UPP Proiect.docx - Copy

download UPP Proiect.docx - Copy

of 36

Transcript of UPP Proiect.docx - Copy

1.Analiza constructive-functionala a principalelor tipuri de rezervoare atmosferice utilizate la depozitarea produselor petroliere:Analiza constructiv-funcional a princioalelor tipuri de rezervoare atmosferice de depozitare a produselor volatilePrin rezervoare se neleg recipientele avnd capaciti de depozitare mai mari de 3 m3, forme i dimensiuni variate i diferite, executate din diferite materiale i destinate recepionrii, depozitrii, desfacerii i prelucrrii tehnologice a diferitelor produse n stare lichid sau semilichid. Recipientele cu capaciti reduce (de obicei, ntre 3 m3 si 100 m3), destinate transportului diferitelor medii aflate n stare lichid sau semilichid, se numesc cisterne.n cadrul unei anumite variante de depozitare, alegerea tipului corespunztor de rezervor se face n funcie de mai muli factori, dintre care cei mai importani sunt urmtorii:- condiiile de lucru impuse i condiiile climatice;- caracteristicile constructive ale rezervoarelor de diferite tipuri;- indicatorii tehnico-economici ai proiectrii, construciei, montajului i exploatrii (ntreinerii) rezervoarelor;Din punctul de vedere al condiiilor de lucru, rezervoarele trebuie s corespund urmtoarelor cerine:- s fie impermeabile i etane n raport cu produsul depozitat;- s nu se aprind, s fie durabile i puin sau de loc sensibile la aciunea chimic, electrochimic sau mecanic a produsului depozitat;- s permit o uoar curare de depuneri, precipitri sau decantri;- s fie prevzut cu echipamentul necesar, coreapunztor att umplerii (ncrcrii), ct i golirii (descrcrii) lor;- s asigure o perfect securitate a depozitrii produsului;- s fie eoonomice n exploatare i usor de deservit, supravegheat, controlat etc.Avnd n vedere caracteristicile constructive, rezervoarele trebuie s corespund urmtoarelor cerine:- soluiile constructive adoptate i formele rezervoarelor s fie simple, iar n cazul rezervoarelor cilindrice verticale, s asigure posibilitatea montrii i funcionrii corecte a capacelor plutitoare, ecranelor plutitoare etc.;- capacitatea lor de depozitare s fie optim;- construcia rezervoarelor s permit executarea i montarea rapid a tuturor elementelor lor componente, iar dimensiunile semifabricatelor s se nscrie n limitele gabaritelor transportabile pe drumuri, osele auto, autostrzi, calea ferat etc.;- dimensiunile rezervoarelor i ale elementelor lor componente s fie tipizate;- s fie folosite, la maximum i n mod efectiv, caracteristicile mecanice ale materialelor de construcie, fra a diminua capacitatea portant a rezervorului, asigurndu-se, astfel, un consum specific de metal minim.Indicatorii tehnico-economici ce se pot meniona, n cazul rezervoarelor sunt:- costul rezervorului propriu-zis;- costul instalaiilor anexe ale parcului de rezervoare (instalaiile de protecie, prevenire i combatere a incendiilor; conducte tehnologice; conducte de ap i canalizare; conducte de nclzire etc.), bineneles, raportal la fiecare rezervor n parte;- consumul de metal (n special sub form de tabl i profiluri);- consumul de beton i de beton armat;- volumul lucrrilor de construcie etc. Clasificarea rezervoarelor:Construcia de rezervoare, de diferite tipuri, forme i dimensiuni, s-a dezvoltat, pe plan mondial, n concordan cu cerinele activitii industriale n diferite domenii, n pas cu tehnica modern.S-a ajuns, astfel, s se dispun de o mare varietate de soluii constructive de rezervoare. Clasificarea lor se poate face dup numeroase criterii, urmnd a se trata numai criteriile de clasificare determinante:a) Dup poziia fa de suprafaa solului, se deosebesc:- rezervoarele de suprafa (rezervoarele supraterane), din categoria crora fac parte rezervoarele montate direct pe sol sau deasupra solului (supranlate), precum i rezervoarele ngropate pe mai puin de jumtate din nlimea lor;- rezervoarele semingropate, din categoria crora fac parte rezervoarele ngropate pe mai mult de jumtate din nlimea lor, far ca nivelul maxim al produsului depozitat s depeasc nlimea de 2 m fa de suprafaa solului;- rezervoarele ngropate, din categoria crora fac parte rezervoarele n care nivelul maxim posibil al produsului depozitat se afl cu 0,2 m sub nivelul solului.b) Dup forma geometrica:- rezervoare cilindrice verticale sau orizontale - rezervoare sferice - rezervoare sferoidale - rezervoare torosferoidale - rezervoare paralelipipedice;- rezervoare de form specialc) Dup capacitatea de depozitare:- rezervoare de capacitate mic, pn la 100 m3, cu capac conic susinut de o construcie metalic uoar;- rezervoare de capacitate mijlocie i mare, ntre 100 m3 i 50000 m3, cu capac plat pe construcie metalic cu forme - pentru 100 ... 1000 m3, cu capac conic pe grinzi i stlpi de susinere - pentru 1000 ... 5000 m3 i cu capac bombat, cu capac n form de umbrel sau cu capac plat pe stlpi - pentru 30000 ... 50000 m3;- rezervoare de capacitate foarte mare, de peste 50000 m3;d) Dup natura materialelor din care se execut:- rezervoare metalice, cuprinznd rezervoarele sudate i nituite, cilindrice verticale sau orizontale, sferice, sferoidale i sub forme i construcii speciale;rezervoare nemetalice, cuprinznd rezervoarele din beton, beton armat, piatr, crmid, pmnt, materiale plastice obinuite sau armate etc.;e) Dup presiunea interioar maxim de depozitare:- rezervoare de joas presiune, denumite i rezervoare atmosferice, care sunt, n general, rezervoare cilindrice verticale;- rezervoare de medie presiune, din categoria crora fac parte, n general, rezervoarele cilindrice orizontale, rezervoarele sferoidale, rezervoarele cilindrice verticale cu capac bombat etc.;- rezervoare de presiune ridicat, din categoria crora fac parte rezervoarele cilindrice orizontale de construcie special, rezervoarele sferice i alte rezervoare de construcie special.Rezervoarele cilindrice verticale de depozitare atmosferic.Urmrindu-se formele constructive de rezervoare atmosferice cilindrice verticale, se poate constata o mare varietate a acestora, dintre care cele mai importante sunt: rezervoarele atmosferice cu capac fix (forma