JXapruii.ai> í«g' 4 A. иш> хѵыѵ

M I V I F i l J L L I T E F Á F

D. G H I A T A : STUDIU DIN MANGALIA, 1926.

An. XLII, Nr. 31. 1 August 1926. L e i 5 .

F â n t â n a . ..Şi curge isvorul limpede spumă 'mplelilă cu Soare, Vâna pământului plină ţâşneşte ntr'un jgheab luminos ; . Clinchet sonor picăturile 'ngúna, Cerul coboară în ele noianul albastru prinos, •Malnrea-şi leagănă lujerul floare de floare, Şi paseri rotesc împrejur 4c fântână.

Când sulul, de. apă 'n fuior de lumină se sfarmă, Din buzele reci de argint ale jgheabului plin, Robitelor limpizi în pulberi du sbor; Curcubeu mătăsos pe flori revărsat în chinchetul lin Cu jocul armonic, sirihiçànd la miresme se sfarmă, Svârlit nesfârşit din bogatul isvor

Eu i*iu dej* drumul cel lung, însetat din fântână să beu ; Mi-aplec gura arsă şi sorb înviindu-mi plămânii Şi siml cum se varsă răcoarea in sângele meu-.. Şi plec — şi departe, departe, pe zări cenuşii, Mai simt în adâncuri cântând încă apa fântânii, Şi simt cum în -mine puteri se înoadă din apele-i vii.

i G. T A L A Z

C h e m a r e Nu mai regăseşti tu simţirea caldă de odinioară Care -să te aducă la cuibul cel trist?... Trist cu tot ce-aşteaptă în el.... să vii doară Numai cât faci cruce şi îţi pleci genunchii lângă domnul Crist?

N'are să le certe nimeni !, însăşi ochii celui de pe cruce, In numele cărui te mai rog sa vii, Au să-ţi dee voe iarăşi a te duce In lumea ta nouă.şi pe care numai tu o ştii.

Nu-ţi cer pentru mine această mângâere silită, Eu am încetat de mult a nădăjdui ; Urmez numai îndemnul prin care o inimă sfârşită Mă roagă sâ te chem duhovnic pentru a se mântui.

Simţirile din tine nu pot fi cu totul păgâne Şi nici cu îndărătnicie împotrivite mereu; Iar pe cele vechi, nu le pot crede atâta de bătrâne Să nu tresară, când te chem în numele lui D-zeu.

VIRGINIA G11EORGHIU

UNIVERSUL LITERAR 3

E u g e n i o Giovannett;

I d i l ă s e m i t ă Delà o v reme , a c e a . scur tă p o r ţ i u n e

de d r u m î n t r e ho te lu l „La U r s ' ' s>i Tor ­dinona, a d e v e n i t m ă s u r a iub i r i i şi a fe­ricirii me le . In f iecare zi, r e v ă z â n d h o ­telul, i n i m a mi se l u m i n e a z ă ş i l u m i n o a să-mi r ă m â n e p â n ă la Tordiihona, u n d e în-tunerecul c o b o a r ă d in nou a s u p r ă - m i .

Mai î n a i n t e de-a v ă v o r b i d e reg ină , vă r ag să l ua ţ i p u ţ i n s eama la cele două ex t reme a l e aces tu i îngus t r ega t a l m e u : hotelul î n t r ' o p a r t e , t u r l a de cea l a l t ă par te . „La U r s " a t r a s D a n t e , Rabe la i s , Bran tôme : în Tord inona , c a r c e r ă a lu i Cellini, cuib de p ros t i t ua t e , locueş te u m ­bra r ă u l u i . T u r l a c e a r ă p ă n o a s ă se pi­teşte c ă t r e m a l u r i l e T ib ru lu i , s u r ă şi mută în josnic ia u m e d ă î n oa r e vrea parcă să se ma i desch idă p l o a p a de m a r ­moră a unu i s t r ă v e c h i ce rdac . Din acel cerdac se vede , î n î nch ipu i r e , D a n t e p r i ­vind s p r e r â u l c a r e m i ş u n ă . Colo sus, la răcoare , Rabe l a i s s c r i e şi b e a ; b e a vin alb de F r a s o a t i şi scr ie unu i p r i e t e n din F r a n ţ a ca să-i d e a veş t i d e s p r e n iş te sa­lată c r e a ţ ă , n e s p u s d e gus toasă , pe ca re -a descoperi t -o î n t r ' o g r ă d i n ă d in Roma . Colo sus , p e r i g o r d i a n u l B r a n t ô m e poves ­teşte snoava s ă r a t e , c a r e fac ocolul C u r ţ i i papa le . D a n t e , d in ce rdacu l sen in a l „Ursului ' ' , te î m b i e să c o n t e m p l i p u r i ­tatea t r i u m f ă t o a r e a c e r u r i l o r da r , a l ă ­turi d e el, R a b e l a i s r â d e ş i a r a t ă s p r e p ă m â n t u l ce l nloscăior d e s a l a t ă c r ea ţ ă , iar B r a n t ô m e î ţ i şop teş t e : „o r i ce p o r c ă ­rie îi e s t e î n g ă d u i t ă u n u i bă rba t ! or i li­nei femei f ine : toute personne d'esprit veut essayer tout !'*

I a t ă - t e î n c u r c a t asupira a l ege r i i şi. fă­când doi paş i d i n s p r e „ U r s " c ă t r e Tordi ­nona, i a t ă - t e cu i sp i t a ' n ca le . T o a t e bo­găţii le p ă m â n t u l u i ş i a l e c e r u l u i p a r a se a d u n a l a d r e a p t a ta . P a t r u - c i n c i a n ­t icari şi-au g r ă m ă d i t acolo m a r f a , în du-ffliene î n tunecoase în c a r e vechi le cat i fe le şi vechi le p i e t r e p r e ţ i o a s e s t r ă l u c e s c m o . hor i t ca în t ab lou r i l e lui R e m b r a n d t . Sp lendor i le u n o r lumii s t r ămoşeş t i , a l e unor soce tă ţ i d i spă ru t e , se g r ă m ă d e s c în negură : c a m e e şi oa lcedoni i d in qpoca î m p ă r a ţ i l o r romaini, b r o n z u r i greceş t i , l acur i v e n e j i e n e î n ca re - d o m n i ţ e l e ga­la n te ' ş i a s c u n s e r ă sec re te le , s t a t u e t e d e C a p o d i m o n t e şi de Saxonia , d a n t e l e d e Burano , g r a v u r i eng lezeş t i , s m a l ţ u r i de l i m o g e s , taibacheri, monez i , l ă m p i de pă­mânt , c a t ă rănii , m in i a tu r i , l ivre le , m ă r c i tle-ale S ta tu lu i P a p a l şi do-a le R e g a t u l u i ce lor D o u ă Sicilii. I n p r a g u l une ia d in acese î m b e l ş u g a t e d u g h e n i , r eg ină a bric-â-brac-ului şi a g â n d u r i l o r mele , oacheşă , grăsul ie , mioapă , s t ă o o v r e i c u ţ ă .

Se uitai la mine o i i nu se u i t ă? Mă y e d e ori mi m ă v e d e ? C â n d îi t r e c p r i n fa­ţă, s t r â n g e p l e o a p e l e şi r o t u n j e ş t e un fel de crăplăiiură în col ţul gene lo r . N'aan vă­zut n ic ioda tă miop ie a t â t d e c iuda t - inge -•niioasă : och iu l ed s e m ă n a în a c e s t e cl ipe cu o butonieră) ca/tie-feiştlea'piă floalroa«; Aie p ie lea g rasă , p e c a r e lunecă poa t e încă ş i -acuma ninsorile ş i mi roden i i l e cu care se a c o p e r i r ă î n d e p ă r t a t e l e - i -rudenii asiatice. Vreme de douăsprezece luni tre­buia sclava să-şi îndulcească pielea, mai înainte de a fi primită de regele As-ner : şase luni cu mirodeni i şi tămâie, şase luni cu aromate suave. Aşa s'a făcut f rumoasă E s t e r a şi aşa , p o a t e va fi voit să se facă f rumoasă şi R u t h când m e r s e îa og rada cea m a r e , se v â r î r e p e d e priilf-t re m o r m a n e l e d e o r z şi de g r â u şi, la lu­mina s te le lor , se l u n g i t ă c u t ă l a p i c ioa re l e lui Boas, c a m g reo iu d e s o m n şi de vin. Duioasa n o a p t e idi l ică ! D e vreme ce era miezul nopţii , bărbatul se sperie, se

sculă pe jumătate şi privi : o î e m e e îi stătea lungită la picioare. Şi întrebă : c ine eşti ? Iar ea răspunse : sunt Ruth, sclava ta. înt inde cerga peste sclava ta, căci tu eşti urmaşul.

C u m o c h e a m ă p e a c e a s t ă t â r z i e ne­p o a t ă a Es t e re i şi a Iui Ru th , oa re ' ş i a r e î m p ă r ă ţ i a ei, p l ină de ca t i fe la i eş i t e d e soa re şi de m e s t i m a t e pa l ide . î n t r e ho te ­lu l „Ursu lu i ' ' şi T o r d i n o n a ? Nu şt iu, d a r eeea ce ş t iu e că o iubesc în t ă c e r e şi că p o v e s t e a i u b i r i i n o a s t r e se va i sp răv i î n t r ' u n ch ip c i u d a t Şt iu că în v i se le me le v ine câ t e -oda t ă la mine , s i n g u r ă si t r e m u r â n d , m o a l e de unsor i , cui sufletul la gură , c a Es the r a t u n c i când . cu toa t ă o p r i r e a cea g rozavă , se duce n e c h e m a t ă , în casa lui Asuer , p r i n t r e m a r i l e colo­n a d e înfr icoşate , că lcând p e lespezi le î n g h e ţ a t e de m a r m o r ă ve rde , a l b ă , gal­benă , n e a g r ă . La fel cu b a r b a r u l şi cum se cade Asuer , niă b u c u r de v e n i r e a ei şi nu-s în s t a r e s'o ţ in de r ă u că mi-a si­lu i t t a ina viselor .

As ta în ce p r i v e ş t e visele : r e a l i t a t e a e p u ţ i n cam fe lur i t ă . N ' a m p r i cepu t încă dacă o v r e i c u ţ ă m ă b a g ă î n seamă, o r i b a . Nu n e - a m spus n ic ioda tă vre-o vo rbă , d a r a in a u z i t că, î n t r ' o zi, p r i n s e a cân ta

-pe c â n d t r e c e a m eu :

Pentru tine mai trăesc...

D a r «ista n ' a r e aface : fe tele d ' i " n p o r «-.ieşea, câ-id . •> • •

să l e . v i n ă in ima la loc fără să-şi d*a s cama de ceeace cân tă .Al tă da tă , tocmai p e când t r e c e a m pe-acolo , p r i n s e a cân­ta îtmul d i n i ace le c ân t ece d in p o p o r car i înf loresc în ce ţoasa n o a p t e d in Tras te -v e r e :

Şi-apoi c â n d m o r eu, să ştii că mor , n u glumă. . .

P o a t e că şi d â n s a s t ă cu casa l ângă r âu , locueş te încă vre -o casă d i n vechiu l ş h e l t o , l â n g ă p a l a t u l cel m o h o r â t a l Bea­trice^ Cenc i . Nu pot şti de c â n t ă p e n t r u m i n e d a r în sch imb nu- i n ic i v o r b ă de îndo ia l ă că a m găsi t ch ipu l s'o ch inuesc . Am b ă g a t de s eamă că miopia ei e a tâ t de m a r e încât , dacă t r e c la doi me t r i , m ă ma i r e c u n o a ş t e ; d a r la t re i , nu m ă mai r ecunoaş t e , La t r e i m e t r i sun t p e n ­t r u d â n s a o u m b r ă , u n n imic ce a l u n e c ă pe a s p r a î n c r e m e n i r e a ochilor săi ne ­gi i . I n t r e cei doi ş i t r e i m e t r i es te o zona c repuscu l a r ă , t au t a l i că , ce-i i sp i t e ş te şi-', t u l b u r ă v e d e r e a şi-i s i leş te p l eoape l e şi gene le la s for ţă r i spasmodice . T r e c u-neo r i p r i n a c e a s t ă zonă fan ta l ică şi m ă ui t la ov re i cu ţ ă m e a cu . o cu r ioz i t a t e cam c rudă . Vădi t l u c r u că se t u l b u r ă , s t r â n g e p leoape le şi-şi a s c u t e och iu l cu o î n c o r d a r e n e r v o a s ă ca re - i î nc re ţ e ş t e uşor o b r a z u l . P o a t e că d in a d â n c u l f i inţei sa le se s iciklueşte v r e - u n ins t inct duios ş i î n g r i j o r a t să vijiă în t r a j u t o r u l s l abu lu i bun sitr.ţ v ' / t ' a l ponte că v i e a să vaiiu

N . N . T O N I T Z A : P R I N Ţ U L P R I B E A G

4 UNIVERSUL LITERAR

D A I M O N I O N început VII. PE URMELE

Inconştientul divinizat al romanti­cilor nu are comun cu inconştientul psihoanalizei actuale decât numele. Ca sens doar ceeace se ascunde în do­sul acestui nume pentru orice înţele­gere laică. Tăgăduirea, prin care in­conştientul se aşează în uiube'e ca­zuri în afara de conştiinţă, nu destăi-nuie încă nimic hotărît asupra tărâ­murilor, reale sau închipuite, denumi­te Ia fel. Inconştientul cu hotare ne­statornice al romanticilor era ţesut din iţe magice : derivau din el pen- ' tiu ştiinţa şi estetica romantica atât darul de a umbla lunatic (ieste case cât şi darul de a creia o poezie, aiât paradoxele nimicitoare de spaţii aie telepatiei cât şi capriciile indepen­dente de timp ale inspiraţiei. Tot ce romanticilor li se părea neînţeles era socotit abur ameţitor ieşit din călda­rea vrăjitorească a inconştientului. Inconştientul era un isvor ocult de fapte şi gânduri incomensurabile. in-

cu s ă r m a n i i ei ochi ceva pe ca r e 1-a şi văzut î n l ă u n t r u l său, î n t r ' o r eg iune tai ni că în ca r e negu r i l e au lumină . Aceas tă telcpjatie кфтоаре) n e v ă z u t ă e tejpede, munc i t ă şi vagă, ca u n stol de r ândun ic i .

j ocu l e c rud ş i a m s'o pă ţesc . V ' am spus ca t oa t e aces tea a u să s fârşească rău . D i n c e a r d a c u l „Ursu lu i " , le dă m â ­na să m ă sfă tuiască , D a n t e şi Rahe la i s şi B r a n t ô m e . D a n t e m i s p u n e : „p r iveş t e ce ru r i l e :'' i a r Rabe l a i s şi B r a n t ô m e îmi spun : „Nu p i e r d e c u r a j u l !" A h ! s imt că to tu l se va sfârş i r ă u ! N u însă în ch i ­pul r ău tăc ios la ca re vă gând i ţ i .

Aş tep ta ţ i , de vre ţ i să m ă p r icepe ţ i . O v r e i c u ţ a idilei m e l e es te mioapă , d a r t r e b u e să ştiţi că e u sun t şi m a i m iop decâ t ea, de-o miopie t r i s tă , î n a r m a t ă cu oche la r i . î n t r ' o b u n ă seară , din p r a ­gu l dughen i i sale, ovre icu ţa 'mi va face semn să i n t r u şi a t unc i , în d r ă g ă s t o a s ă g rabă , a m să m ă împied ic de p r a g şi a m să-mi p i e r d oche la r i i . C i n e nu- i m i o p nu ştie cât e de g rozavă a s t ă n e a ş t e p t a t ă şi c a r agh ioa să nenoroc i r e . . N ' a m s 'o ma i văd deoda tă pe ovre icu ţa -mea c a r e m ă a d a s t ă în u m b r a dughen i i s a l e şi e a n u mă va mai vedea p e -mine. Zonele tan-t r l ice , de da t a aceas t a vor fi două : vom s t r â n g e a m â n d o i p l e o a p e l e cu o încorda ­re n e r v o a s ă ca re n e va î nc re ţ i uşor o-b ra j i i . A m â n d o i vom voi să v e d e m cu s ă r m a n i i noş t r i ochi m u r i t o r i ceva p e ca r e îl vom fi văzu t în l ă u n i r u l nos t ru , în t r ' o r eg iune ta in ică îu ca r e n e g u r i l e a u lumină .

Vom cădea amândo i , c ă u t â n d u - n e p r i n ­t r e b ă t r â n e l e cat ifele şi vechi le nes t i ­mate , p r i n t r e sp lendor i l e u n o r l umi s t ră ­vechi şi a u n o r socie tă ţ i d i s p ă r u t e . Ca­mée şi calcedoni i , d in epoca î m p ă r a ţ i l o r romani , b r o n z u r i greceşt i , l a c u r i v e n e t i cne în ca r e domni ţe l e cele ga l an t e îşi a s c u n s e r ă secre te le , s t a t u e t e de Capod i -inonte şi de Saxon ia , b r o d e r i i de Burano , g r a v u r i englezeşti", sma l ţu r i de Limoges , t abache r i , monezi , l ă m p i de p ă m â n t , că-fârămj» m i n i a t u r i l iv re le , m ă r c i de -a le S ta tu lu i P a p a l şi de -a le R e g a t u l u i ce lor Două Sicilii, t o tu l va j u c a î n p r e a j m a noas t ră , ia r cu noi va j uca î n t r e g u l e t e rn şi scl ipi tor bric-à-brac al stelelor.

( í rad. d in i ta l . de) A L E X A N D R U M A R C U

PSIHOANALIZEI conştientul romantismului e profund miraculos şi în aceeaş măsura obiect de veneraţie pentru iniţiaţi. Ca to­tul altceva inconştientul psihoanali-zei : o maşinărie psihică încă nu de tot cunoscută, dar în întregime despo­iată de orice miracol. O moară a-dâncă în care se macină şi se trans­formă vechi şi uitate zăcăminte de conştiinţă. O maşinărie pe care psi­hologii şi-o închipuie alcătuită pe scheletul câtorva legi de-o matema­tică surprinzătoare . Inconştientul psihoanalitic. departe de a ii de-o substanţă divină, păstrează în sine, închişi ca în beciuri subterane mon­ştrii tuturor pornirilor rele. Inconşti­entul psihoanalizei e şi el isvor : de artă şi gânduri mari — ca „terapie'', cele mai adesea însă numai de boule cari elimină r>e individ din rosturile sale sociale. Scurt : isvor de cântece şi nebunie.

Ceeace probabil rămâne definitiv din psihoanaliza tinroului nostru — desigur încă foarte departe de u fi epuizată de cercetători şi de scafar "•• dri — e mecanica psihică a trans­formărilor subteonştiente, acele su­primări şi alungări de conştiinţă în inconştient, acele procese de alterare ale organismului psihic prin elemen­tele în veşnică răsniirită, numai în­chise dar nu si sufocate in pivniţi. Pansexualismul lui Freud nare a fi o exagerare, din mândria dictatorială inerentă oricărei teoretizări, a unor fapte incontestabile dar nu prea apro­piate de proporţiile ce Ii se atribuie. CSă пц uităm că elevi chiar de ai lui Freud contestând pansexualismul, în­găduie sexualităţii doar rolul unuia din factorii însemnaţi în vuita omu­lui. Adler, Jung, Groddek). In ce pri­veşte descoperirea mecanicei incon­ştientului psihoanaliştii socotesc în­tre înaintaşi îndeosebi pe Nietzsche, dela care au împrumutat termenul de ..sublimatiune". Din т>аг1е-т>.е credem însă că mult înainte, fără de a fi doc­tor, ci doar un excelent ps ;holog, Goethe a ghicit ceva din toată acea­stă psihoanaliza faimoasă de ízi. Câ­teva din analizele sale sufleteşti tre­buiesc -— prin mecanica ce o presupun — privite fără înconjur ca ..psihoana-litice". Astfel, vorbind odată despre Byron, îi face o adevărata „psihoa­naliza". Se ştie că marele romantic avea între altele multe obiceiuri ex­centrice şi acela de a bea singur în pivniţă şi de a împuşca iară de rost cu revolverul în vânt ceasuri întregi. Acestor descărcări nervoase Goethe le găseşte următoarea ingenioasa ex­plicaţie : Byron se simţea, nu fără motiv, înconjurat de o lume de duş­mani (la un moment dat isbutise să ri­dice toată Anglia împotriva sa). Obi­ceiul lui de a împuşca ore intregi, sin­gur în gol, era efectul unei sures­citări şi rezultatul unei atitudini in­conştiente de apărare ! Credem că astăzi un Freud, psihoanalisiul ticu­rilor şi al maniilor, iu i ar explica altfel ciudăţeniile lui Byron. Căutate în toată opera lui Goethe, desigur

A hohotit î n noapte vântul... Un pumn oblonul mi l'a spart, Bulboane, săbii l e despart, Şi'n suflet cade greu — pământul !

De-acum furtuna muşcă 'n zid... Sub lampă ceasu-mi cântă fin, Pe pagini gâze 'n şiruri v in — Şi din zăvoare mă deschid :

... Pe unde-au fost grădini şi soare, Şi prunduri albe J n cărărui, Azi nu mai poţi de cruci să sui, Azi mucegaiu-i pe stofoare...

Te pleci s'alegi un fir de nalbă Pc unde-au înflorit lumini, Şi din hăţişul gras de spini, I e fulgeră o hârcă albă !...

. Mă trag din mine, copleşit... Şi ascult, pustiu, în noapte vântul, i?e umeri simt mai greu pământul, Şi nu ştiu? Parcă-am aţipit!...

T. PAUNESCU-ULMU

exemplele sale de psihoanaliza s'ar înmulţi. Să ne amintim numai ex­plicaţia terapeutică ce o da el naş­terii r o m a n u l u i Werther. SingM mărturiseşte că se temea să-I reci­tească pentru a nu recădea în starea patologică de care s'a vindecat scri-indu-1. Dar acestea le spunem oare­cum, numai în parenteză pentru a arăta că Goethe avea o concepţie despre inconştient care, întrucîtva cel puţin, depăşia pe a romanticilor.

