V9¥-...Formarea profesională a tencuitorului, realizată în cadrul instituţiilor de...

L

Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova

O R D I N

V9¥-mun. Chişinău

Cu privire la aprobarea Curriculumului modular

în temeiul art. 64 pct. (2) din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152 din 17.07.2014, a avizelor agenţilor economici de ramură şi în conformitate cu ordinul nr. 1128 din 26 noiembrie 2015,

ORDON:

1. A aproba condiţionat curriculumul modular în învăţământul profesional tehnic secundar pentru domeniul de formare profesională 732 - Construcţii şi inginerie civilă, după cumurmează:

a) 732008 - Electrician în construcţii.b) 732036 - Tencuitor.

c) 732030 - Pietrar-zidar.d) 732031 - Placator cu plăci.

Curricula, nominalizate în pct. 1 al prezentului ordin:

a) sunt obligatorii pentru programele de formare profesională tehnică secundară.b) se aplică în toate instituţiile de învăţământ profesional tehnic începând cu

promoţia înmatriculată în anul de studii 2018-2019.

c) se aplică până la finalizarea evaluării externe a programelor.Instituţiile de învăţământ şi autorii curricula vor organiza seminare în vedereaimplementării curricula la meseriile nominalizate.

4. Direcţia învăţământ profesional tehnic (dl Gîncu Silviu) va monitoriza procesul de implementare al curricula aprobate.

5. Controlul executării prezentului ordin se atribuie doamnei Angela Cutasevici, Secretar de Stat.

Monica BABUC

Ala Osoianu 022-232722 ala.osoianu@ .mecc.gov.m d

M inisterul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova

"Aprobat"

Ordinul Ministrului Educaţiei

Curriculum Modular

Meseria: 732036 - TENCUITOR

Calificarea: Tencuitor

Durata studiilor 2 ani

Chişinău 2018

1

r

Aprobat pentru pilotare prin Ordinul Ministerului Educaţiei, nr.869, din 07 septembrie 2015

Adaptat în conformitate cu Cadrul de referinţă al curriculumului pentru învăţământul profesional tehnic.

Echipa de autori:

Huţu Nicolae, specialist coordonator, Centrul Republican de Dezvoltare a învăţământului Profesional din cadrul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei.

Sidor Tatiana, profesor, grad didactic superior, Şcoala Profesională nr.7, mun. Chişinău

Boiko Valentina, maistru instructor, grad didactic II, Şcoala Profesională nr.3, mun. Chişinău

Zapanovici Galina, director adjunct, Şcoala Profesională nr.3, mun. Chişinău

Recenzenţi:

Alexandru Ojog, profesor discipline de specialitate, grad didactic II, Centrul de Excelenţă în Construcţii

Rodica Popa, profesor discipline de specialitate, grad didactic I, Centrul de Excelenţă în Construcţii

Echipa de pilotare

Curriculumul la meseria Tencuitor a fost pilotat în perioada 2015-2017, în trei instituţii de învăţământ profesional tehnic secundar, de către următoarele cadre didactice:

Elena Ceban, profesor, Şcoala Profesională, or. Floreşti

Rotarciuc Alexandru, maistru instructor, Şcoala Profesională, or. Floreşti

Adriana Roşea, maistru instructor, grad didactic II, Şcoala Profesională nr. 3, mun. Chişinău

Mariana Poleacov, maistru instructor, grad didactic II, Şcoala Profesională nr. 3, mun. Chişinău

Diana Afanas, profesor, grad didactic II, Şcoala Profesională nr. 3, mun. Chişinău

Tatiana Sidor, profesor, grad didactic superior, Şcoala Profesională nr. 7, mun. Chişinău

Valentina Guţan, maistru instructor, Şcoala Profesională nr. 7, mun. Chişinău

Liuba Munteanu, maistru instructor, Şcoala Profesională nr. 7, mun. Chişinău

Aurelia Griţco, maistru instructor, Şcoala Profesională nr. 7, mun. Chişinău

Prezentul curriculum a fost elaborat în cadrul proiectului Consolidarea Sistemului de Educaţie Profesională Tehnică în M oldova (CONSEPT), cu susţinerea Fundaţiei Liechtenstein Development Service (LED.

2

Evaluarea Curriculumului meseriei

Cod CORM 712307, Cod Numenclator 732036, Meseria TENCUITORcodul şi denumirea meseriei

Nr.Criterii de evaluare

' ' ’ . . . ' ' . ' ■ ■■ ' ; , ■ . ■

Punctajul acordat (1 ... 10)

I. Corespunderea finalităţilor de studiu cu prevedrile documentelor normativ-reglatorii (CRÎPT, standardului ocupaţional, calificărarea profesională).

1. Măsura în care curriculumul asigură formarea competenţelor profesionale 10

2. Gradul de asigurare a dezvoltării continue a competenţelor cheie 8

3. Măsură în care curriculumul meseriei include prevederi ce sunt utile pentru dezvoltarea valorilor şi atitudinilor caracteristice calificării profesionale

10

II. Fundamentarea curriculumului pe inovaţii şi realizări tehnologice moderne

4. Orientarea curriculumului spre folosirea metodelor şi proceselor tehnologice eficiente 9

5. Orientarea curriculumului spre utilizarea la maximum a mijloacele de producţie în scopul creşterii productivităţii muncii şi a reducerii preţului de cost

9

III. Respectarea prevederilor conceptuale moderne în învăţământul profesional tehnic secundar

6. Gradul de centrare pe elev, de promovare a unui rol activ al acestuia (curriculumul conţine activităţi de colaborare, de valorizare a aptitudinilor individuale etc.) 9

7. Măsura în care activităţile de predare-învăţare-evaluare incluse în curriculum încurajează gândirea critică, capacitatea de a-şi adapta propriul comportament şi de a rezolva probleme în diferite contexte de activitate profesională.

10

8. Măsura în care activităţile de învăţare sugerate în curriculumul sunt utile pentru proiectarea demersului didactic şi realizarea de contexte reale de învăţare, care să conducă la formarea competenţelor preconizate

10

9. Ponderea în totalul activităţilor de predare-învăţare-evaluare din curriculum acelor care stimulează asumarea responsabilităţii pentru executarea sarcinilor într-un domeniu de muncă

10

10. Ponderea în totalul activităţilor de predare-învăţare-evaluare din curriculum acelor care facilitează adaptarea propriului comportament la situaţii ce facilitează rezolvare de probleme.

10

11. Flexibilitatea curriculumului, posibilitatea de a adapta în mod creativ demersurile didactice la specificul fiecărei grupe de elevi

10

12. Relevanţa instrumentarului de evaluare a nivelului competenţelor profesionale 10

r

13. Relevanţa instrumentarului de certificare a nivelului competenţelor profesionale 9

14. Relevanţa materiilor de studiu incluse în curriculum 10

15. Claritatea, laconismul şi coerenţa textuală a curriculumului meseriei 10

IV. Coerenţa Planului de învăţământ

16. Corelaţia dintre numărul de ore alocate fiecărui modul şi complexitatea competenţelor ce trebuie formate şi/sau dezvoltate

8

17. Măsura în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea dezvoltării competenţelor elevilor prin extinderi / aprofundări / discipline opţionale

9

18. Măsura în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea adaptării la specificul pieţei de muncă

8

19. Măsura în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea diversificării ofertei educaţionale în funcţie de nevoile şi interesele elevilor

8

20. Măsura în care timpul şcolar prevăzut în Planul de învăţământ corespunde particularităţilor de vârstă ale elevilor

10

21. Măsură în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea consilierii în carieră a elevilor 9

Concluzie:Curriculumul la meseria Tencuitor satisface pe deplin aşteptările angajatorului şi se propune pentru aprobare.

Propuneri de îmbunătăţire:Pentru a consolida abilităţile practice, considerăm că ar trebui de mărit numărul de ore pentru instruirea practică.

”Kirsan-com”

ie, director

Evaluarea Curriculumului meseriei Tencuitor

Cod CORM 712307, Cod Numenclator 732036,codul şi denumirea meseriei

Nr.crt. Criterii de evaluare

Punctajul acordat (1 ... 10)

I. Corespunderea finalităţilor de studiu cu prevedrile documentelor normativ-reglatorii (CRIPT, standardului ocupaţional, calificărarea profesională).

1. Măsura în care curriculumul asigură formarea competenţelor profesionale 10

2. Gradul de asigurare a dezvoltării continue a competenţelor cheie 9

3. Măsură în care curriculumul meseriei include prevederi ce sunt utile pentru dezvoltarea valorilor şi atitudinilor caracteristice calificării profesionale 10

II. Fundamentarea curriculumului pe inovaţii şi realizări tehnologice moderne

4. Orientarea curriculumului spre folosirea metodelor şi proceselor tehnologice eficiente 9

5. Orientarea curriculumului spre utilizarea la maximum a mijloacele de producţie în scopul creşterii productivităţii muncii şi a reducerii preţului de cost 9

III. Respectarea prevederilor conceptuale moderne în învăţământul profesional tehnic secundar

6. Gradul de centrare pe elev, de promovare a unui rol activ al acestuia (curriculumul conţineactivităţi de colaborare, de valorizare a aptitudinilor individuale etc.)

' "■ ■ ■: i i :9

7. Măsura în care activităţile de predare-învăţare-evaluare incluse în curriculum încurajează gândirea critică, capacitatea de a-şi adapta propriul comportament şi de a rezolva probleme în diferite contexte de activitate profesională.

10

8. Măsura în care activităţile de învăţare sugerate în curriculumul sunt utile pentru proiectarea demersului didactic şi realizarea de contexte reale de învăţare, care să conducă la formarea competenţelor preconizate

10

9. Ponderea în totalul activităţilor de predare-învăţare-evaluare din curriculum acelor care stimulează asumarea responsabilităţii pentru executarea sarcinilor într-un domeniu de muncă

9

10. Ponderea în totalul activităţilor de predare-învăţare-evaluare din curriculum acelor care facilitează adaptarea propriului comportament la situaţii ce facilitează rezolvare de probleme.

