Uzufructuari asupra unui imobil. Ocrotirea dreptului fata de nudul proprietar. Actiune in evacuare Read more: http://www.euroavocatura.ro/jurisprudenta/1444/Uzufructuari_asupra_unui_imobil__Ocrotirea_dreptului_fata _de_nudul_proprietar__Actiune_in_evacuare#ixzz1RPAebzBm Citeste mai mult pe EuroAvocatura.ro: Uzufructuarii sunt indreptatiti sa solicite evacuarea nuzilor proprietari care nu se pot apara cu fapte proprii constand in investitii aduse imobilului, pentru a justifica folosinta exercitata asupra acestuia si nici nu pot invoca inadmisibilitatea actiunii in cazul nedovedirii indubitabilei renuntari unilaterale la prerogativele dreptului de uzufruct al reclamantilor. (In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie, Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii. Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni. Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act. Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat. Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza. Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea. Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat. Drept real de garantie imperfect, conform caruia persoana detinatoare a unui bun (indiferent de natura lui) pe care trebuie sa-l restituie are dreptul sa-l retina Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale. Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza. Dreptul de retentie ni se prezinta ca un adevarat drept real de garantie imperfect in virtutea caruia cel ce detine un bun mobil sau imobil al altcuiva,pe care trebuie sa-l restituie,are dreptul sa tina lucrul respectiv,sa refuze deci restituirea lui,pana ce creditorul titular al bunului ii va plati sumele de bani pe care le-a cheltuit cu conservarea,intretinerea ori imbunatatirea acelui bun. Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce. Este o cauza care inlatura caracterul penal al faptei. Este in stare de legitima aparare persoana care savarseste fapta pentru a inlatura un atac material, direct, imediat si injust, Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea. (In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie, Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide. Drept real de garantie imperfect, conform caruia persoana detinatoare a unui bun (indiferent de natura lui) pe care trebuie sa-l restituie are dreptul sa-l retina Ramura a sistemului de drept cu privire la totalitatea normelor juridice Uzufructuari asupra unui imobil. Ocrotirea dreptului fata de nudul proprietar. Actiune in evacuare Reclamantii D.I. si D.E. au solicitat evacuarea paratilor C.O. si C.A. din imobilul inscris in CF 4311 Sibiu nr. top. 4217/2/1, motivat de faptul ca sunt uzufructuarii intregului bun, pe care l-au instrainat nuzilor proprietari prin contractul de intretinere si care folosesc fara drept imobilul. Prin sentinta civila nr. 7402/25.11.2003 a Judecatoriei Sibiu, actiunea a fost respinsa, cu motivarea ca din

probele administrate a reiesit ca paratii locuiesc intr-un corp de cladire separat pe care l-au finisat cu acordul reclamantilor, astfel ca au un drept de retentie asupra lui, iar pe de alta parte, s-au mutat in locuinta cu acordul reclamantilor. Impotriva acestei sentinte s-a declarat apel de catre reclamanti care au invocat nelegalitatea ei cat si netemeinicia modului de interpretare a probelor. Prin decizia civila nr. 505/A/31.03.2004 a Curtii de Apel Alba Iulia, apelul s-a admis iar sentinta a fost schimbata in sensul admiterii actiunii si dispunerea evacuarii paratilor. In esenta, s-a constatat nelegalitatea sentintei, intrucat s-a ignorat dreptul exclusiv de uzufruct al reclamantilor intabulat in CF, care le confera dreptul de folosinta si posesie exclusiva fiind irelevanta tolerarea paratilor temporara in imobil, cata vreme acestia nu pot invoca o posesie legitima in favoarea lor. Probele nu demonstreaza o renuntare unilaterala la prerogativele dreptului de uzufruct din partea reclamantilor. S-a demonstrat ca paratii s-au mutat in imobil in lipsa reclamantilor cand acestia erau internati in spital si nu se poate sustine ca si-au dat acordul la aceasta. Pe de alta parte, instanta de fond a justificat nelegal dreptul paratilor, calificandu-l ca fiind unul de retentie asupra corpului de constructii la care au adus investitii, care oricum le profita in calitatea lor de nuzi proprietari, si care in realitate imbraca forma unor fapte proprii de natura a vatama dreptul uzufructuarilor, imprejurari interzise de prevederile art. 539 Cod civil. Read more: http://www.euroavocatura.ro/jurisprudenta/1417/Exequator__Stabilirea_legii_aplicabile_in_raport_de_data_ pronuntarii_hotararii,_a_caror_recunoastere_se_solicita#ixzz1RPAtSrNw Citeste mai mult pe EuroAvocatura.ro: Exequator. Stabilirea legii aplicabile in raport de data pronuntarii hotararii, a caror recunoastere se solicita Read more: http://www.euroavocatura.ro/jurisprudenta/1417/Exequator__Stabilirea_legii_aplicabile_in_raport_de_data_ pronuntarii_hotararii,_a_caror_recunoastere_se_solicita#ixzz1RPB0Fjw7 Citeste mai mult pe EuroAvocatura.ro: Incidenta Regulamentul (CE) nr.44/2001 al Consiliului Europei privind competenta judiciara, recunoasterea si executarea hotararilor in materie civila si comerciala sau a Tratatului Bilateral dintre Republica Socialista Romania si Franta. Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti. Componenta a sistemului de protectie sociala, reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane. Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide. Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza. Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa. Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa. Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa. Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii. Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei. Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, Readucerea la masa succesorala de catre anumiti mostenitori mai inainte de imparteala mostenirii, a bunurilor si sumelor primite cu titlu de donatie, Monitorul Oficial al Romniei este publicaia oficial a statului romn, n care se public actele prevzute de Constituie, de prezenta lege i alte acte normative. Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.

Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa. Este o modalitate principala de exprimare a consimtamantului de catre statele care au luat parte la negocierea tratatului si care este prevazuta si ceruta de dreptul intern al statelor semnatare, modalitate prin care tratatul este supus controlului parlamentar. Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala; mijloace de aparare invocate in cursul procesului penal, constand in stari de fapt sau de dretpt , susceptibile sa puna capat sau sa intrerupa cursul judecatii. Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor), Atestarea autenticitatii unui act; a da forma legala unui act, document. Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare, Atestarea autenticitatii unui act; a da forma legala unui act, document. Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale). Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie. Act adoptat de organele de stat, instantele judecatoresti sau alte organe cu aprobarea majoritatii membrilor prezenti. Inscris prin care o persoana este chemata in fata otganului de urmarire penala, a instantei de judecata penala sau civila ori a altui organ de jurisdictie in legatura cu un proces. Inscris prin care o persoana este chemata in fata otganului de urmarire penala, a instantei de judecata penala sau civila ori a altui organ de jurisdictie in legatura cu un proces. Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa. Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului si care cuprinde: Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide. Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare, Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti. Cerere formulata de una din partile procesului civil pentru introducerea in cauza a unei alte persoane, Reglementate in sectiunea I, cap. I, t. III, C. proc pen., partea speciala, consta in activitatea organelor judiciare care pun in executare hotararile penale definitive. Act adoptat de organele de stat, instantele judecatoresti sau alte organe cu aprobarea majoritatii membrilor prezenti. Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii. Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, Actiune diplomatica prin care un stat accepta prevederile unui tratat international, obligandu-se sa le respecte Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii. Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii. Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa. Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane, fizice sau juridice, supus sau susceptibil de a fi supus spre rezolvare unui organ de jurisdictie. Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor), Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala. Componenta a sistemului de protectie sociala, reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea

efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane. Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide. Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti. Act adoptat de organele de stat, instantele judecatoresti sau alte organe cu aprobarea majoritatii membrilor prezenti. Inscris prin care o persoana este chemata in fata otganului de urmarire penala, a instantei de judecata penala sau civila ori a altui organ de jurisdictie in legatura cu un proces. Inscris prin care o persoana este chemata in fata otganului de urmarire penala, a instantei de judecata penala sau civila ori a altui organ de jurisdictie in legatura cu un proces. Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii. Persoana sau grup de persoane care desfasoara anumite activitati conform obiectului de activitate si cu care banca intra in contact. Traducatoriul autorizate este un traducator specializat in stiinte juridice, si care este abilitat in mod oficial de catre Ministerul de Justitie pentru realizarea de traduceri ale documentelor oficiale sau de uz international. Inscris prin care o persoana este chemata in fata otganului de urmarire penala, a instantei de judecata penala sau civila ori a altui organ de jurisdictie in legatura cu un proces. Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor), Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide. Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare). Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii. Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii. Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, Desemneaza fondurile acumulate intr-o perioada de mai multi ani din contributiile participantilor la fond, capitalizate si administrate privat, in scopul platii unor pensii altele decat cele din sistemul public de stat. Act adoptat de organele de stat, instantele judecatoresti sau alte organe cu aprobarea majoritatii membrilor prezenti. Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii. Readucerea la masa succesorala de catre anumiti mostenitori mai inainte de imparteala mostenirii, a bunurilor si sumelor primite cu titlu de donatie, Competenta si procedura de solutionare a cererii de recunoastere a hotararilor judecatoresti in materie civila si comerciala nu sunt supuse dispozitiilor Regulamentului (CE) nr. 44/2001 al Consiliului Europei, evident, le sunt aplicabile dispozitiile in vigoare la data pronuntarii hotararilor judecatoresti si intentarii cererii de recunoastere a acestora pe teritoriul Romaniei. Intrucat hotararile sunt pronuntate de instantele judecatoresti din Franta, raportului juridic dedus judecatii ii sunt aplicabile dispozitiile Conventiei dintre Republica Socialista Romania si Republica Franceza privind asistenta juridica in materie civila si comerciala din 05.11.1974, ratificata de RSR prin Decretul Consiliului de Stat nr. 77/1975, in raport de care prima instanta a solutionat litigiul. Pentru recunoasterea hotararii este necesar sa se faca dovada caracterului definitiv al hotararii pronuntate. Prin sentinta civila nr. 1372/20.11.2009, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a Civila a respins actiunea ca neintemeiata. In rejudecare, tribunalul a retinut ca prin cererea introductiva la instanta, reclamanta a solicitat recunoasterea hotararii pronuntata la data de 23.11.1999 de Tribunalul de Comert din Creteil si recunoasterea hotararii pronuntate la data de 09.01.2003 de Curtea de Apel Paris, Camera a-5-a, Sectia B,

avand nr. 2000/10081, 2000/12723. Hotararile au fost depuse in fotocopii simple, semnate pentru conformitate, fara a fi legalizate, ori apostilate. In raport cu data pronuntarii hotararilor, 23.11.1999, respectiv 09.01.2003, sunt incidente dispozitiile art. 3 alin. 1 din Conventia la care Romania a aderat prin OG nr. 66/1999 care prevad ca: "Singura formalitate care ar putea fi ceruta pentru a atesta veracitatea semnaturii, calitatea in care a actionat semnatarul actului sau, dupa caz, identitatea sigiliului sau a stampilei de pe acest act, este aplicarea apostilei definite la art. 4, eliberata de catre autoritatea competenta a statului din care emana documentul". Legea nr. 142/04.05.2004 privind modificarea art. 2 din OG nr. 66/1999 pentru aderarea Romaniei la Conventia cu privire la suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine, adoptata la Haga la 05.10.1961 a fost publicata la data de 11 mai 2004 in Monitorul Oficial nr. 421/11.05.2004, astfel ca nu poate fi aplicata in prezenta cauza, fara a retroactiva. De asemenea, nu sunt incidente nici dispozitiile Legii nr. 187/2003, care nu era in vigoare la data pronuntarii hotararilor a caror recunoastere se solicita. Scutirea de orice formalitate nu este prevazuta nici in tratatul bilateral, ratificat prin Legea nr. 32 din 6 aprilie 1992 pentru ratificarea Tratatului de intelegere amicala si cooperare dintre Romania si Republica Franceza, astfel ca nu suntem in prezenta unei exceptii potrivit art. 3 alin. 2 din Conventie . Ea apare ca fiind scutita de alte formalitati de legalizare in acte mult mai vechi, respectiv in Conventia dintre Republica Socialista Romania si Republica Franceza privind asistenta juridica in materie civila si comerciala, semnata la Paris la 5 noiembrie 1974, ratificata prin Decretul nr. 77/1975, care in art. 10 se prevede ca "Inscrisurile care emana de la autoritatile judiciare sau de la alte autoritati competente ale unuia dintre state, precum si inscrisurile carora acestea le dau data certa, le atesta autenticitatea semnaturii sau conformitatea cu originalul, nu au nevoie de nici o legalizare pentru a fi folosite pe teritoriul celuilalt stat ." Insa in ceea ce priveste hotararile judecatoresti. Reclamanta trebuia sa faca dovada ca hotararile sunt definitive potrivit legii franceze, chestiune care priveste deopotriva obligatia indeplinirii criteriilor de forma, dar si fondul chestiunii, intrucat nu pot fi recunoscute hotararile care nu indeplinesc cerintele obligatorii prevazute de art. 21 din conventia bilaterala care prevad ca: "Partea care invoca recunoasterea sau care cere executarea va prezenta: a) o copie de pe hotarare care sa indeplineasca conditiile necesare de autenticitate; b) o copie certificata de pe citatia adresata partii care a fost lipsa in instanta, precum si orice act care sa ateste ca citatia i-a ajuns in timp util; c) orice act de natura sa stabileasca ca hotararea indeplineste conditiile stabilite la alin. b) al art. 15 (art. 211)." Sub acest aspect, tribunalul a apreciat ca fiind pertinente apararile formulate de parata SC Frigoexpres SA prin intampinare. Astfel, a constatat ca reclamanta nu a depus actele potrivit cerintelor de literele a-c din Conventie, dispozitiilor art. 176 din Legea nr. 105/1992, astfel incat, chiar trecand peste chestiunea controversata a problemelor privind apostilarea actelor, cererea nu este intemeiata nici pe fond, hotararile neindeplinind cerintele legale pentru a fi recunoscute cu efecte depline pe teritoriul Romaniei. Impotriva sentintei, a declarat apel reclamanta, care a sustinut nelegalitatea si netemeinicia acesteia, intrucat gresit a retinut instanta ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de Conventia pentru asistenta juridica in materie civila si comerciala incheiata intre Romania si Franta la data de data de 05.11.1974, de recunoastere a hotararilor judecatoresti pe teritoriul Romaniei, care elimina cerintele legalizarii sau a supralegalizarii inscrisurilor judiciare. Examinand apelul prin prisma criticilor formulate si exceptiile invocate de catre intimata prin intampinare, Curtea a constatat ca acestea sunt neintemeiate. Referitor la exceptiile inadmisibilitatii si lipsei de interes a cererii de chemare in judecata, in raport de dispozitiile art. 33 Capitolul III Sectiunea 1 din Regulamentul (CE) nr.44/2001 al Consiliului Europei privind competenta judiciara, recunoasterea si executarea hotararilor in materie civila si comerciala, in vigoare de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, 01.01.2007, Curtea retine ca aceste prevederi legale nu sunt incidente raportului juridic dedus judecatii. Astfel, se constata ca, intr-adevar, prin prevederile art. 33 alin. 1 din Capitolul III Sectiunea 1 din Regulamentul (CE) nr.44/2001 al Consiliului Europei privind competenta judiciara, recunoasterea si executarea hotararilor in materie civila si comerciala, se stipuleaza ca "o hotarare pronuntata intr-un stat membru este recunoscuta in celelalte state membre fara sa fie necesar sa se recurga la nici o procedura speciala." Aceasta regula nu exclude competenta instantei dintr-un stat membru de a recunoaste o hotarare judecatoreasca pronuntata intr-un alt stat membru, in cazul unei contestatii sau pe cale incidentala, astfel cum rezulta din prevederile art. 33 alin. 2 si 3 ale aceluiasi regulament. In plus, conform prevederilor tranzitorii din Capitolul VI, articolul 66 alin.1 din Regulamentul (CE) nr. 44/2001, "dispozitiile prezentului regulament se aplica numai actiunilor judiciare intentate si actelor autentice intocmite dupa intrarea in vigoare a acestuia." Pentru Romania dispozitiile Regulamentului (CE) nr. 44/2001 au intrat in vigoare dupa semnarea Tratatului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, respectiv, din data de 01.01.2007. Or, actiunea solutionata prin hotararea judecatoreasca din 23.11.1999 Prima camera a Tribunalului de Comert din Creteil si hotararea din 09.01.2003 a Curtii de Apel din Paris, Camera a 5-a, Sectia B, a fost intentata la data de 19.03.1998, deci, cu mult inainte de intrarea in vigoare a regulamentului. De asemenea, cererea pentru recunoasterea acestor hotarari judecatoresti a fost intentata la Tribunalul Bucuresti la data de 02.10.2006,