Legătura dintre Eros şi creaţie a fost deasemenea cunoscută lui Goethe. El ştia că avântul erotic, ţâşnit din nevoi sexuale e elementul generator cel mai puternic în orice domeniu de creaţie. In iubire Daimonion e in ele­mentul său. Neapărat, lucrul acesta pare o banalitate dacă nu veche cât lumea cel puţin atât de veche ca dia­logul ile platonice cari stabiliseră aceeaş legătură. Dar nu tot atât de banală şi încă departe de a fi trecut prin tot controlul ştiinţific ce-1 merită, este puţin discutata teorie în germene a lui Goethe despre „multipla puber­tate" a geniului. In vreme ce oamenii obişnuiţi au o singură pubertate, o singură perioadă de exuberanţa ero­tică în care se simte lăuntric asaltat

* de-o caldă, străină, zăpăcitoare apă vie, o sigură perioadă în care puterile topite în sânge îi dau îndrăsneli desin-teresate şi în care cei mai mulţi, chiar fără chemare , îşi încearcă într'un fel darul creaţiei, — omului de geniu, creatorul prin excelenţă, vrăjitorul şi demonicul, îi este hărăzită o repe-tată pubertate, ceeace explică şi tine­reţea reîncepută a creaţilor sale şi uneori imposibilitatea de a sacătui până în cele mai albe bătrâneţi. Fi­reşte, pentru nimenea nu se potri-

* veste aşa de mult această teorie a multiplei pubertăţi ca pentru Goethe însuş. Nu e o întâmplare că ea a fost smisă întâia oară de cel ce mai mult decât oricaie altul a experiat-o.

L U C I A N BLAGA

UNIVERSUL LITERAR S

M A N T A U A d e S A N D U T E L E A J E N

De două z i le ş i două nopţ i , s a t e l e T e ­leormanului t r ime t s p r e Ruşi i -de-Vede, — centrul de m o b i l i z a r e a l j u d e ţ u l u i — şi-rur nesfârş i te d e c ă r u ţ e ş i v i t e , în tovără ­şite de rezerv i ş t i i c a r e r ă s p u n d o rd ine lo r de chemare , d e femei, de b ă t r â n i şi copii , de jandarmii şi p r i m a r i i a d u c ă t o r i a i „ ta­belelor d e rech iz i ţ i e" . Vin şi copiii , şi fe­meile şi b ă t r â n i i , femei le ca să fie a l ă t u r i de cei c a r i vor p l eca încuirând la m o a r t e , copilandrii ca să ţ ie , l a î n t o a r c e r e , de urât p e d r u m , m a m e l o r , b ă t r â n i l o r , ca să nu li se p a r ă sa t e l e p r e a d i n t r ' o d a t ă p u s ­tii, ori, să m a i scape d in g u r a s t ăpân i r i i ce porunc ise rechiz i ţ i j le , u n cal, o c ă r u ţ ă , o pereche de boi... A j u n s la Ruş i i -de -Vede furnicarul a c e s t a de oamen i , d e c ă r u ţ e şi vite se r â n d u e ş t e greoi p e s t r ăz i l e ce duc in mica p i a ţ ă a o raşu lu i . Aci, m a g a z i i d e curând cons t ru i t e a l ă t u r i de ba răc i l e t â r ­gului, a r u n c ă mobi l iza ţ i lo r , p e compani i , îmbrăcăminte, a r m e şi m u n i ţ i i ; of i ţer i şi gradaţi cu ch ipu r i îngni ja te şi c r u n t e , împart p e p l u t o a n e şi secţi i o r d i n e şi înjurături, d u p ă n e v o i e ; i a r p e s t r a d a la r ­gă ce 'ncon ju ră p i a ţ a , comisia d e rech iz i ţ i e însumează a v u t u l sa te lor r ă m a s e pus t i i , şi-1 t r ece z e s t r e r e g i m e n t e l o r găt i te să pornească s p r e g r an i ţ i la cel d i n t â i su­net de g o a r n ă .

In d i m i n e a ţ a de 14 Augus t , r e g i m e n t u l 1 l-iu al divizie i a XII-ea îşi î m b a r c ă „ t r e ­

nul de l up t ă 1 ' : chesoane l e cu mun i ţ i i , am­bulanţele, b u c ă t ă r i i l e d e c a m p a n i e şi că­ratele de t r a n s p o r t . T r u p a î n c a r t i r u i t ă p e companii şi-a p r i m i t cea iu l . P e n t r u o r a l i comandantul a o r d o n a t „ î m b a r c a r e a ' ' ba-

• talionului în tâ i . Soldaţ i i s u b p r i v i g h e r e a cuplărilor şi s e rgen ţ i l o r îşi p o t r i v e s c p e răniţi m a n t a l e l e , foile şi be ţ e l e de cor ţ . Cartiruit c u c o m p a n i a î n c u r t e a une i prăvălii m a r i d e p e s t r a d a A l e x a n d r i e i , Locotenentul S t r e j n i c de la a -doua, îşi trece v r e m e a c ins t ind u n p a h a r de v in cu proprietarul , l i ngă t e jghea . I n t r e r a f tu r i l e înalte şi nou i , e r ă c o a r e şi m i r o s de mă­tură udă. D o m n u l N a e Raic iu o m p e s t e măsură de g ras , t u n s p e cap cu zero , nu ­mai în ves tă şi p a p u c i d e casă , d u p ă fie­care p a h a r , îşi ş t e rge cu dosul m â n i i m u s tă{ile a l b e m u i a t e ' n v in ş i a p r i n d e ţ igăr i „Gingaşa'' p e car i Loco tenen tu l s e g r ă b e ­şte) să i l e ofere . E g rozav d e m u l ţ u m i t c ă Dumnezeu n u i-a d ă r u i t băe ţ i ci n u m a i feie, d o u ă : Rica şi A n c u ţ a p e ca r i n ic i nu s'a gândi t să l e m ă r i t e căci d e - a b e a ' n l u ­me şi-au i sp r ăv i t l iceul . Aşa se face c ă de o s ăp t ămână de c â n d R e g i m e n t u l I-iu s'a adunat la Roşiori , o m u l se s imte d a t o r să 'mparţă î n d e m n u r i r ăzbo in i ce şi solda­ţilor şi of i ţer i lor ca re - i v in p r i n p r ă v ă l i e , îndemnuri p e ca r i Loco tenen tu l S t r e j n i c pe care-1 ţ ine 'n gazdă , le -a ' n v ă ţ a j p e dinafară :

— Cu i n i m ă b ă e ţ i ! Să b a t e ţ i în ei chiu­ind ca la nuntă! . . . (Ei, sun t d u ş m a n i i n e ­văzuţi). Să "nu p i e r d e ţ i un glonţ , a ş a cum n'am p i e r d u t noi la P l e v n a . Să-I lua ţ i în baionete c a ' n f r igăr i . E u . l a a t a c c â t e doui înţepam odată! . . . Aman!. . . ' şi ga,ja, cu ocliii ho lba ţ i , p e l u m e a c e a l a l t ă ! (Eu, la atac, î n s e m n a : eu la sp i t a lu l d in T u r n u -Măgurel'e u n d e e r a m in f i rmie r şi a u z e a m poveştile răni ţ i lor . . . ) .

— Ei, ce s ta i p e gândur i? . . . Ha i n o r o c ! — - Noroc d o m n u l e Ra ic iu !... î nch ina

ofiţerul. — Băete, s p u n e s t ăpâne- t i i să n e p u e

la grătar vr 'o doui f icăţei !, Şi m a i dă o juma de ca re b e m noi. R e p e d e !...

— î n d a t ă dom' N a e ! — Ştii, v inu l d i m i n e a ţ a f ă r ă o gus tare . . . — Da, da... — Ca să-ţi p r inz i i n ima d o n ' Locote-

ttètti Ce, gandejti că "П război m o r ăi

mintoşi ? F e r i t ' a s fân tu l ! C a r e s ' a scunde m a i mul t or i dă dosul de frică p ' ă la - l gă­seş te g lon ţu ' n t â i . P ă o n o a r e m e a 1

i n p r a g u l p r ăvă l i e i , u n mobi l i za t îna l t ş ; oacheş cu -o t un i că l a r g ă d e p ă r e a în s t r â n s o a r e a c e n t i r o n u l u i u n sac l e g a t Ia gură , c u o cape lă a b e a p r i n s ă p e capu l m a r e , l ă t ă r e ţ , cu p a n t a l o n i s t r imţ i de-i ţ ipau în p i c ioa re şi bocanc i noi, m a r i cât două corăbi i , s a lu t ă molău , a r ă t ându - ş i d inţ i i a lb i î n t r ' u n s u r â s p l â n g ă t o r :

— Să t r ă i ţ i ! — Ce- i Broscoi ? — Să t ră i ţ i . sun t f rumos ? — Mai e v o r b ă m ă ! D o a r să holbezi o-

chii la n e m ţ i ş i -au să fugă de 'tine m â n ­când p ă m â n t u l !

— Aoleo, don Locotenent , nu m a i r â d e şi d-ta că de-acu ni s'a s t r â n s funia la p a r ! Sărac i i de noi !...

— F u g i mă, n u boci ca o femee ! — Ba bocesc don ' Loco tenen t c a m lă­

sa t cinci copii neves t i i l a T u r n u şi 'ncolo nici banii nici mă la i . C ă eu ca l ă u t a r u , p ro s t : m u l t c â ş t i g a m m u l t che l tu i am. C r e d e a m că s'o mi los t iv i don m a i o r şi-o face ceva să scap din foc...

•— Nu se p u t e a Broscoi ! — Da m ă c a r să m ă fi da t la căruţe. . .

Nici a s t a n ' a v r u t ! •— Acolo se d a u ce i cu b e t e ş u g u r i . Tu

eşt i cât un m u n t e . — Sân t să t ră i ţ i , da ' am cinci copii . Ce

să fac ei.. . dacă mor ? — Ai şi tu n ă d e j d e la D u m n e z e u ! — Ba e u a m avu t -o î n d o n Maior şi în

d-ta şi tot de g e a b a ! Iacă, pe s t e u n , ceas . p l e c ă m în foc ! S ă r a c de v ioa ră , C o să-mi r ă m â e văduvă , ca şi nevasta . . .

— Mă Il ie, be i u n p a h a r c u v in ?.„ cău­tă să-1 m â n g â e negus to ru l , c ă r u i a Broscoj îi c ân t a se în m u l t e r â n d u r i p e la chefur i şi cumet r i i , cu t a ra fu l lu i .

•— Beau dom' N a e ! Să t răeş t i !

— G a t a ficăţeii ! — Pune - i ac i şi dă -ne furcul i ţ i . Reze rv i s tu l Broscoi, so rb i cu se te p a ­

h a r u l p l in , apoi tuş inându-ş i m u s t a ţ a se a p r o p i e de ofiţer .

— Don ' Locotenent , faceţi-mi m ă c a r a-tâ ta b ine !

— C e ? — Cu m a n t a u a a i a de mi-a sch imbat -o

don ' s e rgen t Mar in a L i x a n d r i i din Se-ga rcea şi mi-a dat-o pe-a lui . Mă s t r â n g e în spa te şi nu-mi a j u n g e nici pân ' l a ge-nuclii . D e m'o p r i n d e i a r n a dege r şi oe frig s ă r ac de mine !...

Bine, să ieşi la r a p o r t când viu la com­p a n i e .

— És să t ră i ţ i !... Să t răeş t i dom ' Nae !..

* Pes t e o j u m ă t a t e d e ceas, î na in t e de a

po rn i sp re .piaţa de a d u n a r e a r e g i m e n t u ­lui, Loco tenen tu l S t re jn ic , îşi i n spec t ează compan ia . D o u ă su te şaizeci şi c inci de o a m e n i t ăcu ţ i şi t r iş t i , încovoia ţ i p a r c ă nib.t g r i j i l e suf le tu lu i m a i g r e u decâ t subt pova ra răn i ţ i lo r , c a r tu ş i e r e lo r şi a r m e -or pe ca r i mul ţ i nu şt iu să le m â n u i a s c ă .

S t r e jn i c î n să a r e n ă d e j d e în g rada ţ i . Toţ i sun t veni ţ i de la r e g i m e n t u l ac t iv d i n l u r n u . î ş i c e r ce t ează o a m e n i i tăcut , în­tovărăşii ; de c o m a n d a n ţ i i d e P l u t o n şi secţi i . C â n d a j u n g e la P l u t o n u l doui , în f lancul drept . . . Broscoi I l ie, l ă u t a r u l . Co­coşat de g r e u l ran i ţe i , c l ipeşte des d i n ochi, cu faţa b r ă z d a t ă de p â r â i a ş e mici de s u d o a r e . Se u i tă în ochii Loco tenen tu ­lui ca u n câ ine bă tu t . Of i ţ e ru l pa rcă - i a u d e vo rbe l e gându lu i : „Să t ră i ţ i , m a n ­t aua !..."

— Se rgen tu l A - L i x a n d r e i ? Ce-i cu m a n t a u a lui Broscoi ?

— Să vede ţ i don ' Locotenent . E r a op r i t ă de m i n e ma i de m u l t de la magaz ione r . C) şi iscăl isem. Să r a b d e ţ i g a n u l d o u ă - t r e i zile că-i scot eu a l ta to t aşa d e m a r e de la a l t ă c o m p a n i e !

— Auzi Broscoi ! ? r â se ofi ţerul . — Auz, să t ră i ţ i . Rabd , că n ' a m ce-i

face.

L\ MtHAILËSCUt D U P A B A L

б universul, literar

Scrisoare P r i e t e n ă , A veni t t o a m n a şi ne goneş te d in l ivadă Şi 'n u r m a n o a s t r ă a r u n c ă f runze usca te ; .

D e p a r t e , d e p a r t e , Moare cân tecu l şi m o r iub i r i l e n o a s t r e . S p â n / u r a t e 'n funigei i ţ e su ţ i d in zăpadă. . .

Cu r i s ipa d e flori a l b a s t r e , Ne goneş te t o a m n a , p r i e t e n ă . Şi ne fură iub i r i l e noas t re . . .

l.a r ă s p â n t i a că r ă r i l o r , Ne d e s p ă r ţ i m acum

Şi c l ipele se g r ă m ă d e s c în t r ecu t ; Poves te va fi i ub i r ea ,

D e m u l t , demult," Un c â n t ă r e ţ pe d r u m Va p l â n g e ;

— A veni i t o a m n a , p r i e t e n ă ! P e iriiiiza copaci lor şi pes te Oclii n e p u n e re f l exe de sânge.. .

P r i e t e n ă , a ven i t t o a m n a , R ă m â n e m noi şi i ub i r ea poveste. . .

ION AL. O V E J A

Cu Irenul , de la Sla t ina la Bră i la , apoi (ie aci cu ş l epur i l e pe D u n ă r e , Reg imen­tul l- iul d e b a r c ă în d iminea ţ a de 6 Sep­t e m b r i e pe-o v r e m e înch i să şi u m e d ă în o răşe lu l cu în fă ţ i ş a re turc--ască de lângă p ic ioru l podu lu i Ca rol 1. CompianUle de t e l e o r m ă n e n i se î n ş i r u o . p e şoseaua noro ­ioasă, p l ină de a m b u l a n ţ e , bucă tăr i i ; şi clies,>ano, fugar i şi răniţii veniţ i de p e I ron t . In imi le t u t u r o r p a r e că b a t n ia i scur t . Maioru l Şiefan cu ba t a l ionu l în tâ i , a p r i m t o r d i n u l să i n t r e p e l inia de foc, sp r e a da m â n ă d e a ju to r r e s tu r i l o r unu i l eg imen t de v â n ă t o r i p e ca re un d u ş m a n super io r îl scosese d in sa te le Cocargea şi En igea . Botezul de sânge de. trai, săp tă ­m â n i a ş t e p t a t .

— F ă r ă o l ov i t u r ă de p u m n , podu l e p i e r d u t băe ţ i , s p u n e m a i o r u l , of i ţer i lor c h e m a ţ i la ordine. . . Să intraţii, î n foc bă r -bătoş i .

De a r t i l e r i a lor , nici o frică. T r a g e pros t d in p r ic ina noro iu lu i d in p o r u m -Lişli şi gi 'âne. Ploi le ne d a u u n a j u t o r d i imnezeesc . Apoi r â z â n d : Astăzi n imen i n a r e voie să m o a r ă .

* •

Când a j u n g e în bă ta ia t u n u r i l o r of i ţer i i văd cât sun t de a d e v ă r a t e spuse le maio­rului . Gh iu le le l e d u ş m a n e t răz i iesc în plin vr 'o două p l u t o a n e ce n u s 'au des făşu ra t la t i m p !... Ce l d in t â i r ăn i t , cade subloco­t enen tu l Nică de la a 'n tâ ia că ru i a o schi­j ă îi, r e t e a z ă m â n a s tângă . Ş rapne le l e îşi s cu tu ră p l u m b f ie rb in te d e - a s u p r a . lău­tu r i lo r de t r ă g ă t o r i r ăn indu- l e , obuze le scormonesc p ă m â n t u l , uc igător . A p ă r a t e de o p e r d e a ' d e рогшпЫіюі, compani i l e ma io ru lu i Ştefan scapă cu h o t ă r â r e p r in sa l tu r i repez i de focul a r t i l e r i e i . O va l e a d â n c ă cu m a l u r i l e repez i , le d e s p a r t e de iadul focuri lor de m i t r a l i e r e ş i a r m e ,

a p r i n s din D u n ă r e p â n ă 'n Mare . C â m p u l de l up t ă e u n v i e spa r u r i a ş pe c a r e duş ­m a n u l încă n e v ă z u t Га în t ins pe s t e t i u pu l Dobroge i cot ropi te , v i e spa r al că ru i bâzâ i t s in i s t ru î ţ i î n ă b u ş e a u z u l , îţi t a e r e s p i r a r e a , îţi î n e b u n e ş t e nerv i i , te m â n ă îna in te , m e r e u îna in te , cu buze l e c r ă p a ­te d e sete, cu1 c e s tu r i şi r ă c n e t e de fiară.. .

Loco tenen tu l S t r e j n i c - a j u u g e cel d in tâ i pe c reas t a de dea l b ă t u t ă d e o sec ţk ' d e m i t r a l i e r e b u l g ă r e ş t i a s c u n s ă în t r ' o ş i ră d e p a e . I a r în j u r u l lu i m i m a i p lu tonu l doi a l s e rgen tu lu i i n s t ruc to r Mar in A-L i x a n d r i . P lu tonu l în tâ i i,-a r ă m a s în vale la o fân tână , u n d e so lda ţ i i d in t r e i regi ­m e n t e se ba t la apă , i a r p lu toane lo t r e i şi p a t r u n u î n d r ă z n e s c să u r ce p r in p loa ia de gloanţe. . .

Se dă d e - a d u r a pe coas t ă şi m â n ă cu p a t u l a r m e i şi î n ju r ă tu ra p e fricoşi. T re i gh iu le le t r ăznesc d in senin în j u r u l fân­t â n i i Sper ia ţ i , o a m e n i i pluitiomiliui în tâ i u rcă şi ei dea lu l împinş i de g rada ţ i , PIu-toane l e doi şi t r e i a j u n g însfârş i t p e li­n ia de foc.

— „Salve p e secţii... a s u p r a şirei de p a e !...''

O r d i n u l s b o a r ă din om în om. Şi ' m p u ş -c ă t u r i l e pocnesc ca la nun tă . Surp r inş i de no ui a t acu r i , duşman i i î n c e a r c ă o învă lu ­i re d e a r i p ă . Och iu l Loco tenen tu lu i S t r e jn i c e t r eaz .

— „Sergen tu l A-L ixandre i . faţă cu M'f-ţia "ntâi în j u m ă t a t e la s t ânga . Toa tă compan ia p u n e ţ i ba ione t a !"

A-Lixandre i Mar in se r id ică în genuchi să des luşească m i ş c a r e a d u ş m a n u l u i . D u ­ce m â n a s t r ea ş ină la och i şi c o m a n d ă scur t focul.

î m p u ş c ă t u r i l e se p o r n e s c v i je l ioase . T r a g rezerviş t i i f ă ră să ochiască , cei mai mul ţ i cu capu l în b u r u e n i şi spe r ia ţ i de zmuc i tu r i l e a r m e l o r , t r a g nici n u ştiu unde , aşa..,, f i indcă a u o r d i n să t r agă .

— Valeu m'a p ica t în picior ! 1

— Ridică ' n ă l ţ ă t o r u ' b o u l e ! — Muică, m 'a a r s în in imă , mu ică ! — H u r a f ra ţ i lor !... I-ote-i că fug !

I l u r a ! Loco tenen tu l S t r e j n i c a a j u n s lân­gă secţ ia în tâ i . I se umezesc o c h i i Ce l c a r e s t r igă hura . . . şi t r a g e och i t din ge­nuchi a l ă t u r i de s e rgen tu l A-Lixandre i , e l ă u t a r u l Broscoi I l ie. G l o a n ţ e l e c a r e c u r g p l o a e î n juriul lui nu-1 sper ie .

— I-am resp ins don ' Loco tenen t ! — Bravo Broscoi ! — Valeu ! D o n ' Locot... Se rgen tu l A - L i x a n d r e i se ros togoleş te

zece paş i d e - a n d a r a t e l e , apoi t r u p u l i se sp r i j i nă de r a n i ţ ă î n t r ' o r ână , cu faţa sp re f ront .

In f run te a r e o f loare mică, roşie, d i n c a r e sânge le ca ld i se p r e l i n g e p e s t e ochi . T r u p u l i se zgâ rceş t e d e d o u ă o r i g e m e înăbuş i t , r ă m â n e d e p i a t r ă . D a r focuri le d u ş m a n u l u i c a r e s'a r e t r a s se în te ţesc .

