UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI FACULTATE DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

Valențe educative ale textului literar cu conținut istoric în cadrul lecțiilor de literatură

română la clasele II - IV

Conducător ştiinţific: Conf. univ.dr. Mihai Brăslaşu

Candidat: Bobonete Ion Paul

CUPRINS

CAP 1. Noțiunea de text literar. Tipuri de texte literare

• Textul este unitatea prin care se realizează comunicarea.

• Textul literar diferă de textul nonliterar prin limbajul folosit, prin structură și conținut, prin modalitățile de realizare;

• În cazul textului literar avem de a face cu mijloace lexicale, gramaticale și stilistice, precum și cu diferite procedee de creație literară; se utilizează aspectul conotativ.

• Textul nonliterar trimite spre un referent care are corespondent în realitatea concretă.

• Referentul textului literar aparține exclusiv universului ficțional din care face parte

CAP 2. Textul cu conținut istoric în ciclul primar

• Istoria este ştiinţa care studiază omenirea de la apariţia societăţii şi până în zilele noastre.

• Curiozitatea constituie o trăsătură specifică fiinţei umane, de aici desprinzându-se una dintre principalele utilităţi ale ştiinţei istoriei , aceea de a-ţi satisface curiozitatea despre trecut.

• Totodată prin istorie putem ajunge la o cunoaştere de tip identitar, la o autocunoaştere.

• În strânsă legătură cu această utilitate se identifică funcţia moralizatoare a istoriei, în sensul că studierea trecutului aduce învăţăminte pentru prezent şi pentru viitor.

• Trecutul istoric a reprezentat în numeroase rânduri un stimulent pentru creaţia literara - artistică şi pentru meditaţia şi reflecţia filosofică.

CAP 2. Textul cu conținut istoric în ciclul primar

• Încă din clasele primare în lectura suplimentară a elevilor am inclus diferite texte și autori care prezintă trecutul istoric sau personalități de seamă ale poporului nostru și al istoriei în general : -Dumitru Almaș- Povestiri istorice -Eusebiu Camilar- Stejarul din Borzești -George Coșbuc- Patria română -Ion Creangă – Moș Ion Roată și Vodă Cuza -Mihail Drumes- Povestea neamului

românesc -Alecu Russo- Cântarea româniei -Alexandru Mitru – Legendele Olimpului

Cap. 3. Particularități metodice ale textelor cu

conținut istoric

• Modalităţile prin care elevii din ciclul primar sunt conduşi spre înţelegerea mesajului unui text literar depind atât de conţinutul tematic al textului respectiv,cât şi de genul şi specia literară în care se încadrează.

• Textele de citire cu conţinut istoric, destul de numeroase atât în manualele şcolare, cât şi în alte lucrări editoriale, au un specific aparte faţă da alte categorii de texte fie ele în proză, sau în versuri.

• De aceea şi metodologia lecţiilor trebuie să fie, oarecum, diferită, chiar dacă, în esenţă, metoda utilizată este aceeaşi ca şi la celelalte texte - lectura explicativă.

Cap. 3. Particularități metodice ale textelor cu

conținut istoric

• Textele de citire cu caracter istoric urmăresc în mare măsură

cultivarea unor sentimente nobile, în special al patriotismului.

• Acest lucru se realizează atât prin conţinutul faptelor, evenimentelor înfăţişate, prin înţelegerea semnificaţiei acestora, cât şi prin forma în care sunt realizate aceste creaţii, prin modul de exprimare.

• Este necesar să avem în vedere că sentimentele nu „se învaţă”, aşa cum se însuşesc noţiunile ştiinţifice.

• Ele nu se repetă spre a fi memorate şi reproduse, nu se povestesc ca, de exemplu, faptele, evenimentele istorice.

• Sentimentele se trăiesc.

• De aceea se impune ca faptele, evenimentele istorice, înscrise în textele de citire/lectură, să fie nu numai înţelese, ci mai ales trăite.

Cap. 3. Particularități metodice ale textelor cu conținut istoric

• Experiența acumulată în citirea legendelor istorice arată că soluția cea mai eficientă, care asigură realizarea dezideratului amintit, este aceea că primul contact al elevilor cu conținutul legendei să fie realizat prin povestirea învățatorului.