deci, tot anterior datei de 01.01.2007. Prezentul litigiu nu se inscrie nici in prevederile art. 66 alin. 2 lit. a si b din Capitolul VI al Regulamentului (CE) nr. 44/2001, prin care se stipuleaza in mod expres ca: "Cu toate acestea, hotararile pronuntate dupa data intrarii in vigoare sunt totusi recunoscute si executate in conformitate cu dispozitiile capitolului III, daca actiunea introdusa in statul membru de origine a fost intentata inainte de intrarea in vigoare a prezentului regulament: a). In cazul in care actiunea introdusa in statul membru de origine a fost intentata dupa intrarea in vigoare a Conventiei de la Bruxelles sau a celei de la Lugano atat in statul membru de origine, cat si in statul solicitat; b). In toate celelalte situatii, in cazul in care normele de competenta aplicate sunt conforme cu cele prevazute fie in capitolul II, fie intr-o conventie incheiata intre statul membru de origine si statul membru solicitat, conventie care era in vigoare la data la care a fost intentata actiunea ." Aceasta intrucat, in speta, atat hotararile a caror recunoastere se solicita cat si cererea de executare a acestora sunt emise, respectiv intentate, anterior intrarii in vigoare a Regulamentului (CE) nr. 44/2001, pe teritoriul Romaniei. De vreme ce, competenta si procedura de solutionare a cererii de recunoastere a hotararilor judecatoresti in materie civila si comerciala nu sunt supuse dispozitiilor Regulamentului (CE) nr. 44/2001 al Consiliului Europei, evident, le sunt aplicabile dispozitiile in vigoare la data pronuntarii hotararilor judecatoresti si intentarii cererii de recunoastere a acestora pe teritoriul Romaniei. Intrucat hotararile sunt pronuntate de instantele judecatoresti din Franta, raportului juridic dedus judecatii ii sunt aplicabile dispozitiile Conventiei dintre Republica Socialista Romania si Republica Franceza privind asistenta juridica in materie civila si comerciala din 05.11.1974, ratificata de RSR prin Decretul Consiliului de Stat nr. 77/1975, in raport de care prima instanta a solutionat litigiul. In consecinta, exceptiile inadmisibilitatii si respectiv, lipsei de interes a reclamantei in intentarea cererii de chemare in judecata sunt neintemeiate. Conform art. 21 din respectiva Conventie: "1. Partea care invoca recunoasterea sau care cere executarea va prezenta:a) o copie de pe hotarare care sa indeplineasca conditiile necesare de autenticitate;b) o copie certificata de pe citatia adresata partii care a fost lipsa in instanta, precum si orice act care sa ateste ca citatia i-a ajuns in timp util;c) orice act de natura sa stabileasca ca hotararea indeplineste conditiile stabilite la alin. b) al art. 15. ...3. Actele prevazute in paragrafele precedente trebuie sa fie insotite de o traducere certificata pentru conformitate, fie de catre un agent diplomatic sau consular, fie de catre un traducator autorizat sau de catre orice alta persoana abilitata in acest scop in unul dintre cele doua state." Reclamanta si-a indeplinit obligatiile prevazute de art. 21 pct.1 lit. a si b, depunand, in prima instanta, copii de pe hotararile judecatoresti a caror recunoastere o solicita, iar in apel, copia certificata de pe citatia adresata societatii F. Oradea Romania, ce a lipsit de la judecata in apel, la Curtea de Apel din Paris, dar a fost instiintata in termen, respectiv la data de 13.10.2000, despre proces. Desi i s-a pus in vedere in mod expres de catre instanta, reclamantei sa faca dovada caracterului definitiv al hotararilor judecatoresti, aceasta nu a produs nici o dovada din care sa rezulte ca hotararea Curtii de Apel din Paris din 09.01.2003 indeplineste conditia prevazuta de dispozitiile art. 21 pct. 1 lit. c, coroborata cu cea a art. 15 din Conventie . Conform prevederilor art.15 lit. b din Conventie: "Hotararile pronuntate de o instanta de origine intr-unul dintre cele doua state sunt recunoscute sau declarate executorii pe teritoriul celuilalt stat daca in statul de origine hotararea este definitiva." In baza art.15 alin.2 din Conventie sunt considerate definitive hotararile care nu mai pot face obiectul, in Romania, al unei cai ordinare de atac si, in Franta, unui recurs ordinar sau unui recurs in casare. In speta, hotararea judecatoreasca din 23.11.1999 a Primei camere a Tribunalului de Comert din Creteil, prin care societatile K.N.F. au fost condamnate, in solidar, sa plateasca societatii Nestle France suma de 97.200 USD, cu dobanzile aferente (cu atragerea raspunderii societatilor de asigurare, printre care si a Companiei Winterthur), a fost supusa apelului. Hotararea din 09.01.2003 a Curtii de Apel din Paris, Camera a 5-a Sectia B, este supusa recursului in anulare, astfel cum rezulta din copia de pe instiintare despre hotarare, fila 6 dosar fond . Faptul ca prima hotarare era supusa executarii provizorii, iar cea de-a doua este executorie, nu constituie o dovada a caracterului definitiv al hotararii pronuntate in apel, in sensul art. 15 alin. 2 din Conventie, atata vreme cat aceasta este supusa unei cai de atac in recurs. Or, pentru ca hotararea judecatoreasca pronuntata in Franta sa fie recunoscuta in Romania, in baza Conventiei, trebuie sa intruneasca cumulativ toate cele trei conditii prevazute in art. 21, citat mai sus. In raport de aceste considerente, Curtea, constatand netemeinicia apelului, in baza art. 296 Cod procedura civila, urmeaza a-l respinge ca nefondat. Read more: http://www.euroavocatura.ro/jurisprudenta/1372/Exceptii__Puterea_de_lucru_judecat_si_autoritatea_de_luc ru_judecat#ixzz1RPBCpDXb Citeste mai mult pe EuroAvocatura.ro: Exceptii. Puterea de lucru judecat si autoritatea de lucru judecat

