UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI LA UN SEMICENTENAR - … · Universitatea Tehnică a Moldovei la...

116
Universitatea Tehnică a Moldovei la un semicentenar 11 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI LA UN SEMICENTENAR I. Bostan, academician al Academiei de Ştiinţe a Moldovei Rectorul Universităţii Tehnice a Moldovei „Ingineria este o mare profesiune. Este fascinaţia de a vedea cum o plăsmuire a imaginaţiei se transformă cu ajutorul ştiinţei într-un plan pe hârtie. Ca apoi să se materializeze în piatră, metal sau energie. Ca apoi să ducă la creşterea standardului de viaţă…Spre deosebire de alte profesiuni inginerului îi revine menirea să îmbrace scheletul ştiinţei cu viaţă, confort şi speranţe”. (Herbert Hoover – preşedinte al SUA, 1929-1933) O jumătate de secol în urmă lua fiinţă prima instituţie de învăţământ tehnic superior din Republică – Institutul Politehnic din Chişinău (ulterior Universitatea Tehnică a Moldovei) – rămasă până în prezent unică instituţie de profil tehnic superior din Republica Moldova. Înfiinţarea, în anul 1964, a Institutului Politehnic din Chişinău (IPC) a constituit un eveniment de importanţă majoră în viaţa culturală şi social-economică a Republicii Moldova. Deschiderea IPC a fost un răspuns la procesul de industrializare intensivă a RSS Moldovenească, proces care a generat migraţia intensivă a populaţiei de la sate către oraşe, astfel creându-se premise pentru dezvoltarea ramurilor de bază ale economiei naţionale. Pe aceşti piloni s-a sprijinit evenimentul apariţiei Politehnicii chişinăuiene, eveniment crucial care a contribuit în mare măsură la formarea intelectualităţii tehnice moldovene şi a elitei ştiinţifice. Institutul se întemeia în baza unor facultăţi desprinse din cadrul Universităţii de Stat şi al Institutului Agricol, precum şi în baza filialelor unor instituţii de învăţământ superior din Moscova. IPC pornea la drum cu un contingent de 274 de profesori, aproximativ 2000 de studenţi la secţia învăţământ cu frecvenţă la zi şi peste 3000 de studenţi la secţiile învăţământ seral şi cu frecvenţă redusă. Deja peste 5 ani, IPC a devenit una dintre cele mai mari instituţii de învăţământ superior din Republică, având un contingent de peste 7000 de studenţi şi înscriind la anul I circa 1500 de tineri la toate formele de învăţământ. Mai târziu, în anii 1975-1990, institutul avea anual până la 2000 de locuri de studii la anul I. În prima perioadă de 10 ani, institutul a pregătit ingineri în cele mai diverse domenii, extrem de necesare economiei naţionale: mecanică, industrie alimentară, transport auto, energetică, electrotehnică, electronică, construcţii civile şi industriale, arhitectură, urbanism etc. Chiar de la începuturi IPC purta amprenta înaltului prestigiu caracteristic tuturor instituţiilor tehnice din lume, în care studenţii nu numai că obţin o profesie inginerească, dar se formează şi ca cetăţeni, ca oameni de cultură şi de ştiinţă. Specialităţile tehnice erau atractive, se bucurau de o popularitate vădită în rândurile tineretului. În pofida complexităţii studiilor, la majoritatea specialităţilor tehnice afluxul candidaţilor era impunător. La Politehnică veneau elevi cu un intelect elevat, cu înclinaţii pentru ştiinţele exacte şi cele tehnice. Din start, Politehnica a avut şansa să fie condusă de o echipă competentă, laborioasă, cu vederi progresiste, care a atras la IPC cadre pedagogice de o veritabilă substanţă ştiinţifico- tehnică. Scopul a fost clar definit de la bun început: a crea o şcoală superioară modernă, în care studiile să se integreze cu investigaţiile ştiinţifice, iar viaţa universitară să fie organic completată cu un spectru larg de activităţi artistice, culturale, sportive şi de agrement. Astfel, atmosfera intelectuală de la IPC, a fost receptivă la orice inovaţii, iniţiative, experienţe pozitive ale altor institute. În scurt timp, IPC a devenit cunoscut peste hotarele Republicii, a găzduit numeroase conferinţe ştiinţifice, simpozioane, a fost vizitat de mulţi savanţi de talie mondială. Pe parcursul anilor a fost construită baza tehnico-materială care, în prezent, constituie peste 30 de edificii – blocuri de studii, cămine, cantine, o uzină, un complex sportiv, edificii cu menire social-culturală, case de locuit etc. S-a dezvoltat doctorantura, au fost create consilii de susţinere a tezelor pentru acordarea titlurilor ştiinţifice, a fost organizată formarea continuă a cadrelor didactice universitare. Semicentenarul UTM ne obligă să apreciem la justa valoare aportul generaţiilor de profesori, ingineri, colaboratori tehnici, care şi-au adus obolul la dezvoltarea şi consolidarea prestigiului UTM – instituţie care a devenit principala verigă în edificarea potenţialului intelectual tehnic al Republicii. Totodată, trebuie să apreciem la justa valoare contribuţia economico-socială enormă a generaţiilor de ingineri formaţi la UTM de-a lungul unei jumătăţi de secol la dezvoltarea ramurilor fundamentale ale economiei naţionale: construcţii industriale şi civile, construcţie de maşini,

Transcript of UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI LA UN SEMICENTENAR - … · Universitatea Tehnică a Moldovei la...

  • Universitatea Tehnic a Moldovei la un semicentenar 11

    UNIVERSITATEA TEHNIC A MOLDOVEI LA UN SEMICENTENAR

    I. Bostan, academician al Academiei de tiine a Moldovei Rectorul Universitii Tehnice a Moldovei

    Ingineria este o mare profesiune. Este fascinaia de a vedea cum o plsmuire a imaginaiei

    se transform cu ajutorul tiinei ntr-un plan pe hrtie. Ca apoi s se materializeze n piatr, metal sau energie. Ca apoi s duc la creterea standardului de viaSpre deosebire de alte profesiuni

    inginerului i revine menirea s mbrace scheletul tiinei cu via, confort i sperane. (Herbert Hoover preedinte al SUA, 1929-1933)

    O jumtate de secol n urm lua fiin prima

    instituie de nvmnt tehnic superior din Republic Institutul Politehnic din Chiinu (ulterior Universitatea Tehnic a Moldovei) rmas pn n prezent unic instituie de profil tehnic superior din Republica Moldova. nfiinarea, n anul 1964, a Institutului Politehnic din Chiinu (IPC) a constituit un eveniment de importan major n viaa cultural i social-economic a Republicii Moldova. Deschiderea IPC a fost un rspuns la procesul de industrializare intensiv a RSS Moldoveneasc, proces care a generat migraia intensiv a populaiei de la sate ctre orae, astfel crendu-se premise pentru dezvoltarea ramurilor de baz ale economiei naionale. Pe aceti piloni s-a sprijinit evenimentul apariiei Politehnicii chiinuiene, eveniment crucial care a contribuit n mare msur la formarea intelectualitii tehnice moldovene i a elitei tiinifice.

    Institutul se ntemeia n baza unor faculti desprinse din cadrul Universitii de Stat i al Institutului Agricol, precum i n baza filialelor unor instituii de nvmnt superior din Moscova. IPC pornea la drum cu un contingent de 274 de profesori, aproximativ 2000 de studeni la secia nvmnt cu frecven la zi i peste 3000 de studeni la seciile nvmnt seral i cu frecven redus.

    Deja peste 5 ani, IPC a devenit una dintre cele mai mari instituii de nvmnt superior din Republic, avnd un contingent de peste 7000 de studeni i nscriind la anul I circa 1500 de tineri la toate formele de nvmnt. Mai trziu, n anii 1975-1990, institutul avea anual pn la 2000 de locuri de studii la anul I.

    n prima perioad de 10 ani, institutul a pregtit ingineri n cele mai diverse domenii, extrem de necesare economiei naionale: mecanic, industrie alimentar, transport auto, energetic, electrotehnic, electronic, construcii civile i industriale, arhitectur, urbanism etc.

    Chiar de la nceputuri IPC purta amprenta naltului prestigiu caracteristic tuturor instituiilor tehnice din lume, n care studenii nu numai c obin

    o profesie inginereasc, dar se formeaz i ca ceteni, ca oameni de cultur i de tiin.

    Specialitile tehnice erau atractive, se bucurau de o popularitate vdit n rndurile tineretului. n pofida complexitii studiilor, la majoritatea specialitilor tehnice afluxul candidailor era impuntor. La Politehnic veneau elevi cu un intelect elevat, cu nclinaii pentru tiinele exacte i cele tehnice.

    Din start, Politehnica a avut ansa s fie condus de o echip competent, laborioas, cu vederi progresiste, care a atras la IPC cadre pedagogice de o veritabil substan tiinifico-tehnic. Scopul a fost clar definit de la bun nceput: a crea o coal superioar modern, n care studiile s se integreze cu investigaiile tiinifice, iar viaa universitar s fie organic completat cu un spectru larg de activiti artistice, culturale, sportive i de agrement. Astfel, atmosfera intelectual de la IPC, a fost receptiv la orice inovaii, iniiative, experiene pozitive ale altor institute.

    n scurt timp, IPC a devenit cunoscut peste hotarele Republicii, a gzduit numeroase conferine tiinifice, simpozioane, a fost vizitat de muli savani de talie mondial. Pe parcursul anilor a fost construit baza tehnico-material care, n prezent, constituie peste 30 de edificii blocuri de studii, cmine, cantine, o uzin, un complex sportiv, edificii cu menire social-cultural, case de locuit etc. S-a dezvoltat doctorantura, au fost create consilii de susinere a tezelor pentru acordarea titlurilor tiinifice, a fost organizat formarea continu a cadrelor didactice universitare.

    Semicentenarul UTM ne oblig s apreciem la justa valoare aportul generaiilor de profesori, ingineri, colaboratori tehnici, care i-au adus obolul la dezvoltarea i consolidarea prestigiului UTM instituie care a devenit principala verig n edificarea potenialului intelectual tehnic al Republicii. Totodat, trebuie s apreciem la justa valoare contribuia economico-social enorm a generaiilor de ingineri formai la UTM de-a lungul unei jumti de secol la dezvoltarea ramurilor fundamentale ale economiei naionale: construcii industriale i civile, construcie de maini,

  • 12 Universitatea Tehnic a Moldovei la un semicentenar

    mecanic, energetic, industrie uoar, tehnologii alimentare, inginerie economic, informatic i microelectronic, arhitectur i urbanistic, radioelectronic i telecomunicaii etc.

    Pe parcursul existenei sale, UTM a devenit o instituie recunoscut n ar i peste hotarele ei. Marile transformri social-economice de dup 1989, micarea pentru renaterea naional, lupta pentru independen i reformarea societii au gsit la Universitatea Tehnic a Moldovei un sol fertil. Imediat dup proclamarea Independenei Republicii Moldova IPC traverseaz o perioad extrem de important i de mare responsabilitate, legat de schimbrile evolutive n societate.

    La 28 aprilie 1993, Institutul Politehnic a fost reorganizat n Universitatea Tehnic a Moldovei, fapt ce a impus transformri de structur, de concept i de coninut al instruirii inginereti.

    Multiplele probleme impuse spre soluionare n noile condiii au fost generate de transformrile economice, de impactul declinului n dezvoltarea ramurilor economiei naionale, n primul rnd, a complexului industrial, pentru care UTM pregtea cadre i, n consecin, de diminuarea prestigiului ingineriei. Cea mai dificil i, n acelai timp, cea mai important problem rezida n faptul c Universitatea Tehnic, fiind unica instituie de profil ingineresc n Republica noastr, trebuia s asigure economia naional cu cadre inginereti de toate specialitile i profilurile.

    Tactica sovietic de pregtire a unui numr excesiv de cadre inginereti la unele specialiti la IPC, cu repartizarea acestora pe vastul teritoriu al ex-URSS i viceversa importul din fosta Uniune Sovietic n Moldova a cadrelor la alte specialiti luase sfrit. A fost nevoie, deci, de revizuirea politicii didactice. Pe lng cele 27 de specialiti, n al cror domeniu Institutul Politehnic instruia ingineri, au fost instituite alte 37 de specialiti noi, necesare economiei naionale. ntru realizarea acestui obiectiv, n perioada 1993-2004 au fost fondate 3 faculti noi, create 15 catedre noi, iar alte catedre au fost comasate sau lichidate.

    De-a lungul celor 50 de ani de activitate (1964-2014), Universitatea Tehnic a Moldovei a format peste 84500 de ingineri i economiti, peste 1300 de doctori n tiin i doctori habilitai. UTM a asigurat cu cadre tiinifice instituiile de cercetri i proiectri din Republic. Potenialul intelectual tehnic creat la UTM poate fi apreciat ca un fundament sigur pentru viitoarele generaii n ceea ce privete pstrarea i dezvoltarea culturii tehnice naionale. n cadrul Centrului de perfecionare i recalificare a cadrelor, de la fondarea sa n 1994, au urmat cursuri de perfecionare i recalificare 38000 de persoane.

    Transformrile economice au condus la necesitatea reformrii sistemului educaional naional, inclusiv, a nvmntului superior tehnic. Corpul profesoral-didactic al Universitii a depus eforturi enorme n vederea reformrii i adaptrii nvmntului superior tehnic la experienele i standardele nvmntului european.

