Cu ce scop se întocmesc reprezentările cartografice ?

Utilizarea hărţilorUtilizarea hărţilor

Desenele cartografice erau folosite în diferite scopuri:Desenele cartografice erau folosite în diferite scopuri:

Harta întocmită pe piatră (4-5 mii ani î.e.n. la scara 1:16000.

Desen pe un colte de mamut (8 mii de ani î.e.n. găsit în localitatea Mijereci din reg. Kiev pe malul r. Rosi, afluent al Niprului)

- Pentru orientare, Pentru orientare, - Pentru reprezentarea drumurilor dintre aşezările vecine,Pentru reprezentarea drumurilor dintre aşezările vecine,- Pentru vânătoare, păşunat etc. Pentru vânătoare, păşunat etc.

Hărţile portolaneHărţile portolane

- Pentru navigaţie, Pentru navigaţie, - Pentru acapararea noilor teritorii, Pentru acapararea noilor teritorii, - Pentru diferite acţiuni militare. Pentru diferite acţiuni militare.

Sciţa hărţii lumii elaborată de G. MercatorSciţa hărţii lumii elaborată de G. Mercator (1569) (1569)

А – descrierea metodelor de determinare a distanţelor pe hartă B – Indicaţii referitoare la utilizarea rozei vântului C – Nomograma pentru rezolvarea diferitor probleme în navigaţia maritimă

Foi din harta lumii elaborată de G. MercatorFoi din harta lumii elaborată de G. Mercator (1569) (1569)

Nomograma rezolvării problemelor de navigaţie

Organum directoriumOrganum directorium

Descrierea metodelor de determinare a lungimilor

Distancie locurum mensurande modusDistancie locurum mensurande modus

Utilizarea hărţilor

Până în sec XVIII hărţile erau folosite doar pentru realizarea diferitor probleme practice.

Primele încercări de folosire a hărţilor în scopuri ştiinţifice apar în sec. XVIII-XIX, odată cu apariţia primelor hărţi tematice şi folosirea lor ca sursă de înformaţie (izvoare cartografice) în noile studii.

În baza hărţilor au fost dscoperite multe legităţi globale, a fost elucidată interconexiunea fenomenelor şi chiar presupunerea existenţei unor obiecte încă nedescoperite.

Descoperirea zonalităţii climaticeDescoperirea zonalităţii climaticeHarta izotermelor emisferei nordice elaborată de А.

Humboldt, 1817 г.

Analiza hărţii elaborate în corelaţie cu diferite date climatice şi alte materiale fizico-geografice a contribuit la descoperirea legii fundamentale a zonalităţii geografice (zonele climatice), ulterior prin intermediul hărţii, el a descoperit zonalitatea învelişului vegetal.

Descoperirea zonalităţii naturaleDescoperirea zonalităţii naturale

Harta «Zonele pedologice ale Emisferei de Nord». Elaboorată de Docuceaev V., 1899.

Repartiţia concentrică a zonelor:

• Arctică

• Pădurilor

• Stepelor de cernoziom

• Deşert şi semideşert

• Lateritică

Docuceaev V. ocupîndu-se cu cartografierea solurilor, a stabilit că zonele cu acelaşi tip de humus coincid cu zonele climatice şi cele ale vegetaţiei, demonstrînd, astfel, zonalitatea geografică generală (1899).

Utilizarea hărţilor

Tillo A., în 1882 comparînd hărţile cîmpurilor magnetice întocmite în diferiţi ani a stabilit legităţile modificării anuale şi seculare a cîmpului magnetic, a determinat anomaliile magnetice cele mai mari, printre care cea de la Kursc-Belgorod, presupunînd că aceasta este legată de structura geologică, astfel fiind descoperită una din cele mai mari regiuni metalifere.

Utilizarea hărţilorUtilizarea hărţilor

Geologul rus Carpinschiii A., studiind hărţile continentelor,

concluzionează asemănări în conturul continentelor

şi în repartiţia lanţurilor montane (1888).

Repartiţia lanţurilor montane

Asemănarea în conturul continentelor

Utilizarea hărţilorUtilizarea hărţilor

A. Veghener în baza

asemănării conturului ţărmului

de est al Americii de Sud şi a

ţărmului de vest al Africii

a emis ideia mobilizmului –

dreiful continentelor şi a

teoriei globale a plăcilor tectonice.

Suprapunerea cea mai reuşită a continentelor este după izobata de 200 m)

Utilizarea hărţilor

Un aport colosal în utilizarea hărţilor la adus Strelbiţki I. (1874).

A determinat suprafaţa imperiului rus pe harta la scara 1:420 000

Utilizarea hărţilor

Prin intermediul hărţii au fost descoperite şi insulele Franz-Iozef (1865) de Şiling. • În baza analizei curenţilor maritimi şi a călătoriilor, el

presupunea prezenţa unei insule în nordul m. Barenţ, la nord de arhipelagul Novaia Zemlea.