10

1 1. Flexibilitatea curriculumului, posibilitatea de a adapta în mod creativ demersurile didactice la specificul fiecărei grupe de elevi 9

12. Relevanţa instrumentarului de evaluare a nivelului competenţelor profesionale 1013. Relevanţa instrumentarului de certificare a nivelului competenţelor profesionale 8

14. Relevanţa materiilor de studiu incluse în curriculum 10

15. Claritatea, laconismul şi coerenţa textuală a curriculumului meseriei 10

IV. Coerenţa Planului de învăţământ

16. Corelaţia dintre numărul de ore alocate fiecărui modul şi complexitatea competenţelor ce trebuie formate şi/sau dezvoltate

8

17. Măsura în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea dezvoltării competenţelor elevilor prin extinderi / aprofundări / discipline opţionale

8

18. Măsura în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea adaptării la specificul pieţei demuncă

8

19. Măsura în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea diversificării ofertei educaţionale în funcţie de nevoile şi interesele elevilor

8

20. Măsura în care timpul şcolar prevăzut în Planul de învăţământ corespunde particularităţilor de vârstă ale elevilor

9

21. Măsură în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea consilierii în carieră a elevilor 8

Concluzie:Curriculumul la meseria Tencuitor este în conformitate cu cerinţele pieţei muncii şi se propune pentru aprobare.

Propuneri de îmbunătăţire:1. Pentru unele module ar fi bine de acordat mai mult timp pentru mai multă exersare în

atelierele de instruire practică.2. Pentru ca curriculumul să rămână actual pentru o perioadă mai îndelungată, documentul va

trebui să fie revizuit şi adaptat imediat după revizuijm^tandaniwhii ocupaţional.

economic: S.R.L. „A C A R - Cantaragiu, director

*

t\

fI

Cuprins

Prelim inarii....................................................................................................................... 4

I. Concepţia curriculumului modular................................................................................... 5

II. Sistemul de competenţe ce asigură calificarea profesională...................................... 6

III. Structura modulelor.............................................................................................................. 7

IV. Module de instruire............................................................................................................... 8

Modulul 1: Asigurarea sănătăţii şi securitatea ocupaţională în construcţie................................... 10

Modulul 2: Montarea şi demontarea schelelor.................................................................................... 15

Modulul 3: Realizarea tencuielii um ede................................................................................................ 20

Modulul 4: Executarea lucrărilor de turnare a pardoselilor.............................................................. 29

Modulul 5: Realizarea lucrărilor cu foi de gipscarton........................................................................ 36

Modulul 6: Montarea sistemelor termoizolante................................................................................... 41

Modulul 7: Realizarea tencuielii decorative......................................................................................... 46

V. Sugestii metodologice.......................................................................................................... 52

VI. Sugestii de evaluare.............................................................................................................. 54

VII Referinţe bibliografice......................................................................................................... 57

SDV scule, dispozitive şi verificatoare

PSI prevenirea, stingerea incendiilor

SSM securitate şi sănătate în muncă

3

P R E L IM IN A R II

Realizarea unui învăţământ profesional de calitate în contextul realităţilor socio-economice actuale impune o nouă abordare a procesului de învăţământ, care vizează formarea la elevi a unui sistem de competenţe necesare pentru integrarea pe piaţa muncii şi pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi.

Prezentul curriculum reprezintă un document normativ-reglator şi constituie reperul conceptual de formare profesională, care specifică finalităţile de învăţare şi descrie condiţiile de formare a competenţelor profesionale pentru instruirea iniţială la meseria/profesia tencuitor

Curriculumul este destinat cadrelor didactice din învăţământul profesional secundar, autorilor de manuale şi materiale didactice, factorilor de decizie şi părinţilor. Cadrele didactice vor utiliza curriculumul pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea demersului didactic pentru formarea profesională la profesia tencuitor.

Meseria de tencuitor este o ocupaţie destul de solicitată în ultima perioadă datorită revigorării sectorului construcţiilor, în special edificării clădirilor de locuit cu regim mic de înălţime, din materiale locale.

Tencuitorii aplică mortare pe suprafeţe interioare, exterioare, verticale şi orizontale cu scopul de a mări rezistenţa, a nivela, a proteja, a izola şi de a oferi suprafeţei aspect decorativ. De asemenea, tencuitorii aplică straturi pentru crearea suprafeţelor cu finisaj neted sau cu textură abrazivă rezistentă. Adiţional, tencuitorii instalează, în exterior, materiale izolante prefabricate pentru protejarea suprafeţelor de acţiunea negativă a factorilor climaterici, precum şi execută elemente arhitecturale. Tencuitorii aplică pe suprafeţe exterioare tencuieli rezistente la factorii climaterici bazate pe materiale de finisaj polimeric şi acrilic.

Ca şi în cazul altor ocupaţii din domeniul construcţiilor, procesul de executare a lucrărilor de tencuială solicită muncitorului aplicarea prevederilor legale referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă; depistarea şi informarea persoanelor abilitate despre situaţiile cu risc sporit la locul de muncă; acordarea primului ajutor; respectarea normelor de protecţie şi securitate antiincendiară şi de protecţie a mediului înconjurător, precum şi a condiţiilor de asigurare a calităţii lucrărilor efectuate.

Profesia tencuitor necesită efort fizic şi solicită stare satisfăcătoare a sănătăţii, manifestată prin rezistenţă la condiţiile nocive de muncă - substanţe chimice, lucru la înălţime etc.

Pentru a fi eficient la locul de muncă tencuitorul trebuie să deţină un şir de aptitudini psihomotorii, senzoriale şi fizice - dexteritate manuală, acuitate vizuală, simţ estetic, simţ al culorilor etc.

Formarea profesională a tencuitorului, realizată în cadrul instituţiilor de învăţământ profesional tehnic secundar, corespunde nivelului 3 de calificare, conform Cadrului Naţional al Calificărilor din Republica Moldova. Acest nivel de calificare se atribuie muncitorului care, în raport cu diversitatea de împuterniciri şi responsabilităţi, trebuie să realizeze activităţi sub conducere, având independenţa la soluţionarea sarcinilor bine-cunoscute sau similare acestora. Tencuitorul trebuie să-şi planifice activităţile personale, reieşind din sarcinile puse de conducător, să-şi asume responsabilitate individuală pentru sarcinile de realizat.

Complexitatea activităţii se referă la soluţionarea sarcinilor practice tipice. Tencuitorul calificat alege modalitatea de realizare a sarcinii, în baza procedeelor bine cunoscute achiziţionate în cadrul instruirii teoretice şi practice. Acţiunile întreprinse se corectează/ajustează în funcţie de condiţiile de realizare.

Finalităţile de învăţare ale profesiei tencuitor sunt orientate spre atingerea nivelului de calificare pretins şi se realizează în baza curriculumului la profesia respectivă.

4

I. Concepţia curriculumului modular

Piaţa muncii, în conformitate cu schimbările sociale actuale, cu progresul ştiinţific din diverse domenii, determină orientări conceptuale noi în sistemul de învăţământ profesional tehnic secundar. Convingerea asupra eficienţei noii modalităţi de formare profesională este consolidată şi de către bunele practici ale altor state.

Atât nivelul de calificare, cât şi specificul activităţii profesionale, a cărei esenţă constă în rezolvarea sarcinilor sau realizarea lucrărilor specifice, scot în evidenţă necesitatea deţinerii unui sistem de competenţe, a căror formare şi demonstrare în procesul de instruire, garantează calitatea activităţii pe piaţa muncii.

Evoluţia domeniului de formare profesională la nivelul profesional tehnic secundar, dezvoltarea ştiinţelor educaţiei şi promovarea în contextul acestora a noilor paradigme (centrarea pe cel ce învaţă, centrarea pe competenţe, constructivismul), dezvoltarea tehnologiilor în domeniul profesional respectiv, au conturat necesitatea schimbării concepţiei de formare profesională.

Contextul formării şi integrării socioprofesionale demonstrează necesitatea conceperii pregătirii profesionale în baza curriculumului axat pe formarea competenţelor, iar modalitatea optimă de formare a competenţelor profesionale este organizarea demersului didactic pe module.

Prezentul curriculum este structurat pe module, conţinutul căruia derivă din Standardul Ocupaţional şi Calificarea Profesională pentru profesia tencuitor. Modulele sunt proiectate pe baza unor principii complementare şi au scopul de a pregăti elevul pentru realizarea anumitor sarcini de muncă. Structurarea modulară a curriculumului oferă posibilitatea de a dobândi cunoştinţe, abilităţi şi atitudini, şi respeciv, de a forma competenţele profesionale.

Abordarea modulară aplicată în curriculum determină drept element-cheie al procesului de formare profesională - competenţa. Complexitatea competenţei generează complexitatea conţinuturilor, a căror eşalonare nu are la bază principiul repartiţiei pe discipline, ci selectarea şi integrarea acestora într-un mesaj educaţional, care susţine formarea competenţelor. Relevanţa conţinuturilor în modul este stabilită în raport cu contribuţia acestora la formarea unei competenţe sau unui set de competenţe profesionale.

Abordarea modulară este în esenţă interdisciplinară, deoarece conţinuturile fuzionează funcţional în raport cu finalitatea. Accentul este pus pe selectarea anumitor aspecte a materiei de studiu din diverse domenii/discipline, precum şi a activităţilor de învăţare, şi integrarea acestora în unităţi logice de învăţare/module care urmează a fi însuşite într-o anumită perioadă de timp pentru a forma competenţe profesionale cerute la locul de muncă. Prin urmare, conţinuturile modulului sunt predate în manieră integrată pentru construirea unei viziuni holistice a realităţii, fapt care impune elevul să descopere sensul unitar şi liantul acestor conţinuturi.

Curriculumul modular schimbă în esenţă concepţia procesului didactic, prin operarea unor schimbări majore în conceptualizarea tuturor celor 3 ipostaze ale procesului: predarea - învăţarea- evaluarea.

Se schimbă substanţial procesul predării. Se renunţă la predarea conţinuturilor prin anumite teme, care mai degrabă demonstrează exigenţa de consecutivitate în interiorul disciplinei, fără a soluţiona problema intercorelării conţinuturilor tuturor disciplinelor. în contextul curriculumului modular, predarea elementelor de conţinut este axată spre rezolvarea unor sarcini concrete, de aceea conţinutul se predă în consecutivitatea determinată de logica şi specificul situaţiei de rezolvat.

Abordarea modulară nu pune accent pe profesorul la disciplină, ci pe profesorul sau mai degrabă pe echipa cadrelor didactice (profesorul şi maistrul), care realizează modulul, respectând principiul continuităţii şi complementarităţii în procesul de formare profesională.

5

Se produc schimbări de esenţă în procesul învăţării. Elevul dobândeşte cunoştinţe, pornind de la necesitatea realizării unei sarcini concrete. Contează foarte mult îmbinarea judicioasă acunoştinţelor teoretice cu cele practice. Deoarece nivelul de calificare îi solicită competenţe concrete, un rol aparte îl au abilităţile, prin urmare exersarea în ateliere este obligatorie, fiind modalitatea cea mai eficientă de învăţare.

