Utilizarea masinilor si dispozitivelor specifice executarii construct ...

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

AUXILIAR CURRICULARCLASA a XI-a

Utilizarea maşinilor şi dispozitivelor specifice executării construcţiilor metalice şi utilajului tehnologic

DOMENIU: MECANICĂNIVEL: 2CALIFICARE: Lăcătuş construcţii metalice şi utilaj tehnologic

Martie 2009

MECI–CNDIPT / UIP

AUTOR

Carmen Călinescu - profesor inginer, grad didactic I, Grupul Şcolar de Aeronautică „Henri Coandă”, Bucureşti

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

2

http://www.acclaimimages.com/_gallery/_pages/0480-0706-1307-2945.html





CUPRINS

1. Competenţe specifice modulului de practică.................................................................4

2. Informaţii despre specificul agenţilor economici la care se efectuează

stagiul de practică..............................................................................................................5

3. Modalitatea de organizare a practicii.............................................................................7

4. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate

a muncii ...........................................................................................................................10

5. Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii....................................................15

6. Modalitatea de evaluare...............................................................................................31

7. Anexe...........................................................................................................................33

8. Bibliografie...................................................................................................................44


3




1. COMPETENŢE SPECIFICE MODULULUI DE PRACTICĂ


4

Igiena şi securitatea muncii1. Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor.2. Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă.

Lucrul în echipă1. Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea obiectivelor. 2. Îşi asumă rolurile care îi revin in echipă3.Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor

Utilizarea maşinilor şi dispozitivelor specifice executării construcţiilor metalice şi utilajului tehnologic

1. Stabileşte necesarul de maşini şi dispozitive specifice executării construcţiilor metalice şi utilajului tehnologic 2. Descrie maşinile utilizate la realizarea construcţiilor metalice şi utilajului tehnologic3. Descrie dispozitivele utilizate la realizarea construcţiilor metalice şi utilajului tehnologic



2. INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI LA CARE SE EFECTUEAZĂ

STAGIUL DE PRACTICĂ

executarea construcţiilor industriale, civile şi agricole (hale, hangare, buncăre, garaje etc.);

executarea stâlpilor, pilonilor pentru linii electrice; realizarea navelor, aeronavelor; executarea utilajelor tehnologice (recipiente sub presiune, rezervoare,

reactoare, utilaje pentru transfer termic şi pentru transfer de masă, utilaje pentru mărunţirea şi fracţionarea granulometrică a materialelor solide, agregate cu tambur rotativ etc.).


5

Stagiul de pregătire practică (90 ore) îl veţi efectua la agenţii economici care au următoarele domenii de activitate:

executarea elementelor de construcţii civile şi industriale (ferme, schele metalice, pasarele, planşee etc);

În cadrul parteneriatelor încheiate între unitatea de învăţământ şi agenţii economici, elevii vor beneficia de o gamă largă de activităţi practice şi de experienţă în muncă.

De asemenea, agenţii economici vor oferi consiliere în carieră, deoarece pot pune la dispoziţie exemplele actuale şi concrete privind situaţia sectorului de activitate pe care îl reprezintă şi competenţele solicitate pentru a lucra în acel sector.











Descrieţi locaţia unde îşi desfăşoară activitatea agentul economic la care efectuaţi stagiul de pregătire practică.

.........................................................................................................................

........................................................................................................................

Precizaţi atelierele/secţiile în care se poate efectua practica.

.........................................................................................................................

........................................................................................................................

.........................................................................................................................

Prezentaţi informaţii privind plata şi obligaţiile sociale, conform convenţiei cadru semnate.

.........................................................................................................................

........................................................................................................................

Descrieţi facilităţile pe care le oferă agentul economic elevilor aflaţi în practică.

.........................................................................................................................

........................................................................................................................

........................................................................................................................

Precizaţi obligaţiile elevului practicant faţă de agentul economic.

.........................................................................................................................

........................................................................................................................


6

........................................................................................................................

........................................................................................................................


7

3. MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII

Pe parcursul practicii comasate, veţi aprofunda priceperile şi deprinderile practice în scopul pregătirii eficiente pentru examenul de certificare a competenţelor profesionale şi în scopul efectuării cercetărilor necesare elaborării proiectului.

Odată ce agentul economic a convenit să furnizeze practica la locul de muncă, se încheie un acord, conform Ordinului Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr.1702/06.08.2007. Acesta prevede obligaţiile esenţiale ale elevului, ale angajatorului şi ale şcolii, prezentate în extrasele articolelor de mai jos.

Art. 5. Responsabilităţile practicantului

Practicantul are obligaţia, ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică, să respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de tutore după o prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la volumul şi dificultatea acestora (conform Codului Muncii). În cazul nerespectării obligaţiilor, se aplică sancţiunile conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ.

Pe durata stagiului său, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică. În cazul nerespectării acestui regulament, directorul întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică), îşi rezervă dreptul de a anula convenţia referitoare la pregătirea practică, după ce în prealabil a înstiinţat directorul unităţii de învăţământ la care elevul (practicantul) este înscris.

Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în muncă pe care şi le-a însusit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea stagiului de practică.


8

Conţinuturile modulului “Maşini şi dispozitive specifice executării construcţiilor metalice şi utilajului tehnologic” sunt proiectate pentru 120 de ore din care:

30 ore – laborator tehnologic 90 ore – instruire practică comasată

!

!

Art. 6 Responsabilităţile partenerului de practică

Partenerul de practică va stabili un tutore pentru stagiul de practică, selectat dintre salariaţii proprii şi ale cărui obligaţii sunt menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a Convenţiei.

Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Printre responsabilităţile sale, partenerul de practică va lua măsurile necesare pentru securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor, precum şi pentru comunicarea regulilor de prevenire asupra riscurilor profesionale.

Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului toate mijloacele necesare pentru dobândirea competenţelor precizate în Anexa pedagogică.

Partenerul de practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta securitatea si sănătatea practicanţilor

Partenerul de practică are obligaţia de a asigura practicanţilor accesul liber la serviciul de medicina muncii, pe durata derulării pregătirii practice.

Partenerul de practică trebuie să comunice şi practicanţilor ansamblul de reguli interne pe care l-a adoptat de comun acord cu sindicatul sau cu reprezentanţii de personal, după caz.

Art. 7. Obligaţiile organizatorului de practică

În cazul în care derularea stagiului de pregătire practică nu este conformă cu angajamentele luate de către partenerul de practică în cadrul convenţiei, directorul unităţii de învăţământ (organizator de practică) poate decide întreruperea stagiului de pregătire practică conform convenţiei, după informarea prealabilă a responsabilul întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică) şi primirea confirmării de primire a acestei informaţii.

Organizatorul de practică desemnează un cadru didactic responsabil cu planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării pregătirii practice. Cadrul didactic împreună cu tutorele desemnat de partenerul de practică stabilesc tematica de practică şi competenţele profesionale care fac obiectul stagiului de pregătire practică în conformitate cu Standardul de Pregătire Profesională şi programa şcolară corespunzătoare.


9

!

Precizaţi perioada în care se desfăşoară stagiul de pregătire practică.

......................................................................................................................

Prezentaţi regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică.

.........................................................................................................................

........................................................................................................................

........................................................................................................................

........................................................................................................................

........................................................................................................................

......................................................................................................................

........................................................................................................................

........................................................................................................................

........................................................................................................................

........................................................................................................................

........................................................................................................................

........................................................................................................................

........................................................................................................................

........................................................................................................................


10

4. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE A MUNCII

Sănătatea și securitatea în muncă constituie în prezent una dintre cele mai importante şi avansate componente ale politicii sociale ale Uniunii Europene. În comunicarea sa, intitulată „Îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii în muncă: strategia comunitară 2007-2012 privind sănătatea şi securitatea în muncă”, Comisia Europeană defineşte posibile noi acţiuni pentru a garanta locuri de muncă mai sigure şi mai sănătoase, peste tot în Europa.

Legea 319/2006 - Legea securitătii şi sănătăţii în muncă

Legea 319/2006 are ca scop instituirea de măsuri privind promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor.

Această lege stabileşte principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor, eliminarea factorilor de risc şi accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrată potrivit legii, instruirea lucrătorilor şi a reprezentanţilor lor, precum şi direcţiile generale pentru implementarea acestor principii.

lucrător - persoană angajată de către un angajator, potrivit legii, inclusiv studenţii, elevii în perioada efectuării stagiului de practică, precum şi ucenicii şi alţi participanţi la procesul de muncă, cu excepţia persoanelor care prestează activităţi casnice;


11

Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă reprezintă o preocupare importantă, dictată de considerente atât umanitare, cât şi economice.

!

În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:


angajator - persoană fizică sau juridică ce se află în raporturi de muncă ori de serviciu cu lucrătorul respectiv şi care are responsabilitatea întreprinderii şi/sau unităţii;

prevenire - ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute în toate etapele procesului de muncă, în scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale;

eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu; situaţia de persoană dată dispărută sau accidentul pe traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate persoane angajate; incidentul periculos; cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune;

accident de muncă - vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;

boală profesională - afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă;

echipament de muncă - orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită în muncă;

echipament individual de protecţie - orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit de un lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia sau mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv;


12

loc de muncă - locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii;

pericol grav şi iminent de accidentare - situaţia concretă, reală şi actuală căreia îi lipseşte doar prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment;

stagiu de practică - instruirea cu caracter aplicativ, specifică meseriei sau specialităţii în care se pregătesc elevii, studenţii, ucenicii, precum şi şomerii în perioada de reconversie profesională;

securitate şi sănătate în muncă - ansamblul de activităţi instituţionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă;

incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncţionalitatea unei activităţi sau a unui echipament de muncă sau/şi din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrătorii, dar ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări şi/sau a cauzat ori ar fi fost posibil să producă pagube materiale;

accident uşor - eveniment care are drept consecinţă leziuni superficiale care necesită numai acordarea primelor îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate de muncă cu o durată mai mică de 3 zile;

boala legată de profesiune - boala cu determinare multifactorială, la care unii factori determinanţi sunt de natură profesională.


13

Nume/prenume………………………………Loc de muncă………………………………..Data …………………………………………

TEST DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR PRIVIND PROTECŢIA MUNCII

1. Care este legea care trasează cadrul general pentru activitatea de protecţie a muncii ?

a. Legea 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă; b. Inspecţia muncii;c. Instrucţiunile proprii. 2. Care este scopul activităţii de securitate şi sănătate în muncă?

a. prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale;b. stabilirea, cunoaşterea acţiunilor şi măsurilor prin care se asigură securitatea salariatului la locul de muncă;c. îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.

3. Ce este accidentul de muncă ?

a. lovirea organismului în timpul îndeplinirii sarcinilor de muncă;b. vătămarea organismului uman, în timpul serviciului;c. vătămarea corpului uman, în timpul îndeplinirii sarcinilor de muncă, care produce incapacitate de muncă de cel puţin 3 zile, invaliditate sau deces.

4. Accidentul suferit de un lucrător pe traseul de deplasare de la firmă la domiciliu este:

a. accident de muncă;b. accident de muncă pe traseu;c. nu este accident.

5. Instructajul periodic se consemnează în :

a. registrul de evidenţă al accidentelor;b. fişa individuală de securitate a muncii;c. procesul verbal de instruire.


