VALOAREA TERAPEUTICA ŞI ALIMENTARA A VINULUI 2003.ppt

17
Student: MOLDOVAN Ştefania-Cristina Coordonator: Conf.Dr. Camelia NICULA VALOAREA TERAPEUTICĂ ŞI ALIMENTARĂ A VINULUI

Transcript of VALOAREA TERAPEUTICA ŞI ALIMENTARA A VINULUI 2003.ppt

Page 1: VALOAREA TERAPEUTICA ŞI ALIMENTARA A VINULUI 2003.ppt

Student: MOLDOVAN Ştefania-Cristina

Coordonator: Conf.Dr. Camelia NICULA

VALOAREA TERAPEUTICĂ ŞI ALIMENTARĂ A

VINULUI

Page 2: VALOAREA TERAPEUTICA ŞI ALIMENTARA A VINULUI 2003.ppt

VINUL …Asociat în mod tradiţional cu momentele festive, judecat prin

prisma plăcerii şi a efectelor de care este făcut răspunzător, vinul poate constitui subiectul şi altor perspective de cercetare.

Desigur, vinul este o prezenţă tradiţională în celebrările creştine şi nu numai, în evenimentele importante din viaţa omului, în diverse

ceremonii, dar nu e mai puţin adevărat că el va trebui să devină

mult mai important în ceea ce numim alimentaţia cotidiană.

Page 3: VALOAREA TERAPEUTICA ŞI ALIMENTARA A VINULUI 2003.ppt

„Vinul este un lucru ce se potriveşte omului, fie el sănătos ori bolnav, dacă îl consumă cu bună cuviinţă şi dreaptă măsură.” (HIPOCRATE)

Page 4: VALOAREA TERAPEUTICA ŞI ALIMENTARA A VINULUI 2003.ppt

COMPOZIŢIA VINULUI

Page 5: VALOAREA TERAPEUTICA ŞI ALIMENTARA A VINULUI 2003.ppt

Virtuţile medicinale ale vinului au fost cunoscute încă din antichitate. Vechii greci considerau vinul simbol al perenităţii speciei umane, Platon recomanda consumul moderat de vin pentru încălzirea trupului şi a sufletului, iar Hipocrate considera vinul benefic pentru stomac prin stimularea poftei de mâncare.

Medicii, în tradiţie hipocratică, recomandau să se bea vin, îl prescriau ca medicament, aseptizau rănile cu ajutorul plantelor macerate în vin.

"Când sorbiţi vinul din cupe amintiţi-vă că beţi din sângele viţei de vie, puterea pământului şi eternitatea soarelui".

(ALEXANDRU CEL MARE)

Page 6: VALOAREA TERAPEUTICA ŞI ALIMENTARA A VINULUI 2003.ppt

Printr-o compoziţie chimică foarte diversă (zaharuri, acizi organici, glicerol, compuşi fenolici, aminoacizi, vitamine – A, B1, B2, PP şi săruri minerale), vinul asigură un deosebit aport nutritiv şi mineralizant pentru organismul uman.

Acest conţinut depinde de soiul de struguri, tehnologia de prelucrare şi gradul de învechire în butoaie speciale, cisterne sau vinoteci.

În toate timpurile, vinul era recomandat, în primul rând, pentru proprietăţile antianemice, fortifiante, revigorante şi energizante. Pentru aceste efecte intră şi astăzi în numeroase reţete cu vinuri tonice.

Medicina populară a recomandat vinul, în cantităţi rezonabile, ca fortifiant al bătrânilor, convalescenţilor, lehuzelor şi persoanelor anemice, bolnave şi clorotice (palide). La copiii palizi este bine să li se dea la mese câte un păhărel (30 ml) de vin roşu, având ca efect creşterea poftei de mâncare şi îmbunătăţirea circulaţiei sângelui.

La nivelul creierului, consumul moderat de vin de calitate ajută la prevenirea afecţiunilor degenerative, precum maladia Alzheimer şi reduce semnificativ apariţia unui accident cerebro-vascular.

Efectele nutritive și terapeutice

Page 7: VALOAREA TERAPEUTICA ŞI ALIMENTARA A VINULUI 2003.ppt

Vinurile albe, uşor acrişoare, sunt diuretice pentru un rinichi sănătos şi cu rol în stimularea digestiei.

Prin conţinutul lor în metionină, evacuează toxinele din ficat.

Vinul alb conţine substanţe cu efect antiinflamator, mai ales dacă după zdrobirea boabelor de struguri, coaja a fost lăsată să fermenteze 18 ore alături de pulpa fructului.

Vinul albVinul alb

Page 8: VALOAREA TERAPEUTICA ŞI ALIMENTARA A VINULUI 2003.ppt

Vinurile roşii, bogate în taninuri, sunt astringente şi au un efect uşor constipant.

Acestea ajută la absorbţia vitaminei B12, cu rol în formarea sângelui.

În vremea romanilor se considera că vinul roşu evită albirea timpurie a părului şi dă mai multă vigoare organismului, chiar la vârste înaintate.

Este consumat cu multă plăcere, fiind mai bine tolerat de stomac şi ficat.

Atât în vinul alb, cât şi în cel roşu, se pregătesc multe macerate terapeutice pentru diferite maladii.

Vinul roșu

Page 9: VALOAREA TERAPEUTICA ŞI ALIMENTARA A VINULUI 2003.ppt

Un test făcut timp de 16 ani pe un eşantion de 13.000 de persoane a demonstrat faptul că atacul de cord scade cu 32% la persoanele care au consumat zilnic 1-2 pahare cu vin roşu.

