Urbanism a Primăriei eliberează...

16
•Dialoguri Becoiirantlonale ’n PSD VALER CHIOREANU lictisit; probabil, de monotonia în care o zi urmează alteia, fară pic de surpriză care să facă actul guvernării mai interesant, partidul lui Adrian Năstase resimte nevoia unei schimbări. Şi cum ar arăta o asemenea schimbare dacă excludem moţiunile simple sau de cenzură? Păi, foarte simplu: între două pahare ciocnite şi două replici amabile după întîlnirea cit UDMR, unii dintre membrii de frunte ai partidului încep să se certe între ei. Ce anume îi «deamnă la o asemenea acţiune, în fond, destructivă, rămîne de văzut. Deocamdată, preşedintele Senatului face schimb de amabilităţi, prin intermediul secretarului general Cozmin Guşă, cu Adrian Năstase,' iar Ion Iliescu - cu ajutorul gazetarilor, cu acelaşi Adrian Năstase. Ce vrea dl Văcăroiu? Nimic mai mult decît un control mai strict al Parlamentului asupra Executivului: “Fac apel Ia membrii Senatului - spune el la deschiderea ultimei sesiuni parlamentare - pentru intensificarea activităţii .de supraveghere şi control pe care, conform Constituţiei, Parlamentul trebuie să-l exercite asupra Executivului”. Se pare că îndemnul este urmare a nemulţumirii care i-a cuprins pe unii parlamentari ai partidului Ia adresa guvernului, ai cărui miniştri şi secretari de stat nu iau în considerare intervenţiile lor pentru rezolvarea unor probleme din teritoriu. Care pot fi reale, dar, în acelaşi timp, un reflex al intereselor de grup, cultivate de mulţi dintre aleşii naţiunii. Intervanţia lui Văcăroiu, neobişnuită în practica parlamentară a ultimilor ani, nu a rămas fară replică. Aceasta nu a venit insă, aşa cum era normal, din partea premierului, care ar fi trebuit să sară în apărarea guvernului pe care îl conduce-şi a miniştrilor, remarcabili de multe ori în rezolvarea problemelor specifice domeniului lor. Ca de obicei în ultima perioadă, între liderii PSD şi preşedintele Năstase s-a interpus secretarul general Cozmin Guşă, care a preluat sarcina transmiterii ideilor şefului suprem către colaboratorii - subordonaţi. Situaţie care pare să-i convină premierului, din moment ce inclusiv la ultima şedinţă a Biroului Executiv Central a lăudat prestaţia tînărului său discipol, în pofida simplităţii, de multe ori.total neconving'ătoare, a aprecierilor acestuia. Şi de această dată, Guşă a “moderat” dialogul, afirmînd că, declaraţiile preşedintelui Văcăroiu “nu pot fi speculate” 'ca fiind contrare Executivului. Mai mult, acestea ar fi (culmea!) în sensul, celor gîndite de premier. Cu alte cuvinte, adversitatea cunoscută dintre cei doi (Năstase şi Văcăroiu) nu există, e o invenţie, bineînţeles, a presei, Năstase aşteptînd, cu nerăbdare, observaţiile lui Văcăroiu - care, vezi bine, nu conţin critici, ci aprecieri măgulitoare ale unui coleg, care abia aşteaptă sâ-i spună “verde-n faţă” premierului că nu l-a sprijinit în scandalul SOV. Văcăroiu pare convins câ el nu este un simplu Bivolaru, de exemplu; ci vicepreşedintele partidului şi şeful suprem al Senatului, adică al doilea om în stat, jar în spatele lui se aliniază un număr continuare in pagina a 16-a Italia da Urbanism a Primăriei eliberează autorizaţii fără â?izul Inspectoratnlni de Protecţia fledinlni ' în ziua de 8 noiembrie 2001, pe strada „Şerpuitoare” (deasupra dealului Cetăţuia) din Cluj- Napoca, S.C. TCI Coritactor General SA demarează lucrările de montare a unei antene - releu, înaltă de aproximativ 30 de metri; beneficiarul lucrării fiind binecunoscuta, firmă de telefonie mobilă „Mobifon” (Connex). Amplasamentul antenei a fost stabilit a fi la aproximativ 20‘ de metri de Şcoala Specială pentru copiii cu deficienţe de auz, în imediata vecinătate a unui cartier de locuinţe şi a stadionului aparţinînd S.C. TCI Contactor General SA, Ia cîteva sute de metri de Hotelul „Transilvania” şi de terenul de antrenament al paraşutiştilor . Aeroclubului clujean. Îngrijoraţi de eventualele consecinţe ale cîmpului magnetic determinat de intrarea în funcţiune a antenei şi releelor (boli incurabile, dereglări ale sistemului nervos etc.), locuitorii din zonă se adresează în scris, după cîteva zile de la începerea lucrărilor, unei întregi suite de instituţii 'cu rol de decizie în evoluţia situaţiei,' solicitînd sistarea lucrărilor: Inspectoratul de Stat în Construcţii, Inspectoratul de Protecţia Mediului, Primăria Cluj, Consiliul local, Inspectoratul de Sănătate Publică. Un articol referitor la maladiile produse de antenele - releu, publicat în ziarul „Magazin” din 31 ianuarie 2002, amplifică starea de teamă a locuitorilor din zonă: „Oboseală cronică, iritabilitate, cefalee, insomnii, angoase...Acestea ar fi principalele simptome invocate de cei care locuiesc în preajma antenelor - relee. Este foarte posibil ca acestea sâ fie responsabile şi de boli mai grave, cum ar fi avortul spontan şi chiar leucemia în cazul copiilor”- se subliniază în articol. Temîndu-se pentru sănătatea copiilor, conducerea Şcolii Speciale pentru copiii cu deficienţe de auz •4 1 se adresează şi ea Consiliului Judeţean în cursul lunii noiembrie: ' „Funcţionarea acestei antene generează un cîmp electromagnetic puternic, care va avea influenţă asupra sănătăţii copiilor şcolarizaţi în unitatea noastră şi asupra funcţionării aparatelor de recepţie T V şi Internet - se spune în adresă. Considerăm că nu eslc oportună instalarea antenei la o distanţă aşa de mică. Vă rugăm sâ ne sprijiniţi în această problemă’ . ________ Benjamin PASCU continuare în pagina a 12-a Marko Bela crede că apariţia “aripii civice” ar putea îngreuna aplicarea protocolului cu PSD " - ( î CV ■ ’ * iri rg-rig! h l "< M f iy j 1 , Jj t-j Sv.'il» tj 'Gi:*;. ifiiiitljltog; j Preşedintele UDMR, Marko Bela prezent ieri la Cluj-Napoca, a declarat că apariţia “aripii civice” în cadrul grupului parlamentar al Uniunii din Camera Deputaţilor ar putea afecta aplicarea protocolului încheiat cu PSD dacă cei nouă deputaţi vor refuza sâ acţioneze în comun, în conformitate cu deciziile luate. “Dacă respectivii colegi vor acţiona în cadml UDMR, nu va fi nici o problemă. Nu m-aş bucura dacă membrii grupului diiv Camera Deputaţilor ar purta discuţii interminabile pe anumite teme politice, atunci cînd trebuie să fie prompţi şi foarte operativi, iar discuţiile ar îngreuna aplicarea protocolului” a spus Marko Bela. Precizăm câ „aripa civică” a _________ Cosmin PURIŞ continuare în pagina a 16-a IJ 'Dimitriu ia dscizia tis onoare Liderul Consiliului local, Ştefan Dimitriu, a declarat, vineri, - că a solicitat rezilierea contractelor încheiate cu Primăria Cluj-Napoca, în calitate de director general al S.C. Napoca S.A. Decizia liderului PSD survine in urma apariţiei în Monitorul Oficial a Ordonanţei de Urgenţă 5/ 2002, despre care am relatat, pe larg, în număml anterior al “Adevărului de Cluj”. în conformitate cu O.U. nr. 5 societăţile comerciale din care fac parte aleşi locali (şi mde pînâ Ia gradul al doilea) nu mai pot încheia contracte comerciale (subl. red.) cu primăria. Ştefan Dimitriu, deşi nu avea, prin firma carc o conduce; contracte - comerciale ci administrative cu primăria, a decis să dea un exemplu,, solicitînd rezilierea tuturor contractelor (după ştiinţa noastră, doar unul) cu Primăria Cluj-Napoca. Decizia lui Dimitriu intră în categoria celor “de onoare”, chiar dacă firma ce o conduce nu-şi face neapărat obiectul muncii din contractele pe bani publici ____________ Titus CRĂCIUN continuare în pagina a 16-a 200 de ani de la naşterea lui Emanoil Gojdu Reprezentanţi ai Fundaţiei “Emanoil Gojdu” cu sediul la Sibiu, ai Mitropoliei Ortodoxe a Ardealului, Academiei Române, 'Fundaţiei Culturale Române şi profesori din cadrul mai multor universităţi din Transilvania vor participa, astăzi şi mîine, la Budapesta la aniversarea a 200 de ani de la naşterea lui Emanoil Gojdu. Manifestările organizate în acest scop, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe din România şi Ambasadei României la Budapesta, vor cuprinde o serie de comunicări ştiinţifice la care, pş lîngă specialiştii' romani, vor 1ua parte şi reprezentanţi ai mediului academic Ungar. Tema discuţiilor va fi - legată de personalitatea avocatului Emanoil Gojdu precum şi de fundaţia care-i poartă numele. __________ CosminPURIŞ continuare în pagina a 16-a , Salariile preoţilor vor îi majorate, de la I martie Salariile preoţilor şi ale personalului clerical cu funcţii de conducere în cadrul cultelor religioase vor creşte, de la 1 martie, o dată cu modificarea de către . Guvern a sumei în raport de care se calculează aceste venituri. - Potrivit unei ordonanţe de urgenţă adoptate în şedinţa de joi, valoarea de referinţă sectorială aplicabilă clerului şi celor cu funcţii de conducere în cadrul cultelor religioase creşte diferenţiat, de la 1 martie anul acesta. Potrivit legii, salariul se calculează înmulţind 'această valoare cu un coeficient corespunzător funcţiei. - Drept urmare, salariile acordate clericilor cu funcţii de conducere vor varia între 34,1 milioane de lei (patriarhul Bisericii Ortodoxe Române) şi 4,5 milioane de lei (un stareţ sau o maică superioară). Restul preoţilor vor avea salarii //'' hcJc 1'CtNTr,/^ r n ,"- V : V cuprinse între 2,7 milioane de lei (preot, pastor sau imani cu studii superioare) şi ,f,47 milioane de lei (un debutant cu studii medii). Prin aceeaşi ordonanţă, numărul posturilor din domeniu va creşte cu 350, pentru încadrarea tinerilor , absolvenţi ai învăţămîntului teologic, precum şi pentru schimbarea încadrării acelor clerici care îndeplinesc condiţiile de avansare în gradul superior. PRM va propună ridicarea pragului electoral Ia 10% PRM va iniţia un proiect de lege privind ridicarea pragului electoral la 10%, a declarat, vineri, într-o conferinţă de •presă, preşedintele PRM Comeliu Vădim Tudor, arătînd că, astfel, în forul legiuitor vor intra cel mult trei partide. Vădim Tudor crede că PSD ar putea susţine această iniţiativă a PRM. “Vom face tot ce trebuie ca sâ scăpăm de impostorii politici”, a motivat C.V.Tudor demersul PRM. De asemenea; C.V. Tudor crede că UDMR nu va mai intra în parlament. în prezent, pragul electoral este de 5 % .

Transcript of Urbanism a Primăriei eliberează...

Page 1: Urbanism a Primăriei eliberează autorizaţiidspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/79156/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2002...Senatului - spune el la deschiderea ultimei sesiuni parlamentare

•Dialoguri Becoiirantlonale

’n PSDVALER CHIOREANU

lictisit; probabil, de monotonia în care o zi urmează alteia, fară pic de surpriză care să facă actul

guvernării mai interesant, partidul lui Adrian Năstase resimte nevoia unei schimbări. Şi cum ar arăta o asemenea schimbare dacă excludem moţiunile simple sau de cenzură? Păi, foarte simplu: între două pahare ciocnite şi două replici amabile după întîlnirea cit UDMR, unii dintre membrii de frunte ai partidului încep să se certe între ei. Ce anume îi «deamnă la o asemenea acţiune, în fond, destructivă, rămîne de văzut. Deocamdată, preşedintele Senatului face schimb de amabilităţi, prin intermediul secretarului general Cozmin Guşă, cu Adrian Năstase,' iar Ion Iliescu - cu ajutorul gazetarilor, cu acelaşi Adrian Năstase. Ce vrea dl Văcăroiu? Nimic mai mult decît un control mai strict al Parlamentului asupra Executivului: “Fac apel Ia membrii Senatului - spune el la deschiderea ultimei sesiuni parlamentare - pentru intensificarea activităţii .de supraveghere şi control pe care, conform Constituţiei, Parlamentul trebuie să-l exercite asupra Executivului”. Se pare că îndemnul este urmare a nemulţumirii care i-a cuprins pe unii parlamentari ai partidului Ia adresa guvernului, ai cărui miniştri şi secretari de stat nu iau în considerare intervenţiile lor pentru rezolvarea unor probleme din teritoriu. Care pot fi reale, dar, în acelaşi timp, un reflex al intereselor de grup, cultivate de mulţi dintre aleşii naţiunii.

Intervanţia lui Văcăroiu, neobişnuită în practica parlamentară a ultimilor ani, nu a rămas fară replică. Aceasta nu a venit insă, aşa cum era normal, din partea premierului, care ar fi trebuit să sară în apărarea guvernului pe care îl conduce-şi a miniştrilor, remarcabili de multe ori în rezolvarea problemelor specifice domeniului lor. Ca de obicei în ultima perioadă, între liderii PSD şi preşedintele Năstase s-a interpus secretarul general Cozmin Guşă, care a preluat sarcina transmiterii ideilor şefului suprem către colaboratorii - subordonaţi. Situaţie care pare să-i convină premierului, din moment ce inclusiv la ultima şedinţă a Biroului Executiv Central a lăudat prestaţia tînărului său discipol, în pofida simplităţii, de multe ori.total neconving'ătoare, a aprecierilor acestuia. Şi de această dată, Guşă a “moderat” dialogul, afirmînd că, declaraţiile preşedintelui Văcăroiu “nu pot fi speculate” 'ca fiind contrare Executivului. Mai mult, acestea ar fi (culmea!) în sensul, celor gîndite de premier. Cu alte cuvinte, adversitatea cunoscută dintre cei doi (Năstase şi Văcăroiu) nu există, e o invenţie, bineînţeles, a presei, Năstase aşteptînd, cu nerăbdare, observaţiile lui Văcăroiu - care, vezi bine, nu conţin critici, ci aprecieri măgulitoare ale unui coleg, care abia aşteaptă sâ-i spună “verde-n faţă” premierului că nu l-a sprijinit în scandalul SOV. Văcăroiu pare convins câ el nu este un simplu Bivolaru, de exemplu; ci vicepreşedintele partidului şi şeful suprem al Senatului, adică al doilea om în stat, jar în spatele lui se aliniază un număr

c o n tin u a re in pagina a 16-a

I t a l i a da Urbanism a Primăriei eliberează autorizaţii fără â?izul Inspectoratnlni de Protecţia fledinlni '

în ziua de 8 noiembrie 2001, pe strada „Şerpuitoare” (deasupra dealului Cetăţuia) din Cluj- Napoca, S.C. TCI Coritactor General SA demarează lucrările de montare a unei antene - releu, înaltă de aproximativ 30 de metri; beneficiarul lucrării fiind binecunoscuta, firmă de telefonie mobilă „Mobifon” (Connex). Amplasamentul antenei a fost stabilit a fi la aproximativ 20‘de metri de Şcoala Specială pentru copiii cu deficienţe de auz, în imediata vecinătate a unui cartier de locuinţe şi a stadionului aparţinînd S.C. TCI Contactor General SA, Ia cîteva sute de metri de Hotelul „Transilvania” şi de terenul de antrenament al paraşutiştilor . Aeroclubului clujean.

Îngrijoraţi de eventualele consecinţe ale cîmpului magnetic determinat de intrarea în funcţiune a antenei şi releelor (boli incurabile, dereglări ale sistemului

nervos etc.), locuitorii din zonă se adresează în scris, după cîteva zile de la începerea lucrărilor, unei întregi suite de instituţii 'cu rol de decizie în evoluţia situaţiei,' solicitînd sistarea lucrărilor: Inspectoratul de Stat în Construcţii, Inspectoratul de Protecţia Mediului, Primăria Cluj, Consiliul local, Inspectoratul de Sănătate Publică.

Un articol referitor la maladiile produse de antenele - releu, publicat în ziarul „Magazin” din 31 ianuarie 2002, amplifică starea de teamă a locuitorilor din zonă: „Oboseală cronică, iritabilitate, cefalee, insomnii, angoase...Acestea ar fi principalele simptome invocate de cei care locuiesc în preajma antenelor - relee. Este foarte posibil ca acestea sâ fie responsabile şi de boli mai grave, cum ar fi avortul spontan şi chiar leucemia în cazul copiilor”- se subliniază în articol.

Temîndu-se pentru sănătatea copiilor, conducerea Şcolii Speciale pentru copiii cu deficienţe de auz

•4

1se adresează şi ea Consiliului Judeţean în cursul lunii noiembrie: ' „Funcţionarea acestei antene generează un cîmp electromagnetic puternic, care va avea influenţă asupra sănătăţii copiilor şcolarizaţi în unitatea noastră şi asupra funcţionării aparatelor de recepţie

TV şi Internet - se spune în adresă. Considerăm că nu eslc oportună instalarea antenei la o distanţă aşa de mică. Vă rugăm sâ ne sprijiniţi în această problemă’ .________ Benjamin PASCU

co ntinuare în pagina a 12-a

M a r k o B e l a c r e d e c ă a p a r i ţ i a

“a r i p i i c i v i c e ” a r p u t e a î n g r e u n a

a p l i c a r e a p r o t o c o lu l u i c u P S D

" - ( î CV ■ ’ * iri r g-rig!

hl "< M fiy j 1, Jj t-j Sv.'il» tj

'G i: * ; . i f i i i i t l j l t o g ; j

Preşedintele UDMR, Marko Bela prezent ieri la Cluj-Napoca, a declarat că apariţia “aripii civice” în cadrul grupului parlamentar al Uniunii din Camera Deputaţilor ar putea afecta aplicarea protocolului încheiat cu PSD dacă cei nouă deputaţi vor refuza sâ acţioneze

în comun, în conformitate cu deciziile luate.

“Dacă respectivii colegi vor acţiona în cadml UDMR, nu va fi nici o problemă. Nu m-aş bucura dacă membrii grupului diiv Camera Deputaţilor ar purta discuţii interminabile pe anumite teme politice, atunci cînd trebuie să fie prompţi şi foarte operativi, iar discuţiile ar îngreuna aplicarea protocolului” a spus Marko Bela. Precizăm câ „aripa civică” a

_________ Cosmin PURIŞcontinuare în pag ina a 16-a

I J

'D im itriu ia d s c izia tis onoare

Liderul Consiliului local, Ştefan Dimitriu, a declarat, vineri, - că a solicitat rezilierea contractelor încheiate cu Primăria Cluj-Napoca, în calitate de director general al S.C. Napoca S.A. Decizia liderului PSD survine in urma apariţiei în Monitorul Oficial a Ordonanţei de Urgenţă 5/ 2002, despre care am relatat, pe larg, în număml anterior al “Adevărului de Cluj”. în conformitate cu O.U. nr. 5 societăţile comerciale din care fac parte aleşi locali (şi mde pînâ Ia gradul al doilea) nu mai pot încheia contracte comerciale (subl. red.) cu

primăria. Ştefan Dimitriu, deşi nu avea, prin firma carc o conduce; contracte - comerciale ci administrative cu primăria, a decis să dea un exemplu,, solicitînd rezilierea tuturor contractelor (după ştiinţa noastră, doar unul) cu Primăria Cluj-Napoca.

Decizia lui Dimitriu intră în categoria celor “de onoare”, chiar dacă firma ce o conduce nu-şi face neapărat obiectul muncii din contractele pe bani publici

____________ Titus CRĂ CIU Nc o n tin u a re în pag ina a 16-a

200 de ani de la naşterea lui Emanoil GojduR e p re ze n ta n ţi ai F u n d a ţie i

“ Emanoil Gojdu” cu sediul la Sibiu, ai Mitropoliei Ortodoxe a Ardealului, A ca d em ie i R o m ân e, 'F u n d a ţ ie i Culturale Române şi profesori din cadrul mai multor universităţi din Transilvania vor participa, astăzi şi m îine, la Budapesta la aniversarea

a 200 de ani de la naşterea lui Emanoil Gojdu. M anifestările organizate în acest scop, cu sprijinul Ministerului A facerilor Externe din R om ânia şi Ambasadei României la Budapesta, vor cuprinde o serie de comunicări ştiinţifice la care, pş lîngă specialiştii' romani, vo r 1ua parte şi reprezentanţi

ai mediului academ ic Ungar. Tem a d is c u ţ ii lo r v a fi - le g a tă de personalitatea avocatului Emanoil G o jd u p re c u m şi de fu n d a ţia care-i poartă num ele.

__________ Cosm in PURIŞco ntinuare în pag ina a 16-a ,

Salariile preoţilor vor îi majorate, de la I martieSalariile preoţilor şi ale

personalului clerical cu funcţii de conducere în cadrul cultelor religioase vor creşte, de la 1 martie, o dată cu modificarea de către

. Guvern a sumei în raport de care se calculează aceste venituri. -

Potrivit unei ordonanţe de urgenţă adoptate în şedinţa de joi, valoarea de referinţă sectorială aplicabilă clerului şi celor cu funcţii de conducere în cadrul cultelor

religioase creşte diferenţiat, de la 1 martie anul acesta. Potrivit legii, salariul se calculează înmulţind

'această valoare cu un coeficient corespunzător funcţiei. -

Drept urmare, salariile acordate clericilor cu funcţii de conducere vor varia între 34,1 milioane de lei (patriarhul Bisericii Ortodoxe Române) şi 4,5 milioane de lei (un stareţ sau o maică superioară). Restul preoţilor vor avea salarii

//'' h c J c 1'CtNTr,/^

r n ," - V : V

cuprinse între 2,7 milioane de lei (preot, pastor sau imani cu studii superioare) şi ,f,47 milioane de lei (un debutant cu studii medii).

Prin aceeaşi ordonanţă, numărul posturilor din domeniu va creşte cu 350, pentru încadrarea tinerilor

, absolvenţi ai învăţămîntului teologic, precum şi pentru schimbarea încadrării acelor clerici care îndeplinesc condiţiile de avansare în gradul superior.

PRM va propună ridicarea pragului

electoral Ia 1 0 %PRM va iniţia un proiect de

lege privind ridicarea pragului electoral la 10%, a declarat, vineri, într-o conferinţă de •presă, preşedintele PRM Comeliu Vădim Tudor, arătînd că, astfel, în forul legiuitor vor intra cel mult trei partide.

Vădim Tudor crede că PSD ar putea susţine această iniţiativă a PRM. “Vom face tot ce trebuie ca sâ scăpăm de impostorii politici”, a motivat C.V.Tudor demersul PRM. De asemenea; C.V. Tudor crede că UDMR nu va mai intra în parlament. în prezent, pragul electoral este de 5%.

Page 2: Urbanism a Primăriei eliberează autorizaţiidspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/79156/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2002...Senatului - spune el la deschiderea ultimei sesiuni parlamentare

SfintU' MucenicNichif°n Sfinţii Ierarhi Marcel şi Pangratiem i c I I I l T n ' D ° m nU lu i): C a ,enda ru l 9reco-catoi;c: S. Nichifor,m- » sec- "O- încheierea Sarb. fn tîm p in ă riiD o m n u lu i

• Mîine: Calendawl ortodox, t Sf. Sfinţit Mc. Haralambie; Sf. Mc. VaJCafencfaru/greco-ca(olic-.S.Haralamb,pr.,m.(t202). ^

•PRbFECTL'RA.CONSILlULJUDEŢEAN: 19-64-16

•PRIMĂRIA CLLJ-N.APOCA: 19-60-30 •PRIM.ARIA DEJ: 21-17-90

■ «PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60 .• primăria cîmpia turzil 36-so-oi •PRIMĂRIA HUEDIN: 25-I5-4S•PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26

. • POLITLV CLUJ-NAPOCA:955 şi 43-27-27

•POLITIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA: 13-49-76

•POLIŢIA DEJ: 21-21-21•POLITLA TURDA: 31-21-21 -• POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-S2-22 •POLITIA HUEDIN: 25-15-3S•POLITLA GHERLA: 24-I4-T4•POMPIERII: 9SI• PROTECTLA CI VI LĂ: 952 •OARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi l_9-!6-79.Jnt. 15S •DIRECŢIA GENERALĂ A.MUNCII SI

PROTECŢIEI SOCIALE: 197.125.•SALVAREA: 961_• SALVAREA CFR: I9-S5-91•INTERNATIONAL: 971•INTERURBAN: ' 991•INFORMAŢII: 931 -•DERANJAMENTE: 921•ORA EXACTĂ: ‘958 ■• R.V TERMOFICARE: I9-S7-4S ’ -•R.A. APĂ CANAL: 19-634)2•S C. "SALPRESr S.A.: 19-55-22•SCPRISAL: 42-34-36•DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATL’RALL. - INTERA’ENTII GAZE92S; 43 3424

•JANDARMI. 956•G ARA Cluj-Napoca: , 952•AGENŢIA CFR. -13-20-01:

Te:Li- 31-17-62: Dej -21-20-22• AMANTA AVn-SlTCU). 19-16-17 •D-'KI ’CTIA GEN JUD PENTRU PROTECŢIA

d ri rn.’Rn.nR copilu lu i is.i

E X I M T U RAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION

vâ oferâ:

ORARUL CURSELOR INTERNE luai

Cluj Otopeni 19,00Cluj -3 Otopeni "07,00 şi 16,35

marţiCluj -> Otopeni 07,00 şi 15,15

miercuri Cluj -> Otopeni 19,00Cluj Otopeni 07,00 şi 16,35

joi ■Cluj -> Otopeni 07,00Cluj -> Otopeni 15,15

vineriCluj -3 Otopeni 07,00 şi 20,10Cluj Otopeni 20,35

sîmbâtâ Cluj -> Otopeni 07,00

duminică Cluj -> Otopeni 07,00 şi 15,15

ORARUL CURSELOR EXTERNECluj -> FrankfurtDuminică, marţi şi joi 9,40Frankfurt ClujDuminică, marţi şi joi 11,50Cluj -> Vienaluni, miercuri -9,45,'vineri -15,10 Viena -> Clujluni, miercuri -11,15, vineri 17,00 Cluj -> Bolognaluni, miercuri - 9,15, vineri -13,15 Bologna -» Clujluni, miercuri -12,10, vineri 16,10. ‘ -

Rezervări prin telefon «u la sediul Urmai: E X IM T U R , str. A. Şaguna 34-36

Tal/Fax 064-433569,193442E X IM T U R , str. Napoca 2-4 Tal/Fax 064-198755,199293

FARMACII#Sîmbâtă, 9 februarie: Farmacia

nr. 1. P-ţa Libertăţii nr. 31. telefon 19-46-06. orar 8-16, Farmacia nr. 8, str. Horea nr. 83. telefon 13-04-13. orar 9-17, Farmacia nr. 115. str. N. Pascaly nr. 7. lelefon 14-58-98, orar 8-14. Farmacia nr. 116, str. Bucegi nr. 5. telefon 19-18-21, orar 8-14, Farmacia nr. 68. sir. T. Vuia nr. 26. telefon 41-50-71. orar 8-14, PF nr. 3 (gară). P-ţa Gării nr. 3. telefon 13- 04-26. orar 8-14.

D u m in ică , 10 februarie : Farmacia nr, 1. P-ţa Libertăţii nr. 31, telefon 19-46-06, orar 8-20.

Farmacii cu serviciu permanent: Farmacia nr. 1, P-ţa Libertăţii nr. 31, lelefon 19-46-06, orar 8-20, Farmacia "CYNARA”, Calea Floreşti .nr.75, tel.42 62.72, orar non-stop, Farmacia "Remcdiumfarm", B-dul 21 Decembrie nr. 131, tel. 41-29-01, orar non-stop.

Farmacii cu serviciu prelungit: Farmacia "DAPHNE", str. Plopilor nr. 50. lelefon 429.405, orar. sîmbătă - 9-13, duminică - 10-13. Farmacia ■Inlerpharm', str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71-95, orar 8-22, Farmacia 'Clematisfarm", P-ţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22.

Garda de noapte: Farmacia nr. 1. P-ţa Libertăţii nr. 31, telefon 19- 46-06, orar 20-8.

8 - 1 4 F E B R U A R I E

R e p u b lic a - Stâpînul inelelor: Frăţia, S U A , premieră (12,30; 16; 19 ,30 ; 2 3 ); z iln ic spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 23

* A rta -E u rim a g o s - Blestemul scorpionului de jad, SUA, premieră • (12; 14,30; 17; 19,30); vineri, sîm bătă, duminică - spectacole de noapte

cu tanf redus d e la ora 22 * V ic to ria - Sărutul dragonului, SUA - Franţa, p rem ieră (11; 13; 15; 17; 19) * F a vo rit - Corky - Nătărăul clanului, SUA . premieră (13; 15; 17; 19) * M ă răş ti - Furios şi iute, SUA (13; 15; 17; 19). Luni - închis.

TURDA - Fo x - Scary Mo vie 2: Comedie de groază, SUA (13; 15; 17; 19); vineri, sîmbâtă, duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 21.

DEJ - A rta 1- Blonda de la drept, SUA (15; 17; 19;). Vineri, sîmbâtâ, duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 21

GHERLA - Pacea - Ciini ş i pisici, SUA (15; 17; 19); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 21 . Joi - închis.

Sîmbătă, 9 februarie 7,00 Ceasul deşteptător; 8,00

Regele Leu, Timon şi Pumbaa; 101 dalmaţieni; .8,50 Garajul lui Zigyy;10.20 Necazuri de puştoaică (s); 11,10 Auto-club;'H,55 O vedetă populara; 12,45 Debut 50 Plus; 13,45 Jurnalul de prinz; 14,00 Star Trek IV: înapoi spre casă ( f. SF SUA 1986); 16,00 Garantat 100%; 17,00 Ora G; 18,00 Teleenciclopedia; 19,00 Muzica e viaţa mea!; 20,00 Jurnal.. Meteo. Sport* 20,25 Agenda europeană; 20,30 Curat Caragiale! Parol!; 20,35 Titanii (s); 21,30 Ultima şansă (thriller ŞUA'1995); 23,15 Jurnalul de noapte; 23,30 Dragoste tîrzie (co.SUA 1975);- .1,20 Garantat 100% (r). -

.Duminică, 10 februarie 7,00 Universul credinţei; 9,10

Woody... (d.a.); 9,40 Horace şi Tina (s); 10,30 Viaţa satului; 12,00 Tezaur folcloric; 13,00 Conferinţa de presă; 13,55 Jurnalu l'de prinz; 14,00 Spectacolul lumii văzut de Ioan Grigorescu; 14,30 Miracolul (f.fant. SUA 1985); 16,00 Bun de tipar; 17,30 Bravo, Bravissimo! (div.); 19,00 Glume, boacăne, aventuri; 20,00 Jurnal. Meteo, Sport; 20,30 Curat Caragiale! Paroli; 20,35 Ghici cine vine la tine?; 21,35 Avionul condamnaţilor (thriller SUA 1997); 23,35 Jurnalul de noapte; 23,50 Bravo, Bravissimo! (r);1.20 Ghici cine vine la tine (r); 2,20 Jurnal. Meteo. Sport (r); 2,50 Bun de tipar (r); 4,20 Auto-club (r).

c 1 telesp ectato r

Celine Dion (do); 22,35 Prietenii (s); 23,15 Captiv în viitor (s); 0,10 Planeta singuratică (r).

SUA ’95); 22,20 Prietenii tăi (s); 22.50 •-Ultima ispită a lui Isus (dramă SuA 088);-1,30 Playback (f.er.).

