Unlock ITPR Market Intelligence Regiunea NORD EST Septembrie 2011

8/12/2019 Unlock ITPR Market Intelligence Regiunea NORD EST Septembrie 2011

http://slidepdf.com/reader/full/unlock-itpr-market-intelligence-regiunea-nord-est-septembrie-2011 1/58

Market Intelligence- REGIUNEA NORD-EST -

PARTICULARITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN

TURISMUL DE PENSIUNE



Regiunea Nord-Est 2

FUNDAŢIA NAŢIONALĂ A TINERILOR MANAGERI • „ÎNTREPRINZĂTORI ÎN TURISM – PENSIUNI ÎN ROMÂNIA”

PARTICULARITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN TURISMUL DE PENSIUNE

CUPRINS--------------------------

CADRU GENERAL.................................................................................................................................................... 3

METODOLOGIE ŞI LIMITĂRI ................................................................................................................................. 4

I. REGIUNEA NORD-EST ÎN COORDONATE ISTORICO-GEOGRAFICE ŞI SOCIO-ECONOMICE .. 5

I.1. ASPECTE GEOGRAFICE, ISTORICE, ETNOGRAFICE ŞI SOCIO-ECONOMICE RELEVANTE PENTRUREGIUNEA NORD-EST .............................................................................................................................................. 5

I.2. PRINCIPALELE RAMURI ECONOMICE, CONTRIBUŢIA TURISMULUI LA DEZVOLTAREA ECONOMICĂ ŞIPERSPECTIVE ÎN REGIUNEA NORD-EST .................................................................................................................. 8

II. PRINCIPALELE ATRACŢII ŞI ZONE TURISTICE ALE REGIUNII NORD-EST.................................. 11

II.1. PREZENTARE SINTETICĂ A ATRACŢIILOR TURISTICE MAJORE ALE REGIUNII ........................................... 11

II.2. PERSPECTIVE ASUPRA ATRACŢIILOR ŞI OBIECTIVELOR DIN ZONE TURISTICE RELEVANTE PENTRUSEGMENTUL PENSIUNI ............................................................................................................................................ 13

III. OFERTA PENSIUNILOR DIN REGIUNEA NORD-EST .......................................................................... 22

III.1. STATISTICI PRIVIND STOCUL DE SPAŢII DE CAZARE LA NIVELUL JUDEŢELOR REGIUNII .............. ............ . 22

III.2. ESTIMĂRI PRIVIND CAPACITĂŢILE TOTALE DE CAZARE ÎN PENSIUNI ÎN JUDEŢELE REGIUNII NORD-EST . 25

III.3. SERVICII OFERITE DE PENSIUNILE DIN REGIUNEA NORD-EST ................................................................ 38

III.4. PREŢURI – STRATEGII ŞI DINAMICĂ, PROMOVARE ŞI RELAŢIA CU AGENŢIILE DE TURISM ............ ............ 41

III.5. CONCURENŢĂ ŞI COOPERARE ÎN TURISMUL DE PENSIUNE DIN REGIUNEA NORD-EST........................... 43

IV. CEREREA TURISTICĂ ÎN REGIUNEA NORD-EST: PARTICULARITĂŢI ÎN SEGMENTULPENSIUNILOR ......................................................................................................................................................... 45

IV.1. STATISTICI PRIVIND CAZAREA TURIŞTILOR ÎN REGIUNEA NORD-EST ...................................................... 45

IV.2. SEZONALITATEA ŞI GRADUL DE OCUPARE ÎN PENSIUNI ........................................................................... 51

IV.3. PROFILURI DE TURIŞTI ............................................................................................................................. 52

V. TENDINŢE ÎN TURISMUL REGIUNII NORD-EST .................................................................................... 54

V.1. PRACTICI PRIVIND MODALITĂŢILE DE REZERVARE ŞI PLATĂ PENTRU SERVICIILE OFERITE DE PENSIUNI ÎNREGIUNEA NORD-EST ............................................................................................................................................ 54

V.2. PROBLEME GENERALE CU CARE SE CONFRUNTĂ PENSIUNILE ÎN REGIUNEA NORD-EST ŞI ALŢI FACTORIDE INFLUENŢĂ AI TURISMULUI................................................................................................................................. 55

V.3. DIVERSE PERSPECTIVE ASUPRA DEZVOLTĂRII TURISTICE ...................................................................... 56



Regiunea Nord-Est 3



Cadru general

Studiul de faţă face parte din cadrul proiectului strategic ”Întreprinzători în turism – Pensiuni în România”,www.intreprinzatorturism.ro , care este cofinanţ at din Fondul Social European prin Programul Operaţ ionalSectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 ”Investeşte în oameni!” pe baza contractului definanţ are POSDRU/92/3.1/S/64346. Proiectul este coordonat de Fundaţ ia Naţ ională a Tinerilor Manageri – FNTM, www.fntm.ro în parteneriat cu Asociación Agraria de Jóvenes Agricultores de Almeria, Spania –ASAJA www.asaja.com şi cu Asociaţ ia Naţ ională de Turism Rural Ecologic şi Cultural – ANTREC,

www.antrec.ro. El are ca scop stimularea spiritului întreprinzător şi a cunoştinţ elor manageriale aleactualilor şi viitorilor antreprenori şi manageri de pensiuni prin activităţ i inovative de cercetare a pieţ ei,instruire, consiliere, schimb de bune practici, strategie şi promovare prin dezvoltarea unui portal de turismcu platforma B2B www.cazarelapensiune.ro pentru facilitarea relaţ iilor comerciale intre proprietarul depensiune, turistul roman sau strain, furnizorul de servicii conexe, tur operatori si agentiile specializate învederea dezvoltării sectorului turistic românesc.

Pentru realizarea acestui scop au fost stabilite mai multe obiective, printre care şi efectuarea unor studii şianalize de piaţă:

Studiu de tip ”market intelligence” privind identificarea principalelor particularităţ i şi oportunităţ ilorde afaceri în turismul de pensiune şi generarea de direcţ ii strategice în acest domeniu;

Studiu calitativ cu turişti români şi ancheta statistică pe un eşantion de turişti români de pensiune

pentru a măsura comportamentul şi nevoile lor turistice; Studiu calitativ cu turişti străini şi anchetă statistică online pe un eşantion de turişti străini pentru a

caracteriza experienţ a de turism în România a străinilor şi a identifica elemente cheie privindpoziţ ionarea României ca posibilă destinaţ ie turistică;

Analiza SWOT a turismului de pensiune din România.

Concluziile esenţ iale ale acestor studii vor fi înglobate într-o broşură ce va fi tipărită şi distribuită pe scară largă diferiţ ilor factori de decizie din mediul privat şi public, în domeniul turismului şi sectoare conexe.

Acest document face parte din rezultatele studiului de „market intelligence”. Studiu a generat 8 rapoarteregionale (câte unul pentru fiecare regiune de dezvoltare), culegerea datelor, analiza şi redactarearezultatelor finale având loc în intervalul februarie – septembrie 2011. Cu ocazia public ării de c ătreInstitutul Na ţ ional de Statistic ă a rezultatelor preliminare ale „Recens ământului Popula ţ iei şi Locuin ţ elor –Edi ţ ia 2011”, au fost actualizate câteva fragmente din raport cu cifrele cele mai recente despre popula ţ iaţării (actualiz ări realizate în februarie 2012).

Obiectivele principale ale studiului de „market intelligence” au fost:

identificarea particularităţ ilor turismului de pensiune din fiecare regiune a ţării, incluzând o analiză aobiectivele turistice în contextul infrastructurii de turism şi generale, caracteristicile cererii şi oferteişi potenţ ialul de dezvoltare;

prezentarea de poveşti de succes şi bune practici, respectiv de idei şi oportunităţ i privind afaceri

fezabile în turismul de pensiune şi domenii conexe (având în vedere specificul local, concurenţ a,preferinţ ele turiştilor, etc.);

evaluarea tendinţ elor în managementul şi marketingul serviciilor turistice oferite de pensiuni.



Regiunea Nord-Est 4



Metodologie şi limitări

Abordarea metodologică a studiului de tip „market intelligence” (aceeaşi în cazul elaborării tuturorrapoartelor regionale) a cuprins:

Cercetare de birou (identificare şi evaluare de surse de informaţ ii secundare, culegere şi analiză de informaţ ii secundare, centralizarea pe teme a informaţ iilor relevante, verificări suplimentare aleunor informaţ ii primare, etc.):

o

studii, analize, rapoarte şi materiale de prezentare ale diverselor autorităţ i şiorganizaţ ii relevante pentru obiectivele studiului (de exemplu ministere, consilii jude ţ ene,primării, agenţ ii de dezvoltare regională, asociaţ ii de turism, etc.) – au fost cercetatepeste 200 de documente

o portaluri cu informaţii turistice (de ex. www.turistinfo.ro, www.infopensiuni.ro,www.roturism.com, www.ghidulturistic.ro, www.turismrural.ro, etc.)

o publicaţii de turism (de ex. Vacanţ e la Ţară, Tourist Media, etc.)o articole în presa generală şi economică (de ex. Ziarul Financiar, Capital, Adevărul,

Cotidianul, Săptămâna Financiară, Tribuna, etc.)o date statistice (Institutul Naţ ional de Statistică, Ministerul Dezvoltării Regionale şi

Turismului - MDRT)o alte surse online (sute de website-uri: ale pensiunilor, ale autorităţ ilor, cu informaţ ii

punctuale utile pentru anumite secţ iuni din rapoarte, etc.)

Realizarea şi înregistrarea pe reportofoane a 51 de interviuri semistructurate (pe baza unuighid de discuţ ie elaborat anterior) cu respondenţ i relevanţ i pentru tematica studiului, din regiuneaNord-Est (în special proprietari / manageri de pensiuni, şi, într-o mai mică măsură, alţ i jucători dindomeniul turismului: experti sectoriali, agenţ ii de turism, manageri de hoteluri, administratori deobiective turistice, asociaţ ii de turism, etc.) - mixul de respondenţ i a fost astfel ales pentru aasigura o diversitate cât mai mare a temelor specifice abordate (de ex. atrac ţ ii turistice, problemeşi oportunităţ i) şi a genera idei şi tendinţ e din perspectiva reprezentanţ ilor unei varietăţ i depensiuni (după mărime şi confort), din zone diferite ale regiunii. În unele cazuri interviurile au fostrealizate cu doi respondenţ i (de ex. sot si sotie care deţ in o pensiune), aşadar în cadrul studiuluis-au colectat opiniile a mai mult de 51 de persoane implicate în turismul de pensiune şi / sauactivitaţ i conexe. Interviurile au fost realizate în luna iunie 2011 de către consulanţ ii juniori şiseniori de cercetare de marketing din cadrul proiectului.

Transcriptarea celor 51 de interviuri (transcriere în fişiere text a înregistrărilor), citirea transcriptelor, analiza informaţiilor şi centralizarea pe teme a datelor primare relevante pentrustudiu.

Interpretarea datelor din centralizările de informaţ ii primare (din interviuri) şi secundare (dincercetarea de birou), stabilirea conţinutului raportului în linie cu obiectivele studiului,organizarea conţ inutului pe structura de raport, elaborarea concluziilor şi redactarearaportului.

În primul rând trebuie ţ inut cont de natura exploratorie a abordării de tip „market intelligence”, ce nuvizează reprezentativitatea statistică a rezultatelor, ci identificarea şi evaluarea de practici, tendinţ e şioportunităţ i, puncte tari, puncte slabe şi avantaje competitive, aşa cum sunt ele percepute, din diferiteunghiuri, de jucătorii din sector.

Deşi consultanţ ii de cercetare de piaţă au depus toate eforturile pentru a colecta toate categoriile de datenecesare, unele informaţ ii nu au fost disponibile din surse secundare şi nici nu au putut fi acoperite total în cadrul discuţ iilor cu respondenţ i relevanţ i (de ex. unii respondenţ i nu cunoşteau răspunsul la anumite întrebări sau nu s-au putut pronunţ a asupra unor aspecte din ghidul de discuţ ie). Trebuie subliniată şirelevanţ a şi acurateţ ea limitată a unor informaţ ii secundare (de ex. informaţ iile statistice disponibile).

În utilizarea rezultatelor din acest raport trebuie în plus ţ inut cont de faptul că unele concluzii se bazează pe percepţ ii, idei şi opinii personale ale respondenţ ilor (ce trebuie tratate ca atare, chiar dacă ele au fostanalizate cu grijă şi supuse unor vălidari încrucişate de către consultanţ ii de cercetare de piaţă implicaţ i înrealizarea studiului).



Regiunea Nord-Est 5



I. Regiunea Nord-Est în coordonate istorico-geografice şisocio-economice

I.1. Aspecte geografice, istorice, etnografice şi socio-economice relevante

pentru Regiunea Nord-EstREPERE GEOGRAFICE, ISTORICE ŞI ETNOGRAFICERegiunea Nord-Est conţ ine o parte a regiunilor istorice Moldova şi Bucovina şi are în componenţă judeţ ele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ , Suceava şi Vaslui.

Relieful este variat, fiind constituit aproximativ 30% din munţ i, 30% din relief subcarpatic şi 40% din podiş (ultima treaptă de relief fiind prezentă în mare parte în judeţ ele Botoşani, Iaşi şi Vaslui). În vestul regiuniise întâlnesc Munţ ii Carpaţ i, cu vârfuri precum Pietrosul, Rarău şi Giumălău.

Regiunea are mai multe tipuri de climă, zonele muntoase fiind caracterizate prin veri răcoroase şiprecipitaţ ii abundente sub formă de ninsoare, iar zonele de câmpie fiind caracterizate prin veri secetoaseşi ierni reci, cu precipitaţ ii reduse.

Principalele râuri din regiune sunt Siret, cu cel mai ridicat nivel al debitului de pe teritoriul României, şiPrut, ce formează o graniţă naturală între România şi Republica Moldova. Regiunea mai cuprinde, deasemenea, şi resurse de ape minerale în locaţ ii precum Vatra Dornei sau Poiana Negrii.

Fiind poziţ ionată şi la graniţă cu Ucraina, în regiune este prezent un spaţ iu multicultural şi multietnic,vizibil în special în zona Bucovinei. Diversitatea etnică şi culturală a regiunii Nord-Est este datorată şiistoriei Moldovei, marcată de conflicte cu Imperiul Otoman, Ungaria şi Polonia. Ştefan cel Mare, una dinprincipalele personalităţ i ale zonei a construit pe parcursul domniei sale (1457 – 1504) 44 de mănăstiri şibiserici, majoritatea fiind prezente şi astăzi. Dintre toate bisericile construite de-a lungul timpului peteritoriul Bucovinei şi Moldovei, 8 sunt listate astăzi în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Populaţ ia judeţ elor din Regiunea Nord-Est în anul 2011 (număr locuitori)

614.451

375.148

583.588

452.900

723.553

398.938

0 200.000 400.000 600.000 800.000 1.000.00

0

Bacău

Botoşani

Iaşi

Neamţ

Suceava

Vaslui

Sursa: INS

Regiunea Nord-Est deţ ine o pondere de aproximativ 17% din totalul popula ţ iei României şi are osuprafaţă de 36,8 mii de km² (aproximativ 15,5% din teritoriul ţării). Este Regiunea care ocupă locul întâi în România atât în privinţ a suprafeţ ei teritoriale cât şi în privinţ a populaţ iei.

Judeţ ul Bacău are o suprafaţă de 6.621 km², fiind al doilea ca întindere şi ca populaţ ie între judeţ eleRegiunii. Resursele naturale de sare de la Târgu Ocna şi Moineşti conferă un important potenţ ial turistic judeţ ului, iar oraşul reşedinţă de judeţ , Bacău, este un important centru industrial şi cultural.

România: 19 milioane locuitori

Nord-Est: 3,1 milioane locuitori

17%



Regiunea Nord-Est 6



Judeţ ul Botoşani, aflat la graniţ a cu Ucraina în Nord şi la graniţ a cu Republica Moldova în Est, are osuprafaţă de 4.986 km², fiind pe ultimul loc ca întindere şi populaţ ie în Regiune. Judeţ ul este zona deorigine pentru mai multe personalităţ i ale culturii româneşti, printre care: Mihai Eminescu, George Enescuşi Nicolae Iorga.

Iaşi este judeţ ul cu cea mai mare densitate a populaţ iei din Regiune, având o suprafaţă de 5.476 km² (alpatrulea din Regiune ca întindere) şi o populaţ ie de aproximativ 0,8 mil. locuitori (primul din Regiune).Oraşul Iaşi este un important centru universitar, cultural şi industrial al României. Totodată, oraşulgăzduieşte una din cele mai importante lăcaşe de cult ortodox din ţ ară: Catedrala Mitropolitană din Iaşi.

Judeţ ul Neamţ are o suprafaţă de 5.896 km² (al treilea din Regiune), majoritatea fiind ocupată de munţ i.Masivul Ceahlău, în principal, a dus la dezvoltarea turismului montan în jude ţ , iar municipiul reşedinţă de judeţ , Piatra-Neamţ , reprezintă un important obiectiv turistic, având monumente istorice şi culturale deinteres.

Suceava este cel mai mare judeţ din Regiune, cu o întindere de 8.554 km², predominând relieful muntos.Judeţ ul face parte din regiunea istorică Bucovina, cunoscută la nivel internaţ ional pentru bisericile inclusepe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Judeţ ul se bucură de o multitudine de obiective turistice şi deun mediu multicultural bogat din punct de vedere etnografic, ceea ce conferă zonei o atractivitate ridicată în rândul turiştilor străini.

Judeţ ul Vaslui are o suprafaţă de 5.318 km², fiind al cincilea ca întindere în Regiune. Judeţ ul are oagricultură dezvoltată, domeniul agro-industrial fiind cunoscut inclusiv pentru producţ ia de vin.

POPULAŢIA, FORŢA DE MUNCĂ, INDICATORI AI NIVELULUI DE TRAI

Structura populaţ iei judeţ elor din Regiunea Nord-Est în anul 2010,

după mediul de reşedinţă (% după număr locuitori)

43% 41% 43%

55%

55% 58% 53%62% 57% 59% 57%

45%

45% 38%47%42%

0%

50%

100%

Bacău Botosani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Nord-Est România

Rural

Urban

Sursa: INS

Regiunea Nord-Est are un grad de urbanizare mic (cu o diferenţă mai mare de 10 procente faţă de mediape România). Cel mai mic grad de urbanizare se poate observa în judeţ ul Neamţ , zonă în care predomină relieful muntos. Totuşi, chiar şi în judeţ ele în care predomină câmpia (Botoşani, Iaşi şi Vaslui) peste jumătate din populaţ ie locuieşte în mediul rural.

Conform recensământului populaţ iei din 2011, majoritatea locuitorilor din Regiunea Nord-Est sunt români(97%), minorităţ ile etnice incluzând rromi (2%), ucraineni (0,2%) şi alte grupuri (0,8%).

Regiunea are aproximativ 45 de oraşe dintre care Iaşi este singurul cu o populaţ ie de aproximativ 300 miide locuitori. Următoarele oraşe din regiune ca populaţ ie Bacău, Botoşani, Suceava şi Piatra-Neamţ au opopulaţ ie estimată între 100 mii şi 200 mii de locuitori.

Din punctul de vedere al unui important indicator al mediului socio-economic, regiunea Nord-Est a fost în anul 2010 a patra regiune din ţ ară cu cea mai mică rată a şomajului după regiunile Bucureşti-Ilfov,Vest, şi Nord-Vest. În perioada 2005 - 2010 rata şomajului din regiunea Nord-Est a urmărit, în general,acelaşi tip de evoluţ ie precum rata şomajului în România. Astfel, rata şomajului a scăzut în anul 2010 faţă de anul precedent atât la nivel naţ ional, cât şi la nivel regional. De asemenea, toate judeţ ele din regiuneaNord-Est au înregistrat scăderi ale ratei şomajului în 2010 faţă de anul anterior.



Regiunea Nord-Est 7



În anul 2010, judeţ ul din regiune cu cea mai scăzută rată a şomajului a fost judeţ ul Botoşani, în timp ce judeţ ul Vaslui a înregistrat cea mai ridicată rată a şomajului. Judeţ ele Neamţ şi Suceava au înregistrat în2010 o rată a şomajului similară cu media pe întreaga regiune, însă la un nivel uşor mai ridicat faţă demedia pe România.

Evoluţia ratei şomajului (%)Acoperire indicator 2005 2006 2007 2008 2009 2010ROMÂNIA 5.9 5.2 4 4.4 7.8 7

Regiunea NORD-EST 6,8 6,2 5,1 5,3 8,6 7,9

Bacău 6,3 5,8 4,4 5,3 9 7,8Botoşani 6,2 5,4 4 3,6 7,2 6,4Iaşi 7,2 6,5 5,6 5,4 7,4 7,1Neamţ 5,6 4,9 3,8 4,1 7,9 7,8Suceava 6 4,7 3,7 4,3 7,9 7,6Vaslui 10,1 11,3 9,7 10,2 13,9 11,8

Sursa:INS

Nivelul PIB / locuitor al regiunii Nord-Est a fost în 2008 semnificativ mai redusdecât media pe România,sugerând un nivel de trai mai scăzut în Regiune. Cu toate că judeţ ul Botoşani are cea mai mică rată aşomajului din regiune, acesta a înregistrat în 2008 cele mai mici salarii medii nete, corelate şi cu un nivelscăzut al PIB / locuitor. Judeţ ele Neamţ şi Vaslui au înregistrat de asemenea un nivel scăzut al salariuluimediu net şi al PIB / locuitor în anul 2008.

Acoperire indicatorPIB / locuitor (EUR)

Anul 2008Salariu mediu net (EUR)

Anul 2008

ROMÂNIA 6.492 355

Regiunea NORD-EST 4.008 314

Bacău 4.555 341Botoşani 3.251 281Iaşi 4.997 341Neamţ 3.611 282Suceava 3.770 296Vaslui 2.982 288

Sursa:INS

Judeţ ele Iaşi şi Bacău au înregistrat cele mai ridicate venituri ale populaţ iei din regiune în anul 2008,consolidate şi de cel mai ridicat, respectiv al doilea cel mai ridicat nivel al PIB / locuitor din regiune.Estimările pe 2010 pentru judeţ ele Iaşi şi Bacău arată că veniturile populaţ iei şi nivelul PIB / locuitor auscăzut, însă, ierarhia celor două judeţ e în cadrul regiunii pentru cei doi indicatori menţ ionaţ i nu s-amodificat în anul 2010 faţă de anul 2008.

În anii 2008 şi 2010, Suceava a fost al treilea judeţ din regiune în ceea ce priveşte PIB / locuitor, însă laun nivel semnificativ mai mic faţă de primele două judeţ e.