Devine imperios necesar de a corela modalitatea de predare-învăţare modulară cu evaluarea modulară. Evaluarea se axează pe constatarea şi aprecierea competenţelor, ce demonstrează un anumit nivel de performanta. Sunt importante toate tipurile de evaluare:

- iniţială/diagnostică, pentru a constata prerechizitul necesar pentru formareacunoştinţelor şi abilităţilor, competenţelor profesionale;

- curentă/formativă, pentru a ghida formarea competenţelor;

- finală/sumativă, pentru a constata şi aprecia deţinerea competenţei.

Fără a neglija un careva tip de evaluare, subliniem că din punct de vedere conceptual, un rol deosebit îl are evaluarea finală/sumativă, realizată la sfârşit de modul. Profesorul sau echipa cadrelor didactice trebuie să-şi coopereze eforturile pentru a concepe, organiza şi realiza o evaluare în bază de criterii clare, fapt care va demonstra eficienţa procesului de instruire profesională.

Ordinea modulelor se stabileşte în baza logicii formării sistemului de competenţe, fiind axată pe valorificarea maximă a principiului complementarităţii funcţionale.

Pornind de la accepţia dată competenţei, curriculumul reflectă cunoştinţele, abilităţile şi resursele de formare a acestora în scopul realizării unor sarcini/activităţi/procese, care demonstrează competenţa profesională.

Administrarea modulului stabileşte criteriile de corelare a diverselor elemente ale acestuia, în mare parte, punând accent pe corelarea dintre competenţe/finalităţi, conţinuturi şi modalităţile de realizare. Prin prezentarea acestui element de structură este monitorizată şi dimensiunea timp a curriculumului.

II. Sistemul de competenţe ce asigură calificarea profesională

Calificarea profesională se atribuie în baza unui sistem de competenţe pe care le însuşeşte şi deţinerea cărora o demonstrează absolventul programului de formare profesională.

Esenţa conceptuală a formării modulare este prezentată prin taxonomia competenţelor, ce atribuie claritate demersului formativ, prin stabilirea tipurilor de comportament profesional ce urmează a fi format de către cadrele didactice şi însuşit de către elevi pe parcursul programului de instruire.

Deoarece succesul integrării socioprofesionale rezidă în deţinerea culturii generale şi de specialitate, demonstrat prin competenţele-cheie şi profesionale, orice program de formare va fi axat pe formarea şi dezvoltarea acestora.

în contextul formării profesionale, competenţele-cheie constituie baza formării competenţelor profesionale, influenţând calitatea acestora sistemic, dar în acelaşi timp, anumite competenţe au o pondere şi o influenţă mai accentuată, în dependenţă de specificul domeniului de formare şi activitate profesională. Fără a neglija importanţa tuturor competenţelor-cheie în formarea competenţelor profesionale, dar şi conform Standardului Ocupaţional pentru profesia tencuitor, constatăm că pentru formarea profesională a tencuitorului, o importanţă deosebită o au competenţele-cheie aşa ca:

a) competenţe de comunicare în limba română;b) competenţe în matematică, ştiinţe şi tehnologie;c) competenţa de a învăţa să înveţi;d) competenţe sociale şi civice;e) competenţe antreprenoriale şi spirit de iniţiativă;

6

f) competenţe de exprimare culturală şi de conştientizare a valorilor culturale

în contextul formării profesionale, competenţele-cheie constituie baza formării competenţelor profesionale, influenţând calitatea acestora sistemic.

în dependenţă de finalităţile activităţii profesionale, determinăm competenţe profesionale generale şi competenţe profesionale specifice.

Competenţele profesionale generale constituie comportamente profesionale ce trebuie demonstrate în mai multe activităţi profesionale din domeniul de formare. Sistemul de competenţe profesionale generale asigură succesul/reuşita activităţii profesionale în toate situaţiile de manifestare.

Conform Standardului Ocupaţional competenţele profesionale generale pentru meseria Tencuitor sunt următoarele:

1. Perfecţionarea şi optimizarea metodelor şi procedeelor utilizate în procesul de construcţie.2. Interpretarea documentaţiei tehnice în vederea respectării normativelor la executarea

lucrărilor din procesul de construcţie.3. Gestionarea eficientă a resurselor materiale, umane şi de timp.4. întreţinerea instrumentelor, dispozitivelor şi utilajelor în stare optimă de funcţionare.5. Respectarea cadrului legislativ şi normativ de referinţă în procesul de realizare a atribuţiilor

ocupaţionale.6. Gestionarea eficientă a situaţiilor de risc şi urgenţă.7. Respectarea cerinţelor, principiilor şi valorilor profesionale pentru crearea unui mediu de

lucru adecvat.8. Aplicarea normelor de protecţie a mediului în activitatea profesională.9. Aplicarea prevederilor legale referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă.

Competenţele profesionale specifice reprezintă un sistem de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini, care prin valorificarea unor resurse, contribuie la realizarea unor sarcini individuale sau în grup stabilite de contextul activităţii profesionale.

Conform Standardului Ocupaţional, dar şi Calificării Profesionale, competenţele profesionale specifice pentru meseria tencuitor sunt:

1. Organizarea eficientă a procesului şi locului de lucru;2. Coordonarea procesului de lucru cu superiorii şi colegii;3. Securizarea procesului şi locului de lucru;4. Montarea/demontarea mijloacelor de eşafodaj;5. Pregătirea suprafeţelor pentru lucrări de tencuire;6. Pregătirea materialelor pentru tencuire;7. Executarea straturilor de tencuire de bază;8. Efectuarea lucrării de finisare a tencuielilor;9. Execută tencuieli uscate şi placări de pereţi;10. Renovarea suprafeţelor deteriorate;11. Realizarea tencuielii decorative;12. Pregătirea locului pentru turnarea şapei;13. Efectuarea lucrării de turnare a şapei/pardoselii;14. Tratarea şapei după turnare;15. Asigurarea calităţii lucrărilor executate.16. întreprinde acţiuni post-operaţionale

III. Structura modulelor

Competenţele, fiind elementul de bază, dar şi finalitatea curriculumului, determină modulele de formare profesională. Modulul este o unitate de învăţare deschisă şi flexibilă, cu finalităţi de

7

învăţare/rezultatele învăţării (unităţi de competentă) foarte clare, scopul căruia este formarea la elev a unui comportament specific meseriei.

Finalităţile de învăţare (unităţile de competenţă) integrează atât competenţele generale, care constituie fundamentul pentru formarea competenţelor profesionale specifice, cât şi competenţele specifice, care demonstrează realizarea atribuţiilor/sarcinilor ocupaţionale cu diferit grad de complexitate.

Modulul este o structură didactică unitară din punct de vedere tematic atât pentru lecţiile teoretice, cât şi pentru cele practice. O condiţie prioritară de parcurgere a modulului este aplicarea imediată a cunoştinţelor teoretice achiziţionate în activităţi practice. Realizarea modulelor se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp şi se finalizează prin evaluare.

Modulul de instruire este constituit din următoarele componente:

• titlul modulului - reflectă esenţa unei sarcini specifice locului de muncă;

• scopul modulului - descrie intenţia procesului de învăţare şi indică performanţa pe care trebuie să o demonstreze elevul la sfârşit de modul;

• unităţile de competenţă - sunt rezultate ale învăţării, pe care elevul va fi capabil să le demonstreze la sfârşit de modul;

• administrarea modulului - indică numărul de ore total, recomandat pentru lecţiileteoretice şi cele practice în vederea formării unităţilor de competenţă, pentru lecţii detotalizare (dacă este cazul), precum şi evaluare. Repartizarea orelor pe secvenţe de conţinuteste flexibilă şi rămâne la discreţia cadrelor didactice.

• achiziţiile teoretice şi practice:

- cunoştinţele reprezintă un sistem integru şi combinatoriu de noţiuni, idei, date fapteetc. ce reflectă conţinuturi integrate din diverse discipline ale domeniuluiprofesional. Ordinea temelor pentru formarea cunoştinţelor, în cadrul aceluiaşimodul, poate fi schimbată, dacă nu este afectată logica de formare a competenţelor profesionale;

- abilităţile practice sunt deprinderi cognitive şi praxiologice, dobândite prin învăţare, care contribuie la efectuarea unui proces în vederea realizării şi finalizării unui anumit produs.

- activităţile practice reprezintă activităţi/sarcini practice de la locul de muncă, recomandate în vederea aplicării cunoştinţelor achiziţionate şi exersării abilităţilor necesare pentru formarea competenţelor.

• specificaţii metodologice - reprezintă unele recomandări metodologice specifice pentru realizarea modulului;

• sugestii de evaluare - reprezintă recomandări cu privire la evaluarea cunoştinţelor, abilităţilor, competenţelor la final de modul.

• resursele materiale - reprezintă echipamentul tehnologic şi materia primă, necesare pentru realizarea activităţilor practice.

IV. Module de instruire

în rezultatul asocierii competenţelor profesionale generale cu cele specifice, au fost definite următoarele module de instruire:

Modulul I. Asigurarea sănătăţii şi securităţii ocupaţionale în construcţii;

Modulul EL Montarea şi demontarea schelelor;

8

L

Modulul III. Realizarea tencuielii umede;

Modulul IV. Executarea lucrărilor de turnare a pardoselilor;

Modulul V. Realizarea lucrărilor cu foi de gipscarton (tencuială uscată);

Modulul VI. Montarea sistemelor termoizolante;

Modulul VII. Realizarea tencuielii decorative;

Modulele sunt unităţi de învăţare interdependente din punct de vedere al competenţelor profesionale generale, dar cu un grad mare de autonomie în ceea ce priveşte competenţele profesionale specifice. Modulele corelează logic în vederea formării competenţelor profesionale, fapt care determină consecutivitatea parcurgerii acestora: de la module simple spre module complexe, de la module generale spre module tehnice. Cu toate acestea, consecutivitatea modulelor rămâne flexibilă cu excepţia primelor module.

Administrarea modulelor

nr. Modulul Total IT IP

1Asigurarea sănătăţii şi securităţii ocupaţionale în construcţie

62 44 18

2 M ontarea şi demontarea schelelor 56 38 18

3 Realizarea tencuielii umede 458 218 240

Practica în producţie 210

Total anul I 576 300 276

4 Executarea lucrărilor de turnare a pardoselilor 160 58 102

5Realizarea lucrărilor cu foi de gipscarton (tencuială uscată)

88 40 48

6 Montarea sistemelor termoizolante 58 28 30

7 Realizarea tencuielii decorative 270 84 186


Total anul II 576 210 366

Total IT + IP 1152 510 642


9

MODULUL I - ASIGURAREA SĂNĂTĂŢII ŞI SECURITĂŢII OCUPAŢIONALE ÎN CONSTRUCŢIE

Scopul modulului: Formarea competenţelor profesionale generale şi specifice de aplicare a normelor de securitate la locul de muncă, a normelorde prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi de acordare a primului ajutor la locul de muncă.