* Sîmbătă, 9 februarie’JtliJiP 7 00 lmpact (r); 7.3Q Rea|

^ Sîmbătă, 9 februarie* nl* ,V 7,00 Cu'toţii au sărutat

Sîmbătă, 9 februarie7,00 Drumul spre Avonlea

(s/r); 7,50 Veni, Video, Viei!; 8,10 Reforma ta bani mărunţi; 8,40 Arta apărării; 9,10 Desene animate; 10,30 Arca lui Noe; 11,00 Lumea lui Chiţ- ,Chiţ; 11,45 Magicianul (s); 12,10 Piatra magică (s); 12,40 Poliţia judiciară (s);13.30 Atlas; 14,05 Planetă singuratică;15.05 Bărbaţi, la cratiţâ! (div.); 16,00 Feţe’ ( portrete de oameni); 16,05 Băieţi buni, băieţi răi (s); 16,50 J.O. de iarnă de la Salt Lake City - Ceremonia de deschidere (rezumat);18.05 Câfătorind prin ţară; 18,35 Mercury (s); 19,30 Scurte povestiri cinematografice (s); 20,00 Captiv în viitor (s); 21,00 J.O. de iarnă; 0,20 Retrospectiva J.). Salt Lake City 2002;1.05 J.O. Hochei; 3,20 Pericol iminent (f/r).

Duminică, 10 februarie7,00 Atlas (r); 7,30 Piatra magică

(s/r); 8;00 Magicianul (s/r); 8,30 Tradiţii; 9,00 Medalion de interpret;9.30 Ferma; 10,30 Cronici votive; 11,00 Prietenii lui Piticot; 11,45 Magicianul (d.a.); 12,10 Piatră magică (s); 12,45 Wishbone (s); 13,15 Paradisul de lîngă noi; 13,45 Aleea cu ghimpi; 14,05 Splendorile naturii; 15,00 Ştiri; 15,15 Andromeda (s); 16,50 J.O. de la Salt Lake City 2002 (rezumatul zilei); 17,55 Ştiri; 18,00 Expediţie în necunoscut; 18,30 J.O. de iarnă; 20,20 Captiv în viitor (s); 21 ,10 Ce. nemaipomenit (s); 21,40 Ştiri; 21,45

mireasa (co.SUA 1942);-9,00 Calea •misterelor (s); 10,00 Casa de piatră ( mag.); 10,30 Roata de rezervă (mag.);11.00 BIT (emisiune pentru pasionaţii de calculatoare); 11,30 Creatura (f/r);.13.00 Misiune imposibilă (s); 14,00 Gong Show (div./r); 16,00 Atracţia- Broadway-ului (dramă SUA ’92); 18,00 Milagros (s); 19,00 Observator; 19,50 Sport; 20,00 Evadare din Absolom (f. SUA 1994); 22,00 Fotbal Meci din Campionatul Spaniei; 0,00 Atrapţia Broadway-ului (f/r); 2,00 Observator (r); 2,30 Cu toţii au sărutat mireasa (f/ r); 4,30 Calea misterelor (s/r); 5,30 Casa de piatră (r); 6 ,00 .Roata de rezervă (r); 6,30 BIT (r).

Duminică, 10 februarie 7,00 Evadare din Absolom- (f/r);

'9,00 Misiune imposibilă (s/r); 10,00 • Rusty şi Uriaşul (d.a.); 10,20 Infanteria

stelară (d.a.); 10,50 Robocop (d.a.);11.30 Bette! (s); 12,00 Vraja dragostei (co.SUA ’89); 1,4,00 Hi-Q cu moi Tn direct de la munte; 16,00 Roswell (s);

-17,00 Milagros (ş); 18,007 zile; 19,00 Observator; 19,50 Sport; 20,00 Lupul singuratic (f.SUA 1984); 22,00 Dreptate pe cont propriu (f.SUA 1989);23.30 Vraja dragostei (f/r); 1,30 Observator (r); 2.30 Roswell (s/r); 3,30 Dreptate pe cont propriu (f/r); 5,00 H'r- Q cu noi (div./r).

*».«— Sîmbâtâ, 9 februarie- Primuf salut 8:00-11:00; Ştiri: 09:00, 10:00, 13:00, 21:00; Meteo,

C D Militare 8:10; Revista presei focale 8,20; Horoscop 8 50, 9:50; Ce mai <*tio crede lumea 9:20; Program cinema 10:20; Program informativ BBC 11:00 - 11:15; Hei rup • cu Ştefan Coroian - emisiune de muzică românească* * . nrt 4 Ort- CmaI.’j a . ■ . LlAnf, Ia _ «■> rtrte 4. ** n Iii, 4 'HA. 1 7*00* Cfîrt 1 'AA*11:30-12.30. Spaţii ambientale - cu Cristian Muresanu 13:00-17:00; Ştiri 13:00;

sic USA - cu Câiin Deac 17:00 - 18:o0; Program informativ BBCCountry music USA - cu Câiin Deac 17:00 -18: 00; Program 18 00-18:30; Ştiri - retrospectiva zilei 21:00; Noaptea la CD Radio - dedicaţii muzicale.

Duminică, 10 februariePrimui salut 8:00-11:00; Ştiri; 09:00,10:00,13:00,15,00,19:00; Meteo, utilitare

8.20, Horoscop 8:50, 3:50; Program cinema - 9:20; Ce mai crede lumea

BBC 18 00 - 18:30; Ştiri -19,00; Uustrapi cinematografice - muzică de film - cu Cristian Mureşanu 21:20. ; ;U N IP L U S R a d io Sîmbâtă, 9 februarie,

Program informativ BBC: 6,00-6.30. 8.00-8,20, 14,00-14,30, '18,00-18.30,21,00-21.30; 6.30-10,00 Uniplus de dimineaţa; 10,00-14,00 Sindrofia de weekend 12,00-13,00 Pop-plus] 15,00-22,00 Program muzical, 22,00-23,00Ritmuri fierbinp cu RONA, 23,00-6,00 PARTY,

Duminică, 10 februarie Program informativ BBC: 6,00-6,30, 8,00-8,20, 14,00-14,30; 18,00-18,30,

21,00-21,30; 6,30-10,00 Uniplus de dimineaţa, 10,00-14,00 Sindrofia de weekend, 15,00-22,00 Program muzical, 22,00^6,00 PARTY. . , . ,

(U T ) ) Sîmbătă, 9 februarie ‘ -8.00-8.30 BBC] 8.30-10.00 Cafeaua de dimineaţă, 10.00 Coufitry

TV (r); 8.00 Desene animate; 11,00 . Sport magazin; 14,00 Motor; 14,30

Exploziv; 15,00 Program special; 16,00 Impact; 16,30 Justiţie militară (s/r);17.30 M.A.S.H. (s); 18,00 Focus; 19,00 Camera de rîs; 19,30 Real TV; 20,00 Impact fata! (thriller SUA 1994); 22,00 în căutarea dreptăţii (s); 23,00 Justiţie militară (s); 0,00 M.A.S.H. (s); 0,30'

•Camera de rîs (r); 1,00 Real TV (r);1.30 Focus - emisiune de ştiri (r).

Duminică, 10februarie * - 7,00 Program pentru copii; 10,00*

Creaturi sălbatice (s); .11,00 Tradiţiile românilor; 11,30 în căutarea dreptăţii (r); 12,30 Justiţie militară (s/r); 13,30 Levintza prezintă; 14,00 Camera de rîs; 15,00 Real TV; 16,00 Cronica cîrcotaşilor(r); 17,00 Copiii spun lucruri trăsnite (r); 18,00 Focus; 19,00 Camera de rîs (dîv.); 19,30 Real TV;20.00 Armăsarul argintiu (dramă Australia 1993); 22,00 Providence (s);23.00 Justiţie militară (s); 0,00 Camera de rîs (r); 0,30 Real TV (r); 1,00 Focus

, Sîmbătă. 9 februarie -fiU't'fca 8,30 Desene animate; 9,50 • Apărătorii planetei (s); 10,10 Aventurile lui Papirus (s); 10,30 Pokemon (d.a.);

-10,50 Mica eroină (co.SUA 1934); 11,20 Lanţul slăbiciunilor (r); 12,00 Ciillette— lumea sportului; 12,20 Snow- board magazin; 13,00 Lano şi Woodley (s); 13,25 News Radio (s); 13,50 Revie’w Raliul Suediei; 14,50 Un străin suspect (thriller Canada 1998); 16,25 Casa de’ amanet (co. SUA 1914); 16,45 Zero; 17,20 Bătăuşul (co.SUA 1996); 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Dă lovitura şi fugi (thriller SUA 1994); 22,10 Totul despre sex (s); 22,45 Oz, închisoarea federală (s); 23,35 Zîmbete într-o pastilă; 0,00 Obsesia (f.er.); 1,30 Ctaustrolobut (dramă SUA71).

Duminică, 10 februarie 7,00 Desene animate; 9,30

Apărătorii planetei (s); 10,00 Action Man (d.a.); 10,30 Pokemon (d.a.);11.00 Parte de carte; 12,00 Profeţii despre trecut; 12,55 Ştirile Pro TV;13.00 Prizonierii diavolului (satiră socială SUA '92); 14,35 Omul liniştit (co. SUA '52); 16,45 Marcă înregistrată; 17,15 Dictator fără voie (satiră SUA/Brazilia T38); 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Lumea apelor (f. SF

711:’/ Sîmbătă, 9 februarie7,35 Ştiri (r); 7,50 Muzică;

10.00 Tentaţii (r); 11,00 -Sport magazin;14.00 Motor; 14,30 Exploziv; 15,00 Program special; 16,00 Impact; 16,30 Justiţie militară (s/r); 17,30 M.A.S.H. (s); 18,00 Focus; 19,00 Camera de rîs (div.); 19,30 Real TV; 20,00 Impact fatal (thriller SUA 1994); 22,00 în. căutarea dreptăţii (s); 23,00 Justiţie militară (r); 0",00 M A S.H . (s); -0,30 Camera de rîs (r); 1,00 Real TV (r);1.30 Focus (r).

Duminică, 10 februarie . -7,35 Ştiri (r); 7,50 Muzică; 10,00 Tentaţii (r); 10,30 Desene animate;’11.00 Documentar; 12,00 Tentaţii (r);12.30 Club abc (r); 13,30 Melodii, melodii; 14,00 Film artistic; 15,30 Germania astăzi (do); 16,00 Cîntece populare; 17,00 As show (r); 18,00 Puterea politicii (do); 18,30 Telejurnal;19.00 Documentar; 19,30 Misterele Bucureştiului (f. România 1978); 21,30 Documentar; 22,00 Loto:Pariu Trio- Bingo; 22,30 Cîntece populare; 23,30 Ştiri; 23,45 Muzică.

rŢTJTîCN Sîmbătă, 9 februarie * ' • “ 7,00 Ştirile de Acasă (r);7.30 Căsuţa poveştilor (r); 8,00 Vei fl a mea, Paloma! (s/r); 9,00 îngeraşul (s); 12,10 Dădaca (s/r); 12,40 Salome (s/r); 13,30 Muzica de acasă; 14,00 Călătorie spre centrul Pâmîntului (s/ r); 15,00 Cavalerii din Tir Na Nog (s);15.30 Acasă la ... cu R.Sâraru; 16,00 Femei înşelate; 17,30 Vei fi a mea, Paloma! (s); 18,30 Poveştiri adevărate; 19,00 Intrusa (s); 20,30 Seducţie (s);21.30 Curcanii (s); 22,30 O mamă şi jumătate (s); 22,50 Dădaca (s); 23,15 Poveştiri adevărate (r); 23,45 Dansează cu mine! (r); 0,45 Sînge din sîngele meu (s); 1,20 Curcanii (s/r).

Duminică, 10 februarie 7,00 Poveştiri adevărate, (r); 7,30

Căsuţa poveştilor (r); 8,00 Vei fi a mea, Paloma! (s/r); 9,00 îngeraşul (s); 11,20

poteci de cintec drag. 11,00 Actualităţi, Muzică, Sport, 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Cavalerii mesei rotunde, talk-show pe teme politice - prezintă Mihai Midăuş; 14,00 Program muzical pe staţia de unde ultrascurte cu frecvenţa de 95,6 MHz, 15,00 Emisiunea in limba maghiară. 18,00 Ştiri. 18,05-19,00 Almanah cultural. Realizator; Radu Sâplâcan & Dan Banciu; 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-20,00 Sfera magică, redactor Stana Sevianu; 20,00-21,50 Din grădina cu flori multe, cîntece şi jocuri populare, muzică populară ia cererea ascultătorilor. Prezintă Gelu Furdui. 21,50 Ştiri. 21,58 închiderea programului 22,00-24,00 Pe 95.6 MHz Program muzical.

Duminică, 10 februarie 6,00 Bună dimineaţa de duminică pe 95,6 MHz, 8,00 La izvor de cînt şi dor.

Muzică populară. Prezintă: Codruţa Aron Vîrtic. 9,15 Apărătorii gliei transilvane. Emisiunea armatei. 10,00 Sesam, deschide-te. Emisiune pentru copii. 10,30 Din discoteca unui meloman amator. 11,00 Radioduminica\ 13,00 Radiojurnal. Bucureşti. 13,15 Diligenţa de Bizanţ. Emisiune de muzică folk, prezintă Florin: : Sâsâtman. 14,00 Emisiunea în limba maghiară. 1.8,00 Ştiri 18,05-20,00 Peluza radio - cu Mihai Gotiu. 19,00 Radiojurnal Bucureşti- 20,00 Din grădina cu fiori

.multe. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 22,00 închiderea programului pe 909 şi 1693 KHr, 22,00-24,00 Pe 95,6 MHz Program muzical. -

Dădaca (s/r); 11,50 Intrusa (s/r); 13,25 Seducţie (s/r); 14,15 Lumi diferite (s);

•15,00 Cavalerii din Tir No Nog (s); 15,30 La casa de vis (mag./r); 16,00 la-mă acasă! (mag.);‘16,30 Dragoste şi putere (s); 17,30 Vei fi a mea, Paloma! (sO; 18,30 Poveştiri adevărate; 19,00 Intrusa (s); 20,30 O mamă şi.jumâtate (s); 21,30 Dr.Jekyll şi doamna Hyde (co.SUA 1994); 23,00 Poveştiri adevărate (r); 23,30 90-60- 90 Fotomodele (s); 0,20 Sînge din sîngele meu (s).Redacţia nu îşi -asumă responsa-

bilildleapentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

TELE 7 abcTurda, «fr libertăţii Nr.l Koc A 32 tnfemeC http//:www.r®««»L»w lei/Ux.OM IIII12 Tel: 093 93AS1S

Astăzi, de la ora 18,00: RETROSPECTIVA TELE 7 ACTUAL

i P T R U i N A T I O N A i

— Club ţr); 11.00-14,00 La sfîrşit de săptâmînă] 14.00 BBC; 14.30 Noi titluri de la casele de discuri, 15.00 Âudioselect, 16.00 Tehnomania; 17.00Top-Ten, 18.00 BBC] 19.30 Snergra] 20.30-04.00 Radiodiscoteca -.Dan Brad.

Duminică, 10 februarie |8.00-8.30 BBC] 8.45-9.00 Evanghelia de duminică] ’ 5.00 Cafeaua de

dimineaţă, 10.00 Doar o poantă sâ-ti mai spun (Ucu Florea şi Ovidiu Raţiu);■ 11.00 Sport FM (George Ciotiâuş si Alin Boţ:oc); 13.0Q Fonoteca de suflet (r)14.00 BBC, 16.00 Country Club] 17.00 Top şi-aşa (r); .18.00 BBC] 19.30 Hitmix]21.00 Taxi Music. « ' i

T ^ r ^ - C L U J Sîmbătă, 9 februarie 6,00 Bună dimineaţa - O emisiune de informaţii, actualităţi şi

muzică realizată de Anca Băîtan. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Pe

RADIO F IR 96,2 F B D E JDIMINEAŢA, 8.00 - 11.00; 3 CEASURI DE SÂMBĂTĂ 11.00 - 14.100,] milzfeâ," horoscop, ştiri, divertisment; ZIG ZÂG MUZICAL 14.00 - 22.00, muzică,’ divertisment’, dedicaţii, cu Ciprian Munceiean; FIRUL ROŞU, 16.00 - 17.00 Şi' ' 21 00 - 22.00, dedicaţii muzicale în direct;’ JURNALUL BBC - , 8.00, 11.00,14 00 18 00; ŞTIRILE RADIO FIR 9.30,12.30; CASĂ DE PIATRĂ 17 00 - 17.30,, , cu Alina Terpe; CU Şl PENTRU ADOLESCENŢI,. 18.30 - 19.00, realizator Alina Terpe; TOP EVERGREEN, 19.00 - 20 .00. realizator Alina Terpe; SATURDAY N1GHT - TOP 50 RADIO FIR 22.00 - 03.00, clasament muzical, răspunsuri fe . scrisori, divertisment, cu Florin Grosu : ■ i ! : i :

Duminică, 10 februarie , i )LUMEA COPIILOR 10.00 - 10.30, emisiune pentru copii, cu Alina Ţerpţ;. .

DUMINICA ÎMPREUNĂ , 10.00 - 14.00, Divertisment, muzică, informaţii Utile,' power play; cu Ciprian Munceiean; JURNAL BBC 11.00,14.00,18.00; PE SOMEŞ ÎN SUS ŞI-N JOS, 14.30 - 15.30, emisiune de muzică populară, realizator Nelu

'Dordoi.

S îm b ătă d e la o ra 19 ,00 :;; DONA JU A N A

i i : d e R ad u S ta n c aD u m in ică d e la o ra 19 ,00 :

ARTĂ. , d e Y a s m in a R e z ă

Duminică, de ia ora 11,00:C O N TESA M A R ITZA

de Kalman Imre

O/era publicului larg. de lunj sîmbătă, intre orele 10-20:

- filn e s s .;a s is ta i de ihstructt- specializaL; ;

-'aparatură complexă de body-buiiding şi recuperare- masaj şi kinetoierapie .- aplicaţii de parafină

- saună ■ ,hidroterapie în bazin încălzi

- aerobic-*- recuperare medicală Totul sub strictă supraveghere s

control medical.Acces individual sau pe bază j*

abonament.Informaţii şt programări: 094-578429; 184176. ■

D is p e n s a ru l P o lic lin ic c u Plată

in s t i t u ţ ie c u vechi

r e n u m e î n a s t g u r a m

c o n s u l t a ţ i i l o r m edicale ,

. a n g a je a z ă m e d ic i de

t o a te s p e c ia l i t ă ţ i le .Adresa: Ştefan LudwigRotl (fosta Mâloasa) nr. 19. Tel.: 130.330 sau 432557.

CABINET MEDICAL Oi STOMATOLOGIE

Calea Moţilor nr. 106, ap,: Dr. SocoloV Gelu - medic primat Dr. Socolov Mihaela - medic primar

Tratamente stomatologia complexe:

• terapie • protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, împlânte) Programări zilnic la teL: 43013

Orar: luni - vineri: 9 -19 ,

sîmbâtă: 10 -1 3 .

CABINET. MEDICAL ONCOLOGICC L U J - N A P O C A .

s t r . P R O F C U D R T F A rir.9 ( c a r t i e r G r i g o r e s c u )

C O N S U L T A Ţ I I :

Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(G inecologie, Chirurgie, Oncologei

L, Ml: 15-18; M a , J : 16”-18" D r. V A L E N T IN ^ P O P E S C U

(Chirurgie, Oncologie) M a , J : 14” -1 6 ; V : 15-17

S: 9 - 1 1D r. D A N -S O R IN POPESCU

(Urologie)L, M i:.18 - 20; M a, J: 18”r20

V: 16-20 ' P R O G R A M A R E :

te l/fax ( 0 6 4 ) 1 8 . 7 6 . 0 4 în tim p u l o re lo r d e funcţionare

a c a b in e tu lu i

L}

MEDIPRAX Centru medical

Prof. Dr. HUŢANU Ioan Cluj-Nâpoca,

str. Ion Meşter 2/21 C O N S U L T A Ţ II,

T R A T A M E N T E , URGENŢE:

C H IR U R G IE PED IA TR ICĂ;O R T O P E D IE ;M A L F O R M A Ţ IIC O N G E N IT A L E ;“U R O L O G IE P E D IA TR IC Ă ;P E D IA TR IE ;M E D IC IN Ă G E N E R A L Ă ; D E R M A T O L O G IE ; H O M E O P A T IE ; B IO E N E R G IE ;Ec o g r a f i e .Ipformaţii, programări la telefon:

.(064) 421806; 094-605935.

Linia telefonică de intervenţie în criză - si prevenţie a suicidului iniţiată de 1 , t e V M l IIE S M im MLVTALi flW stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între oreie 8 - 22. Vă aşteptă™ apelurile la numărul 186864. ,

Page 3: Urbanism a Primăriei eliberează autorizaţiidspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/79156/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2002...Senatului - spune el la deschiderea ultimei sesiuni parlamentare

A ic i ar putea fi* reclama dumneavoastră

H o m

Ziarul nostru fo loseşte ştiri furnizate d e agenţiile

R O M P R E S şi M E D IA F A X .

"VREMEA N O V O ST E I"

Soarta micii regiuni Kaliningrad, se pare că nu va fi una prea fericită în cadrul Uniunii Europene (UE). Pînă la aderarea la UE a Poloniei şi Lituaniei, ţări care înconjoară enclava msă, au mai rămas doar doi ani. în acest răstimp este accesarea liderii ruşi să se gîndească la o soluţie, sa facă ceva pentru ca locuitorii regiunii'să nu se simtă izolaţi, definitiv, de patria lor. De altfel, trebuie să se recunoască faptul că la. problema regiunii Kaliningrad se gîndesc nu numai “capetele. luminate” ale Rusiei, ci şi cele de ta Bruxelles. Este adevărat, totuşi, câ concluziile la care au ajuns cele două părţi sînt diferite, deoarece şipremizele de la care se pleacă diferă substanţial.

Europa se teme, în primul rînd, pentru securitatea sa, deoarece se gîndeşte încă de acum la posibilitatea scurgerii, din regiune, a stupefiantelor, armelor şi emigranţilor. Acest lucru a fost subliniat de către reprezentantul Comisiei Europene în Federaţia Rusă, Richard Wright, în cadrul seminarului- “Kaliningrad - ‘puntea europeană’ sau ‘impasul european’?”, organizat de comitetul “Rusia în cadml Europei unite”. De aceea, pentru UE, problema circulaţiei locuitorilor din regiunea -Kaliningrad, spre “continent” şi înapoi, a devenit prioritară. Potrivit declaraţiei d-lui-Wright, UE nu-şi va modifica legile pentru

>nişi, iar acest lucru înseamnă câ, deocamdată, Lituania si Polonia vor oferi vize în conformitate

cu reglementările naţionale, însă după doi ani, o dată cu aderarea acestor ţări la UE, locuitorii din regiunea Kaliningrad vor fi nevoiţi să obţină vize de tranzit pentru spaţiul Schengen. Este adevărat câ se propune simplificarea acestei proceduri: fie să se grăbească obţinerea vizei, fie să.fie introduse vize pentru mai multe călătorii deodată, fie. să se prelungească termenul de valabilitate .a vizelor pentru un an de zile.

Pentru Rusia, problema circulaţiei în afara graniţelor a locuitorilor regiunii Kaliningrad este la fel de importantă, îrisă, în opinia guvernatorului

v regiuni, Vladimir Egorov, ea poate fi soluţionată doar la nivel interstatal. “Trebuie să fie încheiat •

, un acord special între Rusia şi UE”, a declarat dl Egorov, în cadrul aceluiaşi seminar. La ofa actuală, lideml regiunii este preocupat în mai mare măsură de statutul regiunii şi, lucrul cel. mai important, de cantitatea şi calitatea fondurilor

' bugetare: “Cea mai importantă problemă: e nevoie de mai mulţi bani”. Mai ales că acum există o conjunctură favorabilă cînd banii pot fi obţinuţi nu numai de la ţara natală, dar şi de la vecinii îngrijoraţi. Astfel, numai în acest an, Federaţia

•-Rusă a alocat primele 800 de milioane de mble pentru punerea în aplicare a programului federal de-dezvoltare a regiunii. în total, în decurs de zece ani, din bugetul rus vor fi alocate, pentru această regiune, nu mai puţin de 93 de miliarde de ruble. Aceşti bani reprezintă doar a zecea parte din suma necesară, râmînînd ca restul să fie

obţinut prin împrumut, inclusiv de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Cu toate acestea, dl Egorov consideră că punerea în aplicare a programului nu. va rezolva toate problemele regiunii şi, îaplus, nu se ştie:ce se va mai întîmplâ peste zece ani.

Regiunea va pierde venituri ‘importante deja în viitorul apropiat, pentru că, o dată cu aderarea Rusiei la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), această zonă liberă economic nu va aduce profit, consideră Vladimir Egorov, precizînd că legea din 1996 â Federaţiei Ruse “cu privire îa libertatea economică a regiunii Kaliningrad” va înceta să funcţioneze. La ora actuală, a mai explicat- guvernatorul Egorov,. regiunea Kaliningrad primeşte mărfurile fără taxă, însă, atunci cînd le trimite mai departe în Rusia, i se percepe o taxă între 15 şi 30 la sută, în funcţie de tipul produsului. Din această cauză, Vladimir Egorov este convins că, în primul rînd, este- necesar să se adopte'o lege federală specială referitoare la regiune, în care să se stabilească statutul special al enclavei şi să se prevadă măsuri pentru dezvoltarea ei economică. Guvernatorul regiunii apreciază că perspectivele ,de dezvoltare a regiunii depind de soluţionarea mai multor probleme: libera circulaţie a populaţiei în afara graniţei, asigurarea alimentării energetice a regiunii, înăsprirea controlului vamal şi crearea

-unor' condiţii normale pentru structurile administrative.

"EL PAIS"

Enron nu este decît o nouă dovadă a rolului pe care îl jo a c ă b an ii co m p a n iilo r în s is tem u l american. C e l care este cp adevărat putred este sistemul. A re n a politică am ericană nu mai este demult un spaţiu în care ideile mai mult sau mai puţin libere să rivalizeze între ele, devenind un sistem c e asigură dom inaţia corporaţiilor asupra politicii econom ice şi sociale a naţiunii şi influenţa lor covîrşitoare asupra deciziilor politicii externe.

Banii au început să exercite un control asupra politicii din- mom entul în care Tribunalul Suprem a considerat cheltuielile destinate cam paniilor şi donaţiile ac o rd a te candidaţilor politici drept form e • ale libertăţii d e exprim are protejate de Constituţie (după ho tărîrea din 1976 în cazul Buckiey contra Valeo, referitor la cheltuielile destinate alegerilor pentru C o n g re s ). C onsecin ţa logică a acestei decizii a fo s t consfin ţirea victoriei ce lo r care cheltuiesc m ai mulţi bani în cam paniile electorale şi exclu derea m ajorităţii cand idaţilo r ca re nu primeau sprijinul intereselor patronale ori sindicale.In general, ce i care au contribuit cu bani fa aceste campanii a u considerat de fapt că fac o investiţie, deoarece candidaţii victorioşi vor să fie, d e obicei, realeşi. S e pare că tribunalul nu s-a opus acestui inconvenient.

Raţiunea d e a exista a unei com panii este aceea de a cîştiga bani pentru investitori şi p e n tru .

cei care o conduc. A ctua la doctrină patronală şi-a subordonat propriile in terese - producerea d e bunuri şi servicii şi crearea d e locuri de muncă - obţinerii unui profit m axim d e pe urm a capitalului, în c o n s e c in ţă , c a z u l E n ro n nu e 6 te d e lo c surprinzător. Este cel mai m are scandal financiar pînă la această dată , dar nim ic m ai mult; vor veni şi a lte le . R e la ţ ia s tr în s ă d in tre p a tro n a t şi preşedintele Bush şi mulţi alţi m em bri ai conducerii S U A amplifică em oţional cazu l. Există două fapte inedite: Enron nu a plătit im pozitele pe ultimii patru ani (din cinci), iar penultim ul său act directiv a fost jefuirea fondurilor de pensii a le angajaţilor. Şi o singură surpriză: consiliul său administrativ “a suspendat" codul etic proclam at de com panie, astfel încît datoria să nu ap ară în conturile publice ale companiei şi pentru a m asca adevărata situaţie în faţa investitorilor.

C om po rtam en tu l consiliu lu i es te o ilustrare d e p r im a n tă a a c tu a le i s o c ie tă ţi a m e ric a n e . Consiliul era form at dintr-un grup de membri de v a ză ai comunităţii şi din lum ea oam enilor de a fa c e r i , a s e m e n i m a jo r ită ţ i) c o n s iliilo r d e administraţie ale com paniilor. Intre membrii săi figurau personalităţi m arcan te , precum un fost legislator, fostul decan al Universităţii d e .D re p t din Texas sau fostul preşedinte ai Centrului de luptă împotriva cancerului din aceeaşi Universitate (c a re a b e n e fic ia t d e p e u rm a ac tiv ită ţilo r filantropice ale com paniei Enron). Nouă dintre cei

14 consilieri aveau relaţii cu instituţiile care au primit sprijin în cadrul activităţilor filantropice ale com pan iei: erau asesori ai c o m p a n ie i, 'a v e a u legături cu întreprinderile aflate în proprietatea

■ Enron, erau acţionari ai com paniei sau pur şi simplu făceau afaceri cu aceasta. C om ponenţa acestui consiliu ar fi trebuit să s tîm eascâ unele suspiciuni cu privire la indepen denţa sa , însă probabil că nu se deosebeşte prea mult de cea a a ltor consilii av înd la activ b u n e conexiuni politice.

C ă a c e s t g rup fo rm a t d in p e rs o n a lită ţ i em inente a fost dispus să renunţe la codul etic a! companiei, cînd a c es ta s -a r fi transformat într-un obstacol în ca lea subterfugiilor m enite să e lu d eze im pozitele spune mult despre codurile e t ic e a le c o m p a n iilo r . P e d e a ltă p a r te , conform itatea contabililor şi avocaţilor firm ei de audit A rthur A ndersen , în m om entu l ştergerii pistelor şi .distrugerii" docum entelor, nu trebuie, din păcate , să surprindă pe nim eni. Scandalu l ia acum am ploare, pe m ăsură ce presa strînge laţul în jurul conexiunilor dintre Adm inistraţie, Kenneth Lay şi com pania sa. Cu ad evărat spandalos este însă faptul că sistemul politic am erican se află în p re z e n t s u b ‘ in flu en ţa d o m in a n tă a lum ii patronale şi mai ales a com paniilor şi intereselor financiare ce le mai im portante, în detrim entul altor segm ente ale societăţii cu aspiraţii legitim e de a guverna. •

JEAN-PIERRE CMEVENEMENT: “ERANCEZ1I AU ÎNŢELES CĂ EU SÎNT SINGURA ALTERNATIVĂ” ’

"LE P A R 1 S IE N "

.J e a n -P ie r r e C h e v e n e m e n t , u n u l d in tre candidaţii în a le g e r i le p e n tru d e s e m n a re a preşed in telu i F r a n ţe i, c e v o r a v e a lo c în Prirxiăvara ac es tu i an , e s te m em bru cu state vechi a l P artid p lu i S oc ia lis t P S (1 9 6 4 ), a fost te mai m u lte ori p rim ar al localităţii B elfort şi a asigurat, în tre c u t, c o n d u c e re a m ai multor ministere; printre altele , a fost ministru d e Interne m guvernul Lionel Josp in (1 9 9 7 ), funcţie din care a d e m is io n a t la d a ta d e 2 9 au g u st 2 0 0 0 , ca u rm a re a pro fund u lu i d e zac o rd p e te m a tesarului priv ind au to n o m ia Corsicii; ş i-a reluat mandatul d e d e p u ta f îrr octom brie 2 0 0 0 , n.r.

în t re b a re : S e p a re c ă , în s o n d a je , v ă apropiaţi d e p ra g u l, c q lo r 15 p ro c e n te ...

