnător

Revenind la carnea de vacircnat puteți transmite cititorilor noștri cacircteva secrete și sfaturi utile Pentru că trebuie să recunoaștem gătitul vacircnatului dobacircndit este cel mai frumos omagiu pe care un vacircnător icircl poate aduce prăzii sale De exemplu care sunt secretele fezandării Ș B Se spune că tot vacircnatul se fezandează icircnsă nu este așa Doar carnea de vacircnat bătracircn sau cea care are miros mai intens trebuie să stea icircn baiț De exem-

plu eu nu pun carnea de căprior icircn baiț doar dacă fac pastramă sau dacă este vorba de un țap care are miros Icircn rest carnea de vacircnat se frăgezește se fezandează prin congelare icircmpachetacircnd-o foarte bine şi trăgacircnd-o icircn vid Cacircnd o scoatem o decongelăm la temperatura camerei Carnea de căprioară cel puțin se poate pregăti foarte simplu după ce este prăjită icircn unt ca un escalop se dă la o parte iar icircn untul care a rămas se adaugă 2-3 linguri de dulceață de afine sau de vișine puțin vin obținacircndu-se un sos delicios și foarte ușor de preparat Alt mod rapid de preparare carnea tăiată felii foarte subțiri este trasă icircn ulei de măsline icircn care am prăjit icircn prealabil puțin usturoi iar la sfacircrșit se adaugă sare și piperO rețetă mai nouă căprior cu bere neagră tot o influență din țările nordice Cubulețele de carne foarte fragede sunt trase icircn tigaie și stinse cu bere neagră Se agaugă un amestec de condimente (scorțișoară cuișoare puțin cimbru și foaie de dafin) Se servește cu crutoane de pacircine neagră și cu paste

Respectați icircntocmai rețeta sau inventați mereu ȘB Aceasta este arta bucătarului Trebuie să aibă imaginație și curaj să facă un preparat sau să icircl reinventeze

VPR

icircn toiul boncănitului și că acele zgomote sunt de fapt boncănitul cerbilor lopătari Odată cu ivirea primilor zori am putut vedea mai icircntacirci străpungacircnd ceața densă coarnele cerbi-lor Apoi ca o cortină ceața s-a ridicat și mi s-a oferit un spectacol uimitor icircn fața noastră se afla o turmă icircntreagă cacircteva sute de exem-plare A fost impresionat pentru că așa ceva nu mai văzusem niciodată ldquoE ușor să vacircnezi cerb lopătarrdquo- mi-am zis văzacircnd mulțimea icircnsă mai tacircrziu după trei zile de urmărire aveam să aflu că nu este tocmai ușor Foarte vigilente aceste animale dispar cacirct ai clipi iar exemplarele care rămacircn mai aproape icircn bătaia armei sunt din-tre cele tinere Așadar am așteptat momentul potrivit care se tot amacircna Am icircncercat să mă apropii prin pădure fără succes icircnsă Icircn ultima zi la sfatul paznicului am ales să mă apropii tacircracircș spre doi cerbi frumoși pe care icirci zărisem prin binoclu cam la 350 de metri Nu mai trăsesem niciodată la o distanță mai mare de 200 de me-tri nici vorbă de 300 dar era singura ocazie pe care o mai aveam Am mai icircnaintat cacircteva zeci de paşi am calculat o corecție potrivită pentru acea distanță și mi-am icircncercat norocul ldquoL-ați ratatrdquo icircmi spuse paznicul ldquoBa nu a căzut l-am văzut cum a căzut icircn focrdquo i-am răspuns Nu-mi venea să cred nici mie Cerbul lopătar căzuse icircn foc Cred că a fost și șansahellipMai am o amintire tot la vacircnătoare de cerb lopătar pe domeniile de la Charlota De această dată boncănitul se terminasehellip După ce am ales un mascul frumos din grup am ochit și am tras Spre marea uimire a mea și a paznicului icircmpușcasem o ciută Nu icircnțelegeam ce se icircntacircm-plase pentru că icircn cătare avusesem masculul Aruncacircnd o privire la cățiva metri de locul unde căzuse ciuta am văzut niște picături de sacircnge le-am urmat și la nici 20 metri am găsit și cer-bul Glonțul trecuse prin el și lovise ciuta care se aflase icircn spatele cerbului Deși pare o poveste vacircnătorească sunt sigur că și alți vacircnători mai puțin atenți pe direcția de tragere au avut parte de experiențe asemănătoare nu tocmai plăcute

Din ceea ce icircmi mărturisiți icircnțeleg că preferați vacircnatul mare Ce arme avețiȘB Vacircnătoarea la vacircnatul cu pene nu mă prea atrage Am fost de cacircteva ori la vacircnătoare de fazan icircnsă așa este aveți dreptate prefer vacircnacirc-toarea la vacircnat mare Iarna goana la mistreți deși aceasta se suprapune de multe ori cu zilele de sacircmbătă și duminică atunci cacircnd trebuie să

|26 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

După cum cunoaşteţi din numerele precedente ale VPR ca urmare a alocării Campionatului Mondial de Pescuit la Crap ndash 2012 către AGVPS

din Romacircnia Comitetul Director al FIPS ndash ed reunit la Roma icircn perioada 2-3 decembrie 2011 a examinat şi aprobat propunerea organizării evenimentului pe locaţia Corbu II ndash Constanţa administrat de SC RIG SERVICE SAAprobarea definitivă a fost totuşi condiţionată con-form uzanţelor şi procedurii acestui for decizional de inspectarea parcursului de către o comisie de omologare compusă din specialişti recunoscuţi şi acreditaţi de către FIPD-ed pentru această disciplină a pescuitului sportiv de competiţie Ca urmare a corespondenţei purtate s-a convenit ca inspectarea şi omologarea efectivă să se facă icircn perioada desfăşurării unei competiţii similare cu cea programată oficial Astfel a fost aleasă perioada icircn care s-a desfăşurat a XI-a ediţie a bdquoCupei RIGrdquo organizată de această dată icircn condiţii fără precedent

cu participarea a 75 de echipe formate din cacircte doi pescariAstfel icircn după-amiaza zilei de joi 17 mai delegaţia formată din domnii Antonio Gigli consilier al preşedintelui FIPS-ed Ugo Claudio Matteoli pentru pescuitul sportiv la crap şi Guido Mazza-rella căpitanul echipei Italiei de pescuit la crap dublă campioană mondială au fost preluaţi de echipa tehnică a AGVPS şi RIG SERVICE coordonată de dl Teodor Bentu vicepreşedinte al AGVPS cu probleme de pescuit Icircn perioada desfăşurării inspecţiei au fost evaluate toate criteriile de acredi-tare impuse de un eveniment de o ase-menea importanţă

Au fost apreciate icircn ordinea importanţei condiţiile de transport pacircnă icircn locaţia propusă spaţiile destinate festivităţilor de deschidere icircnchidere a competiţiei oficiale condiţii de cazare pensiune transport tur-retur pacircnă la pista de concurs sala de reuniuni a managerilor dotarea tehnică necesară preluării şi prelucrării rezultatelor afişajul electronic şi comuni-carea datelor amenajarea şi dotarea pistei de concurs densitatea populaţiei piscicole a bazinului şi frecvenţa capturilor Toate condiţiile preliminare au fost apreciate la super-lativ inclusiv costurile acestora propuse şi susţinute de administrator piesa de rezistenţă constituind-o amenajarea efectivă a pistei de concursPuşi icircn faţa unui parcurs amenajat pe trei sectoare de cacircte 25 de platforme consolidate şi pietruite cu dimensiunile de 15 x 10 m (derogare solicitată şi obţinută de la FIPS-ed) dotate cu mini-căsuţe din lemn cu două paturi şi cazarmament grupuri sani-tare ecologice drum de acces perimetral bazinului

pietruit facil pentru orice tip de autovehicul membrii comisiei au afirmat că standardele acestui bdquocarpo-dromrdquo sunt unice icircn Europa S-a punctat icircn plus la bdquoimpresia artisticărdquo prin cantitatea şi calitatea captu-rilor cu o frecvenţă incredibilă care i-a uimit pe evalu-atori Dovadă cele aproape 15 tone de peşte capturat pe durata celor 72 ore de concurs Este adevărat că icircn afara boicotului impus de APCR la această competiţie au participat cei mai buni pescari de crap din Romacirc-nia unii pentru icircncununarea palmaresurilor perso-nale sau pentru premiile substanţiale puse icircn joc alţii din curiozitate pentru testarea unei noi locaţii apărute pe harta Europei S-au capturat 14954 kg de peşte prima echipă clasată a prins 76829 kg iar media a fost de 199 40 kg echipăMenţionăm prezenţa icircn concurs a trei echipe reprezentacircnd Republica Moldova şi a patru echipe din Bulgaria Au fost prezenţi şi delegaţi din Franţa şi Rusia care au făcut propriile constatări şi au prelevat probe de apă icircn vederea preparării de nade şi momeli adecvate zonei omologate pentru găzduirea eveni-mentului Interviurile acordate de cei doi delegaţi ai FIPS-ed posturilor PV-TV Fishing amp Hunting Neptun TV şi VPR prezente la solicitarea administra-torului au relevat surpriza acestora faţă de realitatea constatată icircn condiţiile icircn care printr-o corespondenţă tendenţioasă fuseseră preveniţi asu-pra unor bdquodeficienţe majorerdquo imaginare de altfel a pachetului de servicii şi a pistei de concurs Acţiunea s-a dovedit a fi icircncă o reuşită a AGVPS susţinută din plin de SC RIG SERVICE SA ndash Constanţa şi de CJ Constanţa pentru promovarea pescuitului sportiv competiţional şi a preocupărilor icircn acest do-meniu pe plan naţional şi internaţional continuacircnd tradiţia de 55 de ani de recunoaştere mondială a Romacircniei icircn această disciplină

MI

|Competiții

CAMPIONATUL MONDIAL DE PESCUIT SPORTIV LA CRAP ndash ROMAcircNIA 2012OMOLOGAREA INTERNAŢIONALĂ OFICIALĂ A LOCAŢIEI CORBU II ndash CONSTANŢA

Ilustrația autorului

PSRăspundem cu această ocazie şi unor articole denigra-toare apărute icircn presa halieutică prin compararea cu rezultatele obţinute icircn aşa numitul bdquocampionat naţionalrdquo paralel organizat de APCR pe acumularea Săruleşti Pentru comparaţie cele 33 de echipe participante au capturat un total de 2050 kg de peşte prima echipă clasată 25661 kg media fiind de 6212 kgechipă icircn condiţiile icircn care 6 echipe nu au prins nici un peşte

27|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări

APRECIERILE OFICIALILOR FIPS-ed ASUPRA CALITĂŢILOR PISTEI DE CONCURS CORBU II ndash CONSTANŢA

Aflat icircn locaţia care va găzdui cel de-al XIV ndashlea Cam-pionat Mondial de Pescuit Sportiv la Crap ndash Romacirc-

nia 2012 redactorul VPR a consemnat următoarele declaraţii

Domnul Antonio Gigli ndash consilier al preşedintelui FIPS ndash ed Ugo Claudio Matteoli pentru activitatea competiţională de pescuit la crap Am venit aici la indicaţiile Domnului Matteoli preşedintele Fips-ed Am venit fiind puţin sceptic de modul icircn care pista de concurs o să fie pregătită pentru un eveniment de talia Campionatului Mondial Am rămas uimit de modul icircn care cei de aici au rezolvat toate problemele organizatorice este o pistă de concurs excepţională sunt foarte plăcut impresionat De asemeni sunt impresionat de calitatea capturilor pe care cei care sunt acum icircn concurs le-au realizat s-au prins foarte mulţi crapi iar pista este una extrem de potrivită pentru Campionatul Mondial E de neimaginat să poţi prinde icircn 24 de ore de la icircnceputul

concursului 190 de capturi reprezentacircnd 350 kg de peşte Este incredibil Sunt foarte mulţumit de ce am găsit icircn Romacircnia Chiar aş

vrea să rămacircn aici dacă ar fi posibil Sunt uimit de ce aţi reuşit să faceţi aici Dacă mi-ar fi povestit cineva nu aş fi crezut Sunt mulţumit de calitatea peştelui n-am mai văzut ase-menea densitate de exemplare viguroase cu o medie a greutăţii atacirct de ridicată Nu pot decacirct sa-i felicit pe cei care s-au ocupat de organizarea acestei piste de concurs şi sunt sigur că o să rezulte un eveniment de care o sa-şi amintească toata lumea Icircn concluzie sunt foarte mulţumit de cum au decurs lucrurile de relaţia pe care noi cei de la Fips-ed am avut-o cu organizatorii cei care au dovedit că au abilitatea de a gestiona un asemenea eveniment cum este un Campionat Mondial aşa că le mulţumesc din partea celor de la Fips-ed şi felicit AGVPS din Romacircnia pentru alegerea făcută Domnul Guido Mazzarella căpitan al echipei Italiei de pescuit la crap dublu campion mondial Aveţi o organizare excelentă şi noutăţi pe care nu le-am văzut la alte campionate mondiale la care am asistat sau chiar am participatConstrucţiile au fost extrem de laborioase şi s-au făcut eforturi uriaşe tehnice şi materiale Criteriile impuse de regulamentul internaţional au fost respectate cu rigurozitate şi aveţi o pistă de competiţii unică icircn Europa Aşteptăm cu interes candidatura ţării dvs pentru găzduirea şi organizarea unor astfel de competiţii şi icircn anii următori

a consemnat Mugurel Ionescu

Ilustrația autorului

Dl Guido Mazzarella verifică standurile de concurs icircmpreună cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Dl Antonio Gigli detaliază aspectele tehnice cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Populare cu crapi Crap icircn minciog

|28 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Ihtiologie

Pe radiile celorlalte icircnotătoare sunt rar pete şi foarte palideColoritul este mai icircntunecat la populaţiile reofile Variabilitatea este foarte pronunţată Populaţiile din porţiunile superioare ale racircurilor au corpul mai alungit profilul dorsal mai puţin convex capul şi ochii relativ mai mari pedunculul caudal mai lung şi mai icircngust pectora-lele şi mustăţile mai lungi Lobii caudalei sunt mai ascuţiţi şi coloritul mai intens Populaţiile limnofile din pacircraiele macircloase şi cursul inferior al racircurilor au caractere opuse Icircn acelaşi racircu există o trecere gradată icircntre populaţia reofilă din amonte şi cea limnofilă din aval icircn anumite racircuri există populaţii cu caracter intermediar Icircn unele bazine de exem-plu Crişul Mic şi Someş există doar forma limnofilă pacircnă spre izvoare Ecologie Trăieşte icircn diverse categorii de racircuri lent sau moderat curgătoare preferă pacircraiele mici mai mult sau mai puţin macircloase din regiunea submontană sau colinară pre-cum şi cursul superior al racircurilor mici ce izvorăsc la cacircmpie Icircn racircurile mari este mai frecvent icircn partea superioară a cursu-lui lor mijlociu icircnsă nu atacirct icircn cursul principal al racircului cacirct icircn braţele laterale cu apă mai lentă Icircn cursul inferior al racircu-rilor mari devine tot mai rar icircn Dunăre nu ajunge niciodată Spre deosebire de celelalte specii ale genului trăieşte şi icircn ape stătătoare bălţi şi iazuri dar numai icircn acelea care au sau au avut legătură cu vreun racircu Icircn racircurile icircn care trăieşte icircn număr mare formează cacircrduri mici Reproducerea durează din mai pacircnă spre sfacircrşitul lui iulie Icrele sunt depuse icircn curent pe fund tare Se reproduce icircnsă şi icircn ape stătătoareDimorfismul sexual este slab marcat Tuberculii nupţiali s-au observat la masculi icircn rare cazuri şi sunt mărunţi Icircnotătoarele sunt mai lungi la masculi Hrana constă icircn primul racircnd icircn larve de insecte reofile (tricoptere efemeroptere mai rar tipulide tabanide) din amfi-pode viermi şi moluşte Consumă uneori şi alge din biodermă sau resturi vegetale Exemplarele pătrunse icircn bălţi consumă intens cladocereImportanţa economică este locală deşi carnea este gustoasăRăspacircndire geograficăTrăieşte icircn bazinele Dunării şi Histrului Icircn Germania şi Ce-hia are loc o integrare icircntre rasele obtusirostris şi gobio iar icircn sudul bazinului Dunării ndash Serbia Bulgaria ndash icircntre obtu-sirostris şi bulgaricus Icircn Romacircnia lipseşte icircn Dunăre şi bălţile ei Icircn rest există practic icircn toate racircurile şi pacircraieleEste semnalat pacircnă icircn prezent icircn Tisa şi Iza la Sighet Vişeu de la Vişeul de Sus la vărsare Bistriţa transilvăneană de la Bistriţa pacircnă la vărsare Icircn Someşul Mic trăieşte forma limnofilă din amonte de Gilău pacircnă la Dej şi icircn toţi afluenţii săi de asemenea icircn bazinul Crişurilor Icircn Mureş se găseşte sub forma reofilă de la Gheorgheni pacircnă la Tg Mureş icircn afluenţii Mureşului superior pacircnă la Tg Mureş icircn Arieş la Turda confluenţă cu Arieşul icircn Bega de la Margina la Timişoara icircn Caraş de la Carasova icircn aval icircn Nera (forma reofilă) din amonte de Bazovici pacircnă la vărsareIcircl găsim de asemenea icircn bazinul Jiului icircn Olt de la Miercurea Ciuc la Drăgăşani icircn Vedea de la izvoare pacircnă la Smacircrdinoasa (Teleorman) şi icircn ceilalţi afluenţi ai Ve-dei de la izvoare pacircnă la vărsare icircn Argeş de la Curtea de Argeş pacircnă la Bucureşti icircn Neajlov la Bălăria şi Co-mana (Giurgiu) icircn Dacircmboviţa de la Tacircrgovişte pacircnă la Bucureşti icircn Colentina şi afluenţii ei de la izvoare pacircnă icircn aval de Bucureşti icircn Ialomiţa din amonte de Tacircrgovişte pacircnă la confluenţa cu Prahova icircn Siret de la intrarea icircn ţară (fauna reofilă) pacircnă icircn aval de confluenţa cu Putna (forma limnofilă) icircn racircul Bacircrlad şi afluenţii săi de la izvoare pacircnă la vărsare precum şi icircn unii afluenţi

Dumitru GIUGIUCĂ

PorcuşorulGobio gobio obtusirostris ndash Valenciennes ndash 1844

Icircncadrare sistematică

- Ordinul Cypriniformes Goodrich 1909- Subordinul Cyprinoidei Berg 1940- Familia Cyprinidae Jordan şi Evermann 1896- Genul Gobio Cuvier 1817

Denumiri populare porcon corcodan ghivă givă mur-goi petroc pietroşelDescriere Corpul este moderat alungit şi comprimat lateral icircnălţimea sa reprezintă la exemplarele adulte din ape mai rapide 17-21 din lungimea corpului fără caudală iar la exemplarele din ape mai lente 18-26 din aceastaGrosimea reprezintă 80-85 din icircnălţime Profilul dorsal variază icircn funcţie de icircnălţime la exemplarele cu corpul icircnalt acest profil este puternic convex iar la cele cu corpul alungit convexitatea este mult mai redusă profilul dorsal apropiin-du-se de orizontală Profilul ventral este orizontal Lungimea capului reprezintă 24-29 din cea a corpului mediile fiind de aproximativ 26-27 la populaţiile reofile (din amonte) şi 26-269 la cele limnofile (din aval) Botul este scurt şi obtuz iar lungimea lui reprezintă 85-12 din lungimea corpului Botul este mai scurt decacirct spaţiul post-orbital Gura este inferioară semilunară deschiderea ei ajunge sub nări iar inserţia mandibulei sub icircnceputul sau sub prima jumătate a ochiului Ochii sunt mici depărtaţi şi privesc lateral diametrul lor reprezintă la adulţi 42-73 din lungimea corpului la majoritatea populaţiilor limnofile şi 58-67 la majoritatea celor reofile Mustăţile sunt de lungime variabilă lungimea lor reprezintă la populaţiile reofile 65-105 din lungimea corpului şi 23-35 din cea a capului la aceste populaţii mustăţile ajung la nive-lul ochiului Pedunculul caudal este comprimat lateral icircnălţimea sa minimă fiind mai mare decacirct grosimea sa Lungimea pedun-culului caudal reprezintă la populaţiile reofile 20-25 iar la cele limnofile 19-24 din lungimea corpului icircnălţimea minimă reprezintă 7-11 din lungimea corpului şi 35-50 din cea a pedunculului caudal Spaţiul predorsal reprezintă 42-50 din lungimea corpului Marginea dorsalei este uşor concavă Caudala este moderat scobită cu cei doi lobi egali vacircrfurile lor fiind ascuţite la populaţiile reofile şi rotunjite la cele limnofile Vacircrful pec-toralelor la majoritatea exemplarelor nu ajunge inserţia ventralelor Inserţia ventralelor este situată puţin icircn urma inserţiei dorsalei cam sub prima radie divizată a acesteiaPieptul şi istmul sunt parţial sau chiar total acoperite cu solzi Colorit Partea dorsală este cenuşiu-verzuie icircnchisă iar capul este şi mai icircnchis Pe spate are 7-10 pete mici slab definite Pe flancuri are 7-10 pete icircntunecate de mărimi foarte variabile icircn general are 5 dungi longitudinale brun ndash negricioase Solzii liniei laterale sunt bordaţi cu negru avacircnd două pete negricioase una sub alta Faţa ventrală este alb-gălbuie Icircnotătoarele sunt incolore pe radiile dorsalei sunt 3 şiruri de pete negricioase pe cele ale caudalei sunt 4

29|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Echipamentul Pescarului

Pentru mine cel puţin a fost foarte greu la icircnceput să

decid ce echipament de pescuit la muscă ( FLY ) să achiziţionez ca să pot să icircnvăţ cacirct mai repede şi mai uşor tehnicile de lansare a şnurului şi bineicircnţeles să fie adecvat mărimii peştilor pe care icirci urmăresc şi dimensiunilor muştelor pe care o să le folosesc Deoarece cele mai multe partide de pescuit le desfăşor pe racircul Jiu care are lăţimi destul de mari am optat pentru o lansetă clasa 5 mulinetă clasa 5 şi şnururi clasa 4 şi clasa 5 Pentru că citisem icircn alte reviste dar şi pe internet că cea mai potrivită pen-tru un icircncepător este o lansetă cu acţiune ldquomai blacircndărdquo am ales o lansetă de acţiune MF adică me-dium-fast Ulterior am achiziţionat şi o lansetă clasa 6 mulinetă clasa 6-7 şi şnururi clasa 6 şi clasa 7 De data aceasta am ales lanseta de acţiune F adică fast La lanseta clasa 5 de acţiune MF icircncărcarea la lansările şnurului se realizează pe prima jumătate a lungimii lanse-tei iar la lanseta de clasa 6 de acţiune F icircncărcarea se realizează icircn zona de vacircrf Am pescuit cu am-bele lansete şi am folosit la lansări şi şnururi egale dar şi mai mici sau mai mari faţă de clasa lanse-tei Astfel am observat anumite particularităţi pentru fiecare lansetă icircn funcţie de clasa şnurului pe care icircl foloseam de mărimea muştelor şi de condiţiile meteo Pentru cazul icircn care am folosit lanseta clasa 5 de acţiune MF am execu-tat lansările mai lent ca să nu forţez lanseta şi să-i dau timp să se icircncarce

cacirct mai bine cu greutatea şnurului Cel mai impor-tant este că pentru un icircncepător lanseta cu acţiune MF nu ldquotaxeazărdquo atacirct de aspru greşelile la lansare Am folosit fără probleme şnurul clasa 5 cacirct şi pe cel de clasa 4 dar la cel de clasa 6 am observat că lanseta se icircncărcă prea mult la lan-sare şi există posibilitatea chiar să se rupă de aceea nu am mai folosit şnururi mai mari icircn clasă decacirct lanseta Şnurul de clasa 4 l-am folosit icircn special cacircnd am pescuit pe racircurile mai mici deoarece mi s-a părut că se ldquoaşeazărdquo pe apă mai discret iar pe cel de clasa 5 cacircnd am pescuit pe Jiu Pentru cazurile icircn care vacircntul avea intensificări mult mai bine s-a com-portat la lansări şnurul de clasa 5 Contrar anumitor păreri citite am observat că lansările la distanţă le execut mai bine cu şnurul de aceeaşi clasă cu lan-seta faţă de cel de clasă mai mică De asemenea nu am reuşit să execut

lansări corecte cacircnd am folosit muşte prea mari icircn special streamere sau nimfe supra lestate Pentru lanseta de cla-sa 6 cu acţiunea F am pu-tut executa lansările mai rapide deoarece aceasta se icircncarcă icircntr-un timp mai scurt sub greutatea şnurului Icircn schimb aceas-ta mă ldquotaxardquo mai aspru la greşelile de lansare Un avantaj la această lansetă a fost acela că am folosit şi şnurul de clasă mai mare fără să am probleme deose-bite la icircncărcare Lansările la distanţă au fost vizibil mai lungi faţă de cazul icircn care am folosit lanseta cu acţiune MF şi de aseme-nea lanseta cu acţiune F s-a comportat mai bine pe vacircnt Tot cu această lansetă am folosit fără probleme şi streamerele mari şi nimfele mai grele De obicei cacircnd pes-cuiesc pe racircuri mai mici folosesc lanseta clasa 5 cu şnurul de clasa 4 iar pen-tru Jiu şi bălți lanseta clasa 6 cu şnururile de clasa 6 şi cel de clasa 7 dar şi lan-

seta de clasa 5 cu şnurul de aceeaşi clasă Cacircnd urmăresc avatul sau alţi răpitori de talie mai mare folosesc numai lanseta de clasa 6 Totuşi lansetele cu acţiunea mai blacircndă adică cele care se icircncarcă icircn prima jumătate sau pe aproape toată lungimea preiau mai bine şocurile unui peşte mai mare şi protejează mai bine for-facul şi leader-ul Poate şi pentru faptul că de ani buni de zile am pescuit avatul icircn special la spinning şi am practi-cat un pescuit de viteză acum cacircnd ldquoam mai icircnvăţatrdquo cacirct de cacirct tehni-ca de lansare a şnurului icircmi place mai mult să pes-cuiesc ldquola flyrdquo cu lanseta mai rapidă adică cea cu acţiunea F ndash fast Icircn icircncheiere concluzia personală este că nu există o regulă strictă icircn a ne alege acţiunea lansetei fly cu care dorim să pescuim deoarece contează carac-terul firea dar şi ldquomacircnardquo (icircndemacircnarea) fiecăruia icircn parte Icircn schimb clasele lansetelor faţă de peştii pe care icirci urmărim şi celelalte reguli de echilibrare corectă a echipamentului trebuiesc respectate

Doru DINEA

CAcircTEVA OBSERVAŢII PERSONALE despre echipamentul de pescuitcu muştele artificiale

Ilustrația autorului

|30 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Agenda Pescarului

POPULAtildeRI CU PEAEligTI NOBILI IcircN BIHOR

CUM PAtildeSTRAtildeM PEAEligTII IcircN STARE PROASPAtildeTAtilde

La icircnceputul anului 2012 s-au făcut repopulări cu peşti nobili din speciile crap şi amur icircn lacurile licenţiate pentru acvacultură din patrimoniul AJVPS Bihor Ast-

fel deşi erau destul de bine populate lacurile Leş Fegernic Diosig Cristur şi-au primit noii oaspeţi peşti reproducători şi viitori reproducători astfel avem garanţia perpetuării spe-ciilor mult apreciate de pescarii de staţionar Cele peste 4 tone de peşti au fost lansaţi icircn cele mai bune condiţii tehnice alături de ştiucile mari din Leș ndash anul 2011 a fost marcat de o ştiucă de 12 kg - specie deversată tot de noi acum cacircţiva ani alături de plăticile ce au ajuns şi la 700 g bucata urmare a reproducerii naturale acţiune icircncepută acum 8 ani doar cu cacircteva exemplare de plătici reproducători au dovedit strate-

Tematica nu este o problemă pentru pescarii de pes-cuit staţionar deoarece juvelnicele de 2-3 metri lun-gime bine scufundate icircn apă vor ţine peştii vii pe

toată durata partidei Lansetiştii şi muscarii au icircnsă ne-voie de tehnici şi dotări e drept accesibile Aici aş insista puţin asupra necesităţii procurării unui coşuleţ de nuiele icircn care lansetistul ori muscarul icircşi pot ţine peştii icircn stare proaspătă pe toată perioada deplasării pe malul racircului In-sist pe această strămoşească metodă şi dotare icircntrucacirct uti-lizacircnd coşuleţul ce l-am moştenit şi care are cca 120 de ani mi-a asigurat icircntotdeauna păstrarea proaspătă a peştilor prinşi la muscă păstrăvi ori lipani mai puţin cleni pe care-i eliberez imediat Fizica icircşi are legile ei iar secretul bunei funcţionări a coşuleţului se bazează tocmai pe una dintre acestea -fenomenul de evaporare ndash deci implicit şi răcire Fără intenţia de a da lecţii iată cum procedez După ce am prins cacircţiva păstrăvi icirci eviscerez le scot branhiile şterg bine interiorul de sacircngele icircnchegat ce-i element toxic şi primul ce produce alterarea pun un praf de sare dintr-o solniţă cu orificii ce-o port icircn coşuleţ icircnvelesc peştii icircntr-un prosop de cacircnepă umectat şi icirci pun icircn coşuleţ La uscarea aproape completă a prosopului icircl reumectez astfel se reia fenomenul de evaporare-răcire ce durează cam 2 ore Pes-cuind la munte prefer partidele de după-amiază - seară iar cacircnd pescuiesc de dimineaţă şi am 1-2 păstrăvi legali la

gia cu efect icircn timp icircndelungat dar care asigură continuita-tea speciei icircn noul mediu De altfel şi şalăii din lacul Feger-nic vor fi tentaţia fiecărui undiţar Referindu-mă la această specie dispărută din Crişul Repede icircn perioada poluărilor industriale acum este bine reprezentată icircn racircu datorită unei acţiuni pe care am realizat-o icircn 1992 cacircnd icircn urma dezafectării pescăriei Martihaz am cules din iazurile ce ur-mau a fi desecate o cantitate de peste 2000 bucăţi strapazani - şalăi de 15-30 cm - pe care cu cacircţiva pescari sufletişti i-am transportat icircn mare viteză fără pierderi icircn racircul Crişul Repede zona de vest După cacircteva zile cu factorii locali am obţinut ridicarea stavilei de la punctul de priză vest astfel undele racircului au dus devale o populaţie de şalăi ce azi oferă exemplare de peste 5-6 kg Trebuie să menţionez public şi poate domnul ministru al agriculturii ne va icircnţelege nemulţumirea absurditatea faptului că şi icircn prezent salariaţi ai ANPA eliberează permisele de pescuit fără ca solicitanţii să fie membri ai vreunei asociaţii de pescari Această categorie de pescari fără a contribui cu nimic la menţinerea patrimo-niului piscicol devin paraziţi consumatori şi distrugători ai fondului piscicol natural al apelor publice

orele pracircnzului sub umbrarul arinilor ori brazilor icirci pun la copt icircntr-o spuză de jar Fie-mi permis să fac o paranteză şi să descriu reţeta rapidă Fac un foc mic din crengi us-cate pun 2-3 bucăţi mai grosuţe pentru o inima de jar Icircntre timp cacirct arde focul sărez puţin peştii evisceraţi introduc icircn interior cacircţiva muguri de brad cacircteva flori de cimbrişor o linguriţă de unt ori margarină icircnvelesc peştii icircntr-o folie de aluminiu şi icirci pun icircn spuza de jar şi cenuşa fierbinte După vreun sfert de ceas cacircnd aud uşoare pocnituri şi sfacircracircieli scot peştii icircmbrăcaţi icircn folie las să se răcească niţel şi cacircnd desfac folia izul de muguri de brad şi cimbrişor nu poate fi descris icircn cuvinte Niciodată acasă nu am reuşit asemenea bunătăţi pe care le-am icircnvăţat icircn bătracircna Marmaţie Din experienţa cacirctorva decenii de muscărit afirm cu toată responsabilitatea că utilizacircnd coşuleţul chiar şi la partide de spinning la bibani niciodată nu am avut peşti cu icircnceput de alterare Am văzut anul trecut un pes-car ce-şi ţinea cacircţiva cleni şi scobari icircnşiraţi pe o creangă de salcie ce aveau un aspect penibil de peşti spacircnzuraţi imagine ce nu poate fi comentată Cred că nu este nevoie să mai menţionez de dotările moderne de azi lădiţe frigorifice cu patroane ICE ori micile dar excepţionalele frigidere ce funcţionează la 12 volţi şi ţin o temperatură constantă de 1-2 grade celsius timp de cacircteva zile

TP

|Titus Pintea

FotoM Ionescu

31|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pe apele mapamondului

D acă ar fi să aleg un peşte care poate da satisfacţii constante de-a lungul sezonului de pescuit

pe continentul nord-american acesta ar fi cu siguranţă bass-ul sau aşa cum mai este numit bibanul americanCacircnd spunem biban gacircndul ne duce la pescuitul cu năluci pentru unii sau cu momeli natu-rale pentru alţii la peştii activi mai tot timpul sezonului cald chiar şi atunci cacircnd tempera-tura apei amorţeşte majoritatea celorlalte specii Pe continen-tul nord-american pe lacircngă ldquotradiţionalulrdquo biban pe care icircl găsim şi icircn apele europene pescarii pot prinde şi un bdquofrate mai marerdquo al acestuia bibanul ameri-can sau bass-ul Iar cacircnd spun ldquomarerdquo mă gacircndesc atacirct la talia semnificativ mai mare a exem-plarelor cacirct şi la spectaculozitatea pescuitului acestei specii Aici mă refer la faptul că este un peşte activ atacirct la temperaturi estivale normale ale apei cacirct şi la cele ce nu se icircnscriu icircn limitele bdquonormaluluirdquo fie ele scăzute sau ridicate Icircn plus varietatea largă de năluci şi momeli naturale la care bdquorăspunderdquo fără a face mof-turi icircl situează aş putea spune pe unul dintre primele locuri icircn clasamentul peştilor favoriţi ai pescarilor canadieni şi ameri-cani Un alt atu este acela al spectaculozităţii pescuitului icircn sine pornind de la varietatea de condiţii acvatice icircn care il găsim şi pacircnă la drilul presărat adesea cu salturi spectaculoase

şi scuturături energice din cap care vor rămacircne cu siguranţă icircntipărite icircn me-moria norocosului pescar Dar să le luăm pe racircndIcircl găsim icircn lacuri şi racircuri cu apă de adacircn-cimi diferite fără a fi foarte pretenţios la condiţiile de oxi-genare apele natu-rale fiind oricum su-ficient de curate pe continentul vecin Preferă adăpostul structurilor scu-fundate coame sau şanţuri bo-lovani trunchiuri rădăcini sau um-bra şi protecţia vegetaţiei ac-vatice atacacircnd din-spre adacircnc spre suprafaţă printre frunzele de nufăr sau brădişul des Patrulează adesea icircntre aceste structuri apăracircndu-şi teritoriul de potenţialii bdquoinvadatorirdquo putacircnd fi astfel prins şi la pescuitul la trenă Se hrăneşte cu aproape tot ce mişcă icircn apă fără să scape nici o oportunitate am prins bass chiar şi la boabă de porumb cacircnd dădeam după crap Atacă o varietate de năluci artificiale de la rotative şi oscilante şi pacircnă la voblere şi twistere Se pare icircnsă că are o atracţie deosebită la spinnerbait o combinaţie icircntre rotativă şi softbait o nălucă agreată şi de majoritatea pasionaţilor şi care aparent

folosite de multe ori pescarii preferă să ridice peştele di-rect din apă lăsacircnd la o parte minciogul Răspacircndirea largă a bibanului american alături de caracteristicile pescuitului său au făcut din acesta una din capturile preferate căutate şi apreciate de pescarii nord-

americani Adesea pentru a spori farmecul partidei pescarii aleg canoea pentru deplasare fapt ce le permite să pătrundă mai adacircnc icircn universul acestui peşte icircnlesnindu-le accesul icircn locuri unde bărcile cu motor nu pot pătrunde Faima speciei a depăşit deja de ceva timp ho-tarele continentului de origine bass-ul fiind icircntacirclnit tot mai des şi icircn apele europene unde a fost introdus şi unde continuă să cacircştige tot mai mulţi adepţi

MAC

poate salva reputaţia de pescar icircntr-o varietate de situaţii Lan-setele folosite sunt icircn general cu acţiune de mijloc de putere medie ce permit lansarea şi controlul nălucilor cu greutăţi icircntre 3-5 şi 7-10 grame Se fo-losesc fire monofilament 025-030 sau textile mai rezistente

la abraziune recomandate mai ales dacă pescuim icircn zone cu vegetaţie acvatică abundentă Se poate pescui atacirct de pe mal cacirct şi din barcă caz icircn care so-narul poate fi de mare ajutor mai ales dacă avem de-a face cu o apă necunoscută Drilul este destul de scurt bass-ul opunacircnd doar iniţial rezistenţă timp icircn care aşa cum spuneam sare spectaculos din apă scuturacircndu-şi energic capul Icircnţeparea este icircn majoritatea cazurilor sigură rateurile sunt rare dată fiind gura largă cu cartilagii tari mai ales icircn cazul basului cu gura mare Profitacircnd de acest lucru precum şi de rezistenţa firelor

BASS-UL AMERICAN

Ilustrația autorului

|32 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pagina muscarului

Similitudini şi diferenţe icircntre muşte de catalog şi cele tradiţionale

|Titus pintea

Am avut curiozitatea dar şi plăcerea să fac comparaţii icircntre muştele noastre tradiţionale cu care generaţii

de muscari romacircni au pescuit decenii la racircnd şi muştele din cataloagele străine DAM ORVIS BAYLEI etc Constat că diferenţele sunt notabile icircn colorit şi conformaţie uşor de constatat de pescarii ce-şi confecţionează muştele şi au experienţa anilor Icircn acest sens aş exemplifica prin cacircteva modele mai cunoscute şi folosite de muscarii noştri Icircn cataloage apare un tandem bine cu-noscut modelul March Brown bdquomalerdquo şi March Brown bdquofemalerdquo Primul se aseamănă cu musca noastră de arin icircnsă susţin că aceasta din urma este mai eficientă icircn perioada icircnceputului de sezon Am şi o posibilă explicaţie Icircn mai musca de arin este icircncă icircntr-un stadiu de dezvoltare incipientă şi de regulă zborul său icircncă slab se termină icircn apă deci pistruiatul primeşte fiind şi el moleşit din iarnă o muscă icircncă mică Dacă i-am oferi un March Brown din import de cele mai multe ori doar se mişcă din cotlonul său dar nu atacă păroasa arătare Dacă icircncercăm cu modelul bdquofemalerdquo aceasta se aseamănă cu musca de cara-bete la noi se mai numeşte şi bdquocaprardquo Insecta icircn mai este de-parte de a zbura doar icircn final de lună Deci bazacircndu-ne pe modelele noastre avem şanse mai bune Scuturacircnd icircn final de mai cacircteva crengi de arin am găsit icircncă muşte cleioase ce se prindeau de partea infer-ioara a frunzelor aspect ce-mi

confirmă cele afirmate anterior Dar făcacircnd şi probe de muşte eficiente pe aceeaşi apă peştii mi-au atacat mai des modelul indigen şi foarte slab pe cel de catalog un model original primit din partea campionului de muscă al Bavariei Modelul bdquofe-malerdquo a fost bun doar icircn iunie mai mult la cleni Icircnsă acest din urmă model legat pe cacircrlige mici nr 14-16 a fost bun la lipani cu menţiunea că era atacat icircn după-amiezile icircn care musca de carabete se ridi-

ca deasupra racircului Icircntr-o zi am primit un model francez o viespe sofisticată icircn construcţie ce avea picioruşe icircnnodate din barbule de pană de curcan greu de realizat fiind după aprecierea mea o muscă de lac denumită icircn catalog Danga Imago Aceasta la peştii noştri nu a reuşit sa stacircrnească interesul Dar reducacircndu-i bogata icircmbrăcăminte de perucă şi picioare am rămas oare-cum la o viespe roşie indigenă pe care cacircţiva cleni harnici au apucat-o ferm Icircn două săptămacircni cacirct am fost gazda campionului bavarez am văzut cum din cele cacircteva sute de muşte cu care a sosit nu mai ştia din care să lege la capăt ori pe săltătoare şi pierdea minute icircn şir cu alegerea acestora Astfel pe pacircracircul Finiş icircmi prezenta un model cu un nume pompos Grenwels Glory e drept muscă verde cum i-am sugerat dar icircncă nestudiată de irideii noştri Aşa se face că-n trei zile de muscărit din bdquostupulrdquo de artificiale

aduse nu a aflat modelul local Aşadar i-am dat cu teamă o muscă verde cu păr ciocolatiu cercuire fină gălbuie la care icircn final păstrăvii dar mai des li-panii Finişului din acei ani i-au oferit o partidă plăcută Pe lacul Lugaş ce are cleni frumoşi muştele irlandeze de lac nu au dat rezultate Am creat modelul pe un ac mult mai mic decacirct cel original fără picioruşe dar cu un abdomen pronunţat pe curbura cacircrligului pe un ac nr 12 cu tijă lungă Fiind zi de primăvară-vară mi-am luat varga de muscă şi-am ieşit icircn prima partida a anului pe Crişul repede icircntr-o zonă icircn care anul trecut am luat şi cleni dar şi curcubei Ca o observaţie meteorologică icircn 2 zile de la 8 grade la pracircnz aerul atmosferic arăta la umbră plus 21 grade derutacircnd oameni şi peşti Dar iată ce mi-am notat icircn carneţelul meu de pescar file ce de ani icircmi oferă plăcute aduceri aminte Ziua I-a soare şuvoiul sub barajul Lugaş o singură muscă de capăt March Brown bdquomalerdquo Lansez icircn şuvoaie line şi văd mişcare de peşte fără atac Rezultatul zilei un clean de 26 cm Ziua II-a ndash soare căldură plus 21 grade Pescuiesc pe şuvoiul de ieri cu o muscă de capăt model de bdquoarinrdquo corp arămiu codiţă din barbule de fazan perucă de potacircr-niche icircnchisă Rezultatul zilei 3 cleni peste 25 cm cinci juniori doi bibani ce i-am văzut icircntre doi bolovani sorindu-se Peşti sperioşi şi timizi icircn atac Am văzut un curcubeu ce a venit pacircnă sub muscă fără sa o apuce dar apa era aşa de curată icircncacirct e posibil să mă fi văzut Nu am putut pescui mai mult de-un ceas picioarele amorţindu-mi icircn apa icircncă rece Nu trag concluzii le las la latitudinea muscarului dar ştiu sigur că-n luna mai cleanul din zona

montană va ataca nebun bdquopotacircrnicheardquo deschisă oferind spectacolul atacu-lui din cacircrdul ce se soreşte sub arinii bătracircni Păstrăvii icircncă molateci vor sălta bine la minuscule bdquobaxmanurirdquo dar şi la delicatele bdquomosqui-tordquo Mai ştiu că noaptea din preziua dezlegării la munte a fost foarte lungă dar maşina parcă icircnţelegacircndu-ne dorinţa s-a grăbit spre apele de sus

FotoT Pintea

33|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|1 iunie

Mini sfaturi pentru mini pescari

IULIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30 31

DLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVSDLM

208305356451045136228321414509601643011101149235316408449533031118157349443536624008042139236

651746837944632721815905957

110112031305649738826913

1001104911331215618705749837931

10241107629724819918

1433152616241714131514091458154916421736182519141236131914061454153916261711175612541345143615271618170518011211130814041502

211622092311

-1857194920452134222422542343

-1913200120462134221922592351

-184119262109215622492337

-1854192620342131

536

542

549

556

2104

2100

2054

2047PP

LP

UP

LN

Icircncepem cu icircnceputul adică prezentarea elementelor de bază ale pescuitului cu undiţa Icircntre cele cinci componente ale undiţei vargă plută fir plumb şi cacircrlig trebuie să fie

armonie compatibilitate şi echilibru altfel undiţa nu va fi utilă la pescuit Chiar şi lanseta trebuie să icircndeplinească această regulă generală Imaginaţi-vă o vargă firavă cu un fir gros şi un carmac pentru prins somni sau o lansetă cu un tambur mic icircn care abia icircncap cacircteva spirale de nailon de un milimetru grosime iar lacircngă plumb două cacircrlige mici pentru bdquolibelulărdquo Cu ochiul minţii veţi vedea dezechilibrul şi lipsa de armonie Cumpăraţi din magazin mai multe categorii de vergi cacircrlige plute plumbi şi fire şi uniţi-le icircntr-un ansamblu armonios icircn concordanţă cu peştii care trăiesc icircn apa unde vreţi să pescuiţi Interesaţi-vă la pescarii localnici sau la prieteni care au mai pescuit icircn acea apă Peştii de mărime şi greutate bdquorecordrdquo nu se pun icircn bdquoecuaţierdquo hellipVarga o cumpăraţi icircn raport cu puterea voastră de macircnuire plutele le echilibraţi icircntr-o găleată plină cu apă adăugacircnd sau reducacircnd numărul de plumbişori pacircnă cacircnd 80 din plută intră sub apă iar 20 rămacircne icircn afară ţinacircnd seama şi de greutatea momelilor pe care le veţi folosiPescarii mici nu trebuie să plece singuri la pescuit şi mai cu seamă icircn sălbăticie ci icircnsoţiţi de părinţi rude vecini prieteni pescari de la care vor icircnvăţa tainele naturii şi pescuitului şi vor primi ajutor icircn caz de nevoie Tot de la aceştia vor icircnvăţa cum să macircnuiască o vargă de pescuit cum se oboseşte şi se scoate peştele din apă cum se agaţă icircn cacircrlig momeala şi cum se nădeşte locul de pescuit Copilaşii pescari trebuie să icircnceapă lecţiile de pescuit cu o singură undiţă şi să nu stea pe locul de pescuit aproape de icircnsoţitori Pentru a nu greşi niciodată icircn preziua plecării la pescuit scrieţi un program al zilei de pes-cuit din care să nu uitaţi notarea unor utilităţi şi din care să nu lipsească apa macircncarea facircşul pentru vacircnt şi ploaie momeli nada undiţa rucsacul şepcuţa ochelarii de soare polarizanţi juvelnicul şi bdquonoroculrdquo pentru ziua de pescuit Am glumit dar ştiu pe cineva care a ajuns pe malul unei bălţi după ce a uitat acasă cutia cu momeli sau altul care din grabă a lăsat lacircngă uşă husa cu uneltele de pescuit ratacircnd ziua de pescuit Se mai poate icircntacircmpla dar se poate evita Pentru a nu adormi pe malul apei copilaşii pescari trebuie să se culce seara devreme pentru că o partidă de pescuit icircncepe icircn zori cacircnd răsare soarele Dacă vă interesează şi alte taine ale pescuitului citiţi materialele publicate icircn revista VPR icircn fiecare număr lunar unde sunt prezentate pe lacircngă aventurile icircntacircmplările amin-tirile din viaţa pescarilor şi sfaturi privind metodele de pescuit reţete de nade şi momeli şi nu numai Cartea micului pescar a rămas deschisă la pagina nr 1 Pacircnă terminaţi studiile aveţi de acumulat un volum uriaş de cunoştinţe Dar nu vă speriaţi Pescuitul este o distracţie şi o competiţie ca orice sport Firicel icircntins

Valentin MALICIUC

IUNIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30

VSDLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVS

218259344433521035136234329418521619015103151239336431535629005049139233329411512618011105

756837924

10151112721819918

1012110512021303559644736824918

101611091213631728821912

1001104911361229527619

142915231609165817491302140915101611170817571839124313291419152016231726182919031211130914031453153916251721181912361327

2028210422122309

-195120242105215322362324

-1821191620012055214822462339

-1856195220452119215622432341

-18261909

533

531

531

528

2056

2100

2103

2104

LP

UP

LN

PP

Atenție la ora de vară

FotoM Ionescu

Prinse icircn capcanăORIZONTAL 1) Capcana trandafirului (sg) ndash Cei mai buni vacircnatori 2) Simtul ascutit al caprio-arelor ndash Bronzat natural 3) Curse ndash Incluse icircn club ndash Tariful dupa eliminarea celor cacircteva sute de metri patrati 4) A da cu marinimie ndash Pune capcana si fuge 5) Arma marilor profitori ndash Trimisa dupa inamic 6) Margine de tricolor ndash Cacircnd cifrele se aduna (pl) 7) Capcana ne-vazuta ndash Coada de taur 8) Sectiune dintr-un ficat ndash Un necunoscut ndash Formula de adresare ca pentru un vacircnator mai icircn vacircrsta 9) Gazul care se livreaza la tub ndash Deosebit de mic 10) Vacircnatori cu picioarele pe pamacircnt

VERTICAL 1) Are gust de ocna ndash A pune capcane 2) Capcane pentru lei (fig) 3) Miros fin ndash Salutul eroilor ndash Nod putin desfacut 4) Blana de lemur ndash Case carora li s-au dat spargeri 5) Locul unde te duc numai nevoile (reg) ndash Pense 6) Carne de cerb ndash Muscat de flacari ndash Seva 7) Se ia pe picioare ndash Fara grai ndash Fac parte din grup 8) Se aprinde foarte usor mai ales daca sar scacircntei 9) Pastrate icircn eter ndash Firisoare ndash Nasul cu belciug artizanal 10) A prinde temporar ndash Icircnghesuiti

Ion Mihaiu

Dezlegare VPR mai CAPACITATE-OTELITA-OF-NE-BR-RANI-SUDICA-T-G-T-RT-FURII-AP-APATI-CE-NAT-AB-UO-TURATIE-NO-ZONAL-VAR-RECITATORI

1

1

4

4

2

2

5

5

3

3

6

6

7

7

8

8

9

9

10

10

|34 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

AJVPS Hunedoara vinde căţei din rasa copoi ardelenesc de la Canisa Căpăţacircna Prenotări şi informaţii suplimentare la tel 0254215422

VAcircND armă de vacircnătoare cal1270 ţevi juxtapuse Bohler antinit Tel 0723300609

Mica publicitate

Pune la dispoziţia vacircnătorilor interesaţi următoarele categorii de căţei

bull o femelă din rasa jagdterrier icircn vacircrstă de 5 luni bull o femelă din rasa copoi slovac icircn vacircrstă de 2 luni bull un mascul din rasa brac german cu păr sacircr-mos icircn vacircrstă de 3 lunibull două femele metişi de copoi x jagdterrier icircn vacircrstă de 2 luni

Juvenilii sunt dehelmintizaţi şi vaccinaţi de două ori iar căţeii dehelmintizaţi şi vaccinaţi doar icircmpotriva parvovirozei Preţul de valorificare este de 500 leiexemplar cu TVA inclus Căţeii provin din părinţi selecţionaţi folosiţi cu rezultate excelente la vacircnătoare Dintre reproducători sunt scoşi la vacircnzare la acelaşi preţ următorii cacircini

bull un mascul de copoi ardelenesc icircn vacircrstă de 2 anibull o femelă de brac sacircrmos folosită la vacircnătoare icircn vacircrstă de 7 anibull o femelă de limier hanoveran folosită icircn teren icircn vacircrstă de 7 ani

Doritorii se pot adresa pentru achiziţii sau eventuale prenotări precum şi pentru alte informaţii d-lui Du-mitru Teodor la tel 0212708060 sau 0767817908

CANISA CERNICA

SC SURAKI SRL producător autorizat conform legislației europene icircn prelucrarea cărnii de vacircnat este interesată icircn achiziționarea vacircnatului mare icircn carcasă destinat producției de mezeluri comercializate sub marca ldquoTOLBA VAcircNĂTORULUIrdquo Oferim posibilitatea icircncheierii de contracte pe termen lung

Detalii la numerele de telefon 0752 525 142 sau 021 411 62 30

E-mail florinblidarescusurakiro sau surakisurakiro

wwwsurakiro

Page 6: VÂNĂTOAREA ÎN REUNIUNEA DE LUCRU VÂNĂTOAREA

|6 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

aspectul obligaţiei achitării acestora inclusiv icircn situaţia icircn care unii proprietari de terenuri nu le facturează nici măcar după atenţionare din partea asociaţiilor icircn acest sens Consideră de asemenea că se impune o modificare

a limitelor unor fonduri cinegetice insuficient sau incorect descrise precum şi modificarea altora icircn situaţia de exemplu a secţionării fondurilor de către autostrăzi canale de aducţiuni apă etc Susţine necesitatea aducerii la zi a arondării fondurilor cine-getice făcută cu responsabilitate nu ca icircn trecut

9 Dl dir Lera Cornel (AJVPS Timiş) a reliefat as-pectul creşterii neverosimile a efectivelor de vacircnat

şi implicit a cotelor de recoltă aprobate de MMP pe fondurile cine-getice preluate de noile asociaţii vacircnătoreşti De asemenea aduce la cunoştinţa celor prezenţi intenţiile con-ducerilor unor asociaţii noi de a constitui asociaţii de proprietari majoritari de terenuri pe

fondurile adjudecate prin licitaţii la sume exorbitan-te urmacircnd să renunţe la contracte şi să preia direct gestionarea acestora la sume mici prin alte asociaţii nou constituite ale aceloraşi oameni Crede că sunt icircndrumaţi şi de la nivelul structurilor autorităţii publice icircn acest sens cu implicaţii asupra scăderii sumelor ce se virează la bugetul public şi păgubirea proprietarilor de terenuriReţine atenţia şi icircn legătură cu situaţia mistreţilor şi a daunelor produse de aceştia icircn unele fonduri cinegetice din cacircmpie care nu au stabilit un efec-tiv optim motiv pentru care nu au aprobate cote de recoltă ITRSV nu poate aproba astfel de cote unde nu sunt stabilite efective optime iar MMP nu soluţionează probleme Cine plăteşte pagubeleAduce icircn discuţie şi problema obţinerii utilităţii publice de către asociaţiile reprezentative din judeţe şi cere sprijin AGVPS icircn acest sens dar şi cel al accesării de fonduri europene

10 Dl dir Popa Cornel (AJVPS Mehedinţi) a semnalat conducerii AGVPS că atribuirea icircn gestionare a faunei

cinegetice din fondu-rile pentru care con-tractele de gestionare s-au icircncheiat la termen icircncă din anul 2011 nu s-a făcut icircn cele 60 de zile aşa cum obliga legea şi nu s-a făcut nici pacircnă acum Etapa atribuirii directe către gestionarii propuşi de asociaţiile de propri-

etari a fost depăşită Dar nu se anunţă etapa a II-a a atribuirii directe către gestionarii consacraţi Ştie că situaţia este aceeaşi şi icircn cazul altor asociaţii con-sacrate din alte judeţe cum sunt Hunedoara şi Tul-cea dar se teme că reprezentanţii MMP o fac deliber-

at icircntr-un scop care icirci scapă Şi vacircnătorii din grupele care gestionează aceste fonduri sunt impacientaţiO altă problemă cu care se confruntă AJVPS Mehedinţi este obligarea acesteia de către Ser-viciul AMST din cadrul IPJ Mehedinţi să primească icircn custodie gratuit sute de arme de vacircnătoare de depozitarea şi de icircntreţinerea cărora răspunde Are cheltuieli mari icircn legătură cu această obligaţie şi nu poate face această prestare de serviciu icircn mod gra-tuit mai ales membrilor asociaţieiRoagă conducerea AGVPS să intervină la nivelul MMP şi IGP pentru clarificarea problemelor ridicate

11 Dl dir Păuna Gheorghe (AVPS Unirea ndash Bucureşti) a evidenţiat icircncă un aspect de nerespectare a legii de către reprezentanţii MMP nominalizacircnd-o

pe directoarea Ilona Szabo Precizează că AVPS Unirea a cacircştigat definitiv şi irevocabil suspendarea atribuirii directe a fondului cine-getic Măcelaru cel mai bun fond pe care l-a gestionat asociaţia pe care o reprezintă unei asociaţii noi ndash AVPS Zimbru ndash la propunerea

unei asociaţii de proprietari ilegal constituită Fără a avea temei legal din dispoziţia dnei director Ilona Szabo fondul cinegetic nu a revenit la AVPS Unirea ci i-a fost icircncredinţat Direcţiei Silvice Călăraşi care icircl gestionează tot icircmpreună cu AVPS Zimbru Procesul continuă dar nu icircnţelege cum reprezentanţii MMP fără nici un temei legal au atribuit fondul cinegetic icircn discuţie pacircnă la soluţionarea procesului de anu-lare a atribuirii Direcţiei Silvice Solicită sprijin pen-tru respectarea şi aplicarea icircntocmai a legii

12 Dl dir Laszlo Bella (AJVPS Covasna) a semnalat faptul că personalul asociaţiei pe care o reprezintă a icircncheiat zeci sau sute de contravenţii la Legea nr 4072006 icircn special pentru cacircini supranumerici şi

fără jujeu la stacircni dar ciobanii le contestă şi cacircştigă procesele icircn majoritatea cazurilor Exemplifică şi icircn judeţul Covasna creşterea neverosimilă a efec-tivelor şi a cotelor de recoltă pe fondurile pre-luate de noile asociaţii vacircnătoreşti apreciind că este vorba despre fal-

suri icircn documentaţiile trimise de gestionari falsuri avizate de ITRSV şi ICAS apoi aprobate prin ordin al MMPReliefează icircncă un fapt icircngrijorător icircn manage-mentul cinegetic referindu-se la tarifele scăzute pacircnă la 2000-3000 euro percepute de noile asociaţii pentru un urs mare care se icircmpuşcă icircn cadrul aces-tora Consideră că printr-o astfel de politică de preţuri este degradată piaţa vacircnatului din Romacircnia şi afectat bugetul asociaţiilor icircn cauză şi totodată bugetul public prin impozitul mai mic obţinut din această activitate economică desfăşurată cu caracter accesoriu Apreciază că trebuie stabilite de autoritatea publică preţuri minimale icircn cazul vacircnătorii cu străiniiMai ridică problema aplicării TVA pentru mărfurile icircn

profil vacircndute propriilor membri şi pentru permisele de pescuit recreativ-sportiv eliberate acestora Problema face icircnsă obiectul dezbaterilor financiar-contabile

13 Dl dir Mitric Cristian (AVPS Rupea) a apre-ciat la racircndul lui că reprezentanţii MMP de la diferite niveluri care au conlucrat la atribuirea icircn

gestionare a fondurilor cinegetice au făptuit abuzuri de neimaginat icircn grup organizat şi de conivenţă motiv pen-tru care susţine propu-nerea dlui dir Calciu de a transmite DNA sau Parchetului de pe lacircngă IcircCCJ o placircngere penală la adresa tuturor

acestora Apreciază că dacă nu o facem acum nu mai avem ocazia să o facem altă dată Arată că şi icircn judeţul Braşov asociaţiile noi au falsificat evaluările şi au primit cote exagerate de recoltă dovedindu-se specialiste icircn falsuri după ce au exersat procedeul cu ocazia constituirii asociaţiilor de proprietari de terenuri Mai arată că noile asociaţii icircnscriu membri vacircnători cu domiciliul icircn străinătate şi permisul de vacircnătoare eliberat icircn alte ţări de exemplu icircn Germania Nu există controale din partea MMP pentru a verifica dacă aceste asociaţii mai icircndeplinesc condiţiile de licenţiere Cunoaşte de asemenea că i s-a permis unei asociaţii organizarea examenului de vacircnător deşi nu a pregătit nici un candidat şi probabil va falsifica dosarele acestor candidaţi pentru a putea icircndeplini condiţiile examinării

14 Dl dir Macircndru Nae (AVPS Iaşi) a menţionat situaţia aparte a unui fond cinegetic preluat din gestionarea RNP Romsilva cu un efectiv scriptic

de 20 de cerbi După obţinerea atribuirii fondului şi semnarea contractului cu oca-zia deplasării pe teren pentru cunoaşterea fon-dului a constatat că icircn fondul respectiv nu mai există nici un cerb Ta-rifele s-au calculat icircnsă mărite corespunzător categoriei de teren cu

cerbi Icircntreabă ce poate face pentru plata unui tarif just icircn condiţiile icircn care şi ITRSV cunoaşte situaţia şi există consemnată icircntr-un proces-verbal oficial icircncheiatDl dir gen Şelaru N consideră că trebuie făcută o notificare justificată către MMP şi ITRSV prin care să se solicite recalcularea tarifului de gestionare corespunzător terenului fără cerbi Dacă notificarea nu va fi luată icircn considerare atunci MMP şi ITRSV pot fi obligate să o facă pe calea instanţelor competente de judecată

15 Dl dir Şuler Sorin (AVPS Făgăraş) a readus icircn discuţie posibilitatea icircnlocuirii scrisorilor de garanţie bancară şi consideră că soluţionarea problemei poate fi reluată cu noua conducere a MMPIcircn continuare dl dir gen Şelaru N face mai multe precizări icircn legătură cu problemele dezbătute şi cu posibilitatea ca cele mai multe dintre acestea

7|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

să fie soluţionate Se angajează să inven-tarieze problemele ridi-cate precum şi altele de interes general nesoluţionate să le sistematizeze şi să le motiveze corespunzător pentru a le putea prezenta ulterior con-ducerii MMP Speră ca

noua conducere a MMP să fie mai receptivă şi să rezolve multe dintre problemele a căror soluţionare s-a solicitat şi se icircncearcă de 3-4 ani O a doua problemă majoră abordată icircn cadrul dezbaterilor de pe Ordinea de zi a fost problema soluţionării legale a crizei actuale a pescuitului recreativ-sportiv din RomacircniaIcircn deschiderea dezbaterii dl dir gen Şelaru N a arătat că asociaţiile afiliate şi membrii pescari sportivi ai acestora sunt nemulţumiţi de

bull modul actual de acordare a dreptului de ex-ploatare a resursei acvatice vii din habitatele piscicole naturale icircn contradicţie cu legea păgubitor pentru bugetul public şi tracasant pentru pescarii sportivibull starea resursei ajunsă icircn situaţie critică pe Dunăre icircn Delta Dunării icircn lacurile de acumu-lare icircn care se practică aşa-zisa acvacultură şi icircn unele ape curgătoare mai ales din zona de munte icircn care se braconează cu curent electric unelte de reţea substanţe chimice şi chiar ex-plozivibull lipsa totală de eficienţă a pazei resursei şi a modului de control a exploatării acesteia inclu-siv icircn perioada de prohibiţie ceea ce a condus la o exacerbare a braconajului piscicolbull evaziunea fiscală de notorietate determinată de vacircnzarea peştelui bdquola negrurdquo de către majori-tatea persoanelor fizice şi juridice autorizate de ANPA să pescuiască comercialbull cererea insistentă de date cu caracter personal de la pescarii sportivi faptă ce contravine legii şi creează suspiciuni icircn privinţa intenţiei de fo-losire a acestoraDomnul dir gen Şelaru N a mai arătat că s-a ajuns la situaţia reliefată din următoarele mo-tivebull refuzul ANPA de a icircncheia acte-adiţionale aşa cum o obliga legea şi hotăracircrile instanţelor judecătoreşti pentru unele asociaţii la con-tractele de gestionare durabilă a resursei acvatice vii icircncheiate anterior icircntre CNAFP şi asociaţiile de pescari sportivibull nerespectarea icircn continuare a legii care obliga ANPA să concesioneze exploatarea resursei acvatice vii negrevate de alte con-tracte asociaţiilor de pescari sportivibull conceperea şi promovarea unor reglementări subsidiare legii icircn dezacord cu aceasta prin care au novat modalitatea de autorizare nelegală a asociaţiilor de pescari sportivi pentru ex-ploatarea prin pescuit recreativ-sportiv a resursei acvatice viibull modalitatea extrem de greoaie şi tracasantă de eliberare a permiselor de pescuit recreativ-sportiv bull eliberarea permiselor de pescuit recreativ-sportiv de către funcţionarii ANPA drept arogat icircn urma completării forţate şi incorecte a legii

printr-o OUG care se referea la cu totul altă problemă

După ce a arătat că şi bugetul public a fost afec-tat direct şi indirect de către ANPA ndash prin icircncasa-rea unor taxe de autorizare categoric mai mici decacirct redevenţele ce le-ar fi putut obţine icircn urma concesionării prin stimularea perceperii de tarife cacirct mai reduse de la pescari sportivi pentru accesul la resursă şi neicircncasarea taxei de 2 leipermis de pes-cuit recreativ-sportiv eliberat de funcţionarii ANPA precum şi prin neicircncasarea tarifelor cuvenite de la asociaţiile de pescari sportivi icircn anul 2008 ndash dl dir gen al AGVPS a apreciat că ieşirea legală din această situaţie de criză icircn materie de pescuit recreativ-sportiv nu se mai poate face decacirct prin una din următoarele modalităţi

1 Prin icircncheierea de acte-adiţionale la con-tractele de gestionare durabilă a resursei acvati-ce vii icircncheiate anterior icircntre CNAFP şi asociaţiile de pescari sportivi aşa după cum obligă OUG nr 232008 şi au hotăracirct definitiv şi irevocabil instanţele judecătoreşti icircn cazul AJVPS Suceava şi AJVPS Galaţi2 Prin concesionarea exploatării resursei ac-vatice vii din zonele de pescuit recreativ-sportiv delimitate icircn habitatele piscicole naturale către asociaţiile care au icircn obiectul de activitate pes-cuitul recreativ-sportiv icircn condiţiile icircncheierii (icircncetării) contractelor anterioare icircncheiate icircntre CNAFP şi asociaţiile de pescari sportivi Similar s-ar impune a fi soluţionată şi problema pescui-tului icircn apele de munte3 Prin atribuirea gratuită către AGVPS a exploatării resursei acvatice vii icircn condiţiile icircn care AGVPS este asimilată prin lege ca instituţie de utilitate publică AGVPS poate prin organizaţiile de pescari sportivi să adminis-treze mai bine şi să protejezeconserve mai efi-cient resursa acvatică vie fără nici o cheltuială implicată din partea statului Nu se insistă icircnsă pe această posibilitate pentru a se evita acuzaţiile tendenţioase şi ignorante de bdquomonop-olrdquo şi pentru a nu fi frustrat bugetul public de o redevenţă avantajoasă pentru societate

Icircn legătură cu situaţia şi perspectivele exploatării resursei acvatice vii din habitatele piscicole naturale au luat cuvacircntul1 Dl dir Lazu Dorel (APS Timişoara) care a prezen-tat experienţa colaborării neplăcute cu MMP şi

ANPA icircn ultimii doi ani Consideră că apa pădurea şi vacircnatul nu au ce căuta la mediu ci la agricultură Apreciază că din cauza Ordinului nelegal nr 152011 al MADR APS Timişoara a pierdut peste 1000 de pescari sportivi care s-au dus la asociaţiile de apartament sau au luat

permise direct de la ANPA fără a mai viza carnetele de membruSusţine menţinerea reciprocităţii icircntre asociaţiile afiliate şi necesitatea icircnscrierii pescarilor sportivi icircn asociaţii avacircnd icircn vedere că icircn toată Europa nu se poate practica pescuitul recreativ-sportiv icircn afara unui cadru organizatSugerează ca eventuala concesionare a exploatării resursei acvatice vii să fie făcută de AGVPS nu de fiecare asociaţie afiliată pentru toate zonele de

pescuit din ţară Concesionarea la nivelul fiecărei asociaţii de pescari sportivi ar putea deveni riscantă din cauza existenţei unor străini icircn Romacircnia care bdquospală bani negrirdquoPrezintă concis programul Dunării şi accesarea de fonduri europene Va intra icircn posesia acestui pro-gram icircn scurt timp şi icircl va face cunoscut şi celorlalte asociaţii

2 Dl dir Stoica Ştefan (AJVPS Tulcea) a prezen-tat oferta de reciprocitate făcută cunoscută celor

interesaţi şi prin revista Vacircnătorul şi Pescarul RomacircnIntervine dl dir Talpeş Vladimir care susţine că permisele sunt eliberate de ARBDD icircn baza unui ordin con-testat la instanţele judecătoreşti compe-tente la care ar trebui să acheseze şi AJVPS

Tulcea iar taxa de 30 de lei de acces icircn Delta Dunării este abuzivă fiindcă nu are temei legal şi nu respectă dreptul de servitute acordat pescarilor sportivi prin permisul de pescuit recreativ-sportiv eliberat tot de ARBDDDl dir gen Şelaru N aplanează discuţiile con-tradictorii apreciind că această soluţie este de compromis pacircnă la clarificarea modului de atri-buire a dreptului de exploatare a resursei acvatice vii şi reprezintă un pas icircnainte faţă de perioada anterioară cacircnd pescarii sportivi ajungeau la Tul-cea fără informaţii privind condiţiile de pescuit recreativ-sportiv icircn Delta Dunării şi fără să cunoască de unde cum şi cacircnd pot procura documentele necesare mai ales la sfacircrşit de săptămacircnăDă dreptate dlui dir Talpeş V icircn privinţa nelegalităţii taxei de acces icircn Delta Dunării dar nu ar fi icircn avanta-jul nimănui ndash nici al AJVPS Tulcea nici al pescarilor sportivi ndash să conteste acum condiţiile impuse forţat de conducerea ARBDD fiindcă soluţionarea proble-mei ar dura cel puţin pacircnă la icircncheierea anului 2012Speră ca şi icircn Delta Dunării să fie atribuit legal dreptul de exploatare a resursei acvatice vii prin concesionare doar asociaţiilor de pescari sportivi eligibile Aşa după cum a fost atribuită icircn alte tim-puri singura concesiune icircn acest sens din ţară dlui Robert Răduţă şi asociaţiilor lui

3 DL dir Pop Andrei (AJPS Cluj) a susţinut că reprezentanţii filialei locale ANPA au aplicat discreţionar chiar fraudulos metodologia de calcul

a punctajului cu ocazia autorizării asociaţiilor de pescari sportivi Dă exemple concludente Din cauza faptului că a fost autorizată şi AJVPS Cluj pe zone pe care AJPS Cluj şi le reven-dicase şi le adjudecase icircn baza unui punctaj mai mare are multe

litigii cu aceasta pe rolul instanţelor judecătoreşti Situaţia precară a AJPS Cluj din acest moment rezidă din faptul că ANPA i-a suspendat autorizaţia pentru trei zone de pescuit atribuite anterior Cere sprijin pentru soluţionarea problemei asociaţiei născută din acţiuni şi procese tendenţioase dator-

|8 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

ate unor reglementări nelegale aplicate şi acestea discreţionar

4 Dl dir Calciu Dorin (AJVPS Hunedoara) a evidenţiat că problemele AJPS Cluj sunt generale iar rezolvarea acestora nu poate fi abordată bdquosectarrdquoAr fi cel mai avantajos pentru pescarii sportivi şi protecţiaconservarea resursei acvatice vii even-tuala preluare icircn responsabilitate a exploatării resursei acvatice vii din toate habitatele piscicole naturale de către AGVPS din Romacircnia care poate organiza şi desfăşura mai bine şi echitabil activi-tatea prin asociaţiile de pescuit recreativ-sportiv eligibileSusţine icircncă odată semnarea şi promovarea placircngerilor despre care a făcut vorbire anterior la Parchetul de pe lacircngă IcircCCJ şi la Curtea de Conturi

5 Dl dir Drăgoi Victor (AVPS Acvila ndash Bucureşti) a ridicat problema concurenţei incorecte făcute asociaţiilor de pescari sportivi şi păgubirii bugetu-lui public de către ANPA prin neicircncasarea taxei de 2 leipermis de pescuit recreativ-sportiv eliberat direct de funcţionarii publici ai acesteia

6 Dl dir Popa Cornel (AJVPS Mehedinţi) a adus icircn discuţie problema autorizăriiconcesionării exploatării resursei acvatice vii de pe Dunăre De ce nu se faceIntervine dl dir Coman Liviu (AJVPS Călăraşi) care precizează că asociaţia pe care o reprezintă a obţinut o hotăracircre judecătorească definitivă şi irevocabilă care obligă ANPA icircn acest sens

Icircn legătură cu organizarea manifestărilor halieu-tico-cinegetice apreciate ca fiind fără precedent icircn Romacircnia şi icircn alte ţări europene materialul de prezentare a fost considerat suficient de detaliat complet şi convingător Totuşi pentru aducere la zi a luat cuvacircntul dl arh Ionescu Mugurel care a prezentat rezultatele verificării şi omologării pistei de concurs Corbu de către oficialii FIPS Aceştia au fost prezenţi icircn timpul desfăşurării Cupei Rig de Pes-cuit la Crap fiind impresionaţi atacirct de amenajările special edificate pentru acest tip de competiţii cacirct şi de cantitatea şi calitatea deosebită a populaţiei piscicole Prinderea a 15000 kg de peşte de către cele 75 de echipe concurente icircntr-un interval de 72 de ore a depăşit orice aşteptare şi constituie un record icircn condiţiile de desfăşurare a unei competiţii de asemenea amploare De asemenea oficialii FIPS au apreciat condiţiile de transport cazare pensiune etc verificate cu acest prilej La sfacircrşit oficialii FIPS s-au declarat icircncacircntaţi de locaţie şi de amenajarea special finalizată felicitacircnd conducerea AGVPS din Romacircnia pentru alegerea făcutăDl dir gen Şelaru N contează după cum a preci-zat pe faptul că desfăşurarea concomitentă a unui Campionat Mondial de Pescuit la Crap a finalei naţionale de tir vacircnătoresc a finalei naţionale de chinologie vacircnătorească a unui tacircrg de vacircnătoare şi pescuit a zilei Sf Eustaţiu şi a Congresului AGVPS din Romacircnia icircntr-o locaţie de excepţie situată pe malul mării şi icircntr-o perioadă cu temperaturi fa-vorabile poate determina o regrupare a vacircnătorilor şi pescarilor sportivi din marea familie a asociaţiilor icircn profil sub egida AGVPSDe aceea ocazionat de această reuniune de lucru a făcut un apel călduros la conducerile asociaţiilor afiliate pentru a lua parte activ la aceste manifestări revenindu-le obligaţii concrete legate icircn primul racircnd de

- participarea cu echipe sau concurenţi individu-ali la campionatele naţionale de tir vacircnătoresc şi de chinologie vacircnătorească de la fazele pe asociaţie pacircnă la finala de la Constanţa- inventarierea şi colectarea la sediul asociaţiilor afiliate a trofeelor de vacircnat neo-mologate icircncă dobacircndite oriunde de mem-brii vacircnători ai acestor asociaţii aşa icircncacirct să poată fi evaluate după formula CIC de către o comisie completă şi competentă şi apoi icircnscrise icircn Catalogul Naţional al Trofeelor de Vacircnătoare din Romacircnia care se doreşte a fi actualizat cu acest prilej- participarea prin echipe sau competitori in-dividuali la icircntrecerea bdquoceaunelorrdquo organizată icircn 27 sept 2012 cu ocazia sărbătorii zilei vacircnătorilor din Romacircnia- contactarea şi stimularea participării firmelor cunoscute interesate de producerea şi comer-cializarea produselor icircn profil cinegetic şi ha-lieutic la tacircrgul de vacircnătoare şi pescuit

Avacircnd icircn vedere că la o asemenea manifestare pot fi prezenţi reprezentanţi ai CIC FACE FIPS şi ai conducerilor asociaţiilor naţionale de vacircnătoare şi de pescuit din ţările vecine şi din Europa precum şi importante personalităţi din ţară trebuie să se depună eforturile cuvenite din partea tuturor con-ducerilor asociaţiilor din Romacircnia pentru ieşirea spectaculoasă dintr-un anonimat icircn care ne-am complăcut cu toţii din anumite raţiuni icircn ultimii aniSe apreciază că a sosit momentul să se arate şi ce-lorlalte ONG-uri cu preocupări similare şi societăţii icircn care trăim anvergura organizării şi posibilităţilor noastre de manifestare icircn interesul prestigiului activităţilor desfăşurate al lor şi al Romacircniei pacircnă la urmă

Dezbateri aparte au suscitat spre finalul reuniunii sesizările ce se doresc a se face la nivelul Parchetu-lui de pe lacircngă Icircnalta Curte de Casaţie şi Justiţie icircn legătură cu modul apreciat ca fraudulos de recon-tractare a gestionării faunei sălbatice din foarte multe fonduri cinegetice (icircn anii 2011 şi 2012) şi pentru autorizarea abuzivă a exploatării resursei acvatice vii din habitatele piscicole naturale De asemenea la nivelul Curţii de Conturi a Romacircniei pentru prejudicierea bugetului public de către ANPA prin autorizarea exploatării resursei acvatice

vii icircn locul concesionării acesteia prin stimularea perceperii de tarife cacirct mai mici pentru accesul la resursă prin neicircncasarea taxei de 2 leipermis eliberat de funcţionarii ANPA etcDin discuţiile purtate a reieşit că faptele grave comise de conivenţă de către grupuri organizate de funcţionari publici ndash care eludacircnd legea au asigurat abuziv şi discreţionar accesul la cele două resurse naturale (vacircnat şi peşte) precizate mem-brilor unor aşa-zise asociaţii de pescari sportivi ndash sunt foarte bine cunoscute şi nu pot fi tăinuite Nu merită să-şi asume nimeni un astfel de risc pentru anumiţi funcţionari publici care au icircndeplinit şi au plusat la dispoziţiile nelegale primite din partea unor demnitari nominalizaţi politic icircn funcţii cu rezultatul trecerii exploatării resurselor naturale regenerabile denumite bdquovacircnat şi peşterdquo din macircna asociaţiilor tradiţionale sau consacrate care şi-au dovedit icircn timp interesul şi responsabilitatea icircn macircna unor asociaţii noi clientelare care nu oferă nici o garanţie icircn privinţa exploatării durabile a acestor resurseDin discuţii a mai reieşit şi faptul că cercetările şi sancţiunile ce vor urma sesizărilor reprezentanţilor asociaţiilor afiliate vor atrage atenţia funcţionarilor publici care se perpetuează de la o guvernare la alta că legea este lege şi se aplică şi pentru ei aşa icircncacirct să nu-şi mai permită pe viitor interpretarea le-gii şi aplicarea interpretativă abuzivă şi interesată a acesteiaLucrările (sesizările) pregătite la nivelul AGVPS care s-au transmis tuturor reprezentanţilor asociaţiilor afiliate spre cunoaştere au fost remarcate ca fiind clare şi la obiect dar se impune a fi completate cu anexe dintre care cele mai importante trebuie să fie placircngerile concrete ale fiecărei asociaţii icircn cauză unele dintre acestea fiind depuse deja la organele de cercetare penalăImportantă a fost şi poziţia unanimă a tuturor celor prezenţi la reuniunea de lucru icircn privinţa necesităţii depunerii sesizărilor icircn discuţie la Parchetul de pe lacircngă ICCJ şi la Curtea de Conturi după o ultimă revedere şi reformulare a acestora şi după icircnsuşirea lor prin semnătură de către reprezentanţii AGVPS şi ai asociaţiilor afiliateChiar dacă va necesita timp şi efort obligaţia asumată trebuie dusă cacirct mai curacircnd posibil la bun sfacircrşit

9|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Dezbaterile din secţiunea de lucru cu contabilii asociaţiilor afiliate

Scopul icircntacirclnirii de lucru organizate reliefat icircncă de la icircnceputul reuniunii a fost acela de a identi-fica probleme economico-financiare de actualitate şi de interes comun cu care se confruntă contabilii asociaţiilor afiliate dar nu numai pentru a icircn-cerca o soluţionare legală şi mai ales unitară a acestor probleme aşa icircncacirct să poată fi prevenite interpretări personale şi rezolvări diferite icircn general păgubitoare pentru bugetul asociaţiilor nonprofit pe care le reprezintăOrdinea de zi propusă a avut un caracter orientativ urmărindu-se o preorientare a discuţiilor pe capi-tole distincte de probleme urmacircnd ca această or-dine de zi să fie completată cu orice alte probleme ridicate de cei prezenţiCoordonarea lucrărilor secţiunii a revenit dlui ec Ivanovici George ndash preşedintele comisiei de cenzori a AGVPS expert contabil şi auditor independent ndash ajutat de dl ec Popescu Marian ndash cenzor la AJVPS Buzău dna Ţandără Carmen ndash cenzor la AGVPS şi dna ec Leotică Marina ndash contabil şef al AGVPS La lucrări au participa 21 de contabili din partea asociaţiilor din diverse judeţe şi icircncă un economist din partea AGVPSDiscuţiile purtate au avut un caracter interac-tiv sub forma unui schimb profesional de opinii şi experienţă conducacircnd icircn final la concluzii şi decizii importante pentru cei prezenţi precum şi la reţinerea unor probleme rămase deschise de soluţionat icircn viitorIcircn sinteză problemele dezbătute s-au referit la 1 Impozitul pe venita) icircncadrarea plata şi declararea sumelor reprezentacircnd indemnizaţia de examinare acordată membrilor comisiei de examinare pentru obţinerea permisului de vacircnătoareb) obligaţiile declarative şi de plată referitoare la zilieric) oportunitatea şi cadrul legal pentru premierea membrilor vacircnători ai asociaţiei şi pentru membrii consiliului de administraţied) impozitul pe venitul agricol icircn cazul achiziţionării de produse agricole de la producători particulari - documente produsele care pot fi achiziţionatee) posibilitatea premierii paznicilor de vacircnătoare (pentru cointeresarea lor) atunci cacircnd contribuie la descoperirea cazurilor de braconaj din sumele pe care asociaţiile le primesc drept despăgubiri la braconaj 2 Taxa pe valoarea adăugatăa) Achiziţii intracomunitare şi icircnscrierea ca plătitori de TVA icircnscrierea icircn Registrul Operatorilor Intraco-munitari obligaţii declarativeb) cotizaţia suplimentară este sau nu purtătoare de TVA3 Taxa extrajudiciară de timbrua) cum se procedează4 Impozitul pe profita) metodologia de calcul a impozitului pe profit aşa cum a fost aceasta prezentată de organele de control ale ANAFb) necesitatea solicitării unor precizări de la or-ganele competente ale Ministerului de Finanţe asupra alegerii unei bdquocheirdquo de repartizare a chel-tuielilor comune c) icircnregistrarea impozitului pe profit suplimentar (stabilit de către organele de control) 5 Impozite şi taxe localea) impozitul asupra mijloacelor de transport cu

referire la bărci 6 Casa de marcata) răspunsul primit de la Direcţia de Politici şi Legislaţie icircn Domeniul Vamal şi Nefiscal din cadrul Ministerului Finanţelor Publice icircn data de 19102011b) necesitatea continuării demersurilor pentru re-evaluarea situaţiilor specifice din cadrul asociaţiilor vacircnătorilor şi pescarilor sportivi 7 Alte problemea) tarifele de gestionare a fondurilor de vacircnătoare ndash TVA documente justificative necesare b) icircnregistrarea icircn contabilitate a tarifelor de ges-tionare separat pe doua exerciţii financiare avacircnd icircn vedere faptul ca anul fiscal nu corespunde cu se-zonul de vacircnătoare c) icircnregistrarea operaţiunilor de plata a permiselor de pescuit primite de la ANPA şi a celor de icircncasare a contravalorii lor de la membrii pescari (ANPA eliberează permisele cu icircntacircrziere de 1-2 luni faţă de data virării contravalorii lor)d) inexistenţa icircn Codul Ocupaţiilor din Romacircnia a unor ocupaţii cum ar fi paznic de pescuit secretar de club e) necesitatea icircntocmirii unui grafic de circulaţie a documentelor icircn cadrul fiecărei asociaţiif) necesitatea icircntocmirii unei proceduri proprii pen-tru operaţiunile cu numerar avacircndu-se icircn vedere şi noile reglementari legate de paza bunurilorg) inventarierea anuală a patrimoniului cu referire la mijloace fixe aflate icircn evidenţa contabilă dar cu valoare de inventar zero h) care este tratamentul dobacircnzilor la sumele provenite din sume icircncasate pentru activitate economică i) scrisorile de garanţie bancară obţinute de la bănci icircn vederea participării la licitaţiile organizate pen-tru gestionarea fondurilor de vacircnătoare 8 Propunere de elaborare a unui Manual de politici contabile unitara) necesitatea şi oportunitatea unui astfel de manualb) stabilirea din racircndul contabililor prezenţi a per-soanelor care vor elabora cacircte un capitol din acest manual

Icircn legătură cu probleme dezbătute prezentate sistematizat mai sus s-au discutat şi stabilit proce-duri absolut legale şi unitare de lucru care urmează să fie transmise icircn scris tuturor asociaţiilor afiliate inclusiv contabililor asociaţiilor afiliate care nu au putut fi prezenţi la reuniunea organizatăDe asemenea s-a luat hotăracircrea elaborării icircn cel mai scurt timp posibil a Manualului unitar de politici contabile al cărui model va fi pus la dispoziţie de la nivelul Comisiei de cenzori AGVPS iar conţinutul va fi adoptat de un colectiv de con-tabili de la AGVPS şi asociaţiile afiliate stabilit cu prilejul reuniuniiDupă elaborarea manualului precizat icircntr-o primă variantă acesta va fi transmis comisiei de cenzori şi contabililor asociaţiilor afiliate pentru lecturare şi eventuale propuneri de modificare şi comple-tare a lui Doar ulterior varianta finală va fi supusă aprobării Consiliului AGVPS apoi distribuită asociaţiilor afiliate aşa icircncacirct să constituie un cadrul unitar şi statutar de lucru opozabil şi util icircn relaţiile cu organele de control icircn profil şi terţe persoane

ConcluziiProblemele ridicate cu ocazia reuniunii de lucru din 29-30 mai 2012 de la Braşov au fost după cum s-a putut constata numeroase şi complexePentru majoritatea dintre acestea au fost precizate soluţii legale şi unitare pe loc Altele au fost reţinute pentru intervenţii la nivelul forurilor decizionale urmacircnd să fie transmise răspunsurile cuvenite ce-lor interesaţi icircn interesul unor soluţionări similare (unitare) a problemelor rămase deschiseSchimbul de opinii şi experienţa s-a dovedit şi acesta a fi necesar util şi eficientLa finalul reuniunii de lucru s-a concluzionat de către toţi cei prezenţi că organizarea acestei icircntacirclniri lucrative a fost inspirată şi folositoare susţinacircndu-se necesitatea organizării periodice a unor icircntruniri similare

VPR

Ilustrația M Ionescu

|10 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Icircn perioada 08-11052012 s-a desfăşurat icircn oraşul Cape Town din Africa de Sud cea de-a 59-a

Adunare Generală a Consiliului Internaţional de Vacircnătoare ( CIC ) manifestare care a reunit participanţi din peste 30 de ţări membre atacirct din Europa cacirct şi din America de Nord Africa şi Asia Organizată ca Fo-rum Mondial al Utilizării Durabile și avacircnd ca temă principală bdquoEco-nomia conservării faunei sălbaticeldquo această reuniune a icircnsemnat mai mult decacirct o icircntacirclnire prietenească icircntre vacircnători din icircntreaga lume fiind un adevărat forum al schimburilor de idei de analiză şi propuneri pentru gestionarea vacircnatului ca parte esenţială a conservării biodiversităţii Din partea Delegaţiei Romacircniei au luat parte la acest eveni-ment dr ing Neculai Şelaru ndash direc-tor general al AGVPS din Romacircnia ing Eusebiu Martiniuc - director al

AJVPS Vrancea ing Liviu Coman - director al AJVPS Călăraşi Şipos Dan - candidat și nou membru şi sub-semnatul - director al AJVPS Praho-va icircn calitate de nou Șef al Delegaţiei Romacircniei icircn CIC Riguros organizată cea de-a 59-a Adunare Generală a CIC a prilejuit un util schimb de experienţă şi o continuare a demersurilor legate de gestionarea durabilă a vacircnatu-lui din Africa considerat alături de toate speciile de vacircnat existente pe celelalte continente componentă a Patrimoniului Cultural Mondial Temele puse icircn discuţie de-a lungul tuturor dezbaterilor icircncepacircnd cu deschiderea oficială desfăşurată icircn Palatul Parla-mentului din Cape Town continuacircnd cu lucrările Diviziilor şi icircncheind cu rezoluţiile aprobate icircn cadrul sesiunii finale au trasat şi susţinut politi-cile locale regionale şi mondiale icircn privinţa gestionării populaţiilor de vacircnat

sedentar şi migrator Au fost abordate aspecte legate de pericolul d i s p a r i ţ i e i unor specii aflate la limi-

ta existenţei lor de comerţul legal dar şi ilegal cu carne trofee şi exemplare vii precum şi cele legate de braconaj ca principal element favorizant al traficu-lui cu vacircnat şi produse accesorii pro-venite din vacircnat (coarne colţi fildeş blănuri carne pui ouă etc) şi de politicile care ar trebui aplicate icircn ve-derea limitării efectelor negative ale aspectelor menţionate mai sus Cum era şi normal re-giunea cu cele mai multe elemente de analiză a fost continentul Africa con-tinuacircndu-se astfel tendinţa icircncepută cu mai mulţi ani icircn urmă de a prezen-ta şi populariza continentul african S-a insistat asupra gestionării faunei cinegetice africane a modalităţilor de organizare a partidelor de vacircnătoare icircn mai multe ţări ale continentului a Parcurilor Naţionale cele mai im-portante cu problemele lor a marilor migraţii sezoniere şi nu icircn ultimul racircnd studii foarte interesante despre speciile de animale sălbatice africane De această dată prezentările au fost susţinute de oficiali ai ţărilor africane miniştri ai mediului ai agriculturii reprezentanţi ai Organizaţiei Mondi-ale pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) ai Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) Nivelul reprezentării

Organizată ca Forum Mondial al Utilizării Durabile si avacircnd ca temă principală bdquoEconomia conservării faunei sălbaticeldquo

aceasta reuniune a icircnsemnat mai mult decacirct o icircntacirclnire prietenească icircntre vacircnători din icircntreaga lume

Reprezentare externă|

Adunarea Generală a CIC din Cape Town

Ilustrația CIC

11|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

a dat pe de o parte importanţa cuvenită eforturilor naţionale icircn sen-sul conservării bogăţiilor naturale pe care le administrează pe de altă parte a susţinut recunoaşterea Africii ca un continent dornic să fie apre-ciat de lumea mondială ştiinţifică şi nu numai Totodată a fost recunos-cut faptul că principiile conservării biodiversităţii vieţii sălbatice sunt necesare şi sunt susţinute icircn direcţia dezvoltării comunităţilor umane şi al protejării faunei şi florei de o inestimabilă valoare biologică şi economică Rapoartele de acti-vitate ale Diviziilor din cadrul CIC (Divizia Ştiinţe aplicate Divizia Politici şi Legislaţie Divizia Cultură şi Grupul de lucru Opinia Tacircnără) au arătat uneori cu detalii icircntreaga activitate desfăşurată icircn ultimul an realizările și eforturile comune alături de alte organizaţii sau organisme zo-nale sau mondiale Demn de remarcat este faptul că activităţile desfăşurate icircn acest ultim an au pus Consiliul Internaţional de Vacircnătoare pe o nouă orbită a relaţiilor şi recunoaşterii internaţionale icircn sensibilul domeniu al conservării biodiversităţii vieţii sălbatice Au fost scoase icircn evidenţă eforturile unor delegaţii naţionale sau al unor membri ai acestor delegaţii precum şi ale conducerii CIC icircn acest sens Toţi au depus un efort consis-tent icircn a impune politicile şi principi-ile CIC icircn Europa dar şi icircn celelalte continente Icircn acest sens este demn de amintit faptul că icircncepacircnd cu acest an limba rusă a devenit a patra limbă oficială a CIC ca o recunoaştere a eforturilor importante făcute de Federaţia Rusă şi fostele state ale URSS icircn conservarea faunei sălbatice şi icircn sprijinirea studiilor icircntocmite de importante instituţii ştiinţifice ruseşti precum Academia de Ştiinţe de la Moscova şi institute de cercetări afili-ate acesteia

Discuţii finale au fost făcute și cu privire la formulele de evaluare a trofeelor de vacircnat icircn sen-sul că pacircnă la toamnă vor fi editate noile fişe cu metodo-logia de cal-cul icircn acest fel dorindu-se icircncheierea unei perioade neclare şi confuze care a marcat ultimii ani De asemenea s-a discutat formarea tot pacircnă icircn toam-na acestui an a structurilor zonale şi naţionale pentru evaluarea trofee-lor astfel icircncacirct şi acest domeniu atacirct de important prin care se răsplătesc eforturile adevăraţilor profesionişti să-şi recapete importanţa Au fost discutate şi probleme specifice Delegaţiei Romacircniei iar domnii Bernard Lozeacute - Preşedinte CIC şi Dieter Schramm - Preşedinte de Onoare CIC şi-au re-afirmat sprijinul direct icircn a susţine indi-vidual sau icircn totalitate acţiunile pe care dorim să le iniţiem dar şi implicarea membrilor noştri icircn proiectele iniţiate de către Diviziile CIC - ului Prin demersurile Guvernului de la Budapesta CIC are toate şansele să devină un or-ganism mondial pe lacircngă Organizaţia Naţiunilor Unite angajaţii săi putacircnd fi asimilaţi personalului diplomatic Este deocamdată o dorinţă şi speranţă Icircn concluzie a 59-a Adunare Generala CIC a reliefat poziţia acestei organizaţii de susţinător al vacircnătorii ca o componentă a Patri-moniului Cultural Universal punacircnd bazele icircnceperii unor noi studii icircn do-meniul Economiei Conservării Fau-nei Sălbatice

S-a hotăracirct ca cea de-a 60-a Adunare Generală a CIC din anul 2013 să se desfăşoare icircn trei ţări şi anume Cehia Slovacia şi Ungaria pe parcursul unei săptămacircni şi sub pa-tronajul extraordinar al Preşedinţilor din aceste ţări Despre frumuseţile Africii de Sud atacirct cacirct am putut ve-dea icircntr-un material viitor

Valeriu BOLGIU

Ilustrația NȘelaru

|12 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Pornind de la o simplă icircntrebare bdquo Cum văd căpriorii lumea dimprejurul

lor rdquo şi icircnţelegacircnd acest fenomen putem evita o serie de greşeli care de cele mai multe ori ne vor lăsa doar cu imaginea căpriorului fugind icircnapoi spre desişul de unde ve-nise şi cu tolba goală

IcircNTRE LUMINĂ ŞI CULOAREPentru o lungă perioadă de timp s-a crezut despre căpriori că văd numai icircn alb şi negru Cercetările ul-timilor ani au demonstrat icircnsă că lucrurile stau puţin altfel Ochiul mamifere-lor conţine două feluri de celule sensibile la lumină denumite după forma lor conuri şi bastonaşe Conurile percep culorile

din spectrul de lumină şi sunt dedicate cu precădere vederii diurne iar bastonaşele sunt sen-sibile la lumina slabă şi nu icircnregistrează culorile Ochiul uman conţine mai multe conuri deci noi percepem bine culorile şi vedem bine icircn timpul zilei iar pentru că avem mai puţine bastonaşe nu ne descurcăm prea bine cacircnd nu este lumină suficientă Ochii căpriorilor conţin mai multe bastonaşe şi mult mai puţine conuri aşa că ei se mişcă relativ confortabil icircn lumina slabă cum este dimineaţa şi seara şi pe icircntuneric dar percep foarte slab culorile şi doar unele dintre acestea

CULOAREA DIN IMAGINIldquoCuloareardquo este ceea ce per-

cepem noi din lumina cu diferite lungimi de undă şi frecvenţe şi care se traduce prin spectrul vizibil practic ceea ce vedem noi icircntr-un curcubeu La capătul spectrului cu lungimi mari de unde este roşul iar la capătul opus este violetul lumina cu lungimi scurte de unde Există icircnsă lumină şi icircn afara spectrului vizibil pe care ochiul uman nu o percepe icircn mod normal Este aşa numitul spectru invizibil din care fac parte ultravioletele şi infraroşiile Cercetările au demon-strat că ochii căpriorilor pot percepe o parte din spectrul vizibil aflat spre partea violetă şi chiar o parte din spectrul invizibil o parte din gama de ul-traviolete Astfel căpriorii pot vedea ceva din cu-loarea albastră iar prin contrast sunt foarte puţin sensibili la culorile dinspre galben iar verdele por-tocaliul şi roşul sunt per-cepute ca nuanţe de gri

ULTRAVIOLETUL ŞI PORTOCALIUL DIN ECHIPAMENTPărerile privind acuitatea vederii căpriorilor vis-a-vis de lumina ultravioletă sunt icircmpărţite Ceea ce este sigur este că o mare parte din materialele din care este fabricată icircmbrăcămintea conţin icircntăritori de culoare toc-mai pentru a da strălucire culorilor Aceşti ldquoicircntăritorirdquo funcţionează tocmai pe

baza reflexiei unei părţi din spectrul ultraviolet Avacircnd icircn vedere structura ochiului căpriorilor şi sensibilitatea lor ridicată la ultraviolete aceştia vor percepe aceste materiale ca fiind mult mai strălucitoare decacirct le putem vedea noi Icircn ori-care dintre situaţii indife-rent cacirct de mult sau puţin percep căpriorii aceste ul-traviolete este recoman-dat să purtăm la vacircnătoare o icircmbrăcăminte icircn culori neutre apropiate de cele din mediul icircnconjurător aşa numitul camuflaj Echipamentul modern aici incluzacircnd alături de icircmbrăcăminte şi rucsa-cii corturile scăunelele etc sunt confecţionate din materiale non-UV care nu reflectă razele ul-traviolete Există de ase-menea detergenţi pen-tru curăţire care icircnlătură icircn mare măsură efectul generat de icircntăritorii de culoare detergenţi recomandaţi pentru spălarea echipamentului de vacircnătoare Icircntre culo-rile ce trebuie evitate la vacircnătoare sunt albastrul şi bleumarinul pe care aşa cum am văzut căpriorii le percep destul de bine Pe de altă parte aşa cum arătam portocaliul este perceput de căpriori drept o nuanţă de gri aşa că vesta portocalie de protecţie sau banda de la pălărie sau de pe braţ nu vor atrage icircn mod special atenţia căpriorilor Asta bineicircnţeles cu condiţia de a nu ne mişca atacirct

Cum ne văd CĂPRIORII

Ce putem vacircna

13|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

timp cacirct suntem icircn raza lor de vedere şi mai ales icircn porţiunea din zona lor frontală icircn care şi ei au o vedere binoculară Să nu uităm că mişcarea zgo-motul şi mai ales miro-sul alături bineicircnţeles de culorile echipamentu-lui sunt aspectele cheie de care trebuie să ţinem seama atunci cacircnd vacircnăm

la căpriori De altfel de felul icircn care vom gestiona aceste elemente va depin-de icircn mare parte imaginea cu care vom pleca din teren la finele partidei de vacircnătoare un căprior ce se pierde icircn desiş sau un trofeu binemeritat pen-tru panoplia cu amintiri

IUNIE Mamifere căprior (mascul) şacal vulpePăsări cioară grivă cioară grivă sudică cioară neagră coţofană

IULIE Mamifere căprior (mascul) şacal vulpePăsări cioară grivă cioară grivă sudică cioară neagră coţofană de la 1507-stăncuţă

|MacIlustrația autorului

Ilustrația autorului

Timpul lui Cireşar va trece cacirct ai bate din palme şi vom fi faţă icircn faţă cu vremea călduroasă a lui Cuptor Nu neapărat că ar fi ceva semnificativ deschis la vacircnătoare icircn iulie dar pregătirea cacircinelui de vacircnătoare pen-

tru deschiderea de la mijlocul lui Gustar trebuie făcută cu grijă şi din timp Nimic nu trebuie lăsat pentru ultimele zile nici repetiţiile ndash aducerile aminte şi practica constantă a comenzilor nici administrarea vaccinului icircmpotriva căpuşelor şi a altor insecte parazite şi cu atacirct mai puţin antrenamentul fizic pe cacirct posibil icircn condiţii cacirct mai apropiate de cele icircn care vom vacircna Şi pentru că a venit vorba despre vremea călduroasă să vedem ldquoce şi cumrdquo trebuie să procedăm icircn aceste condiţii vis-a-vis de partenerul nostru pa-truped Antrenamentul fizic trebuie efectuat continuu cel puţin de două-trei ori pe săptămacircnă o ieşire de cel puţin o oră - două icircn parc icircn locurile special amenajate sau şi mai bine pe un teren liber unde poate alerga icircn voie pot menţine cacircinele icircn formă Nu mai puţin important de reţinut este faptul că antrenamentul trebuie icircnceput cu atacirct mai mult dacă a lipsit cu cel puţin două luni icircnaintea deschiderii sezonului de vacircnătoareCe temperaturi sunt periculoase Pentru pontatori care lucrează in-tens pe teren uscat chiar şi numai + 15 20o C pot deveni o problemă Dacă vorbim despre retreiveri care lucrează icircn apropierea unei ape situaţia se schimbă deoarece poate singur să se răcorească ori de cacircte ori este nevoie Să nu uităm că majoritatea raselor de cacircini pot suporta mult mai bine frigul decacirct căldura Cum prevenim deshidratarea Foarte simplu trebuie doar să fim pregătiţi şi cu apă pentru cacircinele nostru Doi trei litri de apă la maşină poate unul la noi icircn teren sunt suficienţi pentru o jumătate de zi de vacircnătoare pe vreme călduroasă La fiecare oră cacircnd e cald la o jumătate de oră icircn zilele toride daţi-i să bea pe săturate şi nu strică dacă icircl şi stropiţi cu puţină apă Monitorizaţi permanent cacircinele Dacă mersul devine apatic ochii sticloşi sau pur şi simplu se aşază des singur pe sol toate sunt semne de alertă Faceţi o pauză treceţi la umbră şi din nou daţi-i să bea apă Dacă este vreo apă prin apropiere lăsaţi-l să facă o baie de voie Are cu siguranţă nevoie de odihnă pentru a se reface Nu uitaţi că la nivelul ierbii tempera-tura este mai ridicată iar ventilaţia este mai redusă O căldură tolerabilă pentru noi poate fi deja prea ridicată pentru companionul nostru patruped Un cacircine pasionat şi dedicat poate alerga la vacircnătoare pacircnă la colaps şi nu cred că vreunul dintre noi ar dori aşa ceva

Alexandru CODRIN

PREGĂTIRI PENTRU VREMEA

LUI CUPTOR

|Bolile vacircnatului

|Tir și Balistică

|14 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Scăldătoare pentru păsări

Zilele de vară se scurg agale icircn aşteptarea pasajului la prepeliţe la raţe a pacircndelor la vacircnatul mare Scur-tele vacircnători la căprior icircntacirclnirile la competiţiile chino-logice şi de tir din acest răstimp fac trecerea mai uşoară

domolind nerăbdarea vacircnătorului Icircn acest răstimp reicircnvie icircn minte icircntacircmplările petrecute icircn natură alături de camarazi de cacircine şi sălbăticiuni culoarea şi viaţa perioadelor de crepuscul de seară tacircrzie zorile icircnrouate icircn care totul revine la viaţă după amorţeala de peste zi sau de peste noapte şuieratul bătăilor de aripi ale raţelor icircndreaptă atenţia vacircnătorului către direcţia de unde vor apărea umbrele mişcătoare ce se apropie de ochiul de apă Foşnetul frunzelor şi zgomotul crăcilor rupte sub greutatea cerbului direcţionează atenţia trăgătorului către un punct pe linia neagră-cenuşie a lizierei pădurii ndash unde icircşi va dezvălui poate silueta icircn lumina lunii frumoasa cervidă Căpriorul suplu şi plin de frumuseţe sprijină icircntre coarnele lui răsăritul sau apu-sul fiind una cu soarele plămădit parcă din aceleaşi raze răpind pentru cacircteva clipe vederea vacircnătorului ce nu mai poate desluşi unde sfacircrşeşte astrul şi unde căpriorul Roşul lanului de maci urcă

Ore de crepuscul |maria săvulescu

FIRMA DDUPLEKS PRODUCE PROIECTILE UNICE PENTRU ARME CU ŢEVI LISE

Am văzut prima imagine a unui proiectil unic produs de firma letonă DDuplex icircntr-un articol semnat de DDandarinov icircn revista Bălgarski Loveţ (aprilie 2010 pp56-60) Menţionat

icircntre cele avacircnd corpul din oţel tip Blondeau era apreciat pen-tru buna sa precizie şi marea putere de penetraţie şi de stopare a vacircnatului Textul indica icircnsă numai numele firmei nu şi pe cel al modeluluiRevista Le Chasseur Francais a tipărit icircn anul 2011 un număr su-plimentar intitulat Sanglier (Mistreţul) unde Francis Grange a comparat (la pp92-96) cinci modele de proiectile unice (dintre care două produse de D Dupleks) cu un Brenneke Rubin Sabot toate cartuşele avacircnd cal1270 S-au verificat următorii parame-tri tehniciViteza la 250 m de la gura ţeviiEnergia cinetică la 10 m + mărimea cavităţii icircn decimetri cubi (icircn plastilină de 55)Precizia (diametrul cercului de dispersie) la distanţa de 50 m Rigiditatea constracircngerea ţevii la trecerea lor printr-un full-choke de 1 mmAbaterea-standard a vitezei la 250 m Presiunea medie din camera cartuşului şi presiunea statistică Pentru a verifica precizia calcula energia cinetică şi măsura cavităţile icircn dm cubi s-au tras cacircte 5 focuri dintr-o ţeavă lisă de 66 cm cu choke cilindric ameliorat (010 mm) şi lunetă fixă Pentru a măsura viteza la 250 m rigiditatea la trecerea prin full-choke şi presiunile din ţeavă s-au tras cacircte 10 focuri la bancul oficial de probă din Saint-Etienne Notele exprimau 5 trepte de calitate excelentă bună medie mediocră şi proastă Cele două modele ale firmei DDupleks poartă numele de Dupo 28 şi Hexolit 32 cifrele reprezentacircnd greutatea icircn grame a modele-lor respective Corpul lor din oţel cu un strat extern din zinc inoxidabil este anterior concav şi cu o centură dublă dintr-un

Păsările din natură de interes cine-getic precum şi cele de importanţă faunistică se confruntă - compara-

tiv cu mamiferele sălbatice - cu mai mulţi agresori care le atacă din aer şi de pe sol Icircn lista celor ce le agresează se includ şi dăunători mai puţin cunoscuţi de cei ce protejează natura ndash vacircnători sau memb-rii organizaţiilor pro-natura ndash constituiţi

din numeroase specii de paraziţi (peste 1000) care icircşi duc existenţa pe corpul păsărilor icircn mod temporar sau perma-nent şi sunt cunoscuţi sub termenul de ectoparaziţiEctoparaziţii sunt vietăţi de dimensiuni reduse icircntre 05 ndash 5 mm Cei vizibili ndash Ixodes ricinus - se hrănesc icircn exclusivita-te cu sacircnge fixat pe corpul păsării alțiindash Dermanyssus sp- stau temporar mai mult pe timpul nopţii cacircnd se hrănesc cu sacircnge refugiindu-se icircn timpul zilei icircn materialele de construcţie a cuibului sau sub scoarţa ramurilor care susţin cuibulSpeciile de ectoparaziţi ndash malofagi ndash stau icircn permanenţă pe corpul păsării şi se hrănesc cu excoriaţiile pielii sau din componentele penelor Malofagii se deosebesc de păduchii existenţi la mamifere prin formatul capului de trapez sau semisferăMalofagii determină prin deplasările pe corpul păsării o stare de agitație de frecvente toaletări ale penajului care duc şi la degradarea acestuia la sustragerea păsării de la hrănire de la odihnă şi foarte important la o redu-cere a vigilenţei normale faţă de agreso-rii existenţi icircn mediul de viaţăEfectele negative ale ectoparazitării se exteriorizează icircn perioada de incubaţie a ouălor şi de creştere a puilor finalizată cu spargerea ouălor şi strivirea puilor Păsările cel mai frecvent atacate sunt cele de talie mare precum fazanul cocoşul de munte de asemenea păsările ce trăiesc icircn colonii ndash stacircrcii cormoranii - sau cele care icircşi menţin de la un an la altul locurile de cuibărit precum ber-zele acvilele și bufniţa mare Păsările de talie mică (vrăbiile cintezele graurii piţigoii prepeliţele) sunt mai puţin agresate situaţie explicată prin practicarea scăldării icircn praful din dru-muri O ectoparazitare redusă accidentală se constată la mierlă şi sturz care icircşi

tapisează şi cu sol pereţii din interiorul cuibului Sub temperatura corpului şi agitarea păsării şi a puilor solul se transformă icircn pulbere care acţionează negativ asupra ectoparaziţilor ca un fel de bdquobaie la domiciliurdquoCombaterea ectoparaziţilor din natură se poate realiza prin amenajarea şi amplasarea icircn teren de bdquoscăldătorirdquo

constituite din amestecuri de cenuşă provenită din arderea de lemne de esenţă moale sau din tulpini de porumb cu nisip fin frac14 din volum compoziție icircn care se include 05 produse care conţin piretrinoide (flumetrin ciper-metrin resmetrin)Nisipul este un component

obligatoriu icircntrucacirct antrenează restul din amestec printre pene cu ajungerea acestuia şi pe corpul păsării Amestecul de cenuşă nisip şi substanţă acaricidă se depozitează icircn mici şanţuri dreptunghiulare cu laturi de 50-80-100 cm adacircnci de 10-15 cm şi amplasate icircn locuri icircnsorite şi cu vegetaţie mică (eventual cosită) icircn terenurile mai populate cu păsări in-clusiv cu cele de interes cinegetic Un alt loc de amenajare a scăldătorilor icircl constituie şi vecinătatea instalaţiilor de furajare a păsărilor Amestecul depus icircn scăldători se suplimentează icircn măsura bdquoconsumuluirdquo şi se afacircnează după precipitaţii Se consideră ca numărul de scăldători necesare şi permanente icircn terenurile cu păduri să fie de 2-3 la ha Un mod de deparazitare corporală in-clusiv de dehelmintizare a organelor interne constă şi icircn administrarea la păsările autohtone icircn lunile de iarnă de furaje ce conţin ivermectină Acţiunile complexe de combatere a ectoparaziţilor la păsările din natură prin furaje iarna şi prin scăldători şi pulverizare a cuiburilor vara se vor fi-naliza icircn viitor cu evidente reduceri ale prezenţei icircn teren a unui important dăunător ce determină prejudicii se-rioase icircn existenţa păsărilor

DR VADIM NESTEROVDR IC-TIN SABĂUndash BALC

ECTOPARAZITOZELE păsărilor din natură

Diferite specii de malofagi existente la păsări

15|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

parcă către soare icircn nuanţele roşiatice ale apusului Cacircntul brotacilor strigătul buhăi bătaia aripilor plescăitul apei freamătul pomilor fracircn-tura crengilor toate icircţi schiţează icircn minte pastelul imaginii ce prinde viaţă Icircn culorile gri-violacee ale crepusculului dispărea sub linia orizon-tului astrul zilei lăsacircnd icircn grija lunii pămacircntul cu toate vieţuitoarele lui Acea noapte urma să fie luminată de o mare şi rotundă lună plină Vacircntul atingea cu o adiere uşoară frunzele pomilor răcorind parcă atmos-fera ndash o seară minunată pentru a rămacircne la pacircndă la mistreţ Icircmprejurimile zonei unde urma să ne stabilim punctul de observaţie fuseseră cu atenţie cercetate un canal generos plin de apă macircl şi vegetaţie separa cele două parcele Pe una din ele se icircntindea un frumos lan de porumb iar pe cealaltă se icircntindea o mirişte lăsată special pentru pasajul prepeliţelor Trecătorile folosite de mistreţi erau uşor de depistat datorită urmelor de nămol şi frecăturilor lăsate pe copacii ce se ridicau din loc icircn loc din canal Am localizat zona cu urmele cele mai proaspete şi apoi ne-am deplasat icircn tăcere prin mirişte căutacircndu-ne ascunziş la umbra unor tufe Acolo ne-am aşezat icircn tăcere aşteptacircnd şi speracircnd la apropierea vreunui vier Clipele serii se scurgeau pe nesimţite ascultacircnd sunetele naturii cacircntul păsărilor cacircmpului foşnetul scurt al mersului rozătoarelor trecerea căprioarelor

şi a iepurilor Şi astfel icircncet-icircncet noaptea şi liniştea acoperiră pămacircntul La un moment dat se auzi din ce icircn ce mai aproape un foşnethellip venea dinspre canal Ceva se apropia răscolind icircmpletitura de stuf şi iarba icircnaltă Nu puteai zări decacirct arcuirile crengilor şi firelor de stuf Animalul se opri icircn

dreptul unei sălcii care icircncepu să se scuture din rădăcini Da era un porc mistreţ care mulţumit de baia de nămol făcută se freca cu putere de copac Doar ochii minţii puteau creiona scena căci totul se petrecea icircn adacircncitura canalului Am sperat că se va ridica pe malul opus pentru a intra icircn lanul de porumb ca să mănacircnce nu avea rost să ne apropiem căci vegetaţia icircn canal era icircnaltă Dar de parcă ar fi ştiut ce pericol icircl aşteaptă se depărtă pe acelaşi drum pe care şi sosi Trăirile şi simţirile acelor cli-pe au fost intense stacircrnite fiind nu de umbra masivului vier ci de sunetele şi umbrele naturii atacirct de bine contu-rate de lumina lunii Astfel de momente asemeni celor petrecute icircn icircnaltul observatoarelor rămacircn icircntipărite printre amintiri Ele preţuiesc la fel de mult ca şi istoria reuşitei unei puşcături dificile a unui aport făcut de cacircine doar la lu-

mina lanternei icircn icircntunericul serii sau din apele icircnvolburate ale racircului toate se adună icircn sufletul pasionatului trecător prin lumea minunată plină de neprevăzut a vietăţilor şi plantelor pămacircntului

polimer (roşu carmin la Dupo şi galben-verzui la Hexolit) pentru a trece uşor prin ţeavă şi choke posterior o bură-stabilizator golită (tot roşie respectiv galben-verzuie) obturator din plastic peste pulbere cartuş cu dulie metalică de 25 mm Pătrunderea provoacă expandarea - sau chiar ruperea ca schije dure şi tăioase - a 6 petale icircn vacircrf corpul proiectilelor rămacircne icircnsă icircntotdeauna compact Cităm rezultatele şi notele obţinuteDupo 28 cal1270 V 250 = 435 msE 10 + cavitate icircn plastilină = 2649 J 046 dmcubi Nota = mediePrecizie = cerc de dispersie 61 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 70 ms Nota = mediocrăPresiune mediestatistică = 574734 bari Nota = medieIcircn Fig1 vedem cartuşul Dupo 28 cutia roşie de 5 cartuşe cal1270 şi proiectilul cu cele 6 petale expandate pe o lăţime de 30 mm

Hexolit 32 cal1270

V 250 = 441 msE 10 + cavitate = 3112 J 050 dm cubi Nota = excelentă Precizie = cerc de dispersie 69 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 59 ms Nota = mediePresiune mediestatistică = 668814 bari Nota = mediocrăIcircn Fig2 vedem cartuşul Hexolit 32 cutia galbenă de 5 cartuşe cal1270

şi proiectilul cu cele 6 petale expandate pe o lăţime de 36 mm dar ele pot da schije tăioase de circa 2g fiecare ce ating alte puncte vitale Cor-pul proiectilului cu cele 20 g remanente icircşi continuă icircnaintarea cu efect mortal fără a se deformaIcircn verdictul său expertul francez laudă eficacitatea impresionantă a impactului demonstrată mai ales de Hexolit 32 care poate face minuni pacircnă la 30-35 m Ambele trec fără probleme prin full-choke graţie cen-turilor din polietilenă Prezentăm şi rezultatele obţinute icircn cadrul acestor verificări de proiecti-lul german Brenneke Rubin Sabot cal1270 de 284 g icircncartuşat de firma franceză FOB

V 250 = 460 msE 10 + cavitate = 3005 J 052 dm cubi Nota = excelentăPrecizie = cerc de dispersie 53 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 33 ms Nota = bunăPresiunea mediestatistică = 699780 bari Nota = mediocrăIcircn Fig3 vedem cartuşul decupat icircn lung proiectilul din plumb inclus icircn sabotul său cu 4 aripi alături de cutia pentru 5 cartuşe FOB Alte detalii privind acest model mai puteţi găsi icircn Vacircnătorul şi Pescarul Romacircn nr112006 nr112009 şi nr92010După cum constatăm din compararea parametrilor tehnici icircnregistraţi şi a notelor acordate de Francis Grange proiectilul Dupleks Hexolit 32 are performanţe apropiate de cele ale lui Brenneke Rubin Sabot o mică diferenţă fiind icircnregistrată numai la regularitatea vitezelorIcircn partea a doua a articolului vom arăta şi alte modele de proiectile unice de diferite calibre produse de firma letonă DDupleks

Matei TĂLPEANU

30 mm

36 mm

Ilustrația autoarei

Fig 1

Fig 3

Fig 2

|16 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Icircn lume sunt practicate icircncă şi sunt icircncurajate icircn prezent metode considerate tradiţionale şi culturale de vacircnătoare Am abordat recent bdquovacircnătoarea cu păsări de pradărdquo Continui

acum prin prezentarea bdquovacircnătorii cu arculrdquo Este la fel de veche poate chiar mai veche decacirct vacircnătoarea cu păsări de pradă şi cacircini arhaici de vacircnătoare Şi este la fel de etică şi recreativă dacă se poate compara din punct de vedere al dificultăţii practicării ei cacirct şi al apropierii subtile a OMUL-ui de natură Oricum aceste metode străvechi de vacircnătoare alături de altele la fel de bdquotradiţionalerdquo şi bdquocultura-lerdquo aduc un plus de farmec şi diversitate vacircnătorii contemporane contribuind efectiv la conservarea patrimoniului cultural comun al omenirii Dar să revenim la bdquovacircnătoarea cu arculrdquo Aceasta s-a menţinut cu continuitate din Paleolitic pacircnă prin secolul XV cacircnd arma de foc a deter-minat revoluţionarea mai multor activităţi prin-tre care şi vacircnătoarea Deşi teoretic părea apusă vacircnătoarea cu arcul renaşte icircn secolul XIX şi cunoaşte momente de glorie icircn SUA icircn secolul XXIcircn Europa primii arcaşi icircncep să se organizeze de abia după anii rsquo60 cacircnd s-a creat icircn Franţa Asociaţia Sportivă a Vacircnătorilor cu Arcul (ASCA 1969) apoi Federaţia Vacircnătorilor cu Arcul (FCA 1986) Dar cadrul legislativ pentru vacircnătoarea cu arcul s-a conturat de abia ulterior icircn perioada 2003-2008 impunacircnd printre altele o pregătire obligatorie prealabilă obţinerii dreptului de a vacircna

prin această metodă Icircn cadrul acestei pregătiri s-a urmărit şi se urmăreşte transmiterea unor cunoştinţe de bază necesare acestei vacircnători dificile şi transmiterea valorilor prin care se doreşte dezvoltarea unei imagini favorabile vacircnătorii icircn societate Exemplul recent al Franţei a fost urmat icircn Europa de mai multe ţări icircn care vacircnătoarea cu arcul este permisă Bulgaria Danemarca Finlanda Ungaria Italia Portugalia Spania şi Turcia Icircn terenurile private sau icircmprejmuite vacircnătoarea cu arcul este permisă şi icircn Croaţia Serbia Slovenia şi Slovacia Aşa s-a ajuns şi la fondarea Federaţiei Europene de Vacircnătoare cu Arcul (FECA) care şi-a propus să promoveze activitatea şi standardele icircnalte ale eticii unei modalităţi de vacircnătoare veche de peste 30 000 ani Misiunea acestei federaţii este de a informa

VAcircNĂTOAREA CU ARCUL

METODE TRADIȚIONALE DE VAcircNĂTOARE (II)

| Cultură Vacircnătorească

publicul larg cu privire la avantajele vacircnătorii cu ar-cul pentru mediu şi societate precum şi de a oferi instituţiilor statului argumente convingătoare icircn interesul promovării acestei modalităţi de vacircnătoare Pe zi ce trece vacircnătoarea cu arcul a cacircştigat teren nu numai ca număr de ţări ci şi icircn privinţa numărului de practicanţi Icircn SUA de exem-plu din cei peste 145 milioane de vacircnători 35 milioane deci 24 practică vacircnătoarea cu arcul iar icircn Franţa au urmat pregătirea impusă 17 000 de vacircnători din care 7 000 organizaţi icircn 75 de asociaţii departamentale afiliate FECA chiar practică vacircnătoarea cu arcuri tradiţionale (50) şi cu arcuri cu mecanism (50)Aceasta pentru că vacircnătoarea cu arcul constituie o adevărată artă incitantă fiindcă implică un angajament total din partea arcaşului icircn intere-sul dobacircndirii a ceea ce alţii obțin dificil chiar cu arma de foc O astfel de vacircnătoare necesită cunoştinţe temeinice despre comportamentul animalelor sălbatice vizate şi despre terenul icircn care se vacircnează motive stimulative perma-nente de autodepăşire Dar vacircnătoarea cu arcul mai necesită ceva care lipseşte multora dintre purtătorii de arme de foc simţul vacircnătorii pe care-l descoperim sau icircl intuim doar la unii orga-nizatori foarte buni de vacircnătoare Arcaşul rămacircne singur şi vacircnează singur cu o bucată de lemn o sfoară şi o săgeată fără a beneficia de icircndrumarea ajutorul sau complici-tatea cuiva El pacircndeşte sau se apropie de ţinta sa ca un supraprădător situat icircn vacircrful piramidei trofice Iar dacă ratează repetat se lasă deziluzi-onat de o practică icircn care nu poate reuşi Aşa se ajunge la o selecţie aparte ce pare să nu opereze icircn racircndul vacircnătorilor cu arme de foc Vacircnătorul cu arcul este prin urmare un vacircnător de excepţie care respectă vacircnatul şi se respectă pe sine icircnsuşi purtacircnd cu onoare icircmbrăcămintea tradiţională arcul tolba cu săgeţi şi un simplu cuţit la cingătoare

Icircn CARTA VAcircNĂTORULUI CU ARCUL sunt icircnscrise concis cu titlu de interdicţii următoarele obligaţii

bull să tragă icircn vacircnat şi să nu se ocupe de recuperarea luibull să rănească vacircnatul şi să-l lase să suferebull să tragă la distanţe prea mari riscacircnd să rănească vacircnatulbull să nu mănacircnce carnea vacircnatului dobacircnditbull să prezinte trofee icircnsacircngeratebull să folosească un limbaj icircnjositor pentru vacircnatbull să-şi neglijeze aspectul exterior şi să abuzeze de băuturi alcoolice icircn locuri publicebull să nu respecte proprietăţile privatebull să nu se antrenezebull să nu respecte legea

Icircn concluzie vacircnătorul cu arcul ar putea constitui un model icircn comuniunea largă a vacircnătorilor de pretutindeni inclusiv de la noi icircn ceea ce priveşte instruirea dorinţa de autodepăşire şi mai ales modul sportiv şi etic de a vacircna şi de a se comporta la vacircnătoare şi hellip icircn societate

|N Șelaru

17|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Managament cinegetic|

MORTALITATEA VAcircNATULUI (I)

De cum dă firul ierbii la icircnceput de primăvară şi icircn continuare toată vara şi toamna cacirct sunt ele de

lungi o mare parte din confraţii noştri din mediul rural purced plini de elan distructiv la incendierea miriştilor icircn particular şi a icircntregii vegetaţii uscate icircn general Cum de mai există şi persistă acest com-portament medieval icircntr-o ţară şi icircntr-o societate cu pretenţii de civilizaţie europeană este simplu de icircnţeles dacă privim cu atenţie icircn ce hal a ajuns icircnvăţămacircntul romacircnesc icircn special cel din mediul rural avacircnd icircn vedere şi sărăcia extremă care a pus stăpacircnire icircn ultimele două decenii pe populaţia din satul romacircnesc Media scrisă şi audio-vizuală ne prezintă aproape zilnic pe cei ce săvacircrşesc astfel de fapte terminate de cele mai multe ori cu pagube materiale ireparabile şi mai grav chiar cu pierderi de vieţi omeneşti Icircnsă mai puţin vizibile şi cunoscute pentru icircntreaga societate sunt pagubele imense aduse fondului cinegetic naţional de către aceste incendii devastatoare Cel mai bine cunoaştem noi vacircnătorii pierderile pricinuite efectivelor de vacircnat de aceste incendii de vegetaţie dar din păcate chiar şi noi de cele mai multe ori nu putem decacirct să privim neputincioşi cum vacircnatul plăteşte un tribut greu şi nemeritat Icircntotdeauna cacircnd am participat primăvara şi vara la combaterea răpitoarelor pre-cum şi la icircnceput de toamnă la frumoasele conace de prepeliţe am cercetat cu atenţie miriştile şi ca-nalele de stuf incendiate şi am rămas profund mar-cat de amploarea dezastrului provocat de foc asu-pra cuiburilor de prepeliţe potacircrnichi şi fazani De cacircteva ori mi s-a icircntacircmplat să găsesc chiar şi pui de iepuri şi căprioară carbonizaţi Foarte tristă situaţia dar din păcate extrem de reală an de an Cacircnd se va termina odată cu această batjocură la adresa naturii icircn ansamblul ei Greu de spus pen-tru că legislaţia trebuie să recunoaştem cu toţii deşi este destul de punitivă icircn acest domeniu al incendierii intenţionate a vegetaţiei uscate este icircnsă foarte greu de aplicat datorită greutăţii de a surprinde icircn flagrant pe aceia care icircnfăptuiesc acest lucru O speranţă de schimbare icircn bine icircn această problemă a incendierii vegetaţiei uscate va veni numai atunci cacircnd şi mentalitatea omului din me-diul rural se va schimba radical icircn sprijinul naturii conştientizacircnd şi el că aceasta nu poate icircndura la nesfacircrşit astfel de suplicii

CLAUDIU OPRESCU

INCENDIEREA MIRIȘTILOR

UN DEZASTRU CU REPETIȚIE

A fost o vreme cacircnd toate exemplarele speciilor de interes vacircnătoresc găsite moarte erau conştiincios

icircnscrise icircn condicile de serviciu ale paznicilor de vacircnătoare şi ra-portate ierarhic pacircnă la nivelul autorităţii publice centrale ce răspundea de silvicultură La acel nivel erau icircnregistrate an de an pe cauze distincte mortalităţile pen-tru o imagine corectă a evoluţiei fenomenului şi pentru prelucrare

icircn interesul ştiinţei şi practicii vacircnătoreştiA fost o vreme icircn care lucrările se făceau cu rigurozitate şi cu rezul-tate ce nu cred să mai fie atinse vreodată icircn cinegetică Toate par icircnsă rămase icircntr-un trecut din ce icircn ce mai icircndepărtat datorită renunţării la orice fel de pretenţii icircn privinţa pregătirii profesionale şi conştiinţei civice Acum ne grăbim să trecem prin şcoală şi viaţă precum bdquogacircsca prin apărdquo neluacircnd icircn seamă din cauza preocupărilor prioritare abaterii atenţiei şi ignoranţei generalizate de jos pacircnă sus aspecte şi procese importante pentru icircnţelegerea schimbărilor survenite inclusiv icircn cinegetica despre care facem vor-bire

La cele de mai sus sau poate la icircmpuţinarea vizibilă a vacircnatului icircn multe zone ale ţării meditam cu nostalgie stacircnd singur icircn pacircndă la marginea unui cracircng dinspre o lucernieră proaspăt cosită pe jumătate Soarele apusese şi doar ciorile şi coţofenele continuau să se plimbe ghiftuite printre brazdele icircncă

verzi de lucernăLa un moment dat atenţia mi-a fost atrasă de un grup agitat de 6 coţofene şi o cioară grivă care stracircnse bu-chet ciuguleau parcă icircn silă din ceva ce nu putea fi decacirct vreun pui de iepure sau ied de căprioară tăiat de cositoare Icircmi pusesem deja icircn gacircnd ca după ter-minarea pacircndei să merg cu lanterna şi să văd despre ce este vorba

Grupul de păsări ce se ciondăneau şi se găseau mereu icircn mişcare icircn jurul presupusei bdquonaderdquo a semnalizat prezenţa acesteia şi altui musafir O vulpe le-a ob-servat de sub poala pădurii şi lăsacircnd la o parte orice

precauţie s-a dus aţă la ospăţul intuit din com-portamentul aparte al păsărilor A căzut după cum se poate vedea cu bdquonadardquo icircn gură Nu au trecut nici 10 minute şi o altă vulpe ieşită din cracircng a luat urma celei dintacirci şi a rămas aseme-nea puţin mai departe

Pacircnda fiind deja deranjată m-am grăbit spre locul icircn cauză unde am făcut foto-grafia alăturată Ea

completează cum nu se poate mai sugestiv cele con-cis narate anterior Alte cuvinte icircn plus icircn completarea imaginii şi explicaţiei icircncercate sunt de prisosNu icircnsă şi concluzia că observacircnd seara şi dimineaţa suprafeţele de teren proaspăt cosite şi gracircnele recent treierate pot fi descoperite cu uşurinţă după compor-tamentul ciorilor şi coţofenelor cadavrele mutilate lăsate icircn urmă de utilajele agricole moderne Nu cred să exagerez deloc apreciind că icircn prezent icircn zona de cacircmpie cultivată agricol mai mulţi căpriori şi poate iepuri toacă aceste utilaje icircn lipsa echipării lor cu dispozitive eficiente de speriat vacircnatul decacirct extrag vacircnătorii din grupa ce ocroteşte şi icircngrijeşte fauna cinegetică din fondul respectivEste o părere doar care ar putea fi fundamentată sau contrazisă cu sprijinul armatei de paznici de vacircnătoare ce ar trebui să facă sistematic astfel de observaţii fiecare icircn fondul cinegetic pe care-l are icircn primire Ar fi cei dintacirci şi cei mai interesaţi să poată aprecia icircn urma unor astfel de observaţii sistematic făcute pierderile cauzate de utilajele agricole moderne cu o lăţime de lucru din ce icircn ce mai mare şi cu o viteză ce surprinde pacircnă şi exemplarele adulte nu doar pro-geniturile vacircnatului Dar oare mai ştiu ce au de făcut sau mai au timp să facă ce ştiu Mai are cine să le ceară să-şi facă meseria şi datoria precum icircnaintaşii acestora

N STORESCU

Ilustraţia autorului

|18 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări de sezon

Recent răsfoind paginile unei reviste străine am descoperit o fotografie insolită cea a unui căprior negru Chiar dacă sunt rare există ani-male care prezintă această particularitate Icircn general se icircntacircmplă la feline Dar şi cazurile lopătarilor icircnchişi la culoare sunt destul de comune Sunt evocate cazuri similare la cerbul de Virginia (cunoscut sub denumirea de cerb cu coada albă) - văr apropiat al căpriorului nos-tru european De asemenea s-au mai icircntacirclnit exemplare de springbocks şi foarte comunii fazanii tenebroşi Alte specii care prezintă această anomalie sunt veveriţele şerpii corail şi peştii Şi nevertebratele pot dezvolta această

caracteristică (fluturii) Icircn ciuda investigaţiilor nu există nicio dovadă (animal naturalizat foto-grafie sau mărturisire) care să ateste cazuri de cerb comun negru Dar există exemplare foarte icircnchise la culoareAceşti subiecţi negri sunt melanici sau atinşi de melanism fenomen caracterizat prin cu-loarea foarte icircnchisă a robei Fenomenul apare atunci cacircnd pielea conţine o proporţie anormal de ridicată de pigmenţi brun-negri denumiţi melanină Termenul melanină provine din grecescul me-los negru pe care icircl găsim icircntr-un număr de denumiri de animale dar mai ales de păsări Melanitta fusca (raţa catifelată) Melanoco-rypha calandra (ciocacircrlia de Bărăgan) Calid-ris melanotos (fugaciul pătat) Acrocephalus melanopogon (privighetoarea de baltă) Dio-medea melanophris (albatrosul cu spracircncene negre) etcMelanismul se datorează unei gene mutante şi recesive care dispare icircn faţa genei dominante ce dă de exemplu la căprior coloritul roşu al animalului bdquoLoteria geneticărdquo face ca gena recesivă să ajungă uneori să se impună cu un grad de penetrare variabil de unde şi indivizi mai mult sau mai puţin icircnchişi sau negri Două animale negre au şansa mai mare de a avea urmaşi de aceeaşi culoare Caracterul eredi-tar al melanismului este evident icircnsă deloc sistematic Adevăratele populaţii de căpriori negri sunt rare la ora actuală fiind cunoscute doar cele din nordul Germaniei Icircn alte locuri cazurile observate constituie excepţii Căpriorii negri fascinează atacirct de mult amatorii de ciudăţenii icircncacirct uneori sunt importate exemplare germane şi icircn alte terenuri din Europa Pentru ca o populaţie de căpriori negri să se dezvolte ar trebui importat un număr suficient de mare de animale şi de asemenea ar trebui ca aceştia să

nu fie vacircnaţi un timp pentru a putea constitui o masă Icircn ciuda acestor eforturi rezultatul ar fi totuşi aleatoriu deoarece legile geneticii sunt destul de misterioase Evoluează specia căpriorului Specialiştii bănuiesc că această evoluţie vine dintr-un im-pas Cei mai icircndrăzneţi evocă o subspecie S-ar părea că o constantă există totuşi căpriorii melanici ndash dar şi felinele atinse de melanism ndash trăiesc adesea icircn zone umede Icircntr-o astfel de teorie atunci cacircnd vine vorba de indivizi de culoare neagră nemţii fac referire la bdquocăpriorii mlaştinilorrdquo sau bdquode mlaştinărdquo Gri cenuşiu cărbunar hellipIcircn funcţie de nivelul de penetraţie a genei ne-gre animalele ndash atacirct masculii cacirct şi femelele ndash arborează atacirct roba icircnchisă cu reflexii negre icircntunecate de cărbunar - aşa cum se spune la vulpe - dar şi cea cenuşie chiar gri Prin urmare blana poate fi atinsă de melanism icircn icircntregime sau parţial Icircn cazuri foarte rare melanismul se amestecă cu albinismul Atacirct căpriorii negri cacirct şi cei albi au coloritul coarnelor perfect normal principiul de colorare a coarnelor (de esenţă osoasă) nefiind legat de colorarea părului Icircn schimb petele albe care le ornează nările se pot atenua chiar icircnnegri la fel ca şi oglinda sau petele deschise care icircncadrează roba iedului Icircn 1959 Mantes dAngeny scria bdquoAceste ani-male sunt absolut normale din toate punctele de vedere poate că sunt puţin mai delicate ceea ce ar explica dispariţia lor progresivă neputacircnd fi menţinute decacirct cu preţul unei consangvinizări periculoase Se reproduc icircn-tre ele păstracircndu-şi culoarea particulară sau se icircncrucişează cu indivizi de culoare normală dacircnd urmaşi uneori negri uneori normali sau de o culoare intermediară Ar fi vorba deci de o varietate al cărei caracter nou ar putea fi fixat şi transmisibilrdquo Doctorul Bernad Collin (autor al unui remarcabil Dicţionar al medicinii vacircnatului (Petit Dictionnnaire de la meacutedicine du gibier) afirmă bdquoContrar albinismului melanismul nu este o afecţiune Este o mutaţie genetică care nu diminuează cu nimic vitalitatea rezistenţa exemplarului Animalele melanice au o bună condiţie fizicărdquo Astfel spus această anoma-liehellip nu este o anomalie Icircn afară de melanism mai există două culori singulare ale părului albinismul - astăzi bine cunoscut ndash şi cel mai discret leucismul Icircn cazul albinismului animalul suferă de lipsa melaninei icircn icircntregime parţial sau foarte uşor de unde exemplare total albe sau pătate Căpriorul albinos prezintă un iris rozaliu sau diafan nări deschise pielea albă şi o blană de culoare blond - deschis pacircnă la alb Icircn schimb animalul atins de leucism păstrează o culoare normală a ochilor copitelor şi nărilor doar cu-loarea părului este blondă Păsările nu sunt niciodată albinoase ci sunt atinse de leucism Leucismul sau leucistismul este o variantă a albinismului datorat unei carenţe a melaninei Este vorba de unul dintre cele mai rare fenomene confundate cu albinismul

CĂPRIORUL NEGRU

Tabloul pictorului suedez Gustaf Otto Stenbock care datează din anul 1654 şi reprezintă o capră de culoare neagră

19|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Căpriori negri există icircn icircntreaga Europă De-a lungul timpului au fost semnalate cazuri icircn Spania Estonia Ungaria Italia Olanda Polo-nia Icircn Suedia există un tablou care datează din anul 1654 şi reprezintă o capră de culoare neagră (al pictorului Gustaf Otto Stenbock) Icircn prezent Asociaţia Vacircnătorilor din Suedia nu mai are cunoştinţă de astfel de indivizi Icircn lucrarea Agrave propos du chevreuil (Agrave propos de căprior) din 1983 Ducele şi Ducesa de Ba-varia menţionează că au icircmpuşcat un căprior negricios pe terenul lor de vacircnătoare austriac Descriind căpriorul ei notează bdquoAcest căprior nu era deloc roşu ci mai degrabă brun icircnchis cu porţiuni negre-cenuşii mai ales pe cap spată şi picioare Nu au mai fost văzuţi căpriori negri icircn regiunerdquo Icircn Scoţia faimosul specialist Richard Prior evocă icircn bdquoDibuitul căprioruluirdquo din 1986 o tendinţă de melanism a căpriorilor din Gal-lowayrdquo regiune din sud-vestul ţării Icircn Belgia astfel de căpriori au fost observaţi icircn regiunea MaastrichIcircn schimb icircn Germania fenomenul este vizibil amplificat şi cunoscut de mult timp icircncă din 980 după cum scrie dr Horst Meyer-Brenken autorul lucrării Das schwarze Rehwild (Căpriorul negru) din 1970 Prin urmare fenomenul este observat la sfacircrşitul secolului XVI şi icircn cursul următoarelor secole icircn mai multe regiuni din nordul ţării Sectorul cel mai bogat este cel din Hanovra mai precis Haste unde 25-50 din căpriori ar fi melanici De notat este faptul că o agenţie de turism cinegetic comercializează sejururi speciale pentru vacircnătoarea la căprior negru Icircn concluzie căpriorul negru este un animal extraordinar şi normal Acesta constituie cu siguranţă un trofeu rar şi foarte racircvnit

AI

RAGOUT DE CĂPŞUNI ŞI MANGOCăpşuni -100gMango -50gAmidon -10gVin roşu - 20mlUlei de măsline - 20mlSare zahăr oţet balsamic

ȘTRUDEL CU CARTOFI DULCI ŞI CHIMENCartofi dulci - 200gCartofi - 200gFoaie de plăcintă - 200gUnt - 50gChimen -10gOu - 3bucSare piper alb măcinat

DUET Muşchi de căprioară - 400g Piept de fazan - 400gCostiţă afumată - 250gFond de vacircnat - 200mlSmacircntacircnă lichidă - 50mlVin roşu - 20mlSare piper cimbrişor ienupăr

Ingrediente

DUET DE CAPRIOARĂ ŞI FAZAN

IcircN MANTIE DE COSTIŢĂ AFUMATĂ SERVIT CU ȘTRUDEL DIN CARTOFI DULCI CU CHIMEN PIURE DE ŢELINĂ SPANAC SOTEacute RAGOUT DE CĂPŞUNI CU MANGO ŞI SOS DE IENUPĂR

MOD DE PREPARAREPieptul de fazan se taie pe lungime de mărimea muşchiului de căprioară se condimentează cu sare piper şi cimbrişor apoi se bandează cu costiţă afumatăRulada obţinută se frige pe grătarul icircncins pacircnă se formează o crustă la suprafaţă apoi se dă la cuptor la 180degC circa 10 minute Se păstrează la cald Fondul de vacircnat se dă icircn clocot se adaugă vin roşu ienupăr zdrobit şi smacircntacircnă lichidă Se strecoară şi se ţine la cald

ȘTRUDEL CU CARTOFI DULCI ŞI CHIMENSe fierb ambele soiuri de cartofi icircn coajă cartofii dul-ci se curăţă şi se taie cubuleţe cartofii albi se pasează şi se amestecă cu unt sare piper alb şi cubuleţele de cartofi dulci Cu această compoziţie se umple foaia de plăcintă şi se formează un ştrudel Se unge cu ou bătut şi se

presară cu chimen Se dă la cuptor 20 de minute la 180degC

PIURE DE ŢELINĂ ŞI SPANAC SOTEacuteSe fierbe ţelina tăiată cubuleţe icircn lapte apoi se pasează şi se adaugă unt sare şi nucşoară Spanacul se sotează icircn unt şi se condimentează cu sare piper şi nucşoară

RAGOUT DE CĂPŞUNI ŞI MANGOSe taie cubuleţe căpşunile şi mango şi se sotează icircn ulei de măsline se adaugă sare zahăr şi oţet bal-samic Amidonul se dizolvă icircn vin roşu se adaugă icircn ragout şi se mai dă un clocot

MONTAREA PE FARFURIE SE FACE CA IcircN FOTOGRAFIERețetă oferită cititorilor revistei VPR de către Maestrul icircn Arta Culinară Ștefan Bercea

Rețeta lunii|

|20 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

exprimat de autor pentru o scurtă incursiune printre cifrele interesante privind situaţia din titlul anunţat Mai icircntacirci vacircnatul dobacircndit icircn sezonul 1938 ndash 1939 (icircn ortografia originală)

Felul vacircnatului Numărul vietăţilor

icircmpuşcate

Cocoşi de mesteacăn 3

Lebede 6

Cerbi lopătari 18

Racircşi 19

Urşi 38

Ţapi negri 79

Hermeline 88

Cerbi 136

Cocoşi de munte 246

Spurcaci 308

Bursuci 372

Dropii 533

Vidre 600

Lupi 860

Cocori 1152

Porumbei sălbatici 1203

Pisici sălbatice 1238

Jderi 1658

Căpriori 1743

Dihori 2815

Mistreţi 3048

Nevăstuici 3583

Cacircrstei 4057

Fazani 18432

Vulpi 28191

Potacircrnichi 39996

Gacircşte sălbatice 40901

Becaţine 47690

Sitari 51235

Porumbei sălbatici 53281

Prepeliţe 250309

Raţe sălbatice 302230

Iepuri 1010000 Pentru a face un joc de cuvinte remarcăm ldquoprezenţa (icircn tabel) a unor absenţirdquo (din fauna actuală a ţării) referindu-ne la spurcaci şi dro-pii Ca să nu mai vorbim de specii la care nici nu visăm că ar putea fi pe lista speciilor vacircnate curent cocoşul

Documentat competent şi de-votat problematicii vacircnătorii autorul unei sinteze a două decenii de activi-tate vacircnătorească icircn Romacircnia MGr Romaşcanu ne icircnfăţişează o serie de concluzii statistice culese şi interpre-tate pentru intervalul de timp 1920 ndash 1940 Dar cartea sa laquo Vacircnătoarea icircn Romacircnia raquo nu este o culegere de cifre statistice reci mai degrabă o icircmpletire a simţămintelor autorului cu informaţia despre structura organizatorică a vacircnătorii asezonată cu informaţii per-tinente şi ilustrate despre răspacircndirea principalelor specii de vacircnat mare Apoi ni se icircnfăţişează pe specii icircntr-o ordine aparent aleatorie tot vacircnatul dobacircndit ce cei 28874 de vacircnători existenţi icircn sezonul de vacircnătoare 1938 ndash 1939 De fapt ordinea nu este chiar aleatorie deoarece fără a ţine cont de o prezentare laquo sistematică raquo a acestui vacircnat autorul icircl prezintă icircn ordinea crescătoare a numărului de exemplare vacircnate icircn sezonul icircn cauză cu intenţie declarată laquo ca cititorul să-şi poată da seama mai bine de felul şi cantitatea

vacircnatului icircmpuşcat icircn fiecare an icircn Romacircnia tipărim tabloul care urmează şi icircn care arătăm situaţia din sezonul 1938 ndash 1939raquo Deci tabloul icircn cauză este ilustrarea unei medii a vacircnatului dobacircndit anual de către vacircnătorii romacircni pentru intervalul de 20 de ani din perioada interbelică analizată Dar nu vom icircncepe cu cifrele reci ndash ca toate cifrele ndash ci vom reproduce scurte referiri la gacircndurile pline de sensibilitate ale autorului faţă de nobila icircn-deletnicire a vacircnătorii din care transpare preţuirea sa deopotrivă pentru vacircnat şi vacircnători ca şi pentru sfacircnta natură care ne icircnconjoară Icircn această privinţă icircn scurte simple dar pline de simţire cuvinte autorul strecoară vibrante sfaturi de etică şi corec-titudine vacircnătorească Fapt mai puţin obişnuit icircntr-o lucrare cu caracter statistic dar care nu icirci scade ci icirci sporeşte valoarea De asemeni autorul icircşi exprimă respectul cuvenit pentru vacircnătorii

cu sacircnge regal laquo Ferdinand I-iu raquo şi laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu raquo pe care icirci citează (am păstrat ortografia şi formularea originală) După cum spuneam vom icircn-cepe cu acele gacircnduri pline de sensi-bilitate ale autorului icircn ordinea icircn care ni le reamintimFăcacircnd referire la cugetarea mare-lui icircmpărat Maximilian icircn laquo Cartea secretă a vacircnătorii raquo conform căreia icircşi povăţuia astfel urmaşii laquo pe tine Principe al Austrieite sfătuesc să ieşi la vacircnătoare cacirct se poate de des să cutreieri icircnsuţi locurile cacirct mai mult fiindcă numai icircn felul acesta poate un principe să-şi cunoască icircntradevăr ţararaquo (ortografia originală) Şi mai departe laquoAdevărul exprimat icircntr-o formă aşa de simplă icircn aceste puţine cuvinte a fost ieri pentru Regele Fer-dinand I-iu şi este astăzi pentru Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu principalul izvor al dragostei pentru vacircnătoare raquo (ortografia originală) Revenind la Regele Ferdinand I-iu (sic ) reproduce versurile regale care tălmăcesc laquo dra-gostea Sa neţărmurită faţă de tot ce a zidit Dumnezeu raquo astfel laquo Vacircnătorul are pururi un cuvacircnt de cinste dat Să cruţe şi să aibăn ocrotirea sa vacircnatul Căci făcacircnd o vacircnătoare precum esten lege sfatul Preamări-vom Creatorul prin făptura ce-a creat raquo (ortografia originală)Părăsim deocamdată tăracircmul poetic

vacircnAtildetoarea icircn romacircniaicircntre cele douAtilde rAtildezboaie mondiale

laquo istoria ne arată limpede că din cele mai vechi timpuri şi pacircnă icircn zilele noas-tre aproape toţi scoboricirctorii direcţi sau indirecţi ai icircndepărtaţilor conducători de neamuri au păstrat o dragoste nemărginită pentru vacircnătoare raquo

( Mihail Gr Romaşcanu)

|Mitică Georgescu

Regele Ferdinand I al Romacircniei

21|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

de mesteacăn lebăda vidra şi cocorul Atenţie la cifrele care icircnsoţesc aceste specii cărora le acordăm tot creditul remarcacircnd totodată minuţiozitatea cu care au fost redactate Lucrarea cuprinde şi cacircteva hărţi cu răspacircndirea cacirctorva specii de vacircnat mare inclusiv o prezentare simplificată a bonităţii terenurilor respective care evident nu se mai potrivesc cu situaţia actuală Astfel ursul şi-a extins arealul şi totodată a crescut şi densitatea icircn numeroase zone din acest areal Aceeaşi observaţie şi pentru cerb şi mai ales căprior acesta din urmă fiind figurat ca aproape inexis-tent icircn icircntreaga zonă sudică şi estică a ţării iar realitatea actuală este cu totul alta Din fericire Autorul ne prezintă şi o siuaţie a numărului de societăţi de vacircnătoare pe provincii istorice inclusiv numărul de vacircnători

Provinciaistorică

Numărul societăților

de vacircnătoare

Numărul membrilor

vacircnători

Banat 207 4580

Basarabia 69 3396

BucovinaCrişana şi 26 695

Maramureş 82 1858

Moldova 124 3298

Muntenia 208 7431

Oltenia 80 2331

Transilvania 206 7056

TOTAL 1036 32110

Icircntr-un stil agreabil şi cur-siv autorul face şi cacircteva observaţii

analitice asupra unor aspecte ale realizărilor din sectorul de vacircnătoare Icircncepe prin a elogia legea de vacircnătoare din anul 1921 al cărei părinte a fost considerat regele Ferdinand lege citată icircn Franţa anului 1934 ca fiind un model de inspiraţie pentru le-giuitorii francezi Icircn continuare M Gr Romaşcanu sintetizează aprecierea sa laquo Legea noastră de vacircnătoare nu se mărgineşte la statornicirea unor norme obliga-torii pentru vacircnător la organiza-rea terenului dat icircn arendă la măsurile privitoare la protecţia hrănirea şi icircmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a fau-nei noastre măsuri care cad icircn sarcina arendaşilor sau a propri-etarilor dar impune chiar Statu-lui obligaţii de natură să ajute la rezolvarea cacirct mai fericită a problemei populării cu vacircnat util a icircntregului teritoriu naţional raquo Cu idei de avangardă face consideraţii privind necesitatea introducerii unor obligativităţi care să ducă la icircnlăturarea consangvinizării (numind-o laquoincest prelungitraquo) şi propunacircnd icircmprospătarea sacircnge-lui icircn populaţiile de vacircnat mare Face şi aprecierea necesităţii completării pre-vederilor legale cu privire la vacircnatul migratorTrece icircn revistă rezultatele foarte bune şi diversificate luate icircn folosul vacircnatului din Domeniile Regale (Periş Scroviştea Gherghiţa Dobreşti Casa Verde şi Chişineu-Criş icircn privinţa com-baterii dăunătorilor crearea ogoare-lor şi plantaţiilor special pentru vacircnat desfăşurarea unui program com-plex de amenajare a fonduri-lor de vacircnătoare Referindu-se la vacircnătorile regale apreciază

File de istorie |

vioiciunea regelui Ferdinand şi atmos-fera agreabilă şi destinsă din preajma suveranului Apoi autorul comunică cifra de 1500 piese din tabloul unei singure zi de vacircnătoare ndash evident vacircnat mic ndash socotind că la un astfel de tablou ar fi fost cea mai slabă zi de vacircnătoare pentru ca la cea mai bună tabloul să fie de 4000 piese Aprecieri deose-bite face şi icircn privinţa MS Regele

Regele Mihai la o Vacircnătoare Regală icircn Banat 1933

Colonelul August von Spiess cel care a avut icircn administrare Terenurile Regale de Vacircnătoare

Regele Mihai cu un trofeu de cerb carpatin

( continuare icircn pag 23 )

|22 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

dar eficace icircnvăţată tot de la bietul tata Am pus cartuş numai pe ţeava dreaptă lucru care m-a determinat să fiu mai atent la primul foc spre satisfacţia Missei care a avut ce apor-ta Cacircnd soarele a icircnceput să scapete după dealuri prepeliţele au icircnceput să mişte după hrană nemairăbdacircnd are-tul iar noi avacircnd fiecare cacircteva păsări icircmpuşcate am pornit-o icircn şir indian spre casă Ne-am oprit la Relu unde cu sprijinul mamei lui Furcioaia cum icirci ziceam noi am pregătit apetisantele prepeliţe frigacircndu-le icircnvelite icircn foi de varză Mai tacircrziu peste ani cacircnd am ajuns vacircnător cu permis icircn regulă şi aveam brac bdquoproprietate personalărdquo am mai icircnvăţat cacircte ceva de la cacircine De pildă am icircnvăţat că uneori vacircnatul teafăr icircn aparenţă poate fi totuşi lovit de moarte şi că este recuperabil dacă tu vacircnător cu slabe simţuri omeneşti te ajuţi de un cacircine cu simţuri incom-parabil superioare Să povestesc icircnsă faptele aievea icircntacircmplate Mă aflam la pază de căprior icircn adacircn-cul pădurii După aproape o jumătate de ceas de aşteptare şi aprigă luptă cu ţacircnţarii mi se năzare că undeva la spate am auzit un vreasc trosnind Trag cu ochiul spre Heda brăcuţa cu păr sacircrmos de lacircngă mine şi o văd cu capul ridicat şi urechile ciulite Mă rotesc cu scaunul icircntr-un picior spre dreapta şi rămacircn cu gura căscată la un ţap bătracircn icircmpietrit ca şi mine icircn nemişcare cu ochii holbaţi icircn direcţia mea Orice gest pripit ar fi făcut să văd doar un salt graţios şi să aud un brăhnit care mi-ar fi arătat drumul pe care ţapul s-ar fi mistuit spre desime Văzacircnd icircnsă că nu e nicio nădejde ca sălbăticiunea să plece capul spre iarba grasă m-am decis să trag Doar pen-tru asta venisem Ridicacircnd carabina milimetru cu milimetru am dibuit cum am putut spata animalului şi am slobozit cu destulă stacircngăcie un foc Nici o nădejde - icircmi zic ndash am tras pe alături Căpriorul dispăru icircn desime iar Heda care nu icircmplinise anul-icircncă icircncepu să caute vijelios icircn jurul meu ca la cacircmp Negăsind nici un vacircnat de aport nici urmă de vacircnat rănit se trase curacircnd lacircngă mine Fluieracircnd a pagubă mi-am aprins o ţigară şi după adunarea acareturilor cu care venisem am luat-o la vale Trecacircnd cu prepelicarul la curea pe la locul unde ţapul icircmi bdquopozaserdquo bag de

Fără intenţia de a brava icircn faţa cuiva sau de a impre-siona pe cineva trebuie să vă mărturisesc că nu am putinţa de a elucida măsura icircn care

au contribuit niscaiva gene atavice și bdquobiotopulrdquo atacirct de propice icircn care am deschis ochii ndash mica localitate Hăghig de lacircngă Braşov unde părinţii mei pasionați vacircnători şi mari iubitori de cacircini sau şi una şi alta ndash la declanşarea icircn mine a instinctelor vacircnătoreşti Icircn anii de şcoală urmaţi la liceul Andrei Şaguna din Braşov m-am pomenit icircntr-o bună zi bdquoicircmprumutacircndrdquo gioarsa tatălui meu - cea cu ţevi de damasc şi cu cocoaşe exterioare - şi furişacircndu-mă prin dosuri de grădini din Scheii Braşovului spre locul unde icircl zărisem pe urechilă Au urmat şi alte tenta-tive asemănătoare fără bdquoeficienţă economicărdquo din diverse cauze bdquotehnicerdquo inerentei vacircrsteiPentru susţinerea afirmaţiilor făcute sunt dator să arăt care este motivul pentru care iubesc atacirct de mult cacircinii de vacircnătoare şi de ce icircncă de copil am fost atras de această icircndeletnicire sportivă de suflet vacircnătoarea Ce-lor care mi-au pus această icircntrebare le-am răspuns icircn mod constant icircn felul următor părinţii mei aveau permanent icircn ogradă 3-4 cacircini de vacircnătoare Practic am crescut alături de cacircinii de vacircnătoare pe care i-am icircndrăgit i-am icircnţeles şi i-am apreciat pentru deosebitele lor calităţi Mai tacircrziu adolescenţa mi-am petrecut-o icircn prima canisă icircnfiinţată de AGVR icircn pădurea Băneasa-Tunari lacircngă

capitală unde tatăl meu era coor-donatorul crescătoriei ajutacircndu-l icircn multiplele treburi legate de creşterea icircngrijirea şi dresajul cacircinilor existenţi icircn număr de 60-70 capeteDin noianul amintirilor se desprind cele mai dragi păţanii la care mă gacircn-desc cu duioşie şi evlavie Am credinţa că cele mai scumpe amintiri ale tre-cutelor isprăvi vacircnătoreşti sunt cele icircn care am fost alături de credinciosul patruped nelipsit părtaş fără pretenţii al succeselor cinegetice ndash cacircinele de vacircnătoare O icircntacircmplare reală s-a petrecut pe cacircnd eram abia un macircndru licean Nu aveam mai mult de 15 ani Savuram icircn tihnă ultima parte a vacanţei mari la casa părintească din Hăghig localitate icircnşirată pe malul drept al Oltului Deşi macircnuiam binişor arma de vacircnătoare de calibru 20 moştenită de la biata mama trăgacircnd acum promiţător şi la zbor pacircnă icircn acea zi nu apucasem să o probez la pitpalacihellip Icircl icircnsoţisem pe tata de cacircteva ori ca simplu gentaş la astfel de vacircnători bdquonerentabilerdquo după părerea vacircnătorilor localnici Era ziua de 25 august a anului respectiv cam al doilea după rdquoeliberarea glorioasărdquo a ţării noastre Tocmai gătam obişnuitul program de bălăceală icircn Olt icircmpreună cu prietenii mei nedespărţiţi Relu Fur-cea şi Sandu Cucu Plin de iniţiativă Relu a fost cel care a propus să bdquodibăcimrdquo ceva prepeliţe pe care apoi să le preparăm la el acasă Idee adoptată rapid şi icircn unanimitate Ne-am echipat fiecare pe cacirct posibil mai vacircnătoreşte am luat flinta tolba cu

cartuşe şi pe Miss căţeaua brac cu păr scurt şi am tulit-o prin fundul grădinii Terenul de vacircnătoare care de altfel icircn-cepea icircndată după gardul grădinii era format din lunca inundabilă a Oltului o icircntinsă păşune presărată cu bălţi străjuite de trestie şi stuf icircnsoţit para-lel de o facircşie lată de cacircţiva kilometri de coline domoale După un mers voinicesc de 10-15 minute icircn direcţia Arinului o comună vecină sub bătaia soarelui dogori-tor ne-am trezit icircn mijlocul holdelor de sfeclă de zahăr bine icircmbrăcate cu mohor al miriştilor năpădite de mur sălbatic şi al celor de cucuruz Pacircnă să ne dezmeticim căţeaua care icircşi cunoştea bine meseria a şi icircnceput să caute icircn zig-zag icircnaintea noastră Nu după mult timp Miss cade icircn aret cu piciorul din faţă icircn aer şi cu capul sucit spre mine Am ocolit căţeaua prin faţă aşa cum văzusem că procedează tatăl meu şi am avansat spre locul unde consideram să este pitulată prepeliţa Spre mirarea noastră a ţacircşnit un vătui care a luat-o spre deal Miss a simu-lat o urmărire de 15-20 metri ba a şi chefnit de două ori după care s-a icircntors cuminte şi a continuat să caute mai departe icircn galopul ei domol dar constant Toţi trei urmăream cu icircnfrigurare mişcările căţelei După 5 minute o vedem pe Miss bătacircnd agitată din coada-i ciuntă după cacircţiva paşi rămacircnacircnd ca trăsnită de mirosul vacircnatului prins icircn nasul ei fin Am pro-cedat ca şi icircnainte dar pasărea a con-tinuat să rămacircnă nemişcată răbdacircnd atacirct aretul cacirct şi intervenţia mea care loveam cu piciorul icircn vegetaţia din faţa lui Miss Numai după ce am comandat bdquosaltărdquo şi Miss s-a repezit icircn icircncacirclcitura de vreji de mur a săltat o prepeliţă cacirct toate zilele atacirct de grasă icircncacirct părea că aripile-i mici cu greu icirci asigură propulsia Au urmat două bubuituri scurte şi puternice un formidabil nor de fum şi apoi s-a aşternut liniştea Sandu a fost cel care a strigat că a văzut zburătoarea plecacircnd sănătoasă Eu deşi după focurile pripite n-am mai putut zări pasărea mi-am dat seama că am ratat-o după privirea dojeni-toare a căţelei După ce am dat vina pe trăgacele care scapă prea uşor m-am angajat să nu mai arunc focurile atacirct de aproape şi să trag numai după ce pitpalacul ajunge la distanţa de 25-30 metri Uşor de zis greu de respectat M-am redresat numai după ce am aplicat icircn practică metoda simplă

O pasiune moștenită VAcircNĂTOAREA CU CAcircINE

| Chinologie vacircnătorească

23|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

oprim aici cu aceste icircntrebări de bun simţ a căror valabilitate poate există şi aziDupă ce apreciază rolul şi importanţa jandarmeriei de vacircnătoare cre-ate şi prezintă succint activitatea laborioasă a Direcţiei Vacircnătorii Mi-hai Gr Romaşcanu icircşi exprimă ideea necesităţii unei educaţii icircn sprijinul naturii şi a vieţuitoarelor ei laquo Fără teama de a greşi susţinem cu tărie ideea că propaganda pentru ocrotirea vacircnatului ar trebui să icircnceapă din clasele primare micii şcolari urmacircnd să fie icircndemnaţi ca icircn locul praştiei şi al pietricelelor să poarte icircn buzu-nare grăunţe sau făracircmituri de pacircine pentru hrana nevinovatelor păsări ale cerului care icircndură frig şi foame icircn timpul iernilor grele Paralel cu această acţiune energică icircn sufletul omului matur urmează să se sădească dragostea pentru toate vieţuitoarele nevătămătoare printr-o continuă propagandă lămuritoare asupra foloa-selor pe care el le trage de pe urma lorraquo

Iată deci o carte ndash fereastră spre vacircnătoarea din Romacircnia icircn două de-cenii din răstimpul interbelic - scrisă nu de un profesionist al vacircnătorii ci de o mare personalitate a economiei romacircneşti autor a cacirctorva zeci de lucrări de analiză icircn cacircteva din cele mai diferite sectoare economice şi industriale A fost comisar general al Comisariatului General al Preţurilor din Ministerul Economiei Naţionale arestat icircn bdquoNoaptea demnitarilorrdquo din 5 ndash 6 mai 1950 şi icircnchis la penitencia-rul GherlaDar claritatea cu care a privit şi anali-zat şi situaţia vacircnătorii icircn toate as-pectele ei materiale organizatorice de educaţie etică ni-l face contemporan

Mihai I icircn legătură cu atracţia Sa faţă de vacircnătoare laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu (ortografia originală) a fost iniţiat icircn arta vacircnătoarei icircncă din cea mai fragedă copilărie fiind astăzi cea mai mare nădejde pentru lumea vacircnătorească Luacircnd parte la mai toate vacircnătorile regale Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu icircmpuşcase icircncă de la vacircrsta de doisprezece ani majoritatea speciilor de vacircnat din ţară de la potacircrnichea şi fazanul din şesurile Dunării picircnă la macircndrul cerb al Carpaţilor Prin moştenirea calităţilor vacircnătoreşti ale familiei şi prin experienţa vacircnătorească pe care a făcut-o Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu este astăzi un vacircnător desăvacircrşit fala tagmei noas-tre iar viitorul vacircnătoresc al ţării este asigurat raquo (am icircncheiat citatul) Referindu-se la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic) Bucureştilor raquo autorul apreciază că laquo mii de cetăţeni din toate unghiu-rile ţării şi foarte mulţi străini au pu-tut admira cea mai frumoasă şi mai icircnălţătoare manifestare vacircnătorească pe care Romacircnia a cunoscut-o vreodatăraquo Aminteşte apoi de participarea Romacircniei la expoziţiile internaţionale de vacircnătoare de la Leipzig Berlin şi Paris care icircn opinia sa laquo au condus la consacrarea noastră definitivă icircn lumea vacircnătorească mondială raquo Către icircncheiere autorul face un re-chizitoriu societăţilor de vacircnătoare care nu icircşi icircndeplinesc obligaţiile faţă de vacircnat laquo Nu este destul că ne-am stracircns icircntro societate de prieteni că am luat icircn arendă terenuri pe care le cutreierăm gata icircn orice clipă să răpunem vieaţa animalelor sălbatice Ce ne-ar răspunde oare conducătorii acestor societăţi dacă i-am icircntreba cacircte capre iepuri potacircrnichi etc au adus pe terenuri de cacircnd le-au arendat şi pacircnă astăzi Au dat hrană icircn tim-pul iernii animalelor pentru ca să le uşureze traiul Cacircţi paznici au anga-jat şi care a fost activitatea lor Cacircte procese de braconaj au icircncheiat raquo Ne

Felul piese-lor expuse

Recordmondial

Premiul de

onoarePremiul

I-iuPremiulal II-lea

Premiul al III-lea

Totalulpremiilor

La sutădin total

Cerb - 11 38 53 28 130 3171

Căprior - 13 25 33 28 99 2415

Capră neagră 1 11 31 28 38 109 2659

Mistreţ - 2 3 10 22 37 902

Urs 1 3 11 5 4 24 585

Lup - 1 3 - 1 5 122Racircs - 1 1 2 2 6 146

TOTAL 2 42 112 131 123 410 100

Tabloul laquo premiilor laquo (medaliilor) obţinute la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic ) Bucureştilor raquo

seamă că Heda devine agitată bătea din coadă şi sforăia cu nasul pe jos de parcă ar fi urmărit cacircrsteiul Cacircnd i-am dat drumul din lesă a zbughit-o spre hăţiş icircn cu totul altă direcţie decacirct mi se păruse că a luat-o ţapul N-au trecut nici zece minute şi numai ce auzii lătrat pe loc icircntrerupt la scurte intervale de un gen de bocet necunoscut pentru mine Răzbătacircnd cu greu prin desime icircn direcţia căţelei spre totala mea surprin-dere mi-am găsit ţapul icircncă zvacirccnind din picioare care destul de bine lovit mai făcuse totuşi o sută-două de paşi prin tufărişul de nepătruns

NIC STRĂVOIU

|Nic Străvoiu

Foto 1 După o pacircndă la căprior petrecută cu 100 de ani icircn urmă Foto 2 Mama autorului icircn funcția de ajutor de dresor Foto 3 Nic Străvoiu icircn anii adolescenței petrecuți la Canisa AGVR

Ilustrația autorului

( urmare din pag 21 )

|24 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Francis Chevier icircn cartea sa ldquoNotre gastronomie est une culturerdquo (Gastronomia noastră este o

cultură) vorbește de bucătăria franțuzească care a fost inclusă icircn Patrimoniul Umanității După Chevier gastronomia nu este doar o pasiune ci un ldquomonumentrdquo al culturii francezilor Icircnsă obi-ceiurile de a macircnca și a bea bine nu sunt proprii Franței Numeroase alte civilizații se caracterizează printr-o gastronomie bogată și sofisticată din Ja-ponia pacircnă icircn Vietnam din Tailanda Iran sau Peru pacircnă icircn Italia și Maroc Să luam exemplul Chinei Această foarte veche și strălucitoare civilizație și-a dezvoltat cu mult icircnaintea Occidentului o artă de a trăi elegantă și subtilă icircn care gastronomia icircși avea locul de onoare Curțile diferitelor dinastii imperiale au urmărit să aducă pe mese gusturi dintre cele mai rafinate Dar nu toate societățile au știut să-și dezvolte un sistem culinar atacirct de ales Antropologul Claude Levi ndash Strauss a subliniat importanța resurselor icircn elaborarea unei gas-tronomii fine ldquoDacă arta gătitului constă așa cum pare icircn a asocia savorile mai multor substanţe alimentare pentru a le armoniza sau sublinia con-trastul se poate crede că toate popoarele lumii au fost capabile de a o descoperihellip Totuși nu este așa Fiindcă pentru a combina diferite produse trebuie să dispui de ele simultanrdquo Cu alte cuvinte este nevoie de o ofertă de bunuri alimentare foarte diversificată icircn același moment pen-tru a obține o combinație fericită de gusturi Am specificat cele de mai sus pentru a atrage atenţia asupra locului pe care icircl ocupă masa icircn viața noastră Nu icircntacircmplător i-am amintit pe francezi Pentru ei cele trei mese zilnice au o importanță specială şi urmăresc evoluția modului de viațăChiar dacă astăzi sunt mult mai scurte simplificate și adaptate la căutarea practicului mesele continuă să păstreze și altă dimensiune Ele reprezintă mo-mentul privilegiat de transmitere a valorilor de comunicare fiind creatorul legăturilor sociale

Icircn dorința de a da viață mesajului de mai icircnainte am considerat foarte potrivit să icirci fa-cem o vizită la ldquoCabana Vacircnătorilorrdquo domnu-lui Ștefan Bercea ndash maestru bucătar icircn arta

culinară și managerul acestui complex localizat la Predeal icircn Brașov La cei 50 de ani domnul Ștefan Bercea se bucură de un prestigios renume dovadă stacircnd palmare-sul impresionant de diplome obținute la cele mai importante concursuri internaționale dar și oaspeții de seamă care i-au trecut pragul sau pentru care a avut onoarea să găteascăCel mai important eveniment pentru care a gătit a fost summitul NATO din 2008 unde a servit un Duet de căprior cu fazan Printre oaspeții de seamă care i-au trecut pragul se numără Regele Mihai dar și președinții țării pe racircnd domnii Ili-escu Constantinescu și Băsescu Șirul VIP-urilor dar și vedetelor care l-au vizitat este lung A ținut totuşi să o amintească pe Teo Trandafir ndash care icirci este o bună prietenă și pentru nunta căreia a gătit icircn această lună un ceaun special din carne de căprior

Care este pe scurt drumul parcurs pacircnă a ajunge la ceea ce reprezintă azi Cabana VacircnătorilorȘB Cabana Vacircnătorilor era icircn anul 1986 doar un vis Pacircnă aici a fost multă muncă inclusiv icircn Germania şi Elveția unde am lucrat la diferite restaurante și unde am icircnvățat cum se gătește vacircnatul Revenit icircn țară cu banii cacircștigați și cu puțin noroc icircmpreună cu soția mea am cumpărat actualul restaurant și simțind nevoia să facem ceva special am considerat că este bine să des-chidem un restaurant cu specific vacircnătoresc cel cu specific romacircnesc existacircnd deja icircn apropiereLa icircnceput am adus rețetele cu sosuri din Germania pe care le pregăteam icircn special clienților cunoscători ce deveniseră fideli iar cei neobișnuiți cu astfel de gusturi au fost repede

cuceriți de preparatele din vacircnat De exemplu una dintre primele rețete este ospățul vacircnătorilor - o tocană din carne de cerb pe care am adaptat-o gustului romacircnesc prin agăugarea de ingredi-ente obișnuite - ceapă usturoi ardei ciuperci - toate acestea se pun icircntr-un bol ceramic se acoperă cu aluat și se dau la cuptor

Care este vacircnatul preferat pe care icircl gătiți Dar pe care vă place să icircl vacircnați ȘB Prefer să gătesc carnea de căprior pen-tru că este cea mai delicioasă icircnsă și carnea de cerb lopătar are calități deosebite Acum doi ani am avut prilejul să icircmpușc primul meu cerb lopătar undeva icircn zona Aradului la Chișineu ndash Criș Am rămas impresionat de cacirct vacircnat există acolo Vacircnătoarea a avut loc icircn perioada boncănitului iar acea zi icircmi va rămacircne icircn amintire pentru totdeauna Cacircnd am plecat spre locul de vacircnătoare și ne-am urcat icircn ob-servator era icircncă icircntuneric Se auzeau zgo-mote ciudate icircn jur Văzacircndu-mi nedumeri-rea paznicul m-a lămurit repede că suntem

ARTĂ ȘI PASIUNE

Ştefan Bercea Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi

Cofetarilor din Turism Romacircnia

25|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Interviul lunii|

fiu prezent la restaurant pentru că este nevoie de mine Am o armă Mauser calibrul 30-06 cu care am icircmpușcat căprior urs și cerb

Aveți doi fii Bogdan şi Dragoş Ne-ați mărturisit că mezinul familiei ndash Dragoș - vă calcă pe urme icircn ceea ce privește meseria și că icirci place să spună că s-a născut practic icircn bucătărie ȘB Dragoș este pasionat de gătit A urmat și un stadiu de pregătire la un restaurant din Elveția de unde s-a icircntors cu multe idei și cu un mare elan implicacircndu-se acum foarte serios icircn acest domeniu Anul trecut a participat la Tacircrgul Mon-dial de la Shanghai ndash China unde a fost foarte apreciat Tot Dragoș icircmi moștenește și pasiunea pentru vacircnătoare mă icircnsoțește de fiecare dată icircn călătoriile mele cinegetice și icircn curacircnd va susține examenul de vacircnător

Revenind la carnea de vacircnat puteți transmite cititorilor noștri cacircteva secrete și sfaturi utile Pentru că trebuie să recunoaștem gătitul vacircnatului dobacircndit este cel mai frumos omagiu pe care un vacircnător icircl poate aduce prăzii sale De exemplu care sunt secretele fezandării Ș B Se spune că tot vacircnatul se fezandează icircnsă nu este așa Doar carnea de vacircnat bătracircn sau cea care are miros mai intens trebuie să stea icircn baiț De exem-

plu eu nu pun carnea de căprior icircn baiț doar dacă fac pastramă sau dacă este vorba de un țap care are miros Icircn rest carnea de vacircnat se frăgezește se fezandează prin congelare icircmpachetacircnd-o foarte bine şi trăgacircnd-o icircn vid Cacircnd o scoatem o decongelăm la temperatura camerei Carnea de căprioară cel puțin se poate pregăti foarte simplu după ce este prăjită icircn unt ca un escalop se dă la o parte iar icircn untul care a rămas se adaugă 2-3 linguri de dulceață de afine sau de vișine puțin vin obținacircndu-se un sos delicios și foarte ușor de preparat Alt mod rapid de preparare carnea tăiată felii foarte subțiri este trasă icircn ulei de măsline icircn care am prăjit icircn prealabil puțin usturoi iar la sfacircrșit se adaugă sare și piperO rețetă mai nouă căprior cu bere neagră tot o influență din țările nordice Cubulețele de carne foarte fragede sunt trase icircn tigaie și stinse cu bere neagră Se agaugă un amestec de condimente (scorțișoară cuișoare puțin cimbru și foaie de dafin) Se servește cu crutoane de pacircine neagră și cu paste

Respectați icircntocmai rețeta sau inventați mereu ȘB Aceasta este arta bucătarului Trebuie să aibă imaginație și curaj să facă un preparat sau să icircl reinventeze

VPR

icircn toiul boncănitului și că acele zgomote sunt de fapt boncănitul cerbilor lopătari Odată cu ivirea primilor zori am putut vedea mai icircntacirci străpungacircnd ceața densă coarnele cerbi-lor Apoi ca o cortină ceața s-a ridicat și mi s-a oferit un spectacol uimitor icircn fața noastră se afla o turmă icircntreagă cacircteva sute de exem-plare A fost impresionat pentru că așa ceva nu mai văzusem niciodată ldquoE ușor să vacircnezi cerb lopătarrdquo- mi-am zis văzacircnd mulțimea icircnsă mai tacircrziu după trei zile de urmărire aveam să aflu că nu este tocmai ușor Foarte vigilente aceste animale dispar cacirct ai clipi iar exemplarele care rămacircn mai aproape icircn bătaia armei sunt din-tre cele tinere Așadar am așteptat momentul potrivit care se tot amacircna Am icircncercat să mă apropii prin pădure fără succes icircnsă Icircn ultima zi la sfatul paznicului am ales să mă apropii tacircracircș spre doi cerbi frumoși pe care icirci zărisem prin binoclu cam la 350 de metri Nu mai trăsesem niciodată la o distanță mai mare de 200 de me-tri nici vorbă de 300 dar era singura ocazie pe care o mai aveam Am mai icircnaintat cacircteva zeci de paşi am calculat o corecție potrivită pentru acea distanță și mi-am icircncercat norocul ldquoL-ați ratatrdquo icircmi spuse paznicul ldquoBa nu a căzut l-am văzut cum a căzut icircn focrdquo i-am răspuns Nu-mi venea să cred nici mie Cerbul lopătar căzuse icircn foc Cred că a fost și șansahellipMai am o amintire tot la vacircnătoare de cerb lopătar pe domeniile de la Charlota De această dată boncănitul se terminasehellip După ce am ales un mascul frumos din grup am ochit și am tras Spre marea uimire a mea și a paznicului icircmpușcasem o ciută Nu icircnțelegeam ce se icircntacircm-plase pentru că icircn cătare avusesem masculul Aruncacircnd o privire la cățiva metri de locul unde căzuse ciuta am văzut niște picături de sacircnge le-am urmat și la nici 20 metri am găsit și cer-bul Glonțul trecuse prin el și lovise ciuta care se aflase icircn spatele cerbului Deși pare o poveste vacircnătorească sunt sigur că și alți vacircnători mai puțin atenți pe direcția de tragere au avut parte de experiențe asemănătoare nu tocmai plăcute

Din ceea ce icircmi mărturisiți icircnțeleg că preferați vacircnatul mare Ce arme avețiȘB Vacircnătoarea la vacircnatul cu pene nu mă prea atrage Am fost de cacircteva ori la vacircnătoare de fazan icircnsă așa este aveți dreptate prefer vacircnacirc-toarea la vacircnat mare Iarna goana la mistreți deși aceasta se suprapune de multe ori cu zilele de sacircmbătă și duminică atunci cacircnd trebuie să

|26 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

După cum cunoaşteţi din numerele precedente ale VPR ca urmare a alocării Campionatului Mondial de Pescuit la Crap ndash 2012 către AGVPS

din Romacircnia Comitetul Director al FIPS ndash ed reunit la Roma icircn perioada 2-3 decembrie 2011 a examinat şi aprobat propunerea organizării evenimentului pe locaţia Corbu II ndash Constanţa administrat de SC RIG SERVICE SAAprobarea definitivă a fost totuşi condiţionată con-form uzanţelor şi procedurii acestui for decizional de inspectarea parcursului de către o comisie de omologare compusă din specialişti recunoscuţi şi acreditaţi de către FIPD-ed pentru această disciplină a pescuitului sportiv de competiţie Ca urmare a corespondenţei purtate s-a convenit ca inspectarea şi omologarea efectivă să se facă icircn perioada desfăşurării unei competiţii similare cu cea programată oficial Astfel a fost aleasă perioada icircn care s-a desfăşurat a XI-a ediţie a bdquoCupei RIGrdquo organizată de această dată icircn condiţii fără precedent

cu participarea a 75 de echipe formate din cacircte doi pescariAstfel icircn după-amiaza zilei de joi 17 mai delegaţia formată din domnii Antonio Gigli consilier al preşedintelui FIPS-ed Ugo Claudio Matteoli pentru pescuitul sportiv la crap şi Guido Mazza-rella căpitanul echipei Italiei de pescuit la crap dublă campioană mondială au fost preluaţi de echipa tehnică a AGVPS şi RIG SERVICE coordonată de dl Teodor Bentu vicepreşedinte al AGVPS cu probleme de pescuit Icircn perioada desfăşurării inspecţiei au fost evaluate toate criteriile de acredi-tare impuse de un eveniment de o ase-menea importanţă

Au fost apreciate icircn ordinea importanţei condiţiile de transport pacircnă icircn locaţia propusă spaţiile destinate festivităţilor de deschidere icircnchidere a competiţiei oficiale condiţii de cazare pensiune transport tur-retur pacircnă la pista de concurs sala de reuniuni a managerilor dotarea tehnică necesară preluării şi prelucrării rezultatelor afişajul electronic şi comuni-carea datelor amenajarea şi dotarea pistei de concurs densitatea populaţiei piscicole a bazinului şi frecvenţa capturilor Toate condiţiile preliminare au fost apreciate la super-lativ inclusiv costurile acestora propuse şi susţinute de administrator piesa de rezistenţă constituind-o amenajarea efectivă a pistei de concursPuşi icircn faţa unui parcurs amenajat pe trei sectoare de cacircte 25 de platforme consolidate şi pietruite cu dimensiunile de 15 x 10 m (derogare solicitată şi obţinută de la FIPS-ed) dotate cu mini-căsuţe din lemn cu două paturi şi cazarmament grupuri sani-tare ecologice drum de acces perimetral bazinului

pietruit facil pentru orice tip de autovehicul membrii comisiei au afirmat că standardele acestui bdquocarpo-dromrdquo sunt unice icircn Europa S-a punctat icircn plus la bdquoimpresia artisticărdquo prin cantitatea şi calitatea captu-rilor cu o frecvenţă incredibilă care i-a uimit pe evalu-atori Dovadă cele aproape 15 tone de peşte capturat pe durata celor 72 ore de concurs Este adevărat că icircn afara boicotului impus de APCR la această competiţie au participat cei mai buni pescari de crap din Romacirc-nia unii pentru icircncununarea palmaresurilor perso-nale sau pentru premiile substanţiale puse icircn joc alţii din curiozitate pentru testarea unei noi locaţii apărute pe harta Europei S-au capturat 14954 kg de peşte prima echipă clasată a prins 76829 kg iar media a fost de 199 40 kg echipăMenţionăm prezenţa icircn concurs a trei echipe reprezentacircnd Republica Moldova şi a patru echipe din Bulgaria Au fost prezenţi şi delegaţi din Franţa şi Rusia care au făcut propriile constatări şi au prelevat probe de apă icircn vederea preparării de nade şi momeli adecvate zonei omologate pentru găzduirea eveni-mentului Interviurile acordate de cei doi delegaţi ai FIPS-ed posturilor PV-TV Fishing amp Hunting Neptun TV şi VPR prezente la solicitarea administra-torului au relevat surpriza acestora faţă de realitatea constatată icircn condiţiile icircn care printr-o corespondenţă tendenţioasă fuseseră preveniţi asu-pra unor bdquodeficienţe majorerdquo imaginare de altfel a pachetului de servicii şi a pistei de concurs Acţiunea s-a dovedit a fi icircncă o reuşită a AGVPS susţinută din plin de SC RIG SERVICE SA ndash Constanţa şi de CJ Constanţa pentru promovarea pescuitului sportiv competiţional şi a preocupărilor icircn acest do-meniu pe plan naţional şi internaţional continuacircnd tradiţia de 55 de ani de recunoaştere mondială a Romacircniei icircn această disciplină

MI

|Competiții

CAMPIONATUL MONDIAL DE PESCUIT SPORTIV LA CRAP ndash ROMAcircNIA 2012OMOLOGAREA INTERNAŢIONALĂ OFICIALĂ A LOCAŢIEI CORBU II ndash CONSTANŢA

Ilustrația autorului

PSRăspundem cu această ocazie şi unor articole denigra-toare apărute icircn presa halieutică prin compararea cu rezultatele obţinute icircn aşa numitul bdquocampionat naţionalrdquo paralel organizat de APCR pe acumularea Săruleşti Pentru comparaţie cele 33 de echipe participante au capturat un total de 2050 kg de peşte prima echipă clasată 25661 kg media fiind de 6212 kgechipă icircn condiţiile icircn care 6 echipe nu au prins nici un peşte

27|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări

APRECIERILE OFICIALILOR FIPS-ed ASUPRA CALITĂŢILOR PISTEI DE CONCURS CORBU II ndash CONSTANŢA

Aflat icircn locaţia care va găzdui cel de-al XIV ndashlea Cam-pionat Mondial de Pescuit Sportiv la Crap ndash Romacirc-

nia 2012 redactorul VPR a consemnat următoarele declaraţii

Domnul Antonio Gigli ndash consilier al preşedintelui FIPS ndash ed Ugo Claudio Matteoli pentru activitatea competiţională de pescuit la crap Am venit aici la indicaţiile Domnului Matteoli preşedintele Fips-ed Am venit fiind puţin sceptic de modul icircn care pista de concurs o să fie pregătită pentru un eveniment de talia Campionatului Mondial Am rămas uimit de modul icircn care cei de aici au rezolvat toate problemele organizatorice este o pistă de concurs excepţională sunt foarte plăcut impresionat De asemeni sunt impresionat de calitatea capturilor pe care cei care sunt acum icircn concurs le-au realizat s-au prins foarte mulţi crapi iar pista este una extrem de potrivită pentru Campionatul Mondial E de neimaginat să poţi prinde icircn 24 de ore de la icircnceputul

concursului 190 de capturi reprezentacircnd 350 kg de peşte Este incredibil Sunt foarte mulţumit de ce am găsit icircn Romacircnia Chiar aş

vrea să rămacircn aici dacă ar fi posibil Sunt uimit de ce aţi reuşit să faceţi aici Dacă mi-ar fi povestit cineva nu aş fi crezut Sunt mulţumit de calitatea peştelui n-am mai văzut ase-menea densitate de exemplare viguroase cu o medie a greutăţii atacirct de ridicată Nu pot decacirct sa-i felicit pe cei care s-au ocupat de organizarea acestei piste de concurs şi sunt sigur că o să rezulte un eveniment de care o sa-şi amintească toata lumea Icircn concluzie sunt foarte mulţumit de cum au decurs lucrurile de relaţia pe care noi cei de la Fips-ed am avut-o cu organizatorii cei care au dovedit că au abilitatea de a gestiona un asemenea eveniment cum este un Campionat Mondial aşa că le mulţumesc din partea celor de la Fips-ed şi felicit AGVPS din Romacircnia pentru alegerea făcută Domnul Guido Mazzarella căpitan al echipei Italiei de pescuit la crap dublu campion mondial Aveţi o organizare excelentă şi noutăţi pe care nu le-am văzut la alte campionate mondiale la care am asistat sau chiar am participatConstrucţiile au fost extrem de laborioase şi s-au făcut eforturi uriaşe tehnice şi materiale Criteriile impuse de regulamentul internaţional au fost respectate cu rigurozitate şi aveţi o pistă de competiţii unică icircn Europa Aşteptăm cu interes candidatura ţării dvs pentru găzduirea şi organizarea unor astfel de competiţii şi icircn anii următori

a consemnat Mugurel Ionescu

Ilustrația autorului

Dl Guido Mazzarella verifică standurile de concurs icircmpreună cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Dl Antonio Gigli detaliază aspectele tehnice cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Populare cu crapi Crap icircn minciog

|28 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Ihtiologie

Pe radiile celorlalte icircnotătoare sunt rar pete şi foarte palideColoritul este mai icircntunecat la populaţiile reofile Variabilitatea este foarte pronunţată Populaţiile din porţiunile superioare ale racircurilor au corpul mai alungit profilul dorsal mai puţin convex capul şi ochii relativ mai mari pedunculul caudal mai lung şi mai icircngust pectora-lele şi mustăţile mai lungi Lobii caudalei sunt mai ascuţiţi şi coloritul mai intens Populaţiile limnofile din pacircraiele macircloase şi cursul inferior al racircurilor au caractere opuse Icircn acelaşi racircu există o trecere gradată icircntre populaţia reofilă din amonte şi cea limnofilă din aval icircn anumite racircuri există populaţii cu caracter intermediar Icircn unele bazine de exem-plu Crişul Mic şi Someş există doar forma limnofilă pacircnă spre izvoare Ecologie Trăieşte icircn diverse categorii de racircuri lent sau moderat curgătoare preferă pacircraiele mici mai mult sau mai puţin macircloase din regiunea submontană sau colinară pre-cum şi cursul superior al racircurilor mici ce izvorăsc la cacircmpie Icircn racircurile mari este mai frecvent icircn partea superioară a cursu-lui lor mijlociu icircnsă nu atacirct icircn cursul principal al racircului cacirct icircn braţele laterale cu apă mai lentă Icircn cursul inferior al racircu-rilor mari devine tot mai rar icircn Dunăre nu ajunge niciodată Spre deosebire de celelalte specii ale genului trăieşte şi icircn ape stătătoare bălţi şi iazuri dar numai icircn acelea care au sau au avut legătură cu vreun racircu Icircn racircurile icircn care trăieşte icircn număr mare formează cacircrduri mici Reproducerea durează din mai pacircnă spre sfacircrşitul lui iulie Icrele sunt depuse icircn curent pe fund tare Se reproduce icircnsă şi icircn ape stătătoareDimorfismul sexual este slab marcat Tuberculii nupţiali s-au observat la masculi icircn rare cazuri şi sunt mărunţi Icircnotătoarele sunt mai lungi la masculi Hrana constă icircn primul racircnd icircn larve de insecte reofile (tricoptere efemeroptere mai rar tipulide tabanide) din amfi-pode viermi şi moluşte Consumă uneori şi alge din biodermă sau resturi vegetale Exemplarele pătrunse icircn bălţi consumă intens cladocereImportanţa economică este locală deşi carnea este gustoasăRăspacircndire geograficăTrăieşte icircn bazinele Dunării şi Histrului Icircn Germania şi Ce-hia are loc o integrare icircntre rasele obtusirostris şi gobio iar icircn sudul bazinului Dunării ndash Serbia Bulgaria ndash icircntre obtu-sirostris şi bulgaricus Icircn Romacircnia lipseşte icircn Dunăre şi bălţile ei Icircn rest există practic icircn toate racircurile şi pacircraieleEste semnalat pacircnă icircn prezent icircn Tisa şi Iza la Sighet Vişeu de la Vişeul de Sus la vărsare Bistriţa transilvăneană de la Bistriţa pacircnă la vărsare Icircn Someşul Mic trăieşte forma limnofilă din amonte de Gilău pacircnă la Dej şi icircn toţi afluenţii săi de asemenea icircn bazinul Crişurilor Icircn Mureş se găseşte sub forma reofilă de la Gheorgheni pacircnă la Tg Mureş icircn afluenţii Mureşului superior pacircnă la Tg Mureş icircn Arieş la Turda confluenţă cu Arieşul icircn Bega de la Margina la Timişoara icircn Caraş de la Carasova icircn aval icircn Nera (forma reofilă) din amonte de Bazovici pacircnă la vărsareIcircl găsim de asemenea icircn bazinul Jiului icircn Olt de la Miercurea Ciuc la Drăgăşani icircn Vedea de la izvoare pacircnă la Smacircrdinoasa (Teleorman) şi icircn ceilalţi afluenţi ai Ve-dei de la izvoare pacircnă la vărsare icircn Argeş de la Curtea de Argeş pacircnă la Bucureşti icircn Neajlov la Bălăria şi Co-mana (Giurgiu) icircn Dacircmboviţa de la Tacircrgovişte pacircnă la Bucureşti icircn Colentina şi afluenţii ei de la izvoare pacircnă icircn aval de Bucureşti icircn Ialomiţa din amonte de Tacircrgovişte pacircnă la confluenţa cu Prahova icircn Siret de la intrarea icircn ţară (fauna reofilă) pacircnă icircn aval de confluenţa cu Putna (forma limnofilă) icircn racircul Bacircrlad şi afluenţii săi de la izvoare pacircnă la vărsare precum şi icircn unii afluenţi

Dumitru GIUGIUCĂ

PorcuşorulGobio gobio obtusirostris ndash Valenciennes ndash 1844

Icircncadrare sistematică

- Ordinul Cypriniformes Goodrich 1909- Subordinul Cyprinoidei Berg 1940- Familia Cyprinidae Jordan şi Evermann 1896- Genul Gobio Cuvier 1817

Denumiri populare porcon corcodan ghivă givă mur-goi petroc pietroşelDescriere Corpul este moderat alungit şi comprimat lateral icircnălţimea sa reprezintă la exemplarele adulte din ape mai rapide 17-21 din lungimea corpului fără caudală iar la exemplarele din ape mai lente 18-26 din aceastaGrosimea reprezintă 80-85 din icircnălţime Profilul dorsal variază icircn funcţie de icircnălţime la exemplarele cu corpul icircnalt acest profil este puternic convex iar la cele cu corpul alungit convexitatea este mult mai redusă profilul dorsal apropiin-du-se de orizontală Profilul ventral este orizontal Lungimea capului reprezintă 24-29 din cea a corpului mediile fiind de aproximativ 26-27 la populaţiile reofile (din amonte) şi 26-269 la cele limnofile (din aval) Botul este scurt şi obtuz iar lungimea lui reprezintă 85-12 din lungimea corpului Botul este mai scurt decacirct spaţiul post-orbital Gura este inferioară semilunară deschiderea ei ajunge sub nări iar inserţia mandibulei sub icircnceputul sau sub prima jumătate a ochiului Ochii sunt mici depărtaţi şi privesc lateral diametrul lor reprezintă la adulţi 42-73 din lungimea corpului la majoritatea populaţiilor limnofile şi 58-67 la majoritatea celor reofile Mustăţile sunt de lungime variabilă lungimea lor reprezintă la populaţiile reofile 65-105 din lungimea corpului şi 23-35 din cea a capului la aceste populaţii mustăţile ajung la nive-lul ochiului Pedunculul caudal este comprimat lateral icircnălţimea sa minimă fiind mai mare decacirct grosimea sa Lungimea pedun-culului caudal reprezintă la populaţiile reofile 20-25 iar la cele limnofile 19-24 din lungimea corpului icircnălţimea minimă reprezintă 7-11 din lungimea corpului şi 35-50 din cea a pedunculului caudal Spaţiul predorsal reprezintă 42-50 din lungimea corpului Marginea dorsalei este uşor concavă Caudala este moderat scobită cu cei doi lobi egali vacircrfurile lor fiind ascuţite la populaţiile reofile şi rotunjite la cele limnofile Vacircrful pec-toralelor la majoritatea exemplarelor nu ajunge inserţia ventralelor Inserţia ventralelor este situată puţin icircn urma inserţiei dorsalei cam sub prima radie divizată a acesteiaPieptul şi istmul sunt parţial sau chiar total acoperite cu solzi Colorit Partea dorsală este cenuşiu-verzuie icircnchisă iar capul este şi mai icircnchis Pe spate are 7-10 pete mici slab definite Pe flancuri are 7-10 pete icircntunecate de mărimi foarte variabile icircn general are 5 dungi longitudinale brun ndash negricioase Solzii liniei laterale sunt bordaţi cu negru avacircnd două pete negricioase una sub alta Faţa ventrală este alb-gălbuie Icircnotătoarele sunt incolore pe radiile dorsalei sunt 3 şiruri de pete negricioase pe cele ale caudalei sunt 4

29|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Echipamentul Pescarului

Pentru mine cel puţin a fost foarte greu la icircnceput să

decid ce echipament de pescuit la muscă ( FLY ) să achiziţionez ca să pot să icircnvăţ cacirct mai repede şi mai uşor tehnicile de lansare a şnurului şi bineicircnţeles să fie adecvat mărimii peştilor pe care icirci urmăresc şi dimensiunilor muştelor pe care o să le folosesc Deoarece cele mai multe partide de pescuit le desfăşor pe racircul Jiu care are lăţimi destul de mari am optat pentru o lansetă clasa 5 mulinetă clasa 5 şi şnururi clasa 4 şi clasa 5 Pentru că citisem icircn alte reviste dar şi pe internet că cea mai potrivită pen-tru un icircncepător este o lansetă cu acţiune ldquomai blacircndărdquo am ales o lansetă de acţiune MF adică me-dium-fast Ulterior am achiziţionat şi o lansetă clasa 6 mulinetă clasa 6-7 şi şnururi clasa 6 şi clasa 7 De data aceasta am ales lanseta de acţiune F adică fast La lanseta clasa 5 de acţiune MF icircncărcarea la lansările şnurului se realizează pe prima jumătate a lungimii lanse-tei iar la lanseta de clasa 6 de acţiune F icircncărcarea se realizează icircn zona de vacircrf Am pescuit cu am-bele lansete şi am folosit la lansări şi şnururi egale dar şi mai mici sau mai mari faţă de clasa lanse-tei Astfel am observat anumite particularităţi pentru fiecare lansetă icircn funcţie de clasa şnurului pe care icircl foloseam de mărimea muştelor şi de condiţiile meteo Pentru cazul icircn care am folosit lanseta clasa 5 de acţiune MF am execu-tat lansările mai lent ca să nu forţez lanseta şi să-i dau timp să se icircncarce

cacirct mai bine cu greutatea şnurului Cel mai impor-tant este că pentru un icircncepător lanseta cu acţiune MF nu ldquotaxeazărdquo atacirct de aspru greşelile la lansare Am folosit fără probleme şnurul clasa 5 cacirct şi pe cel de clasa 4 dar la cel de clasa 6 am observat că lanseta se icircncărcă prea mult la lan-sare şi există posibilitatea chiar să se rupă de aceea nu am mai folosit şnururi mai mari icircn clasă decacirct lanseta Şnurul de clasa 4 l-am folosit icircn special cacircnd am pescuit pe racircurile mai mici deoarece mi s-a părut că se ldquoaşeazărdquo pe apă mai discret iar pe cel de clasa 5 cacircnd am pescuit pe Jiu Pentru cazurile icircn care vacircntul avea intensificări mult mai bine s-a com-portat la lansări şnurul de clasa 5 Contrar anumitor păreri citite am observat că lansările la distanţă le execut mai bine cu şnurul de aceeaşi clasă cu lan-seta faţă de cel de clasă mai mică De asemenea nu am reuşit să execut

lansări corecte cacircnd am folosit muşte prea mari icircn special streamere sau nimfe supra lestate Pentru lanseta de cla-sa 6 cu acţiunea F am pu-tut executa lansările mai rapide deoarece aceasta se icircncarcă icircntr-un timp mai scurt sub greutatea şnurului Icircn schimb aceas-ta mă ldquotaxardquo mai aspru la greşelile de lansare Un avantaj la această lansetă a fost acela că am folosit şi şnurul de clasă mai mare fără să am probleme deose-bite la icircncărcare Lansările la distanţă au fost vizibil mai lungi faţă de cazul icircn care am folosit lanseta cu acţiune MF şi de aseme-nea lanseta cu acţiune F s-a comportat mai bine pe vacircnt Tot cu această lansetă am folosit fără probleme şi streamerele mari şi nimfele mai grele De obicei cacircnd pes-cuiesc pe racircuri mai mici folosesc lanseta clasa 5 cu şnurul de clasa 4 iar pen-tru Jiu şi bălți lanseta clasa 6 cu şnururile de clasa 6 şi cel de clasa 7 dar şi lan-

seta de clasa 5 cu şnurul de aceeaşi clasă Cacircnd urmăresc avatul sau alţi răpitori de talie mai mare folosesc numai lanseta de clasa 6 Totuşi lansetele cu acţiunea mai blacircndă adică cele care se icircncarcă icircn prima jumătate sau pe aproape toată lungimea preiau mai bine şocurile unui peşte mai mare şi protejează mai bine for-facul şi leader-ul Poate şi pentru faptul că de ani buni de zile am pescuit avatul icircn special la spinning şi am practi-cat un pescuit de viteză acum cacircnd ldquoam mai icircnvăţatrdquo cacirct de cacirct tehni-ca de lansare a şnurului icircmi place mai mult să pes-cuiesc ldquola flyrdquo cu lanseta mai rapidă adică cea cu acţiunea F ndash fast Icircn icircncheiere concluzia personală este că nu există o regulă strictă icircn a ne alege acţiunea lansetei fly cu care dorim să pescuim deoarece contează carac-terul firea dar şi ldquomacircnardquo (icircndemacircnarea) fiecăruia icircn parte Icircn schimb clasele lansetelor faţă de peştii pe care icirci urmărim şi celelalte reguli de echilibrare corectă a echipamentului trebuiesc respectate

Doru DINEA

CAcircTEVA OBSERVAŢII PERSONALE despre echipamentul de pescuitcu muştele artificiale

Ilustrația autorului

|30 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Agenda Pescarului

POPULAtildeRI CU PEAEligTI NOBILI IcircN BIHOR

CUM PAtildeSTRAtildeM PEAEligTII IcircN STARE PROASPAtildeTAtilde

La icircnceputul anului 2012 s-au făcut repopulări cu peşti nobili din speciile crap şi amur icircn lacurile licenţiate pentru acvacultură din patrimoniul AJVPS Bihor Ast-

fel deşi erau destul de bine populate lacurile Leş Fegernic Diosig Cristur şi-au primit noii oaspeţi peşti reproducători şi viitori reproducători astfel avem garanţia perpetuării spe-ciilor mult apreciate de pescarii de staţionar Cele peste 4 tone de peşti au fost lansaţi icircn cele mai bune condiţii tehnice alături de ştiucile mari din Leș ndash anul 2011 a fost marcat de o ştiucă de 12 kg - specie deversată tot de noi acum cacircţiva ani alături de plăticile ce au ajuns şi la 700 g bucata urmare a reproducerii naturale acţiune icircncepută acum 8 ani doar cu cacircteva exemplare de plătici reproducători au dovedit strate-

Tematica nu este o problemă pentru pescarii de pes-cuit staţionar deoarece juvelnicele de 2-3 metri lun-gime bine scufundate icircn apă vor ţine peştii vii pe

toată durata partidei Lansetiştii şi muscarii au icircnsă ne-voie de tehnici şi dotări e drept accesibile Aici aş insista puţin asupra necesităţii procurării unui coşuleţ de nuiele icircn care lansetistul ori muscarul icircşi pot ţine peştii icircn stare proaspătă pe toată perioada deplasării pe malul racircului In-sist pe această strămoşească metodă şi dotare icircntrucacirct uti-lizacircnd coşuleţul ce l-am moştenit şi care are cca 120 de ani mi-a asigurat icircntotdeauna păstrarea proaspătă a peştilor prinşi la muscă păstrăvi ori lipani mai puţin cleni pe care-i eliberez imediat Fizica icircşi are legile ei iar secretul bunei funcţionări a coşuleţului se bazează tocmai pe una dintre acestea -fenomenul de evaporare ndash deci implicit şi răcire Fără intenţia de a da lecţii iată cum procedez După ce am prins cacircţiva păstrăvi icirci eviscerez le scot branhiile şterg bine interiorul de sacircngele icircnchegat ce-i element toxic şi primul ce produce alterarea pun un praf de sare dintr-o solniţă cu orificii ce-o port icircn coşuleţ icircnvelesc peştii icircntr-un prosop de cacircnepă umectat şi icirci pun icircn coşuleţ La uscarea aproape completă a prosopului icircl reumectez astfel se reia fenomenul de evaporare-răcire ce durează cam 2 ore Pes-cuind la munte prefer partidele de după-amiază - seară iar cacircnd pescuiesc de dimineaţă şi am 1-2 păstrăvi legali la

gia cu efect icircn timp icircndelungat dar care asigură continuita-tea speciei icircn noul mediu De altfel şi şalăii din lacul Feger-nic vor fi tentaţia fiecărui undiţar Referindu-mă la această specie dispărută din Crişul Repede icircn perioada poluărilor industriale acum este bine reprezentată icircn racircu datorită unei acţiuni pe care am realizat-o icircn 1992 cacircnd icircn urma dezafectării pescăriei Martihaz am cules din iazurile ce ur-mau a fi desecate o cantitate de peste 2000 bucăţi strapazani - şalăi de 15-30 cm - pe care cu cacircţiva pescari sufletişti i-am transportat icircn mare viteză fără pierderi icircn racircul Crişul Repede zona de vest După cacircteva zile cu factorii locali am obţinut ridicarea stavilei de la punctul de priză vest astfel undele racircului au dus devale o populaţie de şalăi ce azi oferă exemplare de peste 5-6 kg Trebuie să menţionez public şi poate domnul ministru al agriculturii ne va icircnţelege nemulţumirea absurditatea faptului că şi icircn prezent salariaţi ai ANPA eliberează permisele de pescuit fără ca solicitanţii să fie membri ai vreunei asociaţii de pescari Această categorie de pescari fără a contribui cu nimic la menţinerea patrimo-niului piscicol devin paraziţi consumatori şi distrugători ai fondului piscicol natural al apelor publice

orele pracircnzului sub umbrarul arinilor ori brazilor icirci pun la copt icircntr-o spuză de jar Fie-mi permis să fac o paranteză şi să descriu reţeta rapidă Fac un foc mic din crengi us-cate pun 2-3 bucăţi mai grosuţe pentru o inima de jar Icircntre timp cacirct arde focul sărez puţin peştii evisceraţi introduc icircn interior cacircţiva muguri de brad cacircteva flori de cimbrişor o linguriţă de unt ori margarină icircnvelesc peştii icircntr-o folie de aluminiu şi icirci pun icircn spuza de jar şi cenuşa fierbinte După vreun sfert de ceas cacircnd aud uşoare pocnituri şi sfacircracircieli scot peştii icircmbrăcaţi icircn folie las să se răcească niţel şi cacircnd desfac folia izul de muguri de brad şi cimbrişor nu poate fi descris icircn cuvinte Niciodată acasă nu am reuşit asemenea bunătăţi pe care le-am icircnvăţat icircn bătracircna Marmaţie Din experienţa cacirctorva decenii de muscărit afirm cu toată responsabilitatea că utilizacircnd coşuleţul chiar şi la partide de spinning la bibani niciodată nu am avut peşti cu icircnceput de alterare Am văzut anul trecut un pes-car ce-şi ţinea cacircţiva cleni şi scobari icircnşiraţi pe o creangă de salcie ce aveau un aspect penibil de peşti spacircnzuraţi imagine ce nu poate fi comentată Cred că nu este nevoie să mai menţionez de dotările moderne de azi lădiţe frigorifice cu patroane ICE ori micile dar excepţionalele frigidere ce funcţionează la 12 volţi şi ţin o temperatură constantă de 1-2 grade celsius timp de cacircteva zile

TP

|Titus Pintea

FotoM Ionescu

31|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pe apele mapamondului

D acă ar fi să aleg un peşte care poate da satisfacţii constante de-a lungul sezonului de pescuit

pe continentul nord-american acesta ar fi cu siguranţă bass-ul sau aşa cum mai este numit bibanul americanCacircnd spunem biban gacircndul ne duce la pescuitul cu năluci pentru unii sau cu momeli natu-rale pentru alţii la peştii activi mai tot timpul sezonului cald chiar şi atunci cacircnd tempera-tura apei amorţeşte majoritatea celorlalte specii Pe continen-tul nord-american pe lacircngă ldquotradiţionalulrdquo biban pe care icircl găsim şi icircn apele europene pescarii pot prinde şi un bdquofrate mai marerdquo al acestuia bibanul ameri-can sau bass-ul Iar cacircnd spun ldquomarerdquo mă gacircndesc atacirct la talia semnificativ mai mare a exem-plarelor cacirct şi la spectaculozitatea pescuitului acestei specii Aici mă refer la faptul că este un peşte activ atacirct la temperaturi estivale normale ale apei cacirct şi la cele ce nu se icircnscriu icircn limitele bdquonormaluluirdquo fie ele scăzute sau ridicate Icircn plus varietatea largă de năluci şi momeli naturale la care bdquorăspunderdquo fără a face mof-turi icircl situează aş putea spune pe unul dintre primele locuri icircn clasamentul peştilor favoriţi ai pescarilor canadieni şi ameri-cani Un alt atu este acela al spectaculozităţii pescuitului icircn sine pornind de la varietatea de condiţii acvatice icircn care il găsim şi pacircnă la drilul presărat adesea cu salturi spectaculoase

şi scuturături energice din cap care vor rămacircne cu siguranţă icircntipărite icircn me-moria norocosului pescar Dar să le luăm pe racircndIcircl găsim icircn lacuri şi racircuri cu apă de adacircn-cimi diferite fără a fi foarte pretenţios la condiţiile de oxi-genare apele natu-rale fiind oricum su-ficient de curate pe continentul vecin Preferă adăpostul structurilor scu-fundate coame sau şanţuri bo-lovani trunchiuri rădăcini sau um-bra şi protecţia vegetaţiei ac-vatice atacacircnd din-spre adacircnc spre suprafaţă printre frunzele de nufăr sau brădişul des Patrulează adesea icircntre aceste structuri apăracircndu-şi teritoriul de potenţialii bdquoinvadatorirdquo putacircnd fi astfel prins şi la pescuitul la trenă Se hrăneşte cu aproape tot ce mişcă icircn apă fără să scape nici o oportunitate am prins bass chiar şi la boabă de porumb cacircnd dădeam după crap Atacă o varietate de năluci artificiale de la rotative şi oscilante şi pacircnă la voblere şi twistere Se pare icircnsă că are o atracţie deosebită la spinnerbait o combinaţie icircntre rotativă şi softbait o nălucă agreată şi de majoritatea pasionaţilor şi care aparent

folosite de multe ori pescarii preferă să ridice peştele di-rect din apă lăsacircnd la o parte minciogul Răspacircndirea largă a bibanului american alături de caracteristicile pescuitului său au făcut din acesta una din capturile preferate căutate şi apreciate de pescarii nord-

americani Adesea pentru a spori farmecul partidei pescarii aleg canoea pentru deplasare fapt ce le permite să pătrundă mai adacircnc icircn universul acestui peşte icircnlesnindu-le accesul icircn locuri unde bărcile cu motor nu pot pătrunde Faima speciei a depăşit deja de ceva timp ho-tarele continentului de origine bass-ul fiind icircntacirclnit tot mai des şi icircn apele europene unde a fost introdus şi unde continuă să cacircştige tot mai mulţi adepţi

MAC

poate salva reputaţia de pescar icircntr-o varietate de situaţii Lan-setele folosite sunt icircn general cu acţiune de mijloc de putere medie ce permit lansarea şi controlul nălucilor cu greutăţi icircntre 3-5 şi 7-10 grame Se fo-losesc fire monofilament 025-030 sau textile mai rezistente

la abraziune recomandate mai ales dacă pescuim icircn zone cu vegetaţie acvatică abundentă Se poate pescui atacirct de pe mal cacirct şi din barcă caz icircn care so-narul poate fi de mare ajutor mai ales dacă avem de-a face cu o apă necunoscută Drilul este destul de scurt bass-ul opunacircnd doar iniţial rezistenţă timp icircn care aşa cum spuneam sare spectaculos din apă scuturacircndu-şi energic capul Icircnţeparea este icircn majoritatea cazurilor sigură rateurile sunt rare dată fiind gura largă cu cartilagii tari mai ales icircn cazul basului cu gura mare Profitacircnd de acest lucru precum şi de rezistenţa firelor

BASS-UL AMERICAN

Ilustrația autorului

|32 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pagina muscarului

Similitudini şi diferenţe icircntre muşte de catalog şi cele tradiţionale

|Titus pintea

Am avut curiozitatea dar şi plăcerea să fac comparaţii icircntre muştele noastre tradiţionale cu care generaţii

de muscari romacircni au pescuit decenii la racircnd şi muştele din cataloagele străine DAM ORVIS BAYLEI etc Constat că diferenţele sunt notabile icircn colorit şi conformaţie uşor de constatat de pescarii ce-şi confecţionează muştele şi au experienţa anilor Icircn acest sens aş exemplifica prin cacircteva modele mai cunoscute şi folosite de muscarii noştri Icircn cataloage apare un tandem bine cu-noscut modelul March Brown bdquomalerdquo şi March Brown bdquofemalerdquo Primul se aseamănă cu musca noastră de arin icircnsă susţin că aceasta din urma este mai eficientă icircn perioada icircnceputului de sezon Am şi o posibilă explicaţie Icircn mai musca de arin este icircncă icircntr-un stadiu de dezvoltare incipientă şi de regulă zborul său icircncă slab se termină icircn apă deci pistruiatul primeşte fiind şi el moleşit din iarnă o muscă icircncă mică Dacă i-am oferi un March Brown din import de cele mai multe ori doar se mişcă din cotlonul său dar nu atacă păroasa arătare Dacă icircncercăm cu modelul bdquofemalerdquo aceasta se aseamănă cu musca de cara-bete la noi se mai numeşte şi bdquocaprardquo Insecta icircn mai este de-parte de a zbura doar icircn final de lună Deci bazacircndu-ne pe modelele noastre avem şanse mai bune Scuturacircnd icircn final de mai cacircteva crengi de arin am găsit icircncă muşte cleioase ce se prindeau de partea infer-ioara a frunzelor aspect ce-mi

confirmă cele afirmate anterior Dar făcacircnd şi probe de muşte eficiente pe aceeaşi apă peştii mi-au atacat mai des modelul indigen şi foarte slab pe cel de catalog un model original primit din partea campionului de muscă al Bavariei Modelul bdquofe-malerdquo a fost bun doar icircn iunie mai mult la cleni Icircnsă acest din urmă model legat pe cacircrlige mici nr 14-16 a fost bun la lipani cu menţiunea că era atacat icircn după-amiezile icircn care musca de carabete se ridi-

ca deasupra racircului Icircntr-o zi am primit un model francez o viespe sofisticată icircn construcţie ce avea picioruşe icircnnodate din barbule de pană de curcan greu de realizat fiind după aprecierea mea o muscă de lac denumită icircn catalog Danga Imago Aceasta la peştii noştri nu a reuşit sa stacircrnească interesul Dar reducacircndu-i bogata icircmbrăcăminte de perucă şi picioare am rămas oare-cum la o viespe roşie indigenă pe care cacircţiva cleni harnici au apucat-o ferm Icircn două săptămacircni cacirct am fost gazda campionului bavarez am văzut cum din cele cacircteva sute de muşte cu care a sosit nu mai ştia din care să lege la capăt ori pe săltătoare şi pierdea minute icircn şir cu alegerea acestora Astfel pe pacircracircul Finiş icircmi prezenta un model cu un nume pompos Grenwels Glory e drept muscă verde cum i-am sugerat dar icircncă nestudiată de irideii noştri Aşa se face că-n trei zile de muscărit din bdquostupulrdquo de artificiale

aduse nu a aflat modelul local Aşadar i-am dat cu teamă o muscă verde cu păr ciocolatiu cercuire fină gălbuie la care icircn final păstrăvii dar mai des li-panii Finişului din acei ani i-au oferit o partidă plăcută Pe lacul Lugaş ce are cleni frumoşi muştele irlandeze de lac nu au dat rezultate Am creat modelul pe un ac mult mai mic decacirct cel original fără picioruşe dar cu un abdomen pronunţat pe curbura cacircrligului pe un ac nr 12 cu tijă lungă Fiind zi de primăvară-vară mi-am luat varga de muscă şi-am ieşit icircn prima partida a anului pe Crişul repede icircntr-o zonă icircn care anul trecut am luat şi cleni dar şi curcubei Ca o observaţie meteorologică icircn 2 zile de la 8 grade la pracircnz aerul atmosferic arăta la umbră plus 21 grade derutacircnd oameni şi peşti Dar iată ce mi-am notat icircn carneţelul meu de pescar file ce de ani icircmi oferă plăcute aduceri aminte Ziua I-a soare şuvoiul sub barajul Lugaş o singură muscă de capăt March Brown bdquomalerdquo Lansez icircn şuvoaie line şi văd mişcare de peşte fără atac Rezultatul zilei un clean de 26 cm Ziua II-a ndash soare căldură plus 21 grade Pescuiesc pe şuvoiul de ieri cu o muscă de capăt model de bdquoarinrdquo corp arămiu codiţă din barbule de fazan perucă de potacircr-niche icircnchisă Rezultatul zilei 3 cleni peste 25 cm cinci juniori doi bibani ce i-am văzut icircntre doi bolovani sorindu-se Peşti sperioşi şi timizi icircn atac Am văzut un curcubeu ce a venit pacircnă sub muscă fără sa o apuce dar apa era aşa de curată icircncacirct e posibil să mă fi văzut Nu am putut pescui mai mult de-un ceas picioarele amorţindu-mi icircn apa icircncă rece Nu trag concluzii le las la latitudinea muscarului dar ştiu sigur că-n luna mai cleanul din zona

montană va ataca nebun bdquopotacircrnicheardquo deschisă oferind spectacolul atacu-lui din cacircrdul ce se soreşte sub arinii bătracircni Păstrăvii icircncă molateci vor sălta bine la minuscule bdquobaxmanurirdquo dar şi la delicatele bdquomosqui-tordquo Mai ştiu că noaptea din preziua dezlegării la munte a fost foarte lungă dar maşina parcă icircnţelegacircndu-ne dorinţa s-a grăbit spre apele de sus

FotoT Pintea

33|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|1 iunie

Mini sfaturi pentru mini pescari

IULIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30 31

DLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVSDLM

208305356451045136228321414509601643011101149235316408449533031118157349443536624008042139236

651746837944632721815905957

110112031305649738826913

1001104911331215618705749837931

10241107629724819918

1433152616241714131514091458154916421736182519141236131914061454153916261711175612541345143615271618170518011211130814041502

211622092311

-1857194920452134222422542343

-1913200120462134221922592351

-184119262109215622492337

-1854192620342131

536

542

549

556

2104

2100

2054

2047PP

LP

UP

LN

Icircncepem cu icircnceputul adică prezentarea elementelor de bază ale pescuitului cu undiţa Icircntre cele cinci componente ale undiţei vargă plută fir plumb şi cacircrlig trebuie să fie

armonie compatibilitate şi echilibru altfel undiţa nu va fi utilă la pescuit Chiar şi lanseta trebuie să icircndeplinească această regulă generală Imaginaţi-vă o vargă firavă cu un fir gros şi un carmac pentru prins somni sau o lansetă cu un tambur mic icircn care abia icircncap cacircteva spirale de nailon de un milimetru grosime iar lacircngă plumb două cacircrlige mici pentru bdquolibelulărdquo Cu ochiul minţii veţi vedea dezechilibrul şi lipsa de armonie Cumpăraţi din magazin mai multe categorii de vergi cacircrlige plute plumbi şi fire şi uniţi-le icircntr-un ansamblu armonios icircn concordanţă cu peştii care trăiesc icircn apa unde vreţi să pescuiţi Interesaţi-vă la pescarii localnici sau la prieteni care au mai pescuit icircn acea apă Peştii de mărime şi greutate bdquorecordrdquo nu se pun icircn bdquoecuaţierdquo hellipVarga o cumpăraţi icircn raport cu puterea voastră de macircnuire plutele le echilibraţi icircntr-o găleată plină cu apă adăugacircnd sau reducacircnd numărul de plumbişori pacircnă cacircnd 80 din plută intră sub apă iar 20 rămacircne icircn afară ţinacircnd seama şi de greutatea momelilor pe care le veţi folosiPescarii mici nu trebuie să plece singuri la pescuit şi mai cu seamă icircn sălbăticie ci icircnsoţiţi de părinţi rude vecini prieteni pescari de la care vor icircnvăţa tainele naturii şi pescuitului şi vor primi ajutor icircn caz de nevoie Tot de la aceştia vor icircnvăţa cum să macircnuiască o vargă de pescuit cum se oboseşte şi se scoate peştele din apă cum se agaţă icircn cacircrlig momeala şi cum se nădeşte locul de pescuit Copilaşii pescari trebuie să icircnceapă lecţiile de pescuit cu o singură undiţă şi să nu stea pe locul de pescuit aproape de icircnsoţitori Pentru a nu greşi niciodată icircn preziua plecării la pescuit scrieţi un program al zilei de pes-cuit din care să nu uitaţi notarea unor utilităţi şi din care să nu lipsească apa macircncarea facircşul pentru vacircnt şi ploaie momeli nada undiţa rucsacul şepcuţa ochelarii de soare polarizanţi juvelnicul şi bdquonoroculrdquo pentru ziua de pescuit Am glumit dar ştiu pe cineva care a ajuns pe malul unei bălţi după ce a uitat acasă cutia cu momeli sau altul care din grabă a lăsat lacircngă uşă husa cu uneltele de pescuit ratacircnd ziua de pescuit Se mai poate icircntacircmpla dar se poate evita Pentru a nu adormi pe malul apei copilaşii pescari trebuie să se culce seara devreme pentru că o partidă de pescuit icircncepe icircn zori cacircnd răsare soarele Dacă vă interesează şi alte taine ale pescuitului citiţi materialele publicate icircn revista VPR icircn fiecare număr lunar unde sunt prezentate pe lacircngă aventurile icircntacircmplările amin-tirile din viaţa pescarilor şi sfaturi privind metodele de pescuit reţete de nade şi momeli şi nu numai Cartea micului pescar a rămas deschisă la pagina nr 1 Pacircnă terminaţi studiile aveţi de acumulat un volum uriaş de cunoştinţe Dar nu vă speriaţi Pescuitul este o distracţie şi o competiţie ca orice sport Firicel icircntins

Valentin MALICIUC

IUNIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30

VSDLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVS

218259344433521035136234329418521619015103151239336431535629005049139233329411512618011105

756837924

10151112721819918

1012110512021303559644736824918

101611091213631728821912

1001104911361229527619

142915231609165817491302140915101611170817571839124313291419152016231726182919031211130914031453153916251721181912361327

2028210422122309

-195120242105215322362324

-1821191620012055214822462339

-1856195220452119215622432341

-18261909

533

531

531

528

2056

2100

2103

2104

LP

UP

LN

PP

Atenție la ora de vară

FotoM Ionescu

Prinse icircn capcanăORIZONTAL 1) Capcana trandafirului (sg) ndash Cei mai buni vacircnatori 2) Simtul ascutit al caprio-arelor ndash Bronzat natural 3) Curse ndash Incluse icircn club ndash Tariful dupa eliminarea celor cacircteva sute de metri patrati 4) A da cu marinimie ndash Pune capcana si fuge 5) Arma marilor profitori ndash Trimisa dupa inamic 6) Margine de tricolor ndash Cacircnd cifrele se aduna (pl) 7) Capcana ne-vazuta ndash Coada de taur 8) Sectiune dintr-un ficat ndash Un necunoscut ndash Formula de adresare ca pentru un vacircnator mai icircn vacircrsta 9) Gazul care se livreaza la tub ndash Deosebit de mic 10) Vacircnatori cu picioarele pe pamacircnt

VERTICAL 1) Are gust de ocna ndash A pune capcane 2) Capcane pentru lei (fig) 3) Miros fin ndash Salutul eroilor ndash Nod putin desfacut 4) Blana de lemur ndash Case carora li s-au dat spargeri 5) Locul unde te duc numai nevoile (reg) ndash Pense 6) Carne de cerb ndash Muscat de flacari ndash Seva 7) Se ia pe picioare ndash Fara grai ndash Fac parte din grup 8) Se aprinde foarte usor mai ales daca sar scacircntei 9) Pastrate icircn eter ndash Firisoare ndash Nasul cu belciug artizanal 10) A prinde temporar ndash Icircnghesuiti

Ion Mihaiu

Dezlegare VPR mai CAPACITATE-OTELITA-OF-NE-BR-RANI-SUDICA-T-G-T-RT-FURII-AP-APATI-CE-NAT-AB-UO-TURATIE-NO-ZONAL-VAR-RECITATORI

1

1

4

4

2

2

5

5

3

3

6

6

7

7

8

8

9

9

10

10

|34 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

AJVPS Hunedoara vinde căţei din rasa copoi ardelenesc de la Canisa Căpăţacircna Prenotări şi informaţii suplimentare la tel 0254215422

VAcircND armă de vacircnătoare cal1270 ţevi juxtapuse Bohler antinit Tel 0723300609

Mica publicitate

Pune la dispoziţia vacircnătorilor interesaţi următoarele categorii de căţei

bull o femelă din rasa jagdterrier icircn vacircrstă de 5 luni bull o femelă din rasa copoi slovac icircn vacircrstă de 2 luni bull un mascul din rasa brac german cu păr sacircr-mos icircn vacircrstă de 3 lunibull două femele metişi de copoi x jagdterrier icircn vacircrstă de 2 luni

Juvenilii sunt dehelmintizaţi şi vaccinaţi de două ori iar căţeii dehelmintizaţi şi vaccinaţi doar icircmpotriva parvovirozei Preţul de valorificare este de 500 leiexemplar cu TVA inclus Căţeii provin din părinţi selecţionaţi folosiţi cu rezultate excelente la vacircnătoare Dintre reproducători sunt scoşi la vacircnzare la acelaşi preţ următorii cacircini

bull un mascul de copoi ardelenesc icircn vacircrstă de 2 anibull o femelă de brac sacircrmos folosită la vacircnătoare icircn vacircrstă de 7 anibull o femelă de limier hanoveran folosită icircn teren icircn vacircrstă de 7 ani

Doritorii se pot adresa pentru achiziţii sau eventuale prenotări precum şi pentru alte informaţii d-lui Du-mitru Teodor la tel 0212708060 sau 0767817908

CANISA CERNICA

SC SURAKI SRL producător autorizat conform legislației europene icircn prelucrarea cărnii de vacircnat este interesată icircn achiziționarea vacircnatului mare icircn carcasă destinat producției de mezeluri comercializate sub marca ldquoTOLBA VAcircNĂTORULUIrdquo Oferim posibilitatea icircncheierii de contracte pe termen lung

Detalii la numerele de telefon 0752 525 142 sau 021 411 62 30

E-mail florinblidarescusurakiro sau surakisurakiro

wwwsurakiro

Page 7: VÂNĂTOAREA ÎN REUNIUNEA DE LUCRU VÂNĂTOAREA

7|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

să fie soluţionate Se angajează să inven-tarieze problemele ridi-cate precum şi altele de interes general nesoluţionate să le sistematizeze şi să le motiveze corespunzător pentru a le putea prezenta ulterior con-ducerii MMP Speră ca

noua conducere a MMP să fie mai receptivă şi să rezolve multe dintre problemele a căror soluţionare s-a solicitat şi se icircncearcă de 3-4 ani O a doua problemă majoră abordată icircn cadrul dezbaterilor de pe Ordinea de zi a fost problema soluţionării legale a crizei actuale a pescuitului recreativ-sportiv din RomacircniaIcircn deschiderea dezbaterii dl dir gen Şelaru N a arătat că asociaţiile afiliate şi membrii pescari sportivi ai acestora sunt nemulţumiţi de

bull modul actual de acordare a dreptului de ex-ploatare a resursei acvatice vii din habitatele piscicole naturale icircn contradicţie cu legea păgubitor pentru bugetul public şi tracasant pentru pescarii sportivibull starea resursei ajunsă icircn situaţie critică pe Dunăre icircn Delta Dunării icircn lacurile de acumu-lare icircn care se practică aşa-zisa acvacultură şi icircn unele ape curgătoare mai ales din zona de munte icircn care se braconează cu curent electric unelte de reţea substanţe chimice şi chiar ex-plozivibull lipsa totală de eficienţă a pazei resursei şi a modului de control a exploatării acesteia inclu-siv icircn perioada de prohibiţie ceea ce a condus la o exacerbare a braconajului piscicolbull evaziunea fiscală de notorietate determinată de vacircnzarea peştelui bdquola negrurdquo de către majori-tatea persoanelor fizice şi juridice autorizate de ANPA să pescuiască comercialbull cererea insistentă de date cu caracter personal de la pescarii sportivi faptă ce contravine legii şi creează suspiciuni icircn privinţa intenţiei de fo-losire a acestoraDomnul dir gen Şelaru N a mai arătat că s-a ajuns la situaţia reliefată din următoarele mo-tivebull refuzul ANPA de a icircncheia acte-adiţionale aşa cum o obliga legea şi hotăracircrile instanţelor judecătoreşti pentru unele asociaţii la con-tractele de gestionare durabilă a resursei acvatice vii icircncheiate anterior icircntre CNAFP şi asociaţiile de pescari sportivibull nerespectarea icircn continuare a legii care obliga ANPA să concesioneze exploatarea resursei acvatice vii negrevate de alte con-tracte asociaţiilor de pescari sportivibull conceperea şi promovarea unor reglementări subsidiare legii icircn dezacord cu aceasta prin care au novat modalitatea de autorizare nelegală a asociaţiilor de pescari sportivi pentru ex-ploatarea prin pescuit recreativ-sportiv a resursei acvatice viibull modalitatea extrem de greoaie şi tracasantă de eliberare a permiselor de pescuit recreativ-sportiv bull eliberarea permiselor de pescuit recreativ-sportiv de către funcţionarii ANPA drept arogat icircn urma completării forţate şi incorecte a legii

printr-o OUG care se referea la cu totul altă problemă

După ce a arătat că şi bugetul public a fost afec-tat direct şi indirect de către ANPA ndash prin icircncasa-rea unor taxe de autorizare categoric mai mici decacirct redevenţele ce le-ar fi putut obţine icircn urma concesionării prin stimularea perceperii de tarife cacirct mai reduse de la pescari sportivi pentru accesul la resursă şi neicircncasarea taxei de 2 leipermis de pes-cuit recreativ-sportiv eliberat de funcţionarii ANPA precum şi prin neicircncasarea tarifelor cuvenite de la asociaţiile de pescari sportivi icircn anul 2008 ndash dl dir gen al AGVPS a apreciat că ieşirea legală din această situaţie de criză icircn materie de pescuit recreativ-sportiv nu se mai poate face decacirct prin una din următoarele modalităţi

1 Prin icircncheierea de acte-adiţionale la con-tractele de gestionare durabilă a resursei acvati-ce vii icircncheiate anterior icircntre CNAFP şi asociaţiile de pescari sportivi aşa după cum obligă OUG nr 232008 şi au hotăracirct definitiv şi irevocabil instanţele judecătoreşti icircn cazul AJVPS Suceava şi AJVPS Galaţi2 Prin concesionarea exploatării resursei ac-vatice vii din zonele de pescuit recreativ-sportiv delimitate icircn habitatele piscicole naturale către asociaţiile care au icircn obiectul de activitate pes-cuitul recreativ-sportiv icircn condiţiile icircncheierii (icircncetării) contractelor anterioare icircncheiate icircntre CNAFP şi asociaţiile de pescari sportivi Similar s-ar impune a fi soluţionată şi problema pescui-tului icircn apele de munte3 Prin atribuirea gratuită către AGVPS a exploatării resursei acvatice vii icircn condiţiile icircn care AGVPS este asimilată prin lege ca instituţie de utilitate publică AGVPS poate prin organizaţiile de pescari sportivi să adminis-treze mai bine şi să protejezeconserve mai efi-cient resursa acvatică vie fără nici o cheltuială implicată din partea statului Nu se insistă icircnsă pe această posibilitate pentru a se evita acuzaţiile tendenţioase şi ignorante de bdquomonop-olrdquo şi pentru a nu fi frustrat bugetul public de o redevenţă avantajoasă pentru societate

Icircn legătură cu situaţia şi perspectivele exploatării resursei acvatice vii din habitatele piscicole naturale au luat cuvacircntul1 Dl dir Lazu Dorel (APS Timişoara) care a prezen-tat experienţa colaborării neplăcute cu MMP şi

ANPA icircn ultimii doi ani Consideră că apa pădurea şi vacircnatul nu au ce căuta la mediu ci la agricultură Apreciază că din cauza Ordinului nelegal nr 152011 al MADR APS Timişoara a pierdut peste 1000 de pescari sportivi care s-au dus la asociaţiile de apartament sau au luat

permise direct de la ANPA fără a mai viza carnetele de membruSusţine menţinerea reciprocităţii icircntre asociaţiile afiliate şi necesitatea icircnscrierii pescarilor sportivi icircn asociaţii avacircnd icircn vedere că icircn toată Europa nu se poate practica pescuitul recreativ-sportiv icircn afara unui cadru organizatSugerează ca eventuala concesionare a exploatării resursei acvatice vii să fie făcută de AGVPS nu de fiecare asociaţie afiliată pentru toate zonele de

pescuit din ţară Concesionarea la nivelul fiecărei asociaţii de pescari sportivi ar putea deveni riscantă din cauza existenţei unor străini icircn Romacircnia care bdquospală bani negrirdquoPrezintă concis programul Dunării şi accesarea de fonduri europene Va intra icircn posesia acestui pro-gram icircn scurt timp şi icircl va face cunoscut şi celorlalte asociaţii

2 Dl dir Stoica Ştefan (AJVPS Tulcea) a prezen-tat oferta de reciprocitate făcută cunoscută celor

interesaţi şi prin revista Vacircnătorul şi Pescarul RomacircnIntervine dl dir Talpeş Vladimir care susţine că permisele sunt eliberate de ARBDD icircn baza unui ordin con-testat la instanţele judecătoreşti compe-tente la care ar trebui să acheseze şi AJVPS

Tulcea iar taxa de 30 de lei de acces icircn Delta Dunării este abuzivă fiindcă nu are temei legal şi nu respectă dreptul de servitute acordat pescarilor sportivi prin permisul de pescuit recreativ-sportiv eliberat tot de ARBDDDl dir gen Şelaru N aplanează discuţiile con-tradictorii apreciind că această soluţie este de compromis pacircnă la clarificarea modului de atri-buire a dreptului de exploatare a resursei acvatice vii şi reprezintă un pas icircnainte faţă de perioada anterioară cacircnd pescarii sportivi ajungeau la Tul-cea fără informaţii privind condiţiile de pescuit recreativ-sportiv icircn Delta Dunării şi fără să cunoască de unde cum şi cacircnd pot procura documentele necesare mai ales la sfacircrşit de săptămacircnăDă dreptate dlui dir Talpeş V icircn privinţa nelegalităţii taxei de acces icircn Delta Dunării dar nu ar fi icircn avanta-jul nimănui ndash nici al AJVPS Tulcea nici al pescarilor sportivi ndash să conteste acum condiţiile impuse forţat de conducerea ARBDD fiindcă soluţionarea proble-mei ar dura cel puţin pacircnă la icircncheierea anului 2012Speră ca şi icircn Delta Dunării să fie atribuit legal dreptul de exploatare a resursei acvatice vii prin concesionare doar asociaţiilor de pescari sportivi eligibile Aşa după cum a fost atribuită icircn alte tim-puri singura concesiune icircn acest sens din ţară dlui Robert Răduţă şi asociaţiilor lui

3 DL dir Pop Andrei (AJPS Cluj) a susţinut că reprezentanţii filialei locale ANPA au aplicat discreţionar chiar fraudulos metodologia de calcul

a punctajului cu ocazia autorizării asociaţiilor de pescari sportivi Dă exemple concludente Din cauza faptului că a fost autorizată şi AJVPS Cluj pe zone pe care AJPS Cluj şi le reven-dicase şi le adjudecase icircn baza unui punctaj mai mare are multe

litigii cu aceasta pe rolul instanţelor judecătoreşti Situaţia precară a AJPS Cluj din acest moment rezidă din faptul că ANPA i-a suspendat autorizaţia pentru trei zone de pescuit atribuite anterior Cere sprijin pentru soluţionarea problemei asociaţiei născută din acţiuni şi procese tendenţioase dator-

|8 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

ate unor reglementări nelegale aplicate şi acestea discreţionar

4 Dl dir Calciu Dorin (AJVPS Hunedoara) a evidenţiat că problemele AJPS Cluj sunt generale iar rezolvarea acestora nu poate fi abordată bdquosectarrdquoAr fi cel mai avantajos pentru pescarii sportivi şi protecţiaconservarea resursei acvatice vii even-tuala preluare icircn responsabilitate a exploatării resursei acvatice vii din toate habitatele piscicole naturale de către AGVPS din Romacircnia care poate organiza şi desfăşura mai bine şi echitabil activi-tatea prin asociaţiile de pescuit recreativ-sportiv eligibileSusţine icircncă odată semnarea şi promovarea placircngerilor despre care a făcut vorbire anterior la Parchetul de pe lacircngă IcircCCJ şi la Curtea de Conturi

5 Dl dir Drăgoi Victor (AVPS Acvila ndash Bucureşti) a ridicat problema concurenţei incorecte făcute asociaţiilor de pescari sportivi şi păgubirii bugetu-lui public de către ANPA prin neicircncasarea taxei de 2 leipermis de pescuit recreativ-sportiv eliberat direct de funcţionarii publici ai acesteia

6 Dl dir Popa Cornel (AJVPS Mehedinţi) a adus icircn discuţie problema autorizăriiconcesionării exploatării resursei acvatice vii de pe Dunăre De ce nu se faceIntervine dl dir Coman Liviu (AJVPS Călăraşi) care precizează că asociaţia pe care o reprezintă a obţinut o hotăracircre judecătorească definitivă şi irevocabilă care obligă ANPA icircn acest sens

Icircn legătură cu organizarea manifestărilor halieu-tico-cinegetice apreciate ca fiind fără precedent icircn Romacircnia şi icircn alte ţări europene materialul de prezentare a fost considerat suficient de detaliat complet şi convingător Totuşi pentru aducere la zi a luat cuvacircntul dl arh Ionescu Mugurel care a prezentat rezultatele verificării şi omologării pistei de concurs Corbu de către oficialii FIPS Aceştia au fost prezenţi icircn timpul desfăşurării Cupei Rig de Pes-cuit la Crap fiind impresionaţi atacirct de amenajările special edificate pentru acest tip de competiţii cacirct şi de cantitatea şi calitatea deosebită a populaţiei piscicole Prinderea a 15000 kg de peşte de către cele 75 de echipe concurente icircntr-un interval de 72 de ore a depăşit orice aşteptare şi constituie un record icircn condiţiile de desfăşurare a unei competiţii de asemenea amploare De asemenea oficialii FIPS au apreciat condiţiile de transport cazare pensiune etc verificate cu acest prilej La sfacircrşit oficialii FIPS s-au declarat icircncacircntaţi de locaţie şi de amenajarea special finalizată felicitacircnd conducerea AGVPS din Romacircnia pentru alegerea făcutăDl dir gen Şelaru N contează după cum a preci-zat pe faptul că desfăşurarea concomitentă a unui Campionat Mondial de Pescuit la Crap a finalei naţionale de tir vacircnătoresc a finalei naţionale de chinologie vacircnătorească a unui tacircrg de vacircnătoare şi pescuit a zilei Sf Eustaţiu şi a Congresului AGVPS din Romacircnia icircntr-o locaţie de excepţie situată pe malul mării şi icircntr-o perioadă cu temperaturi fa-vorabile poate determina o regrupare a vacircnătorilor şi pescarilor sportivi din marea familie a asociaţiilor icircn profil sub egida AGVPSDe aceea ocazionat de această reuniune de lucru a făcut un apel călduros la conducerile asociaţiilor afiliate pentru a lua parte activ la aceste manifestări revenindu-le obligaţii concrete legate icircn primul racircnd de

- participarea cu echipe sau concurenţi individu-ali la campionatele naţionale de tir vacircnătoresc şi de chinologie vacircnătorească de la fazele pe asociaţie pacircnă la finala de la Constanţa- inventarierea şi colectarea la sediul asociaţiilor afiliate a trofeelor de vacircnat neo-mologate icircncă dobacircndite oriunde de mem-brii vacircnători ai acestor asociaţii aşa icircncacirct să poată fi evaluate după formula CIC de către o comisie completă şi competentă şi apoi icircnscrise icircn Catalogul Naţional al Trofeelor de Vacircnătoare din Romacircnia care se doreşte a fi actualizat cu acest prilej- participarea prin echipe sau competitori in-dividuali la icircntrecerea bdquoceaunelorrdquo organizată icircn 27 sept 2012 cu ocazia sărbătorii zilei vacircnătorilor din Romacircnia- contactarea şi stimularea participării firmelor cunoscute interesate de producerea şi comer-cializarea produselor icircn profil cinegetic şi ha-lieutic la tacircrgul de vacircnătoare şi pescuit

Avacircnd icircn vedere că la o asemenea manifestare pot fi prezenţi reprezentanţi ai CIC FACE FIPS şi ai conducerilor asociaţiilor naţionale de vacircnătoare şi de pescuit din ţările vecine şi din Europa precum şi importante personalităţi din ţară trebuie să se depună eforturile cuvenite din partea tuturor con-ducerilor asociaţiilor din Romacircnia pentru ieşirea spectaculoasă dintr-un anonimat icircn care ne-am complăcut cu toţii din anumite raţiuni icircn ultimii aniSe apreciază că a sosit momentul să se arate şi ce-lorlalte ONG-uri cu preocupări similare şi societăţii icircn care trăim anvergura organizării şi posibilităţilor noastre de manifestare icircn interesul prestigiului activităţilor desfăşurate al lor şi al Romacircniei pacircnă la urmă

Dezbateri aparte au suscitat spre finalul reuniunii sesizările ce se doresc a se face la nivelul Parchetu-lui de pe lacircngă Icircnalta Curte de Casaţie şi Justiţie icircn legătură cu modul apreciat ca fraudulos de recon-tractare a gestionării faunei sălbatice din foarte multe fonduri cinegetice (icircn anii 2011 şi 2012) şi pentru autorizarea abuzivă a exploatării resursei acvatice vii din habitatele piscicole naturale De asemenea la nivelul Curţii de Conturi a Romacircniei pentru prejudicierea bugetului public de către ANPA prin autorizarea exploatării resursei acvatice

vii icircn locul concesionării acesteia prin stimularea perceperii de tarife cacirct mai mici pentru accesul la resursă prin neicircncasarea taxei de 2 leipermis eliberat de funcţionarii ANPA etcDin discuţiile purtate a reieşit că faptele grave comise de conivenţă de către grupuri organizate de funcţionari publici ndash care eludacircnd legea au asigurat abuziv şi discreţionar accesul la cele două resurse naturale (vacircnat şi peşte) precizate mem-brilor unor aşa-zise asociaţii de pescari sportivi ndash sunt foarte bine cunoscute şi nu pot fi tăinuite Nu merită să-şi asume nimeni un astfel de risc pentru anumiţi funcţionari publici care au icircndeplinit şi au plusat la dispoziţiile nelegale primite din partea unor demnitari nominalizaţi politic icircn funcţii cu rezultatul trecerii exploatării resurselor naturale regenerabile denumite bdquovacircnat şi peşterdquo din macircna asociaţiilor tradiţionale sau consacrate care şi-au dovedit icircn timp interesul şi responsabilitatea icircn macircna unor asociaţii noi clientelare care nu oferă nici o garanţie icircn privinţa exploatării durabile a acestor resurseDin discuţii a mai reieşit şi faptul că cercetările şi sancţiunile ce vor urma sesizărilor reprezentanţilor asociaţiilor afiliate vor atrage atenţia funcţionarilor publici care se perpetuează de la o guvernare la alta că legea este lege şi se aplică şi pentru ei aşa icircncacirct să nu-şi mai permită pe viitor interpretarea le-gii şi aplicarea interpretativă abuzivă şi interesată a acesteiaLucrările (sesizările) pregătite la nivelul AGVPS care s-au transmis tuturor reprezentanţilor asociaţiilor afiliate spre cunoaştere au fost remarcate ca fiind clare şi la obiect dar se impune a fi completate cu anexe dintre care cele mai importante trebuie să fie placircngerile concrete ale fiecărei asociaţii icircn cauză unele dintre acestea fiind depuse deja la organele de cercetare penalăImportantă a fost şi poziţia unanimă a tuturor celor prezenţi la reuniunea de lucru icircn privinţa necesităţii depunerii sesizărilor icircn discuţie la Parchetul de pe lacircngă ICCJ şi la Curtea de Conturi după o ultimă revedere şi reformulare a acestora şi după icircnsuşirea lor prin semnătură de către reprezentanţii AGVPS şi ai asociaţiilor afiliateChiar dacă va necesita timp şi efort obligaţia asumată trebuie dusă cacirct mai curacircnd posibil la bun sfacircrşit

9|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Dezbaterile din secţiunea de lucru cu contabilii asociaţiilor afiliate

Scopul icircntacirclnirii de lucru organizate reliefat icircncă de la icircnceputul reuniunii a fost acela de a identi-fica probleme economico-financiare de actualitate şi de interes comun cu care se confruntă contabilii asociaţiilor afiliate dar nu numai pentru a icircn-cerca o soluţionare legală şi mai ales unitară a acestor probleme aşa icircncacirct să poată fi prevenite interpretări personale şi rezolvări diferite icircn general păgubitoare pentru bugetul asociaţiilor nonprofit pe care le reprezintăOrdinea de zi propusă a avut un caracter orientativ urmărindu-se o preorientare a discuţiilor pe capi-tole distincte de probleme urmacircnd ca această or-dine de zi să fie completată cu orice alte probleme ridicate de cei prezenţiCoordonarea lucrărilor secţiunii a revenit dlui ec Ivanovici George ndash preşedintele comisiei de cenzori a AGVPS expert contabil şi auditor independent ndash ajutat de dl ec Popescu Marian ndash cenzor la AJVPS Buzău dna Ţandără Carmen ndash cenzor la AGVPS şi dna ec Leotică Marina ndash contabil şef al AGVPS La lucrări au participa 21 de contabili din partea asociaţiilor din diverse judeţe şi icircncă un economist din partea AGVPSDiscuţiile purtate au avut un caracter interac-tiv sub forma unui schimb profesional de opinii şi experienţă conducacircnd icircn final la concluzii şi decizii importante pentru cei prezenţi precum şi la reţinerea unor probleme rămase deschise de soluţionat icircn viitorIcircn sinteză problemele dezbătute s-au referit la 1 Impozitul pe venita) icircncadrarea plata şi declararea sumelor reprezentacircnd indemnizaţia de examinare acordată membrilor comisiei de examinare pentru obţinerea permisului de vacircnătoareb) obligaţiile declarative şi de plată referitoare la zilieric) oportunitatea şi cadrul legal pentru premierea membrilor vacircnători ai asociaţiei şi pentru membrii consiliului de administraţied) impozitul pe venitul agricol icircn cazul achiziţionării de produse agricole de la producători particulari - documente produsele care pot fi achiziţionatee) posibilitatea premierii paznicilor de vacircnătoare (pentru cointeresarea lor) atunci cacircnd contribuie la descoperirea cazurilor de braconaj din sumele pe care asociaţiile le primesc drept despăgubiri la braconaj 2 Taxa pe valoarea adăugatăa) Achiziţii intracomunitare şi icircnscrierea ca plătitori de TVA icircnscrierea icircn Registrul Operatorilor Intraco-munitari obligaţii declarativeb) cotizaţia suplimentară este sau nu purtătoare de TVA3 Taxa extrajudiciară de timbrua) cum se procedează4 Impozitul pe profita) metodologia de calcul a impozitului pe profit aşa cum a fost aceasta prezentată de organele de control ale ANAFb) necesitatea solicitării unor precizări de la or-ganele competente ale Ministerului de Finanţe asupra alegerii unei bdquocheirdquo de repartizare a chel-tuielilor comune c) icircnregistrarea impozitului pe profit suplimentar (stabilit de către organele de control) 5 Impozite şi taxe localea) impozitul asupra mijloacelor de transport cu

referire la bărci 6 Casa de marcata) răspunsul primit de la Direcţia de Politici şi Legislaţie icircn Domeniul Vamal şi Nefiscal din cadrul Ministerului Finanţelor Publice icircn data de 19102011b) necesitatea continuării demersurilor pentru re-evaluarea situaţiilor specifice din cadrul asociaţiilor vacircnătorilor şi pescarilor sportivi 7 Alte problemea) tarifele de gestionare a fondurilor de vacircnătoare ndash TVA documente justificative necesare b) icircnregistrarea icircn contabilitate a tarifelor de ges-tionare separat pe doua exerciţii financiare avacircnd icircn vedere faptul ca anul fiscal nu corespunde cu se-zonul de vacircnătoare c) icircnregistrarea operaţiunilor de plata a permiselor de pescuit primite de la ANPA şi a celor de icircncasare a contravalorii lor de la membrii pescari (ANPA eliberează permisele cu icircntacircrziere de 1-2 luni faţă de data virării contravalorii lor)d) inexistenţa icircn Codul Ocupaţiilor din Romacircnia a unor ocupaţii cum ar fi paznic de pescuit secretar de club e) necesitatea icircntocmirii unui grafic de circulaţie a documentelor icircn cadrul fiecărei asociaţiif) necesitatea icircntocmirii unei proceduri proprii pen-tru operaţiunile cu numerar avacircndu-se icircn vedere şi noile reglementari legate de paza bunurilorg) inventarierea anuală a patrimoniului cu referire la mijloace fixe aflate icircn evidenţa contabilă dar cu valoare de inventar zero h) care este tratamentul dobacircnzilor la sumele provenite din sume icircncasate pentru activitate economică i) scrisorile de garanţie bancară obţinute de la bănci icircn vederea participării la licitaţiile organizate pen-tru gestionarea fondurilor de vacircnătoare 8 Propunere de elaborare a unui Manual de politici contabile unitara) necesitatea şi oportunitatea unui astfel de manualb) stabilirea din racircndul contabililor prezenţi a per-soanelor care vor elabora cacircte un capitol din acest manual

Icircn legătură cu probleme dezbătute prezentate sistematizat mai sus s-au discutat şi stabilit proce-duri absolut legale şi unitare de lucru care urmează să fie transmise icircn scris tuturor asociaţiilor afiliate inclusiv contabililor asociaţiilor afiliate care nu au putut fi prezenţi la reuniunea organizatăDe asemenea s-a luat hotăracircrea elaborării icircn cel mai scurt timp posibil a Manualului unitar de politici contabile al cărui model va fi pus la dispoziţie de la nivelul Comisiei de cenzori AGVPS iar conţinutul va fi adoptat de un colectiv de con-tabili de la AGVPS şi asociaţiile afiliate stabilit cu prilejul reuniuniiDupă elaborarea manualului precizat icircntr-o primă variantă acesta va fi transmis comisiei de cenzori şi contabililor asociaţiilor afiliate pentru lecturare şi eventuale propuneri de modificare şi comple-tare a lui Doar ulterior varianta finală va fi supusă aprobării Consiliului AGVPS apoi distribuită asociaţiilor afiliate aşa icircncacirct să constituie un cadrul unitar şi statutar de lucru opozabil şi util icircn relaţiile cu organele de control icircn profil şi terţe persoane

ConcluziiProblemele ridicate cu ocazia reuniunii de lucru din 29-30 mai 2012 de la Braşov au fost după cum s-a putut constata numeroase şi complexePentru majoritatea dintre acestea au fost precizate soluţii legale şi unitare pe loc Altele au fost reţinute pentru intervenţii la nivelul forurilor decizionale urmacircnd să fie transmise răspunsurile cuvenite ce-lor interesaţi icircn interesul unor soluţionări similare (unitare) a problemelor rămase deschiseSchimbul de opinii şi experienţa s-a dovedit şi acesta a fi necesar util şi eficientLa finalul reuniunii de lucru s-a concluzionat de către toţi cei prezenţi că organizarea acestei icircntacirclniri lucrative a fost inspirată şi folositoare susţinacircndu-se necesitatea organizării periodice a unor icircntruniri similare

VPR

Ilustrația M Ionescu

|10 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Icircn perioada 08-11052012 s-a desfăşurat icircn oraşul Cape Town din Africa de Sud cea de-a 59-a

Adunare Generală a Consiliului Internaţional de Vacircnătoare ( CIC ) manifestare care a reunit participanţi din peste 30 de ţări membre atacirct din Europa cacirct şi din America de Nord Africa şi Asia Organizată ca Fo-rum Mondial al Utilizării Durabile și avacircnd ca temă principală bdquoEco-nomia conservării faunei sălbaticeldquo această reuniune a icircnsemnat mai mult decacirct o icircntacirclnire prietenească icircntre vacircnători din icircntreaga lume fiind un adevărat forum al schimburilor de idei de analiză şi propuneri pentru gestionarea vacircnatului ca parte esenţială a conservării biodiversităţii Din partea Delegaţiei Romacircniei au luat parte la acest eveni-ment dr ing Neculai Şelaru ndash direc-tor general al AGVPS din Romacircnia ing Eusebiu Martiniuc - director al

AJVPS Vrancea ing Liviu Coman - director al AJVPS Călăraşi Şipos Dan - candidat și nou membru şi sub-semnatul - director al AJVPS Praho-va icircn calitate de nou Șef al Delegaţiei Romacircniei icircn CIC Riguros organizată cea de-a 59-a Adunare Generală a CIC a prilejuit un util schimb de experienţă şi o continuare a demersurilor legate de gestionarea durabilă a vacircnatu-lui din Africa considerat alături de toate speciile de vacircnat existente pe celelalte continente componentă a Patrimoniului Cultural Mondial Temele puse icircn discuţie de-a lungul tuturor dezbaterilor icircncepacircnd cu deschiderea oficială desfăşurată icircn Palatul Parla-mentului din Cape Town continuacircnd cu lucrările Diviziilor şi icircncheind cu rezoluţiile aprobate icircn cadrul sesiunii finale au trasat şi susţinut politi-cile locale regionale şi mondiale icircn privinţa gestionării populaţiilor de vacircnat

sedentar şi migrator Au fost abordate aspecte legate de pericolul d i s p a r i ţ i e i unor specii aflate la limi-

ta existenţei lor de comerţul legal dar şi ilegal cu carne trofee şi exemplare vii precum şi cele legate de braconaj ca principal element favorizant al traficu-lui cu vacircnat şi produse accesorii pro-venite din vacircnat (coarne colţi fildeş blănuri carne pui ouă etc) şi de politicile care ar trebui aplicate icircn ve-derea limitării efectelor negative ale aspectelor menţionate mai sus Cum era şi normal re-giunea cu cele mai multe elemente de analiză a fost continentul Africa con-tinuacircndu-se astfel tendinţa icircncepută cu mai mulţi ani icircn urmă de a prezen-ta şi populariza continentul african S-a insistat asupra gestionării faunei cinegetice africane a modalităţilor de organizare a partidelor de vacircnătoare icircn mai multe ţări ale continentului a Parcurilor Naţionale cele mai im-portante cu problemele lor a marilor migraţii sezoniere şi nu icircn ultimul racircnd studii foarte interesante despre speciile de animale sălbatice africane De această dată prezentările au fost susţinute de oficiali ai ţărilor africane miniştri ai mediului ai agriculturii reprezentanţi ai Organizaţiei Mondi-ale pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) ai Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) Nivelul reprezentării

Organizată ca Forum Mondial al Utilizării Durabile si avacircnd ca temă principală bdquoEconomia conservării faunei sălbaticeldquo

aceasta reuniune a icircnsemnat mai mult decacirct o icircntacirclnire prietenească icircntre vacircnători din icircntreaga lume

Reprezentare externă|

Adunarea Generală a CIC din Cape Town

Ilustrația CIC

11|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

a dat pe de o parte importanţa cuvenită eforturilor naţionale icircn sen-sul conservării bogăţiilor naturale pe care le administrează pe de altă parte a susţinut recunoaşterea Africii ca un continent dornic să fie apre-ciat de lumea mondială ştiinţifică şi nu numai Totodată a fost recunos-cut faptul că principiile conservării biodiversităţii vieţii sălbatice sunt necesare şi sunt susţinute icircn direcţia dezvoltării comunităţilor umane şi al protejării faunei şi florei de o inestimabilă valoare biologică şi economică Rapoartele de acti-vitate ale Diviziilor din cadrul CIC (Divizia Ştiinţe aplicate Divizia Politici şi Legislaţie Divizia Cultură şi Grupul de lucru Opinia Tacircnără) au arătat uneori cu detalii icircntreaga activitate desfăşurată icircn ultimul an realizările și eforturile comune alături de alte organizaţii sau organisme zo-nale sau mondiale Demn de remarcat este faptul că activităţile desfăşurate icircn acest ultim an au pus Consiliul Internaţional de Vacircnătoare pe o nouă orbită a relaţiilor şi recunoaşterii internaţionale icircn sensibilul domeniu al conservării biodiversităţii vieţii sălbatice Au fost scoase icircn evidenţă eforturile unor delegaţii naţionale sau al unor membri ai acestor delegaţii precum şi ale conducerii CIC icircn acest sens Toţi au depus un efort consis-tent icircn a impune politicile şi principi-ile CIC icircn Europa dar şi icircn celelalte continente Icircn acest sens este demn de amintit faptul că icircncepacircnd cu acest an limba rusă a devenit a patra limbă oficială a CIC ca o recunoaştere a eforturilor importante făcute de Federaţia Rusă şi fostele state ale URSS icircn conservarea faunei sălbatice şi icircn sprijinirea studiilor icircntocmite de importante instituţii ştiinţifice ruseşti precum Academia de Ştiinţe de la Moscova şi institute de cercetări afili-ate acesteia

Discuţii finale au fost făcute și cu privire la formulele de evaluare a trofeelor de vacircnat icircn sen-sul că pacircnă la toamnă vor fi editate noile fişe cu metodo-logia de cal-cul icircn acest fel dorindu-se icircncheierea unei perioade neclare şi confuze care a marcat ultimii ani De asemenea s-a discutat formarea tot pacircnă icircn toam-na acestui an a structurilor zonale şi naţionale pentru evaluarea trofee-lor astfel icircncacirct şi acest domeniu atacirct de important prin care se răsplătesc eforturile adevăraţilor profesionişti să-şi recapete importanţa Au fost discutate şi probleme specifice Delegaţiei Romacircniei iar domnii Bernard Lozeacute - Preşedinte CIC şi Dieter Schramm - Preşedinte de Onoare CIC şi-au re-afirmat sprijinul direct icircn a susţine indi-vidual sau icircn totalitate acţiunile pe care dorim să le iniţiem dar şi implicarea membrilor noştri icircn proiectele iniţiate de către Diviziile CIC - ului Prin demersurile Guvernului de la Budapesta CIC are toate şansele să devină un or-ganism mondial pe lacircngă Organizaţia Naţiunilor Unite angajaţii săi putacircnd fi asimilaţi personalului diplomatic Este deocamdată o dorinţă şi speranţă Icircn concluzie a 59-a Adunare Generala CIC a reliefat poziţia acestei organizaţii de susţinător al vacircnătorii ca o componentă a Patri-moniului Cultural Universal punacircnd bazele icircnceperii unor noi studii icircn do-meniul Economiei Conservării Fau-nei Sălbatice

S-a hotăracirct ca cea de-a 60-a Adunare Generală a CIC din anul 2013 să se desfăşoare icircn trei ţări şi anume Cehia Slovacia şi Ungaria pe parcursul unei săptămacircni şi sub pa-tronajul extraordinar al Preşedinţilor din aceste ţări Despre frumuseţile Africii de Sud atacirct cacirct am putut ve-dea icircntr-un material viitor

Valeriu BOLGIU

Ilustrația NȘelaru

|12 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Pornind de la o simplă icircntrebare bdquo Cum văd căpriorii lumea dimprejurul

lor rdquo şi icircnţelegacircnd acest fenomen putem evita o serie de greşeli care de cele mai multe ori ne vor lăsa doar cu imaginea căpriorului fugind icircnapoi spre desişul de unde ve-nise şi cu tolba goală

IcircNTRE LUMINĂ ŞI CULOAREPentru o lungă perioadă de timp s-a crezut despre căpriori că văd numai icircn alb şi negru Cercetările ul-timilor ani au demonstrat icircnsă că lucrurile stau puţin altfel Ochiul mamifere-lor conţine două feluri de celule sensibile la lumină denumite după forma lor conuri şi bastonaşe Conurile percep culorile

din spectrul de lumină şi sunt dedicate cu precădere vederii diurne iar bastonaşele sunt sen-sibile la lumina slabă şi nu icircnregistrează culorile Ochiul uman conţine mai multe conuri deci noi percepem bine culorile şi vedem bine icircn timpul zilei iar pentru că avem mai puţine bastonaşe nu ne descurcăm prea bine cacircnd nu este lumină suficientă Ochii căpriorilor conţin mai multe bastonaşe şi mult mai puţine conuri aşa că ei se mişcă relativ confortabil icircn lumina slabă cum este dimineaţa şi seara şi pe icircntuneric dar percep foarte slab culorile şi doar unele dintre acestea

CULOAREA DIN IMAGINIldquoCuloareardquo este ceea ce per-

cepem noi din lumina cu diferite lungimi de undă şi frecvenţe şi care se traduce prin spectrul vizibil practic ceea ce vedem noi icircntr-un curcubeu La capătul spectrului cu lungimi mari de unde este roşul iar la capătul opus este violetul lumina cu lungimi scurte de unde Există icircnsă lumină şi icircn afara spectrului vizibil pe care ochiul uman nu o percepe icircn mod normal Este aşa numitul spectru invizibil din care fac parte ultravioletele şi infraroşiile Cercetările au demon-strat că ochii căpriorilor pot percepe o parte din spectrul vizibil aflat spre partea violetă şi chiar o parte din spectrul invizibil o parte din gama de ul-traviolete Astfel căpriorii pot vedea ceva din cu-loarea albastră iar prin contrast sunt foarte puţin sensibili la culorile dinspre galben iar verdele por-tocaliul şi roşul sunt per-cepute ca nuanţe de gri

ULTRAVIOLETUL ŞI PORTOCALIUL DIN ECHIPAMENTPărerile privind acuitatea vederii căpriorilor vis-a-vis de lumina ultravioletă sunt icircmpărţite Ceea ce este sigur este că o mare parte din materialele din care este fabricată icircmbrăcămintea conţin icircntăritori de culoare toc-mai pentru a da strălucire culorilor Aceşti ldquoicircntăritorirdquo funcţionează tocmai pe

baza reflexiei unei părţi din spectrul ultraviolet Avacircnd icircn vedere structura ochiului căpriorilor şi sensibilitatea lor ridicată la ultraviolete aceştia vor percepe aceste materiale ca fiind mult mai strălucitoare decacirct le putem vedea noi Icircn ori-care dintre situaţii indife-rent cacirct de mult sau puţin percep căpriorii aceste ul-traviolete este recoman-dat să purtăm la vacircnătoare o icircmbrăcăminte icircn culori neutre apropiate de cele din mediul icircnconjurător aşa numitul camuflaj Echipamentul modern aici incluzacircnd alături de icircmbrăcăminte şi rucsa-cii corturile scăunelele etc sunt confecţionate din materiale non-UV care nu reflectă razele ul-traviolete Există de ase-menea detergenţi pen-tru curăţire care icircnlătură icircn mare măsură efectul generat de icircntăritorii de culoare detergenţi recomandaţi pentru spălarea echipamentului de vacircnătoare Icircntre culo-rile ce trebuie evitate la vacircnătoare sunt albastrul şi bleumarinul pe care aşa cum am văzut căpriorii le percep destul de bine Pe de altă parte aşa cum arătam portocaliul este perceput de căpriori drept o nuanţă de gri aşa că vesta portocalie de protecţie sau banda de la pălărie sau de pe braţ nu vor atrage icircn mod special atenţia căpriorilor Asta bineicircnţeles cu condiţia de a nu ne mişca atacirct

Cum ne văd CĂPRIORII

Ce putem vacircna

13|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

timp cacirct suntem icircn raza lor de vedere şi mai ales icircn porţiunea din zona lor frontală icircn care şi ei au o vedere binoculară Să nu uităm că mişcarea zgo-motul şi mai ales miro-sul alături bineicircnţeles de culorile echipamentu-lui sunt aspectele cheie de care trebuie să ţinem seama atunci cacircnd vacircnăm

la căpriori De altfel de felul icircn care vom gestiona aceste elemente va depin-de icircn mare parte imaginea cu care vom pleca din teren la finele partidei de vacircnătoare un căprior ce se pierde icircn desiş sau un trofeu binemeritat pen-tru panoplia cu amintiri

IUNIE Mamifere căprior (mascul) şacal vulpePăsări cioară grivă cioară grivă sudică cioară neagră coţofană

IULIE Mamifere căprior (mascul) şacal vulpePăsări cioară grivă cioară grivă sudică cioară neagră coţofană de la 1507-stăncuţă

|MacIlustrația autorului

Ilustrația autorului

Timpul lui Cireşar va trece cacirct ai bate din palme şi vom fi faţă icircn faţă cu vremea călduroasă a lui Cuptor Nu neapărat că ar fi ceva semnificativ deschis la vacircnătoare icircn iulie dar pregătirea cacircinelui de vacircnătoare pen-

tru deschiderea de la mijlocul lui Gustar trebuie făcută cu grijă şi din timp Nimic nu trebuie lăsat pentru ultimele zile nici repetiţiile ndash aducerile aminte şi practica constantă a comenzilor nici administrarea vaccinului icircmpotriva căpuşelor şi a altor insecte parazite şi cu atacirct mai puţin antrenamentul fizic pe cacirct posibil icircn condiţii cacirct mai apropiate de cele icircn care vom vacircna Şi pentru că a venit vorba despre vremea călduroasă să vedem ldquoce şi cumrdquo trebuie să procedăm icircn aceste condiţii vis-a-vis de partenerul nostru pa-truped Antrenamentul fizic trebuie efectuat continuu cel puţin de două-trei ori pe săptămacircnă o ieşire de cel puţin o oră - două icircn parc icircn locurile special amenajate sau şi mai bine pe un teren liber unde poate alerga icircn voie pot menţine cacircinele icircn formă Nu mai puţin important de reţinut este faptul că antrenamentul trebuie icircnceput cu atacirct mai mult dacă a lipsit cu cel puţin două luni icircnaintea deschiderii sezonului de vacircnătoareCe temperaturi sunt periculoase Pentru pontatori care lucrează in-tens pe teren uscat chiar şi numai + 15 20o C pot deveni o problemă Dacă vorbim despre retreiveri care lucrează icircn apropierea unei ape situaţia se schimbă deoarece poate singur să se răcorească ori de cacircte ori este nevoie Să nu uităm că majoritatea raselor de cacircini pot suporta mult mai bine frigul decacirct căldura Cum prevenim deshidratarea Foarte simplu trebuie doar să fim pregătiţi şi cu apă pentru cacircinele nostru Doi trei litri de apă la maşină poate unul la noi icircn teren sunt suficienţi pentru o jumătate de zi de vacircnătoare pe vreme călduroasă La fiecare oră cacircnd e cald la o jumătate de oră icircn zilele toride daţi-i să bea pe săturate şi nu strică dacă icircl şi stropiţi cu puţină apă Monitorizaţi permanent cacircinele Dacă mersul devine apatic ochii sticloşi sau pur şi simplu se aşază des singur pe sol toate sunt semne de alertă Faceţi o pauză treceţi la umbră şi din nou daţi-i să bea apă Dacă este vreo apă prin apropiere lăsaţi-l să facă o baie de voie Are cu siguranţă nevoie de odihnă pentru a se reface Nu uitaţi că la nivelul ierbii tempera-tura este mai ridicată iar ventilaţia este mai redusă O căldură tolerabilă pentru noi poate fi deja prea ridicată pentru companionul nostru patruped Un cacircine pasionat şi dedicat poate alerga la vacircnătoare pacircnă la colaps şi nu cred că vreunul dintre noi ar dori aşa ceva

Alexandru CODRIN

PREGĂTIRI PENTRU VREMEA

LUI CUPTOR

|Bolile vacircnatului

|Tir și Balistică

|14 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Scăldătoare pentru păsări

Zilele de vară se scurg agale icircn aşteptarea pasajului la prepeliţe la raţe a pacircndelor la vacircnatul mare Scur-tele vacircnători la căprior icircntacirclnirile la competiţiile chino-logice şi de tir din acest răstimp fac trecerea mai uşoară

domolind nerăbdarea vacircnătorului Icircn acest răstimp reicircnvie icircn minte icircntacircmplările petrecute icircn natură alături de camarazi de cacircine şi sălbăticiuni culoarea şi viaţa perioadelor de crepuscul de seară tacircrzie zorile icircnrouate icircn care totul revine la viaţă după amorţeala de peste zi sau de peste noapte şuieratul bătăilor de aripi ale raţelor icircndreaptă atenţia vacircnătorului către direcţia de unde vor apărea umbrele mişcătoare ce se apropie de ochiul de apă Foşnetul frunzelor şi zgomotul crăcilor rupte sub greutatea cerbului direcţionează atenţia trăgătorului către un punct pe linia neagră-cenuşie a lizierei pădurii ndash unde icircşi va dezvălui poate silueta icircn lumina lunii frumoasa cervidă Căpriorul suplu şi plin de frumuseţe sprijină icircntre coarnele lui răsăritul sau apu-sul fiind una cu soarele plămădit parcă din aceleaşi raze răpind pentru cacircteva clipe vederea vacircnătorului ce nu mai poate desluşi unde sfacircrşeşte astrul şi unde căpriorul Roşul lanului de maci urcă

Ore de crepuscul |maria săvulescu

FIRMA DDUPLEKS PRODUCE PROIECTILE UNICE PENTRU ARME CU ŢEVI LISE

Am văzut prima imagine a unui proiectil unic produs de firma letonă DDuplex icircntr-un articol semnat de DDandarinov icircn revista Bălgarski Loveţ (aprilie 2010 pp56-60) Menţionat

icircntre cele avacircnd corpul din oţel tip Blondeau era apreciat pen-tru buna sa precizie şi marea putere de penetraţie şi de stopare a vacircnatului Textul indica icircnsă numai numele firmei nu şi pe cel al modeluluiRevista Le Chasseur Francais a tipărit icircn anul 2011 un număr su-plimentar intitulat Sanglier (Mistreţul) unde Francis Grange a comparat (la pp92-96) cinci modele de proiectile unice (dintre care două produse de D Dupleks) cu un Brenneke Rubin Sabot toate cartuşele avacircnd cal1270 S-au verificat următorii parame-tri tehniciViteza la 250 m de la gura ţeviiEnergia cinetică la 10 m + mărimea cavităţii icircn decimetri cubi (icircn plastilină de 55)Precizia (diametrul cercului de dispersie) la distanţa de 50 m Rigiditatea constracircngerea ţevii la trecerea lor printr-un full-choke de 1 mmAbaterea-standard a vitezei la 250 m Presiunea medie din camera cartuşului şi presiunea statistică Pentru a verifica precizia calcula energia cinetică şi măsura cavităţile icircn dm cubi s-au tras cacircte 5 focuri dintr-o ţeavă lisă de 66 cm cu choke cilindric ameliorat (010 mm) şi lunetă fixă Pentru a măsura viteza la 250 m rigiditatea la trecerea prin full-choke şi presiunile din ţeavă s-au tras cacircte 10 focuri la bancul oficial de probă din Saint-Etienne Notele exprimau 5 trepte de calitate excelentă bună medie mediocră şi proastă Cele două modele ale firmei DDupleks poartă numele de Dupo 28 şi Hexolit 32 cifrele reprezentacircnd greutatea icircn grame a modele-lor respective Corpul lor din oţel cu un strat extern din zinc inoxidabil este anterior concav şi cu o centură dublă dintr-un

Păsările din natură de interes cine-getic precum şi cele de importanţă faunistică se confruntă - compara-

tiv cu mamiferele sălbatice - cu mai mulţi agresori care le atacă din aer şi de pe sol Icircn lista celor ce le agresează se includ şi dăunători mai puţin cunoscuţi de cei ce protejează natura ndash vacircnători sau memb-rii organizaţiilor pro-natura ndash constituiţi

din numeroase specii de paraziţi (peste 1000) care icircşi duc existenţa pe corpul păsărilor icircn mod temporar sau perma-nent şi sunt cunoscuţi sub termenul de ectoparaziţiEctoparaziţii sunt vietăţi de dimensiuni reduse icircntre 05 ndash 5 mm Cei vizibili ndash Ixodes ricinus - se hrănesc icircn exclusivita-te cu sacircnge fixat pe corpul păsării alțiindash Dermanyssus sp- stau temporar mai mult pe timpul nopţii cacircnd se hrănesc cu sacircnge refugiindu-se icircn timpul zilei icircn materialele de construcţie a cuibului sau sub scoarţa ramurilor care susţin cuibulSpeciile de ectoparaziţi ndash malofagi ndash stau icircn permanenţă pe corpul păsării şi se hrănesc cu excoriaţiile pielii sau din componentele penelor Malofagii se deosebesc de păduchii existenţi la mamifere prin formatul capului de trapez sau semisferăMalofagii determină prin deplasările pe corpul păsării o stare de agitație de frecvente toaletări ale penajului care duc şi la degradarea acestuia la sustragerea păsării de la hrănire de la odihnă şi foarte important la o redu-cere a vigilenţei normale faţă de agreso-rii existenţi icircn mediul de viaţăEfectele negative ale ectoparazitării se exteriorizează icircn perioada de incubaţie a ouălor şi de creştere a puilor finalizată cu spargerea ouălor şi strivirea puilor Păsările cel mai frecvent atacate sunt cele de talie mare precum fazanul cocoşul de munte de asemenea păsările ce trăiesc icircn colonii ndash stacircrcii cormoranii - sau cele care icircşi menţin de la un an la altul locurile de cuibărit precum ber-zele acvilele și bufniţa mare Păsările de talie mică (vrăbiile cintezele graurii piţigoii prepeliţele) sunt mai puţin agresate situaţie explicată prin practicarea scăldării icircn praful din dru-muri O ectoparazitare redusă accidentală se constată la mierlă şi sturz care icircşi

tapisează şi cu sol pereţii din interiorul cuibului Sub temperatura corpului şi agitarea păsării şi a puilor solul se transformă icircn pulbere care acţionează negativ asupra ectoparaziţilor ca un fel de bdquobaie la domiciliurdquoCombaterea ectoparaziţilor din natură se poate realiza prin amenajarea şi amplasarea icircn teren de bdquoscăldătorirdquo

constituite din amestecuri de cenuşă provenită din arderea de lemne de esenţă moale sau din tulpini de porumb cu nisip fin frac14 din volum compoziție icircn care se include 05 produse care conţin piretrinoide (flumetrin ciper-metrin resmetrin)Nisipul este un component

obligatoriu icircntrucacirct antrenează restul din amestec printre pene cu ajungerea acestuia şi pe corpul păsării Amestecul de cenuşă nisip şi substanţă acaricidă se depozitează icircn mici şanţuri dreptunghiulare cu laturi de 50-80-100 cm adacircnci de 10-15 cm şi amplasate icircn locuri icircnsorite şi cu vegetaţie mică (eventual cosită) icircn terenurile mai populate cu păsări in-clusiv cu cele de interes cinegetic Un alt loc de amenajare a scăldătorilor icircl constituie şi vecinătatea instalaţiilor de furajare a păsărilor Amestecul depus icircn scăldători se suplimentează icircn măsura bdquoconsumuluirdquo şi se afacircnează după precipitaţii Se consideră ca numărul de scăldători necesare şi permanente icircn terenurile cu păduri să fie de 2-3 la ha Un mod de deparazitare corporală in-clusiv de dehelmintizare a organelor interne constă şi icircn administrarea la păsările autohtone icircn lunile de iarnă de furaje ce conţin ivermectină Acţiunile complexe de combatere a ectoparaziţilor la păsările din natură prin furaje iarna şi prin scăldători şi pulverizare a cuiburilor vara se vor fi-naliza icircn viitor cu evidente reduceri ale prezenţei icircn teren a unui important dăunător ce determină prejudicii se-rioase icircn existenţa păsărilor

DR VADIM NESTEROVDR IC-TIN SABĂUndash BALC

ECTOPARAZITOZELE păsărilor din natură

Diferite specii de malofagi existente la păsări

15|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

parcă către soare icircn nuanţele roşiatice ale apusului Cacircntul brotacilor strigătul buhăi bătaia aripilor plescăitul apei freamătul pomilor fracircn-tura crengilor toate icircţi schiţează icircn minte pastelul imaginii ce prinde viaţă Icircn culorile gri-violacee ale crepusculului dispărea sub linia orizon-tului astrul zilei lăsacircnd icircn grija lunii pămacircntul cu toate vieţuitoarele lui Acea noapte urma să fie luminată de o mare şi rotundă lună plină Vacircntul atingea cu o adiere uşoară frunzele pomilor răcorind parcă atmos-fera ndash o seară minunată pentru a rămacircne la pacircndă la mistreţ Icircmprejurimile zonei unde urma să ne stabilim punctul de observaţie fuseseră cu atenţie cercetate un canal generos plin de apă macircl şi vegetaţie separa cele două parcele Pe una din ele se icircntindea un frumos lan de porumb iar pe cealaltă se icircntindea o mirişte lăsată special pentru pasajul prepeliţelor Trecătorile folosite de mistreţi erau uşor de depistat datorită urmelor de nămol şi frecăturilor lăsate pe copacii ce se ridicau din loc icircn loc din canal Am localizat zona cu urmele cele mai proaspete şi apoi ne-am deplasat icircn tăcere prin mirişte căutacircndu-ne ascunziş la umbra unor tufe Acolo ne-am aşezat icircn tăcere aşteptacircnd şi speracircnd la apropierea vreunui vier Clipele serii se scurgeau pe nesimţite ascultacircnd sunetele naturii cacircntul păsărilor cacircmpului foşnetul scurt al mersului rozătoarelor trecerea căprioarelor

şi a iepurilor Şi astfel icircncet-icircncet noaptea şi liniştea acoperiră pămacircntul La un moment dat se auzi din ce icircn ce mai aproape un foşnethellip venea dinspre canal Ceva se apropia răscolind icircmpletitura de stuf şi iarba icircnaltă Nu puteai zări decacirct arcuirile crengilor şi firelor de stuf Animalul se opri icircn

dreptul unei sălcii care icircncepu să se scuture din rădăcini Da era un porc mistreţ care mulţumit de baia de nămol făcută se freca cu putere de copac Doar ochii minţii puteau creiona scena căci totul se petrecea icircn adacircncitura canalului Am sperat că se va ridica pe malul opus pentru a intra icircn lanul de porumb ca să mănacircnce nu avea rost să ne apropiem căci vegetaţia icircn canal era icircnaltă Dar de parcă ar fi ştiut ce pericol icircl aşteaptă se depărtă pe acelaşi drum pe care şi sosi Trăirile şi simţirile acelor cli-pe au fost intense stacircrnite fiind nu de umbra masivului vier ci de sunetele şi umbrele naturii atacirct de bine contu-rate de lumina lunii Astfel de momente asemeni celor petrecute icircn icircnaltul observatoarelor rămacircn icircntipărite printre amintiri Ele preţuiesc la fel de mult ca şi istoria reuşitei unei puşcături dificile a unui aport făcut de cacircine doar la lu-

mina lanternei icircn icircntunericul serii sau din apele icircnvolburate ale racircului toate se adună icircn sufletul pasionatului trecător prin lumea minunată plină de neprevăzut a vietăţilor şi plantelor pămacircntului

polimer (roşu carmin la Dupo şi galben-verzui la Hexolit) pentru a trece uşor prin ţeavă şi choke posterior o bură-stabilizator golită (tot roşie respectiv galben-verzuie) obturator din plastic peste pulbere cartuş cu dulie metalică de 25 mm Pătrunderea provoacă expandarea - sau chiar ruperea ca schije dure şi tăioase - a 6 petale icircn vacircrf corpul proiectilelor rămacircne icircnsă icircntotdeauna compact Cităm rezultatele şi notele obţinuteDupo 28 cal1270 V 250 = 435 msE 10 + cavitate icircn plastilină = 2649 J 046 dmcubi Nota = mediePrecizie = cerc de dispersie 61 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 70 ms Nota = mediocrăPresiune mediestatistică = 574734 bari Nota = medieIcircn Fig1 vedem cartuşul Dupo 28 cutia roşie de 5 cartuşe cal1270 şi proiectilul cu cele 6 petale expandate pe o lăţime de 30 mm

Hexolit 32 cal1270

V 250 = 441 msE 10 + cavitate = 3112 J 050 dm cubi Nota = excelentă Precizie = cerc de dispersie 69 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 59 ms Nota = mediePresiune mediestatistică = 668814 bari Nota = mediocrăIcircn Fig2 vedem cartuşul Hexolit 32 cutia galbenă de 5 cartuşe cal1270

şi proiectilul cu cele 6 petale expandate pe o lăţime de 36 mm dar ele pot da schije tăioase de circa 2g fiecare ce ating alte puncte vitale Cor-pul proiectilului cu cele 20 g remanente icircşi continuă icircnaintarea cu efect mortal fără a se deformaIcircn verdictul său expertul francez laudă eficacitatea impresionantă a impactului demonstrată mai ales de Hexolit 32 care poate face minuni pacircnă la 30-35 m Ambele trec fără probleme prin full-choke graţie cen-turilor din polietilenă Prezentăm şi rezultatele obţinute icircn cadrul acestor verificări de proiecti-lul german Brenneke Rubin Sabot cal1270 de 284 g icircncartuşat de firma franceză FOB

V 250 = 460 msE 10 + cavitate = 3005 J 052 dm cubi Nota = excelentăPrecizie = cerc de dispersie 53 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 33 ms Nota = bunăPresiunea mediestatistică = 699780 bari Nota = mediocrăIcircn Fig3 vedem cartuşul decupat icircn lung proiectilul din plumb inclus icircn sabotul său cu 4 aripi alături de cutia pentru 5 cartuşe FOB Alte detalii privind acest model mai puteţi găsi icircn Vacircnătorul şi Pescarul Romacircn nr112006 nr112009 şi nr92010După cum constatăm din compararea parametrilor tehnici icircnregistraţi şi a notelor acordate de Francis Grange proiectilul Dupleks Hexolit 32 are performanţe apropiate de cele ale lui Brenneke Rubin Sabot o mică diferenţă fiind icircnregistrată numai la regularitatea vitezelorIcircn partea a doua a articolului vom arăta şi alte modele de proiectile unice de diferite calibre produse de firma letonă DDupleks

Matei TĂLPEANU

30 mm

36 mm

Ilustrația autoarei

Fig 1

Fig 3

Fig 2

|16 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Icircn lume sunt practicate icircncă şi sunt icircncurajate icircn prezent metode considerate tradiţionale şi culturale de vacircnătoare Am abordat recent bdquovacircnătoarea cu păsări de pradărdquo Continui

acum prin prezentarea bdquovacircnătorii cu arculrdquo Este la fel de veche poate chiar mai veche decacirct vacircnătoarea cu păsări de pradă şi cacircini arhaici de vacircnătoare Şi este la fel de etică şi recreativă dacă se poate compara din punct de vedere al dificultăţii practicării ei cacirct şi al apropierii subtile a OMUL-ui de natură Oricum aceste metode străvechi de vacircnătoare alături de altele la fel de bdquotradiţionalerdquo şi bdquocultura-lerdquo aduc un plus de farmec şi diversitate vacircnătorii contemporane contribuind efectiv la conservarea patrimoniului cultural comun al omenirii Dar să revenim la bdquovacircnătoarea cu arculrdquo Aceasta s-a menţinut cu continuitate din Paleolitic pacircnă prin secolul XV cacircnd arma de foc a deter-minat revoluţionarea mai multor activităţi prin-tre care şi vacircnătoarea Deşi teoretic părea apusă vacircnătoarea cu arcul renaşte icircn secolul XIX şi cunoaşte momente de glorie icircn SUA icircn secolul XXIcircn Europa primii arcaşi icircncep să se organizeze de abia după anii rsquo60 cacircnd s-a creat icircn Franţa Asociaţia Sportivă a Vacircnătorilor cu Arcul (ASCA 1969) apoi Federaţia Vacircnătorilor cu Arcul (FCA 1986) Dar cadrul legislativ pentru vacircnătoarea cu arcul s-a conturat de abia ulterior icircn perioada 2003-2008 impunacircnd printre altele o pregătire obligatorie prealabilă obţinerii dreptului de a vacircna

prin această metodă Icircn cadrul acestei pregătiri s-a urmărit şi se urmăreşte transmiterea unor cunoştinţe de bază necesare acestei vacircnători dificile şi transmiterea valorilor prin care se doreşte dezvoltarea unei imagini favorabile vacircnătorii icircn societate Exemplul recent al Franţei a fost urmat icircn Europa de mai multe ţări icircn care vacircnătoarea cu arcul este permisă Bulgaria Danemarca Finlanda Ungaria Italia Portugalia Spania şi Turcia Icircn terenurile private sau icircmprejmuite vacircnătoarea cu arcul este permisă şi icircn Croaţia Serbia Slovenia şi Slovacia Aşa s-a ajuns şi la fondarea Federaţiei Europene de Vacircnătoare cu Arcul (FECA) care şi-a propus să promoveze activitatea şi standardele icircnalte ale eticii unei modalităţi de vacircnătoare veche de peste 30 000 ani Misiunea acestei federaţii este de a informa

VAcircNĂTOAREA CU ARCUL

METODE TRADIȚIONALE DE VAcircNĂTOARE (II)

| Cultură Vacircnătorească

publicul larg cu privire la avantajele vacircnătorii cu ar-cul pentru mediu şi societate precum şi de a oferi instituţiilor statului argumente convingătoare icircn interesul promovării acestei modalităţi de vacircnătoare Pe zi ce trece vacircnătoarea cu arcul a cacircştigat teren nu numai ca număr de ţări ci şi icircn privinţa numărului de practicanţi Icircn SUA de exem-plu din cei peste 145 milioane de vacircnători 35 milioane deci 24 practică vacircnătoarea cu arcul iar icircn Franţa au urmat pregătirea impusă 17 000 de vacircnători din care 7 000 organizaţi icircn 75 de asociaţii departamentale afiliate FECA chiar practică vacircnătoarea cu arcuri tradiţionale (50) şi cu arcuri cu mecanism (50)Aceasta pentru că vacircnătoarea cu arcul constituie o adevărată artă incitantă fiindcă implică un angajament total din partea arcaşului icircn intere-sul dobacircndirii a ceea ce alţii obțin dificil chiar cu arma de foc O astfel de vacircnătoare necesită cunoştinţe temeinice despre comportamentul animalelor sălbatice vizate şi despre terenul icircn care se vacircnează motive stimulative perma-nente de autodepăşire Dar vacircnătoarea cu arcul mai necesită ceva care lipseşte multora dintre purtătorii de arme de foc simţul vacircnătorii pe care-l descoperim sau icircl intuim doar la unii orga-nizatori foarte buni de vacircnătoare Arcaşul rămacircne singur şi vacircnează singur cu o bucată de lemn o sfoară şi o săgeată fără a beneficia de icircndrumarea ajutorul sau complici-tatea cuiva El pacircndeşte sau se apropie de ţinta sa ca un supraprădător situat icircn vacircrful piramidei trofice Iar dacă ratează repetat se lasă deziluzi-onat de o practică icircn care nu poate reuşi Aşa se ajunge la o selecţie aparte ce pare să nu opereze icircn racircndul vacircnătorilor cu arme de foc Vacircnătorul cu arcul este prin urmare un vacircnător de excepţie care respectă vacircnatul şi se respectă pe sine icircnsuşi purtacircnd cu onoare icircmbrăcămintea tradiţională arcul tolba cu săgeţi şi un simplu cuţit la cingătoare

Icircn CARTA VAcircNĂTORULUI CU ARCUL sunt icircnscrise concis cu titlu de interdicţii următoarele obligaţii

bull să tragă icircn vacircnat şi să nu se ocupe de recuperarea luibull să rănească vacircnatul şi să-l lase să suferebull să tragă la distanţe prea mari riscacircnd să rănească vacircnatulbull să nu mănacircnce carnea vacircnatului dobacircnditbull să prezinte trofee icircnsacircngeratebull să folosească un limbaj icircnjositor pentru vacircnatbull să-şi neglijeze aspectul exterior şi să abuzeze de băuturi alcoolice icircn locuri publicebull să nu respecte proprietăţile privatebull să nu se antrenezebull să nu respecte legea

Icircn concluzie vacircnătorul cu arcul ar putea constitui un model icircn comuniunea largă a vacircnătorilor de pretutindeni inclusiv de la noi icircn ceea ce priveşte instruirea dorinţa de autodepăşire şi mai ales modul sportiv şi etic de a vacircna şi de a se comporta la vacircnătoare şi hellip icircn societate

|N Șelaru

17|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Managament cinegetic|

MORTALITATEA VAcircNATULUI (I)

De cum dă firul ierbii la icircnceput de primăvară şi icircn continuare toată vara şi toamna cacirct sunt ele de

lungi o mare parte din confraţii noştri din mediul rural purced plini de elan distructiv la incendierea miriştilor icircn particular şi a icircntregii vegetaţii uscate icircn general Cum de mai există şi persistă acest com-portament medieval icircntr-o ţară şi icircntr-o societate cu pretenţii de civilizaţie europeană este simplu de icircnţeles dacă privim cu atenţie icircn ce hal a ajuns icircnvăţămacircntul romacircnesc icircn special cel din mediul rural avacircnd icircn vedere şi sărăcia extremă care a pus stăpacircnire icircn ultimele două decenii pe populaţia din satul romacircnesc Media scrisă şi audio-vizuală ne prezintă aproape zilnic pe cei ce săvacircrşesc astfel de fapte terminate de cele mai multe ori cu pagube materiale ireparabile şi mai grav chiar cu pierderi de vieţi omeneşti Icircnsă mai puţin vizibile şi cunoscute pentru icircntreaga societate sunt pagubele imense aduse fondului cinegetic naţional de către aceste incendii devastatoare Cel mai bine cunoaştem noi vacircnătorii pierderile pricinuite efectivelor de vacircnat de aceste incendii de vegetaţie dar din păcate chiar şi noi de cele mai multe ori nu putem decacirct să privim neputincioşi cum vacircnatul plăteşte un tribut greu şi nemeritat Icircntotdeauna cacircnd am participat primăvara şi vara la combaterea răpitoarelor pre-cum şi la icircnceput de toamnă la frumoasele conace de prepeliţe am cercetat cu atenţie miriştile şi ca-nalele de stuf incendiate şi am rămas profund mar-cat de amploarea dezastrului provocat de foc asu-pra cuiburilor de prepeliţe potacircrnichi şi fazani De cacircteva ori mi s-a icircntacircmplat să găsesc chiar şi pui de iepuri şi căprioară carbonizaţi Foarte tristă situaţia dar din păcate extrem de reală an de an Cacircnd se va termina odată cu această batjocură la adresa naturii icircn ansamblul ei Greu de spus pen-tru că legislaţia trebuie să recunoaştem cu toţii deşi este destul de punitivă icircn acest domeniu al incendierii intenţionate a vegetaţiei uscate este icircnsă foarte greu de aplicat datorită greutăţii de a surprinde icircn flagrant pe aceia care icircnfăptuiesc acest lucru O speranţă de schimbare icircn bine icircn această problemă a incendierii vegetaţiei uscate va veni numai atunci cacircnd şi mentalitatea omului din me-diul rural se va schimba radical icircn sprijinul naturii conştientizacircnd şi el că aceasta nu poate icircndura la nesfacircrşit astfel de suplicii

CLAUDIU OPRESCU

INCENDIEREA MIRIȘTILOR

UN DEZASTRU CU REPETIȚIE

A fost o vreme cacircnd toate exemplarele speciilor de interes vacircnătoresc găsite moarte erau conştiincios

icircnscrise icircn condicile de serviciu ale paznicilor de vacircnătoare şi ra-portate ierarhic pacircnă la nivelul autorităţii publice centrale ce răspundea de silvicultură La acel nivel erau icircnregistrate an de an pe cauze distincte mortalităţile pen-tru o imagine corectă a evoluţiei fenomenului şi pentru prelucrare

icircn interesul ştiinţei şi practicii vacircnătoreştiA fost o vreme icircn care lucrările se făceau cu rigurozitate şi cu rezul-tate ce nu cred să mai fie atinse vreodată icircn cinegetică Toate par icircnsă rămase icircntr-un trecut din ce icircn ce mai icircndepărtat datorită renunţării la orice fel de pretenţii icircn privinţa pregătirii profesionale şi conştiinţei civice Acum ne grăbim să trecem prin şcoală şi viaţă precum bdquogacircsca prin apărdquo neluacircnd icircn seamă din cauza preocupărilor prioritare abaterii atenţiei şi ignoranţei generalizate de jos pacircnă sus aspecte şi procese importante pentru icircnţelegerea schimbărilor survenite inclusiv icircn cinegetica despre care facem vor-bire

La cele de mai sus sau poate la icircmpuţinarea vizibilă a vacircnatului icircn multe zone ale ţării meditam cu nostalgie stacircnd singur icircn pacircndă la marginea unui cracircng dinspre o lucernieră proaspăt cosită pe jumătate Soarele apusese şi doar ciorile şi coţofenele continuau să se plimbe ghiftuite printre brazdele icircncă

verzi de lucernăLa un moment dat atenţia mi-a fost atrasă de un grup agitat de 6 coţofene şi o cioară grivă care stracircnse bu-chet ciuguleau parcă icircn silă din ceva ce nu putea fi decacirct vreun pui de iepure sau ied de căprioară tăiat de cositoare Icircmi pusesem deja icircn gacircnd ca după ter-minarea pacircndei să merg cu lanterna şi să văd despre ce este vorba

Grupul de păsări ce se ciondăneau şi se găseau mereu icircn mişcare icircn jurul presupusei bdquonaderdquo a semnalizat prezenţa acesteia şi altui musafir O vulpe le-a ob-servat de sub poala pădurii şi lăsacircnd la o parte orice

precauţie s-a dus aţă la ospăţul intuit din com-portamentul aparte al păsărilor A căzut după cum se poate vedea cu bdquonadardquo icircn gură Nu au trecut nici 10 minute şi o altă vulpe ieşită din cracircng a luat urma celei dintacirci şi a rămas aseme-nea puţin mai departe

Pacircnda fiind deja deranjată m-am grăbit spre locul icircn cauză unde am făcut foto-grafia alăturată Ea

completează cum nu se poate mai sugestiv cele con-cis narate anterior Alte cuvinte icircn plus icircn completarea imaginii şi explicaţiei icircncercate sunt de prisosNu icircnsă şi concluzia că observacircnd seara şi dimineaţa suprafeţele de teren proaspăt cosite şi gracircnele recent treierate pot fi descoperite cu uşurinţă după compor-tamentul ciorilor şi coţofenelor cadavrele mutilate lăsate icircn urmă de utilajele agricole moderne Nu cred să exagerez deloc apreciind că icircn prezent icircn zona de cacircmpie cultivată agricol mai mulţi căpriori şi poate iepuri toacă aceste utilaje icircn lipsa echipării lor cu dispozitive eficiente de speriat vacircnatul decacirct extrag vacircnătorii din grupa ce ocroteşte şi icircngrijeşte fauna cinegetică din fondul respectivEste o părere doar care ar putea fi fundamentată sau contrazisă cu sprijinul armatei de paznici de vacircnătoare ce ar trebui să facă sistematic astfel de observaţii fiecare icircn fondul cinegetic pe care-l are icircn primire Ar fi cei dintacirci şi cei mai interesaţi să poată aprecia icircn urma unor astfel de observaţii sistematic făcute pierderile cauzate de utilajele agricole moderne cu o lăţime de lucru din ce icircn ce mai mare şi cu o viteză ce surprinde pacircnă şi exemplarele adulte nu doar pro-geniturile vacircnatului Dar oare mai ştiu ce au de făcut sau mai au timp să facă ce ştiu Mai are cine să le ceară să-şi facă meseria şi datoria precum icircnaintaşii acestora

N STORESCU

Ilustraţia autorului

|18 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări de sezon

Recent răsfoind paginile unei reviste străine am descoperit o fotografie insolită cea a unui căprior negru Chiar dacă sunt rare există ani-male care prezintă această particularitate Icircn general se icircntacircmplă la feline Dar şi cazurile lopătarilor icircnchişi la culoare sunt destul de comune Sunt evocate cazuri similare la cerbul de Virginia (cunoscut sub denumirea de cerb cu coada albă) - văr apropiat al căpriorului nos-tru european De asemenea s-au mai icircntacirclnit exemplare de springbocks şi foarte comunii fazanii tenebroşi Alte specii care prezintă această anomalie sunt veveriţele şerpii corail şi peştii Şi nevertebratele pot dezvolta această

caracteristică (fluturii) Icircn ciuda investigaţiilor nu există nicio dovadă (animal naturalizat foto-grafie sau mărturisire) care să ateste cazuri de cerb comun negru Dar există exemplare foarte icircnchise la culoareAceşti subiecţi negri sunt melanici sau atinşi de melanism fenomen caracterizat prin cu-loarea foarte icircnchisă a robei Fenomenul apare atunci cacircnd pielea conţine o proporţie anormal de ridicată de pigmenţi brun-negri denumiţi melanină Termenul melanină provine din grecescul me-los negru pe care icircl găsim icircntr-un număr de denumiri de animale dar mai ales de păsări Melanitta fusca (raţa catifelată) Melanoco-rypha calandra (ciocacircrlia de Bărăgan) Calid-ris melanotos (fugaciul pătat) Acrocephalus melanopogon (privighetoarea de baltă) Dio-medea melanophris (albatrosul cu spracircncene negre) etcMelanismul se datorează unei gene mutante şi recesive care dispare icircn faţa genei dominante ce dă de exemplu la căprior coloritul roşu al animalului bdquoLoteria geneticărdquo face ca gena recesivă să ajungă uneori să se impună cu un grad de penetrare variabil de unde şi indivizi mai mult sau mai puţin icircnchişi sau negri Două animale negre au şansa mai mare de a avea urmaşi de aceeaşi culoare Caracterul eredi-tar al melanismului este evident icircnsă deloc sistematic Adevăratele populaţii de căpriori negri sunt rare la ora actuală fiind cunoscute doar cele din nordul Germaniei Icircn alte locuri cazurile observate constituie excepţii Căpriorii negri fascinează atacirct de mult amatorii de ciudăţenii icircncacirct uneori sunt importate exemplare germane şi icircn alte terenuri din Europa Pentru ca o populaţie de căpriori negri să se dezvolte ar trebui importat un număr suficient de mare de animale şi de asemenea ar trebui ca aceştia să

nu fie vacircnaţi un timp pentru a putea constitui o masă Icircn ciuda acestor eforturi rezultatul ar fi totuşi aleatoriu deoarece legile geneticii sunt destul de misterioase Evoluează specia căpriorului Specialiştii bănuiesc că această evoluţie vine dintr-un im-pas Cei mai icircndrăzneţi evocă o subspecie S-ar părea că o constantă există totuşi căpriorii melanici ndash dar şi felinele atinse de melanism ndash trăiesc adesea icircn zone umede Icircntr-o astfel de teorie atunci cacircnd vine vorba de indivizi de culoare neagră nemţii fac referire la bdquocăpriorii mlaştinilorrdquo sau bdquode mlaştinărdquo Gri cenuşiu cărbunar hellipIcircn funcţie de nivelul de penetraţie a genei ne-gre animalele ndash atacirct masculii cacirct şi femelele ndash arborează atacirct roba icircnchisă cu reflexii negre icircntunecate de cărbunar - aşa cum se spune la vulpe - dar şi cea cenuşie chiar gri Prin urmare blana poate fi atinsă de melanism icircn icircntregime sau parţial Icircn cazuri foarte rare melanismul se amestecă cu albinismul Atacirct căpriorii negri cacirct şi cei albi au coloritul coarnelor perfect normal principiul de colorare a coarnelor (de esenţă osoasă) nefiind legat de colorarea părului Icircn schimb petele albe care le ornează nările se pot atenua chiar icircnnegri la fel ca şi oglinda sau petele deschise care icircncadrează roba iedului Icircn 1959 Mantes dAngeny scria bdquoAceste ani-male sunt absolut normale din toate punctele de vedere poate că sunt puţin mai delicate ceea ce ar explica dispariţia lor progresivă neputacircnd fi menţinute decacirct cu preţul unei consangvinizări periculoase Se reproduc icircn-tre ele păstracircndu-şi culoarea particulară sau se icircncrucişează cu indivizi de culoare normală dacircnd urmaşi uneori negri uneori normali sau de o culoare intermediară Ar fi vorba deci de o varietate al cărei caracter nou ar putea fi fixat şi transmisibilrdquo Doctorul Bernad Collin (autor al unui remarcabil Dicţionar al medicinii vacircnatului (Petit Dictionnnaire de la meacutedicine du gibier) afirmă bdquoContrar albinismului melanismul nu este o afecţiune Este o mutaţie genetică care nu diminuează cu nimic vitalitatea rezistenţa exemplarului Animalele melanice au o bună condiţie fizicărdquo Astfel spus această anoma-liehellip nu este o anomalie Icircn afară de melanism mai există două culori singulare ale părului albinismul - astăzi bine cunoscut ndash şi cel mai discret leucismul Icircn cazul albinismului animalul suferă de lipsa melaninei icircn icircntregime parţial sau foarte uşor de unde exemplare total albe sau pătate Căpriorul albinos prezintă un iris rozaliu sau diafan nări deschise pielea albă şi o blană de culoare blond - deschis pacircnă la alb Icircn schimb animalul atins de leucism păstrează o culoare normală a ochilor copitelor şi nărilor doar cu-loarea părului este blondă Păsările nu sunt niciodată albinoase ci sunt atinse de leucism Leucismul sau leucistismul este o variantă a albinismului datorat unei carenţe a melaninei Este vorba de unul dintre cele mai rare fenomene confundate cu albinismul

CĂPRIORUL NEGRU

Tabloul pictorului suedez Gustaf Otto Stenbock care datează din anul 1654 şi reprezintă o capră de culoare neagră

19|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Căpriori negri există icircn icircntreaga Europă De-a lungul timpului au fost semnalate cazuri icircn Spania Estonia Ungaria Italia Olanda Polo-nia Icircn Suedia există un tablou care datează din anul 1654 şi reprezintă o capră de culoare neagră (al pictorului Gustaf Otto Stenbock) Icircn prezent Asociaţia Vacircnătorilor din Suedia nu mai are cunoştinţă de astfel de indivizi Icircn lucrarea Agrave propos du chevreuil (Agrave propos de căprior) din 1983 Ducele şi Ducesa de Ba-varia menţionează că au icircmpuşcat un căprior negricios pe terenul lor de vacircnătoare austriac Descriind căpriorul ei notează bdquoAcest căprior nu era deloc roşu ci mai degrabă brun icircnchis cu porţiuni negre-cenuşii mai ales pe cap spată şi picioare Nu au mai fost văzuţi căpriori negri icircn regiunerdquo Icircn Scoţia faimosul specialist Richard Prior evocă icircn bdquoDibuitul căprioruluirdquo din 1986 o tendinţă de melanism a căpriorilor din Gal-lowayrdquo regiune din sud-vestul ţării Icircn Belgia astfel de căpriori au fost observaţi icircn regiunea MaastrichIcircn schimb icircn Germania fenomenul este vizibil amplificat şi cunoscut de mult timp icircncă din 980 după cum scrie dr Horst Meyer-Brenken autorul lucrării Das schwarze Rehwild (Căpriorul negru) din 1970 Prin urmare fenomenul este observat la sfacircrşitul secolului XVI şi icircn cursul următoarelor secole icircn mai multe regiuni din nordul ţării Sectorul cel mai bogat este cel din Hanovra mai precis Haste unde 25-50 din căpriori ar fi melanici De notat este faptul că o agenţie de turism cinegetic comercializează sejururi speciale pentru vacircnătoarea la căprior negru Icircn concluzie căpriorul negru este un animal extraordinar şi normal Acesta constituie cu siguranţă un trofeu rar şi foarte racircvnit

AI

RAGOUT DE CĂPŞUNI ŞI MANGOCăpşuni -100gMango -50gAmidon -10gVin roşu - 20mlUlei de măsline - 20mlSare zahăr oţet balsamic

ȘTRUDEL CU CARTOFI DULCI ŞI CHIMENCartofi dulci - 200gCartofi - 200gFoaie de plăcintă - 200gUnt - 50gChimen -10gOu - 3bucSare piper alb măcinat

DUET Muşchi de căprioară - 400g Piept de fazan - 400gCostiţă afumată - 250gFond de vacircnat - 200mlSmacircntacircnă lichidă - 50mlVin roşu - 20mlSare piper cimbrişor ienupăr

Ingrediente

DUET DE CAPRIOARĂ ŞI FAZAN

IcircN MANTIE DE COSTIŢĂ AFUMATĂ SERVIT CU ȘTRUDEL DIN CARTOFI DULCI CU CHIMEN PIURE DE ŢELINĂ SPANAC SOTEacute RAGOUT DE CĂPŞUNI CU MANGO ŞI SOS DE IENUPĂR

MOD DE PREPARAREPieptul de fazan se taie pe lungime de mărimea muşchiului de căprioară se condimentează cu sare piper şi cimbrişor apoi se bandează cu costiţă afumatăRulada obţinută se frige pe grătarul icircncins pacircnă se formează o crustă la suprafaţă apoi se dă la cuptor la 180degC circa 10 minute Se păstrează la cald Fondul de vacircnat se dă icircn clocot se adaugă vin roşu ienupăr zdrobit şi smacircntacircnă lichidă Se strecoară şi se ţine la cald

ȘTRUDEL CU CARTOFI DULCI ŞI CHIMENSe fierb ambele soiuri de cartofi icircn coajă cartofii dul-ci se curăţă şi se taie cubuleţe cartofii albi se pasează şi se amestecă cu unt sare piper alb şi cubuleţele de cartofi dulci Cu această compoziţie se umple foaia de plăcintă şi se formează un ştrudel Se unge cu ou bătut şi se

presară cu chimen Se dă la cuptor 20 de minute la 180degC

PIURE DE ŢELINĂ ŞI SPANAC SOTEacuteSe fierbe ţelina tăiată cubuleţe icircn lapte apoi se pasează şi se adaugă unt sare şi nucşoară Spanacul se sotează icircn unt şi se condimentează cu sare piper şi nucşoară

RAGOUT DE CĂPŞUNI ŞI MANGOSe taie cubuleţe căpşunile şi mango şi se sotează icircn ulei de măsline se adaugă sare zahăr şi oţet bal-samic Amidonul se dizolvă icircn vin roşu se adaugă icircn ragout şi se mai dă un clocot

MONTAREA PE FARFURIE SE FACE CA IcircN FOTOGRAFIERețetă oferită cititorilor revistei VPR de către Maestrul icircn Arta Culinară Ștefan Bercea

Rețeta lunii|

|20 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

exprimat de autor pentru o scurtă incursiune printre cifrele interesante privind situaţia din titlul anunţat Mai icircntacirci vacircnatul dobacircndit icircn sezonul 1938 ndash 1939 (icircn ortografia originală)

Felul vacircnatului Numărul vietăţilor

icircmpuşcate

Cocoşi de mesteacăn 3

Lebede 6

Cerbi lopătari 18

Racircşi 19

Urşi 38

Ţapi negri 79

Hermeline 88

Cerbi 136

Cocoşi de munte 246

Spurcaci 308

Bursuci 372

Dropii 533

Vidre 600

Lupi 860

Cocori 1152

Porumbei sălbatici 1203

Pisici sălbatice 1238

Jderi 1658

Căpriori 1743

Dihori 2815

Mistreţi 3048

Nevăstuici 3583

Cacircrstei 4057

Fazani 18432

Vulpi 28191

Potacircrnichi 39996

Gacircşte sălbatice 40901

Becaţine 47690

Sitari 51235

Porumbei sălbatici 53281

Prepeliţe 250309

Raţe sălbatice 302230

Iepuri 1010000 Pentru a face un joc de cuvinte remarcăm ldquoprezenţa (icircn tabel) a unor absenţirdquo (din fauna actuală a ţării) referindu-ne la spurcaci şi dro-pii Ca să nu mai vorbim de specii la care nici nu visăm că ar putea fi pe lista speciilor vacircnate curent cocoşul

Documentat competent şi de-votat problematicii vacircnătorii autorul unei sinteze a două decenii de activi-tate vacircnătorească icircn Romacircnia MGr Romaşcanu ne icircnfăţişează o serie de concluzii statistice culese şi interpre-tate pentru intervalul de timp 1920 ndash 1940 Dar cartea sa laquo Vacircnătoarea icircn Romacircnia raquo nu este o culegere de cifre statistice reci mai degrabă o icircmpletire a simţămintelor autorului cu informaţia despre structura organizatorică a vacircnătorii asezonată cu informaţii per-tinente şi ilustrate despre răspacircndirea principalelor specii de vacircnat mare Apoi ni se icircnfăţişează pe specii icircntr-o ordine aparent aleatorie tot vacircnatul dobacircndit ce cei 28874 de vacircnători existenţi icircn sezonul de vacircnătoare 1938 ndash 1939 De fapt ordinea nu este chiar aleatorie deoarece fără a ţine cont de o prezentare laquo sistematică raquo a acestui vacircnat autorul icircl prezintă icircn ordinea crescătoare a numărului de exemplare vacircnate icircn sezonul icircn cauză cu intenţie declarată laquo ca cititorul să-şi poată da seama mai bine de felul şi cantitatea

vacircnatului icircmpuşcat icircn fiecare an icircn Romacircnia tipărim tabloul care urmează şi icircn care arătăm situaţia din sezonul 1938 ndash 1939raquo Deci tabloul icircn cauză este ilustrarea unei medii a vacircnatului dobacircndit anual de către vacircnătorii romacircni pentru intervalul de 20 de ani din perioada interbelică analizată Dar nu vom icircncepe cu cifrele reci ndash ca toate cifrele ndash ci vom reproduce scurte referiri la gacircndurile pline de sensibilitate ale autorului faţă de nobila icircn-deletnicire a vacircnătorii din care transpare preţuirea sa deopotrivă pentru vacircnat şi vacircnători ca şi pentru sfacircnta natură care ne icircnconjoară Icircn această privinţă icircn scurte simple dar pline de simţire cuvinte autorul strecoară vibrante sfaturi de etică şi corec-titudine vacircnătorească Fapt mai puţin obişnuit icircntr-o lucrare cu caracter statistic dar care nu icirci scade ci icirci sporeşte valoarea De asemeni autorul icircşi exprimă respectul cuvenit pentru vacircnătorii

cu sacircnge regal laquo Ferdinand I-iu raquo şi laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu raquo pe care icirci citează (am păstrat ortografia şi formularea originală) După cum spuneam vom icircn-cepe cu acele gacircnduri pline de sensi-bilitate ale autorului icircn ordinea icircn care ni le reamintimFăcacircnd referire la cugetarea mare-lui icircmpărat Maximilian icircn laquo Cartea secretă a vacircnătorii raquo conform căreia icircşi povăţuia astfel urmaşii laquo pe tine Principe al Austrieite sfătuesc să ieşi la vacircnătoare cacirct se poate de des să cutreieri icircnsuţi locurile cacirct mai mult fiindcă numai icircn felul acesta poate un principe să-şi cunoască icircntradevăr ţararaquo (ortografia originală) Şi mai departe laquoAdevărul exprimat icircntr-o formă aşa de simplă icircn aceste puţine cuvinte a fost ieri pentru Regele Fer-dinand I-iu şi este astăzi pentru Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu principalul izvor al dragostei pentru vacircnătoare raquo (ortografia originală) Revenind la Regele Ferdinand I-iu (sic ) reproduce versurile regale care tălmăcesc laquo dra-gostea Sa neţărmurită faţă de tot ce a zidit Dumnezeu raquo astfel laquo Vacircnătorul are pururi un cuvacircnt de cinste dat Să cruţe şi să aibăn ocrotirea sa vacircnatul Căci făcacircnd o vacircnătoare precum esten lege sfatul Preamări-vom Creatorul prin făptura ce-a creat raquo (ortografia originală)Părăsim deocamdată tăracircmul poetic

vacircnAtildetoarea icircn romacircniaicircntre cele douAtilde rAtildezboaie mondiale

laquo istoria ne arată limpede că din cele mai vechi timpuri şi pacircnă icircn zilele noas-tre aproape toţi scoboricirctorii direcţi sau indirecţi ai icircndepărtaţilor conducători de neamuri au păstrat o dragoste nemărginită pentru vacircnătoare raquo