    Pstrnd tot ceea ce a fost pozitiv n trecut (inclusiv relaiile cu prestigioasele universiti din Moscova, Kiev, Sankt Petersburg), conducerea UTM i catedrele ei au stabilit relaii de colaborare cu instituii universitare din Romnia, SUA, Germania, Frana, Canada, Marea Britanie, Italia, Belgia etc. Prin extinderea cooperrii internaionale s-a deblocat vidul informaional, n care UTM se pomenise imediat dup proclamarea Independenei Republicii Moldova. Universitile romneti au acordat colectivului UTM un ajutor considerabil exprimat n carte tehnic romneasc, precum i n vederea reciclrii cadrelor. Cu aceste universiti avem schimburi de profesori i studeni, organizm conferine tiinifice comune, precum i stagii de practic pentru studeni.

    Anual, UTM este vizitat de zeci de savani recunoscui la scar mondial; 50 dintre ei (reprezentani ai 12 ri) sunt deintori ai titlului Doctor Honoris Causa al UTM, iar alte 10 persoane sunt membri de onoare ai Senatului UTM.

    Doctori Honoris Causa ai UTM au devenit: Vitalie Belousov (1996), rector al Universitii Tehnice Gh. Asachi din Iai, Romnia, pentru colaborarea multilateral i continu cu UTM; Ion Iliescu (1996), Preedinte al Romniei, pentru aportul n dezghearea relaiilor de cooperare interuniversitar i n asigurarea Universitii cu carte tehnic romneasc; Suleyman Demirel (1998), preedinte al Turciei, pentru activiti tiinifice i inginereti n domeniul hidroenergeticii; Walter Caffenberger (2000), director de programe la secia tiin NATO, pentru promovarea relaiilor de colaborare internaional dintre UTM i secia tiin NATO i pentru contribuia la formarea Reelei Informaionale a Comunitii Universitare i tiinifice din Republica Moldova (RENAM); Pierre Vincent (2000), profesor universitar, ef al Departamentului de reele la Institutul Naional de Telecomunicaii din Paris, Frana (n 1985 i ia obligaia de coordonator al Proiectului TEMPUS-TACIS pentru UTM. Graie acestui proiect, la UTM au fost organizate studii de masterat european n domeniul reele de calculatoare, comunicaii digitale, sisteme electronice i inginereti-medicale); Adrian Bejan (2001), profesor romn-american la Universitatea Duke din Carolina de Nord, SUA, pentru susinerea dup 1990 a multor cadre didactice i

  • Universitatea Tehnic a Moldovei la un semicentenar 13

    tiinifice din Moldova, inclusiv de la UTM, pentru urmarea stagiilor profesionale n SUA; Constantin Banu (2001), profesor la Universitatea Valahia din Trgovite, Romnia, pentru ajutorul tiinific esenial acordat Facultii de Tehnologie i Management n Industria Alimentar a UTM la elaborarea manualelor de specialitate n limba romn, foarte necesare dup anii de rusificare n ex-URSS; Polidor Bratu (2002), prof. univ., dr. ing. la Universitatea Tehnic de construcii din Bucureti, Romnia, pentru ajutorul acordat la dotarea catedrelor FCGC cu echipamente didactice, manuale, ndrumare metodice, seturi de desene n limba romn; Jean Barloy (2002), profesor la coala naional Superioar Agronomic din Rennes, Frana, pentru elaborarea i realizarea multor proiecte TEMPUS-TACIS cu participarea UTM, aducnd un mare folos n calitatea i dotarea instruirii; Gheorghe Manolea (2010), prof. univ., dr. ing. la Universitatea Craiova, Romnia, pentru o permanent susinere a UTM pe multiple planuri, dar n special pentru proiectarea i implementarea la UTM a Sistemului de Management al Calitii (SMC), conform standardului ISO 9000; Radu Munteanu (2011), rector al Universitii Tehnice din Cluj Napoca, i Adrian Graur (2011), rector al Universitii tefan cel Mare din Suceava, Romnia, pentru contribuia deosebit la aprofundarea cooperrii interuniversitare, la armonizarea sistemelor educaionale romneti cu nvmntul european; Vladimir Nikolaevici Dejurov (2012), cosmonaut-pilot, Erou al Federaiei Ruse i al ex-URSS; Dumitru Dorin Prunariu (2012), primul cosmonaut al Romniei, Erou al Romniei i al ex-URSS; Frank Lee Culbertson (2012), astronaut american, pentru aportul excepional n valorificarea spaiului cosmic, pentru progresul tiinei i tehnicii la nivel internaional, inclusiv la UTM (n cadrul Centrului Naional de Tehnologii Spaiale al UTM deruleaz primul proiect autohton n domeniul spaial Microsatelitul Republica Moldova), n legtur cu declararea de ctre ONU a zilei de 12 aprilie Ziua Internaional a zborului omului n cosmos; Ioan Abrudan, rector al Universitii Transilvania din Braov, Romnia, pentru contribuia deosebit la aprofundarea cooperrii interuniversitare.

    Transformrile politice i sociale din anii 1989-1992 au generat pentru nvmntul ingineresc activiti extrem de importante:

    trecerea la instruirea inginereasc n limba romn;

    deschiderea, pe lng cele 27, a nc 37 de specialiti noi, consolidnd astfel independena Republicii n asigurarea cu cadre inginereti autohtone;

    reforma conceptual, structural i de coninut a nvmntului ingineresc, n conformitate cu cerinele economiei de pia;

    sincronizarea nvmntului ingineresc cu experienele nvmntului european n contextul Procesului Bologna;

    informatizarea nvmntului, cu trecerea integral la proiectarea asistat de calculator;

    extinderea cooperrii internaionale n cadrul programelor de susinere a nvmntului i cercetrii (TEMPUS, INTAS, Copernicus, Scopes, CRDF, MRDA, Consiliul NATO etc.);

    redimensionarea participrii studenilor la guvernarea UTM;

    sporirea calitii studiilor; consolidarea bazei tehnico-materiale a

    instituiei; asistena social a studenilor i

    colaboratorilor. Constatm cu satisfacie c ntr-o serie de

    domenii noi Universitatea a atins realizri comparabile cu cele ale universitilor internaionale. Este elocvent decoraia internaional European Quality (Calitate European), conferit UTM pe 1 martie 2010 de ctre Asambleea European de Business (European Business Assembly EBA) din Oxford, Marea Britanie, Pentru efort continuu n realizarea calitii nalte a studiilor, n corespundere cu standardele europene. Despre calitatea studiilor i a cercetrii la UTM vorbete i topul mondial Ranking Web of World University, efectuat de Consiliul Superior de Investigaii tiinifice din Spania. Potrivit acestui clasament, UTM se claseaz pe primul loc printre universitile din RM.

    n contextul internaionalizrii pieei muncii, absolvenii notri i desfoar cu succes activitatea profesional att n interiorul Republicii ct i peste hotarele ei: Romnia, Frana, Spania, SUA, Canada, Germania, Italia, Slovenia, Rusia, Ucraina, rile arabe, Belarus, Azerbaidjan, rile Baltice etc.

    Calitatea procesului de studii integrat cu cel al cercetrii reprezint un factor de temelie, fapt ce deschide posibiliti enorme de colaborare reciproc avantajoas cu peste 100 de universiti din rile lumii: SUA, Romnia, Canada, Frana, Germania, Belgia, Olanda, Italia, Rusia, Ungaria, Ucraina, Portugalia, Spania, Grecia, Slovenia, Polonia, Cehia, Turcia, Israel etc.

    Noi, cei de azi studeni, profesori, colaboratori trebuie s respectm cu strictee regulamentul vieii universitare, construit att pe drepturi academice, ct i pe obligaiuni i responsabiliti. Fiecare student trebuie s contientizeze c poate progresa n profesie doar dac va mmbina armonios studiile din aul cu

  • 14 Universitatea Tehnic a Moldovei la un semicentenar

    cercetarea tiinific din laboratoarele catedrelor. Pentru a realiza acest important obiectiv, la toate facultile sunt create condiii de cercetare tiinific n diverse domenii. Lucrrile studenilor sunt expuse anual la numeroase conferine universitare, naionale i internaionale, la diferite simpozioane, expoziii etc.

    Un exemplu al cercetrilor tehnico-tiinifice moderne realizate la UTM n colectivul comun profesori studeni masteranzi doctoranzi poate fi considerat domeniul tehnologiilor satelitare, efectuate n cadrul Centrului Naional de Tehnologii Spaiale. Aici, deja al 5-lea an, deruleaz lucrrile de cercetare proiectare dezvoltare, dedicate edificrii primului satelit artificial al Pmntului Satelitul Republica Moldova.

    Satelitul elaborat la UTM are dimensiuni mici (250x250x250 mm), cuprinde o gam larg de investigaii tiinifice axate pe realizarea unor obiective concrete, i anume: scanarea teritoriului Republicii Moldova sub aspect cartografic; monitorizarea evoluiei strii hidrologice a rurilor Prut i Nistru; monitorizarea strii ecologice a pdurilor i suprafeelor agricole etc. Un obiectiv tiinific este i cercetarea influenei radiaiei cosmice asupra memoriei circuitelor interne instalate la bordul satelitului. n anii 2013 i 2014 a fost creat infrastructura terestr de monitorizare a zborului satelitului, dotat cu staia terestr de recepionare a semnalelor de la satelit i Telescopul Celestron, ambele obiective fiind amplasate pe teritoriul campusului Rcani al UTM.

    Pentru a realiza lansarea propriu zis a satelitului, pe orbita spaial sunt prevzute un ir de aciuni organizaionale. Deja au fost fcute primele demersuri privind asocierea cu drept de observator a Republicii Moldova la Agenia Spaial European (pentru ca la momentul respectiv s primim coridorul orbitei pentru lansarea propriu-zis a satelitului) i la ONU (pentru a adera la comunitatea rilor preocupate de tehnologii spaiale).

    Drept consecin a conlucrrii cu activul studenesc, n cadrul UTM au fost create diverse structuri organizatorice, menite s diversifice activitatea Universitii cu participarea activ a studenilor:

    fondarea mpreun cu Asociaia Inginerilor din Republica Moldova n a. 1995 a revistei tehnico-tiinifice Meridian Ingineresc;

    fondarea n anul 1997 a dou filiere francofone Tehnologies Alimentaires n cadrul FTMIA i Informatique n cadrul FCIM, iar n 2001, la FCIM Filiera Anglofon Computer Sciense;

    apariia n 1998 a ziarului Mesager Universitar, succesoarea ziarului Inginerul (), ca un puternic mijloc de educaie i informare a studenilor i profesorilor;

    instituirea n anul 2003 a Sistemului de Management al Calitii (SMC), conform standardului ISO 9000;

    nfiinarea n 2007 a Centrului Universitar de Informare i Orientare Profesional (CENIOP), care ofer studenilor consultan n subiectul orientrii profesionale stagii de practic, trguri ale locurilor de munc, angajare n cmpul muncii dup absolvire;

    apariia n anul 2007 la UTM a Grupului Local BEST-Chiinu al organizaiei internaionale neguvernamentale pentru studenii cu profil tehnic BEST (Board of European Students of Technology), care are drept scop dezvoltarea studenilor, oferirea a noi oportuniti i promovarea valorilor i a culturii europene;

    instituirea unei noi discipline de studii la UTM Teoria i practica integrrii europene, n legtur cu semnarea la 27 iunie 2014 a Acordului de asociere a RM la UE.

    Prin realizrile obinute pe parcursul unui semicentenar, Universitatea Tehnic a Moldovei a contribuit i contribuie n continuare la constituirea unei intelectualiti tehnice autohtone, provenite n temei din rndurile tineretului de la sate. UTM a asigurat cu cadre tiinifice instituiile de cercetri i proiectri din Republic. Potenialul intelectual tehnic creat la UTM poate fi apreciat ca un fundament sigur pentru viitoarele generaii n pstrarea i dezvoltarea culturii tehnice naionale.

    Suntem obligai s modernizm n continuare procesul didactico-tiinific, s sporim calitatea studiilor i a cercetrii, astfel nct s realizm pe deplin aspiraiile noastre de integrare n Spaiul Educaional European Unic i de asociere a Republicii Moldova la Uniunea European.

    Cadrele didactice, studenii i absolvenii Universitii au consolidat de-a lungul timpului dictonul: La Universitatea Tehnic se face carte!.

    Dorim ca prin cunoaterea adevrului istoric i a prezentului s apreciem corect importana Universitii Tehnice a Moldovei pentru viitorul nostru, s contientizm c ara nu se poate ridica dect prin ingineri!.

    Cu aceste sentimente optimiste, adresez studenilor, profesorilor, colaboratorilor i absolvenilor instituiei noastre sincere felicitri cu ocazia jubileului de 50 de ani ai UTM i le mulumesc pentru contribuia adus la dezvoltarea i consolidarea ingineriei moldave.

