AS. PRINC. TAMAS SIMONA BOGDANA

INGRIJIRILE ACORDATE BOLNAVILOR IN URGENTE

Suferinta organismului provocata in agresiunea unor factori ai mediului inconjurator constituie o urgent care trebuie tratata din primele minute de la producerea ei.

Toate masurile luate pentru salvarea vietii si sanatatii bolnavilor alcatuiesc asistenta de urgenta , din care masurile elementare luate imediat formeaza primul ajutor.

Asistenta medicala de urgenta ocupa un loc special, ca prim contact trebuie sa se rezolve prompt si competent toate cazurile de imbolnavire care pun in pericol

iminent sanatatea, dar si viata bolnavului.

OBIECTIVE URMARITE IN ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR PRESPITALICESC

In abordarea unei urgente medico-chirurgicale, se va urmari cateva obiective:

- evaluarea urgentei la prima vedere: este sau nu o urgenta?

natura urgentei

cauza care a produs-o

gravitatea

numarul victimelor (in caz de accident colectiv)

masuri ce trebuie intreprinse

succesiunea acestora

- estimarea timpului scurs de la producerea urgentei pana la primele masuri intreprinse

- limitarea efectului produs de agentul primar

- scoaterea accidentatului din zona

- efectuarea bilantului lezional si a triajului dupa criteriul vital

- stabilirea prioritatilor de intervene in ordinea urgentei vitale

- aplicarea masurilor de prim ajutor

- aprecierea rezultatelor in urma masurilor aplicate

- asumarea responsabilitatii de a urmari pacientul si de a-1 trimite la spital

- evaluarea factorilor de risc in timpul transportului

Principiile generale de acordare a primului ajutor medical.Este un complex de cele mai simple proceduri medicale efectuate la locul accidentului, sub forma de autoajutor, sau ajutor reciproc, la fel de participantii la procesele de salvare cu folosirea echipamentului standard si celui improvizat.Scopul principal este salvarea vietii omului, eliminarea factorului de agresiune si evacuarea rapida sinistratului din zona afectata.Termenul optimal de acordare a primului ajutor medical e pina la 30 min., dupa primirea traumei, si pina la 10 min. in caz de otravire.In caz de oprire a respiratiei acest termen se scurteaza pina la 5-10 minute.Importanta factorului de timp se caracterizeaza prin acea ca: pacientii carora li sa acordat primul ajutor medical in primele 30 de min. dupa traumatizm, complicatiile posttraumatice se micsoreaza in jumatate in comparatie cu traumatii carora li sa acordat ajutor dupa acest termen.Lipsa ajutorului medical timp de 1 ora dupa traumatizm mareste numarul de cazuri de deces la pacientii grav afectati cu 30 %; pina la 3 ore cu 60%; pina la 6 ore cu 90%. Timpul din momentul traumatizmului pina la acordarea primului ajutor trebuie maximal scurtat.Primordial este necesar de eliminat factorul agresiv: de a evacua sinistratul de sub darimaturi, din apa, de scos din incapere arzinda sau din zona afectata de substante otravitoare, de scos din automobil etc. este necesar de a aprecia repede si corect starea sinistratului. In timpul examinarii este necesar de apreciat este viu sau mort, apoi de determinat gradul de traumatizare, continua hemoragia sau nu.Ingrijirile se acorda bolnavilor in functie de cauzele care au generat suferinta, aceste cause se impart in 4 categorii

Mecanice

Chimice

Calorice

Electrice

1) Actiunea distructiva a unui factor mecanic asupra corpului omenesc este numita TRAUMATISM

Agentul vulnerant , in functie de masa sa si viteza cu care actioneaza , poate provoca fracture, luxatii sau entorse, contuzii, plagi , leziuni visceral insotite de hemoragie interna sau externa Exista si efecte grave ale unor cauze mcanice care nu sunt traumatisme

Apa care blocheaza caile respiratorii producind inecul

Corpii straini care astupa gura, nasul sau traheea producind asfixia

2) Cauzele chimice pot fi substante acide sau bazice care actionind pe piele produc arsuri, iar cind actioneaza pe mucoasa respiratorie sau digestive produc intoxicatii acute3) Cauzele termice ale accidentelor sunt flacara, apa, vaporii fierbinti sau frigul Consecintele actiunii lor sunt

Arsurile

Degeraturile

Insolatia

Socul caloric

4) Curentul electric actionind asupra organismului poate prvoca socul electric si arsura electrica

Pentru salvarea accidentatului, indifferent de cauze si gravitate sa va actiona cu rapiditate , respectindu-se principiile primului ajutor

1) Scoaterea victimei de la locul accidentului2) Asezarea victimei in conditii favorabile acordarii primului ajutor

3) Examinarea rapida si sumara a victimei pentu aprecierea gravitatii accidentului

4) Informare scurta asupra cauzelor accidentului

5) Intreruperea cauzei care a produs accidental6) Efectuarea la nevoie a primelor ingrijiri

Masaj cardiac extern

Respiratie artificial

Hemostaza provizorie

Toaleta si pansarea plagilor

Imobilizare provizorie a fracturilor

7) Indepartarea curiosilor si crearea unui baraj de securitate

8) Efectuarea miscarilor cu blindete

9) Anuntarea accidentului

10) Transportul la spital al victimei

11) Insotirea victimei pina la unitatea care-l va ingriji in continuareACORDAREA PRIMULUI AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI

Posibilitatile acordarii primului ajutor sunt diferite dupa locul in care s-a produs accidental

Etape de executieTimpi de executie

1. Asigurarea barajului de siguranta a victimei Sunt indepartate persoanele curioase in jurul accidentatului

2. Examinarea victimei la locul accidentului Se efectueaza o prima examinare a bolnavului pentru a constatat daca respire, daca prezinta pulsatiile arterelor la carotida si radial

In caz de stop cardiac se examineaza pulsul la arterele mari, respiratia, pupilele

3. Efectuarea primelor ingrijiri Se efectueaza manevrele de degajare a cailor respiratorii si manevrele de respiratie artificial, la nevoie masaj cardiac extern cu respiratie artificiala

Se efectueaza hemostaza provizorie daca accidentatul are hemoragie abundenta

4. Scoaterea victimei din focarul de agresiune Se scoate victima de la locul accidentului, pastrindu-se pe cit posibil pozitia in care a fost surprins Mobilizarea accidentatului se executa astfel in cit segmental cap-git-trunchi-bazin sa formeze un bloc rigid

Din spatii inguste , profunde sau de alta forma salvatorul trebuie sa aplice metode care sa asigure securitatea victimei in timpul mobilizarii

5. Asezarea victimei la sol si pe brancarda Se aseaza victima la sol prin gesture blinde in d d , mai rar lateral, cu capul situate mai jos decit trunchiul daca este inconstient Bolnavul cu plagi abdominal va fi asezat in d d cu coapsele flectate pe bazin

Bolnavul cu fracturi ale coloanei vertebrale se aseaza in decubit ventral pe o planseta

Pacientul cu traumatism thoracic si fracture costale se aseaza in pozitie semisezinda dorsal

Cind prezinta tulburari respiratorii sufocare, cianoza, agitatie se aseaza in pozitie semisezinda pe partea bolnava Bolnavul care prezinta semen de hemoragie abundenta - puls tahicardic, paloare, , sete, mucoase palide va fi asezat in decubit dorsal cu capul inclinat lateral

6. Examinarea victimei Se efectueaza cu multa atentie

Se examineaza tegumentele pentru a descoperi hemoragiile

Se examineaza conturul capului pentru a observa eventualele denivelari ale cutiei craniene

Se controleaza pavilioanele urechilor si narinele

Se examineaza fiecare membru superior si inferior, daca prezinta deformari sau daca prezinta mobilitate

Se palpeaza bazinul

Se palpeaza toracele prin compresiune usoara in caz de fracture manevrele sunt dureroase

7. Efectuarea primelor ingrijiri Se efectueaza masajul cardiac extern si respiratia artificial

Se efectueaza hemostaza provizorie

Se efectueaza imobilizarea provizorie a fracturilorsau a luxatiilorutilizind mijloacele special

Se efectueaza toaleta plagilor si pansarea lor

8. Ridicarea victimei de la sol Se pregateste brancarda

Se ridica victima avind grija sa nu fie mobilizate regiunile traumatizate

Se pune pe targa

9. Transportul accidentatului Se transporta cu targa pina la salvare si apoi la spital

ATENTIE!

Ridicarea si asezarea accidentatului se vor efectua cu miscari line si cit mai putine pentru a se evita agravarea leziunilor osoase daca exista

Nu se flecteaza capul pe torace si toracele pe abdomen deoarece in cazul fracturii de coloana vertebrala flexiunea ei poate provoca contuzia sau sectiunea maduvei urmata de paralizie definitiveEFECTUAREA TRANSPORTULUI BOLNAVULUI N SPITAL

Transportul bolnavului n spital este o etap important deoarece efectuat cu ntrziere sau n condiii neadecvate poate determina agravarea bolii sau chiar decesul bolnavului.

Transportul primar transportul bolnavului la spital de la locul de munc, de la domiciliu sau de la locul accidentului. Riscul este mai mare, deoarece bolnavul este transportat nepregtit i fr un diagnostic cunoscut.

Transportul secundar transportul bolnavului de la un spital la altul sau la domiciliu, de la o secie la alta, de la servicii de diagnostic i tratament, precum i mutarea lui de la un salon la altul. Bolnavul fiind sub ngrijire, transportul poate fi pregtit i efectuat n funcie de starea lui.

n spital, bolnavul care nu se poate deplasa sau cruia i este contraindicat deplasarea se transport cu: brancard , crucior, fotoliu i pat rulant sau cu ascensorul.

Scop: deplasarea bolnavului, n stare imobilizat, la diferite servicii de investigaii, diagnostic i tratament.

Materiale necesare: targ; crucior; ptur (pentru targ) sau saltea subire pentru crucior; muama, alez;cearaf; o pern subire; dou pturi (pentru nvelit bolnavul).

Transportul cu brancarda (targa)

Etape de execui:

1. Pregtirea materialelor:

- Se pregtesc targa cu ptura, cearaf, muama i pern subire.

2. Efectuarea tehnicii

- Cei doi brancardieri aduc targa de-a lungul patului,

Ridicarea bolnavului efectuat de trei persoane.

- Bolnavul este ridicat din pat de trei persoane: P.I susine bolnavul din regiunea cefalic, sprijinindu-i capul, spatele i conduce aciunea de mobilizare i transport; P.II susine regiunea lombo-sacrat i membrele superioare; P.III susine membrele inferioare.

- P.I comand manevra numrnd 1, 2, 3; la comanda ,,3 bolnavul este ridicat i se face un pas napoi.

- Brancardierii aduc targa n poziie orizontal sub bolnav, pe care cele trei persoane l vor aeza cu grij.