14

6. În care firme este obligatorie respectarea legislaţiei de securitate a muncii?

a. cu capital privat; b. cu capital de stat; c. cu capital mixt;d. în toate firmele.

7. În cazul producerii unui accident se procedează astfel:

a. se lasă victima unde s-a produs accidentul; b. se scoate victima de sub acţiunea agentului agresiv; c. se calmează victima. 8. Curăţarea unei răni se face:

a. din interior spre exterior; b. din exterior spre interior; c. prin tamponare.

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:

..............................................................................................................................

.............................................................................................................................

.............................................................................................................................

.............................................................................................................................

.............................................................................................................................


15

5. INSTRUMENTE DE LUCRU NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII


16

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE

MAŞINI DE RABOTAT MARGINEA TABLEI1. Studiaţi cu atenţie maşina de rabotat marginea tablei, aflată în dotarea agentului

economic unde desfăşuraţi stagiul de pregătire practică. Urmăriţi funcţionarea acestei maşini.

2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos.

a. Indicaţi părţile componente ale maşinii de rabotat.

.........................................................................................................................

...............................................................................................................................

..............................................................................................................................

............................................................................................................................

b. Explicaţi modul de prindere a tablei pe masa maşinii de rabotat.

.........................................................................................................................

...............................................................................................................................

...............................................................................................................................

c. Descrieţi funcţionarea maşinii de rabotat.

........................................................................................................................

.............................................................................................................................

.............................................................................................................................

............................................................................................................................

............................................................................................................................

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică: .............................................................................................................................

.

.............................................................................................................................


17

FIŞĂ DE LUCRU

MAŞINI DE RABOTAT

Timp de lucru: 10 minute

Pentru sprijin în derularea activităţii, solicitaţi ajutorul maistrului instructor de practică sau consultaţi bibliografia de specialitate indicată la orele de laborator tehnologic.

1. În coloana A sunt specificate câteva din părţile componente ale maşinii de rabotat, iar în coloana B, rolul funcţional al acestora.Asociaţi cifrele din coloana A cu literele corespunzătoare din coloana B.

A B1. Axul principal a. Aşezarea tablelor de prelucrat2. Ghidajele orizontale ale batiului b. Prelucrarea suprafeţelor laterale

3. Masac.Transmiterea mişcării şi deplasarea căruciorului pe care se găsesc dispozitivul portsculă şi scula aşchietoare

4. Sănii orizontale d. Deplasarea mesei5. Dispozitive de strângere hidraulică sau pneumatică

e. Fixarea dispozitivelor portsculă

6. Cărucior f. Strângerea tablelor de prelucrat

Rezolvare:.......................................................................................................................

2. Notaţi cu A (adevărat) sau F (fals) următoarele enunţuri:

a. Maşinile de rabotat longitudinal (rabotezele) sunt destinate pregătirii marginilor tablelor în vederea asamblării.

b. Sensul de rotaţie al axului principal rămâne neschimbat atunci când căruciorul loveşte opritoarele la sfârşitul fiecărei curse.

c. Presiunea din dispozitivele de strângere se verifică în timpul lucrului cu un manometru montat pe maşina de rabotat.


..............................................................................................................................

.............................................................................................................................


18


MAŞINI DE DEBITAT STAŢIONARE, ÎN COORDONATE1. Urmăriţi cu atenţie funcţionarea maşinii de debitat staţionare, în coordonate, aflată

în dotarea agentului economic unde desfăşuraţi stagiul de pregătire practică. 2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos.

a. Descrieţi modul de deplasare a suflaiului după conturul piesei.

..........................................................................................................................

...............................................................................................................................

...............................................................................................................................

.............................................................................................................................

b. Precizaţi elementul principal de tăiere al acestor maşini de debitat.

.........................................................................................................................

.............................................................................................................................

c. Enumeraţi tipurile de debitări care se pot executa cu această maşină de debitat.

.........................................................................................................................

...............................................................................................................................

...............................................................................................................................

.............................................................................................................................

.............................................................................................................................


.

.............................................................................................................................


19

FIŞĂ DE LUCRU

MAŞINI FOLOSITE LA DEBITAREA MECANICĂ



1. Alegeţi din paranteză cuvântul potrivit, în aşa fel încât enunţurile să fie adevărate:

a. Debitarea cu foarfece-ghilotină asigură obţinerea unei productivităţi (scăzute / ridicate).b. Foarfecele-circulare se utilizează la tăierea (tablelor / ţevilor).c. Pentru asigurarea unei deplasări cât mai uniforme, pentru conducerea şi menţinerea unei distanţe constante între vârful tăietor şi suprafaţa piesei, suflaiul se montează pe un (ghidaj / cărucior).

2. Completaţi tabelul de mai jos:

Maşina de debitat Elementul tăietor Posibilităţi de prelucrare

Ferăstrău circular

Foarfece - ghilotină

Maşina de tăiat cu pantograf

Foarfece - disc

Maşina de debitat prin frecare


.............................................................................................................................

.............................................................................................................................


20

PROIECT

MAŞINI FOLOSITE LA DEBITAREA MECANICĂ

În perioada efectuării stagiului de pregătire practică la agentul economic,

realizaţi un proiect cu tema: „METODE DE DEBITARE MECANICĂ”

Proiectul va avea următorul conţinut:

1. Debitarea prin aşchiere- variante ale debitării prin aşchiere (strunjire, debitare cu pânză-

lamă, debitare cu disc abraziv sau cu pânză-disc).

2. Debitarea prin forfecare- schema debitării prin forfecare;

- modificările de structură din zona de debitare;

- metoda de micşorare a forţei de forfecare.

3. Debitarea prin tăiere- schema tăierii cu două cuţite;

- influenţa forţelor de apăsare ale cuţitelor asupra semifabricatelor

prelucrate.

