UTILIZAREA ŞI DEGRADAREA TERENURILORÎN DEALURILE LOPADIEI

CĂTĂLINA MĂRCULEŢ, Institutul de Geografie al Academiei Române, BucureştiIOAN MĂRCULEŢ, Liceul „Octav Onicescu", Bucureşti

Teritoriul analizat în prezentul material,cu o suprafaţă de 320 km2, aparţineDealurilor Târnavei Mici (Josan, 1979) fiindcunoscut sub numele de Podişul Lopadei sauDealurile Lopadei şi este delimitat la nord şivest de râul Mureş, la sud de râurile Târnavaşi Târnava Mică, iar la est de pâraiele ValeaFărăului (afluent al Mureşului) şi ValeaPănade (afluent al Târnavei Mici). Deşimorfologic culoarele Mureşului şiTârnavelor sunt unităţi distincte, din punctde vedere socio-economic ele se îmbinăorganic cu dealurile limitrofe, fapt pentrucare am considerat necesară şi analiza lor înprezentul material.

Introducere

Condiţiile naturale, reprezentate derelief (suprapus în mare parte cutelorstrânse sub formă de anticlinale din vestulDepresiunii Transilvaniei, constituite dindepozite sedimentare mio-pliocene)(Ciupagea, Păucă, Ichim, 1970) - dealuri cualtitudini cuprinse între 400 şi 550 m(altitudinea maximă de 548,2 m în DealulPodina) şi cu pante ale versanţilor de peste7°, terase fluviale relativ netede (aleMureşului, Târnavei şi Târnavei Mici)(Josan, 1979; Buza, 1996, 1997) şi lunciextinse (300-500 m lăţime) -, decaracteristicile elementelor climatice(temperaturi medii anuale de circa 8-9°C -9.2°C la Blaj şi Aiud şi 9.3°C la Crăciunelude Jos -, precipitaţii între 500 şi 570 mm -540.1 mm la Blaj; 562.6 mm la Crăciunelude Jos; 518.0 mm la Aiud; 525.1 mm laFărău) (Mărculeţ, Mărculeţ, 2001), de

tipurile de sol - cernoziomuri cambice şiargiloiluviale (6% din suprafaţa analizată),pseudorendzine (circa 10%), bruneargiloiluviale (6%), brune luvice tipice (8%),brune eu-mezobazice (38%), regosoluri şierodisoluri (circa 10%), aluviale (14%) etc.(Buza, Mărculeţ, 2002) - şi de învelişulvegetal natural -în cadrul căruia predominăpajiştile secundare de natură mezoxerofilăcu păiuşuri (Festuca sulcata, F. valesiaca,F. pseudoviand), colilie (Stipa sp.), iarbăbărboasă (Andropogon ischaemum), firuţă(Poa pratensis, P. bulbosa) etc., rezultate înurma defrişării pădurilor de stejarpedunculat (Quercus robur) şi gorun(Quercuspetraed), asigură un mediu propicepracticării agriculturii.

Utilizarea terenurilor

Condiţiile fizico-geografice favorabile şimajoritatea activităţilor antropice au făcutdin spaţiul analizat o importantă regiuneagricolă a Podişului Târnavelor. Celelalteactivităţi - exploatarea sării, la Ocna Mureş,a argilei pentru fabricarea de către săteni acărămizilor şi valorificarea micilor suprafeţecu pădure, la nivel local etc. - ocupă ponderireduse în economia ţinutului.

Analizând structura fondului funciar dinDealurile Lopadei pentru anul 2002, reiesecă din totalul de 31.880 ha, terenurileagricole ocupă 78,5%, restul fiind ocupat depăduri (14%) şi de terenuri cu alte utilizărisau neproductive (7,5%).

Terenuri agricole însumează 25.030 ha,din care: 12.435 ha terenuri arabile, 11.150

Cătălina Mărculeţ, Ioan Mărculeţ70

ha păşuni şi fâneţe, 1.115 ha vii şi 320 halivezi.

