Unul dintre cei mai mari pictori contemporani, Ioan ... ·

12
I Anul XIII Nr. 667 Duminic[ 13 decembrie 2015 Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei S`n`tate & Ciocolata neagr[, o dorin\[ irezistibil[ s[n[toas[ 10 propriet[\i ale Fructoboratului de calciu PAGINA 8 PAGINA 9 Plecat din Satu Mare, sculptorul Albert Gyorgy cucere;te Elve\ia Statuia lui Vasile Lucaciu, `ntre m[re\ie ;i regres PAG. 2, 3 Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut guver- nului de la Moscova să dea în judecată Ucraina, dacă ţara nu va plăti în această lună o datorie de 3 miliarde de dolari către Rusia, relatează Sputnik. Putin a reamintit totodată că Rusia este gata să sprijine Ucraina şi să împartă riscurile cu Statele Unite, Europa şi FMI. "Au trecut patru ani, mai mult decât suficient pentru a ţine sub control riscurile. Nu înţeleg asta. Mi-am dat acordul să dăm în judecată Ucraina", a spus Putin. Autorităţile de la Moscova au anunţat că sunt dis- puse la restructurarea datoriei de 3 miliarde de dolari a Ucrainei către Rusia, dacă vor beneficia de garanţii din partea Statelor Unite, Uniunii Europene sau a unor instituţii financiare internaţionale, chiar dacă Ucraina nu s-a adresat direct autorităţilor ruse în această problemă. Putin ar putea da `n judecat[ Ucraina pentru o datorie de 3 miliarde de dolari Deşi Beijing a atras recent atenţia presei internaţionale pentru codul roşu de poluare a aerului instalat, de marţi până joi, oraşul nu este nici pe departe cel mai poluat din lume. În aerul din New Delhi se înregistrează anual o concentraţie de trei ori mai mare decât în capitala chineză, care nu se află nici în primele 50 de poziţii în clasamentul realizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), citată de Hindustan Times. ~n perioada alertei din China, în New Delhi, aerul a fost de aproape două ori mai periculos. Concentraţia de particule PM 2.5 a fost de 230.9 micrograme pe metrul cub, de aproape două ori mai mare decât cea înregistrată în Beijing, de 139.7 micrograme pe metrul cub, potrivit datelor furnizate de senzorul IndiaSpend în Delhi şi cel al Guvernului american, montat în ambasada din Beijing. PM 2.5 sunt particule cu diametrul de cel mult 2.5 micrometri, care, inhalate pe termen scurt sau lung, pot duce la agravarea astmului sau apariţia unor boli respiratorii ori chiar a cancerului pulmonar. Potrivit datelor OMS, în aerul din Delhi se înregistrează anual o concentraţie medie de particule PM 2.5 de 153 de micrograme pe metrul cub, aproape de trei ori mai multe decât în Beijing, unde se înregistrează 56 de micrograme pe metrul cub. Astfel, potrivit OMS, Delhi este oraşul care are cel mai poluat aer din lume, iar Beijing nu se află nici în primele 50 de oraşe în clasament. Între primele zece oraşe din lume care au cel mai poluat aer, şase sunt în India, trei în Pakistan şi unul în Iran. Spre deosebire de Beijing, Delhi şi celelalte oraşe aflate pe primele 10 poziţii în clasament nu au sisteme de alertă similare, potrivit Hindustan Times. În Delhi, aproape 4.4 milioane de elevi au probleme grave cu plămânii la maturitate, potrivit unui raport al Institutului Naţional de Cancer. Beijingul, cel mai poluat ora; din lume, neinclus în top 50 Lirica lui C.S.Anderco la o sut[ de ani de la na;terea poetului Frumuse]e Unul dintre cei mai mari pictori contemporani, Ioan Sbârciu, expune la Satu Mare PAGINA 7 Ce `nc[l\[minte este la mod[ `n aceast[ iarn[? PAGINA 5 PAGINA 6 www.informatiatv.ro www.informatia-zilei.ro La Bienala Alb Negru mai expun Dan Perjovschi şi Miklós Onucsán PAGINA 4 C M Y K

Transcript of Unul dintre cei mai mari pictori contemporani, Ioan ... ·

Page 1: Unul dintre cei mai mari pictori contemporani, Ioan ... ·

IAnul XIII Nr. 667 Duminic[ 13 decembrie 2015

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate &Ciocolata neagr[, o dorin\[irezistibil[ s[n[toas[

10 propriet[\i aleFructoboratului de calciu

PAGINA 8PAGINA 9

Plecat din Satu Mare, sculptorul Albert Gyorgy

cucere;te Elve\ia

Statuia lui Vasile Lucaciu,`ntre m[re\ie ;i regres PAG. 2, 3

Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut guver-nului de la Moscova să dea în judecată Ucraina, dacăţara nu va plăti în această lună o datorie de 3 miliardede dolari către Rusia, relatează Sputnik.

Putin a reamintit totodată că Rusia este gata săsprijine Ucraina şi să împartă riscurile cu StateleUnite, Europa şi FMI.

"Au trecut patru ani, mai mult decât suficientpentru a ţine sub control riscurile. Nu înţeleg asta.Mi-am dat acordul să dăm în judecată Ucraina", aspus Putin.

Autorităţile de la Moscova au anunţat că sunt dis-puse la restructurarea datoriei de 3 miliarde de dolaria Ucrainei către Rusia, dacă vor beneficia de garanţiidin partea Statelor Unite, Uniunii Europene sau aunor instituţii financiare internaţionale, chiar dacăUcraina nu s-a adresat direct autorităţilor ruse înaceastă problemă.

Putin ar putea da `n judecat[ Ucraina pentru o datoriede 3 miliarde de dolari Deşi Beijing a atras recent atenţia

presei internaţionale pentru codul roşude poluare a aerului instalat, de marţipână joi, oraşul nu este nici pe departecel mai poluat din lume. În aerul dinNew Delhi se înregistrează anual oconcentraţie de trei ori mai mare decâtîn capitala chineză, care nu se află niciîn primele 50 de poziţii în clasamentulrealizat de Organizaţia Mondială aSănătăţii (OMS), citată de HindustanTimes. ~n perioada alertei din China, înNew Delhi, aerul a fost de aproapedouă ori mai periculos. Concentraţiade particule PM 2.5 a fost de 230.9micrograme pe metrul cub, de aproapedouă ori mai mare decât ceaînregistrată în Beijing, de 139.7micrograme pe metrul cub, potrivitdatelor furnizate de senzorulIndiaSpend în Delhi şi cel alGuvernului american, montat înambasada din Beijing. PM 2.5 sunt particule cu diametrulde cel mult 2.5 micrometri, care,inhalate pe termen scurt sau lung, potduce la agravarea astmului sau apariţiaunor boli respiratorii ori chiar acancerului pulmonar. Potrivit datelor OMS, în aerul dinDelhi se înregistrează anual oconcentraţie medie de particule PM2.5 de 153 de micrograme pe metrulcub, aproape de trei ori mai multedecât în Beijing, unde se înregistrează56 de micrograme pe metrul cub. Astfel, potrivit OMS, Delhi esteoraşul care are cel mai poluat aer dinlume, iar Beijing nu se află nici înprimele 50 de oraşe în clasament. Întreprimele zece oraşe din lume care aucel mai poluat aer, şase sunt în India,trei în Pakistan şi unul în Iran. Spre deosebire de Beijing, Delhi şicelelalte oraşe aflate pe primele 10poziţii în clasament nu au sisteme dealertă similare, potrivit HindustanTimes. În Delhi, aproape 4.4 milioanede elevi au probleme grave cu plămâniila maturitate, potrivit unui raport alInstitutului Naţional de Cancer.

Beijingul, cel maipoluat ora; din lume, neinclus în top 50

Lirica lui C.S.Andercola o sut[ de ani de la

na;terea poetului

Frumuse]e

Unul dintre cei mai maripictori contemporani, Ioan Sbârciu, expune

la Satu MarePAGINA 7

Ce `nc[l\[minte este lamod[ `n aceast[ iarn[?

PAGINA 5

PAGINA 6 www.informatiatv.ro www.informatia-zilei.ro

La Bienala Alb Negru mai expun Dan Perjovschi şi Miklós Onucsán

PAGINA 4

C M

YK

Page 2: Unul dintre cei mai mari pictori contemporani, Ioan ... ·

2 Informa\ia de Duminic[/13 decembrie 2015

Destinul zbuciumat și plin denedreptate se pare că l-a urmăritpe dr. Vasile Lucaciu chiar și dupămoarte, prin ceea ce avea să în-trupeze simbolic măreața-i per-sonalitate – statuia sa.

La 13 decembrie 1936 se dezvelea șisfințea la Satu Mare statuia lui Vasile Lu-caciu, așezată impozant în parcul Carolal II-lea, din Piața Brătianu (azi P-ța Li-bertății). Într-o atmosferă de adevăratăsărbătoare națională, cu peste 50.000 departicipanți!!! a avut loc solemnitateadezvelirii statuii, acoperită cu un superbtricolor, în prezența oficialităților localedar și a vicepreședintelui Consiliului deMiniștri, Ioan Inculeț, a ministrului in-dustriei și comerțului dr. Valeriu Pop, avicepreședintelui senatului dr. Matei Va-siliu, numeroși deputați și senatori,preoți, dar și foarte mulți sătmăreni îm-brăcați în costume naționale, cu toții par-ticipând înainte la sfințirea clădirii Pre-fecturii Satu Mare, azi sediul MuzeuluiJudețean.

De altfel, afișul realizat în decembrie1936 prezintă într-un tot unitar cele douăevenimente, imaginea statuii lui VasileLucaciu tronând impozant alături de clă-direa Prefecturii, dar având aproape și oreprezentare grafică a cupolei catedraleigreco-catolice aflate în construcție, sfin-țită în anul următor, 1937.

Deoarece Vasile Lucaciu era perceputca un simbol al unității neamului româ-nesc, pentru statuia sa a fost adus pământdin toate regiunile istorice ale Românieireîntregite, iar în cadrul ceremoniei ce aavut loc la 9 august 1936, în ”piedestalulacestei monumentale statui”, s-a pus pă-mânt ”plămădit cu sânge străbun din Ba-ia (Moldova), unde trufașul și mândrulrege Mathia al Ungariei, învingătorul depretutindeni, a fost învins de propriulsău neam, prin urmașii conduși de eroulcreștinătății Ștefan cel Mare> de la AdamClisi (Dobrogea) unde împăratul Traianeste legat, prin monumentul istoric, deeternitatea neamului nostru> Suceava(Bucovina) capitala care a oferit reședințămarelui Ștefan> Călugăreni (Muntenia)de care se leagă strălucita victorie a luiMihai Viteazul asupra turcilor> Rovine,localitatea care va povesti întotdeaunagenerațiilor viitoare biruința lui Mirceaasupra oastelor turcești conduse de ne-îmblânzitul Baiazid Ilderim> Tape (Ar-deal) unde trupele Romanilor și ale Da-cilor s-au întâlnit pentru prima oară> Ho-tin (Basarabia) cetatea întemeiată de Ște-fan cel Mare, care a fost martora atâtorstrălucite izbânzi ale domnitorilor ro-mâni asupra Polonilor, Tătarilor și Tur-cilor> și în fine din Șișești, locul unde atrăit părintele martir dr. Vasile Lucaciuși unde a ridicat Biserica Pentru SfântaUnire a Tuturor Românilor”.

~ntreg ceremonialul a fosttransmis la posturile de radio

Cu prilejul ceremonialului din 13 de-cembrie 1936, după slujba religioasă ofi-ciată de părintele arhidiacon Aurel Dra-goș, pământul sfințit a fost depus la pie-destalul statuii. La ceremonial au parti-cipat împreună atât episcopul greco-ca-tolic al Maramureșului P.S.S. dr. Alexan-dru Rusu, cât și P.S.S dr. Nicolae Popovici,episcopul ortodox de Oradea.

La temelia statuii a fost zidit și unpergament, ce cuprindea textul< ”sub glo-rioasa domnie a M.S. regelui Carol II, fi-ind prim-ministru al țării Gheorghe Tă-tărescu, prefect al județului dr. OctavianArdelean, iar primar al municipiului dr.Ștefan Benea, prin osârdia prefectului ju-dețului și prin contribuția cetățenilorconștienți ai acestui ținut, s-a ridicat înorașul Satu Mare, statuia lui Vasile Lu-

caciu, Leul de la Șișești, pentru a eternizamemoria acestui mare luptător și martircare a activat în aceste părți pentru idea-lurile naționale ale neamului, cărora și-a jertfit întreaga viață și rămâne genera-țiilor viitoare pildă vrednică de urmat.

Drept simbol al unității noastre na-ționale și teritoriale pentru care a luptatVasile Lucaciu și care unitate, astăzi dinvoința lui Dumnezeu și prin vitejia sol-datului român, s-a înfăptuit pentru vecie,s-a așezat la bazele statuii pământ adusdin toate provinciile românești, după cemai înainte s-a săvârșit serviciul divin înprezența tuturor autorităților civile și mi-litare din Satu Mare”.

Întreg ceremonialul a fost transmisla posturile de radio, o escadrilă de avioa-ne zburând tot timpul deasupra parcului”dând onorurile”. A urmat o defilare cuzeci de mii de oameni, muzică militară,iar la final un banchet în sala festivă ahotelului Dacia, la care au participat 400de persoane. Seara, a avut loc la teatrul”Nottara” un spectacol artistic, pentruca ”la orele 12 din noapte trenul minis-terial împreună cu înalții oaspeți și de-legați a părăsit gara Satu Mare, ducândcu sine spre toate colțurile țării mărturiavăzută a românismului viu și puternicdin ținuturile Sătmărene.

Iar din oraș pe toate drumurile sescurgeau spre vetrele lor nesfârșitele cetede Români, ducând în sufletele lor mi-rajul acestei mărețe și neuitate zile, caapoi în seninătatea serilor de iarnă să re-nască legenda vieții aceluia, care ca ostâncă de hotar măreț și înfruntător vasta de acum în vecii vecilor neclintităstraje a dreptului de stăpânire a acestuipământ românesc.”Din nefericire nu a fost deloc așa ! ”Mi-rajul” a durat mai puțin de 4 ani, ”ne-clintita straje” preluând destinul celuipe care o întrupa, menit să se lupte chiarși după moarte cu același dușman. În ur-ma dictatului de la Viena, din 30 august1940 , teritoriul județului Satu Mare intraîn componența Ungariei horthyste, re-tragerea unităților armatei române pre-cum și evacuarea administrației româ-nești fiind obligatorie. Prefectul județuluiSatu Mare, colonelul Nicolae Hașiganu,trimitea ministrului de interne al Româ-niei, David Popescu, la data de 6 septem-brie 1940, Raportul privind desfășurareaevacuării din orașul și județul Satu Mare,precizând faptul că acțiunea de evacuares-a executat pe calea ferată în 6 trans-porturi, iar cu ”ultimul transport din datade 4 septembrie, ora 16,45, a fost dusăși statuia dr. Vasile Lucaciu”. Putem afir-ma că odată cu evacuarea acestui impor-tant simbol al spiritului național se des-trăma iarăși unitatea neamului, chiar șiprin faptul că la soclul statuii fusese așe-zat pământul adus din toate regiunileRomâniei Mari. Exilul statuii simbolizaruperea unității teritorial – naționale, nă-zuința pentru care dr. Vasile Lucaciu aluptat și suferit cu dârzenie și demnitate.Statuia sa era evacuată, memoria mareluiluptător umilită, durerea neamului reîn-viată! De parcă n-ar fi fost suficiente șiistovitoare numeroasele drumuri pe careLucaciu le-a străbătut în timpul vieții,pentru dreptatea poporului român, șistatuia lui s-a perindat dintr-un loc înaltul, de la Satu Mare a ajuns la Lugoj,apoi în 1942 a fost montată în centrulorașului Alba Iulia. În 1948 este demon-tată de comuniști (Lucaciu avea Cruceaîn mână!) și dusă la Muzeul Unirii dinAlba Iulia. În 1958 este iar mutată la Bu-curești, în curtea muzeului Cornel Me-drea, autorul ei (la concursul de proiectelansat de autorități în 1935 au participat14 artişti, inclusiv sătmăreanul AurelPopp).

