UtiliUtilizări şi limite ale zări şi limite ale monedei monedei electroniceelectronice

CuprinsCuprins

1.Introducere în E-money 1.2 Instrumente de plată de tip monedă electronică în România2. Moneda elecronică – Cardul 2.1 Scurt istoric al cardului 2.2 O clasificare a cardurilor 2.3Funcțiile cardurilor bancare3. Studiu de caz: BCR 3.1.Tipuri de carduri emise de BCR 3.1.1 Carduri de debit 3.1.2 Carduri de credit3.2 BCR- în topul emitenților cardurilor de business

3.3 Evoluția cardurilor în România

1.Introducere în E-money1.Introducere în E-money

• În întreaga lume, afacerile electronice (e – Business) şi, în primul rând, comerţul electronic bazat pe moneda

electronică, au devenit un fenomen bine cunoscut şi acceptat.

• Utilizarea numerarului în zilele noastre ar putea suferi schimbări radicale în viitorul apropiat. Spre exemplu, băncile, care încearcă mereu să-şi reducă costurile operaţionale, au dezvoltat conceptul de monedă electronică. Aceasta este destinată micilor tranzacţii zilnice, reducând astfel utilizarea monedelor şi a bancnotelor de valoare mică .

• Moneda electronică reprezintă varianta electronică a bancnotelor şi monedelor, care se poate stoca pe un dispozitiv de plată electronic (e-money).

• În România, instrumentele de plată de tip monedă electronică sunt reglementate prin Regulamentul BNR nr. 6/ 2006 privind emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la tranzacţiile cu aceste intrumente.

• Cine poate emite monedă electronică? Instrumentele de plată de tip monedă electronică pot fi emise numai de instituţii de credit sau de instituţii financiare nebancare care au notificat Băncii Naţionale a României intenţia de a efectua asemenea operaţiuni.

• Instrumentele de plată electronică acceptate numai de emitent şi care pot fi utilizate numai pentru plata bunurilor sau serviciilor emitentului nu sunt considerate instrumente de plată de tip monedă electronică.

• Limite:  Valoarea maximă a sumei în monedă electronică ce poate fi stocată, valabilitatea etc. sunt stabilite prin contract.

2. Moneda elecronică – Cardul

Cardul este un instrument de plată electronică, respectiv un suport de informaţie standardizat, securizat şi individualizat, care permite deţinătorului său să utilizeze disponibilităţile băneşti proprii dintr-un cont deschis pe numele său la emitentul cardului ori să utilizeze o linie de credit, în limita unui plafon stabilit în prealabil, deschisă de emitent în favoarea deţinătorului cardului, în vederea efectuării unor operaţiuni.

• Clasificare a. După realizarea fizică, mai precis după natura suportului fizic al

informaţiilor înregistrate, cardurile pot fi :- Card cu bandă magnetică - Card cu cip (Chip Card, Smart Card), b. După natura contului de bancă asociat cardului pot fi: - Card de debit - Card de credit - Card de companie (Business Card – card de afaceri)

c. După modul de folosire cardurile pot fi: - Carduri financiare- Carduri nefinanciared. După natura emitentului cardului , cardurile pot fi: - Emise de instituţii financiare (în principal băncile)- Emise de instituţii nefinanciare (cum ar fi lanţurile de

magazine mari, liniile aeriene internaţionale, sau organizaţiile non-profit).

e. După aria geografică de folosire a cardului: - Carduri internaţionale (cross-border cards,

international cards, global cards)- Carduri regionale - Carduri naţionale- Carduri private

2.3Funcțiile cardurilor bancare

1 – Funcţia de retragere de fonduri (CASH CARD)2 – Funcţia de plată (DEBIT CARD)3 – Funcţia de credit (CREDIT CARD)4– Funcţia de garanţie a cecurilor ( CHEQUE GUARANTED CARD)5– Cardurile cu funcţii multiple(îndeplinesc funcţii multiple: retragere,

plăţi, credit, garanţie)

Pentru înțelesul tuturor,titularu poate utiliza cardul bancar pentru: plata mărfurilor şi serviciilor, obţinerea de numerar de la ghişeele băncii sau de la bancomate, verificarea soldului contului de card, efectuarea unor operaţiuni de transfer bancar prin intermediul bancomatului.