( Mihail Gr Romaşcanu)

|Mitică Georgescu

Regele Ferdinand I al Romacircniei

21|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

de mesteacăn lebăda vidra şi cocorul Atenţie la cifrele care icircnsoţesc aceste specii cărora le acordăm tot creditul remarcacircnd totodată minuţiozitatea cu care au fost redactate Lucrarea cuprinde şi cacircteva hărţi cu răspacircndirea cacirctorva specii de vacircnat mare inclusiv o prezentare simplificată a bonităţii terenurilor respective care evident nu se mai potrivesc cu situaţia actuală Astfel ursul şi-a extins arealul şi totodată a crescut şi densitatea icircn numeroase zone din acest areal Aceeaşi observaţie şi pentru cerb şi mai ales căprior acesta din urmă fiind figurat ca aproape inexis-tent icircn icircntreaga zonă sudică şi estică a ţării iar realitatea actuală este cu totul alta Din fericire Autorul ne prezintă şi o siuaţie a numărului de societăţi de vacircnătoare pe provincii istorice inclusiv numărul de vacircnători

Provinciaistorică

Numărul societăților

de vacircnătoare

Numărul membrilor

vacircnători

Banat 207 4580

Basarabia 69 3396

BucovinaCrişana şi 26 695

Maramureş 82 1858

Moldova 124 3298

Muntenia 208 7431

Oltenia 80 2331

Transilvania 206 7056

TOTAL 1036 32110

Icircntr-un stil agreabil şi cur-siv autorul face şi cacircteva observaţii

analitice asupra unor aspecte ale realizărilor din sectorul de vacircnătoare Icircncepe prin a elogia legea de vacircnătoare din anul 1921 al cărei părinte a fost considerat regele Ferdinand lege citată icircn Franţa anului 1934 ca fiind un model de inspiraţie pentru le-giuitorii francezi Icircn continuare M Gr Romaşcanu sintetizează aprecierea sa laquo Legea noastră de vacircnătoare nu se mărgineşte la statornicirea unor norme obliga-torii pentru vacircnător la organiza-rea terenului dat icircn arendă la măsurile privitoare la protecţia hrănirea şi icircmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a fau-nei noastre măsuri care cad icircn sarcina arendaşilor sau a propri-etarilor dar impune chiar Statu-lui obligaţii de natură să ajute la rezolvarea cacirct mai fericită a problemei populării cu vacircnat util a icircntregului teritoriu naţional raquo Cu idei de avangardă face consideraţii privind necesitatea introducerii unor obligativităţi care să ducă la icircnlăturarea consangvinizării (numind-o laquoincest prelungitraquo) şi propunacircnd icircmprospătarea sacircnge-lui icircn populaţiile de vacircnat mare Face şi aprecierea necesităţii completării pre-vederilor legale cu privire la vacircnatul migratorTrece icircn revistă rezultatele foarte bune şi diversificate luate icircn folosul vacircnatului din Domeniile Regale (Periş Scroviştea Gherghiţa Dobreşti Casa Verde şi Chişineu-Criş icircn privinţa com-baterii dăunătorilor crearea ogoare-lor şi plantaţiilor special pentru vacircnat desfăşurarea unui program com-plex de amenajare a fonduri-lor de vacircnătoare Referindu-se la vacircnătorile regale apreciază

File de istorie |

vioiciunea regelui Ferdinand şi atmos-fera agreabilă şi destinsă din preajma suveranului Apoi autorul comunică cifra de 1500 piese din tabloul unei singure zi de vacircnătoare ndash evident vacircnat mic ndash socotind că la un astfel de tablou ar fi fost cea mai slabă zi de vacircnătoare pentru ca la cea mai bună tabloul să fie de 4000 piese Aprecieri deose-bite face şi icircn privinţa MS Regele

Regele Mihai la o Vacircnătoare Regală icircn Banat 1933

Colonelul August von Spiess cel care a avut icircn administrare Terenurile Regale de Vacircnătoare

Regele Mihai cu un trofeu de cerb carpatin

( continuare icircn pag 23 )

|22 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

dar eficace icircnvăţată tot de la bietul tata Am pus cartuş numai pe ţeava dreaptă lucru care m-a determinat să fiu mai atent la primul foc spre satisfacţia Missei care a avut ce apor-ta Cacircnd soarele a icircnceput să scapete după dealuri prepeliţele au icircnceput să mişte după hrană nemairăbdacircnd are-tul iar noi avacircnd fiecare cacircteva păsări icircmpuşcate am pornit-o icircn şir indian spre casă Ne-am oprit la Relu unde cu sprijinul mamei lui Furcioaia cum icirci ziceam noi am pregătit apetisantele prepeliţe frigacircndu-le icircnvelite icircn foi de varză Mai tacircrziu peste ani cacircnd am ajuns vacircnător cu permis icircn regulă şi aveam brac bdquoproprietate personalărdquo am mai icircnvăţat cacircte ceva de la cacircine De pildă am icircnvăţat că uneori vacircnatul teafăr icircn aparenţă poate fi totuşi lovit de moarte şi că este recuperabil dacă tu vacircnător cu slabe simţuri omeneşti te ajuţi de un cacircine cu simţuri incom-parabil superioare Să povestesc icircnsă faptele aievea icircntacircmplate Mă aflam la pază de căprior icircn adacircn-cul pădurii După aproape o jumătate de ceas de aşteptare şi aprigă luptă cu ţacircnţarii mi se năzare că undeva la spate am auzit un vreasc trosnind Trag cu ochiul spre Heda brăcuţa cu păr sacircrmos de lacircngă mine şi o văd cu capul ridicat şi urechile ciulite Mă rotesc cu scaunul icircntr-un picior spre dreapta şi rămacircn cu gura căscată la un ţap bătracircn icircmpietrit ca şi mine icircn nemişcare cu ochii holbaţi icircn direcţia mea Orice gest pripit ar fi făcut să văd doar un salt graţios şi să aud un brăhnit care mi-ar fi arătat drumul pe care ţapul s-ar fi mistuit spre desime Văzacircnd icircnsă că nu e nicio nădejde ca sălbăticiunea să plece capul spre iarba grasă m-am decis să trag Doar pen-tru asta venisem Ridicacircnd carabina milimetru cu milimetru am dibuit cum am putut spata animalului şi am slobozit cu destulă stacircngăcie un foc Nici o nădejde - icircmi zic ndash am tras pe alături Căpriorul dispăru icircn desime iar Heda care nu icircmplinise anul-icircncă icircncepu să caute vijelios icircn jurul meu ca la cacircmp Negăsind nici un vacircnat de aport nici urmă de vacircnat rănit se trase curacircnd lacircngă mine Fluieracircnd a pagubă mi-am aprins o ţigară şi după adunarea acareturilor cu care venisem am luat-o la vale Trecacircnd cu prepelicarul la curea pe la locul unde ţapul icircmi bdquopozaserdquo bag de

Fără intenţia de a brava icircn faţa cuiva sau de a impre-siona pe cineva trebuie să vă mărturisesc că nu am putinţa de a elucida măsura icircn care

au contribuit niscaiva gene atavice și bdquobiotopulrdquo atacirct de propice icircn care am deschis ochii ndash mica localitate Hăghig de lacircngă Braşov unde părinţii mei pasionați vacircnători şi mari iubitori de cacircini sau şi una şi alta ndash la declanşarea icircn mine a instinctelor vacircnătoreşti Icircn anii de şcoală urmaţi la liceul Andrei Şaguna din Braşov m-am pomenit icircntr-o bună zi bdquoicircmprumutacircndrdquo gioarsa tatălui meu - cea cu ţevi de damasc şi cu cocoaşe exterioare - şi furişacircndu-mă prin dosuri de grădini din Scheii Braşovului spre locul unde icircl zărisem pe urechilă Au urmat şi alte tenta-tive asemănătoare fără bdquoeficienţă economicărdquo din diverse cauze bdquotehnicerdquo inerentei vacircrsteiPentru susţinerea afirmaţiilor făcute sunt dator să arăt care este motivul pentru care iubesc atacirct de mult cacircinii de vacircnătoare şi de ce icircncă de copil am fost atras de această icircndeletnicire sportivă de suflet vacircnătoarea Ce-lor care mi-au pus această icircntrebare le-am răspuns icircn mod constant icircn felul următor părinţii mei aveau permanent icircn ogradă 3-4 cacircini de vacircnătoare Practic am crescut alături de cacircinii de vacircnătoare pe care i-am icircndrăgit i-am icircnţeles şi i-am apreciat pentru deosebitele lor calităţi Mai tacircrziu adolescenţa mi-am petrecut-o icircn prima canisă icircnfiinţată de AGVR icircn pădurea Băneasa-Tunari lacircngă

capitală unde tatăl meu era coor-donatorul crescătoriei ajutacircndu-l icircn multiplele treburi legate de creşterea icircngrijirea şi dresajul cacircinilor existenţi icircn număr de 60-70 capeteDin noianul amintirilor se desprind cele mai dragi păţanii la care mă gacircn-desc cu duioşie şi evlavie Am credinţa că cele mai scumpe amintiri ale tre-cutelor isprăvi vacircnătoreşti sunt cele icircn care am fost alături de credinciosul patruped nelipsit părtaş fără pretenţii al succeselor cinegetice ndash cacircinele de vacircnătoare O icircntacircmplare reală s-a petrecut pe cacircnd eram abia un macircndru licean Nu aveam mai mult de 15 ani Savuram icircn tihnă ultima parte a vacanţei mari la casa părintească din Hăghig localitate icircnşirată pe malul drept al Oltului Deşi macircnuiam binişor arma de vacircnătoare de calibru 20 moştenită de la biata mama trăgacircnd acum promiţător şi la zbor pacircnă icircn acea zi nu apucasem să o probez la pitpalacihellip Icircl icircnsoţisem pe tata de cacircteva ori ca simplu gentaş la astfel de vacircnători bdquonerentabilerdquo după părerea vacircnătorilor localnici Era ziua de 25 august a anului respectiv cam al doilea după rdquoeliberarea glorioasărdquo a ţării noastre Tocmai gătam obişnuitul program de bălăceală icircn Olt icircmpreună cu prietenii mei nedespărţiţi Relu Fur-cea şi Sandu Cucu Plin de iniţiativă Relu a fost cel care a propus să bdquodibăcimrdquo ceva prepeliţe pe care apoi să le preparăm la el acasă Idee adoptată rapid şi icircn unanimitate Ne-am echipat fiecare pe cacirct posibil mai vacircnătoreşte am luat flinta tolba cu

cartuşe şi pe Miss căţeaua brac cu păr scurt şi am tulit-o prin fundul grădinii Terenul de vacircnătoare care de altfel icircn-cepea icircndată după gardul grădinii era format din lunca inundabilă a Oltului o icircntinsă păşune presărată cu bălţi străjuite de trestie şi stuf icircnsoţit para-lel de o facircşie lată de cacircţiva kilometri de coline domoale După un mers voinicesc de 10-15 minute icircn direcţia Arinului o comună vecină sub bătaia soarelui dogori-tor ne-am trezit icircn mijlocul holdelor de sfeclă de zahăr bine icircmbrăcate cu mohor al miriştilor năpădite de mur sălbatic şi al celor de cucuruz Pacircnă să ne dezmeticim căţeaua care icircşi cunoştea bine meseria a şi icircnceput să caute icircn zig-zag icircnaintea noastră Nu după mult timp Miss cade icircn aret cu piciorul din faţă icircn aer şi cu capul sucit spre mine Am ocolit căţeaua prin faţă aşa cum văzusem că procedează tatăl meu şi am avansat spre locul unde consideram să este pitulată prepeliţa Spre mirarea noastră a ţacircşnit un vătui care a luat-o spre deal Miss a simu-lat o urmărire de 15-20 metri ba a şi chefnit de două ori după care s-a icircntors cuminte şi a continuat să caute mai departe icircn galopul ei domol dar constant Toţi trei urmăream cu icircnfrigurare mişcările căţelei După 5 minute o vedem pe Miss bătacircnd agitată din coada-i ciuntă după cacircţiva paşi rămacircnacircnd ca trăsnită de mirosul vacircnatului prins icircn nasul ei fin Am pro-cedat ca şi icircnainte dar pasărea a con-tinuat să rămacircnă nemişcată răbdacircnd atacirct aretul cacirct şi intervenţia mea care loveam cu piciorul icircn vegetaţia din faţa lui Miss Numai după ce am comandat bdquosaltărdquo şi Miss s-a repezit icircn icircncacirclcitura de vreji de mur a săltat o prepeliţă cacirct toate zilele atacirct de grasă icircncacirct părea că aripile-i mici cu greu icirci asigură propulsia Au urmat două bubuituri scurte şi puternice un formidabil nor de fum şi apoi s-a aşternut liniştea Sandu a fost cel care a strigat că a văzut zburătoarea plecacircnd sănătoasă Eu deşi după focurile pripite n-am mai putut zări pasărea mi-am dat seama că am ratat-o după privirea dojeni-toare a căţelei După ce am dat vina pe trăgacele care scapă prea uşor m-am angajat să nu mai arunc focurile atacirct de aproape şi să trag numai după ce pitpalacul ajunge la distanţa de 25-30 metri Uşor de zis greu de respectat M-am redresat numai după ce am aplicat icircn practică metoda simplă

O pasiune moștenită VAcircNĂTOAREA CU CAcircINE

| Chinologie vacircnătorească

23|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

oprim aici cu aceste icircntrebări de bun simţ a căror valabilitate poate există şi aziDupă ce apreciază rolul şi importanţa jandarmeriei de vacircnătoare cre-ate şi prezintă succint activitatea laborioasă a Direcţiei Vacircnătorii Mi-hai Gr Romaşcanu icircşi exprimă ideea necesităţii unei educaţii icircn sprijinul naturii şi a vieţuitoarelor ei laquo Fără teama de a greşi susţinem cu tărie ideea că propaganda pentru ocrotirea vacircnatului ar trebui să icircnceapă din clasele primare micii şcolari urmacircnd să fie icircndemnaţi ca icircn locul praştiei şi al pietricelelor să poarte icircn buzu-nare grăunţe sau făracircmituri de pacircine pentru hrana nevinovatelor păsări ale cerului care icircndură frig şi foame icircn timpul iernilor grele Paralel cu această acţiune energică icircn sufletul omului matur urmează să se sădească dragostea pentru toate vieţuitoarele nevătămătoare printr-o continuă propagandă lămuritoare asupra foloa-selor pe care el le trage de pe urma lorraquo

Iată deci o carte ndash fereastră spre vacircnătoarea din Romacircnia icircn două de-cenii din răstimpul interbelic - scrisă nu de un profesionist al vacircnătorii ci de o mare personalitate a economiei romacircneşti autor a cacirctorva zeci de lucrări de analiză icircn cacircteva din cele mai diferite sectoare economice şi industriale A fost comisar general al Comisariatului General al Preţurilor din Ministerul Economiei Naţionale arestat icircn bdquoNoaptea demnitarilorrdquo din 5 ndash 6 mai 1950 şi icircnchis la penitencia-rul GherlaDar claritatea cu care a privit şi anali-zat şi situaţia vacircnătorii icircn toate as-pectele ei materiale organizatorice de educaţie etică ni-l face contemporan

Mihai I icircn legătură cu atracţia Sa faţă de vacircnătoare laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu (ortografia originală) a fost iniţiat icircn arta vacircnătoarei icircncă din cea mai fragedă copilărie fiind astăzi cea mai mare nădejde pentru lumea vacircnătorească Luacircnd parte la mai toate vacircnătorile regale Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu icircmpuşcase icircncă de la vacircrsta de doisprezece ani majoritatea speciilor de vacircnat din ţară de la potacircrnichea şi fazanul din şesurile Dunării picircnă la macircndrul cerb al Carpaţilor Prin moştenirea calităţilor vacircnătoreşti ale familiei şi prin experienţa vacircnătorească pe care a făcut-o Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu este astăzi un vacircnător desăvacircrşit fala tagmei noas-tre iar viitorul vacircnătoresc al ţării este asigurat raquo (am icircncheiat citatul) Referindu-se la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic) Bucureştilor raquo autorul apreciază că laquo mii de cetăţeni din toate unghiu-rile ţării şi foarte mulţi străini au pu-tut admira cea mai frumoasă şi mai icircnălţătoare manifestare vacircnătorească pe care Romacircnia a cunoscut-o vreodatăraquo Aminteşte apoi de participarea Romacircniei la expoziţiile internaţionale de vacircnătoare de la Leipzig Berlin şi Paris care icircn opinia sa laquo au condus la consacrarea noastră definitivă icircn lumea vacircnătorească mondială raquo Către icircncheiere autorul face un re-chizitoriu societăţilor de vacircnătoare care nu icircşi icircndeplinesc obligaţiile faţă de vacircnat laquo Nu este destul că ne-am stracircns icircntro societate de prieteni că am luat icircn arendă terenuri pe care le cutreierăm gata icircn orice clipă să răpunem vieaţa animalelor sălbatice Ce ne-ar răspunde oare conducătorii acestor societăţi dacă i-am icircntreba cacircte capre iepuri potacircrnichi etc au adus pe terenuri de cacircnd le-au arendat şi pacircnă astăzi Au dat hrană icircn tim-pul iernii animalelor pentru ca să le uşureze traiul Cacircţi paznici au anga-jat şi care a fost activitatea lor Cacircte procese de braconaj au icircncheiat raquo Ne

Felul piese-lor expuse

Recordmondial

Premiul de

onoarePremiul

I-iuPremiulal II-lea

Premiul al III-lea

Totalulpremiilor

La sutădin total

Cerb - 11 38 53 28 130 3171

Căprior - 13 25 33 28 99 2415

Capră neagră 1 11 31 28 38 109 2659

Mistreţ - 2 3 10 22 37 902

Urs 1 3 11 5 4 24 585

Lup - 1 3 - 1 5 122Racircs - 1 1 2 2 6 146

TOTAL 2 42 112 131 123 410 100

Tabloul laquo premiilor laquo (medaliilor) obţinute la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic ) Bucureştilor raquo

seamă că Heda devine agitată bătea din coadă şi sforăia cu nasul pe jos de parcă ar fi urmărit cacircrsteiul Cacircnd i-am dat drumul din lesă a zbughit-o spre hăţiş icircn cu totul altă direcţie decacirct mi se păruse că a luat-o ţapul N-au trecut nici zece minute şi numai ce auzii lătrat pe loc icircntrerupt la scurte intervale de un gen de bocet necunoscut pentru mine Răzbătacircnd cu greu prin desime icircn direcţia căţelei spre totala mea surprin-dere mi-am găsit ţapul icircncă zvacirccnind din picioare care destul de bine lovit mai făcuse totuşi o sută-două de paşi prin tufărişul de nepătruns

NIC STRĂVOIU

|Nic Străvoiu

Foto 1 După o pacircndă la căprior petrecută cu 100 de ani icircn urmă Foto 2 Mama autorului icircn funcția de ajutor de dresor Foto 3 Nic Străvoiu icircn anii adolescenței petrecuți la Canisa AGVR

Ilustrația autorului

( urmare din pag 21 )

|24 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Francis Chevier icircn cartea sa ldquoNotre gastronomie est une culturerdquo (Gastronomia noastră este o

cultură) vorbește de bucătăria franțuzească care a fost inclusă icircn Patrimoniul Umanității După Chevier gastronomia nu este doar o pasiune ci un ldquomonumentrdquo al culturii francezilor Icircnsă obi-ceiurile de a macircnca și a bea bine nu sunt proprii Franței Numeroase alte civilizații se caracterizează printr-o gastronomie bogată și sofisticată din Ja-ponia pacircnă icircn Vietnam din Tailanda Iran sau Peru pacircnă icircn Italia și Maroc Să luam exemplul Chinei Această foarte veche și strălucitoare civilizație și-a dezvoltat cu mult icircnaintea Occidentului o artă de a trăi elegantă și subtilă icircn care gastronomia icircși avea locul de onoare Curțile diferitelor dinastii imperiale au urmărit să aducă pe mese gusturi dintre cele mai rafinate Dar nu toate societățile au știut să-și dezvolte un sistem culinar atacirct de ales Antropologul Claude Levi ndash Strauss a subliniat importanța resurselor icircn elaborarea unei gas-tronomii fine ldquoDacă arta gătitului constă așa cum pare icircn a asocia savorile mai multor substanţe alimentare pentru a le armoniza sau sublinia con-trastul se poate crede că toate popoarele lumii au fost capabile de a o descoperihellip Totuși nu este așa Fiindcă pentru a combina diferite produse trebuie să dispui de ele simultanrdquo Cu alte cuvinte este nevoie de o ofertă de bunuri alimentare foarte diversificată icircn același moment pen-tru a obține o combinație fericită de gusturi Am specificat cele de mai sus pentru a atrage atenţia asupra locului pe care icircl ocupă masa icircn viața noastră Nu icircntacircmplător i-am amintit pe francezi Pentru ei cele trei mese zilnice au o importanță specială şi urmăresc evoluția modului de viațăChiar dacă astăzi sunt mult mai scurte simplificate și adaptate la căutarea practicului mesele continuă să păstreze și altă dimensiune Ele reprezintă mo-mentul privilegiat de transmitere a valorilor de comunicare fiind creatorul legăturilor sociale

Icircn dorința de a da viață mesajului de mai icircnainte am considerat foarte potrivit să icirci fa-cem o vizită la ldquoCabana Vacircnătorilorrdquo domnu-lui Ștefan Bercea ndash maestru bucătar icircn arta

culinară și managerul acestui complex localizat la Predeal icircn Brașov La cei 50 de ani domnul Ștefan Bercea se bucură de un prestigios renume dovadă stacircnd palmare-sul impresionant de diplome obținute la cele mai importante concursuri internaționale dar și oaspeții de seamă care i-au trecut pragul sau pentru care a avut onoarea să găteascăCel mai important eveniment pentru care a gătit a fost summitul NATO din 2008 unde a servit un Duet de căprior cu fazan Printre oaspeții de seamă care i-au trecut pragul se numără Regele Mihai dar și președinții țării pe racircnd domnii Ili-escu Constantinescu și Băsescu Șirul VIP-urilor dar și vedetelor care l-au vizitat este lung A ținut totuşi să o amintească pe Teo Trandafir ndash care icirci este o bună prietenă și pentru nunta căreia a gătit icircn această lună un ceaun special din carne de căprior

Care este pe scurt drumul parcurs pacircnă a ajunge la ceea ce reprezintă azi Cabana VacircnătorilorȘB Cabana Vacircnătorilor era icircn anul 1986 doar un vis Pacircnă aici a fost multă muncă inclusiv icircn Germania şi Elveția unde am lucrat la diferite restaurante și unde am icircnvățat cum se gătește vacircnatul Revenit icircn țară cu banii cacircștigați și cu puțin noroc icircmpreună cu soția mea am cumpărat actualul restaurant și simțind nevoia să facem ceva special am considerat că este bine să des-chidem un restaurant cu specific vacircnătoresc cel cu specific romacircnesc existacircnd deja icircn apropiereLa icircnceput am adus rețetele cu sosuri din Germania pe care le pregăteam icircn special clienților cunoscători ce deveniseră fideli iar cei neobișnuiți cu astfel de gusturi au fost repede

cuceriți de preparatele din vacircnat De exemplu una dintre primele rețete este ospățul vacircnătorilor - o tocană din carne de cerb pe care am adaptat-o gustului romacircnesc prin agăugarea de ingredi-ente obișnuite - ceapă usturoi ardei ciuperci - toate acestea se pun icircntr-un bol ceramic se acoperă cu aluat și se dau la cuptor

Care este vacircnatul preferat pe care icircl gătiți Dar pe care vă place să icircl vacircnați ȘB Prefer să gătesc carnea de căprior pen-tru că este cea mai delicioasă icircnsă și carnea de cerb lopătar are calități deosebite Acum doi ani am avut prilejul să icircmpușc primul meu cerb lopătar undeva icircn zona Aradului la Chișineu ndash Criș Am rămas impresionat de cacirct vacircnat există acolo Vacircnătoarea a avut loc icircn perioada boncănitului iar acea zi icircmi va rămacircne icircn amintire pentru totdeauna Cacircnd am plecat spre locul de vacircnătoare și ne-am urcat icircn ob-servator era icircncă icircntuneric Se auzeau zgo-mote ciudate icircn jur Văzacircndu-mi nedumeri-rea paznicul m-a lămurit repede că suntem

ARTĂ ȘI PASIUNE

Ştefan Bercea Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi

Cofetarilor din Turism Romacircnia

25|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Interviul lunii|

fiu prezent la restaurant pentru că este nevoie de mine Am o armă Mauser calibrul 30-06 cu care am icircmpușcat căprior urs și cerb

Aveți doi fii Bogdan şi Dragoş Ne-ați mărturisit că mezinul familiei ndash Dragoș - vă calcă pe urme icircn ceea ce privește meseria și că icirci place să spună că s-a născut practic icircn bucătărie ȘB Dragoș este pasionat de gătit A urmat și un stadiu de pregătire la un restaurant din Elveția de unde s-a icircntors cu multe idei și cu un mare elan implicacircndu-se acum foarte serios icircn acest domeniu Anul trecut a participat la Tacircrgul Mon-dial de la Shanghai ndash China unde a fost foarte apreciat Tot Dragoș icircmi moștenește și pasiunea pentru vacircnătoare mă icircnsoțește de fiecare dată icircn călătoriile mele cinegetice și icircn curacircnd va susține examenul de vacircnător

Revenind la carnea de vacircnat puteți transmite cititorilor noștri cacircteva secrete și sfaturi utile Pentru că trebuie să recunoaștem gătitul vacircnatului dobacircndit este cel mai frumos omagiu pe care un vacircnător icircl poate aduce prăzii sale De exemplu care sunt secretele fezandării Ș B Se spune că tot vacircnatul se fezandează icircnsă nu este așa Doar carnea de vacircnat bătracircn sau cea care are miros mai intens trebuie să stea icircn baiț De exem-

plu eu nu pun carnea de căprior icircn baiț doar dacă fac pastramă sau dacă este vorba de un țap care are miros Icircn rest carnea de vacircnat se frăgezește se fezandează prin congelare icircmpachetacircnd-o foarte bine şi trăgacircnd-o icircn vid Cacircnd o scoatem o decongelăm la temperatura camerei Carnea de căprioară cel puțin se poate pregăti foarte simplu după ce este prăjită icircn unt ca un escalop se dă la o parte iar icircn untul care a rămas se adaugă 2-3 linguri de dulceață de afine sau de vișine puțin vin obținacircndu-se un sos delicios și foarte ușor de preparat Alt mod rapid de preparare carnea tăiată felii foarte subțiri este trasă icircn ulei de măsline icircn care am prăjit icircn prealabil puțin usturoi iar la sfacircrșit se adaugă sare și piperO rețetă mai nouă căprior cu bere neagră tot o influență din țările nordice Cubulețele de carne foarte fragede sunt trase icircn tigaie și stinse cu bere neagră Se agaugă un amestec de condimente (scorțișoară cuișoare puțin cimbru și foaie de dafin) Se servește cu crutoane de pacircine neagră și cu paste

Respectați icircntocmai rețeta sau inventați mereu ȘB Aceasta este arta bucătarului Trebuie să aibă imaginație și curaj să facă un preparat sau să icircl reinventeze

VPR

icircn toiul boncănitului și că acele zgomote sunt de fapt boncănitul cerbilor lopătari Odată cu ivirea primilor zori am putut vedea mai icircntacirci străpungacircnd ceața densă coarnele cerbi-lor Apoi ca o cortină ceața s-a ridicat și mi s-a oferit un spectacol uimitor icircn fața noastră se afla o turmă icircntreagă cacircteva sute de exem-plare A fost impresionat pentru că așa ceva nu mai văzusem niciodată ldquoE ușor să vacircnezi cerb lopătarrdquo- mi-am zis văzacircnd mulțimea icircnsă mai tacircrziu după trei zile de urmărire aveam să aflu că nu este tocmai ușor Foarte vigilente aceste animale dispar cacirct ai clipi iar exemplarele care rămacircn mai aproape icircn bătaia armei sunt din-tre cele tinere Așadar am așteptat momentul potrivit care se tot amacircna Am icircncercat să mă apropii prin pădure fără succes icircnsă Icircn ultima zi la sfatul paznicului am ales să mă apropii tacircracircș spre doi cerbi frumoși pe care icirci zărisem prin binoclu cam la 350 de metri Nu mai trăsesem niciodată la o distanță mai mare de 200 de me-tri nici vorbă de 300 dar era singura ocazie pe care o mai aveam Am mai icircnaintat cacircteva zeci de paşi am calculat o corecție potrivită pentru acea distanță și mi-am icircncercat norocul ldquoL-ați ratatrdquo icircmi spuse paznicul ldquoBa nu a căzut l-am văzut cum a căzut icircn focrdquo i-am răspuns Nu-mi venea să cred nici mie Cerbul lopătar căzuse icircn foc Cred că a fost și șansahellipMai am o amintire tot la vacircnătoare de cerb lopătar pe domeniile de la Charlota De această dată boncănitul se terminasehellip După ce am ales un mascul frumos din grup am ochit și am tras Spre marea uimire a mea și a paznicului icircmpușcasem o ciută Nu icircnțelegeam ce se icircntacircm-plase pentru că icircn cătare avusesem masculul Aruncacircnd o privire la cățiva metri de locul unde căzuse ciuta am văzut niște picături de sacircnge le-am urmat și la nici 20 metri am găsit și cer-bul Glonțul trecuse prin el și lovise ciuta care se aflase icircn spatele cerbului Deși pare o poveste vacircnătorească sunt sigur că și alți vacircnători mai puțin atenți pe direcția de tragere au avut parte de experiențe asemănătoare nu tocmai plăcute

Din ceea ce icircmi mărturisiți icircnțeleg că preferați vacircnatul mare Ce arme avețiȘB Vacircnătoarea la vacircnatul cu pene nu mă prea atrage Am fost de cacircteva ori la vacircnătoare de fazan icircnsă așa este aveți dreptate prefer vacircnacirc-toarea la vacircnat mare Iarna goana la mistreți deși aceasta se suprapune de multe ori cu zilele de sacircmbătă și duminică atunci cacircnd trebuie să

|26 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

După cum cunoaşteţi din numerele precedente ale VPR ca urmare a alocării Campionatului Mondial de Pescuit la Crap ndash 2012 către AGVPS

din Romacircnia Comitetul Director al FIPS ndash ed reunit la Roma icircn perioada 2-3 decembrie 2011 a examinat şi aprobat propunerea organizării evenimentului pe locaţia Corbu II ndash Constanţa administrat de SC RIG SERVICE SAAprobarea definitivă a fost totuşi condiţionată con-form uzanţelor şi procedurii acestui for decizional de inspectarea parcursului de către o comisie de omologare compusă din specialişti recunoscuţi şi acreditaţi de către FIPD-ed pentru această disciplină a pescuitului sportiv de competiţie Ca urmare a corespondenţei purtate s-a convenit ca inspectarea şi omologarea efectivă să se facă icircn perioada desfăşurării unei competiţii similare cu cea programată oficial Astfel a fost aleasă perioada icircn care s-a desfăşurat a XI-a ediţie a bdquoCupei RIGrdquo organizată de această dată icircn condiţii fără precedent

cu participarea a 75 de echipe formate din cacircte doi pescariAstfel icircn după-amiaza zilei de joi 17 mai delegaţia formată din domnii Antonio Gigli consilier al preşedintelui FIPS-ed Ugo Claudio Matteoli pentru pescuitul sportiv la crap şi Guido Mazza-rella căpitanul echipei Italiei de pescuit la crap dublă campioană mondială au fost preluaţi de echipa tehnică a AGVPS şi RIG SERVICE coordonată de dl Teodor Bentu vicepreşedinte al AGVPS cu probleme de pescuit Icircn perioada desfăşurării inspecţiei au fost evaluate toate criteriile de acredi-tare impuse de un eveniment de o ase-menea importanţă

Au fost apreciate icircn ordinea importanţei condiţiile de transport pacircnă icircn locaţia propusă spaţiile destinate festivităţilor de deschidere icircnchidere a competiţiei oficiale condiţii de cazare pensiune transport tur-retur pacircnă la pista de concurs sala de reuniuni a managerilor dotarea tehnică necesară preluării şi prelucrării rezultatelor afişajul electronic şi comuni-carea datelor amenajarea şi dotarea pistei de concurs densitatea populaţiei piscicole a bazinului şi frecvenţa capturilor Toate condiţiile preliminare au fost apreciate la super-lativ inclusiv costurile acestora propuse şi susţinute de administrator piesa de rezistenţă constituind-o amenajarea efectivă a pistei de concursPuşi icircn faţa unui parcurs amenajat pe trei sectoare de cacircte 25 de platforme consolidate şi pietruite cu dimensiunile de 15 x 10 m (derogare solicitată şi obţinută de la FIPS-ed) dotate cu mini-căsuţe din lemn cu două paturi şi cazarmament grupuri sani-tare ecologice drum de acces perimetral bazinului

pietruit facil pentru orice tip de autovehicul membrii comisiei au afirmat că standardele acestui bdquocarpo-dromrdquo sunt unice icircn Europa S-a punctat icircn plus la bdquoimpresia artisticărdquo prin cantitatea şi calitatea captu-rilor cu o frecvenţă incredibilă care i-a uimit pe evalu-atori Dovadă cele aproape 15 tone de peşte capturat pe durata celor 72 ore de concurs Este adevărat că icircn afara boicotului impus de APCR la această competiţie au participat cei mai buni pescari de crap din Romacirc-nia unii pentru icircncununarea palmaresurilor perso-nale sau pentru premiile substanţiale puse icircn joc alţii din curiozitate pentru testarea unei noi locaţii apărute pe harta Europei S-au capturat 14954 kg de peşte prima echipă clasată a prins 76829 kg iar media a fost de 199 40 kg echipăMenţionăm prezenţa icircn concurs a trei echipe reprezentacircnd Republica Moldova şi a patru echipe din Bulgaria Au fost prezenţi şi delegaţi din Franţa şi Rusia care au făcut propriile constatări şi au prelevat probe de apă icircn vederea preparării de nade şi momeli adecvate zonei omologate pentru găzduirea eveni-mentului Interviurile acordate de cei doi delegaţi ai FIPS-ed posturilor PV-TV Fishing amp Hunting Neptun TV şi VPR prezente la solicitarea administra-torului au relevat surpriza acestora faţă de realitatea constatată icircn condiţiile icircn care printr-o corespondenţă tendenţioasă fuseseră preveniţi asu-pra unor bdquodeficienţe majorerdquo imaginare de altfel a pachetului de servicii şi a pistei de concurs Acţiunea s-a dovedit a fi icircncă o reuşită a AGVPS susţinută din plin de SC RIG SERVICE SA ndash Constanţa şi de CJ Constanţa pentru promovarea pescuitului sportiv competiţional şi a preocupărilor icircn acest do-meniu pe plan naţional şi internaţional continuacircnd tradiţia de 55 de ani de recunoaştere mondială a Romacircniei icircn această disciplină

MI

|Competiții

CAMPIONATUL MONDIAL DE PESCUIT SPORTIV LA CRAP ndash ROMAcircNIA 2012OMOLOGAREA INTERNAŢIONALĂ OFICIALĂ A LOCAŢIEI CORBU II ndash CONSTANŢA

Ilustrația autorului

PSRăspundem cu această ocazie şi unor articole denigra-toare apărute icircn presa halieutică prin compararea cu rezultatele obţinute icircn aşa numitul bdquocampionat naţionalrdquo paralel organizat de APCR pe acumularea Săruleşti Pentru comparaţie cele 33 de echipe participante au capturat un total de 2050 kg de peşte prima echipă clasată 25661 kg media fiind de 6212 kgechipă icircn condiţiile icircn care 6 echipe nu au prins nici un peşte

27|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări

APRECIERILE OFICIALILOR FIPS-ed ASUPRA CALITĂŢILOR PISTEI DE CONCURS CORBU II ndash CONSTANŢA

Aflat icircn locaţia care va găzdui cel de-al XIV ndashlea Cam-pionat Mondial de Pescuit Sportiv la Crap ndash Romacirc-

nia 2012 redactorul VPR a consemnat următoarele declaraţii

Domnul Antonio Gigli ndash consilier al preşedintelui FIPS ndash ed Ugo Claudio Matteoli pentru activitatea competiţională de pescuit la crap Am venit aici la indicaţiile Domnului Matteoli preşedintele Fips-ed Am venit fiind puţin sceptic de modul icircn care pista de concurs o să fie pregătită pentru un eveniment de talia Campionatului Mondial Am rămas uimit de modul icircn care cei de aici au rezolvat toate problemele organizatorice este o pistă de concurs excepţională sunt foarte plăcut impresionat De asemeni sunt impresionat de calitatea capturilor pe care cei care sunt acum icircn concurs le-au realizat s-au prins foarte mulţi crapi iar pista este una extrem de potrivită pentru Campionatul Mondial E de neimaginat să poţi prinde icircn 24 de ore de la icircnceputul

concursului 190 de capturi reprezentacircnd 350 kg de peşte Este incredibil Sunt foarte mulţumit de ce am găsit icircn Romacircnia Chiar aş

vrea să rămacircn aici dacă ar fi posibil Sunt uimit de ce aţi reuşit să faceţi aici Dacă mi-ar fi povestit cineva nu aş fi crezut Sunt mulţumit de calitatea peştelui n-am mai văzut ase-menea densitate de exemplare viguroase cu o medie a greutăţii atacirct de ridicată Nu pot decacirct sa-i felicit pe cei care s-au ocupat de organizarea acestei piste de concurs şi sunt sigur că o să rezulte un eveniment de care o sa-şi amintească toata lumea Icircn concluzie sunt foarte mulţumit de cum au decurs lucrurile de relaţia pe care noi cei de la Fips-ed am avut-o cu organizatorii cei care au dovedit că au abilitatea de a gestiona un asemenea eveniment cum este un Campionat Mondial aşa că le mulţumesc din partea celor de la Fips-ed şi felicit AGVPS din Romacircnia pentru alegerea făcută Domnul Guido Mazzarella căpitan al echipei Italiei de pescuit la crap dublu campion mondial Aveţi o organizare excelentă şi noutăţi pe care nu le-am văzut la alte campionate mondiale la care am asistat sau chiar am participatConstrucţiile au fost extrem de laborioase şi s-au făcut eforturi uriaşe tehnice şi materiale Criteriile impuse de regulamentul internaţional au fost respectate cu rigurozitate şi aveţi o pistă de competiţii unică icircn Europa Aşteptăm cu interes candidatura ţării dvs pentru găzduirea şi organizarea unor astfel de competiţii şi icircn anii următori

a consemnat Mugurel Ionescu

Ilustrația autorului

Dl Guido Mazzarella verifică standurile de concurs icircmpreună cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Dl Antonio Gigli detaliază aspectele tehnice cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Populare cu crapi Crap icircn minciog

|28 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Ihtiologie

Pe radiile celorlalte icircnotătoare sunt rar pete şi foarte palideColoritul este mai icircntunecat la populaţiile reofile Variabilitatea este foarte pronunţată Populaţiile din porţiunile superioare ale racircurilor au corpul mai alungit profilul dorsal mai puţin convex capul şi ochii relativ mai mari pedunculul caudal mai lung şi mai icircngust pectora-lele şi mustăţile mai lungi Lobii caudalei sunt mai ascuţiţi şi coloritul mai intens Populaţiile limnofile din pacircraiele macircloase şi cursul inferior al racircurilor au caractere opuse Icircn acelaşi racircu există o trecere gradată icircntre populaţia reofilă din amonte şi cea limnofilă din aval icircn anumite racircuri există populaţii cu caracter intermediar Icircn unele bazine de exem-plu Crişul Mic şi Someş există doar forma limnofilă pacircnă spre izvoare Ecologie Trăieşte icircn diverse categorii de racircuri lent sau moderat curgătoare preferă pacircraiele mici mai mult sau mai puţin macircloase din regiunea submontană sau colinară pre-cum şi cursul superior al racircurilor mici ce izvorăsc la cacircmpie Icircn racircurile mari este mai frecvent icircn partea superioară a cursu-lui lor mijlociu icircnsă nu atacirct icircn cursul principal al racircului cacirct icircn braţele laterale cu apă mai lentă Icircn cursul inferior al racircu-rilor mari devine tot mai rar icircn Dunăre nu ajunge niciodată Spre deosebire de celelalte specii ale genului trăieşte şi icircn ape stătătoare bălţi şi iazuri dar numai icircn acelea care au sau au avut legătură cu vreun racircu Icircn racircurile icircn care trăieşte icircn număr mare formează cacircrduri mici Reproducerea durează din mai pacircnă spre sfacircrşitul lui iulie Icrele sunt depuse icircn curent pe fund tare Se reproduce icircnsă şi icircn ape stătătoareDimorfismul sexual este slab marcat Tuberculii nupţiali s-au observat la masculi icircn rare cazuri şi sunt mărunţi Icircnotătoarele sunt mai lungi la masculi Hrana constă icircn primul racircnd icircn larve de insecte reofile (tricoptere efemeroptere mai rar tipulide tabanide) din amfi-pode viermi şi moluşte Consumă uneori şi alge din biodermă sau resturi vegetale Exemplarele pătrunse icircn bălţi consumă intens cladocereImportanţa economică este locală deşi carnea este gustoasăRăspacircndire geograficăTrăieşte icircn bazinele Dunării şi Histrului Icircn Germania şi Ce-hia are loc o integrare icircntre rasele obtusirostris şi gobio iar icircn sudul bazinului Dunării ndash Serbia Bulgaria ndash icircntre obtu-sirostris şi bulgaricus Icircn Romacircnia lipseşte icircn Dunăre şi bălţile ei Icircn rest există practic icircn toate racircurile şi pacircraieleEste semnalat pacircnă icircn prezent icircn Tisa şi Iza la Sighet Vişeu de la Vişeul de Sus la vărsare Bistriţa transilvăneană de la Bistriţa pacircnă la vărsare Icircn Someşul Mic trăieşte forma limnofilă din amonte de Gilău pacircnă la Dej şi icircn toţi afluenţii săi de asemenea icircn bazinul Crişurilor Icircn Mureş se găseşte sub forma reofilă de la Gheorgheni pacircnă la Tg Mureş icircn afluenţii Mureşului superior pacircnă la Tg Mureş icircn Arieş la Turda confluenţă cu Arieşul icircn Bega de la Margina la Timişoara icircn Caraş de la Carasova icircn aval icircn Nera (forma reofilă) din amonte de Bazovici pacircnă la vărsareIcircl găsim de asemenea icircn bazinul Jiului icircn Olt de la Miercurea Ciuc la Drăgăşani icircn Vedea de la izvoare pacircnă la Smacircrdinoasa (Teleorman) şi icircn ceilalţi afluenţi ai Ve-dei de la izvoare pacircnă la vărsare icircn Argeş de la Curtea de Argeş pacircnă la Bucureşti icircn Neajlov la Bălăria şi Co-mana (Giurgiu) icircn Dacircmboviţa de la Tacircrgovişte pacircnă la Bucureşti icircn Colentina şi afluenţii ei de la izvoare pacircnă icircn aval de Bucureşti icircn Ialomiţa din amonte de Tacircrgovişte pacircnă la confluenţa cu Prahova icircn Siret de la intrarea icircn ţară (fauna reofilă) pacircnă icircn aval de confluenţa cu Putna (forma limnofilă) icircn racircul Bacircrlad şi afluenţii săi de la izvoare pacircnă la vărsare precum şi icircn unii afluenţi

Dumitru GIUGIUCĂ

PorcuşorulGobio gobio obtusirostris ndash Valenciennes ndash 1844

Icircncadrare sistematică

- Ordinul Cypriniformes Goodrich 1909- Subordinul Cyprinoidei Berg 1940- Familia Cyprinidae Jordan şi Evermann 1896- Genul Gobio Cuvier 1817

Denumiri populare porcon corcodan ghivă givă mur-goi petroc pietroşelDescriere Corpul este moderat alungit şi comprimat lateral icircnălţimea sa reprezintă la exemplarele adulte din ape mai rapide 17-21 din lungimea corpului fără caudală iar la exemplarele din ape mai lente 18-26 din aceastaGrosimea reprezintă 80-85 din icircnălţime Profilul dorsal variază icircn funcţie de icircnălţime la exemplarele cu corpul icircnalt acest profil este puternic convex iar la cele cu corpul alungit convexitatea este mult mai redusă profilul dorsal apropiin-du-se de orizontală Profilul ventral este orizontal Lungimea capului reprezintă 24-29 din cea a corpului mediile fiind de aproximativ 26-27 la populaţiile reofile (din amonte) şi 26-269 la cele limnofile (din aval) Botul este scurt şi obtuz iar lungimea lui reprezintă 85-12 din lungimea corpului Botul este mai scurt decacirct spaţiul post-orbital Gura este inferioară semilunară deschiderea ei ajunge sub nări iar inserţia mandibulei sub icircnceputul sau sub prima jumătate a ochiului Ochii sunt mici depărtaţi şi privesc lateral diametrul lor reprezintă la adulţi 42-73 din lungimea corpului la majoritatea populaţiilor limnofile şi 58-67 la majoritatea celor reofile Mustăţile sunt de lungime variabilă lungimea lor reprezintă la populaţiile reofile 65-105 din lungimea corpului şi 23-35 din cea a capului la aceste populaţii mustăţile ajung la nive-lul ochiului Pedunculul caudal este comprimat lateral icircnălţimea sa minimă fiind mai mare decacirct grosimea sa Lungimea pedun-culului caudal reprezintă la populaţiile reofile 20-25 iar la cele limnofile 19-24 din lungimea corpului icircnălţimea minimă reprezintă 7-11 din lungimea corpului şi 35-50 din cea a pedunculului caudal Spaţiul predorsal reprezintă 42-50 din lungimea corpului Marginea dorsalei este uşor concavă Caudala este moderat scobită cu cei doi lobi egali vacircrfurile lor fiind ascuţite la populaţiile reofile şi rotunjite la cele limnofile Vacircrful pec-toralelor la majoritatea exemplarelor nu ajunge inserţia ventralelor Inserţia ventralelor este situată puţin icircn urma inserţiei dorsalei cam sub prima radie divizată a acesteiaPieptul şi istmul sunt parţial sau chiar total acoperite cu solzi Colorit Partea dorsală este cenuşiu-verzuie icircnchisă iar capul este şi mai icircnchis Pe spate are 7-10 pete mici slab definite Pe flancuri are 7-10 pete icircntunecate de mărimi foarte variabile icircn general are 5 dungi longitudinale brun ndash negricioase Solzii liniei laterale sunt bordaţi cu negru avacircnd două pete negricioase una sub alta Faţa ventrală este alb-gălbuie Icircnotătoarele sunt incolore pe radiile dorsalei sunt 3 şiruri de pete negricioase pe cele ale caudalei sunt 4

29|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Echipamentul Pescarului

Pentru mine cel puţin a fost foarte greu la icircnceput să

decid ce echipament de pescuit la muscă ( FLY ) să achiziţionez ca să pot să icircnvăţ cacirct mai repede şi mai uşor tehnicile de lansare a şnurului şi bineicircnţeles să fie adecvat mărimii peştilor pe care icirci urmăresc şi dimensiunilor muştelor pe care o să le folosesc Deoarece cele mai multe partide de pescuit le desfăşor pe racircul Jiu care are lăţimi destul de mari am optat pentru o lansetă clasa 5 mulinetă clasa 5 şi şnururi clasa 4 şi clasa 5 Pentru că citisem icircn alte reviste dar şi pe internet că cea mai potrivită pen-tru un icircncepător este o lansetă cu acţiune ldquomai blacircndărdquo am ales o lansetă de acţiune MF adică me-dium-fast Ulterior am achiziţionat şi o lansetă clasa 6 mulinetă clasa 6-7 şi şnururi clasa 6 şi clasa 7 De data aceasta am ales lanseta de acţiune F adică fast La lanseta clasa 5 de acţiune MF icircncărcarea la lansările şnurului se realizează pe prima jumătate a lungimii lanse-tei iar la lanseta de clasa 6 de acţiune F icircncărcarea se realizează icircn zona de vacircrf Am pescuit cu am-bele lansete şi am folosit la lansări şi şnururi egale dar şi mai mici sau mai mari faţă de clasa lanse-tei Astfel am observat anumite particularităţi pentru fiecare lansetă icircn funcţie de clasa şnurului pe care icircl foloseam de mărimea muştelor şi de condiţiile meteo Pentru cazul icircn care am folosit lanseta clasa 5 de acţiune MF am execu-tat lansările mai lent ca să nu forţez lanseta şi să-i dau timp să se icircncarce

cacirct mai bine cu greutatea şnurului Cel mai impor-tant este că pentru un icircncepător lanseta cu acţiune MF nu ldquotaxeazărdquo atacirct de aspru greşelile la lansare Am folosit fără probleme şnurul clasa 5 cacirct şi pe cel de clasa 4 dar la cel de clasa 6 am observat că lanseta se icircncărcă prea mult la lan-sare şi există posibilitatea chiar să se rupă de aceea nu am mai folosit şnururi mai mari icircn clasă decacirct lanseta Şnurul de clasa 4 l-am folosit icircn special cacircnd am pescuit pe racircurile mai mici deoarece mi s-a părut că se ldquoaşeazărdquo pe apă mai discret iar pe cel de clasa 5 cacircnd am pescuit pe Jiu Pentru cazurile icircn care vacircntul avea intensificări mult mai bine s-a com-portat la lansări şnurul de clasa 5 Contrar anumitor păreri citite am observat că lansările la distanţă le execut mai bine cu şnurul de aceeaşi clasă cu lan-seta faţă de cel de clasă mai mică De asemenea nu am reuşit să execut

lansări corecte cacircnd am folosit muşte prea mari icircn special streamere sau nimfe supra lestate Pentru lanseta de cla-sa 6 cu acţiunea F am pu-tut executa lansările mai rapide deoarece aceasta se icircncarcă icircntr-un timp mai scurt sub greutatea şnurului Icircn schimb aceas-ta mă ldquotaxardquo mai aspru la greşelile de lansare Un avantaj la această lansetă a fost acela că am folosit şi şnurul de clasă mai mare fără să am probleme deose-bite la icircncărcare Lansările la distanţă au fost vizibil mai lungi faţă de cazul icircn care am folosit lanseta cu acţiune MF şi de aseme-nea lanseta cu acţiune F s-a comportat mai bine pe vacircnt Tot cu această lansetă am folosit fără probleme şi streamerele mari şi nimfele mai grele De obicei cacircnd pes-cuiesc pe racircuri mai mici folosesc lanseta clasa 5 cu şnurul de clasa 4 iar pen-tru Jiu şi bălți lanseta clasa 6 cu şnururile de clasa 6 şi cel de clasa 7 dar şi lan-

seta de clasa 5 cu şnurul de aceeaşi clasă Cacircnd urmăresc avatul sau alţi răpitori de talie mai mare folosesc numai lanseta de clasa 6 Totuşi lansetele cu acţiunea mai blacircndă adică cele care se icircncarcă icircn prima jumătate sau pe aproape toată lungimea preiau mai bine şocurile unui peşte mai mare şi protejează mai bine for-facul şi leader-ul Poate şi pentru faptul că de ani buni de zile am pescuit avatul icircn special la spinning şi am practi-cat un pescuit de viteză acum cacircnd ldquoam mai icircnvăţatrdquo cacirct de cacirct tehni-ca de lansare a şnurului icircmi place mai mult să pes-cuiesc ldquola flyrdquo cu lanseta mai rapidă adică cea cu acţiunea F ndash fast Icircn icircncheiere concluzia personală este că nu există o regulă strictă icircn a ne alege acţiunea lansetei fly cu care dorim să pescuim deoarece contează carac-terul firea dar şi ldquomacircnardquo (icircndemacircnarea) fiecăruia icircn parte Icircn schimb clasele lansetelor faţă de peştii pe care icirci urmărim şi celelalte reguli de echilibrare corectă a echipamentului trebuiesc respectate

Doru DINEA

CAcircTEVA OBSERVAŢII PERSONALE despre echipamentul de pescuitcu muştele artificiale

Ilustrația autorului

|30 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Agenda Pescarului

POPULAtildeRI CU PEAEligTI NOBILI IcircN BIHOR

CUM PAtildeSTRAtildeM PEAEligTII IcircN STARE PROASPAtildeTAtilde

La icircnceputul anului 2012 s-au făcut repopulări cu peşti nobili din speciile crap şi amur icircn lacurile licenţiate pentru acvacultură din patrimoniul AJVPS Bihor Ast-

fel deşi erau destul de bine populate lacurile Leş Fegernic Diosig Cristur şi-au primit noii oaspeţi peşti reproducători şi viitori reproducători astfel avem garanţia perpetuării spe-ciilor mult apreciate de pescarii de staţionar Cele peste 4 tone de peşti au fost lansaţi icircn cele mai bune condiţii tehnice alături de ştiucile mari din Leș ndash anul 2011 a fost marcat de o ştiucă de 12 kg - specie deversată tot de noi acum cacircţiva ani alături de plăticile ce au ajuns şi la 700 g bucata urmare a reproducerii naturale acţiune icircncepută acum 8 ani doar cu cacircteva exemplare de plătici reproducători au dovedit strate-

Tematica nu este o problemă pentru pescarii de pes-cuit staţionar deoarece juvelnicele de 2-3 metri lun-gime bine scufundate icircn apă vor ţine peştii vii pe

toată durata partidei Lansetiştii şi muscarii au icircnsă ne-voie de tehnici şi dotări e drept accesibile Aici aş insista puţin asupra necesităţii procurării unui coşuleţ de nuiele icircn care lansetistul ori muscarul icircşi pot ţine peştii icircn stare proaspătă pe toată perioada deplasării pe malul racircului In-sist pe această strămoşească metodă şi dotare icircntrucacirct uti-lizacircnd coşuleţul ce l-am moştenit şi care are cca 120 de ani mi-a asigurat icircntotdeauna păstrarea proaspătă a peştilor prinşi la muscă păstrăvi ori lipani mai puţin cleni pe care-i eliberez imediat Fizica icircşi are legile ei iar secretul bunei funcţionări a coşuleţului se bazează tocmai pe una dintre acestea -fenomenul de evaporare ndash deci implicit şi răcire Fără intenţia de a da lecţii iată cum procedez După ce am prins cacircţiva păstrăvi icirci eviscerez le scot branhiile şterg bine interiorul de sacircngele icircnchegat ce-i element toxic şi primul ce produce alterarea pun un praf de sare dintr-o solniţă cu orificii ce-o port icircn coşuleţ icircnvelesc peştii icircntr-un prosop de cacircnepă umectat şi icirci pun icircn coşuleţ La uscarea aproape completă a prosopului icircl reumectez astfel se reia fenomenul de evaporare-răcire ce durează cam 2 ore Pes-cuind la munte prefer partidele de după-amiază - seară iar cacircnd pescuiesc de dimineaţă şi am 1-2 păstrăvi legali la

gia cu efect icircn timp icircndelungat dar care asigură continuita-tea speciei icircn noul mediu De altfel şi şalăii din lacul Feger-nic vor fi tentaţia fiecărui undiţar Referindu-mă la această specie dispărută din Crişul Repede icircn perioada poluărilor industriale acum este bine reprezentată icircn racircu datorită unei acţiuni pe care am realizat-o icircn 1992 cacircnd icircn urma dezafectării pescăriei Martihaz am cules din iazurile ce ur-mau a fi desecate o cantitate de peste 2000 bucăţi strapazani - şalăi de 15-30 cm - pe care cu cacircţiva pescari sufletişti i-am transportat icircn mare viteză fără pierderi icircn racircul Crişul Repede zona de vest După cacircteva zile cu factorii locali am obţinut ridicarea stavilei de la punctul de priză vest astfel undele racircului au dus devale o populaţie de şalăi ce azi oferă exemplare de peste 5-6 kg Trebuie să menţionez public şi poate domnul ministru al agriculturii ne va icircnţelege nemulţumirea absurditatea faptului că şi icircn prezent salariaţi ai ANPA eliberează permisele de pescuit fără ca solicitanţii să fie membri ai vreunei asociaţii de pescari Această categorie de pescari fără a contribui cu nimic la menţinerea patrimo-niului piscicol devin paraziţi consumatori şi distrugători ai fondului piscicol natural al apelor publice

orele pracircnzului sub umbrarul arinilor ori brazilor icirci pun la copt icircntr-o spuză de jar Fie-mi permis să fac o paranteză şi să descriu reţeta rapidă Fac un foc mic din crengi us-cate pun 2-3 bucăţi mai grosuţe pentru o inima de jar Icircntre timp cacirct arde focul sărez puţin peştii evisceraţi introduc icircn interior cacircţiva muguri de brad cacircteva flori de cimbrişor o linguriţă de unt ori margarină icircnvelesc peştii icircntr-o folie de aluminiu şi icirci pun icircn spuza de jar şi cenuşa fierbinte După vreun sfert de ceas cacircnd aud uşoare pocnituri şi sfacircracircieli scot peştii icircmbrăcaţi icircn folie las să se răcească niţel şi cacircnd desfac folia izul de muguri de brad şi cimbrişor nu poate fi descris icircn cuvinte Niciodată acasă nu am reuşit asemenea bunătăţi pe care le-am icircnvăţat icircn bătracircna Marmaţie Din experienţa cacirctorva decenii de muscărit afirm cu toată responsabilitatea că utilizacircnd coşuleţul chiar şi la partide de spinning la bibani niciodată nu am avut peşti cu icircnceput de alterare Am văzut anul trecut un pes-car ce-şi ţinea cacircţiva cleni şi scobari icircnşiraţi pe o creangă de salcie ce aveau un aspect penibil de peşti spacircnzuraţi imagine ce nu poate fi comentată Cred că nu este nevoie să mai menţionez de dotările moderne de azi lădiţe frigorifice cu patroane ICE ori micile dar excepţionalele frigidere ce funcţionează la 12 volţi şi ţin o temperatură constantă de 1-2 grade celsius timp de cacircteva zile

TP

|Titus Pintea

FotoM Ionescu

31|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pe apele mapamondului

D acă ar fi să aleg un peşte care poate da satisfacţii constante de-a lungul sezonului de pescuit

pe continentul nord-american acesta ar fi cu siguranţă bass-ul sau aşa cum mai este numit bibanul americanCacircnd spunem biban gacircndul ne duce la pescuitul cu năluci pentru unii sau cu momeli natu-rale pentru alţii la peştii activi mai tot timpul sezonului cald chiar şi atunci cacircnd tempera-tura apei amorţeşte majoritatea celorlalte specii Pe continen-tul nord-american pe lacircngă ldquotradiţionalulrdquo biban pe care icircl găsim şi icircn apele europene pescarii pot prinde şi un bdquofrate mai marerdquo al acestuia bibanul ameri-can sau bass-ul Iar cacircnd spun ldquomarerdquo mă gacircndesc atacirct la talia semnificativ mai mare a exem-plarelor cacirct şi la spectaculozitatea pescuitului acestei specii Aici mă refer la faptul că este un peşte activ atacirct la temperaturi estivale normale ale apei cacirct şi la cele ce nu se icircnscriu icircn limitele bdquonormaluluirdquo fie ele scăzute sau ridicate Icircn plus varietatea largă de năluci şi momeli naturale la care bdquorăspunderdquo fără a face mof-turi icircl situează aş putea spune pe unul dintre primele locuri icircn clasamentul peştilor favoriţi ai pescarilor canadieni şi ameri-cani Un alt atu este acela al spectaculozităţii pescuitului icircn sine pornind de la varietatea de condiţii acvatice icircn care il găsim şi pacircnă la drilul presărat adesea cu salturi spectaculoase

şi scuturături energice din cap care vor rămacircne cu siguranţă icircntipărite icircn me-moria norocosului pescar Dar să le luăm pe racircndIcircl găsim icircn lacuri şi racircuri cu apă de adacircn-cimi diferite fără a fi foarte pretenţios la condiţiile de oxi-genare apele natu-rale fiind oricum su-ficient de curate pe continentul vecin Preferă adăpostul structurilor scu-fundate coame sau şanţuri bo-lovani trunchiuri rădăcini sau um-bra şi protecţia vegetaţiei ac-vatice atacacircnd din-spre adacircnc spre suprafaţă printre frunzele de nufăr sau brădişul des Patrulează adesea icircntre aceste structuri apăracircndu-şi teritoriul de potenţialii bdquoinvadatorirdquo putacircnd fi astfel prins şi la pescuitul la trenă Se hrăneşte cu aproape tot ce mişcă icircn apă fără să scape nici o oportunitate am prins bass chiar şi la boabă de porumb cacircnd dădeam după crap Atacă o varietate de năluci artificiale de la rotative şi oscilante şi pacircnă la voblere şi twistere Se pare icircnsă că are o atracţie deosebită la spinnerbait o combinaţie icircntre rotativă şi softbait o nălucă agreată şi de majoritatea pasionaţilor şi care aparent

folosite de multe ori pescarii preferă să ridice peştele di-rect din apă lăsacircnd la o parte minciogul Răspacircndirea largă a bibanului american alături de caracteristicile pescuitului său au făcut din acesta una din capturile preferate căutate şi apreciate de pescarii nord-

americani Adesea pentru a spori farmecul partidei pescarii aleg canoea pentru deplasare fapt ce le permite să pătrundă mai adacircnc icircn universul acestui peşte icircnlesnindu-le accesul icircn locuri unde bărcile cu motor nu pot pătrunde Faima speciei a depăşit deja de ceva timp ho-tarele continentului de origine bass-ul fiind icircntacirclnit tot mai des şi icircn apele europene unde a fost introdus şi unde continuă să cacircştige tot mai mulţi adepţi

MAC

poate salva reputaţia de pescar icircntr-o varietate de situaţii Lan-setele folosite sunt icircn general cu acţiune de mijloc de putere medie ce permit lansarea şi controlul nălucilor cu greutăţi icircntre 3-5 şi 7-10 grame Se fo-losesc fire monofilament 025-030 sau textile mai rezistente

la abraziune recomandate mai ales dacă pescuim icircn zone cu vegetaţie acvatică abundentă Se poate pescui atacirct de pe mal cacirct şi din barcă caz icircn care so-narul poate fi de mare ajutor mai ales dacă avem de-a face cu o apă necunoscută Drilul este destul de scurt bass-ul opunacircnd doar iniţial rezistenţă timp icircn care aşa cum spuneam sare spectaculos din apă scuturacircndu-şi energic capul Icircnţeparea este icircn majoritatea cazurilor sigură rateurile sunt rare dată fiind gura largă cu cartilagii tari mai ales icircn cazul basului cu gura mare Profitacircnd de acest lucru precum şi de rezistenţa firelor

BASS-UL AMERICAN

Ilustrația autorului

|32 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pagina muscarului

Similitudini şi diferenţe icircntre muşte de catalog şi cele tradiţionale

|Titus pintea

Am avut curiozitatea dar şi plăcerea să fac comparaţii icircntre muştele noastre tradiţionale cu care generaţii

de muscari romacircni au pescuit decenii la racircnd şi muştele din cataloagele străine DAM ORVIS BAYLEI etc Constat că diferenţele sunt notabile icircn colorit şi conformaţie uşor de constatat de pescarii ce-şi confecţionează muştele şi au experienţa anilor Icircn acest sens aş exemplifica prin cacircteva modele mai cunoscute şi folosite de muscarii noştri Icircn cataloage apare un tandem bine cu-noscut modelul March Brown bdquomalerdquo şi March Brown bdquofemalerdquo Primul se aseamănă cu musca noastră de arin icircnsă susţin că aceasta din urma este mai eficientă icircn perioada icircnceputului de sezon Am şi o posibilă explicaţie Icircn mai musca de arin este icircncă icircntr-un stadiu de dezvoltare incipientă şi de regulă zborul său icircncă slab se termină icircn apă deci pistruiatul primeşte fiind şi el moleşit din iarnă o muscă icircncă mică Dacă i-am oferi un March Brown din import de cele mai multe ori doar se mişcă din cotlonul său dar nu atacă păroasa arătare Dacă icircncercăm cu modelul bdquofemalerdquo aceasta se aseamănă cu musca de cara-bete la noi se mai numeşte şi bdquocaprardquo Insecta icircn mai este de-parte de a zbura doar icircn final de lună Deci bazacircndu-ne pe modelele noastre avem şanse mai bune Scuturacircnd icircn final de mai cacircteva crengi de arin am găsit icircncă muşte cleioase ce se prindeau de partea infer-ioara a frunzelor aspect ce-mi

confirmă cele afirmate anterior Dar făcacircnd şi probe de muşte eficiente pe aceeaşi apă peştii mi-au atacat mai des modelul indigen şi foarte slab pe cel de catalog un model original primit din partea campionului de muscă al Bavariei Modelul bdquofe-malerdquo a fost bun doar icircn iunie mai mult la cleni Icircnsă acest din urmă model legat pe cacircrlige mici nr 14-16 a fost bun la lipani cu menţiunea că era atacat icircn după-amiezile icircn care musca de carabete se ridi-

ca deasupra racircului Icircntr-o zi am primit un model francez o viespe sofisticată icircn construcţie ce avea picioruşe icircnnodate din barbule de pană de curcan greu de realizat fiind după aprecierea mea o muscă de lac denumită icircn catalog Danga Imago Aceasta la peştii noştri nu a reuşit sa stacircrnească interesul Dar reducacircndu-i bogata icircmbrăcăminte de perucă şi picioare am rămas oare-cum la o viespe roşie indigenă pe care cacircţiva cleni harnici au apucat-o ferm Icircn două săptămacircni cacirct am fost gazda campionului bavarez am văzut cum din cele cacircteva sute de muşte cu care a sosit nu mai ştia din care să lege la capăt ori pe săltătoare şi pierdea minute icircn şir cu alegerea acestora Astfel pe pacircracircul Finiş icircmi prezenta un model cu un nume pompos Grenwels Glory e drept muscă verde cum i-am sugerat dar icircncă nestudiată de irideii noştri Aşa se face că-n trei zile de muscărit din bdquostupulrdquo de artificiale

aduse nu a aflat modelul local Aşadar i-am dat cu teamă o muscă verde cu păr ciocolatiu cercuire fină gălbuie la care icircn final păstrăvii dar mai des li-panii Finişului din acei ani i-au oferit o partidă plăcută Pe lacul Lugaş ce are cleni frumoşi muştele irlandeze de lac nu au dat rezultate Am creat modelul pe un ac mult mai mic decacirct cel original fără picioruşe dar cu un abdomen pronunţat pe curbura cacircrligului pe un ac nr 12 cu tijă lungă Fiind zi de primăvară-vară mi-am luat varga de muscă şi-am ieşit icircn prima partida a anului pe Crişul repede icircntr-o zonă icircn care anul trecut am luat şi cleni dar şi curcubei Ca o observaţie meteorologică icircn 2 zile de la 8 grade la pracircnz aerul atmosferic arăta la umbră plus 21 grade derutacircnd oameni şi peşti Dar iată ce mi-am notat icircn carneţelul meu de pescar file ce de ani icircmi oferă plăcute aduceri aminte Ziua I-a soare şuvoiul sub barajul Lugaş o singură muscă de capăt March Brown bdquomalerdquo Lansez icircn şuvoaie line şi văd mişcare de peşte fără atac Rezultatul zilei un clean de 26 cm Ziua II-a ndash soare căldură plus 21 grade Pescuiesc pe şuvoiul de ieri cu o muscă de capăt model de bdquoarinrdquo corp arămiu codiţă din barbule de fazan perucă de potacircr-niche icircnchisă Rezultatul zilei 3 cleni peste 25 cm cinci juniori doi bibani ce i-am văzut icircntre doi bolovani sorindu-se Peşti sperioşi şi timizi icircn atac Am văzut un curcubeu ce a venit pacircnă sub muscă fără sa o apuce dar apa era aşa de curată icircncacirct e posibil să mă fi văzut Nu am putut pescui mai mult de-un ceas picioarele amorţindu-mi icircn apa icircncă rece Nu trag concluzii le las la latitudinea muscarului dar ştiu sigur că-n luna mai cleanul din zona

montană va ataca nebun bdquopotacircrnicheardquo deschisă oferind spectacolul atacu-lui din cacircrdul ce se soreşte sub arinii bătracircni Păstrăvii icircncă molateci vor sălta bine la minuscule bdquobaxmanurirdquo dar şi la delicatele bdquomosqui-tordquo Mai ştiu că noaptea din preziua dezlegării la munte a fost foarte lungă dar maşina parcă icircnţelegacircndu-ne dorinţa s-a grăbit spre apele de sus

FotoT Pintea

33|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|1 iunie

Mini sfaturi pentru mini pescari

IULIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30 31

DLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVSDLM

208305356451045136228321414509601643011101149235316408449533031118157349443536624008042139236

651746837944632721815905957

110112031305649738826913

1001104911331215618705749837931

10241107629724819918

1433152616241714131514091458154916421736182519141236131914061454153916261711175612541345143615271618170518011211130814041502

211622092311

-1857194920452134222422542343

-1913200120462134221922592351

-184119262109215622492337

-1854192620342131

536

542

549

556

2104

2100

2054

2047PP

LP

UP

LN

Icircncepem cu icircnceputul adică prezentarea elementelor de bază ale pescuitului cu undiţa Icircntre cele cinci componente ale undiţei vargă plută fir plumb şi cacircrlig trebuie să fie

armonie compatibilitate şi echilibru altfel undiţa nu va fi utilă la pescuit Chiar şi lanseta trebuie să icircndeplinească această regulă generală Imaginaţi-vă o vargă firavă cu un fir gros şi un carmac pentru prins somni sau o lansetă cu un tambur mic icircn care abia icircncap cacircteva spirale de nailon de un milimetru grosime iar lacircngă plumb două cacircrlige mici pentru bdquolibelulărdquo Cu ochiul minţii veţi vedea dezechilibrul şi lipsa de armonie Cumpăraţi din magazin mai multe categorii de vergi cacircrlige plute plumbi şi fire şi uniţi-le icircntr-un ansamblu armonios icircn concordanţă cu peştii care trăiesc icircn apa unde vreţi să pescuiţi Interesaţi-vă la pescarii localnici sau la prieteni care au mai pescuit icircn acea apă Peştii de mărime şi greutate bdquorecordrdquo nu se pun icircn bdquoecuaţierdquo hellipVarga o cumpăraţi icircn raport cu puterea voastră de macircnuire plutele le echilibraţi icircntr-o găleată plină cu apă adăugacircnd sau reducacircnd numărul de plumbişori pacircnă cacircnd 80 din plută intră sub apă iar 20 rămacircne icircn afară ţinacircnd seama şi de greutatea momelilor pe care le veţi folosiPescarii mici nu trebuie să plece singuri la pescuit şi mai cu seamă icircn sălbăticie ci icircnsoţiţi de părinţi rude vecini prieteni pescari de la care vor icircnvăţa tainele naturii şi pescuitului şi vor primi ajutor icircn caz de nevoie Tot de la aceştia vor icircnvăţa cum să macircnuiască o vargă de pescuit cum se oboseşte şi se scoate peştele din apă cum se agaţă icircn cacircrlig momeala şi cum se nădeşte locul de pescuit Copilaşii pescari trebuie să icircnceapă lecţiile de pescuit cu o singură undiţă şi să nu stea pe locul de pescuit aproape de icircnsoţitori Pentru a nu greşi niciodată icircn preziua plecării la pescuit scrieţi un program al zilei de pes-cuit din care să nu uitaţi notarea unor utilităţi şi din care să nu lipsească apa macircncarea facircşul pentru vacircnt şi ploaie momeli nada undiţa rucsacul şepcuţa ochelarii de soare polarizanţi juvelnicul şi bdquonoroculrdquo pentru ziua de pescuit Am glumit dar ştiu pe cineva care a ajuns pe malul unei bălţi după ce a uitat acasă cutia cu momeli sau altul care din grabă a lăsat lacircngă uşă husa cu uneltele de pescuit ratacircnd ziua de pescuit Se mai poate icircntacircmpla dar se poate evita Pentru a nu adormi pe malul apei copilaşii pescari trebuie să se culce seara devreme pentru că o partidă de pescuit icircncepe icircn zori cacircnd răsare soarele Dacă vă interesează şi alte taine ale pescuitului citiţi materialele publicate icircn revista VPR icircn fiecare număr lunar unde sunt prezentate pe lacircngă aventurile icircntacircmplările amin-tirile din viaţa pescarilor şi sfaturi privind metodele de pescuit reţete de nade şi momeli şi nu numai Cartea micului pescar a rămas deschisă la pagina nr 1 Pacircnă terminaţi studiile aveţi de acumulat un volum uriaş de cunoştinţe Dar nu vă speriaţi Pescuitul este o distracţie şi o competiţie ca orice sport Firicel icircntins

Valentin MALICIUC

IUNIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30

VSDLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVS

218259344433521035136234329418521619015103151239336431535629005049139233329411512618011105

756837924

10151112721819918

1012110512021303559644736824918

101611091213631728821912

1001104911361229527619

142915231609165817491302140915101611170817571839124313291419152016231726182919031211130914031453153916251721181912361327

2028210422122309

-195120242105215322362324

-1821191620012055214822462339

-1856195220452119215622432341

-18261909

533

531

531

528

2056

2100

2103

2104

LP

UP

LN

PP

Atenție la ora de vară

FotoM Ionescu

Prinse icircn capcanăORIZONTAL 1) Capcana trandafirului (sg) ndash Cei mai buni vacircnatori 2) Simtul ascutit al caprio-arelor ndash Bronzat natural 3) Curse ndash Incluse icircn club ndash Tariful dupa eliminarea celor cacircteva sute de metri patrati 4) A da cu marinimie ndash Pune capcana si fuge 5) Arma marilor profitori ndash Trimisa dupa inamic 6) Margine de tricolor ndash Cacircnd cifrele se aduna (pl) 7) Capcana ne-vazuta ndash Coada de taur 8) Sectiune dintr-un ficat ndash Un necunoscut ndash Formula de adresare ca pentru un vacircnator mai icircn vacircrsta 9) Gazul care se livreaza la tub ndash Deosebit de mic 10) Vacircnatori cu picioarele pe pamacircnt

VERTICAL 1) Are gust de ocna ndash A pune capcane 2) Capcane pentru lei (fig) 3) Miros fin ndash Salutul eroilor ndash Nod putin desfacut 4) Blana de lemur ndash Case carora li s-au dat spargeri 5) Locul unde te duc numai nevoile (reg) ndash Pense 6) Carne de cerb ndash Muscat de flacari ndash Seva 7) Se ia pe picioare ndash Fara grai ndash Fac parte din grup 8) Se aprinde foarte usor mai ales daca sar scacircntei 9) Pastrate icircn eter ndash Firisoare ndash Nasul cu belciug artizanal 10) A prinde temporar ndash Icircnghesuiti

Ion Mihaiu

Dezlegare VPR mai CAPACITATE-OTELITA-OF-NE-BR-RANI-SUDICA-T-G-T-RT-FURII-AP-APATI-CE-NAT-AB-UO-TURATIE-NO-ZONAL-VAR-RECITATORI

1

1

4

4

2

2

5

5

3

3

6

6

7

7

8

8

9

9

10

10

|34 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

AJVPS Hunedoara vinde căţei din rasa copoi ardelenesc de la Canisa Căpăţacircna Prenotări şi informaţii suplimentare la tel 0254215422

VAcircND armă de vacircnătoare cal1270 ţevi juxtapuse Bohler antinit Tel 0723300609

Mica publicitate

Pune la dispoziţia vacircnătorilor interesaţi următoarele categorii de căţei

bull o femelă din rasa jagdterrier icircn vacircrstă de 5 luni bull o femelă din rasa copoi slovac icircn vacircrstă de 2 luni bull un mascul din rasa brac german cu păr sacircr-mos icircn vacircrstă de 3 lunibull două femele metişi de copoi x jagdterrier icircn vacircrstă de 2 luni

Juvenilii sunt dehelmintizaţi şi vaccinaţi de două ori iar căţeii dehelmintizaţi şi vaccinaţi doar icircmpotriva parvovirozei Preţul de valorificare este de 500 leiexemplar cu TVA inclus Căţeii provin din părinţi selecţionaţi folosiţi cu rezultate excelente la vacircnătoare Dintre reproducători sunt scoşi la vacircnzare la acelaşi preţ următorii cacircini

bull un mascul de copoi ardelenesc icircn vacircrstă de 2 anibull o femelă de brac sacircrmos folosită la vacircnătoare icircn vacircrstă de 7 anibull o femelă de limier hanoveran folosită icircn teren icircn vacircrstă de 7 ani

Doritorii se pot adresa pentru achiziţii sau eventuale prenotări precum şi pentru alte informaţii d-lui Du-mitru Teodor la tel 0212708060 sau 0767817908

CANISA CERNICA

SC SURAKI SRL producător autorizat conform legislației europene icircn prelucrarea cărnii de vacircnat este interesată icircn achiziționarea vacircnatului mare icircn carcasă destinat producției de mezeluri comercializate sub marca ldquoTOLBA VAcircNĂTORULUIrdquo Oferim posibilitatea icircncheierii de contracte pe termen lung

Detalii la numerele de telefon 0752 525 142 sau 021 411 62 30

E-mail florinblidarescusurakiro sau surakisurakiro

wwwsurakiro

Page 8: VÂNĂTOAREA ÎN REUNIUNEA DE LUCRU VÂNĂTOAREA

|8 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

ate unor reglementări nelegale aplicate şi acestea discreţionar

4 Dl dir Calciu Dorin (AJVPS Hunedoara) a evidenţiat că problemele AJPS Cluj sunt generale iar rezolvarea acestora nu poate fi abordată bdquosectarrdquoAr fi cel mai avantajos pentru pescarii sportivi şi protecţiaconservarea resursei acvatice vii even-tuala preluare icircn responsabilitate a exploatării resursei acvatice vii din toate habitatele piscicole naturale de către AGVPS din Romacircnia care poate organiza şi desfăşura mai bine şi echitabil activi-tatea prin asociaţiile de pescuit recreativ-sportiv eligibileSusţine icircncă odată semnarea şi promovarea placircngerilor despre care a făcut vorbire anterior la Parchetul de pe lacircngă IcircCCJ şi la Curtea de Conturi

5 Dl dir Drăgoi Victor (AVPS Acvila ndash Bucureşti) a ridicat problema concurenţei incorecte făcute asociaţiilor de pescari sportivi şi păgubirii bugetu-lui public de către ANPA prin neicircncasarea taxei de 2 leipermis de pescuit recreativ-sportiv eliberat direct de funcţionarii publici ai acesteia

6 Dl dir Popa Cornel (AJVPS Mehedinţi) a adus icircn discuţie problema autorizăriiconcesionării exploatării resursei acvatice vii de pe Dunăre De ce nu se faceIntervine dl dir Coman Liviu (AJVPS Călăraşi) care precizează că asociaţia pe care o reprezintă a obţinut o hotăracircre judecătorească definitivă şi irevocabilă care obligă ANPA icircn acest sens

Icircn legătură cu organizarea manifestărilor halieu-tico-cinegetice apreciate ca fiind fără precedent icircn Romacircnia şi icircn alte ţări europene materialul de prezentare a fost considerat suficient de detaliat complet şi convingător Totuşi pentru aducere la zi a luat cuvacircntul dl arh Ionescu Mugurel care a prezentat rezultatele verificării şi omologării pistei de concurs Corbu de către oficialii FIPS Aceştia au fost prezenţi icircn timpul desfăşurării Cupei Rig de Pes-cuit la Crap fiind impresionaţi atacirct de amenajările special edificate pentru acest tip de competiţii cacirct şi de cantitatea şi calitatea deosebită a populaţiei piscicole Prinderea a 15000 kg de peşte de către cele 75 de echipe concurente icircntr-un interval de 72 de ore a depăşit orice aşteptare şi constituie un record icircn condiţiile de desfăşurare a unei competiţii de asemenea amploare De asemenea oficialii FIPS au apreciat condiţiile de transport cazare pensiune etc verificate cu acest prilej La sfacircrşit oficialii FIPS s-au declarat icircncacircntaţi de locaţie şi de amenajarea special finalizată felicitacircnd conducerea AGVPS din Romacircnia pentru alegerea făcutăDl dir gen Şelaru N contează după cum a preci-zat pe faptul că desfăşurarea concomitentă a unui Campionat Mondial de Pescuit la Crap a finalei naţionale de tir vacircnătoresc a finalei naţionale de chinologie vacircnătorească a unui tacircrg de vacircnătoare şi pescuit a zilei Sf Eustaţiu şi a Congresului AGVPS din Romacircnia icircntr-o locaţie de excepţie situată pe malul mării şi icircntr-o perioadă cu temperaturi fa-vorabile poate determina o regrupare a vacircnătorilor şi pescarilor sportivi din marea familie a asociaţiilor icircn profil sub egida AGVPSDe aceea ocazionat de această reuniune de lucru a făcut un apel călduros la conducerile asociaţiilor afiliate pentru a lua parte activ la aceste manifestări revenindu-le obligaţii concrete legate icircn primul racircnd de

- participarea cu echipe sau concurenţi individu-ali la campionatele naţionale de tir vacircnătoresc şi de chinologie vacircnătorească de la fazele pe asociaţie pacircnă la finala de la Constanţa- inventarierea şi colectarea la sediul asociaţiilor afiliate a trofeelor de vacircnat neo-mologate icircncă dobacircndite oriunde de mem-brii vacircnători ai acestor asociaţii aşa icircncacirct să poată fi evaluate după formula CIC de către o comisie completă şi competentă şi apoi icircnscrise icircn Catalogul Naţional al Trofeelor de Vacircnătoare din Romacircnia care se doreşte a fi actualizat cu acest prilej- participarea prin echipe sau competitori in-dividuali la icircntrecerea bdquoceaunelorrdquo organizată icircn 27 sept 2012 cu ocazia sărbătorii zilei vacircnătorilor din Romacircnia- contactarea şi stimularea participării firmelor cunoscute interesate de producerea şi comer-cializarea produselor icircn profil cinegetic şi ha-lieutic la tacircrgul de vacircnătoare şi pescuit

Avacircnd icircn vedere că la o asemenea manifestare pot fi prezenţi reprezentanţi ai CIC FACE FIPS şi ai conducerilor asociaţiilor naţionale de vacircnătoare şi de pescuit din ţările vecine şi din Europa precum şi importante personalităţi din ţară trebuie să se depună eforturile cuvenite din partea tuturor con-ducerilor asociaţiilor din Romacircnia pentru ieşirea spectaculoasă dintr-un anonimat icircn care ne-am complăcut cu toţii din anumite raţiuni icircn ultimii aniSe apreciază că a sosit momentul să se arate şi ce-lorlalte ONG-uri cu preocupări similare şi societăţii icircn care trăim anvergura organizării şi posibilităţilor noastre de manifestare icircn interesul prestigiului activităţilor desfăşurate al lor şi al Romacircniei pacircnă la urmă

Dezbateri aparte au suscitat spre finalul reuniunii sesizările ce se doresc a se face la nivelul Parchetu-lui de pe lacircngă Icircnalta Curte de Casaţie şi Justiţie icircn legătură cu modul apreciat ca fraudulos de recon-tractare a gestionării faunei sălbatice din foarte multe fonduri cinegetice (icircn anii 2011 şi 2012) şi pentru autorizarea abuzivă a exploatării resursei acvatice vii din habitatele piscicole naturale De asemenea la nivelul Curţii de Conturi a Romacircniei pentru prejudicierea bugetului public de către ANPA prin autorizarea exploatării resursei acvatice

vii icircn locul concesionării acesteia prin stimularea perceperii de tarife cacirct mai mici pentru accesul la resursă prin neicircncasarea taxei de 2 leipermis eliberat de funcţionarii ANPA etcDin discuţiile purtate a reieşit că faptele grave comise de conivenţă de către grupuri organizate de funcţionari publici ndash care eludacircnd legea au asigurat abuziv şi discreţionar accesul la cele două resurse naturale (vacircnat şi peşte) precizate mem-brilor unor aşa-zise asociaţii de pescari sportivi ndash sunt foarte bine cunoscute şi nu pot fi tăinuite Nu merită să-şi asume nimeni un astfel de risc pentru anumiţi funcţionari publici care au icircndeplinit şi au plusat la dispoziţiile nelegale primite din partea unor demnitari nominalizaţi politic icircn funcţii cu rezultatul trecerii exploatării resurselor naturale regenerabile denumite bdquovacircnat şi peşterdquo din macircna asociaţiilor tradiţionale sau consacrate care şi-au dovedit icircn timp interesul şi responsabilitatea icircn macircna unor asociaţii noi clientelare care nu oferă nici o garanţie icircn privinţa exploatării durabile a acestor resurseDin discuţii a mai reieşit şi faptul că cercetările şi sancţiunile ce vor urma sesizărilor reprezentanţilor asociaţiilor afiliate vor atrage atenţia funcţionarilor publici care se perpetuează de la o guvernare la alta că legea este lege şi se aplică şi pentru ei aşa icircncacirct să nu-şi mai permită pe viitor interpretarea le-gii şi aplicarea interpretativă abuzivă şi interesată a acesteiaLucrările (sesizările) pregătite la nivelul AGVPS care s-au transmis tuturor reprezentanţilor asociaţiilor afiliate spre cunoaştere au fost remarcate ca fiind clare şi la obiect dar se impune a fi completate cu anexe dintre care cele mai importante trebuie să fie placircngerile concrete ale fiecărei asociaţii icircn cauză unele dintre acestea fiind depuse deja la organele de cercetare penalăImportantă a fost şi poziţia unanimă a tuturor celor prezenţi la reuniunea de lucru icircn privinţa necesităţii depunerii sesizărilor icircn discuţie la Parchetul de pe lacircngă ICCJ şi la Curtea de Conturi după o ultimă revedere şi reformulare a acestora şi după icircnsuşirea lor prin semnătură de către reprezentanţii AGVPS şi ai asociaţiilor afiliateChiar dacă va necesita timp şi efort obligaţia asumată trebuie dusă cacirct mai curacircnd posibil la bun sfacircrşit

9|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Dezbaterile din secţiunea de lucru cu contabilii asociaţiilor afiliate

Scopul icircntacirclnirii de lucru organizate reliefat icircncă de la icircnceputul reuniunii a fost acela de a identi-fica probleme economico-financiare de actualitate şi de interes comun cu care se confruntă contabilii asociaţiilor afiliate dar nu numai pentru a icircn-cerca o soluţionare legală şi mai ales unitară a acestor probleme aşa icircncacirct să poată fi prevenite interpretări personale şi rezolvări diferite icircn general păgubitoare pentru bugetul asociaţiilor nonprofit pe care le reprezintăOrdinea de zi propusă a avut un caracter orientativ urmărindu-se o preorientare a discuţiilor pe capi-tole distincte de probleme urmacircnd ca această or-dine de zi să fie completată cu orice alte probleme ridicate de cei prezenţiCoordonarea lucrărilor secţiunii a revenit dlui ec Ivanovici George ndash preşedintele comisiei de cenzori a AGVPS expert contabil şi auditor independent ndash ajutat de dl ec Popescu Marian ndash cenzor la AJVPS Buzău dna Ţandără Carmen ndash cenzor la AGVPS şi dna ec Leotică Marina ndash contabil şef al AGVPS La lucrări au participa 21 de contabili din partea asociaţiilor din diverse judeţe şi icircncă un economist din partea AGVPSDiscuţiile purtate au avut un caracter interac-tiv sub forma unui schimb profesional de opinii şi experienţă conducacircnd icircn final la concluzii şi decizii importante pentru cei prezenţi precum şi la reţinerea unor probleme rămase deschise de soluţionat icircn viitorIcircn sinteză problemele dezbătute s-au referit la 1 Impozitul pe venita) icircncadrarea plata şi declararea sumelor reprezentacircnd indemnizaţia de examinare acordată membrilor comisiei de examinare pentru obţinerea permisului de vacircnătoareb) obligaţiile declarative şi de plată referitoare la zilieric) oportunitatea şi cadrul legal pentru premierea membrilor vacircnători ai asociaţiei şi pentru membrii consiliului de administraţied) impozitul pe venitul agricol icircn cazul achiziţionării de produse agricole de la producători particulari - documente produsele care pot fi achiziţionatee) posibilitatea premierii paznicilor de vacircnătoare (pentru cointeresarea lor) atunci cacircnd contribuie la descoperirea cazurilor de braconaj din sumele pe care asociaţiile le primesc drept despăgubiri la braconaj 2 Taxa pe valoarea adăugatăa) Achiziţii intracomunitare şi icircnscrierea ca plătitori de TVA icircnscrierea icircn Registrul Operatorilor Intraco-munitari obligaţii declarativeb) cotizaţia suplimentară este sau nu purtătoare de TVA3 Taxa extrajudiciară de timbrua) cum se procedează4 Impozitul pe profita) metodologia de calcul a impozitului pe profit aşa cum a fost aceasta prezentată de organele de control ale ANAFb) necesitatea solicitării unor precizări de la or-ganele competente ale Ministerului de Finanţe asupra alegerii unei bdquocheirdquo de repartizare a chel-tuielilor comune c) icircnregistrarea impozitului pe profit suplimentar (stabilit de către organele de control) 5 Impozite şi taxe localea) impozitul asupra mijloacelor de transport cu

referire la bărci 6 Casa de marcata) răspunsul primit de la Direcţia de Politici şi Legislaţie icircn Domeniul Vamal şi Nefiscal din cadrul Ministerului Finanţelor Publice icircn data de 19102011b) necesitatea continuării demersurilor pentru re-evaluarea situaţiilor specifice din cadrul asociaţiilor vacircnătorilor şi pescarilor sportivi 7 Alte problemea) tarifele de gestionare a fondurilor de vacircnătoare ndash TVA documente justificative necesare b) icircnregistrarea icircn contabilitate a tarifelor de ges-tionare separat pe doua exerciţii financiare avacircnd icircn vedere faptul ca anul fiscal nu corespunde cu se-zonul de vacircnătoare c) icircnregistrarea operaţiunilor de plata a permiselor de pescuit primite de la ANPA şi a celor de icircncasare a contravalorii lor de la membrii pescari (ANPA eliberează permisele cu icircntacircrziere de 1-2 luni faţă de data virării contravalorii lor)d) inexistenţa icircn Codul Ocupaţiilor din Romacircnia a unor ocupaţii cum ar fi paznic de pescuit secretar de club e) necesitatea icircntocmirii unui grafic de circulaţie a documentelor icircn cadrul fiecărei asociaţiif) necesitatea icircntocmirii unei proceduri proprii pen-tru operaţiunile cu numerar avacircndu-se icircn vedere şi noile reglementari legate de paza bunurilorg) inventarierea anuală a patrimoniului cu referire la mijloace fixe aflate icircn evidenţa contabilă dar cu valoare de inventar zero h) care este tratamentul dobacircnzilor la sumele provenite din sume icircncasate pentru activitate economică i) scrisorile de garanţie bancară obţinute de la bănci icircn vederea participării la licitaţiile organizate pen-tru gestionarea fondurilor de vacircnătoare 8 Propunere de elaborare a unui Manual de politici contabile unitara) necesitatea şi oportunitatea unui astfel de manualb) stabilirea din racircndul contabililor prezenţi a per-soanelor care vor elabora cacircte un capitol din acest manual

Icircn legătură cu probleme dezbătute prezentate sistematizat mai sus s-au discutat şi stabilit proce-duri absolut legale şi unitare de lucru care urmează să fie transmise icircn scris tuturor asociaţiilor afiliate inclusiv contabililor asociaţiilor afiliate care nu au putut fi prezenţi la reuniunea organizatăDe asemenea s-a luat hotăracircrea elaborării icircn cel mai scurt timp posibil a Manualului unitar de politici contabile al cărui model va fi pus la dispoziţie de la nivelul Comisiei de cenzori AGVPS iar conţinutul va fi adoptat de un colectiv de con-tabili de la AGVPS şi asociaţiile afiliate stabilit cu prilejul reuniuniiDupă elaborarea manualului precizat icircntr-o primă variantă acesta va fi transmis comisiei de cenzori şi contabililor asociaţiilor afiliate pentru lecturare şi eventuale propuneri de modificare şi comple-tare a lui Doar ulterior varianta finală va fi supusă aprobării Consiliului AGVPS apoi distribuită asociaţiilor afiliate aşa icircncacirct să constituie un cadrul unitar şi statutar de lucru opozabil şi util icircn relaţiile cu organele de control icircn profil şi terţe persoane

ConcluziiProblemele ridicate cu ocazia reuniunii de lucru din 29-30 mai 2012 de la Braşov au fost după cum s-a putut constata numeroase şi complexePentru majoritatea dintre acestea au fost precizate soluţii legale şi unitare pe loc Altele au fost reţinute pentru intervenţii la nivelul forurilor decizionale urmacircnd să fie transmise răspunsurile cuvenite ce-lor interesaţi icircn interesul unor soluţionări similare (unitare) a problemelor rămase deschiseSchimbul de opinii şi experienţa s-a dovedit şi acesta a fi necesar util şi eficientLa finalul reuniunii de lucru s-a concluzionat de către toţi cei prezenţi că organizarea acestei icircntacirclniri lucrative a fost inspirată şi folositoare susţinacircndu-se necesitatea organizării periodice a unor icircntruniri similare

VPR

Ilustrația M Ionescu

|10 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Icircn perioada 08-11052012 s-a desfăşurat icircn oraşul Cape Town din Africa de Sud cea de-a 59-a

Adunare Generală a Consiliului Internaţional de Vacircnătoare ( CIC ) manifestare care a reunit participanţi din peste 30 de ţări membre atacirct din Europa cacirct şi din America de Nord Africa şi Asia Organizată ca Fo-rum Mondial al Utilizării Durabile și avacircnd ca temă principală bdquoEco-nomia conservării faunei sălbaticeldquo această reuniune a icircnsemnat mai mult decacirct o icircntacirclnire prietenească icircntre vacircnători din icircntreaga lume fiind un adevărat forum al schimburilor de idei de analiză şi propuneri pentru gestionarea vacircnatului ca parte esenţială a conservării biodiversităţii Din partea Delegaţiei Romacircniei au luat parte la acest eveni-ment dr ing Neculai Şelaru ndash direc-tor general al AGVPS din Romacircnia ing Eusebiu Martiniuc - director al

AJVPS Vrancea ing Liviu Coman - director al AJVPS Călăraşi Şipos Dan - candidat și nou membru şi sub-semnatul - director al AJVPS Praho-va icircn calitate de nou Șef al Delegaţiei Romacircniei icircn CIC Riguros organizată cea de-a 59-a Adunare Generală a CIC a prilejuit un util schimb de experienţă şi o continuare a demersurilor legate de gestionarea durabilă a vacircnatu-lui din Africa considerat alături de toate speciile de vacircnat existente pe celelalte continente componentă a Patrimoniului Cultural Mondial Temele puse icircn discuţie de-a lungul tuturor dezbaterilor icircncepacircnd cu deschiderea oficială desfăşurată icircn Palatul Parla-mentului din Cape Town continuacircnd cu lucrările Diviziilor şi icircncheind cu rezoluţiile aprobate icircn cadrul sesiunii finale au trasat şi susţinut politi-cile locale regionale şi mondiale icircn privinţa gestionării populaţiilor de vacircnat

sedentar şi migrator Au fost abordate aspecte legate de pericolul d i s p a r i ţ i e i unor specii aflate la limi-

ta existenţei lor de comerţul legal dar şi ilegal cu carne trofee şi exemplare vii precum şi cele legate de braconaj ca principal element favorizant al traficu-lui cu vacircnat şi produse accesorii pro-venite din vacircnat (coarne colţi fildeş blănuri carne pui ouă etc) şi de politicile care ar trebui aplicate icircn ve-derea limitării efectelor negative ale aspectelor menţionate mai sus Cum era şi normal re-giunea cu cele mai multe elemente de analiză a fost continentul Africa con-tinuacircndu-se astfel tendinţa icircncepută cu mai mulţi ani icircn urmă de a prezen-ta şi populariza continentul african S-a insistat asupra gestionării faunei cinegetice africane a modalităţilor de organizare a partidelor de vacircnătoare icircn mai multe ţări ale continentului a Parcurilor Naţionale cele mai im-portante cu problemele lor a marilor migraţii sezoniere şi nu icircn ultimul racircnd studii foarte interesante despre speciile de animale sălbatice africane De această dată prezentările au fost susţinute de oficiali ai ţărilor africane miniştri ai mediului ai agriculturii reprezentanţi ai Organizaţiei Mondi-ale pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) ai Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) Nivelul reprezentării

Organizată ca Forum Mondial al Utilizării Durabile si avacircnd ca temă principală bdquoEconomia conservării faunei sălbaticeldquo

aceasta reuniune a icircnsemnat mai mult decacirct o icircntacirclnire prietenească icircntre vacircnători din icircntreaga lume

Reprezentare externă|

Adunarea Generală a CIC din Cape Town

Ilustrația CIC

11|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

a dat pe de o parte importanţa cuvenită eforturilor naţionale icircn sen-sul conservării bogăţiilor naturale pe care le administrează pe de altă parte a susţinut recunoaşterea Africii ca un continent dornic să fie apre-ciat de lumea mondială ştiinţifică şi nu numai Totodată a fost recunos-cut faptul că principiile conservării biodiversităţii vieţii sălbatice sunt necesare şi sunt susţinute icircn direcţia dezvoltării comunităţilor umane şi al protejării faunei şi florei de o inestimabilă valoare biologică şi economică Rapoartele de acti-vitate ale Diviziilor din cadrul CIC (Divizia Ştiinţe aplicate Divizia Politici şi Legislaţie Divizia Cultură şi Grupul de lucru Opinia Tacircnără) au arătat uneori cu detalii icircntreaga activitate desfăşurată icircn ultimul an realizările și eforturile comune alături de alte organizaţii sau organisme zo-nale sau mondiale Demn de remarcat este faptul că activităţile desfăşurate icircn acest ultim an au pus Consiliul Internaţional de Vacircnătoare pe o nouă orbită a relaţiilor şi recunoaşterii internaţionale icircn sensibilul domeniu al conservării biodiversităţii vieţii sălbatice Au fost scoase icircn evidenţă eforturile unor delegaţii naţionale sau al unor membri ai acestor delegaţii precum şi ale conducerii CIC icircn acest sens Toţi au depus un efort consis-tent icircn a impune politicile şi principi-ile CIC icircn Europa dar şi icircn celelalte continente Icircn acest sens este demn de amintit faptul că icircncepacircnd cu acest an limba rusă a devenit a patra limbă oficială a CIC ca o recunoaştere a eforturilor importante făcute de Federaţia Rusă şi fostele state ale URSS icircn conservarea faunei sălbatice şi icircn sprijinirea studiilor icircntocmite de importante instituţii ştiinţifice ruseşti precum Academia de Ştiinţe de la Moscova şi institute de cercetări afili-ate acesteia

Discuţii finale au fost făcute și cu privire la formulele de evaluare a trofeelor de vacircnat icircn sen-sul că pacircnă la toamnă vor fi editate noile fişe cu metodo-logia de cal-cul icircn acest fel dorindu-se icircncheierea unei perioade neclare şi confuze care a marcat ultimii ani De asemenea s-a discutat formarea tot pacircnă icircn toam-na acestui an a structurilor zonale şi naţionale pentru evaluarea trofee-lor astfel icircncacirct şi acest domeniu atacirct de important prin care se răsplătesc eforturile adevăraţilor profesionişti să-şi recapete importanţa Au fost discutate şi probleme specifice Delegaţiei Romacircniei iar domnii Bernard Lozeacute - Preşedinte CIC şi Dieter Schramm - Preşedinte de Onoare CIC şi-au re-afirmat sprijinul direct icircn a susţine indi-vidual sau icircn totalitate acţiunile pe care dorim să le iniţiem dar şi implicarea membrilor noştri icircn proiectele iniţiate de către Diviziile CIC - ului Prin demersurile Guvernului de la Budapesta CIC are toate şansele să devină un or-ganism mondial pe lacircngă Organizaţia Naţiunilor Unite angajaţii săi putacircnd fi asimilaţi personalului diplomatic Este deocamdată o dorinţă şi speranţă Icircn concluzie a 59-a Adunare Generala CIC a reliefat poziţia acestei organizaţii de susţinător al vacircnătorii ca o componentă a Patri-moniului Cultural Universal punacircnd bazele icircnceperii unor noi studii icircn do-meniul Economiei Conservării Fau-nei Sălbatice

S-a hotăracirct ca cea de-a 60-a Adunare Generală a CIC din anul 2013 să se desfăşoare icircn trei ţări şi anume Cehia Slovacia şi Ungaria pe parcursul unei săptămacircni şi sub pa-tronajul extraordinar al Preşedinţilor din aceste ţări Despre frumuseţile Africii de Sud atacirct cacirct am putut ve-dea icircntr-un material viitor

Valeriu BOLGIU

Ilustrația NȘelaru

|12 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Pornind de la o simplă icircntrebare bdquo Cum văd căpriorii lumea dimprejurul

lor rdquo şi icircnţelegacircnd acest fenomen putem evita o serie de greşeli care de cele mai multe ori ne vor lăsa doar cu imaginea căpriorului fugind icircnapoi spre desişul de unde ve-nise şi cu tolba goală

IcircNTRE LUMINĂ ŞI CULOAREPentru o lungă perioadă de timp s-a crezut despre căpriori că văd numai icircn alb şi negru Cercetările ul-timilor ani au demonstrat icircnsă că lucrurile stau puţin altfel Ochiul mamifere-lor conţine două feluri de celule sensibile la lumină denumite după forma lor conuri şi bastonaşe Conurile percep culorile

din spectrul de lumină şi sunt dedicate cu precădere vederii diurne iar bastonaşele sunt sen-sibile la lumina slabă şi nu icircnregistrează culorile Ochiul uman conţine mai multe conuri deci noi percepem bine culorile şi vedem bine icircn timpul zilei iar pentru că avem mai puţine bastonaşe nu ne descurcăm prea bine cacircnd nu este lumină suficientă Ochii căpriorilor conţin mai multe bastonaşe şi mult mai puţine conuri aşa că ei se mişcă relativ confortabil icircn lumina slabă cum este dimineaţa şi seara şi pe icircntuneric dar percep foarte slab culorile şi doar unele dintre acestea

CULOAREA DIN IMAGINIldquoCuloareardquo este ceea ce per-

cepem noi din lumina cu diferite lungimi de undă şi frecvenţe şi care se traduce prin spectrul vizibil practic ceea ce vedem noi icircntr-un curcubeu La capătul spectrului cu lungimi mari de unde este roşul iar la capătul opus este violetul lumina cu lungimi scurte de unde Există icircnsă lumină şi icircn afara spectrului vizibil pe care ochiul uman nu o percepe icircn mod normal Este aşa numitul spectru invizibil din care fac parte ultravioletele şi infraroşiile Cercetările au demon-strat că ochii căpriorilor pot percepe o parte din spectrul vizibil aflat spre partea violetă şi chiar o parte din spectrul invizibil o parte din gama de ul-traviolete Astfel căpriorii pot vedea ceva din cu-loarea albastră iar prin contrast sunt foarte puţin sensibili la culorile dinspre galben iar verdele por-tocaliul şi roşul sunt per-cepute ca nuanţe de gri

ULTRAVIOLETUL ŞI PORTOCALIUL DIN ECHIPAMENTPărerile privind acuitatea vederii căpriorilor vis-a-vis de lumina ultravioletă sunt icircmpărţite Ceea ce este sigur este că o mare parte din materialele din care este fabricată icircmbrăcămintea conţin icircntăritori de culoare toc-mai pentru a da strălucire culorilor Aceşti ldquoicircntăritorirdquo funcţionează tocmai pe

baza reflexiei unei părţi din spectrul ultraviolet Avacircnd icircn vedere structura ochiului căpriorilor şi sensibilitatea lor ridicată la ultraviolete aceştia vor percepe aceste materiale ca fiind mult mai strălucitoare decacirct le putem vedea noi Icircn ori-care dintre situaţii indife-rent cacirct de mult sau puţin percep căpriorii aceste ul-traviolete este recoman-dat să purtăm la vacircnătoare o icircmbrăcăminte icircn culori neutre apropiate de cele din mediul icircnconjurător aşa numitul camuflaj Echipamentul modern aici incluzacircnd alături de icircmbrăcăminte şi rucsa-cii corturile scăunelele etc sunt confecţionate din materiale non-UV care nu reflectă razele ul-traviolete Există de ase-menea detergenţi pen-tru curăţire care icircnlătură icircn mare măsură efectul generat de icircntăritorii de culoare detergenţi recomandaţi pentru spălarea echipamentului de vacircnătoare Icircntre culo-rile ce trebuie evitate la vacircnătoare sunt albastrul şi bleumarinul pe care aşa cum am văzut căpriorii le percep destul de bine Pe de altă parte aşa cum arătam portocaliul este perceput de căpriori drept o nuanţă de gri aşa că vesta portocalie de protecţie sau banda de la pălărie sau de pe braţ nu vor atrage icircn mod special atenţia căpriorilor Asta bineicircnţeles cu condiţia de a nu ne mişca atacirct

Cum ne văd CĂPRIORII

Ce putem vacircna

13|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

timp cacirct suntem icircn raza lor de vedere şi mai ales icircn porţiunea din zona lor frontală icircn care şi ei au o vedere binoculară Să nu uităm că mişcarea zgo-motul şi mai ales miro-sul alături bineicircnţeles de culorile echipamentu-lui sunt aspectele cheie de care trebuie să ţinem seama atunci cacircnd vacircnăm

la căpriori De altfel de felul icircn care vom gestiona aceste elemente va depin-de icircn mare parte imaginea cu care vom pleca din teren la finele partidei de vacircnătoare un căprior ce se pierde icircn desiş sau un trofeu binemeritat pen-tru panoplia cu amintiri

IUNIE Mamifere căprior (mascul) şacal vulpePăsări cioară grivă cioară grivă sudică cioară neagră coţofană

IULIE Mamifere căprior (mascul) şacal vulpePăsări cioară grivă cioară grivă sudică cioară neagră coţofană de la 1507-stăncuţă

|MacIlustrația autorului

Ilustrația autorului

Timpul lui Cireşar va trece cacirct ai bate din palme şi vom fi faţă icircn faţă cu vremea călduroasă a lui Cuptor Nu neapărat că ar fi ceva semnificativ deschis la vacircnătoare icircn iulie dar pregătirea cacircinelui de vacircnătoare pen-

tru deschiderea de la mijlocul lui Gustar trebuie făcută cu grijă şi din timp Nimic nu trebuie lăsat pentru ultimele zile nici repetiţiile ndash aducerile aminte şi practica constantă a comenzilor nici administrarea vaccinului icircmpotriva căpuşelor şi a altor insecte parazite şi cu atacirct mai puţin antrenamentul fizic pe cacirct posibil icircn condiţii cacirct mai apropiate de cele icircn care vom vacircna Şi pentru că a venit vorba despre vremea călduroasă să vedem ldquoce şi cumrdquo trebuie să procedăm icircn aceste condiţii vis-a-vis de partenerul nostru pa-truped Antrenamentul fizic trebuie efectuat continuu cel puţin de două-trei ori pe săptămacircnă o ieşire de cel puţin o oră - două icircn parc icircn locurile special amenajate sau şi mai bine pe un teren liber unde poate alerga icircn voie pot menţine cacircinele icircn formă Nu mai puţin important de reţinut este faptul că antrenamentul trebuie icircnceput cu atacirct mai mult dacă a lipsit cu cel puţin două luni icircnaintea deschiderii sezonului de vacircnătoareCe temperaturi sunt periculoase Pentru pontatori care lucrează in-tens pe teren uscat chiar şi numai + 15 20o C pot deveni o problemă Dacă vorbim despre retreiveri care lucrează icircn apropierea unei ape situaţia se schimbă deoarece poate singur să se răcorească ori de cacircte ori este nevoie Să nu uităm că majoritatea raselor de cacircini pot suporta mult mai bine frigul decacirct căldura Cum prevenim deshidratarea Foarte simplu trebuie doar să fim pregătiţi şi cu apă pentru cacircinele nostru Doi trei litri de apă la maşină poate unul la noi icircn teren sunt suficienţi pentru o jumătate de zi de vacircnătoare pe vreme călduroasă La fiecare oră cacircnd e cald la o jumătate de oră icircn zilele toride daţi-i să bea pe săturate şi nu strică dacă icircl şi stropiţi cu puţină apă Monitorizaţi permanent cacircinele Dacă mersul devine apatic ochii sticloşi sau pur şi simplu se aşază des singur pe sol toate sunt semne de alertă Faceţi o pauză treceţi la umbră şi din nou daţi-i să bea apă Dacă este vreo apă prin apropiere lăsaţi-l să facă o baie de voie Are cu siguranţă nevoie de odihnă pentru a se reface Nu uitaţi că la nivelul ierbii tempera-tura este mai ridicată iar ventilaţia este mai redusă O căldură tolerabilă pentru noi poate fi deja prea ridicată pentru companionul nostru patruped Un cacircine pasionat şi dedicat poate alerga la vacircnătoare pacircnă la colaps şi nu cred că vreunul dintre noi ar dori aşa ceva

Alexandru CODRIN

PREGĂTIRI PENTRU VREMEA

LUI CUPTOR

|Bolile vacircnatului

|Tir și Balistică

|14 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Scăldătoare pentru păsări

Zilele de vară se scurg agale icircn aşteptarea pasajului la prepeliţe la raţe a pacircndelor la vacircnatul mare Scur-tele vacircnători la căprior icircntacirclnirile la competiţiile chino-logice şi de tir din acest răstimp fac trecerea mai uşoară

domolind nerăbdarea vacircnătorului Icircn acest răstimp reicircnvie icircn minte icircntacircmplările petrecute icircn natură alături de camarazi de cacircine şi sălbăticiuni culoarea şi viaţa perioadelor de crepuscul de seară tacircrzie zorile icircnrouate icircn care totul revine la viaţă după amorţeala de peste zi sau de peste noapte şuieratul bătăilor de aripi ale raţelor icircndreaptă atenţia vacircnătorului către direcţia de unde vor apărea umbrele mişcătoare ce se apropie de ochiul de apă Foşnetul frunzelor şi zgomotul crăcilor rupte sub greutatea cerbului direcţionează atenţia trăgătorului către un punct pe linia neagră-cenuşie a lizierei pădurii ndash unde icircşi va dezvălui poate silueta icircn lumina lunii frumoasa cervidă Căpriorul suplu şi plin de frumuseţe sprijină icircntre coarnele lui răsăritul sau apu-sul fiind una cu soarele plămădit parcă din aceleaşi raze răpind pentru cacircteva clipe vederea vacircnătorului ce nu mai poate desluşi unde sfacircrşeşte astrul şi unde căpriorul Roşul lanului de maci urcă

Ore de crepuscul |maria săvulescu

FIRMA DDUPLEKS PRODUCE PROIECTILE UNICE PENTRU ARME CU ŢEVI LISE

Am văzut prima imagine a unui proiectil unic produs de firma letonă DDuplex icircntr-un articol semnat de DDandarinov icircn revista Bălgarski Loveţ (aprilie 2010 pp56-60) Menţionat

icircntre cele avacircnd corpul din oţel tip Blondeau era apreciat pen-tru buna sa precizie şi marea putere de penetraţie şi de stopare a vacircnatului Textul indica icircnsă numai numele firmei nu şi pe cel al modeluluiRevista Le Chasseur Francais a tipărit icircn anul 2011 un număr su-plimentar intitulat Sanglier (Mistreţul) unde Francis Grange a comparat (la pp92-96) cinci modele de proiectile unice (dintre care două produse de D Dupleks) cu un Brenneke Rubin Sabot toate cartuşele avacircnd cal1270 S-au verificat următorii parame-tri tehniciViteza la 250 m de la gura ţeviiEnergia cinetică la 10 m + mărimea cavităţii icircn decimetri cubi (icircn plastilină de 55)Precizia (diametrul cercului de dispersie) la distanţa de 50 m Rigiditatea constracircngerea ţevii la trecerea lor printr-un full-choke de 1 mmAbaterea-standard a vitezei la 250 m Presiunea medie din camera cartuşului şi presiunea statistică Pentru a verifica precizia calcula energia cinetică şi măsura cavităţile icircn dm cubi s-au tras cacircte 5 focuri dintr-o ţeavă lisă de 66 cm cu choke cilindric ameliorat (010 mm) şi lunetă fixă Pentru a măsura viteza la 250 m rigiditatea la trecerea prin full-choke şi presiunile din ţeavă s-au tras cacircte 10 focuri la bancul oficial de probă din Saint-Etienne Notele exprimau 5 trepte de calitate excelentă bună medie mediocră şi proastă Cele două modele ale firmei DDupleks poartă numele de Dupo 28 şi Hexolit 32 cifrele reprezentacircnd greutatea icircn grame a modele-lor respective Corpul lor din oţel cu un strat extern din zinc inoxidabil este anterior concav şi cu o centură dublă dintr-un

Păsările din natură de interes cine-getic precum şi cele de importanţă faunistică se confruntă - compara-

tiv cu mamiferele sălbatice - cu mai mulţi agresori care le atacă din aer şi de pe sol Icircn lista celor ce le agresează se includ şi dăunători mai puţin cunoscuţi de cei ce protejează natura ndash vacircnători sau memb-rii organizaţiilor pro-natura ndash constituiţi

din numeroase specii de paraziţi (peste 1000) care icircşi duc existenţa pe corpul păsărilor icircn mod temporar sau perma-nent şi sunt cunoscuţi sub termenul de ectoparaziţiEctoparaziţii sunt vietăţi de dimensiuni reduse icircntre 05 ndash 5 mm Cei vizibili ndash Ixodes ricinus - se hrănesc icircn exclusivita-te cu sacircnge fixat pe corpul păsării alțiindash Dermanyssus sp- stau temporar mai mult pe timpul nopţii cacircnd se hrănesc cu sacircnge refugiindu-se icircn timpul zilei icircn materialele de construcţie a cuibului sau sub scoarţa ramurilor care susţin cuibulSpeciile de ectoparaziţi ndash malofagi ndash stau icircn permanenţă pe corpul păsării şi se hrănesc cu excoriaţiile pielii sau din componentele penelor Malofagii se deosebesc de păduchii existenţi la mamifere prin formatul capului de trapez sau semisferăMalofagii determină prin deplasările pe corpul păsării o stare de agitație de frecvente toaletări ale penajului care duc şi la degradarea acestuia la sustragerea păsării de la hrănire de la odihnă şi foarte important la o redu-cere a vigilenţei normale faţă de agreso-rii existenţi icircn mediul de viaţăEfectele negative ale ectoparazitării se exteriorizează icircn perioada de incubaţie a ouălor şi de creştere a puilor finalizată cu spargerea ouălor şi strivirea puilor Păsările cel mai frecvent atacate sunt cele de talie mare precum fazanul cocoşul de munte de asemenea păsările ce trăiesc icircn colonii ndash stacircrcii cormoranii - sau cele care icircşi menţin de la un an la altul locurile de cuibărit precum ber-zele acvilele și bufniţa mare Păsările de talie mică (vrăbiile cintezele graurii piţigoii prepeliţele) sunt mai puţin agresate situaţie explicată prin practicarea scăldării icircn praful din dru-muri O ectoparazitare redusă accidentală se constată la mierlă şi sturz care icircşi

tapisează şi cu sol pereţii din interiorul cuibului Sub temperatura corpului şi agitarea păsării şi a puilor solul se transformă icircn pulbere care acţionează negativ asupra ectoparaziţilor ca un fel de bdquobaie la domiciliurdquoCombaterea ectoparaziţilor din natură se poate realiza prin amenajarea şi amplasarea icircn teren de bdquoscăldătorirdquo

constituite din amestecuri de cenuşă provenită din arderea de lemne de esenţă moale sau din tulpini de porumb cu nisip fin frac14 din volum compoziție icircn care se include 05 produse care conţin piretrinoide (flumetrin ciper-metrin resmetrin)Nisipul este un component

obligatoriu icircntrucacirct antrenează restul din amestec printre pene cu ajungerea acestuia şi pe corpul păsării Amestecul de cenuşă nisip şi substanţă acaricidă se depozitează icircn mici şanţuri dreptunghiulare cu laturi de 50-80-100 cm adacircnci de 10-15 cm şi amplasate icircn locuri icircnsorite şi cu vegetaţie mică (eventual cosită) icircn terenurile mai populate cu păsări in-clusiv cu cele de interes cinegetic Un alt loc de amenajare a scăldătorilor icircl constituie şi vecinătatea instalaţiilor de furajare a păsărilor Amestecul depus icircn scăldători se suplimentează icircn măsura bdquoconsumuluirdquo şi se afacircnează după precipitaţii Se consideră ca numărul de scăldători necesare şi permanente icircn terenurile cu păduri să fie de 2-3 la ha Un mod de deparazitare corporală in-clusiv de dehelmintizare a organelor interne constă şi icircn administrarea la păsările autohtone icircn lunile de iarnă de furaje ce conţin ivermectină Acţiunile complexe de combatere a ectoparaziţilor la păsările din natură prin furaje iarna şi prin scăldători şi pulverizare a cuiburilor vara se vor fi-naliza icircn viitor cu evidente reduceri ale prezenţei icircn teren a unui important dăunător ce determină prejudicii se-rioase icircn existenţa păsărilor

DR VADIM NESTEROVDR IC-TIN SABĂUndash BALC

ECTOPARAZITOZELE păsărilor din natură

Diferite specii de malofagi existente la păsări

15|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

parcă către soare icircn nuanţele roşiatice ale apusului Cacircntul brotacilor strigătul buhăi bătaia aripilor plescăitul apei freamătul pomilor fracircn-tura crengilor toate icircţi schiţează icircn minte pastelul imaginii ce prinde viaţă Icircn culorile gri-violacee ale crepusculului dispărea sub linia orizon-tului astrul zilei lăsacircnd icircn grija lunii pămacircntul cu toate vieţuitoarele lui Acea noapte urma să fie luminată de o mare şi rotundă lună plină Vacircntul atingea cu o adiere uşoară frunzele pomilor răcorind parcă atmos-fera ndash o seară minunată pentru a rămacircne la pacircndă la mistreţ Icircmprejurimile zonei unde urma să ne stabilim punctul de observaţie fuseseră cu atenţie cercetate un canal generos plin de apă macircl şi vegetaţie separa cele două parcele Pe una din ele se icircntindea un frumos lan de porumb iar pe cealaltă se icircntindea o mirişte lăsată special pentru pasajul prepeliţelor Trecătorile folosite de mistreţi erau uşor de depistat datorită urmelor de nămol şi frecăturilor lăsate pe copacii ce se ridicau din loc icircn loc din canal Am localizat zona cu urmele cele mai proaspete şi apoi ne-am deplasat icircn tăcere prin mirişte căutacircndu-ne ascunziş la umbra unor tufe Acolo ne-am aşezat icircn tăcere aşteptacircnd şi speracircnd la apropierea vreunui vier Clipele serii se scurgeau pe nesimţite ascultacircnd sunetele naturii cacircntul păsărilor cacircmpului foşnetul scurt al mersului rozătoarelor trecerea căprioarelor

şi a iepurilor Şi astfel icircncet-icircncet noaptea şi liniştea acoperiră pămacircntul La un moment dat se auzi din ce icircn ce mai aproape un foşnethellip venea dinspre canal Ceva se apropia răscolind icircmpletitura de stuf şi iarba icircnaltă Nu puteai zări decacirct arcuirile crengilor şi firelor de stuf Animalul se opri icircn

dreptul unei sălcii care icircncepu să se scuture din rădăcini Da era un porc mistreţ care mulţumit de baia de nămol făcută se freca cu putere de copac Doar ochii minţii puteau creiona scena căci totul se petrecea icircn adacircncitura canalului Am sperat că se va ridica pe malul opus pentru a intra icircn lanul de porumb ca să mănacircnce nu avea rost să ne apropiem căci vegetaţia icircn canal era icircnaltă Dar de parcă ar fi ştiut ce pericol icircl aşteaptă se depărtă pe acelaşi drum pe care şi sosi Trăirile şi simţirile acelor cli-pe au fost intense stacircrnite fiind nu de umbra masivului vier ci de sunetele şi umbrele naturii atacirct de bine contu-rate de lumina lunii Astfel de momente asemeni celor petrecute icircn icircnaltul observatoarelor rămacircn icircntipărite printre amintiri Ele preţuiesc la fel de mult ca şi istoria reuşitei unei puşcături dificile a unui aport făcut de cacircine doar la lu-

mina lanternei icircn icircntunericul serii sau din apele icircnvolburate ale racircului toate se adună icircn sufletul pasionatului trecător prin lumea minunată plină de neprevăzut a vietăţilor şi plantelor pămacircntului

polimer (roşu carmin la Dupo şi galben-verzui la Hexolit) pentru a trece uşor prin ţeavă şi choke posterior o bură-stabilizator golită (tot roşie respectiv galben-verzuie) obturator din plastic peste pulbere cartuş cu dulie metalică de 25 mm Pătrunderea provoacă expandarea - sau chiar ruperea ca schije dure şi tăioase - a 6 petale icircn vacircrf corpul proiectilelor rămacircne icircnsă icircntotdeauna compact Cităm rezultatele şi notele obţinuteDupo 28 cal1270 V 250 = 435 msE 10 + cavitate icircn plastilină = 2649 J 046 dmcubi Nota = mediePrecizie = cerc de dispersie 61 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 70 ms Nota = mediocrăPresiune mediestatistică = 574734 bari Nota = medieIcircn Fig1 vedem cartuşul Dupo 28 cutia roşie de 5 cartuşe cal1270 şi proiectilul cu cele 6 petale expandate pe o lăţime de 30 mm

Hexolit 32 cal1270

V 250 = 441 msE 10 + cavitate = 3112 J 050 dm cubi Nota = excelentă Precizie = cerc de dispersie 69 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 59 ms Nota = mediePresiune mediestatistică = 668814 bari Nota = mediocrăIcircn Fig2 vedem cartuşul Hexolit 32 cutia galbenă de 5 cartuşe cal1270

şi proiectilul cu cele 6 petale expandate pe o lăţime de 36 mm dar ele pot da schije tăioase de circa 2g fiecare ce ating alte puncte vitale Cor-pul proiectilului cu cele 20 g remanente icircşi continuă icircnaintarea cu efect mortal fără a se deformaIcircn verdictul său expertul francez laudă eficacitatea impresionantă a impactului demonstrată mai ales de Hexolit 32 care poate face minuni pacircnă la 30-35 m Ambele trec fără probleme prin full-choke graţie cen-turilor din polietilenă Prezentăm şi rezultatele obţinute icircn cadrul acestor verificări de proiecti-lul german Brenneke Rubin Sabot cal1270 de 284 g icircncartuşat de firma franceză FOB

V 250 = 460 msE 10 + cavitate = 3005 J 052 dm cubi Nota = excelentăPrecizie = cerc de dispersie 53 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 33 ms Nota = bunăPresiunea mediestatistică = 699780 bari Nota = mediocrăIcircn Fig3 vedem cartuşul decupat icircn lung proiectilul din plumb inclus icircn sabotul său cu 4 aripi alături de cutia pentru 5 cartuşe FOB Alte detalii privind acest model mai puteţi găsi icircn Vacircnătorul şi Pescarul Romacircn nr112006 nr112009 şi nr92010După cum constatăm din compararea parametrilor tehnici icircnregistraţi şi a notelor acordate de Francis Grange proiectilul Dupleks Hexolit 32 are performanţe apropiate de cele ale lui Brenneke Rubin Sabot o mică diferenţă fiind icircnregistrată numai la regularitatea vitezelorIcircn partea a doua a articolului vom arăta şi alte modele de proiectile unice de diferite calibre produse de firma letonă DDupleks

Matei TĂLPEANU

30 mm

36 mm

Ilustrația autoarei

Fig 1

Fig 3

Fig 2

|16 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Icircn lume sunt practicate icircncă şi sunt icircncurajate icircn prezent metode considerate tradiţionale şi culturale de vacircnătoare Am abordat recent bdquovacircnătoarea cu păsări de pradărdquo Continui

acum prin prezentarea bdquovacircnătorii cu arculrdquo Este la fel de veche poate chiar mai veche decacirct vacircnătoarea cu păsări de pradă şi cacircini arhaici de vacircnătoare Şi este la fel de etică şi recreativă dacă se poate compara din punct de vedere al dificultăţii practicării ei cacirct şi al apropierii subtile a OMUL-ui de natură Oricum aceste metode străvechi de vacircnătoare alături de altele la fel de bdquotradiţionalerdquo şi bdquocultura-lerdquo aduc un plus de farmec şi diversitate vacircnătorii contemporane contribuind efectiv la conservarea patrimoniului cultural comun al omenirii Dar să revenim la bdquovacircnătoarea cu arculrdquo Aceasta s-a menţinut cu continuitate din Paleolitic pacircnă prin secolul XV cacircnd arma de foc a deter-minat revoluţionarea mai multor activităţi prin-tre care şi vacircnătoarea Deşi teoretic părea apusă vacircnătoarea cu arcul renaşte icircn secolul XIX şi cunoaşte momente de glorie icircn SUA icircn secolul XXIcircn Europa primii arcaşi icircncep să se organizeze de abia după anii rsquo60 cacircnd s-a creat icircn Franţa Asociaţia Sportivă a Vacircnătorilor cu Arcul (ASCA 1969) apoi Federaţia Vacircnătorilor cu Arcul (FCA 1986) Dar cadrul legislativ pentru vacircnătoarea cu arcul s-a conturat de abia ulterior icircn perioada 2003-2008 impunacircnd printre altele o pregătire obligatorie prealabilă obţinerii dreptului de a vacircna

prin această metodă Icircn cadrul acestei pregătiri s-a urmărit şi se urmăreşte transmiterea unor cunoştinţe de bază necesare acestei vacircnători dificile şi transmiterea valorilor prin care se doreşte dezvoltarea unei imagini favorabile vacircnătorii icircn societate Exemplul recent al Franţei a fost urmat icircn Europa de mai multe ţări icircn care vacircnătoarea cu arcul este permisă Bulgaria Danemarca Finlanda Ungaria Italia Portugalia Spania şi Turcia Icircn terenurile private sau icircmprejmuite vacircnătoarea cu arcul este permisă şi icircn Croaţia Serbia Slovenia şi Slovacia Aşa s-a ajuns şi la fondarea Federaţiei Europene de Vacircnătoare cu Arcul (FECA) care şi-a propus să promoveze activitatea şi standardele icircnalte ale eticii unei modalităţi de vacircnătoare veche de peste 30 000 ani Misiunea acestei federaţii este de a informa

VAcircNĂTOAREA CU ARCUL

METODE TRADIȚIONALE DE VAcircNĂTOARE (II)

| Cultură Vacircnătorească

publicul larg cu privire la avantajele vacircnătorii cu ar-cul pentru mediu şi societate precum şi de a oferi instituţiilor statului argumente convingătoare icircn interesul promovării acestei modalităţi de vacircnătoare Pe zi ce trece vacircnătoarea cu arcul a cacircştigat teren nu numai ca număr de ţări ci şi icircn privinţa numărului de practicanţi Icircn SUA de exem-plu din cei peste 145 milioane de vacircnători 35 milioane deci 24 practică vacircnătoarea cu arcul iar icircn Franţa au urmat pregătirea impusă 17 000 de vacircnători din care 7 000 organizaţi icircn 75 de asociaţii departamentale afiliate FECA chiar practică vacircnătoarea cu arcuri tradiţionale (50) şi cu arcuri cu mecanism (50)Aceasta pentru că vacircnătoarea cu arcul constituie o adevărată artă incitantă fiindcă implică un angajament total din partea arcaşului icircn intere-sul dobacircndirii a ceea ce alţii obțin dificil chiar cu arma de foc O astfel de vacircnătoare necesită cunoştinţe temeinice despre comportamentul animalelor sălbatice vizate şi despre terenul icircn care se vacircnează motive stimulative perma-nente de autodepăşire Dar vacircnătoarea cu arcul mai necesită ceva care lipseşte multora dintre purtătorii de arme de foc simţul vacircnătorii pe care-l descoperim sau icircl intuim doar la unii orga-nizatori foarte buni de vacircnătoare Arcaşul rămacircne singur şi vacircnează singur cu o bucată de lemn o sfoară şi o săgeată fără a beneficia de icircndrumarea ajutorul sau complici-tatea cuiva El pacircndeşte sau se apropie de ţinta sa ca un supraprădător situat icircn vacircrful piramidei trofice Iar dacă ratează repetat se lasă deziluzi-onat de o practică icircn care nu poate reuşi Aşa se ajunge la o selecţie aparte ce pare să nu opereze icircn racircndul vacircnătorilor cu arme de foc Vacircnătorul cu arcul este prin urmare un vacircnător de excepţie care respectă vacircnatul şi se respectă pe sine icircnsuşi purtacircnd cu onoare icircmbrăcămintea tradiţională arcul tolba cu săgeţi şi un simplu cuţit la cingătoare

Icircn CARTA VAcircNĂTORULUI CU ARCUL sunt icircnscrise concis cu titlu de interdicţii următoarele obligaţii

bull să tragă icircn vacircnat şi să nu se ocupe de recuperarea luibull să rănească vacircnatul şi să-l lase să suferebull să tragă la distanţe prea mari riscacircnd să rănească vacircnatulbull să nu mănacircnce carnea vacircnatului dobacircnditbull să prezinte trofee icircnsacircngeratebull să folosească un limbaj icircnjositor pentru vacircnatbull să-şi neglijeze aspectul exterior şi să abuzeze de băuturi alcoolice icircn locuri publicebull să nu respecte proprietăţile privatebull să nu se antrenezebull să nu respecte legea

Icircn concluzie vacircnătorul cu arcul ar putea constitui un model icircn comuniunea largă a vacircnătorilor de pretutindeni inclusiv de la noi icircn ceea ce priveşte instruirea dorinţa de autodepăşire şi mai ales modul sportiv şi etic de a vacircna şi de a se comporta la vacircnătoare şi hellip icircn societate

|N Șelaru

17|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Managament cinegetic|

MORTALITATEA VAcircNATULUI (I)

De cum dă firul ierbii la icircnceput de primăvară şi icircn continuare toată vara şi toamna cacirct sunt ele de

lungi o mare parte din confraţii noştri din mediul rural purced plini de elan distructiv la incendierea miriştilor icircn particular şi a icircntregii vegetaţii uscate icircn general Cum de mai există şi persistă acest com-portament medieval icircntr-o ţară şi icircntr-o societate cu pretenţii de civilizaţie europeană este simplu de icircnţeles dacă privim cu atenţie icircn ce hal a ajuns icircnvăţămacircntul romacircnesc icircn special cel din mediul rural avacircnd icircn vedere şi sărăcia extremă care a pus stăpacircnire icircn ultimele două decenii pe populaţia din satul romacircnesc Media scrisă şi audio-vizuală ne prezintă aproape zilnic pe cei ce săvacircrşesc astfel de fapte terminate de cele mai multe ori cu pagube materiale ireparabile şi mai grav chiar cu pierderi de vieţi omeneşti Icircnsă mai puţin vizibile şi cunoscute pentru icircntreaga societate sunt pagubele imense aduse fondului cinegetic naţional de către aceste incendii devastatoare Cel mai bine cunoaştem noi vacircnătorii pierderile pricinuite efectivelor de vacircnat de aceste incendii de vegetaţie dar din păcate chiar şi noi de cele mai multe ori nu putem decacirct să privim neputincioşi cum vacircnatul plăteşte un tribut greu şi nemeritat Icircntotdeauna cacircnd am participat primăvara şi vara la combaterea răpitoarelor pre-cum şi la icircnceput de toamnă la frumoasele conace de prepeliţe am cercetat cu atenţie miriştile şi ca-nalele de stuf incendiate şi am rămas profund mar-cat de amploarea dezastrului provocat de foc asu-pra cuiburilor de prepeliţe potacircrnichi şi fazani De cacircteva ori mi s-a icircntacircmplat să găsesc chiar şi pui de iepuri şi căprioară carbonizaţi Foarte tristă situaţia dar din păcate extrem de reală an de an Cacircnd se va termina odată cu această batjocură la adresa naturii icircn ansamblul ei Greu de spus pen-tru că legislaţia trebuie să recunoaştem cu toţii deşi este destul de punitivă icircn acest domeniu al incendierii intenţionate a vegetaţiei uscate este icircnsă foarte greu de aplicat datorită greutăţii de a surprinde icircn flagrant pe aceia care icircnfăptuiesc acest lucru O speranţă de schimbare icircn bine icircn această problemă a incendierii vegetaţiei uscate va veni numai atunci cacircnd şi mentalitatea omului din me-diul rural se va schimba radical icircn sprijinul naturii conştientizacircnd şi el că aceasta nu poate icircndura la nesfacircrşit astfel de suplicii

CLAUDIU OPRESCU

INCENDIEREA MIRIȘTILOR

UN DEZASTRU CU REPETIȚIE

A fost o vreme cacircnd toate exemplarele speciilor de interes vacircnătoresc găsite moarte erau conştiincios

icircnscrise icircn condicile de serviciu ale paznicilor de vacircnătoare şi ra-portate ierarhic pacircnă la nivelul autorităţii publice centrale ce răspundea de silvicultură La acel nivel erau icircnregistrate an de an pe cauze distincte mortalităţile pen-tru o imagine corectă a evoluţiei fenomenului şi pentru prelucrare

icircn interesul ştiinţei şi practicii vacircnătoreştiA fost o vreme icircn care lucrările se făceau cu rigurozitate şi cu rezul-tate ce nu cred să mai fie atinse vreodată icircn cinegetică Toate par icircnsă rămase icircntr-un trecut din ce icircn ce mai icircndepărtat datorită renunţării la orice fel de pretenţii icircn privinţa pregătirii profesionale şi conştiinţei civice Acum ne grăbim să trecem prin şcoală şi viaţă precum bdquogacircsca prin apărdquo neluacircnd icircn seamă din cauza preocupărilor prioritare abaterii atenţiei şi ignoranţei generalizate de jos pacircnă sus aspecte şi procese importante pentru icircnţelegerea schimbărilor survenite inclusiv icircn cinegetica despre care facem vor-bire

La cele de mai sus sau poate la icircmpuţinarea vizibilă a vacircnatului icircn multe zone ale ţării meditam cu nostalgie stacircnd singur icircn pacircndă la marginea unui cracircng dinspre o lucernieră proaspăt cosită pe jumătate Soarele apusese şi doar ciorile şi coţofenele continuau să se plimbe ghiftuite printre brazdele icircncă

verzi de lucernăLa un moment dat atenţia mi-a fost atrasă de un grup agitat de 6 coţofene şi o cioară grivă care stracircnse bu-chet ciuguleau parcă icircn silă din ceva ce nu putea fi decacirct vreun pui de iepure sau ied de căprioară tăiat de cositoare Icircmi pusesem deja icircn gacircnd ca după ter-minarea pacircndei să merg cu lanterna şi să văd despre ce este vorba

Grupul de păsări ce se ciondăneau şi se găseau mereu icircn mişcare icircn jurul presupusei bdquonaderdquo a semnalizat prezenţa acesteia şi altui musafir O vulpe le-a ob-servat de sub poala pădurii şi lăsacircnd la o parte orice

precauţie s-a dus aţă la ospăţul intuit din com-portamentul aparte al păsărilor A căzut după cum se poate vedea cu bdquonadardquo icircn gură Nu au trecut nici 10 minute şi o altă vulpe ieşită din cracircng a luat urma celei dintacirci şi a rămas aseme-nea puţin mai departe

Pacircnda fiind deja deranjată m-am grăbit spre locul icircn cauză unde am făcut foto-grafia alăturată Ea

completează cum nu se poate mai sugestiv cele con-cis narate anterior Alte cuvinte icircn plus icircn completarea imaginii şi explicaţiei icircncercate sunt de prisosNu icircnsă şi concluzia că observacircnd seara şi dimineaţa suprafeţele de teren proaspăt cosite şi gracircnele recent treierate pot fi descoperite cu uşurinţă după compor-tamentul ciorilor şi coţofenelor cadavrele mutilate lăsate icircn urmă de utilajele agricole moderne Nu cred să exagerez deloc apreciind că icircn prezent icircn zona de cacircmpie cultivată agricol mai mulţi căpriori şi poate iepuri toacă aceste utilaje icircn lipsa echipării lor cu dispozitive eficiente de speriat vacircnatul decacirct extrag vacircnătorii din grupa ce ocroteşte şi icircngrijeşte fauna cinegetică din fondul respectivEste o părere doar care ar putea fi fundamentată sau contrazisă cu sprijinul armatei de paznici de vacircnătoare ce ar trebui să facă sistematic astfel de observaţii fiecare icircn fondul cinegetic pe care-l are icircn primire Ar fi cei dintacirci şi cei mai interesaţi să poată aprecia icircn urma unor astfel de observaţii sistematic făcute pierderile cauzate de utilajele agricole moderne cu o lăţime de lucru din ce icircn ce mai mare şi cu o viteză ce surprinde pacircnă şi exemplarele adulte nu doar pro-geniturile vacircnatului Dar oare mai ştiu ce au de făcut sau mai au timp să facă ce ştiu Mai are cine să le ceară să-şi facă meseria şi datoria precum icircnaintaşii acestora

N STORESCU

Ilustraţia autorului

|18 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări de sezon

Recent răsfoind paginile unei reviste străine am descoperit o fotografie insolită cea a unui căprior negru Chiar dacă sunt rare există ani-male care prezintă această particularitate Icircn general se icircntacircmplă la feline Dar şi cazurile lopătarilor icircnchişi la culoare sunt destul de comune Sunt evocate cazuri similare la cerbul de Virginia (cunoscut sub denumirea de cerb cu coada albă) - văr apropiat al căpriorului nos-tru european De asemenea s-au mai icircntacirclnit exemplare de springbocks şi foarte comunii fazanii tenebroşi Alte specii care prezintă această anomalie sunt veveriţele şerpii corail şi peştii Şi nevertebratele pot dezvolta această

caracteristică (fluturii) Icircn ciuda investigaţiilor nu există nicio dovadă (animal naturalizat foto-grafie sau mărturisire) care să ateste cazuri de cerb comun negru Dar există exemplare foarte icircnchise la culoareAceşti subiecţi negri sunt melanici sau atinşi de melanism fenomen caracterizat prin cu-loarea foarte icircnchisă a robei Fenomenul apare atunci cacircnd pielea conţine o proporţie anormal de ridicată de pigmenţi brun-negri denumiţi melanină Termenul melanină provine din grecescul me-los negru pe care icircl găsim icircntr-un număr de denumiri de animale dar mai ales de păsări Melanitta fusca (raţa catifelată) Melanoco-rypha calandra (ciocacircrlia de Bărăgan) Calid-ris melanotos (fugaciul pătat) Acrocephalus melanopogon (privighetoarea de baltă) Dio-medea melanophris (albatrosul cu spracircncene negre) etcMelanismul se datorează unei gene mutante şi recesive care dispare icircn faţa genei dominante ce dă de exemplu la căprior coloritul roşu al animalului bdquoLoteria geneticărdquo face ca gena recesivă să ajungă uneori să se impună cu un grad de penetrare variabil de unde şi indivizi mai mult sau mai puţin icircnchişi sau negri Două animale negre au şansa mai mare de a avea urmaşi de aceeaşi culoare Caracterul eredi-tar al melanismului este evident icircnsă deloc sistematic Adevăratele populaţii de căpriori negri sunt rare la ora actuală fiind cunoscute doar cele din nordul Germaniei Icircn alte locuri cazurile observate constituie excepţii Căpriorii negri fascinează atacirct de mult amatorii de ciudăţenii icircncacirct uneori sunt importate exemplare germane şi icircn alte terenuri din Europa Pentru ca o populaţie de căpriori negri să se dezvolte ar trebui importat un număr suficient de mare de animale şi de asemenea ar trebui ca aceştia să

nu fie vacircnaţi un timp pentru a putea constitui o masă Icircn ciuda acestor eforturi rezultatul ar fi totuşi aleatoriu deoarece legile geneticii sunt destul de misterioase Evoluează specia căpriorului Specialiştii bănuiesc că această evoluţie vine dintr-un im-pas Cei mai icircndrăzneţi evocă o subspecie S-ar părea că o constantă există totuşi căpriorii melanici ndash dar şi felinele atinse de melanism ndash trăiesc adesea icircn zone umede Icircntr-o astfel de teorie atunci cacircnd vine vorba de indivizi de culoare neagră nemţii fac referire la bdquocăpriorii mlaştinilorrdquo sau bdquode mlaştinărdquo Gri cenuşiu cărbunar hellipIcircn funcţie de nivelul de penetraţie a genei ne-gre animalele ndash atacirct masculii cacirct şi femelele ndash arborează atacirct roba icircnchisă cu reflexii negre icircntunecate de cărbunar - aşa cum se spune la vulpe - dar şi cea cenuşie chiar gri Prin urmare blana poate fi atinsă de melanism icircn icircntregime sau parţial Icircn cazuri foarte rare melanismul se amestecă cu albinismul Atacirct căpriorii negri cacirct şi cei albi au coloritul coarnelor perfect normal principiul de colorare a coarnelor (de esenţă osoasă) nefiind legat de colorarea părului Icircn schimb petele albe care le ornează nările se pot atenua chiar icircnnegri la fel ca şi oglinda sau petele deschise care icircncadrează roba iedului Icircn 1959 Mantes dAngeny scria bdquoAceste ani-male sunt absolut normale din toate punctele de vedere poate că sunt puţin mai delicate ceea ce ar explica dispariţia lor progresivă neputacircnd fi menţinute decacirct cu preţul unei consangvinizări periculoase Se reproduc icircn-tre ele păstracircndu-şi culoarea particulară sau se icircncrucişează cu indivizi de culoare normală dacircnd urmaşi uneori negri uneori normali sau de o culoare intermediară Ar fi vorba deci de o varietate al cărei caracter nou ar putea fi fixat şi transmisibilrdquo Doctorul Bernad Collin (autor al unui remarcabil Dicţionar al medicinii vacircnatului (Petit Dictionnnaire de la meacutedicine du gibier) afirmă bdquoContrar albinismului melanismul nu este o afecţiune Este o mutaţie genetică care nu diminuează cu nimic vitalitatea rezistenţa exemplarului Animalele melanice au o bună condiţie fizicărdquo Astfel spus această anoma-liehellip nu este o anomalie Icircn afară de melanism mai există două culori singulare ale părului albinismul - astăzi bine cunoscut ndash şi cel mai discret leucismul Icircn cazul albinismului animalul suferă de lipsa melaninei icircn icircntregime parţial sau foarte uşor de unde exemplare total albe sau pătate Căpriorul albinos prezintă un iris rozaliu sau diafan nări deschise pielea albă şi o blană de culoare blond - deschis pacircnă la alb Icircn schimb animalul atins de leucism păstrează o culoare normală a ochilor copitelor şi nărilor doar cu-loarea părului este blondă Păsările nu sunt niciodată albinoase ci sunt atinse de leucism Leucismul sau leucistismul este o variantă a albinismului datorat unei carenţe a melaninei Este vorba de unul dintre cele mai rare fenomene confundate cu albinismul

CĂPRIORUL NEGRU

Tabloul pictorului suedez Gustaf Otto Stenbock care datează din anul 1654 şi reprezintă o capră de culoare neagră

19|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Căpriori negri există icircn icircntreaga Europă De-a lungul timpului au fost semnalate cazuri icircn Spania Estonia Ungaria Italia Olanda Polo-nia Icircn Suedia există un tablou care datează din anul 1654 şi reprezintă o capră de culoare neagră (al pictorului Gustaf Otto Stenbock) Icircn prezent Asociaţia Vacircnătorilor din Suedia nu mai are cunoştinţă de astfel de indivizi Icircn lucrarea Agrave propos du chevreuil (Agrave propos de căprior) din 1983 Ducele şi Ducesa de Ba-varia menţionează că au icircmpuşcat un căprior negricios pe terenul lor de vacircnătoare austriac Descriind căpriorul ei notează bdquoAcest căprior nu era deloc roşu ci mai degrabă brun icircnchis cu porţiuni negre-cenuşii mai ales pe cap spată şi picioare Nu au mai fost văzuţi căpriori negri icircn regiunerdquo Icircn Scoţia faimosul specialist Richard Prior evocă icircn bdquoDibuitul căprioruluirdquo din 1986 o tendinţă de melanism a căpriorilor din Gal-lowayrdquo regiune din sud-vestul ţării Icircn Belgia astfel de căpriori au fost observaţi icircn regiunea MaastrichIcircn schimb icircn Germania fenomenul este vizibil amplificat şi cunoscut de mult timp icircncă din 980 după cum scrie dr Horst Meyer-Brenken autorul lucrării Das schwarze Rehwild (Căpriorul negru) din 1970 Prin urmare fenomenul este observat la sfacircrşitul secolului XVI şi icircn cursul următoarelor secole icircn mai multe regiuni din nordul ţării Sectorul cel mai bogat este cel din Hanovra mai precis Haste unde 25-50 din căpriori ar fi melanici De notat este faptul că o agenţie de turism cinegetic comercializează sejururi speciale pentru vacircnătoarea la căprior negru Icircn concluzie căpriorul negru este un animal extraordinar şi normal Acesta constituie cu siguranţă un trofeu rar şi foarte racircvnit

AI

RAGOUT DE CĂPŞUNI ŞI MANGOCăpşuni -100gMango -50gAmidon -10gVin roşu - 20mlUlei de măsline - 20mlSare zahăr oţet balsamic

ȘTRUDEL CU CARTOFI DULCI ŞI CHIMENCartofi dulci - 200gCartofi - 200gFoaie de plăcintă - 200gUnt - 50gChimen -10gOu - 3bucSare piper alb măcinat

DUET Muşchi de căprioară - 400g Piept de fazan - 400gCostiţă afumată - 250gFond de vacircnat - 200mlSmacircntacircnă lichidă - 50mlVin roşu - 20mlSare piper cimbrişor ienupăr

Ingrediente

DUET DE CAPRIOARĂ ŞI FAZAN

IcircN MANTIE DE COSTIŢĂ AFUMATĂ SERVIT CU ȘTRUDEL DIN CARTOFI DULCI CU CHIMEN PIURE DE ŢELINĂ SPANAC SOTEacute RAGOUT DE CĂPŞUNI CU MANGO ŞI SOS DE IENUPĂR

MOD DE PREPARAREPieptul de fazan se taie pe lungime de mărimea muşchiului de căprioară se condimentează cu sare piper şi cimbrişor apoi se bandează cu costiţă afumatăRulada obţinută se frige pe grătarul icircncins pacircnă se formează o crustă la suprafaţă apoi se dă la cuptor la 180degC circa 10 minute Se păstrează la cald Fondul de vacircnat se dă icircn clocot se adaugă vin roşu ienupăr zdrobit şi smacircntacircnă lichidă Se strecoară şi se ţine la cald

ȘTRUDEL CU CARTOFI DULCI ŞI CHIMENSe fierb ambele soiuri de cartofi icircn coajă cartofii dul-ci se curăţă şi se taie cubuleţe cartofii albi se pasează şi se amestecă cu unt sare piper alb şi cubuleţele de cartofi dulci Cu această compoziţie se umple foaia de plăcintă şi se formează un ştrudel Se unge cu ou bătut şi se

presară cu chimen Se dă la cuptor 20 de minute la 180degC

PIURE DE ŢELINĂ ŞI SPANAC SOTEacuteSe fierbe ţelina tăiată cubuleţe icircn lapte apoi se pasează şi se adaugă unt sare şi nucşoară Spanacul se sotează icircn unt şi se condimentează cu sare piper şi nucşoară

RAGOUT DE CĂPŞUNI ŞI MANGOSe taie cubuleţe căpşunile şi mango şi se sotează icircn ulei de măsline se adaugă sare zahăr şi oţet bal-samic Amidonul se dizolvă icircn vin roşu se adaugă icircn ragout şi se mai dă un clocot

MONTAREA PE FARFURIE SE FACE CA IcircN FOTOGRAFIERețetă oferită cititorilor revistei VPR de către Maestrul icircn Arta Culinară Ștefan Bercea

Rețeta lunii|

|20 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

exprimat de autor pentru o scurtă incursiune printre cifrele interesante privind situaţia din titlul anunţat Mai icircntacirci vacircnatul dobacircndit icircn sezonul 1938 ndash 1939 (icircn ortografia originală)

Felul vacircnatului Numărul vietăţilor

icircmpuşcate

Cocoşi de mesteacăn 3

Lebede 6

Cerbi lopătari 18

Racircşi 19

Urşi 38

Ţapi negri 79

Hermeline 88

Cerbi 136

Cocoşi de munte 246

Spurcaci 308

Bursuci 372

Dropii 533

Vidre 600

Lupi 860

Cocori 1152

Porumbei sălbatici 1203

Pisici sălbatice 1238

Jderi 1658

Căpriori 1743

Dihori 2815

Mistreţi 3048

Nevăstuici 3583

Cacircrstei 4057

Fazani 18432

Vulpi 28191

Potacircrnichi 39996

Gacircşte sălbatice 40901

Becaţine 47690

Sitari 51235

Porumbei sălbatici 53281

Prepeliţe 250309

Raţe sălbatice 302230

Iepuri 1010000 Pentru a face un joc de cuvinte remarcăm ldquoprezenţa (icircn tabel) a unor absenţirdquo (din fauna actuală a ţării) referindu-ne la spurcaci şi dro-pii Ca să nu mai vorbim de specii la care nici nu visăm că ar putea fi pe lista speciilor vacircnate curent cocoşul

Documentat competent şi de-votat problematicii vacircnătorii autorul unei sinteze a două decenii de activi-tate vacircnătorească icircn Romacircnia MGr Romaşcanu ne icircnfăţişează o serie de concluzii statistice culese şi interpre-tate pentru intervalul de timp 1920 ndash 1940 Dar cartea sa laquo Vacircnătoarea icircn Romacircnia raquo nu este o culegere de cifre statistice reci mai degrabă o icircmpletire a simţămintelor autorului cu informaţia despre structura organizatorică a vacircnătorii asezonată cu informaţii per-tinente şi ilustrate despre răspacircndirea principalelor specii de vacircnat mare Apoi ni se icircnfăţişează pe specii icircntr-o ordine aparent aleatorie tot vacircnatul dobacircndit ce cei 28874 de vacircnători existenţi icircn sezonul de vacircnătoare 1938 ndash 1939 De fapt ordinea nu este chiar aleatorie deoarece fără a ţine cont de o prezentare laquo sistematică raquo a acestui vacircnat autorul icircl prezintă icircn ordinea crescătoare a numărului de exemplare vacircnate icircn sezonul icircn cauză cu intenţie declarată laquo ca cititorul să-şi poată da seama mai bine de felul şi cantitatea

vacircnatului icircmpuşcat icircn fiecare an icircn Romacircnia tipărim tabloul care urmează şi icircn care arătăm situaţia din sezonul 1938 ndash 1939raquo Deci tabloul icircn cauză este ilustrarea unei medii a vacircnatului dobacircndit anual de către vacircnătorii romacircni pentru intervalul de 20 de ani din perioada interbelică analizată Dar nu vom icircncepe cu cifrele reci ndash ca toate cifrele ndash ci vom reproduce scurte referiri la gacircndurile pline de sensibilitate ale autorului faţă de nobila icircn-deletnicire a vacircnătorii din care transpare preţuirea sa deopotrivă pentru vacircnat şi vacircnători ca şi pentru sfacircnta natură care ne icircnconjoară Icircn această privinţă icircn scurte simple dar pline de simţire cuvinte autorul strecoară vibrante sfaturi de etică şi corec-titudine vacircnătorească Fapt mai puţin obişnuit icircntr-o lucrare cu caracter statistic dar care nu icirci scade ci icirci sporeşte valoarea De asemeni autorul icircşi exprimă respectul cuvenit pentru vacircnătorii

cu sacircnge regal laquo Ferdinand I-iu raquo şi laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu raquo pe care icirci citează (am păstrat ortografia şi formularea originală) După cum spuneam vom icircn-cepe cu acele gacircnduri pline de sensi-bilitate ale autorului icircn ordinea icircn care ni le reamintimFăcacircnd referire la cugetarea mare-lui icircmpărat Maximilian icircn laquo Cartea secretă a vacircnătorii raquo conform căreia icircşi povăţuia astfel urmaşii laquo pe tine Principe al Austrieite sfătuesc să ieşi la vacircnătoare cacirct se poate de des să cutreieri icircnsuţi locurile cacirct mai mult fiindcă numai icircn felul acesta poate un principe să-şi cunoască icircntradevăr ţararaquo (ortografia originală) Şi mai departe laquoAdevărul exprimat icircntr-o formă aşa de simplă icircn aceste puţine cuvinte a fost ieri pentru Regele Fer-dinand I-iu şi este astăzi pentru Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu principalul izvor al dragostei pentru vacircnătoare raquo (ortografia originală) Revenind la Regele Ferdinand I-iu (sic ) reproduce versurile regale care tălmăcesc laquo dra-gostea Sa neţărmurită faţă de tot ce a zidit Dumnezeu raquo astfel laquo Vacircnătorul are pururi un cuvacircnt de cinste dat Să cruţe şi să aibăn ocrotirea sa vacircnatul Căci făcacircnd o vacircnătoare precum esten lege sfatul Preamări-vom Creatorul prin făptura ce-a creat raquo (ortografia originală)Părăsim deocamdată tăracircmul poetic

vacircnAtildetoarea icircn romacircniaicircntre cele douAtilde rAtildezboaie mondiale

laquo istoria ne arată limpede că din cele mai vechi timpuri şi pacircnă icircn zilele noas-tre aproape toţi scoboricirctorii direcţi sau indirecţi ai icircndepărtaţilor conducători de neamuri au păstrat o dragoste nemărginită pentru vacircnătoare raquo

( Mihail Gr Romaşcanu)

|Mitică Georgescu

Regele Ferdinand I al Romacircniei

21|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

de mesteacăn lebăda vidra şi cocorul Atenţie la cifrele care icircnsoţesc aceste specii cărora le acordăm tot creditul remarcacircnd totodată minuţiozitatea cu care au fost redactate Lucrarea cuprinde şi cacircteva hărţi cu răspacircndirea cacirctorva specii de vacircnat mare inclusiv o prezentare simplificată a bonităţii terenurilor respective care evident nu se mai potrivesc cu situaţia actuală Astfel ursul şi-a extins arealul şi totodată a crescut şi densitatea icircn numeroase zone din acest areal Aceeaşi observaţie şi pentru cerb şi mai ales căprior acesta din urmă fiind figurat ca aproape inexis-tent icircn icircntreaga zonă sudică şi estică a ţării iar realitatea actuală este cu totul alta Din fericire Autorul ne prezintă şi o siuaţie a numărului de societăţi de vacircnătoare pe provincii istorice inclusiv numărul de vacircnători

Provinciaistorică

Numărul societăților

de vacircnătoare

Numărul membrilor

vacircnători

Banat 207 4580

Basarabia 69 3396

BucovinaCrişana şi 26 695

Maramureş 82 1858

Moldova 124 3298

Muntenia 208 7431

Oltenia 80 2331

Transilvania 206 7056

TOTAL 1036 32110

Icircntr-un stil agreabil şi cur-siv autorul face şi cacircteva observaţii

analitice asupra unor aspecte ale realizărilor din sectorul de vacircnătoare Icircncepe prin a elogia legea de vacircnătoare din anul 1921 al cărei părinte a fost considerat regele Ferdinand lege citată icircn Franţa anului 1934 ca fiind un model de inspiraţie pentru le-giuitorii francezi Icircn continuare M Gr Romaşcanu sintetizează aprecierea sa laquo Legea noastră de vacircnătoare nu se mărgineşte la statornicirea unor norme obliga-torii pentru vacircnător la organiza-rea terenului dat icircn arendă la măsurile privitoare la protecţia hrănirea şi icircmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a fau-nei noastre măsuri care cad icircn sarcina arendaşilor sau a propri-etarilor dar impune chiar Statu-lui obligaţii de natură să ajute la rezolvarea cacirct mai fericită a problemei populării cu vacircnat util a icircntregului teritoriu naţional raquo Cu idei de avangardă face consideraţii privind necesitatea introducerii unor obligativităţi care să ducă la icircnlăturarea consangvinizării (numind-o laquoincest prelungitraquo) şi propunacircnd icircmprospătarea sacircnge-lui icircn populaţiile de vacircnat mare Face şi aprecierea necesităţii completării pre-vederilor legale cu privire la vacircnatul migratorTrece icircn revistă rezultatele foarte bune şi diversificate luate icircn folosul vacircnatului din Domeniile Regale (Periş Scroviştea Gherghiţa Dobreşti Casa Verde şi Chişineu-Criş icircn privinţa com-baterii dăunătorilor crearea ogoare-lor şi plantaţiilor special pentru vacircnat desfăşurarea unui program com-plex de amenajare a fonduri-lor de vacircnătoare Referindu-se la vacircnătorile regale apreciază

File de istorie |

vioiciunea regelui Ferdinand şi atmos-fera agreabilă şi destinsă din preajma suveranului Apoi autorul comunică cifra de 1500 piese din tabloul unei singure zi de vacircnătoare ndash evident vacircnat mic ndash socotind că la un astfel de tablou ar fi fost cea mai slabă zi de vacircnătoare pentru ca la cea mai bună tabloul să fie de 4000 piese Aprecieri deose-bite face şi icircn privinţa MS Regele

Regele Mihai la o Vacircnătoare Regală icircn Banat 1933

Colonelul August von Spiess cel care a avut icircn administrare Terenurile Regale de Vacircnătoare

Regele Mihai cu un trofeu de cerb carpatin

( continuare icircn pag 23 )

|22 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

dar eficace icircnvăţată tot de la bietul tata Am pus cartuş numai pe ţeava dreaptă lucru care m-a determinat să fiu mai atent la primul foc spre satisfacţia Missei care a avut ce apor-ta Cacircnd soarele a icircnceput să scapete după dealuri prepeliţele au icircnceput să mişte după hrană nemairăbdacircnd are-tul iar noi avacircnd fiecare cacircteva păsări icircmpuşcate am pornit-o icircn şir indian spre casă Ne-am oprit la Relu unde cu sprijinul mamei lui Furcioaia cum icirci ziceam noi am pregătit apetisantele prepeliţe frigacircndu-le icircnvelite icircn foi de varză Mai tacircrziu peste ani cacircnd am ajuns vacircnător cu permis icircn regulă şi aveam brac bdquoproprietate personalărdquo am mai icircnvăţat cacircte ceva de la cacircine De pildă am icircnvăţat că uneori vacircnatul teafăr icircn aparenţă poate fi totuşi lovit de moarte şi că este recuperabil dacă tu vacircnător cu slabe simţuri omeneşti te ajuţi de un cacircine cu simţuri incom-parabil superioare Să povestesc icircnsă faptele aievea icircntacircmplate Mă aflam la pază de căprior icircn adacircn-cul pădurii După aproape o jumătate de ceas de aşteptare şi aprigă luptă cu ţacircnţarii mi se năzare că undeva la spate am auzit un vreasc trosnind Trag cu ochiul spre Heda brăcuţa cu păr sacircrmos de lacircngă mine şi o văd cu capul ridicat şi urechile ciulite Mă rotesc cu scaunul icircntr-un picior spre dreapta şi rămacircn cu gura căscată la un ţap bătracircn icircmpietrit ca şi mine icircn nemişcare cu ochii holbaţi icircn direcţia mea Orice gest pripit ar fi făcut să văd doar un salt graţios şi să aud un brăhnit care mi-ar fi arătat drumul pe care ţapul s-ar fi mistuit spre desime Văzacircnd icircnsă că nu e nicio nădejde ca sălbăticiunea să plece capul spre iarba grasă m-am decis să trag Doar pen-tru asta venisem Ridicacircnd carabina milimetru cu milimetru am dibuit cum am putut spata animalului şi am slobozit cu destulă stacircngăcie un foc Nici o nădejde - icircmi zic ndash am tras pe alături Căpriorul dispăru icircn desime iar Heda care nu icircmplinise anul-icircncă icircncepu să caute vijelios icircn jurul meu ca la cacircmp Negăsind nici un vacircnat de aport nici urmă de vacircnat rănit se trase curacircnd lacircngă mine Fluieracircnd a pagubă mi-am aprins o ţigară şi după adunarea acareturilor cu care venisem am luat-o la vale Trecacircnd cu prepelicarul la curea pe la locul unde ţapul icircmi bdquopozaserdquo bag de

Fără intenţia de a brava icircn faţa cuiva sau de a impre-siona pe cineva trebuie să vă mărturisesc că nu am putinţa de a elucida măsura icircn care

au contribuit niscaiva gene atavice și bdquobiotopulrdquo atacirct de propice icircn care am deschis ochii ndash mica localitate Hăghig de lacircngă Braşov unde părinţii mei pasionați vacircnători şi mari iubitori de cacircini sau şi una şi alta ndash la declanşarea icircn mine a instinctelor vacircnătoreşti Icircn anii de şcoală urmaţi la liceul Andrei Şaguna din Braşov m-am pomenit icircntr-o bună zi bdquoicircmprumutacircndrdquo gioarsa tatălui meu - cea cu ţevi de damasc şi cu cocoaşe exterioare - şi furişacircndu-mă prin dosuri de grădini din Scheii Braşovului spre locul unde icircl zărisem pe urechilă Au urmat şi alte tenta-tive asemănătoare fără bdquoeficienţă economicărdquo din diverse cauze bdquotehnicerdquo inerentei vacircrsteiPentru susţinerea afirmaţiilor făcute sunt dator să arăt care este motivul pentru care iubesc atacirct de mult cacircinii de vacircnătoare şi de ce icircncă de copil am fost atras de această icircndeletnicire sportivă de suflet vacircnătoarea Ce-lor care mi-au pus această icircntrebare le-am răspuns icircn mod constant icircn felul următor părinţii mei aveau permanent icircn ogradă 3-4 cacircini de vacircnătoare Practic am crescut alături de cacircinii de vacircnătoare pe care i-am icircndrăgit i-am icircnţeles şi i-am apreciat pentru deosebitele lor calităţi Mai tacircrziu adolescenţa mi-am petrecut-o icircn prima canisă icircnfiinţată de AGVR icircn pădurea Băneasa-Tunari lacircngă

capitală unde tatăl meu era coor-donatorul crescătoriei ajutacircndu-l icircn multiplele treburi legate de creşterea icircngrijirea şi dresajul cacircinilor existenţi icircn număr de 60-70 capeteDin noianul amintirilor se desprind cele mai dragi păţanii la care mă gacircn-desc cu duioşie şi evlavie Am credinţa că cele mai scumpe amintiri ale tre-cutelor isprăvi vacircnătoreşti sunt cele icircn care am fost alături de credinciosul patruped nelipsit părtaş fără pretenţii al succeselor cinegetice ndash cacircinele de vacircnătoare O icircntacircmplare reală s-a petrecut pe cacircnd eram abia un macircndru licean Nu aveam mai mult de 15 ani Savuram icircn tihnă ultima parte a vacanţei mari la casa părintească din Hăghig localitate icircnşirată pe malul drept al Oltului Deşi macircnuiam binişor arma de vacircnătoare de calibru 20 moştenită de la biata mama trăgacircnd acum promiţător şi la zbor pacircnă icircn acea zi nu apucasem să o probez la pitpalacihellip Icircl icircnsoţisem pe tata de cacircteva ori ca simplu gentaş la astfel de vacircnători bdquonerentabilerdquo după părerea vacircnătorilor localnici Era ziua de 25 august a anului respectiv cam al doilea după rdquoeliberarea glorioasărdquo a ţării noastre Tocmai gătam obişnuitul program de bălăceală icircn Olt icircmpreună cu prietenii mei nedespărţiţi Relu Fur-cea şi Sandu Cucu Plin de iniţiativă Relu a fost cel care a propus să bdquodibăcimrdquo ceva prepeliţe pe care apoi să le preparăm la el acasă Idee adoptată rapid şi icircn unanimitate Ne-am echipat fiecare pe cacirct posibil mai vacircnătoreşte am luat flinta tolba cu

cartuşe şi pe Miss căţeaua brac cu păr scurt şi am tulit-o prin fundul grădinii Terenul de vacircnătoare care de altfel icircn-cepea icircndată după gardul grădinii era format din lunca inundabilă a Oltului o icircntinsă păşune presărată cu bălţi străjuite de trestie şi stuf icircnsoţit para-lel de o facircşie lată de cacircţiva kilometri de coline domoale După un mers voinicesc de 10-15 minute icircn direcţia Arinului o comună vecină sub bătaia soarelui dogori-tor ne-am trezit icircn mijlocul holdelor de sfeclă de zahăr bine icircmbrăcate cu mohor al miriştilor năpădite de mur sălbatic şi al celor de cucuruz Pacircnă să ne dezmeticim căţeaua care icircşi cunoştea bine meseria a şi icircnceput să caute icircn zig-zag icircnaintea noastră Nu după mult timp Miss cade icircn aret cu piciorul din faţă icircn aer şi cu capul sucit spre mine Am ocolit căţeaua prin faţă aşa cum văzusem că procedează tatăl meu şi am avansat spre locul unde consideram să este pitulată prepeliţa Spre mirarea noastră a ţacircşnit un vătui care a luat-o spre deal Miss a simu-lat o urmărire de 15-20 metri ba a şi chefnit de două ori după care s-a icircntors cuminte şi a continuat să caute mai departe icircn galopul ei domol dar constant Toţi trei urmăream cu icircnfrigurare mişcările căţelei După 5 minute o vedem pe Miss bătacircnd agitată din coada-i ciuntă după cacircţiva paşi rămacircnacircnd ca trăsnită de mirosul vacircnatului prins icircn nasul ei fin Am pro-cedat ca şi icircnainte dar pasărea a con-tinuat să rămacircnă nemişcată răbdacircnd atacirct aretul cacirct şi intervenţia mea care loveam cu piciorul icircn vegetaţia din faţa lui Miss Numai după ce am comandat bdquosaltărdquo şi Miss s-a repezit icircn icircncacirclcitura de vreji de mur a săltat o prepeliţă cacirct toate zilele atacirct de grasă icircncacirct părea că aripile-i mici cu greu icirci asigură propulsia Au urmat două bubuituri scurte şi puternice un formidabil nor de fum şi apoi s-a aşternut liniştea Sandu a fost cel care a strigat că a văzut zburătoarea plecacircnd sănătoasă Eu deşi după focurile pripite n-am mai putut zări pasărea mi-am dat seama că am ratat-o după privirea dojeni-toare a căţelei După ce am dat vina pe trăgacele care scapă prea uşor m-am angajat să nu mai arunc focurile atacirct de aproape şi să trag numai după ce pitpalacul ajunge la distanţa de 25-30 metri Uşor de zis greu de respectat M-am redresat numai după ce am aplicat icircn practică metoda simplă

O pasiune moștenită VAcircNĂTOAREA CU CAcircINE

| Chinologie vacircnătorească

23|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

oprim aici cu aceste icircntrebări de bun simţ a căror valabilitate poate există şi aziDupă ce apreciază rolul şi importanţa jandarmeriei de vacircnătoare cre-ate şi prezintă succint activitatea laborioasă a Direcţiei Vacircnătorii Mi-hai Gr Romaşcanu icircşi exprimă ideea necesităţii unei educaţii icircn sprijinul naturii şi a vieţuitoarelor ei laquo Fără teama de a greşi susţinem cu tărie ideea că propaganda pentru ocrotirea vacircnatului ar trebui să icircnceapă din clasele primare micii şcolari urmacircnd să fie icircndemnaţi ca icircn locul praştiei şi al pietricelelor să poarte icircn buzu-nare grăunţe sau făracircmituri de pacircine pentru hrana nevinovatelor păsări ale cerului care icircndură frig şi foame icircn timpul iernilor grele Paralel cu această acţiune energică icircn sufletul omului matur urmează să se sădească dragostea pentru toate vieţuitoarele nevătămătoare printr-o continuă propagandă lămuritoare asupra foloa-selor pe care el le trage de pe urma lorraquo

Iată deci o carte ndash fereastră spre vacircnătoarea din Romacircnia icircn două de-cenii din răstimpul interbelic - scrisă nu de un profesionist al vacircnătorii ci de o mare personalitate a economiei romacircneşti autor a cacirctorva zeci de lucrări de analiză icircn cacircteva din cele mai diferite sectoare economice şi industriale A fost comisar general al Comisariatului General al Preţurilor din Ministerul Economiei Naţionale arestat icircn bdquoNoaptea demnitarilorrdquo din 5 ndash 6 mai 1950 şi icircnchis la penitencia-rul GherlaDar claritatea cu care a privit şi anali-zat şi situaţia vacircnătorii icircn toate as-pectele ei materiale organizatorice de educaţie etică ni-l face contemporan

Mihai I icircn legătură cu atracţia Sa faţă de vacircnătoare laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu (ortografia originală) a fost iniţiat icircn arta vacircnătoarei icircncă din cea mai fragedă copilărie fiind astăzi cea mai mare nădejde pentru lumea vacircnătorească Luacircnd parte la mai toate vacircnătorile regale Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu icircmpuşcase icircncă de la vacircrsta de doisprezece ani majoritatea speciilor de vacircnat din ţară de la potacircrnichea şi fazanul din şesurile Dunării picircnă la macircndrul cerb al Carpaţilor Prin moştenirea calităţilor vacircnătoreşti ale familiei şi prin experienţa vacircnătorească pe care a făcut-o Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu este astăzi un vacircnător desăvacircrşit fala tagmei noas-tre iar viitorul vacircnătoresc al ţării este asigurat raquo (am icircncheiat citatul) Referindu-se la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic) Bucureştilor raquo autorul apreciază că laquo mii de cetăţeni din toate unghiu-rile ţării şi foarte mulţi străini au pu-tut admira cea mai frumoasă şi mai icircnălţătoare manifestare vacircnătorească pe care Romacircnia a cunoscut-o vreodatăraquo Aminteşte apoi de participarea Romacircniei la expoziţiile internaţionale de vacircnătoare de la Leipzig Berlin şi Paris care icircn opinia sa laquo au condus la consacrarea noastră definitivă icircn lumea vacircnătorească mondială raquo Către icircncheiere autorul face un re-chizitoriu societăţilor de vacircnătoare care nu icircşi icircndeplinesc obligaţiile faţă de vacircnat laquo Nu este destul că ne-am stracircns icircntro societate de prieteni că am luat icircn arendă terenuri pe care le cutreierăm gata icircn orice clipă să răpunem vieaţa animalelor sălbatice Ce ne-ar răspunde oare conducătorii acestor societăţi dacă i-am icircntreba cacircte capre iepuri potacircrnichi etc au adus pe terenuri de cacircnd le-au arendat şi pacircnă astăzi Au dat hrană icircn tim-pul iernii animalelor pentru ca să le uşureze traiul Cacircţi paznici au anga-jat şi care a fost activitatea lor Cacircte procese de braconaj au icircncheiat raquo Ne

Felul piese-lor expuse

Recordmondial

Premiul de

onoarePremiul

I-iuPremiulal II-lea

Premiul al III-lea

Totalulpremiilor

La sutădin total

Cerb - 11 38 53 28 130 3171

Căprior - 13 25 33 28 99 2415

Capră neagră 1 11 31 28 38 109 2659

Mistreţ - 2 3 10 22 37 902

Urs 1 3 11 5 4 24 585

Lup - 1 3 - 1 5 122Racircs - 1 1 2 2 6 146

TOTAL 2 42 112 131 123 410 100

Tabloul laquo premiilor laquo (medaliilor) obţinute la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic ) Bucureştilor raquo

seamă că Heda devine agitată bătea din coadă şi sforăia cu nasul pe jos de parcă ar fi urmărit cacircrsteiul Cacircnd i-am dat drumul din lesă a zbughit-o spre hăţiş icircn cu totul altă direcţie decacirct mi se păruse că a luat-o ţapul N-au trecut nici zece minute şi numai ce auzii lătrat pe loc icircntrerupt la scurte intervale de un gen de bocet necunoscut pentru mine Răzbătacircnd cu greu prin desime icircn direcţia căţelei spre totala mea surprin-dere mi-am găsit ţapul icircncă zvacirccnind din picioare care destul de bine lovit mai făcuse totuşi o sută-două de paşi prin tufărişul de nepătruns

NIC STRĂVOIU

|Nic Străvoiu

Foto 1 După o pacircndă la căprior petrecută cu 100 de ani icircn urmă Foto 2 Mama autorului icircn funcția de ajutor de dresor Foto 3 Nic Străvoiu icircn anii adolescenței petrecuți la Canisa AGVR

Ilustrația autorului

( urmare din pag 21 )

|24 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Francis Chevier icircn cartea sa ldquoNotre gastronomie est une culturerdquo (Gastronomia noastră este o

cultură) vorbește de bucătăria franțuzească care a fost inclusă icircn Patrimoniul Umanității După Chevier gastronomia nu este doar o pasiune ci un ldquomonumentrdquo al culturii francezilor Icircnsă obi-ceiurile de a macircnca și a bea bine nu sunt proprii Franței Numeroase alte civilizații se caracterizează printr-o gastronomie bogată și sofisticată din Ja-ponia pacircnă icircn Vietnam din Tailanda Iran sau Peru pacircnă icircn Italia și Maroc Să luam exemplul Chinei Această foarte veche și strălucitoare civilizație și-a dezvoltat cu mult icircnaintea Occidentului o artă de a trăi elegantă și subtilă icircn care gastronomia icircși avea locul de onoare Curțile diferitelor dinastii imperiale au urmărit să aducă pe mese gusturi dintre cele mai rafinate Dar nu toate societățile au știut să-și dezvolte un sistem culinar atacirct de ales Antropologul Claude Levi ndash Strauss a subliniat importanța resurselor icircn elaborarea unei gas-tronomii fine ldquoDacă arta gătitului constă așa cum pare icircn a asocia savorile mai multor substanţe alimentare pentru a le armoniza sau sublinia con-trastul se poate crede că toate popoarele lumii au fost capabile de a o descoperihellip Totuși nu este așa Fiindcă pentru a combina diferite produse trebuie să dispui de ele simultanrdquo Cu alte cuvinte este nevoie de o ofertă de bunuri alimentare foarte diversificată icircn același moment pen-tru a obține o combinație fericită de gusturi Am specificat cele de mai sus pentru a atrage atenţia asupra locului pe care icircl ocupă masa icircn viața noastră Nu icircntacircmplător i-am amintit pe francezi Pentru ei cele trei mese zilnice au o importanță specială şi urmăresc evoluția modului de viațăChiar dacă astăzi sunt mult mai scurte simplificate și adaptate la căutarea practicului mesele continuă să păstreze și altă dimensiune Ele reprezintă mo-mentul privilegiat de transmitere a valorilor de comunicare fiind creatorul legăturilor sociale

Icircn dorința de a da viață mesajului de mai icircnainte am considerat foarte potrivit să icirci fa-cem o vizită la ldquoCabana Vacircnătorilorrdquo domnu-lui Ștefan Bercea ndash maestru bucătar icircn arta

culinară și managerul acestui complex localizat la Predeal icircn Brașov La cei 50 de ani domnul Ștefan Bercea se bucură de un prestigios renume dovadă stacircnd palmare-sul impresionant de diplome obținute la cele mai importante concursuri internaționale dar și oaspeții de seamă care i-au trecut pragul sau pentru care a avut onoarea să găteascăCel mai important eveniment pentru care a gătit a fost summitul NATO din 2008 unde a servit un Duet de căprior cu fazan Printre oaspeții de seamă care i-au trecut pragul se numără Regele Mihai dar și președinții țării pe racircnd domnii Ili-escu Constantinescu și Băsescu Șirul VIP-urilor dar și vedetelor care l-au vizitat este lung A ținut totuşi să o amintească pe Teo Trandafir ndash care icirci este o bună prietenă și pentru nunta căreia a gătit icircn această lună un ceaun special din carne de căprior

Care este pe scurt drumul parcurs pacircnă a ajunge la ceea ce reprezintă azi Cabana VacircnătorilorȘB Cabana Vacircnătorilor era icircn anul 1986 doar un vis Pacircnă aici a fost multă muncă inclusiv icircn Germania şi Elveția unde am lucrat la diferite restaurante și unde am icircnvățat cum se gătește vacircnatul Revenit icircn țară cu banii cacircștigați și cu puțin noroc icircmpreună cu soția mea am cumpărat actualul restaurant și simțind nevoia să facem ceva special am considerat că este bine să des-chidem un restaurant cu specific vacircnătoresc cel cu specific romacircnesc existacircnd deja icircn apropiereLa icircnceput am adus rețetele cu sosuri din Germania pe care le pregăteam icircn special clienților cunoscători ce deveniseră fideli iar cei neobișnuiți cu astfel de gusturi au fost repede

cuceriți de preparatele din vacircnat De exemplu una dintre primele rețete este ospățul vacircnătorilor - o tocană din carne de cerb pe care am adaptat-o gustului romacircnesc prin agăugarea de ingredi-ente obișnuite - ceapă usturoi ardei ciuperci - toate acestea se pun icircntr-un bol ceramic se acoperă cu aluat și se dau la cuptor

Care este vacircnatul preferat pe care icircl gătiți Dar pe care vă place să icircl vacircnați ȘB Prefer să gătesc carnea de căprior pen-tru că este cea mai delicioasă icircnsă și carnea de cerb lopătar are calități deosebite Acum doi ani am avut prilejul să icircmpușc primul meu cerb lopătar undeva icircn zona Aradului la Chișineu ndash Criș Am rămas impresionat de cacirct vacircnat există acolo Vacircnătoarea a avut loc icircn perioada boncănitului iar acea zi icircmi va rămacircne icircn amintire pentru totdeauna Cacircnd am plecat spre locul de vacircnătoare și ne-am urcat icircn ob-servator era icircncă icircntuneric Se auzeau zgo-mote ciudate icircn jur Văzacircndu-mi nedumeri-rea paznicul m-a lămurit repede că suntem

ARTĂ ȘI PASIUNE

Ştefan Bercea Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi

Cofetarilor din Turism Romacircnia

25|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Interviul lunii|

fiu prezent la restaurant pentru că este nevoie de mine Am o armă Mauser calibrul 30-06 cu care am icircmpușcat căprior urs și cerb

Aveți doi fii Bogdan şi Dragoş Ne-ați mărturisit că mezinul familiei ndash Dragoș - vă calcă pe urme icircn ceea ce privește meseria și că icirci place să spună că s-a născut practic icircn bucătărie ȘB Dragoș este pasionat de gătit A urmat și un stadiu de pregătire la un restaurant din Elveția de unde s-a icircntors cu multe idei și cu un mare elan implicacircndu-se acum foarte serios icircn acest domeniu Anul trecut a participat la Tacircrgul Mon-dial de la Shanghai ndash China unde a fost foarte apreciat Tot Dragoș icircmi moștenește și pasiunea pentru vacircnătoare mă icircnsoțește de fiecare dată icircn călătoriile mele cinegetice și icircn curacircnd va susține examenul de vacircnător

Revenind la carnea de vacircnat puteți transmite cititorilor noștri cacircteva secrete și sfaturi utile Pentru că trebuie să recunoaștem gătitul vacircnatului dobacircndit este cel mai frumos omagiu pe care un vacircnător icircl poate aduce prăzii sale De exemplu care sunt secretele fezandării Ș B Se spune că tot vacircnatul se fezandează icircnsă nu este așa Doar carnea de vacircnat bătracircn sau cea care are miros mai intens trebuie să stea icircn baiț De exem-

plu eu nu pun carnea de căprior icircn baiț doar dacă fac pastramă sau dacă este vorba de un țap care are miros Icircn rest carnea de vacircnat se frăgezește se fezandează prin congelare icircmpachetacircnd-o foarte bine şi trăgacircnd-o icircn vid Cacircnd o scoatem o decongelăm la temperatura camerei Carnea de căprioară cel puțin se poate pregăti foarte simplu după ce este prăjită icircn unt ca un escalop se dă la o parte iar icircn untul care a rămas se adaugă 2-3 linguri de dulceață de afine sau de vișine puțin vin obținacircndu-se un sos delicios și foarte ușor de preparat Alt mod rapid de preparare carnea tăiată felii foarte subțiri este trasă icircn ulei de măsline icircn care am prăjit icircn prealabil puțin usturoi iar la sfacircrșit se adaugă sare și piperO rețetă mai nouă căprior cu bere neagră tot o influență din țările nordice Cubulețele de carne foarte fragede sunt trase icircn tigaie și stinse cu bere neagră Se agaugă un amestec de condimente (scorțișoară cuișoare puțin cimbru și foaie de dafin) Se servește cu crutoane de pacircine neagră și cu paste

Respectați icircntocmai rețeta sau inventați mereu ȘB Aceasta este arta bucătarului Trebuie să aibă imaginație și curaj să facă un preparat sau să icircl reinventeze

VPR

icircn toiul boncănitului și că acele zgomote sunt de fapt boncănitul cerbilor lopătari Odată cu ivirea primilor zori am putut vedea mai icircntacirci străpungacircnd ceața densă coarnele cerbi-lor Apoi ca o cortină ceața s-a ridicat și mi s-a oferit un spectacol uimitor icircn fața noastră se afla o turmă icircntreagă cacircteva sute de exem-plare A fost impresionat pentru că așa ceva nu mai văzusem niciodată ldquoE ușor să vacircnezi cerb lopătarrdquo- mi-am zis văzacircnd mulțimea icircnsă mai tacircrziu după trei zile de urmărire aveam să aflu că nu este tocmai ușor Foarte vigilente aceste animale dispar cacirct ai clipi iar exemplarele care rămacircn mai aproape icircn bătaia armei sunt din-tre cele tinere Așadar am așteptat momentul potrivit care se tot amacircna Am icircncercat să mă apropii prin pădure fără succes icircnsă Icircn ultima zi la sfatul paznicului am ales să mă apropii tacircracircș spre doi cerbi frumoși pe care icirci zărisem prin binoclu cam la 350 de metri Nu mai trăsesem niciodată la o distanță mai mare de 200 de me-tri nici vorbă de 300 dar era singura ocazie pe care o mai aveam Am mai icircnaintat cacircteva zeci de paşi am calculat o corecție potrivită pentru acea distanță și mi-am icircncercat norocul ldquoL-ați ratatrdquo icircmi spuse paznicul ldquoBa nu a căzut l-am văzut cum a căzut icircn focrdquo i-am răspuns Nu-mi venea să cred nici mie Cerbul lopătar căzuse icircn foc Cred că a fost și șansahellipMai am o amintire tot la vacircnătoare de cerb lopătar pe domeniile de la Charlota De această dată boncănitul se terminasehellip După ce am ales un mascul frumos din grup am ochit și am tras Spre marea uimire a mea și a paznicului icircmpușcasem o ciută Nu icircnțelegeam ce se icircntacircm-plase pentru că icircn cătare avusesem masculul Aruncacircnd o privire la cățiva metri de locul unde căzuse ciuta am văzut niște picături de sacircnge le-am urmat și la nici 20 metri am găsit și cer-bul Glonțul trecuse prin el și lovise ciuta care se aflase icircn spatele cerbului Deși pare o poveste vacircnătorească sunt sigur că și alți vacircnători mai puțin atenți pe direcția de tragere au avut parte de experiențe asemănătoare nu tocmai plăcute

Din ceea ce icircmi mărturisiți icircnțeleg că preferați vacircnatul mare Ce arme avețiȘB Vacircnătoarea la vacircnatul cu pene nu mă prea atrage Am fost de cacircteva ori la vacircnătoare de fazan icircnsă așa este aveți dreptate prefer vacircnacirc-toarea la vacircnat mare Iarna goana la mistreți deși aceasta se suprapune de multe ori cu zilele de sacircmbătă și duminică atunci cacircnd trebuie să

|26 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

După cum cunoaşteţi din numerele precedente ale VPR ca urmare a alocării Campionatului Mondial de Pescuit la Crap ndash 2012 către AGVPS

din Romacircnia Comitetul Director al FIPS ndash ed reunit la Roma icircn perioada 2-3 decembrie 2011 a examinat şi aprobat propunerea organizării evenimentului pe locaţia Corbu II ndash Constanţa administrat de SC RIG SERVICE SAAprobarea definitivă a fost totuşi condiţionată con-form uzanţelor şi procedurii acestui for decizional de inspectarea parcursului de către o comisie de omologare compusă din specialişti recunoscuţi şi acreditaţi de către FIPD-ed pentru această disciplină a pescuitului sportiv de competiţie Ca urmare a corespondenţei purtate s-a convenit ca inspectarea şi omologarea efectivă să se facă icircn perioada desfăşurării unei competiţii similare cu cea programată oficial Astfel a fost aleasă perioada icircn care s-a desfăşurat a XI-a ediţie a bdquoCupei RIGrdquo organizată de această dată icircn condiţii fără precedent

cu participarea a 75 de echipe formate din cacircte doi pescariAstfel icircn după-amiaza zilei de joi 17 mai delegaţia formată din domnii Antonio Gigli consilier al preşedintelui FIPS-ed Ugo Claudio Matteoli pentru pescuitul sportiv la crap şi Guido Mazza-rella căpitanul echipei Italiei de pescuit la crap dublă campioană mondială au fost preluaţi de echipa tehnică a AGVPS şi RIG SERVICE coordonată de dl Teodor Bentu vicepreşedinte al AGVPS cu probleme de pescuit Icircn perioada desfăşurării inspecţiei au fost evaluate toate criteriile de acredi-tare impuse de un eveniment de o ase-menea importanţă

Au fost apreciate icircn ordinea importanţei condiţiile de transport pacircnă icircn locaţia propusă spaţiile destinate festivităţilor de deschidere icircnchidere a competiţiei oficiale condiţii de cazare pensiune transport tur-retur pacircnă la pista de concurs sala de reuniuni a managerilor dotarea tehnică necesară preluării şi prelucrării rezultatelor afişajul electronic şi comuni-carea datelor amenajarea şi dotarea pistei de concurs densitatea populaţiei piscicole a bazinului şi frecvenţa capturilor Toate condiţiile preliminare au fost apreciate la super-lativ inclusiv costurile acestora propuse şi susţinute de administrator piesa de rezistenţă constituind-o amenajarea efectivă a pistei de concursPuşi icircn faţa unui parcurs amenajat pe trei sectoare de cacircte 25 de platforme consolidate şi pietruite cu dimensiunile de 15 x 10 m (derogare solicitată şi obţinută de la FIPS-ed) dotate cu mini-căsuţe din lemn cu două paturi şi cazarmament grupuri sani-tare ecologice drum de acces perimetral bazinului

pietruit facil pentru orice tip de autovehicul membrii comisiei au afirmat că standardele acestui bdquocarpo-dromrdquo sunt unice icircn Europa S-a punctat icircn plus la bdquoimpresia artisticărdquo prin cantitatea şi calitatea captu-rilor cu o frecvenţă incredibilă care i-a uimit pe evalu-atori Dovadă cele aproape 15 tone de peşte capturat pe durata celor 72 ore de concurs Este adevărat că icircn afara boicotului impus de APCR la această competiţie au participat cei mai buni pescari de crap din Romacirc-nia unii pentru icircncununarea palmaresurilor perso-nale sau pentru premiile substanţiale puse icircn joc alţii din curiozitate pentru testarea unei noi locaţii apărute pe harta Europei S-au capturat 14954 kg de peşte prima echipă clasată a prins 76829 kg iar media a fost de 199 40 kg echipăMenţionăm prezenţa icircn concurs a trei echipe reprezentacircnd Republica Moldova şi a patru echipe din Bulgaria Au fost prezenţi şi delegaţi din Franţa şi Rusia care au făcut propriile constatări şi au prelevat probe de apă icircn vederea preparării de nade şi momeli adecvate zonei omologate pentru găzduirea eveni-mentului Interviurile acordate de cei doi delegaţi ai FIPS-ed posturilor PV-TV Fishing amp Hunting Neptun TV şi VPR prezente la solicitarea administra-torului au relevat surpriza acestora faţă de realitatea constatată icircn condiţiile icircn care printr-o corespondenţă tendenţioasă fuseseră preveniţi asu-pra unor bdquodeficienţe majorerdquo imaginare de altfel a pachetului de servicii şi a pistei de concurs Acţiunea s-a dovedit a fi icircncă o reuşită a AGVPS susţinută din plin de SC RIG SERVICE SA ndash Constanţa şi de CJ Constanţa pentru promovarea pescuitului sportiv competiţional şi a preocupărilor icircn acest do-meniu pe plan naţional şi internaţional continuacircnd tradiţia de 55 de ani de recunoaştere mondială a Romacircniei icircn această disciplină

MI

|Competiții

CAMPIONATUL MONDIAL DE PESCUIT SPORTIV LA CRAP ndash ROMAcircNIA 2012OMOLOGAREA INTERNAŢIONALĂ OFICIALĂ A LOCAŢIEI CORBU II ndash CONSTANŢA

Ilustrația autorului

PSRăspundem cu această ocazie şi unor articole denigra-toare apărute icircn presa halieutică prin compararea cu rezultatele obţinute icircn aşa numitul bdquocampionat naţionalrdquo paralel organizat de APCR pe acumularea Săruleşti Pentru comparaţie cele 33 de echipe participante au capturat un total de 2050 kg de peşte prima echipă clasată 25661 kg media fiind de 6212 kgechipă icircn condiţiile icircn care 6 echipe nu au prins nici un peşte

27|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări

APRECIERILE OFICIALILOR FIPS-ed ASUPRA CALITĂŢILOR PISTEI DE CONCURS CORBU II ndash CONSTANŢA

Aflat icircn locaţia care va găzdui cel de-al XIV ndashlea Cam-pionat Mondial de Pescuit Sportiv la Crap ndash Romacirc-

nia 2012 redactorul VPR a consemnat următoarele declaraţii

Domnul Antonio Gigli ndash consilier al preşedintelui FIPS ndash ed Ugo Claudio Matteoli pentru activitatea competiţională de pescuit la crap Am venit aici la indicaţiile Domnului Matteoli preşedintele Fips-ed Am venit fiind puţin sceptic de modul icircn care pista de concurs o să fie pregătită pentru un eveniment de talia Campionatului Mondial Am rămas uimit de modul icircn care cei de aici au rezolvat toate problemele organizatorice este o pistă de concurs excepţională sunt foarte plăcut impresionat De asemeni sunt impresionat de calitatea capturilor pe care cei care sunt acum icircn concurs le-au realizat s-au prins foarte mulţi crapi iar pista este una extrem de potrivită pentru Campionatul Mondial E de neimaginat să poţi prinde icircn 24 de ore de la icircnceputul

concursului 190 de capturi reprezentacircnd 350 kg de peşte Este incredibil Sunt foarte mulţumit de ce am găsit icircn Romacircnia Chiar aş

vrea să rămacircn aici dacă ar fi posibil Sunt uimit de ce aţi reuşit să faceţi aici Dacă mi-ar fi povestit cineva nu aş fi crezut Sunt mulţumit de calitatea peştelui n-am mai văzut ase-menea densitate de exemplare viguroase cu o medie a greutăţii atacirct de ridicată Nu pot decacirct sa-i felicit pe cei care s-au ocupat de organizarea acestei piste de concurs şi sunt sigur că o să rezulte un eveniment de care o sa-şi amintească toata lumea Icircn concluzie sunt foarte mulţumit de cum au decurs lucrurile de relaţia pe care noi cei de la Fips-ed am avut-o cu organizatorii cei care au dovedit că au abilitatea de a gestiona un asemenea eveniment cum este un Campionat Mondial aşa că le mulţumesc din partea celor de la Fips-ed şi felicit AGVPS din Romacircnia pentru alegerea făcută Domnul Guido Mazzarella căpitan al echipei Italiei de pescuit la crap dublu campion mondial Aveţi o organizare excelentă şi noutăţi pe care nu le-am văzut la alte campionate mondiale la care am asistat sau chiar am participatConstrucţiile au fost extrem de laborioase şi s-au făcut eforturi uriaşe tehnice şi materiale Criteriile impuse de regulamentul internaţional au fost respectate cu rigurozitate şi aveţi o pistă de competiţii unică icircn Europa Aşteptăm cu interes candidatura ţării dvs pentru găzduirea şi organizarea unor astfel de competiţii şi icircn anii următori

a consemnat Mugurel Ionescu

Ilustrația autorului

Dl Guido Mazzarella verifică standurile de concurs icircmpreună cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Dl Antonio Gigli detaliază aspectele tehnice cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Populare cu crapi Crap icircn minciog

|28 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Ihtiologie

Pe radiile celorlalte icircnotătoare sunt rar pete şi foarte palideColoritul este mai icircntunecat la populaţiile reofile Variabilitatea este foarte pronunţată Populaţiile din porţiunile superioare ale racircurilor au corpul mai alungit profilul dorsal mai puţin convex capul şi ochii relativ mai mari pedunculul caudal mai lung şi mai icircngust pectora-lele şi mustăţile mai lungi Lobii caudalei sunt mai ascuţiţi şi coloritul mai intens Populaţiile limnofile din pacircraiele macircloase şi cursul inferior al racircurilor au caractere opuse Icircn acelaşi racircu există o trecere gradată icircntre populaţia reofilă din amonte şi cea limnofilă din aval icircn anumite racircuri există populaţii cu caracter intermediar Icircn unele bazine de exem-plu Crişul Mic şi Someş există doar forma limnofilă pacircnă spre izvoare Ecologie Trăieşte icircn diverse categorii de racircuri lent sau moderat curgătoare preferă pacircraiele mici mai mult sau mai puţin macircloase din regiunea submontană sau colinară pre-cum şi cursul superior al racircurilor mici ce izvorăsc la cacircmpie Icircn racircurile mari este mai frecvent icircn partea superioară a cursu-lui lor mijlociu icircnsă nu atacirct icircn cursul principal al racircului cacirct icircn braţele laterale cu apă mai lentă Icircn cursul inferior al racircu-rilor mari devine tot mai rar icircn Dunăre nu ajunge niciodată Spre deosebire de celelalte specii ale genului trăieşte şi icircn ape stătătoare bălţi şi iazuri dar numai icircn acelea care au sau au avut legătură cu vreun racircu Icircn racircurile icircn care trăieşte icircn număr mare formează cacircrduri mici Reproducerea durează din mai pacircnă spre sfacircrşitul lui iulie Icrele sunt depuse icircn curent pe fund tare Se reproduce icircnsă şi icircn ape stătătoareDimorfismul sexual este slab marcat Tuberculii nupţiali s-au observat la masculi icircn rare cazuri şi sunt mărunţi Icircnotătoarele sunt mai lungi la masculi Hrana constă icircn primul racircnd icircn larve de insecte reofile (tricoptere efemeroptere mai rar tipulide tabanide) din amfi-pode viermi şi moluşte Consumă uneori şi alge din biodermă sau resturi vegetale Exemplarele pătrunse icircn bălţi consumă intens cladocereImportanţa economică este locală deşi carnea este gustoasăRăspacircndire geograficăTrăieşte icircn bazinele Dunării şi Histrului Icircn Germania şi Ce-hia are loc o integrare icircntre rasele obtusirostris şi gobio iar icircn sudul bazinului Dunării ndash Serbia Bulgaria ndash icircntre obtu-sirostris şi bulgaricus Icircn Romacircnia lipseşte icircn Dunăre şi bălţile ei Icircn rest există practic icircn toate racircurile şi pacircraieleEste semnalat pacircnă icircn prezent icircn Tisa şi Iza la Sighet Vişeu de la Vişeul de Sus la vărsare Bistriţa transilvăneană de la Bistriţa pacircnă la vărsare Icircn Someşul Mic trăieşte forma limnofilă din amonte de Gilău pacircnă la Dej şi icircn toţi afluenţii săi de asemenea icircn bazinul Crişurilor Icircn Mureş se găseşte sub forma reofilă de la Gheorgheni pacircnă la Tg Mureş icircn afluenţii Mureşului superior pacircnă la Tg Mureş icircn Arieş la Turda confluenţă cu Arieşul icircn Bega de la Margina la Timişoara icircn Caraş de la Carasova icircn aval icircn Nera (forma reofilă) din amonte de Bazovici pacircnă la vărsareIcircl găsim de asemenea icircn bazinul Jiului icircn Olt de la Miercurea Ciuc la Drăgăşani icircn Vedea de la izvoare pacircnă la Smacircrdinoasa (Teleorman) şi icircn ceilalţi afluenţi ai Ve-dei de la izvoare pacircnă la vărsare icircn Argeş de la Curtea de Argeş pacircnă la Bucureşti icircn Neajlov la Bălăria şi Co-mana (Giurgiu) icircn Dacircmboviţa de la Tacircrgovişte pacircnă la Bucureşti icircn Colentina şi afluenţii ei de la izvoare pacircnă icircn aval de Bucureşti icircn Ialomiţa din amonte de Tacircrgovişte pacircnă la confluenţa cu Prahova icircn Siret de la intrarea icircn ţară (fauna reofilă) pacircnă icircn aval de confluenţa cu Putna (forma limnofilă) icircn racircul Bacircrlad şi afluenţii săi de la izvoare pacircnă la vărsare precum şi icircn unii afluenţi

Dumitru GIUGIUCĂ

PorcuşorulGobio gobio obtusirostris ndash Valenciennes ndash 1844

Icircncadrare sistematică

- Ordinul Cypriniformes Goodrich 1909- Subordinul Cyprinoidei Berg 1940- Familia Cyprinidae Jordan şi Evermann 1896- Genul Gobio Cuvier 1817

Denumiri populare porcon corcodan ghivă givă mur-goi petroc pietroşelDescriere Corpul este moderat alungit şi comprimat lateral icircnălţimea sa reprezintă la exemplarele adulte din ape mai rapide 17-21 din lungimea corpului fără caudală iar la exemplarele din ape mai lente 18-26 din aceastaGrosimea reprezintă 80-85 din icircnălţime Profilul dorsal variază icircn funcţie de icircnălţime la exemplarele cu corpul icircnalt acest profil este puternic convex iar la cele cu corpul alungit convexitatea este mult mai redusă profilul dorsal apropiin-du-se de orizontală Profilul ventral este orizontal Lungimea capului reprezintă 24-29 din cea a corpului mediile fiind de aproximativ 26-27 la populaţiile reofile (din amonte) şi 26-269 la cele limnofile (din aval) Botul este scurt şi obtuz iar lungimea lui reprezintă 85-12 din lungimea corpului Botul este mai scurt decacirct spaţiul post-orbital Gura este inferioară semilunară deschiderea ei ajunge sub nări iar inserţia mandibulei sub icircnceputul sau sub prima jumătate a ochiului Ochii sunt mici depărtaţi şi privesc lateral diametrul lor reprezintă la adulţi 42-73 din lungimea corpului la majoritatea populaţiilor limnofile şi 58-67 la majoritatea celor reofile Mustăţile sunt de lungime variabilă lungimea lor reprezintă la populaţiile reofile 65-105 din lungimea corpului şi 23-35 din cea a capului la aceste populaţii mustăţile ajung la nive-lul ochiului Pedunculul caudal este comprimat lateral icircnălţimea sa minimă fiind mai mare decacirct grosimea sa Lungimea pedun-culului caudal reprezintă la populaţiile reofile 20-25 iar la cele limnofile 19-24 din lungimea corpului icircnălţimea minimă reprezintă 7-11 din lungimea corpului şi 35-50 din cea a pedunculului caudal Spaţiul predorsal reprezintă 42-50 din lungimea corpului Marginea dorsalei este uşor concavă Caudala este moderat scobită cu cei doi lobi egali vacircrfurile lor fiind ascuţite la populaţiile reofile şi rotunjite la cele limnofile Vacircrful pec-toralelor la majoritatea exemplarelor nu ajunge inserţia ventralelor Inserţia ventralelor este situată puţin icircn urma inserţiei dorsalei cam sub prima radie divizată a acesteiaPieptul şi istmul sunt parţial sau chiar total acoperite cu solzi Colorit Partea dorsală este cenuşiu-verzuie icircnchisă iar capul este şi mai icircnchis Pe spate are 7-10 pete mici slab definite Pe flancuri are 7-10 pete icircntunecate de mărimi foarte variabile icircn general are 5 dungi longitudinale brun ndash negricioase Solzii liniei laterale sunt bordaţi cu negru avacircnd două pete negricioase una sub alta Faţa ventrală este alb-gălbuie Icircnotătoarele sunt incolore pe radiile dorsalei sunt 3 şiruri de pete negricioase pe cele ale caudalei sunt 4

29|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Echipamentul Pescarului

Pentru mine cel puţin a fost foarte greu la icircnceput să

decid ce echipament de pescuit la muscă ( FLY ) să achiziţionez ca să pot să icircnvăţ cacirct mai repede şi mai uşor tehnicile de lansare a şnurului şi bineicircnţeles să fie adecvat mărimii peştilor pe care icirci urmăresc şi dimensiunilor muştelor pe care o să le folosesc Deoarece cele mai multe partide de pescuit le desfăşor pe racircul Jiu care are lăţimi destul de mari am optat pentru o lansetă clasa 5 mulinetă clasa 5 şi şnururi clasa 4 şi clasa 5 Pentru că citisem icircn alte reviste dar şi pe internet că cea mai potrivită pen-tru un icircncepător este o lansetă cu acţiune ldquomai blacircndărdquo am ales o lansetă de acţiune MF adică me-dium-fast Ulterior am achiziţionat şi o lansetă clasa 6 mulinetă clasa 6-7 şi şnururi clasa 6 şi clasa 7 De data aceasta am ales lanseta de acţiune F adică fast La lanseta clasa 5 de acţiune MF icircncărcarea la lansările şnurului se realizează pe prima jumătate a lungimii lanse-tei iar la lanseta de clasa 6 de acţiune F icircncărcarea se realizează icircn zona de vacircrf Am pescuit cu am-bele lansete şi am folosit la lansări şi şnururi egale dar şi mai mici sau mai mari faţă de clasa lanse-tei Astfel am observat anumite particularităţi pentru fiecare lansetă icircn funcţie de clasa şnurului pe care icircl foloseam de mărimea muştelor şi de condiţiile meteo Pentru cazul icircn care am folosit lanseta clasa 5 de acţiune MF am execu-tat lansările mai lent ca să nu forţez lanseta şi să-i dau timp să se icircncarce

cacirct mai bine cu greutatea şnurului Cel mai impor-tant este că pentru un icircncepător lanseta cu acţiune MF nu ldquotaxeazărdquo atacirct de aspru greşelile la lansare Am folosit fără probleme şnurul clasa 5 cacirct şi pe cel de clasa 4 dar la cel de clasa 6 am observat că lanseta se icircncărcă prea mult la lan-sare şi există posibilitatea chiar să se rupă de aceea nu am mai folosit şnururi mai mari icircn clasă decacirct lanseta Şnurul de clasa 4 l-am folosit icircn special cacircnd am pescuit pe racircurile mai mici deoarece mi s-a părut că se ldquoaşeazărdquo pe apă mai discret iar pe cel de clasa 5 cacircnd am pescuit pe Jiu Pentru cazurile icircn care vacircntul avea intensificări mult mai bine s-a com-portat la lansări şnurul de clasa 5 Contrar anumitor păreri citite am observat că lansările la distanţă le execut mai bine cu şnurul de aceeaşi clasă cu lan-seta faţă de cel de clasă mai mică De asemenea nu am reuşit să execut

lansări corecte cacircnd am folosit muşte prea mari icircn special streamere sau nimfe supra lestate Pentru lanseta de cla-sa 6 cu acţiunea F am pu-tut executa lansările mai rapide deoarece aceasta se icircncarcă icircntr-un timp mai scurt sub greutatea şnurului Icircn schimb aceas-ta mă ldquotaxardquo mai aspru la greşelile de lansare Un avantaj la această lansetă a fost acela că am folosit şi şnurul de clasă mai mare fără să am probleme deose-bite la icircncărcare Lansările la distanţă au fost vizibil mai lungi faţă de cazul icircn care am folosit lanseta cu acţiune MF şi de aseme-nea lanseta cu acţiune F s-a comportat mai bine pe vacircnt Tot cu această lansetă am folosit fără probleme şi streamerele mari şi nimfele mai grele De obicei cacircnd pes-cuiesc pe racircuri mai mici folosesc lanseta clasa 5 cu şnurul de clasa 4 iar pen-tru Jiu şi bălți lanseta clasa 6 cu şnururile de clasa 6 şi cel de clasa 7 dar şi lan-

seta de clasa 5 cu şnurul de aceeaşi clasă Cacircnd urmăresc avatul sau alţi răpitori de talie mai mare folosesc numai lanseta de clasa 6 Totuşi lansetele cu acţiunea mai blacircndă adică cele care se icircncarcă icircn prima jumătate sau pe aproape toată lungimea preiau mai bine şocurile unui peşte mai mare şi protejează mai bine for-facul şi leader-ul Poate şi pentru faptul că de ani buni de zile am pescuit avatul icircn special la spinning şi am practi-cat un pescuit de viteză acum cacircnd ldquoam mai icircnvăţatrdquo cacirct de cacirct tehni-ca de lansare a şnurului icircmi place mai mult să pes-cuiesc ldquola flyrdquo cu lanseta mai rapidă adică cea cu acţiunea F ndash fast Icircn icircncheiere concluzia personală este că nu există o regulă strictă icircn a ne alege acţiunea lansetei fly cu care dorim să pescuim deoarece contează carac-terul firea dar şi ldquomacircnardquo (icircndemacircnarea) fiecăruia icircn parte Icircn schimb clasele lansetelor faţă de peştii pe care icirci urmărim şi celelalte reguli de echilibrare corectă a echipamentului trebuiesc respectate

Doru DINEA

CAcircTEVA OBSERVAŢII PERSONALE despre echipamentul de pescuitcu muştele artificiale

Ilustrația autorului

|30 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Agenda Pescarului

POPULAtildeRI CU PEAEligTI NOBILI IcircN BIHOR

CUM PAtildeSTRAtildeM PEAEligTII IcircN STARE PROASPAtildeTAtilde

La icircnceputul anului 2012 s-au făcut repopulări cu peşti nobili din speciile crap şi amur icircn lacurile licenţiate pentru acvacultură din patrimoniul AJVPS Bihor Ast-

fel deşi erau destul de bine populate lacurile Leş Fegernic Diosig Cristur şi-au primit noii oaspeţi peşti reproducători şi viitori reproducători astfel avem garanţia perpetuării spe-ciilor mult apreciate de pescarii de staţionar Cele peste 4 tone de peşti au fost lansaţi icircn cele mai bune condiţii tehnice alături de ştiucile mari din Leș ndash anul 2011 a fost marcat de o ştiucă de 12 kg - specie deversată tot de noi acum cacircţiva ani alături de plăticile ce au ajuns şi la 700 g bucata urmare a reproducerii naturale acţiune icircncepută acum 8 ani doar cu cacircteva exemplare de plătici reproducători au dovedit strate-

Tematica nu este o problemă pentru pescarii de pes-cuit staţionar deoarece juvelnicele de 2-3 metri lun-gime bine scufundate icircn apă vor ţine peştii vii pe

toată durata partidei Lansetiştii şi muscarii au icircnsă ne-voie de tehnici şi dotări e drept accesibile Aici aş insista puţin asupra necesităţii procurării unui coşuleţ de nuiele icircn care lansetistul ori muscarul icircşi pot ţine peştii icircn stare proaspătă pe toată perioada deplasării pe malul racircului In-sist pe această strămoşească metodă şi dotare icircntrucacirct uti-lizacircnd coşuleţul ce l-am moştenit şi care are cca 120 de ani mi-a asigurat icircntotdeauna păstrarea proaspătă a peştilor prinşi la muscă păstrăvi ori lipani mai puţin cleni pe care-i eliberez imediat Fizica icircşi are legile ei iar secretul bunei funcţionări a coşuleţului se bazează tocmai pe una dintre acestea -fenomenul de evaporare ndash deci implicit şi răcire Fără intenţia de a da lecţii iată cum procedez După ce am prins cacircţiva păstrăvi icirci eviscerez le scot branhiile şterg bine interiorul de sacircngele icircnchegat ce-i element toxic şi primul ce produce alterarea pun un praf de sare dintr-o solniţă cu orificii ce-o port icircn coşuleţ icircnvelesc peştii icircntr-un prosop de cacircnepă umectat şi icirci pun icircn coşuleţ La uscarea aproape completă a prosopului icircl reumectez astfel se reia fenomenul de evaporare-răcire ce durează cam 2 ore Pes-cuind la munte prefer partidele de după-amiază - seară iar cacircnd pescuiesc de dimineaţă şi am 1-2 păstrăvi legali la

gia cu efect icircn timp icircndelungat dar care asigură continuita-tea speciei icircn noul mediu De altfel şi şalăii din lacul Feger-nic vor fi tentaţia fiecărui undiţar Referindu-mă la această specie dispărută din Crişul Repede icircn perioada poluărilor industriale acum este bine reprezentată icircn racircu datorită unei acţiuni pe care am realizat-o icircn 1992 cacircnd icircn urma dezafectării pescăriei Martihaz am cules din iazurile ce ur-mau a fi desecate o cantitate de peste 2000 bucăţi strapazani - şalăi de 15-30 cm - pe care cu cacircţiva pescari sufletişti i-am transportat icircn mare viteză fără pierderi icircn racircul Crişul Repede zona de vest După cacircteva zile cu factorii locali am obţinut ridicarea stavilei de la punctul de priză vest astfel undele racircului au dus devale o populaţie de şalăi ce azi oferă exemplare de peste 5-6 kg Trebuie să menţionez public şi poate domnul ministru al agriculturii ne va icircnţelege nemulţumirea absurditatea faptului că şi icircn prezent salariaţi ai ANPA eliberează permisele de pescuit fără ca solicitanţii să fie membri ai vreunei asociaţii de pescari Această categorie de pescari fără a contribui cu nimic la menţinerea patrimo-niului piscicol devin paraziţi consumatori şi distrugători ai fondului piscicol natural al apelor publice

orele pracircnzului sub umbrarul arinilor ori brazilor icirci pun la copt icircntr-o spuză de jar Fie-mi permis să fac o paranteză şi să descriu reţeta rapidă Fac un foc mic din crengi us-cate pun 2-3 bucăţi mai grosuţe pentru o inima de jar Icircntre timp cacirct arde focul sărez puţin peştii evisceraţi introduc icircn interior cacircţiva muguri de brad cacircteva flori de cimbrişor o linguriţă de unt ori margarină icircnvelesc peştii icircntr-o folie de aluminiu şi icirci pun icircn spuza de jar şi cenuşa fierbinte După vreun sfert de ceas cacircnd aud uşoare pocnituri şi sfacircracircieli scot peştii icircmbrăcaţi icircn folie las să se răcească niţel şi cacircnd desfac folia izul de muguri de brad şi cimbrişor nu poate fi descris icircn cuvinte Niciodată acasă nu am reuşit asemenea bunătăţi pe care le-am icircnvăţat icircn bătracircna Marmaţie Din experienţa cacirctorva decenii de muscărit afirm cu toată responsabilitatea că utilizacircnd coşuleţul chiar şi la partide de spinning la bibani niciodată nu am avut peşti cu icircnceput de alterare Am văzut anul trecut un pes-car ce-şi ţinea cacircţiva cleni şi scobari icircnşiraţi pe o creangă de salcie ce aveau un aspect penibil de peşti spacircnzuraţi imagine ce nu poate fi comentată Cred că nu este nevoie să mai menţionez de dotările moderne de azi lădiţe frigorifice cu patroane ICE ori micile dar excepţionalele frigidere ce funcţionează la 12 volţi şi ţin o temperatură constantă de 1-2 grade celsius timp de cacircteva zile

TP

|Titus Pintea

FotoM Ionescu

31|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pe apele mapamondului

D acă ar fi să aleg un peşte care poate da satisfacţii constante de-a lungul sezonului de pescuit

pe continentul nord-american acesta ar fi cu siguranţă bass-ul sau aşa cum mai este numit bibanul americanCacircnd spunem biban gacircndul ne duce la pescuitul cu năluci pentru unii sau cu momeli natu-rale pentru alţii la peştii activi mai tot timpul sezonului cald chiar şi atunci cacircnd tempera-tura apei amorţeşte majoritatea celorlalte specii Pe continen-tul nord-american pe lacircngă ldquotradiţionalulrdquo biban pe care icircl găsim şi icircn apele europene pescarii pot prinde şi un bdquofrate mai marerdquo al acestuia bibanul ameri-can sau bass-ul Iar cacircnd spun ldquomarerdquo mă gacircndesc atacirct la talia semnificativ mai mare a exem-plarelor cacirct şi la spectaculozitatea pescuitului acestei specii Aici mă refer la faptul că este un peşte activ atacirct la temperaturi estivale normale ale apei cacirct şi la cele ce nu se icircnscriu icircn limitele bdquonormaluluirdquo fie ele scăzute sau ridicate Icircn plus varietatea largă de năluci şi momeli naturale la care bdquorăspunderdquo fără a face mof-turi icircl situează aş putea spune pe unul dintre primele locuri icircn clasamentul peştilor favoriţi ai pescarilor canadieni şi ameri-cani Un alt atu este acela al spectaculozităţii pescuitului icircn sine pornind de la varietatea de condiţii acvatice icircn care il găsim şi pacircnă la drilul presărat adesea cu salturi spectaculoase

şi scuturături energice din cap care vor rămacircne cu siguranţă icircntipărite icircn me-moria norocosului pescar Dar să le luăm pe racircndIcircl găsim icircn lacuri şi racircuri cu apă de adacircn-cimi diferite fără a fi foarte pretenţios la condiţiile de oxi-genare apele natu-rale fiind oricum su-ficient de curate pe continentul vecin Preferă adăpostul structurilor scu-fundate coame sau şanţuri bo-lovani trunchiuri rădăcini sau um-bra şi protecţia vegetaţiei ac-vatice atacacircnd din-spre adacircnc spre suprafaţă printre frunzele de nufăr sau brădişul des Patrulează adesea icircntre aceste structuri apăracircndu-şi teritoriul de potenţialii bdquoinvadatorirdquo putacircnd fi astfel prins şi la pescuitul la trenă Se hrăneşte cu aproape tot ce mişcă icircn apă fără să scape nici o oportunitate am prins bass chiar şi la boabă de porumb cacircnd dădeam după crap Atacă o varietate de năluci artificiale de la rotative şi oscilante şi pacircnă la voblere şi twistere Se pare icircnsă că are o atracţie deosebită la spinnerbait o combinaţie icircntre rotativă şi softbait o nălucă agreată şi de majoritatea pasionaţilor şi care aparent

folosite de multe ori pescarii preferă să ridice peştele di-rect din apă lăsacircnd la o parte minciogul Răspacircndirea largă a bibanului american alături de caracteristicile pescuitului său au făcut din acesta una din capturile preferate căutate şi apreciate de pescarii nord-

americani Adesea pentru a spori farmecul partidei pescarii aleg canoea pentru deplasare fapt ce le permite să pătrundă mai adacircnc icircn universul acestui peşte icircnlesnindu-le accesul icircn locuri unde bărcile cu motor nu pot pătrunde Faima speciei a depăşit deja de ceva timp ho-tarele continentului de origine bass-ul fiind icircntacirclnit tot mai des şi icircn apele europene unde a fost introdus şi unde continuă să cacircştige tot mai mulţi adepţi

MAC

poate salva reputaţia de pescar icircntr-o varietate de situaţii Lan-setele folosite sunt icircn general cu acţiune de mijloc de putere medie ce permit lansarea şi controlul nălucilor cu greutăţi icircntre 3-5 şi 7-10 grame Se fo-losesc fire monofilament 025-030 sau textile mai rezistente

la abraziune recomandate mai ales dacă pescuim icircn zone cu vegetaţie acvatică abundentă Se poate pescui atacirct de pe mal cacirct şi din barcă caz icircn care so-narul poate fi de mare ajutor mai ales dacă avem de-a face cu o apă necunoscută Drilul este destul de scurt bass-ul opunacircnd doar iniţial rezistenţă timp icircn care aşa cum spuneam sare spectaculos din apă scuturacircndu-şi energic capul Icircnţeparea este icircn majoritatea cazurilor sigură rateurile sunt rare dată fiind gura largă cu cartilagii tari mai ales icircn cazul basului cu gura mare Profitacircnd de acest lucru precum şi de rezistenţa firelor

BASS-UL AMERICAN

Ilustrația autorului

|32 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pagina muscarului

Similitudini şi diferenţe icircntre muşte de catalog şi cele tradiţionale

|Titus pintea

Am avut curiozitatea dar şi plăcerea să fac comparaţii icircntre muştele noastre tradiţionale cu care generaţii

de muscari romacircni au pescuit decenii la racircnd şi muştele din cataloagele străine DAM ORVIS BAYLEI etc Constat că diferenţele sunt notabile icircn colorit şi conformaţie uşor de constatat de pescarii ce-şi confecţionează muştele şi au experienţa anilor Icircn acest sens aş exemplifica prin cacircteva modele mai cunoscute şi folosite de muscarii noştri Icircn cataloage apare un tandem bine cu-noscut modelul March Brown bdquomalerdquo şi March Brown bdquofemalerdquo Primul se aseamănă cu musca noastră de arin icircnsă susţin că aceasta din urma este mai eficientă icircn perioada icircnceputului de sezon Am şi o posibilă explicaţie Icircn mai musca de arin este icircncă icircntr-un stadiu de dezvoltare incipientă şi de regulă zborul său icircncă slab se termină icircn apă deci pistruiatul primeşte fiind şi el moleşit din iarnă o muscă icircncă mică Dacă i-am oferi un March Brown din import de cele mai multe ori doar se mişcă din cotlonul său dar nu atacă păroasa arătare Dacă icircncercăm cu modelul bdquofemalerdquo aceasta se aseamănă cu musca de cara-bete la noi se mai numeşte şi bdquocaprardquo Insecta icircn mai este de-parte de a zbura doar icircn final de lună Deci bazacircndu-ne pe modelele noastre avem şanse mai bune Scuturacircnd icircn final de mai cacircteva crengi de arin am găsit icircncă muşte cleioase ce se prindeau de partea infer-ioara a frunzelor aspect ce-mi

confirmă cele afirmate anterior Dar făcacircnd şi probe de muşte eficiente pe aceeaşi apă peştii mi-au atacat mai des modelul indigen şi foarte slab pe cel de catalog un model original primit din partea campionului de muscă al Bavariei Modelul bdquofe-malerdquo a fost bun doar icircn iunie mai mult la cleni Icircnsă acest din urmă model legat pe cacircrlige mici nr 14-16 a fost bun la lipani cu menţiunea că era atacat icircn după-amiezile icircn care musca de carabete se ridi-

ca deasupra racircului Icircntr-o zi am primit un model francez o viespe sofisticată icircn construcţie ce avea picioruşe icircnnodate din barbule de pană de curcan greu de realizat fiind după aprecierea mea o muscă de lac denumită icircn catalog Danga Imago Aceasta la peştii noştri nu a reuşit sa stacircrnească interesul Dar reducacircndu-i bogata icircmbrăcăminte de perucă şi picioare am rămas oare-cum la o viespe roşie indigenă pe care cacircţiva cleni harnici au apucat-o ferm Icircn două săptămacircni cacirct am fost gazda campionului bavarez am văzut cum din cele cacircteva sute de muşte cu care a sosit nu mai ştia din care să lege la capăt ori pe săltătoare şi pierdea minute icircn şir cu alegerea acestora Astfel pe pacircracircul Finiş icircmi prezenta un model cu un nume pompos Grenwels Glory e drept muscă verde cum i-am sugerat dar icircncă nestudiată de irideii noştri Aşa se face că-n trei zile de muscărit din bdquostupulrdquo de artificiale

aduse nu a aflat modelul local Aşadar i-am dat cu teamă o muscă verde cu păr ciocolatiu cercuire fină gălbuie la care icircn final păstrăvii dar mai des li-panii Finişului din acei ani i-au oferit o partidă plăcută Pe lacul Lugaş ce are cleni frumoşi muştele irlandeze de lac nu au dat rezultate Am creat modelul pe un ac mult mai mic decacirct cel original fără picioruşe dar cu un abdomen pronunţat pe curbura cacircrligului pe un ac nr 12 cu tijă lungă Fiind zi de primăvară-vară mi-am luat varga de muscă şi-am ieşit icircn prima partida a anului pe Crişul repede icircntr-o zonă icircn care anul trecut am luat şi cleni dar şi curcubei Ca o observaţie meteorologică icircn 2 zile de la 8 grade la pracircnz aerul atmosferic arăta la umbră plus 21 grade derutacircnd oameni şi peşti Dar iată ce mi-am notat icircn carneţelul meu de pescar file ce de ani icircmi oferă plăcute aduceri aminte Ziua I-a soare şuvoiul sub barajul Lugaş o singură muscă de capăt March Brown bdquomalerdquo Lansez icircn şuvoaie line şi văd mişcare de peşte fără atac Rezultatul zilei un clean de 26 cm Ziua II-a ndash soare căldură plus 21 grade Pescuiesc pe şuvoiul de ieri cu o muscă de capăt model de bdquoarinrdquo corp arămiu codiţă din barbule de fazan perucă de potacircr-niche icircnchisă Rezultatul zilei 3 cleni peste 25 cm cinci juniori doi bibani ce i-am văzut icircntre doi bolovani sorindu-se Peşti sperioşi şi timizi icircn atac Am văzut un curcubeu ce a venit pacircnă sub muscă fără sa o apuce dar apa era aşa de curată icircncacirct e posibil să mă fi văzut Nu am putut pescui mai mult de-un ceas picioarele amorţindu-mi icircn apa icircncă rece Nu trag concluzii le las la latitudinea muscarului dar ştiu sigur că-n luna mai cleanul din zona

montană va ataca nebun bdquopotacircrnicheardquo deschisă oferind spectacolul atacu-lui din cacircrdul ce se soreşte sub arinii bătracircni Păstrăvii icircncă molateci vor sălta bine la minuscule bdquobaxmanurirdquo dar şi la delicatele bdquomosqui-tordquo Mai ştiu că noaptea din preziua dezlegării la munte a fost foarte lungă dar maşina parcă icircnţelegacircndu-ne dorinţa s-a grăbit spre apele de sus

FotoT Pintea

33|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|1 iunie

Mini sfaturi pentru mini pescari

IULIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30 31

DLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVSDLM

208305356451045136228321414509601643011101149235316408449533031118157349443536624008042139236

651746837944632721815905957

110112031305649738826913

1001104911331215618705749837931

10241107629724819918

1433152616241714131514091458154916421736182519141236131914061454153916261711175612541345143615271618170518011211130814041502

211622092311

-1857194920452134222422542343

-1913200120462134221922592351

-184119262109215622492337

-1854192620342131

536

542

549

556

2104

2100

2054

2047PP

LP

UP

LN

Icircncepem cu icircnceputul adică prezentarea elementelor de bază ale pescuitului cu undiţa Icircntre cele cinci componente ale undiţei vargă plută fir plumb şi cacircrlig trebuie să fie

armonie compatibilitate şi echilibru altfel undiţa nu va fi utilă la pescuit Chiar şi lanseta trebuie să icircndeplinească această regulă generală Imaginaţi-vă o vargă firavă cu un fir gros şi un carmac pentru prins somni sau o lansetă cu un tambur mic icircn care abia icircncap cacircteva spirale de nailon de un milimetru grosime iar lacircngă plumb două cacircrlige mici pentru bdquolibelulărdquo Cu ochiul minţii veţi vedea dezechilibrul şi lipsa de armonie Cumpăraţi din magazin mai multe categorii de vergi cacircrlige plute plumbi şi fire şi uniţi-le icircntr-un ansamblu armonios icircn concordanţă cu peştii care trăiesc icircn apa unde vreţi să pescuiţi Interesaţi-vă la pescarii localnici sau la prieteni care au mai pescuit icircn acea apă Peştii de mărime şi greutate bdquorecordrdquo nu se pun icircn bdquoecuaţierdquo hellipVarga o cumpăraţi icircn raport cu puterea voastră de macircnuire plutele le echilibraţi icircntr-o găleată plină cu apă adăugacircnd sau reducacircnd numărul de plumbişori pacircnă cacircnd 80 din plută intră sub apă iar 20 rămacircne icircn afară ţinacircnd seama şi de greutatea momelilor pe care le veţi folosiPescarii mici nu trebuie să plece singuri la pescuit şi mai cu seamă icircn sălbăticie ci icircnsoţiţi de părinţi rude vecini prieteni pescari de la care vor icircnvăţa tainele naturii şi pescuitului şi vor primi ajutor icircn caz de nevoie Tot de la aceştia vor icircnvăţa cum să macircnuiască o vargă de pescuit cum se oboseşte şi se scoate peştele din apă cum se agaţă icircn cacircrlig momeala şi cum se nădeşte locul de pescuit Copilaşii pescari trebuie să icircnceapă lecţiile de pescuit cu o singură undiţă şi să nu stea pe locul de pescuit aproape de icircnsoţitori Pentru a nu greşi niciodată icircn preziua plecării la pescuit scrieţi un program al zilei de pes-cuit din care să nu uitaţi notarea unor utilităţi şi din care să nu lipsească apa macircncarea facircşul pentru vacircnt şi ploaie momeli nada undiţa rucsacul şepcuţa ochelarii de soare polarizanţi juvelnicul şi bdquonoroculrdquo pentru ziua de pescuit Am glumit dar ştiu pe cineva care a ajuns pe malul unei bălţi după ce a uitat acasă cutia cu momeli sau altul care din grabă a lăsat lacircngă uşă husa cu uneltele de pescuit ratacircnd ziua de pescuit Se mai poate icircntacircmpla dar se poate evita Pentru a nu adormi pe malul apei copilaşii pescari trebuie să se culce seara devreme pentru că o partidă de pescuit icircncepe icircn zori cacircnd răsare soarele Dacă vă interesează şi alte taine ale pescuitului citiţi materialele publicate icircn revista VPR icircn fiecare număr lunar unde sunt prezentate pe lacircngă aventurile icircntacircmplările amin-tirile din viaţa pescarilor şi sfaturi privind metodele de pescuit reţete de nade şi momeli şi nu numai Cartea micului pescar a rămas deschisă la pagina nr 1 Pacircnă terminaţi studiile aveţi de acumulat un volum uriaş de cunoştinţe Dar nu vă speriaţi Pescuitul este o distracţie şi o competiţie ca orice sport Firicel icircntins

Valentin MALICIUC

IUNIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30

VSDLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVS

218259344433521035136234329418521619015103151239336431535629005049139233329411512618011105

756837924

10151112721819918

1012110512021303559644736824918

101611091213631728821912

1001104911361229527619

142915231609165817491302140915101611170817571839124313291419152016231726182919031211130914031453153916251721181912361327

2028210422122309

-195120242105215322362324

-1821191620012055214822462339

-1856195220452119215622432341

-18261909

533

531

531

528

2056

2100

2103

2104

LP

UP

LN

PP

Atenție la ora de vară

FotoM Ionescu

Prinse icircn capcanăORIZONTAL 1) Capcana trandafirului (sg) ndash Cei mai buni vacircnatori 2) Simtul ascutit al caprio-arelor ndash Bronzat natural 3) Curse ndash Incluse icircn club ndash Tariful dupa eliminarea celor cacircteva sute de metri patrati 4) A da cu marinimie ndash Pune capcana si fuge 5) Arma marilor profitori ndash Trimisa dupa inamic 6) Margine de tricolor ndash Cacircnd cifrele se aduna (pl) 7) Capcana ne-vazuta ndash Coada de taur 8) Sectiune dintr-un ficat ndash Un necunoscut ndash Formula de adresare ca pentru un vacircnator mai icircn vacircrsta 9) Gazul care se livreaza la tub ndash Deosebit de mic 10) Vacircnatori cu picioarele pe pamacircnt

VERTICAL 1) Are gust de ocna ndash A pune capcane 2) Capcane pentru lei (fig) 3) Miros fin ndash Salutul eroilor ndash Nod putin desfacut 4) Blana de lemur ndash Case carora li s-au dat spargeri 5) Locul unde te duc numai nevoile (reg) ndash Pense 6) Carne de cerb ndash Muscat de flacari ndash Seva 7) Se ia pe picioare ndash Fara grai ndash Fac parte din grup 8) Se aprinde foarte usor mai ales daca sar scacircntei 9) Pastrate icircn eter ndash Firisoare ndash Nasul cu belciug artizanal 10) A prinde temporar ndash Icircnghesuiti

Ion Mihaiu

Dezlegare VPR mai CAPACITATE-OTELITA-OF-NE-BR-RANI-SUDICA-T-G-T-RT-FURII-AP-APATI-CE-NAT-AB-UO-TURATIE-NO-ZONAL-VAR-RECITATORI

1

1

4

4

2

2

5

5

3

3

6

6

7

7

8

8

9

9

10

10

|34 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

AJVPS Hunedoara vinde căţei din rasa copoi ardelenesc de la Canisa Căpăţacircna Prenotări şi informaţii suplimentare la tel 0254215422

VAcircND armă de vacircnătoare cal1270 ţevi juxtapuse Bohler antinit Tel 0723300609

Mica publicitate

Pune la dispoziţia vacircnătorilor interesaţi următoarele categorii de căţei

bull o femelă din rasa jagdterrier icircn vacircrstă de 5 luni bull o femelă din rasa copoi slovac icircn vacircrstă de 2 luni bull un mascul din rasa brac german cu păr sacircr-mos icircn vacircrstă de 3 lunibull două femele metişi de copoi x jagdterrier icircn vacircrstă de 2 luni

Juvenilii sunt dehelmintizaţi şi vaccinaţi de două ori iar căţeii dehelmintizaţi şi vaccinaţi doar icircmpotriva parvovirozei Preţul de valorificare este de 500 leiexemplar cu TVA inclus Căţeii provin din părinţi selecţionaţi folosiţi cu rezultate excelente la vacircnătoare Dintre reproducători sunt scoşi la vacircnzare la acelaşi preţ următorii cacircini

bull un mascul de copoi ardelenesc icircn vacircrstă de 2 anibull o femelă de brac sacircrmos folosită la vacircnătoare icircn vacircrstă de 7 anibull o femelă de limier hanoveran folosită icircn teren icircn vacircrstă de 7 ani

Doritorii se pot adresa pentru achiziţii sau eventuale prenotări precum şi pentru alte informaţii d-lui Du-mitru Teodor la tel 0212708060 sau 0767817908

CANISA CERNICA

SC SURAKI SRL producător autorizat conform legislației europene icircn prelucrarea cărnii de vacircnat este interesată icircn achiziționarea vacircnatului mare icircn carcasă destinat producției de mezeluri comercializate sub marca ldquoTOLBA VAcircNĂTORULUIrdquo Oferim posibilitatea icircncheierii de contracte pe termen lung

Detalii la numerele de telefon 0752 525 142 sau 021 411 62 30

E-mail florinblidarescusurakiro sau surakisurakiro

wwwsurakiro

Page 9: VÂNĂTOAREA ÎN REUNIUNEA DE LUCRU VÂNĂTOAREA

9|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Dezbaterile din secţiunea de lucru cu contabilii asociaţiilor afiliate

Scopul icircntacirclnirii de lucru organizate reliefat icircncă de la icircnceputul reuniunii a fost acela de a identi-fica probleme economico-financiare de actualitate şi de interes comun cu care se confruntă contabilii asociaţiilor afiliate dar nu numai pentru a icircn-cerca o soluţionare legală şi mai ales unitară a acestor probleme aşa icircncacirct să poată fi prevenite interpretări personale şi rezolvări diferite icircn general păgubitoare pentru bugetul asociaţiilor nonprofit pe care le reprezintăOrdinea de zi propusă a avut un caracter orientativ urmărindu-se o preorientare a discuţiilor pe capi-tole distincte de probleme urmacircnd ca această or-dine de zi să fie completată cu orice alte probleme ridicate de cei prezenţiCoordonarea lucrărilor secţiunii a revenit dlui ec Ivanovici George ndash preşedintele comisiei de cenzori a AGVPS expert contabil şi auditor independent ndash ajutat de dl ec Popescu Marian ndash cenzor la AJVPS Buzău dna Ţandără Carmen ndash cenzor la AGVPS şi dna ec Leotică Marina ndash contabil şef al AGVPS La lucrări au participa 21 de contabili din partea asociaţiilor din diverse judeţe şi icircncă un economist din partea AGVPSDiscuţiile purtate au avut un caracter interac-tiv sub forma unui schimb profesional de opinii şi experienţă conducacircnd icircn final la concluzii şi decizii importante pentru cei prezenţi precum şi la reţinerea unor probleme rămase deschise de soluţionat icircn viitorIcircn sinteză problemele dezbătute s-au referit la 1 Impozitul pe venita) icircncadrarea plata şi declararea sumelor reprezentacircnd indemnizaţia de examinare acordată membrilor comisiei de examinare pentru obţinerea permisului de vacircnătoareb) obligaţiile declarative şi de plată referitoare la zilieric) oportunitatea şi cadrul legal pentru premierea membrilor vacircnători ai asociaţiei şi pentru membrii consiliului de administraţied) impozitul pe venitul agricol icircn cazul achiziţionării de produse agricole de la producători particulari - documente produsele care pot fi achiziţionatee) posibilitatea premierii paznicilor de vacircnătoare (pentru cointeresarea lor) atunci cacircnd contribuie la descoperirea cazurilor de braconaj din sumele pe care asociaţiile le primesc drept despăgubiri la braconaj 2 Taxa pe valoarea adăugatăa) Achiziţii intracomunitare şi icircnscrierea ca plătitori de TVA icircnscrierea icircn Registrul Operatorilor Intraco-munitari obligaţii declarativeb) cotizaţia suplimentară este sau nu purtătoare de TVA3 Taxa extrajudiciară de timbrua) cum se procedează4 Impozitul pe profita) metodologia de calcul a impozitului pe profit aşa cum a fost aceasta prezentată de organele de control ale ANAFb) necesitatea solicitării unor precizări de la or-ganele competente ale Ministerului de Finanţe asupra alegerii unei bdquocheirdquo de repartizare a chel-tuielilor comune c) icircnregistrarea impozitului pe profit suplimentar (stabilit de către organele de control) 5 Impozite şi taxe localea) impozitul asupra mijloacelor de transport cu

referire la bărci 6 Casa de marcata) răspunsul primit de la Direcţia de Politici şi Legislaţie icircn Domeniul Vamal şi Nefiscal din cadrul Ministerului Finanţelor Publice icircn data de 19102011b) necesitatea continuării demersurilor pentru re-evaluarea situaţiilor specifice din cadrul asociaţiilor vacircnătorilor şi pescarilor sportivi 7 Alte problemea) tarifele de gestionare a fondurilor de vacircnătoare ndash TVA documente justificative necesare b) icircnregistrarea icircn contabilitate a tarifelor de ges-tionare separat pe doua exerciţii financiare avacircnd icircn vedere faptul ca anul fiscal nu corespunde cu se-zonul de vacircnătoare c) icircnregistrarea operaţiunilor de plata a permiselor de pescuit primite de la ANPA şi a celor de icircncasare a contravalorii lor de la membrii pescari (ANPA eliberează permisele cu icircntacircrziere de 1-2 luni faţă de data virării contravalorii lor)d) inexistenţa icircn Codul Ocupaţiilor din Romacircnia a unor ocupaţii cum ar fi paznic de pescuit secretar de club e) necesitatea icircntocmirii unui grafic de circulaţie a documentelor icircn cadrul fiecărei asociaţiif) necesitatea icircntocmirii unei proceduri proprii pen-tru operaţiunile cu numerar avacircndu-se icircn vedere şi noile reglementari legate de paza bunurilorg) inventarierea anuală a patrimoniului cu referire la mijloace fixe aflate icircn evidenţa contabilă dar cu valoare de inventar zero h) care este tratamentul dobacircnzilor la sumele provenite din sume icircncasate pentru activitate economică i) scrisorile de garanţie bancară obţinute de la bănci icircn vederea participării la licitaţiile organizate pen-tru gestionarea fondurilor de vacircnătoare 8 Propunere de elaborare a unui Manual de politici contabile unitara) necesitatea şi oportunitatea unui astfel de manualb) stabilirea din racircndul contabililor prezenţi a per-soanelor care vor elabora cacircte un capitol din acest manual

Icircn legătură cu probleme dezbătute prezentate sistematizat mai sus s-au discutat şi stabilit proce-duri absolut legale şi unitare de lucru care urmează să fie transmise icircn scris tuturor asociaţiilor afiliate inclusiv contabililor asociaţiilor afiliate care nu au putut fi prezenţi la reuniunea organizatăDe asemenea s-a luat hotăracircrea elaborării icircn cel mai scurt timp posibil a Manualului unitar de politici contabile al cărui model va fi pus la dispoziţie de la nivelul Comisiei de cenzori AGVPS iar conţinutul va fi adoptat de un colectiv de con-tabili de la AGVPS şi asociaţiile afiliate stabilit cu prilejul reuniuniiDupă elaborarea manualului precizat icircntr-o primă variantă acesta va fi transmis comisiei de cenzori şi contabililor asociaţiilor afiliate pentru lecturare şi eventuale propuneri de modificare şi comple-tare a lui Doar ulterior varianta finală va fi supusă aprobării Consiliului AGVPS apoi distribuită asociaţiilor afiliate aşa icircncacirct să constituie un cadrul unitar şi statutar de lucru opozabil şi util icircn relaţiile cu organele de control icircn profil şi terţe persoane

ConcluziiProblemele ridicate cu ocazia reuniunii de lucru din 29-30 mai 2012 de la Braşov au fost după cum s-a putut constata numeroase şi complexePentru majoritatea dintre acestea au fost precizate soluţii legale şi unitare pe loc Altele au fost reţinute pentru intervenţii la nivelul forurilor decizionale urmacircnd să fie transmise răspunsurile cuvenite ce-lor interesaţi icircn interesul unor soluţionări similare (unitare) a problemelor rămase deschiseSchimbul de opinii şi experienţa s-a dovedit şi acesta a fi necesar util şi eficientLa finalul reuniunii de lucru s-a concluzionat de către toţi cei prezenţi că organizarea acestei icircntacirclniri lucrative a fost inspirată şi folositoare susţinacircndu-se necesitatea organizării periodice a unor icircntruniri similare

VPR

Ilustrația M Ionescu

|10 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Icircn perioada 08-11052012 s-a desfăşurat icircn oraşul Cape Town din Africa de Sud cea de-a 59-a

Adunare Generală a Consiliului Internaţional de Vacircnătoare ( CIC ) manifestare care a reunit participanţi din peste 30 de ţări membre atacirct din Europa cacirct şi din America de Nord Africa şi Asia Organizată ca Fo-rum Mondial al Utilizării Durabile și avacircnd ca temă principală bdquoEco-nomia conservării faunei sălbaticeldquo această reuniune a icircnsemnat mai mult decacirct o icircntacirclnire prietenească icircntre vacircnători din icircntreaga lume fiind un adevărat forum al schimburilor de idei de analiză şi propuneri pentru gestionarea vacircnatului ca parte esenţială a conservării biodiversităţii Din partea Delegaţiei Romacircniei au luat parte la acest eveni-ment dr ing Neculai Şelaru ndash direc-tor general al AGVPS din Romacircnia ing Eusebiu Martiniuc - director al

AJVPS Vrancea ing Liviu Coman - director al AJVPS Călăraşi Şipos Dan - candidat și nou membru şi sub-semnatul - director al AJVPS Praho-va icircn calitate de nou Șef al Delegaţiei Romacircniei icircn CIC Riguros organizată cea de-a 59-a Adunare Generală a CIC a prilejuit un util schimb de experienţă şi o continuare a demersurilor legate de gestionarea durabilă a vacircnatu-lui din Africa considerat alături de toate speciile de vacircnat existente pe celelalte continente componentă a Patrimoniului Cultural Mondial Temele puse icircn discuţie de-a lungul tuturor dezbaterilor icircncepacircnd cu deschiderea oficială desfăşurată icircn Palatul Parla-mentului din Cape Town continuacircnd cu lucrările Diviziilor şi icircncheind cu rezoluţiile aprobate icircn cadrul sesiunii finale au trasat şi susţinut politi-cile locale regionale şi mondiale icircn privinţa gestionării populaţiilor de vacircnat

sedentar şi migrator Au fost abordate aspecte legate de pericolul d i s p a r i ţ i e i unor specii aflate la limi-

ta existenţei lor de comerţul legal dar şi ilegal cu carne trofee şi exemplare vii precum şi cele legate de braconaj ca principal element favorizant al traficu-lui cu vacircnat şi produse accesorii pro-venite din vacircnat (coarne colţi fildeş blănuri carne pui ouă etc) şi de politicile care ar trebui aplicate icircn ve-derea limitării efectelor negative ale aspectelor menţionate mai sus Cum era şi normal re-giunea cu cele mai multe elemente de analiză a fost continentul Africa con-tinuacircndu-se astfel tendinţa icircncepută cu mai mulţi ani icircn urmă de a prezen-ta şi populariza continentul african S-a insistat asupra gestionării faunei cinegetice africane a modalităţilor de organizare a partidelor de vacircnătoare icircn mai multe ţări ale continentului a Parcurilor Naţionale cele mai im-portante cu problemele lor a marilor migraţii sezoniere şi nu icircn ultimul racircnd studii foarte interesante despre speciile de animale sălbatice africane De această dată prezentările au fost susţinute de oficiali ai ţărilor africane miniştri ai mediului ai agriculturii reprezentanţi ai Organizaţiei Mondi-ale pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) ai Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) Nivelul reprezentării

Organizată ca Forum Mondial al Utilizării Durabile si avacircnd ca temă principală bdquoEconomia conservării faunei sălbaticeldquo

aceasta reuniune a icircnsemnat mai mult decacirct o icircntacirclnire prietenească icircntre vacircnători din icircntreaga lume

Reprezentare externă|

Adunarea Generală a CIC din Cape Town

Ilustrația CIC

11|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

a dat pe de o parte importanţa cuvenită eforturilor naţionale icircn sen-sul conservării bogăţiilor naturale pe care le administrează pe de altă parte a susţinut recunoaşterea Africii ca un continent dornic să fie apre-ciat de lumea mondială ştiinţifică şi nu numai Totodată a fost recunos-cut faptul că principiile conservării biodiversităţii vieţii sălbatice sunt necesare şi sunt susţinute icircn direcţia dezvoltării comunităţilor umane şi al protejării faunei şi florei de o inestimabilă valoare biologică şi economică Rapoartele de acti-vitate ale Diviziilor din cadrul CIC (Divizia Ştiinţe aplicate Divizia Politici şi Legislaţie Divizia Cultură şi Grupul de lucru Opinia Tacircnără) au arătat uneori cu detalii icircntreaga activitate desfăşurată icircn ultimul an realizările și eforturile comune alături de alte organizaţii sau organisme zo-nale sau mondiale Demn de remarcat este faptul că activităţile desfăşurate icircn acest ultim an au pus Consiliul Internaţional de Vacircnătoare pe o nouă orbită a relaţiilor şi recunoaşterii internaţionale icircn sensibilul domeniu al conservării biodiversităţii vieţii sălbatice Au fost scoase icircn evidenţă eforturile unor delegaţii naţionale sau al unor membri ai acestor delegaţii precum şi ale conducerii CIC icircn acest sens Toţi au depus un efort consis-tent icircn a impune politicile şi principi-ile CIC icircn Europa dar şi icircn celelalte continente Icircn acest sens este demn de amintit faptul că icircncepacircnd cu acest an limba rusă a devenit a patra limbă oficială a CIC ca o recunoaştere a eforturilor importante făcute de Federaţia Rusă şi fostele state ale URSS icircn conservarea faunei sălbatice şi icircn sprijinirea studiilor icircntocmite de importante instituţii ştiinţifice ruseşti precum Academia de Ştiinţe de la Moscova şi institute de cercetări afili-ate acesteia

Discuţii finale au fost făcute și cu privire la formulele de evaluare a trofeelor de vacircnat icircn sen-sul că pacircnă la toamnă vor fi editate noile fişe cu metodo-logia de cal-cul icircn acest fel dorindu-se icircncheierea unei perioade neclare şi confuze care a marcat ultimii ani De asemenea s-a discutat formarea tot pacircnă icircn toam-na acestui an a structurilor zonale şi naţionale pentru evaluarea trofee-lor astfel icircncacirct şi acest domeniu atacirct de important prin care se răsplătesc eforturile adevăraţilor profesionişti să-şi recapete importanţa Au fost discutate şi probleme specifice Delegaţiei Romacircniei iar domnii Bernard Lozeacute - Preşedinte CIC şi Dieter Schramm - Preşedinte de Onoare CIC şi-au re-afirmat sprijinul direct icircn a susţine indi-vidual sau icircn totalitate acţiunile pe care dorim să le iniţiem dar şi implicarea membrilor noştri icircn proiectele iniţiate de către Diviziile CIC - ului Prin demersurile Guvernului de la Budapesta CIC are toate şansele să devină un or-ganism mondial pe lacircngă Organizaţia Naţiunilor Unite angajaţii săi putacircnd fi asimilaţi personalului diplomatic Este deocamdată o dorinţă şi speranţă Icircn concluzie a 59-a Adunare Generala CIC a reliefat poziţia acestei organizaţii de susţinător al vacircnătorii ca o componentă a Patri-moniului Cultural Universal punacircnd bazele icircnceperii unor noi studii icircn do-meniul Economiei Conservării Fau-nei Sălbatice

S-a hotăracirct ca cea de-a 60-a Adunare Generală a CIC din anul 2013 să se desfăşoare icircn trei ţări şi anume Cehia Slovacia şi Ungaria pe parcursul unei săptămacircni şi sub pa-tronajul extraordinar al Preşedinţilor din aceste ţări Despre frumuseţile Africii de Sud atacirct cacirct am putut ve-dea icircntr-un material viitor

Valeriu BOLGIU

Ilustrația NȘelaru

|12 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Pornind de la o simplă icircntrebare bdquo Cum văd căpriorii lumea dimprejurul

lor rdquo şi icircnţelegacircnd acest fenomen putem evita o serie de greşeli care de cele mai multe ori ne vor lăsa doar cu imaginea căpriorului fugind icircnapoi spre desişul de unde ve-nise şi cu tolba goală

IcircNTRE LUMINĂ ŞI CULOAREPentru o lungă perioadă de timp s-a crezut despre căpriori că văd numai icircn alb şi negru Cercetările ul-timilor ani au demonstrat icircnsă că lucrurile stau puţin altfel Ochiul mamifere-lor conţine două feluri de celule sensibile la lumină denumite după forma lor conuri şi bastonaşe Conurile percep culorile

din spectrul de lumină şi sunt dedicate cu precădere vederii diurne iar bastonaşele sunt sen-sibile la lumina slabă şi nu icircnregistrează culorile Ochiul uman conţine mai multe conuri deci noi percepem bine culorile şi vedem bine icircn timpul zilei iar pentru că avem mai puţine bastonaşe nu ne descurcăm prea bine cacircnd nu este lumină suficientă Ochii căpriorilor conţin mai multe bastonaşe şi mult mai puţine conuri aşa că ei se mişcă relativ confortabil icircn lumina slabă cum este dimineaţa şi seara şi pe icircntuneric dar percep foarte slab culorile şi doar unele dintre acestea

CULOAREA DIN IMAGINIldquoCuloareardquo este ceea ce per-

cepem noi din lumina cu diferite lungimi de undă şi frecvenţe şi care se traduce prin spectrul vizibil practic ceea ce vedem noi icircntr-un curcubeu La capătul spectrului cu lungimi mari de unde este roşul iar la capătul opus este violetul lumina cu lungimi scurte de unde Există icircnsă lumină şi icircn afara spectrului vizibil pe care ochiul uman nu o percepe icircn mod normal Este aşa numitul spectru invizibil din care fac parte ultravioletele şi infraroşiile Cercetările au demon-strat că ochii căpriorilor pot percepe o parte din spectrul vizibil aflat spre partea violetă şi chiar o parte din spectrul invizibil o parte din gama de ul-traviolete Astfel căpriorii pot vedea ceva din cu-loarea albastră iar prin contrast sunt foarte puţin sensibili la culorile dinspre galben iar verdele por-tocaliul şi roşul sunt per-cepute ca nuanţe de gri

ULTRAVIOLETUL ŞI PORTOCALIUL DIN ECHIPAMENTPărerile privind acuitatea vederii căpriorilor vis-a-vis de lumina ultravioletă sunt icircmpărţite Ceea ce este sigur este că o mare parte din materialele din care este fabricată icircmbrăcămintea conţin icircntăritori de culoare toc-mai pentru a da strălucire culorilor Aceşti ldquoicircntăritorirdquo funcţionează tocmai pe

baza reflexiei unei părţi din spectrul ultraviolet Avacircnd icircn vedere structura ochiului căpriorilor şi sensibilitatea lor ridicată la ultraviolete aceştia vor percepe aceste materiale ca fiind mult mai strălucitoare decacirct le putem vedea noi Icircn ori-care dintre situaţii indife-rent cacirct de mult sau puţin percep căpriorii aceste ul-traviolete este recoman-dat să purtăm la vacircnătoare o icircmbrăcăminte icircn culori neutre apropiate de cele din mediul icircnconjurător aşa numitul camuflaj Echipamentul modern aici incluzacircnd alături de icircmbrăcăminte şi rucsa-cii corturile scăunelele etc sunt confecţionate din materiale non-UV care nu reflectă razele ul-traviolete Există de ase-menea detergenţi pen-tru curăţire care icircnlătură icircn mare măsură efectul generat de icircntăritorii de culoare detergenţi recomandaţi pentru spălarea echipamentului de vacircnătoare Icircntre culo-rile ce trebuie evitate la vacircnătoare sunt albastrul şi bleumarinul pe care aşa cum am văzut căpriorii le percep destul de bine Pe de altă parte aşa cum arătam portocaliul este perceput de căpriori drept o nuanţă de gri aşa că vesta portocalie de protecţie sau banda de la pălărie sau de pe braţ nu vor atrage icircn mod special atenţia căpriorilor Asta bineicircnţeles cu condiţia de a nu ne mişca atacirct

Cum ne văd CĂPRIORII

Ce putem vacircna

13|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

timp cacirct suntem icircn raza lor de vedere şi mai ales icircn porţiunea din zona lor frontală icircn care şi ei au o vedere binoculară Să nu uităm că mişcarea zgo-motul şi mai ales miro-sul alături bineicircnţeles de culorile echipamentu-lui sunt aspectele cheie de care trebuie să ţinem seama atunci cacircnd vacircnăm

la căpriori De altfel de felul icircn care vom gestiona aceste elemente va depin-de icircn mare parte imaginea cu care vom pleca din teren la finele partidei de vacircnătoare un căprior ce se pierde icircn desiş sau un trofeu binemeritat pen-tru panoplia cu amintiri

IUNIE Mamifere căprior (mascul) şacal vulpePăsări cioară grivă cioară grivă sudică cioară neagră coţofană

IULIE Mamifere căprior (mascul) şacal vulpePăsări cioară grivă cioară grivă sudică cioară neagră coţofană de la 1507-stăncuţă

|MacIlustrația autorului

Ilustrația autorului

Timpul lui Cireşar va trece cacirct ai bate din palme şi vom fi faţă icircn faţă cu vremea călduroasă a lui Cuptor Nu neapărat că ar fi ceva semnificativ deschis la vacircnătoare icircn iulie dar pregătirea cacircinelui de vacircnătoare pen-

tru deschiderea de la mijlocul lui Gustar trebuie făcută cu grijă şi din timp Nimic nu trebuie lăsat pentru ultimele zile nici repetiţiile ndash aducerile aminte şi practica constantă a comenzilor nici administrarea vaccinului icircmpotriva căpuşelor şi a altor insecte parazite şi cu atacirct mai puţin antrenamentul fizic pe cacirct posibil icircn condiţii cacirct mai apropiate de cele icircn care vom vacircna Şi pentru că a venit vorba despre vremea călduroasă să vedem ldquoce şi cumrdquo trebuie să procedăm icircn aceste condiţii vis-a-vis de partenerul nostru pa-truped Antrenamentul fizic trebuie efectuat continuu cel puţin de două-trei ori pe săptămacircnă o ieşire de cel puţin o oră - două icircn parc icircn locurile special amenajate sau şi mai bine pe un teren liber unde poate alerga icircn voie pot menţine cacircinele icircn formă Nu mai puţin important de reţinut este faptul că antrenamentul trebuie icircnceput cu atacirct mai mult dacă a lipsit cu cel puţin două luni icircnaintea deschiderii sezonului de vacircnătoareCe temperaturi sunt periculoase Pentru pontatori care lucrează in-tens pe teren uscat chiar şi numai + 15 20o C pot deveni o problemă Dacă vorbim despre retreiveri care lucrează icircn apropierea unei ape situaţia se schimbă deoarece poate singur să se răcorească ori de cacircte ori este nevoie Să nu uităm că majoritatea raselor de cacircini pot suporta mult mai bine frigul decacirct căldura Cum prevenim deshidratarea Foarte simplu trebuie doar să fim pregătiţi şi cu apă pentru cacircinele nostru Doi trei litri de apă la maşină poate unul la noi icircn teren sunt suficienţi pentru o jumătate de zi de vacircnătoare pe vreme călduroasă La fiecare oră cacircnd e cald la o jumătate de oră icircn zilele toride daţi-i să bea pe săturate şi nu strică dacă icircl şi stropiţi cu puţină apă Monitorizaţi permanent cacircinele Dacă mersul devine apatic ochii sticloşi sau pur şi simplu se aşază des singur pe sol toate sunt semne de alertă Faceţi o pauză treceţi la umbră şi din nou daţi-i să bea apă Dacă este vreo apă prin apropiere lăsaţi-l să facă o baie de voie Are cu siguranţă nevoie de odihnă pentru a se reface Nu uitaţi că la nivelul ierbii tempera-tura este mai ridicată iar ventilaţia este mai redusă O căldură tolerabilă pentru noi poate fi deja prea ridicată pentru companionul nostru patruped Un cacircine pasionat şi dedicat poate alerga la vacircnătoare pacircnă la colaps şi nu cred că vreunul dintre noi ar dori aşa ceva

Alexandru CODRIN

PREGĂTIRI PENTRU VREMEA

LUI CUPTOR

|Bolile vacircnatului

|Tir și Balistică

|14 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Scăldătoare pentru păsări

Zilele de vară se scurg agale icircn aşteptarea pasajului la prepeliţe la raţe a pacircndelor la vacircnatul mare Scur-tele vacircnători la căprior icircntacirclnirile la competiţiile chino-logice şi de tir din acest răstimp fac trecerea mai uşoară

domolind nerăbdarea vacircnătorului Icircn acest răstimp reicircnvie icircn minte icircntacircmplările petrecute icircn natură alături de camarazi de cacircine şi sălbăticiuni culoarea şi viaţa perioadelor de crepuscul de seară tacircrzie zorile icircnrouate icircn care totul revine la viaţă după amorţeala de peste zi sau de peste noapte şuieratul bătăilor de aripi ale raţelor icircndreaptă atenţia vacircnătorului către direcţia de unde vor apărea umbrele mişcătoare ce se apropie de ochiul de apă Foşnetul frunzelor şi zgomotul crăcilor rupte sub greutatea cerbului direcţionează atenţia trăgătorului către un punct pe linia neagră-cenuşie a lizierei pădurii ndash unde icircşi va dezvălui poate silueta icircn lumina lunii frumoasa cervidă Căpriorul suplu şi plin de frumuseţe sprijină icircntre coarnele lui răsăritul sau apu-sul fiind una cu soarele plămădit parcă din aceleaşi raze răpind pentru cacircteva clipe vederea vacircnătorului ce nu mai poate desluşi unde sfacircrşeşte astrul şi unde căpriorul Roşul lanului de maci urcă

Ore de crepuscul |maria săvulescu

FIRMA DDUPLEKS PRODUCE PROIECTILE UNICE PENTRU ARME CU ŢEVI LISE

Am văzut prima imagine a unui proiectil unic produs de firma letonă DDuplex icircntr-un articol semnat de DDandarinov icircn revista Bălgarski Loveţ (aprilie 2010 pp56-60) Menţionat

icircntre cele avacircnd corpul din oţel tip Blondeau era apreciat pen-tru buna sa precizie şi marea putere de penetraţie şi de stopare a vacircnatului Textul indica icircnsă numai numele firmei nu şi pe cel al modeluluiRevista Le Chasseur Francais a tipărit icircn anul 2011 un număr su-plimentar intitulat Sanglier (Mistreţul) unde Francis Grange a comparat (la pp92-96) cinci modele de proiectile unice (dintre care două produse de D Dupleks) cu un Brenneke Rubin Sabot toate cartuşele avacircnd cal1270 S-au verificat următorii parame-tri tehniciViteza la 250 m de la gura ţeviiEnergia cinetică la 10 m + mărimea cavităţii icircn decimetri cubi (icircn plastilină de 55)Precizia (diametrul cercului de dispersie) la distanţa de 50 m Rigiditatea constracircngerea ţevii la trecerea lor printr-un full-choke de 1 mmAbaterea-standard a vitezei la 250 m Presiunea medie din camera cartuşului şi presiunea statistică Pentru a verifica precizia calcula energia cinetică şi măsura cavităţile icircn dm cubi s-au tras cacircte 5 focuri dintr-o ţeavă lisă de 66 cm cu choke cilindric ameliorat (010 mm) şi lunetă fixă Pentru a măsura viteza la 250 m rigiditatea la trecerea prin full-choke şi presiunile din ţeavă s-au tras cacircte 10 focuri la bancul oficial de probă din Saint-Etienne Notele exprimau 5 trepte de calitate excelentă bună medie mediocră şi proastă Cele două modele ale firmei DDupleks poartă numele de Dupo 28 şi Hexolit 32 cifrele reprezentacircnd greutatea icircn grame a modele-lor respective Corpul lor din oţel cu un strat extern din zinc inoxidabil este anterior concav şi cu o centură dublă dintr-un

Păsările din natură de interes cine-getic precum şi cele de importanţă faunistică se confruntă - compara-

tiv cu mamiferele sălbatice - cu mai mulţi agresori care le atacă din aer şi de pe sol Icircn lista celor ce le agresează se includ şi dăunători mai puţin cunoscuţi de cei ce protejează natura ndash vacircnători sau memb-rii organizaţiilor pro-natura ndash constituiţi

din numeroase specii de paraziţi (peste 1000) care icircşi duc existenţa pe corpul păsărilor icircn mod temporar sau perma-nent şi sunt cunoscuţi sub termenul de ectoparaziţiEctoparaziţii sunt vietăţi de dimensiuni reduse icircntre 05 ndash 5 mm Cei vizibili ndash Ixodes ricinus - se hrănesc icircn exclusivita-te cu sacircnge fixat pe corpul păsării alțiindash Dermanyssus sp- stau temporar mai mult pe timpul nopţii cacircnd se hrănesc cu sacircnge refugiindu-se icircn timpul zilei icircn materialele de construcţie a cuibului sau sub scoarţa ramurilor care susţin cuibulSpeciile de ectoparaziţi ndash malofagi ndash stau icircn permanenţă pe corpul păsării şi se hrănesc cu excoriaţiile pielii sau din componentele penelor Malofagii se deosebesc de păduchii existenţi la mamifere prin formatul capului de trapez sau semisferăMalofagii determină prin deplasările pe corpul păsării o stare de agitație de frecvente toaletări ale penajului care duc şi la degradarea acestuia la sustragerea păsării de la hrănire de la odihnă şi foarte important la o redu-cere a vigilenţei normale faţă de agreso-rii existenţi icircn mediul de viaţăEfectele negative ale ectoparazitării se exteriorizează icircn perioada de incubaţie a ouălor şi de creştere a puilor finalizată cu spargerea ouălor şi strivirea puilor Păsările cel mai frecvent atacate sunt cele de talie mare precum fazanul cocoşul de munte de asemenea păsările ce trăiesc icircn colonii ndash stacircrcii cormoranii - sau cele care icircşi menţin de la un an la altul locurile de cuibărit precum ber-zele acvilele și bufniţa mare Păsările de talie mică (vrăbiile cintezele graurii piţigoii prepeliţele) sunt mai puţin agresate situaţie explicată prin practicarea scăldării icircn praful din dru-muri O ectoparazitare redusă accidentală se constată la mierlă şi sturz care icircşi

tapisează şi cu sol pereţii din interiorul cuibului Sub temperatura corpului şi agitarea păsării şi a puilor solul se transformă icircn pulbere care acţionează negativ asupra ectoparaziţilor ca un fel de bdquobaie la domiciliurdquoCombaterea ectoparaziţilor din natură se poate realiza prin amenajarea şi amplasarea icircn teren de bdquoscăldătorirdquo

constituite din amestecuri de cenuşă provenită din arderea de lemne de esenţă moale sau din tulpini de porumb cu nisip fin frac14 din volum compoziție icircn care se include 05 produse care conţin piretrinoide (flumetrin ciper-metrin resmetrin)Nisipul este un component

obligatoriu icircntrucacirct antrenează restul din amestec printre pene cu ajungerea acestuia şi pe corpul păsării Amestecul de cenuşă nisip şi substanţă acaricidă se depozitează icircn mici şanţuri dreptunghiulare cu laturi de 50-80-100 cm adacircnci de 10-15 cm şi amplasate icircn locuri icircnsorite şi cu vegetaţie mică (eventual cosită) icircn terenurile mai populate cu păsări in-clusiv cu cele de interes cinegetic Un alt loc de amenajare a scăldătorilor icircl constituie şi vecinătatea instalaţiilor de furajare a păsărilor Amestecul depus icircn scăldători se suplimentează icircn măsura bdquoconsumuluirdquo şi se afacircnează după precipitaţii Se consideră ca numărul de scăldători necesare şi permanente icircn terenurile cu păduri să fie de 2-3 la ha Un mod de deparazitare corporală in-clusiv de dehelmintizare a organelor interne constă şi icircn administrarea la păsările autohtone icircn lunile de iarnă de furaje ce conţin ivermectină Acţiunile complexe de combatere a ectoparaziţilor la păsările din natură prin furaje iarna şi prin scăldători şi pulverizare a cuiburilor vara se vor fi-naliza icircn viitor cu evidente reduceri ale prezenţei icircn teren a unui important dăunător ce determină prejudicii se-rioase icircn existenţa păsărilor

DR VADIM NESTEROVDR IC-TIN SABĂUndash BALC

ECTOPARAZITOZELE păsărilor din natură

Diferite specii de malofagi existente la păsări

15|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

parcă către soare icircn nuanţele roşiatice ale apusului Cacircntul brotacilor strigătul buhăi bătaia aripilor plescăitul apei freamătul pomilor fracircn-tura crengilor toate icircţi schiţează icircn minte pastelul imaginii ce prinde viaţă Icircn culorile gri-violacee ale crepusculului dispărea sub linia orizon-tului astrul zilei lăsacircnd icircn grija lunii pămacircntul cu toate vieţuitoarele lui Acea noapte urma să fie luminată de o mare şi rotundă lună plină Vacircntul atingea cu o adiere uşoară frunzele pomilor răcorind parcă atmos-fera ndash o seară minunată pentru a rămacircne la pacircndă la mistreţ Icircmprejurimile zonei unde urma să ne stabilim punctul de observaţie fuseseră cu atenţie cercetate un canal generos plin de apă macircl şi vegetaţie separa cele două parcele Pe una din ele se icircntindea un frumos lan de porumb iar pe cealaltă se icircntindea o mirişte lăsată special pentru pasajul prepeliţelor Trecătorile folosite de mistreţi erau uşor de depistat datorită urmelor de nămol şi frecăturilor lăsate pe copacii ce se ridicau din loc icircn loc din canal Am localizat zona cu urmele cele mai proaspete şi apoi ne-am deplasat icircn tăcere prin mirişte căutacircndu-ne ascunziş la umbra unor tufe Acolo ne-am aşezat icircn tăcere aşteptacircnd şi speracircnd la apropierea vreunui vier Clipele serii se scurgeau pe nesimţite ascultacircnd sunetele naturii cacircntul păsărilor cacircmpului foşnetul scurt al mersului rozătoarelor trecerea căprioarelor

şi a iepurilor Şi astfel icircncet-icircncet noaptea şi liniştea acoperiră pămacircntul La un moment dat se auzi din ce icircn ce mai aproape un foşnethellip venea dinspre canal Ceva se apropia răscolind icircmpletitura de stuf şi iarba icircnaltă Nu puteai zări decacirct arcuirile crengilor şi firelor de stuf Animalul se opri icircn

dreptul unei sălcii care icircncepu să se scuture din rădăcini Da era un porc mistreţ care mulţumit de baia de nămol făcută se freca cu putere de copac Doar ochii minţii puteau creiona scena căci totul se petrecea icircn adacircncitura canalului Am sperat că se va ridica pe malul opus pentru a intra icircn lanul de porumb ca să mănacircnce nu avea rost să ne apropiem căci vegetaţia icircn canal era icircnaltă Dar de parcă ar fi ştiut ce pericol icircl aşteaptă se depărtă pe acelaşi drum pe care şi sosi Trăirile şi simţirile acelor cli-pe au fost intense stacircrnite fiind nu de umbra masivului vier ci de sunetele şi umbrele naturii atacirct de bine contu-rate de lumina lunii Astfel de momente asemeni celor petrecute icircn icircnaltul observatoarelor rămacircn icircntipărite printre amintiri Ele preţuiesc la fel de mult ca şi istoria reuşitei unei puşcături dificile a unui aport făcut de cacircine doar la lu-

mina lanternei icircn icircntunericul serii sau din apele icircnvolburate ale racircului toate se adună icircn sufletul pasionatului trecător prin lumea minunată plină de neprevăzut a vietăţilor şi plantelor pămacircntului

polimer (roşu carmin la Dupo şi galben-verzui la Hexolit) pentru a trece uşor prin ţeavă şi choke posterior o bură-stabilizator golită (tot roşie respectiv galben-verzuie) obturator din plastic peste pulbere cartuş cu dulie metalică de 25 mm Pătrunderea provoacă expandarea - sau chiar ruperea ca schije dure şi tăioase - a 6 petale icircn vacircrf corpul proiectilelor rămacircne icircnsă icircntotdeauna compact Cităm rezultatele şi notele obţinuteDupo 28 cal1270 V 250 = 435 msE 10 + cavitate icircn plastilină = 2649 J 046 dmcubi Nota = mediePrecizie = cerc de dispersie 61 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 70 ms Nota = mediocrăPresiune mediestatistică = 574734 bari Nota = medieIcircn Fig1 vedem cartuşul Dupo 28 cutia roşie de 5 cartuşe cal1270 şi proiectilul cu cele 6 petale expandate pe o lăţime de 30 mm

Hexolit 32 cal1270

V 250 = 441 msE 10 + cavitate = 3112 J 050 dm cubi Nota = excelentă Precizie = cerc de dispersie 69 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 59 ms Nota = mediePresiune mediestatistică = 668814 bari Nota = mediocrăIcircn Fig2 vedem cartuşul Hexolit 32 cutia galbenă de 5 cartuşe cal1270

şi proiectilul cu cele 6 petale expandate pe o lăţime de 36 mm dar ele pot da schije tăioase de circa 2g fiecare ce ating alte puncte vitale Cor-pul proiectilului cu cele 20 g remanente icircşi continuă icircnaintarea cu efect mortal fără a se deformaIcircn verdictul său expertul francez laudă eficacitatea impresionantă a impactului demonstrată mai ales de Hexolit 32 care poate face minuni pacircnă la 30-35 m Ambele trec fără probleme prin full-choke graţie cen-turilor din polietilenă Prezentăm şi rezultatele obţinute icircn cadrul acestor verificări de proiecti-lul german Brenneke Rubin Sabot cal1270 de 284 g icircncartuşat de firma franceză FOB

V 250 = 460 msE 10 + cavitate = 3005 J 052 dm cubi Nota = excelentăPrecizie = cerc de dispersie 53 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 33 ms Nota = bunăPresiunea mediestatistică = 699780 bari Nota = mediocrăIcircn Fig3 vedem cartuşul decupat icircn lung proiectilul din plumb inclus icircn sabotul său cu 4 aripi alături de cutia pentru 5 cartuşe FOB Alte detalii privind acest model mai puteţi găsi icircn Vacircnătorul şi Pescarul Romacircn nr112006 nr112009 şi nr92010După cum constatăm din compararea parametrilor tehnici icircnregistraţi şi a notelor acordate de Francis Grange proiectilul Dupleks Hexolit 32 are performanţe apropiate de cele ale lui Brenneke Rubin Sabot o mică diferenţă fiind icircnregistrată numai la regularitatea vitezelorIcircn partea a doua a articolului vom arăta şi alte modele de proiectile unice de diferite calibre produse de firma letonă DDupleks

Matei TĂLPEANU

30 mm

36 mm

Ilustrația autoarei

Fig 1

Fig 3

Fig 2

|16 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Icircn lume sunt practicate icircncă şi sunt icircncurajate icircn prezent metode considerate tradiţionale şi culturale de vacircnătoare Am abordat recent bdquovacircnătoarea cu păsări de pradărdquo Continui

acum prin prezentarea bdquovacircnătorii cu arculrdquo Este la fel de veche poate chiar mai veche decacirct vacircnătoarea cu păsări de pradă şi cacircini arhaici de vacircnătoare Şi este la fel de etică şi recreativă dacă se poate compara din punct de vedere al dificultăţii practicării ei cacirct şi al apropierii subtile a OMUL-ui de natură Oricum aceste metode străvechi de vacircnătoare alături de altele la fel de bdquotradiţionalerdquo şi bdquocultura-lerdquo aduc un plus de farmec şi diversitate vacircnătorii contemporane contribuind efectiv la conservarea patrimoniului cultural comun al omenirii Dar să revenim la bdquovacircnătoarea cu arculrdquo Aceasta s-a menţinut cu continuitate din Paleolitic pacircnă prin secolul XV cacircnd arma de foc a deter-minat revoluţionarea mai multor activităţi prin-tre care şi vacircnătoarea Deşi teoretic părea apusă vacircnătoarea cu arcul renaşte icircn secolul XIX şi cunoaşte momente de glorie icircn SUA icircn secolul XXIcircn Europa primii arcaşi icircncep să se organizeze de abia după anii rsquo60 cacircnd s-a creat icircn Franţa Asociaţia Sportivă a Vacircnătorilor cu Arcul (ASCA 1969) apoi Federaţia Vacircnătorilor cu Arcul (FCA 1986) Dar cadrul legislativ pentru vacircnătoarea cu arcul s-a conturat de abia ulterior icircn perioada 2003-2008 impunacircnd printre altele o pregătire obligatorie prealabilă obţinerii dreptului de a vacircna

prin această metodă Icircn cadrul acestei pregătiri s-a urmărit şi se urmăreşte transmiterea unor cunoştinţe de bază necesare acestei vacircnători dificile şi transmiterea valorilor prin care se doreşte dezvoltarea unei imagini favorabile vacircnătorii icircn societate Exemplul recent al Franţei a fost urmat icircn Europa de mai multe ţări icircn care vacircnătoarea cu arcul este permisă Bulgaria Danemarca Finlanda Ungaria Italia Portugalia Spania şi Turcia Icircn terenurile private sau icircmprejmuite vacircnătoarea cu arcul este permisă şi icircn Croaţia Serbia Slovenia şi Slovacia Aşa s-a ajuns şi la fondarea Federaţiei Europene de Vacircnătoare cu Arcul (FECA) care şi-a propus să promoveze activitatea şi standardele icircnalte ale eticii unei modalităţi de vacircnătoare veche de peste 30 000 ani Misiunea acestei federaţii este de a informa

VAcircNĂTOAREA CU ARCUL

METODE TRADIȚIONALE DE VAcircNĂTOARE (II)

| Cultură Vacircnătorească

publicul larg cu privire la avantajele vacircnătorii cu ar-cul pentru mediu şi societate precum şi de a oferi instituţiilor statului argumente convingătoare icircn interesul promovării acestei modalităţi de vacircnătoare Pe zi ce trece vacircnătoarea cu arcul a cacircştigat teren nu numai ca număr de ţări ci şi icircn privinţa numărului de practicanţi Icircn SUA de exem-plu din cei peste 145 milioane de vacircnători 35 milioane deci 24 practică vacircnătoarea cu arcul iar icircn Franţa au urmat pregătirea impusă 17 000 de vacircnători din care 7 000 organizaţi icircn 75 de asociaţii departamentale afiliate FECA chiar practică vacircnătoarea cu arcuri tradiţionale (50) şi cu arcuri cu mecanism (50)Aceasta pentru că vacircnătoarea cu arcul constituie o adevărată artă incitantă fiindcă implică un angajament total din partea arcaşului icircn intere-sul dobacircndirii a ceea ce alţii obțin dificil chiar cu arma de foc O astfel de vacircnătoare necesită cunoştinţe temeinice despre comportamentul animalelor sălbatice vizate şi despre terenul icircn care se vacircnează motive stimulative perma-nente de autodepăşire Dar vacircnătoarea cu arcul mai necesită ceva care lipseşte multora dintre purtătorii de arme de foc simţul vacircnătorii pe care-l descoperim sau icircl intuim doar la unii orga-nizatori foarte buni de vacircnătoare Arcaşul rămacircne singur şi vacircnează singur cu o bucată de lemn o sfoară şi o săgeată fără a beneficia de icircndrumarea ajutorul sau complici-tatea cuiva El pacircndeşte sau se apropie de ţinta sa ca un supraprădător situat icircn vacircrful piramidei trofice Iar dacă ratează repetat se lasă deziluzi-onat de o practică icircn care nu poate reuşi Aşa se ajunge la o selecţie aparte ce pare să nu opereze icircn racircndul vacircnătorilor cu arme de foc Vacircnătorul cu arcul este prin urmare un vacircnător de excepţie care respectă vacircnatul şi se respectă pe sine icircnsuşi purtacircnd cu onoare icircmbrăcămintea tradiţională arcul tolba cu săgeţi şi un simplu cuţit la cingătoare

Icircn CARTA VAcircNĂTORULUI CU ARCUL sunt icircnscrise concis cu titlu de interdicţii următoarele obligaţii

bull să tragă icircn vacircnat şi să nu se ocupe de recuperarea luibull să rănească vacircnatul şi să-l lase să suferebull să tragă la distanţe prea mari riscacircnd să rănească vacircnatulbull să nu mănacircnce carnea vacircnatului dobacircnditbull să prezinte trofee icircnsacircngeratebull să folosească un limbaj icircnjositor pentru vacircnatbull să-şi neglijeze aspectul exterior şi să abuzeze de băuturi alcoolice icircn locuri publicebull să nu respecte proprietăţile privatebull să nu se antrenezebull să nu respecte legea

Icircn concluzie vacircnătorul cu arcul ar putea constitui un model icircn comuniunea largă a vacircnătorilor de pretutindeni inclusiv de la noi icircn ceea ce priveşte instruirea dorinţa de autodepăşire şi mai ales modul sportiv şi etic de a vacircna şi de a se comporta la vacircnătoare şi hellip icircn societate

|N Șelaru

17|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Managament cinegetic|

MORTALITATEA VAcircNATULUI (I)

De cum dă firul ierbii la icircnceput de primăvară şi icircn continuare toată vara şi toamna cacirct sunt ele de

lungi o mare parte din confraţii noştri din mediul rural purced plini de elan distructiv la incendierea miriştilor icircn particular şi a icircntregii vegetaţii uscate icircn general Cum de mai există şi persistă acest com-portament medieval icircntr-o ţară şi icircntr-o societate cu pretenţii de civilizaţie europeană este simplu de icircnţeles dacă privim cu atenţie icircn ce hal a ajuns icircnvăţămacircntul romacircnesc icircn special cel din mediul rural avacircnd icircn vedere şi sărăcia extremă care a pus stăpacircnire icircn ultimele două decenii pe populaţia din satul romacircnesc Media scrisă şi audio-vizuală ne prezintă aproape zilnic pe cei ce săvacircrşesc astfel de fapte terminate de cele mai multe ori cu pagube materiale ireparabile şi mai grav chiar cu pierderi de vieţi omeneşti Icircnsă mai puţin vizibile şi cunoscute pentru icircntreaga societate sunt pagubele imense aduse fondului cinegetic naţional de către aceste incendii devastatoare Cel mai bine cunoaştem noi vacircnătorii pierderile pricinuite efectivelor de vacircnat de aceste incendii de vegetaţie dar din păcate chiar şi noi de cele mai multe ori nu putem decacirct să privim neputincioşi cum vacircnatul plăteşte un tribut greu şi nemeritat Icircntotdeauna cacircnd am participat primăvara şi vara la combaterea răpitoarelor pre-cum şi la icircnceput de toamnă la frumoasele conace de prepeliţe am cercetat cu atenţie miriştile şi ca-nalele de stuf incendiate şi am rămas profund mar-cat de amploarea dezastrului provocat de foc asu-pra cuiburilor de prepeliţe potacircrnichi şi fazani De cacircteva ori mi s-a icircntacircmplat să găsesc chiar şi pui de iepuri şi căprioară carbonizaţi Foarte tristă situaţia dar din păcate extrem de reală an de an Cacircnd se va termina odată cu această batjocură la adresa naturii icircn ansamblul ei Greu de spus pen-tru că legislaţia trebuie să recunoaştem cu toţii deşi este destul de punitivă icircn acest domeniu al incendierii intenţionate a vegetaţiei uscate este icircnsă foarte greu de aplicat datorită greutăţii de a surprinde icircn flagrant pe aceia care icircnfăptuiesc acest lucru O speranţă de schimbare icircn bine icircn această problemă a incendierii vegetaţiei uscate va veni numai atunci cacircnd şi mentalitatea omului din me-diul rural se va schimba radical icircn sprijinul naturii conştientizacircnd şi el că aceasta nu poate icircndura la nesfacircrşit astfel de suplicii

CLAUDIU OPRESCU

INCENDIEREA MIRIȘTILOR

UN DEZASTRU CU REPETIȚIE

A fost o vreme cacircnd toate exemplarele speciilor de interes vacircnătoresc găsite moarte erau conştiincios

icircnscrise icircn condicile de serviciu ale paznicilor de vacircnătoare şi ra-portate ierarhic pacircnă la nivelul autorităţii publice centrale ce răspundea de silvicultură La acel nivel erau icircnregistrate an de an pe cauze distincte mortalităţile pen-tru o imagine corectă a evoluţiei fenomenului şi pentru prelucrare

icircn interesul ştiinţei şi practicii vacircnătoreştiA fost o vreme icircn care lucrările se făceau cu rigurozitate şi cu rezul-tate ce nu cred să mai fie atinse vreodată icircn cinegetică Toate par icircnsă rămase icircntr-un trecut din ce icircn ce mai icircndepărtat datorită renunţării la orice fel de pretenţii icircn privinţa pregătirii profesionale şi conştiinţei civice Acum ne grăbim să trecem prin şcoală şi viaţă precum bdquogacircsca prin apărdquo neluacircnd icircn seamă din cauza preocupărilor prioritare abaterii atenţiei şi ignoranţei generalizate de jos pacircnă sus aspecte şi procese importante pentru icircnţelegerea schimbărilor survenite inclusiv icircn cinegetica despre care facem vor-bire

La cele de mai sus sau poate la icircmpuţinarea vizibilă a vacircnatului icircn multe zone ale ţării meditam cu nostalgie stacircnd singur icircn pacircndă la marginea unui cracircng dinspre o lucernieră proaspăt cosită pe jumătate Soarele apusese şi doar ciorile şi coţofenele continuau să se plimbe ghiftuite printre brazdele icircncă

verzi de lucernăLa un moment dat atenţia mi-a fost atrasă de un grup agitat de 6 coţofene şi o cioară grivă care stracircnse bu-chet ciuguleau parcă icircn silă din ceva ce nu putea fi decacirct vreun pui de iepure sau ied de căprioară tăiat de cositoare Icircmi pusesem deja icircn gacircnd ca după ter-minarea pacircndei să merg cu lanterna şi să văd despre ce este vorba

Grupul de păsări ce se ciondăneau şi se găseau mereu icircn mişcare icircn jurul presupusei bdquonaderdquo a semnalizat prezenţa acesteia şi altui musafir O vulpe le-a ob-servat de sub poala pădurii şi lăsacircnd la o parte orice

precauţie s-a dus aţă la ospăţul intuit din com-portamentul aparte al păsărilor A căzut după cum se poate vedea cu bdquonadardquo icircn gură Nu au trecut nici 10 minute şi o altă vulpe ieşită din cracircng a luat urma celei dintacirci şi a rămas aseme-nea puţin mai departe

Pacircnda fiind deja deranjată m-am grăbit spre locul icircn cauză unde am făcut foto-grafia alăturată Ea

completează cum nu se poate mai sugestiv cele con-cis narate anterior Alte cuvinte icircn plus icircn completarea imaginii şi explicaţiei icircncercate sunt de prisosNu icircnsă şi concluzia că observacircnd seara şi dimineaţa suprafeţele de teren proaspăt cosite şi gracircnele recent treierate pot fi descoperite cu uşurinţă după compor-tamentul ciorilor şi coţofenelor cadavrele mutilate lăsate icircn urmă de utilajele agricole moderne Nu cred să exagerez deloc apreciind că icircn prezent icircn zona de cacircmpie cultivată agricol mai mulţi căpriori şi poate iepuri toacă aceste utilaje icircn lipsa echipării lor cu dispozitive eficiente de speriat vacircnatul decacirct extrag vacircnătorii din grupa ce ocroteşte şi icircngrijeşte fauna cinegetică din fondul respectivEste o părere doar care ar putea fi fundamentată sau contrazisă cu sprijinul armatei de paznici de vacircnătoare ce ar trebui să facă sistematic astfel de observaţii fiecare icircn fondul cinegetic pe care-l are icircn primire Ar fi cei dintacirci şi cei mai interesaţi să poată aprecia icircn urma unor astfel de observaţii sistematic făcute pierderile cauzate de utilajele agricole moderne cu o lăţime de lucru din ce icircn ce mai mare şi cu o viteză ce surprinde pacircnă şi exemplarele adulte nu doar pro-geniturile vacircnatului Dar oare mai ştiu ce au de făcut sau mai au timp să facă ce ştiu Mai are cine să le ceară să-şi facă meseria şi datoria precum icircnaintaşii acestora

N STORESCU

Ilustraţia autorului

|18 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări de sezon

Recent răsfoind paginile unei reviste străine am descoperit o fotografie insolită cea a unui căprior negru Chiar dacă sunt rare există ani-male care prezintă această particularitate Icircn general se icircntacircmplă la feline Dar şi cazurile lopătarilor icircnchişi la culoare sunt destul de comune Sunt evocate cazuri similare la cerbul de Virginia (cunoscut sub denumirea de cerb cu coada albă) - văr apropiat al căpriorului nos-tru european De asemenea s-au mai icircntacirclnit exemplare de springbocks şi foarte comunii fazanii tenebroşi Alte specii care prezintă această anomalie sunt veveriţele şerpii corail şi peştii Şi nevertebratele pot dezvolta această

caracteristică (fluturii) Icircn ciuda investigaţiilor nu există nicio dovadă (animal naturalizat foto-grafie sau mărturisire) care să ateste cazuri de cerb comun negru Dar există exemplare foarte icircnchise la culoareAceşti subiecţi negri sunt melanici sau atinşi de melanism fenomen caracterizat prin cu-loarea foarte icircnchisă a robei Fenomenul apare atunci cacircnd pielea conţine o proporţie anormal de ridicată de pigmenţi brun-negri denumiţi melanină Termenul melanină provine din grecescul me-los negru pe care icircl găsim icircntr-un număr de denumiri de animale dar mai ales de păsări Melanitta fusca (raţa catifelată) Melanoco-rypha calandra (ciocacircrlia de Bărăgan) Calid-ris melanotos (fugaciul pătat) Acrocephalus melanopogon (privighetoarea de baltă) Dio-medea melanophris (albatrosul cu spracircncene negre) etcMelanismul se datorează unei gene mutante şi recesive care dispare icircn faţa genei dominante ce dă de exemplu la căprior coloritul roşu al animalului bdquoLoteria geneticărdquo face ca gena recesivă să ajungă uneori să se impună cu un grad de penetrare variabil de unde şi indivizi mai mult sau mai puţin icircnchişi sau negri Două animale negre au şansa mai mare de a avea urmaşi de aceeaşi culoare Caracterul eredi-tar al melanismului este evident icircnsă deloc sistematic Adevăratele populaţii de căpriori negri sunt rare la ora actuală fiind cunoscute doar cele din nordul Germaniei Icircn alte locuri cazurile observate constituie excepţii Căpriorii negri fascinează atacirct de mult amatorii de ciudăţenii icircncacirct uneori sunt importate exemplare germane şi icircn alte terenuri din Europa Pentru ca o populaţie de căpriori negri să se dezvolte ar trebui importat un număr suficient de mare de animale şi de asemenea ar trebui ca aceştia să

nu fie vacircnaţi un timp pentru a putea constitui o masă Icircn ciuda acestor eforturi rezultatul ar fi totuşi aleatoriu deoarece legile geneticii sunt destul de misterioase Evoluează specia căpriorului Specialiştii bănuiesc că această evoluţie vine dintr-un im-pas Cei mai icircndrăzneţi evocă o subspecie S-ar părea că o constantă există totuşi căpriorii melanici ndash dar şi felinele atinse de melanism ndash trăiesc adesea icircn zone umede Icircntr-o astfel de teorie atunci cacircnd vine vorba de indivizi de culoare neagră nemţii fac referire la bdquocăpriorii mlaştinilorrdquo sau bdquode mlaştinărdquo Gri cenuşiu cărbunar hellipIcircn funcţie de nivelul de penetraţie a genei ne-gre animalele ndash atacirct masculii cacirct şi femelele ndash arborează atacirct roba icircnchisă cu reflexii negre icircntunecate de cărbunar - aşa cum se spune la vulpe - dar şi cea cenuşie chiar gri Prin urmare blana poate fi atinsă de melanism icircn icircntregime sau parţial Icircn cazuri foarte rare melanismul se amestecă cu albinismul Atacirct căpriorii negri cacirct şi cei albi au coloritul coarnelor perfect normal principiul de colorare a coarnelor (de esenţă osoasă) nefiind legat de colorarea părului Icircn schimb petele albe care le ornează nările se pot atenua chiar icircnnegri la fel ca şi oglinda sau petele deschise care icircncadrează roba iedului Icircn 1959 Mantes dAngeny scria bdquoAceste ani-male sunt absolut normale din toate punctele de vedere poate că sunt puţin mai delicate ceea ce ar explica dispariţia lor progresivă neputacircnd fi menţinute decacirct cu preţul unei consangvinizări periculoase Se reproduc icircn-tre ele păstracircndu-şi culoarea particulară sau se icircncrucişează cu indivizi de culoare normală dacircnd urmaşi uneori negri uneori normali sau de o culoare intermediară Ar fi vorba deci de o varietate al cărei caracter nou ar putea fi fixat şi transmisibilrdquo Doctorul Bernad Collin (autor al unui remarcabil Dicţionar al medicinii vacircnatului (Petit Dictionnnaire de la meacutedicine du gibier) afirmă bdquoContrar albinismului melanismul nu este o afecţiune Este o mutaţie genetică care nu diminuează cu nimic vitalitatea rezistenţa exemplarului Animalele melanice au o bună condiţie fizicărdquo Astfel spus această anoma-liehellip nu este o anomalie Icircn afară de melanism mai există două culori singulare ale părului albinismul - astăzi bine cunoscut ndash şi cel mai discret leucismul Icircn cazul albinismului animalul suferă de lipsa melaninei icircn icircntregime parţial sau foarte uşor de unde exemplare total albe sau pătate Căpriorul albinos prezintă un iris rozaliu sau diafan nări deschise pielea albă şi o blană de culoare blond - deschis pacircnă la alb Icircn schimb animalul atins de leucism păstrează o culoare normală a ochilor copitelor şi nărilor doar cu-loarea părului este blondă Păsările nu sunt niciodată albinoase ci sunt atinse de leucism Leucismul sau leucistismul este o variantă a albinismului datorat unei carenţe a melaninei Este vorba de unul dintre cele mai rare fenomene confundate cu albinismul

CĂPRIORUL NEGRU

Tabloul pictorului suedez Gustaf Otto Stenbock care datează din anul 1654 şi reprezintă o capră de culoare neagră

19|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Căpriori negri există icircn icircntreaga Europă De-a lungul timpului au fost semnalate cazuri icircn Spania Estonia Ungaria Italia Olanda Polo-nia Icircn Suedia există un tablou care datează din anul 1654 şi reprezintă o capră de culoare neagră (al pictorului Gustaf Otto Stenbock) Icircn prezent Asociaţia Vacircnătorilor din Suedia nu mai are cunoştinţă de astfel de indivizi Icircn lucrarea Agrave propos du chevreuil (Agrave propos de căprior) din 1983 Ducele şi Ducesa de Ba-varia menţionează că au icircmpuşcat un căprior negricios pe terenul lor de vacircnătoare austriac Descriind căpriorul ei notează bdquoAcest căprior nu era deloc roşu ci mai degrabă brun icircnchis cu porţiuni negre-cenuşii mai ales pe cap spată şi picioare Nu au mai fost văzuţi căpriori negri icircn regiunerdquo Icircn Scoţia faimosul specialist Richard Prior evocă icircn bdquoDibuitul căprioruluirdquo din 1986 o tendinţă de melanism a căpriorilor din Gal-lowayrdquo regiune din sud-vestul ţării Icircn Belgia astfel de căpriori au fost observaţi icircn regiunea MaastrichIcircn schimb icircn Germania fenomenul este vizibil amplificat şi cunoscut de mult timp icircncă din 980 după cum scrie dr Horst Meyer-Brenken autorul lucrării Das schwarze Rehwild (Căpriorul negru) din 1970 Prin urmare fenomenul este observat la sfacircrşitul secolului XVI şi icircn cursul următoarelor secole icircn mai multe regiuni din nordul ţării Sectorul cel mai bogat este cel din Hanovra mai precis Haste unde 25-50 din căpriori ar fi melanici De notat este faptul că o agenţie de turism cinegetic comercializează sejururi speciale pentru vacircnătoarea la căprior negru Icircn concluzie căpriorul negru este un animal extraordinar şi normal Acesta constituie cu siguranţă un trofeu rar şi foarte racircvnit

AI

RAGOUT DE CĂPŞUNI ŞI MANGOCăpşuni -100gMango -50gAmidon -10gVin roşu - 20mlUlei de măsline - 20mlSare zahăr oţet balsamic

ȘTRUDEL CU CARTOFI DULCI ŞI CHIMENCartofi dulci - 200gCartofi - 200gFoaie de plăcintă - 200gUnt - 50gChimen -10gOu - 3bucSare piper alb măcinat

DUET Muşchi de căprioară - 400g Piept de fazan - 400gCostiţă afumată - 250gFond de vacircnat - 200mlSmacircntacircnă lichidă - 50mlVin roşu - 20mlSare piper cimbrişor ienupăr

Ingrediente

DUET DE CAPRIOARĂ ŞI FAZAN

IcircN MANTIE DE COSTIŢĂ AFUMATĂ SERVIT CU ȘTRUDEL DIN CARTOFI DULCI CU CHIMEN PIURE DE ŢELINĂ SPANAC SOTEacute RAGOUT DE CĂPŞUNI CU MANGO ŞI SOS DE IENUPĂR

MOD DE PREPARAREPieptul de fazan se taie pe lungime de mărimea muşchiului de căprioară se condimentează cu sare piper şi cimbrişor apoi se bandează cu costiţă afumatăRulada obţinută se frige pe grătarul icircncins pacircnă se formează o crustă la suprafaţă apoi se dă la cuptor la 180degC circa 10 minute Se păstrează la cald Fondul de vacircnat se dă icircn clocot se adaugă vin roşu ienupăr zdrobit şi smacircntacircnă lichidă Se strecoară şi se ţine la cald

ȘTRUDEL CU CARTOFI DULCI ŞI CHIMENSe fierb ambele soiuri de cartofi icircn coajă cartofii dul-ci se curăţă şi se taie cubuleţe cartofii albi se pasează şi se amestecă cu unt sare piper alb şi cubuleţele de cartofi dulci Cu această compoziţie se umple foaia de plăcintă şi se formează un ştrudel Se unge cu ou bătut şi se

presară cu chimen Se dă la cuptor 20 de minute la 180degC

PIURE DE ŢELINĂ ŞI SPANAC SOTEacuteSe fierbe ţelina tăiată cubuleţe icircn lapte apoi se pasează şi se adaugă unt sare şi nucşoară Spanacul se sotează icircn unt şi se condimentează cu sare piper şi nucşoară

RAGOUT DE CĂPŞUNI ŞI MANGOSe taie cubuleţe căpşunile şi mango şi se sotează icircn ulei de măsline se adaugă sare zahăr şi oţet bal-samic Amidonul se dizolvă icircn vin roşu se adaugă icircn ragout şi se mai dă un clocot

MONTAREA PE FARFURIE SE FACE CA IcircN FOTOGRAFIERețetă oferită cititorilor revistei VPR de către Maestrul icircn Arta Culinară Ștefan Bercea

Rețeta lunii|

|20 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

exprimat de autor pentru o scurtă incursiune printre cifrele interesante privind situaţia din titlul anunţat Mai icircntacirci vacircnatul dobacircndit icircn sezonul 1938 ndash 1939 (icircn ortografia originală)

Felul vacircnatului Numărul vietăţilor

icircmpuşcate

Cocoşi de mesteacăn 3

Lebede 6

Cerbi lopătari 18

Racircşi 19

Urşi 38

Ţapi negri 79

Hermeline 88

Cerbi 136

Cocoşi de munte 246

Spurcaci 308

Bursuci 372

Dropii 533

Vidre 600

Lupi 860

Cocori 1152

Porumbei sălbatici 1203

Pisici sălbatice 1238

Jderi 1658

Căpriori 1743

Dihori 2815

Mistreţi 3048

Nevăstuici 3583

Cacircrstei 4057

Fazani 18432

Vulpi 28191

Potacircrnichi 39996

Gacircşte sălbatice 40901

Becaţine 47690

Sitari 51235

Porumbei sălbatici 53281

Prepeliţe 250309

Raţe sălbatice 302230

Iepuri 1010000 Pentru a face un joc de cuvinte remarcăm ldquoprezenţa (icircn tabel) a unor absenţirdquo (din fauna actuală a ţării) referindu-ne la spurcaci şi dro-pii Ca să nu mai vorbim de specii la care nici nu visăm că ar putea fi pe lista speciilor vacircnate curent cocoşul

Documentat competent şi de-votat problematicii vacircnătorii autorul unei sinteze a două decenii de activi-tate vacircnătorească icircn Romacircnia MGr Romaşcanu ne icircnfăţişează o serie de concluzii statistice culese şi interpre-tate pentru intervalul de timp 1920 ndash 1940 Dar cartea sa laquo Vacircnătoarea icircn Romacircnia raquo nu este o culegere de cifre statistice reci mai degrabă o icircmpletire a simţămintelor autorului cu informaţia despre structura organizatorică a vacircnătorii asezonată cu informaţii per-tinente şi ilustrate despre răspacircndirea principalelor specii de vacircnat mare Apoi ni se icircnfăţişează pe specii icircntr-o ordine aparent aleatorie tot vacircnatul dobacircndit ce cei 28874 de vacircnători existenţi icircn sezonul de vacircnătoare 1938 ndash 1939 De fapt ordinea nu este chiar aleatorie deoarece fără a ţine cont de o prezentare laquo sistematică raquo a acestui vacircnat autorul icircl prezintă icircn ordinea crescătoare a numărului de exemplare vacircnate icircn sezonul icircn cauză cu intenţie declarată laquo ca cititorul să-şi poată da seama mai bine de felul şi cantitatea

vacircnatului icircmpuşcat icircn fiecare an icircn Romacircnia tipărim tabloul care urmează şi icircn care arătăm situaţia din sezonul 1938 ndash 1939raquo Deci tabloul icircn cauză este ilustrarea unei medii a vacircnatului dobacircndit anual de către vacircnătorii romacircni pentru intervalul de 20 de ani din perioada interbelică analizată Dar nu vom icircncepe cu cifrele reci ndash ca toate cifrele ndash ci vom reproduce scurte referiri la gacircndurile pline de sensibilitate ale autorului faţă de nobila icircn-deletnicire a vacircnătorii din care transpare preţuirea sa deopotrivă pentru vacircnat şi vacircnători ca şi pentru sfacircnta natură care ne icircnconjoară Icircn această privinţă icircn scurte simple dar pline de simţire cuvinte autorul strecoară vibrante sfaturi de etică şi corec-titudine vacircnătorească Fapt mai puţin obişnuit icircntr-o lucrare cu caracter statistic dar care nu icirci scade ci icirci sporeşte valoarea De asemeni autorul icircşi exprimă respectul cuvenit pentru vacircnătorii

cu sacircnge regal laquo Ferdinand I-iu raquo şi laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu raquo pe care icirci citează (am păstrat ortografia şi formularea originală) După cum spuneam vom icircn-cepe cu acele gacircnduri pline de sensi-bilitate ale autorului icircn ordinea icircn care ni le reamintimFăcacircnd referire la cugetarea mare-lui icircmpărat Maximilian icircn laquo Cartea secretă a vacircnătorii raquo conform căreia icircşi povăţuia astfel urmaşii laquo pe tine Principe al Austrieite sfătuesc să ieşi la vacircnătoare cacirct se poate de des să cutreieri icircnsuţi locurile cacirct mai mult fiindcă numai icircn felul acesta poate un principe să-şi cunoască icircntradevăr ţararaquo (ortografia originală) Şi mai departe laquoAdevărul exprimat icircntr-o formă aşa de simplă icircn aceste puţine cuvinte a fost ieri pentru Regele Fer-dinand I-iu şi este astăzi pentru Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu principalul izvor al dragostei pentru vacircnătoare raquo (ortografia originală) Revenind la Regele Ferdinand I-iu (sic ) reproduce versurile regale care tălmăcesc laquo dra-gostea Sa neţărmurită faţă de tot ce a zidit Dumnezeu raquo astfel laquo Vacircnătorul are pururi un cuvacircnt de cinste dat Să cruţe şi să aibăn ocrotirea sa vacircnatul Căci făcacircnd o vacircnătoare precum esten lege sfatul Preamări-vom Creatorul prin făptura ce-a creat raquo (ortografia originală)Părăsim deocamdată tăracircmul poetic

vacircnAtildetoarea icircn romacircniaicircntre cele douAtilde rAtildezboaie mondiale

laquo istoria ne arată limpede că din cele mai vechi timpuri şi pacircnă icircn zilele noas-tre aproape toţi scoboricirctorii direcţi sau indirecţi ai icircndepărtaţilor conducători de neamuri au păstrat o dragoste nemărginită pentru vacircnătoare raquo

( Mihail Gr Romaşcanu)

|Mitică Georgescu

Regele Ferdinand I al Romacircniei

21|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

de mesteacăn lebăda vidra şi cocorul Atenţie la cifrele care icircnsoţesc aceste specii cărora le acordăm tot creditul remarcacircnd totodată minuţiozitatea cu care au fost redactate Lucrarea cuprinde şi cacircteva hărţi cu răspacircndirea cacirctorva specii de vacircnat mare inclusiv o prezentare simplificată a bonităţii terenurilor respective care evident nu se mai potrivesc cu situaţia actuală Astfel ursul şi-a extins arealul şi totodată a crescut şi densitatea icircn numeroase zone din acest areal Aceeaşi observaţie şi pentru cerb şi mai ales căprior acesta din urmă fiind figurat ca aproape inexis-tent icircn icircntreaga zonă sudică şi estică a ţării iar realitatea actuală este cu totul alta Din fericire Autorul ne prezintă şi o siuaţie a numărului de societăţi de vacircnătoare pe provincii istorice inclusiv numărul de vacircnători

Provinciaistorică

Numărul societăților

de vacircnătoare

Numărul membrilor

vacircnători

Banat 207 4580

Basarabia 69 3396

BucovinaCrişana şi 26 695

Maramureş 82 1858

Moldova 124 3298

Muntenia 208 7431

Oltenia 80 2331

Transilvania 206 7056

TOTAL 1036 32110

Icircntr-un stil agreabil şi cur-siv autorul face şi cacircteva observaţii

analitice asupra unor aspecte ale realizărilor din sectorul de vacircnătoare Icircncepe prin a elogia legea de vacircnătoare din anul 1921 al cărei părinte a fost considerat regele Ferdinand lege citată icircn Franţa anului 1934 ca fiind un model de inspiraţie pentru le-giuitorii francezi Icircn continuare M Gr Romaşcanu sintetizează aprecierea sa laquo Legea noastră de vacircnătoare nu se mărgineşte la statornicirea unor norme obliga-torii pentru vacircnător la organiza-rea terenului dat icircn arendă la măsurile privitoare la protecţia hrănirea şi icircmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a fau-nei noastre măsuri care cad icircn sarcina arendaşilor sau a propri-etarilor dar impune chiar Statu-lui obligaţii de natură să ajute la rezolvarea cacirct mai fericită a problemei populării cu vacircnat util a icircntregului teritoriu naţional raquo Cu idei de avangardă face consideraţii privind necesitatea introducerii unor obligativităţi care să ducă la icircnlăturarea consangvinizării (numind-o laquoincest prelungitraquo) şi propunacircnd icircmprospătarea sacircnge-lui icircn populaţiile de vacircnat mare Face şi aprecierea necesităţii completării pre-vederilor legale cu privire la vacircnatul migratorTrece icircn revistă rezultatele foarte bune şi diversificate luate icircn folosul vacircnatului din Domeniile Regale (Periş Scroviştea Gherghiţa Dobreşti Casa Verde şi Chişineu-Criş icircn privinţa com-baterii dăunătorilor crearea ogoare-lor şi plantaţiilor special pentru vacircnat desfăşurarea unui program com-plex de amenajare a fonduri-lor de vacircnătoare Referindu-se la vacircnătorile regale apreciază

File de istorie |

vioiciunea regelui Ferdinand şi atmos-fera agreabilă şi destinsă din preajma suveranului Apoi autorul comunică cifra de 1500 piese din tabloul unei singure zi de vacircnătoare ndash evident vacircnat mic ndash socotind că la un astfel de tablou ar fi fost cea mai slabă zi de vacircnătoare pentru ca la cea mai bună tabloul să fie de 4000 piese Aprecieri deose-bite face şi icircn privinţa MS Regele

Regele Mihai la o Vacircnătoare Regală icircn Banat 1933

Colonelul August von Spiess cel care a avut icircn administrare Terenurile Regale de Vacircnătoare

Regele Mihai cu un trofeu de cerb carpatin

( continuare icircn pag 23 )

|22 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

dar eficace icircnvăţată tot de la bietul tata Am pus cartuş numai pe ţeava dreaptă lucru care m-a determinat să fiu mai atent la primul foc spre satisfacţia Missei care a avut ce apor-ta Cacircnd soarele a icircnceput să scapete după dealuri prepeliţele au icircnceput să mişte după hrană nemairăbdacircnd are-tul iar noi avacircnd fiecare cacircteva păsări icircmpuşcate am pornit-o icircn şir indian spre casă Ne-am oprit la Relu unde cu sprijinul mamei lui Furcioaia cum icirci ziceam noi am pregătit apetisantele prepeliţe frigacircndu-le icircnvelite icircn foi de varză Mai tacircrziu peste ani cacircnd am ajuns vacircnător cu permis icircn regulă şi aveam brac bdquoproprietate personalărdquo am mai icircnvăţat cacircte ceva de la cacircine De pildă am icircnvăţat că uneori vacircnatul teafăr icircn aparenţă poate fi totuşi lovit de moarte şi că este recuperabil dacă tu vacircnător cu slabe simţuri omeneşti te ajuţi de un cacircine cu simţuri incom-parabil superioare Să povestesc icircnsă faptele aievea icircntacircmplate Mă aflam la pază de căprior icircn adacircn-cul pădurii După aproape o jumătate de ceas de aşteptare şi aprigă luptă cu ţacircnţarii mi se năzare că undeva la spate am auzit un vreasc trosnind Trag cu ochiul spre Heda brăcuţa cu păr sacircrmos de lacircngă mine şi o văd cu capul ridicat şi urechile ciulite Mă rotesc cu scaunul icircntr-un picior spre dreapta şi rămacircn cu gura căscată la un ţap bătracircn icircmpietrit ca şi mine icircn nemişcare cu ochii holbaţi icircn direcţia mea Orice gest pripit ar fi făcut să văd doar un salt graţios şi să aud un brăhnit care mi-ar fi arătat drumul pe care ţapul s-ar fi mistuit spre desime Văzacircnd icircnsă că nu e nicio nădejde ca sălbăticiunea să plece capul spre iarba grasă m-am decis să trag Doar pen-tru asta venisem Ridicacircnd carabina milimetru cu milimetru am dibuit cum am putut spata animalului şi am slobozit cu destulă stacircngăcie un foc Nici o nădejde - icircmi zic ndash am tras pe alături Căpriorul dispăru icircn desime iar Heda care nu icircmplinise anul-icircncă icircncepu să caute vijelios icircn jurul meu ca la cacircmp Negăsind nici un vacircnat de aport nici urmă de vacircnat rănit se trase curacircnd lacircngă mine Fluieracircnd a pagubă mi-am aprins o ţigară şi după adunarea acareturilor cu care venisem am luat-o la vale Trecacircnd cu prepelicarul la curea pe la locul unde ţapul icircmi bdquopozaserdquo bag de

Fără intenţia de a brava icircn faţa cuiva sau de a impre-siona pe cineva trebuie să vă mărturisesc că nu am putinţa de a elucida măsura icircn care

au contribuit niscaiva gene atavice și bdquobiotopulrdquo atacirct de propice icircn care am deschis ochii ndash mica localitate Hăghig de lacircngă Braşov unde părinţii mei pasionați vacircnători şi mari iubitori de cacircini sau şi una şi alta ndash la declanşarea icircn mine a instinctelor vacircnătoreşti Icircn anii de şcoală urmaţi la liceul Andrei Şaguna din Braşov m-am pomenit icircntr-o bună zi bdquoicircmprumutacircndrdquo gioarsa tatălui meu - cea cu ţevi de damasc şi cu cocoaşe exterioare - şi furişacircndu-mă prin dosuri de grădini din Scheii Braşovului spre locul unde icircl zărisem pe urechilă Au urmat şi alte tenta-tive asemănătoare fără bdquoeficienţă economicărdquo din diverse cauze bdquotehnicerdquo inerentei vacircrsteiPentru susţinerea afirmaţiilor făcute sunt dator să arăt care este motivul pentru care iubesc atacirct de mult cacircinii de vacircnătoare şi de ce icircncă de copil am fost atras de această icircndeletnicire sportivă de suflet vacircnătoarea Ce-lor care mi-au pus această icircntrebare le-am răspuns icircn mod constant icircn felul următor părinţii mei aveau permanent icircn ogradă 3-4 cacircini de vacircnătoare Practic am crescut alături de cacircinii de vacircnătoare pe care i-am icircndrăgit i-am icircnţeles şi i-am apreciat pentru deosebitele lor calităţi Mai tacircrziu adolescenţa mi-am petrecut-o icircn prima canisă icircnfiinţată de AGVR icircn pădurea Băneasa-Tunari lacircngă

capitală unde tatăl meu era coor-donatorul crescătoriei ajutacircndu-l icircn multiplele treburi legate de creşterea icircngrijirea şi dresajul cacircinilor existenţi icircn număr de 60-70 capeteDin noianul amintirilor se desprind cele mai dragi păţanii la care mă gacircn-desc cu duioşie şi evlavie Am credinţa că cele mai scumpe amintiri ale tre-cutelor isprăvi vacircnătoreşti sunt cele icircn care am fost alături de credinciosul patruped nelipsit părtaş fără pretenţii al succeselor cinegetice ndash cacircinele de vacircnătoare O icircntacircmplare reală s-a petrecut pe cacircnd eram abia un macircndru licean Nu aveam mai mult de 15 ani Savuram icircn tihnă ultima parte a vacanţei mari la casa părintească din Hăghig localitate icircnşirată pe malul drept al Oltului Deşi macircnuiam binişor arma de vacircnătoare de calibru 20 moştenită de la biata mama trăgacircnd acum promiţător şi la zbor pacircnă icircn acea zi nu apucasem să o probez la pitpalacihellip Icircl icircnsoţisem pe tata de cacircteva ori ca simplu gentaş la astfel de vacircnători bdquonerentabilerdquo după părerea vacircnătorilor localnici Era ziua de 25 august a anului respectiv cam al doilea după rdquoeliberarea glorioasărdquo a ţării noastre Tocmai gătam obişnuitul program de bălăceală icircn Olt icircmpreună cu prietenii mei nedespărţiţi Relu Fur-cea şi Sandu Cucu Plin de iniţiativă Relu a fost cel care a propus să bdquodibăcimrdquo ceva prepeliţe pe care apoi să le preparăm la el acasă Idee adoptată rapid şi icircn unanimitate Ne-am echipat fiecare pe cacirct posibil mai vacircnătoreşte am luat flinta tolba cu

cartuşe şi pe Miss căţeaua brac cu păr scurt şi am tulit-o prin fundul grădinii Terenul de vacircnătoare care de altfel icircn-cepea icircndată după gardul grădinii era format din lunca inundabilă a Oltului o icircntinsă păşune presărată cu bălţi străjuite de trestie şi stuf icircnsoţit para-lel de o facircşie lată de cacircţiva kilometri de coline domoale După un mers voinicesc de 10-15 minute icircn direcţia Arinului o comună vecină sub bătaia soarelui dogori-tor ne-am trezit icircn mijlocul holdelor de sfeclă de zahăr bine icircmbrăcate cu mohor al miriştilor năpădite de mur sălbatic şi al celor de cucuruz Pacircnă să ne dezmeticim căţeaua care icircşi cunoştea bine meseria a şi icircnceput să caute icircn zig-zag icircnaintea noastră Nu după mult timp Miss cade icircn aret cu piciorul din faţă icircn aer şi cu capul sucit spre mine Am ocolit căţeaua prin faţă aşa cum văzusem că procedează tatăl meu şi am avansat spre locul unde consideram să este pitulată prepeliţa Spre mirarea noastră a ţacircşnit un vătui care a luat-o spre deal Miss a simu-lat o urmărire de 15-20 metri ba a şi chefnit de două ori după care s-a icircntors cuminte şi a continuat să caute mai departe icircn galopul ei domol dar constant Toţi trei urmăream cu icircnfrigurare mişcările căţelei După 5 minute o vedem pe Miss bătacircnd agitată din coada-i ciuntă după cacircţiva paşi rămacircnacircnd ca trăsnită de mirosul vacircnatului prins icircn nasul ei fin Am pro-cedat ca şi icircnainte dar pasărea a con-tinuat să rămacircnă nemişcată răbdacircnd atacirct aretul cacirct şi intervenţia mea care loveam cu piciorul icircn vegetaţia din faţa lui Miss Numai după ce am comandat bdquosaltărdquo şi Miss s-a repezit icircn icircncacirclcitura de vreji de mur a săltat o prepeliţă cacirct toate zilele atacirct de grasă icircncacirct părea că aripile-i mici cu greu icirci asigură propulsia Au urmat două bubuituri scurte şi puternice un formidabil nor de fum şi apoi s-a aşternut liniştea Sandu a fost cel care a strigat că a văzut zburătoarea plecacircnd sănătoasă Eu deşi după focurile pripite n-am mai putut zări pasărea mi-am dat seama că am ratat-o după privirea dojeni-toare a căţelei După ce am dat vina pe trăgacele care scapă prea uşor m-am angajat să nu mai arunc focurile atacirct de aproape şi să trag numai după ce pitpalacul ajunge la distanţa de 25-30 metri Uşor de zis greu de respectat M-am redresat numai după ce am aplicat icircn practică metoda simplă