capaoului fiind plat, conic sau bombat, denumite i rezervoare de tip standard; rezervoarele atmosferice cu capac plutitor, de mare i foarte mare capacitate; rezervoarele atmosferice cu capac respirator (rezervoarele cu capac autoportant fr moment).Din punct de vedere constructiv, mantaua i fundul acestor rezervoare se soluioneaz n mod identic, de la caz la caz diferind doar construcia capacului.2.Alegerea pe criterii tehnico-economice a materialelor,determinarea caracteristicilor mecanice,elastice si fizice ale acestora,calculul rezistentei admisibile si stabilirea coeficientului de rezistenta al imbinarii sudate2.1 Prezentarea constructive a rezervorului: Tipul rezervorului:rezervor cilindric vertical(RCV) Capacitatea nominala de depozitare:V=20000m3 Produsul depozitat:titei Suprapresiunea din spatial de gaza-vapori:h g=200mm H O2 Vacuumul din spatial de gaze-vapori:h mmv40 H O2 Productivitatea pomparii produsului: Z=500 mh /3 Viteza admisibila a lichidului prin conducta: w=1,75m/s Temperature de depozitare: Dn=80 Diametru=42000 mm Materiale:-tabla manta:S355J2G3 conf. SREN 10025+A1-tabla fund,capac:S355J2G3 conf.SREN 10025+A1-stuturi:L235GA SREN 10216-4 -flanse si organe:P355NL12.2 Calculul rezistentelor admisibileConform prescriptiilor tehnice ISCIR C4-2003 rezistenta admisibila a materialului la temperatura de 200 este:2 20 20 20/ )} / ( ); / min{( mm N c cc c r r a Unde : rc -coeficient de siguranta fata de rezistenta la rupere4 , 2 rc cc - coeficient de siguranta fata de linia tehnica de curgere5 , 1 cc20r-rezistenta la rupere la temperature de 200C in 2/ mm N20c -linia tehnica de curgere la temperature de 200C in 2/ mm NPentru materialul mantalei S355J2G3:20r=Rm=490 2/ mm N20c =355 2/ mm N)} / ( ); / min{(20 20 20c c r r ac c =min{(490/2,4);(355/1,5)}=204,16 2/ mm NPentru materialul stuturilor L235GA:20r=Rm=370 2/ mm N20c =235 2/ mm N)} / ( ); / min{(20 20 20c c r r ac c =min{(370/2,4);(235/1,5)}=154,16 2/ mm NPentru materialul organelor si flanselor:20r=Rm=490 2/ mm N20c =355 2/ mm N)} / ( ); / min{(20 20 20c c r r ac c =min{(490/2,4);(355/1,5)}=204,16 2/ mm NStabilirea cifrei de calitate a imbinarilor sudate:Suma elementelor de aliere pentru stuturi L235GA:%Mn+%Cr+%Si+%Ni=1,2+0+0,4+0=1,6C%=0,16%>grupa Ia BK1=1 k2=0,95 k3=0,95 k4=0,90 >73 , 0 81 , 0 * 90 , 0 69 , 112 16 , 154 * 73 , 0 *20, ta S a 2/ mm NSuma elementelor de aliere pentru flanse si organe P355NL1:%Mn+%Cr+%Si+%Ni=0,90+0+0,50+0+0=1,4C%=0,18%> k1=1 k2=0,95 k3=0,95 k4=0,90 > 73 , 0 81 , 0 * 90 , 0 149 16 , 204 * 73 , 0 *20, ta S a 2/ mm NSuma elementelor de aliere pentru manta S355J2G3:%Mn+%Cr+%Si+%Ni=1,6+0+0,55+0=2,1C%=0,20>grupa Ib : k1=0,95 k2=0,98 k3=0,95 k4=0,95Unde: 0* 4 * 3 * 2 * 1 k k k k 1 k -coeficient de corectie ce tine seama de sudabilitatea materialului2 k - coeficient de corectie ce tine seama de tratamentul ethnic de detensionare3 k -coeficient de corectie ce tine seama de examinarea defectoscopica nedistructiva prin gamografiere sau radiografiere4 k -coeficient de corectie ce tine seama de examinareaaspectului exteriorsi de numarul de incercari mecanice0-cifra teoretica de rezistenta a imbinarilor sudate in functie de procedeul de sudare si de modul de prelucrare a marginilor tablelor3.Stabilirea dimensiunilor optim economice ale rezervorului,aplicand metodele teoretice A.P.I. si SUHOV.Generalitati:Capacitatea totala de depozitare,capacitatilor diferitelor parcuri,numarul de rezervoare,ca si capacitatile rezervoarelor incluse in parcuri, sunt determinate atat de ordinal de marime al capacitatilorde prelucrare a instalatiilor,rafinariilor si combinatelor deservite,cat si de multi alti factori precum:cerintele de flexibilitate si duratele de flexibilitate.Primul aspect reprezinta o problema de natura tehnico-economica:Fixarea elementelor dimensionale(diametru,grosimi de fund,capac,manta) constituie o problema de natura constructie-proiectare pe criterii economice, cunoscuta sub numele calculul dimensiunilor optime.In literature de specialitate sunt cunoscute 2 metode de calcul: Calcul dupa metoda costurilor unitare Calcul dupa metoda consumurilor de metal minime(metoda Suhov)Calculul dimensiunilor optim-economice,dupa ipoteza consumului de metal minim(metoda Suhov)Comparativ cu metoda costurilor unitare,se pot puncta aspectele:a)Dimensiunile optime se stabilesc fara sa se tina seama de influenta exercitata de catre factorii de exploatare si costurile de montajb)Aceasta metoda nu tine cond de costurile terenului si de constructia fundatieic)Dpdv teoretic, se identifica optimul economic cu consumul minim de metald)Se stabilesc 2 metode de calcul: Cand grosimea mantalei este constanta(metoda Suhov 1) Cand grosimea mantalei este variabila(metoda Suhov 2)e)In cazul dimensiunilor optim-economice, se folosesc greutarile conventionale,volumele de metal folosite.Determinarea parametrilor de calcul:A.Determinarea grosimii echivalente de calcul al capacului(Sc)Sc=St+CMSunde; St=grosimea tablei invelitoare capacului CMS =grosimea echiv. de calcul a constructiei metaliceCMS =CMCMAV

CMV =0CMm=gGCM*0adica: CMS =4* *20DgGCMCMA =aria constructiei metalice asimilata cu un disc de diametru DCMA =42D 2mm0 -densitatea otelului; 0 -7850 [kg/3m]G-greutatea constructiei metalice [N]g-acceleratia gravitationala ; g=10 m/2sCMG =(20..40)*V [N]B. Grosimea de calcul echivalenta a funduluiFundul rezervorului se realizeaza, in general, din doua zone de grosimi diferita, zona panoului central de grosime PCSsi zona inelului periferic de grosime IPSIPS =PCSPCS =1* 2*r rCtaCc cpD p+ + [mm]Unde Cp -presiunea de calcul al rezervorului ce tine seama doar de presiunea hidrostatica exercitata la baza rezervorului si de presiunea din spatial vapori-gazeCp =+ + gH h pg Hgh 2/ mm N unde:=desntitate lichid depozitat H=inaltimea rezervoruluigh =suprapresiunea din spatial de vapori-gazea rezervoruluiD-diametrul interior al rezervorului [mm]=coeficientul de rezistenta sau sau cifra de calitate a imbinarii sudateta =rezistenta admisibila a materialului mantaleila temperatura nominala1c =adios de grosime pentru coroziune [3 mm]1 rc =adios de grosime ce tine cont de abaterea negativade la grosimea tablelor [=f(Sstas;lt)]hip = 142 , 0 ) 0 2 , 14 ( * 10 * 1000 ) ( *2 3 msmmkgzi Hu gapa2/ mm Ng k k k R Ps di* * * * * *43 12/ mm N unde: k=1,07 05 , 0 sk tabel k 30176 , 0 10 * 5 , 0 * 05 , 0 * 07 , 1 * 1000 * 21 *42 3 mmmkgm Pdi2/ mm NO mmH hg 2200 =0,019622/ mm N142 , 0 0176 , 0 01962 , 0,+ + i cP=0,179222/ mm NLungimea rezervorului= m mm mm D R 8 , 131 131880 * 42000 2 mmmmNmmNmmmmNpD pscitai cr5 , 2417922 , 0 16 , 204 * 75 , 0 * 242000 * 17922 , 02*2 22 Conform table 16.1 1 rc =1mms pc=24,5+1+3=28,5mm Se adopta urmatorii parametrii ai tablei:Grosime=25mmLatime=2400mmLungime=12000mmRezulta:5x2400mm virola +1x2200mm virolaCalculul virolei 1:Lungimea virolei= m D 8 , 131 Numar foi tabla='112 10 98 , 10128 , 131L m foixmm+ > L m m m 88 , 11 120 21 2'1 mm s 5 , 281 L=2400mmCalculul virolei 2:118 , 0 ) 4 , 2 2 , 14 ( * 10 * 10002 32 msmmkgph2/ mm N00617 , 0 * 7 , 0 * * * * *41 2 g k k R Ps d2/ mm NO mmH hg 2200 =0,019622/ mm N14732 , 02 cip2/ mm Nmm slm Lmm smmmmNmmmmNsnecr2 , 242400122 , 24 3 1 2 , 202 , 20* ) 1434 , 0 16 , 204 * 75 , 0 * 2 (42000 * 14732 , 022222 + + Calculul virolei 3:2 2 33094 , 0 ) 8 , 4 2 , 14 ( 10 * 1000mmNmsmmkgPh 006 , 0 * 7 , 0 * * * * *41 3 g k k R ps d1732/ mm N1197 , 03 cip2/ mm Nmm sr4 , 161197 , 0 16 , 204 * 75 , 0 * 242000 * 1197 , 0mm snec4 , 20 1 3 4 , 16 + + l5=2400mmCalculul virolei 4:07 , 0 ) 2 , 7 2 , 14 ( * 10 * 10002 34 msmmkgph2/ mm N0052 , 0 * 6 , 0 * * * * *41 4 g k k R Ps d2/ mm Nmm smm snecr17 3 1 13130949 , 0 16 , 204 * 75 , 0 * 242000 * 0949 , 04 + + mm l 24004 Calculul virolei 5:046 , 0 ) 6 , 9 2 , 14 ( * 10 * 10002 35 msmmkgphi2/ mm N0044 , 0 * 5 , 0 * * * * *41 5 g k k R Ps d2/ mm N07 , 05 cip2/ mm Nmm snec4 , 13 ) 80 , 0 ( 3 6 , 9 + + mm l 24005 Calculul virolei 6:024 , 0 ) 12 2 , 14 ( 10 * 10002 36 msmmkgphi2/ mm N003 , 0 * * * * *41 6 g k k R Ps d2/ mm N04714 , 06 cip2/ mm Nmm smm snecr2 , 10 ) 80 , 0 ( 3 4 , 64 , 604714 , 0 16 , 204 * 75 , 0 * 242000 * 04714 , 0 + + mm l 22006 4.Calculul de predimensionare al mantalei,capacului si funduluiStabilirea grosimilor de calcul echivalente:a) Stabilirea grosimilor de calcul ale capacului:Sc=St+CMSunde; St=grosimea tablei invelitoare capacului CMS =grosimea echiv. de calcul a constructiei metaliceCMS =CMCMAV

CMV =0CMm=gGCM*0adica: CMS =4* *20DgGCM

CMS =mm mmsmmkgN5 , 5 055 , 0)4242 * 14 , 3 ( 10 * 785060000022 3 iar St>=4mmSc=St+CMS =5,5mm+4mm=9,5mmb) Determinarea grosimii echivalente de calcul a fundului capacului:IPS =PCSCp=+ + gH h pg Hgh 2/ mm N =1000> + P a O m m H msmmk g1 4 2 2 , 0 2 , 1 4 * 1 0 *22 3IPS =PCS =24,5mm ) ( * ) 85 , 0 ... 8 , 0 (ip pc ip fs s s s + smm svb ip5 , 28 PCS =4mmmm sf9 , 8 ) 5 , 28 4 ( 8 , 0 5 , 28 + c) Stabilirea grosimii echivalente cumulate a fundului si capacului:mm mm mm s sf c4 , 18 9 , 8 5 , 9 + + d) Stabilirea grosimii de calcul echivalente a mantalei:mm S SVB M5 , 28 Calculul volumului de material consumat pentru realizarea fundului si capaculuia) Realizarea fundului si capacului:335 , 255 , 1420000* 4 , 18 * mmmmmHVc Vf + b) Calculul volumului de material consumat pentru confectionarea mantalei:VM=2*ms * * H V * 2 5 , 28 * 14 , 3 *310178 5 , 14 * 20000 m c) Volumul total de material consumat:Grosimile echivalente se calculeaza astfel:3 34 , 10203 10178 5 , 25 m m V c V VM f tot + + + m Hoptimt8 , 115 , 28 *20000 * 5 , 1432 m mmDtoptim42 4 , 468 , 11 *20000* 2 > diamentru initialmm s m sm mc30 5 , 28 * ) 05 , 0 1 ( * ) 1 ( + + mmmm s f smm s m scf fcc c5 , 15 5 , 14 * ) 075 , 0 1 ( * ) 1 (6 , 9 9 , 8 ) 08 , 0 1 ( * ) 1 (1 , 10 5 , 9 * ) 07 , 0 1 ( * ) 1 (' + + + + + + + m Hcoptim9 , 1130 *5 , 15 * 20000322 m Dcoptim2 , 465 , 15 *20000 * 30* 2 3 Rezulta au fost dimensionate corectDiametrul si inaltimea(H)A. Calculul constructiei metalice a capacului:1.Determinarea numarului necesar de semiferme:n s=semifermemmDD15 3 , 1442 * 1 , 0 542 * 14 , 3* 1 , 0 5 ++2.Determinarea lungimii semifermei:L= mmD Ds206002800 4200023.Alegerea numarului de panouri a semifermei:.l=2..4=3,4 m adopt L=20600mm Rezulta m panouri =12 panouri4.Determinarea inaltimii h1a semifermei:h1=m mmmD k1 , 2 21001242000* 6 , 0* 5.Determinarea inaltimii h2a semifermei:h2=(0,7..0,8)*h1=0,8*2,1=1,68m6.Determinarea solicitarii pe capac pe timp de iarna:a) solicitarea din greutatea totala a capacului:2 2 3 0 15 , 7457 095 , 0 * 10 * 7850 * * *mNmsmmkgs g s qc c ti b)solicitarea datorata greutatii zapezii:2 2750mNp qzi c)solicitarea din vacuumul din spatial de gaze-vaporizate2 2 340mNO mmH h p qv vi d)solicitarea din greutatea proprie a constructiei metalice de sustinere a capacului:2 3 2 1 479 , 239 * 42 * 06 , 0 6mNq q q m qi i i i + + + e)solicitarea totala unitara pe capac pe tot timpul iernei:icqi i iq q q3 2 1+ + +iq4=8847,292mNB. Determinarea solicitarilor pe capac pet imp de vara:a)Solicitarea elementara din greutate:wq1 2 2 3 0 15 , 7457 095 , 0 * 10 * 7850 * * *mNmsmmkgs g s qc c ti b)Solicitarea de presiune a vaporilor din spatial gaze-vapori a rezervorului:2 2 22000 200mNO mmH h p qg gv c)Solicitarea din greutate proprie a constructive metalice de sustinere a capacului:2 2 1 3251 2000 5 , 7457 * 42 * 06 , 0 6 * * 06 , 0 6mNm q q D qv v v + + + + d)Solicitarea totala pe capac in timpul verii:2 3 2 15 , 9206 251 2000 5 , 7457mNq q q qv v vcr + + + a)Calculul suprafetelor aferente fiecarui nod al semifermei:l=3,4mR1=Rs=2Ds0,8/2=0,4mR1=R1+l/2=0,4+3,4/2=2,1mR2=R1+l=0,4+3,4=3,8mR2=R2+l/2=3,8+1,7=5,5mR3= R2+l=3,8+3,4=7,2mR3=R3+l/2=7,2+1,7=8,9mR4=R3+l=7,2+3,4=10,6mR4=R4+l/2=10,6+1,7=12,3mR5=R4+l=10,6+3,4=14mR5=R5+l=14+1,7=15,7mR6=R5+l=14+3,4=17,4mR6=R6+l/2=17,4+1,7=19,1m22 2 '1192 , 0151 , 2 * *mnRAs 222 '12 '224 , 5) ( *mnR RA 2) 2 '52 '6622 '42 '5522 '32 '4422 '22 '337 , 2415( *2015) ( *1515) ( *24 , 1015) ( *mR RAmR RAmR RAmR RAb) Calculul fortelor din nodurile semifermelor:F1= NmNm q Aci5 , 8139 29 , 8847 * 92 , 0 *221 NmNm q A FNmNm q A Fcici24 , 90596 29 , 8847 * 24 , 10 *3 , 47775 29 , 8847 * 4 , 5 *223 3222 2 NmNm q A FNmNm q A Fcici8 , 176945 29 , 8847 * 20 *3 , 132703 29 , 8847 * 15 *225 5224 4 F 