V Ecologia.umana

8
CAPITOLUL V Ecologia umană – ştiinţa despre antropoecosisteme, structura şi funcţionarea lor În capitolul I sunt prezentate definiţiile despre ecologia umană, direcţiile principale ale ecologiei umane, principiile şi metodele de investigaţii în ecologia umană. În capitolul de faţă ne vom opri asupra ecologiei umane ca ştiinţă despre antropoecosisteme, precum şi asupra structurii, dinamicii şi funcţionării lor. Pentru rezolvarea problemelor antropoecologice actuale este necesar a ne convinge dacă există ecologia umană ca disciplină separată. Este stabilit deja că ecologia umană are obiectul său concret de studiu, care se numeşte antropoecosistem – repartizarea spaţială a mediului de viaţă al omului, care în toate sectoarele sale posedă condiţii identice naturale, socio-economice, de producere, ecologo-igienice, socio-culturale de activitate vitală a populaţiei, care for-mează recepţionarea şi conştiinţa ecologică, nivelul de sănătate, com-portamentul demografic, aspectul fizic, dexterităţile de muncă, modul de trai, tradiţiile şi obiceiurile, selecţia religiei, preferinţele profe-sionale etc. Cu alte cuvinte, se poate spune că antropoecosistemul reprezintă ecosistemul în care are loc activitatea vitală a omului. Evident, fiecare antropoecosistem se caracterizează printr-o anumită omogenitate (identitate internă) şi eterogenitate (diversitate expri-mată) faţă de antropoecosistemele vecine. Drept exemplu pot servi două antropoecosisteme vecine, cum ar fi oraşul şi localitatea rurală adiacentă. Cercetările antropoecologice în sens practic constau în studierea diferitelor antropoecosisteme: urbane, rurale, arctice, tropicale, silvice, de stepă, contemporane, ale epocilor trecute, societăţii primitive, posibil, ale viitoarelor antropoecosisteme prin prognosticare. 5.1. Cercetările antropoecologice şi specificul lor În scopul rezolvării diverselor probleme ştiinţifico-practice în domeniul ecologiei umane cercetările antropoecologice se efectuează la diferite niveluri spaţiale: locale, regionale şi locale. Fiecare dintre aceste niveluri are specificul său de cercetare, scara sa cartografică etc. Cercetările locale în domeniul ecologiei umane sunt direcţio-nate spre studierea populaţiei concrete de oameni în mediul real ale unei regiuni mici sau al unui raion separat din oraşele mari. Aria teritoriului studiat depinde de scopul lucrării, posibilităţile colecti-vului ştiinţific, densitatea populaţiei, gradul de diversitate a situaţiei antropoecologice în regiunea studiată. Cercetările teritoriului trebuie să se bazeze pe materialul carto-grafic, prin urmare, trebuie selectate hărţile cu o scară respectivă. De regulă, pentru cercetările locale se folosesc scările de 1:10000–1:50000. În limitele acestor scări se perfectează, de exemplu, pla-nurile generale ale oraşelor şi, deci, apar probleme serioase în legă-tură cu activitatea vitală antropoecologică a oamenilor. Aceste prob-leme sunt următoarele: a) stabilirea distanţelor optime între întreprinderile importante din punct de vedere ecologic şi cartierele locative, deoarece la dis-tanţa prea mică între ele persistă pericolul influenţei toxice a emi-siilor industriale asupra sănătăţii populaţiei umane; b) planificarea fluxurilor de transport în zilele de muncă, dimi-neaţa spre întreprinderi, iar seara de la întreprinderi spre locuinţe, în zilele libere spre locurile de odihnă etc.; c) amplasarea corectă a instituţiilor de deservire, astfel ca să se asigure comoditatea vizitării magazinelor, frizeriilor, bibliotecilor, cinematografelor, diferitelor ateliere. La rezolvarea acestor probleme este important să participe nu doar arhitecţii, sociologii, igieniştii, proiectanţii, dar şi antropologii, ceea ce ar contribui la perfectarea corectă a proiectelor şi la optimi-zarea condiţiilor de viaţă ale oamenilor.

