UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI - electro.pub.ro · Ghidul Masterandului 1 BUN VENIT !...

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICǍ

GHIDUL MASTERANDULUI

-STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT-

Ghidul este redactat de Decanatul Facultăţii de Inginerie Electricǎ din UPB

- 2013 -

Ghidul Masterandului

1

BUN VENIT !

Facultatea de Inginerie Electricǎ, care vǎ primeşte cu mare bucurie, este

un adevărat templu al ştiinţei, tehnicii, tinereţii şi spiritului liber.

Facultatea noastră reprezintǎ prin istoria ei de peste trei sferturi de veac,

Şcoala Româneascǎ de Electrotehnicǎ, onoratǎ de activitatea strǎlucitǎ a

înaintaşilor N. Vasilescu Karpen, C.I. Budeanu, C. Parteni, I.S

Gheorghiu, Al.Th. Popescu, I.S. Antoniu, Remus Raduleţ şi slujitǎ azi de

un corp profesoral de elitǎ şi studenţi pe mǎsurǎ.

DECAN,

Prof. univ. dr. ing. Valentin NĂVRĂPESCU


2

CUPRINS

CUPRINS .................................................................................................................................................................... 2 1. INTRODUCERE .................................................................................................................................................... 3 2. SCURT ISTORIC AL FACULTĂŢII DE INGINERIE ELECTRICĂ ............................................................. 4 3. ORGANIZAREA FACULTĂŢII ........................................................................................................................... 6 4. DECANAT, SECRETARIAT ................................................................................................................................. 8 5. DEPARTAMENTE DE SPECIALITATE .............................................................................................................. 9 6. DATE DE CONTACT ALE CADRELOR DIDACTICE .................................................................................... 10 7. PROGRAME DE MASTERAT ............................................................................................................................ 12 8. ACTIVITĂŢI STUDENŢEŞTI............................................................................................................................ 22 9. PLANURI DE ÎNVĂŢĂMÂNT ......................................................................................................................... 23 10. DESCRIEREA DISCIPLINELOR DIN PLANURILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT ALE FACULTĂŢII ................. 30 11. REGULAMENT AL SISTEMULUI BAZAT PE CREDITE ............................................................................. 83


3

1. INTRODUCERE

Prezentul ghid al masterandului din facultatea de Inginerie Electrică din UPB este redactat cu scopul

de a se aplica, în cele mai bune condiţii, Sistemul Bazat pe Credite (SBC). El este necesar atât masteranzilor

cât şi profesorilor pentru o corectă informare asupra SBC, fiind de ajutor în derularea activităţilor didactice.

Fiecare masterand al facultăţii trebuie să aibă acest ghid pentru a putea cunoaşte:

- planul de învăţământ al programului de masterat pe care îl urmează;

- programele analitice ale disciplinelor pe care le studiază, modul de evaluare al activităţilor

aferente acestor discipline în vederea obţinerii notei finale şi punctele de credit acordate la

promovarea disciplinei;

- bibliografia minimală pentru pregătirea disciplinei;

- date importante privind Facultatea de Inginerie Electrică şi departamentele care aparţin facultăţii

(inclusiv domeniile de cercetare ştiinţifică ale fiecărui departament, pentru a veni în sprijinul

masteranzilor care sunt interesaţi în cercetarea într-un anumit domeniu);

- Regulamentele UPB (I şi II), prezentate la capitolul 11.

Fiecare profesor al facultăţii trebuie să aibă acest ghid pentru:

- a cunoaşte planul de învăţământ al facultăţii şi integrarea disciplinei sale în ansamblu;

- a respecta modul de evaluare al activităţilor în vederea acordării notei finale, conform

algoritmului declarat şi aprobat de Consiliul Facultăţii: evaluarea fiecǎrei activitǎţi didactice din

cadrul disciplinei, felul examenului (scris, oral, scris + oral);

- a cunoaşte Regulamentele UPB (I şi II), prezentate la capitolul 11.