  • Politehnica Moldovei simbol al progresului nostru 15

    POLITEHNICA MOLDOVEI SIMBOL AL PROGRESULUI NOSTRU

    L. Vacarciuc, conf.univ.dr., membru a Uniunii Oenologilor din Moldova

    Universitatea Agrar de Stat din Moldova

    1. PREMIZELE FONDARII UNEI INSTITUII TEHNICE

    La sfritul anilor 50 ai secolului trecut

    Republica noastr cunoate o dezvoltare industrial complex. Pretutindeni sunt implementate tehnic modern, strunguri sofisticate, linii robotizate. n sate apare lumina electric, plriile de radio treptat sunt nlocuite de aparatele cu multe unde i posturi funcionale alimentate de la baterii. Au loc schimbri radicale. Agricultura, bunoar, primete semntori i triere semimecanizate cu primele tractoare Universal. Pn la combine mai era departe. Totui, progresul tehnico-tiinific se simea n toate sferele de activitate: omul zboar n cosmos, este fondat Academia de tiine a Moldovei, n laboratoare apar primele maini electronice Minsk, n producie se introduc elemente de automatizare. Necesitatea stringent de cadre tehnice se simea n ntreaga economie. Acesta a fost al doilea ecou al revoluiei tehnice naionale. Primul euase din cauza primului rzboi mondial, pentru c proiectul (a.1912) examinase deschiderea la Chiinu a unui aezmnt superior Institutul Agronomic, iniiat de soroceanul Leon Casso, fost ministru al nvmntului n Imperiul Rus.

    n pofida lipsei colii superioare totui plaiul moldav s-a fcut renumit printr-o serie de personaliti de talie mondial: enciclopediti i filozofi - Dmitrii i Antioh Cantemir, Gh.Asachi, Mihai Eminescu; bibliograful i logoftul - Miron Costin; astronomul Nicolae Donici; fizicienii: Petru Capia, Vsevolod i Sveatoslav Moscalenco, Sergiu Rduan, Tadeu Malinovschi, Andrei Andrie, Dumitru Ghiu; ilutrii matimaticieni: Vl. Andrunachevici, Constantin Sibirschi, Eugen Grebenicov, Valentin Belousov; chimitii academicieni: Nicolae Zelinschi, Lev Pisarjevschi, Pavel Vlad, Isac Bersucher; botanic-imunolog Petru Jicovschi, laureat al Premiului N.Vavilov; pedologii: Nicolae Dimo i Igor Crupenicov; medicul-chirurg i decan la St.Peterburg i Moskova Nicolae Sclifosovschi; profesorul-igienist i organizator n medicin Nicolae Testimianu; marii lingviti: Eugen Coeriu, Nicolae Corlteanu, Nicolae Costenco, Silviu Berejan; vestiii poiei i scriitori: Gr. Vieru, Adrian Punescu, Ion Dru, Paul Goma, Petru Zadnipru; actorii: Victor Gherlac, Emil Loteanu, Constantin Constantinov, Mihai Volontir; campionii olimpici:

    Lia Manoliu, Nicolae Juravschi, Tudor Cazac; steaua basarabian n fotbalul Catalan Nicolae Simatoc; arhitecii directorul galeriei Tretiakov - Alexei ciusev i cunoscutul sculptor Lazari Dubinovschi; baletmeisterul Vladimir Curbet, renumiii compozitori: Anton Rubintein, tefan Neaga, Eugen Doga; artitii poporului: Maria Cebotari, Tamara Ceban, Maria Bieu, Mihai Muntean, Nicolae Sulac, Zinaida Julea i m.a.

    n condiiile ultimului salt tehnic de amploare de dup al II-lea rzboi mondial, n lipsa cadrelor de exploatare, Guvernul central ea Decizia (13.03.1964, A.Kosghin) privind fondarea Institutului Politehnic Chiinu, iar prin Hotrrea ulterioar (28.04.1964) a Guvernului moldav s-au atribuit statele manageriale i edificiile, cunoscute pe vremuri n Basarabia: blocul Administraiei Financiare, cldirea Seminarului Teologic (a.1902) i faimosul bloc a Liceului nr.1 (1833), n prezent Muzeul de istorie. ndat dup aceste Hotrri, la 6.05.1964 prof. univ. Sergiu Rduan preia brazda conducerii n calitate de Rector, prim-prorector fiind V.Trziu, prorector pentru cercetare I.Valu i prorector pe gospodrie F.Alifanov.

    Primele specialiti au fost deschise nc n cadrul Universitii de Stat din Moldova (facultatea de inginerie, 1959-196464) aa ca: energetic, construcii, mecanic, tehnologie, automatic i telemecanic, dup care au fost deschise i alte faculti si specialiti. n lipsa spaiului adecvat, n primul an de studii mai rmneam n incinta Universitii de Stat, care a contribuit esenial la naterea noii instituii. Numeroasele probleme studeneti erau operativ soluionate de colaboratorii nou formatului aezmnt, decanii: A.Parsadanian, B.Liutaev, I.Krolenco, A.Marinciuc, M.Cherdivarenco, C.Gluco, de profesorii i lectorii M.Chiinevschi, D.Samusi, I.Mocan, .Conunova, E.Zobov, V.Zincenco, B.Zozulevici, E.Feodosiev, V.Panacevni, B.Calian, C.Turt, I.Buga, V.Mustea, C.Gumeniuc, V.Lunchevici i alii.

    n acele timpuri ndeprtate rmase n istorie nimeni nu-i putea imagina c instituia va crete de la 5 la 10 faculti deja universitare, de la 17 la 61 specialiti strict necesare economiei, de la 30 la 56 catedre didactice, de la 274 angajai la 800 astzi, din care 348 cu titlu tiinific, o evoluie de invidiat. M refer la aceast cale parcurs, fiind martor ocular de la ce am nceput: toate cldirile eliberate n prip erau n stare de reconstrucie, aveau

  • 16 Politehnica Moldovei simbol al progresului nostru

    nfiare mai aproape de depozite, ui i ferestre numai putregai, conductele de ap i canalizare lipseau, iluminare nici vorb. Aa a nceput Politehnica cu prelegeri n serii mari, ceea ce rezolva cumva lipsa spaiului i a laboratoarelor. Pentru noua instituie au fost ani grei de reconstrucie, de amenajare a laboratoarelor noi prin lucrri colective la subotnice (Fig.1), participarea obligatorie la recoltarea strugurilor i legumelor (Fig.2) i chiar serviciul de paz zi i noapte la monumentul lui tefan cel Mare, asupra cruia plana pericolul de strmutare.

    Fig.1. Facultatea Tehnologie: studenii la amenajarea blocului 3 de studii, a.1964.

    Fig. 2. Facultatea deplasat la Mereeni n ajutor la recoltarea roadei, toamna a.1964.

    Reflectnd la istoria milenar i tradiia

    neamului geto-dacic cinci decenii de existen a UTM n timp nu reprezint mult, dar contribuia substanial adus redresrii tehnice i creterii productivitii a fost simit de toat lumea. n trecut tiina tehnic moldav era rar citat n literatura de specialitate, astzi ea ocup un loc de prestigiu datorit muncii creative de aici, consemnate prin activitatea novatoare. UTM se bucur astzi, alturi de celelalte aezminte superioare de nvmnt, de deosebit faim

    Fig.3. Studenii de la tehnologie i-au aprat monumentul Sfnt.

    naional care prin absolvenii si a reutilat eficace economia local, a mbuntit exploatarea liniilor robotizate i computerizate. Apreciind rezultatele pozitive obinute la acest jubileu absolvenii politehnici aduc calde felicitri dorind tuturor facultilor contribuie sporit n procesul tiinific-didactic i atingerea obiectivelor noi trasate.

    2. UNA DIN FACULTILE VECHI LA NCEPUT DE CALE

    La baza nfiinrii Facultii de Tehnologie, n

    special a vinificaiei, au stat considerente de ordin naional, economic i strategic, mai puin tradiional. Tocmai luase sfrit zonarea i raionarea ramurii n Moldova. Alturi de pepiniere deschise i soiuri noi de vi de vie extinse apare necesitatea investigaiilor de ncercri, crearea noilor tipuri de buturi, majorarea calitii vinurilor prin nlocuirea soiurilor de hibrizi, care-i ndepliniser misiunea de contrapunere flagelului filoxeric. Institutul Agricol existent la Chiinu din a.1933 putea face fa necesitilor avansate n economie i agricultur. Cei cu studii superioare erau formai la facultatea Horticultur a Institutului Agricol, astzi UASM, dar cu specializare accentuat n viticultur i pomicultur, mai puin n oenologie. La ntemeierea Institutului Politehnic s-au axat pe industria alimentar i procesarea materiei prime, cu toate c la ordinea zilei mai sttea i cea uoar (fabrici de mobil, piele, nclminte, tricotaje, etc.). A biruit raiunea vinificaia i conservarea

  • Politehnica Moldovei simbol al progresului nostru 17

    au fost primele specialiti la Tehnologie, celei de Industrie Uoar ea venit rndul mai trziu. Pn la a. 1964 n Moldova vinificatorii cu studii medii speciale erau pregtii din a. 1894 la vechea coal de viticultur i vinificaie din Chiinu (CNVVC). tiina vinului are specificul su, multe operaii fiind n tangen cu tehnica, hidraulica, schimbul de mase i termic, chimia analitic i biochimia. n condiiile creterii volumelor de producere, evident, trebuiau rezolvate multiple probleme de ramur maturizarea ndelungat a vinurilor, stabilizarea lor garantat cu mbutelierea steril automat, ncercarea multor soiuri noi, extinderea sortimentului, probleme ce in de calitate i documentaie tehnic. Astfel a fost adoptat decizia (a.1964) de transferare a vinificaiei de la Institutul Agricol la Facultatea de Tehnologie. Cei ce ntraser (a.1959-64) la tehnologie chimic (USM) au absolvit Facultatea de Tehnologie a politehnicii n a.1964-69.

    Noi, abiturienii de ieri ai facultii de chimie i inginerie (USM), am trecut botezul de formare profesional prin laboratoarele de chimie analitic, organic, fizic coloidal i biochimie ca adevrai chimiti. Instituia nou fondat ne-a dat sarcin dubl s pregtim noile aule i laboratoare pentru anul II de studii n fostul edificiu al Liceului nr.1 care, ntr-un timp, gzduise i cazarmele militare. n subsol i cele dou etaje enorme - de mii de metri ptrai domnea de-a valma muni de gunoaie i deeuri de construcie. Toi studenii au fost mobilizai ntr-o lun-dou s aduc n ordine blocul. La nceput, chiar dac la USM eram cte 7-9 studeni la specialitate, comasai n serii cu mecanicii (decan I.Krolenco), am fost din plin preocupai de fondarea catedrelor de specialitate: vinificaie, etaj II, ef dr. Vasile Zincenco i conservare, etaj I, ef dr. Boris Zozulevici, ambele cu laboratoare de cercetri n subsol.

    Odat cu numirea prof.univ. Mihail Cherdivarenco decan la Tehnologie toi lucrau onest att pe antier ct i n cercetare. Au fost aduse mobila i tehnica de laborator. n scurt timp, catedrele de chimie analitic (I.Bodiu) i cea de chimie organic (E.Zobov) devin prezentabile i asigurau metodic toate lucrrile prevzute de programul de instruire, mai mult, efectuau cercetri n cadrul contractelor, tezelor de doctorat. n curnd Facultatea de Tehnologie s-a completat cu cadre didactice proprii tinere: P.Tatarov, A.Balanu, Gh.Caldare, V.Caragia, Gr.Mustea, Gr.Crenis, V.Tar, Em.Rusu, S.Carpov, cu un ir de profesori cumularzi.

    De subliniat faptul c absolvenii UTM s-au ncadrat serios n rezolvarea problemelor

    vitivinicole din Republic. n perioada a.1965-85 au redresat situaia, astfel c peste 90 % din vinurile noastre au fost dispuse la export, iar la concursurile internaionale au cucerit sute de medalii din metale nobile. Meritul Politehnicii mai const n organizarea anual a diverselor conferine, simpozioane, stagieri i cursuri de perfecionare profesional. n acest proces de formare continuu i-au adus aportul, alturi de cei menionai mai sus, profesorii: A. Oprea, A. i C. Glazunov, L. Rcov, G. Serova, I.Cebotarescu, C.Cecoi, Vl.Seminenco, F.Minciuc, V. Alexeiciuc, V. Arhipova, Veronica Amarii, C.Srghi, M.Cheiu, L. Palamarciuc i alii. Datorit dasclilor universitari, care ne-au dezvluit secretele magicii profesiei, una din primele pe Glob, ramur a vinificaiei a fost ridicat la nivel mondial i astzi noi ne mndrim cu acest succes enorm. Filiera noastr vitivinicol a fost influenat substanial i de activitile multilaterale ale absolvenilor politehnicieni. Aniversarea semicentenarului de activitate a UTM ne ofer prilejul ca din numele absolvenilor s aducem un salut de omagiu pentru Alma-mater i progresul frumos atins, pentru hrnicia colectivelor facultilor, evident, pentru drumul corect care ni l-ai dat n via.