R ă s p u n s : N u m ă m iră a c e s t lu c ru . Dezbaterea la c a re ţa if d rep tu l fran c ez ii es te confiscată d e c e i jd o L c a n d id a ţ i a f la ţ i la încheierea m a n d a tu lu i şi c a re nu ş i-au an unţa t cand ida tura în a le g e r i (J a c q u e s C h ira c ,

h actualul p re ş e d in te , ş i, respectiv, L ionel Jospin, j deţinătorul fu n c ţie i d e prirji-m inistru, n .r)., dintre

care nici u n u l nu e s te -p u rtă to ru l u ne i viziuni Penfru F ra n ţa . C o rp u l; e lec to ra l îş i ex p rim ă Profunda s ta re d e d e s c u ra ja re , fiind frustra t d e 0 dezbatere d e fo n d , p ro iect contra proiect, în condiţiile în , c a r e a le g e rile p rez id e n ţia le vo r tecide c a r e v o r fi o rie n tă rile politice a le ţării în .

viitorii cinci an i. C e i doi p rotagoniş ti p referă să ‘ red u că d e zb a te re a la o lu p tă cu bile. Ş i atunci,

cu m sâ ne m ai m ire fap tu l că ei în re g is tre ază s c ă d e r i r e g u la te a le in te n ţ ii lo r d e v o t în so n d aje?

î : C a r e e s t e o b ie c t i v u l p e c a r e v i - l p ro p u n e ţi?

R : D e acum şi p înă în lu n a m artie , vreau să fa c ca sistem ul s ă intre în tr-o fa ză d e turbulenţe, pentru a le d a fra n c e z ilo r pos ib ilitatea unei ad evă ra te alegeri. P en tru a reuşi acest lucru, trebu ie să trec pragul c e lo r 15 procente, iar unui dintre candidaţii c e s e află la înche ierea

' m andatu lu i (ori ch ia r am b ii) s ă tre a c ă pragul de - 2 0 -la sută, în s ă în sens invers ... Pentru a atinge

a c es t obiectiv, eu trebuie să s lăb e sc strînsoarea m enghinei ce lo r două m ari “m aşini": A d u n area pentru R epublică (R P R , în o poziţie , partidul d e " d r e a p ta , n e d c ja u llis t , d in c a r e . p ro v in e p reşed in te le Ja cq u es C h ira c , n .r) şi Partidul S o c ia lis t (fo rm a ţiu n e a p o litică a p rem ieru lu i L io n e l J o s p in , d in c o a liţ ia ro z -v e rd e -ro ş ie (s o c ia lis tă -e c o lo g is tă -c o m u n is tâ ) a f la tă la c o n d u c e re , n .r),- c a r e s u fo c ă d e z b a te r e a . Fran cezii! au în ţe le s că eu reprezin t singura alternativă la sistem ul num it de m ine “unui şi a c e la ş i Idcru” (a lu z ie la propunerile celor doi p resupuşi candidaţi su s-m enţionaţi, n.r).' ; '

î : A ţ i d e c la ra i: * “T r e b u ie s ă - l în v in g p e J o s p in , p e n tru a-\ în v in g e p e C h ira c ” ...

R : D esigur, dacă trebu ie să-l înv ing p e C h irac în ce l d e -a l doilea tu r d e scrutin, treb u ie să-l înv ing p e Jospin în cel dintîi. S e p o a te sp une în s ă şi c ă , d a că vreau să -l înv ing p e Jo sp in (în turul al do ilea ), trebu ie să-l înv ing p e C h ira c în prim ul tur. D e fapt, puţin îm i p a să în c e o rd ine se v o r p rezen ta : îi vo i în v in g e p e am în d o i. S can d a lu rile ‘iau Un‘ nou av în t. D id ie r S ch u lie r es te p e c a le să rev ină la Paris , ia r A la in Ju p p e a c u ză P S d e “scorm onirea m izerie i (eu fe m is tic spus, n .r)”... A ceastă ex p res ie re d ă o co ncepţie g ro a z n ic ă d e s p re d e m o c ra ţie . C o n c e tă ţe n ii

‘ noştri m erită m ai mult. Ei m erită s ă le f ie ad u se la, cu n o ştin ţă to a te s u b ie c te le c a re . p rez in tă ,' im portanţă pentru viitorul lor. îm i în ch ipu i, însă, că e s te fo arte greu pentru C h irac şi Jospin, în tru c ît e i s în t d e a c o rd în a p ro a p e to a te priv inţele . D e exem plu, în dom en iu l jus tiţie i, a1 ed ucaţie i, a l independenţe i P arch etu lu i, în cel al destinului Europei, a l m on dia lizării lib era le ... C h irac şi Jospin nu au o viziun e p e rs o n a lă : ei au în com un aceleaşi erori purtate d e a tm osfera vrem ii.

î : P e c in e aţi c h e m a la P a la tu l M a tig r io n (s e d iu l ş e fu lu i g u v e rn u lu i f r a n c e z ) în c a zu l în c a re a ţi f i-a le s p re ş e d in te ?

R : P e cel mai bun, ind iferent că e s te .d e d re a p ta o ri d e s t în g a . A c tu a le le fo rm u le p artizan e s înt com plet ep u iza te . E u nu doresc nici un S ta t-P S , şi nici un .s tat R P .

F O R U M U L S O C I A L D E

L A P O R T O A L E G R E :

M A I P U Ţ I N

“ C O R E G R A F I C ” Ş I

M A I C O N C R E T

Cu un număr de 60.000 de participanţi şi 2.110 organizaţii prezente, Forumul social mondial a început, la 30 ianuarie, la Porto Alegre, în Brazilia. Forumul economic mondial (de la Davos, respecţiv New. York, în acest an n.r) contra Forumul social mondial (de la Porto Alegre), Fondul Mone.tar Internaţional (FMI) contra Jose Bove, militanţii împotriva mondializării au decis, aşadar, să reînnoiască experienţa de la Porto Alegre, din 2001. Cauza pentru care presa braziliană este pasionată de a doua ediţie a acestei reuniuni, este că, după cum notează .cotidianul “O Globo” (Globul), “recomandările FMI au sărăcit America Latină şi au dus Argentina la faliment, obligînd Brazilia să-şi impună un'sacrificiu bănesc lunar de circa 2 miliarde dolari”. înfr-adevăr, din momentul devalorizării drastice a peso-ului argentinian, exporturile braziliene au avut mult de suferit.

"Cifrele care, potrivit ziarului brazilian sus-menţionat, justifică amplu organizarea acestui forum, sînt mondiale. “Potrivit Băncii Mondiale, sîntem 6,1 miliarde de fiinţe omeneşti pe acest Pămînt, dintre care 1,2 miliarde trăiesc sub pragul de mizerie, iar 2,8, sub pragul de sărăcie”. “Astăzi, continuă “O Globo”, o proporţie de 20 la sută a populaţiei ‘mondiale .absoarbe 80 de procente din producţia industrială. în fine, doar patru cetăţeni americani - Bill Gates, Larry Ellison, Warren Buflett şi Paul Allen - deţin o avere superioară celei cumulate de 42 de naţiuni, numârînd 600 milioane de persoane”.

Aceste dale nu împiedică acest cotidian popular să dea dovadă dc spirit critic. “Sâ sporăm că a doua ediţie a Forumului dc la Porto Alegre va fi mai puţin pirotehnică şi coregrafică decît prima, pentru a corecta distorsiunile mondializării economice”. Pentru aceeaşi publicaţie braziliană, partida este departe de a fi cîştigată. “Paleta participanţilor este foarte largă, printre aceştia aflîndu-sc de la liderul protecţionist si reacţionar al micii agriculturi tradiţionale franceze, Jose Bove, şi pînă la ‘noua stingă’ americană a lui Noam Chomsky, sudată de lupta împotriva războiului din Vietnam. Le va fi greu unor oameni atît de diverşi sâ găsească puncte de acord”. Şi totâşi, pare a veni replica din partea cotidianului “O Povo” (Poporul), chestiunile pe care le ridică această reuniune “sînt decisive”. Pentru a o dovedi, ziarul de mai sus recurge la o argumentaţie puţin surprinzătoare, întrucît aceasta face apel îa teamă: dacă nu se face nimic pentru “reglementarea globalizărîi capitaliste, ar fi posibil ca hoardele de şomeri din lumea întreagă să-şi găsească refugiul în terorism, crimă organizată, în anarhie socială, ori să se trezească respinse şi excluse definitiv”.

De fapt, “ideea centrală a acestei reuniuni este demolarea zidului ruşinii capitaliste, ce separă şi izolează o minoritate prosperă de majoritatea sacrificată”. GendT acesta de efuziuni lirice constituie ceva obişnuit în paginile unei prese braziliene foarte politizate. Cu toate acestea, cel mai prestigios cotidian al'ţării, “Folha de Sao Paulo”, se fereşte de ele, optînd pentru jnformaţie, mai curînd decît pentru incantaţie. In paginile acestei publicaţii găsim una dintre cele mai interesante ştiri referitoare )a reuniunea de la Porto Alegre. într-adevăf, ■ se pare câ, potrivit

-acestei informaţii, “comitetul organizator a decis jexclţidărpa de .ia foiţum ’â. idoUă organizaţii deosebit de simbolice: aripa politică a ETA mişcaţeâ, teroristă a bascilor spanioli şi Banca

) Mondială”: Ziarul din Sao Paulo explică faptul “câETA a reuşit să se .înscrie prin Internet şi că Banca Mondială şi-â exprimat dorinţa de a-1 trimite (la forum) pe unuî dintre directorii săi”. Manevra ETA nu a rezistat uneia dintre regulile organizatorilor, şi anume celei potrivit căreia nu se admite participarea grupurilor armate. Cît despre instituţia internaţională, aceasta a primit următorul răspuns usturător: “Banca Mondială este în mod clar, unui dintre cei ce se fac răspunzători alături de FMI de situaţia economică mondială”.

Page 4: Urbanism a Primăriei eliberează autorizaţiidspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/79156/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2002...Senatului - spune el la deschiderea ultimei sesiuni parlamentare

Aici ar putea fireclam a dumneavoastră

18 7 9 - A fost promulgată Legea de instituire a prim elor nou- legaţii a le Rom âniei în străinătate (A tena, Belgrad, Berlin, Istanbul, Londra, Paris

R om a, Petersburg, V iena) şi de organizare a . . . consulatelor.

v _\ ţv* ţs-s.N - . i .'z

n

L L—r

£ 1 t . re

Caragiale poate fi mereu altul, un mare comic, un mare tragic”, explica, în /

maniera plină de farmşc pe care i-o • 1 cunoaştem, d-na prof. univ. dr. Măria i

Vodă Căpuşan. Şi,,mai departe, tot î domnia sa a explicat de ce Caragiale e

mereu actual şi, dacă ar fi să facă parte ■ din “canonul” literaturii române, el s-ar f

încadra perfect, pentru că actualitatea.sa *. merge înaintea timpului; noţiunea '

fundamentală la Caragiale e una cît se \ poate de simplă: ea se numeşte moft, iar '

cel care o promovează e moftangiul. j

D-na prof/ univ. dr. Maria Vodă-Căpuşan, alături de prof. univ. dr. Nicolae Hâncu

J f

Noua colaborare sâ fie într-un ceas- bun: prof univ. Aurel Marc - rectorul Academici de Muzică "Cili. Dima" (stingă) -. prof. univ. dr. Nicolae Hâncu, amfitrionul reuniunilor Medicină, Artă, Cultură

Salutăm un început dc bun augur, într-un cadru nou, generos, cel oferit dc Studioul dc- concerte al Academici dc Muzică “Gh. Dima”, pentru reuniunile lunare carc, dc cinci ani încoace, adună intelectualitatea clujeana în agora, în carc sc vorbeşte despre MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ, la cote dc înaltă spiritualitate. în ultima miercuri a lui ianuarie, surpriza oferită auditoriului de prof. univ. dr. Nicolae Hâncu, amfitrionul manifestării, a vizat rezerve nesecate dc actualitate, purtătoare de informaţie inedită.

miiim* I #* f I r , ;!fi,w "

O excepţională sinteză antropologică a propus prof. univ. dr. Andrei Acliimaş prin conferinţa domniei sale,

intitulată Medicină, Artă, Cultură în secolul XXI: un discurs de avangardă pe tema juxtapunerii celor trei

noţiuni, care a dezvoltat ecosisteme culturale, comunicarea transfrontalieră între culturi şi emiterea unor judecăţi de valoare, precum “omul - esenţa simplităţii, a purităţii”. Căutarea adevărului, a esenţei, prin curentele care s-au

succedat în cultura universală şi în istoria descoperirilor ştiinţifice, căutarea soluţiilor alternative şi conflictul între

culturi, reducţionismul în medicină şi “Cutia Pandorei” deschisă la începutul noului mileniu, cu întrebarea firească

dacă “vom găsi calea optimă pentru explorarea conţinutului ei”, au fost doar cîteva dintre aspectele abordate în

cuprinsuî doctei conferinţe.

A £ T U A L U A T l£ A C U L T U li/^ L A ) A C V U A L IV A TU A C U L T U llA lA iD o n a ţ ie d e a p a ra tu ră . p e n tru In stitu tu l d e C e r c e t ă r i B io lo g ic e

Consulatul General al Republicii Federale Germania la Sibiu anunţă

. oferirea unei donaţii de aparatură în valoare de 12.142,29 euro din. partea Fundaţiei “Alexander vom Humboidt'’ pentru fnstitutul de Cercetări Biologice din Cluj-N apoca. Donaţia [cuprinde- diverse aparate de laborator pentru realizarea de analize. Mijloacele, financiare necesare donaţiei au fost . puse la dispoziţie din bugetul cultural al Ministerului de Exteme Germ an. Consulatul General precizează câ aparatura este destinată în primul rînd activităţii de cercetare pe care o desfăşoară dl dr. Martin Keul, fost bursier Humboldt, stînd, în acelaşi timp, la dispoziţia întregului institut. Donaţia va fi făcută într-un cadru festiv, cu ocazia vizitei la Cluj-Napoca a consulului general

al Republicii Federale Germania la Sibiu, dl Peter Adamek.

A n u l N o u C h in e z e s c

Asociaţia Română de Prietenie cu R.P. Chineză, Camera de Comerţ şi Industrie România - China, filiala Cluj, în colaborare cu Primăria municipiului

! Cluj-Napoca, organizează manifestarea1 culturală prilejuită de sărbătorirea I Anului. Noii Chinezesc 2002 (anul

calului de apă), care va avea loc lunij11 februarie a.c., la ora 16, în Sala de,‘sticlă a 'Ij’rimărjei clujene. în program: conferjnţş cu tema Provincia

, Yunan din R. P. Chineză, prezentată de prof. univ. Virgil Moldovan; dr. Doina Dejica va conferenţia despre Medicina tradiţională chineză Ia ea acasă; va urma; un moment muzical chinezesc, .susţinut de studenţii cursului de, limba -chineză de la Facultatea de Litere a Universităţii “Babeş-Bolyai”, sub îndrumarea prof. Guo Wen Jiian; actorul Florin Piersic va recita din lirica chineză.

C u r s de in stru m e n te m u zica le

An de an, copiii gherleni frecventează în număr mare cursul de instrumente organizat de Şcoala de Arte Cluj. Mulţi dintre absolvenţii cursului au urmat studii superioare de muzică sau Şcoala militară, unii ajungînd chiar şi în fanfara militară. Cursul este condus şi în acest an de Vasile Malata, animatorul muzicii de promenadă din localitate, dar şi din comunele de pe Valea Someşului Mic, unde, de asemenea, funcţionează cu mult succes filiale ale cursului de instrumente. în prezent, se iniţiază în tainele muzicii de promenadă'doar

. 10 elevi. Din cauza problemelor financiare cu care se confruntă familiile copiilor, mulţi tineri au renunţat să mai frecventeze această formă.de: pregătire muzicală. Păcat, fiindcă la'sfirşitul anilor ‘90, cursul de instrumente din municipiul Gherla avea 25 (!) de elevi. Cel mai tînăr abia a împlinit 10 ăni. La sfirşitul fiecărui an de învăţămînt, copiii au sustinut un concert (un fel de

examen) în faţa părinţilor şi a unui juriu format din cadre didactice. în acest an, domnul profesor Vasile Maiata se mai deplasează şi în comuna Iclod, unde instruieşte peste 15 copii în domeniul instrumentelor de suflat.

S Z .C s .

Invitaţie lâ operă

C A R M E N• ; i .; 1 1 : : i de G. Bizet

Spectacolele Operei Române se reiau (după o întrerupere cauzată de motivele

: cunoscute), pptrivit afişului difuzat în oraş, începînd cu şeara de luni, 11 februariej a.c, la ora 18,30, cînd va fi prezentată opera Carmen de Bizet. In rolul titular, mezzosoprana Gabriela,JHazarişi), iar în rolul “Micaelej” r soprana Ana Valentina' Mărgăraş, ambele de la Teatrul de Operă dip Bpşoy.' Distribuţia serii este următoarea: Viorel Şăplăcan - Don Jose; Martin' Fiilop - Escamillo, toreador; Marius Chioreanu - Dancairo, şeful contrabandiştilor;

Petre Ghjlea - Remendado, contrabandist; Mircea Moisa - Zuniga, locotenent; Ludovic Kendi - Morales, sergent; Rodica Balteş - Frasquita; Monica Matei Deniţiu - Mercedes; solişti balerini: Anca Opriş, Livia Tulbure Gună, Codruţa Oancea, Dan Orădan, Lucian Bacoiu, Szirb Gyorgy; participă corul de copii JUNIOR-VIP,;dirijor Anca Mona Mariaş. Conducerea muzicală - Cristian Oroşanu; regia - Emil Strugaru; scenografia.- arh. CătălinI. Arbore; coregrafia - Livia Tulbure Gună; maestru de cor - Tiberiu Popa; lighting designejy ornamentaţia - arh. Cătălin I. Arbore!

’ < ■ ' ' ” ' ' ' S p e c ta c o le d e m u zică p o p u la ră

Orchestra :de muzică populară a Filarmonicii : “Transilvania” prezintă duminică, 10 februarie, spectacole de muzică populară în localităţile Căşeiu şi Urişor.Rubrică realizată de M. BOCU

Page 5: Urbanism a Primăriei eliberează autorizaţiidspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/79156/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2002...Senatului - spune el la deschiderea ultimei sesiuni parlamentare

A ic i <;ar putea fi reclama dumneavoastră

1881 - A în c e ta t din v ia ţă scriitorul rus F iodor

Mihailovici D ostoievski.

K is â liM â lâ t iâ iiâ i * . .

V i I!' . . '* A •- *?■" ■ \ i

s i 'i. Jaa"

în chiar zi aniversară, 30 ianuarie 2002, momentul artistic i-a fost dedicat, normal, lui Caragiale: Florin Piersic, în formă mare (aniversat şi el recent) şi o clasă de “şcoleri” teribili de la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca, au jucat şi s-au jucat de-a Caragiale, improvizînd cu artă scene muzicale şi dramatice, cuplete şi scheciuri cu replici din piese sau schiţe celebre. Lucia Wanda Toma, Carmen Culcer, Ruslari Bârlea, Petre Băcioiu, Elena Ivanca, Maria Munteanu, Ileana Negru, Vasilica Sţamatin, Angelica N'icoară, Lucia Crjstoloveanu, Sorin Mărginean şi Estera Biro (care a semnat şi regia) au fost protagonişti ai unui spectacol “dirijat” la superlativ de “pedagogul” Florin Piersic, . care nu a scăpat ocazia de a condimenta clipa cu cîteva glume cu şi despre medici. La reuşita serii şi-au mai dat concursul apreciatul interpret Constantin Andrej, .cu un superb intermezzo de chitară clasică din creaţia lui A. Piazolla, precum şi epigramistul Eugen Albu.

Desigur, îndreptarea moravurilor prin rîs rămîne-o întrebare deschisă, cum există îndoieli privind “terapia,rîsului” sau'“catharsisul comic”, dar un lucru e sigur: Caragiale e atît de actual prin maniera aleasă deliberat, implicînd totul, de la intuiţia fulgerătoare la contemplaţia adîncă asupra lumii şi omului-moft, a moftangiului care-i populează această lume.

Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ reuşesc, prin abordarea multidisciplinară a fenomenului cultural, să fructifice admirabil tezaurul de cunoştinţe în domeniile vizate printr-o implicare cît mai ' largă a intelectualităţii clujene şi.ă celei de la nivel naţional. Seria reuniunilor lunare, relansate într-o formulă organizatorică nouă, şi-a găsit cadrul favorabil pentru această etapă, corespunzătoare amplorii - pe care a luat-o acest fenomen cultural, veritabilă emblemă a Clujului contemporan.

Michaela BOCUFotografii: Ion PETCU

\

rv\

" V-' ■

p r

P Av r

?ît'I . V

'V.

-

•*.4

4-f . . * tJ-*v • ‘■A5 •

’ ■

. ->.v • VAv i. V ;*• ■ * a •••V V V v Vl ' ; V - A \ , L .

\ •

C ^\ -

/ ’J

-

Cu Florin Piersic (aniversat, şi el, zilele trecute) şi cîţiva dintre actorii Naţionalului clujean, "catharsisul comic" al lui Caragiale devine un adevăr ce nu mai trebuie demonstrat

într-un excelent cuplet pe texte din Caragiale, actriţele Lucia Wanda Toma si Carmen Culcer.

H e b u t c lu je a n la V ie n aCvartetul de coarde “Allegria”,

compus din elevii clujeni Andrei Gocan, Ciprian Balint, Cristian Suărăşan şi Zsolt Tiirok, cîştigătorii Premiului III al Concursului Mozart, organizat recent de Societatea Română Mozart, împreună cu dl profesor Mihai Guttman, a fost invitat la Viena pentru J-şi da concursul: ilâi Festivalul “toujours Mozart”.' i ; : î

Organizată del - ! Funda'ţia Internaţională pentru Promovarea Culturii şi Civilizaţiei din Miinchen, concepută şi coordonată? de însuşi Preşedintele Fundaţiei,’ Erich Fischer, ţeastă manifestare jrjiţzicală dintre cele mai originale din lume se ţine ®ual în Palatul Arhiepiscopal de la Salzburg. Anul trecut,? festivalul a .

Vncerit Praga, iar anul acesta,:şi Viena, ®ide Ia o săptămînâ după' ediţia de la Izburg, în sălile somptuosului Palat

Sţhwarzenberg, timp deidouă.zile, de dimineaţa pînă seara tîrziu, a avut loc "n superb maraton de concerte Paralele. Clujenii au cîntat în Sala-

Goblenelor, în cadrul seriei “Mozart al tuturor”, în faţa unei săli arhipline, care i-a aplaudat frenetic nu numai pentru că au cîntat fără note, ceea ce se întîmplă rar la concerte camerale,- ci şi pentru înalta calitate artistică a prestaţiei lor. înainte şi după acest act artistic, tinerii clujeni au avut prilejul să asculte maeştri de seamă, care şi-au înscris numele în ' istoria artei interpretative contemporane, ca pianistul american Malcolm Bilson sau baritonul elveţian Kurt Widmer, o seamă de muzicieni mar tineri, care s-au impus mai recent atenţiei internaţionale, precum şi1 o mulţime de colegi de generaţie, veniţi la Viena din numeroase ţări. în plus, ei ş-au putut informa asupra ,noilor orientări în interpretarea muzicii mozaftiene, pe instrumente- de epocă,| in manieră istorică (bunăoară,A fos't' fenomenală demonstraţia de ; virtuozitate a comistului elveţian Thomas Muller!) şi au putut'asculta rarităţi, ca muzica lui Mozart compusă pentru armonică

de sticlă, instrument inventat de Benjamin Franklin.

Anul trecut, printre participanţii români ai Festivalului “toujours Mozart” de la Salzburg se număra şi pianista Nicoleta Ion, absolventă a Liceului. de Muzică. “Sigismund Toduţă”. A cîntat tot în cadrul concertelor “Mozart al tuturor”, dar, remarcată pentru calităţile ei artistice deosebite, anul acesta a fost reinvitată ca pianistă concertistă cu patru apariţii în două zile. Prestaţia ei de acum (calificată de mozartologul Volkmar Braunbehrens de la Freiburg drept “cu totul excepţională”) i-a adus, printre’ altele, şi o invitaţie în Marea Britanie. Personal, ca martor al ediţiei de la Viena, nu mă îndoiesc că şi Cvartetul “Allegria” va fi reinvitat de organizatori, fie la Salzburg, fie la Praga, fie tot la Viena.

Pe cînd uri festival “toujour Mozart” în Palatul Bânffy din Cluj?

Francisc LÂ SZL6

Ambasadorul Uniunii Europene în România, Excelenţa Sa Jonathan Scheele,

va prezenta ia Cluj-Napoca lucrarea Tratatul de la Nisa (Editura Dacia)

Luni, 11 februarie 2002, Editura Dacia şi Institutul de Studii Internaţionale organizează, începînd cu ora 17, în Sala “Ion Muşlea” a Bibliotecii Centrale Universitare, lansarea cărţii Tratatul de. Ia Nisa. Lucrarea, ai cărei coordonatori sînt Vasile Vese şi Adrian Ivan, a apărut în cadrul colecţiei Ştiinţe Sociale, seria Politica. Lansarea cărţii se va bucura de prezenţa specială a domnului profesor universitar doctor Vasile Puşcaş - Ministru delrigat,1 Negociator şef al României cu Uniunea Europeană, precum şi a Ambasadorului-Uniunii Europene în România,. Excelenţa Sa Jonathan Scheele.

în prefaţa lucrării, Vasile Puşcaş invită la lectura cărţii, precizînd: “Prin tratatul de la Nisa, Uniunea Europeană şi-a semnalat gradul de maturitate politică în faţa întregii; lumi, punînd accent cu precădere pe valorile fundariientale ale civilizaţiei occidentale, chiar dacă acest aspect apare mai mult implicit decît explicit.'UE se dovedeşte a nu fi un simplu accident istoric sau un simplu artefact al Războiului Rece, ci un proiect societal îndrăzneţ, ce tinde tot mat mult să devină realitate. România relaţionează dorinţa sa de a deveni Stat Membru al UE de viziunea unei Europe dinamice, şi puternice, caracterizată prin diversitate culturală şi nivel economic prosper, integrarea europeană a României este un obiectiv strategic vital, o chestiune de interes naţional, nu un joc al minţii sau âl sorţii, iar acest obiectiv poate fi atins numai printr-un efort propriu, susţinut printr-o înţelegere profundă a construcţiei europene, motiv pentru care vă propune acest text spre lectură si reflecţie."

Page 6: Urbanism a Primăriei eliberează autorizaţiidspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/79156/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2002...Senatului - spune el la deschiderea ultimei sesiuni parlamentare

A j o i- T X l v l ar putea fi

reclama dumneavoastră

19 93 - în cadrul unei întîlniri cu Biroul Executiv Centrau G rupările parlam entare ale FD S N din Senat şi Camen

Deputaţilor, primul-ministru Nicolae Văcăroiu a ’prezenta activitatea guvernului în perioada de după 20 noiembrie igg2

Adaptarea Legii condiţionată l e

Partidul Democrat, filiala Cluj, a organizat, vineri, o masă rotundă cu tema „Informaţii publice şi secretul de stat în România”, fiind pus în discuţie proiectul de lege privind ■ informaţiile clasificate. La această întîlnire a participat şi juristul Daniel Buda. Proiectul de lege privind, informaţiile clasificate- a fost retransmis comisiei de apărare şi comisiei juridice a Camerei Deputaţilor pentru reexaminare şi îmbunătăţire. Emil Boc susţine câ acest lucru a fost posibil datorită presiunilor externe exercitate asupra autorităţilor române- (preşedintele Ion lliescu şi premierul Adrian Năstase) in cursul vizitelor în Statele Unite ale Americii. Deputatul clujean a precizat că, in prima tază, după’retransmiterea proiectului la Comisia de apărare, cele mai multe discuţii aii vizat articolele 16' şi 39, rcuşindu-se eliminarea alineatului 2 de la articolul 16, care stipula că „Persoanele neautorizate carc intră în orice-mod în posesia informaţiilor secrete de stat sînt obligate să Ic restituie de îndată

' emitentului sau organelor abilitate şi să nu

iaif®maafiiii8sH clasificate ai1 trebui modificarea.- Codului penaldivulge conţinutul acestora”, articolul 39 nefiind încă discutat In acelaşi timp, Emil Boc susţine ca trebuie modificat şi articolul

' 39’care prevede răspundere penală pentru persoanele neautorizate ce intră în posesia unor documente clasificate.. Vicepreşedintele Partidului Democrat este de părere că situaţia nu este rezolvată numai prin eliminarea anumitor alineate şi articole din proiectul de lege privind informaţiile clasificate, fiind necesară şi modificarea articolului 169 (stipulează pedepsirea cu închisoare de la 1 la şapte ani pentru oricejicrsoană care intră în posesia unor informaţii secrete de stat) din Codul penal. De altfel, Emil Boc a declarat că pregăteşte un proiect în acest sens. în altă ordine de idei, preşedintele PD Cluj a subliniat că nu vede oportunitatea includerii secretelor de serviciu într-o lege care reglementează informaţiile clasificate, deoarece anumite instituţii particulare ori de stat ar putea eluda legea sau încălca drepturile cetăţeanului. Parlamentarul clujean va susţine amendamentul

care se referă la faptul că dezvăluirea unor acte de corapţieşi ilegalităţi sînt informaţii de interes public, chiar dacă fac parte, din categoria informaţiilor clasificate, iar în cazul în care funcţionarii încadrează astfel de documente în categoria informaţiilor clasificate sînt pasibili de închisoare de la şase luni la trei ani. Alte discuţii din comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor au vizat prevederile proiectului de lege care se referă la autorităţile carc au drepud de a clasifica informaţiile considerate secrete* de stat şi domeniile care intră sub incidenţa acestei legi. Potrivit declaraţiilor deputatului Emil Boc, acest proiect de lege trebuie'amendat în condiţiile în care este „o copie periată a vechii legi staliniste a secretului de stat din 1971, impregnată de cultul sccretomaniei" şi este o lege îndreptată împotriva presei. în altă ordine de idei, susţine parlamentarul democrat, NATO • nu a cerut o lege carc sâ reglementeze secretele dc serviciu pentru ea România să poată adera la această structură.

Mihaela LĂPUSAN

„IMBUNATATIREA SITUAŢIEI RROMILOR"Uniunea Europeană, Guvernul

României şi Centrul de Resurse pentru Comunităţile dc Rromi vor lansa luni. 1 1 februarie, la Cluj-Napoca (in prezenţa d-lor Jonathan Sclicelc, şeful Delegaţiei Comisiei Europene în România, Vasile Dâncu, ministrul Informaţiilor Publice, Dan Jurcan, secretar dc stat in Ministerul Informaţiilor Publice, şi Ivan Gheorghe, subsecretar dc stat, şeful Oficiului Naţional pentru Rromi), oferta dc proiecte în cadrul Fondului pentru Dczvollarca Societăţii Civile - componenta 4, „îmbunătăţirea situaţiei rromilor". Programul, o continuare a celui finanţat în 1998 dc Uniunea Europeană şi carc a oferit sprijin pentru elaborarea Strategici guvernamentale dc îmbunătăţire a situaţiei rromilor (adoptată in aprilie 2001), este în valoare dc 927.500 curo şi îşi propune sâ crcczc partencriatc

durabile înlrc ONG-uri şi autorităţi publice locale.

Sînt eligibile, ca solicitante, organizaţiile nonguvernâmcntalc şi/sau nonprofit româneşti, în partcncriat cu autorităţi/instituţii publice locale. Activităţile eligibile sînt în număr dc cinci, şi anume:

. D e z v o lta r e c o m u n ita r ă şi a d m in is tr a ţ ie p u b lic ă (dezvoltarea şi implementarea dc planuri dc acţiune locală dc dezvoltare comunitară în comunităţi cu rromi; programe dc formare a funcţionarilor publici din cadrul birourilor judeţene sau locale pentru rromi); E ducaţie (îmbunătăţirea participării şcolare a dopiilor rromi, reducerea abandonului şcolar, măsuri alternative dc educaţie pentru copiii rromi carc au depăşit vîrstă şcolară; promovarea profesorilor rromi şi a educaţiei în limba rromani; îmbunătăţirea educaţiei preşcolare în comunităţile

dezavantajate de rromi; îmbunătăţirea accesului rromilor la piaţa muncii prin cursuri dc calificare şi recalificare; cursuri de alfabetizare sau dc completare a educaţiei şcolare obligatorii pentru aâulţi rromi); S ă n ă ta te (îmbunătăţirea accesului rromilor la servicii dc sănătate; educaţie - pentru sănătate, campanii dc diagnosticare şi dc vaccinare în comunităţi dc rromi; activităţi dc mediere sanitară în comunităţi de rromi); C o m u n ic a r e şi participare civică (campanii dc informare publică dc prevenire a discriminării şi dc cunoaştere şi conştientizare a rolului şi rostului legislaţiei antidiscriminatorii; campanii ' privind strategia dc îmbunătăţire a situaţiei rromilor în cadrul administraţiei publice locale şi a altor instituţii publice; programe radio şi TV cu specific rrom); S e c u r ita te so c ia lă (asigurarea emiterii dc acte dc

identitate şi statut marital pentru toţi rromii; clarificarea proprietăţilor rromilor - locuinţe, pâmînt etc; îmbunătăţirea accesului rromilor la serviciile publice).