Veniturile mici din Regiune au dus în ultimii 10 ani la dezvoltarea fenomenului de migra ţ ie a populaţ ieiactive către alte ţări ale Uniunii Europene, unde salariile sunt semnificativ mai mari. Fenomenul a dus şila o stimulare a spiritului antreprenorial în zonă, unii românii întorşi de la muncă în străinătate investind înpensiuni în aproprierea locurilor lor natale. Totodată, prin migrarea românilor în alte ţări s-au creat cupluride naţ ionalitate mixtă (româno-spaniole, româno-italiene etc), fapt ce a dus la formarea unui anumit

segment de turişti străini, prezentat mai în detaliu în profilările turiştilor din capitolul IV al acestui raport.



Regiunea Nord-Est 8



Estimări PIB/locuitor în anul 2010 (EUR) pentru judeţ ele localizate în Regiunea Nord-Est

3.488

2.513

4.155

3.224

4.291

2.804

0 1.000 2.000 3.000 4.000 5.000

Bacău

Botoşani

Iaşi

Neamţ

Suceava

Vaslui

Sursa: http://www.sfin.ro

Estimări ale salariului mediu net în anul 2010 (EUR) pentru judeţ ele localizate

în Regiunea Nord-Est

244

237

291

247

315

259

0 100 200 300 400

Bacău

Botoşani

Iaşi

Neamţ

Suceava

Vaslui

Sursa: http://www.sfin.ro

Merită menţ ionat că în regiune se găsesc trei centre universitare importante, la Iaşi, Bacău şi Suceava.Sectorul de cercetare-dezvoltare este, de asemenea, de o importanţă deosebită pentru regiune.

I.2. Principalele ramuri economice, contribuţ ia turismului la dezvoltareaeconomică şi perspective în Regiunea Nord-Est

Regiunea Nord-Est se situează, conform datelor oficiale, pe ultimul loc ca nivel al PIB / locuitor în anul2008, între regiunile de dezvoltare ale României. Conform declaraţ iilor oficialităţ ilor, principalele activităţ i

economice ale regiunii sunt: industria de prelucrare a lemnului şi productia de mobilier, industria textilă,industria de construcţ ii de maşini, utilaje şi echipamente, industria farmaceutică şi industria alimentară.Mari centre industriale se află în judeţ ele Iaşi şi Bacău.

Un alt sector economic important pentru regiunea Nord-Est este agricultura, cu o contribu ţ ie deaproximativ 10% din PIB-ul regiunii în 2008.

Conform datelor oficialităţ ilor, principalii investitori străini în regiune provin din ţări precum Olanda, Franţ a,Italia, Luxemburg, Spania, Elveţ ia, Belgia, Finlanda, USA, Germania, Cipru şi Israel.



Regiunea Nord-Est 9



Contribuţ ia PIB-ului principalelor activităţ i economice la PIB total

al Regiunii Nord-Est (anul 2008) 10%

19%

10%

9%1%

14%

37%

Agricultură, vânătoare şi silviculturăIndustrieConstrucţiiComerţHotelurişi restauranteTranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilorAlte activităţi

Sursa:INS

Cu toate că turismul1 are o contribuţ ie aparent infimă la PIB-ul regional, de aproximativ 1%, zona are unpotenţ ial ridicat în privinţ a acestui sector economic. Industria este principala ramură în regiunea Nord-Est.

Conform statisticilor oficiale, regiunea Nord-Est a contribuit în 2008 cu aproximativ 10,7% la PIB-ul

României, devansând doar regiunile Vest şi Sud-Vest. La nivelul regiunii Nord-Est, Iaşi este cel maidezvoltat judeţ , având contribuţ ia cea mai importantă la PIB-ul regional.

Contribuţ ia judeţ elor la formarea PIB regional (anul 2008)

Bacău

22%

Botoşani

10%

Iaşi

27%

Neamţ

14%

Suceava

18%

Vaslui

9%

Sursa:INS

Fiind la graniţă cu Ucraina şi Republica Moldova, regiunea este o zonă de tranzit însemnată, fiindstrăbătută de şase drumuri europene, dintre care două sunt clasa A: E58 (ce face legătura Austria –Slovacia – Ucraina – Suceava – Botoşani – Iaşi – Republica Moldova – Ucraina – Rusia) şi E85(tranzitând Lituania – Belarus – Ucraina – Suceava – Bacău – Buzău – Bucureşti – Bulgaria – Grecia).

Regiunea este supusă mai mult decât altele calamităţ ilor naturale precum inundaţ ii sau alunecări deteren, ce au diferite consecinţ e asupra dezvoltării regionale. Conform studiilor economico-socialeefectuate asupra regiunii Nord-Est, o mare parte din drumurile jude ţ ene sunt în stare precară, realizându-se în acest scop numeroase investiţ ii de modernizare a drumurilor. Se preconizează ca infrastructurarutieră din regiune să beneficieze în continuare de investiţ ii de modernizare, dar şi pentru construcţ ia unornoi căi de tranzit. Dintre ultimile menţ ionate, cea mai notabilă ar fi o autostradă ce va face legătura dintreTransilvania şi Moldova, tranzitând Cluj Napoca – Dej – Bistriţ a – Suceava – Botoşani – Ştefăneşti –graniţ a cu Republica Moldova.

1 Domeniul „turism” include în acest caz doar categoria „Hoteluri şi restaurante” din defalc ările PIB disponibile la Institutul Na ţ ionalde Statistic ă; PIB real al turismului este mai mare, îns ă dificil de estimat, datorit ă activit ăţ ilor necuantificate statistic ca serviciituristice, cât şi activit ăţ ii multor structuri de cazare neclasificate şi / sau în curs de clasificare



Regiunea Nord-Est 10



Transportul aerian necesită de asemenea investiţ ii de modernizare, căci în prezent pe cele treiaeroporturi din Regiune, de la Bacău, Iaşi şi Suceava, se realizează curse interne (în principal către şi dinBucureşti) şi mai puţ in şi mai rar, curse externe în / din ţări membre ale Uniunii Europene precum Italia,Franţ a, Spania sau Germania.

Turismul are un potenţ ial ridicat, în ciuda statisticilor care arată un aport neîncurajator la dezvoltareaeconomică a Regiunii. În special judeţ ele Neamţ şi Suceava sunt văzute ca atracţ ii turistice, Neamţ prinprisma turismului montan în Masivul Ceahlău, iar Suceava prin regiunea istorică Bucovina (şi ea cu zonemontane) cu monumentele sale din patrimoniul UNESCO ce au renume pe plan interna ţ ional.






II. Principalele atracţ ii şi zone turistice ale Regiunii Nord-Est

II.1. Prezentare sintetică a atracţ iilor turistice majore ale Regiunii

Această secţ iune a raportului nu îşi propune o analiză exhaustivă sau un inventar al obiectivelor şiatracţ iilor turistice, ci o evidenţ iere a celor mai importante prin prisma stadiului dezvoltării turismului depensiune în zonele / locurile respective şi percepţ iei proprietarilor de pensiune intervievaţ i.

Regiunea Nord-Est este deosebită printr-o abundenţă de biserici şi mănăstiri cu valoare nu numaireligioasă, dar şi culturală, istorică şi arhitecturală. Principalele obiective de interes turistic din regiune para fi considerate de cei mai mulţ i respondenţ i monumentele religioase, 8 dintre acestea fiind listate încadrul Patrimoniului Mondial UNESCO. Atractivitatea turistică a edificiilor religioase se suprapune şi cubrand-ul zonei Bucovina, renumită pe plan internaţ ional pentru valoarea sa etnografică şi culturală prinpăstrarea tradiţ iilor, gastronomia specifică şi ospitalitatea localnicilor.

Cele 8 biserici înscrise în Patrimoniul Mondial UNESCO se află în judeţ ul Suceava (în localităţ ile Arbore,Humor, Vatra Moldoviţ ei, Pătrăuți, Probota, Suceava, Voroneț şi Suceviţ a) şi reprezintă o atracţ ie turistică importantă, în special printre turiştii străini. Pe lângă acestea, există o sumedenie de alte biserici saumănăstiri în regiunea Nord-Est (în special în judeţ ele Suceava, Neamţ şi Iaşi) cu atractivitate turistică:Putna, Dragomirna, Neamţ , Bistriţ a, Sihăstria, Agapia, Văratec, Bârnova etc.

Desigur, prezenţ a mănăstirilor şi bisericilor, dar şi a unor personalităţ i bisericeşti (preoţ i, călugări) derenume sau a altor obiective de atracţ ie religioasă (schituri, chilii, monumente religioase, morminte desfinţ i etc) a dus la dezvoltarea turismului ecumenic în unele zone ale Regiunii. Dintre cele mai importanteobiective de pelerinaj din regiunea analizată se pot enumera mormântul Sfintei Paraschiva de la Iaşi şibiserica romano-catolică de la Cacica.

Turismul rural şi agroturismul au cunoscut o dezvoltare semnificativă în ultimii ani în România. Înregiunea analizată, Bucovina este o zonă agroturistică consacrată, formându-şi un brand cu marenotorietate, inclusiv peste graniţ ele ţării. Având în vedere istoria zonei şi caracterul multicultural alacesteia, se poate spune că Bucovina cuprinde mai multe areale agroturistice cu caracteristici specifice,mai mult sau mai puţ in puse în valoare (spre exemplu, Ţara Huţ ulilor1 din nordul Sucevei, ce se întinde şi în judeţ ul Maramureş, zona Moldoviţ a – Izvoarele Sucevei în judeţ ul Suceava, etc.). O altă zonă agroturistică din regiune cu importanţă pentru segmentul pensiunilor ar fi Masivul Ceahlău, în special înzonele Bicaz, Ceahlău şi Durău.

Regiunea Nord-Est numără 2 staţ iuni montane principale, Vatra Dornei şi Durău, dintre care doar prima a

beneficiat de investiţ ii care au dus la o dezvoltare semnificativă a sporturilor de iarnă în zona sa. Pe lângă acestea merită menţ ionate ca alte repere localitatea Piatra-Neamţ (devenită staţ iune turistică de interesnaţ ional în anul 2010) şi Complexul turistic Ariniş din Gura Humorului ce au avut parte recent de investiţ iipentru oferirea mai multor servicii de agrement pentru turişti. Totodată, zonele montane din regiune sepretează activităţ ilor caracteristice turismului activ, precum „nordic walking”2, practicarea drumeţ iilormontane, alpinismul, ciclismul montan, echitaţ ie, rafting pe râurile Bistriţ a şi Moldova, zborul cu delta-planşi cu parapantă şi altele. Peisajul montan şi submontan din regiune oferă pe lângă elementele naturalespecifice (păduri, lacuri, râuri şi izvoare, peşteri etc.) şi numeroase arii protejate cu o mare diversitate aflorei şi faunei (inclusiv specii unice sau pe cale de dispariţ ie). Dintre acestea menţ ionăm Rezervaţ ia deZimbri „Dragoş Vodă”, Parcul Naţ ional Ceahlău, Parcul Natural Vânătorii Neamţ , Parcul Naţ ionalCălimani, Codrii Seculari Slătioara şi Pietrele Doamnei Rarău.

Şi turismul balnear din regiune are un rol important, având în vedere notorietatea celor 3 sta ţ iuni balneareprincipale din zonă: Vatra Dornei, Slănic Moldova şi Târgu Ocna. Alte staţ iuni din regiune, balneare sauclimaterice sunt la Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Durău, Oglinzi, Bălţăteşti, Neguleşti,Sărata, Strunga, Nicolina şi Ghermăneşti. Merită menţ ionată şi salina de la Cacica, mai puţ in cunoscută,cu diverşi factori curativi, ce a cunoscut în ultimii ani un oarecare avânt, orientat către turismul balnear.

Dintre atracţ iile culturale de mare importanţă din regiunea analizată, ce intră în categoria monumentelor,pot fi menţ ionate Cetatea de Scaun şi Curtea Domnească din Suceava, Cetatea Neamţ ului din TârguNeamţ , dar şi Palatul Cnejilor din Durău (aflat într-o stare de prezervare mai precară decât celelaltedouă). Regiunea analizată oferă o sumedenie de alte monumente istorice, în special în jude ţ ul Iaşi care,conform datelor oficialităţ ilor, este printre primele din ţ ară în privinţ a numărului de monumente istorice.

1 Teritoriu pe care locuiesc hu ţ ulii (subgrup etnic de origine ucrainean ă, localizat în nordul Bucovinei, Maramure şului şi în unelezone din Ucraina).2 Drume ţ ii în aer liber cu be ţ e asem ăn ătoare celor de schi.






Pe harta de mai jos sunt localizate reperele turistice ale regiunii, reprezentare ce subliniază şiconcentrarea unor obiective turistice în adevăraţ i „poli turistici”.

Surs ă hart ă: imagini preluate de pe www.turistinfo.ro , prelucrate ( şi celelalte h ăr ţ i prelucrate în raport au la baz ă imagini din sursamen ţ ionat ă ). Not ă: pozi ţ ionarea elementelor grafice ce desemneaz ă zonele este orientativ ă

Alte obiective de interes cultural din Regiune includ teatre, opere, filarmonici, muzee (dintre care amintimTeatrul Naţ ional „Vasile Alecsandri” din Iaşi, Opera Română din Iaşi, Teatrul Tineretului din Piatra-Neamţ ,Filarmonica "Mihail Jora" din Bacău, Muzeul de Istorie din Suceava), dar şi diferite festivaluri, târguri sauevenimente culturale (Zilele Humorului, festivalul Internaţ ional de Folclor „Întâlniri Bucovinene” de laCâmpulung, Festivalul Naţ ional al Păstrăvului de la Ciocăneşti, Festivalul Plăcintelor de la Bacău etc.).

Conform statisticilor oficiale, în regiunea Nord-Est funcţ ionează cel mai mare număr de muzee şi colecţ iipublice din ţ ară, majoritatea fiind în judeţ ele Iaşi, Neamţ şi Suceava. Conform datelor oficiale analizate,11 din cele 124 de muzee şi colecţ ii publice din regiunea Nord-Est sunt de importanţă naţ ională (majoritatea din judeţ ul Iaşi). Merită menţ ionat că în regiunea analizată există o sumedenie de casememoriale ce aparţ in unor personalităţ i literare sau culturale de renume: Mihai Eminescu – Ipoteşti, IonCreangă – Humuleşti, Veronica Micle – Târgu Neamţ , Mihail Sadoveanu – Vovodenia şi mulţ i alţ ii.

Monumente UNESCO

Cetăţ i medievale

Zone agroturistice

Staţ iuni montane

Staţ iuni balneo

1 – Gura Humorului, Vama,Humor, Cacica, Voroneţ

1

COMPLEXUL TURISTIC ARINIŞ

MĂNĂSTIREA PUTNA

LACUL IZVORULMUNTELUI, BICAZ

CASA MEMORIALION CREANGĂ

CASA MEMORIALMIHAI EMINESCU






Statistici privind muzeele şi instituţiile de spectacole şi concerte (teatru, operă, operetă, circ, etc.), în judeţele Regiunii NORD-EST (anul 2010)

IndicatoriNum ăr muzee

şi colec ţ iipublice

Num ăr vizitatorimuzee şi colectii

publice

Num ăr institu ţ iide spectacole şi

concerte

Num ăr locuri îninstitu ţ ii de

spectacole şiconcerte

Num ărspectacole şi

concerte

Num ăr.spectatori laspectacole şi

concerte

ROMÂNIA 687 8.900.425 158 42.678 19.559 3.875.450

Regiunea NORD-EST 124 1.573.824 15 3.757 1.957 306.826

Bacău 20 51.289 3 613 412 51.830Botoşani 11 107.507 4 648 366 74.541

Iaşi 26 270.361 4 1304 688 82.397

Neamţ 28 609.825 1 312 88 13.514

Suceava 30 457.787 1 330 331 66.000

Vaslui 9 77.055 2 550 72 18.544

Sursa:INS (Not ă: Întrucât datele statistice pentru num ărul de spectatori la spectacole şi concerte din câteva jude ţ e sunt, cel maiprobabil eronate, ele au fost înlocuite cu estim ări pe baza celorlalte cifre considerate corecte de la ceilal ţ i indicatori, respectiv de laalte jude ţ e; astfel, totalul pe România şi pentru unele regiuni al num ărului de specatori la spectacole şi concerte din tabel nucorespunde cu cifra din statistica ini ţ ial ă, ci a fost ob ţ inut în urma utilz ării cifrelor estimate pentru jude ţ ele cu date considerateeronate).

II.2. Perspective asupra atracţ iilor şi obiectivelor din zone turisticerelevante pentru segmentul pensiuni

Capitolul de faţă prezintă diferite puncte de vedere asupra obiectivelor turistice din zone de turism depensiune, ce au constituit subiectul discuţ iilor cu actualii sau viitori proprietari / manageri de pensiuni şiexperţ ii intervievaţ i în cadrul studiului; sunt luate în discuţ ie viziuni noi asupra exploatării unor atracţ ii, noizone cu potenţ ial, avantaje competitive percepute, dar şi probleme legate de infrastructura atracţ iilorturistice, uneori alături de iniţ iativele sau chiar proiectele menite să amelioreze situaţ ia.

Bisericile pictate din Bucovina: monumente UNESCO (Judeţul Suceava)

Bisericile UNESCO sunt atracţ iile principale cu care este asociată Bucovina românească. Totuşi,localităţ ile mici în care se află aceste obiective rămân nedezvoltate turistic, având parte în general de

turism de tranzit ce constă în vizitarea acestora ca parte a unui circuit turistic ori a unor excursii ad-hocrealizate de turişti, în grupuri sau individual. Excepţ ie sunt localităţ ile Voroneţ şi Humor care, deşi au oofertă redusă de servicii de agrement, beneficiază de pe urma poziţ ionării lor geografice în apropriereaconcentrării turistice din Gura Humorului. Totuşi, o dezvoltare excesivă a turismului în satele cu bisericipictate ar duce la o distrugere a atracţ iei acestora şi a imaginii Bucovinei asociată cu tradiţ iile ancestraleşi cu natura nemodificată de om.

Majoritatea respondenţ ilor din Regiune au considerat că accesul rutier către monumentele UNESCO estefacil, cu drumuri modernizate, excepţ ie făcând mănăstirea Moldoviţ a, unde drumul este afectat şi decalamităţ i naturale. Totuşi, în urma interviurilor cu proprietarii de pensiuni din zonă au fost semnalate alteprobleme: lipsa parcărilor, a grupurilor sanitare sau lipsa posibilităţ ii de achiziţ ionare de suveniruri dinaproprierea unora dintre biserici.

Alte biserici sau mănăstiri din zonă ce nu sunt incluse în Patrimoniul UNESCO, prezintă de asemenea uninteres atât pentru turiştii interni cât şi pentru cei externi. Localitatea Putna spre exemplu, cu mănăstireaPutna, Chilia lui Daniil Sihastrul şi Biserica din lemn “Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, deşi estepoziţ ionată într-o zonă limitrofă a Bucovinei şi are o notorietate mai scăzută, se caracterizează printr-obună dezvoltare a turismului în localitate. Totuşi, o cotă importanta din turismul din Putna rămâne detranzit, astfel că unii proprietari de pensiuni au fructificat oportunitatea de a oferi servicii de alimentaţ ie.Turiştii ce apelează la pensiunile din localitate pentru servicii de cazare sunt în general atraşi de linişte şinatură, pentru relaxare. Exista si pensiuni cu o gama larga de servicii suplimentare, destinate sisejururilor (un exemplu de succes este menţ ionat în continuare).






Gura Humorului: staţiunea din inima Bucovinei (Judeţul Suceava)

Mănăstiri, tradiţ ie, gastronomie, natură şi ospitalitate: acestea ar fi principalele elemente ce formează “sufletul” Bucovinei. Aflat în centrul judeţ ului Suceava, Gura Humorului îmbină armonios elementeletradiţ ionale specifice Bucovinei împreună cu turismul de agrement. Recentele investiţ ii realizate lacomplexul de agrement Ariniş, prevăzut acum cu pârtie de schi, telescaun, patinoar, terenuri de sport,bazine de înnot şi multe alte facilităţ i a dus la o creştere a numărului de turişti în zonă. Deşi, conform unorrespondenţ i, pârtia de schi este de un grad de dificultate mult prea mare pentru masa turiştilor,dezavantajând schiorii începători, beneficiile complexului asupra sectorului de pensiuni din zonă nu estecontestat.

Cu toate acestea, principala formă de turism rămâne turismul cultural, de tranzit către obiectivele-cheiedin regiune. În acest sens, diferitele asociaţ ii din mediul privat din zonă, aflate de multe ori în colaborare

cu autorităţ ile locale, au realizat eforturi pentru creşterea duratei medii a sejurului şi reducereaperioadelor de extrasezon: promovarea regiunii Bucovina prin participarea la diferite festivalurigastronomice sau târguri turistice din ţ ară sau din străinătate, finalizarea unor proiecte de promovare aturismului activ în zonă (realizarea de trasee de „nordic walking” în Gura Humorului dar şi în alte zoneprecum Vatra Dornei sau Suceava), proiectele „Paşte în Bucovina” şi „Crăciun în Bucovina”, organizareade evenimente (spre exemplu, „Zilele Humorului”) pentru atragerea turiştilor din judeţ ele adiacente, etc.

Pe lângă asociaţ iile din zonă precum Asociaţ ia pentru Turism Bucovina şi Asociaţ ia pentru DezvoltareaTurismului Gura Humorului ce pot fi considerate, în sine, poveşti de succes, există şi pensiuni ce reuşescsă iasă în evidenţă.

POVESTE DE SUCCES: PENSIUNEA MUSATINII, PUTNAConstruită prin programul SAPARD, pensiunea se remarcă prin oferta de cazare de 4stele şi restaurantul cu specific bucovinean de 3 stele. Unitatea beneficiază de maimulte facilităţ i, printre care: transport auto pentru turişti, ATV-uri, club de noapte, casade schimb valutar, terenuri de sport, saună, jacuzzi şi sală de conferinţ e.

POVESTE DE SUCCES: PENSIUNEA HILDE’S RESIDENCEFructificând conceptul „boutique hotel” din punct de vedere al ambianţ ei, toate cele13 camere ale pensiunii au un design unic. În cadrul pensiunii se întâlnesc un

restaurant, un centru spa, o livadă şi un magazin de suveniruri, iar turiştii pot apelala mai multe servicii suplimentare, printre care: transport către gară sau aeroport,plimbări cu caleaşca sau cu sania, ghid însoţ itor autorizat, serbare câmpenească şidemonstraţ ie de încondeiere de ouă.

Pensiunea beneficiază, de asemenea, de un sistem facil de verificare adisponibilităţ ii camerelor.

www.lucy.ro






Voroneţ – Vama – Moldoviţa – Suceviţa: turism rural cu probleme de infrastructură (Judeţul Suceava)

Beneficiind de apropierea de Gura Humorului, şi de renumele „Albastrului de Voroneţ ”, zona Voroneţ începe să capete o individualitate turistică. Avantajul principal al localităţ ii constă în practicarea turismuluirural chiar lângă obiectivul turistic omonim şi în aproprierea unei staţ iuni - centru comercial şi deagrement.