    3. FACULTATEA DE TEHNOLOGIE FORJERIE DE INGINERI I OENOLOGI

    Fiecare din absolvenii UTM am avea foarte

    multe de povestit i aceste clipe de rendevous le-am simit cu ocazia ntlnirii colegilor dup 25 de ani (Foto 4). n cele ce urmeaz voi expune succint

    Fig. 4. Absolvenii a. 1968 (vinificaie-conservare) revenii dup 25 de ani n blocul actual de

    tehnologie.

    cte ceva despre cteva promoii i personaliti, care s-au evideniat i au adus aport n tiina i

  • 18 Politehnica Moldovei simbol al progresului nostru

    producia vitivinicol. Bunoar, din prima promoie (a.1964) vine viitorul decan la tehnologie Grigorii Mustea, preocupat i de perfecionarea nano-tehnologiilor membranale. n colaborare cu t.Odagiu utilizeaz raional vinasa, cu V.Bc i S. Ursu amelioreaz calitatea vinurilor roze i studiaz aspectul antioxidant al vinurilor roii. Din promoia a doua (a.1965) An. Balanu ca ef de catedr conduce cercetrile privind perfecionarea metodelor de fermentare n-rou, de control tehno-chimic, editeaz cteva manuale i cri de oenologie, este coautor la mai multe programe i ndrumri de studiu. Din a treia promoie s-a evideniat V.Alexeiciuc cu investigaii privind utilizarea enzimelor la producerea vinurilor speciale. Din promoia a patra (a.1967), avnd grup mai numeroas, i avem pe civa cercettori oenologi: Gh. Caldare cu tema fabricrii distilatelor din fructe, iar mpreun cu feciorii si Igor i Viorel, s-au preocupat de obinerea enocoloranilor naturali, iar colegii si St.Kiurkciu i P.Melniciuc, respectiv, cu problemele producerii vinurilor aromatizate i rolul polizaharidelor i substanelor azotate pentru calitatea vinului.

    Urmtoarea promoie (a.1968) continu lucrul creativ prin: Victor Buzil, Raisa Iuti, Mihai Ciorici, Ilia Ungurean (prezeni n fig. 4), iar conf. univ. Liviu Vacarciuc i d silina spre alegerea soiurilor i tehnologiei optimale la prepararea vinurilor roze seci i demiseci, problemei de filtrare a lor, editeaz cri i brouri la tem. n al aselea an de absolvire (a.1969) Grigore Rusu cerceteaz profund procesul maturrii distilatelor divin, dr. hab. Emil Rusu preia studiul minuios legat de tehnologia vinurilor roii, dar i a vinurilor speciale tari, buturilor rcoritoare, editeaz cunoscutele cri Perfecionarea producerii vinurilor de tip Heres, Producerea vinurilor n Moldova (n colab. Gh.Cozub), manualul Vinificaia primar. Din a. 1970 l avem absolvent pe Boris Gaina, astzi academician cu multe direcii de cercetare i cri editate: Producerea vinurilor ecologice, Via, Vinul i civilizaia, Uvologie i enologie, n colaborare cu Covaliov V. i alii public - Biotehnologii ecologice vitivinicole, Produse vinicole secundare.

    Din absolvenii anilor urmtori vom sublinia aa personaliti tiinifice ca: S.Carpov, I.Prida, C.Srghi, N.Taran, Gh.Nicolaescu, fiecare avnd realizri n ramura vitivinicol, brevete de invenii i editate lucrri n tangen cu problemele fermentrii mustului, obinerii sucurilor din struguri, intensificrii maturrii distilatelor divin i a vinurilor spumante. Absolventul a.1982 N.Taran, dr.hab., inventator emerit, Laureat al

    Premiului de Stat n domeniul tiinei i Tehnicii a contribuit mult la formarea colii enologice, publicnd peste 250 lucrri tiinifice n reviste tiinifice de ramur.

    Absolvenii, care au nimerit direct la producie, au avut practic de rezolvat probleme stringente de planificare, management, marketing, calitate, export etc. Aceti bravi specialiti, unii chiar vinificatori emerii, cavaleri ai multor ordine i medalii pentru aportul adus societii, absolveni ai instituiei sunt: N. Chirilovici i A. Perova (Aroma S.A.), I. Macarevici, B. Sultan i N. Malai (Mimi S.A.), Gh.Morozan, t.Dolganiuc, V. Nrca, M. Rusanovschi i A. Gurin (MAIP), An.Smolev (Comrat), I. aranu (Stuceni), C.Olaru, V.Diordia, I.Vrabie i Iu. Madan (Vismos), T. Topor i N. ova (Ungheni-vin), N. Bogati (Bcove), B. Duca, I. Plugaru i Gh.Ciu (Vinaria Bardar), Gr. Gologan, V. Braga, A. Trifan, M.Maciuca, I. Loghin, E. Boico i E.Agrici (Ialoveni), V. Bodiul, D. Cojoc, V. ra, I. arpe i V. Luca (Cricova S.A), dinastia Sonic (Lion Gri), S. Babii, Dm.Iovu, Iu. Novichi (Comb.Bli), C. Jitaru, L.Dumbrav, V. Corovichi (Orhei-Vin), Iu. Vlas (Leovin), M. Platon (SaeVin), V. Railean, T.aga, V.Ceban, I.Janu (Comb. Clrai), Gh.Csa, Gh.Mndrescu, Gr. Panu i S.Panu (Cojuna), A. Grosu, I.Gavrilov, C. Antofica (Purcari), M.Coreia, E.Soldatenco, L.Tcaciuc, L.Obad, I.Ponomariov, V.Adajuc (IHTA), A.Catan (Suvorov-Vin), Iu.Bostan, S.Preda, V. Dragan (Cimilia), V. Stratan, L.Gherdelescu, A. Pavliuc, N.Buza (CVCPA), Gh.Frangu (Taraclia), I.Bostan, V.anuc, D.Gorgan (Vulcneti), N. Brnz, V.Bejan (Teleneti), S.Rcov, Gh.Curou, Gh.Comanici (Ciumai), L.Gherciu, V. Bca (UTM), V. Dragnev i V. Dragnev (BasarabiaLwinInvest), Gr.Diaconu, E. Breahn (Fautor-Tigheci).

    ncheind amintirile frumoase putem considera c srbtoarea semicentenarului tiinelor tehnice, important factor al modernizrii economiei i societii, este un mod de cinstire a memoriei fa de naintaii ilutri ai Neamului, este i srbtoarea oenologiei moldave marcat prin faptul evoluiei cu succes a specialitii n ramura de baz a Republicii. Ca absolvent al acestei specialiti, care vine de la UASM, dndu-i natere 50 de ani n urm, de acolo unde mi fac slujba la catedra reanimat vitivinicol, n numele creia RIDIC i NCHIN simbolicul phar de roze Fautor pentru sntatea i bunstarea slujitorilor UTM cu cuvintele latine legate tot de nobila licoare bonum vinum latificat cor homini! (vinul bun nveselete inima omului!).

  • Departamentul Bazele Proiectrii Mainilor la jubileul de 50 de ani 19

    DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTRII MAINILOR LA JUBILEUL DE 50 DE ANI

    Istoria este cea dinti carte a unei naiuni cci ntr-nsa i vede trecutul, prezentul i viitorul.

    (N. Blcescu) Ingineria este o mare profesiune spunea cu

    bun cunotin de cauz fostul preedinte al SUA n perioada 1929-1933 perioada marii crize economice. ara nu se poate ridica dect prin ingineri a declarat n acelai context cunoscutul prim ministru, unul dintre fondatorii statului romn modern, I.C.Brtianu. Sunt adevruri incontestabile, n special, n aceast perioad deosebit de incert cnd Omenirea se confrunt cu cele mai Mari Probleme Globale compromiterea mediului, epuizarea resurselor energetice i materiale, alimentarea unui numr tot mai mare al populaiei. Aceste Probleme pot fi rezolvate doar de ingineri.

    Cine ns nu tie c fr s cunoti i s nelegi trecutul nu poi gndi viitorul? n acest context cunoaterea istoriei nvmntului tehnic superior din Republica Moldova este important. Dar nvmntul tehnic superior n orice ar merge n strns legtur cu dezvoltarea industriei. Cu regret n perioada interbelic industrializarea Basarabiei a lsat de dorit, cu excepia construirii unor mici ntreprinderi mecanice.

    n anii 50 ai secolului trecut n Republica Moldova s-au intensificat ritmurile de industrializare, fiind construite o serie de ntreprinderi. Prima uzin fondat pe malul drept al Nistrului, care ulterior devenise cea mai mare ntreprindere industrial, a fost Uzina de Tractoare din Chiinu. Istoria Uzinei de Tractoare a avut nceputul n anul 1945 prin crearea Uzinei de Reparaie a Motoarelor, transformat ulterior n 1961 n Uzina de Asamblare a Tractoarelor i la 22 septembrie 1962 a fost produs primul tractor T50V. O alt uzin, care n perioada de vrf a ei avea 8000 de muncitori, a fost uzina "Lenin" (astzi "Rut"), din Bli, fondat n 1944. n acelai an la Bli este nfiinat uzina Selhoztehnica (astzi Moldagrotehnica SA). n anul 1956, n baza atelierului Metalist, a fost nfiinat Uzina Republican Metallist care, ulterior n 1959, a fost reorganizat n uzina Electromaina. n a. 1957 este fondat uzina de pompe Moldavgidromash (astzi Moldovahidroma SA). n a. 1958 este nfiinat uzina Microprovod (astzi Micron SA). n acelai an la Tighina este nfiinat uzina "Moldavkabel. n a. 1959 la Tiraspol este nfiinat uzina Electroma, pe lng cea existent din 1924 uzina Litma). n a. 1959 la Chiinu este fondat ntreprinderea

    Electrotochpribor, redenumit Volna (astzi Introscop SA). n a. 1961 la Bli este nfiinat ntreprinderea Electrotehnica. n 1962 este nfiinat CT "Hidrotehnica" ca filial a ntreprinderii Moldovahidroma. n a. 1963 n baza Laboratorului de Elaborare a Tehnicii de Calcul al Institutului de Cercetri tiinifice n domeniul Industriei Electronice, a fost fondat uzina "Luci" productoare a tehnicii de calcul (astzi Sigma SA. n a. 1964 la Chiinu este nfiinat uzina de frigidere. Lista poate fi continuat. Se observ un grad destul de nalt de industrializare, atunci cnd n Republic nu exista nici o instituie de nvmnt tehnic superior. O simpl analiz arat c dezvoltarea nvmntului tehnic superior n Republica Moldova a ntrziat lamentabil. Tinerii dornici de studii erau nevoii s plece la studii n instituii de nvmnt tehnic superior din Odessa, Kiev, Moscova, Leningrad, Harkov .a. orae. Aceasta, de fapt, fcea parte din politica PCUS de asimilare a populaiei btinae prin invitarea din ntreaga URSS a specialitilor necesari economiei naionale, astfel ajungndu-se la un grad nalt de rusificare a oraelor.

    Doar n a. 1964 este luat decizia de fondare a Institutului Politehnic din Chiinu. Un rol important la deschiderea Institutului l-a avut dl Sergiu Rduan, primul rector. n acelai an, printre alte catedre general inginereti, sunt nfiinate i catedrele Organe de Maini i Maini de Ridicare, Rezistena Materialelor i Studiul i Tehnologia Materialelor- catedre de pregtire general inginereasc, care formeaz fundamentul viitorului inginer mecanic, iar actualmente sunt programe de studii n cadrul Departamentului. n continuare se va prezenta un scurt istoric al catedrelor componente ale Departamentului.

    Catedra Organe de Maini i Instalaii de Ridicare - Transportare a fost creat la 1 septembrie 1964 ca urmare a fondrii Institutului Politehnic din Chiinu i asigura predarea disciplinei Teoria Mecanismelor i Mainilor. Predarea disciplinelor Organe de Maini i Maini de Ridicat i Transportare a nceput n a. 1965 i, respectiv, 1966. Istoricul evoluiei Catedrei i, n primul rnd, al dezvoltrii activitii didactice i tiinifice pe parcursul acestei jumti de secol, a fost marcat de o serie de evenimente, care i-au pus amprenta asupra activitii n ansamblu a

  • 20 Departamentul Bazele Proiectrii Mainilor la jubileul de 50 de ani

    Catedrei. Primul ef de catedr a fost conf.univ.dr.Ivan Bancaliuc (1964-1965), urmat de conf.univ.dr. Alexandr Persianov (1965). Printre primele cadre didactice angajate la Catedr au fost Luca Vasile, Minaev Nicolae, Diomina Tatiana, Rozenberg Marc .a. ns pe bun dreptate fondatorul Catedrei este considerat prof.univ. dr. Constantin Gluco, care a fost n fruntea Catedrei din a. 1965 pn n 1975 (n a 1967 a fost numit decan al Facultii de Mecanic). n aceast perioad la Catedr au fost invitate cadre tinere: Victor Mudreac, Sergiu Macariin, Vasile Ajder, Ion Tofan, Ion Cosniceanu, Vasile Comendant, Nicolae Balaban, Vladimir Guan, Galina Roca, Ion Bostan, tnr inginer tehnolog de la uzina Moldovahidroma, Gheorghe Popovici, Gheorghe Rudic .a. n continuare n funcia de ef catedr a fost ales conf. univ.dr. (ulterior prof.dr.hab.) Victor Mudreac (1975-1985). n aceast perioad colectivul Catedrei a fost completat cu cadre cu experien precum doctorul n tiine tehnice, cercettor tiinific superior, Zaharia Donu, dar i cu cadre tinere: Anatol Oprea, Anatol Lisnic, Gheorghe Potaru, Victor Ceban, rmai dup absolvire n Catedr, i Valeriu Dulgheru, invitat de la Uzina de Tractoare din Chiinu. n urmtorii cinci ani din a. 1985 n funcia de ef catedr a fost ales dr.conf.univ. Vasile Ajder. n a. 1990 n fruntea catedrei este ales prof.univ.dr.hab. Ion Bostan (1990-1995). n a.1990 se formeaz o nou catedr Proiectarea i Fabricarea Mainilor Agricole, unde sunt transferai dr.conf.univ. Vasile Ajder (n funcia de ef catedr), dr.conf.univ. Ion Tofan i lector superior Alexei Corcimari. Funcie de necesiti, n timp, denumirea, structura i componena Catedrei au suferit modificri.