Transcript of V Ecologia.umana

  • CAPITOLUL V

    Ecologia uman tiina despre antropoecosisteme, structura i funcionarealor

    n capitolul I sunt prezentate definiiile despre ecologia uman, direciile principale aleecologiei umane, principiile i metodele de investigaii n ecologia uman. n capitolul de fa nevom opri asupra ecologiei umane ca tiin despre antropoecosisteme, precum i asupra structurii,dinamicii i funcionrii lor.

    Pentru rezolvarea problemelor antropoecologice actuale este necesar a ne convinge dacexist ecologia uman ca disciplin separat. Este stabilit deja c ecologia uman are obiectul suconcret de studiu, care se numete antropoecosistem repartizarea spaial a mediului de via alomului, care n toate sectoarele sale posed condiii identice naturale, socio-economice, deproducere, ecologo-igienice, socio-culturale de activitate vital a populaiei, care for-meazrecepionarea i contiina ecologic, nivelul de sntate, com-portamentul demografic, aspectulfizic, dexteritile de munc, modul de trai, tradiiile i obiceiurile, selecia religiei, preferineleprofe-sionale etc. Cu alte cuvinte, se poate spune c antropoecosistemul reprezint ecosistemuln care are loc activitatea vital a omului. Evident, fiecare antropoecosistem se caracterizeazprintr-o anumit omogenitate (identitate intern) i eterogenitate (diversitate expri-mat) fa deantropoecosistemele vecine. Drept exemplu pot servi dou antropoecosisteme vecine, cum ar fioraul i localitatea rural adiacent.

    Cercetrile antropoecologice n sens practic constau n studierea diferitelor antropoecosisteme:urbane, rurale, arctice, tropicale, silvice, de step, contemporane, ale epocilor trecute, societiiprimitive, posibil, ale viitoarelor antropoecosisteme prin prognosticare.

    5.1. Cercetrile antropoecologice i specificul lor

    n scopul rezolvrii diverselor probleme tiinifico-practice n domeniul ecologiei umanecercetrile antropoecologice se efectueaz la diferite niveluri spaiale: locale, regionale i locale.Fiecare dintre aceste niveluri are specificul su de cercetare, scara sa cartografic etc.

    Cercetrile locale n domeniul ecologiei umane sunt direcio-nate spre studierea populaieiconcrete de oameni n mediul real ale unei regiuni mici sau al unui raion separat din oraelemari. Aria teritoriului studiat depinde de scopul lucrrii, posibilitile colecti-vului tiinific,densitatea populaiei, gradul de diversitate a situaiei antropoecologice n regiunea studiat.

    Cercetrile teritoriului trebuie s se bazeze pe materialul carto-grafic, prin urmare, trebuieselectate hrile cu o scar respectiv. De regul, pentru cercetrile locale se folosesc scrile de1:100001:50000. n limitele acestor scri se perfecteaz, de exemplu, pla-nurile generale aleoraelor i, deci, apar probleme serioase n leg-tur cu activitatea vital antropoecologic aoamenilor. Aceste prob-leme sunt urmtoarele:

    a) stabilirea distanelor optime ntre ntreprinderile importante din punct de vedere ecologici cartierele locative, deoarece la dis-tana prea mic ntre ele persist pericolul influenei toxicea emi-siilor industriale asupra sntii populaiei umane;

    b) planificarea fluxurilor de transport n zilele de munc, dimi-neaa spre ntreprinderi, iarseara de la ntreprinderi spre locuine, n zilele libere spre locurile de odihn etc.;

    c) amplasarea corect a instituiilor de deservire, astfel ca s se asigure comoditatea vizitriimagazinelor, frizeriilor, bibliotecilor, cinematografelor, diferitelor ateliere.