, ' Valoarea • finanţării nerambursabije oferite de Uniunea Europeană este cuprinsă între

‘ 10.000 şi 50.000 de curo/proiect. Aplicariţii trebuie să contribuie cu cel puţin 10 la sută din.valoarea proiectului.

Cererile dc finanţare trebuie trimise pînă la data dc 12 aprilie a.c., Ia Centrul dc Resurse pentru Comunităţile de Rromi Cluj (str. Ţcbci nr. 21; e-mail: [email protected]). Sfetul dc documente necesare (ghidul solicitantului şi cererea de finanţare) sc pot obţine de Ia CRCR sau din paginile web: www.infocuropa.ro şiwww.romaccntcr.ro.

M. TRIPON

D a to r ită a r ip ii c iv ic e a U D M R , ^

Funar .îndeamnă; PSDsă se împartă în. aripi

„Pentru a-ajuta PSD să iasă din .cleştele şantajist al UDMR. primarul municipiului Cluj-Napoca propune liderilor PSD sa îmbrăţişeze şi să pună în aplicare tactica UDMR, respectiv sâ declarej în mass-media, că.în interiorul partidului-stat funcţionează mai multe aripi”, se arată într-un comunicat primit, ieri, - la redacţie. £1 sugerează „crearea următoarelor aripi: aripa patriotică/aripa anti-Vîntu, aripa pro-maghiara, aripa radicală, aripa moderată, aripa anticorupţie, aripa anti-

. Armagedon”. Ideea avansată de secretarul general al PRM este aceea că s,inventînd aşa-zisa “aripă civică’’, liderii UDMR au recurs la un subtil şantaj îndreptat împotriva fratelui de Ia guvernare, PSD, urmărindu-se urgentarea punerii în apli'care. în totalitate, a protocolului PSD-UDMR şi, implicit, călcarea în picioare a interesului naţional”.'Este vorba, în special, de „emiterea unei ordonanţe de urgenţă -prin care să fie satisfăcute cererile, formulate de mai multe aşa-zise biserici istorice, de revendicare a unor imobile, ştiut fiind că parohiile ungureşti din Ardeal revendică -fiecare cel puţin 10 imobile construite din banii contribuabililor români”. Edilul şef consideră câ „în realitate, prin acţiunile sale constante îndreptate împotriva intereselor României, UDMR demonstrează că are o unitate de monolit în toate acţiunile antiromâneşti

La rîndul său, deputatul UDMR Vekov Kâroly a precizat pentru “-Adevărul de Cluj” că „se interpretează că înfiinţarea aripii civice are legătură cu protocolul, dar asta nu ţine decît de modul în care vom vota noi de acum încolo”. In opinia preşedintelui Platformei Edificării Naţiunii din cadrul UDMR, „Avem de-a face cu o problemă internă a Uniunii ce ţine de modul ei de funcţionare. Nu trebuie însă uitat că noi sîntem pentru colaborarea cu PSD, chiar dacă fiecare are propriile sale puncte de vedere în acest sens”.

Menţionăm că, în data de 6 februarie, Ia iniţiativa a 9 deputaţi (Birtalan Akos, Konya Hamar Sandor, Szilagy Zsolt, Kerekes Kâroly, Pecsi Ferenc, Toro T. Tibor, Kovacs Zoltân, Raduly Robert, Vekov Kâroly) a luat fiinţă, în cadrul grupului parlamentar al UDMR din Camera Deputaţilor, Aripa Civică. Scopul declarat este „reprezentarea consecventă a intereselor comunităţii naţionale maghiare în spiritul valorilor civic-crestine europene si al tradiţiilor progresiste ardelene”.

. Sorin CĂLIN

B iro u l s e n a to ru lu i P R M C lu j, Viorel Dum itrescu, se deschide pentru public

Preşedintele PRM Cluj, Petru Călian, a anunţat că, în urma numărului mare de cetăţeni care solicită consultanţă pe probleme juridice, la-cabinetul senatorului Dumitrescu vor fi acordate audienţe marţi, 12 februarie 2002, între orele 11 şi 14, precum şi miercuri, 13 februarie 2002, între orele 10 şi 13. Sediul biroului senatorial este în Piaţa Unirii 1, ca’m.9.

• M.L

D s l a ş o v i n i s m l a t e r o r i s m -■u nCentrul european de studii

Covasna - Harghita, cu sediul în Sfîntu Gheorghe, a scos recent nr. 2 din buletinul său de informare intitulat “INFO EUROCARPAT1CA”, revistă excelent scrisă, care semnalează şi dc această dată tensiunile şi anomaliile generate de şovinismul antiromânesc al unor reprezentanţi politici- şf lideri de opinii de etnie maghiară din zonă sau' din Ungaria, cu spaţiu de desfăşurare în judeţele Covasna şi Harghita.

Astfel, în timp ce minoritatea românească din zonă continuă să conlucreze şi sâ dialogheze cu etnicii maghiari cinstiţi şi toleranţi, . din oraşele, municipiile, comunele şi satele celor două judeţe, viaţa însăşi construind zi de zi punţi reale ale convieţuirii îri normalitate, unii lideri politici şi de opinie maghiari întind tot mai mult coarda şovinismului lor, care nu cadrează deloc cu noile principii ale lumii democratice occidentale de astăzi (mai ales în condiţiile în care orice formă de terorism intră în vizorul supersensibilităţii întregii lumi). <

Ce aflăm din cuprinsul

revistei? Publicul românesc a fost informat, anul trecut, despre înfiinţarea Universităţii particulare -maghiare “Sapientia” din Miercurea Ciuc. Acum ne dumerim, însă, ce se “predă” la această universitate. Astfel, în noiembrie 2001, s-a rulat o casetă video, realizată de doi. reporteri ai canalului de televiziune ungar DUNA TV, intitulată - în traducere - Ocuparea pămîntului natal de către cupole de ceapă. Un anume Csaky Zoltân vorbeşte de “românizarea Ardealului şi a pămîntului secuiesc”, de faptul câ “Ocuparea terenurilor” s-a făcut “după primul război mondial prin construirea bisericilor în stil bizantin, cu cupole sub formă de ceapă”, etc. Aşadar, iată un aspect al preocupărilor nou nâşitei Universităţi Sapientia din Miercurea Ciuc. Credeam că noua universitate se va ocupa de fenomenul “ciudat” al dispariţiei unor comunităţi- româneşti, importante din secuime, de exemplu în Bodogaia, unde existau, în secolul al XVIII-lea, două biserici româneşti, iar azi mai sînt doar doi locuitori români.

Este un fapt evident că românii hu şi-au bătut joc niciodată de forma construcţiei unor biserici maghiare, mai mult, prin sudoarea muncii lor, au fost construite în istorie numeroase biserici maghiare în Ardeal,

âikââBfttăaHiââtfâlteridicate din fonduri publice, din contribuţia directă şi indirectă a românilor.

Tot astfel aflăm că primarul din Sfîntu Gheorghe, Albert Almos, nu renunţă Ja arborarea drapelului Ungariei din sala de şedinţe, a Consiliului local; se continuă practica ilegală de condiţionare a ocupării posturilor în administraţia publică locală, şi anume este admis numai cel ce cunoaşte limba maghiară; preşedintele Consiliului Judeţean Covasna,

.Demeter Janos, a afirmat că “este treaba autoguvernării” (o organizaţie parastatală maghiară!) să “dezvolte”, zona “cu sau fără acordul Bucureştiului”; se redactează acte oficiale în limba maghiară de către instituţii de stat şi administrative din judeţul

Covasna în relaţii cu alte instituţii şi persoane juridice; pe strada 1 Decembrie 1918 din Sfîntu Gheorghe (strada cu simbolul Marii Uniri) s-au pus plăcuţe de către Consiliul local cu inscripţia Petofi Sandor (caz

P

atacat în contencios de către Prefectură); ansamblul folcloric “Horomssek” (Trei Scaune) din

_ Sfîntu Gheorghe a prezentat, în preajma zilei de 1 decembrie, un “spectacol” de o agresivitate şovină ântiromânească fără precedent, cu melodii populare româneşti pe fundalul cărora dansează “securişti beţi”, iar în altă scenă apare un preot' ortodox care poartă în jurul gîtului un sul de hîrtie igiehică,' de pe care citeşte acatiste; ziarul “Horomssek” (Trei Scaune) din Sfîntu Gheorghe se plînge, în numele consilierilor- locali maghiari, de “tirania lmgfisticâ românească, că a durat decenii întregi” (uitînd că limba română a fost secole. întregi şi limba secuilor, care se înţelegeau în această limbă cu ceilalţi locuitori ai ţării, cu românii

majoritari, cu saşii etc.). Szasz Jeno, primarul deja celebru al municipiului Odorheiu Secuiesc, din propria-i “cultură”, fară să fie ajutat de nimeni. în a judeca, a afirmat: “Trebuie să spunem că arhitectura ortodoxă nu se integrează deloc în viaţa Ardealului. Sînt de părere că ar fi un păcat foarte mare dacă nu am încerca frînarea acestui proces...” (incitare clară la intoleranţă etnică şi religioasă,

'uitînd câ în 1600 în Odorheiu Secuiesc, s-a ridicat o biserică

.ortodoxă care s-a integrat foarte bine în acel tîrg, atunci cînd numele de Szasz îl aveau mâi ales saşii, dar şi românii); tot la Universitatea Sapientia s-au iţinut conferinţe cu . tema

D“Pămîntul secuiesc”, cu > participare exclusivă din

Ungaria, ajungîndu-se la concluzia că “judeţele Harghita-

î :GovaSna au toate calităţile : Inecesare pentru a se transforma : iîntr-o: regiune ţeuropeană i .-'independentă” (probabil în : îsensul-în care Buda şi Pesta - ■' azi Budapesta, aveau, pînă în a

doua jumătate a secolului al XlX-lea, toate calităţile de. oraşe germane, ca structură majoritară

ni pasetno-demografică); în şcolile din Harghita-Covasna au fost J distribuite manuale şcolare editate în Ungaria şi care nu au primit avizul ministerului ronffl al Educaţiei şi 'Cercetării;

'ministrul- ungar al Învăţămîntului a invitat pe ministrul ' român al Învăţămîptului. la deschiderea Universităţii Sapientia de pe teritoriul românesc (2001). £ drept că această insolită, era s fie’ insolentă, invitaţie a fot sancţionată la timp de pri®

' ministrul Adrian. Năstase etc.Un fapt este sigur, şi anume

câ .toate aceste lezări ale demnităţii şi sensibilităţi1 româneşti sînt resimţite c« acuitate de românii care locuiesc în zonă şi care ne trimit acest; semnal pentru a fi preluat

■ de noi toţi; inclusiv de românii din diaspora, întrucît şovi­nismul, la fel ca şi terorismul, trebuie identificat şi descurajat

: pentm ar nu produce noi şi grave şuferinţd şi că singura cdţţy acceptabilă este cea a adoptă® valorilor democratice, promovate şi instituite de ţările occidentale şi la care Român® si-a alăturat astăzi destinul.

Vasile LECHINTAN

mailto:[email protected]
http://www.infocuropa.ro
http://www.romaccntcr.ro
Page 7: Urbanism a Primăriei eliberează autorizaţiidspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/79156/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2002...Senatului - spune el la deschiderea ultimei sesiuni parlamentare

A ic i ar putea fi reclama dumneavoastră

2 0 0 0 - Preşedintele’ Emil Constantinescu a afirm at, la Londra, în cadrul unei întîlniri avute cu membrii C onfed eraţie i

Industriilor Britanice (C B I), ce a m âi m a re organizaţie patronală din M area Britanie, câ reform a din R om ânia nu v a fi a fec ta tă

' î n cazul în care opoziţia v a cîştiga viitoare le a le g e ri..

’ r l i i i s t r a l da Interne si c d si Institid vas?». ♦

orianiza săptănunal conferinţe l a p iesăPremierul Adrian Năstase a

anunţat, vineri,' că le-a cerut ministrului de Interne, Ioan'Rus, şi ministrului Justiţiei, Rodica Stânoiu,. să organizeze, săftămînal, conferinţe de1 presă.

In cazul ministrului de Interne, scopul acestora este de a informa, în legătură cu dosarele importante care au fost transmise la Parchet. în cazul ministrului justiţiei, conferinţele' de presă săptămînale ar trebui organizate la’ nivelulParchetului, astfel încît

procurorul general să anunţe care a fost activitatea acestei instituţii în săptămîna respectivă şi ce dosare au fost trimise spre instanţe.

"Pentru că în permanenţă sîntem traşi în piept, ca să mă exprim mai puţin elegant, cînd întrebăm ce se întîmplă într-un

- domeniu sau altul. Ori ni se spune că dosarele nu sînt complete, ori că nu au fost finalizate, ori că sînt la Parchet, ori că au fost trimise înapoi la Poliţie, ori că nu se mai găsesc,

ori câ nu s-a făcut nu ştiu ce expertiză. Lucrurile nu mai pot să continue în acest fel şi nu se poate şi nici nu trebuie ca Guvernul să se ocupe de aceste probleme'1, a explicat Năstase.

Năstase a precizat că săptămîna viitoare Parchetul şi Ministerul Justiţiei vor prezenta bilanţurile proprii.

Premierul a vorbit şi despre faptul că evaluarea prefecţilor, subprefecţilor şi a secretarilor de stat va continua. El a explicat că a făcut o monitorizare a

apariţiilor publice ale secretarilor de stat şi a constatat că acestea sînt foarte puţine.

"Secretarii de stat se angajează foarte puţin în a susţine unele dintre elementele pe care noi le discutăm, le dezbatem şi care, în mod firesc ar trebui explicate la televiziune, radio şi ziare", a spus Năstase, care a adăugat că "nu este în ordine" faptul că la multe ministere nu s-au mai făcut de multă vreme conferinţe de presă.

nu renunţă#

la confortDeputatul PRM Cluj,

Damian Brudaşcu, a declarat, vineri, că a adresat o interpelare primului ministru cu privire la componenţa parcului auto aflat la dispoziţia Guvernului şi' valoarea acestuia. Răspunsul la interpelare i- a pervenit prin intermediul şefului Secretariatului General al Guvernului, Petru Şerban Mihăilescu, care a afirmat că în parcul auto există 56 de autoturisme,- în majoritate Dacia 1310, Ford Mondeo şi Daewoo Leganza, în valoare de 8,873 miliarde lei. Parlamentarul clujean considera că această afirmaţie este contrazisă de Jeep-urile cu care se deplasează demnitarii actualei Puteri. în acelaşi timp, Damian Brudaşcu este de părere câ în ciuda proiectului „Fabricat în România”,, premierul şi subordonaţii s ă i, . nu renunţă la confort.

M.L.

A j u t o a r e b ă n e ş t i p e n t r u v i c t i m e l e

r e g i m u r i l o r c o m u n i s t e d i n R o m â n i aGuvernul va acorda ajutoare băneşti

persoanelor persecutate, din motive etnice, de regimurile instaurate în Româniaîn perioada celui de-al doilea război mondial. Guvernul a aprobat, în cadrul şedinţei de joi, normele de aplicare a Ordonanţei 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de regimurile instaurate în perioada 6 septembrie 1940 pînă Ia 6 martie 1945. Beneficiari ai acestor ajutoare sunt persoanele care au fost deportate în ghetouri şi în lagăre de concentrare din străinătate, strămutate în alte localităţi, precum şi cei expulzaţi sau refugiaţi, care au făcut obiectul unui schimb în baza unui tratat bilateral sau au făcut parte din detaşamente de muncă forţată. De asemenea, supravieţuitorii “trenului morţii” ori soţii/soţiile celor asasinaţi din motive etnice sînt beneficiarii unor ajutoare oferite de statul român. Aceştia

vor primi o indemnizaţie lunară de cîte 300.000 de lei pentru fiecare an de detenţie, de deportare sau de strămutare forţată. Cei care au făcut parte din detaşamentele de muncă forţată au dreptul la o indemnizaţie lunară de 150,000 de lei, în timp ce soţiile sau soţii persoanelor asasinate au dreptul, dacă nu s-au recăsătorit între timp, la o indemnizaţie lunară de 3.00.000 de lei. Dovada persecuţiei etnice se poate face şi prin declaraţie cu martori. Autorităţile mai solicită însă, pentru acordarea indemnizaţiilor, acte eliberate de Crucea Roşie sau de lagărele de concentrare ori alte documente care să ateste perezenţa solicitantului în lagăre, închisori, ghetouri şi în detaşamente de muncă forţată. Conform actului normativ, adoptat de Guvern, indemnizaţiile se va acorda retroactiv, începînd cu data de 16 iulie 2001.

Bromii clujeni au făcut primul pas spre unitate politică' în premieră pe plan naţional, vineri, a avut loc, la Cluj- Napoca, fuziunea dintre organizaţiile judeţene ale Partidei Rromilor (PR) şi Alianţei pentru Unitatea Rromilor (AUR). „De cînd am intrat în Partida Rromilor dorinţa mea a fost de a face tot ce este posibil pentru a uni sub o singură siglă toate formaţiunile politice ale rromilor astfel încît la următoarele alegeri să avem un cuvînt de spus”, a declarat Gligor Dandoci, preşedintele interimar al PR Cluj. La rîndul său, Victor Moldovan, prim-Vicepreşedinte al PR Cluj (fost preşedinte al AUR Cluj) consideră că „în următoarea perioadă vom face cît mai multe fuziuni şi protocoale pentru a întări puterea partidului”. în şedinţa extraordinară a Biroului Judeţean al PR Cluj, din data de 23.01.2002, s-a hotărît ca Gligor Dandoci, la acel moment vicepreşedinte, să devină preşedinte interimar, iar fuziunea' dintre PR Cluj şi AUR Cluj sâ aibă loc cu o reprezentate în funcţiile de conducere de 30 la sută (AUR), respectiv 70 procente pentru PR. Dintre obiectivele PR, alături de realizarea unităţii rromilor, în cadrul aceleiaşi forţe politice, un punct important îl constituie creşterea standardului, de viaţă şi civilizaţie al rromilor. „Conform protocoalelor semnate urma câ în Prefectura Cluj să avem 10 locuri, iar primăriile şi poliţia trebuiau ca pînă în 15.11.2001, să ajute populaţia nomă să obţină documentele de identitate. Vom urmări îri continuare ca aceste lucruri şă nu rămînă doar pe hîrtie”, a declarat Gligor Dandoci. în prezent, PR Cluj numără aproximativ 11.000 de membri în timp ce AUR dispune de alţi 7.000. La alegerile trecute ambele formaţiuni au obţinut, la nivelul judeţului, acelaşi număr de consilieri, respectiv 5.

, Sorin CĂLIN

M ichael G u e st sa lu tă aco rd u l privind u tilizare a portului C o n stan ta de că tre EUCOM

Am.basado'rul SUA Ia Bucureşti, . Michael Guest, consideră acordul privind utilizarea portului Constanţa de< către Comandamentul Forţelor Armate Americane din Europa “un succes al ambelor ţâri”, sc arată într-un comunicat remis, vineri, presei. Ambasada SUA în România este “foarte mulţumită” de faptul câ Centrul American dc Comandă în Europa a hotărît să utilizeze portul Constanţa pentru rotaţia trupelor KFOR. Michael Guest consideră că această rotatie

va demonstra abilitatea României dc a sprijini o largă operaţie militară, ce implică trupe şi echipament militar. “Acordul asigură un sprijin militar extrem de necesar pentru trupele KFOR şi va demonstra capacitatea României dc a oferi o asemenea asistenţă”, susţine Guest. Personalul militar şi civil din SUA şi România va coopera

- îndeaproape pentru a sc asigura câ facilităţile pe căile ferate, aeriene şi portuare solicitate pentru acest exerciţiu sînt conforme cu

standardele stabilite. Pregătirile făcute împreună cu trupele americane vor aduce beneficii economice în regiune, apreciază ambasadorul SUA. El îşi exprimă gratitudinea faţă de Guvernul României şi dc autorităţile constănţcnc pentru dorinţa dc a sprijini rotaţia personalului american . din KFOR. Comandamentul Forţelor Armate Americane din Europa (EUCOM) va utiliza, în perioada maî-iulic 2002, portul Constanţa pentru înlocuirea trupelor proprii şi transportul materialelor în Kosovo, în cadrul misiunii KFOR.

Nicolae VA CA R O IU :

Comisia d e rev izu ire a C onstituţie i v a fi în f iin ţa tă cît m ai curînd

O comisie specială dc revizuire a Constituţiei urmează sâ fie constituită cît mai curînd, a declarat, vineri, preşedintele Senatului, Nicolae Văcâroiu, referitor la intenţia conducerii PSD dc a iniţia amendarea actului legislativ fundamental. Partidele politice au formulat deja o scrie dc propuneri, carc urmează sâ fie discutate Ia nivelul liderilor politici, precum şi cu preşedintele Ion Iliescu, a declarat Văcăroiu. “Problema nu este simplă deloc, avem nevoie dc votul a două treimi din numărul parlamentarilor pentru a amenda Constituţia”, a mai spus preşedintele Senatului. PSD doreşte să modifice Constituţia astfel încît şeful statului sâ fie ales dc Parlament. Potrivit

articolului 146 din Constituţie, legea fundamentală sc poate revizui la iniţiativa preşedintelui României, după o propunere a Guvernului, dc cel puţin un sfert din deputaţi sau senatori, precum şi dc ccl puţin 500.000 cetăţeni cu drept dc vot. Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie sâ provină din ccj puţin jumătate din judeţele ţării, iar în' fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie sâ fie înregistrate ccl puţin 20.000 dc semnături în sprijinul acestei iniţiative. Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată dc Camera Deputaţilor şi dc Senat, cu o majoritate dc ccl puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere.

■JUJJJU!JyuJU1J1 .J-VR41 « JlJlili- IL. 1 |L.14M l U . « J ! i 1 jJ. 1 . J

Nu ne propunem să facem un spectacol din lupta împotriva corupţiei

M m :

Premierul Adrian Năstase a declarat, ivineri, - la videoconferinţa cu prefecţii, că actuala putere nu îşi propune să facă “o campanie de spectacol şi idei. formule cosmetice” din ■ • lupta împotriva corupţiei,- ci

încearcă să lanseze o acţiune comună, împreună cu partidele politice şi societatea civilă.

“în lupta împotriva corupţiei încercăm să prezentăm idei şi proiecte legislative care să se adreseze zonelor unde pot. apărea probleme de corupţie. Acţiunea trebuie susţinută şi la nivel central şi la nivel local,” , a adăugat premierul.-; ? ;

El a spus că săptămîna viitoare va prezenta, în cadrul . videoconferinţei, o listă cu acţiunile realizate la nivel de Guvern, în lupta împotriva !. corupţiei. “Este momentul să trecem la acţiuni foarte hotărîte. ’ Nu avem de gînd să urmărim pe unii sau pe alţii din raţiuni sau răzbunări politice. Este,, importantă - capacitatea; României de a arăta;că face;: parte dintr-un sistem balcanic; păgubos şi că societatea; românescă este capabilă să îşi - schimbe mentalitatea”, a

adăugat primul-ministru. Adrian Năstase consideră că “nu trebuie să ne facem iluzii că vom rezolva toate problemele”.' “Procesul de schimbare trebuie să fie foarte puternic, marcat. De aceea nu trebuie să ne prezentăm cu acţiuni individuale. Este important să începem să lansăm iniţiative comune”, a declarat primul- ministru. *

Premierul-a menţionat că, săptămîna viitoare, se va întîlni cu reprezentanţii PNL “pentru a discuta despre legea finanţării partidelor politice. “Dînşii au o idee şi noi avem un proiect şi, după ce le vom pune împreună, vom aduce în dezbaterea publică şi în Parlament acest proiect, astfel încît să încercăm să eliminăm multe dintre problemele care au. existat, cu privire la finanţarea partidelor politice”.

B lI WWIlŞMţUfUPm*

fciiifti AitertrtfciftyiîiiriîlUWJ 1 "WJI! m m

n-tftl.

La oaste cu arcanul- în Ţara asta parcă, dinadins, nimeni nu vrea nici să

. gîndească, nici să spună adevărul! Toţi se feresc să pună punctul pe i! Doi militari smintiţi au dezertat cu armamentul din dotare, şi-au împuşcat comandantul şi au omorît alţi oameni nevinovaţi; sute sau mii de jandarmi, poliţişti şi militari au umblat ziua şi noaptea după criminalii... militari! Posturile T V din Europa au arătat repetat, scene sinistre din ţara asta şi aşa nenorocită. Vocile autorizate, apărute ulterior pe micile ecrane, au sporovăit aiurea, debitînd prostii nemărginite. Ce e de spus?

1. Vrem în NATO, în UE,.în . Europa, dar avem o oaste strînsă cu arcanul, ca pe vremea Iui Creangă. Asta nu e armată, făcută cu forţa, cu japca şi gloata, cu vizite medicale de formă, cu unii sectanţi care nu pun mîna pe armă, ci un fel de gardă civică, aşa ca pe vremea Iui Caragiale şi a lui jupîn Dumitrache! Punem

unul ce a făcut jafuri armate să păzească un depozit de muniţie! Ori facem o armată profesionistă, ca lumea, plătită, instruită şi educată, ori ne lăsăm doar în grija parlamentului, guvernului şi CSAT-ului!,0 sâ ne apere NATO şi FMI. Mă mir cum pot să tacă mai marii armatei cînd văd că, de atîţia ani, sute de militari îşi trag gloanţe în propriul cap sau îi ucid pe. alţii, nevinovaţi! Ce e în armată? Nimeni nu:se întreabă. Toţi analizează faptele, ca nişte savanţi; 'cauzele nu-i interesează!

2. Armată a fost compromisă şi umilită constant de la revoluţie încoace. La 10 ani se mai condamna militari, care au executat ordine!1 Sînt unii democraţi care vor cît mai mulţi ofiţeri condamnaţi. Aceşti naivi sau rău-intenţionaţi uită un lucru: regimul c.omunist a umplut închisorile cu duşmani. Şi! S-a văzut unde au ajuns! Umplem iar închisorile de oameni?

. 3. Un domn ofiţer, din păcate, spunea senin pe micul ecran că

soldatul e dezertor doar la 72 de orc de la neprezentarea în unitate. Va să zică, ucigaşii care au tras în comandant şi-au părăsit postul, au omorît alţi nevinovaţi, nu sînt dezertori? Ce dobitocie militară!!

4. Trebuie reinstaurată pedeapsa cu moartea. De ce acel care ia viaţa unui om - pentru nimic! a greşit, iar tot cel ucis plăteşte!! Nu arată bine această pedeapsă.în Europa? Eu trebuie să am nu proprietatea garantată,

-•ci înainte de toate viaţa. Iar cel ce ucide sâ fie pedepsit pe măsură.‘ !5. în armată e mizerie, hrană slabă,' uiţii caporali îşi bat joc de recruţi, alteori nu are nimeni grijă de ei. Ceva nu e în regulă...-

In concluzie: Pînă cînd vom duce oamenii cu arcanul Ia oaste? Cînd oare vom avea o armată de profesionişti, nu de amatori de cea mai crasă speţă?! Amatorii pot sta în politică, în guvern şi parlament, nu în armată! Căci armata este pavăza Ţării. Iar noi o judecăm, o umilim, o condamnăm.

Viorel C A C O V E A N U

Page 8: Urbanism a Primăriei eliberează autorizaţiidspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/79156/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2002...Senatului - spune el la deschiderea ultimei sesiuni parlamentare

D u b J j c î u n V -CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14

tel/fax 19-73-04SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23

SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16 ___________ niarti, vineri 8-11; ţel/fax 21-60-75!

Administraţia Finanţelor Publice a mun. Turda scoate la licitaţie publică în data de 21.02.2002, ora 11,in loc. Turda, str. Şterca Suluţiu nr. 2, jud. Cl'ui, la sediul Administraţiei Finanţelor Publice Turda, camera19, următoarele bunuri mobile: %

1. Auto specializată - basculantăpreţ de strigare

32-CJ-1001 '* 5i.499.392 lei2. Auto specializată - basculantă 32-CJ-990 72.421.020 lei3. Auto specializată - basculantă 32-CJ-1004 51.499.392 lei4. Auto specializată - basculantă 32-CJ-14I8 42.916.160 lei5. Autobuz UDA 117 32-CJ-1661 21.150.000 lei6. Autobuz ROA 111 31-CJ-9061 40.500.000 lei7. Autocisternă şi remorcă RI2215 31-CJ-14I0 , 152.100.000 lei8. Autoremorcher TATRA si remorcă 31-CJ-8365 111.150.000 lei9. Autobuz RD 111 31-CJ-9999 80.325.000 lei10. Dubă mixtă 31-0-1619 86.517.736 Iei11. Dubă izotermă 2 l-CJ-2416 . ' 70.531.776 Iei12. Dubă izotermă 32-CJ-291 64.234.296 leiPreţurile de vînzare INCLUD T.V.A.Licitaţia va avea loc în fiecare zi de joi din săptămînile care urmează, în acelaşi Ioc si la aceeaşi oră.Informaţii: Administraţia Finanţelor Publice Turda, cam. 15 sau 19, tel. 313.488. (4697190)

IN ATENŢIA PUBLICULUI CALATOR!Urmare numeroaselor solicitări aie Consiliului Local Apahida şi ale cetăţenilor acestei comune,

începînd cu data de 11 februarie 2002, linia 51 de autobuze se prelungeşte pînâ la sensul giratoriu P-ţa Mărăşti.

Se introduce suplimentar staţie în ambele sensuri pe raza municipiului Cluj-Napoca pe strada A. Vlaicu - Arte Plastice. - -

Autobuzele vor circula în orar, avînd următoarele plecări: 'Zi lucrătoare:Com. Apahida: 4,55 - 6,00 - 6,55 - 7,00 - 8,00 - 9,00 12,00 - 13,00 - 14 00 - 15 00

- 16,00 - 17,00 - 18,00 - 19,00 - 20,00 - 21,00 - 22,00 - 23,00.Erţa Mărăşti: 5,30 - 6,30 - 7,30 - 8,30 ............. 11,30 - 12,30 - 13,30 - -14,30 - 15,30 - 16,30

- 17,30 - 18,30 - 19,30 - 20,30 - '21,30 - 22,35.Sîmbătă/duminică:Com. Apahida: 6,00* - 7,00 - 8,00 12,00* - 13,00 - 14,00 - 15,00 - ... 21,00.P-ţa Mărăşti: 5,30* - 6,30 - 7,30 ... .:. .11,30* -. 12,30 - 13,30 - 14,30 20,30.

. * Circulă numai în zilele de sîmbătă. 'Începînd cu data de 11.02.2002, pentru linia 51 se vor elibera abonamente şi la punctul de

vînzare bilete şi abonamente situat pe str. A. Vlaicu (Arte Plastice).

■ Im portator direct „FOREST PAPIR K ft“ şi „P/SZKE PAPIR R.T."- batiste, şerveţele simple şi imprimate, hîrtie igienică, prosoape (pentru consum casnic, instituţii, hoteluri şi unităţi de alimentaţie publică):

- folii alimentare, folii de aluminiu, celofan, sad menajeri. D is tr ib u ito r a u to r iz a t M O R T O N 'S- bureţi pentru baie, bureţi de bucătărie, mânuşi menaj, lavete,

curătâtoare (plastice şi inox).CĂ U TĂ M DISTRIBUITO RI ÎN TOATĂ ŢARA!