    n legtur cu faptul c n a. 1992 prof.dr.hab. Ion Bostan a fost ales rector al Institutului Politehnic din Chiinu n perioada 1993-1995 d-nii prof.univ. C. Gluco i conf.univ.dr. V. Comendant au suplinit funciile de ef catedr interimar. Din 1995 pn n 2012 n funcia de ef catedr a fost ales prin concurs prof.univ.dr.hab. Valeriu Dulgheru. Din a. 2012 pn n 2014 este numit prin ordinul rectorului ef al catedrei Bazele Proiectrii Mainilor, formate n baza catedrelor Teoria Mecanismelor i Organe de Maini i Rezistena Materialelor, iar din a. 2014 prezent este numit ef al departamentului Bazele Proiectrii Mainilor, care include i fosta catedr Studiul i Tehnologia Materialelor. n aceast perioad continu n cteva valuri ntinerirea cadrelor didactico - tiinifice prin doctorat n colile de cercetare fondate de acad. Ion Bostan: Maxim Vaculenco (a susinut teza de doctor), ulterior este transferat la catedra Proiectarea i Fabricarea

    Mainilor Agricole (actualmente Design industrial i de produs); Anatol Sochireanu (a susinut teza de doctor); Radu Ciuperc (a susinut teza de doctor) (ulterior transferat la catedra TCM); Ion Madan (ulterior plecat n Germania, unde a susinut teza de doctor); Valeriu Odaini; Dumitru Vengher (ulterior transferat la catedra Maini i Sisteme de Producie i ales director al Colegiului Tehnic din Chiinu); Ion Bodnariuc (a susinut teza de doctor); Trifan Nicolae (a susinut teza de doctor, transferat la catedra Studiul i Tehnologia Materialelor); Ion Dicusar (a susinut teza de doctor); Oleg Ciobanu; Radu Ciobanu; Iulian Malcoci; Radu Crudu, Guu Marin (transferat la catedra Utilaj Tehnologic Industrial), care actualmente finiseaz tezele de doctorat.

    Asigurarea cu materiale didactice a disciplinelor predate la Catedr a fost ntotdeauna n vizorul conducerii Catedrei i cadrelor didactice. Deoarece pn n a. 1989 (cu mici ntreruperi) predarea disciplinelor la Catedr s-a fcut doar n limba rus studenilor li se recomandau manualele elaborate de cunoscui profesori n domeniu de la Moscova (Reetov. D.N., Ivanov M.N, MVTU

    Fig. 1. Foto Catedr TM i OM, 1987,de la stnga la dreapta. Rndul 1: dr.conf.univ. Mudreac V.; c.. Moraria A.; dr.conf.univ, ef catedr Ajder V.; secretar Melnic Z.; dr.conf.univ. Macariin S.

    Rndul 2: c..s. Beleaga V.; l.asist. Potaru Gh.; dr.conf. univ. Comendant V.; dr.conf.univ. Diomina

    T.; dr.conf.univ. Popovici Gh.; dr.conf.univ. Tofan I.; l.asist. Ceban V. Rndul 3: l.sup. Dulgheru V.; ing. Comarov V.; ing. Radu N.; dr.conf.univ.Bostan I.

    l.sup. Guan V.; c.. Leontiev A.

    N. Bauman); Zablonski C.I. (Inst. Politehnic din Odesa) .a.Organe de Maini; Artobolevski I.I., mai trziu Frolov K.V. (MVTU N. Bauman) Teoria Mecanismelor i Mainilor). Dup anul 1974 predarea n limba romn a fost sistat. S-a revenit la predarea n limba romn doar n anul 1989, dup care au fost traduse i elaborate toate

  • Departamentul Bazele Proiectrii Mainilor la jubileul de 50 de ani 21

    manualele i ndrumarele necesare pentru asigurarea predrii disciplinelor.

    Catedra Rezistena materialelor a fost format n a. 1964 la momentul deschiderii Institutului Politehnic cu un numr din 7 uniti didactice. Primii colaboratori ai Catedrei au fost: conf.univ.dr.n t.fizico-matematice David ilcrut; conf.univ.dr.n t. tehnice Vasile Klimanov; lectorii superiori: Victor Andreev, Nichifor Brsan, Petru Nicorici, asistenii: Condrea Mursa, Camila Poluchina. Catedra avea i 4 doctoranzi (conductor tiinific conf.univ. dr. D. ilcrut): B. Pahomov, Iu. Brldeanu, I. Gherlacu, V. Morar. Pe parcursul primilor 2 ani postul de ef al Catedrei a fost vacant. Iniial a fost invitat profesorul A. Panico, de vrst pensionar, care, ns, n curnd a decedat. Ulterior a fost ales prin concurs profesorul V.Vagoruicenco (din Odesa), care nu s-a prezentat la serviciu. Funcia de ef catedr pn n 1966 a fost suplinit de dr.conf. David ilcrut. Sub conducerea dlui au fost fondate i nzestrate cu utilaj laboratoarele de fotoelasticitate i de ncercri mecanice. n octombrie 1966 n funcia de ef al Catedrei a fost ales prin concurs conf.dr. Gheorghe Maho, invitat de la Institutul de Radioelectronic i Electromecanic Minier din or. Moscova. Dl Maho Gh. a contribuit esenial la dezvoltarea Catedrei i nzestrarea ei cu utilaj de laborator. A fost iniiatorul predrii disciplinei Rezistena Materialelor n limba romn. mpreun cu prof. P. Nicorici i A. Hagioglu V. Hagioglu a tradus manualul Rezistena Materialelor, autor. Fedoseev V.I. Ulterior la Catedr au fost invitai tineri ingineri, care lucrau la ntreprinderi constructoare de maini: Alexandru Hagioglu, Mihai Paa, tefan Profir. n anii 1965-71 s-a trecut la predarea n limba romn a unor discipline generale (inclusiv Rezistena Materialelor). n acest scop a fost tradus n limba romn prestigiosul manual al autorului V. Feodosiev Rezistena materialelor, precum i Culegerea de probleme sub redacia lui V.K. Kaciurin (traductori: Gh. Maho, P. Nicorici i A. Hagioglu). Dup anul 1974 predarea n limba romn a fost sistat. S-a revenit la predarea n limba romn doar n anul 1989.

    ncepnd cu anii 1966 disciplinele Rezistena materialelor i Teoria elasticitii predate la Facultatea de Construcii au fost preluate de ctre catedrele speciale ale acestei faculti. ncepnd cu anul 1970 a survenit o alt modificare: la specialitile cu numr redus de ore (tehnologice, energetice, economie - inginerie) disciplinele Mecanica teoretic i Rezistena materialelor au fost comasate ntr-o singur disciplin cu denumirea comun Mecanica aplicat. n perioada 1968-1970 funcia de ef catedr interimar

    a ocupat-o dr.conf. univ. B. Ceaicovschi, care n a. 1970 a fost ales prin concurs, funcie deinut pn n a. 1979. n aceast perioad la catedr au fost angajate tinere cadre didactice A. Toca, V. Cainarean, Gh.Tihenichi, V. Majeru, I. Prac, V. Certan. n anul 1979 n funcia de ef catedr a fost ales dr. conf. R. Bogatriov, care avea experien de conducere. n aceast perioad la Catedr au venit cadre didactice tinere, care au fcut carier tiinific n diverse instituii de prestigiu din fosta URSS (Coand I. .a.) sau pregtii la Catedr (Balan V.). Civa profesori au fost selectai n calitate de lectori invitai n unele ri din Africa: I. Cosniceanu i Gh. Tihenichi n Algeria; Condrea Mursa n Madagascar.

    n anii 1980-90 au avut loc cteva reorganizri de catedre, care au afectat i catedra Rezistena materialelor. A fost creat catedra Mecanica Aplicat, condus consecutiv de ctre dr.hab.prof. Vasile Calmuchi i dr.conf. Alexandru Crciun. Aceast catedr a fost un timp n cadrul facultii de Energetic i 3 ani la Facultatea de Radioelectronic. Catedra a fost desfiinat n a.1990, iar personalul transferat la catedra Rezistena materialelor. n anii 1990-94 catedra Rezistena Materialelor i Mecanica Aplicat a fost condus de ctre dr.conf. Alexandru Crciun. n anul de studii 1994-95 Catedra a mai suferit o reorganizare, fiind provizoriu comasat cu catedra Mecanica structurilor de la Facultatea de Construcii. Din a. 1995 pn n a. 2012, cnd a fost

    Fig. 2. Foto Catedr Rezistena Materialelor, 2009, de la stnga la dreapta. Rndul I: dr.conf. Marina

    Viorica; dr.hab.prof.univ.ef catedr Marina V.; drd Madan A. Rndul II: dr.conf. univ. CertanV.; drd.

    Iordan D.; dr.conf.univ. Hagioglu A.; drd Sveatenco N.; dr.conf.univ. Balan V.; drd. Dodon O.;

    dr.conf.univ. Savcenco E.

    comasat cu catedra Teoria Mecanismelor i Organe de Maini, Catedra a fost condus de prof. univ., doctor habilitat Vasile Marina. Pe parcurs Catedra a fost completat cu cadre tinere: Mihai Vrlan,Viorica Marina i Natalia Sveatenco,

  • 22 Departamentul Bazele Proiectrii Mainilor la jubileul de 50 de ani

    ultimele dou i-au susinut tezele de doctorat sub conducerea prof. V. Marina.

    Catedra Studiul i Tehnologia Materialelor a fost fondat n a. 1965 din catedra Tehnologia Construciilor de Maini, primul ef de catedr al creia a fost dr.conf.univ. Oledii Derid, numit ulterior ef al catedrei noi formate. Pe parcursul anilor de existen Catedra a fost condus de doctorii n tiine, confereniarii universitari Derid Oledii (a. 1965-1975), auga Valeriu (a. 1975-1980), Chetraru Alexandru (a.1980-1996), Postolache Petru (a.1996-2005), Ciofu Iurie (a. 2005 - 2014). Primii profesori ai catedrei STM au fost O. Derid (sef catedra, lector superior), I. Murasov (conf.univ., dr.st.tehn.), N. Margin (lector superior), V. Bobrov (lector superior), V. Munteanu (asistent). De menionat faptul c n cadrul

    Fig. 3. Foto Catedr STM, 2003, de la stnga la dreapta. Rndul 1: dr.conf.univ. Cuconescu V.; dr.conf.univ. auga V.; dr.conf.univ. Chetraru A., dr.conf.univ. Derid. O. Rndul 2: ing. Chiriac A.; l.asist. Trifan N.; dr.conf. univ. Postolachi P. (ef

    catedr); laborant Plmdeal T.; dr.conf.univ. Ciofu Iu.

    Catedrei i-au nceput activitatea muli profesori care, ulterior, s-au transferat la alte catedre: conferentiarii universitari, doctori in stiinte A. Ciobanu, V. Ene, I. Rusica, V. Goian .a. ns nucleul Catedrei l-au format profesorii, care s-au format n snul ei, au trecut aici toate treptele de formare pedagogic i tiintific i au activat n cadrul Catedrei mai mult de 25 de ani - conferentiarii, doctori n tiinte O. Derid, A. Stanciu, I. Verebceanu, V. Cuconescu, Gr. Dantu, V. Sauga, A. Chetraru, V. Cazac, P. Postolache, Iu. Ciofu, Iu. olpan. In diferii ani, n cadrul Catedrei au mai profesat i V. Murzac, Gh. Tonu, N. Cibotaru s.a. n prezent la Catedr activeaz personalul didactic, dup cum urmeaz: n state - conf.univ,dr. Iu.Ciofu, lectorii superiori dr. N.Trifan i A.Ianachevici, lector universitar N.Kazak; n baza

    de contract - prof.univ.interemar V.Sauga; prin cumul - conf. univ.dr. O.Derid (a.n. 1925, dar care i astzi activeaz printre profesorii Catedrei), lector superior A.Rusu, lector universitar Iu. Barca.

    Catedra STM este de instruire inginereasc general, disciplinele de baz fiind Studiul materialelor, Tehnologia materialelor i Tehnologia materialelor de construcie. De menionat faptul c n a.1985-2000 catedra STM era unica catedr , n care toi profesorii aveau grad tiinific de doctor n tiine. Pe parcursul activitii sale Catedra a fost preocupat de asigurarea tuturor disciplinelor predate cu materiale didactice necesare - manuale, ndrumare metodice, ghiduri etc. n rezultat, la momentul actual, asigurarea studenilor cu literatura didactica i alte materiale metodice instructive la toate disciplinele poate fi apreciata ca suficient. La capitolul asigurrii procesului de studii cu utilaj de laborator i materiale, catedra a nceput de la zero. n timp scurt datorita primului ef de catedr O. Derid, precum i implicrii directe a rectorului I.P.Ch. prof., academician S. Rduan (pe atunci candidat n tiine), laboratorul specializat de Studiul Materialelor a devenit unul dintre fruntaii n instituiile superioare tehnice din fosta U.R.S.S., apreciere enunat de savantul de talie mondiala I.Novicov, pe atunci ef catedra SM din Institutul Oelurilor i Aliajelor din Moscova.