— Broscoi I l ie, ia c o m a n d a secţ ie i ! . . . U n d e pleci ?

— Să t ră i ţ i ! A muri t . . . — Fug i din luptă. . . Te 'mpuşc ! — Nu fug... mantaua : . , s'o iau eu, alt­

fel tot i-o fură a l tu l ! Şi po rneş t e , gheboşa t sp re s e rgen t . In

ace iaş i clipă, o gh iu lea se 'ufige în pă ­m â n t Ia t re i paşi în s t ânga m o r t u l u i şi p l e sneş t e ca o g r a p ă t r â n t i t ă p e sticlă. C â n d se r id ică no ru l de fum, r id ică şi L o c o t e n e n t u l S t r e jn ic , qapu l .

S p ă r t u r i l e au m e r s t o a t e s p r e vale . Broscoi I l ie a r e faţa p l i nă de sânge şi p ic ioru l d r e p t smuls din genuchi . Scân­ceş te ca un copil c ă t r e Locotenen t urâ-tând-u-i r a n i ţ a m o r t u l u i : .

— M a n t a u a don ' Locotenent . . . M'a pricopsit . . . m a n t a u a !...

Şi se î n t i nde uşor , p a r c ă împăca t , a d o i -m.ind a l ă t u r i de s e r g e n t u l Mar in Al-L i x a n d r e i , feciorul p r i m a r u l u i de la Se-ga rcea -d in -dea l .

SANDU TELE A JEN

I. STEURER; SINGURĂTATE

7 tiNlVËKSUL LlTÊRÂR

J u d e c ă t o r u l , Gre f i e ru l , U n g a r d i a n , Vlad.

(grefierul stă la biurou şi1 aranjază hârtiile pentru scris).

JUDECĂTORUL (gardianului). I n t r o d u pe cr iminal! . . . . (gardianul descue înoă-iul uşei şi dispare).

GREFIERUL. î n c e p e m ins t ruc ţ i a îna ­in te d e a veni?. . .

JUDECĂTORUL., Da!.. . Nn face n imic , p â n ă v ine Doctoru l şi Advocatul . . . . (se uită la ceas) Nouă.. . t e rminăm. . .

GREFIERUL. Vine şi v ă d u v a m o r t u l u i ? JUDECĂTORUL. Da, p e n t r u conf run ta - ,

re... (se plimbă prin scenă, gardianul in­troduce pe Vlad).

VLAD (privind ca Ia nişte necunoscuţi) . Bună ziua!... C e d o r i ţ i (se duce la grefier). Ce scrii dumnea ta? . . . (judecătorul şade pe scaun, picior peste picior şî îşi curăţă un­ghiile, Vlad i se adresează): D u m n e a ­voas t ră? . . .

JUDECĂTORUL (fără să se nite la el) . Nu m ă m a i cunoşt i? . . .

VLAD. Nu . . . JUDECĂTORUL. Şi cu toa t e a s t ea ,

n e - a m m a i văzu t a c u m vre-o t r e i zi le. VLAD. Nu şt iu, mă er ta ţ i . . . JUDECĂTORUL. C u m se vede , a i o

m e m o r i e foar te p roa s t ă , sau... (privindu-1 bănuitor) c r ez i că vei p u t e a s ch imba fa­ţa l uc ru r i l o r .

VLAD. Nu în ţe leg . JUDECĂTORUL. Insfârş i t c r ed că te-ai

h o t ă r â t să vorbeşt i . . . T e văd ma i l iniş t i t acum. . . De а Щ ѳ І cazul se p e t r e c e a c e l a ş la toţi a res t a ţ i i , p r i m e l e zile nu vor să vo rbească şi a p o i , d u p ă ce se r e c u l e g , n u m a i vor să tacă. . . Ei?!...

VLAD. (Vrea să stea, gardianul îl îm­piedecă). Gine e ş t i d u m n e a t a d e s ta i în s p i n a r e a m e a ş i nu m ă laş i să şed?.... Eşti î nge ru l p ă z i t o r a l meu.. . Curios! . . . In f iecare c l ipă tot a l ţ i o a m e n i văd.... Al câ te lea eşti d u m n e a t a ? . . .

GARDIANUL. Tac i din g u r ă şi u i tă - te acolo.. . (

VLAD (revoltat). D a r a s t a î n s e a m n ă obrăsnic ie î . . . (gardianul zâmbeşte) .

JUDECĂTORUL. Lasă educa ţ i a şi r ă s ­p u n d e la ce t e voi î n t r e b a .

VLAD. Cu m i n e vorbiţ i?. . . JUDECĂTORUL. Cu dumnea ta . . . H a i d e ,

îneeipe!

C. ARDELEANU

VLAD. C e să încep? JUDECĂTORUL (isprăvind cu unghii le) .

Să-mi poves teş t i ce a n u m e te-a făcut să omor i şi cum a i o m o r â t ?

VLAD (apropifyidu-se). C u (diiiej a m o n o a r e a ?

JUDECĂTORUL (autoritar). Să faci b i ­ne isă i sp răveş t i cu t r u c u r i l e aces t ea . R ă s p u n d e c e te ' n i r e b !

VLAD. Eu n u vorbesc d e cât c u oa­meni i p e car i îi cunosc .

JUDECĂTORUL Hm!... Zi, cu a d e v ă r a t , nu mă mai cunoşti?.. ' , (apropiindu-se). Suint j u d e c ă t o r u l de ins t ruc ţ i e .

VLAD (mirat). J u d e c ă t o r u l d e i n s t r u c ­ţie!...

JUDECĂTORUL. A c u m m ă cunoş t i? GREEIERUL. S p u n e d o m n u l u i Jude^

cător , c u m a i comis c r ima şi p e n t r u ce? VLAD (naiv). D u m n e a t a c ine eşti?.. . JUDECĂTORUL (batjocurilor). D u m ­

nea lu i e Gref ierul . . . (spre gardian) şi d u m n e a l u i , g a r d i a n u l închisoarea , i a r d u m n e a t a , e ş t i asas inul . . . P r e z e n t ă r i l e făcute , n e cunoaş t em c u toţi, d u m n e a t a p e noi şi noi ipe dumnea ta . . . Acum v o r b e ş t e !

-GREFIERUL (judecătorului). P r o c e d ă m la i n t e r o g a t o r i u ?

JUDECĂTORUL. Da... (lui Vlad). C u m te c h e a m ă ?

VLAD. Vlad Dum.. . Nu-mi m a i a d u c a m i n t e .

JUDECĂTORUL (grefierul). D u m b r ă -veanu. . . (grefierul scrie aproape tot tim-pult. De ce ţi an i «.-ştii

VLAD. Vă i n t e r e s e a z ă v â r s t a іл>а? Jl D E C A O R U L . R ă s p u n d e l a î n t r e b a ­

re.... De câ ţ i a n i ©şti ? VLAD (după un moment de gândire),

Nu -aiu. am uitat . . . JUDECĂTORUL. La p r i m e l e ce rce tă r i ,

ai spus că eşti d e t re izec i şi opt d e aini VLAD (repetând). D e t re izec i şi opt de... JUDECĂTORUL. Ce m e s e r i e a i? VLAD. Nici uina. JUDECĂTORUL. Tot la p r i m e l e cer ­

ce tă r i a i spus că eşti scr i i tor , d e ce zici că n ' a i nici o m e s e r i e ?

VLAD. P e n t r u că scr i i tor i i n u sunt m e ­ser iaş i .

JUDECĂTORUL (grefierului). Scrii tor. . . GREFIERUL (tare, scriind). F ă r ă nic i

o ocupa ţiu ne . VLAD. Romancier . . . Sun t s i n g u r u l ro ­

m a n c i e r care. . . . JUDECĂTORUL. Ai să r ă s p u n z i n u m a i

la ce t e î n t r e b şi, a c u m să-mi s p u i : Eşt i acuza t că în z iua de 5 S e t p e m b r i e , o r e l e n o u ă d iminea ţ a , te-ai i n t r o d u s în locuin­ţa vec inu lu i d u m i t a l e de la e t a j u l do i şi p r i n ma i m u l t e l ov i tu r i de cu ţ i t , l-ai o m o ­rât.. . C u m a i p r o c e d a t ?

VLAD (absent, priveşte lung la Jude­cător).

JUDECĂTORUL. Răsipmnde! VLAD. N ' a m amărâ t . . . JUDECĂTORUL. N u ? (îi arată cuţitul).

C u ţ i t u l ă s ta s p u n e că da... Ascul tă , s ă şt i i că cu câ t ve i c ău t a să negi fapta , sau vei î nce rca să m ă faci >să c r ed că n u a i fi î n t oa t e min ţ i l e , cu a t â t m a i r ă u va fi p e n t r u t ine . Eu te s f ă tuesc p r i e t e n e ş t e , să a i c u r a j u l fap te lor t a l e şi să răsjptuinzi l impede , f ă r ă nic i o şovă i re .

VLAD. Aşi v r e a s ă şt iu dacă toţ i J u idecătlorii vo rbesc ca d u m n e a t a la p e r ­soana în tâ ia , a t u n c i când.... •

JUDECĂTORUL (aspru). R ă s p u n d e la ce te î n t r e b . 1л p r i m e l e c e r ce t ă r i a i d e ­c l a r a t şi aii recunoscut . . . .

VLAP. N'am declarat nimic, Nu гесц-

Cresc seaeţi, Zac bureţii

i;i grădina mea e moartă Lacătu-i rugină 'n poartă

Paseri tac, Muguri zac...

Cum (e-ai dus nu mai e cine Dc fragi cu mâini le pline

Să v ie Din vie

Doar românite mai cresc Dar cu ochii când "clipesc

Cum mai plâng Cum se strâng 1...

Au rămas lujeri de crini. Înecaţi în aspri spini

Creşte un mac Pal, sărac.

Roua cade în zadar Nu mai e nici un pahar

D e lalea, D e pansea.

Sub pleoape lacrămi mai sunt Frunze gem în pom mărunt

Cu mine D e t ine.

Şi cireşul s'a uscat C'a rămas neadunat.

Pe 'nserat Scuturat

Pe văzduhu 'Miliresinat S'a /culcat.

: FLORICA MUMUIANU

nos t (nimic.... C e w e ţ i ou mine?. . . (cu n a h i f a t e , însoţită sfiiciunei). Lăsaţi-pnă î n pace. . . T r e b u e s ă t e r m i n r o m a n u l şi d u m n e a v o a s t r ă v r e ţ i să Vorbim... N ' a m vreme. . . Vă rog... (arată uşa cu mânn, gest ca şi cum i-ar invita să iasă).

G A R D I A N U L (scuturându-1 de braţ). iCu c i n e vorbeş t i ?

V L A D . D ă - m i d r u m u l , d ă - m i drumul . . . E u n u t e c u n o s c p e dumnea tH şi nu vă cunosc p e n imeni . . . Lăsaţ i-mă!. . . (se; smun-ceşte) .

J U D E C Ă T O R U L . Să şti i că te p u n în f iare , erimiinalule!.. .

V L A D (se uită Inng şi zâmbeşte incon­ştient).

J U D E C Ă T O R U L . Bagă de s e a m ă că d t mări ta risirea faiptei p e c a r e a i săvârş i t -o , .oum şii mo t ive l e c a r i t e - a u d e t e r m i n a t , a t â r n ă p e d e a p s a p e c a r e o vei lua... D e c â n d cunoşt i pe v ic t imă?. . .

VLAD. N u cunosc p e n imen i . G R E F I E R U L (scriind). Refuză să m ă r ­

t u r i s ea scă c r i m a . V L A D (mirat). Refiuz?... J U D E C Ă T O R U L . Bine , dacă nu , s p u n e

ypenitru ce a i wjdciat v i a ţ a unu i o m d e va­l o a r e , c a p r o f e s o r u l Pr iboi? . . . Ce l m a i des to in ic , fa la î n v ă ţ ă m â n t u l u i , o m d e in imă c a r e ' n a f ă c u t n i m ă n u i n ic i u n rău.. . Un o m p r i n faţa c ă r u i a n u e r a i v r e d n i c nici să- i treci. . .

V L A D . Ştiu!... Ştiu!... P ă r e r e a a s t a e a tu turor . . . Ca să fii scr i i tor m a r e , t r e b u e să fii p ro fesor , ca să fii c r i t ic , t r e b u e să fii profesor. . . Ave ţ i d r ep t a t e . . . Şi c ro i to r i i să paj:ă că mai buni, scriu p e firmă că

U l t i m u l c a p i t o l de C. ARDELEANU

A C T U L II , S C E N A J

Cântec mic

UNIVERSUL LITERAR

P. I O R G U L E S C U : STUDIU D I N M A N G A L I A , Í926

s imt abso lven ţ i d e Academie. . . Profesor , profesor. . . ca şi cum ei a r fi s u p r a oa ­meni. . . D u m n e a t a şti c ine a fost Niet-sehe?... e i b ine , un r â n d scris de mine , nu d a u p e î n t r e a g a e rud i ţ i e a domni lo r profesor i c a r i ştiu g rama t i că , tot ce au scris a l ţ i i , ee este t a l en tu l , gen iu l şi n u ştiu n imic de sp re oeeace sun t ei... Eu nu sun t profesor , d a c ă d u m n e a t a a i cre­zut , r ău te-a i a d r e s a t mie...

J U D E C Ă T O R U L (care tot timpul 1-a pri­vit îndoelnic). C r e z i c ă m ' a i p ros t i t?

VLAD. Nu eu. J U D E C Ă T O R U L (lovind cu pumnul în

masă). R ă s p u n d e la î n t r e b a r e : omoru l . V L A D (calm). F o a r t e c iuda t îmi păre ţ i . . .

Vorb i ţ i de p ro fe so r i şi a c u m d e omor.. Nu în ţe leg n imic .

J U D E C Ă T O R U L . Nici nu t r e b u e să în­ţelegi... Recunoş t i că a i o m o r â t ?

VLAD. D a c ă îţi face plăcere. . J U D E C Ă T O R U L . Nu d a c ă îmi face p lă ­

cere. . . Da? VLAD. Da . J U D E C Ă T O R U L . Ai v ru t să furi , n ' a i

avu t bani? . . . VLAD. N'aln avu* ban i . J U D E C Ă T O R U L (grefierului). E r a în

l ipsă . VLAD. E r a m în l ipsă . J U D E C Ă T O R U L (grefierului) C i t e ş t e

u l t imu l rând!. . . G R E F I E R U L (citind)... r e c u n o a ş t e c r i ­

ma spmind că mobi lu l a fost fur tu l , fi ind în l ipsă de bani. . * .

JUDECĂTORUL (lui Vlad), Şi Cât îţi irebuiatt, mulţi?

VLAD. Mulţi . . . J U D E C Ă T O R U L . P e n t r u vin?.. . p e n t r u

femei?... sau p e n t r u cărţ i . . . VLAD. C ă r ţ i . J U D E C Ă T O R U L . Şi cum a i p r o c e d a t ? VLAD. Aşa... J U D E C Ă T O R U L . Aşa . C u m aşa?.. . Ai

p â n d i t m o m e n t u l c â n d e r a s ingur în casă? VLAD. C â n d e r a s ingur în casă . J U D E C Ă T O R U L . Şi a t u n c i te-ai repez i t ,

i-ai da t ma i m u l t e lovi turi . . . (Vlad se uită spe r i a t căutând cu ochi i prin scenă. O rupe de fugă, să iasă, gardianul î l prinde).

J U D E C Ă T O R U L (Poruncitor gardia­nului) . Pune - l în fiare!., (gardianul îi pu­ne f ia re le de mâni).

V L A D (se sbate). Nu... Nu... N u vreau. . . J U D E C Ă T O R U L . Lasă , lasă.. . N u te a-

gi ta . L i b e r t a t e a p r e ţ u e ş t e m a i m u l t c â n d n u o a i .

V L A D . Nu po t scrie... Sunt grele. . . (co­pilăros, gardianului) . Scoate-mi- le t e rog... T e rog... (după un t imp, cu necaz) . Ho-ţule!.. . .

J U D E C Ă T O R U L . Să con t inuăm. V L A D . îmi r u p manile . . . S u n t grele. . . .

(se sbate) . Scoate-mi-le. . . J U D E C Ă T O R U L (autoritar). Să tac i ! V L A D (speriat). Să tac. J U D E C Ă T O R U L (grefierului). C i teş te

de la începu t , n u ma i ş t iu n imic . G R E F I E R U L (citind): V l a d D u m b r ă -

veanu , de t r e i zec i şi opt de a n i , f ă r ă p r o fes iune, în d i m i n e a ţ a zile de cinci Sep­temvrie, anul curent, a p â n d i t m o m e n t u l când victima, Profesorul Priboi, era sin-güf tH Mmetl #1, іШтІШі tkt nimeni, l*á

repezi t asuptra ei, d â n d u - i m a i m u l t e lovi­t u r i d e cu ţ i t p â n ă ce a căzut la p ă m â n t . Mobi lul c r imei es te fur tu l , a s a s i n u l fiind un p a s i o n a t j u c ă t o r de căr ţ i . In t impu l in­s t ruc ţ ie i , a t r e b u i t să fie p u s în f i a re de o a r e c e a î nce rca t să e v a d e z e d in ch ia r fa­ţa noas t r ă .

J U D E C Ă T O R U L (grefierului). Ai scris în tocmai?

G R E F I E R U L . întocmai., d o m n u l e Jude ­că tor . Exact.. . .

J U D E C Ă T O R U L (lui Vlad). Şi cum se fu cu că n ' a i fu ra t nimic?. . . Ai auz i t vre-o mişca re , v re -o uşă desch izându-se?

VLAD. Da , a m auzi t , a m auzit. . . • J U D E C Ă T O R U L . Ven ia cineva.. . VLAD. Venia c ineva . J U D E C Ă T O R U L . Şi a t u n c i a i fugit. VLAD. Am fugit... (rugându-sc). Lua ţ i -

m i f ia re le . Sun t grele. . . C e v re ţ i d e la inline?... Ce v a m făcut?. . . (gardianului) Domnule. . . .

G R E F I E R U L (recapitulând, la început mormâe fceînfeles, trecând ochii peste rânduri, apoi mai tare). A t r a s ma i m u l t e lov i tur i de cuţ i t p â n ă v ic t ima s 'a p r ă b u ­şit la p ă m â n t . Auz ind c ă se desch ide c uşă, a t r e b u i t să fugă, fă ră să ma i a i b ă t impul să fure ceva...

J U D E C Ă T O R U L (lui Vlad). Şi t e -a i dus jos , te-ai s p ă l a t p e m â n i ş i te-ai culcat .

VLAD. M 'am culca t . J U D E C Ă T O R U L . P e p ro fe so r îl cuno­

ştea i de. m u l t ? VLAD. D e mul t . J U D E C Ă T O R U L . T e ducea i p e l a e l

p r i n casă? VLAD. Da, m ă d u c e a m p e l a e l p r i n

casă. J U D E C Ă T O R U L . Şi. tot tu i-ai spus, de-

s igur , că e u n a p a r t a m e n t gol în acelaş i imobi l în c a r e locuia i . L-ai s fă tui t să se m u t e să-l poţ i p r ă d a şi o m o r a .

V L A D (neînţelegător). Nu ştiu ce vor­b i ţ i d u m n e a v o a s t r ă , eu n ' a m o m o r â t p e nimeni . . . V reau , v r e a u să omor. . . Sunt mii de c r ime , mii de c r imina l i ş i e u n u r o t neide... Nu pot ucide.. . Imi p a r e rău.. . lEăsafi-mă, sun i obosi t , obosit , obosit.. . C r e d e ţ i p o a t e că sun t Isus?.. . Nu, nu sun t Isus , sun t u n b ie t om.

J U D E C Ă T O R U L (râzând). I ţ i p a r e r ă u . C r e d şi eu...

VLAD. î m i p a r e rău. . . J U D E C Ă T O R U L . C ă l-ai omorî t . . . (gre­

fierului) . P o v e s t e a itutluror tâlhairilori.., (lui Vlad). Ei, vezi?.. . Nu p u t e a i să faci m ă r t u r i s i r i l e aoesteai de là î n c e p u t ; f ă r ă să fi î nce rca t să fugi? Ai a sas ina t şi î ncă cu p r e m e d i t a r e , n ' a i n ic i m ă c a r , c i r cum­s t a n ţ e a t enuan te . . . O să te duci la sare. . .

VLAD. ?.. J U D E C Ă T O R U L . Da!... (după un timp).

Ai mai fost c o n d a m n a t v re -o da t ă . VLAD. Da . J U D E C Ă T O R U L . To t p e n t r u fur t? VLAD. Tot p e n t r u fur t . J U D E C Ă T O R U L . Bine!... (grefierului)

C u un cinism revo l t ă to r , a m ă n u n ţ e ş t e c r i ­ma comisă... Recidivist . . . D u p ă dec l a r a ţ i i l e Í acu te , r ezu l t ă că m a i a r e o c o n d a m n a r e l a t r e c u t u l său, tot p e n t r u fur t şi î nce r ­c a r e d e asas ina t . . . (după un t imp, gardia­nului) . Du - l d incolo!

GARDIANUL. Hai!. . . VLAD. (umilit). F iare le . . . sun t grele. . . GARDIANUL (îl împinge în camera cu

uşa zebrelhu, încue şi ese să stea la uşa de intrare).

G R E F I E R U L (după un timp, l inguşitor). D o m n u l e judecă tor . . . (dă din cap şi face gest de laudă). Să dea D u m n e z e u să t ră i ţ i -Aface rea asta. . .

J U D E C Ă T O R U L (cu satisfacţie reţinu­tă), î n t r ' adevă r . . . E u n caz rar. N ' a i vă ­zut?.. . î n c e r c a să facă p e nebunul... Când recunoaşte crima, când nu...