Administrarea modulului:

Unităţi de competenţă (rezultate ale învăţării la final de modul) IT IP Total

UC 1. Respectarea legislaţiei referitor la protecţia muncii. 12 - 12

UC 2. Aplicarea regulilor de securitate antiincendiară 12 6 18

UC 3 Acordarea primului ajutor 18 6 24

Evaluare modul 2 6 8

Total 44 18 62

Achiziţii teoretice şi practice:

Unitatea de competenţă 1: Respectarea legislaţiei referitor la protecţia muncii.

Abilităţi Cunoştinţe Nr.oreActivităţi practice

recomandateNr.ore

- Aplicarea prevederilor de protecţie a muncii; 1. Noţiuni de bază SSM (Securitate şi Sănătate în Muncă)

2. Legislaţia muncii.

3. Instruirea muncitorilor. Tipuri de instruire.

4. Norme şi reguli a securităţii muncii în ateliere;

- Aplicarea tehnicilor de respectare a securităţii muncii;

10

5. Norme şi reguli a securităţii muncii pe şantier

Total

Unitatea de competenţă 2: Aplicarea regulilor de securitate antiincendiară

- Identificarea tipurilor de incendii;

- Identificarea materialelor inflamabile;

- Respectarea regulilor de prevenire a incendiilor conform normelor;

- întreprinde acţiuni necesare în caz de incendiu;

- Respectarea normelor de securitate antiincendiară;

- Stingerea incendiilor prin diverse procedee;

1. Tipuri de incendii şi clasificarea lor;

2. Materialele inflamabile;

3. Incendii. Reguli de prevenire a incendiilor;

4. Acţiunile întreprinse în caz de incendiu;

5. Procedee de stingere a incendiului

- Simularea acţiunilor în caz de incendiu;

- Aplicarea procedeelor de stingere a incendiului;

Total

Unitatea de competenţă 3: Acordarea primului ajutor

- Identificarea tipurilor de traumatisme;

- Respectarea regulamentului de securitate;

- Respectarea cerinţelor de prevenire a accidentelor;

- întreprinderea acţiunilor de acordare a

1. Tipuri de traumatisme în construcţii şi clasificarea cestora;

2. Cerinţe de prevenire a accidentelor;

3. Acţiuni întreprinse pentru acordarea primului ajutor şi tehnici de salvare a vieţii în caz de: hemoragii, pierderea cunoştinţei, stare de şoc,

- Simularea tehnicilor de acordare a primului ajutor pentru salvarea vieţii în diferite cazuri de accident.

11

primului ajutor;

- Aplicarea tehnicilor de salvare a vieţii în dependenţă de caz;

- Identificarea bolilor profesionale şi cauzelor apariţiei acestora;

- Determinarea măsurilor de prevenire a bolilor profesionale;

răni, fracturi, arsuri, traumatisme cauzate de curent electric;

4. Bolile profesionale, cauzele apariţiei şi prevenirea lor;

5. Importanţa programelor de sănătate şi securitate ocupaţională;

Total

Evaluarea modulului

Total modul

Specificaţii metodologice

Modulul 1 Asigurarea sănătăţii şi securităţii ocupaţionale în construcţie este un modul introductiv, axat pe formarea competenţelor profesionale generale şi specifice de aplicare a prevederilor legale referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă şi de securizare a procesului şi locului de lucru.

Modulul reprezintă o structură didactică unitară din punct de vedere tematic atât pentru lecţiile teoretice, cât şi pentru cele practice. Scopul modulului fiind formarea la elevi a competenţelor profesionale, o condiţie prioritară de parcurgere a modulului este aplicarea imediată a cunoştinţelor teoretice achiziţionate, în realizarea activităţilor practice.

Ordinea de parcurgere a secvenţelor de conţinut (temelor) în cadrul modulului este recomandată de autori, dar aceasta poate fi schimbată, dacă nu este afectată logica de formare a competenţelor profesionale.

Repartizarea orelor pe unităţi de competenţe este recomandată, însă decizia finală, inclusiv şi pentru repartizarea orelor pe secvenţe de conţinut (teme) în cadrul modulului, rămâne la discreţia cadrelor didactice responsabile de realizarea modulului. Orele vor fi repartizate în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor, de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către elevi. Numărul total de ore pe modul, precum şi pentru instruirea teoretică şi practică, va rămâne neschimbat.

Pentru realizarea cu succes a procesului de instruire, cadrele didactice vor utiliza activităţi de instruire centrate pe elev şi vor aplica metode de învăţare cu caracter activ-participativ. (Vezi Sugestii metodologice, p.52)

12

Sugestii de evaluare:

Sugestiile de evaluare sunt adresate cadrelor didactice, elevilor, precum şi evaluatorilor, în vederea identificării aspectelor cheie în procesul de evaluare a competenţelor profesionale formate în cadrul modulului.

Pentru colectarea de dovezi referitor la deţinerea competenţelor profesionale specificate în prezentul modul, se recomandă realizarea evaluării sumative prin test scris cu diferite tipuri de itemi, precum şi test practic, prin care elevul va demonstra că este capabil să:

Aplice norme legislative a securităţii privind protecţia muncii şi a sănătăţii;Recunoască prompt situaţiile periculoase pentru a preveni accidentele la locul de muncă;Identifice indicatoarele de avertizare a pericolelor la locul de muncă;Utilizeze echipamentul de lucru şi de protecţie specific lucrărilor executate;

- Utilizeze diverse metode de anunţare a alarmei de salvare;Demonstreze acţiuni corecte de stingere a incendiilor;Recunoască manifestările în caz de accident;

- Utilizeze materialele din trusa de prim ajutor;Aplice tehnici de acordare a primului ajutor la locul de muncă;

Pentru evaluarea abilităţilor practice/competenţelor profesionale se recomandă executarea a 2 probe de similare:

1. Probă practică de simulare a situaţiei de stingere a incendiilor2. Probă practică de simulare a situaţiei de acordare a primului ajutor

Cadrul didactic (evaluatorul) va urmări şi va evalua procesul de realizare a sarcinilor, conform fişelor de evaluare. In procesul de evaluare, elevulva avea acces la documente tehnologice relevante pentru demonstrarea competenţelor. După administrarea testelor (teoretic şi practic), cadruldidactic va oferi elevilor un feedback constructiv referitor la rezultatele evaluării propuse.

Resurse

Echipament

Pichet pentru stingerea incendiilor (lopată, hârleţ, topor, găleată). Detectoare de fum, pături pentru acoperirea flăcării, furtun pentru stingerea incendiilor, stingător cu apă sub presiune, stingător cu pulbere sau spumă, butoi cu capacitatea 100-200 1, trusa medicală;

Materiale consumabile:

5 1 combustibil tip diesel, 1 kg de grăsimi, nisip, apă, rezervă pentru stingătorul cu apă sub presiune, stingătorul cu pulbere uscată, trusă de prim ajutor;

Echipament de securitate:

13

t i

îmbrăcăminte de protecţie: salopetă, ochelari, mască - respirator, mânuşi, cizme;

M ateriale didactice:

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime: set de planşe didactice, materiale fotografii/video, documentaţie tehnică, fişe tehnologice;

Bibliografie:

1 Protecţia muncii, Ştefan Pece, Ştefan - Silviu Mitrea, Aurelia Dăscălescu, Ion Dărla, Bucureşti 19962 Securitatea şi sănătatea în muncă; Efim Olaru; Editare - Chişinău UTM 20123 Protecţia contra incendiilor în construcţii/ Ciclu de prelegeri /partea 1/ E. Olaru; Chişinău, UTM 20084 Protecţia contra incendiilor în construcţii/ Ciclu de prelegeri /partea 2/ E. Olaru; Chişinău, UTM 2010

14

<

MODULUL II - MONTAREA ŞI DEMONTAREA SCHELELOR

Scopul modulului: Formarea competenţelor de montare/demontare a diferitor tipuri de schele, aplicând normele de securitate în conformitate cureglementările naţionale şi internaţionale.



UC 1. Respectarea regulilor de exploatare a schelelor 18 0 18

UC 2. Exploatarea schelelor fixe 6 6 12

UC 3 Exploatarea schelelor mobile 6 6 12

UC 4 Montarea şi demontarea schelelor suspendate (leagăne) 6 0 6


Total 38 18 56


Unitatea de competenţă 1: Respectarea regulilor de exploatare a schelelor

Abilităţi CunoştinţeNr.ore

Activităţi practice recomandate

Nr.ore

Identificarea tipurilor de schele;

Respectarea prevederilor normativelor şi actelor tehnice pentru instalarea şi exploatarea schelelor;

Utilizarea echipamentului profesional de

1. Tipuri de schele şi destinaţia acestora;

2. Acte normative şi tehnice pentru instalarea şi exploatarea diferitor tipuri de schele;

3. Echipament personal de protecţie şi salvare;

4. Norme de securitate în procesul lucrului de pe

15

<

protecţie şi salvare;

Respectarea normelor de securitate în procesul lucrului de pe schele;

Citirea schiţelor de montare a schelelor;

Efectuarea calculelor referitor la limitele de sarcină;

schele;

5. Schiţe de montare a schelelor şi reguli citire a acestora;

6. Calcule referitor la limitele de sarcină;

Total

Unitatea de competenţă 2: Exploatarea schelelor fixe

Identificarea tipurilor de schele fixe;

Citirea schiţei construcţiei schelelor fixe;

Montarea şi demontarea schelelor fixe;

Exploatarea schelelor fixe;

1. Tipuri de schele fixe şi utilizarea acestora;

2. Construcţia diferitor tipuri de schele fixe: tubulare, tip scară, tip masă, tip turn;

3. Etape de montare şi demontare a schelelor fixe;

- Montarea şidemontarea schelelor fixe, conform schiţei

Total

Unitatea de competenţă 3: Exploatarea schelelor mobile

Identificarea tipurilor de schele mobile;

Citirea schiţei construcţiei schelelor mobile;

Montarea şi demontarea schelelor mobile;

Exploatarea schelelor mobile;

1. Tipuri de schele mobile şi utilizarea acestora;

2. Construcţia de bază a tipurilor de schele mobile: rulante pe roti, glisante pe platformă mobilă, pliante, turn telescopic pe platformă mobilă; auto-propulsate

3. Etape de montare şi demontare a schelelor

- M ontarea şidemontarea schelelor mobile, conform schiţei

16

mobile;

Total

Unitatea de competenţă 4: Montarea şi demontarea schelelor suspendate (leagăne)

Identificarea tipurilor de schele suspendate;

Citirea schiţei construcţiei schelelor suspendate;

Exploatarea schelelor suspendate;

1. Tipuri de schele suspendate şi utilizarea acestora;

2. Construcţia de bază a leagănelor

3. M ontarea şi demontarea leagănelor;

Total

Evaluarea modulului

Total modul


Pentru parcurgerea cu succes a prezentului modul, se recomandă aplicarea strategiilor didactice deductive (de la teorie spre practică), care vor asigura formarea cunoştinţelor de securitate şi sănătate în muncă, necesare pentru realizarea activităţilor practice.