    La rezolvarea acestor probleme este important s participe nu doar arhitecii, sociologii,igienitii, proiectanii, dar i antropologii, ceea ce ar contribui la perfectarea corect a proiectelori la optimi-zarea condiiilor de via ale oamenilor.

  • La nivel regional cercetrile antropoecologice se efectueaz pe teritorii mari cu utilizarea,pentru fixarea datelor i prezentarea fi-nal a informaiei, a hrilor geografice cu scara de 1:1000001:500000. Aceste lucrri corespund intereselor de proiectare i sistematizare raional, deoareceele se extind pe teritorii de cteva zeci de mii de kilometri ptrai i includ un contingent foartemare de populaie uman. Este clar c cercetrile sunt foarte complicate, dar absolut necesarepentru evaluarea diferitelor procese de activitate vital a unor grupe omogene de oameni.Concluziile obinute pe sectoarele experimentale se extind apoi pentru regiunea sau spaiulintegral.

    La nivel global cercetrile se bazeaz pe folosirea materialelor cartografice cu scara maimic de 1:1000000. n cazul dac cerce-trile se refer la teritorii extrem de mari, pot fi folositehri cu scara de 1:100000001:25000000. La baza lor se pune analiza ma-terialelor statistice,folosirea diferitelor hri sau atlase tematice, a ndrumarelor, registrelor, analelor etc. n acestecazuri, evaluarea diferitelor procese de activitate vital a unor grupe de oameni este n deplinamsur imposibil.

    Avnd rezultatele cercetrilor la nivel local, regional i global, trebuie de luat n considerareproblema caracterizrii teritoriilor mari i mici, legat de trecerea de la o scar a hrilor la alta,ceea ce neaprat se va solda cu erori. De aceea trebuie s fie efectuate cer-cetrile neaprat i lascrile intermediare n sectoarele tipice re-gionale.

    5.2. Structura i funcionarea antropoecosistemelor

    Cercetrile din domeniul ecologiei umane, de regul, includ studiul unei grupe separate deoameni sau al populaiei n ntregime, n in-teraciune cu mediul nconjurtor de pe un teritoriulimitat. Aspecte concrete de activitate vital a populaiei umane se realizeaz n le-gtur cuastfel de indici ai mediului de trai al oamenilor, ca aspri-mea climei, rezervele i regimulhidrologic al surselor de ap, com-poziia chimic a apei din aceste surse, caracterul reliefului,particu-laritile vegetaiei, starea social-economic n regiune i n ar, tra-diiile i obiceiurilelocale i naionale, gradul de poluare a me-diului, nivelul de salubritate a locuinelor, asigurareapopulaiei cu spaiu locativ, specificul muncii, alimentaia etc.

    n scop de cercetare, de regul, se construiesc modele de antro-poecosistem. n fig. 14 esteprezentat un model grafic de antropoe-cosistem, n centrul cruia st comunitatea uman, careinteracio-neaz cu alte elemente principale ale ecosistemului antropizat: na-tura, gospodria,populaia, condiiile social-economice. O influen deosebit asupra omului exercit poluareamediului nconjurtor. Aceti factori determin caracteristica comunitii umane: compor-tamentul demografic, contiina ecologic, nivelul sntii, prefe-rinele profesionale, studiile.Toi indicii n ansamblu interacio-neaz ntre ei, constituind un sistem foarte mare i determinndschim-bri pozitive sau negative. Important este a analiza fiecare element al acestui sistem nparte.

    NATURA POPULAIA GOSPODRIA

    COMUNITA-TEA UMAN

    POLUAREA

    CULTURA

    CONDIIILESOCIO-

    ECONOMICE

    RELIGIA

    COMPORTA-MENTUL

    DEMOGRAFIC

    CONTIINAECOLOGIC

    NIVELULSNTIISTUDIILE

    PREFERINELEPROFESIONALE

  • Fig. 14. Modelul antropoecosistemului (dup .. ).