O pasiune moștenită VAcircNĂTOAREA CU CAcircINE

| Chinologie vacircnătorească

23|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

oprim aici cu aceste icircntrebări de bun simţ a căror valabilitate poate există şi aziDupă ce apreciază rolul şi importanţa jandarmeriei de vacircnătoare cre-ate şi prezintă succint activitatea laborioasă a Direcţiei Vacircnătorii Mi-hai Gr Romaşcanu icircşi exprimă ideea necesităţii unei educaţii icircn sprijinul naturii şi a vieţuitoarelor ei laquo Fără teama de a greşi susţinem cu tărie ideea că propaganda pentru ocrotirea vacircnatului ar trebui să icircnceapă din clasele primare micii şcolari urmacircnd să fie icircndemnaţi ca icircn locul praştiei şi al pietricelelor să poarte icircn buzu-nare grăunţe sau făracircmituri de pacircine pentru hrana nevinovatelor păsări ale cerului care icircndură frig şi foame icircn timpul iernilor grele Paralel cu această acţiune energică icircn sufletul omului matur urmează să se sădească dragostea pentru toate vieţuitoarele nevătămătoare printr-o continuă propagandă lămuritoare asupra foloa-selor pe care el le trage de pe urma lorraquo

Iată deci o carte ndash fereastră spre vacircnătoarea din Romacircnia icircn două de-cenii din răstimpul interbelic - scrisă nu de un profesionist al vacircnătorii ci de o mare personalitate a economiei romacircneşti autor a cacirctorva zeci de lucrări de analiză icircn cacircteva din cele mai diferite sectoare economice şi industriale A fost comisar general al Comisariatului General al Preţurilor din Ministerul Economiei Naţionale arestat icircn bdquoNoaptea demnitarilorrdquo din 5 ndash 6 mai 1950 şi icircnchis la penitencia-rul GherlaDar claritatea cu care a privit şi anali-zat şi situaţia vacircnătorii icircn toate as-pectele ei materiale organizatorice de educaţie etică ni-l face contemporan

Mihai I icircn legătură cu atracţia Sa faţă de vacircnătoare laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu (ortografia originală) a fost iniţiat icircn arta vacircnătoarei icircncă din cea mai fragedă copilărie fiind astăzi cea mai mare nădejde pentru lumea vacircnătorească Luacircnd parte la mai toate vacircnătorile regale Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu icircmpuşcase icircncă de la vacircrsta de doisprezece ani majoritatea speciilor de vacircnat din ţară de la potacircrnichea şi fazanul din şesurile Dunării picircnă la macircndrul cerb al Carpaţilor Prin moştenirea calităţilor vacircnătoreşti ale familiei şi prin experienţa vacircnătorească pe care a făcut-o Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu este astăzi un vacircnător desăvacircrşit fala tagmei noas-tre iar viitorul vacircnătoresc al ţării este asigurat raquo (am icircncheiat citatul) Referindu-se la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic) Bucureştilor raquo autorul apreciază că laquo mii de cetăţeni din toate unghiu-rile ţării şi foarte mulţi străini au pu-tut admira cea mai frumoasă şi mai icircnălţătoare manifestare vacircnătorească pe care Romacircnia a cunoscut-o vreodatăraquo Aminteşte apoi de participarea Romacircniei la expoziţiile internaţionale de vacircnătoare de la Leipzig Berlin şi Paris care icircn opinia sa laquo au condus la consacrarea noastră definitivă icircn lumea vacircnătorească mondială raquo Către icircncheiere autorul face un re-chizitoriu societăţilor de vacircnătoare care nu icircşi icircndeplinesc obligaţiile faţă de vacircnat laquo Nu este destul că ne-am stracircns icircntro societate de prieteni că am luat icircn arendă terenuri pe care le cutreierăm gata icircn orice clipă să răpunem vieaţa animalelor sălbatice Ce ne-ar răspunde oare conducătorii acestor societăţi dacă i-am icircntreba cacircte capre iepuri potacircrnichi etc au adus pe terenuri de cacircnd le-au arendat şi pacircnă astăzi Au dat hrană icircn tim-pul iernii animalelor pentru ca să le uşureze traiul Cacircţi paznici au anga-jat şi care a fost activitatea lor Cacircte procese de braconaj au icircncheiat raquo Ne

Felul piese-lor expuse

Recordmondial

Premiul de

onoarePremiul

I-iuPremiulal II-lea

Premiul al III-lea

Totalulpremiilor

La sutădin total

Cerb - 11 38 53 28 130 3171

Căprior - 13 25 33 28 99 2415

Capră neagră 1 11 31 28 38 109 2659

Mistreţ - 2 3 10 22 37 902

Urs 1 3 11 5 4 24 585

Lup - 1 3 - 1 5 122Racircs - 1 1 2 2 6 146

TOTAL 2 42 112 131 123 410 100

Tabloul laquo premiilor laquo (medaliilor) obţinute la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic ) Bucureştilor raquo

seamă că Heda devine agitată bătea din coadă şi sforăia cu nasul pe jos de parcă ar fi urmărit cacircrsteiul Cacircnd i-am dat drumul din lesă a zbughit-o spre hăţiş icircn cu totul altă direcţie decacirct mi se păruse că a luat-o ţapul N-au trecut nici zece minute şi numai ce auzii lătrat pe loc icircntrerupt la scurte intervale de un gen de bocet necunoscut pentru mine Răzbătacircnd cu greu prin desime icircn direcţia căţelei spre totala mea surprin-dere mi-am găsit ţapul icircncă zvacirccnind din picioare care destul de bine lovit mai făcuse totuşi o sută-două de paşi prin tufărişul de nepătruns

NIC STRĂVOIU

|Nic Străvoiu

Foto 1 După o pacircndă la căprior petrecută cu 100 de ani icircn urmă Foto 2 Mama autorului icircn funcția de ajutor de dresor Foto 3 Nic Străvoiu icircn anii adolescenței petrecuți la Canisa AGVR

Ilustrația autorului

( urmare din pag 21 )

|24 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Francis Chevier icircn cartea sa ldquoNotre gastronomie est une culturerdquo (Gastronomia noastră este o

cultură) vorbește de bucătăria franțuzească care a fost inclusă icircn Patrimoniul Umanității După Chevier gastronomia nu este doar o pasiune ci un ldquomonumentrdquo al culturii francezilor Icircnsă obi-ceiurile de a macircnca și a bea bine nu sunt proprii Franței Numeroase alte civilizații se caracterizează printr-o gastronomie bogată și sofisticată din Ja-ponia pacircnă icircn Vietnam din Tailanda Iran sau Peru pacircnă icircn Italia și Maroc Să luam exemplul Chinei Această foarte veche și strălucitoare civilizație și-a dezvoltat cu mult icircnaintea Occidentului o artă de a trăi elegantă și subtilă icircn care gastronomia icircși avea locul de onoare Curțile diferitelor dinastii imperiale au urmărit să aducă pe mese gusturi dintre cele mai rafinate Dar nu toate societățile au știut să-și dezvolte un sistem culinar atacirct de ales Antropologul Claude Levi ndash Strauss a subliniat importanța resurselor icircn elaborarea unei gas-tronomii fine ldquoDacă arta gătitului constă așa cum pare icircn a asocia savorile mai multor substanţe alimentare pentru a le armoniza sau sublinia con-trastul se poate crede că toate popoarele lumii au fost capabile de a o descoperihellip Totuși nu este așa Fiindcă pentru a combina diferite produse trebuie să dispui de ele simultanrdquo Cu alte cuvinte este nevoie de o ofertă de bunuri alimentare foarte diversificată icircn același moment pen-tru a obține o combinație fericită de gusturi Am specificat cele de mai sus pentru a atrage atenţia asupra locului pe care icircl ocupă masa icircn viața noastră Nu icircntacircmplător i-am amintit pe francezi Pentru ei cele trei mese zilnice au o importanță specială şi urmăresc evoluția modului de viațăChiar dacă astăzi sunt mult mai scurte simplificate și adaptate la căutarea practicului mesele continuă să păstreze și altă dimensiune Ele reprezintă mo-mentul privilegiat de transmitere a valorilor de comunicare fiind creatorul legăturilor sociale

Icircn dorința de a da viață mesajului de mai icircnainte am considerat foarte potrivit să icirci fa-cem o vizită la ldquoCabana Vacircnătorilorrdquo domnu-lui Ștefan Bercea ndash maestru bucătar icircn arta

culinară și managerul acestui complex localizat la Predeal icircn Brașov La cei 50 de ani domnul Ștefan Bercea se bucură de un prestigios renume dovadă stacircnd palmare-sul impresionant de diplome obținute la cele mai importante concursuri internaționale dar și oaspeții de seamă care i-au trecut pragul sau pentru care a avut onoarea să găteascăCel mai important eveniment pentru care a gătit a fost summitul NATO din 2008 unde a servit un Duet de căprior cu fazan Printre oaspeții de seamă care i-au trecut pragul se numără Regele Mihai dar și președinții țării pe racircnd domnii Ili-escu Constantinescu și Băsescu Șirul VIP-urilor dar și vedetelor care l-au vizitat este lung A ținut totuşi să o amintească pe Teo Trandafir ndash care icirci este o bună prietenă și pentru nunta căreia a gătit icircn această lună un ceaun special din carne de căprior

Care este pe scurt drumul parcurs pacircnă a ajunge la ceea ce reprezintă azi Cabana VacircnătorilorȘB Cabana Vacircnătorilor era icircn anul 1986 doar un vis Pacircnă aici a fost multă muncă inclusiv icircn Germania şi Elveția unde am lucrat la diferite restaurante și unde am icircnvățat cum se gătește vacircnatul Revenit icircn țară cu banii cacircștigați și cu puțin noroc icircmpreună cu soția mea am cumpărat actualul restaurant și simțind nevoia să facem ceva special am considerat că este bine să des-chidem un restaurant cu specific vacircnătoresc cel cu specific romacircnesc existacircnd deja icircn apropiereLa icircnceput am adus rețetele cu sosuri din Germania pe care le pregăteam icircn special clienților cunoscători ce deveniseră fideli iar cei neobișnuiți cu astfel de gusturi au fost repede

cuceriți de preparatele din vacircnat De exemplu una dintre primele rețete este ospățul vacircnătorilor - o tocană din carne de cerb pe care am adaptat-o gustului romacircnesc prin agăugarea de ingredi-ente obișnuite - ceapă usturoi ardei ciuperci - toate acestea se pun icircntr-un bol ceramic se acoperă cu aluat și se dau la cuptor

Care este vacircnatul preferat pe care icircl gătiți Dar pe care vă place să icircl vacircnați ȘB Prefer să gătesc carnea de căprior pen-tru că este cea mai delicioasă icircnsă și carnea de cerb lopătar are calități deosebite Acum doi ani am avut prilejul să icircmpușc primul meu cerb lopătar undeva icircn zona Aradului la Chișineu ndash Criș Am rămas impresionat de cacirct vacircnat există acolo Vacircnătoarea a avut loc icircn perioada boncănitului iar acea zi icircmi va rămacircne icircn amintire pentru totdeauna Cacircnd am plecat spre locul de vacircnătoare și ne-am urcat icircn ob-servator era icircncă icircntuneric Se auzeau zgo-mote ciudate icircn jur Văzacircndu-mi nedumeri-rea paznicul m-a lămurit repede că suntem

ARTĂ ȘI PASIUNE

Ştefan Bercea Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi

Cofetarilor din Turism Romacircnia

25|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Interviul lunii|

fiu prezent la restaurant pentru că este nevoie de mine Am o armă Mauser calibrul 30-06 cu care am icircmpușcat căprior urs și cerb

Aveți doi fii Bogdan şi Dragoş Ne-ați mărturisit că mezinul familiei ndash Dragoș - vă calcă pe urme icircn ceea ce privește meseria și că icirci place să spună că s-a născut practic icircn bucătărie ȘB Dragoș este pasionat de gătit A urmat și un stadiu de pregătire la un restaurant din Elveția de unde s-a icircntors cu multe idei și cu un mare elan implicacircndu-se acum foarte serios icircn acest domeniu Anul trecut a participat la Tacircrgul Mon-dial de la Shanghai ndash China unde a fost foarte apreciat Tot Dragoș icircmi moștenește și pasiunea pentru vacircnătoare mă icircnsoțește de fiecare dată icircn călătoriile mele cinegetice și icircn curacircnd va susține examenul de vacircnător

Revenind la carnea de vacircnat puteți transmite cititorilor noștri cacircteva secrete și sfaturi utile Pentru că trebuie să recunoaștem gătitul vacircnatului dobacircndit este cel mai frumos omagiu pe care un vacircnător icircl poate aduce prăzii sale De exemplu care sunt secretele fezandării Ș B Se spune că tot vacircnatul se fezandează icircnsă nu este așa Doar carnea de vacircnat bătracircn sau cea care are miros mai intens trebuie să stea icircn baiț De exem-

plu eu nu pun carnea de căprior icircn baiț doar dacă fac pastramă sau dacă este vorba de un țap care are miros Icircn rest carnea de vacircnat se frăgezește se fezandează prin congelare icircmpachetacircnd-o foarte bine şi trăgacircnd-o icircn vid Cacircnd o scoatem o decongelăm la temperatura camerei Carnea de căprioară cel puțin se poate pregăti foarte simplu după ce este prăjită icircn unt ca un escalop se dă la o parte iar icircn untul care a rămas se adaugă 2-3 linguri de dulceață de afine sau de vișine puțin vin obținacircndu-se un sos delicios și foarte ușor de preparat Alt mod rapid de preparare carnea tăiată felii foarte subțiri este trasă icircn ulei de măsline icircn care am prăjit icircn prealabil puțin usturoi iar la sfacircrșit se adaugă sare și piperO rețetă mai nouă căprior cu bere neagră tot o influență din țările nordice Cubulețele de carne foarte fragede sunt trase icircn tigaie și stinse cu bere neagră Se agaugă un amestec de condimente (scorțișoară cuișoare puțin cimbru și foaie de dafin) Se servește cu crutoane de pacircine neagră și cu paste

Respectați icircntocmai rețeta sau inventați mereu ȘB Aceasta este arta bucătarului Trebuie să aibă imaginație și curaj să facă un preparat sau să icircl reinventeze

VPR

icircn toiul boncănitului și că acele zgomote sunt de fapt boncănitul cerbilor lopătari Odată cu ivirea primilor zori am putut vedea mai icircntacirci străpungacircnd ceața densă coarnele cerbi-lor Apoi ca o cortină ceața s-a ridicat și mi s-a oferit un spectacol uimitor icircn fața noastră se afla o turmă icircntreagă cacircteva sute de exem-plare A fost impresionat pentru că așa ceva nu mai văzusem niciodată ldquoE ușor să vacircnezi cerb lopătarrdquo- mi-am zis văzacircnd mulțimea icircnsă mai tacircrziu după trei zile de urmărire aveam să aflu că nu este tocmai ușor Foarte vigilente aceste animale dispar cacirct ai clipi iar exemplarele care rămacircn mai aproape icircn bătaia armei sunt din-tre cele tinere Așadar am așteptat momentul potrivit care se tot amacircna Am icircncercat să mă apropii prin pădure fără succes icircnsă Icircn ultima zi la sfatul paznicului am ales să mă apropii tacircracircș spre doi cerbi frumoși pe care icirci zărisem prin binoclu cam la 350 de metri Nu mai trăsesem niciodată la o distanță mai mare de 200 de me-tri nici vorbă de 300 dar era singura ocazie pe care o mai aveam Am mai icircnaintat cacircteva zeci de paşi am calculat o corecție potrivită pentru acea distanță și mi-am icircncercat norocul ldquoL-ați ratatrdquo icircmi spuse paznicul ldquoBa nu a căzut l-am văzut cum a căzut icircn focrdquo i-am răspuns Nu-mi venea să cred nici mie Cerbul lopătar căzuse icircn foc Cred că a fost și șansahellipMai am o amintire tot la vacircnătoare de cerb lopătar pe domeniile de la Charlota De această dată boncănitul se terminasehellip După ce am ales un mascul frumos din grup am ochit și am tras Spre marea uimire a mea și a paznicului icircmpușcasem o ciută Nu icircnțelegeam ce se icircntacircm-plase pentru că icircn cătare avusesem masculul Aruncacircnd o privire la cățiva metri de locul unde căzuse ciuta am văzut niște picături de sacircnge le-am urmat și la nici 20 metri am găsit și cer-bul Glonțul trecuse prin el și lovise ciuta care se aflase icircn spatele cerbului Deși pare o poveste vacircnătorească sunt sigur că și alți vacircnători mai puțin atenți pe direcția de tragere au avut parte de experiențe asemănătoare nu tocmai plăcute

Din ceea ce icircmi mărturisiți icircnțeleg că preferați vacircnatul mare Ce arme avețiȘB Vacircnătoarea la vacircnatul cu pene nu mă prea atrage Am fost de cacircteva ori la vacircnătoare de fazan icircnsă așa este aveți dreptate prefer vacircnacirc-toarea la vacircnat mare Iarna goana la mistreți deși aceasta se suprapune de multe ori cu zilele de sacircmbătă și duminică atunci cacircnd trebuie să

|26 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

După cum cunoaşteţi din numerele precedente ale VPR ca urmare a alocării Campionatului Mondial de Pescuit la Crap ndash 2012 către AGVPS

din Romacircnia Comitetul Director al FIPS ndash ed reunit la Roma icircn perioada 2-3 decembrie 2011 a examinat şi aprobat propunerea organizării evenimentului pe locaţia Corbu II ndash Constanţa administrat de SC RIG SERVICE SAAprobarea definitivă a fost totuşi condiţionată con-form uzanţelor şi procedurii acestui for decizional de inspectarea parcursului de către o comisie de omologare compusă din specialişti recunoscuţi şi acreditaţi de către FIPD-ed pentru această disciplină a pescuitului sportiv de competiţie Ca urmare a corespondenţei purtate s-a convenit ca inspectarea şi omologarea efectivă să se facă icircn perioada desfăşurării unei competiţii similare cu cea programată oficial Astfel a fost aleasă perioada icircn care s-a desfăşurat a XI-a ediţie a bdquoCupei RIGrdquo organizată de această dată icircn condiţii fără precedent

cu participarea a 75 de echipe formate din cacircte doi pescariAstfel icircn după-amiaza zilei de joi 17 mai delegaţia formată din domnii Antonio Gigli consilier al preşedintelui FIPS-ed Ugo Claudio Matteoli pentru pescuitul sportiv la crap şi Guido Mazza-rella căpitanul echipei Italiei de pescuit la crap dublă campioană mondială au fost preluaţi de echipa tehnică a AGVPS şi RIG SERVICE coordonată de dl Teodor Bentu vicepreşedinte al AGVPS cu probleme de pescuit Icircn perioada desfăşurării inspecţiei au fost evaluate toate criteriile de acredi-tare impuse de un eveniment de o ase-menea importanţă

Au fost apreciate icircn ordinea importanţei condiţiile de transport pacircnă icircn locaţia propusă spaţiile destinate festivităţilor de deschidere icircnchidere a competiţiei oficiale condiţii de cazare pensiune transport tur-retur pacircnă la pista de concurs sala de reuniuni a managerilor dotarea tehnică necesară preluării şi prelucrării rezultatelor afişajul electronic şi comuni-carea datelor amenajarea şi dotarea pistei de concurs densitatea populaţiei piscicole a bazinului şi frecvenţa capturilor Toate condiţiile preliminare au fost apreciate la super-lativ inclusiv costurile acestora propuse şi susţinute de administrator piesa de rezistenţă constituind-o amenajarea efectivă a pistei de concursPuşi icircn faţa unui parcurs amenajat pe trei sectoare de cacircte 25 de platforme consolidate şi pietruite cu dimensiunile de 15 x 10 m (derogare solicitată şi obţinută de la FIPS-ed) dotate cu mini-căsuţe din lemn cu două paturi şi cazarmament grupuri sani-tare ecologice drum de acces perimetral bazinului

pietruit facil pentru orice tip de autovehicul membrii comisiei au afirmat că standardele acestui bdquocarpo-dromrdquo sunt unice icircn Europa S-a punctat icircn plus la bdquoimpresia artisticărdquo prin cantitatea şi calitatea captu-rilor cu o frecvenţă incredibilă care i-a uimit pe evalu-atori Dovadă cele aproape 15 tone de peşte capturat pe durata celor 72 ore de concurs Este adevărat că icircn afara boicotului impus de APCR la această competiţie au participat cei mai buni pescari de crap din Romacirc-nia unii pentru icircncununarea palmaresurilor perso-nale sau pentru premiile substanţiale puse icircn joc alţii din curiozitate pentru testarea unei noi locaţii apărute pe harta Europei S-au capturat 14954 kg de peşte prima echipă clasată a prins 76829 kg iar media a fost de 199 40 kg echipăMenţionăm prezenţa icircn concurs a trei echipe reprezentacircnd Republica Moldova şi a patru echipe din Bulgaria Au fost prezenţi şi delegaţi din Franţa şi Rusia care au făcut propriile constatări şi au prelevat probe de apă icircn vederea preparării de nade şi momeli adecvate zonei omologate pentru găzduirea eveni-mentului Interviurile acordate de cei doi delegaţi ai FIPS-ed posturilor PV-TV Fishing amp Hunting Neptun TV şi VPR prezente la solicitarea administra-torului au relevat surpriza acestora faţă de realitatea constatată icircn condiţiile icircn care printr-o corespondenţă tendenţioasă fuseseră preveniţi asu-pra unor bdquodeficienţe majorerdquo imaginare de altfel a pachetului de servicii şi a pistei de concurs Acţiunea s-a dovedit a fi icircncă o reuşită a AGVPS susţinută din plin de SC RIG SERVICE SA ndash Constanţa şi de CJ Constanţa pentru promovarea pescuitului sportiv competiţional şi a preocupărilor icircn acest do-meniu pe plan naţional şi internaţional continuacircnd tradiţia de 55 de ani de recunoaştere mondială a Romacircniei icircn această disciplină

MI

|Competiții

CAMPIONATUL MONDIAL DE PESCUIT SPORTIV LA CRAP ndash ROMAcircNIA 2012OMOLOGAREA INTERNAŢIONALĂ OFICIALĂ A LOCAŢIEI CORBU II ndash CONSTANŢA

Ilustrația autorului

PSRăspundem cu această ocazie şi unor articole denigra-toare apărute icircn presa halieutică prin compararea cu rezultatele obţinute icircn aşa numitul bdquocampionat naţionalrdquo paralel organizat de APCR pe acumularea Săruleşti Pentru comparaţie cele 33 de echipe participante au capturat un total de 2050 kg de peşte prima echipă clasată 25661 kg media fiind de 6212 kgechipă icircn condiţiile icircn care 6 echipe nu au prins nici un peşte

27|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări

APRECIERILE OFICIALILOR FIPS-ed ASUPRA CALITĂŢILOR PISTEI DE CONCURS CORBU II ndash CONSTANŢA

Aflat icircn locaţia care va găzdui cel de-al XIV ndashlea Cam-pionat Mondial de Pescuit Sportiv la Crap ndash Romacirc-

nia 2012 redactorul VPR a consemnat următoarele declaraţii

Domnul Antonio Gigli ndash consilier al preşedintelui FIPS ndash ed Ugo Claudio Matteoli pentru activitatea competiţională de pescuit la crap Am venit aici la indicaţiile Domnului Matteoli preşedintele Fips-ed Am venit fiind puţin sceptic de modul icircn care pista de concurs o să fie pregătită pentru un eveniment de talia Campionatului Mondial Am rămas uimit de modul icircn care cei de aici au rezolvat toate problemele organizatorice este o pistă de concurs excepţională sunt foarte plăcut impresionat De asemeni sunt impresionat de calitatea capturilor pe care cei care sunt acum icircn concurs le-au realizat s-au prins foarte mulţi crapi iar pista este una extrem de potrivită pentru Campionatul Mondial E de neimaginat să poţi prinde icircn 24 de ore de la icircnceputul

concursului 190 de capturi reprezentacircnd 350 kg de peşte Este incredibil Sunt foarte mulţumit de ce am găsit icircn Romacircnia Chiar aş

vrea să rămacircn aici dacă ar fi posibil Sunt uimit de ce aţi reuşit să faceţi aici Dacă mi-ar fi povestit cineva nu aş fi crezut Sunt mulţumit de calitatea peştelui n-am mai văzut ase-menea densitate de exemplare viguroase cu o medie a greutăţii atacirct de ridicată Nu pot decacirct sa-i felicit pe cei care s-au ocupat de organizarea acestei piste de concurs şi sunt sigur că o să rezulte un eveniment de care o sa-şi amintească toata lumea Icircn concluzie sunt foarte mulţumit de cum au decurs lucrurile de relaţia pe care noi cei de la Fips-ed am avut-o cu organizatorii cei care au dovedit că au abilitatea de a gestiona un asemenea eveniment cum este un Campionat Mondial aşa că le mulţumesc din partea celor de la Fips-ed şi felicit AGVPS din Romacircnia pentru alegerea făcută Domnul Guido Mazzarella căpitan al echipei Italiei de pescuit la crap dublu campion mondial Aveţi o organizare excelentă şi noutăţi pe care nu le-am văzut la alte campionate mondiale la care am asistat sau chiar am participatConstrucţiile au fost extrem de laborioase şi s-au făcut eforturi uriaşe tehnice şi materiale Criteriile impuse de regulamentul internaţional au fost respectate cu rigurozitate şi aveţi o pistă de competiţii unică icircn Europa Aşteptăm cu interes candidatura ţării dvs pentru găzduirea şi organizarea unor astfel de competiţii şi icircn anii următori

a consemnat Mugurel Ionescu

Ilustrația autorului

Dl Guido Mazzarella verifică standurile de concurs icircmpreună cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Dl Antonio Gigli detaliază aspectele tehnice cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Populare cu crapi Crap icircn minciog

|28 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Ihtiologie

Pe radiile celorlalte icircnotătoare sunt rar pete şi foarte palideColoritul este mai icircntunecat la populaţiile reofile Variabilitatea este foarte pronunţată Populaţiile din porţiunile superioare ale racircurilor au corpul mai alungit profilul dorsal mai puţin convex capul şi ochii relativ mai mari pedunculul caudal mai lung şi mai icircngust pectora-lele şi mustăţile mai lungi Lobii caudalei sunt mai ascuţiţi şi coloritul mai intens Populaţiile limnofile din pacircraiele macircloase şi cursul inferior al racircurilor au caractere opuse Icircn acelaşi racircu există o trecere gradată icircntre populaţia reofilă din amonte şi cea limnofilă din aval icircn anumite racircuri există populaţii cu caracter intermediar Icircn unele bazine de exem-plu Crişul Mic şi Someş există doar forma limnofilă pacircnă spre izvoare Ecologie Trăieşte icircn diverse categorii de racircuri lent sau moderat curgătoare preferă pacircraiele mici mai mult sau mai puţin macircloase din regiunea submontană sau colinară pre-cum şi cursul superior al racircurilor mici ce izvorăsc la cacircmpie Icircn racircurile mari este mai frecvent icircn partea superioară a cursu-lui lor mijlociu icircnsă nu atacirct icircn cursul principal al racircului cacirct icircn braţele laterale cu apă mai lentă Icircn cursul inferior al racircu-rilor mari devine tot mai rar icircn Dunăre nu ajunge niciodată Spre deosebire de celelalte specii ale genului trăieşte şi icircn ape stătătoare bălţi şi iazuri dar numai icircn acelea care au sau au avut legătură cu vreun racircu Icircn racircurile icircn care trăieşte icircn număr mare formează cacircrduri mici Reproducerea durează din mai pacircnă spre sfacircrşitul lui iulie Icrele sunt depuse icircn curent pe fund tare Se reproduce icircnsă şi icircn ape stătătoareDimorfismul sexual este slab marcat Tuberculii nupţiali s-au observat la masculi icircn rare cazuri şi sunt mărunţi Icircnotătoarele sunt mai lungi la masculi Hrana constă icircn primul racircnd icircn larve de insecte reofile (tricoptere efemeroptere mai rar tipulide tabanide) din amfi-pode viermi şi moluşte Consumă uneori şi alge din biodermă sau resturi vegetale Exemplarele pătrunse icircn bălţi consumă intens cladocereImportanţa economică este locală deşi carnea este gustoasăRăspacircndire geograficăTrăieşte icircn bazinele Dunării şi Histrului Icircn Germania şi Ce-hia are loc o integrare icircntre rasele obtusirostris şi gobio iar icircn sudul bazinului Dunării ndash Serbia Bulgaria ndash icircntre obtu-sirostris şi bulgaricus Icircn Romacircnia lipseşte icircn Dunăre şi bălţile ei Icircn rest există practic icircn toate racircurile şi pacircraieleEste semnalat pacircnă icircn prezent icircn Tisa şi Iza la Sighet Vişeu de la Vişeul de Sus la vărsare Bistriţa transilvăneană de la Bistriţa pacircnă la vărsare Icircn Someşul Mic trăieşte forma limnofilă din amonte de Gilău pacircnă la Dej şi icircn toţi afluenţii săi de asemenea icircn bazinul Crişurilor Icircn Mureş se găseşte sub forma reofilă de la Gheorgheni pacircnă la Tg Mureş icircn afluenţii Mureşului superior pacircnă la Tg Mureş icircn Arieş la Turda confluenţă cu Arieşul icircn Bega de la Margina la Timişoara icircn Caraş de la Carasova icircn aval icircn Nera (forma reofilă) din amonte de Bazovici pacircnă la vărsareIcircl găsim de asemenea icircn bazinul Jiului icircn Olt de la Miercurea Ciuc la Drăgăşani icircn Vedea de la izvoare pacircnă la Smacircrdinoasa (Teleorman) şi icircn ceilalţi afluenţi ai Ve-dei de la izvoare pacircnă la vărsare icircn Argeş de la Curtea de Argeş pacircnă la Bucureşti icircn Neajlov la Bălăria şi Co-mana (Giurgiu) icircn Dacircmboviţa de la Tacircrgovişte pacircnă la Bucureşti icircn Colentina şi afluenţii ei de la izvoare pacircnă icircn aval de Bucureşti icircn Ialomiţa din amonte de Tacircrgovişte pacircnă la confluenţa cu Prahova icircn Siret de la intrarea icircn ţară (fauna reofilă) pacircnă icircn aval de confluenţa cu Putna (forma limnofilă) icircn racircul Bacircrlad şi afluenţii săi de la izvoare pacircnă la vărsare precum şi icircn unii afluenţi

Dumitru GIUGIUCĂ

PorcuşorulGobio gobio obtusirostris ndash Valenciennes ndash 1844

Icircncadrare sistematică

- Ordinul Cypriniformes Goodrich 1909- Subordinul Cyprinoidei Berg 1940- Familia Cyprinidae Jordan şi Evermann 1896- Genul Gobio Cuvier 1817

Denumiri populare porcon corcodan ghivă givă mur-goi petroc pietroşelDescriere Corpul este moderat alungit şi comprimat lateral icircnălţimea sa reprezintă la exemplarele adulte din ape mai rapide 17-21 din lungimea corpului fără caudală iar la exemplarele din ape mai lente 18-26 din aceastaGrosimea reprezintă 80-85 din icircnălţime Profilul dorsal variază icircn funcţie de icircnălţime la exemplarele cu corpul icircnalt acest profil este puternic convex iar la cele cu corpul alungit convexitatea este mult mai redusă profilul dorsal apropiin-du-se de orizontală Profilul ventral este orizontal Lungimea capului reprezintă 24-29 din cea a corpului mediile fiind de aproximativ 26-27 la populaţiile reofile (din amonte) şi 26-269 la cele limnofile (din aval) Botul este scurt şi obtuz iar lungimea lui reprezintă 85-12 din lungimea corpului Botul este mai scurt decacirct spaţiul post-orbital Gura este inferioară semilunară deschiderea ei ajunge sub nări iar inserţia mandibulei sub icircnceputul sau sub prima jumătate a ochiului Ochii sunt mici depărtaţi şi privesc lateral diametrul lor reprezintă la adulţi 42-73 din lungimea corpului la majoritatea populaţiilor limnofile şi 58-67 la majoritatea celor reofile Mustăţile sunt de lungime variabilă lungimea lor reprezintă la populaţiile reofile 65-105 din lungimea corpului şi 23-35 din cea a capului la aceste populaţii mustăţile ajung la nive-lul ochiului Pedunculul caudal este comprimat lateral icircnălţimea sa minimă fiind mai mare decacirct grosimea sa Lungimea pedun-culului caudal reprezintă la populaţiile reofile 20-25 iar la cele limnofile 19-24 din lungimea corpului icircnălţimea minimă reprezintă 7-11 din lungimea corpului şi 35-50 din cea a pedunculului caudal Spaţiul predorsal reprezintă 42-50 din lungimea corpului Marginea dorsalei este uşor concavă Caudala este moderat scobită cu cei doi lobi egali vacircrfurile lor fiind ascuţite la populaţiile reofile şi rotunjite la cele limnofile Vacircrful pec-toralelor la majoritatea exemplarelor nu ajunge inserţia ventralelor Inserţia ventralelor este situată puţin icircn urma inserţiei dorsalei cam sub prima radie divizată a acesteiaPieptul şi istmul sunt parţial sau chiar total acoperite cu solzi Colorit Partea dorsală este cenuşiu-verzuie icircnchisă iar capul este şi mai icircnchis Pe spate are 7-10 pete mici slab definite Pe flancuri are 7-10 pete icircntunecate de mărimi foarte variabile icircn general are 5 dungi longitudinale brun ndash negricioase Solzii liniei laterale sunt bordaţi cu negru avacircnd două pete negricioase una sub alta Faţa ventrală este alb-gălbuie Icircnotătoarele sunt incolore pe radiile dorsalei sunt 3 şiruri de pete negricioase pe cele ale caudalei sunt 4

29|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Echipamentul Pescarului

Pentru mine cel puţin a fost foarte greu la icircnceput să

decid ce echipament de pescuit la muscă ( FLY ) să achiziţionez ca să pot să icircnvăţ cacirct mai repede şi mai uşor tehnicile de lansare a şnurului şi bineicircnţeles să fie adecvat mărimii peştilor pe care icirci urmăresc şi dimensiunilor muştelor pe care o să le folosesc Deoarece cele mai multe partide de pescuit le desfăşor pe racircul Jiu care are lăţimi destul de mari am optat pentru o lansetă clasa 5 mulinetă clasa 5 şi şnururi clasa 4 şi clasa 5 Pentru că citisem icircn alte reviste dar şi pe internet că cea mai potrivită pen-tru un icircncepător este o lansetă cu acţiune ldquomai blacircndărdquo am ales o lansetă de acţiune MF adică me-dium-fast Ulterior am achiziţionat şi o lansetă clasa 6 mulinetă clasa 6-7 şi şnururi clasa 6 şi clasa 7 De data aceasta am ales lanseta de acţiune F adică fast La lanseta clasa 5 de acţiune MF icircncărcarea la lansările şnurului se realizează pe prima jumătate a lungimii lanse-tei iar la lanseta de clasa 6 de acţiune F icircncărcarea se realizează icircn zona de vacircrf Am pescuit cu am-bele lansete şi am folosit la lansări şi şnururi egale dar şi mai mici sau mai mari faţă de clasa lanse-tei Astfel am observat anumite particularităţi pentru fiecare lansetă icircn funcţie de clasa şnurului pe care icircl foloseam de mărimea muştelor şi de condiţiile meteo Pentru cazul icircn care am folosit lanseta clasa 5 de acţiune MF am execu-tat lansările mai lent ca să nu forţez lanseta şi să-i dau timp să se icircncarce

cacirct mai bine cu greutatea şnurului Cel mai impor-tant este că pentru un icircncepător lanseta cu acţiune MF nu ldquotaxeazărdquo atacirct de aspru greşelile la lansare Am folosit fără probleme şnurul clasa 5 cacirct şi pe cel de clasa 4 dar la cel de clasa 6 am observat că lanseta se icircncărcă prea mult la lan-sare şi există posibilitatea chiar să se rupă de aceea nu am mai folosit şnururi mai mari icircn clasă decacirct lanseta Şnurul de clasa 4 l-am folosit icircn special cacircnd am pescuit pe racircurile mai mici deoarece mi s-a părut că se ldquoaşeazărdquo pe apă mai discret iar pe cel de clasa 5 cacircnd am pescuit pe Jiu Pentru cazurile icircn care vacircntul avea intensificări mult mai bine s-a com-portat la lansări şnurul de clasa 5 Contrar anumitor păreri citite am observat că lansările la distanţă le execut mai bine cu şnurul de aceeaşi clasă cu lan-seta faţă de cel de clasă mai mică De asemenea nu am reuşit să execut

lansări corecte cacircnd am folosit muşte prea mari icircn special streamere sau nimfe supra lestate Pentru lanseta de cla-sa 6 cu acţiunea F am pu-tut executa lansările mai rapide deoarece aceasta se icircncarcă icircntr-un timp mai scurt sub greutatea şnurului Icircn schimb aceas-ta mă ldquotaxardquo mai aspru la greşelile de lansare Un avantaj la această lansetă a fost acela că am folosit şi şnurul de clasă mai mare fără să am probleme deose-bite la icircncărcare Lansările la distanţă au fost vizibil mai lungi faţă de cazul icircn care am folosit lanseta cu acţiune MF şi de aseme-nea lanseta cu acţiune F s-a comportat mai bine pe vacircnt Tot cu această lansetă am folosit fără probleme şi streamerele mari şi nimfele mai grele De obicei cacircnd pes-cuiesc pe racircuri mai mici folosesc lanseta clasa 5 cu şnurul de clasa 4 iar pen-tru Jiu şi bălți lanseta clasa 6 cu şnururile de clasa 6 şi cel de clasa 7 dar şi lan-

seta de clasa 5 cu şnurul de aceeaşi clasă Cacircnd urmăresc avatul sau alţi răpitori de talie mai mare folosesc numai lanseta de clasa 6 Totuşi lansetele cu acţiunea mai blacircndă adică cele care se icircncarcă icircn prima jumătate sau pe aproape toată lungimea preiau mai bine şocurile unui peşte mai mare şi protejează mai bine for-facul şi leader-ul Poate şi pentru faptul că de ani buni de zile am pescuit avatul icircn special la spinning şi am practi-cat un pescuit de viteză acum cacircnd ldquoam mai icircnvăţatrdquo cacirct de cacirct tehni-ca de lansare a şnurului icircmi place mai mult să pes-cuiesc ldquola flyrdquo cu lanseta mai rapidă adică cea cu acţiunea F ndash fast Icircn icircncheiere concluzia personală este că nu există o regulă strictă icircn a ne alege acţiunea lansetei fly cu care dorim să pescuim deoarece contează carac-terul firea dar şi ldquomacircnardquo (icircndemacircnarea) fiecăruia icircn parte Icircn schimb clasele lansetelor faţă de peştii pe care icirci urmărim şi celelalte reguli de echilibrare corectă a echipamentului trebuiesc respectate

Doru DINEA

CAcircTEVA OBSERVAŢII PERSONALE despre echipamentul de pescuitcu muştele artificiale

Ilustrația autorului

|30 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Agenda Pescarului

POPULAtildeRI CU PEAEligTI NOBILI IcircN BIHOR

CUM PAtildeSTRAtildeM PEAEligTII IcircN STARE PROASPAtildeTAtilde

La icircnceputul anului 2012 s-au făcut repopulări cu peşti nobili din speciile crap şi amur icircn lacurile licenţiate pentru acvacultură din patrimoniul AJVPS Bihor Ast-

fel deşi erau destul de bine populate lacurile Leş Fegernic Diosig Cristur şi-au primit noii oaspeţi peşti reproducători şi viitori reproducători astfel avem garanţia perpetuării spe-ciilor mult apreciate de pescarii de staţionar Cele peste 4 tone de peşti au fost lansaţi icircn cele mai bune condiţii tehnice alături de ştiucile mari din Leș ndash anul 2011 a fost marcat de o ştiucă de 12 kg - specie deversată tot de noi acum cacircţiva ani alături de plăticile ce au ajuns şi la 700 g bucata urmare a reproducerii naturale acţiune icircncepută acum 8 ani doar cu cacircteva exemplare de plătici reproducători au dovedit strate-

Tematica nu este o problemă pentru pescarii de pes-cuit staţionar deoarece juvelnicele de 2-3 metri lun-gime bine scufundate icircn apă vor ţine peştii vii pe

toată durata partidei Lansetiştii şi muscarii au icircnsă ne-voie de tehnici şi dotări e drept accesibile Aici aş insista puţin asupra necesităţii procurării unui coşuleţ de nuiele icircn care lansetistul ori muscarul icircşi pot ţine peştii icircn stare proaspătă pe toată perioada deplasării pe malul racircului In-sist pe această strămoşească metodă şi dotare icircntrucacirct uti-lizacircnd coşuleţul ce l-am moştenit şi care are cca 120 de ani mi-a asigurat icircntotdeauna păstrarea proaspătă a peştilor prinşi la muscă păstrăvi ori lipani mai puţin cleni pe care-i eliberez imediat Fizica icircşi are legile ei iar secretul bunei funcţionări a coşuleţului se bazează tocmai pe una dintre acestea -fenomenul de evaporare ndash deci implicit şi răcire Fără intenţia de a da lecţii iată cum procedez După ce am prins cacircţiva păstrăvi icirci eviscerez le scot branhiile şterg bine interiorul de sacircngele icircnchegat ce-i element toxic şi primul ce produce alterarea pun un praf de sare dintr-o solniţă cu orificii ce-o port icircn coşuleţ icircnvelesc peştii icircntr-un prosop de cacircnepă umectat şi icirci pun icircn coşuleţ La uscarea aproape completă a prosopului icircl reumectez astfel se reia fenomenul de evaporare-răcire ce durează cam 2 ore Pes-cuind la munte prefer partidele de după-amiază - seară iar cacircnd pescuiesc de dimineaţă şi am 1-2 păstrăvi legali la

gia cu efect icircn timp icircndelungat dar care asigură continuita-tea speciei icircn noul mediu De altfel şi şalăii din lacul Feger-nic vor fi tentaţia fiecărui undiţar Referindu-mă la această specie dispărută din Crişul Repede icircn perioada poluărilor industriale acum este bine reprezentată icircn racircu datorită unei acţiuni pe care am realizat-o icircn 1992 cacircnd icircn urma dezafectării pescăriei Martihaz am cules din iazurile ce ur-mau a fi desecate o cantitate de peste 2000 bucăţi strapazani - şalăi de 15-30 cm - pe care cu cacircţiva pescari sufletişti i-am transportat icircn mare viteză fără pierderi icircn racircul Crişul Repede zona de vest După cacircteva zile cu factorii locali am obţinut ridicarea stavilei de la punctul de priză vest astfel undele racircului au dus devale o populaţie de şalăi ce azi oferă exemplare de peste 5-6 kg Trebuie să menţionez public şi poate domnul ministru al agriculturii ne va icircnţelege nemulţumirea absurditatea faptului că şi icircn prezent salariaţi ai ANPA eliberează permisele de pescuit fără ca solicitanţii să fie membri ai vreunei asociaţii de pescari Această categorie de pescari fără a contribui cu nimic la menţinerea patrimo-niului piscicol devin paraziţi consumatori şi distrugători ai fondului piscicol natural al apelor publice

orele pracircnzului sub umbrarul arinilor ori brazilor icirci pun la copt icircntr-o spuză de jar Fie-mi permis să fac o paranteză şi să descriu reţeta rapidă Fac un foc mic din crengi us-cate pun 2-3 bucăţi mai grosuţe pentru o inima de jar Icircntre timp cacirct arde focul sărez puţin peştii evisceraţi introduc icircn interior cacircţiva muguri de brad cacircteva flori de cimbrişor o linguriţă de unt ori margarină icircnvelesc peştii icircntr-o folie de aluminiu şi icirci pun icircn spuza de jar şi cenuşa fierbinte După vreun sfert de ceas cacircnd aud uşoare pocnituri şi sfacircracircieli scot peştii icircmbrăcaţi icircn folie las să se răcească niţel şi cacircnd desfac folia izul de muguri de brad şi cimbrişor nu poate fi descris icircn cuvinte Niciodată acasă nu am reuşit asemenea bunătăţi pe care le-am icircnvăţat icircn bătracircna Marmaţie Din experienţa cacirctorva decenii de muscărit afirm cu toată responsabilitatea că utilizacircnd coşuleţul chiar şi la partide de spinning la bibani niciodată nu am avut peşti cu icircnceput de alterare Am văzut anul trecut un pes-car ce-şi ţinea cacircţiva cleni şi scobari icircnşiraţi pe o creangă de salcie ce aveau un aspect penibil de peşti spacircnzuraţi imagine ce nu poate fi comentată Cred că nu este nevoie să mai menţionez de dotările moderne de azi lădiţe frigorifice cu patroane ICE ori micile dar excepţionalele frigidere ce funcţionează la 12 volţi şi ţin o temperatură constantă de 1-2 grade celsius timp de cacircteva zile

TP

|Titus Pintea

FotoM Ionescu

31|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pe apele mapamondului

D acă ar fi să aleg un peşte care poate da satisfacţii constante de-a lungul sezonului de pescuit

pe continentul nord-american acesta ar fi cu siguranţă bass-ul sau aşa cum mai este numit bibanul americanCacircnd spunem biban gacircndul ne duce la pescuitul cu năluci pentru unii sau cu momeli natu-rale pentru alţii la peştii activi mai tot timpul sezonului cald chiar şi atunci cacircnd tempera-tura apei amorţeşte majoritatea celorlalte specii Pe continen-tul nord-american pe lacircngă ldquotradiţionalulrdquo biban pe care icircl găsim şi icircn apele europene pescarii pot prinde şi un bdquofrate mai marerdquo al acestuia bibanul ameri-can sau bass-ul Iar cacircnd spun ldquomarerdquo mă gacircndesc atacirct la talia semnificativ mai mare a exem-plarelor cacirct şi la spectaculozitatea pescuitului acestei specii Aici mă refer la faptul că este un peşte activ atacirct la temperaturi estivale normale ale apei cacirct şi la cele ce nu se icircnscriu icircn limitele bdquonormaluluirdquo fie ele scăzute sau ridicate Icircn plus varietatea largă de năluci şi momeli naturale la care bdquorăspunderdquo fără a face mof-turi icircl situează aş putea spune pe unul dintre primele locuri icircn clasamentul peştilor favoriţi ai pescarilor canadieni şi ameri-cani Un alt atu este acela al spectaculozităţii pescuitului icircn sine pornind de la varietatea de condiţii acvatice icircn care il găsim şi pacircnă la drilul presărat adesea cu salturi spectaculoase

şi scuturături energice din cap care vor rămacircne cu siguranţă icircntipărite icircn me-moria norocosului pescar Dar să le luăm pe racircndIcircl găsim icircn lacuri şi racircuri cu apă de adacircn-cimi diferite fără a fi foarte pretenţios la condiţiile de oxi-genare apele natu-rale fiind oricum su-ficient de curate pe continentul vecin Preferă adăpostul structurilor scu-fundate coame sau şanţuri bo-lovani trunchiuri rădăcini sau um-bra şi protecţia vegetaţiei ac-vatice atacacircnd din-spre adacircnc spre suprafaţă printre frunzele de nufăr sau brădişul des Patrulează adesea icircntre aceste structuri apăracircndu-şi teritoriul de potenţialii bdquoinvadatorirdquo putacircnd fi astfel prins şi la pescuitul la trenă Se hrăneşte cu aproape tot ce mişcă icircn apă fără să scape nici o oportunitate am prins bass chiar şi la boabă de porumb cacircnd dădeam după crap Atacă o varietate de năluci artificiale de la rotative şi oscilante şi pacircnă la voblere şi twistere Se pare icircnsă că are o atracţie deosebită la spinnerbait o combinaţie icircntre rotativă şi softbait o nălucă agreată şi de majoritatea pasionaţilor şi care aparent

folosite de multe ori pescarii preferă să ridice peştele di-rect din apă lăsacircnd la o parte minciogul Răspacircndirea largă a bibanului american alături de caracteristicile pescuitului său au făcut din acesta una din capturile preferate căutate şi apreciate de pescarii nord-

americani Adesea pentru a spori farmecul partidei pescarii aleg canoea pentru deplasare fapt ce le permite să pătrundă mai adacircnc icircn universul acestui peşte icircnlesnindu-le accesul icircn locuri unde bărcile cu motor nu pot pătrunde Faima speciei a depăşit deja de ceva timp ho-tarele continentului de origine bass-ul fiind icircntacirclnit tot mai des şi icircn apele europene unde a fost introdus şi unde continuă să cacircştige tot mai mulţi adepţi

MAC

poate salva reputaţia de pescar icircntr-o varietate de situaţii Lan-setele folosite sunt icircn general cu acţiune de mijloc de putere medie ce permit lansarea şi controlul nălucilor cu greutăţi icircntre 3-5 şi 7-10 grame Se fo-losesc fire monofilament 025-030 sau textile mai rezistente

la abraziune recomandate mai ales dacă pescuim icircn zone cu vegetaţie acvatică abundentă Se poate pescui atacirct de pe mal cacirct şi din barcă caz icircn care so-narul poate fi de mare ajutor mai ales dacă avem de-a face cu o apă necunoscută Drilul este destul de scurt bass-ul opunacircnd doar iniţial rezistenţă timp icircn care aşa cum spuneam sare spectaculos din apă scuturacircndu-şi energic capul Icircnţeparea este icircn majoritatea cazurilor sigură rateurile sunt rare dată fiind gura largă cu cartilagii tari mai ales icircn cazul basului cu gura mare Profitacircnd de acest lucru precum şi de rezistenţa firelor

BASS-UL AMERICAN

Ilustrația autorului

|32 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pagina muscarului

Similitudini şi diferenţe icircntre muşte de catalog şi cele tradiţionale

|Titus pintea

Am avut curiozitatea dar şi plăcerea să fac comparaţii icircntre muştele noastre tradiţionale cu care generaţii

de muscari romacircni au pescuit decenii la racircnd şi muştele din cataloagele străine DAM ORVIS BAYLEI etc Constat că diferenţele sunt notabile icircn colorit şi conformaţie uşor de constatat de pescarii ce-şi confecţionează muştele şi au experienţa anilor Icircn acest sens aş exemplifica prin cacircteva modele mai cunoscute şi folosite de muscarii noştri Icircn cataloage apare un tandem bine cu-noscut modelul March Brown bdquomalerdquo şi March Brown bdquofemalerdquo Primul se aseamănă cu musca noastră de arin icircnsă susţin că aceasta din urma este mai eficientă icircn perioada icircnceputului de sezon Am şi o posibilă explicaţie Icircn mai musca de arin este icircncă icircntr-un stadiu de dezvoltare incipientă şi de regulă zborul său icircncă slab se termină icircn apă deci pistruiatul primeşte fiind şi el moleşit din iarnă o muscă icircncă mică Dacă i-am oferi un March Brown din import de cele mai multe ori doar se mişcă din cotlonul său dar nu atacă păroasa arătare Dacă icircncercăm cu modelul bdquofemalerdquo aceasta se aseamănă cu musca de cara-bete la noi se mai numeşte şi bdquocaprardquo Insecta icircn mai este de-parte de a zbura doar icircn final de lună Deci bazacircndu-ne pe modelele noastre avem şanse mai bune Scuturacircnd icircn final de mai cacircteva crengi de arin am găsit icircncă muşte cleioase ce se prindeau de partea infer-ioara a frunzelor aspect ce-mi

confirmă cele afirmate anterior Dar făcacircnd şi probe de muşte eficiente pe aceeaşi apă peştii mi-au atacat mai des modelul indigen şi foarte slab pe cel de catalog un model original primit din partea campionului de muscă al Bavariei Modelul bdquofe-malerdquo a fost bun doar icircn iunie mai mult la cleni Icircnsă acest din urmă model legat pe cacircrlige mici nr 14-16 a fost bun la lipani cu menţiunea că era atacat icircn după-amiezile icircn care musca de carabete se ridi-

ca deasupra racircului Icircntr-o zi am primit un model francez o viespe sofisticată icircn construcţie ce avea picioruşe icircnnodate din barbule de pană de curcan greu de realizat fiind după aprecierea mea o muscă de lac denumită icircn catalog Danga Imago Aceasta la peştii noştri nu a reuşit sa stacircrnească interesul Dar reducacircndu-i bogata icircmbrăcăminte de perucă şi picioare am rămas oare-cum la o viespe roşie indigenă pe care cacircţiva cleni harnici au apucat-o ferm Icircn două săptămacircni cacirct am fost gazda campionului bavarez am văzut cum din cele cacircteva sute de muşte cu care a sosit nu mai ştia din care să lege la capăt ori pe săltătoare şi pierdea minute icircn şir cu alegerea acestora Astfel pe pacircracircul Finiş icircmi prezenta un model cu un nume pompos Grenwels Glory e drept muscă verde cum i-am sugerat dar icircncă nestudiată de irideii noştri Aşa se face că-n trei zile de muscărit din bdquostupulrdquo de artificiale

aduse nu a aflat modelul local Aşadar i-am dat cu teamă o muscă verde cu păr ciocolatiu cercuire fină gălbuie la care icircn final păstrăvii dar mai des li-panii Finişului din acei ani i-au oferit o partidă plăcută Pe lacul Lugaş ce are cleni frumoşi muştele irlandeze de lac nu au dat rezultate Am creat modelul pe un ac mult mai mic decacirct cel original fără picioruşe dar cu un abdomen pronunţat pe curbura cacircrligului pe un ac nr 12 cu tijă lungă Fiind zi de primăvară-vară mi-am luat varga de muscă şi-am ieşit icircn prima partida a anului pe Crişul repede icircntr-o zonă icircn care anul trecut am luat şi cleni dar şi curcubei Ca o observaţie meteorologică icircn 2 zile de la 8 grade la pracircnz aerul atmosferic arăta la umbră plus 21 grade derutacircnd oameni şi peşti Dar iată ce mi-am notat icircn carneţelul meu de pescar file ce de ani icircmi oferă plăcute aduceri aminte Ziua I-a soare şuvoiul sub barajul Lugaş o singură muscă de capăt March Brown bdquomalerdquo Lansez icircn şuvoaie line şi văd mişcare de peşte fără atac Rezultatul zilei un clean de 26 cm Ziua II-a ndash soare căldură plus 21 grade Pescuiesc pe şuvoiul de ieri cu o muscă de capăt model de bdquoarinrdquo corp arămiu codiţă din barbule de fazan perucă de potacircr-niche icircnchisă Rezultatul zilei 3 cleni peste 25 cm cinci juniori doi bibani ce i-am văzut icircntre doi bolovani sorindu-se Peşti sperioşi şi timizi icircn atac Am văzut un curcubeu ce a venit pacircnă sub muscă fără sa o apuce dar apa era aşa de curată icircncacirct e posibil să mă fi văzut Nu am putut pescui mai mult de-un ceas picioarele amorţindu-mi icircn apa icircncă rece Nu trag concluzii le las la latitudinea muscarului dar ştiu sigur că-n luna mai cleanul din zona

montană va ataca nebun bdquopotacircrnicheardquo deschisă oferind spectacolul atacu-lui din cacircrdul ce se soreşte sub arinii bătracircni Păstrăvii icircncă molateci vor sălta bine la minuscule bdquobaxmanurirdquo dar şi la delicatele bdquomosqui-tordquo Mai ştiu că noaptea din preziua dezlegării la munte a fost foarte lungă dar maşina parcă icircnţelegacircndu-ne dorinţa s-a grăbit spre apele de sus

FotoT Pintea

33|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|1 iunie

Mini sfaturi pentru mini pescari

IULIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30 31

DLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVSDLM

208305356451045136228321414509601643011101149235316408449533031118157349443536624008042139236

651746837944632721815905957

110112031305649738826913

1001104911331215618705749837931

10241107629724819918

1433152616241714131514091458154916421736182519141236131914061454153916261711175612541345143615271618170518011211130814041502

211622092311

-1857194920452134222422542343

-1913200120462134221922592351

-184119262109215622492337

-1854192620342131

536

542

549

556

2104

2100

2054

2047PP

LP

UP

LN

Icircncepem cu icircnceputul adică prezentarea elementelor de bază ale pescuitului cu undiţa Icircntre cele cinci componente ale undiţei vargă plută fir plumb şi cacircrlig trebuie să fie

armonie compatibilitate şi echilibru altfel undiţa nu va fi utilă la pescuit Chiar şi lanseta trebuie să icircndeplinească această regulă generală Imaginaţi-vă o vargă firavă cu un fir gros şi un carmac pentru prins somni sau o lansetă cu un tambur mic icircn care abia icircncap cacircteva spirale de nailon de un milimetru grosime iar lacircngă plumb două cacircrlige mici pentru bdquolibelulărdquo Cu ochiul minţii veţi vedea dezechilibrul şi lipsa de armonie Cumpăraţi din magazin mai multe categorii de vergi cacircrlige plute plumbi şi fire şi uniţi-le icircntr-un ansamblu armonios icircn concordanţă cu peştii care trăiesc icircn apa unde vreţi să pescuiţi Interesaţi-vă la pescarii localnici sau la prieteni care au mai pescuit icircn acea apă Peştii de mărime şi greutate bdquorecordrdquo nu se pun icircn bdquoecuaţierdquo hellipVarga o cumpăraţi icircn raport cu puterea voastră de macircnuire plutele le echilibraţi icircntr-o găleată plină cu apă adăugacircnd sau reducacircnd numărul de plumbişori pacircnă cacircnd 80 din plută intră sub apă iar 20 rămacircne icircn afară ţinacircnd seama şi de greutatea momelilor pe care le veţi folosiPescarii mici nu trebuie să plece singuri la pescuit şi mai cu seamă icircn sălbăticie ci icircnsoţiţi de părinţi rude vecini prieteni pescari de la care vor icircnvăţa tainele naturii şi pescuitului şi vor primi ajutor icircn caz de nevoie Tot de la aceştia vor icircnvăţa cum să macircnuiască o vargă de pescuit cum se oboseşte şi se scoate peştele din apă cum se agaţă icircn cacircrlig momeala şi cum se nădeşte locul de pescuit Copilaşii pescari trebuie să icircnceapă lecţiile de pescuit cu o singură undiţă şi să nu stea pe locul de pescuit aproape de icircnsoţitori Pentru a nu greşi niciodată icircn preziua plecării la pescuit scrieţi un program al zilei de pes-cuit din care să nu uitaţi notarea unor utilităţi şi din care să nu lipsească apa macircncarea facircşul pentru vacircnt şi ploaie momeli nada undiţa rucsacul şepcuţa ochelarii de soare polarizanţi juvelnicul şi bdquonoroculrdquo pentru ziua de pescuit Am glumit dar ştiu pe cineva care a ajuns pe malul unei bălţi după ce a uitat acasă cutia cu momeli sau altul care din grabă a lăsat lacircngă uşă husa cu uneltele de pescuit ratacircnd ziua de pescuit Se mai poate icircntacircmpla dar se poate evita Pentru a nu adormi pe malul apei copilaşii pescari trebuie să se culce seara devreme pentru că o partidă de pescuit icircncepe icircn zori cacircnd răsare soarele Dacă vă interesează şi alte taine ale pescuitului citiţi materialele publicate icircn revista VPR icircn fiecare număr lunar unde sunt prezentate pe lacircngă aventurile icircntacircmplările amin-tirile din viaţa pescarilor şi sfaturi privind metodele de pescuit reţete de nade şi momeli şi nu numai Cartea micului pescar a rămas deschisă la pagina nr 1 Pacircnă terminaţi studiile aveţi de acumulat un volum uriaş de cunoştinţe Dar nu vă speriaţi Pescuitul este o distracţie şi o competiţie ca orice sport Firicel icircntins

Valentin MALICIUC

IUNIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30

VSDLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVS

218259344433521035136234329418521619015103151239336431535629005049139233329411512618011105

756837924

10151112721819918

1012110512021303559644736824918

101611091213631728821912

1001104911361229527619

142915231609165817491302140915101611170817571839124313291419152016231726182919031211130914031453153916251721181912361327

2028210422122309

-195120242105215322362324

-1821191620012055214822462339

-1856195220452119215622432341

-18261909

533

531

531

528

2056

2100

2103

2104

LP

UP

LN

PP

Atenție la ora de vară

FotoM Ionescu

Prinse icircn capcanăORIZONTAL 1) Capcana trandafirului (sg) ndash Cei mai buni vacircnatori 2) Simtul ascutit al caprio-arelor ndash Bronzat natural 3) Curse ndash Incluse icircn club ndash Tariful dupa eliminarea celor cacircteva sute de metri patrati 4) A da cu marinimie ndash Pune capcana si fuge 5) Arma marilor profitori ndash Trimisa dupa inamic 6) Margine de tricolor ndash Cacircnd cifrele se aduna (pl) 7) Capcana ne-vazuta ndash Coada de taur 8) Sectiune dintr-un ficat ndash Un necunoscut ndash Formula de adresare ca pentru un vacircnator mai icircn vacircrsta 9) Gazul care se livreaza la tub ndash Deosebit de mic 10) Vacircnatori cu picioarele pe pamacircnt

VERTICAL 1) Are gust de ocna ndash A pune capcane 2) Capcane pentru lei (fig) 3) Miros fin ndash Salutul eroilor ndash Nod putin desfacut 4) Blana de lemur ndash Case carora li s-au dat spargeri 5) Locul unde te duc numai nevoile (reg) ndash Pense 6) Carne de cerb ndash Muscat de flacari ndash Seva 7) Se ia pe picioare ndash Fara grai ndash Fac parte din grup 8) Se aprinde foarte usor mai ales daca sar scacircntei 9) Pastrate icircn eter ndash Firisoare ndash Nasul cu belciug artizanal 10) A prinde temporar ndash Icircnghesuiti

Ion Mihaiu

Dezlegare VPR mai CAPACITATE-OTELITA-OF-NE-BR-RANI-SUDICA-T-G-T-RT-FURII-AP-APATI-CE-NAT-AB-UO-TURATIE-NO-ZONAL-VAR-RECITATORI

1

1

4

4

2

2

5

5

3

3

6

6

7

7

8

8

9

9

10

10

|34 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

AJVPS Hunedoara vinde căţei din rasa copoi ardelenesc de la Canisa Căpăţacircna Prenotări şi informaţii suplimentare la tel 0254215422

VAcircND armă de vacircnătoare cal1270 ţevi juxtapuse Bohler antinit Tel 0723300609

Mica publicitate

Pune la dispoziţia vacircnătorilor interesaţi următoarele categorii de căţei

bull o femelă din rasa jagdterrier icircn vacircrstă de 5 luni bull o femelă din rasa copoi slovac icircn vacircrstă de 2 luni bull un mascul din rasa brac german cu păr sacircr-mos icircn vacircrstă de 3 lunibull două femele metişi de copoi x jagdterrier icircn vacircrstă de 2 luni

Juvenilii sunt dehelmintizaţi şi vaccinaţi de două ori iar căţeii dehelmintizaţi şi vaccinaţi doar icircmpotriva parvovirozei Preţul de valorificare este de 500 leiexemplar cu TVA inclus Căţeii provin din părinţi selecţionaţi folosiţi cu rezultate excelente la vacircnătoare Dintre reproducători sunt scoşi la vacircnzare la acelaşi preţ următorii cacircini

bull un mascul de copoi ardelenesc icircn vacircrstă de 2 anibull o femelă de brac sacircrmos folosită la vacircnătoare icircn vacircrstă de 7 anibull o femelă de limier hanoveran folosită icircn teren icircn vacircrstă de 7 ani

Doritorii se pot adresa pentru achiziţii sau eventuale prenotări precum şi pentru alte informaţii d-lui Du-mitru Teodor la tel 0212708060 sau 0767817908

CANISA CERNICA

SC SURAKI SRL producător autorizat conform legislației europene icircn prelucrarea cărnii de vacircnat este interesată icircn achiziționarea vacircnatului mare icircn carcasă destinat producției de mezeluri comercializate sub marca ldquoTOLBA VAcircNĂTORULUIrdquo Oferim posibilitatea icircncheierii de contracte pe termen lung

Detalii la numerele de telefon 0752 525 142 sau 021 411 62 30

E-mail florinblidarescusurakiro sau surakisurakiro

wwwsurakiro

Page 10: VÂNĂTOAREA ÎN REUNIUNEA DE LUCRU VÂNĂTOAREA

|10 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Icircn perioada 08-11052012 s-a desfăşurat icircn oraşul Cape Town din Africa de Sud cea de-a 59-a

Adunare Generală a Consiliului Internaţional de Vacircnătoare ( CIC ) manifestare care a reunit participanţi din peste 30 de ţări membre atacirct din Europa cacirct şi din America de Nord Africa şi Asia Organizată ca Fo-rum Mondial al Utilizării Durabile și avacircnd ca temă principală bdquoEco-nomia conservării faunei sălbaticeldquo această reuniune a icircnsemnat mai mult decacirct o icircntacirclnire prietenească icircntre vacircnători din icircntreaga lume fiind un adevărat forum al schimburilor de idei de analiză şi propuneri pentru gestionarea vacircnatului ca parte esenţială a conservării biodiversităţii Din partea Delegaţiei Romacircniei au luat parte la acest eveni-ment dr ing Neculai Şelaru ndash direc-tor general al AGVPS din Romacircnia ing Eusebiu Martiniuc - director al

AJVPS Vrancea ing Liviu Coman - director al AJVPS Călăraşi Şipos Dan - candidat și nou membru şi sub-semnatul - director al AJVPS Praho-va icircn calitate de nou Șef al Delegaţiei Romacircniei icircn CIC Riguros organizată cea de-a 59-a Adunare Generală a CIC a prilejuit un util schimb de experienţă şi o continuare a demersurilor legate de gestionarea durabilă a vacircnatu-lui din Africa considerat alături de toate speciile de vacircnat existente pe celelalte continente componentă a Patrimoniului Cultural Mondial Temele puse icircn discuţie de-a lungul tuturor dezbaterilor icircncepacircnd cu deschiderea oficială desfăşurată icircn Palatul Parla-mentului din Cape Town continuacircnd cu lucrările Diviziilor şi icircncheind cu rezoluţiile aprobate icircn cadrul sesiunii finale au trasat şi susţinut politi-cile locale regionale şi mondiale icircn privinţa gestionării populaţiilor de vacircnat

sedentar şi migrator Au fost abordate aspecte legate de pericolul d i s p a r i ţ i e i unor specii aflate la limi-

ta existenţei lor de comerţul legal dar şi ilegal cu carne trofee şi exemplare vii precum şi cele legate de braconaj ca principal element favorizant al traficu-lui cu vacircnat şi produse accesorii pro-venite din vacircnat (coarne colţi fildeş blănuri carne pui ouă etc) şi de politicile care ar trebui aplicate icircn ve-derea limitării efectelor negative ale aspectelor menţionate mai sus Cum era şi normal re-giunea cu cele mai multe elemente de analiză a fost continentul Africa con-tinuacircndu-se astfel tendinţa icircncepută cu mai mulţi ani icircn urmă de a prezen-ta şi populariza continentul african S-a insistat asupra gestionării faunei cinegetice africane a modalităţilor de organizare a partidelor de vacircnătoare icircn mai multe ţări ale continentului a Parcurilor Naţionale cele mai im-portante cu problemele lor a marilor migraţii sezoniere şi nu icircn ultimul racircnd studii foarte interesante despre speciile de animale sălbatice africane De această dată prezentările au fost susţinute de oficiali ai ţărilor africane miniştri ai mediului ai agriculturii reprezentanţi ai Organizaţiei Mondi-ale pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) ai Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) Nivelul reprezentării

Organizată ca Forum Mondial al Utilizării Durabile si avacircnd ca temă principală bdquoEconomia conservării faunei sălbaticeldquo

aceasta reuniune a icircnsemnat mai mult decacirct o icircntacirclnire prietenească icircntre vacircnători din icircntreaga lume

Reprezentare externă|

Adunarea Generală a CIC din Cape Town

Ilustrația CIC

11|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

a dat pe de o parte importanţa cuvenită eforturilor naţionale icircn sen-sul conservării bogăţiilor naturale pe care le administrează pe de altă parte a susţinut recunoaşterea Africii ca un continent dornic să fie apre-ciat de lumea mondială ştiinţifică şi nu numai Totodată a fost recunos-cut faptul că principiile conservării biodiversităţii vieţii sălbatice sunt necesare şi sunt susţinute icircn direcţia dezvoltării comunităţilor umane şi al protejării faunei şi florei de o inestimabilă valoare biologică şi economică Rapoartele de acti-vitate ale Diviziilor din cadrul CIC (Divizia Ştiinţe aplicate Divizia Politici şi Legislaţie Divizia Cultură şi Grupul de lucru Opinia Tacircnără) au arătat uneori cu detalii icircntreaga activitate desfăşurată icircn ultimul an realizările și eforturile comune alături de alte organizaţii sau organisme zo-nale sau mondiale Demn de remarcat este faptul că activităţile desfăşurate icircn acest ultim an au pus Consiliul Internaţional de Vacircnătoare pe o nouă orbită a relaţiilor şi recunoaşterii internaţionale icircn sensibilul domeniu al conservării biodiversităţii vieţii sălbatice Au fost scoase icircn evidenţă eforturile unor delegaţii naţionale sau al unor membri ai acestor delegaţii precum şi ale conducerii CIC icircn acest sens Toţi au depus un efort consis-tent icircn a impune politicile şi principi-ile CIC icircn Europa dar şi icircn celelalte continente Icircn acest sens este demn de amintit faptul că icircncepacircnd cu acest an limba rusă a devenit a patra limbă oficială a CIC ca o recunoaştere a eforturilor importante făcute de Federaţia Rusă şi fostele state ale URSS icircn conservarea faunei sălbatice şi icircn sprijinirea studiilor icircntocmite de importante instituţii ştiinţifice ruseşti precum Academia de Ştiinţe de la Moscova şi institute de cercetări afili-ate acesteia

Discuţii finale au fost făcute și cu privire la formulele de evaluare a trofeelor de vacircnat icircn sen-sul că pacircnă la toamnă vor fi editate noile fişe cu metodo-logia de cal-cul icircn acest fel dorindu-se icircncheierea unei perioade neclare şi confuze care a marcat ultimii ani De asemenea s-a discutat formarea tot pacircnă icircn toam-na acestui an a structurilor zonale şi naţionale pentru evaluarea trofee-lor astfel icircncacirct şi acest domeniu atacirct de important prin care se răsplătesc eforturile adevăraţilor profesionişti să-şi recapete importanţa Au fost discutate şi probleme specifice Delegaţiei Romacircniei iar domnii Bernard Lozeacute - Preşedinte CIC şi Dieter Schramm - Preşedinte de Onoare CIC şi-au re-afirmat sprijinul direct icircn a susţine indi-vidual sau icircn totalitate acţiunile pe care dorim să le iniţiem dar şi implicarea membrilor noştri icircn proiectele iniţiate de către Diviziile CIC - ului Prin demersurile Guvernului de la Budapesta CIC are toate şansele să devină un or-ganism mondial pe lacircngă Organizaţia Naţiunilor Unite angajaţii săi putacircnd fi asimilaţi personalului diplomatic Este deocamdată o dorinţă şi speranţă Icircn concluzie a 59-a Adunare Generala CIC a reliefat poziţia acestei organizaţii de susţinător al vacircnătorii ca o componentă a Patri-moniului Cultural Universal punacircnd bazele icircnceperii unor noi studii icircn do-meniul Economiei Conservării Fau-nei Sălbatice

S-a hotăracirct ca cea de-a 60-a Adunare Generală a CIC din anul 2013 să se desfăşoare icircn trei ţări şi anume Cehia Slovacia şi Ungaria pe parcursul unei săptămacircni şi sub pa-tronajul extraordinar al Preşedinţilor din aceste ţări Despre frumuseţile Africii de Sud atacirct cacirct am putut ve-dea icircntr-un material viitor

Valeriu BOLGIU

Ilustrația NȘelaru

|12 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Pornind de la o simplă icircntrebare bdquo Cum văd căpriorii lumea dimprejurul

lor rdquo şi icircnţelegacircnd acest fenomen putem evita o serie de greşeli care de cele mai multe ori ne vor lăsa doar cu imaginea căpriorului fugind icircnapoi spre desişul de unde ve-nise şi cu tolba goală

IcircNTRE LUMINĂ ŞI CULOAREPentru o lungă perioadă de timp s-a crezut despre căpriori că văd numai icircn alb şi negru Cercetările ul-timilor ani au demonstrat icircnsă că lucrurile stau puţin altfel Ochiul mamifere-lor conţine două feluri de celule sensibile la lumină denumite după forma lor conuri şi bastonaşe Conurile percep culorile

din spectrul de lumină şi sunt dedicate cu precădere vederii diurne iar bastonaşele sunt sen-sibile la lumina slabă şi nu icircnregistrează culorile Ochiul uman conţine mai multe conuri deci noi percepem bine culorile şi vedem bine icircn timpul zilei iar pentru că avem mai puţine bastonaşe nu ne descurcăm prea bine cacircnd nu este lumină suficientă Ochii căpriorilor conţin mai multe bastonaşe şi mult mai puţine conuri aşa că ei se mişcă relativ confortabil icircn lumina slabă cum este dimineaţa şi seara şi pe icircntuneric dar percep foarte slab culorile şi doar unele dintre acestea

CULOAREA DIN IMAGINIldquoCuloareardquo este ceea ce per-

cepem noi din lumina cu diferite lungimi de undă şi frecvenţe şi care se traduce prin spectrul vizibil practic ceea ce vedem noi icircntr-un curcubeu La capătul spectrului cu lungimi mari de unde este roşul iar la capătul opus este violetul lumina cu lungimi scurte de unde Există icircnsă lumină şi icircn afara spectrului vizibil pe care ochiul uman nu o percepe icircn mod normal Este aşa numitul spectru invizibil din care fac parte ultravioletele şi infraroşiile Cercetările au demon-strat că ochii căpriorilor pot percepe o parte din spectrul vizibil aflat spre partea violetă şi chiar o parte din spectrul invizibil o parte din gama de ul-traviolete Astfel căpriorii pot vedea ceva din cu-loarea albastră iar prin contrast sunt foarte puţin sensibili la culorile dinspre galben iar verdele por-tocaliul şi roşul sunt per-cepute ca nuanţe de gri

ULTRAVIOLETUL ŞI PORTOCALIUL DIN ECHIPAMENTPărerile privind acuitatea vederii căpriorilor vis-a-vis de lumina ultravioletă sunt icircmpărţite Ceea ce este sigur este că o mare parte din materialele din care este fabricată icircmbrăcămintea conţin icircntăritori de culoare toc-mai pentru a da strălucire culorilor Aceşti ldquoicircntăritorirdquo funcţionează tocmai pe

baza reflexiei unei părţi din spectrul ultraviolet Avacircnd icircn vedere structura ochiului căpriorilor şi sensibilitatea lor ridicată la ultraviolete aceştia vor percepe aceste materiale ca fiind mult mai strălucitoare decacirct le putem vedea noi Icircn ori-care dintre situaţii indife-rent cacirct de mult sau puţin percep căpriorii aceste ul-traviolete este recoman-dat să purtăm la vacircnătoare o icircmbrăcăminte icircn culori neutre apropiate de cele din mediul icircnconjurător aşa numitul camuflaj Echipamentul modern aici incluzacircnd alături de icircmbrăcăminte şi rucsa-cii corturile scăunelele etc sunt confecţionate din materiale non-UV care nu reflectă razele ul-traviolete Există de ase-menea detergenţi pen-tru curăţire care icircnlătură icircn mare măsură efectul generat de icircntăritorii de culoare detergenţi recomandaţi pentru spălarea echipamentului de vacircnătoare Icircntre culo-rile ce trebuie evitate la vacircnătoare sunt albastrul şi bleumarinul pe care aşa cum am văzut căpriorii le percep destul de bine Pe de altă parte aşa cum arătam portocaliul este perceput de căpriori drept o nuanţă de gri aşa că vesta portocalie de protecţie sau banda de la pălărie sau de pe braţ nu vor atrage icircn mod special atenţia căpriorilor Asta bineicircnţeles cu condiţia de a nu ne mişca atacirct

Cum ne văd CĂPRIORII

Ce putem vacircna

13|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

timp cacirct suntem icircn raza lor de vedere şi mai ales icircn porţiunea din zona lor frontală icircn care şi ei au o vedere binoculară Să nu uităm că mişcarea zgo-motul şi mai ales miro-sul alături bineicircnţeles de culorile echipamentu-lui sunt aspectele cheie de care trebuie să ţinem seama atunci cacircnd vacircnăm

la căpriori De altfel de felul icircn care vom gestiona aceste elemente va depin-de icircn mare parte imaginea cu care vom pleca din teren la finele partidei de vacircnătoare un căprior ce se pierde icircn desiş sau un trofeu binemeritat pen-tru panoplia cu amintiri

IUNIE Mamifere căprior (mascul) şacal vulpePăsări cioară grivă cioară grivă sudică cioară neagră coţofană

IULIE Mamifere căprior (mascul) şacal vulpePăsări cioară grivă cioară grivă sudică cioară neagră coţofană de la 1507-stăncuţă

|MacIlustrația autorului

Ilustrația autorului

Timpul lui Cireşar va trece cacirct ai bate din palme şi vom fi faţă icircn faţă cu vremea călduroasă a lui Cuptor Nu neapărat că ar fi ceva semnificativ deschis la vacircnătoare icircn iulie dar pregătirea cacircinelui de vacircnătoare pen-

tru deschiderea de la mijlocul lui Gustar trebuie făcută cu grijă şi din timp Nimic nu trebuie lăsat pentru ultimele zile nici repetiţiile ndash aducerile aminte şi practica constantă a comenzilor nici administrarea vaccinului icircmpotriva căpuşelor şi a altor insecte parazite şi cu atacirct mai puţin antrenamentul fizic pe cacirct posibil icircn condiţii cacirct mai apropiate de cele icircn care vom vacircna Şi pentru că a venit vorba despre vremea călduroasă să vedem ldquoce şi cumrdquo trebuie să procedăm icircn aceste condiţii vis-a-vis de partenerul nostru pa-truped Antrenamentul fizic trebuie efectuat continuu cel puţin de două-trei ori pe săptămacircnă o ieşire de cel puţin o oră - două icircn parc icircn locurile special amenajate sau şi mai bine pe un teren liber unde poate alerga icircn voie pot menţine cacircinele icircn formă Nu mai puţin important de reţinut este faptul că antrenamentul trebuie icircnceput cu atacirct mai mult dacă a lipsit cu cel puţin două luni icircnaintea deschiderii sezonului de vacircnătoareCe temperaturi sunt periculoase Pentru pontatori care lucrează in-tens pe teren uscat chiar şi numai + 15 20o C pot deveni o problemă Dacă vorbim despre retreiveri care lucrează icircn apropierea unei ape situaţia se schimbă deoarece poate singur să se răcorească ori de cacircte ori este nevoie Să nu uităm că majoritatea raselor de cacircini pot suporta mult mai bine frigul decacirct căldura Cum prevenim deshidratarea Foarte simplu trebuie doar să fim pregătiţi şi cu apă pentru cacircinele nostru Doi trei litri de apă la maşină poate unul la noi icircn teren sunt suficienţi pentru o jumătate de zi de vacircnătoare pe vreme călduroasă La fiecare oră cacircnd e cald la o jumătate de oră icircn zilele toride daţi-i să bea pe săturate şi nu strică dacă icircl şi stropiţi cu puţină apă Monitorizaţi permanent cacircinele Dacă mersul devine apatic ochii sticloşi sau pur şi simplu se aşază des singur pe sol toate sunt semne de alertă Faceţi o pauză treceţi la umbră şi din nou daţi-i să bea apă Dacă este vreo apă prin apropiere lăsaţi-l să facă o baie de voie Are cu siguranţă nevoie de odihnă pentru a se reface Nu uitaţi că la nivelul ierbii tempera-tura este mai ridicată iar ventilaţia este mai redusă O căldură tolerabilă pentru noi poate fi deja prea ridicată pentru companionul nostru patruped Un cacircine pasionat şi dedicat poate alerga la vacircnătoare pacircnă la colaps şi nu cred că vreunul dintre noi ar dori aşa ceva

Alexandru CODRIN

PREGĂTIRI PENTRU VREMEA

LUI CUPTOR

|Bolile vacircnatului

|Tir și Balistică

|14 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Scăldătoare pentru păsări

Zilele de vară se scurg agale icircn aşteptarea pasajului la prepeliţe la raţe a pacircndelor la vacircnatul mare Scur-tele vacircnători la căprior icircntacirclnirile la competiţiile chino-logice şi de tir din acest răstimp fac trecerea mai uşoară

domolind nerăbdarea vacircnătorului Icircn acest răstimp reicircnvie icircn minte icircntacircmplările petrecute icircn natură alături de camarazi de cacircine şi sălbăticiuni culoarea şi viaţa perioadelor de crepuscul de seară tacircrzie zorile icircnrouate icircn care totul revine la viaţă după amorţeala de peste zi sau de peste noapte şuieratul bătăilor de aripi ale raţelor icircndreaptă atenţia vacircnătorului către direcţia de unde vor apărea umbrele mişcătoare ce se apropie de ochiul de apă Foşnetul frunzelor şi zgomotul crăcilor rupte sub greutatea cerbului direcţionează atenţia trăgătorului către un punct pe linia neagră-cenuşie a lizierei pădurii ndash unde icircşi va dezvălui poate silueta icircn lumina lunii frumoasa cervidă Căpriorul suplu şi plin de frumuseţe sprijină icircntre coarnele lui răsăritul sau apu-sul fiind una cu soarele plămădit parcă din aceleaşi raze răpind pentru cacircteva clipe vederea vacircnătorului ce nu mai poate desluşi unde sfacircrşeşte astrul şi unde căpriorul Roşul lanului de maci urcă

Ore de crepuscul |maria săvulescu

FIRMA DDUPLEKS PRODUCE PROIECTILE UNICE PENTRU ARME CU ŢEVI LISE

Am văzut prima imagine a unui proiectil unic produs de firma letonă DDuplex icircntr-un articol semnat de DDandarinov icircn revista Bălgarski Loveţ (aprilie 2010 pp56-60) Menţionat

icircntre cele avacircnd corpul din oţel tip Blondeau era apreciat pen-tru buna sa precizie şi marea putere de penetraţie şi de stopare a vacircnatului Textul indica icircnsă numai numele firmei nu şi pe cel al modeluluiRevista Le Chasseur Francais a tipărit icircn anul 2011 un număr su-plimentar intitulat Sanglier (Mistreţul) unde Francis Grange a comparat (la pp92-96) cinci modele de proiectile unice (dintre care două produse de D Dupleks) cu un Brenneke Rubin Sabot toate cartuşele avacircnd cal1270 S-au verificat următorii parame-tri tehniciViteza la 250 m de la gura ţeviiEnergia cinetică la 10 m + mărimea cavităţii icircn decimetri cubi (icircn plastilină de 55)Precizia (diametrul cercului de dispersie) la distanţa de 50 m Rigiditatea constracircngerea ţevii la trecerea lor printr-un full-choke de 1 mmAbaterea-standard a vitezei la 250 m Presiunea medie din camera cartuşului şi presiunea statistică Pentru a verifica precizia calcula energia cinetică şi măsura cavităţile icircn dm cubi s-au tras cacircte 5 focuri dintr-o ţeavă lisă de 66 cm cu choke cilindric ameliorat (010 mm) şi lunetă fixă Pentru a măsura viteza la 250 m rigiditatea la trecerea prin full-choke şi presiunile din ţeavă s-au tras cacircte 10 focuri la bancul oficial de probă din Saint-Etienne Notele exprimau 5 trepte de calitate excelentă bună medie mediocră şi proastă Cele două modele ale firmei DDupleks poartă numele de Dupo 28 şi Hexolit 32 cifrele reprezentacircnd greutatea icircn grame a modele-lor respective Corpul lor din oţel cu un strat extern din zinc inoxidabil este anterior concav şi cu o centură dublă dintr-un

Păsările din natură de interes cine-getic precum şi cele de importanţă faunistică se confruntă - compara-

tiv cu mamiferele sălbatice - cu mai mulţi agresori care le atacă din aer şi de pe sol Icircn lista celor ce le agresează se includ şi dăunători mai puţin cunoscuţi de cei ce protejează natura ndash vacircnători sau memb-rii organizaţiilor pro-natura ndash constituiţi

din numeroase specii de paraziţi (peste 1000) care icircşi duc existenţa pe corpul păsărilor icircn mod temporar sau perma-nent şi sunt cunoscuţi sub termenul de ectoparaziţiEctoparaziţii sunt vietăţi de dimensiuni reduse icircntre 05 ndash 5 mm Cei vizibili ndash Ixodes ricinus - se hrănesc icircn exclusivita-te cu sacircnge fixat pe corpul păsării alțiindash Dermanyssus sp- stau temporar mai mult pe timpul nopţii cacircnd se hrănesc cu sacircnge refugiindu-se icircn timpul zilei icircn materialele de construcţie a cuibului sau sub scoarţa ramurilor care susţin cuibulSpeciile de ectoparaziţi ndash malofagi ndash stau icircn permanenţă pe corpul păsării şi se hrănesc cu excoriaţiile pielii sau din componentele penelor Malofagii se deosebesc de păduchii existenţi la mamifere prin formatul capului de trapez sau semisferăMalofagii determină prin deplasările pe corpul păsării o stare de agitație de frecvente toaletări ale penajului care duc şi la degradarea acestuia la sustragerea păsării de la hrănire de la odihnă şi foarte important la o redu-cere a vigilenţei normale faţă de agreso-rii existenţi icircn mediul de viaţăEfectele negative ale ectoparazitării se exteriorizează icircn perioada de incubaţie a ouălor şi de creştere a puilor finalizată cu spargerea ouălor şi strivirea puilor Păsările cel mai frecvent atacate sunt cele de talie mare precum fazanul cocoşul de munte de asemenea păsările ce trăiesc icircn colonii ndash stacircrcii cormoranii - sau cele care icircşi menţin de la un an la altul locurile de cuibărit precum ber-zele acvilele și bufniţa mare Păsările de talie mică (vrăbiile cintezele graurii piţigoii prepeliţele) sunt mai puţin agresate situaţie explicată prin practicarea scăldării icircn praful din dru-muri O ectoparazitare redusă accidentală se constată la mierlă şi sturz care icircşi

tapisează şi cu sol pereţii din interiorul cuibului Sub temperatura corpului şi agitarea păsării şi a puilor solul se transformă icircn pulbere care acţionează negativ asupra ectoparaziţilor ca un fel de bdquobaie la domiciliurdquoCombaterea ectoparaziţilor din natură se poate realiza prin amenajarea şi amplasarea icircn teren de bdquoscăldătorirdquo

constituite din amestecuri de cenuşă provenită din arderea de lemne de esenţă moale sau din tulpini de porumb cu nisip fin frac14 din volum compoziție icircn care se include 05 produse care conţin piretrinoide (flumetrin ciper-metrin resmetrin)Nisipul este un component

obligatoriu icircntrucacirct antrenează restul din amestec printre pene cu ajungerea acestuia şi pe corpul păsării Amestecul de cenuşă nisip şi substanţă acaricidă se depozitează icircn mici şanţuri dreptunghiulare cu laturi de 50-80-100 cm adacircnci de 10-15 cm şi amplasate icircn locuri icircnsorite şi cu vegetaţie mică (eventual cosită) icircn terenurile mai populate cu păsări in-clusiv cu cele de interes cinegetic Un alt loc de amenajare a scăldătorilor icircl constituie şi vecinătatea instalaţiilor de furajare a păsărilor Amestecul depus icircn scăldători se suplimentează icircn măsura bdquoconsumuluirdquo şi se afacircnează după precipitaţii Se consideră ca numărul de scăldători necesare şi permanente icircn terenurile cu păduri să fie de 2-3 la ha Un mod de deparazitare corporală in-clusiv de dehelmintizare a organelor interne constă şi icircn administrarea la păsările autohtone icircn lunile de iarnă de furaje ce conţin ivermectină Acţiunile complexe de combatere a ectoparaziţilor la păsările din natură prin furaje iarna şi prin scăldători şi pulverizare a cuiburilor vara se vor fi-naliza icircn viitor cu evidente reduceri ale prezenţei icircn teren a unui important dăunător ce determină prejudicii se-rioase icircn existenţa păsărilor

DR VADIM NESTEROVDR IC-TIN SABĂUndash BALC

ECTOPARAZITOZELE păsărilor din natură

Diferite specii de malofagi existente la păsări

15|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

parcă către soare icircn nuanţele roşiatice ale apusului Cacircntul brotacilor strigătul buhăi bătaia aripilor plescăitul apei freamătul pomilor fracircn-tura crengilor toate icircţi schiţează icircn minte pastelul imaginii ce prinde viaţă Icircn culorile gri-violacee ale crepusculului dispărea sub linia orizon-tului astrul zilei lăsacircnd icircn grija lunii pămacircntul cu toate vieţuitoarele lui Acea noapte urma să fie luminată de o mare şi rotundă lună plină Vacircntul atingea cu o adiere uşoară frunzele pomilor răcorind parcă atmos-fera ndash o seară minunată pentru a rămacircne la pacircndă la mistreţ Icircmprejurimile zonei unde urma să ne stabilim punctul de observaţie fuseseră cu atenţie cercetate un canal generos plin de apă macircl şi vegetaţie separa cele două parcele Pe una din ele se icircntindea un frumos lan de porumb iar pe cealaltă se icircntindea o mirişte lăsată special pentru pasajul prepeliţelor Trecătorile folosite de mistreţi erau uşor de depistat datorită urmelor de nămol şi frecăturilor lăsate pe copacii ce se ridicau din loc icircn loc din canal Am localizat zona cu urmele cele mai proaspete şi apoi ne-am deplasat icircn tăcere prin mirişte căutacircndu-ne ascunziş la umbra unor tufe Acolo ne-am aşezat icircn tăcere aşteptacircnd şi speracircnd la apropierea vreunui vier Clipele serii se scurgeau pe nesimţite ascultacircnd sunetele naturii cacircntul păsărilor cacircmpului foşnetul scurt al mersului rozătoarelor trecerea căprioarelor

şi a iepurilor Şi astfel icircncet-icircncet noaptea şi liniştea acoperiră pămacircntul La un moment dat se auzi din ce icircn ce mai aproape un foşnethellip venea dinspre canal Ceva se apropia răscolind icircmpletitura de stuf şi iarba icircnaltă Nu puteai zări decacirct arcuirile crengilor şi firelor de stuf Animalul se opri icircn

dreptul unei sălcii care icircncepu să se scuture din rădăcini Da era un porc mistreţ care mulţumit de baia de nămol făcută se freca cu putere de copac Doar ochii minţii puteau creiona scena căci totul se petrecea icircn adacircncitura canalului Am sperat că se va ridica pe malul opus pentru a intra icircn lanul de porumb ca să mănacircnce nu avea rost să ne apropiem căci vegetaţia icircn canal era icircnaltă Dar de parcă ar fi ştiut ce pericol icircl aşteaptă se depărtă pe acelaşi drum pe care şi sosi Trăirile şi simţirile acelor cli-pe au fost intense stacircrnite fiind nu de umbra masivului vier ci de sunetele şi umbrele naturii atacirct de bine contu-rate de lumina lunii Astfel de momente asemeni celor petrecute icircn icircnaltul observatoarelor rămacircn icircntipărite printre amintiri Ele preţuiesc la fel de mult ca şi istoria reuşitei unei puşcături dificile a unui aport făcut de cacircine doar la lu-

mina lanternei icircn icircntunericul serii sau din apele icircnvolburate ale racircului toate se adună icircn sufletul pasionatului trecător prin lumea minunată plină de neprevăzut a vietăţilor şi plantelor pămacircntului

polimer (roşu carmin la Dupo şi galben-verzui la Hexolit) pentru a trece uşor prin ţeavă şi choke posterior o bură-stabilizator golită (tot roşie respectiv galben-verzuie) obturator din plastic peste pulbere cartuş cu dulie metalică de 25 mm Pătrunderea provoacă expandarea - sau chiar ruperea ca schije dure şi tăioase - a 6 petale icircn vacircrf corpul proiectilelor rămacircne icircnsă icircntotdeauna compact Cităm rezultatele şi notele obţinuteDupo 28 cal1270 V 250 = 435 msE 10 + cavitate icircn plastilină = 2649 J 046 dmcubi Nota = mediePrecizie = cerc de dispersie 61 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 70 ms Nota = mediocrăPresiune mediestatistică = 574734 bari Nota = medieIcircn Fig1 vedem cartuşul Dupo 28 cutia roşie de 5 cartuşe cal1270 şi proiectilul cu cele 6 petale expandate pe o lăţime de 30 mm

Hexolit 32 cal1270

V 250 = 441 msE 10 + cavitate = 3112 J 050 dm cubi Nota = excelentă Precizie = cerc de dispersie 69 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 59 ms Nota = mediePresiune mediestatistică = 668814 bari Nota = mediocrăIcircn Fig2 vedem cartuşul Hexolit 32 cutia galbenă de 5 cartuşe cal1270

şi proiectilul cu cele 6 petale expandate pe o lăţime de 36 mm dar ele pot da schije tăioase de circa 2g fiecare ce ating alte puncte vitale Cor-pul proiectilului cu cele 20 g remanente icircşi continuă icircnaintarea cu efect mortal fără a se deformaIcircn verdictul său expertul francez laudă eficacitatea impresionantă a impactului demonstrată mai ales de Hexolit 32 care poate face minuni pacircnă la 30-35 m Ambele trec fără probleme prin full-choke graţie cen-turilor din polietilenă Prezentăm şi rezultatele obţinute icircn cadrul acestor verificări de proiecti-lul german Brenneke Rubin Sabot cal1270 de 284 g icircncartuşat de firma franceză FOB

V 250 = 460 msE 10 + cavitate = 3005 J 052 dm cubi Nota = excelentăPrecizie = cerc de dispersie 53 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 33 ms Nota = bunăPresiunea mediestatistică = 699780 bari Nota = mediocrăIcircn Fig3 vedem cartuşul decupat icircn lung proiectilul din plumb inclus icircn sabotul său cu 4 aripi alături de cutia pentru 5 cartuşe FOB Alte detalii privind acest model mai puteţi găsi icircn Vacircnătorul şi Pescarul Romacircn nr112006 nr112009 şi nr92010După cum constatăm din compararea parametrilor tehnici icircnregistraţi şi a notelor acordate de Francis Grange proiectilul Dupleks Hexolit 32 are performanţe apropiate de cele ale lui Brenneke Rubin Sabot o mică diferenţă fiind icircnregistrată numai la regularitatea vitezelorIcircn partea a doua a articolului vom arăta şi alte modele de proiectile unice de diferite calibre produse de firma letonă DDupleks

Matei TĂLPEANU

30 mm

36 mm

Ilustrația autoarei

Fig 1

Fig 3

Fig 2

|16 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Icircn lume sunt practicate icircncă şi sunt icircncurajate icircn prezent metode considerate tradiţionale şi culturale de vacircnătoare Am abordat recent bdquovacircnătoarea cu păsări de pradărdquo Continui

acum prin prezentarea bdquovacircnătorii cu arculrdquo Este la fel de veche poate chiar mai veche decacirct vacircnătoarea cu păsări de pradă şi cacircini arhaici de vacircnătoare Şi este la fel de etică şi recreativă dacă se poate compara din punct de vedere al dificultăţii practicării ei cacirct şi al apropierii subtile a OMUL-ui de natură Oricum aceste metode străvechi de vacircnătoare alături de altele la fel de bdquotradiţionalerdquo şi bdquocultura-lerdquo aduc un plus de farmec şi diversitate vacircnătorii contemporane contribuind efectiv la conservarea patrimoniului cultural comun al omenirii Dar să revenim la bdquovacircnătoarea cu arculrdquo Aceasta s-a menţinut cu continuitate din Paleolitic pacircnă prin secolul XV cacircnd arma de foc a deter-minat revoluţionarea mai multor activităţi prin-tre care şi vacircnătoarea Deşi teoretic părea apusă vacircnătoarea cu arcul renaşte icircn secolul XIX şi cunoaşte momente de glorie icircn SUA icircn secolul XXIcircn Europa primii arcaşi icircncep să se organizeze de abia după anii rsquo60 cacircnd s-a creat icircn Franţa Asociaţia Sportivă a Vacircnătorilor cu Arcul (ASCA 1969) apoi Federaţia Vacircnătorilor cu Arcul (FCA 1986) Dar cadrul legislativ pentru vacircnătoarea cu arcul s-a conturat de abia ulterior icircn perioada 2003-2008 impunacircnd printre altele o pregătire obligatorie prealabilă obţinerii dreptului de a vacircna

prin această metodă Icircn cadrul acestei pregătiri s-a urmărit şi se urmăreşte transmiterea unor cunoştinţe de bază necesare acestei vacircnători dificile şi transmiterea valorilor prin care se doreşte dezvoltarea unei imagini favorabile vacircnătorii icircn societate Exemplul recent al Franţei a fost urmat icircn Europa de mai multe ţări icircn care vacircnătoarea cu arcul este permisă Bulgaria Danemarca Finlanda Ungaria Italia Portugalia Spania şi Turcia Icircn terenurile private sau icircmprejmuite vacircnătoarea cu arcul este permisă şi icircn Croaţia Serbia Slovenia şi Slovacia Aşa s-a ajuns şi la fondarea Federaţiei Europene de Vacircnătoare cu Arcul (FECA) care şi-a propus să promoveze activitatea şi standardele icircnalte ale eticii unei modalităţi de vacircnătoare veche de peste 30 000 ani Misiunea acestei federaţii este de a informa

VAcircNĂTOAREA CU ARCUL

METODE TRADIȚIONALE DE VAcircNĂTOARE (II)

| Cultură Vacircnătorească

publicul larg cu privire la avantajele vacircnătorii cu ar-cul pentru mediu şi societate precum şi de a oferi instituţiilor statului argumente convingătoare icircn interesul promovării acestei modalităţi de vacircnătoare Pe zi ce trece vacircnătoarea cu arcul a cacircştigat teren nu numai ca număr de ţări ci şi icircn privinţa numărului de practicanţi Icircn SUA de exem-plu din cei peste 145 milioane de vacircnători 35 milioane deci 24 practică vacircnătoarea cu arcul iar icircn Franţa au urmat pregătirea impusă 17 000 de vacircnători din care 7 000 organizaţi icircn 75 de asociaţii departamentale afiliate FECA chiar practică vacircnătoarea cu arcuri tradiţionale (50) şi cu arcuri cu mecanism (50)Aceasta pentru că vacircnătoarea cu arcul constituie o adevărată artă incitantă fiindcă implică un angajament total din partea arcaşului icircn intere-sul dobacircndirii a ceea ce alţii obțin dificil chiar cu arma de foc O astfel de vacircnătoare necesită cunoştinţe temeinice despre comportamentul animalelor sălbatice vizate şi despre terenul icircn care se vacircnează motive stimulative perma-nente de autodepăşire Dar vacircnătoarea cu arcul mai necesită ceva care lipseşte multora dintre purtătorii de arme de foc simţul vacircnătorii pe care-l descoperim sau icircl intuim doar la unii orga-nizatori foarte buni de vacircnătoare Arcaşul rămacircne singur şi vacircnează singur cu o bucată de lemn o sfoară şi o săgeată fără a beneficia de icircndrumarea ajutorul sau complici-tatea cuiva El pacircndeşte sau se apropie de ţinta sa ca un supraprădător situat icircn vacircrful piramidei trofice Iar dacă ratează repetat se lasă deziluzi-onat de o practică icircn care nu poate reuşi Aşa se ajunge la o selecţie aparte ce pare să nu opereze icircn racircndul vacircnătorilor cu arme de foc Vacircnătorul cu arcul este prin urmare un vacircnător de excepţie care respectă vacircnatul şi se respectă pe sine icircnsuşi purtacircnd cu onoare icircmbrăcămintea tradiţională arcul tolba cu săgeţi şi un simplu cuţit la cingătoare

Icircn CARTA VAcircNĂTORULUI CU ARCUL sunt icircnscrise concis cu titlu de interdicţii următoarele obligaţii

bull să tragă icircn vacircnat şi să nu se ocupe de recuperarea luibull să rănească vacircnatul şi să-l lase să suferebull să tragă la distanţe prea mari riscacircnd să rănească vacircnatulbull să nu mănacircnce carnea vacircnatului dobacircnditbull să prezinte trofee icircnsacircngeratebull să folosească un limbaj icircnjositor pentru vacircnatbull să-şi neglijeze aspectul exterior şi să abuzeze de băuturi alcoolice icircn locuri publicebull să nu respecte proprietăţile privatebull să nu se antrenezebull să nu respecte legea

Icircn concluzie vacircnătorul cu arcul ar putea constitui un model icircn comuniunea largă a vacircnătorilor de pretutindeni inclusiv de la noi icircn ceea ce priveşte instruirea dorinţa de autodepăşire şi mai ales modul sportiv şi etic de a vacircna şi de a se comporta la vacircnătoare şi hellip icircn societate

|N Șelaru

17|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Managament cinegetic|

MORTALITATEA VAcircNATULUI (I)

De cum dă firul ierbii la icircnceput de primăvară şi icircn continuare toată vara şi toamna cacirct sunt ele de

lungi o mare parte din confraţii noştri din mediul rural purced plini de elan distructiv la incendierea miriştilor icircn particular şi a icircntregii vegetaţii uscate icircn general Cum de mai există şi persistă acest com-portament medieval icircntr-o ţară şi icircntr-o societate cu pretenţii de civilizaţie europeană este simplu de icircnţeles dacă privim cu atenţie icircn ce hal a ajuns icircnvăţămacircntul romacircnesc icircn special cel din mediul rural avacircnd icircn vedere şi sărăcia extremă care a pus stăpacircnire icircn ultimele două decenii pe populaţia din satul romacircnesc Media scrisă şi audio-vizuală ne prezintă aproape zilnic pe cei ce săvacircrşesc astfel de fapte terminate de cele mai multe ori cu pagube materiale ireparabile şi mai grav chiar cu pierderi de vieţi omeneşti Icircnsă mai puţin vizibile şi cunoscute pentru icircntreaga societate sunt pagubele imense aduse fondului cinegetic naţional de către aceste incendii devastatoare Cel mai bine cunoaştem noi vacircnătorii pierderile pricinuite efectivelor de vacircnat de aceste incendii de vegetaţie dar din păcate chiar şi noi de cele mai multe ori nu putem decacirct să privim neputincioşi cum vacircnatul plăteşte un tribut greu şi nemeritat Icircntotdeauna cacircnd am participat primăvara şi vara la combaterea răpitoarelor pre-cum şi la icircnceput de toamnă la frumoasele conace de prepeliţe am cercetat cu atenţie miriştile şi ca-nalele de stuf incendiate şi am rămas profund mar-cat de amploarea dezastrului provocat de foc asu-pra cuiburilor de prepeliţe potacircrnichi şi fazani De cacircteva ori mi s-a icircntacircmplat să găsesc chiar şi pui de iepuri şi căprioară carbonizaţi Foarte tristă situaţia dar din păcate extrem de reală an de an Cacircnd se va termina odată cu această batjocură la adresa naturii icircn ansamblul ei Greu de spus pen-tru că legislaţia trebuie să recunoaştem cu toţii deşi este destul de punitivă icircn acest domeniu al incendierii intenţionate a vegetaţiei uscate este icircnsă foarte greu de aplicat datorită greutăţii de a surprinde icircn flagrant pe aceia care icircnfăptuiesc acest lucru O speranţă de schimbare icircn bine icircn această problemă a incendierii vegetaţiei uscate va veni numai atunci cacircnd şi mentalitatea omului din me-diul rural se va schimba radical icircn sprijinul naturii conştientizacircnd şi el că aceasta nu poate icircndura la nesfacircrşit astfel de suplicii

CLAUDIU OPRESCU

INCENDIEREA MIRIȘTILOR

UN DEZASTRU CU REPETIȚIE

A fost o vreme cacircnd toate exemplarele speciilor de interes vacircnătoresc găsite moarte erau conştiincios

icircnscrise icircn condicile de serviciu ale paznicilor de vacircnătoare şi ra-portate ierarhic pacircnă la nivelul autorităţii publice centrale ce răspundea de silvicultură La acel nivel erau icircnregistrate an de an pe cauze distincte mortalităţile pen-tru o imagine corectă a evoluţiei fenomenului şi pentru prelucrare

icircn interesul ştiinţei şi practicii vacircnătoreştiA fost o vreme icircn care lucrările se făceau cu rigurozitate şi cu rezul-tate ce nu cred să mai fie atinse vreodată icircn cinegetică Toate par icircnsă rămase icircntr-un trecut din ce icircn ce mai icircndepărtat datorită renunţării la orice fel de pretenţii icircn privinţa pregătirii profesionale şi conştiinţei civice Acum ne grăbim să trecem prin şcoală şi viaţă precum bdquogacircsca prin apărdquo neluacircnd icircn seamă din cauza preocupărilor prioritare abaterii atenţiei şi ignoranţei generalizate de jos pacircnă sus aspecte şi procese importante pentru icircnţelegerea schimbărilor survenite inclusiv icircn cinegetica despre care facem vor-bire

La cele de mai sus sau poate la icircmpuţinarea vizibilă a vacircnatului icircn multe zone ale ţării meditam cu nostalgie stacircnd singur icircn pacircndă la marginea unui cracircng dinspre o lucernieră proaspăt cosită pe jumătate Soarele apusese şi doar ciorile şi coţofenele continuau să se plimbe ghiftuite printre brazdele icircncă

verzi de lucernăLa un moment dat atenţia mi-a fost atrasă de un grup agitat de 6 coţofene şi o cioară grivă care stracircnse bu-chet ciuguleau parcă icircn silă din ceva ce nu putea fi decacirct vreun pui de iepure sau ied de căprioară tăiat de cositoare Icircmi pusesem deja icircn gacircnd ca după ter-minarea pacircndei să merg cu lanterna şi să văd despre ce este vorba

Grupul de păsări ce se ciondăneau şi se găseau mereu icircn mişcare icircn jurul presupusei bdquonaderdquo a semnalizat prezenţa acesteia şi altui musafir O vulpe le-a ob-servat de sub poala pădurii şi lăsacircnd la o parte orice

precauţie s-a dus aţă la ospăţul intuit din com-portamentul aparte al păsărilor A căzut după cum se poate vedea cu bdquonadardquo icircn gură Nu au trecut nici 10 minute şi o altă vulpe ieşită din cracircng a luat urma celei dintacirci şi a rămas aseme-nea puţin mai departe

Pacircnda fiind deja deranjată m-am grăbit spre locul icircn cauză unde am făcut foto-grafia alăturată Ea

completează cum nu se poate mai sugestiv cele con-cis narate anterior Alte cuvinte icircn plus icircn completarea imaginii şi explicaţiei icircncercate sunt de prisosNu icircnsă şi concluzia că observacircnd seara şi dimineaţa suprafeţele de teren proaspăt cosite şi gracircnele recent treierate pot fi descoperite cu uşurinţă după compor-tamentul ciorilor şi coţofenelor cadavrele mutilate lăsate icircn urmă de utilajele agricole moderne Nu cred să exagerez deloc apreciind că icircn prezent icircn zona de cacircmpie cultivată agricol mai mulţi căpriori şi poate iepuri toacă aceste utilaje icircn lipsa echipării lor cu dispozitive eficiente de speriat vacircnatul decacirct extrag vacircnătorii din grupa ce ocroteşte şi icircngrijeşte fauna cinegetică din fondul respectivEste o părere doar care ar putea fi fundamentată sau contrazisă cu sprijinul armatei de paznici de vacircnătoare ce ar trebui să facă sistematic astfel de observaţii fiecare icircn fondul cinegetic pe care-l are icircn primire Ar fi cei dintacirci şi cei mai interesaţi să poată aprecia icircn urma unor astfel de observaţii sistematic făcute pierderile cauzate de utilajele agricole moderne cu o lăţime de lucru din ce icircn ce mai mare şi cu o viteză ce surprinde pacircnă şi exemplarele adulte nu doar pro-geniturile vacircnatului Dar oare mai ştiu ce au de făcut sau mai au timp să facă ce ştiu Mai are cine să le ceară să-şi facă meseria şi datoria precum icircnaintaşii acestora

N STORESCU

Ilustraţia autorului

|18 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări de sezon

Recent răsfoind paginile unei reviste străine am descoperit o fotografie insolită cea a unui căprior negru Chiar dacă sunt rare există ani-male care prezintă această particularitate Icircn general se icircntacircmplă la feline Dar şi cazurile lopătarilor icircnchişi la culoare sunt destul de comune Sunt evocate cazuri similare la cerbul de Virginia (cunoscut sub denumirea de cerb cu coada albă) - văr apropiat al căpriorului nos-tru european De asemenea s-au mai icircntacirclnit exemplare de springbocks şi foarte comunii fazanii tenebroşi Alte specii care prezintă această anomalie sunt veveriţele şerpii corail şi peştii Şi nevertebratele pot dezvolta această

caracteristică (fluturii) Icircn ciuda investigaţiilor nu există nicio dovadă (animal naturalizat foto-grafie sau mărturisire) care să ateste cazuri de cerb comun negru Dar există exemplare foarte icircnchise la culoareAceşti subiecţi negri sunt melanici sau atinşi de melanism fenomen caracterizat prin cu-loarea foarte icircnchisă a robei Fenomenul apare atunci cacircnd pielea conţine o proporţie anormal de ridicată de pigmenţi brun-negri denumiţi melanină Termenul melanină provine din grecescul me-los negru pe care icircl găsim icircntr-un număr de denumiri de animale dar mai ales de păsări Melanitta fusca (raţa catifelată) Melanoco-rypha calandra (ciocacircrlia de Bărăgan) Calid-ris melanotos (fugaciul pătat) Acrocephalus melanopogon (privighetoarea de baltă) Dio-medea melanophris (albatrosul cu spracircncene negre) etcMelanismul se datorează unei gene mutante şi recesive care dispare icircn faţa genei dominante ce dă de exemplu la căprior coloritul roşu al animalului bdquoLoteria geneticărdquo face ca gena recesivă să ajungă uneori să se impună cu un grad de penetrare variabil de unde şi indivizi mai mult sau mai puţin icircnchişi sau negri Două animale negre au şansa mai mare de a avea urmaşi de aceeaşi culoare Caracterul eredi-tar al melanismului este evident icircnsă deloc sistematic Adevăratele populaţii de căpriori negri sunt rare la ora actuală fiind cunoscute doar cele din nordul Germaniei Icircn alte locuri cazurile observate constituie excepţii Căpriorii negri fascinează atacirct de mult amatorii de ciudăţenii icircncacirct uneori sunt importate exemplare germane şi icircn alte terenuri din Europa Pentru ca o populaţie de căpriori negri să se dezvolte ar trebui importat un număr suficient de mare de animale şi de asemenea ar trebui ca aceştia să

nu fie vacircnaţi un timp pentru a putea constitui o masă Icircn ciuda acestor eforturi rezultatul ar fi totuşi aleatoriu deoarece legile geneticii sunt destul de misterioase Evoluează specia căpriorului Specialiştii bănuiesc că această evoluţie vine dintr-un im-pas Cei mai icircndrăzneţi evocă o subspecie S-ar părea că o constantă există totuşi căpriorii melanici ndash dar şi felinele atinse de melanism ndash trăiesc adesea icircn zone umede Icircntr-o astfel de teorie atunci cacircnd vine vorba de indivizi de culoare neagră nemţii fac referire la bdquocăpriorii mlaştinilorrdquo sau bdquode mlaştinărdquo Gri cenuşiu cărbunar hellipIcircn funcţie de nivelul de penetraţie a genei ne-gre animalele ndash atacirct masculii cacirct şi femelele ndash arborează atacirct roba icircnchisă cu reflexii negre icircntunecate de cărbunar - aşa cum se spune la vulpe - dar şi cea cenuşie chiar gri Prin urmare blana poate fi atinsă de melanism icircn icircntregime sau parţial Icircn cazuri foarte rare melanismul se amestecă cu albinismul Atacirct căpriorii negri cacirct şi cei albi au coloritul coarnelor perfect normal principiul de colorare a coarnelor (de esenţă osoasă) nefiind legat de colorarea părului Icircn schimb petele albe care le ornează nările se pot atenua chiar icircnnegri la fel ca şi oglinda sau petele deschise care icircncadrează roba iedului Icircn 1959 Mantes dAngeny scria bdquoAceste ani-male sunt absolut normale din toate punctele de vedere poate că sunt puţin mai delicate ceea ce ar explica dispariţia lor progresivă neputacircnd fi menţinute decacirct cu preţul unei consangvinizări periculoase Se reproduc icircn-tre ele păstracircndu-şi culoarea particulară sau se icircncrucişează cu indivizi de culoare normală dacircnd urmaşi uneori negri uneori normali sau de o culoare intermediară Ar fi vorba deci de o varietate al cărei caracter nou ar putea fi fixat şi transmisibilrdquo Doctorul Bernad Collin (autor al unui remarcabil Dicţionar al medicinii vacircnatului (Petit Dictionnnaire de la meacutedicine du gibier) afirmă bdquoContrar albinismului melanismul nu este o afecţiune Este o mutaţie genetică care nu diminuează cu nimic vitalitatea rezistenţa exemplarului Animalele melanice au o bună condiţie fizicărdquo Astfel spus această anoma-liehellip nu este o anomalie Icircn afară de melanism mai există două culori singulare ale părului albinismul - astăzi bine cunoscut ndash şi cel mai discret leucismul Icircn cazul albinismului animalul suferă de lipsa melaninei icircn icircntregime parţial sau foarte uşor de unde exemplare total albe sau pătate Căpriorul albinos prezintă un iris rozaliu sau diafan nări deschise pielea albă şi o blană de culoare blond - deschis pacircnă la alb Icircn schimb animalul atins de leucism păstrează o culoare normală a ochilor copitelor şi nărilor doar cu-loarea părului este blondă Păsările nu sunt niciodată albinoase ci sunt atinse de leucism Leucismul sau leucistismul este o variantă a albinismului datorat unei carenţe a melaninei Este vorba de unul dintre cele mai rare fenomene confundate cu albinismul

CĂPRIORUL NEGRU

Tabloul pictorului suedez Gustaf Otto Stenbock care datează din anul 1654 şi reprezintă o capră de culoare neagră

19|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Căpriori negri există icircn icircntreaga Europă De-a lungul timpului au fost semnalate cazuri icircn Spania Estonia Ungaria Italia Olanda Polo-nia Icircn Suedia există un tablou care datează din anul 1654 şi reprezintă o capră de culoare neagră (al pictorului Gustaf Otto Stenbock) Icircn prezent Asociaţia Vacircnătorilor din Suedia nu mai are cunoştinţă de astfel de indivizi Icircn lucrarea Agrave propos du chevreuil (Agrave propos de căprior) din 1983 Ducele şi Ducesa de Ba-varia menţionează că au icircmpuşcat un căprior negricios pe terenul lor de vacircnătoare austriac Descriind căpriorul ei notează bdquoAcest căprior nu era deloc roşu ci mai degrabă brun icircnchis cu porţiuni negre-cenuşii mai ales pe cap spată şi picioare Nu au mai fost văzuţi căpriori negri icircn regiunerdquo Icircn Scoţia faimosul specialist Richard Prior evocă icircn bdquoDibuitul căprioruluirdquo din 1986 o tendinţă de melanism a căpriorilor din Gal-lowayrdquo regiune din sud-vestul ţării Icircn Belgia astfel de căpriori au fost observaţi icircn regiunea MaastrichIcircn schimb icircn Germania fenomenul este vizibil amplificat şi cunoscut de mult timp icircncă din 980 după cum scrie dr Horst Meyer-Brenken autorul lucrării Das schwarze Rehwild (Căpriorul negru) din 1970 Prin urmare fenomenul este observat la sfacircrşitul secolului XVI şi icircn cursul următoarelor secole icircn mai multe regiuni din nordul ţării Sectorul cel mai bogat este cel din Hanovra mai precis Haste unde 25-50 din căpriori ar fi melanici De notat este faptul că o agenţie de turism cinegetic comercializează sejururi speciale pentru vacircnătoarea la căprior negru Icircn concluzie căpriorul negru este un animal extraordinar şi normal Acesta constituie cu siguranţă un trofeu rar şi foarte racircvnit

AI

RAGOUT DE CĂPŞUNI ŞI MANGOCăpşuni -100gMango -50gAmidon -10gVin roşu - 20mlUlei de măsline - 20mlSare zahăr oţet balsamic

ȘTRUDEL CU CARTOFI DULCI ŞI CHIMENCartofi dulci - 200gCartofi - 200gFoaie de plăcintă - 200gUnt - 50gChimen -10gOu - 3bucSare piper alb măcinat

DUET Muşchi de căprioară - 400g Piept de fazan - 400gCostiţă afumată - 250gFond de vacircnat - 200mlSmacircntacircnă lichidă - 50mlVin roşu - 20mlSare piper cimbrişor ienupăr

Ingrediente

DUET DE CAPRIOARĂ ŞI FAZAN

IcircN MANTIE DE COSTIŢĂ AFUMATĂ SERVIT CU ȘTRUDEL DIN CARTOFI DULCI CU CHIMEN PIURE DE ŢELINĂ SPANAC SOTEacute RAGOUT DE CĂPŞUNI CU MANGO ŞI SOS DE IENUPĂR

MOD DE PREPARAREPieptul de fazan se taie pe lungime de mărimea muşchiului de căprioară se condimentează cu sare piper şi cimbrişor apoi se bandează cu costiţă afumatăRulada obţinută se frige pe grătarul icircncins pacircnă se formează o crustă la suprafaţă apoi se dă la cuptor la 180degC circa 10 minute Se păstrează la cald Fondul de vacircnat se dă icircn clocot se adaugă vin roşu ienupăr zdrobit şi smacircntacircnă lichidă Se strecoară şi se ţine la cald

ȘTRUDEL CU CARTOFI DULCI ŞI CHIMENSe fierb ambele soiuri de cartofi icircn coajă cartofii dul-ci se curăţă şi se taie cubuleţe cartofii albi se pasează şi se amestecă cu unt sare piper alb şi cubuleţele de cartofi dulci Cu această compoziţie se umple foaia de plăcintă şi se formează un ştrudel Se unge cu ou bătut şi se

presară cu chimen Se dă la cuptor 20 de minute la 180degC

PIURE DE ŢELINĂ ŞI SPANAC SOTEacuteSe fierbe ţelina tăiată cubuleţe icircn lapte apoi se pasează şi se adaugă unt sare şi nucşoară Spanacul se sotează icircn unt şi se condimentează cu sare piper şi nucşoară

RAGOUT DE CĂPŞUNI ŞI MANGOSe taie cubuleţe căpşunile şi mango şi se sotează icircn ulei de măsline se adaugă sare zahăr şi oţet bal-samic Amidonul se dizolvă icircn vin roşu se adaugă icircn ragout şi se mai dă un clocot

MONTAREA PE FARFURIE SE FACE CA IcircN FOTOGRAFIERețetă oferită cititorilor revistei VPR de către Maestrul icircn Arta Culinară Ștefan Bercea

Rețeta lunii|

|20 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

exprimat de autor pentru o scurtă incursiune printre cifrele interesante privind situaţia din titlul anunţat Mai icircntacirci vacircnatul dobacircndit icircn sezonul 1938 ndash 1939 (icircn ortografia originală)

Felul vacircnatului Numărul vietăţilor

icircmpuşcate

Cocoşi de mesteacăn 3

Lebede 6

Cerbi lopătari 18

Racircşi 19

Urşi 38

Ţapi negri 79

Hermeline 88

Cerbi 136

Cocoşi de munte 246

Spurcaci 308

Bursuci 372

Dropii 533

Vidre 600

Lupi 860

Cocori 1152

Porumbei sălbatici 1203

Pisici sălbatice 1238

Jderi 1658

Căpriori 1743

Dihori 2815

Mistreţi 3048

Nevăstuici 3583

Cacircrstei 4057

Fazani 18432

Vulpi 28191

Potacircrnichi 39996

Gacircşte sălbatice 40901

Becaţine 47690

Sitari 51235

Porumbei sălbatici 53281

Prepeliţe 250309

Raţe sălbatice 302230

Iepuri 1010000 Pentru a face un joc de cuvinte remarcăm ldquoprezenţa (icircn tabel) a unor absenţirdquo (din fauna actuală a ţării) referindu-ne la spurcaci şi dro-pii Ca să nu mai vorbim de specii la care nici nu visăm că ar putea fi pe lista speciilor vacircnate curent cocoşul

Documentat competent şi de-votat problematicii vacircnătorii autorul unei sinteze a două decenii de activi-tate vacircnătorească icircn Romacircnia MGr Romaşcanu ne icircnfăţişează o serie de concluzii statistice culese şi interpre-tate pentru intervalul de timp 1920 ndash 1940 Dar cartea sa laquo Vacircnătoarea icircn Romacircnia raquo nu este o culegere de cifre statistice reci mai degrabă o icircmpletire a simţămintelor autorului cu informaţia despre structura organizatorică a vacircnătorii asezonată cu informaţii per-tinente şi ilustrate despre răspacircndirea principalelor specii de vacircnat mare Apoi ni se icircnfăţişează pe specii icircntr-o ordine aparent aleatorie tot vacircnatul dobacircndit ce cei 28874 de vacircnători existenţi icircn sezonul de vacircnătoare 1938 ndash 1939 De fapt ordinea nu este chiar aleatorie deoarece fără a ţine cont de o prezentare laquo sistematică raquo a acestui vacircnat autorul icircl prezintă icircn ordinea crescătoare a numărului de exemplare vacircnate icircn sezonul icircn cauză cu intenţie declarată laquo ca cititorul să-şi poată da seama mai bine de felul şi cantitatea

vacircnatului icircmpuşcat icircn fiecare an icircn Romacircnia tipărim tabloul care urmează şi icircn care arătăm situaţia din sezonul 1938 ndash 1939raquo Deci tabloul icircn cauză este ilustrarea unei medii a vacircnatului dobacircndit anual de către vacircnătorii romacircni pentru intervalul de 20 de ani din perioada interbelică analizată Dar nu vom icircncepe cu cifrele reci ndash ca toate cifrele ndash ci vom reproduce scurte referiri la gacircndurile pline de sensibilitate ale autorului faţă de nobila icircn-deletnicire a vacircnătorii din care transpare preţuirea sa deopotrivă pentru vacircnat şi vacircnători ca şi pentru sfacircnta natură care ne icircnconjoară Icircn această privinţă icircn scurte simple dar pline de simţire cuvinte autorul strecoară vibrante sfaturi de etică şi corec-titudine vacircnătorească Fapt mai puţin obişnuit icircntr-o lucrare cu caracter statistic dar care nu icirci scade ci icirci sporeşte valoarea De asemeni autorul icircşi exprimă respectul cuvenit pentru vacircnătorii

cu sacircnge regal laquo Ferdinand I-iu raquo şi laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu raquo pe care icirci citează (am păstrat ortografia şi formularea originală) După cum spuneam vom icircn-cepe cu acele gacircnduri pline de sensi-bilitate ale autorului icircn ordinea icircn care ni le reamintimFăcacircnd referire la cugetarea mare-lui icircmpărat Maximilian icircn laquo Cartea secretă a vacircnătorii raquo conform căreia icircşi povăţuia astfel urmaşii laquo pe tine Principe al Austrieite sfătuesc să ieşi la vacircnătoare cacirct se poate de des să cutreieri icircnsuţi locurile cacirct mai mult fiindcă numai icircn felul acesta poate un principe să-şi cunoască icircntradevăr ţararaquo (ortografia originală) Şi mai departe laquoAdevărul exprimat icircntr-o formă aşa de simplă icircn aceste puţine cuvinte a fost ieri pentru Regele Fer-dinand I-iu şi este astăzi pentru Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu principalul izvor al dragostei pentru vacircnătoare raquo (ortografia originală) Revenind la Regele Ferdinand I-iu (sic ) reproduce versurile regale care tălmăcesc laquo dra-gostea Sa neţărmurită faţă de tot ce a zidit Dumnezeu raquo astfel laquo Vacircnătorul are pururi un cuvacircnt de cinste dat Să cruţe şi să aibăn ocrotirea sa vacircnatul Căci făcacircnd o vacircnătoare precum esten lege sfatul Preamări-vom Creatorul prin făptura ce-a creat raquo (ortografia originală)Părăsim deocamdată tăracircmul poetic

vacircnAtildetoarea icircn romacircniaicircntre cele douAtilde rAtildezboaie mondiale

laquo istoria ne arată limpede că din cele mai vechi timpuri şi pacircnă icircn zilele noas-tre aproape toţi scoboricirctorii direcţi sau indirecţi ai icircndepărtaţilor conducători de neamuri au păstrat o dragoste nemărginită pentru vacircnătoare raquo

( Mihail Gr Romaşcanu)

|Mitică Georgescu

Regele Ferdinand I al Romacircniei

21|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

de mesteacăn lebăda vidra şi cocorul Atenţie la cifrele care icircnsoţesc aceste specii cărora le acordăm tot creditul remarcacircnd totodată minuţiozitatea cu care au fost redactate Lucrarea cuprinde şi cacircteva hărţi cu răspacircndirea cacirctorva specii de vacircnat mare inclusiv o prezentare simplificată a bonităţii terenurilor respective care evident nu se mai potrivesc cu situaţia actuală Astfel ursul şi-a extins arealul şi totodată a crescut şi densitatea icircn numeroase zone din acest areal Aceeaşi observaţie şi pentru cerb şi mai ales căprior acesta din urmă fiind figurat ca aproape inexis-tent icircn icircntreaga zonă sudică şi estică a ţării iar realitatea actuală este cu totul alta Din fericire Autorul ne prezintă şi o siuaţie a numărului de societăţi de vacircnătoare pe provincii istorice inclusiv numărul de vacircnători

Provinciaistorică

Numărul societăților

de vacircnătoare

Numărul membrilor

vacircnători

Banat 207 4580

Basarabia 69 3396

BucovinaCrişana şi 26 695

Maramureş 82 1858

Moldova 124 3298

Muntenia 208 7431

Oltenia 80 2331

Transilvania 206 7056

TOTAL 1036 32110

Icircntr-un stil agreabil şi cur-siv autorul face şi cacircteva observaţii

analitice asupra unor aspecte ale realizărilor din sectorul de vacircnătoare Icircncepe prin a elogia legea de vacircnătoare din anul 1921 al cărei părinte a fost considerat regele Ferdinand lege citată icircn Franţa anului 1934 ca fiind un model de inspiraţie pentru le-giuitorii francezi Icircn continuare M Gr Romaşcanu sintetizează aprecierea sa laquo Legea noastră de vacircnătoare nu se mărgineşte la statornicirea unor norme obliga-torii pentru vacircnător la organiza-rea terenului dat icircn arendă la măsurile privitoare la protecţia hrănirea şi icircmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a fau-nei noastre măsuri care cad icircn sarcina arendaşilor sau a propri-etarilor dar impune chiar Statu-lui obligaţii de natură să ajute la rezolvarea cacirct mai fericită a problemei populării cu vacircnat util a icircntregului teritoriu naţional raquo Cu idei de avangardă face consideraţii privind necesitatea introducerii unor obligativităţi care să ducă la icircnlăturarea consangvinizării (numind-o laquoincest prelungitraquo) şi propunacircnd icircmprospătarea sacircnge-lui icircn populaţiile de vacircnat mare Face şi aprecierea necesităţii completării pre-vederilor legale cu privire la vacircnatul migratorTrece icircn revistă rezultatele foarte bune şi diversificate luate icircn folosul vacircnatului din Domeniile Regale (Periş Scroviştea Gherghiţa Dobreşti Casa Verde şi Chişineu-Criş icircn privinţa com-baterii dăunătorilor crearea ogoare-lor şi plantaţiilor special pentru vacircnat desfăşurarea unui program com-plex de amenajare a fonduri-lor de vacircnătoare Referindu-se la vacircnătorile regale apreciază

File de istorie |

vioiciunea regelui Ferdinand şi atmos-fera agreabilă şi destinsă din preajma suveranului Apoi autorul comunică cifra de 1500 piese din tabloul unei singure zi de vacircnătoare ndash evident vacircnat mic ndash socotind că la un astfel de tablou ar fi fost cea mai slabă zi de vacircnătoare pentru ca la cea mai bună tabloul să fie de 4000 piese Aprecieri deose-bite face şi icircn privinţa MS Regele

Regele Mihai la o Vacircnătoare Regală icircn Banat 1933

Colonelul August von Spiess cel care a avut icircn administrare Terenurile Regale de Vacircnătoare

Regele Mihai cu un trofeu de cerb carpatin

( continuare icircn pag 23 )

|22 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

dar eficace icircnvăţată tot de la bietul tata Am pus cartuş numai pe ţeava dreaptă lucru care m-a determinat să fiu mai atent la primul foc spre satisfacţia Missei care a avut ce apor-ta Cacircnd soarele a icircnceput să scapete după dealuri prepeliţele au icircnceput să mişte după hrană nemairăbdacircnd are-tul iar noi avacircnd fiecare cacircteva păsări icircmpuşcate am pornit-o icircn şir indian spre casă Ne-am oprit la Relu unde cu sprijinul mamei lui Furcioaia cum icirci ziceam noi am pregătit apetisantele prepeliţe frigacircndu-le icircnvelite icircn foi de varză Mai tacircrziu peste ani cacircnd am ajuns vacircnător cu permis icircn regulă şi aveam brac bdquoproprietate personalărdquo am mai icircnvăţat cacircte ceva de la cacircine De pildă am icircnvăţat că uneori vacircnatul teafăr icircn aparenţă poate fi totuşi lovit de moarte şi că este recuperabil dacă tu vacircnător cu slabe simţuri omeneşti te ajuţi de un cacircine cu simţuri incom-parabil superioare Să povestesc icircnsă faptele aievea icircntacircmplate Mă aflam la pază de căprior icircn adacircn-cul pădurii După aproape o jumătate de ceas de aşteptare şi aprigă luptă cu ţacircnţarii mi se năzare că undeva la spate am auzit un vreasc trosnind Trag cu ochiul spre Heda brăcuţa cu păr sacircrmos de lacircngă mine şi o văd cu capul ridicat şi urechile ciulite Mă rotesc cu scaunul icircntr-un picior spre dreapta şi rămacircn cu gura căscată la un ţap bătracircn icircmpietrit ca şi mine icircn nemişcare cu ochii holbaţi icircn direcţia mea Orice gest pripit ar fi făcut să văd doar un salt graţios şi să aud un brăhnit care mi-ar fi arătat drumul pe care ţapul s-ar fi mistuit spre desime Văzacircnd icircnsă că nu e nicio nădejde ca sălbăticiunea să plece capul spre iarba grasă m-am decis să trag Doar pen-tru asta venisem Ridicacircnd carabina milimetru cu milimetru am dibuit cum am putut spata animalului şi am slobozit cu destulă stacircngăcie un foc Nici o nădejde - icircmi zic ndash am tras pe alături Căpriorul dispăru icircn desime iar Heda care nu icircmplinise anul-icircncă icircncepu să caute vijelios icircn jurul meu ca la cacircmp Negăsind nici un vacircnat de aport nici urmă de vacircnat rănit se trase curacircnd lacircngă mine Fluieracircnd a pagubă mi-am aprins o ţigară şi după adunarea acareturilor cu care venisem am luat-o la vale Trecacircnd cu prepelicarul la curea pe la locul unde ţapul icircmi bdquopozaserdquo bag de

Fără intenţia de a brava icircn faţa cuiva sau de a impre-siona pe cineva trebuie să vă mărturisesc că nu am putinţa de a elucida măsura icircn care

au contribuit niscaiva gene atavice și bdquobiotopulrdquo atacirct de propice icircn care am deschis ochii ndash mica localitate Hăghig de lacircngă Braşov unde părinţii mei pasionați vacircnători şi mari iubitori de cacircini sau şi una şi alta ndash la declanşarea icircn mine a instinctelor vacircnătoreşti Icircn anii de şcoală urmaţi la liceul Andrei Şaguna din Braşov m-am pomenit icircntr-o bună zi bdquoicircmprumutacircndrdquo gioarsa tatălui meu - cea cu ţevi de damasc şi cu cocoaşe exterioare - şi furişacircndu-mă prin dosuri de grădini din Scheii Braşovului spre locul unde icircl zărisem pe urechilă Au urmat şi alte tenta-tive asemănătoare fără bdquoeficienţă economicărdquo din diverse cauze bdquotehnicerdquo inerentei vacircrsteiPentru susţinerea afirmaţiilor făcute sunt dator să arăt care este motivul pentru care iubesc atacirct de mult cacircinii de vacircnătoare şi de ce icircncă de copil am fost atras de această icircndeletnicire sportivă de suflet vacircnătoarea Ce-lor care mi-au pus această icircntrebare le-am răspuns icircn mod constant icircn felul următor părinţii mei aveau permanent icircn ogradă 3-4 cacircini de vacircnătoare Practic am crescut alături de cacircinii de vacircnătoare pe care i-am icircndrăgit i-am icircnţeles şi i-am apreciat pentru deosebitele lor calităţi Mai tacircrziu adolescenţa mi-am petrecut-o icircn prima canisă icircnfiinţată de AGVR icircn pădurea Băneasa-Tunari lacircngă

capitală unde tatăl meu era coor-donatorul crescătoriei ajutacircndu-l icircn multiplele treburi legate de creşterea icircngrijirea şi dresajul cacircinilor existenţi icircn număr de 60-70 capeteDin noianul amintirilor se desprind cele mai dragi păţanii la care mă gacircn-desc cu duioşie şi evlavie Am credinţa că cele mai scumpe amintiri ale tre-cutelor isprăvi vacircnătoreşti sunt cele icircn care am fost alături de credinciosul patruped nelipsit părtaş fără pretenţii al succeselor cinegetice ndash cacircinele de vacircnătoare O icircntacircmplare reală s-a petrecut pe cacircnd eram abia un macircndru licean Nu aveam mai mult de 15 ani Savuram icircn tihnă ultima parte a vacanţei mari la casa părintească din Hăghig localitate icircnşirată pe malul drept al Oltului Deşi macircnuiam binişor arma de vacircnătoare de calibru 20 moştenită de la biata mama trăgacircnd acum promiţător şi la zbor pacircnă icircn acea zi nu apucasem să o probez la pitpalacihellip Icircl icircnsoţisem pe tata de cacircteva ori ca simplu gentaş la astfel de vacircnători bdquonerentabilerdquo după părerea vacircnătorilor localnici Era ziua de 25 august a anului respectiv cam al doilea după rdquoeliberarea glorioasărdquo a ţării noastre Tocmai gătam obişnuitul program de bălăceală icircn Olt icircmpreună cu prietenii mei nedespărţiţi Relu Fur-cea şi Sandu Cucu Plin de iniţiativă Relu a fost cel care a propus să bdquodibăcimrdquo ceva prepeliţe pe care apoi să le preparăm la el acasă Idee adoptată rapid şi icircn unanimitate Ne-am echipat fiecare pe cacirct posibil mai vacircnătoreşte am luat flinta tolba cu

cartuşe şi pe Miss căţeaua brac cu păr scurt şi am tulit-o prin fundul grădinii Terenul de vacircnătoare care de altfel icircn-cepea icircndată după gardul grădinii era format din lunca inundabilă a Oltului o icircntinsă păşune presărată cu bălţi străjuite de trestie şi stuf icircnsoţit para-lel de o facircşie lată de cacircţiva kilometri de coline domoale După un mers voinicesc de 10-15 minute icircn direcţia Arinului o comună vecină sub bătaia soarelui dogori-tor ne-am trezit icircn mijlocul holdelor de sfeclă de zahăr bine icircmbrăcate cu mohor al miriştilor năpădite de mur sălbatic şi al celor de cucuruz Pacircnă să ne dezmeticim căţeaua care icircşi cunoştea bine meseria a şi icircnceput să caute icircn zig-zag icircnaintea noastră Nu după mult timp Miss cade icircn aret cu piciorul din faţă icircn aer şi cu capul sucit spre mine Am ocolit căţeaua prin faţă aşa cum văzusem că procedează tatăl meu şi am avansat spre locul unde consideram să este pitulată prepeliţa Spre mirarea noastră a ţacircşnit un vătui care a luat-o spre deal Miss a simu-lat o urmărire de 15-20 metri ba a şi chefnit de două ori după care s-a icircntors cuminte şi a continuat să caute mai departe icircn galopul ei domol dar constant Toţi trei urmăream cu icircnfrigurare mişcările căţelei După 5 minute o vedem pe Miss bătacircnd agitată din coada-i ciuntă după cacircţiva paşi rămacircnacircnd ca trăsnită de mirosul vacircnatului prins icircn nasul ei fin Am pro-cedat ca şi icircnainte dar pasărea a con-tinuat să rămacircnă nemişcată răbdacircnd atacirct aretul cacirct şi intervenţia mea care loveam cu piciorul icircn vegetaţia din faţa lui Miss Numai după ce am comandat bdquosaltărdquo şi Miss s-a repezit icircn icircncacirclcitura de vreji de mur a săltat o prepeliţă cacirct toate zilele atacirct de grasă icircncacirct părea că aripile-i mici cu greu icirci asigură propulsia Au urmat două bubuituri scurte şi puternice un formidabil nor de fum şi apoi s-a aşternut liniştea Sandu a fost cel care a strigat că a văzut zburătoarea plecacircnd sănătoasă Eu deşi după focurile pripite n-am mai putut zări pasărea mi-am dat seama că am ratat-o după privirea dojeni-toare a căţelei După ce am dat vina pe trăgacele care scapă prea uşor m-am angajat să nu mai arunc focurile atacirct de aproape şi să trag numai după ce pitpalacul ajunge la distanţa de 25-30 metri Uşor de zis greu de respectat M-am redresat numai după ce am aplicat icircn practică metoda simplă

O pasiune moștenită VAcircNĂTOAREA CU CAcircINE

| Chinologie vacircnătorească

23|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

oprim aici cu aceste icircntrebări de bun simţ a căror valabilitate poate există şi aziDupă ce apreciază rolul şi importanţa jandarmeriei de vacircnătoare cre-ate şi prezintă succint activitatea laborioasă a Direcţiei Vacircnătorii Mi-hai Gr Romaşcanu icircşi exprimă ideea necesităţii unei educaţii icircn sprijinul naturii şi a vieţuitoarelor ei laquo Fără teama de a greşi susţinem cu tărie ideea că propaganda pentru ocrotirea vacircnatului ar trebui să icircnceapă din clasele primare micii şcolari urmacircnd să fie icircndemnaţi ca icircn locul praştiei şi al pietricelelor să poarte icircn buzu-nare grăunţe sau făracircmituri de pacircine pentru hrana nevinovatelor păsări ale cerului care icircndură frig şi foame icircn timpul iernilor grele Paralel cu această acţiune energică icircn sufletul omului matur urmează să se sădească dragostea pentru toate vieţuitoarele nevătămătoare printr-o continuă propagandă lămuritoare asupra foloa-selor pe care el le trage de pe urma lorraquo

Iată deci o carte ndash fereastră spre vacircnătoarea din Romacircnia icircn două de-cenii din răstimpul interbelic - scrisă nu de un profesionist al vacircnătorii ci de o mare personalitate a economiei romacircneşti autor a cacirctorva zeci de lucrări de analiză icircn cacircteva din cele mai diferite sectoare economice şi industriale A fost comisar general al Comisariatului General al Preţurilor din Ministerul Economiei Naţionale arestat icircn bdquoNoaptea demnitarilorrdquo din 5 ndash 6 mai 1950 şi icircnchis la penitencia-rul GherlaDar claritatea cu care a privit şi anali-zat şi situaţia vacircnătorii icircn toate as-pectele ei materiale organizatorice de educaţie etică ni-l face contemporan

Mihai I icircn legătură cu atracţia Sa faţă de vacircnătoare laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu (ortografia originală) a fost iniţiat icircn arta vacircnătoarei icircncă din cea mai fragedă copilărie fiind astăzi cea mai mare nădejde pentru lumea vacircnătorească Luacircnd parte la mai toate vacircnătorile regale Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu icircmpuşcase icircncă de la vacircrsta de doisprezece ani majoritatea speciilor de vacircnat din ţară de la potacircrnichea şi fazanul din şesurile Dunării picircnă la macircndrul cerb al Carpaţilor Prin moştenirea calităţilor vacircnătoreşti ale familiei şi prin experienţa vacircnătorească pe care a făcut-o Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu este astăzi un vacircnător desăvacircrşit fala tagmei noas-tre iar viitorul vacircnătoresc al ţării este asigurat raquo (am icircncheiat citatul) Referindu-se la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic) Bucureştilor raquo autorul apreciază că laquo mii de cetăţeni din toate unghiu-rile ţării şi foarte mulţi străini au pu-tut admira cea mai frumoasă şi mai icircnălţătoare manifestare vacircnătorească pe care Romacircnia a cunoscut-o vreodatăraquo Aminteşte apoi de participarea Romacircniei la expoziţiile internaţionale de vacircnătoare de la Leipzig Berlin şi Paris care icircn opinia sa laquo au condus la consacrarea noastră definitivă icircn lumea vacircnătorească mondială raquo Către icircncheiere autorul face un re-chizitoriu societăţilor de vacircnătoare care nu icircşi icircndeplinesc obligaţiile faţă de vacircnat laquo Nu este destul că ne-am stracircns icircntro societate de prieteni că am luat icircn arendă terenuri pe care le cutreierăm gata icircn orice clipă să răpunem vieaţa animalelor sălbatice Ce ne-ar răspunde oare conducătorii acestor societăţi dacă i-am icircntreba cacircte capre iepuri potacircrnichi etc au adus pe terenuri de cacircnd le-au arendat şi pacircnă astăzi Au dat hrană icircn tim-pul iernii animalelor pentru ca să le uşureze traiul Cacircţi paznici au anga-jat şi care a fost activitatea lor Cacircte procese de braconaj au icircncheiat raquo Ne

Felul piese-lor expuse

Recordmondial

Premiul de

onoarePremiul

I-iuPremiulal II-lea

Premiul al III-lea

Totalulpremiilor

La sutădin total

Cerb - 11 38 53 28 130 3171

Căprior - 13 25 33 28 99 2415

Capră neagră 1 11 31 28 38 109 2659

Mistreţ - 2 3 10 22 37 902

Urs 1 3 11 5 4 24 585

Lup - 1 3 - 1 5 122Racircs - 1 1 2 2 6 146

TOTAL 2 42 112 131 123 410 100

Tabloul laquo premiilor laquo (medaliilor) obţinute la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic ) Bucureştilor raquo

seamă că Heda devine agitată bătea din coadă şi sforăia cu nasul pe jos de parcă ar fi urmărit cacircrsteiul Cacircnd i-am dat drumul din lesă a zbughit-o spre hăţiş icircn cu totul altă direcţie decacirct mi se păruse că a luat-o ţapul N-au trecut nici zece minute şi numai ce auzii lătrat pe loc icircntrerupt la scurte intervale de un gen de bocet necunoscut pentru mine Răzbătacircnd cu greu prin desime icircn direcţia căţelei spre totala mea surprin-dere mi-am găsit ţapul icircncă zvacirccnind din picioare care destul de bine lovit mai făcuse totuşi o sută-două de paşi prin tufărişul de nepătruns

NIC STRĂVOIU

|Nic Străvoiu

Foto 1 După o pacircndă la căprior petrecută cu 100 de ani icircn urmă Foto 2 Mama autorului icircn funcția de ajutor de dresor Foto 3 Nic Străvoiu icircn anii adolescenței petrecuți la Canisa AGVR

Ilustrația autorului

( urmare din pag 21 )

|24 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Francis Chevier icircn cartea sa ldquoNotre gastronomie est une culturerdquo (Gastronomia noastră este o

cultură) vorbește de bucătăria franțuzească care a fost inclusă icircn Patrimoniul Umanității După Chevier gastronomia nu este doar o pasiune ci un ldquomonumentrdquo al culturii francezilor Icircnsă obi-ceiurile de a macircnca și a bea bine nu sunt proprii Franței Numeroase alte civilizații se caracterizează printr-o gastronomie bogată și sofisticată din Ja-ponia pacircnă icircn Vietnam din Tailanda Iran sau Peru pacircnă icircn Italia și Maroc Să luam exemplul Chinei Această foarte veche și strălucitoare civilizație și-a dezvoltat cu mult icircnaintea Occidentului o artă de a trăi elegantă și subtilă icircn care gastronomia icircși avea locul de onoare Curțile diferitelor dinastii imperiale au urmărit să aducă pe mese gusturi dintre cele mai rafinate Dar nu toate societățile au știut să-și dezvolte un sistem culinar atacirct de ales Antropologul Claude Levi ndash Strauss a subliniat importanța resurselor icircn elaborarea unei gas-tronomii fine ldquoDacă arta gătitului constă așa cum pare icircn a asocia savorile mai multor substanţe alimentare pentru a le armoniza sau sublinia con-trastul se poate crede că toate popoarele lumii au fost capabile de a o descoperihellip Totuși nu este așa Fiindcă pentru a combina diferite produse trebuie să dispui de ele simultanrdquo Cu alte cuvinte este nevoie de o ofertă de bunuri alimentare foarte diversificată icircn același moment pen-tru a obține o combinație fericită de gusturi Am specificat cele de mai sus pentru a atrage atenţia asupra locului pe care icircl ocupă masa icircn viața noastră Nu icircntacircmplător i-am amintit pe francezi Pentru ei cele trei mese zilnice au o importanță specială şi urmăresc evoluția modului de viațăChiar dacă astăzi sunt mult mai scurte simplificate și adaptate la căutarea practicului mesele continuă să păstreze și altă dimensiune Ele reprezintă mo-mentul privilegiat de transmitere a valorilor de comunicare fiind creatorul legăturilor sociale

Icircn dorința de a da viață mesajului de mai icircnainte am considerat foarte potrivit să icirci fa-cem o vizită la ldquoCabana Vacircnătorilorrdquo domnu-lui Ștefan Bercea ndash maestru bucătar icircn arta

culinară și managerul acestui complex localizat la Predeal icircn Brașov La cei 50 de ani domnul Ștefan Bercea se bucură de un prestigios renume dovadă stacircnd palmare-sul impresionant de diplome obținute la cele mai importante concursuri internaționale dar și oaspeții de seamă care i-au trecut pragul sau pentru care a avut onoarea să găteascăCel mai important eveniment pentru care a gătit a fost summitul NATO din 2008 unde a servit un Duet de căprior cu fazan Printre oaspeții de seamă care i-au trecut pragul se numără Regele Mihai dar și președinții țării pe racircnd domnii Ili-escu Constantinescu și Băsescu Șirul VIP-urilor dar și vedetelor care l-au vizitat este lung A ținut totuşi să o amintească pe Teo Trandafir ndash care icirci este o bună prietenă și pentru nunta căreia a gătit icircn această lună un ceaun special din carne de căprior

Care este pe scurt drumul parcurs pacircnă a ajunge la ceea ce reprezintă azi Cabana VacircnătorilorȘB Cabana Vacircnătorilor era icircn anul 1986 doar un vis Pacircnă aici a fost multă muncă inclusiv icircn Germania şi Elveția unde am lucrat la diferite restaurante și unde am icircnvățat cum se gătește vacircnatul Revenit icircn țară cu banii cacircștigați și cu puțin noroc icircmpreună cu soția mea am cumpărat actualul restaurant și simțind nevoia să facem ceva special am considerat că este bine să des-chidem un restaurant cu specific vacircnătoresc cel cu specific romacircnesc existacircnd deja icircn apropiereLa icircnceput am adus rețetele cu sosuri din Germania pe care le pregăteam icircn special clienților cunoscători ce deveniseră fideli iar cei neobișnuiți cu astfel de gusturi au fost repede

cuceriți de preparatele din vacircnat De exemplu una dintre primele rețete este ospățul vacircnătorilor - o tocană din carne de cerb pe care am adaptat-o gustului romacircnesc prin agăugarea de ingredi-ente obișnuite - ceapă usturoi ardei ciuperci - toate acestea se pun icircntr-un bol ceramic se acoperă cu aluat și se dau la cuptor

Care este vacircnatul preferat pe care icircl gătiți Dar pe care vă place să icircl vacircnați ȘB Prefer să gătesc carnea de căprior pen-tru că este cea mai delicioasă icircnsă și carnea de cerb lopătar are calități deosebite Acum doi ani am avut prilejul să icircmpușc primul meu cerb lopătar undeva icircn zona Aradului la Chișineu ndash Criș Am rămas impresionat de cacirct vacircnat există acolo Vacircnătoarea a avut loc icircn perioada boncănitului iar acea zi icircmi va rămacircne icircn amintire pentru totdeauna Cacircnd am plecat spre locul de vacircnătoare și ne-am urcat icircn ob-servator era icircncă icircntuneric Se auzeau zgo-mote ciudate icircn jur Văzacircndu-mi nedumeri-rea paznicul m-a lămurit repede că suntem

ARTĂ ȘI PASIUNE

Ştefan Bercea Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi

Cofetarilor din Turism Romacircnia

25|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Interviul lunii|

fiu prezent la restaurant pentru că este nevoie de mine Am o armă Mauser calibrul 30-06 cu care am icircmpușcat căprior urs și cerb

Aveți doi fii Bogdan şi Dragoş Ne-ați mărturisit că mezinul familiei ndash Dragoș - vă calcă pe urme icircn ceea ce privește meseria și că icirci place să spună că s-a născut practic icircn bucătărie ȘB Dragoș este pasionat de gătit A urmat și un stadiu de pregătire la un restaurant din Elveția de unde s-a icircntors cu multe idei și cu un mare elan implicacircndu-se acum foarte serios icircn acest domeniu Anul trecut a participat la Tacircrgul Mon-dial de la Shanghai ndash China unde a fost foarte apreciat Tot Dragoș icircmi moștenește și pasiunea pentru vacircnătoare mă icircnsoțește de fiecare dată icircn călătoriile mele cinegetice și icircn curacircnd va susține examenul de vacircnător

Revenind la carnea de vacircnat puteți transmite cititorilor noștri cacircteva secrete și sfaturi utile Pentru că trebuie să recunoaștem gătitul vacircnatului dobacircndit este cel mai frumos omagiu pe care un vacircnător icircl poate aduce prăzii sale De exemplu care sunt secretele fezandării Ș B Se spune că tot vacircnatul se fezandează icircnsă nu este așa Doar carnea de vacircnat bătracircn sau cea care are miros mai intens trebuie să stea icircn baiț De exem-

plu eu nu pun carnea de căprior icircn baiț doar dacă fac pastramă sau dacă este vorba de un țap care are miros Icircn rest carnea de vacircnat se frăgezește se fezandează prin congelare icircmpachetacircnd-o foarte bine şi trăgacircnd-o icircn vid Cacircnd o scoatem o decongelăm la temperatura camerei Carnea de căprioară cel puțin se poate pregăti foarte simplu după ce este prăjită icircn unt ca un escalop se dă la o parte iar icircn untul care a rămas se adaugă 2-3 linguri de dulceață de afine sau de vișine puțin vin obținacircndu-se un sos delicios și foarte ușor de preparat Alt mod rapid de preparare carnea tăiată felii foarte subțiri este trasă icircn ulei de măsline icircn care am prăjit icircn prealabil puțin usturoi iar la sfacircrșit se adaugă sare și piperO rețetă mai nouă căprior cu bere neagră tot o influență din țările nordice Cubulețele de carne foarte fragede sunt trase icircn tigaie și stinse cu bere neagră Se agaugă un amestec de condimente (scorțișoară cuișoare puțin cimbru și foaie de dafin) Se servește cu crutoane de pacircine neagră și cu paste

Respectați icircntocmai rețeta sau inventați mereu ȘB Aceasta este arta bucătarului Trebuie să aibă imaginație și curaj să facă un preparat sau să icircl reinventeze

VPR

icircn toiul boncănitului și că acele zgomote sunt de fapt boncănitul cerbilor lopătari Odată cu ivirea primilor zori am putut vedea mai icircntacirci străpungacircnd ceața densă coarnele cerbi-lor Apoi ca o cortină ceața s-a ridicat și mi s-a oferit un spectacol uimitor icircn fața noastră se afla o turmă icircntreagă cacircteva sute de exem-plare A fost impresionat pentru că așa ceva nu mai văzusem niciodată ldquoE ușor să vacircnezi cerb lopătarrdquo- mi-am zis văzacircnd mulțimea icircnsă mai tacircrziu după trei zile de urmărire aveam să aflu că nu este tocmai ușor Foarte vigilente aceste animale dispar cacirct ai clipi iar exemplarele care rămacircn mai aproape icircn bătaia armei sunt din-tre cele tinere Așadar am așteptat momentul potrivit care se tot amacircna Am icircncercat să mă apropii prin pădure fără succes icircnsă Icircn ultima zi la sfatul paznicului am ales să mă apropii tacircracircș spre doi cerbi frumoși pe care icirci zărisem prin binoclu cam la 350 de metri Nu mai trăsesem niciodată la o distanță mai mare de 200 de me-tri nici vorbă de 300 dar era singura ocazie pe care o mai aveam Am mai icircnaintat cacircteva zeci de paşi am calculat o corecție potrivită pentru acea distanță și mi-am icircncercat norocul ldquoL-ați ratatrdquo icircmi spuse paznicul ldquoBa nu a căzut l-am văzut cum a căzut icircn focrdquo i-am răspuns Nu-mi venea să cred nici mie Cerbul lopătar căzuse icircn foc Cred că a fost și șansahellipMai am o amintire tot la vacircnătoare de cerb lopătar pe domeniile de la Charlota De această dată boncănitul se terminasehellip După ce am ales un mascul frumos din grup am ochit și am tras Spre marea uimire a mea și a paznicului icircmpușcasem o ciută Nu icircnțelegeam ce se icircntacircm-plase pentru că icircn cătare avusesem masculul Aruncacircnd o privire la cățiva metri de locul unde căzuse ciuta am văzut niște picături de sacircnge le-am urmat și la nici 20 metri am găsit și cer-bul Glonțul trecuse prin el și lovise ciuta care se aflase icircn spatele cerbului Deși pare o poveste vacircnătorească sunt sigur că și alți vacircnători mai puțin atenți pe direcția de tragere au avut parte de experiențe asemănătoare nu tocmai plăcute

Din ceea ce icircmi mărturisiți icircnțeleg că preferați vacircnatul mare Ce arme avețiȘB Vacircnătoarea la vacircnatul cu pene nu mă prea atrage Am fost de cacircteva ori la vacircnătoare de fazan icircnsă așa este aveți dreptate prefer vacircnacirc-toarea la vacircnat mare Iarna goana la mistreți deși aceasta se suprapune de multe ori cu zilele de sacircmbătă și duminică atunci cacircnd trebuie să

|26 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

După cum cunoaşteţi din numerele precedente ale VPR ca urmare a alocării Campionatului Mondial de Pescuit la Crap ndash 2012 către AGVPS

din Romacircnia Comitetul Director al FIPS ndash ed reunit la Roma icircn perioada 2-3 decembrie 2011 a examinat şi aprobat propunerea organizării evenimentului pe locaţia Corbu II ndash Constanţa administrat de SC RIG SERVICE SAAprobarea definitivă a fost totuşi condiţionată con-form uzanţelor şi procedurii acestui for decizional de inspectarea parcursului de către o comisie de omologare compusă din specialişti recunoscuţi şi acreditaţi de către FIPD-ed pentru această disciplină a pescuitului sportiv de competiţie Ca urmare a corespondenţei purtate s-a convenit ca inspectarea şi omologarea efectivă să se facă icircn perioada desfăşurării unei competiţii similare cu cea programată oficial Astfel a fost aleasă perioada icircn care s-a desfăşurat a XI-a ediţie a bdquoCupei RIGrdquo organizată de această dată icircn condiţii fără precedent

cu participarea a 75 de echipe formate din cacircte doi pescariAstfel icircn după-amiaza zilei de joi 17 mai delegaţia formată din domnii Antonio Gigli consilier al preşedintelui FIPS-ed Ugo Claudio Matteoli pentru pescuitul sportiv la crap şi Guido Mazza-rella căpitanul echipei Italiei de pescuit la crap dublă campioană mondială au fost preluaţi de echipa tehnică a AGVPS şi RIG SERVICE coordonată de dl Teodor Bentu vicepreşedinte al AGVPS cu probleme de pescuit Icircn perioada desfăşurării inspecţiei au fost evaluate toate criteriile de acredi-tare impuse de un eveniment de o ase-menea importanţă

Au fost apreciate icircn ordinea importanţei condiţiile de transport pacircnă icircn locaţia propusă spaţiile destinate festivităţilor de deschidere icircnchidere a competiţiei oficiale condiţii de cazare pensiune transport tur-retur pacircnă la pista de concurs sala de reuniuni a managerilor dotarea tehnică necesară preluării şi prelucrării rezultatelor afişajul electronic şi comuni-carea datelor amenajarea şi dotarea pistei de concurs densitatea populaţiei piscicole a bazinului şi frecvenţa capturilor Toate condiţiile preliminare au fost apreciate la super-lativ inclusiv costurile acestora propuse şi susţinute de administrator piesa de rezistenţă constituind-o amenajarea efectivă a pistei de concursPuşi icircn faţa unui parcurs amenajat pe trei sectoare de cacircte 25 de platforme consolidate şi pietruite cu dimensiunile de 15 x 10 m (derogare solicitată şi obţinută de la FIPS-ed) dotate cu mini-căsuţe din lemn cu două paturi şi cazarmament grupuri sani-tare ecologice drum de acces perimetral bazinului

pietruit facil pentru orice tip de autovehicul membrii comisiei au afirmat că standardele acestui bdquocarpo-dromrdquo sunt unice icircn Europa S-a punctat icircn plus la bdquoimpresia artisticărdquo prin cantitatea şi calitatea captu-rilor cu o frecvenţă incredibilă care i-a uimit pe evalu-atori Dovadă cele aproape 15 tone de peşte capturat pe durata celor 72 ore de concurs Este adevărat că icircn afara boicotului impus de APCR la această competiţie au participat cei mai buni pescari de crap din Romacirc-nia unii pentru icircncununarea palmaresurilor perso-nale sau pentru premiile substanţiale puse icircn joc alţii din curiozitate pentru testarea unei noi locaţii apărute pe harta Europei S-au capturat 14954 kg de peşte prima echipă clasată a prins 76829 kg iar media a fost de 199 40 kg echipăMenţionăm prezenţa icircn concurs a trei echipe reprezentacircnd Republica Moldova şi a patru echipe din Bulgaria Au fost prezenţi şi delegaţi din Franţa şi Rusia care au făcut propriile constatări şi au prelevat probe de apă icircn vederea preparării de nade şi momeli adecvate zonei omologate pentru găzduirea eveni-mentului Interviurile acordate de cei doi delegaţi ai FIPS-ed posturilor PV-TV Fishing amp Hunting Neptun TV şi VPR prezente la solicitarea administra-torului au relevat surpriza acestora faţă de realitatea constatată icircn condiţiile icircn care printr-o corespondenţă tendenţioasă fuseseră preveniţi asu-pra unor bdquodeficienţe majorerdquo imaginare de altfel a pachetului de servicii şi a pistei de concurs Acţiunea s-a dovedit a fi icircncă o reuşită a AGVPS susţinută din plin de SC RIG SERVICE SA ndash Constanţa şi de CJ Constanţa pentru promovarea pescuitului sportiv competiţional şi a preocupărilor icircn acest do-meniu pe plan naţional şi internaţional continuacircnd tradiţia de 55 de ani de recunoaştere mondială a Romacircniei icircn această disciplină

MI

|Competiții

CAMPIONATUL MONDIAL DE PESCUIT SPORTIV LA CRAP ndash ROMAcircNIA 2012OMOLOGAREA INTERNAŢIONALĂ OFICIALĂ A LOCAŢIEI CORBU II ndash CONSTANŢA

Ilustrația autorului

PSRăspundem cu această ocazie şi unor articole denigra-toare apărute icircn presa halieutică prin compararea cu rezultatele obţinute icircn aşa numitul bdquocampionat naţionalrdquo paralel organizat de APCR pe acumularea Săruleşti Pentru comparaţie cele 33 de echipe participante au capturat un total de 2050 kg de peşte prima echipă clasată 25661 kg media fiind de 6212 kgechipă icircn condiţiile icircn care 6 echipe nu au prins nici un peşte

27|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări

APRECIERILE OFICIALILOR FIPS-ed ASUPRA CALITĂŢILOR PISTEI DE CONCURS CORBU II ndash CONSTANŢA

Aflat icircn locaţia care va găzdui cel de-al XIV ndashlea Cam-pionat Mondial de Pescuit Sportiv la Crap ndash Romacirc-

nia 2012 redactorul VPR a consemnat următoarele declaraţii

Domnul Antonio Gigli ndash consilier al preşedintelui FIPS ndash ed Ugo Claudio Matteoli pentru activitatea competiţională de pescuit la crap Am venit aici la indicaţiile Domnului Matteoli preşedintele Fips-ed Am venit fiind puţin sceptic de modul icircn care pista de concurs o să fie pregătită pentru un eveniment de talia Campionatului Mondial Am rămas uimit de modul icircn care cei de aici au rezolvat toate problemele organizatorice este o pistă de concurs excepţională sunt foarte plăcut impresionat De asemeni sunt impresionat de calitatea capturilor pe care cei care sunt acum icircn concurs le-au realizat s-au prins foarte mulţi crapi iar pista este una extrem de potrivită pentru Campionatul Mondial E de neimaginat să poţi prinde icircn 24 de ore de la icircnceputul

concursului 190 de capturi reprezentacircnd 350 kg de peşte Este incredibil Sunt foarte mulţumit de ce am găsit icircn Romacircnia Chiar aş

vrea să rămacircn aici dacă ar fi posibil Sunt uimit de ce aţi reuşit să faceţi aici Dacă mi-ar fi povestit cineva nu aş fi crezut Sunt mulţumit de calitatea peştelui n-am mai văzut ase-menea densitate de exemplare viguroase cu o medie a greutăţii atacirct de ridicată Nu pot decacirct sa-i felicit pe cei care s-au ocupat de organizarea acestei piste de concurs şi sunt sigur că o să rezulte un eveniment de care o sa-şi amintească toata lumea Icircn concluzie sunt foarte mulţumit de cum au decurs lucrurile de relaţia pe care noi cei de la Fips-ed am avut-o cu organizatorii cei care au dovedit că au abilitatea de a gestiona un asemenea eveniment cum este un Campionat Mondial aşa că le mulţumesc din partea celor de la Fips-ed şi felicit AGVPS din Romacircnia pentru alegerea făcută Domnul Guido Mazzarella căpitan al echipei Italiei de pescuit la crap dublu campion mondial Aveţi o organizare excelentă şi noutăţi pe care nu le-am văzut la alte campionate mondiale la care am asistat sau chiar am participatConstrucţiile au fost extrem de laborioase şi s-au făcut eforturi uriaşe tehnice şi materiale Criteriile impuse de regulamentul internaţional au fost respectate cu rigurozitate şi aveţi o pistă de competiţii unică icircn Europa Aşteptăm cu interes candidatura ţării dvs pentru găzduirea şi organizarea unor astfel de competiţii şi icircn anii următori

a consemnat Mugurel Ionescu

Ilustrația autorului

Dl Guido Mazzarella verifică standurile de concurs icircmpreună cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Dl Antonio Gigli detaliază aspectele tehnice cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Populare cu crapi Crap icircn minciog

|28 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Ihtiologie

Pe radiile celorlalte icircnotătoare sunt rar pete şi foarte palideColoritul este mai icircntunecat la populaţiile reofile Variabilitatea este foarte pronunţată Populaţiile din porţiunile superioare ale racircurilor au corpul mai alungit profilul dorsal mai puţin convex capul şi ochii relativ mai mari pedunculul caudal mai lung şi mai icircngust pectora-lele şi mustăţile mai lungi Lobii caudalei sunt mai ascuţiţi şi coloritul mai intens Populaţiile limnofile din pacircraiele macircloase şi cursul inferior al racircurilor au caractere opuse Icircn acelaşi racircu există o trecere gradată icircntre populaţia reofilă din amonte şi cea limnofilă din aval icircn anumite racircuri există populaţii cu caracter intermediar Icircn unele bazine de exem-plu Crişul Mic şi Someş există doar forma limnofilă pacircnă spre izvoare Ecologie Trăieşte icircn diverse categorii de racircuri lent sau moderat curgătoare preferă pacircraiele mici mai mult sau mai puţin macircloase din regiunea submontană sau colinară pre-cum şi cursul superior al racircurilor mici ce izvorăsc la cacircmpie Icircn racircurile mari este mai frecvent icircn partea superioară a cursu-lui lor mijlociu icircnsă nu atacirct icircn cursul principal al racircului cacirct icircn braţele laterale cu apă mai lentă Icircn cursul inferior al racircu-rilor mari devine tot mai rar icircn Dunăre nu ajunge niciodată Spre deosebire de celelalte specii ale genului trăieşte şi icircn ape stătătoare bălţi şi iazuri dar numai icircn acelea care au sau au avut legătură cu vreun racircu Icircn racircurile icircn care trăieşte icircn număr mare formează cacircrduri mici Reproducerea durează din mai pacircnă spre sfacircrşitul lui iulie Icrele sunt depuse icircn curent pe fund tare Se reproduce icircnsă şi icircn ape stătătoareDimorfismul sexual este slab marcat Tuberculii nupţiali s-au observat la masculi icircn rare cazuri şi sunt mărunţi Icircnotătoarele sunt mai lungi la masculi Hrana constă icircn primul racircnd icircn larve de insecte reofile (tricoptere efemeroptere mai rar tipulide tabanide) din amfi-pode viermi şi moluşte Consumă uneori şi alge din biodermă sau resturi vegetale Exemplarele pătrunse icircn bălţi consumă intens cladocereImportanţa economică este locală deşi carnea este gustoasăRăspacircndire geograficăTrăieşte icircn bazinele Dunării şi Histrului Icircn Germania şi Ce-hia are loc o integrare icircntre rasele obtusirostris şi gobio iar icircn sudul bazinului Dunării ndash Serbia Bulgaria ndash icircntre obtu-sirostris şi bulgaricus Icircn Romacircnia lipseşte icircn Dunăre şi bălţile ei Icircn rest există practic icircn toate racircurile şi pacircraieleEste semnalat pacircnă icircn prezent icircn Tisa şi Iza la Sighet Vişeu de la Vişeul de Sus la vărsare Bistriţa transilvăneană de la Bistriţa pacircnă la vărsare Icircn Someşul Mic trăieşte forma limnofilă din amonte de Gilău pacircnă la Dej şi icircn toţi afluenţii săi de asemenea icircn bazinul Crişurilor Icircn Mureş se găseşte sub forma reofilă de la Gheorgheni pacircnă la Tg Mureş icircn afluenţii Mureşului superior pacircnă la Tg Mureş icircn Arieş la Turda confluenţă cu Arieşul icircn Bega de la Margina la Timişoara icircn Caraş de la Carasova icircn aval icircn Nera (forma reofilă) din amonte de Bazovici pacircnă la vărsareIcircl găsim de asemenea icircn bazinul Jiului icircn Olt de la Miercurea Ciuc la Drăgăşani icircn Vedea de la izvoare pacircnă la Smacircrdinoasa (Teleorman) şi icircn ceilalţi afluenţi ai Ve-dei de la izvoare pacircnă la vărsare icircn Argeş de la Curtea de Argeş pacircnă la Bucureşti icircn Neajlov la Bălăria şi Co-mana (Giurgiu) icircn Dacircmboviţa de la Tacircrgovişte pacircnă la Bucureşti icircn Colentina şi afluenţii ei de la izvoare pacircnă icircn aval de Bucureşti icircn Ialomiţa din amonte de Tacircrgovişte pacircnă la confluenţa cu Prahova icircn Siret de la intrarea icircn ţară (fauna reofilă) pacircnă icircn aval de confluenţa cu Putna (forma limnofilă) icircn racircul Bacircrlad şi afluenţii săi de la izvoare pacircnă la vărsare precum şi icircn unii afluenţi

Dumitru GIUGIUCĂ

PorcuşorulGobio gobio obtusirostris ndash Valenciennes ndash 1844

Icircncadrare sistematică

- Ordinul Cypriniformes Goodrich 1909- Subordinul Cyprinoidei Berg 1940- Familia Cyprinidae Jordan şi Evermann 1896- Genul Gobio Cuvier 1817

Denumiri populare porcon corcodan ghivă givă mur-goi petroc pietroşelDescriere Corpul este moderat alungit şi comprimat lateral icircnălţimea sa reprezintă la exemplarele adulte din ape mai rapide 17-21 din lungimea corpului fără caudală iar la exemplarele din ape mai lente 18-26 din aceastaGrosimea reprezintă 80-85 din icircnălţime Profilul dorsal variază icircn funcţie de icircnălţime la exemplarele cu corpul icircnalt acest profil este puternic convex iar la cele cu corpul alungit convexitatea este mult mai redusă profilul dorsal apropiin-du-se de orizontală Profilul ventral este orizontal Lungimea capului reprezintă 24-29 din cea a corpului mediile fiind de aproximativ 26-27 la populaţiile reofile (din amonte) şi 26-269 la cele limnofile (din aval) Botul este scurt şi obtuz iar lungimea lui reprezintă 85-12 din lungimea corpului Botul este mai scurt decacirct spaţiul post-orbital Gura este inferioară semilunară deschiderea ei ajunge sub nări iar inserţia mandibulei sub icircnceputul sau sub prima jumătate a ochiului Ochii sunt mici depărtaţi şi privesc lateral diametrul lor reprezintă la adulţi 42-73 din lungimea corpului la majoritatea populaţiilor limnofile şi 58-67 la majoritatea celor reofile Mustăţile sunt de lungime variabilă lungimea lor reprezintă la populaţiile reofile 65-105 din lungimea corpului şi 23-35 din cea a capului la aceste populaţii mustăţile ajung la nive-lul ochiului Pedunculul caudal este comprimat lateral icircnălţimea sa minimă fiind mai mare decacirct grosimea sa Lungimea pedun-culului caudal reprezintă la populaţiile reofile 20-25 iar la cele limnofile 19-24 din lungimea corpului icircnălţimea minimă reprezintă 7-11 din lungimea corpului şi 35-50 din cea a pedunculului caudal Spaţiul predorsal reprezintă 42-50 din lungimea corpului Marginea dorsalei este uşor concavă Caudala este moderat scobită cu cei doi lobi egali vacircrfurile lor fiind ascuţite la populaţiile reofile şi rotunjite la cele limnofile Vacircrful pec-toralelor la majoritatea exemplarelor nu ajunge inserţia ventralelor Inserţia ventralelor este situată puţin icircn urma inserţiei dorsalei cam sub prima radie divizată a acesteiaPieptul şi istmul sunt parţial sau chiar total acoperite cu solzi Colorit Partea dorsală este cenuşiu-verzuie icircnchisă iar capul este şi mai icircnchis Pe spate are 7-10 pete mici slab definite Pe flancuri are 7-10 pete icircntunecate de mărimi foarte variabile icircn general are 5 dungi longitudinale brun ndash negricioase Solzii liniei laterale sunt bordaţi cu negru avacircnd două pete negricioase una sub alta Faţa ventrală este alb-gălbuie Icircnotătoarele sunt incolore pe radiile dorsalei sunt 3 şiruri de pete negricioase pe cele ale caudalei sunt 4

29|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Echipamentul Pescarului

Pentru mine cel puţin a fost foarte greu la icircnceput să

decid ce echipament de pescuit la muscă ( FLY ) să achiziţionez ca să pot să icircnvăţ cacirct mai repede şi mai uşor tehnicile de lansare a şnurului şi bineicircnţeles să fie adecvat mărimii peştilor pe care icirci urmăresc şi dimensiunilor muştelor pe care o să le folosesc Deoarece cele mai multe partide de pescuit le desfăşor pe racircul Jiu care are lăţimi destul de mari am optat pentru o lansetă clasa 5 mulinetă clasa 5 şi şnururi clasa 4 şi clasa 5 Pentru că citisem icircn alte reviste dar şi pe internet că cea mai potrivită pen-tru un icircncepător este o lansetă cu acţiune ldquomai blacircndărdquo am ales o lansetă de acţiune MF adică me-dium-fast Ulterior am achiziţionat şi o lansetă clasa 6 mulinetă clasa 6-7 şi şnururi clasa 6 şi clasa 7 De data aceasta am ales lanseta de acţiune F adică fast La lanseta clasa 5 de acţiune MF icircncărcarea la lansările şnurului se realizează pe prima jumătate a lungimii lanse-tei iar la lanseta de clasa 6 de acţiune F icircncărcarea se realizează icircn zona de vacircrf Am pescuit cu am-bele lansete şi am folosit la lansări şi şnururi egale dar şi mai mici sau mai mari faţă de clasa lanse-tei Astfel am observat anumite particularităţi pentru fiecare lansetă icircn funcţie de clasa şnurului pe care icircl foloseam de mărimea muştelor şi de condiţiile meteo Pentru cazul icircn care am folosit lanseta clasa 5 de acţiune MF am execu-tat lansările mai lent ca să nu forţez lanseta şi să-i dau timp să se icircncarce

cacirct mai bine cu greutatea şnurului Cel mai impor-tant este că pentru un icircncepător lanseta cu acţiune MF nu ldquotaxeazărdquo atacirct de aspru greşelile la lansare Am folosit fără probleme şnurul clasa 5 cacirct şi pe cel de clasa 4 dar la cel de clasa 6 am observat că lanseta se icircncărcă prea mult la lan-sare şi există posibilitatea chiar să se rupă de aceea nu am mai folosit şnururi mai mari icircn clasă decacirct lanseta Şnurul de clasa 4 l-am folosit icircn special cacircnd am pescuit pe racircurile mai mici deoarece mi s-a părut că se ldquoaşeazărdquo pe apă mai discret iar pe cel de clasa 5 cacircnd am pescuit pe Jiu Pentru cazurile icircn care vacircntul avea intensificări mult mai bine s-a com-portat la lansări şnurul de clasa 5 Contrar anumitor păreri citite am observat că lansările la distanţă le execut mai bine cu şnurul de aceeaşi clasă cu lan-seta faţă de cel de clasă mai mică De asemenea nu am reuşit să execut

lansări corecte cacircnd am folosit muşte prea mari icircn special streamere sau nimfe supra lestate Pentru lanseta de cla-sa 6 cu acţiunea F am pu-tut executa lansările mai rapide deoarece aceasta se icircncarcă icircntr-un timp mai scurt sub greutatea şnurului Icircn schimb aceas-ta mă ldquotaxardquo mai aspru la greşelile de lansare Un avantaj la această lansetă a fost acela că am folosit şi şnurul de clasă mai mare fără să am probleme deose-bite la icircncărcare Lansările la distanţă au fost vizibil mai lungi faţă de cazul icircn care am folosit lanseta cu acţiune MF şi de aseme-nea lanseta cu acţiune F s-a comportat mai bine pe vacircnt Tot cu această lansetă am folosit fără probleme şi streamerele mari şi nimfele mai grele De obicei cacircnd pes-cuiesc pe racircuri mai mici folosesc lanseta clasa 5 cu şnurul de clasa 4 iar pen-tru Jiu şi bălți lanseta clasa 6 cu şnururile de clasa 6 şi cel de clasa 7 dar şi lan-

seta de clasa 5 cu şnurul de aceeaşi clasă Cacircnd urmăresc avatul sau alţi răpitori de talie mai mare folosesc numai lanseta de clasa 6 Totuşi lansetele cu acţiunea mai blacircndă adică cele care se icircncarcă icircn prima jumătate sau pe aproape toată lungimea preiau mai bine şocurile unui peşte mai mare şi protejează mai bine for-facul şi leader-ul Poate şi pentru faptul că de ani buni de zile am pescuit avatul icircn special la spinning şi am practi-cat un pescuit de viteză acum cacircnd ldquoam mai icircnvăţatrdquo cacirct de cacirct tehni-ca de lansare a şnurului icircmi place mai mult să pes-cuiesc ldquola flyrdquo cu lanseta mai rapidă adică cea cu acţiunea F ndash fast Icircn icircncheiere concluzia personală este că nu există o regulă strictă icircn a ne alege acţiunea lansetei fly cu care dorim să pescuim deoarece contează carac-terul firea dar şi ldquomacircnardquo (icircndemacircnarea) fiecăruia icircn parte Icircn schimb clasele lansetelor faţă de peştii pe care icirci urmărim şi celelalte reguli de echilibrare corectă a echipamentului trebuiesc respectate

Doru DINEA

CAcircTEVA OBSERVAŢII PERSONALE despre echipamentul de pescuitcu muştele artificiale

Ilustrația autorului

|30 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Agenda Pescarului

POPULAtildeRI CU PEAEligTI NOBILI IcircN BIHOR

CUM PAtildeSTRAtildeM PEAEligTII IcircN STARE PROASPAtildeTAtilde

La icircnceputul anului 2012 s-au făcut repopulări cu peşti nobili din speciile crap şi amur icircn lacurile licenţiate pentru acvacultură din patrimoniul AJVPS Bihor Ast-

fel deşi erau destul de bine populate lacurile Leş Fegernic Diosig Cristur şi-au primit noii oaspeţi peşti reproducători şi viitori reproducători astfel avem garanţia perpetuării spe-ciilor mult apreciate de pescarii de staţionar Cele peste 4 tone de peşti au fost lansaţi icircn cele mai bune condiţii tehnice alături de ştiucile mari din Leș ndash anul 2011 a fost marcat de o ştiucă de 12 kg - specie deversată tot de noi acum cacircţiva ani alături de plăticile ce au ajuns şi la 700 g bucata urmare a reproducerii naturale acţiune icircncepută acum 8 ani doar cu cacircteva exemplare de plătici reproducători au dovedit strate-

Tematica nu este o problemă pentru pescarii de pes-cuit staţionar deoarece juvelnicele de 2-3 metri lun-gime bine scufundate icircn apă vor ţine peştii vii pe

toată durata partidei Lansetiştii şi muscarii au icircnsă ne-voie de tehnici şi dotări e drept accesibile Aici aş insista puţin asupra necesităţii procurării unui coşuleţ de nuiele icircn care lansetistul ori muscarul icircşi pot ţine peştii icircn stare proaspătă pe toată perioada deplasării pe malul racircului In-sist pe această strămoşească metodă şi dotare icircntrucacirct uti-lizacircnd coşuleţul ce l-am moştenit şi care are cca 120 de ani mi-a asigurat icircntotdeauna păstrarea proaspătă a peştilor prinşi la muscă păstrăvi ori lipani mai puţin cleni pe care-i eliberez imediat Fizica icircşi are legile ei iar secretul bunei funcţionări a coşuleţului se bazează tocmai pe una dintre acestea -fenomenul de evaporare ndash deci implicit şi răcire Fără intenţia de a da lecţii iată cum procedez După ce am prins cacircţiva păstrăvi icirci eviscerez le scot branhiile şterg bine interiorul de sacircngele icircnchegat ce-i element toxic şi primul ce produce alterarea pun un praf de sare dintr-o solniţă cu orificii ce-o port icircn coşuleţ icircnvelesc peştii icircntr-un prosop de cacircnepă umectat şi icirci pun icircn coşuleţ La uscarea aproape completă a prosopului icircl reumectez astfel se reia fenomenul de evaporare-răcire ce durează cam 2 ore Pes-cuind la munte prefer partidele de după-amiază - seară iar cacircnd pescuiesc de dimineaţă şi am 1-2 păstrăvi legali la

gia cu efect icircn timp icircndelungat dar care asigură continuita-tea speciei icircn noul mediu De altfel şi şalăii din lacul Feger-nic vor fi tentaţia fiecărui undiţar Referindu-mă la această specie dispărută din Crişul Repede icircn perioada poluărilor industriale acum este bine reprezentată icircn racircu datorită unei acţiuni pe care am realizat-o icircn 1992 cacircnd icircn urma dezafectării pescăriei Martihaz am cules din iazurile ce ur-mau a fi desecate o cantitate de peste 2000 bucăţi strapazani - şalăi de 15-30 cm - pe care cu cacircţiva pescari sufletişti i-am transportat icircn mare viteză fără pierderi icircn racircul Crişul Repede zona de vest După cacircteva zile cu factorii locali am obţinut ridicarea stavilei de la punctul de priză vest astfel undele racircului au dus devale o populaţie de şalăi ce azi oferă exemplare de peste 5-6 kg Trebuie să menţionez public şi poate domnul ministru al agriculturii ne va icircnţelege nemulţumirea absurditatea faptului că şi icircn prezent salariaţi ai ANPA eliberează permisele de pescuit fără ca solicitanţii să fie membri ai vreunei asociaţii de pescari Această categorie de pescari fără a contribui cu nimic la menţinerea patrimo-niului piscicol devin paraziţi consumatori şi distrugători ai fondului piscicol natural al apelor publice

orele pracircnzului sub umbrarul arinilor ori brazilor icirci pun la copt icircntr-o spuză de jar Fie-mi permis să fac o paranteză şi să descriu reţeta rapidă Fac un foc mic din crengi us-cate pun 2-3 bucăţi mai grosuţe pentru o inima de jar Icircntre timp cacirct arde focul sărez puţin peştii evisceraţi introduc icircn interior cacircţiva muguri de brad cacircteva flori de cimbrişor o linguriţă de unt ori margarină icircnvelesc peştii icircntr-o folie de aluminiu şi icirci pun icircn spuza de jar şi cenuşa fierbinte După vreun sfert de ceas cacircnd aud uşoare pocnituri şi sfacircracircieli scot peştii icircmbrăcaţi icircn folie las să se răcească niţel şi cacircnd desfac folia izul de muguri de brad şi cimbrişor nu poate fi descris icircn cuvinte Niciodată acasă nu am reuşit asemenea bunătăţi pe care le-am icircnvăţat icircn bătracircna Marmaţie Din experienţa cacirctorva decenii de muscărit afirm cu toată responsabilitatea că utilizacircnd coşuleţul chiar şi la partide de spinning la bibani niciodată nu am avut peşti cu icircnceput de alterare Am văzut anul trecut un pes-car ce-şi ţinea cacircţiva cleni şi scobari icircnşiraţi pe o creangă de salcie ce aveau un aspect penibil de peşti spacircnzuraţi imagine ce nu poate fi comentată Cred că nu este nevoie să mai menţionez de dotările moderne de azi lădiţe frigorifice cu patroane ICE ori micile dar excepţionalele frigidere ce funcţionează la 12 volţi şi ţin o temperatură constantă de 1-2 grade celsius timp de cacircteva zile

TP

|Titus Pintea

FotoM Ionescu

31|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pe apele mapamondului

D acă ar fi să aleg un peşte care poate da satisfacţii constante de-a lungul sezonului de pescuit

pe continentul nord-american acesta ar fi cu siguranţă bass-ul sau aşa cum mai este numit bibanul americanCacircnd spunem biban gacircndul ne duce la pescuitul cu năluci pentru unii sau cu momeli natu-rale pentru alţii la peştii activi mai tot timpul sezonului cald chiar şi atunci cacircnd tempera-tura apei amorţeşte majoritatea celorlalte specii Pe continen-tul nord-american pe lacircngă ldquotradiţionalulrdquo biban pe care icircl găsim şi icircn apele europene pescarii pot prinde şi un bdquofrate mai marerdquo al acestuia bibanul ameri-can sau bass-ul Iar cacircnd spun ldquomarerdquo mă gacircndesc atacirct la talia semnificativ mai mare a exem-plarelor cacirct şi la spectaculozitatea pescuitului acestei specii Aici mă refer la faptul că este un peşte activ atacirct la temperaturi estivale normale ale apei cacirct şi la cele ce nu se icircnscriu icircn limitele bdquonormaluluirdquo fie ele scăzute sau ridicate Icircn plus varietatea largă de năluci şi momeli naturale la care bdquorăspunderdquo fără a face mof-turi icircl situează aş putea spune pe unul dintre primele locuri icircn clasamentul peştilor favoriţi ai pescarilor canadieni şi ameri-cani Un alt atu este acela al spectaculozităţii pescuitului icircn sine pornind de la varietatea de condiţii acvatice icircn care il găsim şi pacircnă la drilul presărat adesea cu salturi spectaculoase

şi scuturături energice din cap care vor rămacircne cu siguranţă icircntipărite icircn me-moria norocosului pescar Dar să le luăm pe racircndIcircl găsim icircn lacuri şi racircuri cu apă de adacircn-cimi diferite fără a fi foarte pretenţios la condiţiile de oxi-genare apele natu-rale fiind oricum su-ficient de curate pe continentul vecin Preferă adăpostul structurilor scu-fundate coame sau şanţuri bo-lovani trunchiuri rădăcini sau um-bra şi protecţia vegetaţiei ac-vatice atacacircnd din-spre adacircnc spre suprafaţă printre frunzele de nufăr sau brădişul des Patrulează adesea icircntre aceste structuri apăracircndu-şi teritoriul de potenţialii bdquoinvadatorirdquo putacircnd fi astfel prins şi la pescuitul la trenă Se hrăneşte cu aproape tot ce mişcă icircn apă fără să scape nici o oportunitate am prins bass chiar şi la boabă de porumb cacircnd dădeam după crap Atacă o varietate de năluci artificiale de la rotative şi oscilante şi pacircnă la voblere şi twistere Se pare icircnsă că are o atracţie deosebită la spinnerbait o combinaţie icircntre rotativă şi softbait o nălucă agreată şi de majoritatea pasionaţilor şi care aparent

folosite de multe ori pescarii preferă să ridice peştele di-rect din apă lăsacircnd la o parte minciogul Răspacircndirea largă a bibanului american alături de caracteristicile pescuitului său au făcut din acesta una din capturile preferate căutate şi apreciate de pescarii nord-

americani Adesea pentru a spori farmecul partidei pescarii aleg canoea pentru deplasare fapt ce le permite să pătrundă mai adacircnc icircn universul acestui peşte icircnlesnindu-le accesul icircn locuri unde bărcile cu motor nu pot pătrunde Faima speciei a depăşit deja de ceva timp ho-tarele continentului de origine bass-ul fiind icircntacirclnit tot mai des şi icircn apele europene unde a fost introdus şi unde continuă să cacircştige tot mai mulţi adepţi

MAC

poate salva reputaţia de pescar icircntr-o varietate de situaţii Lan-setele folosite sunt icircn general cu acţiune de mijloc de putere medie ce permit lansarea şi controlul nălucilor cu greutăţi icircntre 3-5 şi 7-10 grame Se fo-losesc fire monofilament 025-030 sau textile mai rezistente

la abraziune recomandate mai ales dacă pescuim icircn zone cu vegetaţie acvatică abundentă Se poate pescui atacirct de pe mal cacirct şi din barcă caz icircn care so-narul poate fi de mare ajutor mai ales dacă avem de-a face cu o apă necunoscută Drilul este destul de scurt bass-ul opunacircnd doar iniţial rezistenţă timp icircn care aşa cum spuneam sare spectaculos din apă scuturacircndu-şi energic capul Icircnţeparea este icircn majoritatea cazurilor sigură rateurile sunt rare dată fiind gura largă cu cartilagii tari mai ales icircn cazul basului cu gura mare Profitacircnd de acest lucru precum şi de rezistenţa firelor

BASS-UL AMERICAN

Ilustrația autorului

|32 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pagina muscarului

Similitudini şi diferenţe icircntre muşte de catalog şi cele tradiţionale

|Titus pintea

Am avut curiozitatea dar şi plăcerea să fac comparaţii icircntre muştele noastre tradiţionale cu care generaţii

de muscari romacircni au pescuit decenii la racircnd şi muştele din cataloagele străine DAM ORVIS BAYLEI etc Constat că diferenţele sunt notabile icircn colorit şi conformaţie uşor de constatat de pescarii ce-şi confecţionează muştele şi au experienţa anilor Icircn acest sens aş exemplifica prin cacircteva modele mai cunoscute şi folosite de muscarii noştri Icircn cataloage apare un tandem bine cu-noscut modelul March Brown bdquomalerdquo şi March Brown bdquofemalerdquo Primul se aseamănă cu musca noastră de arin icircnsă susţin că aceasta din urma este mai eficientă icircn perioada icircnceputului de sezon Am şi o posibilă explicaţie Icircn mai musca de arin este icircncă icircntr-un stadiu de dezvoltare incipientă şi de regulă zborul său icircncă slab se termină icircn apă deci pistruiatul primeşte fiind şi el moleşit din iarnă o muscă icircncă mică Dacă i-am oferi un March Brown din import de cele mai multe ori doar se mişcă din cotlonul său dar nu atacă păroasa arătare Dacă icircncercăm cu modelul bdquofemalerdquo aceasta se aseamănă cu musca de cara-bete la noi se mai numeşte şi bdquocaprardquo Insecta icircn mai este de-parte de a zbura doar icircn final de lună Deci bazacircndu-ne pe modelele noastre avem şanse mai bune Scuturacircnd icircn final de mai cacircteva crengi de arin am găsit icircncă muşte cleioase ce se prindeau de partea infer-ioara a frunzelor aspect ce-mi

confirmă cele afirmate anterior Dar făcacircnd şi probe de muşte eficiente pe aceeaşi apă peştii mi-au atacat mai des modelul indigen şi foarte slab pe cel de catalog un model original primit din partea campionului de muscă al Bavariei Modelul bdquofe-malerdquo a fost bun doar icircn iunie mai mult la cleni Icircnsă acest din urmă model legat pe cacircrlige mici nr 14-16 a fost bun la lipani cu menţiunea că era atacat icircn după-amiezile icircn care musca de carabete se ridi-

ca deasupra racircului Icircntr-o zi am primit un model francez o viespe sofisticată icircn construcţie ce avea picioruşe icircnnodate din barbule de pană de curcan greu de realizat fiind după aprecierea mea o muscă de lac denumită icircn catalog Danga Imago Aceasta la peştii noştri nu a reuşit sa stacircrnească interesul Dar reducacircndu-i bogata icircmbrăcăminte de perucă şi picioare am rămas oare-cum la o viespe roşie indigenă pe care cacircţiva cleni harnici au apucat-o ferm Icircn două săptămacircni cacirct am fost gazda campionului bavarez am văzut cum din cele cacircteva sute de muşte cu care a sosit nu mai ştia din care să lege la capăt ori pe săltătoare şi pierdea minute icircn şir cu alegerea acestora Astfel pe pacircracircul Finiş icircmi prezenta un model cu un nume pompos Grenwels Glory e drept muscă verde cum i-am sugerat dar icircncă nestudiată de irideii noştri Aşa se face că-n trei zile de muscărit din bdquostupulrdquo de artificiale

aduse nu a aflat modelul local Aşadar i-am dat cu teamă o muscă verde cu păr ciocolatiu cercuire fină gălbuie la care icircn final păstrăvii dar mai des li-panii Finişului din acei ani i-au oferit o partidă plăcută Pe lacul Lugaş ce are cleni frumoşi muştele irlandeze de lac nu au dat rezultate Am creat modelul pe un ac mult mai mic decacirct cel original fără picioruşe dar cu un abdomen pronunţat pe curbura cacircrligului pe un ac nr 12 cu tijă lungă Fiind zi de primăvară-vară mi-am luat varga de muscă şi-am ieşit icircn prima partida a anului pe Crişul repede icircntr-o zonă icircn care anul trecut am luat şi cleni dar şi curcubei Ca o observaţie meteorologică icircn 2 zile de la 8 grade la pracircnz aerul atmosferic arăta la umbră plus 21 grade derutacircnd oameni şi peşti Dar iată ce mi-am notat icircn carneţelul meu de pescar file ce de ani icircmi oferă plăcute aduceri aminte Ziua I-a soare şuvoiul sub barajul Lugaş o singură muscă de capăt March Brown bdquomalerdquo Lansez icircn şuvoaie line şi văd mişcare de peşte fără atac Rezultatul zilei un clean de 26 cm Ziua II-a ndash soare căldură plus 21 grade Pescuiesc pe şuvoiul de ieri cu o muscă de capăt model de bdquoarinrdquo corp arămiu codiţă din barbule de fazan perucă de potacircr-niche icircnchisă Rezultatul zilei 3 cleni peste 25 cm cinci juniori doi bibani ce i-am văzut icircntre doi bolovani sorindu-se Peşti sperioşi şi timizi icircn atac Am văzut un curcubeu ce a venit pacircnă sub muscă fără sa o apuce dar apa era aşa de curată icircncacirct e posibil să mă fi văzut Nu am putut pescui mai mult de-un ceas picioarele amorţindu-mi icircn apa icircncă rece Nu trag concluzii le las la latitudinea muscarului dar ştiu sigur că-n luna mai cleanul din zona

montană va ataca nebun bdquopotacircrnicheardquo deschisă oferind spectacolul atacu-lui din cacircrdul ce se soreşte sub arinii bătracircni Păstrăvii icircncă molateci vor sălta bine la minuscule bdquobaxmanurirdquo dar şi la delicatele bdquomosqui-tordquo Mai ştiu că noaptea din preziua dezlegării la munte a fost foarte lungă dar maşina parcă icircnţelegacircndu-ne dorinţa s-a grăbit spre apele de sus

FotoT Pintea

33|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|1 iunie

Mini sfaturi pentru mini pescari

IULIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30 31

DLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVSDLM

208305356451045136228321414509601643011101149235316408449533031118157349443536624008042139236

651746837944632721815905957

110112031305649738826913

1001104911331215618705749837931

10241107629724819918

1433152616241714131514091458154916421736182519141236131914061454153916261711175612541345143615271618170518011211130814041502

211622092311

-1857194920452134222422542343

-1913200120462134221922592351

-184119262109215622492337

-1854192620342131

536

542

549

556

2104

2100

2054

2047PP

LP

UP

LN

Icircncepem cu icircnceputul adică prezentarea elementelor de bază ale pescuitului cu undiţa Icircntre cele cinci componente ale undiţei vargă plută fir plumb şi cacircrlig trebuie să fie

armonie compatibilitate şi echilibru altfel undiţa nu va fi utilă la pescuit Chiar şi lanseta trebuie să icircndeplinească această regulă generală Imaginaţi-vă o vargă firavă cu un fir gros şi un carmac pentru prins somni sau o lansetă cu un tambur mic icircn care abia icircncap cacircteva spirale de nailon de un milimetru grosime iar lacircngă plumb două cacircrlige mici pentru bdquolibelulărdquo Cu ochiul minţii veţi vedea dezechilibrul şi lipsa de armonie Cumpăraţi din magazin mai multe categorii de vergi cacircrlige plute plumbi şi fire şi uniţi-le icircntr-un ansamblu armonios icircn concordanţă cu peştii care trăiesc icircn apa unde vreţi să pescuiţi Interesaţi-vă la pescarii localnici sau la prieteni care au mai pescuit icircn acea apă Peştii de mărime şi greutate bdquorecordrdquo nu se pun icircn bdquoecuaţierdquo hellipVarga o cumpăraţi icircn raport cu puterea voastră de macircnuire plutele le echilibraţi icircntr-o găleată plină cu apă adăugacircnd sau reducacircnd numărul de plumbişori pacircnă cacircnd 80 din plută intră sub apă iar 20 rămacircne icircn afară ţinacircnd seama şi de greutatea momelilor pe care le veţi folosiPescarii mici nu trebuie să plece singuri la pescuit şi mai cu seamă icircn sălbăticie ci icircnsoţiţi de părinţi rude vecini prieteni pescari de la care vor icircnvăţa tainele naturii şi pescuitului şi vor primi ajutor icircn caz de nevoie Tot de la aceştia vor icircnvăţa cum să macircnuiască o vargă de pescuit cum se oboseşte şi se scoate peştele din apă cum se agaţă icircn cacircrlig momeala şi cum se nădeşte locul de pescuit Copilaşii pescari trebuie să icircnceapă lecţiile de pescuit cu o singură undiţă şi să nu stea pe locul de pescuit aproape de icircnsoţitori Pentru a nu greşi niciodată icircn preziua plecării la pescuit scrieţi un program al zilei de pes-cuit din care să nu uitaţi notarea unor utilităţi şi din care să nu lipsească apa macircncarea facircşul pentru vacircnt şi ploaie momeli nada undiţa rucsacul şepcuţa ochelarii de soare polarizanţi juvelnicul şi bdquonoroculrdquo pentru ziua de pescuit Am glumit dar ştiu pe cineva care a ajuns pe malul unei bălţi după ce a uitat acasă cutia cu momeli sau altul care din grabă a lăsat lacircngă uşă husa cu uneltele de pescuit ratacircnd ziua de pescuit Se mai poate icircntacircmpla dar se poate evita Pentru a nu adormi pe malul apei copilaşii pescari trebuie să se culce seara devreme pentru că o partidă de pescuit icircncepe icircn zori cacircnd răsare soarele Dacă vă interesează şi alte taine ale pescuitului citiţi materialele publicate icircn revista VPR icircn fiecare număr lunar unde sunt prezentate pe lacircngă aventurile icircntacircmplările amin-tirile din viaţa pescarilor şi sfaturi privind metodele de pescuit reţete de nade şi momeli şi nu numai Cartea micului pescar a rămas deschisă la pagina nr 1 Pacircnă terminaţi studiile aveţi de acumulat un volum uriaş de cunoştinţe Dar nu vă speriaţi Pescuitul este o distracţie şi o competiţie ca orice sport Firicel icircntins

Valentin MALICIUC

IUNIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30

VSDLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVS

218259344433521035136234329418521619015103151239336431535629005049139233329411512618011105

756837924

10151112721819918

1012110512021303559644736824918

101611091213631728821912

1001104911361229527619

142915231609165817491302140915101611170817571839124313291419152016231726182919031211130914031453153916251721181912361327

2028210422122309

-195120242105215322362324

-1821191620012055214822462339

-1856195220452119215622432341

-18261909

533

531

531

528

2056

2100

2103

2104

LP

UP

LN

PP

Atenție la ora de vară

FotoM Ionescu

Prinse icircn capcanăORIZONTAL 1) Capcana trandafirului (sg) ndash Cei mai buni vacircnatori 2) Simtul ascutit al caprio-arelor ndash Bronzat natural 3) Curse ndash Incluse icircn club ndash Tariful dupa eliminarea celor cacircteva sute de metri patrati 4) A da cu marinimie ndash Pune capcana si fuge 5) Arma marilor profitori ndash Trimisa dupa inamic 6) Margine de tricolor ndash Cacircnd cifrele se aduna (pl) 7) Capcana ne-vazuta ndash Coada de taur 8) Sectiune dintr-un ficat ndash Un necunoscut ndash Formula de adresare ca pentru un vacircnator mai icircn vacircrsta 9) Gazul care se livreaza la tub ndash Deosebit de mic 10) Vacircnatori cu picioarele pe pamacircnt

VERTICAL 1) Are gust de ocna ndash A pune capcane 2) Capcane pentru lei (fig) 3) Miros fin ndash Salutul eroilor ndash Nod putin desfacut 4) Blana de lemur ndash Case carora li s-au dat spargeri 5) Locul unde te duc numai nevoile (reg) ndash Pense 6) Carne de cerb ndash Muscat de flacari ndash Seva 7) Se ia pe picioare ndash Fara grai ndash Fac parte din grup 8) Se aprinde foarte usor mai ales daca sar scacircntei 9) Pastrate icircn eter ndash Firisoare ndash Nasul cu belciug artizanal 10) A prinde temporar ndash Icircnghesuiti

Ion Mihaiu

Dezlegare VPR mai CAPACITATE-OTELITA-OF-NE-BR-RANI-SUDICA-T-G-T-RT-FURII-AP-APATI-CE-NAT-AB-UO-TURATIE-NO-ZONAL-VAR-RECITATORI

1

1

4

4

2

2

5

5

3

3

6

6

7

7

8

8

9

9

10

10

|34 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

AJVPS Hunedoara vinde căţei din rasa copoi ardelenesc de la Canisa Căpăţacircna Prenotări şi informaţii suplimentare la tel 0254215422

VAcircND armă de vacircnătoare cal1270 ţevi juxtapuse Bohler antinit Tel 0723300609

Mica publicitate

Pune la dispoziţia vacircnătorilor interesaţi următoarele categorii de căţei

bull o femelă din rasa jagdterrier icircn vacircrstă de 5 luni bull o femelă din rasa copoi slovac icircn vacircrstă de 2 luni bull un mascul din rasa brac german cu păr sacircr-mos icircn vacircrstă de 3 lunibull două femele metişi de copoi x jagdterrier icircn vacircrstă de 2 luni

Juvenilii sunt dehelmintizaţi şi vaccinaţi de două ori iar căţeii dehelmintizaţi şi vaccinaţi doar icircmpotriva parvovirozei Preţul de valorificare este de 500 leiexemplar cu TVA inclus Căţeii provin din părinţi selecţionaţi folosiţi cu rezultate excelente la vacircnătoare Dintre reproducători sunt scoşi la vacircnzare la acelaşi preţ următorii cacircini

bull un mascul de copoi ardelenesc icircn vacircrstă de 2 anibull o femelă de brac sacircrmos folosită la vacircnătoare icircn vacircrstă de 7 anibull o femelă de limier hanoveran folosită icircn teren icircn vacircrstă de 7 ani

Doritorii se pot adresa pentru achiziţii sau eventuale prenotări precum şi pentru alte informaţii d-lui Du-mitru Teodor la tel 0212708060 sau 0767817908

CANISA CERNICA

SC SURAKI SRL producător autorizat conform legislației europene icircn prelucrarea cărnii de vacircnat este interesată icircn achiziționarea vacircnatului mare icircn carcasă destinat producției de mezeluri comercializate sub marca ldquoTOLBA VAcircNĂTORULUIrdquo Oferim posibilitatea icircncheierii de contracte pe termen lung

Detalii la numerele de telefon 0752 525 142 sau 021 411 62 30

E-mail florinblidarescusurakiro sau surakisurakiro

wwwsurakiro

Page 11: VÂNĂTOAREA ÎN REUNIUNEA DE LUCRU VÂNĂTOAREA

11|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

a dat pe de o parte importanţa cuvenită eforturilor naţionale icircn sen-sul conservării bogăţiilor naturale pe care le administrează pe de altă parte a susţinut recunoaşterea Africii ca un continent dornic să fie apre-ciat de lumea mondială ştiinţifică şi nu numai Totodată a fost recunos-cut faptul că principiile conservării biodiversităţii vieţii sălbatice sunt necesare şi sunt susţinute icircn direcţia dezvoltării comunităţilor umane şi al protejării faunei şi florei de o inestimabilă valoare biologică şi economică Rapoartele de acti-vitate ale Diviziilor din cadrul CIC (Divizia Ştiinţe aplicate Divizia Politici şi Legislaţie Divizia Cultură şi Grupul de lucru Opinia Tacircnără) au arătat uneori cu detalii icircntreaga activitate desfăşurată icircn ultimul an realizările și eforturile comune alături de alte organizaţii sau organisme zo-nale sau mondiale Demn de remarcat este faptul că activităţile desfăşurate icircn acest ultim an au pus Consiliul Internaţional de Vacircnătoare pe o nouă orbită a relaţiilor şi recunoaşterii internaţionale icircn sensibilul domeniu al conservării biodiversităţii vieţii sălbatice Au fost scoase icircn evidenţă eforturile unor delegaţii naţionale sau al unor membri ai acestor delegaţii precum şi ale conducerii CIC icircn acest sens Toţi au depus un efort consis-tent icircn a impune politicile şi principi-ile CIC icircn Europa dar şi icircn celelalte continente Icircn acest sens este demn de amintit faptul că icircncepacircnd cu acest an limba rusă a devenit a patra limbă oficială a CIC ca o recunoaştere a eforturilor importante făcute de Federaţia Rusă şi fostele state ale URSS icircn conservarea faunei sălbatice şi icircn sprijinirea studiilor icircntocmite de importante instituţii ştiinţifice ruseşti precum Academia de Ştiinţe de la Moscova şi institute de cercetări afili-ate acesteia

Discuţii finale au fost făcute și cu privire la formulele de evaluare a trofeelor de vacircnat icircn sen-sul că pacircnă la toamnă vor fi editate noile fişe cu metodo-logia de cal-cul icircn acest fel dorindu-se icircncheierea unei perioade neclare şi confuze care a marcat ultimii ani De asemenea s-a discutat formarea tot pacircnă icircn toam-na acestui an a structurilor zonale şi naţionale pentru evaluarea trofee-lor astfel icircncacirct şi acest domeniu atacirct de important prin care se răsplătesc eforturile adevăraţilor profesionişti să-şi recapete importanţa Au fost discutate şi probleme specifice Delegaţiei Romacircniei iar domnii Bernard Lozeacute - Preşedinte CIC şi Dieter Schramm - Preşedinte de Onoare CIC şi-au re-afirmat sprijinul direct icircn a susţine indi-vidual sau icircn totalitate acţiunile pe care dorim să le iniţiem dar şi implicarea membrilor noştri icircn proiectele iniţiate de către Diviziile CIC - ului Prin demersurile Guvernului de la Budapesta CIC are toate şansele să devină un or-ganism mondial pe lacircngă Organizaţia Naţiunilor Unite angajaţii săi putacircnd fi asimilaţi personalului diplomatic Este deocamdată o dorinţă şi speranţă Icircn concluzie a 59-a Adunare Generala CIC a reliefat poziţia acestei organizaţii de susţinător al vacircnătorii ca o componentă a Patri-moniului Cultural Universal punacircnd bazele icircnceperii unor noi studii icircn do-meniul Economiei Conservării Fau-nei Sălbatice

S-a hotăracirct ca cea de-a 60-a Adunare Generală a CIC din anul 2013 să se desfăşoare icircn trei ţări şi anume Cehia Slovacia şi Ungaria pe parcursul unei săptămacircni şi sub pa-tronajul extraordinar al Preşedinţilor din aceste ţări Despre frumuseţile Africii de Sud atacirct cacirct am putut ve-dea icircntr-un material viitor

Valeriu BOLGIU

Ilustrația NȘelaru

|12 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Pornind de la o simplă icircntrebare bdquo Cum văd căpriorii lumea dimprejurul

lor rdquo şi icircnţelegacircnd acest fenomen putem evita o serie de greşeli care de cele mai multe ori ne vor lăsa doar cu imaginea căpriorului fugind icircnapoi spre desişul de unde ve-nise şi cu tolba goală

IcircNTRE LUMINĂ ŞI CULOAREPentru o lungă perioadă de timp s-a crezut despre căpriori că văd numai icircn alb şi negru Cercetările ul-timilor ani au demonstrat icircnsă că lucrurile stau puţin altfel Ochiul mamifere-lor conţine două feluri de celule sensibile la lumină denumite după forma lor conuri şi bastonaşe Conurile percep culorile

din spectrul de lumină şi sunt dedicate cu precădere vederii diurne iar bastonaşele sunt sen-sibile la lumina slabă şi nu icircnregistrează culorile Ochiul uman conţine mai multe conuri deci noi percepem bine culorile şi vedem bine icircn timpul zilei iar pentru că avem mai puţine bastonaşe nu ne descurcăm prea bine cacircnd nu este lumină suficientă Ochii căpriorilor conţin mai multe bastonaşe şi mult mai puţine conuri aşa că ei se mişcă relativ confortabil icircn lumina slabă cum este dimineaţa şi seara şi pe icircntuneric dar percep foarte slab culorile şi doar unele dintre acestea

CULOAREA DIN IMAGINIldquoCuloareardquo este ceea ce per-

cepem noi din lumina cu diferite lungimi de undă şi frecvenţe şi care se traduce prin spectrul vizibil practic ceea ce vedem noi icircntr-un curcubeu La capătul spectrului cu lungimi mari de unde este roşul iar la capătul opus este violetul lumina cu lungimi scurte de unde Există icircnsă lumină şi icircn afara spectrului vizibil pe care ochiul uman nu o percepe icircn mod normal Este aşa numitul spectru invizibil din care fac parte ultravioletele şi infraroşiile Cercetările au demon-strat că ochii căpriorilor pot percepe o parte din spectrul vizibil aflat spre partea violetă şi chiar o parte din spectrul invizibil o parte din gama de ul-traviolete Astfel căpriorii pot vedea ceva din cu-loarea albastră iar prin contrast sunt foarte puţin sensibili la culorile dinspre galben iar verdele por-tocaliul şi roşul sunt per-cepute ca nuanţe de gri

ULTRAVIOLETUL ŞI PORTOCALIUL DIN ECHIPAMENTPărerile privind acuitatea vederii căpriorilor vis-a-vis de lumina ultravioletă sunt icircmpărţite Ceea ce este sigur este că o mare parte din materialele din care este fabricată icircmbrăcămintea conţin icircntăritori de culoare toc-mai pentru a da strălucire culorilor Aceşti ldquoicircntăritorirdquo funcţionează tocmai pe

baza reflexiei unei părţi din spectrul ultraviolet Avacircnd icircn vedere structura ochiului căpriorilor şi sensibilitatea lor ridicată la ultraviolete aceştia vor percepe aceste materiale ca fiind mult mai strălucitoare decacirct le putem vedea noi Icircn ori-care dintre situaţii indife-rent cacirct de mult sau puţin percep căpriorii aceste ul-traviolete este recoman-dat să purtăm la vacircnătoare o icircmbrăcăminte icircn culori neutre apropiate de cele din mediul icircnconjurător aşa numitul camuflaj Echipamentul modern aici incluzacircnd alături de icircmbrăcăminte şi rucsa-cii corturile scăunelele etc sunt confecţionate din materiale non-UV care nu reflectă razele ul-traviolete Există de ase-menea detergenţi pen-tru curăţire care icircnlătură icircn mare măsură efectul generat de icircntăritorii de culoare detergenţi recomandaţi pentru spălarea echipamentului de vacircnătoare Icircntre culo-rile ce trebuie evitate la vacircnătoare sunt albastrul şi bleumarinul pe care aşa cum am văzut căpriorii le percep destul de bine Pe de altă parte aşa cum arătam portocaliul este perceput de căpriori drept o nuanţă de gri aşa că vesta portocalie de protecţie sau banda de la pălărie sau de pe braţ nu vor atrage icircn mod special atenţia căpriorilor Asta bineicircnţeles cu condiţia de a nu ne mişca atacirct

Cum ne văd CĂPRIORII

Ce putem vacircna

13|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

timp cacirct suntem icircn raza lor de vedere şi mai ales icircn porţiunea din zona lor frontală icircn care şi ei au o vedere binoculară Să nu uităm că mişcarea zgo-motul şi mai ales miro-sul alături bineicircnţeles de culorile echipamentu-lui sunt aspectele cheie de care trebuie să ţinem seama atunci cacircnd vacircnăm

la căpriori De altfel de felul icircn care vom gestiona aceste elemente va depin-de icircn mare parte imaginea cu care vom pleca din teren la finele partidei de vacircnătoare un căprior ce se pierde icircn desiş sau un trofeu binemeritat pen-tru panoplia cu amintiri

IUNIE Mamifere căprior (mascul) şacal vulpePăsări cioară grivă cioară grivă sudică cioară neagră coţofană

IULIE Mamifere căprior (mascul) şacal vulpePăsări cioară grivă cioară grivă sudică cioară neagră coţofană de la 1507-stăncuţă

|MacIlustrația autorului

Ilustrația autorului

Timpul lui Cireşar va trece cacirct ai bate din palme şi vom fi faţă icircn faţă cu vremea călduroasă a lui Cuptor Nu neapărat că ar fi ceva semnificativ deschis la vacircnătoare icircn iulie dar pregătirea cacircinelui de vacircnătoare pen-

tru deschiderea de la mijlocul lui Gustar trebuie făcută cu grijă şi din timp Nimic nu trebuie lăsat pentru ultimele zile nici repetiţiile ndash aducerile aminte şi practica constantă a comenzilor nici administrarea vaccinului icircmpotriva căpuşelor şi a altor insecte parazite şi cu atacirct mai puţin antrenamentul fizic pe cacirct posibil icircn condiţii cacirct mai apropiate de cele icircn care vom vacircna Şi pentru că a venit vorba despre vremea călduroasă să vedem ldquoce şi cumrdquo trebuie să procedăm icircn aceste condiţii vis-a-vis de partenerul nostru pa-truped Antrenamentul fizic trebuie efectuat continuu cel puţin de două-trei ori pe săptămacircnă o ieşire de cel puţin o oră - două icircn parc icircn locurile special amenajate sau şi mai bine pe un teren liber unde poate alerga icircn voie pot menţine cacircinele icircn formă Nu mai puţin important de reţinut este faptul că antrenamentul trebuie icircnceput cu atacirct mai mult dacă a lipsit cu cel puţin două luni icircnaintea deschiderii sezonului de vacircnătoareCe temperaturi sunt periculoase Pentru pontatori care lucrează in-tens pe teren uscat chiar şi numai + 15 20o C pot deveni o problemă Dacă vorbim despre retreiveri care lucrează icircn apropierea unei ape situaţia se schimbă deoarece poate singur să se răcorească ori de cacircte ori este nevoie Să nu uităm că majoritatea raselor de cacircini pot suporta mult mai bine frigul decacirct căldura Cum prevenim deshidratarea Foarte simplu trebuie doar să fim pregătiţi şi cu apă pentru cacircinele nostru Doi trei litri de apă la maşină poate unul la noi icircn teren sunt suficienţi pentru o jumătate de zi de vacircnătoare pe vreme călduroasă La fiecare oră cacircnd e cald la o jumătate de oră icircn zilele toride daţi-i să bea pe săturate şi nu strică dacă icircl şi stropiţi cu puţină apă Monitorizaţi permanent cacircinele Dacă mersul devine apatic ochii sticloşi sau pur şi simplu se aşază des singur pe sol toate sunt semne de alertă Faceţi o pauză treceţi la umbră şi din nou daţi-i să bea apă Dacă este vreo apă prin apropiere lăsaţi-l să facă o baie de voie Are cu siguranţă nevoie de odihnă pentru a se reface Nu uitaţi că la nivelul ierbii tempera-tura este mai ridicată iar ventilaţia este mai redusă O căldură tolerabilă pentru noi poate fi deja prea ridicată pentru companionul nostru patruped Un cacircine pasionat şi dedicat poate alerga la vacircnătoare pacircnă la colaps şi nu cred că vreunul dintre noi ar dori aşa ceva

Alexandru CODRIN

PREGĂTIRI PENTRU VREMEA

LUI CUPTOR

|Bolile vacircnatului

|Tir și Balistică

|14 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Scăldătoare pentru păsări

Zilele de vară se scurg agale icircn aşteptarea pasajului la prepeliţe la raţe a pacircndelor la vacircnatul mare Scur-tele vacircnători la căprior icircntacirclnirile la competiţiile chino-logice şi de tir din acest răstimp fac trecerea mai uşoară

domolind nerăbdarea vacircnătorului Icircn acest răstimp reicircnvie icircn minte icircntacircmplările petrecute icircn natură alături de camarazi de cacircine şi sălbăticiuni culoarea şi viaţa perioadelor de crepuscul de seară tacircrzie zorile icircnrouate icircn care totul revine la viaţă după amorţeala de peste zi sau de peste noapte şuieratul bătăilor de aripi ale raţelor icircndreaptă atenţia vacircnătorului către direcţia de unde vor apărea umbrele mişcătoare ce se apropie de ochiul de apă Foşnetul frunzelor şi zgomotul crăcilor rupte sub greutatea cerbului direcţionează atenţia trăgătorului către un punct pe linia neagră-cenuşie a lizierei pădurii ndash unde icircşi va dezvălui poate silueta icircn lumina lunii frumoasa cervidă Căpriorul suplu şi plin de frumuseţe sprijină icircntre coarnele lui răsăritul sau apu-sul fiind una cu soarele plămădit parcă din aceleaşi raze răpind pentru cacircteva clipe vederea vacircnătorului ce nu mai poate desluşi unde sfacircrşeşte astrul şi unde căpriorul Roşul lanului de maci urcă

Ore de crepuscul |maria săvulescu

FIRMA DDUPLEKS PRODUCE PROIECTILE UNICE PENTRU ARME CU ŢEVI LISE

Am văzut prima imagine a unui proiectil unic produs de firma letonă DDuplex icircntr-un articol semnat de DDandarinov icircn revista Bălgarski Loveţ (aprilie 2010 pp56-60) Menţionat

icircntre cele avacircnd corpul din oţel tip Blondeau era apreciat pen-tru buna sa precizie şi marea putere de penetraţie şi de stopare a vacircnatului Textul indica icircnsă numai numele firmei nu şi pe cel al modeluluiRevista Le Chasseur Francais a tipărit icircn anul 2011 un număr su-plimentar intitulat Sanglier (Mistreţul) unde Francis Grange a comparat (la pp92-96) cinci modele de proiectile unice (dintre care două produse de D Dupleks) cu un Brenneke Rubin Sabot toate cartuşele avacircnd cal1270 S-au verificat următorii parame-tri tehniciViteza la 250 m de la gura ţeviiEnergia cinetică la 10 m + mărimea cavităţii icircn decimetri cubi (icircn plastilină de 55)Precizia (diametrul cercului de dispersie) la distanţa de 50 m Rigiditatea constracircngerea ţevii la trecerea lor printr-un full-choke de 1 mmAbaterea-standard a vitezei la 250 m Presiunea medie din camera cartuşului şi presiunea statistică Pentru a verifica precizia calcula energia cinetică şi măsura cavităţile icircn dm cubi s-au tras cacircte 5 focuri dintr-o ţeavă lisă de 66 cm cu choke cilindric ameliorat (010 mm) şi lunetă fixă Pentru a măsura viteza la 250 m rigiditatea la trecerea prin full-choke şi presiunile din ţeavă s-au tras cacircte 10 focuri la bancul oficial de probă din Saint-Etienne Notele exprimau 5 trepte de calitate excelentă bună medie mediocră şi proastă Cele două modele ale firmei DDupleks poartă numele de Dupo 28 şi Hexolit 32 cifrele reprezentacircnd greutatea icircn grame a modele-lor respective Corpul lor din oţel cu un strat extern din zinc inoxidabil este anterior concav şi cu o centură dublă dintr-un

Păsările din natură de interes cine-getic precum şi cele de importanţă faunistică se confruntă - compara-

tiv cu mamiferele sălbatice - cu mai mulţi agresori care le atacă din aer şi de pe sol Icircn lista celor ce le agresează se includ şi dăunători mai puţin cunoscuţi de cei ce protejează natura ndash vacircnători sau memb-rii organizaţiilor pro-natura ndash constituiţi

din numeroase specii de paraziţi (peste 1000) care icircşi duc existenţa pe corpul păsărilor icircn mod temporar sau perma-nent şi sunt cunoscuţi sub termenul de ectoparaziţiEctoparaziţii sunt vietăţi de dimensiuni reduse icircntre 05 ndash 5 mm Cei vizibili ndash Ixodes ricinus - se hrănesc icircn exclusivita-te cu sacircnge fixat pe corpul păsării alțiindash Dermanyssus sp- stau temporar mai mult pe timpul nopţii cacircnd se hrănesc cu sacircnge refugiindu-se icircn timpul zilei icircn materialele de construcţie a cuibului sau sub scoarţa ramurilor care susţin cuibulSpeciile de ectoparaziţi ndash malofagi ndash stau icircn permanenţă pe corpul păsării şi se hrănesc cu excoriaţiile pielii sau din componentele penelor Malofagii se deosebesc de păduchii existenţi la mamifere prin formatul capului de trapez sau semisferăMalofagii determină prin deplasările pe corpul păsării o stare de agitație de frecvente toaletări ale penajului care duc şi la degradarea acestuia la sustragerea păsării de la hrănire de la odihnă şi foarte important la o redu-cere a vigilenţei normale faţă de agreso-rii existenţi icircn mediul de viaţăEfectele negative ale ectoparazitării se exteriorizează icircn perioada de incubaţie a ouălor şi de creştere a puilor finalizată cu spargerea ouălor şi strivirea puilor Păsările cel mai frecvent atacate sunt cele de talie mare precum fazanul cocoşul de munte de asemenea păsările ce trăiesc icircn colonii ndash stacircrcii cormoranii - sau cele care icircşi menţin de la un an la altul locurile de cuibărit precum ber-zele acvilele și bufniţa mare Păsările de talie mică (vrăbiile cintezele graurii piţigoii prepeliţele) sunt mai puţin agresate situaţie explicată prin practicarea scăldării icircn praful din dru-muri O ectoparazitare redusă accidentală se constată la mierlă şi sturz care icircşi

tapisează şi cu sol pereţii din interiorul cuibului Sub temperatura corpului şi agitarea păsării şi a puilor solul se transformă icircn pulbere care acţionează negativ asupra ectoparaziţilor ca un fel de bdquobaie la domiciliurdquoCombaterea ectoparaziţilor din natură se poate realiza prin amenajarea şi amplasarea icircn teren de bdquoscăldătorirdquo

constituite din amestecuri de cenuşă provenită din arderea de lemne de esenţă moale sau din tulpini de porumb cu nisip fin frac14 din volum compoziție icircn care se include 05 produse care conţin piretrinoide (flumetrin ciper-metrin resmetrin)Nisipul este un component

obligatoriu icircntrucacirct antrenează restul din amestec printre pene cu ajungerea acestuia şi pe corpul păsării Amestecul de cenuşă nisip şi substanţă acaricidă se depozitează icircn mici şanţuri dreptunghiulare cu laturi de 50-80-100 cm adacircnci de 10-15 cm şi amplasate icircn locuri icircnsorite şi cu vegetaţie mică (eventual cosită) icircn terenurile mai populate cu păsări in-clusiv cu cele de interes cinegetic Un alt loc de amenajare a scăldătorilor icircl constituie şi vecinătatea instalaţiilor de furajare a păsărilor Amestecul depus icircn scăldători se suplimentează icircn măsura bdquoconsumuluirdquo şi se afacircnează după precipitaţii Se consideră ca numărul de scăldători necesare şi permanente icircn terenurile cu păduri să fie de 2-3 la ha Un mod de deparazitare corporală in-clusiv de dehelmintizare a organelor interne constă şi icircn administrarea la păsările autohtone icircn lunile de iarnă de furaje ce conţin ivermectină Acţiunile complexe de combatere a ectoparaziţilor la păsările din natură prin furaje iarna şi prin scăldători şi pulverizare a cuiburilor vara se vor fi-naliza icircn viitor cu evidente reduceri ale prezenţei icircn teren a unui important dăunător ce determină prejudicii se-rioase icircn existenţa păsărilor

DR VADIM NESTEROVDR IC-TIN SABĂUndash BALC

ECTOPARAZITOZELE păsărilor din natură

Diferite specii de malofagi existente la păsări

15|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

parcă către soare icircn nuanţele roşiatice ale apusului Cacircntul brotacilor strigătul buhăi bătaia aripilor plescăitul apei freamătul pomilor fracircn-tura crengilor toate icircţi schiţează icircn minte pastelul imaginii ce prinde viaţă Icircn culorile gri-violacee ale crepusculului dispărea sub linia orizon-tului astrul zilei lăsacircnd icircn grija lunii pămacircntul cu toate vieţuitoarele lui Acea noapte urma să fie luminată de o mare şi rotundă lună plină Vacircntul atingea cu o adiere uşoară frunzele pomilor răcorind parcă atmos-fera ndash o seară minunată pentru a rămacircne la pacircndă la mistreţ Icircmprejurimile zonei unde urma să ne stabilim punctul de observaţie fuseseră cu atenţie cercetate un canal generos plin de apă macircl şi vegetaţie separa cele două parcele Pe una din ele se icircntindea un frumos lan de porumb iar pe cealaltă se icircntindea o mirişte lăsată special pentru pasajul prepeliţelor Trecătorile folosite de mistreţi erau uşor de depistat datorită urmelor de nămol şi frecăturilor lăsate pe copacii ce se ridicau din loc icircn loc din canal Am localizat zona cu urmele cele mai proaspete şi apoi ne-am deplasat icircn tăcere prin mirişte căutacircndu-ne ascunziş la umbra unor tufe Acolo ne-am aşezat icircn tăcere aşteptacircnd şi speracircnd la apropierea vreunui vier Clipele serii se scurgeau pe nesimţite ascultacircnd sunetele naturii cacircntul păsărilor cacircmpului foşnetul scurt al mersului rozătoarelor trecerea căprioarelor

şi a iepurilor Şi astfel icircncet-icircncet noaptea şi liniştea acoperiră pămacircntul La un moment dat se auzi din ce icircn ce mai aproape un foşnethellip venea dinspre canal Ceva se apropia răscolind icircmpletitura de stuf şi iarba icircnaltă Nu puteai zări decacirct arcuirile crengilor şi firelor de stuf Animalul se opri icircn

dreptul unei sălcii care icircncepu să se scuture din rădăcini Da era un porc mistreţ care mulţumit de baia de nămol făcută se freca cu putere de copac Doar ochii minţii puteau creiona scena căci totul se petrecea icircn adacircncitura canalului Am sperat că se va ridica pe malul opus pentru a intra icircn lanul de porumb ca să mănacircnce nu avea rost să ne apropiem căci vegetaţia icircn canal era icircnaltă Dar de parcă ar fi ştiut ce pericol icircl aşteaptă se depărtă pe acelaşi drum pe care şi sosi Trăirile şi simţirile acelor cli-pe au fost intense stacircrnite fiind nu de umbra masivului vier ci de sunetele şi umbrele naturii atacirct de bine contu-rate de lumina lunii Astfel de momente asemeni celor petrecute icircn icircnaltul observatoarelor rămacircn icircntipărite printre amintiri Ele preţuiesc la fel de mult ca şi istoria reuşitei unei puşcături dificile a unui aport făcut de cacircine doar la lu-

mina lanternei icircn icircntunericul serii sau din apele icircnvolburate ale racircului toate se adună icircn sufletul pasionatului trecător prin lumea minunată plină de neprevăzut a vietăţilor şi plantelor pămacircntului

polimer (roşu carmin la Dupo şi galben-verzui la Hexolit) pentru a trece uşor prin ţeavă şi choke posterior o bură-stabilizator golită (tot roşie respectiv galben-verzuie) obturator din plastic peste pulbere cartuş cu dulie metalică de 25 mm Pătrunderea provoacă expandarea - sau chiar ruperea ca schije dure şi tăioase - a 6 petale icircn vacircrf corpul proiectilelor rămacircne icircnsă icircntotdeauna compact Cităm rezultatele şi notele obţinuteDupo 28 cal1270 V 250 = 435 msE 10 + cavitate icircn plastilină = 2649 J 046 dmcubi Nota = mediePrecizie = cerc de dispersie 61 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 70 ms Nota = mediocrăPresiune mediestatistică = 574734 bari Nota = medieIcircn Fig1 vedem cartuşul Dupo 28 cutia roşie de 5 cartuşe cal1270 şi proiectilul cu cele 6 petale expandate pe o lăţime de 30 mm

Hexolit 32 cal1270

V 250 = 441 msE 10 + cavitate = 3112 J 050 dm cubi Nota = excelentă Precizie = cerc de dispersie 69 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 59 ms Nota = mediePresiune mediestatistică = 668814 bari Nota = mediocrăIcircn Fig2 vedem cartuşul Hexolit 32 cutia galbenă de 5 cartuşe cal1270

şi proiectilul cu cele 6 petale expandate pe o lăţime de 36 mm dar ele pot da schije tăioase de circa 2g fiecare ce ating alte puncte vitale Cor-pul proiectilului cu cele 20 g remanente icircşi continuă icircnaintarea cu efect mortal fără a se deformaIcircn verdictul său expertul francez laudă eficacitatea impresionantă a impactului demonstrată mai ales de Hexolit 32 care poate face minuni pacircnă la 30-35 m Ambele trec fără probleme prin full-choke graţie cen-turilor din polietilenă Prezentăm şi rezultatele obţinute icircn cadrul acestor verificări de proiecti-lul german Brenneke Rubin Sabot cal1270 de 284 g icircncartuşat de firma franceză FOB

V 250 = 460 msE 10 + cavitate = 3005 J 052 dm cubi Nota = excelentăPrecizie = cerc de dispersie 53 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 33 ms Nota = bunăPresiunea mediestatistică = 699780 bari Nota = mediocrăIcircn Fig3 vedem cartuşul decupat icircn lung proiectilul din plumb inclus icircn sabotul său cu 4 aripi alături de cutia pentru 5 cartuşe FOB Alte detalii privind acest model mai puteţi găsi icircn Vacircnătorul şi Pescarul Romacircn nr112006 nr112009 şi nr92010După cum constatăm din compararea parametrilor tehnici icircnregistraţi şi a notelor acordate de Francis Grange proiectilul Dupleks Hexolit 32 are performanţe apropiate de cele ale lui Brenneke Rubin Sabot o mică diferenţă fiind icircnregistrată numai la regularitatea vitezelorIcircn partea a doua a articolului vom arăta şi alte modele de proiectile unice de diferite calibre produse de firma letonă DDupleks

Matei TĂLPEANU

30 mm

36 mm

Ilustrația autoarei

Fig 1

Fig 3

Fig 2

|16 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Icircn lume sunt practicate icircncă şi sunt icircncurajate icircn prezent metode considerate tradiţionale şi culturale de vacircnătoare Am abordat recent bdquovacircnătoarea cu păsări de pradărdquo Continui

acum prin prezentarea bdquovacircnătorii cu arculrdquo Este la fel de veche poate chiar mai veche decacirct vacircnătoarea cu păsări de pradă şi cacircini arhaici de vacircnătoare Şi este la fel de etică şi recreativă dacă se poate compara din punct de vedere al dificultăţii practicării ei cacirct şi al apropierii subtile a OMUL-ui de natură Oricum aceste metode străvechi de vacircnătoare alături de altele la fel de bdquotradiţionalerdquo şi bdquocultura-lerdquo aduc un plus de farmec şi diversitate vacircnătorii contemporane contribuind efectiv la conservarea patrimoniului cultural comun al omenirii Dar să revenim la bdquovacircnătoarea cu arculrdquo Aceasta s-a menţinut cu continuitate din Paleolitic pacircnă prin secolul XV cacircnd arma de foc a deter-minat revoluţionarea mai multor activităţi prin-tre care şi vacircnătoarea Deşi teoretic părea apusă vacircnătoarea cu arcul renaşte icircn secolul XIX şi cunoaşte momente de glorie icircn SUA icircn secolul XXIcircn Europa primii arcaşi icircncep să se organizeze de abia după anii rsquo60 cacircnd s-a creat icircn Franţa Asociaţia Sportivă a Vacircnătorilor cu Arcul (ASCA 1969) apoi Federaţia Vacircnătorilor cu Arcul (FCA 1986) Dar cadrul legislativ pentru vacircnătoarea cu arcul s-a conturat de abia ulterior icircn perioada 2003-2008 impunacircnd printre altele o pregătire obligatorie prealabilă obţinerii dreptului de a vacircna

prin această metodă Icircn cadrul acestei pregătiri s-a urmărit şi se urmăreşte transmiterea unor cunoştinţe de bază necesare acestei vacircnători dificile şi transmiterea valorilor prin care se doreşte dezvoltarea unei imagini favorabile vacircnătorii icircn societate Exemplul recent al Franţei a fost urmat icircn Europa de mai multe ţări icircn care vacircnătoarea cu arcul este permisă Bulgaria Danemarca Finlanda Ungaria Italia Portugalia Spania şi Turcia Icircn terenurile private sau icircmprejmuite vacircnătoarea cu arcul este permisă şi icircn Croaţia Serbia Slovenia şi Slovacia Aşa s-a ajuns şi la fondarea Federaţiei Europene de Vacircnătoare cu Arcul (FECA) care şi-a propus să promoveze activitatea şi standardele icircnalte ale eticii unei modalităţi de vacircnătoare veche de peste 30 000 ani Misiunea acestei federaţii este de a informa

VAcircNĂTOAREA CU ARCUL

METODE TRADIȚIONALE DE VAcircNĂTOARE (II)

| Cultură Vacircnătorească

publicul larg cu privire la avantajele vacircnătorii cu ar-cul pentru mediu şi societate precum şi de a oferi instituţiilor statului argumente convingătoare icircn interesul promovării acestei modalităţi de vacircnătoare Pe zi ce trece vacircnătoarea cu arcul a cacircştigat teren nu numai ca număr de ţări ci şi icircn privinţa numărului de practicanţi Icircn SUA de exem-plu din cei peste 145 milioane de vacircnători 35 milioane deci 24 practică vacircnătoarea cu arcul iar icircn Franţa au urmat pregătirea impusă 17 000 de vacircnători din care 7 000 organizaţi icircn 75 de asociaţii departamentale afiliate FECA chiar practică vacircnătoarea cu arcuri tradiţionale (50) şi cu arcuri cu mecanism (50)Aceasta pentru că vacircnătoarea cu arcul constituie o adevărată artă incitantă fiindcă implică un angajament total din partea arcaşului icircn intere-sul dobacircndirii a ceea ce alţii obțin dificil chiar cu arma de foc O astfel de vacircnătoare necesită cunoştinţe temeinice despre comportamentul animalelor sălbatice vizate şi despre terenul icircn care se vacircnează motive stimulative perma-nente de autodepăşire Dar vacircnătoarea cu arcul mai necesită ceva care lipseşte multora dintre purtătorii de arme de foc simţul vacircnătorii pe care-l descoperim sau icircl intuim doar la unii orga-nizatori foarte buni de vacircnătoare Arcaşul rămacircne singur şi vacircnează singur cu o bucată de lemn o sfoară şi o săgeată fără a beneficia de icircndrumarea ajutorul sau complici-tatea cuiva El pacircndeşte sau se apropie de ţinta sa ca un supraprădător situat icircn vacircrful piramidei trofice Iar dacă ratează repetat se lasă deziluzi-onat de o practică icircn care nu poate reuşi Aşa se ajunge la o selecţie aparte ce pare să nu opereze icircn racircndul vacircnătorilor cu arme de foc Vacircnătorul cu arcul este prin urmare un vacircnător de excepţie care respectă vacircnatul şi se respectă pe sine icircnsuşi purtacircnd cu onoare icircmbrăcămintea tradiţională arcul tolba cu săgeţi şi un simplu cuţit la cingătoare

Icircn CARTA VAcircNĂTORULUI CU ARCUL sunt icircnscrise concis cu titlu de interdicţii următoarele obligaţii

bull să tragă icircn vacircnat şi să nu se ocupe de recuperarea luibull să rănească vacircnatul şi să-l lase să suferebull să tragă la distanţe prea mari riscacircnd să rănească vacircnatulbull să nu mănacircnce carnea vacircnatului dobacircnditbull să prezinte trofee icircnsacircngeratebull să folosească un limbaj icircnjositor pentru vacircnatbull să-şi neglijeze aspectul exterior şi să abuzeze de băuturi alcoolice icircn locuri publicebull să nu respecte proprietăţile privatebull să nu se antrenezebull să nu respecte legea

Icircn concluzie vacircnătorul cu arcul ar putea constitui un model icircn comuniunea largă a vacircnătorilor de pretutindeni inclusiv de la noi icircn ceea ce priveşte instruirea dorinţa de autodepăşire şi mai ales modul sportiv şi etic de a vacircna şi de a se comporta la vacircnătoare şi hellip icircn societate

|N Șelaru

17|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Managament cinegetic|

MORTALITATEA VAcircNATULUI (I)

De cum dă firul ierbii la icircnceput de primăvară şi icircn continuare toată vara şi toamna cacirct sunt ele de

lungi o mare parte din confraţii noştri din mediul rural purced plini de elan distructiv la incendierea miriştilor icircn particular şi a icircntregii vegetaţii uscate icircn general Cum de mai există şi persistă acest com-portament medieval icircntr-o ţară şi icircntr-o societate cu pretenţii de civilizaţie europeană este simplu de icircnţeles dacă privim cu atenţie icircn ce hal a ajuns icircnvăţămacircntul romacircnesc icircn special cel din mediul rural avacircnd icircn vedere şi sărăcia extremă care a pus stăpacircnire icircn ultimele două decenii pe populaţia din satul romacircnesc Media scrisă şi audio-vizuală ne prezintă aproape zilnic pe cei ce săvacircrşesc astfel de fapte terminate de cele mai multe ori cu pagube materiale ireparabile şi mai grav chiar cu pierderi de vieţi omeneşti Icircnsă mai puţin vizibile şi cunoscute pentru icircntreaga societate sunt pagubele imense aduse fondului cinegetic naţional de către aceste incendii devastatoare Cel mai bine cunoaştem noi vacircnătorii pierderile pricinuite efectivelor de vacircnat de aceste incendii de vegetaţie dar din păcate chiar şi noi de cele mai multe ori nu putem decacirct să privim neputincioşi cum vacircnatul plăteşte un tribut greu şi nemeritat Icircntotdeauna cacircnd am participat primăvara şi vara la combaterea răpitoarelor pre-cum şi la icircnceput de toamnă la frumoasele conace de prepeliţe am cercetat cu atenţie miriştile şi ca-nalele de stuf incendiate şi am rămas profund mar-cat de amploarea dezastrului provocat de foc asu-pra cuiburilor de prepeliţe potacircrnichi şi fazani De cacircteva ori mi s-a icircntacircmplat să găsesc chiar şi pui de iepuri şi căprioară carbonizaţi Foarte tristă situaţia dar din păcate extrem de reală an de an Cacircnd se va termina odată cu această batjocură la adresa naturii icircn ansamblul ei Greu de spus pen-tru că legislaţia trebuie să recunoaştem cu toţii deşi este destul de punitivă icircn acest domeniu al incendierii intenţionate a vegetaţiei uscate este icircnsă foarte greu de aplicat datorită greutăţii de a surprinde icircn flagrant pe aceia care icircnfăptuiesc acest lucru O speranţă de schimbare icircn bine icircn această problemă a incendierii vegetaţiei uscate va veni numai atunci cacircnd şi mentalitatea omului din me-diul rural se va schimba radical icircn sprijinul naturii conştientizacircnd şi el că aceasta nu poate icircndura la nesfacircrşit astfel de suplicii

CLAUDIU OPRESCU

INCENDIEREA MIRIȘTILOR

UN DEZASTRU CU REPETIȚIE

A fost o vreme cacircnd toate exemplarele speciilor de interes vacircnătoresc găsite moarte erau conştiincios

icircnscrise icircn condicile de serviciu ale paznicilor de vacircnătoare şi ra-portate ierarhic pacircnă la nivelul autorităţii publice centrale ce răspundea de silvicultură La acel nivel erau icircnregistrate an de an pe cauze distincte mortalităţile pen-tru o imagine corectă a evoluţiei fenomenului şi pentru prelucrare

icircn interesul ştiinţei şi practicii vacircnătoreştiA fost o vreme icircn care lucrările se făceau cu rigurozitate şi cu rezul-tate ce nu cred să mai fie atinse vreodată icircn cinegetică Toate par icircnsă rămase icircntr-un trecut din ce icircn ce mai icircndepărtat datorită renunţării la orice fel de pretenţii icircn privinţa pregătirii profesionale şi conştiinţei civice Acum ne grăbim să trecem prin şcoală şi viaţă precum bdquogacircsca prin apărdquo neluacircnd icircn seamă din cauza preocupărilor prioritare abaterii atenţiei şi ignoranţei generalizate de jos pacircnă sus aspecte şi procese importante pentru icircnţelegerea schimbărilor survenite inclusiv icircn cinegetica despre care facem vor-bire

La cele de mai sus sau poate la icircmpuţinarea vizibilă a vacircnatului icircn multe zone ale ţării meditam cu nostalgie stacircnd singur icircn pacircndă la marginea unui cracircng dinspre o lucernieră proaspăt cosită pe jumătate Soarele apusese şi doar ciorile şi coţofenele continuau să se plimbe ghiftuite printre brazdele icircncă

verzi de lucernăLa un moment dat atenţia mi-a fost atrasă de un grup agitat de 6 coţofene şi o cioară grivă care stracircnse bu-chet ciuguleau parcă icircn silă din ceva ce nu putea fi decacirct vreun pui de iepure sau ied de căprioară tăiat de cositoare Icircmi pusesem deja icircn gacircnd ca după ter-minarea pacircndei să merg cu lanterna şi să văd despre ce este vorba

Grupul de păsări ce se ciondăneau şi se găseau mereu icircn mişcare icircn jurul presupusei bdquonaderdquo a semnalizat prezenţa acesteia şi altui musafir O vulpe le-a ob-servat de sub poala pădurii şi lăsacircnd la o parte orice

precauţie s-a dus aţă la ospăţul intuit din com-portamentul aparte al păsărilor A căzut după cum se poate vedea cu bdquonadardquo icircn gură Nu au trecut nici 10 minute şi o altă vulpe ieşită din cracircng a luat urma celei dintacirci şi a rămas aseme-nea puţin mai departe

Pacircnda fiind deja deranjată m-am grăbit spre locul icircn cauză unde am făcut foto-grafia alăturată Ea

completează cum nu se poate mai sugestiv cele con-cis narate anterior Alte cuvinte icircn plus icircn completarea imaginii şi explicaţiei icircncercate sunt de prisosNu icircnsă şi concluzia că observacircnd seara şi dimineaţa suprafeţele de teren proaspăt cosite şi gracircnele recent treierate pot fi descoperite cu uşurinţă după compor-tamentul ciorilor şi coţofenelor cadavrele mutilate lăsate icircn urmă de utilajele agricole moderne Nu cred să exagerez deloc apreciind că icircn prezent icircn zona de cacircmpie cultivată agricol mai mulţi căpriori şi poate iepuri toacă aceste utilaje icircn lipsa echipării lor cu dispozitive eficiente de speriat vacircnatul decacirct extrag vacircnătorii din grupa ce ocroteşte şi icircngrijeşte fauna cinegetică din fondul respectivEste o părere doar care ar putea fi fundamentată sau contrazisă cu sprijinul armatei de paznici de vacircnătoare ce ar trebui să facă sistematic astfel de observaţii fiecare icircn fondul cinegetic pe care-l are icircn primire Ar fi cei dintacirci şi cei mai interesaţi să poată aprecia icircn urma unor astfel de observaţii sistematic făcute pierderile cauzate de utilajele agricole moderne cu o lăţime de lucru din ce icircn ce mai mare şi cu o viteză ce surprinde pacircnă şi exemplarele adulte nu doar pro-geniturile vacircnatului Dar oare mai ştiu ce au de făcut sau mai au timp să facă ce ştiu Mai are cine să le ceară să-şi facă meseria şi datoria precum icircnaintaşii acestora

N STORESCU

Ilustraţia autorului

|18 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări de sezon

Recent răsfoind paginile unei reviste străine am descoperit o fotografie insolită cea a unui căprior negru Chiar dacă sunt rare există ani-male care prezintă această particularitate Icircn general se icircntacircmplă la feline Dar şi cazurile lopătarilor icircnchişi la culoare sunt destul de comune Sunt evocate cazuri similare la cerbul de Virginia (cunoscut sub denumirea de cerb cu coada albă) - văr apropiat al căpriorului nos-tru european De asemenea s-au mai icircntacirclnit exemplare de springbocks şi foarte comunii fazanii tenebroşi Alte specii care prezintă această anomalie sunt veveriţele şerpii corail şi peştii Şi nevertebratele pot dezvolta această

caracteristică (fluturii) Icircn ciuda investigaţiilor nu există nicio dovadă (animal naturalizat foto-grafie sau mărturisire) care să ateste cazuri de cerb comun negru Dar există exemplare foarte icircnchise la culoareAceşti subiecţi negri sunt melanici sau atinşi de melanism fenomen caracterizat prin cu-loarea foarte icircnchisă a robei Fenomenul apare atunci cacircnd pielea conţine o proporţie anormal de ridicată de pigmenţi brun-negri denumiţi melanină Termenul melanină provine din grecescul me-los negru pe care icircl găsim icircntr-un număr de denumiri de animale dar mai ales de păsări Melanitta fusca (raţa catifelată) Melanoco-rypha calandra (ciocacircrlia de Bărăgan) Calid-ris melanotos (fugaciul pătat) Acrocephalus melanopogon (privighetoarea de baltă) Dio-medea melanophris (albatrosul cu spracircncene negre) etcMelanismul se datorează unei gene mutante şi recesive care dispare icircn faţa genei dominante ce dă de exemplu la căprior coloritul roşu al animalului bdquoLoteria geneticărdquo face ca gena recesivă să ajungă uneori să se impună cu un grad de penetrare variabil de unde şi indivizi mai mult sau mai puţin icircnchişi sau negri Două animale negre au şansa mai mare de a avea urmaşi de aceeaşi culoare Caracterul eredi-tar al melanismului este evident icircnsă deloc sistematic Adevăratele populaţii de căpriori negri sunt rare la ora actuală fiind cunoscute doar cele din nordul Germaniei Icircn alte locuri cazurile observate constituie excepţii Căpriorii negri fascinează atacirct de mult amatorii de ciudăţenii icircncacirct uneori sunt importate exemplare germane şi icircn alte terenuri din Europa Pentru ca o populaţie de căpriori negri să se dezvolte ar trebui importat un număr suficient de mare de animale şi de asemenea ar trebui ca aceştia să

nu fie vacircnaţi un timp pentru a putea constitui o masă Icircn ciuda acestor eforturi rezultatul ar fi totuşi aleatoriu deoarece legile geneticii sunt destul de misterioase Evoluează specia căpriorului Specialiştii bănuiesc că această evoluţie vine dintr-un im-pas Cei mai icircndrăzneţi evocă o subspecie S-ar părea că o constantă există totuşi căpriorii melanici ndash dar şi felinele atinse de melanism ndash trăiesc adesea icircn zone umede Icircntr-o astfel de teorie atunci cacircnd vine vorba de indivizi de culoare neagră nemţii fac referire la bdquocăpriorii mlaştinilorrdquo sau bdquode mlaştinărdquo Gri cenuşiu cărbunar hellipIcircn funcţie de nivelul de penetraţie a genei ne-gre animalele ndash atacirct masculii cacirct şi femelele ndash arborează atacirct roba icircnchisă cu reflexii negre icircntunecate de cărbunar - aşa cum se spune la vulpe - dar şi cea cenuşie chiar gri Prin urmare blana poate fi atinsă de melanism icircn icircntregime sau parţial Icircn cazuri foarte rare melanismul se amestecă cu albinismul Atacirct căpriorii negri cacirct şi cei albi au coloritul coarnelor perfect normal principiul de colorare a coarnelor (de esenţă osoasă) nefiind legat de colorarea părului Icircn schimb petele albe care le ornează nările se pot atenua chiar icircnnegri la fel ca şi oglinda sau petele deschise care icircncadrează roba iedului Icircn 1959 Mantes dAngeny scria bdquoAceste ani-male sunt absolut normale din toate punctele de vedere poate că sunt puţin mai delicate ceea ce ar explica dispariţia lor progresivă neputacircnd fi menţinute decacirct cu preţul unei consangvinizări periculoase Se reproduc icircn-tre ele păstracircndu-şi culoarea particulară sau se icircncrucişează cu indivizi de culoare normală dacircnd urmaşi uneori negri uneori normali sau de o culoare intermediară Ar fi vorba deci de o varietate al cărei caracter nou ar putea fi fixat şi transmisibilrdquo Doctorul Bernad Collin (autor al unui remarcabil Dicţionar al medicinii vacircnatului (Petit Dictionnnaire de la meacutedicine du gibier) afirmă bdquoContrar albinismului melanismul nu este o afecţiune Este o mutaţie genetică care nu diminuează cu nimic vitalitatea rezistenţa exemplarului Animalele melanice au o bună condiţie fizicărdquo Astfel spus această anoma-liehellip nu este o anomalie Icircn afară de melanism mai există două culori singulare ale părului albinismul - astăzi bine cunoscut ndash şi cel mai discret leucismul Icircn cazul albinismului animalul suferă de lipsa melaninei icircn icircntregime parţial sau foarte uşor de unde exemplare total albe sau pătate Căpriorul albinos prezintă un iris rozaliu sau diafan nări deschise pielea albă şi o blană de culoare blond - deschis pacircnă la alb Icircn schimb animalul atins de leucism păstrează o culoare normală a ochilor copitelor şi nărilor doar cu-loarea părului este blondă Păsările nu sunt niciodată albinoase ci sunt atinse de leucism Leucismul sau leucistismul este o variantă a albinismului datorat unei carenţe a melaninei Este vorba de unul dintre cele mai rare fenomene confundate cu albinismul

CĂPRIORUL NEGRU

Tabloul pictorului suedez Gustaf Otto Stenbock care datează din anul 1654 şi reprezintă o capră de culoare neagră

19|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Căpriori negri există icircn icircntreaga Europă De-a lungul timpului au fost semnalate cazuri icircn Spania Estonia Ungaria Italia Olanda Polo-nia Icircn Suedia există un tablou care datează din anul 1654 şi reprezintă o capră de culoare neagră (al pictorului Gustaf Otto Stenbock) Icircn prezent Asociaţia Vacircnătorilor din Suedia nu mai are cunoştinţă de astfel de indivizi Icircn lucrarea Agrave propos du chevreuil (Agrave propos de căprior) din 1983 Ducele şi Ducesa de Ba-varia menţionează că au icircmpuşcat un căprior negricios pe terenul lor de vacircnătoare austriac Descriind căpriorul ei notează bdquoAcest căprior nu era deloc roşu ci mai degrabă brun icircnchis cu porţiuni negre-cenuşii mai ales pe cap spată şi picioare Nu au mai fost văzuţi căpriori negri icircn regiunerdquo Icircn Scoţia faimosul specialist Richard Prior evocă icircn bdquoDibuitul căprioruluirdquo din 1986 o tendinţă de melanism a căpriorilor din Gal-lowayrdquo regiune din sud-vestul ţării Icircn Belgia astfel de căpriori au fost observaţi icircn regiunea MaastrichIcircn schimb icircn Germania fenomenul este vizibil amplificat şi cunoscut de mult timp icircncă din 980 după cum scrie dr Horst Meyer-Brenken autorul lucrării Das schwarze Rehwild (Căpriorul negru) din 1970 Prin urmare fenomenul este observat la sfacircrşitul secolului XVI şi icircn cursul următoarelor secole icircn mai multe regiuni din nordul ţării Sectorul cel mai bogat este cel din Hanovra mai precis Haste unde 25-50 din căpriori ar fi melanici De notat este faptul că o agenţie de turism cinegetic comercializează sejururi speciale pentru vacircnătoarea la căprior negru Icircn concluzie căpriorul negru este un animal extraordinar şi normal Acesta constituie cu siguranţă un trofeu rar şi foarte racircvnit

AI

RAGOUT DE CĂPŞUNI ŞI MANGOCăpşuni -100gMango -50gAmidon -10gVin roşu - 20mlUlei de măsline - 20mlSare zahăr oţet balsamic

ȘTRUDEL CU CARTOFI DULCI ŞI CHIMENCartofi dulci - 200gCartofi - 200gFoaie de plăcintă - 200gUnt - 50gChimen -10gOu - 3bucSare piper alb măcinat

DUET Muşchi de căprioară - 400g Piept de fazan - 400gCostiţă afumată - 250gFond de vacircnat - 200mlSmacircntacircnă lichidă - 50mlVin roşu - 20mlSare piper cimbrişor ienupăr

Ingrediente

DUET DE CAPRIOARĂ ŞI FAZAN

IcircN MANTIE DE COSTIŢĂ AFUMATĂ SERVIT CU ȘTRUDEL DIN CARTOFI DULCI CU CHIMEN PIURE DE ŢELINĂ SPANAC SOTEacute RAGOUT DE CĂPŞUNI CU MANGO ŞI SOS DE IENUPĂR

MOD DE PREPARAREPieptul de fazan se taie pe lungime de mărimea muşchiului de căprioară se condimentează cu sare piper şi cimbrişor apoi se bandează cu costiţă afumatăRulada obţinută se frige pe grătarul icircncins pacircnă se formează o crustă la suprafaţă apoi se dă la cuptor la 180degC circa 10 minute Se păstrează la cald Fondul de vacircnat se dă icircn clocot se adaugă vin roşu ienupăr zdrobit şi smacircntacircnă lichidă Se strecoară şi se ţine la cald

ȘTRUDEL CU CARTOFI DULCI ŞI CHIMENSe fierb ambele soiuri de cartofi icircn coajă cartofii dul-ci se curăţă şi se taie cubuleţe cartofii albi se pasează şi se amestecă cu unt sare piper alb şi cubuleţele de cartofi dulci Cu această compoziţie se umple foaia de plăcintă şi se formează un ştrudel Se unge cu ou bătut şi se

presară cu chimen Se dă la cuptor 20 de minute la 180degC

PIURE DE ŢELINĂ ŞI SPANAC SOTEacuteSe fierbe ţelina tăiată cubuleţe icircn lapte apoi se pasează şi se adaugă unt sare şi nucşoară Spanacul se sotează icircn unt şi se condimentează cu sare piper şi nucşoară

RAGOUT DE CĂPŞUNI ŞI MANGOSe taie cubuleţe căpşunile şi mango şi se sotează icircn ulei de măsline se adaugă sare zahăr şi oţet bal-samic Amidonul se dizolvă icircn vin roşu se adaugă icircn ragout şi se mai dă un clocot

MONTAREA PE FARFURIE SE FACE CA IcircN FOTOGRAFIERețetă oferită cititorilor revistei VPR de către Maestrul icircn Arta Culinară Ștefan Bercea

Rețeta lunii|

|20 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

exprimat de autor pentru o scurtă incursiune printre cifrele interesante privind situaţia din titlul anunţat Mai icircntacirci vacircnatul dobacircndit icircn sezonul 1938 ndash 1939 (icircn ortografia originală)

Felul vacircnatului Numărul vietăţilor

icircmpuşcate

Cocoşi de mesteacăn 3

Lebede 6

Cerbi lopătari 18

Racircşi 19

Urşi 38

Ţapi negri 79

Hermeline 88

Cerbi 136

Cocoşi de munte 246

Spurcaci 308

Bursuci 372

Dropii 533

Vidre 600

Lupi 860

Cocori 1152

Porumbei sălbatici 1203

Pisici sălbatice 1238

Jderi 1658

Căpriori 1743

Dihori 2815

Mistreţi 3048

Nevăstuici 3583

Cacircrstei 4057

Fazani 18432

Vulpi 28191

Potacircrnichi 39996

Gacircşte sălbatice 40901

Becaţine 47690

Sitari 51235

Porumbei sălbatici 53281

Prepeliţe 250309

Raţe sălbatice 302230

Iepuri 1010000 Pentru a face un joc de cuvinte remarcăm ldquoprezenţa (icircn tabel) a unor absenţirdquo (din fauna actuală a ţării) referindu-ne la spurcaci şi dro-pii Ca să nu mai vorbim de specii la care nici nu visăm că ar putea fi pe lista speciilor vacircnate curent cocoşul

Documentat competent şi de-votat problematicii vacircnătorii autorul unei sinteze a două decenii de activi-tate vacircnătorească icircn Romacircnia MGr Romaşcanu ne icircnfăţişează o serie de concluzii statistice culese şi interpre-tate pentru intervalul de timp 1920 ndash 1940 Dar cartea sa laquo Vacircnătoarea icircn Romacircnia raquo nu este o culegere de cifre statistice reci mai degrabă o icircmpletire a simţămintelor autorului cu informaţia despre structura organizatorică a vacircnătorii asezonată cu informaţii per-tinente şi ilustrate despre răspacircndirea principalelor specii de vacircnat mare Apoi ni se icircnfăţişează pe specii icircntr-o ordine aparent aleatorie tot vacircnatul dobacircndit ce cei 28874 de vacircnători existenţi icircn sezonul de vacircnătoare 1938 ndash 1939 De fapt ordinea nu este chiar aleatorie deoarece fără a ţine cont de o prezentare laquo sistematică raquo a acestui vacircnat autorul icircl prezintă icircn ordinea crescătoare a numărului de exemplare vacircnate icircn sezonul icircn cauză cu intenţie declarată laquo ca cititorul să-şi poată da seama mai bine de felul şi cantitatea

vacircnatului icircmpuşcat icircn fiecare an icircn Romacircnia tipărim tabloul care urmează şi icircn care arătăm situaţia din sezonul 1938 ndash 1939raquo Deci tabloul icircn cauză este ilustrarea unei medii a vacircnatului dobacircndit anual de către vacircnătorii romacircni pentru intervalul de 20 de ani din perioada interbelică analizată Dar nu vom icircncepe cu cifrele reci ndash ca toate cifrele ndash ci vom reproduce scurte referiri la gacircndurile pline de sensibilitate ale autorului faţă de nobila icircn-deletnicire a vacircnătorii din care transpare preţuirea sa deopotrivă pentru vacircnat şi vacircnători ca şi pentru sfacircnta natură care ne icircnconjoară Icircn această privinţă icircn scurte simple dar pline de simţire cuvinte autorul strecoară vibrante sfaturi de etică şi corec-titudine vacircnătorească Fapt mai puţin obişnuit icircntr-o lucrare cu caracter statistic dar care nu icirci scade ci icirci sporeşte valoarea De asemeni autorul icircşi exprimă respectul cuvenit pentru vacircnătorii

cu sacircnge regal laquo Ferdinand I-iu raquo şi laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu raquo pe care icirci citează (am păstrat ortografia şi formularea originală) După cum spuneam vom icircn-cepe cu acele gacircnduri pline de sensi-bilitate ale autorului icircn ordinea icircn care ni le reamintimFăcacircnd referire la cugetarea mare-lui icircmpărat Maximilian icircn laquo Cartea secretă a vacircnătorii raquo conform căreia icircşi povăţuia astfel urmaşii laquo pe tine Principe al Austrieite sfătuesc să ieşi la vacircnătoare cacirct se poate de des să cutreieri icircnsuţi locurile cacirct mai mult fiindcă numai icircn felul acesta poate un principe să-şi cunoască icircntradevăr ţararaquo (ortografia originală) Şi mai departe laquoAdevărul exprimat icircntr-o formă aşa de simplă icircn aceste puţine cuvinte a fost ieri pentru Regele Fer-dinand I-iu şi este astăzi pentru Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu principalul izvor al dragostei pentru vacircnătoare raquo (ortografia originală) Revenind la Regele Ferdinand I-iu (sic ) reproduce versurile regale care tălmăcesc laquo dra-gostea Sa neţărmurită faţă de tot ce a zidit Dumnezeu raquo astfel laquo Vacircnătorul are pururi un cuvacircnt de cinste dat Să cruţe şi să aibăn ocrotirea sa vacircnatul Căci făcacircnd o vacircnătoare precum esten lege sfatul Preamări-vom Creatorul prin făptura ce-a creat raquo (ortografia originală)Părăsim deocamdată tăracircmul poetic

vacircnAtildetoarea icircn romacircniaicircntre cele douAtilde rAtildezboaie mondiale

laquo istoria ne arată limpede că din cele mai vechi timpuri şi pacircnă icircn zilele noas-tre aproape toţi scoboricirctorii direcţi sau indirecţi ai icircndepărtaţilor conducători de neamuri au păstrat o dragoste nemărginită pentru vacircnătoare raquo

( Mihail Gr Romaşcanu)

|Mitică Georgescu

Regele Ferdinand I al Romacircniei

21|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

de mesteacăn lebăda vidra şi cocorul Atenţie la cifrele care icircnsoţesc aceste specii cărora le acordăm tot creditul remarcacircnd totodată minuţiozitatea cu care au fost redactate Lucrarea cuprinde şi cacircteva hărţi cu răspacircndirea cacirctorva specii de vacircnat mare inclusiv o prezentare simplificată a bonităţii terenurilor respective care evident nu se mai potrivesc cu situaţia actuală Astfel ursul şi-a extins arealul şi totodată a crescut şi densitatea icircn numeroase zone din acest areal Aceeaşi observaţie şi pentru cerb şi mai ales căprior acesta din urmă fiind figurat ca aproape inexis-tent icircn icircntreaga zonă sudică şi estică a ţării iar realitatea actuală este cu totul alta Din fericire Autorul ne prezintă şi o siuaţie a numărului de societăţi de vacircnătoare pe provincii istorice inclusiv numărul de vacircnători

Provinciaistorică

Numărul societăților

de vacircnătoare

Numărul membrilor

vacircnători

Banat 207 4580

Basarabia 69 3396

BucovinaCrişana şi 26 695

Maramureş 82 1858

Moldova 124 3298

Muntenia 208 7431

Oltenia 80 2331

Transilvania 206 7056

TOTAL 1036 32110

Icircntr-un stil agreabil şi cur-siv autorul face şi cacircteva observaţii

analitice asupra unor aspecte ale realizărilor din sectorul de vacircnătoare Icircncepe prin a elogia legea de vacircnătoare din anul 1921 al cărei părinte a fost considerat regele Ferdinand lege citată icircn Franţa anului 1934 ca fiind un model de inspiraţie pentru le-giuitorii francezi Icircn continuare M Gr Romaşcanu sintetizează aprecierea sa laquo Legea noastră de vacircnătoare nu se mărgineşte la statornicirea unor norme obliga-torii pentru vacircnător la organiza-rea terenului dat icircn arendă la măsurile privitoare la protecţia hrănirea şi icircmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a fau-nei noastre măsuri care cad icircn sarcina arendaşilor sau a propri-etarilor dar impune chiar Statu-lui obligaţii de natură să ajute la rezolvarea cacirct mai fericită a problemei populării cu vacircnat util a icircntregului teritoriu naţional raquo Cu idei de avangardă face consideraţii privind necesitatea introducerii unor obligativităţi care să ducă la icircnlăturarea consangvinizării (numind-o laquoincest prelungitraquo) şi propunacircnd icircmprospătarea sacircnge-lui icircn populaţiile de vacircnat mare Face şi aprecierea necesităţii completării pre-vederilor legale cu privire la vacircnatul migratorTrece icircn revistă rezultatele foarte bune şi diversificate luate icircn folosul vacircnatului din Domeniile Regale (Periş Scroviştea Gherghiţa Dobreşti Casa Verde şi Chişineu-Criş icircn privinţa com-baterii dăunătorilor crearea ogoare-lor şi plantaţiilor special pentru vacircnat desfăşurarea unui program com-plex de amenajare a fonduri-lor de vacircnătoare Referindu-se la vacircnătorile regale apreciază

File de istorie |

vioiciunea regelui Ferdinand şi atmos-fera agreabilă şi destinsă din preajma suveranului Apoi autorul comunică cifra de 1500 piese din tabloul unei singure zi de vacircnătoare ndash evident vacircnat mic ndash socotind că la un astfel de tablou ar fi fost cea mai slabă zi de vacircnătoare pentru ca la cea mai bună tabloul să fie de 4000 piese Aprecieri deose-bite face şi icircn privinţa MS Regele

Regele Mihai la o Vacircnătoare Regală icircn Banat 1933

Colonelul August von Spiess cel care a avut icircn administrare Terenurile Regale de Vacircnătoare

Regele Mihai cu un trofeu de cerb carpatin

( continuare icircn pag 23 )

|22 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

dar eficace icircnvăţată tot de la bietul tata Am pus cartuş numai pe ţeava dreaptă lucru care m-a determinat să fiu mai atent la primul foc spre satisfacţia Missei care a avut ce apor-ta Cacircnd soarele a icircnceput să scapete după dealuri prepeliţele au icircnceput să mişte după hrană nemairăbdacircnd are-tul iar noi avacircnd fiecare cacircteva păsări icircmpuşcate am pornit-o icircn şir indian spre casă Ne-am oprit la Relu unde cu sprijinul mamei lui Furcioaia cum icirci ziceam noi am pregătit apetisantele prepeliţe frigacircndu-le icircnvelite icircn foi de varză Mai tacircrziu peste ani cacircnd am ajuns vacircnător cu permis icircn regulă şi aveam brac bdquoproprietate personalărdquo am mai icircnvăţat cacircte ceva de la cacircine De pildă am icircnvăţat că uneori vacircnatul teafăr icircn aparenţă poate fi totuşi lovit de moarte şi că este recuperabil dacă tu vacircnător cu slabe simţuri omeneşti te ajuţi de un cacircine cu simţuri incom-parabil superioare Să povestesc icircnsă faptele aievea icircntacircmplate Mă aflam la pază de căprior icircn adacircn-cul pădurii După aproape o jumătate de ceas de aşteptare şi aprigă luptă cu ţacircnţarii mi se năzare că undeva la spate am auzit un vreasc trosnind Trag cu ochiul spre Heda brăcuţa cu păr sacircrmos de lacircngă mine şi o văd cu capul ridicat şi urechile ciulite Mă rotesc cu scaunul icircntr-un picior spre dreapta şi rămacircn cu gura căscată la un ţap bătracircn icircmpietrit ca şi mine icircn nemişcare cu ochii holbaţi icircn direcţia mea Orice gest pripit ar fi făcut să văd doar un salt graţios şi să aud un brăhnit care mi-ar fi arătat drumul pe care ţapul s-ar fi mistuit spre desime Văzacircnd icircnsă că nu e nicio nădejde ca sălbăticiunea să plece capul spre iarba grasă m-am decis să trag Doar pen-tru asta venisem Ridicacircnd carabina milimetru cu milimetru am dibuit cum am putut spata animalului şi am slobozit cu destulă stacircngăcie un foc Nici o nădejde - icircmi zic ndash am tras pe alături Căpriorul dispăru icircn desime iar Heda care nu icircmplinise anul-icircncă icircncepu să caute vijelios icircn jurul meu ca la cacircmp Negăsind nici un vacircnat de aport nici urmă de vacircnat rănit se trase curacircnd lacircngă mine Fluieracircnd a pagubă mi-am aprins o ţigară şi după adunarea acareturilor cu care venisem am luat-o la vale Trecacircnd cu prepelicarul la curea pe la locul unde ţapul icircmi bdquopozaserdquo bag de

Fără intenţia de a brava icircn faţa cuiva sau de a impre-siona pe cineva trebuie să vă mărturisesc că nu am putinţa de a elucida măsura icircn care

au contribuit niscaiva gene atavice și bdquobiotopulrdquo atacirct de propice icircn care am deschis ochii ndash mica localitate Hăghig de lacircngă Braşov unde părinţii mei pasionați vacircnători şi mari iubitori de cacircini sau şi una şi alta ndash la declanşarea icircn mine a instinctelor vacircnătoreşti Icircn anii de şcoală urmaţi la liceul Andrei Şaguna din Braşov m-am pomenit icircntr-o bună zi bdquoicircmprumutacircndrdquo gioarsa tatălui meu - cea cu ţevi de damasc şi cu cocoaşe exterioare - şi furişacircndu-mă prin dosuri de grădini din Scheii Braşovului spre locul unde icircl zărisem pe urechilă Au urmat şi alte tenta-tive asemănătoare fără bdquoeficienţă economicărdquo din diverse cauze bdquotehnicerdquo inerentei vacircrsteiPentru susţinerea afirmaţiilor făcute sunt dator să arăt care este motivul pentru care iubesc atacirct de mult cacircinii de vacircnătoare şi de ce icircncă de copil am fost atras de această icircndeletnicire sportivă de suflet vacircnătoarea Ce-lor care mi-au pus această icircntrebare le-am răspuns icircn mod constant icircn felul următor părinţii mei aveau permanent icircn ogradă 3-4 cacircini de vacircnătoare Practic am crescut alături de cacircinii de vacircnătoare pe care i-am icircndrăgit i-am icircnţeles şi i-am apreciat pentru deosebitele lor calităţi Mai tacircrziu adolescenţa mi-am petrecut-o icircn prima canisă icircnfiinţată de AGVR icircn pădurea Băneasa-Tunari lacircngă

capitală unde tatăl meu era coor-donatorul crescătoriei ajutacircndu-l icircn multiplele treburi legate de creşterea icircngrijirea şi dresajul cacircinilor existenţi icircn număr de 60-70 capeteDin noianul amintirilor se desprind cele mai dragi păţanii la care mă gacircn-desc cu duioşie şi evlavie Am credinţa că cele mai scumpe amintiri ale tre-cutelor isprăvi vacircnătoreşti sunt cele icircn care am fost alături de credinciosul patruped nelipsit părtaş fără pretenţii al succeselor cinegetice ndash cacircinele de vacircnătoare O icircntacircmplare reală s-a petrecut pe cacircnd eram abia un macircndru licean Nu aveam mai mult de 15 ani Savuram icircn tihnă ultima parte a vacanţei mari la casa părintească din Hăghig localitate icircnşirată pe malul drept al Oltului Deşi macircnuiam binişor arma de vacircnătoare de calibru 20 moştenită de la biata mama trăgacircnd acum promiţător şi la zbor pacircnă icircn acea zi nu apucasem să o probez la pitpalacihellip Icircl icircnsoţisem pe tata de cacircteva ori ca simplu gentaş la astfel de vacircnători bdquonerentabilerdquo după părerea vacircnătorilor localnici Era ziua de 25 august a anului respectiv cam al doilea după rdquoeliberarea glorioasărdquo a ţării noastre Tocmai gătam obişnuitul program de bălăceală icircn Olt icircmpreună cu prietenii mei nedespărţiţi Relu Fur-cea şi Sandu Cucu Plin de iniţiativă Relu a fost cel care a propus să bdquodibăcimrdquo ceva prepeliţe pe care apoi să le preparăm la el acasă Idee adoptată rapid şi icircn unanimitate Ne-am echipat fiecare pe cacirct posibil mai vacircnătoreşte am luat flinta tolba cu

cartuşe şi pe Miss căţeaua brac cu păr scurt şi am tulit-o prin fundul grădinii Terenul de vacircnătoare care de altfel icircn-cepea icircndată după gardul grădinii era format din lunca inundabilă a Oltului o icircntinsă păşune presărată cu bălţi străjuite de trestie şi stuf icircnsoţit para-lel de o facircşie lată de cacircţiva kilometri de coline domoale După un mers voinicesc de 10-15 minute icircn direcţia Arinului o comună vecină sub bătaia soarelui dogori-tor ne-am trezit icircn mijlocul holdelor de sfeclă de zahăr bine icircmbrăcate cu mohor al miriştilor năpădite de mur sălbatic şi al celor de cucuruz Pacircnă să ne dezmeticim căţeaua care icircşi cunoştea bine meseria a şi icircnceput să caute icircn zig-zag icircnaintea noastră Nu după mult timp Miss cade icircn aret cu piciorul din faţă icircn aer şi cu capul sucit spre mine Am ocolit căţeaua prin faţă aşa cum văzusem că procedează tatăl meu şi am avansat spre locul unde consideram să este pitulată prepeliţa Spre mirarea noastră a ţacircşnit un vătui care a luat-o spre deal Miss a simu-lat o urmărire de 15-20 metri ba a şi chefnit de două ori după care s-a icircntors cuminte şi a continuat să caute mai departe icircn galopul ei domol dar constant Toţi trei urmăream cu icircnfrigurare mişcările căţelei După 5 minute o vedem pe Miss bătacircnd agitată din coada-i ciuntă după cacircţiva paşi rămacircnacircnd ca trăsnită de mirosul vacircnatului prins icircn nasul ei fin Am pro-cedat ca şi icircnainte dar pasărea a con-tinuat să rămacircnă nemişcată răbdacircnd atacirct aretul cacirct şi intervenţia mea care loveam cu piciorul icircn vegetaţia din faţa lui Miss Numai după ce am comandat bdquosaltărdquo şi Miss s-a repezit icircn icircncacirclcitura de vreji de mur a săltat o prepeliţă cacirct toate zilele atacirct de grasă icircncacirct părea că aripile-i mici cu greu icirci asigură propulsia Au urmat două bubuituri scurte şi puternice un formidabil nor de fum şi apoi s-a aşternut liniştea Sandu a fost cel care a strigat că a văzut zburătoarea plecacircnd sănătoasă Eu deşi după focurile pripite n-am mai putut zări pasărea mi-am dat seama că am ratat-o după privirea dojeni-toare a căţelei După ce am dat vina pe trăgacele care scapă prea uşor m-am angajat să nu mai arunc focurile atacirct de aproape şi să trag numai după ce pitpalacul ajunge la distanţa de 25-30 metri Uşor de zis greu de respectat M-am redresat numai după ce am aplicat icircn practică metoda simplă

O pasiune moștenită VAcircNĂTOAREA CU CAcircINE

| Chinologie vacircnătorească

23|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

oprim aici cu aceste icircntrebări de bun simţ a căror valabilitate poate există şi aziDupă ce apreciază rolul şi importanţa jandarmeriei de vacircnătoare cre-ate şi prezintă succint activitatea laborioasă a Direcţiei Vacircnătorii Mi-hai Gr Romaşcanu icircşi exprimă ideea necesităţii unei educaţii icircn sprijinul naturii şi a vieţuitoarelor ei laquo Fără teama de a greşi susţinem cu tărie ideea că propaganda pentru ocrotirea vacircnatului ar trebui să icircnceapă din clasele primare micii şcolari urmacircnd să fie icircndemnaţi ca icircn locul praştiei şi al pietricelelor să poarte icircn buzu-nare grăunţe sau făracircmituri de pacircine pentru hrana nevinovatelor păsări ale cerului care icircndură frig şi foame icircn timpul iernilor grele Paralel cu această acţiune energică icircn sufletul omului matur urmează să se sădească dragostea pentru toate vieţuitoarele nevătămătoare printr-o continuă propagandă lămuritoare asupra foloa-selor pe care el le trage de pe urma lorraquo

Iată deci o carte ndash fereastră spre vacircnătoarea din Romacircnia icircn două de-cenii din răstimpul interbelic - scrisă nu de un profesionist al vacircnătorii ci de o mare personalitate a economiei romacircneşti autor a cacirctorva zeci de lucrări de analiză icircn cacircteva din cele mai diferite sectoare economice şi industriale A fost comisar general al Comisariatului General al Preţurilor din Ministerul Economiei Naţionale arestat icircn bdquoNoaptea demnitarilorrdquo din 5 ndash 6 mai 1950 şi icircnchis la penitencia-rul GherlaDar claritatea cu care a privit şi anali-zat şi situaţia vacircnătorii icircn toate as-pectele ei materiale organizatorice de educaţie etică ni-l face contemporan

Mihai I icircn legătură cu atracţia Sa faţă de vacircnătoare laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu (ortografia originală) a fost iniţiat icircn arta vacircnătoarei icircncă din cea mai fragedă copilărie fiind astăzi cea mai mare nădejde pentru lumea vacircnătorească Luacircnd parte la mai toate vacircnătorile regale Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu icircmpuşcase icircncă de la vacircrsta de doisprezece ani majoritatea speciilor de vacircnat din ţară de la potacircrnichea şi fazanul din şesurile Dunării picircnă la macircndrul cerb al Carpaţilor Prin moştenirea calităţilor vacircnătoreşti ale familiei şi prin experienţa vacircnătorească pe care a făcut-o Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu este astăzi un vacircnător desăvacircrşit fala tagmei noas-tre iar viitorul vacircnătoresc al ţării este asigurat raquo (am icircncheiat citatul) Referindu-se la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic) Bucureştilor raquo autorul apreciază că laquo mii de cetăţeni din toate unghiu-rile ţării şi foarte mulţi străini au pu-tut admira cea mai frumoasă şi mai icircnălţătoare manifestare vacircnătorească pe care Romacircnia a cunoscut-o vreodatăraquo Aminteşte apoi de participarea Romacircniei la expoziţiile internaţionale de vacircnătoare de la Leipzig Berlin şi Paris care icircn opinia sa laquo au condus la consacrarea noastră definitivă icircn lumea vacircnătorească mondială raquo Către icircncheiere autorul face un re-chizitoriu societăţilor de vacircnătoare care nu icircşi icircndeplinesc obligaţiile faţă de vacircnat laquo Nu este destul că ne-am stracircns icircntro societate de prieteni că am luat icircn arendă terenuri pe care le cutreierăm gata icircn orice clipă să răpunem vieaţa animalelor sălbatice Ce ne-ar răspunde oare conducătorii acestor societăţi dacă i-am icircntreba cacircte capre iepuri potacircrnichi etc au adus pe terenuri de cacircnd le-au arendat şi pacircnă astăzi Au dat hrană icircn tim-pul iernii animalelor pentru ca să le uşureze traiul Cacircţi paznici au anga-jat şi care a fost activitatea lor Cacircte procese de braconaj au icircncheiat raquo Ne

Felul piese-lor expuse

Recordmondial

Premiul de

onoarePremiul

I-iuPremiulal II-lea

Premiul al III-lea

Totalulpremiilor

La sutădin total

Cerb - 11 38 53 28 130 3171

Căprior - 13 25 33 28 99 2415

Capră neagră 1 11 31 28 38 109 2659

Mistreţ - 2 3 10 22 37 902

Urs 1 3 11 5 4 24 585

Lup - 1 3 - 1 5 122Racircs - 1 1 2 2 6 146

TOTAL 2 42 112 131 123 410 100

Tabloul laquo premiilor laquo (medaliilor) obţinute la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic ) Bucureştilor raquo

seamă că Heda devine agitată bătea din coadă şi sforăia cu nasul pe jos de parcă ar fi urmărit cacircrsteiul Cacircnd i-am dat drumul din lesă a zbughit-o spre hăţiş icircn cu totul altă direcţie decacirct mi se păruse că a luat-o ţapul N-au trecut nici zece minute şi numai ce auzii lătrat pe loc icircntrerupt la scurte intervale de un gen de bocet necunoscut pentru mine Răzbătacircnd cu greu prin desime icircn direcţia căţelei spre totala mea surprin-dere mi-am găsit ţapul icircncă zvacirccnind din picioare care destul de bine lovit mai făcuse totuşi o sută-două de paşi prin tufărişul de nepătruns

NIC STRĂVOIU

|Nic Străvoiu

Foto 1 După o pacircndă la căprior petrecută cu 100 de ani icircn urmă Foto 2 Mama autorului icircn funcția de ajutor de dresor Foto 3 Nic Străvoiu icircn anii adolescenței petrecuți la Canisa AGVR

Ilustrația autorului

( urmare din pag 21 )

|24 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Francis Chevier icircn cartea sa ldquoNotre gastronomie est une culturerdquo (Gastronomia noastră este o

cultură) vorbește de bucătăria franțuzească care a fost inclusă icircn Patrimoniul Umanității După Chevier gastronomia nu este doar o pasiune ci un ldquomonumentrdquo al culturii francezilor Icircnsă obi-ceiurile de a macircnca și a bea bine nu sunt proprii Franței Numeroase alte civilizații se caracterizează printr-o gastronomie bogată și sofisticată din Ja-ponia pacircnă icircn Vietnam din Tailanda Iran sau Peru pacircnă icircn Italia și Maroc Să luam exemplul Chinei Această foarte veche și strălucitoare civilizație și-a dezvoltat cu mult icircnaintea Occidentului o artă de a trăi elegantă și subtilă icircn care gastronomia icircși avea locul de onoare Curțile diferitelor dinastii imperiale au urmărit să aducă pe mese gusturi dintre cele mai rafinate Dar nu toate societățile au știut să-și dezvolte un sistem culinar atacirct de ales Antropologul Claude Levi ndash Strauss a subliniat importanța resurselor icircn elaborarea unei gas-tronomii fine ldquoDacă arta gătitului constă așa cum pare icircn a asocia savorile mai multor substanţe alimentare pentru a le armoniza sau sublinia con-trastul se poate crede că toate popoarele lumii au fost capabile de a o descoperihellip Totuși nu este așa Fiindcă pentru a combina diferite produse trebuie să dispui de ele simultanrdquo Cu alte cuvinte este nevoie de o ofertă de bunuri alimentare foarte diversificată icircn același moment pen-tru a obține o combinație fericită de gusturi Am specificat cele de mai sus pentru a atrage atenţia asupra locului pe care icircl ocupă masa icircn viața noastră Nu icircntacircmplător i-am amintit pe francezi Pentru ei cele trei mese zilnice au o importanță specială şi urmăresc evoluția modului de viațăChiar dacă astăzi sunt mult mai scurte simplificate și adaptate la căutarea practicului mesele continuă să păstreze și altă dimensiune Ele reprezintă mo-mentul privilegiat de transmitere a valorilor de comunicare fiind creatorul legăturilor sociale

Icircn dorința de a da viață mesajului de mai icircnainte am considerat foarte potrivit să icirci fa-cem o vizită la ldquoCabana Vacircnătorilorrdquo domnu-lui Ștefan Bercea ndash maestru bucătar icircn arta

culinară și managerul acestui complex localizat la Predeal icircn Brașov La cei 50 de ani domnul Ștefan Bercea se bucură de un prestigios renume dovadă stacircnd palmare-sul impresionant de diplome obținute la cele mai importante concursuri internaționale dar și oaspeții de seamă care i-au trecut pragul sau pentru care a avut onoarea să găteascăCel mai important eveniment pentru care a gătit a fost summitul NATO din 2008 unde a servit un Duet de căprior cu fazan Printre oaspeții de seamă care i-au trecut pragul se numără Regele Mihai dar și președinții țării pe racircnd domnii Ili-escu Constantinescu și Băsescu Șirul VIP-urilor dar și vedetelor care l-au vizitat este lung A ținut totuşi să o amintească pe Teo Trandafir ndash care icirci este o bună prietenă și pentru nunta căreia a gătit icircn această lună un ceaun special din carne de căprior

Care este pe scurt drumul parcurs pacircnă a ajunge la ceea ce reprezintă azi Cabana VacircnătorilorȘB Cabana Vacircnătorilor era icircn anul 1986 doar un vis Pacircnă aici a fost multă muncă inclusiv icircn Germania şi Elveția unde am lucrat la diferite restaurante și unde am icircnvățat cum se gătește vacircnatul Revenit icircn țară cu banii cacircștigați și cu puțin noroc icircmpreună cu soția mea am cumpărat actualul restaurant și simțind nevoia să facem ceva special am considerat că este bine să des-chidem un restaurant cu specific vacircnătoresc cel cu specific romacircnesc existacircnd deja icircn apropiereLa icircnceput am adus rețetele cu sosuri din Germania pe care le pregăteam icircn special clienților cunoscători ce deveniseră fideli iar cei neobișnuiți cu astfel de gusturi au fost repede

cuceriți de preparatele din vacircnat De exemplu una dintre primele rețete este ospățul vacircnătorilor - o tocană din carne de cerb pe care am adaptat-o gustului romacircnesc prin agăugarea de ingredi-ente obișnuite - ceapă usturoi ardei ciuperci - toate acestea se pun icircntr-un bol ceramic se acoperă cu aluat și se dau la cuptor

Care este vacircnatul preferat pe care icircl gătiți Dar pe care vă place să icircl vacircnați ȘB Prefer să gătesc carnea de căprior pen-tru că este cea mai delicioasă icircnsă și carnea de cerb lopătar are calități deosebite Acum doi ani am avut prilejul să icircmpușc primul meu cerb lopătar undeva icircn zona Aradului la Chișineu ndash Criș Am rămas impresionat de cacirct vacircnat există acolo Vacircnătoarea a avut loc icircn perioada boncănitului iar acea zi icircmi va rămacircne icircn amintire pentru totdeauna Cacircnd am plecat spre locul de vacircnătoare și ne-am urcat icircn ob-servator era icircncă icircntuneric Se auzeau zgo-mote ciudate icircn jur Văzacircndu-mi nedumeri-rea paznicul m-a lămurit repede că suntem

ARTĂ ȘI PASIUNE

Ştefan Bercea Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi

Cofetarilor din Turism Romacircnia

25|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Interviul lunii|

fiu prezent la restaurant pentru că este nevoie de mine Am o armă Mauser calibrul 30-06 cu care am icircmpușcat căprior urs și cerb

Aveți doi fii Bogdan şi Dragoş Ne-ați mărturisit că mezinul familiei ndash Dragoș - vă calcă pe urme icircn ceea ce privește meseria și că icirci place să spună că s-a născut practic icircn bucătărie ȘB Dragoș este pasionat de gătit A urmat și un stadiu de pregătire la un restaurant din Elveția de unde s-a icircntors cu multe idei și cu un mare elan implicacircndu-se acum foarte serios icircn acest domeniu Anul trecut a participat la Tacircrgul Mon-dial de la Shanghai ndash China unde a fost foarte apreciat Tot Dragoș icircmi moștenește și pasiunea pentru vacircnătoare mă icircnsoțește de fiecare dată icircn călătoriile mele cinegetice și icircn curacircnd va susține examenul de vacircnător

Revenind la carnea de vacircnat puteți transmite cititorilor noștri cacircteva secrete și sfaturi utile Pentru că trebuie să recunoaștem gătitul vacircnatului dobacircndit este cel mai frumos omagiu pe care un vacircnător icircl poate aduce prăzii sale De exemplu care sunt secretele fezandării Ș B Se spune că tot vacircnatul se fezandează icircnsă nu este așa Doar carnea de vacircnat bătracircn sau cea care are miros mai intens trebuie să stea icircn baiț De exem-

plu eu nu pun carnea de căprior icircn baiț doar dacă fac pastramă sau dacă este vorba de un țap care are miros Icircn rest carnea de vacircnat se frăgezește se fezandează prin congelare icircmpachetacircnd-o foarte bine şi trăgacircnd-o icircn vid Cacircnd o scoatem o decongelăm la temperatura camerei Carnea de căprioară cel puțin se poate pregăti foarte simplu după ce este prăjită icircn unt ca un escalop se dă la o parte iar icircn untul care a rămas se adaugă 2-3 linguri de dulceață de afine sau de vișine puțin vin obținacircndu-se un sos delicios și foarte ușor de preparat Alt mod rapid de preparare carnea tăiată felii foarte subțiri este trasă icircn ulei de măsline icircn care am prăjit icircn prealabil puțin usturoi iar la sfacircrșit se adaugă sare și piperO rețetă mai nouă căprior cu bere neagră tot o influență din țările nordice Cubulețele de carne foarte fragede sunt trase icircn tigaie și stinse cu bere neagră Se agaugă un amestec de condimente (scorțișoară cuișoare puțin cimbru și foaie de dafin) Se servește cu crutoane de pacircine neagră și cu paste

Respectați icircntocmai rețeta sau inventați mereu ȘB Aceasta este arta bucătarului Trebuie să aibă imaginație și curaj să facă un preparat sau să icircl reinventeze

VPR

icircn toiul boncănitului și că acele zgomote sunt de fapt boncănitul cerbilor lopătari Odată cu ivirea primilor zori am putut vedea mai icircntacirci străpungacircnd ceața densă coarnele cerbi-lor Apoi ca o cortină ceața s-a ridicat și mi s-a oferit un spectacol uimitor icircn fața noastră se afla o turmă icircntreagă cacircteva sute de exem-plare A fost impresionat pentru că așa ceva nu mai văzusem niciodată ldquoE ușor să vacircnezi cerb lopătarrdquo- mi-am zis văzacircnd mulțimea icircnsă mai tacircrziu după trei zile de urmărire aveam să aflu că nu este tocmai ușor Foarte vigilente aceste animale dispar cacirct ai clipi iar exemplarele care rămacircn mai aproape icircn bătaia armei sunt din-tre cele tinere Așadar am așteptat momentul potrivit care se tot amacircna Am icircncercat să mă apropii prin pădure fără succes icircnsă Icircn ultima zi la sfatul paznicului am ales să mă apropii tacircracircș spre doi cerbi frumoși pe care icirci zărisem prin binoclu cam la 350 de metri Nu mai trăsesem niciodată la o distanță mai mare de 200 de me-tri nici vorbă de 300 dar era singura ocazie pe care o mai aveam Am mai icircnaintat cacircteva zeci de paşi am calculat o corecție potrivită pentru acea distanță și mi-am icircncercat norocul ldquoL-ați ratatrdquo icircmi spuse paznicul ldquoBa nu a căzut l-am văzut cum a căzut icircn focrdquo i-am răspuns Nu-mi venea să cred nici mie Cerbul lopătar căzuse icircn foc Cred că a fost și șansahellipMai am o amintire tot la vacircnătoare de cerb lopătar pe domeniile de la Charlota De această dată boncănitul se terminasehellip După ce am ales un mascul frumos din grup am ochit și am tras Spre marea uimire a mea și a paznicului icircmpușcasem o ciută Nu icircnțelegeam ce se icircntacircm-plase pentru că icircn cătare avusesem masculul Aruncacircnd o privire la cățiva metri de locul unde căzuse ciuta am văzut niște picături de sacircnge le-am urmat și la nici 20 metri am găsit și cer-bul Glonțul trecuse prin el și lovise ciuta care se aflase icircn spatele cerbului Deși pare o poveste vacircnătorească sunt sigur că și alți vacircnători mai puțin atenți pe direcția de tragere au avut parte de experiențe asemănătoare nu tocmai plăcute

Din ceea ce icircmi mărturisiți icircnțeleg că preferați vacircnatul mare Ce arme avețiȘB Vacircnătoarea la vacircnatul cu pene nu mă prea atrage Am fost de cacircteva ori la vacircnătoare de fazan icircnsă așa este aveți dreptate prefer vacircnacirc-toarea la vacircnat mare Iarna goana la mistreți deși aceasta se suprapune de multe ori cu zilele de sacircmbătă și duminică atunci cacircnd trebuie să

|26 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

După cum cunoaşteţi din numerele precedente ale VPR ca urmare a alocării Campionatului Mondial de Pescuit la Crap ndash 2012 către AGVPS

din Romacircnia Comitetul Director al FIPS ndash ed reunit la Roma icircn perioada 2-3 decembrie 2011 a examinat şi aprobat propunerea organizării evenimentului pe locaţia Corbu II ndash Constanţa administrat de SC RIG SERVICE SAAprobarea definitivă a fost totuşi condiţionată con-form uzanţelor şi procedurii acestui for decizional de inspectarea parcursului de către o comisie de omologare compusă din specialişti recunoscuţi şi acreditaţi de către FIPD-ed pentru această disciplină a pescuitului sportiv de competiţie Ca urmare a corespondenţei purtate s-a convenit ca inspectarea şi omologarea efectivă să se facă icircn perioada desfăşurării unei competiţii similare cu cea programată oficial Astfel a fost aleasă perioada icircn care s-a desfăşurat a XI-a ediţie a bdquoCupei RIGrdquo organizată de această dată icircn condiţii fără precedent

cu participarea a 75 de echipe formate din cacircte doi pescariAstfel icircn după-amiaza zilei de joi 17 mai delegaţia formată din domnii Antonio Gigli consilier al preşedintelui FIPS-ed Ugo Claudio Matteoli pentru pescuitul sportiv la crap şi Guido Mazza-rella căpitanul echipei Italiei de pescuit la crap dublă campioană mondială au fost preluaţi de echipa tehnică a AGVPS şi RIG SERVICE coordonată de dl Teodor Bentu vicepreşedinte al AGVPS cu probleme de pescuit Icircn perioada desfăşurării inspecţiei au fost evaluate toate criteriile de acredi-tare impuse de un eveniment de o ase-menea importanţă

Au fost apreciate icircn ordinea importanţei condiţiile de transport pacircnă icircn locaţia propusă spaţiile destinate festivităţilor de deschidere icircnchidere a competiţiei oficiale condiţii de cazare pensiune transport tur-retur pacircnă la pista de concurs sala de reuniuni a managerilor dotarea tehnică necesară preluării şi prelucrării rezultatelor afişajul electronic şi comuni-carea datelor amenajarea şi dotarea pistei de concurs densitatea populaţiei piscicole a bazinului şi frecvenţa capturilor Toate condiţiile preliminare au fost apreciate la super-lativ inclusiv costurile acestora propuse şi susţinute de administrator piesa de rezistenţă constituind-o amenajarea efectivă a pistei de concursPuşi icircn faţa unui parcurs amenajat pe trei sectoare de cacircte 25 de platforme consolidate şi pietruite cu dimensiunile de 15 x 10 m (derogare solicitată şi obţinută de la FIPS-ed) dotate cu mini-căsuţe din lemn cu două paturi şi cazarmament grupuri sani-tare ecologice drum de acces perimetral bazinului

pietruit facil pentru orice tip de autovehicul membrii comisiei au afirmat că standardele acestui bdquocarpo-dromrdquo sunt unice icircn Europa S-a punctat icircn plus la bdquoimpresia artisticărdquo prin cantitatea şi calitatea captu-rilor cu o frecvenţă incredibilă care i-a uimit pe evalu-atori Dovadă cele aproape 15 tone de peşte capturat pe durata celor 72 ore de concurs Este adevărat că icircn afara boicotului impus de APCR la această competiţie au participat cei mai buni pescari de crap din Romacirc-nia unii pentru icircncununarea palmaresurilor perso-nale sau pentru premiile substanţiale puse icircn joc alţii din curiozitate pentru testarea unei noi locaţii apărute pe harta Europei S-au capturat 14954 kg de peşte prima echipă clasată a prins 76829 kg iar media a fost de 199 40 kg echipăMenţionăm prezenţa icircn concurs a trei echipe reprezentacircnd Republica Moldova şi a patru echipe din Bulgaria Au fost prezenţi şi delegaţi din Franţa şi Rusia care au făcut propriile constatări şi au prelevat probe de apă icircn vederea preparării de nade şi momeli adecvate zonei omologate pentru găzduirea eveni-mentului Interviurile acordate de cei doi delegaţi ai FIPS-ed posturilor PV-TV Fishing amp Hunting Neptun TV şi VPR prezente la solicitarea administra-torului au relevat surpriza acestora faţă de realitatea constatată icircn condiţiile icircn care printr-o corespondenţă tendenţioasă fuseseră preveniţi asu-pra unor bdquodeficienţe majorerdquo imaginare de altfel a pachetului de servicii şi a pistei de concurs Acţiunea s-a dovedit a fi icircncă o reuşită a AGVPS susţinută din plin de SC RIG SERVICE SA ndash Constanţa şi de CJ Constanţa pentru promovarea pescuitului sportiv competiţional şi a preocupărilor icircn acest do-meniu pe plan naţional şi internaţional continuacircnd tradiţia de 55 de ani de recunoaştere mondială a Romacircniei icircn această disciplină

MI

|Competiții

CAMPIONATUL MONDIAL DE PESCUIT SPORTIV LA CRAP ndash ROMAcircNIA 2012OMOLOGAREA INTERNAŢIONALĂ OFICIALĂ A LOCAŢIEI CORBU II ndash CONSTANŢA

Ilustrația autorului

PSRăspundem cu această ocazie şi unor articole denigra-toare apărute icircn presa halieutică prin compararea cu rezultatele obţinute icircn aşa numitul bdquocampionat naţionalrdquo paralel organizat de APCR pe acumularea Săruleşti Pentru comparaţie cele 33 de echipe participante au capturat un total de 2050 kg de peşte prima echipă clasată 25661 kg media fiind de 6212 kgechipă icircn condiţiile icircn care 6 echipe nu au prins nici un peşte

27|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări

APRECIERILE OFICIALILOR FIPS-ed ASUPRA CALITĂŢILOR PISTEI DE CONCURS CORBU II ndash CONSTANŢA

Aflat icircn locaţia care va găzdui cel de-al XIV ndashlea Cam-pionat Mondial de Pescuit Sportiv la Crap ndash Romacirc-

nia 2012 redactorul VPR a consemnat următoarele declaraţii

Domnul Antonio Gigli ndash consilier al preşedintelui FIPS ndash ed Ugo Claudio Matteoli pentru activitatea competiţională de pescuit la crap Am venit aici la indicaţiile Domnului Matteoli preşedintele Fips-ed Am venit fiind puţin sceptic de modul icircn care pista de concurs o să fie pregătită pentru un eveniment de talia Campionatului Mondial Am rămas uimit de modul icircn care cei de aici au rezolvat toate problemele organizatorice este o pistă de concurs excepţională sunt foarte plăcut impresionat De asemeni sunt impresionat de calitatea capturilor pe care cei care sunt acum icircn concurs le-au realizat s-au prins foarte mulţi crapi iar pista este una extrem de potrivită pentru Campionatul Mondial E de neimaginat să poţi prinde icircn 24 de ore de la icircnceputul

concursului 190 de capturi reprezentacircnd 350 kg de peşte Este incredibil Sunt foarte mulţumit de ce am găsit icircn Romacircnia Chiar aş

vrea să rămacircn aici dacă ar fi posibil Sunt uimit de ce aţi reuşit să faceţi aici Dacă mi-ar fi povestit cineva nu aş fi crezut Sunt mulţumit de calitatea peştelui n-am mai văzut ase-menea densitate de exemplare viguroase cu o medie a greutăţii atacirct de ridicată Nu pot decacirct sa-i felicit pe cei care s-au ocupat de organizarea acestei piste de concurs şi sunt sigur că o să rezulte un eveniment de care o sa-şi amintească toata lumea Icircn concluzie sunt foarte mulţumit de cum au decurs lucrurile de relaţia pe care noi cei de la Fips-ed am avut-o cu organizatorii cei care au dovedit că au abilitatea de a gestiona un asemenea eveniment cum este un Campionat Mondial aşa că le mulţumesc din partea celor de la Fips-ed şi felicit AGVPS din Romacircnia pentru alegerea făcută Domnul Guido Mazzarella căpitan al echipei Italiei de pescuit la crap dublu campion mondial Aveţi o organizare excelentă şi noutăţi pe care nu le-am văzut la alte campionate mondiale la care am asistat sau chiar am participatConstrucţiile au fost extrem de laborioase şi s-au făcut eforturi uriaşe tehnice şi materiale Criteriile impuse de regulamentul internaţional au fost respectate cu rigurozitate şi aveţi o pistă de competiţii unică icircn Europa Aşteptăm cu interes candidatura ţării dvs pentru găzduirea şi organizarea unor astfel de competiţii şi icircn anii următori

a consemnat Mugurel Ionescu

Ilustrația autorului

Dl Guido Mazzarella verifică standurile de concurs icircmpreună cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Dl Antonio Gigli detaliază aspectele tehnice cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Populare cu crapi Crap icircn minciog

|28 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Ihtiologie

Pe radiile celorlalte icircnotătoare sunt rar pete şi foarte palideColoritul este mai icircntunecat la populaţiile reofile Variabilitatea este foarte pronunţată Populaţiile din porţiunile superioare ale racircurilor au corpul mai alungit profilul dorsal mai puţin convex capul şi ochii relativ mai mari pedunculul caudal mai lung şi mai icircngust pectora-lele şi mustăţile mai lungi Lobii caudalei sunt mai ascuţiţi şi coloritul mai intens Populaţiile limnofile din pacircraiele macircloase şi cursul inferior al racircurilor au caractere opuse Icircn acelaşi racircu există o trecere gradată icircntre populaţia reofilă din amonte şi cea limnofilă din aval icircn anumite racircuri există populaţii cu caracter intermediar Icircn unele bazine de exem-plu Crişul Mic şi Someş există doar forma limnofilă pacircnă spre izvoare Ecologie Trăieşte icircn diverse categorii de racircuri lent sau moderat curgătoare preferă pacircraiele mici mai mult sau mai puţin macircloase din regiunea submontană sau colinară pre-cum şi cursul superior al racircurilor mici ce izvorăsc la cacircmpie Icircn racircurile mari este mai frecvent icircn partea superioară a cursu-lui lor mijlociu icircnsă nu atacirct icircn cursul principal al racircului cacirct icircn braţele laterale cu apă mai lentă Icircn cursul inferior al racircu-rilor mari devine tot mai rar icircn Dunăre nu ajunge niciodată Spre deosebire de celelalte specii ale genului trăieşte şi icircn ape stătătoare bălţi şi iazuri dar numai icircn acelea care au sau au avut legătură cu vreun racircu Icircn racircurile icircn care trăieşte icircn număr mare formează cacircrduri mici Reproducerea durează din mai pacircnă spre sfacircrşitul lui iulie Icrele sunt depuse icircn curent pe fund tare Se reproduce icircnsă şi icircn ape stătătoareDimorfismul sexual este slab marcat Tuberculii nupţiali s-au observat la masculi icircn rare cazuri şi sunt mărunţi Icircnotătoarele sunt mai lungi la masculi Hrana constă icircn primul racircnd icircn larve de insecte reofile (tricoptere efemeroptere mai rar tipulide tabanide) din amfi-pode viermi şi moluşte Consumă uneori şi alge din biodermă sau resturi vegetale Exemplarele pătrunse icircn bălţi consumă intens cladocereImportanţa economică este locală deşi carnea este gustoasăRăspacircndire geograficăTrăieşte icircn bazinele Dunării şi Histrului Icircn Germania şi Ce-hia are loc o integrare icircntre rasele obtusirostris şi gobio iar icircn sudul bazinului Dunării ndash Serbia Bulgaria ndash icircntre obtu-sirostris şi bulgaricus Icircn Romacircnia lipseşte icircn Dunăre şi bălţile ei Icircn rest există practic icircn toate racircurile şi pacircraieleEste semnalat pacircnă icircn prezent icircn Tisa şi Iza la Sighet Vişeu de la Vişeul de Sus la vărsare Bistriţa transilvăneană de la Bistriţa pacircnă la vărsare Icircn Someşul Mic trăieşte forma limnofilă din amonte de Gilău pacircnă la Dej şi icircn toţi afluenţii săi de asemenea icircn bazinul Crişurilor Icircn Mureş se găseşte sub forma reofilă de la Gheorgheni pacircnă la Tg Mureş icircn afluenţii Mureşului superior pacircnă la Tg Mureş icircn Arieş la Turda confluenţă cu Arieşul icircn Bega de la Margina la Timişoara icircn Caraş de la Carasova icircn aval icircn Nera (forma reofilă) din amonte de Bazovici pacircnă la vărsareIcircl găsim de asemenea icircn bazinul Jiului icircn Olt de la Miercurea Ciuc la Drăgăşani icircn Vedea de la izvoare pacircnă la Smacircrdinoasa (Teleorman) şi icircn ceilalţi afluenţi ai Ve-dei de la izvoare pacircnă la vărsare icircn Argeş de la Curtea de Argeş pacircnă la Bucureşti icircn Neajlov la Bălăria şi Co-mana (Giurgiu) icircn Dacircmboviţa de la Tacircrgovişte pacircnă la Bucureşti icircn Colentina şi afluenţii ei de la izvoare pacircnă icircn aval de Bucureşti icircn Ialomiţa din amonte de Tacircrgovişte pacircnă la confluenţa cu Prahova icircn Siret de la intrarea icircn ţară (fauna reofilă) pacircnă icircn aval de confluenţa cu Putna (forma limnofilă) icircn racircul Bacircrlad şi afluenţii săi de la izvoare pacircnă la vărsare precum şi icircn unii afluenţi

Dumitru GIUGIUCĂ

PorcuşorulGobio gobio obtusirostris ndash Valenciennes ndash 1844

Icircncadrare sistematică

- Ordinul Cypriniformes Goodrich 1909- Subordinul Cyprinoidei Berg 1940- Familia Cyprinidae Jordan şi Evermann 1896- Genul Gobio Cuvier 1817

Denumiri populare porcon corcodan ghivă givă mur-goi petroc pietroşelDescriere Corpul este moderat alungit şi comprimat lateral icircnălţimea sa reprezintă la exemplarele adulte din ape mai rapide 17-21 din lungimea corpului fără caudală iar la exemplarele din ape mai lente 18-26 din aceastaGrosimea reprezintă 80-85 din icircnălţime Profilul dorsal variază icircn funcţie de icircnălţime la exemplarele cu corpul icircnalt acest profil este puternic convex iar la cele cu corpul alungit convexitatea este mult mai redusă profilul dorsal apropiin-du-se de orizontală Profilul ventral este orizontal Lungimea capului reprezintă 24-29 din cea a corpului mediile fiind de aproximativ 26-27 la populaţiile reofile (din amonte) şi 26-269 la cele limnofile (din aval) Botul este scurt şi obtuz iar lungimea lui reprezintă 85-12 din lungimea corpului Botul este mai scurt decacirct spaţiul post-orbital Gura este inferioară semilunară deschiderea ei ajunge sub nări iar inserţia mandibulei sub icircnceputul sau sub prima jumătate a ochiului Ochii sunt mici depărtaţi şi privesc lateral diametrul lor reprezintă la adulţi 42-73 din lungimea corpului la majoritatea populaţiilor limnofile şi 58-67 la majoritatea celor reofile Mustăţile sunt de lungime variabilă lungimea lor reprezintă la populaţiile reofile 65-105 din lungimea corpului şi 23-35 din cea a capului la aceste populaţii mustăţile ajung la nive-lul ochiului Pedunculul caudal este comprimat lateral icircnălţimea sa minimă fiind mai mare decacirct grosimea sa Lungimea pedun-culului caudal reprezintă la populaţiile reofile 20-25 iar la cele limnofile 19-24 din lungimea corpului icircnălţimea minimă reprezintă 7-11 din lungimea corpului şi 35-50 din cea a pedunculului caudal Spaţiul predorsal reprezintă 42-50 din lungimea corpului Marginea dorsalei este uşor concavă Caudala este moderat scobită cu cei doi lobi egali vacircrfurile lor fiind ascuţite la populaţiile reofile şi rotunjite la cele limnofile Vacircrful pec-toralelor la majoritatea exemplarelor nu ajunge inserţia ventralelor Inserţia ventralelor este situată puţin icircn urma inserţiei dorsalei cam sub prima radie divizată a acesteiaPieptul şi istmul sunt parţial sau chiar total acoperite cu solzi Colorit Partea dorsală este cenuşiu-verzuie icircnchisă iar capul este şi mai icircnchis Pe spate are 7-10 pete mici slab definite Pe flancuri are 7-10 pete icircntunecate de mărimi foarte variabile icircn general are 5 dungi longitudinale brun ndash negricioase Solzii liniei laterale sunt bordaţi cu negru avacircnd două pete negricioase una sub alta Faţa ventrală este alb-gălbuie Icircnotătoarele sunt incolore pe radiile dorsalei sunt 3 şiruri de pete negricioase pe cele ale caudalei sunt 4