6 6A* ciq= 2 4,7m2*8847,292mN=218528Nc)Considerand ca grinda cu zabrele simplu rezemata la capete se determina reactiunile in sistemul de reazeme:Nodul [1]: Proiectie pe verticala:F1+N1 1+N sin2 1=0>N1 1 1F Proiectie pe orizontala: N0 cos2 1>N02 1Nodul [2]:Proiectie pe verticala: F0 0 sin sin2 2 2 2 3 2 1 2 2 > + + N N N N Proiectie pe orizontala: N0 0 cos cos3 2 3 2 1 2 > N N Nodul [3]:Proiectie pe verticala: F 3 3 3 4 3 2 3 3 3 30 sin > + + + N F N N N Proiectie pe orizontala: N0 0 cos cos4 3 4 3 2 3 > N N Nodul [4]:Proiectie pe verticala: F 4 4 4 5 4 3 4 4 4 40 sin sin > + + N F N N N Proiectie pe orizontala: N0 0 cos cos5 4 5 4 3 4 > N N Nodul [5]:Proiectarea pe verticala: F 5 5 5 5 6 4 5 5 5 50 sin sin > + + N F N N N Proiectarea pe orizontala: N0 0 cos cos5 6 5 6 4 5 > N N Nodul [6]:Proiectarea pe verticala: F0 sin5 6 6 6 6 + N N>F 6 6 6 NProiectarea pe orizontala: N0 cos5 6Dimensionarea grinzii cu zabrele:a)Dimensionarea la flambaj:NKN N N Ncompresie ij compresie1 , 358 ) max(6 6 > IEl N c fcompresie f nec** *22minunde: cflambaj coeficientf_ 3 , 2 lmllf49 , 337 , 4 cos4 , 3cos lungime flambajE=2,1*1025mmN modul de elasticitateI4 45 22min5 , 485 6 , 484511810 * 1 , 2 *3490 * 1 , 358 * 3 , 2cm mmnec moment de inertie minim necesarSe adopta profilul I 20din STAS 565-71, calitate material SREN 10025+A1Dimensiuni: h=200;b=90;d=75;t=11,3;A5 , 33 sc ; masa lineara=26,45. Calculul de stabilitate al mantalelor pentru rezervorul proiectatIn cazul rezervoarelor cilindrice verticale cu capac fix,calculul la stabilitate consta in: Verificarea la stabilitate a virolei si a tronsonului de varf Verificarea la stabilitate a intregii mantale1.Verificarea la stabilitate a tronsonului de varf sau a virolei de varf:0 * 2 * 3 * 4 * 5 * 5 * 05 4 3 2 1 + + + + + > l F l F l F l F l F l V MB AM A=-V B*17+138,3KN+649,7KN+924KN+902KN+601,6KN=0>KN VB181 0 * 2 * 3 * 4 * 5 * 5 * 01 2 3 4 5 > l F l F l F l F l F l V MA B0 6 , 271 8 , 324 924 7 , 1804 3008 17 * KN KN KN KN KN VAKN V KN VA A1 , 358171 , 60891 , 6089 17 * > Virola de varf isi poate pierde stabilitatea datorita actiunii conjugate a urmatoarelor doi factori:1)vacuumul din sf.de vapori caracterizat prin presiunea vacuumetrica Pv,respective presurizarea exterioara uniforma a virolei2)Compresiunea axiala uniforma datorata greutatii proprii a virolei si greutatii cumulate a:capacului,constructiei metalice si zapezii depuse pe capacRezistenta la stabilitate a virolei de varf este descrisa dpdv cantitativ prin presiunea critica minima exterioara la care-si poate pierde stabilitatea:] [min inf,Pa p pcv p) , , , , (inf t nH D s E f p ] [) ( 2**1* ) ( 2 * * 6 , 01 21 min inf,PaD c sH Dc s Entn pmin inf, 0,6*2,1*10542000) 3 5 ( 2*14500 * 420001* ) 3 5 ( 2 *22mm mmmmmmN15,6PaGvirola=n n nh s s D * * ) ( * + *OL3,14*(42000mm+5mm)*5mm*2200mm*78503mkg Gvirola=11383,19NGcapacOL cs D * * *42=7850 * 095 , 0 * 42 *42 2mm m3mkg =103267NCMG =(20..40)*V [N]CMG =30*20000m3=600000NGzapada qzD*4*2= 750 *442 *2 2m 2mN=1038,5KN, unde qz=750 2mNF p =400 * ) 42 (4* *42 2 2m Pv D 2mN=553,89NP= Gvirola +Gcapac +G metalica c. +G zapada +F p =11389,1N+103267N+600000N+103850N-55389N=2231,17KN2.Verificarea la stabilitate a intregii mantale a rezervoruluiPierderea stabilitatii mantalei rezervorului se poate produce pe de-o parte datorita vacuumarii incintei rezervorului indeosebi prin marea respiratie la golire sau/si datorita presurizarii exterioare neuniforme in conditiile actiunii vantului.Verificarea la stabilitate presupune determinarea unei presiuni exterioare de calcul echivalente p] [Pae si in compararea acesteia cu presiunea critica de calcul a rezer1vorului P crConditia de flotabilitate sau de securitate tehnica este:] [5 , 1Pappcre p) , max(2 1 e e ep p ] * * 5 , 0 [ * 25 , 1] * * 5 , 0 ; max[ * 5 , 121qv ca Pv pqv ca Pv pee+ Presiunea critica se calculeaza in functie de constantele elastice ale materialului si in functie de st m mH D s ; ; ;2 1P) , , , s , , (2 m1 t m crH D s E > < + 1min inf, min inf,P PPPvindeplineste conditias si hiHtn* *211 , + +(inf)17 , 0 028 , 0 * 4 , 2 024 , 0 * 4 , 2 020 , 0 * 4 , 2jumm m m m m m ms 1 , n =mm m mm6 006 , 0 17 , 0 *22 , 141 s 2 , n =m m m m m m m si hiHerioara jum t095 , 0 012 , 0 * 2 , 2 0134 , 0 * 4 , 2 017 , 0 * 4 , 2 * *21) (sup + + *22 , 141m =3,3 mmDeci s 1 , n >1,5*s 2 , nadica avem rezervoare rigide!6.Stabilirea consumului de metal necesar pentru realizarea RCV1.Se stabilieste cantitatea de material necesara pentru confectionarea mantalei:M=V * Cantitatea de material pentru manta se calculeaza pentru fiecare virola in parte:V i i i c is l L * *, unde : V i =volumul materialului pentru o virolaLi c, lungimea cercului descries de o virolal i =latimea viroleis i =grosimea virolei( )3635343332313,96 , 2 2 , 10 * 2200 * ) 2 , 10 * 2 42000 (24 , 4 4 , 13 * 2400 * ) 4 , 13 * 2 42000 (38 , 5 17 * 2400 * ) 17 * 2 42000 (46 , 6 4 , 20 * 2400 * ) 4 , 20 * 2 42000 (66 , 7 2 , 24 * 2400 * ) 2 , 24 * 2 42000 (9 5 , 28 * 2400 * ) 5 , 28 * 2 42000 (: ] [ * * ) * 2 ( * 2 2m mm mm mm mm Vm mm mm mm mm Vm mm mm mm mm Vm mm mm mm mm Vm mm mm mm Vm mm mm mm mm Vm s l s D v s D D R Li i i i i ext ext i c + + + + + + + > + m1=kg V 70650 *1 kg mi mkg V mkg V mkg V mkg V mkg V mimanta28417023236 *33284 *46158 *50711 *60131 *616 65 54 43 32 2 8.Dimensionarea tehnologicaa supapei de securitate hidraulicaSectiuni de treceri conform figurii:1. Sectiune circulara de diametru D1=A1=421D 2. Sectiune inelara delimitata de cercurile de diametru Dsi D3a carei arie este:A3 =) (42 23 D D3. Sectiune inelara delimitata de cercurile de diametru D1 si D3a carei arie este:A2=) (42122D D 4. Sectiune cilindrica de diametru D2 si inaltime hp, a carei arie este:A4= hp D25. Sectiune de diametru delimitata de cazurile D 3si D2 a carei arie este:A5=) (42223D D Ipoteze de calcul:A. Raportul dintre viteza in stare gazoasa in sectiunea circulara (1) (w1) si viteza de faza gazoasa in sectiune inelara (2) (w2)este constant si se determina cu relatia:1906 , 10221 cwwNecesitate ca viteza w2 sa fie de c2mai mica decat w1 rezulta din conditia de neantrenare