    Comunitatea uman prezint o grup de oameni, n care s-a creat i se pstreaz, mcarpentru o perioad foarte scurt, o anumit legtur social. Ea este elementul principal n structuraantropo-ecosistemelor, din care cauz este plasat n centrul modelului i toate cercetrile nacest compartiment trebuie direcionate asupra studierii condiiilor n care decurge activitateavital a oamenilor.

    Comunitatea uman poate fi profesional (de exemplu, medicii), de vrst (btrnii) etc. Eaare interrelaii cu cealalt parte a popu-laiei, particip ntr-o msur anumit n gospodria ieconomia regiunii i depinde de ea, se afl n relaii foarte complicate i contrare cu mediul sunconjurtor.

    Cercetrile activitii vitale a populaiei includ caracterul muncii, condiiile de habitat, odihn,relaiile familiale, studiile, cultura, acti-vitatea public i, de asemenea, cercetrile factorilormediului de trai, care o influeneaz, in de problemele modului de trai. Cercetrile modului detrai evideniaz orientrile preioase ale oamenilor, cauzele comportamentului lor, determinate denivelul, stilul i calitatea vieii.

    Natura se afl ntr-o relaie controversat cu comunitatea uman, deoarece ea determin ceimai importani parametri ai gospodriei (economiei) i condiiilor de via a populaiei, dar nacelai timp ea este influenat serios de activitatea gospodreasc a oamenilor.

    Totalitatea factorilor naturii, precum i componenii ei, separai direct sau indirect,influeneaz activitatea vital a populaiei, in-clusiv sntatea i comportamentul demografic.Dintre aceti factori fac parte: stratul terestru al atmosferei, apele naturale, solul, struc-turageologic a teritoriului, flora, fauna.

    Sunt foarte puternice asupra comunitii umane influenele catas-trofelor naturale cutremurele de pmnt, furtunile, ploile toren-iale, alunecrile de teren, viiturile etc. Demenionat, de asemenea, influena negativ a compoziiei chimice naturale a solului cu ca-renesau surplusuri de microelemente.

    Populaia comunitilor din mprejurime este n permanent relaie cu oricare comunitateuman, exercitnd, de regul, influene pozi-tive, ns pot juca i un rol negativ. ndeletnicirile,tradiiile cultu-rale, religia, sistemul de educaie, comerul, procesele economice, construciile,lupta cu dumanii unesc comunitile umane cu cealalt parte a populaiei, contribuie la posibilitateacoexistenei lor.

    Concomitent, unele comuniti umane pot suferi mult din cauza amestecului altor comunitin activitatea lor vital. Lipsa imuni-tii contra unor maladii infecioase determin ca o parte dinpopu-laie s sufere sau chiar pot interveni decese din cauza infectrii oamenilor din altecomuniti. Drept exemple de influene negative pot servi conflictele interetnice sau religioase,rzboaiele. Cercet-rile n acest domeniu necesit implicarea altor disciplini: polito-logia,psihologia social, etnografia, epidemiologia i altele.

    Gospodria (sistemul economic) prezint un proces de interac-iune dintre comunitateauman i natur, n urma cruia oamenii prin munca lor, folosind anumite unelte de munc, ncondiiile unor re-laii concrete de producere, i dobndesc mijloacele necesare pentru existen idezvoltare. Ea evident influeneaz calitatea vieii popu-laiei. Diverse tipuri de comunitiumane particip la gospodria rii, regiunii n mod diferit.

    n cazul cercetrilor antropoecologice ale comunitilor umane, de regul, se examineazdou pri ale acestei probleme: a) gospo-dria ca surs de bunuri materiale i de confort vital; b)gospodria ca surs de degradare a mediului ambiant, de traumatism, de obosire psihologic,stresuri i altele. n acest context, societatea trebuie s se orienteze spre funcionarea maxim agospodriei i minimali-zarea proprietilor negative ale ei.