Putem folosi cardul de cumpărături și pentru plata taxelor locale și a serviciilor de utilități. Din ce în ce mai multe primării acceptă plata taxelor locale prin intermediul cardurilor. De asemenea, furnizorii de utilităti (gaz, apa, curent, telefon) au instalate E-POS-uri la caseriile lor. Se poate folosi cardul pentru a plăti aceste sume

Electronic banking În general, electronic banking reprezintă,

practic, un fel de “umbrelă” care acoperă întregul proces prin care un client poate să realieze tranzacţii bancare pe cale electronică, fără a fi nevoie să-şi viziteze banca. Cele mai utilizate servicii bancare electronice sunt: computerul personal (PC banking), Internet banking sau serviciile bancare on-line.

În comparaţie cu canalele tradiţionale prin care se oferă servicii bancare prin intermediul sucursalelor, e-banking-ul utilizează Internetul pentru a distribui clienţilor lor servicii bancare tradiţionale, cum ar fi: deschidrea de conturi, transferul de fonduri şi plăţile electronice de facturi

3.1.Tipuri de carduri emise de BCR și caracteristicile acestora3.1.1 Carduri de debit a. BCR MasterCard Business RON-emis în lei, destinat antreprenorilor (societăţi comerciale cu o cifră de afaceri

anuală mai mică sau egală cu 1 mil. EUR echivalent) ai căror angajaţi efectuează, în ţară şi străinătate, diverse plăţi în interes de afaceri (hotel, restaurant, transport etc). Cardul poate fi utilizat atât în ţară cât şi în străinătate .

b.BCR MasterCard Business EUR-emis în EUR, destinat antreprenorilor (societăţi comerciale cu o cifră de

afaceri anuală mai mică sau egală cu 1 mil. EUR echivalent) ai căror angajaţi se deplasează în străinătate, dar şi pe teritoriul României.

c.VISA Business Silver USD-emis în USD, destinat antreprenorilor (societăti comerciale cu o cifră de

afaceri anuală mai mică sau egală cu 1 mil. EUR echivalent) ai căror angajaţi se deplasează în străinătate. Cardul poate fi utilizat atât în mediu electronic

d.BCR VISA Business Electron RON Caracteristiciemis în lei, destinat clienţilor din segmentul antreprenori (societăti comerciale

cu o cifră de afaceri anuală mai mică sau egală cu 1 mil. EUR echivalent). Cardul poate fi utilizat atât în ţară, cât şi în străinătate, în mediu electronic  (terminale POS şi/sau ATM)/Internet, oriunde este afişată sigla Visa Electron. Atunci când cardul este utilizat în străinătate, conversia valutară se face automat de către sistemul de autorizare.

3.1.2 Carduri de credita. POWERCARD Visa Business Electron RON AvantajeProgram de rate cu 0% dobândă în care cumpărăturile efectuate la

comercianţii parteneri BCR pot fi achitate în maxim 12 rateProgram de loialitate - pentru fiecare 1 RON cheltuit cu cardul BCR

POWERCARD Business Electron la orice comerciant din ţară, străinătate sau pe internet se câştigă 1 punct (1 PUNCT = 0,005 RON)

Reduceri acordate la comercianţii parteneri BCR Accesul 24 de ore din 24 la orice ATM (care are afişată sigla Visa) din ţară şi

din străinătate pentru obţinerea de numerar Suma maxima: maxim CAML (cifra de afaceri medie lunară) stabilită pe

baza celei mai recente situaţii contabile (situaţie de raportare contabilă semestrială) dar nu mai veche de 12 luni de la data analizei cererii. Valoarea maximă nu poate depăşi 10 000 RON inclusiv

b.MasterCard Business - USDCaracteristici Card de credit emis in USD, destinat persoanelor juridice şi persoanelor

fizice autorizate ai căror angajaţi călătoresc în străinătate. Plafon prestabilit: -tranzacţiile se efectuează în limita unui plafon de

creditare acordat de către bancă, de minim 1.000 USD şi maximum 50.000 USD.