GREFIERUL. O tä tarbeáeca ШШ

VN1VERSUÍ LITERAR

Bătrânul fierar C u m ră tăc i a m p r i n p ă d u r e , m 'a cu­

p r in s d e o d a t ă d o r u l să col ind p e r â n d scumpe le locur i a l e copi lăr ie i . O a r e „Cotu l D o m n u l u i " , u n d e p e v r e m u r i s t ră ­moşii 1 mei se a s c u n d e a u d e frica Tă ta r i l o r , sá fi r ă m a s ace l a ş codru înfr icoşat , a şa cum l-am văzu t cu ochii de copi l ? Şi în­tinsa, p a r a g i n ă p i e t r o a s ă îmi va p ă r e a a i e a ş p u s t i e t a t e nesfârş i tă , şi t o t aşa de f rumoasă , c u zâp l azu l ei de goruni , c a od in ioa ră? P e a t u n c i îmi p ă r e a m a i fru­moasă decâ t o i coană p ic ta tă , ia r c a d r u l oi ma i f rumos încă . Şi m ă c a r că soa re l e a b i a a t u n c i îşi fu lgera , de d u p ă c r ea s t a m u n t e l u i raze le , m ă c u p r i n s e o se te chi­n u i t o a r e ; — s i m ţ e a m că m ă voi istovi, riacă nu m ă voi adăpia cu a p a t ă m ă d u i ­t o a r e d i n f â n t â n a c u r g ă t o a r e a „ P â r â i a ­şu lu i" . S b u r d a l n i c u l p â r ă u d e m u n t e să l ta voios la p i c ioa re l e m e l e : mi -aş fi p u t u t po to l i se tea ; d a r nu e r a a (sta se tea ce m ă a r d e a , ci d o r u l suf le tu lu i . Doru l , î n s e t a r e a d u p ă locur i l e d c od in ioa ră .

A m p ă t r u n s m a i a d â n c , tot m a i a d â n c — şi unu l d u p ă a l t u l mi se î n f ă ţ i ş a r ă î n a i n t e a ochi lor s f in te le l u c r u r i d in t r e ­cut. P r i n t r e altele" şi copaci , p e c a r i k m r ecunoscu t î nda t ă , — ş i a m s a l u t a t c u o b u c u r i e cop i l ă rească p e b u n i i m e i p r i e ­ten i de od in ioa ră . Aşa t r e b u e s ă fie : î n oqpaci să lăş loesc suflete ; — la v e d e r e a l u c r u r i l o r ne însuf l e ţ i t e i n i m a n o a s t r ă nu obişnuieşte să s v â c n e a s c ă m a i t a r e ; d a r ia tă , când ză resc de d e p a r t e b ă t r â ­n u l g o r u n d in m a r g i n e a că ră r i i , in ima îmi b a t e m a i p u t e r n i c şi fă ră voe î l sa­lu t : „ B u n ă z iua să dea D u m n e z e u , bă -t r â n u l e g o r u n !". I i ce rce tez cu d r agos t e r ă d ă c i n a , t r unch iu l , c r eng i l e . P e ce le m a i m u l t e f runz i şu l e î ncă bogat , d a r de p e a c u m a câ te -o c r e a n g ă usca tă , go­laşe , d ă s e m n de î n c ă r u n ţ i r e : d e - a c u m a doa r c iocăn i toa re le de-1 vo,r m a i b a t e , a l t e p a s e r i n u se vo r m a i a d ă p o s t i î n e l .

Şi a m i n t i r e a m ă fură şi d o r u l m ă ipoartă... Aşa a m a j u n s jos , în v a l e a cea î n g u s t ă ; de j u r î m p r e j u r , ca n iş te p a z ­nici credincioşi , m u n ţ i u r i a ş i , î m p ă d u r i ţ i , p ă z e s c va lea d e v â n t u r i şi f u r t un i .

— Ute , f i e ră r i a ! V e c h e a f i e ră r i e de là B a n k !

Liniş te , p r e t u t i n d e n i l in iş te mută , în­f io ră toa re . Mai s tă şi a c u m acolo , deasu­p ra văii , r o a t a cea g rozavă , p e caire od i ­n i o a r ă o v e d e a m m a i m a r e , m u l t m a i m a r e oa a c u m ; stă, s t ă acolo nemişca t ă , cu spi ţe le- i lung i , p u t r e z i t e ; — şi a ş a c u m s t â r n e ş t e î n c r e m e n i t ă în Aăcelre, ves teş te j a l n i c pus t i i r ea , a m a r a a m ă g i r e a mi i lo r de m u n c i t o r i . M ă r u n t e l e căsu ţe ş indr i l i t e a u r ă m a s f ă ră uşi şi f ă r ă fe­r e s t r e . P r i n g răd in i l e de z a r z a v a t a u n ă ­p ă d i t b u r u i e n i l e şi mă răc in i i . Ici-şoVcolo r ămăş i ţ e de c ă r b u n i a m e s t e c a ţ i c u ce­rnise ş i noro i ; u n e l t e vechi , nefolosi toa­r e , j a l n i c e a m i n t i r i a l e trecutullni , 'de

lumea , nu- i v o r b ă că a r e şi de ce. C i n e o cet i dosaru l , n u m a i a c e l a p o a t e să-şi dea s eama d e c e va să z ică o a d e v ă ­r a t ă ins t rucţ ie . . .

J U D E C Ă T O R U L (acelaşi) . C r e d şi eu... (sat isfăcut) . Eh!.. . Să ma i pof tească a c u m avoca tu l .

G R E F I E R U L . V i n e şi e l ? J U D E C Ă T O R U L . D a , cu doc toru l e x ­

p e r t şi...

C. ARJJELËANU

de BENEDEK ELEK

p e c â n d d ă i n u i a p e ac i o v i a ţ ă ha rn i că , de p e când ro ţ i l e v â j â i a u şi u r u i a u , şi r ă ­s u n a u m u n ţ i i d e p u t e r n i c e l ov i tu r i d e ciocan, i a r cân tecu l fe te lor m u n c i t o a r e p lu t ea l in d e a s u p r a văi i . Şi a s t ăz i p a r c ă î nv i e î n a i n t e a och i lo r me i Ca t i ţ a cea fru­moasă , să lba t i ca f loare p ă d u r a t i c ă — fata b ă t r â n u l u i f i e r a r ceh. P a r c ă a c u m o văd c-u p ă r u l ei bă la i — aur iu , cu n a ­sul mic, p u ţ i n t e l obrazn ic , — as t ăz i ştiu, că toate fec ioare le cehe îl a u as t fe l ; — d a r fie, că e r a f rumoasă ! Şi p e înce tu l a m i n t i r e a spă l ăc i t ă î ncepe să s e l impe ­zească, î n t r ' o b u n ă zi C a t i ţ a d i s p ă r u d in făur i ş te . A fugit cu bo ie ru l cel t â n ă r , ou fiul s t ă p â n u l u i f i e ră r i e i : Dan i i l , c a r e nic i n u s 'a . m a i în to r s de -a tunc i . A lăsa t t a t ă l u i său f i e ră r i a ; las ' să b a t ă el f ierul , să ' toarne el v a s e l e de m e t a l : p e n t r u toa­te f i e ră r i i l e d in l u m e n ' a r fi da t p e Ca ­t i ţa l u i c e a bă la i e .

D a r as ta s'a î n t â m p l a t demul t , d e m u l t ; ce ş t iu eu cât va î i d ă i n u i t d r a g o s t e a b o e r a ş u l u i Dan i i l . B ă t r â n u l Lincsak , ta­tăl Ca t i ţ e i , a r ă m a s aici , — văduv , fă ră copiii i n ima lu i a r ă m a s l e g a t ă de locu­r i l e aces tea , de va l ea ş i d e p ă d u r e a a-ceas ta , cu toa t e că ora s'a nă scu t a ic i . C u m r ă t ă c e s c p r i n t r e Icăsuţlele păjrăgi-n i te , văd d e o d a t ă u n a cu uşă şi f e re s t r e şi c â n d a j u n g m a i a p r o a p e , z ă r e sc în p r a g , ghemui t , un b ă t r â n veş te j i t de v r e m e . P r i v e ş t e d u s cu ochi i mici şi ş terşi p i e r d u ţ i în .gol, şi nici nu c l ipeş te când păşesc f ă ră ves te l â n g ă el.

— B u n ă ziua, m o ş u l e . D- t a p ă z e ş t i f i e ră r i a ?

Se u i t ă la m i n e mi ra t . Diin priviiro îi des luşesc r ă s p u n s u l î n t r e b ă t o r : a d e c ă ce-aş m a i păz i ?

— A u înce t a t l u c r ă r i l e ? C â n d ? — O, ho — m o r m ă i b ă t r â n u l . D e ­

mul t . î n c e p u să socotească p e dege te le - i sub­

ţ i a t e şi sbâ rc i t e . —• Sun t v re -o n o u ă a n i de a tunc i . — Şi d-ta cu cine t r ă i e ş t i aici ? B ă t r â n u l f i e r a r r ă s p u n s e : —• C u b u n u l D u m n e z e u . Mi-e d e a j u n s

cu a t â t a . D a r n ' a spus a d e v ă r u l d e p l i n moşnea ­

gul , căci î n cl ipa a c e e a văzu i o fe t i şcană a l e r g â n d sp re noi. A v e a p ă r u l b ă l a i — a u r i u şi n a s u l mic, p u ţ i n t e l obrazn ic .

— Vino, bun icu l e , a m găt i t c iorba . B ă t r â n u l ' răspunse p o r n i t : — P e n t r u ce a i m a i eşit a f a r ă ? C e

te airăţi aşa ? C a r ă - t e î n l ă u n t r u ! A v e a în m â n ă o n u i a cu carej b ă t e a

mân ios p ă m â n t u l , —• şi r e p e d e de vre -o t r e i or i : c a r ă - t e î n l ă u n t r u !

Şi zisei b ă t r â n u l u i : — Nu-ţ i î n ţ e l eg m â n i a , moşu le . A

greş i t copi la c u ceva ? Se fer i să-mi r ă s p u n d ă la î n t r e b a r e . — Mă m i r c u m a i r ă t ă c i t d-ta p e a ic i .

D e când a u î nce t a t l u c r ă r i l e , n ' a mail căl­ca t p ic ior de bo ie r p e a ic i . Nic i d i a v o l u l u i nu-i p l a c locur i l e aces tea , cu toaite că n u s e a f l ă p e l u m e loc m a i f rumos ca ăs ta . Ui te , D o m n u l e , p ă d u r e a a s t a ! Ai văzu t c ândva u n a m a i f rumoasă ? Ehe i , I . I: I Р Ч - / Ш tr.MTiuira î ncă m â ­na ! P e î n s e r a t e l u a m puşca p e u m ă r , n i e w u i n la p â n d ă şi n u m a i c ă t r e miezu l nop ţ i i m ă î n t o r c e a m aca să . C u n o s c fiece copac, fiece tufă. Mulţ i v l ă s t a r i a u c r e s ­cut copaci m a r i d e c â n d t r ă i e sc eu p e aici... A m fost o m u l de î n c r e d e r e a l s tă­p â n u l u i . In f iecare s e a r ă m ă î n t r e b a : Ei, L incsak , eşti obosi t ? N u cucoane . Ia- ţ i d a r puşca . C ă i a r au î n c e p u t s ă Umble mietreţii. Câte odată tenea si cuconaful

0

Danii l . . . Ştii... Dani i l . Acum în ţe l eg d e ce nu- i p r e a p l ă c e a să v ină cu noi .

— Bunicu le , v ino o d a t ă ! — Tac i ! Nu mi-e foame C o n t i n u ă t u l b u r a t , f ă ră nici o l e g ă t u r ă . O fa tă cum e r a Ca t i ţ a ! S'ar fi cuven i t

să fie p r i n ţ e s ă . Să fi văzut , D o m n u l e , ce soiu de fată. D a ' f rumoasă m a i e r a f C a u n bu jo r . Şi s 'a î n t o r s acasă : giocel ofi­lit . D a n i i l a fost u n t icălos, u n t â l h a r . P e t a t ă l său Га nenoroc i t . P e fa ta mea a băga t -o î n p ă m â n t , D a , d a r şi e l a pă ţ i t -o . D a c ă a i fi văzu t d-ta) ce f i e r ă r i e a fost a i c i ! Şi ce s'a a l e s a c u m de ea.. . O d a i a i i u n i a i : p a f f ! Şi to tu l s a sfârşi t . Pu tem pleca f iecare : d r u m încoace, d r u m în­colo. E u tot a ş t ep t am, tot a ş t e p t a m : ce se va a l e g e a c u m ? Tova ră ş i i me i îşi fă­ceau baga je l e b l e s t e m â n d , femei le N şi co­pi i p l â n g e a u , ţ i pau ; p l e c a r ă cu toţ i i , nu ­m a i eu nu m 'am u r n i t d in loc.

— D a ' d- ta ce m a i vre i , moşu le ? m ă î n t r e b a u n u l şi a l tu l .

— Ce v r e a u ? Nimic, r ă m â n aic i . — Ai î n n e b u n i t ? Aici n u vei ma i că­

p ă t a de l u c r u cât vei t ra i . — Nu-mi p a s ă — ziceam —- r ă m â n aic i

cu t o a t e as tea . Copi l i t a as ta e r a a t u n c i de vre -o cinci a n i , p l â n g e a şi ea : ha ide , bun icu l e , să p l e c ă m şi noi, aici n e m ă ­n â n c ă u r su . Zadarn ic , d o m n u l e , p ic ioa ­r e l e p lecau d a r i n ima r ă m â n e a aici . D u m n e z e u să te b i n e c u v â n t e z e C a t i ţ a ! P l e c a m şi m ă î n to r ceam, î n g e n u n c h i a m în faţa m o r m â n t u l u i şi p l â n g e a m c a u n copil : n u t e p ă r ă s e s c Ca t i ţ a , nu . Şi apo i şi p ă d u r e a p a r c ă - m i vorb ia : — D a ' tu u n d e v r e i să ma i p lec i a c u m la adânc i b ă t r â n e ţ e ? Nu m a i poţ i p r i n d e r ă d ă c i n i a i u r ea , moşnege . O a m e n i i r â d e a u : D- ta eşti un b ă t r â n n e b u n , L incsak . O să m o r i a ic i de foame. Nu a s c u l t a m d e r â se t e l e lor. Mi-a r ă m a s ce mi-a r ă m a s d in v re ­m u r i l e b u n e de od in ioa ră . Mi-e d e a j u n s a t â t .

—• Bine, b ine , moşu le , d a r c e se a l e g e de micu ţa C a t i ţ a ?

Cl ip i d i n ochi cu în ţe les . Nu t e t e m e domnu le , n 'o să- i m a i u m b l e aşa ca ma­sei. O păzesc ca ochi i d in cap .

Micuţa C a t i ţ a p â n d e a m e r e u Ia fe reas ­t r ă ; a u z i a b ine toa t e vo rbe l e b ă t r â n u l u i . D ă d e a d in cap , p a r c ă a r fi î ncuv i in ţ a t t oa t e spuse le bun icu lu i : b ine , b ine , bu­n icu le , ' om m a i vedea noi .

... In d r u m sp re casă, Ia o b ă t a i e de p u ş c ă d e p ă r t a r e d e f ie ră r ie , ză r i i p e ci­neva , î m b r ă c a t în h a i n e d e v â n ă t o a r e , s t r e c u r â n d u - s e p r i n t r e tuf i şur i . E r a un f l ă că i and ru t i n e r e l — a b e a î i m i j e a m u s ­t a ţ a ; — a ş a t r e b u e să fi fost p e v r e m u r i c u c o n a ş u l Dan i i l .

P ă z e ş t e , păzes te - ţ i n u m a i b ine pe micu­ţ a ta Ca t i ţ a , s ă r m a n u l e f i e r a r b ă t r â n .

(trad. din ungară de) I O A N L U P U

BENEDEK ELEK este fără îndoială cel cel mai de seamă dinire scriitorii unguri delà noi. Prin oârstă şi maiales prin ac­tivitatea literară pe care o depune neobo­sit, el este decanul si conducătorul spiri­tual al vieţii literare ungureşti din Ardeal.

Autor a nenumărate nuvele şi poves­tiri, a scris şi un roman din viaţa se­cuilor, dar este preţuit mai ales pentru arta fină cu care prelucrează basmele şi legendele secuieşti, într'o lectură plăcută şi cuceritoare chiar şi pentru cèi mai pretenţioşi cititori.—Odinioară a tradus şi câteva basme româneşti.—Dacă ar fi să-l asemuim unui scriitor român : am aminti pe Slavici.

In prezent, din satul Băţanii Mici, lo­cul sau de naştere, conduce o revistă pentru copii şi una literară ; şi continuă »ă fie îndrumătorul mişcării „popor a-пШе'1 à literaturii ungureftt ardelene.

Io UNIVERSUL LlTÈRAU

ANA d<£ H e c t o r d e B é a r n

H u m e , filozoful englez, c a r e se î ng ră -şase la b ă t r â n e ţ e , c ă l ă to rea î n t r ' o zi pe vapor cu f rumoasa l a d y W a l l a n e , deo­da t ă se des l ăn ţu i o fu r tună m a r e .

L a d y W a l l a n e îl r ugă p e Hume s'o în-curaţcz-e în s i tua ţ ia (desperată în c a r e se a f lau a m â n d o i , d a r filozoful îi spuse cu sânge rece că e foar te p robab i l ca în c u r â n d să cadă a m â n d o i p r a d ă peş t i lor .

— Şi pe c ine crezi că a u să m â n ă n c e în tâ iu ? î n t r e b ă l a d y W a l l a n e .

— Cei mâncăcioşi se vor repezi des igur în tâ iu la mine , r ă s p u n s e H u m e , da r gur ­manz i i vă vor p re f e r a p e d u m n e a v o a s t r ă .

• •

M a r k T w a i n insu l tase p e im func ţ ionar super io r şi fu c o n d a m n a t la o p t zi le în­ch isoare . E r a în t inerefea sa.

Mai t â r z i u um r e p o r t e r îl î n t r e b ă c e impres i i a c ă p ă t a t d in puşcă r i e .

— D o a m n e ! r ă s p u n s e Mark Twain , când eşti m a i a t e n t în înch i soa re , obse rv i că şi acolo sun t nemernic i t ca p r e t u t i n d e n i

* Uneor i , Mark T w a i n se d u c e a la bise»

r ică . In tir'o zi se d u s e a t r a s î n spec ia l du r ec l ama u n u i p r e o t oa re a f i rma că p r e ­dica sa va d u r a n u m a i c inc isprezece mi-imifce, va fi i n t e r e san tă şi î n v i o r ă t o a r e .

Toa te a u m e r s b ine la începu t . T w a i n e r a a t â t de încân ta t , că ho tă r î în s inea lui să a r u n c e în che ta d in b i se r ică ce l puf in o su t ă de do la r i .

D a r p r e o t u l n u se fi nu de cuvân t . P r e ­d i c a nu mai lua sfârşi t . D u p ă of j u m ă t a t e de oră , T w a i n îşi r eduse dona ţ ia la cinci­zeci: de dolar i . D u p ă pa t ruzec i de m i n u t e nu m a i voi s ă deai decât zece.

C â n d p u n g a cu c h e t a se a p r o p i e de dânsul şi p r e o t u l toÜ m a i vorbea , umo­ristul fură douăzeci de cente .

* M a r k T w a i n ppvest i , î n t r ' o zi : — Voind să fac o s c u r t ă căilătonie pe

vapo r d e a l u n g u l coastei , la sud d e New-York, mi se spuse , c â n d a m lua t b i le tu l , c ă voi a v e a de t o v a r ă ş î n cabaină p e u n m a i j r Reyno lds . Mi -e ra ind i fe ren t . D a r pe u r m ă m ' a m b u c u r a t , căci m a i o r u l a-cesta e r a din a r m a t a sa lvă r i i şi se n u m e a M a r y . i

* M a r k Twaiin ţ inu o c u v â n t a r e cam aşa ,

cu ocazia î n m o r m â n t ă r i i unu i priieiten int im ucis d e t r ă s n e t :

— Pre ţ iosu l nos t ru a m i c n 'a a v u t să zacă m u l t t i m p bolnav . A m u r i t , r epede şi fă ră d u r e r e . Buniul D-zeu a apăsait bu­tonul e lec t r ic d in cer. Şi aşa a fos't e x e -cuitat s cumpul n o s t r u d i s p ă r u t !

Mark Twain , fi ind î«că în via ţă , un ziar , preia; b i n e in format , a n u n ţ ă m o a r t e a sa. El te legraf ie z i a r u l u i în ches t ie :

„ D u p ă p ă r e r e a mea , a s e r ţ i u n e a dv. e s t e e x a g e r a t ă !"

R U D . A. K N A P P

Hector de Bearn a trecut prin ţa­ra noastră în anul 1828, în timpul răs-boiului ruso-turc trimis de guvernul francez ca să însoţească pe Ducele de Mortemart în răsboiul ruso-turc. Ca tovarăşi Ducele a luat pe Henri de Mortemart, Gerault de Crussol şi Hector de Béarn, toţi trei ofiţeri şi în seara de 1 Maiu 1828, aceşti trimişi ai guvernului francez, părăsesc Pa­risul, ca a doua zi să ajungă la fronti­eră şi după ce trec prin Germania, Polonia rusească, ajung la Cameniţa în faţa Hotinului, trecând Mistral cu trei poduri plutitoare.