4. Norme de securitatea şi sănătatea muncii specifice secţiilor/atelierelor de debitare

Pentru sprijin în realizarea proiectului, solicitaţi ajutorul maistrului instructor de practică, revedeţi notiţele luate la orele de laborator tehnologic şi consultaţi bibliografia indicată la sfârşitul acestui auxiliar curricular.


21


MAŞINA PENTRU ÎNDOIT TABLA (VALŢ)CU TREI CILINDRI

1. Studiaţi cu atenţie maşina pentru îndoit tablă cu trei cilindri, aflată în dotarea agentului economic unde desfăşuraţi stagiul de pregătire practică. Urmăriţi funcţionarea acestei maşini.


a. Descrieţi modul de dispunere a celor trei cilindri.

..................................................................................................................................

b. Explicaţi funcţionarea maşinii pentru îndoit tablă cu trei cilindri.

............................................................................................................................

................................................................................................................................

................................................................................................................................

c. Explicaţi metoda prin care este posibilă scoaterea tablei curbate (virolei) dintre

cilindrii maşinii.

...........................................................................................................................

d. Descrieţi metoda prin care se execută virolele de formă tronconică.

..........................................................................................................................

................................................................................................................................


.

.............................................................................................................................Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic22

FIŞĂ DE LUCRU

MAŞINA CU ROLE PENTRU PRECURBAREA TABLEI



1. Completaţi textul folosind cuvintele potrivite din lista de mai jos:

Maşina de precurbare simultană a capetelor tablei se compune din doi..................................pe care se află câte o pereche de role cu profilurile curbe şi ...............................Rolele sunt acţionate de un........................................Distanţa dintre role se reglează în funcţie de ..........................tablei, iar distanţa dintre montanţi în funcţie de .........................acesteia.

Cuvinte: virolă, motor electric, montanţi, lăţimea, curbarea, conjugate, grosimea, cilindri

2. Notaţi cu A (adevărat) sau F (fals) următoarele enunţuri:

a. La operaţia de roluire pe valţul cu trei ciindri nu este necesară precurbarea tablei.b. Precurbarea tablei se poate realiza cu ajutorul preselor hidraulice sau pe maşini

de curbat cu traversă rotativă.c. La maşina cu role pentru precurbarea tablelor, unul dintre montanţi este mobil,

acesta deplasându-se pe ghidajele batiului maşinii.d. La valţurile cu trei cilindri se realizează curbarea completă a tablei, inclusiv a

marginilor de intrare şi ieşire, la o singură aşezare a tablei.e. La maşina pentru îndoit tabla (valţ) cu patru cilindri, se precurbează mai întâi

capetele tablei, apoi se trece la curbarea completă.


.............................................................................................................................

.............................................................................................................................


23

STUDIU DE CAZ

MAŞINI DE ÎNDOIT TABLA (VALŢURI)

La orele de laborator tehnologic aţi aflat că principalul dezavantaj al maşinilor de curbat tabla, cu trei cilindri dispuşi simetric, îl constituie faptul că, la capetele de intrare şi ieşire a tablei, rămân margini necurbate.

1. Urmăriţi cu atenţie funcţionarea unei maşini de îndoit cu trei cilindri.

2. Precizaţi metodele prin care este posibilă prelucrarea completă a tablei, inclusiv a marginilor, pe valţul cu trei cilindri, fără a fi necesară operaţia separată de precurbare.

.........................................................................................................................

...............................................................................................................................

...............................................................................................................................

.............................................................................................................................

3. Descrieţi metodele prin care tablele se pot prelucra complet pe maşina de îndoit cu trei cilindri.

...........................................................................................................................

...............................................................................................................................

...............................................................................................................................

.............................................................................................................................

..............................................................................................................................

...............................................................................................................................

...............................................................................................................................


24


AMBUTISAREA ÎN MATRIŢE DE CAUCIUC1. Studiaţi piesele ambutisate executate în secţiile unde desfăşuraţi stagiul de pregătire practică. Urmăriţi cu atenţie procedeul de ambutisare în matriţe de cauciuc. 2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos.

a. Descrieţi procedeul de ambutisare în matriţe de cauciuc.

..........................................................................................................................

...............................................................................................................................

...............................................................................................................................

.............................................................................................................................

b. Ce formă va căpăta semifabricatul în urma ambutisării.

.........................................................................................................................

.............................................................................................................................

c. Explicaţi modul de scoatere a piesei ambutisate din matriţa de cauciuc.

.........................................................................................................................

...............................................................................................................................

...............................................................................................................................

.............................................................................................................................


.

.............................................................................................................................


25

STUDIU DE CAZ

PROCEDEE DE PRELUCRARE PRIN DEFORMARE PLASTICĂ

Conform cunoştinţelor dobândite la orele de laborator tehnologic, calitatea pieselor ambutisate depinde de starea suprafeţei iniţiale a semifabricatului, starea suprafeţelor active ale sculelor, jocul dintre elementele active, calitatea lubrifiantului utilizat. Defectele mai des întâlnite sunt: zgârieturi, amprente inelare, fisuri, ruperi de material, ondulaţii, cute, neuniformitatea grosimii pereţilor piesei.

1. Studiaţi cu atenţie o piesâ ambutisată considerată rebut.

2. Identificaţi defectul piesei ambutisate şi consemnaţi-l mai jos.

..............................................................................................................................

...................................................................................................................................

3. Precizaţi cauzele apariţiei acestui defect.

.........................................................................................................................

...............................................................................................................................

...............................................................................................................................

.............................................................................................................................

4. Menţionaţi eventualele metode de recuperare a piesei ambutisate.

.........................................................................................................................

...............................................................................................................................

...............................................................................................................................

.............................................................................................................................