Read more: http://www.euroavocatura.ro/jurisprudenta/1372/Exceptii__Puterea_de_lucru_judecat_si_autoritatea_de_luc ru_judecat#ixzz1RPBJdqBu Citeste mai mult pe EuroAvocatura.ro: Autoritatea de lucru judecat este o parte a puterii de lucru judecat. 1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen. Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa. Desfiintarea retroactiva a unui act juridic. Legea 10 din 2001. Suprafata de teren afectata utilizarii constructiei retrocedabile, in limita imprejmuirilor existente; Desfiintarea retroactiva a unui act juridic. Legea 10 din 2001. Suprafata de teren afectata utilizarii constructiei retrocedabile, in limita imprejmuirilor existente; Legea 10 din 2001. Suprafata de teren afectata utilizarii constructiei retrocedabile, in limita imprejmuirilor existente; Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital. Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului si care cuprinde: 1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului. NATURA 2000 (Obiectiv de tip NATURA 2000) Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza. Desfiintarea retroactiva a unui act juridic. Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza. Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala. Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide. (In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie, Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa. Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza. Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide. Eveniment sau fapta voluntara care determina nasterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice, respectiv a drepturilor si obligatiilor din continutul acestora. Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii. 1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen. Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide. 1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen. Este format din relatiile sociale care sunt vatamate sau puse in pericol prin actiunea sau inactiunea faptuitorului. 1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica. Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide. 1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen. Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza. Act adoptat de organele de stat, instantele judecatoresti sau alte organe cu aprobarea majoritatii membrilor prezenti. Desfiintarea retroactiva a unui act juridic. Interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor, Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice, Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide. Desfiintarea retroactiva a unui act juridic. 1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen. Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul. Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex. Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane, fizice sau juridice, supus sau susceptibil de a fi supus spre rezolvare unui organ de jurisdictie. Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane, fizice sau juridice, supus sau susceptibil de a fi supus spre rezolvare unui organ de jurisdictie. 1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen. Caracteristica a hotararilor judecatoresti definitive sau a hotararilor cu executie provizorie, pronuntate de instantele judecatoresti, a hotararilor altor organe jurisdictionale, 1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen. Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat. Existenta unei hotarari judecatoresti poate fi invocata in cadrul unui proces cu autoritate de lucru judecat, atunci cand se invoca exclusivitatea unei hotararii, sau cu putere de lucru judecat atunci cand se invoca obligativitatea sa, fara ca in cel de-al doilea proces sa fie aceleasi parti, sa se discute acelasi obiect si aceeasi cauza . Prin cererea formulata la data de 7. 09. 2009, la Tribunalul Olt, reclamantii N.C, D.F, N.N, C.M, M.T, M.F., M.L, M.L au solicitat anularea dispozitiei nr. 2750/04.08.2009 emisa de primarul Municipiului Slatina prin care s-au acordat despagubirii pentru imobilul constructie si teren situat in Slatina,str. Pitesti nr. 5. In motivarea cererii reclamantii au aratat ca anularea partiala a dispozitiei se impune pentru ca se poate dispune restituirea in natura a suprafetei de teren de 600 m.p. aferente imobilului, teren liber in prezent, nefiind afectat de investitii publice. Parata a depus la dosar intampinare prin care a invocat exceptia puterii de lucru judecat , avand in vedere faptul ca reclamantii s-au adresat anterior instantei cu cerere intemeiata pe dispozitiile Legii nr.10/2001 pentru restituirea in natura a imobilului situat in Slatina, compus din teren si constructie iar prin sentinta civila nr. 895/2007 ramasa definitiva, a fost respinsa , actiunea ce a avut ca obiect anularea dispozitiei nr. 1342/21.02.2007. Prin sentinta civila nr.1096 din 16 noiembrie 2009, pronuntata de Tribunlul Olt, in dosarul nr.3106/104/2009, s-a admis exceptia puterii de lucru judecat invocata de parata Primaria Municipiului Slatina si s-a respins actiunea . A retinut prima instanta ca in urma notificarii adresata de reclamanti Primariei Mun.Craiova, prin care au solicitat restituirea terenului expropriat in suprafata de 600 mp., si masuri reparatorii in echivalent pentru constructiile demolate - s-a emis dispozitia nr.1342/2007 privind acordarea de despagubiri reclamantilor pentru intregul imobil. Contestatia formulata impotriva acestei dispozitii, prin care reclamantii solicitau restituirea in natura a terenului, a fost respinsa de Tribunalul Olt prin sentinta civila nr.895/18.98.,2007, pronuntata in dosarul nr.1067/104/2007, ce a ramas definitiva prin neapelare. A mai retinut instanta ca dispozitia contestata in speta reprezinta doar o completare a primei dispozitii pentru corectarea unei erori privitoare la suprafata constructiilor demolate si care nu schimba masurile dispuse si nici situatia de fapt stabilita anterior, astfel ca aspectele retinute prin hotararea judecatoreasca anterioara au putere de lucru judecat in prezenta cauza.