Vama rămâne orientată către turism rural, având un grad foarte ridicat de conservare a obiceiurilor. Portultradiţ ional, specificul gastronomic şi diferite activităţ i străvechi păstrate şi în prezent sunt puse în evidenţă

în principal în t impul sărbătorilor religioase, dar şi cu ocazia unor evenimente locale (Festivalul Hribului).

Gastronomia are un rol foarte important în zonă, aceasta având succes inclusiv în rândul turiştilor străini.Localnicii oferă turiştilor o sumedenie de produse tradiţ ionale şi organizează la cerere diferite evenimentefestive (mese câmpeneşti) sau doar picnicuri la stână unde se pot şi achiziţ iona produse tradiţ ionale.

La momentul actual, cele mai întâlnite forme de agrement din zonă par a fi plimbările cu trăsura sau cusania trasă de cai şi mocăniţ a (tren cu aburi) care, însă, nu funcţ ionează pe întreaga perioadă a anului.Totuşi, există în zonă iniţ iative private de investiţ ii într-un parc de distracţ ii pentru stimularea turismului deagrement.

POVEŞTI DE SUCCES ÎN VAMA

Probabil printre cele mai importante poveşti de succes din zona Vama se regăseşte AsociaţiaTuristică Vama, ce reuneşte majoritatea pensiunilor din zonă, două fabrici de cherestea şi uncabinet medical. Asociaţ ia a fost înfiinţ ată în anul 2009, având ca scop principal, promovareaunitară a localităţ ii ca destinaţ ie turistică. De la înfiinţ area ei până în prezent, asociaţ ia a fostimplicată în mai multe parteneriate pentru dezvoltarea de proiecte în zonă şi a participat la diferitetârguri şi expoziţ ii. Unul dintre proiectele realizate de asociaţ ie este organizarea Festivalului

Hribului (aflat în anul 2011 la ediţ ia a III-a), în care sunt prezentate preparate locale din ciupercide pădure.

În privinţ a pensiunilor, respondenţ ii au indicat, în principal, drept exemple de succes din zonă oserie de pensiuni cu un grad ridicat al calităţ ii serviciilor (pensiuni cu 4 stele / margarete):

Casa Lucreţia, cu 8 camere, a avut în gazdă mai multe personalităţ i din ţ ară sau din afara ţării.Pensiunea oferă un meniu variat de produse tradiţ ionale bucovinene şi poate organiza, la cerere,mai multe activităţ i: lecţ ii de gătit, transport către gară sau aeroport (inclusiv din Bucureşti),workshop-uri şi conferinţ e, drumeţ ii şi excursii, program folcloric, iniţ ieri în meşteşuguri locale,zbor cu parapanta, schi fond, pescuit, rafting, partide de vânătoare, şi altele. ( www.casa-lucretia.ro )

Casa Călin, cu 11 camere, este apreciată, în general, pentru profesionalismul personalului. Pelângă cazare, masă şi sală de conferinţ e, pensiunea oferă şi transport către obiectivele turistice

din zonă, către gara sau aeroportul din Suceava şi transport gratuit către gara din Vama.( www.casa-calin.ro )

Pensiunea Bucovina Lodge, cu 10 camere, este realizată cu fonduri SAPARD, având un stilarhitectonic inspirat din stilul tradiţ ional. Ca şi servicii suplimentare, pensiunea oferă preparatetradiţ ionale, o sală de conferinţ e, saună şi altele. ( www.bucovinalodge.com )

POVEŞTI DE SUCCES N VORONEŢ Aflată în mijlocul naturii, pensiunea Casa Elena s-a dezvoltat la rangul de complex turistic, având ocapacitate de cazare de 110 de locuri şi oferind o multitudine de servicii conexe: terenuri de sport,sală de fitness, saună, plimbări cu sania, sală de conferinţ e etc. Serviciile de masă sunt oferite întrei forme, la restaurantul clasic (100 de locuri), la restaurantul sub forma de casă ţărănească (400de locuri) şi la stâna turistică a complexului (40 de locuri). (www.casaelena.ro )

Un alt exemplu de succes din Voroneţ amintit de respondenţ i a fost pensiunea Conacul Domniţei, cu 10 camere oferite de 3 stele. Aspectul tradiţ ional al pensiunii a fost apreciat atât de localnici, câtşi de turişti. ( www.conaculdomnitei.ro )






Voroneţ – Vama – Moldoviţa – Suceviţa: turism rural cu probleme de infrastructură (Judeţul Suceava)

Zona Vama dispune de asemenea de numeroase frumuseţ i naturale ce ar putea favoriza turismul activ:Peştera Tâlharilor, Poiana Ouălor cu atracţ ii florale, Poiana Cărbunarilor – legendar loc de întâlnire alunor haiduci, Cheile Lucavei – aflate între două rezervaţ ii naturale etc.. Din păcate, majoritatea acestorobiective rămân foarte puţ in cunoscute (majoritatea fiind chiar nemarcate), suferind şi din cauza lipsei deamenajări şi accesului dificil.

Principalele probleme de infrastructură ale zonei Vama sunt legate drumurile laterale (majoritatea sunt

într-o stare deteriorată, iar altele lipsesc în totalitate), cauzând dificultăţ i accesului spre pensiunile care nuse alfă pe principala arteră de circulaţ ie. Mai mulţ i respondenţ i au declarat că au fost nevoiţ i să realizezeinvestiţ ii în drumurile locale din veniturile proprii. De asemenea, anumite părţ i din localitate nu dispun deiluminat public.

Referindu-ne la întregul centru al judeţului Suceava, diferitele muzee şi ateliere meşteşugăreşti(Muzeul Ouălor Încondeiate din Moldoviţ a, atelierul de ceramică neagră de la Marginea, Muzeul Lemnuluidin Câmpulung Moldovenesc şamd) conferă zonei o importantă bogăţ ie etnografică.

Zona Bucovinei suferă, în special în mediul rural, de probleme referitoare la accesul la utilităţ i precumcanalizare, apă curentă şi electricitate. De asemenea, conform unor respondenţ i, o parte din peisajulnatural a avut de suferit din cauza exploatării excesive a lemnului.

Turismul activ şi balnear din Vatra Dornei (Judeţul Suceava)

Staţ iunea prezintă două baze de tratament, ce fructifică diferiţ i factori naturali cu efecte curative (apeminerale, izvoare termale, săruri, nămol).

În ciuda modernizărilor recente efectuate la una din bazele de tratament, poten ţ ialul balnear al zoneirămâne sub-exploatat, Vatra Dornei fiind căutată în principal pentru turismul activ şi montan. Cu pârtii deschi în localitate şi în comunele adiacente, telescaun, trasee ATV, posibilităţ i de practicare rafting,mountain biking, parapantă, cu servicii de echitaţ ie, păstrăvării pentru pescuit şamd, Vatra Dornei acunoscut o dezvoltare a turismului în această direcţ ie, ducând la creearea unei aglomerări de pensiuni înzonă.

Mai mulţ i respondenţ i au fost de părere că munţ ii Călimani şi în special rezervaţ ia naturală din Călimaniar putea avea un rol important pentru dezvoltarea turismului activ în zonă. În prezent, Parcul Naţ ionalCălimani oferă mai multe servicii pentru turişti (drumeţ ii, excursii, turism ecvestru, bird watching etc.), însă, nu dispune de spaţ ii de cazare proprii, reprezentând o oportunitate pentru pensiunile din zonă. Înacest sens, unii respondenţ i au fost de părere că o colaborare între pensiuni şi rezervaţ ia naturală,administrată de Regia Naţ ională a Pădurilor, este mai dificilă, în timp ce alţ i respondenţ i au declarat că parcul lucreză în mod frecvent cu pensiunile locale.

La fel ca în alte zone din Suceava, principala problemă cu infrastructura identificată din zona Vatra Dorneia fost starea extrem de precară a unor anumite drumuri: drumul Ciocăneşti – Cârlibaba – Şesuri - PasulPrislop - Borşa ce leagă Bucovina de Maramureş fiind descris ca impracticabil, iar DN17, un drum de oimportanţă mai ridicată, ce leagă Vatra Dornei de Bistriţ a şi este mai des utilizat ca legătură între Ardealşi Bucovina a fost de asemenea descris ca fiind într-o stare deteriorată.

POVESTE DE SUCCES: PENSIUNEA „CASA BUNICILOR”, MĂNĂSTIREAHUMORULUIComplexul oferă cazare în 15 camere de 4 margarete şi se diferenţ iează prin faptulcă pârâul Lunga traversează curtea pensiunii, fiind transformat în iaz de păstrăvi.

www.casabunicilor.com

POVESTE DE SUCCES: POPAS TURISTIC „BUCOVINA”, SUCEVIŢAPlecând de la un mic restaurant cu specific tradiţ ional, complexul are acum ocapacitate de cazare ce depăşeşte 100 de locuri, împărţ ite în trei vile şi un sat devacanţă. Pe lângă serviciile de masă, spa şi sala de conferinţ e, complexul mai oferă spre închiriere locuri de parcare pentru rulote.

www.popas.ro






Cacica: potenţial balnear, turism ecumenic (Judeţul Suceava)

Aflată în apropriere de Gura Humorului, la o distanţă aproximativă de 40 de km de mănăstirile principaleale Bucovinei, Cacica oferă posibilităţ i de dezvoltare către două tipuri de turism.

Pe de o parte, în localitate s-a dezvoltat turismul ecumenic datorită Bisericii romano-catolice, unde seaflă „icoana făcătoare de minuni” a Maicii Domnului „Madona Neagră”. Aici, în fiecare an, pe 15 august,cu ocazia Sfintei Marii se adună pelerini din ţ ară şi din afara ţării. În anul 2000, datorită importanţ ei

pelerinajelor mariane, bisericii i-a fost conferit de către Papalitate rangul de Basilica Minor

1

.Pe de altă parte, resursele naturale de sare conferă localităţ ii un potenţ ial balnear ce ar putea duce laformarea unei cereri turistice stabile în zonă. În ciuda dimensiunilor sale mai mici, salina de la Cacica arputea devenii un obiectiv-cheie în zonă, mai ales având în vedere proximitatea sa de Gura Humorului. Înprezent, oferta turistică din localitate se află în dezvoltare, incluzând bazine de apă sărată în aer liber sauacoperite ori încălzite, atât pentru timp de vară cât şi pentru timp de iarnă. Cadrul natural liniştit rămânetotuşi principala atracţ ie pentru turiştii sosiţ i din zonă, salina fiind un obiectiv secundar, care de altfel, nicinu este foarte cunoscut.

De asemenea, localitatea atrage şi turişti polonezi interesaţ i de vizitarea rudelor sau a locurilor natale (unnumăr nu foarte mare, totuşi). Zona reprezintă un punct de interes şi pentru alte naţ ionalităţ i, evidenţ iate în povestea de succes de mai jos.

Rarău – Câmpulung Moldovenesc şi alte zone din judeţul Suceava

Exploatarea turistică a zonei Masivului Rarău este limitată în principal de probleme de accesibilitate:traseele montane sunt marcate insuficient, drumul de la Câmpulung Moldovenesc la Pojorâta, cătreRarău se termină la Schitul Rarău şi este în anumite părţ i de o calitate proastă, iar alte drumuri cătrediferite obiective sunt într-o stare precară. Favorizând turismul activ şi ecologic, bogăţ iile cadrului naturalreprezintă principalele atracţ ii ale zonei: rezervaţ ia geologică “Pietrele Doamnei”, rezervaţ ia forestieră “Codrii Seculari” de la Slătioara, Peştera Liliecilor, Cheile “Moara Dracului” etc.

Câmpulung Moldovenesc reuşea să atragă numeroşi turişti la începutul secolului XIX, dezvoltându-seca o staţ iune climaterică şi turistică. Astăzi, cererea pentru servicii de turism din zonă este la un nivel maiscăzut, chiar dacă oferta de spaţ ii de cazare în pensiuni este prezentă. Totuşi, există în derulare proiectede construcţ ie a unei pârtii de schi, cea mai lungă din nordul României, ce ar favoriza dezvoltareaturismului montan.

Zona beneficiază şi de anumite evenimente precum Festivalul Internaţ ional de Folclor „ÎntâlniriBucovinene” de la Câmpulung sau Festivalul Naţ ional al Păstrăvului de la Ciocăneşti.

Zona Moldoviţa – Izvoarele Sucevei din nordul Bucovinei româneşti, ce adăposteşte huţ ulii cu tradiţ iileşi obiceiurile lor specifice, prezintă o bogăţ ie culturală şi etnografică ce rămâne în general nedescoperită.Zona dispune de o infrastructură rutieră foarte precară, însă, unii respondenţ i au menţ ionat proiecte demodernizare a drumurilor judeţ ene din zonă în desfăşurare.

Alte atracţ ii de interes local ar fi Rădăuţ i (cu herghelie de cai şi servicii de echitaţ ie), Todireşti (cuRezervaţ ia Forestieră "Laleaua Pestriţă"), Poiana Micului, Grăniceşti (cu case tradiţ ionale bucovinene).

1 Titlu acordat unor biserici catolice importante, multe dintre acestea fiind loca şe de cult ce atrag un num ăr semnificativ de pelerini

POVESTE DE SUCCES: CASA NAŢIONALITĂŢILOR, CACICAComplexul turistic cu 10 camere a fost construit în urma implementării unui proiectPHARE în valoare de aproximativ 500.000 de euro. Ideea de bază a proiectului a fostpromovarea turismului transfrontalier între România şi Ucraina, însă funcţ ionează caun hotel normal în perioadele în care nu se realizează „schimburile turistice” între celedoua ţări. Complexul a fost construit de administraţ ia locală şi cuprinde şi o mică bază de tratament balnear, cu bazine cu apă sărată, saună şi jacuzzi.

www.casanationalitatilor-cacica.ro






Oraşul Suceava: în principal, turism de tranzit (Judeţul Suceava)

Principalul obiectiv din municipiul Suceava este Cetatea de Scaun, pentru care comunitatea locală doreşte să atragă fonduri pentru r modernizări. Suceava oferă mai multe alte obiective turistice, printrecare Muzeul de istorie, Muzeul Satului Bucovinean şi Muzeul Etnografic Hanul Domnesc, unii respondenţ iai studiului fiind de părere că serviciile de „City Tour” ar avea un poten ţ ial de dezvoltare în oraş. Totuşi,turismul din Suceava rămâne preponderent la „de tranzit” sau „de business”.

Principala problemă a infrastructurii din Suceava ar fi aeroportul ce necesită lucrări de modernizare, dar şidiversificarea rutelor aeriene (naţ ionale şi internaţ ionale). Alte probleme de infrastructură ar fi legate decentrul istoric al Sucevei, ce ar necesita renovări, şi realizarea dezorganizată şi foarte lentă a unor lucrăride modernizare pentru utilităţ i.

Piatra-Neamţ se dezvoltă la nivelul de staţiune montană (Judeţul Neamţ)

Dacă până acum câţ iva ani Piatra-Neamţ şi localităţ ile adiacente (Dumbrava Roşie, Săvineşti etc.)erau axate pe turismul de business şi de tranzit, recentele investiţ ii în dezvoltarea serviciilor deagrement din zonă - pârtia de schi, telegondola, telescaunul, pista de tubing de iarnă1, ştrandulmunicipal - au dus la o creştere a numărului de turişti veniţ i în zonă şi pentru agrement.

Monumentul cele mai de seamă din localitate este complexul muzeal „Curtea Domnească”, aflat în

proces de restaurare.O idee oportună identificată de un respondent pentru turismul din zonă ar fi valorificarea a două stâni cu produse tradiţ ionale din aproprierea localităţ ii Dumbrava Roşie (şi implicit la o distanţă foarte mică de Piatra-Neamţ ) la care accesul este foarte facil, dar care nu sunt incluse cu adevărat în circuitul turistic în prezent.

Ceahlău – Durău – Bicaz: lipsa sporturilor de iarnă duce la stagnare (Judeţul Neamţ)

Durău este una din puţ inele staţ iuni montane din ţ ară ce nu se bucură de prea mulţ i turişti în timpulsezonului rece. În prezent, există în Durău o mică pârtie de schi, neomologată, ce nu reprezintă însine o atracţ ie pentru turişti şi este în general folosită doar cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Lamomentul actual există totuşi un proiect de investiţ ie pentru o pârtie de schi ce a fost, însă, întârziat

de diferite conflicte între autorităţ i (proiectul iniţ ial prevedea ca o parte din pârtie să treacă printr-unteren ce aparţ inea Bisericii, însă, negocierile dintre Consiliul Judeţ ean şi Mitropolia Moldovei nu s-aufinalizat cu succes, ulterior pârtia urmând să fie poziţ ionată pe o parte din Parcul Naţ ional Ceahlău,fiind necesare negocieri cu Ministerul Mediului).

Majoritatea turiştilor din zonă sunt atraşi în sezonul estival de cadrul montan, practicând drumeţ ii şiexcursii pe diferite trasee: către cabana Fântânele, cascada Duruitoarea, cabana Dochia, VârfulToaca de pe muntele Ceahlău şi altele. Proprietarii de pensiuni din zonă au semnalat, însă, că parcurgerea acestor trasee este destul de dificilă pentru marea masă a turiştilor din zonă (de laDurău la Dochia se fac aproximativ 3-4 ore), astfel încât prezenţ a unei telecabine care să facă legătura între anumite puncte de pe aceste trasee ar fi benefică turismului din zonă.

Pe lângă traseele montane, zona oferă şi o multitudine de alte atracţ ii turistice mai mult sau maipuţ in cunoscute: Parcul Naţ ional Ceahlău, mănăstirea Durău, Palatul Cnejilor (aflat astăzi mai multla stadiul de ruine, fiind mai puţ in cunoscut de către turişti) şi o colecţ ie de animale împăiate. De

asemenea, turiştii pot practica pescuitul la păstrăvării.Alte puncte forte ale zonei constă în calităţ ile turismului rural, cu un mod de viaţă liniştit, detaşat deviaţ a cotidiană, cu diferite bogăţ ii etnografice precum tradiţ ii, obiceiuri sau legende locale. Totuşi,unii respondenţ i au fost de părere că o parte din potenţ ialul agroturistic al zonei rămâne nefructificat,iar zona beneficiază de puţ ine festivaluri locale care să promoveze tradiţ ia sau gastronomia locală.Un respondent a menţ ionat şi crearea unor stâni turistice ca oportunitate de fructificat în zonă.

În plus faţă de lipsa facilităţ ilor pentru practicarea sporturilor de iarnă de la momentul actual, alteimpedimente ale dezvoltării turismului în zonă sunt lipsa posibilităţ ilor de agrement (în trecut existauterenuri de sport şi o sală de bowling, însă acestea s-au închis).

1 Pist ă special amenajat ă pe care se folose şte o b ărcu ţă gonflabil ă. Pistele pot fi pe z ăpad ă (de iarn ă ) sau nu (de var ă ).






Ceahlău – Durău – Bicaz: lipsa sporturilor de iarnă duce la stagnare (Judeţul Neamţ)

Ca potenţ ial turistic neexploatat în zonă, se pot menţ iona şi resursele naturale de ape sulfuroase şisărate (cunoscute, în principal, doar la nivel local), mai ales având în vedere că Durău este dejaclasificată ca o staţ iune climaterică de interes naţ ional.

Probleme de infrastructură din staţ iune ar fi lipsa centrelor de informare turistică, deşeurile şi lipsasemnalului la Internet în anumite perioade de timp. Totodată, respondenţ ii au evidenţ iat că vechiulhotel din Durău (primul din staţ iune) este astăzi doar o clădire abandonată. De asemenea, staţ iunea

nu are acces la cale ferată, iar trotuarul este degradat.

Aflată în proximitatea staţ iunii Durău, comuna Ceahlău atrage în general tot prin elementeledescrise anterior. Un obiectiv turistic din zonă ce atrage atât turişti din Durău cât şi turişti dinlocalitatea Ceahlău îl reprezintă muzeul de etnografie cu obiecte tradiţ ionale locale (respondenţ i audeclarat, însă, că muzeul nu are un program de lucru stabil, rămânând astfel destul de necunoscutşi inaccesibil).

Principalele atracţ ii din zona Bicaz – Bicaz Chei constă în lacurile din apropriere: lacul IzvorulMuntelui (denumit şi Lacul Bicaz), lacul Pângăraţ i, dar şi Lacul Roşu din judeţ ul Harghita. Există înprezent servicii de agrement printre care plimbări pe lacul Bicaz cu un vaporaş, însă, lacul rămâneslab amenajat iar în unele perioade de timp se strâng gunoaie precum sticle PET sau buşteni.

Referindu-ne la întreaga zonă Ceahlău – Durău – Bicaz, principala problemă cu infrastructurasemnalată de respondenţ i a fost starea foarte precară a drumului Bicaz – Durău, folosit în generalpentru a ajunge de la Piatra-Neamţ la Durău. O altă cale de acces, Petru Vodă – Durău, ce facelegătura între Târgu Neamţ şi Durău, este de asemenea într-o stare deteriorată. Mai mulţ irespondenţ i au declarat că starea căilor de acces către staţ iuna Durău a avut un efect negativaccentuat asupra pensiunilor din zonă, primindu-se plângeri atât din partea turiştilor cât şi din partea

agenţ iilor de turism. Totuşi, respondenţ ii au declarat că există lucrări de renovare pentru drumulBicaz – Durău ce sunt preconizate să se finalizeze în lunile mai-iunie, 2012.

Tototdată, mai merită menţ ionat că în urma unor retrocedări, unele pensiuni şi vile sunt lăsate înparagină de către vechii proprietari sau moştenitori, conferind zonei un aspect neatrăgător.

Târgu Neamţ – Pipirig şi alte zone din judeţul Neamţ

Zona Târgu Neamţ – Pipirig prezintă numeroase atracţ ii turistice: Cetatea Neamţ ului, Rezervaţ iade Zimbri şi Faună Carpatină „Dragoş Vodă” din Vânătorii Neamţ (una din cele 4 rezervaţ ii dezimbrii din România şi printre cele mai mari rezervaţ ii de zimbrii din Europa), Rezervaţ ia „Pădureade Argint” din Văratec şi o salbă de obiective religioase (mănăstirile Neamţ , Sihăstria, Agapia,Văratec, Secu, schitul Icoana Veche), case memoriale (casa Ion Creangă, casa Veronica Micle,

casa Mihail Sadoveanu) şi muzee (Muzeul de istorie şi etnografie Târgu Neamţ , MuzeulEtnofolcloric Nicolae Popa de la Târpeşti).