La 30 noiembrie 1968 statuia a fostreașezată la Satu Mare, dar nu în ampla-samentul inițial, ci în parcul din B-dul

Republicii (azi V. Lucaciu, pe locul ei seaflă acum statuia ”Lupoaica romană” –Lupa Capitolina). Locul inițial, din par-cul Carol II, a fost ocupat între timp deun obelisc din granit, ce simboliza altevremuri, alt regim politic, monumentulostașului sovietic.

După anul 1990, spiritul libertății darși atmosfera de respingere a simbolurilorcomunismului, au determinat ca autori-tățile județene și locale să decidă mutarea

monumentului ostașului sovietic în Ci-mitirul Eroilor din Satu Mare, iar statuialui Vasile Lucaciu să revină acolo unde-i era locul binemeritat, în parcul din cen-trul orașului, într-o atmosferă de mărețieechivalentă cu măreața-i personalitate.

La solicitarea prefectului județuluiSatu Mare, dl. Cornel Moraru, în anul1992 s-au coalizat mai multe instituții șipersonalități sătmărene pentru a repara,nu doar moral ci și faptic, nedreptatea

de care avusese parte statuia marelui tri-bun. De asemenea, la 17 aprilie 1992 seînființase ”Fundația Culturală Dr. VasileLucaciu”, care își propunea ”ca acțiuniimediate ... reamplasarea statuii Dr. Va-sile Lucaciu pe locul inițial din P-ța Li-bertății> așezarea grupului statuar ”Lu-poaica romană” în scuarul din P-ța Dr.Vasile Lucaciu, scop în care s-a instituito subscripție publică”, la fel ca în anul1936.

ISTORIE“Iar din oraș pe toate drumurile se scurgeau spre vetrele lor nesfârșitele cete de Români, ducând

în sufletele lor mirajul acestei mărețe și neuitate zile, ca apoi în seninătatea serilor de iarnă sărenască legenda vieții aceluia, care ca o stâncă de hotar măreț și înfruntător va sta de acum în veciivecilor neclintită straje a dreptului de stăpânire a acestui pământ românesc.”

Programul manifest[rilor

Statuia lui Vasile LucaciuDeoarece Vasile Lucaciu era perceput ca un simbol al unității neamului românesc, pentru statuia sa a fost adus pământ

Page 3: Unul dintre cei mai mari pictori contemporani, Ioan ... ·

13 decembrie 2015/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIEDintre instituțiile sătmărene ce s-au implicat activ în toate operațiunile necesare mutării statuii (deloc

simple!) amintim< Prefectura Județului (dl. prefect Cornel Moraru și dl. ing. Teodor Răfan, coordonatorullucrărilor tehnice), Primăria Municipiului Satu Mare (dl. primar Ioan Samfira), Muzeul Județean Satu Mare(director Viorel Ciubotă), Protopopiatul și Curatoratul Bisericii Române Unite din Satu Mare (protopop AugustinMare), Protopopiatul Ortodox Român Satu Mare (protopop Alexandru Tincu), întreprinderile UNIO (directorStruță Dionisie), SATURN S.A. (director Valer Suciu), Ergolemn Satu Mare (director Aurel Tămășan).

Fundația Culturală Dr. Vasile Lucaciu,având sprijinul Muzeului Județean SatuMare, a trimis numeroase scrisori cătreinstituții și personalități din întreaga țară,lansând apeluri și către sătmăreni, pentrua-și aduce contribuția la realizarea nobi-lului scop propus. A fost deschis în acestsens un cont la Sucursala CEC Satu Mare,”în care se poate materializa și sprijinul ceni-l puteți acorda în limitele posibilitățilorDvs. sau ale instituției pe care o reprezen-tați”, se spunea în scrisoarea semnată dedr. Horațiu Ciortin, președintele fundației,și de ing. Teodor Răfan, secretarul ei.

Multe instituții, personalități dar și săt-măreni mai puțin cunoscuți public au do-nat diferite sume de bani, pentru lucrărilenecesare mutării statuii în amplasamentul

inițial. Vom realiza o listă cu numele aces-tora, acum dorim doar să reproducem oparte din scrisoarea Î.P.S. Dr. Antonie Plă-mădeală, Mitropolitul Transilvaniei, tri-misă la data de 31 iulie 1992, împreună cudonația făcută< ”accept cu bucurie să facparte din rândul membrilor fondatori ai“Fundației Culturale Dr. Vasile Lucaciu”din Satu Mare, care cinstește memoriaunui om mare al culturii și neamului ro-mânesc. Pe urmele strămoșilor și ale celorcare au reușit să se înscrie în istoria noastrăca modele de dăruire idealurilor de dez-voltare și propășire a neamului, a culturii,a limbii și a credinței, avem toți datoria săle continuăm opera. Ca modele, avem da-toria să le cunoaștem lupta și realizările șisă le menținem prezența vie în conștiința

noastră și a viitorimii. Cu doriri de bine șibinecuvântare, Dr. Antonie PlămădealăMitropolitul Ardealului”.

Institu\iile care s-au implicatactiv `n mutarea statuii

Dintre instituțiile sătmărene ce s-auimplicat activ în toate operațiunile nece-sare mutării statuii (deloc simple!) amin-tim< Prefectura Județului (dl. prefect Cor-nel Moraru și dl. ing. Teodor Răfan, coor-donatorul lucrărilor tehnice), PrimăriaMunicipiului Satu Mare (dl. primar IoanSamfira), Muzeul Județean Satu Mare (di-rector Viorel Ciubotă), Protopopiatul șiCuratoratul Bisericii Române Unite din

Satu Mare (protopop Augustin Mare), Pro-topopiatul Ortodox Român Satu Mare(protopop Alexandru Tincu), întreprin-derile UNIO (director Struță Dionisie),SATURN S.A. (director Valer Suciu), Er-golemn Satu Mare (director Aurel Tămă-șan).

În ”Nota justificativă” întocmită de ar-hitectul Lucian Sabău, în data de 2 sep-tembrie 1992, se spunea< ”suntem datoricu o reparație morală față de creația unuimare artist – sculptorul Corneliu Medrea...Statuia reprezentându-l pe Vasile Lucaciua fost concepută în ideea încadrării în am-bianța pieței centrale a orașului Satu Mare,pe un amplasament aflat în centrul întregiicompoziții a scuarului central. În conse-cință, legătura dintre sculptura propriu-zisă și spațiul care o adăpostea deveneade importanță vitală în acuratețea cu careni se transmite mesajul artistic.

Prin realizarea rocadei ”Vasile Lucaciu– Lupoaică” scuarul amenajat pe axul prin-cipal de compoziție a b-dului Republicii(azi Vasile Lucaciu – n.n.) ar avea numaide câștigat< soclul masiv al statuii ”VasileLucaciu” ar fi înlocuit cu unul suplu pentru”Lupoaică”, eliminând astfel actuala obtu-rare vizuală a axului central”.

În primăvara anului 1992, d-nul pre-fect Cornel Moraru a solicitat conduceriiMuzeului Județean Satu Mare ca odată cufestivitățile de reamplasare a statuii dr. Va-sile Lucaciu și a grupului statuar ”Lupoaicaromană” (sculptură realizată de artistulRadu Ciobanu), să se inaugureze și secțiade istorie a Muzeului Județean, mutat înanul 1984 în clădirea fostei Prefecturi. Efer-vescența pregătirilor, numeroasele dezba-teri, întâlniri de lucru, propuneri și soluții,au captat aproape în totalitate timpul șienergia celor implicați, întreaga atmosferăfiind dominată de conștiința importanțeirealizării acestor mari obiective, unicitateamisiunii fiind direct proporțională cu am-ploarea ei. N-a fost nici ușor, nici banal săse realizeze într-un timp foarte scurt șiconcomitent< amplasarea și dezvelirea ”Lu-poaicei” în parcul din fața muzeului, mu-tarea și ceremonialul dezvelirii statuii luiVasile Lucaciu, deschiderea secției de is-torie, dar și organizarea unei sesiuni știin-țifice cu participare națională, având tema”Dr. Vasile Lucaciu – personalitate remar-cabilă a istoriei noastre naționale”. A fosto mobilizare exemplară, practic în doarcâteva luni ducându-se la bun sfârșit toatețelurile propuse cu puțin timp în urmă.

Încununarea tuturor eforturilor a avutloc în zilele de 3-4 octombrie, după urmă-torul program<

* Sâmbătă, 3 octombrie 1992ora 10 – Deschiderea Muzeului JudețeanSatu Mare (secția de artă și istorie)>ora 11 – Sesiunea științifică “Dr. VasileLucaciu – personalitate remarcabilă a is-toriei noastre naționale”.

* Duminică, 4 octombrie 1992ora 12 – Dezvelirea grupului statuar ”Lu-poaica romană”ora 13 – Dezvelirea statuii Dr. Vasile Lu-caciu”.

Ceremonialul dezvelirii statuii lui Va-sile Lucaciu a fost astfel conceput încât săredea cât mai fidel posibil pe cel din 1936.Mii de oameni au participat și în anul 1992(e adevărat că nu 50.000 ca și în 1936!), at-mosfera fiind deosebit de înălțătoare, im-presionantă, emoționantă, iar după dez-velirea ”Lupoaicei”, toți participanții, con-duși de fanfara militară și armată, au defilatpână în parcul din P-ța Libertății, la statuiaeroului sătmărean. Întocmai ca în anul1936, în soclul statuii a fost pus un perga-ment în care erau trecute numele oficiali-tăților, dar și ale instituțiilor și persoanelorcare au contribuit la procesul mutării sta-tuii, și tot ca în 1936 s-a depus pământadus din Baia (Moldova), Adamclisi (Do-brogea), Suceava (Bucovina), Călugăreni(Muntenia), Rovine (Argeș), Tapae (Ca-

raș-Severin), Hotin (Basarabia), Șișești(Maramureș), dar și din Apa, Satu Mare,localitatea unde s-a născut Lucaciu. Săcu-lețele cu pământ au fost depuse de ofițeri,împreună cu delegațiile din acele localități,iar pe tot parcursul ceremoniei Corul ve-teranilor a interpretat ”Doina lui Lucaciu”.Dezvelirea și sfințirea statuii, prezentareaonorului, depunerea de coroane, discur-surile, au fost urmate de un program ar-tistic susținut de Corul veteranilor de răz-boi și Corul din Medieșu Aurit, ceremo-nialul finalizându-se cu o impetuoasă pa-radă militară, iar apoi cu o masă festivăoferită de oficialitățile sătmărene (la res-taurantul Miorița), la care au luat parteaproape 500 de persoane. Se încheiau astfelfestivitățile dedicate eroului pe care ”îl po-menim, cu pioasă dragoste, în veac”. VasileLucaciu putea, în sfârșit, să se odihneascăîn pace, statuia sa a ajuns acasă, a ajunsacolo unde fusese ridicată inițial, domi-nând prin forța ce o emana, proporționalăcu măreața personalitate a celui pe care îlîntrupează.

Revenind la vremurile prezente, știindcă de mulți, prea mulți ani o mână de oa-meni se zbate pentru a reface MonumentulEroului Necunoscut (inaugurat în centrulorașului la 1 Decembrie 1922, dar dispărutîn timpul dominației hortyste), nu putemsă nu ne punem întrebarea< cine i-a spri-jinit în mod concret? Câți români au con-tribuit la subscripția publică pe care și eiau deschis-o? La câte uși vor mai bate pânăce monumentul va fi reconstruit? Anul1992 a fost un exemplu al mobilizării, im-plicării, unirii eforturilor, astfel că în doarcâteva luni s-a realizat atât de mult, motivpentru care am și hotărât să publicăm câ-teva rânduri, întreaga ”epopee” fiind des-igur mult mai vastă. Fiind vorba despreevenimente ale istoriei recente, poate șialți participanți sau persoane implicate înmod direct vor împărtăși frumoasa expe-riență trăită, astfel încât generația contem-porană să cunoască cât mai mult din acelezile cu adevărat înălțătoare!

Anul viitor se vor împlini 80 de ani dela ridicarea statuii (13 decembrie 1936),un motiv în plus pentru a considera salu-tară ideea d-lui Dumitru Păcuraru, de a sedepune la temelia statuii pământ adus dinîntreaga țară, dar și din țările învecinate,ce au făcut parte din România Mare. Ce-remonialul s-ar constitui într-o ”avanpre-mieră” a manifestărilor pe care avem da-toria să le pregătim pentru sărbătorirea a100 de ani de la Marea Unire!

Bibliografie<-Ardelean, Octavian, coord., În serviciulpatriei 1933-1937. Dare de seamă asuprarealizărilor înfăptuite în județul Satu Mare,reed. Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2012.- Radosav, Doru, Satu Mare.Ghid de oraș,Ed. Sport -Turism, București, 1984.- Bălu, Daniela, O viață dedicată neamuluiromânesc – dr. Vasile Lucaciu< ...”acolo un-de sunt eu, acolo bate inima Ardealului”,în ”Eroii Neamului”, An III, nr.4 (9), dec.2011, Satu Mare.- Bălu, Daniela, Vasile Lucaciu – pe dru-mul spre Marea Unire, în ”Eroii Neamului”,An V, nr.4 (17), dec. 2013, Satu Mare.- ”Gazeta Sătmarului”, 10 august, 1936.- Pop, Ioan Aurel, Gânduri despre Sătmarși despre Vasile Lucaciu..., în ”Eroii Ne-amului”, An IV, nr. 4 (13), dec. 2012, SatuMare.- Scurtu, Vasile, coord., Trei ani de muncă.Activitatea comisiei interimare a munici-piului Satu Mare. 1933-1936, Presa Liberă,Satu Mare, 1937.