29|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Echipamentul Pescarului

Pentru mine cel puţin a fost foarte greu la icircnceput să

decid ce echipament de pescuit la muscă ( FLY ) să achiziţionez ca să pot să icircnvăţ cacirct mai repede şi mai uşor tehnicile de lansare a şnurului şi bineicircnţeles să fie adecvat mărimii peştilor pe care icirci urmăresc şi dimensiunilor muştelor pe care o să le folosesc Deoarece cele mai multe partide de pescuit le desfăşor pe racircul Jiu care are lăţimi destul de mari am optat pentru o lansetă clasa 5 mulinetă clasa 5 şi şnururi clasa 4 şi clasa 5 Pentru că citisem icircn alte reviste dar şi pe internet că cea mai potrivită pen-tru un icircncepător este o lansetă cu acţiune ldquomai blacircndărdquo am ales o lansetă de acţiune MF adică me-dium-fast Ulterior am achiziţionat şi o lansetă clasa 6 mulinetă clasa 6-7 şi şnururi clasa 6 şi clasa 7 De data aceasta am ales lanseta de acţiune F adică fast La lanseta clasa 5 de acţiune MF icircncărcarea la lansările şnurului se realizează pe prima jumătate a lungimii lanse-tei iar la lanseta de clasa 6 de acţiune F icircncărcarea se realizează icircn zona de vacircrf Am pescuit cu am-bele lansete şi am folosit la lansări şi şnururi egale dar şi mai mici sau mai mari faţă de clasa lanse-tei Astfel am observat anumite particularităţi pentru fiecare lansetă icircn funcţie de clasa şnurului pe care icircl foloseam de mărimea muştelor şi de condiţiile meteo Pentru cazul icircn care am folosit lanseta clasa 5 de acţiune MF am execu-tat lansările mai lent ca să nu forţez lanseta şi să-i dau timp să se icircncarce

cacirct mai bine cu greutatea şnurului Cel mai impor-tant este că pentru un icircncepător lanseta cu acţiune MF nu ldquotaxeazărdquo atacirct de aspru greşelile la lansare Am folosit fără probleme şnurul clasa 5 cacirct şi pe cel de clasa 4 dar la cel de clasa 6 am observat că lanseta se icircncărcă prea mult la lan-sare şi există posibilitatea chiar să se rupă de aceea nu am mai folosit şnururi mai mari icircn clasă decacirct lanseta Şnurul de clasa 4 l-am folosit icircn special cacircnd am pescuit pe racircurile mai mici deoarece mi s-a părut că se ldquoaşeazărdquo pe apă mai discret iar pe cel de clasa 5 cacircnd am pescuit pe Jiu Pentru cazurile icircn care vacircntul avea intensificări mult mai bine s-a com-portat la lansări şnurul de clasa 5 Contrar anumitor păreri citite am observat că lansările la distanţă le execut mai bine cu şnurul de aceeaşi clasă cu lan-seta faţă de cel de clasă mai mică De asemenea nu am reuşit să execut

lansări corecte cacircnd am folosit muşte prea mari icircn special streamere sau nimfe supra lestate Pentru lanseta de cla-sa 6 cu acţiunea F am pu-tut executa lansările mai rapide deoarece aceasta se icircncarcă icircntr-un timp mai scurt sub greutatea şnurului Icircn schimb aceas-ta mă ldquotaxardquo mai aspru la greşelile de lansare Un avantaj la această lansetă a fost acela că am folosit şi şnurul de clasă mai mare fără să am probleme deose-bite la icircncărcare Lansările la distanţă au fost vizibil mai lungi faţă de cazul icircn care am folosit lanseta cu acţiune MF şi de aseme-nea lanseta cu acţiune F s-a comportat mai bine pe vacircnt Tot cu această lansetă am folosit fără probleme şi streamerele mari şi nimfele mai grele De obicei cacircnd pes-cuiesc pe racircuri mai mici folosesc lanseta clasa 5 cu şnurul de clasa 4 iar pen-tru Jiu şi bălți lanseta clasa 6 cu şnururile de clasa 6 şi cel de clasa 7 dar şi lan-

seta de clasa 5 cu şnurul de aceeaşi clasă Cacircnd urmăresc avatul sau alţi răpitori de talie mai mare folosesc numai lanseta de clasa 6 Totuşi lansetele cu acţiunea mai blacircndă adică cele care se icircncarcă icircn prima jumătate sau pe aproape toată lungimea preiau mai bine şocurile unui peşte mai mare şi protejează mai bine for-facul şi leader-ul Poate şi pentru faptul că de ani buni de zile am pescuit avatul icircn special la spinning şi am practi-cat un pescuit de viteză acum cacircnd ldquoam mai icircnvăţatrdquo cacirct de cacirct tehni-ca de lansare a şnurului icircmi place mai mult să pes-cuiesc ldquola flyrdquo cu lanseta mai rapidă adică cea cu acţiunea F ndash fast Icircn icircncheiere concluzia personală este că nu există o regulă strictă icircn a ne alege acţiunea lansetei fly cu care dorim să pescuim deoarece contează carac-terul firea dar şi ldquomacircnardquo (icircndemacircnarea) fiecăruia icircn parte Icircn schimb clasele lansetelor faţă de peştii pe care icirci urmărim şi celelalte reguli de echilibrare corectă a echipamentului trebuiesc respectate

Doru DINEA

CAcircTEVA OBSERVAŢII PERSONALE despre echipamentul de pescuitcu muştele artificiale

Ilustrația autorului

|30 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Agenda Pescarului

POPULAtildeRI CU PEAEligTI NOBILI IcircN BIHOR

CUM PAtildeSTRAtildeM PEAEligTII IcircN STARE PROASPAtildeTAtilde

La icircnceputul anului 2012 s-au făcut repopulări cu peşti nobili din speciile crap şi amur icircn lacurile licenţiate pentru acvacultură din patrimoniul AJVPS Bihor Ast-

fel deşi erau destul de bine populate lacurile Leş Fegernic Diosig Cristur şi-au primit noii oaspeţi peşti reproducători şi viitori reproducători astfel avem garanţia perpetuării spe-ciilor mult apreciate de pescarii de staţionar Cele peste 4 tone de peşti au fost lansaţi icircn cele mai bune condiţii tehnice alături de ştiucile mari din Leș ndash anul 2011 a fost marcat de o ştiucă de 12 kg - specie deversată tot de noi acum cacircţiva ani alături de plăticile ce au ajuns şi la 700 g bucata urmare a reproducerii naturale acţiune icircncepută acum 8 ani doar cu cacircteva exemplare de plătici reproducători au dovedit strate-

Tematica nu este o problemă pentru pescarii de pes-cuit staţionar deoarece juvelnicele de 2-3 metri lun-gime bine scufundate icircn apă vor ţine peştii vii pe

toată durata partidei Lansetiştii şi muscarii au icircnsă ne-voie de tehnici şi dotări e drept accesibile Aici aş insista puţin asupra necesităţii procurării unui coşuleţ de nuiele icircn care lansetistul ori muscarul icircşi pot ţine peştii icircn stare proaspătă pe toată perioada deplasării pe malul racircului In-sist pe această strămoşească metodă şi dotare icircntrucacirct uti-lizacircnd coşuleţul ce l-am moştenit şi care are cca 120 de ani mi-a asigurat icircntotdeauna păstrarea proaspătă a peştilor prinşi la muscă păstrăvi ori lipani mai puţin cleni pe care-i eliberez imediat Fizica icircşi are legile ei iar secretul bunei funcţionări a coşuleţului se bazează tocmai pe una dintre acestea -fenomenul de evaporare ndash deci implicit şi răcire Fără intenţia de a da lecţii iată cum procedez După ce am prins cacircţiva păstrăvi icirci eviscerez le scot branhiile şterg bine interiorul de sacircngele icircnchegat ce-i element toxic şi primul ce produce alterarea pun un praf de sare dintr-o solniţă cu orificii ce-o port icircn coşuleţ icircnvelesc peştii icircntr-un prosop de cacircnepă umectat şi icirci pun icircn coşuleţ La uscarea aproape completă a prosopului icircl reumectez astfel se reia fenomenul de evaporare-răcire ce durează cam 2 ore Pes-cuind la munte prefer partidele de după-amiază - seară iar cacircnd pescuiesc de dimineaţă şi am 1-2 păstrăvi legali la

gia cu efect icircn timp icircndelungat dar care asigură continuita-tea speciei icircn noul mediu De altfel şi şalăii din lacul Feger-nic vor fi tentaţia fiecărui undiţar Referindu-mă la această specie dispărută din Crişul Repede icircn perioada poluărilor industriale acum este bine reprezentată icircn racircu datorită unei acţiuni pe care am realizat-o icircn 1992 cacircnd icircn urma dezafectării pescăriei Martihaz am cules din iazurile ce ur-mau a fi desecate o cantitate de peste 2000 bucăţi strapazani - şalăi de 15-30 cm - pe care cu cacircţiva pescari sufletişti i-am transportat icircn mare viteză fără pierderi icircn racircul Crişul Repede zona de vest După cacircteva zile cu factorii locali am obţinut ridicarea stavilei de la punctul de priză vest astfel undele racircului au dus devale o populaţie de şalăi ce azi oferă exemplare de peste 5-6 kg Trebuie să menţionez public şi poate domnul ministru al agriculturii ne va icircnţelege nemulţumirea absurditatea faptului că şi icircn prezent salariaţi ai ANPA eliberează permisele de pescuit fără ca solicitanţii să fie membri ai vreunei asociaţii de pescari Această categorie de pescari fără a contribui cu nimic la menţinerea patrimo-niului piscicol devin paraziţi consumatori şi distrugători ai fondului piscicol natural al apelor publice

orele pracircnzului sub umbrarul arinilor ori brazilor icirci pun la copt icircntr-o spuză de jar Fie-mi permis să fac o paranteză şi să descriu reţeta rapidă Fac un foc mic din crengi us-cate pun 2-3 bucăţi mai grosuţe pentru o inima de jar Icircntre timp cacirct arde focul sărez puţin peştii evisceraţi introduc icircn interior cacircţiva muguri de brad cacircteva flori de cimbrişor o linguriţă de unt ori margarină icircnvelesc peştii icircntr-o folie de aluminiu şi icirci pun icircn spuza de jar şi cenuşa fierbinte După vreun sfert de ceas cacircnd aud uşoare pocnituri şi sfacircracircieli scot peştii icircmbrăcaţi icircn folie las să se răcească niţel şi cacircnd desfac folia izul de muguri de brad şi cimbrişor nu poate fi descris icircn cuvinte Niciodată acasă nu am reuşit asemenea bunătăţi pe care le-am icircnvăţat icircn bătracircna Marmaţie Din experienţa cacirctorva decenii de muscărit afirm cu toată responsabilitatea că utilizacircnd coşuleţul chiar şi la partide de spinning la bibani niciodată nu am avut peşti cu icircnceput de alterare Am văzut anul trecut un pes-car ce-şi ţinea cacircţiva cleni şi scobari icircnşiraţi pe o creangă de salcie ce aveau un aspect penibil de peşti spacircnzuraţi imagine ce nu poate fi comentată Cred că nu este nevoie să mai menţionez de dotările moderne de azi lădiţe frigorifice cu patroane ICE ori micile dar excepţionalele frigidere ce funcţionează la 12 volţi şi ţin o temperatură constantă de 1-2 grade celsius timp de cacircteva zile

TP

|Titus Pintea

FotoM Ionescu

31|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pe apele mapamondului

D acă ar fi să aleg un peşte care poate da satisfacţii constante de-a lungul sezonului de pescuit

pe continentul nord-american acesta ar fi cu siguranţă bass-ul sau aşa cum mai este numit bibanul americanCacircnd spunem biban gacircndul ne duce la pescuitul cu năluci pentru unii sau cu momeli natu-rale pentru alţii la peştii activi mai tot timpul sezonului cald chiar şi atunci cacircnd tempera-tura apei amorţeşte majoritatea celorlalte specii Pe continen-tul nord-american pe lacircngă ldquotradiţionalulrdquo biban pe care icircl găsim şi icircn apele europene pescarii pot prinde şi un bdquofrate mai marerdquo al acestuia bibanul ameri-can sau bass-ul Iar cacircnd spun ldquomarerdquo mă gacircndesc atacirct la talia semnificativ mai mare a exem-plarelor cacirct şi la spectaculozitatea pescuitului acestei specii Aici mă refer la faptul că este un peşte activ atacirct la temperaturi estivale normale ale apei cacirct şi la cele ce nu se icircnscriu icircn limitele bdquonormaluluirdquo fie ele scăzute sau ridicate Icircn plus varietatea largă de năluci şi momeli naturale la care bdquorăspunderdquo fără a face mof-turi icircl situează aş putea spune pe unul dintre primele locuri icircn clasamentul peştilor favoriţi ai pescarilor canadieni şi ameri-cani Un alt atu este acela al spectaculozităţii pescuitului icircn sine pornind de la varietatea de condiţii acvatice icircn care il găsim şi pacircnă la drilul presărat adesea cu salturi spectaculoase

şi scuturături energice din cap care vor rămacircne cu siguranţă icircntipărite icircn me-moria norocosului pescar Dar să le luăm pe racircndIcircl găsim icircn lacuri şi racircuri cu apă de adacircn-cimi diferite fără a fi foarte pretenţios la condiţiile de oxi-genare apele natu-rale fiind oricum su-ficient de curate pe continentul vecin Preferă adăpostul structurilor scu-fundate coame sau şanţuri bo-lovani trunchiuri rădăcini sau um-bra şi protecţia vegetaţiei ac-vatice atacacircnd din-spre adacircnc spre suprafaţă printre frunzele de nufăr sau brădişul des Patrulează adesea icircntre aceste structuri apăracircndu-şi teritoriul de potenţialii bdquoinvadatorirdquo putacircnd fi astfel prins şi la pescuitul la trenă Se hrăneşte cu aproape tot ce mişcă icircn apă fără să scape nici o oportunitate am prins bass chiar şi la boabă de porumb cacircnd dădeam după crap Atacă o varietate de năluci artificiale de la rotative şi oscilante şi pacircnă la voblere şi twistere Se pare icircnsă că are o atracţie deosebită la spinnerbait o combinaţie icircntre rotativă şi softbait o nălucă agreată şi de majoritatea pasionaţilor şi care aparent

folosite de multe ori pescarii preferă să ridice peştele di-rect din apă lăsacircnd la o parte minciogul Răspacircndirea largă a bibanului american alături de caracteristicile pescuitului său au făcut din acesta una din capturile preferate căutate şi apreciate de pescarii nord-

americani Adesea pentru a spori farmecul partidei pescarii aleg canoea pentru deplasare fapt ce le permite să pătrundă mai adacircnc icircn universul acestui peşte icircnlesnindu-le accesul icircn locuri unde bărcile cu motor nu pot pătrunde Faima speciei a depăşit deja de ceva timp ho-tarele continentului de origine bass-ul fiind icircntacirclnit tot mai des şi icircn apele europene unde a fost introdus şi unde continuă să cacircştige tot mai mulţi adepţi

MAC

poate salva reputaţia de pescar icircntr-o varietate de situaţii Lan-setele folosite sunt icircn general cu acţiune de mijloc de putere medie ce permit lansarea şi controlul nălucilor cu greutăţi icircntre 3-5 şi 7-10 grame Se fo-losesc fire monofilament 025-030 sau textile mai rezistente

la abraziune recomandate mai ales dacă pescuim icircn zone cu vegetaţie acvatică abundentă Se poate pescui atacirct de pe mal cacirct şi din barcă caz icircn care so-narul poate fi de mare ajutor mai ales dacă avem de-a face cu o apă necunoscută Drilul este destul de scurt bass-ul opunacircnd doar iniţial rezistenţă timp icircn care aşa cum spuneam sare spectaculos din apă scuturacircndu-şi energic capul Icircnţeparea este icircn majoritatea cazurilor sigură rateurile sunt rare dată fiind gura largă cu cartilagii tari mai ales icircn cazul basului cu gura mare Profitacircnd de acest lucru precum şi de rezistenţa firelor

BASS-UL AMERICAN

Ilustrația autorului

|32 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pagina muscarului

Similitudini şi diferenţe icircntre muşte de catalog şi cele tradiţionale

|Titus pintea

Am avut curiozitatea dar şi plăcerea să fac comparaţii icircntre muştele noastre tradiţionale cu care generaţii

de muscari romacircni au pescuit decenii la racircnd şi muştele din cataloagele străine DAM ORVIS BAYLEI etc Constat că diferenţele sunt notabile icircn colorit şi conformaţie uşor de constatat de pescarii ce-şi confecţionează muştele şi au experienţa anilor Icircn acest sens aş exemplifica prin cacircteva modele mai cunoscute şi folosite de muscarii noştri Icircn cataloage apare un tandem bine cu-noscut modelul March Brown bdquomalerdquo şi March Brown bdquofemalerdquo Primul se aseamănă cu musca noastră de arin icircnsă susţin că aceasta din urma este mai eficientă icircn perioada icircnceputului de sezon Am şi o posibilă explicaţie Icircn mai musca de arin este icircncă icircntr-un stadiu de dezvoltare incipientă şi de regulă zborul său icircncă slab se termină icircn apă deci pistruiatul primeşte fiind şi el moleşit din iarnă o muscă icircncă mică Dacă i-am oferi un March Brown din import de cele mai multe ori doar se mişcă din cotlonul său dar nu atacă păroasa arătare Dacă icircncercăm cu modelul bdquofemalerdquo aceasta se aseamănă cu musca de cara-bete la noi se mai numeşte şi bdquocaprardquo Insecta icircn mai este de-parte de a zbura doar icircn final de lună Deci bazacircndu-ne pe modelele noastre avem şanse mai bune Scuturacircnd icircn final de mai cacircteva crengi de arin am găsit icircncă muşte cleioase ce se prindeau de partea infer-ioara a frunzelor aspect ce-mi

confirmă cele afirmate anterior Dar făcacircnd şi probe de muşte eficiente pe aceeaşi apă peştii mi-au atacat mai des modelul indigen şi foarte slab pe cel de catalog un model original primit din partea campionului de muscă al Bavariei Modelul bdquofe-malerdquo a fost bun doar icircn iunie mai mult la cleni Icircnsă acest din urmă model legat pe cacircrlige mici nr 14-16 a fost bun la lipani cu menţiunea că era atacat icircn după-amiezile icircn care musca de carabete se ridi-

ca deasupra racircului Icircntr-o zi am primit un model francez o viespe sofisticată icircn construcţie ce avea picioruşe icircnnodate din barbule de pană de curcan greu de realizat fiind după aprecierea mea o muscă de lac denumită icircn catalog Danga Imago Aceasta la peştii noştri nu a reuşit sa stacircrnească interesul Dar reducacircndu-i bogata icircmbrăcăminte de perucă şi picioare am rămas oare-cum la o viespe roşie indigenă pe care cacircţiva cleni harnici au apucat-o ferm Icircn două săptămacircni cacirct am fost gazda campionului bavarez am văzut cum din cele cacircteva sute de muşte cu care a sosit nu mai ştia din care să lege la capăt ori pe săltătoare şi pierdea minute icircn şir cu alegerea acestora Astfel pe pacircracircul Finiş icircmi prezenta un model cu un nume pompos Grenwels Glory e drept muscă verde cum i-am sugerat dar icircncă nestudiată de irideii noştri Aşa se face că-n trei zile de muscărit din bdquostupulrdquo de artificiale

aduse nu a aflat modelul local Aşadar i-am dat cu teamă o muscă verde cu păr ciocolatiu cercuire fină gălbuie la care icircn final păstrăvii dar mai des li-panii Finişului din acei ani i-au oferit o partidă plăcută Pe lacul Lugaş ce are cleni frumoşi muştele irlandeze de lac nu au dat rezultate Am creat modelul pe un ac mult mai mic decacirct cel original fără picioruşe dar cu un abdomen pronunţat pe curbura cacircrligului pe un ac nr 12 cu tijă lungă Fiind zi de primăvară-vară mi-am luat varga de muscă şi-am ieşit icircn prima partida a anului pe Crişul repede icircntr-o zonă icircn care anul trecut am luat şi cleni dar şi curcubei Ca o observaţie meteorologică icircn 2 zile de la 8 grade la pracircnz aerul atmosferic arăta la umbră plus 21 grade derutacircnd oameni şi peşti Dar iată ce mi-am notat icircn carneţelul meu de pescar file ce de ani icircmi oferă plăcute aduceri aminte Ziua I-a soare şuvoiul sub barajul Lugaş o singură muscă de capăt March Brown bdquomalerdquo Lansez icircn şuvoaie line şi văd mişcare de peşte fără atac Rezultatul zilei un clean de 26 cm Ziua II-a ndash soare căldură plus 21 grade Pescuiesc pe şuvoiul de ieri cu o muscă de capăt model de bdquoarinrdquo corp arămiu codiţă din barbule de fazan perucă de potacircr-niche icircnchisă Rezultatul zilei 3 cleni peste 25 cm cinci juniori doi bibani ce i-am văzut icircntre doi bolovani sorindu-se Peşti sperioşi şi timizi icircn atac Am văzut un curcubeu ce a venit pacircnă sub muscă fără sa o apuce dar apa era aşa de curată icircncacirct e posibil să mă fi văzut Nu am putut pescui mai mult de-un ceas picioarele amorţindu-mi icircn apa icircncă rece Nu trag concluzii le las la latitudinea muscarului dar ştiu sigur că-n luna mai cleanul din zona

montană va ataca nebun bdquopotacircrnicheardquo deschisă oferind spectacolul atacu-lui din cacircrdul ce se soreşte sub arinii bătracircni Păstrăvii icircncă molateci vor sălta bine la minuscule bdquobaxmanurirdquo dar şi la delicatele bdquomosqui-tordquo Mai ştiu că noaptea din preziua dezlegării la munte a fost foarte lungă dar maşina parcă icircnţelegacircndu-ne dorinţa s-a grăbit spre apele de sus

FotoT Pintea

33|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|1 iunie

Mini sfaturi pentru mini pescari

IULIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30 31

DLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVSDLM

208305356451045136228321414509601643011101149235316408449533031118157349443536624008042139236

651746837944632721815905957

110112031305649738826913

1001104911331215618705749837931

10241107629724819918

1433152616241714131514091458154916421736182519141236131914061454153916261711175612541345143615271618170518011211130814041502

211622092311

-1857194920452134222422542343

-1913200120462134221922592351

-184119262109215622492337

-1854192620342131

536

542

549

556

2104

2100

2054

2047PP

LP

UP

LN

Icircncepem cu icircnceputul adică prezentarea elementelor de bază ale pescuitului cu undiţa Icircntre cele cinci componente ale undiţei vargă plută fir plumb şi cacircrlig trebuie să fie

armonie compatibilitate şi echilibru altfel undiţa nu va fi utilă la pescuit Chiar şi lanseta trebuie să icircndeplinească această regulă generală Imaginaţi-vă o vargă firavă cu un fir gros şi un carmac pentru prins somni sau o lansetă cu un tambur mic icircn care abia icircncap cacircteva spirale de nailon de un milimetru grosime iar lacircngă plumb două cacircrlige mici pentru bdquolibelulărdquo Cu ochiul minţii veţi vedea dezechilibrul şi lipsa de armonie Cumpăraţi din magazin mai multe categorii de vergi cacircrlige plute plumbi şi fire şi uniţi-le icircntr-un ansamblu armonios icircn concordanţă cu peştii care trăiesc icircn apa unde vreţi să pescuiţi Interesaţi-vă la pescarii localnici sau la prieteni care au mai pescuit icircn acea apă Peştii de mărime şi greutate bdquorecordrdquo nu se pun icircn bdquoecuaţierdquo hellipVarga o cumpăraţi icircn raport cu puterea voastră de macircnuire plutele le echilibraţi icircntr-o găleată plină cu apă adăugacircnd sau reducacircnd numărul de plumbişori pacircnă cacircnd 80 din plută intră sub apă iar 20 rămacircne icircn afară ţinacircnd seama şi de greutatea momelilor pe care le veţi folosiPescarii mici nu trebuie să plece singuri la pescuit şi mai cu seamă icircn sălbăticie ci icircnsoţiţi de părinţi rude vecini prieteni pescari de la care vor icircnvăţa tainele naturii şi pescuitului şi vor primi ajutor icircn caz de nevoie Tot de la aceştia vor icircnvăţa cum să macircnuiască o vargă de pescuit cum se oboseşte şi se scoate peştele din apă cum se agaţă icircn cacircrlig momeala şi cum se nădeşte locul de pescuit Copilaşii pescari trebuie să icircnceapă lecţiile de pescuit cu o singură undiţă şi să nu stea pe locul de pescuit aproape de icircnsoţitori Pentru a nu greşi niciodată icircn preziua plecării la pescuit scrieţi un program al zilei de pes-cuit din care să nu uitaţi notarea unor utilităţi şi din care să nu lipsească apa macircncarea facircşul pentru vacircnt şi ploaie momeli nada undiţa rucsacul şepcuţa ochelarii de soare polarizanţi juvelnicul şi bdquonoroculrdquo pentru ziua de pescuit Am glumit dar ştiu pe cineva care a ajuns pe malul unei bălţi după ce a uitat acasă cutia cu momeli sau altul care din grabă a lăsat lacircngă uşă husa cu uneltele de pescuit ratacircnd ziua de pescuit Se mai poate icircntacircmpla dar se poate evita Pentru a nu adormi pe malul apei copilaşii pescari trebuie să se culce seara devreme pentru că o partidă de pescuit icircncepe icircn zori cacircnd răsare soarele Dacă vă interesează şi alte taine ale pescuitului citiţi materialele publicate icircn revista VPR icircn fiecare număr lunar unde sunt prezentate pe lacircngă aventurile icircntacircmplările amin-tirile din viaţa pescarilor şi sfaturi privind metodele de pescuit reţete de nade şi momeli şi nu numai Cartea micului pescar a rămas deschisă la pagina nr 1 Pacircnă terminaţi studiile aveţi de acumulat un volum uriaş de cunoştinţe Dar nu vă speriaţi Pescuitul este o distracţie şi o competiţie ca orice sport Firicel icircntins

Valentin MALICIUC

IUNIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30

VSDLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVS

218259344433521035136234329418521619015103151239336431535629005049139233329411512618011105

756837924

10151112721819918

1012110512021303559644736824918

101611091213631728821912

1001104911361229527619

142915231609165817491302140915101611170817571839124313291419152016231726182919031211130914031453153916251721181912361327

2028210422122309

-195120242105215322362324

-1821191620012055214822462339

-1856195220452119215622432341

-18261909

533

531

531

528

2056

2100

2103

2104

LP

UP

LN

PP

Atenție la ora de vară

FotoM Ionescu

Prinse icircn capcanăORIZONTAL 1) Capcana trandafirului (sg) ndash Cei mai buni vacircnatori 2) Simtul ascutit al caprio-arelor ndash Bronzat natural 3) Curse ndash Incluse icircn club ndash Tariful dupa eliminarea celor cacircteva sute de metri patrati 4) A da cu marinimie ndash Pune capcana si fuge 5) Arma marilor profitori ndash Trimisa dupa inamic 6) Margine de tricolor ndash Cacircnd cifrele se aduna (pl) 7) Capcana ne-vazuta ndash Coada de taur 8) Sectiune dintr-un ficat ndash Un necunoscut ndash Formula de adresare ca pentru un vacircnator mai icircn vacircrsta 9) Gazul care se livreaza la tub ndash Deosebit de mic 10) Vacircnatori cu picioarele pe pamacircnt

VERTICAL 1) Are gust de ocna ndash A pune capcane 2) Capcane pentru lei (fig) 3) Miros fin ndash Salutul eroilor ndash Nod putin desfacut 4) Blana de lemur ndash Case carora li s-au dat spargeri 5) Locul unde te duc numai nevoile (reg) ndash Pense 6) Carne de cerb ndash Muscat de flacari ndash Seva 7) Se ia pe picioare ndash Fara grai ndash Fac parte din grup 8) Se aprinde foarte usor mai ales daca sar scacircntei 9) Pastrate icircn eter ndash Firisoare ndash Nasul cu belciug artizanal 10) A prinde temporar ndash Icircnghesuiti

Ion Mihaiu

Dezlegare VPR mai CAPACITATE-OTELITA-OF-NE-BR-RANI-SUDICA-T-G-T-RT-FURII-AP-APATI-CE-NAT-AB-UO-TURATIE-NO-ZONAL-VAR-RECITATORI

1

1

4

4

2

2

5

5

3

3

6

6

7

7

8

8

9

9

10

10

|34 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

AJVPS Hunedoara vinde căţei din rasa copoi ardelenesc de la Canisa Căpăţacircna Prenotări şi informaţii suplimentare la tel 0254215422

VAcircND armă de vacircnătoare cal1270 ţevi juxtapuse Bohler antinit Tel 0723300609

Mica publicitate

Pune la dispoziţia vacircnătorilor interesaţi următoarele categorii de căţei

bull o femelă din rasa jagdterrier icircn vacircrstă de 5 luni bull o femelă din rasa copoi slovac icircn vacircrstă de 2 luni bull un mascul din rasa brac german cu păr sacircr-mos icircn vacircrstă de 3 lunibull două femele metişi de copoi x jagdterrier icircn vacircrstă de 2 luni

Juvenilii sunt dehelmintizaţi şi vaccinaţi de două ori iar căţeii dehelmintizaţi şi vaccinaţi doar icircmpotriva parvovirozei Preţul de valorificare este de 500 leiexemplar cu TVA inclus Căţeii provin din părinţi selecţionaţi folosiţi cu rezultate excelente la vacircnătoare Dintre reproducători sunt scoşi la vacircnzare la acelaşi preţ următorii cacircini

bull un mascul de copoi ardelenesc icircn vacircrstă de 2 anibull o femelă de brac sacircrmos folosită la vacircnătoare icircn vacircrstă de 7 anibull o femelă de limier hanoveran folosită icircn teren icircn vacircrstă de 7 ani

Doritorii se pot adresa pentru achiziţii sau eventuale prenotări precum şi pentru alte informaţii d-lui Du-mitru Teodor la tel 0212708060 sau 0767817908

CANISA CERNICA

SC SURAKI SRL producător autorizat conform legislației europene icircn prelucrarea cărnii de vacircnat este interesată icircn achiziționarea vacircnatului mare icircn carcasă destinat producției de mezeluri comercializate sub marca ldquoTOLBA VAcircNĂTORULUIrdquo Oferim posibilitatea icircncheierii de contracte pe termen lung

Detalii la numerele de telefon 0752 525 142 sau 021 411 62 30

E-mail florinblidarescusurakiro sau surakisurakiro

wwwsurakiro

Page 12: VÂNĂTOAREA ÎN REUNIUNEA DE LUCRU VÂNĂTOAREA

|12 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Pornind de la o simplă icircntrebare bdquo Cum văd căpriorii lumea dimprejurul

lor rdquo şi icircnţelegacircnd acest fenomen putem evita o serie de greşeli care de cele mai multe ori ne vor lăsa doar cu imaginea căpriorului fugind icircnapoi spre desişul de unde ve-nise şi cu tolba goală

IcircNTRE LUMINĂ ŞI CULOAREPentru o lungă perioadă de timp s-a crezut despre căpriori că văd numai icircn alb şi negru Cercetările ul-timilor ani au demonstrat icircnsă că lucrurile stau puţin altfel Ochiul mamifere-lor conţine două feluri de celule sensibile la lumină denumite după forma lor conuri şi bastonaşe Conurile percep culorile

din spectrul de lumină şi sunt dedicate cu precădere vederii diurne iar bastonaşele sunt sen-sibile la lumina slabă şi nu icircnregistrează culorile Ochiul uman conţine mai multe conuri deci noi percepem bine culorile şi vedem bine icircn timpul zilei iar pentru că avem mai puţine bastonaşe nu ne descurcăm prea bine cacircnd nu este lumină suficientă Ochii căpriorilor conţin mai multe bastonaşe şi mult mai puţine conuri aşa că ei se mişcă relativ confortabil icircn lumina slabă cum este dimineaţa şi seara şi pe icircntuneric dar percep foarte slab culorile şi doar unele dintre acestea

CULOAREA DIN IMAGINIldquoCuloareardquo este ceea ce per-

cepem noi din lumina cu diferite lungimi de undă şi frecvenţe şi care se traduce prin spectrul vizibil practic ceea ce vedem noi icircntr-un curcubeu La capătul spectrului cu lungimi mari de unde este roşul iar la capătul opus este violetul lumina cu lungimi scurte de unde Există icircnsă lumină şi icircn afara spectrului vizibil pe care ochiul uman nu o percepe icircn mod normal Este aşa numitul spectru invizibil din care fac parte ultravioletele şi infraroşiile Cercetările au demon-strat că ochii căpriorilor pot percepe o parte din spectrul vizibil aflat spre partea violetă şi chiar o parte din spectrul invizibil o parte din gama de ul-traviolete Astfel căpriorii pot vedea ceva din cu-loarea albastră iar prin contrast sunt foarte puţin sensibili la culorile dinspre galben iar verdele por-tocaliul şi roşul sunt per-cepute ca nuanţe de gri

ULTRAVIOLETUL ŞI PORTOCALIUL DIN ECHIPAMENTPărerile privind acuitatea vederii căpriorilor vis-a-vis de lumina ultravioletă sunt icircmpărţite Ceea ce este sigur este că o mare parte din materialele din care este fabricată icircmbrăcămintea conţin icircntăritori de culoare toc-mai pentru a da strălucire culorilor Aceşti ldquoicircntăritorirdquo funcţionează tocmai pe

baza reflexiei unei părţi din spectrul ultraviolet Avacircnd icircn vedere structura ochiului căpriorilor şi sensibilitatea lor ridicată la ultraviolete aceştia vor percepe aceste materiale ca fiind mult mai strălucitoare decacirct le putem vedea noi Icircn ori-care dintre situaţii indife-rent cacirct de mult sau puţin percep căpriorii aceste ul-traviolete este recoman-dat să purtăm la vacircnătoare o icircmbrăcăminte icircn culori neutre apropiate de cele din mediul icircnconjurător aşa numitul camuflaj Echipamentul modern aici incluzacircnd alături de icircmbrăcăminte şi rucsa-cii corturile scăunelele etc sunt confecţionate din materiale non-UV care nu reflectă razele ul-traviolete Există de ase-menea detergenţi pen-tru curăţire care icircnlătură icircn mare măsură efectul generat de icircntăritorii de culoare detergenţi recomandaţi pentru spălarea echipamentului de vacircnătoare Icircntre culo-rile ce trebuie evitate la vacircnătoare sunt albastrul şi bleumarinul pe care aşa cum am văzut căpriorii le percep destul de bine Pe de altă parte aşa cum arătam portocaliul este perceput de căpriori drept o nuanţă de gri aşa că vesta portocalie de protecţie sau banda de la pălărie sau de pe braţ nu vor atrage icircn mod special atenţia căpriorilor Asta bineicircnţeles cu condiţia de a nu ne mişca atacirct

Cum ne văd CĂPRIORII

Ce putem vacircna

13|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

timp cacirct suntem icircn raza lor de vedere şi mai ales icircn porţiunea din zona lor frontală icircn care şi ei au o vedere binoculară Să nu uităm că mişcarea zgo-motul şi mai ales miro-sul alături bineicircnţeles de culorile echipamentu-lui sunt aspectele cheie de care trebuie să ţinem seama atunci cacircnd vacircnăm

la căpriori De altfel de felul icircn care vom gestiona aceste elemente va depin-de icircn mare parte imaginea cu care vom pleca din teren la finele partidei de vacircnătoare un căprior ce se pierde icircn desiş sau un trofeu binemeritat pen-tru panoplia cu amintiri

IUNIE Mamifere căprior (mascul) şacal vulpePăsări cioară grivă cioară grivă sudică cioară neagră coţofană

IULIE Mamifere căprior (mascul) şacal vulpePăsări cioară grivă cioară grivă sudică cioară neagră coţofană de la 1507-stăncuţă

|MacIlustrația autorului

Ilustrația autorului

Timpul lui Cireşar va trece cacirct ai bate din palme şi vom fi faţă icircn faţă cu vremea călduroasă a lui Cuptor Nu neapărat că ar fi ceva semnificativ deschis la vacircnătoare icircn iulie dar pregătirea cacircinelui de vacircnătoare pen-

tru deschiderea de la mijlocul lui Gustar trebuie făcută cu grijă şi din timp Nimic nu trebuie lăsat pentru ultimele zile nici repetiţiile ndash aducerile aminte şi practica constantă a comenzilor nici administrarea vaccinului icircmpotriva căpuşelor şi a altor insecte parazite şi cu atacirct mai puţin antrenamentul fizic pe cacirct posibil icircn condiţii cacirct mai apropiate de cele icircn care vom vacircna Şi pentru că a venit vorba despre vremea călduroasă să vedem ldquoce şi cumrdquo trebuie să procedăm icircn aceste condiţii vis-a-vis de partenerul nostru pa-truped Antrenamentul fizic trebuie efectuat continuu cel puţin de două-trei ori pe săptămacircnă o ieşire de cel puţin o oră - două icircn parc icircn locurile special amenajate sau şi mai bine pe un teren liber unde poate alerga icircn voie pot menţine cacircinele icircn formă Nu mai puţin important de reţinut este faptul că antrenamentul trebuie icircnceput cu atacirct mai mult dacă a lipsit cu cel puţin două luni icircnaintea deschiderii sezonului de vacircnătoareCe temperaturi sunt periculoase Pentru pontatori care lucrează in-tens pe teren uscat chiar şi numai + 15 20o C pot deveni o problemă Dacă vorbim despre retreiveri care lucrează icircn apropierea unei ape situaţia se schimbă deoarece poate singur să se răcorească ori de cacircte ori este nevoie Să nu uităm că majoritatea raselor de cacircini pot suporta mult mai bine frigul decacirct căldura Cum prevenim deshidratarea Foarte simplu trebuie doar să fim pregătiţi şi cu apă pentru cacircinele nostru Doi trei litri de apă la maşină poate unul la noi icircn teren sunt suficienţi pentru o jumătate de zi de vacircnătoare pe vreme călduroasă La fiecare oră cacircnd e cald la o jumătate de oră icircn zilele toride daţi-i să bea pe săturate şi nu strică dacă icircl şi stropiţi cu puţină apă Monitorizaţi permanent cacircinele Dacă mersul devine apatic ochii sticloşi sau pur şi simplu se aşază des singur pe sol toate sunt semne de alertă Faceţi o pauză treceţi la umbră şi din nou daţi-i să bea apă Dacă este vreo apă prin apropiere lăsaţi-l să facă o baie de voie Are cu siguranţă nevoie de odihnă pentru a se reface Nu uitaţi că la nivelul ierbii tempera-tura este mai ridicată iar ventilaţia este mai redusă O căldură tolerabilă pentru noi poate fi deja prea ridicată pentru companionul nostru patruped Un cacircine pasionat şi dedicat poate alerga la vacircnătoare pacircnă la colaps şi nu cred că vreunul dintre noi ar dori aşa ceva

Alexandru CODRIN

PREGĂTIRI PENTRU VREMEA

LUI CUPTOR

|Bolile vacircnatului

|Tir și Balistică

|14 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Scăldătoare pentru păsări

Zilele de vară se scurg agale icircn aşteptarea pasajului la prepeliţe la raţe a pacircndelor la vacircnatul mare Scur-tele vacircnători la căprior icircntacirclnirile la competiţiile chino-logice şi de tir din acest răstimp fac trecerea mai uşoară

domolind nerăbdarea vacircnătorului Icircn acest răstimp reicircnvie icircn minte icircntacircmplările petrecute icircn natură alături de camarazi de cacircine şi sălbăticiuni culoarea şi viaţa perioadelor de crepuscul de seară tacircrzie zorile icircnrouate icircn care totul revine la viaţă după amorţeala de peste zi sau de peste noapte şuieratul bătăilor de aripi ale raţelor icircndreaptă atenţia vacircnătorului către direcţia de unde vor apărea umbrele mişcătoare ce se apropie de ochiul de apă Foşnetul frunzelor şi zgomotul crăcilor rupte sub greutatea cerbului direcţionează atenţia trăgătorului către un punct pe linia neagră-cenuşie a lizierei pădurii ndash unde icircşi va dezvălui poate silueta icircn lumina lunii frumoasa cervidă Căpriorul suplu şi plin de frumuseţe sprijină icircntre coarnele lui răsăritul sau apu-sul fiind una cu soarele plămădit parcă din aceleaşi raze răpind pentru cacircteva clipe vederea vacircnătorului ce nu mai poate desluşi unde sfacircrşeşte astrul şi unde căpriorul Roşul lanului de maci urcă

Ore de crepuscul |maria săvulescu

FIRMA DDUPLEKS PRODUCE PROIECTILE UNICE PENTRU ARME CU ŢEVI LISE

Am văzut prima imagine a unui proiectil unic produs de firma letonă DDuplex icircntr-un articol semnat de DDandarinov icircn revista Bălgarski Loveţ (aprilie 2010 pp56-60) Menţionat

icircntre cele avacircnd corpul din oţel tip Blondeau era apreciat pen-tru buna sa precizie şi marea putere de penetraţie şi de stopare a vacircnatului Textul indica icircnsă numai numele firmei nu şi pe cel al modeluluiRevista Le Chasseur Francais a tipărit icircn anul 2011 un număr su-plimentar intitulat Sanglier (Mistreţul) unde Francis Grange a comparat (la pp92-96) cinci modele de proiectile unice (dintre care două produse de D Dupleks) cu un Brenneke Rubin Sabot toate cartuşele avacircnd cal1270 S-au verificat următorii parame-tri tehniciViteza la 250 m de la gura ţeviiEnergia cinetică la 10 m + mărimea cavităţii icircn decimetri cubi (icircn plastilină de 55)Precizia (diametrul cercului de dispersie) la distanţa de 50 m Rigiditatea constracircngerea ţevii la trecerea lor printr-un full-choke de 1 mmAbaterea-standard a vitezei la 250 m Presiunea medie din camera cartuşului şi presiunea statistică Pentru a verifica precizia calcula energia cinetică şi măsura cavităţile icircn dm cubi s-au tras cacircte 5 focuri dintr-o ţeavă lisă de 66 cm cu choke cilindric ameliorat (010 mm) şi lunetă fixă Pentru a măsura viteza la 250 m rigiditatea la trecerea prin full-choke şi presiunile din ţeavă s-au tras cacircte 10 focuri la bancul oficial de probă din Saint-Etienne Notele exprimau 5 trepte de calitate excelentă bună medie mediocră şi proastă Cele două modele ale firmei DDupleks poartă numele de Dupo 28 şi Hexolit 32 cifrele reprezentacircnd greutatea icircn grame a modele-lor respective Corpul lor din oţel cu un strat extern din zinc inoxidabil este anterior concav şi cu o centură dublă dintr-un

Păsările din natură de interes cine-getic precum şi cele de importanţă faunistică se confruntă - compara-

tiv cu mamiferele sălbatice - cu mai mulţi agresori care le atacă din aer şi de pe sol Icircn lista celor ce le agresează se includ şi dăunători mai puţin cunoscuţi de cei ce protejează natura ndash vacircnători sau memb-rii organizaţiilor pro-natura ndash constituiţi

din numeroase specii de paraziţi (peste 1000) care icircşi duc existenţa pe corpul păsărilor icircn mod temporar sau perma-nent şi sunt cunoscuţi sub termenul de ectoparaziţiEctoparaziţii sunt vietăţi de dimensiuni reduse icircntre 05 ndash 5 mm Cei vizibili ndash Ixodes ricinus - se hrănesc icircn exclusivita-te cu sacircnge fixat pe corpul păsării alțiindash Dermanyssus sp- stau temporar mai mult pe timpul nopţii cacircnd se hrănesc cu sacircnge refugiindu-se icircn timpul zilei icircn materialele de construcţie a cuibului sau sub scoarţa ramurilor care susţin cuibulSpeciile de ectoparaziţi ndash malofagi ndash stau icircn permanenţă pe corpul păsării şi se hrănesc cu excoriaţiile pielii sau din componentele penelor Malofagii se deosebesc de păduchii existenţi la mamifere prin formatul capului de trapez sau semisferăMalofagii determină prin deplasările pe corpul păsării o stare de agitație de frecvente toaletări ale penajului care duc şi la degradarea acestuia la sustragerea păsării de la hrănire de la odihnă şi foarte important la o redu-cere a vigilenţei normale faţă de agreso-rii existenţi icircn mediul de viaţăEfectele negative ale ectoparazitării se exteriorizează icircn perioada de incubaţie a ouălor şi de creştere a puilor finalizată cu spargerea ouălor şi strivirea puilor Păsările cel mai frecvent atacate sunt cele de talie mare precum fazanul cocoşul de munte de asemenea păsările ce trăiesc icircn colonii ndash stacircrcii cormoranii - sau cele care icircşi menţin de la un an la altul locurile de cuibărit precum ber-zele acvilele și bufniţa mare Păsările de talie mică (vrăbiile cintezele graurii piţigoii prepeliţele) sunt mai puţin agresate situaţie explicată prin practicarea scăldării icircn praful din dru-muri O ectoparazitare redusă accidentală se constată la mierlă şi sturz care icircşi

tapisează şi cu sol pereţii din interiorul cuibului Sub temperatura corpului şi agitarea păsării şi a puilor solul se transformă icircn pulbere care acţionează negativ asupra ectoparaziţilor ca un fel de bdquobaie la domiciliurdquoCombaterea ectoparaziţilor din natură se poate realiza prin amenajarea şi amplasarea icircn teren de bdquoscăldătorirdquo

constituite din amestecuri de cenuşă provenită din arderea de lemne de esenţă moale sau din tulpini de porumb cu nisip fin frac14 din volum compoziție icircn care se include 05 produse care conţin piretrinoide (flumetrin ciper-metrin resmetrin)Nisipul este un component

obligatoriu icircntrucacirct antrenează restul din amestec printre pene cu ajungerea acestuia şi pe corpul păsării Amestecul de cenuşă nisip şi substanţă acaricidă se depozitează icircn mici şanţuri dreptunghiulare cu laturi de 50-80-100 cm adacircnci de 10-15 cm şi amplasate icircn locuri icircnsorite şi cu vegetaţie mică (eventual cosită) icircn terenurile mai populate cu păsări in-clusiv cu cele de interes cinegetic Un alt loc de amenajare a scăldătorilor icircl constituie şi vecinătatea instalaţiilor de furajare a păsărilor Amestecul depus icircn scăldători se suplimentează icircn măsura bdquoconsumuluirdquo şi se afacircnează după precipitaţii Se consideră ca numărul de scăldători necesare şi permanente icircn terenurile cu păduri să fie de 2-3 la ha Un mod de deparazitare corporală in-clusiv de dehelmintizare a organelor interne constă şi icircn administrarea la păsările autohtone icircn lunile de iarnă de furaje ce conţin ivermectină Acţiunile complexe de combatere a ectoparaziţilor la păsările din natură prin furaje iarna şi prin scăldători şi pulverizare a cuiburilor vara se vor fi-naliza icircn viitor cu evidente reduceri ale prezenţei icircn teren a unui important dăunător ce determină prejudicii se-rioase icircn existenţa păsărilor

DR VADIM NESTEROVDR IC-TIN SABĂUndash BALC

ECTOPARAZITOZELE păsărilor din natură

Diferite specii de malofagi existente la păsări

15|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

parcă către soare icircn nuanţele roşiatice ale apusului Cacircntul brotacilor strigătul buhăi bătaia aripilor plescăitul apei freamătul pomilor fracircn-tura crengilor toate icircţi schiţează icircn minte pastelul imaginii ce prinde viaţă Icircn culorile gri-violacee ale crepusculului dispărea sub linia orizon-tului astrul zilei lăsacircnd icircn grija lunii pămacircntul cu toate vieţuitoarele lui Acea noapte urma să fie luminată de o mare şi rotundă lună plină Vacircntul atingea cu o adiere uşoară frunzele pomilor răcorind parcă atmos-fera ndash o seară minunată pentru a rămacircne la pacircndă la mistreţ Icircmprejurimile zonei unde urma să ne stabilim punctul de observaţie fuseseră cu atenţie cercetate un canal generos plin de apă macircl şi vegetaţie separa cele două parcele Pe una din ele se icircntindea un frumos lan de porumb iar pe cealaltă se icircntindea o mirişte lăsată special pentru pasajul prepeliţelor Trecătorile folosite de mistreţi erau uşor de depistat datorită urmelor de nămol şi frecăturilor lăsate pe copacii ce se ridicau din loc icircn loc din canal Am localizat zona cu urmele cele mai proaspete şi apoi ne-am deplasat icircn tăcere prin mirişte căutacircndu-ne ascunziş la umbra unor tufe Acolo ne-am aşezat icircn tăcere aşteptacircnd şi speracircnd la apropierea vreunui vier Clipele serii se scurgeau pe nesimţite ascultacircnd sunetele naturii cacircntul păsărilor cacircmpului foşnetul scurt al mersului rozătoarelor trecerea căprioarelor

şi a iepurilor Şi astfel icircncet-icircncet noaptea şi liniştea acoperiră pămacircntul La un moment dat se auzi din ce icircn ce mai aproape un foşnethellip venea dinspre canal Ceva se apropia răscolind icircmpletitura de stuf şi iarba icircnaltă Nu puteai zări decacirct arcuirile crengilor şi firelor de stuf Animalul se opri icircn

dreptul unei sălcii care icircncepu să se scuture din rădăcini Da era un porc mistreţ care mulţumit de baia de nămol făcută se freca cu putere de copac Doar ochii minţii puteau creiona scena căci totul se petrecea icircn adacircncitura canalului Am sperat că se va ridica pe malul opus pentru a intra icircn lanul de porumb ca să mănacircnce nu avea rost să ne apropiem căci vegetaţia icircn canal era icircnaltă Dar de parcă ar fi ştiut ce pericol icircl aşteaptă se depărtă pe acelaşi drum pe care şi sosi Trăirile şi simţirile acelor cli-pe au fost intense stacircrnite fiind nu de umbra masivului vier ci de sunetele şi umbrele naturii atacirct de bine contu-rate de lumina lunii Astfel de momente asemeni celor petrecute icircn icircnaltul observatoarelor rămacircn icircntipărite printre amintiri Ele preţuiesc la fel de mult ca şi istoria reuşitei unei puşcături dificile a unui aport făcut de cacircine doar la lu-

mina lanternei icircn icircntunericul serii sau din apele icircnvolburate ale racircului toate se adună icircn sufletul pasionatului trecător prin lumea minunată plină de neprevăzut a vietăţilor şi plantelor pămacircntului

polimer (roşu carmin la Dupo şi galben-verzui la Hexolit) pentru a trece uşor prin ţeavă şi choke posterior o bură-stabilizator golită (tot roşie respectiv galben-verzuie) obturator din plastic peste pulbere cartuş cu dulie metalică de 25 mm Pătrunderea provoacă expandarea - sau chiar ruperea ca schije dure şi tăioase - a 6 petale icircn vacircrf corpul proiectilelor rămacircne icircnsă icircntotdeauna compact Cităm rezultatele şi notele obţinuteDupo 28 cal1270 V 250 = 435 msE 10 + cavitate icircn plastilină = 2649 J 046 dmcubi Nota = mediePrecizie = cerc de dispersie 61 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 70 ms Nota = mediocrăPresiune mediestatistică = 574734 bari Nota = medieIcircn Fig1 vedem cartuşul Dupo 28 cutia roşie de 5 cartuşe cal1270 şi proiectilul cu cele 6 petale expandate pe o lăţime de 30 mm

Hexolit 32 cal1270

V 250 = 441 msE 10 + cavitate = 3112 J 050 dm cubi Nota = excelentă Precizie = cerc de dispersie 69 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 59 ms Nota = mediePresiune mediestatistică = 668814 bari Nota = mediocrăIcircn Fig2 vedem cartuşul Hexolit 32 cutia galbenă de 5 cartuşe cal1270

şi proiectilul cu cele 6 petale expandate pe o lăţime de 36 mm dar ele pot da schije tăioase de circa 2g fiecare ce ating alte puncte vitale Cor-pul proiectilului cu cele 20 g remanente icircşi continuă icircnaintarea cu efect mortal fără a se deformaIcircn verdictul său expertul francez laudă eficacitatea impresionantă a impactului demonstrată mai ales de Hexolit 32 care poate face minuni pacircnă la 30-35 m Ambele trec fără probleme prin full-choke graţie cen-turilor din polietilenă Prezentăm şi rezultatele obţinute icircn cadrul acestor verificări de proiecti-lul german Brenneke Rubin Sabot cal1270 de 284 g icircncartuşat de firma franceză FOB

V 250 = 460 msE 10 + cavitate = 3005 J 052 dm cubi Nota = excelentăPrecizie = cerc de dispersie 53 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 33 ms Nota = bunăPresiunea mediestatistică = 699780 bari Nota = mediocrăIcircn Fig3 vedem cartuşul decupat icircn lung proiectilul din plumb inclus icircn sabotul său cu 4 aripi alături de cutia pentru 5 cartuşe FOB Alte detalii privind acest model mai puteţi găsi icircn Vacircnătorul şi Pescarul Romacircn nr112006 nr112009 şi nr92010După cum constatăm din compararea parametrilor tehnici icircnregistraţi şi a notelor acordate de Francis Grange proiectilul Dupleks Hexolit 32 are performanţe apropiate de cele ale lui Brenneke Rubin Sabot o mică diferenţă fiind icircnregistrată numai la regularitatea vitezelorIcircn partea a doua a articolului vom arăta şi alte modele de proiectile unice de diferite calibre produse de firma letonă DDupleks

Matei TĂLPEANU

30 mm

36 mm

Ilustrația autoarei

Fig 1

Fig 3

Fig 2

|16 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Icircn lume sunt practicate icircncă şi sunt icircncurajate icircn prezent metode considerate tradiţionale şi culturale de vacircnătoare Am abordat recent bdquovacircnătoarea cu păsări de pradărdquo Continui

acum prin prezentarea bdquovacircnătorii cu arculrdquo Este la fel de veche poate chiar mai veche decacirct vacircnătoarea cu păsări de pradă şi cacircini arhaici de vacircnătoare Şi este la fel de etică şi recreativă dacă se poate compara din punct de vedere al dificultăţii practicării ei cacirct şi al apropierii subtile a OMUL-ui de natură Oricum aceste metode străvechi de vacircnătoare alături de altele la fel de bdquotradiţionalerdquo şi bdquocultura-lerdquo aduc un plus de farmec şi diversitate vacircnătorii contemporane contribuind efectiv la conservarea patrimoniului cultural comun al omenirii Dar să revenim la bdquovacircnătoarea cu arculrdquo Aceasta s-a menţinut cu continuitate din Paleolitic pacircnă prin secolul XV cacircnd arma de foc a deter-minat revoluţionarea mai multor activităţi prin-tre care şi vacircnătoarea Deşi teoretic părea apusă vacircnătoarea cu arcul renaşte icircn secolul XIX şi cunoaşte momente de glorie icircn SUA icircn secolul XXIcircn Europa primii arcaşi icircncep să se organizeze de abia după anii rsquo60 cacircnd s-a creat icircn Franţa Asociaţia Sportivă a Vacircnătorilor cu Arcul (ASCA 1969) apoi Federaţia Vacircnătorilor cu Arcul (FCA 1986) Dar cadrul legislativ pentru vacircnătoarea cu arcul s-a conturat de abia ulterior icircn perioada 2003-2008 impunacircnd printre altele o pregătire obligatorie prealabilă obţinerii dreptului de a vacircna

prin această metodă Icircn cadrul acestei pregătiri s-a urmărit şi se urmăreşte transmiterea unor cunoştinţe de bază necesare acestei vacircnători dificile şi transmiterea valorilor prin care se doreşte dezvoltarea unei imagini favorabile vacircnătorii icircn societate Exemplul recent al Franţei a fost urmat icircn Europa de mai multe ţări icircn care vacircnătoarea cu arcul este permisă Bulgaria Danemarca Finlanda Ungaria Italia Portugalia Spania şi Turcia Icircn terenurile private sau icircmprejmuite vacircnătoarea cu arcul este permisă şi icircn Croaţia Serbia Slovenia şi Slovacia Aşa s-a ajuns şi la fondarea Federaţiei Europene de Vacircnătoare cu Arcul (FECA) care şi-a propus să promoveze activitatea şi standardele icircnalte ale eticii unei modalităţi de vacircnătoare veche de peste 30 000 ani Misiunea acestei federaţii este de a informa

VAcircNĂTOAREA CU ARCUL

METODE TRADIȚIONALE DE VAcircNĂTOARE (II)

| Cultură Vacircnătorească

publicul larg cu privire la avantajele vacircnătorii cu ar-cul pentru mediu şi societate precum şi de a oferi instituţiilor statului argumente convingătoare icircn interesul promovării acestei modalităţi de vacircnătoare Pe zi ce trece vacircnătoarea cu arcul a cacircştigat teren nu numai ca număr de ţări ci şi icircn privinţa numărului de practicanţi Icircn SUA de exem-plu din cei peste 145 milioane de vacircnători 35 milioane deci 24 practică vacircnătoarea cu arcul iar icircn Franţa au urmat pregătirea impusă 17 000 de vacircnători din care 7 000 organizaţi icircn 75 de asociaţii departamentale afiliate FECA chiar practică vacircnătoarea cu arcuri tradiţionale (50) şi cu arcuri cu mecanism (50)Aceasta pentru că vacircnătoarea cu arcul constituie o adevărată artă incitantă fiindcă implică un angajament total din partea arcaşului icircn intere-sul dobacircndirii a ceea ce alţii obțin dificil chiar cu arma de foc O astfel de vacircnătoare necesită cunoştinţe temeinice despre comportamentul animalelor sălbatice vizate şi despre terenul icircn care se vacircnează motive stimulative perma-nente de autodepăşire Dar vacircnătoarea cu arcul mai necesită ceva care lipseşte multora dintre purtătorii de arme de foc simţul vacircnătorii pe care-l descoperim sau icircl intuim doar la unii orga-nizatori foarte buni de vacircnătoare Arcaşul rămacircne singur şi vacircnează singur cu o bucată de lemn o sfoară şi o săgeată fără a beneficia de icircndrumarea ajutorul sau complici-tatea cuiva El pacircndeşte sau se apropie de ţinta sa ca un supraprădător situat icircn vacircrful piramidei trofice Iar dacă ratează repetat se lasă deziluzi-onat de o practică icircn care nu poate reuşi Aşa se ajunge la o selecţie aparte ce pare să nu opereze icircn racircndul vacircnătorilor cu arme de foc Vacircnătorul cu arcul este prin urmare un vacircnător de excepţie care respectă vacircnatul şi se respectă pe sine icircnsuşi purtacircnd cu onoare icircmbrăcămintea tradiţională arcul tolba cu săgeţi şi un simplu cuţit la cingătoare

Icircn CARTA VAcircNĂTORULUI CU ARCUL sunt icircnscrise concis cu titlu de interdicţii următoarele obligaţii

bull să tragă icircn vacircnat şi să nu se ocupe de recuperarea luibull să rănească vacircnatul şi să-l lase să suferebull să tragă la distanţe prea mari riscacircnd să rănească vacircnatulbull să nu mănacircnce carnea vacircnatului dobacircnditbull să prezinte trofee icircnsacircngeratebull să folosească un limbaj icircnjositor pentru vacircnatbull să-şi neglijeze aspectul exterior şi să abuzeze de băuturi alcoolice icircn locuri publicebull să nu respecte proprietăţile privatebull să nu se antrenezebull să nu respecte legea

Icircn concluzie vacircnătorul cu arcul ar putea constitui un model icircn comuniunea largă a vacircnătorilor de pretutindeni inclusiv de la noi icircn ceea ce priveşte instruirea dorinţa de autodepăşire şi mai ales modul sportiv şi etic de a vacircna şi de a se comporta la vacircnătoare şi hellip icircn societate

|N Șelaru

17|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Managament cinegetic|

MORTALITATEA VAcircNATULUI (I)

De cum dă firul ierbii la icircnceput de primăvară şi icircn continuare toată vara şi toamna cacirct sunt ele de

lungi o mare parte din confraţii noştri din mediul rural purced plini de elan distructiv la incendierea miriştilor icircn particular şi a icircntregii vegetaţii uscate icircn general Cum de mai există şi persistă acest com-portament medieval icircntr-o ţară şi icircntr-o societate cu pretenţii de civilizaţie europeană este simplu de icircnţeles dacă privim cu atenţie icircn ce hal a ajuns icircnvăţămacircntul romacircnesc icircn special cel din mediul rural avacircnd icircn vedere şi sărăcia extremă care a pus stăpacircnire icircn ultimele două decenii pe populaţia din satul romacircnesc Media scrisă şi audio-vizuală ne prezintă aproape zilnic pe cei ce săvacircrşesc astfel de fapte terminate de cele mai multe ori cu pagube materiale ireparabile şi mai grav chiar cu pierderi de vieţi omeneşti Icircnsă mai puţin vizibile şi cunoscute pentru icircntreaga societate sunt pagubele imense aduse fondului cinegetic naţional de către aceste incendii devastatoare Cel mai bine cunoaştem noi vacircnătorii pierderile pricinuite efectivelor de vacircnat de aceste incendii de vegetaţie dar din păcate chiar şi noi de cele mai multe ori nu putem decacirct să privim neputincioşi cum vacircnatul plăteşte un tribut greu şi nemeritat Icircntotdeauna cacircnd am participat primăvara şi vara la combaterea răpitoarelor pre-cum şi la icircnceput de toamnă la frumoasele conace de prepeliţe am cercetat cu atenţie miriştile şi ca-nalele de stuf incendiate şi am rămas profund mar-cat de amploarea dezastrului provocat de foc asu-pra cuiburilor de prepeliţe potacircrnichi şi fazani De cacircteva ori mi s-a icircntacircmplat să găsesc chiar şi pui de iepuri şi căprioară carbonizaţi Foarte tristă situaţia dar din păcate extrem de reală an de an Cacircnd se va termina odată cu această batjocură la adresa naturii icircn ansamblul ei Greu de spus pen-tru că legislaţia trebuie să recunoaştem cu toţii deşi este destul de punitivă icircn acest domeniu al incendierii intenţionate a vegetaţiei uscate este icircnsă foarte greu de aplicat datorită greutăţii de a surprinde icircn flagrant pe aceia care icircnfăptuiesc acest lucru O speranţă de schimbare icircn bine icircn această problemă a incendierii vegetaţiei uscate va veni numai atunci cacircnd şi mentalitatea omului din me-diul rural se va schimba radical icircn sprijinul naturii conştientizacircnd şi el că aceasta nu poate icircndura la nesfacircrşit astfel de suplicii

CLAUDIU OPRESCU

INCENDIEREA MIRIȘTILOR

UN DEZASTRU CU REPETIȚIE

A fost o vreme cacircnd toate exemplarele speciilor de interes vacircnătoresc găsite moarte erau conştiincios

icircnscrise icircn condicile de serviciu ale paznicilor de vacircnătoare şi ra-portate ierarhic pacircnă la nivelul autorităţii publice centrale ce răspundea de silvicultură La acel nivel erau icircnregistrate an de an pe cauze distincte mortalităţile pen-tru o imagine corectă a evoluţiei fenomenului şi pentru prelucrare

icircn interesul ştiinţei şi practicii vacircnătoreştiA fost o vreme icircn care lucrările se făceau cu rigurozitate şi cu rezul-tate ce nu cred să mai fie atinse vreodată icircn cinegetică Toate par icircnsă rămase icircntr-un trecut din ce icircn ce mai icircndepărtat datorită renunţării la orice fel de pretenţii icircn privinţa pregătirii profesionale şi conştiinţei civice Acum ne grăbim să trecem prin şcoală şi viaţă precum bdquogacircsca prin apărdquo neluacircnd icircn seamă din cauza preocupărilor prioritare abaterii atenţiei şi ignoranţei generalizate de jos pacircnă sus aspecte şi procese importante pentru icircnţelegerea schimbărilor survenite inclusiv icircn cinegetica despre care facem vor-bire

La cele de mai sus sau poate la icircmpuţinarea vizibilă a vacircnatului icircn multe zone ale ţării meditam cu nostalgie stacircnd singur icircn pacircndă la marginea unui cracircng dinspre o lucernieră proaspăt cosită pe jumătate Soarele apusese şi doar ciorile şi coţofenele continuau să se plimbe ghiftuite printre brazdele icircncă

verzi de lucernăLa un moment dat atenţia mi-a fost atrasă de un grup agitat de 6 coţofene şi o cioară grivă care stracircnse bu-chet ciuguleau parcă icircn silă din ceva ce nu putea fi decacirct vreun pui de iepure sau ied de căprioară tăiat de cositoare Icircmi pusesem deja icircn gacircnd ca după ter-minarea pacircndei să merg cu lanterna şi să văd despre ce este vorba

Grupul de păsări ce se ciondăneau şi se găseau mereu icircn mişcare icircn jurul presupusei bdquonaderdquo a semnalizat prezenţa acesteia şi altui musafir O vulpe le-a ob-servat de sub poala pădurii şi lăsacircnd la o parte orice

precauţie s-a dus aţă la ospăţul intuit din com-portamentul aparte al păsărilor A căzut după cum se poate vedea cu bdquonadardquo icircn gură Nu au trecut nici 10 minute şi o altă vulpe ieşită din cracircng a luat urma celei dintacirci şi a rămas aseme-nea puţin mai departe

Pacircnda fiind deja deranjată m-am grăbit spre locul icircn cauză unde am făcut foto-grafia alăturată Ea

completează cum nu se poate mai sugestiv cele con-cis narate anterior Alte cuvinte icircn plus icircn completarea imaginii şi explicaţiei icircncercate sunt de prisosNu icircnsă şi concluzia că observacircnd seara şi dimineaţa suprafeţele de teren proaspăt cosite şi gracircnele recent treierate pot fi descoperite cu uşurinţă după compor-tamentul ciorilor şi coţofenelor cadavrele mutilate lăsate icircn urmă de utilajele agricole moderne Nu cred să exagerez deloc apreciind că icircn prezent icircn zona de cacircmpie cultivată agricol mai mulţi căpriori şi poate iepuri toacă aceste utilaje icircn lipsa echipării lor cu dispozitive eficiente de speriat vacircnatul decacirct extrag vacircnătorii din grupa ce ocroteşte şi icircngrijeşte fauna cinegetică din fondul respectivEste o părere doar care ar putea fi fundamentată sau contrazisă cu sprijinul armatei de paznici de vacircnătoare ce ar trebui să facă sistematic astfel de observaţii fiecare icircn fondul cinegetic pe care-l are icircn primire Ar fi cei dintacirci şi cei mai interesaţi să poată aprecia icircn urma unor astfel de observaţii sistematic făcute pierderile cauzate de utilajele agricole moderne cu o lăţime de lucru din ce icircn ce mai mare şi cu o viteză ce surprinde pacircnă şi exemplarele adulte nu doar pro-geniturile vacircnatului Dar oare mai ştiu ce au de făcut sau mai au timp să facă ce ştiu Mai are cine să le ceară să-şi facă meseria şi datoria precum icircnaintaşii acestora

N STORESCU

Ilustraţia autorului

|18 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări de sezon

Recent răsfoind paginile unei reviste străine am descoperit o fotografie insolită cea a unui căprior negru Chiar dacă sunt rare există ani-male care prezintă această particularitate Icircn general se icircntacircmplă la feline Dar şi cazurile lopătarilor icircnchişi la culoare sunt destul de comune Sunt evocate cazuri similare la cerbul de Virginia (cunoscut sub denumirea de cerb cu coada albă) - văr apropiat al căpriorului nos-tru european De asemenea s-au mai icircntacirclnit exemplare de springbocks şi foarte comunii fazanii tenebroşi Alte specii care prezintă această anomalie sunt veveriţele şerpii corail şi peştii Şi nevertebratele pot dezvolta această

caracteristică (fluturii) Icircn ciuda investigaţiilor nu există nicio dovadă (animal naturalizat foto-grafie sau mărturisire) care să ateste cazuri de cerb comun negru Dar există exemplare foarte icircnchise la culoareAceşti subiecţi negri sunt melanici sau atinşi de melanism fenomen caracterizat prin cu-loarea foarte icircnchisă a robei Fenomenul apare atunci cacircnd pielea conţine o proporţie anormal de ridicată de pigmenţi brun-negri denumiţi melanină Termenul melanină provine din grecescul me-los negru pe care icircl găsim icircntr-un număr de denumiri de animale dar mai ales de păsări Melanitta fusca (raţa catifelată) Melanoco-rypha calandra (ciocacircrlia de Bărăgan) Calid-ris melanotos (fugaciul pătat) Acrocephalus melanopogon (privighetoarea de baltă) Dio-medea melanophris (albatrosul cu spracircncene negre) etcMelanismul se datorează unei gene mutante şi recesive care dispare icircn faţa genei dominante ce dă de exemplu la căprior coloritul roşu al animalului bdquoLoteria geneticărdquo face ca gena recesivă să ajungă uneori să se impună cu un grad de penetrare variabil de unde şi indivizi mai mult sau mai puţin icircnchişi sau negri Două animale negre au şansa mai mare de a avea urmaşi de aceeaşi culoare Caracterul eredi-tar al melanismului este evident icircnsă deloc sistematic Adevăratele populaţii de căpriori negri sunt rare la ora actuală fiind cunoscute doar cele din nordul Germaniei Icircn alte locuri cazurile observate constituie excepţii Căpriorii negri fascinează atacirct de mult amatorii de ciudăţenii icircncacirct uneori sunt importate exemplare germane şi icircn alte terenuri din Europa Pentru ca o populaţie de căpriori negri să se dezvolte ar trebui importat un număr suficient de mare de animale şi de asemenea ar trebui ca aceştia să

nu fie vacircnaţi un timp pentru a putea constitui o masă Icircn ciuda acestor eforturi rezultatul ar fi totuşi aleatoriu deoarece legile geneticii sunt destul de misterioase Evoluează specia căpriorului Specialiştii bănuiesc că această evoluţie vine dintr-un im-pas Cei mai icircndrăzneţi evocă o subspecie S-ar părea că o constantă există totuşi căpriorii melanici ndash dar şi felinele atinse de melanism ndash trăiesc adesea icircn zone umede Icircntr-o astfel de teorie atunci cacircnd vine vorba de indivizi de culoare neagră nemţii fac referire la bdquocăpriorii mlaştinilorrdquo sau bdquode mlaştinărdquo Gri cenuşiu cărbunar hellipIcircn funcţie de nivelul de penetraţie a genei ne-gre animalele ndash atacirct masculii cacirct şi femelele ndash arborează atacirct roba icircnchisă cu reflexii negre icircntunecate de cărbunar - aşa cum se spune la vulpe - dar şi cea cenuşie chiar gri Prin urmare blana poate fi atinsă de melanism icircn icircntregime sau parţial Icircn cazuri foarte rare melanismul se amestecă cu albinismul Atacirct căpriorii negri cacirct şi cei albi au coloritul coarnelor perfect normal principiul de colorare a coarnelor (de esenţă osoasă) nefiind legat de colorarea părului Icircn schimb petele albe care le ornează nările se pot atenua chiar icircnnegri la fel ca şi oglinda sau petele deschise care icircncadrează roba iedului Icircn 1959 Mantes dAngeny scria bdquoAceste ani-male sunt absolut normale din toate punctele de vedere poate că sunt puţin mai delicate ceea ce ar explica dispariţia lor progresivă neputacircnd fi menţinute decacirct cu preţul unei consangvinizări periculoase Se reproduc icircn-tre ele păstracircndu-şi culoarea particulară sau se icircncrucişează cu indivizi de culoare normală dacircnd urmaşi uneori negri uneori normali sau de o culoare intermediară Ar fi vorba deci de o varietate al cărei caracter nou ar putea fi fixat şi transmisibilrdquo Doctorul Bernad Collin (autor al unui remarcabil Dicţionar al medicinii vacircnatului (Petit Dictionnnaire de la meacutedicine du gibier) afirmă bdquoContrar albinismului melanismul nu este o afecţiune Este o mutaţie genetică care nu diminuează cu nimic vitalitatea rezistenţa exemplarului Animalele melanice au o bună condiţie fizicărdquo Astfel spus această anoma-liehellip nu este o anomalie Icircn afară de melanism mai există două culori singulare ale părului albinismul - astăzi bine cunoscut ndash şi cel mai discret leucismul Icircn cazul albinismului animalul suferă de lipsa melaninei icircn icircntregime parţial sau foarte uşor de unde exemplare total albe sau pătate Căpriorul albinos prezintă un iris rozaliu sau diafan nări deschise pielea albă şi o blană de culoare blond - deschis pacircnă la alb Icircn schimb animalul atins de leucism păstrează o culoare normală a ochilor copitelor şi nărilor doar cu-loarea părului este blondă Păsările nu sunt niciodată albinoase ci sunt atinse de leucism Leucismul sau leucistismul este o variantă a albinismului datorat unei carenţe a melaninei Este vorba de unul dintre cele mai rare fenomene confundate cu albinismul

CĂPRIORUL NEGRU

Tabloul pictorului suedez Gustaf Otto Stenbock care datează din anul 1654 şi reprezintă o capră de culoare neagră

19|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Căpriori negri există icircn icircntreaga Europă De-a lungul timpului au fost semnalate cazuri icircn Spania Estonia Ungaria Italia Olanda Polo-nia Icircn Suedia există un tablou care datează din anul 1654 şi reprezintă o capră de culoare neagră (al pictorului Gustaf Otto Stenbock) Icircn prezent Asociaţia Vacircnătorilor din Suedia nu mai are cunoştinţă de astfel de indivizi Icircn lucrarea Agrave propos du chevreuil (Agrave propos de căprior) din 1983 Ducele şi Ducesa de Ba-varia menţionează că au icircmpuşcat un căprior negricios pe terenul lor de vacircnătoare austriac Descriind căpriorul ei notează bdquoAcest căprior nu era deloc roşu ci mai degrabă brun icircnchis cu porţiuni negre-cenuşii mai ales pe cap spată şi picioare Nu au mai fost văzuţi căpriori negri icircn regiunerdquo Icircn Scoţia faimosul specialist Richard Prior evocă icircn bdquoDibuitul căprioruluirdquo din 1986 o tendinţă de melanism a căpriorilor din Gal-lowayrdquo regiune din sud-vestul ţării Icircn Belgia astfel de căpriori au fost observaţi icircn regiunea MaastrichIcircn schimb icircn Germania fenomenul este vizibil amplificat şi cunoscut de mult timp icircncă din 980 după cum scrie dr Horst Meyer-Brenken autorul lucrării Das schwarze Rehwild (Căpriorul negru) din 1970 Prin urmare fenomenul este observat la sfacircrşitul secolului XVI şi icircn cursul următoarelor secole icircn mai multe regiuni din nordul ţării Sectorul cel mai bogat este cel din Hanovra mai precis Haste unde 25-50 din căpriori ar fi melanici De notat este faptul că o agenţie de turism cinegetic comercializează sejururi speciale pentru vacircnătoarea la căprior negru Icircn concluzie căpriorul negru este un animal extraordinar şi normal Acesta constituie cu siguranţă un trofeu rar şi foarte racircvnit

AI

RAGOUT DE CĂPŞUNI ŞI MANGOCăpşuni -100gMango -50gAmidon -10gVin roşu - 20mlUlei de măsline - 20mlSare zahăr oţet balsamic

ȘTRUDEL CU CARTOFI DULCI ŞI CHIMENCartofi dulci - 200gCartofi - 200gFoaie de plăcintă - 200gUnt - 50gChimen -10gOu - 3bucSare piper alb măcinat

DUET Muşchi de căprioară - 400g Piept de fazan - 400gCostiţă afumată - 250gFond de vacircnat - 200mlSmacircntacircnă lichidă - 50mlVin roşu - 20mlSare piper cimbrişor ienupăr

Ingrediente

DUET DE CAPRIOARĂ ŞI FAZAN

IcircN MANTIE DE COSTIŢĂ AFUMATĂ SERVIT CU ȘTRUDEL DIN CARTOFI DULCI CU CHIMEN PIURE DE ŢELINĂ SPANAC SOTEacute RAGOUT DE CĂPŞUNI CU MANGO ŞI SOS DE IENUPĂR

MOD DE PREPARAREPieptul de fazan se taie pe lungime de mărimea muşchiului de căprioară se condimentează cu sare piper şi cimbrişor apoi se bandează cu costiţă afumatăRulada obţinută se frige pe grătarul icircncins pacircnă se formează o crustă la suprafaţă apoi se dă la cuptor la 180degC circa 10 minute Se păstrează la cald Fondul de vacircnat se dă icircn clocot se adaugă vin roşu ienupăr zdrobit şi smacircntacircnă lichidă Se strecoară şi se ţine la cald

ȘTRUDEL CU CARTOFI DULCI ŞI CHIMENSe fierb ambele soiuri de cartofi icircn coajă cartofii dul-ci se curăţă şi se taie cubuleţe cartofii albi se pasează şi se amestecă cu unt sare piper alb şi cubuleţele de cartofi dulci Cu această compoziţie se umple foaia de plăcintă şi se formează un ştrudel Se unge cu ou bătut şi se

presară cu chimen Se dă la cuptor 20 de minute la 180degC

PIURE DE ŢELINĂ ŞI SPANAC SOTEacuteSe fierbe ţelina tăiată cubuleţe icircn lapte apoi se pasează şi se adaugă unt sare şi nucşoară Spanacul se sotează icircn unt şi se condimentează cu sare piper şi nucşoară

RAGOUT DE CĂPŞUNI ŞI MANGOSe taie cubuleţe căpşunile şi mango şi se sotează icircn ulei de măsline se adaugă sare zahăr şi oţet bal-samic Amidonul se dizolvă icircn vin roşu se adaugă icircn ragout şi se mai dă un clocot

MONTAREA PE FARFURIE SE FACE CA IcircN FOTOGRAFIERețetă oferită cititorilor revistei VPR de către Maestrul icircn Arta Culinară Ștefan Bercea

Rețeta lunii|

|20 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

exprimat de autor pentru o scurtă incursiune printre cifrele interesante privind situaţia din titlul anunţat Mai icircntacirci vacircnatul dobacircndit icircn sezonul 1938 ndash 1939 (icircn ortografia originală)

Felul vacircnatului Numărul vietăţilor

icircmpuşcate

Cocoşi de mesteacăn 3

Lebede 6

Cerbi lopătari 18

Racircşi 19

Urşi 38

Ţapi negri 79

Hermeline 88

Cerbi 136

Cocoşi de munte 246

Spurcaci 308

Bursuci 372

Dropii 533

Vidre 600

Lupi 860

Cocori 1152

Porumbei sălbatici 1203

Pisici sălbatice 1238

Jderi 1658

Căpriori 1743

Dihori 2815

Mistreţi 3048

Nevăstuici 3583

Cacircrstei 4057

Fazani 18432

Vulpi 28191

Potacircrnichi 39996

Gacircşte sălbatice 40901

Becaţine 47690

Sitari 51235

Porumbei sălbatici 53281

Prepeliţe 250309

Raţe sălbatice 302230

Iepuri 1010000 Pentru a face un joc de cuvinte remarcăm ldquoprezenţa (icircn tabel) a unor absenţirdquo (din fauna actuală a ţării) referindu-ne la spurcaci şi dro-pii Ca să nu mai vorbim de specii la care nici nu visăm că ar putea fi pe lista speciilor vacircnate curent cocoşul

Documentat competent şi de-votat problematicii vacircnătorii autorul unei sinteze a două decenii de activi-tate vacircnătorească icircn Romacircnia MGr Romaşcanu ne icircnfăţişează o serie de concluzii statistice culese şi interpre-tate pentru intervalul de timp 1920 ndash 1940 Dar cartea sa laquo Vacircnătoarea icircn Romacircnia raquo nu este o culegere de cifre statistice reci mai degrabă o icircmpletire a simţămintelor autorului cu informaţia despre structura organizatorică a vacircnătorii asezonată cu informaţii per-tinente şi ilustrate despre răspacircndirea principalelor specii de vacircnat mare Apoi ni se icircnfăţişează pe specii icircntr-o ordine aparent aleatorie tot vacircnatul dobacircndit ce cei 28874 de vacircnători existenţi icircn sezonul de vacircnătoare 1938 ndash 1939 De fapt ordinea nu este chiar aleatorie deoarece fără a ţine cont de o prezentare laquo sistematică raquo a acestui vacircnat autorul icircl prezintă icircn ordinea crescătoare a numărului de exemplare vacircnate icircn sezonul icircn cauză cu intenţie declarată laquo ca cititorul să-şi poată da seama mai bine de felul şi cantitatea

vacircnatului icircmpuşcat icircn fiecare an icircn Romacircnia tipărim tabloul care urmează şi icircn care arătăm situaţia din sezonul 1938 ndash 1939raquo Deci tabloul icircn cauză este ilustrarea unei medii a vacircnatului dobacircndit anual de către vacircnătorii romacircni pentru intervalul de 20 de ani din perioada interbelică analizată Dar nu vom icircncepe cu cifrele reci ndash ca toate cifrele ndash ci vom reproduce scurte referiri la gacircndurile pline de sensibilitate ale autorului faţă de nobila icircn-deletnicire a vacircnătorii din care transpare preţuirea sa deopotrivă pentru vacircnat şi vacircnători ca şi pentru sfacircnta natură care ne icircnconjoară Icircn această privinţă icircn scurte simple dar pline de simţire cuvinte autorul strecoară vibrante sfaturi de etică şi corec-titudine vacircnătorească Fapt mai puţin obişnuit icircntr-o lucrare cu caracter statistic dar care nu icirci scade ci icirci sporeşte valoarea De asemeni autorul icircşi exprimă respectul cuvenit pentru vacircnătorii

cu sacircnge regal laquo Ferdinand I-iu raquo şi laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu raquo pe care icirci citează (am păstrat ortografia şi formularea originală) După cum spuneam vom icircn-cepe cu acele gacircnduri pline de sensi-bilitate ale autorului icircn ordinea icircn care ni le reamintimFăcacircnd referire la cugetarea mare-lui icircmpărat Maximilian icircn laquo Cartea secretă a vacircnătorii raquo conform căreia icircşi povăţuia astfel urmaşii laquo pe tine Principe al Austrieite sfătuesc să ieşi la vacircnătoare cacirct se poate de des să cutreieri icircnsuţi locurile cacirct mai mult fiindcă numai icircn felul acesta poate un principe să-şi cunoască icircntradevăr ţararaquo (ortografia originală) Şi mai departe laquoAdevărul exprimat icircntr-o formă aşa de simplă icircn aceste puţine cuvinte a fost ieri pentru Regele Fer-dinand I-iu şi este astăzi pentru Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu principalul izvor al dragostei pentru vacircnătoare raquo (ortografia originală) Revenind la Regele Ferdinand I-iu (sic ) reproduce versurile regale care tălmăcesc laquo dra-gostea Sa neţărmurită faţă de tot ce a zidit Dumnezeu raquo astfel laquo Vacircnătorul are pururi un cuvacircnt de cinste dat Să cruţe şi să aibăn ocrotirea sa vacircnatul Căci făcacircnd o vacircnătoare precum esten lege sfatul Preamări-vom Creatorul prin făptura ce-a creat raquo (ortografia originală)Părăsim deocamdată tăracircmul poetic

vacircnAtildetoarea icircn romacircniaicircntre cele douAtilde rAtildezboaie mondiale

laquo istoria ne arată limpede că din cele mai vechi timpuri şi pacircnă icircn zilele noas-tre aproape toţi scoboricirctorii direcţi sau indirecţi ai icircndepărtaţilor conducători de neamuri au păstrat o dragoste nemărginită pentru vacircnătoare raquo

( Mihail Gr Romaşcanu)

|Mitică Georgescu

Regele Ferdinand I al Romacircniei

21|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

de mesteacăn lebăda vidra şi cocorul Atenţie la cifrele care icircnsoţesc aceste specii cărora le acordăm tot creditul remarcacircnd totodată minuţiozitatea cu care au fost redactate Lucrarea cuprinde şi cacircteva hărţi cu răspacircndirea cacirctorva specii de vacircnat mare inclusiv o prezentare simplificată a bonităţii terenurilor respective care evident nu se mai potrivesc cu situaţia actuală Astfel ursul şi-a extins arealul şi totodată a crescut şi densitatea icircn numeroase zone din acest areal Aceeaşi observaţie şi pentru cerb şi mai ales căprior acesta din urmă fiind figurat ca aproape inexis-tent icircn icircntreaga zonă sudică şi estică a ţării iar realitatea actuală este cu totul alta Din fericire Autorul ne prezintă şi o siuaţie a numărului de societăţi de vacircnătoare pe provincii istorice inclusiv numărul de vacircnători

Provinciaistorică

Numărul societăților

de vacircnătoare

Numărul membrilor

vacircnători

Banat 207 4580

Basarabia 69 3396

BucovinaCrişana şi 26 695

Maramureş 82 1858

Moldova 124 3298

Muntenia 208 7431

Oltenia 80 2331

Transilvania 206 7056

TOTAL 1036 32110

Icircntr-un stil agreabil şi cur-siv autorul face şi cacircteva observaţii

analitice asupra unor aspecte ale realizărilor din sectorul de vacircnătoare Icircncepe prin a elogia legea de vacircnătoare din anul 1921 al cărei părinte a fost considerat regele Ferdinand lege citată icircn Franţa anului 1934 ca fiind un model de inspiraţie pentru le-giuitorii francezi Icircn continuare M Gr Romaşcanu sintetizează aprecierea sa laquo Legea noastră de vacircnătoare nu se mărgineşte la statornicirea unor norme obliga-torii pentru vacircnător la organiza-rea terenului dat icircn arendă la măsurile privitoare la protecţia hrănirea şi icircmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a fau-nei noastre măsuri care cad icircn sarcina arendaşilor sau a propri-etarilor dar impune chiar Statu-lui obligaţii de natură să ajute la rezolvarea cacirct mai fericită a problemei populării cu vacircnat util a icircntregului teritoriu naţional raquo Cu idei de avangardă face consideraţii privind necesitatea introducerii unor obligativităţi care să ducă la icircnlăturarea consangvinizării (numind-o laquoincest prelungitraquo) şi propunacircnd icircmprospătarea sacircnge-lui icircn populaţiile de vacircnat mare Face şi aprecierea necesităţii completării pre-vederilor legale cu privire la vacircnatul migratorTrece icircn revistă rezultatele foarte bune şi diversificate luate icircn folosul vacircnatului din Domeniile Regale (Periş Scroviştea Gherghiţa Dobreşti Casa Verde şi Chişineu-Criş icircn privinţa com-baterii dăunătorilor crearea ogoare-lor şi plantaţiilor special pentru vacircnat desfăşurarea unui program com-plex de amenajare a fonduri-lor de vacircnătoare Referindu-se la vacircnătorile regale apreciază

File de istorie |

vioiciunea regelui Ferdinand şi atmos-fera agreabilă şi destinsă din preajma suveranului Apoi autorul comunică cifra de 1500 piese din tabloul unei singure zi de vacircnătoare ndash evident vacircnat mic ndash socotind că la un astfel de tablou ar fi fost cea mai slabă zi de vacircnătoare pentru ca la cea mai bună tabloul să fie de 4000 piese Aprecieri deose-bite face şi icircn privinţa MS Regele

Regele Mihai la o Vacircnătoare Regală icircn Banat 1933

Colonelul August von Spiess cel care a avut icircn administrare Terenurile Regale de Vacircnătoare

Regele Mihai cu un trofeu de cerb carpatin

( continuare icircn pag 23 )

|22 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

dar eficace icircnvăţată tot de la bietul tata Am pus cartuş numai pe ţeava dreaptă lucru care m-a determinat să fiu mai atent la primul foc spre satisfacţia Missei care a avut ce apor-ta Cacircnd soarele a icircnceput să scapete după dealuri prepeliţele au icircnceput să mişte după hrană nemairăbdacircnd are-tul iar noi avacircnd fiecare cacircteva păsări icircmpuşcate am pornit-o icircn şir indian spre casă Ne-am oprit la Relu unde cu sprijinul mamei lui Furcioaia cum icirci ziceam noi am pregătit apetisantele prepeliţe frigacircndu-le icircnvelite icircn foi de varză Mai tacircrziu peste ani cacircnd am ajuns vacircnător cu permis icircn regulă şi aveam brac bdquoproprietate personalărdquo am mai icircnvăţat cacircte ceva de la cacircine De pildă am icircnvăţat că uneori vacircnatul teafăr icircn aparenţă poate fi totuşi lovit de moarte şi că este recuperabil dacă tu vacircnător cu slabe simţuri omeneşti te ajuţi de un cacircine cu simţuri incom-parabil superioare Să povestesc icircnsă faptele aievea icircntacircmplate Mă aflam la pază de căprior icircn adacircn-cul pădurii După aproape o jumătate de ceas de aşteptare şi aprigă luptă cu ţacircnţarii mi se năzare că undeva la spate am auzit un vreasc trosnind Trag cu ochiul spre Heda brăcuţa cu păr sacircrmos de lacircngă mine şi o văd cu capul ridicat şi urechile ciulite Mă rotesc cu scaunul icircntr-un picior spre dreapta şi rămacircn cu gura căscată la un ţap bătracircn icircmpietrit ca şi mine icircn nemişcare cu ochii holbaţi icircn direcţia mea Orice gest pripit ar fi făcut să văd doar un salt graţios şi să aud un brăhnit care mi-ar fi arătat drumul pe care ţapul s-ar fi mistuit spre desime Văzacircnd icircnsă că nu e nicio nădejde ca sălbăticiunea să plece capul spre iarba grasă m-am decis să trag Doar pen-tru asta venisem Ridicacircnd carabina milimetru cu milimetru am dibuit cum am putut spata animalului şi am slobozit cu destulă stacircngăcie un foc Nici o nădejde - icircmi zic ndash am tras pe alături Căpriorul dispăru icircn desime iar Heda care nu icircmplinise anul-icircncă icircncepu să caute vijelios icircn jurul meu ca la cacircmp Negăsind nici un vacircnat de aport nici urmă de vacircnat rănit se trase curacircnd lacircngă mine Fluieracircnd a pagubă mi-am aprins o ţigară şi după adunarea acareturilor cu care venisem am luat-o la vale Trecacircnd cu prepelicarul la curea pe la locul unde ţapul icircmi bdquopozaserdquo bag de

Fără intenţia de a brava icircn faţa cuiva sau de a impre-siona pe cineva trebuie să vă mărturisesc că nu am putinţa de a elucida măsura icircn care

au contribuit niscaiva gene atavice și bdquobiotopulrdquo atacirct de propice icircn care am deschis ochii ndash mica localitate Hăghig de lacircngă Braşov unde părinţii mei pasionați vacircnători şi mari iubitori de cacircini sau şi una şi alta ndash la declanşarea icircn mine a instinctelor vacircnătoreşti Icircn anii de şcoală urmaţi la liceul Andrei Şaguna din Braşov m-am pomenit icircntr-o bună zi bdquoicircmprumutacircndrdquo gioarsa tatălui meu - cea cu ţevi de damasc şi cu cocoaşe exterioare - şi furişacircndu-mă prin dosuri de grădini din Scheii Braşovului spre locul unde icircl zărisem pe urechilă Au urmat şi alte tenta-tive asemănătoare fără bdquoeficienţă economicărdquo din diverse cauze bdquotehnicerdquo inerentei vacircrsteiPentru susţinerea afirmaţiilor făcute sunt dator să arăt care este motivul pentru care iubesc atacirct de mult cacircinii de vacircnătoare şi de ce icircncă de copil am fost atras de această icircndeletnicire sportivă de suflet vacircnătoarea Ce-lor care mi-au pus această icircntrebare le-am răspuns icircn mod constant icircn felul următor părinţii mei aveau permanent icircn ogradă 3-4 cacircini de vacircnătoare Practic am crescut alături de cacircinii de vacircnătoare pe care i-am icircndrăgit i-am icircnţeles şi i-am apreciat pentru deosebitele lor calităţi Mai tacircrziu adolescenţa mi-am petrecut-o icircn prima canisă icircnfiinţată de AGVR icircn pădurea Băneasa-Tunari lacircngă

capitală unde tatăl meu era coor-donatorul crescătoriei ajutacircndu-l icircn multiplele treburi legate de creşterea icircngrijirea şi dresajul cacircinilor existenţi icircn număr de 60-70 capeteDin noianul amintirilor se desprind cele mai dragi păţanii la care mă gacircn-desc cu duioşie şi evlavie Am credinţa că cele mai scumpe amintiri ale tre-cutelor isprăvi vacircnătoreşti sunt cele icircn care am fost alături de credinciosul patruped nelipsit părtaş fără pretenţii al succeselor cinegetice ndash cacircinele de vacircnătoare O icircntacircmplare reală s-a petrecut pe cacircnd eram abia un macircndru licean Nu aveam mai mult de 15 ani Savuram icircn tihnă ultima parte a vacanţei mari la casa părintească din Hăghig localitate icircnşirată pe malul drept al Oltului Deşi macircnuiam binişor arma de vacircnătoare de calibru 20 moştenită de la biata mama trăgacircnd acum promiţător şi la zbor pacircnă icircn acea zi nu apucasem să o probez la pitpalacihellip Icircl icircnsoţisem pe tata de cacircteva ori ca simplu gentaş la astfel de vacircnători bdquonerentabilerdquo după părerea vacircnătorilor localnici Era ziua de 25 august a anului respectiv cam al doilea după rdquoeliberarea glorioasărdquo a ţării noastre Tocmai gătam obişnuitul program de bălăceală icircn Olt icircmpreună cu prietenii mei nedespărţiţi Relu Fur-cea şi Sandu Cucu Plin de iniţiativă Relu a fost cel care a propus să bdquodibăcimrdquo ceva prepeliţe pe care apoi să le preparăm la el acasă Idee adoptată rapid şi icircn unanimitate Ne-am echipat fiecare pe cacirct posibil mai vacircnătoreşte am luat flinta tolba cu

cartuşe şi pe Miss căţeaua brac cu păr scurt şi am tulit-o prin fundul grădinii Terenul de vacircnătoare care de altfel icircn-cepea icircndată după gardul grădinii era format din lunca inundabilă a Oltului o icircntinsă păşune presărată cu bălţi străjuite de trestie şi stuf icircnsoţit para-lel de o facircşie lată de cacircţiva kilometri de coline domoale După un mers voinicesc de 10-15 minute icircn direcţia Arinului o comună vecină sub bătaia soarelui dogori-tor ne-am trezit icircn mijlocul holdelor de sfeclă de zahăr bine icircmbrăcate cu mohor al miriştilor năpădite de mur sălbatic şi al celor de cucuruz Pacircnă să ne dezmeticim căţeaua care icircşi cunoştea bine meseria a şi icircnceput să caute icircn zig-zag icircnaintea noastră Nu după mult timp Miss cade icircn aret cu piciorul din faţă icircn aer şi cu capul sucit spre mine Am ocolit căţeaua prin faţă aşa cum văzusem că procedează tatăl meu şi am avansat spre locul unde consideram să este pitulată prepeliţa Spre mirarea noastră a ţacircşnit un vătui care a luat-o spre deal Miss a simu-lat o urmărire de 15-20 metri ba a şi chefnit de două ori după care s-a icircntors cuminte şi a continuat să caute mai departe icircn galopul ei domol dar constant Toţi trei urmăream cu icircnfrigurare mişcările căţelei După 5 minute o vedem pe Miss bătacircnd agitată din coada-i ciuntă după cacircţiva paşi rămacircnacircnd ca trăsnită de mirosul vacircnatului prins icircn nasul ei fin Am pro-cedat ca şi icircnainte dar pasărea a con-tinuat să rămacircnă nemişcată răbdacircnd atacirct aretul cacirct şi intervenţia mea care loveam cu piciorul icircn vegetaţia din faţa lui Miss Numai după ce am comandat bdquosaltărdquo şi Miss s-a repezit icircn icircncacirclcitura de vreji de mur a săltat o prepeliţă cacirct toate zilele atacirct de grasă icircncacirct părea că aripile-i mici cu greu icirci asigură propulsia Au urmat două bubuituri scurte şi puternice un formidabil nor de fum şi apoi s-a aşternut liniştea Sandu a fost cel care a strigat că a văzut zburătoarea plecacircnd sănătoasă Eu deşi după focurile pripite n-am mai putut zări pasărea mi-am dat seama că am ratat-o după privirea dojeni-toare a căţelei După ce am dat vina pe trăgacele care scapă prea uşor m-am angajat să nu mai arunc focurile atacirct de aproape şi să trag numai după ce pitpalacul ajunge la distanţa de 25-30 metri Uşor de zis greu de respectat M-am redresat numai după ce am aplicat icircn practică metoda simplă

O pasiune moștenită VAcircNĂTOAREA CU CAcircINE

| Chinologie vacircnătorească

23|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

oprim aici cu aceste icircntrebări de bun simţ a căror valabilitate poate există şi aziDupă ce apreciază rolul şi importanţa jandarmeriei de vacircnătoare cre-ate şi prezintă succint activitatea laborioasă a Direcţiei Vacircnătorii Mi-hai Gr Romaşcanu icircşi exprimă ideea necesităţii unei educaţii icircn sprijinul naturii şi a vieţuitoarelor ei laquo Fără teama de a greşi susţinem cu tărie ideea că propaganda pentru ocrotirea vacircnatului ar trebui să icircnceapă din clasele primare micii şcolari urmacircnd să fie icircndemnaţi ca icircn locul praştiei şi al pietricelelor să poarte icircn buzu-nare grăunţe sau făracircmituri de pacircine pentru hrana nevinovatelor păsări ale cerului care icircndură frig şi foame icircn timpul iernilor grele Paralel cu această acţiune energică icircn sufletul omului matur urmează să se sădească dragostea pentru toate vieţuitoarele nevătămătoare printr-o continuă propagandă lămuritoare asupra foloa-selor pe care el le trage de pe urma lorraquo

Iată deci o carte ndash fereastră spre vacircnătoarea din Romacircnia icircn două de-cenii din răstimpul interbelic - scrisă nu de un profesionist al vacircnătorii ci de o mare personalitate a economiei romacircneşti autor a cacirctorva zeci de lucrări de analiză icircn cacircteva din cele mai diferite sectoare economice şi industriale A fost comisar general al Comisariatului General al Preţurilor din Ministerul Economiei Naţionale arestat icircn bdquoNoaptea demnitarilorrdquo din 5 ndash 6 mai 1950 şi icircnchis la penitencia-rul GherlaDar claritatea cu care a privit şi anali-zat şi situaţia vacircnătorii icircn toate as-pectele ei materiale organizatorice de educaţie etică ni-l face contemporan

Mihai I icircn legătură cu atracţia Sa faţă de vacircnătoare laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu (ortografia originală) a fost iniţiat icircn arta vacircnătoarei icircncă din cea mai fragedă copilărie fiind astăzi cea mai mare nădejde pentru lumea vacircnătorească Luacircnd parte la mai toate vacircnătorile regale Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu icircmpuşcase icircncă de la vacircrsta de doisprezece ani majoritatea speciilor de vacircnat din ţară de la potacircrnichea şi fazanul din şesurile Dunării picircnă la macircndrul cerb al Carpaţilor Prin moştenirea calităţilor vacircnătoreşti ale familiei şi prin experienţa vacircnătorească pe care a făcut-o Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu este astăzi un vacircnător desăvacircrşit fala tagmei noas-tre iar viitorul vacircnătoresc al ţării este asigurat raquo (am icircncheiat citatul) Referindu-se la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic) Bucureştilor raquo autorul apreciază că laquo mii de cetăţeni din toate unghiu-rile ţării şi foarte mulţi străini au pu-tut admira cea mai frumoasă şi mai icircnălţătoare manifestare vacircnătorească pe care Romacircnia a cunoscut-o vreodatăraquo Aminteşte apoi de participarea Romacircniei la expoziţiile internaţionale de vacircnătoare de la Leipzig Berlin şi Paris care icircn opinia sa laquo au condus la consacrarea noastră definitivă icircn lumea vacircnătorească mondială raquo Către icircncheiere autorul face un re-chizitoriu societăţilor de vacircnătoare care nu icircşi icircndeplinesc obligaţiile faţă de vacircnat laquo Nu este destul că ne-am stracircns icircntro societate de prieteni că am luat icircn arendă terenuri pe care le cutreierăm gata icircn orice clipă să răpunem vieaţa animalelor sălbatice Ce ne-ar răspunde oare conducătorii acestor societăţi dacă i-am icircntreba cacircte capre iepuri potacircrnichi etc au adus pe terenuri de cacircnd le-au arendat şi pacircnă astăzi Au dat hrană icircn tim-pul iernii animalelor pentru ca să le uşureze traiul Cacircţi paznici au anga-jat şi care a fost activitatea lor Cacircte procese de braconaj au icircncheiat raquo Ne

Felul piese-lor expuse

Recordmondial

Premiul de

onoarePremiul

I-iuPremiulal II-lea

Premiul al III-lea

Totalulpremiilor

La sutădin total

Cerb - 11 38 53 28 130 3171

Căprior - 13 25 33 28 99 2415

Capră neagră 1 11 31 28 38 109 2659

Mistreţ - 2 3 10 22 37 902

Urs 1 3 11 5 4 24 585

Lup - 1 3 - 1 5 122Racircs - 1 1 2 2 6 146

TOTAL 2 42 112 131 123 410 100

Tabloul laquo premiilor laquo (medaliilor) obţinute la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic ) Bucureştilor raquo

seamă că Heda devine agitată bătea din coadă şi sforăia cu nasul pe jos de parcă ar fi urmărit cacircrsteiul Cacircnd i-am dat drumul din lesă a zbughit-o spre hăţiş icircn cu totul altă direcţie decacirct mi se păruse că a luat-o ţapul N-au trecut nici zece minute şi numai ce auzii lătrat pe loc icircntrerupt la scurte intervale de un gen de bocet necunoscut pentru mine Răzbătacircnd cu greu prin desime icircn direcţia căţelei spre totala mea surprin-dere mi-am găsit ţapul icircncă zvacirccnind din picioare care destul de bine lovit mai făcuse totuşi o sută-două de paşi prin tufărişul de nepătruns

NIC STRĂVOIU

|Nic Străvoiu

Foto 1 După o pacircndă la căprior petrecută cu 100 de ani icircn urmă Foto 2 Mama autorului icircn funcția de ajutor de dresor Foto 3 Nic Străvoiu icircn anii adolescenței petrecuți la Canisa AGVR

Ilustrația autorului

( urmare din pag 21 )

|24 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Francis Chevier icircn cartea sa ldquoNotre gastronomie est une culturerdquo (Gastronomia noastră este o

cultură) vorbește de bucătăria franțuzească care a fost inclusă icircn Patrimoniul Umanității După Chevier gastronomia nu este doar o pasiune ci un ldquomonumentrdquo al culturii francezilor Icircnsă obi-ceiurile de a macircnca și a bea bine nu sunt proprii Franței Numeroase alte civilizații se caracterizează printr-o gastronomie bogată și sofisticată din Ja-ponia pacircnă icircn Vietnam din Tailanda Iran sau Peru pacircnă icircn Italia și Maroc Să luam exemplul Chinei Această foarte veche și strălucitoare civilizație și-a dezvoltat cu mult icircnaintea Occidentului o artă de a trăi elegantă și subtilă icircn care gastronomia icircși avea locul de onoare Curțile diferitelor dinastii imperiale au urmărit să aducă pe mese gusturi dintre cele mai rafinate Dar nu toate societățile au știut să-și dezvolte un sistem culinar atacirct de ales Antropologul Claude Levi ndash Strauss a subliniat importanța resurselor icircn elaborarea unei gas-tronomii fine ldquoDacă arta gătitului constă așa cum pare icircn a asocia savorile mai multor substanţe alimentare pentru a le armoniza sau sublinia con-trastul se poate crede că toate popoarele lumii au fost capabile de a o descoperihellip Totuși nu este așa Fiindcă pentru a combina diferite produse trebuie să dispui de ele simultanrdquo Cu alte cuvinte este nevoie de o ofertă de bunuri alimentare foarte diversificată icircn același moment pen-tru a obține o combinație fericită de gusturi Am specificat cele de mai sus pentru a atrage atenţia asupra locului pe care icircl ocupă masa icircn viața noastră Nu icircntacircmplător i-am amintit pe francezi Pentru ei cele trei mese zilnice au o importanță specială şi urmăresc evoluția modului de viațăChiar dacă astăzi sunt mult mai scurte simplificate și adaptate la căutarea practicului mesele continuă să păstreze și altă dimensiune Ele reprezintă mo-mentul privilegiat de transmitere a valorilor de comunicare fiind creatorul legăturilor sociale

Icircn dorința de a da viață mesajului de mai icircnainte am considerat foarte potrivit să icirci fa-cem o vizită la ldquoCabana Vacircnătorilorrdquo domnu-lui Ștefan Bercea ndash maestru bucătar icircn arta

culinară și managerul acestui complex localizat la Predeal icircn Brașov La cei 50 de ani domnul Ștefan Bercea se bucură de un prestigios renume dovadă stacircnd palmare-sul impresionant de diplome obținute la cele mai importante concursuri internaționale dar și oaspeții de seamă care i-au trecut pragul sau pentru care a avut onoarea să găteascăCel mai important eveniment pentru care a gătit a fost summitul NATO din 2008 unde a servit un Duet de căprior cu fazan Printre oaspeții de seamă care i-au trecut pragul se numără Regele Mihai dar și președinții țării pe racircnd domnii Ili-escu Constantinescu și Băsescu Șirul VIP-urilor dar și vedetelor care l-au vizitat este lung A ținut totuşi să o amintească pe Teo Trandafir ndash care icirci este o bună prietenă și pentru nunta căreia a gătit icircn această lună un ceaun special din carne de căprior

Care este pe scurt drumul parcurs pacircnă a ajunge la ceea ce reprezintă azi Cabana VacircnătorilorȘB Cabana Vacircnătorilor era icircn anul 1986 doar un vis Pacircnă aici a fost multă muncă inclusiv icircn Germania şi Elveția unde am lucrat la diferite restaurante și unde am icircnvățat cum se gătește vacircnatul Revenit icircn țară cu banii cacircștigați și cu puțin noroc icircmpreună cu soția mea am cumpărat actualul restaurant și simțind nevoia să facem ceva special am considerat că este bine să des-chidem un restaurant cu specific vacircnătoresc cel cu specific romacircnesc existacircnd deja icircn apropiereLa icircnceput am adus rețetele cu sosuri din Germania pe care le pregăteam icircn special clienților cunoscători ce deveniseră fideli iar cei neobișnuiți cu astfel de gusturi au fost repede

cuceriți de preparatele din vacircnat De exemplu una dintre primele rețete este ospățul vacircnătorilor - o tocană din carne de cerb pe care am adaptat-o gustului romacircnesc prin agăugarea de ingredi-ente obișnuite - ceapă usturoi ardei ciuperci - toate acestea se pun icircntr-un bol ceramic se acoperă cu aluat și se dau la cuptor

Care este vacircnatul preferat pe care icircl gătiți Dar pe care vă place să icircl vacircnați ȘB Prefer să gătesc carnea de căprior pen-tru că este cea mai delicioasă icircnsă și carnea de cerb lopătar are calități deosebite Acum doi ani am avut prilejul să icircmpușc primul meu cerb lopătar undeva icircn zona Aradului la Chișineu ndash Criș Am rămas impresionat de cacirct vacircnat există acolo Vacircnătoarea a avut loc icircn perioada boncănitului iar acea zi icircmi va rămacircne icircn amintire pentru totdeauna Cacircnd am plecat spre locul de vacircnătoare și ne-am urcat icircn ob-servator era icircncă icircntuneric Se auzeau zgo-mote ciudate icircn jur Văzacircndu-mi nedumeri-rea paznicul m-a lămurit repede că suntem

ARTĂ ȘI PASIUNE

Ştefan Bercea Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi

Cofetarilor din Turism Romacircnia

25|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Interviul lunii|

fiu prezent la restaurant pentru că este nevoie de mine Am o armă Mauser calibrul 30-06 cu care am icircmpușcat căprior urs și cerb

Aveți doi fii Bogdan şi Dragoş Ne-ați mărturisit că mezinul familiei ndash Dragoș - vă calcă pe urme icircn ceea ce privește meseria și că icirci place să spună că s-a născut practic icircn bucătărie ȘB Dragoș este pasionat de gătit A urmat și un stadiu de pregătire la un restaurant din Elveția de unde s-a icircntors cu multe idei și cu un mare elan implicacircndu-se acum foarte serios icircn acest domeniu Anul trecut a participat la Tacircrgul Mon-dial de la Shanghai ndash China unde a fost foarte apreciat Tot Dragoș icircmi moștenește și pasiunea pentru vacircnătoare mă icircnsoțește de fiecare dată icircn călătoriile mele cinegetice și icircn curacircnd va susține examenul de vacircnător

Revenind la carnea de vacircnat puteți transmite cititorilor noștri cacircteva secrete și sfaturi utile Pentru că trebuie să recunoaștem gătitul vacircnatului dobacircndit este cel mai frumos omagiu pe care un vacircnător icircl poate aduce prăzii sale De exemplu care sunt secretele fezandării Ș B Se spune că tot vacircnatul se fezandează icircnsă nu este așa Doar carnea de vacircnat bătracircn sau cea care are miros mai intens trebuie să stea icircn baiț De exem-

plu eu nu pun carnea de căprior icircn baiț doar dacă fac pastramă sau dacă este vorba de un țap care are miros Icircn rest carnea de vacircnat se frăgezește se fezandează prin congelare icircmpachetacircnd-o foarte bine şi trăgacircnd-o icircn vid Cacircnd o scoatem o decongelăm la temperatura camerei Carnea de căprioară cel puțin se poate pregăti foarte simplu după ce este prăjită icircn unt ca un escalop se dă la o parte iar icircn untul care a rămas se adaugă 2-3 linguri de dulceață de afine sau de vișine puțin vin obținacircndu-se un sos delicios și foarte ușor de preparat Alt mod rapid de preparare carnea tăiată felii foarte subțiri este trasă icircn ulei de măsline icircn care am prăjit icircn prealabil puțin usturoi iar la sfacircrșit se adaugă sare și piperO rețetă mai nouă căprior cu bere neagră tot o influență din țările nordice Cubulețele de carne foarte fragede sunt trase icircn tigaie și stinse cu bere neagră Se agaugă un amestec de condimente (scorțișoară cuișoare puțin cimbru și foaie de dafin) Se servește cu crutoane de pacircine neagră și cu paste

Respectați icircntocmai rețeta sau inventați mereu ȘB Aceasta este arta bucătarului Trebuie să aibă imaginație și curaj să facă un preparat sau să icircl reinventeze

VPR

icircn toiul boncănitului și că acele zgomote sunt de fapt boncănitul cerbilor lopătari Odată cu ivirea primilor zori am putut vedea mai icircntacirci străpungacircnd ceața densă coarnele cerbi-lor Apoi ca o cortină ceața s-a ridicat și mi s-a oferit un spectacol uimitor icircn fața noastră se afla o turmă icircntreagă cacircteva sute de exem-plare A fost impresionat pentru că așa ceva nu mai văzusem niciodată ldquoE ușor să vacircnezi cerb lopătarrdquo- mi-am zis văzacircnd mulțimea icircnsă mai tacircrziu după trei zile de urmărire aveam să aflu că nu este tocmai ușor Foarte vigilente aceste animale dispar cacirct ai clipi iar exemplarele care rămacircn mai aproape icircn bătaia armei sunt din-tre cele tinere Așadar am așteptat momentul potrivit care se tot amacircna Am icircncercat să mă apropii prin pădure fără succes icircnsă Icircn ultima zi la sfatul paznicului am ales să mă apropii tacircracircș spre doi cerbi frumoși pe care icirci zărisem prin binoclu cam la 350 de metri Nu mai trăsesem niciodată la o distanță mai mare de 200 de me-tri nici vorbă de 300 dar era singura ocazie pe care o mai aveam Am mai icircnaintat cacircteva zeci de paşi am calculat o corecție potrivită pentru acea distanță și mi-am icircncercat norocul ldquoL-ați ratatrdquo icircmi spuse paznicul ldquoBa nu a căzut l-am văzut cum a căzut icircn focrdquo i-am răspuns Nu-mi venea să cred nici mie Cerbul lopătar căzuse icircn foc Cred că a fost și șansahellipMai am o amintire tot la vacircnătoare de cerb lopătar pe domeniile de la Charlota De această dată boncănitul se terminasehellip După ce am ales un mascul frumos din grup am ochit și am tras Spre marea uimire a mea și a paznicului icircmpușcasem o ciută Nu icircnțelegeam ce se icircntacircm-plase pentru că icircn cătare avusesem masculul Aruncacircnd o privire la cățiva metri de locul unde căzuse ciuta am văzut niște picături de sacircnge le-am urmat și la nici 20 metri am găsit și cer-bul Glonțul trecuse prin el și lovise ciuta care se aflase icircn spatele cerbului Deși pare o poveste vacircnătorească sunt sigur că și alți vacircnători mai puțin atenți pe direcția de tragere au avut parte de experiențe asemănătoare nu tocmai plăcute

Din ceea ce icircmi mărturisiți icircnțeleg că preferați vacircnatul mare Ce arme avețiȘB Vacircnătoarea la vacircnatul cu pene nu mă prea atrage Am fost de cacircteva ori la vacircnătoare de fazan icircnsă așa este aveți dreptate prefer vacircnacirc-toarea la vacircnat mare Iarna goana la mistreți deși aceasta se suprapune de multe ori cu zilele de sacircmbătă și duminică atunci cacircnd trebuie să

|26 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

După cum cunoaşteţi din numerele precedente ale VPR ca urmare a alocării Campionatului Mondial de Pescuit la Crap ndash 2012 către AGVPS

din Romacircnia Comitetul Director al FIPS ndash ed reunit la Roma icircn perioada 2-3 decembrie 2011 a examinat şi aprobat propunerea organizării evenimentului pe locaţia Corbu II ndash Constanţa administrat de SC RIG SERVICE SAAprobarea definitivă a fost totuşi condiţionată con-form uzanţelor şi procedurii acestui for decizional de inspectarea parcursului de către o comisie de omologare compusă din specialişti recunoscuţi şi acreditaţi de către FIPD-ed pentru această disciplină a pescuitului sportiv de competiţie Ca urmare a corespondenţei purtate s-a convenit ca inspectarea şi omologarea efectivă să se facă icircn perioada desfăşurării unei competiţii similare cu cea programată oficial Astfel a fost aleasă perioada icircn care s-a desfăşurat a XI-a ediţie a bdquoCupei RIGrdquo organizată de această dată icircn condiţii fără precedent

cu participarea a 75 de echipe formate din cacircte doi pescariAstfel icircn după-amiaza zilei de joi 17 mai delegaţia formată din domnii Antonio Gigli consilier al preşedintelui FIPS-ed Ugo Claudio Matteoli pentru pescuitul sportiv la crap şi Guido Mazza-rella căpitanul echipei Italiei de pescuit la crap dublă campioană mondială au fost preluaţi de echipa tehnică a AGVPS şi RIG SERVICE coordonată de dl Teodor Bentu vicepreşedinte al AGVPS cu probleme de pescuit Icircn perioada desfăşurării inspecţiei au fost evaluate toate criteriile de acredi-tare impuse de un eveniment de o ase-menea importanţă

Au fost apreciate icircn ordinea importanţei condiţiile de transport pacircnă icircn locaţia propusă spaţiile destinate festivităţilor de deschidere icircnchidere a competiţiei oficiale condiţii de cazare pensiune transport tur-retur pacircnă la pista de concurs sala de reuniuni a managerilor dotarea tehnică necesară preluării şi prelucrării rezultatelor afişajul electronic şi comuni-carea datelor amenajarea şi dotarea pistei de concurs densitatea populaţiei piscicole a bazinului şi frecvenţa capturilor Toate condiţiile preliminare au fost apreciate la super-lativ inclusiv costurile acestora propuse şi susţinute de administrator piesa de rezistenţă constituind-o amenajarea efectivă a pistei de concursPuşi icircn faţa unui parcurs amenajat pe trei sectoare de cacircte 25 de platforme consolidate şi pietruite cu dimensiunile de 15 x 10 m (derogare solicitată şi obţinută de la FIPS-ed) dotate cu mini-căsuţe din lemn cu două paturi şi cazarmament grupuri sani-tare ecologice drum de acces perimetral bazinului

pietruit facil pentru orice tip de autovehicul membrii comisiei au afirmat că standardele acestui bdquocarpo-dromrdquo sunt unice icircn Europa S-a punctat icircn plus la bdquoimpresia artisticărdquo prin cantitatea şi calitatea captu-rilor cu o frecvenţă incredibilă care i-a uimit pe evalu-atori Dovadă cele aproape 15 tone de peşte capturat pe durata celor 72 ore de concurs Este adevărat că icircn afara boicotului impus de APCR la această competiţie au participat cei mai buni pescari de crap din Romacirc-nia unii pentru icircncununarea palmaresurilor perso-nale sau pentru premiile substanţiale puse icircn joc alţii din curiozitate pentru testarea unei noi locaţii apărute pe harta Europei S-au capturat 14954 kg de peşte prima echipă clasată a prins 76829 kg iar media a fost de 199 40 kg echipăMenţionăm prezenţa icircn concurs a trei echipe reprezentacircnd Republica Moldova şi a patru echipe din Bulgaria Au fost prezenţi şi delegaţi din Franţa şi Rusia care au făcut propriile constatări şi au prelevat probe de apă icircn vederea preparării de nade şi momeli adecvate zonei omologate pentru găzduirea eveni-mentului Interviurile acordate de cei doi delegaţi ai FIPS-ed posturilor PV-TV Fishing amp Hunting Neptun TV şi VPR prezente la solicitarea administra-torului au relevat surpriza acestora faţă de realitatea constatată icircn condiţiile icircn care printr-o corespondenţă tendenţioasă fuseseră preveniţi asu-pra unor bdquodeficienţe majorerdquo imaginare de altfel a pachetului de servicii şi a pistei de concurs Acţiunea s-a dovedit a fi icircncă o reuşită a AGVPS susţinută din plin de SC RIG SERVICE SA ndash Constanţa şi de CJ Constanţa pentru promovarea pescuitului sportiv competiţional şi a preocupărilor icircn acest do-meniu pe plan naţional şi internaţional continuacircnd tradiţia de 55 de ani de recunoaştere mondială a Romacircniei icircn această disciplină

MI

|Competiții

CAMPIONATUL MONDIAL DE PESCUIT SPORTIV LA CRAP ndash ROMAcircNIA 2012OMOLOGAREA INTERNAŢIONALĂ OFICIALĂ A LOCAŢIEI CORBU II ndash CONSTANŢA

Ilustrația autorului

PSRăspundem cu această ocazie şi unor articole denigra-toare apărute icircn presa halieutică prin compararea cu rezultatele obţinute icircn aşa numitul bdquocampionat naţionalrdquo paralel organizat de APCR pe acumularea Săruleşti Pentru comparaţie cele 33 de echipe participante au capturat un total de 2050 kg de peşte prima echipă clasată 25661 kg media fiind de 6212 kgechipă icircn condiţiile icircn care 6 echipe nu au prins nici un peşte

27|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări

APRECIERILE OFICIALILOR FIPS-ed ASUPRA CALITĂŢILOR PISTEI DE CONCURS CORBU II ndash CONSTANŢA

Aflat icircn locaţia care va găzdui cel de-al XIV ndashlea Cam-pionat Mondial de Pescuit Sportiv la Crap ndash Romacirc-

nia 2012 redactorul VPR a consemnat următoarele declaraţii

Domnul Antonio Gigli ndash consilier al preşedintelui FIPS ndash ed Ugo Claudio Matteoli pentru activitatea competiţională de pescuit la crap Am venit aici la indicaţiile Domnului Matteoli preşedintele Fips-ed Am venit fiind puţin sceptic de modul icircn care pista de concurs o să fie pregătită pentru un eveniment de talia Campionatului Mondial Am rămas uimit de modul icircn care cei de aici au rezolvat toate problemele organizatorice este o pistă de concurs excepţională sunt foarte plăcut impresionat De asemeni sunt impresionat de calitatea capturilor pe care cei care sunt acum icircn concurs le-au realizat s-au prins foarte mulţi crapi iar pista este una extrem de potrivită pentru Campionatul Mondial E de neimaginat să poţi prinde icircn 24 de ore de la icircnceputul

concursului 190 de capturi reprezentacircnd 350 kg de peşte Este incredibil Sunt foarte mulţumit de ce am găsit icircn Romacircnia Chiar aş

vrea să rămacircn aici dacă ar fi posibil Sunt uimit de ce aţi reuşit să faceţi aici Dacă mi-ar fi povestit cineva nu aş fi crezut Sunt mulţumit de calitatea peştelui n-am mai văzut ase-menea densitate de exemplare viguroase cu o medie a greutăţii atacirct de ridicată Nu pot decacirct sa-i felicit pe cei care s-au ocupat de organizarea acestei piste de concurs şi sunt sigur că o să rezulte un eveniment de care o sa-şi amintească toata lumea Icircn concluzie sunt foarte mulţumit de cum au decurs lucrurile de relaţia pe care noi cei de la Fips-ed am avut-o cu organizatorii cei care au dovedit că au abilitatea de a gestiona un asemenea eveniment cum este un Campionat Mondial aşa că le mulţumesc din partea celor de la Fips-ed şi felicit AGVPS din Romacircnia pentru alegerea făcută Domnul Guido Mazzarella căpitan al echipei Italiei de pescuit la crap dublu campion mondial Aveţi o organizare excelentă şi noutăţi pe care nu le-am văzut la alte campionate mondiale la care am asistat sau chiar am participatConstrucţiile au fost extrem de laborioase şi s-au făcut eforturi uriaşe tehnice şi materiale Criteriile impuse de regulamentul internaţional au fost respectate cu rigurozitate şi aveţi o pistă de competiţii unică icircn Europa Aşteptăm cu interes candidatura ţării dvs pentru găzduirea şi organizarea unor astfel de competiţii şi icircn anii următori

a consemnat Mugurel Ionescu

Ilustrația autorului

Dl Guido Mazzarella verifică standurile de concurs icircmpreună cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Dl Antonio Gigli detaliază aspectele tehnice cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Populare cu crapi Crap icircn minciog

|28 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Ihtiologie

Pe radiile celorlalte icircnotătoare sunt rar pete şi foarte palideColoritul este mai icircntunecat la populaţiile reofile Variabilitatea este foarte pronunţată Populaţiile din porţiunile superioare ale racircurilor au corpul mai alungit profilul dorsal mai puţin convex capul şi ochii relativ mai mari pedunculul caudal mai lung şi mai icircngust pectora-lele şi mustăţile mai lungi Lobii caudalei sunt mai ascuţiţi şi coloritul mai intens Populaţiile limnofile din pacircraiele macircloase şi cursul inferior al racircurilor au caractere opuse Icircn acelaşi racircu există o trecere gradată icircntre populaţia reofilă din amonte şi cea limnofilă din aval icircn anumite racircuri există populaţii cu caracter intermediar Icircn unele bazine de exem-plu Crişul Mic şi Someş există doar forma limnofilă pacircnă spre izvoare Ecologie Trăieşte icircn diverse categorii de racircuri lent sau moderat curgătoare preferă pacircraiele mici mai mult sau mai puţin macircloase din regiunea submontană sau colinară pre-cum şi cursul superior al racircurilor mici ce izvorăsc la cacircmpie Icircn racircurile mari este mai frecvent icircn partea superioară a cursu-lui lor mijlociu icircnsă nu atacirct icircn cursul principal al racircului cacirct icircn braţele laterale cu apă mai lentă Icircn cursul inferior al racircu-rilor mari devine tot mai rar icircn Dunăre nu ajunge niciodată Spre deosebire de celelalte specii ale genului trăieşte şi icircn ape stătătoare bălţi şi iazuri dar numai icircn acelea care au sau au avut legătură cu vreun racircu Icircn racircurile icircn care trăieşte icircn număr mare formează cacircrduri mici Reproducerea durează din mai pacircnă spre sfacircrşitul lui iulie Icrele sunt depuse icircn curent pe fund tare Se reproduce icircnsă şi icircn ape stătătoareDimorfismul sexual este slab marcat Tuberculii nupţiali s-au observat la masculi icircn rare cazuri şi sunt mărunţi Icircnotătoarele sunt mai lungi la masculi Hrana constă icircn primul racircnd icircn larve de insecte reofile (tricoptere efemeroptere mai rar tipulide tabanide) din amfi-pode viermi şi moluşte Consumă uneori şi alge din biodermă sau resturi vegetale Exemplarele pătrunse icircn bălţi consumă intens cladocereImportanţa economică este locală deşi carnea este gustoasăRăspacircndire geograficăTrăieşte icircn bazinele Dunării şi Histrului Icircn Germania şi Ce-hia are loc o integrare icircntre rasele obtusirostris şi gobio iar icircn sudul bazinului Dunării ndash Serbia Bulgaria ndash icircntre obtu-sirostris şi bulgaricus Icircn Romacircnia lipseşte icircn Dunăre şi bălţile ei Icircn rest există practic icircn toate racircurile şi pacircraieleEste semnalat pacircnă icircn prezent icircn Tisa şi Iza la Sighet Vişeu de la Vişeul de Sus la vărsare Bistriţa transilvăneană de la Bistriţa pacircnă la vărsare Icircn Someşul Mic trăieşte forma limnofilă din amonte de Gilău pacircnă la Dej şi icircn toţi afluenţii săi de asemenea icircn bazinul Crişurilor Icircn Mureş se găseşte sub forma reofilă de la Gheorgheni pacircnă la Tg Mureş icircn afluenţii Mureşului superior pacircnă la Tg Mureş icircn Arieş la Turda confluenţă cu Arieşul icircn Bega de la Margina la Timişoara icircn Caraş de la Carasova icircn aval icircn Nera (forma reofilă) din amonte de Bazovici pacircnă la vărsareIcircl găsim de asemenea icircn bazinul Jiului icircn Olt de la Miercurea Ciuc la Drăgăşani icircn Vedea de la izvoare pacircnă la Smacircrdinoasa (Teleorman) şi icircn ceilalţi afluenţi ai Ve-dei de la izvoare pacircnă la vărsare icircn Argeş de la Curtea de Argeş pacircnă la Bucureşti icircn Neajlov la Bălăria şi Co-mana (Giurgiu) icircn Dacircmboviţa de la Tacircrgovişte pacircnă la Bucureşti icircn Colentina şi afluenţii ei de la izvoare pacircnă icircn aval de Bucureşti icircn Ialomiţa din amonte de Tacircrgovişte pacircnă la confluenţa cu Prahova icircn Siret de la intrarea icircn ţară (fauna reofilă) pacircnă icircn aval de confluenţa cu Putna (forma limnofilă) icircn racircul Bacircrlad şi afluenţii săi de la izvoare pacircnă la vărsare precum şi icircn unii afluenţi

Dumitru GIUGIUCĂ

PorcuşorulGobio gobio obtusirostris ndash Valenciennes ndash 1844

Icircncadrare sistematică

- Ordinul Cypriniformes Goodrich 1909- Subordinul Cyprinoidei Berg 1940- Familia Cyprinidae Jordan şi Evermann 1896- Genul Gobio Cuvier 1817

Denumiri populare porcon corcodan ghivă givă mur-goi petroc pietroşelDescriere Corpul este moderat alungit şi comprimat lateral icircnălţimea sa reprezintă la exemplarele adulte din ape mai rapide 17-21 din lungimea corpului fără caudală iar la exemplarele din ape mai lente 18-26 din aceastaGrosimea reprezintă 80-85 din icircnălţime Profilul dorsal variază icircn funcţie de icircnălţime la exemplarele cu corpul icircnalt acest profil este puternic convex iar la cele cu corpul alungit convexitatea este mult mai redusă profilul dorsal apropiin-du-se de orizontală Profilul ventral este orizontal Lungimea capului reprezintă 24-29 din cea a corpului mediile fiind de aproximativ 26-27 la populaţiile reofile (din amonte) şi 26-269 la cele limnofile (din aval) Botul este scurt şi obtuz iar lungimea lui reprezintă 85-12 din lungimea corpului Botul este mai scurt decacirct spaţiul post-orbital Gura este inferioară semilunară deschiderea ei ajunge sub nări iar inserţia mandibulei sub icircnceputul sau sub prima jumătate a ochiului Ochii sunt mici depărtaţi şi privesc lateral diametrul lor reprezintă la adulţi 42-73 din lungimea corpului la majoritatea populaţiilor limnofile şi 58-67 la majoritatea celor reofile Mustăţile sunt de lungime variabilă lungimea lor reprezintă la populaţiile reofile 65-105 din lungimea corpului şi 23-35 din cea a capului la aceste populaţii mustăţile ajung la nive-lul ochiului Pedunculul caudal este comprimat lateral icircnălţimea sa minimă fiind mai mare decacirct grosimea sa Lungimea pedun-culului caudal reprezintă la populaţiile reofile 20-25 iar la cele limnofile 19-24 din lungimea corpului icircnălţimea minimă reprezintă 7-11 din lungimea corpului şi 35-50 din cea a pedunculului caudal Spaţiul predorsal reprezintă 42-50 din lungimea corpului Marginea dorsalei este uşor concavă Caudala este moderat scobită cu cei doi lobi egali vacircrfurile lor fiind ascuţite la populaţiile reofile şi rotunjite la cele limnofile Vacircrful pec-toralelor la majoritatea exemplarelor nu ajunge inserţia ventralelor Inserţia ventralelor este situată puţin icircn urma inserţiei dorsalei cam sub prima radie divizată a acesteiaPieptul şi istmul sunt parţial sau chiar total acoperite cu solzi Colorit Partea dorsală este cenuşiu-verzuie icircnchisă iar capul este şi mai icircnchis Pe spate are 7-10 pete mici slab definite Pe flancuri are 7-10 pete icircntunecate de mărimi foarte variabile icircn general are 5 dungi longitudinale brun ndash negricioase Solzii liniei laterale sunt bordaţi cu negru avacircnd două pete negricioase una sub alta Faţa ventrală este alb-gălbuie Icircnotătoarele sunt incolore pe radiile dorsalei sunt 3 şiruri de pete negricioase pe cele ale caudalei sunt 4

29|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Echipamentul Pescarului

Pentru mine cel puţin a fost foarte greu la icircnceput să

decid ce echipament de pescuit la muscă ( FLY ) să achiziţionez ca să pot să icircnvăţ cacirct mai repede şi mai uşor tehnicile de lansare a şnurului şi bineicircnţeles să fie adecvat mărimii peştilor pe care icirci urmăresc şi dimensiunilor muştelor pe care o să le folosesc Deoarece cele mai multe partide de pescuit le desfăşor pe racircul Jiu care are lăţimi destul de mari am optat pentru o lansetă clasa 5 mulinetă clasa 5 şi şnururi clasa 4 şi clasa 5 Pentru că citisem icircn alte reviste dar şi pe internet că cea mai potrivită pen-tru un icircncepător este o lansetă cu acţiune ldquomai blacircndărdquo am ales o lansetă de acţiune MF adică me-dium-fast Ulterior am achiziţionat şi o lansetă clasa 6 mulinetă clasa 6-7 şi şnururi clasa 6 şi clasa 7 De data aceasta am ales lanseta de acţiune F adică fast La lanseta clasa 5 de acţiune MF icircncărcarea la lansările şnurului se realizează pe prima jumătate a lungimii lanse-tei iar la lanseta de clasa 6 de acţiune F icircncărcarea se realizează icircn zona de vacircrf Am pescuit cu am-bele lansete şi am folosit la lansări şi şnururi egale dar şi mai mici sau mai mari faţă de clasa lanse-tei Astfel am observat anumite particularităţi pentru fiecare lansetă icircn funcţie de clasa şnurului pe care icircl foloseam de mărimea muştelor şi de condiţiile meteo Pentru cazul icircn care am folosit lanseta clasa 5 de acţiune MF am execu-tat lansările mai lent ca să nu forţez lanseta şi să-i dau timp să se icircncarce

cacirct mai bine cu greutatea şnurului Cel mai impor-tant este că pentru un icircncepător lanseta cu acţiune MF nu ldquotaxeazărdquo atacirct de aspru greşelile la lansare Am folosit fără probleme şnurul clasa 5 cacirct şi pe cel de clasa 4 dar la cel de clasa 6 am observat că lanseta se icircncărcă prea mult la lan-sare şi există posibilitatea chiar să se rupă de aceea nu am mai folosit şnururi mai mari icircn clasă decacirct lanseta Şnurul de clasa 4 l-am folosit icircn special cacircnd am pescuit pe racircurile mai mici deoarece mi s-a părut că se ldquoaşeazărdquo pe apă mai discret iar pe cel de clasa 5 cacircnd am pescuit pe Jiu Pentru cazurile icircn care vacircntul avea intensificări mult mai bine s-a com-portat la lansări şnurul de clasa 5 Contrar anumitor păreri citite am observat că lansările la distanţă le execut mai bine cu şnurul de aceeaşi clasă cu lan-seta faţă de cel de clasă mai mică De asemenea nu am reuşit să execut

lansări corecte cacircnd am folosit muşte prea mari icircn special streamere sau nimfe supra lestate Pentru lanseta de cla-sa 6 cu acţiunea F am pu-tut executa lansările mai rapide deoarece aceasta se icircncarcă icircntr-un timp mai scurt sub greutatea şnurului Icircn schimb aceas-ta mă ldquotaxardquo mai aspru la greşelile de lansare Un avantaj la această lansetă a fost acela că am folosit şi şnurul de clasă mai mare fără să am probleme deose-bite la icircncărcare Lansările la distanţă au fost vizibil mai lungi faţă de cazul icircn care am folosit lanseta cu acţiune MF şi de aseme-nea lanseta cu acţiune F s-a comportat mai bine pe vacircnt Tot cu această lansetă am folosit fără probleme şi streamerele mari şi nimfele mai grele De obicei cacircnd pes-cuiesc pe racircuri mai mici folosesc lanseta clasa 5 cu şnurul de clasa 4 iar pen-tru Jiu şi bălți lanseta clasa 6 cu şnururile de clasa 6 şi cel de clasa 7 dar şi lan-

seta de clasa 5 cu şnurul de aceeaşi clasă Cacircnd urmăresc avatul sau alţi răpitori de talie mai mare folosesc numai lanseta de clasa 6 Totuşi lansetele cu acţiunea mai blacircndă adică cele care se icircncarcă icircn prima jumătate sau pe aproape toată lungimea preiau mai bine şocurile unui peşte mai mare şi protejează mai bine for-facul şi leader-ul Poate şi pentru faptul că de ani buni de zile am pescuit avatul icircn special la spinning şi am practi-cat un pescuit de viteză acum cacircnd ldquoam mai icircnvăţatrdquo cacirct de cacirct tehni-ca de lansare a şnurului icircmi place mai mult să pes-cuiesc ldquola flyrdquo cu lanseta mai rapidă adică cea cu acţiunea F ndash fast Icircn icircncheiere concluzia personală este că nu există o regulă strictă icircn a ne alege acţiunea lansetei fly cu care dorim să pescuim deoarece contează carac-terul firea dar şi ldquomacircnardquo (icircndemacircnarea) fiecăruia icircn parte Icircn schimb clasele lansetelor faţă de peştii pe care icirci urmărim şi celelalte reguli de echilibrare corectă a echipamentului trebuiesc respectate

Doru DINEA

CAcircTEVA OBSERVAŢII PERSONALE despre echipamentul de pescuitcu muştele artificiale

Ilustrația autorului

|30 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Agenda Pescarului

POPULAtildeRI CU PEAEligTI NOBILI IcircN BIHOR

CUM PAtildeSTRAtildeM PEAEligTII IcircN STARE PROASPAtildeTAtilde

La icircnceputul anului 2012 s-au făcut repopulări cu peşti nobili din speciile crap şi amur icircn lacurile licenţiate pentru acvacultură din patrimoniul AJVPS Bihor Ast-

fel deşi erau destul de bine populate lacurile Leş Fegernic Diosig Cristur şi-au primit noii oaspeţi peşti reproducători şi viitori reproducători astfel avem garanţia perpetuării spe-ciilor mult apreciate de pescarii de staţionar Cele peste 4 tone de peşti au fost lansaţi icircn cele mai bune condiţii tehnice alături de ştiucile mari din Leș ndash anul 2011 a fost marcat de o ştiucă de 12 kg - specie deversată tot de noi acum cacircţiva ani alături de plăticile ce au ajuns şi la 700 g bucata urmare a reproducerii naturale acţiune icircncepută acum 8 ani doar cu cacircteva exemplare de plătici reproducători au dovedit strate-

Tematica nu este o problemă pentru pescarii de pes-cuit staţionar deoarece juvelnicele de 2-3 metri lun-gime bine scufundate icircn apă vor ţine peştii vii pe

toată durata partidei Lansetiştii şi muscarii au icircnsă ne-voie de tehnici şi dotări e drept accesibile Aici aş insista puţin asupra necesităţii procurării unui coşuleţ de nuiele icircn care lansetistul ori muscarul icircşi pot ţine peştii icircn stare proaspătă pe toată perioada deplasării pe malul racircului In-sist pe această strămoşească metodă şi dotare icircntrucacirct uti-lizacircnd coşuleţul ce l-am moştenit şi care are cca 120 de ani mi-a asigurat icircntotdeauna păstrarea proaspătă a peştilor prinşi la muscă păstrăvi ori lipani mai puţin cleni pe care-i eliberez imediat Fizica icircşi are legile ei iar secretul bunei funcţionări a coşuleţului se bazează tocmai pe una dintre acestea -fenomenul de evaporare ndash deci implicit şi răcire Fără intenţia de a da lecţii iată cum procedez După ce am prins cacircţiva păstrăvi icirci eviscerez le scot branhiile şterg bine interiorul de sacircngele icircnchegat ce-i element toxic şi primul ce produce alterarea pun un praf de sare dintr-o solniţă cu orificii ce-o port icircn coşuleţ icircnvelesc peştii icircntr-un prosop de cacircnepă umectat şi icirci pun icircn coşuleţ La uscarea aproape completă a prosopului icircl reumectez astfel se reia fenomenul de evaporare-răcire ce durează cam 2 ore Pes-cuind la munte prefer partidele de după-amiază - seară iar cacircnd pescuiesc de dimineaţă şi am 1-2 păstrăvi legali la

gia cu efect icircn timp icircndelungat dar care asigură continuita-tea speciei icircn noul mediu De altfel şi şalăii din lacul Feger-nic vor fi tentaţia fiecărui undiţar Referindu-mă la această specie dispărută din Crişul Repede icircn perioada poluărilor industriale acum este bine reprezentată icircn racircu datorită unei acţiuni pe care am realizat-o icircn 1992 cacircnd icircn urma dezafectării pescăriei Martihaz am cules din iazurile ce ur-mau a fi desecate o cantitate de peste 2000 bucăţi strapazani - şalăi de 15-30 cm - pe care cu cacircţiva pescari sufletişti i-am transportat icircn mare viteză fără pierderi icircn racircul Crişul Repede zona de vest După cacircteva zile cu factorii locali am obţinut ridicarea stavilei de la punctul de priză vest astfel undele racircului au dus devale o populaţie de şalăi ce azi oferă exemplare de peste 5-6 kg Trebuie să menţionez public şi poate domnul ministru al agriculturii ne va icircnţelege nemulţumirea absurditatea faptului că şi icircn prezent salariaţi ai ANPA eliberează permisele de pescuit fără ca solicitanţii să fie membri ai vreunei asociaţii de pescari Această categorie de pescari fără a contribui cu nimic la menţinerea patrimo-niului piscicol devin paraziţi consumatori şi distrugători ai fondului piscicol natural al apelor publice

orele pracircnzului sub umbrarul arinilor ori brazilor icirci pun la copt icircntr-o spuză de jar Fie-mi permis să fac o paranteză şi să descriu reţeta rapidă Fac un foc mic din crengi us-cate pun 2-3 bucăţi mai grosuţe pentru o inima de jar Icircntre timp cacirct arde focul sărez puţin peştii evisceraţi introduc icircn interior cacircţiva muguri de brad cacircteva flori de cimbrişor o linguriţă de unt ori margarină icircnvelesc peştii icircntr-o folie de aluminiu şi icirci pun icircn spuza de jar şi cenuşa fierbinte După vreun sfert de ceas cacircnd aud uşoare pocnituri şi sfacircracircieli scot peştii icircmbrăcaţi icircn folie las să se răcească niţel şi cacircnd desfac folia izul de muguri de brad şi cimbrişor nu poate fi descris icircn cuvinte Niciodată acasă nu am reuşit asemenea bunătăţi pe care le-am icircnvăţat icircn bătracircna Marmaţie Din experienţa cacirctorva decenii de muscărit afirm cu toată responsabilitatea că utilizacircnd coşuleţul chiar şi la partide de spinning la bibani niciodată nu am avut peşti cu icircnceput de alterare Am văzut anul trecut un pes-car ce-şi ţinea cacircţiva cleni şi scobari icircnşiraţi pe o creangă de salcie ce aveau un aspect penibil de peşti spacircnzuraţi imagine ce nu poate fi comentată Cred că nu este nevoie să mai menţionez de dotările moderne de azi lădiţe frigorifice cu patroane ICE ori micile dar excepţionalele frigidere ce funcţionează la 12 volţi şi ţin o temperatură constantă de 1-2 grade celsius timp de cacircteva zile

TP

|Titus Pintea

FotoM Ionescu

31|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pe apele mapamondului

D acă ar fi să aleg un peşte care poate da satisfacţii constante de-a lungul sezonului de pescuit

pe continentul nord-american acesta ar fi cu siguranţă bass-ul sau aşa cum mai este numit bibanul americanCacircnd spunem biban gacircndul ne duce la pescuitul cu năluci pentru unii sau cu momeli natu-rale pentru alţii la peştii activi mai tot timpul sezonului cald chiar şi atunci cacircnd tempera-tura apei amorţeşte majoritatea celorlalte specii Pe continen-tul nord-american pe lacircngă ldquotradiţionalulrdquo biban pe care icircl găsim şi icircn apele europene pescarii pot prinde şi un bdquofrate mai marerdquo al acestuia bibanul ameri-can sau bass-ul Iar cacircnd spun ldquomarerdquo mă gacircndesc atacirct la talia semnificativ mai mare a exem-plarelor cacirct şi la spectaculozitatea pescuitului acestei specii Aici mă refer la faptul că este un peşte activ atacirct la temperaturi estivale normale ale apei cacirct şi la cele ce nu se icircnscriu icircn limitele bdquonormaluluirdquo fie ele scăzute sau ridicate Icircn plus varietatea largă de năluci şi momeli naturale la care bdquorăspunderdquo fără a face mof-turi icircl situează aş putea spune pe unul dintre primele locuri icircn clasamentul peştilor favoriţi ai pescarilor canadieni şi ameri-cani Un alt atu este acela al spectaculozităţii pescuitului icircn sine pornind de la varietatea de condiţii acvatice icircn care il găsim şi pacircnă la drilul presărat adesea cu salturi spectaculoase

şi scuturături energice din cap care vor rămacircne cu siguranţă icircntipărite icircn me-moria norocosului pescar Dar să le luăm pe racircndIcircl găsim icircn lacuri şi racircuri cu apă de adacircn-cimi diferite fără a fi foarte pretenţios la condiţiile de oxi-genare apele natu-rale fiind oricum su-ficient de curate pe continentul vecin Preferă adăpostul structurilor scu-fundate coame sau şanţuri bo-lovani trunchiuri rădăcini sau um-bra şi protecţia vegetaţiei ac-vatice atacacircnd din-spre adacircnc spre suprafaţă printre frunzele de nufăr sau brădişul des Patrulează adesea icircntre aceste structuri apăracircndu-şi teritoriul de potenţialii bdquoinvadatorirdquo putacircnd fi astfel prins şi la pescuitul la trenă Se hrăneşte cu aproape tot ce mişcă icircn apă fără să scape nici o oportunitate am prins bass chiar şi la boabă de porumb cacircnd dădeam după crap Atacă o varietate de năluci artificiale de la rotative şi oscilante şi pacircnă la voblere şi twistere Se pare icircnsă că are o atracţie deosebită la spinnerbait o combinaţie icircntre rotativă şi softbait o nălucă agreată şi de majoritatea pasionaţilor şi care aparent

folosite de multe ori pescarii preferă să ridice peştele di-rect din apă lăsacircnd la o parte minciogul Răspacircndirea largă a bibanului american alături de caracteristicile pescuitului său au făcut din acesta una din capturile preferate căutate şi apreciate de pescarii nord-

americani Adesea pentru a spori farmecul partidei pescarii aleg canoea pentru deplasare fapt ce le permite să pătrundă mai adacircnc icircn universul acestui peşte icircnlesnindu-le accesul icircn locuri unde bărcile cu motor nu pot pătrunde Faima speciei a depăşit deja de ceva timp ho-tarele continentului de origine bass-ul fiind icircntacirclnit tot mai des şi icircn apele europene unde a fost introdus şi unde continuă să cacircştige tot mai mulţi adepţi

MAC

poate salva reputaţia de pescar icircntr-o varietate de situaţii Lan-setele folosite sunt icircn general cu acţiune de mijloc de putere medie ce permit lansarea şi controlul nălucilor cu greutăţi icircntre 3-5 şi 7-10 grame Se fo-losesc fire monofilament 025-030 sau textile mai rezistente

la abraziune recomandate mai ales dacă pescuim icircn zone cu vegetaţie acvatică abundentă Se poate pescui atacirct de pe mal cacirct şi din barcă caz icircn care so-narul poate fi de mare ajutor mai ales dacă avem de-a face cu o apă necunoscută Drilul este destul de scurt bass-ul opunacircnd doar iniţial rezistenţă timp icircn care aşa cum spuneam sare spectaculos din apă scuturacircndu-şi energic capul Icircnţeparea este icircn majoritatea cazurilor sigură rateurile sunt rare dată fiind gura largă cu cartilagii tari mai ales icircn cazul basului cu gura mare Profitacircnd de acest lucru precum şi de rezistenţa firelor

BASS-UL AMERICAN

Ilustrația autorului

|32 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pagina muscarului

Similitudini şi diferenţe icircntre muşte de catalog şi cele tradiţionale

|Titus pintea

Am avut curiozitatea dar şi plăcerea să fac comparaţii icircntre muştele noastre tradiţionale cu care generaţii

de muscari romacircni au pescuit decenii la racircnd şi muştele din cataloagele străine DAM ORVIS BAYLEI etc Constat că diferenţele sunt notabile icircn colorit şi conformaţie uşor de constatat de pescarii ce-şi confecţionează muştele şi au experienţa anilor Icircn acest sens aş exemplifica prin cacircteva modele mai cunoscute şi folosite de muscarii noştri Icircn cataloage apare un tandem bine cu-noscut modelul March Brown bdquomalerdquo şi March Brown bdquofemalerdquo Primul se aseamănă cu musca noastră de arin icircnsă susţin că aceasta din urma este mai eficientă icircn perioada icircnceputului de sezon Am şi o posibilă explicaţie Icircn mai musca de arin este icircncă icircntr-un stadiu de dezvoltare incipientă şi de regulă zborul său icircncă slab se termină icircn apă deci pistruiatul primeşte fiind şi el moleşit din iarnă o muscă icircncă mică Dacă i-am oferi un March Brown din import de cele mai multe ori doar se mişcă din cotlonul său dar nu atacă păroasa arătare Dacă icircncercăm cu modelul bdquofemalerdquo aceasta se aseamănă cu musca de cara-bete la noi se mai numeşte şi bdquocaprardquo Insecta icircn mai este de-parte de a zbura doar icircn final de lună Deci bazacircndu-ne pe modelele noastre avem şanse mai bune Scuturacircnd icircn final de mai cacircteva crengi de arin am găsit icircncă muşte cleioase ce se prindeau de partea infer-ioara a frunzelor aspect ce-mi

confirmă cele afirmate anterior Dar făcacircnd şi probe de muşte eficiente pe aceeaşi apă peştii mi-au atacat mai des modelul indigen şi foarte slab pe cel de catalog un model original primit din partea campionului de muscă al Bavariei Modelul bdquofe-malerdquo a fost bun doar icircn iunie mai mult la cleni Icircnsă acest din urmă model legat pe cacircrlige mici nr 14-16 a fost bun la lipani cu menţiunea că era atacat icircn după-amiezile icircn care musca de carabete se ridi-

ca deasupra racircului Icircntr-o zi am primit un model francez o viespe sofisticată icircn construcţie ce avea picioruşe icircnnodate din barbule de pană de curcan greu de realizat fiind după aprecierea mea o muscă de lac denumită icircn catalog Danga Imago Aceasta la peştii noştri nu a reuşit sa stacircrnească interesul Dar reducacircndu-i bogata icircmbrăcăminte de perucă şi picioare am rămas oare-cum la o viespe roşie indigenă pe care cacircţiva cleni harnici au apucat-o ferm Icircn două săptămacircni cacirct am fost gazda campionului bavarez am văzut cum din cele cacircteva sute de muşte cu care a sosit nu mai ştia din care să lege la capăt ori pe săltătoare şi pierdea minute icircn şir cu alegerea acestora Astfel pe pacircracircul Finiş icircmi prezenta un model cu un nume pompos Grenwels Glory e drept muscă verde cum i-am sugerat dar icircncă nestudiată de irideii noştri Aşa se face că-n trei zile de muscărit din bdquostupulrdquo de artificiale

aduse nu a aflat modelul local Aşadar i-am dat cu teamă o muscă verde cu păr ciocolatiu cercuire fină gălbuie la care icircn final păstrăvii dar mai des li-panii Finişului din acei ani i-au oferit o partidă plăcută Pe lacul Lugaş ce are cleni frumoşi muştele irlandeze de lac nu au dat rezultate Am creat modelul pe un ac mult mai mic decacirct cel original fără picioruşe dar cu un abdomen pronunţat pe curbura cacircrligului pe un ac nr 12 cu tijă lungă Fiind zi de primăvară-vară mi-am luat varga de muscă şi-am ieşit icircn prima partida a anului pe Crişul repede icircntr-o zonă icircn care anul trecut am luat şi cleni dar şi curcubei Ca o observaţie meteorologică icircn 2 zile de la 8 grade la pracircnz aerul atmosferic arăta la umbră plus 21 grade derutacircnd oameni şi peşti Dar iată ce mi-am notat icircn carneţelul meu de pescar file ce de ani icircmi oferă plăcute aduceri aminte Ziua I-a soare şuvoiul sub barajul Lugaş o singură muscă de capăt March Brown bdquomalerdquo Lansez icircn şuvoaie line şi văd mişcare de peşte fără atac Rezultatul zilei un clean de 26 cm Ziua II-a ndash soare căldură plus 21 grade Pescuiesc pe şuvoiul de ieri cu o muscă de capăt model de bdquoarinrdquo corp arămiu codiţă din barbule de fazan perucă de potacircr-niche icircnchisă Rezultatul zilei 3 cleni peste 25 cm cinci juniori doi bibani ce i-am văzut icircntre doi bolovani sorindu-se Peşti sperioşi şi timizi icircn atac Am văzut un curcubeu ce a venit pacircnă sub muscă fără sa o apuce dar apa era aşa de curată icircncacirct e posibil să mă fi văzut Nu am putut pescui mai mult de-un ceas picioarele amorţindu-mi icircn apa icircncă rece Nu trag concluzii le las la latitudinea muscarului dar ştiu sigur că-n luna mai cleanul din zona

montană va ataca nebun bdquopotacircrnicheardquo deschisă oferind spectacolul atacu-lui din cacircrdul ce se soreşte sub arinii bătracircni Păstrăvii icircncă molateci vor sălta bine la minuscule bdquobaxmanurirdquo dar şi la delicatele bdquomosqui-tordquo Mai ştiu că noaptea din preziua dezlegării la munte a fost foarte lungă dar maşina parcă icircnţelegacircndu-ne dorinţa s-a grăbit spre apele de sus

FotoT Pintea

33|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|1 iunie

Mini sfaturi pentru mini pescari

IULIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30 31

DLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVSDLM

208305356451045136228321414509601643011101149235316408449533031118157349443536624008042139236

651746837944632721815905957

110112031305649738826913

1001104911331215618705749837931

10241107629724819918

1433152616241714131514091458154916421736182519141236131914061454153916261711175612541345143615271618170518011211130814041502

211622092311

-1857194920452134222422542343

-1913200120462134221922592351

-184119262109215622492337

-1854192620342131

536

542

549

556

2104

2100

2054

2047PP

LP

UP

LN

Icircncepem cu icircnceputul adică prezentarea elementelor de bază ale pescuitului cu undiţa Icircntre cele cinci componente ale undiţei vargă plută fir plumb şi cacircrlig trebuie să fie

armonie compatibilitate şi echilibru altfel undiţa nu va fi utilă la pescuit Chiar şi lanseta trebuie să icircndeplinească această regulă generală Imaginaţi-vă o vargă firavă cu un fir gros şi un carmac pentru prins somni sau o lansetă cu un tambur mic icircn care abia icircncap cacircteva spirale de nailon de un milimetru grosime iar lacircngă plumb două cacircrlige mici pentru bdquolibelulărdquo Cu ochiul minţii veţi vedea dezechilibrul şi lipsa de armonie Cumpăraţi din magazin mai multe categorii de vergi cacircrlige plute plumbi şi fire şi uniţi-le icircntr-un ansamblu armonios icircn concordanţă cu peştii care trăiesc icircn apa unde vreţi să pescuiţi Interesaţi-vă la pescarii localnici sau la prieteni care au mai pescuit icircn acea apă Peştii de mărime şi greutate bdquorecordrdquo nu se pun icircn bdquoecuaţierdquo hellipVarga o cumpăraţi icircn raport cu puterea voastră de macircnuire plutele le echilibraţi icircntr-o găleată plină cu apă adăugacircnd sau reducacircnd numărul de plumbişori pacircnă cacircnd 80 din plută intră sub apă iar 20 rămacircne icircn afară ţinacircnd seama şi de greutatea momelilor pe care le veţi folosiPescarii mici nu trebuie să plece singuri la pescuit şi mai cu seamă icircn sălbăticie ci icircnsoţiţi de părinţi rude vecini prieteni pescari de la care vor icircnvăţa tainele naturii şi pescuitului şi vor primi ajutor icircn caz de nevoie Tot de la aceştia vor icircnvăţa cum să macircnuiască o vargă de pescuit cum se oboseşte şi se scoate peştele din apă cum se agaţă icircn cacircrlig momeala şi cum se nădeşte locul de pescuit Copilaşii pescari trebuie să icircnceapă lecţiile de pescuit cu o singură undiţă şi să nu stea pe locul de pescuit aproape de icircnsoţitori Pentru a nu greşi niciodată icircn preziua plecării la pescuit scrieţi un program al zilei de pes-cuit din care să nu uitaţi notarea unor utilităţi şi din care să nu lipsească apa macircncarea facircşul pentru vacircnt şi ploaie momeli nada undiţa rucsacul şepcuţa ochelarii de soare polarizanţi juvelnicul şi bdquonoroculrdquo pentru ziua de pescuit Am glumit dar ştiu pe cineva care a ajuns pe malul unei bălţi după ce a uitat acasă cutia cu momeli sau altul care din grabă a lăsat lacircngă uşă husa cu uneltele de pescuit ratacircnd ziua de pescuit Se mai poate icircntacircmpla dar se poate evita Pentru a nu adormi pe malul apei copilaşii pescari trebuie să se culce seara devreme pentru că o partidă de pescuit icircncepe icircn zori cacircnd răsare soarele Dacă vă interesează şi alte taine ale pescuitului citiţi materialele publicate icircn revista VPR icircn fiecare număr lunar unde sunt prezentate pe lacircngă aventurile icircntacircmplările amin-tirile din viaţa pescarilor şi sfaturi privind metodele de pescuit reţete de nade şi momeli şi nu numai Cartea micului pescar a rămas deschisă la pagina nr 1 Pacircnă terminaţi studiile aveţi de acumulat un volum uriaş de cunoştinţe Dar nu vă speriaţi Pescuitul este o distracţie şi o competiţie ca orice sport Firicel icircntins

Valentin MALICIUC

IUNIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30

VSDLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVS

218259344433521035136234329418521619015103151239336431535629005049139233329411512618011105

756837924

10151112721819918

1012110512021303559644736824918

101611091213631728821912

1001104911361229527619

142915231609165817491302140915101611170817571839124313291419152016231726182919031211130914031453153916251721181912361327

2028210422122309

-195120242105215322362324

-1821191620012055214822462339

-1856195220452119215622432341

-18261909

533

531

531

528

2056

2100

2103

2104

LP

UP

LN

PP

Atenție la ora de vară

FotoM Ionescu

Prinse icircn capcanăORIZONTAL 1) Capcana trandafirului (sg) ndash Cei mai buni vacircnatori 2) Simtul ascutit al caprio-arelor ndash Bronzat natural 3) Curse ndash Incluse icircn club ndash Tariful dupa eliminarea celor cacircteva sute de metri patrati 4) A da cu marinimie ndash Pune capcana si fuge 5) Arma marilor profitori ndash Trimisa dupa inamic 6) Margine de tricolor ndash Cacircnd cifrele se aduna (pl) 7) Capcana ne-vazuta ndash Coada de taur 8) Sectiune dintr-un ficat ndash Un necunoscut ndash Formula de adresare ca pentru un vacircnator mai icircn vacircrsta 9) Gazul care se livreaza la tub ndash Deosebit de mic 10) Vacircnatori cu picioarele pe pamacircnt

VERTICAL 1) Are gust de ocna ndash A pune capcane 2) Capcane pentru lei (fig) 3) Miros fin ndash Salutul eroilor ndash Nod putin desfacut 4) Blana de lemur ndash Case carora li s-au dat spargeri 5) Locul unde te duc numai nevoile (reg) ndash Pense 6) Carne de cerb ndash Muscat de flacari ndash Seva 7) Se ia pe picioare ndash Fara grai ndash Fac parte din grup 8) Se aprinde foarte usor mai ales daca sar scacircntei 9) Pastrate icircn eter ndash Firisoare ndash Nasul cu belciug artizanal 10) A prinde temporar ndash Icircnghesuiti

Ion Mihaiu

Dezlegare VPR mai CAPACITATE-OTELITA-OF-NE-BR-RANI-SUDICA-T-G-T-RT-FURII-AP-APATI-CE-NAT-AB-UO-TURATIE-NO-ZONAL-VAR-RECITATORI

1

1

4

4

2

2

5

5

3

3

6

6

7

7

8

8

9

9

10

10

|34 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

AJVPS Hunedoara vinde căţei din rasa copoi ardelenesc de la Canisa Căpăţacircna Prenotări şi informaţii suplimentare la tel 0254215422

VAcircND armă de vacircnătoare cal1270 ţevi juxtapuse Bohler antinit Tel 0723300609

Mica publicitate

Pune la dispoziţia vacircnătorilor interesaţi următoarele categorii de căţei

bull o femelă din rasa jagdterrier icircn vacircrstă de 5 luni bull o femelă din rasa copoi slovac icircn vacircrstă de 2 luni bull un mascul din rasa brac german cu păr sacircr-mos icircn vacircrstă de 3 lunibull două femele metişi de copoi x jagdterrier icircn vacircrstă de 2 luni

Juvenilii sunt dehelmintizaţi şi vaccinaţi de două ori iar căţeii dehelmintizaţi şi vaccinaţi doar icircmpotriva parvovirozei Preţul de valorificare este de 500 leiexemplar cu TVA inclus Căţeii provin din părinţi selecţionaţi folosiţi cu rezultate excelente la vacircnătoare Dintre reproducători sunt scoşi la vacircnzare la acelaşi preţ următorii cacircini

bull un mascul de copoi ardelenesc icircn vacircrstă de 2 anibull o femelă de brac sacircrmos folosită la vacircnătoare icircn vacircrstă de 7 anibull o femelă de limier hanoveran folosită icircn teren icircn vacircrstă de 7 ani

Doritorii se pot adresa pentru achiziţii sau eventuale prenotări precum şi pentru alte informaţii d-lui Du-mitru Teodor la tel 0212708060 sau 0767817908

CANISA CERNICA

SC SURAKI SRL producător autorizat conform legislației europene icircn prelucrarea cărnii de vacircnat este interesată icircn achiziționarea vacircnatului mare icircn carcasă destinat producției de mezeluri comercializate sub marca ldquoTOLBA VAcircNĂTORULUIrdquo Oferim posibilitatea icircncheierii de contracte pe termen lung

Detalii la numerele de telefon 0752 525 142 sau 021 411 62 30

E-mail florinblidarescusurakiro sau surakisurakiro

wwwsurakiro

Page 13: VÂNĂTOAREA ÎN REUNIUNEA DE LUCRU VÂNĂTOAREA

Ce putem vacircna

13|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

timp cacirct suntem icircn raza lor de vedere şi mai ales icircn porţiunea din zona lor frontală icircn care şi ei au o vedere binoculară Să nu uităm că mişcarea zgo-motul şi mai ales miro-sul alături bineicircnţeles de culorile echipamentu-lui sunt aspectele cheie de care trebuie să ţinem seama atunci cacircnd vacircnăm

la căpriori De altfel de felul icircn care vom gestiona aceste elemente va depin-de icircn mare parte imaginea cu care vom pleca din teren la finele partidei de vacircnătoare un căprior ce se pierde icircn desiş sau un trofeu binemeritat pen-tru panoplia cu amintiri

IUNIE Mamifere căprior (mascul) şacal vulpePăsări cioară grivă cioară grivă sudică cioară neagră coţofană

IULIE Mamifere căprior (mascul) şacal vulpePăsări cioară grivă cioară grivă sudică cioară neagră coţofană de la 1507-stăncuţă

|MacIlustrația autorului

Ilustrația autorului

Timpul lui Cireşar va trece cacirct ai bate din palme şi vom fi faţă icircn faţă cu vremea călduroasă a lui Cuptor Nu neapărat că ar fi ceva semnificativ deschis la vacircnătoare icircn iulie dar pregătirea cacircinelui de vacircnătoare pen-

tru deschiderea de la mijlocul lui Gustar trebuie făcută cu grijă şi din timp Nimic nu trebuie lăsat pentru ultimele zile nici repetiţiile ndash aducerile aminte şi practica constantă a comenzilor nici administrarea vaccinului icircmpotriva căpuşelor şi a altor insecte parazite şi cu atacirct mai puţin antrenamentul fizic pe cacirct posibil icircn condiţii cacirct mai apropiate de cele icircn care vom vacircna Şi pentru că a venit vorba despre vremea călduroasă să vedem ldquoce şi cumrdquo trebuie să procedăm icircn aceste condiţii vis-a-vis de partenerul nostru pa-truped Antrenamentul fizic trebuie efectuat continuu cel puţin de două-trei ori pe săptămacircnă o ieşire de cel puţin o oră - două icircn parc icircn locurile special amenajate sau şi mai bine pe un teren liber unde poate alerga icircn voie pot menţine cacircinele icircn formă Nu mai puţin important de reţinut este faptul că antrenamentul trebuie icircnceput cu atacirct mai mult dacă a lipsit cu cel puţin două luni icircnaintea deschiderii sezonului de vacircnătoareCe temperaturi sunt periculoase Pentru pontatori care lucrează in-tens pe teren uscat chiar şi numai + 15 20o C pot deveni o problemă Dacă vorbim despre retreiveri care lucrează icircn apropierea unei ape situaţia se schimbă deoarece poate singur să se răcorească ori de cacircte ori este nevoie Să nu uităm că majoritatea raselor de cacircini pot suporta mult mai bine frigul decacirct căldura Cum prevenim deshidratarea Foarte simplu trebuie doar să fim pregătiţi şi cu apă pentru cacircinele nostru Doi trei litri de apă la maşină poate unul la noi icircn teren sunt suficienţi pentru o jumătate de zi de vacircnătoare pe vreme călduroasă La fiecare oră cacircnd e cald la o jumătate de oră icircn zilele toride daţi-i să bea pe săturate şi nu strică dacă icircl şi stropiţi cu puţină apă Monitorizaţi permanent cacircinele Dacă mersul devine apatic ochii sticloşi sau pur şi simplu se aşază des singur pe sol toate sunt semne de alertă Faceţi o pauză treceţi la umbră şi din nou daţi-i să bea apă Dacă este vreo apă prin apropiere lăsaţi-l să facă o baie de voie Are cu siguranţă nevoie de odihnă pentru a se reface Nu uitaţi că la nivelul ierbii tempera-tura este mai ridicată iar ventilaţia este mai redusă O căldură tolerabilă pentru noi poate fi deja prea ridicată pentru companionul nostru patruped Un cacircine pasionat şi dedicat poate alerga la vacircnătoare pacircnă la colaps şi nu cred că vreunul dintre noi ar dori aşa ceva

Alexandru CODRIN

PREGĂTIRI PENTRU VREMEA

LUI CUPTOR

|Bolile vacircnatului

|Tir și Balistică

|14 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Scăldătoare pentru păsări

Zilele de vară se scurg agale icircn aşteptarea pasajului la prepeliţe la raţe a pacircndelor la vacircnatul mare Scur-tele vacircnători la căprior icircntacirclnirile la competiţiile chino-logice şi de tir din acest răstimp fac trecerea mai uşoară

domolind nerăbdarea vacircnătorului Icircn acest răstimp reicircnvie icircn minte icircntacircmplările petrecute icircn natură alături de camarazi de cacircine şi sălbăticiuni culoarea şi viaţa perioadelor de crepuscul de seară tacircrzie zorile icircnrouate icircn care totul revine la viaţă după amorţeala de peste zi sau de peste noapte şuieratul bătăilor de aripi ale raţelor icircndreaptă atenţia vacircnătorului către direcţia de unde vor apărea umbrele mişcătoare ce se apropie de ochiul de apă Foşnetul frunzelor şi zgomotul crăcilor rupte sub greutatea cerbului direcţionează atenţia trăgătorului către un punct pe linia neagră-cenuşie a lizierei pădurii ndash unde icircşi va dezvălui poate silueta icircn lumina lunii frumoasa cervidă Căpriorul suplu şi plin de frumuseţe sprijină icircntre coarnele lui răsăritul sau apu-sul fiind una cu soarele plămădit parcă din aceleaşi raze răpind pentru cacircteva clipe vederea vacircnătorului ce nu mai poate desluşi unde sfacircrşeşte astrul şi unde căpriorul Roşul lanului de maci urcă

Ore de crepuscul |maria săvulescu

FIRMA DDUPLEKS PRODUCE PROIECTILE UNICE PENTRU ARME CU ŢEVI LISE

Am văzut prima imagine a unui proiectil unic produs de firma letonă DDuplex icircntr-un articol semnat de DDandarinov icircn revista Bălgarski Loveţ (aprilie 2010 pp56-60) Menţionat

icircntre cele avacircnd corpul din oţel tip Blondeau era apreciat pen-tru buna sa precizie şi marea putere de penetraţie şi de stopare a vacircnatului Textul indica icircnsă numai numele firmei nu şi pe cel al modeluluiRevista Le Chasseur Francais a tipărit icircn anul 2011 un număr su-plimentar intitulat Sanglier (Mistreţul) unde Francis Grange a comparat (la pp92-96) cinci modele de proiectile unice (dintre care două produse de D Dupleks) cu un Brenneke Rubin Sabot toate cartuşele avacircnd cal1270 S-au verificat următorii parame-tri tehniciViteza la 250 m de la gura ţeviiEnergia cinetică la 10 m + mărimea cavităţii icircn decimetri cubi (icircn plastilină de 55)Precizia (diametrul cercului de dispersie) la distanţa de 50 m Rigiditatea constracircngerea ţevii la trecerea lor printr-un full-choke de 1 mmAbaterea-standard a vitezei la 250 m Presiunea medie din camera cartuşului şi presiunea statistică Pentru a verifica precizia calcula energia cinetică şi măsura cavităţile icircn dm cubi s-au tras cacircte 5 focuri dintr-o ţeavă lisă de 66 cm cu choke cilindric ameliorat (010 mm) şi lunetă fixă Pentru a măsura viteza la 250 m rigiditatea la trecerea prin full-choke şi presiunile din ţeavă s-au tras cacircte 10 focuri la bancul oficial de probă din Saint-Etienne Notele exprimau 5 trepte de calitate excelentă bună medie mediocră şi proastă Cele două modele ale firmei DDupleks poartă numele de Dupo 28 şi Hexolit 32 cifrele reprezentacircnd greutatea icircn grame a modele-lor respective Corpul lor din oţel cu un strat extern din zinc inoxidabil este anterior concav şi cu o centură dublă dintr-un

Păsările din natură de interes cine-getic precum şi cele de importanţă faunistică se confruntă - compara-

tiv cu mamiferele sălbatice - cu mai mulţi agresori care le atacă din aer şi de pe sol Icircn lista celor ce le agresează se includ şi dăunători mai puţin cunoscuţi de cei ce protejează natura ndash vacircnători sau memb-rii organizaţiilor pro-natura ndash constituiţi

din numeroase specii de paraziţi (peste 1000) care icircşi duc existenţa pe corpul păsărilor icircn mod temporar sau perma-nent şi sunt cunoscuţi sub termenul de ectoparaziţiEctoparaziţii sunt vietăţi de dimensiuni reduse icircntre 05 ndash 5 mm Cei vizibili ndash Ixodes ricinus - se hrănesc icircn exclusivita-te cu sacircnge fixat pe corpul păsării alțiindash Dermanyssus sp- stau temporar mai mult pe timpul nopţii cacircnd se hrănesc cu sacircnge refugiindu-se icircn timpul zilei icircn materialele de construcţie a cuibului sau sub scoarţa ramurilor care susţin cuibulSpeciile de ectoparaziţi ndash malofagi ndash stau icircn permanenţă pe corpul păsării şi se hrănesc cu excoriaţiile pielii sau din componentele penelor Malofagii se deosebesc de păduchii existenţi la mamifere prin formatul capului de trapez sau semisferăMalofagii determină prin deplasările pe corpul păsării o stare de agitație de frecvente toaletări ale penajului care duc şi la degradarea acestuia la sustragerea păsării de la hrănire de la odihnă şi foarte important la o redu-cere a vigilenţei normale faţă de agreso-rii existenţi icircn mediul de viaţăEfectele negative ale ectoparazitării se exteriorizează icircn perioada de incubaţie a ouălor şi de creştere a puilor finalizată cu spargerea ouălor şi strivirea puilor Păsările cel mai frecvent atacate sunt cele de talie mare precum fazanul cocoşul de munte de asemenea păsările ce trăiesc icircn colonii ndash stacircrcii cormoranii - sau cele care icircşi menţin de la un an la altul locurile de cuibărit precum ber-zele acvilele și bufniţa mare Păsările de talie mică (vrăbiile cintezele graurii piţigoii prepeliţele) sunt mai puţin agresate situaţie explicată prin practicarea scăldării icircn praful din dru-muri O ectoparazitare redusă accidentală se constată la mierlă şi sturz care icircşi

tapisează şi cu sol pereţii din interiorul cuibului Sub temperatura corpului şi agitarea păsării şi a puilor solul se transformă icircn pulbere care acţionează negativ asupra ectoparaziţilor ca un fel de bdquobaie la domiciliurdquoCombaterea ectoparaziţilor din natură se poate realiza prin amenajarea şi amplasarea icircn teren de bdquoscăldătorirdquo

constituite din amestecuri de cenuşă provenită din arderea de lemne de esenţă moale sau din tulpini de porumb cu nisip fin frac14 din volum compoziție icircn care se include 05 produse care conţin piretrinoide (flumetrin ciper-metrin resmetrin)Nisipul este un component

obligatoriu icircntrucacirct antrenează restul din amestec printre pene cu ajungerea acestuia şi pe corpul păsării Amestecul de cenuşă nisip şi substanţă acaricidă se depozitează icircn mici şanţuri dreptunghiulare cu laturi de 50-80-100 cm adacircnci de 10-15 cm şi amplasate icircn locuri icircnsorite şi cu vegetaţie mică (eventual cosită) icircn terenurile mai populate cu păsări in-clusiv cu cele de interes cinegetic Un alt loc de amenajare a scăldătorilor icircl constituie şi vecinătatea instalaţiilor de furajare a păsărilor Amestecul depus icircn scăldători se suplimentează icircn măsura bdquoconsumuluirdquo şi se afacircnează după precipitaţii Se consideră ca numărul de scăldători necesare şi permanente icircn terenurile cu păduri să fie de 2-3 la ha Un mod de deparazitare corporală in-clusiv de dehelmintizare a organelor interne constă şi icircn administrarea la păsările autohtone icircn lunile de iarnă de furaje ce conţin ivermectină Acţiunile complexe de combatere a ectoparaziţilor la păsările din natură prin furaje iarna şi prin scăldători şi pulverizare a cuiburilor vara se vor fi-naliza icircn viitor cu evidente reduceri ale prezenţei icircn teren a unui important dăunător ce determină prejudicii se-rioase icircn existenţa păsărilor

DR VADIM NESTEROVDR IC-TIN SABĂUndash BALC

ECTOPARAZITOZELE păsărilor din natură

Diferite specii de malofagi existente la păsări

15|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

parcă către soare icircn nuanţele roşiatice ale apusului Cacircntul brotacilor strigătul buhăi bătaia aripilor plescăitul apei freamătul pomilor fracircn-tura crengilor toate icircţi schiţează icircn minte pastelul imaginii ce prinde viaţă Icircn culorile gri-violacee ale crepusculului dispărea sub linia orizon-tului astrul zilei lăsacircnd icircn grija lunii pămacircntul cu toate vieţuitoarele lui Acea noapte urma să fie luminată de o mare şi rotundă lună plină Vacircntul atingea cu o adiere uşoară frunzele pomilor răcorind parcă atmos-fera ndash o seară minunată pentru a rămacircne la pacircndă la mistreţ Icircmprejurimile zonei unde urma să ne stabilim punctul de observaţie fuseseră cu atenţie cercetate un canal generos plin de apă macircl şi vegetaţie separa cele două parcele Pe una din ele se icircntindea un frumos lan de porumb iar pe cealaltă se icircntindea o mirişte lăsată special pentru pasajul prepeliţelor Trecătorile folosite de mistreţi erau uşor de depistat datorită urmelor de nămol şi frecăturilor lăsate pe copacii ce se ridicau din loc icircn loc din canal Am localizat zona cu urmele cele mai proaspete şi apoi ne-am deplasat icircn tăcere prin mirişte căutacircndu-ne ascunziş la umbra unor tufe Acolo ne-am aşezat icircn tăcere aşteptacircnd şi speracircnd la apropierea vreunui vier Clipele serii se scurgeau pe nesimţite ascultacircnd sunetele naturii cacircntul păsărilor cacircmpului foşnetul scurt al mersului rozătoarelor trecerea căprioarelor

şi a iepurilor Şi astfel icircncet-icircncet noaptea şi liniştea acoperiră pămacircntul La un moment dat se auzi din ce icircn ce mai aproape un foşnethellip venea dinspre canal Ceva se apropia răscolind icircmpletitura de stuf şi iarba icircnaltă Nu puteai zări decacirct arcuirile crengilor şi firelor de stuf Animalul se opri icircn

dreptul unei sălcii care icircncepu să se scuture din rădăcini Da era un porc mistreţ care mulţumit de baia de nămol făcută se freca cu putere de copac Doar ochii minţii puteau creiona scena căci totul se petrecea icircn adacircncitura canalului Am sperat că se va ridica pe malul opus pentru a intra icircn lanul de porumb ca să mănacircnce nu avea rost să ne apropiem căci vegetaţia icircn canal era icircnaltă Dar de parcă ar fi ştiut ce pericol icircl aşteaptă se depărtă pe acelaşi drum pe care şi sosi Trăirile şi simţirile acelor cli-pe au fost intense stacircrnite fiind nu de umbra masivului vier ci de sunetele şi umbrele naturii atacirct de bine contu-rate de lumina lunii Astfel de momente asemeni celor petrecute icircn icircnaltul observatoarelor rămacircn icircntipărite printre amintiri Ele preţuiesc la fel de mult ca şi istoria reuşitei unei puşcături dificile a unui aport făcut de cacircine doar la lu-

mina lanternei icircn icircntunericul serii sau din apele icircnvolburate ale racircului toate se adună icircn sufletul pasionatului trecător prin lumea minunată plină de neprevăzut a vietăţilor şi plantelor pămacircntului

polimer (roşu carmin la Dupo şi galben-verzui la Hexolit) pentru a trece uşor prin ţeavă şi choke posterior o bură-stabilizator golită (tot roşie respectiv galben-verzuie) obturator din plastic peste pulbere cartuş cu dulie metalică de 25 mm Pătrunderea provoacă expandarea - sau chiar ruperea ca schije dure şi tăioase - a 6 petale icircn vacircrf corpul proiectilelor rămacircne icircnsă icircntotdeauna compact Cităm rezultatele şi notele obţinuteDupo 28 cal1270 V 250 = 435 msE 10 + cavitate icircn plastilină = 2649 J 046 dmcubi Nota = mediePrecizie = cerc de dispersie 61 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 70 ms Nota = mediocrăPresiune mediestatistică = 574734 bari Nota = medieIcircn Fig1 vedem cartuşul Dupo 28 cutia roşie de 5 cartuşe cal1270 şi proiectilul cu cele 6 petale expandate pe o lăţime de 30 mm

Hexolit 32 cal1270

V 250 = 441 msE 10 + cavitate = 3112 J 050 dm cubi Nota = excelentă Precizie = cerc de dispersie 69 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 59 ms Nota = mediePresiune mediestatistică = 668814 bari Nota = mediocrăIcircn Fig2 vedem cartuşul Hexolit 32 cutia galbenă de 5 cartuşe cal1270

şi proiectilul cu cele 6 petale expandate pe o lăţime de 36 mm dar ele pot da schije tăioase de circa 2g fiecare ce ating alte puncte vitale Cor-pul proiectilului cu cele 20 g remanente icircşi continuă icircnaintarea cu efect mortal fără a se deformaIcircn verdictul său expertul francez laudă eficacitatea impresionantă a impactului demonstrată mai ales de Hexolit 32 care poate face minuni pacircnă la 30-35 m Ambele trec fără probleme prin full-choke graţie cen-turilor din polietilenă Prezentăm şi rezultatele obţinute icircn cadrul acestor verificări de proiecti-lul german Brenneke Rubin Sabot cal1270 de 284 g icircncartuşat de firma franceză FOB

V 250 = 460 msE 10 + cavitate = 3005 J 052 dm cubi Nota = excelentăPrecizie = cerc de dispersie 53 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 33 ms Nota = bunăPresiunea mediestatistică = 699780 bari Nota = mediocrăIcircn Fig3 vedem cartuşul decupat icircn lung proiectilul din plumb inclus icircn sabotul său cu 4 aripi alături de cutia pentru 5 cartuşe FOB Alte detalii privind acest model mai puteţi găsi icircn Vacircnătorul şi Pescarul Romacircn nr112006 nr112009 şi nr92010După cum constatăm din compararea parametrilor tehnici icircnregistraţi şi a notelor acordate de Francis Grange proiectilul Dupleks Hexolit 32 are performanţe apropiate de cele ale lui Brenneke Rubin Sabot o mică diferenţă fiind icircnregistrată numai la regularitatea vitezelorIcircn partea a doua a articolului vom arăta şi alte modele de proiectile unice de diferite calibre produse de firma letonă DDupleks

Matei TĂLPEANU

30 mm

36 mm

Ilustrația autoarei

Fig 1

Fig 3

Fig 2

|16 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Icircn lume sunt practicate icircncă şi sunt icircncurajate icircn prezent metode considerate tradiţionale şi culturale de vacircnătoare Am abordat recent bdquovacircnătoarea cu păsări de pradărdquo Continui

acum prin prezentarea bdquovacircnătorii cu arculrdquo Este la fel de veche poate chiar mai veche decacirct vacircnătoarea cu păsări de pradă şi cacircini arhaici de vacircnătoare Şi este la fel de etică şi recreativă dacă se poate compara din punct de vedere al dificultăţii practicării ei cacirct şi al apropierii subtile a OMUL-ui de natură Oricum aceste metode străvechi de vacircnătoare alături de altele la fel de bdquotradiţionalerdquo şi bdquocultura-lerdquo aduc un plus de farmec şi diversitate vacircnătorii contemporane contribuind efectiv la conservarea patrimoniului cultural comun al omenirii Dar să revenim la bdquovacircnătoarea cu arculrdquo Aceasta s-a menţinut cu continuitate din Paleolitic pacircnă prin secolul XV cacircnd arma de foc a deter-minat revoluţionarea mai multor activităţi prin-tre care şi vacircnătoarea Deşi teoretic părea apusă vacircnătoarea cu arcul renaşte icircn secolul XIX şi cunoaşte momente de glorie icircn SUA icircn secolul XXIcircn Europa primii arcaşi icircncep să se organizeze de abia după anii rsquo60 cacircnd s-a creat icircn Franţa Asociaţia Sportivă a Vacircnătorilor cu Arcul (ASCA 1969) apoi Federaţia Vacircnătorilor cu Arcul (FCA 1986) Dar cadrul legislativ pentru vacircnătoarea cu arcul s-a conturat de abia ulterior icircn perioada 2003-2008 impunacircnd printre altele o pregătire obligatorie prealabilă obţinerii dreptului de a vacircna

prin această metodă Icircn cadrul acestei pregătiri s-a urmărit şi se urmăreşte transmiterea unor cunoştinţe de bază necesare acestei vacircnători dificile şi transmiterea valorilor prin care se doreşte dezvoltarea unei imagini favorabile vacircnătorii icircn societate Exemplul recent al Franţei a fost urmat icircn Europa de mai multe ţări icircn care vacircnătoarea cu arcul este permisă Bulgaria Danemarca Finlanda Ungaria Italia Portugalia Spania şi Turcia Icircn terenurile private sau icircmprejmuite vacircnătoarea cu arcul este permisă şi icircn Croaţia Serbia Slovenia şi Slovacia Aşa s-a ajuns şi la fondarea Federaţiei Europene de Vacircnătoare cu Arcul (FECA) care şi-a propus să promoveze activitatea şi standardele icircnalte ale eticii unei modalităţi de vacircnătoare veche de peste 30 000 ani Misiunea acestei federaţii este de a informa

VAcircNĂTOAREA CU ARCUL

METODE TRADIȚIONALE DE VAcircNĂTOARE (II)

| Cultură Vacircnătorească

publicul larg cu privire la avantajele vacircnătorii cu ar-cul pentru mediu şi societate precum şi de a oferi instituţiilor statului argumente convingătoare icircn interesul promovării acestei modalităţi de vacircnătoare Pe zi ce trece vacircnătoarea cu arcul a cacircştigat teren nu numai ca număr de ţări ci şi icircn privinţa numărului de practicanţi Icircn SUA de exem-plu din cei peste 145 milioane de vacircnători 35 milioane deci 24 practică vacircnătoarea cu arcul iar icircn Franţa au urmat pregătirea impusă 17 000 de vacircnători din care 7 000 organizaţi icircn 75 de asociaţii departamentale afiliate FECA chiar practică vacircnătoarea cu arcuri tradiţionale (50) şi cu arcuri cu mecanism (50)Aceasta pentru că vacircnătoarea cu arcul constituie o adevărată artă incitantă fiindcă implică un angajament total din partea arcaşului icircn intere-sul dobacircndirii a ceea ce alţii obțin dificil chiar cu arma de foc O astfel de vacircnătoare necesită cunoştinţe temeinice despre comportamentul animalelor sălbatice vizate şi despre terenul icircn care se vacircnează motive stimulative perma-nente de autodepăşire Dar vacircnătoarea cu arcul mai necesită ceva care lipseşte multora dintre purtătorii de arme de foc simţul vacircnătorii pe care-l descoperim sau icircl intuim doar la unii orga-nizatori foarte buni de vacircnătoare Arcaşul rămacircne singur şi vacircnează singur cu o bucată de lemn o sfoară şi o săgeată fără a beneficia de icircndrumarea ajutorul sau complici-tatea cuiva El pacircndeşte sau se apropie de ţinta sa ca un supraprădător situat icircn vacircrful piramidei trofice Iar dacă ratează repetat se lasă deziluzi-onat de o practică icircn care nu poate reuşi Aşa se ajunge la o selecţie aparte ce pare să nu opereze icircn racircndul vacircnătorilor cu arme de foc Vacircnătorul cu arcul este prin urmare un vacircnător de excepţie care respectă vacircnatul şi se respectă pe sine icircnsuşi purtacircnd cu onoare icircmbrăcămintea tradiţională arcul tolba cu săgeţi şi un simplu cuţit la cingătoare

Icircn CARTA VAcircNĂTORULUI CU ARCUL sunt icircnscrise concis cu titlu de interdicţii următoarele obligaţii

bull să tragă icircn vacircnat şi să nu se ocupe de recuperarea luibull să rănească vacircnatul şi să-l lase să suferebull să tragă la distanţe prea mari riscacircnd să rănească vacircnatulbull să nu mănacircnce carnea vacircnatului dobacircnditbull să prezinte trofee icircnsacircngeratebull să folosească un limbaj icircnjositor pentru vacircnatbull să-şi neglijeze aspectul exterior şi să abuzeze de băuturi alcoolice icircn locuri publicebull să nu respecte proprietăţile privatebull să nu se antrenezebull să nu respecte legea

Icircn concluzie vacircnătorul cu arcul ar putea constitui un model icircn comuniunea largă a vacircnătorilor de pretutindeni inclusiv de la noi icircn ceea ce priveşte instruirea dorinţa de autodepăşire şi mai ales modul sportiv şi etic de a vacircna şi de a se comporta la vacircnătoare şi hellip icircn societate

|N Șelaru

17|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Managament cinegetic|

MORTALITATEA VAcircNATULUI (I)

De cum dă firul ierbii la icircnceput de primăvară şi icircn continuare toată vara şi toamna cacirct sunt ele de

lungi o mare parte din confraţii noştri din mediul rural purced plini de elan distructiv la incendierea miriştilor icircn particular şi a icircntregii vegetaţii uscate icircn general Cum de mai există şi persistă acest com-portament medieval icircntr-o ţară şi icircntr-o societate cu pretenţii de civilizaţie europeană este simplu de icircnţeles dacă privim cu atenţie icircn ce hal a ajuns icircnvăţămacircntul romacircnesc icircn special cel din mediul rural avacircnd icircn vedere şi sărăcia extremă care a pus stăpacircnire icircn ultimele două decenii pe populaţia din satul romacircnesc Media scrisă şi audio-vizuală ne prezintă aproape zilnic pe cei ce săvacircrşesc astfel de fapte terminate de cele mai multe ori cu pagube materiale ireparabile şi mai grav chiar cu pierderi de vieţi omeneşti Icircnsă mai puţin vizibile şi cunoscute pentru icircntreaga societate sunt pagubele imense aduse fondului cinegetic naţional de către aceste incendii devastatoare Cel mai bine cunoaştem noi vacircnătorii pierderile pricinuite efectivelor de vacircnat de aceste incendii de vegetaţie dar din păcate chiar şi noi de cele mai multe ori nu putem decacirct să privim neputincioşi cum vacircnatul plăteşte un tribut greu şi nemeritat Icircntotdeauna cacircnd am participat primăvara şi vara la combaterea răpitoarelor pre-cum şi la icircnceput de toamnă la frumoasele conace de prepeliţe am cercetat cu atenţie miriştile şi ca-nalele de stuf incendiate şi am rămas profund mar-cat de amploarea dezastrului provocat de foc asu-pra cuiburilor de prepeliţe potacircrnichi şi fazani De cacircteva ori mi s-a icircntacircmplat să găsesc chiar şi pui de iepuri şi căprioară carbonizaţi Foarte tristă situaţia dar din păcate extrem de reală an de an Cacircnd se va termina odată cu această batjocură la adresa naturii icircn ansamblul ei Greu de spus pen-tru că legislaţia trebuie să recunoaştem cu toţii deşi este destul de punitivă icircn acest domeniu al incendierii intenţionate a vegetaţiei uscate este icircnsă foarte greu de aplicat datorită greutăţii de a surprinde icircn flagrant pe aceia care icircnfăptuiesc acest lucru O speranţă de schimbare icircn bine icircn această problemă a incendierii vegetaţiei uscate va veni numai atunci cacircnd şi mentalitatea omului din me-diul rural se va schimba radical icircn sprijinul naturii conştientizacircnd şi el că aceasta nu poate icircndura la nesfacircrşit astfel de suplicii

CLAUDIU OPRESCU

INCENDIEREA MIRIȘTILOR

UN DEZASTRU CU REPETIȚIE

A fost o vreme cacircnd toate exemplarele speciilor de interes vacircnătoresc găsite moarte erau conştiincios

icircnscrise icircn condicile de serviciu ale paznicilor de vacircnătoare şi ra-portate ierarhic pacircnă la nivelul autorităţii publice centrale ce răspundea de silvicultură La acel nivel erau icircnregistrate an de an pe cauze distincte mortalităţile pen-tru o imagine corectă a evoluţiei fenomenului şi pentru prelucrare

icircn interesul ştiinţei şi practicii vacircnătoreştiA fost o vreme icircn care lucrările se făceau cu rigurozitate şi cu rezul-tate ce nu cred să mai fie atinse vreodată icircn cinegetică Toate par icircnsă rămase icircntr-un trecut din ce icircn ce mai icircndepărtat datorită renunţării la orice fel de pretenţii icircn privinţa pregătirii profesionale şi conştiinţei civice Acum ne grăbim să trecem prin şcoală şi viaţă precum bdquogacircsca prin apărdquo neluacircnd icircn seamă din cauza preocupărilor prioritare abaterii atenţiei şi ignoranţei generalizate de jos pacircnă sus aspecte şi procese importante pentru icircnţelegerea schimbărilor survenite inclusiv icircn cinegetica despre care facem vor-bire

La cele de mai sus sau poate la icircmpuţinarea vizibilă a vacircnatului icircn multe zone ale ţării meditam cu nostalgie stacircnd singur icircn pacircndă la marginea unui cracircng dinspre o lucernieră proaspăt cosită pe jumătate Soarele apusese şi doar ciorile şi coţofenele continuau să se plimbe ghiftuite printre brazdele icircncă

verzi de lucernăLa un moment dat atenţia mi-a fost atrasă de un grup agitat de 6 coţofene şi o cioară grivă care stracircnse bu-chet ciuguleau parcă icircn silă din ceva ce nu putea fi decacirct vreun pui de iepure sau ied de căprioară tăiat de cositoare Icircmi pusesem deja icircn gacircnd ca după ter-minarea pacircndei să merg cu lanterna şi să văd despre ce este vorba

Grupul de păsări ce se ciondăneau şi se găseau mereu icircn mişcare icircn jurul presupusei bdquonaderdquo a semnalizat prezenţa acesteia şi altui musafir O vulpe le-a ob-servat de sub poala pădurii şi lăsacircnd la o parte orice

precauţie s-a dus aţă la ospăţul intuit din com-portamentul aparte al păsărilor A căzut după cum se poate vedea cu bdquonadardquo icircn gură Nu au trecut nici 10 minute şi o altă vulpe ieşită din cracircng a luat urma celei dintacirci şi a rămas aseme-nea puţin mai departe

Pacircnda fiind deja deranjată m-am grăbit spre locul icircn cauză unde am făcut foto-grafia alăturată Ea

completează cum nu se poate mai sugestiv cele con-cis narate anterior Alte cuvinte icircn plus icircn completarea imaginii şi explicaţiei icircncercate sunt de prisosNu icircnsă şi concluzia că observacircnd seara şi dimineaţa suprafeţele de teren proaspăt cosite şi gracircnele recent treierate pot fi descoperite cu uşurinţă după compor-tamentul ciorilor şi coţofenelor cadavrele mutilate lăsate icircn urmă de utilajele agricole moderne Nu cred să exagerez deloc apreciind că icircn prezent icircn zona de cacircmpie cultivată agricol mai mulţi căpriori şi poate iepuri toacă aceste utilaje icircn lipsa echipării lor cu dispozitive eficiente de speriat vacircnatul decacirct extrag vacircnătorii din grupa ce ocroteşte şi icircngrijeşte fauna cinegetică din fondul respectivEste o părere doar care ar putea fi fundamentată sau contrazisă cu sprijinul armatei de paznici de vacircnătoare ce ar trebui să facă sistematic astfel de observaţii fiecare icircn fondul cinegetic pe care-l are icircn primire Ar fi cei dintacirci şi cei mai interesaţi să poată aprecia icircn urma unor astfel de observaţii sistematic făcute pierderile cauzate de utilajele agricole moderne cu o lăţime de lucru din ce icircn ce mai mare şi cu o viteză ce surprinde pacircnă şi exemplarele adulte nu doar pro-geniturile vacircnatului Dar oare mai ştiu ce au de făcut sau mai au timp să facă ce ştiu Mai are cine să le ceară să-şi facă meseria şi datoria precum icircnaintaşii acestora

N STORESCU

Ilustraţia autorului

|18 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări de sezon

Recent răsfoind paginile unei reviste străine am descoperit o fotografie insolită cea a unui căprior negru Chiar dacă sunt rare există ani-male care prezintă această particularitate Icircn general se icircntacircmplă la feline Dar şi cazurile lopătarilor icircnchişi la culoare sunt destul de comune Sunt evocate cazuri similare la cerbul de Virginia (cunoscut sub denumirea de cerb cu coada albă) - văr apropiat al căpriorului nos-tru european De asemenea s-au mai icircntacirclnit exemplare de springbocks şi foarte comunii fazanii tenebroşi Alte specii care prezintă această anomalie sunt veveriţele şerpii corail şi peştii Şi nevertebratele pot dezvolta această

caracteristică (fluturii) Icircn ciuda investigaţiilor nu există nicio dovadă (animal naturalizat foto-grafie sau mărturisire) care să ateste cazuri de cerb comun negru Dar există exemplare foarte icircnchise la culoareAceşti subiecţi negri sunt melanici sau atinşi de melanism fenomen caracterizat prin cu-loarea foarte icircnchisă a robei Fenomenul apare atunci cacircnd pielea conţine o proporţie anormal de ridicată de pigmenţi brun-negri denumiţi melanină Termenul melanină provine din grecescul me-los negru pe care icircl găsim icircntr-un număr de denumiri de animale dar mai ales de păsări Melanitta fusca (raţa catifelată) Melanoco-rypha calandra (ciocacircrlia de Bărăgan) Calid-ris melanotos (fugaciul pătat) Acrocephalus melanopogon (privighetoarea de baltă) Dio-medea melanophris (albatrosul cu spracircncene negre) etcMelanismul se datorează unei gene mutante şi recesive care dispare icircn faţa genei dominante ce dă de exemplu la căprior coloritul roşu al animalului bdquoLoteria geneticărdquo face ca gena recesivă să ajungă uneori să se impună cu un grad de penetrare variabil de unde şi indivizi mai mult sau mai puţin icircnchişi sau negri Două animale negre au şansa mai mare de a avea urmaşi de aceeaşi culoare Caracterul eredi-tar al melanismului este evident icircnsă deloc sistematic Adevăratele populaţii de căpriori negri sunt rare la ora actuală fiind cunoscute doar cele din nordul Germaniei Icircn alte locuri cazurile observate constituie excepţii Căpriorii negri fascinează atacirct de mult amatorii de ciudăţenii icircncacirct uneori sunt importate exemplare germane şi icircn alte terenuri din Europa Pentru ca o populaţie de căpriori negri să se dezvolte ar trebui importat un număr suficient de mare de animale şi de asemenea ar trebui ca aceştia să

nu fie vacircnaţi un timp pentru a putea constitui o masă Icircn ciuda acestor eforturi rezultatul ar fi totuşi aleatoriu deoarece legile geneticii sunt destul de misterioase Evoluează specia căpriorului Specialiştii bănuiesc că această evoluţie vine dintr-un im-pas Cei mai icircndrăzneţi evocă o subspecie S-ar părea că o constantă există totuşi căpriorii melanici ndash dar şi felinele atinse de melanism ndash trăiesc adesea icircn zone umede Icircntr-o astfel de teorie atunci cacircnd vine vorba de indivizi de culoare neagră nemţii fac referire la bdquocăpriorii mlaştinilorrdquo sau bdquode mlaştinărdquo Gri cenuşiu cărbunar hellipIcircn funcţie de nivelul de penetraţie a genei ne-gre animalele ndash atacirct masculii cacirct şi femelele ndash arborează atacirct roba icircnchisă cu reflexii negre icircntunecate de cărbunar - aşa cum se spune la vulpe - dar şi cea cenuşie chiar gri Prin urmare blana poate fi atinsă de melanism icircn icircntregime sau parţial Icircn cazuri foarte rare melanismul se amestecă cu albinismul Atacirct căpriorii negri cacirct şi cei albi au coloritul coarnelor perfect normal principiul de colorare a coarnelor (de esenţă osoasă) nefiind legat de colorarea părului Icircn schimb petele albe care le ornează nările se pot atenua chiar icircnnegri la fel ca şi oglinda sau petele deschise care icircncadrează roba iedului Icircn 1959 Mantes dAngeny scria bdquoAceste ani-male sunt absolut normale din toate punctele de vedere poate că sunt puţin mai delicate ceea ce ar explica dispariţia lor progresivă neputacircnd fi menţinute decacirct cu preţul unei consangvinizări periculoase Se reproduc icircn-tre ele păstracircndu-şi culoarea particulară sau se icircncrucişează cu indivizi de culoare normală dacircnd urmaşi uneori negri uneori normali sau de o culoare intermediară Ar fi vorba deci de o varietate al cărei caracter nou ar putea fi fixat şi transmisibilrdquo Doctorul Bernad Collin (autor al unui remarcabil Dicţionar al medicinii vacircnatului (Petit Dictionnnaire de la meacutedicine du gibier) afirmă bdquoContrar albinismului melanismul nu este o afecţiune Este o mutaţie genetică care nu diminuează cu nimic vitalitatea rezistenţa exemplarului Animalele melanice au o bună condiţie fizicărdquo Astfel spus această anoma-liehellip nu este o anomalie Icircn afară de melanism mai există două culori singulare ale părului albinismul - astăzi bine cunoscut ndash şi cel mai discret leucismul Icircn cazul albinismului animalul suferă de lipsa melaninei icircn icircntregime parţial sau foarte uşor de unde exemplare total albe sau pătate Căpriorul albinos prezintă un iris rozaliu sau diafan nări deschise pielea albă şi o blană de culoare blond - deschis pacircnă la alb Icircn schimb animalul atins de leucism păstrează o culoare normală a ochilor copitelor şi nărilor doar cu-loarea părului este blondă Păsările nu sunt niciodată albinoase ci sunt atinse de leucism Leucismul sau leucistismul este o variantă a albinismului datorat unei carenţe a melaninei Este vorba de unul dintre cele mai rare fenomene confundate cu albinismul

CĂPRIORUL NEGRU

Tabloul pictorului suedez Gustaf Otto Stenbock care datează din anul 1654 şi reprezintă o capră de culoare neagră

19|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Căpriori negri există icircn icircntreaga Europă De-a lungul timpului au fost semnalate cazuri icircn Spania Estonia Ungaria Italia Olanda Polo-nia Icircn Suedia există un tablou care datează din anul 1654 şi reprezintă o capră de culoare neagră (al pictorului Gustaf Otto Stenbock) Icircn prezent Asociaţia Vacircnătorilor din Suedia nu mai are cunoştinţă de astfel de indivizi Icircn lucrarea Agrave propos du chevreuil (Agrave propos de căprior) din 1983 Ducele şi Ducesa de Ba-varia menţionează că au icircmpuşcat un căprior negricios pe terenul lor de vacircnătoare austriac Descriind căpriorul ei notează bdquoAcest căprior nu era deloc roşu ci mai degrabă brun icircnchis cu porţiuni negre-cenuşii mai ales pe cap spată şi picioare Nu au mai fost văzuţi căpriori negri icircn regiunerdquo Icircn Scoţia faimosul specialist Richard Prior evocă icircn bdquoDibuitul căprioruluirdquo din 1986 o tendinţă de melanism a căpriorilor din Gal-lowayrdquo regiune din sud-vestul ţării Icircn Belgia astfel de căpriori au fost observaţi icircn regiunea MaastrichIcircn schimb icircn Germania fenomenul este vizibil amplificat şi cunoscut de mult timp icircncă din 980 după cum scrie dr Horst Meyer-Brenken autorul lucrării Das schwarze Rehwild (Căpriorul negru) din 1970 Prin urmare fenomenul este observat la sfacircrşitul secolului XVI şi icircn cursul următoarelor secole icircn mai multe regiuni din nordul ţării Sectorul cel mai bogat este cel din Hanovra mai precis Haste unde 25-50 din căpriori ar fi melanici De notat este faptul că o agenţie de turism cinegetic comercializează sejururi speciale pentru vacircnătoarea la căprior negru Icircn concluzie căpriorul negru este un animal extraordinar şi normal Acesta constituie cu siguranţă un trofeu rar şi foarte racircvnit

AI

RAGOUT DE CĂPŞUNI ŞI MANGOCăpşuni -100gMango -50gAmidon -10gVin roşu - 20mlUlei de măsline - 20mlSare zahăr oţet balsamic

ȘTRUDEL CU CARTOFI DULCI ŞI CHIMENCartofi dulci - 200gCartofi - 200gFoaie de plăcintă - 200gUnt - 50gChimen -10gOu - 3bucSare piper alb măcinat

DUET Muşchi de căprioară - 400g Piept de fazan - 400gCostiţă afumată - 250gFond de vacircnat - 200mlSmacircntacircnă lichidă - 50mlVin roşu - 20mlSare piper cimbrişor ienupăr

Ingrediente

DUET DE CAPRIOARĂ ŞI FAZAN

IcircN MANTIE DE COSTIŢĂ AFUMATĂ SERVIT CU ȘTRUDEL DIN CARTOFI DULCI CU CHIMEN PIURE DE ŢELINĂ SPANAC SOTEacute RAGOUT DE CĂPŞUNI CU MANGO ŞI SOS DE IENUPĂR

MOD DE PREPARAREPieptul de fazan se taie pe lungime de mărimea muşchiului de căprioară se condimentează cu sare piper şi cimbrişor apoi se bandează cu costiţă afumatăRulada obţinută se frige pe grătarul icircncins pacircnă se formează o crustă la suprafaţă apoi se dă la cuptor la 180degC circa 10 minute Se păstrează la cald Fondul de vacircnat se dă icircn clocot se adaugă vin roşu ienupăr zdrobit şi smacircntacircnă lichidă Se strecoară şi se ţine la cald

ȘTRUDEL CU CARTOFI DULCI ŞI CHIMENSe fierb ambele soiuri de cartofi icircn coajă cartofii dul-ci se curăţă şi se taie cubuleţe cartofii albi se pasează şi se amestecă cu unt sare piper alb şi cubuleţele de cartofi dulci Cu această compoziţie se umple foaia de plăcintă şi se formează un ştrudel Se unge cu ou bătut şi se

presară cu chimen Se dă la cuptor 20 de minute la 180degC

PIURE DE ŢELINĂ ŞI SPANAC SOTEacuteSe fierbe ţelina tăiată cubuleţe icircn lapte apoi se pasează şi se adaugă unt sare şi nucşoară Spanacul se sotează icircn unt şi se condimentează cu sare piper şi nucşoară

RAGOUT DE CĂPŞUNI ŞI MANGOSe taie cubuleţe căpşunile şi mango şi se sotează icircn ulei de măsline se adaugă sare zahăr şi oţet bal-samic Amidonul se dizolvă icircn vin roşu se adaugă icircn ragout şi se mai dă un clocot

MONTAREA PE FARFURIE SE FACE CA IcircN FOTOGRAFIERețetă oferită cititorilor revistei VPR de către Maestrul icircn Arta Culinară Ștefan Bercea

Rețeta lunii|

|20 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

exprimat de autor pentru o scurtă incursiune printre cifrele interesante privind situaţia din titlul anunţat Mai icircntacirci vacircnatul dobacircndit icircn sezonul 1938 ndash 1939 (icircn ortografia originală)

Felul vacircnatului Numărul vietăţilor

icircmpuşcate

Cocoşi de mesteacăn 3

Lebede 6

Cerbi lopătari 18

Racircşi 19

Urşi 38

Ţapi negri 79

Hermeline 88

Cerbi 136

Cocoşi de munte 246

Spurcaci 308

Bursuci 372

Dropii 533

Vidre 600

Lupi 860

Cocori 1152

Porumbei sălbatici 1203

Pisici sălbatice 1238

Jderi 1658

Căpriori 1743

Dihori 2815

Mistreţi 3048

Nevăstuici 3583

Cacircrstei 4057

Fazani 18432

Vulpi 28191

Potacircrnichi 39996

Gacircşte sălbatice 40901

Becaţine 47690

Sitari 51235

Porumbei sălbatici 53281

Prepeliţe 250309

Raţe sălbatice 302230

Iepuri 1010000 Pentru a face un joc de cuvinte remarcăm ldquoprezenţa (icircn tabel) a unor absenţirdquo (din fauna actuală a ţării) referindu-ne la spurcaci şi dro-pii Ca să nu mai vorbim de specii la care nici nu visăm că ar putea fi pe lista speciilor vacircnate curent cocoşul

Documentat competent şi de-votat problematicii vacircnătorii autorul unei sinteze a două decenii de activi-tate vacircnătorească icircn Romacircnia MGr Romaşcanu ne icircnfăţişează o serie de concluzii statistice culese şi interpre-tate pentru intervalul de timp 1920 ndash 1940 Dar cartea sa laquo Vacircnătoarea icircn Romacircnia raquo nu este o culegere de cifre statistice reci mai degrabă o icircmpletire a simţămintelor autorului cu informaţia despre structura organizatorică a vacircnătorii asezonată cu informaţii per-tinente şi ilustrate despre răspacircndirea principalelor specii de vacircnat mare Apoi ni se icircnfăţişează pe specii icircntr-o ordine aparent aleatorie tot vacircnatul dobacircndit ce cei 28874 de vacircnători existenţi icircn sezonul de vacircnătoare 1938 ndash 1939 De fapt ordinea nu este chiar aleatorie deoarece fără a ţine cont de o prezentare laquo sistematică raquo a acestui vacircnat autorul icircl prezintă icircn ordinea crescătoare a numărului de exemplare vacircnate icircn sezonul icircn cauză cu intenţie declarată laquo ca cititorul să-şi poată da seama mai bine de felul şi cantitatea

vacircnatului icircmpuşcat icircn fiecare an icircn Romacircnia tipărim tabloul care urmează şi icircn care arătăm situaţia din sezonul 1938 ndash 1939raquo Deci tabloul icircn cauză este ilustrarea unei medii a vacircnatului dobacircndit anual de către vacircnătorii romacircni pentru intervalul de 20 de ani din perioada interbelică analizată Dar nu vom icircncepe cu cifrele reci ndash ca toate cifrele ndash ci vom reproduce scurte referiri la gacircndurile pline de sensibilitate ale autorului faţă de nobila icircn-deletnicire a vacircnătorii din care transpare preţuirea sa deopotrivă pentru vacircnat şi vacircnători ca şi pentru sfacircnta natură care ne icircnconjoară Icircn această privinţă icircn scurte simple dar pline de simţire cuvinte autorul strecoară vibrante sfaturi de etică şi corec-titudine vacircnătorească Fapt mai puţin obişnuit icircntr-o lucrare cu caracter statistic dar care nu icirci scade ci icirci sporeşte valoarea De asemeni autorul icircşi exprimă respectul cuvenit pentru vacircnătorii

cu sacircnge regal laquo Ferdinand I-iu raquo şi laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu raquo pe care icirci citează (am păstrat ortografia şi formularea originală) După cum spuneam vom icircn-cepe cu acele gacircnduri pline de sensi-bilitate ale autorului icircn ordinea icircn care ni le reamintimFăcacircnd referire la cugetarea mare-lui icircmpărat Maximilian icircn laquo Cartea secretă a vacircnătorii raquo conform căreia icircşi povăţuia astfel urmaşii laquo pe tine Principe al Austrieite sfătuesc să ieşi la vacircnătoare cacirct se poate de des să cutreieri icircnsuţi locurile cacirct mai mult fiindcă numai icircn felul acesta poate un principe să-şi cunoască icircntradevăr ţararaquo (ortografia originală) Şi mai departe laquoAdevărul exprimat icircntr-o formă aşa de simplă icircn aceste puţine cuvinte a fost ieri pentru Regele Fer-dinand I-iu şi este astăzi pentru Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu principalul izvor al dragostei pentru vacircnătoare raquo (ortografia originală) Revenind la Regele Ferdinand I-iu (sic ) reproduce versurile regale care tălmăcesc laquo dra-gostea Sa neţărmurită faţă de tot ce a zidit Dumnezeu raquo astfel laquo Vacircnătorul are pururi un cuvacircnt de cinste dat Să cruţe şi să aibăn ocrotirea sa vacircnatul Căci făcacircnd o vacircnătoare precum esten lege sfatul Preamări-vom Creatorul prin făptura ce-a creat raquo (ortografia originală)Părăsim deocamdată tăracircmul poetic

vacircnAtildetoarea icircn romacircniaicircntre cele douAtilde rAtildezboaie mondiale

laquo istoria ne arată limpede că din cele mai vechi timpuri şi pacircnă icircn zilele noas-tre aproape toţi scoboricirctorii direcţi sau indirecţi ai icircndepărtaţilor conducători de neamuri au păstrat o dragoste nemărginită pentru vacircnătoare raquo

( Mihail Gr Romaşcanu)

|Mitică Georgescu

Regele Ferdinand I al Romacircniei

21|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

de mesteacăn lebăda vidra şi cocorul Atenţie la cifrele care icircnsoţesc aceste specii cărora le acordăm tot creditul remarcacircnd totodată minuţiozitatea cu care au fost redactate Lucrarea cuprinde şi cacircteva hărţi cu răspacircndirea cacirctorva specii de vacircnat mare inclusiv o prezentare simplificată a bonităţii terenurilor respective care evident nu se mai potrivesc cu situaţia actuală Astfel ursul şi-a extins arealul şi totodată a crescut şi densitatea icircn numeroase zone din acest areal Aceeaşi observaţie şi pentru cerb şi mai ales căprior acesta din urmă fiind figurat ca aproape inexis-tent icircn icircntreaga zonă sudică şi estică a ţării iar realitatea actuală este cu totul alta Din fericire Autorul ne prezintă şi o siuaţie a numărului de societăţi de vacircnătoare pe provincii istorice inclusiv numărul de vacircnători

Provinciaistorică

Numărul societăților

de vacircnătoare

Numărul membrilor

vacircnători

Banat 207 4580

Basarabia 69 3396

BucovinaCrişana şi 26 695

Maramureş 82 1858

Moldova 124 3298

Muntenia 208 7431

Oltenia 80 2331

Transilvania 206 7056

TOTAL 1036 32110

Icircntr-un stil agreabil şi cur-siv autorul face şi cacircteva observaţii

analitice asupra unor aspecte ale realizărilor din sectorul de vacircnătoare Icircncepe prin a elogia legea de vacircnătoare din anul 1921 al cărei părinte a fost considerat regele Ferdinand lege citată icircn Franţa anului 1934 ca fiind un model de inspiraţie pentru le-giuitorii francezi Icircn continuare M Gr Romaşcanu sintetizează aprecierea sa laquo Legea noastră de vacircnătoare nu se mărgineşte la statornicirea unor norme obliga-torii pentru vacircnător la organiza-rea terenului dat icircn arendă la măsurile privitoare la protecţia hrănirea şi icircmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a fau-nei noastre măsuri care cad icircn sarcina arendaşilor sau a propri-etarilor dar impune chiar Statu-lui obligaţii de natură să ajute la rezolvarea cacirct mai fericită a problemei populării cu vacircnat util a icircntregului teritoriu naţional raquo Cu idei de avangardă face consideraţii privind necesitatea introducerii unor obligativităţi care să ducă la icircnlăturarea consangvinizării (numind-o laquoincest prelungitraquo) şi propunacircnd icircmprospătarea sacircnge-lui icircn populaţiile de vacircnat mare Face şi aprecierea necesităţii completării pre-vederilor legale cu privire la vacircnatul migratorTrece icircn revistă rezultatele foarte bune şi diversificate luate icircn folosul vacircnatului din Domeniile Regale (Periş Scroviştea Gherghiţa Dobreşti Casa Verde şi Chişineu-Criş icircn privinţa com-baterii dăunătorilor crearea ogoare-lor şi plantaţiilor special pentru vacircnat desfăşurarea unui program com-plex de amenajare a fonduri-lor de vacircnătoare Referindu-se la vacircnătorile regale apreciază

File de istorie |

vioiciunea regelui Ferdinand şi atmos-fera agreabilă şi destinsă din preajma suveranului Apoi autorul comunică cifra de 1500 piese din tabloul unei singure zi de vacircnătoare ndash evident vacircnat mic ndash socotind că la un astfel de tablou ar fi fost cea mai slabă zi de vacircnătoare pentru ca la cea mai bună tabloul să fie de 4000 piese Aprecieri deose-bite face şi icircn privinţa MS Regele

Regele Mihai la o Vacircnătoare Regală icircn Banat 1933

Colonelul August von Spiess cel care a avut icircn administrare Terenurile Regale de Vacircnătoare

Regele Mihai cu un trofeu de cerb carpatin

( continuare icircn pag 23 )

|22 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

dar eficace icircnvăţată tot de la bietul tata Am pus cartuş numai pe ţeava dreaptă lucru care m-a determinat să fiu mai atent la primul foc spre satisfacţia Missei care a avut ce apor-ta Cacircnd soarele a icircnceput să scapete după dealuri prepeliţele au icircnceput să mişte după hrană nemairăbdacircnd are-tul iar noi avacircnd fiecare cacircteva păsări icircmpuşcate am pornit-o icircn şir indian spre casă Ne-am oprit la Relu unde cu sprijinul mamei lui Furcioaia cum icirci ziceam noi am pregătit apetisantele prepeliţe frigacircndu-le icircnvelite icircn foi de varză Mai tacircrziu peste ani cacircnd am ajuns vacircnător cu permis icircn regulă şi aveam brac bdquoproprietate personalărdquo am mai icircnvăţat cacircte ceva de la cacircine De pildă am icircnvăţat că uneori vacircnatul teafăr icircn aparenţă poate fi totuşi lovit de moarte şi că este recuperabil dacă tu vacircnător cu slabe simţuri omeneşti te ajuţi de un cacircine cu simţuri incom-parabil superioare Să povestesc icircnsă faptele aievea icircntacircmplate Mă aflam la pază de căprior icircn adacircn-cul pădurii După aproape o jumătate de ceas de aşteptare şi aprigă luptă cu ţacircnţarii mi se năzare că undeva la spate am auzit un vreasc trosnind Trag cu ochiul spre Heda brăcuţa cu păr sacircrmos de lacircngă mine şi o văd cu capul ridicat şi urechile ciulite Mă rotesc cu scaunul icircntr-un picior spre dreapta şi rămacircn cu gura căscată la un ţap bătracircn icircmpietrit ca şi mine icircn nemişcare cu ochii holbaţi icircn direcţia mea Orice gest pripit ar fi făcut să văd doar un salt graţios şi să aud un brăhnit care mi-ar fi arătat drumul pe care ţapul s-ar fi mistuit spre desime Văzacircnd icircnsă că nu e nicio nădejde ca sălbăticiunea să plece capul spre iarba grasă m-am decis să trag Doar pen-tru asta venisem Ridicacircnd carabina milimetru cu milimetru am dibuit cum am putut spata animalului şi am slobozit cu destulă stacircngăcie un foc Nici o nădejde - icircmi zic ndash am tras pe alături Căpriorul dispăru icircn desime iar Heda care nu icircmplinise anul-icircncă icircncepu să caute vijelios icircn jurul meu ca la cacircmp Negăsind nici un vacircnat de aport nici urmă de vacircnat rănit se trase curacircnd lacircngă mine Fluieracircnd a pagubă mi-am aprins o ţigară şi după adunarea acareturilor cu care venisem am luat-o la vale Trecacircnd cu prepelicarul la curea pe la locul unde ţapul icircmi bdquopozaserdquo bag de

Fără intenţia de a brava icircn faţa cuiva sau de a impre-siona pe cineva trebuie să vă mărturisesc că nu am putinţa de a elucida măsura icircn care

au contribuit niscaiva gene atavice și bdquobiotopulrdquo atacirct de propice icircn care am deschis ochii ndash mica localitate Hăghig de lacircngă Braşov unde părinţii mei pasionați vacircnători şi mari iubitori de cacircini sau şi una şi alta ndash la declanşarea icircn mine a instinctelor vacircnătoreşti Icircn anii de şcoală urmaţi la liceul Andrei Şaguna din Braşov m-am pomenit icircntr-o bună zi bdquoicircmprumutacircndrdquo gioarsa tatălui meu - cea cu ţevi de damasc şi cu cocoaşe exterioare - şi furişacircndu-mă prin dosuri de grădini din Scheii Braşovului spre locul unde icircl zărisem pe urechilă Au urmat şi alte tenta-tive asemănătoare fără bdquoeficienţă economicărdquo din diverse cauze bdquotehnicerdquo inerentei vacircrsteiPentru susţinerea afirmaţiilor făcute sunt dator să arăt care este motivul pentru care iubesc atacirct de mult cacircinii de vacircnătoare şi de ce icircncă de copil am fost atras de această icircndeletnicire sportivă de suflet vacircnătoarea Ce-lor care mi-au pus această icircntrebare le-am răspuns icircn mod constant icircn felul următor părinţii mei aveau permanent icircn ogradă 3-4 cacircini de vacircnătoare Practic am crescut alături de cacircinii de vacircnătoare pe care i-am icircndrăgit i-am icircnţeles şi i-am apreciat pentru deosebitele lor calităţi Mai tacircrziu adolescenţa mi-am petrecut-o icircn prima canisă icircnfiinţată de AGVR icircn pădurea Băneasa-Tunari lacircngă

capitală unde tatăl meu era coor-donatorul crescătoriei ajutacircndu-l icircn multiplele treburi legate de creşterea icircngrijirea şi dresajul cacircinilor existenţi icircn număr de 60-70 capeteDin noianul amintirilor se desprind cele mai dragi păţanii la care mă gacircn-desc cu duioşie şi evlavie Am credinţa că cele mai scumpe amintiri ale tre-cutelor isprăvi vacircnătoreşti sunt cele icircn care am fost alături de credinciosul patruped nelipsit părtaş fără pretenţii al succeselor cinegetice ndash cacircinele de vacircnătoare O icircntacircmplare reală s-a petrecut pe cacircnd eram abia un macircndru licean Nu aveam mai mult de 15 ani Savuram icircn tihnă ultima parte a vacanţei mari la casa părintească din Hăghig localitate icircnşirată pe malul drept al Oltului Deşi macircnuiam binişor arma de vacircnătoare de calibru 20 moştenită de la biata mama trăgacircnd acum promiţător şi la zbor pacircnă icircn acea zi nu apucasem să o probez la pitpalacihellip Icircl icircnsoţisem pe tata de cacircteva ori ca simplu gentaş la astfel de vacircnători bdquonerentabilerdquo după părerea vacircnătorilor localnici Era ziua de 25 august a anului respectiv cam al doilea după rdquoeliberarea glorioasărdquo a ţării noastre Tocmai gătam obişnuitul program de bălăceală icircn Olt icircmpreună cu prietenii mei nedespărţiţi Relu Fur-cea şi Sandu Cucu Plin de iniţiativă Relu a fost cel care a propus să bdquodibăcimrdquo ceva prepeliţe pe care apoi să le preparăm la el acasă Idee adoptată rapid şi icircn unanimitate Ne-am echipat fiecare pe cacirct posibil mai vacircnătoreşte am luat flinta tolba cu

cartuşe şi pe Miss căţeaua brac cu păr scurt şi am tulit-o prin fundul grădinii Terenul de vacircnătoare care de altfel icircn-cepea icircndată după gardul grădinii era format din lunca inundabilă a Oltului o icircntinsă păşune presărată cu bălţi străjuite de trestie şi stuf icircnsoţit para-lel de o facircşie lată de cacircţiva kilometri de coline domoale După un mers voinicesc de 10-15 minute icircn direcţia Arinului o comună vecină sub bătaia soarelui dogori-tor ne-am trezit icircn mijlocul holdelor de sfeclă de zahăr bine icircmbrăcate cu mohor al miriştilor năpădite de mur sălbatic şi al celor de cucuruz Pacircnă să ne dezmeticim căţeaua care icircşi cunoştea bine meseria a şi icircnceput să caute icircn zig-zag icircnaintea noastră Nu după mult timp Miss cade icircn aret cu piciorul din faţă icircn aer şi cu capul sucit spre mine Am ocolit căţeaua prin faţă aşa cum văzusem că procedează tatăl meu şi am avansat spre locul unde consideram să este pitulată prepeliţa Spre mirarea noastră a ţacircşnit un vătui care a luat-o spre deal Miss a simu-lat o urmărire de 15-20 metri ba a şi chefnit de două ori după care s-a icircntors cuminte şi a continuat să caute mai departe icircn galopul ei domol dar constant Toţi trei urmăream cu icircnfrigurare mişcările căţelei După 5 minute o vedem pe Miss bătacircnd agitată din coada-i ciuntă după cacircţiva paşi rămacircnacircnd ca trăsnită de mirosul vacircnatului prins icircn nasul ei fin Am pro-cedat ca şi icircnainte dar pasărea a con-tinuat să rămacircnă nemişcată răbdacircnd atacirct aretul cacirct şi intervenţia mea care loveam cu piciorul icircn vegetaţia din faţa lui Miss Numai după ce am comandat bdquosaltărdquo şi Miss s-a repezit icircn icircncacirclcitura de vreji de mur a săltat o prepeliţă cacirct toate zilele atacirct de grasă icircncacirct părea că aripile-i mici cu greu icirci asigură propulsia Au urmat două bubuituri scurte şi puternice un formidabil nor de fum şi apoi s-a aşternut liniştea Sandu a fost cel care a strigat că a văzut zburătoarea plecacircnd sănătoasă Eu deşi după focurile pripite n-am mai putut zări pasărea mi-am dat seama că am ratat-o după privirea dojeni-toare a căţelei După ce am dat vina pe trăgacele care scapă prea uşor m-am angajat să nu mai arunc focurile atacirct de aproape şi să trag numai după ce pitpalacul ajunge la distanţa de 25-30 metri Uşor de zis greu de respectat M-am redresat numai după ce am aplicat icircn practică metoda simplă

O pasiune moștenită VAcircNĂTOAREA CU CAcircINE

| Chinologie vacircnătorească

23|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

oprim aici cu aceste icircntrebări de bun simţ a căror valabilitate poate există şi aziDupă ce apreciază rolul şi importanţa jandarmeriei de vacircnătoare cre-ate şi prezintă succint activitatea laborioasă a Direcţiei Vacircnătorii Mi-hai Gr Romaşcanu icircşi exprimă ideea necesităţii unei educaţii icircn sprijinul naturii şi a vieţuitoarelor ei laquo Fără teama de a greşi susţinem cu tărie ideea că propaganda pentru ocrotirea vacircnatului ar trebui să icircnceapă din clasele primare micii şcolari urmacircnd să fie icircndemnaţi ca icircn locul praştiei şi al pietricelelor să poarte icircn buzu-nare grăunţe sau făracircmituri de pacircine pentru hrana nevinovatelor păsări ale cerului care icircndură frig şi foame icircn timpul iernilor grele Paralel cu această acţiune energică icircn sufletul omului matur urmează să se sădească dragostea pentru toate vieţuitoarele nevătămătoare printr-o continuă propagandă lămuritoare asupra foloa-selor pe care el le trage de pe urma lorraquo

Iată deci o carte ndash fereastră spre vacircnătoarea din Romacircnia icircn două de-cenii din răstimpul interbelic - scrisă nu de un profesionist al vacircnătorii ci de o mare personalitate a economiei romacircneşti autor a cacirctorva zeci de lucrări de analiză icircn cacircteva din cele mai diferite sectoare economice şi industriale A fost comisar general al Comisariatului General al Preţurilor din Ministerul Economiei Naţionale arestat icircn bdquoNoaptea demnitarilorrdquo din 5 ndash 6 mai 1950 şi icircnchis la penitencia-rul GherlaDar claritatea cu care a privit şi anali-zat şi situaţia vacircnătorii icircn toate as-pectele ei materiale organizatorice de educaţie etică ni-l face contemporan

Mihai I icircn legătură cu atracţia Sa faţă de vacircnătoare laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu (ortografia originală) a fost iniţiat icircn arta vacircnătoarei icircncă din cea mai fragedă copilărie fiind astăzi cea mai mare nădejde pentru lumea vacircnătorească Luacircnd parte la mai toate vacircnătorile regale Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu icircmpuşcase icircncă de la vacircrsta de doisprezece ani majoritatea speciilor de vacircnat din ţară de la potacircrnichea şi fazanul din şesurile Dunării picircnă la macircndrul cerb al Carpaţilor Prin moştenirea calităţilor vacircnătoreşti ale familiei şi prin experienţa vacircnătorească pe care a făcut-o Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu este astăzi un vacircnător desăvacircrşit fala tagmei noas-tre iar viitorul vacircnătoresc al ţării este asigurat raquo (am icircncheiat citatul) Referindu-se la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic) Bucureştilor raquo autorul apreciază că laquo mii de cetăţeni din toate unghiu-rile ţării şi foarte mulţi străini au pu-tut admira cea mai frumoasă şi mai icircnălţătoare manifestare vacircnătorească pe care Romacircnia a cunoscut-o vreodatăraquo Aminteşte apoi de participarea Romacircniei la expoziţiile internaţionale de vacircnătoare de la Leipzig Berlin şi Paris care icircn opinia sa laquo au condus la consacrarea noastră definitivă icircn lumea vacircnătorească mondială raquo Către icircncheiere autorul face un re-chizitoriu societăţilor de vacircnătoare care nu icircşi icircndeplinesc obligaţiile faţă de vacircnat laquo Nu este destul că ne-am stracircns icircntro societate de prieteni că am luat icircn arendă terenuri pe care le cutreierăm gata icircn orice clipă să răpunem vieaţa animalelor sălbatice Ce ne-ar răspunde oare conducătorii acestor societăţi dacă i-am icircntreba cacircte capre iepuri potacircrnichi etc au adus pe terenuri de cacircnd le-au arendat şi pacircnă astăzi Au dat hrană icircn tim-pul iernii animalelor pentru ca să le uşureze traiul Cacircţi paznici au anga-jat şi care a fost activitatea lor Cacircte procese de braconaj au icircncheiat raquo Ne

Felul piese-lor expuse

Recordmondial

Premiul de

onoarePremiul

I-iuPremiulal II-lea

Premiul al III-lea

Totalulpremiilor

La sutădin total

Cerb - 11 38 53 28 130 3171

Căprior - 13 25 33 28 99 2415

Capră neagră 1 11 31 28 38 109 2659

Mistreţ - 2 3 10 22 37 902

Urs 1 3 11 5 4 24 585

Lup - 1 3 - 1 5 122Racircs - 1 1 2 2 6 146

TOTAL 2 42 112 131 123 410 100

Tabloul laquo premiilor laquo (medaliilor) obţinute la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic ) Bucureştilor raquo

seamă că Heda devine agitată bătea din coadă şi sforăia cu nasul pe jos de parcă ar fi urmărit cacircrsteiul Cacircnd i-am dat drumul din lesă a zbughit-o spre hăţiş icircn cu totul altă direcţie decacirct mi se păruse că a luat-o ţapul N-au trecut nici zece minute şi numai ce auzii lătrat pe loc icircntrerupt la scurte intervale de un gen de bocet necunoscut pentru mine Răzbătacircnd cu greu prin desime icircn direcţia căţelei spre totala mea surprin-dere mi-am găsit ţapul icircncă zvacirccnind din picioare care destul de bine lovit mai făcuse totuşi o sută-două de paşi prin tufărişul de nepătruns

NIC STRĂVOIU

|Nic Străvoiu

Foto 1 După o pacircndă la căprior petrecută cu 100 de ani icircn urmă Foto 2 Mama autorului icircn funcția de ajutor de dresor Foto 3 Nic Străvoiu icircn anii adolescenței petrecuți la Canisa AGVR

Ilustrația autorului

( urmare din pag 21 )

|24 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Francis Chevier icircn cartea sa ldquoNotre gastronomie est une culturerdquo (Gastronomia noastră este o

cultură) vorbește de bucătăria franțuzească care a fost inclusă icircn Patrimoniul Umanității După Chevier gastronomia nu este doar o pasiune ci un ldquomonumentrdquo al culturii francezilor Icircnsă obi-ceiurile de a macircnca și a bea bine nu sunt proprii Franței Numeroase alte civilizații se caracterizează printr-o gastronomie bogată și sofisticată din Ja-ponia pacircnă icircn Vietnam din Tailanda Iran sau Peru pacircnă icircn Italia și Maroc Să luam exemplul Chinei Această foarte veche și strălucitoare civilizație și-a dezvoltat cu mult icircnaintea Occidentului o artă de a trăi elegantă și subtilă icircn care gastronomia icircși avea locul de onoare Curțile diferitelor dinastii imperiale au urmărit să aducă pe mese gusturi dintre cele mai rafinate Dar nu toate societățile au știut să-și dezvolte un sistem culinar atacirct de ales Antropologul Claude Levi ndash Strauss a subliniat importanța resurselor icircn elaborarea unei gas-tronomii fine ldquoDacă arta gătitului constă așa cum pare icircn a asocia savorile mai multor substanţe alimentare pentru a le armoniza sau sublinia con-trastul se poate crede că toate popoarele lumii au fost capabile de a o descoperihellip Totuși nu este așa Fiindcă pentru a combina diferite produse trebuie să dispui de ele simultanrdquo Cu alte cuvinte este nevoie de o ofertă de bunuri alimentare foarte diversificată icircn același moment pen-tru a obține o combinație fericită de gusturi Am specificat cele de mai sus pentru a atrage atenţia asupra locului pe care icircl ocupă masa icircn viața noastră Nu icircntacircmplător i-am amintit pe francezi Pentru ei cele trei mese zilnice au o importanță specială şi urmăresc evoluția modului de viațăChiar dacă astăzi sunt mult mai scurte simplificate și adaptate la căutarea practicului mesele continuă să păstreze și altă dimensiune Ele reprezintă mo-mentul privilegiat de transmitere a valorilor de comunicare fiind creatorul legăturilor sociale

Icircn dorința de a da viață mesajului de mai icircnainte am considerat foarte potrivit să icirci fa-cem o vizită la ldquoCabana Vacircnătorilorrdquo domnu-lui Ștefan Bercea ndash maestru bucătar icircn arta

culinară și managerul acestui complex localizat la Predeal icircn Brașov La cei 50 de ani domnul Ștefan Bercea se bucură de un prestigios renume dovadă stacircnd palmare-sul impresionant de diplome obținute la cele mai importante concursuri internaționale dar și oaspeții de seamă care i-au trecut pragul sau pentru care a avut onoarea să găteascăCel mai important eveniment pentru care a gătit a fost summitul NATO din 2008 unde a servit un Duet de căprior cu fazan Printre oaspeții de seamă care i-au trecut pragul se numără Regele Mihai dar și președinții țării pe racircnd domnii Ili-escu Constantinescu și Băsescu Șirul VIP-urilor dar și vedetelor care l-au vizitat este lung A ținut totuşi să o amintească pe Teo Trandafir ndash care icirci este o bună prietenă și pentru nunta căreia a gătit icircn această lună un ceaun special din carne de căprior

Care este pe scurt drumul parcurs pacircnă a ajunge la ceea ce reprezintă azi Cabana VacircnătorilorȘB Cabana Vacircnătorilor era icircn anul 1986 doar un vis Pacircnă aici a fost multă muncă inclusiv icircn Germania şi Elveția unde am lucrat la diferite restaurante și unde am icircnvățat cum se gătește vacircnatul Revenit icircn țară cu banii cacircștigați și cu puțin noroc icircmpreună cu soția mea am cumpărat actualul restaurant și simțind nevoia să facem ceva special am considerat că este bine să des-chidem un restaurant cu specific vacircnătoresc cel cu specific romacircnesc existacircnd deja icircn apropiereLa icircnceput am adus rețetele cu sosuri din Germania pe care le pregăteam icircn special clienților cunoscători ce deveniseră fideli iar cei neobișnuiți cu astfel de gusturi au fost repede

cuceriți de preparatele din vacircnat De exemplu una dintre primele rețete este ospățul vacircnătorilor - o tocană din carne de cerb pe care am adaptat-o gustului romacircnesc prin agăugarea de ingredi-ente obișnuite - ceapă usturoi ardei ciuperci - toate acestea se pun icircntr-un bol ceramic se acoperă cu aluat și se dau la cuptor

Care este vacircnatul preferat pe care icircl gătiți Dar pe care vă place să icircl vacircnați ȘB Prefer să gătesc carnea de căprior pen-tru că este cea mai delicioasă icircnsă și carnea de cerb lopătar are calități deosebite Acum doi ani am avut prilejul să icircmpușc primul meu cerb lopătar undeva icircn zona Aradului la Chișineu ndash Criș Am rămas impresionat de cacirct vacircnat există acolo Vacircnătoarea a avut loc icircn perioada boncănitului iar acea zi icircmi va rămacircne icircn amintire pentru totdeauna Cacircnd am plecat spre locul de vacircnătoare și ne-am urcat icircn ob-servator era icircncă icircntuneric Se auzeau zgo-mote ciudate icircn jur Văzacircndu-mi nedumeri-rea paznicul m-a lămurit repede că suntem

ARTĂ ȘI PASIUNE

Ştefan Bercea Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi

Cofetarilor din Turism Romacircnia

25|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Interviul lunii|

fiu prezent la restaurant pentru că este nevoie de mine Am o armă Mauser calibrul 30-06 cu care am icircmpușcat căprior urs și cerb

Aveți doi fii Bogdan şi Dragoş Ne-ați mărturisit că mezinul familiei ndash Dragoș - vă calcă pe urme icircn ceea ce privește meseria și că icirci place să spună că s-a născut practic icircn bucătărie ȘB Dragoș este pasionat de gătit A urmat și un stadiu de pregătire la un restaurant din Elveția de unde s-a icircntors cu multe idei și cu un mare elan implicacircndu-se acum foarte serios icircn acest domeniu Anul trecut a participat la Tacircrgul Mon-dial de la Shanghai ndash China unde a fost foarte apreciat Tot Dragoș icircmi moștenește și pasiunea pentru vacircnătoare mă icircnsoțește de fiecare dată icircn călătoriile mele cinegetice și icircn curacircnd va susține examenul de vacircnător

Revenind la carnea de vacircnat puteți transmite cititorilor noștri cacircteva secrete și sfaturi utile Pentru că trebuie să recunoaștem gătitul vacircnatului dobacircndit este cel mai frumos omagiu pe care un vacircnător icircl poate aduce prăzii sale De exemplu care sunt secretele fezandării Ș B Se spune că tot vacircnatul se fezandează icircnsă nu este așa Doar carnea de vacircnat bătracircn sau cea care are miros mai intens trebuie să stea icircn baiț De exem-

plu eu nu pun carnea de căprior icircn baiț doar dacă fac pastramă sau dacă este vorba de un țap care are miros Icircn rest carnea de vacircnat se frăgezește se fezandează prin congelare icircmpachetacircnd-o foarte bine şi trăgacircnd-o icircn vid Cacircnd o scoatem o decongelăm la temperatura camerei Carnea de căprioară cel puțin se poate pregăti foarte simplu după ce este prăjită icircn unt ca un escalop se dă la o parte iar icircn untul care a rămas se adaugă 2-3 linguri de dulceață de afine sau de vișine puțin vin obținacircndu-se un sos delicios și foarte ușor de preparat Alt mod rapid de preparare carnea tăiată felii foarte subțiri este trasă icircn ulei de măsline icircn care am prăjit icircn prealabil puțin usturoi iar la sfacircrșit se adaugă sare și piperO rețetă mai nouă căprior cu bere neagră tot o influență din țările nordice Cubulețele de carne foarte fragede sunt trase icircn tigaie și stinse cu bere neagră Se agaugă un amestec de condimente (scorțișoară cuișoare puțin cimbru și foaie de dafin) Se servește cu crutoane de pacircine neagră și cu paste

Respectați icircntocmai rețeta sau inventați mereu ȘB Aceasta este arta bucătarului Trebuie să aibă imaginație și curaj să facă un preparat sau să icircl reinventeze

VPR

icircn toiul boncănitului și că acele zgomote sunt de fapt boncănitul cerbilor lopătari Odată cu ivirea primilor zori am putut vedea mai icircntacirci străpungacircnd ceața densă coarnele cerbi-lor Apoi ca o cortină ceața s-a ridicat și mi s-a oferit un spectacol uimitor icircn fața noastră se afla o turmă icircntreagă cacircteva sute de exem-plare A fost impresionat pentru că așa ceva nu mai văzusem niciodată ldquoE ușor să vacircnezi cerb lopătarrdquo- mi-am zis văzacircnd mulțimea icircnsă mai tacircrziu după trei zile de urmărire aveam să aflu că nu este tocmai ușor Foarte vigilente aceste animale dispar cacirct ai clipi iar exemplarele care rămacircn mai aproape icircn bătaia armei sunt din-tre cele tinere Așadar am așteptat momentul potrivit care se tot amacircna Am icircncercat să mă apropii prin pădure fără succes icircnsă Icircn ultima zi la sfatul paznicului am ales să mă apropii tacircracircș spre doi cerbi frumoși pe care icirci zărisem prin binoclu cam la 350 de metri Nu mai trăsesem niciodată la o distanță mai mare de 200 de me-tri nici vorbă de 300 dar era singura ocazie pe care o mai aveam Am mai icircnaintat cacircteva zeci de paşi am calculat o corecție potrivită pentru acea distanță și mi-am icircncercat norocul ldquoL-ați ratatrdquo icircmi spuse paznicul ldquoBa nu a căzut l-am văzut cum a căzut icircn focrdquo i-am răspuns Nu-mi venea să cred nici mie Cerbul lopătar căzuse icircn foc Cred că a fost și șansahellipMai am o amintire tot la vacircnătoare de cerb lopătar pe domeniile de la Charlota De această dată boncănitul se terminasehellip După ce am ales un mascul frumos din grup am ochit și am tras Spre marea uimire a mea și a paznicului icircmpușcasem o ciută Nu icircnțelegeam ce se icircntacircm-plase pentru că icircn cătare avusesem masculul Aruncacircnd o privire la cățiva metri de locul unde căzuse ciuta am văzut niște picături de sacircnge le-am urmat și la nici 20 metri am găsit și cer-bul Glonțul trecuse prin el și lovise ciuta care se aflase icircn spatele cerbului Deși pare o poveste vacircnătorească sunt sigur că și alți vacircnători mai puțin atenți pe direcția de tragere au avut parte de experiențe asemănătoare nu tocmai plăcute

Din ceea ce icircmi mărturisiți icircnțeleg că preferați vacircnatul mare Ce arme avețiȘB Vacircnătoarea la vacircnatul cu pene nu mă prea atrage Am fost de cacircteva ori la vacircnătoare de fazan icircnsă așa este aveți dreptate prefer vacircnacirc-toarea la vacircnat mare Iarna goana la mistreți deși aceasta se suprapune de multe ori cu zilele de sacircmbătă și duminică atunci cacircnd trebuie să

|26 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

După cum cunoaşteţi din numerele precedente ale VPR ca urmare a alocării Campionatului Mondial de Pescuit la Crap ndash 2012 către AGVPS

din Romacircnia Comitetul Director al FIPS ndash ed reunit la Roma icircn perioada 2-3 decembrie 2011 a examinat şi aprobat propunerea organizării evenimentului pe locaţia Corbu II ndash Constanţa administrat de SC RIG SERVICE SAAprobarea definitivă a fost totuşi condiţionată con-form uzanţelor şi procedurii acestui for decizional de inspectarea parcursului de către o comisie de omologare compusă din specialişti recunoscuţi şi acreditaţi de către FIPD-ed pentru această disciplină a pescuitului sportiv de competiţie Ca urmare a corespondenţei purtate s-a convenit ca inspectarea şi omologarea efectivă să se facă icircn perioada desfăşurării unei competiţii similare cu cea programată oficial Astfel a fost aleasă perioada icircn care s-a desfăşurat a XI-a ediţie a bdquoCupei RIGrdquo organizată de această dată icircn condiţii fără precedent

cu participarea a 75 de echipe formate din cacircte doi pescariAstfel icircn după-amiaza zilei de joi 17 mai delegaţia formată din domnii Antonio Gigli consilier al preşedintelui FIPS-ed Ugo Claudio Matteoli pentru pescuitul sportiv la crap şi Guido Mazza-rella căpitanul echipei Italiei de pescuit la crap dublă campioană mondială au fost preluaţi de echipa tehnică a AGVPS şi RIG SERVICE coordonată de dl Teodor Bentu vicepreşedinte al AGVPS cu probleme de pescuit Icircn perioada desfăşurării inspecţiei au fost evaluate toate criteriile de acredi-tare impuse de un eveniment de o ase-menea importanţă

Au fost apreciate icircn ordinea importanţei condiţiile de transport pacircnă icircn locaţia propusă spaţiile destinate festivităţilor de deschidere icircnchidere a competiţiei oficiale condiţii de cazare pensiune transport tur-retur pacircnă la pista de concurs sala de reuniuni a managerilor dotarea tehnică necesară preluării şi prelucrării rezultatelor afişajul electronic şi comuni-carea datelor amenajarea şi dotarea pistei de concurs densitatea populaţiei piscicole a bazinului şi frecvenţa capturilor Toate condiţiile preliminare au fost apreciate la super-lativ inclusiv costurile acestora propuse şi susţinute de administrator piesa de rezistenţă constituind-o amenajarea efectivă a pistei de concursPuşi icircn faţa unui parcurs amenajat pe trei sectoare de cacircte 25 de platforme consolidate şi pietruite cu dimensiunile de 15 x 10 m (derogare solicitată şi obţinută de la FIPS-ed) dotate cu mini-căsuţe din lemn cu două paturi şi cazarmament grupuri sani-tare ecologice drum de acces perimetral bazinului

pietruit facil pentru orice tip de autovehicul membrii comisiei au afirmat că standardele acestui bdquocarpo-dromrdquo sunt unice icircn Europa S-a punctat icircn plus la bdquoimpresia artisticărdquo prin cantitatea şi calitatea captu-rilor cu o frecvenţă incredibilă care i-a uimit pe evalu-atori Dovadă cele aproape 15 tone de peşte capturat pe durata celor 72 ore de concurs Este adevărat că icircn afara boicotului impus de APCR la această competiţie au participat cei mai buni pescari de crap din Romacirc-nia unii pentru icircncununarea palmaresurilor perso-nale sau pentru premiile substanţiale puse icircn joc alţii din curiozitate pentru testarea unei noi locaţii apărute pe harta Europei S-au capturat 14954 kg de peşte prima echipă clasată a prins 76829 kg iar media a fost de 199 40 kg echipăMenţionăm prezenţa icircn concurs a trei echipe reprezentacircnd Republica Moldova şi a patru echipe din Bulgaria Au fost prezenţi şi delegaţi din Franţa şi Rusia care au făcut propriile constatări şi au prelevat probe de apă icircn vederea preparării de nade şi momeli adecvate zonei omologate pentru găzduirea eveni-mentului Interviurile acordate de cei doi delegaţi ai FIPS-ed posturilor PV-TV Fishing amp Hunting Neptun TV şi VPR prezente la solicitarea administra-torului au relevat surpriza acestora faţă de realitatea constatată icircn condiţiile icircn care printr-o corespondenţă tendenţioasă fuseseră preveniţi asu-pra unor bdquodeficienţe majorerdquo imaginare de altfel a pachetului de servicii şi a pistei de concurs Acţiunea s-a dovedit a fi icircncă o reuşită a AGVPS susţinută din plin de SC RIG SERVICE SA ndash Constanţa şi de CJ Constanţa pentru promovarea pescuitului sportiv competiţional şi a preocupărilor icircn acest do-meniu pe plan naţional şi internaţional continuacircnd tradiţia de 55 de ani de recunoaştere mondială a Romacircniei icircn această disciplină

MI

|Competiții

CAMPIONATUL MONDIAL DE PESCUIT SPORTIV LA CRAP ndash ROMAcircNIA 2012OMOLOGAREA INTERNAŢIONALĂ OFICIALĂ A LOCAŢIEI CORBU II ndash CONSTANŢA

Ilustrația autorului

PSRăspundem cu această ocazie şi unor articole denigra-toare apărute icircn presa halieutică prin compararea cu rezultatele obţinute icircn aşa numitul bdquocampionat naţionalrdquo paralel organizat de APCR pe acumularea Săruleşti Pentru comparaţie cele 33 de echipe participante au capturat un total de 2050 kg de peşte prima echipă clasată 25661 kg media fiind de 6212 kgechipă icircn condiţiile icircn care 6 echipe nu au prins nici un peşte

27|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări

APRECIERILE OFICIALILOR FIPS-ed ASUPRA CALITĂŢILOR PISTEI DE CONCURS CORBU II ndash CONSTANŢA

Aflat icircn locaţia care va găzdui cel de-al XIV ndashlea Cam-pionat Mondial de Pescuit Sportiv la Crap ndash Romacirc-

nia 2012 redactorul VPR a consemnat următoarele declaraţii

Domnul Antonio Gigli ndash consilier al preşedintelui FIPS ndash ed Ugo Claudio Matteoli pentru activitatea competiţională de pescuit la crap Am venit aici la indicaţiile Domnului Matteoli preşedintele Fips-ed Am venit fiind puţin sceptic de modul icircn care pista de concurs o să fie pregătită pentru un eveniment de talia Campionatului Mondial Am rămas uimit de modul icircn care cei de aici au rezolvat toate problemele organizatorice este o pistă de concurs excepţională sunt foarte plăcut impresionat De asemeni sunt impresionat de calitatea capturilor pe care cei care sunt acum icircn concurs le-au realizat s-au prins foarte mulţi crapi iar pista este una extrem de potrivită pentru Campionatul Mondial E de neimaginat să poţi prinde icircn 24 de ore de la icircnceputul

concursului 190 de capturi reprezentacircnd 350 kg de peşte Este incredibil Sunt foarte mulţumit de ce am găsit icircn Romacircnia Chiar aş

vrea să rămacircn aici dacă ar fi posibil Sunt uimit de ce aţi reuşit să faceţi aici Dacă mi-ar fi povestit cineva nu aş fi crezut Sunt mulţumit de calitatea peştelui n-am mai văzut ase-menea densitate de exemplare viguroase cu o medie a greutăţii atacirct de ridicată Nu pot decacirct sa-i felicit pe cei care s-au ocupat de organizarea acestei piste de concurs şi sunt sigur că o să rezulte un eveniment de care o sa-şi amintească toata lumea Icircn concluzie sunt foarte mulţumit de cum au decurs lucrurile de relaţia pe care noi cei de la Fips-ed am avut-o cu organizatorii cei care au dovedit că au abilitatea de a gestiona un asemenea eveniment cum este un Campionat Mondial aşa că le mulţumesc din partea celor de la Fips-ed şi felicit AGVPS din Romacircnia pentru alegerea făcută Domnul Guido Mazzarella căpitan al echipei Italiei de pescuit la crap dublu campion mondial Aveţi o organizare excelentă şi noutăţi pe care nu le-am văzut la alte campionate mondiale la care am asistat sau chiar am participatConstrucţiile au fost extrem de laborioase şi s-au făcut eforturi uriaşe tehnice şi materiale Criteriile impuse de regulamentul internaţional au fost respectate cu rigurozitate şi aveţi o pistă de competiţii unică icircn Europa Aşteptăm cu interes candidatura ţării dvs pentru găzduirea şi organizarea unor astfel de competiţii şi icircn anii următori

a consemnat Mugurel Ionescu

Ilustrația autorului

Dl Guido Mazzarella verifică standurile de concurs icircmpreună cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Dl Antonio Gigli detaliază aspectele tehnice cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Populare cu crapi Crap icircn minciog

|28 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Ihtiologie

Pe radiile celorlalte icircnotătoare sunt rar pete şi foarte palideColoritul este mai icircntunecat la populaţiile reofile Variabilitatea este foarte pronunţată Populaţiile din porţiunile superioare ale racircurilor au corpul mai alungit profilul dorsal mai puţin convex capul şi ochii relativ mai mari pedunculul caudal mai lung şi mai icircngust pectora-lele şi mustăţile mai lungi Lobii caudalei sunt mai ascuţiţi şi coloritul mai intens Populaţiile limnofile din pacircraiele macircloase şi cursul inferior al racircurilor au caractere opuse Icircn acelaşi racircu există o trecere gradată icircntre populaţia reofilă din amonte şi cea limnofilă din aval icircn anumite racircuri există populaţii cu caracter intermediar Icircn unele bazine de exem-plu Crişul Mic şi Someş există doar forma limnofilă pacircnă spre izvoare Ecologie Trăieşte icircn diverse categorii de racircuri lent sau moderat curgătoare preferă pacircraiele mici mai mult sau mai puţin macircloase din regiunea submontană sau colinară pre-cum şi cursul superior al racircurilor mici ce izvorăsc la cacircmpie Icircn racircurile mari este mai frecvent icircn partea superioară a cursu-lui lor mijlociu icircnsă nu atacirct icircn cursul principal al racircului cacirct icircn braţele laterale cu apă mai lentă Icircn cursul inferior al racircu-rilor mari devine tot mai rar icircn Dunăre nu ajunge niciodată Spre deosebire de celelalte specii ale genului trăieşte şi icircn ape stătătoare bălţi şi iazuri dar numai icircn acelea care au sau au avut legătură cu vreun racircu Icircn racircurile icircn care trăieşte icircn număr mare formează cacircrduri mici Reproducerea durează din mai pacircnă spre sfacircrşitul lui iulie Icrele sunt depuse icircn curent pe fund tare Se reproduce icircnsă şi icircn ape stătătoareDimorfismul sexual este slab marcat Tuberculii nupţiali s-au observat la masculi icircn rare cazuri şi sunt mărunţi Icircnotătoarele sunt mai lungi la masculi Hrana constă icircn primul racircnd icircn larve de insecte reofile (tricoptere efemeroptere mai rar tipulide tabanide) din amfi-pode viermi şi moluşte Consumă uneori şi alge din biodermă sau resturi vegetale Exemplarele pătrunse icircn bălţi consumă intens cladocereImportanţa economică este locală deşi carnea este gustoasăRăspacircndire geograficăTrăieşte icircn bazinele Dunării şi Histrului Icircn Germania şi Ce-hia are loc o integrare icircntre rasele obtusirostris şi gobio iar icircn sudul bazinului Dunării ndash Serbia Bulgaria ndash icircntre obtu-sirostris şi bulgaricus Icircn Romacircnia lipseşte icircn Dunăre şi bălţile ei Icircn rest există practic icircn toate racircurile şi pacircraieleEste semnalat pacircnă icircn prezent icircn Tisa şi Iza la Sighet Vişeu de la Vişeul de Sus la vărsare Bistriţa transilvăneană de la Bistriţa pacircnă la vărsare Icircn Someşul Mic trăieşte forma limnofilă din amonte de Gilău pacircnă la Dej şi icircn toţi afluenţii săi de asemenea icircn bazinul Crişurilor Icircn Mureş se găseşte sub forma reofilă de la Gheorgheni pacircnă la Tg Mureş icircn afluenţii Mureşului superior pacircnă la Tg Mureş icircn Arieş la Turda confluenţă cu Arieşul icircn Bega de la Margina la Timişoara icircn Caraş de la Carasova icircn aval icircn Nera (forma reofilă) din amonte de Bazovici pacircnă la vărsareIcircl găsim de asemenea icircn bazinul Jiului icircn Olt de la Miercurea Ciuc la Drăgăşani icircn Vedea de la izvoare pacircnă la Smacircrdinoasa (Teleorman) şi icircn ceilalţi afluenţi ai Ve-dei de la izvoare pacircnă la vărsare icircn Argeş de la Curtea de Argeş pacircnă la Bucureşti icircn Neajlov la Bălăria şi Co-mana (Giurgiu) icircn Dacircmboviţa de la Tacircrgovişte pacircnă la Bucureşti icircn Colentina şi afluenţii ei de la izvoare pacircnă icircn aval de Bucureşti icircn Ialomiţa din amonte de Tacircrgovişte pacircnă la confluenţa cu Prahova icircn Siret de la intrarea icircn ţară (fauna reofilă) pacircnă icircn aval de confluenţa cu Putna (forma limnofilă) icircn racircul Bacircrlad şi afluenţii săi de la izvoare pacircnă la vărsare precum şi icircn unii afluenţi

Dumitru GIUGIUCĂ

PorcuşorulGobio gobio obtusirostris ndash Valenciennes ndash 1844

Icircncadrare sistematică

- Ordinul Cypriniformes Goodrich 1909- Subordinul Cyprinoidei Berg 1940- Familia Cyprinidae Jordan şi Evermann 1896- Genul Gobio Cuvier 1817

Denumiri populare porcon corcodan ghivă givă mur-goi petroc pietroşelDescriere Corpul este moderat alungit şi comprimat lateral icircnălţimea sa reprezintă la exemplarele adulte din ape mai rapide 17-21 din lungimea corpului fără caudală iar la exemplarele din ape mai lente 18-26 din aceastaGrosimea reprezintă 80-85 din icircnălţime Profilul dorsal variază icircn funcţie de icircnălţime la exemplarele cu corpul icircnalt acest profil este puternic convex iar la cele cu corpul alungit convexitatea este mult mai redusă profilul dorsal apropiin-du-se de orizontală Profilul ventral este orizontal Lungimea capului reprezintă 24-29 din cea a corpului mediile fiind de aproximativ 26-27 la populaţiile reofile (din amonte) şi 26-269 la cele limnofile (din aval) Botul este scurt şi obtuz iar lungimea lui reprezintă 85-12 din lungimea corpului Botul este mai scurt decacirct spaţiul post-orbital Gura este inferioară semilunară deschiderea ei ajunge sub nări iar inserţia mandibulei sub icircnceputul sau sub prima jumătate a ochiului Ochii sunt mici depărtaţi şi privesc lateral diametrul lor reprezintă la adulţi 42-73 din lungimea corpului la majoritatea populaţiilor limnofile şi 58-67 la majoritatea celor reofile Mustăţile sunt de lungime variabilă lungimea lor reprezintă la populaţiile reofile 65-105 din lungimea corpului şi 23-35 din cea a capului la aceste populaţii mustăţile ajung la nive-lul ochiului Pedunculul caudal este comprimat lateral icircnălţimea sa minimă fiind mai mare decacirct grosimea sa Lungimea pedun-culului caudal reprezintă la populaţiile reofile 20-25 iar la cele limnofile 19-24 din lungimea corpului icircnălţimea minimă reprezintă 7-11 din lungimea corpului şi 35-50 din cea a pedunculului caudal Spaţiul predorsal reprezintă 42-50 din lungimea corpului Marginea dorsalei este uşor concavă Caudala este moderat scobită cu cei doi lobi egali vacircrfurile lor fiind ascuţite la populaţiile reofile şi rotunjite la cele limnofile Vacircrful pec-toralelor la majoritatea exemplarelor nu ajunge inserţia ventralelor Inserţia ventralelor este situată puţin icircn urma inserţiei dorsalei cam sub prima radie divizată a acesteiaPieptul şi istmul sunt parţial sau chiar total acoperite cu solzi Colorit Partea dorsală este cenuşiu-verzuie icircnchisă iar capul este şi mai icircnchis Pe spate are 7-10 pete mici slab definite Pe flancuri are 7-10 pete icircntunecate de mărimi foarte variabile icircn general are 5 dungi longitudinale brun ndash negricioase Solzii liniei laterale sunt bordaţi cu negru avacircnd două pete negricioase una sub alta Faţa ventrală este alb-gălbuie Icircnotătoarele sunt incolore pe radiile dorsalei sunt 3 şiruri de pete negricioase pe cele ale caudalei sunt 4

29|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Echipamentul Pescarului

Pentru mine cel puţin a fost foarte greu la icircnceput să

decid ce echipament de pescuit la muscă ( FLY ) să achiziţionez ca să pot să icircnvăţ cacirct mai repede şi mai uşor tehnicile de lansare a şnurului şi bineicircnţeles să fie adecvat mărimii peştilor pe care icirci urmăresc şi dimensiunilor muştelor pe care o să le folosesc Deoarece cele mai multe partide de pescuit le desfăşor pe racircul Jiu care are lăţimi destul de mari am optat pentru o lansetă clasa 5 mulinetă clasa 5 şi şnururi clasa 4 şi clasa 5 Pentru că citisem icircn alte reviste dar şi pe internet că cea mai potrivită pen-tru un icircncepător este o lansetă cu acţiune ldquomai blacircndărdquo am ales o lansetă de acţiune MF adică me-dium-fast Ulterior am achiziţionat şi o lansetă clasa 6 mulinetă clasa 6-7 şi şnururi clasa 6 şi clasa 7 De data aceasta am ales lanseta de acţiune F adică fast La lanseta clasa 5 de acţiune MF icircncărcarea la lansările şnurului se realizează pe prima jumătate a lungimii lanse-tei iar la lanseta de clasa 6 de acţiune F icircncărcarea se realizează icircn zona de vacircrf Am pescuit cu am-bele lansete şi am folosit la lansări şi şnururi egale dar şi mai mici sau mai mari faţă de clasa lanse-tei Astfel am observat anumite particularităţi pentru fiecare lansetă icircn funcţie de clasa şnurului pe care icircl foloseam de mărimea muştelor şi de condiţiile meteo Pentru cazul icircn care am folosit lanseta clasa 5 de acţiune MF am execu-tat lansările mai lent ca să nu forţez lanseta şi să-i dau timp să se icircncarce

cacirct mai bine cu greutatea şnurului Cel mai impor-tant este că pentru un icircncepător lanseta cu acţiune MF nu ldquotaxeazărdquo atacirct de aspru greşelile la lansare Am folosit fără probleme şnurul clasa 5 cacirct şi pe cel de clasa 4 dar la cel de clasa 6 am observat că lanseta se icircncărcă prea mult la lan-sare şi există posibilitatea chiar să se rupă de aceea nu am mai folosit şnururi mai mari icircn clasă decacirct lanseta Şnurul de clasa 4 l-am folosit icircn special cacircnd am pescuit pe racircurile mai mici deoarece mi s-a părut că se ldquoaşeazărdquo pe apă mai discret iar pe cel de clasa 5 cacircnd am pescuit pe Jiu Pentru cazurile icircn care vacircntul avea intensificări mult mai bine s-a com-portat la lansări şnurul de clasa 5 Contrar anumitor păreri citite am observat că lansările la distanţă le execut mai bine cu şnurul de aceeaşi clasă cu lan-seta faţă de cel de clasă mai mică De asemenea nu am reuşit să execut

lansări corecte cacircnd am folosit muşte prea mari icircn special streamere sau nimfe supra lestate Pentru lanseta de cla-sa 6 cu acţiunea F am pu-tut executa lansările mai rapide deoarece aceasta se icircncarcă icircntr-un timp mai scurt sub greutatea şnurului Icircn schimb aceas-ta mă ldquotaxardquo mai aspru la greşelile de lansare Un avantaj la această lansetă a fost acela că am folosit şi şnurul de clasă mai mare fără să am probleme deose-bite la icircncărcare Lansările la distanţă au fost vizibil mai lungi faţă de cazul icircn care am folosit lanseta cu acţiune MF şi de aseme-nea lanseta cu acţiune F s-a comportat mai bine pe vacircnt Tot cu această lansetă am folosit fără probleme şi streamerele mari şi nimfele mai grele De obicei cacircnd pes-cuiesc pe racircuri mai mici folosesc lanseta clasa 5 cu şnurul de clasa 4 iar pen-tru Jiu şi bălți lanseta clasa 6 cu şnururile de clasa 6 şi cel de clasa 7 dar şi lan-

seta de clasa 5 cu şnurul de aceeaşi clasă Cacircnd urmăresc avatul sau alţi răpitori de talie mai mare folosesc numai lanseta de clasa 6 Totuşi lansetele cu acţiunea mai blacircndă adică cele care se icircncarcă icircn prima jumătate sau pe aproape toată lungimea preiau mai bine şocurile unui peşte mai mare şi protejează mai bine for-facul şi leader-ul Poate şi pentru faptul că de ani buni de zile am pescuit avatul icircn special la spinning şi am practi-cat un pescuit de viteză acum cacircnd ldquoam mai icircnvăţatrdquo cacirct de cacirct tehni-ca de lansare a şnurului icircmi place mai mult să pes-cuiesc ldquola flyrdquo cu lanseta mai rapidă adică cea cu acţiunea F ndash fast Icircn icircncheiere concluzia personală este că nu există o regulă strictă icircn a ne alege acţiunea lansetei fly cu care dorim să pescuim deoarece contează carac-terul firea dar şi ldquomacircnardquo (icircndemacircnarea) fiecăruia icircn parte Icircn schimb clasele lansetelor faţă de peştii pe care icirci urmărim şi celelalte reguli de echilibrare corectă a echipamentului trebuiesc respectate

Doru DINEA

CAcircTEVA OBSERVAŢII PERSONALE despre echipamentul de pescuitcu muştele artificiale

Ilustrația autorului

|30 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Agenda Pescarului

POPULAtildeRI CU PEAEligTI NOBILI IcircN BIHOR

CUM PAtildeSTRAtildeM PEAEligTII IcircN STARE PROASPAtildeTAtilde

La icircnceputul anului 2012 s-au făcut repopulări cu peşti nobili din speciile crap şi amur icircn lacurile licenţiate pentru acvacultură din patrimoniul AJVPS Bihor Ast-

fel deşi erau destul de bine populate lacurile Leş Fegernic Diosig Cristur şi-au primit noii oaspeţi peşti reproducători şi viitori reproducători astfel avem garanţia perpetuării spe-ciilor mult apreciate de pescarii de staţionar Cele peste 4 tone de peşti au fost lansaţi icircn cele mai bune condiţii tehnice alături de ştiucile mari din Leș ndash anul 2011 a fost marcat de o ştiucă de 12 kg - specie deversată tot de noi acum cacircţiva ani alături de plăticile ce au ajuns şi la 700 g bucata urmare a reproducerii naturale acţiune icircncepută acum 8 ani doar cu cacircteva exemplare de plătici reproducători au dovedit strate-

Tematica nu este o problemă pentru pescarii de pes-cuit staţionar deoarece juvelnicele de 2-3 metri lun-gime bine scufundate icircn apă vor ţine peştii vii pe

toată durata partidei Lansetiştii şi muscarii au icircnsă ne-voie de tehnici şi dotări e drept accesibile Aici aş insista puţin asupra necesităţii procurării unui coşuleţ de nuiele icircn care lansetistul ori muscarul icircşi pot ţine peştii icircn stare proaspătă pe toată perioada deplasării pe malul racircului In-sist pe această strămoşească metodă şi dotare icircntrucacirct uti-lizacircnd coşuleţul ce l-am moştenit şi care are cca 120 de ani mi-a asigurat icircntotdeauna păstrarea proaspătă a peştilor prinşi la muscă păstrăvi ori lipani mai puţin cleni pe care-i eliberez imediat Fizica icircşi are legile ei iar secretul bunei funcţionări a coşuleţului se bazează tocmai pe una dintre acestea -fenomenul de evaporare ndash deci implicit şi răcire Fără intenţia de a da lecţii iată cum procedez După ce am prins cacircţiva păstrăvi icirci eviscerez le scot branhiile şterg bine interiorul de sacircngele icircnchegat ce-i element toxic şi primul ce produce alterarea pun un praf de sare dintr-o solniţă cu orificii ce-o port icircn coşuleţ icircnvelesc peştii icircntr-un prosop de cacircnepă umectat şi icirci pun icircn coşuleţ La uscarea aproape completă a prosopului icircl reumectez astfel se reia fenomenul de evaporare-răcire ce durează cam 2 ore Pes-cuind la munte prefer partidele de după-amiază - seară iar cacircnd pescuiesc de dimineaţă şi am 1-2 păstrăvi legali la

gia cu efect icircn timp icircndelungat dar care asigură continuita-tea speciei icircn noul mediu De altfel şi şalăii din lacul Feger-nic vor fi tentaţia fiecărui undiţar Referindu-mă la această specie dispărută din Crişul Repede icircn perioada poluărilor industriale acum este bine reprezentată icircn racircu datorită unei acţiuni pe care am realizat-o icircn 1992 cacircnd icircn urma dezafectării pescăriei Martihaz am cules din iazurile ce ur-mau a fi desecate o cantitate de peste 2000 bucăţi strapazani - şalăi de 15-30 cm - pe care cu cacircţiva pescari sufletişti i-am transportat icircn mare viteză fără pierderi icircn racircul Crişul Repede zona de vest După cacircteva zile cu factorii locali am obţinut ridicarea stavilei de la punctul de priză vest astfel undele racircului au dus devale o populaţie de şalăi ce azi oferă exemplare de peste 5-6 kg Trebuie să menţionez public şi poate domnul ministru al agriculturii ne va icircnţelege nemulţumirea absurditatea faptului că şi icircn prezent salariaţi ai ANPA eliberează permisele de pescuit fără ca solicitanţii să fie membri ai vreunei asociaţii de pescari Această categorie de pescari fără a contribui cu nimic la menţinerea patrimo-niului piscicol devin paraziţi consumatori şi distrugători ai fondului piscicol natural al apelor publice

orele pracircnzului sub umbrarul arinilor ori brazilor icirci pun la copt icircntr-o spuză de jar Fie-mi permis să fac o paranteză şi să descriu reţeta rapidă Fac un foc mic din crengi us-cate pun 2-3 bucăţi mai grosuţe pentru o inima de jar Icircntre timp cacirct arde focul sărez puţin peştii evisceraţi introduc icircn interior cacircţiva muguri de brad cacircteva flori de cimbrişor o linguriţă de unt ori margarină icircnvelesc peştii icircntr-o folie de aluminiu şi icirci pun icircn spuza de jar şi cenuşa fierbinte După vreun sfert de ceas cacircnd aud uşoare pocnituri şi sfacircracircieli scot peştii icircmbrăcaţi icircn folie las să se răcească niţel şi cacircnd desfac folia izul de muguri de brad şi cimbrişor nu poate fi descris icircn cuvinte Niciodată acasă nu am reuşit asemenea bunătăţi pe care le-am icircnvăţat icircn bătracircna Marmaţie Din experienţa cacirctorva decenii de muscărit afirm cu toată responsabilitatea că utilizacircnd coşuleţul chiar şi la partide de spinning la bibani niciodată nu am avut peşti cu icircnceput de alterare Am văzut anul trecut un pes-car ce-şi ţinea cacircţiva cleni şi scobari icircnşiraţi pe o creangă de salcie ce aveau un aspect penibil de peşti spacircnzuraţi imagine ce nu poate fi comentată Cred că nu este nevoie să mai menţionez de dotările moderne de azi lădiţe frigorifice cu patroane ICE ori micile dar excepţionalele frigidere ce funcţionează la 12 volţi şi ţin o temperatură constantă de 1-2 grade celsius timp de cacircteva zile

TP

|Titus Pintea

FotoM Ionescu

31|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pe apele mapamondului

D acă ar fi să aleg un peşte care poate da satisfacţii constante de-a lungul sezonului de pescuit

pe continentul nord-american acesta ar fi cu siguranţă bass-ul sau aşa cum mai este numit bibanul americanCacircnd spunem biban gacircndul ne duce la pescuitul cu năluci pentru unii sau cu momeli natu-rale pentru alţii la peştii activi mai tot timpul sezonului cald chiar şi atunci cacircnd tempera-tura apei amorţeşte majoritatea celorlalte specii Pe continen-tul nord-american pe lacircngă ldquotradiţionalulrdquo biban pe care icircl găsim şi icircn apele europene pescarii pot prinde şi un bdquofrate mai marerdquo al acestuia bibanul ameri-can sau bass-ul Iar cacircnd spun ldquomarerdquo mă gacircndesc atacirct la talia semnificativ mai mare a exem-plarelor cacirct şi la spectaculozitatea pescuitului acestei specii Aici mă refer la faptul că este un peşte activ atacirct la temperaturi estivale normale ale apei cacirct şi la cele ce nu se icircnscriu icircn limitele bdquonormaluluirdquo fie ele scăzute sau ridicate Icircn plus varietatea largă de năluci şi momeli naturale la care bdquorăspunderdquo fără a face mof-turi icircl situează aş putea spune pe unul dintre primele locuri icircn clasamentul peştilor favoriţi ai pescarilor canadieni şi ameri-cani Un alt atu este acela al spectaculozităţii pescuitului icircn sine pornind de la varietatea de condiţii acvatice icircn care il găsim şi pacircnă la drilul presărat adesea cu salturi spectaculoase

şi scuturături energice din cap care vor rămacircne cu siguranţă icircntipărite icircn me-moria norocosului pescar Dar să le luăm pe racircndIcircl găsim icircn lacuri şi racircuri cu apă de adacircn-cimi diferite fără a fi foarte pretenţios la condiţiile de oxi-genare apele natu-rale fiind oricum su-ficient de curate pe continentul vecin Preferă adăpostul structurilor scu-fundate coame sau şanţuri bo-lovani trunchiuri rădăcini sau um-bra şi protecţia vegetaţiei ac-vatice atacacircnd din-spre adacircnc spre suprafaţă printre frunzele de nufăr sau brădişul des Patrulează adesea icircntre aceste structuri apăracircndu-şi teritoriul de potenţialii bdquoinvadatorirdquo putacircnd fi astfel prins şi la pescuitul la trenă Se hrăneşte cu aproape tot ce mişcă icircn apă fără să scape nici o oportunitate am prins bass chiar şi la boabă de porumb cacircnd dădeam după crap Atacă o varietate de năluci artificiale de la rotative şi oscilante şi pacircnă la voblere şi twistere Se pare icircnsă că are o atracţie deosebită la spinnerbait o combinaţie icircntre rotativă şi softbait o nălucă agreată şi de majoritatea pasionaţilor şi care aparent

folosite de multe ori pescarii preferă să ridice peştele di-rect din apă lăsacircnd la o parte minciogul Răspacircndirea largă a bibanului american alături de caracteristicile pescuitului său au făcut din acesta una din capturile preferate căutate şi apreciate de pescarii nord-

americani Adesea pentru a spori farmecul partidei pescarii aleg canoea pentru deplasare fapt ce le permite să pătrundă mai adacircnc icircn universul acestui peşte icircnlesnindu-le accesul icircn locuri unde bărcile cu motor nu pot pătrunde Faima speciei a depăşit deja de ceva timp ho-tarele continentului de origine bass-ul fiind icircntacirclnit tot mai des şi icircn apele europene unde a fost introdus şi unde continuă să cacircştige tot mai mulţi adepţi

MAC

poate salva reputaţia de pescar icircntr-o varietate de situaţii Lan-setele folosite sunt icircn general cu acţiune de mijloc de putere medie ce permit lansarea şi controlul nălucilor cu greutăţi icircntre 3-5 şi 7-10 grame Se fo-losesc fire monofilament 025-030 sau textile mai rezistente

la abraziune recomandate mai ales dacă pescuim icircn zone cu vegetaţie acvatică abundentă Se poate pescui atacirct de pe mal cacirct şi din barcă caz icircn care so-narul poate fi de mare ajutor mai ales dacă avem de-a face cu o apă necunoscută Drilul este destul de scurt bass-ul opunacircnd doar iniţial rezistenţă timp icircn care aşa cum spuneam sare spectaculos din apă scuturacircndu-şi energic capul Icircnţeparea este icircn majoritatea cazurilor sigură rateurile sunt rare dată fiind gura largă cu cartilagii tari mai ales icircn cazul basului cu gura mare Profitacircnd de acest lucru precum şi de rezistenţa firelor

BASS-UL AMERICAN

Ilustrația autorului

|32 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pagina muscarului

Similitudini şi diferenţe icircntre muşte de catalog şi cele tradiţionale

|Titus pintea

Am avut curiozitatea dar şi plăcerea să fac comparaţii icircntre muştele noastre tradiţionale cu care generaţii

de muscari romacircni au pescuit decenii la racircnd şi muştele din cataloagele străine DAM ORVIS BAYLEI etc Constat că diferenţele sunt notabile icircn colorit şi conformaţie uşor de constatat de pescarii ce-şi confecţionează muştele şi au experienţa anilor Icircn acest sens aş exemplifica prin cacircteva modele mai cunoscute şi folosite de muscarii noştri Icircn cataloage apare un tandem bine cu-noscut modelul March Brown bdquomalerdquo şi March Brown bdquofemalerdquo Primul se aseamănă cu musca noastră de arin icircnsă susţin că aceasta din urma este mai eficientă icircn perioada icircnceputului de sezon Am şi o posibilă explicaţie Icircn mai musca de arin este icircncă icircntr-un stadiu de dezvoltare incipientă şi de regulă zborul său icircncă slab se termină icircn apă deci pistruiatul primeşte fiind şi el moleşit din iarnă o muscă icircncă mică Dacă i-am oferi un March Brown din import de cele mai multe ori doar se mişcă din cotlonul său dar nu atacă păroasa arătare Dacă icircncercăm cu modelul bdquofemalerdquo aceasta se aseamănă cu musca de cara-bete la noi se mai numeşte şi bdquocaprardquo Insecta icircn mai este de-parte de a zbura doar icircn final de lună Deci bazacircndu-ne pe modelele noastre avem şanse mai bune Scuturacircnd icircn final de mai cacircteva crengi de arin am găsit icircncă muşte cleioase ce se prindeau de partea infer-ioara a frunzelor aspect ce-mi

confirmă cele afirmate anterior Dar făcacircnd şi probe de muşte eficiente pe aceeaşi apă peştii mi-au atacat mai des modelul indigen şi foarte slab pe cel de catalog un model original primit din partea campionului de muscă al Bavariei Modelul bdquofe-malerdquo a fost bun doar icircn iunie mai mult la cleni Icircnsă acest din urmă model legat pe cacircrlige mici nr 14-16 a fost bun la lipani cu menţiunea că era atacat icircn după-amiezile icircn care musca de carabete se ridi-

ca deasupra racircului Icircntr-o zi am primit un model francez o viespe sofisticată icircn construcţie ce avea picioruşe icircnnodate din barbule de pană de curcan greu de realizat fiind după aprecierea mea o muscă de lac denumită icircn catalog Danga Imago Aceasta la peştii noştri nu a reuşit sa stacircrnească interesul Dar reducacircndu-i bogata icircmbrăcăminte de perucă şi picioare am rămas oare-cum la o viespe roşie indigenă pe care cacircţiva cleni harnici au apucat-o ferm Icircn două săptămacircni cacirct am fost gazda campionului bavarez am văzut cum din cele cacircteva sute de muşte cu care a sosit nu mai ştia din care să lege la capăt ori pe săltătoare şi pierdea minute icircn şir cu alegerea acestora Astfel pe pacircracircul Finiş icircmi prezenta un model cu un nume pompos Grenwels Glory e drept muscă verde cum i-am sugerat dar icircncă nestudiată de irideii noştri Aşa se face că-n trei zile de muscărit din bdquostupulrdquo de artificiale

aduse nu a aflat modelul local Aşadar i-am dat cu teamă o muscă verde cu păr ciocolatiu cercuire fină gălbuie la care icircn final păstrăvii dar mai des li-panii Finişului din acei ani i-au oferit o partidă plăcută Pe lacul Lugaş ce are cleni frumoşi muştele irlandeze de lac nu au dat rezultate Am creat modelul pe un ac mult mai mic decacirct cel original fără picioruşe dar cu un abdomen pronunţat pe curbura cacircrligului pe un ac nr 12 cu tijă lungă Fiind zi de primăvară-vară mi-am luat varga de muscă şi-am ieşit icircn prima partida a anului pe Crişul repede icircntr-o zonă icircn care anul trecut am luat şi cleni dar şi curcubei Ca o observaţie meteorologică icircn 2 zile de la 8 grade la pracircnz aerul atmosferic arăta la umbră plus 21 grade derutacircnd oameni şi peşti Dar iată ce mi-am notat icircn carneţelul meu de pescar file ce de ani icircmi oferă plăcute aduceri aminte Ziua I-a soare şuvoiul sub barajul Lugaş o singură muscă de capăt March Brown bdquomalerdquo Lansez icircn şuvoaie line şi văd mişcare de peşte fără atac Rezultatul zilei un clean de 26 cm Ziua II-a ndash soare căldură plus 21 grade Pescuiesc pe şuvoiul de ieri cu o muscă de capăt model de bdquoarinrdquo corp arămiu codiţă din barbule de fazan perucă de potacircr-niche icircnchisă Rezultatul zilei 3 cleni peste 25 cm cinci juniori doi bibani ce i-am văzut icircntre doi bolovani sorindu-se Peşti sperioşi şi timizi icircn atac Am văzut un curcubeu ce a venit pacircnă sub muscă fără sa o apuce dar apa era aşa de curată icircncacirct e posibil să mă fi văzut Nu am putut pescui mai mult de-un ceas picioarele amorţindu-mi icircn apa icircncă rece Nu trag concluzii le las la latitudinea muscarului dar ştiu sigur că-n luna mai cleanul din zona

montană va ataca nebun bdquopotacircrnicheardquo deschisă oferind spectacolul atacu-lui din cacircrdul ce se soreşte sub arinii bătracircni Păstrăvii icircncă molateci vor sălta bine la minuscule bdquobaxmanurirdquo dar şi la delicatele bdquomosqui-tordquo Mai ştiu că noaptea din preziua dezlegării la munte a fost foarte lungă dar maşina parcă icircnţelegacircndu-ne dorinţa s-a grăbit spre apele de sus

FotoT Pintea

33|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|1 iunie

Mini sfaturi pentru mini pescari

IULIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30 31

DLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVSDLM

208305356451045136228321414509601643011101149235316408449533031118157349443536624008042139236

651746837944632721815905957

110112031305649738826913

1001104911331215618705749837931

10241107629724819918

1433152616241714131514091458154916421736182519141236131914061454153916261711175612541345143615271618170518011211130814041502

211622092311

-1857194920452134222422542343

-1913200120462134221922592351

-184119262109215622492337

-1854192620342131

536

542

549

556

2104

2100

2054

2047PP

LP

UP

LN

Icircncepem cu icircnceputul adică prezentarea elementelor de bază ale pescuitului cu undiţa Icircntre cele cinci componente ale undiţei vargă plută fir plumb şi cacircrlig trebuie să fie

armonie compatibilitate şi echilibru altfel undiţa nu va fi utilă la pescuit Chiar şi lanseta trebuie să icircndeplinească această regulă generală Imaginaţi-vă o vargă firavă cu un fir gros şi un carmac pentru prins somni sau o lansetă cu un tambur mic icircn care abia icircncap cacircteva spirale de nailon de un milimetru grosime iar lacircngă plumb două cacircrlige mici pentru bdquolibelulărdquo Cu ochiul minţii veţi vedea dezechilibrul şi lipsa de armonie Cumpăraţi din magazin mai multe categorii de vergi cacircrlige plute plumbi şi fire şi uniţi-le icircntr-un ansamblu armonios icircn concordanţă cu peştii care trăiesc icircn apa unde vreţi să pescuiţi Interesaţi-vă la pescarii localnici sau la prieteni care au mai pescuit icircn acea apă Peştii de mărime şi greutate bdquorecordrdquo nu se pun icircn bdquoecuaţierdquo hellipVarga o cumpăraţi icircn raport cu puterea voastră de macircnuire plutele le echilibraţi icircntr-o găleată plină cu apă adăugacircnd sau reducacircnd numărul de plumbişori pacircnă cacircnd 80 din plută intră sub apă iar 20 rămacircne icircn afară ţinacircnd seama şi de greutatea momelilor pe care le veţi folosiPescarii mici nu trebuie să plece singuri la pescuit şi mai cu seamă icircn sălbăticie ci icircnsoţiţi de părinţi rude vecini prieteni pescari de la care vor icircnvăţa tainele naturii şi pescuitului şi vor primi ajutor icircn caz de nevoie Tot de la aceştia vor icircnvăţa cum să macircnuiască o vargă de pescuit cum se oboseşte şi se scoate peştele din apă cum se agaţă icircn cacircrlig momeala şi cum se nădeşte locul de pescuit Copilaşii pescari trebuie să icircnceapă lecţiile de pescuit cu o singură undiţă şi să nu stea pe locul de pescuit aproape de icircnsoţitori Pentru a nu greşi niciodată icircn preziua plecării la pescuit scrieţi un program al zilei de pes-cuit din care să nu uitaţi notarea unor utilităţi şi din care să nu lipsească apa macircncarea facircşul pentru vacircnt şi ploaie momeli nada undiţa rucsacul şepcuţa ochelarii de soare polarizanţi juvelnicul şi bdquonoroculrdquo pentru ziua de pescuit Am glumit dar ştiu pe cineva care a ajuns pe malul unei bălţi după ce a uitat acasă cutia cu momeli sau altul care din grabă a lăsat lacircngă uşă husa cu uneltele de pescuit ratacircnd ziua de pescuit Se mai poate icircntacircmpla dar se poate evita Pentru a nu adormi pe malul apei copilaşii pescari trebuie să se culce seara devreme pentru că o partidă de pescuit icircncepe icircn zori cacircnd răsare soarele Dacă vă interesează şi alte taine ale pescuitului citiţi materialele publicate icircn revista VPR icircn fiecare număr lunar unde sunt prezentate pe lacircngă aventurile icircntacircmplările amin-tirile din viaţa pescarilor şi sfaturi privind metodele de pescuit reţete de nade şi momeli şi nu numai Cartea micului pescar a rămas deschisă la pagina nr 1 Pacircnă terminaţi studiile aveţi de acumulat un volum uriaş de cunoştinţe Dar nu vă speriaţi Pescuitul este o distracţie şi o competiţie ca orice sport Firicel icircntins

Valentin MALICIUC

IUNIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30

VSDLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVS

218259344433521035136234329418521619015103151239336431535629005049139233329411512618011105

756837924

10151112721819918

1012110512021303559644736824918

101611091213631728821912

1001104911361229527619

142915231609165817491302140915101611170817571839124313291419152016231726182919031211130914031453153916251721181912361327

2028210422122309

-195120242105215322362324

-1821191620012055214822462339

-1856195220452119215622432341

-18261909

533

531

531

528

2056

2100

2103

2104

LP

UP

LN

PP

Atenție la ora de vară

FotoM Ionescu

Prinse icircn capcanăORIZONTAL 1) Capcana trandafirului (sg) ndash Cei mai buni vacircnatori 2) Simtul ascutit al caprio-arelor ndash Bronzat natural 3) Curse ndash Incluse icircn club ndash Tariful dupa eliminarea celor cacircteva sute de metri patrati 4) A da cu marinimie ndash Pune capcana si fuge 5) Arma marilor profitori ndash Trimisa dupa inamic 6) Margine de tricolor ndash Cacircnd cifrele se aduna (pl) 7) Capcana ne-vazuta ndash Coada de taur 8) Sectiune dintr-un ficat ndash Un necunoscut ndash Formula de adresare ca pentru un vacircnator mai icircn vacircrsta 9) Gazul care se livreaza la tub ndash Deosebit de mic 10) Vacircnatori cu picioarele pe pamacircnt

VERTICAL 1) Are gust de ocna ndash A pune capcane 2) Capcane pentru lei (fig) 3) Miros fin ndash Salutul eroilor ndash Nod putin desfacut 4) Blana de lemur ndash Case carora li s-au dat spargeri 5) Locul unde te duc numai nevoile (reg) ndash Pense 6) Carne de cerb ndash Muscat de flacari ndash Seva 7) Se ia pe picioare ndash Fara grai ndash Fac parte din grup 8) Se aprinde foarte usor mai ales daca sar scacircntei 9) Pastrate icircn eter ndash Firisoare ndash Nasul cu belciug artizanal 10) A prinde temporar ndash Icircnghesuiti

Ion Mihaiu

Dezlegare VPR mai CAPACITATE-OTELITA-OF-NE-BR-RANI-SUDICA-T-G-T-RT-FURII-AP-APATI-CE-NAT-AB-UO-TURATIE-NO-ZONAL-VAR-RECITATORI

1

1

4

4

2

2

5

5

3

3

6

6

7

7

8

8

9

9

10

10

|34 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

AJVPS Hunedoara vinde căţei din rasa copoi ardelenesc de la Canisa Căpăţacircna Prenotări şi informaţii suplimentare la tel 0254215422

VAcircND armă de vacircnătoare cal1270 ţevi juxtapuse Bohler antinit Tel 0723300609

Mica publicitate

Pune la dispoziţia vacircnătorilor interesaţi următoarele categorii de căţei

bull o femelă din rasa jagdterrier icircn vacircrstă de 5 luni bull o femelă din rasa copoi slovac icircn vacircrstă de 2 luni bull un mascul din rasa brac german cu păr sacircr-mos icircn vacircrstă de 3 lunibull două femele metişi de copoi x jagdterrier icircn vacircrstă de 2 luni

Juvenilii sunt dehelmintizaţi şi vaccinaţi de două ori iar căţeii dehelmintizaţi şi vaccinaţi doar icircmpotriva parvovirozei Preţul de valorificare este de 500 leiexemplar cu TVA inclus Căţeii provin din părinţi selecţionaţi folosiţi cu rezultate excelente la vacircnătoare Dintre reproducători sunt scoşi la vacircnzare la acelaşi preţ următorii cacircini

bull un mascul de copoi ardelenesc icircn vacircrstă de 2 anibull o femelă de brac sacircrmos folosită la vacircnătoare icircn vacircrstă de 7 anibull o femelă de limier hanoveran folosită icircn teren icircn vacircrstă de 7 ani

Doritorii se pot adresa pentru achiziţii sau eventuale prenotări precum şi pentru alte informaţii d-lui Du-mitru Teodor la tel 0212708060 sau 0767817908

CANISA CERNICA

SC SURAKI SRL producător autorizat conform legislației europene icircn prelucrarea cărnii de vacircnat este interesată icircn achiziționarea vacircnatului mare icircn carcasă destinat producției de mezeluri comercializate sub marca ldquoTOLBA VAcircNĂTORULUIrdquo Oferim posibilitatea icircncheierii de contracte pe termen lung

Detalii la numerele de telefon 0752 525 142 sau 021 411 62 30

E-mail florinblidarescusurakiro sau surakisurakiro

wwwsurakiro

Page 14: VÂNĂTOAREA ÎN REUNIUNEA DE LUCRU VÂNĂTOAREA

|Bolile vacircnatului

|Tir și Balistică

|14 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Scăldătoare pentru păsări

Zilele de vară se scurg agale icircn aşteptarea pasajului la prepeliţe la raţe a pacircndelor la vacircnatul mare Scur-tele vacircnători la căprior icircntacirclnirile la competiţiile chino-logice şi de tir din acest răstimp fac trecerea mai uşoară

domolind nerăbdarea vacircnătorului Icircn acest răstimp reicircnvie icircn minte icircntacircmplările petrecute icircn natură alături de camarazi de cacircine şi sălbăticiuni culoarea şi viaţa perioadelor de crepuscul de seară tacircrzie zorile icircnrouate icircn care totul revine la viaţă după amorţeala de peste zi sau de peste noapte şuieratul bătăilor de aripi ale raţelor icircndreaptă atenţia vacircnătorului către direcţia de unde vor apărea umbrele mişcătoare ce se apropie de ochiul de apă Foşnetul frunzelor şi zgomotul crăcilor rupte sub greutatea cerbului direcţionează atenţia trăgătorului către un punct pe linia neagră-cenuşie a lizierei pădurii ndash unde icircşi va dezvălui poate silueta icircn lumina lunii frumoasa cervidă Căpriorul suplu şi plin de frumuseţe sprijină icircntre coarnele lui răsăritul sau apu-sul fiind una cu soarele plămădit parcă din aceleaşi raze răpind pentru cacircteva clipe vederea vacircnătorului ce nu mai poate desluşi unde sfacircrşeşte astrul şi unde căpriorul Roşul lanului de maci urcă

Ore de crepuscul |maria săvulescu

FIRMA DDUPLEKS PRODUCE PROIECTILE UNICE PENTRU ARME CU ŢEVI LISE

Am văzut prima imagine a unui proiectil unic produs de firma letonă DDuplex icircntr-un articol semnat de DDandarinov icircn revista Bălgarski Loveţ (aprilie 2010 pp56-60) Menţionat

icircntre cele avacircnd corpul din oţel tip Blondeau era apreciat pen-tru buna sa precizie şi marea putere de penetraţie şi de stopare a vacircnatului Textul indica icircnsă numai numele firmei nu şi pe cel al modeluluiRevista Le Chasseur Francais a tipărit icircn anul 2011 un număr su-plimentar intitulat Sanglier (Mistreţul) unde Francis Grange a comparat (la pp92-96) cinci modele de proiectile unice (dintre care două produse de D Dupleks) cu un Brenneke Rubin Sabot toate cartuşele avacircnd cal1270 S-au verificat următorii parame-tri tehniciViteza la 250 m de la gura ţeviiEnergia cinetică la 10 m + mărimea cavităţii icircn decimetri cubi (icircn plastilină de 55)Precizia (diametrul cercului de dispersie) la distanţa de 50 m Rigiditatea constracircngerea ţevii la trecerea lor printr-un full-choke de 1 mmAbaterea-standard a vitezei la 250 m Presiunea medie din camera cartuşului şi presiunea statistică Pentru a verifica precizia calcula energia cinetică şi măsura cavităţile icircn dm cubi s-au tras cacircte 5 focuri dintr-o ţeavă lisă de 66 cm cu choke cilindric ameliorat (010 mm) şi lunetă fixă Pentru a măsura viteza la 250 m rigiditatea la trecerea prin full-choke şi presiunile din ţeavă s-au tras cacircte 10 focuri la bancul oficial de probă din Saint-Etienne Notele exprimau 5 trepte de calitate excelentă bună medie mediocră şi proastă Cele două modele ale firmei DDupleks poartă numele de Dupo 28 şi Hexolit 32 cifrele reprezentacircnd greutatea icircn grame a modele-lor respective Corpul lor din oţel cu un strat extern din zinc inoxidabil este anterior concav şi cu o centură dublă dintr-un

Păsările din natură de interes cine-getic precum şi cele de importanţă faunistică se confruntă - compara-

tiv cu mamiferele sălbatice - cu mai mulţi agresori care le atacă din aer şi de pe sol Icircn lista celor ce le agresează se includ şi dăunători mai puţin cunoscuţi de cei ce protejează natura ndash vacircnători sau memb-rii organizaţiilor pro-natura ndash constituiţi

din numeroase specii de paraziţi (peste 1000) care icircşi duc existenţa pe corpul păsărilor icircn mod temporar sau perma-nent şi sunt cunoscuţi sub termenul de ectoparaziţiEctoparaziţii sunt vietăţi de dimensiuni reduse icircntre 05 ndash 5 mm Cei vizibili ndash Ixodes ricinus - se hrănesc icircn exclusivita-te cu sacircnge fixat pe corpul păsării alțiindash Dermanyssus sp- stau temporar mai mult pe timpul nopţii cacircnd se hrănesc cu sacircnge refugiindu-se icircn timpul zilei icircn materialele de construcţie a cuibului sau sub scoarţa ramurilor care susţin cuibulSpeciile de ectoparaziţi ndash malofagi ndash stau icircn permanenţă pe corpul păsării şi se hrănesc cu excoriaţiile pielii sau din componentele penelor Malofagii se deosebesc de păduchii existenţi la mamifere prin formatul capului de trapez sau semisferăMalofagii determină prin deplasările pe corpul păsării o stare de agitație de frecvente toaletări ale penajului care duc şi la degradarea acestuia la sustragerea păsării de la hrănire de la odihnă şi foarte important la o redu-cere a vigilenţei normale faţă de agreso-rii existenţi icircn mediul de viaţăEfectele negative ale ectoparazitării se exteriorizează icircn perioada de incubaţie a ouălor şi de creştere a puilor finalizată cu spargerea ouălor şi strivirea puilor Păsările cel mai frecvent atacate sunt cele de talie mare precum fazanul cocoşul de munte de asemenea păsările ce trăiesc icircn colonii ndash stacircrcii cormoranii - sau cele care icircşi menţin de la un an la altul locurile de cuibărit precum ber-zele acvilele și bufniţa mare Păsările de talie mică (vrăbiile cintezele graurii piţigoii prepeliţele) sunt mai puţin agresate situaţie explicată prin practicarea scăldării icircn praful din dru-muri O ectoparazitare redusă accidentală se constată la mierlă şi sturz care icircşi

tapisează şi cu sol pereţii din interiorul cuibului Sub temperatura corpului şi agitarea păsării şi a puilor solul se transformă icircn pulbere care acţionează negativ asupra ectoparaziţilor ca un fel de bdquobaie la domiciliurdquoCombaterea ectoparaziţilor din natură se poate realiza prin amenajarea şi amplasarea icircn teren de bdquoscăldătorirdquo

constituite din amestecuri de cenuşă provenită din arderea de lemne de esenţă moale sau din tulpini de porumb cu nisip fin frac14 din volum compoziție icircn care se include 05 produse care conţin piretrinoide (flumetrin ciper-metrin resmetrin)Nisipul este un component

obligatoriu icircntrucacirct antrenează restul din amestec printre pene cu ajungerea acestuia şi pe corpul păsării Amestecul de cenuşă nisip şi substanţă acaricidă se depozitează icircn mici şanţuri dreptunghiulare cu laturi de 50-80-100 cm adacircnci de 10-15 cm şi amplasate icircn locuri icircnsorite şi cu vegetaţie mică (eventual cosită) icircn terenurile mai populate cu păsări in-clusiv cu cele de interes cinegetic Un alt loc de amenajare a scăldătorilor icircl constituie şi vecinătatea instalaţiilor de furajare a păsărilor Amestecul depus icircn scăldători se suplimentează icircn măsura bdquoconsumuluirdquo şi se afacircnează după precipitaţii Se consideră ca numărul de scăldători necesare şi permanente icircn terenurile cu păduri să fie de 2-3 la ha Un mod de deparazitare corporală in-clusiv de dehelmintizare a organelor interne constă şi icircn administrarea la păsările autohtone icircn lunile de iarnă de furaje ce conţin ivermectină Acţiunile complexe de combatere a ectoparaziţilor la păsările din natură prin furaje iarna şi prin scăldători şi pulverizare a cuiburilor vara se vor fi-naliza icircn viitor cu evidente reduceri ale prezenţei icircn teren a unui important dăunător ce determină prejudicii se-rioase icircn existenţa păsărilor

DR VADIM NESTEROVDR IC-TIN SABĂUndash BALC

ECTOPARAZITOZELE păsărilor din natură

Diferite specii de malofagi existente la păsări

15|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

parcă către soare icircn nuanţele roşiatice ale apusului Cacircntul brotacilor strigătul buhăi bătaia aripilor plescăitul apei freamătul pomilor fracircn-tura crengilor toate icircţi schiţează icircn minte pastelul imaginii ce prinde viaţă Icircn culorile gri-violacee ale crepusculului dispărea sub linia orizon-tului astrul zilei lăsacircnd icircn grija lunii pămacircntul cu toate vieţuitoarele lui Acea noapte urma să fie luminată de o mare şi rotundă lună plină Vacircntul atingea cu o adiere uşoară frunzele pomilor răcorind parcă atmos-fera ndash o seară minunată pentru a rămacircne la pacircndă la mistreţ Icircmprejurimile zonei unde urma să ne stabilim punctul de observaţie fuseseră cu atenţie cercetate un canal generos plin de apă macircl şi vegetaţie separa cele două parcele Pe una din ele se icircntindea un frumos lan de porumb iar pe cealaltă se icircntindea o mirişte lăsată special pentru pasajul prepeliţelor Trecătorile folosite de mistreţi erau uşor de depistat datorită urmelor de nămol şi frecăturilor lăsate pe copacii ce se ridicau din loc icircn loc din canal Am localizat zona cu urmele cele mai proaspete şi apoi ne-am deplasat icircn tăcere prin mirişte căutacircndu-ne ascunziş la umbra unor tufe Acolo ne-am aşezat icircn tăcere aşteptacircnd şi speracircnd la apropierea vreunui vier Clipele serii se scurgeau pe nesimţite ascultacircnd sunetele naturii cacircntul păsărilor cacircmpului foşnetul scurt al mersului rozătoarelor trecerea căprioarelor

şi a iepurilor Şi astfel icircncet-icircncet noaptea şi liniştea acoperiră pămacircntul La un moment dat se auzi din ce icircn ce mai aproape un foşnethellip venea dinspre canal Ceva se apropia răscolind icircmpletitura de stuf şi iarba icircnaltă Nu puteai zări decacirct arcuirile crengilor şi firelor de stuf Animalul se opri icircn

dreptul unei sălcii care icircncepu să se scuture din rădăcini Da era un porc mistreţ care mulţumit de baia de nămol făcută se freca cu putere de copac Doar ochii minţii puteau creiona scena căci totul se petrecea icircn adacircncitura canalului Am sperat că se va ridica pe malul opus pentru a intra icircn lanul de porumb ca să mănacircnce nu avea rost să ne apropiem căci vegetaţia icircn canal era icircnaltă Dar de parcă ar fi ştiut ce pericol icircl aşteaptă se depărtă pe acelaşi drum pe care şi sosi Trăirile şi simţirile acelor cli-pe au fost intense stacircrnite fiind nu de umbra masivului vier ci de sunetele şi umbrele naturii atacirct de bine contu-rate de lumina lunii Astfel de momente asemeni celor petrecute icircn icircnaltul observatoarelor rămacircn icircntipărite printre amintiri Ele preţuiesc la fel de mult ca şi istoria reuşitei unei puşcături dificile a unui aport făcut de cacircine doar la lu-

mina lanternei icircn icircntunericul serii sau din apele icircnvolburate ale racircului toate se adună icircn sufletul pasionatului trecător prin lumea minunată plină de neprevăzut a vietăţilor şi plantelor pămacircntului

polimer (roşu carmin la Dupo şi galben-verzui la Hexolit) pentru a trece uşor prin ţeavă şi choke posterior o bură-stabilizator golită (tot roşie respectiv galben-verzuie) obturator din plastic peste pulbere cartuş cu dulie metalică de 25 mm Pătrunderea provoacă expandarea - sau chiar ruperea ca schije dure şi tăioase - a 6 petale icircn vacircrf corpul proiectilelor rămacircne icircnsă icircntotdeauna compact Cităm rezultatele şi notele obţinuteDupo 28 cal1270 V 250 = 435 msE 10 + cavitate icircn plastilină = 2649 J 046 dmcubi Nota = mediePrecizie = cerc de dispersie 61 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 70 ms Nota = mediocrăPresiune mediestatistică = 574734 bari Nota = medieIcircn Fig1 vedem cartuşul Dupo 28 cutia roşie de 5 cartuşe cal1270 şi proiectilul cu cele 6 petale expandate pe o lăţime de 30 mm

Hexolit 32 cal1270

V 250 = 441 msE 10 + cavitate = 3112 J 050 dm cubi Nota = excelentă Precizie = cerc de dispersie 69 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 59 ms Nota = mediePresiune mediestatistică = 668814 bari Nota = mediocrăIcircn Fig2 vedem cartuşul Hexolit 32 cutia galbenă de 5 cartuşe cal1270

şi proiectilul cu cele 6 petale expandate pe o lăţime de 36 mm dar ele pot da schije tăioase de circa 2g fiecare ce ating alte puncte vitale Cor-pul proiectilului cu cele 20 g remanente icircşi continuă icircnaintarea cu efect mortal fără a se deformaIcircn verdictul său expertul francez laudă eficacitatea impresionantă a impactului demonstrată mai ales de Hexolit 32 care poate face minuni pacircnă la 30-35 m Ambele trec fără probleme prin full-choke graţie cen-turilor din polietilenă Prezentăm şi rezultatele obţinute icircn cadrul acestor verificări de proiecti-lul german Brenneke Rubin Sabot cal1270 de 284 g icircncartuşat de firma franceză FOB

V 250 = 460 msE 10 + cavitate = 3005 J 052 dm cubi Nota = excelentăPrecizie = cerc de dispersie 53 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 33 ms Nota = bunăPresiunea mediestatistică = 699780 bari Nota = mediocrăIcircn Fig3 vedem cartuşul decupat icircn lung proiectilul din plumb inclus icircn sabotul său cu 4 aripi alături de cutia pentru 5 cartuşe FOB Alte detalii privind acest model mai puteţi găsi icircn Vacircnătorul şi Pescarul Romacircn nr112006 nr112009 şi nr92010După cum constatăm din compararea parametrilor tehnici icircnregistraţi şi a notelor acordate de Francis Grange proiectilul Dupleks Hexolit 32 are performanţe apropiate de cele ale lui Brenneke Rubin Sabot o mică diferenţă fiind icircnregistrată numai la regularitatea vitezelorIcircn partea a doua a articolului vom arăta şi alte modele de proiectile unice de diferite calibre produse de firma letonă DDupleks

Matei TĂLPEANU

30 mm

36 mm

Ilustrația autoarei

Fig 1

Fig 3

Fig 2

|16 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Icircn lume sunt practicate icircncă şi sunt icircncurajate icircn prezent metode considerate tradiţionale şi culturale de vacircnătoare Am abordat recent bdquovacircnătoarea cu păsări de pradărdquo Continui

acum prin prezentarea bdquovacircnătorii cu arculrdquo Este la fel de veche poate chiar mai veche decacirct vacircnătoarea cu păsări de pradă şi cacircini arhaici de vacircnătoare Şi este la fel de etică şi recreativă dacă se poate compara din punct de vedere al dificultăţii practicării ei cacirct şi al apropierii subtile a OMUL-ui de natură Oricum aceste metode străvechi de vacircnătoare alături de altele la fel de bdquotradiţionalerdquo şi bdquocultura-lerdquo aduc un plus de farmec şi diversitate vacircnătorii contemporane contribuind efectiv la conservarea patrimoniului cultural comun al omenirii Dar să revenim la bdquovacircnătoarea cu arculrdquo Aceasta s-a menţinut cu continuitate din Paleolitic pacircnă prin secolul XV cacircnd arma de foc a deter-minat revoluţionarea mai multor activităţi prin-tre care şi vacircnătoarea Deşi teoretic părea apusă vacircnătoarea cu arcul renaşte icircn secolul XIX şi cunoaşte momente de glorie icircn SUA icircn secolul XXIcircn Europa primii arcaşi icircncep să se organizeze de abia după anii rsquo60 cacircnd s-a creat icircn Franţa Asociaţia Sportivă a Vacircnătorilor cu Arcul (ASCA 1969) apoi Federaţia Vacircnătorilor cu Arcul (FCA 1986) Dar cadrul legislativ pentru vacircnătoarea cu arcul s-a conturat de abia ulterior icircn perioada 2003-2008 impunacircnd printre altele o pregătire obligatorie prealabilă obţinerii dreptului de a vacircna

prin această metodă Icircn cadrul acestei pregătiri s-a urmărit şi se urmăreşte transmiterea unor cunoştinţe de bază necesare acestei vacircnători dificile şi transmiterea valorilor prin care se doreşte dezvoltarea unei imagini favorabile vacircnătorii icircn societate Exemplul recent al Franţei a fost urmat icircn Europa de mai multe ţări icircn care vacircnătoarea cu arcul este permisă Bulgaria Danemarca Finlanda Ungaria Italia Portugalia Spania şi Turcia Icircn terenurile private sau icircmprejmuite vacircnătoarea cu arcul este permisă şi icircn Croaţia Serbia Slovenia şi Slovacia Aşa s-a ajuns şi la fondarea Federaţiei Europene de Vacircnătoare cu Arcul (FECA) care şi-a propus să promoveze activitatea şi standardele icircnalte ale eticii unei modalităţi de vacircnătoare veche de peste 30 000 ani Misiunea acestei federaţii este de a informa

VAcircNĂTOAREA CU ARCUL

METODE TRADIȚIONALE DE VAcircNĂTOARE (II)

| Cultură Vacircnătorească

publicul larg cu privire la avantajele vacircnătorii cu ar-cul pentru mediu şi societate precum şi de a oferi instituţiilor statului argumente convingătoare icircn interesul promovării acestei modalităţi de vacircnătoare Pe zi ce trece vacircnătoarea cu arcul a cacircştigat teren nu numai ca număr de ţări ci şi icircn privinţa numărului de practicanţi Icircn SUA de exem-plu din cei peste 145 milioane de vacircnători 35 milioane deci 24 practică vacircnătoarea cu arcul iar icircn Franţa au urmat pregătirea impusă 17 000 de vacircnători din care 7 000 organizaţi icircn 75 de asociaţii departamentale afiliate FECA chiar practică vacircnătoarea cu arcuri tradiţionale (50) şi cu arcuri cu mecanism (50)Aceasta pentru că vacircnătoarea cu arcul constituie o adevărată artă incitantă fiindcă implică un angajament total din partea arcaşului icircn intere-sul dobacircndirii a ceea ce alţii obțin dificil chiar cu arma de foc O astfel de vacircnătoare necesită cunoştinţe temeinice despre comportamentul animalelor sălbatice vizate şi despre terenul icircn care se vacircnează motive stimulative perma-nente de autodepăşire Dar vacircnătoarea cu arcul mai necesită ceva care lipseşte multora dintre purtătorii de arme de foc simţul vacircnătorii pe care-l descoperim sau icircl intuim doar la unii orga-nizatori foarte buni de vacircnătoare Arcaşul rămacircne singur şi vacircnează singur cu o bucată de lemn o sfoară şi o săgeată fără a beneficia de icircndrumarea ajutorul sau complici-tatea cuiva El pacircndeşte sau se apropie de ţinta sa ca un supraprădător situat icircn vacircrful piramidei trofice Iar dacă ratează repetat se lasă deziluzi-onat de o practică icircn care nu poate reuşi Aşa se ajunge la o selecţie aparte ce pare să nu opereze icircn racircndul vacircnătorilor cu arme de foc Vacircnătorul cu arcul este prin urmare un vacircnător de excepţie care respectă vacircnatul şi se respectă pe sine icircnsuşi purtacircnd cu onoare icircmbrăcămintea tradiţională arcul tolba cu săgeţi şi un simplu cuţit la cingătoare

Icircn CARTA VAcircNĂTORULUI CU ARCUL sunt icircnscrise concis cu titlu de interdicţii următoarele obligaţii

bull să tragă icircn vacircnat şi să nu se ocupe de recuperarea luibull să rănească vacircnatul şi să-l lase să suferebull să tragă la distanţe prea mari riscacircnd să rănească vacircnatulbull să nu mănacircnce carnea vacircnatului dobacircnditbull să prezinte trofee icircnsacircngeratebull să folosească un limbaj icircnjositor pentru vacircnatbull să-şi neglijeze aspectul exterior şi să abuzeze de băuturi alcoolice icircn locuri publicebull să nu respecte proprietăţile privatebull să nu se antrenezebull să nu respecte legea

Icircn concluzie vacircnătorul cu arcul ar putea constitui un model icircn comuniunea largă a vacircnătorilor de pretutindeni inclusiv de la noi icircn ceea ce priveşte instruirea dorinţa de autodepăşire şi mai ales modul sportiv şi etic de a vacircna şi de a se comporta la vacircnătoare şi hellip icircn societate

|N Șelaru

17|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Managament cinegetic|

MORTALITATEA VAcircNATULUI (I)

De cum dă firul ierbii la icircnceput de primăvară şi icircn continuare toată vara şi toamna cacirct sunt ele de

lungi o mare parte din confraţii noştri din mediul rural purced plini de elan distructiv la incendierea miriştilor icircn particular şi a icircntregii vegetaţii uscate icircn general Cum de mai există şi persistă acest com-portament medieval icircntr-o ţară şi icircntr-o societate cu pretenţii de civilizaţie europeană este simplu de icircnţeles dacă privim cu atenţie icircn ce hal a ajuns icircnvăţămacircntul romacircnesc icircn special cel din mediul rural avacircnd icircn vedere şi sărăcia extremă care a pus stăpacircnire icircn ultimele două decenii pe populaţia din satul romacircnesc Media scrisă şi audio-vizuală ne prezintă aproape zilnic pe cei ce săvacircrşesc astfel de fapte terminate de cele mai multe ori cu pagube materiale ireparabile şi mai grav chiar cu pierderi de vieţi omeneşti Icircnsă mai puţin vizibile şi cunoscute pentru icircntreaga societate sunt pagubele imense aduse fondului cinegetic naţional de către aceste incendii devastatoare Cel mai bine cunoaştem noi vacircnătorii pierderile pricinuite efectivelor de vacircnat de aceste incendii de vegetaţie dar din păcate chiar şi noi de cele mai multe ori nu putem decacirct să privim neputincioşi cum vacircnatul plăteşte un tribut greu şi nemeritat Icircntotdeauna cacircnd am participat primăvara şi vara la combaterea răpitoarelor pre-cum şi la icircnceput de toamnă la frumoasele conace de prepeliţe am cercetat cu atenţie miriştile şi ca-nalele de stuf incendiate şi am rămas profund mar-cat de amploarea dezastrului provocat de foc asu-pra cuiburilor de prepeliţe potacircrnichi şi fazani De cacircteva ori mi s-a icircntacircmplat să găsesc chiar şi pui de iepuri şi căprioară carbonizaţi Foarte tristă situaţia dar din păcate extrem de reală an de an Cacircnd se va termina odată cu această batjocură la adresa naturii icircn ansamblul ei Greu de spus pen-tru că legislaţia trebuie să recunoaştem cu toţii deşi este destul de punitivă icircn acest domeniu al incendierii intenţionate a vegetaţiei uscate este icircnsă foarte greu de aplicat datorită greutăţii de a surprinde icircn flagrant pe aceia care icircnfăptuiesc acest lucru O speranţă de schimbare icircn bine icircn această problemă a incendierii vegetaţiei uscate va veni numai atunci cacircnd şi mentalitatea omului din me-diul rural se va schimba radical icircn sprijinul naturii conştientizacircnd şi el că aceasta nu poate icircndura la nesfacircrşit astfel de suplicii

CLAUDIU OPRESCU

INCENDIEREA MIRIȘTILOR

UN DEZASTRU CU REPETIȚIE

A fost o vreme cacircnd toate exemplarele speciilor de interes vacircnătoresc găsite moarte erau conştiincios

icircnscrise icircn condicile de serviciu ale paznicilor de vacircnătoare şi ra-portate ierarhic pacircnă la nivelul autorităţii publice centrale ce răspundea de silvicultură La acel nivel erau icircnregistrate an de an pe cauze distincte mortalităţile pen-tru o imagine corectă a evoluţiei fenomenului şi pentru prelucrare

icircn interesul ştiinţei şi practicii vacircnătoreştiA fost o vreme icircn care lucrările se făceau cu rigurozitate şi cu rezul-tate ce nu cred să mai fie atinse vreodată icircn cinegetică Toate par icircnsă rămase icircntr-un trecut din ce icircn ce mai icircndepărtat datorită renunţării la orice fel de pretenţii icircn privinţa pregătirii profesionale şi conştiinţei civice Acum ne grăbim să trecem prin şcoală şi viaţă precum bdquogacircsca prin apărdquo neluacircnd icircn seamă din cauza preocupărilor prioritare abaterii atenţiei şi ignoranţei generalizate de jos pacircnă sus aspecte şi procese importante pentru icircnţelegerea schimbărilor survenite inclusiv icircn cinegetica despre care facem vor-bire