POVEŞTI DE SUCCES ÎN ZONA CEAHLĂU – DURĂUPensiunea Vânătorul (Durău), cu 54 de locuri de cazare, este de fapt un complex turistic. Cuo bucătărie specializată pe carnea de vânat, complexul poate organiza şi partide de pescuitsau vânătoare (pentru clienţ ii cu permis de vânătoare). ( www.pensiuneavanatorul.ro )

Alte exemple de succes menţ ionate de respondenţ ii din zonă s-au referit la pensiuni ce s-au

dezvoltat pe baza fondurilor europene: pensiunea Albăstrica şi pensiunea Senin.

POVESTE DE SUCCES: PENSIUNEA CASA AFETELOR, PIPIRIGPensiunea a fost realizată în baza fondurilor europene SAPARD, iar proprietarulpensiunii a participat personal la construcţ ia sa. Aflată în aproprierea mănăstirilorNeamţ , Secu şi Sihastria şi cu acces la un drum naţ ional, pensiunea dispune de 10camere de cazare şi un restaurant specific moldovenesc cu 100 de locuri. Planurilede dezvoltare includ o sală de conferinţ e / salon de nunţ i cu 500 de locuri.

www.casaafetelor.ro






Târgu Neamţ – Pipirig şi alte zone din judeţul Neamţ

Posibilităţ ile limitate de agrement au făcut ca în zonă să predomine turismul cultural - religios:pelerinaje către biserici, mănăstiri sau preoţ i / călugări din zonă, circuite către diferite mănăstiri din judeţ etc. Totodată, în zonă este prezent şi turismul de tranzit, în general din Sud către Bucovinasau din Nord către litoralul românesc.

Zona prezintă şi potenţ ial balnear prin staţ iunile sale mai mici de la Oglinzi şi Bălțătești, cu izvoarede ape termale ce rămân, însă, în principal, neamenajate.

În urma interviurilor cu respondenţ ii din zonă au fost identificate mai multe probleme deinfrastructură turistică: la majoritatea mănăstirilor nu există grupuri sanitare sau există în stare foartedegradată; bojdeuca bunicilor lui Ion Creangă de la Pipirig a fost descrisă ca fiind dărăpănată; lamănăstirea Sihla accesul se realizează printr-un drum forestier de aproximativ 7 km de la Agapiasau Sihăstria şi nici nu este inclusă în majoritatea ghidurilor turistice alături de celelalte mănăstiri din judeţ ; casa memorială Alexandru Vlahuţă de la Agapia este puţ in cunoscută.

Zona Roznov – Tazlău – Nechit atrage, în general, prin aspectul rural într-un cadru naturalpitoresc, tradiţ ii, meşteşuguri, obiceiuri sau legende haiduceşti. Obiective din zonă includ mănăstireaNechit, mănăstirea Tazlău şi casa memorială I. I. Mironescu. La Roznov turiştii au la dispoziţ ie unaerodrom de unde pot efectua zboruri cu aparate de zbor uşoare, zboruri cu deltaplanul sauparaşutism.

Zona deţ ine de asemenea şi zăcăminte de sare şi potasiu la Tazlău. Deşi înainte de revoluţ ie minade sare din localitate era vizitată, Tazlău fiind un sanatoriu pentru plămâni, astăzi salina rămâneneamenajată.

Printre problemele de infrastructură ale zonei sunt lipsa amenajărilor specifice pentru turism alerâului Tazlău şi accesul rutier dificil, în special pe timp de iarnă. Totuşi, respondenţ ii au declarat că în prezent se realizează lucrări la infrastructura rutieră a zonei.

În judeţul Iaşi predomină turismul de business

Dezvoltarea economică mai ridicată a oraşului Iaşi duce şi la un nivel sporit al turismului debusiness faţă de alte reşedinţ e de judeţ . Totuşi, oraşul oferă şi o paletă variată de atracţ ii

arhitecturale, religioase şi istorice: Mitropolia Moldovei, mănăstirea Cetăţ uia, Palatul Culturii, Muzeulde Literatură, Teiul lui Eminescu din Parcul Copou, Teatrul Naţ ional „Vasile Alecsandri”, OperaRomână etc.

Localităţ ile din proximitatea oraşului Iaşi sunt de asemenea axate pe turism de business sau detranzit, cu toate că există în zone mai depărtate de drumurile principale şi unele pensiuniagroturistice. Printre atracţ iile din aceste zone periferice menţ ionate de respondenţ i se numără mănăstirea Bârnova, Rezervaţ ia Dealul Repedea de lângă Bârnova şi mănăstirea Dobrovăț.

O altă zonă turistică din judeţ menţ ionată de respondenţ i este Târgu Frumos unde nu întâlnim, însă, o ofertă prea mare de pensiuni. Fostele băi termale de la Strunga au rămas astăzi în ruine, iarsitul arheologic de la Cucuteni este în general, doar de interes local, în special pentru grupuriorganizate de elevi.

În judeţ ul Iaşi există şi posibilitatea dezvoltării turismului viticol prin podgoriile de la Cotnari şivinoteca din apropriere ce are în colecţ ia sa vinuri vechi de zeci de ani. Vinurile de la Cotnari aucâştigat de-a lungul timpului mai multe premii internaţ ionale, dovedind valoarea tradiţ iei vinuluimoldovenesc.

În judeţ au fost semnalate mai multe probleme de infrastructură: oferta aeroportului din Iaşi estelimitată în privinţ a rutelor interne şi externe, unele sate din judeţ nu au acces la gaze sau Internet,iar unele obiective rămân nevalorificate (de ex. biserica Aroneanu din Iaşi). De asemenea,infrastructura rutieră precară din judeţ ul Vaslui influenţ ează turiştii aflaţ i în tranzit către Iaşi.






Potenţial balnear în judeţul Bacău

Cele două staţ iuni balneare de la Slănic Moldova şi Târgu Ocna reprezintă punctul central alturismului din judeţ ul Bacău. Atrăgând turişti din întreaga ţ ară, staţ iunea balneo Slănic Moldova este prevăzută cu instalaţ ii pentru băi calde cu ape minerale, electroterapie şi hidroterapie, bazinepentru kinetoterapie, echipamente pentru realizarea tratamentelor pe bază de aerosoli sau inhalaţ ii,săli de gimnastică şi mofete şi cabinete pentru aplicarea tratamentelor cu diverse creme. Staţ iuneaoferă şi posibilitatea de realizare a curelor cu apă minerală.

Târgu Ocna este de asemenea cunoscută la nivel naţ ional, în staţ iune turiştii putându-se bucura dediferite tratamente medicale, dar şi putând realiza vizite în saline pentru a cunoaşte modul de lucrudin minele de sare şi peşterile subterane. Conform datelor oficialităţ ilor, potenţ ialul balnear şi detranzit al staţ iunii este valorificat în procent de 15-20%, una din cele două baze de tratament dinzonă, hotelul Măgura, fiind subdimensionată în raport cu cererile. Cealaltă bază de tratament, de lasanatoriul Târgu Ocna, dispune de capacitatea necesară pentru cerinţ ele actuale, având şi cabinetemedicale, săli de gimnastică şi facilităţ i de agrement.

Oraşul Bacău şi localităţ ile adiacente sunt dezvoltate prin prisma acomodării turiştilor de businessşi de tranzit (turişti care beneficiază şi de aeroportul din zonă), dar se bucură şi de anumiteevenimente precum Festivalul Plăcintelor.

Judeţul Vaslui rămâne o zonă de tranzit

Sectorul de pensiuni rămâne puţ in dezvoltat în judeţ ul Vaslui, majoritatea turismului din zonă fiind detranzit. Atracţ iile turistice din zonă sunt reprezentate de diferite monumente istorice (statuia luiŞtefan cel Mare, Monumentul de la Podul Înalt etc) sau muzee (Muzeul „Ştefan cel Mare” din Vaslui,Muzeul "Vasile Parvan" din Bârlad etc.). Principala problemă de infrastructură din judeţ este stareaprecară a drumurilor.

Totuşi, având în vedere tradiţ ia în agricultură a zonei şi în special în producţ ia de vinuri, judeţ ul aravea potenţ ial pentru turismul viticol. Muzeul vini-viticol de la Huşi cuprinde diferite instrumente şiunelte viticole, iar în localitate şi în aproprierea acesteia există mai multe vinoteci unde pot fidegustate vinuri din podgoria locală sau alte podgorii din ţ ară.

Botoşani – Ipoteşti: moştenirea lui Mihai Eminescu este principalul stimul alturismului din zonă (Judeţul Botoşani)

Învecinându-se la nord cu Ucraina şi la est cu Republica Moldova, judeţ ul Botoşani dispune de oplatformă turistică mai puţ in dezvoltată în comparaţ ie cu celelalte judeţ e.

Printre principalele atracţ ii turistice din judeţ se numără Casa memorială „Mihai Eminescu” de laIpoteşti, casa memorială „George Enescu” de la Liveni, casa memorială „Nicolae Iorga” dinBotoşani, cetăţ ile dacice de la Stânceşti şi centrul istoric din oraşul Botoşani.

Principala formă de turism din judeţ este turismul de business, la Botoşani. Cu toate acestea, există în satele din zonă şi unele pensiuni agroturistice, iar la Ipoteşti se poate pune accentul pe turismulcultural (pe lângă casa memorială, zona prezintă mai multe atracţ ii precum Centrul Naţ ional de

Studii ,,Mihai Eminescu”, Biblioteca Naţ ională de Poezie, Bisericuţ a familiei Eminovici ş.a.).






III. Oferta pensiunilor din Regiunea Nord-Est

III.1. Statistici privind stocul de spaţ ii de cazare la nivelul judeţ elor Regiunii

Evoluţia capacităţii de cazare în judeţele din regiunea Nord-Est (număr locuri), în principalele tipuri de unităţi clasificate

Acoperire Tipuri de unităţi Anul

1995

Anul

2000

Anul

2005

Anul

2008

Anul

2009

Anul

2010

ROMÂNIA

Hoteluri 163.828 157.848 163.451 175.416 179.137 185.099

Pensiuni, vile şi cabane turistice1 33.282 34.447 43.179 52.477 58.095 61.119

Alte tipuri de unităţ i de cazare 92.429 87.710 76.031 66.317 66.254 65.480

Total 289.539 280.005 282.661 294.210 303.486 311.698

RegiuneaNORD-EST

Hoteluri 9.297 7.992 9.029 8.964 9.788 9.910

Pensiuni, vile şi cabane turistice 1.989 2.321 4.899 6.404 7.445 7.933


Total 20.250 17.745 18.718 18.986 21.121 21.279

Bacău

Hoteluri 2.386 2.102 1.887 1.874 1.844 1.844

Pensiuni, vile şi cabane turistice 728 431 368 295 318 321

Alte tipuri de unităţ i de cazare 2.181 1.583 1.146 614 574 591

Total 5.295 4.116 3.401 2.783 2.736 2.756

Botoşani

Hoteluri 453 427 495 351 487 563


Alte tipuri de unităţ i de cazare 1.000 1.212 150 150 150 130

Total 1.476 1.664 756 654 790 872

Iaşi

Hoteluri 1.765 1.387 1.720 1.853 2.185 2.065


Alte tipuri de unităţ i de cazare 1.315 1.269 1.223 1.154 1.085 629

Total 3.247 2.917 3.428 3.460 3.934 3.367

Neamţ

Hoteluri 1.686 1.003 1.700 1.684 1.713 1.673

Pensiuni, vile şi cabane turistice 430 531 1.199 1.687 2.501 2.568


Total 3.413 2.929 4.045 4.371 5.418 5.478

Suceava

Hoteluri 2.556 2.652 2.808 2.783 3.144 3.322

Pensiuni, vile şi cabane turistice 641 1.057 2.613 3.640 3.629 3.956

Alte tipuri de unităţ i de cazare 2.457 1.560 1.105 606 781 755

Total 5.654 5.269 6.526 7.029 7.554 8.033

Vaslui

Hoteluri 451 421 419 419 415 443


Alte tipuri de unităţ i de cazare 714 413 20 94 94 94

Total 1.165 850 562 689 689 773

Sursa: INS

Capacitatea totală de cazare clasificată a României a înregistrat o creştere moderată în perioadaanalizată pe fondul dublării numărului locurilor de cazare din pensiuni, unui trend uşor ascendent al

capacităţ ii de cazare din hoteluri, şi reducerii capacităţ ii aferente altor tipuri de unităţ i.În cadrul Regiunii, în timp ce numărul de locuri de cazare din hoteluri a avut o dinamică oscilantă întreanii 1995 – 2010, cu creşteri în perioada 2008 – 2010, capacitatea de cazare din cadrul pensiunilor a înregistrat o creştere constantă, majorându-se în perioada analizată de aproximativ 4 ori. Pensiunileclasificate din Regiunea Nord-Est deţ ineau în anul 2010 aproximativ 37% din capacitatea totală de cazareclasificată a Regiunii, pondere superioară celei înregistrate de pensiuni la nivel naţ ional (20%).Aproximativ 13% din capacitatea de cazare în pensiuni clasificate din România este asigurată deRegiunea Nord-Est (la nivelul statisticilor pentru anul 2010).

1 În cadrul acestui raport, datele statistice şi estim ările despre categoria „pensiuni” vor reuni şi pe cele aferente vilelor şi cabanelorturistice






Dinamica pozitivă a Regiunii în ceea ce priveşte capacitatea de cazare din pensiuni clasificate se aplică şi pentru majoritatea judeţ elor, cu excepţ ia Bacăului, unde pensiunile asigurau în anul 2010 doar 12% dinlocurile de cazare clasificate. Cele mai ridicate nivele ale capacităţ ii de cazare în pensiuni clasificate înanul 2010 au fost în judeţ ele Suceava şi Neamţ , cu o ponderea a pensiunilor din totalul locurilor decazare clasificate din judeţ de 49%, respectiv 47%.

În cazul capacităţ ii de cazare din hoteluri, majoritatea judeţ elor au înregistrat în perioada 1995-2010 untrend oscilant, cu variaţ ii uşoare. Cele mai semnificative creşteri ale locurilor de cazare în hoteluri înperioada 2008-2010 s-au înregistrat în judeţ ele Suceava, Iaşi şi Botoşani.

Dinamica pozitivă a capacităţ ii de cazare clasificată a Regiunii Nord-Est a fost susţ inută în principal de

creşterile aferente judeţ elor Suceava şi Neamţ .

Capacitatea de cazare în pensiuni clasificate a judeţelor din Regiunea Nord-Est

(număr locuri, perioada 1995-2010)

430 531

1.199

1.687

2.501 2.568

1.057

2.613

3.640 3.6293.956

641

0

1000

2000

3000

4000

Anul 1995 Anul 2000 Anul 2005 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010

Neam ţ

Suceava

Sursa: INS

După cum se poate observa în graficul de mai sus, judeţ ele Suceava şi Neamţ au cunoscut cea maisemnificativă creştere a capacităţ ii de cazare în pensiuni clasificate în perioada 1995-2010.

Conform bazei de date a unităţ ilor de cazare clasificate din România a Ministerului Dezvoltării Regionaleşi Turismului, în 2011, procentul unităţ ilor de tip pensiune în total unităţ i de cazare depăşeşte 50% înaproape toate judeţ ele Regiunii (cu excepţ ia judeţ ului Botoşani, care înregistrează o pondere de 47%).Cu toate acestea, procentul de camere, respectiv de locuri asigurat de pensiuni este semnificativ mai mic(în special în judeţ ele Botoşani şi Iaşi, urmate de Bacău şi Vaslui), cea mai mare pondere a capacităţ ii decazare (camere şi locuri), fiind deţ inută de hoteluri.

Majoritatea unităţ ilor de cazare clasificate din Suceava sunt de tip pensiune (81%), în timp ce hotelurilesunt în proporţ ie de 10%. În privinţ a locurilor de cazare, însă, 50% din capacitatea de cazare (numărlocuri) este asigurată de pensiuni, în timp ce hotelurile asigură 38%.

În judeţ ul Neamţ pensiunile şi hotelurile clasificate asigură 43%, respectiv 37% din totalul locurilor decazare clasificată, cu toate că 72% din unităţ ile de cazare din judeţ sunt pensiuni.

Ponderea cea mai mare a capacităţ ii de cazare în hoteluri se regăseşte în judeţ ul Botoşani, undehotelurile reprezintă 47% din numărul total al unităţ ilor de cazare, 78% în ceea ce priveşte numărul decamere, respectiv 76% în ceea ce priveşte numărul de locuri.

Cea mai mare varietate a tipurilor de unităţ i de cazare se întâlneşte în judeţ ele Neamţ şi Suceava, ultimulavând şi cel mai mare număr de pensiuni agroturistice şi cabane.

728

431368

295 318 321

111 153 153 179167261

485 453

664 673

25230 16

123 180176 236

0

200

400

600

800

1000

Anul 1995 Anul 2000 Anul 2005 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010

Bac ău

Boto şani

Ia şi

Vaslui






Capacităţi de cazare CLASIFICATE în judeţele regiunii NORD-EST Anul 2011 - trimestrul I

Judeţe Bacău Botoşani Iaşi

Tipuri de unităţi de cazare Nr.unităţi

Nr.camere

Nr.locuri

Nr.unităţi

Nr.camere

Nr.locuri

Nr.unităţi

Nr.camere

Nr.locuri

APARTAMENTE DE INCHIRIAT 3 3 8 5 18 38

BUNGALOW 2 11 22

CABANA 1 8 16 1 12 25

CAMERE DE INCHIRIAT

CAMPING 1 12 48CASUTE 3 17 34 1 10 20

HOSTEL 1 18 52 8 171 344

HOTEL 16 1.082 2.129 8 335 656 22 1.166 2.198

HOTEL APARTAMENT

HOTEL PENTRU TINERET 2 45 90

MOTEL 9 169 333 2 64 128

NAVA FLUVIALA

PENSIUNE AGROTURISTICA

PENSIUNE TURISTICA 44 319 639 5 48 96 34 270 532

PENSIUNE TURISTICA RURALA 7 48 98 1 10 20 5 46 92

PENSIUNE TURISTICA URBANA 11 81 161 2 18 36 3 36 71

POPAS TURISTIC 4 74 126 2 11 22SAT DE VACANTA

VILA 5 69 136 3 42 88

TOTAL SPAŢII DE CAZARE CLASIFICATE 106 1.893 3.750 17 429 860 88 1.891 3.648

Total PENSIUNI, VILE ŞI CABANE TURISTICECLASIFICATE

68 525 1.050 8 76 152 46 406 808

Capacităţi de cazare CLASIFICATE în judeţele regiunii NORD-EST – Anul 2011 - trimestrul I (continuare)

Judeţe Neamţ Suceava Vaslui

Tipuri de unităţi de cazare Nr.unităţi

Nr.camere

Nr.locuri

Nr.unităţi

Nr.camere

Nr.locuri

Nr.unităţi

Nr.camere

Nr.locuri

APARTAMENTE DE INCHIRIAT 2 2 8

BUNGALOW 3 55 112 2 24 46

CABANA 4 55 118 14 167 400 1 6 13

CAMERE DE INCHIRIAT 2 7 16 1 8 16

CAMPING 2 28 78 4 63 228

CASUTE 1 10 20 2 14 40

HOSTEL 3 27 54 10 126 274

HOTEL 17 734 1.487 30 1.572 3.083 5 222 440

HOTEL APARTAMENT 1 17 48 1 16 32

HOTEL PENTRU TINERET 2 44 87

MOTEL 4 55 308 4 77 153 1 16 32

NAVA FLUVIALA 1 16 32

PENSIUNE AGROTURISTICA 1 5 10 5 27 52

PENSIUNE TURISTICA 80 637 1.273 160 1.346 2.718 9 84 168

PENSIUNE TURISTICA RURALA 14 121 242 20 104 214

PENSIUNE TURISTICA URBANA 2 5 10 21 173 352 1 4 8POPAS TURISTIC 4 72 149 1 24 56 1 20 40

SAT DE VACANTA 1 41 82

VILA 3 43 86 18 194 396

TOTAL SPAŢII DE CAZARE CLASIFICATE 144 1.889 4.051 295 4.012 8.213 19 360 717

Total PENSIUNI, VILE ŞI CABANE TURISTICECLASIFICATE

104 866 1.739 238 2.011 4.132 11 94 189

Sursa: MDRT






La nivelul anului 2011, locurile de cazare clasificate din majoritatea judeţ elor s-au încadrat în cele maimari proporţ ii la gradul mediu de confort (3*1).

Bacău este singurul judeţ din Regiune în care ponderea locurilor din unităţ i de cazare de grad inferiorreprezintă peste 50% din total. La nivelul Regiunii, există o singură unitate înscrisă în baza MDRT ceoferă locuri de cazare cu un grad de confort de 5 stele, în jude ţ ul Suceava. Totuşi, din interviurile relizatecu respondenţ ii, ar reieşii că există şi alte unităţ i de cazare ce oferă spaţ ii de cazare de 5 stele în judeţ (aflate în curs de renovare la momentul realizării interviurilor).

Botoşani, Suceava şi Iaşi sunt judeţ ele cu cea mai ridicată pondere a locurilor de cazare destinatesegmentului superior (cu 21%, 19%, respectiv 15%). Cele mai mici oferte de locuri de cazare pozi ţ ionate în segmentul superior de confort sunt în judeţ ele Neamţ şi Vaslui (5%, respectiv 3%).

Structura capacităţ ii de cazare clasificate a judeţ elor din Regiunea Nord-Est, după

gradul de confort (% număr de locuri, Anul 2011 - trimestrul I)

9%

49%

13%

21%

35%

30%

25%

39%

60%

60%

52%

47%

63%

7%

21%

15%

19%

3%

4%

4%

8%

4%

6%

5%

0,2%

0% 50% 100%

Bacău

Botoşani

Iaşi

Neamţ

Suceava

Vaslui

1* 2* 3* 4* 5*

Sursa: MDRT

III.2. Estimări privind capacităţ ile totale de cazare în pensiuni în judeţ ele

regiunii Nord-Est

Prezentul capitol urmăreşte să ofere o imagine cât mai apropiată de realitate în ceea ce priveştecapacitatea de cazare în pensiuni existentă în judeţ ele Regiunii Nord-Est, comparând numărul depensiuni şi numărul de locuri în pensiuni clasificate cu estimări ale numărului total de pensiuni şinumărului total de locuri în pensiuni (incluzînd şi pensiuni neclasificate şi / sau în curs de clasificare). Demenţ ionat că estimările capacităţ ilor totale au ca sursă baza de date cu toate pensiunile identificate înregiune, rezultata în urma unor activităţ i de cercetare de birou, ce au făcut parte integrantă din studiu(baza de date cu pensiuni şi metodologia obţ inerii sale sunt prezentate separat, ca anexă a rapoartelorde „market intelligence”).

În analiza de mai jos, numărul mediu de locuri în pensiuni a fost calculat raportând numărul total de locurila numărul unităţ ilor, iar numărul mediu de camere a fost calculat raportând numărul de total de camere lanumărul unităţ ilor.