Terenurile arabile sunt mai extinse peversanţii dealurilor din sud-vest (ţuculeu,Crucii şi Măgura Mihalţului), în bazinulinferior al pârâului Valea Pănade şi înluncile Mureşului şi Târnavei (fig. 1), iarstructura culturilor reflectă în mare măsurăpotenţialul fondului funciar. Astfel, culturilede cereale -grâul, porumbul, orzul şi ovăzul-deţin ponderea cea mai ridicată (aprox.75%), ele asigurând necesarul de pâine alpopulaţiei locale şi o parte din furajeledestinate creşterii animalelor, fiind urmate

de cele ale cartofului (aproximativ 10% dinterenurile arabile; se cultivă pe pe versanţiidealurilor cu pante reduse, în luncile şi peterasele văilor), sfeclei-de-zahăr (pe circa5%, pe podurile teraselor Mureşului şiTârnavei), şi legumelor (pe aproximativ 2%din terenurile arabile, fiind frecvente înluncile Mureşului (sectorul Uioara - Rădeşti)şi Târnavei (între localitatea Crăciunelu deJos şi confluenţa cu Mureşul) şi plantelelorpentru nutreţ (lucerna şi trifoiul, cu ponderide circa 70% din teritoriile destinatefurajelor, se cultivă pe terenurile accidentate,în general, improprii altor culturi).

Utilizarea şi degradarea terenurilor în Dealurile Lopadei 71

Viticultura are o veche tradiţie înagricultura regiunii, aici întâlnindu-sesuprafeţe aparţinând podgoriilor Aiudului şiTârnavelor care totalizează aproximativ1.115 ha.

Din Podgoria Aiudului fac parteparcelele cultivate cu viţă-de-vie din Rădeşti,Lopadea Nouă, Sâncrai, Ciumbrud, Băgau,Beta, Ciuguzel, Hopârta, Gâmbaş, OcnaMureş şi Uioara, localităţi situate înCuloarul Mureşului şi în bazinul pârâuluiRâtu, iar din Podgoria Târnavelor, celeaferente localităţilor Blaj, Crăciunelu de Josşi Bucerdea Grânoasă. Predomină soiurile„Reisling italian", „Fetească regală",„Muscat Ottonel", „Chasselas Dore",„Traminer roz" şi „Pinot gris".

Livezile ocupă suprafeţe restrânse, circa1% din totalul fondului funciar (aproximativ320 ha). Se întâlnesc în cea mai mare parteînjumătăţea nordică a Dealurilor Lopadei, înraza localităţilor Ciumbrud, Băgau, Hopârta,Beta ş.a. Predomină prunii şi merii înproporţie de peste 70%, fiind urmaţi decaişi, nuci, cireşi, vişini etc.

Păşunile şi fâneţele naturale totalizeazăaproximativ 11.150 ha (35 %) şi sunt mairăspândite pe terenurile cu energie mare derelief din jumătatea estică a DealurilorLopadei (pe versanţii dealurilor Dosului,Doptăului, Coasta Zăpozii ş.a.) şi corespundsub raportul compoziţiei floristice pajiştilorsecundare cu vegetaţie mezoxerofită(păiuşuri, colilie, ţepoşică, iarba câmpului,firuţă, bărboasă etc.). Aceste terenuri suntcele mai afectate de procesele de modelareactuală şi salinizare, din această cauză fiindslab productive (circa l .500-2.000 kg fân lahectar). Ele putând asigura doar o parte dinnecesarul de hrană al animalelor.

Pădurile şi zăvoaiele ocupă aproximativ14% (4.460 ha) din suprafaţa studiată.Pădurile sunt mai extinse numai pe dealurileţigla, Tăuşorul (în nord-vestul arealuluianalizat), Gorgan (în estul localităţii Băgau),Pârva şi Cerea (în estul satului Bucerdea

Grânoasă: Pădurea Contaş şi PădureaBucerzii). Pentru stabilizarea terenurilor aufost plantaţi pini pe versanţii din dreaptarâurilor Târnava Mică (la vest de satulPetrisat) şi Târnava (la vest de localitateaCistei) şi pe cei situaţi în sud-sud-estuloraşului Ocna Mureş. Zăvoaile sunt prezentenumai în luncile Mureşului şi Târnavei,unde ocupă fâşii înguste. După anul 1989, înurma tăierilor abuzive, aceste asociaţiivegetale caracteristice luncilor au fost redusedrastic.