• P R E Ţ U R I A C C E S IB IL E & T R A N S P O R T A S IG U R A T !!- R E D U C E R I P E N T R U C L IE N Ţ II F ID E L I!6 E M E L L O (GEMENII) - oferă de două ori mai multă

CORECTITUDINE ŞI C A L IT A T E ! (£3; Ct;«;

- "■ 7 \ m f

' t1 ^I s; sti'Pt

Anunţă: s

CONCURS |pentru ocuparea urm ătoarelor posturi:

I N F O R M A T I C I A N C A S I E R V A L U T A RCondiţii: Condiţii:- studii superioare dc specialitate;. . vechime: minim 3 ani casier -vechime în muncă minim I an;': viilutâi"

r m 'f m '1' f,ro- r‘imarc 'n -cunoscătoradouălimbistrăine. v * H A C, l- *.. «cunoscător.al unei limbi străine, 1

Concursul va avea loc în data dc 25 februarie 2002, ora 10

Dosarele solicitanţilor sc depun la sediul Sucursalei Judeţene Cluj a [lăncii Comerciale Române ŞA, situat în Cluj-Napoca, str. (î. Baril iu nr. 10-12, pînâ ccl mai tîrziu în data dc 22 februarie 2002. .

A veţi probleme financiare?

Doriţi o soluţiet *

rapidă? ,

A PELA ŢI LA S EC TO R U L PUBLICITATE

A L ZIARULUI NOSTRU!

âM M SllD .

USOalliMR

S.C. "Tricotaje Someşul” S.A., cu sediul în Cluj-Napoca, B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 77, telefon 064-197.534, organizează concurs-interviu pentru ocuparea unui post Ia Compartimentul Desfacere-.Marketing.

Activităţi: - minerea şi crearea unor reţele de distribuţie a tricotajelor pe piaţa internă;

- înfiinţarea de magazine proprii în diferite oraşe din ţară şi coordonarea activităţii acestora.

Cerinţe: - studii superioare de specialitate şi o experienţă de cel puţin 3 ani în activitatea de marketing; „

- disponibilitate pentru deplasări;; abilitate în negocieri.înscrierile sc fac la sediul firmei pînă în data de 20 februarie 2002. Informaţii suplimentare, zilnic, la Compartimentul Personal-Inv.

al unităţii, telefon 064-1J7.534/213. (sos66ss)

Consiliul Local al comunei Sînpaul, judeţul Cluj, anunţă LICITAŢIE PUBLICĂ DESCHISĂ

pentru concesionarea unei suprafeţe de 25 ha. păşune, proprietatea Primăriei, pentru exploatarea nisipuri caolinoase, pe o perioadă de 25 ani.

Licitaţia va avea loc la sediul Primăriei în data de25.02.2002, ora 10,00.

Caietul de sarcini poate fi ridicat de la Primărie, începînd cu data de 18.02.2002. ' .

Alte relaţii privind licitaţia se pot obţine de la sediul Primăriei Sînpaul. , (5055711j

, BANCA C O M E R C IA LĂ CARPATICAC lu j-N a p o c a .S tr .M .I.A n to n e s c u n r . l , T e l. 4 25562

P -ţa M ih a i V ite a z u l n r .7 -8 . T e l. 136293 •

CERTIFICATE DE DEPOZIT NOMINATIVE IN VALUTĂTERMEN DOBINDA

USD EURO90 dc Zile 3,70 4,6180 de Zile 3,90 4,8270 de Zile 4,10 5,0360 de Zile 4,50 5,0Suma minimă pentru cumpărarea unui certificat dc depozit este:

dc 100 USD sau 100 EURO (sau echivalentul pentm valutele IN).Valoarea certificatelor de depozit NOMINATIVE este garantată

pentru PERSOANELE FIZICE dc către Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistem Bancar . (4438301)

C E N T R II. DE RECUPERARE SI

| ÎNTREŢINEREA SANAt A T II

SANSONICŞtr. Mihail Yeliciu (fostă Amurg) nr. 46.

Cluj-Napoca; Tel: 146420 ; 414652 Encrgotcrapic - Metoda Mick-MedMasaj terapeutic - Prcsopunctură

- RctlcxotcrapieTratare cu succes a bolilor cronicejlc sistemului circulator, osos, nervos... § Detalii în următoarele numere

ZenoREf.VHARDT

[R EPA R A ŢII(aparatura fotografica.C a l e a M ă n ă ş t u r , n r . 8 , C lu j -N .

A D E V Ă R U Lde Cluj

U u c o t i d i a n c a r e s a t i s f a c e

g u s t u r i l e d u m n e a v o a s t r ă !

MATRIMONIALE• Tânără simpatică,

discretă, oferă compahie, masaj oriental, domnilor civilizaţi, manieraţi. Tel. 16- 62-48 între orele 8-22. (1614784)

VÎNZĂRI CUMPĂRĂRI

• Vînd urgent apartament cu patru camere, confort mărit, pe str. N. Titulescu (Pata), superfinisat. Informaţii la tel: 15- 70-84 sau 090-07-21-03.(1611788)

• Vînd apartament cu 2 camere, confort I, str. S. Albinii. Tel: 14-06-00; 14-86-57, între orele 16-22. (1569871)

. • Vînd dulap cu două usi, masă de birou cu şase sertare. Tel: 19-72-12. (1611803)

• Vînd centrală Ariston T2. Preţ 17 milioane negociabil. Tel: 094-84-25-51; 096-32-14-67. (1569705)

ÎNCHIRIERI

• Vînd casă semicentral, singur în curte, 2 -camere, bucătărie, baie, hol, 4 focuri, apă caldă permanent, acces auto, ocupabil imediat. Tel: 18- 18-18 sau 14-24-81. (1611759)

• Vînd Renault 18 Diesel, 2068 cmc. , 1982, stare perfectă. Tel: 19-15-60.(1611721)

• Vînd apartament 3 camere, confort I, Mărăşti, str. Gorunului 6/67, suprafaţă 74.18 mp, finisat, etaj 4/4, microcentrală, garaj, beci. Preţ negociabil. Tel: 44-71-59 sau 094-56-31- 52. (1611784)

• Vînd casă în “Iris”, două familii în.curte. Tel. 42-96-55. (1614895)

• Vînd autocamioane Mercedes 1735, cu semiremorci Schmitz, 22 tone, an fabricaţie 1993. Tel: 41-64-42; 092-52-25-53. (1611787)

• Vînd autocamion MAN7,5 tone, cu-prelată, an 1990. Tel. 092-25-18-54 sau060-61-50-19. (1614765)

» • AutoturismMITSUBISHI, tipul Pajero 2.8 T D I, cap. cilindrică 2.835 , cmc, anul de fabricaţie 1999,înmatriculat, culoare verde, metalizat, 17.000 USD. Tel. 094-636.060. (5056658)

• Dau în chirie pe termen lung, apartament 3 camere, ultracentral. Informaţii Ia tel: 13-03-11. (1611775)•' Dau cu chirie apartament

■două camere, îri casă, mobilat, gaze, telefon, zonă centrală. Informaţii la tel: .43-14-80.(1611722)

DIVERSE• Transport persoane în

Spania, Portugalia - 300 USD/persoană cu Mercedes Sprinter. Informaţii Ia tel.: 094-908.919, 094-952.204, 094-828.360. (1611297)• Agenţie de turism angajează

agent de'bilete de avion pe sistem de rezervare Worldspan. Informaţii-'la tel: 094-78-67-68.(1569949) ’ , -

• Duc1 persoane în Italia, Spania şi Portugalia. Tel: 090-85-67-36. (1611720)

• Lenuţă ghicitoarea,

LLecuitoarele de magie albă, Lenuţa şi Laura din Bucureşti, sîntem venite Ia Cluj de Ziua îndrăgostiţilor, pentru a face ritualuri cu ape şi plante sfinţite din Ţara Sfântă, Ierusalim, de pe muntele Golgota, care dezleagă cununii, beţii, impotenţă, pentru spor, epilepsie şi multe altele. Ghicesc în cărţi de Tarot, apelaţi cu încredere la telefon: 4*4-42-74 sau 095- 49-13-67.' (1614903)

• SC Crişcuţa SRL angajează automacaragiu cu experienţă, pe Hidrom 16 Tone. Informaţii zilnic Ia tel: 094-39-31-51 şi dupâ ora 18 J0 , la 26-53-60. (1569928) , '

P e n t r u a v a a s i g u r a î h c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u l

vă puteţi.adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.l6.i !:

d e O u i

Page 9: Urbanism a Primăriei eliberează autorizaţiidspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/79156/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2002...Senatului - spune el la deschiderea ultimei sesiuni parlamentare

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11; tel/fax 2 1-6 0 -7 5 ._____________

J ! 11 Uf • S. C. Staff Collection,

firmă producătoare de confecţii, angajează: director magazin; gestionar (cunoştinţe contabilitate primară şi gestiunea stocurilor, experienţă şi seriozitate); vînzători (liceu, experienţă minim 1 an) Trimiteţi C. V. la nr fax: 01- 303-01-97. Relaţii Ia tel. 093- 59-27-29. Interviu în12.02.2002 la magazin “Someşul” cartier Mănăştur la ora 14,00. (1614851)

S. C. A.'Munca Invalizilor Cluj-Napoca organizează în data de 12.02.2002, orele 10.00 la sediul unităţii din str. Câmpina nr. 62-64, licitaţie pentru vînzarea • mijlocelor . fixe disponibile. Informaţii la tel: 41- 5141 int. 3 sau la sediul unităţii..(1611800)

• Găsit căţel TekeI cu zgardă de culoare neagră, îngustă, rănit la labele din faţă de către o maşină la intersecţia str. Babeş cu Clinicilor în data de4.02.2002. în jurul prînzului a fost dus Ia cabinet Veterinrom din str. Sălciilor nr. 7 şi e în afară de orice pericol. Contactaţi la tel: 19-93-24 ; 092-35-49-46; 093- 39-83-39; 092-24-03-11; 12-43-35. (1569915)

• Administratorul SC Pelicanul Mărăşti, convoacă Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor în data de25.02.2002, ora 14.00 în str. Regele Ferdinand nr. 10, cu data de referinţă 01.02.2002, avînd următoarea ordine de zi: 1) Aprobarea bilanţului pe anul2001 , a contului de profit şi pierderi, a raportului cenzorilor şi repartizarea profitului net. 2) Aprobarea B, V. C. pe anul2002 . 3) Diverse. în cazul neîntrunirii cvorumului legal, următoarea şedinţă se convoacă ni acelaşi loc şi la aceeaşi oră pentru data de 26.02.2002.

7(1611781)• în conformitate cu Legea nr.

137/1995, SC 98 Intermed SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “brutârie-magazin desfacere” situat în Cluj-Napoca* str: Rozelor nr. 2. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul IPM Cluj, Calea Horobanţilorrirr. 99. (1611791)

• Toroczkai Iosif şi soţia născută Takas Agneta, Toroczkai Ştefan sînt citaţi pe data de18.02.2002, ora S.OO, la camera 16. (1611793) ■• Se citează pe data de 20

februarie 2002, la Tribunalul Cluj, camera-122 în'proces cu Cărian Susana.din corn. Feleacu avind nr. de dosar 1012/2001

Glumiţii; Vendean IuOn, Vegyan Mazsilia, Vegyan Maria "spţiă lui Ş'egyan Alexandru|.j Vegyan Şffldor, Cioplea Ilie a’ Iui Gligor fi soţia lui Hoda loan născută Ralea Ana. (1611799)

• îri conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC VSA Agenţie de Servicii Video SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “filmări, închirieri de casete video, transport marfă, producţie articole sportive şi de vojaj” situat în~Cluj-Napoca str. Arieşului nr. 24. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul IPM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1569960)

• Florian Iosif cu ultimul domiciliu în corn. Ciurila, sat Sălicea, este citat la Judecătoria Turda în data de 11 februarie 2002, ora 8, în dosar civil nr. 5852/2001 pentru recunoaşterea dreptului de proprietate. (4578428) ,

PIERDERI• P. F. Ionescu Dan pierdut

autorizaţie de funcţionare cu nr. 15632 din 04.03.1993. O declar nulă. (1611783)

• Pierdut carte de identitate auto seria A nr. 0530388, aparţinînd firmei SC Maestro Ind SA. Se declară nulă. (1569943)

• Pierdut carte de identitate auto seria B nr. 513300, pe numele Anastasiu Gheorghe Fănică. O declar nulă. (1569946)

• Pierdut carnet de student pe- numele Madly Zoltan. 'îl declar nul. (1569947)

• Pierdut legitimaţie de reducere transport pe numele Chiş Petrică. O declar nulă.(1614917)

• Pierdut carnet de student pe numele Chiş Flaviu Lucian. îl declar nul. (1614929)

DECESE COMEMORĂRI

• Cu adîncă durere aunţăm încetarea din viaţă a iubitului soţ, tată, ginere şi socru,' HENŢ ANDREI, în vîrstă de 54 ani, fost şef de secţie Ia Societăţii “Ruttrans”. Înmormîntarea va avea Ioc luni, 11 februarie 2002, ora 14.00 Ia capela Cimitirului .Mănăştur. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Familia îndurerată. (1611798)

• Colectivul arhivei Curţii de Apel Cluj, transmite sincere condoleanţe:şi este alături de doamna judecător Isailă Mărioara, în greaua încercarea pricinuită de dispariţia mamei sale. (1611792)

• Sincere condoleanţe prietenei noastre Edith Herţeg, în marea durere1 pricinuită de pierderea soţului drag. Familia Hedeşiu Virgil. (1611786)

• Regretăm dispariţia fulgerătoare a celui căre â fost ing. SUCIU PETRU. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. SC Agromec Cluj SA. (1611790)

• Cu inima zdrobită de durere, aducem lacunoştinţă tuturorcunoscuţilor că iubitul nostru soţ, tată şi bunic ROTARU CULUIŢĂ, fost cadru militar în rezervă, a încetat din viaţă.Înmormîntarea va avea loc duminică, 10.02.2002, orele114.00 la Capela Militară “Sf. Gheorghe” V Cimitirul Militar, cartierulGheorgheni. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Familia îndoliată. (1611804)

• Cu adîncă durere în suflet, anunţ încetarea din viaţă a soţului meu drag, MITRE IO AN, în vîrstă de 70 de ani. Înmormîntarea va avea Ioc în data de 10 februarie 2002, ora 12,30 de Ia Capela Veche din Cimitirul Mănăştur. Dumnezeu să-i dea odihna veşnică. Soţia Veronica. (1614905)

• Cu durere în suflet anunţăm trecerea în nefiinţă a celui cc a fost ALEXANDRU BOJAN, fiu, soţ, tată şi bunic iubit. Înmormîntarea va avea loc luni, 11.02.2002 în Cimitirul Central, la ora 12,00. Familia îndurerată.(1614921)

, • Cu adîncă durere SC “Instas” SRL anunţă încetarea din viaţă a celui care.a fost conducătorul lor ing. SU CIU PETRU. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Colegii. (1569940)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru fiu, soţ, tată si bunic BAIDOC DUMITRU. Înmormîntarea va avea loc Ia Cimitirul Central, luni, 11 februarie 2002, ora 13,00. Bunul Dumnezeu să te aibe în pază şi să-ţi dea odihna veşnică. Mama Valeria, soţia Ana, fiicele Sorana şi Andreea, ginerele Marcel şi nepoţica Renata. (1614924)

* Sîntem alături dc familia Herţeg, în marea durere pricinuită de moartea soţului şi tatălui drag, H ER ŢE G RUDOLF.Transmitem sincerecondoleanţe întregii familii. Familiile Zanc şi Brătfălean. (1611782)

• Sîntem alături de vecinul nostru Păcurar loan, în marea durere pricinuită de- moartea mamei sale,' PĂCURAR MARIA(ANIŞCA). Sincerecondoleanţe. Asociaţia de proprietari str. Castanilor nr. 4 Cluj. (1611785)

• Sîntem alături de familia Herţeg, în aceste momente de grea încercare Ia despărţirea de soţul şi tatăl iubit HERŢEG RUDOLF. Sincere . condoleanţe. Asociaţia de locatari* str. Donath bloc XHI. (1611794)

• Sîntem alături de doamna Herţeg şi fiul Rudika, în marca durere pricinuită de moartea soţului şi tatălui drag, HERŢEG RUDOLF. Vecinii de la scara C. (1611795)

. • Sincere condoleanţe vecinei Herţeg Edith şi fiul Rudika, în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a soţului şi tatălui iubit, HERŢEG RUDOLF. Familia Andreica. (1611796)

• Sîntem alături de colega noastră Magda Tamaş, în momentele grele pricinuite de moartea mamei dragi. Sincere condoleanţe şi întreaga noastrăcompasiune. Colectivul Clinicii Ginecologie I. (1611797)

• îndureraţi de plecarea dintre noi a celui care a fost cumnat, unchi şi naş ing. SUCIU PETRE, transmitem sincere condoleanţe familiei. Familia Iacob Ion şi Speranţa şi familia Suciu Maria şi Lăcrămioara.(1611801)

• Profund îndureraţi de trecerea în nefiinţă a prietenului nostru ing. PETRU SUCIU, transmitem condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Familia George Arghir. (1611802)

• Sîntem alături de prietena noastră Lia Suciu şi fiicele Dana şi Marilcna în aceste momente triste pricinuite de pierderea soţului şi a tatălui drag, ing. P ETR ICĂ SUCIU. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Doina şi Horaţiu Iancău. (1569944)

• Preoţii şi Consiliul Parohial al Bisericii “Adormirea Maicii Domnului” transmit sincere condoleanţe familiei îndurerate la decesul colegului nostru MITREA IOAN. Cu durere ne despărţim şi va rămîne veşnic în inimile noastre. Fic-i ţărîna uşoară!(1569950)

• Sîntem alături de sora şi cumnata noastră Veronica la pierderea neaşteptată a soţului drag IOAN MITRE. Dumnezeu să te odihnească în pace suflet bun! Ana şi Vasile cu familia. (1569952)

• în aceste momente grele la pierderea iubitului tată şi bunic IOAN M ITRE împărtăşim durerea naşilor noştri Simona, Raluca şi Adrian. Nu te vom uita niciodată unchiul nostru drag. Finii: Anda, Liana şi Adrian. (1569953)

• Cu durere şi tristeţe în suflet ne despărţim de cel care a fost un coleg deosebit ALEXANDRU BOJAN. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Condoleanţe familiei. Colegii de birou. 1569955)

• Sîntem alături de doamna Viorica Mitre şi Simona Moldovan în aceste momente deosebit de grele, pricinuite dc trecerea în nefiinţă a soţiilui şi tatălui drag. Sincere' condoleanţe. Familia Liviu Ştreangă. (1569956)

Sîntem alături de colega noastră Nuţi. Baidoc în aceste clipe grele cauzate de pierderea soţului drag. Sincere condoleanţe.Colectivul CliniciiChirurgicale* I I C lu j- Napoca. (1569957)

• Sincerecondoleanţc doamnei Nuţi Baidoc, şi întregii familii în greaua pierdere suferită Ia decesul soţului ’ drag DUM ITRU BAIDOC. Dumnezeu să-I odihnească în pace! Familia profesor dr. Aurel Andcrcou. (1569958) ,

• Colectivul SC Ruttrans SA regretă profund trecerea în eternitate a celui care a fost HENCZ ANDREI, un om deosebit, fiind apreciat şi stimat dc întregul colectiv. Condoleanţe familiei îndoliate. (1569959)*

• Sîntem alături de colega noastră, Simona în aceste momente dc grea încercare pricinuite dc pierderea tatălui drag. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Colegii de la D. T. S. J. Cluj (1614904)

• Ne despărţim cu durere dc dragul nostru bunic M ITR E IOAN. Te vom păstra mereu în amintirea noastră. Nepoatele Oana şi Raluca. (1614906)

• Cu tristeţe şi nespusă durere ne despărţim dc iubitul nostru tată, MITRE IOAN, căruia îi vom păstra o veşnică amintire. Fiica Simona şi ginerele Adi. (1614907)'

• Profund îndureraţi ne despărţim dc dragul nostru tată, MITRE IOAN, pc care nu-1 vonruita niciodată. Bunul Dumnezeu să-i dea odihna veşnică. Fiul Ncluţu şi nora Otilia. (1614908)

• Dragă Doina, ne alăturăm durerii talc, la despărţirea-.prematură dc bunul tău soţ. Dumnezeu să- 1 ierte. Sincere condoleanţe ţie şi copiilor. Colegiul Jurisdicţional. (1614910)

> Doamnei Doina Bojan, sincere condoleanţe Ia trecerea în nefiinţă a bunului său soţ. Procurorii financiari. (1614911)

• Dragă Doina, sîritem alături de tine în clipele grele prin care treci la despărţirea de iubitul tău soţ. Sincere condoleanţe întregii familii. Colectivul Direcţiei de Control Financiar a judeţului Cluj, 1614912)

âăîSJîlM

• Sîntem alături de familia Bojan în aceste momente de grea suferinţă. Colectivul Serviciului Administrativ al Spitalului Clinic judeţean Cluj. (1614913)

• Un ultim şi pios omagiu prietenului nostru SANDY BOJAN. * Dragă Doina, sîntem alături de tine şi familia ta în aceste momente de grea suferinţă. Maria şi Mircea Morar. (1614914)

• Un pios omagiu eelui care a fost ing. PETRU SU CIU . Odihneşte-te în pace! Familia ing. Târnovean. (1614916)

• Sîntem alături dc colega noastră Doina Bojan, în momentele dc grea încercare, prin care trece. Sincere condoleanţe întregii familii. Compartimentul de Control Financiar al Camerei dc Conturi Cluj.(1614918)

• Sîntem alături dc colega noastră jurist Edith Herţeg, în marea durere pricinuită dc moartea fulgerătoare a soţului drag. Dumnezeu să- 1 odihnească în pace. Colegii dc la Biroul Mecano- Energctic. (1614920)

• Conducerea S. C. Tchno Elcctro Medical Company S. R. L. Cluj este alături dc colegul diplomat ing. Bojan Alexandru în aceste clipe grele pricinuite dc decesul prematur al tatălui drag, BO.JAN ALEXAN DRU, care la rîndul lui nc-a fost mulţi ani un bun coleg şi colaborator. Sincere condoleanţe - familiei îndoliate. Prof. univ. asociat ing. Pompiliu Manca.(1614922)

• în aceste momente grele ne alăturăm durerii colegului nostru diplomat ing.. Alexandru Bojan, pricinuită , dc moartea prematură a tatălui drag. Sincere condoleanţe. Colegii dc serviri din Tchno Electro Medical Company S. R. L.(1614923)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei Baidoc în marca durere pricinuită de decesul iubitului nostru cumnat BAIDOC DUM ITRU. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familiile Bodea Silviu, Bodea Gheorghe şi Peştean Vasile. (1614925)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei Baidoc îri marca durere pricinuită de decesul iubitului nostru cumnat" şi unchi BAIDOC DUIVnTRU. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Familiile Bodea Ion, Baciu Maia şi Bodea Nelu. (1614926)

Page 10: Urbanism a Primăriei eliberează autorizaţiidspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/79156/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2002...Senatului - spune el la deschiderea ultimei sesiuni parlamentare

• C u d u r e r e în su fle t şi r e g r e t e n e d e s p ă r ţ im d c iu b i t u l n o s t r u f r a t e , B A I D O C D U M I T R U , ş i sîn tem " a lă tu r i d e cu m n a ta n o a s t r ă N u ţ i şi c o p i i . D u m n e z e u să - l o d ih n e a scă în p a c e . F r a t e l e B a id o c T r a ia n , so r a C r is te E u gen ia cu fa m iliile . (1614927)

• U n u ltim şi p ios om agiu c e l u i c a r e a f o s t IO A N M I T R E . S in c e r ec o n d o l e a n ţ e ’ ş i în t r e a g a n o a str ă c o m p a siu n e fam iliei M o l d o v a n , în a c e s t e , m o m e n te g r e le p ric in u ite de p i e r d e r e a t a t ă lu i d r a g . D u m n e z e u să - l o d ih n e a scă

i : n p a c e . F a m il ia D o r u S a b ă u . (1 6 1 4 9 2 8 )

* S în te m a lă tu r i de naşul n o s t r u T r a ia n I l ie , d c în t r e a g a sa f a m il ie şi d e fr a ţii să i G h e o r g h e , C ostel ş i R o d ic a , a c u m Ia tr is ta d e s p ă r ţ i r e d e iu b ita lo r m a m ă . A U R E L I A I L I E . S in c e r e co n d o lea n ţe . Fam ilia D r a g o ş ş i R o d ic a M ic u . (1 6 1 4 9 3 1 )

• O la cr im ă şi o floare pe m o rm in tu l dragei noastre m a m e, II.IF .Ş C O R N E L IA . Ia 21 a n i d e la d c c c s . M a r ia n a şi R a d u O p r iţa .(1 6 1 1 7 8 9 )

• C u d u r e r e a n u n ţă m îm p lin ir e a a 6 lu n i d c la trecerea în n efiin ţă a dragei n o a s tr e m a m e , b u n ic ă şi s o ţ ie K A R I IL E A N A . C o m em o ra rea va avea loc în9 .0 2 .2 0 0 2 la C a p e la C im itir u lu i d in M ăn ăştu r. F a m il ia în d u r e r a tă . <1569937)

• S în t e m a lă tu r i- d e p r ie ten u l n ostru Traian Ilie

în a c e s t e m o m e n te d e

p r o f u n d ă s u fe r in ţăp r ic in u i t e d c tr e c e r e a în e t e r n i t a t e a. iu b ite i s a le

m a m e ş i a d r e să m s in c e r e

c o n d o le a n ţ e f a m il i i lo rîn d o l ia t e . D u m n e zeu să o od ih n ea scă în pace. M ircea

şi D o in a . (1614932)

• S e îm p lin esc 6 ani de Ia trece tea în n efiin ţă a celui ca re a fo st ce l mai iub it soţ

şi ta tă S A M O IL Ă IO A N . O d ih n ea scă -se îu pace! Soţia Puşa, cop iii M arius şi D iana

(1 5 6 9 9 5 1 )

• A u trecu t 6 ani d e la

d u r e r o a s a d e s p ă r ţ ir e d e

iu b ita n o a stră soţie, m am ă, so a c r ă - ş i b u n ic ă IR IN A

C E N A N , d in S o m c şe n i.

D u m n ezeu să o odihnească

în p a ce . F am ilia îndolia tă . 1614838)

Un an cu m ultă durere

în -su fle t şi m u lte lacrim i dc

cînd iu b ita noastră m am ă şi

so ţie D A N IE L A C IIEN D EA

S O R IN A n e -a p ă r ă s it

p e n tr u t o td e a u n a . A m sp erat că tim p u l va putea să

u m p le g o lu l im en s pc carc ai lăsat o d a tă cu plecarea

ta d in tre n o i, d a r din păcate

am răm as d o a r cu speranţa

co n so la r ea că vom avea

un în g er p ă z ito r carc ne va

o cro ti to t r e s tu l v ieţii. V ei

răm îne v eşn ic vie în m intea

şi sufletul^ n o stru . T e vom

iu b i m e r e u . B u n u l

D u m n e z e u să - ţ i dea v ia ţă

veşnică . F ran ccsca şi Sorin .(1 6 1 4 9 0 2 )

• L a 10 de la trista trecere în nefiin ţă a scum pei noastre f i ic e , su r o r i ş i m ă tu ş i T IF O R VIO R IC A (născută B O T O Ş ), n e a m in tim cu nostalgie şi durere 'mare de t if ie . N u te vo m u ita niciod ată , iar m orm întul tău v a f i v e ş n ic p r e s ă r a t d e lacrim i şi flori. M am a, tata, frate le , surorile cu fam iliile. (1569931)

• L a c r im i n e se c a te şi du rere ne însoţesc acum Ia îm plin irea , unui an d e cînd n e m ilo a s a m o a r te n e -a d esp ă rţit d e iubitul n ostru f iu , fra te şi nep ot, B A L C M IH A I C Ă T Ă L IN . O clipă d e r e c u le g e r e d in p a r te a c e lo r c a r e l-a u iu b i t şi c u n o s c u t , Ia s lu jb a d c com em orare ce va avea Ioc d u m in ic ă , 1 0 .0 2 .2 0 0 2 , Ia B is e r ic a d in c a r t ie r u l G r ig o r e sc u , str . F în tîn e le . F a m il ia în d u r e r a tă . 1614909)

A zi se îm plineşte un an d e cînd a p lecat d in tre noi iub ita n oastră soţie, m am ă şi b u n ic ă R O Z A L IA Ă N D R E IC A , lăsînd în u rm ă un gol im en s, m ultă d u rere şi tristeţe. D raga noastră vei fi m ereu prezentă în in im ile şi g în d u r ile n o a stre ş i n e rugăm B u n u lu i D u m n ezeu pentru lin iştea sufletulu i tău. L a c r im i ş i f lo r i î ţ i v o r acop eri m orm în tu l. G a v r il, N cli, V a s ile , V lad şi R a d u .(1 6 1 4 9 1 9 )

C u n em ărgin ită d u rere an u n ţăm în cetarea din v ia ţă

sc u m p e i n o a stre m a m e , s o a c r e ş i b u n ic i B A C IU L U C R E Ţ IA , la vîrstă d c 77 a n i . D u m n e z e u să o o d ih n e a sc ă . F iica M cla n ia , g in e r e le B u jo r , n e p o a te le A n d r a ş i M ara şi n e p o tu l F abian , (D .)

A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T E9

C E

oferă tuturor persoanelor juridice servicii de publicitate şi campanii promoţionale

în presa locală si centrală m a i ’s i m p l u

n u s ep o a t e

A D E V Â R U L d e C lu j,s t r . N a p o c a n r . 1 6 , t e l / f a x : 0 6 4 / 1 9 - 7 3 - 0 4

Aproape 50.000 de deţinuţi împart mai puţin de 35.000 de locuri în penitenciare

Aproape 50.000 de persoane se aflau în detenţie, la sfîrşitul anului trecut, numărul acestora depăşindu-l cu aproape 30 la sută pe cel al locurilor existente în închisorile din România, informează Direcţia Generală a Penitenciarelor (DGP) din cadrul Ministerului Justiţiei.

Potrivit bilanţului pe anul 200), 49.840 de persoane (în marea majoritate bărbaţi) executau pedepse cu închisoarea în cele 43 de unităţi ale DGP, în condiţiile în care numărul Iodurilor disponibile era de numai ' 34.612, ceea ce presupune un grad de ocupare de 146 la sută, precizează DGP. La aceeaşi dată, aproape 1.500 de minori şi peste 4.500 -de

tineri cu vîrste între 18 şi 21 de ani se aflau în custodia DGP.

Ca să reducă rată de supraaglomerare din închisori, DGP a înfiinţat sau modernizat aproape 7.000 de locuri. Pentru a îmbunătăţi condiţiile de detenţie a tinerilor deţinuţi, au fost înfiinţat încă un centra de reeducare, la Tîrgu Ocna, pe lîngă cele trei ’deja existente.

Cti toate acestea, aproape jumătate din penitenciarele din România oferă deţinuţilor condiţii de cazare care nu se ridică la standardele europene. Totodată, lipsa spaţiului -este unul din motivele care au făcut imposibilă separarea deţinuţilor

. pe categorii de infracţiuni şi în raport de gradul de

periculozitate a acestora. Pentru a ameliora această situaţie, va mai fi înfiinţat un centru de reeducare, în judeţul Timiş, urmînd să fie create alte 5.400 de locuri de deţinere, susţine DGP. Potrivit DGP, anul 2001 a fost unul fără evenimente negative, nefiind înregistrate evadări din locurile de detenţie, iar numărul celor care au fugit de la locurile de muncă a fost mult mai mic în comparaţie cu alţi ani. Doar şapte.deţinuţi au fugit, anul trecut, de la punctele de lucru ale penitenciarelor. Spre- comparaţie-, au fost înregistrate patra evadări şi 16 părăsiri în anul 2000,14 evadări şi 21 de părăsiri - 1999 şi 22 evadări şi nouă părăsiri - 1998.