a fluidului hidraulic , sub forma de stropi in forma de inspiratie.B. Viteza in sectiunea inelara w (3) in faza gazoasa sa fie egala cu cea din sectiunea inelara (2) w2 , adica sa indeplineasca conditia:w2=wC. Volumul de fluid vehiculat in conditii de expiratie(V 3 ) este egal cu volumul de fluid vehiculat in conditii de inspiratie(V2):V2=V 3V3 =Vcil 3 +Vcon 3> rezulta ca V2= Vcil 3 +Vcon 3D. Pentru a nu se ajunge la strangularea sectiunii , la trecerea prin sectiunea circulara(1) in cea inelara(2) ,intre ariile A2si A3trebuie sa existe relatia:0474 , 0325 cAAE. Inaltimea de prag h pse determina cu conditia ca intre ariile sectiunilor(3) si (4) sa existe relatia:A4=A 3 =A2*cF. Volumul de umplere (Vu) in functie de care se determina inaltimea de umplere (h u ) trebuie sa fie egala cu volumul de lichid la prag (V p ) , sumat cu volumul vehiculat in cilindrul (2)sau in cilindrul (3) .Matematic se exprima: V 3 2V V V Vp p u+ + Calculul dimensiunilor cu rol functional:1. Diametrul D1 se alege egal cu diametrulanterior al stutului pompei mecanice de respiratii (D nD1 din STAS 404/3-87)2.Calculul diametrului D2:2 1 22212221212 1 12 2 1 12211 *4 4** *c D DcD D DcwA w Aw A w A Qcww+ + ; 2. Calculul diametrului D3:A 2 3 5* A c ) (42223D D =3*4c*(2122D D )D 3 2 1 31 * c c D + + 3. Calculul diametrului D:V2= Vcil 3 +Vcon 3V21 22122 2* * * * ) ( D c h h R Rv v V21 3 2 2 3 2 2212223 3* * * * ) 1 1 ( * ) ( R c c h h c c c c R h R Rv v v cil + + Volumul Vcon 3se determinatinand cont de teorema lui Pappus-Guldin:-baza sectiunii conice se determina cu relatia:B=R R 2-inaltimea sectiunii transversale conice este: h=h v gh -aria sectiunii transversale conice este:A( )( )2 2*1 2.v gcon trh h R Rh B -raza centrului de masa esteR32322 3 ,R R BRcon cg Conform relatiei Pappus-Guldin ,volumul V con , 3se determina cu relatia:V 3 , . 3* 2 *con cg con trR A Prelucrand matematic ,seajunge matematic la relatia:R a +D*Ra2+E=0unde:D=R1*21 c +E=-2R21(1+c2)-) (3321 2v gv gh c hh hR cRezulta: R 2 , 1 =2) 4 (2E D D t 4. Calculul unghiului si al diametrului D4:tg=v g conh hR RhR R2 2v gh hR Rarctg2Diametrul D4 se alege constructiv pentru fiecare marime de supapa in parte ,in functie de diametrul D1,cu relatia: D1 4D Portiunea tronsonica a deversorului se extinde in limita diametrelor D2 si D4 :5. Calculul inaltimii h p :Se determina tinand cont de ipoteza E si relatia: A4=c 2 3*AIn functie de raze se determina:2i R R c h Rp), ( * *2122 3 2 ar dupa prelucrari anterioare se determina :h23 2 11 2* *cc Rp+4. Calculul marimilor cu rol functional:In aceasta categorie sunt incluse :-inaltimea de umplere(h)u-volumul de umplere (v)u-inaltimile de garda notare si generalizate(H)jH g -in conditii de expiratie H v-in conditii de inspiratieInaltimea de umplere se determina conform ipotezei F: V 2V Vp u+ Exprimand volumele in functie de raze si inaltimi si dupa prelucrari ulterioare se obtine: h v p uhch *113++ Volumul de umplere se determina in functie de h ucu relatia:V ) (2123R Ru *hu [dm ]3Inaltimile de garda au ca scop preintampinarea scurgerilor de lichid ,de inchiderea hidraulica, care, in regimurile de functionare de expiratie-inspiratie , este antrenat de catre debitele de faza gazoasa sub forma de stropi peste nivelul de lichid static.Inaltimile de garda (H gsau H)vse calculeaza cu metoda propusa de Constantinov , care determina aceste inaltimi cu relatia generalizata:H i =h i11]1

+ +i idh g A c QQ* 2 * ) 1 (*111 [m]Unde:h i -este egala fie cu h g (pentru calculul lui H g ) fie cu h v(pentru calculul lui H v ) [m]A i -este sectiunea de trecere determinate cu relatiile:Pentru calculul inaltimii H g : A g = ) (42223D D [m ]2Pentru calculul inaltimii H) (42122D Dv [m ]2:Unde: g-acceleratia gravitationala [m/s2]: dh1- diametrul hidraulic determinat cu relatiile:-pentru calculul inaltimii H g :dh g =23 2D D+ [m]-pentru calculul inaltimii H v:dh v =22 1D D+ [m]Q1-este egal fie cu Q g ,fie cu Q v, functie de inaltimea de calcul: [m3/s]C si sunt coeficienti determinati cu relatiile:C=0,182 +logG aiaiG log 780 , 0 + unde:G ai=23*iivdh g unde:dh i -diametrul hidraulic calculate anteriorg-acceleratia gravitaionala [m/s2]v-vascozitatea dinamica determinate Se considera: v1=v g =v v =31 [m ] /2sOpritoare de flacari1.Generalitati:Opritoarele de flacari au rolul de a opri propagarea in interiorul rezervoarelor a flacarii sau scanteielor, in cazul cand acestea ar patrunde prin supape,racorduri de ventilatie ,etc.Ele se compun dintr-un corp,deobicei turnat din fonta,prevazut cu doua racorduri cu flanse si doua capace laterale patrate sau dreptunghiulare, in interiorul careia este fixate o caseta metalica detasabila care cuprinde elementele cu sicane pentru racirea si stingerea flacarii.Elementele cu sicane vor fi executate, de preferinta,din benzi sau placi metalice subtiri ondulate, alternand cu benzi subtiri sau placi metalice subtiri plate, bune conductoare de caldura si rezistente la coroziunea mediului in care se lucreaza. Grosimea acestor placi este de 0,30.5 mm , distanta dintre ele nu depaseste 1mm , iar materialele folosite sunt aluminiu ,alama, cuprul,etc.La unele constructii de opritoare de flacari,elementele cu sicane sunt inlocuite prin site sau umplutura de pietris sau coart.2.Functionarea opritorului de flacari:Principul de functionare al opritorului este urmatorul:flacara nimerind in opritor este obligate sa treaca printr-un sistem de canale cu sectiune redusa , divizandu-se si orientandu-se dupa mai multe directii;in acest mod suprafata de contact cu elementele de racier-stingere creste, se intensifica schimbul de caldura cu peretii canalelor si flacara se stinge.La dimensionarea opritoarelor de flacari se va tine seama ca , la o viteza a aerului sau amestecului de aer si gaze in sectiunea sa de trecere de 14 m/s, pierderile de presiune in opritor san u depaseasca 25 mm H20.Corpul opritoarelor de flacari trebuie sa reziste la presiunea c ear aparea in interiorul lui, la explozia amestecului de aer si gaze aflat sub o suprapresiune initiala de 600 mm.Pentru buna functionare a opritoarelor de flacari ,este