MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII I INOVRIIProiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

AUXILIAR CURRICULAR

CLASA a XI -aUTILIZAREA DOCUMENTAIEI TEHNICEDOMENIU: INDUSTRIE TEXTIL I PIELRIENIVEL: 2CALIFICARE: CONFECIONER PRODUSE DIN PIELEMartie 2009

AUTOR: PROF. ING. DURBAC NUACuprins:

Competene specifice............4Informaii despre specificul agenilor economici...................7Modalitate de organizare a practicii............11Recomandari privind respectarea normelor de sntate i securitate n munc........14Instrumente de lucru ale elevului necesare desfurrii practicii.......18Organizarea evalurii............38Bibliografie..............40Competene

Coninuturile tematice propuse a fi parcurse n modulul UTILIZAREA DOCUMENTAIEI TEHNICE vizeaz atingerea competenelor din unitatea de competen tehnic specializat UTILIZAREA DOCUMENTAIEI TEHNICE .

Modulul UTILIZAREA DOCUMENTAIEI TEHNICE se parcurge n clasa a XI-a, nivelul 2, domeniul: TEXTILE-PIELARIE, calificarea: Confecioner produse din piele i inlocuitori , n cadrul instruirii practice prin Practic comasat, pe parcursul a 2 sptmni x 5 zile/spt. x 6 ore/zi , adic a 60 de ore de instruire practic n laboratorul tehnologic, efectuat de profesorul inginer, cu clasa mprit n grupe cu minimum 12 elevi.Prin coninuturi, auxiliarul curricular dorete s realizeze o mai bun motivare a elevului i o cretere a interesului acestuia pentru cunotinele i abilitile ce se formeaz n domeniul tehnic.

Materialul cuprinde competene vizate i obiective urmrite pe parcursul derulrii modulului, materiale de referin, teste de evaluare, exemple de folii pentru retroproiector, fie de observaie, fie de lucru, fie de documentare, fie conspect, coninutul portofoliului elevului, metoda proiect elaborarea unor proiecte, activiti interactive de complexiti diferite, adrese de site-uri pe internet, indicii pentru ntocmirea portofoliului elevului, fie de descriere a activitilor, fie de progres i alte materiale pe care o s le descoperii utiliznd acest auxiliar curricular ! n structura auxiliarului a fost abordat un coninut tematic care accentueaz activitatea practic, dup nsuirea cunostinelor teoretice ,viznd trei aspecte diferite care formeaz un ansamblu : teoria, schematizarea, lucrul practic pe un utilaj cu caracter industrial. Competenele din acest modul v familiarizeaz cu documentaia tehnic utilizat pentru realizarea unui produs, procese tehnologice specifice, utilajele componente ale unei linii tehnologice, competene care se regsesc n standardul de pregtire profesional:Competene:

1. Citete documentaia tehnic

2. Aplic datele documentaiei tehnice la locul de munc

Competena: 1. Citete documentaia tehnic

Criterii de performan:

(a) Identificarea elementelor documentaiei tehnice specifice locului de munc(b) Interpretarea datelor tehniceCondiii de aplicabilitate:

Documentatiei tehnice: fisa tehnica a produsului, fisa de program, fisa de

decontare, procesul tehnologic, fisa tehnologica pe operatie, fisa tehnica a utilajului, produsul etalon

Date tehnice:ordinea operatiilor, parametri de lucru, caracteristicile programului/ comisionului/ produsului

Probe de evaluare

Prob oral/scris, prin care elevul demonstreaz c este capabil s identifice elementele documentaiei tehnice specifice locului de munc conform criteriului de performan a) i a precizrilor din condiiile de aplicabilitate.

Prob practic, prin care elevul demonstreaz c este capabil s interpreteze datele tehnice conform criteriului de performan b) i a precizrilor din condiiile de aplicabilitate.

Competena: 2. Aplic datele documentaiei tehnice la locul de munc

Criterii de performan:

(a) Respectarea/reglarea parametrilor de lucru conform documentaiei tehnice(b)Executarea operaiilor conform documentaiei tehnice

Condiii de aplicabilitate:

Parametri de lucru:specifici domeniului pielariei

Documentaie tehnic:fisa tehnica a produsului, fisa de program, procesul tehnologic, fisa tehnologica pe operatie, fisa tehnica a utilajului, produsul etalon

Probe de evaluare

Probe practice, prin care elevul demonstreaz c este capabil s respecte/regleze parametrii de lucru i s execute operaii tehnologice conform criteriilor de performan a) i b) i a precizrilor din condiiile de aplicabilitate.

Descrierea activitatii derulate de agentul economic cu care unitatea scolara a incheiat conventia-cadru pentru calificarea confectioner din piele si incolcuitori din pieleActivitatea se desfasoara la agentul economic care are ca obiect de activitate realizarea incaltamintei pentru piata interna si externa, cat si artiole de marochinarie. Agentul economic isi desfasoara activitatea pe spatiul unei intreprinderi din centrul Bucurestiului care avea ca obiect de activitate tabacirea minerala si vegetala a pieilor, prelucrarea si finisarea lor, confectionarea de incaltaminte pentru barbati si femei, cat si articole de marochinarie din piele si inlocuitor.Aceasta ntreprindere fiind amplasata central si datorita faptului ca din procesul de tabacire apele care rezulta sunt ape poluate cu crom si alte materiale de tabacire, chiar daca intreprinderea a trebuit sa isi faca statie individuala de epurare a apelor, activitatea de tabacire, prelucrare, finisare a pieilor a trebuit intrerupta.

Pana in anul 2000, aceasta ntreprindere derula activitate de productie pentru produse vandute pe piata ionterna si externa de incaltaminte si articole de marochinarie. Pe parcurs aceste piete de desfacere au disparut, iar cerinta de produse pe piata interna a scazut atat pentru incaltaminte cat si pentru marochinarie. Pentru utilizarea fortei de munca, a utilajelor, a pregatirii tehnice, a personalului, s-a stabilit sa se realizeze contracte in LOHN cu firme externe. Datorita acestei activitati, forta de munca s-a diminuat conform cerintelor. Folosirea pieii crude ca materie prima pentru fabricarea pielii tabacite a dus la dezvoltarea industriei confectiior din piele.