    Cteva cuvinte despre cercetarea tiinific, care este un indice de baz n aprecierea nivelului i valorii Catedrei. Iniial, direcia stiinific a Catedrei era pe domeniul de ingineria materialelor semiconductoare, fiind condusa de primul rector S. Rduan. Domnia sa era elevul unei coli tiinifice cu renume mondial din Leningrad, condus pn n prezent de ctre renumitul savant J.Alferov, care a devenit Laureat al Premiului Nobel, iar dl S. Rduan n scurt timp a avansat de la candidat (doctor) n tiine pn la academician al A.S. din R.S.S.M. Sub conducerea lui S. Rduan a susinut teza de doctor (candidat) n tiine primul ef al Catedrei O.Derid, care a preluat conducerea tiinific a acestei direcii. n perioada a.1965-1975 n cadrul Catedrei, sub conducerea domnilor S. Rduan i O. Derid, anual activau cte 3-4 aspirani (doctoranzi). Dintre acetia au susinut tezele de doctor A. Stanciu, Gr. Dntu, T. Diomina. Tot n cadrul acestei direcii tiinifice, Institutul Politehnic trimitea tineri selectai la aspirantur (doctorantur) n unele instituii de valoare din Moscova: V. Sauga; N. Cibotaru, Iu. Ciofu, care au susinut tezele de doctor n termen i au revenit n calitate de cadre didactice la catedra STM. Personal n a. 1978 am elaborat proiectul de diplom cu elemente de cercetare n domeniul materialelor supraconductoare sub conducerea dlui dr.conf.univ.

  • Departamentul Bazele Proiectrii Mainilor la jubileul de 50 de ani 23

    auga V., care n 1989 a devenit primul Laureat al Pemiului de stat al R.S.S.M. n domeniul tiinei i Tehnicii. Cu timpul, n anii 80, direcia tiinific a Catedrei a fost redirecionat, devenind mai apropiat de specificul tiinific al Facultii de Mecanic. n aceast perioad i-au susinut tezele de doctorat dnii A. Chetraru, I. Verebceanu, V. Cuconescu, P. Postolache. De asemenea, n cadrul acestei direcii Institutul Politehnic din Chisinau ia trimis n doctorantur cu predestinaie la Institutul Politehnic din Minsk pe V. Cazac, Iu. Solpan, V. Goian. Tustrei au devenit doctori in tiine tehnice si au revenit n cadrul Catedrei, iar Iu. Solpan a devenit mai trziu lider n cercetare la Catedr.

    Cercettorii Catedrei au publicat n total peste 400 de lucrri tiinifice i metodice, inclusiv, trei monografii (dnii V. Sauga, Iu. Solpan) i brevete de invenie, au obinut distincii la expozitii tiinifice internaionale (dl N. Trifan).

    n final, revenim la Departament. Este binecunoscut faptul c disciplinele predate de cele trei catedre pun bazele formrii inginerului

    mecanic. De aceea este strict necesar de a efectua optimizarea structural i de coninut a disciplinelor predate, coordonarea lor pentru a mbunti pregtirea inginereasc conform cerinelor viitorului. n acest scop o prim restructurare a fost efectuat prin ordinul rectorului nr. 774-r din 05.07.2012, fiind format catedra Bazele Proiectrii Mainilor n urma comasrii catedrelor Teoria Mecanismelor i Organe de Maini i Rezistena Materialelor. Aceast comasare a fost benefic prin faptul c a permis o mai bun coordonare a disciplinelor Rezistena Materialelor i Bazele Proiectrii Mainilor predate n cadrul aceleiai catedre.

    Restructurarea efectuat n a. 2014 prin fondarea departamentului Bazele Proiectrii Mainilor n baza catedrelor Bazele Proiectrii Mainilor i Studiul i Tehnologia Materialelor a finalizat acest proces de optimizri structurale (fig. 2). Urmeaz n continuare s continue procesul de coordonare a disciplinelor predate n

    Fig. 2. Organigrama structural a departamentului Bazele Proiectrii Mainilor.

    Departament cu un grad nalt de integrare a lor, n special, la specialitile cu profil nemecanic. Pentru a fi n pas cu tumultosul progres al tehnicii din ultima perioad disciplinele predate n cadrul Departamentului trebuie s fie bazate mereu pe cele mai noi realizri n domeniu i n cele conexe cum ar fi matematica i computerizarea. Analiza cu element finit a organelor de maini ar putea schimba

    fundamental metodele clasice de calcul i proiectare a organelor de maini.

    n final se poate meniona c la aniversarea de o jumtate de secol de existen, departamentul Bazele Proiectrii Mainilor se prezint cu un remarcabil bilan de realizri, care a adus o real contribuie la dezvoltarea nvmntului tehnic din Republica Moldova, la progresul tiinei, tehnicii i tehnologiei din domeniu i la afirmarea acestora pe

  • 24 Departamentul Bazele Proiectrii Mainilor la jubileul de 50 de ani

    plan naional i internaional: peste 1500 lucrri tiinifice, inclusiv, peste 40 manuale i monografii, peste 300 de invenii, peste 100 medalii de aur i argint, peste 30 de premii speciale obinute la Saloane Internaionale de Cercetare i Transfer Tehnologic pentru invenii i prototipuri industriale realizate.

  • 1

    Chiinu

    OORRGGAANN AALL UUNNIIVVEERRSSIITTIIII TTEEHHNNIICCEE AA MMOOLLDDOOVVEEII II AASSOOCCIIAAIIEEII IINNGGIINNEERRIILLOORR DDIINN MMOOLLDDOOVVAA

    MMMEEERRRIIIDDDIIIAAANNN IIINNNGGGIIINNNEEERRREEESSSCCC

    Publicaie tehnico-tiinific i aplicativ fondat la

    9 februarie 1995

    333 222000111444

    NNNuuummmrrr dddeeedddiiicccaaattt jjjuuubbbiiillleeeuuullluuuiii dddeee 555000 dddeee aaannniii aaaiii UUUnnniiivvveeerrrsssiiitttiiiiii TTTeeehhhnnniiiccceee aaa MMMooollldddooovvveeeiii

    Tehnoredactare pe calculator: prof.univ.dr.hab. Valeriu Dulgheru Coperta: conf.univ. Valeriu Podborschi dr. Nicolae Trifan IISSSSNN 11668833--885533XX

    EEDDIITTUURRAA TTEEHHNNIICCAA UUTTMM

  • 2

    C U P R I N S Rezumate. 3

    Bostan I. Universitatea Tehnic a Moldovei la un semicentenar.. 11

    Vacarciuc L. Politehnica Moldovei simbol al progresului nostru.................. 15

    Dulgheru V. Departamentul Bazele Proiectrii Mainilor la jubileul de 50 de ani..

    19

    Bjenescu Titu-Marius I. Internetul obiectelor. 24

    Gutium O., Ciumac J. Impactul tratamentelor tehnologice asupra activitii ureazice a boabelor de nut

    30

    Paximadi E. Calculatorul - instrument eficient de comunicare n procesul de predare-nvare...

    35

    Trifan N. Generarea danturilor angrenajelor precesionale prin deformare plastic.

    38

    Trsn M., Jenac A., Caragia V., Migalatiev O.

    Caracteristica CO2 - extractului liposolubil i a produsului proteic din germeni de gru..

    42

    Malcoci Iu. Influena nivelului de ulei asupra emisiei de zgomot n cazul reductorului planetar precesional de tip K-H-V..

    46

    Ciobanu R. Influiena parametrilor geometrici ai angrenajului multiplicatorului planetar precesional asupra profilului dinilor..

    48

    Enachi M. Particularitile de obinere a masivelor nanostructurate de Al2O3 i TiO2

    53

    Cozma R. Aspectele teoretico-tiinifice ale concepiilor de investiie i management investiional n economia de pia..

    58

    Munteanu T., Cuslii E. Studiu al activitii economice a ntreprinderilor industriale n Republica Moldova..

    64

    Trofimov N., Lungu O. Caracterele juridice ale contractului matrimonial. 69

    Bostan I., Covali S. Regimul juridic al sanciunilor din domeniul bancar... 73

    Chiriac N. Noiunea i obiectul uzucapiunii.. 78

    Dorofeev L. Corelarea cererii i ofertei pe piaa muncii din Republica Moldova

    83

    Vasilos V. Teoria dreptului natural 89

    Dulgheru V. Cinci decenii de creativitate tehnic la Universitatea Tehnic a Moldovei

    96

    Manolea Gh. Personaliti de pe meridianele universului tiinific 98

  • 3

    REZUMATE Titu-Marius I. Bjenescu. Internetul obiectelor. Internetul obiectelor (IO) reprezint o reea de nano-senzori de cele mai diferite tipuri, integrai n obiectele din lumea real, i branai la Internet (dispozitive personale mobile, sisteme mbarcate, aparate casnice, electronica de larg consum, etc.). Reeaua include tehnologii de comunicaii (IPv6, RFID, reele 4G, servicii web). Noi aplicm deja soluii IO n mod practic, folosind dispozitive mobile de comunicaii. De pild, putem monitoriza securitatea cminului, luminile, nclzirea sau climatizarea apartamentului cu ajutorul smartphone. Putem chiar cumpra un frigider care s monitorizeze procesul de aprovizionare trimind rapoarte smartphone-ului. Gutium O., Ciumac J. Impactul tratamentelor tehnologice asupra activitii ureazice a boabelor de nut. Activitatea ureazic a boabelor de nut este influenat de hidratarea i germinarea boabelor, temperatura i compozitia mediului de fierbere i de durata fierberii. Temperatura optim pentru ureaza nutului este 600C. Prezena srurilor i a acizilor alimentari n mediul de fierbere au un efect accelerator asupra inactivrii ureazei, iar prezena zaharurilor rein procesul de inactivare termic a enzimei.

    Paximadi E. Calculatorul - instrument eficient de comunicare n procesul de predare-nvare. Aceast lucrare ofer o descriere a aplicaiei Deplhi cu ajutorul cruia se determin distana prin intermediul softului educaional. Formarea i dezvoltarea mediului informativ-congnitiv n baza utilizrii tehnologiilor informative de comunicare trebuie s se bazeze pe respectarea principiilor didactice generale, innd cont de particularitile psihologic-pedagogice ale comunicrii informaionale, de potenialul pedagogic al mijloacelor informative. Trifan N. Generarea danturilor angrenajelor precesionale prin deformare plastic. Semnificaia teoretic const n elaborarea metodologiei cercetrii generrii angrenajelor precesionale prin deformare plastic cu stabilirea regimurilor de prelucrare i elaborarea unui program de calcul al dimensiunilor semifabricatului supus deformrii plastice. Metodologia cercetrii tiinifice const n crearea unei platforme bazate pe modele i metode de cercetare teoretic i experimental, pe tehnici moderne de realizare a procesului de generare a danturilor prin deformare plastic cu scul precesional.

    Trsn M., Jenac A., Caragia V., Migalatiev O. Caracteristica CO2 - extractului liposolubil i a produsului proteic din germeni de gru. n acest articol sunt prezentate rezultatele cercetrilor cu privire la caracteristica CO2-extractului i produsului proteic din germeni de gru. S-a determinat compoziia fizico-chimic (coninutul de acizi grai, indicii de aciditate, de iod, de peroxid, coninutul n vitamina E i A, coninutul de substane minerale, coninutul de aminoacizi) att n materia prim ct i n produsele obinute dup procesul de CO2 - extracie. Extractul liposolubil din germeni de gru conine mai mult de 75% trigliceride a diferitor acizi grai. Coninutul de acizi grai polinesaturai eseniali (acidul linoleic omega 6 i acidul linolenic omega 3) constituie conform cercetrilor efectuate 64,84% din totalul acestora. Raportul acid linoleic:acid linolenic este de 1:8, fiind optim pentru efectuarea normal a metabolismului lipidic din organism. rotul obinut prin extracie supercritic este foarte bogat n sruri minerale (n special Zn, Ca i Mg) precum i n proteine, astfel rotul din germeni de gru prezint un mare interes fiind utilizat n calitate de ingredient alimentar la fabricarea produselor alimentare fortificate.

    Malcoci Iu. Influena nivelului de ulei asupra emisiei de zgomot n cazul reductorului planetar precesional de tip K-H-V. n articolul dat s-a analizat dependena emisiei de zgomot pentru reductorul planetar precesional K-H-V pentru diferite cazuri de ncrcare: 50 Nm; 150 Nm; 250 Nm; 350 Nm att la mersul n gol ct i la diferite turaii de lucru: 500 min-1; 750 min-1 i 1000 min-1. Rezultatele obinute ai demonstrat o diminuare cu circa 10 dB pentru cazul cnd reductorul este umplut cu nivel maxim de ulei. Astfel reductoarele precesionale de putere funcioneaz optim sub aspect acustic la ncrcare cu sarcina nominal i umplute cu nivel maxim de ulei.

    Ciobanu R. Influiena parametrilor geometrici ai angrenajului multiplicatorului planetar precesional asupra profilului dinilor. n lucrare se prezint unele aspecte ale teoriei angrenajului multiplicatorului planetar precesional cu profil nestandard modificat al dinilor. Este expus influena unghiului axoidei conice , unghiul de nutaie , unghiul de conicitate a rolelor , numrul de dini a roilor dinare centrale z1 i numrul de role al satelitului z2 asupra formei profilului dinilor. n baza rezultatelor cercetrilor teoretice au fost elaborate profilogramele pofilelor dinilor roilor dinate centrale.