important ca sicanele de stingere-racire sa fie permanent curate, neinfundate.De aceea, in timpul exploatarii, controalele si reviziile se fac cel putin o data pe luna in sezoanele cu temperaturile positive ale aerului atmospheric sic el putin de doua ori pe luna in sezonul cu temperature negative ale acestuia.3.Alegerea tipului si stabilirea principalelor elemente dimensionale ale opritorului de flacari:Opritoarele de flacari sunt montate in serie cate unul cu supapa mecanica de respiratie si cu supapa hidraulica de securitate , montate in paralel.Aceste opritoare de flacari sunt de tip uscat, cu discuri casetate.Asa-zisa caseta este o baterie de elemente din Al, Cu, executata sub forma infasurarii pe oinima(bucsa centrala)a unor benzi plate si profilate care au functia de laminare a flacarii si de stingere al acestuia.Eficacitatea tehnologica a opritoarelor de flacari depinde de canalele de stingere , fiind mai putin influentata de lungimea canalelor respective.Schita organologica a unui opritor de flacari de tip usor este reprezentata in (fig.1).Fig. 1. Opritor de flacari de tip usor: 1 - racordurile opritorului; 2 - corp portcaseta; 3 - garnitura de etansare; 4 - semicaseta superioara; 5 - element distantier; 6 - semicaseta inferioara; 7 - grilele casetei; 8 si 9 - surubul si piulita de fixare a casetei; 10 - manerul corpului portcaseta; 11 si 12 - suruburi si piulite de montaj; 13 - flansa semicorpului inferior; 14 - balama de pivotare.Structura casetei , precum si partile componente sunt date in (fig. 2):Fig. 2. Caseta opritorului de flacari: 1 - inelul superior al casetei; 2 - grila superioara; 3 - grila inferioara; 4 - inelul inferior al casetei; 5 - element distantier; 6 - piulita; 7 - prezon.Opritoarele de flacari pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:a) dupa natura stratului opritor de flacara: uscate si umede;b) dupa locul de amplasare in cadrul incintei tehnologice: de descarcare (instalate pe racordurile sau tubulaturile de evacuare a gazelor inflamabile in atmosfera sau la facla), de blocare (instalate in amonte de arzatoare) si de comunicatie (instalate pe tubulaturile si conductele dintre aparatele tehnologice conjugate sau dintre instalatiile ori sectiile tehnologice interconectate in amonte de arzatoare);c) din punct de vedere constructiv: cu umplutura (asigurata din materiale granulate sub forma de bile de portelan, sticla, metalice, pietris, granule de cuart), cu benzi casetate, cu placi casetate, cu site metalice si metaloceramice;d) dupa conditiile specifice in care se face asa-zisa laminare a flacarii: rezistente la explozii, rezistente la foc, rezistente la socuri de presiune si rezistente la socuri termice.Concepereaunui nou tip de opritor de flacari tip fagurede constructie specialaAvand in vedere conditiile in care gazele trec prin conducta cu diametrul nominal Dn 400 ce duce la facla, se propune o solutie constructiva de opritor de flacari tip fagure special ce se va monta pe aceasta conducta.Noul tip de opritor (fig. 3) se compune din corpul opritorului (1) ce are flansa (2) si capacul (3). Sustinerea grilelor este realizata de corpul port grile (4) avand fundul (5) si flansa de sustinere (6) ceasiguraetanseitateapringarnitura(7).Pentrufixareacorpului port grile(4) lacorpul opritorului (1) sunt folosite suruburile M12 (8) si piulitele M12 (9). Reductiile Dn 600 la Dn 400 (10) si flansele Pn 6, Dn 400 (11) asigura posibilitatea montarii opritorului de flacari pe conducta de facla. Sustinerea opritorului pe structura de sustinere (stalp) este asigurata de creasta (12), saua (13), crestele suport (14), cornierele talpa(15), suruburiledeprindere(16) si piulitele (17). Scurgerea condensului rezultat se face prin mufa de 1" (18), teava de 1" (19) si ventilul (20) de scurgere protejat de lantul de siguranta (21) cu lacatul (22). Gazele spre facla trec prin casetele (23), (fig. 2), ce sunt in numar de 24 asezate pe patru randuri (fig. 3). Acestea sunt grilele standard utilizate la opritoarele de flacari Dn 200 tip U.P.G. Ploiesti.Noul tip de opritor de flacari (fig. 3), se realizeaza in constructie sudata utilizand urmatoarele materiale: pentru casete, grilele se vor executa din banda de otel inoxidabil h x s = 10 x 0,2 mm semicorpurile casetelor din aluminiu turnat; pentru elementele tubulare, tevi din otel carbon standardizate conform SR ISO 4200; pentru restul reperelor, table si profile standardizate; pentru racorduri, flanse plate din otel Pn 6, Dn 400;pentru protectia anticoroziva la interiorul si exteriorul orpitorului de flacari se va folosi vopsea speciala recomandata de "Intreprinderea Anticoroziva" BucurestiConcluziiPe baza lucrarii intocmite se pot evidentia si sublinia urmatoarele aspecte semnificative: noul tip de opritor de flacari tip fagure de constructie speciala este relativ simplu de realizat intr-un atelier mecanic si de prelucrari prin aschiere pe masini unelte normale; pentru realizarea noului tip de opritor de flacari se vor utiliza reperele cu rol functional (casetele) de la opritoarele de flacari Dn 200, tip U.P.G. Ploiesti; pentru realizarea noului tip de opritor de flacari tip fagure de constructie speciala pot fi utilizate in mare parte elemente tipizate si standardizate.Bibliografie1.Voicu, I., Nicolae, V.Calculul si constructiautilajului chimic, petrochimicsi derafinarii, Indrumar de laborator, I.P.G. Ploiesti, 1984.2.Pavel, A., Voicu, I., Dumitru, Gh., Nicolae,V.Inginerie mecanica in petrochimie, vol. II, Editura Universitatii din Ploiesti, 2001.3.Italon, Th.Echipamentul respirator al rezervoarelor atmosferice, stand pentru studiulexperimental, Lucrarea de laborator nr. 5, I.P. Ploiesti, 1973.4. Iordache, Gh, s.a. Utilajul industriei chimice si petrochimice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982.Drumul critic privind tehnologia de montaj a RCVSchema logica:In cadrul oricarui sistem care reprezinta activitatile pe sageti se afla asa numita activitate pe sageti., numita si schema logica sau retea.Aceasta se deosebeste de bine cunoscuta diagrama cu bare din mai multe puncte de vedere.La