- Se acoper bolnavul cu cele dou pturi.

- Cei doi brancardieri pornesc la comand de pe loc cu pai schimbai, pentru a micora oscilaiile trgii.

Asistenta sau brancardierul din spate va supraveghea bolnavul n timpul transportului.

- Bolnavul este transportat cu faa nainte, pentru a-i da sentimentul de siguran n timpul deplasrii.

- Transportul bolnavului cu brancarda pe scri

Transportul bolnavului cu brancarda: a la urcarea scrilor; b la coborrea scrilor

Transportul cu cruciorul

Cruciorul este specific seciilor de chirurgie, pentru sala de operaie, reanimare. Are 3-4 roi pneumatice i o pnz ntins ca la brancard, avnd nlimea mesei de operaie.

Etape de execuie:

1. Pregtirea materialelor:

- Se pregtete cruciorul, cu lenjeria curat.

2. Efectuarea tehnicii

Transportul bolnavului cu cruciorul.

- Cruciorul se aaz n raport cu patul pentru a muta bolnavul de pe crucior pe pat i invers.

- Pe crucior, bolnavul se acoper cu cearaful i laturile pturii.

- Capul operatului se ntoarce ntr-o parte, pentru a evita aspirarea vrsturii.

- Bolnavul se transport cu faa n direcia mersului i supravegheat n permanen de brancardier.

Transportul accidentatului deplasarea unui bolnav de la locul producerii accidentului la unitatea sanitara se executa in citeva etape

Scoaterea de la locul accidentului

Ridicarea de la sol

Transportul victimei

Asezarea in patRidicarea, deplasarea, urcarea in 'Ambulanta' si transportul accidentatilor au o importanta deosebita.

Multe complicatii pot aparea tocmai din cauza unor greseli comise cu ocazia ridicarii si transportului, mai ales in cazul politraumatizatilor si marilor traumatizati.In timpul mobilizarii, victima accidentului rutier trebuie manevrata cu atentie si blandete.

Geamatul victimei trebuie sa opreasca manevrele si gesturile care le determina. Accidentatii care si-au pierdut cunostinta nu mai reactioneaza la durere, ceea ce ne obliga la mai multa atentie in vederea evitarii gesturilor traumatizante, care contribuie la agravarea tulburarilor functionale existente.

In aceste cazuri, agravarea se poate constata prin modificarea pulsului si ritmului respirator, precum si prin accentuarea palorii.Este bine ca ridicarea accidentatului si asezarea sa pe targa sa se efectueze cu ajutorul mai multor persoane care se vor aseza la capul si la picioarele celui ce trebuie ridicat.

Una dintre ele va introduce bratele sub umerii victimei, alta sub bazin si cealalta sub picioare.

La o anumita comanda, toti vor ridica accidentatul cu 30-40 cm, atat cat este necesar pentru a introduce targa dedesupt.

Tot prin miscari sincronizate, ranitul va fi pus pe targa.

Axul corpului, format din cap-gat-torace-bazin, va fi mentinut in bloc unitar, tot timpul in acelasi plan.Transportul victimei se face la comanda, capul accidentatului fiind tinut pe directia mersului.

Purtatorii din spate vor supraveghea fata accidentatului si miscarile respiratorii ale acestuia.

Targa se va mentine numai in pozitie orizontala si se va mentine un pas sincronizat pentru evitarea balansului si zdruncinarea ranitului.Daca victima a pierdut mult sange, va fi asezata cu capul mai jos decat restul corpului.

Daca accidentatul prezinta o rana toracica, capul si toracele vor fi asezate mai sus. Accidentatii care si-au pierdut cunostinta vor fi asezati cu capul intors intr-o parte pentru a se evita sufocarea prin varsaturi.

La fel si cei care sangereaza pe nas sau pe gura. Sub ceafa accidentatului se va introduce un sul facut eventual din haine.Daca banuim existenta unei fracturi de coloana, cunoscand pericolul sectionarii maduvei spinarii acidentatului, acesta trebuie ridicat si transportat dupa regulile urmatoare:- In timpul ridicarii, umerii si bazinul trebuie mentinuti la acelasi nivel;- Daca este posibil, pentru ridicarea accidentatului sa folosim 4 ajutoare, care, in picioare, se plaseaza deasupra accidentatului, cu cate un picior de o parte si de alta a acestuia. Un ajutor se situeaza in dreptul picioarelor, privind spre cap si baga o mana sub coapse si o mana sub gambe. Al doilea ajutor se situeaza in dreptul bazinului, privind tot spre cap, introducand mainile sub sale, tinandu-le fata in fata, fara a le decala. Cel de-al treilea ajutor sa asaza in dreptul capului, privind spre picioarele accidentatului si apuca cu mainile fiecare umar. Cel de-al patrulea se asaza langa cap si il fixeaza cu o mana pe frunte si una la ceafa, pentru a preveni miscarile capului;- La comanda accidentatul va fi ridicat si asezat pe un plan dur (usa, scandura lata, etc.) intre ghemuri de haine, pentru a evita deplasarile laterale. In acelasi scop, accidentatul va fi fixat deasupra cu fesi late;- Accidentatul va fi invelit cu o patura;- La transport se tine cont ca acesta trebuie sa aiba tot timpul o pozitie orizontala. Bancheta din spate a autovehiculelor este total contraindicata.

ATENTIE! Un accidentat grav in decompensare circulatory nu se transporta inainte de a fi reechilibrat pentru a putea suporta transportul

Transportul poate devein factor de agravare si cauzator de deces

Odata incepute respiratia artificial si masajul cardiac extern se vor continua si pe timpul transportului

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN STOPUL CARDIO-RESPIRATOR

Stopul cardio-respirator (SCR) semnifica absenta respiratiei si circulatiei spontane.Oprirea simultana a respiratiei si circulatiei este extrem de rara si se produce atunci cand organismul este distrus brusc si masiv, ca de exemplu in accidentele foarte grave. In majoritatea cazurilor una dintre functiile vitale se opreste prima si secundar cealalta.In cazul stopului respirator primar, inima va continua sa bata un interval variabil de timp. Schimbul gazos la nivel pulmonar continua pana se epuizeaza rezerva de aer din plamani. In perioada cat inima bate, pulsul arterial este prezent. Apoi lipsa oxigenului la nivelul muschiului inimii va conduce la oprire cardiaca. Timpul in care survine oprirea cordului, secundara opririi respiratiei, este variabil si depinde de mai multi factori ca rezistenta cordului la hipoxie, cantitatea de oxigen in sange etc. In oprirea primar respiratorie exista un interval de gratie scurt, in care activitatea cardio-circulatorie este inca prezenta. Fara interventie terapeutica imediata, ce consta in ventilatie artificiala, cordul se opreste.Prin stopul cardiac se intelege incetarea brusca si neasteptata a circulatiei la un pacient care nu era previzibil ca ar putea sa moara in acel moment. Oprirea primar cardiaca este urmata automat de oprirea respiratorie, care insa de obicei nu este precizata, deoarece este subinteleasa.Fiziopatologic, cand cordul se opreste, dispare imediat sicirculatia sangelui, astfel incat tesuturile nu mai primesc oxigen. Cum singurele rezerve de oxigen sunt cele care se gasesc in sangele arterial ce iriga acel tesut, hipoxia tisulara apare rapid si se manifesta mai intai la nivel cerebral. Starea de constienta este pierduta brusc. Se instaleaza apnea, adica dupa cateva respiratii agonice victima nu va mai respira, ca rezultat a lipsei de oxigen a centrului respirator. Deci oprirea primar cardiaca inseamna de fapt intotdeauna oprirea cardio-respiratorie de la inceput, pentru ca in acest caz nu exista un interval de gratie, cu pastrarea respiratiei.Stopul cardiac si respirator se interconditioneaza: stopul cardiac induce stopul respirator in 20-30 sec., iar stopul respirator pe cel cardiac intr-un interval de 3-10 min.Incetarea functiei respiratorii si a cei cardiac duce la stopul cardio-respirator care corespunde cu moartea clinica.

Clinic stopul cardio-respirator se recunoaste prin

Pierderea constientei

Oprirea respiratiei

Incetarea batailor inimii

Absenta pulsului la artera carotida

Paloarea extrema sau cianoza tegumentelor

Relaxarea complete a musculaturii ducind la pierderi necontrolate de urina si materii fecale

Intre moartea clinica si moartea biologica a tesutului nervos exista un interval scurt 30-90 de secunde la care functiile vitale mai pot fi restabilite.

Aprecierea functiilor vitale rapida si precisa se face prin

Stabilirea existentei pulsului la arterele mari

Culoarea tegumentelor

Prezenta si eficienta miscarilor respiratorii

Existent cianozei

Aspectul pupilelor

Resuscitarea cardio-respiratorie este o urgent vitala in care interventia cadrului medical trebuie sa fie rapida si eficienta imediata degajarii victimei si continua de la locul accidentului in timpul transportului si la spital.

Stabilirea diagnosticului

DiagnosticRespiratieCirculatieStare de constientaAlte manifestari

Stop cardio-respiratorOpritaOpritaPierdutaPaloare sau cianoza

Midriaza

Relaxarea musculaturii

LipotimieSuperficialPuls slab

Tensiune arteriala scazutaPierdutaDureaza citeva secunde sau minute

Revenire spontana

ComaProfunda, zgomotoasa sau deprimataPuls amplu, bine batut sau colaps circulatorInconstienta profundaIn functie de cauza comei

SocPastrataPuls filiformTensiune arteriala prabusitaPastrataStare generala alterata in functie de cauzele socului

Recunoasterea stopul cardiac Victima sau pacientul este inconstient (pierderea cunostintei apare in 10-15 secunde de la stop)

Lipsa respiratiei sau respiratii agonice

Pielea este palida, iar apoi devine cenusie (cianoza)

Absenta pulsului la carotida (nu il cautam mai mult de 10 secunde)

Pupilele dilatate (se numeste midriaza fixa, dar nu este un totdeauna un semn sigur). Nu este recomandat sa ascultam cordul sau sa masuram tensiunea arteriala, deoarece se pierde timp pretios.RESUSCITAREA CARDIOPULMONARA (RCP)

Resuscitarea cardiopulmonara (RCP) reprezinta manoperele medicale ce trebuie efectuate atunci cand avem in fata un pacient cu un stop cardiac si/sau respirator.Victimele unui stop cardio-respirator au nevoie de manevre de resuscitare in cel mai scurt timp posibil. Resuscitarea asigura o circulatie sanguina cu un debit cardiac mic, dar esential catre inima si creier. Aceasta creste probabilitatea reluarii ritmului cardiac normal. Compresiile toracice pot salva viata victimei, daca nu poate fi aplicat un soc electric (defibrilare) in primele 5 minute dupa stop.RCP este formata din trei mari grupe de manopere terapeutice:1. Suportulvitalbazal(SVB)format din totalitatea masurilor care pot realiza o minima presiune de perfuzie si oxigenare cerebrala (dezobstructia cailor respiratorii, respiratia artificiala, masaj cardiac extern).