• Însă pentru confirmarea acestei ipoteze era necesar de surse financiaree, şi nu a fost realizată expediţia, însă cu 8 ani mai tîrziu (1873) o navă austriacă întîmplător a ajuns la ţărmul acestui arhipelag numindul în cinstea imperatorului austro-ungar.

În 1924 Vize Vladimir studiind jurnalul naval de bord ajunge la concluzia că în m. Kara există un teritoriu, reprezentîndu-l pe hartă.• În 1930 Şmidt descoperă această insulă numind-o Vize.

Utilizarea hărţilorUtilizarea hărţilor

Utilizarea hărţilorUtilizarea hărţilor – ramură a cartografiei ce se ocupă cu:- studierea folosirii produselor cartografice în diferite ramuri ale ştiinţei, în practică şi în învăţământ;

- elaborarea procedeelor şi metodelor de utilizare a produselor cartografice; - aprecierea veridicităţii şi eficacităţii rezultatelor obţinute.

Utilizarea hărţilorUtilizarea hărţilor

Principala metodă de utilizare a hărţii Principala metodă de utilizare a hărţii –– metoda cartografică de metoda cartografică de studiu - studiu - constă în folosirea hărţii pentru cunoaşterea constă în folosirea hărţii pentru cunoaşterea fenomenelor şi proceselor reprezentate pe fenomenelor şi proceselor reprezentate pe hartăhartă. .

Prin cunoaşterePrin cunoaştere se subînţelege studierea pe hată se subînţelege studierea pe hată

a structurii, a structurii,

interacţiunii, interacţiunii,

dinamicii şi evoluţiei fenomenelor în timp şi spaţiu, dinamicii şi evoluţiei fenomenelor în timp şi spaţiu,

obţinereaobţinerea diferitor caracteristici cantitative sau calitative diferitor caracteristici cantitative sau calitative

cât cât şi pronosticul dezvoltării şi pronosticul dezvoltării fenomenelor sau proceselorfenomenelor sau proceselor..

Utilizarea hărţii Bazele ştiinţifice ale metodei cartografice de

studiu au fost puse de cartograful K. Salişcev.• El evidenţiia rolul hărţii în stabilirea noilor legităţi în

repartiţia şi interacţiunea fenomenelor.• Pentru prima dată el utilizează noţiunea de metodă

cartografică de studiere a realităţii. • Ulterior C. Salişcev dezvoltă noţiunea de metodă

cartografică, caracterizînd-o ca folosirea hărţilor pentru descrierea, pentru analiza şi cunoaşterea realităţii, pentru căpătarea noilor cunoştinţe şi caracteristici, pentru studiul interacţiunii spaţiale şi pronosticul fenomenelor.

Folosirea hărţii în diferite domenii de activitate este pe larg abordată şi în lucrările lui Berleant A., Ghedîmin A., Aslanicaşvili A., Isacenco A., Rudenco L., Ticunov V., Cerveacov V., Robinson A., Morrison D. (SUA), Tobler U.(Canada), Buie F., Libo A. (Franţa), Bord K., Ciorli R., Hagget P. (Anglia), Crho (Cehia) etc.

CartografiereaCartografierea Utilizarea hărţilorUtilizarea hărţilor

Corelaţia Corelaţia ««ÎntocmireaÎntocmirea – – utilizarea hărţilorutilizarea hărţilor»»

RealitateaRealitatea

înconjurătoareînconjurătoare

Rezultatul Rezultatul

studiuluistudiului

Harta Harta

ca modelca model

Întocmirea hărţii

Întocmirea hărţii

Util

izar

ea h

ărţil

or

Util

izar

ea h

ărţil

or

Hăr

ţile

deriv

ate

Hăr

ţile

deriv

ate

Interpretarea hărţiiInterpretarea hărţii

Modul de Modul de întocmireîntocmire

Modul de Modul de utilizareutilizare

Utilizarea hărţilor

Utilizarea hărţii

Folosirea metodei cartografice de studiu în diferitere domenii ale ştiinţei a contribuit la apariţia multiplelor procedee de folosire a hărţii.

Procedeele incluse în metoda cartografică de studiu pot fi clasificate după diverse criterii:• după obiectul de cercetare (procedee utilizate în hidrologie,

geologie, economie etc.), • după scopul investigaţiei (obţinerea caracteristicilor

calitative sau cantitative, analizainteracţiunii, studiul dinamicii, prognozării etc.).