4

2. SCURT ISTORIC AL FACULTĂŢII DE INGINERIE ELECTRICĂ

DATE IMPORTANTE

1921 - Promulgarea Decretului lege de către regele Ferdinand la 10 iunie 1921, pentru

transformarea Şcoalei Naţionale de Poduri şi Sosele în "Şcoala Politehnica din

Bucureşti", formată din 4 facultăţi, printre care şi facultatea de Electromecanică;

1948 - Transformarea Şcolii Politehnice din Bucureşti în "Institutul Politehnic Bucureşti", când

se schimbă denumirea facultăţii, primind numele "Facultatea de Electrotehnicǎ".

1951 - Desprinderea facultăţii de Energetică din facultatea de Electrotehnicǎ devenind facultate

de sine stătătoare.

1953 - Desprinderea facultăţii de Electronică din facultatea de Electrotehnicǎ devenind

facultate de sine stătătoare.

1965 - Deschiderea lucrărilor în Splaiul Independenţei nr. 313 pentru construirea celui mai

mare edificiu de învăţământ superior din ţară, noul local al Institutului Politehnic din

Bucuresti, cu o suprafaţă utilă de 120.000 mp, respectiv 214.000 mp suprafaţă

desfăşurată, pe un teren de 100 ha. Facultatea de Inginerie Electrică ocupă corpurile de

clădiri EA, EB.

1968 - Facultatea avea 800 de studenţi şi o singură specializare: Maşini şi aparate electrice.

1993 - Facultatea avea 1200 de studenţi şi 4 specializări: Construcţii electrotehnice, Acţionări

electrice, Inginerie Electrică generală şi Inginerie matematică.

1994 - Se înfiinţează specializarea Metrologie şi în cadrul specializărilor existente apar noi

direcţii opţionale. La specializarea Construcţii electrotehnice apar direcţiile opţionale

Maşini electrice şi Aparate electrice; la specializarea Acţionări electrice apar direcţiile

opţionale Acţionări electrice industriale şi Bioinginerie; la specializarea Electrotehnicǎ

generală apar direcţiile opţionale Electrotehnologii şi Inginerie economică.

1996 - În cadrul specializării Electrotehnicǎ generală se introduce direcţia opţională Inginerie

electrică asistată de calculator.

1997 - Se înfinţează specializarea Inginerie economică în electrotehnicǎ şi energetică.

2005 - Se schimbǎ denumirea facultǎţii de Electrotehnicǎ. De la 1 octombrie 2005 se numeşte

facultatea de Inginerie Electricǎ. Se introduce învăţământul ingineresc de 4 ani, cu

domenii inginereşti şi specializări noi.

PERSONALITĂŢI RECUNOSCUTE PE PLAN MONDIAL, FOŞTI PROFESORI AI

FACULTĂŢII DE INGINERIE ELECTRICĂ

Nicolae Vasilescu-Karpen (1870-1964), primul rector al Şcolii Politehnice, eminent profesor şi

savant în domeniul fenomenelor electromagnetice, cu o teză de doctorat referitoare la câmpul

magnetic al corpurilor încărcate cu sarcină electrică aflate în mişcare şi citată şi astăzi în

bibliografiile complete privind teoria relativităţii;

Constantin I. Budeanu (1886-1959), renumit profesor de Electricitate, care a elaborat teoria

fenomenelor reactive şi deformante în reţele electrice, impunând-o pe plan internaţional,

reprezentant activ şi deosebit de apreciat al ţării noastre în Comisiunea Inginerie Electrică

Internaţională (CEI), în care a condus Subcomitetul pentru fenomene reactive şi deformante;

Ion S. Gheorghiu (1885-1968), profesor de Maşini electrice, autor al primului Tratat de Maşini

Electrice în limba română, cel care a elaborat în 1914 -1915 primul proiect de electrificare a

căii ferate Ploieşti-Braşov;

Cezar Antoni Parteni (1900-1956), profesor de Maşini electrice la Politehnicile din Iaşi şi Bucureşti,

fost rector al acesteia din urmă, cu numeroase contribuţii la studiul maşinilor electrice

speciale;