C e r c e t ă t o r i i e n g l e z i a u d e s c o p e r i t

u n n o u v i r u s g r i p a i u m a nCercetătorii englezi au descoperit un nou virus

gripal uman (H1N2), născut din două tulpini identificate în ultimii ani, dar care nu constituie sursa unei eventuale pandemii, persoanele vaccinate fiind protejate faţă de acesta, a declarat Viorcl Alexandrescu, şeful Centrului Naţional de Referinţă pentru Gripă. El a făcut acest anunţ după renuniunea de miercuri, de la Geneva, a experţilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) cu producătorii de vaccin gripal, organizată pentru stabilirea şi lansarea compoziţiei vaccinului care va fi folosit în sezonul 2002-2003. Formula recomandată pentru sezonul viitor conţine virusurile A/Panama (H3N2), A/Noua Caledonie (H1N1) şi B/Hong Kong/ 330/2001. Faţă de vaccinul din sezonul trecut, se observă doar schimbarea tulpinii de'tip B, a precizat Alexandrescu. La aceeaşi reuniune, a fost anunţată descoperirea, de către cercetătorii englezi, a unui nou subtip de virus gripal uman

- H1N2. Analiza antigenică aprofundată a acestui nou tip a arătat că. el provine din reasortarea genetică a două tulpini de virusuri gripale umane care au circulat în acest sezon - HI derivat de la tulpina A/Noua Caledonie şi N2 de la tulpina A/ Moscova. Noul subtip a determinat îmbolnăviri, cazuri sporadice şi focare epidemice în Anglia, Israel şi Egipt. Faptul că noul virus a luat naştere din două tulpini circulante în ultimii ani, nu constituie sursa unei eventuale pandemii, deoarece persoanele vaccinate au produsele curente, iar cele care au fost bolnave sînt protejate faţă de acesta. în prezent, în Europa (în Franţa, Spania* Belgia, Portugalia şi Elveţia) evoluează epidemii cu niveluri moderate,'determinate în principal de virusurile conţinute în vaccin. în România, activitatea gripală este sporadică, fără a atinge nivelul unei epidemii. Potrivit lui Alexandrescu, în Bucureşti au fost izolate două virusuri gripale asemănătoare. : 1 ' ' ■

Ministerul Sănătăţii a suplimentat lista

medicamentelor compensate sau gratuite

Ministerul Sănătăţii a definitivat, miercuri, noua listă a medicamentelor compensate sau gratuite, stabilind o

-suplimentare a listei cu 43 de denumiri comune.intemaţionale, a declarat, la Palatul Victoria, ministrul de resort, Daniela Bartoş.

Lista medicamentelor compensate cu 65 la sută din preţul cu amănuntul conţine 264 de denumiri comune internaţionale, iar cea a afecţiunilor care beneficiază de medicamente gratuite a fost modificată, în loc de 26 de boli fiind indicate 30.

■Ministrul Sănătăţii a apreciat că aceste măsuri vor permite persoanelor cu venituri reduse - în special pensionarilor - să beneficieze într-o mai mare măsură de aceste medicamente.

Bartoş a mai afirmat că oficialii Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) şi cei ai Ministerului Sănătăţii şi Familiei au emis un ordin comun privind achitarea, pînă ta 28 februarie, â datoriilor acumulateAn perioada 1999- 30 iunie 2001 de spitalele din România către furnizorii de medicamente.

Datoriile acumulate în perioada 1 iulie 2001-30 noiembrie 2001 vor fi achitate în luna aprilie, potrivit acestui ordin, urmînd ca restanţele înregistrate în deefembrie 2001 să fie achitate din bugetul curent acordat tuturor furnizorilor de servicii medicale.

Daniela Bartoş a mai precizat câ medicii de familie vor beneficia dumai pînă la 1 aprjlie de noile sume alocate de Casa de Asigurări de Sănătate, perioadă suficientă pentru a asigura funcţionarea cabinetelor hiedicale. “Vom aloca aceste noi sume numai în primele luni ale anului, deoarece nu este normal să stimulăm inactivitatea medicilor de familie”, a spus Bartoş. Printr-un ordin comun al CNAS şi Colegiului Medicilor din România,1, aii-fctşt modificate normele- metodologice de aplicare â cbntrâcthlui-cadru de acordare a asistenţei medicale, astfel" încît din fondul aferent asistenţei medicale primare se alocă 85 la sută pentru plata per capita şi 15 la sută pentru plata per serviciu.

S P R IJ I N

P E N T R U

S U C C E S U L

E D U C A Ţ IO N A L

A L C O P IIL O R

D EFA V O R IZA ŢICentrul de- Resurse

pentru < Diversitate Etnoculturalâ a anunţat lansarea proiectului“Sprijin pentru succesul educaţional. al - copiilor defavorizaţi”, co-finanţat de Delegaţia Comisiei Europene, în . cadrul Programului “ACCES Proiectul vizeazăintroducerea unui program

’ de mentorat-tutonft în patru' ; comunităţi rurale: Camăr (jud. .Sălaj), Micula (jud, SatmMare), Fi scut (Judj ÎÂradŢ;şi Aghireş (jud.- Cluj),• în cadrul proiectului se - vor publica patru “cârti mici ’ cu relevanţă pentru cultura comunităţilor de rromi. Cărţile, gradate ca nivel de dificultate, vor constitui materialul didactic - suport pentru programul de tutorat care - se -adresează în principal copiilor romi cu dificultăţi de citit si scris.

M .TRIPON

Page 11: Urbanism a Primăriei eliberează autorizaţiidspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/79156/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2002...Senatului - spune el la deschiderea ultimei sesiuni parlamentare

ar putea fireclama dumneavoastră >01 t r c ) : v ) . n . n

T T -

F4SUF4:-

h “U”, Ia prima întîlnire ou propriii suporteri• C ăc iu jiţe şi fu la re cu în s e m n e le echipei

pen tru elevii C lu ju lu i •“Ţînţarii” lui D an A nca şi Gheorghe Vasile susţin astăzi primul

meci d e verificare de la lsosirea din cele două cantonamente, Băile Tinca şi D ebrecen, în com pania divizionarei “C ”, Chimica Tîm ăveni. Cu excepţia lui Radu .Dan şi Laur Aştilean, ambii în convalescenţă după operaţiile suferite, toţi ceilalţi componenţi au efectuat ieri d im ineaţa un antrenam ent de aproximativ o oră şi jdm ătate pe terenul bazei sportive "U nirea”. A lergările şi exerciţiile fizice au alternat cu jocuri de 15 -20 m inute. Partida de astăzi, în principiu, se va disputa pe terenul divizionarei “D ”, ASA V ic to ria S o m eşe n i, d e la ora 1 1 .0 0 . în ca z de timp nefavorabil;, ploaie sau ninsoare, cele două echipe se vorîntîln i pe terenul d e zgură din im ediata apropiere a stadionului "Ion Moina".. Clubul va continua în z ile le urm ătoare campania de refacere a imaginii începută , după cum se ştie, prin organizarea unei inedite şi in teresante întîlniri cu profesorii de sport din unităţile şcolare clujene. Atunci au fost acordate 30 de mingi de fotbal şi s-a promis un num ăr de 50 0 căciuiiţe şi fulare "alb- negru” cu însem nele clubului pentru elevii Clujului. “Cadourile" au ajuns pe ad resa clubului şi u rm ează a fi îm părţite!

Vom. reveni cu am ănunte.c . s .

!

J&

Începînd de azi, Florin Bercean nu mai este burlac-(aviz admiratoarelor). Reputatul antrenor al lotului naţional de judo va spune. “DA” în faţa ofiţerului Stării Civile, azi, la ora 12, după care mirii vor face cîte o “vizită” Bisericii ortodoxe din strada Horea, dar şi Bisericii reformate din strada Emil Racoviţă. Banchetul va avea loc la restaurantul Hotelului “Stadion”, începînd cu ora 14. De la marele eveniment nu vor lipsi Simona Richter, Ioana Dinea, Laura Moise - Moricz? (“Coloana vertebrală a judo- ului românesc), prieteni de familie, antrenori, personalităţi.ale- lumii culturale şi sportive din Cluj-Napoca. .. Florin Bercean şi-a cunoscut “jumătatea”, pe Molnar Csilla, în-

urmă cu 8 ani, şi, după cum declară cei doi, a fost dragoste la prima vedere. Au hotărît să se mute împreună înaintea olimpiadei de vară de la Sydney şi .tot ce îşi doresc acum este să-şi întemeieze o familie numeroasă. '

Redacţia sport a “Adevărului de Cluj” îi urează antrenorului Florin Bercean şi viitoarei sale soţii tradiţionala urare “Casă de piatră” şi împlinirea tuturor dorinţelor.

Cristian FO CSANU

• f ls i 'e i “ s u m a r ii” , m a p ţl c u

“ c h im iş t i i” •Azi, cu începere de Ia ora

11, C FR Cluj întîlneşte într-un meci amical revanşă divizionara “B”, ISCT. în primul meci, * disputat miercuri Ia Cîmpia Turzii, echipa antrenată de Adrian Coca s-a impus cu 2-1, golul feroviarilor- clujeni fiind marcat de Alin Pop (‘8). “Sîrmarii” a'u repurtat joi un nou succes, învîngînd la Dej, pe Unirea, cu 4-1, prin golurile semnate de Anca, Fogoraş şi Oncică, golul de onoare al dejenilor fiind reuşit de Pop. Cei doi antrenori ai liderului din C8, Marius Bretan şi Octavian Albu, vor rula cu ocazia acestui amical mai mulţi jucători: Lăzăreanu,Huduşan, Baci, Velţan, Cazan, Cormos, Dobrâu, Marian, Becea, Benke, Ghiorma, Mateuţ, Alin Pop, Mircea, Nicula, Bartoş şi Giurgiu. Menajaţi în duelul de la Cîmpia Turzii, atacanţii Cătălin. Petrescu (accidentat uşor la inghinali în cadrul cantonamentului centralizat din staţiunea Vatra Dornei) şi Darius Turcu (care a‘acuzat dureri Ia spate) s-ar putea să privească meciul, din nou, de pe tuşă.

Cristian FO CSAN U

IS C T - U n ire a D e j

4-1ISCT a reuşit !să-^i ia

revanşa în faţa (Jnirii Dej după înfrîngerea suferită săptămîna trecută, scor 2-1. De data'aceasta, jSÎrmarii s-au impus cu t4-;f prin reuşitele lui Forro,-. Făgăraş şi Anca (2), respectiv Farcău, Dejenii joacă astăzi- un alt amical, la Tîrgu Mureş, împotriva lui ASÂ. •

6 6

6 6

O a s î bînnoi”

6 6

9 9

9 9

Mai sînt entuziaşti care cred că Universitatea Craiova, deşi a încheiat toamna pe poziţia a cincea a turului, mai are un cuvînt de spus în bătălia pentru titlu. Entuziasm exagerat, ţinînd cont de lotul cu care “dansează” în campionat, lider ca prezenţe fiind portarul Ştefan Preda, membru al Clubului “200”, din care mai face parte şi Baldovin. Cu peste 100 prezenţe, cîteva nume: Crăciunescu, Naicu, Mitu, Rednic, restul jucătorilor

cu prezenţe în curs de acumulare spre a deveni “sutişti”.

Restul echipelor, poziţionate după formaţia craioveană,.sînt un fel de “apă şi pămînt”. Axul loturilor îl constituie unul sau mai mulţi jucători cu vechime, în jurul lor gravitînd noile valori sau cele în curs de devenire, precum şi noii sosiţi pe prima scenă fotbalistică.a ţării.

‘Farul, de exemplu, îl are ca lider al prezenţelor pe Abâluţă (“200”) şi ca “secund” pe Negru . (peste 150 prezenţe).'în rest, jucători sub “o sută” şi începători, cel mai semnificativ' fiind portarul Curcă, novice în “A”, dar care în partidele jucate în toamnă a demonstrat un talent deosebit ce l-a promovat în lotul de tineret al tării.

Gloria Bistriţa, în schimb, este una din echipele cele mai “grele” prin numărul, de prezenţe ale jucătorilor pe scbna Diviziei “A”. Pe lîngă „trisutiştii” Costel Cîmpeanu şi Săsărman, Gloria a devenit o adevărată “rezervaţie” a jucătorilor din cluburile “200” şi “100” pripăşiţi pe meleagurile bistriţene (V. Popa, Miszti, Cioloboc, Ceauşu, Jula, Velcea, Coroian, Turcu), între care mai pătrunde şi un talent local, cazul iui Lucian Sînmărtean, pe care-l pîndesc însă simandicoasele trupe bucureştene, insistentă fiind_ haita “cîinilor roşii”.

Experienţa, rutina şi vechimea acumulată în “A” stau şi la baza echipelor Ceahlăul, F.C.M. Bacău, Oţelul, Astra, F.C. Braşov, F.C. Argeş,

Petrolul, toate cu jucători numeroşi din cele trei “cluburi”.' Diferenţiate de formaţiile amintite sînt ultimele două clasate, Sportul Studenţesc şi U.M. Timişoara, ambele nou-venite în “A”. Dacă osatura formaţiei timişorene cuprinde cinci jucători cu experienţă (portarul Almâşan care va împlini, în iunie, 40 de ani de viaţă, respectiv va deveni, în foarte scurt timp, membru al clubului “200”, din care fac parte şi FI. Bătrînu, Vlaicu, Călin şi Săvoiu), la Sportul Studenţesc doar doi jucători au ceva experienţă: Pădureţ şi Diniţă, ambii aflaţi în cursa pentru a deveni “sutişti” (ei au plecat în “cursă” de la 64, respectiv 57 prezenţe în “A”).

Victor E. ROMAN

B ă l a n a d e v e n i t a r b i t r u !Fostul com ponent al.c îş tigătoafe i C upei Cam pionilor Europeni

de la Sevilla, S teaua Bucureşti, L u c ia n B ă la n , se descurcă bine şi în arbitraj. Â flîndu-se la G herla cu o c azia am icalului susţinut de echipa sa actuală, Unirea D ej, el a luat fluierul în gură şi a arbitrat întîlnirea dintre ce le două formaţii vecine, g a zd e le uitînd pur şi simplu să aducă un arbitru la această partidă. El s -a achitat foarte bine de sarcini. Jucătorii celor două team uri, au avut num ai aprecieri la adresa fostului stelist. *

D in păcate, nu e prima dată la G herla, cînd meciurile de verificare ’ sînt arbitrate d e oam eni luaţi de pe... stradă. C u dejenii, organizatorii, au avut noroc că l-au găsit pe Lucian Bălan în bună dispoziţie, dar, după părerea noastră, nu se poate m erge la nesfîrşit cu aceste... improvizaţii. N u de alta, dar în localitate s înt destui cavaleri ai fluierului (printre care şi tînărul T u d o r M a rc h iş , m area speranţă a arbitrajului gherlean), care ab ia aş teaptă să confirme!

S Z .C s .

Banalul olimpic!C a niciodată, Olim piada de iam ă, care începe azi, parcă e un

fapt cît se .poate de banal. Te lev iziunea ne prezintă, pe ici, pe colo, c îte o ştire olimpică. Z iarele au tot ştiri scurte. C e mai, totul e fără farm ec şi entuziasm .

E ceva ce nu te duce spre respect faţă de telespectator şi de po lite ţe . A poi, m ăsurile de p rotecţie s în t fără p recedent. Eu, personal, sînt foarte trist. Din 7 octom brie, e căutat, bom bardat, îm puşcat bin Laden şi nu e nicăieri. A r fi o colosală surpriză ca el să asiste la Olimpiadă şi să-şi rîdă în stufoasa barbă; ori chiar să co n cu reze pe un bob sau pe o san ie . O lim piada e iarăşi la am ericani. Aşa trebuie: marile afaceri sâ le aparţină. Lor! Şi num ai lor! A ltâdat^ o m are sărbătoare, olim piada a devenit un concurs banal. P oate doar tinerii se vor lăsa fascinaţi de ea . Pentru m ine m ă tem că ea a şi trecut...

Viorel CACO VEANU

Campionatele naţionale de Dans Sportiv la Cliij-Napoca!

Pentru Cluj-Napoca, 2001 a fost un an bun, chiar foarte bun dacă ne gîndim la reuşitele numite Concufsul Naţional de Dans Sportiv - Cupa DIAMANT/noiembrie sau cea de a paţra ediţie a Cupei Crystal/ din cursul lunii decembrie. Au fost două competiţii majore, organizate ireproşabil, competiţii care au dat girul unei premiere absolute pentm clujeni, Campionatul Naţional de Dans Sportiv în Sala Sporturilor “Horia Demian”, premieră prevăzută pentru luna martie a.c. Ocazie de a vedea live cele mar bune perechi din ţară, reprezentante ale celor peste 60 de cluburi de profil, cluburi cu rezultate deosebite în ţară şi peste hotare.

Faptul că Naţionalele.sînt aduse la Cluj-Napoca este o confirmare şi recunoaştere a meritelor, ardelene, fiind suficient să amintesc nume precum Alexandru jşţ Zita Âcs / Diamond Dance Club Cluj, Cristian ParnesCu / Crystal Top Dance Cluj, Otto Varga / Royal Dance Satu Mare, Vaier. Lup / Palatul Copiilor Cfuj-

' Napoca. După cum pot fi amintite meritele celor de la Oradea, Tîrgu Mureş, Reghin. A ţ ‘ ‘ !. - ! . .

Ar mai fi de semnalat iun şiugur! lucru. Reuşita naţionalelor, de care nu ne îndoim, va aducp.la,(jluj-Napoca un puternic concurs internaţional de dans jsportiv, organizat sub egida I.D.S.F, / Federaţiei Internaţionale , de Dans Sportiv! O altă'premieră absolută pe care o aşteptăm cu interes şi, de ce nu, cu. încredere.

Demostene SOFRON

Eleganţă, stil, rafinament

• Clujeni în „ cadrul unor concursuri judeţene, naţionale si

j >internaţionale •

j

Zilele trecute s.-a desfăşurat la Bucureşti, în sala de atletism ' a Stadionului “Lia Manoliu”“ un interesant concurs republican la care au' participat şi sportivi clujeni reprezentînd cluburile CSM Cluj, “U” Cluj, CSSA şi Telecom Ciijj.

Iată cîteva rezultate înregistrate de atleţii

. clujeni:_• Dimitric Grama (“U”

Cluj - CSM) - locul I la săritura cu prăjina (4,60 m);

• Molnar Robert (“LI” Cluj) - locul 5 la săritura în lungime (7,22 m), în timp ce Călin Moş (CSSA- Telecom) a terminat concursul pe 6 (7,12 m). Competiţia “săritorilor” a fost adjudecată, după cum era şi normal, de multiplul campion naţional Bogdan Ţăruş (7,60 tri).

• Romeo Boar (“U” Cluj - CSM) - locul 4 Ia aruncarea greutăţii (15,75 m).

La Budapesta (Ungaria), ■în cadrul unei manifestări1 de sală rezervată juniorilor, a participat cu succes şi atleta Cristina Lucaci (CSSA), în cadrul probei dc 60 m garduri (locul 2 cu timpul dc 9 secunde şi 8 miimi)' şi 200 m plat (locul 6 cu timpul de 27 dc secunde):

La Cluj, în sala dc atletism din Parcul “Iuliu Haţicgănu”, a avut loc o nouă etapă judeţeană

• rezervată seniorilor, lată cîteva rezultate:

• Paul Maja. (Telecom)- locul I în cadrul probei de 60 m plat (cu timpul de 6 secunde şi 9 mjimi);

• . Vasile Bogoş(Telecom) - locul 2 în cadrai aceleiaşi probe de sprint (cu timpul de 7 secunde);

• Ionac Alin (Telecom)- locul 1 în cadrul probei de 60 m garduri (cu timpui - de 8 secunde şi 4 miimi);

• Beatrice Bartoş(Telecom) - locul I în cadrai probei feminine de 60 m plat (cu timpul de 7 secunde şi 8 miimi);‘ • Banyai Cristina(Telecom) - locul 2 în cadrai aceleiaşi probe (cu timpul de 7 secunde şi.9 miimi, aşadar un finiş la fotografie);

• Boloş Diana(Telecom) - locul I în cadrul probei de 60 m garduri (cu timpul de 9 secunde).

Cristian FO C S A N U

Page 12: Urbanism a Primăriei eliberează autorizaţiidspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/79156/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2002...Senatului - spune el la deschiderea ultimei sesiuni parlamentare

jjl Dolar SUA = 32.119 Iei j l Marcă germană = 14.346 lei ] CV

* r r. ** ', v c .-

_ - .„_. - « a . - , . - -

Direcţia i a Drbamsm a Pripăşişi affiberaază -autorizaţii fără avizai Inspectoratului da PraSastia Mediului

u rm a re d in pag ina 1

SfidareaIn urma sesizărilor

cetăţenilor, în 14 noiembrie Inspectoratul de Protecţia Mediului efectuează un control la locul de amplasare al antenei - releu. în răspunsul expediat

'locuitorilor din zonă, se specifică: „Deoarece aceste lucrări necesită acord de mediu,

;■; « r~

1 !; $ - w-

. j

[i:■\

r \ „ v%

f.'.h n cla B e u . inspector şef

a d ju n c t : . L a e .'b e m re a autorizaţiei

n u ni s -a so! e ra ! acordul"

am avertizat atît S.C. IC I Contactor General SA cît şi firma Mobifon SA sâ sisteze orice lucrări la acest amplasament, pînâ la intrarea în legalitate din punct dc vedere al protecţiei mediului" (lucru confirmat prin arescle 8454 şi 8455 din 09.11.01 expediate

ritre TC1., respectiv către Mobifon). Cu alte cuvinte lucrarea a fost demarată fără

. aprobarea organelor locale dc- mediu, instituţie abilitată dc lege • să sc pronunţe în astfel dc situaţii. Dc altfel Mihaela Beu, inspector şef adjunct în cadrul Inspectoratului dc Protecţia Mediului Cluj declara: „Dispunerea opririi lucrărilor

este una din cele mai drastice sancţiuni pe care le putem lua. Ca urmare, lucrările au încetat. Am verificat starea lucrurilor şi în noiembrie şi în decembrie, dar cînd am fost noi, nu se lucra. în 21 ianuarie am fost sesizaţi că au reînceput lucrările. Dar cînd ne-am deplasat la amplasament, unde am constatat că, într-adevăr, se lucra, ni s-a spus câ...există autorizaţie de construire. Şi asta fară acordul nostru. în mod normal nu se poate elibera o astfel de autorizaţie farâ ca noi să ne pronunţăm. Prin atacarea îucrărilor de către constructor, eram puşi în faţa unui fapt împlinit. Revocarea unei autorizaţii de construire, însă, nu ne mai aparţinea, acest lucru fiind o chestiune de contencios administrativ, procedură care o poate declanşa numai Inspectoratul în Construcţii. Ceea ce am mai putut face a fost să acordăm o amendă „Mobifon”-ului, titularul investiţiei, cu 15 milioane de lei. lucru ce trebuie sâ constituie un semnal de alarmă pentru Inspectoratul dc Stat în Construcţii".

Stop joc! Lipsă autorizaţie!

Reacţia Inspectoratului dc Stat în Construcţii, atît lâ sesizarea cetăţenilor cil şi a „Mcdiu"-lui a fost imediată, în cursul lunii noiembrie, inspectorii constatind că „lucrările dc construcţii sc executau de către S.C. IMSAT SA Bucureşti, (prin T.C.l. - n.r.), fără ca investitorul sâ fie în posesia autorizaţiei de construire.

Ca urmare s-a dispus oprirea lucrărilor, pînă Ia intrarea în

legalitate. Executantul a fost sancţionat conform Legii nr. 453/ 2001”.

Nici Direcţia de Contrdl a Primăriei Cluj nu a stat pasivă, comunicînd cetăţenilor de pe strada „Şerpuitoare” faptul că „în urma verificărilor efectuate s-a constatat că firma IMSAT a început lucrările fară autorizaţie

. de construire. Pentru acest fapt s-a întocmit procesul verbal / .../ prin care au fost sancţionaţi contravenţional, cu amendă în valoare de 20 de milioane de lei, şi, s-a dispus oprirea imediată a lucrărilor pînă la obţinerea autorizaţiei”. Supusă parcă unei premoniţii, administraţia nu uită chiar să adauge in adresă: „în caziil în care locuitorii de pe strada „Şerpuitoare" observă continuitatea lucrărilor, după ce s-a dispus oprirea acestora, îi- rugăm sâ ne anunţe”

Unde este legea?

în ciuda faptului că Inspectoratul dc Protecţia Mediului nu a fost solicitat de către Direcţia de Urbanism din cadrul Primăriei şă-şi dea avizul, ca autoritate locală, aşa cunv legea prevede, la ora actuală, autorizaţie de construire a antenei...există. Ea a fost eliberată în ziua de 31 decembrie 2001. Frustraţi, în ziua dc 2 februarie, cetăţenii din zonă se adresează din nou, în scris, anexînu o listă conţinînd zeci de semnături! Guvernului României, Ministerului Mediului, Ministerului Sănătăţii, Prefecturii Cluj, precum şi altor organisme ale statului în vederea sistării operaţiunii de montare a ‘ antenei. Se aşteaptă reacţia

acestor instituţii. „Cum a fost posibil ca Direcţia de Urbanism să elibereze autorizaţie de construire, sfidînd Inspectoratul de Brotecţia Mediului şi încâlcind legea?” - se întreabă Dioşi Francisc, jurist, una dintre

'persoanele afectate de'situaţie.Dan Subţirică, şeful

Inspectoratului de Stat în Construcţii declară că s-au făcut demersurile necesare în vederea constatării modului cum s-a emis autorizaţia de construire. La ora actuală lipsesc o serie de avize Ia nivel de certificat de Urbanism. „Documentul pe care 1-ain întocmit în urma verificărilor face trimitere la cei care au emis autorizaţia de construire, pentru completarea documentaţiei cu avizele necesare. Dacă lucrurile nu vor intra pe făgaşul legii, în privinţa avizelor necesare, trebuie ca cei în drept, (adică Primăria -n.r.) să retragă autorizaţia. Dacă nu, noi vom acţiona în contecios administrativ, aşa cum prevede legea.' La' ora actulă,Inspectoratul nu are treabă cu constructorul,, existînd deja o autorizaţie. Dar cel care a validat-o trebuie să intre în legalitate”.

Cît priveşte efectele nocive ale antenei releu asupra locuitorilor din zonă, Vasili Maxim, directorul Direcţiei de Radiocomunicaţii Cluj consideră că „astfel de sisteme se construiesc de mult şi în străinătate şi nu prezintă un periocol pentru sănătatea populaţiei”. - Pînă cînd timpul va dovedi şi locuitorilor de pe

. strada „Şerpuitoare” acest lucru, constatăm că autorizarea unei astfel de investiţii, de către Serviciul Urbanism al Primăriei, prin evitarea poziţiei

S m i /e r in k e m

? v • 1 ' c . } I V >\ ; b t c b \ ■. - r x i u - v : •

, * t tL,' - 1 K* -

u Jr - V X 7 s ;" < N v ‘■ ,* / . ; i *

* — - . ,~ > < f - -u y ‘ • • . i ' .

4 f * - „ V -. » . •/ V /

1 n : , n • / > ,

-M' i V

Inspectoratului de Mediu, este cel puţin bizară.

Un substitutîn cursul zilei de vineri,

purtătorul de cuvînt al Primăriei Cluj a anunaţat că lucrările la antena releu au fost sistate., decizia fiind expediată atît constructorului, cît şi beneficiarului lucrării. „Noi am solicitat de la început tuturor factorilor responsabili intrarea în legalitate, respectiv obţinerea tuturor avizelor necesare. în momentul .cînd a fost depusă documentaţia pentru obţinerea autorizării, unul dintre piesele aflate la dosar îl constituia un studiu de impact , întocmit de Ministerul Mediului în noiembrie 2001, cu privire la aceste antene- releu. Acolo se precizează c'ă lucrările de montare a unor asemenea sisteme nu au impact asupra mediului, efectele pe timpul funcţionării tiefiind nocive. în condiţiile în care acest studiu prezenta girul

Ministerului Mediului, noi am considerat oportun să eliberăm autorizare de construire”.

Ceea ce nu au avut, însă, în vedere emitenţii autorizaţei este, în primul rind, problema de. principiu. Ce-ar fi dacă fiecare

' solicitant de autorizaţie s-ar adresa direct diverselor ministere în vederea obţinerii ţidulelor necesare, evilînd astfel poziţia Inspectoratelor locale, care, evident, cunosc situaţia în mod concret. De ce nu a solicitat Serviciul de Urbanism al Primăriei poziţia concretă a inspectorilot de mediu, dacă tot era nevoie de acest aviz, „preferind” un document - studiu care nu are- nici pe departe, autoritatea legală a unui aviz? Un act are valoare juridică, iar un studiu, oricîtă valoare ştiinţifică ar avea, nu-1 poate înlocui. Cine a dorit acest substitut? Ca să nu mai vorbim de precedentul creat. Oricum, în problema cu antena, Serviciul de Urbanism al Primăriei a dovedit că este...în aer, iar situaţia cam...„şerpuitoare”.

M ichael McNutt:

f i c o r d a r e a d e a j u t o a r e a n g a j a ţ i l o r C S R

n u e s t e c o r e c t ă f a t ă d e c o n t r i b u a b i l i0C o n s i lie ru l d ire c to ru lu i g e n e r a l a l ce le 13 miliarde lei muncitorilor, d a r vom spune că a trimis atît preşedintelui B C R ,

Com binatu lu i S iderurg ic R eşiţa (C S R ), John sponsoriza cu acee aş i sum ă bugetul local N ico lae D ănilă, c ît şi ministrului AutorităţiiM ich ae l M cN utt, consideră c ă nu e s te corect a l oraşului R eşiţa, pentru finanţarea unor p e n tru P r iv a t iz a re , O v id iu M u ş e te s c u ,fa ţă d e contribuab ilii rom âni c a an gaja ţii lu c ră ri d e u tilita te p u b lic ă ’ , a p re c iz a t scrisori prin care fi invita să se în tîlneascăcom binatu lu i sâ ia să în stradă şi s ă solicite, M cN utt. pentru a discuta asupra problemelor de laîn a c e la ş i tim p . a ju tor so cia l d in p a rte a M c N u tt a m a i s p u s c ă s e m n ă tu ra R eşiţa, dar că, p în ă în prezent, nu a primitG uvernu lu i .şi p la ta integrală a sa lariilo r din directorului general a l C S R , C harles N orm an nici un răspuns.p a rte a angaja to ru lu i. Franges, este valab ilă din m om ent ce un în ce ea ce priveşte relaţia cu sindicatele, -

’ D a c ă G uvernu l n e -a r fi a ju ta t s ă obţinem d ocum enta i C am erei de C om erţ şi Industrie M c N u tt s u s ţin e c ă N o b le V e n tu re s şiun credit de, 1 5 m ilioane de dolari, aşa cum a l judeţului C araş S ev erin s tip u lea ză că a n g a ja ţii c o m b in a tu lu i s înt “pe a c e e a ş iJ -i? a n g a ja t prin protocolul s e m n a t an u l Franges este, încep înd d e la 8 septem brie b a ric a d ă 1? a ş tep tîn d sprijinul prom is detrecu t, a tun c i to a te sa lariile re s ta n te ale_ ‘ 2 0 0 0 , administrator al com binatului pentm G u v e rn fn a c o r d a r e a c re d itu lu i. D e ş i m uncitorilor d e la R eşiţa a r fi fost ac u m * o perioadă de patru an i şi, m a i m ult, a . reprezentanţii sindicali au declarat că pactul plătite’ , a d e c la ra t, vineri, M ich a e l M c N u t t ; s e m n a f convocarea A dunării G e n e ra le a social încheiat anul trecut cu Noble Ventures ;

G uvernul a d e c is , jo i, a lo ca re a unui ajutor A cţionarilo r (A G A ) d e la C S R pentm data a d e v e n it nu l d in m o m e n t c e firm a ; socia l d e u rg en ţă în va loare d e 1 3 m iliarde d e 2 7 februarie. am ericană nu a plătit salariile restante p în ă .