Dr. Daniela BăluDirector – Muzeul Județean Satu Mare

Programul sesiunii

- între m[re\ie ;i regresdin toate regiunile istorice ale României reîntregite

Page 4: Unul dintre cei mai mari pictori contemporani, Ioan ... ·

4 Informa\ia de Duminic[/13 decembrie 2015

LITERATUR~

C.S. Anderco, născut la 4 au-gust 1915 în Ilba și decedat la 22noiembrie 1975 în Satu Mare, alăsat urme în poezia Nord-Vestu-lui. Activitatea sa literară a fostfoarte intensă în perioada inter-belică, dar a fost apoi redusă la tă-cere până la reînființarea județu-lui Satu Mare în 1968.

Deși volumul “Hotare pentru vis”(Casa de editură „Decalog”, Satu Mare,1998), pregătit pentru tipar încă din aniiinterbelici, a apărut foarte târziu, poemelesale au circulat și s-au bucurat de prețui-rea cunoscătorilor. Acest prestigiu s-aperpetuat până azi. A fost considerat încădin 1942 ca „unul dintre cei mai îndrăz-neți inovatori” (Aurel Marin). Un bunprieten al poetului, Nae Antonescu, a lă-sat mărturii despre C.S. Anderco, văzutca un om de „o finețe sufletească deose-bită, tot numai voie bună”. George Vul-turescu vorbește, în cunoscutul său „Dic-ționar”, despre o „poezie viguroasă” și totel, ca un bun cunoscător al manuscriselorcare așteaptă să fie publicate, afirmă căacestea sunt adevărate „bucăți aurifere”.De asemenea, într-un recent eseu, Ale-xandru Zotta consideră că în întreagacreație a lui C.S. Anderco se pot identifica„elemente simboliste, moderniste, avan-gardiste, chiar și onirice, dar e greu să gă-sim pentru ele un plan de coerență.”(”Poesis”, 7-8-9 / 294-296, 2015, p. 31).

C.S. Anderco - un destin liricîmpotriva vremilor tulburi

C.S. Anderco n-a fost singurul care arămas cu volumul în manuscris. Îl amin-tesc doar pe Dariu Pop, care a scris înSatu Mare două romane, publicate abiaîn 2008, respectiv 2009. Restricțiile de totfelul, inclusiv dezinteresul pentru culturascrisă, după instaurarea republicii popu-lare, au subminat însuși actul creator...

În pofida acestor piedici, creația vaînvinge. Astfel, în anii ezitantului dezghețde după 1968, C.S. Anderco a influențattinerimea scriitoricească, lăsată să se afir-me firav în jurul unor publicații locale,pagini literare, reviste școlare sau plachetecolective. El a impresionat nu numai prinforma clasică a versurilor, ci mai ales prinatenta prelucrare artistică a materiei ver-bale.

Se poate crede că C.S. Anderco aveaconștiința valorii poeziei sale, a volumu-lui pe care, după cum observă GeorgeVulturescu, l-a purtat precum GheorgheȘincai și-a dus în spinare masivul „Hro-nic”, dar aspirațiile nu i s-au împlinit.Cum se vede, un poet e și el sub vremi șideseori e ocolit de noroc. Afirmarea, latimp!, este dependentă de circumstanțede tot felul. Și chiar dacă biruința vinepână la urmă, bucuria dată numai de con-știința valorii, fără a fi împărtășită la timp,este incompletă și umbrită. Neîmplinireaeditorială a fost pentru el un eșec greu desuportat. Va mărturisi cu amărăciune în-tr-un poem postum, publicat recent< „Eusunt apa care / se prelinge peste pietre...”și „Nu pot / asimila deznădejdile” („Omulde veghe”, în ”Poesis”, 7-8-9 / 294-296,2019, p. 35).

Coborând la șes de pe dealurile Cicârlăului, poetula contribuit la crearea unuitopos campestru sătmărean

C.S. Anderco a contribuit prin maimulte poeme la conturarea unui toposliric sătmărean de o expresivitate care

merită zăbavă. Menționez poeme precum„Închinare”, „Autumnală”, „Menumorut”,„Mileniu” etc. Este unul dintre poeții careau cântat Someșul pe care-l surprinde înmăreața sa complexitate, în ipostază cam-pestră, liniștit, ocrotitor al rodniciei ma-lurilor sale, dar în stare să semene ceamai devastatoare mânie, amintindu-șiparcă de furtunoasa coborâre printrestâncile munților Rodnei. Atașat neamu-lui său, la picioarele căruia și-a ființat le-genda de apă veșnic vie, râului i se atribuieputernice încărcături simbolice. Intero-gațiile retorice îi dau chip uman< „De un-de vii trist și morocănos / Cu apă sfințită,sau apă de moarte> / Ce forță-ntre malurite ține, sau te revarsă departe, / Ce graveneliniști te fac mocirlos?” („Someș”).

C.S. Anderco și Gabriel Georgescu au întreținut în Satu Mare cultul lirismuluiautentic din deceniile interbelice

După Unirea din 1918, creația literarălocală, în forme incipiente, și-a găsit cugreu un loc în Patrie. Nu se pot număraprea multe nume afirmate după eveni-mentul cardinal de acum aproape un se-col, de aceea fiecare pagină sau carte sem-nate aici au importanța lor. Unul dintrecei care și-au dat obolul pentru dezvol-tarea literaturii a fost și C.S. Anderco. În-ainte de al Doilea Război Mondial, și-arisipit poemele în revistele momentului.G. Vulturescu numără vreo douăzeci.Dar, după stabilirea lui în Satu Mare șimai ales după 1968, în anii scurtisimuluireviriment literar sătmărean, este unuldintre poeții care au întreținut aici flacărapoeziei, fiind prezent în publicațiile și an-tologiile locale. În „Pagini literare – cu-legere de literatură a membrilor cenaclu-rilor și cercurilor literare din județ” (SatuMare, 1969, pp.17-19), este prezent ală-turi de Gabriel Georgescu, acesta fiindpe atunci profesor la Facultatea de Filo-logie din Baia Mare. Asocierea nu esteîntâmplătoare, redactorul cărții, PetreGot, considerându-i niște reprezentanțivaloroși ai poeziei sărmărene din acelmoment. Prin tematică și viziune, cei doi,apropiați ca vârstă, se situau împotrivacurentului din epocă, amândoi întreți-nând cultul lirismului autentic din pe-rioada interbelică. C.S. Anderco este pre-

zent cu trei poezii< „Iubirea mea”, „Ne-împlinire” și „Ochii”, din care citez<„Acești ochi de ciută speriată... / N-amîndrăznit să mă afund în ape> / Mi se pă-rea tăcerea prea aproape / Și nici o vrajăprea îndepărtată. /(...) / Barbarii ochi măurmăresc de-atunci / Și-n noapte-adesmă pipăi și mă strig... / Mi-e teamă că măpierd și simt că-i frig... / Ochii îngheațăliniștea din munți.” („Ochii”). Dintre celetrei, prima va fi inclusă în volumul „Ho-tare pentru vis”.

În următoarea culegere („Pagini lite-rare”, redactori de carte Nae Antonescuși Ion Gavrilaș, Satu Mare, 1971, pp. 8-10), e prezent cu două poeme, neincluseîn volumul publicat, respectiv< „Împlini-re” și „Cântec”, în care e sesizabil refugiulîn regatul naturii. Un evazionism con-testatar, s-ar putea spune, în contextulacelor ani. Dar nu e vorba numai de ati-tudine. Poetul reține solaritatea peisaju-lui, în toate ipostazele. Natura e întremă-toarea sufletului însingurat în cugetare<„Creștea în cântec zvonul suit înspre văz-duh, / Printre holdele fierbinți, sau prinstuh, / În frunzișul des al pădurii, pe ape,/ O melodie adunată pe sensibile clape /De mâna măiastră a vieții, de gând, /Când viforos, când vesel, când blând.”(„Împlinire”).

După decesul din 1975, în antologia„Afirmarea – pagini literare sătmărene”(Satu Mare, 1978, pp.17-21), îi apar patrupoeme.

O poezie inedită< “Povesteaprințului din munți”

Poezia cu acest titlu a fost publicatăîn revista „Freamătul școalei” din Cluj(Anul III, nr. 9-10, septembrie-octombrie1937, pp. 369-370). Poetul avea 22 de aniși, de reținut, pe aceeași pagină cu sem-nătura sa se află cea a lui Radu Stanca,iar poetul cultivat pe larg de revistă eraIon Șiugariu. Reproducerea textului in-tegral cred că este binevenită< „În valeamea, unde-mi trăiesc destinul, / S-a în-tâmplat să rătăcească-odată, / În pribegiide primăveri, stăpânul / A mii de munțilegați în lanț deolaltă. // Și-acestui prințde neam ceresc și sfânt / I-am adresatumilul meu cuvânt< // – Îmbobocit în ce-tina pădurii, / Prinț îmbiat cu platoșe șizale, / ce-ți încălzești cu-mbrăcăminteamurii / Trupul zorit la nebunii spre vale.

// Eu nu te-am întâlnit până acum, / Darnu îți vreau tăcerea ta regească, / Ci vreauca buza ta de dor de drum / Cuvântulpribegiei s-o-ncălzească. / Prinț mic ivitdin nu știu din ce loc. / Din nu știu cemireasmă de pădure, / Îți vreau povesteata, aici, la foc, / Să o culeg cum strâng înpalme mure. // Mi-a povestit un prietende al tău – / Cioban din muntele-mpânzitde cetini – / Că tu< stăpân pe munți, pevăi, pe tău, / Mi te ferești să-ți faci dinoameni prieteni. // Dar, prinț hoinar, de-ar fi să se răcească / Aici, și vântul vaporni trufaș, / Nu-ți va fi prietenia mearegească, / De pot să-ți ofer umilu-mi lă-caș? / Peste îmbrăcămintea ta ca mura, /Va încăpea și un cojoc de piele, / Când tupornești așa și-ți lași armura / În mare-le-ți castel de lângă stele. // Prințul miratde-aceste vorbe clare, / În rătăcirea lorprin valea mea, / Mi-a-ncredințat poves-tea lui, pe care / Însă mi-a zis să n-o spunaltuia.”. Poezia e însoțită de mențiunea<„Prislop (Haitul Bârjaba), 30.VII, 937”.Ea este sugestivă în ceea ce privește tato-narea ariilor lirice de mai târziu. Armoniauniversului, idealul împlinirii, întâlnireacu misterul, acest duh retractil al spațiuluiînalt sunt anunțate în forme care amintescde marea poezie interbelică ardeleană.Finalul dezvăluie adevărul că misterulexistă, dar cel ce poate avea acces la eleste numai poetul, el însuși un „prinț” almisterului.

„Povestea prințului din munți” esteo baladă destul de aproximativă, dar esteinteresantă dacă avem în vedere faptul căRadu Stanca, mai tânăr cu cinci ani, vadeveni un reprezentant ilustru al baladei,contribuind la resurecția speciei. Întrecei doi se observă o asemănare tematică,febrila căutare a individualității și predi-lecția pentru versificația de înalt nivel.

În anul următor, i se publică „Veac cublesteme” („Freamătul școalei”, Cluj(Anul IV, nr. 3-4, martie-aprilie 1938, p.144), inclus cu mici ajustări în volum.Este un poem cu o viziune sumbră. Sprecondeiul poetului își fulgeră aripile im-agini apăsătoare. Timpul care va veni arecătușe la cingătoare. Poetul vorbește des-pre vina tăcerii, antenele sale fine detec-tează agenții răului care tulbură amenin-țător fragilele echilibre ale istoriei. Sun-tem în 1938.

Poemele de tinerețe indică faptul căpoetul bate la ușa marii poezii cu îndrep-tățire, iar versul său sună armonios, to-nalitatea lor fermă indică un talent pu-ternic.

O poezie complexă

C.S. Anderco este poetul iluziei, vâ-nătorul fantomelor, exploratorul terito-riilor misterioase ale visului, imaginilecare-l copleșesc deseori sunt tensionate.Menirea poetului și rosturile creației liricesunt preocupări majore ale discursuluisău liric. Un motiv recurent este cel al„prințului de fum”, metaforă a actuluicreator. Având o sensibilitate rară, poetultrece deseori pragul dincolo de AZI și ri-dică un văl de pe ochii zilei în curs de în-firipare. Vorbește despre destinul scrieriiși despre trecerea pe neștiute a ființei crea-toare în conturile creației< „...Și visul afost balsam de o clipă... / Pentru creionulcare a prins conture, /Prințul de fum șiclipele sunt una, / Iar eu sunt vis, suntprinț și sunt pădure.” („Dincolo”, în „Ho-tare pentru vis”, p.108).

Lectura de acum a poeziilor lui C.S.Anderco oferă surpriza de a descoperi ovoce distinctă care s-a auzit în ținuturilenoastre și care s-a adăugat eforturilorunui mănunchi de scriitori de a înscrieliteratura de aici în circuitul literaturiinaționale.

Versuri din poezia Povestea prin\ului din mun\i, publicat[ ̀ n revista Freeam[tul;coalei, nr. 9-10, din septembrie-ctombrie 1937

După 1968, C.S. Anderco a influențat tinerimea scriitoricească, lăsată să se afirmefirav în jurul unor publicații locale, pagini literare, reviste școlare sau plachete colective.El a impresionat nu numai prin forma clasică a versurilor, ci mai ales prin atenta prelucrareartistică a materiei verbale.

- Şcoala m-a dezamăgit şi eu amdezamăgit şcoala. Mă plictisea. Profe-

sorii se comportau ca şi nişte sergenţi.Eu doream să învăţ ce doream eu săştiu, iar ei voiau să învăţ pentru exa-men. Din această cauză eu nu valoramnimic, şi de multe ori mi-au sugerat săplec. Simţeam cum setea mea pentrucunoaştere era ştrangulată de către pro-fesorii mei> notele erau singura lor me-todă de evaluare. Cum poate un pro-fesor să înţeleagă un tânăr cu un ase-menea sistem? De la vârsta de 12 aniam început să suspectez autoritatea şisă nu am încredere în profesori.

- Majoritatea profesorilor îşi pierdvremea punând întrebări care urmă-resc să dezvăluie ce nu ştie elevul, învreme ce adevărata artă a examinăriiconstă în a afla ce ştie de fapt elevulsau ce poate să ştie.

- Nu e foarte important ca cinevasă înveţe date. Pentru asta n-are nevoiede facultate. Le poate afla din cărţi. Im-portanţa unei educaţii într-o facultatede arte liberale nu constă în învăţareamultor date, ci în antrenarea minţiipentru a cunoaşte ce nu se poate afladintr-un manual.

- Scopul educaţiei ar trebui să fiepregătirea unor oameni care să acţio-neze şi să gândească independent şi ca-re, în acelaşi timp, să vadă în slujireacomunităţii realizarea supremă a vieţiilor.

- Arta supremă a profesorului estede a trezi bucuria exprimării creatoareşi bucuria cunoaşterii.

- Daţi în mâna educatorului cât maipuţine măsuri coercitive cu putinţă,astfel încât singura sursă a respectuluitinerilor faţă de el să fie calităţile luiumane şi intelectuale.