Ordinea de parcurgere a secvenţelor de conţinut (temelor) în cadrul modulului, poate fi schimbată, dacă nu este afectată logica de formare a competenţelor profesionale.

Repartizarea orelor pe unităţi de competenţe este recomandată, iar decizia finală, inclusiv şi pentru repartizarea orelor pe secvenţe de conţinut (teme) în cadrul modulului, rămâne la discreţia cadrelor didactice, care predau conţinutul modulului. Orele vor fi repartizate în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor, de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către elevi. Numărul total de ore pe modul, precum şi numărul de ore alocat pentru instruirea teoretică şi practică, va rămâne neschimbat.

Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, care asigură formarea competenţelor profesionale. (Vezi Sugestii metodologice, p. 52)


17



utilizeze echipamentul personal de protecţie şi salvareaplice normele de securitate şi sănătate în muncă la montarea şi demontarea schelelor selecteze diferite tipuri de schele în dependenţă de scopul lucrărilor de realizat interpreteze corect schiţele de montare a schelelor (documentaţia tehnică) calculeze limitele de sarcină pentru o schelăselectează corect sculele şi utilajul necesar pentru montarea schelelor monteze diferite tipuri de schele conform schiţei respectă etapele de montare şi demontare a schelelor

- realizează operaţii de verificare a calităţii scheleloridentifice posibilele riscuri şi pericole în lucrul cu schelele;

Pentru evaluarea abilităţilor practice/competenţelor profesionale se recomandă executarea sarcinii practice de montare şi demontare a schelor fixe şi mobile la înălţime de pînă la 5 m, respectând regulile de securitate şi sănătate în muncă.

Cadrul didactic (evaluatorul) va urmări şi va evalua atât procesul de executare a sarcinii, cât şi rezultatul lucrării, conform fişelor de evaluare. Atenţie sporită va fi acordată respectării regulilor de securitate şi sănătate în muncă. în procesul de evaluare, elevul va avea acces la documente tehnologice relevante pentru demonstrarea competenţelor. După administrarea testelor (teoretic şi practic), cadrul didactic va oferi elevilor un feedback constructiv referitor la rezultatele evaluării.

Resurse

Scule şi utilaj (SDV- uri):

instalaţii de prevenire a căderii de la înălţime, cricuri cu şurub, cricuri hidraulice, cricuri cu clichet, diferite tipuri de schele tubulare cu cadru sudat, diferite tipuri de schele tubulare cuplate, cric cu bulon, pârghii hidraulice, ferestrău circular, ferestrău de ghidare, gater, cleşte, ferestrău de tăiat metal, forceps/cleşte de smuls sau îndoit, chei pentru schele, chei ajustabile, chei combinate, cheie tubulară, cleşte plat, cleşte de scos cuie, rangă, ciocane, ferestrău de mâna, cuţit, foarfece, ferestrău, maşină de cuvelaj, nivelmetru, frânghii şi sfori, cleşte de tăiat ţevi/tuburi, dreptare, nivele, rigle, ciocan de abataj, sârmă, stâlpi pentru îngrădire, benzi şi echipament general de securitate, mânuşi, protectoare pentru ochi şi protectoare contra poluării fonice.

Echipament:

18

«'• V , r > <

Diverse tipuri de schele, instalaţii de prevenire a căderii de la înălţime, cricuri cu şurub, cricuri hidraulice, cricuri cu clichet, diferite tipuri de schele tubulare cu cadru sudat, diferite tipuri de schele tubulare cuplate cric cu bulon, pârghii hidraulice, ferestrău circular, ferestrău de ghidare, gater, cleşte de tăiat metal.


îmbrăcăminte de protecţie, salopetă, centură de siguranţă, cască, bocanci.


Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime: set de planşe didactice, materiale foto/video, documentaţie tehnică, fişe tehnologice;

Bibliografie

1. Studiul materialelor : construcţii, finisaje; Ţonea A., Ţonea G. B., Stăncioi, Bucureşti 19972. Tehnologia meseriei (construcţii, finisaje); Ţonea A, Bucureşti 19973. Utilajul şi Tehnologia lucrărilor de finisaj în construcţii; Elena Andronescu; Fotios Tsaquiris; A. Bucureşti 19884. Utilajul lucrărilor de finisaj în construcţii; I. Davidescu; A. Ionescu; C. Roşoga, Bucureşti 19805. Tehnologia lucrărilor de finisaj în construcţii; Iurie Dohmilă, Victor Toporeţ, Sergiu Termican, Ştiinţa, 2009

19

* H ■ %

--------------------------------------------------------------------------------------------------

MODULUL III -REALIZAREA TENCUIELII UMEDE

Scopul modulului: Formarea competenţelor de executare a tencuielii umede (drişcuite, gletuite, speciale, de ipsos din amestec uscat)



UC 1. Organizarea procesului de muncă pentru lucrări de tencuieli 30 6 36

UC 2. Realizarea tencuielilor obişnuite drişcuite 114 120 234

UC 3 Realizarea tencuielilor din amestec uscat 46 102 148

UC 4 Realizarea tencuielilor în mod mecanizat 26 6 32


Total 218 240 458


Unitatea de competenţă 1: Organizarea procesului de muncă pentru lucrări de tencuieli


recomandateNrore

- Organizarea loculului de lucru;

- Coordonarea activităţii cu superiorul şi membrii echipei, conform sarcinii de lucru;

- Planificarea procesului de lucru;

1. Cerinţe faţă de organizarea locului de muncă;

2. Norme şi reguli de siguranţă în procesul de executare a lucrărilor de tencuieli (expunerea eşalonată pe parcursul modulului conform temei);

- Organizarea locul de muncă conform instrucţiunilor şi normelor de securitate;

- Sortarea tipurilor de materiale de construcţii

2 0

- Respectarea normelor şi regulilor de siguranţă în procesul de executare a lucrărilor de tencuială;

- Aranjarea raţională a sculelor, dispozitivelor pentru lucru;

- Selectarea materialelor conform destinaţiei;

- Citirea desenelor tehnice;

- Aplicarea peliculei de protecţie pe suprafeţe adiacente;

3. Echipamentul special şi individual de lucru şi protecţie;

4. Tipuri şi clasificarea materialelor de construcţii;

5. Proprietăţile fizice, mecanice şi chimice ale materialelor de construcţii;

6. Clasificarea SDV -urilor utilizate în procesul de tencuire;

7. Norme generale de desen tehnic: tipuri de desene tehnice, formate, chenar, scări, linii, proiecţii

8. Reguli de cotare şi citire a desenelor tehnice;

conform proprietăţilor şi destinaţiei;

Total

Unitatea de competenţă 2: Realizarea tencuielilor obişnuite drişcuite

M ăsurarea suprafeţelor şi calcularea ariei

Efectuarea calculelor de materiale pentru realizarea tencuielii conform ariei suprafeţei;

Selectarea SDV- urilor conform lucrărilor;

Identificarea lianţilor minerali şi agregatelor pentru mortare;

Dozarea materialului;

1. Clasificarea lianţilor; tipuri de lianţi minerali, proprietăţi, caracteristici, utilizarea;

2. Clasificarea agregatelor, tipuri, proprietăţi, caracteristici, utilizarea;

3. Materiale pentru realizarea tencuielilor umede (expunerea eşalonată pe parcursul modulului conform temei);

4. SDV-uri utilizate în procesul de realizare a tencuielilor umede (expunerea eşalonată pe parcursul modulului

- Pregătirea suprafeţelor suport din: piatră brută, cărămidă şi blocuri de calcar, beton, ghips, argilă, lemn pentru tencuieli obişnuite;

- Pregătirea suprafeţei din cărămidă cu aria de 4 m2. Executarea trasării şi fixarea reperelor.

- Aruncarea mortarului cu

2 1

Prepararea mortarelor obişnuite în mod manual şi mecanizat: var, ciment, ciment-var, argilă;

Pregătirea suprafeţelor suport din diverse materiale;

Trasarea suprafeţelor pe pereţi şi tavane prin diverse metode;

Executarea reperelor din mortar conform paşilor tehnologici;

Determinarea dimensiunilor şi necesarului de repere;

Montarea reperelor de metal;

Aruncarea mortarului pe suprafaţă prin diverse procedee şi metode;

Nivelarea mortarului prin diverse procedee (cu drişca mare, dreptarul);

Executarea scafelor;

Executarea colţurilor prin diverse metode;

Călăfătuirea golurilor la ferestre şi uşi, aplicând diverse metode;

Tencuirea glafurilor prin diferite metode;

Prepararea mortarului pentru stratul vizibil;

Aplicarea stratului de tinci prin diverse procedee;

conform temei);

5. Tehnologia de realizare a tencuielilor obişnuite drişcuite în mod manual;

6. Clasificarea tencuielilor obişnuite drişcuite, tipuri şi componenţa tencuielilor obişnuite drişcuite;

7. Dozarea şi prepararea mortarelor în mod manual şi mecanizat de: var, ciment, ciment-var, argilă;

8. Procedee şi metode de pregătire a diferitor suprafeţe suport: zidărie, beton, ghips, argilă, lemn, combinate din diferite materiale;

9. Metode de trasare a suprafeţelor suport (pereţi, tavane) şi paşii tehnologici de realizare a trasării;

10. Tipuri de repere: mortar, metal, lemn;

11. Procedee de aruncare a mortarului;

12. Procedee de nivelare a mortarului;

13. Procedee de întindere a mortarului;

14. Tipuri de colţuri;

15. Metode, procedee de executare a colţurilor: după dreptar, drişte profilate;

16. Procedee de executare a scafelor;

17. Metode de călăfătuire a golurilor la ferestre şi uşi: metoda tradiţională, metoda performantă;

mistria, canciocul;