26

PROIECT

PRELUCRAREA PRIN AMBUTISARE

În perioada efectuării stagiului de pregătire practică la agentul economic,

realizaţi un proiect cu tema: „PROBLEME TEHNOLOGICE LA AMBUTISARE”

Proiectul va avea următorul conţinut:

1. Tehnologicitatea pieselor ambutisate- factorii care influenţează tehnologia de ambutisare (raze de

racordare, complexitatea piesei).

2. Stabilirea formei şi dimensiunilor semifabricatului pentru ambutisare- clasificarea pieselor ambutisate după formă;

- forma şi dimensiunile semifabricatelor pentru ambutisarea pieselor

de revoluţie;

- forma şi dimensiunile semifabricatelor pentru ambutisarea pieselor

de forma cutiilor pătrate şi dreptunghiulare.

3. Precizia pieselor ambutisate- factorii care influenţează precizia pieselor prelucrate prin

ambutisare;

- defectele care apar la ambutisarea pieselor.

4. Ungerea semifabricatului la ambutisare- condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească lubrifianţii;

- metode de aplicare a lubrifianţilor;

- curăţarea pieselor după ambutisare.

Pentru sprijin în realizarea proiectului, solicitaţi ajutorul maistrului instructor de practică, revedeţi notiţele luate la orele de laborator tehnologic şi consultaţi bibliografia indicată la sfârşitul acestui auxiliar curricular.


27

FIŞĂ DE LUCRU

DISPOZITIVE DE ASAMBLARE ŞI CONTROLTimp de lucru: 10 minute


1.Completaţi schema de mai jos:

2. Completaţi textele de mai jos folosind următoarele cuvinte: recepţia, precizia, aşezarea, reciprocă, verificarea, fixării.

a. Dispozitivele de asamblare se folosesc pentru ........................... corectă a pieselor în vederea asamblării şi .......................................... subansamblurilor.

b. Dispozitivele de control se folosesc pentru ........................semifabricatelor, pieselor şi subansamblurilor. Cu aceste dispozitive se controlează .............................. realizării dimensiunilor, poziţia ..................................... a suprafeţelor, atât la controlul interoperaţional, cât şi la ..................................... pieselor finite.

3. Asociaţi cifrele din coloana A cu literele din coloana B:

A B1. Element de sprijin al dispozitivului a. role, ghidaje2. Elemente de susţinere şi de centrare a piesei b. aparat de măsurat lungimi3. Element de măsurare şi control c. corp, placă de bază4. Elemente de mişcare şi de ghidare d. prisme, dornuri, vărfuri

Rezolvare:..........................................................................................

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică: ..........................................................................................................................................................................................................................................................


28

După gradul de specializare, dispozitivele de asamblare pot fi:

STUDIU DE CAZ

SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII

Pe durata efectuării stagiului de pregătire practică la agentul economic, urmăriţi cu atenţie indicatoarele de protecţie a muncii şi locurile unde sunt amplasate.

1. Precizaţi care dintre indicatoarele de protecţia muncii, prezentate în anexa 1, există în atelierul / secţia unde desfăşuraţi stagiul de pregătire practică.

.............................................................................................................................

...............................................................................................................................

...............................................................................................................................

.............................................................................................................................

2. Identificaţi indicatoarele de protecţia muncii din incinta societăţii, existente în afara atelierului / secţiei unde desfăşuraţi stagiul de pregătire practică.

.............................................................................................................................

...............................................................................................................................

...............................................................................................................................

.............................................................................................................................

3. Precizaţi indicatoarele şi spaţiile care ar trebui semnalizate.

.........................................................................................................................

...............................................................................................................................

...............................................................................................................................


29

.............................................................................................................................


30

TEMATICA STAGIULUI DE PREGĂTIRE PRACTICĂ

1. Maşini utilizate la realizarea componentelor construcţiilor metalice şi utilajelor tehnologice 1.1. Maşini de rabotat marginea tablei

1.2. Maşini folosite la debitarea mecanică - Ferastraie circulare - Foarfece-ghilotină- Foarfece circulare- Foarfece disc

1.3. Maşini folosite la debitarea termică- Maşini de tăiat staţionare în coordonate- Maşini de tăiat cu braţe articulate- Maşini de tăiat cu pantograf- Maşini de debitat prin frecare

1.4. Maşini de îndoit tabla (valţuri)1.5. Maşina cu role pentru precurbarea tablei1.6. Presa de îndoit (abkant)1.7. Maşini pentru curbat profile1.8. Norme de securitatea şi sănătatea muncii pentru maşini de debitat, îndreptat, îndoit

şi rabotat marginea tablei

2. Dispozitive de asamblare si control- Clasificarea dispozitivelor- Părţile componente ale dispozitivelor- Dispozitive pentru curbarea ţevilor

3. Procedee de prelucrare prin deformare plastică - Ambutisarea în matriţe de cauciuc - Ambutisarea hidraulică - Ambutisarea prin explozie - Norme de securitatea şi sănătatea muncii la prelucrarea prin deformare plastică

a materialelor

Aceste teme vor fi consemnate de către elevi în jurnalul de practică!


31

JURNAL DE PRACTICĂ

Elev:...........................................................................................Perioada:.................................................................................... Locaţie (Agent economic şi secţie/atelier):................................................................................Modulul:.....................................................................................................................................Tema:........................................................................................................................................Sarcina de lucru:........................................................................................................................

În jurnalul de practică, veţi completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică, pe care le-aţi observat sau le-aţi desfăşurat?

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.

4. Ce lucruri/ evenimente nu v-au plăcut? Motivaţi.


32

6. MODALITATEA DE EVALUARE

Art. 10. Evaluarea stagiului de pregătire practică

În timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică vor evalua practicantul în permanenţă, pe baza unei Fişe de observaţie/evaluare. Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire a competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi modalitatea de integrare a practicantului în activitatea întreprinderii (disciplină, punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al întreprinderii/instituţiei publice, etc.).