Impotriva sentintei au declarat apel reclamantii, sustinand ca in mod gresit prima instanta a admis exceptia autoritatii de lucru judecat intrucat nu exista tripla identitate de parti, obiect si cauza intre cele doua pricini. Apelantii au aratat in concret ca obiectul primului proces l-a constituit dispozitia nr.1342 din 21.02.2007, emisa de parata, pe cand in speta se contesta o dispozitie ulterioara cu nr.2750 din 04.08.2009. Apelul este nefondat. Prima instanta nu a retinut exceptia autoritatii de lucru judecat in prezenta cauza , cum eronat sustin apelantii, ci puterea de lucru judecat pe care o are in aceasta cauza sentinta civila nr.895 din 18.02.2007 a Tribunalului Olt, hotarare prin care s-a solutionat contestatia formulata de reclamanti impotriva primei dispozitii emisa de parata. Prin acea actiune, reclamantii au solicitat anularea in parte a dispozitiei si restituirea in natura a terenului pretinzand ca nu este afectat de constructii ori de utilitati de interes public. Actiunea a fost respinsa, instanta retinand ca nu este posibila restituirea in natura a terenului expropriat intrucat acesta este ocupat de blocurile si utilitatile publice realizate conform scopului exproprierii. Prin actiunea de fata se cere anularea celei de a doua dispozitii (emisa de parata pentru corectarea unei erori materiale din cuprinsul primei dispozitii) cu aceeasi motivare, reclamantii sustinand ca este posibila restituirea in natura a terenului. Or, dupa cum s-a aratat asupra imposibilitatii restituirii in natura a terenului, instantele au statuat prin hotarari irevocabile care nu pot fi ignorate ori nesocotite in prezenta cauza - pentru ca s-ar incalca puterea de lucru judecat. Puterea de lucru judecat nu este reglementata in mod expres ca un efect al hotararii judecatoresti ci ca o prezumtie legala prin art.1200 pct.4 c.civ. si ca o exceptie procesuala - prin art.166 cod procedura civila. Efectele puterii de lucru judecat prezinta un aspect negativ pentru partea care a pierdut procesul, in sensul ca nu mai poate repune in discutie dreptul sau intr-un alt litigiu. In prezenta speta reclamantii nu mai puteau sa ceara restituirea in natura a terenului pentru care prin cele doua dispozitii emise de parata si contestate succesiv, li s-au acordat despagubiri atata timp cat prin hotararile date in litigiul anterior s-a stabilit cu putere de lucru judecat ca intreaga suprafata a terenului expropriat este ocupata functional de blocuri de locuinte si de utilitati publice. Lucrul judecat are mai multe efecte intre care exclusivitatea, care face sa nu fie posibil un nou litigiu daca exista tripla identitate de parti, obiect si cauza dar si obligativitatea care face ca partile sa se supuna hotararii judecatoresti. In considerarea acestor efecte ale puterii de lucru judecat, expresiile " putere de lucru judecat" si" nu sunt sinonime. Autoritatea de lucru judecat este o parte a puterii de lucru judecat. Existenta unei hotarari judecatoresti poate fi invocata in cadrul unui proces cu autoritate de lucru judecat, atunci cand se invoca exclusivitatea hotararii, ceea ce nu-i valabil in speta sau cu putere de lucru judecat cand se invoca obligativitatea sa fara ca in cel de-al doilea proces sa fie aceleasi parti sa se discute acelasi obiect si aceeasi cauza - ipoteza invocata in speta. Prin urmare, nu autoritatea de lucru judecat s-a retinut, ci puterea de lucru judecat a hotararii judecatoresti pronuntata anterior, prin care s-a statuat asupra situatiei terenului in discutie - iar aceasta exceptie a primit o corecta rezolvare din considerentele aratate mai sus. Fata de aceste motive si in baza art.296 Cod pr. civ. se va respinge, ca nefondat, apelul. Read more: http://www.euroavocatura.ro/jurisprudenta/1438/Bunuri_proprietate_publica_administrate_de_o_regie_auton oma__Contract_de_vanzare-cumparare___Sanctiunea_aplicabila#ixzz1RPBStRUr Citeste mai mult pe EuroAvocatura.ro: Bunuri proprietate publica administrate de o regie autonoma. Contract de vanzare-cumparare. Sanctiunea aplicabila Read more: http://www.euroavocatura.ro/jurisprudenta/1438/Bunuri_proprietate_publica_administrate_de_o_regie_auton oma__Contract_de_vanzare-cumparare___Sanctiunea_aplicabila#ixzz1RPBWFbYl Citeste mai mult pe EuroAvocatura.ro: Bunurile care fac parte din domeniul public al statului sau ale unitatilor administrativ teritoriale sunt inalienabile, ele putand fi date in administrarea regiilor autonome ori institutiilor publice. Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica. Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv. Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului. Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga. Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice, Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza. Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie. Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza. 1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen. Este prima etapa a judecatii care incepe in momentul sesizarii instantei si se incheie in momentul pronuntarii unei hotarari judecatoresti definitive/irevocabile. Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide. Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa. Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica, Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza. Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie. Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide. Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act. Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat. Termen generic, desemnand atribuirea de drepturi de proprietat, prin intermediul de exemplu al brevetelor, drepturilor de autor sau al marcilor de comert. Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii. Act adoptat de organele de stat, instantele judecatoresti sau alte organe cu aprobarea majoritatii membrilor prezenti. Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica. Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv. Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa. Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza. Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, 1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza. Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide. Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga. Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv. Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat. 1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica. Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, 1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen. Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide. Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa. Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza. Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide. Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti. Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice, Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga. Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv. Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice, Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga. Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane, fizice sau juridice, supus sau susceptibil de a fi supus spre rezolvare unui organ de jurisdictie. Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere. Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice, O conventie ntre stat si concesionar prin care ultimul capata dreptul de a exploata terenuri petroliere, miniere, ntreprinderi etc. apartinnd statului (proprietatii publice). . Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga. Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv. Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide. Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga. Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza. Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane, fizice sau juridice, supus sau susceptibil de a fi supus spre rezolvare unui organ de jurisdictie. 1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen. Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului. Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice, Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere. Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza. Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice, Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act. Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie. Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice, Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza. Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului si care cuprinde: Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga. Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice, Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere. Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat. Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului si care cuprinde: Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie. Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie. Banii folositi pentru a desfasura o afacere. Stoc de valori sau de active care, intrate in circuitul economic, pot genera venituri posesorilor lor. O conventie ntre stat si concesionar prin care ultimul capata dreptul de a exploata terenuri petroliere, miniere, ntreprinderi etc. apartinnd statului (proprietatii publice). . Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice, O conventie ntre stat si concesionar prin care ultimul capata dreptul de a exploata terenuri petroliere, miniere, ntreprinderi etc. apartinnd statului (proprietatii publice). . Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza. (lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala. Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce. O conventie ntre stat si concesionar prin care ultimul capata dreptul de a exploata terenuri petroliere, miniere, ntreprinderi etc. apartinnd statului (proprietatii publice). . Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice, Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere. Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica. Act adoptat de organele de stat, instantele judecatoresti sau alte organe cu aprobarea majoritatii membrilor prezenti. Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga. Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act. Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere. Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere. Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica. Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice, 1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen. Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie. Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide. Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat. Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie. Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv. Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere. Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide. Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga. Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide. Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane, fizice sau juridice, supus sau susceptibil de a fi supus spre rezolvare unui organ de jurisdictie. Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica. Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica. Constitutia stipuleaza ca Parlamentul poate adopta urmatoarele categorii de legi: Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica. Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv. Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica. Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga. Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice, Potrivit Legii 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, totalitatea bunurilor care formeaza obiectul dreptului de proprietate publica. Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice, Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv. Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide. Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica. Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane, fizice sau juridice, supus sau susceptibil de a fi supus spre rezolvare unui organ de jurisdictie. Activitatea de portofoliu consta in a investi toate sau o parte din activele intreprinderii intr-un portofoliu de titluri, Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat. 1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica. Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv. Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv. Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul. Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane, fizice sau juridice, supus sau susceptibil de a fi supus spre rezolvare unui organ de jurisdictie. Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica. Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide. Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie. Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti. Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie. Inalienabilitatea bunurilor care constituie obiect al dreptului de proprietate publica impune nu numai solutia interdictiei instrainarii lor, ci si imposibilitatea dobandirii acestora de catre terti prin orice alt mod de dobandire reglementat de lege, actele juridice incheiate cu incalcarea acestui principiu fiind lovite de nulitate absoluta. Read more: http://www.euroavocatura.ro/jurisprudenta/1437/Contract_de_vanzarecumparare__Evictiune_partiala__Intinderea_despagubirilor_datorate_de_vanzator#ixzz1RPCQne8n Citeste mai mult pe EuroAvocatura.ro: Contract de vanzare-cumparare. Evictiune partiala. Intinderea despagubirilor datorate de vanzator Read more: http://www.euroavocatura.ro/jurisprudenta/1437/Contract_de_vanzarecumparare__Evictiune_partiala__Intinderea_despagubirilor_datorate_de_vanzator#ixzz1RPCiZixD Citeste mai mult pe EuroAvocatura.ro: Potrivit art. 1341 C. civ. pct. 4, daca este evins, cumparatorul are dreptul de a cere de la vanzator daune interese si spezele contractului de vindere. Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza. Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa. Denumire data monedei unice europene.

Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii. Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada. Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada. Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale. Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs, Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza. Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau. Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii. Denumire data monedei unice europene. Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat. Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii. Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie. Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada. Denumire data monedei unice europene. Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau. Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada. Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita. Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului si care cuprinde: Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie. Acelasi lucru cu Despagubire. Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative. Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide. Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie. Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau. Pierdere in total sau in parte a dreptului de proprietate asupra unui lucru Sume de bani pe care, in cadrul unui raport juridic de obligatii, o persoana trebuie sa le plateasca, pe baza unei hotarari judecatoresti, altei persoane, Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide. Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, Sume de bani pe care, in cadrul unui raport juridic de obligatii, o persoana trebuie sa le plateasca, pe baza unei hotarari judecatoresti, altei persoane,

Pierdere in total sau in parte a dreptului de proprietate asupra unui lucru Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie. In ceea ce priveste intinderea despagubirilor, efectele evictiunii sunt aceleasi atat pentru evictiunea totala cat si pentru evictiunea partiala. Astfel, in cazul evictiunii partiale, daca contractul ramane in vigoare, cumparatorul are dreptul la valoarea de circulatie a partii de care a fost evins de la momentul evictiunii, indiferent daca aceasta a scazut sau a crescut, iar nu la o parte proportionala din pret, conform art. 1348 C. civ. Read more: http://www.euroavocatura.ro/jurisprudenta/1437/Contract_de_vanzarecumparare__Evictiune_partiala__Intinderea_despagubirilor_datorate_de_vanzator#ixzz1RPCndyNc Citeste mai mult pe EuroAvocatura.ro: Prin sentinta nr. 6018 din 22 aprilie 2010, Tribunalul Bucuresti, Sectia comerciala, a admis in parte actiunea promovata de reclamanta SC Q.C.I. SRL in contradictor cu paratii B.M. si B.E. pe care, in consecinta, i-a obligat in solidar la plata sumelor de 229.099 euro in echivalentul in lei la data platii, la cursul B.N.R., reprezentand diferenta de pret si dobanda legala aferenta de la data de 7 decembrie 2007 pana la data platii efective, la plata sumei de 8.105 lei contravaloare taxe notariale cu dobanda aferenta si la 18.477,82 lei cheltuieli de judecata . Prin aceeasi sentinta s-a admis cererea de chemare in garantie, in parte, chematii in garantie T.M.I.E. si T.V.V. fiind obligati in solidar la plata sumelor mai sus mentionate catre parati. Judecatorul fondului a retinut realitatea contractului de vanzare - cumparare nr. 1463 din 1 septembrie 2005 incheiat intre reclamanta si parati avand ca obiect o suprafata de 2.360,57 m2 teren situat in Bucuresti la un pret de 1.100.000 euro si intervenirea evictiunii prin producerea unei tulburari de drept pentru suprafata de 491,65 m2 cu privire la care s-a constatat prin hotarare judecatoreasca nulitatea partiala a titlului de proprietate al autorilor paratilor vanzatori. Instanta de fond, facand aplicarea prevederilor art. 1341 si 1337 C. civ., a admis actiunea in parte in sensul mai sus aratat. Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VI-a comerciala, prin decizia nr. 425 din 1 noiembrie 2010, a admis apelul declarat de apelantii parati impotriva sentintei, pe care a schimbat-o in parte cu consecinta respingerii cererii de obligare a paratilor la plata sumei reprezentand dobanda legala aferenta daunelor de 229.099 euro. Prin aceeasi decizie, apelurile declarate de chematii in garantie au fost anulate ca netimbrate. Instanta de apel a apreciat ca intemeiata critica cu privire la cuantumul despagubirilor retinand ca prevederile art. 1348 C. civ. exclud incidenta prevederilor art. 1088 C. civ., sens in care, a inlaturat obligarea paratilor la plata sumei reprezentand dobanda legala, subsecvent admiterii apelului, fiind inlaturate criticile cu privire la gresita solutionare a exceptiei de necompetenta materiala functionala. In contra acestei decizii a declarat recurs reclamanta SC Q.C.I. SRL pentru motivele prevazute de art. 304 pct. 8 si 9 C. proc. civ., in a caror dezvoltare a invocat gresita aplicare a prevederilor art. 1348 C. civ. si a prevederilor art. 1088 C. civ. prin retinerea excluderii lor reciproce, sens in care a solicitat modificarea deciziei si respingerea apelului declarat de parate. Intimatul B.M. a depus intampinare la dosar prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat aratand ca obligatia de dezdaunare fata de cumparatorul evins nu este purtatoare de dobanzi conform art. 1348 C. civ. coroborat cu art. 1350 C. civ. Recursul este fondat. Recurenta - reclamanta critica decizia pentru motivele prevazute de art. 304 pct. 8 si 9 C. proc. civ. Se constata insa ca dezvoltarea criticilor formulate se incadreaza numai in motivul de nelegalitate prevazut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., art. 304 pct. 8 fiind formal invocat in discutie nefiind interpretarea unei clauze contractuale ci interpretarea si aplicarea unor dispozitii legale.

Sub aspectul aplicarii de catre instanta de apel a prevederilor art. 1348 C. civ. se constata ca fiind intemeiate criticile formulate. Codul civil are o reglementare distincta si cuprinzatoare pentru obligatia de garantie a vanzatorului in caz de evictiune. Nu se contesta in cazul de fata faptul evingerii cumparatorului si nici dreptul lui la despagubiri ci numai intinderea acestora sub aspectul acordarii dobanzilor legale de la data procedurii evictiunii. Sub acest aspect, este de observat ca efectele evictiunii cat priveste intinderea despagubirilor sunt aceleasi, atat pentru evictiunea totala cat si pentru evictiunea partiala, cazul in speta, cu deosebirea in acest ultim caz, daca contractul ramane in vigoare, cumparatorul are dreptul la valoarea de circulatie a partii de care a fost evins de la momentul evictiunii, indiferent daca aceasta a scazut sau a crescut, iar nu la o parte proportionala din pret, conform art. 1348 C. civ. Cum potrivit art. 1341 C. civ. pct. 4, cumparatorul daca este evins are dreptul de a cere de la vanzator daune interese si spezele contractului de vindere, in mod gresit instanta de apel s-a raportat la art. 1088 C. civ. care reprezinta dreptul comun in materie de daune interese in raport cu aceasta norma speciala si in mod gresit a avut in vedere dispozitiile art. 1348 C. civ. care reglementeaza numai valoarea partii de care cumparatorul a fost evins in caz de evictiune partiala si mentinere a contractului prin raportare la pret, iar nu si daunele interese care sunt special reglementate de textul citat: art. 1341 pct. 4 C. civ. Asa fiind, Inalta Curte, in raport de prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., a admis recursul declarat, a modificat decizia atacata in parte in sensul respingerii apelului declarat de parati mentinand restul dispozitiilor deciziei atacate.Titlu Institutie Data decizie Conditii de admisibilitate pentru transformarea unei pivnite in locuinta Curtea de Apel Cluj 30-04-2010