2. Suportul vital avansat (SVA)care contine in plus fata de SVB tratamentul electric de defibrilare si administrarea de medicamente, pentru reluarea activitatii spontane a cordului.

3. Masurilepostresuscitarecare contin masuri de reanimare si terapie intensiva postresuscitare menite sa recupereze activitatea creierului, sa mentina functiile vitale si totodata sa reduca efectele lipsei de oxigen la nivelul celulelor.

In anul 2005 European Resuscitation Council Guidelines aduce un concept nou,LantulSupravietuiriicare prezinta totalitatea manoperelor de resuscitare si cuprinde 4 verigi:

1. Recunoasterea cat mai rapida a stopului cardiac sau identificarea pacientilor cu risc de a prezenta stop cardiac si activarea cat mai rapida a serviciilor de urgenta (112).

2. Inceperea cat mai rapida a masurilor de resuscitare cardio-respiratorii.

3. Efectuarea precoce a defibrilarii.

4. Initierea cat mai rapida a suportului avansat de resuscitare.

Resuscitarea are sanse de reusita cand: Aprovizionarea creierului cu oxigen reincepe primele 4 minute;

Inima reincepe sa bata in primele 8-10 minute;

Stopul se produce intr-o zona usor accesibila, asa incat salvatorii pot ajunge usor la victima;

Sunt mai multe persoane care pot actiona ca salvatori;

Cauza stopului cardiac nu e una foarte grava (in asistolia sau disociatia electromecanica supravietuirea este de doar 10-15%).MASAJUL CARDIAC EXTERN (MCE)

MCE determina apariia unui flux sanguin prin cresterea presiunii in cutia toracica si prin compresia directa a cordului. MCE genereaza un flux sangvin mic, dar vital pentru cord si creier, pana la sosirea echipei de salvare.Mainile salvatorului trebuie sa fie asezate in centrul toracelui.

1. Frecvena compresiilor trebuie safie 100/min.

2. Toracele trebuie comprimat 4-5cm.

3. Dupa fiecare compresie toracele trebuie lasat sa revina in poziia iniiala.

4. Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egala cu cea a decompresiei.

5. Intreruperile trebuie sa fie cat mai puine.

6. Nu trebuie sa cautam puls palpapil la carotida sau femurala, deoarece acesta nu inseamna intotdeauna flux arterial eficient.VENTILATIA

In timpul RCP scopul ventilaiei este de a menine oxigenarea adecvata a sangelui. Respiratia se face ,,gura la gura: verificam ca gura si gatul nu sunt blocate de obiecte straine, impingem inainte si in sus barbia victimei (hiperextensia capului), prindem narile victimei cu degetele si insuflam aer pe gura.

Respiraiile dureaza peste o secunda si cu volum suficient pentru a observa ridicarea toracelui, dar se evita respiraiile prea puternice.

1. Respiraia gura la nas este o alternativa eficienta in cazul in care cea gura la gura nu este posibila.SUPORTUL VITAL DE BAZA LA ADULT1. Verificasigurana mediului/locului.

2. Verificadaca victima raspunde:

scuturare umeri;

suntei bine / totul e in regula?

3. a) Daca pacientul raspunde:

se lasa pacientul in poziia gasita;

se reevalueaza starea pacientului periodic.

b) Dacapacientul nu raspunde:

striga dupa ajutor;

poziionare in decubit dorsal si se elibereaza caile aeriene (o mana se poziioneaza pe fruntea pacientului si se pune capul in hiperextensie, in timp ce cu cealalta mana se ridica madibula).

4. Verifica daca pacientul respira:

priveste (se urmaresc miscarile toracelui);

asculta (se asculta cu urechea poziionata in dreptul gurii pacientului);

simte.

In primele minute dupa un stop cardiac, victima poate sa respire foarte superficial sau foarte neregulat. Nu trebuie confundat acest mod de respiraie cu cel normal, de aceea pacientul nu trebuie evaluat mai mult de 10 secunde, iar daca exista dubii asupra modului in care respira pacientul trebuie luata o atitudine conforma cu cea din cazul in care pacientul nu respira.

5. a) Daca respira normal:

se aseaza in poziia de sigurana;

apel pentru ambulana(112);

evaluare continua.

b) Dacanu respira normal:

trimite dupa sau cheama ambulana;

masaj cardiac extern;

se poziioneaza mainile in centrul toracelui victimei;

se comprima sternul aproximativ 4-5 cm;

frecvena compresiilor: 100/min.

6. a) Se combina compresiile toracice cu ventilaia artificiala

dupa 30 de compresii toracice se elibereaza caile respiratorii si se penseaza nasul;

se executa 2 respiraii successive;

se continua cu alternana compresii:respiraii 30:2;

se intrerupe resuscitarea numai daca pacientul respira normal.

b) Numai masajul cardiac extern, fara ventilaie artificiala (gura la gura sau gura la nas) este considerat acceptabil, daca salvatorul nu e capabil sau nu doreste sa execute respiraia gura la gura; studiile arata ca MCE fara ventilaie artificiala este net superior lipsei de resuscitare, unele sugerand chiar ca procentul de supravieuire este comparabil cu cel din resuscitarea utilizand si ventilaia artificiala frecvena compresiilor trebuie sa fie de 100/min se intrerup compresiile numai daca pacientul incepe sa respire normal.

7. Se continua resuscitarea:

pana cand soseste personalul calificat;

victima incepe sa respire normal;

salvatorul este epuizat.Decizia de a opri resuscitarea se va lua atunci cand:

Victima prezinta semne de revenire a functiilor vitale si a cunostintei.

Diagnosticul de stop cardiac se face cu intarziere prea mare.

Semnele vitale nu apar dupa aproximativ 30-60 de minute de resuscitare.

Se observa evidente semne cerebrale care sa afecteze ireversibil calitatea vietii pacientului.

Este depasita limita de rezistenta fizica a reanimatorului.Pentru eficienta metoda de resuscitare cardio-respiratorie trebuie insusita correct. Respectarea timpilor poate fi retinuta cu formula HELP-ME ceea ce in limba engleza inseamna ajuta-ma .Fiecare litera semnifica gesturile si succesiunea timpilor care preced insuflarea aerului H hiperextensia mandibulei

E - eliberarea cailor respiratorii

L luxarea mandibulei inainte

P pensarea nasului

M masaj cardiac

E extern

Eficienta resuscitarii depinde in primul rind de permeabilitatea cailor respiratorii. Semnele de ameliorare sunt

Recolorarea tegumentelor

Reducerea midriazei

Aparitia pulsului la arterele mari

Reaparitia respiratiei spontane

Semen de revenire a constientei

De obicei accidentatul resuscitat ramine in coma posthipoxica, dupa 2 minute de masaj cardiac se poate observa daca pulsul este perceput spontan si daca se mentin semnele de ameliorare, daca nu au aparut semnele de ameliorare nu se asteapta mai mult de 12 secunde se reincep compresiunile sternale si ventilatia.Ritmul de executie al manevrelor de respiratie artificial manuala nu depasesc 10-12 respiratii pe minut.INGRIJIREA BOLNAVULUI DUPA REABILITAREA CARDIO-RESPIRATORIE

I. Bolnavul este mentinut sub supraveghere pentru a se preveni eventuale complicatiiII. Daca nu i-a revenit constienta I se administreaza intravenous solutii hipertonice glucoza 33%, manitol 20%, diretice la indicatia medicului pentru a reduce edemul cerebral

III. Se combate tendinta la acidoza prin administrare de solutii de bicarbonat, THAMprecum si hipercoagulabilitatea singelui cu heparinaIV. Se reduce sindromul postanoxic prin oxigenoterapie

ATENTIE!

Terapia intensiva a starii postresuscitativa se executa numai in sectiile de ATI ale spitalelor mari deci trebuie transportat cit mai rapidAccidentele masajului cardiac extern

Fracturi costale la batrini si copiii

Fractura sternului

Infundari toracice

Hemotorax

Pneumotorax

Ruptura aortei ascendente Semne sigure de moarte

La nivelul inimii absenta activitatii electrice pe o perioada de 60 minute traseu plat la EKG

O dilatare persistent a pupilelor , fara reactive la lumina

Opacitatea corneei

Aparitia cianozei cu lividitati

ACORDAREA AJUTORULUI DE URGENTA IN FRACTURI

Fracturile sunt leziuni ce apar n urma actiunii unui traumatism puternic asupra osului, constnd n ntreruperea continuitatii acestuia.

n functie de modul de actiune a agentului vulnerant, de intensitatea lui fracturile pot fi de mai multe feluri:

fracturi nchise - tegumentele n jurul focarului de fractura sunt intacte

fracturi deschise - focarul de fractura comunica cu exteriorul printr-o plaga

fracturi directe - n care agentul traumatizant actioneaza chiar la locul de producere a fracturii

fracturi indirecte - traiectul de fractura apare la distanta de la locul de actiune al agentului vulnerant

De asemenea, traiectul fracturii poate avea aspecte foarte variate, dupa mecanismul de producere: fracturi spiroide, fracturi cu nfundare, deplasate. La fel pot fi fracturi complete,interesnd ntreaga circumferinta a osului sau incomplete (partiale).

La batrni sau la persoane cu diverse afectiuni osoase pot apare fracturi n urma unor traumatisme minore, sau chiar la efectuarea unui pas gresit.

Pentru recunoasterea unor fracturi sunt doua grupe de semne:

Semne de probabilitate durere spontana sau ntr-un punct fix, exacerbata la palpare sau mobilizare

impotenta functionala a membrului afectat

deformarea si scurtarea regiunii, pozitie vicioasa echimoze tardive

tumefactie, edem, cresterea temperaturii locale, sufuziuni sanguine ce apar imediat sau dupa 24-48 ore

Semne de certitudine (semne sigure)

mobilitate anormala n focar, perceperea palpatorie de crepitatii osoase

netransmiterea miscarilor distal de focarul de fractura

ntreruperea evidenta ( la inspectie sau palpare ) a continuitatii osoase

METODA CEA MAI SIGURA DE DIAGNOSTIC N CAZUL SUSPICIONARII UNEI FRACTURI ESTE EFECTUAREA RADIOGRAFIEI.