.-.T ă pentru salaria ţii C S R , precum şi p e n tru _______“C um poate să fie va lab ilă sem nătura lui la 31 decem brie 2 0 0 1 , McNutt spune că nufamiliile ac es to ra . M inistrul A utorităţii p e n tru 1 C harles Franges pen tm convocarea A G A , av ea cum să respecte acest term en pentru :P riva tiza re , O v id iu M u şetescu , a p rec iza t: d a r nu suficient d e bună pen tm B C R ? ’ , a că o rd o n an ţa d e conversie în acţiuni a; 1c â E x e c u t iv u l v a c o n tin u a s ă a s is te - spus McNutt, datoriilor com binatului a fost publicată în :p roprie taru l socie tăţii d e la R eş iţa p e n tm ’ El susţine că N o b le Ventures nu va intra ' luna ianuarie a acestui an. ' fd e s făş u rarea tu turor procedurilor, legale în în com binat pînâ cînd o bancă rom ânească “Protocolul stipula că mai întîi v a apăreav > d e r e a * o b ţ in e r ii u n u i c re d it n e c e s a r nu îi va acorda creditul n e cesar repomirii ordonanţa şi după a c ee a vom plăti salariile”, rep o m irii'ac tiv ită ţii în cadm l com binatu lu i, producţiei. “Planul d e afaceri a fost depus a ad ăugat M cNutt. ; j

V a lo a re a sa lariilo r cuvenite m uncitorilor : ia tim p, am constituit şi garanţiile legale, El a mai spus că Noble Ventures nu caută. -d e la C S R s e rid ică, în p rezen t, la 6 4 d e d a r B C R refuză să n e aGorde creditul”, a să obţină com pensaţii din partea Guvernului! •!m iliarde d e le i. M c N u tt susţine c ă dintr-o ■ ad ău g a t McNutt. D obînd ă pe care N oble ' rom ân la C urtea Internaţională de Arbitrajprim ă tranşă d e 5 ,5 m ilioane d e dolari, Noble ' Ven tures s-a angaja t să o p lătească B C R în u rm a d e c la n ş ă r i i p ro c e d u rii d e V e n tu re s a r fi a c h ita t cu două m ilioane d e es te d e 12% , iar ca garanţii a oferit un teren reorgan izare judiciară a C SR . “Muncitorii de ,do lari, sa lariile restante. din zona iacului F lo reasca din Bucureşti şi la R eşiţa sînt buni, iaf noi vrem^să rărnînem .

‘ D a c ă s u m e le acordate d e G u vern nu oţelăria electrică a com binatului. ' în com binat pentm a face oţel”, a adăugatsu nt restituibile, atunci noi nu vo m m ai plăti Consilierul directorului general a l C S R M cN utt.

^ 3 C E R T IF IC A T E D E D E P O Z IT N O M IN A T IV E ’

V A L . R A T A D O B ÎN Z II3 LU N I 6 LU N I 9 LU N I 12 LU N I

LEI 33% 33% 34% 34%U SD 3 ,60% 3,70% 3.75% 3,80%

E U R O 4 ,6 0 % 4 ,7 0 % 4 ,7 5 % • 4 ,80%V A L O R IL E C E R T IF IC A T E L O R DE D E P O Z IT N O M IN A T IV E

LEI U S D E U R1.000.000 250 250

. 5 .000 .000 500 50010.000.000 1.000 1.00025 .00 0 .0 00 5 .000 5 .00050 .000 .000 10.000 10.000100.000000 _______

' Garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor în sistemul bancar în conformitate cu prevederile Legii nr. 88/1997

1 * -'fără comision (S 0 5 6 6 0 0 )

TransferulT ransferu l u n ei p erso a n e la un alt- Ioc d c m un că se

p oate face în in teresu l serviciu lu i, de reg u lă în tr -o a ltă u nitate din aceeaşi ra m u ră , în vederea b u n ei fun cţion ări

j a aceste ia ori la cerere . E fectuarea, or icăru i tran sfer în : in teresu l serv ic iu lu i, ca re im pune sch im b area patronu lu i

(un ităţii) cu ca re s-a în c h e ia t con tractu l in d iv id u a l de m un că, im p u n e ş i aco rd u l sa lariatu lu i d eoarece , în caz c o n tr a r , s -a r în c ă lc a a r t . 3 8 a lin . 2 d in C o n st itu ţ ia R om âniei “A leg erea p ro fes ie i şi a legerea locu lu i de m uncă

: s în t libere” . . î : ! Iîn ta zu i tra n sferu lu i Ia cerere, au ex is ta t situaţii în

j care , d u p ă p erfectarea tran sferu lu i, sa la r ia tu l nu a m ai j fo st angajat cu con tract ind iv id u al de jn u n că , c i doar cu

con ven ţie d e prestări serv ic ii. în asem en ea cazuri - num ite conflicte d e d rep tu r i - u n ica rezolvare este ap elarea la in stanţa de jud eca tă .

Page 13: Urbanism a Primăriei eliberează autorizaţiidspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/79156/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2002...Senatului - spune el la deschiderea ultimei sesiuni parlamentare

J S a o n a n T f a 1 EURO = 28.058 lei 1 g AUR = 315.061 lei

m i î : B l

H . Z 5 B- pers oane fizice - %

Bănci com erc ia le ia v ed e re : ;T lună 3 lu n i 6 luni 9 lun i '12 luni" B C R * 5. 28 30 31 32 33" BRD - G S G ' ;.;v-.Y27,':.'- 29 “ 30 31 , 32 \

5 Y;-:::'27' - 30 .... 3 2 , 34 36

BA (d. rwizulbfl&ţ (d. fixă)

5 30 3.1 32 32 325 30 31 - • - ' . - ■*

Banc P o s t* - - i : 5 r 27,5 29 : . 8 0 ; 30,5 31,5" Transilvania 5 28 • 30 31 32 . 32" Rom ânească A 29 30 ; ; 31 :- 32 32" CE C 5 26 - 27 - 28" A L IA N ŢA 9 V. 30 : 7 31 32 • •• 33 , ,.34 '.; - - -"R O M E X TE R R A

(dob. variab ilă ) 6 30 31 32 33 33

"EUROM B A N K 31 33 -. -33- --; 34 35~ "Ion Ţ ir iac " 4 27 29 30 30 31Română d e S c o n t - 5 • 31 32 33 33 34

'• 31 31 31 30 ^ALPHA B A N K 3 28 . 30 30 31W EST B A N K : V 30 32 33.. 33 ■ 33C om erc îalâ

C A R PA TIC A 6 29 30 31 31 29

V O L K S B A N K : f i ■■■■. 2 26 26 28 26 ; ... 26Bănci p o p u la re la ved e re 1 lună 3 lun i 6 luni 9 luni 12 luni

N A P O C A- jdob. fluctuant!) :- *y M - ;1 Q v ' 36 38 . . 42 ; -■-77''

T R E Z O R - 40 *1 . 43 - 46

- persoane juridice - %Bănci c o m e rc ia le la v e d e re 1 lună 3 lun i' 6 luni 9 lun i 12 lu n i

B C R * 5 28 30 31 32 33BRD** - G S G 5 . 25 26 26,5 27 27,5

B A{dob. revtzuibilă) 5 30 31 32 32 32

Banc P o s t * v • 5 27 28 29 31 32Transilvan ia 5 28 30 31 32 32

Rom ânească t* ‘ ' 2 29 30 31 32 32C E C - 26 27 27 28 28

R O M E X TER R A(dob. variabilă) 6 30 31 - 32 ' 33 33

EUROM B A N K 4 30 31 32 33 33"Ion Ţ iriac *'; j - 4 . 27 29 30 30 31

Română de S cont 5 31 32 33 33 345 31 v 31 31 30

ALPHA B A N K 3 28 30 30 - 31WEST B A N K S 29 31 32 .3 2 32C om e rc ia lă .

C A R P A T IC A 6 ’ 29 - 30 31 31 29

V O L K S B A N K 2 26 26 28 26 26Bănci p o p u la re ’ la v ed e re 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

N A P O C Atdob. fluctuantă) 10 36 37 38 • 39

'lînila se capitalizează;" cu plata dobinzii la expirare. Notă: Modificarea dobînzilor secomunică redacţiei, pînă la ora 12” prin fax: 19.74.18.

— persoane fizice - %B A N C A - V a lu ta V e d e re 1 lu n ă 3 Iun ) 6 lu n i 9 lu n i 12 lu n i

B C RE U R 0 ,7 5 - 2 ,7 5 3 - 3,5U S D 0 ,7 5 - 2 ,7 5 3 - 3,5

B R D - G S GE U R 0,5 1 ,65 2 ,2 2 ,3 2 ,4 2 ,5U S D 0,5 1,4 ' 2 ,5 5 2 ,9 3 3,1

B a n c P o s tE U R 1,5 2 ,3 2 ,7 3 3 ,2 3,7U S D 0 ,7 5 1 ,75 2 ,5 2 ,8 3 3 ,5

‘B. A g r i c o l ă D E M 1 3 ,2 5 3 ,2 5 3 ,2 5 3 ,1 0 3 ‘U S D 1 2 2 ,2 5 2 ,2 5 2 .2 5 2 ,2 5

Io n Ţ i r i a cE U R 1 2,5 3 3 .5 3 ,7 5 4 ,5U S D 0,5 2 2 ,2 5 3 3 3,5

T r a n s i lv a n iaE U R 1,4 2 ,7 5 3 ,3 3 ,5 3 ,7 4 ,5U S D 0 .7 5 . 2 .8 3 3 ,2 5 3 ,5

R o m â n e a s c ăE U R 0 ,5 3 ,2 5 3 ,5 3 ,7 5 4 4 ,2 5U S D 0 ,5 2 ,7 5 3 3 ,2 5 3 ,5 3 ,7 5

R o m e x t e r r aD E M . - • 3 .9 4 ,2 4 .5 4 ,8 5,1U S D ' - 3 ,9 4 ,2 4 ,5 4 ,8 5,1

E U R O M B A N KE U R 1 3 ,2 5 3 ,5 4 4 4U S D 0 ,7 5 2 ,2 5 2 ,7 5 2 ,7 5 2 ,7 5 2 ,7 5

R o m â n ă d e S c o n t

D E M 1 3 ,75 4 4 ,2 4 ,3 5 4 ,5U S D 1 ,5 3 ,7 5 3 ,9 .. 4 4 ,2 4 ,5

A L P H A B A N KE U R 0 .5 3 ,2 5 4 ,2 5 4 ;s . - 4 ,5U S D 0 ,2 5 2 ,25 3 ,2 5 3 ,2 5 - 3 ,2 5

W E S T B A N KE U R O 2 3,1 3 ,2 3,3 3 ,4 3,6U S D 1,5 2,9 * 3 3 ,1 5 3 ,3 3,5

C o m e r c i a l ăC A R P A T IC A

E U R 1 3,5 3 ,7 5 4 - 4 ,5U S D 1 3 3 ,2 5 3 ,5 4

V O L K S B A N KE U R 0 ,2 5 2 ,5 5 2 ,5 0 2 ,5 0 2 ,4 5 2 ,40U S D 0 ,2 5 1,80 1 ,7 5 1 ,7 0 1 ,7 0 1 ,80

- persoane juridice - %b a n c a Valuta Vedere 1 ,ună “ 3-.:tuf\L <-6 luni.,' : 9 luni -: 12 luni

B C REUR 0,75 - 2,75 . 3 - 3.5USD 0,75 - 2,75 3 - 3,S

B R D - G S G. EUR : 0,5 1,65:. 2,2 :'2,3 .'v-:' vj- 2,4.";:' 2,5' .

USD 0,5 ,y t,4 2,55 : . .. 2,9 "... - ; 3 3,1 ;

B a n c P o s t •EUR 1,5 2,3 2,7 3 3,2 3,7USD 0,75 1,75 2,5 2,8 3 3,5

B. A g r i c o l ăDEM . Ţ;":< : 3,25 3.25 3.25 3,10 : - - . 3 •'USD i -ri-J- - 2 - 2.25 2.25: 2.25 2,25

Ion Ţ i r i a cEUR j S ’ . 2.5 3 3,5 3,75 4,5USD '0*5 2 2,25 3 3 3,5

T r a n s i lv a n iaEUR 1,4 . .;217SV:.:>.> ;y-i;3,3v\" >- 3,5 - 3,7 4,5

!*O S D ,, i “ .ist «:C:2,8YY ' .3,25 ■, i , 3 , 5 -

R o m â n e a s c ăEUR 0,5 3,25 3.5 3,75 4 4,25USD 0.5 2,75 3 3,25 3,5 3,75

R o m e x t e r r aDEM 3,9.. 4,2 4,5 4,8 - 5,1 -USD i ) 3,9 4.2 4,5: 4,8 f >5?11 ■

EUr o m B A N KEUR î - 1 . 3,25 3,5 4 4 ■*> •USD1 ’ ' 0,75 2,25 2,75 2,75 2,75 2,75

R o m â n ă d e ' DEM, J 4 3,75 4,2 4,35 i U .s l^ S c o n t USD '1,5 3,75 3,9 . 4 . 4,2 4.5

V P H A B A N KEUR 0,5 3,25 4,25 4,5 - 4,5

U S D 0 ,2 5 2 ,2 5 3 ,2 5 3 ,2 5 1 - 3 ,2 5

’T*VEST B A N KEURO : . - * 2 ' -'.'-■3 V 3,1 3,2 3,3 ’ 3,4 ‘• U S D ;: 1,5 : ... 2,8 ' : 2,9 3,05 3,2 J 3,4 '

C o m e r c ia lă E U R < V i 3 ,5 3 ,7 5 4 * -^ A R P A T I C A U S D ,11 • ! 3 3 ,2 5 3 ,5 . - .4

^ o l k s b a n kE U R 0 2 5 ! 2 ,5 5 2 ,5 0 2 ,5 0 2 ,4 5 2 .4 0 'U S D . 0 , 2 5 - - 1 ,80 V 7 5 1 ,7 0 I 1 ,7 0 ■*1:,80

HOTĂ: Suma minimă pentm constituirea depozitelor, taxa de deschidere de cont,precum şi comisioanele percepute diferă in funcţie de bancă

Puterea ti® s im p ă ra f ® a p s ş i fe f ida

Românii au putut cumpăra, în 2001, cu salariul mediu pe economie, -'mai multe unităţi” decît în 2000, din categoria produselor de bază precum pîinea, laptele, brînza, a anunţat, vineri, premierul Adrian Năstase, precizînd că a alcătuit un tabel care ilustrează- această situaţie comparativă.

Năstase a explicat că, în mod greşit, Guvernul este identificat cu “un fel de' Moş Crăciun care dă la fiecare cît are nevoie”.

“Problema nu se poate pune în acest fel. Ari văzut cîti bani

dăm pe programe sociale, dar aceşti bani trebuie luaţi de undeva.

Ei nu pot să vină decît din muncă, nu din FNI, nu din Caritas, nu din SAFI, nu din şmecherii. Numai din muncă, din performanţă economică”, a spus Năstase.

Primul-ministru a precizat că trebuie eliminate toate sursele de corupţie “într-un mod înţelept, nu alergîndu-i pe unii sau pe alţii din raţiuni politice”.

în 2002, cheltuielile presupuse de solidaritatea

socială se ridică la 10%.dift PIB. în luna ianuarie au fost înregistrate 423.000 de cereri pentru acordarea de. ajutor social conform. Legii privind venitul, minim garantat, intrată în vigoare la începutul anului. Potrivit aceleiaşi legi, de la

‘bugetele localelor fi acordate ajutorul social, ajutorul pentru încălzirea locuinţei şi ajutorul de urgenţă, iar de la bugetul de stat, ajutorul social lunar pentru soţiile celor care satisfac serviciul- militar obligatoriu, ajutorul pentru copiii

nou-nâscuţi şi ajutorul de urgenţă. De asemenea, salarizarea clerului a fost reglementată printr-o ordonanţă de urgenţă care majorează valoarea de referinţă sectorială începînd cu luna martie a acestui an. Cuantumul valorii de referinţă sectorială se va indexa prin hotărîre a guvernului în raport cu creşterea preţurilor de consum, a mai spus Năstase. Ordonanţa vizează clerul, indiferent de religie, şi categoriileprofesionale similare.

Ordonanţa ar putea

Principalele măsuri de accelerare a privatizării* pe care autorităţile române le vor lua în viitorul apropiat se referă la transferul gratuit al activelor sociale în administrarea comunităţilor locale şi reducerea termenelor privind procedurile de privatizare, a declarat, vineri, ministrul Autorităţii pentru Privatizare, OvidiuMuşetescu.

Autoritatea a prezentat Guvernului, în şedinţa de joi, un prim text al unei ordonanţe care are ca scop accelerarea ritmului privatizării în România. Potrivit lui Muşetescu, ministerele implicate în reglementările propuse dc actul normativ ar putea aviza proiectul de ordonanţă în cursul săptămînii viitoare, tot atunci urmînd să fie luat în discuţie şi, cvenfual, aprobat de către Executiv.

Transferul gratuit al utilităţilor de interes social aflate în patrimoniul societăţilor la care Autoritatea este acţionar majoritar a fost explicat dc Muşetescu prin faptul că instituţia pe care o conduce ar trebui să se ocupe de “privatizarea unor societăţi comerciale, şi nu de vînzarea unor cantine şi stadioane de fotbal”.

în ceea ce priveşte reducerea termenelor prevăzute în actuala procedură de privatizare, ministrul de resort a precizat că acestea vor dura cu pînă la două treimi mai puţin decît standardele actuale. “Nu cred1 că mai este cazul ca, atunci cînd avem patru-cinci oferte pentru o societate, să mai îăsăm 180 de zile pentru

privind accelerarea privatizării fi adoptată săptămîna viitoare

finalizarea procesului”, a adăugat Muşetescu. Astfel, vînzarea unei societăţi de stat ar putea dura pînă la trei luni de zile, şi chiar mai puţin, susţine Muşetescu, în funcţie de dimensiunea societăţii şi de complexitatea negocierilor.

Pentru a accelera ritmul privatizării, Autoritatea şi-a mai propus utilizarea caselor' de avocatură sau a firmelor dc consultanţă ca agenţi de privatizare care sâ se ocupe de vînzarea unor întreprinderi mici şi mijlocii din portofoliul instituţiei. “Aceşti agenţi vor fi selectaţi dintr-o listă agreată de Autoritate şi vor putea negocia inclusiv forma finală a contractului, care va fi ratificat dc către Autoritate”, a adăugat Muşetescu.

De asemenea, Autoritatea va fi singura instituţie responsabilă de selectarea şi finanţarea firmelor care execută rapoartele de evaluare asupra societăţilor care urmează a fi privatizate. “Am avut cazuri cînd o

societate care înregistra datorii uriaşe era evaluată la 8-10 milioane de dolari, ceea ce, evident, constituia un element de descurajare pentru investitori”, a explicat Muşetescu.

O altă măsură de accelerare a privatizării va fi alocarea de către Autoritate a unor fonduri speciale sotictăţilor aflate în portofoliu, pentruîndeplinirea cerinţelor de mediu. Muşetescu a spus că, astfel, societăţile vor putea beneficia de fonduri ale Uniunii Europene (UE) pentru a-şi putea rezolva problemele de mediu înaintea privatizării. “Noi nu am folosit, pînă acum, fonduri UE în această direcţie, pentru că firmele în cauză nu erau capabile să asigure componenta internă a finanţării, cifrată la 25% din valoarea totală a proiectului”, a precizat Muşetescu.

Autoritatea îşi mai propune să simplifice procedura dc vînzarc a pachetelor dc

acţiuni reziduale ale unor societăţi prin intermediul pieţei de capital şi să impună, în textul ordonanţei, fixarea unor termene de judecată extrem de scurte în cazul procesului de privatizare. “Trebuie să impunem obligativitatea unor termene de judecată extrem de scurte în instanţă, pentru a ne încadra în acordurile cu instituţiile financiare internaţionale”, a precizat ministrul Autorităţii pentru Privatizare.

El spune că adoptarea în cît mai scurt timp a acestui act normativ va duce la realizarea obiectivelor Autorităţii în ceea ţe priveşte vînzarea patrimoniului statului.

“Este un program extrem de ambiţios şi complicat, care nu va fi realizat daca ordonanţa privindaccelerarea privatizării nu va fi trecută repede prin Parlament”, a mai spus Muşetescu.

-RANSU.vYV/. _________ __

' B A N C A T R A N S I L V A N I A S .A .vă oferă pentru moneda unică europeană

•Dejjoziliil special EURO constituit iteatru (tersoane fizice şi juridice, pc o'perioadă de 18 luni. cu dobândă de 5.00% [te an. plătită trimestrial. Suma minimă dc constituire este echivalentul a 3.000 dc F.lfRO

•Depozite clasice în EURO: ’ . ' IŢ ^ T• -dobândă la vedere ♦ l.JO?'» pe an ţ . ‘

-dobândă la tennen *1 lună - 2,755b [>e an *3 luni - 3305o |te an •(> luni - 3305b jse an• 9 luni - 3.70°o pe an *12 luni - 4-50% pe tui

•Certificate de depozit la tennen nominativ în EURO:• 90 zile - 3,25% pean* 180 zile - 3.75% pean• 270 zile - 4,00% pe an • 360 zile - 4.50% pc an

‘ Valoarea certificatelor 500; 1.000 EURO .N -

h i m i 100Vft — * re V a * .

8

1 1 — I l F O N D I I R I I M U T U A L E i P F E B R U A R I i 2 00 ' i '

{ FOM)_l— - :

.4; ADMINISTOATOR ' . V V / ; VALOARE

U ZI ~CREŞTERE : 1ÂZI

CREŞTERE . IN 2001

CREŞTERE DE Ui.Gl.2002 ;

. „NR. : INVESTIT®!

ACTIV NET (miLlel)

Active Junior ' n Active Management International S A . 3.273 1 0,12% 1 24,44%’ ' 1,55% ■ 351 845Active'Classic ■ v • Active Management International S A . ^ 32.942 0 ,1 5 % ' 1 24,90% 1 1,83% 440 429Active Dinamic ; •• Active Management International S A . ' 95.804 0,12% 35,33% 1,92% 727 546Armonia ' ■ .• y - - - Real Fin Invest S A . 242-253- : 9% z 32,87%; 2^0 % . • ,766 | | 1.449

: ^R D A F ; • t:: ; Spor S A .** >91.850 , ; 0,27% :- ; 25,40%. ţ 1,38% r : : 1-385 1.950! cjapital.Plus ‘ • •• - Certinvest S A . . 34.672îl ^ :0;60% I : 49,50% ' : 4,34% 9.315 i 1 12.773/ Fpndul pentru Comerţ Exterior r ■ • - ? yt - - Sira S A . > 298.760f ’0,30% 39,90% 2,59% ' 590' 34.137

Fortuna Classic . . Capital Asset Management S A . i 1.112.940 . 0,20% 29,97% 1,73% 21.281 45^ 26Fortuna Gold (19.01^000) v ' Capital Asset Management S A . 2.171.040 ; 0,30% ; 42,64% ' ‘ 2,56%; 17.445Fortuna Junior y : : V Capital Asset Management . 69.581 , 36,59% . 1,88% 56 153.

‘ Fondul Galaţi . ;; . ; Quadrant Asset Management S A . ; 61.942 0,24% . - 30,87% . 2,07% 290 484F in d u ld ş Investiţii şi Dezvoltare (26.01,1999) S.M.F. 2000 S A . 1X30^57 0^7% 28,59% 1,94% 133 5 ^ 8 5

j Fondul Oportunităţilor Naţionale . ' - v , . Vanguard*Asset Management S A . 201.160- 0^5% ' , 42,02% i 2,01% - 500 15.823Fondul Monetar Stabilo • ' - Y Y ; . Quadrant Asset Management S A . 471.424 " 0^7% ? 37,23% 2,53% 317 9.441Tezaur Certinvest S A . 265.669 0,49% 37,96% 2*90% ' 769 899Fondul Mutual Transilvania Globinvest S A . : 150.880 0,34% 1 46,52% | 2,98% 589' 93.876

Page 14: Urbanism a Primăriei eliberează autorizaţiidspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/79156/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2002...Senatului - spune el la deschiderea ultimei sesiuni parlamentare

O F IC IU L J U D E Ţ E A N P E N T R Ur ^ ° 7 E C T IA C O N S U M A T O R U L U I: **o i .06#.

1992 - Au avut loc alegerile pentru administraţia publică

locală.

'vi *■> V~

Q i X & ţ c b c k m ui/ s k ţ c h

In mod fericit, anul 2002, desemnat ca anul rozelor, coincide cu anul în care dl Ştefan W agner, cel mai împătimit iubitor al acestor minunate flori, sărbătoreşte cea de a 70-a prirnăvară a vieţii Domniei sale.

Domn al rozelor, Ştefan Wagner a avut ideea creării unei asociaţii naţionale a celor ce iubesc aceste minunate flori încă din anul 1965, dată la care a panicipat la o conferinţă în

domeniul rozelor la Londra. Strădaniile sale au fost încununate de un prim succes, în anul 1991, cînd a reuşit să creeze asociaţi^ “Am icii Rozelor din România”, asociaţie nonguvemamehtalâ, apolitică şi nonprofit, deţinînd ' funcţia de preşedinte. De atunci, reuşeşte să strîngă în această asociaţie un număr de peste 1850 membri din ţară şi de peste hotare, organizaţi în li) filiale pe ţară. îmbucurător

este faptul câ, în această perioadă, a reuşit să-şi formeze o vastă bibliotecă dedicată trandafirului şi să editeze o. revistă “ROSARIUM” ce apare semestrial, fiind la al 23-lea număr de apariţii.

în cadrul carierei-Domniei sale, ca împătimit iubitor al rozelor, angajat la Staţiunea de Cercetări Pomicofe din Cluj- Napoca (Polocsayj din anul 1961, a reuşit sâ contribuie personal la observarea a peste

600 de soiuri de trandafiri, obţinînd peste 25 de soiurj, majoritatea omologate.‘ Din anul 1991, afiliază ţara noastră la “Federaţia Mondială a Rozelor”, realizînd un schimb util de publicaţii şi contacte permanente cu peste, 20 de asociaţii şi societăţi similare din întreaga lume.

Este o cinste pentru noi, românii, că participăm cu drepturi depline la direcţionarea activităţilor

7

j'-..- . .. ■■ V l.>

mondiale consacrate trandafirilor, şi aceasta o datorăm d-lui ŞTEFA N

'WAGNER.împătimitul iubitor al

rozelor, a realizat pe cheltuiala proprie un număr de 7.000 de diapozitive. O parte a muncii asidue a Domniei sale ne-a fost prezentată de dînsul în anul

• 1996, la Cercul Militar, în anul 2001, la Asociaţia Filateliştilor, precum şi în alte instituţii locale, dar şi în mai multe din întreaga ţară.

Are un merit deosebit în organizarea expoziţiilor de trandafiri, în perioada 1995-1998 la Cercul Militar, în paralel cu cele de filatelie dedicate rozelor şi, desigur, a celor desfăşurate sub patronajul Primăriei municipiului Cluj-Napoca, în 1999, Ia Sala Sporturilor şi la Opera Română.

Datorită seriozităţii şi profesionalismului de care a dat dovadă în studierea rozelor, în producerea şi cultivarea acestora, a fost desemnat ca dascăl la Universitatea clujeană la Facultatea de Florticultură.

■ Făcînd dovqda deplină a ' devoţiunii Domniei sale pentru cea mai cîntâtă floare în muzică şi cel mai des descrisă în literatura naţională şi universală, precum şi pentru - sprijinul acordat filateliştilor clujeni în organizarea exponatelor filatelice, comitetul Asociaţiei Filateliştilor din judeţul Cluj i-a decernat, la începutul anului 2002, titlul de C O L A B O R A T O R DE ELITĂ. A reuşit să organizeze

nenumărate conferinţe, demonstraţii practice şi expoziţii în mai multe oraşe din ţară şi de peste hotare, îndrumînd cu multă

■ competenţă pe cei care au dorit să-şi organizeze diferite exponate de gen. Cu acest prilej, a demonstrat că această floare nu este numai Regina florilor, dar şi faptul câ ea a jucat un rol'major în viaţa de zi cu zi, fiind prezentă în momentele de .bucurie a multor oameni.

Am încheia aceste gînduri cu urările pe care familia Adriana şi Ştefan Floricescu le face distinsului domn WAGNER: “Azi îl omagiem şi îl apreciem cu toţii, atît pentru ceea ce reprezintă pentru horticultura românească, cît şi pentru ceea ce ne-a dat şi continuă să ne dea fiecăruia în parte, nouă, tuturor celor care am avut norocul să-l cunoaştem şi să ne bucurăm în continuare de energia sa creativă. LA M U L Ţ I A N I şi Vă mulţumim!”

Ne alăturăm frumoaselor gînduri ale distinsei familii Floricescu din Noua Zeelandâ la aniversarea celor .70 de primăveri şi-i urăm, şi noi, membrii asociaţiei “Amicii Rozelor” şi cei din Asociaţia Filateliştilor, cele mai alese şi mai frumoase gînduri, multe împliniri în viaţa minunată consacrată Reginei" florilor - TRANDAFIRUL

Preşedintele A so ciaţiei ; filateliştilor

din judeţul Cluj Col (r) Victor îsURDU

r r n d i t î aîncet. încet, poate mai poticnit, primăvara

va sosi totuşi. Cu acest gînd o sâ scriem, în această sâptâmînâ, pentru cci carc iubesc grădina, şi mai ales roadele ci, despre un:

M O DEL DE G RĂDINĂ F A M IL IA LĂ

Sâ presupunem că avem în apropierea casei noastre (fapt ideal) sau în altă parte 400-500 mp de teren agricol pe care dorim sâ-1 amenajăm ca grădină de legume. în acest sens, vă prezentăm un model de grădină care ar putea' asigura legumele necesare pentru 5-6 persoane.

în primul rînd, pe suprafaţa grădinii noastre va trebui să delimităm următoarele: 1 - Teren destinat amplasării unor utilităţi: platformă de gunoi, un mic şopron sau baracă pentru pămînturi, materiale, unelte etc.; ♦ platformă pentru răsadniţă;, ţ .amplasamentul unui eventual mic solar (suprafaţă propusă = 30-35 mp); 2 - Drumul principal (aleea sau poteca) care trebuie să asigure accesul 3â toate parcelele sau sectoarele grădinii (lungime de 25-30 m şi cu o lăţime de 0,7-1 m); 3 .- Parcelele ( în număr de 3-4), care vor ifi cultivate cu speciile alese, conform j asolamentului pe care ni-1 propunem; 4 - i Sursa de apă pentru udări; 5 - Parcelă cu amplasament fix pe care vom cultiva specii perene şi unele suprafeţe-mici cu specii ■ condimentare şi aromatice; 6 - Garduri de protecţie. •

Vă propunem pentru acest model de grădină următorul asolament:

* PARCELA 1 - solari o-fructoase (culturi

principale) = 1 1 5 mp, care sâ cuprindă: • Tomate dc vară - 35 mp - producţie medie 6-' 7 kg la 1 mp; • Ardei gras - 30 mp.- producţie medie dc 3-3,5 kg/mp; • Gogoşari - 20 mp - producţie medie de 3-3,5 kg/mp;

• PARCELA 2 - rădăcinoase (culturi principale) - 90 mp: • Morcov pentru consum de vară - 20 mp, producţie medie 3-3,5 kg/ mp; * Morcov pentru consum de toarrină şi

- păstrare 40 mp, producţie medie 3,5-4 kg/mp;• Pătrunjel pentru rădăcină - 10 mp, producţie medie 2,5 kg/mp; • Păstîmac -10 mp, producţie medie 3 kg/mp; • Ţelină -10 mp, cu 10 bucăţi la mp;

• PARCELA 3 vârzoase (culturi principale) = 100 mp: • Conopidă de toamnă - 20 mp, cu0 producţie de 4-5 kg/mp; • Gulii de toamnă- 20 mp, cu 4-5 kg/mp; • Varză de toamnă -

. 60 mp, producţie medie de 5-6 kg/mp; *• PARCELA ' 4 - bulboase (cultură ‘

principală), 80-100 mp: «'Ceapă verde şi usturoi- 40 mp; • Ceapă bulbi - 50 mp, producţie medie de 3 -kg/mp; • Usturoi uscat - 10 mp, producţie de 1,5-2 kg/mp.

' | Culturile din sortimentul pe care vi l-am recomandat, grupate pe cele patru parcele vă ' vor asigura un consum raţional de legume proaspete din luna aprilie pînă în noiembrie

1 şi disponibilităţi pentfii consumul de’iamă,. prin păstrarea unor produse în stare proaspătă, conservate şi, de ce nu, valorificarea unor legume pe piaţă. ’ * ' ■

.. înaintea speciilor de legume care se plantează mai tîrziu (ardei, gogoşari, tomate, vinete) se pot însămînţa, primăvara timpuriu, culturi anticipate de verdeţuri (salată, spanac/ ridichi de lună), al căror consum se termină în luna mai. Aceste culturi anticipate le vom

cultiva pe suprafeţe mici, 'dar suficiente pentru a asigura necesarul familiei.

în judeţul nostru (în partea sudică), există de mult timp practica după care înaintea verzei de toamnă să se cultive, cu rezultate foarte bune, cartoful timpuriu, preîncolţit, care poate asigura producţii de 1,5-2 kg/mp.