Decizie nr. 1032 din data 30.04.2010, Curtea de Apel Cluj Curtea de Apel Cluj, Sectia civila, de munca si asigurari sociale, pentru minori si familie, decizia nr. 1032/R din 30 aprilie 2010 Prin sentinta civila nr. 12364/13.10.2009, pronuntata de Judecatoria Cluj-Napoca, s-a admis cererea formulata de reclamantul A.N., in contradictoriu cu parata Asociatia de Proprietari str. C. nr. 47 ClujNapoca si, in consecinta, parata, prin Comitetul sau executiv, a fost obligata sa emita o decizie prin care sa-si dea avizul la schimbarea destinatiei pivnitei apartamentului nr. 11, situat in imobil, in locuinta. Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut in considerentele sentintei faptul ca, potrivit copiei CF nr. 34246 Cluj, reclamantul este titularul dreptului de proprietate asupra apartamentului 11, din care face parte si pivnita pe care doreste sa o transforme intr-un spatiu cu destinatia de locuinta, insa, pentru aceasta finalitate, este necesar avizul Comitetului Executiv al Asociatiei de Proprietari si acceptul proprietarilor direct afectati cu care se invecineaza, pe plan orizontal si vertical spatiul supus schimbarii, conform art. 42 din Legea nr. 230/2007. S-a mai retinut de catre instanta de fond faptul ca persoana juridica trebuie sa-si limiteze actele si faptele juridice, conform art. 34 din Decretul nr. 31/1954, la scopul sau consacrat de lege, in speta, potrivit art. 4 din Legea nr. 230/2007, scopul paratei presupune exclusiv administrarea si gestionarea proprietatii comune care, pe langa drepturi, impune obligatii pentru toti proprietarii. In cauza, expertiza efectuata a subliniat faptul ca schimbarea destinatiei pivnitei reclamantului in locuinta nu necesita efectuarea unor lucrari care sa afecteze structura de rezistenta a imobilului si folosinta partilor indivize comune, iar cu ocazia cercetarii la fata locului, instanta a constatat ca modul de acces la pivnita reclamantului este propriu folosintei unei locuinte si nu afecteaza folosinta partilor indivize comune. Raportat la aceste imprejurari si la dispozitiile art. 44 si 53 din Constitutia Romaniei, precum si la prevederile art. 998, 999 C.civ., si art. 11 din Legea nr. 230/2007, actiunea a fost apreciata ca fiind intemeiata. Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termen legal, parata Asociatia de Proprietari, solicitand respingerea actiunii reclamantului, cu motivarea ca au fost gresit interpretate dispozitiile art. 42 din Legea

nr. 230/2007, intregul proces de modificare a pivnitei in locuinta aducand grave prejudicii proprietatii comune; s-au mai invocat de catre apelanta dispozitiile art. 14 din Legea nr. 230/2007. Tribunalul Cluj, prin decizia civila nr. 74/A/02.02.2010, a respins ca nefondat apelul paratei, retinand in esenta, in considerentele deciziei aceleasi argumente care au fost avute in vedere si de catre instanta fondului, si insistand asupra concluziilor expertizei efectuate in cauza. Tribunalul a mai retinut faptul ca atitudinea paratei este una abuziva atata timp cat, potrivit procesului verbal al Adunarii Generale din 13.01.2009, parata i-a oferit reclamantului un alt spatiu, tot de la acelasi nivel, aflat sub scara blocului si care este folosit ca si sala de sedinte si birou al asociatiei. Impotriva acestei decizii a declarat recurs, in termen legal, parata Asociatia de Proprietari din str. C. nr. 47, solicitand, in temeiul art. 304 pct. 7, 8 si 9 C.proc.civ., admiterea recursului, admiterea apelului si respingerea in totalitate a cererii reclamantului, cu cheltuieli de judecata. In motivarea recursului s-a invocat incalcarea de catre instanta de apel a dispozitiilor Legii nr. 230/2007, ale Legii nr. 114/1996, ale art. 44 din Constitutia Romaniei si ale art. 480 C.civ., precum si Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare, cunoscut sub denumirea Indicativ 1.9/1994. Recurenta a aratat ca decizia este nelegala, intrucat au fost nesocotite dispozitiile art. 42 din Legea nr. 230/2007, care prevede doua conditii necesar a fi indeplinite pentru transformarea unui spatiu cu alta destinatie in locuinta avizul Comitetului Executiv al Asociatiei de Proprietari si acceptul proprietarilor direct afectati cu care se invecineaza pe plan orizontal si vertical spatiul supus schimbarii -, conditii care nu au fost indeplinite in speta, intrucat vecinii pivnitei in cauza, si nici ceilalti proprietari din imobil, in unanimitate, nu au fost de acord cu aceasta transformare si nu si-au dat acordul. Transformarea pivnitei in locuinta, prin racordarea acesteia la utilitati, ar cauza stricaciuni partilor indivize comune impunandu-se spargerea de ziduri, spargerea pardoselii din beton, spargerea trotuarului, etc. -, ar afecta celelalte pivnite din jur, care nu ar mai putea fi folosite conform destinatiei lor, intrucat introducerea unei surse de caldura si montarea unui WC in pivnita reclamantului, ar duce la cresterea temperaturii in aceste pivnite si la deteriorarea produselor pastrate in acestea. Nu s-a pus problema in cauza, daca se poate vorbi de o locuinta, in sensul precizat de Legea nr. 114/1996, in conditiile in care locuinta reclamantului, transformata din pivnita, ar avea o suprafata de 10, 5 mp., din care 1,5-2 mp. ar fi afectati unui WC, Legea nr. 114/1996 prevazand ca locuinta cu spatiul minim (o camera), trebuie sa aiba o suprafata de cel putin 18 mp., o bucatarie de minimum 5 mp., plus un grup sanitar. Tot Legea nr. 114/1996 prevede ca grupul sanitar si WC-ul trebuie sa aiba aerisire directa sau prin cos de ventilatie, ori, WC-ul deja construit de reclamant este pe partea opusa peretelui exterior, unde este si geamul, astfel incat nu se va putea aerisi printr-un cos special de ventilatie. Tot in motivarea recursului, reclamantul a expus argumentele care au fost hotaratoare pentru prima instanta in pronuntarea sentintei in favoarea reclamantului. Instanta nu a consultat niciun specialist in instalatii, luand drept bune spusele reclamantului, iar in apel proba solicitata in acest sens de catre parata a fost respinsa. Parata recurenta a mai reprodus in motivarea recursului cele dispuse prin hotarare primei instante, solicitarea formulata de parata prin apel, invocarile facute de reclamant prin intampinarea depusa la apelul paratei, raspunsul apelantei la aceasta intampinare, concluzionand in sensul ca instanta de apel nu a avut in vedere niciun argument din materialul depus de parata la dosar, luand ca bune cele prezentate de reclamant si refuzand incuviintarea probelor solicitate de apelanta, respectiv, o noua expertiza in instalatii si constructii, desi prima expertiza era superficiala si partinitoare, precum si audierea a doi martori. S-a mai aratat de catre recurenta care au fost motivele pentru care parata nu a avut angajat aparator la prima instanta si au fost expuse demersurile facute in anul 2008 de imputernicitul asociatiei, la Primarie Serviciul de Urbanism si Disciplina in Constructii, demersuri menite a proba faptul ca, desi a fost somat de catre parata sa prezinte autorizatia de construire, totusi reclamantul nu s-a conformat acestei somatii, afirmand doar ca are aprobare de la Primarie. In consecinta, este curioasa afirmatia instantei de apel cum ca reclamantul nu a sustinut niciodata ca ar detine autorizatie de constructie. In sfarsit, recurenta a relatat modul in care a decurs sedinta Adunarii Generale a Asociatiei din data de 19.10.2008, Adunare convocata ca urmare a cererii reclamantului, adresata paratei la 08.10.2009. Prin intampinarea formulata in cauza, reclamantul intimat a solicitat respingerea recursului, mentinerea hotararii pronuntate in fond, aratand in motivarea intampinarii ca atat instanta de fond, cat si instanta de apel, au retinut corect incidenta in cauza a dispozitiilor art. 44 si 53 din Constitutia Romaniei, a art. 11, 4 si 42 din Legea nr. 230/2007, a art. 34 din Decretul nr. 31/1954 si a art. 998, 999 C.civ.