- E un miracol faptul că, în cele dinurmă, curiozitatea supravieţuieşte edu-caţiei şcolare.

Albert Einstein(14 martie 1879 - 18 aprilie 1955)

Albert Einstein,dezam[git deprofesorii din

copil[rie. Ce a spusdespre înv[\[mânt

Lirica lui C.S.Anderco la o sut[de ani de la na;terea poetului

Page 5: Unul dintre cei mai mari pictori contemporani, Ioan ... ·

13 decembrie 2015/Informa\ia de Duminic[ 5

MOD~

La o scurt[ analiz[ a modele-lor de ̀ nc[l\[minte, care se poart[`n iarna 2015, este imposibil s[ nuremarci ;i prezen\a platformelor.Se prefer[ platformele care`nso\esc tocurile foarte ̀ nalte, ofe-rindu-se astfel confortul de careavem nevoie. De;i aceste platfor-me supradimensionate par greude purtat, reduc mult din`nclina\ia piciorului, f[c]nd astfeldeplasarea mult mai u;oar[. Plat-formele foarte mari, XXL, sunt ;ianul acesta preferatele multor fas-hioniste.

~n ceea ce prive;te modelele potrivitede ̀ nc[l\[minte cu platform[, iarna 2015vine cu o varietate mare pentru pantofi,botine, ghete ;i cizme, casual, office sausport. Tocurile recomandate de designerisunt cele stiletto sau cel foarte gros. Laprezent[rile de mod[ s-a putut observac[ `ntre `nc[l\[mintea cu tocuri foarte`nalte ;i sub\iri ;i cea cu platforma stil„tractor” ;i toc gros nu exist[ o alt[ va-riant[. Se poart[ ghetele ;i botinele culungime p]n[ la nivelul gleznei, cu v]rfascu\it, care se potrivesc foarte bine at]tla o \inut[ casual c]t ;i la una office. Deasemenea, bl[ni\a decorativ[ este foarteapreciat[ `n acest sezon. La r]ndul lor,cizmele pot fi de lungimi diferite< scurt[,medie sau `nalt[ dar este de preferat s[aib[ toc lat. Magazinele de specialitateofer[ `n acest sezon modele foarte fru-moase de ghete stil bocanc, cu platform[;i toc gros.

C]t despre culori, e greu s[ nu ob-serv[m marea varietate `n tendin\e `naceast[ toamn[. Negru, alb, gri, mov, ver-de, galben, ro;u, albastru, roz, portocaliu,bordo, maro, auriu ;i argintiu (nuan\elesunt numeroase ;i ave\i de unde alege).Zilele calde de var[ s-au dus ;i odat[ cuele ;i imprimeurile florale, `n tendin\esezonul trecut, dar pute\i evita monotoniapurt]nd ̀ nc[l\[minte ̀ n dou[ sau trei cu-lori. Culorile recomandate pentru`nc[l\[mintea iernii 2015 pot fi v[zute`n colec\iile Marni, Prada, Rag andBone, Gucci, Dolce and Gabbana,Michael Kors, Celine, Miu Miu.

Un aspect fresh cu ajutorul accesoriilor

Grafica `nfrumuse\eaz[ plat-formele ;i tocurile `nc[l\[minteide la MSGM, Fendi ;i VivienneWestwood. Se poate remarca<`nc[l\[mintea pentru iarn[ 2015 este`nfrumuse\at[ de zig-zaguri, dungi ;i po-ligoane de forme ;i m[rimi diferite.

De asemenea, `n aceast[ toamn[ sepoart[ stilul de `nc[l\[minte sport-chic<adida;i cu imprimeuri subtile sau paiete,botine cu tocuri `nalte sau platforme cu;ireturi. Chiar a;a, tu ce fel de platformepor\i?

Chiar dac[ tendin\ele din mod[ auun rol decisiv `n formarea unui stil ;i to-todat[ a unei garderobe complete, esteindicat s[ \inem cont ;i de al\i factori pre-cum ar fi disponibilitatea material[. Deexemplu dac[ avem deja o pereche deplatforme cump[rate ̀ n sezonul trecut ;i`nc[ se mai pot purta cu succes, merit[p[strate ;i `nc[l\ate cu aceea;i pl[cere.Pentru a aduce un aspect fresh \inutei`ncerca\i s[ o accesoriza\i c]t mai intere-sant cu obiecte precum geant[, ochelaride soare, curea sau ceas. De re\inut c[ nueste nevoie s[ le purta\i pe toate odat[.P]n[ la urm[ noi suntem cele care dict[mschimb[rile majore `n materie de mod[!

Ce `nc[l\[minte este la mod[ `n aceast[ iarn[?

Page 6: Unul dintre cei mai mari pictori contemporani, Ioan ... ·

6 Informa\ia de Duminic[/13 decembrie 2015

SCULPTUR~

Albert Gyorgy era un nume interesant`n cercurile cunosc[torilor de art[ din Sa-tu Mare `n anii ‘70-’80 ai secolului trecut.Dup[ plecarea sa `n Elve\ia, petrecut[ `n1987, nu s-a mai auzit mare lucru despreel. Dar sculptorul n[scut `n secuime `n1949 a devenit un maestru apreciat ̀ n \arasa adoptiv[.

N[scut ̀ n satul Lueta din Harghita, a absolvitLiceul de Art[ din T]rgu Mure;, apoi Institutul“Nicolae Grigorescu” din Bucure;ti, `ncheindu-;i studiile cu note excelente. Din 1973 p]n[ `n1987 a locuit la Satu Mare, unde a activat ca pro-fesor ;i sculptor profesionist, particip]nd la ex-pozi\ii `n ora; ;i `n \ar[, dar ;i `n \[ri ca RDG,Cehoslovacia, Ungaria. A expus ̀ n 1985 la salonulrom]nesc organizat la Valparaiso, `n Chile, ;i `nexpozi\ia de la Ravenna, Italia, dedicat[ lui Dante.Moartea primei so\ii ;i traiul tot mai greu dinultimii ani ai comunismului l-au determinat s[plece din \ar[ `n 1987, el aleg]nd Elve\ia.

~n urm[torii ani a avut mai multe expozi\ii

personale la Geneva ;i Lausanne, stabilindu-sedefinitiv `n zona francofon[ a \[rii. Din 2007 adeschis o expozi\ie personal[ permanent[ laOgens, unde organizeaz[ ̀ n luna august a fiec[ruian o tab[r[-simpozion de sculptur[. At]t `nRom]nia, c]t ;i ̀ n Elve\ia, s-a ocupat personal ;ide turnarea materialelor pentru lucr[rile sale, fi-ind un perfec\ionist ;i ̀ n aceast[ privin\[, c[ci s-a str[duit s[ ob\in[ un aliaj care s[ exceleze at]t`n patin[, c]nd e oxidat, c]t ;i `n luciu, c]nd e;lefuit. Dac[ `n prima perioad[ de crea\ie a fostcunoscut `n special pentru lucr[rile sale de micidimensiuni, lucrate cu migal[ ;i fine\e, pe parcurss-a ̀ ndreptat spre opere de dimensiuni mai mari;i lucr[ri la scar[ monumental[, g]ndite s[ fieexpuse `n aer liber.

~n aproape toate lucr[rile g[sim un miez fi-losofic, o c[utare febril[ a libert[\ii. Un critic el-ve\ian scria despre sculptorul s[tm[rean< “~ncomplexitatea ;i diversitatea ei, arta vizionar[ alui Albert Gyorgy m[rturise;te o dialectic[ per-sonal[ ̀ ntre suferin\[ ;i fericire, un temperamentpatetic, o sensibilitate arz[toare.”

Vasile A.

Plecat din Satu Mare, sculptorulAlbert Gyorgy cucere;te Elve\ia

Dac[ `n prima perioad[ de crea\ie a fost cunoscut `n specialpentru lucr[rile sale de mici dimensiuni, lucrate cu migal[ ;ifine\e, pe parcurs s-a `ndreptat spre opere de dimensiuni maimari ;i lucr[ri la scar[ monumental[, g]ndite s[ fie expuse `naer liber.

Page 7: Unul dintre cei mai mari pictori contemporani, Ioan ... ·

13 decembrie 2015/Informa\ia de Duminic[ 7

ART~

Ioan Sbârciu este, f[r[ ̀ ndoial[,unul dintre cei mai mari pictoricontemporani. A `ndeplinit ;ifunc\ii administrative, rector, de-can, al Universităţii de Artă și Des-ign din Cluj-Napoca, dar `naintede a-;i `ndeplini obliga\iile admi-nistrative, a fost cel de numelec[ruia se leag[ fenomenul numit“ :coala de pictur[ de la Cluj”.Dac[ nu am ;ti c[ este `nainte detoate pictor, am spune c[ este pro-fesor ;i deschiz[tor de drumuripentru tinerii arti;ti care trec prinAcademia de Arte din Cluj. IoanSb]rciu va expune pentru primaoară la Satu Mare în cadrul Biena-lei Alb Negru, eveniment găzduitde Muzeul Judeţean SatuMare,marţi, 15 noiembrie.

Critica de specialitate a c[zut deacord c[ “direcţia pe care a imprimat-oînvăţământului superior artistic clujeanîn perioada în care a deţinut funcţia derector al Universităţii de Artă și Designdin Cluj-Napoca a condus la conturareaunui fenomen artistic fără precedent înpictura din România. Cunoscut atât înpublicistica românească, cât și cea in-ternaţională sub genericul „Școala dela Cluj”.

Dac[ `n cazul Coloniei de pictur[de la Baia Mare, Ioan Sb]rciu este re-zervat `n a o numi “;coal[“, nici noulcurent artistic clujean “caracterizat prinrevalorizarea reprezentării figurative șide utilizare a unei palete a tonurilor rup-te, numite generic griuri.” Nu este prea`ncrez[tor c[ va duce `n final la o“;coal[“ doar pentru c[ reprezentan\iiei au atins anumite cote la casele de li-cita\ii. Pictorul Ioan Sb]rciu nu se des-parte foarte mult de preten\iile profe-sorului Sb]rciu ;i cere ̀ n continuare ti-nerilor afirma\i deja munc[, munc[ ;iseriozitate. Mai concret, le cere s[ nu selase `mb[ta\i de succesul de moment.Le cere, mai ales, s[-;i perfec\ionezetehnica. :i s[ renun\e, pe c]t posibil, laoportunism, la tematica facil[. Pericolulcare p]nde;te “ ;coala de pictur[ de laCluj” este redundan\a, o prea devremecantonare `ntr-un soi de manierismanti-academic, n[scut `n cea mai “aca-demic[“ universitate de art[ dinRom]nia.

Propria lui pictur[ este `n continu[transformare, dar ̀ ;i men\ine liniile defor\[ care au impus-o. Al[turi de lucr[ri-le sale la Satu Mare vor expune al\i doiarti;ti care s-au afirmat at]t `n \ar[, c]tmai ales ̀ n str[in[tate. Dan Perjovski ;iMiklos Onucsan au reu;it s[ rup[tradi\ia unei arte obosite, suficiente sie;i.Diferi\i prin modul de realizare, printehnic[, lucr[rile celor doi arti;ti, se`nt]lnesc ca dou[ trenuri care vin dindirec\ii diferite pe acela;i rum de fier.Ciocnirea ̀ ns[ nu las[ ̀ n urm[ victime,ci emo\ii artistice dintre cele mai elevate.Pentru a ̀ n\elege mesajul unei astfel deart[, privitorii trebuie s[ fie la fel de in-teligenți ca autorii. Pentru c[, dup[ cele vezi lucr[rile, ̀ \i vine s[ g]nde;ti artala fel ca ei.

Repere ale carierei artistice

Biografia pictorului Ioan Sb]rciu s-a “clasicizat”. Chiar ;i din perspectivaprincipalellor repere ale carierei sale,pictorul clujean poate fi considerat unmodel. Parc[ ar dori s[ le transmit[ ti-

nerilor talenta\i “Munci\i ;i ve\i ajungeca mine!”

Ioan Sbârciu s-a născut în 9 aprilie1948, la Feldru, jud. Bistriţa-Năsăud. Aabsolvit în 1967 Liceul nr. 1 "Liviu Re-breanu" din Bistriţa, la profil real. În1973 a terminat studiile la Institutul deArte Plastice "Ion Andreescu" din Cluj-

Napoca, specializarea Pictură, clasa pro-fesorului Petre Abrudan, Deţine titlulacademic de profesor universitar doctorși este președintele Senatului Universi-tăţii de Artă și Design Cluj-Napoca.    

Palmaresul său expoziţional este ex-trem de bogat și îl redăm în cele ce ur-mează<

între 1975 si 2005 – peste 30 de ex-poziţii personale la Galeriile U.A.P., mu-zee din Cluj-Napoca și alte orașe dinţară>

2013 - "Pădurea de cenușă", Muzeulde Artă Cluj>

2009 - "Syo/Atelier", Tarohei Naka-gawa, Ioan Sbârciu, Muzeul de Artă

Cluj>2007 - “Peisaj, Om si Lucru. Arta

care stabileţte reguli”, împreună cu re-numitul pictor german Markus Lüpertz,Galeria de Artă Contemporană a Mu-zeului Naţional Brukenthal>

2007 -  "Pădurea de cenușă", GaleriaAnaid, București>

2006 - „Sbârciu/Pictură/2006”, Cen-trul Cultural Palatele Brâncovenești –Mogoșoaia>

2005 – „Misterul prieteniei”, îm-preună cu Markus Lüpertz, Muzeul deArta Cluj -           Expoziţii personale în străinătate,începând din 1992, la Barcelona (Spa-nia), Stuttgart, Fulda, Rothenburg/Tau-ber, Nürnberg, Heidelberg , Bad Schön-berg, Mannheim, Koln (Germania),Malmö (Suedia), Nantes, Paris (Franţa),New York, San Francisco (S.U.A.) Mur-lo, Veneţia, Macerata (Italia), Delphi(Grecia), și în 2010 la Galeria Nakagawa,Tokio, Japonia.

. Este iniţiatorul și organizatorulmultor expoziţii de grup în ţarã și strã-inãtate (Franţa, Spania, Republica Mol-dova, Suedia, Germania, Ungaria, El-veţia, Olanda, Belgia, Italia, SUA, Cehia,Marea Britanie).      .

Este membru al Uniunii ArtiștilorPlastici din România. membru al I.A.A.- A.I.A.P (International Association ofArt - Association Internationale desArts Plastiques); membru DeutscherKunstler Baden - Württenberg; mem-bru ELIA (Liga Europeană a Institutelorde Artă) în calitate de rector al UAD;membru asociat ICFAD (Consiliul In-ternaţional al Conducătorilor ȘcolilorSuperioare de Artă

În iulie 2015, expune la Accademiadi Romania din Roma un ciclu delucr[ri sub titlul ”Răpirea Europei" .

Bienala Alb Negru, a patra ediţie

Muzeul Judeţean Satu Mare a găz-duit deja trei ediţii ale Bienalei Alb Ne-gru, un concept original care a atras în-cepând cu anul 2009 artiști plastici con-sacraţi din întreaga ţară.