construirea fiecarei retele se acorda o atentie deosebita reprezentarii cat mai exacta a relatiilor logice si interdependenta tuturor activitatilor din proiect.Drumul critic:Aplicarea Metoda Drumului Critic in planificarea lucrarii presupune stabilirea urmatoarelor etape:-studierea si stabilirea conditiilor de lucru-precizarea obiectivelor urmarite prin aplicarea metodei drumului critic-precizarea nivelului de detaliere al graficului-identificarea activitatilor-elaborarea graficului retea de baza listei de activitati de mai sus-stabilirea duratei activitatilor pebaza statistica -calculul termenelor si stabilirea drumului critic-depistarea si aplicarea eventualelor optimizari-efectuarea actualizarii periodiceOperatia tehnologica Operatia precedentaNr. Zile necesar Codul DenumireaATranspotul cupoanelor de tabla pe fundatia rezervorului7BAmplasarea cupoanelor de tabla pentru realizarea panoului central,al inelului periferic si sudarea acestuia1 6CRealizarea imbinarii sudate intre inelul periferic si panoul central2 5DMontarea si sudarea vilorei de baza2,3 6ESudarea virolei de baza la inelul periferic4 4FRidicarea si ancorarea stalpului central5 3GRealizarea virolelor mantalei si sudarea acestora in montaj tabla cu tabla4,5,6 45HMontarea inelului de rigidizare la virola de varf7 4IMontarea si sudarea rozetei stalpului central6,7,8 4JMontarea capriorilor,penelor si contravanturilor8,9 10KVerificarea tolerantelor si centrarea constructiei metalice10 5LSudarea constructiei metalice si a tablelor invelitoare10,11 14MMontarea si sudarea echipamentelor12 8NProbarea rezervorului si remedieri13 7OVopsirea rezervorului14 6Prescriptii tehnice de executie,montare si aprobarea rezervorului GENERALITI Prezenta prescripie tehnice face parte din reglementrile tehnice naionale referitoare la aparatele cu grad de risc n exploatare i trateaz aparatele consumatoare de combustibili lichizi. Prezenta prescripie tehnic stabilete cerinele tehnice minime obligatorii pe care trebuie s le respecte aparatele consumatoare de combustibili lichizi pentru a putea fi acceptat exploatarea lor la utilizatorii finali. Prezenta prescripie tehnic reglementeaz utilizarea n condiii de securitate a aparatelor consumatoare de combustibili lichizi racordate sau nu la o conduct de evacuare a produselor de ardere. Prescripia tehnic definete n mod unitar semnificaia termenilor privind aparatele consumatoare de combustibili lichizi (referitori la construire, ncercare i verificare) i stabilete cerinele eseniale de securitate obligatorii la echiparea i instalarea aparatelor. Prezenta prescripie tehnic stabilete condiiile de proiectare, execuie i ncercare n vederea omologrii aparatelor, condiiile tehnice de instalare, verificare tehnic periodic a meninerii parametrilor defuncionare, performani securitateai aparatelor precumi valorileminimeale randamentului ivalorilemaxime aleemisiilorlacareaparatelepot fiacceptatepentruutilizarean continuare. Prescripiatehnicstabilete, deasemenea, condiiileminimepecaretrebuieslerespecte prestatorii despecialitatepentruconfirmareacapabilitii lortehnicedeaexecutalucrri la, saun legtur cu aceste aparate (proiectani, instalatori, prestatori care efectueaz ncercri n vederea omologrii aparatelor sau verificri tehnice periodice). Aceste condiii se pot grupa astfel: a)condiii care se adreseaz productorilor: condiii tehnice privind proiectarea, construirea i ncercarea aparatelor consumatoare de combustibili lichizi n vederea omologrii; b)condiii careseadreseazprestatorilordespecialitate: condiii tehnicepentruinstalarea, repararea i service-ul, precum i pentru cei abilitai s execute verificri tehnice periodice n timpul exploatrii; c) condiii care se adreseaz utilizatorilor finali. Autoritatea tehnic care asigur supravegherea aplicrii i respectrii prevederilor din prezenta prescripie tehnic este ISCIRInspecia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat, care, n conformitate cu prevederile Hotrrii Guvernului nr. 1.340/ 2001, este organ de specialitate cu personalitate juridic n subordinea Ministerului Industriei i Resurselor, avnd ca principal obiect de activitate asigurarea n numele statului a proteciei utilizatorilor i securitii n funcionare pentru instalaiile i aparatele din categoria crora fac parte i aparatele consumatoare de combustibili lichizi. 1.2 Domeniu de aplicare Prevederile prezentei prescripii tehnice se aplic tuturor categoriilor de aparate echipate cu unul sau mai multe arztoare cu vaporizare, cu sau fr rezervor, racordate sau nu la o conduct de evacuare a gazelor de ardere i care sunt folosite n scopul: - nclzirii locuinelor sau a altor spaii similare acestora; - preparrii sau nclzirii produselor alimentare; OMOLOGAREA APARATELOR Generaliti Omologarea reprezint totalitatea activitilor de verificri i ncercri pe care productorul este obligat s le execute n vederea confirmrii oficiale a realizrii parametrilor de performan i securitate n funcionare ai fiecrui tip de aparat. Omologarea aparatelor este sarcina productorului. ncercrile n vederea omologrii au drept scop verificarea caracteristicilor tehnice i a securitii n funcionare a aparatelorn raport cu documentaiadeomologare, precumi verificarea funcionrii dispozitivelor ncorporate (dispozitive de reglare i de supraveghere, de protecie, de dozare a combustibilului). ncercrileoficialenvedereaomologrii sepot efectuanumai nlaboratoareautorizatede ISCIR-INSPECT pentru astfel de activiti. Autorizarea laboratoarelor se face conform prevederilor de la cap.6. Validarea rezultatelor obinute la ncercri i confirmarea respectrii cerinelor privind securitatea n funcionare a aparatului se face de ctre ISCIR-INSPECT, prin emiterea certificatului de omologare i de nregistrare a tipului de aparat. nregistrarea tipului de aparat omologat la ISCIR-INSPECTconstituie acceptul/aprobarea fabricaiei de serie a aparatului i a introducerii lui pe pia. Etapele omologrii Etapele omologrii sunt: ntocmirea documentaiei de omologare (pct. 3.2.1); admiterea la ncercri n urma examinrii i avizrii documentaiei (pct. 3.2.2); examinarea prototipului (pct. 