- Aplicarea şpriţului pe un perete de beton cu suprafaţa de 5m2

- Aplicarea şi nivelarea mortarului pe bază de var pe o suprafaţa de 5m2

- Aplicarea stratului vizibil, executarea drişcuirii manuale a tencuielii din mortar obişnuit, pe o suprafaţa de 5m2

- Executarea tencuirii unei coloane (pătrate, din cărămidă) după dreptar

22

Drişcuirea stratului vizibil prin diverse procedee şi metode în mod manual;

Realizarea tencuirii faţadelor;

Trasarea coloanelor şi pilaştrilor;

Executarea reperelor pe coloane şi pilaştri;

Tencuirea coloanelor şi pilaştrilor de diverse forme (drepte/tetraedrice, rotunde);

Realizarea tencuielii speciale;

Verificarea calităţii operaţiilor realizate pe etape (Eşalonat în procesul tencuirii);

18. Procedee şi metode de tencuire a glafurilor;

19. Cerinţe de preparare a mortarului pentru stratul vizibil;

20. Procedee de realizare a stratului vizibil (tinci)

21. Metode şi procedee de drişcuire;

22. Procesul de tencuire a faţadelor;

23. Tehnologia de realizare a tencuirii coloanelor şi pilaştrilor: trasarea coloanelor, executarea reperelor, tencuirea coloanelor^

24. Tehnologia de tencuire a coloanelor drepte, poliedrice şi rotunde

25. Tipuri de tencuieli speciale;

26. Procesul de realizare a tencuielilor speciale: impermeabile, acustice, fonoizolante, termoizolante, protectoare a razelor de Roentgen, adaos antiger, sclivisite;

Total

Unitatea de competenţă 3: Realizarea tencuielilor din amestec uscat

- Prepararea mortarului din amestec uscat în mod manual şi mecanizat;

1. Tipuri de amestec uscat pentru tencuire pe bază de: ciment, ipsos;

- Amorsarea suprafeţelor în mod

23

r

Pregătirea suprafeţelor suport pentru realizarea tencuielii din amestec uscat;

Amorsarea suprafeţelor verticale şi orizontale în mod manual prin diverse procedee;

Amorsarea suprafeţelor verticale şi orizontale în mod mecanizat;

Trasarea pereţilor şi tavanelor prin diverse procedee;

Croirea reperelor;

Fixarea reperelor din şine zincate;

întinderea mortarului prin diferite procedee;

Nivelarea mortarul;

Croirea colţarilor de protecţie;

Fixarea colţarilor de protecţie;

Drişcuirea şi netezirea mortarului nivelat din amestec uscat;;

Prepararea şi pregătirea chitului (gletului) din amestec uscat;

Chituirea fisurilor;

Chituirea (gletuirea) suprafeţelor tencuite, utilizând diverse procedee şi metode;

Şlefuirea suprafeţelor;

Depistarea defectelor tencuielii şi cauzele apariţiei acestora;

2. Mod de preparare a mortarului din amestec uscat: manual, mecanizat;

3. Procesul de realizare a tencuielii din amestec uscat în mod manual;

4. Etapele de pregătire a suprafeţelor suport: zidărie, beton, ghips, argilă;

5. Procedee şi metode de amorsare a suportului: mod manual, mecanic;

6. Metode de trasare a suprafeţelor;

7. Cerinţe de fixare a reperelor din şine zincate;

8. Procedee de aplicare a mortarului prin întindere cu: gletieră (drişcă mare), mistria;

9. Procedee de nivelare a mortarului;

10. Ordinea tehnologică de fixare a colţarilor de protecţie;

11. Metode de drişcuire şi netezire a mortarului nivelat;

12. Finisarea suprafeţelor tencuite cu amestec uscat;

13. Tipuri de glet;

14. Cerinţe tehnologice de preparare a gletului;

15. Procedee şi metode de chituire (gletuire) a suprafeţelor;

• manual cu bidinele, rola

• mecanizat cu pompă de mână, pulverizator electric

Fixarea a 2 profiluri (colţari) metalice de colţ (după reperele montate) pentru tencuirea pereţilor cu mortar din amestec uscat pe bază de ghips;

Aplicarea, nivelarea, netezirea mortarului din amestec pe bază de ipsos pe un perete cu suprafaţa de 4 m2, după reperele montate;

Executarea lucrărilor de pregătire şi trasare a unui perete din cărămidă, cu suprafaţa de 5 m2 pentru tencuirea cu mortar pe bază de ipsos)

2 4

f

- Verificarea calităţii tencuielii conform normelor stabilite;

- Renovarea suprafeţelor tencuite;

- Aplicarea plasei din fibră de sticlă şi pânzei pe rosturi şi suprafaţă;

- Verificarea calităţii gletuirii, chituirii;

- Remedierea defectelor;

16. Metode de şlefuire;

17. Procesul tehnologic de aplicare a plasei din fibră de sticlă şi a pânzei;

18. Defectele tencuielii şi remedierea acestora;

19. Norme de calitate a tencuielilor;

20. Metode de renovare a suprafeţelor tencuite;

Unitatea de competenţă 4: Realizarea tencuielilor în mod mecanizat

- Identificarea amestecurilor uscate pentru tencuirea mecanizată;

- Pregătirea maşinii de tencuit PFT - G4; G 5 pentru lucru;

- Reglarea maşinii de tencuit;

- Aplicarea straturilor tencuielii cu ajutorul maşinii/agregatelor de tencuit;

- Drişcuirea stratului vizibil cu ajutorul maşinii de drişcuit;

- Exploatarea maşinii de tencuit;

- Spălarea maşinii după tencuire;

- Verificarea calităţii tencuieli;

1. Procesul de tencuire în mod mecanizat cu mortare obişnuite;

2. Staţii de tencuit şi agregate;

3. Pompa de mortar;

4. Tipuri de compresoare;

5. Tipuri de injectoare;

6. Conducte de mortar;

7. Procesul de drişcuire mecanizată;

8. Procesul de tencuire cu amestecuri uscate în mod mecanizat cu maşina de tencuit PFT - G 4; G 5;

9. Construcţia maşinii PFT - G 4; G 5,

- Drişcuirea mecanizată;

- Aplicarea mortarului cu ajutorul maşinii de tencuit PFT G-4;

25

«■

pregătirea maşinii pentru lucru;

10. Tehnici de întreţinere a maşinii de tencuit;

Total

Evaluarea modulului

Total modul


Fiind o structură didactică unitară din punct de vedere tematic atât pentru lecţiile teoretice, cât şi pentru cele practice, o condiţie prioritară de parcurgere a modulului este aplicarea imediată a cunoştinţelor teoretice achiziţionate, în realizarea activităţilor practice. Parcursul didactic al modulului va avea un caracter flexibil, care permite aplicarea atât a strategiilor didactice deductive (de la teorie spre practică), cât şi celor inductive (de la practică spre teorie). Succesiunea lecţiilor de instruire teoretică şi practică va depinde de strategiile şi metodele didactice aplicate, dar şi de condiţiile disponibile de realizare a procesului de instruire.

Activităţile de instruire utilizate de cadrul didactic vor avea un caracter activ-participativ şi centrat pe elev. (Vezi Sugestii metodologice, p. 52)

Ordinea de parcurgere a secvenţelor de conţinut (temelor) în cadrul modul, poate fi schimbată, dacă nu este afectată logica de formare a competenţelor profesionale. Repartizarea orelor pe unităţi de competenţe este recomandată, însă decizia finală, inclusiv şi pentru repartizarea orelor pe secvenţe de conţinut (teme) în cadrul modulului, rămâne la discreţia cadrelor didactice responsabile de realizarea modulului. Orele vor fi repartizate în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor, de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către elevi. Numărul total de ore pe modul, precum şi numărul de ore alocat pentru instruirea teoretică şi practică, va rămâne neschimbat.




Organizeze locul de munca specific lucrărilor de tencuieli;Identifice materiale de construcţie;

- Aprovizioneze locul de muncă cu materiale;Pregătească echipamentele şi SDV-urile necesare,

2 6

Pregătească şi să traseze suprafeţele suport din diferite materialePrezinte modul de alcătuire a tencuielilor drişcuite, gletuite, speciale şi de ipsos din amestec uscatîntocmească lista operaţiilor tehnologice pentru realizarea tencuielilor drişcuite, gletuite, speciale şi de ipsos din amestec uscat

- Execute tencuieli drişcuite;Execute tencuieli gletuite;

- Execute tencuieli speciale;- Execute tencuieli de ipsos din amestec uscat;

Verifice calitatea tencuielilor realizate şi să remedieze defectele;Execute reparaţia tencuielii;Gestioneze eficient resursele materiale (SDV-uri, materia primă, deşeuri);

în scopul evaluării competenţelor profesionale specifice se propune realizarea tencuielilor umede pe diferite suprafeţe, care vor include colţuri şi glafuri, în mod manual şi mecanizat, respectând normele şi regulamentele din construcţie. Se recomandă ca fiecare elev să:

1. pregătească o suprafaţă de 4 m2 a unui perete zidit din cărămidă pentru tencuirea cu mortar de var.

2. execute tencuieli drişcuite, gletuite, speciale şi de ipsos din amestec uscat pe o suprafaţă de 3 m2.

Cadrul didactic (evaluatorul) va urmări şi va evalua atât procesul de realizare a lucrărilor de tencuială, cât şi rezultatul lucrărilor, conform fişelor de evaluare. în procesul de evaluare, elevul va avea acces la documente tehnologice relevante pentru demonstrarea competenţelor. După administrarea testelor (teoretic şi practic), cadrul didactic va oferi elevilor un feedback constructiv referitor la rezultatele evaluării propuse.