Terenurile cu alte utilizări (vetreleaşezărilor şi drumurile), cele neproductiveşi cele acvatice ocupă aproximativ 7,3% dinsuprafaţa analizată. Dintre acestea, numaivetrele localităţilor deţin aproximativ 1.275ha, fiind mai frecvente în văile Mureşului,Târnavei Mici, Târnavei şi Râtu, iarterenurile neproductive sunt mai extinse înregiunea oraşului Ocna Mureş şi suntrezultatul exploatării şi prelucrării sării.

Degradarea terenurilor

Valorificarea de timpuriu a resurselorfondului funciar a cauzat modificărisubstanţiale în cadrul elementelor mediuluinatural, unele dintre aceste schimbări fiindireversibile. Prin activităţile sale legate deutilizarea terenurilor omul a amplificatprocesele de denudare, a schimbat parţialsau total învelişul vegetal natural şi acontribuit semnificativ la degradareasolurilor.

Activităţile antropice care au condus ladegradarea terenurilor sunt cele legate, înprimul rând, de practicile agricole. Pe celeaproximativ 12.500 ha de terenuri arabiledin Dealurile Lopadei, ca urmare aactivităţilor agricole defectuos executate,solurile sunt degradate de eroziunea însuprafaţă şi şiroire.

Până în anul 1990, desfundareaterenurilor (arături care depăşesc 60 cmadâncime) în scopuri agricole a determinattransformarea radicală, în profil vertical, a

Cătălina Mărculeţ, Ioan Mărculeţ72

structurii solurilor. O parte din orizontul Aa fost coborât cu 50-60 cm, fiind înlocuit cuorizontul B, care a fost scos la suprafaţă şicare este mai sărac în humus. Ca urmare aacestor modificări, terenurile desfundate audevenit mai puţin pretabile utilizării arabile,recoltele reducându-se cu 20-30% pesuprafeţele netede (pe podurile teraselor şi înlunci). De asemenea, tasarea este cauzată, înspecial, de presiunea exercitată de mijloacelemecanice asupra solurilor terenurilorarabile. In urma acestui proces solul devinecompact, iar prin deteriorarea elementelorstructurale ale sale îi sunt afectatepermeabilitatea şi schimbul de gaze.

Pe lângă intervenţia antropică în scopulutilizării terenurilor (lucrări agrotehnicedefectuos efectuate, exploatarea sării,trasarea greşită a unor drumuri etc.),importanţă deosebită în amplificareaproceselor de denudare în Dealurile Lopadeiau: particularităţile reliefului -

I. constituţia petrografică (o alternanţăde roci sedimentare friabile dispuse în maremăsură monoclinal: nisipuri, pietrişuri,marne şi argile);

II. frecvenţa pantelor ridicate, mai maride 7°, care deţin peste 30% din suprafaţaanalizată;

III. gradul de fragmentare ridicat (între0,1 şi 3,5 km/km2);

IV. altitudinile reduse ale luncilor (0,5-4m deasupra râurilor) etc., caracteristicileelementelor climatice (în special precipita-ţiile cu intensitatea mai mare de 0.3mm/minut şi vânturile cu viteze de peste 11m/s), lipsa pe circa 50% din terenuri aînvelişului vegetal natural (accentueazăinfiltrarea apei din precipitaţii, viteza descurgere şi puterea de eroziune pe pante) etc.

Dintre procesele naturale cu aportconsiderabil în degradarea terenurilor dinDealurile Lopadei se evidenţiază:

Eroziunea areolară afecteazăaproximativ 45% din totalul terenurilor, înspecial pe cele arabile cultivate cu planteprăsitoare, cu pante mai mari de 3° şi pe

cele cu viţă-de-vie.Eroziunea lineară este prezentă izolat

sau pe areale extinse în bazinele pâraielor şitorenţilor Gârbău, Dunăriţa, Valea Pănade,Valea Alecuşului, Valea Banta, ŞesulBăgăului, Valea Râtu, Valea Peţelcii etc. iarla obârşiile majorităţii torenţilor semanifestă eroziunea regresivă.

