Ustensile pentru frământat şi modelat Ustensiles pour le pétrissage et le façonnage

Ladă pentru făină / Coffre à farine

Troacă pentru frământat / Pétrin en bois

Troacă cu suport / Pétrin en bois avec support

Sită/ Tamis Oală pentru apă / Pot d’eau

Cârpător/ Planche en bois cuisine

Cuţit pentru tăiat aluatul / Couteau pour couper la pâte

Pânzătură/ Toile en coton chanvre pour recouvrir la pâte

Pristolnic / „Pristolnic” Croix en bois ou en pierre pour imprimer les pains rituels avec

les initiales de Jésus Christ en cyrillique

Ustensile pentru cuptor Ustensiles pour le four

Dârg / Rouable

Lopată cu coadă lungă pentru așezat şi scos colacii în şi din cuptor

Pelle à longue manche pour enfourner et pour défourner les pains rituels

Depozitare/ Entreposage

Colacii scoși din cuptor se așează în „troacă” din lemn, acoperită cu o pânzătură.

Les pains rituels sortis du four sont posés dans le pétrin en bois, recouverts d’une toile en coton chanvre.

Contextul/Contexte

Colacii mortului se făceau în curtea familiei mortului. În gospodăria în care era cel decedat, la capătul coșciugului, se așeza o masă, acoperită cu două fețe de masă, una din lână și una țesută din bumbac, pe care se aranjau patru colaci pentru preot, ei purtau denumirea de „Cap”.

Les pains rituels étaient faits dans la cour de la famille du mort.

Dans la maison du défunt, au chevet du mort, on disposait une table, recouverte de deux nappes festives, l’une en laine tissée et l’autre en coton, sur lesquelles on posait les quatre pains rituels pour le prêtre, appelées „Cap”/Tête.

„Cocătoarea” Aurora Dugală, născută în 1921, 86 de ani Mândra, casă nr. 4 La boulangère Aurora Dugală, née en 1921, 86 ans, domiciliée au no. 4, village Mândra

Actantul principal/ L’acteur principal

Interviu din 20 septembrie 2006 Interview du 20 septembre 2006

„Cocătoarea” este întotdeauna o anumită femeie, care îndeplinea următoarele criterii: o văduvă, în vârsta, care nu mai are o viață sexuală activă și nu mai are menstră, cu abilități în a executa colacii, practicantă în religia ortodoxă; ea deține pristolnicul, care era transmis de la o „cocătoare” la alta.

„Cocătoarea”/la boulangère est toujours une certaine femme qui doit respecter les critères suivants: veuve, âgée, sans avoir une vie sexuelle active et n’ayant plus la menstruation, douée d’habilités pour la confection des pains, pratiquante dans la religion orthodoxe; c’est elle qui garde le pristolnic (pour signer les pains du nom de Christ), qui est transmis d’une boulangère à l’autre.

Femei văduve din sat care au ajutat Les femmes veuves du village qui ont aidé

Taflan Maria, 73 de ani în 2006, nr. casă 396

Taflan Maria, 73 ans en 2006, domiciliée au no. 396

Bera Livia, 66 de ani în 2006, nr. casă 19

Bera Livia, 66 ans en 2006, domiciliée au no. 19

Recuzita/ Les accessoires

1. Pristolnicul este o cruce din lemn sau piatră, legată de cultul morților; cele mai multe au o formă tronconică, cu ornamente realizate prin crestare. La bază sunt incizate inițialele lui Isus Hristos, NIKA (Iisus Hristos Biruiește), înscrise într-un pătrat, care se aplică pe pâinea ritualică (colaci, prescuri).

1. Pristolnicul est une croix en bois ou en pierre, utilisée dans le culte des morts. La plupart de ces croix ont une forme tronconique ou circulaire, avec des ornements incisés. A leur base, sont incisées les initiales de Iisus Hristos, NIKA ( Jésus Christ, Vainqueur), inscrits dans un carreau, afin d’être imprimées sur les pains rituels.

Pristolnicul mare/„Pristolnicul mare” / La grande croix

2. În localitatea Mândra „cocătoarea” are două pristolnice numite local „stolnice”, unul mic și unul mare; cel mare se imprimă pe „pupul” central al „Năporojnei”

2. Dans le village de Mândra, „cocătoarea”/ la boulangère détient deux „pristolnice” pareils, l’un petit et l’autre grand; le grand (circulaire) est imprimé sur „pupul”/ la boule centrale du pain nommé „Năporojna”.