5

Alexandru Popescu (1900-1974), profesor de Inginerie Electrică şi de Măsurǎri electrice, cel care a

proiectat şi realizat laboratoarele de Maşini electrice, de Măsuri electrice, de Încercări

Industriale şi de Înaltă Tensiune din localul Polizu şi care a înzestrat prin strădanii deosebite

facultatea de Inginerie Electrică, cu o bibliotecă care actualmente face parte din patrimoniul

naţional;

Remus Raduleţ (1904-1985), profesor de teoria electromagnetismului, autorul axiomatizării acestei

ştiinţe, cu contribuţii remarcabile în teoria electrodinamicii relativiste şi teoria mărimilor

fizice primitive, iniţiatorul imensei enciclopedii tehnice intitulate "Lexiconul tehnic român",

preşedinte al Comisiunii Electrotehnice Internaţionale (CEI), creatorul şcolii romăneşti de

Bazele Electrotehnicii.

DECANII FACULTĂŢII DE INGINERIE ELECTRICĂ DUPĂ 1948

1948 - 1949 Alexandru Th. POPESCU;

1949 - 1950 Constantin DINCULESCU;

1950 - 1953 Roman STERE;

1953 - 1957 Adolf POLINGER;

1957 - 1960 Marius PREDA;

1960 - 1963 Alexandru FRANSUA;

1963 - 1968 Gheorghe HORTOPAN;

1968 - 1976 Constantin MOCANU;

1976 - 1984 Andrei ŢUGULEA;

1984 - 1986 Constantin MOCANU;

1986 - 1989 Julieta FLOREA;

1990 - 1992 Aurelian CRĂCIUNESCU;

1992 - 1996 Constantin RĂDUŢI;

1996 - 2004 Mihai Octavian POPESCU;

2004 - 2008 Mihai IORDACHE;

2008 - 2012 Claudia Laurenţia POPESCU;

2012 - Valentin NĂVRĂPESCU.


6

3. ORGANIZAREA FACULTĂŢII

Facultatea de Inginerie Electrică asigură pregătirea de ingineri prin cursuri cu frecvenţă şi programe de

MASTERAT şi DOCTORAT în domeniul ingineriei electrice.

DOMENII ŞI PROGRAME DE STUDII

A. DOMENIUL INGINERIE ELECTRICǍ

cu programele de studii (specializările):

A.1. Sisteme electrice - SE;

A.2. Electronicǎ de putere şi acţionǎri electrice - EA;

A.3. Instrumentaţie şi achiziţii de date - ID.

B. DOMENIUL INGINERIE ŞI MANAGEMENT

cu programul de studii:

B.1. Inginerie economică în domeniul electric, electronic şi energetic – IE.

C. DOMENIUL ŞTIINŢE INGINEREŞTI APLICATE

cu programul de studii:

C.1. Informaticǎ aplicatǎ în ingineria electricǎ – IA.

PROGRAME DE MASTERAT

1. Electronică de putere şi acţionări electrice inteligente – EPA;

2. Informatică în ingineria electrică – INF;

3. Sisteme electrice avansate – SEA;

4. Instrumentaţie şi sisteme avansate de măsurare – ISM;

5. Ingineria produselor electrotehnice – IPE;

6. Nano- şi microsisteme electromagnetice – NANO.

PREZENTAREA GENERALĂ A FACULTĂŢII

Facultatea de Inginerie Electrică are circa 1000 studenţi la cursurile de zi. La programele de studii

universitare de masterat participă aproximativ 250 de studenţi. Circa 35 de doctoranzi sunt admişi în fiecare

an, sub îndrumarea de înaltă competenţă a 37 de profesori, conducători ştiintifici de doctorat.