Alunecările de teren (superficiale şiprofunde) au dezvoltare deosebită peversanţii cu pante accentuate şi se înşiră, peunele porţiuni, pe 1-2 km lungime, undeafectează atât pătura de sol, cât şi roca înloc. Degradează discontinuu şi în proporţiidiferite o suprafaţă de aproximativ 20% dinversanţi. Au amploare mai mare pe versanţiidealurilor: Cornul Şoimuşului (la sud-est delocalitatea omonimă), Măgura Mihalţului(pe versantul drept al Târnavei), Cisteiului(la est şi nord de satul Zărieş), Crucii^lasud-est de Peţelca), Gorgan (la nord deLopadea Nouă), Coasta Zăpozii (la sud deOcna Mureş) etc. în majoritatea cazurilor,solurile de pe terenurile cu alunecări suntdegradate şi de eroziunea areolară.

Deflaţia, prezentă sporadic, afecteazădoar suprafeţele convexe lipsite de covorvegetal atunci când vânturile au viteze marişi numai în condiţii de uscăciune.

Coluvionarea se remarcă prin efectulnegativ exercitat de depunerile coluvio-proluviale de la baza versanţilor şidegradează aproximativ 8% din suprafaţaanalizată.

Aluvionarea are loc numai la viituri şiafectează solurile din lunci pe aproximativ15% din suprafaţa regiunii studiate. Celemai ample aluvionari înregistrate în ultimeledecenii au avut loc în anii 1970 şi 1975 cânds-au produs, în vestul Podişului Târnavelor,cele mai mari inundaţii din ultimii 50 deani. Atunci materialul depus în lunci (mâlurifine şi nisipuri) a atins grosimi de 10-20 cm.

Salinizarea contribuie insular ladegradarea terenurilor din bazinul pârâuluiPănade (la Ocnişoara) şi în regiuneaoraşului Ocna Mureş. Aceste areale sunt

Utilizarea şi degradarea terenurilor în Dealurile Lopadei 73

aproape lipsite, pe unele porţiuni, de învelişvegetal, fapt pentru care sunt puternicdegradate de acţiunea combinată asalinizării şi eroziunilor areolară şi lineară.

Excesul de umiditate este frecvent înDealurile Lopadei în sectoarele inferioareale bazinelor torenţiale şi în luncile râurilormarginale, fiind cauzat, pe de o parte denivelul freatic situat aproape de suprafaţă,iar pe de alta de scurgerea apei dinprecipitaţii pe versanţi şi acumularea lor.

Apele acumulate în porţiunile joase aleluncilor au dus apseudogleizarea solurilor.

Clasificarea terenurilor. În urmaobservaţiilor directe, a analizăriidistribuţiei spaţiale şi interactive a factorilorgeneratori care participă, într-o formă saualta, la degradarea terenurilor şi a realizăriihărţii degradării terenurilor, prinsuprapuneri succesive a hărţilor analitice(specifice elaborărilor hărţilor sistemice înSIG) (fig.2).

Cătălina Mărculeţ, Ioan Mărculeţ74

Am identificat şi clasificat următoarelecategorii de terenuri:

Terenuri nedegradate şi/sau uşorerodate, sunt prezente pe aproximativ 17%din suprafaţa analizată, pe interfluviile planesau uşor rotunjite, pe podurile teraselor, laBucerdea Grânoasă, Crăciunelu de Jos etc.,şi pe cele acoperite cu păduri (Băgau,Păgida, Gâmbaş etc.) (fig. 1).

Terenuri de la uşor până la moderaterodate însumează aproximativ 35% dinDealurile Lopadei şi sunt frecvente peversanţii cultivaţi cu pante reduse. Solurileterenurilor uşor erodate au parţialîndepărtat, prin eroziune areolară, orizontulsuperior.

Terenuri de la moderat până la puternic

erodate deţin aproximativ 25% din suprafaţaanalizată. Solurile de pe aceste terenuri auîndepărtat aproape în întregime orizontul A,încât, pe unele suprafeţe cu pante mairidicate, a ajuns a ajuns la suprafaţăorizontul AB sau chiar B.