    Condiiile socio-economice includ aria spaiului locativ per capita, nivelul salariului,omajului, raia alimentar i costul ei etc., date pe care le gsim n anuarele Departamentului deStatistic i Sociologie al Republicii Moldova.

  • Poluarea mediului nconjurtor influeneaz sntatea oamenilor, flora i fauna, contribuie lamicorarea calitii culturilor alimentare i tehnice etc. i prezint o consecin a factoruluitehnogen.

    Comportamentul demografic prezint un sistem de activiti orientate spre modificarea ipstrarea strii demografice a comu-nitii umane. El include aciunile n legtur cureproducerea popu-laiei, migraia oamenilor, atitudinea fa de sntatea lor. Noiunile de bazale demografiei, care au o importan major n ecologia uman, sunt: natalitatea, mortalitatea,sporul natural al populaiei, viabilitatea, potenialul vital, migraia populaiei. Comportamentuldemografic depinde mult de factorii mediului. De exemplu, poluarea intensiv a mediului ambiantinflueneaz reproductivitatea populaiei.

    Contiina ecologic este capacitatea de a nelege legtura in-disolubil a comunitii umanecu natura, dependena bunstrii omu-lui de integritatea naturii i pstrarea relativ a strii eiincipiente i de a utiliza aceast nelegere n practic. Aici se include contien-tizarea influeneinegative a eroziunii solului, micorrii numrului sau dispariiei unor specii de animale i plante.Contiina ecologic impune efectuarea activitilor de prevenire a strilor nefavorabile ncomunitate.Sntatea populaiei este un indice al adaptrii unei comuniti umane concrete la anumite

    condiii vitale, care include coeficientul de morbiditate, invaliditate, mortalitate, dereglrilegenetice, starea capacitii de munc, maladiile oncologice, indicii de sntate a co-piilor,micorarea vitalitii i altele. Influena naturii asupra omului poate provoca stresurimeteorologice, acutizarea maladiilor cardio-vasculare, apariia unor forme de patologieoncologic, dezvoltarea maladiilor endemice etc.

    Preferinele profesionale depind n mare msur de condiiile de via, n special, decondiiile naturale i de cele social eco-nomice. n zonele agrare profesia foarte frecvent estelegat de agricultur, n zonele marine de mri i oceane. Influeneaz tradi-iile familiale,posibilitile materiale i altele.

    Cultura prezint un sistem social al tipurilor de activitate uman, formate n rezultatulnormelor i bogiilor utile pentru societate i care s-a nrdcinat n practica public i ncontiina societii. Ea este prezentat de obiectele materiale, caracteristicile sociale (uni-versiti, tradiii), bogiile spirituale. Cultura comunitii umane se formeaz sub aciuneatuturor elementelor antropoecosistemului, in-clusiv a religiei. La rndul su, cultura influeneazasupra activi-tii vitale a oamenilor, economiei, atitudinii omului fa de natur, fa de alioameni, problemele rzboiului i pcii.

    Studiile creeaz structura profesional a comunitii umane (funcia economic), particip lasocializarea personalitii, adic contribuie la nsuirea de ctre oameni a bogiilor spirituale iculturale, a normelor de comportare (funcia social), formeaz profesionaliti cu cunotine idexteriti pentru efectuarea activitilor necesare societii. Studiile sunt componente importanteale ecologiei. Nivelul lor depinde de condiiile socio-economice i de comportamentul oamenilorapropiai, care pot stimula tinerii spre nvtur.

    n condiiile actuale apare necesitatea metodologiei sistemice de activitate pentruorganizarea tuturor componentelor sistemului de vitalitate. n acest context, o importandeosebit i aparine moni-toringului antropoecologic al mediului, care trebuie s fie orientat nuspre concentraiile maxim admisibile sau ali indici analogici, dar spre obinerea modelelor localeale biosferei i sistemului antropo-ecologic integral. Orice variant a monitoringuluiantropoecologic trebuie s sconteze evaluarea dinamic i pronosticul strii sntii populaieica un element al schemei generale de legturi biosferice-tehnosferice, ca un element central alsistemului antropoecologic, ca un subiect al producerii i obiect de influen a factorilor naturali,tehnogeni i sociali.