Au fost incluse în categoria „n/a” acele pensiuni neclasificate şi / sau în curs de clasificare pentru care nua putut fi confirmat din surse secundare un anumit grad de confort. Aceste unităţ i au fost excluse dinanaliza structurii după confort a stocului de spaţ ii de cazare (comentariile se referă doar la unităţ ile pentrucare a fost stabilit un grad de confort).

1 Conven ţ ional, nivelele de confort sunt redactate 1*, 2*, 3*, 4*, 5*, indiferent c ă este vorba de flori, stele sau margarete.






Judeţ ul Bacău: Număr pensiuni

68

5

36

57

7 9

114

5 236250

30

60

90

120

150

1* 2* 3* 4* n/a Total

Clasificate Toate (estimare)

Judeţ ul Bacău: Număr locuri în pensiuni

1.050

64

548

998

17878

1.866

64 53574

3590

500

1000

1500

2000

1* 2* 3* 4* n/a Total


Judeţ ul Bacău:

Număr mediu de camere în pensiuni

6

8

8

12

6

14

8

7

0 5 10 15

1*

2*

3*

4*

Toate (estimare)

Clasificate

Judeţ ul Bacău:

Număr mediu de locuri în pensiuni

13

15

18

25

13

27

16

14

0 10 20 30

1*

2*

3*

4*

Toate (estimare)

Clasificate

În judeţ ul Bacău predomină pensiunile de 3*, acest segment înregistrând şi cea mai ridicată diferenţă între totalul estimat şi pensiunile clasificate la momentul analizei. Segmentul de pensiuni cu grad deconfort de 5* nu este prezent în judeţ , iar segmentul de 4* reprezintă aproximativ 7% din totalul unităţ ilor.

Judeţul Bacău






Numărul de pensiuni clasificate reprezintă aproximativ 60% din numărul total estimat al pensiunilor aflate în funcţ iune, iar în privinţ a capacităţ ii de cazare raportată la numărul de locuri în pensiuni cea clasificată reprezintă aproximativ 56% din totalul estimat. De altfel, Bacău este al treilea judeţ din Regiune cu ceamai mică pondere a numărului de pensiuni clasificate din totalul estimat, după Suceava şi Neamţ (Iaşi,Botoşani şi Vaslui înregistrând o pondere a pensiunilor clasificate de cel pu ţ in 80% în numărul total deunităţ i identificate în studiu).

Segmentul de 4* înregistrază cele mai ridicate valori în ceea ce priveşte numărul mediu de camere şinumărul mediu de locuri. O particularitate este că numărul mediu de camere şi numărul mediu de locuripentru pensiunile de 4* neclasificate sau în curs de clasificare în jude ţ sunt uşor mai mici decât în cazul

pensiunilor de 4* clasificate.

Cele mai mari concentrări de pensiuni din judeţ sunt în staţ iunile Slănic Moldova şi Târgu Ocna, respectiv în reşedinţ a de judeţ Bacău şi zona Moineşti – Comăneşti.

Judeţ ul Botoşani: Număr pensiuni

2

7

1

10

2

8

1

5

0

2

4

6

8

10

2* 3* 4* Total


Judeţul Botoşani

Bacău(şi împrejurimi)

~30 pensiuni

Comăneşti, Moineşti şialte localităţ i

~20 pensiuni

Târgu Ocna

~20 pensiuni

Slănic Moldova

~30 pensiuni






Judeţ ul Botoşani: Număr locuri în pensiuni

40

183

4

227

40

152

4

108

0

50

100

150

200

250

2* 3* 4* Total


Judeţ ul Botoşani:


10

12

2

10

2

11

0 5 10 15 20

2*

3*

4*

Toate (estimare)

Clasificate

Judeţ ul Botoşani:


20

26

4

20

4

22

0 5 10 15 20 25 30 35

2*

3*

4*

Toate (estimare)

Clasificate

Se pare că segmentul de 1* nu este prezent în judeţ ul Botoşani. De altfel, Botoşani este şi judeţ ul cu celmai mic număr de pensiuni din Regiune (10 unităţ i identificate). Aparent, doar două pensiuni din judeţ sunt neclasificate şi / sau în curs de clasificare. Cele mai multe pensiuni din judeţ sunt în oraşul Botoşani.

Botoşani

(şi împrejurimile)

~5 pensiuni






Judeţ ul Iaşi: Număr pensiuni

46

3

16

28

91

57

18

2314

0

20

40

60

80

1* 2* 3* 4* n/a Total


Judeţ ul Iaşi: Număr locuri în pensiuni

808

65

241

528

15418

1.006

27142

418

221

0

200

400

600

800

10001200

1* 2* 3* 4* n/a Total


Judeţ ul Iaşi:


11

8

9

8

13

8

9

8

0 5 10 15

1*

2*

3*

4*

Toate (estimare)

Clasificate

Judeţ ul Iaşi:


22

15

19

17

16

18

18

27

0 10 20 30

1*

2*

3*

4*

Toate (estimare)

Clasificate

Majoritatea pensiunilor identificate (aproximativ 80%) din judeţ sunt clasificate, aspect în concordanţă cufaptul că cea mai mare concentrare a pensiunilor se află în oraşul Iaşi, iar majoritatea unităţ ilor de cazaredin judeţ sunt axate pe turismul de business.

Asemenea celorlalte judeţ e din Regiune, în Iaşi predomină segmentul de confort mediu (pensiuni de 3*),acesta reprezentând aproximativ 50% din totalul estimat al numărului de pensiuni din judeţ .

Judeţul Iaşi






După cum am precizat anterior, oraşul Iaşi şi împrejurimile sale (Bârnova, Cristeşti, Leţ cani, Păun, ValeaLupului, Vânători şa.) reprezintă cea mai mare concentrare de pensiuni din judeţ .

Judeţ ul Neamţ : Număr pensiuni

1046

63

117

15 17

218

4 861310

50

100

150

200

250

1* 2* 3* 4* n/a Total


Judeţul Neamţ

Iaşi(şi împrejurimi)

~50 pensiuni






Judeţ ul Neamţ : Număr locuri în pensiuni

1.739

123

955

2.308

264 347

3.997

76 139

1.132

392

0

1000

2000

3000

4000

1* 2* 3* 4* n/a Total


Judeţ ul Neamţ :


9

7

9

9

9

9

9

6

0 5 10 15

1*

2*

3*

4*

Toate (estimare)

Clasificate

Judeţ ul Neamţ :


21

15

20

18

19

17

19

13

0 10 20 30

1*

2*

3*

4*

Toate (estimare)

Clasificate

Judeţ ul deţ ine un număr mic de pensiuni de 4* (doar 7,5% din numărul de pensiuni), iar nici o pensiunedin judeţ nu are gradul de confort de 5*.

Părerile respondenţ ilor din judeţ în ceea ce priveşte ponderea pensiunilor neclasificate şi / sau în curs declasificare a variat, majoritatea estimând procente de 50% sau de 20-30%. Al ţ i respondenţ i au indicatprocente mai mici, însă aceştia au considerat drept clasificate şi pensiunile cărora le-a fost atribuit ungrad de confort de către agenţ iile de turism (nefiind, în mod necesar, înscrise în baza de date oficială MDRT). În urma analizei datelor reieşite din prezentul studiu, se poate concluziona că aproximativ 50%din pensiunile din judeţ sunt neclasificate şi / sau în curs de clasificare la momentul analizei (majoritateafiind de 2* sau 3*).

Marea majoritate a concentrărilor de pensiuni din judeţ se găsesc în zona montană, în perimetrul delimitatde localităţ ile Piatra-Neamţ – Viişoara – Bicaz – Durău. După cu se poate observa şi în harta următoare,

zona Ceahlău – Durău dispune de cel mai mare număr de pensiuni.






Judeţ ul Suceava: Număr pensiuni

1

238

19

164

223

60

158

525

6 41

11872

0

100

200

300

400

500

600

1* 2* 3* 4* 5* n/a Total


Judeţul Suceava

Târgu Neamţ (şi împrejurimi)

~30 ensiuni

Piatra Neamţ (şi împrejurimi)

~35 pensiuni

Viişoara – Pângăraţi(şi împrejurimi)

~25 pensiuni

Zona Bicaz

~30 pensiuniZona Ceahlău – Durău

~50 pensiuni






Judeţ ul Suceava: Număr locuri în pensiuni

20

4.132

266

2.205

3.884

1.347

20840

8.562

126865

2.133

988

0

2000

4000

6000

8000

10000

1* 2* 3* 4* 5* n/a Total


Judeţ ul Suceava:


10

6

6

8

11

10

9

10

9

6

0 5 10 15

1*

2*

3*

4*

5*

Toate (estimare)

Clasificate

Judeţ ul Suceava:


20

14

13

17

22

20

21

21

18

14

0 10 20 30

1*

2*

3*

4*

5*

Toate (estimare)

Clasificate

Se pare că Suceava este singurul judeţ din Regiune cu locuri de cazare în pensiuni în regim de 5*,dispunând şi de cel mai ridicat procent de pensiuni cu grad de confort superior (13% din totalul estimat).

Totodată, se pare că judeţ ul deţ ine şi cel mai ridicat procent al pensiunilor neclasificate şi / sau în curs declasificare (55% din totalul estimat), majoritatea fiind de 2* sau 3*. Procentul pare să fie în concordanţă cupărerea celor mai mulţ i dintre proprietari de pensiuni din judeţ intervievaţ i care au estimat o pondere deaproximativ 50%, cu toate că unii respondenţ i au estimat ponderi mai mici.

Suceava dispune de o multitudine de concentrări de pensiuni, cele mai multe fiind în zona centrală a judeţ ului, pe circuitul către principalele atracţ ii din zonă. Gura Humorului şi localităţ ile adiacente adună celmai mare număr de pensiuni din judeţ , iar o altă concentrare mare de pensiuni este în sud-vest-ul judeţ ului, unde staţ iunea montană Vatra Dornei a dus la dezvoltarea segmentului de pensiuni în zonă.






Judeţ ul Vaslui: Număr pensiuni

11

23

5

1 1

12

21

5

3

0

5

10

15

1* 2* 3* 4* n/a Total


Judeţ ul Vaslui: Număr locuri în pensiuni

189

28 38

103

20 20

209

28 20

103

38

0

50

100

150

200

250

1* 2* 3* 4* n/a Total


Judeţ ul Vaslui:


7

6

10

10

7

10

10

6

0 5 10 15

1*

2*

3*

4*

Toate (estimare)

Clasificate

Judeţ ul Vaslui::


14

13

21

20

14

20

21

13

0 10 20 30

1*

2*

3*

4*

Toate (estimare)

Clasificate

Aparent, la nivelul judeţ ului Vaslui există o singură pensiunie neclasificată şi / sau în curs de clasificare.

Judeţul Vaslui






Oferta scăzută de pensiuni este concentrată în reşedinţ a de judeţ , împrejurimile sale şi alte câtevalocalităţ i care au o pensiune.

Regiunea Nord-Est: Număr pensiuni

1

475

35

284

437

93 1 86

936

18 61

248

147

0

200

400

600

800

1000

1* 2* 3* 4* 5* n/a Total


Situaţia globală la nivelul regiunii Nord-Est

Vaslui(şi împrejurimi)

~5 pensiuni






Regiunea Nord-Est: Număr locuri în pensiuni

20

8.070

546

4.027

8.004

1.967

201.303

15.867

321 1.223

4.468

2.038

0

5000

10000

15000

20000

1* 2* 3* 4* 5* n/a Total


Unităţ ile clasificate au o pondere de aproximativ 50% în numărul totalul estimat, situaţ ie valabilă şi încazul ponderii locurilor de cazare. Dintre judeţ ele componente, Suceava, Neamţ şi Bacău înregistrează cele mai mici ponderi (45%, 48%, respectiv 60%) ale pensiunilor clasificate în totalul real estimat, cele

mai mari ponderi fiind în judeţ ul Vaslui (aici şi în Botoşani sunt însă şi foarte puţ ine pensiuni).

După cum se poate observa din graficele de mai sus, pensiunile apar ţ inând segmentului de confortinferior-mediu (1*, 2* sau 3*) reprezintă aproape 90% din numărul total de unităţ i de cazare estimat lanivelul întregii Regiuni şi aproximativ 85% din numărul estimat de locuri de cazare.

Cea mai mare ofertă a locurilor de cazare în pensiuni ce aparţ in segmentului superior de calitate este înSuceava, acesta fiind şi singurul judeţ cu unităţ i de cazare de 5*.

Regiunea Nord-Est:


10

7

7

9

10

10

8

10

9

7

0 6 12

1*

2*

3*

4*

5*

Toate (estimare)

Clasificate

Regiunea Nord-Est:


20

16

14

18

21

20

18

20

18

14

0 11 22

1*

2*

3*

4*

5*

Toate (estimare)

Clasificate

La fel ca în multe alte regiuni sau judeţ e, în regiunea Nord-Est se observă de la gradul de confort de 2* însus o tendinţă de creştere a numărului mediu de locuri / pensiune odată cu confortul. Astfel, nivelul celmai ridicat al numărului mediu de camere şi numărului mediu de locuri/pensiune se întâlneşte lapensiunile ce aparţ in categoriei de confort superior. Totodată, după cum se poate observa în graficulanterior, unităţ ile de cazare de 1* din Regiune înregistrază un număr mediu al locurilor de cazare pepensiune mai mare decât pensiunile ce aparţ in categoriei de confort de 2*.






Judeţ ul Botoşani pare să înregistreze cel mai mare număr mediu de locuri/pensiune (23 de locuri pentrutoate gradele de confort), însă, acesta este şi judeţ ul cu cea mai mică ofertă a locurilor de cazare înpensiuni. Judeţ ele Suceava şi Neamţ se poziţ ionează aproape de media pe Regiune (17 locuri pepensiune), cu o medie de 17, respectiv 18 locuri pe pensiune pentru toate categoriile de confort.

Deşi este al treilea judeţ din regiune după numărul de pensiuni, Iaşi înregistrază o pondere a unităţ ilorclasificate relativ ridicată (80%). Judeţ ele în care ponderea pensiunilor neclasificate şi / sau în curs de

clasificare este mai ridicată se înregistrează în judeţ ele cu relief montan, unde oferta turistică seconcentrează în zone rurale şi agroturistice.

Printre posibilele cauze ale ponderii scăzute a pensiunilor clasificate din totalul estimat identificate de uniirespondenţ i ar fi lipsa unor modalităţ i de informare facile pentru proprietarii de pensiuni (în special înzonele rurale) referitoare la procesul de clasificare al pensiunilor (un respondent a men ţ ionat că nu ştiaunde să depună cererea pentru a fi clasificat).

Un alt aspect menţ ionat de unii respondenţ i, ce ar putea explica ponderea scăzută a pensiunilorclasificate din totalul estimat, este şi faptul că, de obicei, pensiunile neclasificate nu sunt supusecontroalelor fiscale (pensiunile ce îşi desfăşoară activitatea „la negru”, nefiind înregistrate în baza de datea autorităţ ilor, nu sunt monitorizate).

III.3. Servicii oferite de pensiunile din Regiunea Nord-Est

Pensiunile din Regiunea Nord-Est oferă cu preponderenţă cazare şi servicii de masă. Totuşi, există otendinţă spre diversificarea serviciilor, în special în zonele unde facilităţ ile de agrement existente înstaţ iuni au un nivel redus de dezvoltare.

Cele mai multe pensiuni din Regiune dispun de facilităţ i de servire a mesei, însă în cele mai multe situaţ iinu este vorba de un restaurant propriu-zis, ci de o bucătărie utilată unde clienţ ii au posibilitatea serviriimesei (care este pregătită de aceştia sau de o persoană din cadrul pensiunii, uneori chiar proprietarul).

Pensiunile încadrate în segmentul superior de confort oferă turiştilor o gamă variată de servicii, însă,acestea reprezintă un procent mic în totalul pensiunilor din Regiune, aşa cum s-a văzut în paragrafele

anterioare.

Între serviciile suplimentare oferite de majoritatea pensiunilor se află în general activităţ i care necesită investiţ ii reduse: organizări de drumeţ ii, plimbări cu sania pe timp de iarnă sau cu caleaşca pe timp devară, excursii şi picnicuri la stâne locale.






Majoritatea pensiunilor din Regiune oferă doar serviciile de bază, gradul de penetrare al serviciilor conexefiind încă destul de mic (o estimare grosieră realizată de un respondent a fost că doar aproximativ unsfert din pensiunile din zona Bucovinei poate oferi orice tip de serviciu conex). Cu toate acestea seobservă o tendinţă de diversificare a serviciilor oferite de pensiuni, în special în direc ţ ia serviciilor deagrement.

De asemenea, unele servicii (spre exemplu, plimbările cu sania sau paraşutism) nu sunt îndeplinite întotdeauna de pensiunea în sine ci sunt oferite prin intermediul diferiţ ilor prestatori de servicii din zonă,pensiunile servind un simplu rol de intermediar.

Oferite cu preponderen ţă • Cazare• Televizor• Apă caldă • Acces la bucătărie utilată • Mic dejun• Parcare

Existente sau care ar trebui dezvoltatecu prioritate unde nu exist ă (în func ţ ie despecificul zonei, respectiv de specificul şiposibilit ăţ ile pensiunii)• Plimbări cu trăsura(vara) / sania (iarna)• Plimbări la stână • Plimbări cu biciclete• Organizare drumeţ ii şi picnicuri• Tururi / excursii cu ghid, transport cu

microbuz închiriat• Transport de la gară / aeroport /autocar• Masă de ping pong, billiard• Obiceiuri tradiţ ionale (mese câmpeneşti,

foc de tabără, demonstraţ ii de muzică folclorică, participarea la activitatitraditionale: tăiatul porcului sau almielului, mulsul oilor, al vacilor, închegatulbrânzei, dansuri populare, colinde,coacerea cozonacilor etc)

• Demonstraţ ii sau iniţ ieri în tradiţ ii şimeşteşuguri locale: încondeierea ouălor,ceramică, cioplit piatră, cioplit draniţă (şindrilă, şiţă), pictura icoanelor din lemnetc

Oferite mai rar• Demi-pensiune / Pensiune completă • Internet (inclusiv wireless)• Spălătorie• Oferirea de produse tradi ţ ionale

preparate în pensiune

Exemple relevante:

Pl ăcinta „poale-n brâu” (Bucovina)P ălinc ă cu schinduc / schinduf (Ceahl ău)Dulcea ţă din muguri de brad şi fructe dep ădure: afine, zmeur ă, fragi, meri şoare(Bucovina, Neam ţ )Preparate din hribi (Bucovina)

Orientate strict c ătre anumitesegmente de turi şti / ni şe

• Loc de joacă pentru copii• Cursuri în gastronomia tradiţ ională • Servicii închiriere echipament schi • Paintball• Închirieri ATV• Echitaţ ie• Paraşutism• Club de noapte• Sală de conferinţ e• Organizarea de bal mascat• Partide de vânătoare sau pescuit• Excursii pentru cules ciuperci• Cabinet medical• Piscină (mic bazin de înnot)• Spa, jacuzzi, saună, fitness, masaj,

coafor• Acomodare animale de companie

Considerate cu poten ţ ial deosebit• Oferirea de facilităţ i pentru turism de

camping• Achiziţ ionarea de costume populare• Terenuri de sport (mini-fotbal, tenis)

• Mic magazin de suveniruri

Servicii de bază

Servicii şi facilităţi suport / conexe






În cadrul interviurilor cu respondenţ ii din regiune au fost identificate şi alte posibile servicii cu potenţ ial,faţă de cele evidenţ iate în graficul anterior, precum: tir cu arcul, plimbări cu autoturismul de teren sauchiar şi instrucţ ii de yoga / meditaţ ii. Pentru judeţ ul Suceava, un alt serviciu cu potenţ ial menţ ionat a fostorganizarea de excursii în Bucovina ucraineană, însă, dezvoltarea unui astfel de serviciu se întâlneşte depiedici legate de accesul dificil dintre graniţ e (de multe ori, vama dintre România şi Ucraina esteaglomerată, fiind necesar mai mult timp de aşteptare pentru a trece graniţ a).

Mai mulţ i respondenţ i au menţ ionat piscina ca fiind un serviciu cerut tot mai des de către turiştii români, însă, unii proprietari de pensiuni şi-au exprimat rezerve faţă de dezvoltarea unor astfel de facilităţ i,

considerând că nu se pretează specificului zonei agroturistice de care aparţ in.

Un alt aspect ce merită menţ ionat este că, uneori, dezvoltarea de servicii conexe este limitată şi decomplicaţ iile pe care le prezintă acestea: spre exemplu, în cazul oferirii serviciului de închirieri de ATV-uriproprietarii de pensiuni sunt nevoiţ i să ia în considerare aspecte legate de siguranţ a turiştilor (prevenireade accidente) sau a echipamentelor (asigurarea contra furtului).

Părerea comună a respondenţ ilor este că şi serviciile sau facilităţ ile disponibile în afara pensiunilor (deex. gestionate de autorităţ i sau de alţ i prestatori specializaţ i) ar necesita o diversificare, având în vederecă cei mai mulţ i dintre proprietarii de pensiuni intervievaţ i au menţ ionat că există activităţ i care ar contribuila sporirea atractivităţ ii zonei, dar care nu sunt oferite momentan (cel puţ in nu pe scară largă). Dintreacestea, enumerăm:

• Amenajarea de trasee şi piste pentru biciclete

• Organizarea de diferite activităţ i culturale precum festivaluri, târguri sau expoziţ ii

• Înfiinţ area unor ateliere meşteşugăreşti, care să ofere demonstraţ ii ori cursuri de iniţ iere, cuposibilitatea achiziţ ionării de produse

• Înfiinţ area unor obiective ce ţ in de tradiţ ie şi stilul de viaţă arhaic: stână, moară de apă, piuă

• Mai multe centre de tratament în zonele care dispun de factori naturali curativi

• Amenajarea de pârtii de schi în zonele cu relief preponderent muntos

• Construcţ ia de parcuri de distractii pentru copii

• Înfiinţ area unor spaţ ii de agrement (terenuri de sport, cluburi de noapte, piste de bowling), în special în zona Ceahlău – Durău

După cum se poate observa din enumerările de mai sus, turiştii sunt atraşi de servicii şi facilităţ i ce pot fioferite atât în cadrul pensiunilor, cât şi în afara acestora. Intensificarea ofertei de servicii se poate realizaatât prin eforturi individuale ale pensiunilor, cât şi prin eforturi comune ale acestora, precum şi implicareaterţ ilor (fie autorităţ i, fie privaţ i). De altfel, în judeţ ul Suceava trendul de asociere a furnizorilor de serviciituristice şi conexe a condus la mai multe proiecte materializate prin promovarea zonei, organizarea defestivaluri sau realizarea de trasee turistice, care în mod normal ar necesita investi ţ ii peste puterile uneisingure pensiuni şi / sau pentru care cererea clienţ ilor unei singure pensiuni este insuficientă pentru ungrad de utilizare optim.