De aici merg numai prin Basara­bia şi Dobrogea urmând armata ru­seasca, călătorie care ţine delà 1 Iu­nie până la 15 August, trec apoi Ia Odesa şi la 5 Noemvrie se întorc la Paris.

de IOAN C. BACILA

Delà Isacovici, punctul de plecare prin Basarabia, până la oraşul Bălţi, trec printr 'un sat Breşitani, apoi se înfundă în stepa romană, unde nu văd de cât cârduri de berze şi din când în când colibe acoperite cu paie, de unde ieşeau oameni ca să-i salute închi-nându-se până la pământ. Trece prin oraşul Bălţi, Chişinău, Tigliina, Is­mail şi la 1 funie este la Bolgrad v.ndc era strânsă armata rusească cu 144 tunuri, gata să treacă Dunărea. De ii ici tieee în Dobrogea, la Babadag, trece prin valea Carasului, vizitează Constanţa, Bazargic. In ziua de 18 Iulie este la Varna, Şumla .vine îna­poi la Bazargic vizitează în special casa Paşei şi descrie cu deosebită a-tenţie această locuinţă cu două pu­teri nelimitate , de soldat superior şi de soţ al unui harem.

H E C T O R D E BÉARN : C O N S T A N Ţ A , P O R T F O R T I F I C A T , LA 1828 D i n s t a m p e l e Academie i R o m â n e

Toată această călătorie, Hector de Béarn o publică sub titlul Quelques souvenirs d'une Campagne en Turquie 1828, 1 volum în folio cu 62 litografii.

Pe câte o foaie anterioară litografi­ilor este scrisă călătoria. Acest volum este dedicat lui Casimir Duce de Mortemart, în amintirea călătoriilor făcute împreună în timpul răsboiul ui ruso-turc, pe care 1-a însoţit în rus-boiu şi în diplomaţie.

Delà acest călător, care este şi un foarte bun desenator — pe;ilni-eă fie­care popas este însoţit de câte. un de­sen luat la faţa locului — ne-ou rămas ştiri privitoare la mişcarea oştirilor ruseşti prin Ţările Române, descrieri de oraşe şi de case pe cari le-a vizitat. Din cetirea călătoriei vedem că 1-a impresionat mult stepa românească, locuinţa şi traiul ţăranului român şi admiraţia ce o are faţă de frumuseţea femeii române, de curăţenia şi grija cu care îşi ţine gospodăria.

Delà Bazargic pleacă !a Mangalia sat mic la Marea Neagră, fără port, dar cu plajă şi moscheie minunată. In ziua de 11 August este Ia Constan­ţa şi delà el aflăm ca în anul 1828, Constanţa era port fortificat la Ma­rea Neagră, întărit cu ziduri crene­late, cu un pont-levis spre uscat având o inscripţie turcească deasupra şi cu fortificaţii puternice spre mare.

Deja Constanţa pleacă cu o corabie rusească spre Odesa unde stă până la 3 Noembrie când pleacă la Paris.

Cartea lui, care este un jurnal ilus-tiat de călătorie şi a însemnat numai ce a văzut şi а desemnat numai ce i s'a părut mai caracteristic este un document interesant pentru ţara noa­stră.

Desenurile cari se găsesc în acest memorial de călătorie sunt iu număr de 25 şi au numerele 6—23 şi 37—43. Ele reprezintă : trecerea Nistrului la Isacovici pe trei brudine, interior de

UNIVERSUL LITERAR ii

H E C T O R D E BÉARN V E D E R I D I N ІЯЛССЕА LA 1828. D in s t a m p e l e Academie i R o m â n e

casti clin oraşul Bălţi, vederea Ce t ă ţ i i Tighina, lagărul rusesc dela Bolgrad, trecerea armatelor ruseşti peste Du­năre. Apoi sunt vederi din Dobrogea: Vederea Isaccei, Babadagul cu fai­moasa cazarmă şi cişmea lăeiită d e Sultanul Mahmud î n 1806, apoi d ă Vulea Carasului, vederea oraşului Bazorgic cu moscheia şi casa paşei. Mangalia, Constanta ca p o r t fortificat

cu ziduri crenelate, şi vederea, cetăţii Constanta de pe mare.

Am amintit şi aceste desenuri căci sunt documente iconografice şi sunt foarte interesante. Cu acest călător francez din primele decenii ale seco­lului XIX se adaugă încă unu! la şirul cei mare al celor ce s'au perindat în Ţerile Române.

I O N C. BÄCILÄ

i p l u m b u r i e Lasă-mă. Sunt b o l n a v ă şi r e a as tăz i ,

cum e şi m a r e a . A d u c u v e r t u r a în j u r u l p ic ioare lo r , clar ia ceaşca aceea ca r e fu­m e g ă ' ş i m i r o a s e a fân ud, a tei , a v iole te searbăde . . . . Nu v r e a u a l t ceva decât să î n t o r c capul şi să nu m a i v ă d m a r e a , nici v â n t u l c a r e a l e a r g ă , c a r e se vede , în j o ­cu r i vese le p e n is ip , în p ra f d e a p ă p e m a r e . Aci f r eamă tă , r ă b d ă t o r ş i s t ăpân i t , a s c u n s î n d ă r ă t u l dune i , m a i d e p a r t e decâ t or izontul . . . Apoi se r ă p e d e , cu u n s t r igă t războin ic , sgâ l t âe ca o m â n ă de om obloa­nele f e re s t r e lo r şi î m p i n g e pe sub uşă, ca o d a n t e l ă s t r ăve rz je , ţ ă r â n a p a s u l u i său e tern. . .

Ah! ce r ău îmi face! Nu m a i a m în mine u n loc a scuns , un colţ adăpos t i t şi m a n i l e cu c a r e m i - a s tup u r e c h i l e nu-1 împed ică să s t ă b a t ă şi să-mi r ăcească creeri i . . . G â n d u l u i meu , dezb răca t , m ă t u ­ra t , împrăş t i a t , î n c e r c în z a d a r să-i a d u n fâşi i le ; îm i scapă m e r e u t r e m u r â n d , ca o h a i n ă zd ren ţu i t ă , ca o p a s ă r e pe c a r e o ţ i i de l a b a p i c io ru lu i şi c a r e se l i be rează i zb ind d i n a r ip i . . .

Lasă -mă , tu c a r e vi i cu b l â n d e ţ e , cu milă , să-mi p u i m â n a p e f runte . . . Nu mai pot sufer i n imic ş i m a i m i d t c a oricí., m a r e a ! D u - t e de-o p r i v e ş t e , tu c a r e o ad­mi r i ! Uite-o, loveş te în t e r a să , fe rbe , iz bucneş t e în s p u m e ga lbene , sc l ipeş te în culor i de peş t e mor t , u m p l e a e r u l cu mi-r ezme d e iod şi d e p u t r e z i c i u n i fer t i le . Sub v a l u l p l u m b u r i u , ghicesc a b o m i n a ­bi lu l p o p o r de a n i m a l e fă ră p ic ioare , t u r ­t i te, l unecoase , înghe ţa te . . . Nu s imţi că va lu l şii v â n t u l a d u c p â n ă în oda ia as ta , mi ros de scoici p u t r e z i t e ?...

O! vino înapoi, tu care poţi pentru mi­

din C O L E T T E

no a p r o a p e to tu l ! Nu mă lăsa s i n g u r ă ! Dă-ini sub n ă r i l e me le pe ca r e desgus tu î le sub ţ ie şi le deco lo rează , d ă - m i mâ i ­ni le t a l e p a r f u m a t e , dă-mi dege te l e t a l e usca te , şi calde, şi s u b ţ i r e l e c a l ivăn ţ ica din munţ i . . . Vino! S ta i a p r o a p e de tot de mine , po runceş t e m ă r i i să se d e p ă r t e z e ! Fă un semn v â n t u l u i şi e l să vie să se culce pe nis ip , să se î n v â r t e a s c ă în loc, cu scoicile... F ă u n s e m n : se v a a şeza p e n u n ă uşor , şi se va d is t ra , cu o suf lare , să s ch imbe f o r m a col inelor mişcă toare . . .

A! c la t in i din cap.. . Nu vre i , —• nu po ţ i . Atunci , du- ţa , p ă r ă s e ş t e - m ă f ă r ă s p r i j i n şi să vie f u r t u n a să dea j o s z idul ş i s ă i n t r e şi să m ă ducă ! Eşi din odae , să nu ma i a u d zgomotu l inutili a l pasailuii t ău . Nu nu, nu v r e a u m â n g â e r i . Man i l e t a l e v r ă ­j i to reş t i şi p r i v i r e a ta g rea şi g u r a t a c a r e dizolvă a m i n t i r e a a l t o r gur i , n ' a r a v e a az i nici o p u t e r e . Regre t a s t ăz i pe c ineva c a r e m'a poseda t î n a i n t e a tu tu ro r , ! î n a i n t e a ta. î n a i n t e de a fi femee.

Sun t d i n t r ' u n ţ i nu t p e c a r e l -am p ă r ă ­sii . Tu nu poţi o p r i ca la v r e m e a as ta , лсоіо, să se răs fe ţe la soa re u n l a n ţ p le­tos de p ă d u r i . N i m e n i n u poa t e o p r i ca ••• v r e m e a as t a , acolo , r ă d ă c i n i l e a r b o ­r i lo r să î n o a t e în i a r b a a d î n c ă de u n ver ­de del icios şi l in iş t i tor de ca r e îi e se te suf le tu lu i meu.. .

Vino. tu ca r e nu ştii, vino să-ţ i spun în­ce t : m i r e a z m a p ă d u r i l o r d in ţ i nu tu l meu e ca a f ragi lor şi a t rnda f i r i l o r ! Ai j u r a . când tufele d e miăcieş sun t înf lor i te , c ă undeva se coace un fruct, colo ,ici, a p r o a ­pe de tot , — un fruct n e v ă z u t p e c a r e îl miroş i n u m a i , desch izând nă r i l e . Ai ju ­ra , c â n d t o a m n a p ă t r u n d e , r ă n i n d f run­

zişul căzut , că u n m ă r p r e a copt a că­t a t jos şi t u î l cau ţ i şi î l miroş i , a ici , acolo, a p r o a p e d e tot...

Şi dacă ai t r ece , î n Iun ie , p r i n l ivezi le cosi te , la o r a c â n d l u n a îşi ş i roeş te lu­m i n a p e s togur i l e r o t u n d e c a r e sun t d u ­ne le d in ţ a r a mea , a i s imţ i , la m i r e a z m a lor , că ţi se desch ide in ima . A i înch ide ochi i , cu m â n d r i a a c e e a g r a v ă sub c à r e tu îţi a scunz i v o l u p t a t e a şi a i lăsa ca­pu l în jos , cu u n susp in tăcut. . .

Şi dacă a i ven i , î n t r ' o zi de v a r ă , în sa tu l meu , în fundu l uneri g r ă d i n i p e c a r e o cunosc , o g r ă d i n ă î n t u n e c a t ă de v e r d e a ţ ă şi f ă r ă flori — dacă a i p r i v i , a l b ă s t r i n d în d e p ă r t a r e , u n m u n t e r o t u n a p e ca r e p i e t r e l e , f lu tur i i şi s e a e p i se co­lo rează cu ace la ş a z u r l i l i achiu s i p r ă ­fuit, a i u i t a de m i n e şi, t e -a i a şeza aco lo ca să nu te miş t i p â n ă la s fârş i tu l v ie ţ i i !

Mai este îucă, î n ţ i nu tu l meu , o vale î n g u s t ă ca, u u l e a g ă n u n d e , p e î n s e r a t e , se l ă ţ e ş t e şi p l u t e ş t e o s camă d e pâclă , o pâc l ă sub ţ i r i ca , a lbă , vie , u n gra ţ ios spec t ru de cea ţ ă cu l ca t p e a e r u l umed.. . însuf le ţ i t d e o l e n t ă mi şca re d e undă , el se topeş te în el însuş i ş i se face r â n d p e r â n d nor , f emee a d o r m i t ă , ş a r p e l angu ros , cal c u gât d e h imeră . . D a c ă s t a i p r e a m u l t ap l eca t d e a s u p r a v ă i i î ngus t e , e o î b i n d cierul î n g h e ţ a t c a r e sus ţ ine cea ţa vite ca un suflet , u n t r e m u r t e va c u p r i n d e şi toa tă n o a p t e a vei visa rău.. .

Ascu l t ă încă , dă -mi mâ in i l e î n t r ' a l e m e l e : d a c ă merg i , în ţ i n u t u l meu , dea-lungu l n n u i d r u m e a g p e c a r e îl cunosc , a r ă m i u şi m ă r g i n i t cu dege ţe l e d e un t r a n d a f i r i u a p r i n s , a i c r ede că urc i că­r a r e a f e r m e c a t ă o a r e d u c e d inco lo de viaţă.. . C â n t e c u l săltaTreţ a l b o n d a r i l o r căp tuş i ţ i cu cat i fea t e duce , b ă t â n d u - ţ i în u r ech i o d a t ă cu sânge le in ime i — pâ­nă la p ă d u r e , sus d e tot , u n d e se sfâr­şeşte lumea. . . E o p ă d u r e * v e c h e , u i t a tă de o a m e n i şi a s e m ă n ă t o a r e cu Ra iu l , a s ­c u l t ă b ine , căci...

C u m te-ai î ngă lben i t şi ce ochi des­chiz i ! C e ţ i -am spus? E u n u m a i ştiu... v o r b e a m , v o r b e a m de ţ inu tu l m e u ca s ă u i t m a r e a şi vântu l . . . A c u m t e v ă d p ă l i n d şi cu ochi geloşii. Mă r e c h e m i la t ine , m ă s imţi a t â t d e depar te . . . T r e b u e să fac d r u ­m u l î n t r e g înapoi , t r e b u e ca încă o d a t ă să smulg d in ţ i n u t u l meu , r ădăc in i l e ce-mi sun t î n t i p t e acolo şi c a r o sângeră . . .

I a t ă - m ă ! sun t d i n nou a ta . Voiam nu­mai să u i t v â n t u l şi m a r e a . A m vo rb i t în vis... C e ţ i -am spus? Nu c r e d e ! Ţ i - am vorb i t des igur de sp re o ţ a r ă d e miinum, u n d e s a v o a r e a a e r u l u i îmba tă? . . . Nu c re ­d e ! N u t e d u c e aco lo : a i c ău t a în zada r . N 'a i v e d e a decâ t o c â m p i e c a m t r i s t ă p c c a r e o î n t u n e c ă p ă d u r i l e , u n s a t t ăcu t şi să rac , o v o r b ă u m e d ă , u n m u n t e a lbăs ­t r iu şi s t e rp u n d e nici c ap re l e n u se pot h r ă n i .

M'aim î n t o r s acum, i a t ă -mă . D a r u n d e s'a dus v â n t u l în l ipsa m e a ? I n c e a d â n -c ă t u r ă d e d u n ă s tă îmbufna t , obosi t? O r ază sub ţ i re , s t r â n s ă î n t i e doi n o r i su-l i ţ ează m a r e a şi r ă s p u n d e d incoace in f laconul aces ta u n d e j o a c ă î n loc . . .

Azv î r l e p ledu l , m ă înăbuşă , P r i v e ş t e ? m a r e a î ncepe a se înverzi . . . D e s c h i d e fe­r e a s t r a şi uşa ţ i să a l e r g ă m spre, s fâ r ş i tu l a u r i u a l aces te i zile î n t u n e c a t e , căc i v r e a u sä cu leg p e p r u n d f lor i le ţ ă r i i ta le a-d u s e de val , — scoicile, flori nepe r i foa re sfol iate î n p e t a l e de sidef t randaf i r iu . . .

T r a d u c e r e de ALICE GABRIELESCU

12

P o e t u l D . Bo l in t ineanu , ca ş i V. Alec-s a n d r i şi al ţ i i , a p a r ţ i n e epocei în icare a t r ă i t .

O p e r a sa l i t e r a r ă es te og l inda f idelă a u n o r f r ă m â n t ă r i i s tor ice f a ţ ă de ca r e pos ­t e r i t a t e a p ă s t r e a z ă cu c r ed in ţ ă cu l tu l a-min t i r i i şi r espec tu l sfânt a l u n u i sacrif i­ciu nobi l . D a c ă vom înce rca să valor i f i ­căm es te t iceş te o p e r a sa poe t i că şi l i t e r a ­r ă des igur vom fi sil i ţ i să facem a p r e c i e ­r e a n e m e r i t a t ă a u n u i poet ce şi-a servi t cu en tuz i a sm con temporan i i şi c a r e in ace laş t imp a fost şi idolul ace lo r v re ­m u r i a p u s e şi ne în ţ e l e se p e n t r u noi .

T r a n s p o r t â n d u - n e î n epoca de là 1848 şi ace le ia ca r e i-a u r m a t , î n ţ e l e g â n d p e de­p l i n m e d i u l ş i p r e o c u p ă r i l e ei, n u m a i aşa vom fi în s t a r e s ă j u d e c ă m cu d r e p t a t e p e p o e t u l D . Bo l in t ineanu .

Valoarea l i t e r a r ă a unu i ser i i lor n u t r e ­b u e să fie j u d e c a t ă decâ t în c a d r u l is to­r ic . N u m a i aşa vom rea l iza o c r i t i că d r e a p t ă şi n e p ă r t i n i t o a r e .

Născut î n sa tu l d i n p r e a j m a B u c u r e ­şt i lor , B o l i n t i n u l . d i n va le , ca i e a sch im­b a t şi n u m i r e a de o r ig ină m a c e d o n e a n ă a poe tu lu i , Bo l in t ineanu a fost a d u s de ta­tă l său î n a n u l 1829 în cap i ta lă . Aici in­t r ă în casa u n u i b o e r p r o t e c t o r c a r e îl dă la şcoală . S tud iază c lasele p r i m a r e la O şcoală p a r t i c u l a r ă delà Col ţea şi apo i l iceul Sf. Sava. D e t â n ă r i n t r ă c a func­ţ iona r la pos te ln ic ie î n b i rou l „pr ic in i lor sudi ţeş t i " .

Iu 1845 Asocia ţ ia l i t e r a r ă , în f i in ţa tă de fraţ i i Goleşt i , t r im i t e p e poe t la P a r i s p e n ­t r u a-şi con t inua s tudi i le . Acolo Bolint i ­n e a n u a citit j inul t d in m a r i i a u t o r i a i F r a n ţ e i , da r cunoş t in ţ e l e sade l i t e r a r e d e a c a s ă n u i -au p e r m i s să -ş i l o r m e z e o cu l ­t u r ă p r e a ser ioasă . Au to r i i iu i favor i ţ i e r a u aceia ca r e se b u c u r a u de o vâ lvă n ia i m a r e p e a c e a v r e m e , romant ic i i , cu

(Vic tor H u g o şi L m a r t i n e î n f run te . Acea­s t a s e d a t o r e ş t e p o a t e şi l i r e i sa le e x p a n ­sive şi en tuz i a s t e , uşor iu i iuenţabi iă» de to t ce e r a p o m p o s ş i e x a g e r a t .

Revolu ţ i a de l à 18*8 î l 'ci ieamă î n ţ a r ă unde a v e a s ă j oace u n ro l î n s e m n a t a l ă ­t u r e a d e f run taş i i mişcăre i . Insuccesu l în ­t â m p i n a t d e r evo lu ţ iona r i , î l a r u n c ă ia răş i p e s t e h o t a r e . El p r i b e g e ş t e câ tă va v r e m e p r i n T r a n s i l v a n i a şi p e l a Cons tan t inopo l p e n t r u a se r e î n t o a r c e d u p ă s c u r t t i m p i a răş i la P a r i s .

Jn a n u l 1859 v ine în ţ a r ă ş i a j u n g e mi­n i s t r u de ins t ruc ţ i e p u b l i c ă s u b Cuza . Act i ­v i t a t e a s a î u aces t d o m e n i u a fost d in­t r e cele m a i b o g a t e şi m a i rodn ice . P e t i m p u l lu i s 'a în f i in ţa t Un ive r s i t a t ea d in Bucureş t i şi tot el a î n t e m e i a t p r i m e l e scoale r o m â n e ş t i î n Macedonia .

D e t r o n a r e a iu i C u z a în 1866 î l s i leşte să se r e t r a g ă p e n t r u t o t d e a u n a d in v ia ţa pol i t ică, o c u p â n d u - s e u u m a i cu l i t e r a tu ­ra . N o u a î nde l e tn i c i r e i-a p r o c u r a t f ru­moase , monienite de m u l ţ u m i r e su f le tească d a r şi m a r i mize r i i ma te r i a l* . D e s i g u r conducă to r i i d e p e a t u u c i a i S t a t u l u i n u a v e a u v r e m e să se ocupe şi d e soa r t a sc r i i to ru lu i sor t i t să î u d u r e cea m a i nea­g r ă mize r i e şi oare a v e a să s e s t i ngă în a n u l 1872 l a 20 Augus t î n sp i t a lu l P a n -fel imon.

Ac t iv i t a t ea l i t e r a r ă a l u i D . Bol int i ­n e a n u a fost foa r te vas tă şi v a r i a t ă . C e e a ce 1-a i âcu t î n să cunoscut ş i a p r e c i a t în m o d elogios d e c o n t e m p o r a n i a fost ope­r a sa poe t i că p r o p r i u zisă. î n c ă d in a n u l 1842 c â n d p u b l i c ă î n „Curierul d e ambe-s e x e " a lu i E l i ade poes ia sa „O fată tâ­nără pe patul morţii'', Bo l in t i neanu cu­lege cele ОДІ frumoase succese şi critice

favorab i le d in p a r t e a î n d r u m ă t o r i l o r l i te­r a r i de a tunc i .

Desvo l t a t s u b inf luenţa şcoalei r o m a n ­tice f r anceze p o e t u l îşi î n d r e a p t ă dome­n iu l de i n sp i r a ţ i e în t r e c u t u l is tor ic . P a ­t r io t i smul . său pol i t ie cău ta o n o t ă a n a -loagă şi în domen iu l l i t e r a r . Deal t fe l toa tă p o p u l a r i t a t e a d in t r e c u t a p o e t u l u i a fost c â ş t i ga t ă d e suf le tul pa t r i o t i c şi en­tuzias t a l l egende lo r şi b a l a d e l o r sale .