Lista invitaţilor va fi mai bogată de-cât în ediţiile precedente. Ioan Zb]rciu,Dan Perjovsky ;i Miklos Onucsan ono-reaz[ cu prezen\a lor cea de-a patraedi\ie a Bienalei Alb Negru din 2015 dela Satu Mare.

I. Z.

Ioan Sbârciu a trecut de la o paletă a tonurilor saturate, derivate din culorile de bază, caracteristică a mediului picturii clujenepână nu demult, la o paletă a tonurilor rupte, a griurilor colorate care susţineau o reprezentare figurativă evazivă

În planul propriei creaţiei artistice, ale cărei caracteristici au fost decisive în conturarea „Şcoliide la Cluj”, Ioan Sbârciu a trecut de la o paletă a tonurilor saturate, derivate din culorile de bază,caracteristică a mediului picturii clujene până nu demult, la o paletă a tonurilor rupte, a griurilorcolorate care susţineau o reprezentare figurativă evazivă, ancorată într-o realitate imediată,cu re-zonanţe socio-politice.

Ioan Sbârciu, unul dintre cei mai mari pictori contemporani, expune la Satu Mare

La Bienala Alb Negru mai expun Dan Perjovschi şi Miklós Onucsán

Lucrare a lui Miklós Onucsán Dan Perjovschi `mbog[\e;te `n acest an lista invita\ilor

C M

YK

Page 8: Unul dintre cei mai mari pictori contemporani, Ioan ... ·

8 Informa\ia de Duminic[/13 decembrie 2015

DIET~

Interesul pentru poten\ialelebeneficii pe care ciocolata le-araduce s[n[t[\ii nu se datoreaz[con\inutului s[u de gr[simi ;izah[r. Ciocolata are ̀ n compozi\iefoarte mul\i polifenoli. Astfel, 50grame ciocolat[ neagr[ are de dou[ori mai mul\i polifenoli dec]t unpahar de vin ro;u ;i aproape la felde mul\i ca o cea;c[ de ceai verdeinfuzat at]t c]t trebuie.

O cea;c[ de ciocolat[ neagr[ cald[declan;eaz[ o activitate antioxidant[ decinci ori mai mare dec]t cea a unei ce;tide ceai negru, de trei ori mai mare dec]tcea a unei ce;ti de ceai verde ;i de dou[ orimai intens[ dec]t cea a unui pahar de vinro;u.

Istorie ;i compozi\ie

Originar probabil din bazinele fluviilorAmazon ;i Orinoco, arborele de cacao afost cel mai probabil aclimatizat prima dat[de maya;i, care `l cultivau acum mai binede 3000 de ani `n regiunea Yucatan dinMexic. Urma;ii lor, aztecii acordau oimportan\[ foarte mare boabelor culesedin acest copac, pe care le foloseau at]t camoned[ de schimb, c]t ;i la preparareaunei b[uturi amare, condimentate.

Spaniolul Hernan Cortez a pus cap[tciviliza\iei aztece dar a dat semnalulinvaziei ciocolatei `n `ntreaga lume.Primele `nc[rc[turi cu boabe de cacao auajuns `n Spania `n anul 1582, devenind `ncur]nd foarte r[sp]ndite.

B[utura consumat[ de popoarele dinAmerica Central[ era foarte diferit[ deciocolata pe care o ;tim ast[zi.

Boabele erau pr[jite ;i m[cinate pentrua se extrage o past[, la care se ad[ugau ap[;i diferite mirodenii, `n special piper,cui;oare ;i scor\i;oar[. Pasta era apoi`nc[lzit[, ceea ce f[cea ca untul s[ se ridicela suprafa\[, dup[ aceea , substan\a se b[teapentru a se ob\ine un lichid gros ;i spumos,care se bea rece.

Europenii au adoptat acest procedeu,dar au `nlocuit mirodeniile cu zah[rpentru a schimba gustul amar al acesteib[uturi, de altfel r[coritoare. Astfel,ciocolata a ob\inut gustul “divin” care i-apermis s[ se r[sp]ndeasc[ `n `ntreagaEurop[. Era o b[utur[ unic[ datorit[puterii sale de a seduce ;i capacit[\ii de ast]rni dorin\e ;i a aprinde fl[c[rile pasiunii.

Boabele de cacao au ̀ n compozi\ia lor50-57% gr[sime. ~ntr-adev[r, aceste lipidesunt `n mare parte saturate< 35% acidstearic ;i 25% acid palmitic. Cu toateacestea, o propor\ie ̀ nsemnat[, (35%) esteacid oleic, un acid gras mononesaturat carese g[se;te ̀ n principal ̀ n uleiul de m[sline;i despre care se ;tie c[ are efecte pozitiveasupra s[n[t[\ii sistemului cardiovascular.De asemenea, principala lipid[ dinciocolat[, acidul stearic, nu este foarte bineabsorbit[ de organism, iar aproximativ15% este transformat ̀ n acid oleic de c[treficat. De aceea, ciocolata neagr[ este unaliment care poate fi descris ca neutru `nceea ce prive;te impactul asupracolesterolului din s]nge. ~n cazul ciocolateicu lapte, situa\ia este diferit[. O mare partedin con\inutul de lipide din ciocolata culapte provine de la gr[simile din lapte, dar;i din anumite gr[simi vegetale folosite caumplutur[ pentru bomboane. Ciocolataneagr[ are un indice glicemic sc[zut, chiar;i cea care con\ine zah[r, jum[tate din celal p]inii albe ;i asem[n[tor celui din suculde portocale. Ciocolata, `n special ceaneagr[ con\ine vitaminele grupului B,retinol ;i vitamina E, necesareorganismului. Este de asemenea, o surs[

de minerale, remarc]ndu-se `ntre acesteazincul, de obicei rar `n alimente, darindispensabil func\ion[rii organismului.Con\ine fier, calciu, magneziu ;i potasiucare echilibreaz[ balan\a sodiului ;ifosforului. Ciocolata neagr[ con\ine ;i ocantitate variabil[ de fibre (1-2%) care potcontribui la reglarea tranzitului intestinal;i detoxifiere. Teobromina din ciocolat[este o substan\[ asem[n[toare cafeinei, cuefect stimulator asupra sistemului nervoscentral ;i de accelerare a rateimetabolismului bazal, stimul]nd ardereagr[similor, mai ales `n cazul persoaneloractive, care fac mi;care. Anumite substan\eprovenind din cacao au efecte euforizante,d]nd o stare de bine dup[ consumul deciocolat[ neagr[.

Efecte dovedite asupras[n[t[\ii

Aztecii apreciau ciocolata ca unaliment care atenua efectele oboselii. ~ndecursul istoriei, ciocolata a fostconsiderat[ nu doar un aliment pl[cut lagust, ci ;i un remediu pentru diferiteafec\iuni, `n special angina ;i problemelede circula\ie. Aceast[ asociere pozitiv[ aciocolatei cu s[n[tatea a durat p]n[ laindustrializarea produc\iei, odat[ cuapari\ia bomboanelor umplute cu zah[r,dar cu un con\inut sc[zut de cacao.

Cercet[torii au studiat posibilainfluen\[ a ciocolatei asupra bolilorcardiovasculare la popula\iile careconsum[ cantit[\i mari de cacao. Deexemplu, tribul Kuna din apropiereastatului Panama, ai c[rui membri suntmari amatori de cacao, pe care o consum[ca b[utur[ preparat[ `ntr-un modasem[n[tor celui al aztecilor. Ace;tioameni beau 5 ce;ti de cacao pe zi, uneorichiar mai multe ;i, `n plus folosesc cacaoca ingredient la alte feluri de m]ncare. De;i au o diet[ bogat[ `n sare, tensiunealor arterial[ este neobi;nuit de sc[zut[.Aceast[ tr[s[tur[ nu pare s[ fie de originegenetic[, deoarece membrii tribului carep[r[sesc locul de ba;tin[ pentru a tr[i `nalte p[r\i se confrunt[ cu o cre;tere atensiunii.

O cercetare prezentat[ `n cadrulconferin\ei na\ionale a Societ[\iiAmericane a chimi;tilor afirm[ c[ s-adescoperit motivul pentru care ciocolataneagr[ este at]t de benefic[ pentrus[n[tate. Chiar dac[ se ;tie c[ pulberea decacao este bogat[ ̀ n antioxidan\i puternicinumi\i polifenoli, mai demult se considerac[ aceste molecule erau greu digerate ;iabsorbite datorit[ m[rimii lor.

~n prezent, cercet[torii au descoperitfaptul c[ anumite bacterii din intestin `nrealitate descompun ;i fermenteaz[componen\ii prezen\i ̀ n ciocolata neagr[,transform]ndu-i `n compu;iantiinflamatori u;or absorbi\i de organism.

~n particular, microbilor benefici,inclusiv Bifidobacterium ;i bacteriilor din

acidul lactic le place s[ se hr[neasc[ cucacao, conform cercet[torilor. Ace;timicrobi benefici rup de asemenea fibrelecare se g[sesc `n cacaua pulbere,transform]ndu-le ̀ n lan\uri scurte de acizigra;i foarte bine absorbi\i de organism ;icare dau senza\ia de sa\ietate. Acest studiuar putea explica motivul pentru careciocolata neagr[ este at]t de bun[ pentruinim[, deoarece compu;ii antiinflamatoripot reduce inflama\ia \esutuluicardiovascular. Autorul principal alstudiului a oferit urm[toarele explica\ii<“Fibrele con\inute `n ciocolata neagr[ deexemplu, sunt fermentate, iar polimeriipolifenolici mari sunt metaboliza\i `nmolecule mai mici, care sunt absorbite maiu;or. Ace;ti polimeri mici prezint[ oactivitate antiinflamatorie. Cand ace;ticompu;i sunt absorbi\i `n corp, ajut[ ladiminuarea inflama\iei \esutuluicardiovascular, ceea ce reduce riscul petermen lung de a suferi un accidentvascular cerebral”. Alte cercet[ri anterioareau demonstrat de asemenea, c[ un consumregulat de ciocolat[ neagr[ poate ajuta lao bun[ s[n[tate intestinal[, aliment]nd ̀ nmod selectiv bacteriile benefice, `n loculcelor d[un[toare. Se pare c[ ciocolataneagr[ ac\ioneaz[ ca un probiotic,contribuind astfel la men\inerea unei floreintestinale s[n[toase.

Consumul zilnic a 40 de grame deciocolat[ neagr[ (care con\ine mas[ decacao `n propor\ie de 70%) poate oferiorganismului o doz[ considerabil[ depolifenoli, cu efecte benefice `n ceea ceprive;te prevenirea bolilor cardiovasculare;i a cancerului. Efectul preventiv cre;tec]nd ciocolata neagr[ `nlocuie;te saureduce consumul produselor cu uncon\inut ridicat de zah[r ;i gr[simi.Denumirea latin[ a arborelui de cacao`nseamn[ “hrana zeilor” a;a c[ nu-i demirare c[ John Tullius spunea< “Nou[persoane din zece iubesc ciocolata. A zeceatotdeauna minte”.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721202752

Ciocolata neagr[, o dorin\[irezistibil[ s[n[toas[

Aceasta con\ine vitaminele grupului B, retinol ;i vitamina E, necesare organismului

Persoanele care mănâncă maimult iaurt au circumferinţe aletaliei mai mici, un factor asociatadeseori cu sănătatea cardiacă,potrivit unui studiu realizat decercetătorii de la UniversitateaUtrecht din Olanda, noteazăMediafax.

Mai multe studii anterioare au relevatfaptul că persoanele care mănâncă iaurtau o greutate mai mică, depozite degrăsime corporală mai mici şicircumferinţe ale taliei mai mici - însănu era clar dacă acest aliment reprezentacauza principală.

“Studiile care analizează în modspecific scăderea în greutate sunt foartelimitate”, a declarat coordonatoareastudiului, Irene Lenoir-Wijnkoop,cercetătoare la Universitatea Utrecht.

“Din punct de vedere ştiinţific,bazându-ne doar pe acele constatări, nuputem să tragem concluzia că iaurtuldetermină o scădere a greutăţii corporale,chiar dacă tendinţa constatată în aceststudiu este promiţătoare”, a adăugatcercetătoarea olandeză.

Cercetătorii din Olanda au analizat22 de studii. Un număr de 13 dintre eleau analizat anumite persoane într-unanumit moment al vieţii lor şi aucomparat consumul lor de iaurt,descoperind în acest fel că acelea caremâncau mai mult iaurt aveau o greutatemai mică şi o structură corporală maisănătoasă.

Alte studii mai riguroase, în care

subiecţii erau aleşi la întâmplare pentrua mânca iaurt, în timp ce greutăţile lorcorporale erau monitorizate, a generatrezultate neconcludente. Un astfel destudiu, publicat în International Journalof Obesity, a evidenţiat o scădereimportantă a greutăţii corporale îngrupul voluntarilor care mâncau iaurt,dar autorii cercetării nu au exclusposibilitatea ca diferenţele în ceea cepriveşte aportul de calciu să fieresponsabile de acel fenomen.

Cercetării olandezi au dorit să afledacă un consum constant de iaurt ducela o scădere în greutate. Această legăturăde cauzalitate ar putea fi determinată şide faptul că oamenii care mănâncă iaurtcu regularitate înlocuiesc în acest fel îndietele lor anumite alimente mai puţinsănătoase.

Ce indic[ circumferinţa taliei

În rândul copiilor, consumatoriifrecvenţi de iaurt au de asemeneatendinţa de a mânca mai multe fructe,cereale integrale şi lapte, a precizat IreneLenoir-Wijnkoop.

Adulţii care mănâncă iaurt au şi eitendinţa de a adopta stiluri de viaţăactive, practicând mai des exerciţiisportive şi fiind mai puţin tentaţi săfumeze. Circumferinţa taliei indicănivelul acumulărilor de grăsime în jurultrunchiului, un parametru asociat curiscul de maladii cardiace, au dezvăluit,într-un studiu publicat în luna iulie,cercetătorii de la UniversitateaNorthwestern din Chicago.

Persoanele care m[nânc[ iaurt

au o greutate mai mic[

O cea;c[ de ciocolat[ neagr[ cald[ declan;eaz[ o activitate antioxidant[ de cinci ori mai maredec]t cea a unei ce;ti de ceai negru, de trei ori mai mare dec]t cea a unei ce;ti de ceai verde ;i dedou[ ori mai intens[ dec]t cea a unui pahar de vin ro;u.

MELISSA - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie)

Ne g[si\i `n Satu Mare,str. Gheorghe Laz[r,

nr. 1, jud. Satu Mare, ;i la tel/fax< 0261/726.101,

mobil - 0737.518.461

Orar< luni - vineri 8<00 - 16<00

ATO MEDICAL VEST

Page 9: Unul dintre cei mai mari pictori contemporani, Ioan ... ·

13 decembrie 2015/Informa\ia de Duminic[ 9

S~N~TATEProdusul se recomand[ tuturor celor care vor s[-;i construiasc[ de timpuriu un schelet osos

s[n[tos ;i puternic ;i s[ previn[ sau s[ minimalizeze problemele de s[n[tate osoas[ datorate`naint[rii `n v]rst[.