Fracturile se pot nsotii de o serie de complicatii:

Complicatii imediate:

transformarea unei fracturi nchise ntr-o fractura deschisa

lezarea vaselor sau a nervilor aflate n vecinatate

infectia focarului de fractura

Complicatii tardive (ntrziate):

cicatrizarea anormala a plagii osoase (n unele boli cronice)

pseudartroza (ntrzierea consolidarii fracturii)

calusul vicios

Imobilizarea provizorie a fracturilor se face n scopul mpiedicarii miscarilor fragmentelor osoase fracturate, pentru evitarea complicatiilor care pot fi provocate prin miscarea unui fragment osos.Mijloacele de imobilizare sunt atelele speciale sau cele improvizate, de lungimi si latimi variabile, n functie de regiunile la nivelul carora se aplica. Pentru a avea siguranta ca fractura nu se deplaseaza nici longitudinal si nici lateral imobilizarea trebuie sa cuprinda n mod obligatoriu articulatiile situate deasupra si dedesubtul focarului de fractura. nainte de imobilizare se efectueaza o tractiune usoara, nedureroasa a segmentului n ax.Acest lucru este valabil numai n cazul fracturilor nchise. Fracturile deschise se imobilizeaza n pozitia gasita, dupa pansarea plagii de la acel nivel, fara a tenta reducerea lor prin tractiune.

Tipuri de atele speciale:

atele Kramer (confectionate din srma)

atele pneumatice (gonflabile)

atele vacuum

Atele improvizate: din scndura, crengi de copac...

Fracturile membrului superior:

_ Fracturile claviculei se produc mai frecvent prin traumatisme indirecte si mai rar directe,sediul de predilectie constituind-ul zona medie a claviculei. Pozitia n care trebuie sa se efectueze imobilizarea provizorie este cu cotul de partea bolnava mpins catre spate si n sus.

Imobilizare in fractura de clavicula

_ Fracturile humerusului (bratului) se produc mai frecvent prin traumatism direct. La imobilizarea fracturii drept atela putem folosi chiar toracele de care se fixeaza segmental fracturat cu ajutorul unei esarfe.

_ Fracturile antebratului se produc mai frecvent prin traumatism direct. Imobilizarea fracturii se poate face cu oricare tip de atela speciala sau folosind atele improvizate.

_ Fracturile oaselor minii se imobilizeaza pe fata palmara de la cot la degete

Fracturile membrului inferior:

_ Fracturile femurului se produc prin traumatism direct sau indirect. Pentru imobilizare se folosesc doua atele inegale.

Atela mai lunga se aplica pe fata laterala externa a membrului inferior si se ntinde de deasupra oaselor bazinului pna la calci. Atela mai scurta se aplica pe partea interna si se ntinde de la regiunea inghinala pna la calci. Cnd femurul este

fracturat n apropierea genunchiului imobilizarea se poate realiza folosind o singura atela trecute prin partea din spate a membrului din regiunea fesiera pna la calci.

_ Fracturile gambei sunt foarte frecvente iar imobilizarea poate fi facuta cu orice tip de atela.

_ Fractura de rotula se produce prin cadere n genunchi, se imobilizeaza n atele posterioare.

_ Fracturile costale nu se imobilizeaza. Exceptie situatia voletului costal Voletul costal este minimum dubla fractura la doua coaste nvecinate. Imobilizarea se face prin nfundarea zonei respective mpiedicnd astfel miscarile segmentelor la acest nivel. Semnele si simptomele constau n dificultatea respiratiei, miscarea paradoxala a segmentului (n inspir cnd toracele se destinde fragmentul se nfunda; la expir cnd toracele se micsoreaza fragmentul se deplaseaza spre exterior), durere, cianoza.

_ Fracturile la nivelul bazinului. Odata depistata fractura la acest nivel pacientul ramne nemiscat, nu se mai permite mobilizarea lui si se tine pe un plan dur n pozitie culcat pe spate.

Principii de imobilizare provizorie a fracturilor

Atelele improvizate si special vor fi captusite cu vata sau alte materiale moi pentru a nu leza pielea sau a nu mari durerea Manevrele de imobilizare vor fi effectuate cu multa blindete

Extremitatea segmentului fracturat degetele de le picioare si miini vor fi lasate descoperite

Atelele se fixeaza cu fasa circulara , serpuitoare sufficient de strins dar fara sa impiedice circulatia

In spital diagnosticul sigur al fracturii se efectueaza prin examen radiologic.

Tratamentul cuprinde 4 timpi

Suprimerea durerii

Reducerea fracturii

Imobilizarea regiunii fracturate

Mobilizare cit mai precoce a bolnavului

Imobilizarea definitiva se face in spital cu ajutorul aparatelor gipsate sau prin metode chirurgicale.

Vindecarea unei fracture se obtine prin formarea calusului , process ce se desfasoara in 2 etape la inceput calus moale fibros si apoi calusul osos.In decursul mentinerii aparatului gipsat 3-4 saptamini se supravegheaza extremitatea membrului imobilizat, bolnavul isi va mobilize degetele si articulatiile libere pentru a evita anchilozarile si pozitiile vicioase.

Aparatul gipsat se scoate prin taiere cu un cutit special, despicarea se face in lungul lui pe fata anteriaoara.Transportul accidentatului cu fractura se efectueaza in primele 6 ore de la accident, deoarece dupa acest interval o fractura deschisa se considera infectata.

Entorsa intinderea fortata a ligamentelor si capsule articulare , cu ici rupture ale acestora.Forma minora a traumatismelor articulare, n care nu se pierde contactul permanent ntre suprafetele articulare si consta din ntinderea sau ruptura unuia sau mai multor ligamente ale unei articulatii. Primul ajutor consta n imobilizarea provizorie acest lucru v-a ameliora durerea, care este de o mare intensitate.

Entorsa gleznei

Luxatia ruptura capsulei articulare , a ligamentelor cu dislocarea oaseor din articulatie pierzind contactul dintre ele partial sau total.Este leziunea care consta din pierderea contactului normal dintre suprafetele articulare ale oaselor care formeaza o articulatie (deplasarea capetelor osoase ale unei articulatii). Dupa modul de producere luxatiile pot fi complete sau incomplete. Primul ajutor consta din imobilizarea provizorie a membrului afectat fara a tenta reducerea luxatiei. Accidentatul se transporta la spital.

Luxatia cotului

SCOP Reducerea durerii prin imobilizarea corecta a membrului accidentat si prevenirea instalarii complicatiilor

SEMNELE LUXATIEI

Durere vie

Limitarea miscarilor

Impotenta functionala cu pozitie vicioasa fata de pozitia normal a regiunii Scurtarea segmentului

Deformarea regiunii

Echimoze

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN ENTORSE

Se administreaza bolnavului calmante pentru ai suprima durerea

Se aplica circular la nivelul articulatiei un manson imbibat in apa rece pe o portiune cit mai intinsa din membru, in pozitia existent

Se fixeaza mansonl cu ajutorul unei fese , efectuiand un bandaj compresivconducind fasa in 8, asezind piciorul in unghi drept cu gamba

Se aseaza accidentatul pe targa si se transporta la spital

SEMNELE ENTORSEI

Durere mai putin intense

Impotent functional relative

Deformarea regiunii prin edem si formarea de lichid in interiorul articulatiei hidrartroza

Entorsele cele ai frecvente sunt la articulatia gleznei, cotului, umarului, pumnului si degetelor.

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN ENTORSE

Se administreaza bolnavului calmante pentru suprimarea durerii

Se aplica comprese resi sau se efectueaza pansament compresiv

Se transporta la spital

Tratamentul entorselor si luxatiilor

Tratamentul la spital consta in aplicarea unui pansament compresiv sau chiar a unui aparat gipsat care se va mentine 6-8 zile

Accidentatul nu va utilize membrul lezat

In cazul in care accidentatul acuza dureri violente primul ajutor se efectueaza ca in situatia unei fracture

Nu se incearca reducereai entorsei sau a luxatiei

Nu se aplica comprese umede in luxatile deschise

Hemoragii

Hemoragia reprezinta scurgerea sngelui n afara sistemului vascular printr-una sau mai multe solutii de continuitate.

Dupa tipul vasului lezat poate fi:

arteriala: n care sngele este de culoare rosu deschis, bine oxigenat si tsneste ritmic,sincron cu bataile inimii;

venoasa: sngele de culoare rosu nchis (mai putin oxigen, mai mult CO2), se exteriorizeaza cu presiune constanta, relativ modesta;

capilara: este o hemoragie difuza, fara a se identifica un vas de calibru mai mare ca sursa principala a hemoragiei;

n functie de sediul sngerarii:

externa: sngele se scurge n afara, printr-o solutie de continuitate tegumentara ( plaga )

interna: sngele se acumuleaza ntr-una din cavitatile normale ale organismului;

exteriorizata: caracterizata prin hemoragie interna ntr-un organ cavitar, urmata de eliminarea sngelui la exterior pe cai naturale

epistaxis: hemoragia mucoasei nazale;

Otoragie: hemoragie din urechi

Rectoragie:hrmoragie din rect

Uretroragie:singe din uretra

Hemoptizie:singele se scurge prin gura, provenind din plamini

hematemeza: eliminarea pe gura, prin varsatura, de snge amestecat cu cheaguri si

eventual resturi alimentare;

n hemoragii puternice poate fi snge rosu, proaspat, nealterat, sau n sngerari reduse poate fi varsatura cu aspect de zat de cafea (cnd sngele stagneaza n stomac).

melena: exteriorizarea sngelui acumulat n tubul digestiv, prin defecatie. Scaunul este lucios, negru, moale, de aspectul si culoarea pacurei.

hematuria: reprezinta hemoragia la nivelul aparatului urinar, exteriorizat prin mictiune;

Dupa cantitatea de snge pierdut, hemoaragia poate fi:

mica: se pierde o cantitate de snge pna la 500 ml

medie: se pierde 500-1000 ml de snge si apar urmatoarele semne: agitatie, ameteli n ortostatism;

mari: cantitea de snge pierduta 1000-1500 ml iar semnele clinice sunt urmatoarele: paloare, tahicardie, transpiratii reci, hipotensiune arteriala, tahipnee;

cataclismice: pierderi de snge de peste 1500-2000 ml, TA nemasurabila, pacient

inconstient;Hemostaza

Oprirea sngerarii poarta denumirea de hemostaza.. Ea poate fi spontana n cazul unor hemoragii mici, prin interventia mijloacelor proprii organismului, dar de cele mai multe ori este necesara interventia altor persoane, care sa realizeze hemostaza. Hemostaza poate fi provizorie sau definitiva.

Hemostaza proviorie se poate realiza prin:

compresiune digitala

pansament compresiv

garou

Compresiunea digitala. Compresiunea corect executata pe vasul ranit trebuie sa se aplice deasupra ranii n cazul unei hemoragii arteriale si sub plaga n cazul unei hemoragii venoase, tinnd cont de sensul circulatiei.

Pozitia pacientului si hemostaza digitala in epistaxis

Cnd hemoragia nu poate fi stapnita prin compresiune exercitata la distanta, se poate folosi compresiune directa n care caz compresiunea vasului ce sngereaza se face cu degetul introdus direct n plaga. Aceasta metoda nu poate fi dect de scurta durata, trebuind sa recurgem la alta care s-o suplineasca si sa o completeze.