CONDIŢII DE ADMITERE, PROMOVARE ŞI FINALIZARE A PROGRAMELOR DE

MASTERAT

Admiterea la masterat se face pe baza unei probe orale – interviu şi pe baza mediei generale de

absolvire a studiilor universitare de licenţă sau a studiilor universitare de lungă durată. Admiterea

candidaţilor se face în ordinea descrescătoare a mediei generale (se determină ca medie ponderată între nota

probei orale – 50% şi media generală de absolvire a studiilor universitare de licenţă sau a studiilor

universitare de lungă durată – 50%) obţinută de candidaţi în concurs, în limita numărului de locuri acordate

pentru fiecare program de masterat, cu condiţia ca media probei orale sa fie minim 5,00.

Finalizarea studiilor de master se face prin elaborarea şi susţinerea unei lucrări de disertaţie.


7

STRUCTURA GENERALĂ A FACULTĂŢII

Structural, facultatea cuprinde 3 departamente:

Departamentul Electrotehnicǎ – ELTH;

Departamentul Maşini, Materiale şi Acţionări Electrice – MMAE;

Departamentul Măsurări, Aparate Electrice şi Convertoare Statice – MAECS,

şi 6 centre de cercetare:

Centrul de Excelenţă în Magnetism Tehnic şi Aplicat – MAGNAT;

Centrul de Inginerie Electrică Asistată de Calculator – CIEAC;

Centrul de Cercetare în Echipamente de Conversie Electromecanică a Energiei – ECEE;

Centrul de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Aparatelor Electrice – CCSAE;

Centrul de Metrologie şi Ingineria Măsurării – CMIM;

Centrul de Inginerie Biomedicală - CIB.

Componenţa corpului profesoral este detaliată pe site-ul facultăţii www.electro.pub.ro.

http://www.electro.pub.ro/


8

4. DECANAT, SECRETARIAT

Adresa: Splaiul Independenţei 313, sector 6, Bucureşti, 060042, ROMANIA, corpuri EA şi EB

Telefon: +4021.402.9149

Fax: +4021.318.1016

Decan: Prof. univ. dr. ing. Valentin NĂVRĂPESCU

Prodecani:

Ş.l. univ. dr. ing. Mihai Iulian REBICAN – studii universitare de masterat, formare continuă,

promovarea şi asigurarea calităţii;

Ş.l. univ. dr. ing. Marin Dragoş NICULAE – studii universitare de licenţă, coordonează

programele educaţionale, resurse umane;

Ş.l. univ. dr. ing. Cosmin Karl BĂNICĂ – cercetare ştiinţifică, practica în producţie a

studenţilor, promovarea legăturilor cu mediul

economic, baza materială, vizibilitatea facultăţii;

Ş.l. univ. dr. ing. Dragoş Ioan DEACONU – probleme sociale, orientare şi îndrumare

profesională a studenţilor, promovarea legăturii cu

mediul preuniversitar, admitere, informatizare.

Director Şcoală Doctorală: Prof. univ. dr. ing. Alexandru Mihail MOREGA

Secretar Şef: Ing. Sofia Camelia CUCĂ

Administrator Şef: Dr. Ing. Mihaela Viorica MATEESCU


9

5. DEPARTAMENTE DE SPECIALITATE

DEPARTAMENTUL ELECTROTEHNICǍ (ELTH)

Secretariat - sala EB-224, telefon: 021 402.9144, web: www.elth.upb.ro

Director Departament: Prof. univ. dr. ing. Valentin IONIŢĂ

Laboratoare: Laboratorul de electrotehnică, Laboratorul de informatică aplicată, Laboratorul de

algoritmi numerici, Laboratorul de analiză software a circuitelor electrice, Laboratorul de modelare

numerică, Laboratorul de aplicaţii informatice în Ingineria Electrică, Laboratorul de proiectare şi simulare

numerică a dispozitivelor electromagnetice, Laboratorul de genomică şi inteligenţă artificială, Laboratorul de

magnetism tehnic.