• Din punct de vedere practic, mai raţional ar fi clasificarea după aspectul tehnic, clasificîndu-le după gradul de complexitate: de la o simplă analiză calitativă spre o analiză mai complexă cantitaivă. În dependenţă de acest criteriu se deosebesc următoarele grupe de procedee în lucru cu harta:

PROCEDEELE DE UTILIZARE A HĂRŢILORPROCEDEELE DE UTILIZARE A HĂRŢILOR

METODA CARTOGRAFICĂ DE STUDIUMETODA CARTOGRAFICĂ DE STUDIU

DESCRIEREA ÎN BAZA HĂRŢILORDESCRIEREA ÎN BAZA HĂRŢILOR

PROCEDEELE GRAFICEPROCEDEELE GRAFICE

PROCEDEELE GRAFOANALITICEPROCEDEELE GRAFOANALITICE

PROCEDEELE MODELĂRII ŞI ANALIZEI SPAŢIALE PROCEDEELE MODELĂRII ŞI ANALIZEI SPAŢIALE

Utilizarea hărţilor Toate procedeele de analiză a hărţii

variază semnificativ în dependenţă de înzestrarea tehnică, deosebind, astfel, următoarele nivele.• Analiza vizuală – adică citirea hărţii,

compararea şi aprecierea vizuală a obiectelor studiate;

• Analiza instrumentală – utilizarea instrumentelor pentru măsurarea suprafeţelor, lungimilor, unghiurilor etc.

• Analiza prin intermediul SIG – analiză efectuată utilizînd anumite programe, algoritme şi sisteme geoinformaţionale.

Analiza hărţii Utilzarea hărţilor este imposibilă fără citirea

(analiza acestora). Cel care, luînd în mînă o hartă, îşi îndreaptă

mai întîi atenţia asupra cîmpului hărţii şi apoi asupra legendei îşi dezvăluie incompetenţa în citirea ei.

Citirea unei hărţi nu însemnă numai descifrarea fiecărui obiect izolat, a fiecărui grup de elemente reprezentate, ci înţelegerea interdependenţei lor, evidenţierea particularităţilor esenţiale ale teritoriului sau fenomenului reprezentat în ansamblu.

Pregătirea cititorului influenţează direct asupra profunzimii citirii unei hărţi.

Analiza hărţii topograficeUtilzarea hărţilor este imposibilă fără citirea (analiza acestora). Cel care, luînd în mînă o hartă, îşi îndreaptă mai întîi atenţia asupra cîmpului hărţii şi apoi asupra legendei îşi dezvăluie incompetenţa în citirea ei. Citirea unei hărţi nu însemnă numai descifrarea fiecărui obiect izolat, a fiecărui grup de elemente reprezentate, ci înţelegerea interdependenţei lor, evidenţierea particularităţilor esenţiale ale teritoriului sau fenomenului reprezentat în ansamblu. Pregătirea cititorului influenţează direct asupra profunzimii citirii unei hărţi.

Analiza hărţiiAnaliza unei hărţi trebuie să aibă în vedere câteva

aspecte deosebit de importante, şi anume: a analiza harta înseamnă a studia fiecare element al ei,

astfel încât să putem extrage cât mai multe informaţii despre teritoriul reprezentat;

interpretarea presupune un efort suplimentar, de explicare a legăturilor cauzale dintre elementele şi fenomenele cartografiate. Pentru aceasta este necesar să facem apel la toate cunoştinţele pe care le posedăm;

hărţile nu apar din senin. Ele sunt realizate de cineva pentru a servi unui anumit scop. Dacă reuşim să pricepem care este acel scop vom face un pas important spre înţelegerea hărţii;

harta este o formă de comunicare între cel care o creează şi cel care o utilizează, dar ca orice formă de comunicare ea simplifică şi fragmentează realitatea;

Analiza hărţii pentru a descifra harta este absolut necesar să

cunoaştem limbajul simbolic pe care îl foloseşte, cu alte cuvinte trebuie să dispunem de o legendă;

harta şi realitatea nu sunt identice. Majoritatea greşelilor de interpretare apar din cauza faptului că utilizatorii scapă din vedere acest lucru şi se aşteaptă la o corespondenţă directă între ceea ce indică harta şi ceea ce este în realitate;

harta este o imagine momentană a realităţii. Aproape întotdeauna harta pe care o avem la dispoziţie este deja învechită;

interpretarea se bazează şi pe informaţie negativă. Uneori, ceea ce nu apare pe hartă este la fel de important ca şi ceea ce este reprezentat;

interpretarea hărţii este o abilitate care se dezvoltă odată cu practica.

1. Analiza elementelor matematice

Indicativul hărţii Elipsoidul de referinţă Proiecţia cartografică Scara hărţii Cadrul geografic Caroiajul rectangular Punctele de sprijin

2.1. Analiza reliefului a) Altitudinea b) Panta c) Densitatea fragmentării reliefului d) Adâncimea fragmentării reliefului e) Elementele de relief f) Procesele geomorfologice actuale g) Formele antropice de relief

2. Analiza elementelor de conţinut ale hărţii topografice

2.2. Analiza hidrografiei •a) Pânza freatică •b) Apele curgătoare •c) Organismele hidrografice cu scurgere

intermitentă •d) Lacurile •e) Mlaştinile •f) Intervenţiile antropice

2. Analiza elementelor de conţinut ale hărţii topografice

2. Analiza elementelor de conţinut ale hărţii topografice

2.3. Analiza vegetaţiei 2.4. Analiza localităţilor 2.5. Analiza căilor de comunicaţie 2.6. Analiza utilizării terenurilor 2.7. Analiza altor elemente