Resurse


Topor, ciocan, baros, dălţi, bidinele, ciocan de abataj, perie de sârmă, greblă, pulverizator manual, mistrie, drişcă mică, drişcă mare, drişcă de colţ, drişcă cu talpa de burete, drişcă de şlefuit, şpaclu de colţ, şpacluri (spatule), gletieră de inox, nivelă cu bulă de aer, hidrometru (nivelă de apă), fir cu plumb, dreptar de duraluminiu, rigle, cleşte, perie cu cuie, foarfece pentru metal, ferestrău, metru pliant, ruletă, echer, cancioc, mală, şablon pentru glafuri, mistrie pentru netezire, furtun, ladă pentru mortar, sită pentru nisip, sită pentru mortar, malaxor, mixer, maşină de tencuit, maşină de drişcuit, maşină de şlefuit, dispozitiv cu sfoară de trasat, căldare, lopată, roabă, masă, scară, schele, rezervor de apă, mătură;


Cuie, sfoară, frânghie, marcatoare, hârtie abrazivă, bandă adezivă, peliculă, apă, nisip, ciment, amestec uscat, plasă metalică, plasă din fibră sticloasă, var, ipsos, argilă^ substanţă anticorozivă, primer, amorsă (grund), substanţe chimice, moloz;


27

Cască, salopetă, mânuşi, bocanci, ochelari, mască de respiraţie, şorţ şi mănuşi din cauciuc, soluţie pentru curăţarea ochilor, centură de siguranţă;


Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor materiale didactice: set de planşe didactice, materiale foto/video, documentaţie tehnică, fişe tehnologice, ghid de performanţă;

Bibliografie

1. Studiul materialelor: construcţii, finisaje; Ţonea A., Ţonea G. B., Stăncioi, Bucureşti 19972. Tehnologia meseriei (construcţii, finisaje); Ţonea A, Bucureşti 19973. Utilajul şi Tehnologia lucrărilor de finisaj în construcţii; Elena Andronescu; Fotios Tsaquiris; A. Bucureşti 19884. Utilajul lucrărilor de finisaj în construcţii; I. Davidescu; A. Ionescu; C. Roşoga, Bucureşti 19805. Tehnologia lucrărilor de finisaj în construcţii; Iurie Dohmilă, Victor Toporeţ, Sergiu Termican, Ştiinţa, 2009

2 8

MODULUL IV - EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE TURNARE A PARDOSELILOR

Scopul modulului: Formarea competenţelor de turnare a pardoselilor.



UC 1 Hidroizolarea suprafeţelor 20 24 44

UC 2 Termo-fonoizolare 14 24 38

UC 3 Realizarea lucrărilor de turnare a pardoselilor 22 48 70


Total 58 102 160


Unitatea de competenţă 1: Hidroizolarea suprafeţelor

Abilităţi Cunoştinţe Nr.ore Activităţi practice recomandateNr.ore

Pregătirea locului de lucru conform instrucţiunilor,

Selectarea SDV-urilor necesare pentru realizarea lucrărilor de hidroizolare a suprafeţelor;

Respectarea regulilor de securitate a muncii la utilizarea sculelor manuale şi mecanismelor pentru hidroizolarea

1. Organizarea locului de muncă pentru hidroizolarea suprafeţelor;

2. Echipamentul individual de lucru şi protecţie;

3. M ateriale pentru hidroizolarea suprafeţelor: amorsa - primer, masticuri; materiale în rulou, amestecuri uscate, banda

Pregătirea suprafeţei pentru lucrări de hidroizolare şi amorsarea suprafeţei cu primer;

Executarea hidroizolării, într- un singur strat, cu material rulant (Carton asfaltic, membrana bituminoasa) a pardoselii cu suprafaţa de 5

2 9

<

pardoselilor;

Pregătirea suprafeţelor pentru lucrări de hidroizolare;

Calcularea consumului de materiale pentru lucrări de hidroizolare conform proiectului;

Aplicarea materialelor hidroizolante pe elementele de construcţie;

Verificarea calităţii lucrărilor executate conform cerinţelor.

Remedierea defectelor

bituminoasă de etanşare:

4. SDV-uri (eşalonat pe parcurs conform temei);

5. Procesul de realizare a hidroizolării suprafeţelor: pregătirea suprafeţelor; pregătirea materialelor;

6. Procesul tehnologic de aplicare a materialelor pentru hidroizolarea suprafeţelor: masticuri, materiale în rulou, amestec uscat;

7. Cerinţe de calitate la executarea lucrărilor de hidroizolare;

8. Defectele pardoselilor şi remedierea lor.

9. Normele şi regulile de siguranţă a muncii şi sănătăţii;

m2, în prealabil grunduită cu primer.

Nivelarea, curăţarea, grunduirea suprafeţei suport (aplicarea stratului de primer), pregătirea şi croirea cartonului asfaltic cu fibră de sticlă pentru izolaţia hidrofugă a pardoselii din planşee de beton, cu suprafaţa de 5m2

Aplicarea manuală a grundului (primer-ului) pe o pardosea de 6 m2 , utilizând primer-ul industrial.

Aplicarea materialelor hidroizolante pe elemente de construcţie:

Materiale în rulou: carton bituminös, geotextil, membrana din cauciuc sau PV (polivinil)

Materiale lichide: masticuri bituminoase, cauciucate, polimerizate;

• Mortare speciale din amestec uscat;

Total

3 0

Unitatea de competenţă 2: Termo-fonoizolare

- Selectarea instrumentelor, utilajului şi materialelor necesare;

- Verificarea vizuală şi pregătirea suportului pentru termo-fonoizolare;

- Realizarea lucrărilor de termo-fonoizolare a suprafeţelor cu materiale uscate:

pregătirea suprafeţelor pentru lucrări de termo-fonoizolare;

trasarea suportului,

• marcarea cotei de nivel,

aplicarea materialelor termo- fonoizolante;

- Realizarea lucrărilor de termo-fonoizolare a suprafeţelor cu materiale umede:

pregătirea suprafeţelor,

• trasarea suportului,

marcarea cotei de nivel,

aplicarea materialelor termo- fonoizolante;

- Verificarea calităţii lucrărilor realizate;

1. Materiale termo-fonoizolante.

2. Operaţii tehnologice de termo- fonoizolare a pardoselilor cu materiale uscate: pregătirea suprafeţelor, trasarea suportului, marcarea cotei de nivel, aplicarea materialelor termo- fonoizolante;

3. Operaţii tehnologice de termo- fonoizolare a pardoselilor cu materiale umede: pregătirea suprafeţelor, trasarea suportului, marcarea cotei de nivel, aplicarea materialelor termo- fonoizolante;

4. Norme de calitate ai suprafeţelor termo-fonoizolare;

Realizarea lucrărilor de termo-fonoizolare a suprafeţelor cu materiale uscate;

Realizarea lucrărilor de termo-fonoizolare a suprafeţelor cu materiale umede;

Total

3 1

«)

Unitatea de competenţă 3: Realizarea lucrărilor de turnare a pardoselilor

Selectarea SDV-urilor necesare 1. SDV-uri pentru lucrări de turnare a pardoselilor Pregătirea suportului depentru realizarea lucrărilor de (eşalonat pe parcursul modulului conform temei) pământ pentru turnarea uneiturnare a pardoselilor;

Pregătirea materialelor şi SDV-2. Materiale pentru turnarea pardoselilor: lianţi;

agregate; amorse; mortare pentru lucrări de turnare

pardoseli de 4 m2 cu următoarele straturi

w / \ . • •

urilor pentru turnarea pardoselilor;

a pardoselilor; betoane pentru lucrări de turnare a pardoselilor; mortare pentru şape obişnuite, şape

componente: pamant, nisip 4-5 cm, pietriş 6-7 cm,

Trasarea suportului şi montarea reperelor 3.

autonivelante, şape semi-umede;

Procesul de realizare a lucrărilor de turnare a

Imprăştierea stratului de cheramzit şi turnarea

Verificarea vizuală şi pregătirea pardoselilor:stratului de întărire (şpriţ) pe o suprafaţă de 4 m2 deja

suportului de pământ, planşeelor Pregătirea suportului: pământ; beton (planşee); pregătită.de beton pentru turnarea pardoselilor;

Stabilirea cotei de nivel;

Montarea reperelor;

Montarea reperelor de metal pe o pardosea cu suprafaţa de

Marcarea cotei de nivel; 5 m2, utilizând mortar

Prepararea mortarelor pentru4. Procesul de turnare a pardoselilor din beton; obişnuit;

realizarea lucrărilor de turnare a 5. Procesul de realizare a şapei; din mortar de ciment Prepararea, turnarea,pardoselilor; obişnuit, autonivelante, din mortar semi-umed; nivelarea mortarului la

Prepararea şi turnarea şapelor 6. Defectele pardoselilor turnate şi remedierea lor; realizarea şapelor obişnuite,

autonivelante; 7. Norme de calitate la turnarea pardoselilor; Prepararea şi turnarea

Turnarea şapelor din mortar de mortarului din şape

ciment obişnuit; Aplicarea autonivelante;

şapelor semiuscate

Nivelarea mortarului cu rola decauciuc cu ţepi;

Drişcuirea şapelor: manuală,mecanizată;

Verificarea calităţii lucrărilor

3 2

realizate;

Total

Evaluarea modulului

Total modul


Pentru parcurgerea cu succes a modulului, se recomandă aplicarea imediată a cunoştinţelor teoretice achiziţionate, în realizarea activităţilor practice. Succesiunea lecţiilor de instruire teoretică şi practică va depinde de strategiile şi metodele didactice aplicate, dar şi de condiţiile disponibile de realizare a procesului de instruire. Ordinea de parcurgere a secvenţelor de conţinut (temelor) în cadrul modulului, poate fi schimbată, dacă nu este afectată logica de formare a competenţelor profesionale.

Repartizarea orelor pe unităţi de competenţe este recomandată, însă decizia finală, inclusiv şi pentru repartizarea orelor pe secvenţe de conţinut (teme) în cadrul modulului, rămâne la discreţia cadrelor didactice care predau conţinutul modulului. Orele vor fi repartizate în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor, de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către elevi. Numărul total de ore pe modul, precum şi numărul de ore alocat pentru instruirea teoretică şi practică, va rămâne neschimbat.

Cadrele didactice vor utiliza activităţi de instruire centrate pe elev şi vor aplica metode de învăţare cu caracter activ-participativ. (Vezi Sugestii metodologice, p. 52)

Sugestii de evaluare

Sugestiile de evaluare sunt adresate cadrelor didactice, elevilor, precum şi evaluatorilor, în vederea identificării aspectelor esenţiale în procesul de evaluare a competenţelor profesionale formate în cadrul modulului.

Pentru colectarea dovezilor referitor la deţinerea competenţelor profesionale specificate în prezentul modul, se recomandă realizarea evaluării sumative prin test practic şi teoretic, prin care elevul va demonstra că este capabil să:

Selecteze si să pregătească materiale pentru turnarea pardoselilor conform normativelor si prescripţiilor tehnice;- întocmească lista operaţiilor tehnologice pentru realizarea lucrărilor de turnare a pardoselilor.