Un studiu realizat pe 22 de sorti-mente de biscui\i cu crem[ eviden\iaz[con\inutul crescut de zah[r din acesteproduse ;i pericolele pe care le prezint[acest aliment asupra s[n[t[\ii copiilorcu v]rste mici.

Cercetarea a fost efectuat[ de Aso-cia\ia pentru Protec\ia Consumatorilordin Rom]nia ;i face parte din campaniana\ional[ de informare ;i educare“Hran[ s[n[toas[ - o investi\ie pe ter-men lung `n s[n[tatea noastr[“.

Biscui\ii analiza\i au fost achizi\io-na\i din marile structuri comerciale(hypermarketuri / supermarketuri).Din punct de vedere al ingredientelorfolosite s-a constatat c[ la 90% din pro-dusele analizate primul ingredient estereprezentat de f[ina de gr]u, f[r[ a semen\iona tipul de f[in[, iar la 10% din-tre produsele supuse cercet[rii primulingredient este reprezentat de c[trezah[r.

La 67% din produsele amintitezah[rul este cel de-al doilea ingredient,iar la 48% cel de-al treilea ingredienteste reprezentat de c[tre gr[simi vege-tale, precum ulei de palmier, de cocos,de shea ;i de rapi\[.

“Consumul excesiv de zah[r ;igr[simi d[uneaz[ grav s[n[t[\ii. Estemesajul pe care `l auzim de c]\iva ani,`ns[ foarte pu\ini dintre noi `l `n\eleg,deoarece nu au cuno;tin\e elementarede nutri\ie. Din p[cate, nici societatearom]neasc[ nu ofer[ suficiente cam-panii de informare ;i educare bazate peinforma\ii clare ;i pe `n\elesul consu-matorului obi;nuit. Biscui\ii cu crem[fiind un produs cu indice glicemic ri-dicat, cu o valoare energetic[ mare, cevariaz[ `ntre 417 kcal ;i 485 kcal per100 grame produs, dezechilibra\i dinpunct de vedere nutri\ional prin con\in-utul ridicat de acizi gra;i satura\i, care

variaz[ `ntre 9,9 grame ;i 11,30 grameper 100 grame produs, totodat[ av]nd;i un con\inut ridicat de zah[r ad[ugat,adic[ `ntre 5 ;i 8 linguri\e de zah[r la

100 grame produs, fac ca acest tip deprodus s[ fie exclus de la consumul dec[tre copii ;i persoane cu afec\iuni car-diovasculare, diabet ;i boli metabolice”,a precizat conf. univ. dr. Costel Stanciu,pre;edinte APC Rom]nia.

~n cele 22 de produse analizate s-auidentificat 15 aditivi alimentari, dup[cum urmeaz[< bicarbonat de amoniu(E503), bicarbonat de sodiu (E500),carbonat acid de sodiu (E500ii), car-bonat acid de amoniu (E503ii), piro-fosfat acid de sodiu (E450), carbonatde potasiu (E501i), metabisulfit de so-diu (E223), acid citric (E330), acid ma-lic (E296), difosfat disodic (E450i), sor-bat de potasiu (E202), glicerol (E422),mono ;i digliceride (E471), amestec deesteri (E472), etilvanilin[.

A consemnat :tefania Cri;an

Fructoboratul de calciu este unsupliment alimentar cu rol adju-vant pentru `nt[rirea oaselor, re-ducerea apari\iei osteoporozei,ameliorarea durerilor ;i inflama\ii-lor articulare, reducerea simpto-melor menopauzei, prevenireaapari\iei cancerelor de prostat[,s]n ;i col uterin.

1. Fructoboratul de calciu este esen\ial`n construc\ia ;i men\inerea oaselor ;i ar-ticula\iilor s[n[toase. S[n[tatea oaselor es-te fundamental[ oric[rui program anti-aging, de vreme ce oasele fragile pot ducela fracturi osoase osteoporotice ce ame-nin\[ via\a, iar afec\iunile articula\iilor ducla sc[derea mobilit[\ii acestora, producedeme ;i durere, determin[ rigiditate ;iscad calitatea vie\ii. Fructoboratul de calciujoac[ un rol crucial pentru metabolismuloaselor deoarece el stimuleaz[ ;i sus\inefunc\iile tuturor elementelor esen\iale pen-tru cre;terea ;i s[n[tatea \esutului osos<calciu, magneziu, fosfor, vitamina D. Pre-vine hipocalcemia datorat[ deficien\ei devitamina D ;i pierderea de mas[ osoas[caracteristic[ osteoporozei, stimul]nd ab-sorb\ia `n organism a calciului ;i magne-ziului printr-o cale metabolic[ alternativ[,independent de nivelul vitaminei D dinorganism. Dup[ cum se ;tie, vitamina Dajut[ la absorb\ia calciului ;i a magneziuluidin tractul gastro-intestinal. La fel, borulajut[ la absorb\ia de calciu, magneziu ;ifosfor din tractul gastro-intestinal, f[r[ im-portan\a nivelului seric al vitaminei D,ajut[ la men\inerea unui echilibru mineraloptim si asigur[ utilizarea s[n[toas[ a cal-ciului de c[tre organism.

2. Fructoboratul de calciu are ;i pro-prietatea de a stimula sinteza colagenului

;i secre\ia acestuia ̀ n matricea extra- ;i in-tracelular[ a cartilajelor ;i poate inhiba ac-tivitatea enzimelor (colagenaze) care `nmod natural degradeaz[ colagenul, ceeace duce la deteriorare osoas[ ;i vascular[,`ncheieturi fragile, piele „l[sat[”, riduri.

3. Un num[r surprinz[tor de mare deprocese metabolice sunt influen\ate decantit[\i fiziologice de bor. Pe l]ng[ ac\iu-nea de stimulare a mineraliz[rii osoase,fructoboratul de calciu cre;te nivelul hor-monilor steroizi asocia\i cu masa osoas[s[n[toas[, m[rind semnificativ concen-tra\ia seric[ de estrogeni ;i stimul]nd efec-tele acestora. Dup[ cum se ;tie, estrogenuleste un instrument important pentrus[n[tatea oaselor la femeile postmenopau-zale care au niveluri foarte reduse de hor-moni steroizi, de vitamina D ;i de mine-rale. De asemenea, fructoboratul de calciuare proprietatea de a cre;te nivelul hor-monilor asocia\i cu o prostat[ s[n[toas[,m[rind semnificativ concentra\ia seric[de testosteron ;i stimul]nd efectele aces-tuia, cu at]t mai mult cu c]t hiperplaziabenign[ de prostat[ se caracterizeaz[ ;iprintr-un deficit important de testosteron.

4. Fructoboratul de calciu are un pu-ternic efect antiinflamator ajut]nd la re-ducerea semnificativ[ a durerii caracteris-tice afec\iunilor articulare, ̀ mbun[t[\e;temobilitatea ;i flexibilitatea `ncheieturilor,reduc]nd semnificativ rigiditatea acestora.

5. Fructoboratul de calciu are ;i unputernic efect antioxidant. Acesta este unelement activ `n mecanismul de protec\iecontra oxigenului reactiv celular, elimin[radicalii liberi forma\i ;i contracareaz[efectele nocive ale acestora asupra celulelor;i \esuturilor osoase ;i articulare, dar ;iasupra ̀ ntregului organism. Fructoboratulde calciu ridic[ nivelul unor enzime anti-oxidante `n s]nge ;i celule< superoxidis-

mutaza, catalaza ;i glutation peroxi-daza. Aceste 3 enzime sunt antioxi-dan\ii naturali principali ai organis-mului care constiutie ap[rarea na-tural[ `mpotriva radicalilor liberi.

Dac[ radicalii liberi sunt ̀ n exces`n organism, ei produc distrugerioxidative majore `n celulele ;i \esu-turile umane, determin]nd

degrad[ri importante ale mem-branelor celulare ;i ale unorcomponente celulare, inclusivale ADN-ului nuclear, care cu-prinde codul genetic ;i estepunctul de plecare ̀ n fabricareade noi celule. Dac[ ADN-ul sedeterioreaz[, el va da na;tereunor celule anormale, ceea ce`nseamn[ un prim pas c[treapari\ia cancerelor, a bolilorcronice cerebrale, cardio-vas-culare, degenerative, a ateros-clerozei ;i cataractei, precum;i a `mb[tr]nirii accelerate acelulelor `ntregului organism.

6. Activitatea antioxi-dant[ a fructoboratului de cal-ciu are o mare valoare tera-peutic[ ̀ n prevenirea apari\ieicancerelor, ̀ n special a cance-rului de prostat[, a canceruluide s]n ;i col uterin ;i a cance-rului de pl[m]ni. Fructobo-ratul de calciu are at]t capaci-tatea de protec\ie `mpotrivaacestor boli devastatoare, c]t;i capacitatea de inhibare aprolifer[rii celulelor canceroa-se, `ncetinind sau stop]ndevolu\ia acestor cancere, iardac[ acestea sunt deja instalatefructoboratul de calciu reducesemnificativ inflama\ia ;i du-rerea.

7. Fructoboratul de calciu areactivitate antioxidant[ cu semnifi-

ca\ie clinic[ ;i `n protec\ia celulelor pieliifa\[ de leziunile datorate stresului oxidativ,ac\iune benefic[ asupra matricei celularea pielii, stimuleaz[ unele proteaze intra- ;iextracelulare, favoriz]nd vindecarea r[ni-lor de piele.

8. Fructoboratul de calciu cre;te per-forman\a func\iei cognitive, ̀ mbun[t[\e;temai ales la v]rstnici dexteritatea manual[,coordonarea m]n[-ochi, aten\ia, percep\ia;i memoria pe termen scurt ;i lung.

9. Fructoboratul de calciu influen\eaz[benefic func\ia imunitar[ a organismului.

10. Fructoboratul de calciu are efectebenefice asupra metabolismului lipidelor,scade nivelul colesterolului sangvin crescutpeste limitele normale.

Recomand[ri

- Produsul se recomand[ tuturor celorcare vor s[-;i construiasc[ de timpuriu unschelet osos s[n[tos ;i puternic ;i s[ pre-vin[ sau s[ minimalizeze problemele des[n[tate osoas[ datorate `naint[rii `nv]rst[>

- Adjuvant `n profilaxia ;i terapia os-teoporozei, osteoartritelor, deform[rilorosteo-articulare ;i fracturilor osteoporo-tice, rahitismului ;i osteomalaciei, redu-cerea simptomelor nepl[cute ale meno-pauzei>

- Adjuvant pentru prevenirea, contro-lul ;i ameliorarea afec\iunilor articulareinflamatorii ;i degenerative (osteoartritesau artroze ;i poliartrite reumatoide) ;i re-ducerea durerii caracteristice acestora, c]t;i pentru ̀ mbun[t[\irea func\ionalit[\ii ;iflexibilit[\ii articula\iilor, stimularea mo-bilit[\ii articula\iilor ̀ n perioade de supra-solicitare mecanic[ intens[ a acestora(sport, munc[ fizic[, obezitate)>

- Pentru eliminarea radicalilor liberiforma\i ;i contracararea efectelor nociveale acestora asupra celulelor ;i \esuturilorosoase, articulare ;i ale pielii, prevenireacancerelor de s]n, col uterin, prostat[.

Modul de folosire

Pentru adul\i< 1 capsul[ pe zi dup[ ma-sa principal[ a zilei timp de 2 luni, pauz[30 de zile ;i cura se reia. Se repet[ cura lanevoie.

Se recomand[

Efectuarea de controale ;i investiga\iimedicale legate de s[n[tatea oaselor, maiales la persoanele `n v]rst[.

Ingrediente - mg/capsul[< Fructoborat deCalciu - 130,5 mg, Amidon din porumb -159,5 mg

Produsul se g[se;te la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A,Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271 338 > 0262.372 695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< [email protected] [email protected] mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte, v[rug[m s[ accesați site-ul<www.hypericum-plant.ro

Studiu< Biscui\ii cu crem[con\in mult zah[r, nefiind

recomanda\i copiilor

10 propriet[\i ale Fructoboratului de calciu

Acesta are un puternic efect antioxidant

Page 10: Unul dintre cei mai mari pictori contemporani, Ioan ... ·

10 Informa\ia de Duminic[/13 decembrie 2015

RE}ETE

Chiftelu\e de soia

Desert de post dinmere, nuci ;i miere

Mod de preparare<

Granulele de soia se fierb într-unlitru de apă cu delicat. Se lasă să se ră-cească și surplusul de apă se strecoară.Se adaugă pesmetul, făina și condi-mentele, după gust, tocmai ca la chif-teluțele din carne. Dacă folosiți legume

proaspete (un morcov, un pătrunjel, ofeliuță de țelină, o feliuță de gulie, unsfert de ardei gras, un sfert de ceapă),acestea se răzuiesc fin și se amestecă lacompoziția anterior preparată. În cazulîn care compoziția pare prea seacă șinu se poate forma bine, se adaugă puținulei. Cu mâna umezită cu apă se for-mează biluțe, sau se modelează în for-mă de pârjoale. Se prăjește în ulei fier-binte și se servește cu piure de cartofi,garnitură asortată, sau pilaf de orez.

Ingrediente<

100 g de soia granule, 2 lin-guri de pesmet de finețe medie,2 linguri de făină, 4-5 căței deusturoi, o lingură de boia de ar-dei, sare, piper, delicat (de casă),ulei pentru prăjit. În loc de deli-cat se pot adăuga și zarzavaturi

și legume proaspete.

Mod de preparare<

Miezul de nucă se amestecă cu sta-fidele, cu mierea, cu puțină coajă deportocale răzuită și cu scorțișoarele.Merele se scobesc în așa fel înc]t pere-tele să rămână de circa 1,5 cm grosime.Din bucățile de mere scobite se răzu-

iește aproximativ o lingură bună și seadaugă la amestecul de nucă. Merelescobite se umplu cu acest amestec, seașează pe o tavă căptușită cu hârtie decopt, la fel și bucățile de mere rămase,se presară cu coajă de portocale răzuităși cu încă puțină pudră de scorțișoare,apoi se pune la cuptorul preîncălzit.

Când începe să se coacă se presarăcu zahăr, se pune înapoi și se mai lasăla copt până când zahărul se carame-lizează. Se servesc călduțe, sau după ces-au răcit.

Ingrediente<

4 mere mari, 100 g miez denucă măcinat (bucăți mai mari,sau mai mărunt, după gust), 25g stafide, o linguriță de scorți-șoare pudră, coajă rasă de por-tocale, 3-4 linguri de miere, o

lingură de zahăr cristalin.