3.2.3); efectuarea ncercrilor/msurrilor (pct. 3.2.4); ntocmirea rapoartelor i buletinelor de ncercri (pct. 3.2.5); nregistrarea omologrii la ISCIR-INSPECT (pct. 3.2.6). ntocmirea documentaiei de omologare Pentru efectuarea ncercrilor n vederea omologrii, productorul trebuie s ntocmeasc documentaia tehnic conform prevederilor capitolului 2, la care se adaug obligatoriu, Caietul de sarcini pentru ncercare n vederea omologrii. Caietul de sarcini pentru ncercare n vederea omologriidescrie concret condiiile de efectuare a ncercrilor pentru aparatul supus omologrii i se ntocmete de ctre proiectantul sau productorul aparatului, cu respectarea cerinelor prezentei prescripii tehnice i ale standardelor aplicabile i trebuie s conin cel puin urmtoarele : a) descrierea aparatului i domeniul de utilizare ; b) principalele caracteristici constructive i funcionale ale aparatului; c) caracteristicile combustibilului utilizat ; d) schia standului/instalaiei propus(e) pentru efectuarea ncercrilor; e)listaaparatelorutilizatepentruncercri, indicndpentrufiecare: caracteristicile, clasade exactitate (exactitatea), locul de amplasare i indicativul de recunoatere pe schema standului/instalaiei de ncercare; 20 PT A 3-2003 f) enumerarea, n ordinea lor, a examinrilor, verificrilor i determinrilor care se vor efectua pe prototipul supus ncercrilor de omologare; g) condiiile n care se vor efectua ncercrile, durata acestora, intervalele de timp la care se fac citirile aparatelor de msurat, metodele de ncercare precumi mijloacele materiale i personalul necesar; h) abaterileadmisibilelavalorilecaracteristicilor funcionalei laperformanelegarantate prevzute n desenul tip de ansamblu; i) condiiile de efectuare a ncercrii de anduran, durata acesteia, caracteristicile de urmrit, criteriile de apreciere a rezultatelor n funcie de datele deinute de proiectant privind durabilitea i fiabilitatea elementelor componente ale aparatului comparativ cu cele declarate de productor, alte observaii; j) stabilirea numrului de aparate care vor fi supuse ncercrii de anduran; k) examinrile i verificrile care vor fi efectuate pentru aparatele din producia de serie. Admiterea la ncercri n urma examinrii i avizrii documentaiei nainte de nceperea ncercrilor i msurrilor, se examineaz documentaia tehnic de ncercare pentru a verifica : a) existena i corectitudinea documentelor i documentaiilor tehnice prevzute 1a pct. 3.2.1; b) conformitatea caietului de sarcini pentru ncercri cu prevederile prezentei prescripii tehnice. Condiii de admitere la ncercri n vederea omologrii nceperea ncercrilor/msurrilor n vederea omologrii se poate face numai dup examinarea documentaiei tehnice, verificarea caietului de sarcini avizat i verificarea conformitii constructive a prototipului cu documentaia prezentat. NOT: Avizarea caietului de sarcini se face mpreun cu avizarea proiectului aparatului de ctre agenii economici autorizai deISCIR-INSPECTpentruavizareaproiectelor. Autorizareaagenilor economici pentru avizarea proiectelor se face conform cap.6. Dac laboratorul accept prototipul la ncercrile n vederea omologrii se ntocmete raportul de verificare a documentaiei i se comunic n scris la ISCIR-INSPECT programul i data nceperii ncercrilor i msurrilor. Examinarea prototipului Prototipul se examineaz n raport cu desenul tip de ansamblu n ceea ce privete: - principalele subansambluri i pri componente; - conformitatea principalelor caracteristici constructive i dimensionale. Dac n urma examinrii rezult neconcordane sau deficiene, prototipul se va respinge. n acest caz n raportul de examinare a prototipului se precizeaz motivele care au stat la baza deciziei de respingere. Prototipul se va restitui productorului pentru remedieri, modificri sau completri. Dup eliminarea neconformitilor constatate iniial se va relua examinarea prototipului. 21 PT A 3-2003 Modul de efectuare a ncercrilor/msurrilor n vederea omologrii este prezentat n proceduriledelucruspecifice(avizatedeISCIR-INSPECT) alelaboratoarelor autorizate. Aceste proceduri trebuie s respecte cerinele prezentei prescripii tehnice. Laboratoarele autorizate trebuie s dein: - proceduri de ncercare generale, aplicabile oricrui tip de aparat; - proceduri de ncercare specifice pentru diferite tipuri de aparate. ntocmirea rapoartelor i buletinelor de ncercri Pentru fiecare etap a procedurii de ncercare rezultatele obinute trebuie notate n formulare specifice fiecrui laborator i acceptate de ISCIR-INSPECT cu ocazia autorizrii laboratorului. La finalizarea ncercrilor, laboratorul care a efectuat ncercrile va ntocmi un raport final de ncercri n vederea omologrii. Acest raport final conine mai multe rapoarte de ncercare pentru fiecare tip de ncercare precum i rapoartele de verificare a documentaiei i de examinare a prototipului. Rapoartele finale trebuie s conin datele de identificare ale laboratorului care a efectuat ncercrile, toate informaiile referitoare la aparat, la modul de lucru precum i urmtoarele : - numele i adresa productorului; - numrul de autorizaie al laboratorului; - denumirea i datele de identificare ale tipului de aparat; - identificarea prototipului pe care s-au efectuat ncercrile (serie fabricaie/an); - metodele de ncercare; - rezultatele ncercrilor (buletine de ncercri, fie de calcul, diagrame etc.); un exemplu de buletin de ncercare este prezentat n tabelul 2; - aparatura specific utilizat la ncercri (seria aparatului de msurat); - buletinul de analiz a combustibilului utilizat (a se vedea anexa A); - declaraie c cerinele din prezenta prescripie tehnic sunt sau nu respectate (acolo unde este cazul se vor trece valorile msurate care s justifice rezoluia); un exemplu de declaraie este prezentat n tabelul 1; - copia plcii de timbru a aparatului; - fotografii ale aparatului; - alte meniuni referitoare la aparatul ncercat; - numelei semnturaresponsabilului culucrriledencercarenvedereaomologrii i a efului de laborator. Raportul final de ncercare mpreun cu dosarul tehnic se prezint la ISCIR-INSPECT pentru analiz i decizie privind nregistrarea i emiterea certificatului de omologare al aparatului.