În concluzie, dezvoltarea de facilităţ i suplimentare pentru diversificarea serviciilor oferite de pensiuni şiinvestiţ ii ale agenţ ilor economici sau ale oficialităţ ilor în domenii conexe este oportună pentru sporirea

potenţ ialului turistic al Regiunii.






III.4. Preţ uri – strategii şi dinamică, promovare şi relaţ ia cu agenţ iile de turism

În ceea ce priveşte strategiile de preţ şi dinamica preţurilor (pentru cazare), în urma discuţ iilor purtatecu proprietarii de pensiuni din Regiunea Nord-Est s-au eviden ţ iat următoarele aspecte relevante:

• Majoritatea pensiunilor din Regiune modifică preţ urile de sărbători (de Paşte, Crăciun, 8 Martie etc),oferind şi diferite pachete de servicii ce includ: cazare, oferte de genul 4 ori 5 nopţ i de cazare + unagratis, masă specială cu produse tradiţ ionale, mic dejun, demi-pensiune / pensiune completă,

participarea la festivităţ i şi obiceiuri (cântece populare, dansuri, colinde etc) plus ale servicii conexecum ar fi plimbările cu sania ori tururi către obiectivele turistice din zonă. Cererea ridicată din preajmasărbătorilor duce la creşterea preţ ului la cazare cu cel puţ in 50%, ajungând să crească în unelecazuri chiar de 2-3 ori faţă de cel practicat în mod normal.

• Variaţ iile de tarif între sezon şi extrasezon sunt în medie de aproximativ 10 - 20%, uneori fiind şi cu30% mai reduse în perioada extrasezonului din perioada rece, în ciuda faptului că pe timp de iarnă costurile sunt mai mari. În privinţ a tarifelor diferenţ iate în week-end faţă de restul săptămânii, unnumăr redus din cei intervievaţ i au menţ ionat că practică astfel de modificări.

• Între pensiunile care practică un tarif constant pe întreaga perioadă a anului se numără pensiunileaxate pe turism de business sau pensiuni ce practică diferite oferte speciale sub forma de nopţ igratuite în timp de extrasezon.

• O parte din pensiunile din Regiune oferă sejururi la preţ uri reduse în cadrul programelor ANAT,ANTREC (Ex: „O săptămână la munte”, „Zile gratuite de vacanţă” etc.).

• Pentru atragerea mai multor turişti şi pentru fidelizarea clienţ ilor care au fost cel puţ in odată launitatea lor, proprietarii de pensiuni apelează la diferite strategii, cele mai des utilizate fiind reducerilede preţ (grupurile mai mari sau care realizează plata în avans beneficiază de reduceri sau pot să negocieze tarifele; pentru 3, 4 sau 5 nopţ i de cazare, o alta este gratis sau se oferă o cină sau micdejun gratis ori reducere la serviciile de masă; practicarea de tarife sociale etc.) şi includerea deservicii conexe în preţ ul cazării în cazul sejururilor mai îndelungate (plimbări cu sania / căruţ a, circuitecătre obiectivele din zonă, accesul gratuit la sauna din pensiuni etc.). În cazul turismului de tranzit oride business, pensiunile apelează în general la cardurile de fidelitate.

• În mare parte, pensiunile îşi promovează diferitele pachete şi oferte promoţ ionale sau reduceri depreţ pe site-ul pensiunii sau portaluri online.

Foarte mulţ i proprietari de pensiuni se bazează pentru fidelizarea clienţ ilor lor pe calitatea serviciiloroferite, amabilitate, ospitalitate şi produsele gastronomice tradiţ ionale, pe mici gratuităţ i (de exemplu, undesert sau o băutură) sau „mici atenţ ii” (de ex. un buchet de flori de 8 Martie) şi pe faptul că stau înpermanenţă la dispoziţ ia clienţ ilor.

Aflate în colaborare cu autorităţ ile locale, pensiunile unei asociaţ ii din Gura Humorului oferă turiştilor cazaţ i în unităţ ile lor, tichete la un tarif preferenţ ial pentru piscina din localitate ceeste administrată de consiliul local.

Strategii inovative de fidelizare

Unele pensiuni au menţ ionat că oferă micdejun gratuit pentru copii sub 10 ani.






Mix promoţ ional variat identificat la o pensiune intervievată:• Promovare online pe portaluri româneşti şi externe• Participare la târguri ca reprezentant al unei asociaţ ii de pensiuni• Ghiduri turistice şi tipărituri online• Pagină de Facebook• Schimb de experienţă cu parteneri din ţări europene în cadrul

proiectului european “BenchTour”Fiind singura pensiune cu acoperişul albastru dinzonă, pensiunea Albăstrica din Durău iese înevidenţă prin numele său, dar este şi mai uşor delocalizat de către clienţ ii săi. Dezavantajul, însă, arfi existenţ a imitatorilor.

Promovarea în rândul pensiunilor în Regiunea Nord-EstMajoritatea pensiunilor din Regiune se bazează pe modalitatea de promovare „din gură în gură”, princlienţ ii care pleacă mulţ umiţ i de la ei şi intenţ ionează să recomande pensiunea către cunoscuţ ii lor.

Alte forme de promovare des utilizate de pensiunile din Regiune ţ in de promovarea online şi constă înwebsite-ul propriu şi prezenţ a în portalurile de turism. Majoritatea pensiunilor par să prefere portalurileonline în defavoarea site-ului propriu din diferite considerente ce ţ in de costuri şi timp (pe lângă faptul că realizarea unui site profesional este mult mai costisitoare decât tarifele practicate de cele câteva portaluriplătite, mulţ i proprietari de pensiuni nu au timp ori cunoştinţ ele necesare pentru a gestiona un site propriu,

şi, în plus, în unele regiuni montane sunt probleme de infrastructură ce afectează accesul la Internet). Uncriteriu important pentru pensiuni în alegerea portalurilor online în care să se înscrie este poziţ ia acestora în rezultatele motoarelor de căutare pentru anumite cuvinte cheie.

Pentru atragerea turiştilor străini, cele mai eficiente metode de promovare par a fi de asemenea utilizareamediului online: website-urile proprii în mai multe limbi de circulaţ ie, comunicare prin e-mail şi înscriereape portaluri internaţ ionale de rezervări (cel mai menţ ionat a fost Booking.com). Totuşi, unii proprietari depensiuni s-au arătat îngrijoraţ i de feed-backul negativ transmis de unii turişti pe această platformă (care lepoate genera probleme de imagine, mai ales dacă observaţ iile turiştilor sunt false).

Alte modalităţ i de promovare des întâlnite la pensiunile din regiune au fost pliantele şi cărţ ile de vizită (distribuite la târguri turistice, clienţ ilor potenţ iali, sau clienţ ilor actuali când îşi finalizează sejurul). Formemai rare de promovare a pensiunilor includ spoturi TV sau radio, includerea în ghiduri turistice, panouri,indicatoare, conturi pe Facebook sau alte site-uri de socializare, filme cu tururi virtuale şi campanii de

mailing şi newsletter-e către agenţ ii de turism, persoane fizice sau juridice ori către instituţ ii aflate în bazade date a pensiunii.

Asociaţ iile de pensiuni din regiune, aflate în colaborare cu autorităţ ile locale, îşi concentrază eforturilepentru promovarea zonei turistice, în special prin participarea la târguri şi manifestări (festivaluri, expoziţ ii,concursuri gastronomice). De altfel, participarea la târgurile de turism pe cont propriu nu este considerată eficientă, fiind o activitate prea costisitoare pentru unele pensiuni, care nici nu asigură un flux substanţ ialde turişti.

Colaborarea cu agenţii de turism a pensiunilor din Regiunea Nord-EstDe cele mai multe ori, proprietarii de pensiuni se arată interesaţ i de colaborarea cu agenţ iile de turism,dar în majoritatea cazurilor, turiştii aduşi în pensiuni prin intermediul agenţ iilor ocupă un procent mic.

Respondenţ ii care au descris colaborarea dintre ei şi agenţ ii ca fiind benefică au fost în generalproprietarii unor pensiuni cu o capacitate de cazare mai ridicată şi cu o anumită vechime şi experienţă înturism. Totodată, din interviurile realizate rezultă că o colaborare cu agenţ iile este eficientă în specialpentru atragerea de turişti străini.

Strategii inovative de promovare şi atragere de turişti






Conform unor respondenţ i, principalele avantaje ale pensiunilor de a colabora cu agen ţ iile de turism ţ inde promovare: majoritatea unităţ ilor mici de cazare nu au resursele sau cunoştinţ ele ori experienţ anecesare de a se promova pe cont propriu (în special pensiunile din domeniul agroturismului).

Impedimentele identificate de respondenţ i în dezvoltarea colaborărilor dintre agenţ ii şi pensiuni sunt deambele părţ i. În primul rând, având de multe ori parte de grupuri organizate, agenţ iile preferă să lucrezecu hotelurile care dispun de o capacitate de cazare mai mare. De asemenea, agen ţ iile de turism se arată în general interesate în promovarea destinaţ iilor externe, unde şi veniturile din comisioane sunt mai mari.

Totodată, de multe ori, agenţ iile îşi găsesc partenerii pe Internet, fără să viziteze zona sau pensiunea încauză, iar uneori oferta agenţ iei către turist nu corespunde cu realitatea.

Pe de altă parte, unele pensiuni, din necunoaşterea sistemului de lucru uzual al agenţ iilor sau din alteconsiderente, aleg să adauge la preţ marja agenţ iei în loc să suporte comisionul acesteia din preţ ulpracticat în mod normal. Astfel că, în cazul primei variante, turistul se va simţ ii dezavantajat, suportând pelângă tariful obişnuit al pensiunii şi comisionul agenţ iei de turism. De obicei, respondenţ ii au considerat că o valoare corectă a comisionului agenţ iei, care ar fi acceptabilă şi pentru pensiuni, este maxim 10%.

De asemenea, unii proprietari de pensiuni s-au arătat mulţ umiţ i de fluxul de turişti pe care îl au în timpulsezonului prin promovarea online, apelând la agenţ ii în special în timpul extrasezonului sau în cazul încare doresc să atragă turişti străini.

Pensiunile ce nu sunt clasificate sau lucrează in sistem „nefiscalizat” exclud de obicei orice colaborare cu

agenţ iile de turism.

Cu toate acestea, se pare că reducerea numărului de turişti din ultimii ani a dus la o apropriere întrepensiuni şi agenţ iile de turişti, uneori chiar proprietarul unităţ ii de cazare având iniţ iativa de oferire dediscount-uri pentru a-şi păstra legătura către pieţ ele externe. De asemenea, conform unor respondenţ i, înzonele rurale unde predomină pensiunile faţă de hoteluri sau alte unităţ i de cazare, agenţ iile de turism searată interesate să lucreze cu acestea din lipsă de alte opţ iuni.

Ca principală modalitate de ameliorare a colaborării dintre agenţ ii şi pensiuni a fost menţ ionată îmbunătăţ irea comunicării dintre cele două părţ i (spre exemplu prin organizarea de întâlniri undeproprietarii de pensiuni pot fi informaţ i asupra modului de lucru cu agenţ iile). O altă metodă esteconsiderată şi o mai bună cunoaştere a zonelor promovate de către agenţ iile de turism (prin participareala „infotururi” în zonele respective), dar şi a pensiunilor la care acestea oferă pachete, pentru a evitaeventuale surprize neplăcute pentru turişti.

De asemenea, o modalitate de depăşire a problemei capacităţ ii de cazare redusă din majoritateapensiunilor ar fi colaborarea dintre agenţ ie şi două sau mai multe pensiuni apropiate ca localizare, dar şica oferta de servicii.

III.5. Concurenţă şi cooperare în turismul de pensiune din Regiunea Nord-Est

Cei mai mulţ i respondenţ i au fost de părere că Bucovina se aseamănă foarte mult cu zonaMaramureşului, din punctul de vedere al peisajelor, al gradului de păstrare al tradiţ iilor şi al atracţ iilorprincipale (biserici şi mănăstiri). După opinia respondenţ ilor, principala diferenţă dintre cele două zone arfi nivelul de dezvoltare diferit (din punct de vedre al infrastructurii, al serviciilor, al pensiunilor etc), careeste mai ridicat în Bucovina, o altă deosebire fiind gradul de conservare al tradiţ iilor mai ridicat în zona

Maramureşului. Alte comparaţ ii cu regiuni din România s-au realizat între Bucovina şi Valea Prahovei(descrisă de respondenţ i ca fiind mai „comercială” decât Bucovina), Alba, Braşov sau zona Moeciu. Înprivinţ a asemănărilor cu zone din străinătate, respondenţ ii au menţ ionat că deşi nivelul serviciilor şiinfrastructurii din alte ţări este mai bun, Bucovina prezintă asemănări cu zone din Austria (de exempluzona Tirol), Italia (zona Toscana), Germania, Franţ a (zona Obernia), Elveţ ia, Irlanda, Polonia (zonaZakopanje) sau Grecia (similitudini cu Muntele Meteora, din punctul de vedere al turismului ecumenic întâlnit în ambele zone).






Neamţ a fost în general asemănat cu zona Bucegi, datorită reliefului montan. Alte comparaţ ii între Neamţ şi alte zone din România s-au bazat de asemenea pe aspectul montan, referindu-se la areale precumBraşov, Predeal, Praid, Valea Prahovei, Covasna sau Harghita. În opinia respondenţ ilor din zonă, Neamţ se aseamănă tot din perspectiva reliefului cu regiuni din Italia, Franţ a, Austria, Elveţ ia şi Grecia (MunteleOlimp). Iaşi, ca potenţ ial turistic a fost comparat cu judeţ ul Cluj.

Respondenţ ii au considerat drept principale elemente de unicitate pentru Regiunea lor tradi ţ iile,gastronomia locală şi ospitalitatea localnicilor, dar şi bogăţ ia culturală şi istorică oferită de bisericile şimănăstirile din zonă.

Chiar dacă există concurenţă între pensiunile din Regiune, practica cooperării prin asociaţ ii locale depensiuni pare să se extindă (în special în judeţ ul Suceava). Cele mai des întâlnite exemple de colaborare între pensiuni sunt la nivel local, prin cazarea unui grup ce depăşeşte capacitatea de cazare a proprieipensiuni în unităţ i de cazare „partenere” (uneori aflate foarte aproape, dar nu neaparat – important e să fie la o distanţă considerată rezonabilă de către turişti). De asemenea, pentru turiştii ce nu pot fi primiţ i înperioadele în care gradul de ocupare al propriei pensiuni este deja de 100%, majoritatea pensiunilor facrecomandări către alte unităţ i de cazare din zonă.

Totodată, unii respondenţ i s-au arătat interesaţ i de realizarea unor servicii în comun (organizarea deevenimente pentru clienţ ii mai multor pensiuni), similar cu initiativele pensiunilor din regiunea Centru.

În ciuda naturii sale anticoncurenţ iale, o altă sugestie menţ ionată de respondenţ i a fost realizarea unorintervale de preţ pentru toate pensiunile unei zone, însă, chiar cei care au propus această variantă suntde părere că o astfel de practică nu ar funcţ iona datorită uşurinţ ei prin care se pot abandona astfel de

înţ elegeri.

De asemenea, respondenţ ii au manifestat interes şi pentru colaborarea cu pensiuni din alte zone /localităţ i ale ţării, mai ales cu cele asemănătoare lor (spre exemplu, Bucovina – Maramureş). Colaborareaar presupune găzduirea grupurilor de turişti aflate în circuit prin regiunile respective, dar şi recomandăriale pensiunilor partenere în eventualitatea unui viitor sejur al turistului.

Respondenţ ii din regiune au menţ ionat de asemenea şi „schimburi de turişti” care au fost realizate cu ţăriprecum Franţ a şi Ucraina sau pentru care se realizează eforturi spre a fi finalizate (ţările menţ ionate aufost Spania, Germania, Austria şi Olanda).

Un alt aspect ce merită menţ ionat este faptul că unele mănăstiri au şi propriile unităţ i de cazare în care seprimesc pelerini. Totodată, în regiune există mai multe hoteluri sau alte unităţ i de cazare ce aparţ inMitropoliei Moldovei şi Bucovinei, făcând astfel concurenţă cu proprietarii de pensiuni, aflaţ i în dezavantaj

din cauza faptului că plătesc taxe şi impozite pe profit, spre deosebire de Biserică, ce nu plăteşte.






IV. Cererea turistică în Regiunea Nord-Est: particularităţ i însegmentul pensiunilor

IV.1. Statistici privind cazarea turiştilor în regiunea Nord-Est

Sosiri ale turiştilor în unităţi de cazare, pe principalele tipuri de unităţi şi pe tipuri de turişti, în judeţele regiunii Nord-Est

Acoperire Tipuri unităţi decazare Tipuri deturişti Anul 2002 Anul 2005 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010

ROMÂNIA

Hoteluri

Români 2.934.991 3.200.957 3.952.620 3.402.501 3.376.846

Străini 900.086 1.276.979 1.292.672 1.137.357 1.208.365

Total turişti 3.835.077 4.477.936 5.245.292 4.539.858 4.585.211

Pensiuni, vile şicabane turistice

Români 367.003 655.967 1.094.906 972.594 895.931

Străini 51.155 91.195 109.671 85.392 87.464

Total turişti 418.158 747.162 1.204.577 1.057.986 983.395

Total: toate tipurilede unităţ i decazare

Români 3.848.288 4.375.185 5.659.416 4.865.545 4.726.414

Străini 999.208 1.429.911 1.465.891 1.275.590 1.346.343

Total turişti 4.847.496 5.805.096 7.125.307 6.141.135 6.072.757

RegiuneaNORD-EST

Hoteluri

Români 317.523 367.371 405.489 367.739 347.873

Străini 86.035 97.456 78.658 63.181 58.544

Total turişti 403.558 464.827 484.147 430.920 406.417


Români 54.377 100.493 162.153 158.391 153.819

Străini 6.893 10.573 9.730 7.380 8.531

Total turişti 61.270 111.066 171.883 165.771 162.350


Români 440.078 512.372 633.674 583.491 552.082

Străini 95.239 109.211 91.972 73.010 68.879

Total turişti 535.317 621.583 725.646 656.501 620.961

Bacău

Hoteluri

Români 73.148 84.893 71.736 63.798 44.547

Străini 10.927 11.680 10.890 7.638 6.994

Total turişti 84.075 96.573 82.626 71.436 51.541

Pensiuni, vile şi

cabane turistice

Români 7.617 11.388 10.800 7.069 7.499

Străini 1.058 503 262 71 86

Total turişti 8.675 11.891 11.062 7.140 7.585


Români 97.790 109.141 93.539 77.420 56.314

Străini 12.449 12.308 11.185 7.725 7.084

Total turişti 110.239 121.449 104.724 85.145 63.398

Botoşani

Hoteluri

Români 20.474 15.796 19.235 16.249 15.125

Străini 2.603 2.140 1.994 1.858 2.005

Total turişti 23.077 17.936 21.229 18.107 17.130


Români 2.226 4.881 6.925 7.613 8.769

Străini 109 2.020 284 227 237

Total turişti 2.335 6.901 7.209 7.840 9.006

Total: toate tipurilede unităţ i de

cazare

Români 30.690 21.667 29.043 25.861 25.850

Străini 2.768 4.160 2.278 2.085 2.242

Total turişti 33.458 25.827 31.321 27.946 28.092

Iaşi

Hoteluri

Români 79.051 96.000 107.923 98.523 109.193

Străini 15.666 20.151 15.368 14.426 15.712

Total turişti 94.717 116.151 123.291 112.949 124.905


Români 6.166 14.032 22.670 27.740 26.324

Străini 1.386 2.202 2.779 2.110 2.084

Total turişti 7.552 16.234 25.449 29.850 28.408


Români 92.437 115.999 147.121 140.958 154.246

Străini 17.135 22.388 19.537 17.554 18.715

Total turişti 109.572 138.387 166.658 158.512 172.961






Sosiri ale turiştilor în unităţi de cazare, pe principalele tipuri de unităţi şi pe tipuri de turişti, în judeţele regiunii Nord-Est

Acoperire Tipuri unităţi decazare

Tipuri deturişti

Anul 2002 Anul 2005 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010

Neamţ

Hoteluri

Români 44.291 53.498 58.031 49.538 45.897

Străini 18.275 22.105 20.173 14.824 11.431

Total turişti 62.566 75.603 78.204 64.362 57.328

Pensiuni, vile şi

cabane turistice

Români 8.890 22.865 53.478 58.558 54.258

Străini 541 1.198 1.683 1.373 1.401

Total turişti 9.431 24.063 55.161 59.931 55.659


Români 77.296 93.503 137.015 132.017 117.741

Străini 19.796 23.841 23.034 16.823 13.230

Total turişti 97.092 117.344 160.049 148.840 130.971

Suceava

Hoteluri

Români 82.637 96.563 123.564 121.023 111.227

Străini 36.699 38.218 27.578 22.014 19.982

Total turişti 119.336 134.781 151.142 143.037 131.209


Români 28.567 45.056 63.989 53.790 51.798

Străini 3.799 4.601 4.721 3.498 4.146

Total turişti 32.366 49.657 68.710 57.288 55.944


cazare

Români 121.204 148.847 195.803 183.477 169.755

Străini 41.219 43.273 33.265 26.248 24.610

Total turişti 162.423 192.120 229.068 209.725 194.365

Vaslui

Hoteluri

Români 17.922 20.621 25.000 18.608 21.884

Străini 1.865 3.162 2.655 2.421 2.420

Total turişti 19.787 23.783 27.655 21.029 24.304


Români 911 2.271 4.291 3.621 5.171

Străini 0 49 1 101 577

Total turişti 911 2.320 4.292 3.722 5.748


Români 20.661 23.215 31.153 23.758 28.176

Străini 1.872 3.241 2.673 2.575 2.998

Total turişti 22.533 26.456 33.826 26.333 31.174

Sursa: INS

Urmând trendul pe întreaga ţ ară, regiunea Nord-Est a cunoscut în anul 2009 faţă de anul precedent oscădere a numărului de sosiri de turişti (cu aproximativ 10%). Totuşi, se pare că segmentul turiştilorromâni a cunoscut o scădere procentuală mai mică în intervalul aceloraşi ani în regiune, faţă de media peţ ară (cu 8% în regiunea Nord-Est faţă de 14% în România), în timp ce segmentul turiştilor străini acunoscut o scădere mai accentuată în Regiune faţă de media la nivel naţ ional (o scădere de 21% înregiunea Nord-Est faţă de o scădere de 13% pe întreaga Românie). Anul 2010 a adus de asemeneascăderi la nivel Regional ale numărului de sosiri de turişti, aproximativ 5-6%, atât pentru segmentul deturişti români, cât şi pentru segmentul de turişti străini.