Cteva exemple de posibilitati de compresiune digitala:

Punctele de compresiune pentru hemostaza provizorie pe arterele

1. Facial

2. Temporal

3. Carotida

4. Humerala

5. Axilara

6. Aorta abdominal

7. Femurala deasupra triunghiului lui SCARPA

8. Femurala in treimea mijlocie a coapsei

9. Femurala la articulatia genunchiului

Pansamentul compresiv este una din cele mai eficiente metode folosite pentru a realiza o hemostaza provizorie. n lipsa unui pansament steril se poate folosi pentru a pune pe plaga o batista, o crpa curata, peste care se strnge pansamentul circular (fasa).

Aplicarea garoului este ultima varianta la care apelam. Garoul poate fi improvizat folosind curea, cravata, fular, sfoara, etc. Se foloseste doar n cazuri extreme si n situatia n care hemoragia nu se putea controla prin alte metode (amputatie de membru). Important este oprirea hemoragiei fara a comprima excesiv tesuturile. Garoul, odata cu oprirea sngerarii, produce oprirea circulatiei sngelui n portiunea de membru situata dedesubtul lui. Din aceasta cauza mentinerea sa mai mult de 2 ore poate duce la complicatii deosebit de grave. Totdeauna la montarea unui garou trebuie atasat un bilet, care nsoteste bolnavul, si pe care se noteaza obligatoriu urmatoarele date: nume,prenume, ora exacta a aplicarii garoului. Din 30-30 minute se slabeste 1-2 minute garoul pentru a permite irigarea segmentului de membru subiacent.

Ridicarea garoului se face doar n conditii de spital si de personal competent.

Hemostaza definitiva se obtine prin obliterarea permanenta si definitiva a vasului care sngereaza. Cel mai folosit procedeu fiind prin ligatura cu fire.

Hemostaza medicamentoasa se bazeaza pe procesul de coagulare al singelui si anume folosirea de substante chimice cu actiune locala, apa oxigenata, adrenalina 1, substante biologice cu actiune hemostatica locala, substante cu actiune generala clorura de calciu, vitamina K, vitamina C.In hemoragiile mari in care accidentatul prezinta semen de anemie acuta , dupa efectuarea hemostazei , este necesara transfuzia de singe integral sau plasma.

Hemoragiile mari se manifesta prin

Agitatie

Paliditate

Ameteli Cefalee

Extremitati reci

Transpiratii reci

Tensiune arterial prabusita

Puls rapid

Respiratie accelerate

Dilatarea pupilelor

Slabirea sfincterelor

Convulsii

Lipotimie

Important de retinut

Nu se aplica tinctua de iod pe rana

Nu se aplica antiseptic in arsuri

Nu se aplica vata direct pe plaga

Nu se toarna solutii antiseptic in plagile penetrante si perforante

Nu se executa manevre de explorare a ranilor

Nu vor fi scoase din plaga corpurile straine, fragmentele de os sau chiar agentul vulnerant , aceste manevre pot duce la hemoragii grave

Se efectueaza vaccinarea antitetanica

ACORDAREA AJUTORULUI DE URGENTA IN ARSURI

Arsurile sunt accidente provocate de caldura sub diferite forme, agenti chimici, electricitate si iradiatii. Arsurile termice se datoresc caldurii, care poate actiona prin: flacara, lichide cu temperatura nalta, metale ncalzite, gaze sau vapori suprancalziti, corpi solizi incandescenti. Arsurile chimice sunt produse de unii acizi ca: acid azotic, clorhidric, sulfuric, oxalic, etc sau de substante alcaline: hidroxid de sodiu, de potasiu, de calciu, amonia gazos, etc. Arsurile electrice se datoresc contactului cu un conductor electric aflat sub tensiune. Arsurile prin radiatii - produse de razele solare, raze ultraviolete, etc.Simptome : leziunea locala cuprinde suprafata arsa si toate tesuturile subiacente afectate de caldura, in intensitate diferita , spre profunzime. Leziunea fiind tridimensionala , gravitatea ei depinde de intinderea si profunzimea ei.

Tulburari generale

Scaderea debitului cardiac in primele 6 ore scade pina la 70% - prin pierderile de lichide si substante proteice la nivelul suprafetei arse Dispnee leziuni ale mucoasei cailor respiratorii inhalare de vapori fierbinti

Tulburari hepatice consecutive scaderii circulatiei hepatice si hipoxiei

Tulburari renale hipovolemie, care poate evolua pina la anurie

Tulburari gastro-intestinale varsaturi ce pot accentua pierderea de lichide si electroliti

Bilantul lezional al pacientului ars se face n functie de suprafata arsa si de gradul de profunzime al arsurii. Pentru calcularea suprafetei arse se foloseste regula lui Wallace numita si regula lui 9.

Regula lui 9 pentru estimarea suprafetei arse

Prin aceasta regula se poate exprima n procente suprafata arsa a fiecarui segment de corp, care sunt exprimate cu cifra 9 sau multiplu de noua.De exemplu: arsura unui brat reprezinta 9% iar a ntregului membru inferior este de 18%. Total arsura a afectat 27% din suprafata corpului. Evaluarea suprafetei arse la nou-nascuti si copii este mult diferit deoarece la aceasta categorie de pacienti capul reprezinta suprafata cea mai mare si anume 18%, iar membrele inferioare sunt reprezentate de un procentaj mai mic comparativ cu adultul.Profunzimea leziunilor.

Terenul accidentatului: vrsta accidentatului, vrstele mai mici de 10 ani i cele mai mari de 70 de ani avnd anse mai mici de recuperare fa de toate celelalte grupe de vrst; asocierea cu alte afeciuni preexistente.

Suprafaa arsurilor: suprafaa corporal normal, pentru adult, este de 16.000 cm2. Cu ct suprafaa arsurii este mai mare, cu att ansele de recuperare sunt mai mici. Pentru calcularea suprafeei arse, se folosete regula lui 9: cap i gt = 9% din suprafaa corporal; torace anterior i abdomen = 18%; torace posterior i zona lombar = 18%; zona perineal = 1%; bra i antebra = 9%; coaps i gamb = 18%.

Prognostic:

Acesta se stabilete pe baza indicelui prognostic (I.P.). Calcularea I.P. se face nmulind procentul reprezentnd suprafaa corporal ars cu gradul arsurii.

Indicele prognostic este grav atunci cnd arsura este predominant de gradul III i IV; cnd suprafaa ars depete 10-15% la adult sau 5% la copil; cnd exist insuficien renal sau hepatic. Localizari periculoase si arsuri grave sunt: fata, gtul pentru ca arsurile la acest nivel pot fi urmate de complicatii la nivelul aparatului respirator

toate arsurile care sunt n apropierea fetei (pleoape), minii, peroneului, zonele de flexie ale membrelor, leziuni circulare la nivelul membrelor.

arsurile care depasesc mai mult de 30% din suprafata arsa indiferent de gradul de arsura

arsurile de gradul III si care depasesc 10 % din suprafata corpului

arsurile complicate cu fracturi si cu distrugeri masive de tesuturi moi

arsuri profunde cauzate de substante acide sau de curent electric

n functie de gradul de distrugere al tesuturilor si profunzimea arsurii se descriu patru grade:

Arsura de grad Iintereseaza numai stratul superficial al pielii, epidermul. Se manifesta prin roseata pielii, edem local, durere, frisoane. Arsura tipica de gradul I este eritemul solar, produs prin expunerea ndelungata si nerationala la soare. Dureaza 3-4 zile, dupa care roseata scade fiind nlocuita de o pigmentatie bruna urmata de descoamatie. Arsura de grad IIintereseaza epidermul pe care-l decoleaza de derm provocnd aparitia flictenelor, vezicule (basici) pline cu lichid galbui, care nu este altceva dect plasma sangvina extravazata. Acest tip de arsura este provocat de lichide fierbinti sau metale incandescente, care au actionat o durata scurta asupra pielii. Este cea mai dureroasa pentru ca sunt atinse terminatiile nervoase de la acest nivel.Arsura de grad IIIintereseaza dermul n totalitatea lui. Flictenele au continut sangvinolent. Durerea nu mai este att de intensa, poate sa si lipseasca deoarece terminatiile nervoase pot fi sau sunt distruse complet.Arsura de grad IVintereseaza toate straturile pielii, apare necroza (moartea celulelor).

Primul ajutor n cazul pacientilor care au suferit o arsura respecta princiipiile deja discutate.Siguranta salvatoruluieste primul lucru de care trebuie sa ne asiguram. Controlulnivelului de constienta si evaluarea functiilor vitaleconform protocolului ABC sunt si ele valabile.Ingrijirile acordate imediat

se scoate victima de sub actiunea agentului vulnerabil se efectueaza stingerea prin stropire cu apa a imbracamintei, nu se vor decoperi de imbracaminte regiunile arse

se acopera accidentatul cu cearceafuri sterile si curate fara a indeparta resturile de haine de pe tegumentele arse se calmeaza durerea ppentru a preveni socul

se face tratamentul local al plagilor

in arsurile chimice se executa o spalare locala cu apa incalzita la 24-280

se iau masuri de urgent pentru a transporta accidentatul la spital

se supravegheaza tot timpul transportului

se instaleaza o perfuzie la indicatia medicului

se administreaza oxygen

Important de retinut:

nu se sparg flictenele

nu se folosesc antiseptic

nu se folosesc ungvente

nu se folosesc pulberi de sulfamida pe plaga

instalarea perfuziei cu gluoza este obligatoriedatorita deshidratarii si pierderilor de electroliti

Caracteristici: n cazul arsurilor provocate de flacara. Important n aceste situatii este oprirea ct mai rapida a arderii cu jet de apa. Acest lucru este valabil si pentru situatiile cnd flacara este deja stinsa, deoarece n acest moment arsura se poate propaga n continuare n profunzime. Se ndeparteaza hainele pacientului cu conditia ca acestea sa nu fie lipite de piele iar manevra de dezbracare sa produca distrugeri tisulare. Odata cu dezbracarea pacientului se va asigura protectia acestuia de hipotermie.

n cazul arsurilor provocate de substante chimice. Spalarea suprafetei arse cu jet de apa n aceste situatii trebuie sa fie de o durata mai mare, pentru a fi siguri ca se ndeparteaza orice urma de substanta cauzatoare. Profunzimea arsurii este direct proportionala cu timpul de contact, de concentratia substantei si proprietatile substantei. n cazul arsurilor provocate de curentul electric important este ndepartarea pacientului de sursa de curent (sau invers). Totdeauna se are n vedere posibilitaea leziunii la nivel de coloana cervicala (datorita mecanismului actiunii). Arsurile electrice produc leziuni att la suprafata ct si n profunzimea organismului. Tesuturile sunt distruse prin mecanism termic. Se cauta poarta de intrare si poarta de iesire a curentului electric. Acest lucru este important pentru ca ne furnizeaza informatii privind traseul urmat de curent prin organism. Distrugerea tisulara este maxima la punctul de intrare. Daca sunt interesate vase importante apar gangrene iar daca traseul intersecteaza inima pot aparea tulburari n activitatea inimii deosebit de grave chiar moartea.Generalitati:

Jetul de apa trebuie folosit numai pentru regiunile afectate

Este interzisa folosirea cremelor, ungventelor, substantelor uleioase

Se folosesc pe ct posibil pansamente sterile sau crpe foarte curate, umezite. Nu se pune gheata n contact direct cu tegumentul.