Pe suprafeţe restrânse, solurile acesteicategorii de terenuri au îndepărtat orizontulB încât a ajuns la suprafaţă orizontul C.

Terenurile afectate de coluvionareocupă 8% din întreaga suprafaţă şi suntprezente la bazele versanţilor văilor mari.

Terenurile afectate de aluvionare şiexces de umiditate însumează aproximativ14% din regiunea studiată şi sunt situate înluncile Mureşului, Târnavei, Târnavei Mici,Fărăului, Râtului etc.

Utilizarea şi degradarea terenurilor în Dealurile Lopadei 75

Pretabilitatea terenurilor pentrusistematizare

Pentru stoparea intenselor procese dedegradare a terenurilor din DealurileLopadei şi pentru reintroducerea lor incircuitul economic, este necesară aplicareaunor masuri cu eficienţa maxima in vedereasistematizării lor.

În urma analizării complexe prin metodaSIG a Dealurilor Lopadei a fost realizată ohartă a arealelor cu pretabilităţi specificepentru sistematizare (fig. 3) pe care sedisting:S versanţi cu pante medii şi accentuate

unde se impun amenajarea prin baraje aorganismelortorenţiale, lucrări dedrenare a alunecărilor, împăduriri etc.;

S versanţi cu pante reduse şi medii unde seimpun drenaje locale de tip „în spic" sau„în arcade" şi împăduriri;

S versanţi cu pante reduse, interfluviistabile şi terase favorabile construcţiilorcare nu necesită lucrări deosebite desistematizare;

S interfluvii şi versanţi împăduriţi unde seimpun lucrări de protecţie silvică;

S lunci inundabile care necesită drenaje.

BIBLIOGRAFIE

1. Buza, M. (1996), Valea Mureşului întreAiud şi Alba lulia. Caractere geomorfo-logice, Geographica Timisiensis, V.

2. Buza, M. (1997), Culoarul Tărnaveiîntre Blaj şi Mihalţ. Observaţiigeomorfologice, St. cercel, geogr. XLIV.

3. Buza, M., Mărculeţ, I. (2002), Aspecteprivind solurile din Podişul Lopadei,Interferenţe, Mediaş.

4. Ciupagea, D., Pãucã, M., Ichim, Tr.(1970), Geologia Depresiunii Transil-vaniei, Edit. Academiei, Bucureşti.

5. Cotea, V.D., Barbu, N., Grigorescu,C.C., Cotea, V.V. (2000), Podgoriile şivinurile României, Edit. Academiei,Bucureşti.

6. Grecu, Florina, Comãnescu, Laura(1998), Studiul reliefului, îndrumãtorpe n t ru lucrãr i prac t i c e , Edit.Universitãţii, Bucureşti.

7. Josan, N. (1979), Dealurile TârnaveiMici, Edit. Academiei, Bucureşti.

8. Mãrculeţ, Cãtãlina, Mãrculeţ, I. (2000),Rolul precipitaţiilor în degradareaterenurilor din Valea Târnavei,Comunicãri de geografie, Edit.Universitãţii din Bucureşti,

9. Mãrculeţ, I. (2001), Utilizarea actualã aterenurilor în Valea Târnavei, Revistageograficã.

10. Mãrculeţ, L, Mãrculeţ, V., Mãrculeţ,Cãtãlina (1998), Monografia localitãţiiPeţelca, judeţul Alba, Bucureşti.

11. Mãrculeţ, L, Mãrculeţ, Cãtãlina (2001),Aspecte privind degradarea solurilor dinValea Tãrnavei, Comunicãri degeografie, Edit. Universitãţii dinBucureşti, V.

12. Mãrculeţ, L, Mãrculeţ, Cãtãlina (2001),Realitãţi geografice în Valea Târnavei,Bucureşti.

13. Mãrculeţ, L, Mãrculeţ, Cãtãlina (2003),Aspecte privind degradarea şisistematizarea terenurilor în DealurileLopadei, Agricultura României, 49(674).

14. Parichi, M. (2000), Eroziunea şicombaterea eroziunii solurilor, Edit.Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti.

15. ***(1988), Harta solurilor a R. S.România, la scara 1:200.000, FoaiaTurda, I.C.P.A., Bucureşti.