În ceea ce priveşte categoria pensiuni, trendul negativ al numărului de sosiri în anul 2009 faţă de anul2008 şi în anul 2010 faţă de anul 2009 a fost mai redus, de minus 2 – 4%. Numărul de sosiri ale turiştilorstrăini, deşi aceştia reprezintă un segment de sub 10% din totalul sosirilor în pensiuni, nu a cunoscut otendinţ a clară în perioada 2008 – 2010, scăzând cu 24% în anul 2009 faţă de anul precedent şi crescândcu 16% în anul 2010 faţă de anul precedent.

Comparativ cu anul 2002, numărul total de sosiri ale turiştilor români in regiunea Nord-Est este mai mare în anul 2010 cu 25% (valoare asemănătoare cu cea pentru total turişti, de plus 23%). Totuşi, se pare că numărul de sosiri ale turiştilor străini a scăzut semnificativ în periada 2002 – 2010 în Regiune (scădere deaproximativ 28%), în timp ce la nivelul întregii ţări acesta a cunoscut un trend ascendent (creştere de35%).

Pe de altă parte, pentru segmentul pensiunilor, numărul de sosiri ale turiştilor în Regiune a crescut în2010 faţă de 2002, atât pentru turiştii români cât şi pentru turiştii străini. De remarcat este faptul că deşicreşterea numărului de sosiri de turişti români în pensiuni în Regiune este mai mare faţă de creştereapentru total turişti (183% faţă de 144%), în ceea ce priveşte turiştii străini, trendul ascendent a fost maipuţ in accentuat în Regiune faţă de România (24% faţă de 71%).






Din datele la nivel de judeţ e se poate observa o scădere a numărului total de sosiri de turişti în anul 2009faţă de anul precedent, în timp ce pentru anul 2010, evoluţ iile au fost variate: crescând în judeţ ele Iaşi şiVaslui, rămânând constant în Botoşani şi scăzând în judeţ ele Suceava şi Neamţ . Segmentul de pensiunia înregistrat scăderi importante în privinţ a numărului de sosiri de turişti în anul 2009 faţă de anulprecedent, în special în judeţ ele Bacău şi Suceava (cu 35%, respectiv 17%), ce au înregistrat evoluţ iinesemnificative în anul 2010.

Comparativ cu anul 2002, majoritatea judeţ elor din regiune au cunoscut evoluţ ii ascendente ale număruluide sosiri de turişti în toate structurile de cazare în anul 2010, cu excepţ ia judeţ elor Bacău şi Botoşani, cuscăderi de 42%, respectiv 16%. De altfel, judeţ ul Bacău este şi singurul din Regiune care a înregistratscăderi în perioada 2002 – 2010 ale segmentul de pensiuni în privinţ a numărului de sosiri de turişti(scădere de 13%), numărul de sosiri ale turiştilor străini scăzând cu aproximativ 92%.

După cum arată graficul de mai jos, judeţ ele Suceava şi Neamţ deţ in cel mai mare număr de sosiri aleturiştilor români şi străini în pensiuni (deşi în privinţ a turiştilor români, judeţ ul Neamţ este lider, în privinţ anumărului total de turişti, Suceava depăşeşte Neamţ cu doar 0,5%). Iaşi, ocupă locul al treilea în ceea cepriveşte numărul total de sosiri al turiştilor în pensiuni, dar locul al doilea în ceea ce priveşte numărul desosiri al turiştilor străini.

Numărul de sosiri ale turiştilor români şi străini în pensiuni, vile şi cabane turistice

clasificate din judeţ ele regiunii Nord-Est, în anul 2010

86 237 2.084 1.401 4.146

5775.171

51.798

7.499

54.258

26.324

8.769

0

12.000

24.000

36.000

48.000

60.000

Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui

Români

Străini

Sursa: INS

În ceea ce priveşte numărul de înnoptări, situaţ ia este prezentată în tabelul de mai jos.

Număr de înnoptări ale turiştilor în unităţi de cazare, pe principalele tipuri de unităţi şipe tipuri de turişti, în judeţele regiunii Nord-Est

AcoperireTipuri unităţi de

cazareTipuri de

turişti Anul 2002 Anul 2005 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010

ROMÂNIA

Hoteluri

Români 12.036.951 12.142.228 13.518.004 11.338.162 10.342.925

Străini 2.297.519 3.079.737 2.876.390 2.287.132 2.389.347

Total turişti 14.334.470 15.221.965 16.394.394 13.625.294 12.732.272


Români 1.041.089 1.501.888 2.393.761 2.083.572 1.877.400

Străini 121.490 225.560 277.028 210.118 207.618

Total turişti 1.162.579 1.727.448 2.670.789 2.293.690 2.085.018


cazare

Români 14.742.579 14.908.854 17.366.737 14.657.744 13.284.554

Străini 2.534.225 3.464.134 3.359.244 2.667.666 2.766.581

Total turişti 17.276.804 18.372.988 20.725.981 17.325.410 16.051.135

RegiuneaNord-Est

Hoteluri

Români 851.905 933.280 1.021.899 900.656 819.684

Străini 153.381 181.108 150.146 126.100 118.734

Total turişti 1.005.286 1.114.388 1.172.045 1.026.756 938.418


Români 125.647 190.302 314.666 310.867 288.689

Străini 14.466 24.539 21.852 16.032 18.270

Total turişti 140.113 214.841 336.518 326.899 306.959


Români 1.160.523 1.228.133 1.495.092 1.360.098 1.227.386

Străini 171.482 207.715 181.669 149.452 145.237

Total turişti 1.332.005 1.435.848 1.676.761 1.509.550 1.372.623






Număr de înnoptări ale turiştilor în unităţi de cazare, pe principalele tipuri de unităţi şipe tipuri de turişti, în judeţele regiunii Nord-Est


Tipuri deturişti Anul 2002 Anul 2005 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010

Bacău

Hoteluri

Români 290.650 262.122 232.776 213.940 146.157

Străini 30.153 27.823 24.928 19.056 18.666

Total turişti 320.803 289.945 257.704 232.996 164.823

Pensiuni, vile şi

cabane turistice

Români 25.702 23.544 26.094 18.484 16.879

Străini 2.810 1.988 653 166 306

Total turişti 28.512 25.532 26.747 18.650 17.185


Români 375.810 321.274 284.376 255.375 176.921

Străini 33.828 30.251 25.688 19.246 18.988

Total turişti 409.638 351.525 310.064 274.621 195.909

Botoşani

Hoteluri

Români 35.888 27.561 31.545 29.611 27.493

Străini 5.249 6.019 4.901 3.873 4.073

Total turişti 41.137 33.580 36.446 33.484 31.566


Români 2.278 6.287 9.337 8.277 10.029

Străini 109 4.489 547 549 444

Total turişti 2.387 10.776 9.884 8.826 10.473


cazare

Români 61.140 36.330 50.015 49.866 44.919

Străini 5.512 10.508 5.448 4.422 4.517

Total turişti 66.652 46.838 55.463 54.288 49.436

Iaşi

Hoteluri

Români 185.150 201.203 232.730 196.564 204.875

Străini 32.933 44.156 34.569 35.954 37.641

Total turişti 218.083 245.359 267.299 232.518 242.516


Români 8.707 22.208 39.870 46.055 42.943

Străini 3.348 5.831 6.345 5.059 5.472

Total turişti 12.055 28.039 46.215 51.114 48.415


Români 218.950 239.703 330.370 292.984 294.072

Străini 36.491 50.022 45.848 45.780 48.999

Total turişti 255.441 289.725 376.218 338.764 343.071

Neamţ

Hoteluri

Români 70.253 161.005 180.507 156.516 131.498

Străini 30.244 37.491 36.438 23.998 17.988

Total turişti 100.497 198.496 216.945 180.514 149.486


Români 14.367 33.039 79.930 92.982 89.581

Străini 630 2.269 3.464 3.157 3.048

Total turişti 14.997 35.308 83.394 96.139 92.629


Români 127.128 225.367 304.353 292.319 253.164

Străini 32.404 40.571 41.683 28.223 21.603

Total turişti 159.532 265.938 346.036 320.542 274.767

Suceava

Hoteluri

Români 246.734 243.443 300.446 274.887 275.074

Străini 49.782 59.739 44.595 38.600 35.441

Total turişti 296.516 303.182 345.041 313.487 310.515


Români 73.515 102.854 154.883 140.504 122.780

Străini 7.569 9.906 10.842 6.999 8.365

Total turişti 81.084 112.760 165.725 147.503 131.145Total: toate tipurilede unităţ i decazare

Români 348.433 364.802 472.044 432.481 415.073

Străini 58.218 70.397 58.066 46.921 45.564

Total turişti 406.651 435.199 530.110 479.402 460.637






Număr de înnoptări ale turiştilor în unităţi de cazare, pe principalele tipuri de unităţi şipe tipuri de turişti, în judeţele regiunii Nord-Est (continuare)


Tipuri deturişti Anul 2002 Anul 2005 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010

Vaslui

Hoteluri

Români 23.230 37.946 43.895 29.138 34.587

Străini 5.020 5.880 4.715 4.619 4.925

Total turişti 28.250 43.826 48.610 33.757 39.512


Români 1.078 2.370 4.552 4.565 6.477

Străini 0 56 1 102 635

Total turişti 1.078 2.426 4.553 4.667 7.112


Români 29.062 40.657 53.934 37.073 43.237

Străini 5.029 5.966 4.936 4.860 5.566

Total turişti 34.091 46.623 58.870 41.933 48.803

Sursa: INS

În general, tendinţ ele referitoare la sosiri de turişti la nivelul regiunii Nord-Est se menţ in şi pentruindicatorul “înnoptări”. În ceea ce priveşte dinamica şederii medii, se observă o scădere nesemnificativă în anul 2010 faţă de anul 2002, în antiteză cu scăderea de aproximativ 25% înregistrată la nivelul ţării.

Numărul de înnoptări ale turiştilor români şi străini în pensiuni, vile şi cabaneturistice clasificate din judeţ ele regiunii Nord-Est, în anul 2010

306 444 5.472 3.048

8.3656356.477

122.780

16.879

89.581

42.943

10.029

0

30.000

60.000

90.000

120.000

150.000

Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui

Români

Străini

Sursa: INS

Cu toate că Suceava şi Neamţ au niveluri asemănătoare ale numărului de sosiri ale turiştilor români şistrăini în pensiuni, în privinţ a numărului de înnoptări, se observă o diferenţă detaşată în favoareaSucevei, care chiar se afla sub judeţ ul Neamţ la sosiri de turişti străini (în Suceava, numărul total de înnoptări este cu aproximativ 30% mai mare decât în Neamţ ). De altfel, judeţ ul Suceava înregistrează ceamai ridicată durată medie a sejurului în pensiuni pentru turiştii români din Regiune.

Judeţ ele Vaslui şi Suceava sunt singurele pentru care durata medie a sejurului în pensiuni este mai marepentru turiştii români decât pentru străini, iar judeţ ul Bacău, deşi se poziţ ionează pe locul al cincilea dinRegiune în privinţ a sosirilor de turişti în pensiuni, înregistrează printre cele mai ridicate durate medii alesejurului din Regiune (depăşind şi media pe România de 2,1 respectiv 2,4 pentru turiştii români respectiv

străini).

Datele statistice par să fie în concordanţă cu părerea generală a proprietarilor de pensiuni intervievaţ icare au indicat în principal o durată medie a şederii de 2-3 zile, menţ ionând că predomină turismul deweekend sau cel de tranzit (cu circuite către obiectivele principale ale Regiunii).






Durata medie a şederii turiştilor (raportul dintre înnoptări şi sosiri,exprimat în număr de nopţ i) în pensiuni, vile şi cabane turistice clasificate

din judeţ ele regiunii Nord-Est, în anul 2010

3,6

1,9

2,6

2,2

2

1,11,3

2,4

2,3

1,7

1,6

1,1

0 2 4

Bacău

Botoşani

Iaşi

Neamţ

Suceava

Vaslui

Străini

Români

Sursa: Calcule pe baza datelor INS

Analiza seriei de date 2002 – 2010 pentru “durata de şedere” arată că în judeţ ul Bacău sejurul turiştilorstrăini a crescut considerabil, în timp ce sejurul turiştilor români a scăzut în aproape aceeaşi proporţ ie. Înciuda faptului că judeţ ele Botoşani, Iaşi, Neamţ şi Vaslui au cunoscut în aceeaşi perioadă de timp creşteri

uşoare ale duratei medii a sejurului în pensiuni, acelaşi indicator a înregistrat la nivel de Regiune oreducere semnificativă.






IV.2. Sezonalitatea şi gradul de ocupare în pensiuni

Deşi în cazul turismului de business, ce reprezintă o mare parte din profilul turistic în judeţ ele din Regiunecu relief predominant de câmpie precum Iaşi, Vaslui sau Botoşani, nu se manifestă o sezonalitateevidentă, respondenţ ii intervievaţ i din zonele cu relief montan şi submontan precum Suceava sau Neamţ au indicat o sezonalitate clară pentru activitatea turistică.

Figura de mai jos este elocventă în acest sens (intensitatea cromatică creşte odata cu cererea din

perioadele indicate, iar punctele albastre şi gri indică evenimente cheie, ce influenţ ează perioadele “devârf” în cadrul unor intervale).

10 ian 1 Apr 1 Mai 30 Iun 1 Iul 30 Aug 15 Sep 20 Dec

Punctele gri din graficul de mai sus simbolizează evenimente cu impact major asupra sosirilor de turişti înanumite zone din Regiune: biserica romano-catolică de la Cacica atrage în fiecare an de 15 august, cuocazia Sfintei Maria (punctul gri 1), un aflux de pelerini, atât din ţ ară cât şi din străinătate; SărbătoareaSfintei Paraschiva de pe 14 octombrie (punctul gri 2 ) este o altă sărbătoare ce atrage pelerini (cătreMitropolia Iaşi). Unii respondenţ i sunt însă de părere că astfel de pelerinaje nu aduc un aport foarte marela economia sau dezvoltarea turistică a zonei, iar mulţ i pelerini nu apelează la serviciile de cazare alepensiunilor din zonă.

Respondenţ ii au indicat drept perioade de sezon intervalul iunie – septembrie (perioada concediilor devară), şi luna decembrie, în perioada sărbătorilor de iarnă (Crăciun şi Revelion). Totuşi perioada cea maiclară “de vârf” a fost considerată în lunile iulie şi august, o parte din proprietarii de pensiuni intervieva ţ ideclarând că în perioada acestor luni înregistrează un grad de ocupare de 100%. Paştele şi ziua de 1 Maiaduc de asemenea un aflux de turişti în staţ iuni.

O particularitate a judeţ ului Neamţ este că, în special în zonele ce oferă posibilităţ i limitate de practicare asporturilor de iarnă sau de agrement precum Durău sau Ceahlău, activitatea turistică este mai redusă înluna decembrie faţă de alte zone şi în general perioada de iarnă se caracterizează printr-un grad deocupare al pensiunilor foarte redus.

Perioadele cu cel mai scăzut nivel al activităţ ii turistice sunt a doua jumătate a lunii ianuarie, februarie,

martie, octombrie şi noiembrie. Respondenţ ii au indicat că perioadele de “extra-sezon” sunt caracterizateprin preponderenţ a turismului de weekend, fiind revitalizate ocazional de unele sărbători precum ZiuaFemeii de 8 martie şi Valentine’s Day de 14 februarie.

O practică întâlnită atât în Regiunea Nord-Est, cât şi în alte Regiuni din ţ ară este decizia unor pensiuni să îşi sisteze activitatea în timpul perioadelor îndelungate ale extra-sezonului, când cererea este extrem descăzută. Totuşi, unii respondenţ i au declarat că, în cazul în care au o rezervare pentru perioada de extra-sezon, aceştia vor redeschide pensiunea pe timpul sejurului clientului.

Respondenţ ii au declarat grade de ocupare variate, în general indicând procente cuprinse între 70% şi100% pentru weekend-urile din perioada sezonului, respectiv 5 – 20% în timpul extrasezonului.Proprietarii de pensiuni din zonele turistice judeţ ului Neamţ au estimat procente mai scăzute.

Printre modalităţ ile de creştere a gradului de ocupare menţ ionate de respondenţ i se numără prelungirea

sejurului prin oferirea de servicii suplimentare în cadrul pensiunii, ce pot oferii clienţ ilor noi modalităţ i depetrecere a timpului, diversificarea posibilităţ ilor de agrement din zonă, precum şi o promovare unitară aunei întregi zone turistice.

12






IV.3. Profiluri de turişti

Înainte de a prezenta succint principalele caracteristici ale segmentelor de turişti atraşi de obiectiveleregiunii Nord-Est, trebuie menţ ionat că informaţ iile au ca sursă principală percepţ iile respondenţ ilorintervievaţ i ca parte a acestei categorii de studii („market intelligence”) – fiind incluşi aici mai alesproprietari de pensiuni - , aşadar concluziile din acest capitol trebuie interpretate ca atare. Identificarea şiprofilarea obiectivă a segmentelor de consumatori este, în general, realizată prin studii cantitative şicalitate (aşa cum modulele de acest tip din cadrul proiectului „Întreprinzători în turism – Pensiuni înRomânia” au printre obiective caracterizarea profilurior de turişti); fragmentele din acest raport sunt o

imagine complementară rezultată din viziunea purtătorilor ofertei turistice.

TURIŞTI STRĂINI. În baza răspunsurilor proprietarilor de pensiune şi experţ ilor intervievaţ i, se pare că cei mai mulţ i turişti străini sosiţ i în regiunea Nord-Est în ultimii ani vin din Germania, Austria, Franţ a, Italiaşi Spania. Alte ţări care reprezintă pieţ e bune pentru turismul din regiunea Nord-Est sunt Marea Britanie,Belgia, Olanda, Polonia, Portugalia, Elveţ ia şi Statele Unite. Totodată, unii respondenţ i au menţ ionat şiIsrael şi Japonia ca fiind pieţ e importante pentru turismul din zonă, însă, s-a observat o reducere anumărului turiştilor din aceste ţări în ultimii ani. Dintre ţările vecine sau apropriate, cele mai menţ ionate decătre respondenţ i ca fiind o sursă de turişti, au fost Ungaria şi Republica Moldova, iar Cehia, Slovacia,Rusia şi Ucraina au fost menţ ionate ocazional drept ţ ară de origine pentru turiştii străini din regiune. Alteţări de origine a turiştilor menţ ionate ocazional au fost: Danemarca, Norvegia, Islanda, Suedia, Argentina,Serbia, China, Hong Kong, Macao, Noua Zeelanda, Australia, Tasmania, Turcia, Egipt şi Cuba.

Majoritatea respondenţ ilor au estimat că turiştii străini reprezintă aproximativ 10 – 20% din totalul

numărului de turişti din zonă, iar că ponderea acestora a scăzut în ultimii ani. Majoritatea turiştilor străinisunt atraşi de monumentele UNESCO din zonă ca parte a unui circuit prin toată ţ ara, nepetrecând maimult de 2-3 zile în Regiune. Pe lângă atracţ iile principale, turiştii străini apreciază în mod deosebittradiţ iile culturale, meşteşugurile, gastronomia locală şi cadrul natural. Totodată, proprietarii de pensiunidin Regiune au indicat că unii turişti (în special din ţări precum Franţ a, Italia, Spania sau Germania) suntatraşi şi de peisajul montan, mai ales acolo unde influenţ a umană este minimă, şi de posibilităţ ile deagrement activ pe care îl oferă acesta. Alte aspecte ce duc la formarea unei categorii de turişti suntlegătura culturală a unor popoare europene cu unele spaţ ii din Regiune, dar şi relaţ iile de rudenie aleunor emigranţ i (germani, austrieci, polonezi) cu locuitori din zonele Regiunii.

Din punct de vedere socio-demografic, în baza opiniilor respondenţ ilor se pare că predomină turiştii devârstele a doua şi a treia, cu venituri medii spre ridicate, în grup organizat, ca parte a unor circuiteculturale, ce apreciează gastronomia locală şi specificul vieţ ii rurale. Segmentul turiştilor străini tineri esteinteresat de turism activ şi preferă servicii ieftine de cazare, apelând în general la hosteluri, camping-uri

sau pensiuni cu grad inferior de confort. Un alt segment conturat al turiştilor străini este reprezentat decuplurile mixte (româno-italiane, româno-spaniole etc) formate în urma emigrării românilor în străinătateşi / sau rudele sau cunoştinţ ele acestora, interesate în vizitarea locurilor natale, întâlniri între rude sauchiar evenimente speciale cum ar fi nunţ ile. În ceea ce priveşte turiştii din Republica Moldova, Ucraina şiRusia, aceştia vizitează zona cu predilecţ ie în perioada Crăciunului pe stil vechi (începutul lui ianuarie).

Se pare că o preferinţă printre turiştii străini ce călătoresc în grup, întâlnită în Regiune, este închiriereaunei pensiuni în totalitate, astfel încât să nu fie deranjaţ i de turişti pe care nu îi cunosc.

TURIŞTI ROMÂNI. În zonele agroturistice consacrate ale regiunii se pare că cei mai mulţ i turişti românisosesc din judeţ ele adiacente (Iaşi, Botoşani, Vaslui, Bacău), vestul ţării (Arad şi Timişoara), Bucureşti,sud-estul ţării (Galaţ i, Buzău, Constanţ a), dar şi Cluj sau alte zone din Transilvania. În cazul turiştior sosiţ idin părţ i mai îndepărtate ale ţării, precum Bucureşti, Constanţ a sau Timişoara, majoritatea petrec în zonă un sejur de 5 – 7 zile, în timp ce turismul de weekend (2 nop ţ i) se manifestă, în general, la turiştii sosiţ i

din judeţ ele adiacente.

Proprietarii de pensiuni din Suceava au indicat mai multe profiluri de turişti români ce îşi petrec concediul în zonă: aceştia au în, general, vârste cuprinse între 30 şi 60 de ani, un nivel ridicat al educaţ iei şi veniturimedii spre ridicate. Un subsegment sunt familiile tinere, cu copii, interesate de petrecerea concediului într-un mediu relaxant şi aproape de natură. Un alt subsegment sunt persoanele mai în vârstă, interesatede asemenea de relaxare şi cultura zonei.






În cazul turiştilor mai tineri, în zonă se mai întâlnesc şi grupuri aflate în cadrul unor team-building-uri saualte evenimente de tip “turism de business” (sedinţ e, training-uri), mai mulţ i proprietari de pensiuniintervievaţ i declarând că oferă sau doresc să ofere facilităţ i pentru acest segment (de ex. săli deconferinţ e). Zona este, de asemenea, şi un punct de atracţ ie pentru cupluri de tineri aflaţ i în luna demiere, aceştia având, în general, o durată medie a sejurului între 7 şi 10 zile.

Deşi majoritatea respondenţ ilor au indicat Suceava ca fiind o zonă de tranzit, inclusă în circuite pentruuna sau două zile, zonele ce oferă posibilitatea practicării sporturilor de iarnă au început să fie şi un punctde atracţ ie pentru turismul de weekend.