Se acopera pacientul pentru a preveni pierderea de caldura.ACORDAREA AJUTORULUI DE URGENTA IN DEGERATURI O temperastura centrala mai mica de 350 C se numeste hipotermie. Valoarea normala a temperaturii corpului este cuprinsa ntre 36-370C

Categoriile de persoane cu risc la hipotermie sunt: batrni, copii mici,traumatizatii, alcoolicii, drogatii, necatii. Degeratura si inghetarea generalizata tulburari locale si generale ale organismului determinate de actiunea frigului asupra unor prtiuni limitate sau a corpului intreg.

Temperatura corpului se pierde mai repede n apa dect n aer. n functie de severitatea hipotermiei semnele pot fi: puls slab palpabil, bradicardie, tensiunea arteriala scazuta sau nemasurabila, nivelul de constienta alterata sau coma.

Cauze

Favorizante

Umezeala

Vintul

Imbracamintea strimta si umeda Debilitatea organismului

Anemia

Tulburari de circulatie

Determinante Frigul care actioneaza asupra organismului un anumit timp

Cele mai expuse degerarii sunt extremitatiile corpului

Picioare

Miini

Urechi

Nas

Degeratura nu este o simpla tulburare locala , ci o suferinta a intregului organism.

In raport cu gravitatea leziunilor , degeraturile sunt de patru grade

- gradul I: incepe cu paliditate, racirea pielii, senzatie de furnicatura, dureri, leziuni superficiale, cand pielea este rosie, inflamata si poate apare o descuamare dupa 7-10 zile- gradul II: dupa 24-36 ore apar flictene cu continut clar sau sangvinolent cand afectarea e profunda, pielea fiind rosie, inflamata cu edeme, dupa 10 12 zile flictenele se detaseaza lasind o escara superficial care se vindeca fara sa lase sechele- gradul III: edem important, pielea avand o culoare gri-albastruie, flictenele au continut hemoragic si poate apare necroza si gangrena in cateva zile, ulceratiile se vindeca in 2-3 luni- gradul IV: cand sunt afectati inclusiv muschii, tendoanele, oasele si apare necroza si gangrena in cateva ore.Semne si simptomeIn cazul in care simtipiscaturi si senzatii de amortire, iar temperatura este foarte scazuta este momentul sa actionezi: misca-ti degetele mainilor si ale picioarelor, loveste-ti picioarele, performeaza miscari asemanatoareaplauzelorpentru a reincepe sa simti zona afectata. Daca in urma efortului depus rezultatele sunt nule, aplica metode specifice de reincalzire azonei inghetate cu apa calda.Candpieleasufera din cauzadegeraturilor usoareaceasta are un aspectgalben-gri, leziunea nu este dureroasa,iar durerea intensa apare in momentul reincalzirii partii respective. In cazul degeraturilor grave,de gradul III sau IV,leziunea se caracterizeaza prinplaci groase, reci, de culoare rosie-violaceesi foarte dureroase. In asemenea situatii trebuie consultat medicul cat mai repede cu putinta.Primul ajutor n aceste situatii respecta principiile de evaluare si ABC. Primul ajutorPrimul ajutor consta din ncalzirea treptata a ntregului corp si din luarea unor si din luarea unor masuri menite sa accelereze circulatia sngelui n segmentul degerat: ncalzirea treptata se face nti acoperind bine victima n paturi groase si apoi introducnd-o n camere care se ncalzesc foarte ncet, astfel nct numai dupa 3-4 ore sa ajunga la temperatura de 20; regiunea degerata se frectioneaza blnd n acest timp, cu alcool; bolnavului i se dau sa bea cantitati mici de bauturi alcoolice tari si lichide din ce n ce mai calde (ceaiuri, supe) .n cazul n care rencalzirea se face prea brutal bolnavul intra ntr-o stare de soc manifestat prin frison, crampe musculare, somnolenta pna la lesin, putnd sa decedeze dupa cteva ore.Specific cazului este atentia deosebita ce trebuie acordata la mobilizarea hipotermicului. Orice miscare mai brusca sau necoordonata poate agrava situatia sau poate duce la stop cardiac. n cazul pacientilor aflati n stop cardiac masajul cardiac este mai dificil de efectuat deoarece toracele hipotermicului este mai rigid.

HIPOTERMICUL NU POATE FI DECLARAT DECEDAT PNA CE NU ESTE RENCALZIT.Rencalzirea hipotermicilor se face lent, 10C / ora. Din acest motiv resuscitarea acestor pacienti este de durata mai lunga, pna la atingerea temperaturii normale a corpului. Defibrilarea nu poate fi folosita dect dupa ce temperatura corpului este peste 30 de grade C.

Metode cunoscute si folosite pentru rencalzire sunt:

rencalzire externa pasiva, consta din nvelirea pacientului cu paturi si pastrarea lui n mediu ambiant cald. Acest tip de rencalzire se foloseste pentru pacientii cu hipotermii usoare sau eventual medii cu temperatura centrala de peste 32 grade C.

rencalzirea externa activa, se efectueaza prin imersia totala a pacientului n baie cu apa ncalzita la 40 grade C sau prin folosirea de paturi ncalzite sau pungi cu apa calda. Aceasta tehnica este potrivita pentru pacientii aflati n hipotermie medie cu o temperatura central pna la 31 grade C sau cel mult 30 grade C. Imersia n apa calda se foloseste atunci cnd dorim sa rencalzim pacientul rapid, acest lucru fiind aplicabil la cei care au pierdut temperatura n mod rapid.

rencalzirea activa centrala - folosite n unitati spitalicesti.

In cazul unei stari mai grave, persoana trebuie transportata de urgenta la spital.Atentie!In cazuldegeraturilor gravenu trebuie sa se faca reincalzirea regiunii degerate la fata locului sau in timpul transportului, ci launitatea spitaliceasca, deoarece un segment dezghetat si neprotejat suficient de un pansamnet steril corespunzator este mult mai expus unorinfectii in timpul transportului,decat unul inghetat.

Tratamentul degeraturilor se face cu: unguente -glicerina, pe baza de venin de albine, spanz);

tincturi- din buruiana de venin, angelica, administrate de 3 ori pe zi, cate 10 picaturi o data);

decocturi- telina, morcov, radacina de ghimbir;

comprese si bai cu infuzii- pin, sofranel, samburi de gutui, muguri de brad, cu suc de ceapa, varza, cataplasme cu varza cruda."Incalzirea zonelor degerate nu se face brusc, astfel, se recomanda incalzirea zonei degerate, fie cu ajutorul propriului corp (ex. plasarea mainilor la subrat sau intre pulpe), fie cu ajutorul mainilor insotitorilor saufolosind saci de dormit uscati.De asemenea, este indicata deplasarea spreadaposturi caldeunde se pot schimba hainele ude si se pot folosi bai cu apa calda (care nu trebuie insa sa depaseasca40-42C)". Totodatanu se recomanda frecarea cu zapadadeoarece poate agrava leziuniletegumentare. De asemenea,nu este indicatanici tinerea zonelor degerate in apropierea unei surse intense de caldura (de exemplu: focul, incalzitoare electrice, etc.)."Tratamentul consta instimularea circulatiei sanguine la nivel local,lucru care se poate obtine prin spalaturi sau aplicarea locala decataplasme cu infuziede galbenele sau schinel sau decoct de coaja de stejar etc. Tot in scopul stimularii circulatiei locale se poate folosi unguent cuvenin de albine - Apireven, iar in cazul ulceratiilor se pot face aplicatii zilnice cumierefavorizandu-se astfel vindecarea.ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN CAZ DE ELECTROCUTAREElectrocutarea

Accidentele datorate curentului electric apar n urma trecerii acestuia prin corpul uman sau ca urmare a producerii unui arc electric.Fiind un bun conducator de electricitate, in contact cu o sursa de current electric organismul este traversat de acesta pe calea cea mai scurta spre un alt conducator sau spre pamint.

n raport cu intensitatea curentului pot apare urmatoarele manifestari:

senzatie de tremuratura a corpului

contracturi musculare generalizate

pierderea constientei si chiar moartea.

In functie de organele parcurse curentul electric poate produce leziuni locale arsura electrica

electrocutarea

La locul de contact al curentului, victima prezinta arsura, a carei ntindere , profunzime si gravitate se datoresc transformarii la exteriorul sau interiorul corpului a energiei electrice n energie calorica.

Gravitatea leziunilor produse este conditionata de natura curentului

intensitatea curentului

voltajul curentului

durata contactului

traiectul curentului

starea accidentatului

Cauzele agravante sunt

alcoolismul

hipertiroidism

ateroscleroa

virsta inaintata

Manifestari provocate de curentul electric stare de moarte clinica prin oprirea respiratiei

pierderea constientei imediat sau mai tirziu

soc in primele 4-5 ore de la electrocutare

arsura elecrtica

blocaj renal

Semne de recunoastere

oprirea respiratiei

cianoza tegumentelor si extremitatilor

convulsii tonice sau contracture

oprirea inimii

tulburari de ritm

absenta pulsului

prabusirea tensiunii arteriale

pierderea reflexlui papilar

pierderea constientei

semen de iritatie meningeana

incapacitatea victimei de a chema ajutor

Arsura electrica apare la locul de contact , este putin dureroasa

are forma rotunda sau ovalara si bine delimitate

leziunea superficial este insotita de alterarea tesuturilor din profunzime

plaga este adinca si se cicatrizeaza greu

Acordarea primelor ingrijiri indepartarea accidentatului

se intrerupe curentul electric de la comutator

stind pe o scindura se actioneaza de la distant cu o prajina, cu mina protejata

resuscitare cardio-respiratorie

dupa revenirea starii de constienta la nivelul plagii se aplica un pansament protector aseptic

transportul la spital cit mai urgent

in timpul transportului se supravegheaza functiile vitale si starea de constienta

Primul ajutor trebuie acordat in primele 5 minute , cu maxim de rapiditate.

Pentru indepartarea de sursa de current nu se vor atinge partile descoperite ale corpului victimei.

Nu se vor utilize obiecte umede.

Voltajul arde si intensitatea omoara.