Pentru completarea sortimentului de

legume, de-a lungul gardului, se pot semăna cuiburi de fasole urcătoare sau pitică, de la care se pot recolta păstăi verzi, din luna iunie pînă în octombrie. - • -

Desigur, aceste recomandări, privind sortimentul şi suprafaţa repartizată fiecărei specii, pot fi adaptate şi îmbunătăţite de către dumneavoastră în funcţie de preferinţele de consum ale familiei.

Ing. exp. Dragoş DAMIAN: ! ţ n

V. - XV —

H \ \ i ^ n { l r .

- v " " v ' v

Page 15: Urbanism a Primăriei eliberează autorizaţiidspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/79156/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2002...Senatului - spune el la deschiderea ultimei sesiuni parlamentare

P O L IŢ IA C LU J: 9 5 5 şi 4 3 -27 -27 J A N D A R M E R IA : 9 5 6 .P O M P IE R II; 981

1998 - Constantin Dudu lonescu a an unţat, i f r . fa ţa Comisiilor parlam entare d e a p ă ra re ,

fina lizarea Strategiei de securitate n a ţionalăşi a Strategiei m ilitare a R o m â n ie i.

i Pentru u n mediii m a i cu ratcontribuie la declanşarea şi întreţinem bolilor.O temă de mare actualitate pentru . România este pojuarea mediului, lucru datorat multor greşeli care s-au fac.ut în trecut şi pentru corectarea cărora se cer azi eforturi, inclusiv, financiare, uriaşe. Există cercetări de laborator şi studii pe populaţii din diferite'ţări care trebuie luat în considerare

Astăzi, în amfiteatrul “Ion Manta” al Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”, se va desfăşura, cel de-al doilea simpozion internaţional sub genericul “Medicina Moleculară/Societatea şi Sănătatea publică.”

Simpozionul, organizat de prof. dr. Gheorghe Benga, Şeful Catedrei de Biologie Celulară şi Moleculară al Universităţii de Medicină şi.. Farmacie “Iuliu Haţieganu”, dr. Eugen Gurzău, Membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale şi prof.dr. Douglas P.Fowler, profesor la Universitatea Richmond California, USA, va aduce în discuţie problemele legate de poluarea aerului din vecinătatea locuinţelor, prin montarea dc centrale termice individuale (microcentrale). în apartamentele din blocurile care nu au fost construite cu coşuri pentru evacuarea gazelor arse.

Domnul dr. Gheorghe Benga ne-a vorbit despre cîteva aspecte care vor fi discutate la întîlnirea de azi “Fiecare simpozion pe care îl organizăm, deci şi acesta, va fi axat pe o temă de actualitate care să aibă impact asupra îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei din România, pe baza cunoştinţelor actuale, privind efectele la nivel celular si molecular ale diferiţilor factori care

U niversita tea Tehnică îs i constru ieşte iden tita tea.Universitatea Tehnică din

Cluj-Napoca a demarat, de curînd, proiectul “Noi prin noi să fim noi”, care are ca scop construirea identităţii instituţiei clujene şi individualizarea acesteia în raport cu alte universităţi. Autorul acestui proiect, prof. univ. dr. ing. Dorin Isoc consideră că “este datoria fiecărei universităţi să lupte pentru propria-i identitate în rîndul celorlalte instituţii de acelaşi fel. Identitatea se cîştigă prin respectul pentruf-

evenimentele deosebite, pentru faptele şi oamenii deosebiţi.' Pentru aceasta este necesar să se construiască ocazii şi mijloace prin care fiecare membru al comunităţii universitare să fie mîndru să le trăiască unicitatea...” Urmare a implementării' acestui proiect, fiecare activitate deosebită, des'faşurată fie de studenţi, fie de cadrele didactice, va fi marcată printr-un semn de recunoaştere, respectiv o diplomă sau o altă. distincţie.

Studenţii, cadrele didactice, doctoranzii, precum şi vizitatorii universităţii vor primi insigne specifice acestei instituţii. De asemenea, vor exista anumite modificări privitoare la ceremonialurile academice şi Ia acordarea distincţiilor universitare . destinate studenţilor. Un element de noutate este şi organizarea, începînd cu anul viitor, a balului universitarilor şi deschiderea cârtii de aur a universităţii.

V. G A JI

de Virgit TOMULEŢ

HJuTOMOIEiflUS

<4

V

x-r

la elaborarea unor reglementări în rtorme, legislaţii, care sâ protejeze populaţia de orice fel de factor de risc. Efectele unora dintre aceşti factori pot să fie imediate,* inclusiv prin morţi violente, dar pot fi şi'efecte “ascunse” care nil se manifestă imediat ci pe termen lung.”

Cu prilejul acestor simpozioane sînt invitaţi, pentru a prezenta comunicări ştiinţifice, specialişti reputaţi din ţară şi străinătate, din diferite domenii, care. să asigure un important, schimb de informaţii. De asemenea, este invitat şi publicul larg să participe şi chiar să-şi spună părerea. Se speră ca datele prezentate sâ servească forurilor abilitate pentru luarea de urgenţă a măsurilor care se impun pentru rezolvarea “acestei importante probleme de sănătate publică”.

. • Ana-Maria VAIDA

* A

A

n■ ş r - ^ $ r

• ’ _• . . âiilfcÂJCotidianul “Adevărul de Cluj” şi firma S.C. Galeria de Artă

Qualitas SRL avînd sediul în P-ţa Mihai Viteazul, nr. 9 cu o gainu diversificată de bijuterii din metale preţioase: aur, argint, gablonţuri,.

unicate, clasice sau,modeme, implementate pe piaţa clujeană de specialitate încă din 1992, vă-provoacă la un concurs cu premii oferite

chiar de Ziua îndrăgostiţilor. Ce trebuie să faceţi pentru a intra în posesia unui cadou oferit de S.C. Galeria de Artă Qualitas?

Răspundeţi corect la întrebarea: “Unde este sediul firmei Galeria de Artă Qualitas?”, sunînd ia

\ \

*. r i ?'*( Ş

numărul de telefon 064/19.74.90 între orele 9-15 şi veţi putea cîştiga:

Premiul 111 - un pandant de argint Premiul II - o brăţară de argint

k Premiul 1 - un lănţişori.T . . de argint plus o cheie din■ argint pentm persoana iubită.

Extragerea va avea loc miercuri 13 februarie, a.c., iar premierea

în 14 februarie la sediul 1 firmei, ora 18.

S U C C E S ! F ,

C o n / i l iu l J u d e ţe a n î / i p e r f e c ţ io n e a z ă c o la b o r a t o r i iConsiliul Judeţean,' pe lîngă alte prerogative stabilite de Legea nr. 215/2001 a administraţiei

publice locale, este îndrituit să coordoneze activităţile consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. Acest interes al bunei colaborări dintre structurile administraţiei publice locale şi judeţene este validat şi de programul deraiat în ultima perioadă, ce are ca suport un proiect finanţat de Fondul de Dezvoltare Regională, valorificat în modernizarea şi integrarea fluxului informaţional din cadrai adminisiraţici publice locale din judeţul Cluj. Cei 87 mii euro, din care 62.500 nerambursabili, au fost investiţi în cumpărarea de calculatoare şi modemuri- repartizate comunelor AitonfAluniş, Ciucca, Ciurila, Cuzdrioara, Feleacu, lara, Iclod, Izvora Crişului, Luna, Măguri Răcătău, Mica, Mintiu Ghcrlii, Panticcu, Petrcştii de Jos, Poieni, Săcuicu, Sâvădisla, Sic, Sîncraiu, Unguraş şi Viişoara. Aceste calculatoare sc află deja în funcţiune şi preiau în memorie date referitoare la registrele agricole, taxe şi impozite locale, contabilitate, starea civilă şi chiar dc recenzare a populaţiei, reuşita acestor implementări fiind monitorizată de specialiştii Consiliului Judeţean. Dc altfel, pregătirea contabililor, referenţilor şi agenţilor agricoli, a agenţilor fiscali şi casierilor a fost posibilă prin cursurile, de o lună, organizate de Consiliul Judeţean, la care cursanţii au fost pregătiţi atît teoretic, cît şi practic, pentru aplicarea întregului pachet dc programe corespunzător • problematicii specifice administraţiei publice locale. Programul pentru o nouă etapă dc instruire a operatorilor dc calculatoare, din cadrai primăriilor va da posibilitatea formării unor bănci de date operaţionale, necesare factorilor de decizie de la nivelul acestor unităţi administrative.

Dumitru V A T A U

C u ţ u , c u ţ u , n a G r î v e î lMotto:Face-m-aş şi eu un cîine ca să am ceva de ros, cei ce n-au măcar o pîine tot mi-ar arunca un os.

ORIZONTAL: 1-2. Prima poezie învăţată de cei mici. 3. Pjeţe acoperite, vizitate de

. maidanezi - în ele alîmâ şi blănuri de... cîine. 4. Suprafeţe agricole din... Paris! - Siglă a unei posibile Televiziuni Romane. 5. Dramul turiştilor - Cel mai bun prieten al cîinilor. 6. Căţea! - Beat pe jumătate. 7. A promulga decrete pentru protecţia crinilor - Prenume masculin. 8. Diminutivul lui Eduard - A' alege între euthanasie şi protecţia crinilor.

' 9. Cîine avocalic! - Abia mişcat din loc - în sfîrşit, în coteţ! 10. Domolit - Cai din Batin! 11. Hotăriri parlamentare pentru: protecţia animalelor.

V E R T IC A L : 1. Crini în gaşcă (pl.) - NU mor cînd vreau cîinii (sg.). 2. Locuinţe

; improprii pentru creşterea . cîinilor. 3. Dimensiuni de

oameni şi cîini - Ioan Danciu Elena Gane. 4. Mii de ani - Neamuri la nivel universal. 5. Liviu Ursuţiu - Cea prezentă tratează despre cîini (pl.) -

Popor slav. 6. Boli gastrice sau duodenale - Aparat de expulzare a rămăşiţelor digestive. 7. Cîini Cu aspect inestetic - Centra vital în război! 8. Negre care croncănesc iarna - Ovidiu Toma. 9. Maro deschis - Un oarecare ins - Căţelul pămîntului, destnl de iute. 10. Uniunea Epigramiştilor din România - Acidulaţi. 11. Cîini supuşi euthanasiei (fig.).

Dicţionar: TEROM, ANAL- Ioan PO P

N im ic d e s p r e m u z ic ă (s o lu ţie )

DOMNITORI • ERE • NIT • N • S • MIC • HAC • PA • FALEZE • ITA • SOL • R • COLEA • LAT • AMBIŢIOŞI

1 2 •i 4 5 6 1

jLtfd» 10

EY " 1> - 3L . J

3t ' -

4 J»**- 4

5. ,

6: -J ‘ âjîkJ ■ ;

7• t fii—a

4» ■ 4&J

■ :J

9ii," pr—*!

sis.iis10

11--i

Page 16: Urbanism a Primăriei eliberează autorizaţiidspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/79156/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2002...Senatului - spune el la deschiderea ultimei sesiuni parlamentare

C e l m a i im p o r ta n t p ro c e s in te n ta t p e n tru c r im e d e ră zb o i înt u r ° p a , d u p ă cel d e la N um berg , se v a desch ide la 12 februarie, ia l n b u n a lu l P e n a l Internaţional (T P I) d e la H a g a , unde Slobodan' M iio şe v ic i v a trebu i să d e a so cotea lă pentru responsabilitatea sa in c e le tre i co n flic te m ajore c e au m arcat Balcanii, relatează A F P .

Coreea de Nord, acuzată de preşedintele am erican Georgc W : Bush că face parte dintr-o “axă a răului”, a răspuns

vineri, că S tate le U nite sînt un “imperiu al răului”, deoarece încă vor să-şi m ai m ărească bugetul-alocat apărării,

. . inform ează AFR

x « i " „ 'Ă L .-i..

Dialogurineconventionale în PSD

urm are d in pagina 1

apreciabil de nemulţumiţi din partid, care pot determina schimbări chiar Ia cel mai înalt nivel de conducere. Probabil, aici se afiâ explicaţia antipatiei care există între cei doi lideri ai PSD. voalată în atitudini concrete, dar periculoasă în conţinut.' Chiar dacă activitatea politică şi administrativă a premierului este, de departe, mai convingătoare dccît aceea a preşedintelui Senatului, reacţia celui de-al doilea nu poate fi neglijată. Mai ales câ premierul Năstase nu mai pare a fi omul de suflet al lui Ion Iliescu - chestiune care. nctranşatâ la timp, poate duce la disensiuni grave in partidul dc guvernămint. Conştient de acest lucru. Adrian Năstase a executat o repliere surprinzătoare. Apreciind câ “Văcâroiu a muncit foarte mult in tara asta", premierul a recunoscu! că nu crede "câ se poate conta pc un sprijin în interiorul partidului pentru ceea cc ar reprezenta intr-un fel o campanie împotriva lui Nicolae Văcâroiu" - recunoaştere a unei stări dc lucruri care s-ar putea sâ fie potrivnică preşedintelui PSD in eventuala încercare de debarcare a vicepreşedintelui său.

Ştefan Dimitriu ia decizia de onoare_____________________ urm are d in pagină 1_____________________

Ceea cc a făcut liderul Consiliului local, în urma publicării O.U. nr. 51 2002 (cu o scamă de carenţe despre carc am relatat) estf'mai mult dccît un semnal de alarmă pentru primarul Funar şi firmele fiului său, Sabin. Conform art. I, alin (2) din proaspăta şi deja celebra ordonanţă, rudele, pînă la gradul al ll-lea, intră sub interdicţie de afaceri cu autoritatea publică, fie că c vorba de primar sau consilier (art. 1, alin (2)). In numerele viitoare, despre contractele comerciale (de asociere) dintre primărie şi piaţa din Grigorescu şi magazinul de pe str. “Moţilor" - Apuseni. ____________________

Ion Iasca ss ilfiis ie la ciitsifai privind. m m a î m toetltiifii! .

Preşedintele, Ion Iliescu adeclarat, vineri, la întoarcereadin SUA, că nu doreşte să-şiexprime, deocamdată, poziţia înlegătură cu revizuireaConstituţiei, în sensul capreşedintele României să fieales de Parlament, pentru a-nuinfluenţa dezbaterile pe aceastătemă. v

“Nu este bine sâ dau o părereacum. Nu vreau să influenţezdezbaterile. Opţiunea mea o voi ------------------------

spune la momentul respectiv”, a afirmat preşedintele Ion’ Iliescu, referindu-se la propunerea PSD de revizuire a Constituţiei.

Pe. de altă parte, Iliescu a declarat că este necesară o revizuire a Constituţiei, în sensul adaptării -legii fundamentale a ţării la standardele europene, avînd în vedere dorinţa României de integrare în structurile europene.

Preşedintele Iliescu *s-a pronunţat pentru înfiinţarea unei comisii, din care să facă parte specialişti din toate partidele politice, care să analizeze propunerile de revizuire a Constituţiei “cu înţelepciune şi cu atenţie”. întrebat dacă l-ar deranja ca şeful statului să aibă un rol decorativ, preşedintele Iliescu a răspuns: “Pe mine nu mă deranjează. De ce să mă deranjeze?!”. .

Interzicerea centralelor de apartament este “o abordare comunistă”

Primarul Capitalei, Traian Băsescu, a apreciat, vineri, că declaraţia critică a lui Octav Cozmâncă privind extinderea centralelor de încălzire de apartament constituie “o abordare comunistă”, ce se explică prin nevoia Puterii de a avea “un buton unic” de control al furnizării utilităţilor către populaţie.

“Nici un comunist nu o sâ se bucure cînd Puterea nu mai are butonul cu care dă populaţiei frig sau căldură", a spus Băsescu. “Cum ar mai ieşi Puterea să spună «Am rezolvat problema căldurii» cînd nu mai are un buton unic?!”, s-a

întrebat primarul Capifalei. Traian Băsescu spune că este normal ca fiecare cetăţean să poată alege, în funcţie -de preferinţe, între instalarea unei centrale proprii sau rămînerea la vechiul sistem. Pe de altă parte, primarul crede că generalizarea sistemului centralelor ele apartament trebuie pregătită de specialiştii fiecărei' regii de utilitate, care trebuie să precizeze dacă pot asigura livrări către fiecare proprietar.

Guvernul ar putea stabili o serie de norme privind instalarea centralelor de încălzire în fiecare apartament

pentru a elimina problemele create de acestea asupra mediului înconjurător, • a declarat, vineri, ministrul Administraţiei Publice, Octav Cozmâncă. “Vom demonstra că centralele zonale, modernizate şi bine-gospodărite, sînt mai eficiente şi că nu este necesară instalarea unei centrale proprii în fiecare apartament. Vom reglementa, în -circa doi ani, această situaţie la nivel naţional, deoarece nu putem fi insensibili la problemele ecologice create de aceste centrale de apartament şi nu putem lăsa să prolifereze un astfel de sistem de încălzire”, a spus Cozmâncă.

V . '

"Igen" a cîştigat în faţa lui "Da"Instanţa Tribunalului Cluj a

d is p u s , ’ vineri, anulareaprocesului verbal prin care s-a refuzat oficierea căsătoriei dintre H ered i Z s o lt şi F u sy Katalin lld iko . P o tr iv it decizieimagistraţilor clujeni; ofiţerul de stare civilă Vasile Gherm an este obligat să o fic ie ze căsătoria celor doi etnici maghiari. Heredi Zsolt şi Fusy Katalin lldiko au acţionat P rim ăria municipiului Cluj-Napoca în judecată, după ce ofiţerul stării civile , Vasile G h e rm a n , a ' r e fu z a t să-i c ă s ă to re a s c ă ' p e m otiv câ a c e ş tia ş i-a u ■ exprimat co n .s im ţăm în tu l în limba maghiară.

Cei doi au reclam at faptul că în data d e 31 mai a anului trecut s-au prezenta t la Serviciul de Stare Civilă pentru a se căsători. T in e r ii ş i-a u exprimat c o n s lm ţă m în tu l în limba m a g h ia ră , luc ru c a re l-a determ inat pe ofiţerul de stare civilă să re fu ze s ă -i declare căsătoriţi.

O dată cu acest refuz, Heredi şi Fusy au chem at Primăria în judecată, solicitînd iniţial daune m a teria le în v a lo a re d e 124 milioane de lei şi daune morale de 5 0 de milioane d e lei.

In s ta n ţa a re s p in s , vineri, solicitările celor doi d e a primi daune m orale. Ei spun că, deşi au cîştigat procesul cu Primăria Cluj-Napoca, nu vo r m ai apela la serviciile aceste ia şi se vor căsători la T îrgu M ureş. Ofiţerul de stare civilă V as ile Gherman poate depune recurs în termen de 15 z ile de Ia pronunţarea sentinţei. G herm an susţine câ va a ta c a a c e a s tă decizie, d e o arec e , sp une e l, aceasta poate fi un p re c e d e n t foarte periculos.

^ C o s m in PURIŞ

200 de m \ £32 fa naşterea lai Emanoil Gojdou rm a re d in pagina 1______

C in e a fo st E m a n o il G o jd u ?

Fiul unui negustor macedo­român, Atanasie, şi al unei bihorcnce, Ana, fiică de ţăran avut, Emanoil Gojdu se naşte la 9- februarie 1802 Ia Oradea.

Studiile elementare şi liceale le face la Oradea, după carc urmează dreptul Ia Universitatea din Bratislava unde, în anul 1824, obţine diploma de avocat. Tînărul avocat se stabileşte la Budapesta, reuşind să intre în cele mai înalte cercuri de intelectuali unguri şi români, puţind lupta astfel pentru apărarea cauzei naţionale a

românilor din Imperiul Austro- Ungar.

Emanoil Gojdu devine prefect de Lugoj, apoi membru de drept al Casei Magnaţilor (Senat), iar. în anul.1869 este numit consilier la Curtea de Casaţie.

în acelaşi an, Gojdu semnează actul testamentar prin care dasă pentru toţi românii din Ungaria şi Transilvania o “fundaţiune perpetuă prin care tinerii să poată avea acces-Ia şcoli”. La trei luni după semnarea actului, avocatul român se stinge din viaţă, lâsînd imobile, acţiuni, depozite bancare, mori din a căror exploatare, potrivit testamentului, fundaţia urma sâ funcţioneze pînă în anul 2071.

Fundaţia “Emanoil Gojdu”,

înfiinţată-în data de 23 aprilie 1870 sub patronajul mitropolitului Andrei Şaguna şi

' al Congresului Naţional Bisericesc, construieşte în anul 1889, din averea dobîndită prin testament, şapte imobile mari, cu cîte patra nivele, între străzile Dob şi Kiraly, în plin centrul Budapestei.

Potrivit istoricilor, la sfîrşitul anului 1918, pe lîngă imobilele

•'sus menţionate, averea fundaţiei depăşea 10 milioane de coroane. De asemenea, în această perioadă

, a acordat 4455 de burse şi 982 de ajutoare sociale.

Printre bursierii Fundaţiei “Emanoil Gojdu” s-au numărat: Victor Babeş, Octavian Goga,

-Valeriu Branişte, Traian Vuia,

Narlk® ISeSa crede că apariţia; “aripir cmce îngreuna aplicarea protoceSalui cu-PSD

53

u rm a re d in pagina 1

’UDMR a luat fiinţă Ia iniţiativa a nouă deputaţi UDMR: Akos Birtalan, Kovacs Zoltan, Konya Hamar Sandor, Vekov Janos, Raduly Robert, Szolt Szilagy, Kerekes Karoly, Toro T. Tibor şi Pecsi Kerenc.

Scopurile declarate ale acestora sînt urmărirea punerii în practică a programului UDMR şi a protocolului cu

PSD. Majoritatea celor nouă parlamentari fac.parte din Blocul Reformist al UpM R, platforma politică, radicală din interiorul Uniunii.

Preşedintele Uniunii, Marko Bela, a precizat că UDMR este o organizaţie pluralistă cu platforme şi grupări, iar Consiliul Reprezentanţilor Unionali funcţionează pe aceste principii, însă “avem şi o obligaţie fermă de unitate de

acţiune. Referitor, la înfiinţarea de noi secţii de. studiu în limba maghiară în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, lucru prevăzut în protocolul PSD-UDMR,1 Marko-Bela a afirmat că Uniunea doreşte înfiinţarea, cu prioritate, a trei facultăţi exclusiv maghiare. “La Universitatea "Babeş-Bolyai" există grupe de studii în limba maghiară care ar trebui transformate în facultăţi. Dorim mai întîi

o facultate de ştiinţe umane, una de ştiinţele naturii şi una de matematică”, a spus' liderul UDMR. El a precizat însă faptul că, la modul /concret, alegerea trebuie decisă de specialişti. Marko Bela s-a aflat, vineri, la Cluj pentru a participa la şedinţa de lucru a Fundaţiei “Pentru Şcoală” şi a fundaţei româno-maghiare “Ilyes” unde acesta este preşedinte.

Silviu Dragomir, loan Lupaş etc.După primul război mondial

fundaţia se mută la Sibiu. Cu toate că, prin articolul 242 din Tratatul de la Trianon, Ungaria era obligată să restituie toate proprietăţile acestei fundaţii, acestea revin României abia în anuj 1940. Concursul de împrejurări care a unnat după cel de-al doilea război mondial a dus - la naţionalizarea în anul 1952 a tuturor imobilelor din Budapesta

-aflate în proprietatea Fundaţiei “E. Gojdu”, precum şi a altor proprietăţi care la ora actuala, după calculele făcute de finanţişti, ar valora aproape două miliarde de dolari.

După 1990, înalte feţe bisericeşti, profesori universitari şi oameni de cultură au reînfiinţat Fundaţia “Emanoil Gojdu” cu sediul la Sibiu sub înaltul' patronaj ăl Mitropoliei Ardealului”.

Cu toate că oficialităţile române au readus în discuţie “dosarul Gojdu”, încercările de recuperare a proprietăţilor fundaţiei, confiscate abuziv de regimul comunist ungar, au fost zadarnice. Ba mai mult, autorităţile maghiare au intenţionat vinderea prin licitaţie a unora dintre clădirile “Gojdu din Budapesta şi demolarea altora. '

A ( 1 GASA R ! e d it u r ă

s t u T

Autorizată prm S .C . nr. 1 2 8 / 1 9 9 1 , judecătoria Cluj- N apoca, înm atriculată la Oficiu! Registrului Comerţului iudeţuîui D u ;,'s u b nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod fiscal R 2 0 4 4 6 9

ILl£ CĂLIAN (r e d a c to r ş e f ) ;VALER CHIOREANU (redactor ş e f adjunct); CRISTIAN B A R A (redactor ş e f adjunct).T e l .1 9 .1 6 .8 1 ; fa x :1 9 .2 8 .2 8 ; *E-mail: adevcj@ m ail.dntcj.ro - redacţiaE-m ail: rec lam a_adevcj@ m ai!.d n tq .ro - publicitate

' S e c r e ta r d e r e d a c ţie : * T el/fax:H orea P E T R U Ş ’ 19.74.18

R E DA C ŢIA : C lu j-N a p o c a , s tr . N a p o c a 16

CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MiCHAELA BOCU;1 SOCIAL-i CETĂŢENEŞTI: TEL..19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC:- TEL.:'4 9 .7 5 .0 7 SPORT: TELf: 19.21.27 - CODIN SAMOILĂ;,- PUBLÎCITATf:: TEL./FAX:19 .73 .04 ;/DIFUZ ARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.31. - STELA PETCU;; CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07 - LIVIA POP;SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23 SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75 '

r 't-

TII'UIIL RXKUiTAT L\

.-liNTi riUwTlii I L ^ V -l f , ,•> r>c.‘ 'l

( '4 ■Ţfifepliii'âU'JOG a r a m o n d

mailto:[email protected]

Nr leg Nume Prenume Data ultimei 13135 ABABII RUXANDRA CS ... · Nr leg Nume Prenume Clubul Data Nasterii Data vizei FRT 2010 Documentul de plata Data ultimei vizite medicale Data

Nr leg Nume Prenume Data ultimei 13135 ABABII RUXANDRA CS ... · Nr leg Nume Prenume Clubul Data Nasterii Data vizei FRT 2010 Documentul de plata Data ultimei vizite medicale Data

Declarația celor 56 de deputați ai majorității parlamentare

Declarația celor 56 de deputați ai majorității parlamentare

W Neville Scott -Orasul ultimei sanse.pdf

W Neville Scott -Orasul ultimei sanse.pdf

Nr leg Nume Prenume Data Data ultimei SANCTIUNI , AMENZI fileNr leg Nume Prenume Clubul DataNasterii VIZA ANUALA 2012 SANCTIUNI , AMENZI Data ultimei vizite medicale Data valibilitatii

Nr leg Nume Prenume Data Data ultimei SANCTIUNI , AMENZI fileNr leg Nume Prenume Clubul DataNasterii VIZA ANUALA 2012 SANCTIUNI , AMENZI Data ultimei vizite medicale Data valibilitatii

PARTICIPAREA FEMEILOR LA ALEGERILE PARLAMENTARE DIN … · 2020. 12. 5. · Participarea femeilor la alegerile parlamentare din 2020 6 Egalitatea de șanse - Din totalul de candidați,

PARTICIPAREA FEMEILOR LA ALEGERILE PARLAMENTARE DIN … · 2020. 12. 5. · Participarea femeilor la alegerile parlamentare din 2020 6 Egalitatea de șanse - Din totalul de candidați,

Nr leg Nume Prenume Data ultimei FRT 2010 · Nr leg Nume Prenume Clubul DataNasterii Data vizei FRT 2010 Documentul de plata Data ultimei vizite medicale 21331 ALDEA GHEORGHE CS UNIVERSITAR

Nr leg Nume Prenume Data ultimei FRT 2010 · Nr leg Nume Prenume Clubul DataNasterii Data vizei FRT 2010 Documentul de plata Data ultimei vizite medicale 21331 ALDEA GHEORGHE CS UNIVERSITAR

Nr leg Nume Prenume Data ultimei Data

Nr leg Nume Prenume Data ultimei Data

VOTUL ÎN STRĂINĂTATE ALEGERI PARLAMENTARE · 2021. 2. 4. · VOTUL ÎN STRĂINĂTATE I ALEGERI PARLAMENTARE 5-6 DECEMBRIE, 2020 01/21/2021 [AUTHOR NAME] 3 materialelor electorale

VOTUL ÎN STRĂINĂTATE ALEGERI PARLAMENTARE · 2021. 2. 4. · VOTUL ÎN STRĂINĂTATE I ALEGERI PARLAMENTARE 5-6 DECEMBRIE, 2020 01/21/2021 [AUTHOR NAME] 3 materialelor electorale

Nr leg Nume Prenume Data ultimei Data SANCTIUNI , VIZA ......Nr leg Nume Prenume Clubul Data Nasterii VIZA ANUALA 2012 SANCTIUNI , AMENZI Data ultimei vizite medicale Data valibilitatii

Nr leg Nume Prenume Data ultimei Data SANCTIUNI , VIZA ......Nr leg Nume Prenume Clubul Data Nasterii VIZA ANUALA 2012 SANCTIUNI , AMENZI Data ultimei vizite medicale Data valibilitatii

parlamentare din 24 februarie 2019 CECE Briceni nr. 1

parlamentare din 24 februarie 2019 CECE Briceni nr. 1

Afis alegeri parlamentare 2016 mic (2)

Afis alegeri parlamentare 2016 mic (2)

Misiunea de Observare a Alegerilor parlamentare din 24 ... · 6 | Misiunea de Observare a Alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 fost înregistrate 401 grupuri de inițiativă

Misiunea de Observare a Alegerilor parlamentare din 24 ... · 6 | Misiunea de Observare a Alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 fost înregistrate 401 grupuri de inițiativă

ALEGERILE PARLAMENTARE DIN REPUBLICA · PDF fileSistemul electoral Alegerile parlamentare din Moldova au avut loc la 5 aprilie 2009. La nivel național au fost aleși 101 de deputați

ALEGERILE PARLAMENTARE DIN REPUBLICA · PDF fileSistemul electoral Alegerile parlamentare din Moldova au avut loc la 5 aprilie 2009. La nivel național au fost aleși 101 de deputați

Petre Andrei - Discursuri Parlamentare

Petre Andrei - Discursuri Parlamentare

Nr leg Nume Prenume Data ultimei - frt.ro · Nr leg Nume Prenume Clubul DataNasterii Data vizei FRT 2010 Documentul de plata Data ultimei vizite medicale Data valibilitatii vizei

Nr leg Nume Prenume Data ultimei - frt.ro · Nr leg Nume Prenume Clubul DataNasterii Data vizei FRT 2010 Documentul de plata Data ultimei vizite medicale Data valibilitatii vizei

GÎLCEVILE PARLAMENTARE O jumătate de aii minis împotriva ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/65184/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1991...GÎLCEVILE PARLAMENTARE Oricit ar părea de ciudat,

GÎLCEVILE PARLAMENTARE O jumătate de aii minis împotriva ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/65184/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1991...GÎLCEVILE PARLAMENTARE Oricit ar părea de ciudat,

ALEGERI PARLAMENTARE 2020 SONDAJ POST-ELECTORAL · ALEGERI PARLAMENTARE 2020 - SONDAJ ELECTORAL ÎN ZIUA VOTULUI - 6 decembrie 2020 ODOLOGIE Volumul eșantionului: 1296 respondenți

ALEGERI PARLAMENTARE 2020 SONDAJ POST-ELECTORAL · ALEGERI PARLAMENTARE 2020 - SONDAJ ELECTORAL ÎN ZIUA VOTULUI - 6 decembrie 2020 ODOLOGIE Volumul eșantionului: 1296 respondenți

monitorizarea activităţii parlamentare

monitorizarea activităţii parlamentare

ALEGERILE PARLAMENTARE 30 noiembrie 2014

ALEGERILE PARLAMENTARE 30 noiembrie 2014

Nr leg Nume Prenume Data ultimei Data - frt.ro · Nr leg Nume Prenume Clubul Data Nasterii Data vizei FRT 2010 Documentul de plata Data ultimei vizite medicale Data valibilitatii

Nr leg Nume Prenume Data ultimei Data - frt.ro · Nr leg Nume Prenume Clubul Data Nasterii Data vizei FRT 2010 Documentul de plata Data ultimei vizite medicale Data valibilitatii