La cele de mai sus sau poate la icircmpuţinarea vizibilă a vacircnatului icircn multe zone ale ţării meditam cu nostalgie stacircnd singur icircn pacircndă la marginea unui cracircng dinspre o lucernieră proaspăt cosită pe jumătate Soarele apusese şi doar ciorile şi coţofenele continuau să se plimbe ghiftuite printre brazdele icircncă

verzi de lucernăLa un moment dat atenţia mi-a fost atrasă de un grup agitat de 6 coţofene şi o cioară grivă care stracircnse bu-chet ciuguleau parcă icircn silă din ceva ce nu putea fi decacirct vreun pui de iepure sau ied de căprioară tăiat de cositoare Icircmi pusesem deja icircn gacircnd ca după ter-minarea pacircndei să merg cu lanterna şi să văd despre ce este vorba

Grupul de păsări ce se ciondăneau şi se găseau mereu icircn mişcare icircn jurul presupusei bdquonaderdquo a semnalizat prezenţa acesteia şi altui musafir O vulpe le-a ob-servat de sub poala pădurii şi lăsacircnd la o parte orice

precauţie s-a dus aţă la ospăţul intuit din com-portamentul aparte al păsărilor A căzut după cum se poate vedea cu bdquonadardquo icircn gură Nu au trecut nici 10 minute şi o altă vulpe ieşită din cracircng a luat urma celei dintacirci şi a rămas aseme-nea puţin mai departe

Pacircnda fiind deja deranjată m-am grăbit spre locul icircn cauză unde am făcut foto-grafia alăturată Ea

completează cum nu se poate mai sugestiv cele con-cis narate anterior Alte cuvinte icircn plus icircn completarea imaginii şi explicaţiei icircncercate sunt de prisosNu icircnsă şi concluzia că observacircnd seara şi dimineaţa suprafeţele de teren proaspăt cosite şi gracircnele recent treierate pot fi descoperite cu uşurinţă după compor-tamentul ciorilor şi coţofenelor cadavrele mutilate lăsate icircn urmă de utilajele agricole moderne Nu cred să exagerez deloc apreciind că icircn prezent icircn zona de cacircmpie cultivată agricol mai mulţi căpriori şi poate iepuri toacă aceste utilaje icircn lipsa echipării lor cu dispozitive eficiente de speriat vacircnatul decacirct extrag vacircnătorii din grupa ce ocroteşte şi icircngrijeşte fauna cinegetică din fondul respectivEste o părere doar care ar putea fi fundamentată sau contrazisă cu sprijinul armatei de paznici de vacircnătoare ce ar trebui să facă sistematic astfel de observaţii fiecare icircn fondul cinegetic pe care-l are icircn primire Ar fi cei dintacirci şi cei mai interesaţi să poată aprecia icircn urma unor astfel de observaţii sistematic făcute pierderile cauzate de utilajele agricole moderne cu o lăţime de lucru din ce icircn ce mai mare şi cu o viteză ce surprinde pacircnă şi exemplarele adulte nu doar pro-geniturile vacircnatului Dar oare mai ştiu ce au de făcut sau mai au timp să facă ce ştiu Mai are cine să le ceară să-şi facă meseria şi datoria precum icircnaintaşii acestora

N STORESCU

Ilustraţia autorului

|18 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări de sezon

Recent răsfoind paginile unei reviste străine am descoperit o fotografie insolită cea a unui căprior negru Chiar dacă sunt rare există ani-male care prezintă această particularitate Icircn general se icircntacircmplă la feline Dar şi cazurile lopătarilor icircnchişi la culoare sunt destul de comune Sunt evocate cazuri similare la cerbul de Virginia (cunoscut sub denumirea de cerb cu coada albă) - văr apropiat al căpriorului nos-tru european De asemenea s-au mai icircntacirclnit exemplare de springbocks şi foarte comunii fazanii tenebroşi Alte specii care prezintă această anomalie sunt veveriţele şerpii corail şi peştii Şi nevertebratele pot dezvolta această

caracteristică (fluturii) Icircn ciuda investigaţiilor nu există nicio dovadă (animal naturalizat foto-grafie sau mărturisire) care să ateste cazuri de cerb comun negru Dar există exemplare foarte icircnchise la culoareAceşti subiecţi negri sunt melanici sau atinşi de melanism fenomen caracterizat prin cu-loarea foarte icircnchisă a robei Fenomenul apare atunci cacircnd pielea conţine o proporţie anormal de ridicată de pigmenţi brun-negri denumiţi melanină Termenul melanină provine din grecescul me-los negru pe care icircl găsim icircntr-un număr de denumiri de animale dar mai ales de păsări Melanitta fusca (raţa catifelată) Melanoco-rypha calandra (ciocacircrlia de Bărăgan) Calid-ris melanotos (fugaciul pătat) Acrocephalus melanopogon (privighetoarea de baltă) Dio-medea melanophris (albatrosul cu spracircncene negre) etcMelanismul se datorează unei gene mutante şi recesive care dispare icircn faţa genei dominante ce dă de exemplu la căprior coloritul roşu al animalului bdquoLoteria geneticărdquo face ca gena recesivă să ajungă uneori să se impună cu un grad de penetrare variabil de unde şi indivizi mai mult sau mai puţin icircnchişi sau negri Două animale negre au şansa mai mare de a avea urmaşi de aceeaşi culoare Caracterul eredi-tar al melanismului este evident icircnsă deloc sistematic Adevăratele populaţii de căpriori negri sunt rare la ora actuală fiind cunoscute doar cele din nordul Germaniei Icircn alte locuri cazurile observate constituie excepţii Căpriorii negri fascinează atacirct de mult amatorii de ciudăţenii icircncacirct uneori sunt importate exemplare germane şi icircn alte terenuri din Europa Pentru ca o populaţie de căpriori negri să se dezvolte ar trebui importat un număr suficient de mare de animale şi de asemenea ar trebui ca aceştia să

nu fie vacircnaţi un timp pentru a putea constitui o masă Icircn ciuda acestor eforturi rezultatul ar fi totuşi aleatoriu deoarece legile geneticii sunt destul de misterioase Evoluează specia căpriorului Specialiştii bănuiesc că această evoluţie vine dintr-un im-pas Cei mai icircndrăzneţi evocă o subspecie S-ar părea că o constantă există totuşi căpriorii melanici ndash dar şi felinele atinse de melanism ndash trăiesc adesea icircn zone umede Icircntr-o astfel de teorie atunci cacircnd vine vorba de indivizi de culoare neagră nemţii fac referire la bdquocăpriorii mlaştinilorrdquo sau bdquode mlaştinărdquo Gri cenuşiu cărbunar hellipIcircn funcţie de nivelul de penetraţie a genei ne-gre animalele ndash atacirct masculii cacirct şi femelele ndash arborează atacirct roba icircnchisă cu reflexii negre icircntunecate de cărbunar - aşa cum se spune la vulpe - dar şi cea cenuşie chiar gri Prin urmare blana poate fi atinsă de melanism icircn icircntregime sau parţial Icircn cazuri foarte rare melanismul se amestecă cu albinismul Atacirct căpriorii negri cacirct şi cei albi au coloritul coarnelor perfect normal principiul de colorare a coarnelor (de esenţă osoasă) nefiind legat de colorarea părului Icircn schimb petele albe care le ornează nările se pot atenua chiar icircnnegri la fel ca şi oglinda sau petele deschise care icircncadrează roba iedului Icircn 1959 Mantes dAngeny scria bdquoAceste ani-male sunt absolut normale din toate punctele de vedere poate că sunt puţin mai delicate ceea ce ar explica dispariţia lor progresivă neputacircnd fi menţinute decacirct cu preţul unei consangvinizări periculoase Se reproduc icircn-tre ele păstracircndu-şi culoarea particulară sau se icircncrucişează cu indivizi de culoare normală dacircnd urmaşi uneori negri uneori normali sau de o culoare intermediară Ar fi vorba deci de o varietate al cărei caracter nou ar putea fi fixat şi transmisibilrdquo Doctorul Bernad Collin (autor al unui remarcabil Dicţionar al medicinii vacircnatului (Petit Dictionnnaire de la meacutedicine du gibier) afirmă bdquoContrar albinismului melanismul nu este o afecţiune Este o mutaţie genetică care nu diminuează cu nimic vitalitatea rezistenţa exemplarului Animalele melanice au o bună condiţie fizicărdquo Astfel spus această anoma-liehellip nu este o anomalie Icircn afară de melanism mai există două culori singulare ale părului albinismul - astăzi bine cunoscut ndash şi cel mai discret leucismul Icircn cazul albinismului animalul suferă de lipsa melaninei icircn icircntregime parţial sau foarte uşor de unde exemplare total albe sau pătate Căpriorul albinos prezintă un iris rozaliu sau diafan nări deschise pielea albă şi o blană de culoare blond - deschis pacircnă la alb Icircn schimb animalul atins de leucism păstrează o culoare normală a ochilor copitelor şi nărilor doar cu-loarea părului este blondă Păsările nu sunt niciodată albinoase ci sunt atinse de leucism Leucismul sau leucistismul este o variantă a albinismului datorat unei carenţe a melaninei Este vorba de unul dintre cele mai rare fenomene confundate cu albinismul

CĂPRIORUL NEGRU

Tabloul pictorului suedez Gustaf Otto Stenbock care datează din anul 1654 şi reprezintă o capră de culoare neagră

19|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Căpriori negri există icircn icircntreaga Europă De-a lungul timpului au fost semnalate cazuri icircn Spania Estonia Ungaria Italia Olanda Polo-nia Icircn Suedia există un tablou care datează din anul 1654 şi reprezintă o capră de culoare neagră (al pictorului Gustaf Otto Stenbock) Icircn prezent Asociaţia Vacircnătorilor din Suedia nu mai are cunoştinţă de astfel de indivizi Icircn lucrarea Agrave propos du chevreuil (Agrave propos de căprior) din 1983 Ducele şi Ducesa de Ba-varia menţionează că au icircmpuşcat un căprior negricios pe terenul lor de vacircnătoare austriac Descriind căpriorul ei notează bdquoAcest căprior nu era deloc roşu ci mai degrabă brun icircnchis cu porţiuni negre-cenuşii mai ales pe cap spată şi picioare Nu au mai fost văzuţi căpriori negri icircn regiunerdquo Icircn Scoţia faimosul specialist Richard Prior evocă icircn bdquoDibuitul căprioruluirdquo din 1986 o tendinţă de melanism a căpriorilor din Gal-lowayrdquo regiune din sud-vestul ţării Icircn Belgia astfel de căpriori au fost observaţi icircn regiunea MaastrichIcircn schimb icircn Germania fenomenul este vizibil amplificat şi cunoscut de mult timp icircncă din 980 după cum scrie dr Horst Meyer-Brenken autorul lucrării Das schwarze Rehwild (Căpriorul negru) din 1970 Prin urmare fenomenul este observat la sfacircrşitul secolului XVI şi icircn cursul următoarelor secole icircn mai multe regiuni din nordul ţării Sectorul cel mai bogat este cel din Hanovra mai precis Haste unde 25-50 din căpriori ar fi melanici De notat este faptul că o agenţie de turism cinegetic comercializează sejururi speciale pentru vacircnătoarea la căprior negru Icircn concluzie căpriorul negru este un animal extraordinar şi normal Acesta constituie cu siguranţă un trofeu rar şi foarte racircvnit

AI

RAGOUT DE CĂPŞUNI ŞI MANGOCăpşuni -100gMango -50gAmidon -10gVin roşu - 20mlUlei de măsline - 20mlSare zahăr oţet balsamic

ȘTRUDEL CU CARTOFI DULCI ŞI CHIMENCartofi dulci - 200gCartofi - 200gFoaie de plăcintă - 200gUnt - 50gChimen -10gOu - 3bucSare piper alb măcinat

DUET Muşchi de căprioară - 400g Piept de fazan - 400gCostiţă afumată - 250gFond de vacircnat - 200mlSmacircntacircnă lichidă - 50mlVin roşu - 20mlSare piper cimbrişor ienupăr

Ingrediente

DUET DE CAPRIOARĂ ŞI FAZAN

IcircN MANTIE DE COSTIŢĂ AFUMATĂ SERVIT CU ȘTRUDEL DIN CARTOFI DULCI CU CHIMEN PIURE DE ŢELINĂ SPANAC SOTEacute RAGOUT DE CĂPŞUNI CU MANGO ŞI SOS DE IENUPĂR

MOD DE PREPARAREPieptul de fazan se taie pe lungime de mărimea muşchiului de căprioară se condimentează cu sare piper şi cimbrişor apoi se bandează cu costiţă afumatăRulada obţinută se frige pe grătarul icircncins pacircnă se formează o crustă la suprafaţă apoi se dă la cuptor la 180degC circa 10 minute Se păstrează la cald Fondul de vacircnat se dă icircn clocot se adaugă vin roşu ienupăr zdrobit şi smacircntacircnă lichidă Se strecoară şi se ţine la cald

ȘTRUDEL CU CARTOFI DULCI ŞI CHIMENSe fierb ambele soiuri de cartofi icircn coajă cartofii dul-ci se curăţă şi se taie cubuleţe cartofii albi se pasează şi se amestecă cu unt sare piper alb şi cubuleţele de cartofi dulci Cu această compoziţie se umple foaia de plăcintă şi se formează un ştrudel Se unge cu ou bătut şi se

presară cu chimen Se dă la cuptor 20 de minute la 180degC

PIURE DE ŢELINĂ ŞI SPANAC SOTEacuteSe fierbe ţelina tăiată cubuleţe icircn lapte apoi se pasează şi se adaugă unt sare şi nucşoară Spanacul se sotează icircn unt şi se condimentează cu sare piper şi nucşoară

RAGOUT DE CĂPŞUNI ŞI MANGOSe taie cubuleţe căpşunile şi mango şi se sotează icircn ulei de măsline se adaugă sare zahăr şi oţet bal-samic Amidonul se dizolvă icircn vin roşu se adaugă icircn ragout şi se mai dă un clocot

MONTAREA PE FARFURIE SE FACE CA IcircN FOTOGRAFIERețetă oferită cititorilor revistei VPR de către Maestrul icircn Arta Culinară Ștefan Bercea

Rețeta lunii|

|20 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

exprimat de autor pentru o scurtă incursiune printre cifrele interesante privind situaţia din titlul anunţat Mai icircntacirci vacircnatul dobacircndit icircn sezonul 1938 ndash 1939 (icircn ortografia originală)

Felul vacircnatului Numărul vietăţilor

icircmpuşcate

Cocoşi de mesteacăn 3

Lebede 6

Cerbi lopătari 18

Racircşi 19

Urşi 38

Ţapi negri 79

Hermeline 88

Cerbi 136

Cocoşi de munte 246

Spurcaci 308

Bursuci 372

Dropii 533

Vidre 600

Lupi 860

Cocori 1152

Porumbei sălbatici 1203

Pisici sălbatice 1238

Jderi 1658

Căpriori 1743

Dihori 2815

Mistreţi 3048

Nevăstuici 3583

Cacircrstei 4057

Fazani 18432

Vulpi 28191

Potacircrnichi 39996

Gacircşte sălbatice 40901

Becaţine 47690

Sitari 51235

Porumbei sălbatici 53281

Prepeliţe 250309

Raţe sălbatice 302230

Iepuri 1010000 Pentru a face un joc de cuvinte remarcăm ldquoprezenţa (icircn tabel) a unor absenţirdquo (din fauna actuală a ţării) referindu-ne la spurcaci şi dro-pii Ca să nu mai vorbim de specii la care nici nu visăm că ar putea fi pe lista speciilor vacircnate curent cocoşul

Documentat competent şi de-votat problematicii vacircnătorii autorul unei sinteze a două decenii de activi-tate vacircnătorească icircn Romacircnia MGr Romaşcanu ne icircnfăţişează o serie de concluzii statistice culese şi interpre-tate pentru intervalul de timp 1920 ndash 1940 Dar cartea sa laquo Vacircnătoarea icircn Romacircnia raquo nu este o culegere de cifre statistice reci mai degrabă o icircmpletire a simţămintelor autorului cu informaţia despre structura organizatorică a vacircnătorii asezonată cu informaţii per-tinente şi ilustrate despre răspacircndirea principalelor specii de vacircnat mare Apoi ni se icircnfăţişează pe specii icircntr-o ordine aparent aleatorie tot vacircnatul dobacircndit ce cei 28874 de vacircnători existenţi icircn sezonul de vacircnătoare 1938 ndash 1939 De fapt ordinea nu este chiar aleatorie deoarece fără a ţine cont de o prezentare laquo sistematică raquo a acestui vacircnat autorul icircl prezintă icircn ordinea crescătoare a numărului de exemplare vacircnate icircn sezonul icircn cauză cu intenţie declarată laquo ca cititorul să-şi poată da seama mai bine de felul şi cantitatea

vacircnatului icircmpuşcat icircn fiecare an icircn Romacircnia tipărim tabloul care urmează şi icircn care arătăm situaţia din sezonul 1938 ndash 1939raquo Deci tabloul icircn cauză este ilustrarea unei medii a vacircnatului dobacircndit anual de către vacircnătorii romacircni pentru intervalul de 20 de ani din perioada interbelică analizată Dar nu vom icircncepe cu cifrele reci ndash ca toate cifrele ndash ci vom reproduce scurte referiri la gacircndurile pline de sensibilitate ale autorului faţă de nobila icircn-deletnicire a vacircnătorii din care transpare preţuirea sa deopotrivă pentru vacircnat şi vacircnători ca şi pentru sfacircnta natură care ne icircnconjoară Icircn această privinţă icircn scurte simple dar pline de simţire cuvinte autorul strecoară vibrante sfaturi de etică şi corec-titudine vacircnătorească Fapt mai puţin obişnuit icircntr-o lucrare cu caracter statistic dar care nu icirci scade ci icirci sporeşte valoarea De asemeni autorul icircşi exprimă respectul cuvenit pentru vacircnătorii

cu sacircnge regal laquo Ferdinand I-iu raquo şi laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu raquo pe care icirci citează (am păstrat ortografia şi formularea originală) După cum spuneam vom icircn-cepe cu acele gacircnduri pline de sensi-bilitate ale autorului icircn ordinea icircn care ni le reamintimFăcacircnd referire la cugetarea mare-lui icircmpărat Maximilian icircn laquo Cartea secretă a vacircnătorii raquo conform căreia icircşi povăţuia astfel urmaşii laquo pe tine Principe al Austrieite sfătuesc să ieşi la vacircnătoare cacirct se poate de des să cutreieri icircnsuţi locurile cacirct mai mult fiindcă numai icircn felul acesta poate un principe să-şi cunoască icircntradevăr ţararaquo (ortografia originală) Şi mai departe laquoAdevărul exprimat icircntr-o formă aşa de simplă icircn aceste puţine cuvinte a fost ieri pentru Regele Fer-dinand I-iu şi este astăzi pentru Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu principalul izvor al dragostei pentru vacircnătoare raquo (ortografia originală) Revenind la Regele Ferdinand I-iu (sic ) reproduce versurile regale care tălmăcesc laquo dra-gostea Sa neţărmurită faţă de tot ce a zidit Dumnezeu raquo astfel laquo Vacircnătorul are pururi un cuvacircnt de cinste dat Să cruţe şi să aibăn ocrotirea sa vacircnatul Căci făcacircnd o vacircnătoare precum esten lege sfatul Preamări-vom Creatorul prin făptura ce-a creat raquo (ortografia originală)Părăsim deocamdată tăracircmul poetic

vacircnAtildetoarea icircn romacircniaicircntre cele douAtilde rAtildezboaie mondiale

laquo istoria ne arată limpede că din cele mai vechi timpuri şi pacircnă icircn zilele noas-tre aproape toţi scoboricirctorii direcţi sau indirecţi ai icircndepărtaţilor conducători de neamuri au păstrat o dragoste nemărginită pentru vacircnătoare raquo

( Mihail Gr Romaşcanu)

|Mitică Georgescu

Regele Ferdinand I al Romacircniei

21|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

de mesteacăn lebăda vidra şi cocorul Atenţie la cifrele care icircnsoţesc aceste specii cărora le acordăm tot creditul remarcacircnd totodată minuţiozitatea cu care au fost redactate Lucrarea cuprinde şi cacircteva hărţi cu răspacircndirea cacirctorva specii de vacircnat mare inclusiv o prezentare simplificată a bonităţii terenurilor respective care evident nu se mai potrivesc cu situaţia actuală Astfel ursul şi-a extins arealul şi totodată a crescut şi densitatea icircn numeroase zone din acest areal Aceeaşi observaţie şi pentru cerb şi mai ales căprior acesta din urmă fiind figurat ca aproape inexis-tent icircn icircntreaga zonă sudică şi estică a ţării iar realitatea actuală este cu totul alta Din fericire Autorul ne prezintă şi o siuaţie a numărului de societăţi de vacircnătoare pe provincii istorice inclusiv numărul de vacircnători

Provinciaistorică

Numărul societăților

de vacircnătoare

Numărul membrilor

vacircnători

Banat 207 4580

Basarabia 69 3396

BucovinaCrişana şi 26 695

Maramureş 82 1858

Moldova 124 3298

Muntenia 208 7431

Oltenia 80 2331

Transilvania 206 7056

TOTAL 1036 32110

Icircntr-un stil agreabil şi cur-siv autorul face şi cacircteva observaţii

analitice asupra unor aspecte ale realizărilor din sectorul de vacircnătoare Icircncepe prin a elogia legea de vacircnătoare din anul 1921 al cărei părinte a fost considerat regele Ferdinand lege citată icircn Franţa anului 1934 ca fiind un model de inspiraţie pentru le-giuitorii francezi Icircn continuare M Gr Romaşcanu sintetizează aprecierea sa laquo Legea noastră de vacircnătoare nu se mărgineşte la statornicirea unor norme obliga-torii pentru vacircnător la organiza-rea terenului dat icircn arendă la măsurile privitoare la protecţia hrănirea şi icircmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a fau-nei noastre măsuri care cad icircn sarcina arendaşilor sau a propri-etarilor dar impune chiar Statu-lui obligaţii de natură să ajute la rezolvarea cacirct mai fericită a problemei populării cu vacircnat util a icircntregului teritoriu naţional raquo Cu idei de avangardă face consideraţii privind necesitatea introducerii unor obligativităţi care să ducă la icircnlăturarea consangvinizării (numind-o laquoincest prelungitraquo) şi propunacircnd icircmprospătarea sacircnge-lui icircn populaţiile de vacircnat mare Face şi aprecierea necesităţii completării pre-vederilor legale cu privire la vacircnatul migratorTrece icircn revistă rezultatele foarte bune şi diversificate luate icircn folosul vacircnatului din Domeniile Regale (Periş Scroviştea Gherghiţa Dobreşti Casa Verde şi Chişineu-Criş icircn privinţa com-baterii dăunătorilor crearea ogoare-lor şi plantaţiilor special pentru vacircnat desfăşurarea unui program com-plex de amenajare a fonduri-lor de vacircnătoare Referindu-se la vacircnătorile regale apreciază

File de istorie |

vioiciunea regelui Ferdinand şi atmos-fera agreabilă şi destinsă din preajma suveranului Apoi autorul comunică cifra de 1500 piese din tabloul unei singure zi de vacircnătoare ndash evident vacircnat mic ndash socotind că la un astfel de tablou ar fi fost cea mai slabă zi de vacircnătoare pentru ca la cea mai bună tabloul să fie de 4000 piese Aprecieri deose-bite face şi icircn privinţa MS Regele

Regele Mihai la o Vacircnătoare Regală icircn Banat 1933

Colonelul August von Spiess cel care a avut icircn administrare Terenurile Regale de Vacircnătoare

Regele Mihai cu un trofeu de cerb carpatin

( continuare icircn pag 23 )

|22 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

dar eficace icircnvăţată tot de la bietul tata Am pus cartuş numai pe ţeava dreaptă lucru care m-a determinat să fiu mai atent la primul foc spre satisfacţia Missei care a avut ce apor-ta Cacircnd soarele a icircnceput să scapete după dealuri prepeliţele au icircnceput să mişte după hrană nemairăbdacircnd are-tul iar noi avacircnd fiecare cacircteva păsări icircmpuşcate am pornit-o icircn şir indian spre casă Ne-am oprit la Relu unde cu sprijinul mamei lui Furcioaia cum icirci ziceam noi am pregătit apetisantele prepeliţe frigacircndu-le icircnvelite icircn foi de varză Mai tacircrziu peste ani cacircnd am ajuns vacircnător cu permis icircn regulă şi aveam brac bdquoproprietate personalărdquo am mai icircnvăţat cacircte ceva de la cacircine De pildă am icircnvăţat că uneori vacircnatul teafăr icircn aparenţă poate fi totuşi lovit de moarte şi că este recuperabil dacă tu vacircnător cu slabe simţuri omeneşti te ajuţi de un cacircine cu simţuri incom-parabil superioare Să povestesc icircnsă faptele aievea icircntacircmplate Mă aflam la pază de căprior icircn adacircn-cul pădurii După aproape o jumătate de ceas de aşteptare şi aprigă luptă cu ţacircnţarii mi se năzare că undeva la spate am auzit un vreasc trosnind Trag cu ochiul spre Heda brăcuţa cu păr sacircrmos de lacircngă mine şi o văd cu capul ridicat şi urechile ciulite Mă rotesc cu scaunul icircntr-un picior spre dreapta şi rămacircn cu gura căscată la un ţap bătracircn icircmpietrit ca şi mine icircn nemişcare cu ochii holbaţi icircn direcţia mea Orice gest pripit ar fi făcut să văd doar un salt graţios şi să aud un brăhnit care mi-ar fi arătat drumul pe care ţapul s-ar fi mistuit spre desime Văzacircnd icircnsă că nu e nicio nădejde ca sălbăticiunea să plece capul spre iarba grasă m-am decis să trag Doar pen-tru asta venisem Ridicacircnd carabina milimetru cu milimetru am dibuit cum am putut spata animalului şi am slobozit cu destulă stacircngăcie un foc Nici o nădejde - icircmi zic ndash am tras pe alături Căpriorul dispăru icircn desime iar Heda care nu icircmplinise anul-icircncă icircncepu să caute vijelios icircn jurul meu ca la cacircmp Negăsind nici un vacircnat de aport nici urmă de vacircnat rănit se trase curacircnd lacircngă mine Fluieracircnd a pagubă mi-am aprins o ţigară şi după adunarea acareturilor cu care venisem am luat-o la vale Trecacircnd cu prepelicarul la curea pe la locul unde ţapul icircmi bdquopozaserdquo bag de

Fără intenţia de a brava icircn faţa cuiva sau de a impre-siona pe cineva trebuie să vă mărturisesc că nu am putinţa de a elucida măsura icircn care

au contribuit niscaiva gene atavice și bdquobiotopulrdquo atacirct de propice icircn care am deschis ochii ndash mica localitate Hăghig de lacircngă Braşov unde părinţii mei pasionați vacircnători şi mari iubitori de cacircini sau şi una şi alta ndash la declanşarea icircn mine a instinctelor vacircnătoreşti Icircn anii de şcoală urmaţi la liceul Andrei Şaguna din Braşov m-am pomenit icircntr-o bună zi bdquoicircmprumutacircndrdquo gioarsa tatălui meu - cea cu ţevi de damasc şi cu cocoaşe exterioare - şi furişacircndu-mă prin dosuri de grădini din Scheii Braşovului spre locul unde icircl zărisem pe urechilă Au urmat şi alte tenta-tive asemănătoare fără bdquoeficienţă economicărdquo din diverse cauze bdquotehnicerdquo inerentei vacircrsteiPentru susţinerea afirmaţiilor făcute sunt dator să arăt care este motivul pentru care iubesc atacirct de mult cacircinii de vacircnătoare şi de ce icircncă de copil am fost atras de această icircndeletnicire sportivă de suflet vacircnătoarea Ce-lor care mi-au pus această icircntrebare le-am răspuns icircn mod constant icircn felul următor părinţii mei aveau permanent icircn ogradă 3-4 cacircini de vacircnătoare Practic am crescut alături de cacircinii de vacircnătoare pe care i-am icircndrăgit i-am icircnţeles şi i-am apreciat pentru deosebitele lor calităţi Mai tacircrziu adolescenţa mi-am petrecut-o icircn prima canisă icircnfiinţată de AGVR icircn pădurea Băneasa-Tunari lacircngă

capitală unde tatăl meu era coor-donatorul crescătoriei ajutacircndu-l icircn multiplele treburi legate de creşterea icircngrijirea şi dresajul cacircinilor existenţi icircn număr de 60-70 capeteDin noianul amintirilor se desprind cele mai dragi păţanii la care mă gacircn-desc cu duioşie şi evlavie Am credinţa că cele mai scumpe amintiri ale tre-cutelor isprăvi vacircnătoreşti sunt cele icircn care am fost alături de credinciosul patruped nelipsit părtaş fără pretenţii al succeselor cinegetice ndash cacircinele de vacircnătoare O icircntacircmplare reală s-a petrecut pe cacircnd eram abia un macircndru licean Nu aveam mai mult de 15 ani Savuram icircn tihnă ultima parte a vacanţei mari la casa părintească din Hăghig localitate icircnşirată pe malul drept al Oltului Deşi macircnuiam binişor arma de vacircnătoare de calibru 20 moştenită de la biata mama trăgacircnd acum promiţător şi la zbor pacircnă icircn acea zi nu apucasem să o probez la pitpalacihellip Icircl icircnsoţisem pe tata de cacircteva ori ca simplu gentaş la astfel de vacircnători bdquonerentabilerdquo după părerea vacircnătorilor localnici Era ziua de 25 august a anului respectiv cam al doilea după rdquoeliberarea glorioasărdquo a ţării noastre Tocmai gătam obişnuitul program de bălăceală icircn Olt icircmpreună cu prietenii mei nedespărţiţi Relu Fur-cea şi Sandu Cucu Plin de iniţiativă Relu a fost cel care a propus să bdquodibăcimrdquo ceva prepeliţe pe care apoi să le preparăm la el acasă Idee adoptată rapid şi icircn unanimitate Ne-am echipat fiecare pe cacirct posibil mai vacircnătoreşte am luat flinta tolba cu

cartuşe şi pe Miss căţeaua brac cu păr scurt şi am tulit-o prin fundul grădinii Terenul de vacircnătoare care de altfel icircn-cepea icircndată după gardul grădinii era format din lunca inundabilă a Oltului o icircntinsă păşune presărată cu bălţi străjuite de trestie şi stuf icircnsoţit para-lel de o facircşie lată de cacircţiva kilometri de coline domoale După un mers voinicesc de 10-15 minute icircn direcţia Arinului o comună vecină sub bătaia soarelui dogori-tor ne-am trezit icircn mijlocul holdelor de sfeclă de zahăr bine icircmbrăcate cu mohor al miriştilor năpădite de mur sălbatic şi al celor de cucuruz Pacircnă să ne dezmeticim căţeaua care icircşi cunoştea bine meseria a şi icircnceput să caute icircn zig-zag icircnaintea noastră Nu după mult timp Miss cade icircn aret cu piciorul din faţă icircn aer şi cu capul sucit spre mine Am ocolit căţeaua prin faţă aşa cum văzusem că procedează tatăl meu şi am avansat spre locul unde consideram să este pitulată prepeliţa Spre mirarea noastră a ţacircşnit un vătui care a luat-o spre deal Miss a simu-lat o urmărire de 15-20 metri ba a şi chefnit de două ori după care s-a icircntors cuminte şi a continuat să caute mai departe icircn galopul ei domol dar constant Toţi trei urmăream cu icircnfrigurare mişcările căţelei După 5 minute o vedem pe Miss bătacircnd agitată din coada-i ciuntă după cacircţiva paşi rămacircnacircnd ca trăsnită de mirosul vacircnatului prins icircn nasul ei fin Am pro-cedat ca şi icircnainte dar pasărea a con-tinuat să rămacircnă nemişcată răbdacircnd atacirct aretul cacirct şi intervenţia mea care loveam cu piciorul icircn vegetaţia din faţa lui Miss Numai după ce am comandat bdquosaltărdquo şi Miss s-a repezit icircn icircncacirclcitura de vreji de mur a săltat o prepeliţă cacirct toate zilele atacirct de grasă icircncacirct părea că aripile-i mici cu greu icirci asigură propulsia Au urmat două bubuituri scurte şi puternice un formidabil nor de fum şi apoi s-a aşternut liniştea Sandu a fost cel care a strigat că a văzut zburătoarea plecacircnd sănătoasă Eu deşi după focurile pripite n-am mai putut zări pasărea mi-am dat seama că am ratat-o după privirea dojeni-toare a căţelei După ce am dat vina pe trăgacele care scapă prea uşor m-am angajat să nu mai arunc focurile atacirct de aproape şi să trag numai după ce pitpalacul ajunge la distanţa de 25-30 metri Uşor de zis greu de respectat M-am redresat numai după ce am aplicat icircn practică metoda simplă

O pasiune moștenită VAcircNĂTOAREA CU CAcircINE

| Chinologie vacircnătorească

23|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

oprim aici cu aceste icircntrebări de bun simţ a căror valabilitate poate există şi aziDupă ce apreciază rolul şi importanţa jandarmeriei de vacircnătoare cre-ate şi prezintă succint activitatea laborioasă a Direcţiei Vacircnătorii Mi-hai Gr Romaşcanu icircşi exprimă ideea necesităţii unei educaţii icircn sprijinul naturii şi a vieţuitoarelor ei laquo Fără teama de a greşi susţinem cu tărie ideea că propaganda pentru ocrotirea vacircnatului ar trebui să icircnceapă din clasele primare micii şcolari urmacircnd să fie icircndemnaţi ca icircn locul praştiei şi al pietricelelor să poarte icircn buzu-nare grăunţe sau făracircmituri de pacircine pentru hrana nevinovatelor păsări ale cerului care icircndură frig şi foame icircn timpul iernilor grele Paralel cu această acţiune energică icircn sufletul omului matur urmează să se sădească dragostea pentru toate vieţuitoarele nevătămătoare printr-o continuă propagandă lămuritoare asupra foloa-selor pe care el le trage de pe urma lorraquo

Iată deci o carte ndash fereastră spre vacircnătoarea din Romacircnia icircn două de-cenii din răstimpul interbelic - scrisă nu de un profesionist al vacircnătorii ci de o mare personalitate a economiei romacircneşti autor a cacirctorva zeci de lucrări de analiză icircn cacircteva din cele mai diferite sectoare economice şi industriale A fost comisar general al Comisariatului General al Preţurilor din Ministerul Economiei Naţionale arestat icircn bdquoNoaptea demnitarilorrdquo din 5 ndash 6 mai 1950 şi icircnchis la penitencia-rul GherlaDar claritatea cu care a privit şi anali-zat şi situaţia vacircnătorii icircn toate as-pectele ei materiale organizatorice de educaţie etică ni-l face contemporan

Mihai I icircn legătură cu atracţia Sa faţă de vacircnătoare laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu (ortografia originală) a fost iniţiat icircn arta vacircnătoarei icircncă din cea mai fragedă copilărie fiind astăzi cea mai mare nădejde pentru lumea vacircnătorească Luacircnd parte la mai toate vacircnătorile regale Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu icircmpuşcase icircncă de la vacircrsta de doisprezece ani majoritatea speciilor de vacircnat din ţară de la potacircrnichea şi fazanul din şesurile Dunării picircnă la macircndrul cerb al Carpaţilor Prin moştenirea calităţilor vacircnătoreşti ale familiei şi prin experienţa vacircnătorească pe care a făcut-o Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu este astăzi un vacircnător desăvacircrşit fala tagmei noas-tre iar viitorul vacircnătoresc al ţării este asigurat raquo (am icircncheiat citatul) Referindu-se la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic) Bucureştilor raquo autorul apreciază că laquo mii de cetăţeni din toate unghiu-rile ţării şi foarte mulţi străini au pu-tut admira cea mai frumoasă şi mai icircnălţătoare manifestare vacircnătorească pe care Romacircnia a cunoscut-o vreodatăraquo Aminteşte apoi de participarea Romacircniei la expoziţiile internaţionale de vacircnătoare de la Leipzig Berlin şi Paris care icircn opinia sa laquo au condus la consacrarea noastră definitivă icircn lumea vacircnătorească mondială raquo Către icircncheiere autorul face un re-chizitoriu societăţilor de vacircnătoare care nu icircşi icircndeplinesc obligaţiile faţă de vacircnat laquo Nu este destul că ne-am stracircns icircntro societate de prieteni că am luat icircn arendă terenuri pe care le cutreierăm gata icircn orice clipă să răpunem vieaţa animalelor sălbatice Ce ne-ar răspunde oare conducătorii acestor societăţi dacă i-am icircntreba cacircte capre iepuri potacircrnichi etc au adus pe terenuri de cacircnd le-au arendat şi pacircnă astăzi Au dat hrană icircn tim-pul iernii animalelor pentru ca să le uşureze traiul Cacircţi paznici au anga-jat şi care a fost activitatea lor Cacircte procese de braconaj au icircncheiat raquo Ne

Felul piese-lor expuse

Recordmondial

Premiul de

onoarePremiul

I-iuPremiulal II-lea

Premiul al III-lea

Totalulpremiilor

La sutădin total

Cerb - 11 38 53 28 130 3171

Căprior - 13 25 33 28 99 2415

Capră neagră 1 11 31 28 38 109 2659

Mistreţ - 2 3 10 22 37 902

Urs 1 3 11 5 4 24 585

Lup - 1 3 - 1 5 122Racircs - 1 1 2 2 6 146

TOTAL 2 42 112 131 123 410 100

Tabloul laquo premiilor laquo (medaliilor) obţinute la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic ) Bucureştilor raquo

seamă că Heda devine agitată bătea din coadă şi sforăia cu nasul pe jos de parcă ar fi urmărit cacircrsteiul Cacircnd i-am dat drumul din lesă a zbughit-o spre hăţiş icircn cu totul altă direcţie decacirct mi se păruse că a luat-o ţapul N-au trecut nici zece minute şi numai ce auzii lătrat pe loc icircntrerupt la scurte intervale de un gen de bocet necunoscut pentru mine Răzbătacircnd cu greu prin desime icircn direcţia căţelei spre totala mea surprin-dere mi-am găsit ţapul icircncă zvacirccnind din picioare care destul de bine lovit mai făcuse totuşi o sută-două de paşi prin tufărişul de nepătruns

NIC STRĂVOIU

|Nic Străvoiu

Foto 1 După o pacircndă la căprior petrecută cu 100 de ani icircn urmă Foto 2 Mama autorului icircn funcția de ajutor de dresor Foto 3 Nic Străvoiu icircn anii adolescenței petrecuți la Canisa AGVR

Ilustrația autorului

( urmare din pag 21 )

|24 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Francis Chevier icircn cartea sa ldquoNotre gastronomie est une culturerdquo (Gastronomia noastră este o

cultură) vorbește de bucătăria franțuzească care a fost inclusă icircn Patrimoniul Umanității După Chevier gastronomia nu este doar o pasiune ci un ldquomonumentrdquo al culturii francezilor Icircnsă obi-ceiurile de a macircnca și a bea bine nu sunt proprii Franței Numeroase alte civilizații se caracterizează printr-o gastronomie bogată și sofisticată din Ja-ponia pacircnă icircn Vietnam din Tailanda Iran sau Peru pacircnă icircn Italia și Maroc Să luam exemplul Chinei Această foarte veche și strălucitoare civilizație și-a dezvoltat cu mult icircnaintea Occidentului o artă de a trăi elegantă și subtilă icircn care gastronomia icircși avea locul de onoare Curțile diferitelor dinastii imperiale au urmărit să aducă pe mese gusturi dintre cele mai rafinate Dar nu toate societățile au știut să-și dezvolte un sistem culinar atacirct de ales Antropologul Claude Levi ndash Strauss a subliniat importanța resurselor icircn elaborarea unei gas-tronomii fine ldquoDacă arta gătitului constă așa cum pare icircn a asocia savorile mai multor substanţe alimentare pentru a le armoniza sau sublinia con-trastul se poate crede că toate popoarele lumii au fost capabile de a o descoperihellip Totuși nu este așa Fiindcă pentru a combina diferite produse trebuie să dispui de ele simultanrdquo Cu alte cuvinte este nevoie de o ofertă de bunuri alimentare foarte diversificată icircn același moment pen-tru a obține o combinație fericită de gusturi Am specificat cele de mai sus pentru a atrage atenţia asupra locului pe care icircl ocupă masa icircn viața noastră Nu icircntacircmplător i-am amintit pe francezi Pentru ei cele trei mese zilnice au o importanță specială şi urmăresc evoluția modului de viațăChiar dacă astăzi sunt mult mai scurte simplificate și adaptate la căutarea practicului mesele continuă să păstreze și altă dimensiune Ele reprezintă mo-mentul privilegiat de transmitere a valorilor de comunicare fiind creatorul legăturilor sociale

Icircn dorința de a da viață mesajului de mai icircnainte am considerat foarte potrivit să icirci fa-cem o vizită la ldquoCabana Vacircnătorilorrdquo domnu-lui Ștefan Bercea ndash maestru bucătar icircn arta

culinară și managerul acestui complex localizat la Predeal icircn Brașov La cei 50 de ani domnul Ștefan Bercea se bucură de un prestigios renume dovadă stacircnd palmare-sul impresionant de diplome obținute la cele mai importante concursuri internaționale dar și oaspeții de seamă care i-au trecut pragul sau pentru care a avut onoarea să găteascăCel mai important eveniment pentru care a gătit a fost summitul NATO din 2008 unde a servit un Duet de căprior cu fazan Printre oaspeții de seamă care i-au trecut pragul se numără Regele Mihai dar și președinții țării pe racircnd domnii Ili-escu Constantinescu și Băsescu Șirul VIP-urilor dar și vedetelor care l-au vizitat este lung A ținut totuşi să o amintească pe Teo Trandafir ndash care icirci este o bună prietenă și pentru nunta căreia a gătit icircn această lună un ceaun special din carne de căprior

Care este pe scurt drumul parcurs pacircnă a ajunge la ceea ce reprezintă azi Cabana VacircnătorilorȘB Cabana Vacircnătorilor era icircn anul 1986 doar un vis Pacircnă aici a fost multă muncă inclusiv icircn Germania şi Elveția unde am lucrat la diferite restaurante și unde am icircnvățat cum se gătește vacircnatul Revenit icircn țară cu banii cacircștigați și cu puțin noroc icircmpreună cu soția mea am cumpărat actualul restaurant și simțind nevoia să facem ceva special am considerat că este bine să des-chidem un restaurant cu specific vacircnătoresc cel cu specific romacircnesc existacircnd deja icircn apropiereLa icircnceput am adus rețetele cu sosuri din Germania pe care le pregăteam icircn special clienților cunoscători ce deveniseră fideli iar cei neobișnuiți cu astfel de gusturi au fost repede

cuceriți de preparatele din vacircnat De exemplu una dintre primele rețete este ospățul vacircnătorilor - o tocană din carne de cerb pe care am adaptat-o gustului romacircnesc prin agăugarea de ingredi-ente obișnuite - ceapă usturoi ardei ciuperci - toate acestea se pun icircntr-un bol ceramic se acoperă cu aluat și se dau la cuptor

Care este vacircnatul preferat pe care icircl gătiți Dar pe care vă place să icircl vacircnați ȘB Prefer să gătesc carnea de căprior pen-tru că este cea mai delicioasă icircnsă și carnea de cerb lopătar are calități deosebite Acum doi ani am avut prilejul să icircmpușc primul meu cerb lopătar undeva icircn zona Aradului la Chișineu ndash Criș Am rămas impresionat de cacirct vacircnat există acolo Vacircnătoarea a avut loc icircn perioada boncănitului iar acea zi icircmi va rămacircne icircn amintire pentru totdeauna Cacircnd am plecat spre locul de vacircnătoare și ne-am urcat icircn ob-servator era icircncă icircntuneric Se auzeau zgo-mote ciudate icircn jur Văzacircndu-mi nedumeri-rea paznicul m-a lămurit repede că suntem

ARTĂ ȘI PASIUNE

Ştefan Bercea Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi

Cofetarilor din Turism Romacircnia

25|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Interviul lunii|

fiu prezent la restaurant pentru că este nevoie de mine Am o armă Mauser calibrul 30-06 cu care am icircmpușcat căprior urs și cerb

Aveți doi fii Bogdan şi Dragoş Ne-ați mărturisit că mezinul familiei ndash Dragoș - vă calcă pe urme icircn ceea ce privește meseria și că icirci place să spună că s-a născut practic icircn bucătărie ȘB Dragoș este pasionat de gătit A urmat și un stadiu de pregătire la un restaurant din Elveția de unde s-a icircntors cu multe idei și cu un mare elan implicacircndu-se acum foarte serios icircn acest domeniu Anul trecut a participat la Tacircrgul Mon-dial de la Shanghai ndash China unde a fost foarte apreciat Tot Dragoș icircmi moștenește și pasiunea pentru vacircnătoare mă icircnsoțește de fiecare dată icircn călătoriile mele cinegetice și icircn curacircnd va susține examenul de vacircnător

Revenind la carnea de vacircnat puteți transmite cititorilor noștri cacircteva secrete și sfaturi utile Pentru că trebuie să recunoaștem gătitul vacircnatului dobacircndit este cel mai frumos omagiu pe care un vacircnător icircl poate aduce prăzii sale De exemplu care sunt secretele fezandării Ș B Se spune că tot vacircnatul se fezandează icircnsă nu este așa Doar carnea de vacircnat bătracircn sau cea care are miros mai intens trebuie să stea icircn baiț De exem-

plu eu nu pun carnea de căprior icircn baiț doar dacă fac pastramă sau dacă este vorba de un țap care are miros Icircn rest carnea de vacircnat se frăgezește se fezandează prin congelare icircmpachetacircnd-o foarte bine şi trăgacircnd-o icircn vid Cacircnd o scoatem o decongelăm la temperatura camerei Carnea de căprioară cel puțin se poate pregăti foarte simplu după ce este prăjită icircn unt ca un escalop se dă la o parte iar icircn untul care a rămas se adaugă 2-3 linguri de dulceață de afine sau de vișine puțin vin obținacircndu-se un sos delicios și foarte ușor de preparat Alt mod rapid de preparare carnea tăiată felii foarte subțiri este trasă icircn ulei de măsline icircn care am prăjit icircn prealabil puțin usturoi iar la sfacircrșit se adaugă sare și piperO rețetă mai nouă căprior cu bere neagră tot o influență din țările nordice Cubulețele de carne foarte fragede sunt trase icircn tigaie și stinse cu bere neagră Se agaugă un amestec de condimente (scorțișoară cuișoare puțin cimbru și foaie de dafin) Se servește cu crutoane de pacircine neagră și cu paste

Respectați icircntocmai rețeta sau inventați mereu ȘB Aceasta este arta bucătarului Trebuie să aibă imaginație și curaj să facă un preparat sau să icircl reinventeze

VPR

icircn toiul boncănitului și că acele zgomote sunt de fapt boncănitul cerbilor lopătari Odată cu ivirea primilor zori am putut vedea mai icircntacirci străpungacircnd ceața densă coarnele cerbi-lor Apoi ca o cortină ceața s-a ridicat și mi s-a oferit un spectacol uimitor icircn fața noastră se afla o turmă icircntreagă cacircteva sute de exem-plare A fost impresionat pentru că așa ceva nu mai văzusem niciodată ldquoE ușor să vacircnezi cerb lopătarrdquo- mi-am zis văzacircnd mulțimea icircnsă mai tacircrziu după trei zile de urmărire aveam să aflu că nu este tocmai ușor Foarte vigilente aceste animale dispar cacirct ai clipi iar exemplarele care rămacircn mai aproape icircn bătaia armei sunt din-tre cele tinere Așadar am așteptat momentul potrivit care se tot amacircna Am icircncercat să mă apropii prin pădure fără succes icircnsă Icircn ultima zi la sfatul paznicului am ales să mă apropii tacircracircș spre doi cerbi frumoși pe care icirci zărisem prin binoclu cam la 350 de metri Nu mai trăsesem niciodată la o distanță mai mare de 200 de me-tri nici vorbă de 300 dar era singura ocazie pe care o mai aveam Am mai icircnaintat cacircteva zeci de paşi am calculat o corecție potrivită pentru acea distanță și mi-am icircncercat norocul ldquoL-ați ratatrdquo icircmi spuse paznicul ldquoBa nu a căzut l-am văzut cum a căzut icircn focrdquo i-am răspuns Nu-mi venea să cred nici mie Cerbul lopătar căzuse icircn foc Cred că a fost și șansahellipMai am o amintire tot la vacircnătoare de cerb lopătar pe domeniile de la Charlota De această dată boncănitul se terminasehellip După ce am ales un mascul frumos din grup am ochit și am tras Spre marea uimire a mea și a paznicului icircmpușcasem o ciută Nu icircnțelegeam ce se icircntacircm-plase pentru că icircn cătare avusesem masculul Aruncacircnd o privire la cățiva metri de locul unde căzuse ciuta am văzut niște picături de sacircnge le-am urmat și la nici 20 metri am găsit și cer-bul Glonțul trecuse prin el și lovise ciuta care se aflase icircn spatele cerbului Deși pare o poveste vacircnătorească sunt sigur că și alți vacircnători mai puțin atenți pe direcția de tragere au avut parte de experiențe asemănătoare nu tocmai plăcute

Din ceea ce icircmi mărturisiți icircnțeleg că preferați vacircnatul mare Ce arme avețiȘB Vacircnătoarea la vacircnatul cu pene nu mă prea atrage Am fost de cacircteva ori la vacircnătoare de fazan icircnsă așa este aveți dreptate prefer vacircnacirc-toarea la vacircnat mare Iarna goana la mistreți deși aceasta se suprapune de multe ori cu zilele de sacircmbătă și duminică atunci cacircnd trebuie să

|26 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

După cum cunoaşteţi din numerele precedente ale VPR ca urmare a alocării Campionatului Mondial de Pescuit la Crap ndash 2012 către AGVPS

din Romacircnia Comitetul Director al FIPS ndash ed reunit la Roma icircn perioada 2-3 decembrie 2011 a examinat şi aprobat propunerea organizării evenimentului pe locaţia Corbu II ndash Constanţa administrat de SC RIG SERVICE SAAprobarea definitivă a fost totuşi condiţionată con-form uzanţelor şi procedurii acestui for decizional de inspectarea parcursului de către o comisie de omologare compusă din specialişti recunoscuţi şi acreditaţi de către FIPD-ed pentru această disciplină a pescuitului sportiv de competiţie Ca urmare a corespondenţei purtate s-a convenit ca inspectarea şi omologarea efectivă să se facă icircn perioada desfăşurării unei competiţii similare cu cea programată oficial Astfel a fost aleasă perioada icircn care s-a desfăşurat a XI-a ediţie a bdquoCupei RIGrdquo organizată de această dată icircn condiţii fără precedent

cu participarea a 75 de echipe formate din cacircte doi pescariAstfel icircn după-amiaza zilei de joi 17 mai delegaţia formată din domnii Antonio Gigli consilier al preşedintelui FIPS-ed Ugo Claudio Matteoli pentru pescuitul sportiv la crap şi Guido Mazza-rella căpitanul echipei Italiei de pescuit la crap dublă campioană mondială au fost preluaţi de echipa tehnică a AGVPS şi RIG SERVICE coordonată de dl Teodor Bentu vicepreşedinte al AGVPS cu probleme de pescuit Icircn perioada desfăşurării inspecţiei au fost evaluate toate criteriile de acredi-tare impuse de un eveniment de o ase-menea importanţă

Au fost apreciate icircn ordinea importanţei condiţiile de transport pacircnă icircn locaţia propusă spaţiile destinate festivităţilor de deschidere icircnchidere a competiţiei oficiale condiţii de cazare pensiune transport tur-retur pacircnă la pista de concurs sala de reuniuni a managerilor dotarea tehnică necesară preluării şi prelucrării rezultatelor afişajul electronic şi comuni-carea datelor amenajarea şi dotarea pistei de concurs densitatea populaţiei piscicole a bazinului şi frecvenţa capturilor Toate condiţiile preliminare au fost apreciate la super-lativ inclusiv costurile acestora propuse şi susţinute de administrator piesa de rezistenţă constituind-o amenajarea efectivă a pistei de concursPuşi icircn faţa unui parcurs amenajat pe trei sectoare de cacircte 25 de platforme consolidate şi pietruite cu dimensiunile de 15 x 10 m (derogare solicitată şi obţinută de la FIPS-ed) dotate cu mini-căsuţe din lemn cu două paturi şi cazarmament grupuri sani-tare ecologice drum de acces perimetral bazinului

pietruit facil pentru orice tip de autovehicul membrii comisiei au afirmat că standardele acestui bdquocarpo-dromrdquo sunt unice icircn Europa S-a punctat icircn plus la bdquoimpresia artisticărdquo prin cantitatea şi calitatea captu-rilor cu o frecvenţă incredibilă care i-a uimit pe evalu-atori Dovadă cele aproape 15 tone de peşte capturat pe durata celor 72 ore de concurs Este adevărat că icircn afara boicotului impus de APCR la această competiţie au participat cei mai buni pescari de crap din Romacirc-nia unii pentru icircncununarea palmaresurilor perso-nale sau pentru premiile substanţiale puse icircn joc alţii din curiozitate pentru testarea unei noi locaţii apărute pe harta Europei S-au capturat 14954 kg de peşte prima echipă clasată a prins 76829 kg iar media a fost de 199 40 kg echipăMenţionăm prezenţa icircn concurs a trei echipe reprezentacircnd Republica Moldova şi a patru echipe din Bulgaria Au fost prezenţi şi delegaţi din Franţa şi Rusia care au făcut propriile constatări şi au prelevat probe de apă icircn vederea preparării de nade şi momeli adecvate zonei omologate pentru găzduirea eveni-mentului Interviurile acordate de cei doi delegaţi ai FIPS-ed posturilor PV-TV Fishing amp Hunting Neptun TV şi VPR prezente la solicitarea administra-torului au relevat surpriza acestora faţă de realitatea constatată icircn condiţiile icircn care printr-o corespondenţă tendenţioasă fuseseră preveniţi asu-pra unor bdquodeficienţe majorerdquo imaginare de altfel a pachetului de servicii şi a pistei de concurs Acţiunea s-a dovedit a fi icircncă o reuşită a AGVPS susţinută din plin de SC RIG SERVICE SA ndash Constanţa şi de CJ Constanţa pentru promovarea pescuitului sportiv competiţional şi a preocupărilor icircn acest do-meniu pe plan naţional şi internaţional continuacircnd tradiţia de 55 de ani de recunoaştere mondială a Romacircniei icircn această disciplină

MI

|Competiții

CAMPIONATUL MONDIAL DE PESCUIT SPORTIV LA CRAP ndash ROMAcircNIA 2012OMOLOGAREA INTERNAŢIONALĂ OFICIALĂ A LOCAŢIEI CORBU II ndash CONSTANŢA

Ilustrația autorului

PSRăspundem cu această ocazie şi unor articole denigra-toare apărute icircn presa halieutică prin compararea cu rezultatele obţinute icircn aşa numitul bdquocampionat naţionalrdquo paralel organizat de APCR pe acumularea Săruleşti Pentru comparaţie cele 33 de echipe participante au capturat un total de 2050 kg de peşte prima echipă clasată 25661 kg media fiind de 6212 kgechipă icircn condiţiile icircn care 6 echipe nu au prins nici un peşte

27|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări

APRECIERILE OFICIALILOR FIPS-ed ASUPRA CALITĂŢILOR PISTEI DE CONCURS CORBU II ndash CONSTANŢA

Aflat icircn locaţia care va găzdui cel de-al XIV ndashlea Cam-pionat Mondial de Pescuit Sportiv la Crap ndash Romacirc-

nia 2012 redactorul VPR a consemnat următoarele declaraţii

Domnul Antonio Gigli ndash consilier al preşedintelui FIPS ndash ed Ugo Claudio Matteoli pentru activitatea competiţională de pescuit la crap Am venit aici la indicaţiile Domnului Matteoli preşedintele Fips-ed Am venit fiind puţin sceptic de modul icircn care pista de concurs o să fie pregătită pentru un eveniment de talia Campionatului Mondial Am rămas uimit de modul icircn care cei de aici au rezolvat toate problemele organizatorice este o pistă de concurs excepţională sunt foarte plăcut impresionat De asemeni sunt impresionat de calitatea capturilor pe care cei care sunt acum icircn concurs le-au realizat s-au prins foarte mulţi crapi iar pista este una extrem de potrivită pentru Campionatul Mondial E de neimaginat să poţi prinde icircn 24 de ore de la icircnceputul

concursului 190 de capturi reprezentacircnd 350 kg de peşte Este incredibil Sunt foarte mulţumit de ce am găsit icircn Romacircnia Chiar aş

vrea să rămacircn aici dacă ar fi posibil Sunt uimit de ce aţi reuşit să faceţi aici Dacă mi-ar fi povestit cineva nu aş fi crezut Sunt mulţumit de calitatea peştelui n-am mai văzut ase-menea densitate de exemplare viguroase cu o medie a greutăţii atacirct de ridicată Nu pot decacirct sa-i felicit pe cei care s-au ocupat de organizarea acestei piste de concurs şi sunt sigur că o să rezulte un eveniment de care o sa-şi amintească toata lumea Icircn concluzie sunt foarte mulţumit de cum au decurs lucrurile de relaţia pe care noi cei de la Fips-ed am avut-o cu organizatorii cei care au dovedit că au abilitatea de a gestiona un asemenea eveniment cum este un Campionat Mondial aşa că le mulţumesc din partea celor de la Fips-ed şi felicit AGVPS din Romacircnia pentru alegerea făcută Domnul Guido Mazzarella căpitan al echipei Italiei de pescuit la crap dublu campion mondial Aveţi o organizare excelentă şi noutăţi pe care nu le-am văzut la alte campionate mondiale la care am asistat sau chiar am participatConstrucţiile au fost extrem de laborioase şi s-au făcut eforturi uriaşe tehnice şi materiale Criteriile impuse de regulamentul internaţional au fost respectate cu rigurozitate şi aveţi o pistă de competiţii unică icircn Europa Aşteptăm cu interes candidatura ţării dvs pentru găzduirea şi organizarea unor astfel de competiţii şi icircn anii următori

a consemnat Mugurel Ionescu

Ilustrația autorului

Dl Guido Mazzarella verifică standurile de concurs icircmpreună cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Dl Antonio Gigli detaliază aspectele tehnice cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Populare cu crapi Crap icircn minciog

|28 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Ihtiologie

Pe radiile celorlalte icircnotătoare sunt rar pete şi foarte palideColoritul este mai icircntunecat la populaţiile reofile Variabilitatea este foarte pronunţată Populaţiile din porţiunile superioare ale racircurilor au corpul mai alungit profilul dorsal mai puţin convex capul şi ochii relativ mai mari pedunculul caudal mai lung şi mai icircngust pectora-lele şi mustăţile mai lungi Lobii caudalei sunt mai ascuţiţi şi coloritul mai intens Populaţiile limnofile din pacircraiele macircloase şi cursul inferior al racircurilor au caractere opuse Icircn acelaşi racircu există o trecere gradată icircntre populaţia reofilă din amonte şi cea limnofilă din aval icircn anumite racircuri există populaţii cu caracter intermediar Icircn unele bazine de exem-plu Crişul Mic şi Someş există doar forma limnofilă pacircnă spre izvoare Ecologie Trăieşte icircn diverse categorii de racircuri lent sau moderat curgătoare preferă pacircraiele mici mai mult sau mai puţin macircloase din regiunea submontană sau colinară pre-cum şi cursul superior al racircurilor mici ce izvorăsc la cacircmpie Icircn racircurile mari este mai frecvent icircn partea superioară a cursu-lui lor mijlociu icircnsă nu atacirct icircn cursul principal al racircului cacirct icircn braţele laterale cu apă mai lentă Icircn cursul inferior al racircu-rilor mari devine tot mai rar icircn Dunăre nu ajunge niciodată Spre deosebire de celelalte specii ale genului trăieşte şi icircn ape stătătoare bălţi şi iazuri dar numai icircn acelea care au sau au avut legătură cu vreun racircu Icircn racircurile icircn care trăieşte icircn număr mare formează cacircrduri mici Reproducerea durează din mai pacircnă spre sfacircrşitul lui iulie Icrele sunt depuse icircn curent pe fund tare Se reproduce icircnsă şi icircn ape stătătoareDimorfismul sexual este slab marcat Tuberculii nupţiali s-au observat la masculi icircn rare cazuri şi sunt mărunţi Icircnotătoarele sunt mai lungi la masculi Hrana constă icircn primul racircnd icircn larve de insecte reofile (tricoptere efemeroptere mai rar tipulide tabanide) din amfi-pode viermi şi moluşte Consumă uneori şi alge din biodermă sau resturi vegetale Exemplarele pătrunse icircn bălţi consumă intens cladocereImportanţa economică este locală deşi carnea este gustoasăRăspacircndire geograficăTrăieşte icircn bazinele Dunării şi Histrului Icircn Germania şi Ce-hia are loc o integrare icircntre rasele obtusirostris şi gobio iar icircn sudul bazinului Dunării ndash Serbia Bulgaria ndash icircntre obtu-sirostris şi bulgaricus Icircn Romacircnia lipseşte icircn Dunăre şi bălţile ei Icircn rest există practic icircn toate racircurile şi pacircraieleEste semnalat pacircnă icircn prezent icircn Tisa şi Iza la Sighet Vişeu de la Vişeul de Sus la vărsare Bistriţa transilvăneană de la Bistriţa pacircnă la vărsare Icircn Someşul Mic trăieşte forma limnofilă din amonte de Gilău pacircnă la Dej şi icircn toţi afluenţii săi de asemenea icircn bazinul Crişurilor Icircn Mureş se găseşte sub forma reofilă de la Gheorgheni pacircnă la Tg Mureş icircn afluenţii Mureşului superior pacircnă la Tg Mureş icircn Arieş la Turda confluenţă cu Arieşul icircn Bega de la Margina la Timişoara icircn Caraş de la Carasova icircn aval icircn Nera (forma reofilă) din amonte de Bazovici pacircnă la vărsareIcircl găsim de asemenea icircn bazinul Jiului icircn Olt de la Miercurea Ciuc la Drăgăşani icircn Vedea de la izvoare pacircnă la Smacircrdinoasa (Teleorman) şi icircn ceilalţi afluenţi ai Ve-dei de la izvoare pacircnă la vărsare icircn Argeş de la Curtea de Argeş pacircnă la Bucureşti icircn Neajlov la Bălăria şi Co-mana (Giurgiu) icircn Dacircmboviţa de la Tacircrgovişte pacircnă la Bucureşti icircn Colentina şi afluenţii ei de la izvoare pacircnă icircn aval de Bucureşti icircn Ialomiţa din amonte de Tacircrgovişte pacircnă la confluenţa cu Prahova icircn Siret de la intrarea icircn ţară (fauna reofilă) pacircnă icircn aval de confluenţa cu Putna (forma limnofilă) icircn racircul Bacircrlad şi afluenţii săi de la izvoare pacircnă la vărsare precum şi icircn unii afluenţi

Dumitru GIUGIUCĂ

PorcuşorulGobio gobio obtusirostris ndash Valenciennes ndash 1844

Icircncadrare sistematică

- Ordinul Cypriniformes Goodrich 1909- Subordinul Cyprinoidei Berg 1940- Familia Cyprinidae Jordan şi Evermann 1896- Genul Gobio Cuvier 1817

Denumiri populare porcon corcodan ghivă givă mur-goi petroc pietroşelDescriere Corpul este moderat alungit şi comprimat lateral icircnălţimea sa reprezintă la exemplarele adulte din ape mai rapide 17-21 din lungimea corpului fără caudală iar la exemplarele din ape mai lente 18-26 din aceastaGrosimea reprezintă 80-85 din icircnălţime Profilul dorsal variază icircn funcţie de icircnălţime la exemplarele cu corpul icircnalt acest profil este puternic convex iar la cele cu corpul alungit convexitatea este mult mai redusă profilul dorsal apropiin-du-se de orizontală Profilul ventral este orizontal Lungimea capului reprezintă 24-29 din cea a corpului mediile fiind de aproximativ 26-27 la populaţiile reofile (din amonte) şi 26-269 la cele limnofile (din aval) Botul este scurt şi obtuz iar lungimea lui reprezintă 85-12 din lungimea corpului Botul este mai scurt decacirct spaţiul post-orbital Gura este inferioară semilunară deschiderea ei ajunge sub nări iar inserţia mandibulei sub icircnceputul sau sub prima jumătate a ochiului Ochii sunt mici depărtaţi şi privesc lateral diametrul lor reprezintă la adulţi 42-73 din lungimea corpului la majoritatea populaţiilor limnofile şi 58-67 la majoritatea celor reofile Mustăţile sunt de lungime variabilă lungimea lor reprezintă la populaţiile reofile 65-105 din lungimea corpului şi 23-35 din cea a capului la aceste populaţii mustăţile ajung la nive-lul ochiului Pedunculul caudal este comprimat lateral icircnălţimea sa minimă fiind mai mare decacirct grosimea sa Lungimea pedun-culului caudal reprezintă la populaţiile reofile 20-25 iar la cele limnofile 19-24 din lungimea corpului icircnălţimea minimă reprezintă 7-11 din lungimea corpului şi 35-50 din cea a pedunculului caudal Spaţiul predorsal reprezintă 42-50 din lungimea corpului Marginea dorsalei este uşor concavă Caudala este moderat scobită cu cei doi lobi egali vacircrfurile lor fiind ascuţite la populaţiile reofile şi rotunjite la cele limnofile Vacircrful pec-toralelor la majoritatea exemplarelor nu ajunge inserţia ventralelor Inserţia ventralelor este situată puţin icircn urma inserţiei dorsalei cam sub prima radie divizată a acesteiaPieptul şi istmul sunt parţial sau chiar total acoperite cu solzi Colorit Partea dorsală este cenuşiu-verzuie icircnchisă iar capul este şi mai icircnchis Pe spate are 7-10 pete mici slab definite Pe flancuri are 7-10 pete icircntunecate de mărimi foarte variabile icircn general are 5 dungi longitudinale brun ndash negricioase Solzii liniei laterale sunt bordaţi cu negru avacircnd două pete negricioase una sub alta Faţa ventrală este alb-gălbuie Icircnotătoarele sunt incolore pe radiile dorsalei sunt 3 şiruri de pete negricioase pe cele ale caudalei sunt 4

29|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Echipamentul Pescarului

Pentru mine cel puţin a fost foarte greu la icircnceput să

decid ce echipament de pescuit la muscă ( FLY ) să achiziţionez ca să pot să icircnvăţ cacirct mai repede şi mai uşor tehnicile de lansare a şnurului şi bineicircnţeles să fie adecvat mărimii peştilor pe care icirci urmăresc şi dimensiunilor muştelor pe care o să le folosesc Deoarece cele mai multe partide de pescuit le desfăşor pe racircul Jiu care are lăţimi destul de mari am optat pentru o lansetă clasa 5 mulinetă clasa 5 şi şnururi clasa 4 şi clasa 5 Pentru că citisem icircn alte reviste dar şi pe internet că cea mai potrivită pen-tru un icircncepător este o lansetă cu acţiune ldquomai blacircndărdquo am ales o lansetă de acţiune MF adică me-dium-fast Ulterior am achiziţionat şi o lansetă clasa 6 mulinetă clasa 6-7 şi şnururi clasa 6 şi clasa 7 De data aceasta am ales lanseta de acţiune F adică fast La lanseta clasa 5 de acţiune MF icircncărcarea la lansările şnurului se realizează pe prima jumătate a lungimii lanse-tei iar la lanseta de clasa 6 de acţiune F icircncărcarea se realizează icircn zona de vacircrf Am pescuit cu am-bele lansete şi am folosit la lansări şi şnururi egale dar şi mai mici sau mai mari faţă de clasa lanse-tei Astfel am observat anumite particularităţi pentru fiecare lansetă icircn funcţie de clasa şnurului pe care icircl foloseam de mărimea muştelor şi de condiţiile meteo Pentru cazul icircn care am folosit lanseta clasa 5 de acţiune MF am execu-tat lansările mai lent ca să nu forţez lanseta şi să-i dau timp să se icircncarce

cacirct mai bine cu greutatea şnurului Cel mai impor-tant este că pentru un icircncepător lanseta cu acţiune MF nu ldquotaxeazărdquo atacirct de aspru greşelile la lansare Am folosit fără probleme şnurul clasa 5 cacirct şi pe cel de clasa 4 dar la cel de clasa 6 am observat că lanseta se icircncărcă prea mult la lan-sare şi există posibilitatea chiar să se rupă de aceea nu am mai folosit şnururi mai mari icircn clasă decacirct lanseta Şnurul de clasa 4 l-am folosit icircn special cacircnd am pescuit pe racircurile mai mici deoarece mi s-a părut că se ldquoaşeazărdquo pe apă mai discret iar pe cel de clasa 5 cacircnd am pescuit pe Jiu Pentru cazurile icircn care vacircntul avea intensificări mult mai bine s-a com-portat la lansări şnurul de clasa 5 Contrar anumitor păreri citite am observat că lansările la distanţă le execut mai bine cu şnurul de aceeaşi clasă cu lan-seta faţă de cel de clasă mai mică De asemenea nu am reuşit să execut

lansări corecte cacircnd am folosit muşte prea mari icircn special streamere sau nimfe supra lestate Pentru lanseta de cla-sa 6 cu acţiunea F am pu-tut executa lansările mai rapide deoarece aceasta se icircncarcă icircntr-un timp mai scurt sub greutatea şnurului Icircn schimb aceas-ta mă ldquotaxardquo mai aspru la greşelile de lansare Un avantaj la această lansetă a fost acela că am folosit şi şnurul de clasă mai mare fără să am probleme deose-bite la icircncărcare Lansările la distanţă au fost vizibil mai lungi faţă de cazul icircn care am folosit lanseta cu acţiune MF şi de aseme-nea lanseta cu acţiune F s-a comportat mai bine pe vacircnt Tot cu această lansetă am folosit fără probleme şi streamerele mari şi nimfele mai grele De obicei cacircnd pes-cuiesc pe racircuri mai mici folosesc lanseta clasa 5 cu şnurul de clasa 4 iar pen-tru Jiu şi bălți lanseta clasa 6 cu şnururile de clasa 6 şi cel de clasa 7 dar şi lan-

seta de clasa 5 cu şnurul de aceeaşi clasă Cacircnd urmăresc avatul sau alţi răpitori de talie mai mare folosesc numai lanseta de clasa 6 Totuşi lansetele cu acţiunea mai blacircndă adică cele care se icircncarcă icircn prima jumătate sau pe aproape toată lungimea preiau mai bine şocurile unui peşte mai mare şi protejează mai bine for-facul şi leader-ul Poate şi pentru faptul că de ani buni de zile am pescuit avatul icircn special la spinning şi am practi-cat un pescuit de viteză acum cacircnd ldquoam mai icircnvăţatrdquo cacirct de cacirct tehni-ca de lansare a şnurului icircmi place mai mult să pes-cuiesc ldquola flyrdquo cu lanseta mai rapidă adică cea cu acţiunea F ndash fast Icircn icircncheiere concluzia personală este că nu există o regulă strictă icircn a ne alege acţiunea lansetei fly cu care dorim să pescuim deoarece contează carac-terul firea dar şi ldquomacircnardquo (icircndemacircnarea) fiecăruia icircn parte Icircn schimb clasele lansetelor faţă de peştii pe care icirci urmărim şi celelalte reguli de echilibrare corectă a echipamentului trebuiesc respectate

Doru DINEA

CAcircTEVA OBSERVAŢII PERSONALE despre echipamentul de pescuitcu muştele artificiale

Ilustrația autorului

|30 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Agenda Pescarului

POPULAtildeRI CU PEAEligTI NOBILI IcircN BIHOR

CUM PAtildeSTRAtildeM PEAEligTII IcircN STARE PROASPAtildeTAtilde

La icircnceputul anului 2012 s-au făcut repopulări cu peşti nobili din speciile crap şi amur icircn lacurile licenţiate pentru acvacultură din patrimoniul AJVPS Bihor Ast-

fel deşi erau destul de bine populate lacurile Leş Fegernic Diosig Cristur şi-au primit noii oaspeţi peşti reproducători şi viitori reproducători astfel avem garanţia perpetuării spe-ciilor mult apreciate de pescarii de staţionar Cele peste 4 tone de peşti au fost lansaţi icircn cele mai bune condiţii tehnice alături de ştiucile mari din Leș ndash anul 2011 a fost marcat de o ştiucă de 12 kg - specie deversată tot de noi acum cacircţiva ani alături de plăticile ce au ajuns şi la 700 g bucata urmare a reproducerii naturale acţiune icircncepută acum 8 ani doar cu cacircteva exemplare de plătici reproducători au dovedit strate-

Tematica nu este o problemă pentru pescarii de pes-cuit staţionar deoarece juvelnicele de 2-3 metri lun-gime bine scufundate icircn apă vor ţine peştii vii pe

toată durata partidei Lansetiştii şi muscarii au icircnsă ne-voie de tehnici şi dotări e drept accesibile Aici aş insista puţin asupra necesităţii procurării unui coşuleţ de nuiele icircn care lansetistul ori muscarul icircşi pot ţine peştii icircn stare proaspătă pe toată perioada deplasării pe malul racircului In-sist pe această strămoşească metodă şi dotare icircntrucacirct uti-lizacircnd coşuleţul ce l-am moştenit şi care are cca 120 de ani mi-a asigurat icircntotdeauna păstrarea proaspătă a peştilor prinşi la muscă păstrăvi ori lipani mai puţin cleni pe care-i eliberez imediat Fizica icircşi are legile ei iar secretul bunei funcţionări a coşuleţului se bazează tocmai pe una dintre acestea -fenomenul de evaporare ndash deci implicit şi răcire Fără intenţia de a da lecţii iată cum procedez După ce am prins cacircţiva păstrăvi icirci eviscerez le scot branhiile şterg bine interiorul de sacircngele icircnchegat ce-i element toxic şi primul ce produce alterarea pun un praf de sare dintr-o solniţă cu orificii ce-o port icircn coşuleţ icircnvelesc peştii icircntr-un prosop de cacircnepă umectat şi icirci pun icircn coşuleţ La uscarea aproape completă a prosopului icircl reumectez astfel se reia fenomenul de evaporare-răcire ce durează cam 2 ore Pes-cuind la munte prefer partidele de după-amiază - seară iar cacircnd pescuiesc de dimineaţă şi am 1-2 păstrăvi legali la

gia cu efect icircn timp icircndelungat dar care asigură continuita-tea speciei icircn noul mediu De altfel şi şalăii din lacul Feger-nic vor fi tentaţia fiecărui undiţar Referindu-mă la această specie dispărută din Crişul Repede icircn perioada poluărilor industriale acum este bine reprezentată icircn racircu datorită unei acţiuni pe care am realizat-o icircn 1992 cacircnd icircn urma dezafectării pescăriei Martihaz am cules din iazurile ce ur-mau a fi desecate o cantitate de peste 2000 bucăţi strapazani - şalăi de 15-30 cm - pe care cu cacircţiva pescari sufletişti i-am transportat icircn mare viteză fără pierderi icircn racircul Crişul Repede zona de vest După cacircteva zile cu factorii locali am obţinut ridicarea stavilei de la punctul de priză vest astfel undele racircului au dus devale o populaţie de şalăi ce azi oferă exemplare de peste 5-6 kg Trebuie să menţionez public şi poate domnul ministru al agriculturii ne va icircnţelege nemulţumirea absurditatea faptului că şi icircn prezent salariaţi ai ANPA eliberează permisele de pescuit fără ca solicitanţii să fie membri ai vreunei asociaţii de pescari Această categorie de pescari fără a contribui cu nimic la menţinerea patrimo-niului piscicol devin paraziţi consumatori şi distrugători ai fondului piscicol natural al apelor publice

orele pracircnzului sub umbrarul arinilor ori brazilor icirci pun la copt icircntr-o spuză de jar Fie-mi permis să fac o paranteză şi să descriu reţeta rapidă Fac un foc mic din crengi us-cate pun 2-3 bucăţi mai grosuţe pentru o inima de jar Icircntre timp cacirct arde focul sărez puţin peştii evisceraţi introduc icircn interior cacircţiva muguri de brad cacircteva flori de cimbrişor o linguriţă de unt ori margarină icircnvelesc peştii icircntr-o folie de aluminiu şi icirci pun icircn spuza de jar şi cenuşa fierbinte După vreun sfert de ceas cacircnd aud uşoare pocnituri şi sfacircracircieli scot peştii icircmbrăcaţi icircn folie las să se răcească niţel şi cacircnd desfac folia izul de muguri de brad şi cimbrişor nu poate fi descris icircn cuvinte Niciodată acasă nu am reuşit asemenea bunătăţi pe care le-am icircnvăţat icircn bătracircna Marmaţie Din experienţa cacirctorva decenii de muscărit afirm cu toată responsabilitatea că utilizacircnd coşuleţul chiar şi la partide de spinning la bibani niciodată nu am avut peşti cu icircnceput de alterare Am văzut anul trecut un pes-car ce-şi ţinea cacircţiva cleni şi scobari icircnşiraţi pe o creangă de salcie ce aveau un aspect penibil de peşti spacircnzuraţi imagine ce nu poate fi comentată Cred că nu este nevoie să mai menţionez de dotările moderne de azi lădiţe frigorifice cu patroane ICE ori micile dar excepţionalele frigidere ce funcţionează la 12 volţi şi ţin o temperatură constantă de 1-2 grade celsius timp de cacircteva zile

TP

|Titus Pintea

FotoM Ionescu

31|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pe apele mapamondului

D acă ar fi să aleg un peşte care poate da satisfacţii constante de-a lungul sezonului de pescuit

pe continentul nord-american acesta ar fi cu siguranţă bass-ul sau aşa cum mai este numit bibanul americanCacircnd spunem biban gacircndul ne duce la pescuitul cu năluci pentru unii sau cu momeli natu-rale pentru alţii la peştii activi mai tot timpul sezonului cald chiar şi atunci cacircnd tempera-tura apei amorţeşte majoritatea celorlalte specii Pe continen-tul nord-american pe lacircngă ldquotradiţionalulrdquo biban pe care icircl găsim şi icircn apele europene pescarii pot prinde şi un bdquofrate mai marerdquo al acestuia bibanul ameri-can sau bass-ul Iar cacircnd spun ldquomarerdquo mă gacircndesc atacirct la talia semnificativ mai mare a exem-plarelor cacirct şi la spectaculozitatea pescuitului acestei specii Aici mă refer la faptul că este un peşte activ atacirct la temperaturi estivale normale ale apei cacirct şi la cele ce nu se icircnscriu icircn limitele bdquonormaluluirdquo fie ele scăzute sau ridicate Icircn plus varietatea largă de năluci şi momeli naturale la care bdquorăspunderdquo fără a face mof-turi icircl situează aş putea spune pe unul dintre primele locuri icircn clasamentul peştilor favoriţi ai pescarilor canadieni şi ameri-cani Un alt atu este acela al spectaculozităţii pescuitului icircn sine pornind de la varietatea de condiţii acvatice icircn care il găsim şi pacircnă la drilul presărat adesea cu salturi spectaculoase

şi scuturături energice din cap care vor rămacircne cu siguranţă icircntipărite icircn me-moria norocosului pescar Dar să le luăm pe racircndIcircl găsim icircn lacuri şi racircuri cu apă de adacircn-cimi diferite fără a fi foarte pretenţios la condiţiile de oxi-genare apele natu-rale fiind oricum su-ficient de curate pe continentul vecin Preferă adăpostul structurilor scu-fundate coame sau şanţuri bo-lovani trunchiuri rădăcini sau um-bra şi protecţia vegetaţiei ac-vatice atacacircnd din-spre adacircnc spre suprafaţă printre frunzele de nufăr sau brădişul des Patrulează adesea icircntre aceste structuri apăracircndu-şi teritoriul de potenţialii bdquoinvadatorirdquo putacircnd fi astfel prins şi la pescuitul la trenă Se hrăneşte cu aproape tot ce mişcă icircn apă fără să scape nici o oportunitate am prins bass chiar şi la boabă de porumb cacircnd dădeam după crap Atacă o varietate de năluci artificiale de la rotative şi oscilante şi pacircnă la voblere şi twistere Se pare icircnsă că are o atracţie deosebită la spinnerbait o combinaţie icircntre rotativă şi softbait o nălucă agreată şi de majoritatea pasionaţilor şi care aparent

folosite de multe ori pescarii preferă să ridice peştele di-rect din apă lăsacircnd la o parte minciogul Răspacircndirea largă a bibanului american alături de caracteristicile pescuitului său au făcut din acesta una din capturile preferate căutate şi apreciate de pescarii nord-

americani Adesea pentru a spori farmecul partidei pescarii aleg canoea pentru deplasare fapt ce le permite să pătrundă mai adacircnc icircn universul acestui peşte icircnlesnindu-le accesul icircn locuri unde bărcile cu motor nu pot pătrunde Faima speciei a depăşit deja de ceva timp ho-tarele continentului de origine bass-ul fiind icircntacirclnit tot mai des şi icircn apele europene unde a fost introdus şi unde continuă să cacircştige tot mai mulţi adepţi

MAC

poate salva reputaţia de pescar icircntr-o varietate de situaţii Lan-setele folosite sunt icircn general cu acţiune de mijloc de putere medie ce permit lansarea şi controlul nălucilor cu greutăţi icircntre 3-5 şi 7-10 grame Se fo-losesc fire monofilament 025-030 sau textile mai rezistente

la abraziune recomandate mai ales dacă pescuim icircn zone cu vegetaţie acvatică abundentă Se poate pescui atacirct de pe mal cacirct şi din barcă caz icircn care so-narul poate fi de mare ajutor mai ales dacă avem de-a face cu o apă necunoscută Drilul este destul de scurt bass-ul opunacircnd doar iniţial rezistenţă timp icircn care aşa cum spuneam sare spectaculos din apă scuturacircndu-şi energic capul Icircnţeparea este icircn majoritatea cazurilor sigură rateurile sunt rare dată fiind gura largă cu cartilagii tari mai ales icircn cazul basului cu gura mare Profitacircnd de acest lucru precum şi de rezistenţa firelor

BASS-UL AMERICAN

Ilustrația autorului

|32 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pagina muscarului

Similitudini şi diferenţe icircntre muşte de catalog şi cele tradiţionale

|Titus pintea

Am avut curiozitatea dar şi plăcerea să fac comparaţii icircntre muştele noastre tradiţionale cu care generaţii

de muscari romacircni au pescuit decenii la racircnd şi muştele din cataloagele străine DAM ORVIS BAYLEI etc Constat că diferenţele sunt notabile icircn colorit şi conformaţie uşor de constatat de pescarii ce-şi confecţionează muştele şi au experienţa anilor Icircn acest sens aş exemplifica prin cacircteva modele mai cunoscute şi folosite de muscarii noştri Icircn cataloage apare un tandem bine cu-noscut modelul March Brown bdquomalerdquo şi March Brown bdquofemalerdquo Primul se aseamănă cu musca noastră de arin icircnsă susţin că aceasta din urma este mai eficientă icircn perioada icircnceputului de sezon Am şi o posibilă explicaţie Icircn mai musca de arin este icircncă icircntr-un stadiu de dezvoltare incipientă şi de regulă zborul său icircncă slab se termină icircn apă deci pistruiatul primeşte fiind şi el moleşit din iarnă o muscă icircncă mică Dacă i-am oferi un March Brown din import de cele mai multe ori doar se mişcă din cotlonul său dar nu atacă păroasa arătare Dacă icircncercăm cu modelul bdquofemalerdquo aceasta se aseamănă cu musca de cara-bete la noi se mai numeşte şi bdquocaprardquo Insecta icircn mai este de-parte de a zbura doar icircn final de lună Deci bazacircndu-ne pe modelele noastre avem şanse mai bune Scuturacircnd icircn final de mai cacircteva crengi de arin am găsit icircncă muşte cleioase ce se prindeau de partea infer-ioara a frunzelor aspect ce-mi

confirmă cele afirmate anterior Dar făcacircnd şi probe de muşte eficiente pe aceeaşi apă peştii mi-au atacat mai des modelul indigen şi foarte slab pe cel de catalog un model original primit din partea campionului de muscă al Bavariei Modelul bdquofe-malerdquo a fost bun doar icircn iunie mai mult la cleni Icircnsă acest din urmă model legat pe cacircrlige mici nr 14-16 a fost bun la lipani cu menţiunea că era atacat icircn după-amiezile icircn care musca de carabete se ridi-

ca deasupra racircului Icircntr-o zi am primit un model francez o viespe sofisticată icircn construcţie ce avea picioruşe icircnnodate din barbule de pană de curcan greu de realizat fiind după aprecierea mea o muscă de lac denumită icircn catalog Danga Imago Aceasta la peştii noştri nu a reuşit sa stacircrnească interesul Dar reducacircndu-i bogata icircmbrăcăminte de perucă şi picioare am rămas oare-cum la o viespe roşie indigenă pe care cacircţiva cleni harnici au apucat-o ferm Icircn două săptămacircni cacirct am fost gazda campionului bavarez am văzut cum din cele cacircteva sute de muşte cu care a sosit nu mai ştia din care să lege la capăt ori pe săltătoare şi pierdea minute icircn şir cu alegerea acestora Astfel pe pacircracircul Finiş icircmi prezenta un model cu un nume pompos Grenwels Glory e drept muscă verde cum i-am sugerat dar icircncă nestudiată de irideii noştri Aşa se face că-n trei zile de muscărit din bdquostupulrdquo de artificiale

aduse nu a aflat modelul local Aşadar i-am dat cu teamă o muscă verde cu păr ciocolatiu cercuire fină gălbuie la care icircn final păstrăvii dar mai des li-panii Finişului din acei ani i-au oferit o partidă plăcută Pe lacul Lugaş ce are cleni frumoşi muştele irlandeze de lac nu au dat rezultate Am creat modelul pe un ac mult mai mic decacirct cel original fără picioruşe dar cu un abdomen pronunţat pe curbura cacircrligului pe un ac nr 12 cu tijă lungă Fiind zi de primăvară-vară mi-am luat varga de muscă şi-am ieşit icircn prima partida a anului pe Crişul repede icircntr-o zonă icircn care anul trecut am luat şi cleni dar şi curcubei Ca o observaţie meteorologică icircn 2 zile de la 8 grade la pracircnz aerul atmosferic arăta la umbră plus 21 grade derutacircnd oameni şi peşti Dar iată ce mi-am notat icircn carneţelul meu de pescar file ce de ani icircmi oferă plăcute aduceri aminte Ziua I-a soare şuvoiul sub barajul Lugaş o singură muscă de capăt March Brown bdquomalerdquo Lansez icircn şuvoaie line şi văd mişcare de peşte fără atac Rezultatul zilei un clean de 26 cm Ziua II-a ndash soare căldură plus 21 grade Pescuiesc pe şuvoiul de ieri cu o muscă de capăt model de bdquoarinrdquo corp arămiu codiţă din barbule de fazan perucă de potacircr-niche icircnchisă Rezultatul zilei 3 cleni peste 25 cm cinci juniori doi bibani ce i-am văzut icircntre doi bolovani sorindu-se Peşti sperioşi şi timizi icircn atac Am văzut un curcubeu ce a venit pacircnă sub muscă fără sa o apuce dar apa era aşa de curată icircncacirct e posibil să mă fi văzut Nu am putut pescui mai mult de-un ceas picioarele amorţindu-mi icircn apa icircncă rece Nu trag concluzii le las la latitudinea muscarului dar ştiu sigur că-n luna mai cleanul din zona

montană va ataca nebun bdquopotacircrnicheardquo deschisă oferind spectacolul atacu-lui din cacircrdul ce se soreşte sub arinii bătracircni Păstrăvii icircncă molateci vor sălta bine la minuscule bdquobaxmanurirdquo dar şi la delicatele bdquomosqui-tordquo Mai ştiu că noaptea din preziua dezlegării la munte a fost foarte lungă dar maşina parcă icircnţelegacircndu-ne dorinţa s-a grăbit spre apele de sus

FotoT Pintea

33|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|1 iunie

Mini sfaturi pentru mini pescari

IULIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30 31

DLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVSDLM

208305356451045136228321414509601643011101149235316408449533031118157349443536624008042139236

651746837944632721815905957

110112031305649738826913

1001104911331215618705749837931

10241107629724819918

1433152616241714131514091458154916421736182519141236131914061454153916261711175612541345143615271618170518011211130814041502

211622092311

-1857194920452134222422542343

-1913200120462134221922592351

-184119262109215622492337

-1854192620342131

536

542

549

556

2104

2100

2054

2047PP

LP

UP

LN

Icircncepem cu icircnceputul adică prezentarea elementelor de bază ale pescuitului cu undiţa Icircntre cele cinci componente ale undiţei vargă plută fir plumb şi cacircrlig trebuie să fie

armonie compatibilitate şi echilibru altfel undiţa nu va fi utilă la pescuit Chiar şi lanseta trebuie să icircndeplinească această regulă generală Imaginaţi-vă o vargă firavă cu un fir gros şi un carmac pentru prins somni sau o lansetă cu un tambur mic icircn care abia icircncap cacircteva spirale de nailon de un milimetru grosime iar lacircngă plumb două cacircrlige mici pentru bdquolibelulărdquo Cu ochiul minţii veţi vedea dezechilibrul şi lipsa de armonie Cumpăraţi din magazin mai multe categorii de vergi cacircrlige plute plumbi şi fire şi uniţi-le icircntr-un ansamblu armonios icircn concordanţă cu peştii care trăiesc icircn apa unde vreţi să pescuiţi Interesaţi-vă la pescarii localnici sau la prieteni care au mai pescuit icircn acea apă Peştii de mărime şi greutate bdquorecordrdquo nu se pun icircn bdquoecuaţierdquo hellipVarga o cumpăraţi icircn raport cu puterea voastră de macircnuire plutele le echilibraţi icircntr-o găleată plină cu apă adăugacircnd sau reducacircnd numărul de plumbişori pacircnă cacircnd 80 din plută intră sub apă iar 20 rămacircne icircn afară ţinacircnd seama şi de greutatea momelilor pe care le veţi folosiPescarii mici nu trebuie să plece singuri la pescuit şi mai cu seamă icircn sălbăticie ci icircnsoţiţi de părinţi rude vecini prieteni pescari de la care vor icircnvăţa tainele naturii şi pescuitului şi vor primi ajutor icircn caz de nevoie Tot de la aceştia vor icircnvăţa cum să macircnuiască o vargă de pescuit cum se oboseşte şi se scoate peştele din apă cum se agaţă icircn cacircrlig momeala şi cum se nădeşte locul de pescuit Copilaşii pescari trebuie să icircnceapă lecţiile de pescuit cu o singură undiţă şi să nu stea pe locul de pescuit aproape de icircnsoţitori Pentru a nu greşi niciodată icircn preziua plecării la pescuit scrieţi un program al zilei de pes-cuit din care să nu uitaţi notarea unor utilităţi şi din care să nu lipsească apa macircncarea facircşul pentru vacircnt şi ploaie momeli nada undiţa rucsacul şepcuţa ochelarii de soare polarizanţi juvelnicul şi bdquonoroculrdquo pentru ziua de pescuit Am glumit dar ştiu pe cineva care a ajuns pe malul unei bălţi după ce a uitat acasă cutia cu momeli sau altul care din grabă a lăsat lacircngă uşă husa cu uneltele de pescuit ratacircnd ziua de pescuit Se mai poate icircntacircmpla dar se poate evita Pentru a nu adormi pe malul apei copilaşii pescari trebuie să se culce seara devreme pentru că o partidă de pescuit icircncepe icircn zori cacircnd răsare soarele Dacă vă interesează şi alte taine ale pescuitului citiţi materialele publicate icircn revista VPR icircn fiecare număr lunar unde sunt prezentate pe lacircngă aventurile icircntacircmplările amin-tirile din viaţa pescarilor şi sfaturi privind metodele de pescuit reţete de nade şi momeli şi nu numai Cartea micului pescar a rămas deschisă la pagina nr 1 Pacircnă terminaţi studiile aveţi de acumulat un volum uriaş de cunoştinţe Dar nu vă speriaţi Pescuitul este o distracţie şi o competiţie ca orice sport Firicel icircntins

Valentin MALICIUC

IUNIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30

VSDLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVS

218259344433521035136234329418521619015103151239336431535629005049139233329411512618011105

756837924

10151112721819918

1012110512021303559644736824918

101611091213631728821912

1001104911361229527619

142915231609165817491302140915101611170817571839124313291419152016231726182919031211130914031453153916251721181912361327

2028210422122309

-195120242105215322362324

-1821191620012055214822462339

-1856195220452119215622432341

-18261909

533

531

531

528

2056

2100

2103

2104

LP

UP

LN

PP

Atenție la ora de vară

FotoM Ionescu

Prinse icircn capcanăORIZONTAL 1) Capcana trandafirului (sg) ndash Cei mai buni vacircnatori 2) Simtul ascutit al caprio-arelor ndash Bronzat natural 3) Curse ndash Incluse icircn club ndash Tariful dupa eliminarea celor cacircteva sute de metri patrati 4) A da cu marinimie ndash Pune capcana si fuge 5) Arma marilor profitori ndash Trimisa dupa inamic 6) Margine de tricolor ndash Cacircnd cifrele se aduna (pl) 7) Capcana ne-vazuta ndash Coada de taur 8) Sectiune dintr-un ficat ndash Un necunoscut ndash Formula de adresare ca pentru un vacircnator mai icircn vacircrsta 9) Gazul care se livreaza la tub ndash Deosebit de mic 10) Vacircnatori cu picioarele pe pamacircnt

VERTICAL 1) Are gust de ocna ndash A pune capcane 2) Capcane pentru lei (fig) 3) Miros fin ndash Salutul eroilor ndash Nod putin desfacut 4) Blana de lemur ndash Case carora li s-au dat spargeri 5) Locul unde te duc numai nevoile (reg) ndash Pense 6) Carne de cerb ndash Muscat de flacari ndash Seva 7) Se ia pe picioare ndash Fara grai ndash Fac parte din grup 8) Se aprinde foarte usor mai ales daca sar scacircntei 9) Pastrate icircn eter ndash Firisoare ndash Nasul cu belciug artizanal 10) A prinde temporar ndash Icircnghesuiti

Ion Mihaiu

Dezlegare VPR mai CAPACITATE-OTELITA-OF-NE-BR-RANI-SUDICA-T-G-T-RT-FURII-AP-APATI-CE-NAT-AB-UO-TURATIE-NO-ZONAL-VAR-RECITATORI

1

1

4

4

2

2

5

5

3

3

6

6

7

7

8

8

9

9

10

10

|34 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

AJVPS Hunedoara vinde căţei din rasa copoi ardelenesc de la Canisa Căpăţacircna Prenotări şi informaţii suplimentare la tel 0254215422

VAcircND armă de vacircnătoare cal1270 ţevi juxtapuse Bohler antinit Tel 0723300609

Mica publicitate

Pune la dispoziţia vacircnătorilor interesaţi următoarele categorii de căţei

bull o femelă din rasa jagdterrier icircn vacircrstă de 5 luni bull o femelă din rasa copoi slovac icircn vacircrstă de 2 luni bull un mascul din rasa brac german cu păr sacircr-mos icircn vacircrstă de 3 lunibull două femele metişi de copoi x jagdterrier icircn vacircrstă de 2 luni

Juvenilii sunt dehelmintizaţi şi vaccinaţi de două ori iar căţeii dehelmintizaţi şi vaccinaţi doar icircmpotriva parvovirozei Preţul de valorificare este de 500 leiexemplar cu TVA inclus Căţeii provin din părinţi selecţionaţi folosiţi cu rezultate excelente la vacircnătoare Dintre reproducători sunt scoşi la vacircnzare la acelaşi preţ următorii cacircini

bull un mascul de copoi ardelenesc icircn vacircrstă de 2 anibull o femelă de brac sacircrmos folosită la vacircnătoare icircn vacircrstă de 7 anibull o femelă de limier hanoveran folosită icircn teren icircn vacircrstă de 7 ani

Doritorii se pot adresa pentru achiziţii sau eventuale prenotări precum şi pentru alte informaţii d-lui Du-mitru Teodor la tel 0212708060 sau 0767817908

CANISA CERNICA

SC SURAKI SRL producător autorizat conform legislației europene icircn prelucrarea cărnii de vacircnat este interesată icircn achiziționarea vacircnatului mare icircn carcasă destinat producției de mezeluri comercializate sub marca ldquoTOLBA VAcircNĂTORULUIrdquo Oferim posibilitatea icircncheierii de contracte pe termen lung

Detalii la numerele de telefon 0752 525 142 sau 021 411 62 30

E-mail florinblidarescusurakiro sau surakisurakiro

wwwsurakiro

Page 15: VÂNĂTOAREA ÎN REUNIUNEA DE LUCRU VÂNĂTOAREA

15|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

parcă către soare icircn nuanţele roşiatice ale apusului Cacircntul brotacilor strigătul buhăi bătaia aripilor plescăitul apei freamătul pomilor fracircn-tura crengilor toate icircţi schiţează icircn minte pastelul imaginii ce prinde viaţă Icircn culorile gri-violacee ale crepusculului dispărea sub linia orizon-tului astrul zilei lăsacircnd icircn grija lunii pămacircntul cu toate vieţuitoarele lui Acea noapte urma să fie luminată de o mare şi rotundă lună plină Vacircntul atingea cu o adiere uşoară frunzele pomilor răcorind parcă atmos-fera ndash o seară minunată pentru a rămacircne la pacircndă la mistreţ Icircmprejurimile zonei unde urma să ne stabilim punctul de observaţie fuseseră cu atenţie cercetate un canal generos plin de apă macircl şi vegetaţie separa cele două parcele Pe una din ele se icircntindea un frumos lan de porumb iar pe cealaltă se icircntindea o mirişte lăsată special pentru pasajul prepeliţelor Trecătorile folosite de mistreţi erau uşor de depistat datorită urmelor de nămol şi frecăturilor lăsate pe copacii ce se ridicau din loc icircn loc din canal Am localizat zona cu urmele cele mai proaspete şi apoi ne-am deplasat icircn tăcere prin mirişte căutacircndu-ne ascunziş la umbra unor tufe Acolo ne-am aşezat icircn tăcere aşteptacircnd şi speracircnd la apropierea vreunui vier Clipele serii se scurgeau pe nesimţite ascultacircnd sunetele naturii cacircntul păsărilor cacircmpului foşnetul scurt al mersului rozătoarelor trecerea căprioarelor

şi a iepurilor Şi astfel icircncet-icircncet noaptea şi liniştea acoperiră pămacircntul La un moment dat se auzi din ce icircn ce mai aproape un foşnethellip venea dinspre canal Ceva se apropia răscolind icircmpletitura de stuf şi iarba icircnaltă Nu puteai zări decacirct arcuirile crengilor şi firelor de stuf Animalul se opri icircn

dreptul unei sălcii care icircncepu să se scuture din rădăcini Da era un porc mistreţ care mulţumit de baia de nămol făcută se freca cu putere de copac Doar ochii minţii puteau creiona scena căci totul se petrecea icircn adacircncitura canalului Am sperat că se va ridica pe malul opus pentru a intra icircn lanul de porumb ca să mănacircnce nu avea rost să ne apropiem căci vegetaţia icircn canal era icircnaltă Dar de parcă ar fi ştiut ce pericol icircl aşteaptă se depărtă pe acelaşi drum pe care şi sosi Trăirile şi simţirile acelor cli-pe au fost intense stacircrnite fiind nu de umbra masivului vier ci de sunetele şi umbrele naturii atacirct de bine contu-rate de lumina lunii Astfel de momente asemeni celor petrecute icircn icircnaltul observatoarelor rămacircn icircntipărite printre amintiri Ele preţuiesc la fel de mult ca şi istoria reuşitei unei puşcături dificile a unui aport făcut de cacircine doar la lu-

mina lanternei icircn icircntunericul serii sau din apele icircnvolburate ale racircului toate se adună icircn sufletul pasionatului trecător prin lumea minunată plină de neprevăzut a vietăţilor şi plantelor pămacircntului

polimer (roşu carmin la Dupo şi galben-verzui la Hexolit) pentru a trece uşor prin ţeavă şi choke posterior o bură-stabilizator golită (tot roşie respectiv galben-verzuie) obturator din plastic peste pulbere cartuş cu dulie metalică de 25 mm Pătrunderea provoacă expandarea - sau chiar ruperea ca schije dure şi tăioase - a 6 petale icircn vacircrf corpul proiectilelor rămacircne icircnsă icircntotdeauna compact Cităm rezultatele şi notele obţinuteDupo 28 cal1270 V 250 = 435 msE 10 + cavitate icircn plastilină = 2649 J 046 dmcubi Nota = mediePrecizie = cerc de dispersie 61 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 70 ms Nota = mediocrăPresiune mediestatistică = 574734 bari Nota = medieIcircn Fig1 vedem cartuşul Dupo 28 cutia roşie de 5 cartuşe cal1270 şi proiectilul cu cele 6 petale expandate pe o lăţime de 30 mm

Hexolit 32 cal1270

V 250 = 441 msE 10 + cavitate = 3112 J 050 dm cubi Nota = excelentă Precizie = cerc de dispersie 69 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 59 ms Nota = mediePresiune mediestatistică = 668814 bari Nota = mediocrăIcircn Fig2 vedem cartuşul Hexolit 32 cutia galbenă de 5 cartuşe cal1270

şi proiectilul cu cele 6 petale expandate pe o lăţime de 36 mm dar ele pot da schije tăioase de circa 2g fiecare ce ating alte puncte vitale Cor-pul proiectilului cu cele 20 g remanente icircşi continuă icircnaintarea cu efect mortal fără a se deformaIcircn verdictul său expertul francez laudă eficacitatea impresionantă a impactului demonstrată mai ales de Hexolit 32 care poate face minuni pacircnă la 30-35 m Ambele trec fără probleme prin full-choke graţie cen-turilor din polietilenă Prezentăm şi rezultatele obţinute icircn cadrul acestor verificări de proiecti-lul german Brenneke Rubin Sabot cal1270 de 284 g icircncartuşat de firma franceză FOB

V 250 = 460 msE 10 + cavitate = 3005 J 052 dm cubi Nota = excelentăPrecizie = cerc de dispersie 53 cm la 50 m Nota = excelentăRigiditate la trecere prin full-choke Nota = bunăRegularitate a vitezelor = abatere standard 33 ms Nota = bunăPresiunea mediestatistică = 699780 bari Nota = mediocrăIcircn Fig3 vedem cartuşul decupat icircn lung proiectilul din plumb inclus icircn sabotul său cu 4 aripi alături de cutia pentru 5 cartuşe FOB Alte detalii privind acest model mai puteţi găsi icircn Vacircnătorul şi Pescarul Romacircn nr112006 nr112009 şi nr92010După cum constatăm din compararea parametrilor tehnici icircnregistraţi şi a notelor acordate de Francis Grange proiectilul Dupleks Hexolit 32 are performanţe apropiate de cele ale lui Brenneke Rubin Sabot o mică diferenţă fiind icircnregistrată numai la regularitatea vitezelorIcircn partea a doua a articolului vom arăta şi alte modele de proiectile unice de diferite calibre produse de firma letonă DDupleks

Matei TĂLPEANU

30 mm

36 mm

Ilustrația autoarei

Fig 1

Fig 3

Fig 2

|16 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Icircn lume sunt practicate icircncă şi sunt icircncurajate icircn prezent metode considerate tradiţionale şi culturale de vacircnătoare Am abordat recent bdquovacircnătoarea cu păsări de pradărdquo Continui

acum prin prezentarea bdquovacircnătorii cu arculrdquo Este la fel de veche poate chiar mai veche decacirct vacircnătoarea cu păsări de pradă şi cacircini arhaici de vacircnătoare Şi este la fel de etică şi recreativă dacă se poate compara din punct de vedere al dificultăţii practicării ei cacirct şi al apropierii subtile a OMUL-ui de natură Oricum aceste metode străvechi de vacircnătoare alături de altele la fel de bdquotradiţionalerdquo şi bdquocultura-lerdquo aduc un plus de farmec şi diversitate vacircnătorii contemporane contribuind efectiv la conservarea patrimoniului cultural comun al omenirii Dar să revenim la bdquovacircnătoarea cu arculrdquo Aceasta s-a menţinut cu continuitate din Paleolitic pacircnă prin secolul XV cacircnd arma de foc a deter-minat revoluţionarea mai multor activităţi prin-tre care şi vacircnătoarea Deşi teoretic părea apusă vacircnătoarea cu arcul renaşte icircn secolul XIX şi cunoaşte momente de glorie icircn SUA icircn secolul XXIcircn Europa primii arcaşi icircncep să se organizeze de abia după anii rsquo60 cacircnd s-a creat icircn Franţa Asociaţia Sportivă a Vacircnătorilor cu Arcul (ASCA 1969) apoi Federaţia Vacircnătorilor cu Arcul (FCA 1986) Dar cadrul legislativ pentru vacircnătoarea cu arcul s-a conturat de abia ulterior icircn perioada 2003-2008 impunacircnd printre altele o pregătire obligatorie prealabilă obţinerii dreptului de a vacircna

prin această metodă Icircn cadrul acestei pregătiri s-a urmărit şi se urmăreşte transmiterea unor cunoştinţe de bază necesare acestei vacircnători dificile şi transmiterea valorilor prin care se doreşte dezvoltarea unei imagini favorabile vacircnătorii icircn societate Exemplul recent al Franţei a fost urmat icircn Europa de mai multe ţări icircn care vacircnătoarea cu arcul este permisă Bulgaria Danemarca Finlanda Ungaria Italia Portugalia Spania şi Turcia Icircn terenurile private sau icircmprejmuite vacircnătoarea cu arcul este permisă şi icircn Croaţia Serbia Slovenia şi Slovacia Aşa s-a ajuns şi la fondarea Federaţiei Europene de Vacircnătoare cu Arcul (FECA) care şi-a propus să promoveze activitatea şi standardele icircnalte ale eticii unei modalităţi de vacircnătoare veche de peste 30 000 ani Misiunea acestei federaţii este de a informa

VAcircNĂTOAREA CU ARCUL

METODE TRADIȚIONALE DE VAcircNĂTOARE (II)

| Cultură Vacircnătorească

publicul larg cu privire la avantajele vacircnătorii cu ar-cul pentru mediu şi societate precum şi de a oferi instituţiilor statului argumente convingătoare icircn interesul promovării acestei modalităţi de vacircnătoare Pe zi ce trece vacircnătoarea cu arcul a cacircştigat teren nu numai ca număr de ţări ci şi icircn privinţa numărului de practicanţi Icircn SUA de exem-plu din cei peste 145 milioane de vacircnători 35 milioane deci 24 practică vacircnătoarea cu arcul iar icircn Franţa au urmat pregătirea impusă 17 000 de vacircnători din care 7 000 organizaţi icircn 75 de asociaţii departamentale afiliate FECA chiar practică vacircnătoarea cu arcuri tradiţionale (50) şi cu arcuri cu mecanism (50)Aceasta pentru că vacircnătoarea cu arcul constituie o adevărată artă incitantă fiindcă implică un angajament total din partea arcaşului icircn intere-sul dobacircndirii a ceea ce alţii obțin dificil chiar cu arma de foc O astfel de vacircnătoare necesită cunoştinţe temeinice despre comportamentul animalelor sălbatice vizate şi despre terenul icircn care se vacircnează motive stimulative perma-nente de autodepăşire Dar vacircnătoarea cu arcul mai necesită ceva care lipseşte multora dintre purtătorii de arme de foc simţul vacircnătorii pe care-l descoperim sau icircl intuim doar la unii orga-nizatori foarte buni de vacircnătoare Arcaşul rămacircne singur şi vacircnează singur cu o bucată de lemn o sfoară şi o săgeată fără a beneficia de icircndrumarea ajutorul sau complici-tatea cuiva El pacircndeşte sau se apropie de ţinta sa ca un supraprădător situat icircn vacircrful piramidei trofice Iar dacă ratează repetat se lasă deziluzi-onat de o practică icircn care nu poate reuşi Aşa se ajunge la o selecţie aparte ce pare să nu opereze icircn racircndul vacircnătorilor cu arme de foc Vacircnătorul cu arcul este prin urmare un vacircnător de excepţie care respectă vacircnatul şi se respectă pe sine icircnsuşi purtacircnd cu onoare icircmbrăcămintea tradiţională arcul tolba cu săgeţi şi un simplu cuţit la cingătoare

Icircn CARTA VAcircNĂTORULUI CU ARCUL sunt icircnscrise concis cu titlu de interdicţii următoarele obligaţii

bull să tragă icircn vacircnat şi să nu se ocupe de recuperarea luibull să rănească vacircnatul şi să-l lase să suferebull să tragă la distanţe prea mari riscacircnd să rănească vacircnatulbull să nu mănacircnce carnea vacircnatului dobacircnditbull să prezinte trofee icircnsacircngeratebull să folosească un limbaj icircnjositor pentru vacircnatbull să-şi neglijeze aspectul exterior şi să abuzeze de băuturi alcoolice icircn locuri publicebull să nu respecte proprietăţile privatebull să nu se antrenezebull să nu respecte legea

Icircn concluzie vacircnătorul cu arcul ar putea constitui un model icircn comuniunea largă a vacircnătorilor de pretutindeni inclusiv de la noi icircn ceea ce priveşte instruirea dorinţa de autodepăşire şi mai ales modul sportiv şi etic de a vacircna şi de a se comporta la vacircnătoare şi hellip icircn societate

|N Șelaru

17|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Managament cinegetic|

MORTALITATEA VAcircNATULUI (I)

De cum dă firul ierbii la icircnceput de primăvară şi icircn continuare toată vara şi toamna cacirct sunt ele de

lungi o mare parte din confraţii noştri din mediul rural purced plini de elan distructiv la incendierea miriştilor icircn particular şi a icircntregii vegetaţii uscate icircn general Cum de mai există şi persistă acest com-portament medieval icircntr-o ţară şi icircntr-o societate cu pretenţii de civilizaţie europeană este simplu de icircnţeles dacă privim cu atenţie icircn ce hal a ajuns icircnvăţămacircntul romacircnesc icircn special cel din mediul rural avacircnd icircn vedere şi sărăcia extremă care a pus stăpacircnire icircn ultimele două decenii pe populaţia din satul romacircnesc Media scrisă şi audio-vizuală ne prezintă aproape zilnic pe cei ce săvacircrşesc astfel de fapte terminate de cele mai multe ori cu pagube materiale ireparabile şi mai grav chiar cu pierderi de vieţi omeneşti Icircnsă mai puţin vizibile şi cunoscute pentru icircntreaga societate sunt pagubele imense aduse fondului cinegetic naţional de către aceste incendii devastatoare Cel mai bine cunoaştem noi vacircnătorii pierderile pricinuite efectivelor de vacircnat de aceste incendii de vegetaţie dar din păcate chiar şi noi de cele mai multe ori nu putem decacirct să privim neputincioşi cum vacircnatul plăteşte un tribut greu şi nemeritat Icircntotdeauna cacircnd am participat primăvara şi vara la combaterea răpitoarelor pre-cum şi la icircnceput de toamnă la frumoasele conace de prepeliţe am cercetat cu atenţie miriştile şi ca-nalele de stuf incendiate şi am rămas profund mar-cat de amploarea dezastrului provocat de foc asu-pra cuiburilor de prepeliţe potacircrnichi şi fazani De cacircteva ori mi s-a icircntacircmplat să găsesc chiar şi pui de iepuri şi căprioară carbonizaţi Foarte tristă situaţia dar din păcate extrem de reală an de an Cacircnd se va termina odată cu această batjocură la adresa naturii icircn ansamblul ei Greu de spus pen-tru că legislaţia trebuie să recunoaştem cu toţii deşi este destul de punitivă icircn acest domeniu al incendierii intenţionate a vegetaţiei uscate este icircnsă foarte greu de aplicat datorită greutăţii de a surprinde icircn flagrant pe aceia care icircnfăptuiesc acest lucru O speranţă de schimbare icircn bine icircn această problemă a incendierii vegetaţiei uscate va veni numai atunci cacircnd şi mentalitatea omului din me-diul rural se va schimba radical icircn sprijinul naturii conştientizacircnd şi el că aceasta nu poate icircndura la nesfacircrşit astfel de suplicii

CLAUDIU OPRESCU

INCENDIEREA MIRIȘTILOR

UN DEZASTRU CU REPETIȚIE

A fost o vreme cacircnd toate exemplarele speciilor de interes vacircnătoresc găsite moarte erau conştiincios

icircnscrise icircn condicile de serviciu ale paznicilor de vacircnătoare şi ra-portate ierarhic pacircnă la nivelul autorităţii publice centrale ce răspundea de silvicultură La acel nivel erau icircnregistrate an de an pe cauze distincte mortalităţile pen-tru o imagine corectă a evoluţiei fenomenului şi pentru prelucrare

icircn interesul ştiinţei şi practicii vacircnătoreştiA fost o vreme icircn care lucrările se făceau cu rigurozitate şi cu rezul-tate ce nu cred să mai fie atinse vreodată icircn cinegetică Toate par icircnsă rămase icircntr-un trecut din ce icircn ce mai icircndepărtat datorită renunţării la orice fel de pretenţii icircn privinţa pregătirii profesionale şi conştiinţei civice Acum ne grăbim să trecem prin şcoală şi viaţă precum bdquogacircsca prin apărdquo neluacircnd icircn seamă din cauza preocupărilor prioritare abaterii atenţiei şi ignoranţei generalizate de jos pacircnă sus aspecte şi procese importante pentru icircnţelegerea schimbărilor survenite inclusiv icircn cinegetica despre care facem vor-bire

La cele de mai sus sau poate la icircmpuţinarea vizibilă a vacircnatului icircn multe zone ale ţării meditam cu nostalgie stacircnd singur icircn pacircndă la marginea unui cracircng dinspre o lucernieră proaspăt cosită pe jumătate Soarele apusese şi doar ciorile şi coţofenele continuau să se plimbe ghiftuite printre brazdele icircncă

verzi de lucernăLa un moment dat atenţia mi-a fost atrasă de un grup agitat de 6 coţofene şi o cioară grivă care stracircnse bu-chet ciuguleau parcă icircn silă din ceva ce nu putea fi decacirct vreun pui de iepure sau ied de căprioară tăiat de cositoare Icircmi pusesem deja icircn gacircnd ca după ter-minarea pacircndei să merg cu lanterna şi să văd despre ce este vorba

Grupul de păsări ce se ciondăneau şi se găseau mereu icircn mişcare icircn jurul presupusei bdquonaderdquo a semnalizat prezenţa acesteia şi altui musafir O vulpe le-a ob-servat de sub poala pădurii şi lăsacircnd la o parte orice

precauţie s-a dus aţă la ospăţul intuit din com-portamentul aparte al păsărilor A căzut după cum se poate vedea cu bdquonadardquo icircn gură Nu au trecut nici 10 minute şi o altă vulpe ieşită din cracircng a luat urma celei dintacirci şi a rămas aseme-nea puţin mai departe

Pacircnda fiind deja deranjată m-am grăbit spre locul icircn cauză unde am făcut foto-grafia alăturată Ea

completează cum nu se poate mai sugestiv cele con-cis narate anterior Alte cuvinte icircn plus icircn completarea imaginii şi explicaţiei icircncercate sunt de prisosNu icircnsă şi concluzia că observacircnd seara şi dimineaţa suprafeţele de teren proaspăt cosite şi gracircnele recent treierate pot fi descoperite cu uşurinţă după compor-tamentul ciorilor şi coţofenelor cadavrele mutilate lăsate icircn urmă de utilajele agricole moderne Nu cred să exagerez deloc apreciind că icircn prezent icircn zona de cacircmpie cultivată agricol mai mulţi căpriori şi poate iepuri toacă aceste utilaje icircn lipsa echipării lor cu dispozitive eficiente de speriat vacircnatul decacirct extrag vacircnătorii din grupa ce ocroteşte şi icircngrijeşte fauna cinegetică din fondul respectivEste o părere doar care ar putea fi fundamentată sau contrazisă cu sprijinul armatei de paznici de vacircnătoare ce ar trebui să facă sistematic astfel de observaţii fiecare icircn fondul cinegetic pe care-l are icircn primire Ar fi cei dintacirci şi cei mai interesaţi să poată aprecia icircn urma unor astfel de observaţii sistematic făcute pierderile cauzate de utilajele agricole moderne cu o lăţime de lucru din ce icircn ce mai mare şi cu o viteză ce surprinde pacircnă şi exemplarele adulte nu doar pro-geniturile vacircnatului Dar oare mai ştiu ce au de făcut sau mai au timp să facă ce ştiu Mai are cine să le ceară să-şi facă meseria şi datoria precum icircnaintaşii acestora

N STORESCU

Ilustraţia autorului

|18 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări de sezon

Recent răsfoind paginile unei reviste străine am descoperit o fotografie insolită cea a unui căprior negru Chiar dacă sunt rare există ani-male care prezintă această particularitate Icircn general se icircntacircmplă la feline Dar şi cazurile lopătarilor icircnchişi la culoare sunt destul de comune Sunt evocate cazuri similare la cerbul de Virginia (cunoscut sub denumirea de cerb cu coada albă) - văr apropiat al căpriorului nos-tru european De asemenea s-au mai icircntacirclnit exemplare de springbocks şi foarte comunii fazanii tenebroşi Alte specii care prezintă această anomalie sunt veveriţele şerpii corail şi peştii Şi nevertebratele pot dezvolta această

caracteristică (fluturii) Icircn ciuda investigaţiilor nu există nicio dovadă (animal naturalizat foto-grafie sau mărturisire) care să ateste cazuri de cerb comun negru Dar există exemplare foarte icircnchise la culoareAceşti subiecţi negri sunt melanici sau atinşi de melanism fenomen caracterizat prin cu-loarea foarte icircnchisă a robei Fenomenul apare atunci cacircnd pielea conţine o proporţie anormal de ridicată de pigmenţi brun-negri denumiţi melanină Termenul melanină provine din grecescul me-los negru pe care icircl găsim icircntr-un număr de denumiri de animale dar mai ales de păsări Melanitta fusca (raţa catifelată) Melanoco-rypha calandra (ciocacircrlia de Bărăgan) Calid-ris melanotos (fugaciul pătat) Acrocephalus melanopogon (privighetoarea de baltă) Dio-medea melanophris (albatrosul cu spracircncene negre) etcMelanismul se datorează unei gene mutante şi recesive care dispare icircn faţa genei dominante ce dă de exemplu la căprior coloritul roşu al animalului bdquoLoteria geneticărdquo face ca gena recesivă să ajungă uneori să se impună cu un grad de penetrare variabil de unde şi indivizi mai mult sau mai puţin icircnchişi sau negri Două animale negre au şansa mai mare de a avea urmaşi de aceeaşi culoare Caracterul eredi-tar al melanismului este evident icircnsă deloc sistematic Adevăratele populaţii de căpriori negri sunt rare la ora actuală fiind cunoscute doar cele din nordul Germaniei Icircn alte locuri cazurile observate constituie excepţii Căpriorii negri fascinează atacirct de mult amatorii de ciudăţenii icircncacirct uneori sunt importate exemplare germane şi icircn alte terenuri din Europa Pentru ca o populaţie de căpriori negri să se dezvolte ar trebui importat un număr suficient de mare de animale şi de asemenea ar trebui ca aceştia să

nu fie vacircnaţi un timp pentru a putea constitui o masă Icircn ciuda acestor eforturi rezultatul ar fi totuşi aleatoriu deoarece legile geneticii sunt destul de misterioase Evoluează specia căpriorului Specialiştii bănuiesc că această evoluţie vine dintr-un im-pas Cei mai icircndrăzneţi evocă o subspecie S-ar părea că o constantă există totuşi căpriorii melanici ndash dar şi felinele atinse de melanism ndash trăiesc adesea icircn zone umede Icircntr-o astfel de teorie atunci cacircnd vine vorba de indivizi de culoare neagră nemţii fac referire la bdquocăpriorii mlaştinilorrdquo sau bdquode mlaştinărdquo Gri cenuşiu cărbunar hellipIcircn funcţie de nivelul de penetraţie a genei ne-gre animalele ndash atacirct masculii cacirct şi femelele ndash arborează atacirct roba icircnchisă cu reflexii negre icircntunecate de cărbunar - aşa cum se spune la vulpe - dar şi cea cenuşie chiar gri Prin urmare blana poate fi atinsă de melanism icircn icircntregime sau parţial Icircn cazuri foarte rare melanismul se amestecă cu albinismul Atacirct căpriorii negri cacirct şi cei albi au coloritul coarnelor perfect normal principiul de colorare a coarnelor (de esenţă osoasă) nefiind legat de colorarea părului Icircn schimb petele albe care le ornează nările se pot atenua chiar icircnnegri la fel ca şi oglinda sau petele deschise care icircncadrează roba iedului Icircn 1959 Mantes dAngeny scria bdquoAceste ani-male sunt absolut normale din toate punctele de vedere poate că sunt puţin mai delicate ceea ce ar explica dispariţia lor progresivă neputacircnd fi menţinute decacirct cu preţul unei consangvinizări periculoase Se reproduc icircn-tre ele păstracircndu-şi culoarea particulară sau se icircncrucişează cu indivizi de culoare normală dacircnd urmaşi uneori negri uneori normali sau de o culoare intermediară Ar fi vorba deci de o varietate al cărei caracter nou ar putea fi fixat şi transmisibilrdquo Doctorul Bernad Collin (autor al unui remarcabil Dicţionar al medicinii vacircnatului (Petit Dictionnnaire de la meacutedicine du gibier) afirmă bdquoContrar albinismului melanismul nu este o afecţiune Este o mutaţie genetică care nu diminuează cu nimic vitalitatea rezistenţa exemplarului Animalele melanice au o bună condiţie fizicărdquo Astfel spus această anoma-liehellip nu este o anomalie Icircn afară de melanism mai există două culori singulare ale părului albinismul - astăzi bine cunoscut ndash şi cel mai discret leucismul Icircn cazul albinismului animalul suferă de lipsa melaninei icircn icircntregime parţial sau foarte uşor de unde exemplare total albe sau pătate Căpriorul albinos prezintă un iris rozaliu sau diafan nări deschise pielea albă şi o blană de culoare blond - deschis pacircnă la alb Icircn schimb animalul atins de leucism păstrează o culoare normală a ochilor copitelor şi nărilor doar cu-loarea părului este blondă Păsările nu sunt niciodată albinoase ci sunt atinse de leucism Leucismul sau leucistismul este o variantă a albinismului datorat unei carenţe a melaninei Este vorba de unul dintre cele mai rare fenomene confundate cu albinismul

CĂPRIORUL NEGRU

Tabloul pictorului suedez Gustaf Otto Stenbock care datează din anul 1654 şi reprezintă o capră de culoare neagră

19|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Căpriori negri există icircn icircntreaga Europă De-a lungul timpului au fost semnalate cazuri icircn Spania Estonia Ungaria Italia Olanda Polo-nia Icircn Suedia există un tablou care datează din anul 1654 şi reprezintă o capră de culoare neagră (al pictorului Gustaf Otto Stenbock) Icircn prezent Asociaţia Vacircnătorilor din Suedia nu mai are cunoştinţă de astfel de indivizi Icircn lucrarea Agrave propos du chevreuil (Agrave propos de căprior) din 1983 Ducele şi Ducesa de Ba-varia menţionează că au icircmpuşcat un căprior negricios pe terenul lor de vacircnătoare austriac Descriind căpriorul ei notează bdquoAcest căprior nu era deloc roşu ci mai degrabă brun icircnchis cu porţiuni negre-cenuşii mai ales pe cap spată şi picioare Nu au mai fost văzuţi căpriori negri icircn regiunerdquo Icircn Scoţia faimosul specialist Richard Prior evocă icircn bdquoDibuitul căprioruluirdquo din 1986 o tendinţă de melanism a căpriorilor din Gal-lowayrdquo regiune din sud-vestul ţării Icircn Belgia astfel de căpriori au fost observaţi icircn regiunea MaastrichIcircn schimb icircn Germania fenomenul este vizibil amplificat şi cunoscut de mult timp icircncă din 980 după cum scrie dr Horst Meyer-Brenken autorul lucrării Das schwarze Rehwild (Căpriorul negru) din 1970 Prin urmare fenomenul este observat la sfacircrşitul secolului XVI şi icircn cursul următoarelor secole icircn mai multe regiuni din nordul ţării Sectorul cel mai bogat este cel din Hanovra mai precis Haste unde 25-50 din căpriori ar fi melanici De notat este faptul că o agenţie de turism cinegetic comercializează sejururi speciale pentru vacircnătoarea la căprior negru Icircn concluzie căpriorul negru este un animal extraordinar şi normal Acesta constituie cu siguranţă un trofeu rar şi foarte racircvnit

AI

RAGOUT DE CĂPŞUNI ŞI MANGOCăpşuni -100gMango -50gAmidon -10gVin roşu - 20mlUlei de măsline - 20mlSare zahăr oţet balsamic

ȘTRUDEL CU CARTOFI DULCI ŞI CHIMENCartofi dulci - 200gCartofi - 200gFoaie de plăcintă - 200gUnt - 50gChimen -10gOu - 3bucSare piper alb măcinat

DUET Muşchi de căprioară - 400g Piept de fazan - 400gCostiţă afumată - 250gFond de vacircnat - 200mlSmacircntacircnă lichidă - 50mlVin roşu - 20mlSare piper cimbrişor ienupăr

Ingrediente

DUET DE CAPRIOARĂ ŞI FAZAN

IcircN MANTIE DE COSTIŢĂ AFUMATĂ SERVIT CU ȘTRUDEL DIN CARTOFI DULCI CU CHIMEN PIURE DE ŢELINĂ SPANAC SOTEacute RAGOUT DE CĂPŞUNI CU MANGO ŞI SOS DE IENUPĂR

MOD DE PREPARAREPieptul de fazan se taie pe lungime de mărimea muşchiului de căprioară se condimentează cu sare piper şi cimbrişor apoi se bandează cu costiţă afumatăRulada obţinută se frige pe grătarul icircncins pacircnă se formează o crustă la suprafaţă apoi se dă la cuptor la 180degC circa 10 minute Se păstrează la cald Fondul de vacircnat se dă icircn clocot se adaugă vin roşu ienupăr zdrobit şi smacircntacircnă lichidă Se strecoară şi se ţine la cald

ȘTRUDEL CU CARTOFI DULCI ŞI CHIMENSe fierb ambele soiuri de cartofi icircn coajă cartofii dul-ci se curăţă şi se taie cubuleţe cartofii albi se pasează şi se amestecă cu unt sare piper alb şi cubuleţele de cartofi dulci Cu această compoziţie se umple foaia de plăcintă şi se formează un ştrudel Se unge cu ou bătut şi se

presară cu chimen Se dă la cuptor 20 de minute la 180degC

PIURE DE ŢELINĂ ŞI SPANAC SOTEacuteSe fierbe ţelina tăiată cubuleţe icircn lapte apoi se pasează şi se adaugă unt sare şi nucşoară Spanacul se sotează icircn unt şi se condimentează cu sare piper şi nucşoară

RAGOUT DE CĂPŞUNI ŞI MANGOSe taie cubuleţe căpşunile şi mango şi se sotează icircn ulei de măsline se adaugă sare zahăr şi oţet bal-samic Amidonul se dizolvă icircn vin roşu se adaugă icircn ragout şi se mai dă un clocot

MONTAREA PE FARFURIE SE FACE CA IcircN FOTOGRAFIERețetă oferită cititorilor revistei VPR de către Maestrul icircn Arta Culinară Ștefan Bercea

Rețeta lunii|

|20 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

exprimat de autor pentru o scurtă incursiune printre cifrele interesante privind situaţia din titlul anunţat Mai icircntacirci vacircnatul dobacircndit icircn sezonul 1938 ndash 1939 (icircn ortografia originală)

Felul vacircnatului Numărul vietăţilor

icircmpuşcate

Cocoşi de mesteacăn 3

Lebede 6

Cerbi lopătari 18

Racircşi 19

Urşi 38

Ţapi negri 79

Hermeline 88

Cerbi 136

Cocoşi de munte 246

Spurcaci 308

Bursuci 372

Dropii 533

Vidre 600

Lupi 860

Cocori 1152

Porumbei sălbatici 1203

Pisici sălbatice 1238

Jderi 1658

Căpriori 1743

Dihori 2815

Mistreţi 3048

Nevăstuici 3583

Cacircrstei 4057

Fazani 18432

Vulpi 28191

Potacircrnichi 39996

Gacircşte sălbatice 40901

Becaţine 47690

Sitari 51235

Porumbei sălbatici 53281

Prepeliţe 250309

Raţe sălbatice 302230

Iepuri 1010000 Pentru a face un joc de cuvinte remarcăm ldquoprezenţa (icircn tabel) a unor absenţirdquo (din fauna actuală a ţării) referindu-ne la spurcaci şi dro-pii Ca să nu mai vorbim de specii la care nici nu visăm că ar putea fi pe lista speciilor vacircnate curent cocoşul

Documentat competent şi de-votat problematicii vacircnătorii autorul unei sinteze a două decenii de activi-tate vacircnătorească icircn Romacircnia MGr Romaşcanu ne icircnfăţişează o serie de concluzii statistice culese şi interpre-tate pentru intervalul de timp 1920 ndash 1940 Dar cartea sa laquo Vacircnătoarea icircn Romacircnia raquo nu este o culegere de cifre statistice reci mai degrabă o icircmpletire a simţămintelor autorului cu informaţia despre structura organizatorică a vacircnătorii asezonată cu informaţii per-tinente şi ilustrate despre răspacircndirea principalelor specii de vacircnat mare Apoi ni se icircnfăţişează pe specii icircntr-o ordine aparent aleatorie tot vacircnatul dobacircndit ce cei 28874 de vacircnători existenţi icircn sezonul de vacircnătoare 1938 ndash 1939 De fapt ordinea nu este chiar aleatorie deoarece fără a ţine cont de o prezentare laquo sistematică raquo a acestui vacircnat autorul icircl prezintă icircn ordinea crescătoare a numărului de exemplare vacircnate icircn sezonul icircn cauză cu intenţie declarată laquo ca cititorul să-şi poată da seama mai bine de felul şi cantitatea

vacircnatului icircmpuşcat icircn fiecare an icircn Romacircnia tipărim tabloul care urmează şi icircn care arătăm situaţia din sezonul 1938 ndash 1939raquo Deci tabloul icircn cauză este ilustrarea unei medii a vacircnatului dobacircndit anual de către vacircnătorii romacircni pentru intervalul de 20 de ani din perioada interbelică analizată Dar nu vom icircncepe cu cifrele reci ndash ca toate cifrele ndash ci vom reproduce scurte referiri la gacircndurile pline de sensibilitate ale autorului faţă de nobila icircn-deletnicire a vacircnătorii din care transpare preţuirea sa deopotrivă pentru vacircnat şi vacircnători ca şi pentru sfacircnta natură care ne icircnconjoară Icircn această privinţă icircn scurte simple dar pline de simţire cuvinte autorul strecoară vibrante sfaturi de etică şi corec-titudine vacircnătorească Fapt mai puţin obişnuit icircntr-o lucrare cu caracter statistic dar care nu icirci scade ci icirci sporeşte valoarea De asemeni autorul icircşi exprimă respectul cuvenit pentru vacircnătorii

cu sacircnge regal laquo Ferdinand I-iu raquo şi laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu raquo pe care icirci citează (am păstrat ortografia şi formularea originală) După cum spuneam vom icircn-cepe cu acele gacircnduri pline de sensi-bilitate ale autorului icircn ordinea icircn care ni le reamintimFăcacircnd referire la cugetarea mare-lui icircmpărat Maximilian icircn laquo Cartea secretă a vacircnătorii raquo conform căreia icircşi povăţuia astfel urmaşii laquo pe tine Principe al Austrieite sfătuesc să ieşi la vacircnătoare cacirct se poate de des să cutreieri icircnsuţi locurile cacirct mai mult fiindcă numai icircn felul acesta poate un principe să-şi cunoască icircntradevăr ţararaquo (ortografia originală) Şi mai departe laquoAdevărul exprimat icircntr-o formă aşa de simplă icircn aceste puţine cuvinte a fost ieri pentru Regele Fer-dinand I-iu şi este astăzi pentru Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu principalul izvor al dragostei pentru vacircnătoare raquo (ortografia originală) Revenind la Regele Ferdinand I-iu (sic ) reproduce versurile regale care tălmăcesc laquo dra-gostea Sa neţărmurită faţă de tot ce a zidit Dumnezeu raquo astfel laquo Vacircnătorul are pururi un cuvacircnt de cinste dat Să cruţe şi să aibăn ocrotirea sa vacircnatul Căci făcacircnd o vacircnătoare precum esten lege sfatul Preamări-vom Creatorul prin făptura ce-a creat raquo (ortografia originală)Părăsim deocamdată tăracircmul poetic

vacircnAtildetoarea icircn romacircniaicircntre cele douAtilde rAtildezboaie mondiale

laquo istoria ne arată limpede că din cele mai vechi timpuri şi pacircnă icircn zilele noas-tre aproape toţi scoboricirctorii direcţi sau indirecţi ai icircndepărtaţilor conducători de neamuri au păstrat o dragoste nemărginită pentru vacircnătoare raquo

( Mihail Gr Romaşcanu)

|Mitică Georgescu

Regele Ferdinand I al Romacircniei

21|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

de mesteacăn lebăda vidra şi cocorul Atenţie la cifrele care icircnsoţesc aceste specii cărora le acordăm tot creditul remarcacircnd totodată minuţiozitatea cu care au fost redactate Lucrarea cuprinde şi cacircteva hărţi cu răspacircndirea cacirctorva specii de vacircnat mare inclusiv o prezentare simplificată a bonităţii terenurilor respective care evident nu se mai potrivesc cu situaţia actuală Astfel ursul şi-a extins arealul şi totodată a crescut şi densitatea icircn numeroase zone din acest areal Aceeaşi observaţie şi pentru cerb şi mai ales căprior acesta din urmă fiind figurat ca aproape inexis-tent icircn icircntreaga zonă sudică şi estică a ţării iar realitatea actuală este cu totul alta Din fericire Autorul ne prezintă şi o siuaţie a numărului de societăţi de vacircnătoare pe provincii istorice inclusiv numărul de vacircnători

Provinciaistorică

Numărul societăților

de vacircnătoare

Numărul membrilor

vacircnători

Banat 207 4580

Basarabia 69 3396

BucovinaCrişana şi 26 695

Maramureş 82 1858

Moldova 124 3298

Muntenia 208 7431

Oltenia 80 2331

Transilvania 206 7056

TOTAL 1036 32110

Icircntr-un stil agreabil şi cur-siv autorul face şi cacircteva observaţii

analitice asupra unor aspecte ale realizărilor din sectorul de vacircnătoare Icircncepe prin a elogia legea de vacircnătoare din anul 1921 al cărei părinte a fost considerat regele Ferdinand lege citată icircn Franţa anului 1934 ca fiind un model de inspiraţie pentru le-giuitorii francezi Icircn continuare M Gr Romaşcanu sintetizează aprecierea sa laquo Legea noastră de vacircnătoare nu se mărgineşte la statornicirea unor norme obliga-torii pentru vacircnător la organiza-rea terenului dat icircn arendă la măsurile privitoare la protecţia hrănirea şi icircmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a fau-nei noastre măsuri care cad icircn sarcina arendaşilor sau a propri-etarilor dar impune chiar Statu-lui obligaţii de natură să ajute la rezolvarea cacirct mai fericită a problemei populării cu vacircnat util a icircntregului teritoriu naţional raquo Cu idei de avangardă face consideraţii privind necesitatea introducerii unor obligativităţi care să ducă la icircnlăturarea consangvinizării (numind-o laquoincest prelungitraquo) şi propunacircnd icircmprospătarea sacircnge-lui icircn populaţiile de vacircnat mare Face şi aprecierea necesităţii completării pre-vederilor legale cu privire la vacircnatul migratorTrece icircn revistă rezultatele foarte bune şi diversificate luate icircn folosul vacircnatului din Domeniile Regale (Periş Scroviştea Gherghiţa Dobreşti Casa Verde şi Chişineu-Criş icircn privinţa com-baterii dăunătorilor crearea ogoare-lor şi plantaţiilor special pentru vacircnat desfăşurarea unui program com-plex de amenajare a fonduri-lor de vacircnătoare Referindu-se la vacircnătorile regale apreciază

File de istorie |

vioiciunea regelui Ferdinand şi atmos-fera agreabilă şi destinsă din preajma suveranului Apoi autorul comunică cifra de 1500 piese din tabloul unei singure zi de vacircnătoare ndash evident vacircnat mic ndash socotind că la un astfel de tablou ar fi fost cea mai slabă zi de vacircnătoare pentru ca la cea mai bună tabloul să fie de 4000 piese Aprecieri deose-bite face şi icircn privinţa MS Regele

Regele Mihai la o Vacircnătoare Regală icircn Banat 1933

Colonelul August von Spiess cel care a avut icircn administrare Terenurile Regale de Vacircnătoare

Regele Mihai cu un trofeu de cerb carpatin

( continuare icircn pag 23 )

|22 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

dar eficace icircnvăţată tot de la bietul tata Am pus cartuş numai pe ţeava dreaptă lucru care m-a determinat să fiu mai atent la primul foc spre satisfacţia Missei care a avut ce apor-ta Cacircnd soarele a icircnceput să scapete după dealuri prepeliţele au icircnceput să mişte după hrană nemairăbdacircnd are-tul iar noi avacircnd fiecare cacircteva păsări icircmpuşcate am pornit-o icircn şir indian spre casă Ne-am oprit la Relu unde cu sprijinul mamei lui Furcioaia cum icirci ziceam noi am pregătit apetisantele prepeliţe frigacircndu-le icircnvelite icircn foi de varză Mai tacircrziu peste ani cacircnd am ajuns vacircnător cu permis icircn regulă şi aveam brac bdquoproprietate personalărdquo am mai icircnvăţat cacircte ceva de la cacircine De pildă am icircnvăţat că uneori vacircnatul teafăr icircn aparenţă poate fi totuşi lovit de moarte şi că este recuperabil dacă tu vacircnător cu slabe simţuri omeneşti te ajuţi de un cacircine cu simţuri incom-parabil superioare Să povestesc icircnsă faptele aievea icircntacircmplate Mă aflam la pază de căprior icircn adacircn-cul pădurii După aproape o jumătate de ceas de aşteptare şi aprigă luptă cu ţacircnţarii mi se năzare că undeva la spate am auzit un vreasc trosnind Trag cu ochiul spre Heda brăcuţa cu păr sacircrmos de lacircngă mine şi o văd cu capul ridicat şi urechile ciulite Mă rotesc cu scaunul icircntr-un picior spre dreapta şi rămacircn cu gura căscată la un ţap bătracircn icircmpietrit ca şi mine icircn nemişcare cu ochii holbaţi icircn direcţia mea Orice gest pripit ar fi făcut să văd doar un salt graţios şi să aud un brăhnit care mi-ar fi arătat drumul pe care ţapul s-ar fi mistuit spre desime Văzacircnd icircnsă că nu e nicio nădejde ca sălbăticiunea să plece capul spre iarba grasă m-am decis să trag Doar pen-tru asta venisem Ridicacircnd carabina milimetru cu milimetru am dibuit cum am putut spata animalului şi am slobozit cu destulă stacircngăcie un foc Nici o nădejde - icircmi zic ndash am tras pe alături Căpriorul dispăru icircn desime iar Heda care nu icircmplinise anul-icircncă icircncepu să caute vijelios icircn jurul meu ca la cacircmp Negăsind nici un vacircnat de aport nici urmă de vacircnat rănit se trase curacircnd lacircngă mine Fluieracircnd a pagubă mi-am aprins o ţigară şi după adunarea acareturilor cu care venisem am luat-o la vale Trecacircnd cu prepelicarul la curea pe la locul unde ţapul icircmi bdquopozaserdquo bag de

Fără intenţia de a brava icircn faţa cuiva sau de a impre-siona pe cineva trebuie să vă mărturisesc că nu am putinţa de a elucida măsura icircn care

au contribuit niscaiva gene atavice și bdquobiotopulrdquo atacirct de propice icircn care am deschis ochii ndash mica localitate Hăghig de lacircngă Braşov unde părinţii mei pasionați vacircnători şi mari iubitori de cacircini sau şi una şi alta ndash la declanşarea icircn mine a instinctelor vacircnătoreşti Icircn anii de şcoală urmaţi la liceul Andrei Şaguna din Braşov m-am pomenit icircntr-o bună zi bdquoicircmprumutacircndrdquo gioarsa tatălui meu - cea cu ţevi de damasc şi cu cocoaşe exterioare - şi furişacircndu-mă prin dosuri de grădini din Scheii Braşovului spre locul unde icircl zărisem pe urechilă Au urmat şi alte tenta-tive asemănătoare fără bdquoeficienţă economicărdquo din diverse cauze bdquotehnicerdquo inerentei vacircrsteiPentru susţinerea afirmaţiilor făcute sunt dator să arăt care este motivul pentru care iubesc atacirct de mult cacircinii de vacircnătoare şi de ce icircncă de copil am fost atras de această icircndeletnicire sportivă de suflet vacircnătoarea Ce-lor care mi-au pus această icircntrebare le-am răspuns icircn mod constant icircn felul următor părinţii mei aveau permanent icircn ogradă 3-4 cacircini de vacircnătoare Practic am crescut alături de cacircinii de vacircnătoare pe care i-am icircndrăgit i-am icircnţeles şi i-am apreciat pentru deosebitele lor calităţi Mai tacircrziu adolescenţa mi-am petrecut-o icircn prima canisă icircnfiinţată de AGVR icircn pădurea Băneasa-Tunari lacircngă

capitală unde tatăl meu era coor-donatorul crescătoriei ajutacircndu-l icircn multiplele treburi legate de creşterea icircngrijirea şi dresajul cacircinilor existenţi icircn număr de 60-70 capeteDin noianul amintirilor se desprind cele mai dragi păţanii la care mă gacircn-desc cu duioşie şi evlavie Am credinţa că cele mai scumpe amintiri ale tre-cutelor isprăvi vacircnătoreşti sunt cele icircn care am fost alături de credinciosul patruped nelipsit părtaş fără pretenţii al succeselor cinegetice ndash cacircinele de vacircnătoare O icircntacircmplare reală s-a petrecut pe cacircnd eram abia un macircndru licean Nu aveam mai mult de 15 ani Savuram icircn tihnă ultima parte a vacanţei mari la casa părintească din Hăghig localitate icircnşirată pe malul drept al Oltului Deşi macircnuiam binişor arma de vacircnătoare de calibru 20 moştenită de la biata mama trăgacircnd acum promiţător şi la zbor pacircnă icircn acea zi nu apucasem să o probez la pitpalacihellip Icircl icircnsoţisem pe tata de cacircteva ori ca simplu gentaş la astfel de vacircnători bdquonerentabilerdquo după părerea vacircnătorilor localnici Era ziua de 25 august a anului respectiv cam al doilea după rdquoeliberarea glorioasărdquo a ţării noastre Tocmai gătam obişnuitul program de bălăceală icircn Olt icircmpreună cu prietenii mei nedespărţiţi Relu Fur-cea şi Sandu Cucu Plin de iniţiativă Relu a fost cel care a propus să bdquodibăcimrdquo ceva prepeliţe pe care apoi să le preparăm la el acasă Idee adoptată rapid şi icircn unanimitate Ne-am echipat fiecare pe cacirct posibil mai vacircnătoreşte am luat flinta tolba cu

cartuşe şi pe Miss căţeaua brac cu păr scurt şi am tulit-o prin fundul grădinii Terenul de vacircnătoare care de altfel icircn-cepea icircndată după gardul grădinii era format din lunca inundabilă a Oltului o icircntinsă păşune presărată cu bălţi străjuite de trestie şi stuf icircnsoţit para-lel de o facircşie lată de cacircţiva kilometri de coline domoale După un mers voinicesc de 10-15 minute icircn direcţia Arinului o comună vecină sub bătaia soarelui dogori-tor ne-am trezit icircn mijlocul holdelor de sfeclă de zahăr bine icircmbrăcate cu mohor al miriştilor năpădite de mur sălbatic şi al celor de cucuruz Pacircnă să ne dezmeticim căţeaua care icircşi cunoştea bine meseria a şi icircnceput să caute icircn zig-zag icircnaintea noastră Nu după mult timp Miss cade icircn aret cu piciorul din faţă icircn aer şi cu capul sucit spre mine Am ocolit căţeaua prin faţă aşa cum văzusem că procedează tatăl meu şi am avansat spre locul unde consideram să este pitulată prepeliţa Spre mirarea noastră a ţacircşnit un vătui care a luat-o spre deal Miss a simu-lat o urmărire de 15-20 metri ba a şi chefnit de două ori după care s-a icircntors cuminte şi a continuat să caute mai departe icircn galopul ei domol dar constant Toţi trei urmăream cu icircnfrigurare mişcările căţelei După 5 minute o vedem pe Miss bătacircnd agitată din coada-i ciuntă după cacircţiva paşi rămacircnacircnd ca trăsnită de mirosul vacircnatului prins icircn nasul ei fin Am pro-cedat ca şi icircnainte dar pasărea a con-tinuat să rămacircnă nemişcată răbdacircnd atacirct aretul cacirct şi intervenţia mea care loveam cu piciorul icircn vegetaţia din faţa lui Miss Numai după ce am comandat bdquosaltărdquo şi Miss s-a repezit icircn icircncacirclcitura de vreji de mur a săltat o prepeliţă cacirct toate zilele atacirct de grasă icircncacirct părea că aripile-i mici cu greu icirci asigură propulsia Au urmat două bubuituri scurte şi puternice un formidabil nor de fum şi apoi s-a aşternut liniştea Sandu a fost cel care a strigat că a văzut zburătoarea plecacircnd sănătoasă Eu deşi după focurile pripite n-am mai putut zări pasărea mi-am dat seama că am ratat-o după privirea dojeni-toare a căţelei După ce am dat vina pe trăgacele care scapă prea uşor m-am angajat să nu mai arunc focurile atacirct de aproape şi să trag numai după ce pitpalacul ajunge la distanţa de 25-30 metri Uşor de zis greu de respectat M-am redresat numai după ce am aplicat icircn practică metoda simplă

O pasiune moștenită VAcircNĂTOAREA CU CAcircINE

| Chinologie vacircnătorească

23|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

oprim aici cu aceste icircntrebări de bun simţ a căror valabilitate poate există şi aziDupă ce apreciază rolul şi importanţa jandarmeriei de vacircnătoare cre-ate şi prezintă succint activitatea laborioasă a Direcţiei Vacircnătorii Mi-hai Gr Romaşcanu icircşi exprimă ideea necesităţii unei educaţii icircn sprijinul naturii şi a vieţuitoarelor ei laquo Fără teama de a greşi susţinem cu tărie ideea că propaganda pentru ocrotirea vacircnatului ar trebui să icircnceapă din clasele primare micii şcolari urmacircnd să fie icircndemnaţi ca icircn locul praştiei şi al pietricelelor să poarte icircn buzu-nare grăunţe sau făracircmituri de pacircine pentru hrana nevinovatelor păsări ale cerului care icircndură frig şi foame icircn timpul iernilor grele Paralel cu această acţiune energică icircn sufletul omului matur urmează să se sădească dragostea pentru toate vieţuitoarele nevătămătoare printr-o continuă propagandă lămuritoare asupra foloa-selor pe care el le trage de pe urma lorraquo

Iată deci o carte ndash fereastră spre vacircnătoarea din Romacircnia icircn două de-cenii din răstimpul interbelic - scrisă nu de un profesionist al vacircnătorii ci de o mare personalitate a economiei romacircneşti autor a cacirctorva zeci de lucrări de analiză icircn cacircteva din cele mai diferite sectoare economice şi industriale A fost comisar general al Comisariatului General al Preţurilor din Ministerul Economiei Naţionale arestat icircn bdquoNoaptea demnitarilorrdquo din 5 ndash 6 mai 1950 şi icircnchis la penitencia-rul GherlaDar claritatea cu care a privit şi anali-zat şi situaţia vacircnătorii icircn toate as-pectele ei materiale organizatorice de educaţie etică ni-l face contemporan

Mihai I icircn legătură cu atracţia Sa faţă de vacircnătoare laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu (ortografia originală) a fost iniţiat icircn arta vacircnătoarei icircncă din cea mai fragedă copilărie fiind astăzi cea mai mare nădejde pentru lumea vacircnătorească Luacircnd parte la mai toate vacircnătorile regale Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu icircmpuşcase icircncă de la vacircrsta de doisprezece ani majoritatea speciilor de vacircnat din ţară de la potacircrnichea şi fazanul din şesurile Dunării picircnă la macircndrul cerb al Carpaţilor Prin moştenirea calităţilor vacircnătoreşti ale familiei şi prin experienţa vacircnătorească pe care a făcut-o Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu este astăzi un vacircnător desăvacircrşit fala tagmei noas-tre iar viitorul vacircnătoresc al ţării este asigurat raquo (am icircncheiat citatul) Referindu-se la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic) Bucureştilor raquo autorul apreciază că laquo mii de cetăţeni din toate unghiu-rile ţării şi foarte mulţi străini au pu-tut admira cea mai frumoasă şi mai icircnălţătoare manifestare vacircnătorească pe care Romacircnia a cunoscut-o vreodatăraquo Aminteşte apoi de participarea Romacircniei la expoziţiile internaţionale de vacircnătoare de la Leipzig Berlin şi Paris care icircn opinia sa laquo au condus la consacrarea noastră definitivă icircn lumea vacircnătorească mondială raquo Către icircncheiere autorul face un re-chizitoriu societăţilor de vacircnătoare care nu icircşi icircndeplinesc obligaţiile faţă de vacircnat laquo Nu este destul că ne-am stracircns icircntro societate de prieteni că am luat icircn arendă terenuri pe care le cutreierăm gata icircn orice clipă să răpunem vieaţa animalelor sălbatice Ce ne-ar răspunde oare conducătorii acestor societăţi dacă i-am icircntreba cacircte capre iepuri potacircrnichi etc au adus pe terenuri de cacircnd le-au arendat şi pacircnă astăzi Au dat hrană icircn tim-pul iernii animalelor pentru ca să le uşureze traiul Cacircţi paznici au anga-jat şi care a fost activitatea lor Cacircte procese de braconaj au icircncheiat raquo Ne

Felul piese-lor expuse

Recordmondial

Premiul de

onoarePremiul

I-iuPremiulal II-lea

Premiul al III-lea

Totalulpremiilor

La sutădin total

Cerb - 11 38 53 28 130 3171

Căprior - 13 25 33 28 99 2415

Capră neagră 1 11 31 28 38 109 2659

Mistreţ - 2 3 10 22 37 902

Urs 1 3 11 5 4 24 585

Lup - 1 3 - 1 5 122Racircs - 1 1 2 2 6 146

TOTAL 2 42 112 131 123 410 100

Tabloul laquo premiilor laquo (medaliilor) obţinute la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic ) Bucureştilor raquo

seamă că Heda devine agitată bătea din coadă şi sforăia cu nasul pe jos de parcă ar fi urmărit cacircrsteiul Cacircnd i-am dat drumul din lesă a zbughit-o spre hăţiş icircn cu totul altă direcţie decacirct mi se păruse că a luat-o ţapul N-au trecut nici zece minute şi numai ce auzii lătrat pe loc icircntrerupt la scurte intervale de un gen de bocet necunoscut pentru mine Răzbătacircnd cu greu prin desime icircn direcţia căţelei spre totala mea surprin-dere mi-am găsit ţapul icircncă zvacirccnind din picioare care destul de bine lovit mai făcuse totuşi o sută-două de paşi prin tufărişul de nepătruns

NIC STRĂVOIU

|Nic Străvoiu

Foto 1 După o pacircndă la căprior petrecută cu 100 de ani icircn urmă Foto 2 Mama autorului icircn funcția de ajutor de dresor Foto 3 Nic Străvoiu icircn anii adolescenței petrecuți la Canisa AGVR

Ilustrația autorului

( urmare din pag 21 )

|24 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Francis Chevier icircn cartea sa ldquoNotre gastronomie est une culturerdquo (Gastronomia noastră este o

cultură) vorbește de bucătăria franțuzească care a fost inclusă icircn Patrimoniul Umanității După Chevier gastronomia nu este doar o pasiune ci un ldquomonumentrdquo al culturii francezilor Icircnsă obi-ceiurile de a macircnca și a bea bine nu sunt proprii Franței Numeroase alte civilizații se caracterizează printr-o gastronomie bogată și sofisticată din Ja-ponia pacircnă icircn Vietnam din Tailanda Iran sau Peru pacircnă icircn Italia și Maroc Să luam exemplul Chinei Această foarte veche și strălucitoare civilizație și-a dezvoltat cu mult icircnaintea Occidentului o artă de a trăi elegantă și subtilă icircn care gastronomia icircși avea locul de onoare Curțile diferitelor dinastii imperiale au urmărit să aducă pe mese gusturi dintre cele mai rafinate Dar nu toate societățile au știut să-și dezvolte un sistem culinar atacirct de ales Antropologul Claude Levi ndash Strauss a subliniat importanța resurselor icircn elaborarea unei gas-tronomii fine ldquoDacă arta gătitului constă așa cum pare icircn a asocia savorile mai multor substanţe alimentare pentru a le armoniza sau sublinia con-trastul se poate crede că toate popoarele lumii au fost capabile de a o descoperihellip Totuși nu este așa Fiindcă pentru a combina diferite produse trebuie să dispui de ele simultanrdquo Cu alte cuvinte este nevoie de o ofertă de bunuri alimentare foarte diversificată icircn același moment pen-tru a obține o combinație fericită de gusturi Am specificat cele de mai sus pentru a atrage atenţia asupra locului pe care icircl ocupă masa icircn viața noastră Nu icircntacircmplător i-am amintit pe francezi Pentru ei cele trei mese zilnice au o importanță specială şi urmăresc evoluția modului de viațăChiar dacă astăzi sunt mult mai scurte simplificate și adaptate la căutarea practicului mesele continuă să păstreze și altă dimensiune Ele reprezintă mo-mentul privilegiat de transmitere a valorilor de comunicare fiind creatorul legăturilor sociale

Icircn dorința de a da viață mesajului de mai icircnainte am considerat foarte potrivit să icirci fa-cem o vizită la ldquoCabana Vacircnătorilorrdquo domnu-lui Ștefan Bercea ndash maestru bucătar icircn arta

culinară și managerul acestui complex localizat la Predeal icircn Brașov La cei 50 de ani domnul Ștefan Bercea se bucură de un prestigios renume dovadă stacircnd palmare-sul impresionant de diplome obținute la cele mai importante concursuri internaționale dar și oaspeții de seamă care i-au trecut pragul sau pentru care a avut onoarea să găteascăCel mai important eveniment pentru care a gătit a fost summitul NATO din 2008 unde a servit un Duet de căprior cu fazan Printre oaspeții de seamă care i-au trecut pragul se numără Regele Mihai dar și președinții țării pe racircnd domnii Ili-escu Constantinescu și Băsescu Șirul VIP-urilor dar și vedetelor care l-au vizitat este lung A ținut totuşi să o amintească pe Teo Trandafir ndash care icirci este o bună prietenă și pentru nunta căreia a gătit icircn această lună un ceaun special din carne de căprior

Care este pe scurt drumul parcurs pacircnă a ajunge la ceea ce reprezintă azi Cabana VacircnătorilorȘB Cabana Vacircnătorilor era icircn anul 1986 doar un vis Pacircnă aici a fost multă muncă inclusiv icircn Germania şi Elveția unde am lucrat la diferite restaurante și unde am icircnvățat cum se gătește vacircnatul Revenit icircn țară cu banii cacircștigați și cu puțin noroc icircmpreună cu soția mea am cumpărat actualul restaurant și simțind nevoia să facem ceva special am considerat că este bine să des-chidem un restaurant cu specific vacircnătoresc cel cu specific romacircnesc existacircnd deja icircn apropiereLa icircnceput am adus rețetele cu sosuri din Germania pe care le pregăteam icircn special clienților cunoscători ce deveniseră fideli iar cei neobișnuiți cu astfel de gusturi au fost repede

cuceriți de preparatele din vacircnat De exemplu una dintre primele rețete este ospățul vacircnătorilor - o tocană din carne de cerb pe care am adaptat-o gustului romacircnesc prin agăugarea de ingredi-ente obișnuite - ceapă usturoi ardei ciuperci - toate acestea se pun icircntr-un bol ceramic se acoperă cu aluat și se dau la cuptor

Care este vacircnatul preferat pe care icircl gătiți Dar pe care vă place să icircl vacircnați ȘB Prefer să gătesc carnea de căprior pen-tru că este cea mai delicioasă icircnsă și carnea de cerb lopătar are calități deosebite Acum doi ani am avut prilejul să icircmpușc primul meu cerb lopătar undeva icircn zona Aradului la Chișineu ndash Criș Am rămas impresionat de cacirct vacircnat există acolo Vacircnătoarea a avut loc icircn perioada boncănitului iar acea zi icircmi va rămacircne icircn amintire pentru totdeauna Cacircnd am plecat spre locul de vacircnătoare și ne-am urcat icircn ob-servator era icircncă icircntuneric Se auzeau zgo-mote ciudate icircn jur Văzacircndu-mi nedumeri-rea paznicul m-a lămurit repede că suntem

ARTĂ ȘI PASIUNE

Ştefan Bercea Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi

Cofetarilor din Turism Romacircnia

25|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Interviul lunii|

fiu prezent la restaurant pentru că este nevoie de mine Am o armă Mauser calibrul 30-06 cu care am icircmpușcat căprior urs și cerb

Aveți doi fii Bogdan şi Dragoş Ne-ați mărturisit că mezinul familiei ndash Dragoș - vă calcă pe urme icircn ceea ce privește meseria și că icirci place să spună că s-a născut practic icircn bucătărie ȘB Dragoș este pasionat de gătit A urmat și un stadiu de pregătire la un restaurant din Elveția de unde s-a icircntors cu multe idei și cu un mare elan implicacircndu-se acum foarte serios icircn acest domeniu Anul trecut a participat la Tacircrgul Mon-dial de la Shanghai ndash China unde a fost foarte apreciat Tot Dragoș icircmi moștenește și pasiunea pentru vacircnătoare mă icircnsoțește de fiecare dată icircn călătoriile mele cinegetice și icircn curacircnd va susține examenul de vacircnător

Revenind la carnea de vacircnat puteți transmite cititorilor noștri cacircteva secrete și sfaturi utile Pentru că trebuie să recunoaștem gătitul vacircnatului dobacircndit este cel mai frumos omagiu pe care un vacircnător icircl poate aduce prăzii sale De exemplu care sunt secretele fezandării Ș B Se spune că tot vacircnatul se fezandează icircnsă nu este așa Doar carnea de vacircnat bătracircn sau cea care are miros mai intens trebuie să stea icircn baiț De exem-

plu eu nu pun carnea de căprior icircn baiț doar dacă fac pastramă sau dacă este vorba de un țap care are miros Icircn rest carnea de vacircnat se frăgezește se fezandează prin congelare icircmpachetacircnd-o foarte bine şi trăgacircnd-o icircn vid Cacircnd o scoatem o decongelăm la temperatura camerei Carnea de căprioară cel puțin se poate pregăti foarte simplu după ce este prăjită icircn unt ca un escalop se dă la o parte iar icircn untul care a rămas se adaugă 2-3 linguri de dulceață de afine sau de vișine puțin vin obținacircndu-se un sos delicios și foarte ușor de preparat Alt mod rapid de preparare carnea tăiată felii foarte subțiri este trasă icircn ulei de măsline icircn care am prăjit icircn prealabil puțin usturoi iar la sfacircrșit se adaugă sare și piperO rețetă mai nouă căprior cu bere neagră tot o influență din țările nordice Cubulețele de carne foarte fragede sunt trase icircn tigaie și stinse cu bere neagră Se agaugă un amestec de condimente (scorțișoară cuișoare puțin cimbru și foaie de dafin) Se servește cu crutoane de pacircine neagră și cu paste

Respectați icircntocmai rețeta sau inventați mereu ȘB Aceasta este arta bucătarului Trebuie să aibă imaginație și curaj să facă un preparat sau să icircl reinventeze

VPR

icircn toiul boncănitului și că acele zgomote sunt de fapt boncănitul cerbilor lopătari Odată cu ivirea primilor zori am putut vedea mai icircntacirci străpungacircnd ceața densă coarnele cerbi-lor Apoi ca o cortină ceața s-a ridicat și mi s-a oferit un spectacol uimitor icircn fața noastră se afla o turmă icircntreagă cacircteva sute de exem-plare A fost impresionat pentru că așa ceva nu mai văzusem niciodată ldquoE ușor să vacircnezi cerb lopătarrdquo- mi-am zis văzacircnd mulțimea icircnsă mai tacircrziu după trei zile de urmărire aveam să aflu că nu este tocmai ușor Foarte vigilente aceste animale dispar cacirct ai clipi iar exemplarele care rămacircn mai aproape icircn bătaia armei sunt din-tre cele tinere Așadar am așteptat momentul potrivit care se tot amacircna Am icircncercat să mă apropii prin pădure fără succes icircnsă Icircn ultima zi la sfatul paznicului am ales să mă apropii tacircracircș spre doi cerbi frumoși pe care icirci zărisem prin binoclu cam la 350 de metri Nu mai trăsesem niciodată la o distanță mai mare de 200 de me-tri nici vorbă de 300 dar era singura ocazie pe care o mai aveam Am mai icircnaintat cacircteva zeci de paşi am calculat o corecție potrivită pentru acea distanță și mi-am icircncercat norocul ldquoL-ați ratatrdquo icircmi spuse paznicul ldquoBa nu a căzut l-am văzut cum a căzut icircn focrdquo i-am răspuns Nu-mi venea să cred nici mie Cerbul lopătar căzuse icircn foc Cred că a fost și șansahellipMai am o amintire tot la vacircnătoare de cerb lopătar pe domeniile de la Charlota De această dată boncănitul se terminasehellip După ce am ales un mascul frumos din grup am ochit și am tras Spre marea uimire a mea și a paznicului icircmpușcasem o ciută Nu icircnțelegeam ce se icircntacircm-plase pentru că icircn cătare avusesem masculul Aruncacircnd o privire la cățiva metri de locul unde căzuse ciuta am văzut niște picături de sacircnge le-am urmat și la nici 20 metri am găsit și cer-bul Glonțul trecuse prin el și lovise ciuta care se aflase icircn spatele cerbului Deși pare o poveste vacircnătorească sunt sigur că și alți vacircnători mai puțin atenți pe direcția de tragere au avut parte de experiențe asemănătoare nu tocmai plăcute

Din ceea ce icircmi mărturisiți icircnțeleg că preferați vacircnatul mare Ce arme avețiȘB Vacircnătoarea la vacircnatul cu pene nu mă prea atrage Am fost de cacircteva ori la vacircnătoare de fazan icircnsă așa este aveți dreptate prefer vacircnacirc-toarea la vacircnat mare Iarna goana la mistreți deși aceasta se suprapune de multe ori cu zilele de sacircmbătă și duminică atunci cacircnd trebuie să

|26 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

După cum cunoaşteţi din numerele precedente ale VPR ca urmare a alocării Campionatului Mondial de Pescuit la Crap ndash 2012 către AGVPS

din Romacircnia Comitetul Director al FIPS ndash ed reunit la Roma icircn perioada 2-3 decembrie 2011 a examinat şi aprobat propunerea organizării evenimentului pe locaţia Corbu II ndash Constanţa administrat de SC RIG SERVICE SAAprobarea definitivă a fost totuşi condiţionată con-form uzanţelor şi procedurii acestui for decizional de inspectarea parcursului de către o comisie de omologare compusă din specialişti recunoscuţi şi acreditaţi de către FIPD-ed pentru această disciplină a pescuitului sportiv de competiţie Ca urmare a corespondenţei purtate s-a convenit ca inspectarea şi omologarea efectivă să se facă icircn perioada desfăşurării unei competiţii similare cu cea programată oficial Astfel a fost aleasă perioada icircn care s-a desfăşurat a XI-a ediţie a bdquoCupei RIGrdquo organizată de această dată icircn condiţii fără precedent

cu participarea a 75 de echipe formate din cacircte doi pescariAstfel icircn după-amiaza zilei de joi 17 mai delegaţia formată din domnii Antonio Gigli consilier al preşedintelui FIPS-ed Ugo Claudio Matteoli pentru pescuitul sportiv la crap şi Guido Mazza-rella căpitanul echipei Italiei de pescuit la crap dublă campioană mondială au fost preluaţi de echipa tehnică a AGVPS şi RIG SERVICE coordonată de dl Teodor Bentu vicepreşedinte al AGVPS cu probleme de pescuit Icircn perioada desfăşurării inspecţiei au fost evaluate toate criteriile de acredi-tare impuse de un eveniment de o ase-menea importanţă

Au fost apreciate icircn ordinea importanţei condiţiile de transport pacircnă icircn locaţia propusă spaţiile destinate festivităţilor de deschidere icircnchidere a competiţiei oficiale condiţii de cazare pensiune transport tur-retur pacircnă la pista de concurs sala de reuniuni a managerilor dotarea tehnică necesară preluării şi prelucrării rezultatelor afişajul electronic şi comuni-carea datelor amenajarea şi dotarea pistei de concurs densitatea populaţiei piscicole a bazinului şi frecvenţa capturilor Toate condiţiile preliminare au fost apreciate la super-lativ inclusiv costurile acestora propuse şi susţinute de administrator piesa de rezistenţă constituind-o amenajarea efectivă a pistei de concursPuşi icircn faţa unui parcurs amenajat pe trei sectoare de cacircte 25 de platforme consolidate şi pietruite cu dimensiunile de 15 x 10 m (derogare solicitată şi obţinută de la FIPS-ed) dotate cu mini-căsuţe din lemn cu două paturi şi cazarmament grupuri sani-tare ecologice drum de acces perimetral bazinului

pietruit facil pentru orice tip de autovehicul membrii comisiei au afirmat că standardele acestui bdquocarpo-dromrdquo sunt unice icircn Europa S-a punctat icircn plus la bdquoimpresia artisticărdquo prin cantitatea şi calitatea captu-rilor cu o frecvenţă incredibilă care i-a uimit pe evalu-atori Dovadă cele aproape 15 tone de peşte capturat pe durata celor 72 ore de concurs Este adevărat că icircn afara boicotului impus de APCR la această competiţie au participat cei mai buni pescari de crap din Romacirc-nia unii pentru icircncununarea palmaresurilor perso-nale sau pentru premiile substanţiale puse icircn joc alţii din curiozitate pentru testarea unei noi locaţii apărute pe harta Europei S-au capturat 14954 kg de peşte prima echipă clasată a prins 76829 kg iar media a fost de 199 40 kg echipăMenţionăm prezenţa icircn concurs a trei echipe reprezentacircnd Republica Moldova şi a patru echipe din Bulgaria Au fost prezenţi şi delegaţi din Franţa şi Rusia care au făcut propriile constatări şi au prelevat probe de apă icircn vederea preparării de nade şi momeli adecvate zonei omologate pentru găzduirea eveni-mentului Interviurile acordate de cei doi delegaţi ai FIPS-ed posturilor PV-TV Fishing amp Hunting Neptun TV şi VPR prezente la solicitarea administra-torului au relevat surpriza acestora faţă de realitatea constatată icircn condiţiile icircn care printr-o corespondenţă tendenţioasă fuseseră preveniţi asu-pra unor bdquodeficienţe majorerdquo imaginare de altfel a pachetului de servicii şi a pistei de concurs Acţiunea s-a dovedit a fi icircncă o reuşită a AGVPS susţinută din plin de SC RIG SERVICE SA ndash Constanţa şi de CJ Constanţa pentru promovarea pescuitului sportiv competiţional şi a preocupărilor icircn acest do-meniu pe plan naţional şi internaţional continuacircnd tradiţia de 55 de ani de recunoaştere mondială a Romacircniei icircn această disciplină

MI

|Competiții

CAMPIONATUL MONDIAL DE PESCUIT SPORTIV LA CRAP ndash ROMAcircNIA 2012OMOLOGAREA INTERNAŢIONALĂ OFICIALĂ A LOCAŢIEI CORBU II ndash CONSTANŢA

Ilustrația autorului

PSRăspundem cu această ocazie şi unor articole denigra-toare apărute icircn presa halieutică prin compararea cu rezultatele obţinute icircn aşa numitul bdquocampionat naţionalrdquo paralel organizat de APCR pe acumularea Săruleşti Pentru comparaţie cele 33 de echipe participante au capturat un total de 2050 kg de peşte prima echipă clasată 25661 kg media fiind de 6212 kgechipă icircn condiţiile icircn care 6 echipe nu au prins nici un peşte

27|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări

APRECIERILE OFICIALILOR FIPS-ed ASUPRA CALITĂŢILOR PISTEI DE CONCURS CORBU II ndash CONSTANŢA

Aflat icircn locaţia care va găzdui cel de-al XIV ndashlea Cam-pionat Mondial de Pescuit Sportiv la Crap ndash Romacirc-

nia 2012 redactorul VPR a consemnat următoarele declaraţii

Domnul Antonio Gigli ndash consilier al preşedintelui FIPS ndash ed Ugo Claudio Matteoli pentru activitatea competiţională de pescuit la crap Am venit aici la indicaţiile Domnului Matteoli preşedintele Fips-ed Am venit fiind puţin sceptic de modul icircn care pista de concurs o să fie pregătită pentru un eveniment de talia Campionatului Mondial Am rămas uimit de modul icircn care cei de aici au rezolvat toate problemele organizatorice este o pistă de concurs excepţională sunt foarte plăcut impresionat De asemeni sunt impresionat de calitatea capturilor pe care cei care sunt acum icircn concurs le-au realizat s-au prins foarte mulţi crapi iar pista este una extrem de potrivită pentru Campionatul Mondial E de neimaginat să poţi prinde icircn 24 de ore de la icircnceputul

concursului 190 de capturi reprezentacircnd 350 kg de peşte Este incredibil Sunt foarte mulţumit de ce am găsit icircn Romacircnia Chiar aş

vrea să rămacircn aici dacă ar fi posibil Sunt uimit de ce aţi reuşit să faceţi aici Dacă mi-ar fi povestit cineva nu aş fi crezut Sunt mulţumit de calitatea peştelui n-am mai văzut ase-menea densitate de exemplare viguroase cu o medie a greutăţii atacirct de ridicată Nu pot decacirct sa-i felicit pe cei care s-au ocupat de organizarea acestei piste de concurs şi sunt sigur că o să rezulte un eveniment de care o sa-şi amintească toata lumea Icircn concluzie sunt foarte mulţumit de cum au decurs lucrurile de relaţia pe care noi cei de la Fips-ed am avut-o cu organizatorii cei care au dovedit că au abilitatea de a gestiona un asemenea eveniment cum este un Campionat Mondial aşa că le mulţumesc din partea celor de la Fips-ed şi felicit AGVPS din Romacircnia pentru alegerea făcută Domnul Guido Mazzarella căpitan al echipei Italiei de pescuit la crap dublu campion mondial Aveţi o organizare excelentă şi noutăţi pe care nu le-am văzut la alte campionate mondiale la care am asistat sau chiar am participatConstrucţiile au fost extrem de laborioase şi s-au făcut eforturi uriaşe tehnice şi materiale Criteriile impuse de regulamentul internaţional au fost respectate cu rigurozitate şi aveţi o pistă de competiţii unică icircn Europa Aşteptăm cu interes candidatura ţării dvs pentru găzduirea şi organizarea unor astfel de competiţii şi icircn anii următori

a consemnat Mugurel Ionescu

Ilustrația autorului

Dl Guido Mazzarella verifică standurile de concurs icircmpreună cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Dl Antonio Gigli detaliază aspectele tehnice cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Populare cu crapi Crap icircn minciog

|28 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Ihtiologie

Pe radiile celorlalte icircnotătoare sunt rar pete şi foarte palideColoritul este mai icircntunecat la populaţiile reofile Variabilitatea este foarte pronunţată Populaţiile din porţiunile superioare ale racircurilor au corpul mai alungit profilul dorsal mai puţin convex capul şi ochii relativ mai mari pedunculul caudal mai lung şi mai icircngust pectora-lele şi mustăţile mai lungi Lobii caudalei sunt mai ascuţiţi şi coloritul mai intens Populaţiile limnofile din pacircraiele macircloase şi cursul inferior al racircurilor au caractere opuse Icircn acelaşi racircu există o trecere gradată icircntre populaţia reofilă din amonte şi cea limnofilă din aval icircn anumite racircuri există populaţii cu caracter intermediar Icircn unele bazine de exem-plu Crişul Mic şi Someş există doar forma limnofilă pacircnă spre izvoare Ecologie Trăieşte icircn diverse categorii de racircuri lent sau moderat curgătoare preferă pacircraiele mici mai mult sau mai puţin macircloase din regiunea submontană sau colinară pre-cum şi cursul superior al racircurilor mici ce izvorăsc la cacircmpie Icircn racircurile mari este mai frecvent icircn partea superioară a cursu-lui lor mijlociu icircnsă nu atacirct icircn cursul principal al racircului cacirct icircn braţele laterale cu apă mai lentă Icircn cursul inferior al racircu-rilor mari devine tot mai rar icircn Dunăre nu ajunge niciodată Spre deosebire de celelalte specii ale genului trăieşte şi icircn ape stătătoare bălţi şi iazuri dar numai icircn acelea care au sau au avut legătură cu vreun racircu Icircn racircurile icircn care trăieşte icircn număr mare formează cacircrduri mici Reproducerea durează din mai pacircnă spre sfacircrşitul lui iulie Icrele sunt depuse icircn curent pe fund tare Se reproduce icircnsă şi icircn ape stătătoareDimorfismul sexual este slab marcat Tuberculii nupţiali s-au observat la masculi icircn rare cazuri şi sunt mărunţi Icircnotătoarele sunt mai lungi la masculi Hrana constă icircn primul racircnd icircn larve de insecte reofile (tricoptere efemeroptere mai rar tipulide tabanide) din amfi-pode viermi şi moluşte Consumă uneori şi alge din biodermă sau resturi vegetale Exemplarele pătrunse icircn bălţi consumă intens cladocereImportanţa economică este locală deşi carnea este gustoasăRăspacircndire geograficăTrăieşte icircn bazinele Dunării şi Histrului Icircn Germania şi Ce-hia are loc o integrare icircntre rasele obtusirostris şi gobio iar icircn sudul bazinului Dunării ndash Serbia Bulgaria ndash icircntre obtu-sirostris şi bulgaricus Icircn Romacircnia lipseşte icircn Dunăre şi bălţile ei Icircn rest există practic icircn toate racircurile şi pacircraieleEste semnalat pacircnă icircn prezent icircn Tisa şi Iza la Sighet Vişeu de la Vişeul de Sus la vărsare Bistriţa transilvăneană de la Bistriţa pacircnă la vărsare Icircn Someşul Mic trăieşte forma limnofilă din amonte de Gilău pacircnă la Dej şi icircn toţi afluenţii săi de asemenea icircn bazinul Crişurilor Icircn Mureş se găseşte sub forma reofilă de la Gheorgheni pacircnă la Tg Mureş icircn afluenţii Mureşului superior pacircnă la Tg Mureş icircn Arieş la Turda confluenţă cu Arieşul icircn Bega de la Margina la Timişoara icircn Caraş de la Carasova icircn aval icircn Nera (forma reofilă) din amonte de Bazovici pacircnă la vărsareIcircl găsim de asemenea icircn bazinul Jiului icircn Olt de la Miercurea Ciuc la Drăgăşani icircn Vedea de la izvoare pacircnă la Smacircrdinoasa (Teleorman) şi icircn ceilalţi afluenţi ai Ve-dei de la izvoare pacircnă la vărsare icircn Argeş de la Curtea de Argeş pacircnă la Bucureşti icircn Neajlov la Bălăria şi Co-mana (Giurgiu) icircn Dacircmboviţa de la Tacircrgovişte pacircnă la Bucureşti icircn Colentina şi afluenţii ei de la izvoare pacircnă icircn aval de Bucureşti icircn Ialomiţa din amonte de Tacircrgovişte pacircnă la confluenţa cu Prahova icircn Siret de la intrarea icircn ţară (fauna reofilă) pacircnă icircn aval de confluenţa cu Putna (forma limnofilă) icircn racircul Bacircrlad şi afluenţii săi de la izvoare pacircnă la vărsare precum şi icircn unii afluenţi

Dumitru GIUGIUCĂ

PorcuşorulGobio gobio obtusirostris ndash Valenciennes ndash 1844

Icircncadrare sistematică

- Ordinul Cypriniformes Goodrich 1909- Subordinul Cyprinoidei Berg 1940- Familia Cyprinidae Jordan şi Evermann 1896- Genul Gobio Cuvier 1817

Denumiri populare porcon corcodan ghivă givă mur-goi petroc pietroşelDescriere Corpul este moderat alungit şi comprimat lateral icircnălţimea sa reprezintă la exemplarele adulte din ape mai rapide 17-21 din lungimea corpului fără caudală iar la exemplarele din ape mai lente 18-26 din aceastaGrosimea reprezintă 80-85 din icircnălţime Profilul dorsal variază icircn funcţie de icircnălţime la exemplarele cu corpul icircnalt acest profil este puternic convex iar la cele cu corpul alungit convexitatea este mult mai redusă profilul dorsal apropiin-du-se de orizontală Profilul ventral este orizontal Lungimea capului reprezintă 24-29 din cea a corpului mediile fiind de aproximativ 26-27 la populaţiile reofile (din amonte) şi 26-269 la cele limnofile (din aval) Botul este scurt şi obtuz iar lungimea lui reprezintă 85-12 din lungimea corpului Botul este mai scurt decacirct spaţiul post-orbital Gura este inferioară semilunară deschiderea ei ajunge sub nări iar inserţia mandibulei sub icircnceputul sau sub prima jumătate a ochiului Ochii sunt mici depărtaţi şi privesc lateral diametrul lor reprezintă la adulţi 42-73 din lungimea corpului la majoritatea populaţiilor limnofile şi 58-67 la majoritatea celor reofile Mustăţile sunt de lungime variabilă lungimea lor reprezintă la populaţiile reofile 65-105 din lungimea corpului şi 23-35 din cea a capului la aceste populaţii mustăţile ajung la nive-lul ochiului Pedunculul caudal este comprimat lateral icircnălţimea sa minimă fiind mai mare decacirct grosimea sa Lungimea pedun-culului caudal reprezintă la populaţiile reofile 20-25 iar la cele limnofile 19-24 din lungimea corpului icircnălţimea minimă reprezintă 7-11 din lungimea corpului şi 35-50 din cea a pedunculului caudal Spaţiul predorsal reprezintă 42-50 din lungimea corpului Marginea dorsalei este uşor concavă Caudala este moderat scobită cu cei doi lobi egali vacircrfurile lor fiind ascuţite la populaţiile reofile şi rotunjite la cele limnofile Vacircrful pec-toralelor la majoritatea exemplarelor nu ajunge inserţia ventralelor Inserţia ventralelor este situată puţin icircn urma inserţiei dorsalei cam sub prima radie divizată a acesteiaPieptul şi istmul sunt parţial sau chiar total acoperite cu solzi Colorit Partea dorsală este cenuşiu-verzuie icircnchisă iar capul este şi mai icircnchis Pe spate are 7-10 pete mici slab definite Pe flancuri are 7-10 pete icircntunecate de mărimi foarte variabile icircn general are 5 dungi longitudinale brun ndash negricioase Solzii liniei laterale sunt bordaţi cu negru avacircnd două pete negricioase una sub alta Faţa ventrală este alb-gălbuie Icircnotătoarele sunt incolore pe radiile dorsalei sunt 3 şiruri de pete negricioase pe cele ale caudalei sunt 4

29|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Echipamentul Pescarului

Pentru mine cel puţin a fost foarte greu la icircnceput să

decid ce echipament de pescuit la muscă ( FLY ) să achiziţionez ca să pot să icircnvăţ cacirct mai repede şi mai uşor tehnicile de lansare a şnurului şi bineicircnţeles să fie adecvat mărimii peştilor pe care icirci urmăresc şi dimensiunilor muştelor pe care o să le folosesc Deoarece cele mai multe partide de pescuit le desfăşor pe racircul Jiu care are lăţimi destul de mari am optat pentru o lansetă clasa 5 mulinetă clasa 5 şi şnururi clasa 4 şi clasa 5 Pentru că citisem icircn alte reviste dar şi pe internet că cea mai potrivită pen-tru un icircncepător este o lansetă cu acţiune ldquomai blacircndărdquo am ales o lansetă de acţiune MF adică me-dium-fast Ulterior am achiziţionat şi o lansetă clasa 6 mulinetă clasa 6-7 şi şnururi clasa 6 şi clasa 7 De data aceasta am ales lanseta de acţiune F adică fast La lanseta clasa 5 de acţiune MF icircncărcarea la lansările şnurului se realizează pe prima jumătate a lungimii lanse-tei iar la lanseta de clasa 6 de acţiune F icircncărcarea se realizează icircn zona de vacircrf Am pescuit cu am-bele lansete şi am folosit la lansări şi şnururi egale dar şi mai mici sau mai mari faţă de clasa lanse-tei Astfel am observat anumite particularităţi pentru fiecare lansetă icircn funcţie de clasa şnurului pe care icircl foloseam de mărimea muştelor şi de condiţiile meteo Pentru cazul icircn care am folosit lanseta clasa 5 de acţiune MF am execu-tat lansările mai lent ca să nu forţez lanseta şi să-i dau timp să se icircncarce

cacirct mai bine cu greutatea şnurului Cel mai impor-tant este că pentru un icircncepător lanseta cu acţiune MF nu ldquotaxeazărdquo atacirct de aspru greşelile la lansare Am folosit fără probleme şnurul clasa 5 cacirct şi pe cel de clasa 4 dar la cel de clasa 6 am observat că lanseta se icircncărcă prea mult la lan-sare şi există posibilitatea chiar să se rupă de aceea nu am mai folosit şnururi mai mari icircn clasă decacirct lanseta Şnurul de clasa 4 l-am folosit icircn special cacircnd am pescuit pe racircurile mai mici deoarece mi s-a părut că se ldquoaşeazărdquo pe apă mai discret iar pe cel de clasa 5 cacircnd am pescuit pe Jiu Pentru cazurile icircn care vacircntul avea intensificări mult mai bine s-a com-portat la lansări şnurul de clasa 5 Contrar anumitor păreri citite am observat că lansările la distanţă le execut mai bine cu şnurul de aceeaşi clasă cu lan-seta faţă de cel de clasă mai mică De asemenea nu am reuşit să execut

lansări corecte cacircnd am folosit muşte prea mari icircn special streamere sau nimfe supra lestate Pentru lanseta de cla-sa 6 cu acţiunea F am pu-tut executa lansările mai rapide deoarece aceasta se icircncarcă icircntr-un timp mai scurt sub greutatea şnurului Icircn schimb aceas-ta mă ldquotaxardquo mai aspru la greşelile de lansare Un avantaj la această lansetă a fost acela că am folosit şi şnurul de clasă mai mare fără să am probleme deose-bite la icircncărcare Lansările la distanţă au fost vizibil mai lungi faţă de cazul icircn care am folosit lanseta cu acţiune MF şi de aseme-nea lanseta cu acţiune F s-a comportat mai bine pe vacircnt Tot cu această lansetă am folosit fără probleme şi streamerele mari şi nimfele mai grele De obicei cacircnd pes-cuiesc pe racircuri mai mici folosesc lanseta clasa 5 cu şnurul de clasa 4 iar pen-tru Jiu şi bălți lanseta clasa 6 cu şnururile de clasa 6 şi cel de clasa 7 dar şi lan-

seta de clasa 5 cu şnurul de aceeaşi clasă Cacircnd urmăresc avatul sau alţi răpitori de talie mai mare folosesc numai lanseta de clasa 6 Totuşi lansetele cu acţiunea mai blacircndă adică cele care se icircncarcă icircn prima jumătate sau pe aproape toată lungimea preiau mai bine şocurile unui peşte mai mare şi protejează mai bine for-facul şi leader-ul Poate şi pentru faptul că de ani buni de zile am pescuit avatul icircn special la spinning şi am practi-cat un pescuit de viteză acum cacircnd ldquoam mai icircnvăţatrdquo cacirct de cacirct tehni-ca de lansare a şnurului icircmi place mai mult să pes-cuiesc ldquola flyrdquo cu lanseta mai rapidă adică cea cu acţiunea F ndash fast Icircn icircncheiere concluzia personală este că nu există o regulă strictă icircn a ne alege acţiunea lansetei fly cu care dorim să pescuim deoarece contează carac-terul firea dar şi ldquomacircnardquo (icircndemacircnarea) fiecăruia icircn parte Icircn schimb clasele lansetelor faţă de peştii pe care icirci urmărim şi celelalte reguli de echilibrare corectă a echipamentului trebuiesc respectate

Doru DINEA

CAcircTEVA OBSERVAŢII PERSONALE despre echipamentul de pescuitcu muştele artificiale

Ilustrația autorului

|30 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Agenda Pescarului

POPULAtildeRI CU PEAEligTI NOBILI IcircN BIHOR

CUM PAtildeSTRAtildeM PEAEligTII IcircN STARE PROASPAtildeTAtilde

La icircnceputul anului 2012 s-au făcut repopulări cu peşti nobili din speciile crap şi amur icircn lacurile licenţiate pentru acvacultură din patrimoniul AJVPS Bihor Ast-

fel deşi erau destul de bine populate lacurile Leş Fegernic Diosig Cristur şi-au primit noii oaspeţi peşti reproducători şi viitori reproducători astfel avem garanţia perpetuării spe-ciilor mult apreciate de pescarii de staţionar Cele peste 4 tone de peşti au fost lansaţi icircn cele mai bune condiţii tehnice alături de ştiucile mari din Leș ndash anul 2011 a fost marcat de o ştiucă de 12 kg - specie deversată tot de noi acum cacircţiva ani alături de plăticile ce au ajuns şi la 700 g bucata urmare a reproducerii naturale acţiune icircncepută acum 8 ani doar cu cacircteva exemplare de plătici reproducători au dovedit strate-

Tematica nu este o problemă pentru pescarii de pes-cuit staţionar deoarece juvelnicele de 2-3 metri lun-gime bine scufundate icircn apă vor ţine peştii vii pe

toată durata partidei Lansetiştii şi muscarii au icircnsă ne-voie de tehnici şi dotări e drept accesibile Aici aş insista puţin asupra necesităţii procurării unui coşuleţ de nuiele icircn care lansetistul ori muscarul icircşi pot ţine peştii icircn stare proaspătă pe toată perioada deplasării pe malul racircului In-sist pe această strămoşească metodă şi dotare icircntrucacirct uti-lizacircnd coşuleţul ce l-am moştenit şi care are cca 120 de ani mi-a asigurat icircntotdeauna păstrarea proaspătă a peştilor prinşi la muscă păstrăvi ori lipani mai puţin cleni pe care-i eliberez imediat Fizica icircşi are legile ei iar secretul bunei funcţionări a coşuleţului se bazează tocmai pe una dintre acestea -fenomenul de evaporare ndash deci implicit şi răcire Fără intenţia de a da lecţii iată cum procedez După ce am prins cacircţiva păstrăvi icirci eviscerez le scot branhiile şterg bine interiorul de sacircngele icircnchegat ce-i element toxic şi primul ce produce alterarea pun un praf de sare dintr-o solniţă cu orificii ce-o port icircn coşuleţ icircnvelesc peştii icircntr-un prosop de cacircnepă umectat şi icirci pun icircn coşuleţ La uscarea aproape completă a prosopului icircl reumectez astfel se reia fenomenul de evaporare-răcire ce durează cam 2 ore Pes-cuind la munte prefer partidele de după-amiază - seară iar cacircnd pescuiesc de dimineaţă şi am 1-2 păstrăvi legali la

gia cu efect icircn timp icircndelungat dar care asigură continuita-tea speciei icircn noul mediu De altfel şi şalăii din lacul Feger-nic vor fi tentaţia fiecărui undiţar Referindu-mă la această specie dispărută din Crişul Repede icircn perioada poluărilor industriale acum este bine reprezentată icircn racircu datorită unei acţiuni pe care am realizat-o icircn 1992 cacircnd icircn urma dezafectării pescăriei Martihaz am cules din iazurile ce ur-mau a fi desecate o cantitate de peste 2000 bucăţi strapazani - şalăi de 15-30 cm - pe care cu cacircţiva pescari sufletişti i-am transportat icircn mare viteză fără pierderi icircn racircul Crişul Repede zona de vest După cacircteva zile cu factorii locali am obţinut ridicarea stavilei de la punctul de priză vest astfel undele racircului au dus devale o populaţie de şalăi ce azi oferă exemplare de peste 5-6 kg Trebuie să menţionez public şi poate domnul ministru al agriculturii ne va icircnţelege nemulţumirea absurditatea faptului că şi icircn prezent salariaţi ai ANPA eliberează permisele de pescuit fără ca solicitanţii să fie membri ai vreunei asociaţii de pescari Această categorie de pescari fără a contribui cu nimic la menţinerea patrimo-niului piscicol devin paraziţi consumatori şi distrugători ai fondului piscicol natural al apelor publice

orele pracircnzului sub umbrarul arinilor ori brazilor icirci pun la copt icircntr-o spuză de jar Fie-mi permis să fac o paranteză şi să descriu reţeta rapidă Fac un foc mic din crengi us-cate pun 2-3 bucăţi mai grosuţe pentru o inima de jar Icircntre timp cacirct arde focul sărez puţin peştii evisceraţi introduc icircn interior cacircţiva muguri de brad cacircteva flori de cimbrişor o linguriţă de unt ori margarină icircnvelesc peştii icircntr-o folie de aluminiu şi icirci pun icircn spuza de jar şi cenuşa fierbinte După vreun sfert de ceas cacircnd aud uşoare pocnituri şi sfacircracircieli scot peştii icircmbrăcaţi icircn folie las să se răcească niţel şi cacircnd desfac folia izul de muguri de brad şi cimbrişor nu poate fi descris icircn cuvinte Niciodată acasă nu am reuşit asemenea bunătăţi pe care le-am icircnvăţat icircn bătracircna Marmaţie Din experienţa cacirctorva decenii de muscărit afirm cu toată responsabilitatea că utilizacircnd coşuleţul chiar şi la partide de spinning la bibani niciodată nu am avut peşti cu icircnceput de alterare Am văzut anul trecut un pes-car ce-şi ţinea cacircţiva cleni şi scobari icircnşiraţi pe o creangă de salcie ce aveau un aspect penibil de peşti spacircnzuraţi imagine ce nu poate fi comentată Cred că nu este nevoie să mai menţionez de dotările moderne de azi lădiţe frigorifice cu patroane ICE ori micile dar excepţionalele frigidere ce funcţionează la 12 volţi şi ţin o temperatură constantă de 1-2 grade celsius timp de cacircteva zile

TP

|Titus Pintea

FotoM Ionescu

31|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pe apele mapamondului

D acă ar fi să aleg un peşte care poate da satisfacţii constante de-a lungul sezonului de pescuit

pe continentul nord-american acesta ar fi cu siguranţă bass-ul sau aşa cum mai este numit bibanul americanCacircnd spunem biban gacircndul ne duce la pescuitul cu năluci pentru unii sau cu momeli natu-rale pentru alţii la peştii activi mai tot timpul sezonului cald chiar şi atunci cacircnd tempera-tura apei amorţeşte majoritatea celorlalte specii Pe continen-tul nord-american pe lacircngă ldquotradiţionalulrdquo biban pe care icircl găsim şi icircn apele europene pescarii pot prinde şi un bdquofrate mai marerdquo al acestuia bibanul ameri-can sau bass-ul Iar cacircnd spun ldquomarerdquo mă gacircndesc atacirct la talia semnificativ mai mare a exem-plarelor cacirct şi la spectaculozitatea pescuitului acestei specii Aici mă refer la faptul că este un peşte activ atacirct la temperaturi estivale normale ale apei cacirct şi la cele ce nu se icircnscriu icircn limitele bdquonormaluluirdquo fie ele scăzute sau ridicate Icircn plus varietatea largă de năluci şi momeli naturale la care bdquorăspunderdquo fără a face mof-turi icircl situează aş putea spune pe unul dintre primele locuri icircn clasamentul peştilor favoriţi ai pescarilor canadieni şi ameri-cani Un alt atu este acela al spectaculozităţii pescuitului icircn sine pornind de la varietatea de condiţii acvatice icircn care il găsim şi pacircnă la drilul presărat adesea cu salturi spectaculoase

şi scuturături energice din cap care vor rămacircne cu siguranţă icircntipărite icircn me-moria norocosului pescar Dar să le luăm pe racircndIcircl găsim icircn lacuri şi racircuri cu apă de adacircn-cimi diferite fără a fi foarte pretenţios la condiţiile de oxi-genare apele natu-rale fiind oricum su-ficient de curate pe continentul vecin Preferă adăpostul structurilor scu-fundate coame sau şanţuri bo-lovani trunchiuri rădăcini sau um-bra şi protecţia vegetaţiei ac-vatice atacacircnd din-spre adacircnc spre suprafaţă printre frunzele de nufăr sau brădişul des Patrulează adesea icircntre aceste structuri apăracircndu-şi teritoriul de potenţialii bdquoinvadatorirdquo putacircnd fi astfel prins şi la pescuitul la trenă Se hrăneşte cu aproape tot ce mişcă icircn apă fără să scape nici o oportunitate am prins bass chiar şi la boabă de porumb cacircnd dădeam după crap Atacă o varietate de năluci artificiale de la rotative şi oscilante şi pacircnă la voblere şi twistere Se pare icircnsă că are o atracţie deosebită la spinnerbait o combinaţie icircntre rotativă şi softbait o nălucă agreată şi de majoritatea pasionaţilor şi care aparent

folosite de multe ori pescarii preferă să ridice peştele di-rect din apă lăsacircnd la o parte minciogul Răspacircndirea largă a bibanului american alături de caracteristicile pescuitului său au făcut din acesta una din capturile preferate căutate şi apreciate de pescarii nord-

americani Adesea pentru a spori farmecul partidei pescarii aleg canoea pentru deplasare fapt ce le permite să pătrundă mai adacircnc icircn universul acestui peşte icircnlesnindu-le accesul icircn locuri unde bărcile cu motor nu pot pătrunde Faima speciei a depăşit deja de ceva timp ho-tarele continentului de origine bass-ul fiind icircntacirclnit tot mai des şi icircn apele europene unde a fost introdus şi unde continuă să cacircştige tot mai mulţi adepţi

MAC

poate salva reputaţia de pescar icircntr-o varietate de situaţii Lan-setele folosite sunt icircn general cu acţiune de mijloc de putere medie ce permit lansarea şi controlul nălucilor cu greutăţi icircntre 3-5 şi 7-10 grame Se fo-losesc fire monofilament 025-030 sau textile mai rezistente

la abraziune recomandate mai ales dacă pescuim icircn zone cu vegetaţie acvatică abundentă Se poate pescui atacirct de pe mal cacirct şi din barcă caz icircn care so-narul poate fi de mare ajutor mai ales dacă avem de-a face cu o apă necunoscută Drilul este destul de scurt bass-ul opunacircnd doar iniţial rezistenţă timp icircn care aşa cum spuneam sare spectaculos din apă scuturacircndu-şi energic capul Icircnţeparea este icircn majoritatea cazurilor sigură rateurile sunt rare dată fiind gura largă cu cartilagii tari mai ales icircn cazul basului cu gura mare Profitacircnd de acest lucru precum şi de rezistenţa firelor

BASS-UL AMERICAN

Ilustrația autorului

|32 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pagina muscarului

Similitudini şi diferenţe icircntre muşte de catalog şi cele tradiţionale

|Titus pintea

Am avut curiozitatea dar şi plăcerea să fac comparaţii icircntre muştele noastre tradiţionale cu care generaţii

de muscari romacircni au pescuit decenii la racircnd şi muştele din cataloagele străine DAM ORVIS BAYLEI etc Constat că diferenţele sunt notabile icircn colorit şi conformaţie uşor de constatat de pescarii ce-şi confecţionează muştele şi au experienţa anilor Icircn acest sens aş exemplifica prin cacircteva modele mai cunoscute şi folosite de muscarii noştri Icircn cataloage apare un tandem bine cu-noscut modelul March Brown bdquomalerdquo şi March Brown bdquofemalerdquo Primul se aseamănă cu musca noastră de arin icircnsă susţin că aceasta din urma este mai eficientă icircn perioada icircnceputului de sezon Am şi o posibilă explicaţie Icircn mai musca de arin este icircncă icircntr-un stadiu de dezvoltare incipientă şi de regulă zborul său icircncă slab se termină icircn apă deci pistruiatul primeşte fiind şi el moleşit din iarnă o muscă icircncă mică Dacă i-am oferi un March Brown din import de cele mai multe ori doar se mişcă din cotlonul său dar nu atacă păroasa arătare Dacă icircncercăm cu modelul bdquofemalerdquo aceasta se aseamănă cu musca de cara-bete la noi se mai numeşte şi bdquocaprardquo Insecta icircn mai este de-parte de a zbura doar icircn final de lună Deci bazacircndu-ne pe modelele noastre avem şanse mai bune Scuturacircnd icircn final de mai cacircteva crengi de arin am găsit icircncă muşte cleioase ce se prindeau de partea infer-ioara a frunzelor aspect ce-mi

confirmă cele afirmate anterior Dar făcacircnd şi probe de muşte eficiente pe aceeaşi apă peştii mi-au atacat mai des modelul indigen şi foarte slab pe cel de catalog un model original primit din partea campionului de muscă al Bavariei Modelul bdquofe-malerdquo a fost bun doar icircn iunie mai mult la cleni Icircnsă acest din urmă model legat pe cacircrlige mici nr 14-16 a fost bun la lipani cu menţiunea că era atacat icircn după-amiezile icircn care musca de carabete se ridi-

ca deasupra racircului Icircntr-o zi am primit un model francez o viespe sofisticată icircn construcţie ce avea picioruşe icircnnodate din barbule de pană de curcan greu de realizat fiind după aprecierea mea o muscă de lac denumită icircn catalog Danga Imago Aceasta la peştii noştri nu a reuşit sa stacircrnească interesul Dar reducacircndu-i bogata icircmbrăcăminte de perucă şi picioare am rămas oare-cum la o viespe roşie indigenă pe care cacircţiva cleni harnici au apucat-o ferm Icircn două săptămacircni cacirct am fost gazda campionului bavarez am văzut cum din cele cacircteva sute de muşte cu care a sosit nu mai ştia din care să lege la capăt ori pe săltătoare şi pierdea minute icircn şir cu alegerea acestora Astfel pe pacircracircul Finiş icircmi prezenta un model cu un nume pompos Grenwels Glory e drept muscă verde cum i-am sugerat dar icircncă nestudiată de irideii noştri Aşa se face că-n trei zile de muscărit din bdquostupulrdquo de artificiale

aduse nu a aflat modelul local Aşadar i-am dat cu teamă o muscă verde cu păr ciocolatiu cercuire fină gălbuie la care icircn final păstrăvii dar mai des li-panii Finişului din acei ani i-au oferit o partidă plăcută Pe lacul Lugaş ce are cleni frumoşi muştele irlandeze de lac nu au dat rezultate Am creat modelul pe un ac mult mai mic decacirct cel original fără picioruşe dar cu un abdomen pronunţat pe curbura cacircrligului pe un ac nr 12 cu tijă lungă Fiind zi de primăvară-vară mi-am luat varga de muscă şi-am ieşit icircn prima partida a anului pe Crişul repede icircntr-o zonă icircn care anul trecut am luat şi cleni dar şi curcubei Ca o observaţie meteorologică icircn 2 zile de la 8 grade la pracircnz aerul atmosferic arăta la umbră plus 21 grade derutacircnd oameni şi peşti Dar iată ce mi-am notat icircn carneţelul meu de pescar file ce de ani icircmi oferă plăcute aduceri aminte Ziua I-a soare şuvoiul sub barajul Lugaş o singură muscă de capăt March Brown bdquomalerdquo Lansez icircn şuvoaie line şi văd mişcare de peşte fără atac Rezultatul zilei un clean de 26 cm Ziua II-a ndash soare căldură plus 21 grade Pescuiesc pe şuvoiul de ieri cu o muscă de capăt model de bdquoarinrdquo corp arămiu codiţă din barbule de fazan perucă de potacircr-niche icircnchisă Rezultatul zilei 3 cleni peste 25 cm cinci juniori doi bibani ce i-am văzut icircntre doi bolovani sorindu-se Peşti sperioşi şi timizi icircn atac Am văzut un curcubeu ce a venit pacircnă sub muscă fără sa o apuce dar apa era aşa de curată icircncacirct e posibil să mă fi văzut Nu am putut pescui mai mult de-un ceas picioarele amorţindu-mi icircn apa icircncă rece Nu trag concluzii le las la latitudinea muscarului dar ştiu sigur că-n luna mai cleanul din zona

montană va ataca nebun bdquopotacircrnicheardquo deschisă oferind spectacolul atacu-lui din cacircrdul ce se soreşte sub arinii bătracircni Păstrăvii icircncă molateci vor sălta bine la minuscule bdquobaxmanurirdquo dar şi la delicatele bdquomosqui-tordquo Mai ştiu că noaptea din preziua dezlegării la munte a fost foarte lungă dar maşina parcă icircnţelegacircndu-ne dorinţa s-a grăbit spre apele de sus

FotoT Pintea

33|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|1 iunie

Mini sfaturi pentru mini pescari

IULIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30 31

DLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVSDLM

208305356451045136228321414509601643011101149235316408449533031118157349443536624008042139236

651746837944632721815905957

110112031305649738826913

1001104911331215618705749837931

10241107629724819918

1433152616241714131514091458154916421736182519141236131914061454153916261711175612541345143615271618170518011211130814041502

211622092311

-1857194920452134222422542343

-1913200120462134221922592351

-184119262109215622492337

-1854192620342131

536

542

549

556

2104

2100

2054

2047PP

LP

UP

LN

Icircncepem cu icircnceputul adică prezentarea elementelor de bază ale pescuitului cu undiţa Icircntre cele cinci componente ale undiţei vargă plută fir plumb şi cacircrlig trebuie să fie

armonie compatibilitate şi echilibru altfel undiţa nu va fi utilă la pescuit Chiar şi lanseta trebuie să icircndeplinească această regulă generală Imaginaţi-vă o vargă firavă cu un fir gros şi un carmac pentru prins somni sau o lansetă cu un tambur mic icircn care abia icircncap cacircteva spirale de nailon de un milimetru grosime iar lacircngă plumb două cacircrlige mici pentru bdquolibelulărdquo Cu ochiul minţii veţi vedea dezechilibrul şi lipsa de armonie Cumpăraţi din magazin mai multe categorii de vergi cacircrlige plute plumbi şi fire şi uniţi-le icircntr-un ansamblu armonios icircn concordanţă cu peştii care trăiesc icircn apa unde vreţi să pescuiţi Interesaţi-vă la pescarii localnici sau la prieteni care au mai pescuit icircn acea apă Peştii de mărime şi greutate bdquorecordrdquo nu se pun icircn bdquoecuaţierdquo hellipVarga o cumpăraţi icircn raport cu puterea voastră de macircnuire plutele le echilibraţi icircntr-o găleată plină cu apă adăugacircnd sau reducacircnd numărul de plumbişori pacircnă cacircnd 80 din plută intră sub apă iar 20 rămacircne icircn afară ţinacircnd seama şi de greutatea momelilor pe care le veţi folosiPescarii mici nu trebuie să plece singuri la pescuit şi mai cu seamă icircn sălbăticie ci icircnsoţiţi de părinţi rude vecini prieteni pescari de la care vor icircnvăţa tainele naturii şi pescuitului şi vor primi ajutor icircn caz de nevoie Tot de la aceştia vor icircnvăţa cum să macircnuiască o vargă de pescuit cum se oboseşte şi se scoate peştele din apă cum se agaţă icircn cacircrlig momeala şi cum se nădeşte locul de pescuit Copilaşii pescari trebuie să icircnceapă lecţiile de pescuit cu o singură undiţă şi să nu stea pe locul de pescuit aproape de icircnsoţitori Pentru a nu greşi niciodată icircn preziua plecării la pescuit scrieţi un program al zilei de pes-cuit din care să nu uitaţi notarea unor utilităţi şi din care să nu lipsească apa macircncarea facircşul pentru vacircnt şi ploaie momeli nada undiţa rucsacul şepcuţa ochelarii de soare polarizanţi juvelnicul şi bdquonoroculrdquo pentru ziua de pescuit Am glumit dar ştiu pe cineva care a ajuns pe malul unei bălţi după ce a uitat acasă cutia cu momeli sau altul care din grabă a lăsat lacircngă uşă husa cu uneltele de pescuit ratacircnd ziua de pescuit Se mai poate icircntacircmpla dar se poate evita Pentru a nu adormi pe malul apei copilaşii pescari trebuie să se culce seara devreme pentru că o partidă de pescuit icircncepe icircn zori cacircnd răsare soarele Dacă vă interesează şi alte taine ale pescuitului citiţi materialele publicate icircn revista VPR icircn fiecare număr lunar unde sunt prezentate pe lacircngă aventurile icircntacircmplările amin-tirile din viaţa pescarilor şi sfaturi privind metodele de pescuit reţete de nade şi momeli şi nu numai Cartea micului pescar a rămas deschisă la pagina nr 1 Pacircnă terminaţi studiile aveţi de acumulat un volum uriaş de cunoştinţe Dar nu vă speriaţi Pescuitul este o distracţie şi o competiţie ca orice sport Firicel icircntins

Valentin MALICIUC

IUNIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30

VSDLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVS

218259344433521035136234329418521619015103151239336431535629005049139233329411512618011105

756837924

10151112721819918

1012110512021303559644736824918

101611091213631728821912

1001104911361229527619

142915231609165817491302140915101611170817571839124313291419152016231726182919031211130914031453153916251721181912361327

2028210422122309

-195120242105215322362324

-1821191620012055214822462339

-1856195220452119215622432341

-18261909

533

531

531

528

2056

2100

2103

2104

LP

UP

LN

PP

Atenție la ora de vară

FotoM Ionescu

Prinse icircn capcanăORIZONTAL 1) Capcana trandafirului (sg) ndash Cei mai buni vacircnatori 2) Simtul ascutit al caprio-arelor ndash Bronzat natural 3) Curse ndash Incluse icircn club ndash Tariful dupa eliminarea celor cacircteva sute de metri patrati 4) A da cu marinimie ndash Pune capcana si fuge 5) Arma marilor profitori ndash Trimisa dupa inamic 6) Margine de tricolor ndash Cacircnd cifrele se aduna (pl) 7) Capcana ne-vazuta ndash Coada de taur 8) Sectiune dintr-un ficat ndash Un necunoscut ndash Formula de adresare ca pentru un vacircnator mai icircn vacircrsta 9) Gazul care se livreaza la tub ndash Deosebit de mic 10) Vacircnatori cu picioarele pe pamacircnt

VERTICAL 1) Are gust de ocna ndash A pune capcane 2) Capcane pentru lei (fig) 3) Miros fin ndash Salutul eroilor ndash Nod putin desfacut 4) Blana de lemur ndash Case carora li s-au dat spargeri 5) Locul unde te duc numai nevoile (reg) ndash Pense 6) Carne de cerb ndash Muscat de flacari ndash Seva 7) Se ia pe picioare ndash Fara grai ndash Fac parte din grup 8) Se aprinde foarte usor mai ales daca sar scacircntei 9) Pastrate icircn eter ndash Firisoare ndash Nasul cu belciug artizanal 10) A prinde temporar ndash Icircnghesuiti

Ion Mihaiu

Dezlegare VPR mai CAPACITATE-OTELITA-OF-NE-BR-RANI-SUDICA-T-G-T-RT-FURII-AP-APATI-CE-NAT-AB-UO-TURATIE-NO-ZONAL-VAR-RECITATORI

1

1

4

4

2

2

5

5

3

3

6

6

7

7

8

8

9

9

10

10

|34 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

AJVPS Hunedoara vinde căţei din rasa copoi ardelenesc de la Canisa Căpăţacircna Prenotări şi informaţii suplimentare la tel 0254215422

VAcircND armă de vacircnătoare cal1270 ţevi juxtapuse Bohler antinit Tel 0723300609

Mica publicitate

Pune la dispoziţia vacircnătorilor interesaţi următoarele categorii de căţei

bull o femelă din rasa jagdterrier icircn vacircrstă de 5 luni bull o femelă din rasa copoi slovac icircn vacircrstă de 2 luni bull un mascul din rasa brac german cu păr sacircr-mos icircn vacircrstă de 3 lunibull două femele metişi de copoi x jagdterrier icircn vacircrstă de 2 luni

Juvenilii sunt dehelmintizaţi şi vaccinaţi de două ori iar căţeii dehelmintizaţi şi vaccinaţi doar icircmpotriva parvovirozei Preţul de valorificare este de 500 leiexemplar cu TVA inclus Căţeii provin din părinţi selecţionaţi folosiţi cu rezultate excelente la vacircnătoare Dintre reproducători sunt scoşi la vacircnzare la acelaşi preţ următorii cacircini

bull un mascul de copoi ardelenesc icircn vacircrstă de 2 anibull o femelă de brac sacircrmos folosită la vacircnătoare icircn vacircrstă de 7 anibull o femelă de limier hanoveran folosită icircn teren icircn vacircrstă de 7 ani

Doritorii se pot adresa pentru achiziţii sau eventuale prenotări precum şi pentru alte informaţii d-lui Du-mitru Teodor la tel 0212708060 sau 0767817908

CANISA CERNICA

SC SURAKI SRL producător autorizat conform legislației europene icircn prelucrarea cărnii de vacircnat este interesată icircn achiziționarea vacircnatului mare icircn carcasă destinat producției de mezeluri comercializate sub marca ldquoTOLBA VAcircNĂTORULUIrdquo Oferim posibilitatea icircncheierii de contracte pe termen lung

Detalii la numerele de telefon 0752 525 142 sau 021 411 62 30

E-mail florinblidarescusurakiro sau surakisurakiro

wwwsurakiro

Page 16: VÂNĂTOAREA ÎN REUNIUNEA DE LUCRU VÂNĂTOAREA

|16 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Icircn lume sunt practicate icircncă şi sunt icircncurajate icircn prezent metode considerate tradiţionale şi culturale de vacircnătoare Am abordat recent bdquovacircnătoarea cu păsări de pradărdquo Continui

acum prin prezentarea bdquovacircnătorii cu arculrdquo Este la fel de veche poate chiar mai veche decacirct vacircnătoarea cu păsări de pradă şi cacircini arhaici de vacircnătoare Şi este la fel de etică şi recreativă dacă se poate compara din punct de vedere al dificultăţii practicării ei cacirct şi al apropierii subtile a OMUL-ui de natură Oricum aceste metode străvechi de vacircnătoare alături de altele la fel de bdquotradiţionalerdquo şi bdquocultura-lerdquo aduc un plus de farmec şi diversitate vacircnătorii contemporane contribuind efectiv la conservarea patrimoniului cultural comun al omenirii Dar să revenim la bdquovacircnătoarea cu arculrdquo Aceasta s-a menţinut cu continuitate din Paleolitic pacircnă prin secolul XV cacircnd arma de foc a deter-minat revoluţionarea mai multor activităţi prin-tre care şi vacircnătoarea Deşi teoretic părea apusă vacircnătoarea cu arcul renaşte icircn secolul XIX şi cunoaşte momente de glorie icircn SUA icircn secolul XXIcircn Europa primii arcaşi icircncep să se organizeze de abia după anii rsquo60 cacircnd s-a creat icircn Franţa Asociaţia Sportivă a Vacircnătorilor cu Arcul (ASCA 1969) apoi Federaţia Vacircnătorilor cu Arcul (FCA 1986) Dar cadrul legislativ pentru vacircnătoarea cu arcul s-a conturat de abia ulterior icircn perioada 2003-2008 impunacircnd printre altele o pregătire obligatorie prealabilă obţinerii dreptului de a vacircna

prin această metodă Icircn cadrul acestei pregătiri s-a urmărit şi se urmăreşte transmiterea unor cunoştinţe de bază necesare acestei vacircnători dificile şi transmiterea valorilor prin care se doreşte dezvoltarea unei imagini favorabile vacircnătorii icircn societate Exemplul recent al Franţei a fost urmat icircn Europa de mai multe ţări icircn care vacircnătoarea cu arcul este permisă Bulgaria Danemarca Finlanda Ungaria Italia Portugalia Spania şi Turcia Icircn terenurile private sau icircmprejmuite vacircnătoarea cu arcul este permisă şi icircn Croaţia Serbia Slovenia şi Slovacia Aşa s-a ajuns şi la fondarea Federaţiei Europene de Vacircnătoare cu Arcul (FECA) care şi-a propus să promoveze activitatea şi standardele icircnalte ale eticii unei modalităţi de vacircnătoare veche de peste 30 000 ani Misiunea acestei federaţii este de a informa

VAcircNĂTOAREA CU ARCUL

METODE TRADIȚIONALE DE VAcircNĂTOARE (II)

| Cultură Vacircnătorească

publicul larg cu privire la avantajele vacircnătorii cu ar-cul pentru mediu şi societate precum şi de a oferi instituţiilor statului argumente convingătoare icircn interesul promovării acestei modalităţi de vacircnătoare Pe zi ce trece vacircnătoarea cu arcul a cacircştigat teren nu numai ca număr de ţări ci şi icircn privinţa numărului de practicanţi Icircn SUA de exem-plu din cei peste 145 milioane de vacircnători 35 milioane deci 24 practică vacircnătoarea cu arcul iar icircn Franţa au urmat pregătirea impusă 17 000 de vacircnători din care 7 000 organizaţi icircn 75 de asociaţii departamentale afiliate FECA chiar practică vacircnătoarea cu arcuri tradiţionale (50) şi cu arcuri cu mecanism (50)Aceasta pentru că vacircnătoarea cu arcul constituie o adevărată artă incitantă fiindcă implică un angajament total din partea arcaşului icircn intere-sul dobacircndirii a ceea ce alţii obțin dificil chiar cu arma de foc O astfel de vacircnătoare necesită cunoştinţe temeinice despre comportamentul animalelor sălbatice vizate şi despre terenul icircn care se vacircnează motive stimulative perma-nente de autodepăşire Dar vacircnătoarea cu arcul mai necesită ceva care lipseşte multora dintre purtătorii de arme de foc simţul vacircnătorii pe care-l descoperim sau icircl intuim doar la unii orga-nizatori foarte buni de vacircnătoare Arcaşul rămacircne singur şi vacircnează singur cu o bucată de lemn o sfoară şi o săgeată fără a beneficia de icircndrumarea ajutorul sau complici-tatea cuiva El pacircndeşte sau se apropie de ţinta sa ca un supraprădător situat icircn vacircrful piramidei trofice Iar dacă ratează repetat se lasă deziluzi-onat de o practică icircn care nu poate reuşi Aşa se ajunge la o selecţie aparte ce pare să nu opereze icircn racircndul vacircnătorilor cu arme de foc Vacircnătorul cu arcul este prin urmare un vacircnător de excepţie care respectă vacircnatul şi se respectă pe sine icircnsuşi purtacircnd cu onoare icircmbrăcămintea tradiţională arcul tolba cu săgeţi şi un simplu cuţit la cingătoare

Icircn CARTA VAcircNĂTORULUI CU ARCUL sunt icircnscrise concis cu titlu de interdicţii următoarele obligaţii

bull să tragă icircn vacircnat şi să nu se ocupe de recuperarea luibull să rănească vacircnatul şi să-l lase să suferebull să tragă la distanţe prea mari riscacircnd să rănească vacircnatulbull să nu mănacircnce carnea vacircnatului dobacircnditbull să prezinte trofee icircnsacircngeratebull să folosească un limbaj icircnjositor pentru vacircnatbull să-şi neglijeze aspectul exterior şi să abuzeze de băuturi alcoolice icircn locuri publicebull să nu respecte proprietăţile privatebull să nu se antrenezebull să nu respecte legea

Icircn concluzie vacircnătorul cu arcul ar putea constitui un model icircn comuniunea largă a vacircnătorilor de pretutindeni inclusiv de la noi icircn ceea ce priveşte instruirea dorinţa de autodepăşire şi mai ales modul sportiv şi etic de a vacircna şi de a se comporta la vacircnătoare şi hellip icircn societate

|N Șelaru

17|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Managament cinegetic|

MORTALITATEA VAcircNATULUI (I)

De cum dă firul ierbii la icircnceput de primăvară şi icircn continuare toată vara şi toamna cacirct sunt ele de

lungi o mare parte din confraţii noştri din mediul rural purced plini de elan distructiv la incendierea miriştilor icircn particular şi a icircntregii vegetaţii uscate icircn general Cum de mai există şi persistă acest com-portament medieval icircntr-o ţară şi icircntr-o societate cu pretenţii de civilizaţie europeană este simplu de icircnţeles dacă privim cu atenţie icircn ce hal a ajuns icircnvăţămacircntul romacircnesc icircn special cel din mediul rural avacircnd icircn vedere şi sărăcia extremă care a pus stăpacircnire icircn ultimele două decenii pe populaţia din satul romacircnesc Media scrisă şi audio-vizuală ne prezintă aproape zilnic pe cei ce săvacircrşesc astfel de fapte terminate de cele mai multe ori cu pagube materiale ireparabile şi mai grav chiar cu pierderi de vieţi omeneşti Icircnsă mai puţin vizibile şi cunoscute pentru icircntreaga societate sunt pagubele imense aduse fondului cinegetic naţional de către aceste incendii devastatoare Cel mai bine cunoaştem noi vacircnătorii pierderile pricinuite efectivelor de vacircnat de aceste incendii de vegetaţie dar din păcate chiar şi noi de cele mai multe ori nu putem decacirct să privim neputincioşi cum vacircnatul plăteşte un tribut greu şi nemeritat Icircntotdeauna cacircnd am participat primăvara şi vara la combaterea răpitoarelor pre-cum şi la icircnceput de toamnă la frumoasele conace de prepeliţe am cercetat cu atenţie miriştile şi ca-nalele de stuf incendiate şi am rămas profund mar-cat de amploarea dezastrului provocat de foc asu-pra cuiburilor de prepeliţe potacircrnichi şi fazani De cacircteva ori mi s-a icircntacircmplat să găsesc chiar şi pui de iepuri şi căprioară carbonizaţi Foarte tristă situaţia dar din păcate extrem de reală an de an Cacircnd se va termina odată cu această batjocură la adresa naturii icircn ansamblul ei Greu de spus pen-tru că legislaţia trebuie să recunoaştem cu toţii deşi este destul de punitivă icircn acest domeniu al incendierii intenţionate a vegetaţiei uscate este icircnsă foarte greu de aplicat datorită greutăţii de a surprinde icircn flagrant pe aceia care icircnfăptuiesc acest lucru O speranţă de schimbare icircn bine icircn această problemă a incendierii vegetaţiei uscate va veni numai atunci cacircnd şi mentalitatea omului din me-diul rural se va schimba radical icircn sprijinul naturii conştientizacircnd şi el că aceasta nu poate icircndura la nesfacircrşit astfel de suplicii

CLAUDIU OPRESCU

INCENDIEREA MIRIȘTILOR

UN DEZASTRU CU REPETIȚIE

A fost o vreme cacircnd toate exemplarele speciilor de interes vacircnătoresc găsite moarte erau conştiincios

icircnscrise icircn condicile de serviciu ale paznicilor de vacircnătoare şi ra-portate ierarhic pacircnă la nivelul autorităţii publice centrale ce răspundea de silvicultură La acel nivel erau icircnregistrate an de an pe cauze distincte mortalităţile pen-tru o imagine corectă a evoluţiei fenomenului şi pentru prelucrare

icircn interesul ştiinţei şi practicii vacircnătoreştiA fost o vreme icircn care lucrările se făceau cu rigurozitate şi cu rezul-tate ce nu cred să mai fie atinse vreodată icircn cinegetică Toate par icircnsă rămase icircntr-un trecut din ce icircn ce mai icircndepărtat datorită renunţării la orice fel de pretenţii icircn privinţa pregătirii profesionale şi conştiinţei civice Acum ne grăbim să trecem prin şcoală şi viaţă precum bdquogacircsca prin apărdquo neluacircnd icircn seamă din cauza preocupărilor prioritare abaterii atenţiei şi ignoranţei generalizate de jos pacircnă sus aspecte şi procese importante pentru icircnţelegerea schimbărilor survenite inclusiv icircn cinegetica despre care facem vor-bire

La cele de mai sus sau poate la icircmpuţinarea vizibilă a vacircnatului icircn multe zone ale ţării meditam cu nostalgie stacircnd singur icircn pacircndă la marginea unui cracircng dinspre o lucernieră proaspăt cosită pe jumătate Soarele apusese şi doar ciorile şi coţofenele continuau să se plimbe ghiftuite printre brazdele icircncă

verzi de lucernăLa un moment dat atenţia mi-a fost atrasă de un grup agitat de 6 coţofene şi o cioară grivă care stracircnse bu-chet ciuguleau parcă icircn silă din ceva ce nu putea fi decacirct vreun pui de iepure sau ied de căprioară tăiat de cositoare Icircmi pusesem deja icircn gacircnd ca după ter-minarea pacircndei să merg cu lanterna şi să văd despre ce este vorba

Grupul de păsări ce se ciondăneau şi se găseau mereu icircn mişcare icircn jurul presupusei bdquonaderdquo a semnalizat prezenţa acesteia şi altui musafir O vulpe le-a ob-servat de sub poala pădurii şi lăsacircnd la o parte orice

precauţie s-a dus aţă la ospăţul intuit din com-portamentul aparte al păsărilor A căzut după cum se poate vedea cu bdquonadardquo icircn gură Nu au trecut nici 10 minute şi o altă vulpe ieşită din cracircng a luat urma celei dintacirci şi a rămas aseme-nea puţin mai departe

Pacircnda fiind deja deranjată m-am grăbit spre locul icircn cauză unde am făcut foto-grafia alăturată Ea

completează cum nu se poate mai sugestiv cele con-cis narate anterior Alte cuvinte icircn plus icircn completarea imaginii şi explicaţiei icircncercate sunt de prisosNu icircnsă şi concluzia că observacircnd seara şi dimineaţa suprafeţele de teren proaspăt cosite şi gracircnele recent treierate pot fi descoperite cu uşurinţă după compor-tamentul ciorilor şi coţofenelor cadavrele mutilate lăsate icircn urmă de utilajele agricole moderne Nu cred să exagerez deloc apreciind că icircn prezent icircn zona de cacircmpie cultivată agricol mai mulţi căpriori şi poate iepuri toacă aceste utilaje icircn lipsa echipării lor cu dispozitive eficiente de speriat vacircnatul decacirct extrag vacircnătorii din grupa ce ocroteşte şi icircngrijeşte fauna cinegetică din fondul respectivEste o părere doar care ar putea fi fundamentată sau contrazisă cu sprijinul armatei de paznici de vacircnătoare ce ar trebui să facă sistematic astfel de observaţii fiecare icircn fondul cinegetic pe care-l are icircn primire Ar fi cei dintacirci şi cei mai interesaţi să poată aprecia icircn urma unor astfel de observaţii sistematic făcute pierderile cauzate de utilajele agricole moderne cu o lăţime de lucru din ce icircn ce mai mare şi cu o viteză ce surprinde pacircnă şi exemplarele adulte nu doar pro-geniturile vacircnatului Dar oare mai ştiu ce au de făcut sau mai au timp să facă ce ştiu Mai are cine să le ceară să-şi facă meseria şi datoria precum icircnaintaşii acestora

N STORESCU

Ilustraţia autorului

|18 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări de sezon

Recent răsfoind paginile unei reviste străine am descoperit o fotografie insolită cea a unui căprior negru Chiar dacă sunt rare există ani-male care prezintă această particularitate Icircn general se icircntacircmplă la feline Dar şi cazurile lopătarilor icircnchişi la culoare sunt destul de comune Sunt evocate cazuri similare la cerbul de Virginia (cunoscut sub denumirea de cerb cu coada albă) - văr apropiat al căpriorului nos-tru european De asemenea s-au mai icircntacirclnit exemplare de springbocks şi foarte comunii fazanii tenebroşi Alte specii care prezintă această anomalie sunt veveriţele şerpii corail şi peştii Şi nevertebratele pot dezvolta această

caracteristică (fluturii) Icircn ciuda investigaţiilor nu există nicio dovadă (animal naturalizat foto-grafie sau mărturisire) care să ateste cazuri de cerb comun negru Dar există exemplare foarte icircnchise la culoareAceşti subiecţi negri sunt melanici sau atinşi de melanism fenomen caracterizat prin cu-loarea foarte icircnchisă a robei Fenomenul apare atunci cacircnd pielea conţine o proporţie anormal de ridicată de pigmenţi brun-negri denumiţi melanină Termenul melanină provine din grecescul me-los negru pe care icircl găsim icircntr-un număr de denumiri de animale dar mai ales de păsări Melanitta fusca (raţa catifelată) Melanoco-rypha calandra (ciocacircrlia de Bărăgan) Calid-ris melanotos (fugaciul pătat) Acrocephalus melanopogon (privighetoarea de baltă) Dio-medea melanophris (albatrosul cu spracircncene negre) etcMelanismul se datorează unei gene mutante şi recesive care dispare icircn faţa genei dominante ce dă de exemplu la căprior coloritul roşu al animalului bdquoLoteria geneticărdquo face ca gena recesivă să ajungă uneori să se impună cu un grad de penetrare variabil de unde şi indivizi mai mult sau mai puţin icircnchişi sau negri Două animale negre au şansa mai mare de a avea urmaşi de aceeaşi culoare Caracterul eredi-tar al melanismului este evident icircnsă deloc sistematic Adevăratele populaţii de căpriori negri sunt rare la ora actuală fiind cunoscute doar cele din nordul Germaniei Icircn alte locuri cazurile observate constituie excepţii Căpriorii negri fascinează atacirct de mult amatorii de ciudăţenii icircncacirct uneori sunt importate exemplare germane şi icircn alte terenuri din Europa Pentru ca o populaţie de căpriori negri să se dezvolte ar trebui importat un număr suficient de mare de animale şi de asemenea ar trebui ca aceştia să

nu fie vacircnaţi un timp pentru a putea constitui o masă Icircn ciuda acestor eforturi rezultatul ar fi totuşi aleatoriu deoarece legile geneticii sunt destul de misterioase Evoluează specia căpriorului Specialiştii bănuiesc că această evoluţie vine dintr-un im-pas Cei mai icircndrăzneţi evocă o subspecie S-ar părea că o constantă există totuşi căpriorii melanici ndash dar şi felinele atinse de melanism ndash trăiesc adesea icircn zone umede Icircntr-o astfel de teorie atunci cacircnd vine vorba de indivizi de culoare neagră nemţii fac referire la bdquocăpriorii mlaştinilorrdquo sau bdquode mlaştinărdquo Gri cenuşiu cărbunar hellipIcircn funcţie de nivelul de penetraţie a genei ne-gre animalele ndash atacirct masculii cacirct şi femelele ndash arborează atacirct roba icircnchisă cu reflexii negre icircntunecate de cărbunar - aşa cum se spune la vulpe - dar şi cea cenuşie chiar gri Prin urmare blana poate fi atinsă de melanism icircn icircntregime sau parţial Icircn cazuri foarte rare melanismul se amestecă cu albinismul Atacirct căpriorii negri cacirct şi cei albi au coloritul coarnelor perfect normal principiul de colorare a coarnelor (de esenţă osoasă) nefiind legat de colorarea părului Icircn schimb petele albe care le ornează nările se pot atenua chiar icircnnegri la fel ca şi oglinda sau petele deschise care icircncadrează roba iedului Icircn 1959 Mantes dAngeny scria bdquoAceste ani-male sunt absolut normale din toate punctele de vedere poate că sunt puţin mai delicate ceea ce ar explica dispariţia lor progresivă neputacircnd fi menţinute decacirct cu preţul unei consangvinizări periculoase Se reproduc icircn-tre ele păstracircndu-şi culoarea particulară sau se icircncrucişează cu indivizi de culoare normală dacircnd urmaşi uneori negri uneori normali sau de o culoare intermediară Ar fi vorba deci de o varietate al cărei caracter nou ar putea fi fixat şi transmisibilrdquo Doctorul Bernad Collin (autor al unui remarcabil Dicţionar al medicinii vacircnatului (Petit Dictionnnaire de la meacutedicine du gibier) afirmă bdquoContrar albinismului melanismul nu este o afecţiune Este o mutaţie genetică care nu diminuează cu nimic vitalitatea rezistenţa exemplarului Animalele melanice au o bună condiţie fizicărdquo Astfel spus această anoma-liehellip nu este o anomalie Icircn afară de melanism mai există două culori singulare ale părului albinismul - astăzi bine cunoscut ndash şi cel mai discret leucismul Icircn cazul albinismului animalul suferă de lipsa melaninei icircn icircntregime parţial sau foarte uşor de unde exemplare total albe sau pătate Căpriorul albinos prezintă un iris rozaliu sau diafan nări deschise pielea albă şi o blană de culoare blond - deschis pacircnă la alb Icircn schimb animalul atins de leucism păstrează o culoare normală a ochilor copitelor şi nărilor doar cu-loarea părului este blondă Păsările nu sunt niciodată albinoase ci sunt atinse de leucism Leucismul sau leucistismul este o variantă a albinismului datorat unei carenţe a melaninei Este vorba de unul dintre cele mai rare fenomene confundate cu albinismul

CĂPRIORUL NEGRU

Tabloul pictorului suedez Gustaf Otto Stenbock care datează din anul 1654 şi reprezintă o capră de culoare neagră

19|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Căpriori negri există icircn icircntreaga Europă De-a lungul timpului au fost semnalate cazuri icircn Spania Estonia Ungaria Italia Olanda Polo-nia Icircn Suedia există un tablou care datează din anul 1654 şi reprezintă o capră de culoare neagră (al pictorului Gustaf Otto Stenbock) Icircn prezent Asociaţia Vacircnătorilor din Suedia nu mai are cunoştinţă de astfel de indivizi Icircn lucrarea Agrave propos du chevreuil (Agrave propos de căprior) din 1983 Ducele şi Ducesa de Ba-varia menţionează că au icircmpuşcat un căprior negricios pe terenul lor de vacircnătoare austriac Descriind căpriorul ei notează bdquoAcest căprior nu era deloc roşu ci mai degrabă brun icircnchis cu porţiuni negre-cenuşii mai ales pe cap spată şi picioare Nu au mai fost văzuţi căpriori negri icircn regiunerdquo Icircn Scoţia faimosul specialist Richard Prior evocă icircn bdquoDibuitul căprioruluirdquo din 1986 o tendinţă de melanism a căpriorilor din Gal-lowayrdquo regiune din sud-vestul ţării Icircn Belgia astfel de căpriori au fost observaţi icircn regiunea MaastrichIcircn schimb icircn Germania fenomenul este vizibil amplificat şi cunoscut de mult timp icircncă din 980 după cum scrie dr Horst Meyer-Brenken autorul lucrării Das schwarze Rehwild (Căpriorul negru) din 1970 Prin urmare fenomenul este observat la sfacircrşitul secolului XVI şi icircn cursul următoarelor secole icircn mai multe regiuni din nordul ţării Sectorul cel mai bogat este cel din Hanovra mai precis Haste unde 25-50 din căpriori ar fi melanici De notat este faptul că o agenţie de turism cinegetic comercializează sejururi speciale pentru vacircnătoarea la căprior negru Icircn concluzie căpriorul negru este un animal extraordinar şi normal Acesta constituie cu siguranţă un trofeu rar şi foarte racircvnit

AI

RAGOUT DE CĂPŞUNI ŞI MANGOCăpşuni -100gMango -50gAmidon -10gVin roşu - 20mlUlei de măsline - 20mlSare zahăr oţet balsamic

ȘTRUDEL CU CARTOFI DULCI ŞI CHIMENCartofi dulci - 200gCartofi - 200gFoaie de plăcintă - 200gUnt - 50gChimen -10gOu - 3bucSare piper alb măcinat

DUET Muşchi de căprioară - 400g Piept de fazan - 400gCostiţă afumată - 250gFond de vacircnat - 200mlSmacircntacircnă lichidă - 50mlVin roşu - 20mlSare piper cimbrişor ienupăr

Ingrediente

DUET DE CAPRIOARĂ ŞI FAZAN

IcircN MANTIE DE COSTIŢĂ AFUMATĂ SERVIT CU ȘTRUDEL DIN CARTOFI DULCI CU CHIMEN PIURE DE ŢELINĂ SPANAC SOTEacute RAGOUT DE CĂPŞUNI CU MANGO ŞI SOS DE IENUPĂR

MOD DE PREPARAREPieptul de fazan se taie pe lungime de mărimea muşchiului de căprioară se condimentează cu sare piper şi cimbrişor apoi se bandează cu costiţă afumatăRulada obţinută se frige pe grătarul icircncins pacircnă se formează o crustă la suprafaţă apoi se dă la cuptor la 180degC circa 10 minute Se păstrează la cald Fondul de vacircnat se dă icircn clocot se adaugă vin roşu ienupăr zdrobit şi smacircntacircnă lichidă Se strecoară şi se ţine la cald

ȘTRUDEL CU CARTOFI DULCI ŞI CHIMENSe fierb ambele soiuri de cartofi icircn coajă cartofii dul-ci se curăţă şi se taie cubuleţe cartofii albi se pasează şi se amestecă cu unt sare piper alb şi cubuleţele de cartofi dulci Cu această compoziţie se umple foaia de plăcintă şi se formează un ştrudel Se unge cu ou bătut şi se

presară cu chimen Se dă la cuptor 20 de minute la 180degC

PIURE DE ŢELINĂ ŞI SPANAC SOTEacuteSe fierbe ţelina tăiată cubuleţe icircn lapte apoi se pasează şi se adaugă unt sare şi nucşoară Spanacul se sotează icircn unt şi se condimentează cu sare piper şi nucşoară

RAGOUT DE CĂPŞUNI ŞI MANGOSe taie cubuleţe căpşunile şi mango şi se sotează icircn ulei de măsline se adaugă sare zahăr şi oţet bal-samic Amidonul se dizolvă icircn vin roşu se adaugă icircn ragout şi se mai dă un clocot

MONTAREA PE FARFURIE SE FACE CA IcircN FOTOGRAFIERețetă oferită cititorilor revistei VPR de către Maestrul icircn Arta Culinară Ștefan Bercea

Rețeta lunii|

|20 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

exprimat de autor pentru o scurtă incursiune printre cifrele interesante privind situaţia din titlul anunţat Mai icircntacirci vacircnatul dobacircndit icircn sezonul 1938 ndash 1939 (icircn ortografia originală)

Felul vacircnatului Numărul vietăţilor

icircmpuşcate

Cocoşi de mesteacăn 3

Lebede 6

Cerbi lopătari 18

Racircşi 19

Urşi 38

Ţapi negri 79

Hermeline 88

Cerbi 136

Cocoşi de munte 246

Spurcaci 308

Bursuci 372

Dropii 533

Vidre 600

Lupi 860

Cocori 1152

Porumbei sălbatici 1203

Pisici sălbatice 1238

Jderi 1658

Căpriori 1743

Dihori 2815

Mistreţi 3048

Nevăstuici 3583

Cacircrstei 4057

Fazani 18432

Vulpi 28191

Potacircrnichi 39996

Gacircşte sălbatice 40901

Becaţine 47690

Sitari 51235

Porumbei sălbatici 53281

Prepeliţe 250309

Raţe sălbatice 302230

Iepuri 1010000 Pentru a face un joc de cuvinte remarcăm ldquoprezenţa (icircn tabel) a unor absenţirdquo (din fauna actuală a ţării) referindu-ne la spurcaci şi dro-pii Ca să nu mai vorbim de specii la care nici nu visăm că ar putea fi pe lista speciilor vacircnate curent cocoşul

Documentat competent şi de-votat problematicii vacircnătorii autorul unei sinteze a două decenii de activi-tate vacircnătorească icircn Romacircnia MGr Romaşcanu ne icircnfăţişează o serie de concluzii statistice culese şi interpre-tate pentru intervalul de timp 1920 ndash 1940 Dar cartea sa laquo Vacircnătoarea icircn Romacircnia raquo nu este o culegere de cifre statistice reci mai degrabă o icircmpletire a simţămintelor autorului cu informaţia despre structura organizatorică a vacircnătorii asezonată cu informaţii per-tinente şi ilustrate despre răspacircndirea principalelor specii de vacircnat mare Apoi ni se icircnfăţişează pe specii icircntr-o ordine aparent aleatorie tot vacircnatul dobacircndit ce cei 28874 de vacircnători existenţi icircn sezonul de vacircnătoare 1938 ndash 1939 De fapt ordinea nu este chiar aleatorie deoarece fără a ţine cont de o prezentare laquo sistematică raquo a acestui vacircnat autorul icircl prezintă icircn ordinea crescătoare a numărului de exemplare vacircnate icircn sezonul icircn cauză cu intenţie declarată laquo ca cititorul să-şi poată da seama mai bine de felul şi cantitatea

vacircnatului icircmpuşcat icircn fiecare an icircn Romacircnia tipărim tabloul care urmează şi icircn care arătăm situaţia din sezonul 1938 ndash 1939raquo Deci tabloul icircn cauză este ilustrarea unei medii a vacircnatului dobacircndit anual de către vacircnătorii romacircni pentru intervalul de 20 de ani din perioada interbelică analizată Dar nu vom icircncepe cu cifrele reci ndash ca toate cifrele ndash ci vom reproduce scurte referiri la gacircndurile pline de sensibilitate ale autorului faţă de nobila icircn-deletnicire a vacircnătorii din care transpare preţuirea sa deopotrivă pentru vacircnat şi vacircnători ca şi pentru sfacircnta natură care ne icircnconjoară Icircn această privinţă icircn scurte simple dar pline de simţire cuvinte autorul strecoară vibrante sfaturi de etică şi corec-titudine vacircnătorească Fapt mai puţin obişnuit icircntr-o lucrare cu caracter statistic dar care nu icirci scade ci icirci sporeşte valoarea De asemeni autorul icircşi exprimă respectul cuvenit pentru vacircnătorii

cu sacircnge regal laquo Ferdinand I-iu raquo şi laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu raquo pe care icirci citează (am păstrat ortografia şi formularea originală) După cum spuneam vom icircn-cepe cu acele gacircnduri pline de sensi-bilitate ale autorului icircn ordinea icircn care ni le reamintimFăcacircnd referire la cugetarea mare-lui icircmpărat Maximilian icircn laquo Cartea secretă a vacircnătorii raquo conform căreia icircşi povăţuia astfel urmaşii laquo pe tine Principe al Austrieite sfătuesc să ieşi la vacircnătoare cacirct se poate de des să cutreieri icircnsuţi locurile cacirct mai mult fiindcă numai icircn felul acesta poate un principe să-şi cunoască icircntradevăr ţararaquo (ortografia originală) Şi mai departe laquoAdevărul exprimat icircntr-o formă aşa de simplă icircn aceste puţine cuvinte a fost ieri pentru Regele Fer-dinand I-iu şi este astăzi pentru Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu principalul izvor al dragostei pentru vacircnătoare raquo (ortografia originală) Revenind la Regele Ferdinand I-iu (sic ) reproduce versurile regale care tălmăcesc laquo dra-gostea Sa neţărmurită faţă de tot ce a zidit Dumnezeu raquo astfel laquo Vacircnătorul are pururi un cuvacircnt de cinste dat Să cruţe şi să aibăn ocrotirea sa vacircnatul Căci făcacircnd o vacircnătoare precum esten lege sfatul Preamări-vom Creatorul prin făptura ce-a creat raquo (ortografia originală)Părăsim deocamdată tăracircmul poetic

vacircnAtildetoarea icircn romacircniaicircntre cele douAtilde rAtildezboaie mondiale

laquo istoria ne arată limpede că din cele mai vechi timpuri şi pacircnă icircn zilele noas-tre aproape toţi scoboricirctorii direcţi sau indirecţi ai icircndepărtaţilor conducători de neamuri au păstrat o dragoste nemărginită pentru vacircnătoare raquo

( Mihail Gr Romaşcanu)

|Mitică Georgescu

Regele Ferdinand I al Romacircniei

21|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

de mesteacăn lebăda vidra şi cocorul Atenţie la cifrele care icircnsoţesc aceste specii cărora le acordăm tot creditul remarcacircnd totodată minuţiozitatea cu care au fost redactate Lucrarea cuprinde şi cacircteva hărţi cu răspacircndirea cacirctorva specii de vacircnat mare inclusiv o prezentare simplificată a bonităţii terenurilor respective care evident nu se mai potrivesc cu situaţia actuală Astfel ursul şi-a extins arealul şi totodată a crescut şi densitatea icircn numeroase zone din acest areal Aceeaşi observaţie şi pentru cerb şi mai ales căprior acesta din urmă fiind figurat ca aproape inexis-tent icircn icircntreaga zonă sudică şi estică a ţării iar realitatea actuală este cu totul alta Din fericire Autorul ne prezintă şi o siuaţie a numărului de societăţi de vacircnătoare pe provincii istorice inclusiv numărul de vacircnători

Provinciaistorică

Numărul societăților

de vacircnătoare

Numărul membrilor

vacircnători

Banat 207 4580

Basarabia 69 3396

BucovinaCrişana şi 26 695

Maramureş 82 1858

Moldova 124 3298

Muntenia 208 7431

Oltenia 80 2331

Transilvania 206 7056

TOTAL 1036 32110

Icircntr-un stil agreabil şi cur-siv autorul face şi cacircteva observaţii

analitice asupra unor aspecte ale realizărilor din sectorul de vacircnătoare Icircncepe prin a elogia legea de vacircnătoare din anul 1921 al cărei părinte a fost considerat regele Ferdinand lege citată icircn Franţa anului 1934 ca fiind un model de inspiraţie pentru le-giuitorii francezi Icircn continuare M Gr Romaşcanu sintetizează aprecierea sa laquo Legea noastră de vacircnătoare nu se mărgineşte la statornicirea unor norme obliga-torii pentru vacircnător la organiza-rea terenului dat icircn arendă la măsurile privitoare la protecţia hrănirea şi icircmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a fau-nei noastre măsuri care cad icircn sarcina arendaşilor sau a propri-etarilor dar impune chiar Statu-lui obligaţii de natură să ajute la rezolvarea cacirct mai fericită a problemei populării cu vacircnat util a icircntregului teritoriu naţional raquo Cu idei de avangardă face consideraţii privind necesitatea introducerii unor obligativităţi care să ducă la icircnlăturarea consangvinizării (numind-o laquoincest prelungitraquo) şi propunacircnd icircmprospătarea sacircnge-lui icircn populaţiile de vacircnat mare Face şi aprecierea necesităţii completării pre-vederilor legale cu privire la vacircnatul migratorTrece icircn revistă rezultatele foarte bune şi diversificate luate icircn folosul vacircnatului din Domeniile Regale (Periş Scroviştea Gherghiţa Dobreşti Casa Verde şi Chişineu-Criş icircn privinţa com-baterii dăunătorilor crearea ogoare-lor şi plantaţiilor special pentru vacircnat desfăşurarea unui program com-plex de amenajare a fonduri-lor de vacircnătoare Referindu-se la vacircnătorile regale apreciază

File de istorie |

vioiciunea regelui Ferdinand şi atmos-fera agreabilă şi destinsă din preajma suveranului Apoi autorul comunică cifra de 1500 piese din tabloul unei singure zi de vacircnătoare ndash evident vacircnat mic ndash socotind că la un astfel de tablou ar fi fost cea mai slabă zi de vacircnătoare pentru ca la cea mai bună tabloul să fie de 4000 piese Aprecieri deose-bite face şi icircn privinţa MS Regele

Regele Mihai la o Vacircnătoare Regală icircn Banat 1933

Colonelul August von Spiess cel care a avut icircn administrare Terenurile Regale de Vacircnătoare

Regele Mihai cu un trofeu de cerb carpatin

( continuare icircn pag 23 )

|22 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

dar eficace icircnvăţată tot de la bietul tata Am pus cartuş numai pe ţeava dreaptă lucru care m-a determinat să fiu mai atent la primul foc spre satisfacţia Missei care a avut ce apor-ta Cacircnd soarele a icircnceput să scapete după dealuri prepeliţele au icircnceput să mişte după hrană nemairăbdacircnd are-tul iar noi avacircnd fiecare cacircteva păsări icircmpuşcate am pornit-o icircn şir indian spre casă Ne-am oprit la Relu unde cu sprijinul mamei lui Furcioaia cum icirci ziceam noi am pregătit apetisantele prepeliţe frigacircndu-le icircnvelite icircn foi de varză Mai tacircrziu peste ani cacircnd am ajuns vacircnător cu permis icircn regulă şi aveam brac bdquoproprietate personalărdquo am mai icircnvăţat cacircte ceva de la cacircine De pildă am icircnvăţat că uneori vacircnatul teafăr icircn aparenţă poate fi totuşi lovit de moarte şi că este recuperabil dacă tu vacircnător cu slabe simţuri omeneşti te ajuţi de un cacircine cu simţuri incom-parabil superioare Să povestesc icircnsă faptele aievea icircntacircmplate Mă aflam la pază de căprior icircn adacircn-cul pădurii După aproape o jumătate de ceas de aşteptare şi aprigă luptă cu ţacircnţarii mi se năzare că undeva la spate am auzit un vreasc trosnind Trag cu ochiul spre Heda brăcuţa cu păr sacircrmos de lacircngă mine şi o văd cu capul ridicat şi urechile ciulite Mă rotesc cu scaunul icircntr-un picior spre dreapta şi rămacircn cu gura căscată la un ţap bătracircn icircmpietrit ca şi mine icircn nemişcare cu ochii holbaţi icircn direcţia mea Orice gest pripit ar fi făcut să văd doar un salt graţios şi să aud un brăhnit care mi-ar fi arătat drumul pe care ţapul s-ar fi mistuit spre desime Văzacircnd icircnsă că nu e nicio nădejde ca sălbăticiunea să plece capul spre iarba grasă m-am decis să trag Doar pen-tru asta venisem Ridicacircnd carabina milimetru cu milimetru am dibuit cum am putut spata animalului şi am slobozit cu destulă stacircngăcie un foc Nici o nădejde - icircmi zic ndash am tras pe alături Căpriorul dispăru icircn desime iar Heda care nu icircmplinise anul-icircncă icircncepu să caute vijelios icircn jurul meu ca la cacircmp Negăsind nici un vacircnat de aport nici urmă de vacircnat rănit se trase curacircnd lacircngă mine Fluieracircnd a pagubă mi-am aprins o ţigară şi după adunarea acareturilor cu care venisem am luat-o la vale Trecacircnd cu prepelicarul la curea pe la locul unde ţapul icircmi bdquopozaserdquo bag de

Fără intenţia de a brava icircn faţa cuiva sau de a impre-siona pe cineva trebuie să vă mărturisesc că nu am putinţa de a elucida măsura icircn care

au contribuit niscaiva gene atavice și bdquobiotopulrdquo atacirct de propice icircn care am deschis ochii ndash mica localitate Hăghig de lacircngă Braşov unde părinţii mei pasionați vacircnători şi mari iubitori de cacircini sau şi una şi alta ndash la declanşarea icircn mine a instinctelor vacircnătoreşti Icircn anii de şcoală urmaţi la liceul Andrei Şaguna din Braşov m-am pomenit icircntr-o bună zi bdquoicircmprumutacircndrdquo gioarsa tatălui meu - cea cu ţevi de damasc şi cu cocoaşe exterioare - şi furişacircndu-mă prin dosuri de grădini din Scheii Braşovului spre locul unde icircl zărisem pe urechilă Au urmat şi alte tenta-tive asemănătoare fără bdquoeficienţă economicărdquo din diverse cauze bdquotehnicerdquo inerentei vacircrsteiPentru susţinerea afirmaţiilor făcute sunt dator să arăt care este motivul pentru care iubesc atacirct de mult cacircinii de vacircnătoare şi de ce icircncă de copil am fost atras de această icircndeletnicire sportivă de suflet vacircnătoarea Ce-lor care mi-au pus această icircntrebare le-am răspuns icircn mod constant icircn felul următor părinţii mei aveau permanent icircn ogradă 3-4 cacircini de vacircnătoare Practic am crescut alături de cacircinii de vacircnătoare pe care i-am icircndrăgit i-am icircnţeles şi i-am apreciat pentru deosebitele lor calităţi Mai tacircrziu adolescenţa mi-am petrecut-o icircn prima canisă icircnfiinţată de AGVR icircn pădurea Băneasa-Tunari lacircngă

capitală unde tatăl meu era coor-donatorul crescătoriei ajutacircndu-l icircn multiplele treburi legate de creşterea icircngrijirea şi dresajul cacircinilor existenţi icircn număr de 60-70 capeteDin noianul amintirilor se desprind cele mai dragi păţanii la care mă gacircn-desc cu duioşie şi evlavie Am credinţa că cele mai scumpe amintiri ale tre-cutelor isprăvi vacircnătoreşti sunt cele icircn care am fost alături de credinciosul patruped nelipsit părtaş fără pretenţii al succeselor cinegetice ndash cacircinele de vacircnătoare O icircntacircmplare reală s-a petrecut pe cacircnd eram abia un macircndru licean Nu aveam mai mult de 15 ani Savuram icircn tihnă ultima parte a vacanţei mari la casa părintească din Hăghig localitate icircnşirată pe malul drept al Oltului Deşi macircnuiam binişor arma de vacircnătoare de calibru 20 moştenită de la biata mama trăgacircnd acum promiţător şi la zbor pacircnă icircn acea zi nu apucasem să o probez la pitpalacihellip Icircl icircnsoţisem pe tata de cacircteva ori ca simplu gentaş la astfel de vacircnători bdquonerentabilerdquo după părerea vacircnătorilor localnici Era ziua de 25 august a anului respectiv cam al doilea după rdquoeliberarea glorioasărdquo a ţării noastre Tocmai gătam obişnuitul program de bălăceală icircn Olt icircmpreună cu prietenii mei nedespărţiţi Relu Fur-cea şi Sandu Cucu Plin de iniţiativă Relu a fost cel care a propus să bdquodibăcimrdquo ceva prepeliţe pe care apoi să le preparăm la el acasă Idee adoptată rapid şi icircn unanimitate Ne-am echipat fiecare pe cacirct posibil mai vacircnătoreşte am luat flinta tolba cu

cartuşe şi pe Miss căţeaua brac cu păr scurt şi am tulit-o prin fundul grădinii Terenul de vacircnătoare care de altfel icircn-cepea icircndată după gardul grădinii era format din lunca inundabilă a Oltului o icircntinsă păşune presărată cu bălţi străjuite de trestie şi stuf icircnsoţit para-lel de o facircşie lată de cacircţiva kilometri de coline domoale După un mers voinicesc de 10-15 minute icircn direcţia Arinului o comună vecină sub bătaia soarelui dogori-tor ne-am trezit icircn mijlocul holdelor de sfeclă de zahăr bine icircmbrăcate cu mohor al miriştilor năpădite de mur sălbatic şi al celor de cucuruz Pacircnă să ne dezmeticim căţeaua care icircşi cunoştea bine meseria a şi icircnceput să caute icircn zig-zag icircnaintea noastră Nu după mult timp Miss cade icircn aret cu piciorul din faţă icircn aer şi cu capul sucit spre mine Am ocolit căţeaua prin faţă aşa cum văzusem că procedează tatăl meu şi am avansat spre locul unde consideram să este pitulată prepeliţa Spre mirarea noastră a ţacircşnit un vătui care a luat-o spre deal Miss a simu-lat o urmărire de 15-20 metri ba a şi chefnit de două ori după care s-a icircntors cuminte şi a continuat să caute mai departe icircn galopul ei domol dar constant Toţi trei urmăream cu icircnfrigurare mişcările căţelei După 5 minute o vedem pe Miss bătacircnd agitată din coada-i ciuntă după cacircţiva paşi rămacircnacircnd ca trăsnită de mirosul vacircnatului prins icircn nasul ei fin Am pro-cedat ca şi icircnainte dar pasărea a con-tinuat să rămacircnă nemişcată răbdacircnd atacirct aretul cacirct şi intervenţia mea care loveam cu piciorul icircn vegetaţia din faţa lui Miss Numai după ce am comandat bdquosaltărdquo şi Miss s-a repezit icircn icircncacirclcitura de vreji de mur a săltat o prepeliţă cacirct toate zilele atacirct de grasă icircncacirct părea că aripile-i mici cu greu icirci asigură propulsia Au urmat două bubuituri scurte şi puternice un formidabil nor de fum şi apoi s-a aşternut liniştea Sandu a fost cel care a strigat că a văzut zburătoarea plecacircnd sănătoasă Eu deşi după focurile pripite n-am mai putut zări pasărea mi-am dat seama că am ratat-o după privirea dojeni-toare a căţelei După ce am dat vina pe trăgacele care scapă prea uşor m-am angajat să nu mai arunc focurile atacirct de aproape şi să trag numai după ce pitpalacul ajunge la distanţa de 25-30 metri Uşor de zis greu de respectat M-am redresat numai după ce am aplicat icircn practică metoda simplă

O pasiune moștenită VAcircNĂTOAREA CU CAcircINE

| Chinologie vacircnătorească

23|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

oprim aici cu aceste icircntrebări de bun simţ a căror valabilitate poate există şi aziDupă ce apreciază rolul şi importanţa jandarmeriei de vacircnătoare cre-ate şi prezintă succint activitatea laborioasă a Direcţiei Vacircnătorii Mi-hai Gr Romaşcanu icircşi exprimă ideea necesităţii unei educaţii icircn sprijinul naturii şi a vieţuitoarelor ei laquo Fără teama de a greşi susţinem cu tărie ideea că propaganda pentru ocrotirea vacircnatului ar trebui să icircnceapă din clasele primare micii şcolari urmacircnd să fie icircndemnaţi ca icircn locul praştiei şi al pietricelelor să poarte icircn buzu-nare grăunţe sau făracircmituri de pacircine pentru hrana nevinovatelor păsări ale cerului care icircndură frig şi foame icircn timpul iernilor grele Paralel cu această acţiune energică icircn sufletul omului matur urmează să se sădească dragostea pentru toate vieţuitoarele nevătămătoare printr-o continuă propagandă lămuritoare asupra foloa-selor pe care el le trage de pe urma lorraquo

Iată deci o carte ndash fereastră spre vacircnătoarea din Romacircnia icircn două de-cenii din răstimpul interbelic - scrisă nu de un profesionist al vacircnătorii ci de o mare personalitate a economiei romacircneşti autor a cacirctorva zeci de lucrări de analiză icircn cacircteva din cele mai diferite sectoare economice şi industriale A fost comisar general al Comisariatului General al Preţurilor din Ministerul Economiei Naţionale arestat icircn bdquoNoaptea demnitarilorrdquo din 5 ndash 6 mai 1950 şi icircnchis la penitencia-rul GherlaDar claritatea cu care a privit şi anali-zat şi situaţia vacircnătorii icircn toate as-pectele ei materiale organizatorice de educaţie etică ni-l face contemporan

Mihai I icircn legătură cu atracţia Sa faţă de vacircnătoare laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu (ortografia originală) a fost iniţiat icircn arta vacircnătoarei icircncă din cea mai fragedă copilărie fiind astăzi cea mai mare nădejde pentru lumea vacircnătorească Luacircnd parte la mai toate vacircnătorile regale Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu icircmpuşcase icircncă de la vacircrsta de doisprezece ani majoritatea speciilor de vacircnat din ţară de la potacircrnichea şi fazanul din şesurile Dunării picircnă la macircndrul cerb al Carpaţilor Prin moştenirea calităţilor vacircnătoreşti ale familiei şi prin experienţa vacircnătorească pe care a făcut-o Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu este astăzi un vacircnător desăvacircrşit fala tagmei noas-tre iar viitorul vacircnătoresc al ţării este asigurat raquo (am icircncheiat citatul) Referindu-se la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic) Bucureştilor raquo autorul apreciază că laquo mii de cetăţeni din toate unghiu-rile ţării şi foarte mulţi străini au pu-tut admira cea mai frumoasă şi mai icircnălţătoare manifestare vacircnătorească pe care Romacircnia a cunoscut-o vreodatăraquo Aminteşte apoi de participarea Romacircniei la expoziţiile internaţionale de vacircnătoare de la Leipzig Berlin şi Paris care icircn opinia sa laquo au condus la consacrarea noastră definitivă icircn lumea vacircnătorească mondială raquo Către icircncheiere autorul face un re-chizitoriu societăţilor de vacircnătoare care nu icircşi icircndeplinesc obligaţiile faţă de vacircnat laquo Nu este destul că ne-am stracircns icircntro societate de prieteni că am luat icircn arendă terenuri pe care le cutreierăm gata icircn orice clipă să răpunem vieaţa animalelor sălbatice Ce ne-ar răspunde oare conducătorii acestor societăţi dacă i-am icircntreba cacircte capre iepuri potacircrnichi etc au adus pe terenuri de cacircnd le-au arendat şi pacircnă astăzi Au dat hrană icircn tim-pul iernii animalelor pentru ca să le uşureze traiul Cacircţi paznici au anga-jat şi care a fost activitatea lor Cacircte procese de braconaj au icircncheiat raquo Ne

Felul piese-lor expuse

Recordmondial

Premiul de

onoarePremiul

I-iuPremiulal II-lea

Premiul al III-lea

Totalulpremiilor

La sutădin total

Cerb - 11 38 53 28 130 3171

Căprior - 13 25 33 28 99 2415

Capră neagră 1 11 31 28 38 109 2659

Mistreţ - 2 3 10 22 37 902

Urs 1 3 11 5 4 24 585

Lup - 1 3 - 1 5 122Racircs - 1 1 2 2 6 146

TOTAL 2 42 112 131 123 410 100

Tabloul laquo premiilor laquo (medaliilor) obţinute la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic ) Bucureştilor raquo

seamă că Heda devine agitată bătea din coadă şi sforăia cu nasul pe jos de parcă ar fi urmărit cacircrsteiul Cacircnd i-am dat drumul din lesă a zbughit-o spre hăţiş icircn cu totul altă direcţie decacirct mi se păruse că a luat-o ţapul N-au trecut nici zece minute şi numai ce auzii lătrat pe loc icircntrerupt la scurte intervale de un gen de bocet necunoscut pentru mine Răzbătacircnd cu greu prin desime icircn direcţia căţelei spre totala mea surprin-dere mi-am găsit ţapul icircncă zvacirccnind din picioare care destul de bine lovit mai făcuse totuşi o sută-două de paşi prin tufărişul de nepătruns

NIC STRĂVOIU

|Nic Străvoiu

Foto 1 După o pacircndă la căprior petrecută cu 100 de ani icircn urmă Foto 2 Mama autorului icircn funcția de ajutor de dresor Foto 3 Nic Străvoiu icircn anii adolescenței petrecuți la Canisa AGVR

Ilustrația autorului

( urmare din pag 21 )

|24 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Francis Chevier icircn cartea sa ldquoNotre gastronomie est une culturerdquo (Gastronomia noastră este o

cultură) vorbește de bucătăria franțuzească care a fost inclusă icircn Patrimoniul Umanității După Chevier gastronomia nu este doar o pasiune ci un ldquomonumentrdquo al culturii francezilor Icircnsă obi-ceiurile de a macircnca și a bea bine nu sunt proprii Franței Numeroase alte civilizații se caracterizează printr-o gastronomie bogată și sofisticată din Ja-ponia pacircnă icircn Vietnam din Tailanda Iran sau Peru pacircnă icircn Italia și Maroc Să luam exemplul Chinei Această foarte veche și strălucitoare civilizație și-a dezvoltat cu mult icircnaintea Occidentului o artă de a trăi elegantă și subtilă icircn care gastronomia icircși avea locul de onoare Curțile diferitelor dinastii imperiale au urmărit să aducă pe mese gusturi dintre cele mai rafinate Dar nu toate societățile au știut să-și dezvolte un sistem culinar atacirct de ales Antropologul Claude Levi ndash Strauss a subliniat importanța resurselor icircn elaborarea unei gas-tronomii fine ldquoDacă arta gătitului constă așa cum pare icircn a asocia savorile mai multor substanţe alimentare pentru a le armoniza sau sublinia con-trastul se poate crede că toate popoarele lumii au fost capabile de a o descoperihellip Totuși nu este așa Fiindcă pentru a combina diferite produse trebuie să dispui de ele simultanrdquo Cu alte cuvinte este nevoie de o ofertă de bunuri alimentare foarte diversificată icircn același moment pen-tru a obține o combinație fericită de gusturi Am specificat cele de mai sus pentru a atrage atenţia asupra locului pe care icircl ocupă masa icircn viața noastră Nu icircntacircmplător i-am amintit pe francezi Pentru ei cele trei mese zilnice au o importanță specială şi urmăresc evoluția modului de viațăChiar dacă astăzi sunt mult mai scurte simplificate și adaptate la căutarea practicului mesele continuă să păstreze și altă dimensiune Ele reprezintă mo-mentul privilegiat de transmitere a valorilor de comunicare fiind creatorul legăturilor sociale

Icircn dorința de a da viață mesajului de mai icircnainte am considerat foarte potrivit să icirci fa-cem o vizită la ldquoCabana Vacircnătorilorrdquo domnu-lui Ștefan Bercea ndash maestru bucătar icircn arta

culinară și managerul acestui complex localizat la Predeal icircn Brașov La cei 50 de ani domnul Ștefan Bercea se bucură de un prestigios renume dovadă stacircnd palmare-sul impresionant de diplome obținute la cele mai importante concursuri internaționale dar și oaspeții de seamă care i-au trecut pragul sau pentru care a avut onoarea să găteascăCel mai important eveniment pentru care a gătit a fost summitul NATO din 2008 unde a servit un Duet de căprior cu fazan Printre oaspeții de seamă care i-au trecut pragul se numără Regele Mihai dar și președinții țării pe racircnd domnii Ili-escu Constantinescu și Băsescu Șirul VIP-urilor dar și vedetelor care l-au vizitat este lung A ținut totuşi să o amintească pe Teo Trandafir ndash care icirci este o bună prietenă și pentru nunta căreia a gătit icircn această lună un ceaun special din carne de căprior

Care este pe scurt drumul parcurs pacircnă a ajunge la ceea ce reprezintă azi Cabana VacircnătorilorȘB Cabana Vacircnătorilor era icircn anul 1986 doar un vis Pacircnă aici a fost multă muncă inclusiv icircn Germania şi Elveția unde am lucrat la diferite restaurante și unde am icircnvățat cum se gătește vacircnatul Revenit icircn țară cu banii cacircștigați și cu puțin noroc icircmpreună cu soția mea am cumpărat actualul restaurant și simțind nevoia să facem ceva special am considerat că este bine să des-chidem un restaurant cu specific vacircnătoresc cel cu specific romacircnesc existacircnd deja icircn apropiereLa icircnceput am adus rețetele cu sosuri din Germania pe care le pregăteam icircn special clienților cunoscători ce deveniseră fideli iar cei neobișnuiți cu astfel de gusturi au fost repede

cuceriți de preparatele din vacircnat De exemplu una dintre primele rețete este ospățul vacircnătorilor - o tocană din carne de cerb pe care am adaptat-o gustului romacircnesc prin agăugarea de ingredi-ente obișnuite - ceapă usturoi ardei ciuperci - toate acestea se pun icircntr-un bol ceramic se acoperă cu aluat și se dau la cuptor

Care este vacircnatul preferat pe care icircl gătiți Dar pe care vă place să icircl vacircnați ȘB Prefer să gătesc carnea de căprior pen-tru că este cea mai delicioasă icircnsă și carnea de cerb lopătar are calități deosebite Acum doi ani am avut prilejul să icircmpușc primul meu cerb lopătar undeva icircn zona Aradului la Chișineu ndash Criș Am rămas impresionat de cacirct vacircnat există acolo Vacircnătoarea a avut loc icircn perioada boncănitului iar acea zi icircmi va rămacircne icircn amintire pentru totdeauna Cacircnd am plecat spre locul de vacircnătoare și ne-am urcat icircn ob-servator era icircncă icircntuneric Se auzeau zgo-mote ciudate icircn jur Văzacircndu-mi nedumeri-rea paznicul m-a lămurit repede că suntem

ARTĂ ȘI PASIUNE

Ştefan Bercea Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi

Cofetarilor din Turism Romacircnia

25|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Interviul lunii|

fiu prezent la restaurant pentru că este nevoie de mine Am o armă Mauser calibrul 30-06 cu care am icircmpușcat căprior urs și cerb

Aveți doi fii Bogdan şi Dragoş Ne-ați mărturisit că mezinul familiei ndash Dragoș - vă calcă pe urme icircn ceea ce privește meseria și că icirci place să spună că s-a născut practic icircn bucătărie ȘB Dragoș este pasionat de gătit A urmat și un stadiu de pregătire la un restaurant din Elveția de unde s-a icircntors cu multe idei și cu un mare elan implicacircndu-se acum foarte serios icircn acest domeniu Anul trecut a participat la Tacircrgul Mon-dial de la Shanghai ndash China unde a fost foarte apreciat Tot Dragoș icircmi moștenește și pasiunea pentru vacircnătoare mă icircnsoțește de fiecare dată icircn călătoriile mele cinegetice și icircn curacircnd va susține examenul de vacircnător

Revenind la carnea de vacircnat puteți transmite cititorilor noștri cacircteva secrete și sfaturi utile Pentru că trebuie să recunoaștem gătitul vacircnatului dobacircndit este cel mai frumos omagiu pe care un vacircnător icircl poate aduce prăzii sale De exemplu care sunt secretele fezandării Ș B Se spune că tot vacircnatul se fezandează icircnsă nu este așa Doar carnea de vacircnat bătracircn sau cea care are miros mai intens trebuie să stea icircn baiț De exem-

plu eu nu pun carnea de căprior icircn baiț doar dacă fac pastramă sau dacă este vorba de un țap care are miros Icircn rest carnea de vacircnat se frăgezește se fezandează prin congelare icircmpachetacircnd-o foarte bine şi trăgacircnd-o icircn vid Cacircnd o scoatem o decongelăm la temperatura camerei Carnea de căprioară cel puțin se poate pregăti foarte simplu după ce este prăjită icircn unt ca un escalop se dă la o parte iar icircn untul care a rămas se adaugă 2-3 linguri de dulceață de afine sau de vișine puțin vin obținacircndu-se un sos delicios și foarte ușor de preparat Alt mod rapid de preparare carnea tăiată felii foarte subțiri este trasă icircn ulei de măsline icircn care am prăjit icircn prealabil puțin usturoi iar la sfacircrșit se adaugă sare și piperO rețetă mai nouă căprior cu bere neagră tot o influență din țările nordice Cubulețele de carne foarte fragede sunt trase icircn tigaie și stinse cu bere neagră Se agaugă un amestec de condimente (scorțișoară cuișoare puțin cimbru și foaie de dafin) Se servește cu crutoane de pacircine neagră și cu paste

Respectați icircntocmai rețeta sau inventați mereu ȘB Aceasta este arta bucătarului Trebuie să aibă imaginație și curaj să facă un preparat sau să icircl reinventeze

VPR

icircn toiul boncănitului și că acele zgomote sunt de fapt boncănitul cerbilor lopătari Odată cu ivirea primilor zori am putut vedea mai icircntacirci străpungacircnd ceața densă coarnele cerbi-lor Apoi ca o cortină ceața s-a ridicat și mi s-a oferit un spectacol uimitor icircn fața noastră se afla o turmă icircntreagă cacircteva sute de exem-plare A fost impresionat pentru că așa ceva nu mai văzusem niciodată ldquoE ușor să vacircnezi cerb lopătarrdquo- mi-am zis văzacircnd mulțimea icircnsă mai tacircrziu după trei zile de urmărire aveam să aflu că nu este tocmai ușor Foarte vigilente aceste animale dispar cacirct ai clipi iar exemplarele care rămacircn mai aproape icircn bătaia armei sunt din-tre cele tinere Așadar am așteptat momentul potrivit care se tot amacircna Am icircncercat să mă apropii prin pădure fără succes icircnsă Icircn ultima zi la sfatul paznicului am ales să mă apropii tacircracircș spre doi cerbi frumoși pe care icirci zărisem prin binoclu cam la 350 de metri Nu mai trăsesem niciodată la o distanță mai mare de 200 de me-tri nici vorbă de 300 dar era singura ocazie pe care o mai aveam Am mai icircnaintat cacircteva zeci de paşi am calculat o corecție potrivită pentru acea distanță și mi-am icircncercat norocul ldquoL-ați ratatrdquo icircmi spuse paznicul ldquoBa nu a căzut l-am văzut cum a căzut icircn focrdquo i-am răspuns Nu-mi venea să cred nici mie Cerbul lopătar căzuse icircn foc Cred că a fost și șansahellipMai am o amintire tot la vacircnătoare de cerb lopătar pe domeniile de la Charlota De această dată boncănitul se terminasehellip După ce am ales un mascul frumos din grup am ochit și am tras Spre marea uimire a mea și a paznicului icircmpușcasem o ciută Nu icircnțelegeam ce se icircntacircm-plase pentru că icircn cătare avusesem masculul Aruncacircnd o privire la cățiva metri de locul unde căzuse ciuta am văzut niște picături de sacircnge le-am urmat și la nici 20 metri am găsit și cer-bul Glonțul trecuse prin el și lovise ciuta care se aflase icircn spatele cerbului Deși pare o poveste vacircnătorească sunt sigur că și alți vacircnători mai puțin atenți pe direcția de tragere au avut parte de experiențe asemănătoare nu tocmai plăcute

Din ceea ce icircmi mărturisiți icircnțeleg că preferați vacircnatul mare Ce arme avețiȘB Vacircnătoarea la vacircnatul cu pene nu mă prea atrage Am fost de cacircteva ori la vacircnătoare de fazan icircnsă așa este aveți dreptate prefer vacircnacirc-toarea la vacircnat mare Iarna goana la mistreți deși aceasta se suprapune de multe ori cu zilele de sacircmbătă și duminică atunci cacircnd trebuie să

|26 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

După cum cunoaşteţi din numerele precedente ale VPR ca urmare a alocării Campionatului Mondial de Pescuit la Crap ndash 2012 către AGVPS

din Romacircnia Comitetul Director al FIPS ndash ed reunit la Roma icircn perioada 2-3 decembrie 2011 a examinat şi aprobat propunerea organizării evenimentului pe locaţia Corbu II ndash Constanţa administrat de SC RIG SERVICE SAAprobarea definitivă a fost totuşi condiţionată con-form uzanţelor şi procedurii acestui for decizional de inspectarea parcursului de către o comisie de omologare compusă din specialişti recunoscuţi şi acreditaţi de către FIPD-ed pentru această disciplină a pescuitului sportiv de competiţie Ca urmare a corespondenţei purtate s-a convenit ca inspectarea şi omologarea efectivă să se facă icircn perioada desfăşurării unei competiţii similare cu cea programată oficial Astfel a fost aleasă perioada icircn care s-a desfăşurat a XI-a ediţie a bdquoCupei RIGrdquo organizată de această dată icircn condiţii fără precedent

cu participarea a 75 de echipe formate din cacircte doi pescariAstfel icircn după-amiaza zilei de joi 17 mai delegaţia formată din domnii Antonio Gigli consilier al preşedintelui FIPS-ed Ugo Claudio Matteoli pentru pescuitul sportiv la crap şi Guido Mazza-rella căpitanul echipei Italiei de pescuit la crap dublă campioană mondială au fost preluaţi de echipa tehnică a AGVPS şi RIG SERVICE coordonată de dl Teodor Bentu vicepreşedinte al AGVPS cu probleme de pescuit Icircn perioada desfăşurării inspecţiei au fost evaluate toate criteriile de acredi-tare impuse de un eveniment de o ase-menea importanţă

Au fost apreciate icircn ordinea importanţei condiţiile de transport pacircnă icircn locaţia propusă spaţiile destinate festivităţilor de deschidere icircnchidere a competiţiei oficiale condiţii de cazare pensiune transport tur-retur pacircnă la pista de concurs sala de reuniuni a managerilor dotarea tehnică necesară preluării şi prelucrării rezultatelor afişajul electronic şi comuni-carea datelor amenajarea şi dotarea pistei de concurs densitatea populaţiei piscicole a bazinului şi frecvenţa capturilor Toate condiţiile preliminare au fost apreciate la super-lativ inclusiv costurile acestora propuse şi susţinute de administrator piesa de rezistenţă constituind-o amenajarea efectivă a pistei de concursPuşi icircn faţa unui parcurs amenajat pe trei sectoare de cacircte 25 de platforme consolidate şi pietruite cu dimensiunile de 15 x 10 m (derogare solicitată şi obţinută de la FIPS-ed) dotate cu mini-căsuţe din lemn cu două paturi şi cazarmament grupuri sani-tare ecologice drum de acces perimetral bazinului

pietruit facil pentru orice tip de autovehicul membrii comisiei au afirmat că standardele acestui bdquocarpo-dromrdquo sunt unice icircn Europa S-a punctat icircn plus la bdquoimpresia artisticărdquo prin cantitatea şi calitatea captu-rilor cu o frecvenţă incredibilă care i-a uimit pe evalu-atori Dovadă cele aproape 15 tone de peşte capturat pe durata celor 72 ore de concurs Este adevărat că icircn afara boicotului impus de APCR la această competiţie au participat cei mai buni pescari de crap din Romacirc-nia unii pentru icircncununarea palmaresurilor perso-nale sau pentru premiile substanţiale puse icircn joc alţii din curiozitate pentru testarea unei noi locaţii apărute pe harta Europei S-au capturat 14954 kg de peşte prima echipă clasată a prins 76829 kg iar media a fost de 199 40 kg echipăMenţionăm prezenţa icircn concurs a trei echipe reprezentacircnd Republica Moldova şi a patru echipe din Bulgaria Au fost prezenţi şi delegaţi din Franţa şi Rusia care au făcut propriile constatări şi au prelevat probe de apă icircn vederea preparării de nade şi momeli adecvate zonei omologate pentru găzduirea eveni-mentului Interviurile acordate de cei doi delegaţi ai FIPS-ed posturilor PV-TV Fishing amp Hunting Neptun TV şi VPR prezente la solicitarea administra-torului au relevat surpriza acestora faţă de realitatea constatată icircn condiţiile icircn care printr-o corespondenţă tendenţioasă fuseseră preveniţi asu-pra unor bdquodeficienţe majorerdquo imaginare de altfel a pachetului de servicii şi a pistei de concurs Acţiunea s-a dovedit a fi icircncă o reuşită a AGVPS susţinută din plin de SC RIG SERVICE SA ndash Constanţa şi de CJ Constanţa pentru promovarea pescuitului sportiv competiţional şi a preocupărilor icircn acest do-meniu pe plan naţional şi internaţional continuacircnd tradiţia de 55 de ani de recunoaştere mondială a Romacircniei icircn această disciplină

MI

|Competiții

CAMPIONATUL MONDIAL DE PESCUIT SPORTIV LA CRAP ndash ROMAcircNIA 2012OMOLOGAREA INTERNAŢIONALĂ OFICIALĂ A LOCAŢIEI CORBU II ndash CONSTANŢA

Ilustrația autorului

PSRăspundem cu această ocazie şi unor articole denigra-toare apărute icircn presa halieutică prin compararea cu rezultatele obţinute icircn aşa numitul bdquocampionat naţionalrdquo paralel organizat de APCR pe acumularea Săruleşti Pentru comparaţie cele 33 de echipe participante au capturat un total de 2050 kg de peşte prima echipă clasată 25661 kg media fiind de 6212 kgechipă icircn condiţiile icircn care 6 echipe nu au prins nici un peşte

27|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări

APRECIERILE OFICIALILOR FIPS-ed ASUPRA CALITĂŢILOR PISTEI DE CONCURS CORBU II ndash CONSTANŢA

Aflat icircn locaţia care va găzdui cel de-al XIV ndashlea Cam-pionat Mondial de Pescuit Sportiv la Crap ndash Romacirc-

nia 2012 redactorul VPR a consemnat următoarele declaraţii

Domnul Antonio Gigli ndash consilier al preşedintelui FIPS ndash ed Ugo Claudio Matteoli pentru activitatea competiţională de pescuit la crap Am venit aici la indicaţiile Domnului Matteoli preşedintele Fips-ed Am venit fiind puţin sceptic de modul icircn care pista de concurs o să fie pregătită pentru un eveniment de talia Campionatului Mondial Am rămas uimit de modul icircn care cei de aici au rezolvat toate problemele organizatorice este o pistă de concurs excepţională sunt foarte plăcut impresionat De asemeni sunt impresionat de calitatea capturilor pe care cei care sunt acum icircn concurs le-au realizat s-au prins foarte mulţi crapi iar pista este una extrem de potrivită pentru Campionatul Mondial E de neimaginat să poţi prinde icircn 24 de ore de la icircnceputul

concursului 190 de capturi reprezentacircnd 350 kg de peşte Este incredibil Sunt foarte mulţumit de ce am găsit icircn Romacircnia Chiar aş

vrea să rămacircn aici dacă ar fi posibil Sunt uimit de ce aţi reuşit să faceţi aici Dacă mi-ar fi povestit cineva nu aş fi crezut Sunt mulţumit de calitatea peştelui n-am mai văzut ase-menea densitate de exemplare viguroase cu o medie a greutăţii atacirct de ridicată Nu pot decacirct sa-i felicit pe cei care s-au ocupat de organizarea acestei piste de concurs şi sunt sigur că o să rezulte un eveniment de care o sa-şi amintească toata lumea Icircn concluzie sunt foarte mulţumit de cum au decurs lucrurile de relaţia pe care noi cei de la Fips-ed am avut-o cu organizatorii cei care au dovedit că au abilitatea de a gestiona un asemenea eveniment cum este un Campionat Mondial aşa că le mulţumesc din partea celor de la Fips-ed şi felicit AGVPS din Romacircnia pentru alegerea făcută Domnul Guido Mazzarella căpitan al echipei Italiei de pescuit la crap dublu campion mondial Aveţi o organizare excelentă şi noutăţi pe care nu le-am văzut la alte campionate mondiale la care am asistat sau chiar am participatConstrucţiile au fost extrem de laborioase şi s-au făcut eforturi uriaşe tehnice şi materiale Criteriile impuse de regulamentul internaţional au fost respectate cu rigurozitate şi aveţi o pistă de competiţii unică icircn Europa Aşteptăm cu interes candidatura ţării dvs pentru găzduirea şi organizarea unor astfel de competiţii şi icircn anii următori

a consemnat Mugurel Ionescu

Ilustrația autorului

Dl Guido Mazzarella verifică standurile de concurs icircmpreună cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Dl Antonio Gigli detaliază aspectele tehnice cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Populare cu crapi Crap icircn minciog

|28 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Ihtiologie

Pe radiile celorlalte icircnotătoare sunt rar pete şi foarte palideColoritul este mai icircntunecat la populaţiile reofile Variabilitatea este foarte pronunţată Populaţiile din porţiunile superioare ale racircurilor au corpul mai alungit profilul dorsal mai puţin convex capul şi ochii relativ mai mari pedunculul caudal mai lung şi mai icircngust pectora-lele şi mustăţile mai lungi Lobii caudalei sunt mai ascuţiţi şi coloritul mai intens Populaţiile limnofile din pacircraiele macircloase şi cursul inferior al racircurilor au caractere opuse Icircn acelaşi racircu există o trecere gradată icircntre populaţia reofilă din amonte şi cea limnofilă din aval icircn anumite racircuri există populaţii cu caracter intermediar Icircn unele bazine de exem-plu Crişul Mic şi Someş există doar forma limnofilă pacircnă spre izvoare Ecologie Trăieşte icircn diverse categorii de racircuri lent sau moderat curgătoare preferă pacircraiele mici mai mult sau mai puţin macircloase din regiunea submontană sau colinară pre-cum şi cursul superior al racircurilor mici ce izvorăsc la cacircmpie Icircn racircurile mari este mai frecvent icircn partea superioară a cursu-lui lor mijlociu icircnsă nu atacirct icircn cursul principal al racircului cacirct icircn braţele laterale cu apă mai lentă Icircn cursul inferior al racircu-rilor mari devine tot mai rar icircn Dunăre nu ajunge niciodată Spre deosebire de celelalte specii ale genului trăieşte şi icircn ape stătătoare bălţi şi iazuri dar numai icircn acelea care au sau au avut legătură cu vreun racircu Icircn racircurile icircn care trăieşte icircn număr mare formează cacircrduri mici Reproducerea durează din mai pacircnă spre sfacircrşitul lui iulie Icrele sunt depuse icircn curent pe fund tare Se reproduce icircnsă şi icircn ape stătătoareDimorfismul sexual este slab marcat Tuberculii nupţiali s-au observat la masculi icircn rare cazuri şi sunt mărunţi Icircnotătoarele sunt mai lungi la masculi Hrana constă icircn primul racircnd icircn larve de insecte reofile (tricoptere efemeroptere mai rar tipulide tabanide) din amfi-pode viermi şi moluşte Consumă uneori şi alge din biodermă sau resturi vegetale Exemplarele pătrunse icircn bălţi consumă intens cladocereImportanţa economică este locală deşi carnea este gustoasăRăspacircndire geograficăTrăieşte icircn bazinele Dunării şi Histrului Icircn Germania şi Ce-hia are loc o integrare icircntre rasele obtusirostris şi gobio iar icircn sudul bazinului Dunării ndash Serbia Bulgaria ndash icircntre obtu-sirostris şi bulgaricus Icircn Romacircnia lipseşte icircn Dunăre şi bălţile ei Icircn rest există practic icircn toate racircurile şi pacircraieleEste semnalat pacircnă icircn prezent icircn Tisa şi Iza la Sighet Vişeu de la Vişeul de Sus la vărsare Bistriţa transilvăneană de la Bistriţa pacircnă la vărsare Icircn Someşul Mic trăieşte forma limnofilă din amonte de Gilău pacircnă la Dej şi icircn toţi afluenţii săi de asemenea icircn bazinul Crişurilor Icircn Mureş se găseşte sub forma reofilă de la Gheorgheni pacircnă la Tg Mureş icircn afluenţii Mureşului superior pacircnă la Tg Mureş icircn Arieş la Turda confluenţă cu Arieşul icircn Bega de la Margina la Timişoara icircn Caraş de la Carasova icircn aval icircn Nera (forma reofilă) din amonte de Bazovici pacircnă la vărsareIcircl găsim de asemenea icircn bazinul Jiului icircn Olt de la Miercurea Ciuc la Drăgăşani icircn Vedea de la izvoare pacircnă la Smacircrdinoasa (Teleorman) şi icircn ceilalţi afluenţi ai Ve-dei de la izvoare pacircnă la vărsare icircn Argeş de la Curtea de Argeş pacircnă la Bucureşti icircn Neajlov la Bălăria şi Co-mana (Giurgiu) icircn Dacircmboviţa de la Tacircrgovişte pacircnă la Bucureşti icircn Colentina şi afluenţii ei de la izvoare pacircnă icircn aval de Bucureşti icircn Ialomiţa din amonte de Tacircrgovişte pacircnă la confluenţa cu Prahova icircn Siret de la intrarea icircn ţară (fauna reofilă) pacircnă icircn aval de confluenţa cu Putna (forma limnofilă) icircn racircul Bacircrlad şi afluenţii săi de la izvoare pacircnă la vărsare precum şi icircn unii afluenţi

Dumitru GIUGIUCĂ

PorcuşorulGobio gobio obtusirostris ndash Valenciennes ndash 1844

Icircncadrare sistematică

- Ordinul Cypriniformes Goodrich 1909- Subordinul Cyprinoidei Berg 1940- Familia Cyprinidae Jordan şi Evermann 1896- Genul Gobio Cuvier 1817

Denumiri populare porcon corcodan ghivă givă mur-goi petroc pietroşelDescriere Corpul este moderat alungit şi comprimat lateral icircnălţimea sa reprezintă la exemplarele adulte din ape mai rapide 17-21 din lungimea corpului fără caudală iar la exemplarele din ape mai lente 18-26 din aceastaGrosimea reprezintă 80-85 din icircnălţime Profilul dorsal variază icircn funcţie de icircnălţime la exemplarele cu corpul icircnalt acest profil este puternic convex iar la cele cu corpul alungit convexitatea este mult mai redusă profilul dorsal apropiin-du-se de orizontală Profilul ventral este orizontal Lungimea capului reprezintă 24-29 din cea a corpului mediile fiind de aproximativ 26-27 la populaţiile reofile (din amonte) şi 26-269 la cele limnofile (din aval) Botul este scurt şi obtuz iar lungimea lui reprezintă 85-12 din lungimea corpului Botul este mai scurt decacirct spaţiul post-orbital Gura este inferioară semilunară deschiderea ei ajunge sub nări iar inserţia mandibulei sub icircnceputul sau sub prima jumătate a ochiului Ochii sunt mici depărtaţi şi privesc lateral diametrul lor reprezintă la adulţi 42-73 din lungimea corpului la majoritatea populaţiilor limnofile şi 58-67 la majoritatea celor reofile Mustăţile sunt de lungime variabilă lungimea lor reprezintă la populaţiile reofile 65-105 din lungimea corpului şi 23-35 din cea a capului la aceste populaţii mustăţile ajung la nive-lul ochiului Pedunculul caudal este comprimat lateral icircnălţimea sa minimă fiind mai mare decacirct grosimea sa Lungimea pedun-culului caudal reprezintă la populaţiile reofile 20-25 iar la cele limnofile 19-24 din lungimea corpului icircnălţimea minimă reprezintă 7-11 din lungimea corpului şi 35-50 din cea a pedunculului caudal Spaţiul predorsal reprezintă 42-50 din lungimea corpului Marginea dorsalei este uşor concavă Caudala este moderat scobită cu cei doi lobi egali vacircrfurile lor fiind ascuţite la populaţiile reofile şi rotunjite la cele limnofile Vacircrful pec-toralelor la majoritatea exemplarelor nu ajunge inserţia ventralelor Inserţia ventralelor este situată puţin icircn urma inserţiei dorsalei cam sub prima radie divizată a acesteiaPieptul şi istmul sunt parţial sau chiar total acoperite cu solzi Colorit Partea dorsală este cenuşiu-verzuie icircnchisă iar capul este şi mai icircnchis Pe spate are 7-10 pete mici slab definite Pe flancuri are 7-10 pete icircntunecate de mărimi foarte variabile icircn general are 5 dungi longitudinale brun ndash negricioase Solzii liniei laterale sunt bordaţi cu negru avacircnd două pete negricioase una sub alta Faţa ventrală este alb-gălbuie Icircnotătoarele sunt incolore pe radiile dorsalei sunt 3 şiruri de pete negricioase pe cele ale caudalei sunt 4

29|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Echipamentul Pescarului

Pentru mine cel puţin a fost foarte greu la icircnceput să

decid ce echipament de pescuit la muscă ( FLY ) să achiziţionez ca să pot să icircnvăţ cacirct mai repede şi mai uşor tehnicile de lansare a şnurului şi bineicircnţeles să fie adecvat mărimii peştilor pe care icirci urmăresc şi dimensiunilor muştelor pe care o să le folosesc Deoarece cele mai multe partide de pescuit le desfăşor pe racircul Jiu care are lăţimi destul de mari am optat pentru o lansetă clasa 5 mulinetă clasa 5 şi şnururi clasa 4 şi clasa 5 Pentru că citisem icircn alte reviste dar şi pe internet că cea mai potrivită pen-tru un icircncepător este o lansetă cu acţiune ldquomai blacircndărdquo am ales o lansetă de acţiune MF adică me-dium-fast Ulterior am achiziţionat şi o lansetă clasa 6 mulinetă clasa 6-7 şi şnururi clasa 6 şi clasa 7 De data aceasta am ales lanseta de acţiune F adică fast La lanseta clasa 5 de acţiune MF icircncărcarea la lansările şnurului se realizează pe prima jumătate a lungimii lanse-tei iar la lanseta de clasa 6 de acţiune F icircncărcarea se realizează icircn zona de vacircrf Am pescuit cu am-bele lansete şi am folosit la lansări şi şnururi egale dar şi mai mici sau mai mari faţă de clasa lanse-tei Astfel am observat anumite particularităţi pentru fiecare lansetă icircn funcţie de clasa şnurului pe care icircl foloseam de mărimea muştelor şi de condiţiile meteo Pentru cazul icircn care am folosit lanseta clasa 5 de acţiune MF am execu-tat lansările mai lent ca să nu forţez lanseta şi să-i dau timp să se icircncarce

cacirct mai bine cu greutatea şnurului Cel mai impor-tant este că pentru un icircncepător lanseta cu acţiune MF nu ldquotaxeazărdquo atacirct de aspru greşelile la lansare Am folosit fără probleme şnurul clasa 5 cacirct şi pe cel de clasa 4 dar la cel de clasa 6 am observat că lanseta se icircncărcă prea mult la lan-sare şi există posibilitatea chiar să se rupă de aceea nu am mai folosit şnururi mai mari icircn clasă decacirct lanseta Şnurul de clasa 4 l-am folosit icircn special cacircnd am pescuit pe racircurile mai mici deoarece mi s-a părut că se ldquoaşeazărdquo pe apă mai discret iar pe cel de clasa 5 cacircnd am pescuit pe Jiu Pentru cazurile icircn care vacircntul avea intensificări mult mai bine s-a com-portat la lansări şnurul de clasa 5 Contrar anumitor păreri citite am observat că lansările la distanţă le execut mai bine cu şnurul de aceeaşi clasă cu lan-seta faţă de cel de clasă mai mică De asemenea nu am reuşit să execut

lansări corecte cacircnd am folosit muşte prea mari icircn special streamere sau nimfe supra lestate Pentru lanseta de cla-sa 6 cu acţiunea F am pu-tut executa lansările mai rapide deoarece aceasta se icircncarcă icircntr-un timp mai scurt sub greutatea şnurului Icircn schimb aceas-ta mă ldquotaxardquo mai aspru la greşelile de lansare Un avantaj la această lansetă a fost acela că am folosit şi şnurul de clasă mai mare fără să am probleme deose-bite la icircncărcare Lansările la distanţă au fost vizibil mai lungi faţă de cazul icircn care am folosit lanseta cu acţiune MF şi de aseme-nea lanseta cu acţiune F s-a comportat mai bine pe vacircnt Tot cu această lansetă am folosit fără probleme şi streamerele mari şi nimfele mai grele De obicei cacircnd pes-cuiesc pe racircuri mai mici folosesc lanseta clasa 5 cu şnurul de clasa 4 iar pen-tru Jiu şi bălți lanseta clasa 6 cu şnururile de clasa 6 şi cel de clasa 7 dar şi lan-

seta de clasa 5 cu şnurul de aceeaşi clasă Cacircnd urmăresc avatul sau alţi răpitori de talie mai mare folosesc numai lanseta de clasa 6 Totuşi lansetele cu acţiunea mai blacircndă adică cele care se icircncarcă icircn prima jumătate sau pe aproape toată lungimea preiau mai bine şocurile unui peşte mai mare şi protejează mai bine for-facul şi leader-ul Poate şi pentru faptul că de ani buni de zile am pescuit avatul icircn special la spinning şi am practi-cat un pescuit de viteză acum cacircnd ldquoam mai icircnvăţatrdquo cacirct de cacirct tehni-ca de lansare a şnurului icircmi place mai mult să pes-cuiesc ldquola flyrdquo cu lanseta mai rapidă adică cea cu acţiunea F ndash fast Icircn icircncheiere concluzia personală este că nu există o regulă strictă icircn a ne alege acţiunea lansetei fly cu care dorim să pescuim deoarece contează carac-terul firea dar şi ldquomacircnardquo (icircndemacircnarea) fiecăruia icircn parte Icircn schimb clasele lansetelor faţă de peştii pe care icirci urmărim şi celelalte reguli de echilibrare corectă a echipamentului trebuiesc respectate

Doru DINEA

CAcircTEVA OBSERVAŢII PERSONALE despre echipamentul de pescuitcu muştele artificiale

Ilustrația autorului

|30 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Agenda Pescarului

POPULAtildeRI CU PEAEligTI NOBILI IcircN BIHOR

CUM PAtildeSTRAtildeM PEAEligTII IcircN STARE PROASPAtildeTAtilde

La icircnceputul anului 2012 s-au făcut repopulări cu peşti nobili din speciile crap şi amur icircn lacurile licenţiate pentru acvacultură din patrimoniul AJVPS Bihor Ast-

fel deşi erau destul de bine populate lacurile Leş Fegernic Diosig Cristur şi-au primit noii oaspeţi peşti reproducători şi viitori reproducători astfel avem garanţia perpetuării spe-ciilor mult apreciate de pescarii de staţionar Cele peste 4 tone de peşti au fost lansaţi icircn cele mai bune condiţii tehnice alături de ştiucile mari din Leș ndash anul 2011 a fost marcat de o ştiucă de 12 kg - specie deversată tot de noi acum cacircţiva ani alături de plăticile ce au ajuns şi la 700 g bucata urmare a reproducerii naturale acţiune icircncepută acum 8 ani doar cu cacircteva exemplare de plătici reproducători au dovedit strate-

Tematica nu este o problemă pentru pescarii de pes-cuit staţionar deoarece juvelnicele de 2-3 metri lun-gime bine scufundate icircn apă vor ţine peştii vii pe

toată durata partidei Lansetiştii şi muscarii au icircnsă ne-voie de tehnici şi dotări e drept accesibile Aici aş insista puţin asupra necesităţii procurării unui coşuleţ de nuiele icircn care lansetistul ori muscarul icircşi pot ţine peştii icircn stare proaspătă pe toată perioada deplasării pe malul racircului In-sist pe această strămoşească metodă şi dotare icircntrucacirct uti-lizacircnd coşuleţul ce l-am moştenit şi care are cca 120 de ani mi-a asigurat icircntotdeauna păstrarea proaspătă a peştilor prinşi la muscă păstrăvi ori lipani mai puţin cleni pe care-i eliberez imediat Fizica icircşi are legile ei iar secretul bunei funcţionări a coşuleţului se bazează tocmai pe una dintre acestea -fenomenul de evaporare ndash deci implicit şi răcire Fără intenţia de a da lecţii iată cum procedez După ce am prins cacircţiva păstrăvi icirci eviscerez le scot branhiile şterg bine interiorul de sacircngele icircnchegat ce-i element toxic şi primul ce produce alterarea pun un praf de sare dintr-o solniţă cu orificii ce-o port icircn coşuleţ icircnvelesc peştii icircntr-un prosop de cacircnepă umectat şi icirci pun icircn coşuleţ La uscarea aproape completă a prosopului icircl reumectez astfel se reia fenomenul de evaporare-răcire ce durează cam 2 ore Pes-cuind la munte prefer partidele de după-amiază - seară iar cacircnd pescuiesc de dimineaţă şi am 1-2 păstrăvi legali la

gia cu efect icircn timp icircndelungat dar care asigură continuita-tea speciei icircn noul mediu De altfel şi şalăii din lacul Feger-nic vor fi tentaţia fiecărui undiţar Referindu-mă la această specie dispărută din Crişul Repede icircn perioada poluărilor industriale acum este bine reprezentată icircn racircu datorită unei acţiuni pe care am realizat-o icircn 1992 cacircnd icircn urma dezafectării pescăriei Martihaz am cules din iazurile ce ur-mau a fi desecate o cantitate de peste 2000 bucăţi strapazani - şalăi de 15-30 cm - pe care cu cacircţiva pescari sufletişti i-am transportat icircn mare viteză fără pierderi icircn racircul Crişul Repede zona de vest După cacircteva zile cu factorii locali am obţinut ridicarea stavilei de la punctul de priză vest astfel undele racircului au dus devale o populaţie de şalăi ce azi oferă exemplare de peste 5-6 kg Trebuie să menţionez public şi poate domnul ministru al agriculturii ne va icircnţelege nemulţumirea absurditatea faptului că şi icircn prezent salariaţi ai ANPA eliberează permisele de pescuit fără ca solicitanţii să fie membri ai vreunei asociaţii de pescari Această categorie de pescari fără a contribui cu nimic la menţinerea patrimo-niului piscicol devin paraziţi consumatori şi distrugători ai fondului piscicol natural al apelor publice

orele pracircnzului sub umbrarul arinilor ori brazilor icirci pun la copt icircntr-o spuză de jar Fie-mi permis să fac o paranteză şi să descriu reţeta rapidă Fac un foc mic din crengi us-cate pun 2-3 bucăţi mai grosuţe pentru o inima de jar Icircntre timp cacirct arde focul sărez puţin peştii evisceraţi introduc icircn interior cacircţiva muguri de brad cacircteva flori de cimbrişor o linguriţă de unt ori margarină icircnvelesc peştii icircntr-o folie de aluminiu şi icirci pun icircn spuza de jar şi cenuşa fierbinte După vreun sfert de ceas cacircnd aud uşoare pocnituri şi sfacircracircieli scot peştii icircmbrăcaţi icircn folie las să se răcească niţel şi cacircnd desfac folia izul de muguri de brad şi cimbrişor nu poate fi descris icircn cuvinte Niciodată acasă nu am reuşit asemenea bunătăţi pe care le-am icircnvăţat icircn bătracircna Marmaţie Din experienţa cacirctorva decenii de muscărit afirm cu toată responsabilitatea că utilizacircnd coşuleţul chiar şi la partide de spinning la bibani niciodată nu am avut peşti cu icircnceput de alterare Am văzut anul trecut un pes-car ce-şi ţinea cacircţiva cleni şi scobari icircnşiraţi pe o creangă de salcie ce aveau un aspect penibil de peşti spacircnzuraţi imagine ce nu poate fi comentată Cred că nu este nevoie să mai menţionez de dotările moderne de azi lădiţe frigorifice cu patroane ICE ori micile dar excepţionalele frigidere ce funcţionează la 12 volţi şi ţin o temperatură constantă de 1-2 grade celsius timp de cacircteva zile

TP

|Titus Pintea

FotoM Ionescu

31|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pe apele mapamondului

D acă ar fi să aleg un peşte care poate da satisfacţii constante de-a lungul sezonului de pescuit

pe continentul nord-american acesta ar fi cu siguranţă bass-ul sau aşa cum mai este numit bibanul americanCacircnd spunem biban gacircndul ne duce la pescuitul cu năluci pentru unii sau cu momeli natu-rale pentru alţii la peştii activi mai tot timpul sezonului cald chiar şi atunci cacircnd tempera-tura apei amorţeşte majoritatea celorlalte specii Pe continen-tul nord-american pe lacircngă ldquotradiţionalulrdquo biban pe care icircl găsim şi icircn apele europene pescarii pot prinde şi un bdquofrate mai marerdquo al acestuia bibanul ameri-can sau bass-ul Iar cacircnd spun ldquomarerdquo mă gacircndesc atacirct la talia semnificativ mai mare a exem-plarelor cacirct şi la spectaculozitatea pescuitului acestei specii Aici mă refer la faptul că este un peşte activ atacirct la temperaturi estivale normale ale apei cacirct şi la cele ce nu se icircnscriu icircn limitele bdquonormaluluirdquo fie ele scăzute sau ridicate Icircn plus varietatea largă de năluci şi momeli naturale la care bdquorăspunderdquo fără a face mof-turi icircl situează aş putea spune pe unul dintre primele locuri icircn clasamentul peştilor favoriţi ai pescarilor canadieni şi ameri-cani Un alt atu este acela al spectaculozităţii pescuitului icircn sine pornind de la varietatea de condiţii acvatice icircn care il găsim şi pacircnă la drilul presărat adesea cu salturi spectaculoase

şi scuturături energice din cap care vor rămacircne cu siguranţă icircntipărite icircn me-moria norocosului pescar Dar să le luăm pe racircndIcircl găsim icircn lacuri şi racircuri cu apă de adacircn-cimi diferite fără a fi foarte pretenţios la condiţiile de oxi-genare apele natu-rale fiind oricum su-ficient de curate pe continentul vecin Preferă adăpostul structurilor scu-fundate coame sau şanţuri bo-lovani trunchiuri rădăcini sau um-bra şi protecţia vegetaţiei ac-vatice atacacircnd din-spre adacircnc spre suprafaţă printre frunzele de nufăr sau brădişul des Patrulează adesea icircntre aceste structuri apăracircndu-şi teritoriul de potenţialii bdquoinvadatorirdquo putacircnd fi astfel prins şi la pescuitul la trenă Se hrăneşte cu aproape tot ce mişcă icircn apă fără să scape nici o oportunitate am prins bass chiar şi la boabă de porumb cacircnd dădeam după crap Atacă o varietate de năluci artificiale de la rotative şi oscilante şi pacircnă la voblere şi twistere Se pare icircnsă că are o atracţie deosebită la spinnerbait o combinaţie icircntre rotativă şi softbait o nălucă agreată şi de majoritatea pasionaţilor şi care aparent

folosite de multe ori pescarii preferă să ridice peştele di-rect din apă lăsacircnd la o parte minciogul Răspacircndirea largă a bibanului american alături de caracteristicile pescuitului său au făcut din acesta una din capturile preferate căutate şi apreciate de pescarii nord-

americani Adesea pentru a spori farmecul partidei pescarii aleg canoea pentru deplasare fapt ce le permite să pătrundă mai adacircnc icircn universul acestui peşte icircnlesnindu-le accesul icircn locuri unde bărcile cu motor nu pot pătrunde Faima speciei a depăşit deja de ceva timp ho-tarele continentului de origine bass-ul fiind icircntacirclnit tot mai des şi icircn apele europene unde a fost introdus şi unde continuă să cacircştige tot mai mulţi adepţi

MAC

poate salva reputaţia de pescar icircntr-o varietate de situaţii Lan-setele folosite sunt icircn general cu acţiune de mijloc de putere medie ce permit lansarea şi controlul nălucilor cu greutăţi icircntre 3-5 şi 7-10 grame Se fo-losesc fire monofilament 025-030 sau textile mai rezistente

la abraziune recomandate mai ales dacă pescuim icircn zone cu vegetaţie acvatică abundentă Se poate pescui atacirct de pe mal cacirct şi din barcă caz icircn care so-narul poate fi de mare ajutor mai ales dacă avem de-a face cu o apă necunoscută Drilul este destul de scurt bass-ul opunacircnd doar iniţial rezistenţă timp icircn care aşa cum spuneam sare spectaculos din apă scuturacircndu-şi energic capul Icircnţeparea este icircn majoritatea cazurilor sigură rateurile sunt rare dată fiind gura largă cu cartilagii tari mai ales icircn cazul basului cu gura mare Profitacircnd de acest lucru precum şi de rezistenţa firelor

BASS-UL AMERICAN

Ilustrația autorului

|32 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pagina muscarului

Similitudini şi diferenţe icircntre muşte de catalog şi cele tradiţionale

|Titus pintea

Am avut curiozitatea dar şi plăcerea să fac comparaţii icircntre muştele noastre tradiţionale cu care generaţii

de muscari romacircni au pescuit decenii la racircnd şi muştele din cataloagele străine DAM ORVIS BAYLEI etc Constat că diferenţele sunt notabile icircn colorit şi conformaţie uşor de constatat de pescarii ce-şi confecţionează muştele şi au experienţa anilor Icircn acest sens aş exemplifica prin cacircteva modele mai cunoscute şi folosite de muscarii noştri Icircn cataloage apare un tandem bine cu-noscut modelul March Brown bdquomalerdquo şi March Brown bdquofemalerdquo Primul se aseamănă cu musca noastră de arin icircnsă susţin că aceasta din urma este mai eficientă icircn perioada icircnceputului de sezon Am şi o posibilă explicaţie Icircn mai musca de arin este icircncă icircntr-un stadiu de dezvoltare incipientă şi de regulă zborul său icircncă slab se termină icircn apă deci pistruiatul primeşte fiind şi el moleşit din iarnă o muscă icircncă mică Dacă i-am oferi un March Brown din import de cele mai multe ori doar se mişcă din cotlonul său dar nu atacă păroasa arătare Dacă icircncercăm cu modelul bdquofemalerdquo aceasta se aseamănă cu musca de cara-bete la noi se mai numeşte şi bdquocaprardquo Insecta icircn mai este de-parte de a zbura doar icircn final de lună Deci bazacircndu-ne pe modelele noastre avem şanse mai bune Scuturacircnd icircn final de mai cacircteva crengi de arin am găsit icircncă muşte cleioase ce se prindeau de partea infer-ioara a frunzelor aspect ce-mi

confirmă cele afirmate anterior Dar făcacircnd şi probe de muşte eficiente pe aceeaşi apă peştii mi-au atacat mai des modelul indigen şi foarte slab pe cel de catalog un model original primit din partea campionului de muscă al Bavariei Modelul bdquofe-malerdquo a fost bun doar icircn iunie mai mult la cleni Icircnsă acest din urmă model legat pe cacircrlige mici nr 14-16 a fost bun la lipani cu menţiunea că era atacat icircn după-amiezile icircn care musca de carabete se ridi-

ca deasupra racircului Icircntr-o zi am primit un model francez o viespe sofisticată icircn construcţie ce avea picioruşe icircnnodate din barbule de pană de curcan greu de realizat fiind după aprecierea mea o muscă de lac denumită icircn catalog Danga Imago Aceasta la peştii noştri nu a reuşit sa stacircrnească interesul Dar reducacircndu-i bogata icircmbrăcăminte de perucă şi picioare am rămas oare-cum la o viespe roşie indigenă pe care cacircţiva cleni harnici au apucat-o ferm Icircn două săptămacircni cacirct am fost gazda campionului bavarez am văzut cum din cele cacircteva sute de muşte cu care a sosit nu mai ştia din care să lege la capăt ori pe săltătoare şi pierdea minute icircn şir cu alegerea acestora Astfel pe pacircracircul Finiş icircmi prezenta un model cu un nume pompos Grenwels Glory e drept muscă verde cum i-am sugerat dar icircncă nestudiată de irideii noştri Aşa se face că-n trei zile de muscărit din bdquostupulrdquo de artificiale

aduse nu a aflat modelul local Aşadar i-am dat cu teamă o muscă verde cu păr ciocolatiu cercuire fină gălbuie la care icircn final păstrăvii dar mai des li-panii Finişului din acei ani i-au oferit o partidă plăcută Pe lacul Lugaş ce are cleni frumoşi muştele irlandeze de lac nu au dat rezultate Am creat modelul pe un ac mult mai mic decacirct cel original fără picioruşe dar cu un abdomen pronunţat pe curbura cacircrligului pe un ac nr 12 cu tijă lungă Fiind zi de primăvară-vară mi-am luat varga de muscă şi-am ieşit icircn prima partida a anului pe Crişul repede icircntr-o zonă icircn care anul trecut am luat şi cleni dar şi curcubei Ca o observaţie meteorologică icircn 2 zile de la 8 grade la pracircnz aerul atmosferic arăta la umbră plus 21 grade derutacircnd oameni şi peşti Dar iată ce mi-am notat icircn carneţelul meu de pescar file ce de ani icircmi oferă plăcute aduceri aminte Ziua I-a soare şuvoiul sub barajul Lugaş o singură muscă de capăt March Brown bdquomalerdquo Lansez icircn şuvoaie line şi văd mişcare de peşte fără atac Rezultatul zilei un clean de 26 cm Ziua II-a ndash soare căldură plus 21 grade Pescuiesc pe şuvoiul de ieri cu o muscă de capăt model de bdquoarinrdquo corp arămiu codiţă din barbule de fazan perucă de potacircr-niche icircnchisă Rezultatul zilei 3 cleni peste 25 cm cinci juniori doi bibani ce i-am văzut icircntre doi bolovani sorindu-se Peşti sperioşi şi timizi icircn atac Am văzut un curcubeu ce a venit pacircnă sub muscă fără sa o apuce dar apa era aşa de curată icircncacirct e posibil să mă fi văzut Nu am putut pescui mai mult de-un ceas picioarele amorţindu-mi icircn apa icircncă rece Nu trag concluzii le las la latitudinea muscarului dar ştiu sigur că-n luna mai cleanul din zona

montană va ataca nebun bdquopotacircrnicheardquo deschisă oferind spectacolul atacu-lui din cacircrdul ce se soreşte sub arinii bătracircni Păstrăvii icircncă molateci vor sălta bine la minuscule bdquobaxmanurirdquo dar şi la delicatele bdquomosqui-tordquo Mai ştiu că noaptea din preziua dezlegării la munte a fost foarte lungă dar maşina parcă icircnţelegacircndu-ne dorinţa s-a grăbit spre apele de sus

FotoT Pintea

33|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|1 iunie

Mini sfaturi pentru mini pescari

IULIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30 31

DLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVSDLM

208305356451045136228321414509601643011101149235316408449533031118157349443536624008042139236

651746837944632721815905957

110112031305649738826913

1001104911331215618705749837931

10241107629724819918

1433152616241714131514091458154916421736182519141236131914061454153916261711175612541345143615271618170518011211130814041502