ACORDAREA AJUTORULUI DE URGENTA IN CAZ DE INEC

necul reprezint asfixia produs de ptrunderea apei, sau a altor lichide, n cile respiratorii inferioare.

Este a treia cauz de mortalitate accidental.

Mecanisme de producere a necului:

( incapacitatea de a menine capul afar din ap: acest mecanism poate fi present n urmtoarele situaii: nu tie s noate; este blocat n spaiu nchis

( incapacitatea de a reaciona prin nchiderea cilor aeriene i apnee la contactul cu apa: n traumatism cranio-cerebral; criz convulsiv; traumatism al zonelor reflexogene

( epuizare muscular

( hidrocuie (oprirea activitii cardiace provocat de diferena de temperatur ntre apa rece / corpul cald al accidentatului)

( accidente de scufundare

Scufundarea unui corp n ap poate fi sub forma imersiei (scufundarea parial) sau a submersiei (scufundarea total).

n fiecare caz de nec, trebuie luate n considerare proprietile fizice i cele chimice ale apei n care s-a produs traumatismul:

Proprietile fizice ale apei: hipotermia (provocat de temperatura sczut a apei) crete tolerana la hipoxie.

Proprietile chimice ale apei:

Apa srat este hiperton (deoarece are o concentraie mare de clorur de sodiu) ceea ce va provoca trecerea pasiv a serului din vasele sangvine n alveolele pulmonare (datorit osmolaritii mai mari fa de cea a sngelui). Astfel va apare o stare de hipovolemie (scderea volumului sangvin circulant) i hemoconcentraie (creterea concentraiei de hemoglobin n hematii).

Apa dulce este hipoton (deoarece are o concentraie mic de clorur de sodiu), trecnd din alveolele pulmonare n snge (datorit osmolaritii sczute). Astfel apare o stare de hipervolemie (creterea volumului sangvin circulant), cu ncrcarea suplimentar a cordului i hemoliz (distrugerea exagerat a hematiilor), instalndu-se anemie i hipoxie.

Simptomatologie:

n funcie de gravitatea hipoxiei provocate, simptomatologia este diferit:

Hipoxie moderat (apare n cazurile n care este inhalat o mic cantitate de ap):

( cianoz la nivelul buzelor i a unghiilor

( tuse

( hemoptizie (la cei necai n ap srat)

( jen respiratorie

( tahicardie

( este pstrat starea de contien

( accidentatul este speriat

Hipoxie grav:

( alterare marcat a strii de contien, pn la com

( detres respiratorie

Hipoxie sever:

( stop cardio-respiratorPersoana care acord primul ajutor trebuie s respecte urmtoarele reguli:

( s-i pstreze calmul pe toat perioada acordrii primului ajutor

( s nu-i supraevalueze puterile proprii (este o persoan solid)

( dac victima este contient i n apropierea malului apei, sau marginii bazinului, salvatorul nu sare n ap, ci ntinde mna, sau piciorul, sau un obiect, de care se va prinde accidentatul

( dac victima este n larg, salvatorul va sri n ap

( dac apa este necunoscut, se sare cu picioarele nainte

( dac fundul apei este mltinos, se va nota pe o parte (pentru a nu se tulbura apa)

( dac apa este curgtoare, salvatorul va fugi pe mal n sensul curentului, dup care va sri n ap

( n timpul transportului pn la mal, se recomand aezarea unui obiect dur (scndur) sub spatele necatului, deoarece nu se cunosc leziunile acestuia la nivelul capului, gtului i coloanei vertebrale

( dac accidentatul este contient, i se spune s se prind de umerii sau oldurile salvatorului; dac este incontient, va fi prins de axile sau picioare

( dac victima nu respir, se ncepe imediat (deci n ap) respiraia artificial prin metoda direct gur la gur

( dac pe mal sunt oameni, se strig imediat dup ajutor (din ap) pentru ca unul dintre acetia s plece dup o echip de intervenii (salvamar)

( salvatorul trebuie s se fereasc de accidentat: dac victima prinde la nivelul feei, salvatorul cu o mn apas cu putere nasul i brbia accidentatului, sau aplic o lovitur de genunchi n abdomenul accidentatului, sau se scufund cu victima (aceasta, n ap, va slbi priza sa de apucare)

Tehnici de not recomandate:pe spate, numai cu ajutorul picioarelor; pe o parte; numai cu un bra; sub ap, cu ochii deschii.

Priza de salvare:

Reprezint manevrele care asigur meninerea necatului la suprafaa apei i transportul acestuia la mal.

Priza de cap este cea mai simpl i totodat cea mai folosit. Tehnica de executare: salvatorul i victima plutesc pe spate, cu un picior se sprijin spatele accidentatului i cu ambele mini este susinut de sub brbie (astfel, capul victimei va fi tot timpul deasupra apei).

Priza de sub axile: poate fi activ, atunci cnd accidentatul este agitat; sau pasiv, atunci cnd victima este incontient. Tehnica de exectuare: salvatorul st lateral de accidentat, notnd pe o parte cu o singur mn, iar cu cealalt mn rsucete la spate braul victimei (pentru priza activ), sau prinde necatul pe sub axil (pentru priza pasiv).

Primul ajutor:

Msurile de prim ajutor trebuie aplicate la locul necului (n ap, barc, marginea bazinului, pe mal).

( Scoaterea ct mai rapid a accidentatului din ap, deoarece dup st 1 minut sub ap are anse de supravieuire de 98%, ns la 10 minute de stat sub ap - ansele de supravieuire scad la 1%.

( Eliberarea cilor aeriene obstruate. Dac exist ml, nisip, alge, etc.se aplic urmtoarele msuri de prim ajutor: tergerea cavitii bucale i a nazofaringelui; manevra Esmarch; aspirarea secreiilor; manevra Heimlich. Dac exist un spasm laringian se recomand efectuarea traheostomiei.

( Evacuarea apei din plmnii accidentatului trebuie realizat n maxim 60 secunde. n cazul necailor n ap dulce, este inutil aceast manevr de prim ajutor.

( Dup eliminarea apei din plmni, dac accidentatul este n stop respirator se face respiraie artificial printr-o metod direct sau indirect. Dac este n stop cardio-respirator se face resuscitare respiratoriere printr-o metod direct asociat cu masaj cardiac extern.

( Protecia termic a accidentatului: dezbrcarea de hainele ude; ferirea de vnt; nclzirea necatului, deoarece acesta este n hipotermie.

( Dac este posibil, se face evacuarea coninutului gastric, pe sond gastric; intubaie traheal; aspirarea secreiilor pe sonda de intubaie.

( Metode medicale, utilizate numai de persoanele calificate: pentru necaii cu ap dulce furosemid i vasotomie (extragerea unei cantiti de snge); pentru necaii cu ap srat: perfuzie endovenoas cu ser izoton.

( Prevenirea infeciilor prin administrare de antibiotice. Infeciile pot s apar datorit ingestiei i inhalrii de lichide infectate.

( Transportul accidentatului la o unitate sanitar. Acesta se face numai dup resuscitarea cardio-respiratorie (dac aceasta a fost necesar), n decubit lateral sau ventral (deoarece la un anumit timp dup reanimare necatul poate s verse) i sub supraveghere permanent deoarece exist riscul agravrii strii generale a accidentatului, n majoritatea cazurilor datorit eliminrii incomplete a lichidului intrapulmonar.

Este contraindicat administrarea de lichide sau alimente n primele 60 minute dup reanimarea din nec.

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN CAZ DE INTOXICATIISunt determinate de ptrunderea n organism a unor substane toxice, pe cale digestiv, respiratorie, sau cutanat.

Intoxicaiile se pot produce voluntar, accidental, profesional.

Intoxicaiile sunt urmate de stri patologice grave, deseori letale.

Simptomatologia deseori nespecific, creaz dificulti de diagnostic, mai ales cnd substana toxic i circumstanele n care s-a produs intoxicaia nu sunt cunoscute.

Msuri terapeutice generale:

( spltur gastric i provocarea vrsturii prin administrare de ap cald

Aceste dou msuri sunt contraindicate n com; leziuni ulcerative ale tractului digestive; dispnee

( administrarea urgent a unui antidot: oxygen n intoxicaiile cu gaze volatile; Atropin n intoxicaii cu substane organofosforate; alcool etilic n intoxicaii cu alcool metilic; Nalorfin n intoxicaii cu Morfin sau alte opiacee; acid acetic diluat n intoxicaii cu alcaline caustice; Magnezia usta n intoxicaii cu acizi corozivi

( tratament simptomatic: permeabilizarea cilor respiratorii; masaj cardiac extern; respiraie artificial; perfuzie endovenoas cu glucoz 5%, ser fiziologic, bicarbonat de sodium; tratamentul fenomenelor de iritaie a S.N.C. (convulsii, agitaie, delir); tratamentul tulburrilor de termoreglare; etc.

1) Intoxicaia cu alcool etilic:

Simptomatologie:

( faza de excitaie (de beie) (la o alcoolemie de 12%): greuri; vrsturi; agitaie psihomotorie; logoree; disartrie; agresivitate

( faza de incoordonare (la o alcoolemie de 23%): tulburri de coordonare i echilibru; facies congestionat

( faza de com (la o alcoolemie de 35%): hipotonie muscular; hipo sau areflexie; relaxare sfincterian; midriaz; bradipnee; tahicardie; tegumente reci i palide; sput (saliv) aerat

Primul ajutor:

( provocarea urgent a vrsturii (dac este contient)

( spltur gastric cu soluie de bicarbonat de sodiu 4-5% i crbune medicinal

( administrare de cafea foarte concentrat, ndulcit cu mult zahr

( pung cu ghea sau comprese reci pe frunte

( nclzirea minilor i picioarelor

2) Intoxicaia cu alcool metilic:Simptomatologie: cefalee (durere de cap) intens; delir; vrsturi; colici intestinale; diaree; dispnee; cianoz; tahicardie; hipotensiune arterial; cecitate (orbire) total; midriaz; mialgii (dureri musculare); convulsii.

Poate provoca rapid deces, prin edem pulmonar acut sau stop cardio-respirator, avnd prognostic deosebit de grav.

Primul ajutor:

( spltur gastric cu ap bicarbonatat 4-5% + crbune activat

( administrarea antidotului: alcool etilic (0,5 ml/kg corp, la 2 ore)

( combaterea acidozei (bicarbonat de sodiu)

( vitamine din grupul B

3) Intoxicaia cu nicotin:

Se produce prin consum exagerat de nicotin, sau accidental, prin nghiirea unor substane de protecie a plantelor (pesticide) pe baz de nicotin.

Simptomatologie: cefalee; ameeli (vertij); stare de ru; transpiraii abundente; vrsturi; diaree; tahicardie; convulsii. n cazurile grave se poate instala stare de oc i aralizie a musculaturii respiratorii, cu stop respirator.