Salat[ de fasole boabe

Mod de preparare<

Fasolea se fierbe bine și se strecoa-ră. Zeama nu se aruncă, se mai lasă înea câteva boabe de fasole și se poatefolosi la prepararea unei ciorbe. Ceapa

se feliază și se amestecă cu fasolea stre-curată. Se stropește cu uleiul de măslineși se condimentează. Dacă nu doriți săfaceți o mâncare de post, în loc de uleise poate folosi maioneză, dar chiar șide post se poate face maioneză fărăouă, doar din muștar și ulei. Se poateservi ca mâncare de sine stătătoare, saugarnitură la carne fiartă sau preparatăla cuptor.

Ingrediente<

400 g fasole cu boabe mari, oceapă mai mărișoară (dacă sepoate roșie), sau o legătură deceapă verde, circa 50 ml ulei demăsline, sare, piper, un vârf decuțit de nucșoară, eventual chili

(după gust).

Sup[ de cartofi cu bulion

Mod de preparare<

Cartofii curățați se taie cubulețe șiîmpreună cu foile de dafin se pun lafiert în circa 1,5 l de apă ușor sărată.Dacă doriți să folosiți și zarzavaturi,

acestea se curăță și se feliază subțire>se pun la fiert împreună cu cartofii. Seadaugă delicatul, iar din ulei și făină seprepară un rântaș ușurel, la care seadaugă boiaua. Rântașul se pune în su-pă, apoi și sucul de roșii și se mai fierbepuțin și așa, împreună. La servire sepoate adăuga pătrunjel verde mărunțit.Dacă nu doriți să fie de post, putețiprepara cu cârnați afumați, care se punla fiert chiar la început, iar la servireputeți oferi și smântână.

Ingrediente<

500 g cartofi, 500 ml suc deroșii sau 4-5 linguri de bulion,2-3 foi de dafin, 3-4 linguri deulei, 2 linguri de făină, 2 linguridelicat de casă, sare, o lingurițăde boia de ardei, eventual unmorcov și un pătrunjel, dar nu

în mod obligatoriu.

Planta de aloe vera este recunoscutăpentru multitudinea afecţiunilor pe carele tratează. Ea este un puternic detoxifiant,previne infecţia și răspândirea celulelorbolnave ale cancerului malign.

Un adevărat miracol

Miraculoasele leacuri pe care aloe verani le conferă sunt cunoscute de ani și ani,din timpul unor civilizaţii străvechi, pre-cum Egiptul, Grecia sau India. Datorităproprietăţilor sale curative este, fără-ndo-ială, una dintre cele mai acceptate plantemedicinale din istoria umanităţii.

În urma unor studii clinice recente aleutilizărilor interne și externe ale frunzelorde aloe, s-a demonstrat eficienţa acesteiaîn tratamentul unora dintre cele mai ne-cruţătoare boli. Aceste cercetări s-au făcutîn urma multor controverse, pentru cămulţi se întrebau cum este posibil ca o sin-gură plantă să poată avea efecte pozitiveasupra atâtor boli. Răspunsul este simplu<aloe vera este de-a dreptul miraculoasă.Până-n prezent se cunosc 350 de specii alesale, cele mai reușite provenind din locurilecu climă tropicală și secetoasă, așa cumsunt deșerturile Africii de Sud.

În momentul în care există certitudi-nea diagnosticului de cancer, cel mai efi-cient lucru pe care îl puteţi face este trata-mentul cu aloe, sub diverse forme. Dinmomentul în care tumoarea devine ma-lignă cuprinde tot corpul-gazdă și în felulacesta pune în pericol viaţa bolnavului.Chimioterapia face o prospecţie a celulelor,iar cele infectate sunt distruse imediat.Planta de aloe însă este foarte utilă în tra-tamentul persoanelor diagnosticate cu tu-mori, la care chimioterapia nu dă rezultate.Radiaţiile sunt uneori prea toxice pentruca pacienţii să poată supravieţui, dar aloevera acţionează asemenea unui agent cal-mant, iar remediul previne cancerul prinsugrumarea celulelor care provoacă tu-moarea.

Un puternic detoxifiant

Specialiștii vă recomandă o reţetă cualoe, ale cărei rezultate se văd încă din tim-pul tratamentului< se iau 1,5 kg frunze maride aloe dintr-o plantă care are peste treiani, se trec prin blender, apoi se toarnăamestecul obţinut într-un borcan din sticlăde 5 litri. Se adaugă 2 kg miere și 1,5 litrivin roșu de ţară. Se amestecă bine toateingredientele și se ţin la întuneric timp decinci zile. Apoi se începe tratamentul astfel<în primele șapte zile se ia câte o linguriţăcu amestec de trei ori pe zi, cu două oreînainte de masă. În următoarele săptămânise ia câte o lingură de trei ori pe zi, cu ooră înaintea meselor. O cură durează trei-patru săptămâni și se poate repeta din treiîn trei luni.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Consumul de aloeprevine infec\ia ;i

r[spândirea celulelorcanceroase

În urma unor studii clinice recente ale utilizărilor interne și externe ale frunzelor de aloe, s-ademonstrat eficienţa acesteia în tratamentul unora dintre cele mai necruţătoare boli. Acestecercetări s-au făcut în urma multor controverse, pentru că mulţi se întrebau cum este posibil ca osingură plantă să poată avea efecte pozitive asupra atâtor boli. Răspunsul este simplu< aloe veraeste de-a dreptul miraculoasă. Până-n prezent se cunosc 350 de specii ale sale, cele mai reușite pro-venind din locurile cu climă tropicală și secetoasă, așa cum sunt deșerturile Africii de Sud.

Director general - D. P[curaru

Director revista Poesis - George VulturescuRedactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Page 11: Unul dintre cei mai mari pictori contemporani, Ioan ... ·

13 decembrie 2015/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

Amazoanele au reprezentatunul dintre cele mai ciudate tri-buri ale Antichităţii.

Au trăit, susţineau istoricii, pe ţăr-mul de nord al Mării Negre, dar și la gu-rile de vărsare ale Dunării, iar mituriledespre fecioarele războinice și nemiloa-se, pentru care uciderea dușmanilor erao virtute, vorbesc despre obiceiuri cu to-tul neobișnuite de viaţă.

Femeile războinice au trăitpe țărmul Mării Negre

O serie de mărturii istorice și mituriau circulat din Antichitate pe seamaamazoanelor, femeile războinice care autrăit pe ţărmul de nord al Mării Negreși la gurile Istrului (Dunării). „Zeul(Apolo) se îndreaptă spre Xanthos, du-cându-se la amazoanele cele dibace lacălărie și spre Istru”, scria Pindar, cel maide seamă poet liric al Tebei, care a trăitîn secolul V î. Hr. „Artemis este numităIstriana, fie după Istru, în jurul căruialocuiesc amazoanele, care o cinstescmult pe zeiţă, fie după tribul scitic altaurilor, care locuiesc în preajma Istruluiși care, de asemenea, o cinstesc și pe Ar-temis”, afirma același poet antic.

Cele mai multe dintre relatările des-pre amazoane au aparţinut autorilorgreci, care le identificau ca urmașe alelui Ares (Marte), zeul războiului veneratși de traci. „Tatăl și creatorul acestoramazoane, zeul Marte, le-a făcut cu gân-dul ca ele să trăiască necontenit în răz-boaie și să-și ducă viaţa sub arme și că-lare pe cai. Caii ele îi cresc prin locurimlăștinoase și atâţia câţi le trebuie pen-tru armată și nu este îngăduit ca în ţaralor să locuiască bărbaţii”, informa Filos-trat, retor grec care a trăit în secolul aldoilea.

Autorul menţiona obiceiurile intimemai puţin obișnuite ale amazoanelor, dea nu accepta traiul alături de bărbaţi.Amazoanele apelau la bărbaţii din tri-burile învecinate doar o dată pe an, afir-mau anticii. „Dar fiindcă ele au nevoiede copii se duc la fluviul Halys, se întâl-nesc cu bărbaţi, se unesc cu ei și, întor-cându-se pe la sălașurile și pe la caselelor, copiii de sex masculin pe care i-arnaște îi duc părinţilor lor de la margineaţării să-i crească. Aceștia iau fiecare pe

cel pe care îl găsește spre a-l crește ca să-i fie rob. Pe fete însă, pe care le-ar fi năs-cut, se spune că acestea le cresc pentruprivilegiul sexului lor și le hrănesc dupăobiceiul mamelor, cu excepţia doar cănu le alăptează. Aceasta însă o fac în ve-derea luptelor, pentru ca să nu se mo-leșească și să nu le crească sânii”, informaFilostrat. El preciza că numelede amazoane le-a fost dat din cauza obi-ceiului că mamele nu își alăptau la sânpruncii. „Ele își hrănesc copiii cu laptede iapă ori cu faguri de rouă care se gă-sesc sub formă de miere în trestia fluvii-lor”, relata elenul. Amazoanele erau deneam tracic, susţineau unii autori antici,în timp ce alţi istorici le identificau cufemeile războinice din Sarmaţia, renu-mite prin vitejia lor.

„În jurul Pontului se află o mulţimenenumărată de femei, care se numescsarmatide și cărora li s-a rânduit, ca șibărbaţilor, să ia parte nu numai la călărie,ci chiar la mânuirea arcurilor și a celor-lalte arme, exerciţii pe care le fac deopo-trivă cu bărbaţii”, informa Platon. Hi-pocrate preciza că femeile sarmaţilor se

luptau cu dușmanii cât timp erau fecioa-re. „Nu se mărită până n-a omorât fie-care trei dușmani și nu au legături cubărbatul înainte de a face sacrificiile rân-duite de lege. Dacă își ia un bărbat, fe-meia încetează a mai călări, câtă vremeo nevoie nu silește întreg neamul să por-nească la luptă. Femeile n-au sânul drept.În copilărie, când sunt încă foarte mici,mamele lor înroșesc în foc un instru-ment de aramă făcut pentru scopul aces-ta, îl pun la sânul lor drept și îl ard. Astfelacesta își pierde puterea de a crește,transmiţând umărului și braţului drepttoată tăria și vlaga”, informa celebrul me-dic din Antichitate.    

Vitejia sarmatidelor

Pomponius Mela (secolul I) menţio-na datoria tinerelor din tribul sarmaţilorde a ucide înainte de a se căsători. „Sar-maţii sunt războinici liberi, neînfrânaţiși până într-atât de sălbatici și cruzi, încâtfemeile merg la război împreună cu băr-baţii. Și ca să fie mai îndemânatice, în-dată ce nasc li se arde sânul drept. De

aceea pieptul lor devine ca la bărbaţi, iarmâna nu e stânjenită când o întind ca sălovească. Datoria tinerelor fete este sătragă cu arcul, să călărească și să vâneze.

Când ajung mari se îndeletnicesc săstrăpungă dușmanul, lucru atât de im-portant, încât faptul de a nu fi ucis penimeni este socotit o necinste> iar ca pe-deapsă fata nu se mai mărită”, scria Pom-ponius Mela, potrivit autorilor cărţii „Iz-voare privind istoria României” (EdituraAcademiei R.P.R. - 1964).

Amazoanele sunt menţionate în le-genda potrivit căreia eroul Heracle, fiual lui Zeus, a fost trimis să aducă cingă-toarea fermecată a reginei amazoanelor,Hippolyta. Viteaza Hippolyta și mândraAntiope domneau peste amazoanele depe ţărmul Pontului Euxin.

O altă legendă, relatată de Filostrat,este cea a eroului grec Ahile, care le-arfi nimicit pe amazoane pe insula Leuce.Despre insula Leuce, locul unde ar fiexistat un templu închinat lui Apollo, secrede că este Insula Șerpilor din MareaNeagră. Filostrat relatează cum au muritamazoanele, în războiul de pe insulă.

Cele mai multe dintre relatările despre amazoane au aparţinut autorilor greci, care le identificau ca urmașe ale lui Ares(Marte), zeul războiului venerat și de traci

Eşecul Concorde a însemnatpentru călătorii obişnuiţi cu luxulcă nu mai au opţiunea supersoni-că. Însă se pare că nevoile lor decălătorie rapidă pot fi satisfăcuteacum cu ajutorul Aerion AS2.

Acest avion supersonic poate face că-lătoria de la Londra la New York în doar4 ore şi 20 de minute.

Avionul va intra în faza de teste în 2021

Parteneriatul dintre Aerion şi Airbusa dat naştere aeronavei Aerion AS2, carear putea intra în faza de teste începândcu anul 2021. Deşi în prezent Aerion AS2este doar un concept, preşedintele Airbusspune că intenţionează să transpună pro-iectul în realitate, scrie „Yahoo! Autos“.  

Spre deosebire de Concorde, care era

un avion comercial, Aerion AS2 va fi unavion privat cu o viteză maximă de 1,6Mach. Viteza de croazieră va fi de doar1,1 sau 1,2 Mach, pentru a se supune re-glementărilor privind zborurile superso-nice.  

Interiorul avionului este la fel de im-presionant ca şi viteza lui, având 11 locuriîntr-o cabină de 9 metri ce include o su-fragerie, un dormitor şi un duş. Toate aces-tea pot fi achiziţionate pentru aproximativ 100 de milioane de dolari.

Deşi costul unui astfel de avion ajungela 120 de milioane de dolari, firma Flexjeta plasat deja o comandă de 20 de avioaneAS2, potrivit CNN. Avionul va puteatransporta până la 12 pasageri şi va aveao viteză de Mach 1,5 ( de 1,5 ori viteza su-netului), astfel că distanţa între New Yorkşi Londra va putea fi parcursă în numaipatru ore şi jumătate, faţă de şapte orecum se întâmplă în prezent.

Concorde a fost primul avion super-sonic comercial, însă a fost retras în 2003.

Cele mai multe dintre relatările despre amazoane au aparţinut autorilor greci, care le identificau caurmașe ale lui Ares (Marte), zeul războiului venerat și de traci. „Tatăl și creatorul acestor amazoane, zeulMarte, le-a făcut cu gândul ca ele să trăiască necontenit în războaie și să-și ducă viaţa sub arme și călare pecai. Caii ele îi cresc prin locuri mlăștinoase și atâţia câţi le trebuie pentru armată și nu este îngăduit ca înţara lor să locuiască bărbaţii”, informa Filostrat, retor grec care a trăit în secolul al doilea.

Aerion AS2 va fi un avion privat cu o viteză maximă de 1,6 Mach. Viteza decroazieră va fi de doar 1,1 sau 1,2 Mach

O tehnologie experimentală, cefuncţionează ca un fel de interfaţă creier-creier, ar putea fi folosită pentru ca tele-patia (transmiterea gândurilor la distanţă,fără mijlocirea organelor de simţ obișnui-te, n.r.) să devină într-o bună zi realitate,informează europe.newsweek.com.

Ar putea fi posibil ca oamenii să afleceea ce gândesc cu adevărat ceilalţi oa-meni - cel puţin cu ajutorul unei noi teh-nologii experimentale. Cercetătorii de laUniversitatea Washington au inventat omodalitate pentru a conecta creierele dela doi oameni, prin intermediul interne-tului, care au participat apoi la un fel dejoc - ce a inclus 20 de întrebări -, fără săvorbească absolut deloc între ei.