Tematica de cercetare este axată în special pe domeniile: instrumente de analiză numerică şi calcul

ştiintific în Ingineria Electrică; modelarea optimală şi simularea numerică a sistemelor electromagnetice

pentru game largi de dimensiuni şi frecvenţe de funcţionare; studiul interacţiunii câmpului electromagnetic

cu materia (inclusiv în sisteme biologice); soluţionarea problemelor cuplate (electromagnetic-termic-

mecanic) specifice instalaţiilor şi dispozitivelor electrotehnice; calculul distribuit şi paralel specific

problemelor de complexitate mare din domeniul circuitelor electrice şi al câmpului electromagnetic; aplicaţii

şi servicii informatice în domeniul tehnic; expertizarea instalaţiilor electrice; crearea şi utilizarea

instrumentelor software multidisciplinare pentru studiul sistemelor electromagnetice complexe; studiul

fenomenelor electromagnetice în micro- şi nano structuri, analiza experimentală şi numerică a materialelor

magnetice (inclusiv nanocompozite şi biomateriale); simularea dispozitivelor complexe (ecrane inteligente,

senzori şi traductoare, sisteme de defectoscopie nedistructivă prin curenţi turbionari, microcomutatoare de

radiofrecventa etc.).

DEPARTAMENTUL MAŞINI, MATERIALE ŞI ACŢIONĂRI ELECTRICE (MMAE)

Secretariat - sala EA-115, telefon: 021 402.9125, web: www.amotion.pub.ro

Director Departament: Conf. univ. dr. ing. Laurenţiu Marius DUMITRAN

Laboratoare: Laboratorul de maşini electrice, Laboratorul de acţionări electrice, Laboratorul de

controlere logic programabile, Laboratorul de inginerie electrică pentru medicină, Laboratorul de materiale

electrotehnice, Laboratorul de procesare electromagnetică a materialelor şi modelare numerică, Laboratorul

pentru sisteme electromecanice şi electronice, Laboratorul de control digital al sistemelor de acţionări

electrice, Laboratorul de inginerie şi cercetare operaţională.

Tematica de cercetare a departamentului cuprinde: fenomene electromagnetice şi termice în

dispozitivele electrice; modelarea şi experimentul numeric în studiul materialelor electrotehnice; optimizarea

funcţionării maşinilor electrice; modelarea matematică a maşinilor electrice şi sistemelor de acţionare;

tracţiune electrică; controlul mişcării şi analiza sistemelor de acţionare; implementarea tehnicilor de control

digital avansat; biotehnologie şi inginerie biomedicală; tehnologii neconvenţionale în ingineria electrică.

DEPARTAMENTUL MĂSURĂRI, APARATE ELECTRICE ŞI CONVERTOARE

STATICE (MAECS)

Secretariat - sala EB-022, telefon: 021 402.9663, web: sites.google.com/site/dmaecs

Director Departament: Prof. univ. dr. ing. Sorin Dan GRIGORESCU

Laboratoare: Laboratorul de comutatie şi stabilitate dielectrică, Laboratorul de convertoare statice

de putere, Laboratorul de compatibilitate electromagnetică, Laboratorul de instalaţii electrice, Laboratorul de

calitate, încercări şi diagnoză, Laboratorul de prelucrarea semnalelor în metrologie, Laboratorul de Reţele

inteligente de energie – MicroDERLab, Laboratorul de măsurări electrice şi electronice, Laboratorul de

senzori şi traductoare – sisteme de măsurare cu fibre optice.

Tematica de cercetare a departamentului cuprinde: fenomene de comutaţie, interacţiunea aparat-

reţea; tehnici moderne de comutaţie (SF6, vid) şi de stingere a arcului electric, tehnici de încercare,

compatibilitate electromagnetică; convertoare statice de putere, comenzi cu µP, reţele neurale şi logică fuzzy,

metrologie şi metode de măsurare; instrumentaţie ştiintifică; instalaţii electrice şi iluminat electric, sisteme

de asigurare a calităţii; senzori şi traductoare; sisteme de achiziţii de date, sisteme de măsurare şi control în

reţelele electrice de distribuţie şi microreţele, măsurări sincronizate, contorizare inteligentă.

http://www.microderlab.pub.ro/


10

6. DATE DE CONTACT ALE CADRELOR DIDACTICE

Nr.

Crt.