211622092311

-1857194920452134222422542343

-1913200120462134221922592351

-184119262109215622492337

-1854192620342131

536

542

549

556

2104

2100

2054

2047PP

LP

UP

LN

Icircncepem cu icircnceputul adică prezentarea elementelor de bază ale pescuitului cu undiţa Icircntre cele cinci componente ale undiţei vargă plută fir plumb şi cacircrlig trebuie să fie

armonie compatibilitate şi echilibru altfel undiţa nu va fi utilă la pescuit Chiar şi lanseta trebuie să icircndeplinească această regulă generală Imaginaţi-vă o vargă firavă cu un fir gros şi un carmac pentru prins somni sau o lansetă cu un tambur mic icircn care abia icircncap cacircteva spirale de nailon de un milimetru grosime iar lacircngă plumb două cacircrlige mici pentru bdquolibelulărdquo Cu ochiul minţii veţi vedea dezechilibrul şi lipsa de armonie Cumpăraţi din magazin mai multe categorii de vergi cacircrlige plute plumbi şi fire şi uniţi-le icircntr-un ansamblu armonios icircn concordanţă cu peştii care trăiesc icircn apa unde vreţi să pescuiţi Interesaţi-vă la pescarii localnici sau la prieteni care au mai pescuit icircn acea apă Peştii de mărime şi greutate bdquorecordrdquo nu se pun icircn bdquoecuaţierdquo hellipVarga o cumpăraţi icircn raport cu puterea voastră de macircnuire plutele le echilibraţi icircntr-o găleată plină cu apă adăugacircnd sau reducacircnd numărul de plumbişori pacircnă cacircnd 80 din plută intră sub apă iar 20 rămacircne icircn afară ţinacircnd seama şi de greutatea momelilor pe care le veţi folosiPescarii mici nu trebuie să plece singuri la pescuit şi mai cu seamă icircn sălbăticie ci icircnsoţiţi de părinţi rude vecini prieteni pescari de la care vor icircnvăţa tainele naturii şi pescuitului şi vor primi ajutor icircn caz de nevoie Tot de la aceştia vor icircnvăţa cum să macircnuiască o vargă de pescuit cum se oboseşte şi se scoate peştele din apă cum se agaţă icircn cacircrlig momeala şi cum se nădeşte locul de pescuit Copilaşii pescari trebuie să icircnceapă lecţiile de pescuit cu o singură undiţă şi să nu stea pe locul de pescuit aproape de icircnsoţitori Pentru a nu greşi niciodată icircn preziua plecării la pescuit scrieţi un program al zilei de pes-cuit din care să nu uitaţi notarea unor utilităţi şi din care să nu lipsească apa macircncarea facircşul pentru vacircnt şi ploaie momeli nada undiţa rucsacul şepcuţa ochelarii de soare polarizanţi juvelnicul şi bdquonoroculrdquo pentru ziua de pescuit Am glumit dar ştiu pe cineva care a ajuns pe malul unei bălţi după ce a uitat acasă cutia cu momeli sau altul care din grabă a lăsat lacircngă uşă husa cu uneltele de pescuit ratacircnd ziua de pescuit Se mai poate icircntacircmpla dar se poate evita Pentru a nu adormi pe malul apei copilaşii pescari trebuie să se culce seara devreme pentru că o partidă de pescuit icircncepe icircn zori cacircnd răsare soarele Dacă vă interesează şi alte taine ale pescuitului citiţi materialele publicate icircn revista VPR icircn fiecare număr lunar unde sunt prezentate pe lacircngă aventurile icircntacircmplările amin-tirile din viaţa pescarilor şi sfaturi privind metodele de pescuit reţete de nade şi momeli şi nu numai Cartea micului pescar a rămas deschisă la pagina nr 1 Pacircnă terminaţi studiile aveţi de acumulat un volum uriaş de cunoştinţe Dar nu vă speriaţi Pescuitul este o distracţie şi o competiţie ca orice sport Firicel icircntins

Valentin MALICIUC

IUNIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30

VSDLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVS

218259344433521035136234329418521619015103151239336431535629005049139233329411512618011105

756837924

10151112721819918

1012110512021303559644736824918

101611091213631728821912

1001104911361229527619

142915231609165817491302140915101611170817571839124313291419152016231726182919031211130914031453153916251721181912361327

2028210422122309

-195120242105215322362324

-1821191620012055214822462339

-1856195220452119215622432341

-18261909

533

531

531

528

2056

2100

2103

2104

LP

UP

LN

PP

Atenție la ora de vară

FotoM Ionescu

Prinse icircn capcanăORIZONTAL 1) Capcana trandafirului (sg) ndash Cei mai buni vacircnatori 2) Simtul ascutit al caprio-arelor ndash Bronzat natural 3) Curse ndash Incluse icircn club ndash Tariful dupa eliminarea celor cacircteva sute de metri patrati 4) A da cu marinimie ndash Pune capcana si fuge 5) Arma marilor profitori ndash Trimisa dupa inamic 6) Margine de tricolor ndash Cacircnd cifrele se aduna (pl) 7) Capcana ne-vazuta ndash Coada de taur 8) Sectiune dintr-un ficat ndash Un necunoscut ndash Formula de adresare ca pentru un vacircnator mai icircn vacircrsta 9) Gazul care se livreaza la tub ndash Deosebit de mic 10) Vacircnatori cu picioarele pe pamacircnt

VERTICAL 1) Are gust de ocna ndash A pune capcane 2) Capcane pentru lei (fig) 3) Miros fin ndash Salutul eroilor ndash Nod putin desfacut 4) Blana de lemur ndash Case carora li s-au dat spargeri 5) Locul unde te duc numai nevoile (reg) ndash Pense 6) Carne de cerb ndash Muscat de flacari ndash Seva 7) Se ia pe picioare ndash Fara grai ndash Fac parte din grup 8) Se aprinde foarte usor mai ales daca sar scacircntei 9) Pastrate icircn eter ndash Firisoare ndash Nasul cu belciug artizanal 10) A prinde temporar ndash Icircnghesuiti

Ion Mihaiu

Dezlegare VPR mai CAPACITATE-OTELITA-OF-NE-BR-RANI-SUDICA-T-G-T-RT-FURII-AP-APATI-CE-NAT-AB-UO-TURATIE-NO-ZONAL-VAR-RECITATORI

1

1

4

4

2

2

5

5

3

3

6

6

7

7

8

8

9

9

10

10

|34 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

AJVPS Hunedoara vinde căţei din rasa copoi ardelenesc de la Canisa Căpăţacircna Prenotări şi informaţii suplimentare la tel 0254215422

VAcircND armă de vacircnătoare cal1270 ţevi juxtapuse Bohler antinit Tel 0723300609

Mica publicitate

Pune la dispoziţia vacircnătorilor interesaţi următoarele categorii de căţei

bull o femelă din rasa jagdterrier icircn vacircrstă de 5 luni bull o femelă din rasa copoi slovac icircn vacircrstă de 2 luni bull un mascul din rasa brac german cu păr sacircr-mos icircn vacircrstă de 3 lunibull două femele metişi de copoi x jagdterrier icircn vacircrstă de 2 luni

Juvenilii sunt dehelmintizaţi şi vaccinaţi de două ori iar căţeii dehelmintizaţi şi vaccinaţi doar icircmpotriva parvovirozei Preţul de valorificare este de 500 leiexemplar cu TVA inclus Căţeii provin din părinţi selecţionaţi folosiţi cu rezultate excelente la vacircnătoare Dintre reproducători sunt scoşi la vacircnzare la acelaşi preţ următorii cacircini

bull un mascul de copoi ardelenesc icircn vacircrstă de 2 anibull o femelă de brac sacircrmos folosită la vacircnătoare icircn vacircrstă de 7 anibull o femelă de limier hanoveran folosită icircn teren icircn vacircrstă de 7 ani

Doritorii se pot adresa pentru achiziţii sau eventuale prenotări precum şi pentru alte informaţii d-lui Du-mitru Teodor la tel 0212708060 sau 0767817908

CANISA CERNICA

SC SURAKI SRL producător autorizat conform legislației europene icircn prelucrarea cărnii de vacircnat este interesată icircn achiziționarea vacircnatului mare icircn carcasă destinat producției de mezeluri comercializate sub marca ldquoTOLBA VAcircNĂTORULUIrdquo Oferim posibilitatea icircncheierii de contracte pe termen lung

Detalii la numerele de telefon 0752 525 142 sau 021 411 62 30

E-mail florinblidarescusurakiro sau surakisurakiro

wwwsurakiro

Page 17: VÂNĂTOAREA ÎN REUNIUNEA DE LUCRU VÂNĂTOAREA

17|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Managament cinegetic|

MORTALITATEA VAcircNATULUI (I)

De cum dă firul ierbii la icircnceput de primăvară şi icircn continuare toată vara şi toamna cacirct sunt ele de

lungi o mare parte din confraţii noştri din mediul rural purced plini de elan distructiv la incendierea miriştilor icircn particular şi a icircntregii vegetaţii uscate icircn general Cum de mai există şi persistă acest com-portament medieval icircntr-o ţară şi icircntr-o societate cu pretenţii de civilizaţie europeană este simplu de icircnţeles dacă privim cu atenţie icircn ce hal a ajuns icircnvăţămacircntul romacircnesc icircn special cel din mediul rural avacircnd icircn vedere şi sărăcia extremă care a pus stăpacircnire icircn ultimele două decenii pe populaţia din satul romacircnesc Media scrisă şi audio-vizuală ne prezintă aproape zilnic pe cei ce săvacircrşesc astfel de fapte terminate de cele mai multe ori cu pagube materiale ireparabile şi mai grav chiar cu pierderi de vieţi omeneşti Icircnsă mai puţin vizibile şi cunoscute pentru icircntreaga societate sunt pagubele imense aduse fondului cinegetic naţional de către aceste incendii devastatoare Cel mai bine cunoaştem noi vacircnătorii pierderile pricinuite efectivelor de vacircnat de aceste incendii de vegetaţie dar din păcate chiar şi noi de cele mai multe ori nu putem decacirct să privim neputincioşi cum vacircnatul plăteşte un tribut greu şi nemeritat Icircntotdeauna cacircnd am participat primăvara şi vara la combaterea răpitoarelor pre-cum şi la icircnceput de toamnă la frumoasele conace de prepeliţe am cercetat cu atenţie miriştile şi ca-nalele de stuf incendiate şi am rămas profund mar-cat de amploarea dezastrului provocat de foc asu-pra cuiburilor de prepeliţe potacircrnichi şi fazani De cacircteva ori mi s-a icircntacircmplat să găsesc chiar şi pui de iepuri şi căprioară carbonizaţi Foarte tristă situaţia dar din păcate extrem de reală an de an Cacircnd se va termina odată cu această batjocură la adresa naturii icircn ansamblul ei Greu de spus pen-tru că legislaţia trebuie să recunoaştem cu toţii deşi este destul de punitivă icircn acest domeniu al incendierii intenţionate a vegetaţiei uscate este icircnsă foarte greu de aplicat datorită greutăţii de a surprinde icircn flagrant pe aceia care icircnfăptuiesc acest lucru O speranţă de schimbare icircn bine icircn această problemă a incendierii vegetaţiei uscate va veni numai atunci cacircnd şi mentalitatea omului din me-diul rural se va schimba radical icircn sprijinul naturii conştientizacircnd şi el că aceasta nu poate icircndura la nesfacircrşit astfel de suplicii

CLAUDIU OPRESCU

INCENDIEREA MIRIȘTILOR

UN DEZASTRU CU REPETIȚIE

A fost o vreme cacircnd toate exemplarele speciilor de interes vacircnătoresc găsite moarte erau conştiincios

icircnscrise icircn condicile de serviciu ale paznicilor de vacircnătoare şi ra-portate ierarhic pacircnă la nivelul autorităţii publice centrale ce răspundea de silvicultură La acel nivel erau icircnregistrate an de an pe cauze distincte mortalităţile pen-tru o imagine corectă a evoluţiei fenomenului şi pentru prelucrare

icircn interesul ştiinţei şi practicii vacircnătoreştiA fost o vreme icircn care lucrările se făceau cu rigurozitate şi cu rezul-tate ce nu cred să mai fie atinse vreodată icircn cinegetică Toate par icircnsă rămase icircntr-un trecut din ce icircn ce mai icircndepărtat datorită renunţării la orice fel de pretenţii icircn privinţa pregătirii profesionale şi conştiinţei civice Acum ne grăbim să trecem prin şcoală şi viaţă precum bdquogacircsca prin apărdquo neluacircnd icircn seamă din cauza preocupărilor prioritare abaterii atenţiei şi ignoranţei generalizate de jos pacircnă sus aspecte şi procese importante pentru icircnţelegerea schimbărilor survenite inclusiv icircn cinegetica despre care facem vor-bire

La cele de mai sus sau poate la icircmpuţinarea vizibilă a vacircnatului icircn multe zone ale ţării meditam cu nostalgie stacircnd singur icircn pacircndă la marginea unui cracircng dinspre o lucernieră proaspăt cosită pe jumătate Soarele apusese şi doar ciorile şi coţofenele continuau să se plimbe ghiftuite printre brazdele icircncă

verzi de lucernăLa un moment dat atenţia mi-a fost atrasă de un grup agitat de 6 coţofene şi o cioară grivă care stracircnse bu-chet ciuguleau parcă icircn silă din ceva ce nu putea fi decacirct vreun pui de iepure sau ied de căprioară tăiat de cositoare Icircmi pusesem deja icircn gacircnd ca după ter-minarea pacircndei să merg cu lanterna şi să văd despre ce este vorba

Grupul de păsări ce se ciondăneau şi se găseau mereu icircn mişcare icircn jurul presupusei bdquonaderdquo a semnalizat prezenţa acesteia şi altui musafir O vulpe le-a ob-servat de sub poala pădurii şi lăsacircnd la o parte orice

precauţie s-a dus aţă la ospăţul intuit din com-portamentul aparte al păsărilor A căzut după cum se poate vedea cu bdquonadardquo icircn gură Nu au trecut nici 10 minute şi o altă vulpe ieşită din cracircng a luat urma celei dintacirci şi a rămas aseme-nea puţin mai departe

Pacircnda fiind deja deranjată m-am grăbit spre locul icircn cauză unde am făcut foto-grafia alăturată Ea

completează cum nu se poate mai sugestiv cele con-cis narate anterior Alte cuvinte icircn plus icircn completarea imaginii şi explicaţiei icircncercate sunt de prisosNu icircnsă şi concluzia că observacircnd seara şi dimineaţa suprafeţele de teren proaspăt cosite şi gracircnele recent treierate pot fi descoperite cu uşurinţă după compor-tamentul ciorilor şi coţofenelor cadavrele mutilate lăsate icircn urmă de utilajele agricole moderne Nu cred să exagerez deloc apreciind că icircn prezent icircn zona de cacircmpie cultivată agricol mai mulţi căpriori şi poate iepuri toacă aceste utilaje icircn lipsa echipării lor cu dispozitive eficiente de speriat vacircnatul decacirct extrag vacircnătorii din grupa ce ocroteşte şi icircngrijeşte fauna cinegetică din fondul respectivEste o părere doar care ar putea fi fundamentată sau contrazisă cu sprijinul armatei de paznici de vacircnătoare ce ar trebui să facă sistematic astfel de observaţii fiecare icircn fondul cinegetic pe care-l are icircn primire Ar fi cei dintacirci şi cei mai interesaţi să poată aprecia icircn urma unor astfel de observaţii sistematic făcute pierderile cauzate de utilajele agricole moderne cu o lăţime de lucru din ce icircn ce mai mare şi cu o viteză ce surprinde pacircnă şi exemplarele adulte nu doar pro-geniturile vacircnatului Dar oare mai ştiu ce au de făcut sau mai au timp să facă ce ştiu Mai are cine să le ceară să-şi facă meseria şi datoria precum icircnaintaşii acestora

N STORESCU

Ilustraţia autorului

|18 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări de sezon

Recent răsfoind paginile unei reviste străine am descoperit o fotografie insolită cea a unui căprior negru Chiar dacă sunt rare există ani-male care prezintă această particularitate Icircn general se icircntacircmplă la feline Dar şi cazurile lopătarilor icircnchişi la culoare sunt destul de comune Sunt evocate cazuri similare la cerbul de Virginia (cunoscut sub denumirea de cerb cu coada albă) - văr apropiat al căpriorului nos-tru european De asemenea s-au mai icircntacirclnit exemplare de springbocks şi foarte comunii fazanii tenebroşi Alte specii care prezintă această anomalie sunt veveriţele şerpii corail şi peştii Şi nevertebratele pot dezvolta această

caracteristică (fluturii) Icircn ciuda investigaţiilor nu există nicio dovadă (animal naturalizat foto-grafie sau mărturisire) care să ateste cazuri de cerb comun negru Dar există exemplare foarte icircnchise la culoareAceşti subiecţi negri sunt melanici sau atinşi de melanism fenomen caracterizat prin cu-loarea foarte icircnchisă a robei Fenomenul apare atunci cacircnd pielea conţine o proporţie anormal de ridicată de pigmenţi brun-negri denumiţi melanină Termenul melanină provine din grecescul me-los negru pe care icircl găsim icircntr-un număr de denumiri de animale dar mai ales de păsări Melanitta fusca (raţa catifelată) Melanoco-rypha calandra (ciocacircrlia de Bărăgan) Calid-ris melanotos (fugaciul pătat) Acrocephalus melanopogon (privighetoarea de baltă) Dio-medea melanophris (albatrosul cu spracircncene negre) etcMelanismul se datorează unei gene mutante şi recesive care dispare icircn faţa genei dominante ce dă de exemplu la căprior coloritul roşu al animalului bdquoLoteria geneticărdquo face ca gena recesivă să ajungă uneori să se impună cu un grad de penetrare variabil de unde şi indivizi mai mult sau mai puţin icircnchişi sau negri Două animale negre au şansa mai mare de a avea urmaşi de aceeaşi culoare Caracterul eredi-tar al melanismului este evident icircnsă deloc sistematic Adevăratele populaţii de căpriori negri sunt rare la ora actuală fiind cunoscute doar cele din nordul Germaniei Icircn alte locuri cazurile observate constituie excepţii Căpriorii negri fascinează atacirct de mult amatorii de ciudăţenii icircncacirct uneori sunt importate exemplare germane şi icircn alte terenuri din Europa Pentru ca o populaţie de căpriori negri să se dezvolte ar trebui importat un număr suficient de mare de animale şi de asemenea ar trebui ca aceştia să

nu fie vacircnaţi un timp pentru a putea constitui o masă Icircn ciuda acestor eforturi rezultatul ar fi totuşi aleatoriu deoarece legile geneticii sunt destul de misterioase Evoluează specia căpriorului Specialiştii bănuiesc că această evoluţie vine dintr-un im-pas Cei mai icircndrăzneţi evocă o subspecie S-ar părea că o constantă există totuşi căpriorii melanici ndash dar şi felinele atinse de melanism ndash trăiesc adesea icircn zone umede Icircntr-o astfel de teorie atunci cacircnd vine vorba de indivizi de culoare neagră nemţii fac referire la bdquocăpriorii mlaştinilorrdquo sau bdquode mlaştinărdquo Gri cenuşiu cărbunar hellipIcircn funcţie de nivelul de penetraţie a genei ne-gre animalele ndash atacirct masculii cacirct şi femelele ndash arborează atacirct roba icircnchisă cu reflexii negre icircntunecate de cărbunar - aşa cum se spune la vulpe - dar şi cea cenuşie chiar gri Prin urmare blana poate fi atinsă de melanism icircn icircntregime sau parţial Icircn cazuri foarte rare melanismul se amestecă cu albinismul Atacirct căpriorii negri cacirct şi cei albi au coloritul coarnelor perfect normal principiul de colorare a coarnelor (de esenţă osoasă) nefiind legat de colorarea părului Icircn schimb petele albe care le ornează nările se pot atenua chiar icircnnegri la fel ca şi oglinda sau petele deschise care icircncadrează roba iedului Icircn 1959 Mantes dAngeny scria bdquoAceste ani-male sunt absolut normale din toate punctele de vedere poate că sunt puţin mai delicate ceea ce ar explica dispariţia lor progresivă neputacircnd fi menţinute decacirct cu preţul unei consangvinizări periculoase Se reproduc icircn-tre ele păstracircndu-şi culoarea particulară sau se icircncrucişează cu indivizi de culoare normală dacircnd urmaşi uneori negri uneori normali sau de o culoare intermediară Ar fi vorba deci de o varietate al cărei caracter nou ar putea fi fixat şi transmisibilrdquo Doctorul Bernad Collin (autor al unui remarcabil Dicţionar al medicinii vacircnatului (Petit Dictionnnaire de la meacutedicine du gibier) afirmă bdquoContrar albinismului melanismul nu este o afecţiune Este o mutaţie genetică care nu diminuează cu nimic vitalitatea rezistenţa exemplarului Animalele melanice au o bună condiţie fizicărdquo Astfel spus această anoma-liehellip nu este o anomalie Icircn afară de melanism mai există două culori singulare ale părului albinismul - astăzi bine cunoscut ndash şi cel mai discret leucismul Icircn cazul albinismului animalul suferă de lipsa melaninei icircn icircntregime parţial sau foarte uşor de unde exemplare total albe sau pătate Căpriorul albinos prezintă un iris rozaliu sau diafan nări deschise pielea albă şi o blană de culoare blond - deschis pacircnă la alb Icircn schimb animalul atins de leucism păstrează o culoare normală a ochilor copitelor şi nărilor doar cu-loarea părului este blondă Păsările nu sunt niciodată albinoase ci sunt atinse de leucism Leucismul sau leucistismul este o variantă a albinismului datorat unei carenţe a melaninei Este vorba de unul dintre cele mai rare fenomene confundate cu albinismul

CĂPRIORUL NEGRU

Tabloul pictorului suedez Gustaf Otto Stenbock care datează din anul 1654 şi reprezintă o capră de culoare neagră

19|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Căpriori negri există icircn icircntreaga Europă De-a lungul timpului au fost semnalate cazuri icircn Spania Estonia Ungaria Italia Olanda Polo-nia Icircn Suedia există un tablou care datează din anul 1654 şi reprezintă o capră de culoare neagră (al pictorului Gustaf Otto Stenbock) Icircn prezent Asociaţia Vacircnătorilor din Suedia nu mai are cunoştinţă de astfel de indivizi Icircn lucrarea Agrave propos du chevreuil (Agrave propos de căprior) din 1983 Ducele şi Ducesa de Ba-varia menţionează că au icircmpuşcat un căprior negricios pe terenul lor de vacircnătoare austriac Descriind căpriorul ei notează bdquoAcest căprior nu era deloc roşu ci mai degrabă brun icircnchis cu porţiuni negre-cenuşii mai ales pe cap spată şi picioare Nu au mai fost văzuţi căpriori negri icircn regiunerdquo Icircn Scoţia faimosul specialist Richard Prior evocă icircn bdquoDibuitul căprioruluirdquo din 1986 o tendinţă de melanism a căpriorilor din Gal-lowayrdquo regiune din sud-vestul ţării Icircn Belgia astfel de căpriori au fost observaţi icircn regiunea MaastrichIcircn schimb icircn Germania fenomenul este vizibil amplificat şi cunoscut de mult timp icircncă din 980 după cum scrie dr Horst Meyer-Brenken autorul lucrării Das schwarze Rehwild (Căpriorul negru) din 1970 Prin urmare fenomenul este observat la sfacircrşitul secolului XVI şi icircn cursul următoarelor secole icircn mai multe regiuni din nordul ţării Sectorul cel mai bogat este cel din Hanovra mai precis Haste unde 25-50 din căpriori ar fi melanici De notat este faptul că o agenţie de turism cinegetic comercializează sejururi speciale pentru vacircnătoarea la căprior negru Icircn concluzie căpriorul negru este un animal extraordinar şi normal Acesta constituie cu siguranţă un trofeu rar şi foarte racircvnit

AI

RAGOUT DE CĂPŞUNI ŞI MANGOCăpşuni -100gMango -50gAmidon -10gVin roşu - 20mlUlei de măsline - 20mlSare zahăr oţet balsamic

ȘTRUDEL CU CARTOFI DULCI ŞI CHIMENCartofi dulci - 200gCartofi - 200gFoaie de plăcintă - 200gUnt - 50gChimen -10gOu - 3bucSare piper alb măcinat

DUET Muşchi de căprioară - 400g Piept de fazan - 400gCostiţă afumată - 250gFond de vacircnat - 200mlSmacircntacircnă lichidă - 50mlVin roşu - 20mlSare piper cimbrişor ienupăr

Ingrediente

DUET DE CAPRIOARĂ ŞI FAZAN

IcircN MANTIE DE COSTIŢĂ AFUMATĂ SERVIT CU ȘTRUDEL DIN CARTOFI DULCI CU CHIMEN PIURE DE ŢELINĂ SPANAC SOTEacute RAGOUT DE CĂPŞUNI CU MANGO ŞI SOS DE IENUPĂR

MOD DE PREPARAREPieptul de fazan se taie pe lungime de mărimea muşchiului de căprioară se condimentează cu sare piper şi cimbrişor apoi se bandează cu costiţă afumatăRulada obţinută se frige pe grătarul icircncins pacircnă se formează o crustă la suprafaţă apoi se dă la cuptor la 180degC circa 10 minute Se păstrează la cald Fondul de vacircnat se dă icircn clocot se adaugă vin roşu ienupăr zdrobit şi smacircntacircnă lichidă Se strecoară şi se ţine la cald

ȘTRUDEL CU CARTOFI DULCI ŞI CHIMENSe fierb ambele soiuri de cartofi icircn coajă cartofii dul-ci se curăţă şi se taie cubuleţe cartofii albi se pasează şi se amestecă cu unt sare piper alb şi cubuleţele de cartofi dulci Cu această compoziţie se umple foaia de plăcintă şi se formează un ştrudel Se unge cu ou bătut şi se

presară cu chimen Se dă la cuptor 20 de minute la 180degC

PIURE DE ŢELINĂ ŞI SPANAC SOTEacuteSe fierbe ţelina tăiată cubuleţe icircn lapte apoi se pasează şi se adaugă unt sare şi nucşoară Spanacul se sotează icircn unt şi se condimentează cu sare piper şi nucşoară

RAGOUT DE CĂPŞUNI ŞI MANGOSe taie cubuleţe căpşunile şi mango şi se sotează icircn ulei de măsline se adaugă sare zahăr şi oţet bal-samic Amidonul se dizolvă icircn vin roşu se adaugă icircn ragout şi se mai dă un clocot

MONTAREA PE FARFURIE SE FACE CA IcircN FOTOGRAFIERețetă oferită cititorilor revistei VPR de către Maestrul icircn Arta Culinară Ștefan Bercea

Rețeta lunii|

|20 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

exprimat de autor pentru o scurtă incursiune printre cifrele interesante privind situaţia din titlul anunţat Mai icircntacirci vacircnatul dobacircndit icircn sezonul 1938 ndash 1939 (icircn ortografia originală)

Felul vacircnatului Numărul vietăţilor

icircmpuşcate

Cocoşi de mesteacăn 3

Lebede 6

Cerbi lopătari 18

Racircşi 19

Urşi 38

Ţapi negri 79

Hermeline 88

Cerbi 136

Cocoşi de munte 246

Spurcaci 308

Bursuci 372

Dropii 533

Vidre 600

Lupi 860

Cocori 1152

Porumbei sălbatici 1203

Pisici sălbatice 1238

Jderi 1658

Căpriori 1743

Dihori 2815

Mistreţi 3048

Nevăstuici 3583

Cacircrstei 4057

Fazani 18432

Vulpi 28191

Potacircrnichi 39996

Gacircşte sălbatice 40901

Becaţine 47690

Sitari 51235

Porumbei sălbatici 53281

Prepeliţe 250309

Raţe sălbatice 302230

Iepuri 1010000 Pentru a face un joc de cuvinte remarcăm ldquoprezenţa (icircn tabel) a unor absenţirdquo (din fauna actuală a ţării) referindu-ne la spurcaci şi dro-pii Ca să nu mai vorbim de specii la care nici nu visăm că ar putea fi pe lista speciilor vacircnate curent cocoşul

Documentat competent şi de-votat problematicii vacircnătorii autorul unei sinteze a două decenii de activi-tate vacircnătorească icircn Romacircnia MGr Romaşcanu ne icircnfăţişează o serie de concluzii statistice culese şi interpre-tate pentru intervalul de timp 1920 ndash 1940 Dar cartea sa laquo Vacircnătoarea icircn Romacircnia raquo nu este o culegere de cifre statistice reci mai degrabă o icircmpletire a simţămintelor autorului cu informaţia despre structura organizatorică a vacircnătorii asezonată cu informaţii per-tinente şi ilustrate despre răspacircndirea principalelor specii de vacircnat mare Apoi ni se icircnfăţişează pe specii icircntr-o ordine aparent aleatorie tot vacircnatul dobacircndit ce cei 28874 de vacircnători existenţi icircn sezonul de vacircnătoare 1938 ndash 1939 De fapt ordinea nu este chiar aleatorie deoarece fără a ţine cont de o prezentare laquo sistematică raquo a acestui vacircnat autorul icircl prezintă icircn ordinea crescătoare a numărului de exemplare vacircnate icircn sezonul icircn cauză cu intenţie declarată laquo ca cititorul să-şi poată da seama mai bine de felul şi cantitatea

vacircnatului icircmpuşcat icircn fiecare an icircn Romacircnia tipărim tabloul care urmează şi icircn care arătăm situaţia din sezonul 1938 ndash 1939raquo Deci tabloul icircn cauză este ilustrarea unei medii a vacircnatului dobacircndit anual de către vacircnătorii romacircni pentru intervalul de 20 de ani din perioada interbelică analizată Dar nu vom icircncepe cu cifrele reci ndash ca toate cifrele ndash ci vom reproduce scurte referiri la gacircndurile pline de sensibilitate ale autorului faţă de nobila icircn-deletnicire a vacircnătorii din care transpare preţuirea sa deopotrivă pentru vacircnat şi vacircnători ca şi pentru sfacircnta natură care ne icircnconjoară Icircn această privinţă icircn scurte simple dar pline de simţire cuvinte autorul strecoară vibrante sfaturi de etică şi corec-titudine vacircnătorească Fapt mai puţin obişnuit icircntr-o lucrare cu caracter statistic dar care nu icirci scade ci icirci sporeşte valoarea De asemeni autorul icircşi exprimă respectul cuvenit pentru vacircnătorii

cu sacircnge regal laquo Ferdinand I-iu raquo şi laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu raquo pe care icirci citează (am păstrat ortografia şi formularea originală) După cum spuneam vom icircn-cepe cu acele gacircnduri pline de sensi-bilitate ale autorului icircn ordinea icircn care ni le reamintimFăcacircnd referire la cugetarea mare-lui icircmpărat Maximilian icircn laquo Cartea secretă a vacircnătorii raquo conform căreia icircşi povăţuia astfel urmaşii laquo pe tine Principe al Austrieite sfătuesc să ieşi la vacircnătoare cacirct se poate de des să cutreieri icircnsuţi locurile cacirct mai mult fiindcă numai icircn felul acesta poate un principe să-şi cunoască icircntradevăr ţararaquo (ortografia originală) Şi mai departe laquoAdevărul exprimat icircntr-o formă aşa de simplă icircn aceste puţine cuvinte a fost ieri pentru Regele Fer-dinand I-iu şi este astăzi pentru Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu principalul izvor al dragostei pentru vacircnătoare raquo (ortografia originală) Revenind la Regele Ferdinand I-iu (sic ) reproduce versurile regale care tălmăcesc laquo dra-gostea Sa neţărmurită faţă de tot ce a zidit Dumnezeu raquo astfel laquo Vacircnătorul are pururi un cuvacircnt de cinste dat Să cruţe şi să aibăn ocrotirea sa vacircnatul Căci făcacircnd o vacircnătoare precum esten lege sfatul Preamări-vom Creatorul prin făptura ce-a creat raquo (ortografia originală)Părăsim deocamdată tăracircmul poetic

vacircnAtildetoarea icircn romacircniaicircntre cele douAtilde rAtildezboaie mondiale

laquo istoria ne arată limpede că din cele mai vechi timpuri şi pacircnă icircn zilele noas-tre aproape toţi scoboricirctorii direcţi sau indirecţi ai icircndepărtaţilor conducători de neamuri au păstrat o dragoste nemărginită pentru vacircnătoare raquo

( Mihail Gr Romaşcanu)

|Mitică Georgescu

Regele Ferdinand I al Romacircniei

21|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

de mesteacăn lebăda vidra şi cocorul Atenţie la cifrele care icircnsoţesc aceste specii cărora le acordăm tot creditul remarcacircnd totodată minuţiozitatea cu care au fost redactate Lucrarea cuprinde şi cacircteva hărţi cu răspacircndirea cacirctorva specii de vacircnat mare inclusiv o prezentare simplificată a bonităţii terenurilor respective care evident nu se mai potrivesc cu situaţia actuală Astfel ursul şi-a extins arealul şi totodată a crescut şi densitatea icircn numeroase zone din acest areal Aceeaşi observaţie şi pentru cerb şi mai ales căprior acesta din urmă fiind figurat ca aproape inexis-tent icircn icircntreaga zonă sudică şi estică a ţării iar realitatea actuală este cu totul alta Din fericire Autorul ne prezintă şi o siuaţie a numărului de societăţi de vacircnătoare pe provincii istorice inclusiv numărul de vacircnători

Provinciaistorică

Numărul societăților

de vacircnătoare

Numărul membrilor

vacircnători

Banat 207 4580

Basarabia 69 3396

BucovinaCrişana şi 26 695

Maramureş 82 1858

Moldova 124 3298

Muntenia 208 7431

Oltenia 80 2331

Transilvania 206 7056

TOTAL 1036 32110

Icircntr-un stil agreabil şi cur-siv autorul face şi cacircteva observaţii

analitice asupra unor aspecte ale realizărilor din sectorul de vacircnătoare Icircncepe prin a elogia legea de vacircnătoare din anul 1921 al cărei părinte a fost considerat regele Ferdinand lege citată icircn Franţa anului 1934 ca fiind un model de inspiraţie pentru le-giuitorii francezi Icircn continuare M Gr Romaşcanu sintetizează aprecierea sa laquo Legea noastră de vacircnătoare nu se mărgineşte la statornicirea unor norme obliga-torii pentru vacircnător la organiza-rea terenului dat icircn arendă la măsurile privitoare la protecţia hrănirea şi icircmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a fau-nei noastre măsuri care cad icircn sarcina arendaşilor sau a propri-etarilor dar impune chiar Statu-lui obligaţii de natură să ajute la rezolvarea cacirct mai fericită a problemei populării cu vacircnat util a icircntregului teritoriu naţional raquo Cu idei de avangardă face consideraţii privind necesitatea introducerii unor obligativităţi care să ducă la icircnlăturarea consangvinizării (numind-o laquoincest prelungitraquo) şi propunacircnd icircmprospătarea sacircnge-lui icircn populaţiile de vacircnat mare Face şi aprecierea necesităţii completării pre-vederilor legale cu privire la vacircnatul migratorTrece icircn revistă rezultatele foarte bune şi diversificate luate icircn folosul vacircnatului din Domeniile Regale (Periş Scroviştea Gherghiţa Dobreşti Casa Verde şi Chişineu-Criş icircn privinţa com-baterii dăunătorilor crearea ogoare-lor şi plantaţiilor special pentru vacircnat desfăşurarea unui program com-plex de amenajare a fonduri-lor de vacircnătoare Referindu-se la vacircnătorile regale apreciază

File de istorie |

vioiciunea regelui Ferdinand şi atmos-fera agreabilă şi destinsă din preajma suveranului Apoi autorul comunică cifra de 1500 piese din tabloul unei singure zi de vacircnătoare ndash evident vacircnat mic ndash socotind că la un astfel de tablou ar fi fost cea mai slabă zi de vacircnătoare pentru ca la cea mai bună tabloul să fie de 4000 piese Aprecieri deose-bite face şi icircn privinţa MS Regele

Regele Mihai la o Vacircnătoare Regală icircn Banat 1933

Colonelul August von Spiess cel care a avut icircn administrare Terenurile Regale de Vacircnătoare

Regele Mihai cu un trofeu de cerb carpatin

( continuare icircn pag 23 )

|22 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

dar eficace icircnvăţată tot de la bietul tata Am pus cartuş numai pe ţeava dreaptă lucru care m-a determinat să fiu mai atent la primul foc spre satisfacţia Missei care a avut ce apor-ta Cacircnd soarele a icircnceput să scapete după dealuri prepeliţele au icircnceput să mişte după hrană nemairăbdacircnd are-tul iar noi avacircnd fiecare cacircteva păsări icircmpuşcate am pornit-o icircn şir indian spre casă Ne-am oprit la Relu unde cu sprijinul mamei lui Furcioaia cum icirci ziceam noi am pregătit apetisantele prepeliţe frigacircndu-le icircnvelite icircn foi de varză Mai tacircrziu peste ani cacircnd am ajuns vacircnător cu permis icircn regulă şi aveam brac bdquoproprietate personalărdquo am mai icircnvăţat cacircte ceva de la cacircine De pildă am icircnvăţat că uneori vacircnatul teafăr icircn aparenţă poate fi totuşi lovit de moarte şi că este recuperabil dacă tu vacircnător cu slabe simţuri omeneşti te ajuţi de un cacircine cu simţuri incom-parabil superioare Să povestesc icircnsă faptele aievea icircntacircmplate Mă aflam la pază de căprior icircn adacircn-cul pădurii După aproape o jumătate de ceas de aşteptare şi aprigă luptă cu ţacircnţarii mi se năzare că undeva la spate am auzit un vreasc trosnind Trag cu ochiul spre Heda brăcuţa cu păr sacircrmos de lacircngă mine şi o văd cu capul ridicat şi urechile ciulite Mă rotesc cu scaunul icircntr-un picior spre dreapta şi rămacircn cu gura căscată la un ţap bătracircn icircmpietrit ca şi mine icircn nemişcare cu ochii holbaţi icircn direcţia mea Orice gest pripit ar fi făcut să văd doar un salt graţios şi să aud un brăhnit care mi-ar fi arătat drumul pe care ţapul s-ar fi mistuit spre desime Văzacircnd icircnsă că nu e nicio nădejde ca sălbăticiunea să plece capul spre iarba grasă m-am decis să trag Doar pen-tru asta venisem Ridicacircnd carabina milimetru cu milimetru am dibuit cum am putut spata animalului şi am slobozit cu destulă stacircngăcie un foc Nici o nădejde - icircmi zic ndash am tras pe alături Căpriorul dispăru icircn desime iar Heda care nu icircmplinise anul-icircncă icircncepu să caute vijelios icircn jurul meu ca la cacircmp Negăsind nici un vacircnat de aport nici urmă de vacircnat rănit se trase curacircnd lacircngă mine Fluieracircnd a pagubă mi-am aprins o ţigară şi după adunarea acareturilor cu care venisem am luat-o la vale Trecacircnd cu prepelicarul la curea pe la locul unde ţapul icircmi bdquopozaserdquo bag de

Fără intenţia de a brava icircn faţa cuiva sau de a impre-siona pe cineva trebuie să vă mărturisesc că nu am putinţa de a elucida măsura icircn care

au contribuit niscaiva gene atavice și bdquobiotopulrdquo atacirct de propice icircn care am deschis ochii ndash mica localitate Hăghig de lacircngă Braşov unde părinţii mei pasionați vacircnători şi mari iubitori de cacircini sau şi una şi alta ndash la declanşarea icircn mine a instinctelor vacircnătoreşti Icircn anii de şcoală urmaţi la liceul Andrei Şaguna din Braşov m-am pomenit icircntr-o bună zi bdquoicircmprumutacircndrdquo gioarsa tatălui meu - cea cu ţevi de damasc şi cu cocoaşe exterioare - şi furişacircndu-mă prin dosuri de grădini din Scheii Braşovului spre locul unde icircl zărisem pe urechilă Au urmat şi alte tenta-tive asemănătoare fără bdquoeficienţă economicărdquo din diverse cauze bdquotehnicerdquo inerentei vacircrsteiPentru susţinerea afirmaţiilor făcute sunt dator să arăt care este motivul pentru care iubesc atacirct de mult cacircinii de vacircnătoare şi de ce icircncă de copil am fost atras de această icircndeletnicire sportivă de suflet vacircnătoarea Ce-lor care mi-au pus această icircntrebare le-am răspuns icircn mod constant icircn felul următor părinţii mei aveau permanent icircn ogradă 3-4 cacircini de vacircnătoare Practic am crescut alături de cacircinii de vacircnătoare pe care i-am icircndrăgit i-am icircnţeles şi i-am apreciat pentru deosebitele lor calităţi Mai tacircrziu adolescenţa mi-am petrecut-o icircn prima canisă icircnfiinţată de AGVR icircn pădurea Băneasa-Tunari lacircngă

capitală unde tatăl meu era coor-donatorul crescătoriei ajutacircndu-l icircn multiplele treburi legate de creşterea icircngrijirea şi dresajul cacircinilor existenţi icircn număr de 60-70 capeteDin noianul amintirilor se desprind cele mai dragi păţanii la care mă gacircn-desc cu duioşie şi evlavie Am credinţa că cele mai scumpe amintiri ale tre-cutelor isprăvi vacircnătoreşti sunt cele icircn care am fost alături de credinciosul patruped nelipsit părtaş fără pretenţii al succeselor cinegetice ndash cacircinele de vacircnătoare O icircntacircmplare reală s-a petrecut pe cacircnd eram abia un macircndru licean Nu aveam mai mult de 15 ani Savuram icircn tihnă ultima parte a vacanţei mari la casa părintească din Hăghig localitate icircnşirată pe malul drept al Oltului Deşi macircnuiam binişor arma de vacircnătoare de calibru 20 moştenită de la biata mama trăgacircnd acum promiţător şi la zbor pacircnă icircn acea zi nu apucasem să o probez la pitpalacihellip Icircl icircnsoţisem pe tata de cacircteva ori ca simplu gentaş la astfel de vacircnători bdquonerentabilerdquo după părerea vacircnătorilor localnici Era ziua de 25 august a anului respectiv cam al doilea după rdquoeliberarea glorioasărdquo a ţării noastre Tocmai gătam obişnuitul program de bălăceală icircn Olt icircmpreună cu prietenii mei nedespărţiţi Relu Fur-cea şi Sandu Cucu Plin de iniţiativă Relu a fost cel care a propus să bdquodibăcimrdquo ceva prepeliţe pe care apoi să le preparăm la el acasă Idee adoptată rapid şi icircn unanimitate Ne-am echipat fiecare pe cacirct posibil mai vacircnătoreşte am luat flinta tolba cu

cartuşe şi pe Miss căţeaua brac cu păr scurt şi am tulit-o prin fundul grădinii Terenul de vacircnătoare care de altfel icircn-cepea icircndată după gardul grădinii era format din lunca inundabilă a Oltului o icircntinsă păşune presărată cu bălţi străjuite de trestie şi stuf icircnsoţit para-lel de o facircşie lată de cacircţiva kilometri de coline domoale După un mers voinicesc de 10-15 minute icircn direcţia Arinului o comună vecină sub bătaia soarelui dogori-tor ne-am trezit icircn mijlocul holdelor de sfeclă de zahăr bine icircmbrăcate cu mohor al miriştilor năpădite de mur sălbatic şi al celor de cucuruz Pacircnă să ne dezmeticim căţeaua care icircşi cunoştea bine meseria a şi icircnceput să caute icircn zig-zag icircnaintea noastră Nu după mult timp Miss cade icircn aret cu piciorul din faţă icircn aer şi cu capul sucit spre mine Am ocolit căţeaua prin faţă aşa cum văzusem că procedează tatăl meu şi am avansat spre locul unde consideram să este pitulată prepeliţa Spre mirarea noastră a ţacircşnit un vătui care a luat-o spre deal Miss a simu-lat o urmărire de 15-20 metri ba a şi chefnit de două ori după care s-a icircntors cuminte şi a continuat să caute mai departe icircn galopul ei domol dar constant Toţi trei urmăream cu icircnfrigurare mişcările căţelei După 5 minute o vedem pe Miss bătacircnd agitată din coada-i ciuntă după cacircţiva paşi rămacircnacircnd ca trăsnită de mirosul vacircnatului prins icircn nasul ei fin Am pro-cedat ca şi icircnainte dar pasărea a con-tinuat să rămacircnă nemişcată răbdacircnd atacirct aretul cacirct şi intervenţia mea care loveam cu piciorul icircn vegetaţia din faţa lui Miss Numai după ce am comandat bdquosaltărdquo şi Miss s-a repezit icircn icircncacirclcitura de vreji de mur a săltat o prepeliţă cacirct toate zilele atacirct de grasă icircncacirct părea că aripile-i mici cu greu icirci asigură propulsia Au urmat două bubuituri scurte şi puternice un formidabil nor de fum şi apoi s-a aşternut liniştea Sandu a fost cel care a strigat că a văzut zburătoarea plecacircnd sănătoasă Eu deşi după focurile pripite n-am mai putut zări pasărea mi-am dat seama că am ratat-o după privirea dojeni-toare a căţelei După ce am dat vina pe trăgacele care scapă prea uşor m-am angajat să nu mai arunc focurile atacirct de aproape şi să trag numai după ce pitpalacul ajunge la distanţa de 25-30 metri Uşor de zis greu de respectat M-am redresat numai după ce am aplicat icircn practică metoda simplă

O pasiune moștenită VAcircNĂTOAREA CU CAcircINE

| Chinologie vacircnătorească

23|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

oprim aici cu aceste icircntrebări de bun simţ a căror valabilitate poate există şi aziDupă ce apreciază rolul şi importanţa jandarmeriei de vacircnătoare cre-ate şi prezintă succint activitatea laborioasă a Direcţiei Vacircnătorii Mi-hai Gr Romaşcanu icircşi exprimă ideea necesităţii unei educaţii icircn sprijinul naturii şi a vieţuitoarelor ei laquo Fără teama de a greşi susţinem cu tărie ideea că propaganda pentru ocrotirea vacircnatului ar trebui să icircnceapă din clasele primare micii şcolari urmacircnd să fie icircndemnaţi ca icircn locul praştiei şi al pietricelelor să poarte icircn buzu-nare grăunţe sau făracircmituri de pacircine pentru hrana nevinovatelor păsări ale cerului care icircndură frig şi foame icircn timpul iernilor grele Paralel cu această acţiune energică icircn sufletul omului matur urmează să se sădească dragostea pentru toate vieţuitoarele nevătămătoare printr-o continuă propagandă lămuritoare asupra foloa-selor pe care el le trage de pe urma lorraquo

Iată deci o carte ndash fereastră spre vacircnătoarea din Romacircnia icircn două de-cenii din răstimpul interbelic - scrisă nu de un profesionist al vacircnătorii ci de o mare personalitate a economiei romacircneşti autor a cacirctorva zeci de lucrări de analiză icircn cacircteva din cele mai diferite sectoare economice şi industriale A fost comisar general al Comisariatului General al Preţurilor din Ministerul Economiei Naţionale arestat icircn bdquoNoaptea demnitarilorrdquo din 5 ndash 6 mai 1950 şi icircnchis la penitencia-rul GherlaDar claritatea cu care a privit şi anali-zat şi situaţia vacircnătorii icircn toate as-pectele ei materiale organizatorice de educaţie etică ni-l face contemporan

Mihai I icircn legătură cu atracţia Sa faţă de vacircnătoare laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu (ortografia originală) a fost iniţiat icircn arta vacircnătoarei icircncă din cea mai fragedă copilărie fiind astăzi cea mai mare nădejde pentru lumea vacircnătorească Luacircnd parte la mai toate vacircnătorile regale Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu icircmpuşcase icircncă de la vacircrsta de doisprezece ani majoritatea speciilor de vacircnat din ţară de la potacircrnichea şi fazanul din şesurile Dunării picircnă la macircndrul cerb al Carpaţilor Prin moştenirea calităţilor vacircnătoreşti ale familiei şi prin experienţa vacircnătorească pe care a făcut-o Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu este astăzi un vacircnător desăvacircrşit fala tagmei noas-tre iar viitorul vacircnătoresc al ţării este asigurat raquo (am icircncheiat citatul) Referindu-se la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic) Bucureştilor raquo autorul apreciază că laquo mii de cetăţeni din toate unghiu-rile ţării şi foarte mulţi străini au pu-tut admira cea mai frumoasă şi mai icircnălţătoare manifestare vacircnătorească pe care Romacircnia a cunoscut-o vreodatăraquo Aminteşte apoi de participarea Romacircniei la expoziţiile internaţionale de vacircnătoare de la Leipzig Berlin şi Paris care icircn opinia sa laquo au condus la consacrarea noastră definitivă icircn lumea vacircnătorească mondială raquo Către icircncheiere autorul face un re-chizitoriu societăţilor de vacircnătoare care nu icircşi icircndeplinesc obligaţiile faţă de vacircnat laquo Nu este destul că ne-am stracircns icircntro societate de prieteni că am luat icircn arendă terenuri pe care le cutreierăm gata icircn orice clipă să răpunem vieaţa animalelor sălbatice Ce ne-ar răspunde oare conducătorii acestor societăţi dacă i-am icircntreba cacircte capre iepuri potacircrnichi etc au adus pe terenuri de cacircnd le-au arendat şi pacircnă astăzi Au dat hrană icircn tim-pul iernii animalelor pentru ca să le uşureze traiul Cacircţi paznici au anga-jat şi care a fost activitatea lor Cacircte procese de braconaj au icircncheiat raquo Ne

Felul piese-lor expuse

Recordmondial

Premiul de

onoarePremiul

I-iuPremiulal II-lea

Premiul al III-lea

Totalulpremiilor

La sutădin total

Cerb - 11 38 53 28 130 3171

Căprior - 13 25 33 28 99 2415

Capră neagră 1 11 31 28 38 109 2659

Mistreţ - 2 3 10 22 37 902

Urs 1 3 11 5 4 24 585

Lup - 1 3 - 1 5 122Racircs - 1 1 2 2 6 146

TOTAL 2 42 112 131 123 410 100

Tabloul laquo premiilor laquo (medaliilor) obţinute la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic ) Bucureştilor raquo

seamă că Heda devine agitată bătea din coadă şi sforăia cu nasul pe jos de parcă ar fi urmărit cacircrsteiul Cacircnd i-am dat drumul din lesă a zbughit-o spre hăţiş icircn cu totul altă direcţie decacirct mi se păruse că a luat-o ţapul N-au trecut nici zece minute şi numai ce auzii lătrat pe loc icircntrerupt la scurte intervale de un gen de bocet necunoscut pentru mine Răzbătacircnd cu greu prin desime icircn direcţia căţelei spre totala mea surprin-dere mi-am găsit ţapul icircncă zvacirccnind din picioare care destul de bine lovit mai făcuse totuşi o sută-două de paşi prin tufărişul de nepătruns

NIC STRĂVOIU

|Nic Străvoiu

Foto 1 După o pacircndă la căprior petrecută cu 100 de ani icircn urmă Foto 2 Mama autorului icircn funcția de ajutor de dresor Foto 3 Nic Străvoiu icircn anii adolescenței petrecuți la Canisa AGVR

Ilustrația autorului

( urmare din pag 21 )

|24 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Francis Chevier icircn cartea sa ldquoNotre gastronomie est une culturerdquo (Gastronomia noastră este o

cultură) vorbește de bucătăria franțuzească care a fost inclusă icircn Patrimoniul Umanității După Chevier gastronomia nu este doar o pasiune ci un ldquomonumentrdquo al culturii francezilor Icircnsă obi-ceiurile de a macircnca și a bea bine nu sunt proprii Franței Numeroase alte civilizații se caracterizează printr-o gastronomie bogată și sofisticată din Ja-ponia pacircnă icircn Vietnam din Tailanda Iran sau Peru pacircnă icircn Italia și Maroc Să luam exemplul Chinei Această foarte veche și strălucitoare civilizație și-a dezvoltat cu mult icircnaintea Occidentului o artă de a trăi elegantă și subtilă icircn care gastronomia icircși avea locul de onoare Curțile diferitelor dinastii imperiale au urmărit să aducă pe mese gusturi dintre cele mai rafinate Dar nu toate societățile au știut să-și dezvolte un sistem culinar atacirct de ales Antropologul Claude Levi ndash Strauss a subliniat importanța resurselor icircn elaborarea unei gas-tronomii fine ldquoDacă arta gătitului constă așa cum pare icircn a asocia savorile mai multor substanţe alimentare pentru a le armoniza sau sublinia con-trastul se poate crede că toate popoarele lumii au fost capabile de a o descoperihellip Totuși nu este așa Fiindcă pentru a combina diferite produse trebuie să dispui de ele simultanrdquo Cu alte cuvinte este nevoie de o ofertă de bunuri alimentare foarte diversificată icircn același moment pen-tru a obține o combinație fericită de gusturi Am specificat cele de mai sus pentru a atrage atenţia asupra locului pe care icircl ocupă masa icircn viața noastră Nu icircntacircmplător i-am amintit pe francezi Pentru ei cele trei mese zilnice au o importanță specială şi urmăresc evoluția modului de viațăChiar dacă astăzi sunt mult mai scurte simplificate și adaptate la căutarea practicului mesele continuă să păstreze și altă dimensiune Ele reprezintă mo-mentul privilegiat de transmitere a valorilor de comunicare fiind creatorul legăturilor sociale

Icircn dorința de a da viață mesajului de mai icircnainte am considerat foarte potrivit să icirci fa-cem o vizită la ldquoCabana Vacircnătorilorrdquo domnu-lui Ștefan Bercea ndash maestru bucătar icircn arta

culinară și managerul acestui complex localizat la Predeal icircn Brașov La cei 50 de ani domnul Ștefan Bercea se bucură de un prestigios renume dovadă stacircnd palmare-sul impresionant de diplome obținute la cele mai importante concursuri internaționale dar și oaspeții de seamă care i-au trecut pragul sau pentru care a avut onoarea să găteascăCel mai important eveniment pentru care a gătit a fost summitul NATO din 2008 unde a servit un Duet de căprior cu fazan Printre oaspeții de seamă care i-au trecut pragul se numără Regele Mihai dar și președinții țării pe racircnd domnii Ili-escu Constantinescu și Băsescu Șirul VIP-urilor dar și vedetelor care l-au vizitat este lung A ținut totuşi să o amintească pe Teo Trandafir ndash care icirci este o bună prietenă și pentru nunta căreia a gătit icircn această lună un ceaun special din carne de căprior

Care este pe scurt drumul parcurs pacircnă a ajunge la ceea ce reprezintă azi Cabana VacircnătorilorȘB Cabana Vacircnătorilor era icircn anul 1986 doar un vis Pacircnă aici a fost multă muncă inclusiv icircn Germania şi Elveția unde am lucrat la diferite restaurante și unde am icircnvățat cum se gătește vacircnatul Revenit icircn țară cu banii cacircștigați și cu puțin noroc icircmpreună cu soția mea am cumpărat actualul restaurant și simțind nevoia să facem ceva special am considerat că este bine să des-chidem un restaurant cu specific vacircnătoresc cel cu specific romacircnesc existacircnd deja icircn apropiereLa icircnceput am adus rețetele cu sosuri din Germania pe care le pregăteam icircn special clienților cunoscători ce deveniseră fideli iar cei neobișnuiți cu astfel de gusturi au fost repede

cuceriți de preparatele din vacircnat De exemplu una dintre primele rețete este ospățul vacircnătorilor - o tocană din carne de cerb pe care am adaptat-o gustului romacircnesc prin agăugarea de ingredi-ente obișnuite - ceapă usturoi ardei ciuperci - toate acestea se pun icircntr-un bol ceramic se acoperă cu aluat și se dau la cuptor

Care este vacircnatul preferat pe care icircl gătiți Dar pe care vă place să icircl vacircnați ȘB Prefer să gătesc carnea de căprior pen-tru că este cea mai delicioasă icircnsă și carnea de cerb lopătar are calități deosebite Acum doi ani am avut prilejul să icircmpușc primul meu cerb lopătar undeva icircn zona Aradului la Chișineu ndash Criș Am rămas impresionat de cacirct vacircnat există acolo Vacircnătoarea a avut loc icircn perioada boncănitului iar acea zi icircmi va rămacircne icircn amintire pentru totdeauna Cacircnd am plecat spre locul de vacircnătoare și ne-am urcat icircn ob-servator era icircncă icircntuneric Se auzeau zgo-mote ciudate icircn jur Văzacircndu-mi nedumeri-rea paznicul m-a lămurit repede că suntem

ARTĂ ȘI PASIUNE

Ştefan Bercea Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi

Cofetarilor din Turism Romacircnia

25|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Interviul lunii|

fiu prezent la restaurant pentru că este nevoie de mine Am o armă Mauser calibrul 30-06 cu care am icircmpușcat căprior urs și cerb

Aveți doi fii Bogdan şi Dragoş Ne-ați mărturisit că mezinul familiei ndash Dragoș - vă calcă pe urme icircn ceea ce privește meseria și că icirci place să spună că s-a născut practic icircn bucătărie ȘB Dragoș este pasionat de gătit A urmat și un stadiu de pregătire la un restaurant din Elveția de unde s-a icircntors cu multe idei și cu un mare elan implicacircndu-se acum foarte serios icircn acest domeniu Anul trecut a participat la Tacircrgul Mon-dial de la Shanghai ndash China unde a fost foarte apreciat Tot Dragoș icircmi moștenește și pasiunea pentru vacircnătoare mă icircnsoțește de fiecare dată icircn călătoriile mele cinegetice și icircn curacircnd va susține examenul de vacircnător

Revenind la carnea de vacircnat puteți transmite cititorilor noștri cacircteva secrete și sfaturi utile Pentru că trebuie să recunoaștem gătitul vacircnatului dobacircndit este cel mai frumos omagiu pe care un vacircnător icircl poate aduce prăzii sale De exemplu care sunt secretele fezandării Ș B Se spune că tot vacircnatul se fezandează icircnsă nu este așa Doar carnea de vacircnat bătracircn sau cea care are miros mai intens trebuie să stea icircn baiț De exem-

plu eu nu pun carnea de căprior icircn baiț doar dacă fac pastramă sau dacă este vorba de un țap care are miros Icircn rest carnea de vacircnat se frăgezește se fezandează prin congelare icircmpachetacircnd-o foarte bine şi trăgacircnd-o icircn vid Cacircnd o scoatem o decongelăm la temperatura camerei Carnea de căprioară cel puțin se poate pregăti foarte simplu după ce este prăjită icircn unt ca un escalop se dă la o parte iar icircn untul care a rămas se adaugă 2-3 linguri de dulceață de afine sau de vișine puțin vin obținacircndu-se un sos delicios și foarte ușor de preparat Alt mod rapid de preparare carnea tăiată felii foarte subțiri este trasă icircn ulei de măsline icircn care am prăjit icircn prealabil puțin usturoi iar la sfacircrșit se adaugă sare și piperO rețetă mai nouă căprior cu bere neagră tot o influență din țările nordice Cubulețele de carne foarte fragede sunt trase icircn tigaie și stinse cu bere neagră Se agaugă un amestec de condimente (scorțișoară cuișoare puțin cimbru și foaie de dafin) Se servește cu crutoane de pacircine neagră și cu paste

Respectați icircntocmai rețeta sau inventați mereu ȘB Aceasta este arta bucătarului Trebuie să aibă imaginație și curaj să facă un preparat sau să icircl reinventeze

VPR

icircn toiul boncănitului și că acele zgomote sunt de fapt boncănitul cerbilor lopătari Odată cu ivirea primilor zori am putut vedea mai icircntacirci străpungacircnd ceața densă coarnele cerbi-lor Apoi ca o cortină ceața s-a ridicat și mi s-a oferit un spectacol uimitor icircn fața noastră se afla o turmă icircntreagă cacircteva sute de exem-plare A fost impresionat pentru că așa ceva nu mai văzusem niciodată ldquoE ușor să vacircnezi cerb lopătarrdquo- mi-am zis văzacircnd mulțimea icircnsă mai tacircrziu după trei zile de urmărire aveam să aflu că nu este tocmai ușor Foarte vigilente aceste animale dispar cacirct ai clipi iar exemplarele care rămacircn mai aproape icircn bătaia armei sunt din-tre cele tinere Așadar am așteptat momentul potrivit care se tot amacircna Am icircncercat să mă apropii prin pădure fără succes icircnsă Icircn ultima zi la sfatul paznicului am ales să mă apropii tacircracircș spre doi cerbi frumoși pe care icirci zărisem prin binoclu cam la 350 de metri Nu mai trăsesem niciodată la o distanță mai mare de 200 de me-tri nici vorbă de 300 dar era singura ocazie pe care o mai aveam Am mai icircnaintat cacircteva zeci de paşi am calculat o corecție potrivită pentru acea distanță și mi-am icircncercat norocul ldquoL-ați ratatrdquo icircmi spuse paznicul ldquoBa nu a căzut l-am văzut cum a căzut icircn focrdquo i-am răspuns Nu-mi venea să cred nici mie Cerbul lopătar căzuse icircn foc Cred că a fost și șansahellipMai am o amintire tot la vacircnătoare de cerb lopătar pe domeniile de la Charlota De această dată boncănitul se terminasehellip După ce am ales un mascul frumos din grup am ochit și am tras Spre marea uimire a mea și a paznicului icircmpușcasem o ciută Nu icircnțelegeam ce se icircntacircm-plase pentru că icircn cătare avusesem masculul Aruncacircnd o privire la cățiva metri de locul unde căzuse ciuta am văzut niște picături de sacircnge le-am urmat și la nici 20 metri am găsit și cer-bul Glonțul trecuse prin el și lovise ciuta care se aflase icircn spatele cerbului Deși pare o poveste vacircnătorească sunt sigur că și alți vacircnători mai puțin atenți pe direcția de tragere au avut parte de experiențe asemănătoare nu tocmai plăcute

Din ceea ce icircmi mărturisiți icircnțeleg că preferați vacircnatul mare Ce arme avețiȘB Vacircnătoarea la vacircnatul cu pene nu mă prea atrage Am fost de cacircteva ori la vacircnătoare de fazan icircnsă așa este aveți dreptate prefer vacircnacirc-toarea la vacircnat mare Iarna goana la mistreți deși aceasta se suprapune de multe ori cu zilele de sacircmbătă și duminică atunci cacircnd trebuie să

|26 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

După cum cunoaşteţi din numerele precedente ale VPR ca urmare a alocării Campionatului Mondial de Pescuit la Crap ndash 2012 către AGVPS

din Romacircnia Comitetul Director al FIPS ndash ed reunit la Roma icircn perioada 2-3 decembrie 2011 a examinat şi aprobat propunerea organizării evenimentului pe locaţia Corbu II ndash Constanţa administrat de SC RIG SERVICE SAAprobarea definitivă a fost totuşi condiţionată con-form uzanţelor şi procedurii acestui for decizional de inspectarea parcursului de către o comisie de omologare compusă din specialişti recunoscuţi şi acreditaţi de către FIPD-ed pentru această disciplină a pescuitului sportiv de competiţie Ca urmare a corespondenţei purtate s-a convenit ca inspectarea şi omologarea efectivă să se facă icircn perioada desfăşurării unei competiţii similare cu cea programată oficial Astfel a fost aleasă perioada icircn care s-a desfăşurat a XI-a ediţie a bdquoCupei RIGrdquo organizată de această dată icircn condiţii fără precedent

cu participarea a 75 de echipe formate din cacircte doi pescariAstfel icircn după-amiaza zilei de joi 17 mai delegaţia formată din domnii Antonio Gigli consilier al preşedintelui FIPS-ed Ugo Claudio Matteoli pentru pescuitul sportiv la crap şi Guido Mazza-rella căpitanul echipei Italiei de pescuit la crap dublă campioană mondială au fost preluaţi de echipa tehnică a AGVPS şi RIG SERVICE coordonată de dl Teodor Bentu vicepreşedinte al AGVPS cu probleme de pescuit Icircn perioada desfăşurării inspecţiei au fost evaluate toate criteriile de acredi-tare impuse de un eveniment de o ase-menea importanţă

Au fost apreciate icircn ordinea importanţei condiţiile de transport pacircnă icircn locaţia propusă spaţiile destinate festivităţilor de deschidere icircnchidere a competiţiei oficiale condiţii de cazare pensiune transport tur-retur pacircnă la pista de concurs sala de reuniuni a managerilor dotarea tehnică necesară preluării şi prelucrării rezultatelor afişajul electronic şi comuni-carea datelor amenajarea şi dotarea pistei de concurs densitatea populaţiei piscicole a bazinului şi frecvenţa capturilor Toate condiţiile preliminare au fost apreciate la super-lativ inclusiv costurile acestora propuse şi susţinute de administrator piesa de rezistenţă constituind-o amenajarea efectivă a pistei de concursPuşi icircn faţa unui parcurs amenajat pe trei sectoare de cacircte 25 de platforme consolidate şi pietruite cu dimensiunile de 15 x 10 m (derogare solicitată şi obţinută de la FIPS-ed) dotate cu mini-căsuţe din lemn cu două paturi şi cazarmament grupuri sani-tare ecologice drum de acces perimetral bazinului

pietruit facil pentru orice tip de autovehicul membrii comisiei au afirmat că standardele acestui bdquocarpo-dromrdquo sunt unice icircn Europa S-a punctat icircn plus la bdquoimpresia artisticărdquo prin cantitatea şi calitatea captu-rilor cu o frecvenţă incredibilă care i-a uimit pe evalu-atori Dovadă cele aproape 15 tone de peşte capturat pe durata celor 72 ore de concurs Este adevărat că icircn afara boicotului impus de APCR la această competiţie au participat cei mai buni pescari de crap din Romacirc-nia unii pentru icircncununarea palmaresurilor perso-nale sau pentru premiile substanţiale puse icircn joc alţii din curiozitate pentru testarea unei noi locaţii apărute pe harta Europei S-au capturat 14954 kg de peşte prima echipă clasată a prins 76829 kg iar media a fost de 199 40 kg echipăMenţionăm prezenţa icircn concurs a trei echipe reprezentacircnd Republica Moldova şi a patru echipe din Bulgaria Au fost prezenţi şi delegaţi din Franţa şi Rusia care au făcut propriile constatări şi au prelevat probe de apă icircn vederea preparării de nade şi momeli adecvate zonei omologate pentru găzduirea eveni-mentului Interviurile acordate de cei doi delegaţi ai FIPS-ed posturilor PV-TV Fishing amp Hunting Neptun TV şi VPR prezente la solicitarea administra-torului au relevat surpriza acestora faţă de realitatea constatată icircn condiţiile icircn care printr-o corespondenţă tendenţioasă fuseseră preveniţi asu-pra unor bdquodeficienţe majorerdquo imaginare de altfel a pachetului de servicii şi a pistei de concurs Acţiunea s-a dovedit a fi icircncă o reuşită a AGVPS susţinută din plin de SC RIG SERVICE SA ndash Constanţa şi de CJ Constanţa pentru promovarea pescuitului sportiv competiţional şi a preocupărilor icircn acest do-meniu pe plan naţional şi internaţional continuacircnd tradiţia de 55 de ani de recunoaştere mondială a Romacircniei icircn această disciplină

MI

|Competiții

CAMPIONATUL MONDIAL DE PESCUIT SPORTIV LA CRAP ndash ROMAcircNIA 2012OMOLOGAREA INTERNAŢIONALĂ OFICIALĂ A LOCAŢIEI CORBU II ndash CONSTANŢA

Ilustrația autorului

PSRăspundem cu această ocazie şi unor articole denigra-toare apărute icircn presa halieutică prin compararea cu rezultatele obţinute icircn aşa numitul bdquocampionat naţionalrdquo paralel organizat de APCR pe acumularea Săruleşti Pentru comparaţie cele 33 de echipe participante au capturat un total de 2050 kg de peşte prima echipă clasată 25661 kg media fiind de 6212 kgechipă icircn condiţiile icircn care 6 echipe nu au prins nici un peşte

27|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări

APRECIERILE OFICIALILOR FIPS-ed ASUPRA CALITĂŢILOR PISTEI DE CONCURS CORBU II ndash CONSTANŢA

Aflat icircn locaţia care va găzdui cel de-al XIV ndashlea Cam-pionat Mondial de Pescuit Sportiv la Crap ndash Romacirc-

nia 2012 redactorul VPR a consemnat următoarele declaraţii

Domnul Antonio Gigli ndash consilier al preşedintelui FIPS ndash ed Ugo Claudio Matteoli pentru activitatea competiţională de pescuit la crap Am venit aici la indicaţiile Domnului Matteoli preşedintele Fips-ed Am venit fiind puţin sceptic de modul icircn care pista de concurs o să fie pregătită pentru un eveniment de talia Campionatului Mondial Am rămas uimit de modul icircn care cei de aici au rezolvat toate problemele organizatorice este o pistă de concurs excepţională sunt foarte plăcut impresionat De asemeni sunt impresionat de calitatea capturilor pe care cei care sunt acum icircn concurs le-au realizat s-au prins foarte mulţi crapi iar pista este una extrem de potrivită pentru Campionatul Mondial E de neimaginat să poţi prinde icircn 24 de ore de la icircnceputul

concursului 190 de capturi reprezentacircnd 350 kg de peşte Este incredibil Sunt foarte mulţumit de ce am găsit icircn Romacircnia Chiar aş

vrea să rămacircn aici dacă ar fi posibil Sunt uimit de ce aţi reuşit să faceţi aici Dacă mi-ar fi povestit cineva nu aş fi crezut Sunt mulţumit de calitatea peştelui n-am mai văzut ase-menea densitate de exemplare viguroase cu o medie a greutăţii atacirct de ridicată Nu pot decacirct sa-i felicit pe cei care s-au ocupat de organizarea acestei piste de concurs şi sunt sigur că o să rezulte un eveniment de care o sa-şi amintească toata lumea Icircn concluzie sunt foarte mulţumit de cum au decurs lucrurile de relaţia pe care noi cei de la Fips-ed am avut-o cu organizatorii cei care au dovedit că au abilitatea de a gestiona un asemenea eveniment cum este un Campionat Mondial aşa că le mulţumesc din partea celor de la Fips-ed şi felicit AGVPS din Romacircnia pentru alegerea făcută Domnul Guido Mazzarella căpitan al echipei Italiei de pescuit la crap dublu campion mondial Aveţi o organizare excelentă şi noutăţi pe care nu le-am văzut la alte campionate mondiale la care am asistat sau chiar am participatConstrucţiile au fost extrem de laborioase şi s-au făcut eforturi uriaşe tehnice şi materiale Criteriile impuse de regulamentul internaţional au fost respectate cu rigurozitate şi aveţi o pistă de competiţii unică icircn Europa Aşteptăm cu interes candidatura ţării dvs pentru găzduirea şi organizarea unor astfel de competiţii şi icircn anii următori

a consemnat Mugurel Ionescu

Ilustrația autorului

Dl Guido Mazzarella verifică standurile de concurs icircmpreună cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Dl Antonio Gigli detaliază aspectele tehnice cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Populare cu crapi Crap icircn minciog

|28 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Ihtiologie

Pe radiile celorlalte icircnotătoare sunt rar pete şi foarte palideColoritul este mai icircntunecat la populaţiile reofile Variabilitatea este foarte pronunţată Populaţiile din porţiunile superioare ale racircurilor au corpul mai alungit profilul dorsal mai puţin convex capul şi ochii relativ mai mari pedunculul caudal mai lung şi mai icircngust pectora-lele şi mustăţile mai lungi Lobii caudalei sunt mai ascuţiţi şi coloritul mai intens Populaţiile limnofile din pacircraiele macircloase şi cursul inferior al racircurilor au caractere opuse Icircn acelaşi racircu există o trecere gradată icircntre populaţia reofilă din amonte şi cea limnofilă din aval icircn anumite racircuri există populaţii cu caracter intermediar Icircn unele bazine de exem-plu Crişul Mic şi Someş există doar forma limnofilă pacircnă spre izvoare Ecologie Trăieşte icircn diverse categorii de racircuri lent sau moderat curgătoare preferă pacircraiele mici mai mult sau mai puţin macircloase din regiunea submontană sau colinară pre-cum şi cursul superior al racircurilor mici ce izvorăsc la cacircmpie Icircn racircurile mari este mai frecvent icircn partea superioară a cursu-lui lor mijlociu icircnsă nu atacirct icircn cursul principal al racircului cacirct icircn braţele laterale cu apă mai lentă Icircn cursul inferior al racircu-rilor mari devine tot mai rar icircn Dunăre nu ajunge niciodată Spre deosebire de celelalte specii ale genului trăieşte şi icircn ape stătătoare bălţi şi iazuri dar numai icircn acelea care au sau au avut legătură cu vreun racircu Icircn racircurile icircn care trăieşte icircn număr mare formează cacircrduri mici Reproducerea durează din mai pacircnă spre sfacircrşitul lui iulie Icrele sunt depuse icircn curent pe fund tare Se reproduce icircnsă şi icircn ape stătătoareDimorfismul sexual este slab marcat Tuberculii nupţiali s-au observat la masculi icircn rare cazuri şi sunt mărunţi Icircnotătoarele sunt mai lungi la masculi Hrana constă icircn primul racircnd icircn larve de insecte reofile (tricoptere efemeroptere mai rar tipulide tabanide) din amfi-pode viermi şi moluşte Consumă uneori şi alge din biodermă sau resturi vegetale Exemplarele pătrunse icircn bălţi consumă intens cladocereImportanţa economică este locală deşi carnea este gustoasăRăspacircndire geograficăTrăieşte icircn bazinele Dunării şi Histrului Icircn Germania şi Ce-hia are loc o integrare icircntre rasele obtusirostris şi gobio iar icircn sudul bazinului Dunării ndash Serbia Bulgaria ndash icircntre obtu-sirostris şi bulgaricus Icircn Romacircnia lipseşte icircn Dunăre şi bălţile ei Icircn rest există practic icircn toate racircurile şi pacircraieleEste semnalat pacircnă icircn prezent icircn Tisa şi Iza la Sighet Vişeu de la Vişeul de Sus la vărsare Bistriţa transilvăneană de la Bistriţa pacircnă la vărsare Icircn Someşul Mic trăieşte forma limnofilă din amonte de Gilău pacircnă la Dej şi icircn toţi afluenţii săi de asemenea icircn bazinul Crişurilor Icircn Mureş se găseşte sub forma reofilă de la Gheorgheni pacircnă la Tg Mureş icircn afluenţii Mureşului superior pacircnă la Tg Mureş icircn Arieş la Turda confluenţă cu Arieşul icircn Bega de la Margina la Timişoara icircn Caraş de la Carasova icircn aval icircn Nera (forma reofilă) din amonte de Bazovici pacircnă la vărsareIcircl găsim de asemenea icircn bazinul Jiului icircn Olt de la Miercurea Ciuc la Drăgăşani icircn Vedea de la izvoare pacircnă la Smacircrdinoasa (Teleorman) şi icircn ceilalţi afluenţi ai Ve-dei de la izvoare pacircnă la vărsare icircn Argeş de la Curtea de Argeş pacircnă la Bucureşti icircn Neajlov la Bălăria şi Co-mana (Giurgiu) icircn Dacircmboviţa de la Tacircrgovişte pacircnă la Bucureşti icircn Colentina şi afluenţii ei de la izvoare pacircnă icircn aval de Bucureşti icircn Ialomiţa din amonte de Tacircrgovişte pacircnă la confluenţa cu Prahova icircn Siret de la intrarea icircn ţară (fauna reofilă) pacircnă icircn aval de confluenţa cu Putna (forma limnofilă) icircn racircul Bacircrlad şi afluenţii săi de la izvoare pacircnă la vărsare precum şi icircn unii afluenţi

Dumitru GIUGIUCĂ

PorcuşorulGobio gobio obtusirostris ndash Valenciennes ndash 1844

Icircncadrare sistematică

- Ordinul Cypriniformes Goodrich 1909- Subordinul Cyprinoidei Berg 1940- Familia Cyprinidae Jordan şi Evermann 1896- Genul Gobio Cuvier 1817

Denumiri populare porcon corcodan ghivă givă mur-goi petroc pietroşelDescriere Corpul este moderat alungit şi comprimat lateral icircnălţimea sa reprezintă la exemplarele adulte din ape mai rapide 17-21 din lungimea corpului fără caudală iar la exemplarele din ape mai lente 18-26 din aceastaGrosimea reprezintă 80-85 din icircnălţime Profilul dorsal variază icircn funcţie de icircnălţime la exemplarele cu corpul icircnalt acest profil este puternic convex iar la cele cu corpul alungit convexitatea este mult mai redusă profilul dorsal apropiin-du-se de orizontală Profilul ventral este orizontal Lungimea capului reprezintă 24-29 din cea a corpului mediile fiind de aproximativ 26-27 la populaţiile reofile (din amonte) şi 26-269 la cele limnofile (din aval) Botul este scurt şi obtuz iar lungimea lui reprezintă 85-12 din lungimea corpului Botul este mai scurt decacirct spaţiul post-orbital Gura este inferioară semilunară deschiderea ei ajunge sub nări iar inserţia mandibulei sub icircnceputul sau sub prima jumătate a ochiului Ochii sunt mici depărtaţi şi privesc lateral diametrul lor reprezintă la adulţi 42-73 din lungimea corpului la majoritatea populaţiilor limnofile şi 58-67 la majoritatea celor reofile Mustăţile sunt de lungime variabilă lungimea lor reprezintă la populaţiile reofile 65-105 din lungimea corpului şi 23-35 din cea a capului la aceste populaţii mustăţile ajung la nive-lul ochiului Pedunculul caudal este comprimat lateral icircnălţimea sa minimă fiind mai mare decacirct grosimea sa Lungimea pedun-culului caudal reprezintă la populaţiile reofile 20-25 iar la cele limnofile 19-24 din lungimea corpului icircnălţimea minimă reprezintă 7-11 din lungimea corpului şi 35-50 din cea a pedunculului caudal Spaţiul predorsal reprezintă 42-50 din lungimea corpului Marginea dorsalei este uşor concavă Caudala este moderat scobită cu cei doi lobi egali vacircrfurile lor fiind ascuţite la populaţiile reofile şi rotunjite la cele limnofile Vacircrful pec-toralelor la majoritatea exemplarelor nu ajunge inserţia ventralelor Inserţia ventralelor este situată puţin icircn urma inserţiei dorsalei cam sub prima radie divizată a acesteiaPieptul şi istmul sunt parţial sau chiar total acoperite cu solzi Colorit Partea dorsală este cenuşiu-verzuie icircnchisă iar capul este şi mai icircnchis Pe spate are 7-10 pete mici slab definite Pe flancuri are 7-10 pete icircntunecate de mărimi foarte variabile icircn general are 5 dungi longitudinale brun ndash negricioase Solzii liniei laterale sunt bordaţi cu negru avacircnd două pete negricioase una sub alta Faţa ventrală este alb-gălbuie Icircnotătoarele sunt incolore pe radiile dorsalei sunt 3 şiruri de pete negricioase pe cele ale caudalei sunt 4

29|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Echipamentul Pescarului

Pentru mine cel puţin a fost foarte greu la icircnceput să

decid ce echipament de pescuit la muscă ( FLY ) să achiziţionez ca să pot să icircnvăţ cacirct mai repede şi mai uşor tehnicile de lansare a şnurului şi bineicircnţeles să fie adecvat mărimii peştilor pe care icirci urmăresc şi dimensiunilor muştelor pe care o să le folosesc Deoarece cele mai multe partide de pescuit le desfăşor pe racircul Jiu care are lăţimi destul de mari am optat pentru o lansetă clasa 5 mulinetă clasa 5 şi şnururi clasa 4 şi clasa 5 Pentru că citisem icircn alte reviste dar şi pe internet că cea mai potrivită pen-tru un icircncepător este o lansetă cu acţiune ldquomai blacircndărdquo am ales o lansetă de acţiune MF adică me-dium-fast Ulterior am achiziţionat şi o lansetă clasa 6 mulinetă clasa 6-7 şi şnururi clasa 6 şi clasa 7 De data aceasta am ales lanseta de acţiune F adică fast La lanseta clasa 5 de acţiune MF icircncărcarea la lansările şnurului se realizează pe prima jumătate a lungimii lanse-tei iar la lanseta de clasa 6 de acţiune F icircncărcarea se realizează icircn zona de vacircrf Am pescuit cu am-bele lansete şi am folosit la lansări şi şnururi egale dar şi mai mici sau mai mari faţă de clasa lanse-tei Astfel am observat anumite particularităţi pentru fiecare lansetă icircn funcţie de clasa şnurului pe care icircl foloseam de mărimea muştelor şi de condiţiile meteo Pentru cazul icircn care am folosit lanseta clasa 5 de acţiune MF am execu-tat lansările mai lent ca să nu forţez lanseta şi să-i dau timp să se icircncarce

cacirct mai bine cu greutatea şnurului Cel mai impor-tant este că pentru un icircncepător lanseta cu acţiune MF nu ldquotaxeazărdquo atacirct de aspru greşelile la lansare Am folosit fără probleme şnurul clasa 5 cacirct şi pe cel de clasa 4 dar la cel de clasa 6 am observat că lanseta se icircncărcă prea mult la lan-sare şi există posibilitatea chiar să se rupă de aceea nu am mai folosit şnururi mai mari icircn clasă decacirct lanseta Şnurul de clasa 4 l-am folosit icircn special cacircnd am pescuit pe racircurile mai mici deoarece mi s-a părut că se ldquoaşeazărdquo pe apă mai discret iar pe cel de clasa 5 cacircnd am pescuit pe Jiu Pentru cazurile icircn care vacircntul avea intensificări mult mai bine s-a com-portat la lansări şnurul de clasa 5 Contrar anumitor păreri citite am observat că lansările la distanţă le execut mai bine cu şnurul de aceeaşi clasă cu lan-seta faţă de cel de clasă mai mică De asemenea nu am reuşit să execut

lansări corecte cacircnd am folosit muşte prea mari icircn special streamere sau nimfe supra lestate Pentru lanseta de cla-sa 6 cu acţiunea F am pu-tut executa lansările mai rapide deoarece aceasta se icircncarcă icircntr-un timp mai scurt sub greutatea şnurului Icircn schimb aceas-ta mă ldquotaxardquo mai aspru la greşelile de lansare Un avantaj la această lansetă a fost acela că am folosit şi şnurul de clasă mai mare fără să am probleme deose-bite la icircncărcare Lansările la distanţă au fost vizibil mai lungi faţă de cazul icircn care am folosit lanseta cu acţiune MF şi de aseme-nea lanseta cu acţiune F s-a comportat mai bine pe vacircnt Tot cu această lansetă am folosit fără probleme şi streamerele mari şi nimfele mai grele De obicei cacircnd pes-cuiesc pe racircuri mai mici folosesc lanseta clasa 5 cu şnurul de clasa 4 iar pen-tru Jiu şi bălți lanseta clasa 6 cu şnururile de clasa 6 şi cel de clasa 7 dar şi lan-

seta de clasa 5 cu şnurul de aceeaşi clasă Cacircnd urmăresc avatul sau alţi răpitori de talie mai mare folosesc numai lanseta de clasa 6 Totuşi lansetele cu acţiunea mai blacircndă adică cele care se icircncarcă icircn prima jumătate sau pe aproape toată lungimea preiau mai bine şocurile unui peşte mai mare şi protejează mai bine for-facul şi leader-ul Poate şi pentru faptul că de ani buni de zile am pescuit avatul icircn special la spinning şi am practi-cat un pescuit de viteză acum cacircnd ldquoam mai icircnvăţatrdquo cacirct de cacirct tehni-ca de lansare a şnurului icircmi place mai mult să pes-cuiesc ldquola flyrdquo cu lanseta mai rapidă adică cea cu acţiunea F ndash fast Icircn icircncheiere concluzia personală este că nu există o regulă strictă icircn a ne alege acţiunea lansetei fly cu care dorim să pescuim deoarece contează carac-terul firea dar şi ldquomacircnardquo (icircndemacircnarea) fiecăruia icircn parte Icircn schimb clasele lansetelor faţă de peştii pe care icirci urmărim şi celelalte reguli de echilibrare corectă a echipamentului trebuiesc respectate

Doru DINEA

CAcircTEVA OBSERVAŢII PERSONALE despre echipamentul de pescuitcu muştele artificiale

Ilustrația autorului

|30 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Agenda Pescarului

POPULAtildeRI CU PEAEligTI NOBILI IcircN BIHOR

CUM PAtildeSTRAtildeM PEAEligTII IcircN STARE PROASPAtildeTAtilde

La icircnceputul anului 2012 s-au făcut repopulări cu peşti nobili din speciile crap şi amur icircn lacurile licenţiate pentru acvacultură din patrimoniul AJVPS Bihor Ast-

fel deşi erau destul de bine populate lacurile Leş Fegernic Diosig Cristur şi-au primit noii oaspeţi peşti reproducători şi viitori reproducători astfel avem garanţia perpetuării spe-ciilor mult apreciate de pescarii de staţionar Cele peste 4 tone de peşti au fost lansaţi icircn cele mai bune condiţii tehnice alături de ştiucile mari din Leș ndash anul 2011 a fost marcat de o ştiucă de 12 kg - specie deversată tot de noi acum cacircţiva ani alături de plăticile ce au ajuns şi la 700 g bucata urmare a reproducerii naturale acţiune icircncepută acum 8 ani doar cu cacircteva exemplare de plătici reproducători au dovedit strate-

Tematica nu este o problemă pentru pescarii de pes-cuit staţionar deoarece juvelnicele de 2-3 metri lun-gime bine scufundate icircn apă vor ţine peştii vii pe

toată durata partidei Lansetiştii şi muscarii au icircnsă ne-voie de tehnici şi dotări e drept accesibile Aici aş insista puţin asupra necesităţii procurării unui coşuleţ de nuiele icircn care lansetistul ori muscarul icircşi pot ţine peştii icircn stare proaspătă pe toată perioada deplasării pe malul racircului In-sist pe această strămoşească metodă şi dotare icircntrucacirct uti-lizacircnd coşuleţul ce l-am moştenit şi care are cca 120 de ani mi-a asigurat icircntotdeauna păstrarea proaspătă a peştilor prinşi la muscă păstrăvi ori lipani mai puţin cleni pe care-i eliberez imediat Fizica icircşi are legile ei iar secretul bunei funcţionări a coşuleţului se bazează tocmai pe una dintre acestea -fenomenul de evaporare ndash deci implicit şi răcire Fără intenţia de a da lecţii iată cum procedez După ce am prins cacircţiva păstrăvi icirci eviscerez le scot branhiile şterg bine interiorul de sacircngele icircnchegat ce-i element toxic şi primul ce produce alterarea pun un praf de sare dintr-o solniţă cu orificii ce-o port icircn coşuleţ icircnvelesc peştii icircntr-un prosop de cacircnepă umectat şi icirci pun icircn coşuleţ La uscarea aproape completă a prosopului icircl reumectez astfel se reia fenomenul de evaporare-răcire ce durează cam 2 ore Pes-cuind la munte prefer partidele de după-amiază - seară iar cacircnd pescuiesc de dimineaţă şi am 1-2 păstrăvi legali la

gia cu efect icircn timp icircndelungat dar care asigură continuita-tea speciei icircn noul mediu De altfel şi şalăii din lacul Feger-nic vor fi tentaţia fiecărui undiţar Referindu-mă la această specie dispărută din Crişul Repede icircn perioada poluărilor industriale acum este bine reprezentată icircn racircu datorită unei acţiuni pe care am realizat-o icircn 1992 cacircnd icircn urma dezafectării pescăriei Martihaz am cules din iazurile ce ur-mau a fi desecate o cantitate de peste 2000 bucăţi strapazani - şalăi de 15-30 cm - pe care cu cacircţiva pescari sufletişti i-am transportat icircn mare viteză fără pierderi icircn racircul Crişul Repede zona de vest După cacircteva zile cu factorii locali am obţinut ridicarea stavilei de la punctul de priză vest astfel undele racircului au dus devale o populaţie de şalăi ce azi oferă exemplare de peste 5-6 kg Trebuie să menţionez public şi poate domnul ministru al agriculturii ne va icircnţelege nemulţumirea absurditatea faptului că şi icircn prezent salariaţi ai ANPA eliberează permisele de pescuit fără ca solicitanţii să fie membri ai vreunei asociaţii de pescari Această categorie de pescari fără a contribui cu nimic la menţinerea patrimo-niului piscicol devin paraziţi consumatori şi distrugători ai fondului piscicol natural al apelor publice

orele pracircnzului sub umbrarul arinilor ori brazilor icirci pun la copt icircntr-o spuză de jar Fie-mi permis să fac o paranteză şi să descriu reţeta rapidă Fac un foc mic din crengi us-cate pun 2-3 bucăţi mai grosuţe pentru o inima de jar Icircntre timp cacirct arde focul sărez puţin peştii evisceraţi introduc icircn interior cacircţiva muguri de brad cacircteva flori de cimbrişor o linguriţă de unt ori margarină icircnvelesc peştii icircntr-o folie de aluminiu şi icirci pun icircn spuza de jar şi cenuşa fierbinte După vreun sfert de ceas cacircnd aud uşoare pocnituri şi sfacircracircieli scot peştii icircmbrăcaţi icircn folie las să se răcească niţel şi cacircnd desfac folia izul de muguri de brad şi cimbrişor nu poate fi descris icircn cuvinte Niciodată acasă nu am reuşit asemenea bunătăţi pe care le-am icircnvăţat icircn bătracircna Marmaţie Din experienţa cacirctorva decenii de muscărit afirm cu toată responsabilitatea că utilizacircnd coşuleţul chiar şi la partide de spinning la bibani niciodată nu am avut peşti cu icircnceput de alterare Am văzut anul trecut un pes-car ce-şi ţinea cacircţiva cleni şi scobari icircnşiraţi pe o creangă de salcie ce aveau un aspect penibil de peşti spacircnzuraţi imagine ce nu poate fi comentată Cred că nu este nevoie să mai menţionez de dotările moderne de azi lădiţe frigorifice cu patroane ICE ori micile dar excepţionalele frigidere ce funcţionează la 12 volţi şi ţin o temperatură constantă de 1-2 grade celsius timp de cacircteva zile

TP

|Titus Pintea

FotoM Ionescu

31|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pe apele mapamondului

D acă ar fi să aleg un peşte care poate da satisfacţii constante de-a lungul sezonului de pescuit

pe continentul nord-american acesta ar fi cu siguranţă bass-ul sau aşa cum mai este numit bibanul americanCacircnd spunem biban gacircndul ne duce la pescuitul cu năluci pentru unii sau cu momeli natu-rale pentru alţii la peştii activi mai tot timpul sezonului cald chiar şi atunci cacircnd tempera-tura apei amorţeşte majoritatea celorlalte specii Pe continen-tul nord-american pe lacircngă ldquotradiţionalulrdquo biban pe care icircl găsim şi icircn apele europene pescarii pot prinde şi un bdquofrate mai marerdquo al acestuia bibanul ameri-can sau bass-ul Iar cacircnd spun ldquomarerdquo mă gacircndesc atacirct la talia semnificativ mai mare a exem-plarelor cacirct şi la spectaculozitatea pescuitului acestei specii Aici mă refer la faptul că este un peşte activ atacirct la temperaturi estivale normale ale apei cacirct şi la cele ce nu se icircnscriu icircn limitele bdquonormaluluirdquo fie ele scăzute sau ridicate Icircn plus varietatea largă de năluci şi momeli naturale la care bdquorăspunderdquo fără a face mof-turi icircl situează aş putea spune pe unul dintre primele locuri icircn clasamentul peştilor favoriţi ai pescarilor canadieni şi ameri-cani Un alt atu este acela al spectaculozităţii pescuitului icircn sine pornind de la varietatea de condiţii acvatice icircn care il găsim şi pacircnă la drilul presărat adesea cu salturi spectaculoase

şi scuturături energice din cap care vor rămacircne cu siguranţă icircntipărite icircn me-moria norocosului pescar Dar să le luăm pe racircndIcircl găsim icircn lacuri şi racircuri cu apă de adacircn-cimi diferite fără a fi foarte pretenţios la condiţiile de oxi-genare apele natu-rale fiind oricum su-ficient de curate pe continentul vecin Preferă adăpostul structurilor scu-fundate coame sau şanţuri bo-lovani trunchiuri rădăcini sau um-bra şi protecţia vegetaţiei ac-vatice atacacircnd din-spre adacircnc spre suprafaţă printre frunzele de nufăr sau brădişul des Patrulează adesea icircntre aceste structuri apăracircndu-şi teritoriul de potenţialii bdquoinvadatorirdquo putacircnd fi astfel prins şi la pescuitul la trenă Se hrăneşte cu aproape tot ce mişcă icircn apă fără să scape nici o oportunitate am prins bass chiar şi la boabă de porumb cacircnd dădeam după crap Atacă o varietate de năluci artificiale de la rotative şi oscilante şi pacircnă la voblere şi twistere Se pare icircnsă că are o atracţie deosebită la spinnerbait o combinaţie icircntre rotativă şi softbait o nălucă agreată şi de majoritatea pasionaţilor şi care aparent

folosite de multe ori pescarii preferă să ridice peştele di-rect din apă lăsacircnd la o parte minciogul Răspacircndirea largă a bibanului american alături de caracteristicile pescuitului său au făcut din acesta una din capturile preferate căutate şi apreciate de pescarii nord-

americani Adesea pentru a spori farmecul partidei pescarii aleg canoea pentru deplasare fapt ce le permite să pătrundă mai adacircnc icircn universul acestui peşte icircnlesnindu-le accesul icircn locuri unde bărcile cu motor nu pot pătrunde Faima speciei a depăşit deja de ceva timp ho-tarele continentului de origine bass-ul fiind icircntacirclnit tot mai des şi icircn apele europene unde a fost introdus şi unde continuă să cacircştige tot mai mulţi adepţi

MAC

poate salva reputaţia de pescar icircntr-o varietate de situaţii Lan-setele folosite sunt icircn general cu acţiune de mijloc de putere medie ce permit lansarea şi controlul nălucilor cu greutăţi icircntre 3-5 şi 7-10 grame Se fo-losesc fire monofilament 025-030 sau textile mai rezistente

la abraziune recomandate mai ales dacă pescuim icircn zone cu vegetaţie acvatică abundentă Se poate pescui atacirct de pe mal cacirct şi din barcă caz icircn care so-narul poate fi de mare ajutor mai ales dacă avem de-a face cu o apă necunoscută Drilul este destul de scurt bass-ul opunacircnd doar iniţial rezistenţă timp icircn care aşa cum spuneam sare spectaculos din apă scuturacircndu-şi energic capul Icircnţeparea este icircn majoritatea cazurilor sigură rateurile sunt rare dată fiind gura largă cu cartilagii tari mai ales icircn cazul basului cu gura mare Profitacircnd de acest lucru precum şi de rezistenţa firelor

BASS-UL AMERICAN

Ilustrația autorului

|32 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pagina muscarului

Similitudini şi diferenţe icircntre muşte de catalog şi cele tradiţionale

|Titus pintea

Am avut curiozitatea dar şi plăcerea să fac comparaţii icircntre muştele noastre tradiţionale cu care generaţii

de muscari romacircni au pescuit decenii la racircnd şi muştele din cataloagele străine DAM ORVIS BAYLEI etc Constat că diferenţele sunt notabile icircn colorit şi conformaţie uşor de constatat de pescarii ce-şi confecţionează muştele şi au experienţa anilor Icircn acest sens aş exemplifica prin cacircteva modele mai cunoscute şi folosite de muscarii noştri Icircn cataloage apare un tandem bine cu-noscut modelul March Brown bdquomalerdquo şi March Brown bdquofemalerdquo Primul se aseamănă cu musca noastră de arin icircnsă susţin că aceasta din urma este mai eficientă icircn perioada icircnceputului de sezon Am şi o posibilă explicaţie Icircn mai musca de arin este icircncă icircntr-un stadiu de dezvoltare incipientă şi de regulă zborul său icircncă slab se termină icircn apă deci pistruiatul primeşte fiind şi el moleşit din iarnă o muscă icircncă mică Dacă i-am oferi un March Brown din import de cele mai multe ori doar se mişcă din cotlonul său dar nu atacă păroasa arătare Dacă icircncercăm cu modelul bdquofemalerdquo aceasta se aseamănă cu musca de cara-bete la noi se mai numeşte şi bdquocaprardquo Insecta icircn mai este de-parte de a zbura doar icircn final de lună Deci bazacircndu-ne pe modelele noastre avem şanse mai bune Scuturacircnd icircn final de mai cacircteva crengi de arin am găsit icircncă muşte cleioase ce se prindeau de partea infer-ioara a frunzelor aspect ce-mi

confirmă cele afirmate anterior Dar făcacircnd şi probe de muşte eficiente pe aceeaşi apă peştii mi-au atacat mai des modelul indigen şi foarte slab pe cel de catalog un model original primit din partea campionului de muscă al Bavariei Modelul bdquofe-malerdquo a fost bun doar icircn iunie mai mult la cleni Icircnsă acest din urmă model legat pe cacircrlige mici nr 14-16 a fost bun la lipani cu menţiunea că era atacat icircn după-amiezile icircn care musca de carabete se ridi-

ca deasupra racircului Icircntr-o zi am primit un model francez o viespe sofisticată icircn construcţie ce avea picioruşe icircnnodate din barbule de pană de curcan greu de realizat fiind după aprecierea mea o muscă de lac denumită icircn catalog Danga Imago Aceasta la peştii noştri nu a reuşit sa stacircrnească interesul Dar reducacircndu-i bogata icircmbrăcăminte de perucă şi picioare am rămas oare-cum la o viespe roşie indigenă pe care cacircţiva cleni harnici au apucat-o ferm Icircn două săptămacircni cacirct am fost gazda campionului bavarez am văzut cum din cele cacircteva sute de muşte cu care a sosit nu mai ştia din care să lege la capăt ori pe săltătoare şi pierdea minute icircn şir cu alegerea acestora Astfel pe pacircracircul Finiş icircmi prezenta un model cu un nume pompos Grenwels Glory e drept muscă verde cum i-am sugerat dar icircncă nestudiată de irideii noştri Aşa se face că-n trei zile de muscărit din bdquostupulrdquo de artificiale

aduse nu a aflat modelul local Aşadar i-am dat cu teamă o muscă verde cu păr ciocolatiu cercuire fină gălbuie la care icircn final păstrăvii dar mai des li-panii Finişului din acei ani i-au oferit o partidă plăcută Pe lacul Lugaş ce are cleni frumoşi muştele irlandeze de lac nu au dat rezultate Am creat modelul pe un ac mult mai mic decacirct cel original fără picioruşe dar cu un abdomen pronunţat pe curbura cacircrligului pe un ac nr 12 cu tijă lungă Fiind zi de primăvară-vară mi-am luat varga de muscă şi-am ieşit icircn prima partida a anului pe Crişul repede icircntr-o zonă icircn care anul trecut am luat şi cleni dar şi curcubei Ca o observaţie meteorologică icircn 2 zile de la 8 grade la pracircnz aerul atmosferic arăta la umbră plus 21 grade derutacircnd oameni şi peşti Dar iată ce mi-am notat icircn carneţelul meu de pescar file ce de ani icircmi oferă plăcute aduceri aminte Ziua I-a soare şuvoiul sub barajul Lugaş o singură muscă de capăt March Brown bdquomalerdquo Lansez icircn şuvoaie line şi văd mişcare de peşte fără atac Rezultatul zilei un clean de 26 cm Ziua II-a ndash soare căldură plus 21 grade Pescuiesc pe şuvoiul de ieri cu o muscă de capăt model de bdquoarinrdquo corp arămiu codiţă din barbule de fazan perucă de potacircr-niche icircnchisă Rezultatul zilei 3 cleni peste 25 cm cinci juniori doi bibani ce i-am văzut icircntre doi bolovani sorindu-se Peşti sperioşi şi timizi icircn atac Am văzut un curcubeu ce a venit pacircnă sub muscă fără sa o apuce dar apa era aşa de curată icircncacirct e posibil să mă fi văzut Nu am putut pescui mai mult de-un ceas picioarele amorţindu-mi icircn apa icircncă rece Nu trag concluzii le las la latitudinea muscarului dar ştiu sigur că-n luna mai cleanul din zona

montană va ataca nebun bdquopotacircrnicheardquo deschisă oferind spectacolul atacu-lui din cacircrdul ce se soreşte sub arinii bătracircni Păstrăvii icircncă molateci vor sălta bine la minuscule bdquobaxmanurirdquo dar şi la delicatele bdquomosqui-tordquo Mai ştiu că noaptea din preziua dezlegării la munte a fost foarte lungă dar maşina parcă icircnţelegacircndu-ne dorinţa s-a grăbit spre apele de sus

FotoT Pintea

33|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|1 iunie

Mini sfaturi pentru mini pescari

IULIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30 31

DLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVSDLM

208305356451045136228321414509601643011101149235316408449533031118157349443536624008042139236

651746837944632721815905957

110112031305649738826913

1001104911331215618705749837931

10241107629724819918

1433152616241714131514091458154916421736182519141236131914061454153916261711175612541345143615271618170518011211130814041502

211622092311

-1857194920452134222422542343

-1913200120462134221922592351

-184119262109215622492337

-1854192620342131

536

542

549

556

2104

2100

2054

2047PP

LP

UP

LN

Icircncepem cu icircnceputul adică prezentarea elementelor de bază ale pescuitului cu undiţa Icircntre cele cinci componente ale undiţei vargă plută fir plumb şi cacircrlig trebuie să fie

armonie compatibilitate şi echilibru altfel undiţa nu va fi utilă la pescuit Chiar şi lanseta trebuie să icircndeplinească această regulă generală Imaginaţi-vă o vargă firavă cu un fir gros şi un carmac pentru prins somni sau o lansetă cu un tambur mic icircn care abia icircncap cacircteva spirale de nailon de un milimetru grosime iar lacircngă plumb două cacircrlige mici pentru bdquolibelulărdquo Cu ochiul minţii veţi vedea dezechilibrul şi lipsa de armonie Cumpăraţi din magazin mai multe categorii de vergi cacircrlige plute plumbi şi fire şi uniţi-le icircntr-un ansamblu armonios icircn concordanţă cu peştii care trăiesc icircn apa unde vreţi să pescuiţi Interesaţi-vă la pescarii localnici sau la prieteni care au mai pescuit icircn acea apă Peştii de mărime şi greutate bdquorecordrdquo nu se pun icircn bdquoecuaţierdquo hellipVarga o cumpăraţi icircn raport cu puterea voastră de macircnuire plutele le echilibraţi icircntr-o găleată plină cu apă adăugacircnd sau reducacircnd numărul de plumbişori pacircnă cacircnd 80 din plută intră sub apă iar 20 rămacircne icircn afară ţinacircnd seama şi de greutatea momelilor pe care le veţi folosiPescarii mici nu trebuie să plece singuri la pescuit şi mai cu seamă icircn sălbăticie ci icircnsoţiţi de părinţi rude vecini prieteni pescari de la care vor icircnvăţa tainele naturii şi pescuitului şi vor primi ajutor icircn caz de nevoie Tot de la aceştia vor icircnvăţa cum să macircnuiască o vargă de pescuit cum se oboseşte şi se scoate peştele din apă cum se agaţă icircn cacircrlig momeala şi cum se nădeşte locul de pescuit Copilaşii pescari trebuie să icircnceapă lecţiile de pescuit cu o singură undiţă şi să nu stea pe locul de pescuit aproape de icircnsoţitori Pentru a nu greşi niciodată icircn preziua plecării la pescuit scrieţi un program al zilei de pes-cuit din care să nu uitaţi notarea unor utilităţi şi din care să nu lipsească apa macircncarea facircşul pentru vacircnt şi ploaie momeli nada undiţa rucsacul şepcuţa ochelarii de soare polarizanţi juvelnicul şi bdquonoroculrdquo pentru ziua de pescuit Am glumit dar ştiu pe cineva care a ajuns pe malul unei bălţi după ce a uitat acasă cutia cu momeli sau altul care din grabă a lăsat lacircngă uşă husa cu uneltele de pescuit ratacircnd ziua de pescuit Se mai poate icircntacircmpla dar se poate evita Pentru a nu adormi pe malul apei copilaşii pescari trebuie să se culce seara devreme pentru că o partidă de pescuit icircncepe icircn zori cacircnd răsare soarele Dacă vă interesează şi alte taine ale pescuitului citiţi materialele publicate icircn revista VPR icircn fiecare număr lunar unde sunt prezentate pe lacircngă aventurile icircntacircmplările amin-tirile din viaţa pescarilor şi sfaturi privind metodele de pescuit reţete de nade şi momeli şi nu numai Cartea micului pescar a rămas deschisă la pagina nr 1 Pacircnă terminaţi studiile aveţi de acumulat un volum uriaş de cunoştinţe Dar nu vă speriaţi Pescuitul este o distracţie şi o competiţie ca orice sport Firicel icircntins

Valentin MALICIUC

IUNIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30

VSDLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVS

218259344433521035136234329418521619015103151239336431535629005049139233329411512618011105

756837924

10151112721819918

1012110512021303559644736824918

101611091213631728821912

1001104911361229527619

142915231609165817491302140915101611170817571839124313291419152016231726182919031211130914031453153916251721181912361327

2028210422122309

-195120242105215322362324

-1821191620012055214822462339

-1856195220452119215622432341

-18261909

533

531

531

528

2056

2100

2103

2104

LP

UP

LN

PP

Atenție la ora de vară

FotoM Ionescu

Prinse icircn capcanăORIZONTAL 1) Capcana trandafirului (sg) ndash Cei mai buni vacircnatori 2) Simtul ascutit al caprio-arelor ndash Bronzat natural 3) Curse ndash Incluse icircn club ndash Tariful dupa eliminarea celor cacircteva sute de metri patrati 4) A da cu marinimie ndash Pune capcana si fuge 5) Arma marilor profitori ndash Trimisa dupa inamic 6) Margine de tricolor ndash Cacircnd cifrele se aduna (pl) 7) Capcana ne-vazuta ndash Coada de taur 8) Sectiune dintr-un ficat ndash Un necunoscut ndash Formula de adresare ca pentru un vacircnator mai icircn vacircrsta 9) Gazul care se livreaza la tub ndash Deosebit de mic 10) Vacircnatori cu picioarele pe pamacircnt

VERTICAL 1) Are gust de ocna ndash A pune capcane 2) Capcane pentru lei (fig) 3) Miros fin ndash Salutul eroilor ndash Nod putin desfacut 4) Blana de lemur ndash Case carora li s-au dat spargeri 5) Locul unde te duc numai nevoile (reg) ndash Pense 6) Carne de cerb ndash Muscat de flacari ndash Seva 7) Se ia pe picioare ndash Fara grai ndash Fac parte din grup 8) Se aprinde foarte usor mai ales daca sar scacircntei 9) Pastrate icircn eter ndash Firisoare ndash Nasul cu belciug artizanal 10) A prinde temporar ndash Icircnghesuiti

Ion Mihaiu

Dezlegare VPR mai CAPACITATE-OTELITA-OF-NE-BR-RANI-SUDICA-T-G-T-RT-FURII-AP-APATI-CE-NAT-AB-UO-TURATIE-NO-ZONAL-VAR-RECITATORI

1

1

4

4

2

2

5

5

3

3

6

6

7

7

8

8

9

9

10

10

|34 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

AJVPS Hunedoara vinde căţei din rasa copoi ardelenesc de la Canisa Căpăţacircna Prenotări şi informaţii suplimentare la tel 0254215422

VAcircND armă de vacircnătoare cal1270 ţevi juxtapuse Bohler antinit Tel 0723300609

Mica publicitate

Pune la dispoziţia vacircnătorilor interesaţi următoarele categorii de căţei

bull o femelă din rasa jagdterrier icircn vacircrstă de 5 luni bull o femelă din rasa copoi slovac icircn vacircrstă de 2 luni bull un mascul din rasa brac german cu păr sacircr-mos icircn vacircrstă de 3 lunibull două femele metişi de copoi x jagdterrier icircn vacircrstă de 2 luni

Juvenilii sunt dehelmintizaţi şi vaccinaţi de două ori iar căţeii dehelmintizaţi şi vaccinaţi doar icircmpotriva parvovirozei Preţul de valorificare este de 500 leiexemplar cu TVA inclus Căţeii provin din părinţi selecţionaţi folosiţi cu rezultate excelente la vacircnătoare Dintre reproducători sunt scoşi la vacircnzare la acelaşi preţ următorii cacircini

bull un mascul de copoi ardelenesc icircn vacircrstă de 2 anibull o femelă de brac sacircrmos folosită la vacircnătoare icircn vacircrstă de 7 anibull o femelă de limier hanoveran folosită icircn teren icircn vacircrstă de 7 ani

Doritorii se pot adresa pentru achiziţii sau eventuale prenotări precum şi pentru alte informaţii d-lui Du-mitru Teodor la tel 0212708060 sau 0767817908

CANISA CERNICA

SC SURAKI SRL producător autorizat conform legislației europene icircn prelucrarea cărnii de vacircnat este interesată icircn achiziționarea vacircnatului mare icircn carcasă destinat producției de mezeluri comercializate sub marca ldquoTOLBA VAcircNĂTORULUIrdquo Oferim posibilitatea icircncheierii de contracte pe termen lung

Detalii la numerele de telefon 0752 525 142 sau 021 411 62 30

E-mail florinblidarescusurakiro sau surakisurakiro

wwwsurakiro

Page 18: VÂNĂTOAREA ÎN REUNIUNEA DE LUCRU VÂNĂTOAREA

|18 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări de sezon

Recent răsfoind paginile unei reviste străine am descoperit o fotografie insolită cea a unui căprior negru Chiar dacă sunt rare există ani-male care prezintă această particularitate Icircn general se icircntacircmplă la feline Dar şi cazurile lopătarilor icircnchişi la culoare sunt destul de comune Sunt evocate cazuri similare la cerbul de Virginia (cunoscut sub denumirea de cerb cu coada albă) - văr apropiat al căpriorului nos-tru european De asemenea s-au mai icircntacirclnit exemplare de springbocks şi foarte comunii fazanii tenebroşi Alte specii care prezintă această anomalie sunt veveriţele şerpii corail şi peştii Şi nevertebratele pot dezvolta această

caracteristică (fluturii) Icircn ciuda investigaţiilor nu există nicio dovadă (animal naturalizat foto-grafie sau mărturisire) care să ateste cazuri de cerb comun negru Dar există exemplare foarte icircnchise la culoareAceşti subiecţi negri sunt melanici sau atinşi de melanism fenomen caracterizat prin cu-loarea foarte icircnchisă a robei Fenomenul apare atunci cacircnd pielea conţine o proporţie anormal de ridicată de pigmenţi brun-negri denumiţi melanină Termenul melanină provine din grecescul me-los negru pe care icircl găsim icircntr-un număr de denumiri de animale dar mai ales de păsări Melanitta fusca (raţa catifelată) Melanoco-rypha calandra (ciocacircrlia de Bărăgan) Calid-ris melanotos (fugaciul pătat) Acrocephalus melanopogon (privighetoarea de baltă) Dio-medea melanophris (albatrosul cu spracircncene negre) etcMelanismul se datorează unei gene mutante şi recesive care dispare icircn faţa genei dominante ce dă de exemplu la căprior coloritul roşu al animalului bdquoLoteria geneticărdquo face ca gena recesivă să ajungă uneori să se impună cu un grad de penetrare variabil de unde şi indivizi mai mult sau mai puţin icircnchişi sau negri Două animale negre au şansa mai mare de a avea urmaşi de aceeaşi culoare Caracterul eredi-tar al melanismului este evident icircnsă deloc sistematic Adevăratele populaţii de căpriori negri sunt rare la ora actuală fiind cunoscute doar cele din nordul Germaniei Icircn alte locuri cazurile observate constituie excepţii Căpriorii negri fascinează atacirct de mult amatorii de ciudăţenii icircncacirct uneori sunt importate exemplare germane şi icircn alte terenuri din Europa Pentru ca o populaţie de căpriori negri să se dezvolte ar trebui importat un număr suficient de mare de animale şi de asemenea ar trebui ca aceştia să

nu fie vacircnaţi un timp pentru a putea constitui o masă Icircn ciuda acestor eforturi rezultatul ar fi totuşi aleatoriu deoarece legile geneticii sunt destul de misterioase Evoluează specia căpriorului Specialiştii bănuiesc că această evoluţie vine dintr-un im-pas Cei mai icircndrăzneţi evocă o subspecie S-ar părea că o constantă există totuşi căpriorii melanici ndash dar şi felinele atinse de melanism ndash trăiesc adesea icircn zone umede Icircntr-o astfel de teorie atunci cacircnd vine vorba de indivizi de culoare neagră nemţii fac referire la bdquocăpriorii mlaştinilorrdquo sau bdquode mlaştinărdquo Gri cenuşiu cărbunar hellipIcircn funcţie de nivelul de penetraţie a genei ne-gre animalele ndash atacirct masculii cacirct şi femelele ndash arborează atacirct roba icircnchisă cu reflexii negre icircntunecate de cărbunar - aşa cum se spune la vulpe - dar şi cea cenuşie chiar gri Prin urmare blana poate fi atinsă de melanism icircn icircntregime sau parţial Icircn cazuri foarte rare melanismul se amestecă cu albinismul Atacirct căpriorii negri cacirct şi cei albi au coloritul coarnelor perfect normal principiul de colorare a coarnelor (de esenţă osoasă) nefiind legat de colorarea părului Icircn schimb petele albe care le ornează nările se pot atenua chiar icircnnegri la fel ca şi oglinda sau petele deschise care icircncadrează roba iedului Icircn 1959 Mantes dAngeny scria bdquoAceste ani-male sunt absolut normale din toate punctele de vedere poate că sunt puţin mai delicate ceea ce ar explica dispariţia lor progresivă neputacircnd fi menţinute decacirct cu preţul unei consangvinizări periculoase Se reproduc icircn-tre ele păstracircndu-şi culoarea particulară sau se icircncrucişează cu indivizi de culoare normală dacircnd urmaşi uneori negri uneori normali sau de o culoare intermediară Ar fi vorba deci de o varietate al cărei caracter nou ar putea fi fixat şi transmisibilrdquo Doctorul Bernad Collin (autor al unui remarcabil Dicţionar al medicinii vacircnatului (Petit Dictionnnaire de la meacutedicine du gibier) afirmă bdquoContrar albinismului melanismul nu este o afecţiune Este o mutaţie genetică care nu diminuează cu nimic vitalitatea rezistenţa exemplarului Animalele melanice au o bună condiţie fizicărdquo Astfel spus această anoma-liehellip nu este o anomalie Icircn afară de melanism mai există două culori singulare ale părului albinismul - astăzi bine cunoscut ndash şi cel mai discret leucismul Icircn cazul albinismului animalul suferă de lipsa melaninei icircn icircntregime parţial sau foarte uşor de unde exemplare total albe sau pătate Căpriorul albinos prezintă un iris rozaliu sau diafan nări deschise pielea albă şi o blană de culoare blond - deschis pacircnă la alb Icircn schimb animalul atins de leucism păstrează o culoare normală a ochilor copitelor şi nărilor doar cu-loarea părului este blondă Păsările nu sunt niciodată albinoase ci sunt atinse de leucism Leucismul sau leucistismul este o variantă a albinismului datorat unei carenţe a melaninei Este vorba de unul dintre cele mai rare fenomene confundate cu albinismul

CĂPRIORUL NEGRU

Tabloul pictorului suedez Gustaf Otto Stenbock care datează din anul 1654 şi reprezintă o capră de culoare neagră

19|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Căpriori negri există icircn icircntreaga Europă De-a lungul timpului au fost semnalate cazuri icircn Spania Estonia Ungaria Italia Olanda Polo-nia Icircn Suedia există un tablou care datează din anul 1654 şi reprezintă o capră de culoare neagră (al pictorului Gustaf Otto Stenbock) Icircn prezent Asociaţia Vacircnătorilor din Suedia nu mai are cunoştinţă de astfel de indivizi Icircn lucrarea Agrave propos du chevreuil (Agrave propos de căprior) din 1983 Ducele şi Ducesa de Ba-varia menţionează că au icircmpuşcat un căprior negricios pe terenul lor de vacircnătoare austriac Descriind căpriorul ei notează bdquoAcest căprior nu era deloc roşu ci mai degrabă brun icircnchis cu porţiuni negre-cenuşii mai ales pe cap spată şi picioare Nu au mai fost văzuţi căpriori negri icircn regiunerdquo Icircn Scoţia faimosul specialist Richard Prior evocă icircn bdquoDibuitul căprioruluirdquo din 1986 o tendinţă de melanism a căpriorilor din Gal-lowayrdquo regiune din sud-vestul ţării Icircn Belgia astfel de căpriori au fost observaţi icircn regiunea MaastrichIcircn schimb icircn Germania fenomenul este vizibil amplificat şi cunoscut de mult timp icircncă din 980 după cum scrie dr Horst Meyer-Brenken autorul lucrării Das schwarze Rehwild (Căpriorul negru) din 1970 Prin urmare fenomenul este observat la sfacircrşitul secolului XVI şi icircn cursul următoarelor secole icircn mai multe regiuni din nordul ţării Sectorul cel mai bogat este cel din Hanovra mai precis Haste unde 25-50 din căpriori ar fi melanici De notat este faptul că o agenţie de turism cinegetic comercializează sejururi speciale pentru vacircnătoarea la căprior negru Icircn concluzie căpriorul negru este un animal extraordinar şi normal Acesta constituie cu siguranţă un trofeu rar şi foarte racircvnit

AI

RAGOUT DE CĂPŞUNI ŞI MANGOCăpşuni -100gMango -50gAmidon -10gVin roşu - 20mlUlei de măsline - 20mlSare zahăr oţet balsamic

ȘTRUDEL CU CARTOFI DULCI ŞI CHIMENCartofi dulci - 200gCartofi - 200gFoaie de plăcintă - 200gUnt - 50gChimen -10gOu - 3bucSare piper alb măcinat

DUET Muşchi de căprioară - 400g Piept de fazan - 400gCostiţă afumată - 250gFond de vacircnat - 200mlSmacircntacircnă lichidă - 50mlVin roşu - 20mlSare piper cimbrişor ienupăr

Ingrediente

DUET DE CAPRIOARĂ ŞI FAZAN

IcircN MANTIE DE COSTIŢĂ AFUMATĂ SERVIT CU ȘTRUDEL DIN CARTOFI DULCI CU CHIMEN PIURE DE ŢELINĂ SPANAC SOTEacute RAGOUT DE CĂPŞUNI CU MANGO ŞI SOS DE IENUPĂR

MOD DE PREPARAREPieptul de fazan se taie pe lungime de mărimea muşchiului de căprioară se condimentează cu sare piper şi cimbrişor apoi se bandează cu costiţă afumatăRulada obţinută se frige pe grătarul icircncins pacircnă se formează o crustă la suprafaţă apoi se dă la cuptor la 180degC circa 10 minute Se păstrează la cald Fondul de vacircnat se dă icircn clocot se adaugă vin roşu ienupăr zdrobit şi smacircntacircnă lichidă Se strecoară şi se ţine la cald

ȘTRUDEL CU CARTOFI DULCI ŞI CHIMENSe fierb ambele soiuri de cartofi icircn coajă cartofii dul-ci se curăţă şi se taie cubuleţe cartofii albi se pasează şi se amestecă cu unt sare piper alb şi cubuleţele de cartofi dulci Cu această compoziţie se umple foaia de plăcintă şi se formează un ştrudel Se unge cu ou bătut şi se

presară cu chimen Se dă la cuptor 20 de minute la 180degC

PIURE DE ŢELINĂ ŞI SPANAC SOTEacuteSe fierbe ţelina tăiată cubuleţe icircn lapte apoi se pasează şi se adaugă unt sare şi nucşoară Spanacul se sotează icircn unt şi se condimentează cu sare piper şi nucşoară

RAGOUT DE CĂPŞUNI ŞI MANGOSe taie cubuleţe căpşunile şi mango şi se sotează icircn ulei de măsline se adaugă sare zahăr şi oţet bal-samic Amidonul se dizolvă icircn vin roşu se adaugă icircn ragout şi se mai dă un clocot

MONTAREA PE FARFURIE SE FACE CA IcircN FOTOGRAFIERețetă oferită cititorilor revistei VPR de către Maestrul icircn Arta Culinară Ștefan Bercea

Rețeta lunii|

|20 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

exprimat de autor pentru o scurtă incursiune printre cifrele interesante privind situaţia din titlul anunţat Mai icircntacirci vacircnatul dobacircndit icircn sezonul 1938 ndash 1939 (icircn ortografia originală)

Felul vacircnatului Numărul vietăţilor

icircmpuşcate

Cocoşi de mesteacăn 3

Lebede 6

Cerbi lopătari 18

Racircşi 19

Urşi 38

Ţapi negri 79

Hermeline 88

Cerbi 136

Cocoşi de munte 246

Spurcaci 308

Bursuci 372

Dropii 533

Vidre 600

Lupi 860

Cocori 1152

Porumbei sălbatici 1203

Pisici sălbatice 1238

Jderi 1658

Căpriori 1743

Dihori 2815

Mistreţi 3048

Nevăstuici 3583

Cacircrstei 4057

Fazani 18432

Vulpi 28191

Potacircrnichi 39996

Gacircşte sălbatice 40901

Becaţine 47690

Sitari 51235

Porumbei sălbatici 53281

Prepeliţe 250309

Raţe sălbatice 302230

Iepuri 1010000 Pentru a face un joc de cuvinte remarcăm ldquoprezenţa (icircn tabel) a unor absenţirdquo (din fauna actuală a ţării) referindu-ne la spurcaci şi dro-pii Ca să nu mai vorbim de specii la care nici nu visăm că ar putea fi pe lista speciilor vacircnate curent cocoşul

Documentat competent şi de-votat problematicii vacircnătorii autorul unei sinteze a două decenii de activi-tate vacircnătorească icircn Romacircnia MGr Romaşcanu ne icircnfăţişează o serie de concluzii statistice culese şi interpre-tate pentru intervalul de timp 1920 ndash 1940 Dar cartea sa laquo Vacircnătoarea icircn Romacircnia raquo nu este o culegere de cifre statistice reci mai degrabă o icircmpletire a simţămintelor autorului cu informaţia despre structura organizatorică a vacircnătorii asezonată cu informaţii per-tinente şi ilustrate despre răspacircndirea principalelor specii de vacircnat mare Apoi ni se icircnfăţişează pe specii icircntr-o ordine aparent aleatorie tot vacircnatul dobacircndit ce cei 28874 de vacircnători existenţi icircn sezonul de vacircnătoare 1938 ndash 1939 De fapt ordinea nu este chiar aleatorie deoarece fără a ţine cont de o prezentare laquo sistematică raquo a acestui vacircnat autorul icircl prezintă icircn ordinea crescătoare a numărului de exemplare vacircnate icircn sezonul icircn cauză cu intenţie declarată laquo ca cititorul să-şi poată da seama mai bine de felul şi cantitatea

vacircnatului icircmpuşcat icircn fiecare an icircn Romacircnia tipărim tabloul care urmează şi icircn care arătăm situaţia din sezonul 1938 ndash 1939raquo Deci tabloul icircn cauză este ilustrarea unei medii a vacircnatului dobacircndit anual de către vacircnătorii romacircni pentru intervalul de 20 de ani din perioada interbelică analizată Dar nu vom icircncepe cu cifrele reci ndash ca toate cifrele ndash ci vom reproduce scurte referiri la gacircndurile pline de sensibilitate ale autorului faţă de nobila icircn-deletnicire a vacircnătorii din care transpare preţuirea sa deopotrivă pentru vacircnat şi vacircnători ca şi pentru sfacircnta natură care ne icircnconjoară Icircn această privinţă icircn scurte simple dar pline de simţire cuvinte autorul strecoară vibrante sfaturi de etică şi corec-titudine vacircnătorească Fapt mai puţin obişnuit icircntr-o lucrare cu caracter statistic dar care nu icirci scade ci icirci sporeşte valoarea De asemeni autorul icircşi exprimă respectul cuvenit pentru vacircnătorii

cu sacircnge regal laquo Ferdinand I-iu raquo şi laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu raquo pe care icirci citează (am păstrat ortografia şi formularea originală) După cum spuneam vom icircn-cepe cu acele gacircnduri pline de sensi-bilitate ale autorului icircn ordinea icircn care ni le reamintimFăcacircnd referire la cugetarea mare-lui icircmpărat Maximilian icircn laquo Cartea secretă a vacircnătorii raquo conform căreia icircşi povăţuia astfel urmaşii laquo pe tine Principe al Austrieite sfătuesc să ieşi la vacircnătoare cacirct se poate de des să cutreieri icircnsuţi locurile cacirct mai mult fiindcă numai icircn felul acesta poate un principe să-şi cunoască icircntradevăr ţararaquo (ortografia originală) Şi mai departe laquoAdevărul exprimat icircntr-o formă aşa de simplă icircn aceste puţine cuvinte a fost ieri pentru Regele Fer-dinand I-iu şi este astăzi pentru Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu principalul izvor al dragostei pentru vacircnătoare raquo (ortografia originală) Revenind la Regele Ferdinand I-iu (sic ) reproduce versurile regale care tălmăcesc laquo dra-gostea Sa neţărmurită faţă de tot ce a zidit Dumnezeu raquo astfel laquo Vacircnătorul are pururi un cuvacircnt de cinste dat Să cruţe şi să aibăn ocrotirea sa vacircnatul Căci făcacircnd o vacircnătoare precum esten lege sfatul Preamări-vom Creatorul prin făptura ce-a creat raquo (ortografia originală)Părăsim deocamdată tăracircmul poetic

vacircnAtildetoarea icircn romacircniaicircntre cele douAtilde rAtildezboaie mondiale

laquo istoria ne arată limpede că din cele mai vechi timpuri şi pacircnă icircn zilele noas-tre aproape toţi scoboricirctorii direcţi sau indirecţi ai icircndepărtaţilor conducători de neamuri au păstrat o dragoste nemărginită pentru vacircnătoare raquo

( Mihail Gr Romaşcanu)

|Mitică Georgescu

Regele Ferdinand I al Romacircniei

21|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

de mesteacăn lebăda vidra şi cocorul Atenţie la cifrele care icircnsoţesc aceste specii cărora le acordăm tot creditul remarcacircnd totodată minuţiozitatea cu care au fost redactate Lucrarea cuprinde şi cacircteva hărţi cu răspacircndirea cacirctorva specii de vacircnat mare inclusiv o prezentare simplificată a bonităţii terenurilor respective care evident nu se mai potrivesc cu situaţia actuală Astfel ursul şi-a extins arealul şi totodată a crescut şi densitatea icircn numeroase zone din acest areal Aceeaşi observaţie şi pentru cerb şi mai ales căprior acesta din urmă fiind figurat ca aproape inexis-tent icircn icircntreaga zonă sudică şi estică a ţării iar realitatea actuală este cu totul alta Din fericire Autorul ne prezintă şi o siuaţie a numărului de societăţi de vacircnătoare pe provincii istorice inclusiv numărul de vacircnători

Provinciaistorică

Numărul societăților

de vacircnătoare

Numărul membrilor

vacircnători

Banat 207 4580

Basarabia 69 3396

BucovinaCrişana şi 26 695

Maramureş 82 1858

Moldova 124 3298

Muntenia 208 7431

Oltenia 80 2331

Transilvania 206 7056

TOTAL 1036 32110

Icircntr-un stil agreabil şi cur-siv autorul face şi cacircteva observaţii

analitice asupra unor aspecte ale realizărilor din sectorul de vacircnătoare Icircncepe prin a elogia legea de vacircnătoare din anul 1921 al cărei părinte a fost considerat regele Ferdinand lege citată icircn Franţa anului 1934 ca fiind un model de inspiraţie pentru le-giuitorii francezi Icircn continuare M Gr Romaşcanu sintetizează aprecierea sa laquo Legea noastră de vacircnătoare nu se mărgineşte la statornicirea unor norme obliga-torii pentru vacircnător la organiza-rea terenului dat icircn arendă la măsurile privitoare la protecţia hrănirea şi icircmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a fau-nei noastre măsuri care cad icircn sarcina arendaşilor sau a propri-etarilor dar impune chiar Statu-lui obligaţii de natură să ajute la rezolvarea cacirct mai fericită a problemei populării cu vacircnat util a icircntregului teritoriu naţional raquo Cu idei de avangardă face consideraţii privind necesitatea introducerii unor obligativităţi care să ducă la icircnlăturarea consangvinizării (numind-o laquoincest prelungitraquo) şi propunacircnd icircmprospătarea sacircnge-lui icircn populaţiile de vacircnat mare Face şi aprecierea necesităţii completării pre-vederilor legale cu privire la vacircnatul migratorTrece icircn revistă rezultatele foarte bune şi diversificate luate icircn folosul vacircnatului din Domeniile Regale (Periş Scroviştea Gherghiţa Dobreşti Casa Verde şi Chişineu-Criş icircn privinţa com-baterii dăunătorilor crearea ogoare-lor şi plantaţiilor special pentru vacircnat desfăşurarea unui program com-plex de amenajare a fonduri-lor de vacircnătoare Referindu-se la vacircnătorile regale apreciază

File de istorie |

vioiciunea regelui Ferdinand şi atmos-fera agreabilă şi destinsă din preajma suveranului Apoi autorul comunică cifra de 1500 piese din tabloul unei singure zi de vacircnătoare ndash evident vacircnat mic ndash socotind că la un astfel de tablou ar fi fost cea mai slabă zi de vacircnătoare pentru ca la cea mai bună tabloul să fie de 4000 piese Aprecieri deose-bite face şi icircn privinţa MS Regele

Regele Mihai la o Vacircnătoare Regală icircn Banat 1933

Colonelul August von Spiess cel care a avut icircn administrare Terenurile Regale de Vacircnătoare

Regele Mihai cu un trofeu de cerb carpatin

( continuare icircn pag 23 )

|22 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

dar eficace icircnvăţată tot de la bietul tata Am pus cartuş numai pe ţeava dreaptă lucru care m-a determinat să fiu mai atent la primul foc spre satisfacţia Missei care a avut ce apor-ta Cacircnd soarele a icircnceput să scapete după dealuri prepeliţele au icircnceput să mişte după hrană nemairăbdacircnd are-tul iar noi avacircnd fiecare cacircteva păsări icircmpuşcate am pornit-o icircn şir indian spre casă Ne-am oprit la Relu unde cu sprijinul mamei lui Furcioaia cum icirci ziceam noi am pregătit apetisantele prepeliţe frigacircndu-le icircnvelite icircn foi de varză Mai tacircrziu peste ani cacircnd am ajuns vacircnător cu permis icircn regulă şi aveam brac bdquoproprietate personalărdquo am mai icircnvăţat cacircte ceva de la cacircine De pildă am icircnvăţat că uneori vacircnatul teafăr icircn aparenţă poate fi totuşi lovit de moarte şi că este recuperabil dacă tu vacircnător cu slabe simţuri omeneşti te ajuţi de un cacircine cu simţuri incom-parabil superioare Să povestesc icircnsă faptele aievea icircntacircmplate Mă aflam la pază de căprior icircn adacircn-cul pădurii După aproape o jumătate de ceas de aşteptare şi aprigă luptă cu ţacircnţarii mi se năzare că undeva la spate am auzit un vreasc trosnind Trag cu ochiul spre Heda brăcuţa cu păr sacircrmos de lacircngă mine şi o văd cu capul ridicat şi urechile ciulite Mă rotesc cu scaunul icircntr-un picior spre dreapta şi rămacircn cu gura căscată la un ţap bătracircn icircmpietrit ca şi mine icircn nemişcare cu ochii holbaţi icircn direcţia mea Orice gest pripit ar fi făcut să văd doar un salt graţios şi să aud un brăhnit care mi-ar fi arătat drumul pe care ţapul s-ar fi mistuit spre desime Văzacircnd icircnsă că nu e nicio nădejde ca sălbăticiunea să plece capul spre iarba grasă m-am decis să trag Doar pen-tru asta venisem Ridicacircnd carabina milimetru cu milimetru am dibuit cum am putut spata animalului şi am slobozit cu destulă stacircngăcie un foc Nici o nădejde - icircmi zic ndash am tras pe alături Căpriorul dispăru icircn desime iar Heda care nu icircmplinise anul-icircncă icircncepu să caute vijelios icircn jurul meu ca la cacircmp Negăsind nici un vacircnat de aport nici urmă de vacircnat rănit se trase curacircnd lacircngă mine Fluieracircnd a pagubă mi-am aprins o ţigară şi după adunarea acareturilor cu care venisem am luat-o la vale Trecacircnd cu prepelicarul la curea pe la locul unde ţapul icircmi bdquopozaserdquo bag de

Fără intenţia de a brava icircn faţa cuiva sau de a impre-siona pe cineva trebuie să vă mărturisesc că nu am putinţa de a elucida măsura icircn care

au contribuit niscaiva gene atavice și bdquobiotopulrdquo atacirct de propice icircn care am deschis ochii ndash mica localitate Hăghig de lacircngă Braşov unde părinţii mei pasionați vacircnători şi mari iubitori de cacircini sau şi una şi alta ndash la declanşarea icircn mine a instinctelor vacircnătoreşti Icircn anii de şcoală urmaţi la liceul Andrei Şaguna din Braşov m-am pomenit icircntr-o bună zi bdquoicircmprumutacircndrdquo gioarsa tatălui meu - cea cu ţevi de damasc şi cu cocoaşe exterioare - şi furişacircndu-mă prin dosuri de grădini din Scheii Braşovului spre locul unde icircl zărisem pe urechilă Au urmat şi alte tenta-tive asemănătoare fără bdquoeficienţă economicărdquo din diverse cauze bdquotehnicerdquo inerentei vacircrsteiPentru susţinerea afirmaţiilor făcute sunt dator să arăt care este motivul pentru care iubesc atacirct de mult cacircinii de vacircnătoare şi de ce icircncă de copil am fost atras de această icircndeletnicire sportivă de suflet vacircnătoarea Ce-lor care mi-au pus această icircntrebare le-am răspuns icircn mod constant icircn felul următor părinţii mei aveau permanent icircn ogradă 3-4 cacircini de vacircnătoare Practic am crescut alături de cacircinii de vacircnătoare pe care i-am icircndrăgit i-am icircnţeles şi i-am apreciat pentru deosebitele lor calităţi Mai tacircrziu adolescenţa mi-am petrecut-o icircn prima canisă icircnfiinţată de AGVR icircn pădurea Băneasa-Tunari lacircngă

capitală unde tatăl meu era coor-donatorul crescătoriei ajutacircndu-l icircn multiplele treburi legate de creşterea icircngrijirea şi dresajul cacircinilor existenţi icircn număr de 60-70 capeteDin noianul amintirilor se desprind cele mai dragi păţanii la care mă gacircn-desc cu duioşie şi evlavie Am credinţa că cele mai scumpe amintiri ale tre-cutelor isprăvi vacircnătoreşti sunt cele icircn care am fost alături de credinciosul patruped nelipsit părtaş fără pretenţii al succeselor cinegetice ndash cacircinele de vacircnătoare O icircntacircmplare reală s-a petrecut pe cacircnd eram abia un macircndru licean Nu aveam mai mult de 15 ani Savuram icircn tihnă ultima parte a vacanţei mari la casa părintească din Hăghig localitate icircnşirată pe malul drept al Oltului Deşi macircnuiam binişor arma de vacircnătoare de calibru 20 moştenită de la biata mama trăgacircnd acum promiţător şi la zbor pacircnă icircn acea zi nu apucasem să o probez la pitpalacihellip Icircl icircnsoţisem pe tata de cacircteva ori ca simplu gentaş la astfel de vacircnători bdquonerentabilerdquo după părerea vacircnătorilor localnici Era ziua de 25 august a anului respectiv cam al doilea după rdquoeliberarea glorioasărdquo a ţării noastre Tocmai gătam obişnuitul program de bălăceală icircn Olt icircmpreună cu prietenii mei nedespărţiţi Relu Fur-cea şi Sandu Cucu Plin de iniţiativă Relu a fost cel care a propus să bdquodibăcimrdquo ceva prepeliţe pe care apoi să le preparăm la el acasă Idee adoptată rapid şi icircn unanimitate Ne-am echipat fiecare pe cacirct posibil mai vacircnătoreşte am luat flinta tolba cu

cartuşe şi pe Miss căţeaua brac cu păr scurt şi am tulit-o prin fundul grădinii Terenul de vacircnătoare care de altfel icircn-cepea icircndată după gardul grădinii era format din lunca inundabilă a Oltului o icircntinsă păşune presărată cu bălţi străjuite de trestie şi stuf icircnsoţit para-lel de o facircşie lată de cacircţiva kilometri de coline domoale După un mers voinicesc de 10-15 minute icircn direcţia Arinului o comună vecină sub bătaia soarelui dogori-tor ne-am trezit icircn mijlocul holdelor de sfeclă de zahăr bine icircmbrăcate cu mohor al miriştilor năpădite de mur sălbatic şi al celor de cucuruz Pacircnă să ne dezmeticim căţeaua care icircşi cunoştea bine meseria a şi icircnceput să caute icircn zig-zag icircnaintea noastră Nu după mult timp Miss cade icircn aret cu piciorul din faţă icircn aer şi cu capul sucit spre mine Am ocolit căţeaua prin faţă aşa cum văzusem că procedează tatăl meu şi am avansat spre locul unde consideram să este pitulată prepeliţa Spre mirarea noastră a ţacircşnit un vătui care a luat-o spre deal Miss a simu-lat o urmărire de 15-20 metri ba a şi chefnit de două ori după care s-a icircntors cuminte şi a continuat să caute mai departe icircn galopul ei domol dar constant Toţi trei urmăream cu icircnfrigurare mişcările căţelei După 5 minute o vedem pe Miss bătacircnd agitată din coada-i ciuntă după cacircţiva paşi rămacircnacircnd ca trăsnită de mirosul vacircnatului prins icircn nasul ei fin Am pro-cedat ca şi icircnainte dar pasărea a con-tinuat să rămacircnă nemişcată răbdacircnd atacirct aretul cacirct şi intervenţia mea care loveam cu piciorul icircn vegetaţia din faţa lui Miss Numai după ce am comandat bdquosaltărdquo şi Miss s-a repezit icircn icircncacirclcitura de vreji de mur a săltat o prepeliţă cacirct toate zilele atacirct de grasă icircncacirct părea că aripile-i mici cu greu icirci asigură propulsia Au urmat două bubuituri scurte şi puternice un formidabil nor de fum şi apoi s-a aşternut liniştea Sandu a fost cel care a strigat că a văzut zburătoarea plecacircnd sănătoasă Eu deşi după focurile pripite n-am mai putut zări pasărea mi-am dat seama că am ratat-o după privirea dojeni-toare a căţelei După ce am dat vina pe trăgacele care scapă prea uşor m-am angajat să nu mai arunc focurile atacirct de aproape şi să trag numai după ce pitpalacul ajunge la distanţa de 25-30 metri Uşor de zis greu de respectat M-am redresat numai după ce am aplicat icircn practică metoda simplă

O pasiune moștenită VAcircNĂTOAREA CU CAcircINE

| Chinologie vacircnătorească

23|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

oprim aici cu aceste icircntrebări de bun simţ a căror valabilitate poate există şi aziDupă ce apreciază rolul şi importanţa jandarmeriei de vacircnătoare cre-ate şi prezintă succint activitatea laborioasă a Direcţiei Vacircnătorii Mi-hai Gr Romaşcanu icircşi exprimă ideea necesităţii unei educaţii icircn sprijinul naturii şi a vieţuitoarelor ei laquo Fără teama de a greşi susţinem cu tărie ideea că propaganda pentru ocrotirea vacircnatului ar trebui să icircnceapă din clasele primare micii şcolari urmacircnd să fie icircndemnaţi ca icircn locul praştiei şi al pietricelelor să poarte icircn buzu-nare grăunţe sau făracircmituri de pacircine pentru hrana nevinovatelor păsări ale cerului care icircndură frig şi foame icircn timpul iernilor grele Paralel cu această acţiune energică icircn sufletul omului matur urmează să se sădească dragostea pentru toate vieţuitoarele nevătămătoare printr-o continuă propagandă lămuritoare asupra foloa-selor pe care el le trage de pe urma lorraquo

Iată deci o carte ndash fereastră spre vacircnătoarea din Romacircnia icircn două de-cenii din răstimpul interbelic - scrisă nu de un profesionist al vacircnătorii ci de o mare personalitate a economiei romacircneşti autor a cacirctorva zeci de lucrări de analiză icircn cacircteva din cele mai diferite sectoare economice şi industriale A fost comisar general al Comisariatului General al Preţurilor din Ministerul Economiei Naţionale arestat icircn bdquoNoaptea demnitarilorrdquo din 5 ndash 6 mai 1950 şi icircnchis la penitencia-rul GherlaDar claritatea cu care a privit şi anali-zat şi situaţia vacircnătorii icircn toate as-pectele ei materiale organizatorice de educaţie etică ni-l face contemporan

Mihai I icircn legătură cu atracţia Sa faţă de vacircnătoare laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu (ortografia originală) a fost iniţiat icircn arta vacircnătoarei icircncă din cea mai fragedă copilărie fiind astăzi cea mai mare nădejde pentru lumea vacircnătorească Luacircnd parte la mai toate vacircnătorile regale Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu icircmpuşcase icircncă de la vacircrsta de doisprezece ani majoritatea speciilor de vacircnat din ţară de la potacircrnichea şi fazanul din şesurile Dunării picircnă la macircndrul cerb al Carpaţilor Prin moştenirea calităţilor vacircnătoreşti ale familiei şi prin experienţa vacircnătorească pe care a făcut-o Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu este astăzi un vacircnător desăvacircrşit fala tagmei noas-tre iar viitorul vacircnătoresc al ţării este asigurat raquo (am icircncheiat citatul) Referindu-se la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic) Bucureştilor raquo autorul apreciază că laquo mii de cetăţeni din toate unghiu-rile ţării şi foarte mulţi străini au pu-tut admira cea mai frumoasă şi mai icircnălţătoare manifestare vacircnătorească pe care Romacircnia a cunoscut-o vreodatăraquo Aminteşte apoi de participarea Romacircniei la expoziţiile internaţionale de vacircnătoare de la Leipzig Berlin şi Paris care icircn opinia sa laquo au condus la consacrarea noastră definitivă icircn lumea vacircnătorească mondială raquo Către icircncheiere autorul face un re-chizitoriu societăţilor de vacircnătoare care nu icircşi icircndeplinesc obligaţiile faţă de vacircnat laquo Nu este destul că ne-am stracircns icircntro societate de prieteni că am luat icircn arendă terenuri pe care le cutreierăm gata icircn orice clipă să răpunem vieaţa animalelor sălbatice Ce ne-ar răspunde oare conducătorii acestor societăţi dacă i-am icircntreba cacircte capre iepuri potacircrnichi etc au adus pe terenuri de cacircnd le-au arendat şi pacircnă astăzi Au dat hrană icircn tim-pul iernii animalelor pentru ca să le uşureze traiul Cacircţi paznici au anga-jat şi care a fost activitatea lor Cacircte procese de braconaj au icircncheiat raquo Ne

Felul piese-lor expuse

Recordmondial

Premiul de

onoarePremiul

I-iuPremiulal II-lea

Premiul al III-lea

Totalulpremiilor

La sutădin total

Cerb - 11 38 53 28 130 3171

Căprior - 13 25 33 28 99 2415

Capră neagră 1 11 31 28 38 109 2659

Mistreţ - 2 3 10 22 37 902

Urs 1 3 11 5 4 24 585

Lup - 1 3 - 1 5 122Racircs - 1 1 2 2 6 146

TOTAL 2 42 112 131 123 410 100

Tabloul laquo premiilor laquo (medaliilor) obţinute la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic ) Bucureştilor raquo

seamă că Heda devine agitată bătea din coadă şi sforăia cu nasul pe jos de parcă ar fi urmărit cacircrsteiul Cacircnd i-am dat drumul din lesă a zbughit-o spre hăţiş icircn cu totul altă direcţie decacirct mi se păruse că a luat-o ţapul N-au trecut nici zece minute şi numai ce auzii lătrat pe loc icircntrerupt la scurte intervale de un gen de bocet necunoscut pentru mine Răzbătacircnd cu greu prin desime icircn direcţia căţelei spre totala mea surprin-dere mi-am găsit ţapul icircncă zvacirccnind din picioare care destul de bine lovit mai făcuse totuşi o sută-două de paşi prin tufărişul de nepătruns

NIC STRĂVOIU

|Nic Străvoiu

Foto 1 După o pacircndă la căprior petrecută cu 100 de ani icircn urmă Foto 2 Mama autorului icircn funcția de ajutor de dresor Foto 3 Nic Străvoiu icircn anii adolescenței petrecuți la Canisa AGVR

Ilustrația autorului

( urmare din pag 21 )

|24 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Francis Chevier icircn cartea sa ldquoNotre gastronomie est une culturerdquo (Gastronomia noastră este o

cultură) vorbește de bucătăria franțuzească care a fost inclusă icircn Patrimoniul Umanității După Chevier gastronomia nu este doar o pasiune ci un ldquomonumentrdquo al culturii francezilor Icircnsă obi-ceiurile de a macircnca și a bea bine nu sunt proprii Franței Numeroase alte civilizații se caracterizează printr-o gastronomie bogată și sofisticată din Ja-ponia pacircnă icircn Vietnam din Tailanda Iran sau Peru pacircnă icircn Italia și Maroc Să luam exemplul Chinei Această foarte veche și strălucitoare civilizație și-a dezvoltat cu mult icircnaintea Occidentului o artă de a trăi elegantă și subtilă icircn care gastronomia icircși avea locul de onoare Curțile diferitelor dinastii imperiale au urmărit să aducă pe mese gusturi dintre cele mai rafinate Dar nu toate societățile au știut să-și dezvolte un sistem culinar atacirct de ales Antropologul Claude Levi ndash Strauss a subliniat importanța resurselor icircn elaborarea unei gas-tronomii fine ldquoDacă arta gătitului constă așa cum pare icircn a asocia savorile mai multor substanţe alimentare pentru a le armoniza sau sublinia con-trastul se poate crede că toate popoarele lumii au fost capabile de a o descoperihellip Totuși nu este așa Fiindcă pentru a combina diferite produse trebuie să dispui de ele simultanrdquo Cu alte cuvinte este nevoie de o ofertă de bunuri alimentare foarte diversificată icircn același moment pen-tru a obține o combinație fericită de gusturi Am specificat cele de mai sus pentru a atrage atenţia asupra locului pe care icircl ocupă masa icircn viața noastră Nu icircntacircmplător i-am amintit pe francezi Pentru ei cele trei mese zilnice au o importanță specială şi urmăresc evoluția modului de viațăChiar dacă astăzi sunt mult mai scurte simplificate și adaptate la căutarea practicului mesele continuă să păstreze și altă dimensiune Ele reprezintă mo-mentul privilegiat de transmitere a valorilor de comunicare fiind creatorul legăturilor sociale

Icircn dorința de a da viață mesajului de mai icircnainte am considerat foarte potrivit să icirci fa-cem o vizită la ldquoCabana Vacircnătorilorrdquo domnu-lui Ștefan Bercea ndash maestru bucătar icircn arta

culinară și managerul acestui complex localizat la Predeal icircn Brașov La cei 50 de ani domnul Ștefan Bercea se bucură de un prestigios renume dovadă stacircnd palmare-sul impresionant de diplome obținute la cele mai importante concursuri internaționale dar și oaspeții de seamă care i-au trecut pragul sau pentru care a avut onoarea să găteascăCel mai important eveniment pentru care a gătit a fost summitul NATO din 2008 unde a servit un Duet de căprior cu fazan Printre oaspeții de seamă care i-au trecut pragul se numără Regele Mihai dar și președinții țării pe racircnd domnii Ili-escu Constantinescu și Băsescu Șirul VIP-urilor dar și vedetelor care l-au vizitat este lung A ținut totuşi să o amintească pe Teo Trandafir ndash care icirci este o bună prietenă și pentru nunta căreia a gătit icircn această lună un ceaun special din carne de căprior

Care este pe scurt drumul parcurs pacircnă a ajunge la ceea ce reprezintă azi Cabana VacircnătorilorȘB Cabana Vacircnătorilor era icircn anul 1986 doar un vis Pacircnă aici a fost multă muncă inclusiv icircn Germania şi Elveția unde am lucrat la diferite restaurante și unde am icircnvățat cum se gătește vacircnatul Revenit icircn țară cu banii cacircștigați și cu puțin noroc icircmpreună cu soția mea am cumpărat actualul restaurant și simțind nevoia să facem ceva special am considerat că este bine să des-chidem un restaurant cu specific vacircnătoresc cel cu specific romacircnesc existacircnd deja icircn apropiereLa icircnceput am adus rețetele cu sosuri din Germania pe care le pregăteam icircn special clienților cunoscători ce deveniseră fideli iar cei neobișnuiți cu astfel de gusturi au fost repede

cuceriți de preparatele din vacircnat De exemplu una dintre primele rețete este ospățul vacircnătorilor - o tocană din carne de cerb pe care am adaptat-o gustului romacircnesc prin agăugarea de ingredi-ente obișnuite - ceapă usturoi ardei ciuperci - toate acestea se pun icircntr-un bol ceramic se acoperă cu aluat și se dau la cuptor

Care este vacircnatul preferat pe care icircl gătiți Dar pe care vă place să icircl vacircnați ȘB Prefer să gătesc carnea de căprior pen-tru că este cea mai delicioasă icircnsă și carnea de cerb lopătar are calități deosebite Acum doi ani am avut prilejul să icircmpușc primul meu cerb lopătar undeva icircn zona Aradului la Chișineu ndash Criș Am rămas impresionat de cacirct vacircnat există acolo Vacircnătoarea a avut loc icircn perioada boncănitului iar acea zi icircmi va rămacircne icircn amintire pentru totdeauna Cacircnd am plecat spre locul de vacircnătoare și ne-am urcat icircn ob-servator era icircncă icircntuneric Se auzeau zgo-mote ciudate icircn jur Văzacircndu-mi nedumeri-rea paznicul m-a lămurit repede că suntem

ARTĂ ȘI PASIUNE

Ştefan Bercea Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi

Cofetarilor din Turism Romacircnia

25|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Interviul lunii|

fiu prezent la restaurant pentru că este nevoie de mine Am o armă Mauser calibrul 30-06 cu care am icircmpușcat căprior urs și cerb

Aveți doi fii Bogdan şi Dragoş Ne-ați mărturisit că mezinul familiei ndash Dragoș - vă calcă pe urme icircn ceea ce privește meseria și că icirci place să spună că s-a născut practic icircn bucătărie ȘB Dragoș este pasionat de gătit A urmat și un stadiu de pregătire la un restaurant din Elveția de unde s-a icircntors cu multe idei și cu un mare elan implicacircndu-se acum foarte serios icircn acest domeniu Anul trecut a participat la Tacircrgul Mon-dial de la Shanghai ndash China unde a fost foarte apreciat Tot Dragoș icircmi moștenește și pasiunea pentru vacircnătoare mă icircnsoțește de fiecare dată icircn călătoriile mele cinegetice și icircn curacircnd va susține examenul de vacircnător

Revenind la carnea de vacircnat puteți transmite cititorilor noștri cacircteva secrete și sfaturi utile Pentru că trebuie să recunoaștem gătitul vacircnatului dobacircndit este cel mai frumos omagiu pe care un vacircnător icircl poate aduce prăzii sale De exemplu care sunt secretele fezandării Ș B Se spune că tot vacircnatul se fezandează icircnsă nu este așa Doar carnea de vacircnat bătracircn sau cea care are miros mai intens trebuie să stea icircn baiț De exem-

plu eu nu pun carnea de căprior icircn baiț doar dacă fac pastramă sau dacă este vorba de un țap care are miros Icircn rest carnea de vacircnat se frăgezește se fezandează prin congelare icircmpachetacircnd-o foarte bine şi trăgacircnd-o icircn vid Cacircnd o scoatem o decongelăm la temperatura camerei Carnea de căprioară cel puțin se poate pregăti foarte simplu după ce este prăjită icircn unt ca un escalop se dă la o parte iar icircn untul care a rămas se adaugă 2-3 linguri de dulceață de afine sau de vișine puțin vin obținacircndu-se un sos delicios și foarte ușor de preparat Alt mod rapid de preparare carnea tăiată felii foarte subțiri este trasă icircn ulei de măsline icircn care am prăjit icircn prealabil puțin usturoi iar la sfacircrșit se adaugă sare și piperO rețetă mai nouă căprior cu bere neagră tot o influență din țările nordice Cubulețele de carne foarte fragede sunt trase icircn tigaie și stinse cu bere neagră Se agaugă un amestec de condimente (scorțișoară cuișoare puțin cimbru și foaie de dafin) Se servește cu crutoane de pacircine neagră și cu paste

Respectați icircntocmai rețeta sau inventați mereu ȘB Aceasta este arta bucătarului Trebuie să aibă imaginație și curaj să facă un preparat sau să icircl reinventeze

VPR

icircn toiul boncănitului și că acele zgomote sunt de fapt boncănitul cerbilor lopătari Odată cu ivirea primilor zori am putut vedea mai icircntacirci străpungacircnd ceața densă coarnele cerbi-lor Apoi ca o cortină ceața s-a ridicat și mi s-a oferit un spectacol uimitor icircn fața noastră se afla o turmă icircntreagă cacircteva sute de exem-plare A fost impresionat pentru că așa ceva nu mai văzusem niciodată ldquoE ușor să vacircnezi cerb lopătarrdquo- mi-am zis văzacircnd mulțimea icircnsă mai tacircrziu după trei zile de urmărire aveam să aflu că nu este tocmai ușor Foarte vigilente aceste animale dispar cacirct ai clipi iar exemplarele care rămacircn mai aproape icircn bătaia armei sunt din-tre cele tinere Așadar am așteptat momentul potrivit care se tot amacircna Am icircncercat să mă apropii prin pădure fără succes icircnsă Icircn ultima zi la sfatul paznicului am ales să mă apropii tacircracircș spre doi cerbi frumoși pe care icirci zărisem prin binoclu cam la 350 de metri Nu mai trăsesem niciodată la o distanță mai mare de 200 de me-tri nici vorbă de 300 dar era singura ocazie pe care o mai aveam Am mai icircnaintat cacircteva zeci de paşi am calculat o corecție potrivită pentru acea distanță și mi-am icircncercat norocul ldquoL-ați ratatrdquo icircmi spuse paznicul ldquoBa nu a căzut l-am văzut cum a căzut icircn focrdquo i-am răspuns Nu-mi venea să cred nici mie Cerbul lopătar căzuse icircn foc Cred că a fost și șansahellipMai am o amintire tot la vacircnătoare de cerb lopătar pe domeniile de la Charlota De această dată boncănitul se terminasehellip După ce am ales un mascul frumos din grup am ochit și am tras Spre marea uimire a mea și a paznicului icircmpușcasem o ciută Nu icircnțelegeam ce se icircntacircm-plase pentru că icircn cătare avusesem masculul Aruncacircnd o privire la cățiva metri de locul unde căzuse ciuta am văzut niște picături de sacircnge le-am urmat și la nici 20 metri am găsit și cer-bul Glonțul trecuse prin el și lovise ciuta care se aflase icircn spatele cerbului Deși pare o poveste vacircnătorească sunt sigur că și alți vacircnători mai puțin atenți pe direcția de tragere au avut parte de experiențe asemănătoare nu tocmai plăcute

Din ceea ce icircmi mărturisiți icircnțeleg că preferați vacircnatul mare Ce arme avețiȘB Vacircnătoarea la vacircnatul cu pene nu mă prea atrage Am fost de cacircteva ori la vacircnătoare de fazan icircnsă așa este aveți dreptate prefer vacircnacirc-toarea la vacircnat mare Iarna goana la mistreți deși aceasta se suprapune de multe ori cu zilele de sacircmbătă și duminică atunci cacircnd trebuie să

|26 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

După cum cunoaşteţi din numerele precedente ale VPR ca urmare a alocării Campionatului Mondial de Pescuit la Crap ndash 2012 către AGVPS

din Romacircnia Comitetul Director al FIPS ndash ed reunit la Roma icircn perioada 2-3 decembrie 2011 a examinat şi aprobat propunerea organizării evenimentului pe locaţia Corbu II ndash Constanţa administrat de SC RIG SERVICE SAAprobarea definitivă a fost totuşi condiţionată con-form uzanţelor şi procedurii acestui for decizional de inspectarea parcursului de către o comisie de omologare compusă din specialişti recunoscuţi şi acreditaţi de către FIPD-ed pentru această disciplină a pescuitului sportiv de competiţie Ca urmare a corespondenţei purtate s-a convenit ca inspectarea şi omologarea efectivă să se facă icircn perioada desfăşurării unei competiţii similare cu cea programată oficial Astfel a fost aleasă perioada icircn care s-a desfăşurat a XI-a ediţie a bdquoCupei RIGrdquo organizată de această dată icircn condiţii fără precedent

cu participarea a 75 de echipe formate din cacircte doi pescariAstfel icircn după-amiaza zilei de joi 17 mai delegaţia formată din domnii Antonio Gigli consilier al preşedintelui FIPS-ed Ugo Claudio Matteoli pentru pescuitul sportiv la crap şi Guido Mazza-rella căpitanul echipei Italiei de pescuit la crap dublă campioană mondială au fost preluaţi de echipa tehnică a AGVPS şi RIG SERVICE coordonată de dl Teodor Bentu vicepreşedinte al AGVPS cu probleme de pescuit Icircn perioada desfăşurării inspecţiei au fost evaluate toate criteriile de acredi-tare impuse de un eveniment de o ase-menea importanţă

Au fost apreciate icircn ordinea importanţei condiţiile de transport pacircnă icircn locaţia propusă spaţiile destinate festivităţilor de deschidere icircnchidere a competiţiei oficiale condiţii de cazare pensiune transport tur-retur pacircnă la pista de concurs sala de reuniuni a managerilor dotarea tehnică necesară preluării şi prelucrării rezultatelor afişajul electronic şi comuni-carea datelor amenajarea şi dotarea pistei de concurs densitatea populaţiei piscicole a bazinului şi frecvenţa capturilor Toate condiţiile preliminare au fost apreciate la super-lativ inclusiv costurile acestora propuse şi susţinute de administrator piesa de rezistenţă constituind-o amenajarea efectivă a pistei de concursPuşi icircn faţa unui parcurs amenajat pe trei sectoare de cacircte 25 de platforme consolidate şi pietruite cu dimensiunile de 15 x 10 m (derogare solicitată şi obţinută de la FIPS-ed) dotate cu mini-căsuţe din lemn cu două paturi şi cazarmament grupuri sani-tare ecologice drum de acces perimetral bazinului

pietruit facil pentru orice tip de autovehicul membrii comisiei au afirmat că standardele acestui bdquocarpo-dromrdquo sunt unice icircn Europa S-a punctat icircn plus la bdquoimpresia artisticărdquo prin cantitatea şi calitatea captu-rilor cu o frecvenţă incredibilă care i-a uimit pe evalu-atori Dovadă cele aproape 15 tone de peşte capturat pe durata celor 72 ore de concurs Este adevărat că icircn afara boicotului impus de APCR la această competiţie au participat cei mai buni pescari de crap din Romacirc-nia unii pentru icircncununarea palmaresurilor perso-nale sau pentru premiile substanţiale puse icircn joc alţii din curiozitate pentru testarea unei noi locaţii apărute pe harta Europei S-au capturat 14954 kg de peşte prima echipă clasată a prins 76829 kg iar media a fost de 199 40 kg echipăMenţionăm prezenţa icircn concurs a trei echipe reprezentacircnd Republica Moldova şi a patru echipe din Bulgaria Au fost prezenţi şi delegaţi din Franţa şi Rusia care au făcut propriile constatări şi au prelevat probe de apă icircn vederea preparării de nade şi momeli adecvate zonei omologate pentru găzduirea eveni-mentului Interviurile acordate de cei doi delegaţi ai FIPS-ed posturilor PV-TV Fishing amp Hunting Neptun TV şi VPR prezente la solicitarea administra-torului au relevat surpriza acestora faţă de realitatea constatată icircn condiţiile icircn care printr-o corespondenţă tendenţioasă fuseseră preveniţi asu-pra unor bdquodeficienţe majorerdquo imaginare de altfel a pachetului de servicii şi a pistei de concurs Acţiunea s-a dovedit a fi icircncă o reuşită a AGVPS susţinută din plin de SC RIG SERVICE SA ndash Constanţa şi de CJ Constanţa pentru promovarea pescuitului sportiv competiţional şi a preocupărilor icircn acest do-meniu pe plan naţional şi internaţional continuacircnd tradiţia de 55 de ani de recunoaştere mondială a Romacircniei icircn această disciplină

MI

|Competiții

CAMPIONATUL MONDIAL DE PESCUIT SPORTIV LA CRAP ndash ROMAcircNIA 2012OMOLOGAREA INTERNAŢIONALĂ OFICIALĂ A LOCAŢIEI CORBU II ndash CONSTANŢA

Ilustrația autorului

PSRăspundem cu această ocazie şi unor articole denigra-toare apărute icircn presa halieutică prin compararea cu rezultatele obţinute icircn aşa numitul bdquocampionat naţionalrdquo paralel organizat de APCR pe acumularea Săruleşti Pentru comparaţie cele 33 de echipe participante au capturat un total de 2050 kg de peşte prima echipă clasată 25661 kg media fiind de 6212 kgechipă icircn condiţiile icircn care 6 echipe nu au prins nici un peşte

27|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări

APRECIERILE OFICIALILOR FIPS-ed ASUPRA CALITĂŢILOR PISTEI DE CONCURS CORBU II ndash CONSTANŢA

Aflat icircn locaţia care va găzdui cel de-al XIV ndashlea Cam-pionat Mondial de Pescuit Sportiv la Crap ndash Romacirc-

nia 2012 redactorul VPR a consemnat următoarele declaraţii

Domnul Antonio Gigli ndash consilier al preşedintelui FIPS ndash ed Ugo Claudio Matteoli pentru activitatea competiţională de pescuit la crap Am venit aici la indicaţiile Domnului Matteoli preşedintele Fips-ed Am venit fiind puţin sceptic de modul icircn care pista de concurs o să fie pregătită pentru un eveniment de talia Campionatului Mondial Am rămas uimit de modul icircn care cei de aici au rezolvat toate problemele organizatorice este o pistă de concurs excepţională sunt foarte plăcut impresionat De asemeni sunt impresionat de calitatea capturilor pe care cei care sunt acum icircn concurs le-au realizat s-au prins foarte mulţi crapi iar pista este una extrem de potrivită pentru Campionatul Mondial E de neimaginat să poţi prinde icircn 24 de ore de la icircnceputul

concursului 190 de capturi reprezentacircnd 350 kg de peşte Este incredibil Sunt foarte mulţumit de ce am găsit icircn Romacircnia Chiar aş

vrea să rămacircn aici dacă ar fi posibil Sunt uimit de ce aţi reuşit să faceţi aici Dacă mi-ar fi povestit cineva nu aş fi crezut Sunt mulţumit de calitatea peştelui n-am mai văzut ase-menea densitate de exemplare viguroase cu o medie a greutăţii atacirct de ridicată Nu pot decacirct sa-i felicit pe cei care s-au ocupat de organizarea acestei piste de concurs şi sunt sigur că o să rezulte un eveniment de care o sa-şi amintească toata lumea Icircn concluzie sunt foarte mulţumit de cum au decurs lucrurile de relaţia pe care noi cei de la Fips-ed am avut-o cu organizatorii cei care au dovedit că au abilitatea de a gestiona un asemenea eveniment cum este un Campionat Mondial aşa că le mulţumesc din partea celor de la Fips-ed şi felicit AGVPS din Romacircnia pentru alegerea făcută Domnul Guido Mazzarella căpitan al echipei Italiei de pescuit la crap dublu campion mondial Aveţi o organizare excelentă şi noutăţi pe care nu le-am văzut la alte campionate mondiale la care am asistat sau chiar am participatConstrucţiile au fost extrem de laborioase şi s-au făcut eforturi uriaşe tehnice şi materiale Criteriile impuse de regulamentul internaţional au fost respectate cu rigurozitate şi aveţi o pistă de competiţii unică icircn Europa Aşteptăm cu interes candidatura ţării dvs pentru găzduirea şi organizarea unor astfel de competiţii şi icircn anii următori

a consemnat Mugurel Ionescu

Ilustrația autorului

Dl Guido Mazzarella verifică standurile de concurs icircmpreună cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Dl Antonio Gigli detaliază aspectele tehnice cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Populare cu crapi Crap icircn minciog

|28 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Ihtiologie

Pe radiile celorlalte icircnotătoare sunt rar pete şi foarte palideColoritul este mai icircntunecat la populaţiile reofile Variabilitatea este foarte pronunţată Populaţiile din porţiunile superioare ale racircurilor au corpul mai alungit profilul dorsal mai puţin convex capul şi ochii relativ mai mari pedunculul caudal mai lung şi mai icircngust pectora-lele şi mustăţile mai lungi Lobii caudalei sunt mai ascuţiţi şi coloritul mai intens Populaţiile limnofile din pacircraiele macircloase şi cursul inferior al racircurilor au caractere opuse Icircn acelaşi racircu există o trecere gradată icircntre populaţia reofilă din amonte şi cea limnofilă din aval icircn anumite racircuri există populaţii cu caracter intermediar Icircn unele bazine de exem-plu Crişul Mic şi Someş există doar forma limnofilă pacircnă spre izvoare Ecologie Trăieşte icircn diverse categorii de racircuri lent sau moderat curgătoare preferă pacircraiele mici mai mult sau mai puţin macircloase din regiunea submontană sau colinară pre-cum şi cursul superior al racircurilor mici ce izvorăsc la cacircmpie Icircn racircurile mari este mai frecvent icircn partea superioară a cursu-lui lor mijlociu icircnsă nu atacirct icircn cursul principal al racircului cacirct icircn braţele laterale cu apă mai lentă Icircn cursul inferior al racircu-rilor mari devine tot mai rar icircn Dunăre nu ajunge niciodată Spre deosebire de celelalte specii ale genului trăieşte şi icircn ape stătătoare bălţi şi iazuri dar numai icircn acelea care au sau au avut legătură cu vreun racircu Icircn racircurile icircn care trăieşte icircn număr mare formează cacircrduri mici Reproducerea durează din mai pacircnă spre sfacircrşitul lui iulie Icrele sunt depuse icircn curent pe fund tare Se reproduce icircnsă şi icircn ape stătătoareDimorfismul sexual este slab marcat Tuberculii nupţiali s-au observat la masculi icircn rare cazuri şi sunt mărunţi Icircnotătoarele sunt mai lungi la masculi Hrana constă icircn primul racircnd icircn larve de insecte reofile (tricoptere efemeroptere mai rar tipulide tabanide) din amfi-pode viermi şi moluşte Consumă uneori şi alge din biodermă sau resturi vegetale Exemplarele pătrunse icircn bălţi consumă intens cladocereImportanţa economică este locală deşi carnea este gustoasăRăspacircndire geograficăTrăieşte icircn bazinele Dunării şi Histrului Icircn Germania şi Ce-hia are loc o integrare icircntre rasele obtusirostris şi gobio iar icircn sudul bazinului Dunării ndash Serbia Bulgaria ndash icircntre obtu-sirostris şi bulgaricus Icircn Romacircnia lipseşte icircn Dunăre şi bălţile ei Icircn rest există practic icircn toate racircurile şi pacircraieleEste semnalat pacircnă icircn prezent icircn Tisa şi Iza la Sighet Vişeu de la Vişeul de Sus la vărsare Bistriţa transilvăneană de la Bistriţa pacircnă la vărsare Icircn Someşul Mic trăieşte forma limnofilă din amonte de Gilău pacircnă la Dej şi icircn toţi afluenţii săi de asemenea icircn bazinul Crişurilor Icircn Mureş se găseşte sub forma reofilă de la Gheorgheni pacircnă la Tg Mureş icircn afluenţii Mureşului superior pacircnă la Tg Mureş icircn Arieş la Turda confluenţă cu Arieşul icircn Bega de la Margina la Timişoara icircn Caraş de la Carasova icircn aval icircn Nera (forma reofilă) din amonte de Bazovici pacircnă la vărsareIcircl găsim de asemenea icircn bazinul Jiului icircn Olt de la Miercurea Ciuc la Drăgăşani icircn Vedea de la izvoare pacircnă la Smacircrdinoasa (Teleorman) şi icircn ceilalţi afluenţi ai Ve-dei de la izvoare pacircnă la vărsare icircn Argeş de la Curtea de Argeş pacircnă la Bucureşti icircn Neajlov la Bălăria şi Co-mana (Giurgiu) icircn Dacircmboviţa de la Tacircrgovişte pacircnă la Bucureşti icircn Colentina şi afluenţii ei de la izvoare pacircnă icircn aval de Bucureşti icircn Ialomiţa din amonte de Tacircrgovişte pacircnă la confluenţa cu Prahova icircn Siret de la intrarea icircn ţară (fauna reofilă) pacircnă icircn aval de confluenţa cu Putna (forma limnofilă) icircn racircul Bacircrlad şi afluenţii săi de la izvoare pacircnă la vărsare precum şi icircn unii afluenţi

Dumitru GIUGIUCĂ

PorcuşorulGobio gobio obtusirostris ndash Valenciennes ndash 1844

Icircncadrare sistematică

- Ordinul Cypriniformes Goodrich 1909- Subordinul Cyprinoidei Berg 1940- Familia Cyprinidae Jordan şi Evermann 1896- Genul Gobio Cuvier 1817

Denumiri populare porcon corcodan ghivă givă mur-goi petroc pietroşelDescriere Corpul este moderat alungit şi comprimat lateral icircnălţimea sa reprezintă la exemplarele adulte din ape mai rapide 17-21 din lungimea corpului fără caudală iar la exemplarele din ape mai lente 18-26 din aceastaGrosimea reprezintă 80-85 din icircnălţime Profilul dorsal variază icircn funcţie de icircnălţime la exemplarele cu corpul icircnalt acest profil este puternic convex iar la cele cu corpul alungit convexitatea este mult mai redusă profilul dorsal apropiin-du-se de orizontală Profilul ventral este orizontal Lungimea capului reprezintă 24-29 din cea a corpului mediile fiind de aproximativ 26-27 la populaţiile reofile (din amonte) şi 26-269 la cele limnofile (din aval) Botul este scurt şi obtuz iar lungimea lui reprezintă 85-12 din lungimea corpului Botul este mai scurt decacirct spaţiul post-orbital Gura este inferioară semilunară deschiderea ei ajunge sub nări iar inserţia mandibulei sub icircnceputul sau sub prima jumătate a ochiului Ochii sunt mici depărtaţi şi privesc lateral diametrul lor reprezintă la adulţi 42-73 din lungimea corpului la majoritatea populaţiilor limnofile şi 58-67 la majoritatea celor reofile Mustăţile sunt de lungime variabilă lungimea lor reprezintă la populaţiile reofile 65-105 din lungimea corpului şi 23-35 din cea a capului la aceste populaţii mustăţile ajung la nive-lul ochiului Pedunculul caudal este comprimat lateral icircnălţimea sa minimă fiind mai mare decacirct grosimea sa Lungimea pedun-culului caudal reprezintă la populaţiile reofile 20-25 iar la cele limnofile 19-24 din lungimea corpului icircnălţimea minimă reprezintă 7-11 din lungimea corpului şi 35-50 din cea a pedunculului caudal Spaţiul predorsal reprezintă 42-50 din lungimea corpului Marginea dorsalei este uşor concavă Caudala este moderat scobită cu cei doi lobi egali vacircrfurile lor fiind ascuţite la populaţiile reofile şi rotunjite la cele limnofile Vacircrful pec-toralelor la majoritatea exemplarelor nu ajunge inserţia ventralelor Inserţia ventralelor este situată puţin icircn urma inserţiei dorsalei cam sub prima radie divizată a acesteiaPieptul şi istmul sunt parţial sau chiar total acoperite cu solzi Colorit Partea dorsală este cenuşiu-verzuie icircnchisă iar capul este şi mai icircnchis Pe spate are 7-10 pete mici slab definite Pe flancuri are 7-10 pete icircntunecate de mărimi foarte variabile icircn general are 5 dungi longitudinale brun ndash negricioase Solzii liniei laterale sunt bordaţi cu negru avacircnd două pete negricioase una sub alta Faţa ventrală este alb-gălbuie Icircnotătoarele sunt incolore pe radiile dorsalei sunt 3 şiruri de pete negricioase pe cele ale caudalei sunt 4

29|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Echipamentul Pescarului

Pentru mine cel puţin a fost foarte greu la icircnceput să

decid ce echipament de pescuit la muscă ( FLY ) să achiziţionez ca să pot să icircnvăţ cacirct mai repede şi mai uşor tehnicile de lansare a şnurului şi bineicircnţeles să fie adecvat mărimii peştilor pe care icirci urmăresc şi dimensiunilor muştelor pe care o să le folosesc Deoarece cele mai multe partide de pescuit le desfăşor pe racircul Jiu care are lăţimi destul de mari am optat pentru o lansetă clasa 5 mulinetă clasa 5 şi şnururi clasa 4 şi clasa 5 Pentru că citisem icircn alte reviste dar şi pe internet că cea mai potrivită pen-tru un icircncepător este o lansetă cu acţiune ldquomai blacircndărdquo am ales o lansetă de acţiune MF adică me-dium-fast Ulterior am achiziţionat şi o lansetă clasa 6 mulinetă clasa 6-7 şi şnururi clasa 6 şi clasa 7 De data aceasta am ales lanseta de acţiune F adică fast La lanseta clasa 5 de acţiune MF icircncărcarea la lansările şnurului se realizează pe prima jumătate a lungimii lanse-tei iar la lanseta de clasa 6 de acţiune F icircncărcarea se realizează icircn zona de vacircrf Am pescuit cu am-bele lansete şi am folosit la lansări şi şnururi egale dar şi mai mici sau mai mari faţă de clasa lanse-tei Astfel am observat anumite particularităţi pentru fiecare lansetă icircn funcţie de clasa şnurului pe care icircl foloseam de mărimea muştelor şi de condiţiile meteo Pentru cazul icircn care am folosit lanseta clasa 5 de acţiune MF am execu-tat lansările mai lent ca să nu forţez lanseta şi să-i dau timp să se icircncarce

cacirct mai bine cu greutatea şnurului Cel mai impor-tant este că pentru un icircncepător lanseta cu acţiune MF nu ldquotaxeazărdquo atacirct de aspru greşelile la lansare Am folosit fără probleme şnurul clasa 5 cacirct şi pe cel de clasa 4 dar la cel de clasa 6 am observat că lanseta se icircncărcă prea mult la lan-sare şi există posibilitatea chiar să se rupă de aceea nu am mai folosit şnururi mai mari icircn clasă decacirct lanseta Şnurul de clasa 4 l-am folosit icircn special cacircnd am pescuit pe racircurile mai mici deoarece mi s-a părut că se ldquoaşeazărdquo pe apă mai discret iar pe cel de clasa 5 cacircnd am pescuit pe Jiu Pentru cazurile icircn care vacircntul avea intensificări mult mai bine s-a com-portat la lansări şnurul de clasa 5 Contrar anumitor păreri citite am observat că lansările la distanţă le execut mai bine cu şnurul de aceeaşi clasă cu lan-seta faţă de cel de clasă mai mică De asemenea nu am reuşit să execut

lansări corecte cacircnd am folosit muşte prea mari icircn special streamere sau nimfe supra lestate Pentru lanseta de cla-sa 6 cu acţiunea F am pu-tut executa lansările mai rapide deoarece aceasta se icircncarcă icircntr-un timp mai scurt sub greutatea şnurului Icircn schimb aceas-ta mă ldquotaxardquo mai aspru la greşelile de lansare Un avantaj la această lansetă a fost acela că am folosit şi şnurul de clasă mai mare fără să am probleme deose-bite la icircncărcare Lansările la distanţă au fost vizibil mai lungi faţă de cazul icircn care am folosit lanseta cu acţiune MF şi de aseme-nea lanseta cu acţiune F s-a comportat mai bine pe vacircnt Tot cu această lansetă am folosit fără probleme şi streamerele mari şi nimfele mai grele De obicei cacircnd pes-cuiesc pe racircuri mai mici folosesc lanseta clasa 5 cu şnurul de clasa 4 iar pen-tru Jiu şi bălți lanseta clasa 6 cu şnururile de clasa 6 şi cel de clasa 7 dar şi lan-

seta de clasa 5 cu şnurul de aceeaşi clasă Cacircnd urmăresc avatul sau alţi răpitori de talie mai mare folosesc numai lanseta de clasa 6 Totuşi lansetele cu acţiunea mai blacircndă adică cele care se icircncarcă icircn prima jumătate sau pe aproape toată lungimea preiau mai bine şocurile unui peşte mai mare şi protejează mai bine for-facul şi leader-ul Poate şi pentru faptul că de ani buni de zile am pescuit avatul icircn special la spinning şi am practi-cat un pescuit de viteză acum cacircnd ldquoam mai icircnvăţatrdquo cacirct de cacirct tehni-ca de lansare a şnurului icircmi place mai mult să pes-cuiesc ldquola flyrdquo cu lanseta mai rapidă adică cea cu acţiunea F ndash fast Icircn icircncheiere concluzia personală este că nu există o regulă strictă icircn a ne alege acţiunea lansetei fly cu care dorim să pescuim deoarece contează carac-terul firea dar şi ldquomacircnardquo (icircndemacircnarea) fiecăruia icircn parte Icircn schimb clasele lansetelor faţă de peştii pe care icirci urmărim şi celelalte reguli de echilibrare corectă a echipamentului trebuiesc respectate

Doru DINEA

CAcircTEVA OBSERVAŢII PERSONALE despre echipamentul de pescuitcu muştele artificiale

Ilustrația autorului

|30 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Agenda Pescarului

POPULAtildeRI CU PEAEligTI NOBILI IcircN BIHOR

CUM PAtildeSTRAtildeM PEAEligTII IcircN STARE PROASPAtildeTAtilde

La icircnceputul anului 2012 s-au făcut repopulări cu peşti nobili din speciile crap şi amur icircn lacurile licenţiate pentru acvacultură din patrimoniul AJVPS Bihor Ast-

fel deşi erau destul de bine populate lacurile Leş Fegernic Diosig Cristur şi-au primit noii oaspeţi peşti reproducători şi viitori reproducători astfel avem garanţia perpetuării spe-ciilor mult apreciate de pescarii de staţionar Cele peste 4 tone de peşti au fost lansaţi icircn cele mai bune condiţii tehnice alături de ştiucile mari din Leș ndash anul 2011 a fost marcat de o ştiucă de 12 kg - specie deversată tot de noi acum cacircţiva ani alături de plăticile ce au ajuns şi la 700 g bucata urmare a reproducerii naturale acţiune icircncepută acum 8 ani doar cu cacircteva exemplare de plătici reproducători au dovedit strate-

Tematica nu este o problemă pentru pescarii de pes-cuit staţionar deoarece juvelnicele de 2-3 metri lun-gime bine scufundate icircn apă vor ţine peştii vii pe

toată durata partidei Lansetiştii şi muscarii au icircnsă ne-voie de tehnici şi dotări e drept accesibile Aici aş insista puţin asupra necesităţii procurării unui coşuleţ de nuiele icircn care lansetistul ori muscarul icircşi pot ţine peştii icircn stare proaspătă pe toată perioada deplasării pe malul racircului In-sist pe această strămoşească metodă şi dotare icircntrucacirct uti-lizacircnd coşuleţul ce l-am moştenit şi care are cca 120 de ani mi-a asigurat icircntotdeauna păstrarea proaspătă a peştilor prinşi la muscă păstrăvi ori lipani mai puţin cleni pe care-i eliberez imediat Fizica icircşi are legile ei iar secretul bunei funcţionări a coşuleţului se bazează tocmai pe una dintre acestea -fenomenul de evaporare ndash deci implicit şi răcire Fără intenţia de a da lecţii iată cum procedez După ce am prins cacircţiva păstrăvi icirci eviscerez le scot branhiile şterg bine interiorul de sacircngele icircnchegat ce-i element toxic şi primul ce produce alterarea pun un praf de sare dintr-o solniţă cu orificii ce-o port icircn coşuleţ icircnvelesc peştii icircntr-un prosop de cacircnepă umectat şi icirci pun icircn coşuleţ La uscarea aproape completă a prosopului icircl reumectez astfel se reia fenomenul de evaporare-răcire ce durează cam 2 ore Pes-cuind la munte prefer partidele de după-amiază - seară iar cacircnd pescuiesc de dimineaţă şi am 1-2 păstrăvi legali la

gia cu efect icircn timp icircndelungat dar care asigură continuita-tea speciei icircn noul mediu De altfel şi şalăii din lacul Feger-nic vor fi tentaţia fiecărui undiţar Referindu-mă la această specie dispărută din Crişul Repede icircn perioada poluărilor industriale acum este bine reprezentată icircn racircu datorită unei acţiuni pe care am realizat-o icircn 1992 cacircnd icircn urma dezafectării pescăriei Martihaz am cules din iazurile ce ur-mau a fi desecate o cantitate de peste 2000 bucăţi strapazani - şalăi de 15-30 cm - pe care cu cacircţiva pescari sufletişti i-am transportat icircn mare viteză fără pierderi icircn racircul Crişul Repede zona de vest După cacircteva zile cu factorii locali am obţinut ridicarea stavilei de la punctul de priză vest astfel undele racircului au dus devale o populaţie de şalăi ce azi oferă exemplare de peste 5-6 kg Trebuie să menţionez public şi poate domnul ministru al agriculturii ne va icircnţelege nemulţumirea absurditatea faptului că şi icircn prezent salariaţi ai ANPA eliberează permisele de pescuit fără ca solicitanţii să fie membri ai vreunei asociaţii de pescari Această categorie de pescari fără a contribui cu nimic la menţinerea patrimo-niului piscicol devin paraziţi consumatori şi distrugători ai fondului piscicol natural al apelor publice

orele pracircnzului sub umbrarul arinilor ori brazilor icirci pun la copt icircntr-o spuză de jar Fie-mi permis să fac o paranteză şi să descriu reţeta rapidă Fac un foc mic din crengi us-cate pun 2-3 bucăţi mai grosuţe pentru o inima de jar Icircntre timp cacirct arde focul sărez puţin peştii evisceraţi introduc icircn interior cacircţiva muguri de brad cacircteva flori de cimbrişor o linguriţă de unt ori margarină icircnvelesc peştii icircntr-o folie de aluminiu şi icirci pun icircn spuza de jar şi cenuşa fierbinte După vreun sfert de ceas cacircnd aud uşoare pocnituri şi sfacircracircieli scot peştii icircmbrăcaţi icircn folie las să se răcească niţel şi cacircnd desfac folia izul de muguri de brad şi cimbrişor nu poate fi descris icircn cuvinte Niciodată acasă nu am reuşit asemenea bunătăţi pe care le-am icircnvăţat icircn bătracircna Marmaţie Din experienţa cacirctorva decenii de muscărit afirm cu toată responsabilitatea că utilizacircnd coşuleţul chiar şi la partide de spinning la bibani niciodată nu am avut peşti cu icircnceput de alterare Am văzut anul trecut un pes-car ce-şi ţinea cacircţiva cleni şi scobari icircnşiraţi pe o creangă de salcie ce aveau un aspect penibil de peşti spacircnzuraţi imagine ce nu poate fi comentată Cred că nu este nevoie să mai menţionez de dotările moderne de azi lădiţe frigorifice cu patroane ICE ori micile dar excepţionalele frigidere ce funcţionează la 12 volţi şi ţin o temperatură constantă de 1-2 grade celsius timp de cacircteva zile

TP

|Titus Pintea

FotoM Ionescu

31|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pe apele mapamondului

D acă ar fi să aleg un peşte care poate da satisfacţii constante de-a lungul sezonului de pescuit

pe continentul nord-american acesta ar fi cu siguranţă bass-ul sau aşa cum mai este numit bibanul americanCacircnd spunem biban gacircndul ne duce la pescuitul cu năluci pentru unii sau cu momeli natu-rale pentru alţii la peştii activi mai tot timpul sezonului cald chiar şi atunci cacircnd tempera-tura apei amorţeşte majoritatea celorlalte specii Pe continen-tul nord-american pe lacircngă ldquotradiţionalulrdquo biban pe care icircl găsim şi icircn apele europene pescarii pot prinde şi un bdquofrate mai marerdquo al acestuia bibanul ameri-can sau bass-ul Iar cacircnd spun ldquomarerdquo mă gacircndesc atacirct la talia semnificativ mai mare a exem-plarelor cacirct şi la spectaculozitatea pescuitului acestei specii Aici mă refer la faptul că este un peşte activ atacirct la temperaturi estivale normale ale apei cacirct şi la cele ce nu se icircnscriu icircn limitele bdquonormaluluirdquo fie ele scăzute sau ridicate Icircn plus varietatea largă de năluci şi momeli naturale la care bdquorăspunderdquo fără a face mof-turi icircl situează aş putea spune pe unul dintre primele locuri icircn clasamentul peştilor favoriţi ai pescarilor canadieni şi ameri-cani Un alt atu este acela al spectaculozităţii pescuitului icircn sine pornind de la varietatea de condiţii acvatice icircn care il găsim şi pacircnă la drilul presărat adesea cu salturi spectaculoase

şi scuturături energice din cap care vor rămacircne cu siguranţă icircntipărite icircn me-moria norocosului pescar Dar să le luăm pe racircndIcircl găsim icircn lacuri şi racircuri cu apă de adacircn-cimi diferite fără a fi foarte pretenţios la condiţiile de oxi-genare apele natu-rale fiind oricum su-ficient de curate pe continentul vecin Preferă adăpostul structurilor scu-fundate coame sau şanţuri bo-lovani trunchiuri rădăcini sau um-bra şi protecţia vegetaţiei ac-vatice atacacircnd din-spre adacircnc spre suprafaţă printre frunzele de nufăr sau brădişul des Patrulează adesea icircntre aceste structuri apăracircndu-şi teritoriul de potenţialii bdquoinvadatorirdquo putacircnd fi astfel prins şi la pescuitul la trenă Se hrăneşte cu aproape tot ce mişcă icircn apă fără să scape nici o oportunitate am prins bass chiar şi la boabă de porumb cacircnd dădeam după crap Atacă o varietate de năluci artificiale de la rotative şi oscilante şi pacircnă la voblere şi twistere Se pare icircnsă că are o atracţie deosebită la spinnerbait o combinaţie icircntre rotativă şi softbait o nălucă agreată şi de majoritatea pasionaţilor şi care aparent

folosite de multe ori pescarii preferă să ridice peştele di-rect din apă lăsacircnd la o parte minciogul Răspacircndirea largă a bibanului american alături de caracteristicile pescuitului său au făcut din acesta una din capturile preferate căutate şi apreciate de pescarii nord-

americani Adesea pentru a spori farmecul partidei pescarii aleg canoea pentru deplasare fapt ce le permite să pătrundă mai adacircnc icircn universul acestui peşte icircnlesnindu-le accesul icircn locuri unde bărcile cu motor nu pot pătrunde Faima speciei a depăşit deja de ceva timp ho-tarele continentului de origine bass-ul fiind icircntacirclnit tot mai des şi icircn apele europene unde a fost introdus şi unde continuă să cacircştige tot mai mulţi adepţi

MAC

poate salva reputaţia de pescar icircntr-o varietate de situaţii Lan-setele folosite sunt icircn general cu acţiune de mijloc de putere medie ce permit lansarea şi controlul nălucilor cu greutăţi icircntre 3-5 şi 7-10 grame Se fo-losesc fire monofilament 025-030 sau textile mai rezistente

la abraziune recomandate mai ales dacă pescuim icircn zone cu vegetaţie acvatică abundentă Se poate pescui atacirct de pe mal cacirct şi din barcă caz icircn care so-narul poate fi de mare ajutor mai ales dacă avem de-a face cu o apă necunoscută Drilul este destul de scurt bass-ul opunacircnd doar iniţial rezistenţă timp icircn care aşa cum spuneam sare spectaculos din apă scuturacircndu-şi energic capul Icircnţeparea este icircn majoritatea cazurilor sigură rateurile sunt rare dată fiind gura largă cu cartilagii tari mai ales icircn cazul basului cu gura mare Profitacircnd de acest lucru precum şi de rezistenţa firelor

BASS-UL AMERICAN

Ilustrația autorului

|32 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pagina muscarului

Similitudini şi diferenţe icircntre muşte de catalog şi cele tradiţionale

|Titus pintea

Am avut curiozitatea dar şi plăcerea să fac comparaţii icircntre muştele noastre tradiţionale cu care generaţii

de muscari romacircni au pescuit decenii la racircnd şi muştele din cataloagele străine DAM ORVIS BAYLEI etc Constat că diferenţele sunt notabile icircn colorit şi conformaţie uşor de constatat de pescarii ce-şi confecţionează muştele şi au experienţa anilor Icircn acest sens aş exemplifica prin cacircteva modele mai cunoscute şi folosite de muscarii noştri Icircn cataloage apare un tandem bine cu-noscut modelul March Brown bdquomalerdquo şi March Brown bdquofemalerdquo Primul se aseamănă cu musca noastră de arin icircnsă susţin că aceasta din urma este mai eficientă icircn perioada icircnceputului de sezon Am şi o posibilă explicaţie Icircn mai musca de arin este icircncă icircntr-un stadiu de dezvoltare incipientă şi de regulă zborul său icircncă slab se termină icircn apă deci pistruiatul primeşte fiind şi el moleşit din iarnă o muscă icircncă mică Dacă i-am oferi un March Brown din import de cele mai multe ori doar se mişcă din cotlonul său dar nu atacă păroasa arătare Dacă icircncercăm cu modelul bdquofemalerdquo aceasta se aseamănă cu musca de cara-bete la noi se mai numeşte şi bdquocaprardquo Insecta icircn mai este de-parte de a zbura doar icircn final de lună Deci bazacircndu-ne pe modelele noastre avem şanse mai bune Scuturacircnd icircn final de mai cacircteva crengi de arin am găsit icircncă muşte cleioase ce se prindeau de partea infer-ioara a frunzelor aspect ce-mi

confirmă cele afirmate anterior Dar făcacircnd şi probe de muşte eficiente pe aceeaşi apă peştii mi-au atacat mai des modelul indigen şi foarte slab pe cel de catalog un model original primit din partea campionului de muscă al Bavariei Modelul bdquofe-malerdquo a fost bun doar icircn iunie mai mult la cleni Icircnsă acest din urmă model legat pe cacircrlige mici nr 14-16 a fost bun la lipani cu menţiunea că era atacat icircn după-amiezile icircn care musca de carabete se ridi-

ca deasupra racircului Icircntr-o zi am primit un model francez o viespe sofisticată icircn construcţie ce avea picioruşe icircnnodate din barbule de pană de curcan greu de realizat fiind după aprecierea mea o muscă de lac denumită icircn catalog Danga Imago Aceasta la peştii noştri nu a reuşit sa stacircrnească interesul Dar reducacircndu-i bogata icircmbrăcăminte de perucă şi picioare am rămas oare-cum la o viespe roşie indigenă pe care cacircţiva cleni harnici au apucat-o ferm Icircn două săptămacircni cacirct am fost gazda campionului bavarez am văzut cum din cele cacircteva sute de muşte cu care a sosit nu mai ştia din care să lege la capăt ori pe săltătoare şi pierdea minute icircn şir cu alegerea acestora Astfel pe pacircracircul Finiş icircmi prezenta un model cu un nume pompos Grenwels Glory e drept muscă verde cum i-am sugerat dar icircncă nestudiată de irideii noştri Aşa se face că-n trei zile de muscărit din bdquostupulrdquo de artificiale

aduse nu a aflat modelul local Aşadar i-am dat cu teamă o muscă verde cu păr ciocolatiu cercuire fină gălbuie la care icircn final păstrăvii dar mai des li-panii Finişului din acei ani i-au oferit o partidă plăcută Pe lacul Lugaş ce are cleni frumoşi muştele irlandeze de lac nu au dat rezultate Am creat modelul pe un ac mult mai mic decacirct cel original fără picioruşe dar cu un abdomen pronunţat pe curbura cacircrligului pe un ac nr 12 cu tijă lungă Fiind zi de primăvară-vară mi-am luat varga de muscă şi-am ieşit icircn prima partida a anului pe Crişul repede icircntr-o zonă icircn care anul trecut am luat şi cleni dar şi curcubei Ca o observaţie meteorologică icircn 2 zile de la 8 grade la pracircnz aerul atmosferic arăta la umbră plus 21 grade derutacircnd oameni şi peşti Dar iată ce mi-am notat icircn carneţelul meu de pescar file ce de ani icircmi oferă plăcute aduceri aminte Ziua I-a soare şuvoiul sub barajul Lugaş o singură muscă de capăt March Brown bdquomalerdquo Lansez icircn şuvoaie line şi văd mişcare de peşte fără atac Rezultatul zilei un clean de 26 cm Ziua II-a ndash soare căldură plus 21 grade Pescuiesc pe şuvoiul de ieri cu o muscă de capăt model de bdquoarinrdquo corp arămiu codiţă din barbule de fazan perucă de potacircr-niche icircnchisă Rezultatul zilei 3 cleni peste 25 cm cinci juniori doi bibani ce i-am văzut icircntre doi bolovani sorindu-se Peşti sperioşi şi timizi icircn atac Am văzut un curcubeu ce a venit pacircnă sub muscă fără sa o apuce dar apa era aşa de curată icircncacirct e posibil să mă fi văzut Nu am putut pescui mai mult de-un ceas picioarele amorţindu-mi icircn apa icircncă rece Nu trag concluzii le las la latitudinea muscarului dar ştiu sigur că-n luna mai cleanul din zona

montană va ataca nebun bdquopotacircrnicheardquo deschisă oferind spectacolul atacu-lui din cacircrdul ce se soreşte sub arinii bătracircni Păstrăvii icircncă molateci vor sălta bine la minuscule bdquobaxmanurirdquo dar şi la delicatele bdquomosqui-tordquo Mai ştiu că noaptea din preziua dezlegării la munte a fost foarte lungă dar maşina parcă icircnţelegacircndu-ne dorinţa s-a grăbit spre apele de sus

FotoT Pintea

33|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|1 iunie

Mini sfaturi pentru mini pescari

IULIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30 31

DLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVSDLM

208305356451045136228321414509601643011101149235316408449533031118157349443536624008042139236

651746837944632721815905957

110112031305649738826913

1001104911331215618705749837931

10241107629724819918

1433152616241714131514091458154916421736182519141236131914061454153916261711175612541345143615271618170518011211130814041502

211622092311

-1857194920452134222422542343

-1913200120462134221922592351

-184119262109215622492337

-1854192620342131

536

542

549

556

2104

2100

2054

2047PP

LP

UP

LN

Icircncepem cu icircnceputul adică prezentarea elementelor de bază ale pescuitului cu undiţa Icircntre cele cinci componente ale undiţei vargă plută fir plumb şi cacircrlig trebuie să fie

armonie compatibilitate şi echilibru altfel undiţa nu va fi utilă la pescuit Chiar şi lanseta trebuie să icircndeplinească această regulă generală Imaginaţi-vă o vargă firavă cu un fir gros şi un carmac pentru prins somni sau o lansetă cu un tambur mic icircn care abia icircncap cacircteva spirale de nailon de un milimetru grosime iar lacircngă plumb două cacircrlige mici pentru bdquolibelulărdquo Cu ochiul minţii veţi vedea dezechilibrul şi lipsa de armonie Cumpăraţi din magazin mai multe categorii de vergi cacircrlige plute plumbi şi fire şi uniţi-le icircntr-un ansamblu armonios icircn concordanţă cu peştii care trăiesc icircn apa unde vreţi să pescuiţi Interesaţi-vă la pescarii localnici sau la prieteni care au mai pescuit icircn acea apă Peştii de mărime şi greutate bdquorecordrdquo nu se pun icircn bdquoecuaţierdquo hellipVarga o cumpăraţi icircn raport cu puterea voastră de macircnuire plutele le echilibraţi icircntr-o găleată plină cu apă adăugacircnd sau reducacircnd numărul de plumbişori pacircnă cacircnd 80 din plută intră sub apă iar 20 rămacircne icircn afară ţinacircnd seama şi de greutatea momelilor pe care le veţi folosiPescarii mici nu trebuie să plece singuri la pescuit şi mai cu seamă icircn sălbăticie ci icircnsoţiţi de părinţi rude vecini prieteni pescari de la care vor icircnvăţa tainele naturii şi pescuitului şi vor primi ajutor icircn caz de nevoie Tot de la aceştia vor icircnvăţa cum să macircnuiască o vargă de pescuit cum se oboseşte şi se scoate peştele din apă cum se agaţă icircn cacircrlig momeala şi cum se nădeşte locul de pescuit Copilaşii pescari trebuie să icircnceapă lecţiile de pescuit cu o singură undiţă şi să nu stea pe locul de pescuit aproape de icircnsoţitori Pentru a nu greşi niciodată icircn preziua plecării la pescuit scrieţi un program al zilei de pes-cuit din care să nu uitaţi notarea unor utilităţi şi din care să nu lipsească apa macircncarea facircşul pentru vacircnt şi ploaie momeli nada undiţa rucsacul şepcuţa ochelarii de soare polarizanţi juvelnicul şi bdquonoroculrdquo pentru ziua de pescuit Am glumit dar ştiu pe cineva care a ajuns pe malul unei bălţi după ce a uitat acasă cutia cu momeli sau altul care din grabă a lăsat lacircngă uşă husa cu uneltele de pescuit ratacircnd ziua de pescuit Se mai poate icircntacircmpla dar se poate evita Pentru a nu adormi pe malul apei copilaşii pescari trebuie să se culce seara devreme pentru că o partidă de pescuit icircncepe icircn zori cacircnd răsare soarele Dacă vă interesează şi alte taine ale pescuitului citiţi materialele publicate icircn revista VPR icircn fiecare număr lunar unde sunt prezentate pe lacircngă aventurile icircntacircmplările amin-tirile din viaţa pescarilor şi sfaturi privind metodele de pescuit reţete de nade şi momeli şi nu numai Cartea micului pescar a rămas deschisă la pagina nr 1 Pacircnă terminaţi studiile aveţi de acumulat un volum uriaş de cunoştinţe Dar nu vă speriaţi Pescuitul este o distracţie şi o competiţie ca orice sport Firicel icircntins

Valentin MALICIUC

IUNIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30

VSDLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVS

218259344433521035136234329418521619015103151239336431535629005049139233329411512618011105

756837924

10151112721819918

1012110512021303559644736824918

101611091213631728821912

1001104911361229527619

142915231609165817491302140915101611170817571839124313291419152016231726182919031211130914031453153916251721181912361327

2028210422122309

-195120242105215322362324

-1821191620012055214822462339

-1856195220452119215622432341

-18261909

533

531

531

528

2056

2100

2103

2104

LP

UP

LN

PP

Atenție la ora de vară

FotoM Ionescu

Prinse icircn capcanăORIZONTAL 1) Capcana trandafirului (sg) ndash Cei mai buni vacircnatori 2) Simtul ascutit al caprio-arelor ndash Bronzat natural 3) Curse ndash Incluse icircn club ndash Tariful dupa eliminarea celor cacircteva sute de metri patrati 4) A da cu marinimie ndash Pune capcana si fuge 5) Arma marilor profitori ndash Trimisa dupa inamic 6) Margine de tricolor ndash Cacircnd cifrele se aduna (pl) 7) Capcana ne-vazuta ndash Coada de taur 8) Sectiune dintr-un ficat ndash Un necunoscut ndash Formula de adresare ca pentru un vacircnator mai icircn vacircrsta 9) Gazul care se livreaza la tub ndash Deosebit de mic 10) Vacircnatori cu picioarele pe pamacircnt

VERTICAL 1) Are gust de ocna ndash A pune capcane 2) Capcane pentru lei (fig) 3) Miros fin ndash Salutul eroilor ndash Nod putin desfacut 4) Blana de lemur ndash Case carora li s-au dat spargeri 5) Locul unde te duc numai nevoile (reg) ndash Pense 6) Carne de cerb ndash Muscat de flacari ndash Seva 7) Se ia pe picioare ndash Fara grai ndash Fac parte din grup 8) Se aprinde foarte usor mai ales daca sar scacircntei 9) Pastrate icircn eter ndash Firisoare ndash Nasul cu belciug artizanal 10) A prinde temporar ndash Icircnghesuiti

Ion Mihaiu

Dezlegare VPR mai CAPACITATE-OTELITA-OF-NE-BR-RANI-SUDICA-T-G-T-RT-FURII-AP-APATI-CE-NAT-AB-UO-TURATIE-NO-ZONAL-VAR-RECITATORI

1

1

4

4

2

2

5

5

3

3

6

6

7

7

8

8

9

9

10

10

|34 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

AJVPS Hunedoara vinde căţei din rasa copoi ardelenesc de la Canisa Căpăţacircna Prenotări şi informaţii suplimentare la tel 0254215422

VAcircND armă de vacircnătoare cal1270 ţevi juxtapuse Bohler antinit Tel 0723300609

Mica publicitate

Pune la dispoziţia vacircnătorilor interesaţi următoarele categorii de căţei

bull o femelă din rasa jagdterrier icircn vacircrstă de 5 luni bull o femelă din rasa copoi slovac icircn vacircrstă de 2 luni bull un mascul din rasa brac german cu păr sacircr-mos icircn vacircrstă de 3 lunibull două femele metişi de copoi x jagdterrier icircn vacircrstă de 2 luni

Juvenilii sunt dehelmintizaţi şi vaccinaţi de două ori iar căţeii dehelmintizaţi şi vaccinaţi doar icircmpotriva parvovirozei Preţul de valorificare este de 500 leiexemplar cu TVA inclus Căţeii provin din părinţi selecţionaţi folosiţi cu rezultate excelente la vacircnătoare Dintre reproducători sunt scoşi la vacircnzare la acelaşi preţ următorii cacircini

bull un mascul de copoi ardelenesc icircn vacircrstă de 2 anibull o femelă de brac sacircrmos folosită la vacircnătoare icircn vacircrstă de 7 anibull o femelă de limier hanoveran folosită icircn teren icircn vacircrstă de 7 ani

Doritorii se pot adresa pentru achiziţii sau eventuale prenotări precum şi pentru alte informaţii d-lui Du-mitru Teodor la tel 0212708060 sau 0767817908

CANISA CERNICA

SC SURAKI SRL producător autorizat conform legislației europene icircn prelucrarea cărnii de vacircnat este interesată icircn achiziționarea vacircnatului mare icircn carcasă destinat producției de mezeluri comercializate sub marca ldquoTOLBA VAcircNĂTORULUIrdquo Oferim posibilitatea icircncheierii de contracte pe termen lung

Detalii la numerele de telefon 0752 525 142 sau 021 411 62 30

E-mail florinblidarescusurakiro sau surakisurakiro

wwwsurakiro

Page 19: VÂNĂTOAREA ÎN REUNIUNEA DE LUCRU VÂNĂTOAREA

19|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Căpriori negri există icircn icircntreaga Europă De-a lungul timpului au fost semnalate cazuri icircn Spania Estonia Ungaria Italia Olanda Polo-nia Icircn Suedia există un tablou care datează din anul 1654 şi reprezintă o capră de culoare neagră (al pictorului Gustaf Otto Stenbock) Icircn prezent Asociaţia Vacircnătorilor din Suedia nu mai are cunoştinţă de astfel de indivizi Icircn lucrarea Agrave propos du chevreuil (Agrave propos de căprior) din 1983 Ducele şi Ducesa de Ba-varia menţionează că au icircmpuşcat un căprior negricios pe terenul lor de vacircnătoare austriac Descriind căpriorul ei notează bdquoAcest căprior nu era deloc roşu ci mai degrabă brun icircnchis cu porţiuni negre-cenuşii mai ales pe cap spată şi picioare Nu au mai fost văzuţi căpriori negri icircn regiunerdquo Icircn Scoţia faimosul specialist Richard Prior evocă icircn bdquoDibuitul căprioruluirdquo din 1986 o tendinţă de melanism a căpriorilor din Gal-lowayrdquo regiune din sud-vestul ţării Icircn Belgia astfel de căpriori au fost observaţi icircn regiunea MaastrichIcircn schimb icircn Germania fenomenul este vizibil amplificat şi cunoscut de mult timp icircncă din 980 după cum scrie dr Horst Meyer-Brenken autorul lucrării Das schwarze Rehwild (Căpriorul negru) din 1970 Prin urmare fenomenul este observat la sfacircrşitul secolului XVI şi icircn cursul următoarelor secole icircn mai multe regiuni din nordul ţării Sectorul cel mai bogat este cel din Hanovra mai precis Haste unde 25-50 din căpriori ar fi melanici De notat este faptul că o agenţie de turism cinegetic comercializează sejururi speciale pentru vacircnătoarea la căprior negru Icircn concluzie căpriorul negru este un animal extraordinar şi normal Acesta constituie cu siguranţă un trofeu rar şi foarte racircvnit

AI

RAGOUT DE CĂPŞUNI ŞI MANGOCăpşuni -100gMango -50gAmidon -10gVin roşu - 20mlUlei de măsline - 20mlSare zahăr oţet balsamic

ȘTRUDEL CU CARTOFI DULCI ŞI CHIMENCartofi dulci - 200gCartofi - 200gFoaie de plăcintă - 200gUnt - 50gChimen -10gOu - 3bucSare piper alb măcinat

DUET Muşchi de căprioară - 400g Piept de fazan - 400gCostiţă afumată - 250gFond de vacircnat - 200mlSmacircntacircnă lichidă - 50mlVin roşu - 20mlSare piper cimbrişor ienupăr

Ingrediente

DUET DE CAPRIOARĂ ŞI FAZAN

IcircN MANTIE DE COSTIŢĂ AFUMATĂ SERVIT CU ȘTRUDEL DIN CARTOFI DULCI CU CHIMEN PIURE DE ŢELINĂ SPANAC SOTEacute RAGOUT DE CĂPŞUNI CU MANGO ŞI SOS DE IENUPĂR

MOD DE PREPARAREPieptul de fazan se taie pe lungime de mărimea muşchiului de căprioară se condimentează cu sare piper şi cimbrişor apoi se bandează cu costiţă afumatăRulada obţinută se frige pe grătarul icircncins pacircnă se formează o crustă la suprafaţă apoi se dă la cuptor la 180degC circa 10 minute Se păstrează la cald Fondul de vacircnat se dă icircn clocot se adaugă vin roşu ienupăr zdrobit şi smacircntacircnă lichidă Se strecoară şi se ţine la cald

ȘTRUDEL CU CARTOFI DULCI ŞI CHIMENSe fierb ambele soiuri de cartofi icircn coajă cartofii dul-ci se curăţă şi se taie cubuleţe cartofii albi se pasează şi se amestecă cu unt sare piper alb şi cubuleţele de cartofi dulci Cu această compoziţie se umple foaia de plăcintă şi se formează un ştrudel Se unge cu ou bătut şi se

presară cu chimen Se dă la cuptor 20 de minute la 180degC

PIURE DE ŢELINĂ ŞI SPANAC SOTEacuteSe fierbe ţelina tăiată cubuleţe icircn lapte apoi se pasează şi se adaugă unt sare şi nucşoară Spanacul se sotează icircn unt şi se condimentează cu sare piper şi nucşoară

RAGOUT DE CĂPŞUNI ŞI MANGOSe taie cubuleţe căpşunile şi mango şi se sotează icircn ulei de măsline se adaugă sare zahăr şi oţet bal-samic Amidonul se dizolvă icircn vin roşu se adaugă icircn ragout şi se mai dă un clocot

MONTAREA PE FARFURIE SE FACE CA IcircN FOTOGRAFIERețetă oferită cititorilor revistei VPR de către Maestrul icircn Arta Culinară Ștefan Bercea

Rețeta lunii|

|20 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

exprimat de autor pentru o scurtă incursiune printre cifrele interesante privind situaţia din titlul anunţat Mai icircntacirci vacircnatul dobacircndit icircn sezonul 1938 ndash 1939 (icircn ortografia originală)

Felul vacircnatului Numărul vietăţilor

icircmpuşcate

Cocoşi de mesteacăn 3

Lebede 6

Cerbi lopătari 18

Racircşi 19

Urşi 38

Ţapi negri 79

Hermeline 88

Cerbi 136

Cocoşi de munte 246

Spurcaci 308

Bursuci 372

Dropii 533

Vidre 600

Lupi 860

Cocori 1152

Porumbei sălbatici 1203

Pisici sălbatice 1238

Jderi 1658

Căpriori 1743

Dihori 2815

Mistreţi 3048

Nevăstuici 3583

Cacircrstei 4057

Fazani 18432

Vulpi 28191

Potacircrnichi 39996

Gacircşte sălbatice 40901

Becaţine 47690

Sitari 51235

Porumbei sălbatici 53281

Prepeliţe 250309

Raţe sălbatice 302230

Iepuri 1010000 Pentru a face un joc de cuvinte remarcăm ldquoprezenţa (icircn tabel) a unor absenţirdquo (din fauna actuală a ţării) referindu-ne la spurcaci şi dro-pii Ca să nu mai vorbim de specii la care nici nu visăm că ar putea fi pe lista speciilor vacircnate curent cocoşul

Documentat competent şi de-votat problematicii vacircnătorii autorul unei sinteze a două decenii de activi-tate vacircnătorească icircn Romacircnia MGr Romaşcanu ne icircnfăţişează o serie de concluzii statistice culese şi interpre-tate pentru intervalul de timp 1920 ndash 1940 Dar cartea sa laquo Vacircnătoarea icircn Romacircnia raquo nu este o culegere de cifre statistice reci mai degrabă o icircmpletire a simţămintelor autorului cu informaţia despre structura organizatorică a vacircnătorii asezonată cu informaţii per-tinente şi ilustrate despre răspacircndirea principalelor specii de vacircnat mare Apoi ni se icircnfăţişează pe specii icircntr-o ordine aparent aleatorie tot vacircnatul dobacircndit ce cei 28874 de vacircnători existenţi icircn sezonul de vacircnătoare 1938 ndash 1939 De fapt ordinea nu este chiar aleatorie deoarece fără a ţine cont de o prezentare laquo sistematică raquo a acestui vacircnat autorul icircl prezintă icircn ordinea crescătoare a numărului de exemplare vacircnate icircn sezonul icircn cauză cu intenţie declarată laquo ca cititorul să-şi poată da seama mai bine de felul şi cantitatea

vacircnatului icircmpuşcat icircn fiecare an icircn Romacircnia tipărim tabloul care urmează şi icircn care arătăm situaţia din sezonul 1938 ndash 1939raquo Deci tabloul icircn cauză este ilustrarea unei medii a vacircnatului dobacircndit anual de către vacircnătorii romacircni pentru intervalul de 20 de ani din perioada interbelică analizată Dar nu vom icircncepe cu cifrele reci ndash ca toate cifrele ndash ci vom reproduce scurte referiri la gacircndurile pline de sensibilitate ale autorului faţă de nobila icircn-deletnicire a vacircnătorii din care transpare preţuirea sa deopotrivă pentru vacircnat şi vacircnători ca şi pentru sfacircnta natură care ne icircnconjoară Icircn această privinţă icircn scurte simple dar pline de simţire cuvinte autorul strecoară vibrante sfaturi de etică şi corec-titudine vacircnătorească Fapt mai puţin obişnuit icircntr-o lucrare cu caracter statistic dar care nu icirci scade ci icirci sporeşte valoarea De asemeni autorul icircşi exprimă respectul cuvenit pentru vacircnătorii

cu sacircnge regal laquo Ferdinand I-iu raquo şi laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu raquo pe care icirci citează (am păstrat ortografia şi formularea originală) După cum spuneam vom icircn-cepe cu acele gacircnduri pline de sensi-bilitate ale autorului icircn ordinea icircn care ni le reamintimFăcacircnd referire la cugetarea mare-lui icircmpărat Maximilian icircn laquo Cartea secretă a vacircnătorii raquo conform căreia icircşi povăţuia astfel urmaşii laquo pe tine Principe al Austrieite sfătuesc să ieşi la vacircnătoare cacirct se poate de des să cutreieri icircnsuţi locurile cacirct mai mult fiindcă numai icircn felul acesta poate un principe să-şi cunoască icircntradevăr ţararaquo (ortografia originală) Şi mai departe laquoAdevărul exprimat icircntr-o formă aşa de simplă icircn aceste puţine cuvinte a fost ieri pentru Regele Fer-dinand I-iu şi este astăzi pentru Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu principalul izvor al dragostei pentru vacircnătoare raquo (ortografia originală) Revenind la Regele Ferdinand I-iu (sic ) reproduce versurile regale care tălmăcesc laquo dra-gostea Sa neţărmurită faţă de tot ce a zidit Dumnezeu raquo astfel laquo Vacircnătorul are pururi un cuvacircnt de cinste dat Să cruţe şi să aibăn ocrotirea sa vacircnatul Căci făcacircnd o vacircnătoare precum esten lege sfatul Preamări-vom Creatorul prin făptura ce-a creat raquo (ortografia originală)Părăsim deocamdată tăracircmul poetic

vacircnAtildetoarea icircn romacircniaicircntre cele douAtilde rAtildezboaie mondiale

laquo istoria ne arată limpede că din cele mai vechi timpuri şi pacircnă icircn zilele noas-tre aproape toţi scoboricirctorii direcţi sau indirecţi ai icircndepărtaţilor conducători de neamuri au păstrat o dragoste nemărginită pentru vacircnătoare raquo

( Mihail Gr Romaşcanu)

|Mitică Georgescu

Regele Ferdinand I al Romacircniei

21|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

de mesteacăn lebăda vidra şi cocorul Atenţie la cifrele care icircnsoţesc aceste specii cărora le acordăm tot creditul remarcacircnd totodată minuţiozitatea cu care au fost redactate Lucrarea cuprinde şi cacircteva hărţi cu răspacircndirea cacirctorva specii de vacircnat mare inclusiv o prezentare simplificată a bonităţii terenurilor respective care evident nu se mai potrivesc cu situaţia actuală Astfel ursul şi-a extins arealul şi totodată a crescut şi densitatea icircn numeroase zone din acest areal Aceeaşi observaţie şi pentru cerb şi mai ales căprior acesta din urmă fiind figurat ca aproape inexis-tent icircn icircntreaga zonă sudică şi estică a ţării iar realitatea actuală este cu totul alta Din fericire Autorul ne prezintă şi o siuaţie a numărului de societăţi de vacircnătoare pe provincii istorice inclusiv numărul de vacircnători

Provinciaistorică

Numărul societăților

de vacircnătoare

Numărul membrilor

vacircnători

Banat 207 4580

Basarabia 69 3396

BucovinaCrişana şi 26 695

Maramureş 82 1858

Moldova 124 3298

Muntenia 208 7431

Oltenia 80 2331

Transilvania 206 7056

TOTAL 1036 32110

Icircntr-un stil agreabil şi cur-siv autorul face şi cacircteva observaţii

analitice asupra unor aspecte ale realizărilor din sectorul de vacircnătoare Icircncepe prin a elogia legea de vacircnătoare din anul 1921 al cărei părinte a fost considerat regele Ferdinand lege citată icircn Franţa anului 1934 ca fiind un model de inspiraţie pentru le-giuitorii francezi Icircn continuare M Gr Romaşcanu sintetizează aprecierea sa laquo Legea noastră de vacircnătoare nu se mărgineşte la statornicirea unor norme obliga-torii pentru vacircnător la organiza-rea terenului dat icircn arendă la măsurile privitoare la protecţia hrănirea şi icircmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a fau-nei noastre măsuri care cad icircn sarcina arendaşilor sau a propri-etarilor dar impune chiar Statu-lui obligaţii de natură să ajute la rezolvarea cacirct mai fericită a problemei populării cu vacircnat util a icircntregului teritoriu naţional raquo Cu idei de avangardă face consideraţii privind necesitatea introducerii unor obligativităţi care să ducă la icircnlăturarea consangvinizării (numind-o laquoincest prelungitraquo) şi propunacircnd icircmprospătarea sacircnge-lui icircn populaţiile de vacircnat mare Face şi aprecierea necesităţii completării pre-vederilor legale cu privire la vacircnatul migratorTrece icircn revistă rezultatele foarte bune şi diversificate luate icircn folosul vacircnatului din Domeniile Regale (Periş Scroviştea Gherghiţa Dobreşti Casa Verde şi Chişineu-Criş icircn privinţa com-baterii dăunătorilor crearea ogoare-lor şi plantaţiilor special pentru vacircnat desfăşurarea unui program com-plex de amenajare a fonduri-lor de vacircnătoare Referindu-se la vacircnătorile regale apreciază

File de istorie |

vioiciunea regelui Ferdinand şi atmos-fera agreabilă şi destinsă din preajma suveranului Apoi autorul comunică cifra de 1500 piese din tabloul unei singure zi de vacircnătoare ndash evident vacircnat mic ndash socotind că la un astfel de tablou ar fi fost cea mai slabă zi de vacircnătoare pentru ca la cea mai bună tabloul să fie de 4000 piese Aprecieri deose-bite face şi icircn privinţa MS Regele

Regele Mihai la o Vacircnătoare Regală icircn Banat 1933

Colonelul August von Spiess cel care a avut icircn administrare Terenurile Regale de Vacircnătoare

Regele Mihai cu un trofeu de cerb carpatin

( continuare icircn pag 23 )

|22 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

dar eficace icircnvăţată tot de la bietul tata Am pus cartuş numai pe ţeava dreaptă lucru care m-a determinat să fiu mai atent la primul foc spre satisfacţia Missei care a avut ce apor-ta Cacircnd soarele a icircnceput să scapete după dealuri prepeliţele au icircnceput să mişte după hrană nemairăbdacircnd are-tul iar noi avacircnd fiecare cacircteva păsări icircmpuşcate am pornit-o icircn şir indian spre casă Ne-am oprit la Relu unde cu sprijinul mamei lui Furcioaia cum icirci ziceam noi am pregătit apetisantele prepeliţe frigacircndu-le icircnvelite icircn foi de varză Mai tacircrziu peste ani cacircnd am ajuns vacircnător cu permis icircn regulă şi aveam brac bdquoproprietate personalărdquo am mai icircnvăţat cacircte ceva de la cacircine De pildă am icircnvăţat că uneori vacircnatul teafăr icircn aparenţă poate fi totuşi lovit de moarte şi că este recuperabil dacă tu vacircnător cu slabe simţuri omeneşti te ajuţi de un cacircine cu simţuri incom-parabil superioare Să povestesc icircnsă faptele aievea icircntacircmplate Mă aflam la pază de căprior icircn adacircn-cul pădurii După aproape o jumătate de ceas de aşteptare şi aprigă luptă cu ţacircnţarii mi se năzare că undeva la spate am auzit un vreasc trosnind Trag cu ochiul spre Heda brăcuţa cu păr sacircrmos de lacircngă mine şi o văd cu capul ridicat şi urechile ciulite Mă rotesc cu scaunul icircntr-un picior spre dreapta şi rămacircn cu gura căscată la un ţap bătracircn icircmpietrit ca şi mine icircn nemişcare cu ochii holbaţi icircn direcţia mea Orice gest pripit ar fi făcut să văd doar un salt graţios şi să aud un brăhnit care mi-ar fi arătat drumul pe care ţapul s-ar fi mistuit spre desime Văzacircnd icircnsă că nu e nicio nădejde ca sălbăticiunea să plece capul spre iarba grasă m-am decis să trag Doar pen-tru asta venisem Ridicacircnd carabina milimetru cu milimetru am dibuit cum am putut spata animalului şi am slobozit cu destulă stacircngăcie un foc Nici o nădejde - icircmi zic ndash am tras pe alături Căpriorul dispăru icircn desime iar Heda care nu icircmplinise anul-icircncă icircncepu să caute vijelios icircn jurul meu ca la cacircmp Negăsind nici un vacircnat de aport nici urmă de vacircnat rănit se trase curacircnd lacircngă mine Fluieracircnd a pagubă mi-am aprins o ţigară şi după adunarea acareturilor cu care venisem am luat-o la vale Trecacircnd cu prepelicarul la curea pe la locul unde ţapul icircmi bdquopozaserdquo bag de

Fără intenţia de a brava icircn faţa cuiva sau de a impre-siona pe cineva trebuie să vă mărturisesc că nu am putinţa de a elucida măsura icircn care

au contribuit niscaiva gene atavice și bdquobiotopulrdquo atacirct de propice icircn care am deschis ochii ndash mica localitate Hăghig de lacircngă Braşov unde părinţii mei pasionați vacircnători şi mari iubitori de cacircini sau şi una şi alta ndash la declanşarea icircn mine a instinctelor vacircnătoreşti Icircn anii de şcoală urmaţi la liceul Andrei Şaguna din Braşov m-am pomenit icircntr-o bună zi bdquoicircmprumutacircndrdquo gioarsa tatălui meu - cea cu ţevi de damasc şi cu cocoaşe exterioare - şi furişacircndu-mă prin dosuri de grădini din Scheii Braşovului spre locul unde icircl zărisem pe urechilă Au urmat şi alte tenta-tive asemănătoare fără bdquoeficienţă economicărdquo din diverse cauze bdquotehnicerdquo inerentei vacircrsteiPentru susţinerea afirmaţiilor făcute sunt dator să arăt care este motivul pentru care iubesc atacirct de mult cacircinii de vacircnătoare şi de ce icircncă de copil am fost atras de această icircndeletnicire sportivă de suflet vacircnătoarea Ce-lor care mi-au pus această icircntrebare le-am răspuns icircn mod constant icircn felul următor părinţii mei aveau permanent icircn ogradă 3-4 cacircini de vacircnătoare Practic am crescut alături de cacircinii de vacircnătoare pe care i-am icircndrăgit i-am icircnţeles şi i-am apreciat pentru deosebitele lor calităţi Mai tacircrziu adolescenţa mi-am petrecut-o icircn prima canisă icircnfiinţată de AGVR icircn pădurea Băneasa-Tunari lacircngă

capitală unde tatăl meu era coor-donatorul crescătoriei ajutacircndu-l icircn multiplele treburi legate de creşterea icircngrijirea şi dresajul cacircinilor existenţi icircn număr de 60-70 capeteDin noianul amintirilor se desprind cele mai dragi păţanii la care mă gacircn-desc cu duioşie şi evlavie Am credinţa că cele mai scumpe amintiri ale tre-cutelor isprăvi vacircnătoreşti sunt cele icircn care am fost alături de credinciosul patruped nelipsit părtaş fără pretenţii al succeselor cinegetice ndash cacircinele de vacircnătoare O icircntacircmplare reală s-a petrecut pe cacircnd eram abia un macircndru licean Nu aveam mai mult de 15 ani Savuram icircn tihnă ultima parte a vacanţei mari la casa părintească din Hăghig localitate icircnşirată pe malul drept al Oltului Deşi macircnuiam binişor arma de vacircnătoare de calibru 20 moştenită de la biata mama trăgacircnd acum promiţător şi la zbor pacircnă icircn acea zi nu apucasem să o probez la pitpalacihellip Icircl icircnsoţisem pe tata de cacircteva ori ca simplu gentaş la astfel de vacircnători bdquonerentabilerdquo după părerea vacircnătorilor localnici Era ziua de 25 august a anului respectiv cam al doilea după rdquoeliberarea glorioasărdquo a ţării noastre Tocmai gătam obişnuitul program de bălăceală icircn Olt icircmpreună cu prietenii mei nedespărţiţi Relu Fur-cea şi Sandu Cucu Plin de iniţiativă Relu a fost cel care a propus să bdquodibăcimrdquo ceva prepeliţe pe care apoi să le preparăm la el acasă Idee adoptată rapid şi icircn unanimitate Ne-am echipat fiecare pe cacirct posibil mai vacircnătoreşte am luat flinta tolba cu

cartuşe şi pe Miss căţeaua brac cu păr scurt şi am tulit-o prin fundul grădinii Terenul de vacircnătoare care de altfel icircn-cepea icircndată după gardul grădinii era format din lunca inundabilă a Oltului o icircntinsă păşune presărată cu bălţi străjuite de trestie şi stuf icircnsoţit para-lel de o facircşie lată de cacircţiva kilometri de coline domoale După un mers voinicesc de 10-15 minute icircn direcţia Arinului o comună vecină sub bătaia soarelui dogori-tor ne-am trezit icircn mijlocul holdelor de sfeclă de zahăr bine icircmbrăcate cu mohor al miriştilor năpădite de mur sălbatic şi al celor de cucuruz Pacircnă să ne dezmeticim căţeaua care icircşi cunoştea bine meseria a şi icircnceput să caute icircn zig-zag icircnaintea noastră Nu după mult timp Miss cade icircn aret cu piciorul din faţă icircn aer şi cu capul sucit spre mine Am ocolit căţeaua prin faţă aşa cum văzusem că procedează tatăl meu şi am avansat spre locul unde consideram să este pitulată prepeliţa Spre mirarea noastră a ţacircşnit un vătui care a luat-o spre deal Miss a simu-lat o urmărire de 15-20 metri ba a şi chefnit de două ori după care s-a icircntors cuminte şi a continuat să caute mai departe icircn galopul ei domol dar constant Toţi trei urmăream cu icircnfrigurare mişcările căţelei După 5 minute o vedem pe Miss bătacircnd agitată din coada-i ciuntă după cacircţiva paşi rămacircnacircnd ca trăsnită de mirosul vacircnatului prins icircn nasul ei fin Am pro-cedat ca şi icircnainte dar pasărea a con-tinuat să rămacircnă nemişcată răbdacircnd atacirct aretul cacirct şi intervenţia mea care loveam cu piciorul icircn vegetaţia din faţa lui Miss Numai după ce am comandat bdquosaltărdquo şi Miss s-a repezit icircn icircncacirclcitura de vreji de mur a săltat o prepeliţă cacirct toate zilele atacirct de grasă icircncacirct părea că aripile-i mici cu greu icirci asigură propulsia Au urmat două bubuituri scurte şi puternice un formidabil nor de fum şi apoi s-a aşternut liniştea Sandu a fost cel care a strigat că a văzut zburătoarea plecacircnd sănătoasă Eu deşi după focurile pripite n-am mai putut zări pasărea mi-am dat seama că am ratat-o după privirea dojeni-toare a căţelei După ce am dat vina pe trăgacele care scapă prea uşor m-am angajat să nu mai arunc focurile atacirct de aproape şi să trag numai după ce pitpalacul ajunge la distanţa de 25-30 metri Uşor de zis greu de respectat M-am redresat numai după ce am aplicat icircn practică metoda simplă

O pasiune moștenită VAcircNĂTOAREA CU CAcircINE

| Chinologie vacircnătorească

23|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

oprim aici cu aceste icircntrebări de bun simţ a căror valabilitate poate există şi aziDupă ce apreciază rolul şi importanţa jandarmeriei de vacircnătoare cre-ate şi prezintă succint activitatea laborioasă a Direcţiei Vacircnătorii Mi-hai Gr Romaşcanu icircşi exprimă ideea necesităţii unei educaţii icircn sprijinul naturii şi a vieţuitoarelor ei laquo Fără teama de a greşi susţinem cu tărie ideea că propaganda pentru ocrotirea vacircnatului ar trebui să icircnceapă din clasele primare micii şcolari urmacircnd să fie icircndemnaţi ca icircn locul praştiei şi al pietricelelor să poarte icircn buzu-nare grăunţe sau făracircmituri de pacircine pentru hrana nevinovatelor păsări ale cerului care icircndură frig şi foame icircn timpul iernilor grele Paralel cu această acţiune energică icircn sufletul omului matur urmează să se sădească dragostea pentru toate vieţuitoarele nevătămătoare printr-o continuă propagandă lămuritoare asupra foloa-selor pe care el le trage de pe urma lorraquo

Iată deci o carte ndash fereastră spre vacircnătoarea din Romacircnia icircn două de-cenii din răstimpul interbelic - scrisă nu de un profesionist al vacircnătorii ci de o mare personalitate a economiei romacircneşti autor a cacirctorva zeci de lucrări de analiză icircn cacircteva din cele mai diferite sectoare economice şi industriale A fost comisar general al Comisariatului General al Preţurilor din Ministerul Economiei Naţionale arestat icircn bdquoNoaptea demnitarilorrdquo din 5 ndash 6 mai 1950 şi icircnchis la penitencia-rul GherlaDar claritatea cu care a privit şi anali-zat şi situaţia vacircnătorii icircn toate as-pectele ei materiale organizatorice de educaţie etică ni-l face contemporan

Mihai I icircn legătură cu atracţia Sa faţă de vacircnătoare laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu (ortografia originală) a fost iniţiat icircn arta vacircnătoarei icircncă din cea mai fragedă copilărie fiind astăzi cea mai mare nădejde pentru lumea vacircnătorească Luacircnd parte la mai toate vacircnătorile regale Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu icircmpuşcase icircncă de la vacircrsta de doisprezece ani majoritatea speciilor de vacircnat din ţară de la potacircrnichea şi fazanul din şesurile Dunării picircnă la macircndrul cerb al Carpaţilor Prin moştenirea calităţilor vacircnătoreşti ale familiei şi prin experienţa vacircnătorească pe care a făcut-o Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu este astăzi un vacircnător desăvacircrşit fala tagmei noas-tre iar viitorul vacircnătoresc al ţării este asigurat raquo (am icircncheiat citatul) Referindu-se la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic) Bucureştilor raquo autorul apreciază că laquo mii de cetăţeni din toate unghiu-rile ţării şi foarte mulţi străini au pu-tut admira cea mai frumoasă şi mai icircnălţătoare manifestare vacircnătorească pe care Romacircnia a cunoscut-o vreodatăraquo Aminteşte apoi de participarea Romacircniei la expoziţiile internaţionale de vacircnătoare de la Leipzig Berlin şi Paris care icircn opinia sa laquo au condus la consacrarea noastră definitivă icircn lumea vacircnătorească mondială raquo Către icircncheiere autorul face un re-chizitoriu societăţilor de vacircnătoare care nu icircşi icircndeplinesc obligaţiile faţă de vacircnat laquo Nu este destul că ne-am stracircns icircntro societate de prieteni că am luat icircn arendă terenuri pe care le cutreierăm gata icircn orice clipă să răpunem vieaţa animalelor sălbatice Ce ne-ar răspunde oare conducătorii acestor societăţi dacă i-am icircntreba cacircte capre iepuri potacircrnichi etc au adus pe terenuri de cacircnd le-au arendat şi pacircnă astăzi Au dat hrană icircn tim-pul iernii animalelor pentru ca să le uşureze traiul Cacircţi paznici au anga-jat şi care a fost activitatea lor Cacircte procese de braconaj au icircncheiat raquo Ne

Felul piese-lor expuse

Recordmondial

Premiul de

onoarePremiul

I-iuPremiulal II-lea

Premiul al III-lea

Totalulpremiilor

La sutădin total

Cerb - 11 38 53 28 130 3171

Căprior - 13 25 33 28 99 2415

Capră neagră 1 11 31 28 38 109 2659

Mistreţ - 2 3 10 22 37 902

Urs 1 3 11 5 4 24 585

Lup - 1 3 - 1 5 122Racircs - 1 1 2 2 6 146

TOTAL 2 42 112 131 123 410 100

Tabloul laquo premiilor laquo (medaliilor) obţinute la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic ) Bucureştilor raquo

seamă că Heda devine agitată bătea din coadă şi sforăia cu nasul pe jos de parcă ar fi urmărit cacircrsteiul Cacircnd i-am dat drumul din lesă a zbughit-o spre hăţiş icircn cu totul altă direcţie decacirct mi se păruse că a luat-o ţapul N-au trecut nici zece minute şi numai ce auzii lătrat pe loc icircntrerupt la scurte intervale de un gen de bocet necunoscut pentru mine Răzbătacircnd cu greu prin desime icircn direcţia căţelei spre totala mea surprin-dere mi-am găsit ţapul icircncă zvacirccnind din picioare care destul de bine lovit mai făcuse totuşi o sută-două de paşi prin tufărişul de nepătruns

NIC STRĂVOIU

|Nic Străvoiu

Foto 1 După o pacircndă la căprior petrecută cu 100 de ani icircn urmă Foto 2 Mama autorului icircn funcția de ajutor de dresor Foto 3 Nic Străvoiu icircn anii adolescenței petrecuți la Canisa AGVR

Ilustrația autorului

( urmare din pag 21 )

|24 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Francis Chevier icircn cartea sa ldquoNotre gastronomie est une culturerdquo (Gastronomia noastră este o

cultură) vorbește de bucătăria franțuzească care a fost inclusă icircn Patrimoniul Umanității După Chevier gastronomia nu este doar o pasiune ci un ldquomonumentrdquo al culturii francezilor Icircnsă obi-ceiurile de a macircnca și a bea bine nu sunt proprii Franței Numeroase alte civilizații se caracterizează printr-o gastronomie bogată și sofisticată din Ja-ponia pacircnă icircn Vietnam din Tailanda Iran sau Peru pacircnă icircn Italia și Maroc Să luam exemplul Chinei Această foarte veche și strălucitoare civilizație și-a dezvoltat cu mult icircnaintea Occidentului o artă de a trăi elegantă și subtilă icircn care gastronomia icircși avea locul de onoare Curțile diferitelor dinastii imperiale au urmărit să aducă pe mese gusturi dintre cele mai rafinate Dar nu toate societățile au știut să-și dezvolte un sistem culinar atacirct de ales Antropologul Claude Levi ndash Strauss a subliniat importanța resurselor icircn elaborarea unei gas-tronomii fine ldquoDacă arta gătitului constă așa cum pare icircn a asocia savorile mai multor substanţe alimentare pentru a le armoniza sau sublinia con-trastul se poate crede că toate popoarele lumii au fost capabile de a o descoperihellip Totuși nu este așa Fiindcă pentru a combina diferite produse trebuie să dispui de ele simultanrdquo Cu alte cuvinte este nevoie de o ofertă de bunuri alimentare foarte diversificată icircn același moment pen-tru a obține o combinație fericită de gusturi Am specificat cele de mai sus pentru a atrage atenţia asupra locului pe care icircl ocupă masa icircn viața noastră Nu icircntacircmplător i-am amintit pe francezi Pentru ei cele trei mese zilnice au o importanță specială şi urmăresc evoluția modului de viațăChiar dacă astăzi sunt mult mai scurte simplificate și adaptate la căutarea practicului mesele continuă să păstreze și altă dimensiune Ele reprezintă mo-mentul privilegiat de transmitere a valorilor de comunicare fiind creatorul legăturilor sociale

Icircn dorința de a da viață mesajului de mai icircnainte am considerat foarte potrivit să icirci fa-cem o vizită la ldquoCabana Vacircnătorilorrdquo domnu-lui Ștefan Bercea ndash maestru bucătar icircn arta

culinară și managerul acestui complex localizat la Predeal icircn Brașov La cei 50 de ani domnul Ștefan Bercea se bucură de un prestigios renume dovadă stacircnd palmare-sul impresionant de diplome obținute la cele mai importante concursuri internaționale dar și oaspeții de seamă care i-au trecut pragul sau pentru care a avut onoarea să găteascăCel mai important eveniment pentru care a gătit a fost summitul NATO din 2008 unde a servit un Duet de căprior cu fazan Printre oaspeții de seamă care i-au trecut pragul se numără Regele Mihai dar și președinții țării pe racircnd domnii Ili-escu Constantinescu și Băsescu Șirul VIP-urilor dar și vedetelor care l-au vizitat este lung A ținut totuşi să o amintească pe Teo Trandafir ndash care icirci este o bună prietenă și pentru nunta căreia a gătit icircn această lună un ceaun special din carne de căprior

Care este pe scurt drumul parcurs pacircnă a ajunge la ceea ce reprezintă azi Cabana VacircnătorilorȘB Cabana Vacircnătorilor era icircn anul 1986 doar un vis Pacircnă aici a fost multă muncă inclusiv icircn Germania şi Elveția unde am lucrat la diferite restaurante și unde am icircnvățat cum se gătește vacircnatul Revenit icircn țară cu banii cacircștigați și cu puțin noroc icircmpreună cu soția mea am cumpărat actualul restaurant și simțind nevoia să facem ceva special am considerat că este bine să des-chidem un restaurant cu specific vacircnătoresc cel cu specific romacircnesc existacircnd deja icircn apropiereLa icircnceput am adus rețetele cu sosuri din Germania pe care le pregăteam icircn special clienților cunoscători ce deveniseră fideli iar cei neobișnuiți cu astfel de gusturi au fost repede

cuceriți de preparatele din vacircnat De exemplu una dintre primele rețete este ospățul vacircnătorilor - o tocană din carne de cerb pe care am adaptat-o gustului romacircnesc prin agăugarea de ingredi-ente obișnuite - ceapă usturoi ardei ciuperci - toate acestea se pun icircntr-un bol ceramic se acoperă cu aluat și se dau la cuptor

Care este vacircnatul preferat pe care icircl gătiți Dar pe care vă place să icircl vacircnați ȘB Prefer să gătesc carnea de căprior pen-tru că este cea mai delicioasă icircnsă și carnea de cerb lopătar are calități deosebite Acum doi ani am avut prilejul să icircmpușc primul meu cerb lopătar undeva icircn zona Aradului la Chișineu ndash Criș Am rămas impresionat de cacirct vacircnat există acolo Vacircnătoarea a avut loc icircn perioada boncănitului iar acea zi icircmi va rămacircne icircn amintire pentru totdeauna Cacircnd am plecat spre locul de vacircnătoare și ne-am urcat icircn ob-servator era icircncă icircntuneric Se auzeau zgo-mote ciudate icircn jur Văzacircndu-mi nedumeri-rea paznicul m-a lămurit repede că suntem

ARTĂ ȘI PASIUNE

Ştefan Bercea Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi

Cofetarilor din Turism Romacircnia

25|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Interviul lunii|

fiu prezent la restaurant pentru că este nevoie de mine Am o armă Mauser calibrul 30-06 cu care am icircmpușcat căprior urs și cerb

Aveți doi fii Bogdan şi Dragoş Ne-ați mărturisit că mezinul familiei ndash Dragoș - vă calcă pe urme icircn ceea ce privește meseria și că icirci place să spună că s-a născut practic icircn bucătărie ȘB Dragoș este pasionat de gătit A urmat și un stadiu de pregătire la un restaurant din Elveția de unde s-a icircntors cu multe idei și cu un mare elan implicacircndu-se acum foarte serios icircn acest domeniu Anul trecut a participat la Tacircrgul Mon-dial de la Shanghai ndash China unde a fost foarte apreciat Tot Dragoș icircmi moștenește și pasiunea pentru vacircnătoare mă icircnsoțește de fiecare dată icircn călătoriile mele cinegetice și icircn curacircnd va susține examenul de vacircnător

Revenind la carnea de vacircnat puteți transmite cititorilor noștri cacircteva secrete și sfaturi utile Pentru că trebuie să recunoaștem gătitul vacircnatului dobacircndit este cel mai frumos omagiu pe care un vacircnător icircl poate aduce prăzii sale De exemplu care sunt secretele fezandării Ș B Se spune că tot vacircnatul se fezandează icircnsă nu este așa Doar carnea de vacircnat bătracircn sau cea care are miros mai intens trebuie să stea icircn baiț De exem-

plu eu nu pun carnea de căprior icircn baiț doar dacă fac pastramă sau dacă este vorba de un țap care are miros Icircn rest carnea de vacircnat se frăgezește se fezandează prin congelare icircmpachetacircnd-o foarte bine şi trăgacircnd-o icircn vid Cacircnd o scoatem o decongelăm la temperatura camerei Carnea de căprioară cel puțin se poate pregăti foarte simplu după ce este prăjită icircn unt ca un escalop se dă la o parte iar icircn untul care a rămas se adaugă 2-3 linguri de dulceață de afine sau de vișine puțin vin obținacircndu-se un sos delicios și foarte ușor de preparat Alt mod rapid de preparare carnea tăiată felii foarte subțiri este trasă icircn ulei de măsline icircn care am prăjit icircn prealabil puțin usturoi iar la sfacircrșit se adaugă sare și piperO rețetă mai nouă căprior cu bere neagră tot o influență din țările nordice Cubulețele de carne foarte fragede sunt trase icircn tigaie și stinse cu bere neagră Se agaugă un amestec de condimente (scorțișoară cuișoare puțin cimbru și foaie de dafin) Se servește cu crutoane de pacircine neagră și cu paste

Respectați icircntocmai rețeta sau inventați mereu ȘB Aceasta este arta bucătarului Trebuie să aibă imaginație și curaj să facă un preparat sau să icircl reinventeze

VPR

icircn toiul boncănitului și că acele zgomote sunt de fapt boncănitul cerbilor lopătari Odată cu ivirea primilor zori am putut vedea mai icircntacirci străpungacircnd ceața densă coarnele cerbi-lor Apoi ca o cortină ceața s-a ridicat și mi s-a oferit un spectacol uimitor icircn fața noastră se afla o turmă icircntreagă cacircteva sute de exem-plare A fost impresionat pentru că așa ceva nu mai văzusem niciodată ldquoE ușor să vacircnezi cerb lopătarrdquo- mi-am zis văzacircnd mulțimea icircnsă mai tacircrziu după trei zile de urmărire aveam să aflu că nu este tocmai ușor Foarte vigilente aceste animale dispar cacirct ai clipi iar exemplarele care rămacircn mai aproape icircn bătaia armei sunt din-tre cele tinere Așadar am așteptat momentul potrivit care se tot amacircna Am icircncercat să mă apropii prin pădure fără succes icircnsă Icircn ultima zi la sfatul paznicului am ales să mă apropii tacircracircș spre doi cerbi frumoși pe care icirci zărisem prin binoclu cam la 350 de metri Nu mai trăsesem niciodată la o distanță mai mare de 200 de me-tri nici vorbă de 300 dar era singura ocazie pe care o mai aveam Am mai icircnaintat cacircteva zeci de paşi am calculat o corecție potrivită pentru acea distanță și mi-am icircncercat norocul ldquoL-ați ratatrdquo icircmi spuse paznicul ldquoBa nu a căzut l-am văzut cum a căzut icircn focrdquo i-am răspuns Nu-mi venea să cred nici mie Cerbul lopătar căzuse icircn foc Cred că a fost și șansahellipMai am o amintire tot la vacircnătoare de cerb lopătar pe domeniile de la Charlota De această dată boncănitul se terminasehellip După ce am ales un mascul frumos din grup am ochit și am tras Spre marea uimire a mea și a paznicului icircmpușcasem o ciută Nu icircnțelegeam ce se icircntacircm-plase pentru că icircn cătare avusesem masculul Aruncacircnd o privire la cățiva metri de locul unde căzuse ciuta am văzut niște picături de sacircnge le-am urmat și la nici 20 metri am găsit și cer-bul Glonțul trecuse prin el și lovise ciuta care se aflase icircn spatele cerbului Deși pare o poveste vacircnătorească sunt sigur că și alți vacircnători mai puțin atenți pe direcția de tragere au avut parte de experiențe asemănătoare nu tocmai plăcute

Din ceea ce icircmi mărturisiți icircnțeleg că preferați vacircnatul mare Ce arme avețiȘB Vacircnătoarea la vacircnatul cu pene nu mă prea atrage Am fost de cacircteva ori la vacircnătoare de fazan icircnsă așa este aveți dreptate prefer vacircnacirc-toarea la vacircnat mare Iarna goana la mistreți deși aceasta se suprapune de multe ori cu zilele de sacircmbătă și duminică atunci cacircnd trebuie să

|26 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

După cum cunoaşteţi din numerele precedente ale VPR ca urmare a alocării Campionatului Mondial de Pescuit la Crap ndash 2012 către AGVPS

din Romacircnia Comitetul Director al FIPS ndash ed reunit la Roma icircn perioada 2-3 decembrie 2011 a examinat şi aprobat propunerea organizării evenimentului pe locaţia Corbu II ndash Constanţa administrat de SC RIG SERVICE SAAprobarea definitivă a fost totuşi condiţionată con-form uzanţelor şi procedurii acestui for decizional de inspectarea parcursului de către o comisie de omologare compusă din specialişti recunoscuţi şi acreditaţi de către FIPD-ed pentru această disciplină a pescuitului sportiv de competiţie Ca urmare a corespondenţei purtate s-a convenit ca inspectarea şi omologarea efectivă să se facă icircn perioada desfăşurării unei competiţii similare cu cea programată oficial Astfel a fost aleasă perioada icircn care s-a desfăşurat a XI-a ediţie a bdquoCupei RIGrdquo organizată de această dată icircn condiţii fără precedent

cu participarea a 75 de echipe formate din cacircte doi pescariAstfel icircn după-amiaza zilei de joi 17 mai delegaţia formată din domnii Antonio Gigli consilier al preşedintelui FIPS-ed Ugo Claudio Matteoli pentru pescuitul sportiv la crap şi Guido Mazza-rella căpitanul echipei Italiei de pescuit la crap dublă campioană mondială au fost preluaţi de echipa tehnică a AGVPS şi RIG SERVICE coordonată de dl Teodor Bentu vicepreşedinte al AGVPS cu probleme de pescuit Icircn perioada desfăşurării inspecţiei au fost evaluate toate criteriile de acredi-tare impuse de un eveniment de o ase-menea importanţă

Au fost apreciate icircn ordinea importanţei condiţiile de transport pacircnă icircn locaţia propusă spaţiile destinate festivităţilor de deschidere icircnchidere a competiţiei oficiale condiţii de cazare pensiune transport tur-retur pacircnă la pista de concurs sala de reuniuni a managerilor dotarea tehnică necesară preluării şi prelucrării rezultatelor afişajul electronic şi comuni-carea datelor amenajarea şi dotarea pistei de concurs densitatea populaţiei piscicole a bazinului şi frecvenţa capturilor Toate condiţiile preliminare au fost apreciate la super-lativ inclusiv costurile acestora propuse şi susţinute de administrator piesa de rezistenţă constituind-o amenajarea efectivă a pistei de concursPuşi icircn faţa unui parcurs amenajat pe trei sectoare de cacircte 25 de platforme consolidate şi pietruite cu dimensiunile de 15 x 10 m (derogare solicitată şi obţinută de la FIPS-ed) dotate cu mini-căsuţe din lemn cu două paturi şi cazarmament grupuri sani-tare ecologice drum de acces perimetral bazinului

pietruit facil pentru orice tip de autovehicul membrii comisiei au afirmat că standardele acestui bdquocarpo-dromrdquo sunt unice icircn Europa S-a punctat icircn plus la bdquoimpresia artisticărdquo prin cantitatea şi calitatea captu-rilor cu o frecvenţă incredibilă care i-a uimit pe evalu-atori Dovadă cele aproape 15 tone de peşte capturat pe durata celor 72 ore de concurs Este adevărat că icircn afara boicotului impus de APCR la această competiţie au participat cei mai buni pescari de crap din Romacirc-nia unii pentru icircncununarea palmaresurilor perso-nale sau pentru premiile substanţiale puse icircn joc alţii din curiozitate pentru testarea unei noi locaţii apărute pe harta Europei S-au capturat 14954 kg de peşte prima echipă clasată a prins 76829 kg iar media a fost de 199 40 kg echipăMenţionăm prezenţa icircn concurs a trei echipe reprezentacircnd Republica Moldova şi a patru echipe din Bulgaria Au fost prezenţi şi delegaţi din Franţa şi Rusia care au făcut propriile constatări şi au prelevat probe de apă icircn vederea preparării de nade şi momeli adecvate zonei omologate pentru găzduirea eveni-mentului Interviurile acordate de cei doi delegaţi ai FIPS-ed posturilor PV-TV Fishing amp Hunting Neptun TV şi VPR prezente la solicitarea administra-torului au relevat surpriza acestora faţă de realitatea constatată icircn condiţiile icircn care printr-o corespondenţă tendenţioasă fuseseră preveniţi asu-pra unor bdquodeficienţe majorerdquo imaginare de altfel a pachetului de servicii şi a pistei de concurs Acţiunea s-a dovedit a fi icircncă o reuşită a AGVPS susţinută din plin de SC RIG SERVICE SA ndash Constanţa şi de CJ Constanţa pentru promovarea pescuitului sportiv competiţional şi a preocupărilor icircn acest do-meniu pe plan naţional şi internaţional continuacircnd tradiţia de 55 de ani de recunoaştere mondială a Romacircniei icircn această disciplină

MI

|Competiții

CAMPIONATUL MONDIAL DE PESCUIT SPORTIV LA CRAP ndash ROMAcircNIA 2012OMOLOGAREA INTERNAŢIONALĂ OFICIALĂ A LOCAŢIEI CORBU II ndash CONSTANŢA

Ilustrația autorului

PSRăspundem cu această ocazie şi unor articole denigra-toare apărute icircn presa halieutică prin compararea cu rezultatele obţinute icircn aşa numitul bdquocampionat naţionalrdquo paralel organizat de APCR pe acumularea Săruleşti Pentru comparaţie cele 33 de echipe participante au capturat un total de 2050 kg de peşte prima echipă clasată 25661 kg media fiind de 6212 kgechipă icircn condiţiile icircn care 6 echipe nu au prins nici un peşte

27|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări

APRECIERILE OFICIALILOR FIPS-ed ASUPRA CALITĂŢILOR PISTEI DE CONCURS CORBU II ndash CONSTANŢA

Aflat icircn locaţia care va găzdui cel de-al XIV ndashlea Cam-pionat Mondial de Pescuit Sportiv la Crap ndash Romacirc-

nia 2012 redactorul VPR a consemnat următoarele declaraţii

Domnul Antonio Gigli ndash consilier al preşedintelui FIPS ndash ed Ugo Claudio Matteoli pentru activitatea competiţională de pescuit la crap Am venit aici la indicaţiile Domnului Matteoli preşedintele Fips-ed Am venit fiind puţin sceptic de modul icircn care pista de concurs o să fie pregătită pentru un eveniment de talia Campionatului Mondial Am rămas uimit de modul icircn care cei de aici au rezolvat toate problemele organizatorice este o pistă de concurs excepţională sunt foarte plăcut impresionat De asemeni sunt impresionat de calitatea capturilor pe care cei care sunt acum icircn concurs le-au realizat s-au prins foarte mulţi crapi iar pista este una extrem de potrivită pentru Campionatul Mondial E de neimaginat să poţi prinde icircn 24 de ore de la icircnceputul

concursului 190 de capturi reprezentacircnd 350 kg de peşte Este incredibil Sunt foarte mulţumit de ce am găsit icircn Romacircnia Chiar aş

vrea să rămacircn aici dacă ar fi posibil Sunt uimit de ce aţi reuşit să faceţi aici Dacă mi-ar fi povestit cineva nu aş fi crezut Sunt mulţumit de calitatea peştelui n-am mai văzut ase-menea densitate de exemplare viguroase cu o medie a greutăţii atacirct de ridicată Nu pot decacirct sa-i felicit pe cei care s-au ocupat de organizarea acestei piste de concurs şi sunt sigur că o să rezulte un eveniment de care o sa-şi amintească toata lumea Icircn concluzie sunt foarte mulţumit de cum au decurs lucrurile de relaţia pe care noi cei de la Fips-ed am avut-o cu organizatorii cei care au dovedit că au abilitatea de a gestiona un asemenea eveniment cum este un Campionat Mondial aşa că le mulţumesc din partea celor de la Fips-ed şi felicit AGVPS din Romacircnia pentru alegerea făcută Domnul Guido Mazzarella căpitan al echipei Italiei de pescuit la crap dublu campion mondial Aveţi o organizare excelentă şi noutăţi pe care nu le-am văzut la alte campionate mondiale la care am asistat sau chiar am participatConstrucţiile au fost extrem de laborioase şi s-au făcut eforturi uriaşe tehnice şi materiale Criteriile impuse de regulamentul internaţional au fost respectate cu rigurozitate şi aveţi o pistă de competiţii unică icircn Europa Aşteptăm cu interes candidatura ţării dvs pentru găzduirea şi organizarea unor astfel de competiţii şi icircn anii următori

a consemnat Mugurel Ionescu

Ilustrația autorului

Dl Guido Mazzarella verifică standurile de concurs icircmpreună cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Dl Antonio Gigli detaliază aspectele tehnice cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Populare cu crapi Crap icircn minciog

|28 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Ihtiologie

Pe radiile celorlalte icircnotătoare sunt rar pete şi foarte palideColoritul este mai icircntunecat la populaţiile reofile Variabilitatea este foarte pronunţată Populaţiile din porţiunile superioare ale racircurilor au corpul mai alungit profilul dorsal mai puţin convex capul şi ochii relativ mai mari pedunculul caudal mai lung şi mai icircngust pectora-lele şi mustăţile mai lungi Lobii caudalei sunt mai ascuţiţi şi coloritul mai intens Populaţiile limnofile din pacircraiele macircloase şi cursul inferior al racircurilor au caractere opuse Icircn acelaşi racircu există o trecere gradată icircntre populaţia reofilă din amonte şi cea limnofilă din aval icircn anumite racircuri există populaţii cu caracter intermediar Icircn unele bazine de exem-plu Crişul Mic şi Someş există doar forma limnofilă pacircnă spre izvoare Ecologie Trăieşte icircn diverse categorii de racircuri lent sau moderat curgătoare preferă pacircraiele mici mai mult sau mai puţin macircloase din regiunea submontană sau colinară pre-cum şi cursul superior al racircurilor mici ce izvorăsc la cacircmpie Icircn racircurile mari este mai frecvent icircn partea superioară a cursu-lui lor mijlociu icircnsă nu atacirct icircn cursul principal al racircului cacirct icircn braţele laterale cu apă mai lentă Icircn cursul inferior al racircu-rilor mari devine tot mai rar icircn Dunăre nu ajunge niciodată Spre deosebire de celelalte specii ale genului trăieşte şi icircn ape stătătoare bălţi şi iazuri dar numai icircn acelea care au sau au avut legătură cu vreun racircu Icircn racircurile icircn care trăieşte icircn număr mare formează cacircrduri mici Reproducerea durează din mai pacircnă spre sfacircrşitul lui iulie Icrele sunt depuse icircn curent pe fund tare Se reproduce icircnsă şi icircn ape stătătoareDimorfismul sexual este slab marcat Tuberculii nupţiali s-au observat la masculi icircn rare cazuri şi sunt mărunţi Icircnotătoarele sunt mai lungi la masculi Hrana constă icircn primul racircnd icircn larve de insecte reofile (tricoptere efemeroptere mai rar tipulide tabanide) din amfi-pode viermi şi moluşte Consumă uneori şi alge din biodermă sau resturi vegetale Exemplarele pătrunse icircn bălţi consumă intens cladocereImportanţa economică este locală deşi carnea este gustoasăRăspacircndire geograficăTrăieşte icircn bazinele Dunării şi Histrului Icircn Germania şi Ce-hia are loc o integrare icircntre rasele obtusirostris şi gobio iar icircn sudul bazinului Dunării ndash Serbia Bulgaria ndash icircntre obtu-sirostris şi bulgaricus Icircn Romacircnia lipseşte icircn Dunăre şi bălţile ei Icircn rest există practic icircn toate racircurile şi pacircraieleEste semnalat pacircnă icircn prezent icircn Tisa şi Iza la Sighet Vişeu de la Vişeul de Sus la vărsare Bistriţa transilvăneană de la Bistriţa pacircnă la vărsare Icircn Someşul Mic trăieşte forma limnofilă din amonte de Gilău pacircnă la Dej şi icircn toţi afluenţii săi de asemenea icircn bazinul Crişurilor Icircn Mureş se găseşte sub forma reofilă de la Gheorgheni pacircnă la Tg Mureş icircn afluenţii Mureşului superior pacircnă la Tg Mureş icircn Arieş la Turda confluenţă cu Arieşul icircn Bega de la Margina la Timişoara icircn Caraş de la Carasova icircn aval icircn Nera (forma reofilă) din amonte de Bazovici pacircnă la vărsareIcircl găsim de asemenea icircn bazinul Jiului icircn Olt de la Miercurea Ciuc la Drăgăşani icircn Vedea de la izvoare pacircnă la Smacircrdinoasa (Teleorman) şi icircn ceilalţi afluenţi ai Ve-dei de la izvoare pacircnă la vărsare icircn Argeş de la Curtea de Argeş pacircnă la Bucureşti icircn Neajlov la Bălăria şi Co-mana (Giurgiu) icircn Dacircmboviţa de la Tacircrgovişte pacircnă la Bucureşti icircn Colentina şi afluenţii ei de la izvoare pacircnă icircn aval de Bucureşti icircn Ialomiţa din amonte de Tacircrgovişte pacircnă la confluenţa cu Prahova icircn Siret de la intrarea icircn ţară (fauna reofilă) pacircnă icircn aval de confluenţa cu Putna (forma limnofilă) icircn racircul Bacircrlad şi afluenţii săi de la izvoare pacircnă la vărsare precum şi icircn unii afluenţi

Dumitru GIUGIUCĂ

PorcuşorulGobio gobio obtusirostris ndash Valenciennes ndash 1844

Icircncadrare sistematică

- Ordinul Cypriniformes Goodrich 1909- Subordinul Cyprinoidei Berg 1940- Familia Cyprinidae Jordan şi Evermann 1896- Genul Gobio Cuvier 1817

Denumiri populare porcon corcodan ghivă givă mur-goi petroc pietroşelDescriere Corpul este moderat alungit şi comprimat lateral icircnălţimea sa reprezintă la exemplarele adulte din ape mai rapide 17-21 din lungimea corpului fără caudală iar la exemplarele din ape mai lente 18-26 din aceastaGrosimea reprezintă 80-85 din icircnălţime Profilul dorsal variază icircn funcţie de icircnălţime la exemplarele cu corpul icircnalt acest profil este puternic convex iar la cele cu corpul alungit convexitatea este mult mai redusă profilul dorsal apropiin-du-se de orizontală Profilul ventral este orizontal Lungimea capului reprezintă 24-29 din cea a corpului mediile fiind de aproximativ 26-27 la populaţiile reofile (din amonte) şi 26-269 la cele limnofile (din aval) Botul este scurt şi obtuz iar lungimea lui reprezintă 85-12 din lungimea corpului Botul este mai scurt decacirct spaţiul post-orbital Gura este inferioară semilunară deschiderea ei ajunge sub nări iar inserţia mandibulei sub icircnceputul sau sub prima jumătate a ochiului Ochii sunt mici depărtaţi şi privesc lateral diametrul lor reprezintă la adulţi 42-73 din lungimea corpului la majoritatea populaţiilor limnofile şi 58-67 la majoritatea celor reofile Mustăţile sunt de lungime variabilă lungimea lor reprezintă la populaţiile reofile 65-105 din lungimea corpului şi 23-35 din cea a capului la aceste populaţii mustăţile ajung la nive-lul ochiului Pedunculul caudal este comprimat lateral icircnălţimea sa minimă fiind mai mare decacirct grosimea sa Lungimea pedun-culului caudal reprezintă la populaţiile reofile 20-25 iar la cele limnofile 19-24 din lungimea corpului icircnălţimea minimă reprezintă 7-11 din lungimea corpului şi 35-50 din cea a pedunculului caudal Spaţiul predorsal reprezintă 42-50 din lungimea corpului Marginea dorsalei este uşor concavă Caudala este moderat scobită cu cei doi lobi egali vacircrfurile lor fiind ascuţite la populaţiile reofile şi rotunjite la cele limnofile Vacircrful pec-toralelor la majoritatea exemplarelor nu ajunge inserţia ventralelor Inserţia ventralelor este situată puţin icircn urma inserţiei dorsalei cam sub prima radie divizată a acesteiaPieptul şi istmul sunt parţial sau chiar total acoperite cu solzi Colorit Partea dorsală este cenuşiu-verzuie icircnchisă iar capul este şi mai icircnchis Pe spate are 7-10 pete mici slab definite Pe flancuri are 7-10 pete icircntunecate de mărimi foarte variabile icircn general are 5 dungi longitudinale brun ndash negricioase Solzii liniei laterale sunt bordaţi cu negru avacircnd două pete negricioase una sub alta Faţa ventrală este alb-gălbuie Icircnotătoarele sunt incolore pe radiile dorsalei sunt 3 şiruri de pete negricioase pe cele ale caudalei sunt 4

29|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Echipamentul Pescarului

Pentru mine cel puţin a fost foarte greu la icircnceput să

decid ce echipament de pescuit la muscă ( FLY ) să achiziţionez ca să pot să icircnvăţ cacirct mai repede şi mai uşor tehnicile de lansare a şnurului şi bineicircnţeles să fie adecvat mărimii peştilor pe care icirci urmăresc şi dimensiunilor muştelor pe care o să le folosesc Deoarece cele mai multe partide de pescuit le desfăşor pe racircul Jiu care are lăţimi destul de mari am optat pentru o lansetă clasa 5 mulinetă clasa 5 şi şnururi clasa 4 şi clasa 5 Pentru că citisem icircn alte reviste dar şi pe internet că cea mai potrivită pen-tru un icircncepător este o lansetă cu acţiune ldquomai blacircndărdquo am ales o lansetă de acţiune MF adică me-dium-fast Ulterior am achiziţionat şi o lansetă clasa 6 mulinetă clasa 6-7 şi şnururi clasa 6 şi clasa 7 De data aceasta am ales lanseta de acţiune F adică fast La lanseta clasa 5 de acţiune MF icircncărcarea la lansările şnurului se realizează pe prima jumătate a lungimii lanse-tei iar la lanseta de clasa 6 de acţiune F icircncărcarea se realizează icircn zona de vacircrf Am pescuit cu am-bele lansete şi am folosit la lansări şi şnururi egale dar şi mai mici sau mai mari faţă de clasa lanse-tei Astfel am observat anumite particularităţi pentru fiecare lansetă icircn funcţie de clasa şnurului pe care icircl foloseam de mărimea muştelor şi de condiţiile meteo Pentru cazul icircn care am folosit lanseta clasa 5 de acţiune MF am execu-tat lansările mai lent ca să nu forţez lanseta şi să-i dau timp să se icircncarce

cacirct mai bine cu greutatea şnurului Cel mai impor-tant este că pentru un icircncepător lanseta cu acţiune MF nu ldquotaxeazărdquo atacirct de aspru greşelile la lansare Am folosit fără probleme şnurul clasa 5 cacirct şi pe cel de clasa 4 dar la cel de clasa 6 am observat că lanseta se icircncărcă prea mult la lan-sare şi există posibilitatea chiar să se rupă de aceea nu am mai folosit şnururi mai mari icircn clasă decacirct lanseta Şnurul de clasa 4 l-am folosit icircn special cacircnd am pescuit pe racircurile mai mici deoarece mi s-a părut că se ldquoaşeazărdquo pe apă mai discret iar pe cel de clasa 5 cacircnd am pescuit pe Jiu Pentru cazurile icircn care vacircntul avea intensificări mult mai bine s-a com-portat la lansări şnurul de clasa 5 Contrar anumitor păreri citite am observat că lansările la distanţă le execut mai bine cu şnurul de aceeaşi clasă cu lan-seta faţă de cel de clasă mai mică De asemenea nu am reuşit să execut

lansări corecte cacircnd am folosit muşte prea mari icircn special streamere sau nimfe supra lestate Pentru lanseta de cla-sa 6 cu acţiunea F am pu-tut executa lansările mai rapide deoarece aceasta se icircncarcă icircntr-un timp mai scurt sub greutatea şnurului Icircn schimb aceas-ta mă ldquotaxardquo mai aspru la greşelile de lansare Un avantaj la această lansetă a fost acela că am folosit şi şnurul de clasă mai mare fără să am probleme deose-bite la icircncărcare Lansările la distanţă au fost vizibil mai lungi faţă de cazul icircn care am folosit lanseta cu acţiune MF şi de aseme-nea lanseta cu acţiune F s-a comportat mai bine pe vacircnt Tot cu această lansetă am folosit fără probleme şi streamerele mari şi nimfele mai grele De obicei cacircnd pes-cuiesc pe racircuri mai mici folosesc lanseta clasa 5 cu şnurul de clasa 4 iar pen-tru Jiu şi bălți lanseta clasa 6 cu şnururile de clasa 6 şi cel de clasa 7 dar şi lan-

seta de clasa 5 cu şnurul de aceeaşi clasă Cacircnd urmăresc avatul sau alţi răpitori de talie mai mare folosesc numai lanseta de clasa 6 Totuşi lansetele cu acţiunea mai blacircndă adică cele care se icircncarcă icircn prima jumătate sau pe aproape toată lungimea preiau mai bine şocurile unui peşte mai mare şi protejează mai bine for-facul şi leader-ul Poate şi pentru faptul că de ani buni de zile am pescuit avatul icircn special la spinning şi am practi-cat un pescuit de viteză acum cacircnd ldquoam mai icircnvăţatrdquo cacirct de cacirct tehni-ca de lansare a şnurului icircmi place mai mult să pes-cuiesc ldquola flyrdquo cu lanseta mai rapidă adică cea cu acţiunea F ndash fast Icircn icircncheiere concluzia personală este că nu există o regulă strictă icircn a ne alege acţiunea lansetei fly cu care dorim să pescuim deoarece contează carac-terul firea dar şi ldquomacircnardquo (icircndemacircnarea) fiecăruia icircn parte Icircn schimb clasele lansetelor faţă de peştii pe care icirci urmărim şi celelalte reguli de echilibrare corectă a echipamentului trebuiesc respectate

Doru DINEA

CAcircTEVA OBSERVAŢII PERSONALE despre echipamentul de pescuitcu muştele artificiale

Ilustrația autorului

|30 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Agenda Pescarului

POPULAtildeRI CU PEAEligTI NOBILI IcircN BIHOR

CUM PAtildeSTRAtildeM PEAEligTII IcircN STARE PROASPAtildeTAtilde

La icircnceputul anului 2012 s-au făcut repopulări cu peşti nobili din speciile crap şi amur icircn lacurile licenţiate pentru acvacultură din patrimoniul AJVPS Bihor Ast-

fel deşi erau destul de bine populate lacurile Leş Fegernic Diosig Cristur şi-au primit noii oaspeţi peşti reproducători şi viitori reproducători astfel avem garanţia perpetuării spe-ciilor mult apreciate de pescarii de staţionar Cele peste 4 tone de peşti au fost lansaţi icircn cele mai bune condiţii tehnice alături de ştiucile mari din Leș ndash anul 2011 a fost marcat de o ştiucă de 12 kg - specie deversată tot de noi acum cacircţiva ani alături de plăticile ce au ajuns şi la 700 g bucata urmare a reproducerii naturale acţiune icircncepută acum 8 ani doar cu cacircteva exemplare de plătici reproducători au dovedit strate-

Tematica nu este o problemă pentru pescarii de pes-cuit staţionar deoarece juvelnicele de 2-3 metri lun-gime bine scufundate icircn apă vor ţine peştii vii pe

toată durata partidei Lansetiştii şi muscarii au icircnsă ne-voie de tehnici şi dotări e drept accesibile Aici aş insista puţin asupra necesităţii procurării unui coşuleţ de nuiele icircn care lansetistul ori muscarul icircşi pot ţine peştii icircn stare proaspătă pe toată perioada deplasării pe malul racircului In-sist pe această strămoşească metodă şi dotare icircntrucacirct uti-lizacircnd coşuleţul ce l-am moştenit şi care are cca 120 de ani mi-a asigurat icircntotdeauna păstrarea proaspătă a peştilor prinşi la muscă păstrăvi ori lipani mai puţin cleni pe care-i eliberez imediat Fizica icircşi are legile ei iar secretul bunei funcţionări a coşuleţului se bazează tocmai pe una dintre acestea -fenomenul de evaporare ndash deci implicit şi răcire Fără intenţia de a da lecţii iată cum procedez După ce am prins cacircţiva păstrăvi icirci eviscerez le scot branhiile şterg bine interiorul de sacircngele icircnchegat ce-i element toxic şi primul ce produce alterarea pun un praf de sare dintr-o solniţă cu orificii ce-o port icircn coşuleţ icircnvelesc peştii icircntr-un prosop de cacircnepă umectat şi icirci pun icircn coşuleţ La uscarea aproape completă a prosopului icircl reumectez astfel se reia fenomenul de evaporare-răcire ce durează cam 2 ore Pes-cuind la munte prefer partidele de după-amiază - seară iar cacircnd pescuiesc de dimineaţă şi am 1-2 păstrăvi legali la

gia cu efect icircn timp icircndelungat dar care asigură continuita-tea speciei icircn noul mediu De altfel şi şalăii din lacul Feger-nic vor fi tentaţia fiecărui undiţar Referindu-mă la această specie dispărută din Crişul Repede icircn perioada poluărilor industriale acum este bine reprezentată icircn racircu datorită unei acţiuni pe care am realizat-o icircn 1992 cacircnd icircn urma dezafectării pescăriei Martihaz am cules din iazurile ce ur-mau a fi desecate o cantitate de peste 2000 bucăţi strapazani - şalăi de 15-30 cm - pe care cu cacircţiva pescari sufletişti i-am transportat icircn mare viteză fără pierderi icircn racircul Crişul Repede zona de vest După cacircteva zile cu factorii locali am obţinut ridicarea stavilei de la punctul de priză vest astfel undele racircului au dus devale o populaţie de şalăi ce azi oferă exemplare de peste 5-6 kg Trebuie să menţionez public şi poate domnul ministru al agriculturii ne va icircnţelege nemulţumirea absurditatea faptului că şi icircn prezent salariaţi ai ANPA eliberează permisele de pescuit fără ca solicitanţii să fie membri ai vreunei asociaţii de pescari Această categorie de pescari fără a contribui cu nimic la menţinerea patrimo-niului piscicol devin paraziţi consumatori şi distrugători ai fondului piscicol natural al apelor publice

orele pracircnzului sub umbrarul arinilor ori brazilor icirci pun la copt icircntr-o spuză de jar Fie-mi permis să fac o paranteză şi să descriu reţeta rapidă Fac un foc mic din crengi us-cate pun 2-3 bucăţi mai grosuţe pentru o inima de jar Icircntre timp cacirct arde focul sărez puţin peştii evisceraţi introduc icircn interior cacircţiva muguri de brad cacircteva flori de cimbrişor o linguriţă de unt ori margarină icircnvelesc peştii icircntr-o folie de aluminiu şi icirci pun icircn spuza de jar şi cenuşa fierbinte După vreun sfert de ceas cacircnd aud uşoare pocnituri şi sfacircracircieli scot peştii icircmbrăcaţi icircn folie las să se răcească niţel şi cacircnd desfac folia izul de muguri de brad şi cimbrişor nu poate fi descris icircn cuvinte Niciodată acasă nu am reuşit asemenea bunătăţi pe care le-am icircnvăţat icircn bătracircna Marmaţie Din experienţa cacirctorva decenii de muscărit afirm cu toată responsabilitatea că utilizacircnd coşuleţul chiar şi la partide de spinning la bibani niciodată nu am avut peşti cu icircnceput de alterare Am văzut anul trecut un pes-car ce-şi ţinea cacircţiva cleni şi scobari icircnşiraţi pe o creangă de salcie ce aveau un aspect penibil de peşti spacircnzuraţi imagine ce nu poate fi comentată Cred că nu este nevoie să mai menţionez de dotările moderne de azi lădiţe frigorifice cu patroane ICE ori micile dar excepţionalele frigidere ce funcţionează la 12 volţi şi ţin o temperatură constantă de 1-2 grade celsius timp de cacircteva zile

TP

|Titus Pintea

FotoM Ionescu

31|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pe apele mapamondului

D acă ar fi să aleg un peşte care poate da satisfacţii constante de-a lungul sezonului de pescuit

pe continentul nord-american acesta ar fi cu siguranţă bass-ul sau aşa cum mai este numit bibanul americanCacircnd spunem biban gacircndul ne duce la pescuitul cu năluci pentru unii sau cu momeli natu-rale pentru alţii la peştii activi mai tot timpul sezonului cald chiar şi atunci cacircnd tempera-tura apei amorţeşte majoritatea celorlalte specii Pe continen-tul nord-american pe lacircngă ldquotradiţionalulrdquo biban pe care icircl găsim şi icircn apele europene pescarii pot prinde şi un bdquofrate mai marerdquo al acestuia bibanul ameri-can sau bass-ul Iar cacircnd spun ldquomarerdquo mă gacircndesc atacirct la talia semnificativ mai mare a exem-plarelor cacirct şi la spectaculozitatea pescuitului acestei specii Aici mă refer la faptul că este un peşte activ atacirct la temperaturi estivale normale ale apei cacirct şi la cele ce nu se icircnscriu icircn limitele bdquonormaluluirdquo fie ele scăzute sau ridicate Icircn plus varietatea largă de năluci şi momeli naturale la care bdquorăspunderdquo fără a face mof-turi icircl situează aş putea spune pe unul dintre primele locuri icircn clasamentul peştilor favoriţi ai pescarilor canadieni şi ameri-cani Un alt atu este acela al spectaculozităţii pescuitului icircn sine pornind de la varietatea de condiţii acvatice icircn care il găsim şi pacircnă la drilul presărat adesea cu salturi spectaculoase

şi scuturături energice din cap care vor rămacircne cu siguranţă icircntipărite icircn me-moria norocosului pescar Dar să le luăm pe racircndIcircl găsim icircn lacuri şi racircuri cu apă de adacircn-cimi diferite fără a fi foarte pretenţios la condiţiile de oxi-genare apele natu-rale fiind oricum su-ficient de curate pe continentul vecin Preferă adăpostul structurilor scu-fundate coame sau şanţuri bo-lovani trunchiuri rădăcini sau um-bra şi protecţia vegetaţiei ac-vatice atacacircnd din-spre adacircnc spre suprafaţă printre frunzele de nufăr sau brădişul des Patrulează adesea icircntre aceste structuri apăracircndu-şi teritoriul de potenţialii bdquoinvadatorirdquo putacircnd fi astfel prins şi la pescuitul la trenă Se hrăneşte cu aproape tot ce mişcă icircn apă fără să scape nici o oportunitate am prins bass chiar şi la boabă de porumb cacircnd dădeam după crap Atacă o varietate de năluci artificiale de la rotative şi oscilante şi pacircnă la voblere şi twistere Se pare icircnsă că are o atracţie deosebită la spinnerbait o combinaţie icircntre rotativă şi softbait o nălucă agreată şi de majoritatea pasionaţilor şi care aparent

folosite de multe ori pescarii preferă să ridice peştele di-rect din apă lăsacircnd la o parte minciogul Răspacircndirea largă a bibanului american alături de caracteristicile pescuitului său au făcut din acesta una din capturile preferate căutate şi apreciate de pescarii nord-

americani Adesea pentru a spori farmecul partidei pescarii aleg canoea pentru deplasare fapt ce le permite să pătrundă mai adacircnc icircn universul acestui peşte icircnlesnindu-le accesul icircn locuri unde bărcile cu motor nu pot pătrunde Faima speciei a depăşit deja de ceva timp ho-tarele continentului de origine bass-ul fiind icircntacirclnit tot mai des şi icircn apele europene unde a fost introdus şi unde continuă să cacircştige tot mai mulţi adepţi

MAC

poate salva reputaţia de pescar icircntr-o varietate de situaţii Lan-setele folosite sunt icircn general cu acţiune de mijloc de putere medie ce permit lansarea şi controlul nălucilor cu greutăţi icircntre 3-5 şi 7-10 grame Se fo-losesc fire monofilament 025-030 sau textile mai rezistente

la abraziune recomandate mai ales dacă pescuim icircn zone cu vegetaţie acvatică abundentă Se poate pescui atacirct de pe mal cacirct şi din barcă caz icircn care so-narul poate fi de mare ajutor mai ales dacă avem de-a face cu o apă necunoscută Drilul este destul de scurt bass-ul opunacircnd doar iniţial rezistenţă timp icircn care aşa cum spuneam sare spectaculos din apă scuturacircndu-şi energic capul Icircnţeparea este icircn majoritatea cazurilor sigură rateurile sunt rare dată fiind gura largă cu cartilagii tari mai ales icircn cazul basului cu gura mare Profitacircnd de acest lucru precum şi de rezistenţa firelor

BASS-UL AMERICAN

Ilustrația autorului

|32 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pagina muscarului

Similitudini şi diferenţe icircntre muşte de catalog şi cele tradiţionale

|Titus pintea

Am avut curiozitatea dar şi plăcerea să fac comparaţii icircntre muştele noastre tradiţionale cu care generaţii

de muscari romacircni au pescuit decenii la racircnd şi muştele din cataloagele străine DAM ORVIS BAYLEI etc Constat că diferenţele sunt notabile icircn colorit şi conformaţie uşor de constatat de pescarii ce-şi confecţionează muştele şi au experienţa anilor Icircn acest sens aş exemplifica prin cacircteva modele mai cunoscute şi folosite de muscarii noştri Icircn cataloage apare un tandem bine cu-noscut modelul March Brown bdquomalerdquo şi March Brown bdquofemalerdquo Primul se aseamănă cu musca noastră de arin icircnsă susţin că aceasta din urma este mai eficientă icircn perioada icircnceputului de sezon Am şi o posibilă explicaţie Icircn mai musca de arin este icircncă icircntr-un stadiu de dezvoltare incipientă şi de regulă zborul său icircncă slab se termină icircn apă deci pistruiatul primeşte fiind şi el moleşit din iarnă o muscă icircncă mică Dacă i-am oferi un March Brown din import de cele mai multe ori doar se mişcă din cotlonul său dar nu atacă păroasa arătare Dacă icircncercăm cu modelul bdquofemalerdquo aceasta se aseamănă cu musca de cara-bete la noi se mai numeşte şi bdquocaprardquo Insecta icircn mai este de-parte de a zbura doar icircn final de lună Deci bazacircndu-ne pe modelele noastre avem şanse mai bune Scuturacircnd icircn final de mai cacircteva crengi de arin am găsit icircncă muşte cleioase ce se prindeau de partea infer-ioara a frunzelor aspect ce-mi

confirmă cele afirmate anterior Dar făcacircnd şi probe de muşte eficiente pe aceeaşi apă peştii mi-au atacat mai des modelul indigen şi foarte slab pe cel de catalog un model original primit din partea campionului de muscă al Bavariei Modelul bdquofe-malerdquo a fost bun doar icircn iunie mai mult la cleni Icircnsă acest din urmă model legat pe cacircrlige mici nr 14-16 a fost bun la lipani cu menţiunea că era atacat icircn după-amiezile icircn care musca de carabete se ridi-

ca deasupra racircului Icircntr-o zi am primit un model francez o viespe sofisticată icircn construcţie ce avea picioruşe icircnnodate din barbule de pană de curcan greu de realizat fiind după aprecierea mea o muscă de lac denumită icircn catalog Danga Imago Aceasta la peştii noştri nu a reuşit sa stacircrnească interesul Dar reducacircndu-i bogata icircmbrăcăminte de perucă şi picioare am rămas oare-cum la o viespe roşie indigenă pe care cacircţiva cleni harnici au apucat-o ferm Icircn două săptămacircni cacirct am fost gazda campionului bavarez am văzut cum din cele cacircteva sute de muşte cu care a sosit nu mai ştia din care să lege la capăt ori pe săltătoare şi pierdea minute icircn şir cu alegerea acestora Astfel pe pacircracircul Finiş icircmi prezenta un model cu un nume pompos Grenwels Glory e drept muscă verde cum i-am sugerat dar icircncă nestudiată de irideii noştri Aşa se face că-n trei zile de muscărit din bdquostupulrdquo de artificiale

aduse nu a aflat modelul local Aşadar i-am dat cu teamă o muscă verde cu păr ciocolatiu cercuire fină gălbuie la care icircn final păstrăvii dar mai des li-panii Finişului din acei ani i-au oferit o partidă plăcută Pe lacul Lugaş ce are cleni frumoşi muştele irlandeze de lac nu au dat rezultate Am creat modelul pe un ac mult mai mic decacirct cel original fără picioruşe dar cu un abdomen pronunţat pe curbura cacircrligului pe un ac nr 12 cu tijă lungă Fiind zi de primăvară-vară mi-am luat varga de muscă şi-am ieşit icircn prima partida a anului pe Crişul repede icircntr-o zonă icircn care anul trecut am luat şi cleni dar şi curcubei Ca o observaţie meteorologică icircn 2 zile de la 8 grade la pracircnz aerul atmosferic arăta la umbră plus 21 grade derutacircnd oameni şi peşti Dar iată ce mi-am notat icircn carneţelul meu de pescar file ce de ani icircmi oferă plăcute aduceri aminte Ziua I-a soare şuvoiul sub barajul Lugaş o singură muscă de capăt March Brown bdquomalerdquo Lansez icircn şuvoaie line şi văd mişcare de peşte fără atac Rezultatul zilei un clean de 26 cm Ziua II-a ndash soare căldură plus 21 grade Pescuiesc pe şuvoiul de ieri cu o muscă de capăt model de bdquoarinrdquo corp arămiu codiţă din barbule de fazan perucă de potacircr-niche icircnchisă Rezultatul zilei 3 cleni peste 25 cm cinci juniori doi bibani ce i-am văzut icircntre doi bolovani sorindu-se Peşti sperioşi şi timizi icircn atac Am văzut un curcubeu ce a venit pacircnă sub muscă fără sa o apuce dar apa era aşa de curată icircncacirct e posibil să mă fi văzut Nu am putut pescui mai mult de-un ceas picioarele amorţindu-mi icircn apa icircncă rece Nu trag concluzii le las la latitudinea muscarului dar ştiu sigur că-n luna mai cleanul din zona

montană va ataca nebun bdquopotacircrnicheardquo deschisă oferind spectacolul atacu-lui din cacircrdul ce se soreşte sub arinii bătracircni Păstrăvii icircncă molateci vor sălta bine la minuscule bdquobaxmanurirdquo dar şi la delicatele bdquomosqui-tordquo Mai ştiu că noaptea din preziua dezlegării la munte a fost foarte lungă dar maşina parcă icircnţelegacircndu-ne dorinţa s-a grăbit spre apele de sus

FotoT Pintea

33|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|1 iunie

Mini sfaturi pentru mini pescari

IULIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30 31

DLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVSDLM

208305356451045136228321414509601643011101149235316408449533031118157349443536624008042139236

651746837944632721815905957

110112031305649738826913

1001104911331215618705749837931

10241107629724819918

1433152616241714131514091458154916421736182519141236131914061454153916261711175612541345143615271618170518011211130814041502

211622092311

-1857194920452134222422542343

-1913200120462134221922592351

-184119262109215622492337

-1854192620342131

536

542

549

556

2104

2100

2054

2047PP

LP

UP

LN

Icircncepem cu icircnceputul adică prezentarea elementelor de bază ale pescuitului cu undiţa Icircntre cele cinci componente ale undiţei vargă plută fir plumb şi cacircrlig trebuie să fie

armonie compatibilitate şi echilibru altfel undiţa nu va fi utilă la pescuit Chiar şi lanseta trebuie să icircndeplinească această regulă generală Imaginaţi-vă o vargă firavă cu un fir gros şi un carmac pentru prins somni sau o lansetă cu un tambur mic icircn care abia icircncap cacircteva spirale de nailon de un milimetru grosime iar lacircngă plumb două cacircrlige mici pentru bdquolibelulărdquo Cu ochiul minţii veţi vedea dezechilibrul şi lipsa de armonie Cumpăraţi din magazin mai multe categorii de vergi cacircrlige plute plumbi şi fire şi uniţi-le icircntr-un ansamblu armonios icircn concordanţă cu peştii care trăiesc icircn apa unde vreţi să pescuiţi Interesaţi-vă la pescarii localnici sau la prieteni care au mai pescuit icircn acea apă Peştii de mărime şi greutate bdquorecordrdquo nu se pun icircn bdquoecuaţierdquo hellipVarga o cumpăraţi icircn raport cu puterea voastră de macircnuire plutele le echilibraţi icircntr-o găleată plină cu apă adăugacircnd sau reducacircnd numărul de plumbişori pacircnă cacircnd 80 din plută intră sub apă iar 20 rămacircne icircn afară ţinacircnd seama şi de greutatea momelilor pe care le veţi folosiPescarii mici nu trebuie să plece singuri la pescuit şi mai cu seamă icircn sălbăticie ci icircnsoţiţi de părinţi rude vecini prieteni pescari de la care vor icircnvăţa tainele naturii şi pescuitului şi vor primi ajutor icircn caz de nevoie Tot de la aceştia vor icircnvăţa cum să macircnuiască o vargă de pescuit cum se oboseşte şi se scoate peştele din apă cum se agaţă icircn cacircrlig momeala şi cum se nădeşte locul de pescuit Copilaşii pescari trebuie să icircnceapă lecţiile de pescuit cu o singură undiţă şi să nu stea pe locul de pescuit aproape de icircnsoţitori Pentru a nu greşi niciodată icircn preziua plecării la pescuit scrieţi un program al zilei de pes-cuit din care să nu uitaţi notarea unor utilităţi şi din care să nu lipsească apa macircncarea facircşul pentru vacircnt şi ploaie momeli nada undiţa rucsacul şepcuţa ochelarii de soare polarizanţi juvelnicul şi bdquonoroculrdquo pentru ziua de pescuit Am glumit dar ştiu pe cineva care a ajuns pe malul unei bălţi după ce a uitat acasă cutia cu momeli sau altul care din grabă a lăsat lacircngă uşă husa cu uneltele de pescuit ratacircnd ziua de pescuit Se mai poate icircntacircmpla dar se poate evita Pentru a nu adormi pe malul apei copilaşii pescari trebuie să se culce seara devreme pentru că o partidă de pescuit icircncepe icircn zori cacircnd răsare soarele Dacă vă interesează şi alte taine ale pescuitului citiţi materialele publicate icircn revista VPR icircn fiecare număr lunar unde sunt prezentate pe lacircngă aventurile icircntacircmplările amin-tirile din viaţa pescarilor şi sfaturi privind metodele de pescuit reţete de nade şi momeli şi nu numai Cartea micului pescar a rămas deschisă la pagina nr 1 Pacircnă terminaţi studiile aveţi de acumulat un volum uriaş de cunoştinţe Dar nu vă speriaţi Pescuitul este o distracţie şi o competiţie ca orice sport Firicel icircntins

Valentin MALICIUC

IUNIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30

VSDLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVS

218259344433521035136234329418521619015103151239336431535629005049139233329411512618011105

756837924

10151112721819918

1012110512021303559644736824918

101611091213631728821912

1001104911361229527619

142915231609165817491302140915101611170817571839124313291419152016231726182919031211130914031453153916251721181912361327

2028210422122309

-195120242105215322362324

-1821191620012055214822462339

-1856195220452119215622432341

-18261909

533

531

531

528

2056

2100

2103

2104

LP

UP

LN

PP

Atenție la ora de vară

FotoM Ionescu

Prinse icircn capcanăORIZONTAL 1) Capcana trandafirului (sg) ndash Cei mai buni vacircnatori 2) Simtul ascutit al caprio-arelor ndash Bronzat natural 3) Curse ndash Incluse icircn club ndash Tariful dupa eliminarea celor cacircteva sute de metri patrati 4) A da cu marinimie ndash Pune capcana si fuge 5) Arma marilor profitori ndash Trimisa dupa inamic 6) Margine de tricolor ndash Cacircnd cifrele se aduna (pl) 7) Capcana ne-vazuta ndash Coada de taur 8) Sectiune dintr-un ficat ndash Un necunoscut ndash Formula de adresare ca pentru un vacircnator mai icircn vacircrsta 9) Gazul care se livreaza la tub ndash Deosebit de mic 10) Vacircnatori cu picioarele pe pamacircnt

VERTICAL 1) Are gust de ocna ndash A pune capcane 2) Capcane pentru lei (fig) 3) Miros fin ndash Salutul eroilor ndash Nod putin desfacut 4) Blana de lemur ndash Case carora li s-au dat spargeri 5) Locul unde te duc numai nevoile (reg) ndash Pense 6) Carne de cerb ndash Muscat de flacari ndash Seva 7) Se ia pe picioare ndash Fara grai ndash Fac parte din grup 8) Se aprinde foarte usor mai ales daca sar scacircntei 9) Pastrate icircn eter ndash Firisoare ndash Nasul cu belciug artizanal 10) A prinde temporar ndash Icircnghesuiti

Ion Mihaiu

Dezlegare VPR mai CAPACITATE-OTELITA-OF-NE-BR-RANI-SUDICA-T-G-T-RT-FURII-AP-APATI-CE-NAT-AB-UO-TURATIE-NO-ZONAL-VAR-RECITATORI

1

1

4

4

2

2

5

5

3

3

6

6

7

7

8

8

9

9

10

10

|34 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

AJVPS Hunedoara vinde căţei din rasa copoi ardelenesc de la Canisa Căpăţacircna Prenotări şi informaţii suplimentare la tel 0254215422

VAcircND armă de vacircnătoare cal1270 ţevi juxtapuse Bohler antinit Tel 0723300609

Mica publicitate

Pune la dispoziţia vacircnătorilor interesaţi următoarele categorii de căţei

bull o femelă din rasa jagdterrier icircn vacircrstă de 5 luni bull o femelă din rasa copoi slovac icircn vacircrstă de 2 luni bull un mascul din rasa brac german cu păr sacircr-mos icircn vacircrstă de 3 lunibull două femele metişi de copoi x jagdterrier icircn vacircrstă de 2 luni

Juvenilii sunt dehelmintizaţi şi vaccinaţi de două ori iar căţeii dehelmintizaţi şi vaccinaţi doar icircmpotriva parvovirozei Preţul de valorificare este de 500 leiexemplar cu TVA inclus Căţeii provin din părinţi selecţionaţi folosiţi cu rezultate excelente la vacircnătoare Dintre reproducători sunt scoşi la vacircnzare la acelaşi preţ următorii cacircini

bull un mascul de copoi ardelenesc icircn vacircrstă de 2 anibull o femelă de brac sacircrmos folosită la vacircnătoare icircn vacircrstă de 7 anibull o femelă de limier hanoveran folosită icircn teren icircn vacircrstă de 7 ani

Doritorii se pot adresa pentru achiziţii sau eventuale prenotări precum şi pentru alte informaţii d-lui Du-mitru Teodor la tel 0212708060 sau 0767817908

CANISA CERNICA

SC SURAKI SRL producător autorizat conform legislației europene icircn prelucrarea cărnii de vacircnat este interesată icircn achiziționarea vacircnatului mare icircn carcasă destinat producției de mezeluri comercializate sub marca ldquoTOLBA VAcircNĂTORULUIrdquo Oferim posibilitatea icircncheierii de contracte pe termen lung

Detalii la numerele de telefon 0752 525 142 sau 021 411 62 30

E-mail florinblidarescusurakiro sau surakisurakiro

wwwsurakiro

Page 20: VÂNĂTOAREA ÎN REUNIUNEA DE LUCRU VÂNĂTOAREA

|20 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

exprimat de autor pentru o scurtă incursiune printre cifrele interesante privind situaţia din titlul anunţat Mai icircntacirci vacircnatul dobacircndit icircn sezonul 1938 ndash 1939 (icircn ortografia originală)

Felul vacircnatului Numărul vietăţilor

icircmpuşcate

Cocoşi de mesteacăn 3

Lebede 6

Cerbi lopătari 18

Racircşi 19

Urşi 38

Ţapi negri 79

Hermeline 88

Cerbi 136

Cocoşi de munte 246

Spurcaci 308

Bursuci 372

Dropii 533

Vidre 600

Lupi 860

Cocori 1152

Porumbei sălbatici 1203

Pisici sălbatice 1238

Jderi 1658

Căpriori 1743

Dihori 2815

Mistreţi 3048

Nevăstuici 3583

Cacircrstei 4057

Fazani 18432

Vulpi 28191

Potacircrnichi 39996

Gacircşte sălbatice 40901

Becaţine 47690

Sitari 51235

Porumbei sălbatici 53281

Prepeliţe 250309

Raţe sălbatice 302230

Iepuri 1010000 Pentru a face un joc de cuvinte remarcăm ldquoprezenţa (icircn tabel) a unor absenţirdquo (din fauna actuală a ţării) referindu-ne la spurcaci şi dro-pii Ca să nu mai vorbim de specii la care nici nu visăm că ar putea fi pe lista speciilor vacircnate curent cocoşul

Documentat competent şi de-votat problematicii vacircnătorii autorul unei sinteze a două decenii de activi-tate vacircnătorească icircn Romacircnia MGr Romaşcanu ne icircnfăţişează o serie de concluzii statistice culese şi interpre-tate pentru intervalul de timp 1920 ndash 1940 Dar cartea sa laquo Vacircnătoarea icircn Romacircnia raquo nu este o culegere de cifre statistice reci mai degrabă o icircmpletire a simţămintelor autorului cu informaţia despre structura organizatorică a vacircnătorii asezonată cu informaţii per-tinente şi ilustrate despre răspacircndirea principalelor specii de vacircnat mare Apoi ni se icircnfăţişează pe specii icircntr-o ordine aparent aleatorie tot vacircnatul dobacircndit ce cei 28874 de vacircnători existenţi icircn sezonul de vacircnătoare 1938 ndash 1939 De fapt ordinea nu este chiar aleatorie deoarece fără a ţine cont de o prezentare laquo sistematică raquo a acestui vacircnat autorul icircl prezintă icircn ordinea crescătoare a numărului de exemplare vacircnate icircn sezonul icircn cauză cu intenţie declarată laquo ca cititorul să-şi poată da seama mai bine de felul şi cantitatea

vacircnatului icircmpuşcat icircn fiecare an icircn Romacircnia tipărim tabloul care urmează şi icircn care arătăm situaţia din sezonul 1938 ndash 1939raquo Deci tabloul icircn cauză este ilustrarea unei medii a vacircnatului dobacircndit anual de către vacircnătorii romacircni pentru intervalul de 20 de ani din perioada interbelică analizată Dar nu vom icircncepe cu cifrele reci ndash ca toate cifrele ndash ci vom reproduce scurte referiri la gacircndurile pline de sensibilitate ale autorului faţă de nobila icircn-deletnicire a vacircnătorii din care transpare preţuirea sa deopotrivă pentru vacircnat şi vacircnători ca şi pentru sfacircnta natură care ne icircnconjoară Icircn această privinţă icircn scurte simple dar pline de simţire cuvinte autorul strecoară vibrante sfaturi de etică şi corec-titudine vacircnătorească Fapt mai puţin obişnuit icircntr-o lucrare cu caracter statistic dar care nu icirci scade ci icirci sporeşte valoarea De asemeni autorul icircşi exprimă respectul cuvenit pentru vacircnătorii

cu sacircnge regal laquo Ferdinand I-iu raquo şi laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu raquo pe care icirci citează (am păstrat ortografia şi formularea originală) După cum spuneam vom icircn-cepe cu acele gacircnduri pline de sensi-bilitate ale autorului icircn ordinea icircn care ni le reamintimFăcacircnd referire la cugetarea mare-lui icircmpărat Maximilian icircn laquo Cartea secretă a vacircnătorii raquo conform căreia icircşi povăţuia astfel urmaşii laquo pe tine Principe al Austrieite sfătuesc să ieşi la vacircnătoare cacirct se poate de des să cutreieri icircnsuţi locurile cacirct mai mult fiindcă numai icircn felul acesta poate un principe să-şi cunoască icircntradevăr ţararaquo (ortografia originală) Şi mai departe laquoAdevărul exprimat icircntr-o formă aşa de simplă icircn aceste puţine cuvinte a fost ieri pentru Regele Fer-dinand I-iu şi este astăzi pentru Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu principalul izvor al dragostei pentru vacircnătoare raquo (ortografia originală) Revenind la Regele Ferdinand I-iu (sic ) reproduce versurile regale care tălmăcesc laquo dra-gostea Sa neţărmurită faţă de tot ce a zidit Dumnezeu raquo astfel laquo Vacircnătorul are pururi un cuvacircnt de cinste dat Să cruţe şi să aibăn ocrotirea sa vacircnatul Căci făcacircnd o vacircnătoare precum esten lege sfatul Preamări-vom Creatorul prin făptura ce-a creat raquo (ortografia originală)Părăsim deocamdată tăracircmul poetic

vacircnAtildetoarea icircn romacircniaicircntre cele douAtilde rAtildezboaie mondiale

laquo istoria ne arată limpede că din cele mai vechi timpuri şi pacircnă icircn zilele noas-tre aproape toţi scoboricirctorii direcţi sau indirecţi ai icircndepărtaţilor conducători de neamuri au păstrat o dragoste nemărginită pentru vacircnătoare raquo

( Mihail Gr Romaşcanu)

|Mitică Georgescu

Regele Ferdinand I al Romacircniei

21|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

de mesteacăn lebăda vidra şi cocorul Atenţie la cifrele care icircnsoţesc aceste specii cărora le acordăm tot creditul remarcacircnd totodată minuţiozitatea cu care au fost redactate Lucrarea cuprinde şi cacircteva hărţi cu răspacircndirea cacirctorva specii de vacircnat mare inclusiv o prezentare simplificată a bonităţii terenurilor respective care evident nu se mai potrivesc cu situaţia actuală Astfel ursul şi-a extins arealul şi totodată a crescut şi densitatea icircn numeroase zone din acest areal Aceeaşi observaţie şi pentru cerb şi mai ales căprior acesta din urmă fiind figurat ca aproape inexis-tent icircn icircntreaga zonă sudică şi estică a ţării iar realitatea actuală este cu totul alta Din fericire Autorul ne prezintă şi o siuaţie a numărului de societăţi de vacircnătoare pe provincii istorice inclusiv numărul de vacircnători

Provinciaistorică

Numărul societăților

de vacircnătoare

Numărul membrilor

vacircnători

Banat 207 4580

Basarabia 69 3396

BucovinaCrişana şi 26 695

Maramureş 82 1858

Moldova 124 3298

Muntenia 208 7431

Oltenia 80 2331

Transilvania 206 7056

TOTAL 1036 32110

Icircntr-un stil agreabil şi cur-siv autorul face şi cacircteva observaţii

analitice asupra unor aspecte ale realizărilor din sectorul de vacircnătoare Icircncepe prin a elogia legea de vacircnătoare din anul 1921 al cărei părinte a fost considerat regele Ferdinand lege citată icircn Franţa anului 1934 ca fiind un model de inspiraţie pentru le-giuitorii francezi Icircn continuare M Gr Romaşcanu sintetizează aprecierea sa laquo Legea noastră de vacircnătoare nu se mărgineşte la statornicirea unor norme obliga-torii pentru vacircnător la organiza-rea terenului dat icircn arendă la măsurile privitoare la protecţia hrănirea şi icircmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a fau-nei noastre măsuri care cad icircn sarcina arendaşilor sau a propri-etarilor dar impune chiar Statu-lui obligaţii de natură să ajute la rezolvarea cacirct mai fericită a problemei populării cu vacircnat util a icircntregului teritoriu naţional raquo Cu idei de avangardă face consideraţii privind necesitatea introducerii unor obligativităţi care să ducă la icircnlăturarea consangvinizării (numind-o laquoincest prelungitraquo) şi propunacircnd icircmprospătarea sacircnge-lui icircn populaţiile de vacircnat mare Face şi aprecierea necesităţii completării pre-vederilor legale cu privire la vacircnatul migratorTrece icircn revistă rezultatele foarte bune şi diversificate luate icircn folosul vacircnatului din Domeniile Regale (Periş Scroviştea Gherghiţa Dobreşti Casa Verde şi Chişineu-Criş icircn privinţa com-baterii dăunătorilor crearea ogoare-lor şi plantaţiilor special pentru vacircnat desfăşurarea unui program com-plex de amenajare a fonduri-lor de vacircnătoare Referindu-se la vacircnătorile regale apreciază

File de istorie |

vioiciunea regelui Ferdinand şi atmos-fera agreabilă şi destinsă din preajma suveranului Apoi autorul comunică cifra de 1500 piese din tabloul unei singure zi de vacircnătoare ndash evident vacircnat mic ndash socotind că la un astfel de tablou ar fi fost cea mai slabă zi de vacircnătoare pentru ca la cea mai bună tabloul să fie de 4000 piese Aprecieri deose-bite face şi icircn privinţa MS Regele

Regele Mihai la o Vacircnătoare Regală icircn Banat 1933

Colonelul August von Spiess cel care a avut icircn administrare Terenurile Regale de Vacircnătoare

Regele Mihai cu un trofeu de cerb carpatin

( continuare icircn pag 23 )

|22 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

dar eficace icircnvăţată tot de la bietul tata Am pus cartuş numai pe ţeava dreaptă lucru care m-a determinat să fiu mai atent la primul foc spre satisfacţia Missei care a avut ce apor-ta Cacircnd soarele a icircnceput să scapete după dealuri prepeliţele au icircnceput să mişte după hrană nemairăbdacircnd are-tul iar noi avacircnd fiecare cacircteva păsări icircmpuşcate am pornit-o icircn şir indian spre casă Ne-am oprit la Relu unde cu sprijinul mamei lui Furcioaia cum icirci ziceam noi am pregătit apetisantele prepeliţe frigacircndu-le icircnvelite icircn foi de varză Mai tacircrziu peste ani cacircnd am ajuns vacircnător cu permis icircn regulă şi aveam brac bdquoproprietate personalărdquo am mai icircnvăţat cacircte ceva de la cacircine De pildă am icircnvăţat că uneori vacircnatul teafăr icircn aparenţă poate fi totuşi lovit de moarte şi că este recuperabil dacă tu vacircnător cu slabe simţuri omeneşti te ajuţi de un cacircine cu simţuri incom-parabil superioare Să povestesc icircnsă faptele aievea icircntacircmplate Mă aflam la pază de căprior icircn adacircn-cul pădurii După aproape o jumătate de ceas de aşteptare şi aprigă luptă cu ţacircnţarii mi se năzare că undeva la spate am auzit un vreasc trosnind Trag cu ochiul spre Heda brăcuţa cu păr sacircrmos de lacircngă mine şi o văd cu capul ridicat şi urechile ciulite Mă rotesc cu scaunul icircntr-un picior spre dreapta şi rămacircn cu gura căscată la un ţap bătracircn icircmpietrit ca şi mine icircn nemişcare cu ochii holbaţi icircn direcţia mea Orice gest pripit ar fi făcut să văd doar un salt graţios şi să aud un brăhnit care mi-ar fi arătat drumul pe care ţapul s-ar fi mistuit spre desime Văzacircnd icircnsă că nu e nicio nădejde ca sălbăticiunea să plece capul spre iarba grasă m-am decis să trag Doar pen-tru asta venisem Ridicacircnd carabina milimetru cu milimetru am dibuit cum am putut spata animalului şi am slobozit cu destulă stacircngăcie un foc Nici o nădejde - icircmi zic ndash am tras pe alături Căpriorul dispăru icircn desime iar Heda care nu icircmplinise anul-icircncă icircncepu să caute vijelios icircn jurul meu ca la cacircmp Negăsind nici un vacircnat de aport nici urmă de vacircnat rănit se trase curacircnd lacircngă mine Fluieracircnd a pagubă mi-am aprins o ţigară şi după adunarea acareturilor cu care venisem am luat-o la vale Trecacircnd cu prepelicarul la curea pe la locul unde ţapul icircmi bdquopozaserdquo bag de

Fără intenţia de a brava icircn faţa cuiva sau de a impre-siona pe cineva trebuie să vă mărturisesc că nu am putinţa de a elucida măsura icircn care

au contribuit niscaiva gene atavice și bdquobiotopulrdquo atacirct de propice icircn care am deschis ochii ndash mica localitate Hăghig de lacircngă Braşov unde părinţii mei pasionați vacircnători şi mari iubitori de cacircini sau şi una şi alta ndash la declanşarea icircn mine a instinctelor vacircnătoreşti Icircn anii de şcoală urmaţi la liceul Andrei Şaguna din Braşov m-am pomenit icircntr-o bună zi bdquoicircmprumutacircndrdquo gioarsa tatălui meu - cea cu ţevi de damasc şi cu cocoaşe exterioare - şi furişacircndu-mă prin dosuri de grădini din Scheii Braşovului spre locul unde icircl zărisem pe urechilă Au urmat şi alte tenta-tive asemănătoare fără bdquoeficienţă economicărdquo din diverse cauze bdquotehnicerdquo inerentei vacircrsteiPentru susţinerea afirmaţiilor făcute sunt dator să arăt care este motivul pentru care iubesc atacirct de mult cacircinii de vacircnătoare şi de ce icircncă de copil am fost atras de această icircndeletnicire sportivă de suflet vacircnătoarea Ce-lor care mi-au pus această icircntrebare le-am răspuns icircn mod constant icircn felul următor părinţii mei aveau permanent icircn ogradă 3-4 cacircini de vacircnătoare Practic am crescut alături de cacircinii de vacircnătoare pe care i-am icircndrăgit i-am icircnţeles şi i-am apreciat pentru deosebitele lor calităţi Mai tacircrziu adolescenţa mi-am petrecut-o icircn prima canisă icircnfiinţată de AGVR icircn pădurea Băneasa-Tunari lacircngă

capitală unde tatăl meu era coor-donatorul crescătoriei ajutacircndu-l icircn multiplele treburi legate de creşterea icircngrijirea şi dresajul cacircinilor existenţi icircn număr de 60-70 capeteDin noianul amintirilor se desprind cele mai dragi păţanii la care mă gacircn-desc cu duioşie şi evlavie Am credinţa că cele mai scumpe amintiri ale tre-cutelor isprăvi vacircnătoreşti sunt cele icircn care am fost alături de credinciosul patruped nelipsit părtaş fără pretenţii al succeselor cinegetice ndash cacircinele de vacircnătoare O icircntacircmplare reală s-a petrecut pe cacircnd eram abia un macircndru licean Nu aveam mai mult de 15 ani Savuram icircn tihnă ultima parte a vacanţei mari la casa părintească din Hăghig localitate icircnşirată pe malul drept al Oltului Deşi macircnuiam binişor arma de vacircnătoare de calibru 20 moştenită de la biata mama trăgacircnd acum promiţător şi la zbor pacircnă icircn acea zi nu apucasem să o probez la pitpalacihellip Icircl icircnsoţisem pe tata de cacircteva ori ca simplu gentaş la astfel de vacircnători bdquonerentabilerdquo după părerea vacircnătorilor localnici Era ziua de 25 august a anului respectiv cam al doilea după rdquoeliberarea glorioasărdquo a ţării noastre Tocmai gătam obişnuitul program de bălăceală icircn Olt icircmpreună cu prietenii mei nedespărţiţi Relu Fur-cea şi Sandu Cucu Plin de iniţiativă Relu a fost cel care a propus să bdquodibăcimrdquo ceva prepeliţe pe care apoi să le preparăm la el acasă Idee adoptată rapid şi icircn unanimitate Ne-am echipat fiecare pe cacirct posibil mai vacircnătoreşte am luat flinta tolba cu

cartuşe şi pe Miss căţeaua brac cu păr scurt şi am tulit-o prin fundul grădinii Terenul de vacircnătoare care de altfel icircn-cepea icircndată după gardul grădinii era format din lunca inundabilă a Oltului o icircntinsă păşune presărată cu bălţi străjuite de trestie şi stuf icircnsoţit para-lel de o facircşie lată de cacircţiva kilometri de coline domoale După un mers voinicesc de 10-15 minute icircn direcţia Arinului o comună vecină sub bătaia soarelui dogori-tor ne-am trezit icircn mijlocul holdelor de sfeclă de zahăr bine icircmbrăcate cu mohor al miriştilor năpădite de mur sălbatic şi al celor de cucuruz Pacircnă să ne dezmeticim căţeaua care icircşi cunoştea bine meseria a şi icircnceput să caute icircn zig-zag icircnaintea noastră Nu după mult timp Miss cade icircn aret cu piciorul din faţă icircn aer şi cu capul sucit spre mine Am ocolit căţeaua prin faţă aşa cum văzusem că procedează tatăl meu şi am avansat spre locul unde consideram să este pitulată prepeliţa Spre mirarea noastră a ţacircşnit un vătui care a luat-o spre deal Miss a simu-lat o urmărire de 15-20 metri ba a şi chefnit de două ori după care s-a icircntors cuminte şi a continuat să caute mai departe icircn galopul ei domol dar constant Toţi trei urmăream cu icircnfrigurare mişcările căţelei După 5 minute o vedem pe Miss bătacircnd agitată din coada-i ciuntă după cacircţiva paşi rămacircnacircnd ca trăsnită de mirosul vacircnatului prins icircn nasul ei fin Am pro-cedat ca şi icircnainte dar pasărea a con-tinuat să rămacircnă nemişcată răbdacircnd atacirct aretul cacirct şi intervenţia mea care loveam cu piciorul icircn vegetaţia din faţa lui Miss Numai după ce am comandat bdquosaltărdquo şi Miss s-a repezit icircn icircncacirclcitura de vreji de mur a săltat o prepeliţă cacirct toate zilele atacirct de grasă icircncacirct părea că aripile-i mici cu greu icirci asigură propulsia Au urmat două bubuituri scurte şi puternice un formidabil nor de fum şi apoi s-a aşternut liniştea Sandu a fost cel care a strigat că a văzut zburătoarea plecacircnd sănătoasă Eu deşi după focurile pripite n-am mai putut zări pasărea mi-am dat seama că am ratat-o după privirea dojeni-toare a căţelei După ce am dat vina pe trăgacele care scapă prea uşor m-am angajat să nu mai arunc focurile atacirct de aproape şi să trag numai după ce pitpalacul ajunge la distanţa de 25-30 metri Uşor de zis greu de respectat M-am redresat numai după ce am aplicat icircn practică metoda simplă

O pasiune moștenită VAcircNĂTOAREA CU CAcircINE

| Chinologie vacircnătorească

23|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

oprim aici cu aceste icircntrebări de bun simţ a căror valabilitate poate există şi aziDupă ce apreciază rolul şi importanţa jandarmeriei de vacircnătoare cre-ate şi prezintă succint activitatea laborioasă a Direcţiei Vacircnătorii Mi-hai Gr Romaşcanu icircşi exprimă ideea necesităţii unei educaţii icircn sprijinul naturii şi a vieţuitoarelor ei laquo Fără teama de a greşi susţinem cu tărie ideea că propaganda pentru ocrotirea vacircnatului ar trebui să icircnceapă din clasele primare micii şcolari urmacircnd să fie icircndemnaţi ca icircn locul praştiei şi al pietricelelor să poarte icircn buzu-nare grăunţe sau făracircmituri de pacircine pentru hrana nevinovatelor păsări ale cerului care icircndură frig şi foame icircn timpul iernilor grele Paralel cu această acţiune energică icircn sufletul omului matur urmează să se sădească dragostea pentru toate vieţuitoarele nevătămătoare printr-o continuă propagandă lămuritoare asupra foloa-selor pe care el le trage de pe urma lorraquo

Iată deci o carte ndash fereastră spre vacircnătoarea din Romacircnia icircn două de-cenii din răstimpul interbelic - scrisă nu de un profesionist al vacircnătorii ci de o mare personalitate a economiei romacircneşti autor a cacirctorva zeci de lucrări de analiză icircn cacircteva din cele mai diferite sectoare economice şi industriale A fost comisar general al Comisariatului General al Preţurilor din Ministerul Economiei Naţionale arestat icircn bdquoNoaptea demnitarilorrdquo din 5 ndash 6 mai 1950 şi icircnchis la penitencia-rul GherlaDar claritatea cu care a privit şi anali-zat şi situaţia vacircnătorii icircn toate as-pectele ei materiale organizatorice de educaţie etică ni-l face contemporan

Mihai I icircn legătură cu atracţia Sa faţă de vacircnătoare laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu (ortografia originală) a fost iniţiat icircn arta vacircnătoarei icircncă din cea mai fragedă copilărie fiind astăzi cea mai mare nădejde pentru lumea vacircnătorească Luacircnd parte la mai toate vacircnătorile regale Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu icircmpuşcase icircncă de la vacircrsta de doisprezece ani majoritatea speciilor de vacircnat din ţară de la potacircrnichea şi fazanul din şesurile Dunării picircnă la macircndrul cerb al Carpaţilor Prin moştenirea calităţilor vacircnătoreşti ale familiei şi prin experienţa vacircnătorească pe care a făcut-o Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu este astăzi un vacircnător desăvacircrşit fala tagmei noas-tre iar viitorul vacircnătoresc al ţării este asigurat raquo (am icircncheiat citatul) Referindu-se la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic) Bucureştilor raquo autorul apreciază că laquo mii de cetăţeni din toate unghiu-rile ţării şi foarte mulţi străini au pu-tut admira cea mai frumoasă şi mai icircnălţătoare manifestare vacircnătorească pe care Romacircnia a cunoscut-o vreodatăraquo Aminteşte apoi de participarea Romacircniei la expoziţiile internaţionale de vacircnătoare de la Leipzig Berlin şi Paris care icircn opinia sa laquo au condus la consacrarea noastră definitivă icircn lumea vacircnătorească mondială raquo Către icircncheiere autorul face un re-chizitoriu societăţilor de vacircnătoare care nu icircşi icircndeplinesc obligaţiile faţă de vacircnat laquo Nu este destul că ne-am stracircns icircntro societate de prieteni că am luat icircn arendă terenuri pe care le cutreierăm gata icircn orice clipă să răpunem vieaţa animalelor sălbatice Ce ne-ar răspunde oare conducătorii acestor societăţi dacă i-am icircntreba cacircte capre iepuri potacircrnichi etc au adus pe terenuri de cacircnd le-au arendat şi pacircnă astăzi Au dat hrană icircn tim-pul iernii animalelor pentru ca să le uşureze traiul Cacircţi paznici au anga-jat şi care a fost activitatea lor Cacircte procese de braconaj au icircncheiat raquo Ne

Felul piese-lor expuse

Recordmondial

Premiul de

onoarePremiul

I-iuPremiulal II-lea

Premiul al III-lea

Totalulpremiilor

La sutădin total

Cerb - 11 38 53 28 130 3171

Căprior - 13 25 33 28 99 2415

Capră neagră 1 11 31 28 38 109 2659

Mistreţ - 2 3 10 22 37 902

Urs 1 3 11 5 4 24 585

Lup - 1 3 - 1 5 122Racircs - 1 1 2 2 6 146

TOTAL 2 42 112 131 123 410 100

Tabloul laquo premiilor laquo (medaliilor) obţinute la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic ) Bucureştilor raquo

seamă că Heda devine agitată bătea din coadă şi sforăia cu nasul pe jos de parcă ar fi urmărit cacircrsteiul Cacircnd i-am dat drumul din lesă a zbughit-o spre hăţiş icircn cu totul altă direcţie decacirct mi se păruse că a luat-o ţapul N-au trecut nici zece minute şi numai ce auzii lătrat pe loc icircntrerupt la scurte intervale de un gen de bocet necunoscut pentru mine Răzbătacircnd cu greu prin desime icircn direcţia căţelei spre totala mea surprin-dere mi-am găsit ţapul icircncă zvacirccnind din picioare care destul de bine lovit mai făcuse totuşi o sută-două de paşi prin tufărişul de nepătruns

NIC STRĂVOIU

|Nic Străvoiu

Foto 1 După o pacircndă la căprior petrecută cu 100 de ani icircn urmă Foto 2 Mama autorului icircn funcția de ajutor de dresor Foto 3 Nic Străvoiu icircn anii adolescenței petrecuți la Canisa AGVR

Ilustrația autorului

( urmare din pag 21 )

|24 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Francis Chevier icircn cartea sa ldquoNotre gastronomie est une culturerdquo (Gastronomia noastră este o

cultură) vorbește de bucătăria franțuzească care a fost inclusă icircn Patrimoniul Umanității După Chevier gastronomia nu este doar o pasiune ci un ldquomonumentrdquo al culturii francezilor Icircnsă obi-ceiurile de a macircnca și a bea bine nu sunt proprii Franței Numeroase alte civilizații se caracterizează printr-o gastronomie bogată și sofisticată din Ja-ponia pacircnă icircn Vietnam din Tailanda Iran sau Peru pacircnă icircn Italia și Maroc Să luam exemplul Chinei Această foarte veche și strălucitoare civilizație și-a dezvoltat cu mult icircnaintea Occidentului o artă de a trăi elegantă și subtilă icircn care gastronomia icircși avea locul de onoare Curțile diferitelor dinastii imperiale au urmărit să aducă pe mese gusturi dintre cele mai rafinate Dar nu toate societățile au știut să-și dezvolte un sistem culinar atacirct de ales Antropologul Claude Levi ndash Strauss a subliniat importanța resurselor icircn elaborarea unei gas-tronomii fine ldquoDacă arta gătitului constă așa cum pare icircn a asocia savorile mai multor substanţe alimentare pentru a le armoniza sau sublinia con-trastul se poate crede că toate popoarele lumii au fost capabile de a o descoperihellip Totuși nu este așa Fiindcă pentru a combina diferite produse trebuie să dispui de ele simultanrdquo Cu alte cuvinte este nevoie de o ofertă de bunuri alimentare foarte diversificată icircn același moment pen-tru a obține o combinație fericită de gusturi Am specificat cele de mai sus pentru a atrage atenţia asupra locului pe care icircl ocupă masa icircn viața noastră Nu icircntacircmplător i-am amintit pe francezi Pentru ei cele trei mese zilnice au o importanță specială şi urmăresc evoluția modului de viațăChiar dacă astăzi sunt mult mai scurte simplificate și adaptate la căutarea practicului mesele continuă să păstreze și altă dimensiune Ele reprezintă mo-mentul privilegiat de transmitere a valorilor de comunicare fiind creatorul legăturilor sociale

Icircn dorința de a da viață mesajului de mai icircnainte am considerat foarte potrivit să icirci fa-cem o vizită la ldquoCabana Vacircnătorilorrdquo domnu-lui Ștefan Bercea ndash maestru bucătar icircn arta

culinară și managerul acestui complex localizat la Predeal icircn Brașov La cei 50 de ani domnul Ștefan Bercea se bucură de un prestigios renume dovadă stacircnd palmare-sul impresionant de diplome obținute la cele mai importante concursuri internaționale dar și oaspeții de seamă care i-au trecut pragul sau pentru care a avut onoarea să găteascăCel mai important eveniment pentru care a gătit a fost summitul NATO din 2008 unde a servit un Duet de căprior cu fazan Printre oaspeții de seamă care i-au trecut pragul se numără Regele Mihai dar și președinții țării pe racircnd domnii Ili-escu Constantinescu și Băsescu Șirul VIP-urilor dar și vedetelor care l-au vizitat este lung A ținut totuşi să o amintească pe Teo Trandafir ndash care icirci este o bună prietenă și pentru nunta căreia a gătit icircn această lună un ceaun special din carne de căprior

Care este pe scurt drumul parcurs pacircnă a ajunge la ceea ce reprezintă azi Cabana VacircnătorilorȘB Cabana Vacircnătorilor era icircn anul 1986 doar un vis Pacircnă aici a fost multă muncă inclusiv icircn Germania şi Elveția unde am lucrat la diferite restaurante și unde am icircnvățat cum se gătește vacircnatul Revenit icircn țară cu banii cacircștigați și cu puțin noroc icircmpreună cu soția mea am cumpărat actualul restaurant și simțind nevoia să facem ceva special am considerat că este bine să des-chidem un restaurant cu specific vacircnătoresc cel cu specific romacircnesc existacircnd deja icircn apropiereLa icircnceput am adus rețetele cu sosuri din Germania pe care le pregăteam icircn special clienților cunoscători ce deveniseră fideli iar cei neobișnuiți cu astfel de gusturi au fost repede

cuceriți de preparatele din vacircnat De exemplu una dintre primele rețete este ospățul vacircnătorilor - o tocană din carne de cerb pe care am adaptat-o gustului romacircnesc prin agăugarea de ingredi-ente obișnuite - ceapă usturoi ardei ciuperci - toate acestea se pun icircntr-un bol ceramic se acoperă cu aluat și se dau la cuptor

Care este vacircnatul preferat pe care icircl gătiți Dar pe care vă place să icircl vacircnați ȘB Prefer să gătesc carnea de căprior pen-tru că este cea mai delicioasă icircnsă și carnea de cerb lopătar are calități deosebite Acum doi ani am avut prilejul să icircmpușc primul meu cerb lopătar undeva icircn zona Aradului la Chișineu ndash Criș Am rămas impresionat de cacirct vacircnat există acolo Vacircnătoarea a avut loc icircn perioada boncănitului iar acea zi icircmi va rămacircne icircn amintire pentru totdeauna Cacircnd am plecat spre locul de vacircnătoare și ne-am urcat icircn ob-servator era icircncă icircntuneric Se auzeau zgo-mote ciudate icircn jur Văzacircndu-mi nedumeri-rea paznicul m-a lămurit repede că suntem

ARTĂ ȘI PASIUNE

Ştefan Bercea Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi

Cofetarilor din Turism Romacircnia

25|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Interviul lunii|

fiu prezent la restaurant pentru că este nevoie de mine Am o armă Mauser calibrul 30-06 cu care am icircmpușcat căprior urs și cerb

Aveți doi fii Bogdan şi Dragoş Ne-ați mărturisit că mezinul familiei ndash Dragoș - vă calcă pe urme icircn ceea ce privește meseria și că icirci place să spună că s-a născut practic icircn bucătărie ȘB Dragoș este pasionat de gătit A urmat și un stadiu de pregătire la un restaurant din Elveția de unde s-a icircntors cu multe idei și cu un mare elan implicacircndu-se acum foarte serios icircn acest domeniu Anul trecut a participat la Tacircrgul Mon-dial de la Shanghai ndash China unde a fost foarte apreciat Tot Dragoș icircmi moștenește și pasiunea pentru vacircnătoare mă icircnsoțește de fiecare dată icircn călătoriile mele cinegetice și icircn curacircnd va susține examenul de vacircnător

Revenind la carnea de vacircnat puteți transmite cititorilor noștri cacircteva secrete și sfaturi utile Pentru că trebuie să recunoaștem gătitul vacircnatului dobacircndit este cel mai frumos omagiu pe care un vacircnător icircl poate aduce prăzii sale De exemplu care sunt secretele fezandării Ș B Se spune că tot vacircnatul se fezandează icircnsă nu este așa Doar carnea de vacircnat bătracircn sau cea care are miros mai intens trebuie să stea icircn baiț De exem-

plu eu nu pun carnea de căprior icircn baiț doar dacă fac pastramă sau dacă este vorba de un țap care are miros Icircn rest carnea de vacircnat se frăgezește se fezandează prin congelare icircmpachetacircnd-o foarte bine şi trăgacircnd-o icircn vid Cacircnd o scoatem o decongelăm la temperatura camerei Carnea de căprioară cel puțin se poate pregăti foarte simplu după ce este prăjită icircn unt ca un escalop se dă la o parte iar icircn untul care a rămas se adaugă 2-3 linguri de dulceață de afine sau de vișine puțin vin obținacircndu-se un sos delicios și foarte ușor de preparat Alt mod rapid de preparare carnea tăiată felii foarte subțiri este trasă icircn ulei de măsline icircn care am prăjit icircn prealabil puțin usturoi iar la sfacircrșit se adaugă sare și piperO rețetă mai nouă căprior cu bere neagră tot o influență din țările nordice Cubulețele de carne foarte fragede sunt trase icircn tigaie și stinse cu bere neagră Se agaugă un amestec de condimente (scorțișoară cuișoare puțin cimbru și foaie de dafin) Se servește cu crutoane de pacircine neagră și cu paste

Respectați icircntocmai rețeta sau inventați mereu ȘB Aceasta este arta bucătarului Trebuie să aibă imaginație și curaj să facă un preparat sau să icircl reinventeze

VPR

icircn toiul boncănitului și că acele zgomote sunt de fapt boncănitul cerbilor lopătari Odată cu ivirea primilor zori am putut vedea mai icircntacirci străpungacircnd ceața densă coarnele cerbi-lor Apoi ca o cortină ceața s-a ridicat și mi s-a oferit un spectacol uimitor icircn fața noastră se afla o turmă icircntreagă cacircteva sute de exem-plare A fost impresionat pentru că așa ceva nu mai văzusem niciodată ldquoE ușor să vacircnezi cerb lopătarrdquo- mi-am zis văzacircnd mulțimea icircnsă mai tacircrziu după trei zile de urmărire aveam să aflu că nu este tocmai ușor Foarte vigilente aceste animale dispar cacirct ai clipi iar exemplarele care rămacircn mai aproape icircn bătaia armei sunt din-tre cele tinere Așadar am așteptat momentul potrivit care se tot amacircna Am icircncercat să mă apropii prin pădure fără succes icircnsă Icircn ultima zi la sfatul paznicului am ales să mă apropii tacircracircș spre doi cerbi frumoși pe care icirci zărisem prin binoclu cam la 350 de metri Nu mai trăsesem niciodată la o distanță mai mare de 200 de me-tri nici vorbă de 300 dar era singura ocazie pe care o mai aveam Am mai icircnaintat cacircteva zeci de paşi am calculat o corecție potrivită pentru acea distanță și mi-am icircncercat norocul ldquoL-ați ratatrdquo icircmi spuse paznicul ldquoBa nu a căzut l-am văzut cum a căzut icircn focrdquo i-am răspuns Nu-mi venea să cred nici mie Cerbul lopătar căzuse icircn foc Cred că a fost și șansahellipMai am o amintire tot la vacircnătoare de cerb lopătar pe domeniile de la Charlota De această dată boncănitul se terminasehellip După ce am ales un mascul frumos din grup am ochit și am tras Spre marea uimire a mea și a paznicului icircmpușcasem o ciută Nu icircnțelegeam ce se icircntacircm-plase pentru că icircn cătare avusesem masculul Aruncacircnd o privire la cățiva metri de locul unde căzuse ciuta am văzut niște picături de sacircnge le-am urmat și la nici 20 metri am găsit și cer-bul Glonțul trecuse prin el și lovise ciuta care se aflase icircn spatele cerbului Deși pare o poveste vacircnătorească sunt sigur că și alți vacircnători mai puțin atenți pe direcția de tragere au avut parte de experiențe asemănătoare nu tocmai plăcute

Din ceea ce icircmi mărturisiți icircnțeleg că preferați vacircnatul mare Ce arme avețiȘB Vacircnătoarea la vacircnatul cu pene nu mă prea atrage Am fost de cacircteva ori la vacircnătoare de fazan icircnsă așa este aveți dreptate prefer vacircnacirc-toarea la vacircnat mare Iarna goana la mistreți deși aceasta se suprapune de multe ori cu zilele de sacircmbătă și duminică atunci cacircnd trebuie să

|26 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

După cum cunoaşteţi din numerele precedente ale VPR ca urmare a alocării Campionatului Mondial de Pescuit la Crap ndash 2012 către AGVPS

din Romacircnia Comitetul Director al FIPS ndash ed reunit la Roma icircn perioada 2-3 decembrie 2011 a examinat şi aprobat propunerea organizării evenimentului pe locaţia Corbu II ndash Constanţa administrat de SC RIG SERVICE SAAprobarea definitivă a fost totuşi condiţionată con-form uzanţelor şi procedurii acestui for decizional de inspectarea parcursului de către o comisie de omologare compusă din specialişti recunoscuţi şi acreditaţi de către FIPD-ed pentru această disciplină a pescuitului sportiv de competiţie Ca urmare a corespondenţei purtate s-a convenit ca inspectarea şi omologarea efectivă să se facă icircn perioada desfăşurării unei competiţii similare cu cea programată oficial Astfel a fost aleasă perioada icircn care s-a desfăşurat a XI-a ediţie a bdquoCupei RIGrdquo organizată de această dată icircn condiţii fără precedent

cu participarea a 75 de echipe formate din cacircte doi pescariAstfel icircn după-amiaza zilei de joi 17 mai delegaţia formată din domnii Antonio Gigli consilier al preşedintelui FIPS-ed Ugo Claudio Matteoli pentru pescuitul sportiv la crap şi Guido Mazza-rella căpitanul echipei Italiei de pescuit la crap dublă campioană mondială au fost preluaţi de echipa tehnică a AGVPS şi RIG SERVICE coordonată de dl Teodor Bentu vicepreşedinte al AGVPS cu probleme de pescuit Icircn perioada desfăşurării inspecţiei au fost evaluate toate criteriile de acredi-tare impuse de un eveniment de o ase-menea importanţă

Au fost apreciate icircn ordinea importanţei condiţiile de transport pacircnă icircn locaţia propusă spaţiile destinate festivităţilor de deschidere icircnchidere a competiţiei oficiale condiţii de cazare pensiune transport tur-retur pacircnă la pista de concurs sala de reuniuni a managerilor dotarea tehnică necesară preluării şi prelucrării rezultatelor afişajul electronic şi comuni-carea datelor amenajarea şi dotarea pistei de concurs densitatea populaţiei piscicole a bazinului şi frecvenţa capturilor Toate condiţiile preliminare au fost apreciate la super-lativ inclusiv costurile acestora propuse şi susţinute de administrator piesa de rezistenţă constituind-o amenajarea efectivă a pistei de concursPuşi icircn faţa unui parcurs amenajat pe trei sectoare de cacircte 25 de platforme consolidate şi pietruite cu dimensiunile de 15 x 10 m (derogare solicitată şi obţinută de la FIPS-ed) dotate cu mini-căsuţe din lemn cu două paturi şi cazarmament grupuri sani-tare ecologice drum de acces perimetral bazinului

pietruit facil pentru orice tip de autovehicul membrii comisiei au afirmat că standardele acestui bdquocarpo-dromrdquo sunt unice icircn Europa S-a punctat icircn plus la bdquoimpresia artisticărdquo prin cantitatea şi calitatea captu-rilor cu o frecvenţă incredibilă care i-a uimit pe evalu-atori Dovadă cele aproape 15 tone de peşte capturat pe durata celor 72 ore de concurs Este adevărat că icircn afara boicotului impus de APCR la această competiţie au participat cei mai buni pescari de crap din Romacirc-nia unii pentru icircncununarea palmaresurilor perso-nale sau pentru premiile substanţiale puse icircn joc alţii din curiozitate pentru testarea unei noi locaţii apărute pe harta Europei S-au capturat 14954 kg de peşte prima echipă clasată a prins 76829 kg iar media a fost de 199 40 kg echipăMenţionăm prezenţa icircn concurs a trei echipe reprezentacircnd Republica Moldova şi a patru echipe din Bulgaria Au fost prezenţi şi delegaţi din Franţa şi Rusia care au făcut propriile constatări şi au prelevat probe de apă icircn vederea preparării de nade şi momeli adecvate zonei omologate pentru găzduirea eveni-mentului Interviurile acordate de cei doi delegaţi ai FIPS-ed posturilor PV-TV Fishing amp Hunting Neptun TV şi VPR prezente la solicitarea administra-torului au relevat surpriza acestora faţă de realitatea constatată icircn condiţiile icircn care printr-o corespondenţă tendenţioasă fuseseră preveniţi asu-pra unor bdquodeficienţe majorerdquo imaginare de altfel a pachetului de servicii şi a pistei de concurs Acţiunea s-a dovedit a fi icircncă o reuşită a AGVPS susţinută din plin de SC RIG SERVICE SA ndash Constanţa şi de CJ Constanţa pentru promovarea pescuitului sportiv competiţional şi a preocupărilor icircn acest do-meniu pe plan naţional şi internaţional continuacircnd tradiţia de 55 de ani de recunoaştere mondială a Romacircniei icircn această disciplină

MI

|Competiții

CAMPIONATUL MONDIAL DE PESCUIT SPORTIV LA CRAP ndash ROMAcircNIA 2012OMOLOGAREA INTERNAŢIONALĂ OFICIALĂ A LOCAŢIEI CORBU II ndash CONSTANŢA

Ilustrația autorului

PSRăspundem cu această ocazie şi unor articole denigra-toare apărute icircn presa halieutică prin compararea cu rezultatele obţinute icircn aşa numitul bdquocampionat naţionalrdquo paralel organizat de APCR pe acumularea Săruleşti Pentru comparaţie cele 33 de echipe participante au capturat un total de 2050 kg de peşte prima echipă clasată 25661 kg media fiind de 6212 kgechipă icircn condiţiile icircn care 6 echipe nu au prins nici un peşte

27|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări

APRECIERILE OFICIALILOR FIPS-ed ASUPRA CALITĂŢILOR PISTEI DE CONCURS CORBU II ndash CONSTANŢA

Aflat icircn locaţia care va găzdui cel de-al XIV ndashlea Cam-pionat Mondial de Pescuit Sportiv la Crap ndash Romacirc-

nia 2012 redactorul VPR a consemnat următoarele declaraţii

Domnul Antonio Gigli ndash consilier al preşedintelui FIPS ndash ed Ugo Claudio Matteoli pentru activitatea competiţională de pescuit la crap Am venit aici la indicaţiile Domnului Matteoli preşedintele Fips-ed Am venit fiind puţin sceptic de modul icircn care pista de concurs o să fie pregătită pentru un eveniment de talia Campionatului Mondial Am rămas uimit de modul icircn care cei de aici au rezolvat toate problemele organizatorice este o pistă de concurs excepţională sunt foarte plăcut impresionat De asemeni sunt impresionat de calitatea capturilor pe care cei care sunt acum icircn concurs le-au realizat s-au prins foarte mulţi crapi iar pista este una extrem de potrivită pentru Campionatul Mondial E de neimaginat să poţi prinde icircn 24 de ore de la icircnceputul

concursului 190 de capturi reprezentacircnd 350 kg de peşte Este incredibil Sunt foarte mulţumit de ce am găsit icircn Romacircnia Chiar aş

vrea să rămacircn aici dacă ar fi posibil Sunt uimit de ce aţi reuşit să faceţi aici Dacă mi-ar fi povestit cineva nu aş fi crezut Sunt mulţumit de calitatea peştelui n-am mai văzut ase-menea densitate de exemplare viguroase cu o medie a greutăţii atacirct de ridicată Nu pot decacirct sa-i felicit pe cei care s-au ocupat de organizarea acestei piste de concurs şi sunt sigur că o să rezulte un eveniment de care o sa-şi amintească toata lumea Icircn concluzie sunt foarte mulţumit de cum au decurs lucrurile de relaţia pe care noi cei de la Fips-ed am avut-o cu organizatorii cei care au dovedit că au abilitatea de a gestiona un asemenea eveniment cum este un Campionat Mondial aşa că le mulţumesc din partea celor de la Fips-ed şi felicit AGVPS din Romacircnia pentru alegerea făcută Domnul Guido Mazzarella căpitan al echipei Italiei de pescuit la crap dublu campion mondial Aveţi o organizare excelentă şi noutăţi pe care nu le-am văzut la alte campionate mondiale la care am asistat sau chiar am participatConstrucţiile au fost extrem de laborioase şi s-au făcut eforturi uriaşe tehnice şi materiale Criteriile impuse de regulamentul internaţional au fost respectate cu rigurozitate şi aveţi o pistă de competiţii unică icircn Europa Aşteptăm cu interes candidatura ţării dvs pentru găzduirea şi organizarea unor astfel de competiţii şi icircn anii următori

a consemnat Mugurel Ionescu

Ilustrația autorului

Dl Guido Mazzarella verifică standurile de concurs icircmpreună cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Dl Antonio Gigli detaliază aspectele tehnice cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Populare cu crapi Crap icircn minciog

|28 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Ihtiologie

Pe radiile celorlalte icircnotătoare sunt rar pete şi foarte palideColoritul este mai icircntunecat la populaţiile reofile Variabilitatea este foarte pronunţată Populaţiile din porţiunile superioare ale racircurilor au corpul mai alungit profilul dorsal mai puţin convex capul şi ochii relativ mai mari pedunculul caudal mai lung şi mai icircngust pectora-lele şi mustăţile mai lungi Lobii caudalei sunt mai ascuţiţi şi coloritul mai intens Populaţiile limnofile din pacircraiele macircloase şi cursul inferior al racircurilor au caractere opuse Icircn acelaşi racircu există o trecere gradată icircntre populaţia reofilă din amonte şi cea limnofilă din aval icircn anumite racircuri există populaţii cu caracter intermediar Icircn unele bazine de exem-plu Crişul Mic şi Someş există doar forma limnofilă pacircnă spre izvoare Ecologie Trăieşte icircn diverse categorii de racircuri lent sau moderat curgătoare preferă pacircraiele mici mai mult sau mai puţin macircloase din regiunea submontană sau colinară pre-cum şi cursul superior al racircurilor mici ce izvorăsc la cacircmpie Icircn racircurile mari este mai frecvent icircn partea superioară a cursu-lui lor mijlociu icircnsă nu atacirct icircn cursul principal al racircului cacirct icircn braţele laterale cu apă mai lentă Icircn cursul inferior al racircu-rilor mari devine tot mai rar icircn Dunăre nu ajunge niciodată Spre deosebire de celelalte specii ale genului trăieşte şi icircn ape stătătoare bălţi şi iazuri dar numai icircn acelea care au sau au avut legătură cu vreun racircu Icircn racircurile icircn care trăieşte icircn număr mare formează cacircrduri mici Reproducerea durează din mai pacircnă spre sfacircrşitul lui iulie Icrele sunt depuse icircn curent pe fund tare Se reproduce icircnsă şi icircn ape stătătoareDimorfismul sexual este slab marcat Tuberculii nupţiali s-au observat la masculi icircn rare cazuri şi sunt mărunţi Icircnotătoarele sunt mai lungi la masculi Hrana constă icircn primul racircnd icircn larve de insecte reofile (tricoptere efemeroptere mai rar tipulide tabanide) din amfi-pode viermi şi moluşte Consumă uneori şi alge din biodermă sau resturi vegetale Exemplarele pătrunse icircn bălţi consumă intens cladocereImportanţa economică este locală deşi carnea este gustoasăRăspacircndire geograficăTrăieşte icircn bazinele Dunării şi Histrului Icircn Germania şi Ce-hia are loc o integrare icircntre rasele obtusirostris şi gobio iar icircn sudul bazinului Dunării ndash Serbia Bulgaria ndash icircntre obtu-sirostris şi bulgaricus Icircn Romacircnia lipseşte icircn Dunăre şi bălţile ei Icircn rest există practic icircn toate racircurile şi pacircraieleEste semnalat pacircnă icircn prezent icircn Tisa şi Iza la Sighet Vişeu de la Vişeul de Sus la vărsare Bistriţa transilvăneană de la Bistriţa pacircnă la vărsare Icircn Someşul Mic trăieşte forma limnofilă din amonte de Gilău pacircnă la Dej şi icircn toţi afluenţii săi de asemenea icircn bazinul Crişurilor Icircn Mureş se găseşte sub forma reofilă de la Gheorgheni pacircnă la Tg Mureş icircn afluenţii Mureşului superior pacircnă la Tg Mureş icircn Arieş la Turda confluenţă cu Arieşul icircn Bega de la Margina la Timişoara icircn Caraş de la Carasova icircn aval icircn Nera (forma reofilă) din amonte de Bazovici pacircnă la vărsareIcircl găsim de asemenea icircn bazinul Jiului icircn Olt de la Miercurea Ciuc la Drăgăşani icircn Vedea de la izvoare pacircnă la Smacircrdinoasa (Teleorman) şi icircn ceilalţi afluenţi ai Ve-dei de la izvoare pacircnă la vărsare icircn Argeş de la Curtea de Argeş pacircnă la Bucureşti icircn Neajlov la Bălăria şi Co-mana (Giurgiu) icircn Dacircmboviţa de la Tacircrgovişte pacircnă la Bucureşti icircn Colentina şi afluenţii ei de la izvoare pacircnă icircn aval de Bucureşti icircn Ialomiţa din amonte de Tacircrgovişte pacircnă la confluenţa cu Prahova icircn Siret de la intrarea icircn ţară (fauna reofilă) pacircnă icircn aval de confluenţa cu Putna (forma limnofilă) icircn racircul Bacircrlad şi afluenţii săi de la izvoare pacircnă la vărsare precum şi icircn unii afluenţi

Dumitru GIUGIUCĂ

PorcuşorulGobio gobio obtusirostris ndash Valenciennes ndash 1844

Icircncadrare sistematică

- Ordinul Cypriniformes Goodrich 1909- Subordinul Cyprinoidei Berg 1940- Familia Cyprinidae Jordan şi Evermann 1896- Genul Gobio Cuvier 1817

Denumiri populare porcon corcodan ghivă givă mur-goi petroc pietroşelDescriere Corpul este moderat alungit şi comprimat lateral icircnălţimea sa reprezintă la exemplarele adulte din ape mai rapide 17-21 din lungimea corpului fără caudală iar la exemplarele din ape mai lente 18-26 din aceastaGrosimea reprezintă 80-85 din icircnălţime Profilul dorsal variază icircn funcţie de icircnălţime la exemplarele cu corpul icircnalt acest profil este puternic convex iar la cele cu corpul alungit convexitatea este mult mai redusă profilul dorsal apropiin-du-se de orizontală Profilul ventral este orizontal Lungimea capului reprezintă 24-29 din cea a corpului mediile fiind de aproximativ 26-27 la populaţiile reofile (din amonte) şi 26-269 la cele limnofile (din aval) Botul este scurt şi obtuz iar lungimea lui reprezintă 85-12 din lungimea corpului Botul este mai scurt decacirct spaţiul post-orbital Gura este inferioară semilunară deschiderea ei ajunge sub nări iar inserţia mandibulei sub icircnceputul sau sub prima jumătate a ochiului Ochii sunt mici depărtaţi şi privesc lateral diametrul lor reprezintă la adulţi 42-73 din lungimea corpului la majoritatea populaţiilor limnofile şi 58-67 la majoritatea celor reofile Mustăţile sunt de lungime variabilă lungimea lor reprezintă la populaţiile reofile 65-105 din lungimea corpului şi 23-35 din cea a capului la aceste populaţii mustăţile ajung la nive-lul ochiului Pedunculul caudal este comprimat lateral icircnălţimea sa minimă fiind mai mare decacirct grosimea sa Lungimea pedun-culului caudal reprezintă la populaţiile reofile 20-25 iar la cele limnofile 19-24 din lungimea corpului icircnălţimea minimă reprezintă 7-11 din lungimea corpului şi 35-50 din cea a pedunculului caudal Spaţiul predorsal reprezintă 42-50 din lungimea corpului Marginea dorsalei este uşor concavă Caudala este moderat scobită cu cei doi lobi egali vacircrfurile lor fiind ascuţite la populaţiile reofile şi rotunjite la cele limnofile Vacircrful pec-toralelor la majoritatea exemplarelor nu ajunge inserţia ventralelor Inserţia ventralelor este situată puţin icircn urma inserţiei dorsalei cam sub prima radie divizată a acesteiaPieptul şi istmul sunt parţial sau chiar total acoperite cu solzi Colorit Partea dorsală este cenuşiu-verzuie icircnchisă iar capul este şi mai icircnchis Pe spate are 7-10 pete mici slab definite Pe flancuri are 7-10 pete icircntunecate de mărimi foarte variabile icircn general are 5 dungi longitudinale brun ndash negricioase Solzii liniei laterale sunt bordaţi cu negru avacircnd două pete negricioase una sub alta Faţa ventrală este alb-gălbuie Icircnotătoarele sunt incolore pe radiile dorsalei sunt 3 şiruri de pete negricioase pe cele ale caudalei sunt 4

29|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Echipamentul Pescarului

Pentru mine cel puţin a fost foarte greu la icircnceput să

decid ce echipament de pescuit la muscă ( FLY ) să achiziţionez ca să pot să icircnvăţ cacirct mai repede şi mai uşor tehnicile de lansare a şnurului şi bineicircnţeles să fie adecvat mărimii peştilor pe care icirci urmăresc şi dimensiunilor muştelor pe care o să le folosesc Deoarece cele mai multe partide de pescuit le desfăşor pe racircul Jiu care are lăţimi destul de mari am optat pentru o lansetă clasa 5 mulinetă clasa 5 şi şnururi clasa 4 şi clasa 5 Pentru că citisem icircn alte reviste dar şi pe internet că cea mai potrivită pen-tru un icircncepător este o lansetă cu acţiune ldquomai blacircndărdquo am ales o lansetă de acţiune MF adică me-dium-fast Ulterior am achiziţionat şi o lansetă clasa 6 mulinetă clasa 6-7 şi şnururi clasa 6 şi clasa 7 De data aceasta am ales lanseta de acţiune F adică fast La lanseta clasa 5 de acţiune MF icircncărcarea la lansările şnurului se realizează pe prima jumătate a lungimii lanse-tei iar la lanseta de clasa 6 de acţiune F icircncărcarea se realizează icircn zona de vacircrf Am pescuit cu am-bele lansete şi am folosit la lansări şi şnururi egale dar şi mai mici sau mai mari faţă de clasa lanse-tei Astfel am observat anumite particularităţi pentru fiecare lansetă icircn funcţie de clasa şnurului pe care icircl foloseam de mărimea muştelor şi de condiţiile meteo Pentru cazul icircn care am folosit lanseta clasa 5 de acţiune MF am execu-tat lansările mai lent ca să nu forţez lanseta şi să-i dau timp să se icircncarce

cacirct mai bine cu greutatea şnurului Cel mai impor-tant este că pentru un icircncepător lanseta cu acţiune MF nu ldquotaxeazărdquo atacirct de aspru greşelile la lansare Am folosit fără probleme şnurul clasa 5 cacirct şi pe cel de clasa 4 dar la cel de clasa 6 am observat că lanseta se icircncărcă prea mult la lan-sare şi există posibilitatea chiar să se rupă de aceea nu am mai folosit şnururi mai mari icircn clasă decacirct lanseta Şnurul de clasa 4 l-am folosit icircn special cacircnd am pescuit pe racircurile mai mici deoarece mi s-a părut că se ldquoaşeazărdquo pe apă mai discret iar pe cel de clasa 5 cacircnd am pescuit pe Jiu Pentru cazurile icircn care vacircntul avea intensificări mult mai bine s-a com-portat la lansări şnurul de clasa 5 Contrar anumitor păreri citite am observat că lansările la distanţă le execut mai bine cu şnurul de aceeaşi clasă cu lan-seta faţă de cel de clasă mai mică De asemenea nu am reuşit să execut

lansări corecte cacircnd am folosit muşte prea mari icircn special streamere sau nimfe supra lestate Pentru lanseta de cla-sa 6 cu acţiunea F am pu-tut executa lansările mai rapide deoarece aceasta se icircncarcă icircntr-un timp mai scurt sub greutatea şnurului Icircn schimb aceas-ta mă ldquotaxardquo mai aspru la greşelile de lansare Un avantaj la această lansetă a fost acela că am folosit şi şnurul de clasă mai mare fără să am probleme deose-bite la icircncărcare Lansările la distanţă au fost vizibil mai lungi faţă de cazul icircn care am folosit lanseta cu acţiune MF şi de aseme-nea lanseta cu acţiune F s-a comportat mai bine pe vacircnt Tot cu această lansetă am folosit fără probleme şi streamerele mari şi nimfele mai grele De obicei cacircnd pes-cuiesc pe racircuri mai mici folosesc lanseta clasa 5 cu şnurul de clasa 4 iar pen-tru Jiu şi bălți lanseta clasa 6 cu şnururile de clasa 6 şi cel de clasa 7 dar şi lan-

seta de clasa 5 cu şnurul de aceeaşi clasă Cacircnd urmăresc avatul sau alţi răpitori de talie mai mare folosesc numai lanseta de clasa 6 Totuşi lansetele cu acţiunea mai blacircndă adică cele care se icircncarcă icircn prima jumătate sau pe aproape toată lungimea preiau mai bine şocurile unui peşte mai mare şi protejează mai bine for-facul şi leader-ul Poate şi pentru faptul că de ani buni de zile am pescuit avatul icircn special la spinning şi am practi-cat un pescuit de viteză acum cacircnd ldquoam mai icircnvăţatrdquo cacirct de cacirct tehni-ca de lansare a şnurului icircmi place mai mult să pes-cuiesc ldquola flyrdquo cu lanseta mai rapidă adică cea cu acţiunea F ndash fast Icircn icircncheiere concluzia personală este că nu există o regulă strictă icircn a ne alege acţiunea lansetei fly cu care dorim să pescuim deoarece contează carac-terul firea dar şi ldquomacircnardquo (icircndemacircnarea) fiecăruia icircn parte Icircn schimb clasele lansetelor faţă de peştii pe care icirci urmărim şi celelalte reguli de echilibrare corectă a echipamentului trebuiesc respectate

Doru DINEA

CAcircTEVA OBSERVAŢII PERSONALE despre echipamentul de pescuitcu muştele artificiale

Ilustrația autorului

|30 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Agenda Pescarului

POPULAtildeRI CU PEAEligTI NOBILI IcircN BIHOR

CUM PAtildeSTRAtildeM PEAEligTII IcircN STARE PROASPAtildeTAtilde

La icircnceputul anului 2012 s-au făcut repopulări cu peşti nobili din speciile crap şi amur icircn lacurile licenţiate pentru acvacultură din patrimoniul AJVPS Bihor Ast-

fel deşi erau destul de bine populate lacurile Leş Fegernic Diosig Cristur şi-au primit noii oaspeţi peşti reproducători şi viitori reproducători astfel avem garanţia perpetuării spe-ciilor mult apreciate de pescarii de staţionar Cele peste 4 tone de peşti au fost lansaţi icircn cele mai bune condiţii tehnice alături de ştiucile mari din Leș ndash anul 2011 a fost marcat de o ştiucă de 12 kg - specie deversată tot de noi acum cacircţiva ani alături de plăticile ce au ajuns şi la 700 g bucata urmare a reproducerii naturale acţiune icircncepută acum 8 ani doar cu cacircteva exemplare de plătici reproducători au dovedit strate-

Tematica nu este o problemă pentru pescarii de pes-cuit staţionar deoarece juvelnicele de 2-3 metri lun-gime bine scufundate icircn apă vor ţine peştii vii pe

toată durata partidei Lansetiştii şi muscarii au icircnsă ne-voie de tehnici şi dotări e drept accesibile Aici aş insista puţin asupra necesităţii procurării unui coşuleţ de nuiele icircn care lansetistul ori muscarul icircşi pot ţine peştii icircn stare proaspătă pe toată perioada deplasării pe malul racircului In-sist pe această strămoşească metodă şi dotare icircntrucacirct uti-lizacircnd coşuleţul ce l-am moştenit şi care are cca 120 de ani mi-a asigurat icircntotdeauna păstrarea proaspătă a peştilor prinşi la muscă păstrăvi ori lipani mai puţin cleni pe care-i eliberez imediat Fizica icircşi are legile ei iar secretul bunei funcţionări a coşuleţului se bazează tocmai pe una dintre acestea -fenomenul de evaporare ndash deci implicit şi răcire Fără intenţia de a da lecţii iată cum procedez După ce am prins cacircţiva păstrăvi icirci eviscerez le scot branhiile şterg bine interiorul de sacircngele icircnchegat ce-i element toxic şi primul ce produce alterarea pun un praf de sare dintr-o solniţă cu orificii ce-o port icircn coşuleţ icircnvelesc peştii icircntr-un prosop de cacircnepă umectat şi icirci pun icircn coşuleţ La uscarea aproape completă a prosopului icircl reumectez astfel se reia fenomenul de evaporare-răcire ce durează cam 2 ore Pes-cuind la munte prefer partidele de după-amiază - seară iar cacircnd pescuiesc de dimineaţă şi am 1-2 păstrăvi legali la

gia cu efect icircn timp icircndelungat dar care asigură continuita-tea speciei icircn noul mediu De altfel şi şalăii din lacul Feger-nic vor fi tentaţia fiecărui undiţar Referindu-mă la această specie dispărută din Crişul Repede icircn perioada poluărilor industriale acum este bine reprezentată icircn racircu datorită unei acţiuni pe care am realizat-o icircn 1992 cacircnd icircn urma dezafectării pescăriei Martihaz am cules din iazurile ce ur-mau a fi desecate o cantitate de peste 2000 bucăţi strapazani - şalăi de 15-30 cm - pe care cu cacircţiva pescari sufletişti i-am transportat icircn mare viteză fără pierderi icircn racircul Crişul Repede zona de vest După cacircteva zile cu factorii locali am obţinut ridicarea stavilei de la punctul de priză vest astfel undele racircului au dus devale o populaţie de şalăi ce azi oferă exemplare de peste 5-6 kg Trebuie să menţionez public şi poate domnul ministru al agriculturii ne va icircnţelege nemulţumirea absurditatea faptului că şi icircn prezent salariaţi ai ANPA eliberează permisele de pescuit fără ca solicitanţii să fie membri ai vreunei asociaţii de pescari Această categorie de pescari fără a contribui cu nimic la menţinerea patrimo-niului piscicol devin paraziţi consumatori şi distrugători ai fondului piscicol natural al apelor publice

orele pracircnzului sub umbrarul arinilor ori brazilor icirci pun la copt icircntr-o spuză de jar Fie-mi permis să fac o paranteză şi să descriu reţeta rapidă Fac un foc mic din crengi us-cate pun 2-3 bucăţi mai grosuţe pentru o inima de jar Icircntre timp cacirct arde focul sărez puţin peştii evisceraţi introduc icircn interior cacircţiva muguri de brad cacircteva flori de cimbrişor o linguriţă de unt ori margarină icircnvelesc peştii icircntr-o folie de aluminiu şi icirci pun icircn spuza de jar şi cenuşa fierbinte După vreun sfert de ceas cacircnd aud uşoare pocnituri şi sfacircracircieli scot peştii icircmbrăcaţi icircn folie las să se răcească niţel şi cacircnd desfac folia izul de muguri de brad şi cimbrişor nu poate fi descris icircn cuvinte Niciodată acasă nu am reuşit asemenea bunătăţi pe care le-am icircnvăţat icircn bătracircna Marmaţie Din experienţa cacirctorva decenii de muscărit afirm cu toată responsabilitatea că utilizacircnd coşuleţul chiar şi la partide de spinning la bibani niciodată nu am avut peşti cu icircnceput de alterare Am văzut anul trecut un pes-car ce-şi ţinea cacircţiva cleni şi scobari icircnşiraţi pe o creangă de salcie ce aveau un aspect penibil de peşti spacircnzuraţi imagine ce nu poate fi comentată Cred că nu este nevoie să mai menţionez de dotările moderne de azi lădiţe frigorifice cu patroane ICE ori micile dar excepţionalele frigidere ce funcţionează la 12 volţi şi ţin o temperatură constantă de 1-2 grade celsius timp de cacircteva zile

TP

|Titus Pintea

FotoM Ionescu

31|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pe apele mapamondului

D acă ar fi să aleg un peşte care poate da satisfacţii constante de-a lungul sezonului de pescuit

pe continentul nord-american acesta ar fi cu siguranţă bass-ul sau aşa cum mai este numit bibanul americanCacircnd spunem biban gacircndul ne duce la pescuitul cu năluci pentru unii sau cu momeli natu-rale pentru alţii la peştii activi mai tot timpul sezonului cald chiar şi atunci cacircnd tempera-tura apei amorţeşte majoritatea celorlalte specii Pe continen-tul nord-american pe lacircngă ldquotradiţionalulrdquo biban pe care icircl găsim şi icircn apele europene pescarii pot prinde şi un bdquofrate mai marerdquo al acestuia bibanul ameri-can sau bass-ul Iar cacircnd spun ldquomarerdquo mă gacircndesc atacirct la talia semnificativ mai mare a exem-plarelor cacirct şi la spectaculozitatea pescuitului acestei specii Aici mă refer la faptul că este un peşte activ atacirct la temperaturi estivale normale ale apei cacirct şi la cele ce nu se icircnscriu icircn limitele bdquonormaluluirdquo fie ele scăzute sau ridicate Icircn plus varietatea largă de năluci şi momeli naturale la care bdquorăspunderdquo fără a face mof-turi icircl situează aş putea spune pe unul dintre primele locuri icircn clasamentul peştilor favoriţi ai pescarilor canadieni şi ameri-cani Un alt atu este acela al spectaculozităţii pescuitului icircn sine pornind de la varietatea de condiţii acvatice icircn care il găsim şi pacircnă la drilul presărat adesea cu salturi spectaculoase

şi scuturături energice din cap care vor rămacircne cu siguranţă icircntipărite icircn me-moria norocosului pescar Dar să le luăm pe racircndIcircl găsim icircn lacuri şi racircuri cu apă de adacircn-cimi diferite fără a fi foarte pretenţios la condiţiile de oxi-genare apele natu-rale fiind oricum su-ficient de curate pe continentul vecin Preferă adăpostul structurilor scu-fundate coame sau şanţuri bo-lovani trunchiuri rădăcini sau um-bra şi protecţia vegetaţiei ac-vatice atacacircnd din-spre adacircnc spre suprafaţă printre frunzele de nufăr sau brădişul des Patrulează adesea icircntre aceste structuri apăracircndu-şi teritoriul de potenţialii bdquoinvadatorirdquo putacircnd fi astfel prins şi la pescuitul la trenă Se hrăneşte cu aproape tot ce mişcă icircn apă fără să scape nici o oportunitate am prins bass chiar şi la boabă de porumb cacircnd dădeam după crap Atacă o varietate de năluci artificiale de la rotative şi oscilante şi pacircnă la voblere şi twistere Se pare icircnsă că are o atracţie deosebită la spinnerbait o combinaţie icircntre rotativă şi softbait o nălucă agreată şi de majoritatea pasionaţilor şi care aparent

folosite de multe ori pescarii preferă să ridice peştele di-rect din apă lăsacircnd la o parte minciogul Răspacircndirea largă a bibanului american alături de caracteristicile pescuitului său au făcut din acesta una din capturile preferate căutate şi apreciate de pescarii nord-

americani Adesea pentru a spori farmecul partidei pescarii aleg canoea pentru deplasare fapt ce le permite să pătrundă mai adacircnc icircn universul acestui peşte icircnlesnindu-le accesul icircn locuri unde bărcile cu motor nu pot pătrunde Faima speciei a depăşit deja de ceva timp ho-tarele continentului de origine bass-ul fiind icircntacirclnit tot mai des şi icircn apele europene unde a fost introdus şi unde continuă să cacircştige tot mai mulţi adepţi

MAC

poate salva reputaţia de pescar icircntr-o varietate de situaţii Lan-setele folosite sunt icircn general cu acţiune de mijloc de putere medie ce permit lansarea şi controlul nălucilor cu greutăţi icircntre 3-5 şi 7-10 grame Se fo-losesc fire monofilament 025-030 sau textile mai rezistente

la abraziune recomandate mai ales dacă pescuim icircn zone cu vegetaţie acvatică abundentă Se poate pescui atacirct de pe mal cacirct şi din barcă caz icircn care so-narul poate fi de mare ajutor mai ales dacă avem de-a face cu o apă necunoscută Drilul este destul de scurt bass-ul opunacircnd doar iniţial rezistenţă timp icircn care aşa cum spuneam sare spectaculos din apă scuturacircndu-şi energic capul Icircnţeparea este icircn majoritatea cazurilor sigură rateurile sunt rare dată fiind gura largă cu cartilagii tari mai ales icircn cazul basului cu gura mare Profitacircnd de acest lucru precum şi de rezistenţa firelor

BASS-UL AMERICAN

Ilustrația autorului

|32 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pagina muscarului

Similitudini şi diferenţe icircntre muşte de catalog şi cele tradiţionale

|Titus pintea

Am avut curiozitatea dar şi plăcerea să fac comparaţii icircntre muştele noastre tradiţionale cu care generaţii

de muscari romacircni au pescuit decenii la racircnd şi muştele din cataloagele străine DAM ORVIS BAYLEI etc Constat că diferenţele sunt notabile icircn colorit şi conformaţie uşor de constatat de pescarii ce-şi confecţionează muştele şi au experienţa anilor Icircn acest sens aş exemplifica prin cacircteva modele mai cunoscute şi folosite de muscarii noştri Icircn cataloage apare un tandem bine cu-noscut modelul March Brown bdquomalerdquo şi March Brown bdquofemalerdquo Primul se aseamănă cu musca noastră de arin icircnsă susţin că aceasta din urma este mai eficientă icircn perioada icircnceputului de sezon Am şi o posibilă explicaţie Icircn mai musca de arin este icircncă icircntr-un stadiu de dezvoltare incipientă şi de regulă zborul său icircncă slab se termină icircn apă deci pistruiatul primeşte fiind şi el moleşit din iarnă o muscă icircncă mică Dacă i-am oferi un March Brown din import de cele mai multe ori doar se mişcă din cotlonul său dar nu atacă păroasa arătare Dacă icircncercăm cu modelul bdquofemalerdquo aceasta se aseamănă cu musca de cara-bete la noi se mai numeşte şi bdquocaprardquo Insecta icircn mai este de-parte de a zbura doar icircn final de lună Deci bazacircndu-ne pe modelele noastre avem şanse mai bune Scuturacircnd icircn final de mai cacircteva crengi de arin am găsit icircncă muşte cleioase ce se prindeau de partea infer-ioara a frunzelor aspect ce-mi

confirmă cele afirmate anterior Dar făcacircnd şi probe de muşte eficiente pe aceeaşi apă peştii mi-au atacat mai des modelul indigen şi foarte slab pe cel de catalog un model original primit din partea campionului de muscă al Bavariei Modelul bdquofe-malerdquo a fost bun doar icircn iunie mai mult la cleni Icircnsă acest din urmă model legat pe cacircrlige mici nr 14-16 a fost bun la lipani cu menţiunea că era atacat icircn după-amiezile icircn care musca de carabete se ridi-

ca deasupra racircului Icircntr-o zi am primit un model francez o viespe sofisticată icircn construcţie ce avea picioruşe icircnnodate din barbule de pană de curcan greu de realizat fiind după aprecierea mea o muscă de lac denumită icircn catalog Danga Imago Aceasta la peştii noştri nu a reuşit sa stacircrnească interesul Dar reducacircndu-i bogata icircmbrăcăminte de perucă şi picioare am rămas oare-cum la o viespe roşie indigenă pe care cacircţiva cleni harnici au apucat-o ferm Icircn două săptămacircni cacirct am fost gazda campionului bavarez am văzut cum din cele cacircteva sute de muşte cu care a sosit nu mai ştia din care să lege la capăt ori pe săltătoare şi pierdea minute icircn şir cu alegerea acestora Astfel pe pacircracircul Finiş icircmi prezenta un model cu un nume pompos Grenwels Glory e drept muscă verde cum i-am sugerat dar icircncă nestudiată de irideii noştri Aşa se face că-n trei zile de muscărit din bdquostupulrdquo de artificiale

aduse nu a aflat modelul local Aşadar i-am dat cu teamă o muscă verde cu păr ciocolatiu cercuire fină gălbuie la care icircn final păstrăvii dar mai des li-panii Finişului din acei ani i-au oferit o partidă plăcută Pe lacul Lugaş ce are cleni frumoşi muştele irlandeze de lac nu au dat rezultate Am creat modelul pe un ac mult mai mic decacirct cel original fără picioruşe dar cu un abdomen pronunţat pe curbura cacircrligului pe un ac nr 12 cu tijă lungă Fiind zi de primăvară-vară mi-am luat varga de muscă şi-am ieşit icircn prima partida a anului pe Crişul repede icircntr-o zonă icircn care anul trecut am luat şi cleni dar şi curcubei Ca o observaţie meteorologică icircn 2 zile de la 8 grade la pracircnz aerul atmosferic arăta la umbră plus 21 grade derutacircnd oameni şi peşti Dar iată ce mi-am notat icircn carneţelul meu de pescar file ce de ani icircmi oferă plăcute aduceri aminte Ziua I-a soare şuvoiul sub barajul Lugaş o singură muscă de capăt March Brown bdquomalerdquo Lansez icircn şuvoaie line şi văd mişcare de peşte fără atac Rezultatul zilei un clean de 26 cm Ziua II-a ndash soare căldură plus 21 grade Pescuiesc pe şuvoiul de ieri cu o muscă de capăt model de bdquoarinrdquo corp arămiu codiţă din barbule de fazan perucă de potacircr-niche icircnchisă Rezultatul zilei 3 cleni peste 25 cm cinci juniori doi bibani ce i-am văzut icircntre doi bolovani sorindu-se Peşti sperioşi şi timizi icircn atac Am văzut un curcubeu ce a venit pacircnă sub muscă fără sa o apuce dar apa era aşa de curată icircncacirct e posibil să mă fi văzut Nu am putut pescui mai mult de-un ceas picioarele amorţindu-mi icircn apa icircncă rece Nu trag concluzii le las la latitudinea muscarului dar ştiu sigur că-n luna mai cleanul din zona

montană va ataca nebun bdquopotacircrnicheardquo deschisă oferind spectacolul atacu-lui din cacircrdul ce se soreşte sub arinii bătracircni Păstrăvii icircncă molateci vor sălta bine la minuscule bdquobaxmanurirdquo dar şi la delicatele bdquomosqui-tordquo Mai ştiu că noaptea din preziua dezlegării la munte a fost foarte lungă dar maşina parcă icircnţelegacircndu-ne dorinţa s-a grăbit spre apele de sus

FotoT Pintea

33|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|1 iunie

Mini sfaturi pentru mini pescari

IULIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30 31

DLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVSDLM

208305356451045136228321414509601643011101149235316408449533031118157349443536624008042139236

651746837944632721815905957

110112031305649738826913

1001104911331215618705749837931

10241107629724819918

1433152616241714131514091458154916421736182519141236131914061454153916261711175612541345143615271618170518011211130814041502

211622092311

-1857194920452134222422542343

-1913200120462134221922592351

-184119262109215622492337

-1854192620342131

536

542

549

556

2104

2100

2054

2047PP

LP

UP

LN

Icircncepem cu icircnceputul adică prezentarea elementelor de bază ale pescuitului cu undiţa Icircntre cele cinci componente ale undiţei vargă plută fir plumb şi cacircrlig trebuie să fie

armonie compatibilitate şi echilibru altfel undiţa nu va fi utilă la pescuit Chiar şi lanseta trebuie să icircndeplinească această regulă generală Imaginaţi-vă o vargă firavă cu un fir gros şi un carmac pentru prins somni sau o lansetă cu un tambur mic icircn care abia icircncap cacircteva spirale de nailon de un milimetru grosime iar lacircngă plumb două cacircrlige mici pentru bdquolibelulărdquo Cu ochiul minţii veţi vedea dezechilibrul şi lipsa de armonie Cumpăraţi din magazin mai multe categorii de vergi cacircrlige plute plumbi şi fire şi uniţi-le icircntr-un ansamblu armonios icircn concordanţă cu peştii care trăiesc icircn apa unde vreţi să pescuiţi Interesaţi-vă la pescarii localnici sau la prieteni care au mai pescuit icircn acea apă Peştii de mărime şi greutate bdquorecordrdquo nu se pun icircn bdquoecuaţierdquo hellipVarga o cumpăraţi icircn raport cu puterea voastră de macircnuire plutele le echilibraţi icircntr-o găleată plină cu apă adăugacircnd sau reducacircnd numărul de plumbişori pacircnă cacircnd 80 din plută intră sub apă iar 20 rămacircne icircn afară ţinacircnd seama şi de greutatea momelilor pe care le veţi folosiPescarii mici nu trebuie să plece singuri la pescuit şi mai cu seamă icircn sălbăticie ci icircnsoţiţi de părinţi rude vecini prieteni pescari de la care vor icircnvăţa tainele naturii şi pescuitului şi vor primi ajutor icircn caz de nevoie Tot de la aceştia vor icircnvăţa cum să macircnuiască o vargă de pescuit cum se oboseşte şi se scoate peştele din apă cum se agaţă icircn cacircrlig momeala şi cum se nădeşte locul de pescuit Copilaşii pescari trebuie să icircnceapă lecţiile de pescuit cu o singură undiţă şi să nu stea pe locul de pescuit aproape de icircnsoţitori Pentru a nu greşi niciodată icircn preziua plecării la pescuit scrieţi un program al zilei de pes-cuit din care să nu uitaţi notarea unor utilităţi şi din care să nu lipsească apa macircncarea facircşul pentru vacircnt şi ploaie momeli nada undiţa rucsacul şepcuţa ochelarii de soare polarizanţi juvelnicul şi bdquonoroculrdquo pentru ziua de pescuit Am glumit dar ştiu pe cineva care a ajuns pe malul unei bălţi după ce a uitat acasă cutia cu momeli sau altul care din grabă a lăsat lacircngă uşă husa cu uneltele de pescuit ratacircnd ziua de pescuit Se mai poate icircntacircmpla dar se poate evita Pentru a nu adormi pe malul apei copilaşii pescari trebuie să se culce seara devreme pentru că o partidă de pescuit icircncepe icircn zori cacircnd răsare soarele Dacă vă interesează şi alte taine ale pescuitului citiţi materialele publicate icircn revista VPR icircn fiecare număr lunar unde sunt prezentate pe lacircngă aventurile icircntacircmplările amin-tirile din viaţa pescarilor şi sfaturi privind metodele de pescuit reţete de nade şi momeli şi nu numai Cartea micului pescar a rămas deschisă la pagina nr 1 Pacircnă terminaţi studiile aveţi de acumulat un volum uriaş de cunoştinţe Dar nu vă speriaţi Pescuitul este o distracţie şi o competiţie ca orice sport Firicel icircntins

Valentin MALICIUC

IUNIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30

VSDLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVS

218259344433521035136234329418521619015103151239336431535629005049139233329411512618011105

756837924

10151112721819918

1012110512021303559644736824918

101611091213631728821912

1001104911361229527619

142915231609165817491302140915101611170817571839124313291419152016231726182919031211130914031453153916251721181912361327

2028210422122309

-195120242105215322362324

-1821191620012055214822462339

-1856195220452119215622432341

-18261909

533

531

531

528

2056

2100

2103

2104

LP

UP

LN

PP

Atenție la ora de vară

FotoM Ionescu

Prinse icircn capcanăORIZONTAL 1) Capcana trandafirului (sg) ndash Cei mai buni vacircnatori 2) Simtul ascutit al caprio-arelor ndash Bronzat natural 3) Curse ndash Incluse icircn club ndash Tariful dupa eliminarea celor cacircteva sute de metri patrati 4) A da cu marinimie ndash Pune capcana si fuge 5) Arma marilor profitori ndash Trimisa dupa inamic 6) Margine de tricolor ndash Cacircnd cifrele se aduna (pl) 7) Capcana ne-vazuta ndash Coada de taur 8) Sectiune dintr-un ficat ndash Un necunoscut ndash Formula de adresare ca pentru un vacircnator mai icircn vacircrsta 9) Gazul care se livreaza la tub ndash Deosebit de mic 10) Vacircnatori cu picioarele pe pamacircnt

VERTICAL 1) Are gust de ocna ndash A pune capcane 2) Capcane pentru lei (fig) 3) Miros fin ndash Salutul eroilor ndash Nod putin desfacut 4) Blana de lemur ndash Case carora li s-au dat spargeri 5) Locul unde te duc numai nevoile (reg) ndash Pense 6) Carne de cerb ndash Muscat de flacari ndash Seva 7) Se ia pe picioare ndash Fara grai ndash Fac parte din grup 8) Se aprinde foarte usor mai ales daca sar scacircntei 9) Pastrate icircn eter ndash Firisoare ndash Nasul cu belciug artizanal 10) A prinde temporar ndash Icircnghesuiti

Ion Mihaiu

Dezlegare VPR mai CAPACITATE-OTELITA-OF-NE-BR-RANI-SUDICA-T-G-T-RT-FURII-AP-APATI-CE-NAT-AB-UO-TURATIE-NO-ZONAL-VAR-RECITATORI

1

1

4

4

2

2

5

5

3

3

6

6

7

7

8

8

9

9

10

10

|34 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

AJVPS Hunedoara vinde căţei din rasa copoi ardelenesc de la Canisa Căpăţacircna Prenotări şi informaţii suplimentare la tel 0254215422

VAcircND armă de vacircnătoare cal1270 ţevi juxtapuse Bohler antinit Tel 0723300609

Mica publicitate

Pune la dispoziţia vacircnătorilor interesaţi următoarele categorii de căţei

bull o femelă din rasa jagdterrier icircn vacircrstă de 5 luni bull o femelă din rasa copoi slovac icircn vacircrstă de 2 luni bull un mascul din rasa brac german cu păr sacircr-mos icircn vacircrstă de 3 lunibull două femele metişi de copoi x jagdterrier icircn vacircrstă de 2 luni

Juvenilii sunt dehelmintizaţi şi vaccinaţi de două ori iar căţeii dehelmintizaţi şi vaccinaţi doar icircmpotriva parvovirozei Preţul de valorificare este de 500 leiexemplar cu TVA inclus Căţeii provin din părinţi selecţionaţi folosiţi cu rezultate excelente la vacircnătoare Dintre reproducători sunt scoşi la vacircnzare la acelaşi preţ următorii cacircini

bull un mascul de copoi ardelenesc icircn vacircrstă de 2 anibull o femelă de brac sacircrmos folosită la vacircnătoare icircn vacircrstă de 7 anibull o femelă de limier hanoveran folosită icircn teren icircn vacircrstă de 7 ani

Doritorii se pot adresa pentru achiziţii sau eventuale prenotări precum şi pentru alte informaţii d-lui Du-mitru Teodor la tel 0212708060 sau 0767817908

CANISA CERNICA

SC SURAKI SRL producător autorizat conform legislației europene icircn prelucrarea cărnii de vacircnat este interesată icircn achiziționarea vacircnatului mare icircn carcasă destinat producției de mezeluri comercializate sub marca ldquoTOLBA VAcircNĂTORULUIrdquo Oferim posibilitatea icircncheierii de contracte pe termen lung

Detalii la numerele de telefon 0752 525 142 sau 021 411 62 30

E-mail florinblidarescusurakiro sau surakisurakiro

wwwsurakiro

Page 21: VÂNĂTOAREA ÎN REUNIUNEA DE LUCRU VÂNĂTOAREA

21|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

de mesteacăn lebăda vidra şi cocorul Atenţie la cifrele care icircnsoţesc aceste specii cărora le acordăm tot creditul remarcacircnd totodată minuţiozitatea cu care au fost redactate Lucrarea cuprinde şi cacircteva hărţi cu răspacircndirea cacirctorva specii de vacircnat mare inclusiv o prezentare simplificată a bonităţii terenurilor respective care evident nu se mai potrivesc cu situaţia actuală Astfel ursul şi-a extins arealul şi totodată a crescut şi densitatea icircn numeroase zone din acest areal Aceeaşi observaţie şi pentru cerb şi mai ales căprior acesta din urmă fiind figurat ca aproape inexis-tent icircn icircntreaga zonă sudică şi estică a ţării iar realitatea actuală este cu totul alta Din fericire Autorul ne prezintă şi o siuaţie a numărului de societăţi de vacircnătoare pe provincii istorice inclusiv numărul de vacircnători

Provinciaistorică

Numărul societăților

de vacircnătoare

Numărul membrilor

vacircnători

Banat 207 4580

Basarabia 69 3396

BucovinaCrişana şi 26 695

Maramureş 82 1858

Moldova 124 3298

Muntenia 208 7431

Oltenia 80 2331

Transilvania 206 7056

TOTAL 1036 32110

Icircntr-un stil agreabil şi cur-siv autorul face şi cacircteva observaţii

analitice asupra unor aspecte ale realizărilor din sectorul de vacircnătoare Icircncepe prin a elogia legea de vacircnătoare din anul 1921 al cărei părinte a fost considerat regele Ferdinand lege citată icircn Franţa anului 1934 ca fiind un model de inspiraţie pentru le-giuitorii francezi Icircn continuare M Gr Romaşcanu sintetizează aprecierea sa laquo Legea noastră de vacircnătoare nu se mărgineşte la statornicirea unor norme obliga-torii pentru vacircnător la organiza-rea terenului dat icircn arendă la măsurile privitoare la protecţia hrănirea şi icircmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a fau-nei noastre măsuri care cad icircn sarcina arendaşilor sau a propri-etarilor dar impune chiar Statu-lui obligaţii de natură să ajute la rezolvarea cacirct mai fericită a problemei populării cu vacircnat util a icircntregului teritoriu naţional raquo Cu idei de avangardă face consideraţii privind necesitatea introducerii unor obligativităţi care să ducă la icircnlăturarea consangvinizării (numind-o laquoincest prelungitraquo) şi propunacircnd icircmprospătarea sacircnge-lui icircn populaţiile de vacircnat mare Face şi aprecierea necesităţii completării pre-vederilor legale cu privire la vacircnatul migratorTrece icircn revistă rezultatele foarte bune şi diversificate luate icircn folosul vacircnatului din Domeniile Regale (Periş Scroviştea Gherghiţa Dobreşti Casa Verde şi Chişineu-Criş icircn privinţa com-baterii dăunătorilor crearea ogoare-lor şi plantaţiilor special pentru vacircnat desfăşurarea unui program com-plex de amenajare a fonduri-lor de vacircnătoare Referindu-se la vacircnătorile regale apreciază

File de istorie |

vioiciunea regelui Ferdinand şi atmos-fera agreabilă şi destinsă din preajma suveranului Apoi autorul comunică cifra de 1500 piese din tabloul unei singure zi de vacircnătoare ndash evident vacircnat mic ndash socotind că la un astfel de tablou ar fi fost cea mai slabă zi de vacircnătoare pentru ca la cea mai bună tabloul să fie de 4000 piese Aprecieri deose-bite face şi icircn privinţa MS Regele

Regele Mihai la o Vacircnătoare Regală icircn Banat 1933

Colonelul August von Spiess cel care a avut icircn administrare Terenurile Regale de Vacircnătoare

Regele Mihai cu un trofeu de cerb carpatin

( continuare icircn pag 23 )

|22 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

dar eficace icircnvăţată tot de la bietul tata Am pus cartuş numai pe ţeava dreaptă lucru care m-a determinat să fiu mai atent la primul foc spre satisfacţia Missei care a avut ce apor-ta Cacircnd soarele a icircnceput să scapete după dealuri prepeliţele au icircnceput să mişte după hrană nemairăbdacircnd are-tul iar noi avacircnd fiecare cacircteva păsări icircmpuşcate am pornit-o icircn şir indian spre casă Ne-am oprit la Relu unde cu sprijinul mamei lui Furcioaia cum icirci ziceam noi am pregătit apetisantele prepeliţe frigacircndu-le icircnvelite icircn foi de varză Mai tacircrziu peste ani cacircnd am ajuns vacircnător cu permis icircn regulă şi aveam brac bdquoproprietate personalărdquo am mai icircnvăţat cacircte ceva de la cacircine De pildă am icircnvăţat că uneori vacircnatul teafăr icircn aparenţă poate fi totuşi lovit de moarte şi că este recuperabil dacă tu vacircnător cu slabe simţuri omeneşti te ajuţi de un cacircine cu simţuri incom-parabil superioare Să povestesc icircnsă faptele aievea icircntacircmplate Mă aflam la pază de căprior icircn adacircn-cul pădurii După aproape o jumătate de ceas de aşteptare şi aprigă luptă cu ţacircnţarii mi se năzare că undeva la spate am auzit un vreasc trosnind Trag cu ochiul spre Heda brăcuţa cu păr sacircrmos de lacircngă mine şi o văd cu capul ridicat şi urechile ciulite Mă rotesc cu scaunul icircntr-un picior spre dreapta şi rămacircn cu gura căscată la un ţap bătracircn icircmpietrit ca şi mine icircn nemişcare cu ochii holbaţi icircn direcţia mea Orice gest pripit ar fi făcut să văd doar un salt graţios şi să aud un brăhnit care mi-ar fi arătat drumul pe care ţapul s-ar fi mistuit spre desime Văzacircnd icircnsă că nu e nicio nădejde ca sălbăticiunea să plece capul spre iarba grasă m-am decis să trag Doar pen-tru asta venisem Ridicacircnd carabina milimetru cu milimetru am dibuit cum am putut spata animalului şi am slobozit cu destulă stacircngăcie un foc Nici o nădejde - icircmi zic ndash am tras pe alături Căpriorul dispăru icircn desime iar Heda care nu icircmplinise anul-icircncă icircncepu să caute vijelios icircn jurul meu ca la cacircmp Negăsind nici un vacircnat de aport nici urmă de vacircnat rănit se trase curacircnd lacircngă mine Fluieracircnd a pagubă mi-am aprins o ţigară şi după adunarea acareturilor cu care venisem am luat-o la vale Trecacircnd cu prepelicarul la curea pe la locul unde ţapul icircmi bdquopozaserdquo bag de

Fără intenţia de a brava icircn faţa cuiva sau de a impre-siona pe cineva trebuie să vă mărturisesc că nu am putinţa de a elucida măsura icircn care

au contribuit niscaiva gene atavice și bdquobiotopulrdquo atacirct de propice icircn care am deschis ochii ndash mica localitate Hăghig de lacircngă Braşov unde părinţii mei pasionați vacircnători şi mari iubitori de cacircini sau şi una şi alta ndash la declanşarea icircn mine a instinctelor vacircnătoreşti Icircn anii de şcoală urmaţi la liceul Andrei Şaguna din Braşov m-am pomenit icircntr-o bună zi bdquoicircmprumutacircndrdquo gioarsa tatălui meu - cea cu ţevi de damasc şi cu cocoaşe exterioare - şi furişacircndu-mă prin dosuri de grădini din Scheii Braşovului spre locul unde icircl zărisem pe urechilă Au urmat şi alte tenta-tive asemănătoare fără bdquoeficienţă economicărdquo din diverse cauze bdquotehnicerdquo inerentei vacircrsteiPentru susţinerea afirmaţiilor făcute sunt dator să arăt care este motivul pentru care iubesc atacirct de mult cacircinii de vacircnătoare şi de ce icircncă de copil am fost atras de această icircndeletnicire sportivă de suflet vacircnătoarea Ce-lor care mi-au pus această icircntrebare le-am răspuns icircn mod constant icircn felul următor părinţii mei aveau permanent icircn ogradă 3-4 cacircini de vacircnătoare Practic am crescut alături de cacircinii de vacircnătoare pe care i-am icircndrăgit i-am icircnţeles şi i-am apreciat pentru deosebitele lor calităţi Mai tacircrziu adolescenţa mi-am petrecut-o icircn prima canisă icircnfiinţată de AGVR icircn pădurea Băneasa-Tunari lacircngă

capitală unde tatăl meu era coor-donatorul crescătoriei ajutacircndu-l icircn multiplele treburi legate de creşterea icircngrijirea şi dresajul cacircinilor existenţi icircn număr de 60-70 capeteDin noianul amintirilor se desprind cele mai dragi păţanii la care mă gacircn-desc cu duioşie şi evlavie Am credinţa că cele mai scumpe amintiri ale tre-cutelor isprăvi vacircnătoreşti sunt cele icircn care am fost alături de credinciosul patruped nelipsit părtaş fără pretenţii al succeselor cinegetice ndash cacircinele de vacircnătoare O icircntacircmplare reală s-a petrecut pe cacircnd eram abia un macircndru licean Nu aveam mai mult de 15 ani Savuram icircn tihnă ultima parte a vacanţei mari la casa părintească din Hăghig localitate icircnşirată pe malul drept al Oltului Deşi macircnuiam binişor arma de vacircnătoare de calibru 20 moştenită de la biata mama trăgacircnd acum promiţător şi la zbor pacircnă icircn acea zi nu apucasem să o probez la pitpalacihellip Icircl icircnsoţisem pe tata de cacircteva ori ca simplu gentaş la astfel de vacircnători bdquonerentabilerdquo după părerea vacircnătorilor localnici Era ziua de 25 august a anului respectiv cam al doilea după rdquoeliberarea glorioasărdquo a ţării noastre Tocmai gătam obişnuitul program de bălăceală icircn Olt icircmpreună cu prietenii mei nedespărţiţi Relu Fur-cea şi Sandu Cucu Plin de iniţiativă Relu a fost cel care a propus să bdquodibăcimrdquo ceva prepeliţe pe care apoi să le preparăm la el acasă Idee adoptată rapid şi icircn unanimitate Ne-am echipat fiecare pe cacirct posibil mai vacircnătoreşte am luat flinta tolba cu

cartuşe şi pe Miss căţeaua brac cu păr scurt şi am tulit-o prin fundul grădinii Terenul de vacircnătoare care de altfel icircn-cepea icircndată după gardul grădinii era format din lunca inundabilă a Oltului o icircntinsă păşune presărată cu bălţi străjuite de trestie şi stuf icircnsoţit para-lel de o facircşie lată de cacircţiva kilometri de coline domoale După un mers voinicesc de 10-15 minute icircn direcţia Arinului o comună vecină sub bătaia soarelui dogori-tor ne-am trezit icircn mijlocul holdelor de sfeclă de zahăr bine icircmbrăcate cu mohor al miriştilor năpădite de mur sălbatic şi al celor de cucuruz Pacircnă să ne dezmeticim căţeaua care icircşi cunoştea bine meseria a şi icircnceput să caute icircn zig-zag icircnaintea noastră Nu după mult timp Miss cade icircn aret cu piciorul din faţă icircn aer şi cu capul sucit spre mine Am ocolit căţeaua prin faţă aşa cum văzusem că procedează tatăl meu şi am avansat spre locul unde consideram să este pitulată prepeliţa Spre mirarea noastră a ţacircşnit un vătui care a luat-o spre deal Miss a simu-lat o urmărire de 15-20 metri ba a şi chefnit de două ori după care s-a icircntors cuminte şi a continuat să caute mai departe icircn galopul ei domol dar constant Toţi trei urmăream cu icircnfrigurare mişcările căţelei După 5 minute o vedem pe Miss bătacircnd agitată din coada-i ciuntă după cacircţiva paşi rămacircnacircnd ca trăsnită de mirosul vacircnatului prins icircn nasul ei fin Am pro-cedat ca şi icircnainte dar pasărea a con-tinuat să rămacircnă nemişcată răbdacircnd atacirct aretul cacirct şi intervenţia mea care loveam cu piciorul icircn vegetaţia din faţa lui Miss Numai după ce am comandat bdquosaltărdquo şi Miss s-a repezit icircn icircncacirclcitura de vreji de mur a săltat o prepeliţă cacirct toate zilele atacirct de grasă icircncacirct părea că aripile-i mici cu greu icirci asigură propulsia Au urmat două bubuituri scurte şi puternice un formidabil nor de fum şi apoi s-a aşternut liniştea Sandu a fost cel care a strigat că a văzut zburătoarea plecacircnd sănătoasă Eu deşi după focurile pripite n-am mai putut zări pasărea mi-am dat seama că am ratat-o după privirea dojeni-toare a căţelei După ce am dat vina pe trăgacele care scapă prea uşor m-am angajat să nu mai arunc focurile atacirct de aproape şi să trag numai după ce pitpalacul ajunge la distanţa de 25-30 metri Uşor de zis greu de respectat M-am redresat numai după ce am aplicat icircn practică metoda simplă

O pasiune moștenită VAcircNĂTOAREA CU CAcircINE

| Chinologie vacircnătorească

23|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

oprim aici cu aceste icircntrebări de bun simţ a căror valabilitate poate există şi aziDupă ce apreciază rolul şi importanţa jandarmeriei de vacircnătoare cre-ate şi prezintă succint activitatea laborioasă a Direcţiei Vacircnătorii Mi-hai Gr Romaşcanu icircşi exprimă ideea necesităţii unei educaţii icircn sprijinul naturii şi a vieţuitoarelor ei laquo Fără teama de a greşi susţinem cu tărie ideea că propaganda pentru ocrotirea vacircnatului ar trebui să icircnceapă din clasele primare micii şcolari urmacircnd să fie icircndemnaţi ca icircn locul praştiei şi al pietricelelor să poarte icircn buzu-nare grăunţe sau făracircmituri de pacircine pentru hrana nevinovatelor păsări ale cerului care icircndură frig şi foame icircn timpul iernilor grele Paralel cu această acţiune energică icircn sufletul omului matur urmează să se sădească dragostea pentru toate vieţuitoarele nevătămătoare printr-o continuă propagandă lămuritoare asupra foloa-selor pe care el le trage de pe urma lorraquo

Iată deci o carte ndash fereastră spre vacircnătoarea din Romacircnia icircn două de-cenii din răstimpul interbelic - scrisă nu de un profesionist al vacircnătorii ci de o mare personalitate a economiei romacircneşti autor a cacirctorva zeci de lucrări de analiză icircn cacircteva din cele mai diferite sectoare economice şi industriale A fost comisar general al Comisariatului General al Preţurilor din Ministerul Economiei Naţionale arestat icircn bdquoNoaptea demnitarilorrdquo din 5 ndash 6 mai 1950 şi icircnchis la penitencia-rul GherlaDar claritatea cu care a privit şi anali-zat şi situaţia vacircnătorii icircn toate as-pectele ei materiale organizatorice de educaţie etică ni-l face contemporan

Mihai I icircn legătură cu atracţia Sa faţă de vacircnătoare laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu (ortografia originală) a fost iniţiat icircn arta vacircnătoarei icircncă din cea mai fragedă copilărie fiind astăzi cea mai mare nădejde pentru lumea vacircnătorească Luacircnd parte la mai toate vacircnătorile regale Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu icircmpuşcase icircncă de la vacircrsta de doisprezece ani majoritatea speciilor de vacircnat din ţară de la potacircrnichea şi fazanul din şesurile Dunării picircnă la macircndrul cerb al Carpaţilor Prin moştenirea calităţilor vacircnătoreşti ale familiei şi prin experienţa vacircnătorească pe care a făcut-o Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu este astăzi un vacircnător desăvacircrşit fala tagmei noas-tre iar viitorul vacircnătoresc al ţării este asigurat raquo (am icircncheiat citatul) Referindu-se la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic) Bucureştilor raquo autorul apreciază că laquo mii de cetăţeni din toate unghiu-rile ţării şi foarte mulţi străini au pu-tut admira cea mai frumoasă şi mai icircnălţătoare manifestare vacircnătorească pe care Romacircnia a cunoscut-o vreodatăraquo Aminteşte apoi de participarea Romacircniei la expoziţiile internaţionale de vacircnătoare de la Leipzig Berlin şi Paris care icircn opinia sa laquo au condus la consacrarea noastră definitivă icircn lumea vacircnătorească mondială raquo Către icircncheiere autorul face un re-chizitoriu societăţilor de vacircnătoare care nu icircşi icircndeplinesc obligaţiile faţă de vacircnat laquo Nu este destul că ne-am stracircns icircntro societate de prieteni că am luat icircn arendă terenuri pe care le cutreierăm gata icircn orice clipă să răpunem vieaţa animalelor sălbatice Ce ne-ar răspunde oare conducătorii acestor societăţi dacă i-am icircntreba cacircte capre iepuri potacircrnichi etc au adus pe terenuri de cacircnd le-au arendat şi pacircnă astăzi Au dat hrană icircn tim-pul iernii animalelor pentru ca să le uşureze traiul Cacircţi paznici au anga-jat şi care a fost activitatea lor Cacircte procese de braconaj au icircncheiat raquo Ne

Felul piese-lor expuse

Recordmondial

Premiul de

onoarePremiul

I-iuPremiulal II-lea

Premiul al III-lea

Totalulpremiilor

La sutădin total

Cerb - 11 38 53 28 130 3171

Căprior - 13 25 33 28 99 2415

Capră neagră 1 11 31 28 38 109 2659

Mistreţ - 2 3 10 22 37 902

Urs 1 3 11 5 4 24 585

Lup - 1 3 - 1 5 122Racircs - 1 1 2 2 6 146

TOTAL 2 42 112 131 123 410 100

Tabloul laquo premiilor laquo (medaliilor) obţinute la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic ) Bucureştilor raquo

seamă că Heda devine agitată bătea din coadă şi sforăia cu nasul pe jos de parcă ar fi urmărit cacircrsteiul Cacircnd i-am dat drumul din lesă a zbughit-o spre hăţiş icircn cu totul altă direcţie decacirct mi se păruse că a luat-o ţapul N-au trecut nici zece minute şi numai ce auzii lătrat pe loc icircntrerupt la scurte intervale de un gen de bocet necunoscut pentru mine Răzbătacircnd cu greu prin desime icircn direcţia căţelei spre totala mea surprin-dere mi-am găsit ţapul icircncă zvacirccnind din picioare care destul de bine lovit mai făcuse totuşi o sută-două de paşi prin tufărişul de nepătruns

NIC STRĂVOIU

|Nic Străvoiu

Foto 1 După o pacircndă la căprior petrecută cu 100 de ani icircn urmă Foto 2 Mama autorului icircn funcția de ajutor de dresor Foto 3 Nic Străvoiu icircn anii adolescenței petrecuți la Canisa AGVR

Ilustrația autorului

( urmare din pag 21 )

|24 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Francis Chevier icircn cartea sa ldquoNotre gastronomie est une culturerdquo (Gastronomia noastră este o

cultură) vorbește de bucătăria franțuzească care a fost inclusă icircn Patrimoniul Umanității După Chevier gastronomia nu este doar o pasiune ci un ldquomonumentrdquo al culturii francezilor Icircnsă obi-ceiurile de a macircnca și a bea bine nu sunt proprii Franței Numeroase alte civilizații se caracterizează printr-o gastronomie bogată și sofisticată din Ja-ponia pacircnă icircn Vietnam din Tailanda Iran sau Peru pacircnă icircn Italia și Maroc Să luam exemplul Chinei Această foarte veche și strălucitoare civilizație și-a dezvoltat cu mult icircnaintea Occidentului o artă de a trăi elegantă și subtilă icircn care gastronomia icircși avea locul de onoare Curțile diferitelor dinastii imperiale au urmărit să aducă pe mese gusturi dintre cele mai rafinate Dar nu toate societățile au știut să-și dezvolte un sistem culinar atacirct de ales Antropologul Claude Levi ndash Strauss a subliniat importanța resurselor icircn elaborarea unei gas-tronomii fine ldquoDacă arta gătitului constă așa cum pare icircn a asocia savorile mai multor substanţe alimentare pentru a le armoniza sau sublinia con-trastul se poate crede că toate popoarele lumii au fost capabile de a o descoperihellip Totuși nu este așa Fiindcă pentru a combina diferite produse trebuie să dispui de ele simultanrdquo Cu alte cuvinte este nevoie de o ofertă de bunuri alimentare foarte diversificată icircn același moment pen-tru a obține o combinație fericită de gusturi Am specificat cele de mai sus pentru a atrage atenţia asupra locului pe care icircl ocupă masa icircn viața noastră Nu icircntacircmplător i-am amintit pe francezi Pentru ei cele trei mese zilnice au o importanță specială şi urmăresc evoluția modului de viațăChiar dacă astăzi sunt mult mai scurte simplificate și adaptate la căutarea practicului mesele continuă să păstreze și altă dimensiune Ele reprezintă mo-mentul privilegiat de transmitere a valorilor de comunicare fiind creatorul legăturilor sociale

Icircn dorința de a da viață mesajului de mai icircnainte am considerat foarte potrivit să icirci fa-cem o vizită la ldquoCabana Vacircnătorilorrdquo domnu-lui Ștefan Bercea ndash maestru bucătar icircn arta

culinară și managerul acestui complex localizat la Predeal icircn Brașov La cei 50 de ani domnul Ștefan Bercea se bucură de un prestigios renume dovadă stacircnd palmare-sul impresionant de diplome obținute la cele mai importante concursuri internaționale dar și oaspeții de seamă care i-au trecut pragul sau pentru care a avut onoarea să găteascăCel mai important eveniment pentru care a gătit a fost summitul NATO din 2008 unde a servit un Duet de căprior cu fazan Printre oaspeții de seamă care i-au trecut pragul se numără Regele Mihai dar și președinții țării pe racircnd domnii Ili-escu Constantinescu și Băsescu Șirul VIP-urilor dar și vedetelor care l-au vizitat este lung A ținut totuşi să o amintească pe Teo Trandafir ndash care icirci este o bună prietenă și pentru nunta căreia a gătit icircn această lună un ceaun special din carne de căprior

Care este pe scurt drumul parcurs pacircnă a ajunge la ceea ce reprezintă azi Cabana VacircnătorilorȘB Cabana Vacircnătorilor era icircn anul 1986 doar un vis Pacircnă aici a fost multă muncă inclusiv icircn Germania şi Elveția unde am lucrat la diferite restaurante și unde am icircnvățat cum se gătește vacircnatul Revenit icircn țară cu banii cacircștigați și cu puțin noroc icircmpreună cu soția mea am cumpărat actualul restaurant și simțind nevoia să facem ceva special am considerat că este bine să des-chidem un restaurant cu specific vacircnătoresc cel cu specific romacircnesc existacircnd deja icircn apropiereLa icircnceput am adus rețetele cu sosuri din Germania pe care le pregăteam icircn special clienților cunoscători ce deveniseră fideli iar cei neobișnuiți cu astfel de gusturi au fost repede

cuceriți de preparatele din vacircnat De exemplu una dintre primele rețete este ospățul vacircnătorilor - o tocană din carne de cerb pe care am adaptat-o gustului romacircnesc prin agăugarea de ingredi-ente obișnuite - ceapă usturoi ardei ciuperci - toate acestea se pun icircntr-un bol ceramic se acoperă cu aluat și se dau la cuptor

Care este vacircnatul preferat pe care icircl gătiți Dar pe care vă place să icircl vacircnați ȘB Prefer să gătesc carnea de căprior pen-tru că este cea mai delicioasă icircnsă și carnea de cerb lopătar are calități deosebite Acum doi ani am avut prilejul să icircmpușc primul meu cerb lopătar undeva icircn zona Aradului la Chișineu ndash Criș Am rămas impresionat de cacirct vacircnat există acolo Vacircnătoarea a avut loc icircn perioada boncănitului iar acea zi icircmi va rămacircne icircn amintire pentru totdeauna Cacircnd am plecat spre locul de vacircnătoare și ne-am urcat icircn ob-servator era icircncă icircntuneric Se auzeau zgo-mote ciudate icircn jur Văzacircndu-mi nedumeri-rea paznicul m-a lămurit repede că suntem

ARTĂ ȘI PASIUNE

Ştefan Bercea Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi

Cofetarilor din Turism Romacircnia

25|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Interviul lunii|

fiu prezent la restaurant pentru că este nevoie de mine Am o armă Mauser calibrul 30-06 cu care am icircmpușcat căprior urs și cerb

Aveți doi fii Bogdan şi Dragoş Ne-ați mărturisit că mezinul familiei ndash Dragoș - vă calcă pe urme icircn ceea ce privește meseria și că icirci place să spună că s-a născut practic icircn bucătărie ȘB Dragoș este pasionat de gătit A urmat și un stadiu de pregătire la un restaurant din Elveția de unde s-a icircntors cu multe idei și cu un mare elan implicacircndu-se acum foarte serios icircn acest domeniu Anul trecut a participat la Tacircrgul Mon-dial de la Shanghai ndash China unde a fost foarte apreciat Tot Dragoș icircmi moștenește și pasiunea pentru vacircnătoare mă icircnsoțește de fiecare dată icircn călătoriile mele cinegetice și icircn curacircnd va susține examenul de vacircnător

Revenind la carnea de vacircnat puteți transmite cititorilor noștri cacircteva secrete și sfaturi utile Pentru că trebuie să recunoaștem gătitul vacircnatului dobacircndit este cel mai frumos omagiu pe care un vacircnător icircl poate aduce prăzii sale De exemplu care sunt secretele fezandării Ș B Se spune că tot vacircnatul se fezandează icircnsă nu este așa Doar carnea de vacircnat bătracircn sau cea care are miros mai intens trebuie să stea icircn baiț De exem-

plu eu nu pun carnea de căprior icircn baiț doar dacă fac pastramă sau dacă este vorba de un țap care are miros Icircn rest carnea de vacircnat se frăgezește se fezandează prin congelare icircmpachetacircnd-o foarte bine şi trăgacircnd-o icircn vid Cacircnd o scoatem o decongelăm la temperatura camerei Carnea de căprioară cel puțin se poate pregăti foarte simplu după ce este prăjită icircn unt ca un escalop se dă la o parte iar icircn untul care a rămas se adaugă 2-3 linguri de dulceață de afine sau de vișine puțin vin obținacircndu-se un sos delicios și foarte ușor de preparat Alt mod rapid de preparare carnea tăiată felii foarte subțiri este trasă icircn ulei de măsline icircn care am prăjit icircn prealabil puțin usturoi iar la sfacircrșit se adaugă sare și piperO rețetă mai nouă căprior cu bere neagră tot o influență din țările nordice Cubulețele de carne foarte fragede sunt trase icircn tigaie și stinse cu bere neagră Se agaugă un amestec de condimente (scorțișoară cuișoare puțin cimbru și foaie de dafin) Se servește cu crutoane de pacircine neagră și cu paste

Respectați icircntocmai rețeta sau inventați mereu ȘB Aceasta este arta bucătarului Trebuie să aibă imaginație și curaj să facă un preparat sau să icircl reinventeze

VPR

icircn toiul boncănitului și că acele zgomote sunt de fapt boncănitul cerbilor lopătari Odată cu ivirea primilor zori am putut vedea mai icircntacirci străpungacircnd ceața densă coarnele cerbi-lor Apoi ca o cortină ceața s-a ridicat și mi s-a oferit un spectacol uimitor icircn fața noastră se afla o turmă icircntreagă cacircteva sute de exem-plare A fost impresionat pentru că așa ceva nu mai văzusem niciodată ldquoE ușor să vacircnezi cerb lopătarrdquo- mi-am zis văzacircnd mulțimea icircnsă mai tacircrziu după trei zile de urmărire aveam să aflu că nu este tocmai ușor Foarte vigilente aceste animale dispar cacirct ai clipi iar exemplarele care rămacircn mai aproape icircn bătaia armei sunt din-tre cele tinere Așadar am așteptat momentul potrivit care se tot amacircna Am icircncercat să mă apropii prin pădure fără succes icircnsă Icircn ultima zi la sfatul paznicului am ales să mă apropii tacircracircș spre doi cerbi frumoși pe care icirci zărisem prin binoclu cam la 350 de metri Nu mai trăsesem niciodată la o distanță mai mare de 200 de me-tri nici vorbă de 300 dar era singura ocazie pe care o mai aveam Am mai icircnaintat cacircteva zeci de paşi am calculat o corecție potrivită pentru acea distanță și mi-am icircncercat norocul ldquoL-ați ratatrdquo icircmi spuse paznicul ldquoBa nu a căzut l-am văzut cum a căzut icircn focrdquo i-am răspuns Nu-mi venea să cred nici mie Cerbul lopătar căzuse icircn foc Cred că a fost și șansahellipMai am o amintire tot la vacircnătoare de cerb lopătar pe domeniile de la Charlota De această dată boncănitul se terminasehellip După ce am ales un mascul frumos din grup am ochit și am tras Spre marea uimire a mea și a paznicului icircmpușcasem o ciută Nu icircnțelegeam ce se icircntacircm-plase pentru că icircn cătare avusesem masculul Aruncacircnd o privire la cățiva metri de locul unde căzuse ciuta am văzut niște picături de sacircnge le-am urmat și la nici 20 metri am găsit și cer-bul Glonțul trecuse prin el și lovise ciuta care se aflase icircn spatele cerbului Deși pare o poveste vacircnătorească sunt sigur că și alți vacircnători mai puțin atenți pe direcția de tragere au avut parte de experiențe asemănătoare nu tocmai plăcute

Din ceea ce icircmi mărturisiți icircnțeleg că preferați vacircnatul mare Ce arme avețiȘB Vacircnătoarea la vacircnatul cu pene nu mă prea atrage Am fost de cacircteva ori la vacircnătoare de fazan icircnsă așa este aveți dreptate prefer vacircnacirc-toarea la vacircnat mare Iarna goana la mistreți deși aceasta se suprapune de multe ori cu zilele de sacircmbătă și duminică atunci cacircnd trebuie să

|26 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

După cum cunoaşteţi din numerele precedente ale VPR ca urmare a alocării Campionatului Mondial de Pescuit la Crap ndash 2012 către AGVPS

din Romacircnia Comitetul Director al FIPS ndash ed reunit la Roma icircn perioada 2-3 decembrie 2011 a examinat şi aprobat propunerea organizării evenimentului pe locaţia Corbu II ndash Constanţa administrat de SC RIG SERVICE SAAprobarea definitivă a fost totuşi condiţionată con-form uzanţelor şi procedurii acestui for decizional de inspectarea parcursului de către o comisie de omologare compusă din specialişti recunoscuţi şi acreditaţi de către FIPD-ed pentru această disciplină a pescuitului sportiv de competiţie Ca urmare a corespondenţei purtate s-a convenit ca inspectarea şi omologarea efectivă să se facă icircn perioada desfăşurării unei competiţii similare cu cea programată oficial Astfel a fost aleasă perioada icircn care s-a desfăşurat a XI-a ediţie a bdquoCupei RIGrdquo organizată de această dată icircn condiţii fără precedent

cu participarea a 75 de echipe formate din cacircte doi pescariAstfel icircn după-amiaza zilei de joi 17 mai delegaţia formată din domnii Antonio Gigli consilier al preşedintelui FIPS-ed Ugo Claudio Matteoli pentru pescuitul sportiv la crap şi Guido Mazza-rella căpitanul echipei Italiei de pescuit la crap dublă campioană mondială au fost preluaţi de echipa tehnică a AGVPS şi RIG SERVICE coordonată de dl Teodor Bentu vicepreşedinte al AGVPS cu probleme de pescuit Icircn perioada desfăşurării inspecţiei au fost evaluate toate criteriile de acredi-tare impuse de un eveniment de o ase-menea importanţă

Au fost apreciate icircn ordinea importanţei condiţiile de transport pacircnă icircn locaţia propusă spaţiile destinate festivităţilor de deschidere icircnchidere a competiţiei oficiale condiţii de cazare pensiune transport tur-retur pacircnă la pista de concurs sala de reuniuni a managerilor dotarea tehnică necesară preluării şi prelucrării rezultatelor afişajul electronic şi comuni-carea datelor amenajarea şi dotarea pistei de concurs densitatea populaţiei piscicole a bazinului şi frecvenţa capturilor Toate condiţiile preliminare au fost apreciate la super-lativ inclusiv costurile acestora propuse şi susţinute de administrator piesa de rezistenţă constituind-o amenajarea efectivă a pistei de concursPuşi icircn faţa unui parcurs amenajat pe trei sectoare de cacircte 25 de platforme consolidate şi pietruite cu dimensiunile de 15 x 10 m (derogare solicitată şi obţinută de la FIPS-ed) dotate cu mini-căsuţe din lemn cu două paturi şi cazarmament grupuri sani-tare ecologice drum de acces perimetral bazinului

pietruit facil pentru orice tip de autovehicul membrii comisiei au afirmat că standardele acestui bdquocarpo-dromrdquo sunt unice icircn Europa S-a punctat icircn plus la bdquoimpresia artisticărdquo prin cantitatea şi calitatea captu-rilor cu o frecvenţă incredibilă care i-a uimit pe evalu-atori Dovadă cele aproape 15 tone de peşte capturat pe durata celor 72 ore de concurs Este adevărat că icircn afara boicotului impus de APCR la această competiţie au participat cei mai buni pescari de crap din Romacirc-nia unii pentru icircncununarea palmaresurilor perso-nale sau pentru premiile substanţiale puse icircn joc alţii din curiozitate pentru testarea unei noi locaţii apărute pe harta Europei S-au capturat 14954 kg de peşte prima echipă clasată a prins 76829 kg iar media a fost de 199 40 kg echipăMenţionăm prezenţa icircn concurs a trei echipe reprezentacircnd Republica Moldova şi a patru echipe din Bulgaria Au fost prezenţi şi delegaţi din Franţa şi Rusia care au făcut propriile constatări şi au prelevat probe de apă icircn vederea preparării de nade şi momeli adecvate zonei omologate pentru găzduirea eveni-mentului Interviurile acordate de cei doi delegaţi ai FIPS-ed posturilor PV-TV Fishing amp Hunting Neptun TV şi VPR prezente la solicitarea administra-torului au relevat surpriza acestora faţă de realitatea constatată icircn condiţiile icircn care printr-o corespondenţă tendenţioasă fuseseră preveniţi asu-pra unor bdquodeficienţe majorerdquo imaginare de altfel a pachetului de servicii şi a pistei de concurs Acţiunea s-a dovedit a fi icircncă o reuşită a AGVPS susţinută din plin de SC RIG SERVICE SA ndash Constanţa şi de CJ Constanţa pentru promovarea pescuitului sportiv competiţional şi a preocupărilor icircn acest do-meniu pe plan naţional şi internaţional continuacircnd tradiţia de 55 de ani de recunoaştere mondială a Romacircniei icircn această disciplină

MI

|Competiții

CAMPIONATUL MONDIAL DE PESCUIT SPORTIV LA CRAP ndash ROMAcircNIA 2012OMOLOGAREA INTERNAŢIONALĂ OFICIALĂ A LOCAŢIEI CORBU II ndash CONSTANŢA

Ilustrația autorului

PSRăspundem cu această ocazie şi unor articole denigra-toare apărute icircn presa halieutică prin compararea cu rezultatele obţinute icircn aşa numitul bdquocampionat naţionalrdquo paralel organizat de APCR pe acumularea Săruleşti Pentru comparaţie cele 33 de echipe participante au capturat un total de 2050 kg de peşte prima echipă clasată 25661 kg media fiind de 6212 kgechipă icircn condiţiile icircn care 6 echipe nu au prins nici un peşte

27|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări

APRECIERILE OFICIALILOR FIPS-ed ASUPRA CALITĂŢILOR PISTEI DE CONCURS CORBU II ndash CONSTANŢA

Aflat icircn locaţia care va găzdui cel de-al XIV ndashlea Cam-pionat Mondial de Pescuit Sportiv la Crap ndash Romacirc-

nia 2012 redactorul VPR a consemnat următoarele declaraţii

Domnul Antonio Gigli ndash consilier al preşedintelui FIPS ndash ed Ugo Claudio Matteoli pentru activitatea competiţională de pescuit la crap Am venit aici la indicaţiile Domnului Matteoli preşedintele Fips-ed Am venit fiind puţin sceptic de modul icircn care pista de concurs o să fie pregătită pentru un eveniment de talia Campionatului Mondial Am rămas uimit de modul icircn care cei de aici au rezolvat toate problemele organizatorice este o pistă de concurs excepţională sunt foarte plăcut impresionat De asemeni sunt impresionat de calitatea capturilor pe care cei care sunt acum icircn concurs le-au realizat s-au prins foarte mulţi crapi iar pista este una extrem de potrivită pentru Campionatul Mondial E de neimaginat să poţi prinde icircn 24 de ore de la icircnceputul

concursului 190 de capturi reprezentacircnd 350 kg de peşte Este incredibil Sunt foarte mulţumit de ce am găsit icircn Romacircnia Chiar aş

vrea să rămacircn aici dacă ar fi posibil Sunt uimit de ce aţi reuşit să faceţi aici Dacă mi-ar fi povestit cineva nu aş fi crezut Sunt mulţumit de calitatea peştelui n-am mai văzut ase-menea densitate de exemplare viguroase cu o medie a greutăţii atacirct de ridicată Nu pot decacirct sa-i felicit pe cei care s-au ocupat de organizarea acestei piste de concurs şi sunt sigur că o să rezulte un eveniment de care o sa-şi amintească toata lumea Icircn concluzie sunt foarte mulţumit de cum au decurs lucrurile de relaţia pe care noi cei de la Fips-ed am avut-o cu organizatorii cei care au dovedit că au abilitatea de a gestiona un asemenea eveniment cum este un Campionat Mondial aşa că le mulţumesc din partea celor de la Fips-ed şi felicit AGVPS din Romacircnia pentru alegerea făcută Domnul Guido Mazzarella căpitan al echipei Italiei de pescuit la crap dublu campion mondial Aveţi o organizare excelentă şi noutăţi pe care nu le-am văzut la alte campionate mondiale la care am asistat sau chiar am participatConstrucţiile au fost extrem de laborioase şi s-au făcut eforturi uriaşe tehnice şi materiale Criteriile impuse de regulamentul internaţional au fost respectate cu rigurozitate şi aveţi o pistă de competiţii unică icircn Europa Aşteptăm cu interes candidatura ţării dvs pentru găzduirea şi organizarea unor astfel de competiţii şi icircn anii următori

a consemnat Mugurel Ionescu

Ilustrația autorului

Dl Guido Mazzarella verifică standurile de concurs icircmpreună cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Dl Antonio Gigli detaliază aspectele tehnice cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Populare cu crapi Crap icircn minciog

|28 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Ihtiologie

Pe radiile celorlalte icircnotătoare sunt rar pete şi foarte palideColoritul este mai icircntunecat la populaţiile reofile Variabilitatea este foarte pronunţată Populaţiile din porţiunile superioare ale racircurilor au corpul mai alungit profilul dorsal mai puţin convex capul şi ochii relativ mai mari pedunculul caudal mai lung şi mai icircngust pectora-lele şi mustăţile mai lungi Lobii caudalei sunt mai ascuţiţi şi coloritul mai intens Populaţiile limnofile din pacircraiele macircloase şi cursul inferior al racircurilor au caractere opuse Icircn acelaşi racircu există o trecere gradată icircntre populaţia reofilă din amonte şi cea limnofilă din aval icircn anumite racircuri există populaţii cu caracter intermediar Icircn unele bazine de exem-plu Crişul Mic şi Someş există doar forma limnofilă pacircnă spre izvoare Ecologie Trăieşte icircn diverse categorii de racircuri lent sau moderat curgătoare preferă pacircraiele mici mai mult sau mai puţin macircloase din regiunea submontană sau colinară pre-cum şi cursul superior al racircurilor mici ce izvorăsc la cacircmpie Icircn racircurile mari este mai frecvent icircn partea superioară a cursu-lui lor mijlociu icircnsă nu atacirct icircn cursul principal al racircului cacirct icircn braţele laterale cu apă mai lentă Icircn cursul inferior al racircu-rilor mari devine tot mai rar icircn Dunăre nu ajunge niciodată Spre deosebire de celelalte specii ale genului trăieşte şi icircn ape stătătoare bălţi şi iazuri dar numai icircn acelea care au sau au avut legătură cu vreun racircu Icircn racircurile icircn care trăieşte icircn număr mare formează cacircrduri mici Reproducerea durează din mai pacircnă spre sfacircrşitul lui iulie Icrele sunt depuse icircn curent pe fund tare Se reproduce icircnsă şi icircn ape stătătoareDimorfismul sexual este slab marcat Tuberculii nupţiali s-au observat la masculi icircn rare cazuri şi sunt mărunţi Icircnotătoarele sunt mai lungi la masculi Hrana constă icircn primul racircnd icircn larve de insecte reofile (tricoptere efemeroptere mai rar tipulide tabanide) din amfi-pode viermi şi moluşte Consumă uneori şi alge din biodermă sau resturi vegetale Exemplarele pătrunse icircn bălţi consumă intens cladocereImportanţa economică este locală deşi carnea este gustoasăRăspacircndire geograficăTrăieşte icircn bazinele Dunării şi Histrului Icircn Germania şi Ce-hia are loc o integrare icircntre rasele obtusirostris şi gobio iar icircn sudul bazinului Dunării ndash Serbia Bulgaria ndash icircntre obtu-sirostris şi bulgaricus Icircn Romacircnia lipseşte icircn Dunăre şi bălţile ei Icircn rest există practic icircn toate racircurile şi pacircraieleEste semnalat pacircnă icircn prezent icircn Tisa şi Iza la Sighet Vişeu de la Vişeul de Sus la vărsare Bistriţa transilvăneană de la Bistriţa pacircnă la vărsare Icircn Someşul Mic trăieşte forma limnofilă din amonte de Gilău pacircnă la Dej şi icircn toţi afluenţii săi de asemenea icircn bazinul Crişurilor Icircn Mureş se găseşte sub forma reofilă de la Gheorgheni pacircnă la Tg Mureş icircn afluenţii Mureşului superior pacircnă la Tg Mureş icircn Arieş la Turda confluenţă cu Arieşul icircn Bega de la Margina la Timişoara icircn Caraş de la Carasova icircn aval icircn Nera (forma reofilă) din amonte de Bazovici pacircnă la vărsareIcircl găsim de asemenea icircn bazinul Jiului icircn Olt de la Miercurea Ciuc la Drăgăşani icircn Vedea de la izvoare pacircnă la Smacircrdinoasa (Teleorman) şi icircn ceilalţi afluenţi ai Ve-dei de la izvoare pacircnă la vărsare icircn Argeş de la Curtea de Argeş pacircnă la Bucureşti icircn Neajlov la Bălăria şi Co-mana (Giurgiu) icircn Dacircmboviţa de la Tacircrgovişte pacircnă la Bucureşti icircn Colentina şi afluenţii ei de la izvoare pacircnă icircn aval de Bucureşti icircn Ialomiţa din amonte de Tacircrgovişte pacircnă la confluenţa cu Prahova icircn Siret de la intrarea icircn ţară (fauna reofilă) pacircnă icircn aval de confluenţa cu Putna (forma limnofilă) icircn racircul Bacircrlad şi afluenţii săi de la izvoare pacircnă la vărsare precum şi icircn unii afluenţi

Dumitru GIUGIUCĂ

PorcuşorulGobio gobio obtusirostris ndash Valenciennes ndash 1844

Icircncadrare sistematică

- Ordinul Cypriniformes Goodrich 1909- Subordinul Cyprinoidei Berg 1940- Familia Cyprinidae Jordan şi Evermann 1896- Genul Gobio Cuvier 1817

Denumiri populare porcon corcodan ghivă givă mur-goi petroc pietroşelDescriere Corpul este moderat alungit şi comprimat lateral icircnălţimea sa reprezintă la exemplarele adulte din ape mai rapide 17-21 din lungimea corpului fără caudală iar la exemplarele din ape mai lente 18-26 din aceastaGrosimea reprezintă 80-85 din icircnălţime Profilul dorsal variază icircn funcţie de icircnălţime la exemplarele cu corpul icircnalt acest profil este puternic convex iar la cele cu corpul alungit convexitatea este mult mai redusă profilul dorsal apropiin-du-se de orizontală Profilul ventral este orizontal Lungimea capului reprezintă 24-29 din cea a corpului mediile fiind de aproximativ 26-27 la populaţiile reofile (din amonte) şi 26-269 la cele limnofile (din aval) Botul este scurt şi obtuz iar lungimea lui reprezintă 85-12 din lungimea corpului Botul este mai scurt decacirct spaţiul post-orbital Gura este inferioară semilunară deschiderea ei ajunge sub nări iar inserţia mandibulei sub icircnceputul sau sub prima jumătate a ochiului Ochii sunt mici depărtaţi şi privesc lateral diametrul lor reprezintă la adulţi 42-73 din lungimea corpului la majoritatea populaţiilor limnofile şi 58-67 la majoritatea celor reofile Mustăţile sunt de lungime variabilă lungimea lor reprezintă la populaţiile reofile 65-105 din lungimea corpului şi 23-35 din cea a capului la aceste populaţii mustăţile ajung la nive-lul ochiului Pedunculul caudal este comprimat lateral icircnălţimea sa minimă fiind mai mare decacirct grosimea sa Lungimea pedun-culului caudal reprezintă la populaţiile reofile 20-25 iar la cele limnofile 19-24 din lungimea corpului icircnălţimea minimă reprezintă 7-11 din lungimea corpului şi 35-50 din cea a pedunculului caudal Spaţiul predorsal reprezintă 42-50 din lungimea corpului Marginea dorsalei este uşor concavă Caudala este moderat scobită cu cei doi lobi egali vacircrfurile lor fiind ascuţite la populaţiile reofile şi rotunjite la cele limnofile Vacircrful pec-toralelor la majoritatea exemplarelor nu ajunge inserţia ventralelor Inserţia ventralelor este situată puţin icircn urma inserţiei dorsalei cam sub prima radie divizată a acesteiaPieptul şi istmul sunt parţial sau chiar total acoperite cu solzi Colorit Partea dorsală este cenuşiu-verzuie icircnchisă iar capul este şi mai icircnchis Pe spate are 7-10 pete mici slab definite Pe flancuri are 7-10 pete icircntunecate de mărimi foarte variabile icircn general are 5 dungi longitudinale brun ndash negricioase Solzii liniei laterale sunt bordaţi cu negru avacircnd două pete negricioase una sub alta Faţa ventrală este alb-gălbuie Icircnotătoarele sunt incolore pe radiile dorsalei sunt 3 şiruri de pete negricioase pe cele ale caudalei sunt 4

29|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Echipamentul Pescarului

Pentru mine cel puţin a fost foarte greu la icircnceput să

decid ce echipament de pescuit la muscă ( FLY ) să achiziţionez ca să pot să icircnvăţ cacirct mai repede şi mai uşor tehnicile de lansare a şnurului şi bineicircnţeles să fie adecvat mărimii peştilor pe care icirci urmăresc şi dimensiunilor muştelor pe care o să le folosesc Deoarece cele mai multe partide de pescuit le desfăşor pe racircul Jiu care are lăţimi destul de mari am optat pentru o lansetă clasa 5 mulinetă clasa 5 şi şnururi clasa 4 şi clasa 5 Pentru că citisem icircn alte reviste dar şi pe internet că cea mai potrivită pen-tru un icircncepător este o lansetă cu acţiune ldquomai blacircndărdquo am ales o lansetă de acţiune MF adică me-dium-fast Ulterior am achiziţionat şi o lansetă clasa 6 mulinetă clasa 6-7 şi şnururi clasa 6 şi clasa 7 De data aceasta am ales lanseta de acţiune F adică fast La lanseta clasa 5 de acţiune MF icircncărcarea la lansările şnurului se realizează pe prima jumătate a lungimii lanse-tei iar la lanseta de clasa 6 de acţiune F icircncărcarea se realizează icircn zona de vacircrf Am pescuit cu am-bele lansete şi am folosit la lansări şi şnururi egale dar şi mai mici sau mai mari faţă de clasa lanse-tei Astfel am observat anumite particularităţi pentru fiecare lansetă icircn funcţie de clasa şnurului pe care icircl foloseam de mărimea muştelor şi de condiţiile meteo Pentru cazul icircn care am folosit lanseta clasa 5 de acţiune MF am execu-tat lansările mai lent ca să nu forţez lanseta şi să-i dau timp să se icircncarce

cacirct mai bine cu greutatea şnurului Cel mai impor-tant este că pentru un icircncepător lanseta cu acţiune MF nu ldquotaxeazărdquo atacirct de aspru greşelile la lansare Am folosit fără probleme şnurul clasa 5 cacirct şi pe cel de clasa 4 dar la cel de clasa 6 am observat că lanseta se icircncărcă prea mult la lan-sare şi există posibilitatea chiar să se rupă de aceea nu am mai folosit şnururi mai mari icircn clasă decacirct lanseta Şnurul de clasa 4 l-am folosit icircn special cacircnd am pescuit pe racircurile mai mici deoarece mi s-a părut că se ldquoaşeazărdquo pe apă mai discret iar pe cel de clasa 5 cacircnd am pescuit pe Jiu Pentru cazurile icircn care vacircntul avea intensificări mult mai bine s-a com-portat la lansări şnurul de clasa 5 Contrar anumitor păreri citite am observat că lansările la distanţă le execut mai bine cu şnurul de aceeaşi clasă cu lan-seta faţă de cel de clasă mai mică De asemenea nu am reuşit să execut

lansări corecte cacircnd am folosit muşte prea mari icircn special streamere sau nimfe supra lestate Pentru lanseta de cla-sa 6 cu acţiunea F am pu-tut executa lansările mai rapide deoarece aceasta se icircncarcă icircntr-un timp mai scurt sub greutatea şnurului Icircn schimb aceas-ta mă ldquotaxardquo mai aspru la greşelile de lansare Un avantaj la această lansetă a fost acela că am folosit şi şnurul de clasă mai mare fără să am probleme deose-bite la icircncărcare Lansările la distanţă au fost vizibil mai lungi faţă de cazul icircn care am folosit lanseta cu acţiune MF şi de aseme-nea lanseta cu acţiune F s-a comportat mai bine pe vacircnt Tot cu această lansetă am folosit fără probleme şi streamerele mari şi nimfele mai grele De obicei cacircnd pes-cuiesc pe racircuri mai mici folosesc lanseta clasa 5 cu şnurul de clasa 4 iar pen-tru Jiu şi bălți lanseta clasa 6 cu şnururile de clasa 6 şi cel de clasa 7 dar şi lan-

seta de clasa 5 cu şnurul de aceeaşi clasă Cacircnd urmăresc avatul sau alţi răpitori de talie mai mare folosesc numai lanseta de clasa 6 Totuşi lansetele cu acţiunea mai blacircndă adică cele care se icircncarcă icircn prima jumătate sau pe aproape toată lungimea preiau mai bine şocurile unui peşte mai mare şi protejează mai bine for-facul şi leader-ul Poate şi pentru faptul că de ani buni de zile am pescuit avatul icircn special la spinning şi am practi-cat un pescuit de viteză acum cacircnd ldquoam mai icircnvăţatrdquo cacirct de cacirct tehni-ca de lansare a şnurului icircmi place mai mult să pes-cuiesc ldquola flyrdquo cu lanseta mai rapidă adică cea cu acţiunea F ndash fast Icircn icircncheiere concluzia personală este că nu există o regulă strictă icircn a ne alege acţiunea lansetei fly cu care dorim să pescuim deoarece contează carac-terul firea dar şi ldquomacircnardquo (icircndemacircnarea) fiecăruia icircn parte Icircn schimb clasele lansetelor faţă de peştii pe care icirci urmărim şi celelalte reguli de echilibrare corectă a echipamentului trebuiesc respectate

Doru DINEA

CAcircTEVA OBSERVAŢII PERSONALE despre echipamentul de pescuitcu muştele artificiale

Ilustrația autorului

|30 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Agenda Pescarului

POPULAtildeRI CU PEAEligTI NOBILI IcircN BIHOR

CUM PAtildeSTRAtildeM PEAEligTII IcircN STARE PROASPAtildeTAtilde

La icircnceputul anului 2012 s-au făcut repopulări cu peşti nobili din speciile crap şi amur icircn lacurile licenţiate pentru acvacultură din patrimoniul AJVPS Bihor Ast-

fel deşi erau destul de bine populate lacurile Leş Fegernic Diosig Cristur şi-au primit noii oaspeţi peşti reproducători şi viitori reproducători astfel avem garanţia perpetuării spe-ciilor mult apreciate de pescarii de staţionar Cele peste 4 tone de peşti au fost lansaţi icircn cele mai bune condiţii tehnice alături de ştiucile mari din Leș ndash anul 2011 a fost marcat de o ştiucă de 12 kg - specie deversată tot de noi acum cacircţiva ani alături de plăticile ce au ajuns şi la 700 g bucata urmare a reproducerii naturale acţiune icircncepută acum 8 ani doar cu cacircteva exemplare de plătici reproducători au dovedit strate-

Tematica nu este o problemă pentru pescarii de pes-cuit staţionar deoarece juvelnicele de 2-3 metri lun-gime bine scufundate icircn apă vor ţine peştii vii pe

toată durata partidei Lansetiştii şi muscarii au icircnsă ne-voie de tehnici şi dotări e drept accesibile Aici aş insista puţin asupra necesităţii procurării unui coşuleţ de nuiele icircn care lansetistul ori muscarul icircşi pot ţine peştii icircn stare proaspătă pe toată perioada deplasării pe malul racircului In-sist pe această strămoşească metodă şi dotare icircntrucacirct uti-lizacircnd coşuleţul ce l-am moştenit şi care are cca 120 de ani mi-a asigurat icircntotdeauna păstrarea proaspătă a peştilor prinşi la muscă păstrăvi ori lipani mai puţin cleni pe care-i eliberez imediat Fizica icircşi are legile ei iar secretul bunei funcţionări a coşuleţului se bazează tocmai pe una dintre acestea -fenomenul de evaporare ndash deci implicit şi răcire Fără intenţia de a da lecţii iată cum procedez După ce am prins cacircţiva păstrăvi icirci eviscerez le scot branhiile şterg bine interiorul de sacircngele icircnchegat ce-i element toxic şi primul ce produce alterarea pun un praf de sare dintr-o solniţă cu orificii ce-o port icircn coşuleţ icircnvelesc peştii icircntr-un prosop de cacircnepă umectat şi icirci pun icircn coşuleţ La uscarea aproape completă a prosopului icircl reumectez astfel se reia fenomenul de evaporare-răcire ce durează cam 2 ore Pes-cuind la munte prefer partidele de după-amiază - seară iar cacircnd pescuiesc de dimineaţă şi am 1-2 păstrăvi legali la

gia cu efect icircn timp icircndelungat dar care asigură continuita-tea speciei icircn noul mediu De altfel şi şalăii din lacul Feger-nic vor fi tentaţia fiecărui undiţar Referindu-mă la această specie dispărută din Crişul Repede icircn perioada poluărilor industriale acum este bine reprezentată icircn racircu datorită unei acţiuni pe care am realizat-o icircn 1992 cacircnd icircn urma dezafectării pescăriei Martihaz am cules din iazurile ce ur-mau a fi desecate o cantitate de peste 2000 bucăţi strapazani - şalăi de 15-30 cm - pe care cu cacircţiva pescari sufletişti i-am transportat icircn mare viteză fără pierderi icircn racircul Crişul Repede zona de vest După cacircteva zile cu factorii locali am obţinut ridicarea stavilei de la punctul de priză vest astfel undele racircului au dus devale o populaţie de şalăi ce azi oferă exemplare de peste 5-6 kg Trebuie să menţionez public şi poate domnul ministru al agriculturii ne va icircnţelege nemulţumirea absurditatea faptului că şi icircn prezent salariaţi ai ANPA eliberează permisele de pescuit fără ca solicitanţii să fie membri ai vreunei asociaţii de pescari Această categorie de pescari fără a contribui cu nimic la menţinerea patrimo-niului piscicol devin paraziţi consumatori şi distrugători ai fondului piscicol natural al apelor publice

orele pracircnzului sub umbrarul arinilor ori brazilor icirci pun la copt icircntr-o spuză de jar Fie-mi permis să fac o paranteză şi să descriu reţeta rapidă Fac un foc mic din crengi us-cate pun 2-3 bucăţi mai grosuţe pentru o inima de jar Icircntre timp cacirct arde focul sărez puţin peştii evisceraţi introduc icircn interior cacircţiva muguri de brad cacircteva flori de cimbrişor o linguriţă de unt ori margarină icircnvelesc peştii icircntr-o folie de aluminiu şi icirci pun icircn spuza de jar şi cenuşa fierbinte După vreun sfert de ceas cacircnd aud uşoare pocnituri şi sfacircracircieli scot peştii icircmbrăcaţi icircn folie las să se răcească niţel şi cacircnd desfac folia izul de muguri de brad şi cimbrişor nu poate fi descris icircn cuvinte Niciodată acasă nu am reuşit asemenea bunătăţi pe care le-am icircnvăţat icircn bătracircna Marmaţie Din experienţa cacirctorva decenii de muscărit afirm cu toată responsabilitatea că utilizacircnd coşuleţul chiar şi la partide de spinning la bibani niciodată nu am avut peşti cu icircnceput de alterare Am văzut anul trecut un pes-car ce-şi ţinea cacircţiva cleni şi scobari icircnşiraţi pe o creangă de salcie ce aveau un aspect penibil de peşti spacircnzuraţi imagine ce nu poate fi comentată Cred că nu este nevoie să mai menţionez de dotările moderne de azi lădiţe frigorifice cu patroane ICE ori micile dar excepţionalele frigidere ce funcţionează la 12 volţi şi ţin o temperatură constantă de 1-2 grade celsius timp de cacircteva zile

TP

|Titus Pintea

FotoM Ionescu

31|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pe apele mapamondului

D acă ar fi să aleg un peşte care poate da satisfacţii constante de-a lungul sezonului de pescuit

pe continentul nord-american acesta ar fi cu siguranţă bass-ul sau aşa cum mai este numit bibanul americanCacircnd spunem biban gacircndul ne duce la pescuitul cu năluci pentru unii sau cu momeli natu-rale pentru alţii la peştii activi mai tot timpul sezonului cald chiar şi atunci cacircnd tempera-tura apei amorţeşte majoritatea celorlalte specii Pe continen-tul nord-american pe lacircngă ldquotradiţionalulrdquo biban pe care icircl găsim şi icircn apele europene pescarii pot prinde şi un bdquofrate mai marerdquo al acestuia bibanul ameri-can sau bass-ul Iar cacircnd spun ldquomarerdquo mă gacircndesc atacirct la talia semnificativ mai mare a exem-plarelor cacirct şi la spectaculozitatea pescuitului acestei specii Aici mă refer la faptul că este un peşte activ atacirct la temperaturi estivale normale ale apei cacirct şi la cele ce nu se icircnscriu icircn limitele bdquonormaluluirdquo fie ele scăzute sau ridicate Icircn plus varietatea largă de năluci şi momeli naturale la care bdquorăspunderdquo fără a face mof-turi icircl situează aş putea spune pe unul dintre primele locuri icircn clasamentul peştilor favoriţi ai pescarilor canadieni şi ameri-cani Un alt atu este acela al spectaculozităţii pescuitului icircn sine pornind de la varietatea de condiţii acvatice icircn care il găsim şi pacircnă la drilul presărat adesea cu salturi spectaculoase

şi scuturături energice din cap care vor rămacircne cu siguranţă icircntipărite icircn me-moria norocosului pescar Dar să le luăm pe racircndIcircl găsim icircn lacuri şi racircuri cu apă de adacircn-cimi diferite fără a fi foarte pretenţios la condiţiile de oxi-genare apele natu-rale fiind oricum su-ficient de curate pe continentul vecin Preferă adăpostul structurilor scu-fundate coame sau şanţuri bo-lovani trunchiuri rădăcini sau um-bra şi protecţia vegetaţiei ac-vatice atacacircnd din-spre adacircnc spre suprafaţă printre frunzele de nufăr sau brădişul des Patrulează adesea icircntre aceste structuri apăracircndu-şi teritoriul de potenţialii bdquoinvadatorirdquo putacircnd fi astfel prins şi la pescuitul la trenă Se hrăneşte cu aproape tot ce mişcă icircn apă fără să scape nici o oportunitate am prins bass chiar şi la boabă de porumb cacircnd dădeam după crap Atacă o varietate de năluci artificiale de la rotative şi oscilante şi pacircnă la voblere şi twistere Se pare icircnsă că are o atracţie deosebită la spinnerbait o combinaţie icircntre rotativă şi softbait o nălucă agreată şi de majoritatea pasionaţilor şi care aparent

folosite de multe ori pescarii preferă să ridice peştele di-rect din apă lăsacircnd la o parte minciogul Răspacircndirea largă a bibanului american alături de caracteristicile pescuitului său au făcut din acesta una din capturile preferate căutate şi apreciate de pescarii nord-

americani Adesea pentru a spori farmecul partidei pescarii aleg canoea pentru deplasare fapt ce le permite să pătrundă mai adacircnc icircn universul acestui peşte icircnlesnindu-le accesul icircn locuri unde bărcile cu motor nu pot pătrunde Faima speciei a depăşit deja de ceva timp ho-tarele continentului de origine bass-ul fiind icircntacirclnit tot mai des şi icircn apele europene unde a fost introdus şi unde continuă să cacircştige tot mai mulţi adepţi

MAC

poate salva reputaţia de pescar icircntr-o varietate de situaţii Lan-setele folosite sunt icircn general cu acţiune de mijloc de putere medie ce permit lansarea şi controlul nălucilor cu greutăţi icircntre 3-5 şi 7-10 grame Se fo-losesc fire monofilament 025-030 sau textile mai rezistente

la abraziune recomandate mai ales dacă pescuim icircn zone cu vegetaţie acvatică abundentă Se poate pescui atacirct de pe mal cacirct şi din barcă caz icircn care so-narul poate fi de mare ajutor mai ales dacă avem de-a face cu o apă necunoscută Drilul este destul de scurt bass-ul opunacircnd doar iniţial rezistenţă timp icircn care aşa cum spuneam sare spectaculos din apă scuturacircndu-şi energic capul Icircnţeparea este icircn majoritatea cazurilor sigură rateurile sunt rare dată fiind gura largă cu cartilagii tari mai ales icircn cazul basului cu gura mare Profitacircnd de acest lucru precum şi de rezistenţa firelor

BASS-UL AMERICAN

Ilustrația autorului

|32 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pagina muscarului

Similitudini şi diferenţe icircntre muşte de catalog şi cele tradiţionale

|Titus pintea

Am avut curiozitatea dar şi plăcerea să fac comparaţii icircntre muştele noastre tradiţionale cu care generaţii

de muscari romacircni au pescuit decenii la racircnd şi muştele din cataloagele străine DAM ORVIS BAYLEI etc Constat că diferenţele sunt notabile icircn colorit şi conformaţie uşor de constatat de pescarii ce-şi confecţionează muştele şi au experienţa anilor Icircn acest sens aş exemplifica prin cacircteva modele mai cunoscute şi folosite de muscarii noştri Icircn cataloage apare un tandem bine cu-noscut modelul March Brown bdquomalerdquo şi March Brown bdquofemalerdquo Primul se aseamănă cu musca noastră de arin icircnsă susţin că aceasta din urma este mai eficientă icircn perioada icircnceputului de sezon Am şi o posibilă explicaţie Icircn mai musca de arin este icircncă icircntr-un stadiu de dezvoltare incipientă şi de regulă zborul său icircncă slab se termină icircn apă deci pistruiatul primeşte fiind şi el moleşit din iarnă o muscă icircncă mică Dacă i-am oferi un March Brown din import de cele mai multe ori doar se mişcă din cotlonul său dar nu atacă păroasa arătare Dacă icircncercăm cu modelul bdquofemalerdquo aceasta se aseamănă cu musca de cara-bete la noi se mai numeşte şi bdquocaprardquo Insecta icircn mai este de-parte de a zbura doar icircn final de lună Deci bazacircndu-ne pe modelele noastre avem şanse mai bune Scuturacircnd icircn final de mai cacircteva crengi de arin am găsit icircncă muşte cleioase ce se prindeau de partea infer-ioara a frunzelor aspect ce-mi

confirmă cele afirmate anterior Dar făcacircnd şi probe de muşte eficiente pe aceeaşi apă peştii mi-au atacat mai des modelul indigen şi foarte slab pe cel de catalog un model original primit din partea campionului de muscă al Bavariei Modelul bdquofe-malerdquo a fost bun doar icircn iunie mai mult la cleni Icircnsă acest din urmă model legat pe cacircrlige mici nr 14-16 a fost bun la lipani cu menţiunea că era atacat icircn după-amiezile icircn care musca de carabete se ridi-

ca deasupra racircului Icircntr-o zi am primit un model francez o viespe sofisticată icircn construcţie ce avea picioruşe icircnnodate din barbule de pană de curcan greu de realizat fiind după aprecierea mea o muscă de lac denumită icircn catalog Danga Imago Aceasta la peştii noştri nu a reuşit sa stacircrnească interesul Dar reducacircndu-i bogata icircmbrăcăminte de perucă şi picioare am rămas oare-cum la o viespe roşie indigenă pe care cacircţiva cleni harnici au apucat-o ferm Icircn două săptămacircni cacirct am fost gazda campionului bavarez am văzut cum din cele cacircteva sute de muşte cu care a sosit nu mai ştia din care să lege la capăt ori pe săltătoare şi pierdea minute icircn şir cu alegerea acestora Astfel pe pacircracircul Finiş icircmi prezenta un model cu un nume pompos Grenwels Glory e drept muscă verde cum i-am sugerat dar icircncă nestudiată de irideii noştri Aşa se face că-n trei zile de muscărit din bdquostupulrdquo de artificiale

aduse nu a aflat modelul local Aşadar i-am dat cu teamă o muscă verde cu păr ciocolatiu cercuire fină gălbuie la care icircn final păstrăvii dar mai des li-panii Finişului din acei ani i-au oferit o partidă plăcută Pe lacul Lugaş ce are cleni frumoşi muştele irlandeze de lac nu au dat rezultate Am creat modelul pe un ac mult mai mic decacirct cel original fără picioruşe dar cu un abdomen pronunţat pe curbura cacircrligului pe un ac nr 12 cu tijă lungă Fiind zi de primăvară-vară mi-am luat varga de muscă şi-am ieşit icircn prima partida a anului pe Crişul repede icircntr-o zonă icircn care anul trecut am luat şi cleni dar şi curcubei Ca o observaţie meteorologică icircn 2 zile de la 8 grade la pracircnz aerul atmosferic arăta la umbră plus 21 grade derutacircnd oameni şi peşti Dar iată ce mi-am notat icircn carneţelul meu de pescar file ce de ani icircmi oferă plăcute aduceri aminte Ziua I-a soare şuvoiul sub barajul Lugaş o singură muscă de capăt March Brown bdquomalerdquo Lansez icircn şuvoaie line şi văd mişcare de peşte fără atac Rezultatul zilei un clean de 26 cm Ziua II-a ndash soare căldură plus 21 grade Pescuiesc pe şuvoiul de ieri cu o muscă de capăt model de bdquoarinrdquo corp arămiu codiţă din barbule de fazan perucă de potacircr-niche icircnchisă Rezultatul zilei 3 cleni peste 25 cm cinci juniori doi bibani ce i-am văzut icircntre doi bolovani sorindu-se Peşti sperioşi şi timizi icircn atac Am văzut un curcubeu ce a venit pacircnă sub muscă fără sa o apuce dar apa era aşa de curată icircncacirct e posibil să mă fi văzut Nu am putut pescui mai mult de-un ceas picioarele amorţindu-mi icircn apa icircncă rece Nu trag concluzii le las la latitudinea muscarului dar ştiu sigur că-n luna mai cleanul din zona

montană va ataca nebun bdquopotacircrnicheardquo deschisă oferind spectacolul atacu-lui din cacircrdul ce se soreşte sub arinii bătracircni Păstrăvii icircncă molateci vor sălta bine la minuscule bdquobaxmanurirdquo dar şi la delicatele bdquomosqui-tordquo Mai ştiu că noaptea din preziua dezlegării la munte a fost foarte lungă dar maşina parcă icircnţelegacircndu-ne dorinţa s-a grăbit spre apele de sus

FotoT Pintea

33|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|1 iunie

Mini sfaturi pentru mini pescari

IULIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30 31

DLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVSDLM

208305356451045136228321414509601643011101149235316408449533031118157349443536624008042139236

651746837944632721815905957

110112031305649738826913

1001104911331215618705749837931

10241107629724819918

1433152616241714131514091458154916421736182519141236131914061454153916261711175612541345143615271618170518011211130814041502

211622092311

-1857194920452134222422542343

-1913200120462134221922592351

-184119262109215622492337

-1854192620342131

536

542

549

556

2104

2100

2054

2047PP

LP

UP

LN

Icircncepem cu icircnceputul adică prezentarea elementelor de bază ale pescuitului cu undiţa Icircntre cele cinci componente ale undiţei vargă plută fir plumb şi cacircrlig trebuie să fie

armonie compatibilitate şi echilibru altfel undiţa nu va fi utilă la pescuit Chiar şi lanseta trebuie să icircndeplinească această regulă generală Imaginaţi-vă o vargă firavă cu un fir gros şi un carmac pentru prins somni sau o lansetă cu un tambur mic icircn care abia icircncap cacircteva spirale de nailon de un milimetru grosime iar lacircngă plumb două cacircrlige mici pentru bdquolibelulărdquo Cu ochiul minţii veţi vedea dezechilibrul şi lipsa de armonie Cumpăraţi din magazin mai multe categorii de vergi cacircrlige plute plumbi şi fire şi uniţi-le icircntr-un ansamblu armonios icircn concordanţă cu peştii care trăiesc icircn apa unde vreţi să pescuiţi Interesaţi-vă la pescarii localnici sau la prieteni care au mai pescuit icircn acea apă Peştii de mărime şi greutate bdquorecordrdquo nu se pun icircn bdquoecuaţierdquo hellipVarga o cumpăraţi icircn raport cu puterea voastră de macircnuire plutele le echilibraţi icircntr-o găleată plină cu apă adăugacircnd sau reducacircnd numărul de plumbişori pacircnă cacircnd 80 din plută intră sub apă iar 20 rămacircne icircn afară ţinacircnd seama şi de greutatea momelilor pe care le veţi folosiPescarii mici nu trebuie să plece singuri la pescuit şi mai cu seamă icircn sălbăticie ci icircnsoţiţi de părinţi rude vecini prieteni pescari de la care vor icircnvăţa tainele naturii şi pescuitului şi vor primi ajutor icircn caz de nevoie Tot de la aceştia vor icircnvăţa cum să macircnuiască o vargă de pescuit cum se oboseşte şi se scoate peştele din apă cum se agaţă icircn cacircrlig momeala şi cum se nădeşte locul de pescuit Copilaşii pescari trebuie să icircnceapă lecţiile de pescuit cu o singură undiţă şi să nu stea pe locul de pescuit aproape de icircnsoţitori Pentru a nu greşi niciodată icircn preziua plecării la pescuit scrieţi un program al zilei de pes-cuit din care să nu uitaţi notarea unor utilităţi şi din care să nu lipsească apa macircncarea facircşul pentru vacircnt şi ploaie momeli nada undiţa rucsacul şepcuţa ochelarii de soare polarizanţi juvelnicul şi bdquonoroculrdquo pentru ziua de pescuit Am glumit dar ştiu pe cineva care a ajuns pe malul unei bălţi după ce a uitat acasă cutia cu momeli sau altul care din grabă a lăsat lacircngă uşă husa cu uneltele de pescuit ratacircnd ziua de pescuit Se mai poate icircntacircmpla dar se poate evita Pentru a nu adormi pe malul apei copilaşii pescari trebuie să se culce seara devreme pentru că o partidă de pescuit icircncepe icircn zori cacircnd răsare soarele Dacă vă interesează şi alte taine ale pescuitului citiţi materialele publicate icircn revista VPR icircn fiecare număr lunar unde sunt prezentate pe lacircngă aventurile icircntacircmplările amin-tirile din viaţa pescarilor şi sfaturi privind metodele de pescuit reţete de nade şi momeli şi nu numai Cartea micului pescar a rămas deschisă la pagina nr 1 Pacircnă terminaţi studiile aveţi de acumulat un volum uriaş de cunoştinţe Dar nu vă speriaţi Pescuitul este o distracţie şi o competiţie ca orice sport Firicel icircntins

Valentin MALICIUC

IUNIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30

VSDLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVS

218259344433521035136234329418521619015103151239336431535629005049139233329411512618011105

756837924

10151112721819918

1012110512021303559644736824918

101611091213631728821912

1001104911361229527619

142915231609165817491302140915101611170817571839124313291419152016231726182919031211130914031453153916251721181912361327

2028210422122309

-195120242105215322362324

-1821191620012055214822462339

-1856195220452119215622432341

-18261909

533

531

531

528

2056

2100

2103

2104

LP

UP

LN

PP

Atenție la ora de vară

FotoM Ionescu

Prinse icircn capcanăORIZONTAL 1) Capcana trandafirului (sg) ndash Cei mai buni vacircnatori 2) Simtul ascutit al caprio-arelor ndash Bronzat natural 3) Curse ndash Incluse icircn club ndash Tariful dupa eliminarea celor cacircteva sute de metri patrati 4) A da cu marinimie ndash Pune capcana si fuge 5) Arma marilor profitori ndash Trimisa dupa inamic 6) Margine de tricolor ndash Cacircnd cifrele se aduna (pl) 7) Capcana ne-vazuta ndash Coada de taur 8) Sectiune dintr-un ficat ndash Un necunoscut ndash Formula de adresare ca pentru un vacircnator mai icircn vacircrsta 9) Gazul care se livreaza la tub ndash Deosebit de mic 10) Vacircnatori cu picioarele pe pamacircnt

VERTICAL 1) Are gust de ocna ndash A pune capcane 2) Capcane pentru lei (fig) 3) Miros fin ndash Salutul eroilor ndash Nod putin desfacut 4) Blana de lemur ndash Case carora li s-au dat spargeri 5) Locul unde te duc numai nevoile (reg) ndash Pense 6) Carne de cerb ndash Muscat de flacari ndash Seva 7) Se ia pe picioare ndash Fara grai ndash Fac parte din grup 8) Se aprinde foarte usor mai ales daca sar scacircntei 9) Pastrate icircn eter ndash Firisoare ndash Nasul cu belciug artizanal 10) A prinde temporar ndash Icircnghesuiti

Ion Mihaiu

Dezlegare VPR mai CAPACITATE-OTELITA-OF-NE-BR-RANI-SUDICA-T-G-T-RT-FURII-AP-APATI-CE-NAT-AB-UO-TURATIE-NO-ZONAL-VAR-RECITATORI

1

1

4

4

2

2

5

5

3

3

6

6

7

7

8

8

9

9

10

10

|34 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

AJVPS Hunedoara vinde căţei din rasa copoi ardelenesc de la Canisa Căpăţacircna Prenotări şi informaţii suplimentare la tel 0254215422

VAcircND armă de vacircnătoare cal1270 ţevi juxtapuse Bohler antinit Tel 0723300609

Mica publicitate

Pune la dispoziţia vacircnătorilor interesaţi următoarele categorii de căţei

bull o femelă din rasa jagdterrier icircn vacircrstă de 5 luni bull o femelă din rasa copoi slovac icircn vacircrstă de 2 luni bull un mascul din rasa brac german cu păr sacircr-mos icircn vacircrstă de 3 lunibull două femele metişi de copoi x jagdterrier icircn vacircrstă de 2 luni

Juvenilii sunt dehelmintizaţi şi vaccinaţi de două ori iar căţeii dehelmintizaţi şi vaccinaţi doar icircmpotriva parvovirozei Preţul de valorificare este de 500 leiexemplar cu TVA inclus Căţeii provin din părinţi selecţionaţi folosiţi cu rezultate excelente la vacircnătoare Dintre reproducători sunt scoşi la vacircnzare la acelaşi preţ următorii cacircini

bull un mascul de copoi ardelenesc icircn vacircrstă de 2 anibull o femelă de brac sacircrmos folosită la vacircnătoare icircn vacircrstă de 7 anibull o femelă de limier hanoveran folosită icircn teren icircn vacircrstă de 7 ani

Doritorii se pot adresa pentru achiziţii sau eventuale prenotări precum şi pentru alte informaţii d-lui Du-mitru Teodor la tel 0212708060 sau 0767817908

CANISA CERNICA

SC SURAKI SRL producător autorizat conform legislației europene icircn prelucrarea cărnii de vacircnat este interesată icircn achiziționarea vacircnatului mare icircn carcasă destinat producției de mezeluri comercializate sub marca ldquoTOLBA VAcircNĂTORULUIrdquo Oferim posibilitatea icircncheierii de contracte pe termen lung

Detalii la numerele de telefon 0752 525 142 sau 021 411 62 30

E-mail florinblidarescusurakiro sau surakisurakiro

wwwsurakiro

Page 22: VÂNĂTOAREA ÎN REUNIUNEA DE LUCRU VÂNĂTOAREA

|22 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

dar eficace icircnvăţată tot de la bietul tata Am pus cartuş numai pe ţeava dreaptă lucru care m-a determinat să fiu mai atent la primul foc spre satisfacţia Missei care a avut ce apor-ta Cacircnd soarele a icircnceput să scapete după dealuri prepeliţele au icircnceput să mişte după hrană nemairăbdacircnd are-tul iar noi avacircnd fiecare cacircteva păsări icircmpuşcate am pornit-o icircn şir indian spre casă Ne-am oprit la Relu unde cu sprijinul mamei lui Furcioaia cum icirci ziceam noi am pregătit apetisantele prepeliţe frigacircndu-le icircnvelite icircn foi de varză Mai tacircrziu peste ani cacircnd am ajuns vacircnător cu permis icircn regulă şi aveam brac bdquoproprietate personalărdquo am mai icircnvăţat cacircte ceva de la cacircine De pildă am icircnvăţat că uneori vacircnatul teafăr icircn aparenţă poate fi totuşi lovit de moarte şi că este recuperabil dacă tu vacircnător cu slabe simţuri omeneşti te ajuţi de un cacircine cu simţuri incom-parabil superioare Să povestesc icircnsă faptele aievea icircntacircmplate Mă aflam la pază de căprior icircn adacircn-cul pădurii După aproape o jumătate de ceas de aşteptare şi aprigă luptă cu ţacircnţarii mi se năzare că undeva la spate am auzit un vreasc trosnind Trag cu ochiul spre Heda brăcuţa cu păr sacircrmos de lacircngă mine şi o văd cu capul ridicat şi urechile ciulite Mă rotesc cu scaunul icircntr-un picior spre dreapta şi rămacircn cu gura căscată la un ţap bătracircn icircmpietrit ca şi mine icircn nemişcare cu ochii holbaţi icircn direcţia mea Orice gest pripit ar fi făcut să văd doar un salt graţios şi să aud un brăhnit care mi-ar fi arătat drumul pe care ţapul s-ar fi mistuit spre desime Văzacircnd icircnsă că nu e nicio nădejde ca sălbăticiunea să plece capul spre iarba grasă m-am decis să trag Doar pen-tru asta venisem Ridicacircnd carabina milimetru cu milimetru am dibuit cum am putut spata animalului şi am slobozit cu destulă stacircngăcie un foc Nici o nădejde - icircmi zic ndash am tras pe alături Căpriorul dispăru icircn desime iar Heda care nu icircmplinise anul-icircncă icircncepu să caute vijelios icircn jurul meu ca la cacircmp Negăsind nici un vacircnat de aport nici urmă de vacircnat rănit se trase curacircnd lacircngă mine Fluieracircnd a pagubă mi-am aprins o ţigară şi după adunarea acareturilor cu care venisem am luat-o la vale Trecacircnd cu prepelicarul la curea pe la locul unde ţapul icircmi bdquopozaserdquo bag de

Fără intenţia de a brava icircn faţa cuiva sau de a impre-siona pe cineva trebuie să vă mărturisesc că nu am putinţa de a elucida măsura icircn care

au contribuit niscaiva gene atavice și bdquobiotopulrdquo atacirct de propice icircn care am deschis ochii ndash mica localitate Hăghig de lacircngă Braşov unde părinţii mei pasionați vacircnători şi mari iubitori de cacircini sau şi una şi alta ndash la declanşarea icircn mine a instinctelor vacircnătoreşti Icircn anii de şcoală urmaţi la liceul Andrei Şaguna din Braşov m-am pomenit icircntr-o bună zi bdquoicircmprumutacircndrdquo gioarsa tatălui meu - cea cu ţevi de damasc şi cu cocoaşe exterioare - şi furişacircndu-mă prin dosuri de grădini din Scheii Braşovului spre locul unde icircl zărisem pe urechilă Au urmat şi alte tenta-tive asemănătoare fără bdquoeficienţă economicărdquo din diverse cauze bdquotehnicerdquo inerentei vacircrsteiPentru susţinerea afirmaţiilor făcute sunt dator să arăt care este motivul pentru care iubesc atacirct de mult cacircinii de vacircnătoare şi de ce icircncă de copil am fost atras de această icircndeletnicire sportivă de suflet vacircnătoarea Ce-lor care mi-au pus această icircntrebare le-am răspuns icircn mod constant icircn felul următor părinţii mei aveau permanent icircn ogradă 3-4 cacircini de vacircnătoare Practic am crescut alături de cacircinii de vacircnătoare pe care i-am icircndrăgit i-am icircnţeles şi i-am apreciat pentru deosebitele lor calităţi Mai tacircrziu adolescenţa mi-am petrecut-o icircn prima canisă icircnfiinţată de AGVR icircn pădurea Băneasa-Tunari lacircngă

capitală unde tatăl meu era coor-donatorul crescătoriei ajutacircndu-l icircn multiplele treburi legate de creşterea icircngrijirea şi dresajul cacircinilor existenţi icircn număr de 60-70 capeteDin noianul amintirilor se desprind cele mai dragi păţanii la care mă gacircn-desc cu duioşie şi evlavie Am credinţa că cele mai scumpe amintiri ale tre-cutelor isprăvi vacircnătoreşti sunt cele icircn care am fost alături de credinciosul patruped nelipsit părtaş fără pretenţii al succeselor cinegetice ndash cacircinele de vacircnătoare O icircntacircmplare reală s-a petrecut pe cacircnd eram abia un macircndru licean Nu aveam mai mult de 15 ani Savuram icircn tihnă ultima parte a vacanţei mari la casa părintească din Hăghig localitate icircnşirată pe malul drept al Oltului Deşi macircnuiam binişor arma de vacircnătoare de calibru 20 moştenită de la biata mama trăgacircnd acum promiţător şi la zbor pacircnă icircn acea zi nu apucasem să o probez la pitpalacihellip Icircl icircnsoţisem pe tata de cacircteva ori ca simplu gentaş la astfel de vacircnători bdquonerentabilerdquo după părerea vacircnătorilor localnici Era ziua de 25 august a anului respectiv cam al doilea după rdquoeliberarea glorioasărdquo a ţării noastre Tocmai gătam obişnuitul program de bălăceală icircn Olt icircmpreună cu prietenii mei nedespărţiţi Relu Fur-cea şi Sandu Cucu Plin de iniţiativă Relu a fost cel care a propus să bdquodibăcimrdquo ceva prepeliţe pe care apoi să le preparăm la el acasă Idee adoptată rapid şi icircn unanimitate Ne-am echipat fiecare pe cacirct posibil mai vacircnătoreşte am luat flinta tolba cu

cartuşe şi pe Miss căţeaua brac cu păr scurt şi am tulit-o prin fundul grădinii Terenul de vacircnătoare care de altfel icircn-cepea icircndată după gardul grădinii era format din lunca inundabilă a Oltului o icircntinsă păşune presărată cu bălţi străjuite de trestie şi stuf icircnsoţit para-lel de o facircşie lată de cacircţiva kilometri de coline domoale După un mers voinicesc de 10-15 minute icircn direcţia Arinului o comună vecină sub bătaia soarelui dogori-tor ne-am trezit icircn mijlocul holdelor de sfeclă de zahăr bine icircmbrăcate cu mohor al miriştilor năpădite de mur sălbatic şi al celor de cucuruz Pacircnă să ne dezmeticim căţeaua care icircşi cunoştea bine meseria a şi icircnceput să caute icircn zig-zag icircnaintea noastră Nu după mult timp Miss cade icircn aret cu piciorul din faţă icircn aer şi cu capul sucit spre mine Am ocolit căţeaua prin faţă aşa cum văzusem că procedează tatăl meu şi am avansat spre locul unde consideram să este pitulată prepeliţa Spre mirarea noastră a ţacircşnit un vătui care a luat-o spre deal Miss a simu-lat o urmărire de 15-20 metri ba a şi chefnit de două ori după care s-a icircntors cuminte şi a continuat să caute mai departe icircn galopul ei domol dar constant Toţi trei urmăream cu icircnfrigurare mişcările căţelei După 5 minute o vedem pe Miss bătacircnd agitată din coada-i ciuntă după cacircţiva paşi rămacircnacircnd ca trăsnită de mirosul vacircnatului prins icircn nasul ei fin Am pro-cedat ca şi icircnainte dar pasărea a con-tinuat să rămacircnă nemişcată răbdacircnd atacirct aretul cacirct şi intervenţia mea care loveam cu piciorul icircn vegetaţia din faţa lui Miss Numai după ce am comandat bdquosaltărdquo şi Miss s-a repezit icircn icircncacirclcitura de vreji de mur a săltat o prepeliţă cacirct toate zilele atacirct de grasă icircncacirct părea că aripile-i mici cu greu icirci asigură propulsia Au urmat două bubuituri scurte şi puternice un formidabil nor de fum şi apoi s-a aşternut liniştea Sandu a fost cel care a strigat că a văzut zburătoarea plecacircnd sănătoasă Eu deşi după focurile pripite n-am mai putut zări pasărea mi-am dat seama că am ratat-o după privirea dojeni-toare a căţelei După ce am dat vina pe trăgacele care scapă prea uşor m-am angajat să nu mai arunc focurile atacirct de aproape şi să trag numai după ce pitpalacul ajunge la distanţa de 25-30 metri Uşor de zis greu de respectat M-am redresat numai după ce am aplicat icircn practică metoda simplă

O pasiune moștenită VAcircNĂTOAREA CU CAcircINE

| Chinologie vacircnătorească

23|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

oprim aici cu aceste icircntrebări de bun simţ a căror valabilitate poate există şi aziDupă ce apreciază rolul şi importanţa jandarmeriei de vacircnătoare cre-ate şi prezintă succint activitatea laborioasă a Direcţiei Vacircnătorii Mi-hai Gr Romaşcanu icircşi exprimă ideea necesităţii unei educaţii icircn sprijinul naturii şi a vieţuitoarelor ei laquo Fără teama de a greşi susţinem cu tărie ideea că propaganda pentru ocrotirea vacircnatului ar trebui să icircnceapă din clasele primare micii şcolari urmacircnd să fie icircndemnaţi ca icircn locul praştiei şi al pietricelelor să poarte icircn buzu-nare grăunţe sau făracircmituri de pacircine pentru hrana nevinovatelor păsări ale cerului care icircndură frig şi foame icircn timpul iernilor grele Paralel cu această acţiune energică icircn sufletul omului matur urmează să se sădească dragostea pentru toate vieţuitoarele nevătămătoare printr-o continuă propagandă lămuritoare asupra foloa-selor pe care el le trage de pe urma lorraquo

Iată deci o carte ndash fereastră spre vacircnătoarea din Romacircnia icircn două de-cenii din răstimpul interbelic - scrisă nu de un profesionist al vacircnătorii ci de o mare personalitate a economiei romacircneşti autor a cacirctorva zeci de lucrări de analiză icircn cacircteva din cele mai diferite sectoare economice şi industriale A fost comisar general al Comisariatului General al Preţurilor din Ministerul Economiei Naţionale arestat icircn bdquoNoaptea demnitarilorrdquo din 5 ndash 6 mai 1950 şi icircnchis la penitencia-rul GherlaDar claritatea cu care a privit şi anali-zat şi situaţia vacircnătorii icircn toate as-pectele ei materiale organizatorice de educaţie etică ni-l face contemporan

Mihai I icircn legătură cu atracţia Sa faţă de vacircnătoare laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu (ortografia originală) a fost iniţiat icircn arta vacircnătoarei icircncă din cea mai fragedă copilărie fiind astăzi cea mai mare nădejde pentru lumea vacircnătorească Luacircnd parte la mai toate vacircnătorile regale Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu icircmpuşcase icircncă de la vacircrsta de doisprezece ani majoritatea speciilor de vacircnat din ţară de la potacircrnichea şi fazanul din şesurile Dunării picircnă la macircndrul cerb al Carpaţilor Prin moştenirea calităţilor vacircnătoreşti ale familiei şi prin experienţa vacircnătorească pe care a făcut-o Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu este astăzi un vacircnător desăvacircrşit fala tagmei noas-tre iar viitorul vacircnătoresc al ţării este asigurat raquo (am icircncheiat citatul) Referindu-se la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic) Bucureştilor raquo autorul apreciază că laquo mii de cetăţeni din toate unghiu-rile ţării şi foarte mulţi străini au pu-tut admira cea mai frumoasă şi mai icircnălţătoare manifestare vacircnătorească pe care Romacircnia a cunoscut-o vreodatăraquo Aminteşte apoi de participarea Romacircniei la expoziţiile internaţionale de vacircnătoare de la Leipzig Berlin şi Paris care icircn opinia sa laquo au condus la consacrarea noastră definitivă icircn lumea vacircnătorească mondială raquo Către icircncheiere autorul face un re-chizitoriu societăţilor de vacircnătoare care nu icircşi icircndeplinesc obligaţiile faţă de vacircnat laquo Nu este destul că ne-am stracircns icircntro societate de prieteni că am luat icircn arendă terenuri pe care le cutreierăm gata icircn orice clipă să răpunem vieaţa animalelor sălbatice Ce ne-ar răspunde oare conducătorii acestor societăţi dacă i-am icircntreba cacircte capre iepuri potacircrnichi etc au adus pe terenuri de cacircnd le-au arendat şi pacircnă astăzi Au dat hrană icircn tim-pul iernii animalelor pentru ca să le uşureze traiul Cacircţi paznici au anga-jat şi care a fost activitatea lor Cacircte procese de braconaj au icircncheiat raquo Ne

Felul piese-lor expuse

Recordmondial

Premiul de

onoarePremiul

I-iuPremiulal II-lea

Premiul al III-lea

Totalulpremiilor

La sutădin total

Cerb - 11 38 53 28 130 3171

Căprior - 13 25 33 28 99 2415

Capră neagră 1 11 31 28 38 109 2659

Mistreţ - 2 3 10 22 37 902

Urs 1 3 11 5 4 24 585

Lup - 1 3 - 1 5 122Racircs - 1 1 2 2 6 146

TOTAL 2 42 112 131 123 410 100

Tabloul laquo premiilor laquo (medaliilor) obţinute la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic ) Bucureştilor raquo

seamă că Heda devine agitată bătea din coadă şi sforăia cu nasul pe jos de parcă ar fi urmărit cacircrsteiul Cacircnd i-am dat drumul din lesă a zbughit-o spre hăţiş icircn cu totul altă direcţie decacirct mi se păruse că a luat-o ţapul N-au trecut nici zece minute şi numai ce auzii lătrat pe loc icircntrerupt la scurte intervale de un gen de bocet necunoscut pentru mine Răzbătacircnd cu greu prin desime icircn direcţia căţelei spre totala mea surprin-dere mi-am găsit ţapul icircncă zvacirccnind din picioare care destul de bine lovit mai făcuse totuşi o sută-două de paşi prin tufărişul de nepătruns

NIC STRĂVOIU

|Nic Străvoiu

Foto 1 După o pacircndă la căprior petrecută cu 100 de ani icircn urmă Foto 2 Mama autorului icircn funcția de ajutor de dresor Foto 3 Nic Străvoiu icircn anii adolescenței petrecuți la Canisa AGVR

Ilustrația autorului

( urmare din pag 21 )

|24 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Francis Chevier icircn cartea sa ldquoNotre gastronomie est une culturerdquo (Gastronomia noastră este o

cultură) vorbește de bucătăria franțuzească care a fost inclusă icircn Patrimoniul Umanității După Chevier gastronomia nu este doar o pasiune ci un ldquomonumentrdquo al culturii francezilor Icircnsă obi-ceiurile de a macircnca și a bea bine nu sunt proprii Franței Numeroase alte civilizații se caracterizează printr-o gastronomie bogată și sofisticată din Ja-ponia pacircnă icircn Vietnam din Tailanda Iran sau Peru pacircnă icircn Italia și Maroc Să luam exemplul Chinei Această foarte veche și strălucitoare civilizație și-a dezvoltat cu mult icircnaintea Occidentului o artă de a trăi elegantă și subtilă icircn care gastronomia icircși avea locul de onoare Curțile diferitelor dinastii imperiale au urmărit să aducă pe mese gusturi dintre cele mai rafinate Dar nu toate societățile au știut să-și dezvolte un sistem culinar atacirct de ales Antropologul Claude Levi ndash Strauss a subliniat importanța resurselor icircn elaborarea unei gas-tronomii fine ldquoDacă arta gătitului constă așa cum pare icircn a asocia savorile mai multor substanţe alimentare pentru a le armoniza sau sublinia con-trastul se poate crede că toate popoarele lumii au fost capabile de a o descoperihellip Totuși nu este așa Fiindcă pentru a combina diferite produse trebuie să dispui de ele simultanrdquo Cu alte cuvinte este nevoie de o ofertă de bunuri alimentare foarte diversificată icircn același moment pen-tru a obține o combinație fericită de gusturi Am specificat cele de mai sus pentru a atrage atenţia asupra locului pe care icircl ocupă masa icircn viața noastră Nu icircntacircmplător i-am amintit pe francezi Pentru ei cele trei mese zilnice au o importanță specială şi urmăresc evoluția modului de viațăChiar dacă astăzi sunt mult mai scurte simplificate și adaptate la căutarea practicului mesele continuă să păstreze și altă dimensiune Ele reprezintă mo-mentul privilegiat de transmitere a valorilor de comunicare fiind creatorul legăturilor sociale

Icircn dorința de a da viață mesajului de mai icircnainte am considerat foarte potrivit să icirci fa-cem o vizită la ldquoCabana Vacircnătorilorrdquo domnu-lui Ștefan Bercea ndash maestru bucătar icircn arta

culinară și managerul acestui complex localizat la Predeal icircn Brașov La cei 50 de ani domnul Ștefan Bercea se bucură de un prestigios renume dovadă stacircnd palmare-sul impresionant de diplome obținute la cele mai importante concursuri internaționale dar și oaspeții de seamă care i-au trecut pragul sau pentru care a avut onoarea să găteascăCel mai important eveniment pentru care a gătit a fost summitul NATO din 2008 unde a servit un Duet de căprior cu fazan Printre oaspeții de seamă care i-au trecut pragul se numără Regele Mihai dar și președinții țării pe racircnd domnii Ili-escu Constantinescu și Băsescu Șirul VIP-urilor dar și vedetelor care l-au vizitat este lung A ținut totuşi să o amintească pe Teo Trandafir ndash care icirci este o bună prietenă și pentru nunta căreia a gătit icircn această lună un ceaun special din carne de căprior

Care este pe scurt drumul parcurs pacircnă a ajunge la ceea ce reprezintă azi Cabana VacircnătorilorȘB Cabana Vacircnătorilor era icircn anul 1986 doar un vis Pacircnă aici a fost multă muncă inclusiv icircn Germania şi Elveția unde am lucrat la diferite restaurante și unde am icircnvățat cum se gătește vacircnatul Revenit icircn țară cu banii cacircștigați și cu puțin noroc icircmpreună cu soția mea am cumpărat actualul restaurant și simțind nevoia să facem ceva special am considerat că este bine să des-chidem un restaurant cu specific vacircnătoresc cel cu specific romacircnesc existacircnd deja icircn apropiereLa icircnceput am adus rețetele cu sosuri din Germania pe care le pregăteam icircn special clienților cunoscători ce deveniseră fideli iar cei neobișnuiți cu astfel de gusturi au fost repede

cuceriți de preparatele din vacircnat De exemplu una dintre primele rețete este ospățul vacircnătorilor - o tocană din carne de cerb pe care am adaptat-o gustului romacircnesc prin agăugarea de ingredi-ente obișnuite - ceapă usturoi ardei ciuperci - toate acestea se pun icircntr-un bol ceramic se acoperă cu aluat și se dau la cuptor

Care este vacircnatul preferat pe care icircl gătiți Dar pe care vă place să icircl vacircnați ȘB Prefer să gătesc carnea de căprior pen-tru că este cea mai delicioasă icircnsă și carnea de cerb lopătar are calități deosebite Acum doi ani am avut prilejul să icircmpușc primul meu cerb lopătar undeva icircn zona Aradului la Chișineu ndash Criș Am rămas impresionat de cacirct vacircnat există acolo Vacircnătoarea a avut loc icircn perioada boncănitului iar acea zi icircmi va rămacircne icircn amintire pentru totdeauna Cacircnd am plecat spre locul de vacircnătoare și ne-am urcat icircn ob-servator era icircncă icircntuneric Se auzeau zgo-mote ciudate icircn jur Văzacircndu-mi nedumeri-rea paznicul m-a lămurit repede că suntem

ARTĂ ȘI PASIUNE

Ştefan Bercea Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi

Cofetarilor din Turism Romacircnia

25|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Interviul lunii|

fiu prezent la restaurant pentru că este nevoie de mine Am o armă Mauser calibrul 30-06 cu care am icircmpușcat căprior urs și cerb

Aveți doi fii Bogdan şi Dragoş Ne-ați mărturisit că mezinul familiei ndash Dragoș - vă calcă pe urme icircn ceea ce privește meseria și că icirci place să spună că s-a născut practic icircn bucătărie ȘB Dragoș este pasionat de gătit A urmat și un stadiu de pregătire la un restaurant din Elveția de unde s-a icircntors cu multe idei și cu un mare elan implicacircndu-se acum foarte serios icircn acest domeniu Anul trecut a participat la Tacircrgul Mon-dial de la Shanghai ndash China unde a fost foarte apreciat Tot Dragoș icircmi moștenește și pasiunea pentru vacircnătoare mă icircnsoțește de fiecare dată icircn călătoriile mele cinegetice și icircn curacircnd va susține examenul de vacircnător

Revenind la carnea de vacircnat puteți transmite cititorilor noștri cacircteva secrete și sfaturi utile Pentru că trebuie să recunoaștem gătitul vacircnatului dobacircndit este cel mai frumos omagiu pe care un vacircnător icircl poate aduce prăzii sale De exemplu care sunt secretele fezandării Ș B Se spune că tot vacircnatul se fezandează icircnsă nu este așa Doar carnea de vacircnat bătracircn sau cea care are miros mai intens trebuie să stea icircn baiț De exem-

plu eu nu pun carnea de căprior icircn baiț doar dacă fac pastramă sau dacă este vorba de un țap care are miros Icircn rest carnea de vacircnat se frăgezește se fezandează prin congelare icircmpachetacircnd-o foarte bine şi trăgacircnd-o icircn vid Cacircnd o scoatem o decongelăm la temperatura camerei Carnea de căprioară cel puțin se poate pregăti foarte simplu după ce este prăjită icircn unt ca un escalop se dă la o parte iar icircn untul care a rămas se adaugă 2-3 linguri de dulceață de afine sau de vișine puțin vin obținacircndu-se un sos delicios și foarte ușor de preparat Alt mod rapid de preparare carnea tăiată felii foarte subțiri este trasă icircn ulei de măsline icircn care am prăjit icircn prealabil puțin usturoi iar la sfacircrșit se adaugă sare și piperO rețetă mai nouă căprior cu bere neagră tot o influență din țările nordice Cubulețele de carne foarte fragede sunt trase icircn tigaie și stinse cu bere neagră Se agaugă un amestec de condimente (scorțișoară cuișoare puțin cimbru și foaie de dafin) Se servește cu crutoane de pacircine neagră și cu paste

Respectați icircntocmai rețeta sau inventați mereu ȘB Aceasta este arta bucătarului Trebuie să aibă imaginație și curaj să facă un preparat sau să icircl reinventeze

VPR

icircn toiul boncănitului și că acele zgomote sunt de fapt boncănitul cerbilor lopătari Odată cu ivirea primilor zori am putut vedea mai icircntacirci străpungacircnd ceața densă coarnele cerbi-lor Apoi ca o cortină ceața s-a ridicat și mi s-a oferit un spectacol uimitor icircn fața noastră se afla o turmă icircntreagă cacircteva sute de exem-plare A fost impresionat pentru că așa ceva nu mai văzusem niciodată ldquoE ușor să vacircnezi cerb lopătarrdquo- mi-am zis văzacircnd mulțimea icircnsă mai tacircrziu după trei zile de urmărire aveam să aflu că nu este tocmai ușor Foarte vigilente aceste animale dispar cacirct ai clipi iar exemplarele care rămacircn mai aproape icircn bătaia armei sunt din-tre cele tinere Așadar am așteptat momentul potrivit care se tot amacircna Am icircncercat să mă apropii prin pădure fără succes icircnsă Icircn ultima zi la sfatul paznicului am ales să mă apropii tacircracircș spre doi cerbi frumoși pe care icirci zărisem prin binoclu cam la 350 de metri Nu mai trăsesem niciodată la o distanță mai mare de 200 de me-tri nici vorbă de 300 dar era singura ocazie pe care o mai aveam Am mai icircnaintat cacircteva zeci de paşi am calculat o corecție potrivită pentru acea distanță și mi-am icircncercat norocul ldquoL-ați ratatrdquo icircmi spuse paznicul ldquoBa nu a căzut l-am văzut cum a căzut icircn focrdquo i-am răspuns Nu-mi venea să cred nici mie Cerbul lopătar căzuse icircn foc Cred că a fost și șansahellipMai am o amintire tot la vacircnătoare de cerb lopătar pe domeniile de la Charlota De această dată boncănitul se terminasehellip După ce am ales un mascul frumos din grup am ochit și am tras Spre marea uimire a mea și a paznicului icircmpușcasem o ciută Nu icircnțelegeam ce se icircntacircm-plase pentru că icircn cătare avusesem masculul Aruncacircnd o privire la cățiva metri de locul unde căzuse ciuta am văzut niște picături de sacircnge le-am urmat și la nici 20 metri am găsit și cer-bul Glonțul trecuse prin el și lovise ciuta care se aflase icircn spatele cerbului Deși pare o poveste vacircnătorească sunt sigur că și alți vacircnători mai puțin atenți pe direcția de tragere au avut parte de experiențe asemănătoare nu tocmai plăcute

Din ceea ce icircmi mărturisiți icircnțeleg că preferați vacircnatul mare Ce arme avețiȘB Vacircnătoarea la vacircnatul cu pene nu mă prea atrage Am fost de cacircteva ori la vacircnătoare de fazan icircnsă așa este aveți dreptate prefer vacircnacirc-toarea la vacircnat mare Iarna goana la mistreți deși aceasta se suprapune de multe ori cu zilele de sacircmbătă și duminică atunci cacircnd trebuie să

|26 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

După cum cunoaşteţi din numerele precedente ale VPR ca urmare a alocării Campionatului Mondial de Pescuit la Crap ndash 2012 către AGVPS

din Romacircnia Comitetul Director al FIPS ndash ed reunit la Roma icircn perioada 2-3 decembrie 2011 a examinat şi aprobat propunerea organizării evenimentului pe locaţia Corbu II ndash Constanţa administrat de SC RIG SERVICE SAAprobarea definitivă a fost totuşi condiţionată con-form uzanţelor şi procedurii acestui for decizional de inspectarea parcursului de către o comisie de omologare compusă din specialişti recunoscuţi şi acreditaţi de către FIPD-ed pentru această disciplină a pescuitului sportiv de competiţie Ca urmare a corespondenţei purtate s-a convenit ca inspectarea şi omologarea efectivă să se facă icircn perioada desfăşurării unei competiţii similare cu cea programată oficial Astfel a fost aleasă perioada icircn care s-a desfăşurat a XI-a ediţie a bdquoCupei RIGrdquo organizată de această dată icircn condiţii fără precedent

cu participarea a 75 de echipe formate din cacircte doi pescariAstfel icircn după-amiaza zilei de joi 17 mai delegaţia formată din domnii Antonio Gigli consilier al preşedintelui FIPS-ed Ugo Claudio Matteoli pentru pescuitul sportiv la crap şi Guido Mazza-rella căpitanul echipei Italiei de pescuit la crap dublă campioană mondială au fost preluaţi de echipa tehnică a AGVPS şi RIG SERVICE coordonată de dl Teodor Bentu vicepreşedinte al AGVPS cu probleme de pescuit Icircn perioada desfăşurării inspecţiei au fost evaluate toate criteriile de acredi-tare impuse de un eveniment de o ase-menea importanţă

Au fost apreciate icircn ordinea importanţei condiţiile de transport pacircnă icircn locaţia propusă spaţiile destinate festivităţilor de deschidere icircnchidere a competiţiei oficiale condiţii de cazare pensiune transport tur-retur pacircnă la pista de concurs sala de reuniuni a managerilor dotarea tehnică necesară preluării şi prelucrării rezultatelor afişajul electronic şi comuni-carea datelor amenajarea şi dotarea pistei de concurs densitatea populaţiei piscicole a bazinului şi frecvenţa capturilor Toate condiţiile preliminare au fost apreciate la super-lativ inclusiv costurile acestora propuse şi susţinute de administrator piesa de rezistenţă constituind-o amenajarea efectivă a pistei de concursPuşi icircn faţa unui parcurs amenajat pe trei sectoare de cacircte 25 de platforme consolidate şi pietruite cu dimensiunile de 15 x 10 m (derogare solicitată şi obţinută de la FIPS-ed) dotate cu mini-căsuţe din lemn cu două paturi şi cazarmament grupuri sani-tare ecologice drum de acces perimetral bazinului

pietruit facil pentru orice tip de autovehicul membrii comisiei au afirmat că standardele acestui bdquocarpo-dromrdquo sunt unice icircn Europa S-a punctat icircn plus la bdquoimpresia artisticărdquo prin cantitatea şi calitatea captu-rilor cu o frecvenţă incredibilă care i-a uimit pe evalu-atori Dovadă cele aproape 15 tone de peşte capturat pe durata celor 72 ore de concurs Este adevărat că icircn afara boicotului impus de APCR la această competiţie au participat cei mai buni pescari de crap din Romacirc-nia unii pentru icircncununarea palmaresurilor perso-nale sau pentru premiile substanţiale puse icircn joc alţii din curiozitate pentru testarea unei noi locaţii apărute pe harta Europei S-au capturat 14954 kg de peşte prima echipă clasată a prins 76829 kg iar media a fost de 199 40 kg echipăMenţionăm prezenţa icircn concurs a trei echipe reprezentacircnd Republica Moldova şi a patru echipe din Bulgaria Au fost prezenţi şi delegaţi din Franţa şi Rusia care au făcut propriile constatări şi au prelevat probe de apă icircn vederea preparării de nade şi momeli adecvate zonei omologate pentru găzduirea eveni-mentului Interviurile acordate de cei doi delegaţi ai FIPS-ed posturilor PV-TV Fishing amp Hunting Neptun TV şi VPR prezente la solicitarea administra-torului au relevat surpriza acestora faţă de realitatea constatată icircn condiţiile icircn care printr-o corespondenţă tendenţioasă fuseseră preveniţi asu-pra unor bdquodeficienţe majorerdquo imaginare de altfel a pachetului de servicii şi a pistei de concurs Acţiunea s-a dovedit a fi icircncă o reuşită a AGVPS susţinută din plin de SC RIG SERVICE SA ndash Constanţa şi de CJ Constanţa pentru promovarea pescuitului sportiv competiţional şi a preocupărilor icircn acest do-meniu pe plan naţional şi internaţional continuacircnd tradiţia de 55 de ani de recunoaştere mondială a Romacircniei icircn această disciplină

MI

|Competiții

CAMPIONATUL MONDIAL DE PESCUIT SPORTIV LA CRAP ndash ROMAcircNIA 2012OMOLOGAREA INTERNAŢIONALĂ OFICIALĂ A LOCAŢIEI CORBU II ndash CONSTANŢA

Ilustrația autorului

PSRăspundem cu această ocazie şi unor articole denigra-toare apărute icircn presa halieutică prin compararea cu rezultatele obţinute icircn aşa numitul bdquocampionat naţionalrdquo paralel organizat de APCR pe acumularea Săruleşti Pentru comparaţie cele 33 de echipe participante au capturat un total de 2050 kg de peşte prima echipă clasată 25661 kg media fiind de 6212 kgechipă icircn condiţiile icircn care 6 echipe nu au prins nici un peşte

27|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări

APRECIERILE OFICIALILOR FIPS-ed ASUPRA CALITĂŢILOR PISTEI DE CONCURS CORBU II ndash CONSTANŢA

Aflat icircn locaţia care va găzdui cel de-al XIV ndashlea Cam-pionat Mondial de Pescuit Sportiv la Crap ndash Romacirc-

nia 2012 redactorul VPR a consemnat următoarele declaraţii

Domnul Antonio Gigli ndash consilier al preşedintelui FIPS ndash ed Ugo Claudio Matteoli pentru activitatea competiţională de pescuit la crap Am venit aici la indicaţiile Domnului Matteoli preşedintele Fips-ed Am venit fiind puţin sceptic de modul icircn care pista de concurs o să fie pregătită pentru un eveniment de talia Campionatului Mondial Am rămas uimit de modul icircn care cei de aici au rezolvat toate problemele organizatorice este o pistă de concurs excepţională sunt foarte plăcut impresionat De asemeni sunt impresionat de calitatea capturilor pe care cei care sunt acum icircn concurs le-au realizat s-au prins foarte mulţi crapi iar pista este una extrem de potrivită pentru Campionatul Mondial E de neimaginat să poţi prinde icircn 24 de ore de la icircnceputul

concursului 190 de capturi reprezentacircnd 350 kg de peşte Este incredibil Sunt foarte mulţumit de ce am găsit icircn Romacircnia Chiar aş

vrea să rămacircn aici dacă ar fi posibil Sunt uimit de ce aţi reuşit să faceţi aici Dacă mi-ar fi povestit cineva nu aş fi crezut Sunt mulţumit de calitatea peştelui n-am mai văzut ase-menea densitate de exemplare viguroase cu o medie a greutăţii atacirct de ridicată Nu pot decacirct sa-i felicit pe cei care s-au ocupat de organizarea acestei piste de concurs şi sunt sigur că o să rezulte un eveniment de care o sa-şi amintească toata lumea Icircn concluzie sunt foarte mulţumit de cum au decurs lucrurile de relaţia pe care noi cei de la Fips-ed am avut-o cu organizatorii cei care au dovedit că au abilitatea de a gestiona un asemenea eveniment cum este un Campionat Mondial aşa că le mulţumesc din partea celor de la Fips-ed şi felicit AGVPS din Romacircnia pentru alegerea făcută Domnul Guido Mazzarella căpitan al echipei Italiei de pescuit la crap dublu campion mondial Aveţi o organizare excelentă şi noutăţi pe care nu le-am văzut la alte campionate mondiale la care am asistat sau chiar am participatConstrucţiile au fost extrem de laborioase şi s-au făcut eforturi uriaşe tehnice şi materiale Criteriile impuse de regulamentul internaţional au fost respectate cu rigurozitate şi aveţi o pistă de competiţii unică icircn Europa Aşteptăm cu interes candidatura ţării dvs pentru găzduirea şi organizarea unor astfel de competiţii şi icircn anii următori

a consemnat Mugurel Ionescu

Ilustrația autorului

Dl Guido Mazzarella verifică standurile de concurs icircmpreună cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Dl Antonio Gigli detaliază aspectele tehnice cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Populare cu crapi Crap icircn minciog

|28 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Ihtiologie

Pe radiile celorlalte icircnotătoare sunt rar pete şi foarte palideColoritul este mai icircntunecat la populaţiile reofile Variabilitatea este foarte pronunţată Populaţiile din porţiunile superioare ale racircurilor au corpul mai alungit profilul dorsal mai puţin convex capul şi ochii relativ mai mari pedunculul caudal mai lung şi mai icircngust pectora-lele şi mustăţile mai lungi Lobii caudalei sunt mai ascuţiţi şi coloritul mai intens Populaţiile limnofile din pacircraiele macircloase şi cursul inferior al racircurilor au caractere opuse Icircn acelaşi racircu există o trecere gradată icircntre populaţia reofilă din amonte şi cea limnofilă din aval icircn anumite racircuri există populaţii cu caracter intermediar Icircn unele bazine de exem-plu Crişul Mic şi Someş există doar forma limnofilă pacircnă spre izvoare Ecologie Trăieşte icircn diverse categorii de racircuri lent sau moderat curgătoare preferă pacircraiele mici mai mult sau mai puţin macircloase din regiunea submontană sau colinară pre-cum şi cursul superior al racircurilor mici ce izvorăsc la cacircmpie Icircn racircurile mari este mai frecvent icircn partea superioară a cursu-lui lor mijlociu icircnsă nu atacirct icircn cursul principal al racircului cacirct icircn braţele laterale cu apă mai lentă Icircn cursul inferior al racircu-rilor mari devine tot mai rar icircn Dunăre nu ajunge niciodată Spre deosebire de celelalte specii ale genului trăieşte şi icircn ape stătătoare bălţi şi iazuri dar numai icircn acelea care au sau au avut legătură cu vreun racircu Icircn racircurile icircn care trăieşte icircn număr mare formează cacircrduri mici Reproducerea durează din mai pacircnă spre sfacircrşitul lui iulie Icrele sunt depuse icircn curent pe fund tare Se reproduce icircnsă şi icircn ape stătătoareDimorfismul sexual este slab marcat Tuberculii nupţiali s-au observat la masculi icircn rare cazuri şi sunt mărunţi Icircnotătoarele sunt mai lungi la masculi Hrana constă icircn primul racircnd icircn larve de insecte reofile (tricoptere efemeroptere mai rar tipulide tabanide) din amfi-pode viermi şi moluşte Consumă uneori şi alge din biodermă sau resturi vegetale Exemplarele pătrunse icircn bălţi consumă intens cladocereImportanţa economică este locală deşi carnea este gustoasăRăspacircndire geograficăTrăieşte icircn bazinele Dunării şi Histrului Icircn Germania şi Ce-hia are loc o integrare icircntre rasele obtusirostris şi gobio iar icircn sudul bazinului Dunării ndash Serbia Bulgaria ndash icircntre obtu-sirostris şi bulgaricus Icircn Romacircnia lipseşte icircn Dunăre şi bălţile ei Icircn rest există practic icircn toate racircurile şi pacircraieleEste semnalat pacircnă icircn prezent icircn Tisa şi Iza la Sighet Vişeu de la Vişeul de Sus la vărsare Bistriţa transilvăneană de la Bistriţa pacircnă la vărsare Icircn Someşul Mic trăieşte forma limnofilă din amonte de Gilău pacircnă la Dej şi icircn toţi afluenţii săi de asemenea icircn bazinul Crişurilor Icircn Mureş se găseşte sub forma reofilă de la Gheorgheni pacircnă la Tg Mureş icircn afluenţii Mureşului superior pacircnă la Tg Mureş icircn Arieş la Turda confluenţă cu Arieşul icircn Bega de la Margina la Timişoara icircn Caraş de la Carasova icircn aval icircn Nera (forma reofilă) din amonte de Bazovici pacircnă la vărsareIcircl găsim de asemenea icircn bazinul Jiului icircn Olt de la Miercurea Ciuc la Drăgăşani icircn Vedea de la izvoare pacircnă la Smacircrdinoasa (Teleorman) şi icircn ceilalţi afluenţi ai Ve-dei de la izvoare pacircnă la vărsare icircn Argeş de la Curtea de Argeş pacircnă la Bucureşti icircn Neajlov la Bălăria şi Co-mana (Giurgiu) icircn Dacircmboviţa de la Tacircrgovişte pacircnă la Bucureşti icircn Colentina şi afluenţii ei de la izvoare pacircnă icircn aval de Bucureşti icircn Ialomiţa din amonte de Tacircrgovişte pacircnă la confluenţa cu Prahova icircn Siret de la intrarea icircn ţară (fauna reofilă) pacircnă icircn aval de confluenţa cu Putna (forma limnofilă) icircn racircul Bacircrlad şi afluenţii săi de la izvoare pacircnă la vărsare precum şi icircn unii afluenţi

Dumitru GIUGIUCĂ

PorcuşorulGobio gobio obtusirostris ndash Valenciennes ndash 1844

Icircncadrare sistematică

- Ordinul Cypriniformes Goodrich 1909- Subordinul Cyprinoidei Berg 1940- Familia Cyprinidae Jordan şi Evermann 1896- Genul Gobio Cuvier 1817

Denumiri populare porcon corcodan ghivă givă mur-goi petroc pietroşelDescriere Corpul este moderat alungit şi comprimat lateral icircnălţimea sa reprezintă la exemplarele adulte din ape mai rapide 17-21 din lungimea corpului fără caudală iar la exemplarele din ape mai lente 18-26 din aceastaGrosimea reprezintă 80-85 din icircnălţime Profilul dorsal variază icircn funcţie de icircnălţime la exemplarele cu corpul icircnalt acest profil este puternic convex iar la cele cu corpul alungit convexitatea este mult mai redusă profilul dorsal apropiin-du-se de orizontală Profilul ventral este orizontal Lungimea capului reprezintă 24-29 din cea a corpului mediile fiind de aproximativ 26-27 la populaţiile reofile (din amonte) şi 26-269 la cele limnofile (din aval) Botul este scurt şi obtuz iar lungimea lui reprezintă 85-12 din lungimea corpului Botul este mai scurt decacirct spaţiul post-orbital Gura este inferioară semilunară deschiderea ei ajunge sub nări iar inserţia mandibulei sub icircnceputul sau sub prima jumătate a ochiului Ochii sunt mici depărtaţi şi privesc lateral diametrul lor reprezintă la adulţi 42-73 din lungimea corpului la majoritatea populaţiilor limnofile şi 58-67 la majoritatea celor reofile Mustăţile sunt de lungime variabilă lungimea lor reprezintă la populaţiile reofile 65-105 din lungimea corpului şi 23-35 din cea a capului la aceste populaţii mustăţile ajung la nive-lul ochiului Pedunculul caudal este comprimat lateral icircnălţimea sa minimă fiind mai mare decacirct grosimea sa Lungimea pedun-culului caudal reprezintă la populaţiile reofile 20-25 iar la cele limnofile 19-24 din lungimea corpului icircnălţimea minimă reprezintă 7-11 din lungimea corpului şi 35-50 din cea a pedunculului caudal Spaţiul predorsal reprezintă 42-50 din lungimea corpului Marginea dorsalei este uşor concavă Caudala este moderat scobită cu cei doi lobi egali vacircrfurile lor fiind ascuţite la populaţiile reofile şi rotunjite la cele limnofile Vacircrful pec-toralelor la majoritatea exemplarelor nu ajunge inserţia ventralelor Inserţia ventralelor este situată puţin icircn urma inserţiei dorsalei cam sub prima radie divizată a acesteiaPieptul şi istmul sunt parţial sau chiar total acoperite cu solzi Colorit Partea dorsală este cenuşiu-verzuie icircnchisă iar capul este şi mai icircnchis Pe spate are 7-10 pete mici slab definite Pe flancuri are 7-10 pete icircntunecate de mărimi foarte variabile icircn general are 5 dungi longitudinale brun ndash negricioase Solzii liniei laterale sunt bordaţi cu negru avacircnd două pete negricioase una sub alta Faţa ventrală este alb-gălbuie Icircnotătoarele sunt incolore pe radiile dorsalei sunt 3 şiruri de pete negricioase pe cele ale caudalei sunt 4

29|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Echipamentul Pescarului

Pentru mine cel puţin a fost foarte greu la icircnceput să

decid ce echipament de pescuit la muscă ( FLY ) să achiziţionez ca să pot să icircnvăţ cacirct mai repede şi mai uşor tehnicile de lansare a şnurului şi bineicircnţeles să fie adecvat mărimii peştilor pe care icirci urmăresc şi dimensiunilor muştelor pe care o să le folosesc Deoarece cele mai multe partide de pescuit le desfăşor pe racircul Jiu care are lăţimi destul de mari am optat pentru o lansetă clasa 5 mulinetă clasa 5 şi şnururi clasa 4 şi clasa 5 Pentru că citisem icircn alte reviste dar şi pe internet că cea mai potrivită pen-tru un icircncepător este o lansetă cu acţiune ldquomai blacircndărdquo am ales o lansetă de acţiune MF adică me-dium-fast Ulterior am achiziţionat şi o lansetă clasa 6 mulinetă clasa 6-7 şi şnururi clasa 6 şi clasa 7 De data aceasta am ales lanseta de acţiune F adică fast La lanseta clasa 5 de acţiune MF icircncărcarea la lansările şnurului se realizează pe prima jumătate a lungimii lanse-tei iar la lanseta de clasa 6 de acţiune F icircncărcarea se realizează icircn zona de vacircrf Am pescuit cu am-bele lansete şi am folosit la lansări şi şnururi egale dar şi mai mici sau mai mari faţă de clasa lanse-tei Astfel am observat anumite particularităţi pentru fiecare lansetă icircn funcţie de clasa şnurului pe care icircl foloseam de mărimea muştelor şi de condiţiile meteo Pentru cazul icircn care am folosit lanseta clasa 5 de acţiune MF am execu-tat lansările mai lent ca să nu forţez lanseta şi să-i dau timp să se icircncarce

cacirct mai bine cu greutatea şnurului Cel mai impor-tant este că pentru un icircncepător lanseta cu acţiune MF nu ldquotaxeazărdquo atacirct de aspru greşelile la lansare Am folosit fără probleme şnurul clasa 5 cacirct şi pe cel de clasa 4 dar la cel de clasa 6 am observat că lanseta se icircncărcă prea mult la lan-sare şi există posibilitatea chiar să se rupă de aceea nu am mai folosit şnururi mai mari icircn clasă decacirct lanseta Şnurul de clasa 4 l-am folosit icircn special cacircnd am pescuit pe racircurile mai mici deoarece mi s-a părut că se ldquoaşeazărdquo pe apă mai discret iar pe cel de clasa 5 cacircnd am pescuit pe Jiu Pentru cazurile icircn care vacircntul avea intensificări mult mai bine s-a com-portat la lansări şnurul de clasa 5 Contrar anumitor păreri citite am observat că lansările la distanţă le execut mai bine cu şnurul de aceeaşi clasă cu lan-seta faţă de cel de clasă mai mică De asemenea nu am reuşit să execut

lansări corecte cacircnd am folosit muşte prea mari icircn special streamere sau nimfe supra lestate Pentru lanseta de cla-sa 6 cu acţiunea F am pu-tut executa lansările mai rapide deoarece aceasta se icircncarcă icircntr-un timp mai scurt sub greutatea şnurului Icircn schimb aceas-ta mă ldquotaxardquo mai aspru la greşelile de lansare Un avantaj la această lansetă a fost acela că am folosit şi şnurul de clasă mai mare fără să am probleme deose-bite la icircncărcare Lansările la distanţă au fost vizibil mai lungi faţă de cazul icircn care am folosit lanseta cu acţiune MF şi de aseme-nea lanseta cu acţiune F s-a comportat mai bine pe vacircnt Tot cu această lansetă am folosit fără probleme şi streamerele mari şi nimfele mai grele De obicei cacircnd pes-cuiesc pe racircuri mai mici folosesc lanseta clasa 5 cu şnurul de clasa 4 iar pen-tru Jiu şi bălți lanseta clasa 6 cu şnururile de clasa 6 şi cel de clasa 7 dar şi lan-

seta de clasa 5 cu şnurul de aceeaşi clasă Cacircnd urmăresc avatul sau alţi răpitori de talie mai mare folosesc numai lanseta de clasa 6 Totuşi lansetele cu acţiunea mai blacircndă adică cele care se icircncarcă icircn prima jumătate sau pe aproape toată lungimea preiau mai bine şocurile unui peşte mai mare şi protejează mai bine for-facul şi leader-ul Poate şi pentru faptul că de ani buni de zile am pescuit avatul icircn special la spinning şi am practi-cat un pescuit de viteză acum cacircnd ldquoam mai icircnvăţatrdquo cacirct de cacirct tehni-ca de lansare a şnurului icircmi place mai mult să pes-cuiesc ldquola flyrdquo cu lanseta mai rapidă adică cea cu acţiunea F ndash fast Icircn icircncheiere concluzia personală este că nu există o regulă strictă icircn a ne alege acţiunea lansetei fly cu care dorim să pescuim deoarece contează carac-terul firea dar şi ldquomacircnardquo (icircndemacircnarea) fiecăruia icircn parte Icircn schimb clasele lansetelor faţă de peştii pe care icirci urmărim şi celelalte reguli de echilibrare corectă a echipamentului trebuiesc respectate

Doru DINEA

CAcircTEVA OBSERVAŢII PERSONALE despre echipamentul de pescuitcu muştele artificiale

Ilustrația autorului

|30 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Agenda Pescarului

POPULAtildeRI CU PEAEligTI NOBILI IcircN BIHOR

CUM PAtildeSTRAtildeM PEAEligTII IcircN STARE PROASPAtildeTAtilde

La icircnceputul anului 2012 s-au făcut repopulări cu peşti nobili din speciile crap şi amur icircn lacurile licenţiate pentru acvacultură din patrimoniul AJVPS Bihor Ast-

fel deşi erau destul de bine populate lacurile Leş Fegernic Diosig Cristur şi-au primit noii oaspeţi peşti reproducători şi viitori reproducători astfel avem garanţia perpetuării spe-ciilor mult apreciate de pescarii de staţionar Cele peste 4 tone de peşti au fost lansaţi icircn cele mai bune condiţii tehnice alături de ştiucile mari din Leș ndash anul 2011 a fost marcat de o ştiucă de 12 kg - specie deversată tot de noi acum cacircţiva ani alături de plăticile ce au ajuns şi la 700 g bucata urmare a reproducerii naturale acţiune icircncepută acum 8 ani doar cu cacircteva exemplare de plătici reproducători au dovedit strate-

Tematica nu este o problemă pentru pescarii de pes-cuit staţionar deoarece juvelnicele de 2-3 metri lun-gime bine scufundate icircn apă vor ţine peştii vii pe

toată durata partidei Lansetiştii şi muscarii au icircnsă ne-voie de tehnici şi dotări e drept accesibile Aici aş insista puţin asupra necesităţii procurării unui coşuleţ de nuiele icircn care lansetistul ori muscarul icircşi pot ţine peştii icircn stare proaspătă pe toată perioada deplasării pe malul racircului In-sist pe această strămoşească metodă şi dotare icircntrucacirct uti-lizacircnd coşuleţul ce l-am moştenit şi care are cca 120 de ani mi-a asigurat icircntotdeauna păstrarea proaspătă a peştilor prinşi la muscă păstrăvi ori lipani mai puţin cleni pe care-i eliberez imediat Fizica icircşi are legile ei iar secretul bunei funcţionări a coşuleţului se bazează tocmai pe una dintre acestea -fenomenul de evaporare ndash deci implicit şi răcire Fără intenţia de a da lecţii iată cum procedez După ce am prins cacircţiva păstrăvi icirci eviscerez le scot branhiile şterg bine interiorul de sacircngele icircnchegat ce-i element toxic şi primul ce produce alterarea pun un praf de sare dintr-o solniţă cu orificii ce-o port icircn coşuleţ icircnvelesc peştii icircntr-un prosop de cacircnepă umectat şi icirci pun icircn coşuleţ La uscarea aproape completă a prosopului icircl reumectez astfel se reia fenomenul de evaporare-răcire ce durează cam 2 ore Pes-cuind la munte prefer partidele de după-amiază - seară iar cacircnd pescuiesc de dimineaţă şi am 1-2 păstrăvi legali la

gia cu efect icircn timp icircndelungat dar care asigură continuita-tea speciei icircn noul mediu De altfel şi şalăii din lacul Feger-nic vor fi tentaţia fiecărui undiţar Referindu-mă la această specie dispărută din Crişul Repede icircn perioada poluărilor industriale acum este bine reprezentată icircn racircu datorită unei acţiuni pe care am realizat-o icircn 1992 cacircnd icircn urma dezafectării pescăriei Martihaz am cules din iazurile ce ur-mau a fi desecate o cantitate de peste 2000 bucăţi strapazani - şalăi de 15-30 cm - pe care cu cacircţiva pescari sufletişti i-am transportat icircn mare viteză fără pierderi icircn racircul Crişul Repede zona de vest După cacircteva zile cu factorii locali am obţinut ridicarea stavilei de la punctul de priză vest astfel undele racircului au dus devale o populaţie de şalăi ce azi oferă exemplare de peste 5-6 kg Trebuie să menţionez public şi poate domnul ministru al agriculturii ne va icircnţelege nemulţumirea absurditatea faptului că şi icircn prezent salariaţi ai ANPA eliberează permisele de pescuit fără ca solicitanţii să fie membri ai vreunei asociaţii de pescari Această categorie de pescari fără a contribui cu nimic la menţinerea patrimo-niului piscicol devin paraziţi consumatori şi distrugători ai fondului piscicol natural al apelor publice

orele pracircnzului sub umbrarul arinilor ori brazilor icirci pun la copt icircntr-o spuză de jar Fie-mi permis să fac o paranteză şi să descriu reţeta rapidă Fac un foc mic din crengi us-cate pun 2-3 bucăţi mai grosuţe pentru o inima de jar Icircntre timp cacirct arde focul sărez puţin peştii evisceraţi introduc icircn interior cacircţiva muguri de brad cacircteva flori de cimbrişor o linguriţă de unt ori margarină icircnvelesc peştii icircntr-o folie de aluminiu şi icirci pun icircn spuza de jar şi cenuşa fierbinte După vreun sfert de ceas cacircnd aud uşoare pocnituri şi sfacircracircieli scot peştii icircmbrăcaţi icircn folie las să se răcească niţel şi cacircnd desfac folia izul de muguri de brad şi cimbrişor nu poate fi descris icircn cuvinte Niciodată acasă nu am reuşit asemenea bunătăţi pe care le-am icircnvăţat icircn bătracircna Marmaţie Din experienţa cacirctorva decenii de muscărit afirm cu toată responsabilitatea că utilizacircnd coşuleţul chiar şi la partide de spinning la bibani niciodată nu am avut peşti cu icircnceput de alterare Am văzut anul trecut un pes-car ce-şi ţinea cacircţiva cleni şi scobari icircnşiraţi pe o creangă de salcie ce aveau un aspect penibil de peşti spacircnzuraţi imagine ce nu poate fi comentată Cred că nu este nevoie să mai menţionez de dotările moderne de azi lădiţe frigorifice cu patroane ICE ori micile dar excepţionalele frigidere ce funcţionează la 12 volţi şi ţin o temperatură constantă de 1-2 grade celsius timp de cacircteva zile

TP

|Titus Pintea

FotoM Ionescu

31|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pe apele mapamondului

D acă ar fi să aleg un peşte care poate da satisfacţii constante de-a lungul sezonului de pescuit

pe continentul nord-american acesta ar fi cu siguranţă bass-ul sau aşa cum mai este numit bibanul americanCacircnd spunem biban gacircndul ne duce la pescuitul cu năluci pentru unii sau cu momeli natu-rale pentru alţii la peştii activi mai tot timpul sezonului cald chiar şi atunci cacircnd tempera-tura apei amorţeşte majoritatea celorlalte specii Pe continen-tul nord-american pe lacircngă ldquotradiţionalulrdquo biban pe care icircl găsim şi icircn apele europene pescarii pot prinde şi un bdquofrate mai marerdquo al acestuia bibanul ameri-can sau bass-ul Iar cacircnd spun ldquomarerdquo mă gacircndesc atacirct la talia semnificativ mai mare a exem-plarelor cacirct şi la spectaculozitatea pescuitului acestei specii Aici mă refer la faptul că este un peşte activ atacirct la temperaturi estivale normale ale apei cacirct şi la cele ce nu se icircnscriu icircn limitele bdquonormaluluirdquo fie ele scăzute sau ridicate Icircn plus varietatea largă de năluci şi momeli naturale la care bdquorăspunderdquo fără a face mof-turi icircl situează aş putea spune pe unul dintre primele locuri icircn clasamentul peştilor favoriţi ai pescarilor canadieni şi ameri-cani Un alt atu este acela al spectaculozităţii pescuitului icircn sine pornind de la varietatea de condiţii acvatice icircn care il găsim şi pacircnă la drilul presărat adesea cu salturi spectaculoase

şi scuturături energice din cap care vor rămacircne cu siguranţă icircntipărite icircn me-moria norocosului pescar Dar să le luăm pe racircndIcircl găsim icircn lacuri şi racircuri cu apă de adacircn-cimi diferite fără a fi foarte pretenţios la condiţiile de oxi-genare apele natu-rale fiind oricum su-ficient de curate pe continentul vecin Preferă adăpostul structurilor scu-fundate coame sau şanţuri bo-lovani trunchiuri rădăcini sau um-bra şi protecţia vegetaţiei ac-vatice atacacircnd din-spre adacircnc spre suprafaţă printre frunzele de nufăr sau brădişul des Patrulează adesea icircntre aceste structuri apăracircndu-şi teritoriul de potenţialii bdquoinvadatorirdquo putacircnd fi astfel prins şi la pescuitul la trenă Se hrăneşte cu aproape tot ce mişcă icircn apă fără să scape nici o oportunitate am prins bass chiar şi la boabă de porumb cacircnd dădeam după crap Atacă o varietate de năluci artificiale de la rotative şi oscilante şi pacircnă la voblere şi twistere Se pare icircnsă că are o atracţie deosebită la spinnerbait o combinaţie icircntre rotativă şi softbait o nălucă agreată şi de majoritatea pasionaţilor şi care aparent

folosite de multe ori pescarii preferă să ridice peştele di-rect din apă lăsacircnd la o parte minciogul Răspacircndirea largă a bibanului american alături de caracteristicile pescuitului său au făcut din acesta una din capturile preferate căutate şi apreciate de pescarii nord-

americani Adesea pentru a spori farmecul partidei pescarii aleg canoea pentru deplasare fapt ce le permite să pătrundă mai adacircnc icircn universul acestui peşte icircnlesnindu-le accesul icircn locuri unde bărcile cu motor nu pot pătrunde Faima speciei a depăşit deja de ceva timp ho-tarele continentului de origine bass-ul fiind icircntacirclnit tot mai des şi icircn apele europene unde a fost introdus şi unde continuă să cacircştige tot mai mulţi adepţi

MAC

poate salva reputaţia de pescar icircntr-o varietate de situaţii Lan-setele folosite sunt icircn general cu acţiune de mijloc de putere medie ce permit lansarea şi controlul nălucilor cu greutăţi icircntre 3-5 şi 7-10 grame Se fo-losesc fire monofilament 025-030 sau textile mai rezistente

la abraziune recomandate mai ales dacă pescuim icircn zone cu vegetaţie acvatică abundentă Se poate pescui atacirct de pe mal cacirct şi din barcă caz icircn care so-narul poate fi de mare ajutor mai ales dacă avem de-a face cu o apă necunoscută Drilul este destul de scurt bass-ul opunacircnd doar iniţial rezistenţă timp icircn care aşa cum spuneam sare spectaculos din apă scuturacircndu-şi energic capul Icircnţeparea este icircn majoritatea cazurilor sigură rateurile sunt rare dată fiind gura largă cu cartilagii tari mai ales icircn cazul basului cu gura mare Profitacircnd de acest lucru precum şi de rezistenţa firelor

BASS-UL AMERICAN

Ilustrația autorului

|32 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pagina muscarului

Similitudini şi diferenţe icircntre muşte de catalog şi cele tradiţionale

|Titus pintea

Am avut curiozitatea dar şi plăcerea să fac comparaţii icircntre muştele noastre tradiţionale cu care generaţii

de muscari romacircni au pescuit decenii la racircnd şi muştele din cataloagele străine DAM ORVIS BAYLEI etc Constat că diferenţele sunt notabile icircn colorit şi conformaţie uşor de constatat de pescarii ce-şi confecţionează muştele şi au experienţa anilor Icircn acest sens aş exemplifica prin cacircteva modele mai cunoscute şi folosite de muscarii noştri Icircn cataloage apare un tandem bine cu-noscut modelul March Brown bdquomalerdquo şi March Brown bdquofemalerdquo Primul se aseamănă cu musca noastră de arin icircnsă susţin că aceasta din urma este mai eficientă icircn perioada icircnceputului de sezon Am şi o posibilă explicaţie Icircn mai musca de arin este icircncă icircntr-un stadiu de dezvoltare incipientă şi de regulă zborul său icircncă slab se termină icircn apă deci pistruiatul primeşte fiind şi el moleşit din iarnă o muscă icircncă mică Dacă i-am oferi un March Brown din import de cele mai multe ori doar se mişcă din cotlonul său dar nu atacă păroasa arătare Dacă icircncercăm cu modelul bdquofemalerdquo aceasta se aseamănă cu musca de cara-bete la noi se mai numeşte şi bdquocaprardquo Insecta icircn mai este de-parte de a zbura doar icircn final de lună Deci bazacircndu-ne pe modelele noastre avem şanse mai bune Scuturacircnd icircn final de mai cacircteva crengi de arin am găsit icircncă muşte cleioase ce se prindeau de partea infer-ioara a frunzelor aspect ce-mi

confirmă cele afirmate anterior Dar făcacircnd şi probe de muşte eficiente pe aceeaşi apă peştii mi-au atacat mai des modelul indigen şi foarte slab pe cel de catalog un model original primit din partea campionului de muscă al Bavariei Modelul bdquofe-malerdquo a fost bun doar icircn iunie mai mult la cleni Icircnsă acest din urmă model legat pe cacircrlige mici nr 14-16 a fost bun la lipani cu menţiunea că era atacat icircn după-amiezile icircn care musca de carabete se ridi-

ca deasupra racircului Icircntr-o zi am primit un model francez o viespe sofisticată icircn construcţie ce avea picioruşe icircnnodate din barbule de pană de curcan greu de realizat fiind după aprecierea mea o muscă de lac denumită icircn catalog Danga Imago Aceasta la peştii noştri nu a reuşit sa stacircrnească interesul Dar reducacircndu-i bogata icircmbrăcăminte de perucă şi picioare am rămas oare-cum la o viespe roşie indigenă pe care cacircţiva cleni harnici au apucat-o ferm Icircn două săptămacircni cacirct am fost gazda campionului bavarez am văzut cum din cele cacircteva sute de muşte cu care a sosit nu mai ştia din care să lege la capăt ori pe săltătoare şi pierdea minute icircn şir cu alegerea acestora Astfel pe pacircracircul Finiş icircmi prezenta un model cu un nume pompos Grenwels Glory e drept muscă verde cum i-am sugerat dar icircncă nestudiată de irideii noştri Aşa se face că-n trei zile de muscărit din bdquostupulrdquo de artificiale

aduse nu a aflat modelul local Aşadar i-am dat cu teamă o muscă verde cu păr ciocolatiu cercuire fină gălbuie la care icircn final păstrăvii dar mai des li-panii Finişului din acei ani i-au oferit o partidă plăcută Pe lacul Lugaş ce are cleni frumoşi muştele irlandeze de lac nu au dat rezultate Am creat modelul pe un ac mult mai mic decacirct cel original fără picioruşe dar cu un abdomen pronunţat pe curbura cacircrligului pe un ac nr 12 cu tijă lungă Fiind zi de primăvară-vară mi-am luat varga de muscă şi-am ieşit icircn prima partida a anului pe Crişul repede icircntr-o zonă icircn care anul trecut am luat şi cleni dar şi curcubei Ca o observaţie meteorologică icircn 2 zile de la 8 grade la pracircnz aerul atmosferic arăta la umbră plus 21 grade derutacircnd oameni şi peşti Dar iată ce mi-am notat icircn carneţelul meu de pescar file ce de ani icircmi oferă plăcute aduceri aminte Ziua I-a soare şuvoiul sub barajul Lugaş o singură muscă de capăt March Brown bdquomalerdquo Lansez icircn şuvoaie line şi văd mişcare de peşte fără atac Rezultatul zilei un clean de 26 cm Ziua II-a ndash soare căldură plus 21 grade Pescuiesc pe şuvoiul de ieri cu o muscă de capăt model de bdquoarinrdquo corp arămiu codiţă din barbule de fazan perucă de potacircr-niche icircnchisă Rezultatul zilei 3 cleni peste 25 cm cinci juniori doi bibani ce i-am văzut icircntre doi bolovani sorindu-se Peşti sperioşi şi timizi icircn atac Am văzut un curcubeu ce a venit pacircnă sub muscă fără sa o apuce dar apa era aşa de curată icircncacirct e posibil să mă fi văzut Nu am putut pescui mai mult de-un ceas picioarele amorţindu-mi icircn apa icircncă rece Nu trag concluzii le las la latitudinea muscarului dar ştiu sigur că-n luna mai cleanul din zona

montană va ataca nebun bdquopotacircrnicheardquo deschisă oferind spectacolul atacu-lui din cacircrdul ce se soreşte sub arinii bătracircni Păstrăvii icircncă molateci vor sălta bine la minuscule bdquobaxmanurirdquo dar şi la delicatele bdquomosqui-tordquo Mai ştiu că noaptea din preziua dezlegării la munte a fost foarte lungă dar maşina parcă icircnţelegacircndu-ne dorinţa s-a grăbit spre apele de sus

FotoT Pintea

33|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|1 iunie

Mini sfaturi pentru mini pescari

IULIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30 31

DLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVSDLM

208305356451045136228321414509601643011101149235316408449533031118157349443536624008042139236

651746837944632721815905957

110112031305649738826913

1001104911331215618705749837931

10241107629724819918

1433152616241714131514091458154916421736182519141236131914061454153916261711175612541345143615271618170518011211130814041502

211622092311

-1857194920452134222422542343

-1913200120462134221922592351

-184119262109215622492337

-1854192620342131

536

542

549

556

2104

2100

2054

2047PP

LP

UP

LN

Icircncepem cu icircnceputul adică prezentarea elementelor de bază ale pescuitului cu undiţa Icircntre cele cinci componente ale undiţei vargă plută fir plumb şi cacircrlig trebuie să fie

armonie compatibilitate şi echilibru altfel undiţa nu va fi utilă la pescuit Chiar şi lanseta trebuie să icircndeplinească această regulă generală Imaginaţi-vă o vargă firavă cu un fir gros şi un carmac pentru prins somni sau o lansetă cu un tambur mic icircn care abia icircncap cacircteva spirale de nailon de un milimetru grosime iar lacircngă plumb două cacircrlige mici pentru bdquolibelulărdquo Cu ochiul minţii veţi vedea dezechilibrul şi lipsa de armonie Cumpăraţi din magazin mai multe categorii de vergi cacircrlige plute plumbi şi fire şi uniţi-le icircntr-un ansamblu armonios icircn concordanţă cu peştii care trăiesc icircn apa unde vreţi să pescuiţi Interesaţi-vă la pescarii localnici sau la prieteni care au mai pescuit icircn acea apă Peştii de mărime şi greutate bdquorecordrdquo nu se pun icircn bdquoecuaţierdquo hellipVarga o cumpăraţi icircn raport cu puterea voastră de macircnuire plutele le echilibraţi icircntr-o găleată plină cu apă adăugacircnd sau reducacircnd numărul de plumbişori pacircnă cacircnd 80 din plută intră sub apă iar 20 rămacircne icircn afară ţinacircnd seama şi de greutatea momelilor pe care le veţi folosiPescarii mici nu trebuie să plece singuri la pescuit şi mai cu seamă icircn sălbăticie ci icircnsoţiţi de părinţi rude vecini prieteni pescari de la care vor icircnvăţa tainele naturii şi pescuitului şi vor primi ajutor icircn caz de nevoie Tot de la aceştia vor icircnvăţa cum să macircnuiască o vargă de pescuit cum se oboseşte şi se scoate peştele din apă cum se agaţă icircn cacircrlig momeala şi cum se nădeşte locul de pescuit Copilaşii pescari trebuie să icircnceapă lecţiile de pescuit cu o singură undiţă şi să nu stea pe locul de pescuit aproape de icircnsoţitori Pentru a nu greşi niciodată icircn preziua plecării la pescuit scrieţi un program al zilei de pes-cuit din care să nu uitaţi notarea unor utilităţi şi din care să nu lipsească apa macircncarea facircşul pentru vacircnt şi ploaie momeli nada undiţa rucsacul şepcuţa ochelarii de soare polarizanţi juvelnicul şi bdquonoroculrdquo pentru ziua de pescuit Am glumit dar ştiu pe cineva care a ajuns pe malul unei bălţi după ce a uitat acasă cutia cu momeli sau altul care din grabă a lăsat lacircngă uşă husa cu uneltele de pescuit ratacircnd ziua de pescuit Se mai poate icircntacircmpla dar se poate evita Pentru a nu adormi pe malul apei copilaşii pescari trebuie să se culce seara devreme pentru că o partidă de pescuit icircncepe icircn zori cacircnd răsare soarele Dacă vă interesează şi alte taine ale pescuitului citiţi materialele publicate icircn revista VPR icircn fiecare număr lunar unde sunt prezentate pe lacircngă aventurile icircntacircmplările amin-tirile din viaţa pescarilor şi sfaturi privind metodele de pescuit reţete de nade şi momeli şi nu numai Cartea micului pescar a rămas deschisă la pagina nr 1 Pacircnă terminaţi studiile aveţi de acumulat un volum uriaş de cunoştinţe Dar nu vă speriaţi Pescuitul este o distracţie şi o competiţie ca orice sport Firicel icircntins

Valentin MALICIUC

IUNIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30

VSDLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVS

218259344433521035136234329418521619015103151239336431535629005049139233329411512618011105

756837924

10151112721819918

1012110512021303559644736824918

101611091213631728821912

1001104911361229527619

142915231609165817491302140915101611170817571839124313291419152016231726182919031211130914031453153916251721181912361327

2028210422122309

-195120242105215322362324

-1821191620012055214822462339

-1856195220452119215622432341

-18261909

533

531

531

528

2056

2100

2103

2104

LP

UP

LN

PP

Atenție la ora de vară

FotoM Ionescu

Prinse icircn capcanăORIZONTAL 1) Capcana trandafirului (sg) ndash Cei mai buni vacircnatori 2) Simtul ascutit al caprio-arelor ndash Bronzat natural 3) Curse ndash Incluse icircn club ndash Tariful dupa eliminarea celor cacircteva sute de metri patrati 4) A da cu marinimie ndash Pune capcana si fuge 5) Arma marilor profitori ndash Trimisa dupa inamic 6) Margine de tricolor ndash Cacircnd cifrele se aduna (pl) 7) Capcana ne-vazuta ndash Coada de taur 8) Sectiune dintr-un ficat ndash Un necunoscut ndash Formula de adresare ca pentru un vacircnator mai icircn vacircrsta 9) Gazul care se livreaza la tub ndash Deosebit de mic 10) Vacircnatori cu picioarele pe pamacircnt

VERTICAL 1) Are gust de ocna ndash A pune capcane 2) Capcane pentru lei (fig) 3) Miros fin ndash Salutul eroilor ndash Nod putin desfacut 4) Blana de lemur ndash Case carora li s-au dat spargeri 5) Locul unde te duc numai nevoile (reg) ndash Pense 6) Carne de cerb ndash Muscat de flacari ndash Seva 7) Se ia pe picioare ndash Fara grai ndash Fac parte din grup 8) Se aprinde foarte usor mai ales daca sar scacircntei 9) Pastrate icircn eter ndash Firisoare ndash Nasul cu belciug artizanal 10) A prinde temporar ndash Icircnghesuiti

Ion Mihaiu

Dezlegare VPR mai CAPACITATE-OTELITA-OF-NE-BR-RANI-SUDICA-T-G-T-RT-FURII-AP-APATI-CE-NAT-AB-UO-TURATIE-NO-ZONAL-VAR-RECITATORI

1

1

4

4

2

2

5

5

3

3

6

6

7

7

8

8

9

9

10

10

|34 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

AJVPS Hunedoara vinde căţei din rasa copoi ardelenesc de la Canisa Căpăţacircna Prenotări şi informaţii suplimentare la tel 0254215422

VAcircND armă de vacircnătoare cal1270 ţevi juxtapuse Bohler antinit Tel 0723300609

Mica publicitate

Pune la dispoziţia vacircnătorilor interesaţi următoarele categorii de căţei

bull o femelă din rasa jagdterrier icircn vacircrstă de 5 luni bull o femelă din rasa copoi slovac icircn vacircrstă de 2 luni bull un mascul din rasa brac german cu păr sacircr-mos icircn vacircrstă de 3 lunibull două femele metişi de copoi x jagdterrier icircn vacircrstă de 2 luni

Juvenilii sunt dehelmintizaţi şi vaccinaţi de două ori iar căţeii dehelmintizaţi şi vaccinaţi doar icircmpotriva parvovirozei Preţul de valorificare este de 500 leiexemplar cu TVA inclus Căţeii provin din părinţi selecţionaţi folosiţi cu rezultate excelente la vacircnătoare Dintre reproducători sunt scoşi la vacircnzare la acelaşi preţ următorii cacircini

bull un mascul de copoi ardelenesc icircn vacircrstă de 2 anibull o femelă de brac sacircrmos folosită la vacircnătoare icircn vacircrstă de 7 anibull o femelă de limier hanoveran folosită icircn teren icircn vacircrstă de 7 ani

Doritorii se pot adresa pentru achiziţii sau eventuale prenotări precum şi pentru alte informaţii d-lui Du-mitru Teodor la tel 0212708060 sau 0767817908

CANISA CERNICA

SC SURAKI SRL producător autorizat conform legislației europene icircn prelucrarea cărnii de vacircnat este interesată icircn achiziționarea vacircnatului mare icircn carcasă destinat producției de mezeluri comercializate sub marca ldquoTOLBA VAcircNĂTORULUIrdquo Oferim posibilitatea icircncheierii de contracte pe termen lung

Detalii la numerele de telefon 0752 525 142 sau 021 411 62 30

E-mail florinblidarescusurakiro sau surakisurakiro

wwwsurakiro

Page 23: VÂNĂTOAREA ÎN REUNIUNEA DE LUCRU VÂNĂTOAREA

23|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

oprim aici cu aceste icircntrebări de bun simţ a căror valabilitate poate există şi aziDupă ce apreciază rolul şi importanţa jandarmeriei de vacircnătoare cre-ate şi prezintă succint activitatea laborioasă a Direcţiei Vacircnătorii Mi-hai Gr Romaşcanu icircşi exprimă ideea necesităţii unei educaţii icircn sprijinul naturii şi a vieţuitoarelor ei laquo Fără teama de a greşi susţinem cu tărie ideea că propaganda pentru ocrotirea vacircnatului ar trebui să icircnceapă din clasele primare micii şcolari urmacircnd să fie icircndemnaţi ca icircn locul praştiei şi al pietricelelor să poarte icircn buzu-nare grăunţe sau făracircmituri de pacircine pentru hrana nevinovatelor păsări ale cerului care icircndură frig şi foame icircn timpul iernilor grele Paralel cu această acţiune energică icircn sufletul omului matur urmează să se sădească dragostea pentru toate vieţuitoarele nevătămătoare printr-o continuă propagandă lămuritoare asupra foloa-selor pe care el le trage de pe urma lorraquo

Iată deci o carte ndash fereastră spre vacircnătoarea din Romacircnia icircn două de-cenii din răstimpul interbelic - scrisă nu de un profesionist al vacircnătorii ci de o mare personalitate a economiei romacircneşti autor a cacirctorva zeci de lucrări de analiză icircn cacircteva din cele mai diferite sectoare economice şi industriale A fost comisar general al Comisariatului General al Preţurilor din Ministerul Economiei Naţionale arestat icircn bdquoNoaptea demnitarilorrdquo din 5 ndash 6 mai 1950 şi icircnchis la penitencia-rul GherlaDar claritatea cu care a privit şi anali-zat şi situaţia vacircnătorii icircn toate as-pectele ei materiale organizatorice de educaţie etică ni-l face contemporan

Mihai I icircn legătură cu atracţia Sa faţă de vacircnătoare laquo Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu (ortografia originală) a fost iniţiat icircn arta vacircnătoarei icircncă din cea mai fragedă copilărie fiind astăzi cea mai mare nădejde pentru lumea vacircnătorească Luacircnd parte la mai toate vacircnătorile regale Maiestatea Sa Regele Mihai I-iu icircmpuşcase icircncă de la vacircrsta de doisprezece ani majoritatea speciilor de vacircnat din ţară de la potacircrnichea şi fazanul din şesurile Dunării picircnă la macircndrul cerb al Carpaţilor Prin moştenirea calităţilor vacircnătoreşti ale familiei şi prin experienţa vacircnătorească pe care a făcut-o Maies-tatea Sa Regele Mihai I-iu este astăzi un vacircnător desăvacircrşit fala tagmei noas-tre iar viitorul vacircnătoresc al ţării este asigurat raquo (am icircncheiat citatul) Referindu-se la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic) Bucureştilor raquo autorul apreciază că laquo mii de cetăţeni din toate unghiu-rile ţării şi foarte mulţi străini au pu-tut admira cea mai frumoasă şi mai icircnălţătoare manifestare vacircnătorească pe care Romacircnia a cunoscut-o vreodatăraquo Aminteşte apoi de participarea Romacircniei la expoziţiile internaţionale de vacircnătoare de la Leipzig Berlin şi Paris care icircn opinia sa laquo au condus la consacrarea noastră definitivă icircn lumea vacircnătorească mondială raquo Către icircncheiere autorul face un re-chizitoriu societăţilor de vacircnătoare care nu icircşi icircndeplinesc obligaţiile faţă de vacircnat laquo Nu este destul că ne-am stracircns icircntro societate de prieteni că am luat icircn arendă terenuri pe care le cutreierăm gata icircn orice clipă să răpunem vieaţa animalelor sălbatice Ce ne-ar răspunde oare conducătorii acestor societăţi dacă i-am icircntreba cacircte capre iepuri potacircrnichi etc au adus pe terenuri de cacircnd le-au arendat şi pacircnă astăzi Au dat hrană icircn tim-pul iernii animalelor pentru ca să le uşureze traiul Cacircţi paznici au anga-jat şi care a fost activitatea lor Cacircte procese de braconaj au icircncheiat raquo Ne

Felul piese-lor expuse

Recordmondial

Premiul de

onoarePremiul

I-iuPremiulal II-lea

Premiul al III-lea

Totalulpremiilor

La sutădin total

Cerb - 11 38 53 28 130 3171

Căprior - 13 25 33 28 99 2415

Capră neagră 1 11 31 28 38 109 2659

Mistreţ - 2 3 10 22 37 902

Urs 1 3 11 5 4 24 585

Lup - 1 3 - 1 5 122Racircs - 1 1 2 2 6 146

TOTAL 2 42 112 131 123 410 100

Tabloul laquo premiilor laquo (medaliilor) obţinute la expoziţia de vacircnătoare din anul 1935 icircn cadrul laquo Lunei (sic ) Bucureştilor raquo

seamă că Heda devine agitată bătea din coadă şi sforăia cu nasul pe jos de parcă ar fi urmărit cacircrsteiul Cacircnd i-am dat drumul din lesă a zbughit-o spre hăţiş icircn cu totul altă direcţie decacirct mi se păruse că a luat-o ţapul N-au trecut nici zece minute şi numai ce auzii lătrat pe loc icircntrerupt la scurte intervale de un gen de bocet necunoscut pentru mine Răzbătacircnd cu greu prin desime icircn direcţia căţelei spre totala mea surprin-dere mi-am găsit ţapul icircncă zvacirccnind din picioare care destul de bine lovit mai făcuse totuşi o sută-două de paşi prin tufărişul de nepătruns

NIC STRĂVOIU

|Nic Străvoiu

Foto 1 După o pacircndă la căprior petrecută cu 100 de ani icircn urmă Foto 2 Mama autorului icircn funcția de ajutor de dresor Foto 3 Nic Străvoiu icircn anii adolescenței petrecuți la Canisa AGVR

Ilustrația autorului

( urmare din pag 21 )

|24 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Francis Chevier icircn cartea sa ldquoNotre gastronomie est une culturerdquo (Gastronomia noastră este o

cultură) vorbește de bucătăria franțuzească care a fost inclusă icircn Patrimoniul Umanității După Chevier gastronomia nu este doar o pasiune ci un ldquomonumentrdquo al culturii francezilor Icircnsă obi-ceiurile de a macircnca și a bea bine nu sunt proprii Franței Numeroase alte civilizații se caracterizează printr-o gastronomie bogată și sofisticată din Ja-ponia pacircnă icircn Vietnam din Tailanda Iran sau Peru pacircnă icircn Italia și Maroc Să luam exemplul Chinei Această foarte veche și strălucitoare civilizație și-a dezvoltat cu mult icircnaintea Occidentului o artă de a trăi elegantă și subtilă icircn care gastronomia icircși avea locul de onoare Curțile diferitelor dinastii imperiale au urmărit să aducă pe mese gusturi dintre cele mai rafinate Dar nu toate societățile au știut să-și dezvolte un sistem culinar atacirct de ales Antropologul Claude Levi ndash Strauss a subliniat importanța resurselor icircn elaborarea unei gas-tronomii fine ldquoDacă arta gătitului constă așa cum pare icircn a asocia savorile mai multor substanţe alimentare pentru a le armoniza sau sublinia con-trastul se poate crede că toate popoarele lumii au fost capabile de a o descoperihellip Totuși nu este așa Fiindcă pentru a combina diferite produse trebuie să dispui de ele simultanrdquo Cu alte cuvinte este nevoie de o ofertă de bunuri alimentare foarte diversificată icircn același moment pen-tru a obține o combinație fericită de gusturi Am specificat cele de mai sus pentru a atrage atenţia asupra locului pe care icircl ocupă masa icircn viața noastră Nu icircntacircmplător i-am amintit pe francezi Pentru ei cele trei mese zilnice au o importanță specială şi urmăresc evoluția modului de viațăChiar dacă astăzi sunt mult mai scurte simplificate și adaptate la căutarea practicului mesele continuă să păstreze și altă dimensiune Ele reprezintă mo-mentul privilegiat de transmitere a valorilor de comunicare fiind creatorul legăturilor sociale

Icircn dorința de a da viață mesajului de mai icircnainte am considerat foarte potrivit să icirci fa-cem o vizită la ldquoCabana Vacircnătorilorrdquo domnu-lui Ștefan Bercea ndash maestru bucătar icircn arta

culinară și managerul acestui complex localizat la Predeal icircn Brașov La cei 50 de ani domnul Ștefan Bercea se bucură de un prestigios renume dovadă stacircnd palmare-sul impresionant de diplome obținute la cele mai importante concursuri internaționale dar și oaspeții de seamă care i-au trecut pragul sau pentru care a avut onoarea să găteascăCel mai important eveniment pentru care a gătit a fost summitul NATO din 2008 unde a servit un Duet de căprior cu fazan Printre oaspeții de seamă care i-au trecut pragul se numără Regele Mihai dar și președinții țării pe racircnd domnii Ili-escu Constantinescu și Băsescu Șirul VIP-urilor dar și vedetelor care l-au vizitat este lung A ținut totuşi să o amintească pe Teo Trandafir ndash care icirci este o bună prietenă și pentru nunta căreia a gătit icircn această lună un ceaun special din carne de căprior

Care este pe scurt drumul parcurs pacircnă a ajunge la ceea ce reprezintă azi Cabana VacircnătorilorȘB Cabana Vacircnătorilor era icircn anul 1986 doar un vis Pacircnă aici a fost multă muncă inclusiv icircn Germania şi Elveția unde am lucrat la diferite restaurante și unde am icircnvățat cum se gătește vacircnatul Revenit icircn țară cu banii cacircștigați și cu puțin noroc icircmpreună cu soția mea am cumpărat actualul restaurant și simțind nevoia să facem ceva special am considerat că este bine să des-chidem un restaurant cu specific vacircnătoresc cel cu specific romacircnesc existacircnd deja icircn apropiereLa icircnceput am adus rețetele cu sosuri din Germania pe care le pregăteam icircn special clienților cunoscători ce deveniseră fideli iar cei neobișnuiți cu astfel de gusturi au fost repede

cuceriți de preparatele din vacircnat De exemplu una dintre primele rețete este ospățul vacircnătorilor - o tocană din carne de cerb pe care am adaptat-o gustului romacircnesc prin agăugarea de ingredi-ente obișnuite - ceapă usturoi ardei ciuperci - toate acestea se pun icircntr-un bol ceramic se acoperă cu aluat și se dau la cuptor

Care este vacircnatul preferat pe care icircl gătiți Dar pe care vă place să icircl vacircnați ȘB Prefer să gătesc carnea de căprior pen-tru că este cea mai delicioasă icircnsă și carnea de cerb lopătar are calități deosebite Acum doi ani am avut prilejul să icircmpușc primul meu cerb lopătar undeva icircn zona Aradului la Chișineu ndash Criș Am rămas impresionat de cacirct vacircnat există acolo Vacircnătoarea a avut loc icircn perioada boncănitului iar acea zi icircmi va rămacircne icircn amintire pentru totdeauna Cacircnd am plecat spre locul de vacircnătoare și ne-am urcat icircn ob-servator era icircncă icircntuneric Se auzeau zgo-mote ciudate icircn jur Văzacircndu-mi nedumeri-rea paznicul m-a lămurit repede că suntem

ARTĂ ȘI PASIUNE

Ştefan Bercea Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi

Cofetarilor din Turism Romacircnia

25|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Interviul lunii|

fiu prezent la restaurant pentru că este nevoie de mine Am o armă Mauser calibrul 30-06 cu care am icircmpușcat căprior urs și cerb

Aveți doi fii Bogdan şi Dragoş Ne-ați mărturisit că mezinul familiei ndash Dragoș - vă calcă pe urme icircn ceea ce privește meseria și că icirci place să spună că s-a născut practic icircn bucătărie ȘB Dragoș este pasionat de gătit A urmat și un stadiu de pregătire la un restaurant din Elveția de unde s-a icircntors cu multe idei și cu un mare elan implicacircndu-se acum foarte serios icircn acest domeniu Anul trecut a participat la Tacircrgul Mon-dial de la Shanghai ndash China unde a fost foarte apreciat Tot Dragoș icircmi moștenește și pasiunea pentru vacircnătoare mă icircnsoțește de fiecare dată icircn călătoriile mele cinegetice și icircn curacircnd va susține examenul de vacircnător

Revenind la carnea de vacircnat puteți transmite cititorilor noștri cacircteva secrete și sfaturi utile Pentru că trebuie să recunoaștem gătitul vacircnatului dobacircndit este cel mai frumos omagiu pe care un vacircnător icircl poate aduce prăzii sale De exemplu care sunt secretele fezandării Ș B Se spune că tot vacircnatul se fezandează icircnsă nu este așa Doar carnea de vacircnat bătracircn sau cea care are miros mai intens trebuie să stea icircn baiț De exem-

plu eu nu pun carnea de căprior icircn baiț doar dacă fac pastramă sau dacă este vorba de un țap care are miros Icircn rest carnea de vacircnat se frăgezește se fezandează prin congelare icircmpachetacircnd-o foarte bine şi trăgacircnd-o icircn vid Cacircnd o scoatem o decongelăm la temperatura camerei Carnea de căprioară cel puțin se poate pregăti foarte simplu după ce este prăjită icircn unt ca un escalop se dă la o parte iar icircn untul care a rămas se adaugă 2-3 linguri de dulceață de afine sau de vișine puțin vin obținacircndu-se un sos delicios și foarte ușor de preparat Alt mod rapid de preparare carnea tăiată felii foarte subțiri este trasă icircn ulei de măsline icircn care am prăjit icircn prealabil puțin usturoi iar la sfacircrșit se adaugă sare și piperO rețetă mai nouă căprior cu bere neagră tot o influență din țările nordice Cubulețele de carne foarte fragede sunt trase icircn tigaie și stinse cu bere neagră Se agaugă un amestec de condimente (scorțișoară cuișoare puțin cimbru și foaie de dafin) Se servește cu crutoane de pacircine neagră și cu paste

Respectați icircntocmai rețeta sau inventați mereu ȘB Aceasta este arta bucătarului Trebuie să aibă imaginație și curaj să facă un preparat sau să icircl reinventeze

VPR

icircn toiul boncănitului și că acele zgomote sunt de fapt boncănitul cerbilor lopătari Odată cu ivirea primilor zori am putut vedea mai icircntacirci străpungacircnd ceața densă coarnele cerbi-lor Apoi ca o cortină ceața s-a ridicat și mi s-a oferit un spectacol uimitor icircn fața noastră se afla o turmă icircntreagă cacircteva sute de exem-plare A fost impresionat pentru că așa ceva nu mai văzusem niciodată ldquoE ușor să vacircnezi cerb lopătarrdquo- mi-am zis văzacircnd mulțimea icircnsă mai tacircrziu după trei zile de urmărire aveam să aflu că nu este tocmai ușor Foarte vigilente aceste animale dispar cacirct ai clipi iar exemplarele care rămacircn mai aproape icircn bătaia armei sunt din-tre cele tinere Așadar am așteptat momentul potrivit care se tot amacircna Am icircncercat să mă apropii prin pădure fără succes icircnsă Icircn ultima zi la sfatul paznicului am ales să mă apropii tacircracircș spre doi cerbi frumoși pe care icirci zărisem prin binoclu cam la 350 de metri Nu mai trăsesem niciodată la o distanță mai mare de 200 de me-tri nici vorbă de 300 dar era singura ocazie pe care o mai aveam Am mai icircnaintat cacircteva zeci de paşi am calculat o corecție potrivită pentru acea distanță și mi-am icircncercat norocul ldquoL-ați ratatrdquo icircmi spuse paznicul ldquoBa nu a căzut l-am văzut cum a căzut icircn focrdquo i-am răspuns Nu-mi venea să cred nici mie Cerbul lopătar căzuse icircn foc Cred că a fost și șansahellipMai am o amintire tot la vacircnătoare de cerb lopătar pe domeniile de la Charlota De această dată boncănitul se terminasehellip După ce am ales un mascul frumos din grup am ochit și am tras Spre marea uimire a mea și a paznicului icircmpușcasem o ciută Nu icircnțelegeam ce se icircntacircm-plase pentru că icircn cătare avusesem masculul Aruncacircnd o privire la cățiva metri de locul unde căzuse ciuta am văzut niște picături de sacircnge le-am urmat și la nici 20 metri am găsit și cer-bul Glonțul trecuse prin el și lovise ciuta care se aflase icircn spatele cerbului Deși pare o poveste vacircnătorească sunt sigur că și alți vacircnători mai puțin atenți pe direcția de tragere au avut parte de experiențe asemănătoare nu tocmai plăcute

Din ceea ce icircmi mărturisiți icircnțeleg că preferați vacircnatul mare Ce arme avețiȘB Vacircnătoarea la vacircnatul cu pene nu mă prea atrage Am fost de cacircteva ori la vacircnătoare de fazan icircnsă așa este aveți dreptate prefer vacircnacirc-toarea la vacircnat mare Iarna goana la mistreți deși aceasta se suprapune de multe ori cu zilele de sacircmbătă și duminică atunci cacircnd trebuie să

|26 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

După cum cunoaşteţi din numerele precedente ale VPR ca urmare a alocării Campionatului Mondial de Pescuit la Crap ndash 2012 către AGVPS

din Romacircnia Comitetul Director al FIPS ndash ed reunit la Roma icircn perioada 2-3 decembrie 2011 a examinat şi aprobat propunerea organizării evenimentului pe locaţia Corbu II ndash Constanţa administrat de SC RIG SERVICE SAAprobarea definitivă a fost totuşi condiţionată con-form uzanţelor şi procedurii acestui for decizional de inspectarea parcursului de către o comisie de omologare compusă din specialişti recunoscuţi şi acreditaţi de către FIPD-ed pentru această disciplină a pescuitului sportiv de competiţie Ca urmare a corespondenţei purtate s-a convenit ca inspectarea şi omologarea efectivă să se facă icircn perioada desfăşurării unei competiţii similare cu cea programată oficial Astfel a fost aleasă perioada icircn care s-a desfăşurat a XI-a ediţie a bdquoCupei RIGrdquo organizată de această dată icircn condiţii fără precedent

cu participarea a 75 de echipe formate din cacircte doi pescariAstfel icircn după-amiaza zilei de joi 17 mai delegaţia formată din domnii Antonio Gigli consilier al preşedintelui FIPS-ed Ugo Claudio Matteoli pentru pescuitul sportiv la crap şi Guido Mazza-rella căpitanul echipei Italiei de pescuit la crap dublă campioană mondială au fost preluaţi de echipa tehnică a AGVPS şi RIG SERVICE coordonată de dl Teodor Bentu vicepreşedinte al AGVPS cu probleme de pescuit Icircn perioada desfăşurării inspecţiei au fost evaluate toate criteriile de acredi-tare impuse de un eveniment de o ase-menea importanţă

Au fost apreciate icircn ordinea importanţei condiţiile de transport pacircnă icircn locaţia propusă spaţiile destinate festivităţilor de deschidere icircnchidere a competiţiei oficiale condiţii de cazare pensiune transport tur-retur pacircnă la pista de concurs sala de reuniuni a managerilor dotarea tehnică necesară preluării şi prelucrării rezultatelor afişajul electronic şi comuni-carea datelor amenajarea şi dotarea pistei de concurs densitatea populaţiei piscicole a bazinului şi frecvenţa capturilor Toate condiţiile preliminare au fost apreciate la super-lativ inclusiv costurile acestora propuse şi susţinute de administrator piesa de rezistenţă constituind-o amenajarea efectivă a pistei de concursPuşi icircn faţa unui parcurs amenajat pe trei sectoare de cacircte 25 de platforme consolidate şi pietruite cu dimensiunile de 15 x 10 m (derogare solicitată şi obţinută de la FIPS-ed) dotate cu mini-căsuţe din lemn cu două paturi şi cazarmament grupuri sani-tare ecologice drum de acces perimetral bazinului

pietruit facil pentru orice tip de autovehicul membrii comisiei au afirmat că standardele acestui bdquocarpo-dromrdquo sunt unice icircn Europa S-a punctat icircn plus la bdquoimpresia artisticărdquo prin cantitatea şi calitatea captu-rilor cu o frecvenţă incredibilă care i-a uimit pe evalu-atori Dovadă cele aproape 15 tone de peşte capturat pe durata celor 72 ore de concurs Este adevărat că icircn afara boicotului impus de APCR la această competiţie au participat cei mai buni pescari de crap din Romacirc-nia unii pentru icircncununarea palmaresurilor perso-nale sau pentru premiile substanţiale puse icircn joc alţii din curiozitate pentru testarea unei noi locaţii apărute pe harta Europei S-au capturat 14954 kg de peşte prima echipă clasată a prins 76829 kg iar media a fost de 199 40 kg echipăMenţionăm prezenţa icircn concurs a trei echipe reprezentacircnd Republica Moldova şi a patru echipe din Bulgaria Au fost prezenţi şi delegaţi din Franţa şi Rusia care au făcut propriile constatări şi au prelevat probe de apă icircn vederea preparării de nade şi momeli adecvate zonei omologate pentru găzduirea eveni-mentului Interviurile acordate de cei doi delegaţi ai FIPS-ed posturilor PV-TV Fishing amp Hunting Neptun TV şi VPR prezente la solicitarea administra-torului au relevat surpriza acestora faţă de realitatea constatată icircn condiţiile icircn care printr-o corespondenţă tendenţioasă fuseseră preveniţi asu-pra unor bdquodeficienţe majorerdquo imaginare de altfel a pachetului de servicii şi a pistei de concurs Acţiunea s-a dovedit a fi icircncă o reuşită a AGVPS susţinută din plin de SC RIG SERVICE SA ndash Constanţa şi de CJ Constanţa pentru promovarea pescuitului sportiv competiţional şi a preocupărilor icircn acest do-meniu pe plan naţional şi internaţional continuacircnd tradiţia de 55 de ani de recunoaştere mondială a Romacircniei icircn această disciplină

MI

|Competiții

CAMPIONATUL MONDIAL DE PESCUIT SPORTIV LA CRAP ndash ROMAcircNIA 2012OMOLOGAREA INTERNAŢIONALĂ OFICIALĂ A LOCAŢIEI CORBU II ndash CONSTANŢA

Ilustrația autorului

PSRăspundem cu această ocazie şi unor articole denigra-toare apărute icircn presa halieutică prin compararea cu rezultatele obţinute icircn aşa numitul bdquocampionat naţionalrdquo paralel organizat de APCR pe acumularea Săruleşti Pentru comparaţie cele 33 de echipe participante au capturat un total de 2050 kg de peşte prima echipă clasată 25661 kg media fiind de 6212 kgechipă icircn condiţiile icircn care 6 echipe nu au prins nici un peşte

27|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări

APRECIERILE OFICIALILOR FIPS-ed ASUPRA CALITĂŢILOR PISTEI DE CONCURS CORBU II ndash CONSTANŢA

Aflat icircn locaţia care va găzdui cel de-al XIV ndashlea Cam-pionat Mondial de Pescuit Sportiv la Crap ndash Romacirc-

nia 2012 redactorul VPR a consemnat următoarele declaraţii

Domnul Antonio Gigli ndash consilier al preşedintelui FIPS ndash ed Ugo Claudio Matteoli pentru activitatea competiţională de pescuit la crap Am venit aici la indicaţiile Domnului Matteoli preşedintele Fips-ed Am venit fiind puţin sceptic de modul icircn care pista de concurs o să fie pregătită pentru un eveniment de talia Campionatului Mondial Am rămas uimit de modul icircn care cei de aici au rezolvat toate problemele organizatorice este o pistă de concurs excepţională sunt foarte plăcut impresionat De asemeni sunt impresionat de calitatea capturilor pe care cei care sunt acum icircn concurs le-au realizat s-au prins foarte mulţi crapi iar pista este una extrem de potrivită pentru Campionatul Mondial E de neimaginat să poţi prinde icircn 24 de ore de la icircnceputul

concursului 190 de capturi reprezentacircnd 350 kg de peşte Este incredibil Sunt foarte mulţumit de ce am găsit icircn Romacircnia Chiar aş

vrea să rămacircn aici dacă ar fi posibil Sunt uimit de ce aţi reuşit să faceţi aici Dacă mi-ar fi povestit cineva nu aş fi crezut Sunt mulţumit de calitatea peştelui n-am mai văzut ase-menea densitate de exemplare viguroase cu o medie a greutăţii atacirct de ridicată Nu pot decacirct sa-i felicit pe cei care s-au ocupat de organizarea acestei piste de concurs şi sunt sigur că o să rezulte un eveniment de care o sa-şi amintească toata lumea Icircn concluzie sunt foarte mulţumit de cum au decurs lucrurile de relaţia pe care noi cei de la Fips-ed am avut-o cu organizatorii cei care au dovedit că au abilitatea de a gestiona un asemenea eveniment cum este un Campionat Mondial aşa că le mulţumesc din partea celor de la Fips-ed şi felicit AGVPS din Romacircnia pentru alegerea făcută Domnul Guido Mazzarella căpitan al echipei Italiei de pescuit la crap dublu campion mondial Aveţi o organizare excelentă şi noutăţi pe care nu le-am văzut la alte campionate mondiale la care am asistat sau chiar am participatConstrucţiile au fost extrem de laborioase şi s-au făcut eforturi uriaşe tehnice şi materiale Criteriile impuse de regulamentul internaţional au fost respectate cu rigurozitate şi aveţi o pistă de competiţii unică icircn Europa Aşteptăm cu interes candidatura ţării dvs pentru găzduirea şi organizarea unor astfel de competiţii şi icircn anii următori

a consemnat Mugurel Ionescu

Ilustrația autorului

Dl Guido Mazzarella verifică standurile de concurs icircmpreună cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Dl Antonio Gigli detaliază aspectele tehnice cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Populare cu crapi Crap icircn minciog

|28 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Ihtiologie

Pe radiile celorlalte icircnotătoare sunt rar pete şi foarte palideColoritul este mai icircntunecat la populaţiile reofile Variabilitatea este foarte pronunţată Populaţiile din porţiunile superioare ale racircurilor au corpul mai alungit profilul dorsal mai puţin convex capul şi ochii relativ mai mari pedunculul caudal mai lung şi mai icircngust pectora-lele şi mustăţile mai lungi Lobii caudalei sunt mai ascuţiţi şi coloritul mai intens Populaţiile limnofile din pacircraiele macircloase şi cursul inferior al racircurilor au caractere opuse Icircn acelaşi racircu există o trecere gradată icircntre populaţia reofilă din amonte şi cea limnofilă din aval icircn anumite racircuri există populaţii cu caracter intermediar Icircn unele bazine de exem-plu Crişul Mic şi Someş există doar forma limnofilă pacircnă spre izvoare Ecologie Trăieşte icircn diverse categorii de racircuri lent sau moderat curgătoare preferă pacircraiele mici mai mult sau mai puţin macircloase din regiunea submontană sau colinară pre-cum şi cursul superior al racircurilor mici ce izvorăsc la cacircmpie Icircn racircurile mari este mai frecvent icircn partea superioară a cursu-lui lor mijlociu icircnsă nu atacirct icircn cursul principal al racircului cacirct icircn braţele laterale cu apă mai lentă Icircn cursul inferior al racircu-rilor mari devine tot mai rar icircn Dunăre nu ajunge niciodată Spre deosebire de celelalte specii ale genului trăieşte şi icircn ape stătătoare bălţi şi iazuri dar numai icircn acelea care au sau au avut legătură cu vreun racircu Icircn racircurile icircn care trăieşte icircn număr mare formează cacircrduri mici Reproducerea durează din mai pacircnă spre sfacircrşitul lui iulie Icrele sunt depuse icircn curent pe fund tare Se reproduce icircnsă şi icircn ape stătătoareDimorfismul sexual este slab marcat Tuberculii nupţiali s-au observat la masculi icircn rare cazuri şi sunt mărunţi Icircnotătoarele sunt mai lungi la masculi Hrana constă icircn primul racircnd icircn larve de insecte reofile (tricoptere efemeroptere mai rar tipulide tabanide) din amfi-pode viermi şi moluşte Consumă uneori şi alge din biodermă sau resturi vegetale Exemplarele pătrunse icircn bălţi consumă intens cladocereImportanţa economică este locală deşi carnea este gustoasăRăspacircndire geograficăTrăieşte icircn bazinele Dunării şi Histrului Icircn Germania şi Ce-hia are loc o integrare icircntre rasele obtusirostris şi gobio iar icircn sudul bazinului Dunării ndash Serbia Bulgaria ndash icircntre obtu-sirostris şi bulgaricus Icircn Romacircnia lipseşte icircn Dunăre şi bălţile ei Icircn rest există practic icircn toate racircurile şi pacircraieleEste semnalat pacircnă icircn prezent icircn Tisa şi Iza la Sighet Vişeu de la Vişeul de Sus la vărsare Bistriţa transilvăneană de la Bistriţa pacircnă la vărsare Icircn Someşul Mic trăieşte forma limnofilă din amonte de Gilău pacircnă la Dej şi icircn toţi afluenţii săi de asemenea icircn bazinul Crişurilor Icircn Mureş se găseşte sub forma reofilă de la Gheorgheni pacircnă la Tg Mureş icircn afluenţii Mureşului superior pacircnă la Tg Mureş icircn Arieş la Turda confluenţă cu Arieşul icircn Bega de la Margina la Timişoara icircn Caraş de la Carasova icircn aval icircn Nera (forma reofilă) din amonte de Bazovici pacircnă la vărsareIcircl găsim de asemenea icircn bazinul Jiului icircn Olt de la Miercurea Ciuc la Drăgăşani icircn Vedea de la izvoare pacircnă la Smacircrdinoasa (Teleorman) şi icircn ceilalţi afluenţi ai Ve-dei de la izvoare pacircnă la vărsare icircn Argeş de la Curtea de Argeş pacircnă la Bucureşti icircn Neajlov la Bălăria şi Co-mana (Giurgiu) icircn Dacircmboviţa de la Tacircrgovişte pacircnă la Bucureşti icircn Colentina şi afluenţii ei de la izvoare pacircnă icircn aval de Bucureşti icircn Ialomiţa din amonte de Tacircrgovişte pacircnă la confluenţa cu Prahova icircn Siret de la intrarea icircn ţară (fauna reofilă) pacircnă icircn aval de confluenţa cu Putna (forma limnofilă) icircn racircul Bacircrlad şi afluenţii săi de la izvoare pacircnă la vărsare precum şi icircn unii afluenţi

Dumitru GIUGIUCĂ

PorcuşorulGobio gobio obtusirostris ndash Valenciennes ndash 1844

Icircncadrare sistematică

- Ordinul Cypriniformes Goodrich 1909- Subordinul Cyprinoidei Berg 1940- Familia Cyprinidae Jordan şi Evermann 1896- Genul Gobio Cuvier 1817

Denumiri populare porcon corcodan ghivă givă mur-goi petroc pietroşelDescriere Corpul este moderat alungit şi comprimat lateral icircnălţimea sa reprezintă la exemplarele adulte din ape mai rapide 17-21 din lungimea corpului fără caudală iar la exemplarele din ape mai lente 18-26 din aceastaGrosimea reprezintă 80-85 din icircnălţime Profilul dorsal variază icircn funcţie de icircnălţime la exemplarele cu corpul icircnalt acest profil este puternic convex iar la cele cu corpul alungit convexitatea este mult mai redusă profilul dorsal apropiin-du-se de orizontală Profilul ventral este orizontal Lungimea capului reprezintă 24-29 din cea a corpului mediile fiind de aproximativ 26-27 la populaţiile reofile (din amonte) şi 26-269 la cele limnofile (din aval) Botul este scurt şi obtuz iar lungimea lui reprezintă 85-12 din lungimea corpului Botul este mai scurt decacirct spaţiul post-orbital Gura este inferioară semilunară deschiderea ei ajunge sub nări iar inserţia mandibulei sub icircnceputul sau sub prima jumătate a ochiului Ochii sunt mici depărtaţi şi privesc lateral diametrul lor reprezintă la adulţi 42-73 din lungimea corpului la majoritatea populaţiilor limnofile şi 58-67 la majoritatea celor reofile Mustăţile sunt de lungime variabilă lungimea lor reprezintă la populaţiile reofile 65-105 din lungimea corpului şi 23-35 din cea a capului la aceste populaţii mustăţile ajung la nive-lul ochiului Pedunculul caudal este comprimat lateral icircnălţimea sa minimă fiind mai mare decacirct grosimea sa Lungimea pedun-culului caudal reprezintă la populaţiile reofile 20-25 iar la cele limnofile 19-24 din lungimea corpului icircnălţimea minimă reprezintă 7-11 din lungimea corpului şi 35-50 din cea a pedunculului caudal Spaţiul predorsal reprezintă 42-50 din lungimea corpului Marginea dorsalei este uşor concavă Caudala este moderat scobită cu cei doi lobi egali vacircrfurile lor fiind ascuţite la populaţiile reofile şi rotunjite la cele limnofile Vacircrful pec-toralelor la majoritatea exemplarelor nu ajunge inserţia ventralelor Inserţia ventralelor este situată puţin icircn urma inserţiei dorsalei cam sub prima radie divizată a acesteiaPieptul şi istmul sunt parţial sau chiar total acoperite cu solzi Colorit Partea dorsală este cenuşiu-verzuie icircnchisă iar capul este şi mai icircnchis Pe spate are 7-10 pete mici slab definite Pe flancuri are 7-10 pete icircntunecate de mărimi foarte variabile icircn general are 5 dungi longitudinale brun ndash negricioase Solzii liniei laterale sunt bordaţi cu negru avacircnd două pete negricioase una sub alta Faţa ventrală este alb-gălbuie Icircnotătoarele sunt incolore pe radiile dorsalei sunt 3 şiruri de pete negricioase pe cele ale caudalei sunt 4

29|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Echipamentul Pescarului

Pentru mine cel puţin a fost foarte greu la icircnceput să

decid ce echipament de pescuit la muscă ( FLY ) să achiziţionez ca să pot să icircnvăţ cacirct mai repede şi mai uşor tehnicile de lansare a şnurului şi bineicircnţeles să fie adecvat mărimii peştilor pe care icirci urmăresc şi dimensiunilor muştelor pe care o să le folosesc Deoarece cele mai multe partide de pescuit le desfăşor pe racircul Jiu care are lăţimi destul de mari am optat pentru o lansetă clasa 5 mulinetă clasa 5 şi şnururi clasa 4 şi clasa 5 Pentru că citisem icircn alte reviste dar şi pe internet că cea mai potrivită pen-tru un icircncepător este o lansetă cu acţiune ldquomai blacircndărdquo am ales o lansetă de acţiune MF adică me-dium-fast Ulterior am achiziţionat şi o lansetă clasa 6 mulinetă clasa 6-7 şi şnururi clasa 6 şi clasa 7 De data aceasta am ales lanseta de acţiune F adică fast La lanseta clasa 5 de acţiune MF icircncărcarea la lansările şnurului se realizează pe prima jumătate a lungimii lanse-tei iar la lanseta de clasa 6 de acţiune F icircncărcarea se realizează icircn zona de vacircrf Am pescuit cu am-bele lansete şi am folosit la lansări şi şnururi egale dar şi mai mici sau mai mari faţă de clasa lanse-tei Astfel am observat anumite particularităţi pentru fiecare lansetă icircn funcţie de clasa şnurului pe care icircl foloseam de mărimea muştelor şi de condiţiile meteo Pentru cazul icircn care am folosit lanseta clasa 5 de acţiune MF am execu-tat lansările mai lent ca să nu forţez lanseta şi să-i dau timp să se icircncarce

cacirct mai bine cu greutatea şnurului Cel mai impor-tant este că pentru un icircncepător lanseta cu acţiune MF nu ldquotaxeazărdquo atacirct de aspru greşelile la lansare Am folosit fără probleme şnurul clasa 5 cacirct şi pe cel de clasa 4 dar la cel de clasa 6 am observat că lanseta se icircncărcă prea mult la lan-sare şi există posibilitatea chiar să se rupă de aceea nu am mai folosit şnururi mai mari icircn clasă decacirct lanseta Şnurul de clasa 4 l-am folosit icircn special cacircnd am pescuit pe racircurile mai mici deoarece mi s-a părut că se ldquoaşeazărdquo pe apă mai discret iar pe cel de clasa 5 cacircnd am pescuit pe Jiu Pentru cazurile icircn care vacircntul avea intensificări mult mai bine s-a com-portat la lansări şnurul de clasa 5 Contrar anumitor păreri citite am observat că lansările la distanţă le execut mai bine cu şnurul de aceeaşi clasă cu lan-seta faţă de cel de clasă mai mică De asemenea nu am reuşit să execut

lansări corecte cacircnd am folosit muşte prea mari icircn special streamere sau nimfe supra lestate Pentru lanseta de cla-sa 6 cu acţiunea F am pu-tut executa lansările mai rapide deoarece aceasta se icircncarcă icircntr-un timp mai scurt sub greutatea şnurului Icircn schimb aceas-ta mă ldquotaxardquo mai aspru la greşelile de lansare Un avantaj la această lansetă a fost acela că am folosit şi şnurul de clasă mai mare fără să am probleme deose-bite la icircncărcare Lansările la distanţă au fost vizibil mai lungi faţă de cazul icircn care am folosit lanseta cu acţiune MF şi de aseme-nea lanseta cu acţiune F s-a comportat mai bine pe vacircnt Tot cu această lansetă am folosit fără probleme şi streamerele mari şi nimfele mai grele De obicei cacircnd pes-cuiesc pe racircuri mai mici folosesc lanseta clasa 5 cu şnurul de clasa 4 iar pen-tru Jiu şi bălți lanseta clasa 6 cu şnururile de clasa 6 şi cel de clasa 7 dar şi lan-

seta de clasa 5 cu şnurul de aceeaşi clasă Cacircnd urmăresc avatul sau alţi răpitori de talie mai mare folosesc numai lanseta de clasa 6 Totuşi lansetele cu acţiunea mai blacircndă adică cele care se icircncarcă icircn prima jumătate sau pe aproape toată lungimea preiau mai bine şocurile unui peşte mai mare şi protejează mai bine for-facul şi leader-ul Poate şi pentru faptul că de ani buni de zile am pescuit avatul icircn special la spinning şi am practi-cat un pescuit de viteză acum cacircnd ldquoam mai icircnvăţatrdquo cacirct de cacirct tehni-ca de lansare a şnurului icircmi place mai mult să pes-cuiesc ldquola flyrdquo cu lanseta mai rapidă adică cea cu acţiunea F ndash fast Icircn icircncheiere concluzia personală este că nu există o regulă strictă icircn a ne alege acţiunea lansetei fly cu care dorim să pescuim deoarece contează carac-terul firea dar şi ldquomacircnardquo (icircndemacircnarea) fiecăruia icircn parte Icircn schimb clasele lansetelor faţă de peştii pe care icirci urmărim şi celelalte reguli de echilibrare corectă a echipamentului trebuiesc respectate

Doru DINEA

CAcircTEVA OBSERVAŢII PERSONALE despre echipamentul de pescuitcu muştele artificiale

Ilustrația autorului

|30 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Agenda Pescarului

POPULAtildeRI CU PEAEligTI NOBILI IcircN BIHOR

CUM PAtildeSTRAtildeM PEAEligTII IcircN STARE PROASPAtildeTAtilde

La icircnceputul anului 2012 s-au făcut repopulări cu peşti nobili din speciile crap şi amur icircn lacurile licenţiate pentru acvacultură din patrimoniul AJVPS Bihor Ast-

fel deşi erau destul de bine populate lacurile Leş Fegernic Diosig Cristur şi-au primit noii oaspeţi peşti reproducători şi viitori reproducători astfel avem garanţia perpetuării spe-ciilor mult apreciate de pescarii de staţionar Cele peste 4 tone de peşti au fost lansaţi icircn cele mai bune condiţii tehnice alături de ştiucile mari din Leș ndash anul 2011 a fost marcat de o ştiucă de 12 kg - specie deversată tot de noi acum cacircţiva ani alături de plăticile ce au ajuns şi la 700 g bucata urmare a reproducerii naturale acţiune icircncepută acum 8 ani doar cu cacircteva exemplare de plătici reproducători au dovedit strate-

Tematica nu este o problemă pentru pescarii de pes-cuit staţionar deoarece juvelnicele de 2-3 metri lun-gime bine scufundate icircn apă vor ţine peştii vii pe

toată durata partidei Lansetiştii şi muscarii au icircnsă ne-voie de tehnici şi dotări e drept accesibile Aici aş insista puţin asupra necesităţii procurării unui coşuleţ de nuiele icircn care lansetistul ori muscarul icircşi pot ţine peştii icircn stare proaspătă pe toată perioada deplasării pe malul racircului In-sist pe această strămoşească metodă şi dotare icircntrucacirct uti-lizacircnd coşuleţul ce l-am moştenit şi care are cca 120 de ani mi-a asigurat icircntotdeauna păstrarea proaspătă a peştilor prinşi la muscă păstrăvi ori lipani mai puţin cleni pe care-i eliberez imediat Fizica icircşi are legile ei iar secretul bunei funcţionări a coşuleţului se bazează tocmai pe una dintre acestea -fenomenul de evaporare ndash deci implicit şi răcire Fără intenţia de a da lecţii iată cum procedez După ce am prins cacircţiva păstrăvi icirci eviscerez le scot branhiile şterg bine interiorul de sacircngele icircnchegat ce-i element toxic şi primul ce produce alterarea pun un praf de sare dintr-o solniţă cu orificii ce-o port icircn coşuleţ icircnvelesc peştii icircntr-un prosop de cacircnepă umectat şi icirci pun icircn coşuleţ La uscarea aproape completă a prosopului icircl reumectez astfel se reia fenomenul de evaporare-răcire ce durează cam 2 ore Pes-cuind la munte prefer partidele de după-amiază - seară iar cacircnd pescuiesc de dimineaţă şi am 1-2 păstrăvi legali la

gia cu efect icircn timp icircndelungat dar care asigură continuita-tea speciei icircn noul mediu De altfel şi şalăii din lacul Feger-nic vor fi tentaţia fiecărui undiţar Referindu-mă la această specie dispărută din Crişul Repede icircn perioada poluărilor industriale acum este bine reprezentată icircn racircu datorită unei acţiuni pe care am realizat-o icircn 1992 cacircnd icircn urma dezafectării pescăriei Martihaz am cules din iazurile ce ur-mau a fi desecate o cantitate de peste 2000 bucăţi strapazani - şalăi de 15-30 cm - pe care cu cacircţiva pescari sufletişti i-am transportat icircn mare viteză fără pierderi icircn racircul Crişul Repede zona de vest După cacircteva zile cu factorii locali am obţinut ridicarea stavilei de la punctul de priză vest astfel undele racircului au dus devale o populaţie de şalăi ce azi oferă exemplare de peste 5-6 kg Trebuie să menţionez public şi poate domnul ministru al agriculturii ne va icircnţelege nemulţumirea absurditatea faptului că şi icircn prezent salariaţi ai ANPA eliberează permisele de pescuit fără ca solicitanţii să fie membri ai vreunei asociaţii de pescari Această categorie de pescari fără a contribui cu nimic la menţinerea patrimo-niului piscicol devin paraziţi consumatori şi distrugători ai fondului piscicol natural al apelor publice

orele pracircnzului sub umbrarul arinilor ori brazilor icirci pun la copt icircntr-o spuză de jar Fie-mi permis să fac o paranteză şi să descriu reţeta rapidă Fac un foc mic din crengi us-cate pun 2-3 bucăţi mai grosuţe pentru o inima de jar Icircntre timp cacirct arde focul sărez puţin peştii evisceraţi introduc icircn interior cacircţiva muguri de brad cacircteva flori de cimbrişor o linguriţă de unt ori margarină icircnvelesc peştii icircntr-o folie de aluminiu şi icirci pun icircn spuza de jar şi cenuşa fierbinte După vreun sfert de ceas cacircnd aud uşoare pocnituri şi sfacircracircieli scot peştii icircmbrăcaţi icircn folie las să se răcească niţel şi cacircnd desfac folia izul de muguri de brad şi cimbrişor nu poate fi descris icircn cuvinte Niciodată acasă nu am reuşit asemenea bunătăţi pe care le-am icircnvăţat icircn bătracircna Marmaţie Din experienţa cacirctorva decenii de muscărit afirm cu toată responsabilitatea că utilizacircnd coşuleţul chiar şi la partide de spinning la bibani niciodată nu am avut peşti cu icircnceput de alterare Am văzut anul trecut un pes-car ce-şi ţinea cacircţiva cleni şi scobari icircnşiraţi pe o creangă de salcie ce aveau un aspect penibil de peşti spacircnzuraţi imagine ce nu poate fi comentată Cred că nu este nevoie să mai menţionez de dotările moderne de azi lădiţe frigorifice cu patroane ICE ori micile dar excepţionalele frigidere ce funcţionează la 12 volţi şi ţin o temperatură constantă de 1-2 grade celsius timp de cacircteva zile

TP

|Titus Pintea

FotoM Ionescu

31|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pe apele mapamondului

D acă ar fi să aleg un peşte care poate da satisfacţii constante de-a lungul sezonului de pescuit

pe continentul nord-american acesta ar fi cu siguranţă bass-ul sau aşa cum mai este numit bibanul americanCacircnd spunem biban gacircndul ne duce la pescuitul cu năluci pentru unii sau cu momeli natu-rale pentru alţii la peştii activi mai tot timpul sezonului cald chiar şi atunci cacircnd tempera-tura apei amorţeşte majoritatea celorlalte specii Pe continen-tul nord-american pe lacircngă ldquotradiţionalulrdquo biban pe care icircl găsim şi icircn apele europene pescarii pot prinde şi un bdquofrate mai marerdquo al acestuia bibanul ameri-can sau bass-ul Iar cacircnd spun ldquomarerdquo mă gacircndesc atacirct la talia semnificativ mai mare a exem-plarelor cacirct şi la spectaculozitatea pescuitului acestei specii Aici mă refer la faptul că este un peşte activ atacirct la temperaturi estivale normale ale apei cacirct şi la cele ce nu se icircnscriu icircn limitele bdquonormaluluirdquo fie ele scăzute sau ridicate Icircn plus varietatea largă de năluci şi momeli naturale la care bdquorăspunderdquo fără a face mof-turi icircl situează aş putea spune pe unul dintre primele locuri icircn clasamentul peştilor favoriţi ai pescarilor canadieni şi ameri-cani Un alt atu este acela al spectaculozităţii pescuitului icircn sine pornind de la varietatea de condiţii acvatice icircn care il găsim şi pacircnă la drilul presărat adesea cu salturi spectaculoase

şi scuturături energice din cap care vor rămacircne cu siguranţă icircntipărite icircn me-moria norocosului pescar Dar să le luăm pe racircndIcircl găsim icircn lacuri şi racircuri cu apă de adacircn-cimi diferite fără a fi foarte pretenţios la condiţiile de oxi-genare apele natu-rale fiind oricum su-ficient de curate pe continentul vecin Preferă adăpostul structurilor scu-fundate coame sau şanţuri bo-lovani trunchiuri rădăcini sau um-bra şi protecţia vegetaţiei ac-vatice atacacircnd din-spre adacircnc spre suprafaţă printre frunzele de nufăr sau brădişul des Patrulează adesea icircntre aceste structuri apăracircndu-şi teritoriul de potenţialii bdquoinvadatorirdquo putacircnd fi astfel prins şi la pescuitul la trenă Se hrăneşte cu aproape tot ce mişcă icircn apă fără să scape nici o oportunitate am prins bass chiar şi la boabă de porumb cacircnd dădeam după crap Atacă o varietate de năluci artificiale de la rotative şi oscilante şi pacircnă la voblere şi twistere Se pare icircnsă că are o atracţie deosebită la spinnerbait o combinaţie icircntre rotativă şi softbait o nălucă agreată şi de majoritatea pasionaţilor şi care aparent

folosite de multe ori pescarii preferă să ridice peştele di-rect din apă lăsacircnd la o parte minciogul Răspacircndirea largă a bibanului american alături de caracteristicile pescuitului său au făcut din acesta una din capturile preferate căutate şi apreciate de pescarii nord-

americani Adesea pentru a spori farmecul partidei pescarii aleg canoea pentru deplasare fapt ce le permite să pătrundă mai adacircnc icircn universul acestui peşte icircnlesnindu-le accesul icircn locuri unde bărcile cu motor nu pot pătrunde Faima speciei a depăşit deja de ceva timp ho-tarele continentului de origine bass-ul fiind icircntacirclnit tot mai des şi icircn apele europene unde a fost introdus şi unde continuă să cacircştige tot mai mulţi adepţi

MAC

poate salva reputaţia de pescar icircntr-o varietate de situaţii Lan-setele folosite sunt icircn general cu acţiune de mijloc de putere medie ce permit lansarea şi controlul nălucilor cu greutăţi icircntre 3-5 şi 7-10 grame Se fo-losesc fire monofilament 025-030 sau textile mai rezistente

la abraziune recomandate mai ales dacă pescuim icircn zone cu vegetaţie acvatică abundentă Se poate pescui atacirct de pe mal cacirct şi din barcă caz icircn care so-narul poate fi de mare ajutor mai ales dacă avem de-a face cu o apă necunoscută Drilul este destul de scurt bass-ul opunacircnd doar iniţial rezistenţă timp icircn care aşa cum spuneam sare spectaculos din apă scuturacircndu-şi energic capul Icircnţeparea este icircn majoritatea cazurilor sigură rateurile sunt rare dată fiind gura largă cu cartilagii tari mai ales icircn cazul basului cu gura mare Profitacircnd de acest lucru precum şi de rezistenţa firelor

BASS-UL AMERICAN

Ilustrația autorului

|32 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pagina muscarului

Similitudini şi diferenţe icircntre muşte de catalog şi cele tradiţionale

|Titus pintea

Am avut curiozitatea dar şi plăcerea să fac comparaţii icircntre muştele noastre tradiţionale cu care generaţii

de muscari romacircni au pescuit decenii la racircnd şi muştele din cataloagele străine DAM ORVIS BAYLEI etc Constat că diferenţele sunt notabile icircn colorit şi conformaţie uşor de constatat de pescarii ce-şi confecţionează muştele şi au experienţa anilor Icircn acest sens aş exemplifica prin cacircteva modele mai cunoscute şi folosite de muscarii noştri Icircn cataloage apare un tandem bine cu-noscut modelul March Brown bdquomalerdquo şi March Brown bdquofemalerdquo Primul se aseamănă cu musca noastră de arin icircnsă susţin că aceasta din urma este mai eficientă icircn perioada icircnceputului de sezon Am şi o posibilă explicaţie Icircn mai musca de arin este icircncă icircntr-un stadiu de dezvoltare incipientă şi de regulă zborul său icircncă slab se termină icircn apă deci pistruiatul primeşte fiind şi el moleşit din iarnă o muscă icircncă mică Dacă i-am oferi un March Brown din import de cele mai multe ori doar se mişcă din cotlonul său dar nu atacă păroasa arătare Dacă icircncercăm cu modelul bdquofemalerdquo aceasta se aseamănă cu musca de cara-bete la noi se mai numeşte şi bdquocaprardquo Insecta icircn mai este de-parte de a zbura doar icircn final de lună Deci bazacircndu-ne pe modelele noastre avem şanse mai bune Scuturacircnd icircn final de mai cacircteva crengi de arin am găsit icircncă muşte cleioase ce se prindeau de partea infer-ioara a frunzelor aspect ce-mi

confirmă cele afirmate anterior Dar făcacircnd şi probe de muşte eficiente pe aceeaşi apă peştii mi-au atacat mai des modelul indigen şi foarte slab pe cel de catalog un model original primit din partea campionului de muscă al Bavariei Modelul bdquofe-malerdquo a fost bun doar icircn iunie mai mult la cleni Icircnsă acest din urmă model legat pe cacircrlige mici nr 14-16 a fost bun la lipani cu menţiunea că era atacat icircn după-amiezile icircn care musca de carabete se ridi-

ca deasupra racircului Icircntr-o zi am primit un model francez o viespe sofisticată icircn construcţie ce avea picioruşe icircnnodate din barbule de pană de curcan greu de realizat fiind după aprecierea mea o muscă de lac denumită icircn catalog Danga Imago Aceasta la peştii noştri nu a reuşit sa stacircrnească interesul Dar reducacircndu-i bogata icircmbrăcăminte de perucă şi picioare am rămas oare-cum la o viespe roşie indigenă pe care cacircţiva cleni harnici au apucat-o ferm Icircn două săptămacircni cacirct am fost gazda campionului bavarez am văzut cum din cele cacircteva sute de muşte cu care a sosit nu mai ştia din care să lege la capăt ori pe săltătoare şi pierdea minute icircn şir cu alegerea acestora Astfel pe pacircracircul Finiş icircmi prezenta un model cu un nume pompos Grenwels Glory e drept muscă verde cum i-am sugerat dar icircncă nestudiată de irideii noştri Aşa se face că-n trei zile de muscărit din bdquostupulrdquo de artificiale

aduse nu a aflat modelul local Aşadar i-am dat cu teamă o muscă verde cu păr ciocolatiu cercuire fină gălbuie la care icircn final păstrăvii dar mai des li-panii Finişului din acei ani i-au oferit o partidă plăcută Pe lacul Lugaş ce are cleni frumoşi muştele irlandeze de lac nu au dat rezultate Am creat modelul pe un ac mult mai mic decacirct cel original fără picioruşe dar cu un abdomen pronunţat pe curbura cacircrligului pe un ac nr 12 cu tijă lungă Fiind zi de primăvară-vară mi-am luat varga de muscă şi-am ieşit icircn prima partida a anului pe Crişul repede icircntr-o zonă icircn care anul trecut am luat şi cleni dar şi curcubei Ca o observaţie meteorologică icircn 2 zile de la 8 grade la pracircnz aerul atmosferic arăta la umbră plus 21 grade derutacircnd oameni şi peşti Dar iată ce mi-am notat icircn carneţelul meu de pescar file ce de ani icircmi oferă plăcute aduceri aminte Ziua I-a soare şuvoiul sub barajul Lugaş o singură muscă de capăt March Brown bdquomalerdquo Lansez icircn şuvoaie line şi văd mişcare de peşte fără atac Rezultatul zilei un clean de 26 cm Ziua II-a ndash soare căldură plus 21 grade Pescuiesc pe şuvoiul de ieri cu o muscă de capăt model de bdquoarinrdquo corp arămiu codiţă din barbule de fazan perucă de potacircr-niche icircnchisă Rezultatul zilei 3 cleni peste 25 cm cinci juniori doi bibani ce i-am văzut icircntre doi bolovani sorindu-se Peşti sperioşi şi timizi icircn atac Am văzut un curcubeu ce a venit pacircnă sub muscă fără sa o apuce dar apa era aşa de curată icircncacirct e posibil să mă fi văzut Nu am putut pescui mai mult de-un ceas picioarele amorţindu-mi icircn apa icircncă rece Nu trag concluzii le las la latitudinea muscarului dar ştiu sigur că-n luna mai cleanul din zona

montană va ataca nebun bdquopotacircrnicheardquo deschisă oferind spectacolul atacu-lui din cacircrdul ce se soreşte sub arinii bătracircni Păstrăvii icircncă molateci vor sălta bine la minuscule bdquobaxmanurirdquo dar şi la delicatele bdquomosqui-tordquo Mai ştiu că noaptea din preziua dezlegării la munte a fost foarte lungă dar maşina parcă icircnţelegacircndu-ne dorinţa s-a grăbit spre apele de sus

FotoT Pintea

33|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|1 iunie

Mini sfaturi pentru mini pescari

IULIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30 31

DLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVSDLM

208305356451045136228321414509601643011101149235316408449533031118157349443536624008042139236

651746837944632721815905957

110112031305649738826913

1001104911331215618705749837931

10241107629724819918

1433152616241714131514091458154916421736182519141236131914061454153916261711175612541345143615271618170518011211130814041502

211622092311

-1857194920452134222422542343

-1913200120462134221922592351

-184119262109215622492337

-1854192620342131

536

542

549

556

2104

2100

2054

2047PP

LP

UP

LN

Icircncepem cu icircnceputul adică prezentarea elementelor de bază ale pescuitului cu undiţa Icircntre cele cinci componente ale undiţei vargă plută fir plumb şi cacircrlig trebuie să fie

armonie compatibilitate şi echilibru altfel undiţa nu va fi utilă la pescuit Chiar şi lanseta trebuie să icircndeplinească această regulă generală Imaginaţi-vă o vargă firavă cu un fir gros şi un carmac pentru prins somni sau o lansetă cu un tambur mic icircn care abia icircncap cacircteva spirale de nailon de un milimetru grosime iar lacircngă plumb două cacircrlige mici pentru bdquolibelulărdquo Cu ochiul minţii veţi vedea dezechilibrul şi lipsa de armonie Cumpăraţi din magazin mai multe categorii de vergi cacircrlige plute plumbi şi fire şi uniţi-le icircntr-un ansamblu armonios icircn concordanţă cu peştii care trăiesc icircn apa unde vreţi să pescuiţi Interesaţi-vă la pescarii localnici sau la prieteni care au mai pescuit icircn acea apă Peştii de mărime şi greutate bdquorecordrdquo nu se pun icircn bdquoecuaţierdquo hellipVarga o cumpăraţi icircn raport cu puterea voastră de macircnuire plutele le echilibraţi icircntr-o găleată plină cu apă adăugacircnd sau reducacircnd numărul de plumbişori pacircnă cacircnd 80 din plută intră sub apă iar 20 rămacircne icircn afară ţinacircnd seama şi de greutatea momelilor pe care le veţi folosiPescarii mici nu trebuie să plece singuri la pescuit şi mai cu seamă icircn sălbăticie ci icircnsoţiţi de părinţi rude vecini prieteni pescari de la care vor icircnvăţa tainele naturii şi pescuitului şi vor primi ajutor icircn caz de nevoie Tot de la aceştia vor icircnvăţa cum să macircnuiască o vargă de pescuit cum se oboseşte şi se scoate peştele din apă cum se agaţă icircn cacircrlig momeala şi cum se nădeşte locul de pescuit Copilaşii pescari trebuie să icircnceapă lecţiile de pescuit cu o singură undiţă şi să nu stea pe locul de pescuit aproape de icircnsoţitori Pentru a nu greşi niciodată icircn preziua plecării la pescuit scrieţi un program al zilei de pes-cuit din care să nu uitaţi notarea unor utilităţi şi din care să nu lipsească apa macircncarea facircşul pentru vacircnt şi ploaie momeli nada undiţa rucsacul şepcuţa ochelarii de soare polarizanţi juvelnicul şi bdquonoroculrdquo pentru ziua de pescuit Am glumit dar ştiu pe cineva care a ajuns pe malul unei bălţi după ce a uitat acasă cutia cu momeli sau altul care din grabă a lăsat lacircngă uşă husa cu uneltele de pescuit ratacircnd ziua de pescuit Se mai poate icircntacircmpla dar se poate evita Pentru a nu adormi pe malul apei copilaşii pescari trebuie să se culce seara devreme pentru că o partidă de pescuit icircncepe icircn zori cacircnd răsare soarele Dacă vă interesează şi alte taine ale pescuitului citiţi materialele publicate icircn revista VPR icircn fiecare număr lunar unde sunt prezentate pe lacircngă aventurile icircntacircmplările amin-tirile din viaţa pescarilor şi sfaturi privind metodele de pescuit reţete de nade şi momeli şi nu numai Cartea micului pescar a rămas deschisă la pagina nr 1 Pacircnă terminaţi studiile aveţi de acumulat un volum uriaş de cunoştinţe Dar nu vă speriaţi Pescuitul este o distracţie şi o competiţie ca orice sport Firicel icircntins

Valentin MALICIUC

IUNIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30

VSDLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVS

218259344433521035136234329418521619015103151239336431535629005049139233329411512618011105

756837924

10151112721819918

1012110512021303559644736824918

101611091213631728821912

1001104911361229527619

142915231609165817491302140915101611170817571839124313291419152016231726182919031211130914031453153916251721181912361327

2028210422122309

-195120242105215322362324

-1821191620012055214822462339

-1856195220452119215622432341

-18261909

533

531

531

528

2056

2100

2103

2104

LP

UP

LN

PP

Atenție la ora de vară

FotoM Ionescu

Prinse icircn capcanăORIZONTAL 1) Capcana trandafirului (sg) ndash Cei mai buni vacircnatori 2) Simtul ascutit al caprio-arelor ndash Bronzat natural 3) Curse ndash Incluse icircn club ndash Tariful dupa eliminarea celor cacircteva sute de metri patrati 4) A da cu marinimie ndash Pune capcana si fuge 5) Arma marilor profitori ndash Trimisa dupa inamic 6) Margine de tricolor ndash Cacircnd cifrele se aduna (pl) 7) Capcana ne-vazuta ndash Coada de taur 8) Sectiune dintr-un ficat ndash Un necunoscut ndash Formula de adresare ca pentru un vacircnator mai icircn vacircrsta 9) Gazul care se livreaza la tub ndash Deosebit de mic 10) Vacircnatori cu picioarele pe pamacircnt

VERTICAL 1) Are gust de ocna ndash A pune capcane 2) Capcane pentru lei (fig) 3) Miros fin ndash Salutul eroilor ndash Nod putin desfacut 4) Blana de lemur ndash Case carora li s-au dat spargeri 5) Locul unde te duc numai nevoile (reg) ndash Pense 6) Carne de cerb ndash Muscat de flacari ndash Seva 7) Se ia pe picioare ndash Fara grai ndash Fac parte din grup 8) Se aprinde foarte usor mai ales daca sar scacircntei 9) Pastrate icircn eter ndash Firisoare ndash Nasul cu belciug artizanal 10) A prinde temporar ndash Icircnghesuiti

Ion Mihaiu

Dezlegare VPR mai CAPACITATE-OTELITA-OF-NE-BR-RANI-SUDICA-T-G-T-RT-FURII-AP-APATI-CE-NAT-AB-UO-TURATIE-NO-ZONAL-VAR-RECITATORI

1

1

4

4

2

2

5

5

3

3

6

6

7

7

8

8

9

9

10

10

|34 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

AJVPS Hunedoara vinde căţei din rasa copoi ardelenesc de la Canisa Căpăţacircna Prenotări şi informaţii suplimentare la tel 0254215422

VAcircND armă de vacircnătoare cal1270 ţevi juxtapuse Bohler antinit Tel 0723300609

Mica publicitate

Pune la dispoziţia vacircnătorilor interesaţi următoarele categorii de căţei

bull o femelă din rasa jagdterrier icircn vacircrstă de 5 luni bull o femelă din rasa copoi slovac icircn vacircrstă de 2 luni bull un mascul din rasa brac german cu păr sacircr-mos icircn vacircrstă de 3 lunibull două femele metişi de copoi x jagdterrier icircn vacircrstă de 2 luni

Juvenilii sunt dehelmintizaţi şi vaccinaţi de două ori iar căţeii dehelmintizaţi şi vaccinaţi doar icircmpotriva parvovirozei Preţul de valorificare este de 500 leiexemplar cu TVA inclus Căţeii provin din părinţi selecţionaţi folosiţi cu rezultate excelente la vacircnătoare Dintre reproducători sunt scoşi la vacircnzare la acelaşi preţ următorii cacircini

bull un mascul de copoi ardelenesc icircn vacircrstă de 2 anibull o femelă de brac sacircrmos folosită la vacircnătoare icircn vacircrstă de 7 anibull o femelă de limier hanoveran folosită icircn teren icircn vacircrstă de 7 ani

Doritorii se pot adresa pentru achiziţii sau eventuale prenotări precum şi pentru alte informaţii d-lui Du-mitru Teodor la tel 0212708060 sau 0767817908

CANISA CERNICA

SC SURAKI SRL producător autorizat conform legislației europene icircn prelucrarea cărnii de vacircnat este interesată icircn achiziționarea vacircnatului mare icircn carcasă destinat producției de mezeluri comercializate sub marca ldquoTOLBA VAcircNĂTORULUIrdquo Oferim posibilitatea icircncheierii de contracte pe termen lung

Detalii la numerele de telefon 0752 525 142 sau 021 411 62 30

E-mail florinblidarescusurakiro sau surakisurakiro

wwwsurakiro

Page 24: VÂNĂTOAREA ÎN REUNIUNEA DE LUCRU VÂNĂTOAREA

|24 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Francis Chevier icircn cartea sa ldquoNotre gastronomie est une culturerdquo (Gastronomia noastră este o

cultură) vorbește de bucătăria franțuzească care a fost inclusă icircn Patrimoniul Umanității După Chevier gastronomia nu este doar o pasiune ci un ldquomonumentrdquo al culturii francezilor Icircnsă obi-ceiurile de a macircnca și a bea bine nu sunt proprii Franței Numeroase alte civilizații se caracterizează printr-o gastronomie bogată și sofisticată din Ja-ponia pacircnă icircn Vietnam din Tailanda Iran sau Peru pacircnă icircn Italia și Maroc Să luam exemplul Chinei Această foarte veche și strălucitoare civilizație și-a dezvoltat cu mult icircnaintea Occidentului o artă de a trăi elegantă și subtilă icircn care gastronomia icircși avea locul de onoare Curțile diferitelor dinastii imperiale au urmărit să aducă pe mese gusturi dintre cele mai rafinate Dar nu toate societățile au știut să-și dezvolte un sistem culinar atacirct de ales Antropologul Claude Levi ndash Strauss a subliniat importanța resurselor icircn elaborarea unei gas-tronomii fine ldquoDacă arta gătitului constă așa cum pare icircn a asocia savorile mai multor substanţe alimentare pentru a le armoniza sau sublinia con-trastul se poate crede că toate popoarele lumii au fost capabile de a o descoperihellip Totuși nu este așa Fiindcă pentru a combina diferite produse trebuie să dispui de ele simultanrdquo Cu alte cuvinte este nevoie de o ofertă de bunuri alimentare foarte diversificată icircn același moment pen-tru a obține o combinație fericită de gusturi Am specificat cele de mai sus pentru a atrage atenţia asupra locului pe care icircl ocupă masa icircn viața noastră Nu icircntacircmplător i-am amintit pe francezi Pentru ei cele trei mese zilnice au o importanță specială şi urmăresc evoluția modului de viațăChiar dacă astăzi sunt mult mai scurte simplificate și adaptate la căutarea practicului mesele continuă să păstreze și altă dimensiune Ele reprezintă mo-mentul privilegiat de transmitere a valorilor de comunicare fiind creatorul legăturilor sociale

Icircn dorința de a da viață mesajului de mai icircnainte am considerat foarte potrivit să icirci fa-cem o vizită la ldquoCabana Vacircnătorilorrdquo domnu-lui Ștefan Bercea ndash maestru bucătar icircn arta

culinară și managerul acestui complex localizat la Predeal icircn Brașov La cei 50 de ani domnul Ștefan Bercea se bucură de un prestigios renume dovadă stacircnd palmare-sul impresionant de diplome obținute la cele mai importante concursuri internaționale dar și oaspeții de seamă care i-au trecut pragul sau pentru care a avut onoarea să găteascăCel mai important eveniment pentru care a gătit a fost summitul NATO din 2008 unde a servit un Duet de căprior cu fazan Printre oaspeții de seamă care i-au trecut pragul se numără Regele Mihai dar și președinții țării pe racircnd domnii Ili-escu Constantinescu și Băsescu Șirul VIP-urilor dar și vedetelor care l-au vizitat este lung A ținut totuşi să o amintească pe Teo Trandafir ndash care icirci este o bună prietenă și pentru nunta căreia a gătit icircn această lună un ceaun special din carne de căprior

Care este pe scurt drumul parcurs pacircnă a ajunge la ceea ce reprezintă azi Cabana VacircnătorilorȘB Cabana Vacircnătorilor era icircn anul 1986 doar un vis Pacircnă aici a fost multă muncă inclusiv icircn Germania şi Elveția unde am lucrat la diferite restaurante și unde am icircnvățat cum se gătește vacircnatul Revenit icircn țară cu banii cacircștigați și cu puțin noroc icircmpreună cu soția mea am cumpărat actualul restaurant și simțind nevoia să facem ceva special am considerat că este bine să des-chidem un restaurant cu specific vacircnătoresc cel cu specific romacircnesc existacircnd deja icircn apropiereLa icircnceput am adus rețetele cu sosuri din Germania pe care le pregăteam icircn special clienților cunoscători ce deveniseră fideli iar cei neobișnuiți cu astfel de gusturi au fost repede

cuceriți de preparatele din vacircnat De exemplu una dintre primele rețete este ospățul vacircnătorilor - o tocană din carne de cerb pe care am adaptat-o gustului romacircnesc prin agăugarea de ingredi-ente obișnuite - ceapă usturoi ardei ciuperci - toate acestea se pun icircntr-un bol ceramic se acoperă cu aluat și se dau la cuptor

Care este vacircnatul preferat pe care icircl gătiți Dar pe care vă place să icircl vacircnați ȘB Prefer să gătesc carnea de căprior pen-tru că este cea mai delicioasă icircnsă și carnea de cerb lopătar are calități deosebite Acum doi ani am avut prilejul să icircmpușc primul meu cerb lopătar undeva icircn zona Aradului la Chișineu ndash Criș Am rămas impresionat de cacirct vacircnat există acolo Vacircnătoarea a avut loc icircn perioada boncănitului iar acea zi icircmi va rămacircne icircn amintire pentru totdeauna Cacircnd am plecat spre locul de vacircnătoare și ne-am urcat icircn ob-servator era icircncă icircntuneric Se auzeau zgo-mote ciudate icircn jur Văzacircndu-mi nedumeri-rea paznicul m-a lămurit repede că suntem

ARTĂ ȘI PASIUNE

Ştefan Bercea Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi

Cofetarilor din Turism Romacircnia

25|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Interviul lunii|

fiu prezent la restaurant pentru că este nevoie de mine Am o armă Mauser calibrul 30-06 cu care am icircmpușcat căprior urs și cerb

Aveți doi fii Bogdan şi Dragoş Ne-ați mărturisit că mezinul familiei ndash Dragoș - vă calcă pe urme icircn ceea ce privește meseria și că icirci place să spună că s-a născut practic icircn bucătărie ȘB Dragoș este pasionat de gătit A urmat și un stadiu de pregătire la un restaurant din Elveția de unde s-a icircntors cu multe idei și cu un mare elan implicacircndu-se acum foarte serios icircn acest domeniu Anul trecut a participat la Tacircrgul Mon-dial de la Shanghai ndash China unde a fost foarte apreciat Tot Dragoș icircmi moștenește și pasiunea pentru vacircnătoare mă icircnsoțește de fiecare dată icircn călătoriile mele cinegetice și icircn curacircnd va susține examenul de vacircnător

Revenind la carnea de vacircnat puteți transmite cititorilor noștri cacircteva secrete și sfaturi utile Pentru că trebuie să recunoaștem gătitul vacircnatului dobacircndit este cel mai frumos omagiu pe care un vacircnător icircl poate aduce prăzii sale De exemplu care sunt secretele fezandării Ș B Se spune că tot vacircnatul se fezandează icircnsă nu este așa Doar carnea de vacircnat bătracircn sau cea care are miros mai intens trebuie să stea icircn baiț De exem-

plu eu nu pun carnea de căprior icircn baiț doar dacă fac pastramă sau dacă este vorba de un țap care are miros Icircn rest carnea de vacircnat se frăgezește se fezandează prin congelare icircmpachetacircnd-o foarte bine şi trăgacircnd-o icircn vid Cacircnd o scoatem o decongelăm la temperatura camerei Carnea de căprioară cel puțin se poate pregăti foarte simplu după ce este prăjită icircn unt ca un escalop se dă la o parte iar icircn untul care a rămas se adaugă 2-3 linguri de dulceață de afine sau de vișine puțin vin obținacircndu-se un sos delicios și foarte ușor de preparat Alt mod rapid de preparare carnea tăiată felii foarte subțiri este trasă icircn ulei de măsline icircn care am prăjit icircn prealabil puțin usturoi iar la sfacircrșit se adaugă sare și piperO rețetă mai nouă căprior cu bere neagră tot o influență din țările nordice Cubulețele de carne foarte fragede sunt trase icircn tigaie și stinse cu bere neagră Se agaugă un amestec de condimente (scorțișoară cuișoare puțin cimbru și foaie de dafin) Se servește cu crutoane de pacircine neagră și cu paste

Respectați icircntocmai rețeta sau inventați mereu ȘB Aceasta este arta bucătarului Trebuie să aibă imaginație și curaj să facă un preparat sau să icircl reinventeze

VPR

icircn toiul boncănitului și că acele zgomote sunt de fapt boncănitul cerbilor lopătari Odată cu ivirea primilor zori am putut vedea mai icircntacirci străpungacircnd ceața densă coarnele cerbi-lor Apoi ca o cortină ceața s-a ridicat și mi s-a oferit un spectacol uimitor icircn fața noastră se afla o turmă icircntreagă cacircteva sute de exem-plare A fost impresionat pentru că așa ceva nu mai văzusem niciodată ldquoE ușor să vacircnezi cerb lopătarrdquo- mi-am zis văzacircnd mulțimea icircnsă mai tacircrziu după trei zile de urmărire aveam să aflu că nu este tocmai ușor Foarte vigilente aceste animale dispar cacirct ai clipi iar exemplarele care rămacircn mai aproape icircn bătaia armei sunt din-tre cele tinere Așadar am așteptat momentul potrivit care se tot amacircna Am icircncercat să mă apropii prin pădure fără succes icircnsă Icircn ultima zi la sfatul paznicului am ales să mă apropii tacircracircș spre doi cerbi frumoși pe care icirci zărisem prin binoclu cam la 350 de metri Nu mai trăsesem niciodată la o distanță mai mare de 200 de me-tri nici vorbă de 300 dar era singura ocazie pe care o mai aveam Am mai icircnaintat cacircteva zeci de paşi am calculat o corecție potrivită pentru acea distanță și mi-am icircncercat norocul ldquoL-ați ratatrdquo icircmi spuse paznicul ldquoBa nu a căzut l-am văzut cum a căzut icircn focrdquo i-am răspuns Nu-mi venea să cred nici mie Cerbul lopătar căzuse icircn foc Cred că a fost și șansahellipMai am o amintire tot la vacircnătoare de cerb lopătar pe domeniile de la Charlota De această dată boncănitul se terminasehellip După ce am ales un mascul frumos din grup am ochit și am tras Spre marea uimire a mea și a paznicului icircmpușcasem o ciută Nu icircnțelegeam ce se icircntacircm-plase pentru că icircn cătare avusesem masculul Aruncacircnd o privire la cățiva metri de locul unde căzuse ciuta am văzut niște picături de sacircnge le-am urmat și la nici 20 metri am găsit și cer-bul Glonțul trecuse prin el și lovise ciuta care se aflase icircn spatele cerbului Deși pare o poveste vacircnătorească sunt sigur că și alți vacircnători mai puțin atenți pe direcția de tragere au avut parte de experiențe asemănătoare nu tocmai plăcute

Din ceea ce icircmi mărturisiți icircnțeleg că preferați vacircnatul mare Ce arme avețiȘB Vacircnătoarea la vacircnatul cu pene nu mă prea atrage Am fost de cacircteva ori la vacircnătoare de fazan icircnsă așa este aveți dreptate prefer vacircnacirc-toarea la vacircnat mare Iarna goana la mistreți deși aceasta se suprapune de multe ori cu zilele de sacircmbătă și duminică atunci cacircnd trebuie să

|26 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

După cum cunoaşteţi din numerele precedente ale VPR ca urmare a alocării Campionatului Mondial de Pescuit la Crap ndash 2012 către AGVPS

din Romacircnia Comitetul Director al FIPS ndash ed reunit la Roma icircn perioada 2-3 decembrie 2011 a examinat şi aprobat propunerea organizării evenimentului pe locaţia Corbu II ndash Constanţa administrat de SC RIG SERVICE SAAprobarea definitivă a fost totuşi condiţionată con-form uzanţelor şi procedurii acestui for decizional de inspectarea parcursului de către o comisie de omologare compusă din specialişti recunoscuţi şi acreditaţi de către FIPD-ed pentru această disciplină a pescuitului sportiv de competiţie Ca urmare a corespondenţei purtate s-a convenit ca inspectarea şi omologarea efectivă să se facă icircn perioada desfăşurării unei competiţii similare cu cea programată oficial Astfel a fost aleasă perioada icircn care s-a desfăşurat a XI-a ediţie a bdquoCupei RIGrdquo organizată de această dată icircn condiţii fără precedent

cu participarea a 75 de echipe formate din cacircte doi pescariAstfel icircn după-amiaza zilei de joi 17 mai delegaţia formată din domnii Antonio Gigli consilier al preşedintelui FIPS-ed Ugo Claudio Matteoli pentru pescuitul sportiv la crap şi Guido Mazza-rella căpitanul echipei Italiei de pescuit la crap dublă campioană mondială au fost preluaţi de echipa tehnică a AGVPS şi RIG SERVICE coordonată de dl Teodor Bentu vicepreşedinte al AGVPS cu probleme de pescuit Icircn perioada desfăşurării inspecţiei au fost evaluate toate criteriile de acredi-tare impuse de un eveniment de o ase-menea importanţă

Au fost apreciate icircn ordinea importanţei condiţiile de transport pacircnă icircn locaţia propusă spaţiile destinate festivităţilor de deschidere icircnchidere a competiţiei oficiale condiţii de cazare pensiune transport tur-retur pacircnă la pista de concurs sala de reuniuni a managerilor dotarea tehnică necesară preluării şi prelucrării rezultatelor afişajul electronic şi comuni-carea datelor amenajarea şi dotarea pistei de concurs densitatea populaţiei piscicole a bazinului şi frecvenţa capturilor Toate condiţiile preliminare au fost apreciate la super-lativ inclusiv costurile acestora propuse şi susţinute de administrator piesa de rezistenţă constituind-o amenajarea efectivă a pistei de concursPuşi icircn faţa unui parcurs amenajat pe trei sectoare de cacircte 25 de platforme consolidate şi pietruite cu dimensiunile de 15 x 10 m (derogare solicitată şi obţinută de la FIPS-ed) dotate cu mini-căsuţe din lemn cu două paturi şi cazarmament grupuri sani-tare ecologice drum de acces perimetral bazinului

pietruit facil pentru orice tip de autovehicul membrii comisiei au afirmat că standardele acestui bdquocarpo-dromrdquo sunt unice icircn Europa S-a punctat icircn plus la bdquoimpresia artisticărdquo prin cantitatea şi calitatea captu-rilor cu o frecvenţă incredibilă care i-a uimit pe evalu-atori Dovadă cele aproape 15 tone de peşte capturat pe durata celor 72 ore de concurs Este adevărat că icircn afara boicotului impus de APCR la această competiţie au participat cei mai buni pescari de crap din Romacirc-nia unii pentru icircncununarea palmaresurilor perso-nale sau pentru premiile substanţiale puse icircn joc alţii din curiozitate pentru testarea unei noi locaţii apărute pe harta Europei S-au capturat 14954 kg de peşte prima echipă clasată a prins 76829 kg iar media a fost de 199 40 kg echipăMenţionăm prezenţa icircn concurs a trei echipe reprezentacircnd Republica Moldova şi a patru echipe din Bulgaria Au fost prezenţi şi delegaţi din Franţa şi Rusia care au făcut propriile constatări şi au prelevat probe de apă icircn vederea preparării de nade şi momeli adecvate zonei omologate pentru găzduirea eveni-mentului Interviurile acordate de cei doi delegaţi ai FIPS-ed posturilor PV-TV Fishing amp Hunting Neptun TV şi VPR prezente la solicitarea administra-torului au relevat surpriza acestora faţă de realitatea constatată icircn condiţiile icircn care printr-o corespondenţă tendenţioasă fuseseră preveniţi asu-pra unor bdquodeficienţe majorerdquo imaginare de altfel a pachetului de servicii şi a pistei de concurs Acţiunea s-a dovedit a fi icircncă o reuşită a AGVPS susţinută din plin de SC RIG SERVICE SA ndash Constanţa şi de CJ Constanţa pentru promovarea pescuitului sportiv competiţional şi a preocupărilor icircn acest do-meniu pe plan naţional şi internaţional continuacircnd tradiţia de 55 de ani de recunoaştere mondială a Romacircniei icircn această disciplină

MI

|Competiții

CAMPIONATUL MONDIAL DE PESCUIT SPORTIV LA CRAP ndash ROMAcircNIA 2012OMOLOGAREA INTERNAŢIONALĂ OFICIALĂ A LOCAŢIEI CORBU II ndash CONSTANŢA

Ilustrația autorului

PSRăspundem cu această ocazie şi unor articole denigra-toare apărute icircn presa halieutică prin compararea cu rezultatele obţinute icircn aşa numitul bdquocampionat naţionalrdquo paralel organizat de APCR pe acumularea Săruleşti Pentru comparaţie cele 33 de echipe participante au capturat un total de 2050 kg de peşte prima echipă clasată 25661 kg media fiind de 6212 kgechipă icircn condiţiile icircn care 6 echipe nu au prins nici un peşte

27|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări

APRECIERILE OFICIALILOR FIPS-ed ASUPRA CALITĂŢILOR PISTEI DE CONCURS CORBU II ndash CONSTANŢA

Aflat icircn locaţia care va găzdui cel de-al XIV ndashlea Cam-pionat Mondial de Pescuit Sportiv la Crap ndash Romacirc-

nia 2012 redactorul VPR a consemnat următoarele declaraţii

Domnul Antonio Gigli ndash consilier al preşedintelui FIPS ndash ed Ugo Claudio Matteoli pentru activitatea competiţională de pescuit la crap Am venit aici la indicaţiile Domnului Matteoli preşedintele Fips-ed Am venit fiind puţin sceptic de modul icircn care pista de concurs o să fie pregătită pentru un eveniment de talia Campionatului Mondial Am rămas uimit de modul icircn care cei de aici au rezolvat toate problemele organizatorice este o pistă de concurs excepţională sunt foarte plăcut impresionat De asemeni sunt impresionat de calitatea capturilor pe care cei care sunt acum icircn concurs le-au realizat s-au prins foarte mulţi crapi iar pista este una extrem de potrivită pentru Campionatul Mondial E de neimaginat să poţi prinde icircn 24 de ore de la icircnceputul

concursului 190 de capturi reprezentacircnd 350 kg de peşte Este incredibil Sunt foarte mulţumit de ce am găsit icircn Romacircnia Chiar aş

vrea să rămacircn aici dacă ar fi posibil Sunt uimit de ce aţi reuşit să faceţi aici Dacă mi-ar fi povestit cineva nu aş fi crezut Sunt mulţumit de calitatea peştelui n-am mai văzut ase-menea densitate de exemplare viguroase cu o medie a greutăţii atacirct de ridicată Nu pot decacirct sa-i felicit pe cei care s-au ocupat de organizarea acestei piste de concurs şi sunt sigur că o să rezulte un eveniment de care o sa-şi amintească toata lumea Icircn concluzie sunt foarte mulţumit de cum au decurs lucrurile de relaţia pe care noi cei de la Fips-ed am avut-o cu organizatorii cei care au dovedit că au abilitatea de a gestiona un asemenea eveniment cum este un Campionat Mondial aşa că le mulţumesc din partea celor de la Fips-ed şi felicit AGVPS din Romacircnia pentru alegerea făcută Domnul Guido Mazzarella căpitan al echipei Italiei de pescuit la crap dublu campion mondial Aveţi o organizare excelentă şi noutăţi pe care nu le-am văzut la alte campionate mondiale la care am asistat sau chiar am participatConstrucţiile au fost extrem de laborioase şi s-au făcut eforturi uriaşe tehnice şi materiale Criteriile impuse de regulamentul internaţional au fost respectate cu rigurozitate şi aveţi o pistă de competiţii unică icircn Europa Aşteptăm cu interes candidatura ţării dvs pentru găzduirea şi organizarea unor astfel de competiţii şi icircn anii următori

a consemnat Mugurel Ionescu

Ilustrația autorului

Dl Guido Mazzarella verifică standurile de concurs icircmpreună cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Dl Antonio Gigli detaliază aspectele tehnice cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Populare cu crapi Crap icircn minciog

|28 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Ihtiologie

Pe radiile celorlalte icircnotătoare sunt rar pete şi foarte palideColoritul este mai icircntunecat la populaţiile reofile Variabilitatea este foarte pronunţată Populaţiile din porţiunile superioare ale racircurilor au corpul mai alungit profilul dorsal mai puţin convex capul şi ochii relativ mai mari pedunculul caudal mai lung şi mai icircngust pectora-lele şi mustăţile mai lungi Lobii caudalei sunt mai ascuţiţi şi coloritul mai intens Populaţiile limnofile din pacircraiele macircloase şi cursul inferior al racircurilor au caractere opuse Icircn acelaşi racircu există o trecere gradată icircntre populaţia reofilă din amonte şi cea limnofilă din aval icircn anumite racircuri există populaţii cu caracter intermediar Icircn unele bazine de exem-plu Crişul Mic şi Someş există doar forma limnofilă pacircnă spre izvoare Ecologie Trăieşte icircn diverse categorii de racircuri lent sau moderat curgătoare preferă pacircraiele mici mai mult sau mai puţin macircloase din regiunea submontană sau colinară pre-cum şi cursul superior al racircurilor mici ce izvorăsc la cacircmpie Icircn racircurile mari este mai frecvent icircn partea superioară a cursu-lui lor mijlociu icircnsă nu atacirct icircn cursul principal al racircului cacirct icircn braţele laterale cu apă mai lentă Icircn cursul inferior al racircu-rilor mari devine tot mai rar icircn Dunăre nu ajunge niciodată Spre deosebire de celelalte specii ale genului trăieşte şi icircn ape stătătoare bălţi şi iazuri dar numai icircn acelea care au sau au avut legătură cu vreun racircu Icircn racircurile icircn care trăieşte icircn număr mare formează cacircrduri mici Reproducerea durează din mai pacircnă spre sfacircrşitul lui iulie Icrele sunt depuse icircn curent pe fund tare Se reproduce icircnsă şi icircn ape stătătoareDimorfismul sexual este slab marcat Tuberculii nupţiali s-au observat la masculi icircn rare cazuri şi sunt mărunţi Icircnotătoarele sunt mai lungi la masculi Hrana constă icircn primul racircnd icircn larve de insecte reofile (tricoptere efemeroptere mai rar tipulide tabanide) din amfi-pode viermi şi moluşte Consumă uneori şi alge din biodermă sau resturi vegetale Exemplarele pătrunse icircn bălţi consumă intens cladocereImportanţa economică este locală deşi carnea este gustoasăRăspacircndire geograficăTrăieşte icircn bazinele Dunării şi Histrului Icircn Germania şi Ce-hia are loc o integrare icircntre rasele obtusirostris şi gobio iar icircn sudul bazinului Dunării ndash Serbia Bulgaria ndash icircntre obtu-sirostris şi bulgaricus Icircn Romacircnia lipseşte icircn Dunăre şi bălţile ei Icircn rest există practic icircn toate racircurile şi pacircraieleEste semnalat pacircnă icircn prezent icircn Tisa şi Iza la Sighet Vişeu de la Vişeul de Sus la vărsare Bistriţa transilvăneană de la Bistriţa pacircnă la vărsare Icircn Someşul Mic trăieşte forma limnofilă din amonte de Gilău pacircnă la Dej şi icircn toţi afluenţii săi de asemenea icircn bazinul Crişurilor Icircn Mureş se găseşte sub forma reofilă de la Gheorgheni pacircnă la Tg Mureş icircn afluenţii Mureşului superior pacircnă la Tg Mureş icircn Arieş la Turda confluenţă cu Arieşul icircn Bega de la Margina la Timişoara icircn Caraş de la Carasova icircn aval icircn Nera (forma reofilă) din amonte de Bazovici pacircnă la vărsareIcircl găsim de asemenea icircn bazinul Jiului icircn Olt de la Miercurea Ciuc la Drăgăşani icircn Vedea de la izvoare pacircnă la Smacircrdinoasa (Teleorman) şi icircn ceilalţi afluenţi ai Ve-dei de la izvoare pacircnă la vărsare icircn Argeş de la Curtea de Argeş pacircnă la Bucureşti icircn Neajlov la Bălăria şi Co-mana (Giurgiu) icircn Dacircmboviţa de la Tacircrgovişte pacircnă la Bucureşti icircn Colentina şi afluenţii ei de la izvoare pacircnă icircn aval de Bucureşti icircn Ialomiţa din amonte de Tacircrgovişte pacircnă la confluenţa cu Prahova icircn Siret de la intrarea icircn ţară (fauna reofilă) pacircnă icircn aval de confluenţa cu Putna (forma limnofilă) icircn racircul Bacircrlad şi afluenţii săi de la izvoare pacircnă la vărsare precum şi icircn unii afluenţi

Dumitru GIUGIUCĂ

PorcuşorulGobio gobio obtusirostris ndash Valenciennes ndash 1844

Icircncadrare sistematică

- Ordinul Cypriniformes Goodrich 1909- Subordinul Cyprinoidei Berg 1940- Familia Cyprinidae Jordan şi Evermann 1896- Genul Gobio Cuvier 1817

Denumiri populare porcon corcodan ghivă givă mur-goi petroc pietroşelDescriere Corpul este moderat alungit şi comprimat lateral icircnălţimea sa reprezintă la exemplarele adulte din ape mai rapide 17-21 din lungimea corpului fără caudală iar la exemplarele din ape mai lente 18-26 din aceastaGrosimea reprezintă 80-85 din icircnălţime Profilul dorsal variază icircn funcţie de icircnălţime la exemplarele cu corpul icircnalt acest profil este puternic convex iar la cele cu corpul alungit convexitatea este mult mai redusă profilul dorsal apropiin-du-se de orizontală Profilul ventral este orizontal Lungimea capului reprezintă 24-29 din cea a corpului mediile fiind de aproximativ 26-27 la populaţiile reofile (din amonte) şi 26-269 la cele limnofile (din aval) Botul este scurt şi obtuz iar lungimea lui reprezintă 85-12 din lungimea corpului Botul este mai scurt decacirct spaţiul post-orbital Gura este inferioară semilunară deschiderea ei ajunge sub nări iar inserţia mandibulei sub icircnceputul sau sub prima jumătate a ochiului Ochii sunt mici depărtaţi şi privesc lateral diametrul lor reprezintă la adulţi 42-73 din lungimea corpului la majoritatea populaţiilor limnofile şi 58-67 la majoritatea celor reofile Mustăţile sunt de lungime variabilă lungimea lor reprezintă la populaţiile reofile 65-105 din lungimea corpului şi 23-35 din cea a capului la aceste populaţii mustăţile ajung la nive-lul ochiului Pedunculul caudal este comprimat lateral icircnălţimea sa minimă fiind mai mare decacirct grosimea sa Lungimea pedun-culului caudal reprezintă la populaţiile reofile 20-25 iar la cele limnofile 19-24 din lungimea corpului icircnălţimea minimă reprezintă 7-11 din lungimea corpului şi 35-50 din cea a pedunculului caudal Spaţiul predorsal reprezintă 42-50 din lungimea corpului Marginea dorsalei este uşor concavă Caudala este moderat scobită cu cei doi lobi egali vacircrfurile lor fiind ascuţite la populaţiile reofile şi rotunjite la cele limnofile Vacircrful pec-toralelor la majoritatea exemplarelor nu ajunge inserţia ventralelor Inserţia ventralelor este situată puţin icircn urma inserţiei dorsalei cam sub prima radie divizată a acesteiaPieptul şi istmul sunt parţial sau chiar total acoperite cu solzi Colorit Partea dorsală este cenuşiu-verzuie icircnchisă iar capul este şi mai icircnchis Pe spate are 7-10 pete mici slab definite Pe flancuri are 7-10 pete icircntunecate de mărimi foarte variabile icircn general are 5 dungi longitudinale brun ndash negricioase Solzii liniei laterale sunt bordaţi cu negru avacircnd două pete negricioase una sub alta Faţa ventrală este alb-gălbuie Icircnotătoarele sunt incolore pe radiile dorsalei sunt 3 şiruri de pete negricioase pe cele ale caudalei sunt 4

29|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Echipamentul Pescarului

Pentru mine cel puţin a fost foarte greu la icircnceput să

decid ce echipament de pescuit la muscă ( FLY ) să achiziţionez ca să pot să icircnvăţ cacirct mai repede şi mai uşor tehnicile de lansare a şnurului şi bineicircnţeles să fie adecvat mărimii peştilor pe care icirci urmăresc şi dimensiunilor muştelor pe care o să le folosesc Deoarece cele mai multe partide de pescuit le desfăşor pe racircul Jiu care are lăţimi destul de mari am optat pentru o lansetă clasa 5 mulinetă clasa 5 şi şnururi clasa 4 şi clasa 5 Pentru că citisem icircn alte reviste dar şi pe internet că cea mai potrivită pen-tru un icircncepător este o lansetă cu acţiune ldquomai blacircndărdquo am ales o lansetă de acţiune MF adică me-dium-fast Ulterior am achiziţionat şi o lansetă clasa 6 mulinetă clasa 6-7 şi şnururi clasa 6 şi clasa 7 De data aceasta am ales lanseta de acţiune F adică fast La lanseta clasa 5 de acţiune MF icircncărcarea la lansările şnurului se realizează pe prima jumătate a lungimii lanse-tei iar la lanseta de clasa 6 de acţiune F icircncărcarea se realizează icircn zona de vacircrf Am pescuit cu am-bele lansete şi am folosit la lansări şi şnururi egale dar şi mai mici sau mai mari faţă de clasa lanse-tei Astfel am observat anumite particularităţi pentru fiecare lansetă icircn funcţie de clasa şnurului pe care icircl foloseam de mărimea muştelor şi de condiţiile meteo Pentru cazul icircn care am folosit lanseta clasa 5 de acţiune MF am execu-tat lansările mai lent ca să nu forţez lanseta şi să-i dau timp să se icircncarce

cacirct mai bine cu greutatea şnurului Cel mai impor-tant este că pentru un icircncepător lanseta cu acţiune MF nu ldquotaxeazărdquo atacirct de aspru greşelile la lansare Am folosit fără probleme şnurul clasa 5 cacirct şi pe cel de clasa 4 dar la cel de clasa 6 am observat că lanseta se icircncărcă prea mult la lan-sare şi există posibilitatea chiar să se rupă de aceea nu am mai folosit şnururi mai mari icircn clasă decacirct lanseta Şnurul de clasa 4 l-am folosit icircn special cacircnd am pescuit pe racircurile mai mici deoarece mi s-a părut că se ldquoaşeazărdquo pe apă mai discret iar pe cel de clasa 5 cacircnd am pescuit pe Jiu Pentru cazurile icircn care vacircntul avea intensificări mult mai bine s-a com-portat la lansări şnurul de clasa 5 Contrar anumitor păreri citite am observat că lansările la distanţă le execut mai bine cu şnurul de aceeaşi clasă cu lan-seta faţă de cel de clasă mai mică De asemenea nu am reuşit să execut

lansări corecte cacircnd am folosit muşte prea mari icircn special streamere sau nimfe supra lestate Pentru lanseta de cla-sa 6 cu acţiunea F am pu-tut executa lansările mai rapide deoarece aceasta se icircncarcă icircntr-un timp mai scurt sub greutatea şnurului Icircn schimb aceas-ta mă ldquotaxardquo mai aspru la greşelile de lansare Un avantaj la această lansetă a fost acela că am folosit şi şnurul de clasă mai mare fără să am probleme deose-bite la icircncărcare Lansările la distanţă au fost vizibil mai lungi faţă de cazul icircn care am folosit lanseta cu acţiune MF şi de aseme-nea lanseta cu acţiune F s-a comportat mai bine pe vacircnt Tot cu această lansetă am folosit fără probleme şi streamerele mari şi nimfele mai grele De obicei cacircnd pes-cuiesc pe racircuri mai mici folosesc lanseta clasa 5 cu şnurul de clasa 4 iar pen-tru Jiu şi bălți lanseta clasa 6 cu şnururile de clasa 6 şi cel de clasa 7 dar şi lan-

seta de clasa 5 cu şnurul de aceeaşi clasă Cacircnd urmăresc avatul sau alţi răpitori de talie mai mare folosesc numai lanseta de clasa 6 Totuşi lansetele cu acţiunea mai blacircndă adică cele care se icircncarcă icircn prima jumătate sau pe aproape toată lungimea preiau mai bine şocurile unui peşte mai mare şi protejează mai bine for-facul şi leader-ul Poate şi pentru faptul că de ani buni de zile am pescuit avatul icircn special la spinning şi am practi-cat un pescuit de viteză acum cacircnd ldquoam mai icircnvăţatrdquo cacirct de cacirct tehni-ca de lansare a şnurului icircmi place mai mult să pes-cuiesc ldquola flyrdquo cu lanseta mai rapidă adică cea cu acţiunea F ndash fast Icircn icircncheiere concluzia personală este că nu există o regulă strictă icircn a ne alege acţiunea lansetei fly cu care dorim să pescuim deoarece contează carac-terul firea dar şi ldquomacircnardquo (icircndemacircnarea) fiecăruia icircn parte Icircn schimb clasele lansetelor faţă de peştii pe care icirci urmărim şi celelalte reguli de echilibrare corectă a echipamentului trebuiesc respectate