3.2 BCR- în topul emitenților cardurilor de business Primii șase emitenți pe cardurile de business (BCR, BRD, BT, RZB,

Unicredit si ING) au înregistrat un volum de 8.046 mil. RON în primele 6 luni din acest an, pe cele 420.000 de carduri destinate persoanelor juridice din portofoliile proprii. Deși cardurile de business dețin doar 4,5% din totalul cardurilor valide din circulație ale acestor șase bănci, ponderea tranzactiilor generate de aceste produse, în total tranzacții cu carduri, este de peste 6%, în vreme ce ponderea valorii tranzacțiilor se ridică la aproximativ 16%.

Cu alte cuvinte, față de celelalte tipuri de carduri, cele destinate persoanelor juridice generează mai multe tranzacții și de valori mai mari. Băncile au sesizat aceasta oportunitate și, în ultima vreme, s-au concentrat pe acest segment. Unicredit si Banca Romanească au cele mai mari ponderi ale cardurilor de business in total portofoliu, cu 11% si respectiv 10%.

•

În acest moment, cardurile de business sunt “locomotiva” creșterii pieței cardurilor din România iar portofoliile continuă să crească într-un ritm susținut. În numai 18 luni, între decembrie 2010 și iunie 2012, primii 6 emitenți și-au mărit portofoliile de carduri business cu peste 28%, de la 327.000 carduri la 420.000 . O creştere foarte rapidă a avut BCR, liderul segmentului, al cărui portofoliu se apropia de 100.000 la finalul trimestrului 2 din 2012

• Cele mai bine vândute carduri de business din portofoliul băncilor• Bancpost: Visa Business (singurul card de business disponibil în oferta băncii)• BCR: Cardul de debit Visa Business Electron în lei şi cardul de credit Powercard

Visa Business Electronînlei• BRD:Visa Business Silver în lei (card debit)• Banca Transilvania: Visa Business Silver şi Visa Business Gold (carduri de debit)• OTP Bank: Cardurile de debit emise în pachetele dezvoltate de bancă pentru

clienţii business

Din grafic observăm o strânsă competiție între aceste 6 bănci(în special la primele 3) cu privire la cardul Visa și MasterCard.Cu toate acestea, BT a emis cele mai multe carduri Visa iar BRD este în frunte cu MasterCard.Însă observam ca BCR deși e pe locul 2 are un număr considerent de carduri emise în ambele situații.

3.3 Evoluția cardurilor în România3.3 Evoluția cardurilor în România

Evoluța cardurilor valide din circulație în România în perioana 2007-2012Evoluța cardurilor valide din circulație în România în perioana 2007-2012

Analizând graficul, observăm că, 2009 a fost primul an, din întreaga istorie a pieței cardurilor din România, în care numărul cardurilor valide din circulație a fost mai mic față de anul precedent.

Pe fondul crizei, portofoliul cumulat de carduri al emitenților (banci si IFN-uri), s-a redus în perioada decembrie 2008 – decembrie 2010 cu un milion de carduri – până la aproximativ 12,6 milioane . Chiar dacă per ansamblul pieței scăderea era vizibilă în statisticile băncii centrale încă din primul trimestru al anului 2009, ea s-a manifestat diferit pe tip de emitenți și pe tip de carduri. Dupa prima jumătate a anului 2009, erau deja 845.000 de cardurile valide mai puține în circulație, cea mai severă contracție înregistrându-se pe cardurile de credit.

De asemenea se observă o creștere considerabilă începând cu anul 2011 cu aproximativ 750.000 de carduri,continuând să crească până în septembrie 2012,ajungând aproape la valoarea din 2008.