La finalul modulului/stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică, evaluează nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant pe baza fişei de observaţie/evaluare, a unei probe orale/interviu şi a unei probe practice. Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării elevului de către cadrul didactic responsabil cu derularea stagiului de pregătire practică.

Această evaluare trebuie să se bazeze pe trei surse de dovezi: Registrele privind reuşitele, care au fost actualizate pe tot parcursul practicii, notate

pe baza diverselor standarde din cadrul unităţilor de competenţe; Un test oral sau un interviu; acesta trebuie direcţionat către cerinţele privind

cunoştinţele şi înţelegerea stabilite în cadrul standardelor de pregătire (standardele de pregătire arată clar care este natura probelor de evaluare dorite);

Un test practic sau o demonstraţie (conform celor stabilite în standardele de pregătire).Testul practic (demonstraţia) va fi efectuat în paralel cu interviul oral; deseori,

întrebările legate de motivul pentru care elevul a efectuat un lucru într-un anumit mod poate arăta în mod util nivelul de înţelegere pe care acesta îl are.


33

Conform Ordinului 1702/06.08.2007, cadrele didactice şi mentorii numiţi de angajatori trebuie să discute despre evaluarea performanţei fiecărui elev la sfârşitul perioadei de practică.

!

Pe lângă generarea de dovezi pentru unităţile principale de pregătire care au constituit obiectivul practicii, elevii practicanţi vor fi evaluaţi şi pentru alte unităţi (abilităţi cheie), cum ar fi „Lucrul în echipă” şi „Igiena şi securitatea muncii”.

Portofoliul, instrument de evaluare complex, reprezintă o alternativă la testele standardizate, permiţând emiterea unei judecăţi de valoare bazată pe un ansamblu de rezultate, reflectând complexitatea evoluţiei persoanei care întocmeşte portofoliul. Conţinutul acestui instrument poate fi rezumat in 2 mari direcţii:

Date extrase din instrumentele de evaluare formalizate sau non-formalizate.Din prima categorie fac parte testele de cunoştinţe / grilele / chestionarele întocmite

şi administrate sub forma itemilor:

-itemi obiectivi (cu alegere duală, de tip pereche, cu alegere multiplă);

-itemi semiobiectivi (cu răspuns scurt şi de completare).

Din a doua categorie fac parte instrumentele de evaluare non-formalizate: referate, fişe de documentare, eseuri (itemi subiectivi), fişe de activitate experimentală, ş.a.m.d.

Observaţii privind activitatea elevului practicant la agentul economic:- observaţii privind activitatea independentă a elevilor, gradul de asumare a

răspunderii;- cercetarea şi caracterizarea atitudinii elevilor faţă de orele de instruire practică; se

sugerează o scală cu 4 calificative, astfel: interesat / cooperant / indiferent / ostil;- colaborarea elevului practicant cu profesorul/mentorul şi pe orizontală, cu colegii,

la nivelul respectiv;- capacitatea de lucru în echipă;- abilitatea de a pune întrebări; modul în care elevul practicant, sub conducerea

mentorului, dar şi independent de acesta, dovedeşte comportamente în acest sens;

- dovezi de creativitate;- antrenarea elevului practicant în activitatea de documentare.


34




7. ANEXE


35

ANEXA 1

INDICATOARE PROTECŢIA MUNCII

Indicator Interpretare Indicator Interpretare

Fumatul interzis

Interzis focul deschis şi interzis fumatul

Interzis pietonilor

Interzisă stingerea cu apă

Apă nepotabilă

Intrarea interzisă persoanelor neautorizate

Interzis vehiculelor de manipulare a mărfurilor

A nu se atinge

Radiaţie laserMateriale combustibile

Radiaţii neionizante Câmp magnetic important


36


ÎmpiedicareCădere cu denivelare

Risc biologic

Materiale nocive sau iritante

Temperaturi joasePericol general

Pericol electric

Vehicule de manipulare a mărfurilor

Greutăţi suspendateMateriale radioactive

Materiale corosiveMateriale toxice

Materiale inflamabile sau cu temperaturi înalte

Materiale explozive


37


ScarăFurtun de incendiu

Obligaţii generaleTrecere obligatorie pentru pietoni

Protecţie individuală obligatorie contra căderii de la înălţime

Protecţie obligatorie a figurii

Protecţie obligatorie a corpului

Protecţie obligatorie a mâinilor

Protecţia obligatorie a picioarelor

Protecţia obligatorie a căilor respiratorii

Protecţia obligatorie a urechilor

Protecţia obligatorie a capului

Protecţia obligatorie a vederii

Cale (ieşire) de salvare


38




Duş de securitate Brancardă

Curăţirea ochilorTelefon pentru prevenirea şi stingerea incendiilor

ExtinctorCale de ieşire de salvare

Prim ajutorCale (ieşire) de salvare


39

ANEXA 2


MAŞINA ORIZONTALĂ CU PATRU ROLE PENTRU CURBAT PROFILE

1. Studiaţi cu atenţie maşina orizontală cu patru role pentru curbat profile, aflată în dotarea agentului economic unde desfăşuraţi stagiul de pregătire practică. Urmăriţi funcţionarea acestei maşini.


a. Cum este posibilă curbarea profilelor cu rază de curbură variabilă?

b. Enumeraţi factorii care influenţează precizia piesei curbate.

c. Explicaţi în ce constă reglarea maşinilor de curbat profile.