Doru DINEA

CAcircTEVA OBSERVAŢII PERSONALE despre echipamentul de pescuitcu muştele artificiale

Ilustrația autorului

|30 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Agenda Pescarului

POPULAtildeRI CU PEAEligTI NOBILI IcircN BIHOR

CUM PAtildeSTRAtildeM PEAEligTII IcircN STARE PROASPAtildeTAtilde

La icircnceputul anului 2012 s-au făcut repopulări cu peşti nobili din speciile crap şi amur icircn lacurile licenţiate pentru acvacultură din patrimoniul AJVPS Bihor Ast-

fel deşi erau destul de bine populate lacurile Leş Fegernic Diosig Cristur şi-au primit noii oaspeţi peşti reproducători şi viitori reproducători astfel avem garanţia perpetuării spe-ciilor mult apreciate de pescarii de staţionar Cele peste 4 tone de peşti au fost lansaţi icircn cele mai bune condiţii tehnice alături de ştiucile mari din Leș ndash anul 2011 a fost marcat de o ştiucă de 12 kg - specie deversată tot de noi acum cacircţiva ani alături de plăticile ce au ajuns şi la 700 g bucata urmare a reproducerii naturale acţiune icircncepută acum 8 ani doar cu cacircteva exemplare de plătici reproducători au dovedit strate-

Tematica nu este o problemă pentru pescarii de pes-cuit staţionar deoarece juvelnicele de 2-3 metri lun-gime bine scufundate icircn apă vor ţine peştii vii pe

toată durata partidei Lansetiştii şi muscarii au icircnsă ne-voie de tehnici şi dotări e drept accesibile Aici aş insista puţin asupra necesităţii procurării unui coşuleţ de nuiele icircn care lansetistul ori muscarul icircşi pot ţine peştii icircn stare proaspătă pe toată perioada deplasării pe malul racircului In-sist pe această strămoşească metodă şi dotare icircntrucacirct uti-lizacircnd coşuleţul ce l-am moştenit şi care are cca 120 de ani mi-a asigurat icircntotdeauna păstrarea proaspătă a peştilor prinşi la muscă păstrăvi ori lipani mai puţin cleni pe care-i eliberez imediat Fizica icircşi are legile ei iar secretul bunei funcţionări a coşuleţului se bazează tocmai pe una dintre acestea -fenomenul de evaporare ndash deci implicit şi răcire Fără intenţia de a da lecţii iată cum procedez După ce am prins cacircţiva păstrăvi icirci eviscerez le scot branhiile şterg bine interiorul de sacircngele icircnchegat ce-i element toxic şi primul ce produce alterarea pun un praf de sare dintr-o solniţă cu orificii ce-o port icircn coşuleţ icircnvelesc peştii icircntr-un prosop de cacircnepă umectat şi icirci pun icircn coşuleţ La uscarea aproape completă a prosopului icircl reumectez astfel se reia fenomenul de evaporare-răcire ce durează cam 2 ore Pes-cuind la munte prefer partidele de după-amiază - seară iar cacircnd pescuiesc de dimineaţă şi am 1-2 păstrăvi legali la

gia cu efect icircn timp icircndelungat dar care asigură continuita-tea speciei icircn noul mediu De altfel şi şalăii din lacul Feger-nic vor fi tentaţia fiecărui undiţar Referindu-mă la această specie dispărută din Crişul Repede icircn perioada poluărilor industriale acum este bine reprezentată icircn racircu datorită unei acţiuni pe care am realizat-o icircn 1992 cacircnd icircn urma dezafectării pescăriei Martihaz am cules din iazurile ce ur-mau a fi desecate o cantitate de peste 2000 bucăţi strapazani - şalăi de 15-30 cm - pe care cu cacircţiva pescari sufletişti i-am transportat icircn mare viteză fără pierderi icircn racircul Crişul Repede zona de vest După cacircteva zile cu factorii locali am obţinut ridicarea stavilei de la punctul de priză vest astfel undele racircului au dus devale o populaţie de şalăi ce azi oferă exemplare de peste 5-6 kg Trebuie să menţionez public şi poate domnul ministru al agriculturii ne va icircnţelege nemulţumirea absurditatea faptului că şi icircn prezent salariaţi ai ANPA eliberează permisele de pescuit fără ca solicitanţii să fie membri ai vreunei asociaţii de pescari Această categorie de pescari fără a contribui cu nimic la menţinerea patrimo-niului piscicol devin paraziţi consumatori şi distrugători ai fondului piscicol natural al apelor publice

orele pracircnzului sub umbrarul arinilor ori brazilor icirci pun la copt icircntr-o spuză de jar Fie-mi permis să fac o paranteză şi să descriu reţeta rapidă Fac un foc mic din crengi us-cate pun 2-3 bucăţi mai grosuţe pentru o inima de jar Icircntre timp cacirct arde focul sărez puţin peştii evisceraţi introduc icircn interior cacircţiva muguri de brad cacircteva flori de cimbrişor o linguriţă de unt ori margarină icircnvelesc peştii icircntr-o folie de aluminiu şi icirci pun icircn spuza de jar şi cenuşa fierbinte După vreun sfert de ceas cacircnd aud uşoare pocnituri şi sfacircracircieli scot peştii icircmbrăcaţi icircn folie las să se răcească niţel şi cacircnd desfac folia izul de muguri de brad şi cimbrişor nu poate fi descris icircn cuvinte Niciodată acasă nu am reuşit asemenea bunătăţi pe care le-am icircnvăţat icircn bătracircna Marmaţie Din experienţa cacirctorva decenii de muscărit afirm cu toată responsabilitatea că utilizacircnd coşuleţul chiar şi la partide de spinning la bibani niciodată nu am avut peşti cu icircnceput de alterare Am văzut anul trecut un pes-car ce-şi ţinea cacircţiva cleni şi scobari icircnşiraţi pe o creangă de salcie ce aveau un aspect penibil de peşti spacircnzuraţi imagine ce nu poate fi comentată Cred că nu este nevoie să mai menţionez de dotările moderne de azi lădiţe frigorifice cu patroane ICE ori micile dar excepţionalele frigidere ce funcţionează la 12 volţi şi ţin o temperatură constantă de 1-2 grade celsius timp de cacircteva zile

TP

|Titus Pintea

FotoM Ionescu

31|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pe apele mapamondului

D acă ar fi să aleg un peşte care poate da satisfacţii constante de-a lungul sezonului de pescuit

pe continentul nord-american acesta ar fi cu siguranţă bass-ul sau aşa cum mai este numit bibanul americanCacircnd spunem biban gacircndul ne duce la pescuitul cu năluci pentru unii sau cu momeli natu-rale pentru alţii la peştii activi mai tot timpul sezonului cald chiar şi atunci cacircnd tempera-tura apei amorţeşte majoritatea celorlalte specii Pe continen-tul nord-american pe lacircngă ldquotradiţionalulrdquo biban pe care icircl găsim şi icircn apele europene pescarii pot prinde şi un bdquofrate mai marerdquo al acestuia bibanul ameri-can sau bass-ul Iar cacircnd spun ldquomarerdquo mă gacircndesc atacirct la talia semnificativ mai mare a exem-plarelor cacirct şi la spectaculozitatea pescuitului acestei specii Aici mă refer la faptul că este un peşte activ atacirct la temperaturi estivale normale ale apei cacirct şi la cele ce nu se icircnscriu icircn limitele bdquonormaluluirdquo fie ele scăzute sau ridicate Icircn plus varietatea largă de năluci şi momeli naturale la care bdquorăspunderdquo fără a face mof-turi icircl situează aş putea spune pe unul dintre primele locuri icircn clasamentul peştilor favoriţi ai pescarilor canadieni şi ameri-cani Un alt atu este acela al spectaculozităţii pescuitului icircn sine pornind de la varietatea de condiţii acvatice icircn care il găsim şi pacircnă la drilul presărat adesea cu salturi spectaculoase

şi scuturături energice din cap care vor rămacircne cu siguranţă icircntipărite icircn me-moria norocosului pescar Dar să le luăm pe racircndIcircl găsim icircn lacuri şi racircuri cu apă de adacircn-cimi diferite fără a fi foarte pretenţios la condiţiile de oxi-genare apele natu-rale fiind oricum su-ficient de curate pe continentul vecin Preferă adăpostul structurilor scu-fundate coame sau şanţuri bo-lovani trunchiuri rădăcini sau um-bra şi protecţia vegetaţiei ac-vatice atacacircnd din-spre adacircnc spre suprafaţă printre frunzele de nufăr sau brădişul des Patrulează adesea icircntre aceste structuri apăracircndu-şi teritoriul de potenţialii bdquoinvadatorirdquo putacircnd fi astfel prins şi la pescuitul la trenă Se hrăneşte cu aproape tot ce mişcă icircn apă fără să scape nici o oportunitate am prins bass chiar şi la boabă de porumb cacircnd dădeam după crap Atacă o varietate de năluci artificiale de la rotative şi oscilante şi pacircnă la voblere şi twistere Se pare icircnsă că are o atracţie deosebită la spinnerbait o combinaţie icircntre rotativă şi softbait o nălucă agreată şi de majoritatea pasionaţilor şi care aparent

folosite de multe ori pescarii preferă să ridice peştele di-rect din apă lăsacircnd la o parte minciogul Răspacircndirea largă a bibanului american alături de caracteristicile pescuitului său au făcut din acesta una din capturile preferate căutate şi apreciate de pescarii nord-

americani Adesea pentru a spori farmecul partidei pescarii aleg canoea pentru deplasare fapt ce le permite să pătrundă mai adacircnc icircn universul acestui peşte icircnlesnindu-le accesul icircn locuri unde bărcile cu motor nu pot pătrunde Faima speciei a depăşit deja de ceva timp ho-tarele continentului de origine bass-ul fiind icircntacirclnit tot mai des şi icircn apele europene unde a fost introdus şi unde continuă să cacircştige tot mai mulţi adepţi

MAC

poate salva reputaţia de pescar icircntr-o varietate de situaţii Lan-setele folosite sunt icircn general cu acţiune de mijloc de putere medie ce permit lansarea şi controlul nălucilor cu greutăţi icircntre 3-5 şi 7-10 grame Se fo-losesc fire monofilament 025-030 sau textile mai rezistente

la abraziune recomandate mai ales dacă pescuim icircn zone cu vegetaţie acvatică abundentă Se poate pescui atacirct de pe mal cacirct şi din barcă caz icircn care so-narul poate fi de mare ajutor mai ales dacă avem de-a face cu o apă necunoscută Drilul este destul de scurt bass-ul opunacircnd doar iniţial rezistenţă timp icircn care aşa cum spuneam sare spectaculos din apă scuturacircndu-şi energic capul Icircnţeparea este icircn majoritatea cazurilor sigură rateurile sunt rare dată fiind gura largă cu cartilagii tari mai ales icircn cazul basului cu gura mare Profitacircnd de acest lucru precum şi de rezistenţa firelor

BASS-UL AMERICAN

Ilustrația autorului

|32 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pagina muscarului

Similitudini şi diferenţe icircntre muşte de catalog şi cele tradiţionale

|Titus pintea

Am avut curiozitatea dar şi plăcerea să fac comparaţii icircntre muştele noastre tradiţionale cu care generaţii

de muscari romacircni au pescuit decenii la racircnd şi muştele din cataloagele străine DAM ORVIS BAYLEI etc Constat că diferenţele sunt notabile icircn colorit şi conformaţie uşor de constatat de pescarii ce-şi confecţionează muştele şi au experienţa anilor Icircn acest sens aş exemplifica prin cacircteva modele mai cunoscute şi folosite de muscarii noştri Icircn cataloage apare un tandem bine cu-noscut modelul March Brown bdquomalerdquo şi March Brown bdquofemalerdquo Primul se aseamănă cu musca noastră de arin icircnsă susţin că aceasta din urma este mai eficientă icircn perioada icircnceputului de sezon Am şi o posibilă explicaţie Icircn mai musca de arin este icircncă icircntr-un stadiu de dezvoltare incipientă şi de regulă zborul său icircncă slab se termină icircn apă deci pistruiatul primeşte fiind şi el moleşit din iarnă o muscă icircncă mică Dacă i-am oferi un March Brown din import de cele mai multe ori doar se mişcă din cotlonul său dar nu atacă păroasa arătare Dacă icircncercăm cu modelul bdquofemalerdquo aceasta se aseamănă cu musca de cara-bete la noi se mai numeşte şi bdquocaprardquo Insecta icircn mai este de-parte de a zbura doar icircn final de lună Deci bazacircndu-ne pe modelele noastre avem şanse mai bune Scuturacircnd icircn final de mai cacircteva crengi de arin am găsit icircncă muşte cleioase ce se prindeau de partea infer-ioara a frunzelor aspect ce-mi

confirmă cele afirmate anterior Dar făcacircnd şi probe de muşte eficiente pe aceeaşi apă peştii mi-au atacat mai des modelul indigen şi foarte slab pe cel de catalog un model original primit din partea campionului de muscă al Bavariei Modelul bdquofe-malerdquo a fost bun doar icircn iunie mai mult la cleni Icircnsă acest din urmă model legat pe cacircrlige mici nr 14-16 a fost bun la lipani cu menţiunea că era atacat icircn după-amiezile icircn care musca de carabete se ridi-

ca deasupra racircului Icircntr-o zi am primit un model francez o viespe sofisticată icircn construcţie ce avea picioruşe icircnnodate din barbule de pană de curcan greu de realizat fiind după aprecierea mea o muscă de lac denumită icircn catalog Danga Imago Aceasta la peştii noştri nu a reuşit sa stacircrnească interesul Dar reducacircndu-i bogata icircmbrăcăminte de perucă şi picioare am rămas oare-cum la o viespe roşie indigenă pe care cacircţiva cleni harnici au apucat-o ferm Icircn două săptămacircni cacirct am fost gazda campionului bavarez am văzut cum din cele cacircteva sute de muşte cu care a sosit nu mai ştia din care să lege la capăt ori pe săltătoare şi pierdea minute icircn şir cu alegerea acestora Astfel pe pacircracircul Finiş icircmi prezenta un model cu un nume pompos Grenwels Glory e drept muscă verde cum i-am sugerat dar icircncă nestudiată de irideii noştri Aşa se face că-n trei zile de muscărit din bdquostupulrdquo de artificiale

aduse nu a aflat modelul local Aşadar i-am dat cu teamă o muscă verde cu păr ciocolatiu cercuire fină gălbuie la care icircn final păstrăvii dar mai des li-panii Finişului din acei ani i-au oferit o partidă plăcută Pe lacul Lugaş ce are cleni frumoşi muştele irlandeze de lac nu au dat rezultate Am creat modelul pe un ac mult mai mic decacirct cel original fără picioruşe dar cu un abdomen pronunţat pe curbura cacircrligului pe un ac nr 12 cu tijă lungă Fiind zi de primăvară-vară mi-am luat varga de muscă şi-am ieşit icircn prima partida a anului pe Crişul repede icircntr-o zonă icircn care anul trecut am luat şi cleni dar şi curcubei Ca o observaţie meteorologică icircn 2 zile de la 8 grade la pracircnz aerul atmosferic arăta la umbră plus 21 grade derutacircnd oameni şi peşti Dar iată ce mi-am notat icircn carneţelul meu de pescar file ce de ani icircmi oferă plăcute aduceri aminte Ziua I-a soare şuvoiul sub barajul Lugaş o singură muscă de capăt March Brown bdquomalerdquo Lansez icircn şuvoaie line şi văd mişcare de peşte fără atac Rezultatul zilei un clean de 26 cm Ziua II-a ndash soare căldură plus 21 grade Pescuiesc pe şuvoiul de ieri cu o muscă de capăt model de bdquoarinrdquo corp arămiu codiţă din barbule de fazan perucă de potacircr-niche icircnchisă Rezultatul zilei 3 cleni peste 25 cm cinci juniori doi bibani ce i-am văzut icircntre doi bolovani sorindu-se Peşti sperioşi şi timizi icircn atac Am văzut un curcubeu ce a venit pacircnă sub muscă fără sa o apuce dar apa era aşa de curată icircncacirct e posibil să mă fi văzut Nu am putut pescui mai mult de-un ceas picioarele amorţindu-mi icircn apa icircncă rece Nu trag concluzii le las la latitudinea muscarului dar ştiu sigur că-n luna mai cleanul din zona

montană va ataca nebun bdquopotacircrnicheardquo deschisă oferind spectacolul atacu-lui din cacircrdul ce se soreşte sub arinii bătracircni Păstrăvii icircncă molateci vor sălta bine la minuscule bdquobaxmanurirdquo dar şi la delicatele bdquomosqui-tordquo Mai ştiu că noaptea din preziua dezlegării la munte a fost foarte lungă dar maşina parcă icircnţelegacircndu-ne dorinţa s-a grăbit spre apele de sus

FotoT Pintea

33|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|1 iunie

Mini sfaturi pentru mini pescari

IULIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30 31

DLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVSDLM

208305356451045136228321414509601643011101149235316408449533031118157349443536624008042139236

651746837944632721815905957

110112031305649738826913

1001104911331215618705749837931

10241107629724819918

1433152616241714131514091458154916421736182519141236131914061454153916261711175612541345143615271618170518011211130814041502

211622092311

-1857194920452134222422542343

-1913200120462134221922592351

-184119262109215622492337

-1854192620342131

536

542

549

556

2104

2100

2054

2047PP

LP

UP

LN

Icircncepem cu icircnceputul adică prezentarea elementelor de bază ale pescuitului cu undiţa Icircntre cele cinci componente ale undiţei vargă plută fir plumb şi cacircrlig trebuie să fie

armonie compatibilitate şi echilibru altfel undiţa nu va fi utilă la pescuit Chiar şi lanseta trebuie să icircndeplinească această regulă generală Imaginaţi-vă o vargă firavă cu un fir gros şi un carmac pentru prins somni sau o lansetă cu un tambur mic icircn care abia icircncap cacircteva spirale de nailon de un milimetru grosime iar lacircngă plumb două cacircrlige mici pentru bdquolibelulărdquo Cu ochiul minţii veţi vedea dezechilibrul şi lipsa de armonie Cumpăraţi din magazin mai multe categorii de vergi cacircrlige plute plumbi şi fire şi uniţi-le icircntr-un ansamblu armonios icircn concordanţă cu peştii care trăiesc icircn apa unde vreţi să pescuiţi Interesaţi-vă la pescarii localnici sau la prieteni care au mai pescuit icircn acea apă Peştii de mărime şi greutate bdquorecordrdquo nu se pun icircn bdquoecuaţierdquo hellipVarga o cumpăraţi icircn raport cu puterea voastră de macircnuire plutele le echilibraţi icircntr-o găleată plină cu apă adăugacircnd sau reducacircnd numărul de plumbişori pacircnă cacircnd 80 din plută intră sub apă iar 20 rămacircne icircn afară ţinacircnd seama şi de greutatea momelilor pe care le veţi folosiPescarii mici nu trebuie să plece singuri la pescuit şi mai cu seamă icircn sălbăticie ci icircnsoţiţi de părinţi rude vecini prieteni pescari de la care vor icircnvăţa tainele naturii şi pescuitului şi vor primi ajutor icircn caz de nevoie Tot de la aceştia vor icircnvăţa cum să macircnuiască o vargă de pescuit cum se oboseşte şi se scoate peştele din apă cum se agaţă icircn cacircrlig momeala şi cum se nădeşte locul de pescuit Copilaşii pescari trebuie să icircnceapă lecţiile de pescuit cu o singură undiţă şi să nu stea pe locul de pescuit aproape de icircnsoţitori Pentru a nu greşi niciodată icircn preziua plecării la pescuit scrieţi un program al zilei de pes-cuit din care să nu uitaţi notarea unor utilităţi şi din care să nu lipsească apa macircncarea facircşul pentru vacircnt şi ploaie momeli nada undiţa rucsacul şepcuţa ochelarii de soare polarizanţi juvelnicul şi bdquonoroculrdquo pentru ziua de pescuit Am glumit dar ştiu pe cineva care a ajuns pe malul unei bălţi după ce a uitat acasă cutia cu momeli sau altul care din grabă a lăsat lacircngă uşă husa cu uneltele de pescuit ratacircnd ziua de pescuit Se mai poate icircntacircmpla dar se poate evita Pentru a nu adormi pe malul apei copilaşii pescari trebuie să se culce seara devreme pentru că o partidă de pescuit icircncepe icircn zori cacircnd răsare soarele Dacă vă interesează şi alte taine ale pescuitului citiţi materialele publicate icircn revista VPR icircn fiecare număr lunar unde sunt prezentate pe lacircngă aventurile icircntacircmplările amin-tirile din viaţa pescarilor şi sfaturi privind metodele de pescuit reţete de nade şi momeli şi nu numai Cartea micului pescar a rămas deschisă la pagina nr 1 Pacircnă terminaţi studiile aveţi de acumulat un volum uriaş de cunoştinţe Dar nu vă speriaţi Pescuitul este o distracţie şi o competiţie ca orice sport Firicel icircntins

Valentin MALICIUC

IUNIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30

VSDLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVS

218259344433521035136234329418521619015103151239336431535629005049139233329411512618011105

756837924

10151112721819918

1012110512021303559644736824918

101611091213631728821912

1001104911361229527619

142915231609165817491302140915101611170817571839124313291419152016231726182919031211130914031453153916251721181912361327

2028210422122309

-195120242105215322362324

-1821191620012055214822462339

-1856195220452119215622432341

-18261909

533

531

531

528

2056

2100

2103

2104

LP

UP

LN

PP

Atenție la ora de vară

FotoM Ionescu

Prinse icircn capcanăORIZONTAL 1) Capcana trandafirului (sg) ndash Cei mai buni vacircnatori 2) Simtul ascutit al caprio-arelor ndash Bronzat natural 3) Curse ndash Incluse icircn club ndash Tariful dupa eliminarea celor cacircteva sute de metri patrati 4) A da cu marinimie ndash Pune capcana si fuge 5) Arma marilor profitori ndash Trimisa dupa inamic 6) Margine de tricolor ndash Cacircnd cifrele se aduna (pl) 7) Capcana ne-vazuta ndash Coada de taur 8) Sectiune dintr-un ficat ndash Un necunoscut ndash Formula de adresare ca pentru un vacircnator mai icircn vacircrsta 9) Gazul care se livreaza la tub ndash Deosebit de mic 10) Vacircnatori cu picioarele pe pamacircnt

VERTICAL 1) Are gust de ocna ndash A pune capcane 2) Capcane pentru lei (fig) 3) Miros fin ndash Salutul eroilor ndash Nod putin desfacut 4) Blana de lemur ndash Case carora li s-au dat spargeri 5) Locul unde te duc numai nevoile (reg) ndash Pense 6) Carne de cerb ndash Muscat de flacari ndash Seva 7) Se ia pe picioare ndash Fara grai ndash Fac parte din grup 8) Se aprinde foarte usor mai ales daca sar scacircntei 9) Pastrate icircn eter ndash Firisoare ndash Nasul cu belciug artizanal 10) A prinde temporar ndash Icircnghesuiti

Ion Mihaiu

Dezlegare VPR mai CAPACITATE-OTELITA-OF-NE-BR-RANI-SUDICA-T-G-T-RT-FURII-AP-APATI-CE-NAT-AB-UO-TURATIE-NO-ZONAL-VAR-RECITATORI

1

1

4

4

2

2

5

5

3

3

6

6

7

7

8

8

9

9

10

10

|34 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

AJVPS Hunedoara vinde căţei din rasa copoi ardelenesc de la Canisa Căpăţacircna Prenotări şi informaţii suplimentare la tel 0254215422

VAcircND armă de vacircnătoare cal1270 ţevi juxtapuse Bohler antinit Tel 0723300609

Mica publicitate

Pune la dispoziţia vacircnătorilor interesaţi următoarele categorii de căţei

bull o femelă din rasa jagdterrier icircn vacircrstă de 5 luni bull o femelă din rasa copoi slovac icircn vacircrstă de 2 luni bull un mascul din rasa brac german cu păr sacircr-mos icircn vacircrstă de 3 lunibull două femele metişi de copoi x jagdterrier icircn vacircrstă de 2 luni

Juvenilii sunt dehelmintizaţi şi vaccinaţi de două ori iar căţeii dehelmintizaţi şi vaccinaţi doar icircmpotriva parvovirozei Preţul de valorificare este de 500 leiexemplar cu TVA inclus Căţeii provin din părinţi selecţionaţi folosiţi cu rezultate excelente la vacircnătoare Dintre reproducători sunt scoşi la vacircnzare la acelaşi preţ următorii cacircini

bull un mascul de copoi ardelenesc icircn vacircrstă de 2 anibull o femelă de brac sacircrmos folosită la vacircnătoare icircn vacircrstă de 7 anibull o femelă de limier hanoveran folosită icircn teren icircn vacircrstă de 7 ani

Doritorii se pot adresa pentru achiziţii sau eventuale prenotări precum şi pentru alte informaţii d-lui Du-mitru Teodor la tel 0212708060 sau 0767817908

CANISA CERNICA

SC SURAKI SRL producător autorizat conform legislației europene icircn prelucrarea cărnii de vacircnat este interesată icircn achiziționarea vacircnatului mare icircn carcasă destinat producției de mezeluri comercializate sub marca ldquoTOLBA VAcircNĂTORULUIrdquo Oferim posibilitatea icircncheierii de contracte pe termen lung

Detalii la numerele de telefon 0752 525 142 sau 021 411 62 30

E-mail florinblidarescusurakiro sau surakisurakiro

wwwsurakiro

Page 25: VÂNĂTOAREA ÎN REUNIUNEA DE LUCRU VÂNĂTOAREA

25|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

Interviul lunii|

fiu prezent la restaurant pentru că este nevoie de mine Am o armă Mauser calibrul 30-06 cu care am icircmpușcat căprior urs și cerb

Aveți doi fii Bogdan şi Dragoş Ne-ați mărturisit că mezinul familiei ndash Dragoș - vă calcă pe urme icircn ceea ce privește meseria și că icirci place să spună că s-a născut practic icircn bucătărie ȘB Dragoș este pasionat de gătit A urmat și un stadiu de pregătire la un restaurant din Elveția de unde s-a icircntors cu multe idei și cu un mare elan implicacircndu-se acum foarte serios icircn acest domeniu Anul trecut a participat la Tacircrgul Mon-dial de la Shanghai ndash China unde a fost foarte apreciat Tot Dragoș icircmi moștenește și pasiunea pentru vacircnătoare mă icircnsoțește de fiecare dată icircn călătoriile mele cinegetice și icircn curacircnd va susține examenul de vacircnător

Revenind la carnea de vacircnat puteți transmite cititorilor noștri cacircteva secrete și sfaturi utile Pentru că trebuie să recunoaștem gătitul vacircnatului dobacircndit este cel mai frumos omagiu pe care un vacircnător icircl poate aduce prăzii sale De exemplu care sunt secretele fezandării Ș B Se spune că tot vacircnatul se fezandează icircnsă nu este așa Doar carnea de vacircnat bătracircn sau cea care are miros mai intens trebuie să stea icircn baiț De exem-

plu eu nu pun carnea de căprior icircn baiț doar dacă fac pastramă sau dacă este vorba de un țap care are miros Icircn rest carnea de vacircnat se frăgezește se fezandează prin congelare icircmpachetacircnd-o foarte bine şi trăgacircnd-o icircn vid Cacircnd o scoatem o decongelăm la temperatura camerei Carnea de căprioară cel puțin se poate pregăti foarte simplu după ce este prăjită icircn unt ca un escalop se dă la o parte iar icircn untul care a rămas se adaugă 2-3 linguri de dulceață de afine sau de vișine puțin vin obținacircndu-se un sos delicios și foarte ușor de preparat Alt mod rapid de preparare carnea tăiată felii foarte subțiri este trasă icircn ulei de măsline icircn care am prăjit icircn prealabil puțin usturoi iar la sfacircrșit se adaugă sare și piperO rețetă mai nouă căprior cu bere neagră tot o influență din țările nordice Cubulețele de carne foarte fragede sunt trase icircn tigaie și stinse cu bere neagră Se agaugă un amestec de condimente (scorțișoară cuișoare puțin cimbru și foaie de dafin) Se servește cu crutoane de pacircine neagră și cu paste

Respectați icircntocmai rețeta sau inventați mereu ȘB Aceasta este arta bucătarului Trebuie să aibă imaginație și curaj să facă un preparat sau să icircl reinventeze

VPR

icircn toiul boncănitului și că acele zgomote sunt de fapt boncănitul cerbilor lopătari Odată cu ivirea primilor zori am putut vedea mai icircntacirci străpungacircnd ceața densă coarnele cerbi-lor Apoi ca o cortină ceața s-a ridicat și mi s-a oferit un spectacol uimitor icircn fața noastră se afla o turmă icircntreagă cacircteva sute de exem-plare A fost impresionat pentru că așa ceva nu mai văzusem niciodată ldquoE ușor să vacircnezi cerb lopătarrdquo- mi-am zis văzacircnd mulțimea icircnsă mai tacircrziu după trei zile de urmărire aveam să aflu că nu este tocmai ușor Foarte vigilente aceste animale dispar cacirct ai clipi iar exemplarele care rămacircn mai aproape icircn bătaia armei sunt din-tre cele tinere Așadar am așteptat momentul potrivit care se tot amacircna Am icircncercat să mă apropii prin pădure fără succes icircnsă Icircn ultima zi la sfatul paznicului am ales să mă apropii tacircracircș spre doi cerbi frumoși pe care icirci zărisem prin binoclu cam la 350 de metri Nu mai trăsesem niciodată la o distanță mai mare de 200 de me-tri nici vorbă de 300 dar era singura ocazie pe care o mai aveam Am mai icircnaintat cacircteva zeci de paşi am calculat o corecție potrivită pentru acea distanță și mi-am icircncercat norocul ldquoL-ați ratatrdquo icircmi spuse paznicul ldquoBa nu a căzut l-am văzut cum a căzut icircn focrdquo i-am răspuns Nu-mi venea să cred nici mie Cerbul lopătar căzuse icircn foc Cred că a fost și șansahellipMai am o amintire tot la vacircnătoare de cerb lopătar pe domeniile de la Charlota De această dată boncănitul se terminasehellip După ce am ales un mascul frumos din grup am ochit și am tras Spre marea uimire a mea și a paznicului icircmpușcasem o ciută Nu icircnțelegeam ce se icircntacircm-plase pentru că icircn cătare avusesem masculul Aruncacircnd o privire la cățiva metri de locul unde căzuse ciuta am văzut niște picături de sacircnge le-am urmat și la nici 20 metri am găsit și cer-bul Glonțul trecuse prin el și lovise ciuta care se aflase icircn spatele cerbului Deși pare o poveste vacircnătorească sunt sigur că și alți vacircnători mai puțin atenți pe direcția de tragere au avut parte de experiențe asemănătoare nu tocmai plăcute

Din ceea ce icircmi mărturisiți icircnțeleg că preferați vacircnatul mare Ce arme avețiȘB Vacircnătoarea la vacircnatul cu pene nu mă prea atrage Am fost de cacircteva ori la vacircnătoare de fazan icircnsă așa este aveți dreptate prefer vacircnacirc-toarea la vacircnat mare Iarna goana la mistreți deși aceasta se suprapune de multe ori cu zilele de sacircmbătă și duminică atunci cacircnd trebuie să

|26 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

După cum cunoaşteţi din numerele precedente ale VPR ca urmare a alocării Campionatului Mondial de Pescuit la Crap ndash 2012 către AGVPS

din Romacircnia Comitetul Director al FIPS ndash ed reunit la Roma icircn perioada 2-3 decembrie 2011 a examinat şi aprobat propunerea organizării evenimentului pe locaţia Corbu II ndash Constanţa administrat de SC RIG SERVICE SAAprobarea definitivă a fost totuşi condiţionată con-form uzanţelor şi procedurii acestui for decizional de inspectarea parcursului de către o comisie de omologare compusă din specialişti recunoscuţi şi acreditaţi de către FIPD-ed pentru această disciplină a pescuitului sportiv de competiţie Ca urmare a corespondenţei purtate s-a convenit ca inspectarea şi omologarea efectivă să se facă icircn perioada desfăşurării unei competiţii similare cu cea programată oficial Astfel a fost aleasă perioada icircn care s-a desfăşurat a XI-a ediţie a bdquoCupei RIGrdquo organizată de această dată icircn condiţii fără precedent

cu participarea a 75 de echipe formate din cacircte doi pescariAstfel icircn după-amiaza zilei de joi 17 mai delegaţia formată din domnii Antonio Gigli consilier al preşedintelui FIPS-ed Ugo Claudio Matteoli pentru pescuitul sportiv la crap şi Guido Mazza-rella căpitanul echipei Italiei de pescuit la crap dublă campioană mondială au fost preluaţi de echipa tehnică a AGVPS şi RIG SERVICE coordonată de dl Teodor Bentu vicepreşedinte al AGVPS cu probleme de pescuit Icircn perioada desfăşurării inspecţiei au fost evaluate toate criteriile de acredi-tare impuse de un eveniment de o ase-menea importanţă

Au fost apreciate icircn ordinea importanţei condiţiile de transport pacircnă icircn locaţia propusă spaţiile destinate festivităţilor de deschidere icircnchidere a competiţiei oficiale condiţii de cazare pensiune transport tur-retur pacircnă la pista de concurs sala de reuniuni a managerilor dotarea tehnică necesară preluării şi prelucrării rezultatelor afişajul electronic şi comuni-carea datelor amenajarea şi dotarea pistei de concurs densitatea populaţiei piscicole a bazinului şi frecvenţa capturilor Toate condiţiile preliminare au fost apreciate la super-lativ inclusiv costurile acestora propuse şi susţinute de administrator piesa de rezistenţă constituind-o amenajarea efectivă a pistei de concursPuşi icircn faţa unui parcurs amenajat pe trei sectoare de cacircte 25 de platforme consolidate şi pietruite cu dimensiunile de 15 x 10 m (derogare solicitată şi obţinută de la FIPS-ed) dotate cu mini-căsuţe din lemn cu două paturi şi cazarmament grupuri sani-tare ecologice drum de acces perimetral bazinului

pietruit facil pentru orice tip de autovehicul membrii comisiei au afirmat că standardele acestui bdquocarpo-dromrdquo sunt unice icircn Europa S-a punctat icircn plus la bdquoimpresia artisticărdquo prin cantitatea şi calitatea captu-rilor cu o frecvenţă incredibilă care i-a uimit pe evalu-atori Dovadă cele aproape 15 tone de peşte capturat pe durata celor 72 ore de concurs Este adevărat că icircn afara boicotului impus de APCR la această competiţie au participat cei mai buni pescari de crap din Romacirc-nia unii pentru icircncununarea palmaresurilor perso-nale sau pentru premiile substanţiale puse icircn joc alţii din curiozitate pentru testarea unei noi locaţii apărute pe harta Europei S-au capturat 14954 kg de peşte prima echipă clasată a prins 76829 kg iar media a fost de 199 40 kg echipăMenţionăm prezenţa icircn concurs a trei echipe reprezentacircnd Republica Moldova şi a patru echipe din Bulgaria Au fost prezenţi şi delegaţi din Franţa şi Rusia care au făcut propriile constatări şi au prelevat probe de apă icircn vederea preparării de nade şi momeli adecvate zonei omologate pentru găzduirea eveni-mentului Interviurile acordate de cei doi delegaţi ai FIPS-ed posturilor PV-TV Fishing amp Hunting Neptun TV şi VPR prezente la solicitarea administra-torului au relevat surpriza acestora faţă de realitatea constatată icircn condiţiile icircn care printr-o corespondenţă tendenţioasă fuseseră preveniţi asu-pra unor bdquodeficienţe majorerdquo imaginare de altfel a pachetului de servicii şi a pistei de concurs Acţiunea s-a dovedit a fi icircncă o reuşită a AGVPS susţinută din plin de SC RIG SERVICE SA ndash Constanţa şi de CJ Constanţa pentru promovarea pescuitului sportiv competiţional şi a preocupărilor icircn acest do-meniu pe plan naţional şi internaţional continuacircnd tradiţia de 55 de ani de recunoaştere mondială a Romacircniei icircn această disciplină

MI

|Competiții

CAMPIONATUL MONDIAL DE PESCUIT SPORTIV LA CRAP ndash ROMAcircNIA 2012OMOLOGAREA INTERNAŢIONALĂ OFICIALĂ A LOCAŢIEI CORBU II ndash CONSTANŢA

Ilustrația autorului

PSRăspundem cu această ocazie şi unor articole denigra-toare apărute icircn presa halieutică prin compararea cu rezultatele obţinute icircn aşa numitul bdquocampionat naţionalrdquo paralel organizat de APCR pe acumularea Săruleşti Pentru comparaţie cele 33 de echipe participante au capturat un total de 2050 kg de peşte prima echipă clasată 25661 kg media fiind de 6212 kgechipă icircn condiţiile icircn care 6 echipe nu au prins nici un peşte

27|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări

APRECIERILE OFICIALILOR FIPS-ed ASUPRA CALITĂŢILOR PISTEI DE CONCURS CORBU II ndash CONSTANŢA

Aflat icircn locaţia care va găzdui cel de-al XIV ndashlea Cam-pionat Mondial de Pescuit Sportiv la Crap ndash Romacirc-

nia 2012 redactorul VPR a consemnat următoarele declaraţii

Domnul Antonio Gigli ndash consilier al preşedintelui FIPS ndash ed Ugo Claudio Matteoli pentru activitatea competiţională de pescuit la crap Am venit aici la indicaţiile Domnului Matteoli preşedintele Fips-ed Am venit fiind puţin sceptic de modul icircn care pista de concurs o să fie pregătită pentru un eveniment de talia Campionatului Mondial Am rămas uimit de modul icircn care cei de aici au rezolvat toate problemele organizatorice este o pistă de concurs excepţională sunt foarte plăcut impresionat De asemeni sunt impresionat de calitatea capturilor pe care cei care sunt acum icircn concurs le-au realizat s-au prins foarte mulţi crapi iar pista este una extrem de potrivită pentru Campionatul Mondial E de neimaginat să poţi prinde icircn 24 de ore de la icircnceputul

concursului 190 de capturi reprezentacircnd 350 kg de peşte Este incredibil Sunt foarte mulţumit de ce am găsit icircn Romacircnia Chiar aş

vrea să rămacircn aici dacă ar fi posibil Sunt uimit de ce aţi reuşit să faceţi aici Dacă mi-ar fi povestit cineva nu aş fi crezut Sunt mulţumit de calitatea peştelui n-am mai văzut ase-menea densitate de exemplare viguroase cu o medie a greutăţii atacirct de ridicată Nu pot decacirct sa-i felicit pe cei care s-au ocupat de organizarea acestei piste de concurs şi sunt sigur că o să rezulte un eveniment de care o sa-şi amintească toata lumea Icircn concluzie sunt foarte mulţumit de cum au decurs lucrurile de relaţia pe care noi cei de la Fips-ed am avut-o cu organizatorii cei care au dovedit că au abilitatea de a gestiona un asemenea eveniment cum este un Campionat Mondial aşa că le mulţumesc din partea celor de la Fips-ed şi felicit AGVPS din Romacircnia pentru alegerea făcută Domnul Guido Mazzarella căpitan al echipei Italiei de pescuit la crap dublu campion mondial Aveţi o organizare excelentă şi noutăţi pe care nu le-am văzut la alte campionate mondiale la care am asistat sau chiar am participatConstrucţiile au fost extrem de laborioase şi s-au făcut eforturi uriaşe tehnice şi materiale Criteriile impuse de regulamentul internaţional au fost respectate cu rigurozitate şi aveţi o pistă de competiţii unică icircn Europa Aşteptăm cu interes candidatura ţării dvs pentru găzduirea şi organizarea unor astfel de competiţii şi icircn anii următori

a consemnat Mugurel Ionescu

Ilustrația autorului

Dl Guido Mazzarella verifică standurile de concurs icircmpreună cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Dl Antonio Gigli detaliază aspectele tehnice cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Populare cu crapi Crap icircn minciog

|28 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Ihtiologie

Pe radiile celorlalte icircnotătoare sunt rar pete şi foarte palideColoritul este mai icircntunecat la populaţiile reofile Variabilitatea este foarte pronunţată Populaţiile din porţiunile superioare ale racircurilor au corpul mai alungit profilul dorsal mai puţin convex capul şi ochii relativ mai mari pedunculul caudal mai lung şi mai icircngust pectora-lele şi mustăţile mai lungi Lobii caudalei sunt mai ascuţiţi şi coloritul mai intens Populaţiile limnofile din pacircraiele macircloase şi cursul inferior al racircurilor au caractere opuse Icircn acelaşi racircu există o trecere gradată icircntre populaţia reofilă din amonte şi cea limnofilă din aval icircn anumite racircuri există populaţii cu caracter intermediar Icircn unele bazine de exem-plu Crişul Mic şi Someş există doar forma limnofilă pacircnă spre izvoare Ecologie Trăieşte icircn diverse categorii de racircuri lent sau moderat curgătoare preferă pacircraiele mici mai mult sau mai puţin macircloase din regiunea submontană sau colinară pre-cum şi cursul superior al racircurilor mici ce izvorăsc la cacircmpie Icircn racircurile mari este mai frecvent icircn partea superioară a cursu-lui lor mijlociu icircnsă nu atacirct icircn cursul principal al racircului cacirct icircn braţele laterale cu apă mai lentă Icircn cursul inferior al racircu-rilor mari devine tot mai rar icircn Dunăre nu ajunge niciodată Spre deosebire de celelalte specii ale genului trăieşte şi icircn ape stătătoare bălţi şi iazuri dar numai icircn acelea care au sau au avut legătură cu vreun racircu Icircn racircurile icircn care trăieşte icircn număr mare formează cacircrduri mici Reproducerea durează din mai pacircnă spre sfacircrşitul lui iulie Icrele sunt depuse icircn curent pe fund tare Se reproduce icircnsă şi icircn ape stătătoareDimorfismul sexual este slab marcat Tuberculii nupţiali s-au observat la masculi icircn rare cazuri şi sunt mărunţi Icircnotătoarele sunt mai lungi la masculi Hrana constă icircn primul racircnd icircn larve de insecte reofile (tricoptere efemeroptere mai rar tipulide tabanide) din amfi-pode viermi şi moluşte Consumă uneori şi alge din biodermă sau resturi vegetale Exemplarele pătrunse icircn bălţi consumă intens cladocereImportanţa economică este locală deşi carnea este gustoasăRăspacircndire geograficăTrăieşte icircn bazinele Dunării şi Histrului Icircn Germania şi Ce-hia are loc o integrare icircntre rasele obtusirostris şi gobio iar icircn sudul bazinului Dunării ndash Serbia Bulgaria ndash icircntre obtu-sirostris şi bulgaricus Icircn Romacircnia lipseşte icircn Dunăre şi bălţile ei Icircn rest există practic icircn toate racircurile şi pacircraieleEste semnalat pacircnă icircn prezent icircn Tisa şi Iza la Sighet Vişeu de la Vişeul de Sus la vărsare Bistriţa transilvăneană de la Bistriţa pacircnă la vărsare Icircn Someşul Mic trăieşte forma limnofilă din amonte de Gilău pacircnă la Dej şi icircn toţi afluenţii săi de asemenea icircn bazinul Crişurilor Icircn Mureş se găseşte sub forma reofilă de la Gheorgheni pacircnă la Tg Mureş icircn afluenţii Mureşului superior pacircnă la Tg Mureş icircn Arieş la Turda confluenţă cu Arieşul icircn Bega de la Margina la Timişoara icircn Caraş de la Carasova icircn aval icircn Nera (forma reofilă) din amonte de Bazovici pacircnă la vărsareIcircl găsim de asemenea icircn bazinul Jiului icircn Olt de la Miercurea Ciuc la Drăgăşani icircn Vedea de la izvoare pacircnă la Smacircrdinoasa (Teleorman) şi icircn ceilalţi afluenţi ai Ve-dei de la izvoare pacircnă la vărsare icircn Argeş de la Curtea de Argeş pacircnă la Bucureşti icircn Neajlov la Bălăria şi Co-mana (Giurgiu) icircn Dacircmboviţa de la Tacircrgovişte pacircnă la Bucureşti icircn Colentina şi afluenţii ei de la izvoare pacircnă icircn aval de Bucureşti icircn Ialomiţa din amonte de Tacircrgovişte pacircnă la confluenţa cu Prahova icircn Siret de la intrarea icircn ţară (fauna reofilă) pacircnă icircn aval de confluenţa cu Putna (forma limnofilă) icircn racircul Bacircrlad şi afluenţii săi de la izvoare pacircnă la vărsare precum şi icircn unii afluenţi

Dumitru GIUGIUCĂ

PorcuşorulGobio gobio obtusirostris ndash Valenciennes ndash 1844

Icircncadrare sistematică

- Ordinul Cypriniformes Goodrich 1909- Subordinul Cyprinoidei Berg 1940- Familia Cyprinidae Jordan şi Evermann 1896- Genul Gobio Cuvier 1817

Denumiri populare porcon corcodan ghivă givă mur-goi petroc pietroşelDescriere Corpul este moderat alungit şi comprimat lateral icircnălţimea sa reprezintă la exemplarele adulte din ape mai rapide 17-21 din lungimea corpului fără caudală iar la exemplarele din ape mai lente 18-26 din aceastaGrosimea reprezintă 80-85 din icircnălţime Profilul dorsal variază icircn funcţie de icircnălţime la exemplarele cu corpul icircnalt acest profil este puternic convex iar la cele cu corpul alungit convexitatea este mult mai redusă profilul dorsal apropiin-du-se de orizontală Profilul ventral este orizontal Lungimea capului reprezintă 24-29 din cea a corpului mediile fiind de aproximativ 26-27 la populaţiile reofile (din amonte) şi 26-269 la cele limnofile (din aval) Botul este scurt şi obtuz iar lungimea lui reprezintă 85-12 din lungimea corpului Botul este mai scurt decacirct spaţiul post-orbital Gura este inferioară semilunară deschiderea ei ajunge sub nări iar inserţia mandibulei sub icircnceputul sau sub prima jumătate a ochiului Ochii sunt mici depărtaţi şi privesc lateral diametrul lor reprezintă la adulţi 42-73 din lungimea corpului la majoritatea populaţiilor limnofile şi 58-67 la majoritatea celor reofile Mustăţile sunt de lungime variabilă lungimea lor reprezintă la populaţiile reofile 65-105 din lungimea corpului şi 23-35 din cea a capului la aceste populaţii mustăţile ajung la nive-lul ochiului Pedunculul caudal este comprimat lateral icircnălţimea sa minimă fiind mai mare decacirct grosimea sa Lungimea pedun-culului caudal reprezintă la populaţiile reofile 20-25 iar la cele limnofile 19-24 din lungimea corpului icircnălţimea minimă reprezintă 7-11 din lungimea corpului şi 35-50 din cea a pedunculului caudal Spaţiul predorsal reprezintă 42-50 din lungimea corpului Marginea dorsalei este uşor concavă Caudala este moderat scobită cu cei doi lobi egali vacircrfurile lor fiind ascuţite la populaţiile reofile şi rotunjite la cele limnofile Vacircrful pec-toralelor la majoritatea exemplarelor nu ajunge inserţia ventralelor Inserţia ventralelor este situată puţin icircn urma inserţiei dorsalei cam sub prima radie divizată a acesteiaPieptul şi istmul sunt parţial sau chiar total acoperite cu solzi Colorit Partea dorsală este cenuşiu-verzuie icircnchisă iar capul este şi mai icircnchis Pe spate are 7-10 pete mici slab definite Pe flancuri are 7-10 pete icircntunecate de mărimi foarte variabile icircn general are 5 dungi longitudinale brun ndash negricioase Solzii liniei laterale sunt bordaţi cu negru avacircnd două pete negricioase una sub alta Faţa ventrală este alb-gălbuie Icircnotătoarele sunt incolore pe radiile dorsalei sunt 3 şiruri de pete negricioase pe cele ale caudalei sunt 4

29|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Echipamentul Pescarului

Pentru mine cel puţin a fost foarte greu la icircnceput să

decid ce echipament de pescuit la muscă ( FLY ) să achiziţionez ca să pot să icircnvăţ cacirct mai repede şi mai uşor tehnicile de lansare a şnurului şi bineicircnţeles să fie adecvat mărimii peştilor pe care icirci urmăresc şi dimensiunilor muştelor pe care o să le folosesc Deoarece cele mai multe partide de pescuit le desfăşor pe racircul Jiu care are lăţimi destul de mari am optat pentru o lansetă clasa 5 mulinetă clasa 5 şi şnururi clasa 4 şi clasa 5 Pentru că citisem icircn alte reviste dar şi pe internet că cea mai potrivită pen-tru un icircncepător este o lansetă cu acţiune ldquomai blacircndărdquo am ales o lansetă de acţiune MF adică me-dium-fast Ulterior am achiziţionat şi o lansetă clasa 6 mulinetă clasa 6-7 şi şnururi clasa 6 şi clasa 7 De data aceasta am ales lanseta de acţiune F adică fast La lanseta clasa 5 de acţiune MF icircncărcarea la lansările şnurului se realizează pe prima jumătate a lungimii lanse-tei iar la lanseta de clasa 6 de acţiune F icircncărcarea se realizează icircn zona de vacircrf Am pescuit cu am-bele lansete şi am folosit la lansări şi şnururi egale dar şi mai mici sau mai mari faţă de clasa lanse-tei Astfel am observat anumite particularităţi pentru fiecare lansetă icircn funcţie de clasa şnurului pe care icircl foloseam de mărimea muştelor şi de condiţiile meteo Pentru cazul icircn care am folosit lanseta clasa 5 de acţiune MF am execu-tat lansările mai lent ca să nu forţez lanseta şi să-i dau timp să se icircncarce

cacirct mai bine cu greutatea şnurului Cel mai impor-tant este că pentru un icircncepător lanseta cu acţiune MF nu ldquotaxeazărdquo atacirct de aspru greşelile la lansare Am folosit fără probleme şnurul clasa 5 cacirct şi pe cel de clasa 4 dar la cel de clasa 6 am observat că lanseta se icircncărcă prea mult la lan-sare şi există posibilitatea chiar să se rupă de aceea nu am mai folosit şnururi mai mari icircn clasă decacirct lanseta Şnurul de clasa 4 l-am folosit icircn special cacircnd am pescuit pe racircurile mai mici deoarece mi s-a părut că se ldquoaşeazărdquo pe apă mai discret iar pe cel de clasa 5 cacircnd am pescuit pe Jiu Pentru cazurile icircn care vacircntul avea intensificări mult mai bine s-a com-portat la lansări şnurul de clasa 5 Contrar anumitor păreri citite am observat că lansările la distanţă le execut mai bine cu şnurul de aceeaşi clasă cu lan-seta faţă de cel de clasă mai mică De asemenea nu am reuşit să execut

lansări corecte cacircnd am folosit muşte prea mari icircn special streamere sau nimfe supra lestate Pentru lanseta de cla-sa 6 cu acţiunea F am pu-tut executa lansările mai rapide deoarece aceasta se icircncarcă icircntr-un timp mai scurt sub greutatea şnurului Icircn schimb aceas-ta mă ldquotaxardquo mai aspru la greşelile de lansare Un avantaj la această lansetă a fost acela că am folosit şi şnurul de clasă mai mare fără să am probleme deose-bite la icircncărcare Lansările la distanţă au fost vizibil mai lungi faţă de cazul icircn care am folosit lanseta cu acţiune MF şi de aseme-nea lanseta cu acţiune F s-a comportat mai bine pe vacircnt Tot cu această lansetă am folosit fără probleme şi streamerele mari şi nimfele mai grele De obicei cacircnd pes-cuiesc pe racircuri mai mici folosesc lanseta clasa 5 cu şnurul de clasa 4 iar pen-tru Jiu şi bălți lanseta clasa 6 cu şnururile de clasa 6 şi cel de clasa 7 dar şi lan-

seta de clasa 5 cu şnurul de aceeaşi clasă Cacircnd urmăresc avatul sau alţi răpitori de talie mai mare folosesc numai lanseta de clasa 6 Totuşi lansetele cu acţiunea mai blacircndă adică cele care se icircncarcă icircn prima jumătate sau pe aproape toată lungimea preiau mai bine şocurile unui peşte mai mare şi protejează mai bine for-facul şi leader-ul Poate şi pentru faptul că de ani buni de zile am pescuit avatul icircn special la spinning şi am practi-cat un pescuit de viteză acum cacircnd ldquoam mai icircnvăţatrdquo cacirct de cacirct tehni-ca de lansare a şnurului icircmi place mai mult să pes-cuiesc ldquola flyrdquo cu lanseta mai rapidă adică cea cu acţiunea F ndash fast Icircn icircncheiere concluzia personală este că nu există o regulă strictă icircn a ne alege acţiunea lansetei fly cu care dorim să pescuim deoarece contează carac-terul firea dar şi ldquomacircnardquo (icircndemacircnarea) fiecăruia icircn parte Icircn schimb clasele lansetelor faţă de peştii pe care icirci urmărim şi celelalte reguli de echilibrare corectă a echipamentului trebuiesc respectate

Doru DINEA

CAcircTEVA OBSERVAŢII PERSONALE despre echipamentul de pescuitcu muştele artificiale

Ilustrația autorului

|30 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Agenda Pescarului

POPULAtildeRI CU PEAEligTI NOBILI IcircN BIHOR

CUM PAtildeSTRAtildeM PEAEligTII IcircN STARE PROASPAtildeTAtilde

La icircnceputul anului 2012 s-au făcut repopulări cu peşti nobili din speciile crap şi amur icircn lacurile licenţiate pentru acvacultură din patrimoniul AJVPS Bihor Ast-

fel deşi erau destul de bine populate lacurile Leş Fegernic Diosig Cristur şi-au primit noii oaspeţi peşti reproducători şi viitori reproducători astfel avem garanţia perpetuării spe-ciilor mult apreciate de pescarii de staţionar Cele peste 4 tone de peşti au fost lansaţi icircn cele mai bune condiţii tehnice alături de ştiucile mari din Leș ndash anul 2011 a fost marcat de o ştiucă de 12 kg - specie deversată tot de noi acum cacircţiva ani alături de plăticile ce au ajuns şi la 700 g bucata urmare a reproducerii naturale acţiune icircncepută acum 8 ani doar cu cacircteva exemplare de plătici reproducători au dovedit strate-

Tematica nu este o problemă pentru pescarii de pes-cuit staţionar deoarece juvelnicele de 2-3 metri lun-gime bine scufundate icircn apă vor ţine peştii vii pe

toată durata partidei Lansetiştii şi muscarii au icircnsă ne-voie de tehnici şi dotări e drept accesibile Aici aş insista puţin asupra necesităţii procurării unui coşuleţ de nuiele icircn care lansetistul ori muscarul icircşi pot ţine peştii icircn stare proaspătă pe toată perioada deplasării pe malul racircului In-sist pe această strămoşească metodă şi dotare icircntrucacirct uti-lizacircnd coşuleţul ce l-am moştenit şi care are cca 120 de ani mi-a asigurat icircntotdeauna păstrarea proaspătă a peştilor prinşi la muscă păstrăvi ori lipani mai puţin cleni pe care-i eliberez imediat Fizica icircşi are legile ei iar secretul bunei funcţionări a coşuleţului se bazează tocmai pe una dintre acestea -fenomenul de evaporare ndash deci implicit şi răcire Fără intenţia de a da lecţii iată cum procedez După ce am prins cacircţiva păstrăvi icirci eviscerez le scot branhiile şterg bine interiorul de sacircngele icircnchegat ce-i element toxic şi primul ce produce alterarea pun un praf de sare dintr-o solniţă cu orificii ce-o port icircn coşuleţ icircnvelesc peştii icircntr-un prosop de cacircnepă umectat şi icirci pun icircn coşuleţ La uscarea aproape completă a prosopului icircl reumectez astfel se reia fenomenul de evaporare-răcire ce durează cam 2 ore Pes-cuind la munte prefer partidele de după-amiază - seară iar cacircnd pescuiesc de dimineaţă şi am 1-2 păstrăvi legali la

gia cu efect icircn timp icircndelungat dar care asigură continuita-tea speciei icircn noul mediu De altfel şi şalăii din lacul Feger-nic vor fi tentaţia fiecărui undiţar Referindu-mă la această specie dispărută din Crişul Repede icircn perioada poluărilor industriale acum este bine reprezentată icircn racircu datorită unei acţiuni pe care am realizat-o icircn 1992 cacircnd icircn urma dezafectării pescăriei Martihaz am cules din iazurile ce ur-mau a fi desecate o cantitate de peste 2000 bucăţi strapazani - şalăi de 15-30 cm - pe care cu cacircţiva pescari sufletişti i-am transportat icircn mare viteză fără pierderi icircn racircul Crişul Repede zona de vest După cacircteva zile cu factorii locali am obţinut ridicarea stavilei de la punctul de priză vest astfel undele racircului au dus devale o populaţie de şalăi ce azi oferă exemplare de peste 5-6 kg Trebuie să menţionez public şi poate domnul ministru al agriculturii ne va icircnţelege nemulţumirea absurditatea faptului că şi icircn prezent salariaţi ai ANPA eliberează permisele de pescuit fără ca solicitanţii să fie membri ai vreunei asociaţii de pescari Această categorie de pescari fără a contribui cu nimic la menţinerea patrimo-niului piscicol devin paraziţi consumatori şi distrugători ai fondului piscicol natural al apelor publice

orele pracircnzului sub umbrarul arinilor ori brazilor icirci pun la copt icircntr-o spuză de jar Fie-mi permis să fac o paranteză şi să descriu reţeta rapidă Fac un foc mic din crengi us-cate pun 2-3 bucăţi mai grosuţe pentru o inima de jar Icircntre timp cacirct arde focul sărez puţin peştii evisceraţi introduc icircn interior cacircţiva muguri de brad cacircteva flori de cimbrişor o linguriţă de unt ori margarină icircnvelesc peştii icircntr-o folie de aluminiu şi icirci pun icircn spuza de jar şi cenuşa fierbinte După vreun sfert de ceas cacircnd aud uşoare pocnituri şi sfacircracircieli scot peştii icircmbrăcaţi icircn folie las să se răcească niţel şi cacircnd desfac folia izul de muguri de brad şi cimbrişor nu poate fi descris icircn cuvinte Niciodată acasă nu am reuşit asemenea bunătăţi pe care le-am icircnvăţat icircn bătracircna Marmaţie Din experienţa cacirctorva decenii de muscărit afirm cu toată responsabilitatea că utilizacircnd coşuleţul chiar şi la partide de spinning la bibani niciodată nu am avut peşti cu icircnceput de alterare Am văzut anul trecut un pes-car ce-şi ţinea cacircţiva cleni şi scobari icircnşiraţi pe o creangă de salcie ce aveau un aspect penibil de peşti spacircnzuraţi imagine ce nu poate fi comentată Cred că nu este nevoie să mai menţionez de dotările moderne de azi lădiţe frigorifice cu patroane ICE ori micile dar excepţionalele frigidere ce funcţionează la 12 volţi şi ţin o temperatură constantă de 1-2 grade celsius timp de cacircteva zile

TP

|Titus Pintea

FotoM Ionescu

31|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pe apele mapamondului

D acă ar fi să aleg un peşte care poate da satisfacţii constante de-a lungul sezonului de pescuit

pe continentul nord-american acesta ar fi cu siguranţă bass-ul sau aşa cum mai este numit bibanul americanCacircnd spunem biban gacircndul ne duce la pescuitul cu năluci pentru unii sau cu momeli natu-rale pentru alţii la peştii activi mai tot timpul sezonului cald chiar şi atunci cacircnd tempera-tura apei amorţeşte majoritatea celorlalte specii Pe continen-tul nord-american pe lacircngă ldquotradiţionalulrdquo biban pe care icircl găsim şi icircn apele europene pescarii pot prinde şi un bdquofrate mai marerdquo al acestuia bibanul ameri-can sau bass-ul Iar cacircnd spun ldquomarerdquo mă gacircndesc atacirct la talia semnificativ mai mare a exem-plarelor cacirct şi la spectaculozitatea pescuitului acestei specii Aici mă refer la faptul că este un peşte activ atacirct la temperaturi estivale normale ale apei cacirct şi la cele ce nu se icircnscriu icircn limitele bdquonormaluluirdquo fie ele scăzute sau ridicate Icircn plus varietatea largă de năluci şi momeli naturale la care bdquorăspunderdquo fără a face mof-turi icircl situează aş putea spune pe unul dintre primele locuri icircn clasamentul peştilor favoriţi ai pescarilor canadieni şi ameri-cani Un alt atu este acela al spectaculozităţii pescuitului icircn sine pornind de la varietatea de condiţii acvatice icircn care il găsim şi pacircnă la drilul presărat adesea cu salturi spectaculoase

şi scuturături energice din cap care vor rămacircne cu siguranţă icircntipărite icircn me-moria norocosului pescar Dar să le luăm pe racircndIcircl găsim icircn lacuri şi racircuri cu apă de adacircn-cimi diferite fără a fi foarte pretenţios la condiţiile de oxi-genare apele natu-rale fiind oricum su-ficient de curate pe continentul vecin Preferă adăpostul structurilor scu-fundate coame sau şanţuri bo-lovani trunchiuri rădăcini sau um-bra şi protecţia vegetaţiei ac-vatice atacacircnd din-spre adacircnc spre suprafaţă printre frunzele de nufăr sau brădişul des Patrulează adesea icircntre aceste structuri apăracircndu-şi teritoriul de potenţialii bdquoinvadatorirdquo putacircnd fi astfel prins şi la pescuitul la trenă Se hrăneşte cu aproape tot ce mişcă icircn apă fără să scape nici o oportunitate am prins bass chiar şi la boabă de porumb cacircnd dădeam după crap Atacă o varietate de năluci artificiale de la rotative şi oscilante şi pacircnă la voblere şi twistere Se pare icircnsă că are o atracţie deosebită la spinnerbait o combinaţie icircntre rotativă şi softbait o nălucă agreată şi de majoritatea pasionaţilor şi care aparent

folosite de multe ori pescarii preferă să ridice peştele di-rect din apă lăsacircnd la o parte minciogul Răspacircndirea largă a bibanului american alături de caracteristicile pescuitului său au făcut din acesta una din capturile preferate căutate şi apreciate de pescarii nord-

americani Adesea pentru a spori farmecul partidei pescarii aleg canoea pentru deplasare fapt ce le permite să pătrundă mai adacircnc icircn universul acestui peşte icircnlesnindu-le accesul icircn locuri unde bărcile cu motor nu pot pătrunde Faima speciei a depăşit deja de ceva timp ho-tarele continentului de origine bass-ul fiind icircntacirclnit tot mai des şi icircn apele europene unde a fost introdus şi unde continuă să cacircştige tot mai mulţi adepţi

MAC

poate salva reputaţia de pescar icircntr-o varietate de situaţii Lan-setele folosite sunt icircn general cu acţiune de mijloc de putere medie ce permit lansarea şi controlul nălucilor cu greutăţi icircntre 3-5 şi 7-10 grame Se fo-losesc fire monofilament 025-030 sau textile mai rezistente

la abraziune recomandate mai ales dacă pescuim icircn zone cu vegetaţie acvatică abundentă Se poate pescui atacirct de pe mal cacirct şi din barcă caz icircn care so-narul poate fi de mare ajutor mai ales dacă avem de-a face cu o apă necunoscută Drilul este destul de scurt bass-ul opunacircnd doar iniţial rezistenţă timp icircn care aşa cum spuneam sare spectaculos din apă scuturacircndu-şi energic capul Icircnţeparea este icircn majoritatea cazurilor sigură rateurile sunt rare dată fiind gura largă cu cartilagii tari mai ales icircn cazul basului cu gura mare Profitacircnd de acest lucru precum şi de rezistenţa firelor

BASS-UL AMERICAN

Ilustrația autorului

|32 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pagina muscarului

Similitudini şi diferenţe icircntre muşte de catalog şi cele tradiţionale

|Titus pintea

Am avut curiozitatea dar şi plăcerea să fac comparaţii icircntre muştele noastre tradiţionale cu care generaţii

de muscari romacircni au pescuit decenii la racircnd şi muştele din cataloagele străine DAM ORVIS BAYLEI etc Constat că diferenţele sunt notabile icircn colorit şi conformaţie uşor de constatat de pescarii ce-şi confecţionează muştele şi au experienţa anilor Icircn acest sens aş exemplifica prin cacircteva modele mai cunoscute şi folosite de muscarii noştri Icircn cataloage apare un tandem bine cu-noscut modelul March Brown bdquomalerdquo şi March Brown bdquofemalerdquo Primul se aseamănă cu musca noastră de arin icircnsă susţin că aceasta din urma este mai eficientă icircn perioada icircnceputului de sezon Am şi o posibilă explicaţie Icircn mai musca de arin este icircncă icircntr-un stadiu de dezvoltare incipientă şi de regulă zborul său icircncă slab se termină icircn apă deci pistruiatul primeşte fiind şi el moleşit din iarnă o muscă icircncă mică Dacă i-am oferi un March Brown din import de cele mai multe ori doar se mişcă din cotlonul său dar nu atacă păroasa arătare Dacă icircncercăm cu modelul bdquofemalerdquo aceasta se aseamănă cu musca de cara-bete la noi se mai numeşte şi bdquocaprardquo Insecta icircn mai este de-parte de a zbura doar icircn final de lună Deci bazacircndu-ne pe modelele noastre avem şanse mai bune Scuturacircnd icircn final de mai cacircteva crengi de arin am găsit icircncă muşte cleioase ce se prindeau de partea infer-ioara a frunzelor aspect ce-mi

confirmă cele afirmate anterior Dar făcacircnd şi probe de muşte eficiente pe aceeaşi apă peştii mi-au atacat mai des modelul indigen şi foarte slab pe cel de catalog un model original primit din partea campionului de muscă al Bavariei Modelul bdquofe-malerdquo a fost bun doar icircn iunie mai mult la cleni Icircnsă acest din urmă model legat pe cacircrlige mici nr 14-16 a fost bun la lipani cu menţiunea că era atacat icircn după-amiezile icircn care musca de carabete se ridi-

ca deasupra racircului Icircntr-o zi am primit un model francez o viespe sofisticată icircn construcţie ce avea picioruşe icircnnodate din barbule de pană de curcan greu de realizat fiind după aprecierea mea o muscă de lac denumită icircn catalog Danga Imago Aceasta la peştii noştri nu a reuşit sa stacircrnească interesul Dar reducacircndu-i bogata icircmbrăcăminte de perucă şi picioare am rămas oare-cum la o viespe roşie indigenă pe care cacircţiva cleni harnici au apucat-o ferm Icircn două săptămacircni cacirct am fost gazda campionului bavarez am văzut cum din cele cacircteva sute de muşte cu care a sosit nu mai ştia din care să lege la capăt ori pe săltătoare şi pierdea minute icircn şir cu alegerea acestora Astfel pe pacircracircul Finiş icircmi prezenta un model cu un nume pompos Grenwels Glory e drept muscă verde cum i-am sugerat dar icircncă nestudiată de irideii noştri Aşa se face că-n trei zile de muscărit din bdquostupulrdquo de artificiale

aduse nu a aflat modelul local Aşadar i-am dat cu teamă o muscă verde cu păr ciocolatiu cercuire fină gălbuie la care icircn final păstrăvii dar mai des li-panii Finişului din acei ani i-au oferit o partidă plăcută Pe lacul Lugaş ce are cleni frumoşi muştele irlandeze de lac nu au dat rezultate Am creat modelul pe un ac mult mai mic decacirct cel original fără picioruşe dar cu un abdomen pronunţat pe curbura cacircrligului pe un ac nr 12 cu tijă lungă Fiind zi de primăvară-vară mi-am luat varga de muscă şi-am ieşit icircn prima partida a anului pe Crişul repede icircntr-o zonă icircn care anul trecut am luat şi cleni dar şi curcubei Ca o observaţie meteorologică icircn 2 zile de la 8 grade la pracircnz aerul atmosferic arăta la umbră plus 21 grade derutacircnd oameni şi peşti Dar iată ce mi-am notat icircn carneţelul meu de pescar file ce de ani icircmi oferă plăcute aduceri aminte Ziua I-a soare şuvoiul sub barajul Lugaş o singură muscă de capăt March Brown bdquomalerdquo Lansez icircn şuvoaie line şi văd mişcare de peşte fără atac Rezultatul zilei un clean de 26 cm Ziua II-a ndash soare căldură plus 21 grade Pescuiesc pe şuvoiul de ieri cu o muscă de capăt model de bdquoarinrdquo corp arămiu codiţă din barbule de fazan perucă de potacircr-niche icircnchisă Rezultatul zilei 3 cleni peste 25 cm cinci juniori doi bibani ce i-am văzut icircntre doi bolovani sorindu-se Peşti sperioşi şi timizi icircn atac Am văzut un curcubeu ce a venit pacircnă sub muscă fără sa o apuce dar apa era aşa de curată icircncacirct e posibil să mă fi văzut Nu am putut pescui mai mult de-un ceas picioarele amorţindu-mi icircn apa icircncă rece Nu trag concluzii le las la latitudinea muscarului dar ştiu sigur că-n luna mai cleanul din zona

montană va ataca nebun bdquopotacircrnicheardquo deschisă oferind spectacolul atacu-lui din cacircrdul ce se soreşte sub arinii bătracircni Păstrăvii icircncă molateci vor sălta bine la minuscule bdquobaxmanurirdquo dar şi la delicatele bdquomosqui-tordquo Mai ştiu că noaptea din preziua dezlegării la munte a fost foarte lungă dar maşina parcă icircnţelegacircndu-ne dorinţa s-a grăbit spre apele de sus

FotoT Pintea

33|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|1 iunie

Mini sfaturi pentru mini pescari

IULIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30 31

DLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVSDLM

208305356451045136228321414509601643011101149235316408449533031118157349443536624008042139236

651746837944632721815905957

110112031305649738826913

1001104911331215618705749837931

10241107629724819918

1433152616241714131514091458154916421736182519141236131914061454153916261711175612541345143615271618170518011211130814041502

211622092311

-1857194920452134222422542343

-1913200120462134221922592351

-184119262109215622492337

-1854192620342131

536

542

549

556

2104

2100

2054

2047PP

LP

UP

LN

Icircncepem cu icircnceputul adică prezentarea elementelor de bază ale pescuitului cu undiţa Icircntre cele cinci componente ale undiţei vargă plută fir plumb şi cacircrlig trebuie să fie

armonie compatibilitate şi echilibru altfel undiţa nu va fi utilă la pescuit Chiar şi lanseta trebuie să icircndeplinească această regulă generală Imaginaţi-vă o vargă firavă cu un fir gros şi un carmac pentru prins somni sau o lansetă cu un tambur mic icircn care abia icircncap cacircteva spirale de nailon de un milimetru grosime iar lacircngă plumb două cacircrlige mici pentru bdquolibelulărdquo Cu ochiul minţii veţi vedea dezechilibrul şi lipsa de armonie Cumpăraţi din magazin mai multe categorii de vergi cacircrlige plute plumbi şi fire şi uniţi-le icircntr-un ansamblu armonios icircn concordanţă cu peştii care trăiesc icircn apa unde vreţi să pescuiţi Interesaţi-vă la pescarii localnici sau la prieteni care au mai pescuit icircn acea apă Peştii de mărime şi greutate bdquorecordrdquo nu se pun icircn bdquoecuaţierdquo hellipVarga o cumpăraţi icircn raport cu puterea voastră de macircnuire plutele le echilibraţi icircntr-o găleată plină cu apă adăugacircnd sau reducacircnd numărul de plumbişori pacircnă cacircnd 80 din plută intră sub apă iar 20 rămacircne icircn afară ţinacircnd seama şi de greutatea momelilor pe care le veţi folosiPescarii mici nu trebuie să plece singuri la pescuit şi mai cu seamă icircn sălbăticie ci icircnsoţiţi de părinţi rude vecini prieteni pescari de la care vor icircnvăţa tainele naturii şi pescuitului şi vor primi ajutor icircn caz de nevoie Tot de la aceştia vor icircnvăţa cum să macircnuiască o vargă de pescuit cum se oboseşte şi se scoate peştele din apă cum se agaţă icircn cacircrlig momeala şi cum se nădeşte locul de pescuit Copilaşii pescari trebuie să icircnceapă lecţiile de pescuit cu o singură undiţă şi să nu stea pe locul de pescuit aproape de icircnsoţitori Pentru a nu greşi niciodată icircn preziua plecării la pescuit scrieţi un program al zilei de pes-cuit din care să nu uitaţi notarea unor utilităţi şi din care să nu lipsească apa macircncarea facircşul pentru vacircnt şi ploaie momeli nada undiţa rucsacul şepcuţa ochelarii de soare polarizanţi juvelnicul şi bdquonoroculrdquo pentru ziua de pescuit Am glumit dar ştiu pe cineva care a ajuns pe malul unei bălţi după ce a uitat acasă cutia cu momeli sau altul care din grabă a lăsat lacircngă uşă husa cu uneltele de pescuit ratacircnd ziua de pescuit Se mai poate icircntacircmpla dar se poate evita Pentru a nu adormi pe malul apei copilaşii pescari trebuie să se culce seara devreme pentru că o partidă de pescuit icircncepe icircn zori cacircnd răsare soarele Dacă vă interesează şi alte taine ale pescuitului citiţi materialele publicate icircn revista VPR icircn fiecare număr lunar unde sunt prezentate pe lacircngă aventurile icircntacircmplările amin-tirile din viaţa pescarilor şi sfaturi privind metodele de pescuit reţete de nade şi momeli şi nu numai Cartea micului pescar a rămas deschisă la pagina nr 1 Pacircnă terminaţi studiile aveţi de acumulat un volum uriaş de cunoştinţe Dar nu vă speriaţi Pescuitul este o distracţie şi o competiţie ca orice sport Firicel icircntins

Valentin MALICIUC

IUNIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30

VSDLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVS

218259344433521035136234329418521619015103151239336431535629005049139233329411512618011105

756837924

10151112721819918

1012110512021303559644736824918

101611091213631728821912

1001104911361229527619

142915231609165817491302140915101611170817571839124313291419152016231726182919031211130914031453153916251721181912361327

2028210422122309

-195120242105215322362324

-1821191620012055214822462339

-1856195220452119215622432341

-18261909

533

531

531

528

2056

2100

2103

2104

LP

UP

LN

PP

Atenție la ora de vară

FotoM Ionescu

Prinse icircn capcanăORIZONTAL 1) Capcana trandafirului (sg) ndash Cei mai buni vacircnatori 2) Simtul ascutit al caprio-arelor ndash Bronzat natural 3) Curse ndash Incluse icircn club ndash Tariful dupa eliminarea celor cacircteva sute de metri patrati 4) A da cu marinimie ndash Pune capcana si fuge 5) Arma marilor profitori ndash Trimisa dupa inamic 6) Margine de tricolor ndash Cacircnd cifrele se aduna (pl) 7) Capcana ne-vazuta ndash Coada de taur 8) Sectiune dintr-un ficat ndash Un necunoscut ndash Formula de adresare ca pentru un vacircnator mai icircn vacircrsta 9) Gazul care se livreaza la tub ndash Deosebit de mic 10) Vacircnatori cu picioarele pe pamacircnt

VERTICAL 1) Are gust de ocna ndash A pune capcane 2) Capcane pentru lei (fig) 3) Miros fin ndash Salutul eroilor ndash Nod putin desfacut 4) Blana de lemur ndash Case carora li s-au dat spargeri 5) Locul unde te duc numai nevoile (reg) ndash Pense 6) Carne de cerb ndash Muscat de flacari ndash Seva 7) Se ia pe picioare ndash Fara grai ndash Fac parte din grup 8) Se aprinde foarte usor mai ales daca sar scacircntei 9) Pastrate icircn eter ndash Firisoare ndash Nasul cu belciug artizanal 10) A prinde temporar ndash Icircnghesuiti

Ion Mihaiu

Dezlegare VPR mai CAPACITATE-OTELITA-OF-NE-BR-RANI-SUDICA-T-G-T-RT-FURII-AP-APATI-CE-NAT-AB-UO-TURATIE-NO-ZONAL-VAR-RECITATORI

1

1

4

4

2

2

5

5

3

3

6

6

7

7

8

8

9

9

10

10

|34 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

AJVPS Hunedoara vinde căţei din rasa copoi ardelenesc de la Canisa Căpăţacircna Prenotări şi informaţii suplimentare la tel 0254215422

VAcircND armă de vacircnătoare cal1270 ţevi juxtapuse Bohler antinit Tel 0723300609

Mica publicitate

Pune la dispoziţia vacircnătorilor interesaţi următoarele categorii de căţei

bull o femelă din rasa jagdterrier icircn vacircrstă de 5 luni bull o femelă din rasa copoi slovac icircn vacircrstă de 2 luni bull un mascul din rasa brac german cu păr sacircr-mos icircn vacircrstă de 3 lunibull două femele metişi de copoi x jagdterrier icircn vacircrstă de 2 luni

Juvenilii sunt dehelmintizaţi şi vaccinaţi de două ori iar căţeii dehelmintizaţi şi vaccinaţi doar icircmpotriva parvovirozei Preţul de valorificare este de 500 leiexemplar cu TVA inclus Căţeii provin din părinţi selecţionaţi folosiţi cu rezultate excelente la vacircnătoare Dintre reproducători sunt scoşi la vacircnzare la acelaşi preţ următorii cacircini

bull un mascul de copoi ardelenesc icircn vacircrstă de 2 anibull o femelă de brac sacircrmos folosită la vacircnătoare icircn vacircrstă de 7 anibull o femelă de limier hanoveran folosită icircn teren icircn vacircrstă de 7 ani

Doritorii se pot adresa pentru achiziţii sau eventuale prenotări precum şi pentru alte informaţii d-lui Du-mitru Teodor la tel 0212708060 sau 0767817908

CANISA CERNICA

SC SURAKI SRL producător autorizat conform legislației europene icircn prelucrarea cărnii de vacircnat este interesată icircn achiziționarea vacircnatului mare icircn carcasă destinat producției de mezeluri comercializate sub marca ldquoTOLBA VAcircNĂTORULUIrdquo Oferim posibilitatea icircncheierii de contracte pe termen lung

Detalii la numerele de telefon 0752 525 142 sau 021 411 62 30

E-mail florinblidarescusurakiro sau surakisurakiro

wwwsurakiro

Page 26: VÂNĂTOAREA ÎN REUNIUNEA DE LUCRU VÂNĂTOAREA

|26 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

După cum cunoaşteţi din numerele precedente ale VPR ca urmare a alocării Campionatului Mondial de Pescuit la Crap ndash 2012 către AGVPS

din Romacircnia Comitetul Director al FIPS ndash ed reunit la Roma icircn perioada 2-3 decembrie 2011 a examinat şi aprobat propunerea organizării evenimentului pe locaţia Corbu II ndash Constanţa administrat de SC RIG SERVICE SAAprobarea definitivă a fost totuşi condiţionată con-form uzanţelor şi procedurii acestui for decizional de inspectarea parcursului de către o comisie de omologare compusă din specialişti recunoscuţi şi acreditaţi de către FIPD-ed pentru această disciplină a pescuitului sportiv de competiţie Ca urmare a corespondenţei purtate s-a convenit ca inspectarea şi omologarea efectivă să se facă icircn perioada desfăşurării unei competiţii similare cu cea programată oficial Astfel a fost aleasă perioada icircn care s-a desfăşurat a XI-a ediţie a bdquoCupei RIGrdquo organizată de această dată icircn condiţii fără precedent

cu participarea a 75 de echipe formate din cacircte doi pescariAstfel icircn după-amiaza zilei de joi 17 mai delegaţia formată din domnii Antonio Gigli consilier al preşedintelui FIPS-ed Ugo Claudio Matteoli pentru pescuitul sportiv la crap şi Guido Mazza-rella căpitanul echipei Italiei de pescuit la crap dublă campioană mondială au fost preluaţi de echipa tehnică a AGVPS şi RIG SERVICE coordonată de dl Teodor Bentu vicepreşedinte al AGVPS cu probleme de pescuit Icircn perioada desfăşurării inspecţiei au fost evaluate toate criteriile de acredi-tare impuse de un eveniment de o ase-menea importanţă

Au fost apreciate icircn ordinea importanţei condiţiile de transport pacircnă icircn locaţia propusă spaţiile destinate festivităţilor de deschidere icircnchidere a competiţiei oficiale condiţii de cazare pensiune transport tur-retur pacircnă la pista de concurs sala de reuniuni a managerilor dotarea tehnică necesară preluării şi prelucrării rezultatelor afişajul electronic şi comuni-carea datelor amenajarea şi dotarea pistei de concurs densitatea populaţiei piscicole a bazinului şi frecvenţa capturilor Toate condiţiile preliminare au fost apreciate la super-lativ inclusiv costurile acestora propuse şi susţinute de administrator piesa de rezistenţă constituind-o amenajarea efectivă a pistei de concursPuşi icircn faţa unui parcurs amenajat pe trei sectoare de cacircte 25 de platforme consolidate şi pietruite cu dimensiunile de 15 x 10 m (derogare solicitată şi obţinută de la FIPS-ed) dotate cu mini-căsuţe din lemn cu două paturi şi cazarmament grupuri sani-tare ecologice drum de acces perimetral bazinului

pietruit facil pentru orice tip de autovehicul membrii comisiei au afirmat că standardele acestui bdquocarpo-dromrdquo sunt unice icircn Europa S-a punctat icircn plus la bdquoimpresia artisticărdquo prin cantitatea şi calitatea captu-rilor cu o frecvenţă incredibilă care i-a uimit pe evalu-atori Dovadă cele aproape 15 tone de peşte capturat pe durata celor 72 ore de concurs Este adevărat că icircn afara boicotului impus de APCR la această competiţie au participat cei mai buni pescari de crap din Romacirc-nia unii pentru icircncununarea palmaresurilor perso-nale sau pentru premiile substanţiale puse icircn joc alţii din curiozitate pentru testarea unei noi locaţii apărute pe harta Europei S-au capturat 14954 kg de peşte prima echipă clasată a prins 76829 kg iar media a fost de 199 40 kg echipăMenţionăm prezenţa icircn concurs a trei echipe reprezentacircnd Republica Moldova şi a patru echipe din Bulgaria Au fost prezenţi şi delegaţi din Franţa şi Rusia care au făcut propriile constatări şi au prelevat probe de apă icircn vederea preparării de nade şi momeli adecvate zonei omologate pentru găzduirea eveni-mentului Interviurile acordate de cei doi delegaţi ai FIPS-ed posturilor PV-TV Fishing amp Hunting Neptun TV şi VPR prezente la solicitarea administra-torului au relevat surpriza acestora faţă de realitatea constatată icircn condiţiile icircn care printr-o corespondenţă tendenţioasă fuseseră preveniţi asu-pra unor bdquodeficienţe majorerdquo imaginare de altfel a pachetului de servicii şi a pistei de concurs Acţiunea s-a dovedit a fi icircncă o reuşită a AGVPS susţinută din plin de SC RIG SERVICE SA ndash Constanţa şi de CJ Constanţa pentru promovarea pescuitului sportiv competiţional şi a preocupărilor icircn acest do-meniu pe plan naţional şi internaţional continuacircnd tradiţia de 55 de ani de recunoaştere mondială a Romacircniei icircn această disciplină

MI

|Competiții

CAMPIONATUL MONDIAL DE PESCUIT SPORTIV LA CRAP ndash ROMAcircNIA 2012OMOLOGAREA INTERNAŢIONALĂ OFICIALĂ A LOCAŢIEI CORBU II ndash CONSTANŢA

Ilustrația autorului

PSRăspundem cu această ocazie şi unor articole denigra-toare apărute icircn presa halieutică prin compararea cu rezultatele obţinute icircn aşa numitul bdquocampionat naţionalrdquo paralel organizat de APCR pe acumularea Săruleşti Pentru comparaţie cele 33 de echipe participante au capturat un total de 2050 kg de peşte prima echipă clasată 25661 kg media fiind de 6212 kgechipă icircn condiţiile icircn care 6 echipe nu au prins nici un peşte

27|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări

APRECIERILE OFICIALILOR FIPS-ed ASUPRA CALITĂŢILOR PISTEI DE CONCURS CORBU II ndash CONSTANŢA

Aflat icircn locaţia care va găzdui cel de-al XIV ndashlea Cam-pionat Mondial de Pescuit Sportiv la Crap ndash Romacirc-

nia 2012 redactorul VPR a consemnat următoarele declaraţii

Domnul Antonio Gigli ndash consilier al preşedintelui FIPS ndash ed Ugo Claudio Matteoli pentru activitatea competiţională de pescuit la crap Am venit aici la indicaţiile Domnului Matteoli preşedintele Fips-ed Am venit fiind puţin sceptic de modul icircn care pista de concurs o să fie pregătită pentru un eveniment de talia Campionatului Mondial Am rămas uimit de modul icircn care cei de aici au rezolvat toate problemele organizatorice este o pistă de concurs excepţională sunt foarte plăcut impresionat De asemeni sunt impresionat de calitatea capturilor pe care cei care sunt acum icircn concurs le-au realizat s-au prins foarte mulţi crapi iar pista este una extrem de potrivită pentru Campionatul Mondial E de neimaginat să poţi prinde icircn 24 de ore de la icircnceputul

concursului 190 de capturi reprezentacircnd 350 kg de peşte Este incredibil Sunt foarte mulţumit de ce am găsit icircn Romacircnia Chiar aş

vrea să rămacircn aici dacă ar fi posibil Sunt uimit de ce aţi reuşit să faceţi aici Dacă mi-ar fi povestit cineva nu aş fi crezut Sunt mulţumit de calitatea peştelui n-am mai văzut ase-menea densitate de exemplare viguroase cu o medie a greutăţii atacirct de ridicată Nu pot decacirct sa-i felicit pe cei care s-au ocupat de organizarea acestei piste de concurs şi sunt sigur că o să rezulte un eveniment de care o sa-şi amintească toata lumea Icircn concluzie sunt foarte mulţumit de cum au decurs lucrurile de relaţia pe care noi cei de la Fips-ed am avut-o cu organizatorii cei care au dovedit că au abilitatea de a gestiona un asemenea eveniment cum este un Campionat Mondial aşa că le mulţumesc din partea celor de la Fips-ed şi felicit AGVPS din Romacircnia pentru alegerea făcută Domnul Guido Mazzarella căpitan al echipei Italiei de pescuit la crap dublu campion mondial Aveţi o organizare excelentă şi noutăţi pe care nu le-am văzut la alte campionate mondiale la care am asistat sau chiar am participatConstrucţiile au fost extrem de laborioase şi s-au făcut eforturi uriaşe tehnice şi materiale Criteriile impuse de regulamentul internaţional au fost respectate cu rigurozitate şi aveţi o pistă de competiţii unică icircn Europa Aşteptăm cu interes candidatura ţării dvs pentru găzduirea şi organizarea unor astfel de competiţii şi icircn anii următori

a consemnat Mugurel Ionescu

Ilustrația autorului

Dl Guido Mazzarella verifică standurile de concurs icircmpreună cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Dl Antonio Gigli detaliază aspectele tehnice cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Populare cu crapi Crap icircn minciog

|28 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Ihtiologie

Pe radiile celorlalte icircnotătoare sunt rar pete şi foarte palideColoritul este mai icircntunecat la populaţiile reofile Variabilitatea este foarte pronunţată Populaţiile din porţiunile superioare ale racircurilor au corpul mai alungit profilul dorsal mai puţin convex capul şi ochii relativ mai mari pedunculul caudal mai lung şi mai icircngust pectora-lele şi mustăţile mai lungi Lobii caudalei sunt mai ascuţiţi şi coloritul mai intens Populaţiile limnofile din pacircraiele macircloase şi cursul inferior al racircurilor au caractere opuse Icircn acelaşi racircu există o trecere gradată icircntre populaţia reofilă din amonte şi cea limnofilă din aval icircn anumite racircuri există populaţii cu caracter intermediar Icircn unele bazine de exem-plu Crişul Mic şi Someş există doar forma limnofilă pacircnă spre izvoare Ecologie Trăieşte icircn diverse categorii de racircuri lent sau moderat curgătoare preferă pacircraiele mici mai mult sau mai puţin macircloase din regiunea submontană sau colinară pre-cum şi cursul superior al racircurilor mici ce izvorăsc la cacircmpie Icircn racircurile mari este mai frecvent icircn partea superioară a cursu-lui lor mijlociu icircnsă nu atacirct icircn cursul principal al racircului cacirct icircn braţele laterale cu apă mai lentă Icircn cursul inferior al racircu-rilor mari devine tot mai rar icircn Dunăre nu ajunge niciodată Spre deosebire de celelalte specii ale genului trăieşte şi icircn ape stătătoare bălţi şi iazuri dar numai icircn acelea care au sau au avut legătură cu vreun racircu Icircn racircurile icircn care trăieşte icircn număr mare formează cacircrduri mici Reproducerea durează din mai pacircnă spre sfacircrşitul lui iulie Icrele sunt depuse icircn curent pe fund tare Se reproduce icircnsă şi icircn ape stătătoareDimorfismul sexual este slab marcat Tuberculii nupţiali s-au observat la masculi icircn rare cazuri şi sunt mărunţi Icircnotătoarele sunt mai lungi la masculi Hrana constă icircn primul racircnd icircn larve de insecte reofile (tricoptere efemeroptere mai rar tipulide tabanide) din amfi-pode viermi şi moluşte Consumă uneori şi alge din biodermă sau resturi vegetale Exemplarele pătrunse icircn bălţi consumă intens cladocereImportanţa economică este locală deşi carnea este gustoasăRăspacircndire geograficăTrăieşte icircn bazinele Dunării şi Histrului Icircn Germania şi Ce-hia are loc o integrare icircntre rasele obtusirostris şi gobio iar icircn sudul bazinului Dunării ndash Serbia Bulgaria ndash icircntre obtu-sirostris şi bulgaricus Icircn Romacircnia lipseşte icircn Dunăre şi bălţile ei Icircn rest există practic icircn toate racircurile şi pacircraieleEste semnalat pacircnă icircn prezent icircn Tisa şi Iza la Sighet Vişeu de la Vişeul de Sus la vărsare Bistriţa transilvăneană de la Bistriţa pacircnă la vărsare Icircn Someşul Mic trăieşte forma limnofilă din amonte de Gilău pacircnă la Dej şi icircn toţi afluenţii săi de asemenea icircn bazinul Crişurilor Icircn Mureş se găseşte sub forma reofilă de la Gheorgheni pacircnă la Tg Mureş icircn afluenţii Mureşului superior pacircnă la Tg Mureş icircn Arieş la Turda confluenţă cu Arieşul icircn Bega de la Margina la Timişoara icircn Caraş de la Carasova icircn aval icircn Nera (forma reofilă) din amonte de Bazovici pacircnă la vărsareIcircl găsim de asemenea icircn bazinul Jiului icircn Olt de la Miercurea Ciuc la Drăgăşani icircn Vedea de la izvoare pacircnă la Smacircrdinoasa (Teleorman) şi icircn ceilalţi afluenţi ai Ve-dei de la izvoare pacircnă la vărsare icircn Argeş de la Curtea de Argeş pacircnă la Bucureşti icircn Neajlov la Bălăria şi Co-mana (Giurgiu) icircn Dacircmboviţa de la Tacircrgovişte pacircnă la Bucureşti icircn Colentina şi afluenţii ei de la izvoare pacircnă icircn aval de Bucureşti icircn Ialomiţa din amonte de Tacircrgovişte pacircnă la confluenţa cu Prahova icircn Siret de la intrarea icircn ţară (fauna reofilă) pacircnă icircn aval de confluenţa cu Putna (forma limnofilă) icircn racircul Bacircrlad şi afluenţii săi de la izvoare pacircnă la vărsare precum şi icircn unii afluenţi

Dumitru GIUGIUCĂ

PorcuşorulGobio gobio obtusirostris ndash Valenciennes ndash 1844

Icircncadrare sistematică

- Ordinul Cypriniformes Goodrich 1909- Subordinul Cyprinoidei Berg 1940- Familia Cyprinidae Jordan şi Evermann 1896- Genul Gobio Cuvier 1817

Denumiri populare porcon corcodan ghivă givă mur-goi petroc pietroşelDescriere Corpul este moderat alungit şi comprimat lateral icircnălţimea sa reprezintă la exemplarele adulte din ape mai rapide 17-21 din lungimea corpului fără caudală iar la exemplarele din ape mai lente 18-26 din aceastaGrosimea reprezintă 80-85 din icircnălţime Profilul dorsal variază icircn funcţie de icircnălţime la exemplarele cu corpul icircnalt acest profil este puternic convex iar la cele cu corpul alungit convexitatea este mult mai redusă profilul dorsal apropiin-du-se de orizontală Profilul ventral este orizontal Lungimea capului reprezintă 24-29 din cea a corpului mediile fiind de aproximativ 26-27 la populaţiile reofile (din amonte) şi 26-269 la cele limnofile (din aval) Botul este scurt şi obtuz iar lungimea lui reprezintă 85-12 din lungimea corpului Botul este mai scurt decacirct spaţiul post-orbital Gura este inferioară semilunară deschiderea ei ajunge sub nări iar inserţia mandibulei sub icircnceputul sau sub prima jumătate a ochiului Ochii sunt mici depărtaţi şi privesc lateral diametrul lor reprezintă la adulţi 42-73 din lungimea corpului la majoritatea populaţiilor limnofile şi 58-67 la majoritatea celor reofile Mustăţile sunt de lungime variabilă lungimea lor reprezintă la populaţiile reofile 65-105 din lungimea corpului şi 23-35 din cea a capului la aceste populaţii mustăţile ajung la nive-lul ochiului Pedunculul caudal este comprimat lateral icircnălţimea sa minimă fiind mai mare decacirct grosimea sa Lungimea pedun-culului caudal reprezintă la populaţiile reofile 20-25 iar la cele limnofile 19-24 din lungimea corpului icircnălţimea minimă reprezintă 7-11 din lungimea corpului şi 35-50 din cea a pedunculului caudal Spaţiul predorsal reprezintă 42-50 din lungimea corpului Marginea dorsalei este uşor concavă Caudala este moderat scobită cu cei doi lobi egali vacircrfurile lor fiind ascuţite la populaţiile reofile şi rotunjite la cele limnofile Vacircrful pec-toralelor la majoritatea exemplarelor nu ajunge inserţia ventralelor Inserţia ventralelor este situată puţin icircn urma inserţiei dorsalei cam sub prima radie divizată a acesteiaPieptul şi istmul sunt parţial sau chiar total acoperite cu solzi Colorit Partea dorsală este cenuşiu-verzuie icircnchisă iar capul este şi mai icircnchis Pe spate are 7-10 pete mici slab definite Pe flancuri are 7-10 pete icircntunecate de mărimi foarte variabile icircn general are 5 dungi longitudinale brun ndash negricioase Solzii liniei laterale sunt bordaţi cu negru avacircnd două pete negricioase una sub alta Faţa ventrală este alb-gălbuie Icircnotătoarele sunt incolore pe radiile dorsalei sunt 3 şiruri de pete negricioase pe cele ale caudalei sunt 4

29|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Echipamentul Pescarului

Pentru mine cel puţin a fost foarte greu la icircnceput să

decid ce echipament de pescuit la muscă ( FLY ) să achiziţionez ca să pot să icircnvăţ cacirct mai repede şi mai uşor tehnicile de lansare a şnurului şi bineicircnţeles să fie adecvat mărimii peştilor pe care icirci urmăresc şi dimensiunilor muştelor pe care o să le folosesc Deoarece cele mai multe partide de pescuit le desfăşor pe racircul Jiu care are lăţimi destul de mari am optat pentru o lansetă clasa 5 mulinetă clasa 5 şi şnururi clasa 4 şi clasa 5 Pentru că citisem icircn alte reviste dar şi pe internet că cea mai potrivită pen-tru un icircncepător este o lansetă cu acţiune ldquomai blacircndărdquo am ales o lansetă de acţiune MF adică me-dium-fast Ulterior am achiziţionat şi o lansetă clasa 6 mulinetă clasa 6-7 şi şnururi clasa 6 şi clasa 7 De data aceasta am ales lanseta de acţiune F adică fast La lanseta clasa 5 de acţiune MF icircncărcarea la lansările şnurului se realizează pe prima jumătate a lungimii lanse-tei iar la lanseta de clasa 6 de acţiune F icircncărcarea se realizează icircn zona de vacircrf Am pescuit cu am-bele lansete şi am folosit la lansări şi şnururi egale dar şi mai mici sau mai mari faţă de clasa lanse-tei Astfel am observat anumite particularităţi pentru fiecare lansetă icircn funcţie de clasa şnurului pe care icircl foloseam de mărimea muştelor şi de condiţiile meteo Pentru cazul icircn care am folosit lanseta clasa 5 de acţiune MF am execu-tat lansările mai lent ca să nu forţez lanseta şi să-i dau timp să se icircncarce

cacirct mai bine cu greutatea şnurului Cel mai impor-tant este că pentru un icircncepător lanseta cu acţiune MF nu ldquotaxeazărdquo atacirct de aspru greşelile la lansare Am folosit fără probleme şnurul clasa 5 cacirct şi pe cel de clasa 4 dar la cel de clasa 6 am observat că lanseta se icircncărcă prea mult la lan-sare şi există posibilitatea chiar să se rupă de aceea nu am mai folosit şnururi mai mari icircn clasă decacirct lanseta Şnurul de clasa 4 l-am folosit icircn special cacircnd am pescuit pe racircurile mai mici deoarece mi s-a părut că se ldquoaşeazărdquo pe apă mai discret iar pe cel de clasa 5 cacircnd am pescuit pe Jiu Pentru cazurile icircn care vacircntul avea intensificări mult mai bine s-a com-portat la lansări şnurul de clasa 5 Contrar anumitor păreri citite am observat că lansările la distanţă le execut mai bine cu şnurul de aceeaşi clasă cu lan-seta faţă de cel de clasă mai mică De asemenea nu am reuşit să execut

lansări corecte cacircnd am folosit muşte prea mari icircn special streamere sau nimfe supra lestate Pentru lanseta de cla-sa 6 cu acţiunea F am pu-tut executa lansările mai rapide deoarece aceasta se icircncarcă icircntr-un timp mai scurt sub greutatea şnurului Icircn schimb aceas-ta mă ldquotaxardquo mai aspru la greşelile de lansare Un avantaj la această lansetă a fost acela că am folosit şi şnurul de clasă mai mare fără să am probleme deose-bite la icircncărcare Lansările la distanţă au fost vizibil mai lungi faţă de cazul icircn care am folosit lanseta cu acţiune MF şi de aseme-nea lanseta cu acţiune F s-a comportat mai bine pe vacircnt Tot cu această lansetă am folosit fără probleme şi streamerele mari şi nimfele mai grele De obicei cacircnd pes-cuiesc pe racircuri mai mici folosesc lanseta clasa 5 cu şnurul de clasa 4 iar pen-tru Jiu şi bălți lanseta clasa 6 cu şnururile de clasa 6 şi cel de clasa 7 dar şi lan-

seta de clasa 5 cu şnurul de aceeaşi clasă Cacircnd urmăresc avatul sau alţi răpitori de talie mai mare folosesc numai lanseta de clasa 6 Totuşi lansetele cu acţiunea mai blacircndă adică cele care se icircncarcă icircn prima jumătate sau pe aproape toată lungimea preiau mai bine şocurile unui peşte mai mare şi protejează mai bine for-facul şi leader-ul Poate şi pentru faptul că de ani buni de zile am pescuit avatul icircn special la spinning şi am practi-cat un pescuit de viteză acum cacircnd ldquoam mai icircnvăţatrdquo cacirct de cacirct tehni-ca de lansare a şnurului icircmi place mai mult să pes-cuiesc ldquola flyrdquo cu lanseta mai rapidă adică cea cu acţiunea F ndash fast Icircn icircncheiere concluzia personală este că nu există o regulă strictă icircn a ne alege acţiunea lansetei fly cu care dorim să pescuim deoarece contează carac-terul firea dar şi ldquomacircnardquo (icircndemacircnarea) fiecăruia icircn parte Icircn schimb clasele lansetelor faţă de peştii pe care icirci urmărim şi celelalte reguli de echilibrare corectă a echipamentului trebuiesc respectate

Doru DINEA

CAcircTEVA OBSERVAŢII PERSONALE despre echipamentul de pescuitcu muştele artificiale

Ilustrația autorului

|30 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Agenda Pescarului

POPULAtildeRI CU PEAEligTI NOBILI IcircN BIHOR

CUM PAtildeSTRAtildeM PEAEligTII IcircN STARE PROASPAtildeTAtilde

La icircnceputul anului 2012 s-au făcut repopulări cu peşti nobili din speciile crap şi amur icircn lacurile licenţiate pentru acvacultură din patrimoniul AJVPS Bihor Ast-

fel deşi erau destul de bine populate lacurile Leş Fegernic Diosig Cristur şi-au primit noii oaspeţi peşti reproducători şi viitori reproducători astfel avem garanţia perpetuării spe-ciilor mult apreciate de pescarii de staţionar Cele peste 4 tone de peşti au fost lansaţi icircn cele mai bune condiţii tehnice alături de ştiucile mari din Leș ndash anul 2011 a fost marcat de o ştiucă de 12 kg - specie deversată tot de noi acum cacircţiva ani alături de plăticile ce au ajuns şi la 700 g bucata urmare a reproducerii naturale acţiune icircncepută acum 8 ani doar cu cacircteva exemplare de plătici reproducători au dovedit strate-

Tematica nu este o problemă pentru pescarii de pes-cuit staţionar deoarece juvelnicele de 2-3 metri lun-gime bine scufundate icircn apă vor ţine peştii vii pe

toată durata partidei Lansetiştii şi muscarii au icircnsă ne-voie de tehnici şi dotări e drept accesibile Aici aş insista puţin asupra necesităţii procurării unui coşuleţ de nuiele icircn care lansetistul ori muscarul icircşi pot ţine peştii icircn stare proaspătă pe toată perioada deplasării pe malul racircului In-sist pe această strămoşească metodă şi dotare icircntrucacirct uti-lizacircnd coşuleţul ce l-am moştenit şi care are cca 120 de ani mi-a asigurat icircntotdeauna păstrarea proaspătă a peştilor prinşi la muscă păstrăvi ori lipani mai puţin cleni pe care-i eliberez imediat Fizica icircşi are legile ei iar secretul bunei funcţionări a coşuleţului se bazează tocmai pe una dintre acestea -fenomenul de evaporare ndash deci implicit şi răcire Fără intenţia de a da lecţii iată cum procedez După ce am prins cacircţiva păstrăvi icirci eviscerez le scot branhiile şterg bine interiorul de sacircngele icircnchegat ce-i element toxic şi primul ce produce alterarea pun un praf de sare dintr-o solniţă cu orificii ce-o port icircn coşuleţ icircnvelesc peştii icircntr-un prosop de cacircnepă umectat şi icirci pun icircn coşuleţ La uscarea aproape completă a prosopului icircl reumectez astfel se reia fenomenul de evaporare-răcire ce durează cam 2 ore Pes-cuind la munte prefer partidele de după-amiază - seară iar cacircnd pescuiesc de dimineaţă şi am 1-2 păstrăvi legali la

gia cu efect icircn timp icircndelungat dar care asigură continuita-tea speciei icircn noul mediu De altfel şi şalăii din lacul Feger-nic vor fi tentaţia fiecărui undiţar Referindu-mă la această specie dispărută din Crişul Repede icircn perioada poluărilor industriale acum este bine reprezentată icircn racircu datorită unei acţiuni pe care am realizat-o icircn 1992 cacircnd icircn urma dezafectării pescăriei Martihaz am cules din iazurile ce ur-mau a fi desecate o cantitate de peste 2000 bucăţi strapazani - şalăi de 15-30 cm - pe care cu cacircţiva pescari sufletişti i-am transportat icircn mare viteză fără pierderi icircn racircul Crişul Repede zona de vest După cacircteva zile cu factorii locali am obţinut ridicarea stavilei de la punctul de priză vest astfel undele racircului au dus devale o populaţie de şalăi ce azi oferă exemplare de peste 5-6 kg Trebuie să menţionez public şi poate domnul ministru al agriculturii ne va icircnţelege nemulţumirea absurditatea faptului că şi icircn prezent salariaţi ai ANPA eliberează permisele de pescuit fără ca solicitanţii să fie membri ai vreunei asociaţii de pescari Această categorie de pescari fără a contribui cu nimic la menţinerea patrimo-niului piscicol devin paraziţi consumatori şi distrugători ai fondului piscicol natural al apelor publice

orele pracircnzului sub umbrarul arinilor ori brazilor icirci pun la copt icircntr-o spuză de jar Fie-mi permis să fac o paranteză şi să descriu reţeta rapidă Fac un foc mic din crengi us-cate pun 2-3 bucăţi mai grosuţe pentru o inima de jar Icircntre timp cacirct arde focul sărez puţin peştii evisceraţi introduc icircn interior cacircţiva muguri de brad cacircteva flori de cimbrişor o linguriţă de unt ori margarină icircnvelesc peştii icircntr-o folie de aluminiu şi icirci pun icircn spuza de jar şi cenuşa fierbinte După vreun sfert de ceas cacircnd aud uşoare pocnituri şi sfacircracircieli scot peştii icircmbrăcaţi icircn folie las să se răcească niţel şi cacircnd desfac folia izul de muguri de brad şi cimbrişor nu poate fi descris icircn cuvinte Niciodată acasă nu am reuşit asemenea bunătăţi pe care le-am icircnvăţat icircn bătracircna Marmaţie Din experienţa cacirctorva decenii de muscărit afirm cu toată responsabilitatea că utilizacircnd coşuleţul chiar şi la partide de spinning la bibani niciodată nu am avut peşti cu icircnceput de alterare Am văzut anul trecut un pes-car ce-şi ţinea cacircţiva cleni şi scobari icircnşiraţi pe o creangă de salcie ce aveau un aspect penibil de peşti spacircnzuraţi imagine ce nu poate fi comentată Cred că nu este nevoie să mai menţionez de dotările moderne de azi lădiţe frigorifice cu patroane ICE ori micile dar excepţionalele frigidere ce funcţionează la 12 volţi şi ţin o temperatură constantă de 1-2 grade celsius timp de cacircteva zile

TP

|Titus Pintea

FotoM Ionescu

31|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pe apele mapamondului

D acă ar fi să aleg un peşte care poate da satisfacţii constante de-a lungul sezonului de pescuit

pe continentul nord-american acesta ar fi cu siguranţă bass-ul sau aşa cum mai este numit bibanul americanCacircnd spunem biban gacircndul ne duce la pescuitul cu năluci pentru unii sau cu momeli natu-rale pentru alţii la peştii activi mai tot timpul sezonului cald chiar şi atunci cacircnd tempera-tura apei amorţeşte majoritatea celorlalte specii Pe continen-tul nord-american pe lacircngă ldquotradiţionalulrdquo biban pe care icircl găsim şi icircn apele europene pescarii pot prinde şi un bdquofrate mai marerdquo al acestuia bibanul ameri-can sau bass-ul Iar cacircnd spun ldquomarerdquo mă gacircndesc atacirct la talia semnificativ mai mare a exem-plarelor cacirct şi la spectaculozitatea pescuitului acestei specii Aici mă refer la faptul că este un peşte activ atacirct la temperaturi estivale normale ale apei cacirct şi la cele ce nu se icircnscriu icircn limitele bdquonormaluluirdquo fie ele scăzute sau ridicate Icircn plus varietatea largă de năluci şi momeli naturale la care bdquorăspunderdquo fără a face mof-turi icircl situează aş putea spune pe unul dintre primele locuri icircn clasamentul peştilor favoriţi ai pescarilor canadieni şi ameri-cani Un alt atu este acela al spectaculozităţii pescuitului icircn sine pornind de la varietatea de condiţii acvatice icircn care il găsim şi pacircnă la drilul presărat adesea cu salturi spectaculoase

şi scuturături energice din cap care vor rămacircne cu siguranţă icircntipărite icircn me-moria norocosului pescar Dar să le luăm pe racircndIcircl găsim icircn lacuri şi racircuri cu apă de adacircn-cimi diferite fără a fi foarte pretenţios la condiţiile de oxi-genare apele natu-rale fiind oricum su-ficient de curate pe continentul vecin Preferă adăpostul structurilor scu-fundate coame sau şanţuri bo-lovani trunchiuri rădăcini sau um-bra şi protecţia vegetaţiei ac-vatice atacacircnd din-spre adacircnc spre suprafaţă printre frunzele de nufăr sau brădişul des Patrulează adesea icircntre aceste structuri apăracircndu-şi teritoriul de potenţialii bdquoinvadatorirdquo putacircnd fi astfel prins şi la pescuitul la trenă Se hrăneşte cu aproape tot ce mişcă icircn apă fără să scape nici o oportunitate am prins bass chiar şi la boabă de porumb cacircnd dădeam după crap Atacă o varietate de năluci artificiale de la rotative şi oscilante şi pacircnă la voblere şi twistere Se pare icircnsă că are o atracţie deosebită la spinnerbait o combinaţie icircntre rotativă şi softbait o nălucă agreată şi de majoritatea pasionaţilor şi care aparent

folosite de multe ori pescarii preferă să ridice peştele di-rect din apă lăsacircnd la o parte minciogul Răspacircndirea largă a bibanului american alături de caracteristicile pescuitului său au făcut din acesta una din capturile preferate căutate şi apreciate de pescarii nord-

americani Adesea pentru a spori farmecul partidei pescarii aleg canoea pentru deplasare fapt ce le permite să pătrundă mai adacircnc icircn universul acestui peşte icircnlesnindu-le accesul icircn locuri unde bărcile cu motor nu pot pătrunde Faima speciei a depăşit deja de ceva timp ho-tarele continentului de origine bass-ul fiind icircntacirclnit tot mai des şi icircn apele europene unde a fost introdus şi unde continuă să cacircştige tot mai mulţi adepţi

MAC

poate salva reputaţia de pescar icircntr-o varietate de situaţii Lan-setele folosite sunt icircn general cu acţiune de mijloc de putere medie ce permit lansarea şi controlul nălucilor cu greutăţi icircntre 3-5 şi 7-10 grame Se fo-losesc fire monofilament 025-030 sau textile mai rezistente

la abraziune recomandate mai ales dacă pescuim icircn zone cu vegetaţie acvatică abundentă Se poate pescui atacirct de pe mal cacirct şi din barcă caz icircn care so-narul poate fi de mare ajutor mai ales dacă avem de-a face cu o apă necunoscută Drilul este destul de scurt bass-ul opunacircnd doar iniţial rezistenţă timp icircn care aşa cum spuneam sare spectaculos din apă scuturacircndu-şi energic capul Icircnţeparea este icircn majoritatea cazurilor sigură rateurile sunt rare dată fiind gura largă cu cartilagii tari mai ales icircn cazul basului cu gura mare Profitacircnd de acest lucru precum şi de rezistenţa firelor

BASS-UL AMERICAN

Ilustrația autorului

|32 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pagina muscarului

Similitudini şi diferenţe icircntre muşte de catalog şi cele tradiţionale

|Titus pintea

Am avut curiozitatea dar şi plăcerea să fac comparaţii icircntre muştele noastre tradiţionale cu care generaţii

de muscari romacircni au pescuit decenii la racircnd şi muştele din cataloagele străine DAM ORVIS BAYLEI etc Constat că diferenţele sunt notabile icircn colorit şi conformaţie uşor de constatat de pescarii ce-şi confecţionează muştele şi au experienţa anilor Icircn acest sens aş exemplifica prin cacircteva modele mai cunoscute şi folosite de muscarii noştri Icircn cataloage apare un tandem bine cu-noscut modelul March Brown bdquomalerdquo şi March Brown bdquofemalerdquo Primul se aseamănă cu musca noastră de arin icircnsă susţin că aceasta din urma este mai eficientă icircn perioada icircnceputului de sezon Am şi o posibilă explicaţie Icircn mai musca de arin este icircncă icircntr-un stadiu de dezvoltare incipientă şi de regulă zborul său icircncă slab se termină icircn apă deci pistruiatul primeşte fiind şi el moleşit din iarnă o muscă icircncă mică Dacă i-am oferi un March Brown din import de cele mai multe ori doar se mişcă din cotlonul său dar nu atacă păroasa arătare Dacă icircncercăm cu modelul bdquofemalerdquo aceasta se aseamănă cu musca de cara-bete la noi se mai numeşte şi bdquocaprardquo Insecta icircn mai este de-parte de a zbura doar icircn final de lună Deci bazacircndu-ne pe modelele noastre avem şanse mai bune Scuturacircnd icircn final de mai cacircteva crengi de arin am găsit icircncă muşte cleioase ce se prindeau de partea infer-ioara a frunzelor aspect ce-mi

confirmă cele afirmate anterior Dar făcacircnd şi probe de muşte eficiente pe aceeaşi apă peştii mi-au atacat mai des modelul indigen şi foarte slab pe cel de catalog un model original primit din partea campionului de muscă al Bavariei Modelul bdquofe-malerdquo a fost bun doar icircn iunie mai mult la cleni Icircnsă acest din urmă model legat pe cacircrlige mici nr 14-16 a fost bun la lipani cu menţiunea că era atacat icircn după-amiezile icircn care musca de carabete se ridi-

ca deasupra racircului Icircntr-o zi am primit un model francez o viespe sofisticată icircn construcţie ce avea picioruşe icircnnodate din barbule de pană de curcan greu de realizat fiind după aprecierea mea o muscă de lac denumită icircn catalog Danga Imago Aceasta la peştii noştri nu a reuşit sa stacircrnească interesul Dar reducacircndu-i bogata icircmbrăcăminte de perucă şi picioare am rămas oare-cum la o viespe roşie indigenă pe care cacircţiva cleni harnici au apucat-o ferm Icircn două săptămacircni cacirct am fost gazda campionului bavarez am văzut cum din cele cacircteva sute de muşte cu care a sosit nu mai ştia din care să lege la capăt ori pe săltătoare şi pierdea minute icircn şir cu alegerea acestora Astfel pe pacircracircul Finiş icircmi prezenta un model cu un nume pompos Grenwels Glory e drept muscă verde cum i-am sugerat dar icircncă nestudiată de irideii noştri Aşa se face că-n trei zile de muscărit din bdquostupulrdquo de artificiale

aduse nu a aflat modelul local Aşadar i-am dat cu teamă o muscă verde cu păr ciocolatiu cercuire fină gălbuie la care icircn final păstrăvii dar mai des li-panii Finişului din acei ani i-au oferit o partidă plăcută Pe lacul Lugaş ce are cleni frumoşi muştele irlandeze de lac nu au dat rezultate Am creat modelul pe un ac mult mai mic decacirct cel original fără picioruşe dar cu un abdomen pronunţat pe curbura cacircrligului pe un ac nr 12 cu tijă lungă Fiind zi de primăvară-vară mi-am luat varga de muscă şi-am ieşit icircn prima partida a anului pe Crişul repede icircntr-o zonă icircn care anul trecut am luat şi cleni dar şi curcubei Ca o observaţie meteorologică icircn 2 zile de la 8 grade la pracircnz aerul atmosferic arăta la umbră plus 21 grade derutacircnd oameni şi peşti Dar iată ce mi-am notat icircn carneţelul meu de pescar file ce de ani icircmi oferă plăcute aduceri aminte Ziua I-a soare şuvoiul sub barajul Lugaş o singură muscă de capăt March Brown bdquomalerdquo Lansez icircn şuvoaie line şi văd mişcare de peşte fără atac Rezultatul zilei un clean de 26 cm Ziua II-a ndash soare căldură plus 21 grade Pescuiesc pe şuvoiul de ieri cu o muscă de capăt model de bdquoarinrdquo corp arămiu codiţă din barbule de fazan perucă de potacircr-niche icircnchisă Rezultatul zilei 3 cleni peste 25 cm cinci juniori doi bibani ce i-am văzut icircntre doi bolovani sorindu-se Peşti sperioşi şi timizi icircn atac Am văzut un curcubeu ce a venit pacircnă sub muscă fără sa o apuce dar apa era aşa de curată icircncacirct e posibil să mă fi văzut Nu am putut pescui mai mult de-un ceas picioarele amorţindu-mi icircn apa icircncă rece Nu trag concluzii le las la latitudinea muscarului dar ştiu sigur că-n luna mai cleanul din zona

montană va ataca nebun bdquopotacircrnicheardquo deschisă oferind spectacolul atacu-lui din cacircrdul ce se soreşte sub arinii bătracircni Păstrăvii icircncă molateci vor sălta bine la minuscule bdquobaxmanurirdquo dar şi la delicatele bdquomosqui-tordquo Mai ştiu că noaptea din preziua dezlegării la munte a fost foarte lungă dar maşina parcă icircnţelegacircndu-ne dorinţa s-a grăbit spre apele de sus

FotoT Pintea

33|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|1 iunie

Mini sfaturi pentru mini pescari

IULIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30 31

DLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVSDLM

208305356451045136228321414509601643011101149235316408449533031118157349443536624008042139236

651746837944632721815905957

110112031305649738826913

1001104911331215618705749837931

10241107629724819918

1433152616241714131514091458154916421736182519141236131914061454153916261711175612541345143615271618170518011211130814041502

211622092311

-1857194920452134222422542343

-1913200120462134221922592351

-184119262109215622492337

-1854192620342131

536

542

549

556

2104

2100

2054

2047PP

LP

UP

LN

Icircncepem cu icircnceputul adică prezentarea elementelor de bază ale pescuitului cu undiţa Icircntre cele cinci componente ale undiţei vargă plută fir plumb şi cacircrlig trebuie să fie

armonie compatibilitate şi echilibru altfel undiţa nu va fi utilă la pescuit Chiar şi lanseta trebuie să icircndeplinească această regulă generală Imaginaţi-vă o vargă firavă cu un fir gros şi un carmac pentru prins somni sau o lansetă cu un tambur mic icircn care abia icircncap cacircteva spirale de nailon de un milimetru grosime iar lacircngă plumb două cacircrlige mici pentru bdquolibelulărdquo Cu ochiul minţii veţi vedea dezechilibrul şi lipsa de armonie Cumpăraţi din magazin mai multe categorii de vergi cacircrlige plute plumbi şi fire şi uniţi-le icircntr-un ansamblu armonios icircn concordanţă cu peştii care trăiesc icircn apa unde vreţi să pescuiţi Interesaţi-vă la pescarii localnici sau la prieteni care au mai pescuit icircn acea apă Peştii de mărime şi greutate bdquorecordrdquo nu se pun icircn bdquoecuaţierdquo hellipVarga o cumpăraţi icircn raport cu puterea voastră de macircnuire plutele le echilibraţi icircntr-o găleată plină cu apă adăugacircnd sau reducacircnd numărul de plumbişori pacircnă cacircnd 80 din plută intră sub apă iar 20 rămacircne icircn afară ţinacircnd seama şi de greutatea momelilor pe care le veţi folosiPescarii mici nu trebuie să plece singuri la pescuit şi mai cu seamă icircn sălbăticie ci icircnsoţiţi de părinţi rude vecini prieteni pescari de la care vor icircnvăţa tainele naturii şi pescuitului şi vor primi ajutor icircn caz de nevoie Tot de la aceştia vor icircnvăţa cum să macircnuiască o vargă de pescuit cum se oboseşte şi se scoate peştele din apă cum se agaţă icircn cacircrlig momeala şi cum se nădeşte locul de pescuit Copilaşii pescari trebuie să icircnceapă lecţiile de pescuit cu o singură undiţă şi să nu stea pe locul de pescuit aproape de icircnsoţitori Pentru a nu greşi niciodată icircn preziua plecării la pescuit scrieţi un program al zilei de pes-cuit din care să nu uitaţi notarea unor utilităţi şi din care să nu lipsească apa macircncarea facircşul pentru vacircnt şi ploaie momeli nada undiţa rucsacul şepcuţa ochelarii de soare polarizanţi juvelnicul şi bdquonoroculrdquo pentru ziua de pescuit Am glumit dar ştiu pe cineva care a ajuns pe malul unei bălţi după ce a uitat acasă cutia cu momeli sau altul care din grabă a lăsat lacircngă uşă husa cu uneltele de pescuit ratacircnd ziua de pescuit Se mai poate icircntacircmpla dar se poate evita Pentru a nu adormi pe malul apei copilaşii pescari trebuie să se culce seara devreme pentru că o partidă de pescuit icircncepe icircn zori cacircnd răsare soarele Dacă vă interesează şi alte taine ale pescuitului citiţi materialele publicate icircn revista VPR icircn fiecare număr lunar unde sunt prezentate pe lacircngă aventurile icircntacircmplările amin-tirile din viaţa pescarilor şi sfaturi privind metodele de pescuit reţete de nade şi momeli şi nu numai Cartea micului pescar a rămas deschisă la pagina nr 1 Pacircnă terminaţi studiile aveţi de acumulat un volum uriaş de cunoştinţe Dar nu vă speriaţi Pescuitul este o distracţie şi o competiţie ca orice sport Firicel icircntins

Valentin MALICIUC

IUNIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30

VSDLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVS

218259344433521035136234329418521619015103151239336431535629005049139233329411512618011105

756837924

10151112721819918

1012110512021303559644736824918

101611091213631728821912

1001104911361229527619

142915231609165817491302140915101611170817571839124313291419152016231726182919031211130914031453153916251721181912361327

2028210422122309

-195120242105215322362324

-1821191620012055214822462339

-1856195220452119215622432341

-18261909

533

531

531

528

2056

2100

2103

2104

LP

UP

LN

PP

Atenție la ora de vară

FotoM Ionescu

Prinse icircn capcanăORIZONTAL 1) Capcana trandafirului (sg) ndash Cei mai buni vacircnatori 2) Simtul ascutit al caprio-arelor ndash Bronzat natural 3) Curse ndash Incluse icircn club ndash Tariful dupa eliminarea celor cacircteva sute de metri patrati 4) A da cu marinimie ndash Pune capcana si fuge 5) Arma marilor profitori ndash Trimisa dupa inamic 6) Margine de tricolor ndash Cacircnd cifrele se aduna (pl) 7) Capcana ne-vazuta ndash Coada de taur 8) Sectiune dintr-un ficat ndash Un necunoscut ndash Formula de adresare ca pentru un vacircnator mai icircn vacircrsta 9) Gazul care se livreaza la tub ndash Deosebit de mic 10) Vacircnatori cu picioarele pe pamacircnt

VERTICAL 1) Are gust de ocna ndash A pune capcane 2) Capcane pentru lei (fig) 3) Miros fin ndash Salutul eroilor ndash Nod putin desfacut 4) Blana de lemur ndash Case carora li s-au dat spargeri 5) Locul unde te duc numai nevoile (reg) ndash Pense 6) Carne de cerb ndash Muscat de flacari ndash Seva 7) Se ia pe picioare ndash Fara grai ndash Fac parte din grup 8) Se aprinde foarte usor mai ales daca sar scacircntei 9) Pastrate icircn eter ndash Firisoare ndash Nasul cu belciug artizanal 10) A prinde temporar ndash Icircnghesuiti

Ion Mihaiu

Dezlegare VPR mai CAPACITATE-OTELITA-OF-NE-BR-RANI-SUDICA-T-G-T-RT-FURII-AP-APATI-CE-NAT-AB-UO-TURATIE-NO-ZONAL-VAR-RECITATORI

1

1

4

4

2

2

5

5

3

3

6

6

7

7

8

8

9

9

10

10

|34 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

AJVPS Hunedoara vinde căţei din rasa copoi ardelenesc de la Canisa Căpăţacircna Prenotări şi informaţii suplimentare la tel 0254215422

VAcircND armă de vacircnătoare cal1270 ţevi juxtapuse Bohler antinit Tel 0723300609

Mica publicitate

Pune la dispoziţia vacircnătorilor interesaţi următoarele categorii de căţei

bull o femelă din rasa jagdterrier icircn vacircrstă de 5 luni bull o femelă din rasa copoi slovac icircn vacircrstă de 2 luni bull un mascul din rasa brac german cu păr sacircr-mos icircn vacircrstă de 3 lunibull două femele metişi de copoi x jagdterrier icircn vacircrstă de 2 luni

Juvenilii sunt dehelmintizaţi şi vaccinaţi de două ori iar căţeii dehelmintizaţi şi vaccinaţi doar icircmpotriva parvovirozei Preţul de valorificare este de 500 leiexemplar cu TVA inclus Căţeii provin din părinţi selecţionaţi folosiţi cu rezultate excelente la vacircnătoare Dintre reproducători sunt scoşi la vacircnzare la acelaşi preţ următorii cacircini

bull un mascul de copoi ardelenesc icircn vacircrstă de 2 anibull o femelă de brac sacircrmos folosită la vacircnătoare icircn vacircrstă de 7 anibull o femelă de limier hanoveran folosită icircn teren icircn vacircrstă de 7 ani

Doritorii se pot adresa pentru achiziţii sau eventuale prenotări precum şi pentru alte informaţii d-lui Du-mitru Teodor la tel 0212708060 sau 0767817908

CANISA CERNICA

SC SURAKI SRL producător autorizat conform legislației europene icircn prelucrarea cărnii de vacircnat este interesată icircn achiziționarea vacircnatului mare icircn carcasă destinat producției de mezeluri comercializate sub marca ldquoTOLBA VAcircNĂTORULUIrdquo Oferim posibilitatea icircncheierii de contracte pe termen lung

Detalii la numerele de telefon 0752 525 142 sau 021 411 62 30

E-mail florinblidarescusurakiro sau surakisurakiro

wwwsurakiro

Page 27: VÂNĂTOAREA ÎN REUNIUNEA DE LUCRU VÂNĂTOAREA

27|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Icircnsemnări

APRECIERILE OFICIALILOR FIPS-ed ASUPRA CALITĂŢILOR PISTEI DE CONCURS CORBU II ndash CONSTANŢA

Aflat icircn locaţia care va găzdui cel de-al XIV ndashlea Cam-pionat Mondial de Pescuit Sportiv la Crap ndash Romacirc-

nia 2012 redactorul VPR a consemnat următoarele declaraţii

Domnul Antonio Gigli ndash consilier al preşedintelui FIPS ndash ed Ugo Claudio Matteoli pentru activitatea competiţională de pescuit la crap Am venit aici la indicaţiile Domnului Matteoli preşedintele Fips-ed Am venit fiind puţin sceptic de modul icircn care pista de concurs o să fie pregătită pentru un eveniment de talia Campionatului Mondial Am rămas uimit de modul icircn care cei de aici au rezolvat toate problemele organizatorice este o pistă de concurs excepţională sunt foarte plăcut impresionat De asemeni sunt impresionat de calitatea capturilor pe care cei care sunt acum icircn concurs le-au realizat s-au prins foarte mulţi crapi iar pista este una extrem de potrivită pentru Campionatul Mondial E de neimaginat să poţi prinde icircn 24 de ore de la icircnceputul

concursului 190 de capturi reprezentacircnd 350 kg de peşte Este incredibil Sunt foarte mulţumit de ce am găsit icircn Romacircnia Chiar aş

vrea să rămacircn aici dacă ar fi posibil Sunt uimit de ce aţi reuşit să faceţi aici Dacă mi-ar fi povestit cineva nu aş fi crezut Sunt mulţumit de calitatea peştelui n-am mai văzut ase-menea densitate de exemplare viguroase cu o medie a greutăţii atacirct de ridicată Nu pot decacirct sa-i felicit pe cei care s-au ocupat de organizarea acestei piste de concurs şi sunt sigur că o să rezulte un eveniment de care o sa-şi amintească toata lumea Icircn concluzie sunt foarte mulţumit de cum au decurs lucrurile de relaţia pe care noi cei de la Fips-ed am avut-o cu organizatorii cei care au dovedit că au abilitatea de a gestiona un asemenea eveniment cum este un Campionat Mondial aşa că le mulţumesc din partea celor de la Fips-ed şi felicit AGVPS din Romacircnia pentru alegerea făcută Domnul Guido Mazzarella căpitan al echipei Italiei de pescuit la crap dublu campion mondial Aveţi o organizare excelentă şi noutăţi pe care nu le-am văzut la alte campionate mondiale la care am asistat sau chiar am participatConstrucţiile au fost extrem de laborioase şi s-au făcut eforturi uriaşe tehnice şi materiale Criteriile impuse de regulamentul internaţional au fost respectate cu rigurozitate şi aveţi o pistă de competiţii unică icircn Europa Aşteptăm cu interes candidatura ţării dvs pentru găzduirea şi organizarea unor astfel de competiţii şi icircn anii următori

a consemnat Mugurel Ionescu

Ilustrația autorului

Dl Guido Mazzarella verifică standurile de concurs icircmpreună cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Dl Antonio Gigli detaliază aspectele tehnice cu dl vicepreședinte Teodor Bentu

Populare cu crapi Crap icircn minciog

|28 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Ihtiologie

Pe radiile celorlalte icircnotătoare sunt rar pete şi foarte palideColoritul este mai icircntunecat la populaţiile reofile Variabilitatea este foarte pronunţată Populaţiile din porţiunile superioare ale racircurilor au corpul mai alungit profilul dorsal mai puţin convex capul şi ochii relativ mai mari pedunculul caudal mai lung şi mai icircngust pectora-lele şi mustăţile mai lungi Lobii caudalei sunt mai ascuţiţi şi coloritul mai intens Populaţiile limnofile din pacircraiele macircloase şi cursul inferior al racircurilor au caractere opuse Icircn acelaşi racircu există o trecere gradată icircntre populaţia reofilă din amonte şi cea limnofilă din aval icircn anumite racircuri există populaţii cu caracter intermediar Icircn unele bazine de exem-plu Crişul Mic şi Someş există doar forma limnofilă pacircnă spre izvoare Ecologie Trăieşte icircn diverse categorii de racircuri lent sau moderat curgătoare preferă pacircraiele mici mai mult sau mai puţin macircloase din regiunea submontană sau colinară pre-cum şi cursul superior al racircurilor mici ce izvorăsc la cacircmpie Icircn racircurile mari este mai frecvent icircn partea superioară a cursu-lui lor mijlociu icircnsă nu atacirct icircn cursul principal al racircului cacirct icircn braţele laterale cu apă mai lentă Icircn cursul inferior al racircu-rilor mari devine tot mai rar icircn Dunăre nu ajunge niciodată Spre deosebire de celelalte specii ale genului trăieşte şi icircn ape stătătoare bălţi şi iazuri dar numai icircn acelea care au sau au avut legătură cu vreun racircu Icircn racircurile icircn care trăieşte icircn număr mare formează cacircrduri mici Reproducerea durează din mai pacircnă spre sfacircrşitul lui iulie Icrele sunt depuse icircn curent pe fund tare Se reproduce icircnsă şi icircn ape stătătoareDimorfismul sexual este slab marcat Tuberculii nupţiali s-au observat la masculi icircn rare cazuri şi sunt mărunţi Icircnotătoarele sunt mai lungi la masculi Hrana constă icircn primul racircnd icircn larve de insecte reofile (tricoptere efemeroptere mai rar tipulide tabanide) din amfi-pode viermi şi moluşte Consumă uneori şi alge din biodermă sau resturi vegetale Exemplarele pătrunse icircn bălţi consumă intens cladocereImportanţa economică este locală deşi carnea este gustoasăRăspacircndire geograficăTrăieşte icircn bazinele Dunării şi Histrului Icircn Germania şi Ce-hia are loc o integrare icircntre rasele obtusirostris şi gobio iar icircn sudul bazinului Dunării ndash Serbia Bulgaria ndash icircntre obtu-sirostris şi bulgaricus Icircn Romacircnia lipseşte icircn Dunăre şi bălţile ei Icircn rest există practic icircn toate racircurile şi pacircraieleEste semnalat pacircnă icircn prezent icircn Tisa şi Iza la Sighet Vişeu de la Vişeul de Sus la vărsare Bistriţa transilvăneană de la Bistriţa pacircnă la vărsare Icircn Someşul Mic trăieşte forma limnofilă din amonte de Gilău pacircnă la Dej şi icircn toţi afluenţii săi de asemenea icircn bazinul Crişurilor Icircn Mureş se găseşte sub forma reofilă de la Gheorgheni pacircnă la Tg Mureş icircn afluenţii Mureşului superior pacircnă la Tg Mureş icircn Arieş la Turda confluenţă cu Arieşul icircn Bega de la Margina la Timişoara icircn Caraş de la Carasova icircn aval icircn Nera (forma reofilă) din amonte de Bazovici pacircnă la vărsareIcircl găsim de asemenea icircn bazinul Jiului icircn Olt de la Miercurea Ciuc la Drăgăşani icircn Vedea de la izvoare pacircnă la Smacircrdinoasa (Teleorman) şi icircn ceilalţi afluenţi ai Ve-dei de la izvoare pacircnă la vărsare icircn Argeş de la Curtea de Argeş pacircnă la Bucureşti icircn Neajlov la Bălăria şi Co-mana (Giurgiu) icircn Dacircmboviţa de la Tacircrgovişte pacircnă la Bucureşti icircn Colentina şi afluenţii ei de la izvoare pacircnă icircn aval de Bucureşti icircn Ialomiţa din amonte de Tacircrgovişte pacircnă la confluenţa cu Prahova icircn Siret de la intrarea icircn ţară (fauna reofilă) pacircnă icircn aval de confluenţa cu Putna (forma limnofilă) icircn racircul Bacircrlad şi afluenţii săi de la izvoare pacircnă la vărsare precum şi icircn unii afluenţi

Dumitru GIUGIUCĂ

PorcuşorulGobio gobio obtusirostris ndash Valenciennes ndash 1844

Icircncadrare sistematică

- Ordinul Cypriniformes Goodrich 1909- Subordinul Cyprinoidei Berg 1940- Familia Cyprinidae Jordan şi Evermann 1896- Genul Gobio Cuvier 1817

Denumiri populare porcon corcodan ghivă givă mur-goi petroc pietroşelDescriere Corpul este moderat alungit şi comprimat lateral icircnălţimea sa reprezintă la exemplarele adulte din ape mai rapide 17-21 din lungimea corpului fără caudală iar la exemplarele din ape mai lente 18-26 din aceastaGrosimea reprezintă 80-85 din icircnălţime Profilul dorsal variază icircn funcţie de icircnălţime la exemplarele cu corpul icircnalt acest profil este puternic convex iar la cele cu corpul alungit convexitatea este mult mai redusă profilul dorsal apropiin-du-se de orizontală Profilul ventral este orizontal Lungimea capului reprezintă 24-29 din cea a corpului mediile fiind de aproximativ 26-27 la populaţiile reofile (din amonte) şi 26-269 la cele limnofile (din aval) Botul este scurt şi obtuz iar lungimea lui reprezintă 85-12 din lungimea corpului Botul este mai scurt decacirct spaţiul post-orbital Gura este inferioară semilunară deschiderea ei ajunge sub nări iar inserţia mandibulei sub icircnceputul sau sub prima jumătate a ochiului Ochii sunt mici depărtaţi şi privesc lateral diametrul lor reprezintă la adulţi 42-73 din lungimea corpului la majoritatea populaţiilor limnofile şi 58-67 la majoritatea celor reofile Mustăţile sunt de lungime variabilă lungimea lor reprezintă la populaţiile reofile 65-105 din lungimea corpului şi 23-35 din cea a capului la aceste populaţii mustăţile ajung la nive-lul ochiului Pedunculul caudal este comprimat lateral icircnălţimea sa minimă fiind mai mare decacirct grosimea sa Lungimea pedun-culului caudal reprezintă la populaţiile reofile 20-25 iar la cele limnofile 19-24 din lungimea corpului icircnălţimea minimă reprezintă 7-11 din lungimea corpului şi 35-50 din cea a pedunculului caudal Spaţiul predorsal reprezintă 42-50 din lungimea corpului Marginea dorsalei este uşor concavă Caudala este moderat scobită cu cei doi lobi egali vacircrfurile lor fiind ascuţite la populaţiile reofile şi rotunjite la cele limnofile Vacircrful pec-toralelor la majoritatea exemplarelor nu ajunge inserţia ventralelor Inserţia ventralelor este situată puţin icircn urma inserţiei dorsalei cam sub prima radie divizată a acesteiaPieptul şi istmul sunt parţial sau chiar total acoperite cu solzi Colorit Partea dorsală este cenuşiu-verzuie icircnchisă iar capul este şi mai icircnchis Pe spate are 7-10 pete mici slab definite Pe flancuri are 7-10 pete icircntunecate de mărimi foarte variabile icircn general are 5 dungi longitudinale brun ndash negricioase Solzii liniei laterale sunt bordaţi cu negru avacircnd două pete negricioase una sub alta Faţa ventrală este alb-gălbuie Icircnotătoarele sunt incolore pe radiile dorsalei sunt 3 şiruri de pete negricioase pe cele ale caudalei sunt 4

29|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Echipamentul Pescarului

Pentru mine cel puţin a fost foarte greu la icircnceput să

decid ce echipament de pescuit la muscă ( FLY ) să achiziţionez ca să pot să icircnvăţ cacirct mai repede şi mai uşor tehnicile de lansare a şnurului şi bineicircnţeles să fie adecvat mărimii peştilor pe care icirci urmăresc şi dimensiunilor muştelor pe care o să le folosesc Deoarece cele mai multe partide de pescuit le desfăşor pe racircul Jiu care are lăţimi destul de mari am optat pentru o lansetă clasa 5 mulinetă clasa 5 şi şnururi clasa 4 şi clasa 5 Pentru că citisem icircn alte reviste dar şi pe internet că cea mai potrivită pen-tru un icircncepător este o lansetă cu acţiune ldquomai blacircndărdquo am ales o lansetă de acţiune MF adică me-dium-fast Ulterior am achiziţionat şi o lansetă clasa 6 mulinetă clasa 6-7 şi şnururi clasa 6 şi clasa 7 De data aceasta am ales lanseta de acţiune F adică fast La lanseta clasa 5 de acţiune MF icircncărcarea la lansările şnurului se realizează pe prima jumătate a lungimii lanse-tei iar la lanseta de clasa 6 de acţiune F icircncărcarea se realizează icircn zona de vacircrf Am pescuit cu am-bele lansete şi am folosit la lansări şi şnururi egale dar şi mai mici sau mai mari faţă de clasa lanse-tei Astfel am observat anumite particularităţi pentru fiecare lansetă icircn funcţie de clasa şnurului pe care icircl foloseam de mărimea muştelor şi de condiţiile meteo Pentru cazul icircn care am folosit lanseta clasa 5 de acţiune MF am execu-tat lansările mai lent ca să nu forţez lanseta şi să-i dau timp să se icircncarce

cacirct mai bine cu greutatea şnurului Cel mai impor-tant este că pentru un icircncepător lanseta cu acţiune MF nu ldquotaxeazărdquo atacirct de aspru greşelile la lansare Am folosit fără probleme şnurul clasa 5 cacirct şi pe cel de clasa 4 dar la cel de clasa 6 am observat că lanseta se icircncărcă prea mult la lan-sare şi există posibilitatea chiar să se rupă de aceea nu am mai folosit şnururi mai mari icircn clasă decacirct lanseta Şnurul de clasa 4 l-am folosit icircn special cacircnd am pescuit pe racircurile mai mici deoarece mi s-a părut că se ldquoaşeazărdquo pe apă mai discret iar pe cel de clasa 5 cacircnd am pescuit pe Jiu Pentru cazurile icircn care vacircntul avea intensificări mult mai bine s-a com-portat la lansări şnurul de clasa 5 Contrar anumitor păreri citite am observat că lansările la distanţă le execut mai bine cu şnurul de aceeaşi clasă cu lan-seta faţă de cel de clasă mai mică De asemenea nu am reuşit să execut

lansări corecte cacircnd am folosit muşte prea mari icircn special streamere sau nimfe supra lestate Pentru lanseta de cla-sa 6 cu acţiunea F am pu-tut executa lansările mai rapide deoarece aceasta se icircncarcă icircntr-un timp mai scurt sub greutatea şnurului Icircn schimb aceas-ta mă ldquotaxardquo mai aspru la greşelile de lansare Un avantaj la această lansetă a fost acela că am folosit şi şnurul de clasă mai mare fără să am probleme deose-bite la icircncărcare Lansările la distanţă au fost vizibil mai lungi faţă de cazul icircn care am folosit lanseta cu acţiune MF şi de aseme-nea lanseta cu acţiune F s-a comportat mai bine pe vacircnt Tot cu această lansetă am folosit fără probleme şi streamerele mari şi nimfele mai grele De obicei cacircnd pes-cuiesc pe racircuri mai mici folosesc lanseta clasa 5 cu şnurul de clasa 4 iar pen-tru Jiu şi bălți lanseta clasa 6 cu şnururile de clasa 6 şi cel de clasa 7 dar şi lan-

seta de clasa 5 cu şnurul de aceeaşi clasă Cacircnd urmăresc avatul sau alţi răpitori de talie mai mare folosesc numai lanseta de clasa 6 Totuşi lansetele cu acţiunea mai blacircndă adică cele care se icircncarcă icircn prima jumătate sau pe aproape toată lungimea preiau mai bine şocurile unui peşte mai mare şi protejează mai bine for-facul şi leader-ul Poate şi pentru faptul că de ani buni de zile am pescuit avatul icircn special la spinning şi am practi-cat un pescuit de viteză acum cacircnd ldquoam mai icircnvăţatrdquo cacirct de cacirct tehni-ca de lansare a şnurului icircmi place mai mult să pes-cuiesc ldquola flyrdquo cu lanseta mai rapidă adică cea cu acţiunea F ndash fast Icircn icircncheiere concluzia personală este că nu există o regulă strictă icircn a ne alege acţiunea lansetei fly cu care dorim să pescuim deoarece contează carac-terul firea dar şi ldquomacircnardquo (icircndemacircnarea) fiecăruia icircn parte Icircn schimb clasele lansetelor faţă de peştii pe care icirci urmărim şi celelalte reguli de echilibrare corectă a echipamentului trebuiesc respectate

Doru DINEA

CAcircTEVA OBSERVAŢII PERSONALE despre echipamentul de pescuitcu muştele artificiale

Ilustrația autorului

|30 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Agenda Pescarului

POPULAtildeRI CU PEAEligTI NOBILI IcircN BIHOR

CUM PAtildeSTRAtildeM PEAEligTII IcircN STARE PROASPAtildeTAtilde

La icircnceputul anului 2012 s-au făcut repopulări cu peşti nobili din speciile crap şi amur icircn lacurile licenţiate pentru acvacultură din patrimoniul AJVPS Bihor Ast-

fel deşi erau destul de bine populate lacurile Leş Fegernic Diosig Cristur şi-au primit noii oaspeţi peşti reproducători şi viitori reproducători astfel avem garanţia perpetuării spe-ciilor mult apreciate de pescarii de staţionar Cele peste 4 tone de peşti au fost lansaţi icircn cele mai bune condiţii tehnice alături de ştiucile mari din Leș ndash anul 2011 a fost marcat de o ştiucă de 12 kg - specie deversată tot de noi acum cacircţiva ani alături de plăticile ce au ajuns şi la 700 g bucata urmare a reproducerii naturale acţiune icircncepută acum 8 ani doar cu cacircteva exemplare de plătici reproducători au dovedit strate-

Tematica nu este o problemă pentru pescarii de pes-cuit staţionar deoarece juvelnicele de 2-3 metri lun-gime bine scufundate icircn apă vor ţine peştii vii pe

toată durata partidei Lansetiştii şi muscarii au icircnsă ne-voie de tehnici şi dotări e drept accesibile Aici aş insista puţin asupra necesităţii procurării unui coşuleţ de nuiele icircn care lansetistul ori muscarul icircşi pot ţine peştii icircn stare proaspătă pe toată perioada deplasării pe malul racircului In-sist pe această strămoşească metodă şi dotare icircntrucacirct uti-lizacircnd coşuleţul ce l-am moştenit şi care are cca 120 de ani mi-a asigurat icircntotdeauna păstrarea proaspătă a peştilor prinşi la muscă păstrăvi ori lipani mai puţin cleni pe care-i eliberez imediat Fizica icircşi are legile ei iar secretul bunei funcţionări a coşuleţului se bazează tocmai pe una dintre acestea -fenomenul de evaporare ndash deci implicit şi răcire Fără intenţia de a da lecţii iată cum procedez După ce am prins cacircţiva păstrăvi icirci eviscerez le scot branhiile şterg bine interiorul de sacircngele icircnchegat ce-i element toxic şi primul ce produce alterarea pun un praf de sare dintr-o solniţă cu orificii ce-o port icircn coşuleţ icircnvelesc peştii icircntr-un prosop de cacircnepă umectat şi icirci pun icircn coşuleţ La uscarea aproape completă a prosopului icircl reumectez astfel se reia fenomenul de evaporare-răcire ce durează cam 2 ore Pes-cuind la munte prefer partidele de după-amiază - seară iar cacircnd pescuiesc de dimineaţă şi am 1-2 păstrăvi legali la

gia cu efect icircn timp icircndelungat dar care asigură continuita-tea speciei icircn noul mediu De altfel şi şalăii din lacul Feger-nic vor fi tentaţia fiecărui undiţar Referindu-mă la această specie dispărută din Crişul Repede icircn perioada poluărilor industriale acum este bine reprezentată icircn racircu datorită unei acţiuni pe care am realizat-o icircn 1992 cacircnd icircn urma dezafectării pescăriei Martihaz am cules din iazurile ce ur-mau a fi desecate o cantitate de peste 2000 bucăţi strapazani - şalăi de 15-30 cm - pe care cu cacircţiva pescari sufletişti i-am transportat icircn mare viteză fără pierderi icircn racircul Crişul Repede zona de vest După cacircteva zile cu factorii locali am obţinut ridicarea stavilei de la punctul de priză vest astfel undele racircului au dus devale o populaţie de şalăi ce azi oferă exemplare de peste 5-6 kg Trebuie să menţionez public şi poate domnul ministru al agriculturii ne va icircnţelege nemulţumirea absurditatea faptului că şi icircn prezent salariaţi ai ANPA eliberează permisele de pescuit fără ca solicitanţii să fie membri ai vreunei asociaţii de pescari Această categorie de pescari fără a contribui cu nimic la menţinerea patrimo-niului piscicol devin paraziţi consumatori şi distrugători ai fondului piscicol natural al apelor publice

orele pracircnzului sub umbrarul arinilor ori brazilor icirci pun la copt icircntr-o spuză de jar Fie-mi permis să fac o paranteză şi să descriu reţeta rapidă Fac un foc mic din crengi us-cate pun 2-3 bucăţi mai grosuţe pentru o inima de jar Icircntre timp cacirct arde focul sărez puţin peştii evisceraţi introduc icircn interior cacircţiva muguri de brad cacircteva flori de cimbrişor o linguriţă de unt ori margarină icircnvelesc peştii icircntr-o folie de aluminiu şi icirci pun icircn spuza de jar şi cenuşa fierbinte După vreun sfert de ceas cacircnd aud uşoare pocnituri şi sfacircracircieli scot peştii icircmbrăcaţi icircn folie las să se răcească niţel şi cacircnd desfac folia izul de muguri de brad şi cimbrişor nu poate fi descris icircn cuvinte Niciodată acasă nu am reuşit asemenea bunătăţi pe care le-am icircnvăţat icircn bătracircna Marmaţie Din experienţa cacirctorva decenii de muscărit afirm cu toată responsabilitatea că utilizacircnd coşuleţul chiar şi la partide de spinning la bibani niciodată nu am avut peşti cu icircnceput de alterare Am văzut anul trecut un pes-car ce-şi ţinea cacircţiva cleni şi scobari icircnşiraţi pe o creangă de salcie ce aveau un aspect penibil de peşti spacircnzuraţi imagine ce nu poate fi comentată Cred că nu este nevoie să mai menţionez de dotările moderne de azi lădiţe frigorifice cu patroane ICE ori micile dar excepţionalele frigidere ce funcţionează la 12 volţi şi ţin o temperatură constantă de 1-2 grade celsius timp de cacircteva zile

TP

|Titus Pintea

FotoM Ionescu

31|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pe apele mapamondului

D acă ar fi să aleg un peşte care poate da satisfacţii constante de-a lungul sezonului de pescuit

pe continentul nord-american acesta ar fi cu siguranţă bass-ul sau aşa cum mai este numit bibanul americanCacircnd spunem biban gacircndul ne duce la pescuitul cu năluci pentru unii sau cu momeli natu-rale pentru alţii la peştii activi mai tot timpul sezonului cald chiar şi atunci cacircnd tempera-tura apei amorţeşte majoritatea celorlalte specii Pe continen-tul nord-american pe lacircngă ldquotradiţionalulrdquo biban pe care icircl găsim şi icircn apele europene pescarii pot prinde şi un bdquofrate mai marerdquo al acestuia bibanul ameri-can sau bass-ul Iar cacircnd spun ldquomarerdquo mă gacircndesc atacirct la talia semnificativ mai mare a exem-plarelor cacirct şi la spectaculozitatea pescuitului acestei specii Aici mă refer la faptul că este un peşte activ atacirct la temperaturi estivale normale ale apei cacirct şi la cele ce nu se icircnscriu icircn limitele bdquonormaluluirdquo fie ele scăzute sau ridicate Icircn plus varietatea largă de năluci şi momeli naturale la care bdquorăspunderdquo fără a face mof-turi icircl situează aş putea spune pe unul dintre primele locuri icircn clasamentul peştilor favoriţi ai pescarilor canadieni şi ameri-cani Un alt atu este acela al spectaculozităţii pescuitului icircn sine pornind de la varietatea de condiţii acvatice icircn care il găsim şi pacircnă la drilul presărat adesea cu salturi spectaculoase

şi scuturături energice din cap care vor rămacircne cu siguranţă icircntipărite icircn me-moria norocosului pescar Dar să le luăm pe racircndIcircl găsim icircn lacuri şi racircuri cu apă de adacircn-cimi diferite fără a fi foarte pretenţios la condiţiile de oxi-genare apele natu-rale fiind oricum su-ficient de curate pe continentul vecin Preferă adăpostul structurilor scu-fundate coame sau şanţuri bo-lovani trunchiuri rădăcini sau um-bra şi protecţia vegetaţiei ac-vatice atacacircnd din-spre adacircnc spre suprafaţă printre frunzele de nufăr sau brădişul des Patrulează adesea icircntre aceste structuri apăracircndu-şi teritoriul de potenţialii bdquoinvadatorirdquo putacircnd fi astfel prins şi la pescuitul la trenă Se hrăneşte cu aproape tot ce mişcă icircn apă fără să scape nici o oportunitate am prins bass chiar şi la boabă de porumb cacircnd dădeam după crap Atacă o varietate de năluci artificiale de la rotative şi oscilante şi pacircnă la voblere şi twistere Se pare icircnsă că are o atracţie deosebită la spinnerbait o combinaţie icircntre rotativă şi softbait o nălucă agreată şi de majoritatea pasionaţilor şi care aparent

folosite de multe ori pescarii preferă să ridice peştele di-rect din apă lăsacircnd la o parte minciogul Răspacircndirea largă a bibanului american alături de caracteristicile pescuitului său au făcut din acesta una din capturile preferate căutate şi apreciate de pescarii nord-

americani Adesea pentru a spori farmecul partidei pescarii aleg canoea pentru deplasare fapt ce le permite să pătrundă mai adacircnc icircn universul acestui peşte icircnlesnindu-le accesul icircn locuri unde bărcile cu motor nu pot pătrunde Faima speciei a depăşit deja de ceva timp ho-tarele continentului de origine bass-ul fiind icircntacirclnit tot mai des şi icircn apele europene unde a fost introdus şi unde continuă să cacircştige tot mai mulţi adepţi

MAC

poate salva reputaţia de pescar icircntr-o varietate de situaţii Lan-setele folosite sunt icircn general cu acţiune de mijloc de putere medie ce permit lansarea şi controlul nălucilor cu greutăţi icircntre 3-5 şi 7-10 grame Se fo-losesc fire monofilament 025-030 sau textile mai rezistente

la abraziune recomandate mai ales dacă pescuim icircn zone cu vegetaţie acvatică abundentă Se poate pescui atacirct de pe mal cacirct şi din barcă caz icircn care so-narul poate fi de mare ajutor mai ales dacă avem de-a face cu o apă necunoscută Drilul este destul de scurt bass-ul opunacircnd doar iniţial rezistenţă timp icircn care aşa cum spuneam sare spectaculos din apă scuturacircndu-şi energic capul Icircnţeparea este icircn majoritatea cazurilor sigură rateurile sunt rare dată fiind gura largă cu cartilagii tari mai ales icircn cazul basului cu gura mare Profitacircnd de acest lucru precum şi de rezistenţa firelor

BASS-UL AMERICAN

Ilustrația autorului

|32 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pagina muscarului

Similitudini şi diferenţe icircntre muşte de catalog şi cele tradiţionale

|Titus pintea

Am avut curiozitatea dar şi plăcerea să fac comparaţii icircntre muştele noastre tradiţionale cu care generaţii

de muscari romacircni au pescuit decenii la racircnd şi muştele din cataloagele străine DAM ORVIS BAYLEI etc Constat că diferenţele sunt notabile icircn colorit şi conformaţie uşor de constatat de pescarii ce-şi confecţionează muştele şi au experienţa anilor Icircn acest sens aş exemplifica prin cacircteva modele mai cunoscute şi folosite de muscarii noştri Icircn cataloage apare un tandem bine cu-noscut modelul March Brown bdquomalerdquo şi March Brown bdquofemalerdquo Primul se aseamănă cu musca noastră de arin icircnsă susţin că aceasta din urma este mai eficientă icircn perioada icircnceputului de sezon Am şi o posibilă explicaţie Icircn mai musca de arin este icircncă icircntr-un stadiu de dezvoltare incipientă şi de regulă zborul său icircncă slab se termină icircn apă deci pistruiatul primeşte fiind şi el moleşit din iarnă o muscă icircncă mică Dacă i-am oferi un March Brown din import de cele mai multe ori doar se mişcă din cotlonul său dar nu atacă păroasa arătare Dacă icircncercăm cu modelul bdquofemalerdquo aceasta se aseamănă cu musca de cara-bete la noi se mai numeşte şi bdquocaprardquo Insecta icircn mai este de-parte de a zbura doar icircn final de lună Deci bazacircndu-ne pe modelele noastre avem şanse mai bune Scuturacircnd icircn final de mai cacircteva crengi de arin am găsit icircncă muşte cleioase ce se prindeau de partea infer-ioara a frunzelor aspect ce-mi

confirmă cele afirmate anterior Dar făcacircnd şi probe de muşte eficiente pe aceeaşi apă peştii mi-au atacat mai des modelul indigen şi foarte slab pe cel de catalog un model original primit din partea campionului de muscă al Bavariei Modelul bdquofe-malerdquo a fost bun doar icircn iunie mai mult la cleni Icircnsă acest din urmă model legat pe cacircrlige mici nr 14-16 a fost bun la lipani cu menţiunea că era atacat icircn după-amiezile icircn care musca de carabete se ridi-

ca deasupra racircului Icircntr-o zi am primit un model francez o viespe sofisticată icircn construcţie ce avea picioruşe icircnnodate din barbule de pană de curcan greu de realizat fiind după aprecierea mea o muscă de lac denumită icircn catalog Danga Imago Aceasta la peştii noştri nu a reuşit sa stacircrnească interesul Dar reducacircndu-i bogata icircmbrăcăminte de perucă şi picioare am rămas oare-cum la o viespe roşie indigenă pe care cacircţiva cleni harnici au apucat-o ferm Icircn două săptămacircni cacirct am fost gazda campionului bavarez am văzut cum din cele cacircteva sute de muşte cu care a sosit nu mai ştia din care să lege la capăt ori pe săltătoare şi pierdea minute icircn şir cu alegerea acestora Astfel pe pacircracircul Finiş icircmi prezenta un model cu un nume pompos Grenwels Glory e drept muscă verde cum i-am sugerat dar icircncă nestudiată de irideii noştri Aşa se face că-n trei zile de muscărit din bdquostupulrdquo de artificiale

aduse nu a aflat modelul local Aşadar i-am dat cu teamă o muscă verde cu păr ciocolatiu cercuire fină gălbuie la care icircn final păstrăvii dar mai des li-panii Finişului din acei ani i-au oferit o partidă plăcută Pe lacul Lugaş ce are cleni frumoşi muştele irlandeze de lac nu au dat rezultate Am creat modelul pe un ac mult mai mic decacirct cel original fără picioruşe dar cu un abdomen pronunţat pe curbura cacircrligului pe un ac nr 12 cu tijă lungă Fiind zi de primăvară-vară mi-am luat varga de muscă şi-am ieşit icircn prima partida a anului pe Crişul repede icircntr-o zonă icircn care anul trecut am luat şi cleni dar şi curcubei Ca o observaţie meteorologică icircn 2 zile de la 8 grade la pracircnz aerul atmosferic arăta la umbră plus 21 grade derutacircnd oameni şi peşti Dar iată ce mi-am notat icircn carneţelul meu de pescar file ce de ani icircmi oferă plăcute aduceri aminte Ziua I-a soare şuvoiul sub barajul Lugaş o singură muscă de capăt March Brown bdquomalerdquo Lansez icircn şuvoaie line şi văd mişcare de peşte fără atac Rezultatul zilei un clean de 26 cm Ziua II-a ndash soare căldură plus 21 grade Pescuiesc pe şuvoiul de ieri cu o muscă de capăt model de bdquoarinrdquo corp arămiu codiţă din barbule de fazan perucă de potacircr-niche icircnchisă Rezultatul zilei 3 cleni peste 25 cm cinci juniori doi bibani ce i-am văzut icircntre doi bolovani sorindu-se Peşti sperioşi şi timizi icircn atac Am văzut un curcubeu ce a venit pacircnă sub muscă fără sa o apuce dar apa era aşa de curată icircncacirct e posibil să mă fi văzut Nu am putut pescui mai mult de-un ceas picioarele amorţindu-mi icircn apa icircncă rece Nu trag concluzii le las la latitudinea muscarului dar ştiu sigur că-n luna mai cleanul din zona

montană va ataca nebun bdquopotacircrnicheardquo deschisă oferind spectacolul atacu-lui din cacircrdul ce se soreşte sub arinii bătracircni Păstrăvii icircncă molateci vor sălta bine la minuscule bdquobaxmanurirdquo dar şi la delicatele bdquomosqui-tordquo Mai ştiu că noaptea din preziua dezlegării la munte a fost foarte lungă dar maşina parcă icircnţelegacircndu-ne dorinţa s-a grăbit spre apele de sus

FotoT Pintea

33|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|1 iunie

Mini sfaturi pentru mini pescari

IULIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30 31

DLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVSDLM

208305356451045136228321414509601643011101149235316408449533031118157349443536624008042139236

651746837944632721815905957

110112031305649738826913

1001104911331215618705749837931

10241107629724819918

1433152616241714131514091458154916421736182519141236131914061454153916261711175612541345143615271618170518011211130814041502

211622092311

-1857194920452134222422542343

-1913200120462134221922592351

-184119262109215622492337

-1854192620342131

536

542

549

556

2104

2100

2054

2047PP

LP

UP

LN

Icircncepem cu icircnceputul adică prezentarea elementelor de bază ale pescuitului cu undiţa Icircntre cele cinci componente ale undiţei vargă plută fir plumb şi cacircrlig trebuie să fie

armonie compatibilitate şi echilibru altfel undiţa nu va fi utilă la pescuit Chiar şi lanseta trebuie să icircndeplinească această regulă generală Imaginaţi-vă o vargă firavă cu un fir gros şi un carmac pentru prins somni sau o lansetă cu un tambur mic icircn care abia icircncap cacircteva spirale de nailon de un milimetru grosime iar lacircngă plumb două cacircrlige mici pentru bdquolibelulărdquo Cu ochiul minţii veţi vedea dezechilibrul şi lipsa de armonie Cumpăraţi din magazin mai multe categorii de vergi cacircrlige plute plumbi şi fire şi uniţi-le icircntr-un ansamblu armonios icircn concordanţă cu peştii care trăiesc icircn apa unde vreţi să pescuiţi Interesaţi-vă la pescarii localnici sau la prieteni care au mai pescuit icircn acea apă Peştii de mărime şi greutate bdquorecordrdquo nu se pun icircn bdquoecuaţierdquo hellipVarga o cumpăraţi icircn raport cu puterea voastră de macircnuire plutele le echilibraţi icircntr-o găleată plină cu apă adăugacircnd sau reducacircnd numărul de plumbişori pacircnă cacircnd 80 din plută intră sub apă iar 20 rămacircne icircn afară ţinacircnd seama şi de greutatea momelilor pe care le veţi folosiPescarii mici nu trebuie să plece singuri la pescuit şi mai cu seamă icircn sălbăticie ci icircnsoţiţi de părinţi rude vecini prieteni pescari de la care vor icircnvăţa tainele naturii şi pescuitului şi vor primi ajutor icircn caz de nevoie Tot de la aceştia vor icircnvăţa cum să macircnuiască o vargă de pescuit cum se oboseşte şi se scoate peştele din apă cum se agaţă icircn cacircrlig momeala şi cum se nădeşte locul de pescuit Copilaşii pescari trebuie să icircnceapă lecţiile de pescuit cu o singură undiţă şi să nu stea pe locul de pescuit aproape de icircnsoţitori Pentru a nu greşi niciodată icircn preziua plecării la pescuit scrieţi un program al zilei de pes-cuit din care să nu uitaţi notarea unor utilităţi şi din care să nu lipsească apa macircncarea facircşul pentru vacircnt şi ploaie momeli nada undiţa rucsacul şepcuţa ochelarii de soare polarizanţi juvelnicul şi bdquonoroculrdquo pentru ziua de pescuit Am glumit dar ştiu pe cineva care a ajuns pe malul unei bălţi după ce a uitat acasă cutia cu momeli sau altul care din grabă a lăsat lacircngă uşă husa cu uneltele de pescuit ratacircnd ziua de pescuit Se mai poate icircntacircmpla dar se poate evita Pentru a nu adormi pe malul apei copilaşii pescari trebuie să se culce seara devreme pentru că o partidă de pescuit icircncepe icircn zori cacircnd răsare soarele Dacă vă interesează şi alte taine ale pescuitului citiţi materialele publicate icircn revista VPR icircn fiecare număr lunar unde sunt prezentate pe lacircngă aventurile icircntacircmplările amin-tirile din viaţa pescarilor şi sfaturi privind metodele de pescuit reţete de nade şi momeli şi nu numai Cartea micului pescar a rămas deschisă la pagina nr 1 Pacircnă terminaţi studiile aveţi de acumulat un volum uriaş de cunoştinţe Dar nu vă speriaţi Pescuitul este o distracţie şi o competiţie ca orice sport Firicel icircntins

Valentin MALICIUC

IUNIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30

VSDLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVS

218259344433521035136234329418521619015103151239336431535629005049139233329411512618011105

756837924

10151112721819918

1012110512021303559644736824918

101611091213631728821912

1001104911361229527619

142915231609165817491302140915101611170817571839124313291419152016231726182919031211130914031453153916251721181912361327

2028210422122309

-195120242105215322362324

-1821191620012055214822462339

-1856195220452119215622432341

-18261909

533

531

531

528

2056

2100

2103

2104

LP

UP

LN

PP

Atenție la ora de vară

FotoM Ionescu

Prinse icircn capcanăORIZONTAL 1) Capcana trandafirului (sg) ndash Cei mai buni vacircnatori 2) Simtul ascutit al caprio-arelor ndash Bronzat natural 3) Curse ndash Incluse icircn club ndash Tariful dupa eliminarea celor cacircteva sute de metri patrati 4) A da cu marinimie ndash Pune capcana si fuge 5) Arma marilor profitori ndash Trimisa dupa inamic 6) Margine de tricolor ndash Cacircnd cifrele se aduna (pl) 7) Capcana ne-vazuta ndash Coada de taur 8) Sectiune dintr-un ficat ndash Un necunoscut ndash Formula de adresare ca pentru un vacircnator mai icircn vacircrsta 9) Gazul care se livreaza la tub ndash Deosebit de mic 10) Vacircnatori cu picioarele pe pamacircnt

VERTICAL 1) Are gust de ocna ndash A pune capcane 2) Capcane pentru lei (fig) 3) Miros fin ndash Salutul eroilor ndash Nod putin desfacut 4) Blana de lemur ndash Case carora li s-au dat spargeri 5) Locul unde te duc numai nevoile (reg) ndash Pense 6) Carne de cerb ndash Muscat de flacari ndash Seva 7) Se ia pe picioare ndash Fara grai ndash Fac parte din grup 8) Se aprinde foarte usor mai ales daca sar scacircntei 9) Pastrate icircn eter ndash Firisoare ndash Nasul cu belciug artizanal 10) A prinde temporar ndash Icircnghesuiti

Ion Mihaiu

Dezlegare VPR mai CAPACITATE-OTELITA-OF-NE-BR-RANI-SUDICA-T-G-T-RT-FURII-AP-APATI-CE-NAT-AB-UO-TURATIE-NO-ZONAL-VAR-RECITATORI

1

1

4

4

2

2

5

5

3

3

6

6

7

7

8

8

9

9

10

10

|34 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

AJVPS Hunedoara vinde căţei din rasa copoi ardelenesc de la Canisa Căpăţacircna Prenotări şi informaţii suplimentare la tel 0254215422

VAcircND armă de vacircnătoare cal1270 ţevi juxtapuse Bohler antinit Tel 0723300609

Mica publicitate

Pune la dispoziţia vacircnătorilor interesaţi următoarele categorii de căţei

bull o femelă din rasa jagdterrier icircn vacircrstă de 5 luni bull o femelă din rasa copoi slovac icircn vacircrstă de 2 luni bull un mascul din rasa brac german cu păr sacircr-mos icircn vacircrstă de 3 lunibull două femele metişi de copoi x jagdterrier icircn vacircrstă de 2 luni

Juvenilii sunt dehelmintizaţi şi vaccinaţi de două ori iar căţeii dehelmintizaţi şi vaccinaţi doar icircmpotriva parvovirozei Preţul de valorificare este de 500 leiexemplar cu TVA inclus Căţeii provin din părinţi selecţionaţi folosiţi cu rezultate excelente la vacircnătoare Dintre reproducători sunt scoşi la vacircnzare la acelaşi preţ următorii cacircini

bull un mascul de copoi ardelenesc icircn vacircrstă de 2 anibull o femelă de brac sacircrmos folosită la vacircnătoare icircn vacircrstă de 7 anibull o femelă de limier hanoveran folosită icircn teren icircn vacircrstă de 7 ani

Doritorii se pot adresa pentru achiziţii sau eventuale prenotări precum şi pentru alte informaţii d-lui Du-mitru Teodor la tel 0212708060 sau 0767817908

CANISA CERNICA

SC SURAKI SRL producător autorizat conform legislației europene icircn prelucrarea cărnii de vacircnat este interesată icircn achiziționarea vacircnatului mare icircn carcasă destinat producției de mezeluri comercializate sub marca ldquoTOLBA VAcircNĂTORULUIrdquo Oferim posibilitatea icircncheierii de contracte pe termen lung

Detalii la numerele de telefon 0752 525 142 sau 021 411 62 30

E-mail florinblidarescusurakiro sau surakisurakiro

wwwsurakiro

Page 28: VÂNĂTOAREA ÎN REUNIUNEA DE LUCRU VÂNĂTOAREA

|28 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Ihtiologie

Pe radiile celorlalte icircnotătoare sunt rar pete şi foarte palideColoritul este mai icircntunecat la populaţiile reofile Variabilitatea este foarte pronunţată Populaţiile din porţiunile superioare ale racircurilor au corpul mai alungit profilul dorsal mai puţin convex capul şi ochii relativ mai mari pedunculul caudal mai lung şi mai icircngust pectora-lele şi mustăţile mai lungi Lobii caudalei sunt mai ascuţiţi şi coloritul mai intens Populaţiile limnofile din pacircraiele macircloase şi cursul inferior al racircurilor au caractere opuse Icircn acelaşi racircu există o trecere gradată icircntre populaţia reofilă din amonte şi cea limnofilă din aval icircn anumite racircuri există populaţii cu caracter intermediar Icircn unele bazine de exem-plu Crişul Mic şi Someş există doar forma limnofilă pacircnă spre izvoare Ecologie Trăieşte icircn diverse categorii de racircuri lent sau moderat curgătoare preferă pacircraiele mici mai mult sau mai puţin macircloase din regiunea submontană sau colinară pre-cum şi cursul superior al racircurilor mici ce izvorăsc la cacircmpie Icircn racircurile mari este mai frecvent icircn partea superioară a cursu-lui lor mijlociu icircnsă nu atacirct icircn cursul principal al racircului cacirct icircn braţele laterale cu apă mai lentă Icircn cursul inferior al racircu-rilor mari devine tot mai rar icircn Dunăre nu ajunge niciodată Spre deosebire de celelalte specii ale genului trăieşte şi icircn ape stătătoare bălţi şi iazuri dar numai icircn acelea care au sau au avut legătură cu vreun racircu Icircn racircurile icircn care trăieşte icircn număr mare formează cacircrduri mici Reproducerea durează din mai pacircnă spre sfacircrşitul lui iulie Icrele sunt depuse icircn curent pe fund tare Se reproduce icircnsă şi icircn ape stătătoareDimorfismul sexual este slab marcat Tuberculii nupţiali s-au observat la masculi icircn rare cazuri şi sunt mărunţi Icircnotătoarele sunt mai lungi la masculi Hrana constă icircn primul racircnd icircn larve de insecte reofile (tricoptere efemeroptere mai rar tipulide tabanide) din amfi-pode viermi şi moluşte Consumă uneori şi alge din biodermă sau resturi vegetale Exemplarele pătrunse icircn bălţi consumă intens cladocereImportanţa economică este locală deşi carnea este gustoasăRăspacircndire geograficăTrăieşte icircn bazinele Dunării şi Histrului Icircn Germania şi Ce-hia are loc o integrare icircntre rasele obtusirostris şi gobio iar icircn sudul bazinului Dunării ndash Serbia Bulgaria ndash icircntre obtu-sirostris şi bulgaricus Icircn Romacircnia lipseşte icircn Dunăre şi bălţile ei Icircn rest există practic icircn toate racircurile şi pacircraieleEste semnalat pacircnă icircn prezent icircn Tisa şi Iza la Sighet Vişeu de la Vişeul de Sus la vărsare Bistriţa transilvăneană de la Bistriţa pacircnă la vărsare Icircn Someşul Mic trăieşte forma limnofilă din amonte de Gilău pacircnă la Dej şi icircn toţi afluenţii săi de asemenea icircn bazinul Crişurilor Icircn Mureş se găseşte sub forma reofilă de la Gheorgheni pacircnă la Tg Mureş icircn afluenţii Mureşului superior pacircnă la Tg Mureş icircn Arieş la Turda confluenţă cu Arieşul icircn Bega de la Margina la Timişoara icircn Caraş de la Carasova icircn aval icircn Nera (forma reofilă) din amonte de Bazovici pacircnă la vărsareIcircl găsim de asemenea icircn bazinul Jiului icircn Olt de la Miercurea Ciuc la Drăgăşani icircn Vedea de la izvoare pacircnă la Smacircrdinoasa (Teleorman) şi icircn ceilalţi afluenţi ai Ve-dei de la izvoare pacircnă la vărsare icircn Argeş de la Curtea de Argeş pacircnă la Bucureşti icircn Neajlov la Bălăria şi Co-mana (Giurgiu) icircn Dacircmboviţa de la Tacircrgovişte pacircnă la Bucureşti icircn Colentina şi afluenţii ei de la izvoare pacircnă icircn aval de Bucureşti icircn Ialomiţa din amonte de Tacircrgovişte pacircnă la confluenţa cu Prahova icircn Siret de la intrarea icircn ţară (fauna reofilă) pacircnă icircn aval de confluenţa cu Putna (forma limnofilă) icircn racircul Bacircrlad şi afluenţii săi de la izvoare pacircnă la vărsare precum şi icircn unii afluenţi

Dumitru GIUGIUCĂ

PorcuşorulGobio gobio obtusirostris ndash Valenciennes ndash 1844

Icircncadrare sistematică

- Ordinul Cypriniformes Goodrich 1909- Subordinul Cyprinoidei Berg 1940- Familia Cyprinidae Jordan şi Evermann 1896- Genul Gobio Cuvier 1817

Denumiri populare porcon corcodan ghivă givă mur-goi petroc pietroşelDescriere Corpul este moderat alungit şi comprimat lateral icircnălţimea sa reprezintă la exemplarele adulte din ape mai rapide 17-21 din lungimea corpului fără caudală iar la exemplarele din ape mai lente 18-26 din aceastaGrosimea reprezintă 80-85 din icircnălţime Profilul dorsal variază icircn funcţie de icircnălţime la exemplarele cu corpul icircnalt acest profil este puternic convex iar la cele cu corpul alungit convexitatea este mult mai redusă profilul dorsal apropiin-du-se de orizontală Profilul ventral este orizontal Lungimea capului reprezintă 24-29 din cea a corpului mediile fiind de aproximativ 26-27 la populaţiile reofile (din amonte) şi 26-269 la cele limnofile (din aval) Botul este scurt şi obtuz iar lungimea lui reprezintă 85-12 din lungimea corpului Botul este mai scurt decacirct spaţiul post-orbital Gura este inferioară semilunară deschiderea ei ajunge sub nări iar inserţia mandibulei sub icircnceputul sau sub prima jumătate a ochiului Ochii sunt mici depărtaţi şi privesc lateral diametrul lor reprezintă la adulţi 42-73 din lungimea corpului la majoritatea populaţiilor limnofile şi 58-67 la majoritatea celor reofile Mustăţile sunt de lungime variabilă lungimea lor reprezintă la populaţiile reofile 65-105 din lungimea corpului şi 23-35 din cea a capului la aceste populaţii mustăţile ajung la nive-lul ochiului Pedunculul caudal este comprimat lateral icircnălţimea sa minimă fiind mai mare decacirct grosimea sa Lungimea pedun-culului caudal reprezintă la populaţiile reofile 20-25 iar la cele limnofile 19-24 din lungimea corpului icircnălţimea minimă reprezintă 7-11 din lungimea corpului şi 35-50 din cea a pedunculului caudal Spaţiul predorsal reprezintă 42-50 din lungimea corpului Marginea dorsalei este uşor concavă Caudala este moderat scobită cu cei doi lobi egali vacircrfurile lor fiind ascuţite la populaţiile reofile şi rotunjite la cele limnofile Vacircrful pec-toralelor la majoritatea exemplarelor nu ajunge inserţia ventralelor Inserţia ventralelor este situată puţin icircn urma inserţiei dorsalei cam sub prima radie divizată a acesteiaPieptul şi istmul sunt parţial sau chiar total acoperite cu solzi Colorit Partea dorsală este cenuşiu-verzuie icircnchisă iar capul este şi mai icircnchis Pe spate are 7-10 pete mici slab definite Pe flancuri are 7-10 pete icircntunecate de mărimi foarte variabile icircn general are 5 dungi longitudinale brun ndash negricioase Solzii liniei laterale sunt bordaţi cu negru avacircnd două pete negricioase una sub alta Faţa ventrală este alb-gălbuie Icircnotătoarele sunt incolore pe radiile dorsalei sunt 3 şiruri de pete negricioase pe cele ale caudalei sunt 4

29|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Echipamentul Pescarului

Pentru mine cel puţin a fost foarte greu la icircnceput să

decid ce echipament de pescuit la muscă ( FLY ) să achiziţionez ca să pot să icircnvăţ cacirct mai repede şi mai uşor tehnicile de lansare a şnurului şi bineicircnţeles să fie adecvat mărimii peştilor pe care icirci urmăresc şi dimensiunilor muştelor pe care o să le folosesc Deoarece cele mai multe partide de pescuit le desfăşor pe racircul Jiu care are lăţimi destul de mari am optat pentru o lansetă clasa 5 mulinetă clasa 5 şi şnururi clasa 4 şi clasa 5 Pentru că citisem icircn alte reviste dar şi pe internet că cea mai potrivită pen-tru un icircncepător este o lansetă cu acţiune ldquomai blacircndărdquo am ales o lansetă de acţiune MF adică me-dium-fast Ulterior am achiziţionat şi o lansetă clasa 6 mulinetă clasa 6-7 şi şnururi clasa 6 şi clasa 7 De data aceasta am ales lanseta de acţiune F adică fast La lanseta clasa 5 de acţiune MF icircncărcarea la lansările şnurului se realizează pe prima jumătate a lungimii lanse-tei iar la lanseta de clasa 6 de acţiune F icircncărcarea se realizează icircn zona de vacircrf Am pescuit cu am-bele lansete şi am folosit la lansări şi şnururi egale dar şi mai mici sau mai mari faţă de clasa lanse-tei Astfel am observat anumite particularităţi pentru fiecare lansetă icircn funcţie de clasa şnurului pe care icircl foloseam de mărimea muştelor şi de condiţiile meteo Pentru cazul icircn care am folosit lanseta clasa 5 de acţiune MF am execu-tat lansările mai lent ca să nu forţez lanseta şi să-i dau timp să se icircncarce

cacirct mai bine cu greutatea şnurului Cel mai impor-tant este că pentru un icircncepător lanseta cu acţiune MF nu ldquotaxeazărdquo atacirct de aspru greşelile la lansare Am folosit fără probleme şnurul clasa 5 cacirct şi pe cel de clasa 4 dar la cel de clasa 6 am observat că lanseta se icircncărcă prea mult la lan-sare şi există posibilitatea chiar să se rupă de aceea nu am mai folosit şnururi mai mari icircn clasă decacirct lanseta Şnurul de clasa 4 l-am folosit icircn special cacircnd am pescuit pe racircurile mai mici deoarece mi s-a părut că se ldquoaşeazărdquo pe apă mai discret iar pe cel de clasa 5 cacircnd am pescuit pe Jiu Pentru cazurile icircn care vacircntul avea intensificări mult mai bine s-a com-portat la lansări şnurul de clasa 5 Contrar anumitor păreri citite am observat că lansările la distanţă le execut mai bine cu şnurul de aceeaşi clasă cu lan-seta faţă de cel de clasă mai mică De asemenea nu am reuşit să execut

lansări corecte cacircnd am folosit muşte prea mari icircn special streamere sau nimfe supra lestate Pentru lanseta de cla-sa 6 cu acţiunea F am pu-tut executa lansările mai rapide deoarece aceasta se icircncarcă icircntr-un timp mai scurt sub greutatea şnurului Icircn schimb aceas-ta mă ldquotaxardquo mai aspru la greşelile de lansare Un avantaj la această lansetă a fost acela că am folosit şi şnurul de clasă mai mare fără să am probleme deose-bite la icircncărcare Lansările la distanţă au fost vizibil mai lungi faţă de cazul icircn care am folosit lanseta cu acţiune MF şi de aseme-nea lanseta cu acţiune F s-a comportat mai bine pe vacircnt Tot cu această lansetă am folosit fără probleme şi streamerele mari şi nimfele mai grele De obicei cacircnd pes-cuiesc pe racircuri mai mici folosesc lanseta clasa 5 cu şnurul de clasa 4 iar pen-tru Jiu şi bălți lanseta clasa 6 cu şnururile de clasa 6 şi cel de clasa 7 dar şi lan-

seta de clasa 5 cu şnurul de aceeaşi clasă Cacircnd urmăresc avatul sau alţi răpitori de talie mai mare folosesc numai lanseta de clasa 6 Totuşi lansetele cu acţiunea mai blacircndă adică cele care se icircncarcă icircn prima jumătate sau pe aproape toată lungimea preiau mai bine şocurile unui peşte mai mare şi protejează mai bine for-facul şi leader-ul Poate şi pentru faptul că de ani buni de zile am pescuit avatul icircn special la spinning şi am practi-cat un pescuit de viteză acum cacircnd ldquoam mai icircnvăţatrdquo cacirct de cacirct tehni-ca de lansare a şnurului icircmi place mai mult să pes-cuiesc ldquola flyrdquo cu lanseta mai rapidă adică cea cu acţiunea F ndash fast Icircn icircncheiere concluzia personală este că nu există o regulă strictă icircn a ne alege acţiunea lansetei fly cu care dorim să pescuim deoarece contează carac-terul firea dar şi ldquomacircnardquo (icircndemacircnarea) fiecăruia icircn parte Icircn schimb clasele lansetelor faţă de peştii pe care icirci urmărim şi celelalte reguli de echilibrare corectă a echipamentului trebuiesc respectate

Doru DINEA

CAcircTEVA OBSERVAŢII PERSONALE despre echipamentul de pescuitcu muştele artificiale

Ilustrația autorului

|30 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Agenda Pescarului

POPULAtildeRI CU PEAEligTI NOBILI IcircN BIHOR

CUM PAtildeSTRAtildeM PEAEligTII IcircN STARE PROASPAtildeTAtilde

La icircnceputul anului 2012 s-au făcut repopulări cu peşti nobili din speciile crap şi amur icircn lacurile licenţiate pentru acvacultură din patrimoniul AJVPS Bihor Ast-

fel deşi erau destul de bine populate lacurile Leş Fegernic Diosig Cristur şi-au primit noii oaspeţi peşti reproducători şi viitori reproducători astfel avem garanţia perpetuării spe-ciilor mult apreciate de pescarii de staţionar Cele peste 4 tone de peşti au fost lansaţi icircn cele mai bune condiţii tehnice alături de ştiucile mari din Leș ndash anul 2011 a fost marcat de o ştiucă de 12 kg - specie deversată tot de noi acum cacircţiva ani alături de plăticile ce au ajuns şi la 700 g bucata urmare a reproducerii naturale acţiune icircncepută acum 8 ani doar cu cacircteva exemplare de plătici reproducători au dovedit strate-

Tematica nu este o problemă pentru pescarii de pes-cuit staţionar deoarece juvelnicele de 2-3 metri lun-gime bine scufundate icircn apă vor ţine peştii vii pe

toată durata partidei Lansetiştii şi muscarii au icircnsă ne-voie de tehnici şi dotări e drept accesibile Aici aş insista puţin asupra necesităţii procurării unui coşuleţ de nuiele icircn care lansetistul ori muscarul icircşi pot ţine peştii icircn stare proaspătă pe toată perioada deplasării pe malul racircului In-sist pe această strămoşească metodă şi dotare icircntrucacirct uti-lizacircnd coşuleţul ce l-am moştenit şi care are cca 120 de ani mi-a asigurat icircntotdeauna păstrarea proaspătă a peştilor prinşi la muscă păstrăvi ori lipani mai puţin cleni pe care-i eliberez imediat Fizica icircşi are legile ei iar secretul bunei funcţionări a coşuleţului se bazează tocmai pe una dintre acestea -fenomenul de evaporare ndash deci implicit şi răcire Fără intenţia de a da lecţii iată cum procedez După ce am prins cacircţiva păstrăvi icirci eviscerez le scot branhiile şterg bine interiorul de sacircngele icircnchegat ce-i element toxic şi primul ce produce alterarea pun un praf de sare dintr-o solniţă cu orificii ce-o port icircn coşuleţ icircnvelesc peştii icircntr-un prosop de cacircnepă umectat şi icirci pun icircn coşuleţ La uscarea aproape completă a prosopului icircl reumectez astfel se reia fenomenul de evaporare-răcire ce durează cam 2 ore Pes-cuind la munte prefer partidele de după-amiază - seară iar cacircnd pescuiesc de dimineaţă şi am 1-2 păstrăvi legali la

gia cu efect icircn timp icircndelungat dar care asigură continuita-tea speciei icircn noul mediu De altfel şi şalăii din lacul Feger-nic vor fi tentaţia fiecărui undiţar Referindu-mă la această specie dispărută din Crişul Repede icircn perioada poluărilor industriale acum este bine reprezentată icircn racircu datorită unei acţiuni pe care am realizat-o icircn 1992 cacircnd icircn urma dezafectării pescăriei Martihaz am cules din iazurile ce ur-mau a fi desecate o cantitate de peste 2000 bucăţi strapazani - şalăi de 15-30 cm - pe care cu cacircţiva pescari sufletişti i-am transportat icircn mare viteză fără pierderi icircn racircul Crişul Repede zona de vest După cacircteva zile cu factorii locali am obţinut ridicarea stavilei de la punctul de priză vest astfel undele racircului au dus devale o populaţie de şalăi ce azi oferă exemplare de peste 5-6 kg Trebuie să menţionez public şi poate domnul ministru al agriculturii ne va icircnţelege nemulţumirea absurditatea faptului că şi icircn prezent salariaţi ai ANPA eliberează permisele de pescuit fără ca solicitanţii să fie membri ai vreunei asociaţii de pescari Această categorie de pescari fără a contribui cu nimic la menţinerea patrimo-niului piscicol devin paraziţi consumatori şi distrugători ai fondului piscicol natural al apelor publice

orele pracircnzului sub umbrarul arinilor ori brazilor icirci pun la copt icircntr-o spuză de jar Fie-mi permis să fac o paranteză şi să descriu reţeta rapidă Fac un foc mic din crengi us-cate pun 2-3 bucăţi mai grosuţe pentru o inima de jar Icircntre timp cacirct arde focul sărez puţin peştii evisceraţi introduc icircn interior cacircţiva muguri de brad cacircteva flori de cimbrişor o linguriţă de unt ori margarină icircnvelesc peştii icircntr-o folie de aluminiu şi icirci pun icircn spuza de jar şi cenuşa fierbinte După vreun sfert de ceas cacircnd aud uşoare pocnituri şi sfacircracircieli scot peştii icircmbrăcaţi icircn folie las să se răcească niţel şi cacircnd desfac folia izul de muguri de brad şi cimbrişor nu poate fi descris icircn cuvinte Niciodată acasă nu am reuşit asemenea bunătăţi pe care le-am icircnvăţat icircn bătracircna Marmaţie Din experienţa cacirctorva decenii de muscărit afirm cu toată responsabilitatea că utilizacircnd coşuleţul chiar şi la partide de spinning la bibani niciodată nu am avut peşti cu icircnceput de alterare Am văzut anul trecut un pes-car ce-şi ţinea cacircţiva cleni şi scobari icircnşiraţi pe o creangă de salcie ce aveau un aspect penibil de peşti spacircnzuraţi imagine ce nu poate fi comentată Cred că nu este nevoie să mai menţionez de dotările moderne de azi lădiţe frigorifice cu patroane ICE ori micile dar excepţionalele frigidere ce funcţionează la 12 volţi şi ţin o temperatură constantă de 1-2 grade celsius timp de cacircteva zile

TP

|Titus Pintea

FotoM Ionescu

31|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pe apele mapamondului

D acă ar fi să aleg un peşte care poate da satisfacţii constante de-a lungul sezonului de pescuit

pe continentul nord-american acesta ar fi cu siguranţă bass-ul sau aşa cum mai este numit bibanul americanCacircnd spunem biban gacircndul ne duce la pescuitul cu năluci pentru unii sau cu momeli natu-rale pentru alţii la peştii activi mai tot timpul sezonului cald chiar şi atunci cacircnd tempera-tura apei amorţeşte majoritatea celorlalte specii Pe continen-tul nord-american pe lacircngă ldquotradiţionalulrdquo biban pe care icircl găsim şi icircn apele europene pescarii pot prinde şi un bdquofrate mai marerdquo al acestuia bibanul ameri-can sau bass-ul Iar cacircnd spun ldquomarerdquo mă gacircndesc atacirct la talia semnificativ mai mare a exem-plarelor cacirct şi la spectaculozitatea pescuitului acestei specii Aici mă refer la faptul că este un peşte activ atacirct la temperaturi estivale normale ale apei cacirct şi la cele ce nu se icircnscriu icircn limitele bdquonormaluluirdquo fie ele scăzute sau ridicate Icircn plus varietatea largă de năluci şi momeli naturale la care bdquorăspunderdquo fără a face mof-turi icircl situează aş putea spune pe unul dintre primele locuri icircn clasamentul peştilor favoriţi ai pescarilor canadieni şi ameri-cani Un alt atu este acela al spectaculozităţii pescuitului icircn sine pornind de la varietatea de condiţii acvatice icircn care il găsim şi pacircnă la drilul presărat adesea cu salturi spectaculoase

şi scuturături energice din cap care vor rămacircne cu siguranţă icircntipărite icircn me-moria norocosului pescar Dar să le luăm pe racircndIcircl găsim icircn lacuri şi racircuri cu apă de adacircn-cimi diferite fără a fi foarte pretenţios la condiţiile de oxi-genare apele natu-rale fiind oricum su-ficient de curate pe continentul vecin Preferă adăpostul structurilor scu-fundate coame sau şanţuri bo-lovani trunchiuri rădăcini sau um-bra şi protecţia vegetaţiei ac-vatice atacacircnd din-spre adacircnc spre suprafaţă printre frunzele de nufăr sau brădişul des Patrulează adesea icircntre aceste structuri apăracircndu-şi teritoriul de potenţialii bdquoinvadatorirdquo putacircnd fi astfel prins şi la pescuitul la trenă Se hrăneşte cu aproape tot ce mişcă icircn apă fără să scape nici o oportunitate am prins bass chiar şi la boabă de porumb cacircnd dădeam după crap Atacă o varietate de năluci artificiale de la rotative şi oscilante şi pacircnă la voblere şi twistere Se pare icircnsă că are o atracţie deosebită la spinnerbait o combinaţie icircntre rotativă şi softbait o nălucă agreată şi de majoritatea pasionaţilor şi care aparent

folosite de multe ori pescarii preferă să ridice peştele di-rect din apă lăsacircnd la o parte minciogul Răspacircndirea largă a bibanului american alături de caracteristicile pescuitului său au făcut din acesta una din capturile preferate căutate şi apreciate de pescarii nord-

americani Adesea pentru a spori farmecul partidei pescarii aleg canoea pentru deplasare fapt ce le permite să pătrundă mai adacircnc icircn universul acestui peşte icircnlesnindu-le accesul icircn locuri unde bărcile cu motor nu pot pătrunde Faima speciei a depăşit deja de ceva timp ho-tarele continentului de origine bass-ul fiind icircntacirclnit tot mai des şi icircn apele europene unde a fost introdus şi unde continuă să cacircştige tot mai mulţi adepţi

MAC

poate salva reputaţia de pescar icircntr-o varietate de situaţii Lan-setele folosite sunt icircn general cu acţiune de mijloc de putere medie ce permit lansarea şi controlul nălucilor cu greutăţi icircntre 3-5 şi 7-10 grame Se fo-losesc fire monofilament 025-030 sau textile mai rezistente

la abraziune recomandate mai ales dacă pescuim icircn zone cu vegetaţie acvatică abundentă Se poate pescui atacirct de pe mal cacirct şi din barcă caz icircn care so-narul poate fi de mare ajutor mai ales dacă avem de-a face cu o apă necunoscută Drilul este destul de scurt bass-ul opunacircnd doar iniţial rezistenţă timp icircn care aşa cum spuneam sare spectaculos din apă scuturacircndu-şi energic capul Icircnţeparea este icircn majoritatea cazurilor sigură rateurile sunt rare dată fiind gura largă cu cartilagii tari mai ales icircn cazul basului cu gura mare Profitacircnd de acest lucru precum şi de rezistenţa firelor

BASS-UL AMERICAN

Ilustrația autorului

|32 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pagina muscarului

Similitudini şi diferenţe icircntre muşte de catalog şi cele tradiţionale

|Titus pintea

Am avut curiozitatea dar şi plăcerea să fac comparaţii icircntre muştele noastre tradiţionale cu care generaţii

de muscari romacircni au pescuit decenii la racircnd şi muştele din cataloagele străine DAM ORVIS BAYLEI etc Constat că diferenţele sunt notabile icircn colorit şi conformaţie uşor de constatat de pescarii ce-şi confecţionează muştele şi au experienţa anilor Icircn acest sens aş exemplifica prin cacircteva modele mai cunoscute şi folosite de muscarii noştri Icircn cataloage apare un tandem bine cu-noscut modelul March Brown bdquomalerdquo şi March Brown bdquofemalerdquo Primul se aseamănă cu musca noastră de arin icircnsă susţin că aceasta din urma este mai eficientă icircn perioada icircnceputului de sezon Am şi o posibilă explicaţie Icircn mai musca de arin este icircncă icircntr-un stadiu de dezvoltare incipientă şi de regulă zborul său icircncă slab se termină icircn apă deci pistruiatul primeşte fiind şi el moleşit din iarnă o muscă icircncă mică Dacă i-am oferi un March Brown din import de cele mai multe ori doar se mişcă din cotlonul său dar nu atacă păroasa arătare Dacă icircncercăm cu modelul bdquofemalerdquo aceasta se aseamănă cu musca de cara-bete la noi se mai numeşte şi bdquocaprardquo Insecta icircn mai este de-parte de a zbura doar icircn final de lună Deci bazacircndu-ne pe modelele noastre avem şanse mai bune Scuturacircnd icircn final de mai cacircteva crengi de arin am găsit icircncă muşte cleioase ce se prindeau de partea infer-ioara a frunzelor aspect ce-mi

confirmă cele afirmate anterior Dar făcacircnd şi probe de muşte eficiente pe aceeaşi apă peştii mi-au atacat mai des modelul indigen şi foarte slab pe cel de catalog un model original primit din partea campionului de muscă al Bavariei Modelul bdquofe-malerdquo a fost bun doar icircn iunie mai mult la cleni Icircnsă acest din urmă model legat pe cacircrlige mici nr 14-16 a fost bun la lipani cu menţiunea că era atacat icircn după-amiezile icircn care musca de carabete se ridi-

ca deasupra racircului Icircntr-o zi am primit un model francez o viespe sofisticată icircn construcţie ce avea picioruşe icircnnodate din barbule de pană de curcan greu de realizat fiind după aprecierea mea o muscă de lac denumită icircn catalog Danga Imago Aceasta la peştii noştri nu a reuşit sa stacircrnească interesul Dar reducacircndu-i bogata icircmbrăcăminte de perucă şi picioare am rămas oare-cum la o viespe roşie indigenă pe care cacircţiva cleni harnici au apucat-o ferm Icircn două săptămacircni cacirct am fost gazda campionului bavarez am văzut cum din cele cacircteva sute de muşte cu care a sosit nu mai ştia din care să lege la capăt ori pe săltătoare şi pierdea minute icircn şir cu alegerea acestora Astfel pe pacircracircul Finiş icircmi prezenta un model cu un nume pompos Grenwels Glory e drept muscă verde cum i-am sugerat dar icircncă nestudiată de irideii noştri Aşa se face că-n trei zile de muscărit din bdquostupulrdquo de artificiale

aduse nu a aflat modelul local Aşadar i-am dat cu teamă o muscă verde cu păr ciocolatiu cercuire fină gălbuie la care icircn final păstrăvii dar mai des li-panii Finişului din acei ani i-au oferit o partidă plăcută Pe lacul Lugaş ce are cleni frumoşi muştele irlandeze de lac nu au dat rezultate Am creat modelul pe un ac mult mai mic decacirct cel original fără picioruşe dar cu un abdomen pronunţat pe curbura cacircrligului pe un ac nr 12 cu tijă lungă Fiind zi de primăvară-vară mi-am luat varga de muscă şi-am ieşit icircn prima partida a anului pe Crişul repede icircntr-o zonă icircn care anul trecut am luat şi cleni dar şi curcubei Ca o observaţie meteorologică icircn 2 zile de la 8 grade la pracircnz aerul atmosferic arăta la umbră plus 21 grade derutacircnd oameni şi peşti Dar iată ce mi-am notat icircn carneţelul meu de pescar file ce de ani icircmi oferă plăcute aduceri aminte Ziua I-a soare şuvoiul sub barajul Lugaş o singură muscă de capăt March Brown bdquomalerdquo Lansez icircn şuvoaie line şi văd mişcare de peşte fără atac Rezultatul zilei un clean de 26 cm Ziua II-a ndash soare căldură plus 21 grade Pescuiesc pe şuvoiul de ieri cu o muscă de capăt model de bdquoarinrdquo corp arămiu codiţă din barbule de fazan perucă de potacircr-niche icircnchisă Rezultatul zilei 3 cleni peste 25 cm cinci juniori doi bibani ce i-am văzut icircntre doi bolovani sorindu-se Peşti sperioşi şi timizi icircn atac Am văzut un curcubeu ce a venit pacircnă sub muscă fără sa o apuce dar apa era aşa de curată icircncacirct e posibil să mă fi văzut Nu am putut pescui mai mult de-un ceas picioarele amorţindu-mi icircn apa icircncă rece Nu trag concluzii le las la latitudinea muscarului dar ştiu sigur că-n luna mai cleanul din zona

montană va ataca nebun bdquopotacircrnicheardquo deschisă oferind spectacolul atacu-lui din cacircrdul ce se soreşte sub arinii bătracircni Păstrăvii icircncă molateci vor sălta bine la minuscule bdquobaxmanurirdquo dar şi la delicatele bdquomosqui-tordquo Mai ştiu că noaptea din preziua dezlegării la munte a fost foarte lungă dar maşina parcă icircnţelegacircndu-ne dorinţa s-a grăbit spre apele de sus

FotoT Pintea

33|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|1 iunie

Mini sfaturi pentru mini pescari

IULIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30 31

DLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVSDLM

208305356451045136228321414509601643011101149235316408449533031118157349443536624008042139236

651746837944632721815905957

110112031305649738826913

1001104911331215618705749837931

10241107629724819918

1433152616241714131514091458154916421736182519141236131914061454153916261711175612541345143615271618170518011211130814041502

211622092311

-1857194920452134222422542343

-1913200120462134221922592351

-184119262109215622492337

-1854192620342131

536

542

549

556

2104

2100

2054

2047PP

LP

UP

LN

Icircncepem cu icircnceputul adică prezentarea elementelor de bază ale pescuitului cu undiţa Icircntre cele cinci componente ale undiţei vargă plută fir plumb şi cacircrlig trebuie să fie

armonie compatibilitate şi echilibru altfel undiţa nu va fi utilă la pescuit Chiar şi lanseta trebuie să icircndeplinească această regulă generală Imaginaţi-vă o vargă firavă cu un fir gros şi un carmac pentru prins somni sau o lansetă cu un tambur mic icircn care abia icircncap cacircteva spirale de nailon de un milimetru grosime iar lacircngă plumb două cacircrlige mici pentru bdquolibelulărdquo Cu ochiul minţii veţi vedea dezechilibrul şi lipsa de armonie Cumpăraţi din magazin mai multe categorii de vergi cacircrlige plute plumbi şi fire şi uniţi-le icircntr-un ansamblu armonios icircn concordanţă cu peştii care trăiesc icircn apa unde vreţi să pescuiţi Interesaţi-vă la pescarii localnici sau la prieteni care au mai pescuit icircn acea apă Peştii de mărime şi greutate bdquorecordrdquo nu se pun icircn bdquoecuaţierdquo hellipVarga o cumpăraţi icircn raport cu puterea voastră de macircnuire plutele le echilibraţi icircntr-o găleată plină cu apă adăugacircnd sau reducacircnd numărul de plumbişori pacircnă cacircnd 80 din plută intră sub apă iar 20 rămacircne icircn afară ţinacircnd seama şi de greutatea momelilor pe care le veţi folosiPescarii mici nu trebuie să plece singuri la pescuit şi mai cu seamă icircn sălbăticie ci icircnsoţiţi de părinţi rude vecini prieteni pescari de la care vor icircnvăţa tainele naturii şi pescuitului şi vor primi ajutor icircn caz de nevoie Tot de la aceştia vor icircnvăţa cum să macircnuiască o vargă de pescuit cum se oboseşte şi se scoate peştele din apă cum se agaţă icircn cacircrlig momeala şi cum se nădeşte locul de pescuit Copilaşii pescari trebuie să icircnceapă lecţiile de pescuit cu o singură undiţă şi să nu stea pe locul de pescuit aproape de icircnsoţitori Pentru a nu greşi niciodată icircn preziua plecării la pescuit scrieţi un program al zilei de pes-cuit din care să nu uitaţi notarea unor utilităţi şi din care să nu lipsească apa macircncarea facircşul pentru vacircnt şi ploaie momeli nada undiţa rucsacul şepcuţa ochelarii de soare polarizanţi juvelnicul şi bdquonoroculrdquo pentru ziua de pescuit Am glumit dar ştiu pe cineva care a ajuns pe malul unei bălţi după ce a uitat acasă cutia cu momeli sau altul care din grabă a lăsat lacircngă uşă husa cu uneltele de pescuit ratacircnd ziua de pescuit Se mai poate icircntacircmpla dar se poate evita Pentru a nu adormi pe malul apei copilaşii pescari trebuie să se culce seara devreme pentru că o partidă de pescuit icircncepe icircn zori cacircnd răsare soarele Dacă vă interesează şi alte taine ale pescuitului citiţi materialele publicate icircn revista VPR icircn fiecare număr lunar unde sunt prezentate pe lacircngă aventurile icircntacircmplările amin-tirile din viaţa pescarilor şi sfaturi privind metodele de pescuit reţete de nade şi momeli şi nu numai Cartea micului pescar a rămas deschisă la pagina nr 1 Pacircnă terminaţi studiile aveţi de acumulat un volum uriaş de cunoştinţe Dar nu vă speriaţi Pescuitul este o distracţie şi o competiţie ca orice sport Firicel icircntins

Valentin MALICIUC

IUNIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30

VSDLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVS

218259344433521035136234329418521619015103151239336431535629005049139233329411512618011105

756837924

10151112721819918

1012110512021303559644736824918

101611091213631728821912

1001104911361229527619

142915231609165817491302140915101611170817571839124313291419152016231726182919031211130914031453153916251721181912361327

2028210422122309

-195120242105215322362324

-1821191620012055214822462339

-1856195220452119215622432341

-18261909

533

531

531

528

2056

2100

2103

2104

LP

UP

LN

PP

Atenție la ora de vară

FotoM Ionescu

Prinse icircn capcanăORIZONTAL 1) Capcana trandafirului (sg) ndash Cei mai buni vacircnatori 2) Simtul ascutit al caprio-arelor ndash Bronzat natural 3) Curse ndash Incluse icircn club ndash Tariful dupa eliminarea celor cacircteva sute de metri patrati 4) A da cu marinimie ndash Pune capcana si fuge 5) Arma marilor profitori ndash Trimisa dupa inamic 6) Margine de tricolor ndash Cacircnd cifrele se aduna (pl) 7) Capcana ne-vazuta ndash Coada de taur 8) Sectiune dintr-un ficat ndash Un necunoscut ndash Formula de adresare ca pentru un vacircnator mai icircn vacircrsta 9) Gazul care se livreaza la tub ndash Deosebit de mic 10) Vacircnatori cu picioarele pe pamacircnt

VERTICAL 1) Are gust de ocna ndash A pune capcane 2) Capcane pentru lei (fig) 3) Miros fin ndash Salutul eroilor ndash Nod putin desfacut 4) Blana de lemur ndash Case carora li s-au dat spargeri 5) Locul unde te duc numai nevoile (reg) ndash Pense 6) Carne de cerb ndash Muscat de flacari ndash Seva 7) Se ia pe picioare ndash Fara grai ndash Fac parte din grup 8) Se aprinde foarte usor mai ales daca sar scacircntei 9) Pastrate icircn eter ndash Firisoare ndash Nasul cu belciug artizanal 10) A prinde temporar ndash Icircnghesuiti

Ion Mihaiu

Dezlegare VPR mai CAPACITATE-OTELITA-OF-NE-BR-RANI-SUDICA-T-G-T-RT-FURII-AP-APATI-CE-NAT-AB-UO-TURATIE-NO-ZONAL-VAR-RECITATORI

1

1

4

4

2

2

5

5

3

3

6

6

7

7

8

8

9

9

10

10

|34 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

AJVPS Hunedoara vinde căţei din rasa copoi ardelenesc de la Canisa Căpăţacircna Prenotări şi informaţii suplimentare la tel 0254215422

VAcircND armă de vacircnătoare cal1270 ţevi juxtapuse Bohler antinit Tel 0723300609

Mica publicitate

Pune la dispoziţia vacircnătorilor interesaţi următoarele categorii de căţei

bull o femelă din rasa jagdterrier icircn vacircrstă de 5 luni bull o femelă din rasa copoi slovac icircn vacircrstă de 2 luni bull un mascul din rasa brac german cu păr sacircr-mos icircn vacircrstă de 3 lunibull două femele metişi de copoi x jagdterrier icircn vacircrstă de 2 luni

Juvenilii sunt dehelmintizaţi şi vaccinaţi de două ori iar căţeii dehelmintizaţi şi vaccinaţi doar icircmpotriva parvovirozei Preţul de valorificare este de 500 leiexemplar cu TVA inclus Căţeii provin din părinţi selecţionaţi folosiţi cu rezultate excelente la vacircnătoare Dintre reproducători sunt scoşi la vacircnzare la acelaşi preţ următorii cacircini

bull un mascul de copoi ardelenesc icircn vacircrstă de 2 anibull o femelă de brac sacircrmos folosită la vacircnătoare icircn vacircrstă de 7 anibull o femelă de limier hanoveran folosită icircn teren icircn vacircrstă de 7 ani

Doritorii se pot adresa pentru achiziţii sau eventuale prenotări precum şi pentru alte informaţii d-lui Du-mitru Teodor la tel 0212708060 sau 0767817908

CANISA CERNICA

SC SURAKI SRL producător autorizat conform legislației europene icircn prelucrarea cărnii de vacircnat este interesată icircn achiziționarea vacircnatului mare icircn carcasă destinat producției de mezeluri comercializate sub marca ldquoTOLBA VAcircNĂTORULUIrdquo Oferim posibilitatea icircncheierii de contracte pe termen lung

Detalii la numerele de telefon 0752 525 142 sau 021 411 62 30

E-mail florinblidarescusurakiro sau surakisurakiro

wwwsurakiro

Page 29: VÂNĂTOAREA ÎN REUNIUNEA DE LUCRU VÂNĂTOAREA

29|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Echipamentul Pescarului

Pentru mine cel puţin a fost foarte greu la icircnceput să

decid ce echipament de pescuit la muscă ( FLY ) să achiziţionez ca să pot să icircnvăţ cacirct mai repede şi mai uşor tehnicile de lansare a şnurului şi bineicircnţeles să fie adecvat mărimii peştilor pe care icirci urmăresc şi dimensiunilor muştelor pe care o să le folosesc Deoarece cele mai multe partide de pescuit le desfăşor pe racircul Jiu care are lăţimi destul de mari am optat pentru o lansetă clasa 5 mulinetă clasa 5 şi şnururi clasa 4 şi clasa 5 Pentru că citisem icircn alte reviste dar şi pe internet că cea mai potrivită pen-tru un icircncepător este o lansetă cu acţiune ldquomai blacircndărdquo am ales o lansetă de acţiune MF adică me-dium-fast Ulterior am achiziţionat şi o lansetă clasa 6 mulinetă clasa 6-7 şi şnururi clasa 6 şi clasa 7 De data aceasta am ales lanseta de acţiune F adică fast La lanseta clasa 5 de acţiune MF icircncărcarea la lansările şnurului se realizează pe prima jumătate a lungimii lanse-tei iar la lanseta de clasa 6 de acţiune F icircncărcarea se realizează icircn zona de vacircrf Am pescuit cu am-bele lansete şi am folosit la lansări şi şnururi egale dar şi mai mici sau mai mari faţă de clasa lanse-tei Astfel am observat anumite particularităţi pentru fiecare lansetă icircn funcţie de clasa şnurului pe care icircl foloseam de mărimea muştelor şi de condiţiile meteo Pentru cazul icircn care am folosit lanseta clasa 5 de acţiune MF am execu-tat lansările mai lent ca să nu forţez lanseta şi să-i dau timp să se icircncarce

cacirct mai bine cu greutatea şnurului Cel mai impor-tant este că pentru un icircncepător lanseta cu acţiune MF nu ldquotaxeazărdquo atacirct de aspru greşelile la lansare Am folosit fără probleme şnurul clasa 5 cacirct şi pe cel de clasa 4 dar la cel de clasa 6 am observat că lanseta se icircncărcă prea mult la lan-sare şi există posibilitatea chiar să se rupă de aceea nu am mai folosit şnururi mai mari icircn clasă decacirct lanseta Şnurul de clasa 4 l-am folosit icircn special cacircnd am pescuit pe racircurile mai mici deoarece mi s-a părut că se ldquoaşeazărdquo pe apă mai discret iar pe cel de clasa 5 cacircnd am pescuit pe Jiu Pentru cazurile icircn care vacircntul avea intensificări mult mai bine s-a com-portat la lansări şnurul de clasa 5 Contrar anumitor păreri citite am observat că lansările la distanţă le execut mai bine cu şnurul de aceeaşi clasă cu lan-seta faţă de cel de clasă mai mică De asemenea nu am reuşit să execut

lansări corecte cacircnd am folosit muşte prea mari icircn special streamere sau nimfe supra lestate Pentru lanseta de cla-sa 6 cu acţiunea F am pu-tut executa lansările mai rapide deoarece aceasta se icircncarcă icircntr-un timp mai scurt sub greutatea şnurului Icircn schimb aceas-ta mă ldquotaxardquo mai aspru la greşelile de lansare Un avantaj la această lansetă a fost acela că am folosit şi şnurul de clasă mai mare fără să am probleme deose-bite la icircncărcare Lansările la distanţă au fost vizibil mai lungi faţă de cazul icircn care am folosit lanseta cu acţiune MF şi de aseme-nea lanseta cu acţiune F s-a comportat mai bine pe vacircnt Tot cu această lansetă am folosit fără probleme şi streamerele mari şi nimfele mai grele De obicei cacircnd pes-cuiesc pe racircuri mai mici folosesc lanseta clasa 5 cu şnurul de clasa 4 iar pen-tru Jiu şi bălți lanseta clasa 6 cu şnururile de clasa 6 şi cel de clasa 7 dar şi lan-

seta de clasa 5 cu şnurul de aceeaşi clasă Cacircnd urmăresc avatul sau alţi răpitori de talie mai mare folosesc numai lanseta de clasa 6 Totuşi lansetele cu acţiunea mai blacircndă adică cele care se icircncarcă icircn prima jumătate sau pe aproape toată lungimea preiau mai bine şocurile unui peşte mai mare şi protejează mai bine for-facul şi leader-ul Poate şi pentru faptul că de ani buni de zile am pescuit avatul icircn special la spinning şi am practi-cat un pescuit de viteză acum cacircnd ldquoam mai icircnvăţatrdquo cacirct de cacirct tehni-ca de lansare a şnurului icircmi place mai mult să pes-cuiesc ldquola flyrdquo cu lanseta mai rapidă adică cea cu acţiunea F ndash fast Icircn icircncheiere concluzia personală este că nu există o regulă strictă icircn a ne alege acţiunea lansetei fly cu care dorim să pescuim deoarece contează carac-terul firea dar şi ldquomacircnardquo (icircndemacircnarea) fiecăruia icircn parte Icircn schimb clasele lansetelor faţă de peştii pe care icirci urmărim şi celelalte reguli de echilibrare corectă a echipamentului trebuiesc respectate

Doru DINEA

CAcircTEVA OBSERVAŢII PERSONALE despre echipamentul de pescuitcu muştele artificiale

Ilustrația autorului

|30 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Agenda Pescarului

POPULAtildeRI CU PEAEligTI NOBILI IcircN BIHOR

CUM PAtildeSTRAtildeM PEAEligTII IcircN STARE PROASPAtildeTAtilde

La icircnceputul anului 2012 s-au făcut repopulări cu peşti nobili din speciile crap şi amur icircn lacurile licenţiate pentru acvacultură din patrimoniul AJVPS Bihor Ast-

fel deşi erau destul de bine populate lacurile Leş Fegernic Diosig Cristur şi-au primit noii oaspeţi peşti reproducători şi viitori reproducători astfel avem garanţia perpetuării spe-ciilor mult apreciate de pescarii de staţionar Cele peste 4 tone de peşti au fost lansaţi icircn cele mai bune condiţii tehnice alături de ştiucile mari din Leș ndash anul 2011 a fost marcat de o ştiucă de 12 kg - specie deversată tot de noi acum cacircţiva ani alături de plăticile ce au ajuns şi la 700 g bucata urmare a reproducerii naturale acţiune icircncepută acum 8 ani doar cu cacircteva exemplare de plătici reproducători au dovedit strate-

Tematica nu este o problemă pentru pescarii de pes-cuit staţionar deoarece juvelnicele de 2-3 metri lun-gime bine scufundate icircn apă vor ţine peştii vii pe

toată durata partidei Lansetiştii şi muscarii au icircnsă ne-voie de tehnici şi dotări e drept accesibile Aici aş insista puţin asupra necesităţii procurării unui coşuleţ de nuiele icircn care lansetistul ori muscarul icircşi pot ţine peştii icircn stare proaspătă pe toată perioada deplasării pe malul racircului In-sist pe această strămoşească metodă şi dotare icircntrucacirct uti-lizacircnd coşuleţul ce l-am moştenit şi care are cca 120 de ani mi-a asigurat icircntotdeauna păstrarea proaspătă a peştilor prinşi la muscă păstrăvi ori lipani mai puţin cleni pe care-i eliberez imediat Fizica icircşi are legile ei iar secretul bunei funcţionări a coşuleţului se bazează tocmai pe una dintre acestea -fenomenul de evaporare ndash deci implicit şi răcire Fără intenţia de a da lecţii iată cum procedez După ce am prins cacircţiva păstrăvi icirci eviscerez le scot branhiile şterg bine interiorul de sacircngele icircnchegat ce-i element toxic şi primul ce produce alterarea pun un praf de sare dintr-o solniţă cu orificii ce-o port icircn coşuleţ icircnvelesc peştii icircntr-un prosop de cacircnepă umectat şi icirci pun icircn coşuleţ La uscarea aproape completă a prosopului icircl reumectez astfel se reia fenomenul de evaporare-răcire ce durează cam 2 ore Pes-cuind la munte prefer partidele de după-amiază - seară iar cacircnd pescuiesc de dimineaţă şi am 1-2 păstrăvi legali la

gia cu efect icircn timp icircndelungat dar care asigură continuita-tea speciei icircn noul mediu De altfel şi şalăii din lacul Feger-nic vor fi tentaţia fiecărui undiţar Referindu-mă la această specie dispărută din Crişul Repede icircn perioada poluărilor industriale acum este bine reprezentată icircn racircu datorită unei acţiuni pe care am realizat-o icircn 1992 cacircnd icircn urma dezafectării pescăriei Martihaz am cules din iazurile ce ur-mau a fi desecate o cantitate de peste 2000 bucăţi strapazani - şalăi de 15-30 cm - pe care cu cacircţiva pescari sufletişti i-am transportat icircn mare viteză fără pierderi icircn racircul Crişul Repede zona de vest După cacircteva zile cu factorii locali am obţinut ridicarea stavilei de la punctul de priză vest astfel undele racircului au dus devale o populaţie de şalăi ce azi oferă exemplare de peste 5-6 kg Trebuie să menţionez public şi poate domnul ministru al agriculturii ne va icircnţelege nemulţumirea absurditatea faptului că şi icircn prezent salariaţi ai ANPA eliberează permisele de pescuit fără ca solicitanţii să fie membri ai vreunei asociaţii de pescari Această categorie de pescari fără a contribui cu nimic la menţinerea patrimo-niului piscicol devin paraziţi consumatori şi distrugători ai fondului piscicol natural al apelor publice

orele pracircnzului sub umbrarul arinilor ori brazilor icirci pun la copt icircntr-o spuză de jar Fie-mi permis să fac o paranteză şi să descriu reţeta rapidă Fac un foc mic din crengi us-cate pun 2-3 bucăţi mai grosuţe pentru o inima de jar Icircntre timp cacirct arde focul sărez puţin peştii evisceraţi introduc icircn interior cacircţiva muguri de brad cacircteva flori de cimbrişor o linguriţă de unt ori margarină icircnvelesc peştii icircntr-o folie de aluminiu şi icirci pun icircn spuza de jar şi cenuşa fierbinte După vreun sfert de ceas cacircnd aud uşoare pocnituri şi sfacircracircieli scot peştii icircmbrăcaţi icircn folie las să se răcească niţel şi cacircnd desfac folia izul de muguri de brad şi cimbrişor nu poate fi descris icircn cuvinte Niciodată acasă nu am reuşit asemenea bunătăţi pe care le-am icircnvăţat icircn bătracircna Marmaţie Din experienţa cacirctorva decenii de muscărit afirm cu toată responsabilitatea că utilizacircnd coşuleţul chiar şi la partide de spinning la bibani niciodată nu am avut peşti cu icircnceput de alterare Am văzut anul trecut un pes-car ce-şi ţinea cacircţiva cleni şi scobari icircnşiraţi pe o creangă de salcie ce aveau un aspect penibil de peşti spacircnzuraţi imagine ce nu poate fi comentată Cred că nu este nevoie să mai menţionez de dotările moderne de azi lădiţe frigorifice cu patroane ICE ori micile dar excepţionalele frigidere ce funcţionează la 12 volţi şi ţin o temperatură constantă de 1-2 grade celsius timp de cacircteva zile

TP

|Titus Pintea

FotoM Ionescu

31|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pe apele mapamondului

D acă ar fi să aleg un peşte care poate da satisfacţii constante de-a lungul sezonului de pescuit

pe continentul nord-american acesta ar fi cu siguranţă bass-ul sau aşa cum mai este numit bibanul americanCacircnd spunem biban gacircndul ne duce la pescuitul cu năluci pentru unii sau cu momeli natu-rale pentru alţii la peştii activi mai tot timpul sezonului cald chiar şi atunci cacircnd tempera-tura apei amorţeşte majoritatea celorlalte specii Pe continen-tul nord-american pe lacircngă ldquotradiţionalulrdquo biban pe care icircl găsim şi icircn apele europene pescarii pot prinde şi un bdquofrate mai marerdquo al acestuia bibanul ameri-can sau bass-ul Iar cacircnd spun ldquomarerdquo mă gacircndesc atacirct la talia semnificativ mai mare a exem-plarelor cacirct şi la spectaculozitatea pescuitului acestei specii Aici mă refer la faptul că este un peşte activ atacirct la temperaturi estivale normale ale apei cacirct şi la cele ce nu se icircnscriu icircn limitele bdquonormaluluirdquo fie ele scăzute sau ridicate Icircn plus varietatea largă de năluci şi momeli naturale la care bdquorăspunderdquo fără a face mof-turi icircl situează aş putea spune pe unul dintre primele locuri icircn clasamentul peştilor favoriţi ai pescarilor canadieni şi ameri-cani Un alt atu este acela al spectaculozităţii pescuitului icircn sine pornind de la varietatea de condiţii acvatice icircn care il găsim şi pacircnă la drilul presărat adesea cu salturi spectaculoase

şi scuturături energice din cap care vor rămacircne cu siguranţă icircntipărite icircn me-moria norocosului pescar Dar să le luăm pe racircndIcircl găsim icircn lacuri şi racircuri cu apă de adacircn-cimi diferite fără a fi foarte pretenţios la condiţiile de oxi-genare apele natu-rale fiind oricum su-ficient de curate pe continentul vecin Preferă adăpostul structurilor scu-fundate coame sau şanţuri bo-lovani trunchiuri rădăcini sau um-bra şi protecţia vegetaţiei ac-vatice atacacircnd din-spre adacircnc spre suprafaţă printre frunzele de nufăr sau brădişul des Patrulează adesea icircntre aceste structuri apăracircndu-şi teritoriul de potenţialii bdquoinvadatorirdquo putacircnd fi astfel prins şi la pescuitul la trenă Se hrăneşte cu aproape tot ce mişcă icircn apă fără să scape nici o oportunitate am prins bass chiar şi la boabă de porumb cacircnd dădeam după crap Atacă o varietate de năluci artificiale de la rotative şi oscilante şi pacircnă la voblere şi twistere Se pare icircnsă că are o atracţie deosebită la spinnerbait o combinaţie icircntre rotativă şi softbait o nălucă agreată şi de majoritatea pasionaţilor şi care aparent

folosite de multe ori pescarii preferă să ridice peştele di-rect din apă lăsacircnd la o parte minciogul Răspacircndirea largă a bibanului american alături de caracteristicile pescuitului său au făcut din acesta una din capturile preferate căutate şi apreciate de pescarii nord-

americani Adesea pentru a spori farmecul partidei pescarii aleg canoea pentru deplasare fapt ce le permite să pătrundă mai adacircnc icircn universul acestui peşte icircnlesnindu-le accesul icircn locuri unde bărcile cu motor nu pot pătrunde Faima speciei a depăşit deja de ceva timp ho-tarele continentului de origine bass-ul fiind icircntacirclnit tot mai des şi icircn apele europene unde a fost introdus şi unde continuă să cacircştige tot mai mulţi adepţi

MAC

poate salva reputaţia de pescar icircntr-o varietate de situaţii Lan-setele folosite sunt icircn general cu acţiune de mijloc de putere medie ce permit lansarea şi controlul nălucilor cu greutăţi icircntre 3-5 şi 7-10 grame Se fo-losesc fire monofilament 025-030 sau textile mai rezistente

la abraziune recomandate mai ales dacă pescuim icircn zone cu vegetaţie acvatică abundentă Se poate pescui atacirct de pe mal cacirct şi din barcă caz icircn care so-narul poate fi de mare ajutor mai ales dacă avem de-a face cu o apă necunoscută Drilul este destul de scurt bass-ul opunacircnd doar iniţial rezistenţă timp icircn care aşa cum spuneam sare spectaculos din apă scuturacircndu-şi energic capul Icircnţeparea este icircn majoritatea cazurilor sigură rateurile sunt rare dată fiind gura largă cu cartilagii tari mai ales icircn cazul basului cu gura mare Profitacircnd de acest lucru precum şi de rezistenţa firelor

BASS-UL AMERICAN

Ilustrația autorului

|32 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pagina muscarului

Similitudini şi diferenţe icircntre muşte de catalog şi cele tradiţionale

|Titus pintea

Am avut curiozitatea dar şi plăcerea să fac comparaţii icircntre muştele noastre tradiţionale cu care generaţii

de muscari romacircni au pescuit decenii la racircnd şi muştele din cataloagele străine DAM ORVIS BAYLEI etc Constat că diferenţele sunt notabile icircn colorit şi conformaţie uşor de constatat de pescarii ce-şi confecţionează muştele şi au experienţa anilor Icircn acest sens aş exemplifica prin cacircteva modele mai cunoscute şi folosite de muscarii noştri Icircn cataloage apare un tandem bine cu-noscut modelul March Brown bdquomalerdquo şi March Brown bdquofemalerdquo Primul se aseamănă cu musca noastră de arin icircnsă susţin că aceasta din urma este mai eficientă icircn perioada icircnceputului de sezon Am şi o posibilă explicaţie Icircn mai musca de arin este icircncă icircntr-un stadiu de dezvoltare incipientă şi de regulă zborul său icircncă slab se termină icircn apă deci pistruiatul primeşte fiind şi el moleşit din iarnă o muscă icircncă mică Dacă i-am oferi un March Brown din import de cele mai multe ori doar se mişcă din cotlonul său dar nu atacă păroasa arătare Dacă icircncercăm cu modelul bdquofemalerdquo aceasta se aseamănă cu musca de cara-bete la noi se mai numeşte şi bdquocaprardquo Insecta icircn mai este de-parte de a zbura doar icircn final de lună Deci bazacircndu-ne pe modelele noastre avem şanse mai bune Scuturacircnd icircn final de mai cacircteva crengi de arin am găsit icircncă muşte cleioase ce se prindeau de partea infer-ioara a frunzelor aspect ce-mi

confirmă cele afirmate anterior Dar făcacircnd şi probe de muşte eficiente pe aceeaşi apă peştii mi-au atacat mai des modelul indigen şi foarte slab pe cel de catalog un model original primit din partea campionului de muscă al Bavariei Modelul bdquofe-malerdquo a fost bun doar icircn iunie mai mult la cleni Icircnsă acest din urmă model legat pe cacircrlige mici nr 14-16 a fost bun la lipani cu menţiunea că era atacat icircn după-amiezile icircn care musca de carabete se ridi-

ca deasupra racircului Icircntr-o zi am primit un model francez o viespe sofisticată icircn construcţie ce avea picioruşe icircnnodate din barbule de pană de curcan greu de realizat fiind după aprecierea mea o muscă de lac denumită icircn catalog Danga Imago Aceasta la peştii noştri nu a reuşit sa stacircrnească interesul Dar reducacircndu-i bogata icircmbrăcăminte de perucă şi picioare am rămas oare-cum la o viespe roşie indigenă pe care cacircţiva cleni harnici au apucat-o ferm Icircn două săptămacircni cacirct am fost gazda campionului bavarez am văzut cum din cele cacircteva sute de muşte cu care a sosit nu mai ştia din care să lege la capăt ori pe săltătoare şi pierdea minute icircn şir cu alegerea acestora Astfel pe pacircracircul Finiş icircmi prezenta un model cu un nume pompos Grenwels Glory e drept muscă verde cum i-am sugerat dar icircncă nestudiată de irideii noştri Aşa se face că-n trei zile de muscărit din bdquostupulrdquo de artificiale

aduse nu a aflat modelul local Aşadar i-am dat cu teamă o muscă verde cu păr ciocolatiu cercuire fină gălbuie la care icircn final păstrăvii dar mai des li-panii Finişului din acei ani i-au oferit o partidă plăcută Pe lacul Lugaş ce are cleni frumoşi muştele irlandeze de lac nu au dat rezultate Am creat modelul pe un ac mult mai mic decacirct cel original fără picioruşe dar cu un abdomen pronunţat pe curbura cacircrligului pe un ac nr 12 cu tijă lungă Fiind zi de primăvară-vară mi-am luat varga de muscă şi-am ieşit icircn prima partida a anului pe Crişul repede icircntr-o zonă icircn care anul trecut am luat şi cleni dar şi curcubei Ca o observaţie meteorologică icircn 2 zile de la 8 grade la pracircnz aerul atmosferic arăta la umbră plus 21 grade derutacircnd oameni şi peşti Dar iată ce mi-am notat icircn carneţelul meu de pescar file ce de ani icircmi oferă plăcute aduceri aminte Ziua I-a soare şuvoiul sub barajul Lugaş o singură muscă de capăt March Brown bdquomalerdquo Lansez icircn şuvoaie line şi văd mişcare de peşte fără atac Rezultatul zilei un clean de 26 cm Ziua II-a ndash soare căldură plus 21 grade Pescuiesc pe şuvoiul de ieri cu o muscă de capăt model de bdquoarinrdquo corp arămiu codiţă din barbule de fazan perucă de potacircr-niche icircnchisă Rezultatul zilei 3 cleni peste 25 cm cinci juniori doi bibani ce i-am văzut icircntre doi bolovani sorindu-se Peşti sperioşi şi timizi icircn atac Am văzut un curcubeu ce a venit pacircnă sub muscă fără sa o apuce dar apa era aşa de curată icircncacirct e posibil să mă fi văzut Nu am putut pescui mai mult de-un ceas picioarele amorţindu-mi icircn apa icircncă rece Nu trag concluzii le las la latitudinea muscarului dar ştiu sigur că-n luna mai cleanul din zona

montană va ataca nebun bdquopotacircrnicheardquo deschisă oferind spectacolul atacu-lui din cacircrdul ce se soreşte sub arinii bătracircni Păstrăvii icircncă molateci vor sălta bine la minuscule bdquobaxmanurirdquo dar şi la delicatele bdquomosqui-tordquo Mai ştiu că noaptea din preziua dezlegării la munte a fost foarte lungă dar maşina parcă icircnţelegacircndu-ne dorinţa s-a grăbit spre apele de sus

FotoT Pintea

33|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|1 iunie

Mini sfaturi pentru mini pescari

IULIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30 31

DLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVSDLM

208305356451045136228321414509601643011101149235316408449533031118157349443536624008042139236

651746837944632721815905957

110112031305649738826913

1001104911331215618705749837931

10241107629724819918

1433152616241714131514091458154916421736182519141236131914061454153916261711175612541345143615271618170518011211130814041502

211622092311

-1857194920452134222422542343

-1913200120462134221922592351

-184119262109215622492337

-1854192620342131

536

542

549

556

2104

2100

2054

2047PP

LP

UP

LN

Icircncepem cu icircnceputul adică prezentarea elementelor de bază ale pescuitului cu undiţa Icircntre cele cinci componente ale undiţei vargă plută fir plumb şi cacircrlig trebuie să fie

armonie compatibilitate şi echilibru altfel undiţa nu va fi utilă la pescuit Chiar şi lanseta trebuie să icircndeplinească această regulă generală Imaginaţi-vă o vargă firavă cu un fir gros şi un carmac pentru prins somni sau o lansetă cu un tambur mic icircn care abia icircncap cacircteva spirale de nailon de un milimetru grosime iar lacircngă plumb două cacircrlige mici pentru bdquolibelulărdquo Cu ochiul minţii veţi vedea dezechilibrul şi lipsa de armonie Cumpăraţi din magazin mai multe categorii de vergi cacircrlige plute plumbi şi fire şi uniţi-le icircntr-un ansamblu armonios icircn concordanţă cu peştii care trăiesc icircn apa unde vreţi să pescuiţi Interesaţi-vă la pescarii localnici sau la prieteni care au mai pescuit icircn acea apă Peştii de mărime şi greutate bdquorecordrdquo nu se pun icircn bdquoecuaţierdquo hellipVarga o cumpăraţi icircn raport cu puterea voastră de macircnuire plutele le echilibraţi icircntr-o găleată plină cu apă adăugacircnd sau reducacircnd numărul de plumbişori pacircnă cacircnd 80 din plută intră sub apă iar 20 rămacircne icircn afară ţinacircnd seama şi de greutatea momelilor pe care le veţi folosiPescarii mici nu trebuie să plece singuri la pescuit şi mai cu seamă icircn sălbăticie ci icircnsoţiţi de părinţi rude vecini prieteni pescari de la care vor icircnvăţa tainele naturii şi pescuitului şi vor primi ajutor icircn caz de nevoie Tot de la aceştia vor icircnvăţa cum să macircnuiască o vargă de pescuit cum se oboseşte şi se scoate peştele din apă cum se agaţă icircn cacircrlig momeala şi cum se nădeşte locul de pescuit Copilaşii pescari trebuie să icircnceapă lecţiile de pescuit cu o singură undiţă şi să nu stea pe locul de pescuit aproape de icircnsoţitori Pentru a nu greşi niciodată icircn preziua plecării la pescuit scrieţi un program al zilei de pes-cuit din care să nu uitaţi notarea unor utilităţi şi din care să nu lipsească apa macircncarea facircşul pentru vacircnt şi ploaie momeli nada undiţa rucsacul şepcuţa ochelarii de soare polarizanţi juvelnicul şi bdquonoroculrdquo pentru ziua de pescuit Am glumit dar ştiu pe cineva care a ajuns pe malul unei bălţi după ce a uitat acasă cutia cu momeli sau altul care din grabă a lăsat lacircngă uşă husa cu uneltele de pescuit ratacircnd ziua de pescuit Se mai poate icircntacircmpla dar se poate evita Pentru a nu adormi pe malul apei copilaşii pescari trebuie să se culce seara devreme pentru că o partidă de pescuit icircncepe icircn zori cacircnd răsare soarele Dacă vă interesează şi alte taine ale pescuitului citiţi materialele publicate icircn revista VPR icircn fiecare număr lunar unde sunt prezentate pe lacircngă aventurile icircntacircmplările amin-tirile din viaţa pescarilor şi sfaturi privind metodele de pescuit reţete de nade şi momeli şi nu numai Cartea micului pescar a rămas deschisă la pagina nr 1 Pacircnă terminaţi studiile aveţi de acumulat un volum uriaş de cunoştinţe Dar nu vă speriaţi Pescuitul este o distracţie şi o competiţie ca orice sport Firicel icircntins

Valentin MALICIUC

IUNIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30

VSDLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVS

218259344433521035136234329418521619015103151239336431535629005049139233329411512618011105

756837924

10151112721819918

1012110512021303559644736824918

101611091213631728821912

1001104911361229527619

142915231609165817491302140915101611170817571839124313291419152016231726182919031211130914031453153916251721181912361327

2028210422122309

-195120242105215322362324

-1821191620012055214822462339

-1856195220452119215622432341

-18261909

533

531

531

528

2056

2100

2103

2104

LP

UP

LN

PP

Atenție la ora de vară

FotoM Ionescu

Prinse icircn capcanăORIZONTAL 1) Capcana trandafirului (sg) ndash Cei mai buni vacircnatori 2) Simtul ascutit al caprio-arelor ndash Bronzat natural 3) Curse ndash Incluse icircn club ndash Tariful dupa eliminarea celor cacircteva sute de metri patrati 4) A da cu marinimie ndash Pune capcana si fuge 5) Arma marilor profitori ndash Trimisa dupa inamic 6) Margine de tricolor ndash Cacircnd cifrele se aduna (pl) 7) Capcana ne-vazuta ndash Coada de taur 8) Sectiune dintr-un ficat ndash Un necunoscut ndash Formula de adresare ca pentru un vacircnator mai icircn vacircrsta 9) Gazul care se livreaza la tub ndash Deosebit de mic 10) Vacircnatori cu picioarele pe pamacircnt

VERTICAL 1) Are gust de ocna ndash A pune capcane 2) Capcane pentru lei (fig) 3) Miros fin ndash Salutul eroilor ndash Nod putin desfacut 4) Blana de lemur ndash Case carora li s-au dat spargeri 5) Locul unde te duc numai nevoile (reg) ndash Pense 6) Carne de cerb ndash Muscat de flacari ndash Seva 7) Se ia pe picioare ndash Fara grai ndash Fac parte din grup 8) Se aprinde foarte usor mai ales daca sar scacircntei 9) Pastrate icircn eter ndash Firisoare ndash Nasul cu belciug artizanal 10) A prinde temporar ndash Icircnghesuiti

Ion Mihaiu

Dezlegare VPR mai CAPACITATE-OTELITA-OF-NE-BR-RANI-SUDICA-T-G-T-RT-FURII-AP-APATI-CE-NAT-AB-UO-TURATIE-NO-ZONAL-VAR-RECITATORI

1

1

4

4

2

2

5

5

3

3

6

6

7

7

8

8

9

9

10

10

|34 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

AJVPS Hunedoara vinde căţei din rasa copoi ardelenesc de la Canisa Căpăţacircna Prenotări şi informaţii suplimentare la tel 0254215422

VAcircND armă de vacircnătoare cal1270 ţevi juxtapuse Bohler antinit Tel 0723300609

Mica publicitate

Pune la dispoziţia vacircnătorilor interesaţi următoarele categorii de căţei

bull o femelă din rasa jagdterrier icircn vacircrstă de 5 luni bull o femelă din rasa copoi slovac icircn vacircrstă de 2 luni bull un mascul din rasa brac german cu păr sacircr-mos icircn vacircrstă de 3 lunibull două femele metişi de copoi x jagdterrier icircn vacircrstă de 2 luni

Juvenilii sunt dehelmintizaţi şi vaccinaţi de două ori iar căţeii dehelmintizaţi şi vaccinaţi doar icircmpotriva parvovirozei Preţul de valorificare este de 500 leiexemplar cu TVA inclus Căţeii provin din părinţi selecţionaţi folosiţi cu rezultate excelente la vacircnătoare Dintre reproducători sunt scoşi la vacircnzare la acelaşi preţ următorii cacircini

bull un mascul de copoi ardelenesc icircn vacircrstă de 2 anibull o femelă de brac sacircrmos folosită la vacircnătoare icircn vacircrstă de 7 anibull o femelă de limier hanoveran folosită icircn teren icircn vacircrstă de 7 ani

Doritorii se pot adresa pentru achiziţii sau eventuale prenotări precum şi pentru alte informaţii d-lui Du-mitru Teodor la tel 0212708060 sau 0767817908

CANISA CERNICA

SC SURAKI SRL producător autorizat conform legislației europene icircn prelucrarea cărnii de vacircnat este interesată icircn achiziționarea vacircnatului mare icircn carcasă destinat producției de mezeluri comercializate sub marca ldquoTOLBA VAcircNĂTORULUIrdquo Oferim posibilitatea icircncheierii de contracte pe termen lung

Detalii la numerele de telefon 0752 525 142 sau 021 411 62 30

E-mail florinblidarescusurakiro sau surakisurakiro

wwwsurakiro

Page 30: VÂNĂTOAREA ÎN REUNIUNEA DE LUCRU VÂNĂTOAREA

|30 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Agenda Pescarului

POPULAtildeRI CU PEAEligTI NOBILI IcircN BIHOR

CUM PAtildeSTRAtildeM PEAEligTII IcircN STARE PROASPAtildeTAtilde

La icircnceputul anului 2012 s-au făcut repopulări cu peşti nobili din speciile crap şi amur icircn lacurile licenţiate pentru acvacultură din patrimoniul AJVPS Bihor Ast-

fel deşi erau destul de bine populate lacurile Leş Fegernic Diosig Cristur şi-au primit noii oaspeţi peşti reproducători şi viitori reproducători astfel avem garanţia perpetuării spe-ciilor mult apreciate de pescarii de staţionar Cele peste 4 tone de peşti au fost lansaţi icircn cele mai bune condiţii tehnice alături de ştiucile mari din Leș ndash anul 2011 a fost marcat de o ştiucă de 12 kg - specie deversată tot de noi acum cacircţiva ani alături de plăticile ce au ajuns şi la 700 g bucata urmare a reproducerii naturale acţiune icircncepută acum 8 ani doar cu cacircteva exemplare de plătici reproducători au dovedit strate-

Tematica nu este o problemă pentru pescarii de pes-cuit staţionar deoarece juvelnicele de 2-3 metri lun-gime bine scufundate icircn apă vor ţine peştii vii pe

toată durata partidei Lansetiştii şi muscarii au icircnsă ne-voie de tehnici şi dotări e drept accesibile Aici aş insista puţin asupra necesităţii procurării unui coşuleţ de nuiele icircn care lansetistul ori muscarul icircşi pot ţine peştii icircn stare proaspătă pe toată perioada deplasării pe malul racircului In-sist pe această strămoşească metodă şi dotare icircntrucacirct uti-lizacircnd coşuleţul ce l-am moştenit şi care are cca 120 de ani mi-a asigurat icircntotdeauna păstrarea proaspătă a peştilor prinşi la muscă păstrăvi ori lipani mai puţin cleni pe care-i eliberez imediat Fizica icircşi are legile ei iar secretul bunei funcţionări a coşuleţului se bazează tocmai pe una dintre acestea -fenomenul de evaporare ndash deci implicit şi răcire Fără intenţia de a da lecţii iată cum procedez După ce am prins cacircţiva păstrăvi icirci eviscerez le scot branhiile şterg bine interiorul de sacircngele icircnchegat ce-i element toxic şi primul ce produce alterarea pun un praf de sare dintr-o solniţă cu orificii ce-o port icircn coşuleţ icircnvelesc peştii icircntr-un prosop de cacircnepă umectat şi icirci pun icircn coşuleţ La uscarea aproape completă a prosopului icircl reumectez astfel se reia fenomenul de evaporare-răcire ce durează cam 2 ore Pes-cuind la munte prefer partidele de după-amiază - seară iar cacircnd pescuiesc de dimineaţă şi am 1-2 păstrăvi legali la

gia cu efect icircn timp icircndelungat dar care asigură continuita-tea speciei icircn noul mediu De altfel şi şalăii din lacul Feger-nic vor fi tentaţia fiecărui undiţar Referindu-mă la această specie dispărută din Crişul Repede icircn perioada poluărilor industriale acum este bine reprezentată icircn racircu datorită unei acţiuni pe care am realizat-o icircn 1992 cacircnd icircn urma dezafectării pescăriei Martihaz am cules din iazurile ce ur-mau a fi desecate o cantitate de peste 2000 bucăţi strapazani - şalăi de 15-30 cm - pe care cu cacircţiva pescari sufletişti i-am transportat icircn mare viteză fără pierderi icircn racircul Crişul Repede zona de vest După cacircteva zile cu factorii locali am obţinut ridicarea stavilei de la punctul de priză vest astfel undele racircului au dus devale o populaţie de şalăi ce azi oferă exemplare de peste 5-6 kg Trebuie să menţionez public şi poate domnul ministru al agriculturii ne va icircnţelege nemulţumirea absurditatea faptului că şi icircn prezent salariaţi ai ANPA eliberează permisele de pescuit fără ca solicitanţii să fie membri ai vreunei asociaţii de pescari Această categorie de pescari fără a contribui cu nimic la menţinerea patrimo-niului piscicol devin paraziţi consumatori şi distrugători ai fondului piscicol natural al apelor publice

orele pracircnzului sub umbrarul arinilor ori brazilor icirci pun la copt icircntr-o spuză de jar Fie-mi permis să fac o paranteză şi să descriu reţeta rapidă Fac un foc mic din crengi us-cate pun 2-3 bucăţi mai grosuţe pentru o inima de jar Icircntre timp cacirct arde focul sărez puţin peştii evisceraţi introduc icircn interior cacircţiva muguri de brad cacircteva flori de cimbrişor o linguriţă de unt ori margarină icircnvelesc peştii icircntr-o folie de aluminiu şi icirci pun icircn spuza de jar şi cenuşa fierbinte După vreun sfert de ceas cacircnd aud uşoare pocnituri şi sfacircracircieli scot peştii icircmbrăcaţi icircn folie las să se răcească niţel şi cacircnd desfac folia izul de muguri de brad şi cimbrişor nu poate fi descris icircn cuvinte Niciodată acasă nu am reuşit asemenea bunătăţi pe care le-am icircnvăţat icircn bătracircna Marmaţie Din experienţa cacirctorva decenii de muscărit afirm cu toată responsabilitatea că utilizacircnd coşuleţul chiar şi la partide de spinning la bibani niciodată nu am avut peşti cu icircnceput de alterare Am văzut anul trecut un pes-car ce-şi ţinea cacircţiva cleni şi scobari icircnşiraţi pe o creangă de salcie ce aveau un aspect penibil de peşti spacircnzuraţi imagine ce nu poate fi comentată Cred că nu este nevoie să mai menţionez de dotările moderne de azi lădiţe frigorifice cu patroane ICE ori micile dar excepţionalele frigidere ce funcţionează la 12 volţi şi ţin o temperatură constantă de 1-2 grade celsius timp de cacircteva zile

TP

|Titus Pintea

FotoM Ionescu

31|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pe apele mapamondului

D acă ar fi să aleg un peşte care poate da satisfacţii constante de-a lungul sezonului de pescuit

pe continentul nord-american acesta ar fi cu siguranţă bass-ul sau aşa cum mai este numit bibanul americanCacircnd spunem biban gacircndul ne duce la pescuitul cu năluci pentru unii sau cu momeli natu-rale pentru alţii la peştii activi mai tot timpul sezonului cald chiar şi atunci cacircnd tempera-tura apei amorţeşte majoritatea celorlalte specii Pe continen-tul nord-american pe lacircngă ldquotradiţionalulrdquo biban pe care icircl găsim şi icircn apele europene pescarii pot prinde şi un bdquofrate mai marerdquo al acestuia bibanul ameri-can sau bass-ul Iar cacircnd spun ldquomarerdquo mă gacircndesc atacirct la talia semnificativ mai mare a exem-plarelor cacirct şi la spectaculozitatea pescuitului acestei specii Aici mă refer la faptul că este un peşte activ atacirct la temperaturi estivale normale ale apei cacirct şi la cele ce nu se icircnscriu icircn limitele bdquonormaluluirdquo fie ele scăzute sau ridicate Icircn plus varietatea largă de năluci şi momeli naturale la care bdquorăspunderdquo fără a face mof-turi icircl situează aş putea spune pe unul dintre primele locuri icircn clasamentul peştilor favoriţi ai pescarilor canadieni şi ameri-cani Un alt atu este acela al spectaculozităţii pescuitului icircn sine pornind de la varietatea de condiţii acvatice icircn care il găsim şi pacircnă la drilul presărat adesea cu salturi spectaculoase

şi scuturături energice din cap care vor rămacircne cu siguranţă icircntipărite icircn me-moria norocosului pescar Dar să le luăm pe racircndIcircl găsim icircn lacuri şi racircuri cu apă de adacircn-cimi diferite fără a fi foarte pretenţios la condiţiile de oxi-genare apele natu-rale fiind oricum su-ficient de curate pe continentul vecin Preferă adăpostul structurilor scu-fundate coame sau şanţuri bo-lovani trunchiuri rădăcini sau um-bra şi protecţia vegetaţiei ac-vatice atacacircnd din-spre adacircnc spre suprafaţă printre frunzele de nufăr sau brădişul des Patrulează adesea icircntre aceste structuri apăracircndu-şi teritoriul de potenţialii bdquoinvadatorirdquo putacircnd fi astfel prins şi la pescuitul la trenă Se hrăneşte cu aproape tot ce mişcă icircn apă fără să scape nici o oportunitate am prins bass chiar şi la boabă de porumb cacircnd dădeam după crap Atacă o varietate de năluci artificiale de la rotative şi oscilante şi pacircnă la voblere şi twistere Se pare icircnsă că are o atracţie deosebită la spinnerbait o combinaţie icircntre rotativă şi softbait o nălucă agreată şi de majoritatea pasionaţilor şi care aparent

folosite de multe ori pescarii preferă să ridice peştele di-rect din apă lăsacircnd la o parte minciogul Răspacircndirea largă a bibanului american alături de caracteristicile pescuitului său au făcut din acesta una din capturile preferate căutate şi apreciate de pescarii nord-

americani Adesea pentru a spori farmecul partidei pescarii aleg canoea pentru deplasare fapt ce le permite să pătrundă mai adacircnc icircn universul acestui peşte icircnlesnindu-le accesul icircn locuri unde bărcile cu motor nu pot pătrunde Faima speciei a depăşit deja de ceva timp ho-tarele continentului de origine bass-ul fiind icircntacirclnit tot mai des şi icircn apele europene unde a fost introdus şi unde continuă să cacircştige tot mai mulţi adepţi

MAC

poate salva reputaţia de pescar icircntr-o varietate de situaţii Lan-setele folosite sunt icircn general cu acţiune de mijloc de putere medie ce permit lansarea şi controlul nălucilor cu greutăţi icircntre 3-5 şi 7-10 grame Se fo-losesc fire monofilament 025-030 sau textile mai rezistente

la abraziune recomandate mai ales dacă pescuim icircn zone cu vegetaţie acvatică abundentă Se poate pescui atacirct de pe mal cacirct şi din barcă caz icircn care so-narul poate fi de mare ajutor mai ales dacă avem de-a face cu o apă necunoscută Drilul este destul de scurt bass-ul opunacircnd doar iniţial rezistenţă timp icircn care aşa cum spuneam sare spectaculos din apă scuturacircndu-şi energic capul Icircnţeparea este icircn majoritatea cazurilor sigură rateurile sunt rare dată fiind gura largă cu cartilagii tari mai ales icircn cazul basului cu gura mare Profitacircnd de acest lucru precum şi de rezistenţa firelor

BASS-UL AMERICAN

Ilustrația autorului

|32 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pagina muscarului

Similitudini şi diferenţe icircntre muşte de catalog şi cele tradiţionale

|Titus pintea

Am avut curiozitatea dar şi plăcerea să fac comparaţii icircntre muştele noastre tradiţionale cu care generaţii

de muscari romacircni au pescuit decenii la racircnd şi muştele din cataloagele străine DAM ORVIS BAYLEI etc Constat că diferenţele sunt notabile icircn colorit şi conformaţie uşor de constatat de pescarii ce-şi confecţionează muştele şi au experienţa anilor Icircn acest sens aş exemplifica prin cacircteva modele mai cunoscute şi folosite de muscarii noştri Icircn cataloage apare un tandem bine cu-noscut modelul March Brown bdquomalerdquo şi March Brown bdquofemalerdquo Primul se aseamănă cu musca noastră de arin icircnsă susţin că aceasta din urma este mai eficientă icircn perioada icircnceputului de sezon Am şi o posibilă explicaţie Icircn mai musca de arin este icircncă icircntr-un stadiu de dezvoltare incipientă şi de regulă zborul său icircncă slab se termină icircn apă deci pistruiatul primeşte fiind şi el moleşit din iarnă o muscă icircncă mică Dacă i-am oferi un March Brown din import de cele mai multe ori doar se mişcă din cotlonul său dar nu atacă păroasa arătare Dacă icircncercăm cu modelul bdquofemalerdquo aceasta se aseamănă cu musca de cara-bete la noi se mai numeşte şi bdquocaprardquo Insecta icircn mai este de-parte de a zbura doar icircn final de lună Deci bazacircndu-ne pe modelele noastre avem şanse mai bune Scuturacircnd icircn final de mai cacircteva crengi de arin am găsit icircncă muşte cleioase ce se prindeau de partea infer-ioara a frunzelor aspect ce-mi

confirmă cele afirmate anterior Dar făcacircnd şi probe de muşte eficiente pe aceeaşi apă peştii mi-au atacat mai des modelul indigen şi foarte slab pe cel de catalog un model original primit din partea campionului de muscă al Bavariei Modelul bdquofe-malerdquo a fost bun doar icircn iunie mai mult la cleni Icircnsă acest din urmă model legat pe cacircrlige mici nr 14-16 a fost bun la lipani cu menţiunea că era atacat icircn după-amiezile icircn care musca de carabete se ridi-

ca deasupra racircului Icircntr-o zi am primit un model francez o viespe sofisticată icircn construcţie ce avea picioruşe icircnnodate din barbule de pană de curcan greu de realizat fiind după aprecierea mea o muscă de lac denumită icircn catalog Danga Imago Aceasta la peştii noştri nu a reuşit sa stacircrnească interesul Dar reducacircndu-i bogata icircmbrăcăminte de perucă şi picioare am rămas oare-cum la o viespe roşie indigenă pe care cacircţiva cleni harnici au apucat-o ferm Icircn două săptămacircni cacirct am fost gazda campionului bavarez am văzut cum din cele cacircteva sute de muşte cu care a sosit nu mai ştia din care să lege la capăt ori pe săltătoare şi pierdea minute icircn şir cu alegerea acestora Astfel pe pacircracircul Finiş icircmi prezenta un model cu un nume pompos Grenwels Glory e drept muscă verde cum i-am sugerat dar icircncă nestudiată de irideii noştri Aşa se face că-n trei zile de muscărit din bdquostupulrdquo de artificiale

aduse nu a aflat modelul local Aşadar i-am dat cu teamă o muscă verde cu păr ciocolatiu cercuire fină gălbuie la care icircn final păstrăvii dar mai des li-panii Finişului din acei ani i-au oferit o partidă plăcută Pe lacul Lugaş ce are cleni frumoşi muştele irlandeze de lac nu au dat rezultate Am creat modelul pe un ac mult mai mic decacirct cel original fără picioruşe dar cu un abdomen pronunţat pe curbura cacircrligului pe un ac nr 12 cu tijă lungă Fiind zi de primăvară-vară mi-am luat varga de muscă şi-am ieşit icircn prima partida a anului pe Crişul repede icircntr-o zonă icircn care anul trecut am luat şi cleni dar şi curcubei Ca o observaţie meteorologică icircn 2 zile de la 8 grade la pracircnz aerul atmosferic arăta la umbră plus 21 grade derutacircnd oameni şi peşti Dar iată ce mi-am notat icircn carneţelul meu de pescar file ce de ani icircmi oferă plăcute aduceri aminte Ziua I-a soare şuvoiul sub barajul Lugaş o singură muscă de capăt March Brown bdquomalerdquo Lansez icircn şuvoaie line şi văd mişcare de peşte fără atac Rezultatul zilei un clean de 26 cm Ziua II-a ndash soare căldură plus 21 grade Pescuiesc pe şuvoiul de ieri cu o muscă de capăt model de bdquoarinrdquo corp arămiu codiţă din barbule de fazan perucă de potacircr-niche icircnchisă Rezultatul zilei 3 cleni peste 25 cm cinci juniori doi bibani ce i-am văzut icircntre doi bolovani sorindu-se Peşti sperioşi şi timizi icircn atac Am văzut un curcubeu ce a venit pacircnă sub muscă fără sa o apuce dar apa era aşa de curată icircncacirct e posibil să mă fi văzut Nu am putut pescui mai mult de-un ceas picioarele amorţindu-mi icircn apa icircncă rece Nu trag concluzii le las la latitudinea muscarului dar ştiu sigur că-n luna mai cleanul din zona

montană va ataca nebun bdquopotacircrnicheardquo deschisă oferind spectacolul atacu-lui din cacircrdul ce se soreşte sub arinii bătracircni Păstrăvii icircncă molateci vor sălta bine la minuscule bdquobaxmanurirdquo dar şi la delicatele bdquomosqui-tordquo Mai ştiu că noaptea din preziua dezlegării la munte a fost foarte lungă dar maşina parcă icircnţelegacircndu-ne dorinţa s-a grăbit spre apele de sus

FotoT Pintea

33|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|1 iunie

Mini sfaturi pentru mini pescari

IULIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30 31

DLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVSDLM

208305356451045136228321414509601643011101149235316408449533031118157349443536624008042139236

651746837944632721815905957

110112031305649738826913

1001104911331215618705749837931

10241107629724819918

1433152616241714131514091458154916421736182519141236131914061454153916261711175612541345143615271618170518011211130814041502

211622092311

-1857194920452134222422542343

-1913200120462134221922592351

-184119262109215622492337

-1854192620342131

536

542

549

556

2104

2100

2054

2047PP

LP

UP

LN

Icircncepem cu icircnceputul adică prezentarea elementelor de bază ale pescuitului cu undiţa Icircntre cele cinci componente ale undiţei vargă plută fir plumb şi cacircrlig trebuie să fie

armonie compatibilitate şi echilibru altfel undiţa nu va fi utilă la pescuit Chiar şi lanseta trebuie să icircndeplinească această regulă generală Imaginaţi-vă o vargă firavă cu un fir gros şi un carmac pentru prins somni sau o lansetă cu un tambur mic icircn care abia icircncap cacircteva spirale de nailon de un milimetru grosime iar lacircngă plumb două cacircrlige mici pentru bdquolibelulărdquo Cu ochiul minţii veţi vedea dezechilibrul şi lipsa de armonie Cumpăraţi din magazin mai multe categorii de vergi cacircrlige plute plumbi şi fire şi uniţi-le icircntr-un ansamblu armonios icircn concordanţă cu peştii care trăiesc icircn apa unde vreţi să pescuiţi Interesaţi-vă la pescarii localnici sau la prieteni care au mai pescuit icircn acea apă Peştii de mărime şi greutate bdquorecordrdquo nu se pun icircn bdquoecuaţierdquo hellipVarga o cumpăraţi icircn raport cu puterea voastră de macircnuire plutele le echilibraţi icircntr-o găleată plină cu apă adăugacircnd sau reducacircnd numărul de plumbişori pacircnă cacircnd 80 din plută intră sub apă iar 20 rămacircne icircn afară ţinacircnd seama şi de greutatea momelilor pe care le veţi folosiPescarii mici nu trebuie să plece singuri la pescuit şi mai cu seamă icircn sălbăticie ci icircnsoţiţi de părinţi rude vecini prieteni pescari de la care vor icircnvăţa tainele naturii şi pescuitului şi vor primi ajutor icircn caz de nevoie Tot de la aceştia vor icircnvăţa cum să macircnuiască o vargă de pescuit cum se oboseşte şi se scoate peştele din apă cum se agaţă icircn cacircrlig momeala şi cum se nădeşte locul de pescuit Copilaşii pescari trebuie să icircnceapă lecţiile de pescuit cu o singură undiţă şi să nu stea pe locul de pescuit aproape de icircnsoţitori Pentru a nu greşi niciodată icircn preziua plecării la pescuit scrieţi un program al zilei de pes-cuit din care să nu uitaţi notarea unor utilităţi şi din care să nu lipsească apa macircncarea facircşul pentru vacircnt şi ploaie momeli nada undiţa rucsacul şepcuţa ochelarii de soare polarizanţi juvelnicul şi bdquonoroculrdquo pentru ziua de pescuit Am glumit dar ştiu pe cineva care a ajuns pe malul unei bălţi după ce a uitat acasă cutia cu momeli sau altul care din grabă a lăsat lacircngă uşă husa cu uneltele de pescuit ratacircnd ziua de pescuit Se mai poate icircntacircmpla dar se poate evita Pentru a nu adormi pe malul apei copilaşii pescari trebuie să se culce seara devreme pentru că o partidă de pescuit icircncepe icircn zori cacircnd răsare soarele Dacă vă interesează şi alte taine ale pescuitului citiţi materialele publicate icircn revista VPR icircn fiecare număr lunar unde sunt prezentate pe lacircngă aventurile icircntacircmplările amin-tirile din viaţa pescarilor şi sfaturi privind metodele de pescuit reţete de nade şi momeli şi nu numai Cartea micului pescar a rămas deschisă la pagina nr 1 Pacircnă terminaţi studiile aveţi de acumulat un volum uriaş de cunoştinţe Dar nu vă speriaţi Pescuitul este o distracţie şi o competiţie ca orice sport Firicel icircntins

Valentin MALICIUC

IUNIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30

VSDLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVS

218259344433521035136234329418521619015103151239336431535629005049139233329411512618011105

756837924

10151112721819918

1012110512021303559644736824918

101611091213631728821912

1001104911361229527619

142915231609165817491302140915101611170817571839124313291419152016231726182919031211130914031453153916251721181912361327

2028210422122309

-195120242105215322362324

-1821191620012055214822462339

-1856195220452119215622432341

-18261909

533

531

531

528

2056

2100

2103

2104

LP

UP

LN

PP

Atenție la ora de vară

FotoM Ionescu

Prinse icircn capcanăORIZONTAL 1) Capcana trandafirului (sg) ndash Cei mai buni vacircnatori 2) Simtul ascutit al caprio-arelor ndash Bronzat natural 3) Curse ndash Incluse icircn club ndash Tariful dupa eliminarea celor cacircteva sute de metri patrati 4) A da cu marinimie ndash Pune capcana si fuge 5) Arma marilor profitori ndash Trimisa dupa inamic 6) Margine de tricolor ndash Cacircnd cifrele se aduna (pl) 7) Capcana ne-vazuta ndash Coada de taur 8) Sectiune dintr-un ficat ndash Un necunoscut ndash Formula de adresare ca pentru un vacircnator mai icircn vacircrsta 9) Gazul care se livreaza la tub ndash Deosebit de mic 10) Vacircnatori cu picioarele pe pamacircnt

VERTICAL 1) Are gust de ocna ndash A pune capcane 2) Capcane pentru lei (fig) 3) Miros fin ndash Salutul eroilor ndash Nod putin desfacut 4) Blana de lemur ndash Case carora li s-au dat spargeri 5) Locul unde te duc numai nevoile (reg) ndash Pense 6) Carne de cerb ndash Muscat de flacari ndash Seva 7) Se ia pe picioare ndash Fara grai ndash Fac parte din grup 8) Se aprinde foarte usor mai ales daca sar scacircntei 9) Pastrate icircn eter ndash Firisoare ndash Nasul cu belciug artizanal 10) A prinde temporar ndash Icircnghesuiti

Ion Mihaiu

Dezlegare VPR mai CAPACITATE-OTELITA-OF-NE-BR-RANI-SUDICA-T-G-T-RT-FURII-AP-APATI-CE-NAT-AB-UO-TURATIE-NO-ZONAL-VAR-RECITATORI

1

1

4

4

2

2

5

5

3

3

6

6

7

7

8

8

9

9

10

10

|34 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

AJVPS Hunedoara vinde căţei din rasa copoi ardelenesc de la Canisa Căpăţacircna Prenotări şi informaţii suplimentare la tel 0254215422

VAcircND armă de vacircnătoare cal1270 ţevi juxtapuse Bohler antinit Tel 0723300609

Mica publicitate

Pune la dispoziţia vacircnătorilor interesaţi următoarele categorii de căţei

bull o femelă din rasa jagdterrier icircn vacircrstă de 5 luni bull o femelă din rasa copoi slovac icircn vacircrstă de 2 luni bull un mascul din rasa brac german cu păr sacircr-mos icircn vacircrstă de 3 lunibull două femele metişi de copoi x jagdterrier icircn vacircrstă de 2 luni

Juvenilii sunt dehelmintizaţi şi vaccinaţi de două ori iar căţeii dehelmintizaţi şi vaccinaţi doar icircmpotriva parvovirozei Preţul de valorificare este de 500 leiexemplar cu TVA inclus Căţeii provin din părinţi selecţionaţi folosiţi cu rezultate excelente la vacircnătoare Dintre reproducători sunt scoşi la vacircnzare la acelaşi preţ următorii cacircini

bull un mascul de copoi ardelenesc icircn vacircrstă de 2 anibull o femelă de brac sacircrmos folosită la vacircnătoare icircn vacircrstă de 7 anibull o femelă de limier hanoveran folosită icircn teren icircn vacircrstă de 7 ani

Doritorii se pot adresa pentru achiziţii sau eventuale prenotări precum şi pentru alte informaţii d-lui Du-mitru Teodor la tel 0212708060 sau 0767817908

CANISA CERNICA

SC SURAKI SRL producător autorizat conform legislației europene icircn prelucrarea cărnii de vacircnat este interesată icircn achiziționarea vacircnatului mare icircn carcasă destinat producției de mezeluri comercializate sub marca ldquoTOLBA VAcircNĂTORULUIrdquo Oferim posibilitatea icircncheierii de contracte pe termen lung

Detalii la numerele de telefon 0752 525 142 sau 021 411 62 30

E-mail florinblidarescusurakiro sau surakisurakiro

wwwsurakiro

Page 31: VÂNĂTOAREA ÎN REUNIUNEA DE LUCRU VÂNĂTOAREA

31|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pe apele mapamondului

D acă ar fi să aleg un peşte care poate da satisfacţii constante de-a lungul sezonului de pescuit

pe continentul nord-american acesta ar fi cu siguranţă bass-ul sau aşa cum mai este numit bibanul americanCacircnd spunem biban gacircndul ne duce la pescuitul cu năluci pentru unii sau cu momeli natu-rale pentru alţii la peştii activi mai tot timpul sezonului cald chiar şi atunci cacircnd tempera-tura apei amorţeşte majoritatea celorlalte specii Pe continen-tul nord-american pe lacircngă ldquotradiţionalulrdquo biban pe care icircl găsim şi icircn apele europene pescarii pot prinde şi un bdquofrate mai marerdquo al acestuia bibanul ameri-can sau bass-ul Iar cacircnd spun ldquomarerdquo mă gacircndesc atacirct la talia semnificativ mai mare a exem-plarelor cacirct şi la spectaculozitatea pescuitului acestei specii Aici mă refer la faptul că este un peşte activ atacirct la temperaturi estivale normale ale apei cacirct şi la cele ce nu se icircnscriu icircn limitele bdquonormaluluirdquo fie ele scăzute sau ridicate Icircn plus varietatea largă de năluci şi momeli naturale la care bdquorăspunderdquo fără a face mof-turi icircl situează aş putea spune pe unul dintre primele locuri icircn clasamentul peştilor favoriţi ai pescarilor canadieni şi ameri-cani Un alt atu este acela al spectaculozităţii pescuitului icircn sine pornind de la varietatea de condiţii acvatice icircn care il găsim şi pacircnă la drilul presărat adesea cu salturi spectaculoase

şi scuturături energice din cap care vor rămacircne cu siguranţă icircntipărite icircn me-moria norocosului pescar Dar să le luăm pe racircndIcircl găsim icircn lacuri şi racircuri cu apă de adacircn-cimi diferite fără a fi foarte pretenţios la condiţiile de oxi-genare apele natu-rale fiind oricum su-ficient de curate pe continentul vecin Preferă adăpostul structurilor scu-fundate coame sau şanţuri bo-lovani trunchiuri rădăcini sau um-bra şi protecţia vegetaţiei ac-vatice atacacircnd din-spre adacircnc spre suprafaţă printre frunzele de nufăr sau brădişul des Patrulează adesea icircntre aceste structuri apăracircndu-şi teritoriul de potenţialii bdquoinvadatorirdquo putacircnd fi astfel prins şi la pescuitul la trenă Se hrăneşte cu aproape tot ce mişcă icircn apă fără să scape nici o oportunitate am prins bass chiar şi la boabă de porumb cacircnd dădeam după crap Atacă o varietate de năluci artificiale de la rotative şi oscilante şi pacircnă la voblere şi twistere Se pare icircnsă că are o atracţie deosebită la spinnerbait o combinaţie icircntre rotativă şi softbait o nălucă agreată şi de majoritatea pasionaţilor şi care aparent

folosite de multe ori pescarii preferă să ridice peştele di-rect din apă lăsacircnd la o parte minciogul Răspacircndirea largă a bibanului american alături de caracteristicile pescuitului său au făcut din acesta una din capturile preferate căutate şi apreciate de pescarii nord-

americani Adesea pentru a spori farmecul partidei pescarii aleg canoea pentru deplasare fapt ce le permite să pătrundă mai adacircnc icircn universul acestui peşte icircnlesnindu-le accesul icircn locuri unde bărcile cu motor nu pot pătrunde Faima speciei a depăşit deja de ceva timp ho-tarele continentului de origine bass-ul fiind icircntacirclnit tot mai des şi icircn apele europene unde a fost introdus şi unde continuă să cacircştige tot mai mulţi adepţi

MAC

poate salva reputaţia de pescar icircntr-o varietate de situaţii Lan-setele folosite sunt icircn general cu acţiune de mijloc de putere medie ce permit lansarea şi controlul nălucilor cu greutăţi icircntre 3-5 şi 7-10 grame Se fo-losesc fire monofilament 025-030 sau textile mai rezistente

la abraziune recomandate mai ales dacă pescuim icircn zone cu vegetaţie acvatică abundentă Se poate pescui atacirct de pe mal cacirct şi din barcă caz icircn care so-narul poate fi de mare ajutor mai ales dacă avem de-a face cu o apă necunoscută Drilul este destul de scurt bass-ul opunacircnd doar iniţial rezistenţă timp icircn care aşa cum spuneam sare spectaculos din apă scuturacircndu-şi energic capul Icircnţeparea este icircn majoritatea cazurilor sigură rateurile sunt rare dată fiind gura largă cu cartilagii tari mai ales icircn cazul basului cu gura mare Profitacircnd de acest lucru precum şi de rezistenţa firelor

BASS-UL AMERICAN

Ilustrația autorului

|32 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pagina muscarului

Similitudini şi diferenţe icircntre muşte de catalog şi cele tradiţionale

|Titus pintea

Am avut curiozitatea dar şi plăcerea să fac comparaţii icircntre muştele noastre tradiţionale cu care generaţii

de muscari romacircni au pescuit decenii la racircnd şi muştele din cataloagele străine DAM ORVIS BAYLEI etc Constat că diferenţele sunt notabile icircn colorit şi conformaţie uşor de constatat de pescarii ce-şi confecţionează muştele şi au experienţa anilor Icircn acest sens aş exemplifica prin cacircteva modele mai cunoscute şi folosite de muscarii noştri Icircn cataloage apare un tandem bine cu-noscut modelul March Brown bdquomalerdquo şi March Brown bdquofemalerdquo Primul se aseamănă cu musca noastră de arin icircnsă susţin că aceasta din urma este mai eficientă icircn perioada icircnceputului de sezon Am şi o posibilă explicaţie Icircn mai musca de arin este icircncă icircntr-un stadiu de dezvoltare incipientă şi de regulă zborul său icircncă slab se termină icircn apă deci pistruiatul primeşte fiind şi el moleşit din iarnă o muscă icircncă mică Dacă i-am oferi un March Brown din import de cele mai multe ori doar se mişcă din cotlonul său dar nu atacă păroasa arătare Dacă icircncercăm cu modelul bdquofemalerdquo aceasta se aseamănă cu musca de cara-bete la noi se mai numeşte şi bdquocaprardquo Insecta icircn mai este de-parte de a zbura doar icircn final de lună Deci bazacircndu-ne pe modelele noastre avem şanse mai bune Scuturacircnd icircn final de mai cacircteva crengi de arin am găsit icircncă muşte cleioase ce se prindeau de partea infer-ioara a frunzelor aspect ce-mi

confirmă cele afirmate anterior Dar făcacircnd şi probe de muşte eficiente pe aceeaşi apă peştii mi-au atacat mai des modelul indigen şi foarte slab pe cel de catalog un model original primit din partea campionului de muscă al Bavariei Modelul bdquofe-malerdquo a fost bun doar icircn iunie mai mult la cleni Icircnsă acest din urmă model legat pe cacircrlige mici nr 14-16 a fost bun la lipani cu menţiunea că era atacat icircn după-amiezile icircn care musca de carabete se ridi-

ca deasupra racircului Icircntr-o zi am primit un model francez o viespe sofisticată icircn construcţie ce avea picioruşe icircnnodate din barbule de pană de curcan greu de realizat fiind după aprecierea mea o muscă de lac denumită icircn catalog Danga Imago Aceasta la peştii noştri nu a reuşit sa stacircrnească interesul Dar reducacircndu-i bogata icircmbrăcăminte de perucă şi picioare am rămas oare-cum la o viespe roşie indigenă pe care cacircţiva cleni harnici au apucat-o ferm Icircn două săptămacircni cacirct am fost gazda campionului bavarez am văzut cum din cele cacircteva sute de muşte cu care a sosit nu mai ştia din care să lege la capăt ori pe săltătoare şi pierdea minute icircn şir cu alegerea acestora Astfel pe pacircracircul Finiş icircmi prezenta un model cu un nume pompos Grenwels Glory e drept muscă verde cum i-am sugerat dar icircncă nestudiată de irideii noştri Aşa se face că-n trei zile de muscărit din bdquostupulrdquo de artificiale

aduse nu a aflat modelul local Aşadar i-am dat cu teamă o muscă verde cu păr ciocolatiu cercuire fină gălbuie la care icircn final păstrăvii dar mai des li-panii Finişului din acei ani i-au oferit o partidă plăcută Pe lacul Lugaş ce are cleni frumoşi muştele irlandeze de lac nu au dat rezultate Am creat modelul pe un ac mult mai mic decacirct cel original fără picioruşe dar cu un abdomen pronunţat pe curbura cacircrligului pe un ac nr 12 cu tijă lungă Fiind zi de primăvară-vară mi-am luat varga de muscă şi-am ieşit icircn prima partida a anului pe Crişul repede icircntr-o zonă icircn care anul trecut am luat şi cleni dar şi curcubei Ca o observaţie meteorologică icircn 2 zile de la 8 grade la pracircnz aerul atmosferic arăta la umbră plus 21 grade derutacircnd oameni şi peşti Dar iată ce mi-am notat icircn carneţelul meu de pescar file ce de ani icircmi oferă plăcute aduceri aminte Ziua I-a soare şuvoiul sub barajul Lugaş o singură muscă de capăt March Brown bdquomalerdquo Lansez icircn şuvoaie line şi văd mişcare de peşte fără atac Rezultatul zilei un clean de 26 cm Ziua II-a ndash soare căldură plus 21 grade Pescuiesc pe şuvoiul de ieri cu o muscă de capăt model de bdquoarinrdquo corp arămiu codiţă din barbule de fazan perucă de potacircr-niche icircnchisă Rezultatul zilei 3 cleni peste 25 cm cinci juniori doi bibani ce i-am văzut icircntre doi bolovani sorindu-se Peşti sperioşi şi timizi icircn atac Am văzut un curcubeu ce a venit pacircnă sub muscă fără sa o apuce dar apa era aşa de curată icircncacirct e posibil să mă fi văzut Nu am putut pescui mai mult de-un ceas picioarele amorţindu-mi icircn apa icircncă rece Nu trag concluzii le las la latitudinea muscarului dar ştiu sigur că-n luna mai cleanul din zona

montană va ataca nebun bdquopotacircrnicheardquo deschisă oferind spectacolul atacu-lui din cacircrdul ce se soreşte sub arinii bătracircni Păstrăvii icircncă molateci vor sălta bine la minuscule bdquobaxmanurirdquo dar şi la delicatele bdquomosqui-tordquo Mai ştiu că noaptea din preziua dezlegării la munte a fost foarte lungă dar maşina parcă icircnţelegacircndu-ne dorinţa s-a grăbit spre apele de sus

FotoT Pintea

33|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|1 iunie

Mini sfaturi pentru mini pescari

IULIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30 31

DLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVSDLM

208305356451045136228321414509601643011101149235316408449533031118157349443536624008042139236

651746837944632721815905957

110112031305649738826913

1001104911331215618705749837931

10241107629724819918

1433152616241714131514091458154916421736182519141236131914061454153916261711175612541345143615271618170518011211130814041502

211622092311

-1857194920452134222422542343

-1913200120462134221922592351

-184119262109215622492337

-1854192620342131

536

542

549

556

2104

2100

2054

2047PP

LP

UP

LN

Icircncepem cu icircnceputul adică prezentarea elementelor de bază ale pescuitului cu undiţa Icircntre cele cinci componente ale undiţei vargă plută fir plumb şi cacircrlig trebuie să fie

armonie compatibilitate şi echilibru altfel undiţa nu va fi utilă la pescuit Chiar şi lanseta trebuie să icircndeplinească această regulă generală Imaginaţi-vă o vargă firavă cu un fir gros şi un carmac pentru prins somni sau o lansetă cu un tambur mic icircn care abia icircncap cacircteva spirale de nailon de un milimetru grosime iar lacircngă plumb două cacircrlige mici pentru bdquolibelulărdquo Cu ochiul minţii veţi vedea dezechilibrul şi lipsa de armonie Cumpăraţi din magazin mai multe categorii de vergi cacircrlige plute plumbi şi fire şi uniţi-le icircntr-un ansamblu armonios icircn concordanţă cu peştii care trăiesc icircn apa unde vreţi să pescuiţi Interesaţi-vă la pescarii localnici sau la prieteni care au mai pescuit icircn acea apă Peştii de mărime şi greutate bdquorecordrdquo nu se pun icircn bdquoecuaţierdquo hellipVarga o cumpăraţi icircn raport cu puterea voastră de macircnuire plutele le echilibraţi icircntr-o găleată plină cu apă adăugacircnd sau reducacircnd numărul de plumbişori pacircnă cacircnd 80 din plută intră sub apă iar 20 rămacircne icircn afară ţinacircnd seama şi de greutatea momelilor pe care le veţi folosiPescarii mici nu trebuie să plece singuri la pescuit şi mai cu seamă icircn sălbăticie ci icircnsoţiţi de părinţi rude vecini prieteni pescari de la care vor icircnvăţa tainele naturii şi pescuitului şi vor primi ajutor icircn caz de nevoie Tot de la aceştia vor icircnvăţa cum să macircnuiască o vargă de pescuit cum se oboseşte şi se scoate peştele din apă cum se agaţă icircn cacircrlig momeala şi cum se nădeşte locul de pescuit Copilaşii pescari trebuie să icircnceapă lecţiile de pescuit cu o singură undiţă şi să nu stea pe locul de pescuit aproape de icircnsoţitori Pentru a nu greşi niciodată icircn preziua plecării la pescuit scrieţi un program al zilei de pes-cuit din care să nu uitaţi notarea unor utilităţi şi din care să nu lipsească apa macircncarea facircşul pentru vacircnt şi ploaie momeli nada undiţa rucsacul şepcuţa ochelarii de soare polarizanţi juvelnicul şi bdquonoroculrdquo pentru ziua de pescuit Am glumit dar ştiu pe cineva care a ajuns pe malul unei bălţi după ce a uitat acasă cutia cu momeli sau altul care din grabă a lăsat lacircngă uşă husa cu uneltele de pescuit ratacircnd ziua de pescuit Se mai poate icircntacircmpla dar se poate evita Pentru a nu adormi pe malul apei copilaşii pescari trebuie să se culce seara devreme pentru că o partidă de pescuit icircncepe icircn zori cacircnd răsare soarele Dacă vă interesează şi alte taine ale pescuitului citiţi materialele publicate icircn revista VPR icircn fiecare număr lunar unde sunt prezentate pe lacircngă aventurile icircntacircmplările amin-tirile din viaţa pescarilor şi sfaturi privind metodele de pescuit reţete de nade şi momeli şi nu numai Cartea micului pescar a rămas deschisă la pagina nr 1 Pacircnă terminaţi studiile aveţi de acumulat un volum uriaş de cunoştinţe Dar nu vă speriaţi Pescuitul este o distracţie şi o competiţie ca orice sport Firicel icircntins

Valentin MALICIUC

IUNIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30

VSDLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVS

218259344433521035136234329418521619015103151239336431535629005049139233329411512618011105

756837924

10151112721819918

1012110512021303559644736824918

101611091213631728821912

1001104911361229527619

142915231609165817491302140915101611170817571839124313291419152016231726182919031211130914031453153916251721181912361327

2028210422122309

-195120242105215322362324

-1821191620012055214822462339

-1856195220452119215622432341

-18261909

533

531

531

528

2056

2100

2103

2104

LP

UP

LN

PP

Atenție la ora de vară

FotoM Ionescu

Prinse icircn capcanăORIZONTAL 1) Capcana trandafirului (sg) ndash Cei mai buni vacircnatori 2) Simtul ascutit al caprio-arelor ndash Bronzat natural 3) Curse ndash Incluse icircn club ndash Tariful dupa eliminarea celor cacircteva sute de metri patrati 4) A da cu marinimie ndash Pune capcana si fuge 5) Arma marilor profitori ndash Trimisa dupa inamic 6) Margine de tricolor ndash Cacircnd cifrele se aduna (pl) 7) Capcana ne-vazuta ndash Coada de taur 8) Sectiune dintr-un ficat ndash Un necunoscut ndash Formula de adresare ca pentru un vacircnator mai icircn vacircrsta 9) Gazul care se livreaza la tub ndash Deosebit de mic 10) Vacircnatori cu picioarele pe pamacircnt

VERTICAL 1) Are gust de ocna ndash A pune capcane 2) Capcane pentru lei (fig) 3) Miros fin ndash Salutul eroilor ndash Nod putin desfacut 4) Blana de lemur ndash Case carora li s-au dat spargeri 5) Locul unde te duc numai nevoile (reg) ndash Pense 6) Carne de cerb ndash Muscat de flacari ndash Seva 7) Se ia pe picioare ndash Fara grai ndash Fac parte din grup 8) Se aprinde foarte usor mai ales daca sar scacircntei 9) Pastrate icircn eter ndash Firisoare ndash Nasul cu belciug artizanal 10) A prinde temporar ndash Icircnghesuiti

Ion Mihaiu

Dezlegare VPR mai CAPACITATE-OTELITA-OF-NE-BR-RANI-SUDICA-T-G-T-RT-FURII-AP-APATI-CE-NAT-AB-UO-TURATIE-NO-ZONAL-VAR-RECITATORI

1

1

4

4

2

2

5

5

3

3

6

6

7

7

8

8

9

9

10

10

|34 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

AJVPS Hunedoara vinde căţei din rasa copoi ardelenesc de la Canisa Căpăţacircna Prenotări şi informaţii suplimentare la tel 0254215422

VAcircND armă de vacircnătoare cal1270 ţevi juxtapuse Bohler antinit Tel 0723300609

Mica publicitate

Pune la dispoziţia vacircnătorilor interesaţi următoarele categorii de căţei

bull o femelă din rasa jagdterrier icircn vacircrstă de 5 luni bull o femelă din rasa copoi slovac icircn vacircrstă de 2 luni bull un mascul din rasa brac german cu păr sacircr-mos icircn vacircrstă de 3 lunibull două femele metişi de copoi x jagdterrier icircn vacircrstă de 2 luni

Juvenilii sunt dehelmintizaţi şi vaccinaţi de două ori iar căţeii dehelmintizaţi şi vaccinaţi doar icircmpotriva parvovirozei Preţul de valorificare este de 500 leiexemplar cu TVA inclus Căţeii provin din părinţi selecţionaţi folosiţi cu rezultate excelente la vacircnătoare Dintre reproducători sunt scoşi la vacircnzare la acelaşi preţ următorii cacircini

bull un mascul de copoi ardelenesc icircn vacircrstă de 2 anibull o femelă de brac sacircrmos folosită la vacircnătoare icircn vacircrstă de 7 anibull o femelă de limier hanoveran folosită icircn teren icircn vacircrstă de 7 ani

Doritorii se pot adresa pentru achiziţii sau eventuale prenotări precum şi pentru alte informaţii d-lui Du-mitru Teodor la tel 0212708060 sau 0767817908

CANISA CERNICA

SC SURAKI SRL producător autorizat conform legislației europene icircn prelucrarea cărnii de vacircnat este interesată icircn achiziționarea vacircnatului mare icircn carcasă destinat producției de mezeluri comercializate sub marca ldquoTOLBA VAcircNĂTORULUIrdquo Oferim posibilitatea icircncheierii de contracte pe termen lung

Detalii la numerele de telefon 0752 525 142 sau 021 411 62 30

E-mail florinblidarescusurakiro sau surakisurakiro

wwwsurakiro

Page 32: VÂNĂTOAREA ÎN REUNIUNEA DE LUCRU VÂNĂTOAREA

|32 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|Pagina muscarului

Similitudini şi diferenţe icircntre muşte de catalog şi cele tradiţionale

|Titus pintea

Am avut curiozitatea dar şi plăcerea să fac comparaţii icircntre muştele noastre tradiţionale cu care generaţii

de muscari romacircni au pescuit decenii la racircnd şi muştele din cataloagele străine DAM ORVIS BAYLEI etc Constat că diferenţele sunt notabile icircn colorit şi conformaţie uşor de constatat de pescarii ce-şi confecţionează muştele şi au experienţa anilor Icircn acest sens aş exemplifica prin cacircteva modele mai cunoscute şi folosite de muscarii noştri Icircn cataloage apare un tandem bine cu-noscut modelul March Brown bdquomalerdquo şi March Brown bdquofemalerdquo Primul se aseamănă cu musca noastră de arin icircnsă susţin că aceasta din urma este mai eficientă icircn perioada icircnceputului de sezon Am şi o posibilă explicaţie Icircn mai musca de arin este icircncă icircntr-un stadiu de dezvoltare incipientă şi de regulă zborul său icircncă slab se termină icircn apă deci pistruiatul primeşte fiind şi el moleşit din iarnă o muscă icircncă mică Dacă i-am oferi un March Brown din import de cele mai multe ori doar se mişcă din cotlonul său dar nu atacă păroasa arătare Dacă icircncercăm cu modelul bdquofemalerdquo aceasta se aseamănă cu musca de cara-bete la noi se mai numeşte şi bdquocaprardquo Insecta icircn mai este de-parte de a zbura doar icircn final de lună Deci bazacircndu-ne pe modelele noastre avem şanse mai bune Scuturacircnd icircn final de mai cacircteva crengi de arin am găsit icircncă muşte cleioase ce se prindeau de partea infer-ioara a frunzelor aspect ce-mi

confirmă cele afirmate anterior Dar făcacircnd şi probe de muşte eficiente pe aceeaşi apă peştii mi-au atacat mai des modelul indigen şi foarte slab pe cel de catalog un model original primit din partea campionului de muscă al Bavariei Modelul bdquofe-malerdquo a fost bun doar icircn iunie mai mult la cleni Icircnsă acest din urmă model legat pe cacircrlige mici nr 14-16 a fost bun la lipani cu menţiunea că era atacat icircn după-amiezile icircn care musca de carabete se ridi-

ca deasupra racircului Icircntr-o zi am primit un model francez o viespe sofisticată icircn construcţie ce avea picioruşe icircnnodate din barbule de pană de curcan greu de realizat fiind după aprecierea mea o muscă de lac denumită icircn catalog Danga Imago Aceasta la peştii noştri nu a reuşit sa stacircrnească interesul Dar reducacircndu-i bogata icircmbrăcăminte de perucă şi picioare am rămas oare-cum la o viespe roşie indigenă pe care cacircţiva cleni harnici au apucat-o ferm Icircn două săptămacircni cacirct am fost gazda campionului bavarez am văzut cum din cele cacircteva sute de muşte cu care a sosit nu mai ştia din care să lege la capăt ori pe săltătoare şi pierdea minute icircn şir cu alegerea acestora Astfel pe pacircracircul Finiş icircmi prezenta un model cu un nume pompos Grenwels Glory e drept muscă verde cum i-am sugerat dar icircncă nestudiată de irideii noştri Aşa se face că-n trei zile de muscărit din bdquostupulrdquo de artificiale

aduse nu a aflat modelul local Aşadar i-am dat cu teamă o muscă verde cu păr ciocolatiu cercuire fină gălbuie la care icircn final păstrăvii dar mai des li-panii Finişului din acei ani i-au oferit o partidă plăcută Pe lacul Lugaş ce are cleni frumoşi muştele irlandeze de lac nu au dat rezultate Am creat modelul pe un ac mult mai mic decacirct cel original fără picioruşe dar cu un abdomen pronunţat pe curbura cacircrligului pe un ac nr 12 cu tijă lungă Fiind zi de primăvară-vară mi-am luat varga de muscă şi-am ieşit icircn prima partida a anului pe Crişul repede icircntr-o zonă icircn care anul trecut am luat şi cleni dar şi curcubei Ca o observaţie meteorologică icircn 2 zile de la 8 grade la pracircnz aerul atmosferic arăta la umbră plus 21 grade derutacircnd oameni şi peşti Dar iată ce mi-am notat icircn carneţelul meu de pescar file ce de ani icircmi oferă plăcute aduceri aminte Ziua I-a soare şuvoiul sub barajul Lugaş o singură muscă de capăt March Brown bdquomalerdquo Lansez icircn şuvoaie line şi văd mişcare de peşte fără atac Rezultatul zilei un clean de 26 cm Ziua II-a ndash soare căldură plus 21 grade Pescuiesc pe şuvoiul de ieri cu o muscă de capăt model de bdquoarinrdquo corp arămiu codiţă din barbule de fazan perucă de potacircr-niche icircnchisă Rezultatul zilei 3 cleni peste 25 cm cinci juniori doi bibani ce i-am văzut icircntre doi bolovani sorindu-se Peşti sperioşi şi timizi icircn atac Am văzut un curcubeu ce a venit pacircnă sub muscă fără sa o apuce dar apa era aşa de curată icircncacirct e posibil să mă fi văzut Nu am putut pescui mai mult de-un ceas picioarele amorţindu-mi icircn apa icircncă rece Nu trag concluzii le las la latitudinea muscarului dar ştiu sigur că-n luna mai cleanul din zona

montană va ataca nebun bdquopotacircrnicheardquo deschisă oferind spectacolul atacu-lui din cacircrdul ce se soreşte sub arinii bătracircni Păstrăvii icircncă molateci vor sălta bine la minuscule bdquobaxmanurirdquo dar şi la delicatele bdquomosqui-tordquo Mai ştiu că noaptea din preziua dezlegării la munte a fost foarte lungă dar maşina parcă icircnţelegacircndu-ne dorinţa s-a grăbit spre apele de sus

FotoT Pintea

33|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|1 iunie

Mini sfaturi pentru mini pescari

IULIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30 31

DLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVSDLM

208305356451045136228321414509601643011101149235316408449533031118157349443536624008042139236

651746837944632721815905957

110112031305649738826913

1001104911331215618705749837931

10241107629724819918

1433152616241714131514091458154916421736182519141236131914061454153916261711175612541345143615271618170518011211130814041502

211622092311

-1857194920452134222422542343

-1913200120462134221922592351

-184119262109215622492337

-1854192620342131

536

542

549

556

2104

2100

2054

2047PP

LP

UP

LN

Icircncepem cu icircnceputul adică prezentarea elementelor de bază ale pescuitului cu undiţa Icircntre cele cinci componente ale undiţei vargă plută fir plumb şi cacircrlig trebuie să fie

armonie compatibilitate şi echilibru altfel undiţa nu va fi utilă la pescuit Chiar şi lanseta trebuie să icircndeplinească această regulă generală Imaginaţi-vă o vargă firavă cu un fir gros şi un carmac pentru prins somni sau o lansetă cu un tambur mic icircn care abia icircncap cacircteva spirale de nailon de un milimetru grosime iar lacircngă plumb două cacircrlige mici pentru bdquolibelulărdquo Cu ochiul minţii veţi vedea dezechilibrul şi lipsa de armonie Cumpăraţi din magazin mai multe categorii de vergi cacircrlige plute plumbi şi fire şi uniţi-le icircntr-un ansamblu armonios icircn concordanţă cu peştii care trăiesc icircn apa unde vreţi să pescuiţi Interesaţi-vă la pescarii localnici sau la prieteni care au mai pescuit icircn acea apă Peştii de mărime şi greutate bdquorecordrdquo nu se pun icircn bdquoecuaţierdquo hellipVarga o cumpăraţi icircn raport cu puterea voastră de macircnuire plutele le echilibraţi icircntr-o găleată plină cu apă adăugacircnd sau reducacircnd numărul de plumbişori pacircnă cacircnd 80 din plută intră sub apă iar 20 rămacircne icircn afară ţinacircnd seama şi de greutatea momelilor pe care le veţi folosiPescarii mici nu trebuie să plece singuri la pescuit şi mai cu seamă icircn sălbăticie ci icircnsoţiţi de părinţi rude vecini prieteni pescari de la care vor icircnvăţa tainele naturii şi pescuitului şi vor primi ajutor icircn caz de nevoie Tot de la aceştia vor icircnvăţa cum să macircnuiască o vargă de pescuit cum se oboseşte şi se scoate peştele din apă cum se agaţă icircn cacircrlig momeala şi cum se nădeşte locul de pescuit Copilaşii pescari trebuie să icircnceapă lecţiile de pescuit cu o singură undiţă şi să nu stea pe locul de pescuit aproape de icircnsoţitori Pentru a nu greşi niciodată icircn preziua plecării la pescuit scrieţi un program al zilei de pes-cuit din care să nu uitaţi notarea unor utilităţi şi din care să nu lipsească apa macircncarea facircşul pentru vacircnt şi ploaie momeli nada undiţa rucsacul şepcuţa ochelarii de soare polarizanţi juvelnicul şi bdquonoroculrdquo pentru ziua de pescuit Am glumit dar ştiu pe cineva care a ajuns pe malul unei bălţi după ce a uitat acasă cutia cu momeli sau altul care din grabă a lăsat lacircngă uşă husa cu uneltele de pescuit ratacircnd ziua de pescuit Se mai poate icircntacircmpla dar se poate evita Pentru a nu adormi pe malul apei copilaşii pescari trebuie să se culce seara devreme pentru că o partidă de pescuit icircncepe icircn zori cacircnd răsare soarele Dacă vă interesează şi alte taine ale pescuitului citiţi materialele publicate icircn revista VPR icircn fiecare număr lunar unde sunt prezentate pe lacircngă aventurile icircntacircmplările amin-tirile din viaţa pescarilor şi sfaturi privind metodele de pescuit reţete de nade şi momeli şi nu numai Cartea micului pescar a rămas deschisă la pagina nr 1 Pacircnă terminaţi studiile aveţi de acumulat un volum uriaş de cunoştinţe Dar nu vă speriaţi Pescuitul este o distracţie şi o competiţie ca orice sport Firicel icircntins

Valentin MALICIUC

IUNIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30

VSDLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVS

218259344433521035136234329418521619015103151239336431535629005049139233329411512618011105

756837924

10151112721819918

1012110512021303559644736824918

101611091213631728821912

1001104911361229527619

142915231609165817491302140915101611170817571839124313291419152016231726182919031211130914031453153916251721181912361327

2028210422122309

-195120242105215322362324

-1821191620012055214822462339

-1856195220452119215622432341

-18261909

533

531

531

528

2056

2100

2103

2104

LP

UP

LN

PP

Atenție la ora de vară

FotoM Ionescu

Prinse icircn capcanăORIZONTAL 1) Capcana trandafirului (sg) ndash Cei mai buni vacircnatori 2) Simtul ascutit al caprio-arelor ndash Bronzat natural 3) Curse ndash Incluse icircn club ndash Tariful dupa eliminarea celor cacircteva sute de metri patrati 4) A da cu marinimie ndash Pune capcana si fuge 5) Arma marilor profitori ndash Trimisa dupa inamic 6) Margine de tricolor ndash Cacircnd cifrele se aduna (pl) 7) Capcana ne-vazuta ndash Coada de taur 8) Sectiune dintr-un ficat ndash Un necunoscut ndash Formula de adresare ca pentru un vacircnator mai icircn vacircrsta 9) Gazul care se livreaza la tub ndash Deosebit de mic 10) Vacircnatori cu picioarele pe pamacircnt

VERTICAL 1) Are gust de ocna ndash A pune capcane 2) Capcane pentru lei (fig) 3) Miros fin ndash Salutul eroilor ndash Nod putin desfacut 4) Blana de lemur ndash Case carora li s-au dat spargeri 5) Locul unde te duc numai nevoile (reg) ndash Pense 6) Carne de cerb ndash Muscat de flacari ndash Seva 7) Se ia pe picioare ndash Fara grai ndash Fac parte din grup 8) Se aprinde foarte usor mai ales daca sar scacircntei 9) Pastrate icircn eter ndash Firisoare ndash Nasul cu belciug artizanal 10) A prinde temporar ndash Icircnghesuiti

Ion Mihaiu

Dezlegare VPR mai CAPACITATE-OTELITA-OF-NE-BR-RANI-SUDICA-T-G-T-RT-FURII-AP-APATI-CE-NAT-AB-UO-TURATIE-NO-ZONAL-VAR-RECITATORI

1

1

4

4

2

2

5

5

3

3

6

6

7

7

8

8

9

9

10

10

|34 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

AJVPS Hunedoara vinde căţei din rasa copoi ardelenesc de la Canisa Căpăţacircna Prenotări şi informaţii suplimentare la tel 0254215422

VAcircND armă de vacircnătoare cal1270 ţevi juxtapuse Bohler antinit Tel 0723300609

Mica publicitate

Pune la dispoziţia vacircnătorilor interesaţi următoarele categorii de căţei

bull o femelă din rasa jagdterrier icircn vacircrstă de 5 luni bull o femelă din rasa copoi slovac icircn vacircrstă de 2 luni bull un mascul din rasa brac german cu păr sacircr-mos icircn vacircrstă de 3 lunibull două femele metişi de copoi x jagdterrier icircn vacircrstă de 2 luni

Juvenilii sunt dehelmintizaţi şi vaccinaţi de două ori iar căţeii dehelmintizaţi şi vaccinaţi doar icircmpotriva parvovirozei Preţul de valorificare este de 500 leiexemplar cu TVA inclus Căţeii provin din părinţi selecţionaţi folosiţi cu rezultate excelente la vacircnătoare Dintre reproducători sunt scoşi la vacircnzare la acelaşi preţ următorii cacircini

bull un mascul de copoi ardelenesc icircn vacircrstă de 2 anibull o femelă de brac sacircrmos folosită la vacircnătoare icircn vacircrstă de 7 anibull o femelă de limier hanoveran folosită icircn teren icircn vacircrstă de 7 ani

Doritorii se pot adresa pentru achiziţii sau eventuale prenotări precum şi pentru alte informaţii d-lui Du-mitru Teodor la tel 0212708060 sau 0767817908

CANISA CERNICA

SC SURAKI SRL producător autorizat conform legislației europene icircn prelucrarea cărnii de vacircnat este interesată icircn achiziționarea vacircnatului mare icircn carcasă destinat producției de mezeluri comercializate sub marca ldquoTOLBA VAcircNĂTORULUIrdquo Oferim posibilitatea icircncheierii de contracte pe termen lung

Detalii la numerele de telefon 0752 525 142 sau 021 411 62 30

E-mail florinblidarescusurakiro sau surakisurakiro

wwwsurakiro

Page 33: VÂNĂTOAREA ÎN REUNIUNEA DE LUCRU VÂNĂTOAREA

33|Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

|1 iunie

Mini sfaturi pentru mini pescari

IULIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30 31

DLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVSDLM

208305356451045136228321414509601643011101149235316408449533031118157349443536624008042139236

651746837944632721815905957

110112031305649738826913

1001104911331215618705749837931

10241107629724819918

1433152616241714131514091458154916421736182519141236131914061454153916261711175612541345143615271618170518011211130814041502

211622092311

-1857194920452134222422542343

-1913200120462134221922592351

-184119262109215622492337

-1854192620342131

536

542

549

556

2104

2100

2054

2047PP

LP

UP

LN

Icircncepem cu icircnceputul adică prezentarea elementelor de bază ale pescuitului cu undiţa Icircntre cele cinci componente ale undiţei vargă plută fir plumb şi cacircrlig trebuie să fie

armonie compatibilitate şi echilibru altfel undiţa nu va fi utilă la pescuit Chiar şi lanseta trebuie să icircndeplinească această regulă generală Imaginaţi-vă o vargă firavă cu un fir gros şi un carmac pentru prins somni sau o lansetă cu un tambur mic icircn care abia icircncap cacircteva spirale de nailon de un milimetru grosime iar lacircngă plumb două cacircrlige mici pentru bdquolibelulărdquo Cu ochiul minţii veţi vedea dezechilibrul şi lipsa de armonie Cumpăraţi din magazin mai multe categorii de vergi cacircrlige plute plumbi şi fire şi uniţi-le icircntr-un ansamblu armonios icircn concordanţă cu peştii care trăiesc icircn apa unde vreţi să pescuiţi Interesaţi-vă la pescarii localnici sau la prieteni care au mai pescuit icircn acea apă Peştii de mărime şi greutate bdquorecordrdquo nu se pun icircn bdquoecuaţierdquo hellipVarga o cumpăraţi icircn raport cu puterea voastră de macircnuire plutele le echilibraţi icircntr-o găleată plină cu apă adăugacircnd sau reducacircnd numărul de plumbişori pacircnă cacircnd 80 din plută intră sub apă iar 20 rămacircne icircn afară ţinacircnd seama şi de greutatea momelilor pe care le veţi folosiPescarii mici nu trebuie să plece singuri la pescuit şi mai cu seamă icircn sălbăticie ci icircnsoţiţi de părinţi rude vecini prieteni pescari de la care vor icircnvăţa tainele naturii şi pescuitului şi vor primi ajutor icircn caz de nevoie Tot de la aceştia vor icircnvăţa cum să macircnuiască o vargă de pescuit cum se oboseşte şi se scoate peştele din apă cum se agaţă icircn cacircrlig momeala şi cum se nădeşte locul de pescuit Copilaşii pescari trebuie să icircnceapă lecţiile de pescuit cu o singură undiţă şi să nu stea pe locul de pescuit aproape de icircnsoţitori Pentru a nu greşi niciodată icircn preziua plecării la pescuit scrieţi un program al zilei de pes-cuit din care să nu uitaţi notarea unor utilităţi şi din care să nu lipsească apa macircncarea facircşul pentru vacircnt şi ploaie momeli nada undiţa rucsacul şepcuţa ochelarii de soare polarizanţi juvelnicul şi bdquonoroculrdquo pentru ziua de pescuit Am glumit dar ştiu pe cineva care a ajuns pe malul unei bălţi după ce a uitat acasă cutia cu momeli sau altul care din grabă a lăsat lacircngă uşă husa cu uneltele de pescuit ratacircnd ziua de pescuit Se mai poate icircntacircmpla dar se poate evita Pentru a nu adormi pe malul apei copilaşii pescari trebuie să se culce seara devreme pentru că o partidă de pescuit icircncepe icircn zori cacircnd răsare soarele Dacă vă interesează şi alte taine ale pescuitului citiţi materialele publicate icircn revista VPR icircn fiecare număr lunar unde sunt prezentate pe lacircngă aventurile icircntacircmplările amin-tirile din viaţa pescarilor şi sfaturi privind metodele de pescuit reţete de nade şi momeli şi nu numai Cartea micului pescar a rămas deschisă la pagina nr 1 Pacircnă terminaţi studiile aveţi de acumulat un volum uriaş de cunoştinţe Dar nu vă speriaţi Pescuitul este o distracţie şi o competiţie ca orice sport Firicel icircntins

Valentin MALICIUC

IUNIE 2012

ZIUA IcircNCEPUTUL PERIOADEI FAVORABILE PESCUITULUI

FAZA LUNII

SOARER A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223242526272829 30

VSDLMMJVSDLMMJ VSDLMMJVSDLMMJVS

218259344433521035136234329418521619015103151239336431535629005049139233329411512618011105

756837924

10151112721819918

1012110512021303559644736824918

101611091213631728821912

1001104911361229527619

142915231609165817491302140915101611170817571839124313291419152016231726182919031211130914031453153916251721181912361327

2028210422122309

-195120242105215322362324

-1821191620012055214822462339

-1856195220452119215622432341

-18261909

533

531

531

528

2056

2100

2103

2104

LP

UP

LN

PP

Atenție la ora de vară

FotoM Ionescu

Prinse icircn capcanăORIZONTAL 1) Capcana trandafirului (sg) ndash Cei mai buni vacircnatori 2) Simtul ascutit al caprio-arelor ndash Bronzat natural 3) Curse ndash Incluse icircn club ndash Tariful dupa eliminarea celor cacircteva sute de metri patrati 4) A da cu marinimie ndash Pune capcana si fuge 5) Arma marilor profitori ndash Trimisa dupa inamic 6) Margine de tricolor ndash Cacircnd cifrele se aduna (pl) 7) Capcana ne-vazuta ndash Coada de taur 8) Sectiune dintr-un ficat ndash Un necunoscut ndash Formula de adresare ca pentru un vacircnator mai icircn vacircrsta 9) Gazul care se livreaza la tub ndash Deosebit de mic 10) Vacircnatori cu picioarele pe pamacircnt

VERTICAL 1) Are gust de ocna ndash A pune capcane 2) Capcane pentru lei (fig) 3) Miros fin ndash Salutul eroilor ndash Nod putin desfacut 4) Blana de lemur ndash Case carora li s-au dat spargeri 5) Locul unde te duc numai nevoile (reg) ndash Pense 6) Carne de cerb ndash Muscat de flacari ndash Seva 7) Se ia pe picioare ndash Fara grai ndash Fac parte din grup 8) Se aprinde foarte usor mai ales daca sar scacircntei 9) Pastrate icircn eter ndash Firisoare ndash Nasul cu belciug artizanal 10) A prinde temporar ndash Icircnghesuiti

Ion Mihaiu

Dezlegare VPR mai CAPACITATE-OTELITA-OF-NE-BR-RANI-SUDICA-T-G-T-RT-FURII-AP-APATI-CE-NAT-AB-UO-TURATIE-NO-ZONAL-VAR-RECITATORI

1

1

4

4

2

2

5

5

3

3

6

6

7

7

8

8

9

9

10

10

|34 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

AJVPS Hunedoara vinde căţei din rasa copoi ardelenesc de la Canisa Căpăţacircna Prenotări şi informaţii suplimentare la tel 0254215422

VAcircND armă de vacircnătoare cal1270 ţevi juxtapuse Bohler antinit Tel 0723300609

Mica publicitate

Pune la dispoziţia vacircnătorilor interesaţi următoarele categorii de căţei

bull o femelă din rasa jagdterrier icircn vacircrstă de 5 luni bull o femelă din rasa copoi slovac icircn vacircrstă de 2 luni bull un mascul din rasa brac german cu păr sacircr-mos icircn vacircrstă de 3 lunibull două femele metişi de copoi x jagdterrier icircn vacircrstă de 2 luni

Juvenilii sunt dehelmintizaţi şi vaccinaţi de două ori iar căţeii dehelmintizaţi şi vaccinaţi doar icircmpotriva parvovirozei Preţul de valorificare este de 500 leiexemplar cu TVA inclus Căţeii provin din părinţi selecţionaţi folosiţi cu rezultate excelente la vacircnătoare Dintre reproducători sunt scoşi la vacircnzare la acelaşi preţ următorii cacircini

bull un mascul de copoi ardelenesc icircn vacircrstă de 2 anibull o femelă de brac sacircrmos folosită la vacircnătoare icircn vacircrstă de 7 anibull o femelă de limier hanoveran folosită icircn teren icircn vacircrstă de 7 ani

Doritorii se pot adresa pentru achiziţii sau eventuale prenotări precum şi pentru alte informaţii d-lui Du-mitru Teodor la tel 0212708060 sau 0767817908

CANISA CERNICA

SC SURAKI SRL producător autorizat conform legislației europene icircn prelucrarea cărnii de vacircnat este interesată icircn achiziționarea vacircnatului mare icircn carcasă destinat producției de mezeluri comercializate sub marca ldquoTOLBA VAcircNĂTORULUIrdquo Oferim posibilitatea icircncheierii de contracte pe termen lung

Detalii la numerele de telefon 0752 525 142 sau 021 411 62 30

E-mail florinblidarescusurakiro sau surakisurakiro

wwwsurakiro

Page 34: VÂNĂTOAREA ÎN REUNIUNEA DE LUCRU VÂNĂTOAREA

Prinse icircn capcanăORIZONTAL 1) Capcana trandafirului (sg) ndash Cei mai buni vacircnatori 2) Simtul ascutit al caprio-arelor ndash Bronzat natural 3) Curse ndash Incluse icircn club ndash Tariful dupa eliminarea celor cacircteva sute de metri patrati 4) A da cu marinimie ndash Pune capcana si fuge 5) Arma marilor profitori ndash Trimisa dupa inamic 6) Margine de tricolor ndash Cacircnd cifrele se aduna (pl) 7) Capcana ne-vazuta ndash Coada de taur 8) Sectiune dintr-un ficat ndash Un necunoscut ndash Formula de adresare ca pentru un vacircnator mai icircn vacircrsta 9) Gazul care se livreaza la tub ndash Deosebit de mic 10) Vacircnatori cu picioarele pe pamacircnt

VERTICAL 1) Are gust de ocna ndash A pune capcane 2) Capcane pentru lei (fig) 3) Miros fin ndash Salutul eroilor ndash Nod putin desfacut 4) Blana de lemur ndash Case carora li s-au dat spargeri 5) Locul unde te duc numai nevoile (reg) ndash Pense 6) Carne de cerb ndash Muscat de flacari ndash Seva 7) Se ia pe picioare ndash Fara grai ndash Fac parte din grup 8) Se aprinde foarte usor mai ales daca sar scacircntei 9) Pastrate icircn eter ndash Firisoare ndash Nasul cu belciug artizanal 10) A prinde temporar ndash Icircnghesuiti

Ion Mihaiu

Dezlegare VPR mai CAPACITATE-OTELITA-OF-NE-BR-RANI-SUDICA-T-G-T-RT-FURII-AP-APATI-CE-NAT-AB-UO-TURATIE-NO-ZONAL-VAR-RECITATORI

1

1

4

4

2

2

5

5

3

3

6

6

7

7

8

8

9

9

10

10

|34 Vacircnătorul și Pescarul Romacircn

AJVPS Hunedoara vinde căţei din rasa copoi ardelenesc de la Canisa Căpăţacircna Prenotări şi informaţii suplimentare la tel 0254215422

VAcircND armă de vacircnătoare cal1270 ţevi juxtapuse Bohler antinit Tel 0723300609

Mica publicitate

Pune la dispoziţia vacircnătorilor interesaţi următoarele categorii de căţei

bull o femelă din rasa jagdterrier icircn vacircrstă de 5 luni bull o femelă din rasa copoi slovac icircn vacircrstă de 2 luni bull un mascul din rasa brac german cu păr sacircr-mos icircn vacircrstă de 3 lunibull două femele metişi de copoi x jagdterrier icircn vacircrstă de 2 luni

Juvenilii sunt dehelmintizaţi şi vaccinaţi de două ori iar căţeii dehelmintizaţi şi vaccinaţi doar icircmpotriva parvovirozei Preţul de valorificare este de 500 leiexemplar cu TVA inclus Căţeii provin din părinţi selecţionaţi folosiţi cu rezultate excelente la vacircnătoare Dintre reproducători sunt scoşi la vacircnzare la acelaşi preţ următorii cacircini

bull un mascul de copoi ardelenesc icircn vacircrstă de 2 anibull o femelă de brac sacircrmos folosită la vacircnătoare icircn vacircrstă de 7 anibull o femelă de limier hanoveran folosită icircn teren icircn vacircrstă de 7 ani

Doritorii se pot adresa pentru achiziţii sau eventuale prenotări precum şi pentru alte informaţii d-lui Du-mitru Teodor la tel 0212708060 sau 0767817908

CANISA CERNICA

SC SURAKI SRL producător autorizat conform legislației europene icircn prelucrarea cărnii de vacircnat este interesată icircn achiziționarea vacircnatului mare icircn carcasă destinat producției de mezeluri comercializate sub marca ldquoTOLBA VAcircNĂTORULUIrdquo Oferim posibilitatea icircncheierii de contracte pe termen lung

Detalii la numerele de telefon 0752 525 142 sau 021 411 62 30

E-mail florinblidarescusurakiro sau surakisurakiro

wwwsurakiro

Page 35: VÂNĂTOAREA ÎN REUNIUNEA DE LUCRU VÂNĂTOAREA