Recursul este fondat. In sedinta publica din data de 30.04.2010 Curtea, din oficiu, a invocat, pe de o parte, exceptia inadmisibilitatii recursului promovat de parata impotriva sentintei primei instante, iar pe de alta parte, exceptia inadmisibilitatii acelor motive de recurs care vizeaza netemeinicia deciziei recurate, exceptii care urmeaza sa fie admise, motivat pe urmatoarele considerente: Potrivit art. 282 alin. 1 teza I C.proc.civ., hotararile date in prima instanta de judecatorie sunt supuse apelului la tribunal. Art. 299 alin. 1 teza I C.proc.civ. prevede ca sunt supuse recursului hotararile date fara drept de apel, cele date in apel, precum si in conditiile prevazute de lege, hotararile altor organe cu activitate jurisdictionala. Din coroborarea celor doua texte legale rezulta cu evidenta ca sentinta Judecatoriei Cluj-Napoca era susceptibila de a fi atacata doar cu apel, apel care era de competenta Tribunalului Cluj. Prin urmare, impotriva sentintei primei instante nu se poate exercita calea de atac a recursului, direct la Curtea de Apel Cluj. Asa fiind, in temeiul acestor considerente, Curtea urmeaza sa admita exceptia inadmisibilitatii recursului promovat de parata impotriva sentintei Judecatoriei Cluj-Napoca. In ceea ce priveste exceptia inadmisibilitatii acelor motive de recurs care vizeaza netemeinicia hotararii recurate, Curtea urmeaza sa o admita ca fiind fondata, avand in vedere urmatoarele aspecte: Departe de a cuprinde doar critici de stricta nelegalitate aduse hotararii instantei de apel, memoriul de recurs contine si motive de netemeinicie, respectiv, se face si o reproducere a starii de fapt a cauzei, o analizare a probatiunii administrate, o expunere a relatiilor tensionate dintre parti, a incercarilor paratei de a plana situatia conflictuala, o precizare a demersurilor facute de imputernicitii asociatiei la Primaria municipiului Cluj-Napoca, etc. Toate aceste motive de recurs care vizeaza aspecte de netemeinicie a hotararii recurate, intra sub incidenta pct. 10 si 11 ale art. 304 C.proc.civ., in prezent abrogate, astfel incat ele nu mai pot fi supuse cenzurii instantei de recurs, care, urmare a abrogarii pct. 10 si 11 ale art. 304 C.proc.civ., nu mai poate cenzura hotararea recurata decat sub aspectul nelegalitatii sale, iar nu si sub aspectul netemeiniciei. Pe cale de consecinta, acele motive de recurs referitoare la reproduceri ale starii de fapt, ale probatiunii administrate in cauza, reiterari ale istoricului cauzei, etc., intra sub incidenta exceptiei inadmisibilitatii, intrucat vizeaza aspecte de netemeinicie a hotararii recurate, aspecte care s-ar fi incadrat in punctele 10 si 11 ale art. 304 C. proc. civ., in prezent abrogate. Ca urmare a abrogarii punctului 10 al art. 304 C. proc. civ., prin art. I pct. 1111 din OUG nr. 138/2000, punct introdus ulterior prin art. I punctul 49 din Legea nr. 219/2005, respectiv, ca urmare a abrogarii punctului 11 al art. 304 prin art. I pct. 112 din OUG nr. 138/2000, in recurs nu mai pot fi invocate nici un fel de aspecte de netemeinicie a hotararii recurate, ci doar chestiuni de stricta nelegalitate, dintre cele care se circumscriu art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ.

In consecinta, in recurs nu mai pot fi invocate motive care sa vizeze modalitatea in care primele doua instante au administrat ori au interpretat probele din dosar, care sa se refere la reproduceri ale starii de fapt, ale istoricului cauzei, a raporturilor dintre parti, ori care sa tinda la o reapreciere a probatiunii administrate, ori la o schimbare a starii de fapt, instanta de recurs fiind tinuta sa se raporteze strict la starea de fapt stabilita de primele doua instante si fiind obligata de a se abtine de la orice reanalizare a probelor deja administrate. Asa fiind, Curtea constata ca exceptia inadmisibilitatii, invocata de instanta din oficiu la termenul de judecata din data de 30.04.2010, este fondata, urmand sa fie admisa ca atare, cu consecinta neluarii in seama a tuturor motivelor de recurs care vizeaza aspecte de netemeinicie a hotararii recurate. In ceea ce priveste motivele de recurs care se circumscriu punctului 9 al art. 304 C. proc. civ., Curtea constata ca acestea sunt fondate, motivat pe urmatoarele considerente: In motivarea recursului parata a invocat prevederile art. 304 pct. 7, 8 si 9 C.proc.civ., coroborat cu art. 295 alin. 2 C.proc.civ. si sustinand ca prin hotararea pronuntata au fost incalcate dispozitiile Legii nr. 230/2007 ale Legii nr. 114/1996, ale art. 480 C.civ., ale art. 44 din Constitutia Romaniei, precum si Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare. Pentru a se verifica incidenta in cauza a acestor motive de recurs de nelegalitate, este necesar sa se faca o

scurta reiterare a obiectului cererii de chemare in judecata si a temeiului juridic pe care a fost fundamentata aceasta cerere. Astfel, prin cererea de chemare in judecata, reclamantul a solicitat obligarea paratei, ca prin Comitetul sau Executiv, sa emita o decizie prin care sa isi dea avizul la schimbarea destinatiei pivnitei, ce apartine apartamentului proprietatea reclamantului, in locuinta, invocand ca temei juridic al cererii sale in principal prevederile art. 42 din Legea nr. 230/2007, precum si dispozitiile art. 4, 29 si 30 din aceeasi lege, ale art. 3 alin. 2 si ale art. 9 din Decretul nr. 31/1954 si ale art. 998, 999 C.civ. Curtea constata ca dispozitiile art. 998, 999 C.civ. nu isi gasesc aplicabilitatea in speta, intrucat acestea constituie sediul legal al institutiei raspunderii civile delictuale, in cauza neexistand nicio fapta delictuala a paratei, de natura sa angajeze raspunderea sa civila delictuala, evident sub rezerva intrunirii si a celorlalte conditii necesare angajarii unei astfel de raspunderi. Pe cale de consecinta, Curtea constata ca f