40

Pentru curbarea profilelor cu rază de curbură variabilă, maşina orizontală cu patru role este prevăzută cu un dispozitiv de copiere după şablon.___________________________________________________

caracteristicile mecanice ale materialului de curbat ________________ forma secţiunii profilului ______________________________________ precizia maşinii de curbat____________________________________ distanţa dintre cele două role acţionate__________________________ precizia de execuţie şi de montare a rolelor______________________ modul cum se sprijină aripa întinsă sau comprimată a profilului pe

pereţii laterali ai rolei________________________________________

Reglarea maşinilor de curbat profile constă în reglarea distanţelor dintre role. La maşinile cu patru role, reglarea distanţei dintre cele două role acţionate (superioară şi inferioară) are mare importanţă, deoarece prin apăsarea acestor role pe semifabricat, se dezvoltă forţa de frecare necesară avansării profilului printre role, în vederea curbării. Dacă această distanţă este prea mică, presiunea pe care o exercită rolele asupra semifabricatului va duce la subţierea şi întinderea acestuia şi, ca urmare, pe lângă modificarea dimensiunilor se va modifica şi unghiul dintre aripile profilului.________________________

ANEXA 3

FIŞĂ DE LUCRU

MAŞINI FOLOSITE LA DEBITAREA TERMICĂTimp de lucru: 15 minute


I. Notaţi cu A (adevărat) sau F (fals) următoarele enunţuri:

1. În scopul creşterii productivităţii muncii, se poate aplica tăierea semifabricatelor din tablă aşezate în pachet.

2. Înainte de prinderea în pachet, tablele trebuie să fie curăţate şi îndreptate.3. Suflaiurile universale sunt utilizate la tăierea oţelurilor cu grosimi mai mari de 300

mm.4. Semiautomatele de tăiat cu flacără sunt maşini de dimensiuni mici, care se

aşează şi se deplasează pe tabla de debitat.5. La tăierea metalelor neferoase nu este necesară introducerea fondanţilor în zona

de reacţie.

Rezolvare: 1A, 2A, 3F, 4 A, 5 F_

II. La tăierea oţelurilor cu conţinut ridicat de carbon şi a oţelurilor slab aliate, se formează structuri de călire în zona de influenţă termică. Materialul de la marginea tăieturii se durifică şi creează dificultăţi la prelucrarea mecanică ulterioară.

Precizaţi cele două măsuri care se pot aplica la tăierea oţelurilor care înclină spre călire:

a. preîncălzirea metalului de tăiat până la temperatura de 100 – 150 0 C __________ b. folosirea unei flăcări suplimentare de preîncălzire_________________________

III. Completaţi textul, utilizând cuvintele din enumerarea de mai jos:

Pentru asigurarea unei deplasări cât mai uniforme, pentru conducerea şi menţinerea unei distanţe constante între vârful tăietor şi suprafaţa piesei, suflaiul se montează pe un cărucior cu role. Căruciorul permite înclinarea suflaiului faţă de suprafaţa piesei. Pentru executarea tăieturilor circulare, căruciorul cu suflai poate fi ataşat la un dispozitiv-compas.

Cuvinte: circulare, constante, piesei, vârful tăietor, role.


41

ANEXA 4

STUDIU DE CAZ

MAŞINI PENTRU CURBAT PROFILE

Curbarea profilelor la maşina cu trei role are loc sub acţiunea apăsării pe care o dezvoltă rola superioară şi a reacţiunilor rolelor inferioare. Deplasarea profilului se realizează datorită forţelor de frecare care acţionează în zonele de contact dintre rolele inferioare şi semifabricat.

Urmărind funcţionarea unei astfel de maşini, la un moment dat observaţi că profilul de prelucrat nu se mai deplasează conform schemei de principiu.

1. Identificaţi cauza care a dus la blocarea profilului de prelucrat.

2. Precizaţi metodele prin care se poate rezolva această problemă.


42

Pe măsura deplasării unei porţiuni a profilului de la intrarea în_ zona de lucru spre ieşire, săgeata se măreşte. Dacă la aceeaşi distanţă_ între rolele inferioare, săgeata profilului creşte (datorită coborârii rolei_ superioare), rezistenţele la deplasarea acestuia cresc. Din această cauză se poate întâmpla ca forţele de frecare care se dezvoltă să fie_ insuficiente pentru a asigura antrenarea profilului.___________________

a. În aceste cazuri, curbarea profilului la raza dorită trebuie realizată în __ câteva faze, cu sporirea treptată a curburii.________________________ b.Se prevăd dispozitive de apăsare suplimentară.___________________c. La maşinile cu trei role dispuse asimetric, prin apropierea a două role, se poate realiza o forţă suficientă pentru antrenarea profilului___________________________________________________

ANEXA 5

PROIECT

DEFORMAREA PLASTICĂ A TABLELORPRIN EXPLOZIE

1. Generalităţi

Deformarea plastică prin explozie face parte din categoria procedeelor de deformare cu viteză şi putere mare.

Procedeul constă în aceea că metalul este deformat cu ajutorul presiunii produse prin explozie, într-o matriţă cu forma şi dimensiunile piesei care urmează a fi obţinută. La acest procedeu, presiunea şi viteza de deformare sunt mult mai mari decât în cazul procedeelor clasice.

La aplicarea acestui procedeu trebuie avute în vedere următoarele: alegerea explozibilului, mediul de transmitere a undei de explozie, forma şi dimensiunile matriţei, natura materialului de deformat şi amenajarea locului de muncă.

2. Alegerea explozibilului

Procedeul de deformare prin explozie constă în aceea că gazele sub presiune, produse prin explozie, întâlnind materialul, îl deformează după direcţia de deplasare a undei de presiune. Dacă energia transmisă de explozie este destul de mare, materialul se deplasează până întâlneşte matriţa, luând forma acesteia. În imediata apropiere a centrului exploziei, gazele rezultate ating o astfel de viteză şi presiune, încât distrug chiar materialele cu rezistenţă foarte mare. Acest efect este datorat brizanţei explozibilului.