  • 4 Enachi M. Particularitile de obinere a masivelor nanostructurate de Al2O3 i TiO2.n prezenta lucrare sunt descrise procedeele tehnologice de obinere a structurilor poroase i nanotubulare de Al2O3 i TiO2 prin anodizarea foliilor de Ti i Al. Membrane nanotubulare i poroase de oxid de aluminiu au fost fabricate n electrolii n baza apei cu adaos de acid ortofosforic (H3PO4), acid sulfuric (H2SO4), acid oxalic (H2C2O42H2O) sau sulfat de nichel (NiSO4:7H2O). Masive nanotubulare de TiO2 au fost obinute n electrolii n baza etilenglicolului i acidului fluorhidric (HF). n aceste masive a fost demonstrat posibilitatea fabricrii nanotuburilor cu diametrul intern variabil, meninnd la o valoare fix diametrul extern. De asemenea, sunt discutate posibilitile de aplicare a masivelor poroase i nanotubulare de TiO2 i Al2O3. Cozma R. Aspectele teoretico-tiinifice ale concepiilor de investiie i management investiional n economia de pia. n prezenta lucrare este prezentat analiza critic a surselor bibliografice referitor la conceptele de investiie i management investiional n economia de pia, precum i definiia proprie a autorului referitor la aceste concepte. Munteanu T., Cuslii E. Studiu al activitii economice a ntreprinderilor industriale n Republica Moldova. Prezenta lucrare propune o analiz retrospectiv a activitii economice a ntreprinderilor industriei prelucrtoare n Republica Moldova pe parcursul anilor 2006-2011. Domeniile de analiz: dinamica principalelor indicatori, dinamica produciei industriale pe tipuri de activiti, rezultatele financiare, activitatea investiional i activitatea economic internaional Sunt propuse i anumite direcii de mbuntire a activitii ntreprinderilor industriale. Trofimov N., Lungu O. Caracterele juridice ale contractului matrimonial. Prezenta lucrare este dedicat analizei naturii juridice i a caracterelor juridice ale contractului matrimonial, avnd drept scop evidenierea particularitior regimului de reglemetare a acestuia, precum i stabilirea aspectelor comune ale contractului matrimonial cu contracte civile. Studiul respectiv ofer cunotine utile care permit mai bun nelegere i aplicare a legislaiei n vigoare n ce privete contractul matrimonial, precum i aprecierea

    la just valoare a importanei ncheierii contractului matrimonial ca metod de evitare a litigiilor patrimoniale ntre soi i/sau foti soi. Bostan I., Covali S. Regimul juridic al sanciunilor din domeniul bancar. Prezenta lucrare este dedicat studiului rolului bncilor ca intermediari principali n relaia economii -investiii, relaie hotrtoare n creterea economic. Astfel, n Republica Moldova, este creat un sistem bancar de dou niveluri, primul constituind-ul Banca Naional a Moldovei, care este banca central n stat, i al doilea nivel bncile comerciale, care efectueaz operaiuni bancare care nu contravin legislaiei Republicii Moldova. Obiectivul fundamental al acestora este asigurarea i meninerea stabilitii preurilor, promovarea unui sistem financiar bazat pe principiile pieei i sprijinirea politicii economice generale a statului. Pe lng aceste obiective de baz, instituiile financiare din Republica Moldova promoveaz o politic de prevenire a unor aciuni ilegale din sfera bancar, iar n cazul constatrii acestora, legislaia n vigoare prevede att msuri de remediere, ct i sanciuni aplicabile n domeniul bancar. Chiriac N. Noiunea i obiectul uzucapiunii. Instituia prescripiei achizitive are o importan i o actualitate tot mai relevant n doctrina i practica judiciar a RM, aceasta derivnd n primul rnd din insuficiena tratrilor doctrinare autohtone, lipsa unei practice uniforme n materia uzucapiunii, dictat de apariia noiunii de prescripie achizitiv doar abia odat cu adoptarea Codului Civil n 2002. Toate sistemele de drept abordeaz aceast instituie, doctrinarii strini au elaborat diverse lucrri n vederea interpretrii normelor legale, totui practica la moment este destul de controversat, uzucapiunea rmnnd a fi un subiect deschis i actual. De aceea, n prezentul articol, va fi analizat obiectul ca condiie necesar n vederea dobndirii dreptului de proprietate prin uzucapiune. Dorofeev L. Corelarea cererii i ofertei pe piaa muncii din Republica Moldova. Munca este factorul de producie primordial. Asemeni celorlali factori de producie, munca se tranzacioneaz pe o pia specific - piaa muncii. Aceasta este o pia aparte n care se ntlnesc i se confrunt cererea i oferta de munc. Analiza pieei muncii presupune studierea cererii i ofertei de munc n vederea realizrii echilibrului dintre cele dou mecanisme ale pieei.

  • 5

    ABSTRACT

    Titu-Marius I. Bjenescu. The Internet of Things. The Internet of Things represents a network of Internet-enabled, real-world objects, such as nanotechnology, consumer electronics, home appliances, sensors of all kinds, embedded systems, and personal mobile devices. It includes enabling network and communication technologies, such as IPv6, web services, RFID, and 4G networks. We are already applying Internet-of-Things solutions in practical ways by using mobile devices. For example, you can monitor your home security, lights, heating, and cooling from your smartphone. You can purchase a refrigerator that monitors its processes and sends reports to your smartphone. Gutium O., Ciumac J. Impact of technological treatment on urease activity in chickpeas. Urease activity of chickpeas is influenced by seeds hydration and germination, the temperature and composition of boiling medium and of boiling length. The optimum temperature for chickpeas urease is 600C. The presence of salts and food acids in the boiling medium has an accelerating effect on urease inactivation, bat the presence of sugars retain heat inactivation of the enzyme. Paximadi E. Computer effective communication tool in teaching and learning. This paper provides a description of application Deplhi, which determines the distance with usage of educational software. The formation and development environment based on cognitive information-communication using information technologies must be based on the principles of general staff, taking into account the psychological-pedagogical peculiarities of informational communication, pedagogical potential of informative resources. Trifan N. The generation of precessional gear teeth by plastic deformation. Theoretical significance consists in the development of research methodology for precessional gear generation by plastic deformation by establishing processing schemes and developing a program for calculating the dimensions of the work piece subjected to plastic deformation. Scientific research methodology is to create a platform based on models and methods of theoretical and

    experimental research, on modern techniques for achieving teeth generation process by plastic deformation with precessional too.

    Trsn M., Jenac A., Caragia V., Migalatiev O. Characterization of liposoluble CO2 - extract and of wheat germ protein product. This article presents the results of research on CO2 - extract from wheat germ and on meal of wheat germ as a protein product. It was determined the physical and chemical composition (the fatty acid composition, acid and peroxide values, iodine index, the content of vitamins E and A, the content of mineral substances and the amino acid content) of both the raw material and the products obtained by the CO2 - extraction. The fat soluble wheat germ extract contains more than 75% of triglycerides of various fatty acids. The content of polyunsaturated essential fatty acids (linoleic - omega-6 and linolenic acid - omega-3) is according to carried research - 64.84 % of the total triglycerides. The ratio linoleic acid:linolenic acid is 1:8, the optimum of the body 's normal lipid metabolism. The wheat germ meal obtained by supercritical extraction is rich in mineral substances (especially Zn, Ca and Mg) and proteins, so this by-product may be used as a food ingredient in the production of fortified food.

    Malcoci Iu. The influence of the oil level on noise emission for precessional planetary K-H-V gear box. In this paper we analyzed the dependence of noise emission for K-H-V precessional planetary gearbox for different load cases: 0 Nm; 50 Nm; 150 Nm; 250 Nm; 350 Nm and different work speeds: 500 min-1; 750 min-1 i 1000 min-1. The results have shown a reduction of about 10 dB if the gearbox is filled with maximum oil level. Ciobanu R. Influence of geometrical parameters of planetary precessional gear multiplier on the teeth profiles. The paper presents some aspects of theory of planetary precessional gear of multiplier with modified non-standard tooth profile. Exposed influence of axoid tapered angle , the nutation angle , the angle of taper roller , number of teeth z1 central toothing wheel and roll number on the shape of the satellite z2 teeth profile. Based on the theretical recearches were elaborated profilograms of pofiles tooths of central wheels.

  • 6 Enachi M. Peculiarities of obtaining Al2O3 and TiO2 nanostructured arrays. This paper presents a description of technological processes for obtaining porous and nanotubular structures of Al2O3 and TiO2 by means of Ti and Al foils anodization. Porous and nanotubular alumina membranes were obtained in a water based electrolyte with addition of phosphoric acid (H3PO4), sulfuric acid (H2SO4), oxalic acid (H2C2O4 2H2O) or nickel sulfate (NiSO4: 7H2O). TiO2 nanotubular arrays were produced in electrolytes based on ethyleneglycol and hydrofluoric acid. The possibility of obtaining nanotubes with variable inner diameter, while maintaining the outer diameter at a fixed value, was demonstrated in such arrays. The possible applications of TiO2 and Al2O3 porous and nanotubular arrays are also discussed. Cozma R. Theoretical and scientific aspects of the concepts of the investment and investment management in the market economy. The present article is dedicated to the critical analysis of the biographical sources regarding the concepts of investment and investment management in the market economy, as well as the own definition of the author regarding these concepts. Munteanu T., Cuslii E. Study on the economic activity of industrial enterprises in the Republic of Moldova. This article provides a retrospective analysis of the economic activity of industrial manufacturing enterprises of the Republic of Moldova for the period 2006-2011 years. Fields of research: the dynamics of key indicators and industrial production of primary activities, financial results, investment and foreign trade. There are certain measures proposed in order to improve the performance of industrial enterprises. Trofimov N., Lungu O. The legal characters of the marriage contract. This work is dedicated to the legal nature and legal characters of the marriage contract, aiming to highlight the particularity of its regulatory regime and the establishment of the common aspects of marriage contract and civil contracts. This study provides useful knowledge to enable better understanding and application of legislation in force regarding the marriage contract and the fair value assessment of the importance of concluding marriage contract as a means of avoiding

    property disputes between spouses and / or ex-spouses. Bostan I., Covali S. The legal regime of banking sanctions. This article is devoted to the study of the role of banks as main intermediaries in the savings-investment relation, the decisive relationship in economic growth. Thus, at present, in the Republic of Moldova, is created a banking system from two levels, the first is the National Bank of Moldova, which is the Central Bank in the State, and the second level- the commercial banks, carrying out the banking operations that do not contradict Moldovan legislation. The fundamental objective of these is to ensure and maintain price stability, promoting a financial system based on market principles and supporting the general economic policy of the State. Besides these basic objectives, the financial institutions from the Republic of Moldova promote a policy of prevention of illegal actions in the banking sphere, but in the case of establishing such actions, the legislation provides as remedial measures as penalties applied in the banking sector. Chiriac N. Concept and object acquisitive prescription. The relevance and importance of acquisitive prescription has gradually increased in the context of contemporary doctrine and judicial practice, deriving primarily from the insufficient autochthonous doctrinal treatment and lack of an uniform practice in what usucapio is concerned. The institution of acquisitive prescription was initially addressed in 2002, when the Civil Code was adopted. All legal systems accede to this institution, foreign ideologists have developed various works for deciphering legal norms, however, practice is still quite controversial, usucapio remaining an open and current issue. Therefore, in this article shall be considered subject as a necessary condition for the acquisition of ownership by adverse possession. Dorofeev L. Linking supply and demand in the labor market in Moldova. Work is crucial production factor. Like other factors of production, labor is traded in a specific market - labor market. This is a unique market that meet and match supply and demand work. Labor market analysis involves the study of labor supply and demand to achieve a balance between the two market mechanisms.