13417348 13348529

1260422612886339

13584130

11712342

10500000

11000000

11500000

12000000

12500000

13000000

13500000

14000000

2012 2011 2010 2009 2008 2007

Evoluția cardurilor valide în circulaţie

carduri valide în circulaţie

Datele centralizate de BNR relevă faptul că în decembrie 2010, are loc o scădere a numărului de carduri, atât de credit cât și debit. Numărul cardurilor de credit ajunge la 2,1 milioane,apoi crescând lent până în septembrie 2012. Urmărind și evoluția cardurilor de debit, observăm și aici o ușoară scădere în 2010,dar,în comparație cu cardurile de credit,este urmată de o creștere vizibilă ,chiar până în trimestrul 3 al anului 2012.

0

2.000.000

4.000.000

6.000.000

8.000.000

10.000.000

12.000.000

Evoluția cardurilor de credit si debit în România

card de debit card de credit

card de debit 11.209.218 11.182.110 10.476.714 10.642.463 10.802.445

card de credit 2.198.321 2.156.286 2.123.364 2.248.892 2.719.048

2012 2011 2010 2009 2008

020.000

40.000

60.00080.000

100.000

120.000

140.000

2012 2011 2010 2009 2008

Evoluția numărului de ATM-uri și POS-uri în România

Numărul de ATM existente în ţară Numărul de POS existente în ţară

Numărul de EFTPOS existente în ţară

Analizând acest grafic observăm doar o creștere continuă din 2008 până în septembrie 2012 a numărului de ATN-uri,POS,EFTPOS-uri ,cu exepția ATM-urilor care scad cu 95 în 2012, în comparație cu anul precedent.

În ultimii patru ani și jumătate, românii au cheltuit pe card în străinătate (import de bunuri și servicii) 20,94 mld. RON. În aceeași perioadă, turiștii străini au cheltuit pe card în România (export de bunuri și servicii) doar 15,4 mld. RON. Deficitul de balanță comercială pentru această perioadă este de peste 1,3 mld. Euro. Numai la nivelul anului 2011, creșterea este de peste 24%, românii cheltuind la extern anul trecut 1,38 mld. Euro.

Din 2008 și până în prezent, doar în 2009 s-a consemnat o diminuare a sumelor cheltuite, de români la extern, față de anul precedent. Sumele cheltuite in Romania pe cardurile emise in strainatate au crescut in fiecare an, insa mult mai modest, fara a depasi miliardul de Euro anual: de la 708 mil. Euro in 2008, 789 mil. Euro in 2009, 812 mil. Euro in 2010 , la 959 mil. Euro in 2011.

• Dacă ne concentrăm atenția pe 2012, constatăm că în primele șase luni din acest an, românii au cheltuit pe card în străinatate 3.211 mil. RON, dublu față de aceeași perioadă din 2008 și cu peste 20% mai mult față de sem.I 2011. Menținerea acestui ritm va conduce la un volum ce ar putea depăși 1,5 mld. Euro pentru 2012.

• Concluzii:

• Concluzia care se poate trage în urma realizării studiului este că, cardul permite obtinerea de lichiditați de la banca emitentă, în fapt administratoate a contului curent al titularului de card.

• Aspecte positive -Rolul benefic al cardurilor bancare a fost înteles de o mare parte a plătitorior de salalrii, din ce în ce mai multe firme folosind aces instrument ca mijloc de plată a salariilor.

• Aspecte negative -Din păcate insă, cardul bancar nu a avut același impact și asupra populației. Astfel, cultura cash-ului este încă adânc înrădăcinată la români, doar 11% din deținătorii de carduri folosindu-le pentru plăți electronice. Mijlocul prin care cardul bancar a devenit cunoscut în râdul românilor (cardurile de salarii), chiar dacă unul nenatural, a fost poate cel mai efficient. Ne așteptăm astfel pe viitor la o creștere continuă a pieței de carduri în anii următori.

• Scopul real al acestui fenomen(creșterea considerabilă a ponderii tranzacțiilor electronice) este însa încă departe de a fi atins. Pe termen lung însă, cu ajutorul unei comunicări eficiente, ne asteptăm la schimbări perceptibile în mentalitatea consumatorilor și orientarea lor dinspre cash înspre plățile electronice.