3. Pristolnicul mic se imprimă pe „pupurile” laterale ale „Năporojnei”

3. „Pristolnicul mic” / La petite croix est imprimée sur les „pupuri”/boules latérales du même pain.

Pristolnicul mic/„Pristolnicul mic”/ La petite croix

„Mărul mortului” este o ramură de măr împodobită cu fructe și colăcei, care se poartă înaintea cortegiului mortuar până la cimitir și se înfige pe mormânt după ce s-au dat de pomană tot ce era prins pe el; acest măr simbolizează legătura omului cu divinitatea.

„Mărul mortului”/Le pommier du mort est une branche de pommier parée de fruits et de petits pains rituels, qui est portée devant le cortège mortuaire jusqu’au cimetière; là-bas, elle est dépouillée de tous les fruits et les petits pains, qui sont offerts charitablement aux participants, et ensuite elle est plantée sur la tombe. Ce pommier symbolise le lien entre l’homme et la divinité.

„Mărul mortului” în cimitir, Drăguș, 1929, foto: Iosif Berman Le Pommier du mort dans le cimetière, Drăguș, 1929, Photo: Iosif Berman

SYMBOLISME DES FORMES DES PAINS RITUELS

GLOSSAIRE

ARHÁNGHEL - du slave arhangelŭ; dirigeant des anges qui transportent l’âme du mort dans l’au-delà; pain rituel en forme de la lettre A.

réf. GHINOIU, Ion, Panteonul românesc : Dicționar = [Le Panthéon roumain : Dictionnaire], București, Ed. Enciclopedică, 2001, p. 8

NĂPOROJNA – du slave na=pour et porojnй = aumône. Aujourd’hui, pain rituel en forme simplifié, rond, à cinq „pupuri” (petites formes rondes de pâte), représentant initialement une image anthropomorphe

réf. VĂDUVA, Ofelia, Paşi spre sacru = [Des pas vers le sacré], București, Ed. Enciclopedică, 1996, p. 80

CRESTATA – Pain rituel en forme de croix, représentant la croix sur laquelle Jésus a été crucifié

réf. ESEEV, Ivan, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale = [Dictionnaire de symboles et archétypes culturels], București, Ed. Amarcord, Timișoara 1999, p. 337

SCARA – Pain rituel en forme d’échelle, représentant „l’échelle de l’âme”, selon la vision de Jacob dans la Bible; il suggère la transition entre le monde terrestre et le sacré.

réf. ESEEV, Ivan, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale = [Dictionnaire de symboles et archétypes culturels], București, Ed. Amarcord, Timișoara 1999, p. 309

FOARFECA – Pain rituel en forme simplifié, qui suggère un bras de ciseaux; les ciseaux, coupant le fil de la vie mortelle, sont le symbole d’une fin.

réf. CHEVALIER, Jan; GHEERBRANT, Alain, Dicționar de simboluri = Dictionnaire de symboles, București, Ed. Artemis, 1995, vol. I, p. 62

COLACUL CU CRUCE – appelé aussi „Stolnic” (mot d’origine slave, désignant un „haut dignitaire responsable des repas du prince regnant”); c’est un pain rituel offert au prêtre, lors de l’enterrement, par similitude.

réf. VĂDUVA, Ofelia, Magia darului = [La Magie du don], București, Ed. Enciclopedică, 1997, p. 191

Documentarea a fost realizată în data de 20 septembrie 2006 La recherche a été réalisée le 20 septembre 2006 Echipa de cercetători / L’équipe de chercheurs

Dr. Ligia Fulga Gabriela Chiru

Cu concursul femeilor din sat/ Avec le concours des femmes du village „Cocătoarea satului”/ „La boulangère du village”

Dugală Aurora 86 de ani, nr. casă 4 / 86 ans, adresse no. 4

Femeile văduve care au ajutat-o/ Les femmes veuves qui l’ont aidée Taflan Maria

73 de ani, nr. casă 396 / 73 ans, adresse no. 396 Bera Livia

66 de ani, nr. casă 19 / 66 ans, adresse no. 19 Fotograf și operator/ Photographe opérateur

Udvardi Arpad

Prezentare / Présentation Alina Mandai Gabriela Chiru Mihaela Paliuc

Camelia Neagoe

Fundal sonor/ Fond sonor Constantin Brăiloiu

Bocet/Chant funèbre