Traseze suprafaţa suport;verifice calitatea de trasare a lucrărilor de pardoseli (linia de reper (vagris), cota pardoselii, axele încăperilor, unghiurile colturilor încăperii, panta pardoselii)Pregătească stratul suport al pardoselilor;

33

(, 4 t ) l ‘

- verifice calitatea executării stratului suport şi a îmbrăcămintelor turnate/din plăci pentru pardoseli Remedieze defectele pardoselilor turnate;Execute lucrări de reparaţii ai pardoselilor existente;Verifice calitatea lucrărilor executate, conform normativelor, standardelor;

Pentru evaluarea abilităţilor practice/competenţelor profesionale, se recomandă executarea unei lucrări de turnare a pardoselii pe o suprafaţă de 6 m2

Cadrul didactic (evaluatorul) va urmări şi va evalua atât procesul de executare a sarcinii, cât şi rezultatul lucrării, conform fişelor de evaluare. în procesul de evaluare, elevul va avea acces la documente tehnologice relevante pentru demonstrarea competenţelor. După administrarea testelor (teoretic şi practic), cadrul didactic va oferi elevilor un feedback constructiv referitor la rezultatele evaluării.

Resurse


Metru pliant; ruleta de buzunar; dreptar de lemn; dreptar metalic; echer; Hidrometru (furtun de nivel); nivela cu bula de aer; dreptar cu nivelă cu bulă de aer, perii de sarma; răzuitoare; lampa de lipit; arzător cu flacără de gaz, mistrie, şpacluri; drişte, ciocane; maşina de găurit portabila; maşina de şlefuit şape; dreptar vibrator, vibratoare; malaxoare, mixer, repere metalice, tăvălug, greblă, lopată, ferestrău, topor, căldare , cuţit cosor, bidinea, rolă, pulverizator, aspirator industrial, şpaclu cu dinţi, dispozitiv cu sfoară de trasat, rolă cu ace (ţepe), sită, netezitor metalic, foarfece pentru metal, roabă.


Cuie, sfoară, frânghie, banda adezivă, peliculă, apă, nisip, ciment, lapte de ciment, plasă metalică, primer, amorsă (grund), substanţe chimice, plăci de polistiren extrudat, polistiren granulat, prundiş, cheramzit, carton gudronat, carton asfaltat, membrană bituminoasă, ulei de motorină, mastic bituminös, amestec uscat pentru şape autonivelante, penobeton, adezivi.


Cască, salopetă, mânuşi, bocanci, ochelari, mască de respiraţie, şorţ din cauciuc.


Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime: set de planşe didactice, materiale foto/video, documentaţie tehnică, fişe tehnologice, ghid de performanţă.

Bibliografie

1. Studiul materialelor : construcţii, finisaje; Ţonea A., Ţonea G. B., Stăncioi, Bucureşti 1997

3 4

1

2. Tehnologia meseriei (construcţii, finisaje); Ţonea A, Bucureşti 1997

3. Utilajul şi Tehnologia lucrărilor de finisaj în construcţii; Elena Andronescu; Fotios Tsaquiris; A. Bucureşti 1988

4. Utilajul lucrărilor de finisaj în construcţii; I. Davidescu; A. Ionescu; C. Roşoga, Bucureşti 1980

5. Tehnologia lucrărilor de finisaj în construcţii; Iurie Dohmilă, Victor Toporeţ, Sergiu Termican, Ştiinţa, 2009

3 5

MODULUL V - REALIZAREA LUCRĂRILOR CU FOI DE GIPSCARTON (TENCUIALA USCATĂ)

Scopul modulului: Formarea competenţelor profesionale de realizare a lucrărilor cu foi de gipscarton, precum şi de executare a tencuieliloruscate pe plăci din gipscarton.



UC 1. Organizarea locului şi a procesului de muncă 22 6 28

UC 2 Realizarea lucrărilor cu foi de gipscarton 16 36 52


Total 40 48 88


Unitatea de competenţă 1: Organizarea locului şi a procesului de muncă


recomandateNr.ore

Organizarea locul de lucru conform instrucţiunilor;

Identificarea tipurilor de foi de gipscarton şi marcării lor după destinaţie;

Pregătirea plăcilor de gipscarton;

Selectarea amorselor pentru prelucrarea suprafeţelor suport pentru lucrări cu foi de gipscarton;

Selectarea adezivilor pentru lipirea foilor de

1. Organizarea locului de muncă la realizarea tencuielii uscate;

2. Normele şi regulile de siguranţă a muncii şi sănătăţii la realizarea lucrărilor cu foi de gipscarton;

3. Echipamentul individual de lucru şi protecţie pentru realizarea lucrărilor cu foi de gipscarton;

4. Materiale pentru lucrări cu foi de

- Selectarea şi pregătirea materialelor şi sculelor manuale şi mecanismelor pentru realizarea lucrărilor de:

• Pregătire a suprafeţelor;

• Croire a foilor de gipscarton;

3 6

V

gipscarton;

Selectarea şi calcularea materialelor pentru montarea foilor de gipscarton;

Selectarea materialelor pentru prelucrarea rosturilor dintre foi.

Selectarea sculelor manuale şi mecanismelor pentru pregătirea suprafeţelor;

Pregătirea sculelor manuale şi mecanismelor pentru croirea foilor de gipscarton;

Pregătirea sculelor manuale şi mecanismelor pentru montarea foilor de gipscarton;

Pregătirea sculelor manuale şi mecanismelor pentru prelucrarea rosturilor;

Respectarea tehnicii securităţii muncii la utilizarea sculelor manuale şi mecanismelor pentru realizarea lucrărilor cu foi de gipscarton;

gipscarton

5. Foi de gipscarton

6. Amorse;

7. Adezivi;

8. M ateriale pentru montarea foilor de gipscarton;

9. Materiale pentru prelucrarea rosturilor dintre foi;

10. SDV-uri pentru realizarea lucrărilor cu foi de gipscarton;

• Montare a foilor de gipscarton;

Prelucrare a rosturilor dintre foi;

- Calcularea materialelor necesare pentru sistem de gipcarton metoda umedă a unei suprafeţe de 10m2

- Calcularea materialelor necesare pentru sistem de gipcarton pe carcasă a unei suprafeţe de 10m2

Total

Unitatea de competenţă 2: Realizarea lucrărilor cu foi de gipscarton

Determinarea consecutivităţii logice a operaţiilor tehnologice de realizare a lucrărilor de compartimentare si realizare a tavanelor false din plăci de gipscarton;

Realizează lucrări de placare cu foi de gipscarton (tencuială uscată) prin metoda umedă:

1. Lucrări de gipscarton;

2. Procesul de fixare a foilor de gipscarton pe pereţi prin metoda umedă: pregătirea suportului, croirea foilor de gipscarton;

3. Cerinţe tehnice de fixare a foilor pe pereţi, pe adeziv după: repere, martori şi

- Realizarea lucrărilor cu foi de gipscarton, pe pereţi prin metoda umedă (pe adeziv);

- Realizarea lucrărilor cu foi de gipscarton pe tavan prin metoda

3 7

< * ,# o

Pregătirea, trasarea, marcarea suportului pentru aplicarea foilor de gipscarton;

Croirea foilor de gipscarton;

încovoierea foilor de gipscarton;

- Amorsarea suprafeţelor

Fixarea foilor pe adeziv după: repere, martori şi repere, dreptar

Montarea foilor de gipscarton prin metoda uscată: montarea carcasei din profiluri metalice, montarea foilor de gipscarton pe carcasă;

Prelucrarea rosturilor;

Verificarea calităţii lucrărilor realizate din plăci de gipscarton (tencuială uscată), conform normativelor în vigoare;

repere, dreptar;

4. Procesul de montare a foilor de gipscarton prin metoda uscată;

5. Procesul de montare a carcasei din profiluri metalice şi a foilor de gipscarton pe tavan;

6. Procesul de montare a carcasei din profiluri metalice şi a foilor de gipscarton pe pereţi;

7. Cerinţe tehnice de încovoiere a foilor de gipscarton prin metoda uscată şi umedă;

8. Tehnici de prelucrare a rosturilor dintre foi;

9. Norme de calitate la realizarea lucrărilor de placare cu plăci de gipscarton (tencuială uscată) ;

uscată (pe carcasă)

- Montarea carcasei din metal pentru aplicarea ulterioară a foilor de gipscarton pe un perete de 4m 2

- Croirea, aplicarea, ajustarea şi fixarea pe carcasa de metal montată, foile de gipscarton pe o suprafaţa unui perete de 5 m2

- Finisarea rosturilor deja grunduite, dintre foile de gipscarton cu hârtia armată (plasă din fibră de sticlă) pe o suprafaţă de 6 m2

Total

Evaluare

Total modul


Pentru parcurgerea cu succes a modulului, se recomandă aplicarea imediată a cunoştinţelor teoretice achiziţionate, în realizarea activităţilor practice. Succesiunea lecţiilor de instruire teoretică şi practică va depinde de strategiile şi metodele didactice aplicate, dar şi de condiţiile disponibile de realizare a procesului de instruire. Ordinea de parcurgere a secvenţelor de conţinut (temelor) în cadrul modulului, poate fi schimbată, dacă nu este afectată logica de formare a competenţelor profesionale.

3 8

Repartizarea orelor pe unităţi de competenţe este recomandată, însă decizia finală, inclusiv şi pentru repartizarea orelor pe secvenţe de conţinut (teme) în cadrul modulului, rămâne la discreţia cadrelor didactice care predau conţinutul modulului. Orele vor fi repartizate în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor, de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către elevi. Numărul total de ore pe modul, precum şi numărul de ore alocat pentru instruirea teoretică şi practică, va rămâne neschimbat.

Cadrele didactice vor utiliza activităţi de instruire centrate pe elev şi vor aplica metode de învăţare cu caracter activ-participativ. (Vezi Sugestii metodologice, p. 52)

Sugestii de evaluare

Sugestiile de evaluare sunt adresate cadrelor didactice, elevilor, precum şi evaluatorilor, în vederea identificării aspectelor esenţiale în procesul de evaluare a competenţelor profesionale formate în cadrul modulului.

Pentru colectarea dovezilor referitor la deţinerea competenţelor profesionale specificate în prezentul modul, se recomandă realizarea evaluării sumative prin test practic şi teoretic, prin care elevul va demonstra că este capabil să:

Organizeze locul de munca specific lucrărilor de tencuieli uscate;- Identifice plăcile de gipscarton şi materialele în dependenţă de destinaţia lor;

Pregătească

V9¥-...Formarea profesională a tencuitorului, realizată în cadrul instituţiilor de...

Documents

Transcript of V9¥-...Formarea profesională a tencuitorului, realizată în cadrul instituţiilor de...