C â n d aces t gen a fost r e l u a t de Alecsan-dr i şi ali i , poe tu l a fost da t u i t ă r i i şi n u a m a i r ă m a s de p e u r m a lui decâ t a m i n ­t i rea vagă a une i glori i u i t a t e şi melod ia t r i s tă a u n o r b a l a d e de a l e sale c â n t a t e cu a v â n t de l ă u t a r i i p o p u l a r i şi însufle­ţ i te cu ţ inere fă de şcolar i pe la s e rbă r i l e na ţ iona le .

D . BOLINTINEANU

D a c ă Bol in t ineanu a v e a u n t a l en t m a i p u t e r n i c a tunc i des igur n u m e l e lu i r ă ­m â n e a în l i t e r a t u r a n o a s t r ă p e aceiaşi s ca r ă de v a l o a r e ca şi n u m e l e lu i Un­land în l i t e r a t u r a g e r m a n a de e x e m p l u . Imper fec t ă ca formă, super f ic ia lă şi uşoa­r ă ca fond, o p e r a poet ică a lu i D.^ Bo­l i n t i n e a n u a r e î n l i t e r a t u r a n o a s t r ă ca şi o p e r a sa l i t e r a r ă în a f a r ă de aceia^ a va lor i f icăr i i a r t i s t i ce , o p e r a lu i m a i t r ă e -ş te încă în m i n t e a n o a s t r ă şi va m a i ră ­m â n e şi în is tor ia l i t e r a r ă ca o p i l dă v ie de a d m i r a ţ i e e x a g e r a t ă i n s p i r a t ă d e o l i t e r a t u r ă ce depăşeş t e domen iu l une i a r t e d u r a b i l e şi o r ig ina le .

GH. CARDAŞ

SPICUIRI BIBLIOGRAFICE :

A. — Opera, ediţii : 1) Poezii în „Propăşirea" (Iaşi 1844) si în

„Curierul românesc" (Buc. 1846). 2) Colecţie de poeziile d-lui Bolintineanu.

Buc. 1847. 3) Poporul suveran, gazetă politică. Buc.

1848. 4) Junimea română, ziar, Pa i i s 1851. 5) Foaie volantă : 1851, Maiu 30. (Manifest

contra protectoratului rusesc). 6) Albumul pelerinilor români, Paris 1851. 7) Cântece şi plângeri, Iaşi 1852. 8) Les principautés roumaines. Paris 1854. 9) Poezii vechi «1 noui. Buc. 1855. Cu o pre­

tată de Radu Ioitescu.

UNIVERSUL LITERAR

10) Manoii, roman national. Iaşi 1855 şi in „România literară".

11) L'Autriche, La Turquie et les Moldovala-ques par B., Paris 1856.

12) Călătorii In Palestina şi în Egipt, Iaşi 1856, Ed. 2-a, Călătorii Ia Ierusalim şi în Egipt, Buc. 1867.

13) Cântarea României, traducere în versuri, Buc. 1858.

14) Călătorii în Moldova, Buc. 1858. 15) Legende sau basme originale în versuri,

Buc. 1858. 16) Melodii române, poezii, Buc. 1858. 17) Călătorii pe Dunăre şi în Bulgaria. Buc.

1858. 18) Bătăliile Românilor, Buc. 1859. 19) Nemesis, satire politice, Buc. 1861. 20) Legende noui, Buc. 1862. 21) Elena, roman original dc datine politico-

filozofice. Buc. 1862. 22). Călătorii la Românii din Macedonia şi

muntele Atos, Buc. 1863. 23) Mizerabilii de V. Hugo, traducere cu A.

Zâne şi M. Costinescu, Buc. 1862—-1863. 24) Viata lui Mihaiu Viteazul făcută pentru

înţelegerea poporului de un anonim. Buc. 1863. 25) Viata lui Stefan cel Mare, Buc. 1863. 26) Viata lui Vlad Ţepeş Vodă şi Mircea cel

Bătrân, Buc. 1863. 27) Vizita Domnitorului Principatelor unite la

Constantinopol, Buc. 1860. 28) Poezii atât cunoscute cât şi inedite, Buc.

1865. 29) Eumenidele sau satire politice, jurnal în

versuri, Buc. 1866. 30) Călătorii în Asia mică. Buc. 1866. 31) Brises d'Orient, poésies roumaines tradui­

tes par l'auteur. Paris 1866. 32) Mihaiu Viteazul condamnat la moarte,

dramă în 3 acte. Buc. 1867. 33) Conrad, poema în 4 cânturi, Buc. 1867. 34) Ştefan Vodă cel berbant, dramă in 4 acte,

Buc. 1867. 35) Alexandru Lăpuşneanu şi După bătălia

delà Călugăreni, drame. Buc. 1868. 36) Ştetan George Vodă sau Voi iace Doam­

nei tale ce ai făcut jupânesei mele, dramă isto­rică, Buc. 1868.

37) Domnii regulamentari şi istoria celor 3 ani delà 11 Februarie până astăzi, Buc. 1869.

38) Viata Iui Cuza, memoriu, Buc. 1869. 39) Negăsirea de religie, de patrie şi de drep­

tate Ia Români, Buc. 1869. 40) Ielele, grame şi epigrame politice, Buc.

1869. 41) Traianida, poemă epică, Buc. 1869—1870. 42) Viata Iul Traian August, fundatorul nea­

mului românesc, Buc. 1869 43) România roabă la Austro-Maghiari, Buc.

IS69. 44) Cartea poporului român, cugetări filozo­

fice şi politice... Buc. 1869. 45) Poezii din tinereţe nepublicate încă, Buc.

1869. 46) Sease drame istorice. Buc. 1869. 47) Menadele, satire politice sociale, Buc.

1870. 48) Plângerile României, ode la Patrie, Buc.

1S7Ü. 49) Cleopatra regina Egiptului, Buc. 1871. 50) Ştefan Vodă cel tânăr, Buc. 1871. 51) Poezii, culegere ordonată de însuş auto­

rul, cu o prefaţă de G. Sion, Buc. 1877 ed II Buc. 1899.

52) Opere complete, Poezii, Buc. 1905 Cu o prefaţă de Şt. O. Iosif.

53) Scrisori din exil, publicate de N. Cartojan m „Neamul românesc literar" I (1908—1909) şi

Dimitrie Bol int ir ieanu 1819-1872

UNIFERSUL LITERAR Ti

P O R T R E T U L

(Din vraful sc r i sor i lo r vechi)

Un p r i e t en p ic tor îmi se r i e : D r o g u l m e u . de câj.iv« ani, A l e x a n ­

d ru mă poftea s t ă r u i t o r să z u g r ă v e s c por­t re tu l m a m e i sale . o d o a m n ă vene rab i l ă , c rasă şi i nexp res ivă , de sp re ca r e t oa t ă lumea s p u n e a însă că a r e o i n imă de în­ger.

. .După ez i tă r i n e n u m ă r a t e , a m făgă­d u i t să încep , în sfârş i t s tudi i le p r e p a r a ­tor i i . Ah!... tu şt i i ce Penibilă t o r t u r ă es te munca de d i scca re suf le tească a ; unu i mo­del, enre nu a r e n imic g r ă i t o r în înfăţ i ­şa rea lu i e x t e r i o a r ă .

. .Totuşi, a m u r m ă r i t t i n n de t r e i lumi j ' e zile. cu încăpă t îuave d e de tec t iv , pe b ă t r â n a aceia , c a r e ' m i lăsa necon ten i t Ьп-p r e s i u n e a unui m a l de c a r n e f lască, l i p ­sit de or ice l i c ă r i r e omenească , l ă u n t r i ­că. Toa te s c h i > I e m e l e ţ i pau incompe t in -fa mea!.. .

. .Dar î n t r ' o sea ră , în t r ' o s e a r ă de C r ă ­ciun, ani s u r p r i n s o scenă, c a r e m ' a t u l ­b u r a t n a n ă la d u r e r e şi p e c a r e t i-o -tran­scriu în tocmai .

..Tu fotoliul din fata sobei , s+a b ă t r â n a de poveşti cu nepoţ ica ei. copi la lui A-l e x a n d r u , un d r ă c u ş o r micuţ , ca o j ucă -r ică.

. .Bunica c o i f i — sau se p re făcea că ce t e ş t e — în t r 'o c a r t e g roasă si veche , cu scoar ţe le de p ie le şi pa f t a l e d e a r g i n t . Aşa ce tea b u n i c a •

a f o s t o d a t ă u n î m p ă r a t şi o îm­p ă r ă t e a s ă . Şi î m p ă r ă t e a s a e ra t a r e su­p ă r a t ă , că nu a v e a o copilă, aşa f rumoa­să şi cumin te , ca fine

— ..Bunică d ragă , d a r d e ce n u a v e a î m p ă r ă t e a s a nici u n copil?

— „ D a c ă nu voia D u m n e z e u să-i d e a !.. — . .Dumnezeu d ă iw copii, bunico?. . . — ,.Poi c ine a l t u l ? — „Şi de u n d e ia D u m n e z e u pe copii ? — ,.Din cer... — ..Din c e r ? ? — Da, da, da.... — „Si D u m n e z e u a r e mul ţ i copii î n cer,

bun ico? — „Mul ţ i ! — „Mniltî t a r e ? —• O sută.. . — „ O sută?. . . Şi c ine- i d ă Iui D u m n e z e u

copii, bun ico? •— ..Ştiu şi eu, m a i c ă ! •— „De ce nu şti i b u n i t o ? — ..Am uitat . . . — „Ui ta t de tot? — „ D a r de ce uit i tu, b u n i c o d r a g ă ? — „ D a c ă ' s bă t r ână . . . — „ C i n e ' t i-a spus că eşti b ă t r â n ă ? — „ P a r ' c ă e u n u m ă v ă d : p ă r u l mi-i

a l b , n ' am dinţi. . . — „Nici eu n'arnl d in ţ i . C â n d mi -au căzut , m ă m i c a mi i-a a r u n ­

cat p e acoper i şu l casei , să c rească alţ i i . . . — „ O r să-t i c rească , micutp,. . . or să-ţi

c r ească a l ţ i i , m a i f rumoşi , m a i a lb i . — „Si ţie,... şi t ie , ş i tie.... — „Mie n'or să 'mi m a i c r e a s c ă d 'acu-

ma , nu, nu.. . — „ P e n t r u că nu i^ai a r u n c a t pe casă? — „Ba nu, ma ică , d a r p e n t r u că's bă­

trână. *

- - „ B ă t r â n ă t a r e? —• „ B ă t r â n ă t a r e : de optzeci de ani. . . — „De op tzec i de ani!. . . . . .optzeci d e ani.. . cât man ia? —• „Mai bă t rână . . . . — „Câ t t a t a ? — „...(sărutând-o prelung în creştetul

capului).. . câ t voi to ţ i l a un loc. — „...(după o pauză, în care t imp a e x a ­

minat cu luare aminte şuviţele de păr argintiu a le bunicii).... ...şi e u a m să m ă fac b ă t r â n ă , buni to?. . .

— „Şi tu , şi ma ică - ta , şi ta ică-tău. . . — „ C u p ă r u l a l b ? — „Cu p ă r u l alb,. . . m a i vorbă!. . . ca şi

mine. . . —• „... şi f ă r ă di ii ti ? — fără dinţi', f i reşte . (Linişte mare. Micuţa examinează cu

deamănuntul fotoliul pe care stă bunica. Uşa din fund se deschide şi mama fetiţei intră.)

— „Mamă, mămiţ ico. . . s p u n e Iui tă t ic i i să ne c u m p e r e încă t r e i fotele , încă t r e i fotele!.. .

— „Tre i fo tol iur i ?... P e n t r u ce, î ncă t re i ?...

— „Unul p e n t r u mine , umi l p e n t r u t ine şi unu l p e n t r u tata, . . . să s tăm d e v o r b ă cu bun ica , l a sobă, când om fi bătrâni tare . . .

(Bunica îşi usucă pe furiş o lacrimă şi priveşte la nepoată, cu tristeţe mare) .

— ..Poi... eu... am să mă duc, p â n ă a t u n c i , d r a g a bun icu ţ i i , d ragă . . .

— „(înspăimântată).. . u n d e v r a i să te duci !

— „...Sus... la Dumnezeu . . . — „De oe, I a D u m n e z e u ? — iprivind fix, în vatra sobei, la un

firicel de flacără ce se clatină stingân-du-se).. .

. . .are să m ă c h e m e EL, s ă -mi s p u n ă ceva...

— „Să-ţi s p u n ă ceva?.. . C e - a r e să ' ţ i spună , bun ico? — „(Bătrâna aţinteşte ochii în so l —

şi vocea ei pare o şoaptă de pe alte tă­râmuri)... ceva.. .

— „Spune, b u n i c u ţ o d ragă , spune-mi şi m ie !

...spume-mi si mie!.... — (înseninându-se deodată, şopteşte

misterios în buclele aurii de p e urechea copilei)... a r e să -mi pnnnă ce da r să'ţiî facă bun ica ta de Anul Nou...

— (sărind în braţele bunicii şi ,să­rutând-o ne ochi, ne nas pe frunte).. s

...ah!... du- te і г я і r e p e d e . . . du- te m a i r epede , bunico. . . du - te m a i fuga...

— (uodidind-o plânsul şi strângân-du-si nepoţica la sân)... Dn, maică , se du­ce bun ica , se duce , se duce

dra.s-ă p r i e t e n e , din cli'ira aceia por ­t r e tu l b ă t r â n e i n ' a m a i fost pen+ru m i n e o p r o b l e m ă pl.ieticonsă. Mi se l ă m u r i s e u n suflet de a d â n c ă b u n ă t a t e s' de o ra ­ră noble ţă . Scomptam succesul t ab lou-bii m e u . cu •entuziasmul u n u i ueo f W. Pes te p a t r u zile v e n e a m vesel î n t r ' o t r ă ­su ră cu u n e l t e l e me le s1' cu o» pân/n^ <•-n o r m ă , s p r e casa lui, A l e x a n d r u . C â n d b i r r a ru l s'a o p r i t în faţa s o r t i i , ochi i me i î n t â l n i r ă a r c u l p o s t a v u l u i n e p r u . In to r -sei fata, fu lgera t . Apoi pr iv i i r e s e m n a t sp re f e r e s t r e : m i c u ţ a s" іигя c « T > . W ^ î " p e r v a z cu o p ă p u ş ă dolofană şi roză.. ."

Aşa sfârşeşti^ s c r i s o a r e a p r i e t e n u l u i m e u p ic to r . , . . « • . \ . • л f

N. N. T O N I T Z A

Casa scriitorilor — Iniţiativa d-lui Petre Cătunaru —

O f r u m o a s ă i n i ţ i a t i v ă v ine s ă p u n ă c a p ă t a c e l u i r o m a n t i s m c o n s e c v e n t că­r u i a s c r i i t o r u l r o m â n v a să-şî p o a r t e t r u d a n e a j u n s u r i l o r î n t r e c a f e n e a şi c a s a a l b ă a s p i t a l u l u i î n a i n t e de a po­posi i r evocab i l , în p r i m i t o r u l p ă m â n t al ţ i n t i r i m u l u i .

F o r m u l a p o a t e s ă p a r ă . e x a g e r a t ă . P e n t r u cei ca r i c u n o s c î n s ă n e a j u n s u ­r i le b re s l e i s c r i i t o r i ceş t i , p e n t r u cei c a r e ş t i u că d u p ă a p r o a p e d o u ă decen i i de l à în f i in ţ a re „Socie ta tea ' Scr i i tor i lor Ro­m â n i " n u - ş i a r e î n c ă u n s ed iu î n B u c u ­re ş t i i p a l a t e l o r s p o r t i v o - b a n c a r e , p e n t r u cei c a r i cunosc pe r ipe ţ i i l e ob ţ ine re i u n u i t e r e n şi m a i a les impos ib i l i t a tea , în con­di ţ i i le m a t e r i a l e de a s t ăz i , a r i d i c ă r e i u n e i case , t u t u r o r a a c e s t o r a le v a p ă r e a f i resc s ă s a l u t ă m a c e a i n i ţ i a t i v ă g r a ţ i e c ă r e i a , „Soc i e t a t ea S c r i i t o r i l o r R o m â n i " , se a p r o p i e de u n u l d i n t r e m u l t v i s a t e l e ei i d e a l u r i .

P E T R E C Ă T U N A R U

D. P e t r e C ă t u n a r u , un va loros scr i i tor , c a r e u n e ş t e f r u m o a s e î n s u ş i r i l i t e r a r e , ( c u m sch i ţ e l e şi n u v e l e l e d i n v i a ţ a de l à ţ a r ă s a u m a i a l e s d r a m a sa ţ ă r ă n e a s c ă „ R o s t o g o l i r e a " — d i n c a r e ce t i t o r i i n o ş ­t r i a u c u n o s c u t o v i g u r o a s ă s c e n ă — l a s ă s ă se î n t r e v a d ă ) , cu o h o t ă r î t ă n o b l e ţ ă su f l e t ească , a so l i c i t a t şi o b ţ i n u t s ă p u n ă î n t r e p r i n d ă sa g e n e r o z i t a t e în s lu jba S. S. R-u lu i . D-sa v a t i p ă r i , în c h i p de c ă r ă m i z i , p e n t r u „Casa S c r i i t o r i l o r " — a c e a Casă pe c a r e a r â v n i t - o î n t r e a l ţ i i şi r e g r e t a t u l A l e x a n d r u V l a h u ţ ă — u n m a r e n u m ă r d e că r ţ i pos t a l e , a r t i s t i c e x e c u t a t e , cu a u t o g r a f e şi n o t i ţ e bio-bi-b l iograf ice , a l e s c r i i t o r i l o r r o m â n i î n

v i a ţ ă . Es t e i n u t i l s ă s t ă r u i m a s u p r a m u l t i ­

p l e lo r fo loase a l e u n e i as t fe l de in i ţ i a ­t ive . I s to r ie l i t e r a r ă fo tograf ia tă şi la î n d e m â n a m u l t i m e i ce t i t oa re , c ă r ţ i l e p o ş t a l e cu p o r t r e t e l e s c r i i t o r i l o r r ă s ­p u n z â n d şi unu i f iresc î n d e m n a l ce t i to ­ru lu i , î n c u r a j e a z ă totodată o o p e r ă de o n o b i l ă u t i l i t a t e c u m es te „Casa Sc r i i t o ­r i lo r" .

A m dor i aces t e i i n i ţ i a t i v e to t s u c c e s u l d a c ă n ' a m fi î n c r e d i n ţ a ţ i c ă e a s e r e c o ­m a n d ă î n d e a j u n s p e l â n g ă p u b l i c u l iu ­b i t o r de l i t e r a t u r ă şi d o r n i c s ă a j u t e C a s a Sc r i i t o r i l o r .

14

CONFUZIJ.., SAU C E ?

Mai a c u m câţiva" a n i um cunoscut pole­mist şi g a z e t a r vo rbea în suihsolul gaze­tei ce conducea d e s p r e cunoscu ta id i lă

Locuinţa mea de vară e la ţară...

a h ü BOL1NTINEANU. E f ă ră îndo ia lă o e roare" p e c a r e n e s t ă p â n i m s 'o califi­căm d e o c a m d a t ă .

Mai dăunăz i , a iu rea , a l t caz : n i se dă ca a u t o r a l „San-Ma rinei'' ... Vasile A-lecsnndri, c â n d lucrur i le , se p e t r e c cu to­iul a l t fe l .

Infine a l t r e i l e a : n u m ă r u l p e Maiu 1926 al rev is te i „ C a r t e a " vorbeş te , la, pag . 72, co loana a H-a d e s p r e :

„L m u l t ă v r e m e decând Alecsandri şi-a b ă t u t poc in Franţuzitele d e m e t e a h n a n o a s t r ă de a n e poci l i m b a cu f ran ţu-zisme".

L un icu l caz pe care-1 prec izez , în'ilâi p e n t r u c ă e mai, r ecen t (şi de-a ic i : m a 1

uşor controlabili) şi-apoi, p e n t r u c ă v ine d i n p a r t e a u n o r . . .bibliografi.

Şi-a tunci : e legi t im să m ă îndoesc, n u de c u l t u r a academică , d a r de cunoş t in ­ţ e l e e l e m e n t a r e de i s tor ie l i t e r a r ă a l e au to r i lo r aces tor imdrăsneţe a f i r m a ţ i u n i ? A e l imina o a s e m e n e a ipo teză î n semnea ­ză să m ă o p r e s c la a l t a şi ma i p u ţ i n con­v e n a b i l ă : să n u fie c u m v a aceas t a dova­da cea m a i p a l p a b i l ă d e ind i fe ren ţa , d e d i sp re ţu l s u v e r a n şi ne jus t i f i ca t p e c a r e aceş t i corifei de ooaziune, a ce ş t i descope­r i to r i şi îndrumător i ! o p ă s t r e a z ă s ă n ă ­tosulu i scr is r o m â n e s c ? R ă s p u n s u l îi p r i ­veşte . T ă c â n d — vor conf i rma şi a c e a s t a p r e s u p u n e r e .

Să a d a o g şi o a I l I -a ? C r e d că j î n m u l ­te cazur i , v inova tu l p r i nc ipa l es te p r i p a , r epezea l a c u ca r e (pe s t r adă , la cafenea, la g r ă d i n ă , etc.) î n c r e d i n ţ ă m pag ine i a l ­b e a t â t e a şi a t â t e a „cuge tă r i , î n d e m n u r i , o r i e n t ă r i " . C ă la b a z ă e l ipsa to t a l ă d e respec t p e n t r u s f in ţen ia sc r i su lu i d e s p r e

P e n t r u o m a i c o m p l e t ă i n f o r m a ţ i e d ă m n u m e l e sc r i i t o r i l o r d jn p r i m e l e d o u ă ser i i , d i n t r e c a r i p r i m a u r m e a z ă să a p a r ă zilele a c e s t e a .