Structura pieilor tabacite influentata de diferite metode de tabacire duce la folosirea acesteia ca materie prima pentru o gama larga de articole Figura 1.....Agentul economic care isi desfasoara activitatea pe acest spatiu utilizeaza forta de munca existenta, utilajele modernizate datorita derularii contractelor externe si realizeaza produse din piele si inlocuitori de piele atat pentru piata interna, cat si pentru piata externa. Pieile moi sunt utilizate pentru confectionarea partii de sus a incaltamintei ( box, bizon, velur etc), iar cele rigide pentru partile de jos a incaltamintei ( talpa, toc).

Din piele se fabrica si o serie de articole tehnice cum sunt curele de transmisie, garniturile de tot felul si mansoanele.Figurea 2...Pentru realizarea acestor activitati, agentul economic incepe de la activitatea de creatie, contractarea produselor, stabilirea pretului de cost al produsului, multiplicarea tiparelor, stabilirea procesului tehnologic, realizarea produsului, controlul tehnic de calitate, ambalarea, inmagazinarea si livrarea produselor pentru piata interna si externa. Pentru desfasurarea activitatii de practica comasata a modulului Utilizarea documentatiei tehnice se utilizeaza departamentul Creatie-tehnic la agentul economic descris anterior si locul unde se stabileste documentatia tehnica a produselor. Documentatia tehnica reprezinta certificatul de nastere a unui produs in faza de creatie, cat si ca model etalon si modul cum se realizeaza produsul pe faze specifice procesului tehnologic, atelierul de croire, atelierul de asamblare, atelierul de tragere pe calapod, talpuire si finisare a produslui. Tot in documentatia tehnica sunt stabilite conditiile de calitate a materialelor pentru produs prin verificarea in laborator a proprietatilor mecanice, fizice si chimice pentru materialele de baza si auxiliare, precum si aspectul final al produsului. Verificarea calitativa a produselor finale se face organoleptic ( cu privirea prin comparatie intree modelul etalon si produsul final realizat). Introducerea tehnicii celei mai avansate si a utilajelor noi automate duce la cresterea productivitatii muncii si automatizarea partiala sau totala a proceselor de productie pentru obtinerea articolelor de calitateModelul etalon reprezinta produsul care satisface calitativ cumparatorul si din punct de vedere tehnic agentul economic. Modelul etalon se realizaeaza de agentul economic dupa ce modelele create au fost expuse la targuri si expozitii, au fost contractate, iar cumparatorii au stabilit ce conditii trebuie sa indeplineasca modele create ( de executie, de materiale, de forma calapodului, de dimensiuni). Toate aceste cerinte ale contractantilor sunt scrise in contract si agentul economic are obligatia de a realiza un model care seamana cu cel creat, dar cuprinde cerintele cumparatorilor, acest nou model realizat reprezinta modelul etalon. Dupa acest model se stabileste documentatia tehnica. Un aspect care trebuie bine solutionat pentru a se obtine rezultate bune in productie este aspectul asezarii tiparelor pe piele ( economicitatii tiparelor).

Figura 3 ....Figura 4.....

Prin proiectare se pot obtine modele economice si modele mai putin economice, aceata este determinata de conturul pieselor, marimea rezervelor tehnologice, felul de asezare a tiparelor, unele in raport cu altele, combinarea tiparelor la croire, raportul dintre piele importante si suprafata importanta din piele.

Situatie economiei de materiale are o influenta importanta asupra pretului produsului, stiind ca peste 60% din valoare produsului o reprezinta pretul marialului folosit.

Este cunoscut ca pentru a realiza o anumita productie sunt necesare materii prime si materiale care se transforma in produse prin utilizarea de forta de munca calificata si utilaje cat mai performante Figura 5La stabilirea documentatiei tehnice se au in vedere cele mai bune tehnici de asezare a cutitelor, pentru obtinerea unui consum de material cat mai mic si o calitate buna a produsului final.Documentatia tehnica cuprinde urmatoarele: Desenul produsului; Numarul calapodului; Numarul de model; Materialele din care sunt confectionate: fetele produsului; captuselile produsului; talpa; brantul; materiale auxiliare; Norma de consum pe piesele de fete pentru toate numere de marime contractate; Norma de consum pentru captuseli; Norma de consum pentru branturi; Norma de consum pentru talpi; Norma de consum de materiale auxiliare; Procesul tehnologic pentru croirea ansamblului superior; Procesul tehnologic pentru asamblarea fetelor Procesul tehnologic pentru stantarea si realizarea ansamblului inferior (brant, talpa); Procesul tehnologic pentru tragerea pe calapod a fetelor, talpuirea si finisarea produsului; Controlul tehnic de calitate; Ambalarea, etichetarea, inmagazinarea produselor finite; Livrarea loturilor de produseTot in documentatia tehnica sunt stabilite dispozitive specifice operatiilor, sabloane de control, desene de matrite pentru perforare, stampile cu inscriptiile cu care se marcheaza incaltamintea in diferitele faze ale procesului tehnologic, scheme de asezare rationala a tiparelor pe material pentru croire.

Pentru verificarea calitativa a materialelor de baza sunt prezentate mostre de material, iar pentru verificarea pe ateliere se realizeaza mostre pe diferite faze, care trebuie sa prezinte cum trebuie sa arate produsul in fiecare faza pana la obtinerea produsului finit.Aceste mostre sunt verificate si stampilate de tehnologul care raspunde de produs, cat si de departamentul de calitate a agentului economic.

Industria romaneasca de confectii din piele, chiar daca dupa 1989 a suferit amputari masive prin distrugerea multor fabrici si centre de prelucrare si-a pastrat inca importantul loc si rol in cadrul economiei nationale cat si pe plan social. Figura 6 Figura 7Modalitatea de organizare a practicii elevilor Temei legal: Legea nr. 258 din 19 iulie 2007 privind practica elevilor i studenilor

Publicat in: M.O. nr. 493 din 24 iulie 2007.

Intrat n vigoare: 27.07.20071. Termeni specifici: Practica = activitatea desfurat de elevi, n conformitate cu planul de nvmnt, care are drept scop verificarea aplicabilitii cunotinelor teoretice nsuite de acetia n cadrul programului de instruire.

Practicantul = elevul care desfoar activiti practice pentru consolidarea cunotinelor teoretice i pentru formarea abilitilor, spre a le aplica n concordan cu specializarea pentru care se instruiete.

Organizatorul de practic = unitatea sau instituia de nvmnt preuniversitar, care desfoar activiti instructiv educative i formative.

Partenerul de practic = o societate comercial, o instituie central ori local sau orice alt persoan juridic ce desfoar o activitate n corelaie cu specializrile cuprinse n nomenclatorul Ministerului Educaiei, Cercetrii i Inovrii i care poate participa la procesul de instruire practic a studenilor i elevilor.2. Elemente organizatorice:

a) Practica elevilor:

se organizeaz i se desfoar pe baza unui contract-cadru de colaborare sau a unei convenii, dup caz, ncheiat ntre organizator i partenerul de practic.

se poate desfura cu program sptmnal sau cumulat, la sfrit de semestru sau de an de studii, n conformitate cu planul de nvmnt

se desfoar pe baza unei/unui programe analitice/portofoliu de practic, ntocmit/ntocmit de instituia de nvmnt a practicantului. durata practicii este cea cuprins n planul de nvmnt.

formele de evaluare, de notare i creditele acordate pentru activitatea de practic sunt cuprinse n planul de nvmnt

activitatea de practic inclus n planul de nvmnt este obligatorie i constituie condiie de promovare

b) Unitile i instituiile de nvmnt pot fi organizatoare de practic att pentru elevii, ct i pentru cei care provin de la alte uniti i instituii de nvmnt.

c) Activitatea de practic a elevilor este finanat de la bugetul Ministerului Educaiei, Cercetrii i Inovrii, pentru specializrile care au practica prevzut n planurile de nvmnt, ca activitate obligatorie. Totodata, acesta aloc sumele aferente pentru hrana i transportul elevilor care efectueaz practic, n sistem cumulat, n alte localiti dect cele n care i au sediile unitile sau instituiile de nvmnt de la care provin.

3. Obligaiile prilor:

Obligatiile partenerului de practic:

a) s dein o dotare corespunztoare - logistic, tehnic i tehnologic - necesar valorificrii cunotinelor teoretice primite de practicant n cadrul procesului de instruire;

b) s aib specialiti cu studii medii i superioare care s coordoneze i s participe la evaluarea desfurrii practicii elevilor;

c) s desfoare programul de activitate astfel nct s permit realizarea activitii de practic a elevilor n condiii normale, fr a se depi ora 20,00.

d) de a urmri i nregistra prezena la activitate a practicantului i de a semnala eventualele abateri unitii sau instituiei de nvmnt (obligatii de indeplinit mpreun cu reprezentantul unitii sau al instituiei de nvmnt).

e) de a desemna persoanele care se ocup de ndrumarea i urmrirea activitii de practic a elevilor.

f) de a-l ajuta pe practicant s i urmreasc programa analitic/portofoliul de practic, punndu-i la dispoziie mijloacele necesare.

g) s instruiasc practicantul cu privire la normele de sntate i securitate n munc i de aprare mpotriva incendiilor, specifice activitilor pe care le va desfura.

h) de a efectua o evaluare a cunotinelor practicantului i de a-i acorda un calificativ la sfritul activitii de practic, n conformitate cu programa analitic/portofoliul de practic, mpreun cu organizatorul.

Obligatiile practicantului:

a) de a desfura activiti conform programei analitice/portofoliului de practic, respectnd durata i perioada impuse de unitatea sau de instituia de nvmnt de unde provine.

b) s respecte regulamentul de ordine interioar al partenerului de practic i normele de sntate i securitate n munc i de aprare mpotriva incendiilor, specifice activitii desfurate.

c) prezena la practic este obligatorie. n caz de boal sau alte cauze obiective, practica se recupereaz, respectndu-se durata, fr a perturba procesul de pregtire teoretic.

d) de a participa activ la activitile desfurate de partenerul de practic, doar dac acestea sunt n interesul specializrii, al dezvoltrii cunoaterii, dar numai dup efectuarea de ctre acesta a instructajelor de sntate i securitate n munc i de aprare mpotriva incendiilor, specifice acelor activiti.

Unitatea sau instituia de nvmnt (de unde provine elevul sau studentul practicant) = va realiza evaluarea i notarea final a practicantului, precum si evaluarea capacitii partenerului de practic din punct de vedere logistic, tehnic, tehnologic i organizatoric.4. Drepturile prilor:

- pe perioada de practic, partenerul de practic l poate angaja pe practicant, conform legislaiei n vigoare, pe baza unui contract de munc pe durat determinat, prin negocierea remuneraiei.

- pentru practicanii angajai, partenerul de practic efectueaz evaluarea cunotinelor, respectnd coninutul programei analitice/portofoliului de practic.- organizatorii de practic, uniti i instituii de nvmnt, beneficiaz de o subvenie financiar suplimentar, echivalent cu 5% din alocaia anual pentru fiecare elev. Sumele sunt utilizate exclusiv pentru organizarea i desfurarea practicii.

- unitile i instituiile de nvmnt aloc partenerului de practic suma aferent activitii de practic pentru fiecare elev sau student, pe baz de contract.

Norme specifice de sntate i securitate n munc:Aceste norme cuprind prevederi de sntate i securitate n munc specific unor anumite activiti sau grupe de activitati:

Pentru domeniul ndustrie textil i pielrie, normele specifice de securitate i sntate n munc cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca s.i a bolilor profesionale, specifice activitatilor desfasurate.Un exemplu de norme specifice de securitate a muncii din domeniul textil il constituie N.S.S.M. 115, care cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale, specifice activitatilor care se desfasoara in industria confectiilor din textile, blanuri s.i piele, indiferent de forma de proprietate sau de modul de organizare a acestora.Aceste norme cuprind prevederi de securitate a muncii pentru anumite activitati au grupe de activitati specifice intreprinderii, pentru care nu au fost stabilite vederi concrete de securitate si sanatate in munca prin normele specifice. Prin normele interne se stabilesc:- durata instructaj ului introductiv - general, tinand cont de factorii de rise dinintreprindere;- durata instructaj ului la locul de munca, in functie de specificul fiecarui loc de munca; durata instructajului periodic; intervalul dintre doua instructaje periodice; echipamentul de protectie colectiva, corespunzator factorilor de risc; echipamentul de protectie individuala corespunzator fiecarui loc de munca,factorii de risc nu pot fi eliminati sau macar limitati prin echipamente colective; masuri igienico - sanitare, pentru locurile de munca ce necesita acest lucru; alimentatia de protectie, pentru locurile de munca ce necesita acest lucru.La desfasurarea activitatii de practica la agentul economic, elevii sunt obligati sa utilizeze echipamentul de lucru si de protectie specific fiecarui loc de munca.Echipamentul individual de lucru are rol de protectie a imbracamintei si incaltamintei unui lucrator, fara a-i asigura securitatea in munca, si se poarta pe toata durata lucrului.Echipamentul individual de protectie este orice echipament destinat a fi purtat sau manuit de un lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa fi puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a indeplini acest obiectiv.Echipamentul colectiv de protecfie are rol de protectie impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca a unui grup de lucratori.Echipamentul individual de protectie trebuie utilizat si cand riscurile nu pot fi evitate sau limitate sufficient prin mijloace tehnice de protectie colectiva ori prin masurile, metodele sau procedurile de organizare a muncii

Un exemplu de echipament colectiv de protectie fi: instalatia de conditionare, filtrele de praf, sisteme de ventilatie etc.Principalele riscuri care se au in vedere la selectionarea echipamentelor individuale de protective sunt riscuri fizice, riscuri chimice si riscuri biologice.

Orice loc de munca din domeniul textile-pielarie prezinta zone/locuri periculoaseZona periculoasa este o zona din interiorul sau exteriorul masinii, in care o persoana este expusa riscului de leziune.Locuri periculoase la utilaje, in general, sunt: instalatia electrica a masinii; organele de lucru; transmisiile mecanice / transmisiile la organele de lucru.Cele mai frecvente accidente intalnite in domeniu sunt cele mecanice, electrice si termice, astfel: accidente mecanice (intepari, striviri, smulgeri datorate curelelor de transmisie, taierea degetelor); accidente electrice (electrocutari datorate defectarii carcasei intrerupatorului sau a cablului de alimentare, precum sj nelegarii instalatiei electrice la pamant sau supraincalzirii motorului); accidente termice - arsuri. Obligatii ale lucratorilor de la masini, pentru evitarea accidentarilor:Sa foloseasca permanent si corect echipamentul de protectie;Sa respecte normele de sanatate si securitate in munca;Sa cunoasca bine functionarea masinilor, precum si locurile periculoase;Sa cunoasca modul de pornire si de oprire a masinii;Sa verifice starea de functionare si de curatare a masinii;Sa porneasca masina numai dupa ce s-a convins ca toate aparatorile de protectiesunt bine inchise, iar langa masina nu se afla persoane care pot fi accidentate;Sa execute lucrari de intretinere si curatenie, numai cu masina orpita si cu ustensile corespunzatoare;

Sa pastreze culoarele libere si curate, fara pete de ulei;

Sa nu lase maina nesupravegheata;

Sa nu foloseasca improvizatii la instalatia electrica a mainii;

Sa respecte punctele special amenajate pentru utilizarea focului deschis

Locuri de munca periculoase din confectiile de piele:Masina de spanuit:Zone periculoaseRisc de accidentareMasuri de protectie

Discul de taiereTaierea degetelor sau a mainiiSchimbarea sau ascutirea discului de taiere se executa de personal specializat numai dupa oprirea masinii

Caile de rulare a carucioruluiLovirea mainilor si a corpuluiEste interzis salariatilor care deservesc masina de spanuit, sau altor angajati, sa se reazeme de caile de rulare ale caruciorului sau sa stea cu spatele la acesta. Inainte de punerea in functiune a masinii de spanuit se vor indeparta obiectele sau materialele aflate in raza cailor de rulare ale caruciorului cu disc de taiere. Introducerea balotului pe axul de derulat si a capatului materialului printre organele de dirijare se va face cu masina de spanuit scoasa din functiune.

Rotile dintate si lanturile de transmisiePrinderea scalpului, Agatarea mainilor si a corpuluiCuratarea rotilor dintate si a lanturilor de transmisie se va face numai dupa ce masina a fost oprita si scoasa de sub tensiune

Taierea mainii este accidentul de munca cel mai frecvent intalnit. Masina simpla de cusut

Zone periculoaseRisc de accidentareMasuri de protectie

Acul de cusutPrinderea scalpului, Inteparea degetelorEste interzis sa se actioneze pedala de punere in functiune a masinii, in timpul introducerii firului de ata prin mecanismul de tensionare si prin ac, Schimbarea acului se va efectua numai cu masina oprita. Basmaluta pe cap.

Volantul masiniiPrinderea scalpului, Arsuri in pal maNu trebuie sa se puna mana pe volant in timpul functionarii masinii de cusut; oprirea acestuia se va face numai cu ajutorul pedalei. Basmaluta pe cap.

Piciorusul de fixareStrivirea degetelorIn timpul fixarii materialului de prelucrat sub piciorusul de presare este interzis sa se actioneze cu piciorul, pedala de punere in functiune a masinii simple de cusut

Mecanismul suveiciiInteparea degetelorEste interzis sa se actioneze pedala de punere in functiune a masinii in timpul introducerii firului de ata prin mecanismul suveicii.

Inteparea degetelor este accidentul de munca cel mai frecvent intalnit.Reguli specifice de protectie a muncii la masinile simple de cusut. Inaintea inceperii lucrului, se fac urmatoarele verificari: Daca masina este fixata pe cadrul metalic de sustinere; Corpul masinii trebuie sa fie montat in bolturile de articulatie cu masa de lucru;

Motorul electric sa fie montat pe cadrul de fixare, pentru a nu cadea in timpul lucrului, iar instalatia electrica sa fie izolata; Daca motorul electric este legat la pamant; Carcasa de la intrerupator sa nu fie sparta sau cazuta de la locul sau; Masina sa fie dotata cu dispozitive de protectie la ac si la transsmisie, cadrul de sustinere a mesei de lucru sa fie montat pe suporturi de cauciuc sau de pluta.La presale de calcat accidentele de munca cel mai frecvant intalnite sunt strivirea mainii, arsuri la mana, electrocutari. Dispozitivele de protective cu care sunt dotate presale sunt:

Intrerupatorul general, care garanteaza ca tabloul electric nu se deschide inainte de a se deconecta energia electrica;

Supapa de scurgere rapida a aerului comprimat;

Aparatori de protectie la dispozitivele de automatizare si instalatii;

Dispozitive de salvare a mainii.

Activitati specifice de stingere a incendiilor la locurile de munca dintr-o fabrica de confectii din pieleSituafii care duc la aparitia incendiilor:

ascutirea cutitelor masinilor fixe de croit la un polizor fara carcasa de protecfie;

asezarea fierului de calcat electric, in timpul folosirii, pe suporturi combustibile;

folosirea legaturilor provizorii si introducerea conductoarelor electrice in prize, fara stecher;

utilizarea masinilor, instalatiilor si aparatelor specifice sectoarelor de confectii si tricotaje cu defecfiuni electrice sau mecanice;

folosirea utilajelor care In timpul functionarii produc electricitate statica, fara legatura de descarcare statica la pamant;

depozitarea paharelor sau a sticlelor cu apa pe blaturile masinilor de cusut sau pe alte instalatii;

folosirea masinilor de scamosat care nu sunt prevazute cu instalatii de captare a electricitatii statice;

lipsa ordinii si curafeniei in jurul tuturor instalafiilor si utilajelor.Activitatea de stingere a incendiilor presupune interventia la locul de munca, ceea ce implica o serie de obligatii si raspunderi, cum ar fi:

Alarmarea imediata a personalului de la locul de munca sau a utilizatorilor prin mijloace specifice, anuntarea incendiului la fortele de interventie, precum si la dispecerat, acolo unde acesta este constituit.

Salvarea rapida si in siguranta a personalului, conform planurilor slabilite.Intreruperea alimentarii cu energie electrica, gaze si fluide combustibile, a consumatorilor si efectuarea altor interventii specifice la instalatii si utilaje de catre persoanele anume desemnate.

Actionarea asupra focarului de incendiu cu mijloacele tehnice de aparare impotriva incendiilor din dotare si verificarea intrarii in functiune a instalatiilor si a sistemelor automate si, dupa caz, actionarea lor manuala.

Evacuarea bunurilor periclitate de incendiu si protejarea echipamentelor care pot deteriorate in timpul interventiei.

Protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative ale incendiului: temperatura, fum, gaze toxice.

Verificarea amanuntita a locurilor in care se poate propaga incendiul si unde pot aparea focare noi, actionandu-se pentru stingerea acestora.

ACTIVITATI PENTRU ELEVI

Jurnal de practicaElev: ______________________

Perioada:___________________

Locatia: ____________________Agentul economic: ___________

Modulul: Utilizarea documentatiei tehnice

Nivelul 2

Tema: Stabilirea procesului tehnologic pentru croirea detaliilor/pieselor pentru ansamblul superior piele+captuseala pentru modelul de mai jos:

Identifica metoda de croire prin care se obtine consumul cel mai mic de piele.

Timp de lucru: 5 zile

Se va prezenta cele stabilite anterior, la sfarsitul primei saptamani de practica.

FISA DE OBSERVATIE 1Regleaza parametrii de lucru conform documentatiei tehnice

Reglati masina de cusut cu coloana inainte de inceperea lucrului efectuand urmatoarele operatii:OperatiiEvaluatorData

1.Rotiti butonul de tensionare astfel incat impletirea firelor de ata sa se faca pe spatele materialelor.

2.Actionati butonul care regleaza pasul de cusatura pentru a obtine pasi de cusatura cu lungimea de 4mm.

Executa operatii conform documentatiei tehnice. Pe baza fisei tehnice a produsului pantofi pentru femei, efectuati urmatoarele operatii:OperatiiEvaluatorData

1.Alegeti materialul de baza si materialele auxiliare precizate in fisa tehnica, necesareconfectionarii produsului.

2.Reglati parametrii utilajelor folosite pentru confectionarea produsului.

3.Efectuati cusaturile de prelucrare, asamblare si finisare a produsului precizate in fisa tehnica.

FISA DE OBSERVATIE 2Regleaza parametrii de lucru conform documentatiei tehnice Reglati masina de subtiat inainte de inceperea lucrului efectuand urmatoarele operatii:1OperatiiEvaluatorData

1.Ridicati butonul piciorusului apasator astfel incat inclinatia acestuia poate regla tipul de subtiere

2.Reglati latimea subtierii prin bara de sprijin, iar pentru grosime rotita dispozitivului de reglare

Executa operatii conform documentatiei tehnice. Pe baza fisei tehnice a produsului pantofi cu siret pentru barbati, efectuati urmatoarele operatii:2OperatiiEvaluatorData

1.Alegeti materialul de baza si materialele auxiliare necesare confectionarii produsului.

2.Reglati parametrii utilajului folosit pentru subtierea detaliilor.

3.Efectuati subtierile detaliilor, necesare confectionarii acestuia, precizate in fisa tehnica.

FISA DE OBSERVATIE 3a procesului tehnologic de obtinere prin croire

a pieselor ansamblului superior pentru incaltaminte

1.Studiati cu atentie produsele care se croiesc in atelierul in care faceti practica. Observati cu atentie procesul tehnologic de croire a pantofului pentru barbati / femei.

2.Dupa incheierea activitatii de observare, completati fisa de mai jos.

Care sunt piesele cele mai solicitate si care este zona din care se croiesc?Ce reguli trebuiesc respectate la asezarea pieselor pe zonele topografice ale pieliiCum ar trebui sa arate piesele croite la final?Ce defecte ale pieselor pot aparea in procesul tehnologic?Ce remedieri putem folosi (unde exista posibilitatea)?

Atentie: Produsele pe care le veti avea in vedere pot fi: pantofi cu siret pentru barbat, pantofi fara siret pentru barbate, ghete pentru barbate, pantofi pentru femei

Observatii ale tutorelui de practica:_________________________________________________________________________________________________________________________________________________

FI DE LUCRU 1

Criteriile de clasificare a mbinrilor prin lipire sunt cuprinse n propoziiile de mai jos.

Citii cu atenie i subliniai termenul corespunztor din parantez.

1. mbinarea carmbilor cu cputele este (provizorie, definitiv).

2. La mbinarea definitiv se folosesc adezivi (naturali, sintetici).

3. mbrcarea tocului se realizeaz prin mbinarea a dou substraturi (din acelai material, materiale diferite).

4. La mbrcarea branului se ung(e) (un substrat, ambele substraturi).

5. mbinarea pieselor de fee este o mbinare (rigid, flexibil).

FI DE LUCRU 2Sarcina 1:

Clasificai tipurile de mbinri prin coasere

Sarcina 2:

Caracterizai custurile de mbinare realizate mecanic conform tabelului de mai jos.

Nr.

crt.Tipul custurii

de mbinareNumrul

de tigheluriNumrul

de aceReprezentare

grafic

1.

2.

3.

4.

5.

FI DE LUCRU 3

Fiecare grup are un lider care completeaz fia

Fiecare elev are o sarcin n cadrul grupului.

Fiecare grup primete o mostr da fa de cusut.

Sarcin de lucrua) Identificai defectele de coasere

b) Menionai cauzele care au produs aceste defecte

c) Menionai care sunt metodele de remediere a defectelor

d) Completai tabelul de mai jos

Nr.

crt.Operaia de cusutDefecte constatateCauzeRemedierea defectelor

1.

2.

3.

4.

5.

Grupa care gsete cele mai multe defecte i soluii de remedieri este desemnat ctigtoare.

FISA TEHNICA A PRODUSULUI1 SORTIMENT:Pantofi pentru barbati fara siret.2 SISTEM: IL3 MODEL: 300114 CALAPOD: 1. 1275 MARIME: 26- 296 MATERIAL FETE:Box fata naturala.7 CAPTUSEALA CAPUTA:Panza cu tesatura diagonal.8ACOPERIS BRANT:Spalt acoperit.9BRANT:Fibrotex.10 STAIF: Talpa artificiala.11 BOMBEU: Panza cu tesatura impregnata cu nitroceluloza.12 TALPA EXTERIOARA: Matritata din cauciuc m 102613 ATA CUSUT: Sintrom mm65/314 ACCESORII: Elastic15 AMBALAJ FOLOSIT: Hartie matase, cutie tipFISA TEHNICA A PRODUSULUI1.SORTIMENT: Pantof de femei2.SISTEM DE CONFECTIONARE: IL3.MODEL: 1054. CALAPOD:1.1275.MARIME:22-266.MATERIAL FETE: BOX F.N 1,1-1,2-captuseala caputa:panza cu tesaturadiagonala.-captuseala carambi:mesina.-brant:Fibrotex N tip 1.-staif:talpa artificiala.-bombeu:panza cu tesatura impregnate cu nitroceluloza.-talpa exterioara:matrita din cauciuc 1026-ata de cusut:Syntrom Nm 65/3.

FISA TEHNICA A PRODUSULUI1. Sistem de confectionare: I.L. 2. Model: 01 3. Calapod:41717 4. Marimi: 22-265. Materii prime: piele naturala box+deseuri 6. Captuseala caputa: spalt acoperit 7. Captuseala carambi: spalt acoperit 8. Acoperis brant: spalt acoperit 9. Brant: fibrotex n.tip. 110. Talpa exterioara: matritata din cauciuc model 110 11. Accesorii: catarama 12. Ata de cusut: Sintrom n.65/3 ii: lipire

Fisa tehnologica 11. Denumirea operatier.Egalizarea detaliilor flexibile. 2. Scopul operatiei. Aducerea detaliilor componente la o grosime uniforma.3. Modul de executie al operatiei.Cu doi cilindri transporta materialul in dreptul cutitului care taie din grosime anumita parte in functie de reglarea masinii.Grosimea de egalizare a piselor se stabileste prin reglarea pozitiei cutitului fata de cilindrii transportatii cu ajutorul unei rozete ficsate pe o bara.Pentru egalizare se introduce detaliile de fete intre cilindri cu fata orientata in sus.In partea din spate a masinii pe o masuta speciala,ies detaliile egalizate.Muncitorul introduce detaliile cu mana stanga iar cu mana dreapta le ia de pe masuta din spate.4. Unelte,utilaje si scule folosite.Masina de egalizat cu cutitul mobil.5. Conditii tehnice de calitate.Grosimea uniforma a detaliilor dupa egalizarea pe intreaga suprafata.Grosimea detaliilor sa corespunda cerintelor impuse prin normele tehnice.Detaliile sa nu prezinte ondulati.Sa nu fie supuse egalitatile detaliilor care sa prezinte diferite grosimi intrucat rezulta pierderi mai mari de material.6. Norme de protectie a muncii. La masinile de egalizat detaliile rigide se impune prezenta api de protectie la angrenajele ce pun in miscare cilindri de transport.De asemenea aparatele din fata cilindrilor de transport va avea practicator pe toata lungimea cilindrilor de deschidere inalta de 12 mm prin care se introduce detaliile pentru egalizare.Fisa tehnologica 2

1. Denumirea operatiei. Indoirea marginilor detaliilor flexibile.2. Scopul operatiei. Operatia se executa cu scopul infrumusetarii marginilor detalilor de fete rezultand in acelasi timp indoirea acestora.3. Modul de executie al operatiei. Se executa manual sau mecanic. Masinile utilizate la operatia de indoire suntimasini moderne de inalta productivitate,care asigura realizarea concomitenta urmatoarele operatii: ungerea cu adeziv a marginilor detaliilor; lipirea siretului de intarire; cresterea in curburi; indoirea si ciocanirea marginilor detaliilor; transportul detaliilor;La masinile de indoit si lipit se foloseste un adeziv termofuzibil cunoscut sub denumirea de termociment. Masina este prevazuta cu dispozitiv de topire a termocimentului care se prezinta sub forma de snur, granule sau pulbere.4. Unelte,utilaje si scule folosite. Pentru indoirea marginilor sunt necesare urmatoarele unelteiciocanul de indoit,tiparele de indoit,varful metallic,foarfecele,cutitul de croit,clamele pentru fixarea detaliilor pe tipare.5. Conditii tehnice de calitate. Masina necesita ungerea zilnica a locurilor special indicate deoarece are viteza mare de lucru.Reglarea corecta a alimentari cu adeziv impiedica aparitia unor eventuale defectiuni,ca portiuni nelipite sau aglomerari de termoadeziv pe marginile indoite.6. Norme de protectie a muncii. ln masina de indoit cu termociment detaliile vor fi conduse cu atentie pentru ca degetele sa nu ajunga in zona de depunere a termocimentului topit si de batere a ciocanului.De asemenea se va preveni posibilitatea atngerii cu mana a zonei de topire a termocimentului, zona care este incalzita.Fisa tehnologica 31. Denumirea operatiei :Marcarea detalilor.2. Scopul operatiei. Aceasta operatic este necesara pentru a se putea identifica detalile pe parcursul procesului tehnologic atat pentru urmarirea modului in care se desfasoara procesul tehnologic cat si pentru stabilirea responsabilitatii muncitorilor asupra calitatii manoperei.3. Modul de executie al operatiei. Marcarea se poate face prin stantare, stampilare sau vopsire. Marcarea prin stantare: pentru aceasta cutitul de stanta are muchia crestata pe o portiune relativ mica, dupa un anume cod, cu un semn cu care se marcheaza numarul de marime. Marcarea prin stampilare: se poate realiza manual sau mecanic cu ajutorul masini de stampilat.La piesele de fete, stampila se aplica pe marginea rezervei de tras a pieselor de captuseala pe portiuni vizibile.4. Unelte,utilaje si scule folosite.La marcarea prin stantare se folosesc: cutitul de stanta masina de stampilat pensula cu vopsea5. Conditii tehnice de calitate. Capacitatea de productie a unui schimb este compusa dintr-un numar de loturi sau comisioane,lotul sau comisionul poate avea 5 sau 10 perechi.In acelasi commision este cuprinsa incaltamintea de acelasi fel,cu acelasi sistem de fabricatie,acelasi model,acelasi semifabricat si acelasi numar de marime.Perechile unui comision parcurg impreuna procesul tehnologic de la prima la ultima operatie.6. Norme de protectie a muncii.La masina de stampilat se are in vedere ca, atunci cand materialul este introdus pentru stampilare se va face cu mare atentie pentru a nu fi prinse degetele la masina.Studiu de caz 1

1. Priviti cu atentie urmatoarele desene si precizati semnificatia lor.

2. Identificati locul unde se utilizeaza cele prezentate mai sus.

3. Enumerati cateva operatii unde se folosesc cele prezentate.

4. Indicati ce reprezinta notarile facute pe desen.

Studiu de caz 2

1. Priviti cu atentie desenele urmatoare si precizati semnificatia lor.

2. Stabiliti locul unde se utilizeaza cele prezentate.

3. Indicati incaltamintea pe care o purtati. Necesita aceste operatii? Si daca da, care tip? 4. Identificati masina si organele de lucru ale acesteia, notate in desen.

Studiu de caz 3

1. Observati cu atentie urmatoarele reprezentari si prezentati semnificatia fiecaruia.2. Identificati aceste desene si stabiliti pe durata practicii la agentul economic ce tip se utilizeaza pentru operatii de coasere?3. Ce alte tipuri ati identificat si intocmiti un album cu cele mai utilizate piese?4. Ce piese se utilizeaza la locul de desfasurare a practicii la agentul economic?

ANALIZA CALITATIV A UNEI MOSTRE

DE FA DE NCLMINTE CUSUT

Fiecare elev primete o mostr de fa cusut.

Analizeaz mostra din punct de vedere calitativ n urmtoarele etape:

1. identific materialul din care este confecionat faa,

2. msoar grosimea materialului cu ajutorul micrometrului,

3. identific toate custurile executate i denumete-le,

4. msoar pasul custurii folosind centimetrul,

5. msoar distana fa de marginea pieselor,

6. analizeaz paralelismul i continuitatea custurilor,

7. identific defectele de material i defectele de coasere,

8. analizeaz dac punctele de legtur ntre cele dou fire (firul superior i firul inferior) se formeaz la mijlocul mbinrii sau nu,

9. identific fineea (grosimea) aelor de cusut folosite,

10. propune n cteva fraze metode de remediere a defectelor constatate.

Timp de lucru: 5 zile.

Pentru rezolvarea sarcinii poi consulta diferite materiale puse la dispoziie: reviste, carti de specialitate sau Internetul

Stabiliti tehnologia de confectionare a fetelor pentru incaltamintea tip sport din imaginea de mai jos:

1. Materiale pentru fete2. Materiale pentru captuseli

3. Material pentru staif

4. Material pentru bombeu

5. Material pentru brant

6. Talpa

7. Sistem de confectii IL

8. Materiale auxiliare: sireturi si hartie de ambalat

Timp de lucru: 5 zile

Stabileste documentatia tehnica pentru urmatorul pantof:

1. Fisa tehnica2. Consumul de piele / pereche3. Consumul de captuseala / pereche4. Proces tehnologic pentru croit5. Proces tehnologic pentru asamblare / coasere6. Control tehnic de calitate a fetelor realizate7. Fise tehnologice pentru operatiile de subtiat margini, indoit margini si imbinarea prin coasere a ansamblului piele captuseala la masina cu coloana.Timp de lucru: 7 zilePrin metoda proiectului profesorul face apel la interesele primordiale ale elevului.

Interesul este doar o scnteie misterioas n sufletul elevului care ateapt s fi descoperit de dascl ca apoi s aprind din aproape n aproape alte focare de lumin.

(adaptare dup

Adolphe Ferrire coala activ)

nvarea

prin

metoda Proiectelor

Non scholae sed vitae discimus!

(Nu pentru coal, ci pentru via nvm!)

Viaa ne nva despre via. Rolul profesorului este de a crea mediul din care elevii s-i extrag fora prin care s devin mari i n acelai timp

s-i orienteze.

(Adolphe Ferrire coala activ, 1920Ce vor face elevii?

1. Vor observa lumea naturii i lumea oamenilor pentru a culege date documentare.

2. Vor clasa datele culese. Vor fi dirijai de profesori sa descopere criteriile de ierarhizare i structurare a datelor.

3. Vor elabora documente.Ce va face profesorul?

1. Urmrete atingerea competenelor specifice / obiectivelor de referin prevzute n programa colar.

2. Ghideaz elevii s descopere coninuturile din programa colar prin ntrebri eseniale, numeroase instrumente de evaluare, materiale suport pentru elevi i mijloace de facilitare a nvrii.

3. Asigura feedback constructiv.

4. i nva pe elevi s nvee.Care sunt avantajele acestei metode?

Se stimuleaz motivaia intrinsec a elevilor

Se valorific curiozitatea nativ a elevilor

Se exerseaz operaiile de nivel superior ale gndirii: comparaia, analiza, sinteza, abstractizarea, generalizarea

Se stimuleaz creativitatea elevilor i a profesorilor

Se formeaz deprinderi de comunicare i lucru n echip

Evaluarea

Se vor folosi instrumente pentru evaluarea proiectului att ca produs ct i ca proces

Elevii vor cunoate de la nceput criteriile de evaluare

Elevii pot crea propriile lor instrumente de evaluare

Elevii sunt implicai activ n evaluarea proiectului propriu ct i al colegilor prin feedback-ul permanent pe care l vor furniza colegilor

Transformarea evalurii ntr-o srbtoare prin prezentarea proiectelor unor invitai: prini, alte cadre didactice, etc.

BIBLIOGRAFIE

1. Dumitru Chisalita, Verona Lupu, Adalbert Cotuna, Proiectarea articolelor de marochinarie, tehnice si de blanarie, Editura didactica si pedagogica

2. V. Salvanu, M. Simion, C. Nebert, M. Aldea, Z. Craciun Notiuni de creatie, Editura didactica si pedagogica3. C. Popescu, A. Fica, Modelarea incaltamintei si marochinariei, Editura didactica si pedagogica4. V. Cociu, Tehnologia confectiilor din piele , Editura didactica si pedagogica Curriculum pentru clasa a XIII a, liceu tehnologic, calificarea: Tehnician n industria de pelarie

Standard de Pregtire Profesional, nivelul 3

( RESURSE INTERNET:

www.edu.ro

www.google.ro

www.dialogtextil.rohttp://www.e-referate.ro/referate/Materiale_de_pielarie2007-03-06.htmlhttp://www.tex.tuiasi.ro/site/Ghid_TEXTILE_A5.pdfhttp://www.tex.tuiasi.ro/po2006.pdfhttp://en.wikipedia.org/wiki/Designhttp://www.intertek-labtest.com/brochures/Romania-Brochure-Textile.pdfhttp://textil.stfi.de/download/sites/download_script.asp?filename=782_1005.pdfhttp://www.elady.ro/articole/Moda/Tricotaje-Hot.htmlAltele

Cataloage de mostre cu: materiale textile, repere i custuri textile,

Reviste de specialitate: Dialog Textil

Pliante de la Trgul Internaional de Textile-Pielarie, 2007

MECICNDIPT / UIP

Acest material conine sarcini de lucru ce constau n: cutarea de informaii folosind diferite surse (manuale, cri i reviste de specialitate, pliante, Internet); rezolvarea de exerciii i desfurarea unor activiti teoretice i practice; ntocmirea unui portofoliu coninnd toate exerciiile rezolvate i activitile desfurate.

Reinei! Coninutul portofoliului va sta la baza evalurii competenelor voastre profesionale. Strduii-v sa fie ct mai complet!

FOARTE IMPORTANT!

Citii cu atenie toate cerinele nainte de a ncepe s le rezolvai!

Dac observai vreo problem la una din cerine, aducei acest lucru n atenia profesorului nainte de a ncepe proba.

nainte de a ncepe lucrul, asigurai-v c dispunei de toate materialele i ustensilele necesare pentru rezolvarea sarcinilor de lucru.

Dac nu ai neles sau dac nu tii cum s rezolvai sarcina de lucru, solicitai sprijinul profesorului care v va ndruma i ajuta la rezolvarea ei.

Profesorul va ine evidena exerciiilor i problemelor pe care le-ai rezolvat i a activitilor pe care le-ai desfurat i va evalua progresul realizat.

EMBED PBrush

Lucru individual

Lucru individual

10 minute

EMBED MS_ClipArt_Gallery

Lucru individual

20 minute

EMBED MS_ClipArt_Gallery

30 minute

EMBED MS_ClipArt_Gallery

1Acest material a fost elaborat prin finanare Phare n proiectul de

Dezvoltare instituional a sistemului de nvmnt profesional i tehnic