În zonele turistice ale judeţ ului Neamţ se pare că majoritatea turiştilor vin în principal în timpulweekendului şi sunt persoane mai tinere, până în 45 de ani, cu venituri medii sau scăzute, în principalfamilii cu copii mici sau grupuri de tineri interesaţ i în drumeţ ii pe munte şi sporturile de iarnă. În zonă vinşi turişti aflaţ i în perioada concediului, de multe ori în grupuri mici, aceştia având o durată medie asejurului de 4 – 5 sau, mai rar, 6 – 7 zile (durata sejurului este influen ţ ată şi de vreme), fiind atraşi tot depeisajul montan al zonei.

Dintre schimbările de comportament de consum turistic ale vizitatorilor români, sesizate în ultimii anide către proprietarii de pensiuni din regiunea Nord-Est şi puse în special pe seama crizei economicemondiale care a afectat şi bugetele alocate divertismentului şi vacanţ elor de către populaţ ie, se remarcă următoarele:

• Reducerea turismului de weekend, în tot mai multe cazuri, la o singură noapte de cazare

(sâmbătă), în loc de doua nopţ i (cât era perioada tipică).

• Scurtarea concediului favorizează petrecerea unui număr mai mic de nopţ i în aceeaşi pensiune, în condiţ iile interesului de a vedea cât mai multe obiective turistice dintr-un perimetru extins.

• Se pare că, în ciuda bugetelor de vacanţă mai scăzute, turiştii români au început să fie maipretenţ ioşi în privinţ a serviciilor de cazare - unii cer să vizioneze camera în care ar fi cazaţ i înprealabil sau, odată cazaţ i, solicită alte aspecte ce ţ in de serviciile oferite în cadrul pensiunii.

• Creşterea interesului pentru prepararea mesei de către turişti (eventual din alimente aduse lapachet) în defavoarea servirii mesei la restaurant (fie că pensiunea oferă sau nu servicii demasă).

În finalul capitolului sunt enumerate câteva caterogii de turişti ce reprezintă segmente de cerere atipicesau chiar de “nişă” în turismul de pensiune al regiunii Nord-Est:

• Bunicii care vin cu nepoţ ii în vacanţ e în zone agroturistice (vacanţ e educative la ţ ară, la aer curat)

• Pasionaţ i de sporturi extreme ce vizitează zona cu ocazia unor concursuri sau competiţ ii (de ex.concurs de „open climbing”, rafting, enduro etc.)

• Pasionaţ i de preparate ecologice, care petrec un sejur în zone agroturistice cu scopul principal dea se aprovizona cu astfel de produse (de ex. culeg fructe de pădure sau ciuperci, gustă şicumpără brânzeturi şi alte produse lactate din oferta producătorilor locali, etc.)

• Turişti străini interesaţ i de spaţ ii de campare pentru rulote

• Angajaţ i ai unor companii (români sau străini) care desfăşoară activităţ i departe de reşedinţă siau nevoie de cazare de lungă durată (săptămâni, luni)

• Deşii nu a fost semnalat ca un segment al turiştilor actuali, în cadrul interviurilor din regiune a fostmenţ ionată intenţ ia de creare a unor oferte pentru turişti interesaţ i în sejururi mai lungi, ca parte aunui program de sănătate şi relaxare, cu exerciţ ii de „gimnastică energetică” realizate sub îndrumarea unor specialişti în domeniu.






V. Tendinţ e în turismul Regiunii Nord-Est

V.1. Practici privind modalităţ ile de rezervare şi plată pentru serviciile oferite depensiuni în regiunea Nord-Est

REZERVĂRI - Principalul mijloc prin care se fac rezervările la pensiuni pare să fie în continuare discuţ iatelefonică dintre turist şi proprietarul / administratorul / angajatul responsabil al pensiunii. Tot mai des în

ultimii ani, e-mailul a devenit şi el o modalitate de a agrea termenii unei tranzacţ ii turistice, însă de multeori rezervările operate prin e-mail sunt însoţ ite şi de confirmarea telefonică. De altfel, unele zone maiizolate din Regiunea Nord-Est suferă de probleme cu infrastructura referitoare la accesul permanent laInternet (uneori semnalul foarte slab face imposibilă conexiunea la Internet).

Totuşi, în ciuda faptului că în cadrul multor pensiuni se folosesc discuţ iile telefonice pentru confirmarearezervărilor, se pare că există multe cazuri de neseriozitate privind respectarea rezervării, semnalate deambele părţ i (atât turişti cât şi reprezentanţ i ai pensiunilor). O metodă de reducere a riscului nerespectăriiunei rezervări din partea clientului este plata unui avans, mulţ i dintre respondenţ ii intervievaţ i în cadrulstudiului practicând această metodă (în special în cazul unor grupuri mai mari sau a unor sejururi deperioadă îndelungată din timpul perioadelor de vârf). Procentele sunt în general de 20 – 30% din tarifulserviciilor, limitând astfel pierderile în cazul nerespectării rezervării, dar şi scăzând şansele ca rezervareasă fie nerespectată.

În privinţ a rezervării online, majoritatea proprietarilor de pensiuni intervievaţ i în cadrul studiului audeclarat că sunt deschişi la astfel de modalităţ i. Unii respondenţ i au asociat conceptul de rezervări onlinecu rezervările agreate în urma unui schimb de e-mailuri sau cu cele realizate în urma vizitării clienţ ilor awebsite-ului pensiunii, iar în urma interviurilor a reieşit că ponderea pensiunilor care într-adevăr auimplementat un tip de sistem de rezervare online în timp real pare să fie încă foarte redusă.

Merită menţ ionat, de asemenea, că unii proprietari de pensiuni din Regiune colaborează cu website-ul derezervări „booking.com”, în timp ce alţ ii şi-au exprimat rezerve faţă de un astfel de model de gestionare arezervărilor deoarece presupune blocarea unor camere doar pentru solicitări sosite prin acel website, iarcomisionul site-ului este uneori perceput ca fiind prea ridicat. Totodată, unii proprietari de pensiuni şi-auexprimat preocuparea faţă de riscul de formare a unei imagini proaste / nerealiste asupra pensiunilor dincauza comentariilor negative de pe website (mai ales daca aceste comentarii sunt nejustificate).

Rezervările online au fost considerate în general ca benefice pentru ambele părţ i, nemaifiind nevoie de

un contact iniţ ial pentru verificarea disponibilităţ ii camerelor. Totuşi, se pare că implementarea unuisistem de rezervări online la nivel individual nu este considerată a fi o variantă viabilă, necesitând costurimult prea mari în viziunea respondenţ ilor; în plus, nu toţ i potenţ ialii clienţ i vizitează pagina de web apensiunii. De altfel, un respondent a declarat că, deşi actualizează disponibilitatea camerelor pe site-ulpropriu, sistemul rămâne în mare parte nefolosit.

De asemenea, mai mulţ i respondenţ i şi-au exprimat rezerve faţă de succesul implementării pe scară largă a unui sistem comun de rezervări online ce ar cuprinde mai multe pensiuni, principaleleimpedimente semnalate de aceştia fiind: dificultatea unor pensiuni de a avea actualizate în timp realdisponibilităţ ile (din considerente de timp, sau din lipsa cunoştinţ elor IT necesare), penetrarea slabă aserviciilor de internet în anumite zone, seriozitatea unor pensiuni referitoare la respectarea rezervărilorrealizate online (în cazul în care aceştia primesc ulterior solicitări de la grupuri mai mari) şi reticenţ a unorpensiuni de a accepta să se înscrie într-un astfel de sistem (este cazul pensiunilor neclasificate şi / saucare îşi desfăşoară activitatea „la negru”). Prin urmare, balanţ a continuă să încline înspre necesitatea

confirmărilor disponibilităţ ii prin e-mail şi / sau telefon.PLATA SERVICIILOR – Majoritatea respondenţ ilor au considerat drept avantajoasă instalarea unui POS în unitate, însă, se pare că la nivel de pensiuni în Regiune, aceasta nu este o practică întâlnită foarte des.Pensiunile care oferă posibilitatea plăţ ii cu cardul sunt, în general, cu o capacitate de cazare mai ridicată şi doresc să îşi păstreze un anumit segment de turişti care preferă plata prin card: turişti străini, turiştii debusiness etc. De altfel, unii proprietari de pensiuni au menţ ionat că au dorit să îşi instaleze un POS înunitate, însă, nu au reuşit din cauza infrastructurii telefonice.






Plata online cu cardul a unui avans pentru rezervare este considerată o metodă foarte avantajoasă pentru a căpăta un grad mai mare de siguranţ a privind respectarea rezervării. Totuşi, se pare că aceastanu este o practică răspândită printre pensiunile din Regiune, pe de o parte datorită lipsei de cunoştinţ e înacest sens a proprietarilor de pensiuni, iar pe de altă parte datorită reticenţ elor publicului românesc

asupra securităţ ii unei astfel de metode de plată.

Merită menţ ionat aici şi un respondent care a relatat că un grup de străini a dorit să efectueze plata prinwebsite-ul „PayPal.com”, însă pensiunea sa nu dispunea de un cont pe website-ul respectiv. Totuşi,conform respondentului, costurile de deschidere al unui cont şi comisioanele destul de ridicate practicate

de PayPal fac neviabilă implementarea unei astfel de modalităţ i de plată.

Deşi majoritatea reprezentanţ ilor pensiunilor intervievaţ i în cadrul studiului s-au arătat receptivi faţă defolosirea mediul electronic în cadrul tranzacţ iilor turistice, trebuie reţ inut faptul că, în unele zone rurale, cupensiuni tradiţ ionale administrate de familii mai înaintate în vârstă, penetrarea utilizarii calculatorului şiinternetului în general, este mai redusă. Pe de altă parte, se pare că şi încrederea în eficienţ a şi siguranţ asistemului de rezervări şi plăţ i în timp real în rândul turiştilor este redusă, aceasta putând creşte doar întimp.

V.2. Probleme generale cu care se confruntă pensiunile în regiunea Nord-Estşi alţ i factori de influenţă ai turismului

Cele mai des menţ ionate măsuri prin care autorităţ ile publice pot sprijini dezvoltarea zonelor turistice sunt îmbunătăţirea infrastructurii de transport şi utilităţi: îmbunătăţ irea drumurilor, extinderea şireabilitarea reţ elelor de apă, canalizare sau gaz etc. De altfel, interacţiunea cu autorităţile pare a fisursa celor mai multor limitări legate de dezvoltarea turismului de pensiune – cele mai relevante exempleamintite de respondenţ i sunt sintetizate mai jos:

• Dificultatea metodologiei de clasificare şi accesul anevoios la informaţ iile referitoare la acestaspect descurajează intrarea în legalitate a unor pensiuni neclasificate, sau chiar investi ţ iile înspaţ ii de cazare ale unor posibili întreprinzători; totuşi, introducerea conceptului de autoclasificarea fost primită bine de proprietarii de pensiuni, care apreciază simplificarea operaţ iunilor.Totodată, schimbările legislative dese bulversează activitatea întreprinzătorilor din turismul depensiune, fiind dificil să se adapteze rapid la toate modificările. De altfel, unii proprietari de

pensiuni au declarat că au fost şi amendaţ i din cauza lipsei de informaţ ii referitoare la anumitecerinţ e din lege.

• Unele pensiuni de dimensiuni mai mici renunţ a la oferirea serviciilor complete de masă sau decidsă le furnizeze „neoficial” din cauza discrepanţ ei între investiţ iile pentru o mica pensiune (de ex.de 3 - 4 camere) şi cele pentru o bucatarie aferentă unei astfel de unităţ i de cazare care sa fie înlinie cu regulamentele autorităţ ilor sanitar – veterinare, acestea din urmă fiind mult pesteposibilităţ ile de invesiţ ie a întreprinzătorilor. Acelaşi exemplu poate fi extins şi la alte facilităţ i,utilităţ i sau instalaţ ii din cadrul pensiunii necesare obţ inerii unor autorizaţ ii (senzori de fum pentruautorizaţ ia de la pompieri, apometre pentru supraplinul apei de izvor de munte pentru autoriza ţ iade la Apele Române etc)

• Lipsa unor pârghii legislative prin care să fie controlaţ i şi sancţ ionaţ i furnizorii de servicii turisticeneclasificaţ i, ce reprezintă un segment de „concurenţă neloiala” pentru pensiunile clasificate –controalele autorităţ ilor vizează doar unităţ ile clasificate şi în plus sunt şi prea drastice, în opinia

respondenţ ilor.• Prevederile legislative stricte referitoare la oferirea de produse tradiţ ionale obţ inute în gospodării

fac uneori aproape imposibilă oferirea unor astfel de produse alimentare în cadrul pensiunilor.Astfel, unii proprietari de pensiuni se văd nevoiţ i să ofere alimente din comerţ , fapt ce dăunează grav autenticităţ ii produsului turistic reprezentat de cazarea la pensiune, dar şi imaginii zonei îngeneral (spre exemplu Bucovina, unde gastronomia şi tradiţ ia sunt trăsături cheie de atracţ ie).Aceeaşi limitare se aplică şi în cazul proprietarilor de pensiuni din zonele rurale care au, sau arvrea să crească animale sau plante nu doar pentru nevoile proprii, ci şi pentru cererea turiştilor.






De asemenea, proprietarii de pensiuni se aşteaptă ca autorităţ ile publice (generale şi din domeniulturismului) să se implice în creşterea atractivităţ ii unor zone turistice, prin organizarea sau măcarpromovarea unor evenimente de anvergură care să stimuleze interesul turistic (festivaluri, târguritradiţ ionale, etc.), respectiv să investească în campanii de promovare eficiente şi unitare a zonelorturistice pe care le reprezintă.

Numărul mare al unităţilor de cazare neclasificate constituie o problemă pentru pensiunile aflate înlegalitate prin prisma mai multor aspecte: pe de o parte segmentul de pensiuni ce îşi desfăşoară activitatea „la negru” reprezintă o formă de concurenţă neloială la nivelul tarifelor, iar pe de altă parte,

unele unităţ i neclasificate se promovează ca având un anumit grad de confort stabilit de către unitatearespectivă, ori ca urmare a opiniilor unor agenţ ii de turism, nu de puţ ine ori acest grad fiind mai micconform standardelor şi reglementărilor oficiale. De altfel, în cadrul unui interviu din studiu a fost adusă îndiscuţ ie o situaţ ie întâlnită la unii turişti români din Regiune: petrecerea a aproape întregii durate asejurului la pensiunile neclasificate, cu grad de confort foarte scăzut, după care se apelează pentru osingură noapte la serviciile de cazare din cadrul unei pensiuni clasificate, cu diferite facilit ăţ i precumspălătorie şi apă caldă.

Printre cele mai serioase probleme ale pensiunilor semnalate de mai mulţ i respondenţ i, a fost lipsapersonalului calificat, cu precădere în zonele rurale. Regiunea Nord-Est este una din regiunile dinRomânia în care fenomenul de emigrare în străinătate pentru venituri mai ridicate este cel mai accentuat.Astfel, deşi există la nivel de Regiune cursuri pentru perfecţ ionare şi calificare în diversele ocupaţ ii dinturism şi alimentaţ ie publică, mai mulţ i proprietari de pensiuni au menţ ionat că odată ce capătă experienţă în domeniu, mulţ i din angajaţ ii pleacă în străinătate. Pe de altă parte, având în vedere sezonalitatea

pronunţ ată în unele zone turistice din Regiune, mulţ i proprietari de pensiune nu pot oferi salariaţ ilor lor unpost fix pe întreg parcursul anului.

O posibilă soluţ ie a problemei resurselor umane este administrarea pensiunii ca o „afacere de familie”(toate activităţ ile sunt prestate de soţ i, de copii, ginere / noră, nepoţ i, etc.). Totuşi, acest model de lucrupresupune limitarea dezvoltării pensiunii din punctul de vedere al capacităţ ii sale de cazare sau serviciilorprestate. Conform unor respondenţ i, o familie tipică poate administra în mod eficient, fără nici un alt fel desalariat, maxim 10 camere.

O altă idee ce a reieşit în urma studiului se referă la nivelul scăzut de pregătire în management şimarketing al afacerii turistice al unor proprietari de pensiuni, care ajung destul de repede să întâmpinedificultăţ i în a menţ ine sau creşte afacerea, în crearea unei baze de clienţ i în condiţ iile unei concurenţ eacerbe, în gestionarea relaţ iei cu angajaţ ii şi clienţ ii.

V.3. Diverse perspective asupra dezvoltării turistice

Acest capitol reuneşte alte probleme sau factori de influenţă ai cererii şi ofertei în turismul de pensiune,tendinţ e şi ipoteze care încă sunt în curs de confirmare şi alte exemple de poveşti de succes sau de bunepractici, evidenţ iate succint în cele ce urmează:

• Preferinţ a persoanelor cu venituri medii şi peste medie pentru destinaţ iile turistice din străinătate,dar şi diminuarea clasei de mijloc duce la frânarea creşterii turismului intern de sejur.

• Majoritatea românilor ale căror venituri au scăzut au renunţ at în primul rând la cheltuielile pentruvacanţă. Totuşi, cererea pentru serviciile pensiunilor cu grad de confort superior a fostinfluenţată de efectele crizei economice în mai mică măsură decât cea pentru serviciilepensiunilor de 1 – 3 stele.

• Pe parcursul ultimului deceniu, se pare că oferta turistică a crescut mai mult decât cererea,iar în perioada crizei economice, oferta a stagnat, iar cererea a scăzut. Revitalizarea cererii a fostrealizată în ultimii ani în anumite zone turistice prin oferirea de diferite posibilităţ i de agrement.

• Intensificarea concurenţ ei a dus la creşterea calităţii serviciilor oferite şi implicit, la creştereaexigenţ elor privind serviciile de cazare şi cele conexe (în special la turiştii români).






• Una dintre direcţ iile de dezvoltare ale turismului românesc este diversificarea serviciilor deagrement, atât la nivelul pensiunilor, cât şi la nivelul de staţ iune. Totuşi trebuie ţ inut cont caaceste servicii să fie în aceeaşi linie cu specificul zonei turistice: facilităţ i precum „mini-spa” sausăli de fitness sunt uneori asociate cu viaţ a cotidiană, iar unii turişti doresc să se detaşeze deviaţ a urbană, căutând natură şi aer curat, deci pot evita pensiunile cu astfel de dotări moderne.

• Necesitatea concentrării pe servicii cu valoare adaugată, prin oferirea meselor, a posibilităţ iide a cumpăra produse alimentare sau de artizanat tradiţ ionale pentru acasă, excursiileorganizate sau alte metode de suplimentare a veniturilor, pare să fie întâlnită la din ce în ce mai

mulţ i proprietari de pensiuni, în ciuda limitărilor amintite în raport (de ex. legislative, financiare).

• Deşi în principal turiştii străini sunt interesaţ i de monumentele UNESCO, se pare că a crescut şiinteresul turiştilor români pentru atracţiile incluse în patrimoniul cultural universal.

• Unele staţ iuni au reuşit să creeze „parteneriate” cu localităţi din alte ţări şi să întreţ ină orelaţ ie strânsă cu acestea, generând diferite oportunităţ i pentru turism (vizite ale unor grupuri dinlocalităţ ile infrăţ ite), dar şi pentru schimburi de experienţă şi bune practici pe teme de dezvoltarerurală sau turism în general.

• Probabil datorită imaginii preponderent negative în străinătate, dar şi mentalităţ ii locale influenţ atede decenii de regim comunist, România este văzută ca o destinaţie turistică inedită şi„exotică” de către unii turişti străini aflaţ i pentru prima dată în ţ ară. De asemenea, se pare că România nu este o destinaţ ie turistică foarte atractivă pentru turiştii străini.

• Un proprietar de pensiune a semnalat că în ţări precum Spania sau Italia, denumirea de„pensiune” are conotaţii negative, fiind asociată cu spaţ ii de cazare cu un grad de confortfoarte scăzut.

• Pensiunile deţ in diferite avantaje faţă de cazarea în hotel, ce sunt atrăgătoare pentru anumitesegmente de turişti: o flexibilitate mai sporită a serviciilor oferite, o apropriere între administratoriipensiunilor şi turist, lipsa unui program strict, detaşarea de cotidian şi de stilul de viaţă urban etc

• Amplasarea unei pensiuni este importantă pentru determinarea clientelei sale: în cazul în careaceasta este mai aproape de o arteră rutieră circulată dintr-o zonă agroturistică, vizibilitatearidicată poate atrage turiştii aflaţ i în tranzit (aspect benefic mai ales în extrasezon sau în cazuloferirii de servicii de masă), iar în cazul în care locaţ ia unităţ ii de cazare este mai depărtată dedrumul principal, în mijlocul naturii, pot fi mai uşor atraşi turiştii ce caută linişte şi relaxare.

• În multe cazuri de pensiuni mici şi chiar mijlocii ce sunt afaceri de familie, veniturile din turism şigradul de ocupare scăzut nu justifică renunţarea totală la alte slujbe (de obicei, unul din soţ iare şi o slujbă, celălalt fiind mai implicat în treburile pensiunii). Totodată, se pare că şi uniiproprietari de pensiuni mari, cu cel puţ in 15 camere, au început afacerea în turism de la alteafaceri pe care încă le deţ in, pensiunile fiind încă nerentabile.

• Mulţ i turişti caută pensiuni cu acces la o bucătărie utilată, iar oferta le vine, în general, în întâmpinare cu astfel de facilităţ i. În schimb, pensiunile cu o clientelă ce vrea servicii de masă cuspecific local, şi care în promovarea lor pun accentul pe gastronomia tradiţ ională, se arată maireticente în a se adapta la această tendinţă.




Titlul programului: Programul Operaţ ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor UmaneTitlul proiectului: Întreprinzători în turism – Pensiuni în RomâniaEditorul materialului: Fundaţ ia Naţ ională a Tinerilor ManageriData publicarii: septembrie 2011

Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau aGuvernului Romaniei

Perioada de implementare: 2011-2013Grup tinta: actuali si viitori intreprinzatori in turism

Web proiect: www.intreprinzatorturism.ro E-mail: [email protected]

Web portal: www.cazarelapensiune.ro E-mail: [email protected]

Partener principal:Fundaţ ia Naţ ională a Tinerilor Manageri - FNTMSediu proiect: Str. Cristofor Columb, Nr.2,Sector 1, BucurestiTel. (+40) 21 210 08 52. Fax: (+40) 318145925E-mail: [email protected] Web: www.fntm.ro

Parteneri proiect:Asociación Agraria de Jóvenes Agricultores de Almeria, Spania – ASAJA, www.asaja.com Asociaţ ia Naţ ională de Turism Rural Ecologic şi Cultural – ANTREC, www.antrec.ro

Unlock ITPR Market Intelligence Regiunea NORD EST Septembrie 2011

Documents

Transcript of Unlock ITPR Market Intelligence Regiunea NORD EST Septembrie 2011