Acest efect benefic se explică prin acţiunile vasodilatatoare, menţinerea permeabilităţii peretelui arterelor şi a venelor, reducerea aterosclerozei coronariene şi a colesterolului „rău“ din sânge.

La nivelul aparatului respirator, vinul roşu, printr-un component important numit resveratrol, ajută la reducerea inflamaţiilor şi a riscurilor de boli cronice ale plămânilor, respectiv pneumonie, pleurezie, guturai şi gripă.

Vinul fiert cu puţină coajă de lămâie, cu scorţişoară sau cuişoare, constituie un remediu minunat, care produce sudaţie în pneumonie şi grăbeşte vindecarea în răceli, febră, oboseală generală şi unele afecţiuni epuizante.

Cercetãri

Page 10: VALOAREA TERAPEUTICA ŞI ALIMENTARA A VINULUI 2003.ppt

Acţiunea dăunătoare a abuzului de vin a fost descrisă foarte plastic de marele scriitor Petrarca: „Vinul este nevătămător, dacă se respectă doza şi dacă se bea cu moderaţie şi cumpătare. Primul pahar de vin taie setea, al doilea dă bună dispoziţie, al treilea dă plăcere, al patrulea ţine în spate beţia, al cincilea mânia, al şaselea cearta, al şaptelea furia, al optulea somnul, iar al nouălea boala sigură“.

DE REŢINUT!!!

Este bine de menţionat că, sub efectul euforic al vinului, mari personalităţi ale vieţii culturale şi ştiinţifice de pe tot Globul au creat pagini nemuritoare în poezie, proză şi tehnică, schiţând o lume nouă în beletristică, artă şi ştiinţă.

Page 11: VALOAREA TERAPEUTICA ŞI ALIMENTARA A VINULUI 2003.ppt

Fermentarea mustului se efectueazã în sãlile destinate fermentãrii care sunt amplasate în spaţii speciale ale cramelor.

Acestea sunt prevãzute cu sisteme de ventilaţie necesare evacuãrii dioxidului de carbon, iluminat electric, sistem de canalizare și alimentare cu apã, prize de forţa necesare alimentãrii utilajelor: centrifuge, agitatoare centrifugale, schimbãtoare de cãldurã etc.

Operaţiile care se impun sunt urmãtoarele: pregãtirea culturilor starter de drojdii selectionate;

umplerea recipientilor de fermentare cu must;

însãmântarea cu drojdii selecþionate;

administrarea activatorilor de fermentare;

conducerea procesului de fermentare;

întreruperea fermentãrii pentru vinurile cu rest de zahãr.

Tehnologiafermentãrii mustului

Page 12: VALOAREA TERAPEUTICA ŞI ALIMENTARA A VINULUI 2003.ppt

În tehnologiile actuale, pentru reducerea aciditãţii vinurilor se folosesc urmãtoarele metode: metode chimice tratarea cu sulfat de calciu și separarea sãrurilor formate prin

depunere; metode fizico-chimice utilizeazã schimbãtori de ioni și procedee de

electrodializã; Fermentaţia malolacticã a vinurilor tinere este influenţatã de:

pH-ul scãzut; conţinutul ridicat în alcool etilic; temperatura scãzutã de depozitare; conţinutul ridicat de dioxid de sulf; limpezirea timpurie; pasteurizarea; filtrarea sterilã; utilizarea de agenţi antibacterieni concomitent cu dioxid de sulf; folosirea de tulpini de drojdii care produc numai fermentaţie alcoolicã.

Fermentaţiamalolacticã

Page 13: VALOAREA TERAPEUTICA ŞI ALIMENTARA A VINULUI 2003.ppt

. . .

Page 14: VALOAREA TERAPEUTICA ŞI ALIMENTARA A VINULUI 2003.ppt

Spre deosebire de fermentatia malolactica, in fermentatia alcoolica se observă următoarele fenomene: „fierberea” lichidului în fermentație, formarea „pălăriei” formată din materile solide insolubile care urcă sub acțiunea CO2, augmentarea temperaturii, ce trebuie mereu controlată, augmentarea gradației alcoolice proporțional cu diminuarea zahărului, diminuarea densității, schimbarea culorii și degajare de arome noi.

Fermentația este sensibilă la temperatură (cald sau frig) și la alcool. Este un proces care a fost observat din cele mai vechi timpuri, dar a trebuit să apară lucrările lui Pasteur din secolul al XIX-lea pentru a i se explica mecanismul. El este cel care a demonstrat ca fermentația nu se produce prin efectul aerului asupra zaharurilor, ci în prezența levurilor.

Fermentaţia alcoolicã

Page 15: VALOAREA TERAPEUTICA ŞI ALIMENTARA A VINULUI 2003.ppt

Mecanismul fermentației a fost stabilit de către Gay-Lussac încă din anul 1815:

Procesul de fermentație este mult mai complex, fiind asemănător cu cel al glicolizei anaerobe.

Page 16: VALOAREA TERAPEUTICA ŞI ALIMENTARA A VINULUI 2003.ppt

S-a demonstrat că este un component necesar în alimentaţie şi, în acelaşi timp, un veritabil medicament natural, deosebit de benefic pentru sănătatea omului cumpătat.

Consumat cu înţelepciune, poate fi un sprijin de nădejde, atât în stări de necaz, cât şi la bucurii.

Dar atenţie! Consumat în cantităţi exagerate, poate duce la accidente fatale, la degradarea gravă a personalităţii în faţa semenilor şi la distrugerea treptată a sănătăţii.

Page 17: VALOAREA TERAPEUTICA ŞI ALIMENTARA A VINULUI 2003.ppt

VĂ MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE!