UTILIZAREA BAZELOR DE DATE ÎN INGINERIA...

UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE ENERGETICĂ

UTILIZAREA BAZELOR DE DATE ÎN INGINERIA MEDIULUI

- REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT -

USING DATABASES IN ENVIRONMENTAL ENGINEERING

- EXTENDED ABSTRACT -

Autor: As.cerc.ing. Marius Daniel BONTOȘ

Conducător științific: Prof.univ.dr.ing. Nicolae VASILIU

București, 2011

UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE ENERGETICĂ

UTILIZAREA BAZELOR DE DATE ÎN INGINERIA

MEDIULUI

- REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT -


- EXTENDED ABSTRACT -

Autor: As.cerc.ing. Marius Daniel BONTOȘ

Conducător științific: prof.dr.ing. Nicolae VASILIU

Comisia de analiză și examinare,

conform deciziei SENATULUI U.P.B. nr. 207 din 10.02.2011

Preşedinte Prof.dr.ing. George DARIE U.P. București

Conducător ştiinţific Prof.dr.ing. Nicolae VASILIU U.P. București

Referent Acad. Florin Gh. FILIP ACADEMIA ROMÂNĂ

Referent Prof.dr.ing. Radu DROBOT U.T.C. București

Referent Prof.dr.ing. Dan N. ROBESCU U.P. București

București, 2011

- 2 -

UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ENERGETICĂ CATEDRA DE HIDRAULICĂ, MAŞINI HIDRAULICE ŞI INGINERIA MEDIULUI

LABORATORUL DE ACŢIONĂRI HIDRAULICE ŞI PNEUMATICE

As.cerc.ing. Marius Daniel BONTOȘ Conducător ştiinţific: Prof.univ.dr.ing. Nicolae VASILIU



Abstract: Utilizarea tehnologiilor informatice moderne în

supravegherea și protecția mediului reprezintă o

problemă de actualitate pentru specialiști. Alinierea la

standardele mondiale presupune monitorizarea

parametrilor de calitate ai mediului înconjurător,

prelucrarea datelor obținute, crearea unor baze de date

actualizate în timp real, utilizarea sistemelor

informaționale geografice (SIG) și transferul

rezultatelor către organismele responsabile pentru

promovarea unor măsuri cât mai eficiente de protecție

a mediului și a sănătății populației.

Principalul obiectiv al tezei a fost crearea unui

mediu informatic disponibil on-line având ca suport o

colecție de baze de date relaționale și georeferențiate

necesară pentru diseminarea informațiilor către o

gamă largă de utilizatori. Astfel, s-a urmărit integrarea

unor tehnologii moderne de procesare, de calcul și de

diseminare a datelor.

Primul pas în realizarea obiectivului propus a fost

colectarea informațiilor necesare de la autoritățile

specifice fiecărui domeniu, validarea lor și crearea

structurii primare a bazelor de date. Majoritatea

informațiilor au fost colectate cu ajutorul unui

program de achiziție web automată proiectat și

dezvoltat în cadrul tezei. La nivel național au fost

colectate informații referitoare la geografie,

demografie, structura administrativă, localități, etc.,

iar la nivel regional - date strict legate de poluare,

informații cu privire la principalele surse poluatoare,

la instituțiile publice aflate în zonele cu impact major,

precum și date referitoare la indicatorii sanitari.

Următorul pas a fost crearea unui modul de calcul

automat pentru evaluarea impactului sanitar asupra

sănătății în zonele desemnate. Pentru a reduce timpul

de calcul, modulul a fost implementat direct în

serverul de baze de date utilizând limbajul SQL.

Pentru a crea un mod de raportare accesibil a fost

folosită tehnologia SIG. Cu ajutorul platformei

ArcGIS au fost georefențiate datele colectate precum

și rezultatele evaluării impactului sanitar, fiind create

hărți tematice pentru o vizualizare mai ușoară.

Tehnologia informatică realizată în cadrul tezei

permite integrarea informațiilor obţinute din diferite

surse prin prelucrarea datelor cu programe specifice,

evaluarea automată a impactului poluării asupra

sănătății precum și vizualizarea pe un suport web

(portal) a parametrilor de interes major.

Cuvinte cheie: achiziție web automată, baze de date

relaționale, evaluarea impactului sanitar, Sistem

Informațional Geografic, site web (portal)

Nowadays, modern computer technology for

environmental monitoring is a topical issue for

professionals involved in many fields. Alignment with

global standards involves the monitoring of

environmental quality parameters, processing collected

data with specialized programs, creating a complex

database updated in real time, using geographic

information systems (GIS) and transferring the results

to responsible organizations in order to promote

efficient measures for environmental protection and

public health.

The main objective of this thesis was to create an on-

line computer environment (tool) with the support of

georeferenced relational databases collection for

disseminating information to a wide range of users. This

tool aims the integration of modern technologies for

processing, computing and information dissemination.

The first step in achieving this goal was to collect

information from specific authorities, validate this

information and create the primary structure of the

databases. Most of this data was collected using an

automated web acquisition program designed and

developed in this thesis. The automatic web acquisition

is based on a focused crawling algorithm that

recognizes and saves data in database. Information on

geography, demography, administrative structure,

locations etc. was collected, at national level. At

regional level, pollution data, information on major

pollution sources, public health institutions in areas

with major impact, and health data (mortality and

morbidity) was collected.

The next step was the creation of an automatic

calculation module for health impact evaluation on

designated areas. To speed up the calculation time, the

module was implemented directly in the database server

using SQL language.

GIS technology was used to create a public reporting

tool for large layers of users. Using ArcGIS software

the collected data and the results on health impact

evaluation were georeferenced, generating thematic

maps for an easier understanding of data.

The informatics module created in the thesis allows

the integration of information obtained from various

sources using processing programs, the automatic

assessment of health impact and a web support for

online visualization of parameters and affected areas.

Keywords: automatic web acquisition, relational

databases, health impact assessment, Geographic

Information System, database driven website (portal)

Marius Daniel BONTOȘ Rezumatul Tezei de doctorat


- 3 -

PREFAȚĂ

Mediul înconjurător reprezintă cadrul esenţial al existenţei umane, fiind rezultatul

interacţiunii dintre elementele naturale - sol, aer, apă, climă, biosferă şi elementele rezultate

din activitatea umană. Toate acestea influenţează condiţiile de existenţă a societăţii şi

posibilităţile de dezvoltare a acesteia. Ca urmare, protecţia mediului este o prioritate publică

atât la nivelul României, cât şi la scară globală, având ca scop obţinerea unui mediu curat şi

sănătos şi conservarea resurselor naturale, în concordanţă cu cerinţele dezvoltării economice

şi sociale durabile. Atingerea acestor obiective necesită creşterea nivelului de educaţie şi

conştientizare a populaţiei, pe fondul informatizării globale a societăţii [1].

Tehnologiile informatice constituie în prezent suportul tuturor componentelor

cercetării științifice fundamentale și aplicative în domeniul protecției mediului, fiind utilizate

la simularea numerică a proceselor complexe interdisciplinare, pentru monitorizarea și

conducerea proceselor experimentale din instalațiile de laborator, precum și în toate aplicațiile

din domeniul procesării şi transmiterii informației specifice [2].

Utilizarea tehnologiilor informatice moderne în supravegherea și protecția mediului și

a sănătății reprezintă o problemă de actualitate pentru specialiștii implicați în numeroase

domenii de activitate. Alinierea la standardele mondiale specifice presupune monitorizarea

parametrilor de calitate ai mediului înconjurător, prelucrarea datelor astfel obținute cu

programe specializate, crearea unor baze de date complexe actualizate în timp real, utilizarea

sistemelor informaționale geografice (SIG), etc.

Prezenta lucrare are ca scop crearea unui mediu informatic disponibil on-line având ca

suport o colecție de baze de date relaționale și georeferențiate necesară pentru diseminarea

informațiilor către o gamă cât mai largă de utilizatori. Prin acest instrument se urmăreşte

integrarea unor tehnologii moderne de procesare, de calcul și de diseminare a informațiilor.

Teza a fost elaborată în cadrul Laboratorului de Informatica Mediului al Catedrei de

Hidraulică, Maşini Hidraulice şi Ingineria Mediului din Facultatea de Energetică a

Universităţii POLITEHNICA din Bucureşti.

Lucrarea este structurată în 9 capitole astfel:

capitolul 1 prezintă stadiul actual al cercetărilor asupra bazelor de date ce

cuprind informații referitoare la mediu și sănătate disponibile on-line;

capitolul 2 cuprinde problemele abordate în lucrare precum și metodele de

rezolvare propuse;

capitolul 3 defineşte sistemul integrat de monitorizare și răspuns mediu –

sănătate;

capitolul 4 este dedicat achiziției automate a datelor necesare mediului

informatic conceput în lucrare;

capitolul 5 prezintă structura bazelor de date necesare stocării informaţiilor

referitoare la mediu și sănătate;

capitolul 6 este rezervat evaluării impactului sanitar al poluării atmosferice;



- 4 -

capitolul 7 prezintă modalitatea de utilizare a sistemelor informaționale

geografice în domeniul mediului și sănătății;

capitolul 8 este dedicat aplicației web elaborate de autor.

capitolul 9 cuprinde concluziile lucrării şi sinteza contribuţiilor originale.

Primul pas în realizarea obiectivului propus a fost colectarea informațiilor necesare de

la autoritățile specifice fiecărui domeniu, validarea acestor informații și crearea structurii

primare a bazei de date. Majoritatea acestor informații au fost colectate cu ajutorul unui

program de achiziție web automată proiectat și dezvoltat în cadrul tezei. La nivel național au

fost colectate informații referitoare la geografie, demografie, structura administrativă,

localități, etc., iar la nivel regional - date strict legate de poluare, informații cu privire la

principalele surse poluatoare, la instituțiile publice din domeniul sănătății aflate în zonele cu

impact major, precum și date referitoare la indicatorii sanitari.

Pe baza datelor de intrare furnizate de procesul de colectare a informațiilor a fost

creată structura primară a bazelor de date, aceasta urmând a fi rafinată pe parcurs în funcție de

necesitățile ulterioare ale Sistemului Informațional Integrat Mediu – Sănătate elaborat în

cadrul tezei.

După colectarea datelor de mediu şi sănătate şi crearea efectivă a bazelor de date a

urmat realizarea unei aplicaţii de calcul automat a indicatorilor de mortalitate pentru patru

poluanţi ai aerului pe baza unui model furnizat de Institutul de Supraveghere Sanitară din

Franţa (INVS) [11] ce a fost integrat în platforma web. Aplicaţia extrage automat informaţiile

necesare din bazele de date disponibile, calculează indicatorii iar rezultatele vor fi publicate

sub formă grafică pentru o înţelegere mai facilă.

Următorul pas în realizarea sistemului a fost georeferenţierea acestor date cu ajutorul

tehnologiei SIG şi a mediului de operare ArcGIS, creând astfel un mod de raportare uşor de

înţeles pentru o clasă largă de utilizatori.

Pasul final a fost integrarea tuturor aspectelor mai sus menţionate pe o platformă web

comună, scopul acesteia fiind diseminarea informaţiilor colectate şi a indicatorilor calculaţi

într-un format cât mai accesibil. Pentru realizarea portalului web s-au folosit principalele

limbaje de programare din domeniu (PHP şi ASP.Net) paginile web fiind create cu ajutorul

unor platforme dedicate cum ar fi Mambo pentru paginile realizate în PHP şi DotNetNuke

pentru paginile create cu ajutorul limbajului Asp.Net.

Tehnologia informatică realizată în cadrul tezei permite integrarea informațiilor

obţinute din diferite surse prin prelucrarea datelor cu programe specifice, evaluarea automată

a impactului sanitar al poluării aerului, precum și vizualizarea pe un suport web a parametrilor

de interes major.

* * *

Autorul tezei mulţumeşte în mod deosebit conducătorului ştiinţific, domnul

prof.dr.ing. Nicolae Vasiliu pentru suportul ştiinţific şi moral acordat pe întreaga perioadă de

pregătire şi de elaborare a tezei.



- 5 -

Autorul mulţumește şi pe această cale profesorilor şi colegilor care au contribuit -

direct sau indirect - la elaborarea acestei lucrări interdisciplinare. Dintre aceştia se detaşează

următorii specialişti:

- Prof.dr.ing. Daniela Vasiliu, şeful Laboratorului de Informatica Mediului al

Catedrei de Hidraulică şi Maşini Hidraulice din U.P.B.;

- Acad. Florin Gh. FILIP, președintele Secției de Știinţa şi Tehnologia Informaţiei a

Academiei Române;

- Prof.dr.ing. Eugen Constantin Isbăşoiu, şeful Catedrei de Hidraulică, Maşini

Hidraulice şi Ingineria Mediului a Facultăţii de Energetică din U.P.B.;

- Prof.dr.ing. Radu Drobot, din cadrul Catedrei de Construcţii Hidrotehnice a

Facultăţii de Hidrotehnică din Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti;

- Drd.ing. Cosmin Cioranu

Nu în ultimul rând, autorul mulţumeşte întregii familii pentru înţelegerea şi susţinerea

permanentă.

Autorul îşi exprimă speranţa că eforturile sale vor fi utile specialiştilor implicaţi în

protejarea mediului înconjurător și a sănătății populației, precum şi studenţilor și

doctoranzilor. Orice apreciere constructivă, transmisă prin poşta electronică la adresa

[email protected] este binevenită pentru înțelegerea și depăşirea propriilor limite.

București, 2011 Marius Daniel BONTOȘ



- 6 -

CUPRINSUL TEZEI

PREFAȚA 1

1. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR ÎN DOMENIUL UTILIZĂRII

BAZELOR DE DATE ÎN INGINERIA MEDIULUI

5

1.1. GESTIUNEA BAZELOR DE DATE SPECIFICE MEDIULUI ȘI

SĂNĂTĂȚII

1.2. BAZE DE DATE SPECIFICE MEDIULUI

5

6

1.2.1. Colecții de baze de date și informații disponibile online

A. La nivel mondial

B. La nivel European

C. La nivel național

6

6

7

14

1.3. BAZE DE DATE SPECIFICE SĂNĂTĂȚII 21

1.3.1. Colecții de baze de date și informații disponibile online 21

A. La nivel mondial 21

B. La nivel European

C. La nivel național

24

27

1.4. PROIECTE NAȚIONALE 32

1.4.1. SIM E&H – Sistemul Integrat de Monitorizare și Răspuns pentru

Mediu și Sănătate

32

1.4.2. Life Air Aware

32

2. PROBLEME ABORDATE ÎN LUCRARE ȘI METODE DE REZOLVARE 33

2.1. STADIUL ACTUAL PRIVIND EFECTELE MEDIULUI ASUPRA

SĂNĂTĂȚII

33

2.2. COMPLEXITATEA PROBLEMEI 45

2.3. STRATEGII LA NIVEL EUROPEAN 47

2.3.1. Programele Cadru de cercetare (PC5, PC6, PC7) ale Comisiei

Europene

47

2.3.2. Programele de acțiune pentru mediu 48

2.3.3. Strategia Europeană privind mediul și sănătatea 50

2.3.4. Planul de acțiune pentru mediu și sănătate 2004 - 2010 53

2.4. METODA DE REZOLVARE PROPUSĂ ȘI TEHNOLOGIILE FOLOSITE 54

3. SISTEMUL INFORMAȚIONAL MEDIU-SĂNĂTATE 56

3.1. SĂNĂTATEA ȘI FACTORII DE MEDIU 56

3.2. IDENTIFICAREA RELAȚIEI CAUZĂ-EFECT 60

3.3. UTILIZAREA ȘI LIMITELE INDICATORILOR 70

3.4. ABORDAREA COORDONATĂ BAZATĂ PE INDICATORI 71

3.5. COMPONENTELE SISTEMULUI INFORMAȚIONAL INTEGRAT

MEDIU - SĂNĂTATE

75

3.5.1. Sistemul Informațional al Mediului 75

3.5.2. Sistemul Informațional de Sănătate 76

3.6. REALIZAREA SISTEMULUI INFORMAȚIONAL INTEGRAT MEDIU –

SĂNĂTATE

78

4. MODELE ȘI METODE DE ACHIZIȚIE A DATELOR NECESARE

PROCESULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI SANITAR ASOCIAT

80

4.1. MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA INTEGRATĂ A MEDIULUI ȘI

SĂNĂTĂȚII

80

4.2. STRUCTURA REŢELELOR DE SUPRAVEGHERE A MEDIULUI 83

4.3. ACHIZIȚIA DATELOR METEOROLOGICE ȘI DE MEDIU 86



- 7 -

4.3.1. Achiziția datelor meteorologice cu ajutorul sistemului automat de

supraveghere addVANTAGE A730

86

A. Descrierea sistemului 86

B. Colectarea datelor 90

4.3.2. Achiziția datelor referitoare la poluarea aerului cu ajutorul tehnologiei

web crawling / web spidering

95

A. Tehnologia web crawling / web spidering 97

B. Sursa datelor și necesitatea achiziției 98

C. Modulul de achiziție 99

4.4. ACHIZIȚIA DATELOR REFERITOARE LA SĂNĂTATEA POPULAȚIEI 102

5. STRUCTURAREA, CREAREA ȘI GESTIONAREA BAZELOR DE DATE

SPECIFICE MEDIULUI ȘI SĂNĂTĂȚII

5.1. BAZELE DE DATE (CONCEPT, CLASIFICARE, OBIECTIVE)

5.2. BAZELE DE DATE SPECIFICE MEDIULUI

5.3. BAZELE DE DATE SPECIFICE SĂNĂTĂŢII

5.4. PROIECTAREA BAZELOR DE DATE NECESARE SISTEMULUI

5.4.1. Proiectarea bazelor de date

5.4.2. Optimizarea structurii bazei de date

5.5. SISTEMELE DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE UTILIZATE

5.5.1. Sistemul de gestiune a bazelor de date - MySQL

5.5.2. Sistemul de gestiune a bazelor de date – Microsoft SQL Server

5.6. DESCRIEREA LIMBAJULUI ȘI A MODULUI DE LUCRU

5.6.1. Limbajul SQL

5.6.2. Componenţa limbajului SQL și modul de lucru

A. Limbajul de definire a structurilor de date (DDL)

B. Limbajul de manipulare a datelor (DML)

C. Limbajul de control al datelor (DCL)

6. EVALUAREA IMPACTULUI SANITAR AL POLUĂRII ATMOSFERICE

URBANE

6.1. NECESITATEA EVALUĂRII IMPACTULUI SANITAR

6.2. ETAPELE IMPLEMENTĂRII EVALUĂRII IMPACTULUI SANITAR

6.2.1. Definirea zonei de studiu

A. Criterii geografice

B. Populaţia şi deplasările

C. Surse de poluare

D. Calitatea aerului

6.2.2. Estimarea expunerii

A. Colectarea datelor referitoare la calitatea aerului

B. Definirea perioadei de studiu

C. Selectarea staţiilor de măsurare

D. Construirea indicatorilor de expunere

6.3. COLECTAREA DATELOR SANITARE ȘI STABILIREA RISCULUI

RELATIV

6.3.1. Mortalitatea totală, cardiovasculară și respiratorie

6.3.2. Internări în spital

6.4. STABILIREA RISCULUI RELATIV

6.4.1. Riscul relativ asociat unei expuneri pe termen scurt

6.4.2. Riscul relativ asociat unei expuneri pe termen lung

6.5. CALCULUL NUMĂRULUI DE CAZURI CARE POT FI ATRIBUITE

104

104

109

111

112

112

129

130

133

135

137

137

138

138

141

144

146

147

147

148

148

149

151

153

153

154

154

155

156

162

162

163

163

164

165

166



- 8 -

UNUI NIVEL DE POLUARE

6.5.1. Principii de calcul

6.5.2. Calcul practic

6.5.3. Implementarea modelului de calcul în cadrul sistemului informațional

6.5.4. Rezultatele evaluării impactului sanitar pentru mortalitatea totală

6.6. INTERPRETAREA REZULTATELOR ȘI CONCLUZII

7. UTILIZAREA SISTEMELOR INFORMAȚIONALE GEOGRAFICE ÎN

DOMENIUL MEDIULUI ȘI SĂNĂTĂȚII

7.1. SUB-SISTEMELE UNUI SISTEM INFORMATIC GEOGRAFIC

7.1.1. Sub-sistemul de introducere a datelor

7.1.2. Sub-sistemul de stocare şi căutare a datelor

7.1.3. Sub-sistemul de prelucrare şi analiză a datelor

7.1.4. Sub-sistemul de ieşire şi vizualizare a datelor

7.2. COMPONENTELE UNUI SISTEM INFORMATIC GEOGRAFIC

7.2.1. Echipamentele (hardware)

7.2.2. Programele (software)

7.2.3. Datele

7.2.4. Utilizatorii

7.3. SISTEMELE INFORMAŢIONALE GEOGRAFICE ŞI SĂNĂTATEA

7.4. DESCRIEREA PACHETELOR DE PROGRAME FOLOSITE

7.4.1. Prezentarea generală a pachetului de programe ArcGIS

7.4.2. Microsoft SQL Server

7.5. CREAREA HĂRȚILOR TEMATICE CU AJUTORUL TEHNOLOGIEI SIG

7.5.1. Georeferențierea

7.5.2. Crearea layerelor cu ajutorul programului ArcMap

7.5.3. Crearea legăturii între layere și baza de date

7.5.4. Crearea hărților tematice de tip choropleth

8. CREAREA PLATFORMEI WEB PENTRU SISTEMUL INFORMATIC

INTEGRAT

8.1. INTERNETUL – PRINCIPALA SURSĂ DE INFORMAȚII

8.2. PREZENTAREA PROGRAMELOR FOLOSITE

8.2.1. Platforma web DotNetNuke

8.2.2. Microsoft Visual Web Developer Express

8.3. MODUL DE LUCRU

8.3.1. Crearea unei pagini utilizând platforma DotNetNuke

8.3.2. Crearea unei pagini utilizând Visual Web Developer Express

8.4. PREZENTAREA PORTALULUI

8.4.1. Secțiunea “Prima pagină”

8.4.2. Secțiunea “Informații teză”

8.4.3. Secțiunea “Achiziția datelor”

8.4.4. Secțiunea “Baze de date”

8.4.5. Secțiunea “EIS”

8.4.6. Secțiunea “SIG”

8.4.7. Secțiunea “Info&Știri”

9. CONCLUZII ȘI SINTEZA CONTRIBUȚIILOR ORIGINALE

9.1. CONCLUZII

9.2. SINTEZA CONTRIBUȚIILOR ORIGINALE

ANEXA1

166

167

171

173

185

187

190

190

191

192

192

193

193

194

194

196

197

199

199

200

201

201

204

208

209

216

216

217

217

218

219

219

220

224

225

226

227

227

230

232

234

235

235

236

238



- 9 -

1. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR ÎN DOMENIUL UTILIZĂRII

BAZELOR DE DATE ÎN INGINERIA MEDIULUI

Primul capitol al tezei dezbate stadiul actual al cercetărilor în domeniul utilizării

bazelor de date în ingineria mediului, acesta cuprinzând o listă detaliată de sisteme

informatice disponibile on-line ce conțin informații din domeniul mediului și sănătății precum

și principalii furnizori de date la nivel mondial, european și național din cele două domenii.

Partea finală a acestui capitol este dedicată proiectelor de cercetare naționale care au

ca obiectiv stabilirea corelației dintre poluarea mediului și sănătatea populației și evaluarea

impactului sanitar datorat poluării aerului.

2. PROBLEME ABORDATE ÎN LUCRARE ŞI METODE DE REZOLVARE

2.1. STADIUL ACTUAL PRIVIND EFECTELE MEDIULUI ASUPRA

SĂNĂTĂŢII

La nivel mondial, au fost realizate o serie de studii [4, 5, 6, 7] cu privire la efectele

poluanţilor din mediu asupra sănătăţii, rezultatul acestora arătând că cca. 25 – 30% din

volumul total al bolilor din ţările industrializate sunt atribuite factorilor de mediu, afectând

mai ales copiii (în cazul acestora proporţia mortalităţii datorate factorilor de mediu fiind de

37% pentru grupa 0-4 ani şi 36% pentru 0-14 ani [8]) şi grupurile vulnerabile ca populaţia

săracă şi viitoarele mame, acest procent putând avea o evoluţie ascendentă dacă nu se iau

măsuri viabile pentru reducerea presiunilor mediului asupra sănătăţii populaţiei.

În România, principalele cauze de deces în anul 2008 au fost bolile cardiovasculare

(60,48%), urmate de tumorile maligne (18,36%), bolile aparatului digestiv (6,11%), accidente,

vătămări şi otrăvire (5,05%) şi boli ale aparatului respirator (4,86%), o mare parte din acestea

fiind cauzate de factorii de mediu. Decesele din cauze externe şi cauzate de bolile parazitare şi

infecţioase sunt mai frecvente în România (4-5%) decât în alte state membre ale Uniunii

Europene.

Ca şi în celelalte ţări europene, poluarea aerului reprezintă o ameninţare semnificativă

asupra sănătăţii şi în România, aceasta fiind asociată nu numai cu afecţiuni ale sistemului

respirator ci şi cu boli cardiovasculare şi afecţiuni cutanate. Unul dintre cele mai grave efecte

asupra sănătăţii este expunerea pe termen lung la particulele în suspensie (PM), aceasta

ducând la o reducere a speranţei medii de viaţă a populaţiei cu un an sau mai mult.

Emisiile principalilor poluanţi au scăzut în general în România după 1989, în urma

transformărilor politice şi economice din ţară. În perioada 1989-2000 reducerea pe scară largă

a producţiei economice din majoritatea zonelor industriale şi închiderea multor instalaţii mari

poluatoare au condus la reducerea cu peste 50% a emisiilor industriale pentru mulţi poluanţi.

Această scădere generală a emisiilor de poluanţi din aer a dus la îmbunătăţirea calităţii

aerului în multe zone, în special acolo unde poluatorul principal îl constituia industria. Totuşi,

multe zone sunt încă puternic poluate de către sursele industriale şi se impune în continuare

luarea de măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii aerului, în special pentru reducerea emisiilor de

oxizi de sulf, azot şi pulberi rezultate de la instalaţiile mari de ardere sau emisiile de noxe

provenite de la transportul rutier, România situându-se încă pe locul 40 într-un top al celor

mai poluante 50 de state la nivel mondial conform unei analize Reuters [9].



- 10 -

2.2. COMPLEXITATEA PROBLEMEI

Stabilirea legăturii cauzale dintre factorii de mediu şi efectele adverse asupra sănătăţii

impune mai multe direcţii de acţiune. Relaţia dintre mediu şi sănătate a fost insuficient

abordată până în prezent, atribuirile anterioare referitoare la impactul mediului şi politicile de

acţiune fiind concentrate pe câte un singur tip de agenţi poluanţi. Aceasta a făcut abordarea

relativ mai simplă, dar de multe ori s-a subestimat impactul real. În concluzie, deoarece

relaţiile dintre mediu şi sănătate sunt deosebit de complexe, este necesară o abordare

integrată.

2.3. STRATEGII LA NIVEL EUROPEAN

În ultimele decenii, la nivel european au fost implementate o serie de strategii ce au

avut ca principal obiectiv promovarea dezvoltării durabile şi îmbunătăţirea calităţii vieţii

cetăţenilor europeni, o parte din acestea fiind:

Programele Cadru de Cercetare (PC5, PC6, PC7) ale Comisiei Europene

Programele de Acțiune pentru Mediu

Strategia Europeană privind Mediul și Sănătatea

Planul de acţiune pentru Mediu şi Sănătate 2004-2010

2.4. METODA DE REZOLVARE PROPUSĂ ŞI TEHNOLOGIILE FOLOSITE

În scopul realizării obiectivelor pe termen lung ale strategiilor mai sus menţionate, la

nivel european au fost puse bazele unui sistem de monitorizare integrat în domeniul mediului

şi sănătăţii (ENHIS) [10]. Scopul acestuia este monitorizarea situaţiei actuale și a tendinţelor

mediului şi sănătăţii. În plus, sistemul își propune evaluarea eficienţei politicilor în ţările din

regiunea pan-europeană, crearea de rapoarte comparative între ţări pe baza obiectivelor

stabilite în programele de acţiune la nivel european, raportarea periodică asupra mediului şi

sănătăţii pentru a sprijini factorii de decizie şi pentru a furniza informaţii pentru profesionişti

şi publicul larg şi schimbul de informaţii, date şi cunoştinţe, precum şi exemple de bună

practică în domeniul sănătăţii publice şi mediului.

Ţinând seama de necesitatea realizării unui astfel de sistem la nivel naţional, lucrarea

de faţă are drept scop crearea unui cadru informatic conceptual disponibil online, denumit

”Sistemul Informațional Integrat Mediu – Sănătate” care are ca suport o colecţie de baze de

date relaţionale şi georeferenţiate, necesară pentru raportarea informaţiilor către o gamă largă

de utilizatori, prin care se doreşte integrarea mai multor tehnologii moderne de procesare, de

calcul şi de diseminare a informaţiilor.

Pentru realizarea Sistemului Informațional Integrat Mediu – Sănătate au fost utilizate o

serie de tehnologii informatice moderne:

Achiziția automată cu ajutorul sistemului Adcon A730;

Achiziția automată cu ajutorul tehnologiei web crawling / web spidering;

Crearea și gestionarea bazelor de date relaționale;

Calculul automat al evaluării impactului sanitar cu ajutorul limbajului SQL;

Tehnologia specifică Sistemelor Informaționale Geografice;

Platforma DotNetNuke și Microsoft Visual Developer Express pentru

realizarea portalului.



- 11 -

3. SISTEMUL INFORMAȚIONAL MEDIU-SĂNĂTATE

3.1. SĂNĂTATEA ȘI FACTORII DE MEDIU

Sănătatea populației este strâns legată de mediul înconjurător; de exemplu, cei mai

mulți dintre noi respirăm în fiecare zi aer poluat, ingerăm substanţe chimice create artificial

odată cu hrana și suntem supuși la niveluri de zgomot peste limita admisă.

La nivel mondial a fost definit conceptul Mediu – Sănătate pe care O.M.S. îl descrie

drept totalitatea efectelor asupra sănătății ce cuprind și calitatea vieții, ce sunt determinate de

factori de mediu fizici, chimici, biologici și sociali, referindu-se de asemenea și la metodele

teoretice și practice necesare pentru evaluarea, corectarea, controlul și prevenirea acestor

efecte ce pot afecta negativ generațiile prezente și viitoare.

Conform definiției legăturii dintre mediu și sănătate enunțate mai sus, factorii de

mediu ce pot avea efecte asupra sănătății pot fi clasificați în funcție de natura lor în:

fizici – temperatura, umiditatea aerului, incendii, inundații, secetă etc.;

chimici – diferitele elemente sau substanțe chimice ce se regăsesc în natură sau

sunt sintetizate de om;

biologici – bacteriile, virusurile, helminții etc.;

sociali – stilul de viață, stres etc.

3.2. IDENTIFICAREA RELAŢIEI CAUZĂ-EFECT

Identificarea relaţiei cauză-efect dintre poluarea mediului înconjurător şi sănătatea

umană este de obicei foarte dificilă. Cercetătorii din domeniul sănătăţii, medicii, politicienii,

şi publicul sunt din ce în ce mai îngrijorați de faptul că degradarea mediului cauzată de

activităţile umane s-ar putea traduce în efecte grave de sănătate pe termen lung pentru

populaţia din zonele afectate.

Predicția şi monitorizarea acestor rezultate poate fi dificilă din cauza unor incertitudini

cu privire la gradul şi amploarea schimbărilor de mediu, caracterul indirect al multor căi de

expunere, numărul mare de factori potenţiali de risc, precum şi perioadele lungi de latenţă

dintre expunere şi debutul bolii.

În funcție de vectorul de propagare, efectele asociate poluanților din mediu se pot

clasifica în:

A. Efectele aerului poluat asupra sănătății populației;

B. Efectele apei poluate asupra sănătății populației;

C. Efectele solului poluat asupra sănătății populației.

Schemele prezentate în figurile 3.1 și 3.2 care au ca scop o vizualizare mai ușoară a

legăturilor dintre poluanți și efectele acestora au fost obținute prin asocierea factorilor de

mediu și posibilele afecțiuni induse de aceștia și gruparea acestora după natura lor (chimici,

fizici și biologici).



- 12 -

Boli cardiovasculare

Cancer

Boli respiratorii

Alergii

Afecțiuni ale sistemului osos

Perturbarea sistemului

endocrin şi a metabolismului

Boli infecţioase

Afecţiuni neurologice şi boli

mintale

Slăbirea sistemului imunitar

Anomalii congenitale şi

efecte asupra reproducerii

Boli renale

Afecţiuni ale pielii

Sindromul de stres post-

traumatic

Sindromul caselor bolnave

Sindromul sensibilităţii

multiple

Sindromul oboselii cronice

Degradarea bunăstării şi a

calităţii vieţii

HPA – Hidrocarburi

policiclice aromate

Derivaţi cloruraţi,

micotoxine

Benzen, arsenic şi

azbest

Duritatea apei

Metale grele

Aditivii alimentari

E311, E312

Detergenți

Medicamente

Monoxid de carbon

Particule în suspensie

şi ozon troposferic

Fum de ţigară

Dioxid de sulf şi oxid

de azot

Dioxine şi furani

Ftalaţi

Pesticide

Policlorobifenili

(PCB)

FIGURA 3.1. Principalii agenţi chimici care au impact asupra sănătăţii



- 13 -

10.

Boli cardiovasculare

Cancer

Boli respiratorii

Alergii

Hipersensibilitate nespecifică

Perturbarea sistemului

endocrin şi a metabolismului

Boli infecţioase

Acţiuni neurologice şi boli

mintale

Slăbirea sistemului imunitar

Anomalii congenitale şi

efecte asupra reproducerii

Boli renale

Afecţiuni ale pielii

Sindromul de stres post-

traumatic

Sindromul caselor bolnave

Sindromul sensibilităţii

multiple

Sindromul oboselii cronice

Degradarea bunăstării şi a

calităţii vieţii

Câmpuri

electromagnetice

Radiaţii ionizante,

radon

UV solare şi din

lumină artificială

Umiditate

Schimbări climatice

Zgomot

Miros

Lumină

Paraziţi, microbi şi

viruşi

Polen, mucegai,

animale domestice

Acarieni, dăunători şi

insecte Alimentația

Stres

3.3. UTILIZAREA ŞI LIMITELE INDICATORILOR

Pentru a răspunde la întrebarea: ”Ce efecte poate avea poluarea mediului asupra

sănătății?” au fost creați o serie de indicatori specifici celor două domenii, aceștia fiind

definiți de OMS și Agenția Europeană de Mediu ca o ”expresie a legăturii dintre mediu şi

sănătate prezentată într-o formă care facilitează interpretarea datelor pentru o eficientizare a

procesului de luare a deciziilor”.

Se pot defini:

indicatori descriptivi (care furnizează informaţii de bază referitoare la tendinţele

spaţiale şi temporale în domeniul mediului şi sănătăţii umane);

FIGURA 3.2. Principalii agenţi fizici și biologici care au impact asupra sănătăţii

umane



- 14 -

indicatori de performanţă (corelaţi cu o valoare de referinţă sau un obiectiv

politic);

indicatori ai eficienţei (care arată eficienţa măsurilor politice).

3.4. ABORDAREA COORDONATĂ BAZATĂ PE INDICATORI

Pentru analiză pot fi utilizate cadre de lucru conceptuale adecvate cum ar fi DPSIR

[12] / DPSEEA [13] (Forţe motoare – Presiune – Stare – Impact – Răspuns / Forţe motoare –

Presiune – Stare – Expunere – Efect – Acţiuni) implementate de Agenţia Europeană de Mediu

şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru evaluarea impactului mediu – sănătate.

3.5. COMPONENTELE SISTEMULUI INFORMAȚIONAL INTEGRAT MEDIU –

SĂNĂTATE

3.5.1. Sistemul Informațional al Mediului

Un sistem informaţional al mediului (SIM) reprezintă un cadru instituţional distribuit,

care funcţionează într-un context juridic unitar şi este dedicat gestiunii informaţiilor specifice.

El se bazează pe geoinformaţii şi pe tehnologia informaţiei şi comunicării, permiţând

colectarea, integrarea, partajarea şi analiza datelor de mediu, utilizarea şi diseminarea

informaţiei rezultate ca suport pentru elaborarea deciziilor la toate nivelurile, în cadrul

dezvoltării durabile [22].

Pentru ca un SIM să devină operaţional, vor trebui parcurse mai multe etape. Prima se

va concentra pe problemele tehnologice, corespunzătoare etapelor de inovare şi diseminare.

Structurarea trebuie să se axeze pe calificarea necesară fazelor de control şi integrare, şi

anume:

- capacitatea de creare a bazelor de date gestionate în reţea;

- crearea şi actualizarea cataloagelor de metadate şi difuzarea lor pe Internet;

- dezvoltarea aplicaţiilor şi sistemelor suport pentru decizii;

- dezvoltarea capacităţilor în materie de organizare şi gestiune.

3.5.2. Sistemul Informațional de Sănătate

Sistemul Informaţional de Sănătate vizează furnizarea în timp util a datelor şi

cunoştinţelor adecvate, de calitate, în scopul de a susţine procesele decizionale în domeniul

sănătăţii publice la nivel naţional, regional şi local.

3.6. REALIZAREA SISTEMULUI INFORMAȚIONAL INTEGRAT MEDIU –

SĂNĂTATE

Sistemul Informațional Integrat Mediu-Sănătate se va realiza prin corelarea strânsă a

celor două Sisteme Informaţionale: pentru Mediu, respectiv pentru Sănătate (fig. 3.3).

Acest sistem va permite producerea, colectarea, prelucrarea şi raportarea unor

informaţii mai fiabile referitoare la impactul factorilor de mediu asupra sănătăţii în scopul de

a dezvolta răspunsuri bine orientate şi eficiente [21].

Un sistem comun de monitorizare integrată va ajuta procesul de evaluare a riscului să

estimeze poluanţii în scenariile realiste de expunere, chiar şi în prezenţa unor factori ce

modifică expunerea şi efectele acestora.



- 15 -

4. MODELE ȘI METODE DE ACHIZIȚIE A DATELOR NECESARE

PROCESULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI SANITAR ASOCIAT

4.1. MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA INTEGRATĂ A MEDIULUI ȘI

SĂNĂTĂȚII

Monitorizarea (monitoringul) este activitatea centrală a sistemului propus în cadrul

lucrării și poate fi definită, în sens larg, ca o colectare sistematică de informaţii pentru

determinarea valorilor şi evoluţiei în timp a parametrilor relevanţi pentru obiectivele

monitorizării şi raportarea acestor parametri.

Principala componentă a monitorizării mediului este activitatea de măsurare a

parametrilor specifici denumită și metrologia mediului.

În domeniul protecției mediului, metrologia îndeplinește o funcție strategică deoarece

asigură evaluarea obiectivă a stării diferitelor medii și a evoluției acestora, prin caracterizarea,

cuantificarea și controlul diferitelor forme de poluare. Principalele dificultăți legate de

generalizarea activității de evaluare a mediului sunt generate de identificarea setului de

parametrii semnificativi care trebuie măsurați și de interpretarea rațională a rezultatelor

măsurărilor.

4.2. STRUCTURA REŢELELOR DE SUPRAVEGHERE A MEDIULUI

În figura 4.1 este prezentată structura de principiu a unei reţele de supraveghere a

mediului.

O astfel de reţea este alcătuită din următoarele componente de bază [2,14]:

Staţii de măsură;

Laboratoare mobile;

Mijloace de comunicaţie;

Postul central;

Posturi de lucru;

Modalități de avertizare.

FIGURA 3.3. Corelarea informaţiilor în cadrul Sistemului

Informațional Integrat Mediu - Sănătate



- 16 -

4.3. ACHIZIȚIA DATELOR METEOROLOGICE ȘI DE MEDIU

4.3.1. Achiziția datelor meteorologice cu ajutorul sistemului automat de supraveghere

addVANTAGE A730

Sistemul automat de supraveghere A730 (fig.4.2) este un sistem de achiziţie şi

prelucrare a datelor flexibil, uşor de instalat şi de întreţinut, produs de firma Adcon Telemetry

– firmă specializată în sisteme de achiziţie şi procesare a datelor.

Programul addVANTAGE permite determinarea tipurilor de date (precipitaţii,

temperatură, umiditate relativă etc.) şi a perioadei de timp (una, şapte sau treizeci de zile) care

vor fi vizualizate în graficul de date primare. De asemenea, pot fi salvate şi apoi vizualizate

configuraţii prestabilite.

FIGURA 4.1. Schema de principiu a unei rețele de supraveghere a mediului

Postul central

Stații de măsură

Modalități de avertizare

Mijloace de

comunicație

Laborator

mobil

Posturi

de lucru

FIGURA 4.2. Structura sistemului automat de supraveghere Adcon

Sursa: Daniela Vasiliu – Monitorizarea mediului, Editura Tehnică, 2007



- 17 -

4.3.2. Achiziția datelor referitoare la poluarea aerului cu ajutorul tehnologiei web

crawling / web spidering

Un web crawler / web spider este un cumul de programe parțial sau total automatizat

care folosește structura intrinsecă a hyperlink-ului pentru a indexa paginile și conținutul într-o

manieră metodică, procesul în sine numindu-se web crawling sau web spidering. Crawler-ele

web creează o meta-copie a tuturor paginilor vizitate pentru utilizarea viitoare sau procesarea

în vederea unei căutări mai eficiente [15].

Arhitectura tipică a unui crawler Web de nivel înalt [15] este prezentată în figura 4.3.

După cum se poate observa, acesta conține un bloc creat pentru salvarea locală a paginilor

web ce permite mai multe instanțe concomitent. După această etapă paginile trec într-o listă

de așteptare unde sunt ordonate în funcție de un scor calculat iar apoi urmează selecția datelor

dorite din conținutul brut al paginilor procesate. Ultima etapă este salvarea acestor date

selectate, sub formă de text și metadate, în baze de date indexate pentru o afișare cât mai

rapidă a acestora.

La nivelul ţării noastre, cea mai importantă sursă de date disponibile pe internet cu

privire la parametrii de calitate a aerului este portalul www.calitateaer.ro [3], scopul acestuia

fiind comunicarea în timp real a informațiilor referitoare la calitatea aerului. Informațiile

publicate pe site provin de la reţeaua de monitorizare a calităţii aerului (RNMCA) ce

cuprinde, la nivel naţional, 117 staţii automate şi 17 staţii mobile, acestea fiind arondate la

cele 38 de centre locale, situate în Agenţiile de Protecţia Mediului.

Parametrii măsurați în cadrul rețelei și publicați pe site sunt: dioxidul de sulf (SO2),

oxizii de azot (NOx), monoxidul de carbon (CO), ozonul (O3), pulberile în suspensie (PM10 şi

PM2.5), benzenul (C6H6), plumbul (Pb) etc.

Datorită intervalului de timp mic pentru care este publicată informația, a fost necesară

crearea unui modul de achiziție automată a datelor folosind tehnologia web crawling / web

spidering descrisă mai sus. Acesta va căuta datele măsurate disponibile în cadrul portalului de

patru ori pe zi, salvându-le într-o bază de date locală, rezultând astfel o achiziție pe termen

lung a parametrilor necesari pentru evaluarea impactului sanitar.

FIGURA 4.3. Arhitectura unui crawler web



- 18 -

Modulul de achiziție realizat este alcătuit din trei componente majore:

Realizarea fișierelor de parametrizare a achiziției

Pentru achiziția datelor prezente în cadrul portalului am optat pentru folosirea unui

algoritm de crawling orientat [16]. Pentru a achiziționa informația disponibilă într-un mod cât

mai coerent a fost necesară crearea unor fișiere de achiziție pentru fiecare stație de măsură și

pentru fiecare parametru, rezultând astfel aproximativ 1000 de astfel de fișiere (142 de stații și

maxim 14 parametrii per stație).

Exemplu de fișier de achiziție, pentru stația AB-1 și pentru parametrul dioxid de azot: {s:16:"ab1_dioxid_azot";s:4:"data";s:10:"07/09/2009";s:5:"data2";s:1

0:"08/09/2009";s:8:"statie_3";s:2:"36";s:5:"param";s:1:"2";s:10:"dat

a_types";s:1:"1";s:9:"tolerance";s:1:"3";}

Astfel:

s:16:"ab1_dioxid_azot"; - reprezintă denumirea fișierului s:4:"data";s:10:"07/09/2009";s:5:"data2";s:10:"08/09/2009"

- reprezintă perioada primei achiziții

s:8:"statie_3";s:2:"36"; - reprezintă codul stației de măsură

s:5:"param";s:1:"2"; - reprezintă codul parametrului măsurat

s:10:"data_types";s:1:"1"; - reprezintă tipul datelor

s:9:"tolerance";s:1:"3"; - reprezintă numărul de zecimale cu care se va

face achiziția

Parsarea fișierelor

În informatică, parsarea reprezintă parcurgerea şi analiza unui text, cu identificarea

stringurilor importante, în raport cu caracteristicile dorite. Un parser este o componentă a unui

interpretor sau compilator, în cadrul cărora identifică structura textului de intrare şi o aduce

într-o formă potrivită pentru prelucrări ulterioare.

În cazul de față, parsarea s-a folosit pentru extragerea din fișierele de parametrizare a

achiziției, descrise mai sus, a datelor necesare (descriptorilor) pentru trimiterea unei cereri de

date către site-ul ”calitateaer.ro” [3].

Achiziția și salvarea datelor

Achiziția și salvarea datelor este realizată cu ajutorul unui program automat (post.php)

de încărcare a descriptorilor și trimitere a acestora ca și cerere http către serverul țintă [3],

pasul următor fiind captura conținutului. Aceasta se realizează prin extragerea elementelor

prestabilite din paginile web salvate local, datele ce urmează a fi extrase fiind într-un format

tabelar ușor de recunoscut de către programul de parcurgere a paginii.

Pentru a fi siguri că datele sunt colectate, programul va rula automat de 4 ori pe zi.

Pe lângă datele serializate, scriptul conține datele de conectare la portalul

”calitateaer.ro”, datele de conectare la bazele de date locale în care vor fi vărsate informațiile

colectate, toate aceste rutine fiind explicate în continuare, în linii mari:

Rutina pentru includerea datelor generate de scriptul pentru parsarea fișierelor

de achiziție:

http://wapedia.mobi/ro/Informatic%C4%83

http://wapedia.mobi/ro/Interpretor

http://wapedia.mobi/ro/Compilator



- 19 -

include_once("lib_parser.php"), unde:

lib_parser.php - este scriptul creat pentru parsarea fișierelor de

achiziție

Rutina pentru trimiterea cererii de date către adresa stabilită și salvarea locală a

acestora:

function do_post_request2($url,$data), unde: $url=http://calitateaer.ro/valori.php

$data – reprezintă parametrii de achiziție

Rutina pentru conectarea la baza de date MSSQL: $link = mssql_connect('MARIO-PC\SQLEXPRESS',

'username','password');

if (!$link || !mssql_select_db ('MediuDatabase',

$link)) {

die('Unable to connect or select database!');}

Rutina pentru conectarea la baza de date MySQL: mysql_connect("localhost","root","");

mysql_select_db("mediu");

Rutina pentru salvarea informațiilor preluate în baza de date MSSQL: parser_addtodb_mysql($data,"DATE_POLUARE_AER",...),

unde: $data – reprezintă datele colectate

Rutina pentru salvarea informațiilor preluate în baza de date MySQL:

parser_addtodb_mssql($data,"DATA_NEW",...), unde:

$data – reprezintă datele colectate

4.4. ACHIZIȚIA DATELOR REFERITOARE LA SĂNĂTATEA POPULAȚIEI

Datele de sănătate au fost furnizate de către Direcția de Sănătate Publică Dâmbovița,

Casa de Asigurări de Sănătate și departamentele de informaţii medicale ale spitalelor.

Aceste instituții trebuie să furnizeze, pe de o parte date referitoare la cauzele medicale

de deces – stabilite de medicul care face constatarea – conform clasificării internaţionale a

maladiilor (CIM) stabilită de OMS [17], precum și date referitoare la activitatea din spitale

(număr anual de admisii din motive respiratorii sau cardiovasculare) ce ar trebui extrase din

sistemul informaţional de sănătate.

5. STRUCTURAREA, CREAREA ȘI GESTIONAREA BAZELOR DE DATE

SPECIFICE MEDIULUI ȘI SĂNĂTĂȚII

5.1. BAZELE DE DATE (CONCEPT, CLASIFICARE, OBIECTIVE)

Datele [18] sunt fiecare dintre numerele, mărimile, relațiile, etc., care servesc pentru

rezolvarea unei probleme sau care sunt obținute în urma unei cercetări și urmează să fie

supuse unei prelucrări, acestea fiind apoi organizate în colecții și structuri de date.

Din punct de vedere al prelucrării pe calculator, datele sunt definite de trei elemente:

un identificator, atribute şi valoare.

Scopul bazelor de date este de a integra date individuale, pe care le transformă din

fapte izolate în informaţii utile. Dacă fişierele de date pot fi organizate în mai multe moduri

astfel încât să permită accesul secvenţial sau direct la informaţii, în funcţie de necesităţile

utilizatorilor, şi bazele de date pot fi organizate în mai multe moduri, astfel încât să fie cât

http://calitateaer.ro/valori.php



- 20 -

mai utile. Aşadar, baza de date fiind o colecţie de entităţi (câmpuri şi înregistrări), organizarea

acestora se poate face în mai multe moduri astfel încât structura de date să răspundă cât mai

bine necesităţilor utilizatorului. Cele mai răspândite modele structurale (conceptuale) ale

bazelor de date sunt următoarele:

ierarhice;

reţea;

relaţionale.

5.2. BAZELE DE DATE SPECIFICE MEDIULUI

O bază de date de mediu este un tip particular de bază de date care stochează principalele

date de mediu şi care îndeplineşte următoarele trei condiţii:

majoritatea datelor sunt specifice mediului;

este utilizat un sistem de baze de date pentru stocarea acestor date;

bazele de date sunt stabilite în funcție de utilizările specifice mediului şi de

cerinţe.

5.3. BAZELE DE DATE SPECIFICE SĂNĂTĂŢII

Bazele de date medicale conţin date în formate diferite: radiografii, scanări, informaţii

sub formă de text care descriu detalii referitoare la afecţiuni, istoric medical, sau diferite

semnale cum ar fi EKG, ECG, EEG, etc. Aceste date nu trebuie să se afle în acelaşi sistem, ci

pot fi distribuite în mai multe sisteme de calcul, disparate în funcţie de sursa datelor. Astfel de

date eterogene transformă procesul de căutare a datelor într-un proces foarte complex.

5.4. PROIECTAREA BAZELOR DE DATE NECESARE SISTEMULUI

Pornind de la modelul relațional și ținând cont de intrările din sistemul de achiziție,

bazele de date și tabelele componente au fost structurate corespunzător pentru a răspunde cât

mai bine nevoilor ulterioare ale conceptului denumit în continuare “Sistem Informațional

Integrat Mediu - Sănătate” (SIIMS).

Proiectarea unei baze de date [19] este o activitate laborioasă şi necesită parcurgerea

următoarelor etape:

formularea problemei;

analiza cerinţelor informaţionale şi definirea datelor de ieşire / intrare;

definirea tabelelor, a structurii acestora şi a relaţiilor dintre tabele;

optimizarea structurii bazei de date.

În cazul temei propuse, obiectivele aplicației sunt diseminarea informaţiilor colectate,

crearea legăturilor mediu – sănătate prin calculul indicatorilor specifici și diseminarea

acestora într-un format cât mai accesibil. În acest caz, prin existenţa unei baze de date, se

asigură fondul de informaţii, într-o structură şi de o calitate corespunzătoare pentru o

raportare cât mai facilă a rezultatelor. Baza de date trebuie să permită atât obţinerea unor

informaţii de detaliu, elementare, cât şi calculul şi prezentarea unor indicatori sintetici,

agregaţi.

Sistemul Informațional Integrat Mediu - Sănătate conține 6 baze de date. Diagramele

și structura bazelor de date principale sunt prezentate în figurile următoare (fig. 5.1 - 5.3):



- 21 -

Baza de date AERData

Baza de date ”SANATATEData”

FIGURA 5.1. Diagrama bazei de date ”AERData”

FIGURA 5.2. Diagrama bazei de date ”SanatateData”



- 22 -

Baza de date GISData – conține tabelele cu date geografice și demografice

necesare pentru realizarea hărților cu ajutorul tehnologiei SIG.

5.5. SISTEMELE DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE UTILIZATE

Un sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD) constituie o interfaţă între utilizatori

şi baza de date, care permite în principal crearea, actualizarea şi consultarea acesteia. În acest

context, sistemul poate fi definit ca un instrument de asamblare, codificare, aranjare, protecţie

şi regăsire a datelor în baza de date.

Pentru organizarea şi stocarea informațiilor în bazele de date, SGBD-urile utilizează

modele conceptuale (modele structurale), modelul cel mai des folosit pentru stocarea acestora

fiind modelul relaţional, iar în acest caz sistemul software care permite gestionarea bazelor de

date relaționale este denumit sistem de gestiune a bazelor de date relaționale (SGBDR).

În cazul de față, pentru o mai bună interoperabilitate, s-a optat pentru folosirea în

paralel, cel puțin pentru partea de achiziție web și vizualizare, a câte unui sistem din fiecare

categorie: din categoria cu sursă deschisă (open source) s-a folosit MySQL, iar din categoria

sistemelor proprietare s-a folosit Microsoft SQL Server (varianta Express).

5.6. DESCRIEREA LIMBAJULUI ȘI A MODULUI DE LUCRU

Limbajul standard folosit pentru exploatarea bazelor de date relaţionale este SQL,

adică limbajul de interogare structurat. SQL este folosit de marea majoritate a SGBDR-urilor

(Microsoft SQL Server, Oracle, IBM DB2, MySql, INGRES, Sybase etc.) pentru accesul la

bazele de date, permițând stocarea, regăsirea şi modificarea informațiilor din bazele de date

relaţionale. Mai exact, limbajul SQL permite efectuarea următoarelor operaţii:

Crearea bazelor de date şi a tabelelor;

Modificarea structurii tabelelor;

Indexarea tabelelor;

Stabilirea unor relaţii între tabelele componente ale unei baze de date;

Actualizarea conţinutului tabelelor componente ale bazelor de date;

Interogarea tabelelor componente ale bazelor de date;

Controlul (adăugarea sau revocarea) drepturilor de acces pentru utilizatori

asupra bazelor de date, asupra unor tabele sau asupra unor câmpuri ale acestor

tabele aflate în componenţa bazelor de date;

Configurarea unor elemente legate de securitatea sistemului.

FIGURA 5.3. Diagrama bazei de date ”GISData”



- 23 -

6. EVALUAREA IMPACTULUI SANITAR AL POLUĂRII ATMOSFERICE

URBANE

În prezent, riscurile sanitare legate de poluarea atmosferică sunt determinate din ce în

ce mai exact, mai ales în ceea ce priveşte efectele care apar pe termen scurt. Acest lucru se

datorează numărului mare de studii experimentale umane [20] şi epidemiologice [23-27]

efectuate și publicate în cursul ultimilor ani. Acestea permit stabilirea rolului poluării

atmosferice în apariţia sau exacerbarea unei game vaste de manifestări sanitare, mergând de la

mortalitatea anticipată până la modificarea parametrilor funcţiei ventilatorii și accentuarea

afecţiunilor cardio-respiratorii.

Deoarece nu toate problemele referitoare la efectele poluării atmosferice asupra

sănătăţii sunt rezolvate, este necesar ca "evidenţa epidemiologică" să fie corelată cu o mai

bună cunoaştere a mecanismelor etiopatogenice care guvernează apariţia efectelor nefaste ale

poluării atmosferice asupra sănătăţii.

Astfel, evaluarea impactului sanitar (EIS) al poluării atmosferice constituie un

instrument operaţional de gestiune a riscului, în măsura în care, chiar incert, rezultatul unei

măsurări de impact fundamentate pe cele mai bune cunoştinţe disponibile în prezent este mai

reproductibil şi mai transparent decât un raţionament bazat pe presupuneri arbitrare.

6.1. NECESITATEA EVALUĂRII IMPACTULUI SANITAR

O evaluare a impactului sanitar permite fixarea obiectivelor de îmbunătăţire a calităţii

aerului fundamentate pe criterii obiective de sănătate publică. Beneficiile aşteptate din punct

de vedere al sănătăţii publice ale diferitelor scenarii de evoluţie a poluării atmosferice, pot fi

evaluate în perspectivă. Ele permit de asemenea compararea eficienţei diferitelor strategii şi

orientarea deciziilor care pot avea o influenţă asupra calităţii aerului.

Evaluarea impactului sanitar permite compararea efectelor sanitare aşteptate, conform

cărora se ia ca şi criteriu de apreciere respectarea valorilor normative sau nedepăşirea unei

valori fixate local. De asemenea, este posibil de exemplu să se ţină seama de elaborarea unei

politici locale a transporturilor, al efectului sanitar care ar fi asociat cu o reducere în

intensitate a punctelor de poluare în raport cu o scădere a nivelelor cronice de poluare.

În plus, dacă acţiunile de reducere a emisiilor sunt puse în aplicare, o evaluare a

impactului sanitar permite măsurarea impactului lor asupra sănătăţii publice şi evaluarea

eficienţei acestora.

6.2. ETAPELE IMPLEMENTĂRII EVALUĂRII IMPACTULUI SANITAR

O evaluare a impactului sanitar (EIS) poate fi implementată în zonele urbane în care

expunerea populaţiei la poluarea atmosferică poate fi corect estimată şi considerată ca

omogenă. Aceasta presupune parcurgerea următoarelor etape:

– Definirea zonei de studiu

Această primă etapă presupune determinarea unei zone în care populaţia este

expusă, în medie, la acelaşi nivel de poluare pe unitatea de timp de referinţă. În

primul rând se referă la aglomerările urbane, adică zonele în care o populaţie

numeroasă este expusă la un nivel de poluare care rezultă din concentrarea

activităţilor umane.



- 24 -

Procesul de definire a zonei de studiu se bazează pe următoarele criterii:

o Criterii geografice

o Repartiția populației și deplasările

o Identificarea surselor majore de poluare

o Cunoașterea calității aerului

– Estimarea expunerii

Modul cel mai simplu de calcul pentru estimarea expunerii unei populaţii constă

în determinarea valorii medii a datelor colectate din zona în care trăieşte această

populaţie.

Estimarea expunerii populaţiei se bazează pe ipoteza conform căreia media zilnică

a valorilor furnizate de senzorii selecţionaţi constituie o bună aproximare a mediei

expunerilor individuale zilnice.

În concluzie, este vorba despre construirea pentru fiecare poluant a unui indicator

de expunere medie. Această construire presupune patru faze:

o colectarea datelor adecvate cu ajutorul reţelei de supraveghere;

o determinarea perioadei de studiu;

o selectarea staţiilor;

o construirea indicatorilor de expunere pornind de la staţiile selecţionate.

6.3. COLECTAREA DATELOR SANITARE ȘI STABILIREA RISCULUI

RELATIV

În această etapă, este necesar să se dispună de statistici sanitare care să se refere la

situaţiile specifice localităţilor care aparţin zonei de studiu şi pentru fiecare anotimp al

perioadei de studiu: mortalitatea la toate vârstele şi pentru toate cauzele (cu excepţia celor

accidentale), numărul de internări în spital la toate vârstele din motive cardiovasculare și

numărul de internări din motive respiratorii (15 - 64 ani şi +65 ani).

6.4. STABILIREA RISCULUI RELATIV

În statistică şi în epidemiologia matematică, riscul relativ (RR) este riscul unui

eveniment (sau de a dezvolta o afecțiune) în raport cu expunerea. Riscul relativ este raportul

dintre probabilitatea de apariție a evenimentului în grupul expus comparativ cu un grup care

nu a fost expus. [34]

Pentru a efectua o evaluare a impactului sanitar este necesar să avem o relaţie doză-

risc stabilită pornind de la studii efectuate pe populaţii comparabile, prin calcularea unui

estimator de risc. Astfel, pe baza studiilor de evaluare a impactului asupra sănătății PSAS-9,

APHEA 1-2, APHEIS, efectuate de către Institutul de Supraveghere a Sănătății Franța și

Organizația Mondială a Sănătății [29-33] s-a observat că riscul relativ pentru afecțiunile

studiate a avut valori apropiate indiferent de locația pentru care a fost calculat, putând fi

definit astfel un interval de încredere și stabilită o valoare a riscului relativ pentru fiecare

diagnostic principal luat în calcul.



- 25 -

6.5. CALCULUL NUMĂRULUI DE CAZURI CARE POT FI ATRIBUITE UNUI

NIVEL DE POLUARE

6.5.1. Principii de calcul

Pentru o perioadă de timp dată, proporţia evenimentelor sanitare care pot fi atribuite

unui nivel de poluare dat, se calculează pornind de la următoarea formulă:

unde: este proporţia evenimentelor sanitare care pot fi atribuite nivelului de poluare

atmosferică considerat (decese, internări în spital etc.); – riscul relativ asociat nivelului de

poluare studiat; – prevalenţa expunerii, adică proporţia din cadrul populaţiei care este

expusă nivelului de poluare considerat.

În cazul poluării atmosferice urbane, toată populaţia poate fi considerată ca fiind

expusă în medie nivelului de poluare considerat ( = 1) şi numărul de cazuri care pot fi

atribuite poate fi calculat pornind de la formula simplificată:

unde: este numărul de cazuri care pot fi atribuite pentru perioada considerată;

– numărul mediu de evenimente sanitare observate în cursul perioadei considerate.

În aceste două formule, proporţia sau numărul de evenimente care pot fi atribuite sunt

calculate având ca referinţă un nivel de poluare atmosferică nul, la care este asociat un risc

relativ (RR) egal cu 1. Cu toate acestea, atât din punctul de vedere al evaluării cât şi din cel al

luării deciziilor, alegerea unui nivel de poluare nul nu este adecvat. Efectiv, nivelul de bază al

poluării atmosferice la scară urbană nu este obligatoriu nul (ţinând seama şi de poluarea inter-

regională) şi un nivel nul al poluării atmosferice în mediul urban nu constituie un obiectiv în

sine rezonabil sau cel puţin operaţional.

Cel mai des, proporţia sau numărul de evenimente care pot fi atribuite este calculat nu

pentru un nivel de poluare dat ci pentru o diferenţă de poluare dată. În acest caz:

unde: este numărul de cazuri care pot fi atribuite pentru perioada considerată;

– excesul de risc asociat diferenţei de poluare Δ studiat, dat de relaţia expunere – risc;

– numărul mediu de evenimente sanitare în cursul perioadei considerate.

Acest calcul se aplică pentru fiecare dintre indicatorii de expunere care caracterizează

poluarea urbană, adică pentru cel puţin următorii indicatori: particule (PM10), SO2, NO2 şi O3.

Deoarece riscurile relative asociate fiecărui indicator de poluare nu sunt independente,

numărul de evenimente care poate fi atribuit indicatorilor de poluare nu poate fi cumulat. În

stadiul actual al cunoştinţelor, impactul sanitar al poluării atmosferice urbane poate fi estimat

ca fiind cel puţin egal cu cel mai mare număr de evenimente care pot fi atribuite unuia dintre

indicatorii de expunere studiaţi.

6.5.2. Calcul practic

Calcul zilnic

În practică, numărul de evenimente sanitare care pot fi atribuite poluării atmosferice

urbane este calculat pentru fiecare dintre indicatorii de expunere (PM10, SO2, NO2 şi O3) şi



- 26 -

pentru fiecare zi din perioada de studiu considerată (unitatea de timp reţinută pentru

construirea indicatorilor de expunere).

Pentru un indicator de poluare şi pentru o zi dată, numărul de evenimente care pot fi

atribuite unei diferenţe de poluare este calculat cu formula:

unde: este numărul zilnic de evenimente care pot fi atribuite diferenţei de expunere

(Ej - Er) ; – riscul relativ asociat unei diferenţe (Ez - Er) de expunere dată; - nivelul de

expunere ales ca referinţă; – nivelul pentru ziua z a indicatorului de expunere considerat;

– numărul de evenimente care corespunde nivelului de expunere ales ca referinţă.

– riscul relativ asociat unei diferenţe (Ez - Er) de expunere dată este calculat cu

ajutorul formulei: ((

) )

unde: este riscul relativ estimat pentru o creștere cu 10 μg/m3 a nivelului de poluare

preluat din studiile de specialitate efectuate de Institutul de Supraveghere a Sănătății din

Franța și de Organizația Mondială a Sănătății [28,35].

Numărul de evenimente care nu pot fi atribuite unei diferenţe de poluare este calculat

cu formula:

Această metodă de calcul constituie o aproximare simplificată recomandată de OMS

prin care rezultatele obţinute sunt aproape identice celor care rezultă din utilizarea formulei

exacte.

Calculul sezonier

Pentru fiecare indicator de poluare, impactul sanitar sezonier este obţinut prin

însumarea evenimentelor sanitare calculate pentru fiecare zi, corespunzând perioadei de

studiu sau ipotezei de calcul reţinute. ∑

Pentru o mai bună implementare a modelului de calcul a fost necesară simplificarea

acestuia. În acest sens fracția (

) din cadrul formulei pentru calculul riscului relativ

a fost notată cu și calculată separat, fiind considerată constantă. Astfel formula

pentru calculul riscului relativ asociat unei diferenţe (Ez - Er) de expunere dată devine:

( )

De asemenea, pentru calculul sezonier, în loc de însumarea evenimentelor sanitare

calculate pentru fiecare zi, am optat pentru calculul numărului de cazuri ce pot fi

atribuite unei clase de poluare (g/m3) ținând cont de numărul de zile de poluare

corespunzător fiecărei clase. În acest caz, formula de calcul este următoarea:

unde: este numărul de zile de poluare corespunzător fiecărei clase.

Pentru această evaluare a impactului sanitar au fost reținute trei ipoteze de calcul

(scenarii):

Scenariul 1: Calculul impactului asupra sănătăţii pentru expunerea la niveluri scăzute

de poluare (de exemplu 10μg/m3)



- 27 -

Scenariul 2: Câştigul sanitar asociat cu eliminarea vârfurilor (nivelul de referință =

valoarea limită standard)

Scenariul 3: Câștigul sanitar obţinut pentru o expunere egală cu media anuală redusă

cu 25% (nivel de referință fix = media anuală x 0,75)

6.5.3. Implementarea modelului de calcul în cadrul sistemului informațional

Așa cum a fost menționat anterior, pentru crearea bazei de date a fost folosit sistemul

de gestiune Microsoft SQL Server Express. Astfel, pentru a reduce timpul necesar pentru

calculul impactului sanitar, am optat pentru implementarea acestuia în cadrul sistemului de

gestiune prin crearea unui program (script) SQL, acesta fiind descris în continuare.

Pentru calculele intermediare au fost folosite o serie de tabele temporale acestea fiind

descrise în capitolul anterior.

După crearea și popularea cu informații a tabelelor necesare, am trecut la calculul

efectiv, primul pas fiind calculul constantei pentru valoarea inferioară, centrală și

superioară a riscului relativ, valorile acesteia fiind păstrate în tabela temporală creată pentru

evaluarea impactului denumită ” #calc_mortalit_tot”.

/* Calculul constantei */

update #calc_mortalit_tot

set b_central=SanatateData.dbo.indicatoriAer.b_central

from SanatateData.dbo.indicatoriAer

where substring(cast(#calc_mortalit_tot.idPoluant as

char),1,1)=SanatateData.dbo.indicatoriAer.idPoluant

Pasul următor a fost crearea procedurii pentru calculul numărului de cazuri care nu pot

fi atribuite nivelului de referință ales pentru fiecare scenariu și pentru fiecare din indicatorii de

expunere (PM10, SO2, NO2 şi O3) considerați.

/* Calculul numărului de cazuri care nu pot fi atribuite nivelului de

referință ales */


set pr1=med_zilnica*(1-((EXP(b_central*(medie-niv_ref_s1))-1) /

EXP(b_central*(medie-niv_ref_s1)))),

pr2=med_zilnica*(1-((EXP(b_central*(medie-niv_ref_s2))-1) /

EXP(b_central*(medie-niv_ref_s2)))),

pr3=med_zilnica*(1-((EXP(b_central*(medie-

(medie*(niv_ref_s3/100))))-1) / EXP(b_central*(medie-

(medie*(niv_ref_s3/100))))))

Am trecut apoi la calcularea riscului relativ inferior, central și superior pentru toate

scenariile luate în calcul.

/* Calculul riscul relativ asociat unei diferenţe de expunere */


set rr_calc_inf_s1=EXP((b_inf)*(select case when(valClasa1-

niv_ref_s1)>0 then (valClasa1-niv_ref_s1) else 0 end)),

rr_calc_central_s1=EXP((b_central)*(select case when(valClasa1-

niv_ref_s1)>0 then (valClasa1-niv_ref_s1) else 0 end)),

rr_calc_sup_s1=EXP((b_sup)*(select case when(valClasa1-

niv_ref_s1)>0 then (valClasa1-niv_ref_s1) else 0 end))



- 28 -

Ultimul pas în evaluarea impactului poluării asupra mediului a fost calcularea, pentru

fiecare scenariu, a numărului de cazuri ce pot fi atribuite unei clase de poluare (g/m3)

ținând cont de numărul de zile de poluare corespunzător fiecărei clase.

/* Calculul numărului de cazuri ce pot fi atribuite unei clase de

poluare c */


set nr_caz_calc_inf_s1=(rr_calc_inf_s1-1)*pr1*contor,

nr_caz_calc_central_s1=(rr_calc_central_s1-1)*pr1*contor,

nr_caz_calc_sup_s1=(rr_calc_sup_s1-1)*pr1*contor

6.5.4. Rezultatele evaluării impactului sanitar pentru mortalitatea totală

Evaluarea impactului sanitar a fost realizată pentru fiecare din indicatorii de expunere

(PM10, SO2, NO2 şi O3) considerați și pentru fiecare scenariu reținut, în continuare fiind

prezentată evaluarea pentru poluarea cu particule în suspensie (PM10).

Rezultatele evaluării impactului sanitar pentru poluarea cu particule în suspensie

(PM10) sunt prezentate în tabelul 6.1.

În cazul primului scenariu, se poate trage concluzia că, dacă valoarea medie a poluării

pentru fiecare zi a perioadei studiate ar fi fost cea corespunzătoare nivelului ales, în acest caz

10 µg/m3, ar fi putut fi evitate aproximativ 3 decese, limitele intervalului de încredere fiind

aproximativ 2 și respectiv 4 decese.

Impactul sanitar care poate fi atribuit fiecărei clase de expunere (din 10 în 10 µg/m3)

poate fi observat în tabelul 6.2, iar graficul de distribuție pe clase de expunere zilnică și

impactul sanitar asociat fiecărei clase este reprezentat în figura 6.1.

Seria colorată în albastru reprezintă repartiţia zilelor în funcţie de nivelele de expunere

la poluarea atmosferică, iar seria în roşu corespunde impactului sanitar asociat fiecărei clase

de poluare a indicatorului considerat.

REZULTATE

Pentru perioada luată în calcul

Anual

NA IC 95% NA IC 95%

Scenariul 1: Calculul impactului asupra sănătăţii pentru expunerea la niveluri scăzute

10 3.36 2.23 - 4.49 3.36 2.23 - 4.49

Scenariul 2: Câştigul sanitar asociat cu eliminarea vârfurilor (nivelul de referință = valoarea limită standard)

20 1.69 1.12 - 2.26 1.69 1.12 - 2.26

Scenariul 3: Câștigul sanitar obţinut pentru o expunere egală cu media anuală redusă cu 25%

25 1.45 0.97 - 1.93 1.45 0.97 - 1.93

TABELUL 6.1. Evaluarea impactului sanitar pentru poluarea cu PM10



- 29 -

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

0 -

10

10

- 2

0

20

- 3

0

30

- 4

0

40

- 5

0

50

- 6

0

60

- 7

0

70

- 8

0

80

- 9

0

90

- 1

00

10

0 -

110

11

0 -

120

12

0 -

130

13

0 -

140

14

0 -

150

15

0 -

160

16

0 -

170

17

0 -

180

18

0 -

190

19

0 -

200

20

0 -

210

21

0 -

220

22

0 -

230

23

0 -

240

24

0 -

250

25

0 -

260

26

0 -

270

27

0 -

280

28

0 -

290

29

0 -

300

%

clase de expunere (PM10 µg/m3)

Clasa de poluare (µg/m3)

Numărul de zile

% zile Numărul de

cazuri % cazuri

0 - 10 77 27% 0.877187836 4%

10 - 20 92 32% 4.722581303 22%

20 - 30 70 24% 6.106512071 29%

30 - 40 30 10% 3.867025973 18%

40 - 50 10 3% 1.683741137 8%

50 - 60 2 1% 0.395195096 2%

60 - 70 1 0% 0.26064892 1%

70 - 80 1 0% 0.298752207 1%

80 - 90 1 0% 0.32853025 2%

90 - 100 3 1% 1.156790209 5%

100 - 110 1 0% 0.427254996 2%

110 - 120 1 0% 0.457572266 2%

120 - 130 0 0% 0 0%

130 - 140 0 0% 0 0%

140 - 150 1 0% 0.602219018 3%

150 - 160 0 0% 0 0%

160 - 170 0 0% 0 0%

170 - 180 0 0% 0 0%

180 - 190 0 0% 0 0%

190 - 200 0 0% 0 0%

200 - 210 0 0% 0 0%

210 - 220 0 0% 0 0%

220 - 230 0 0% 0 0%

230 - 240 0 0% 0 0%

240 - 250 0 0% 0 0%

250 - 260 0 0% 0 0%

260 - 270 0 0% 0 0%

270 - 280 0 0% 0 0%

280 - 290 0 0% 0 0%

290 - 300 0 0% 0 0%

TOTAL 290 100% 21.2 100%

TABELUL 6.2. Impactul sanitar corespunzător fiecărei

clase de poluare

FIGURA 6.1. Graficul de distribuție pe clase de expunere zilnică și

impactul sanitar asociat



- 30 -

0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0 3,5 4,0

Scenariul 3

Scenariul 2

Câștigul sanitar așteptat

Câștigul sanitar așteptat

Numărul de cazuri atribuite

Eficienţa comparată a diferitelor scenarii este ilustrată sub formă grafică. Câştigul

sanitar şi, în consecinţă, riscul implicit "acceptat" sunt prezentate sub formă de diagramă cu

bare (fig. 6.2).

Din reprezentarea grafică prezentată mai sus, se poate observa că în raport cu scenariul

1, numărul de decese evitate pentru scenariile 2 și 3 este puțin mai mic, acesta fiind de

aproximativ 1 - 2 cazuri pentru ambele scenarii.

7. UTILIZAREA SISTEMELOR INFORMAȚIONALE GEOGRAFICE ÎN

DOMENIUL MEDIULUI ȘI SĂNĂTĂȚII

Utilizarea tehnologiilor informatice moderne în supravegherea mediului şi sănătăţii

[2,36,37,38] reprezintă o problemă de actualitate pentru specialiştii implicaţi în aceste

domenii de activitate, alinierea la standardele mondiale specifice presupunând printre altele și

utilizarea Sistemelor Informaţionale Geografice (SIG).

În literatura de specialitate au apărut numeroase definiţii pentru sistemele

informaționale geografice, dar acestea sunt adesea incomplete deoarece nu prezintă decât

anumite aspecte ale acestora. Definirea lor poate fi realizată sub două aspecte, în funcţie de

scopul urmărit: se accentuează fie aspectul datelor, fie aspectul sistemului de tratare al

acestora.

Una dintre definiţiile de bază ale Sistemelor Informaționale Geografice este oferită de

ESRI (Environmental Systems Research Institute Inc.):„SIG este un instrument bazat pe

calculator, pentru realizarea hărţilor şi analiza lucrurilor ce există şi a evenimentelor ce se

petrec pe Pământ. Tehnologia SIG combină operaţiile uzuale de baze de date, precum şi

interogarea şi analiza statistică, cu avantajele vizualizării unice şi analizei geografice oferite

de către hărţi. Aceste calităţi diferenţiază SIG-ul de alte sisteme informatice, punându-l la

dispoziţia unui public larg şi variat sau al firmelor particulare, în scopul explicării

fenomenelor, predicţiei efectelor şi planificării strategiilor.”

FIGURA 6.2. Numărul de cazuri evitate pentru scenariile 2 și 3 în

raport cu scenariul 1



- 31 -

7.1. SUB-SISTEMELE UNUI SISTEM INFORMATIC GEOGRAFIC

Un SIG este compus schematic din patru sub-sisteme principale [39] (fig.7.1). Acestea

sunt:

– sub-sistemul de introducere a datelor;

– sub-sistemul de stocare şi căutare a datelor;

– sub-sistemul de prelucrare şi analiză a datelor;

– sub-sistemul de ieşire şi vizualizare a datelor.

Toate aceste sub-sisteme sunt descrise pe larg în capitolul 7 al tezei.

7.2. COMPONENTELE UNUI SISTEM INFORMATIC GEOGRAFIC

Componentele unui Sistem Informațional Geografic, conform structurii stabilită de

ESRI [40], sunt:

– Echipamentele (hardware)

Pentru realizarea hărților necesare tezei au fost folosite echipamentele

Laboratorului de Informatica Mediului din cadrul Catedrei de Hidraulică,

Mașini Hidraulice și Ingineria Mediului condus de doamna profesor dr. ing.

Daniela Vasiliu. Sistemele de calcul disponibile sunt de ultimă generație având

procesoare dual-core, 4GB memorie volatilă și o memorie internă de 320 GB.

La aceste sisteme au fost legate o serie de echipamente periferice comune

pentru orice Sistem Informatic Geografic.

FIGURA 7.1. Structura generală a unui Sistem Informațional Geografic



- 32 -

– Programele (software)

Principalele componente software ale unui Sistem Informatic Geografic sunt:

o instrumentele pentru achiziţia şi manipularea informaţiilor geografice;

o sistemele de gestiune a bazelor de date;

o instrumentele geografice de interogare, analiză şi vizualizare;

o interfaţa grafică prietenoasă pentru o utilizare simplă.

– Datele

Reprezintă cea mai importantă componentă a Sistemelor Informaționale

Geografice. Bazele de date reprezintă elementul central al SIG, acestea

conținând două tipuri principale de date. De fapt, există două baze de date (mai

mult sau mai puţin integrate, în funcţie de sistem): o bază de date spaţială, care

conţine date de poziţie ce descriu geografia elementelor suprafeţei terenului

(formă, poziţie) şi o bază de date a atributelor, care conţine anumite

caracteristici ale trăsăturilor spaţiale.

– Utilizatorii

Deoarece un Sistem Informațional Geografic este înainte de toate un

instrument, el se adresează unei largi categorii de utilizatori, pornind de la cei

care creează şi menţin sistemele, până la persoanele care utilizează în

activitatea lor cotidiană noțiuni geografice.

7.3. SISTEMELE INFORMAŢIONALE GEOGRAFICE ŞI SĂNĂTATEA

Un Sistem Informaţional Geografic poate fi un instrument util pentru cercetătorii şi

planificatorii din domeniul sănătăţii aşa cum a fost exprimat de Scholten şi Lepper [41]:

"Sănătatea şi sănătatea proastă sunt afectate de o varietate de stiluri de viaţă şi factori de

mediu, incluzând locul în care trăiesc oamenii. Caracteristicile acestor locaţii (incluzând

aspectul socio-demografic şi expunerea la mediu) oferă o sursă evaluabilă pentru studiile de

cercetare epidemiologice referitoare la mediu şi sănătate".

7.4. DESCRIEREA PACHETELOR DE PROGRAME FOLOSITE

7.4.1. Prezentarea generală a pachetului de programe ArcGIS

ArcGIS este un pachet de programe produs de compania ESRI [40] care permite

crearea, prelucrarea, integrarea, analiza și afișarea datelor geografice la diferite niveluri. În

cadrul arhitecturii ArcGIS (fig.7.2) utilizatorii pot accesa "clienți ArcGIS" (ArcView,

ArcEditor, ArcInfo) sau "servere" (ArcSDE, ArcGIS server și ArcIMS). ArcGIS Desktop

asigură accesul la diferiți "clienți" în cazul în care datele sunt locale.



- 33 -

Principalele trei componente ale ArcGIS Desktop sunt:

ArcView;

ArcEditor;

ArcInfo.

7.5. CREAREA HĂRȚILOR TEMATICE CU AJUTORUL TEHNOLOGIEI SIG

7.5.1. Georeferențierea

Primul pas în crearea unei hărți pornind de la o hartă tipărită este scanarea acesteia și

georefențierea ei cu ajutorul programului ArcMap.

Georeferenţierea unei imagini presupune alinierea acesteia la un sistem de coordonate

definit. Matematic, aceasta este o operaţie de translaţie şi/sau rotaţie a sistemului de

coordonate al imaginii (care numerotează coloanele şi liniile de pixeli începând cu cel din

stânga sus) faţă de sistemul de coordonate în care se realizează georeferenţierea [42], [43].

Problema se rezumă la rezolvarea unor sisteme de ecuaţii şi aflarea unor coeficienţi care se

aplică fiecărui pixel al imaginii pentru a-l face să corespundă unei anumite poziţii geografice,

definite printr-o pereche de coordonate matematice/geografice.

7.5.2. Crearea layerelor cu ajutorul programului ArcMap

Organizarea și reprezentarea entităților spațiale care pot fi afișate pe hartă este

realizată cu ajutorul layerelor (straturilor).

Pornind de la imaginea raster georefențiată anterior, a fost creat layerul de tip punct

denumit “Stații monitorizare aer” care va stoca informații despre localitățile în care sunt

prezente stațiile de monitorizare ale Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului

(fig.7.3).

FIGURA 7.2. Structura de bază a arhitecturii pachetelor de

programe ArcGIS

ArcSDE

ArcPad

ArcExplorer

Browser

ArcIMS

ArcInfo

ArcEditor

ArcView

ArcReader Extensii

Baza de date geografică multiutilizator

Modele de date



- 34 -

Prin același procedeu au fost create toate straturile necesare pentru definitivarea

hărților realizate ulterior.

7.5.3. Crearea legăturii între layere și baza de date

Pe lângă informațiile grafice și cele legate de tipul layerului, pe care acesta le cuprinde

inițial, fiecare strat poate conține o serie întreagă de informații legate de entitățile spațiale pe

care acesta le reprezintă, datele atribut tabelare asociate cu elementele hărţilor putând fi

vizualizate utilizând tabelul de atribute ale layerului.

Astfel, după crearea tuturor straturilor, a fost necesară completarea tabelului de

atribute cu datele prezente în baza de date. Realizarea acestei legături a fost făcută cu ajutorul

programului ArcCatalog, fiind adăugate bazele de date necesare pentru fiecare hartă.

7.5.4. Crearea hărților tematice de tip choropleth

O hartă choropleth este o hartă în care ariile poligonale sunt colorate sau umbrite

pentru a reprezenta valorile atributelor, aceasta oferind o modalitate uşoară de a vizualiza

modul în care un indicator poate varia într-o zonă geografică.

Pentru hărțile realizate a fost folosit layerul “Frontieră județe” la care am asociat

bazele de date “AERData” și “WORKData” pentru a evidenția repartiția principalilor factori

poluanți ai aerului și a impactului sanitar asociat (fig. 7.4, 7.5, 7.6). La realizarea acestor hărți

au fost utilizate rampe de culori graduale pentru o mai bună vizualizare a distribuției valorilor,

acestea ținând cont de valorile limită admise pentru fiecare poluant conform ordinului nr. 592

din 2002.

FIGURA 7.3. Reprezentarea geografică a localităților în care se regăsesc stații

de monitorizare din cadrul Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului



- 35 -

FIGURA 7.4. Reprezentarea pe județe a poluării cu PM10 [µg/m3]

în luna august 2010

FIGURA 7.5. Reprezentarea pe localități a poluării cu PM10 [µg/m3]

pe întreaga perioadă



- 36 -

8. CREAREA PLATFORMEI WEB PENTRU SISTEMUL INFORMATIC

INTEGRAT

8.1. INTERNETUL – PRINCIPALA SURSĂ DE INFORMAȚII

Constituindu-se ca o imensă sursă de informații aflată în permanentă expansiune, este

firesc ca omul modern să facă apel la Internet atunci când dorește sa dobândească într-un timp

foarte scurt cunoștințe utile referitoare la un anumit subiect.

La nivel mondial, Internetul este de departe cea mai populară sursă de informare și

prima opțiune pentru cei interesați să afle ultimele știri, depășind mediile cu o istorie mult mai

lungă: televiziunea, ziarele și radioul, potrivit unui sondaj efectuat de Zogby Interactive [44].

Mai mult de jumătate din respondenți au declarat că ar alege Internetul dacă ar trebui să

opteze doar pentru o sursă de informare, urmat de televiziune (21%), radio și ziare, cu câte 10

procente fiecare. Internetul este văzut, totodată, ca fiind cea mai de încredere sursă, 40%

dintre respondenți declarând că se încred mai mult în informațiile obținute astfel, față de 17%

TV, 16% radio și 13% ziare.

Crearea unui portal web care să permită integrarea informațiilor obţinute din diferite

surse prin prelucrarea datelor cu programe specifice, evaluarea automată a impactului poluării

asupra sănătății precum și vizualizarea parametrilor de interes major într-un format disponibil

pentru o gamă foarte largă de utilizatori reprezintă o necesitate pentru populația din România.

FIGURA 7.6. Reprezentarea evaluării impactului sanitar (nr. decese

evitate) conform scenariului 1 pentru poluarea cu PM10



- 37 -

8.2. PREZENTAREA PROGRAMELOR FOLOSITE

8.2.1. Platforma web DotNetNuke

DotNetNuke este atât un puternic sistem de management al conținutului web (WCMS)

pentru Microsoft ASP.NET cât şi o platformă de dezvoltare a aplicaţiilor web. Arhitectura

flexibilă DotNetNuke (fig. 8.1) permite adăugarea cu uşurinţă a funcţionalităților sau

modificarea aspectului site-ului prin adăugarea de noi aplicaţii (module).

Această platformă a stat la baza dezvoltării portalului SIIMS fiind folosită pentru

crearea și implementarea structurii acestuia și a paginilor ce conțin informații textuale.

8.3. PREZENTAREA PORTALULUI

Portalul creat cu ajutorul programelor amintite mai sus, intitulat “Sistemul

Informațional Integrat Mediu - Sănătate” (SIIMS), are o structură modulară, fiecare pagină

din cadrul portalului conținând 5 zone (fig.8.5):

Prima zonă este dedicată meniului portalului și modulului de căutare a

informațiilor;

A doua zonă conține logo-ul portalului și modulul de autentificare și

înregistrare a utilizatorilor;

Modulul de navigare care indică într-o structură succesivă liniară pagina

selectată în structura portalului este prezent în a treia zonă;

Platforma ASP.NET

IIS (Server web)

Windows

Microsoft

SQL Server

FIGURA 8.1. Arhitectura sistemului DotNetNuke bazată pe platforma

Microsoft

Sursa: DotNetNuke.com [45], CMSWire [46]



- 38 -

A patra zonă afișează conținutul efectiv al paginilor web din cadrul portalului;

Ultima zonă, denumită și zona de subsol integrează două module: modulul de

legături externe cu ajutorul căruia pot fi găsite informații suplimentare despre

starea mediului și a sănătății și modulul “Utilizatori Online” care afișează

informații despre utilizatorii înregistrați și despre utilizatorii care vizitează

portalul în acel moment.

Portalul este structurat în 7 secțiuni importante, acestea fiind:

Secțiunea “Prima pagină” – conține informații generale despre Sistemul

Informațional Integrat Mediu – Sănătate;

Secțiunea “Informații teză” – prezintă structura tezei și oferă utilizatorilor

posibilitatea de a vizualiza și salva informațiile disponibile;

Secțiunea “Achiziția datelor” – cuprinde descrierea celor două moduri de

achiziție automată a datelor utilizate în cadrul tezei;

Secțiunea “Baze de date” – prezintă structura principalelor baze de date

utilizate și oferă o modalitate facilă de a observa mediile zilnice ale poluanților

achiziționați;

Secțiunea “EIS” – conține modulul de calcul automat al evaluării impactului

sanitar pentru zona Municipiului Târgoviște;

Secțiunea “SIG” – înglobează hărțile realizate cu ajutorul tehnologiei SIG

Secțiunea “Info&Știri” – prezintă o colecție de știri și avertizări achiziționate

cu ajutorul fluxurilor RSS.

FIGURA 8.5. Structura paginilor din cadrul portalului SIIMS

Conținutul paginilor web

Meniu și căutarea

informațiilor

Logo portal și zona

de autentificare

Zona de navigare

Zona de subsol:

Legături externe

Utilizatori online



- 39 -

9. CONCLUZII ȘI SINTEZA CONTRIBUȚIILOR ORIGINALE

9.1. CONCLUZII

Pornind de la necesitatea creării unui sistem centralizat de colectare, procesare și

evaluare a contaminanților mediului și a efectelor lor asupra sănătății populației, prezenta

lucrare are ca scop realizarea unui mediu informatic disponibil on-line bazat pe o colecție de

baze de date relaționale și georeferențiate, utilă pentru diseminarea informațiilor către o gamă

largă de utilizatori.

Prin acest instrument s-a urmărit integrarea unor tehnologii moderne de achiziție,

procesare, de calcul și vizualizare a informațiilor, fiind creat astfel un sistem informațional

denumit “Sistemul Informaţional Integrat Mediu - Sănătate”. Acesta vizează furnizarea în

timp util a datelor şi cunoştinţelor adecvate și de calitate, în scopul susţinerii proceselor

decizionale în domeniul mediului și al sănătăţii publice la nivel naţional, regional şi local.

Pentru a-şi îndeplini în totalitate rolul său de suport pentru decizii, de descriere a

nivelului de poluare și a influenței acestuia asupra stării de sănătate a populaţiei, Sistemul

Informaţional Integrat Mediu - Sănătate (SIIMS), prin interfața sa – portalul SIIMS, are

următoarele caracteristici:

- Deschiderea: Mediul sistemului este constituit din utilizatori, acesta oferind

tuturor posibilitatea să consulte datele care îi interesează.

- Accesibilitatea: acest sistem a fost conceput pentru a permite oricărui utilizator

care are un minim de cunoştinţe de informatică, să înveţe uşor modul de

funcţionare şi să îl utilizeze eficient.

- Complexitatea: sistemul acoperă toate funcţiile proiectate, indispensabile

activităţilor de protejare a mediului și a sănătății publice.

- Extensibilitatea: pot fi adăugate noi funcţii, fără investiţii majore în sistem.

- Modularitatea: sistemul este organizat pe cinci nivele.

- Integrarea: diferitele componente (nivele) ale sistemului formează, din punct de

vedere al utilizatorului, un întreg coerent. Această integrare este realizată şi la

nivel tehnic, dar ea se situează mai mult la nivel conceptual şi implică următoarele

aspecte:

o Prezentarea: o interfaţă omogenă pentru toate nivelele;

o Datele: utilizatorii văd o bază de date unică, chiar dacă distribuţia se face

între nivele;

o Comunicarea: transferurile de date între nivele sunt standardizate.

- Mentenabilitatea: sistemul poate fi corectat, adaptat şi / sau îmbunătăţit uşor.

- Fiabilitatea: sistemul a fost conceput astfel încât să poată executa în permanenţă

toate funcţiile cerute. De asemenea, au fost prevăzute proceduri de reconstituire

care permit cel mai mare interval de timp posibil de funcţionare corectă.

9.2. SINTEZA CONTRIBUȚIILOR ORIGINALE

Principalele contribuţii originale ale lucrării la rezolvarea temei abordate sunt:

1. Crearea unei structuri cadru de coroborare a informațiilor din domeniile

mediului și sănătății care vizează furnizarea în timp util a datelor şi a

cunoştinţelor adecvate, denumit generic “Sistemul Informaţional Integrat Mediu -

Sănătate”.



- 40 -

2. Crearea unui modul pentru achiziția web automată a informațiilor

referitoare la mediu bazat pe tehnologia web spidering / web crawling. Acesta

preia în mod automat datele de la stațiile din cadrul Rețelei Naționale de

Monitorizare a Calității Aerului, furnizate prin portalul calitateaer.ro, fără a fi

necesară conectarea la baza de date a acestuia.

3. Structurarea informațiilor colectate în baze de date relaționale utilizând două

dintre cele mai importante platforme disponibile, respectiv MySQL și Microsoft

SQL Server.

4. Realizarea unui modul de calcul automat al evaluării impactului sanitar al

poluării aerului pentru Municipiul Târgoviște ce poate fi extins la nivel

național, acesta fiind integrat direct în platforma Microsoft SQL Server pentru

accelerarea prelucrării datelor.

5. Conectarea bazelor de date utilizând tehnologia SIG în vederea vizualizării

informațiilor pe un suport de tip hartă pentru a facilita interpretarea lor de către o

gamă cât mai largă de utilizatori.

6. Integrarea tehnologiilor mai sus menționate într-un portal web care permite

înglobarea informațiilor obţinute din diferite surse prin prelucrarea datelor cu

programe specifice, evaluarea automată a impactului poluării asupra sănătății

precum și vizualizarea parametrilor de interes major într-un format disponibil

pentru o gamă foarte largă de utilizatori.

În ansamblu, lucrarea de față își propune să ofere o soluție științifică și tehnică de

utilizare a bazelor de date în ingineria mediului.

Principala direcție de continuare a cercetărilor întreprinse constă în completarea

sistemului prin extinderea domeniilor de achiziție și a gamei de parametri obţinuți din diferite

surse, adăugarea de noi module de calcul automat a indicatorilor precum și crearea unui

modul automat de gestiune a informațiilor cu ajutorul tehnologiei SIG.



- 41 -

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. Z. Levente – Președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului Nagy –

Campania “Închide! Stinge! Reciclează!”

2. D. Vasiliu – Monitorizarea Mediului , Editura Tehnică, București 2007

3. Reţeaua de monitorizare a calităţii aerului (RNMCA) - www.calitateaer.ro

4. Sistemul Informatic Unic Integrat - http://193.151.30.188/cnas/

5. World Health Organization Regional Office for Europe – “Exposure of urban

population in the WHO European Region to major air pollutants : summary of the WHO-

ECEH air pollution database”, 1997

6. Kirk R. Smith, Carlos F. Corvalán, and T. Kjellström – “How Much Global Ill

Health Is Attributable toEnvironmental Factors”, 1999

7. Eds Murray et al. – “Summary Measures of Population Health: Concepts, Ethics,

Measurement and Applications”, World Health Organization , Geneva., 2002

8. World Health Organization – “Global Health Risks - Mortality and burden of disease

attributable to selected major risks”, 2009

9. The World Bank Group - The World Bank Annual Report 2003 -

http://www.worldbank.org/html/extpb/2003/index.html

10. Commission of the European Communities - Communication from the Commission to

the Council, the European Parliament and the European Economic and Social Committee -

"Mid Term Review of the European Environment and Health Action Plan 2004-2010"

11. The European Environment and Health Information System (ENHIS) -

http://enhiscms.rivm.nl/object_class/enhis_home_tab.html

12. The DPSIR Framework - Peter Kristensen,National Environmental Research Institute,

DenmarkDepartment of Policy Analysis, European Topic Centre on Water, European

Environment Agency, 2004

13. Carlos F. Corvalán, Tord Kjellström and Kirk R. Smith - Health, Environment and

Sustainable Development. Identifying Links and Indicators to Promote Action, 1999

14. Lificiu P., Vasiliu D. – "Sistemul informaţional al mediului – suport decizional pentru

dezvoltarea durabilă", Conferinţa Naţională pentru Dezvoltare Durabilă, Bucureşti, iunie 2003

15. C. Castillo – Phd Thessis – Effective Web Crawling, 2004

16. Ah Chung Tsoi, D. Forsali, M. Gori, M. Hagenbuchner, F. Scarcelli – A simple

focused crawler, 2003

17. World Health Organization – International Classification of Diseases

18. Dicționarul Explicativ al Limbii Române on-line (DEX on-line) – http://dexonline.ro

19. Marin Fotache – Proiectarea bazelor de date. Normalizare și postnormalizare.

Implementări SQL și Oracle., Polirom, 2005

20. Schlesinger RB. – Toxicological evidence for health effects from inhaled particulate

pollution: does it support the human experience? – Inhalation Toxicology 1995;7:99-109.

21. Filip F.G., I. Moisil (1999) Decision Support for environmental management

(thematic level article). In: Enciclopedia of Lyfe Sciences-EOLSS, Envirnmental Systems (

A. Sydow , Ed).

22. Dan Robescu, Florian GRIGORE, Vladimir ROJANSCHI - „Abordare sistemică a

managementului integrat al mediului”, Scientific Bulletin, UPB,2007, ISSN 1454-2331.

23. DW Dockery, CA Pope III. – Acute respiratory effects of particulate air pollution. –

Annual Review Public Health 1994;15:107-132.

24. J. Schwartz– Air pollution and daily mortality: a review and meta-analysis. –

Environmental Research 1994;64:36-52.



- 42 -

25. American Thoracic Society. – Health effects of outdoor air pollution. – American

Journal of Respiratory and Critical Care Medicine 1996;153:3-50.

26. DV. Bates– Particulate air pollution. – Thorax 1996;51:S3-S8.

27. GD. Thurston – A critical review of PM10 mortality time-series studies. – Journal of

Exposure Analysis and Environmental Epidemiology 1996;6:3-21.

28. Institut de Veille Sanitaire – Évaluation de l’impact sanitaire de la pollution

atmosphérique urbaine - Actualisation du guide méthodologique, 2003

29. Institut de Veille Sanitaire – Surveillance des effets sur la santé liés à la pollution

atmosphérique en milieu urbain. – Institut de Veille Sanitaire. Saint-Maurice, martie 1999

30. P.Quénel, C.Le Goaster, C. Cassadou, Eilstein D., Filleul L., Pascal L., Prouvost H.,

Saviuc P., Zeghnoun A., Le Tertre A., Medina S, Jouan M. – Surveillance des effets sur la

santé de la pollution atmosphérique en milieu urbain : étude de faisabilité dans 9 villes

françaises. Objectifs et principes. – Pollution Atmosphérique 1997

31. Institut de Veille Sanitaire – Programme de surveillance air et santé – 9 villes,

Rapport Phase II. Institut de veille sanitaire, Iunie 2002

32. Institut de Veille Sanitaire – APHEIS. Air pollution and health: a European

information system. Evaluation de l'impact sanitaire de la pollution atmosphérique dans 26

villes européennes. Synthèse des résultats européens et résultats détaillés des villes françaises

issus du rapport paru en octobre, 2002

33. APHEIS Report – Health Impact Assessment of Air Pollution and Communication

Strategy – 2003

34. CL Sistrom, CW. Garvan– "Proportions, odds, and risk", January 2004

35. RW Atkinson, HR Anderson, J Sunyer, J Ayres, M Baccini, JM Vonk, A Boumghar, F

Forastiere, B Forsberg, G Touloumi J, Schwartz, K. Katsouyanni– Acute effects of particulate

air pollution on respiratory admissions: results from APHEA 2 project. Air Pollution and

Health: a European Approach. Am J Respir Crit Care Med., 2001 Nov 15;

36. Radu Drobot, Aurora Vasiu, Elena Tuchiu, Collin Schenk, Marc Soutter – An

Integrated Quality Management Tool Based on GIS Technology, Geo-Eco-Marina 14/2008.

pag. 21-26. ISSN, 1224-6808

37. F.G.Filip, Marinescu M., Marinescu V., C.Barbu (1999). Spatial Support Systems and

their applications to environment related problems. SCS Publications (ISBN 1-56555-16 -1)

38. D.Vasiliu, M.Bontoş, V.F.Pîrăianu - SIM-E&H – "IT Tool for the environmental and

health knowledge dissemination", Conferinţa "Excellence Research - A way to innovation",

Braşov, 2008. ISSN 1844-7090

39. D. Vasiliu – Note de curs : Utilizarea sistemelor informatice geografice pentru

monitorizarea factorilor de mediu, UPB, București, 2010

40. ESRI – Online Support Center, S.U.A

41. Scholten, H.J.; de Lepper, M.J.C. – The benefits of the application of geographical

information systems in public and environmental health, 1991

42. D. Vasiliu, N. Vasiliu– Sistemul Informațional al Mediului, Vol. I., U.P.B., 1999

43. D. Vasiliu, Viorica Nistreanu, V Nistreanu., N Vasiliu. – Sistemul Informațional al

Mediului, Vol. II., Editura PRINTECH, 2000

44. Zogby Interactive – Sondaj “Principalele surse de informare”, 15/06/2009,

http://www.zogby.com/news/2009/06/15/corrected-version-zogby-poll-online-news-sources-

top-all-other-outlets/

45. Portalul DotNetNuke - http://www.dotnetnuke.com/

46. CMS Wire - Scalability, Analytics, Ease of Use the Focus of DotNetNuke

Professional - http://www.cmswire.com/cms/web-cms/scalability-analytics-ease-of-use-the-

focus-of-dotnetnuke-professional-51-004832.php



- 43 -

LISTA DE LUCRĂRI

10 Articole/studii publicate:

a) Ris1 – Marius Daniel Bontoș, Daniela Vasiliu, Vlad Florin Pîrăianu, Georgiana

Claudia Negoiţă - SIM-E&H – IT Tool for the Environmental Health Risk Assessment.

U.P.B. Scientific Bulletin. Series D, Vol.72, Iss.1, 2010. ISSN 1454-2358, indexat

SCOPUS, ELSEVIER.

Ris2 – Daniela Vasiliu, Şt.Sbârcea, Dragoș Ion Guţă, Marius Daniel Bontoş –

"Environmental Databases for Iron Gates Hydropower Station". U.P.B. Scientific

Bulletin, Series C, Vol.69, 2007, Iss.4, ISSN 1454-234x.

b) Rns1 - Daniela Vasiliu, Virgil Muraru, Vlad Florin Pîrăianu, Marius Daniel Bontoș,

- "Cerinţe privind sistemul informaţional al unei platforme web pentru managementul

integrat al apei". Supliment revista "Calitatea-acces la succes", nr.12, decembrie

2008, ISSN 1582 - 2559.

20 Articole/studii publicate în volumele unor manifestări ştiinţifice:

Vi1 – Daniela Vasiliu, Marius Daniel Bontoş, Vlad Florin Pîrăianu, Georgiana

Claudia Negoiţă - DESIGN OF A MODERN SOIL INFORMATION SYSTEM, Polsol

Workshop 2009, Bucharest, Romania, May 7-8, 2009, Editura Politehnica Press,

Pag.80-91, ISSN 2066-6535.

Vi2 – Marius Daniel Bontoş, Daniela Vasiliu, Vlad Florin Pîrăianu, Georgiana

Claudia Negoiţă - "SIM-E&H – IT Tool for Environmental Health Risk Assessment",

Conferinţa Internaţională Energie Mediu, S5_L3, CIEM 2009, Bucureşti. ISSN 2067-

0893.

Vi3 – Vlad Florin Pîrăianu, Marius Daniel Bontoș, Daniela Vasiliu, Constantin

Drăgoi - "PMA – IT Tool for Adaptive Water Management", Conferinţa

Internaţională Energie Mediu, S6_L1, CIEM 2009, Bucureşti. ISSN 2067-0893.

30 Proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare:

Pn1 - Platformă adaptivă Web pentru managementul integrat al apei – PMA.

Programul CEEX Modul I, ctr.nr. 203/2006 – Colaborator.

Pn2 - Sistem integrat de monitorizare şi răspuns pentru mediu şi sănătate SIM-E&H

Programul CEEX Modul I, ctr.nr. 65/2005 – Colaborator.

Pn3 - Impactul câmpurilor electromagnetice de natură antropică asupra ecosistemelor.

ICEMECOS X2C37 / 2006– Colaborator.

Pn4 - Creşterea calităţii învăţământului superior de inginerie - Platforma Informatică

pentru Ingineria Fluidelor (PiiF). POSDRU/86/1.2/S/61830 15.10.2010 –

Colaborator.

Pi1 - Increasing the impact of Central-Eastern European environment research results

through more effective dissemination and exploitation – FP7, ctr.nr. 265275/2010 –

Colaborator.



- 44 -

CURRICULUM VITAE

Nume / Prenume BONTOȘ MARIUS DANIEL

Experiența profesională

Perioada 01/10/2010 → prezent

Funcția sau postul ocupat Asistent cercetare

Activităţi Responsabil cu dezvoltarea de proiecte în domeniul ingineriei

mediului

Numele şi adresa angajatorului UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI -

Facultatea Energetică, Catedra de Hidraulică, Maşini

Hidraulice şi Ingineria Mediului

Sectorul de activitate Cercetare ştiinţifică

Perioada 01/10/2006 - 01/10/2010

Funcția sau postul ocupat Administrator baze de date / Proiectant sisteme informatice

Activităţi Administrarea bazelor de date pentru programul CEEX

Numele şi adresa angajatorului A.M.C.S.I.T. – POLITEHNICA Bucureşti

313, Splaiul Independenţei, 060042 Bucureşti, România

Sectorul de activitate IT

Educaţie şi formare

Perioada 2006 → prezent

Calificarea / diploma obținută Doctorand cu frecvenţă

Disciplinele principale

studiate/competenţele

profesionale dobândite

Domeniu de doctorat: Ingineria mediului

Numele şi tipul instituţiei de

învăţământ/furnizorului de

formare

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI -



Perioada 2005 → 2007

Calificarea / diploma obținută Diploma Master




Ingineria mediului



formare




Perioada 2000 - 2005

Calificarea / diploma obținută Inginer diplomat




Ingineria mediului



formare




Perioada 1996 - 2000

Calificarea / diploma obținută Asistent programator

Disciplinele principale studiate Informatica

Instituţia de învăţământ Colegiul Național CONSTANTIN CARABELLA, Târgoviște

UTILIZAREA BAZELOR DE DATE ÎN INGINERIA...

Documents

Transcript of UTILIZAREA BAZELOR DE DATE ÎN INGINERIA...