  • 7

    SOMMAIRE

    Titu-Marius I. Bjenescu. LInternet des objets. LInternet des objets (IO) reprsente un rseau de nanosensors des plus divers types, intgrs dans les objets du monde rel et branchs sur Internet (dispositifs personnels mobiles, systme embarqus, appareils mnagers, lectronique de large consommation, etc.). Le rseau inclut technologies de communication (IPv6, RFID, rseaux 4G, services web). Nous appliquons, pratiquement, dj des solutions IO, en utilisant des dispositifs mobiles de communication. Par exemple, on peut monitoriser la scurit du foyer, les lumires, le chauffage ou la climatisation de lappartement laide du smartphone. On peut mme acheter un frigo qui puisse monitoriser le processus dapprovisionnement en envoyant des rapports au smartphone. Gutium O., Ciumac J. Impact des traitements technologiques sur lactivite ureasique des grains du pois chiche. Lactivit urasique des grains des pois chiches est influence par l'hydratation et la germination, la temprature, la composition et la dure de la cuisson. La temprature optimale de l'urase des pois chiches est de 600C. La prsence de sels et d'acides alimentaires dans le milieu de cuisson leau a un effet acclrateur sur l'inactivation de l'urase, tandis que la prsence de sucres retient l'inactivation thermique de l'enzyme. Paximadi E. L'ordinateur outil efficace de communication dans le procs d'enseignement/ apprentissage. Cette uvre offre une description de lapplication Delph laide de laquelle on dtermine la distance par lintermdiaire du soft ducationnel. La formation et le dveloppement du milieu informatif cognitif en vertu de lutilisation des technologies informatives de communication doivent se baser sur le respect des principes didactiques gnraux en tenant compte des particularits psychopdagogiques de la communication informationnelle, du potentiel pdagogique des moyens informatifs. Trifan N. La gnration des dents des engins processionnels par dformation plastique. La signification thorique est de dvelopper une mthodologie de la recherche pour la gnration des engins de prcession par dformation plastique, avec l'tablissement des rgimes de traitement et l'laboration d'un programme de calcul des dimensions de la pice, subie une dformation plastique. La mthodologie de recherche scientifique est de crer

    une plate-forme base sur les modles et les mthodes de recherche thorique et exprimentale sur les techniques modernes pour raliser le processus de gnration des dents par dformation plastique, avec un outil de prcession. Trsn M., Jenac A., Caragia V., Migalatiev O. La caractristique du CO2 - extrait liposoluble et du produit protique de germe de bl. Cet article prsente les rsultats de la recherche sur le CO2-extrait et le produit protique obtenus partir de germes de bl. On a dtermin la composition physico-chimique (le profil en acides gras, les indices dacidit, diode, de peroxyde, la teneur en vitamines E et A, le contenu en substances minrales, ainsi que la teneur en acides amins) de la matire premire et des produits obtenus par CO2-extraction. Lextrait liposoluble de germe de bl contient plus de 75% des triglycrides de diffrents acides gras. Selon les rsultats obtenus, les acides gras essentiels (linolique - omga - 6 et linolnique - omga-3) constituent - 64,84 % du total des triglycrides. Le rapport acide linolique: acide linolnique constitue 1:8, tant le rapport optimale d'un mtabolisme lipidique normal de l'organisme. Le tourteau de germes de bl obtenu par lextraction supercritique est riche en substances minrales (en particulier Zn, Ca et Mg) et en protines, ainsi ce produit prsent un grand intrt dtre utilis comme ingrdient alimentaire pour la production d'aliments enrichis.

    Malcoci Iu. L'influence de l'huile sur le niveau d'mission de bruit pour KHV rducteur plantaire prcession. Dans cet article, nous avons analys la dpendance de l'mission de bruit pour rducteur plantaire KHV de prcession pour diffrents cas de charge: 0 Nm; 50 Nm; 150 Nm; 250 Nm; 350 Nm et les diffrents dlais de travail: 500 min-1; 750 min-1 i 1000 min-1. Les rsultats ont montr une rduction d'environ 10 dB si la bote de vitesses est rempli avec le niveau maximum d'huile.

    Ciobanu R. Influence des paramtres gomtriques des engrenages de multiplicateur prcession plantaire sur le profil des dents. Le travail prsente quelques aspects de la thorie des engrenages de multiplicateur prcession plantaire avec non standard profil des dents. Expose influence de angle l'apode conique, l'angle de nutation, l'angle de rouleaux coniques, le nombre de dents des roues centrales z1 et nombre de rouleaux satellites z2 pour former des profils de dents. Base sur les recherches thoriques ont

  • 8 t dvelopps profilograms des profils de dents des roues centrales.

    Enachi M. Les particularits de l'obtention des massifs nanostructurs de Al2O3 et TiO2. Ce document dcrit les procds technologiques dobtention des structures poreuses de Al2O3 et TiO2 par anodisation de films de Ti et Al. Les membranes nanotubulaires et poreuses dalumine ont t produites dans les lectrolytes par l'addition d'acide phosphorique (H3PO4), de l'acide sulfurique (H2SO4), de l'acide oxalique (H2C2O4 2H2O) et du sulfate de nickel (NiSO4 7H2O) dans leau. Les massifs nanotubulaires de TiO2 ont t obtenus dans des lectrolytes en ajoutant dacide fluorhydrique (HF) dans l'thylne glycol. Dans ces massifs on a dmontr la possibilit de fabriquer des nanotubes ayant un diamtre interne variable, tout en maintenant le diamtre extrieur une valeur fixe. On discute galement les possibilits d'application de massifs poreux et nanotubulaires de Al2O3 et TiO2. Cozma R. Aspects thoriques et scientifiques de la notions d'investissement et de la gestion d'investissement de l'conomie de march. Cet article prsente une analyse critique des sources de la littrature sur les concepts de l'investissement et de la gestion d'investissement de l'conomie de march, ainsi que sur la dfinition que l'auteur de ces concepts. Munteanu T., Cuslii E. tude sur l'activit conomique des entreprises industrielles dans la Rpublique de Moldova. Cet article prsente une analyse rtrospective de l'activit conomique des entreprises de l'industrie de fabrication en Rpublique de Moldova au cours des annes 2006-2011. Les domaines de recherche: la dynamique des principaux indicateurs, la dynamique de la production industrielle par type d'activit, les rsultats financiers, les investissements des entreprises et l'activit conomique internationale. On propose certaines mesures pour l'amlioration de l'activit des entreprises industrielles. Trofimov N., Lungu O. Caractres juridiques du contrat de mariage. Cet article est ddi lanalyse de la nature juridique et des caractres juridiques du contrat de mariage, ayant le but de mettre en vidence les particularits de son rgime de rglementation et la mise en place des aspects communs du contrat de mariage et des contrats civils. Cette tude fournit des connaissances utiles pour permettre une meilleure

    comprhension et application la juste valeur de limportance de conclure un contrat de mariage comme un moyen dviter les conflits patrimoniaux entre poux et/ou ex-conjoints. Bostan I., Covali S. Le rgime juridique des sanctions bancaires. Cet article est consacr l'tude du rle des banques en tant qu'intermdiaires principaux dans le cadre de relation pargne-investissement dans la croissance effective. Ainsi, en Moldavie, est cr un systme bancaire deux niveaux, la premire tant la Banque nationale, qui est la banque centrale de l'tat, et le deuxime niveau - les banques commerciales qui effectuent des oprations bancaires qui ne contredisent pas la lgislation de la Rpublique de Moldova. Leur objectif principal est d'atteindre et de maintenir la stabilit des prix, la promotion du systme financier fond sur le march et de soutenir la politique conomique gnrale de l'tat. En plus de ces objectifs fondamentaux, les institutions financires en Moldavie favorisent une politique pour empcher des actions illgales du secteur bancaire, et en cas de leur dtermination, la lgislation prvoit la fois les mesures correctives et les sanctions applicables aux activits bancaires. Chiriac N. Concept et objet de la prescription acquisitive. Institution prescription acqu


Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi · Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi

Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi · Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi

BULETIN BIBLIOGRAFIC - UTMlibrary.utm.md/Editat/BIBLIOTECA/Bibliografii/Buletin... · 2010-12-08 · universitatea tehnicĂ a moldovei biblioteca buletin bibliografic publicaŢii

BULETIN BIBLIOGRAFIC - UTMlibrary.utm.md/Editat/BIBLIOTECA/Bibliografii/Buletin... · 2010-12-08 · universitatea tehnicĂ a moldovei biblioteca buletin bibliografic publicaŢii

Prof.dr.ing.Gheorghe Manolea Chişinău 2010 · universitatea tehnicĂ a moldovei chiŞinĂu facultatea de energeticĂ Şcoala superioarĂ Şi drumurile profesionale ale discipolilor

Prof.dr.ing.Gheorghe Manolea Chişinău 2010 · universitatea tehnicĂ a moldovei chiŞinĂu facultatea de energeticĂ Şcoala superioarĂ Şi drumurile profesionale ale discipolilor

Universitatea Tehnică a Moldovei · administrarea (gestiunea) UTM., în conditiile Legii privind accesul pe proprietäti utilizarea partajatä a infrastructurii asociate retelelor

Universitatea Tehnică a Moldovei · administrarea (gestiunea) UTM., în conditiile Legii privind accesul pe proprietäti utilizarea partajatä a infrastructurii asociate retelelor

UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEI IMPEMENTAREA …

UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEI IMPEMENTAREA …

BULETIN BIBLIOGRAFIC - library.utm.mdlibrary.utm.md/Editat/BIBLIOTECA/Bibliografii/Buletin_Bibliografic_4_2014_DS.pdf · 1 universitatea tehnicĂ a moldovei biblioteca buletin bibliografic

BULETIN BIBLIOGRAFIC - library.utm.mdlibrary.utm.md/Editat/BIBLIOTECA/Bibliografii/Buletin_Bibliografic_4_2014_DS.pdf · 1 universitatea tehnicĂ a moldovei biblioteca buletin bibliografic

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI - cnaa · 2017-04-07 · 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI C.Z.U.:621.3.049.77 CREȚU VASILII NANOSTRUCTURI DE OXIZI SEMICONDUCTORI CuO, MoO 3

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI - cnaa · 2017-04-07 · 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI C.Z.U.:621.3.049.77 CREȚU VASILII NANOSTRUCTURI DE OXIZI SEMICONDUCTORI CuO, MoO 3

Universitatea Tehnică a Moldovei · 2019. 4. 9. · UNIVERSITATEA TEHNICÄ A MOLDOVEi SENAT MD-2004, CHISINÄU, BD. STEFAN CEL MARE $1 SFÂNT, 168, TEL: (+373 22) 23-27-49 | FAX:

Universitatea Tehnică a Moldovei · 2019. 4. 9. · UNIVERSITATEA TEHNICÄ A MOLDOVEi SENAT MD-2004, CHISINÄU, BD. STEFAN CEL MARE $1 SFÂNT, 168, TEL: (+373 22) 23-27-49 | FAX:

Topografie Curs univ - whatthefuck.at.uawhatthefuck.at.ua/roman/Topografie.Curs_univ-DS.pdf · UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Facultatea Urbanism şi Arhitectură Catedra Căi

Topografie Curs univ - whatthefuck.at.uawhatthefuck.at.ua/roman/Topografie.Curs_univ-DS.pdf · UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Facultatea Urbanism şi Arhitectură Catedra Căi

BULETIN BIBLIOGRAFIC - UTMlibrary.utm.md/Editat/BIBLIOTECA/Bibliografii/Buletin_Bibliografic_4_2016_DS.pdf · universitatea tehnicĂ a moldovei biblioteca tehnico-ŞtiinŢificĂbuletin

BULETIN BIBLIOGRAFIC - UTMlibrary.utm.md/Editat/BIBLIOTECA/Bibliografii/Buletin_Bibliografic_4_2016_DS.pdf · universitatea tehnicĂ a moldovei biblioteca tehnico-ŞtiinŢificĂbuletin

Universitatea Tehnică a Moldovei...2020/01/28  · = UNIVERSITATEA TEHNICÄ A MOLDOVEI SENAT MD-2004, CHISINÄU, BD. STEFAN CEL MARE SFÂNT, 168, TEC: (+373 22) 23-27-49 | FAX: (+373

Universitatea Tehnică a Moldovei...2020/01/28  · = UNIVERSITATEA TEHNICÄ A MOLDOVEI SENAT MD-2004, CHISINÄU, BD. STEFAN CEL MARE SFÂNT, 168, TEC: (+373 22) 23-27-49 | FAX: (+373

DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR DE ANTREPRENORIAT ÎN … · 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris CZU: 334.7.012(478)(043.2) TIMOTIN Ludmila DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR

DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR DE ANTREPRENORIAT ÎN … · 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris CZU: 334.7.012(478)(043.2) TIMOTIN Ludmila DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

III. ELECTROMAGNETISMUL - Departamentul Fizicafizica.utm.md/files/cicluri-de-prelegeri/3.Curs_de_Fizica_III.pdf · UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Facultatea Inginerie şi Management

III. ELECTROMAGNETISMUL - Departamentul Fizicafizica.utm.md/files/cicluri-de-prelegeri/3.Curs_de_Fizica_III.pdf · UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Facultatea Inginerie şi Management

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Facultatea · PDF fileAuto"; profesorilor şi studenţilor Colegiului de transport şi şcolilor ... diagnosticare, care coordonează procesele de

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Facultatea · PDF fileAuto"; profesorilor şi studenţilor Colegiului de transport şi şcolilor ... diagnosticare, care coordonează procesele de

Universitatea Tehnică a Moldovei | UTM

Universitatea Tehnică a Moldovei | UTM

Page 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Prelucrarea prin ...

Page 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Prelucrarea prin ...

GHIDUL STUDENTULUI FCIM · 2019. 11. 1. · ghidul studentului fcim 2019-2020 . universitatea tehnicĂ facultatea a moldovei calculatoare, informaticĂ Şi microelectronicĂ facultatea

GHIDUL STUDENTULUI FCIM · 2019. 11. 1. · ghidul studentului fcim 2019-2020 . universitatea tehnicĂ facultatea a moldovei calculatoare, informaticĂ Şi microelectronicĂ facultatea

Universitatea Tehnică a Moldovei - sp1cahul.md file2 Bazele ştiinţifice şi aspectele practice ale acestei problematici a ştiinţei şi tehnologiei panificaţiei sunt prezentate

Universitatea Tehnică a Moldovei - sp1cahul.md file2 Bazele ştiinţifice şi aspectele practice ale acestei problematici a ştiinţei şi tehnologiei panificaţiei sunt prezentate

REGULAMENT PRIVIND ORGANIZAREA ȘI FUNCŢIONAREA ... - … · privind organizarea și funcţionarea Centrului Universitar de Formare Continuă la Universitatea Tehnică a Moldovei

REGULAMENT PRIVIND ORGANIZAREA ȘI FUNCŢIONAREA ... - … · privind organizarea și funcţionarea Centrului Universitar de Formare Continuă la Universitatea Tehnică a Moldovei