    Monitoringul antropoecologic prevede implementarea n practica economiei naionale aexpertizei antropoecologice, ndeosebi pentru Republica Moldova, ca ar agrar cu condiiinaturale specifice. Aici este necesar evidena multilateral a consecinelor din perioada apropiati ndeprtat pentru natur i pentru om.

    n cazul examinrii structurii i dinamicii antropoecosistemului, una din problemeleprincipale este aria informaional. Fluxurile de informaie, substan i energie unesc toate

  • sistemele teritoriale, ns rolul lor principal este n antropoecosistem. Aceste fluxuri deinformaie formeaz cmpul informaional al antropoecosistemului. Informaia, care circul ninteriorul antropoecosistemului, poate fi plasat n cteva niveluri. Primul nivel prezint niveluletnic, deci rezervele bogiilor culturale, fantezii religioase i magice, care de-termin formareai meninerea comunitii etnice. Al doilea nivel prezint cunotinele i imaginaiile legate derelaiile sistemului date cu alte antropoecosisteme de tip analogic sau contrar, prin ur-mare, deschimb i contacte. Al treilea nivel include cunotinele concrete acumulate n colectiv, carealctuiesc specificul local n-gust: dexteriti de examinare a bolnavului, dexteriti agrare etc.

    Un volum mare al cmpului informaional, chiar i n colective mici, asigur productivitateamare a muncii, eficacitatea nalt a teri-toriului exploatat, prosperarea economic. Concomitent,cmpul infor-maional al unui colectiv este n permanent legtur cu cmpurile informaionaleale altor colective, asigurnd schimburi de experien.

    Fiecare antropoecosistem ocup un spaiu anumit, exist pe un teritoriu concret.Transformarea unui ecosistem n altul are loc treptat, pe cale evolutiv, fr schimbri extremale.Schimbarea teritoriului antropoecosistemului se efectueaz n perioade istorice ndelungate, prinautodezvoltare. Drept exemplu poate servi dezvoltarea oricrui ora sau sat pe parcursul a sute deani.

    Uneori ns are loc mrirea sau micorarea rapid a teritoriului antropoecosistemului. naceste cazuri, de regul, intervin conse-cine grave. De exemplu, destrmarea URSS sau aIugoslaviei s-a soldat cu schimbri radicale ale unui antropoecosistem cu anumite caracteristici:economia, cmpul informaional, cultura, istoria. S-au format antropoecosisteme noi cu conflictepolitice, mari schimbri economice, ecologice etc.

    Schimbri ale antropoecosistemelor pot avea loc i n urma va-lorificrii noilor teritorii,inundrii unor teritorii mari, modificrii radicale a vegetaiei (tierea complet a pdurii saumpdurirea te-renurilor mari) etc.

    5.3. Particularitile ecosistemelor antropizate

    Cercettorul Teilhard de Chardin denumea fenomenul omului capacitatea de cuprindere aplanetei de ctre om, iar habitatul uman l-a exprimat prin termenul de noosfer (sferaspiritual), subliniind astfel rolul activitii raionale i afective n organizarea mediului de via.