Primul ajutor:

( provocarea vrsturii (dac a nghiit nicotina)

( crbune medicinal i sulfat de sodiu

( perfuzie endovenoas (P.E.V.) cu glucoz i ser fiziologic

( vitamine din grupul B

( resuscitare (dac exist stop respirator)

4) Intoxicaia cu benzin:

Simptomatologie: stare de ebrietate; cefalee; ameeli; vrsturi; tremurturi; pierderea strii de contien. n cazurile grave pot apare paralizia musculaturii respiratorie i starea de oc.

Primul ajutor:

( scoaterea accidentatului la aer

( crbune medicinal

( resuscitare respiratorie (dac este necesar)

Este contraindicat administrarea de lapte, sau substane uleioase.

5) Intoxicaia alimentar:

a) Cu carne, pete:

Simptomatologie: greuri; vrsturi; diaree fetid; astenie; dureri abdominale i lombare; facies toxic; paloare; transpiraii; frisoane; febr; tahicardie; expiraie fetid.

Primul ajutor:

( vrstur

( spltur gastric (cu ap cald i sare)

( nclzirea accidentatului

b) Cu ciuperci otrvitoare:

Simptomatologie: apare de la 30 minute pn la 48 ore de la ingestie; hipersalivaie; transpiraii abundente (profuze); vrsturi; tulburri de vedere; cefalee; hipotensiune arterial; tulburri de ritm cardiac; stare de nelinite; insuficien respiratorie; chiar paralizii.

Primul ajutor:

( s bea mult ap cu sare (nu lapte), apoi provocarea vrsturii

( crbune medicinal

( alcalinizare: cu bicarbonat de Na

( O2

( P.E.V. cu glucoz hiperton

6) Intoxicaia cu somnifere:Simptomatologie: iniial stare de agitaie, apoi somn profound; mai pot apare i stri de ru, vrsturi, convulsii, insuficien respiratorie, paralizie respiratorie (este letal).

Primul ajutor:

( dac este contient: s bea ap i sare, apoi provocarea vrsturii

( dac este stop respirator, se face resuscitare

7) Intoxicaia cu calmante:

Simptomatologie: grea; vrsturi; diaree; stri de agitaie; convulsii; n cazurile grave stop cardio-respirator..

Primul ajutor:

( dac intoxicaia este depistat rapid se provoac vrstur; dac este descoperit tardiv, se administreaz doar crbune medicinal i sulfat de sodiu

( n stop cardio-respirator: resuscitare. Intoxicatiile cu CO

Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, fara gust, degajat de toate combustiile incomplete. Este o intoxicatie de cele mai multe ori colectiva si de obicei accidentala.

Acuzele prezentate de pacienti sunt: astenie, cefalee, ameteli, greturi, varsaturi, pierderea constientei, aspect visiniu al pielii.

Conduita de urmat: siguranta salvatorului. Nu este permisa intrarea n zona cu emanari de gaze fara echipament de protectie.

n toate cazurile pacientul trebuie scos imediat din mediul toxic, transportat ct mai rapid la o unitate spitaliceasca. Daca este posibil administram oxigen ct mai precoce n concentratii mari.

Intoxicatia cu substante caustice

n grupul substantelor caustice sunt cuprinse o serie de acizi (azotic, clorhidric, sulfuric, etc.)

sau baze puternice (amoniac), sau mai slabe (amoniu), care pot produce n raport cu natura lor si gradul de toxicitate leziuni ale mucoaselor de la simplul eritem la necroza.

Manifestari clinice (dupa ingestie): constau din senzatia de arsura a mucoasei bucale, dureri la nghitire, varsaturi mucoase apoi sangvinolente, colici abdominale, dureri retrosternale. Starea de soc se poate instala foarte rapid, chiar la cteva ore dupa ingestie.

Conduita de urmat:

Protectia personala este deosebit de importanta. Evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale (ABC). n cazul stopului cardio respirator la efectuarea ventilatiilor gura la gura se evita contactul direct dintre gura salvatorului si gura pacientului. Se poate folosi o bucata de tifon sau batista salvatorului. Este interisa provocarea de varsaturi si neutralizarea substantei corozive.

Exemplu: n cazul intoxicatiei cu acizi nu se administreaza lapte sau uleiuri.

Intoxicatia cu fum

Deseori integrate ntr-un tablou asociat cu arsuri si traumatisme, intoxicatia cu fum de incendiu este cauza cea mai frecventa de mortalitate si morbiditate a victimelor de incendiu.

Manifestari clinice: cefalee, agitatie, tulburari de constienta, depozite de funingine la nivelul orificiilor nazale, a gurii si a faringelui, tuse, dispnee, voce ragusita.

Conduita de urmat: Protectia personala este deosebit de importanta. Evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale (ABC), dupa ce victima a fost scoasa din mediul toxic. Transportul ct mai urgent la spital cu administrare de oxigen ,precoce, in concentratii crescute. Pacientii inconstienti se transporta n pozitia laterala de siguranta.

URGENTELE APARATULUI RESPIRATOR

este incapacitatea plaminilor de a face fata schimburilor fiziologice de gaze in conditii de efort si de repaus

are loc o hipoxemie scaderea oxigenului din singe asociata sau nu cu hipercapnie cresterea bioxidului de carbon din singe

cauze

de origine bronhopulmonara

stenoze functionale si organice ale CRS

bronhoalveolite de deglutitie regurgitare

crize de astm bronsic

reducere acuta a cimpului respirator pneumotorax spontan

BPOC

de origine cardiaca

astm cardiac

infarct miocardic

edem pulmonar acut

embolie pulmonara

cord pulmonar acut

de origine extrapulmonara

alterarea functiei centrului respirator

afectiuni paretice sau spastice ale muschilor respiratori

boli ale cutiei toracice

boli ale sistemului nervos

afectiuni abdominale

cauze generale

intoxocatii acute

afectiuni ale singelui anemii

obezitate

stare de soc

simptomatologie

dispnee

bradipnee inspiratorie isotita de tiraj, cornaj

bradipnee expiratorie

polipnee

respiratie Kussmaul respiratie in 4 timpi inspiratie-paiza, expiratie-pauza acidoza metabolica

respiratie Cheine-Stokes polipnee cu amplitudini crescinde apoi ajungind la apnee

cianoza

exprima desaturarea de oxigen a singelui arterial, respectiv cresterea hemoglobinei in singe

se manifesta la buze, unghii, pavilionul urechii si apoi se generalizeaza

uneori poate lipsi alcloza, anemii

conduita de urgenta

ADMINISTRAREA OXIGENULUI

OXIGENOTERAPIE

Scop:

- terapeutic = imbogatirea aerului cu oxigen in scopul combaterii hipoxiei (oxigenarea redusa a tesuturilor)

= ameliorarea concentratiei de oxigen in sange

Hipoxia poate fi:

= anemica prin reducerea hemoglobinei

= histotoxica prin blocarea la nivelul celulelor

= circulatoare prin tuburari de circulatie

La nivelul tesuturilor O2 este utilizat sub forma dizolvata in plasma, cantitatea de 0,3 ml oxigen la 100ml sange. Oxigenoterapia necesita 1,8-2,2ml la 100ml sange la administrarea O2 sub o atmosfera.

Indicatii: = hipoxii circulatorii (insuficienta cardiaca, edem pulmonar, infarct miocardic)

= hipoxie respiratorie (soc, anestezi generale, complicatii postoperatorii, nou nascuti).

Surse de oxigen: = statie centrala de oxigen sau microstatie

= butelie de oxigen (de 300-10.000l oxigen comprimat la 150atm.)

= pentru a se putea administra, presiunea se regleaza cu reductorul de presiune (debitmetrul, care indica volumul in litri de oxigen pe minut) si se modifica cu ajutorul barbotorului. a butelia de oxigen cu : 1 robinetul bombei ; 2 reductor de presiune ; 3,4 manometre ; 5 robinet de nchidere ; 6 robinet de reglare a presiunii de ieire a oxigenului ;

7 lan de fixare ; b umidificator (detaliu) cu 8 oxigen de la butelie ; 9 tub spre bolnav.

Administrarea oxigenului se face cu: sonda sau cateter nazal

ochelari

masca

cort de oxigen

balon Ambu sau Ruben

Cateterul nazal (sonda) are orificii laterale multiple. Se introduce in nara prin faringe, schimbandu-se de la o nara la alta. Se poate introduce si in laringe.

Tehnica:

se dezobstrueaza caile aeriene

se masoara lungimea sondei pe obraz de la narina la tragus

se introduce cateterul cu miscari blande paralel cu palatal osos si perpendicular pe buza superioara

se fixeaza sonda cu leucoplast

se fixeaza debitul la 4-6 l/minut

se va observa bolnavul in continuare pentru prevenirea accidentelor

se administreaza medicamente cu intermitenta si se supravegheaza debitul.

Ochelari: pentru oxigen se fixeaza dupa urechi si prezinta 2 mici sonde de plastic care patrund in nari. Se recomanda la copii si bolnavi agitati.

Masca: pentru oxigen ( cu inhalarea aerului expirat) se fixeaza acoperind gura si nasul. In general este greu suportata de bolnav datorita hamului de etanseizare.

Tehnica:

se verifica scurgerea oxigenului din sursa

se pune masca in mana bolnavului pentru a-i usura controlul masti si i se sustine mana. Debitul de 10-12 l/minut.

se aseaza masca pe piramida nazala si apoi pe gura

cand bolnavul s-a obisnuit cu masca, se aseaza cureaua de fixare in jurul capului Cortul de oxigen: nu poate depasi o concentratie de 50% a oxigenului, realizeaza o circulatie deficitara a

aerului, ducand la incalzirea pacientului. Se impune racirea cu gheata. Sistem de administrare oxigen

Sonda de intubat

Balon Ambu sau Ruben

Incidente la administrarea oxigenului:

distensia abdominala prin patrunderea gazului prin esofag

enfizem subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gatului prin fisurarea mucoasei.

Se va sti ca:

nu se unge cateterul cu substante grase (pericol de explozie si pneumonie)

bombele de oxigen se fixeaza pe un port butelie, orizontal pentru a evita loviturile

oxigenul nu se foloseste fara manometru

barvetarul sa fie bine fixat deoarece prin rasturnare impinge apa in caile respiratorii ale bolnavului

BIBLIOGRAFIE

1. LUCREIA TITIRC: TEHNICI DE EVALUARE I NGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENII MEDICALI Editura Viaa Medical Romneasc

2. LUCREIA TITIRC: GHID DE NURSING - Editura Viaa Medical Romneasc

3. GEORGETA BALT: TEHNICI DE NGRIJIRE GENERAL A BOLNAVILOR Editura didactic i pedagogic, Bucuresti

4. C. MOZES: TEHNICA NGRIJIRI BOLNAVULUI - Editura Medical, Bucuresti

decubit dorsal (supinaie)

1