Brizanţa este proprietatea unui explozibil de a distruge materialul din apropierea sa, chiar dacă acesta nu este închis din toate părţile. Brizanţa unui explozibil este aproximativ proporţională cu viteza de detonare.

Prin viteză de detonare se înţelege viteza de propagare a undei de presiune din centrul exploziei. Cu cât distanţa de la centrul exploziei se măreşte, cu atât presiunea şi viteza de propagare a undei de presiune se micşorează. Cu toate acestea, impulsul pe care unda de presiune îl transmite unui obstacol este destul de puternică, chiar la o distanţă relativ mare de centrul exploziei. Materialul pe care unda de presiune îl întâlneşte este supus nu numai acţiunii acesteia, ci şi impulsului mediului în care se propagă această undă.

Ca material explozibil, pot fi utilizaţi toţi explozibilii brizanţi (trotil, acid picric, tetril, pentrită, hexogen, nitroglicerină gelatinizată). Din motive de securitate a muncii, se recomandă folosirea explozibililor cu brizanţă redusă (pulbere neagră, pulbere cu nitroceluloză, pulbere cu nitroglicerină).

3. Forma încărcăturii explozibile


43

Forma încărcăturii explozibile are o mare importanţă. Astfel, la folosirea încărcăturii sferice, presiunea se propagă simultan în toate direcţiile.

S-a constat însă că, în acest caz, presiunea exercitată asupra plăcii de bază a matriţei, este foarte mare, pe de o parte, iar pe de altă parte produce o deplasare a semifabricatului în sus, influenţând negativ forma finală a piesei.

Folosirea încărcăturii cilindrice, aşezată în axa piesei, permite dirijarea aprinderii – de la mijloc, de sus sau de jos.

Cu o astfel de încărcătură explozibilă amorsată de la capătul de jos, deformarea tablei se produce de jos în sus, astfel încât placa de bază a matriţei este mai puţin solicitată, iar aerul cuprins între semifabricat şi matriţă se evacuează mai uşor.

În cazul exploziei în apă, se formează unde conice de şoc, care apasă şi deformează întâi partea inferioară, înaintând cu deformaţia spre partea superioară. Deformarea nu se desfăşoară cu intensitate constantă în timp, ci pulsator. Aceasta favorizează netezirea cutelor la table subţiri, de către impulsurile de presiune.

4. Modul de transmitere a undei de şoc

La alegerea mediului în care se efectuează explozia, trebuie să fie luat în considerare şi efectul undelor care se reflectă de pe placa de bază a matriţei. Dirijarea undelor reflectate se face cu ajutorul formei încărcăturii, a amplasării acesteia şi a locului în care se face aprinderea.

Ca medii pentru transmiterea undei de şoc a exploziei, se folosesc: aerul, apa, nisipul etc.

Rezultate bune au fost obţinute prin folosirea apei, deoarece aceasta are compresibilitate mică şi masă specifică mare.

5. Forma, dimensiunile şi materialul matriţei

Forma şi dimensiunile matriţei sunt determinate, în primul rând, de forma şi dimensiunile piesei care se prelucrează şi în al doilea rând, de particularităţile procedeului de ambutisare. Având în vedere faptul că, la partea superioară presiunea undei de şoc are valoare mai mică, este posibil ca deformarea materialului să fie incompletă.

Pentru a evita acest neajuns, matriţa se prelungeşte, în sus, cu o porţiune de aproximativ 50 mm.

Matriţa trebuie prevăzută cu orificii de evacuare a aerului cuprins între semifabricat şi pereţii matriţei.


44

Executarea unei găuri centrale pentru evacuarea aerului, nu dă rezultate bune la ambutisarea tablelor subţiri, deoarece tabla începe să se deformeze în partea centrală, obturând orificiul şi împiedicând evacuarea aerului din celelalte zone.

În cazul folosirii explozibilului în formă de cilindru, când aprinderea se face la partea inferioară, evacuarea aerului este favorizată de modul de acţionare a undelor de şoc. În afară de aceasta, între cele două semimatriţe este prevăzut un spaţiu prin care aerul poate fi evacuat.

6. Natura materialului de deformat

Prin explozie se pot deforma materialele care prin procedeele obişinute, la viteze şi presiuni normale, nu pot fi deformate.

La alegerea materialului trebuie avut în vedere faptul că, după deformare, acestuia i se modifică unele dintre caracteristicile mecanice (alungirea, limita de curgere, rezistenţa).

Cordoanele de sudură manifestă uneori tendinţa de fisurare.

Din acest motiv, se recomandă ca, la ambutisarea unor piese de dimensiuni mari, formate din elemente sudate, sudarea să se facă după ambutisarea prin explozie.

7. Amenajarea locului de muncă

Deoarece deformarea se face cu ajutorul unui explozibil trebuie ca, în afară de condiţiile tehnologice, să fie asigurate condiţiile de securitate a muncii.

Locul de muncă trebuie să fie amplasat la distanţă corespunzătoare de clădiri, să aibă asigurate căile de acces necesare, să fie prevăzut cu dig de protecţie împotriva undei de şoc a exploziei.


45

8. BIBLIOGRAFIE

N.Huzum, G. Rantz „Maşini, utilaje şi instalaţii din industria construcţiilor de maşini”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979

I. Oprean „Tehnologia de fabricaţie a utilajului chimic”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1971

V. Mărginean, D. Teodorescu „Utilajul şi tehnologia construcţiilor mecanice”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1987

M Teodorescu, Gh. Zgură „Tehnologia presării la rece”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980

*******ORDIN MECT 1702 din 06.08.2007 - referitor la aprobarea convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional si tehnic

*******Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în muncă


46

Utilizarea masinilor si dispozitivelor specifice executarii construct ...

Documents

Transcript of Utilizarea masinilor si dispozitivelor specifice executarii construct ...