    Habitatul uman include urmtorii factori deosebit de importani:- suprafaa globului cu stratul agricol n reciclare continu i suportul su, complexul

    biogeochimic, solul propriu-zis;- energia solar, care prin radiaiile sale, direct sau indirect (prin fotosintez, plante i

    animale) asigur energia i hrana oamenilor;- stratul subiacent, care direct sau indirect ofer vieii minera-lele necesare, precum i

    energia folosit, care a asigurat progresul actual i care posibil c va asigura platforma de lansarespre noi forme de energie nuclear;

    - apa util prezentat prin apa dulce, care din toat apa planetar, ce acoper peste 2/3 dinsuprafaa globului, constituie doar 2,8% (S. Mnescu, 1984);

    - gazele vieii, care constau din oxigenul necesar tuturor vie-uitoarelor n mod direct sauindirect; azotul, care indirect constituie materialul plastic al vieii, i bioxidul de carbon, carejoac un rol principal n fotosintez; la aceste substane se mai adaug hidro-genul, ndeosebi,prin intermediul apei.

    Evenimentele care influeneaz factorii enumerai, contribuind la reducerea sau conservarealor, au dou consecine contrare: zdrun-cin sau amenin habitatul uman sau, viceversa, lprotejeaz. n aceast ordine de idei, trebuie s cunoatem c obiectivul central al ecologieiumane este echilibrul permanent al ecosistemelor, care poate fi asigurat prin evitarea risculuireducerii sau epuizrii sale la nivel local, regional i global.

    Pentru caracteristica ecosistemelor antropizate este foarte im-portant a cunoate gradul deantropizare. Acest fenomen trebuie neles nu doar ca o aglomerare numeric de oameni ntr-unbiotop, dar ndeosebi ca un indicator al intensitii influenelor antropogene asupra mediului

  • natural. Sunt sisteme intens antropizate, cum ar fi aglomerrile urbane, sau zonele foarteindustrializate, ns sunt i sisteme puin antropizate, de exemplu, regiunile cu clim aspr sau cuo mare lips de resurse, rezervaiile naionale.

    Evident c ecosistemul antropizat difer esenial de cel natural prin mai multe aspectespecifice: consumul energetic sporit, utili-zarea masiv nu numai a energiei solare, dar i aenergiei provenite din combustibili fosili, nerespectarea ciclurilor biogeochimice natu-rale, deciprin crearea unor sisteme i circuite artificiale.

    Aceast diferen poate fi demonstrat prin aspectele caracte-ristice ale ecosistemelor (tab.6).

    Tabelul 6Clasificarea ecosistemelor conform criteriului energetic

    (dup C. Budeanu i E. Clinescu)

    EcosistemeSursele de alimentare

    cu energie

    Mrimea fluxuluienergetic

    (103 kcal/m2/ an)Observaii

    NaturaleNumai energie solar;

    eventual cu adaosenergetic din alte surse

    140Genereaznegentropie

    Antropizate-agrosisteme

    Energie solar, plusaport de energie furnizat

    prin grija omului1040

    Urban-industriale

    Energie furnizat decombustibili fosili 100300

    Genereazentropiemaxim

    Concomitent, ns, valoarea fluxului de energie trebuie anali-zat i n perspectiv istoric.n special, n primitivitate ecosiste-mele umane consumau resurse n starea lor brut, de regul,de pro-venien biocenotic (plante, animale) pentru hran sau adpost i un consum limitat deenergie solar, suplimentat de un consum foarte mic de energie biologic (muscular uman ianimal). Cu timpul, piatra, lemnul i alte substane naturale s-au transformat n materie prim,prin a cror prelucrare au fost obinute unelte, arme, mbrcminte, adposturi, obiecte de uzdivers. S-a recurs la utili-zarea energiei obinut prin arderea combustibililor vegetali, mai trziua combustibililor fosili, ceea ce a influenat domeniul ma-terial, social i natural. Omul a ajunsun dominator al naturii, el i-a sporit mereu consumul de resurse, a depozitat cantiti imense dedeeuri. Ca urmare, s-a ajuns la criza ecologic i consecinele sale asupra naturii, sntiiumane.