Scriitorii d in pr ima serie : I. A. B a s s a -r a b e s c u , L i v i u R e b r e a n u , I o n M i n u l e s c u , N ich i fo r Cra in i c , G a l a Ga lac t ion , Cezar P e t r e s c u , Ionel T e o d o r e a n u , Vic tor Ef t i -m i u , G. B o g d a n Duică , C a t o n T h e o d o -r i a n , N. Dav idescu , O c t a v i a n Goga, Ca­m i l P e t r e s c u , L u c i a n B l a g a , C l a u d i a Mi l l i an , M i r c e a R ă d u l e s c u , H . P a p a d a t -Bengescu , Alfred Moşoiu , V. D e m e t r i u s , George G r e g o r i a n , Al . T. S t a m a t i a d , E u ­gen Lov inescu , C o r n e l i u M o l d o v a n u .

Urmează î n ser ia I l -a : T u d o r Arghez i , M i h a i l S a d o v e a n u , J e a n B a r t , I. Al. B r ă -t e scu-Voineş t i , Gh. B r ă e s c u , Al. Caza-b a n , G. I b r ă i l e a n u , G. T o p ă r c e a n u , De-m o s t e n e Botez , Miha i l . C o d r e a n u , . D. N a n u , M. D r a g o m i r e s c u , E l e n a F a r a g o , Ion A g â r b i c e a n u , V. Al. J e a n , A d r i a n M a n i u , P e r p e s s i c i u s , I o n P i l l â t , I o n Go­r u n , H o r i a F u r t u n ă , D. D. P a t r a ş c a n u , I o n Dragos l av , C i n c i n a t P a v e l e s c u .

Scriitorii din seria H-a sunt rugaţi a trimete íotograíiile, semnătura (aparte), locul şi data naşterii, precum şi o notiţă bibliografică, d-lui Petre Căturxaru str. Clucerului 34, Buc.

c a r e V l a h u ţ ă a ş a de convins vo rbeş t e — nu r ă m â n e îndoia lă . Păca tu l e a l tu l ; t oa ­t e aces te înse i lă r i ( îndoelnice, nes igu re , necon t ro l a t e şi never i f ica te ) . Se d a u la s t a m p ă şi, de-a ic i , a şa c u m sânt , confuze, p l ine de r ă t ă c i r i şi de greşel i r evo l t ă toa ­re ele constitue.se h r a n a suf le tească a ma­re lu i p u b l i c ca re , nea v â n d c o n t a c t cu pub l ioa ţ iunea de spec ia l i t t a ie , nu-ş i poa­te da s eama de r ea l i t a t ea ce lo r ce t i te .

I a t ă d in ce cauză — socotesc a s e m e n e a e ro r i nu .simple' confiuziiuuil, b u m lje-ar conveni a u t o r i l o r lor s ă le numească , dar mai de g rabă , p r o b e de p r i p e a l ă ş i su­per f ic ia l i t a te , ceiiace şi în l i m b a româ­n e a s c ă îşi a r e u n ech iva len t m a i d ras t i c .

IAR... C O N F U Z I E

Confuzi i şi i a r confuzii ! Mai d ă u n ă z i un cunoscut ziar de t e a t r u

îşi a n u n ţ a ce t i tor i i că anuil aces ta , în cursu l nu ş t iu c ă r e i l un i , se împ l inesc 25, 50, sau 75 d e a n i d e l à n a ş t e r e a o r i m o a r ­t ea p o e t u l u i D i m i t r i e Bolkî t ineanu. . .

N e d u m e r i t m ă î n t r e b : cum se pot naş ­te a s e m e n e a e n o r m i t ă ţ i când e a r h i c u ­noscut că, de là n a ş e r e a aces tu i poet , s a u împl in i t 100 de a n i la 1919, iar , della moa r t e , 50 d e a n i î n 1922 — c â n d (poetul) a şi fost s ă rbă to r i t . C ă u n i i r edac to r i c u l t u r a l i - l i t e r a r i sân t (deadreptuil in­cu l ţ i — n u n e m a i m i r ă că t o a t ă c u l t u r a a l t o r a cons tă d in răsfo i rea a c â to rva ail-n i a n a h u r i f r a n ţ u z e ş t i o şiliim, n u m e p u t e m înch ipu i însă cum se p r i n d să a r u n c e în pub l i c , cu l i t e re g roase şi cu a e r e de în­d r u m ă t o r i a s e m e n e a şt i r i p e c a r e cea m a i e l e m e n t a r ă c a r t e de c u r s p r i m a r l e - a r p u t e a desmin ţ i .

R e a l i t a t e a e însă cu to tu l a l t a : nu se ce teşe ! Şi э d o v a d ă m a i m u l t e u r m ă ­t o a r e a a s e r ţ i u n e p e ca r e ,ne-o se rveş te , în No. 3, rev i s ta „ C a r t e a " când s p u n e că ex p r e s i u n e a : „ n ' a m nici în clin, n ic i în m â n e c ă " (u i ta tă greş i t ; în r e a l i t a t e : „nici în mânec") a r fi d i n l u m e a ,;croii-t o r i ceascâ" (dace n u „c ro i tb rească" ?)-D o m n u l e Redac to r , răsfoeşte-1 p e Coş -ibuc, pentru, n u m e l e lui' D u m n e z e u , şi vezi •cum s tau l u c r u r i l e .

Concluziiune : nu confuzii — d a r l i p s ă ' de c e r c e t ă r i comple te şi se r ioase .

P A U L I. P A P A D O P O L

E R R A T A

In a r t i co lu l „ A r t a nouă" a l d - lu i Scar-l a t S t r u ţ e a n u , î n josull p r ime i co loane d i n p a r t e a a I l - a a a r t i co lu lu i , a u fost să­r i te c â t eva cuvin te , ca şi s fârş i tu l pasa -giiiilui de sp re L. Aragon .

F a c e m c u v e n i t a rec t i f icare , r epub l i ­când pasagiiul.

Aragon , a d m i r a t o r u l lui R i m b a u d (La Saison en Enfer) sus ţ ine , că dezo rd inea sp i r i tu lu i său e sacră . In a l s ă u „Anicet" , Louis A r a g o n p re lungeş t e , ca spir i t , „de f r a u d ă " au tob iogra f i a lu i R i m b a u d , acos­t â n d d e m u l t e or i p e ţ ă r m u r i a g r a m a t i -ea l e , p e n t r u c a r e , de s igur a u t o r u l . p r o ­zei de d i a m a n t " c u m e n u m i t R i m b a u d d e c ă t r e V e r l a i n e n u i-ar fi r ă m a s p r e a ob l iga t .

UNIVERSUL LITERAR

N o t i f e Critică l i terară ?

In „ b ă t ă i o s u l " „Făt frumos" a b i a a-părt t t la Suceava (Nr. 3), în a r t i co lu l de fond in t i tu l a t „Cron ică" , d. Leca Mora­r iu r edac to ru l , c o n s a c r ă 5 p a g i n i t r a d u ­cer i i m e l e „If igenia în T a u r i d a " ( apă ru ­tă in e d i t u r a „ S e m ă n ă t o r u l " Arad) silim-du-se mul() să dovedească ri tos că e „sub­mediocră , ca mai toate, d a r toate, t oa te t r a d u c e r i l e n o a s t r e " .

„ P r e c i z ă r i l e " şi le î n t e m e i a z ă p e g re ­şeli de... t i pa r (gene t ive le : lumei , s p e r a n -ţii etc.) . p e e ro r i n e î n t e m e i a t e d e g r a m a ­tică (abus de p r o n u m e pe r sona l , posesiv, ar t icol neho t ă r î t ) , p e u n e l e neo log i sme ( ra ţ iune , airdoare, respec t ) , p e u n e l e ine-\ i t ab i le a s p e r i t ă ţ i r i tmice ( l icenţe c â n d u r m ă r e ş t i redairea crediiiicioatsă a imag i ­nii) —- î n t r ' u n c u v â n t pe c h i ţ i b u ş u r i p u r fo rmaîe d e p e d a n t p rofesor de g r a m a t i c ă .

C r o n i c a s e a m ă n ă cu o m o a r t ă lecţ ie de l i t e r a t u r ă a u n o r p rofesor i îmbăt rân i tă , c a r i d i secau t e x t e l e f rumoase olasioe pen -tnu a d e p r i n d e p e învă ţăce i i l o r g r a m a t i ­ca l a t ină s a u g reacă .

Nici o v o r b ă d e s p r e r e d a r e a sp i r i tu lu i o-pere i , d e s p r e r e d a r e a a d e v ă r u l u i f rumu­seţ i lor c u p r i n s e în ea , namile de cât... g ra ­ma t i că .

Şi d a c ă in tenţ ia , d - lu i M o r a r u a;r fli fost măcar aceasta n e - a m î n c h i n a ; da r , nu , es te ailta p e c a r e , f ă r ă de v r e r e , şi-o t r ă d e a z ă .

La f inele lung i i e x p u n e r i d u p ă c e face lecţ i i de g r a m a t i c ă şd lui C a r a g i a l e , D e -mos tene Botez şi c h i a r m a e s t r u l u i în a l e g ramat i c i i , v d-lui I . G o r u n („Ştii r omâ­neş te ?), se o p r e ş t e (aşa, c a lia o mică pa ­ran teză ) la a p r e c i e r e a d- lu i Iorga , (că t r a ­d u c e r e a m e a „e o m i n u n e d e adevăr şi armonie 1').

Aceas tă p a r a n t e z ă b u c l u c a ş e des l eagă t o a t ă t a ina art icolului. D. L, Moramu, pe c a r e , d u p ă câ t e -mi amin t e sc , to t d. I o rga l 'a dus de m â n ă in l u m e a l i te r i lor , v r e a să sc r ă s b u n e , prim miime, p e fostul s ă u î n d r u m ă t o r c u l t u r a l . (Azi, vede ţ i , d-sa Га s c h i m b a t cu d. Niistor la. a c ă r u i rev i s tă „ J u n i m e a L i t e r a r ă " a m fost sol ic i ta t p r i n -t r ' o sc r i soare , de însuş i d. Mora r iu , să co l abo rez şli a m făcut -o şi o fac bucu ros ) .

Intorcâiudu-i f lore ta pot s p u n e ou ma i mu l t ă conv inge re de cât d-sa, c ă r ecenz ia făcută e „ca t o a t e , dair toate c ronice le li­t e r a r e " l ips i tă d e obiaet i ivi tate scr isă ou in ten ţ ia „de a-ţ i l ă u d a p r i e t e n u l şi a-ţi ponegr i a d v e r s a r u l " c a r e n u face p a r t e din co t e r i a l i t e ra ropol i t i că , sau, m a i b ine pol i t i co- l i te ra ră , a c r i t i cu lu i respec t iv .

In c r i z a n o a s t r ă c r i t i că ac tua lă , când toate 1 r ev i s t e l e o rbecăesc , i a r c r i t i c i i se p r o c l a m ă pontif i u n i c i a i a r t e i , de ţ ină to r i de ca l apoade infa i l ib i le , să-mi fie îngă­dui t mie , m o d e s t u l u i t r a d u c ă t o r c a r e i i ' am serv i t m a r e l u i criltic L. Mora'riiu de cât de p i a t r ă p ros t a r u n c a t ă î n d. N. Iorga , nici s ă niu s tau să a l e g î n t r e pă­r e r e a d-sale (deşi scr isă p e 6 p a g i n i în­t r ' u n a r t ico l d e fond) ş i a c e e a a d-lui Io rga (două cal if icat ive) .

Nu cu as t fe l de ..critici se va în f i r ipa g â n d u l c e l b u n a l „ F ă t u l u i F r u m o s ' ' , de c a r e d. M o r a r i u face a t â t a p a r a d ă î n p r i -raul său n u m ă r ş i n u c u astfel de „c ro ­n ic i " se va Teabilitia c r i t i ca noas t r ă .

. VIRGIL TEMPEANU

UNIVERSUL LITERAR 15

Buletin bibliografic săptămânal^ de AL.-SADI IONESCU

0 O P E R E G K N E R A L E . B I B L I O G R A F I E . A N U A R E G E N E R A L E . P R E S A -

Veress (Dr. A.). — O r â n d u i e l i r o m â n e ş t i vech i t i p ă r i t e î n A r d e a l (1744—1848). B u c u r e ş t i , (Tlpu Cărţii Regale , F . Göbl Fi i) , 1926, 30 p . Lei 30. (Bibl io­t eca A r h i v e l o r S t a t u l u i ) .

Roşeanu (Mihai l ) . — N o u l g h i d al Cap i ­t a l e i . E d i ţ i a 1926. B u c u r e ş t i , (Tip. Curţii Regale , F . Göbl Fi i ) , 1926, 242 p . Iei 80.

Caliga (G.). — A l m a n a h u l d i c ţ i o n a r a l p re se i d i n R o m â n i a şi a celei r o m â ­neş t i de p r e t u t i n d e n i . C u o p r e f a ţ ă de d-1 Cons t . B a c a l b a ş a . B u c u r e ş t i , (Tip. F u n d a ţ i e i c u l t u r a l e Pr inc ipe le Carol), 1926, 172 p. + E r r a t a . F ig .

31 S T A T I S T I C Ă . Animale l e d o m e s t i c e d i n R o m â n i a . S t a ­

t i s t i ca pe a n u l 1924. Les a n i m a u x d o m e s t i q u e s d e l a R o u m a n i e . S t a ­t i s t i q u e p o u r l ' a n n é e 1924. B u c u r e ş t i , Minis terul Agricul tur i i ş i Domeni i ­lor, 1926, 26 p .

Comerţul e x t e r i o r a l R o m â n i e i î n t r i m e ­s t r u l I u l i e — S e p t e m b r i e 1925 (cifre p r e l i m i n a r e ) . C o m m e r c e e x t é r i e u r de la R o u m a n i e p e n d a n t le t r i m e s t r e j u i l l e t — s e p t e m b r e 1925 . (chiffres p r é l i m i n a i r e s ) . B u c u r e ş t i , Minis terul Finanţe lor , 1926, V + 152 p .

Comerţul e x t e r i o r a l R o m â n i e i î n t r i m e ­s t r u l O c t o m v r i e — D e c e m v r i e 1925 şi î n t r e g a n u l 1925 (cifre p r e l i m i n a r e ) . C o m m e r c e e x t é r i e u r de la R o u m a ­n i e p e n d a n t le t r i m e s t r e oc tob re— d é c e m b r e 1925 e t l ' a n n é e e n t i è r e 1925 (chiffres p r é l i m i n a i r e s ) . B u c u ­reş t i , Minis terul F inanţe lor , 1926, I I I + 153 p .

Stat i s t ica pe a n u l ag r i co l 1924—1925. S t a - . t i s t i que p o u r l ' a n n é e ag r i co l e 1924— 1925. P a r t e a I. S u p r a f a ţ a s e m ă n ă t u ­r i l o r d i n t o a m n a 1924 şi p r i m ă v a r a 1925. E n s e m e n c e m e n t s de l ' a u t o m n e 1924 e t d u p r i n t e m p s 1925. B u c u r e ş t i , (Impr. Statului ) , 1926, 31 + 23, 51' p . M i n i s t e r u l A g r i c u l t u r i i ş i D o m e n i i ­lor . D i r e c ţ i u n e a S t a t i s t i c i i Agricole, şi a P u b l i c a ţ i i l o r ) .

Stat i s t ica p r e ţ u r i l o r . P r e ţ u l m e d i u a l a-l i m e n t e l o r şi a l c â t o r v a a r t i c o l e m a i î n t r e b u i n ţ a t e î n c u r s u l a n u l u i 1925. S t a t i s t i q u e d e s p r i x en 1925. B u c u ­re ş t i , Ins t i tu tu l de Stat i s t ică gene­rală a Statului , 1926, 55 p .

35 A D M I N I S T R A Ţ I E . Expunerea s i t u a ţ i u n e i j u d e ţ u l u i P u t n a

pe a n u l 1925. F o c ş a n i , (Tip . î n v ă ţ ă ­torul Român) , 1926, 40 p .

R ă ş c a n u (Gheorghe) ; — E x p u n e r e a si­t u a ţ i u n e i j u d e ţ u l u i V a s l u i pe t i m ­p u l de l a 15 O c t o m v r i e 1923 p â n ă l a 15 O c t o m v r i e 1924 [şi 1925] p r e c u m şi a c t i v i t a t e a c o m i t e t e l o r d e c o n s t r u c ­ţ ie î n a n i i 1923 şi 1924. Vas lu i , (Tip. Alexandru C. Onceanu), 1925, 421 p .

. + 113 pl . + 4 t abe l e . F ig .

> ' 55.5 A R T A MILITARĂ

Manolescu ( G e n e r a l I.) (I. M ă n o i u ) . — C u l t u r a şi a p ă r a r e a n a ţ i o n a l ă . B u c u ­re ş t i , (Tip . Răsări tul ) , 1926, 147 + I I I p . + t a b e l ă + h a r t ă . Lei 60.

Hangui l lart (Maior) . — V o i n ţ a de a în­v i n g e . Foc şi m i ş c a r e . P a t r u l e d e r ăzbo i . E x t r a s e d i n t r ' o c u l e g e r e de m a i m u l t de 1000 de o p e r a ţ i u n i de a c e a s t ă n a t u r ă . [ T r a d u c e r e de] Ma­i o r u l Cons t . F . Be l lu . B r a ş o v , (Tip .

* A se v e d e a t a b l o u l c l a s i f i ca ţ i un i i zec imale î n n u m ă r u l 1.

Unirea) , 1926, VI I I + 64 p . + 36 cro­c h i u r i .

Mardalescu ( C ă p i t a n Ioan) . — M e m o r a ­t o r t ac t i c p e n t r u c o m a n d a n ţ i i de p lo -

- t o a n e şi g r u p e de l u p t ă . B u c u r e ş t i , (Tip . Eminescu) , 1926, 143 p . F :g .

Istoricul r e g i m e n t u l u i „Ş te fan cel M a r e No. 13 I n f a n t e r i e " . I a ş i , (Tip . Edison, St . L u n g u & M. Herşcov ic i ) , 1926, 37 p .

37 Î N V Ă Ţ Ă M Â N T . P E D A G O G I E .

A n g h e l ( Ion). — „De ce ş c o a l a nu - ş i poa­te î n d e p l i n i r o lu l e d u c a t i v " . F o c ş a n i , (Tip . Cartea Putne i ) , 1926, 31 p . Lei 10.

Brandsch (Dr. H e i n z ) . — A b r i s s e i n e r G e s c h i c h t e d e s r u m ä n i s c h e n S c h u l ­w e s e n s vo r a l l e m d e r V o l k s s c h u l e . S c h ä s s b u r g , F r i e d r . J. H o r e t h , 1926, 31 p .

György La jos . — ö r e g d i á k v isszanéz . . . C lu j , K i a d j a k a Kolozsvári rom. kath . f ő g i m n á z i u m öreg diákjai , 1926,'186 p . F ig .

Costin ( M a x i m i l i a n ) . — A n u a r u l con­s e r v a t o r u l u i o r ă ş e n e s c d i n T â r g u -M u r e ş pe a n u l sco las t i c 1925—1926. A n u l XIX. T â r g u - M u r e ş , (Tip. Co­m u n a l ă ) , 1926, 56 P. + 16 p l . F ig .

A n u a r u l S e m i n a r u l u i „Şf. N i c o l a e " d i n R.-Vâlcea pe a n u l ş c o l a r 1924—1925 cu u n i s to r i c dela: î n f i i n ţ a r e şd pâ-n ă ' n p r e z e n t . R â m n i c u - V â l c e a , (T ip Matei Basarab) ,^1926, 126 p .

Cum se p o a t e rezo lv i o p r o b l e m ă de S t a t ? [Şcoa la s u p e r i o a r ă de ş t i i n ţ e de S t a t ] . F a p t e şi o r i e n t ă r i . B u c u ­re ş t i , (Tip . Cultura Poporului ) , 1926, 34 p . •

' D i sescu ( C o n s t a n t i n G.). — Cea d i n u r m ă l e c ţ i u n e . 1926 Mai 31. B u c u r e ş t i , Tip. Curţii Regale , F . Göbl F i i , 1926, 9 p .

b) Manua le didact ice pentru învă ţămân­tul secundar .

Şeşe fsch i (A.). — C u r s de l i m b a g e r m a ­n ă p e n t r u c l a s a I I I l i cea lă , s ecun ­d a r ă , etc . p e n t r u şcol i le de b ă e ţ i şi fete. B u c u r e ş t i , Cartea R o m â n e a s c ă , 1926, 127 p . F ig . Lei 35.

Zaharescu ( Ioan) . — Car t e de c i t i r e p e n ­t r u u z u l ş coa l e lo r d i n B a s a r a b i a . P a r t e a I I . C h i ş i n ă u , (Tip . E p a r h i a l ă Cartea Românească) , 1926, 370 + VII p . F ig . [In r o m â n e ş t e şi r u s e ş t e ] .

Titu Liv iu . — Ab u r b e c o n d i t a l ib r i X X I e t XXII . T e x t î n s o ţ i t de o i n t r o d u ­ce re şi n o t e e x p l i c a t i v e de I. N . Dia-n u . B u c u r e ş t i , Casa Şcoalelor, 1926, XX—306 p . Lei 50. (Bib l io teca a u t o ­r i l o r c las ic i g rec i şi r o m a n i No . 3).

Bein P a l a d i (Gh.). — A r i t m e t i c a p r a c ­t ică p e n t r u c l a s a I s e c u n d a r ă de b ă ­ieţi şi fe te . E d i ţ i a VII . B u c u r e ş t i , Universa la , A l c a l a y & Co., 1926, 218 p . F ig . Lei 56.

Beiu P a l a d i (Gh.). — A r i t m e t i c a r a ţ i o ­n a l ă p e n t r u c l a sa II s e c u n d a r ă . E-d i ţ i a VI. B u c u r e ş t i , Universa la , Al­c a l a y & Co., 1926, 95 p . Lei 30,50.