• Aceasta favorizează, pe de o parte, accesibilitatea înțelegerii mesajului legendei, a conținutului ei, iar pe de altă parte, asigură crearea unui fond afectiv puternic, pe care poate desfașura, în continuare, activitatea de analiză a textului.

• O povestire caldă, nuanțată, expresivă, cu o intonație adecvată, cu pauzele și accentele necesare, cu gesturile cele mai potrivite emoționează puternic și menține atenția elevilor pe tot parcursul ei.

Capitolul 4. Cercetare experimentală

• Ipoteza cercetării: Dacă şcoala are ca finalitate instruirea şi educarea

copilului, dacǎ viitorul adult trebuie sa fie un om bine educat şi format, aceasta se realizează şi prin cultivarea gustului pentru lectură . Copilul trebuie permanent îndrumat spre lectură, ajutat să aleagă acele cărţi care să se potrivească cerinţelor şi dorinţelor lui de cunoaştere.

• Din ipoteza formulatǎ se desprind douǎ variabile ale cercetǎrii: - variabila independentǎ - utilizarea textului cu continut istoric în cadrul lecţiilor de limba şi literatura romȃnǎ şi lecturǎ , lectura suplimentară . - variabila dependentǎ – dezvoltarea simțului civic și patriotic.

Descrierea grupului ţintǎ • Cercetarea a fost organizatǎ în timpul anului şcolar 2013-2014 pe eşantioane de elevi

de vârstǎ şcolarǎ (10-11 ani). • Am avut în vedere douǎ clase de a IV a, respectiv a clasa IV-a de la Şcoala

Gimnaziala Gircov (15 elevi), clasa experimentalǎ (eşantionul de progres) şi clasa IV-a de la Şcoala Gimnaziala –Ursa (8 elevi) - clasa martor (eşantionul de control).

Capitolul 4. Cercetare experimentală

Calificative obţinute Numǎrul elevilor Procentaj

Foarte bine 5 33 %

Bine 8 54 %

Suficient 2 13 %

Insuficient 0 -

Tabel analitic cu rezultatele testului iniţial pe eşantionul reprezentativ experimental

FB

B

S

I

Calificative obţinute Numǎrul elevilor Procentaj

Foarte bine 2 25 %

Bine 5 62 %

Suficient 1 13 %

Insuficient 0 -

Tabel analitic cu rezultatele testului iniţial pe eşantionul de control.

FB

B

S

I

• Cărțile reproduc sentimente umane și sugerează modele de comportament, precum și calități ca prietenie, cinste, omenie, iubire, sacrificiu, curaj ,fermitate. Prin citire ,eleii cunosc o lume nouă, interesnată .Activitatea de lecturare, constituie nu numai o formă de intelectualizare , ci o modalitate de petrecere placută a timpului liber. Iată pentru ce îndrumarea și controlul lecturii suplimentare are efecte poztivie, un rol formativ, marcând întreaga devenire a copiilor. Chiar dacă lectura şcolarului trebuie făcută pe baza unei selecţii destul de riguroase, ea trebuie să devină asemeni unei oaze de destindere în care el să se regăsească în ceasurile de răgaz, neconstrâns de cerinţele unei programe obligatorii. Mi-am propus, de asemenea, să insuflu elevilor dorinţa de a–şi alcătui o bibliotecă, spre a avea cartea oricând la îndemână.

Concluzii

• Lectura, ca activitate și competență, are rolul de a forma și dezvolta gustul elevului pentru cititi, pentru achiziționarea cunoștințelor despre istorie, trecut istoric, personalități istorice, viață, realitatea înconjurătoare.

• In același timp, lectura contribuie la formarea capacității de comunicare, la îmbogățirea vocabularului, la formrea educației civice și estetice .

• Lectura suplimentară îmbunătațește capacitatea de exprimare verbala a elevilor.

• In concluzie, obiectivul urmărit de cadrul didactic este de a forma elevilor dragostea pentru lectură, pentru cunoașterea trecutului istoric, a obiceiurilor și tradițiilor neamului din care fac parte, a unor personalități de seamă din istoria poporului, pasiunea pentru citit.

• Numai trezind interesul pentru lectura elevii vor simți o atracție permanentă pentru cititul cărților, pentru lărgirea orizontului de cunoaștere și cultural .