    5.4. Lanurile trofice i piramidele eltoniene la om

    n veriga multor lanuri trofice ale biosferei, omul nu este de-pendent de un anumit lan,deoarece el are posibilitatea de a se hrni cu produse variate animale, vegetale i chiar sintetice.Populaia uman, n funcie de condiiile climatice locale, d posibilitatea de dezvoltareanumitelor specii, de regul, difer dup caracterul de alimentaie. n regiunile montane suntposibiliti de cretere a ani-malelor, n zonele agrare a vegetaiilor, n zonele de litoral a pe-telui. Aceste lanuri naturale n epoca actual sunt suplimentate cu producie transportat din alteregiuni, cu specii noi adaptate i cres-cute sau cultivate pe teritoriile acestora etc., ceea ce asigurun echi-libru mai favorabil de schimb de substane pentru organismul omului.

    Aceste caracteristici denot plasarea omului n veriga cea mai superioar a lanurilor trofice.Concomitent, omul se afl n vrful piramidelor eltoniene fie din punctul de vedere al numruluide in-divizi, fie n funcie de cantitatea de biomas sau de energie.

    Raporturile cantitative dintre plante, animale erbivore i om (copil 1214 ani), evaluate prinuniti numerice, biomas i uniti de energie sunt prezentate dup E.P.Odum n fig. 15.

  • Copil 48 kg Copil 1 kg

    Viel 1 035 kg Viel 4,5 kg

    Lucern 8211 kg Fire de lucern 2107

    A B

    esut uman 8,3 x 103 calViel 1,19 x 106 cal

    Lucern 1,49 x 107 calEnergie solar primit 6,3 x 109 cal

    CFig. 15. Piramide eltoniene cu implicarea omului. Piramida biomaselor (A), numrului (B) i energiei (C)

    constituite de un cmp de lucern de4 ha, care servete pentru a hrni 4 viei i apoi un copil de 12 ani

    (dup M. Barnea, Al. Calciu).Raporturile cantitative din biosfer sunt prezentate n fig. 16.

    Carnivore Biomas 0,010,001% uman Animale Om Energie + domestice artificial 56 % Erbivore 13 % Plante Productori primari cultivate 80 % 9599 %

    Descompuntori 24% Descompuntori 24%a b

    Fig. 16. Schema piramidei trofice a biosferei n dou etape istorice.a. Piramida trofic n ecosistem natural.b. Piramida trofic n ecosistem artificial contemporan

    (dup M. Barnea, Al. Calciu).

    Energiesolar

  • Piramidele prezentate denot faptul c omul i asigur exis-tena pe seama plantelor ianimalelor, pe care le cultiv i le crete. Raporturile cantitative dintre plante, animale i om potfi modificate tot de ctre om prin evoluia sa ascendent cultural i social.

    Dar persist cazurile cnd alimentele produse n ar sau impor-tate pot fi afectate depoluani chimici, radioactivi etc. Utilizarea ndelungat i neraional a compuilor chimici acondiionat un efect negativ important asupra naturii, sntii umane i ecosiste-melor integre.ndeosebi aceasta se refer la poluanii organici persisteni, care se folosesc pe larg n agriculturi n alte ramuri ale economiei naionale i care sunt extrem de larg rspndii n mediul ambiant,exercitnd o influen nociv serioas asupra organismului mamiferelor, psrilor, petilor,oamenilor i altor vieti. Aceste subs-tane se includ n lanul trofic, circul n natur prin sol, aer,ap, plante, organismul animalelor i nimeresc, n cele din urm, n orga-nismul uman.

    Plantele i animalele pot concentra n sine o serie de elemente chimice naturale i poluantedin mediu, precum i izotopii radioac-tivi, care sunt transmii apoi animalelor superioare aleciclului ali-mentar. Important este c la captul tuturor ciclurilor alimentare se gsesc petii,animalele i n final omul. Prin aceste lanuri trofice are loc contaminarea organismului uman,ceea ce impune necesi-tatea realizrii unui complex de msuri ecologice pentru diminuarea acestorfenomene.