În acel experiment, primul partici-pant - cel care avea sarcina de a răspundela întrebări, fiind denumit "respondent"- și-a pus pe cap un fel de beretă ce eraconectată la un encefalograf, care înre-gistra activitatea undelor cerebrale. Cer-cetătorii americani au arătat "responden-tului", pe monitorul unui computer, unset de fotografii cu imagini ale unor obiec-te comune, iar "respondentul" era invitatsă aleagă câte un obiect.

Apoi, într-un alt laborator, aflat la odistanţă de aproape 1,6 kilometri, cerce-tătorii au prezentat celuilalt participantla experiment, denumit "solicitant", o listăcu acele obiecte sau fiinţe. "Solicitantul"a fost instruit să adreseze o serie de între-bări predeterminate cu variante simplede răspuns - "da" sau "nu" -, care să îl ajutesă identifice obiectul la care privea "res-pondentul". Întrebările erau simple, pre-cum "Poate să zboare?" și "Este vorba deun animal?".

"Solicitantul" adresa câte o întrebarepe rând, cu un singur clic al mouse-ului,iar "respondentul" răspundea cu "da" sau"nu", concentrându-se asupra unuia din-tre cele două LED-uri luminoase conec-tate la monitorul unui computer. Apoi,răspunsul "respondentului", sub formaunui semnal, călătorea prin intermediulinternetului până ajungea la "solicitant".Acel semnal activa o bobină magneticăplasată în spatele craniului "solicitantului".Un răspuns de tip "da" genera o reacţiesuficient de puternică pentru a stimulacortexul vizual din creier. Un răspuns detip "nu" nu făcea acest lucru. Presiuneapusă pe cortexul vizual cauza un flash lu-minos în faţa ochilor persoanei respecti-ve. Acel flash luminos a fost denumit "fos-fenă" și a creat o perturbare în câmpul vi-zual al persoanei respective. Prezenţa fos-fenei a oferit indicii care l-au ajutat pe"solicitant" să identifice obiectul la careprivea "respondentul" în acel moment.

Cercetătorii americani au descoperitcă participanţii la acest experiment aughicit în 72% din cazuri răspunsurile co-recte, în comparaţie cu 18% din cazuri încadrul grupului de control. Grupul decontrol a participat la un experiment des-fășurat pe baza acelorași reguli, cu ex-cepţia faptului că savanţii au înconjuratcu plastic acele bobine, pentru a anulacâmpul magnetic și, practic, pentru a nustimula cortexul vizual în cazul răspun-surilor de tip "da".

Descoperirile făcute în acest experi-ment au fost publicate, miercuri, într-unarticol apărut în PLOS One. Cinci perechide voluntari au participat la 20 de rundeale acestui joc (10 reale și 10 de control).Fiecare rundă a inclus opt obiecte, cu treiîntrebări alocate fiecăruia dintre obiecte.Mai multe măsuri au fost luate pentru caorganizatorii experimentului să se asigurecă voluntarii nu puteau să trișeze sau săîși piardă concentrarea. "Solicitanţii" aupurtat dopuri de urechi și nu puteau săaudă zgomotul produs de bobina mag-netică din spatele craniilor lor, iar savanţiiau schimbat, de asemenea, intensităţilede stimulare a cortexului, pentru a limitaposibilitatea ca sunetul produs de bobinăsă ofere indicii (care să ajute la găsirearăspunsurilor corecte, n.r.). Cercetătoriiamericani au modificat, de asemenea,poziţia acelor bobine la fiecare rundă deexperimente.

Telepatia va deveni în curând realitate

Primul supersonic privat va lega New York de Londra în patru ore ;i jum[tate

Amazoanele, femeile fatale ale lumii, erau de neam tracic

Page 12: Unul dintre cei mai mari pictori contemporani, Ioan ... ·

12 Informa\ia de Duminic[/13 decembrie 2015

Rolul Secretarului de Stat Eli-zabeth McCord din serialul “Ma-dam Secretary” i-a oferit ocaziaperfect[ pentru a reveni pe micileecrane dup[ “Adev[rul gol-golu\”(1995-1998). :i-a adus caracterulputernic ;i stilul ei natural `n lu-mea politic[ ;i personal[ a seria-lului, folosindu-;i `ns[ ;i expe-rien\a de so\ie, mam[ ;i un flerpentru politica extern[ dob]nditdin propria familie.

Zilele lungi petrecute pe platourilede filmare o \in departe de cei doi copiiai s[i ;i ai fostului ei so\, actorul DavidDuchovny, fiica ei Madelaine West de 16ani ;i fiul Miller, de 13 ani. Activitatea eipreferat[ c]nd sunt acas[ e s[-i priveasc[mai tot timpul. “Am]ndoi se pl]ng c[ eenervant ceea ce fac, dar ador s[ m[ uitla ei `n timp ce se uit[ la televizor.”

Personajul s[u se bazeaz[ `n mareparte pe fostul Secretar de Stat americanHillary Clinton, am]ndou[ femei puter-nice ;i hot[r]te, f[r[ fric[ `n a-;i sus\inep[rerile. Chiar dac[ de la un momentdat a devenit pu\in sup[r[tor s[ fie com-parat[ cu ea, Téa (49 de ani) admite c[acest rol a f[cut-o mai pu\in exigent[ `nceea ce prive;te unele declara\ii oficialeale fo;tilor Secretari de stat. “Este opozi\ie grea. ~ntreaga \ar[ ̀ \i judec[ toateac\iunile ;i cuvintele, la fel ;i restul lumii.Poate `n unele privin\e e chiar mai stre-sant[ dec]t pozi\ia de pre;edinte.” Roluli-a oferit ;i posibilitatea de a o ̀ nt]lni pefosta Secretar[ de Stat Madeleine Al-bright. “A fost minunat! :i acum este ex-trem de activ[ ;i `;i ador[ \ara. ~i placeideea serialului, dar este interesat[ s[trat[m aceast[ func\ie cu respectul cu-

venit, lucru pe care `l vom face `ntot-deauna.”

Interpreta rolului principal din dra-ma de televiziune este ;i ea supus[ pre-siunii unei produc\ii importante, dar co-legii ei `i apreciaz[ gra\ia de care d[ do-vad[. “Cred c[ Téa are parte de foartepu\in somn fa\[ de ceilal\i actori deoa-rece are cele mai multe replici de ̀ nv[\at”,spune o produc[toare a serialului. O alt[coleg[ de platou o aseam[n[ cu c[pitanulunei echipe sportive. “Are grij[ de toat[lumea pe platou, vede ;i aude tot. Are orezisten\[ extraordinar[, este puternic[;i amabil[. Nu am idee cum reu;e;te.”Pare c[ acest rol a venit la momentul po-trivit `n via\a ;i cariera actri\ei,produc[torii permi\]ndu-i acesteia s[participe la toate evenimentele copiilorei.

Obsesia vedetelor legat[ de opera\iileestetice nu a atins-o ;i pe Téa, m]ndr[de fiecare rid de pe fa\a ei. “Fiecaregre;eal[, fiecare arsur[ solar[, stresul,fiecare moment sublim, fiecare minutdin travaliul de 30 de ore de la primana;tere, toate le port pe fa\a mea. :i m[mir de ce acest lucru nu este v[zut caceva minunat.” C]nd vine vorba deexerci\iile fizice, actri\a recunoa;te c[ numai este preocupat[ doar s[ arate bine.“Nu mai este o prioritate aspectul fizic.Acum nu fac exerci\ii fizice pentru a aveaun posterior tonifiat, ci pentru a-mimen\ine inima `n stare de func\ionare.Lucrurile se schimb[ cu timpul.”

De-a lungul mai multor ani, Leoni apreferat s[ ia o pauz[ pentru a se con-centra pe via\a de familie. A renun\at lamulte proiecte importante `n trecut, iar`nainte de a semna contractul pentruacest nou rol ;i-a consultat copiii. “Le-am spus c[ acest nou proiect ̀ nsemna c[voi fi plecat[ de acas[ mai mult. Dar fiul

meu m-a asigurat c[ erau preg[ti\i ;i, maiales, c[ s-au cam s[turat de mine.” Dup[c]teva proiecte care nu s-au materializat,actri\a a sim\it c[ acesta este unul la carenu poate renun\a.

Lumina reflectoarelor nu a fost visullui Elizabeth Téa Pantaleoni. ~n copil[riapetrecut[ `n New Jersey a fost o adoles-cent[ extrem de timid[. “~nc[ de la 9 aniaveam o voce groas[. Eram o fat[ micu\[,slab[, cu o voce joas[ ;i uram acest lucru.Colegii reac\ionau ciudat c]nd m[ au-zeau vorbind.” ~;i aminte;te perfectp[\ania din clasa a III-a, c]nd a mers lao audi\ie pentru a c]nta imnul na\ional,chiar dac[ era con;tient[ c[ nu avea ta-lent. “Dup[ c]teva versuri, profesorul s-a oprit din c]ntat ;i mi-a ar[tat u;a. Amfost sup[rat[ ;i nervoas[. Dar a trecut.”Chiar dac[ nu a fost acceptat[ `n corul;colii, de-a lungul timpului a `nv[\at s[-;i `ndr[geasc[ timbrul. “Oamenii auajuns s[ m[ recunoasc[ datorit[ vociimele. C]nd ̀ ncep s[ vorbesc ̀ ntr-un ma-gazin, unii se opresc ;i-mi spun c[ m-aurecunoscut.”

Elev[ talentat[, Téa a urmat cursurileprestigiosului Colegiu Sarah Lawrencedin New York, dar a renun\at dup[ doiani de studii pentru o carier[ ̀ n modeling;i actorie. “S-ar putea s[ m[ ̀ ntorc acolo`ntr-o zi. Colegiul avea o regul[ - dac[ aifost studentul lor, vei avea posibilitateas[ revii f[r[ s[ mai fie nevoie de cererede `nscriere. Nu se ;tie niciodat[.”

Cel care i-a propus s[-;i scurteze nu-mele de familie a fost celebrul AaronSpelling, c]nd a distribuit-o ̀ ntr-un pro-iect ce nu s-a materializat, la sf]r;itulanilor ’80. Tat[l ei, care era avocat, a fostde acord cu schimbarea de nume. “Regretc[ nu am r[mas Téa Pantaleoni, fiindc[este un nume grozav, dar schimbarea i-a ajutat pe p[rin\ii mei s[ duc[ o via\[

lini;tit[ p]n[ de cur]nd. Acum, totul plusalte 500 de lucruri neadev[rate despretine sunt disponibile pe internet.”

Rolul Elizabeth McCord nu a fostscris ̀ n mod special pentru ea, dar puteafoarte bine s[ fie a;a. “Am avut `n mintepe cineva puternic, inteligent, glume\ ;icompetent, exact ca Téa”, spuneproduc[toarea serialului. “Iar c]ndpre;edinta companiei CBS Entertain-ment ne-a recomandat-o, am conside-rat-o perfect[ pentru rol.”

Actri\a nu este str[in[ de problemeleinterna\ionale, ea `ns[;i fiind ambasa-doare UNICEF ;i c[l[torind `n zoneleproblem[ de pe `ntreg globul. Bunica ei,Helenka Pantaleoni, a fost cea care a ̀ nfi-in\at ̀ n 1947 Comitetul american al UNI-CEF, al c[rei pre;edinte onorific a fosttimp de 25 de ani. Téa a ̀ nceput s[ se im-plice ̀ n proiectele umanitare la v]rsta de17 ani, c]nd bunica ei, bolnav[ de astm,i-a cerut s[ rosteasc[ ̀ n locul ei discursulpe care-l preg[tise. “~n timp ce citeamcuvintele scrise de bunica mea, ceva s-aschimbat `n interiorul meu. Am realizatc[ asta ̀ nsemna s[ fii o fiin\[ uman[.” Vaexista oare ;i a patra genera\ia din familiaLeoni implicat[ `n UNICEF? Se pare c[da, fiindc[ Madelaine a `ntreprins dejaprima ei ac\iune umanitar[. “~ntr-o zimi-a spus c[ vrea s[ `nfiin\eze un clubpentru UNICEF la ;coala ei ;i m-a ̀ ntre-bat de unde poate ob\ine acele cutii por-tocalii pentru dona\ii. A fost un momentincredibil din via\a noastr[.”

Experien\ele tr[ite `n \[rile `n care ac[l[torit le ofer[ produc[torilor ;i regi-zorilor serialului o perspectiv[ unic[,actri\a exprim]ndu-;i p[rerea despreceea ce a sim\it ea c]nd a vizitat o anu-mit[ parte a lumii. “M[ consider o per-soan[ diplomat[, iar acest atribut a re-prezentat un avantaj pentru rolul pe ca-

re-l interpretez, eu ̀ ns[mi fiind crescut[de doi mae;tri ai diploma\iei.”

De;i via\a cu doi adolescen\i pare oaventur[, actri\a ador[ aceast[ perioad[din via\a copiilor ei. ~i place c[ sunt dis-tractivi, chiar dac[ uneori exagereaz[ ;isunt de cele mai multe ori imprevizibili.“Sunt gata de orice le propun, f[r[ s[ m[judece. A;a c[ pot s[-i manipulez ;i s[m[ joc cu ei.” Spre deosebire de al\ip[rin\i, care exagereaz[ cu responsabili-zarea copiilor fa\[ de studiile lor, Téa pre-fer[ s[ aplice metoda utilizat[ de tat[l ei.“Urma s[ studiez antropologia dup[ untransfer la Harvard, dar tata mi-a sugeratca `nainte de a face acest pas s[ merg lao petrecere cu un grup de antropologi.Nu am `n\eles ce vrea s[ spun[. Atuncim-a sf[tuit s[ nu fac ceva doar pentru c[sunt bun[ la acel lucru. S[ fac ceva pentruc[ sunt pasionat[ de acel lucru, urm]ndca apoi s[ devin ;i priceput[ sau suficientde bun[.”

Ceea ce a urmat a fost `ntrerupereastudiilor pentru a-;i g[si adev[rata pa-siune. Astfel, Téa a c[l[torit `n Japoniapentru o perioad[ de timp, unde a ̀ ncer-cat s[-i `nve\e pe b[rba\ii japonezi cums[ trateze afaceri cu femeile din America,a f[cut parte dintr-un echipaj pe un vapor`n Caraibe, a lucrat ca ajutor de scafan-dru. A c[l[torit ̀ n Italia, a f[cut windsurf;i alte astfel de activit[\i ciudate peste tot`n lume. “Mi-am petrecut timpulc[ut]nd, iar la un moment dat cineva m-a provocat s[ merg la o audi\ie pentruun serial de televiziune. Dup[ patru luniam aflat c[ am ob\inut rolul ;i am fosttrimis[ la Hollywood. ~n secunda ̀ n caream citit replicile pentru prima mea scen[;i am auzit r]setele oamenilor, am ;tiutc[ am g[sit ceea ce voi adora s[ fac pentrutot restul vie\ii.”

Téa Leoni, pasionat[ de via\[, de copiii ei ;i de ceea ce face