Tutuc (I.). — A r i t m e t i c a p e n t r u c l a s a II s e c u n d a r ă d e b ă e ţ i şi c l a s a H-a a ş coa l e lo r n o r m a l e de î n v ă ţ ă t o r i . E -d i ţ i a V l - a r e v ă z u t ă . B u c u r e ş t i . Car­tea R o m â n e a s c ă , [1926], 91 p . Lei 20.

Tutuc (I.). — G e o m e t r i a p l a n ă şi î n s p a ­ţ i u p e n t r u c l a s a VI r e a l ă . I n con­f o r m i t a t e cu n o i l e p r o g r a m e de s t u d i i . E d i ţ i a IV. B u c u r e ş t i , Cartea Românească , 1926, 224 p . F ig . Lei 45.

W a c h n e r ( H e i n r i c h ) . — L e h r b u c h d e r E r d k u n d e . I Tei l . As ien , Af r ika , A-m e r i k a , A u s t r a l i e n . B r a ş o v , Ker­scher & Hedwig , 1926, 2 f. + S9 p .

c) Manuale didact ice pentru î n v ă ţ ă m â n ­tu l speciaL

Teodorescu (Jng. C o n s t a n t i n C ) . — C u r s de r e z i s t e n ţ a m a t e r i a l e l o r . T i m i ş o a ­r a , (Tip. Şcoale i spec ia le a Arti le­riei), Ï926, XVI + 256 p . F ig .

Moga (Vasi le &.). —- A l c ă t u i r e a u n e i gos- . p o d a r i i r u r a l e l u c r a t ă d u p ă n o u l p r o g r a m a l ş coa l e lo r n o r m a l e de în ­v ă ţ ă t o r i şi a s e m i n a r e l o r . E d i ţ i a V l l - a r e v ă z u t ă . B u c u r e ş t i , Cartea Românească , 1926, 297 p . F ig . L e i 80. ' B i b l i o t e c a c u l t i v a t o r u l u i r o m â n ) .

Popovic i -Lupa (Dr. N. O.), — E l e m e n t e de e c o n o m i e r u r a l ă p e n t r u U z u l a-g r i c u l t o r i l o r şi şco l i lo r de a g r i c u l ­t u r ă . E d i ţ i a I. Vol. I I . O r g a n i z a r e a şi c o n d u c e r e a e x p l o a t a ţ i i l o r , es t i -m a ţ i u n i ag r i co l e şi p r i n c i p i i de con­t a b i l i t a t e ag r i co l ă . B u c u r e ş t i , Uni­versa la , A l c a l a y & Co., 1926, 318 + VI p . + E r r a t a . Lei 75.

Fi l ip (N.). — N o ţ i u n i e l e m e n t a r e a s u p r a c u n o a ş t e r i i şi c r e ş t e r i i v i t e lo r pen-' t r u şcoa le l e i n f e r i o a r e de a g r i c u l ­t u r ă . C a r t e a I, I I I . B u c u r e ş t i , Casa Şcoalelor, 1926, 2 voi . 260 p . Lei 40 (I) ; 168 p . F ig . Lei 25 (III) . '

6 Ş T I I N Ţ E A P L I C A T E . Popescu ( I o an G.). R a d i o f o n i a î n v i a ţ a

ş t i in ţ i f i că şi soc ia l ă . B u c u r e ş t i , (Tip . Tiparul Românesc ) , 1926, 14 p .

Teodorescu (I. C ) . — C o n d i ţ i o n a r e a v i ­n u l u i p e n t r u M a r e l e C o m e r ţ de Ex­por t . B u c u r e ş t i , Minis terul Agricul­turi i ş i Domeni i lor , 1926, 43 p . + 4 p l . F ig .

7 A R T E . Băci lă ( Ioan C ) . — P o r t r e t e l e l u i M i h a i

V i t e a z u l . Sibiiu!, Edi tura Asociaţ iu-nii , 1926, 43 p . F ig . Lei 30. (Bibl io- ' t eca „ A s t r a " Nr . 15).

Minar (Octav) . — P i n a c o t e c a n a ţ i o n a l ă d i n I a ş i . B u c u r e ş t i , Minis terul Cul­telor ş i Artelor, [1926], 78 p . F ig . Lei 30.

Kiriac (D. G.). — C â n t ă r i l e L i t u r g i e i p e n t r u copii ş i popor . T â r g u - J i u , (Tip . N. D. Miloşescu) , 1926, 32 p . Lei 25.

P o p a (Teodor) . — A l m a n a h u l J u b i l a r a l r e u n i u n e i d e c â n t ă r i „ H i l a r i a " 1S75—1926. O r e d e a , Tip. R o m â n e a ­scă), 1926, 55 p . F ig .

8 L I T E R A T U R Ă . I. L I T E R A T U R Ă ROMANĂ.

Cartojan (N.). — B r e v e s t o r i a de l l a le t -t e r a t u r a r o m e n a . T r a d u z i o n e di A. P e r n i c e d a i m a n o s c r i t t o o r i g i n a l e . R o m a , A n o n i m a R o m a n e editoriale, 1926, 33 p . L i r e 5. ( P u b l i c a z i o n i del l ' I s t i t u t o p e r l ' E u r o p a o r i e n t a l e . IX).

P a s c u (Giorge) . — I s t o r i e a l i t e r a t u r i i r o m â n e d i n seco lu l XVI I I . I . Cron i ­ca r i i m o l d o v e n i şi m u n t e n i . B u c u ­r e ş t i , Socec & Co., 1926, 180 p . Lei 50.

c) R o m a n . Nuve lă . Rădulescu-Niger (N.). — V u l t u r u l î n ­

d r ă g o s t i t . B u c u r e ş t i , I. Negreanu, 1926, 128 p . Lei 24.

Neu-Mar-Jos. — A n u m i t e . . . S p i r i t e . B u c u r e ş t i , (Tip. Rapid) , [1926], 96 p . Lei 50:

I I . L I T E R A T U R Ă S T R Ă I N Ă . Last (Aure l i a ) . — Ged ich t e . B u c u r e ş t i ,

(Tip . F u n d a ţ i e i c u l t u r a l e Pr inc ipe le Carol), 1926, 61 p .

N a g y Dán i e l . — Ci rkusz . R e g é n y . Clu j , ( N y o m Lapkiadó), 1926, 116 p .

P a á l A n d r á s . — ö s i fóldón. Ver sek . B r a s s ó , (Nyom Brassó i Lapok), 1920, 104 p .

Szántó György . — B á b e l t o r n y a . R e g é n y . B r a s s ó , N y o m Brassó i Lapok k i a ­d á s a , 1926, 303 p .

9 I S T O R I E . B I O G R A F I E . Mélanges de l 'École r o u m a i n e en F r a n c e .

1925. S e c o n d e p a r t i e . P a r i s , Gamber, [1926], 175 p . Lei 60.

16 UNIVERSUL LITERAR

E C O U R I REDACŢIONALE

• In n u m ă r u l v i i tor vom p u b l i c a a c t u l 1 : „Ţa ra gâze lo r " d i n p iesa în v e r s u r i : Floarea lui Sânzien a d- lor N. Milcu şi Radu Gyr — p i e să p r i m i t ă în r e p e r t o r i u l ' J ea t ru lu i Na ţ iona l din Bucureş t i .

- REVISTE

• FLAMURA (VI, 5 - 6 Maî-Iui . ie 926) : un va loros şi compac t d u b l u n u m ă r , cu­p r i n z â n d l i t e r a t u r ă o r i g i n a l ă ş i t r a d u s ă şi mai a l e s c ron ic i mu l t e , v a r i a t e , t ine­reşti, sp r in t ene . Prim i n t e r m e d i u l d-lui Marce l Romanescu , a t a ş a t l a lega ţ ia n o a s t r ă d in Haga , r ev i s t a p u b l i c ă o in te ­resantă _ şi ined i tă c o n f e r i n ţ ă : Micile bi­serici din Franţa p e c a r e cr i t icul de ar­t ă de là „Revue de d e u x m o n d e s " d o m n u l Louisi Gi l le t a ţ inu t -o îni Haga , în F e b r u a ­r i e 1926. Poezii pub l i că : Ştefan Neniţescu, Eugen

Constant, Marcel Romanescu (o b a l a d ă d u n ă r e a n ă : „Poves tea Undei") şi din « P l â n g e tetrâmbă-lemne'' d. Radu Gyr. P r o z ă d-nii : Adrian Pascu, Mihail Şt. Băişoiu. C r o n i c a o fe ră a spec te d in l i te ­r a t u r i l e s t r ă i ne î n t r ' o m ă s u r ă p u ţ i n ob i ş ­nu i t ă la noi : C ă r ţ i şi r ev i s t e polone , f ranceze , i t a l i ene , eng leze , g e r m a n e , o-l andeze , span io le etc.

• REVISTA SOCIETĂŢII TINERIMEA ROMANA, an . VII, Nr . 9—10. N u m ă r în­c h i n a t c o n c u r s u r i l o r şi fes t iv i tă ţ i lor celei de a 49-a r e u n i u n e d in aces t an, a Socie­tăţ i i T i n e r i m e a R o m â n ă . Se c u p r i n d cu­v â n t ă r i l e d-lor G. G. Antonescu : Rolul scoalei în soc ie ta tea r o m â n e a s c ă a c t u a l ă ; C u v â n t a r e a d- lu i D . Pompeiu ; b i l a n ţ u r i ş i impres i i în l e g ă t u r ă cu c o n c u r s u r i l e , fotografi i şi graf ice de sub iec te şi l u c r ă r i p r e m i a t e .

VIAŢA ROMANEASCA, A n u l XVIII, Mai, Iun ie . N- re l e 5 şi 6, c u u r m ă t o r u l s u m a r : Matei B. Cantacuzino: Viaţa , D r e p t u l , L i b e r t a t e a ; Al. A. Phil ippide : Schiţjă ; I. Simionescu : Şcoalla româ­nească ; Ion Marin Sadoveanu : Me tamor ­foze (Poem d r a m a t i c î n t r ' u n act şi u n p ro log ; T. Hotnog : T r o m b o n u l mis te r ios ; O. G. Lecca : N e a m u l r o m â n e s c (For­m a r e a lu i şi in f luen ţe le s t r ă ine . S in teză e tnologică ; I. I. Mironescu : . Tu l i e R a d u T e a c ă ; Aurel iu Weiss : A n d r é G i d e şi Clas ic i smul ; Cezar Petrescu ; î n t o a r c e ­r e a u n d e - a u fost j u r ă m i n t e l e ; D . I. Su-chianu : Ex i s t ă o v i a ţ ă suf le tească spe­cific socială ? '; V. Ciocâlteu : P r i m ă v a r a . ' L u p d e m a r e ; Arthur Schnitzler : Morţ i i t a c ; D . I. Suchianu : C r o n i c a economi­că (O p u b l i c a ţ i e s t a t i s t i că f ă r ă p r e c e - . dent ) ; M. Sevastos : C r o n i c a t e a t r a l ă ; Bucureş t i : Mihai D . Ralea : C r o n i c a idei­lor. ( P e n t r u democra ţ ie ) ; Р. Nicanor & Co. : Misceïïlanea, (Pos te r i t a t ea criticai Ï eon D o b r o n r a w o v D a n i e i . — A r t h u r Schni tz ler . — P i lda u n e i gene ra ţ i i . — Ţ ă -г а ш і a r d e l e n i . — P r e m i i l e n a ţ i o n a l e de l i t e r a t u r ă ) .

R e c e n z i i : Perpessicius : Scut şi Ţ a r g ă . T u d o r V i a n u ; Ioan Agârbiceanu : Le ­gea t r u p u l u i . O. B. ; C. Ardeleanu : D i ­p l o m a t u l tăbălcarul si eictritjat. O. B . ; Dem. Theodorescu : Sub f l amura rorşie, Oc t av Botez ; Mihai D . Ralea : I n t r o d u c e ­r e î n sociologie, N. N. T i ron : Paul Valé­ry : U n e conquê te m é t h o d i q u e , Const . I. Vişoianu ; Stéphane Lupasco : Dehors . . . AL A. P h i l i p p i d e ; Jean Cocteau : Le r a p p e l à l ' o rd re , M. R a l e a ; François

Mentré : Espèces e t va r i é t é s d ' in te l l i ­gences, Sor in Pave l ; Mario Roques : P a ­lia e l 'Orăş t ie (1581—1582), T e o d o r Roşcu-le ţ ; Tudor Vianu : F r a g m e n t e m o d e r n e , X. Y. ; Ion Clopoţel : C r i z a democra ţ i e i iu Român ia . M. R. ; I. C. P e t r e s c u : Şcoa-lai ac t ivă , M. R. ; A. P. La Fontaine : La ph i losoph ie d 'E. B o u t r o u x ş i Emile Boutroux : ph i losoph ie de Kant , Şte­fan George .

MAURICE BOISSARD ŞI ÎNVĂŢĂMÂNTUL

In v r e m u r i l e a c e s t e a de a c u t ă a c t u a ­l i t a t e a î n v ă ţ ă m â n t u l u i , e r e c o n f o r t a n t şi d i s t r a c t i v să c i t im aces t e r â n d u r i pe ca r e e m i n e n t u l şi p a r a d o x a l u l o m de l i­t e re , Maurice Boissard le sc r ie î n „Mer-c u r e de F r a n c e " , d r e p t c o m e n t a r i i Ut c i u d ă ţ e n i i l e e x a m e n e l o r :

care să fie cu adevă ra t măgar , unuia ' care se împăunează cu diplome.

MALADIILE LITERATURII

La a n c h e t a î n t r e p r i n s ă de E r n e s t T i s ­s e r a n d a s u p r a m a l a d i i l o r l i t e r a t u r i i ( p remi i , p u b l i c i t a t e , a m a t o r i , e x p l o a t a ­r ea vici i lor , etc.), î n i n t e r e s a n t e l e s a l e p a r a d o x e s ă p t ă m â n a l e d i n „Nouve l l e s l i t t é r a i r e s " r ă s p u n d e Franc is de Mio-maudre, u r m ă t o a r e l e :

Pret insele boli- ale l i teraturii p rezente au exis­tat în to tdeauna. Numai că impresionau mai pu­ţin, pentru că însăşi l i tera tura nu prea impre­siona. Aceas tă rubedenie să racă , ş t ea r să şi dis­cre tă , se s t recura dealungul s trăzi lor vieţii so ­ciale fără ca nimeni să se in tereseze dc sănă ta ­tea sau de bolile ci, de virtuţ i le sau du viciile ei. Niciodată n 'au fost scriitorii inai necunoscuţi , mai părăsiţ i în colţul lor decât pe vremea natu-

Lurnea c plină de indivizi care au repur ta t , ralismului şi simbolismului. Astăzi când persoa-cele mai străluci te succese în examene şi cari unt nişte ignoranţi şi nişte proşti desăvârş i ţ i , care nu cunosc nimic, incapabil să judece ceva prin ei înşişi, cari au uitat definitiv ceeace au ştiut v reme de câ teva ceasuri şi care n 'au mai învă ţa t o iotă de când au fost lăsaţi în t r ' a le lor-. Instrucţ iunea dobândită , nu dovedeş te , de fapt, nimic, nu răspunde la nimic, e complet inutilă, ca să nu zic răufăcă toare , şi n'o să facă niciodată dintr 'un imbecil un om inteligent, dintr 'un créer obtuz un créer activ şi dintr 'un ins fără înţe legere , un ins capab ib de jude­cată- personală . Singura instrucţiune care con­tează 'ş i care dă r aade , e aceea pe care şi-o dă omul singur, căci numai aceea dovedeş te la un individ dorinţa de a şti şi aptitudini pentru ştiinţă. Ea mai are şi avantajul că fiecare se ins t rueşte după na tura spiritului său, în con­formitate cu sine însuşi, într 'un mod adecuat propriei sale firi, tendinţelorşi gusturi lor per­sonale, lucruri ce sporesc eficacitatea acestei instrucţiuni.

In real i ta te învăţământul pedagogic e făcut pentru leneşi, pentru spiritele fără cur iozi ta te , pentru indivizii ca re ar rămâne complet ne­ştiutori , dacă nu li s 'ar da oarecar i cunoştinţi , aproape cu forţa, ca să zicem aşa. Singură elita contează şi elita nu se a lca tueş te cu di­plome. Ea depinde de însăşi na tu ra anumitor indivizi, superiori a l tora prin naş t e re şi care desvoltă aceas tă super ior i ta te prin ei înşişi, fără să aibă nevoe de ajutorul v reunor peda­gogi, oameni, mai adesea , foarte s t râmţi şi foar te periculoşi . Dacă aşi avea un copil, m 'aş feri, ca de foc, să fac din el un animal pentru concursuri . M'aş s t rădui să-1 învăţ să ci tească si să scrie . Apoi i-aş spune: „Fă ca mine. Fugi dè examene, de examinator i , de con­cursuri şi de diplome. Dacă ai cap, o să ţi-I s tr ice. Dacă n'ai, n 'au să ţi-1 dea. Fă ca mine. Ieşit din şcoala comunală la 15 ani, am învă ţa t singur-şingurel , prin mine însumi," fără dascăl , fără reguli, fără direcţie a rb i t ra ră , ce-mi plă­cea, ce mă fermeca, ce mă interesa , ceeace corespundea naturii spiritului meu (nu înveţi bine, decât ceeace îţi place). Niciodată n 'am avut de făcut y r e - o sforţare, şi a t rebui t să 'ucrez de trebuinţă , de teama unui eşec sau de dragul unei recompense . Dealtfel nici n 'aş fi putut să lucrez, mi-ar fi fost imposibil, pă ră ­seam ceeace mă plictisea. Niciodată nimic pe­nibil. Totdeauna cea mai voluptoasă p lăcere . Oare mi-a fost mai rău ? Ba dimpotr ivă, mi-e cum nu se poate mai bine ! Cine nu ştie să înveţe nimic, să descopere şi să înţeleagă cu delà sine pornire,, va fi to tdeauna un prost- in toată puterea cuvântului" . Aşa i-aş vorbi . Dacă ar fi î n t r ' ânsuUnevo ia de a cunoaşte , curiozi­ta tea de a descoperi , şi înţelege, a-şi fi liniştit dinspre par te- i . Dacă dimpotr ivă ar fi un buş ­tean cu capul aăvorâ t , şi dacă ar fi dest inat să semene majorităţi i oamenilor, !-aş lăsa în pace, si n 'ar fi nicio pagubă. Prefer un măgar

na şi opera lor cunoaşte luminile proiectorului publicităţii, lumea află dc existenţa lor. Şi au dc gând să se plângă, nenoroci ţ i i? Ei bine, afle atunci, că vor fi pierduţi de se vor tine deo­par te , şi ue-şi vor păs t ra moravur i le de seden­tari în mijlocul unei civilizaţii ver t ig inoase . T r e ­bue să se adapteze .

Premiile ? Dar ele au bântuit to tdeauna, nu­mai că pe v remea când singură Academia le decerna , premiile n 'aveau răsunet . De ce să în­criminezi un editor care sc gândeş te să utili­zeze un premiu drept reclamă ?

Publ ic i ta tea ? Ea a fost în toate timpurile. Mai puţin răsândi tă . Iată totul. Mai puţin insis­tentă . '•' •> Cenacluri le ? Ele şi-au schimbat numai în­făţişarea. Nu se mai c leveteş te , în aceleaşi locuri, ia tă totul. Insă de v reme ce tot se cle­ve teş te , toate merg ca înainte.

Amatorii ? Dar , prin definiţie, amatorul e un domn care vrea să tjevină profesionist. Nicio­dată n 'a fost a l tceva pentru profesionist de cât

' un rival periculos. Gât despre vicii, să fim drepţi . Şi să recu­

noaş tem că, dimpreună cu nenorocirea , e sin­gurul subiect care cu adevă ra t „p roduce" . Nu-i vina. mea dacă v i r tu tea e fadă şi dacă fericirea n 'a re relief. Despre ce vreţ i să vorbească un moralist , dacă nu despre crimele inimei ?... Eschil şi-a făcut un nume apreciat povestind murdare le i s tor ioare ale unei oarecar i familii greceşt i , i s tor ioare de cari bieţii eroi ai Iui Marcel P rous t , cu toată timida lor pervers i t a te , nici pe depar te nu se apropie .

Adevărul e că nimic nu s'a schimbat, afară de sistemul de lumină la care a fost totul su­pus. S'a întâmplat un fel de c reş te re generală , care manifestându-se în toate direcţiile n 'a modificat nici o proporţ ie . Dacă negustorul de tăitei ca re avea p revăzu t în bugetul publicităţii o sută de mii de franci, chel tueş te astăzi un milion, este fatal ca editorul care afecta zece mii franci să aloce as tăz i o sută de mii. Ne scandalizăm pentrucă ne uităm numai la me­seria noas t ră . Dacă le-am privi şi pe celelalte, totul ni s 'ar părea firesc. Facem par te dintr 'un insamblu . Suferim legea comună: inflaţia.

Şi-apoi dacă în loc să tot facem pe pesimiştii , am căuta să vedem ce se poate câşt iga din toate aces te condiţiuni noi? Cum de nu înţe­legem că-i excelent lucru s'a ni se dea puţină atenţ ie , chiar prin mijloace oarecum bruta le ? Cei din întuneric , cei mai delà o par te , vor fi, cu sistemul ăs ta scoşi în t r 'o bună zi la lumină. Nu mai sunt necunoscuţ i . Ce in teresează prin ce procedee se' s t â rneş te cur iozi ta tea -publicului pentru l i te ra tură , dacă aceas tă curiozi tate ră ­mâne pentru l i te ra tură singurul mijloc de a-şi recâş t iga au tor i ta tea pe care t rebue să o exer­cite în chip legitim asupra publicului.

Redactor P E R P E S S I C I U S

ATELIERELE S O C ANONIME „UNIVERSUL", STR. BREZOIANU No. 11, BUCUREŞTI.