Functia

didactica

Numele si prenumele Birou Tel.

Birou

Adresa de e-mail Depart.

1 Prof. Dr. Ing. ALBU Mihaela Marilena EB 129 9740 [email protected] MAECS

2 As. Ing. ANDREI Paul Cristian EB 235 9221 [email protected] ELTH

3 Ş.l. Dr. Ing. ANGHEL Dragoş Sorin EA 110 9647 [email protected] MMAE

4 Ş.l. Dr. Ing. ARGATU Florin Ciprian EB 127 9279 [email protected] MAECS

5 Şl. Dr. Ing. BĂNICĂ Cosmin Karl EB 125

EB118

9513

9903

[email protected] MAECS

6 Ş.l. Dr. Ing. BOICEA Adrian Valentin EB 129 9740 [email protected] MAECS

7 As. Dr. Ing. BORDIANU Adelina Rodica EB 223 9614 [email protected] ELTH

8 Ş.l. Dr. Ing. BOSTAN Valeriu EA 015 9753 [email protected] MMAE

9 As. Dr. Ing. BUCATĂ Victor Emilian EC 206 9144 [email protected] ELTH

10 Ş.l. Dr. Ing. CĂLIN Florin EB 027 9334 [email protected] MAECS

11 Conf. Dr. Ing. CAZACU Emil EB 234 9144 [email protected] ELTH

12 Prof. Dr. Ing. CEPIŞCĂ Costin EB 113 9271 [email protected] MAECS

13 Ş.l. Dr. Ing. CHIRILĂ Aurel Ionuţ EB 016

EA 008

9265

9564

[email protected] MMAE

14 As. Ing. CIUCEANU Radu Mircea EB 235 9221 [email protected] ELTH

15 Conf. Dr. Ing. CIUMBULEA Gloria Ştefania EA 110 9647 [email protected] MMAE

16 Prof. Dr. Ing. CIUPRINA Florin EB 122 9291 [email protected] MMAE

17 Conf. Dr. Ing. CIUPRINA Gabriela EC 205,

EA D04

9144

02131

69571

[email protected] ELTH

18 Prof. Dr. Ing. CONSTANTINESCU Florin EB 236 9582 [email protected] ELTH

19 Ş.l. Dr. Ing. COSTEA Ruxandra Liana EC 206 9144 [email protected] ELTH

20 Prof. Dr. Ing. COVRIG Mircea EB 017 9909 [email protected] MMAE

21 Prof. Dr. Ing. CRĂCIUNESCU Aurelian EA 116 9125 [email protected] MMAE

22 Prof. Dr. Ing. CRISTEA Paul Dan EB 215 9811 [email protected] ELTH

23 As. Dr. Ing. CUCU Monica EB 001 9400 [email protected] MAECS

24 Ş.l. Dr. Ing. DEACONU Dragoş Ioan EB 016

EA 008

EB 122

9265

9564

9973


25 Ş.l. Dr. Ing. DROSU Oana Mihaela EB 218 9144 [email protected] ELTH

26 Ş.l. Dr. Ing. DUCA Anton EC 206 9144 [email protected] ELTH

27 Conf. Dr. Ing. DUMITRAN Laurenţiu Marius EB 118 9285 [email protected] MMAE

28 As. Dr. Ing. DUMITRESCU Ana Maria EA 015 9753 [email protected] MMAE

29 Prof. Dr. Ing. DUMITRIU Lucia Cristina EB 229 9796 [email protected] ELTH

30 Prof. Dr. Ing. FIREŢEANU Virgiliu EB 123 9293 [email protected] MMAE

31 Prof. Dr. Ing. FLORICĂU Dan EB 023 9135 [email protected] MAECS

32 Prof. Dr. Ing. GAVRILĂ Horia Cǎtǎlin EB 222 9614 [email protected] ELTH

33 Ş.l. Dr. Ing. GHEORGHE Alexandru Gabriel EB 236 9582 [email protected] ELTH

34 As. Dr. Ing. GHEORGHE Cristina Mihaela EA 005 9502 [email protected] MMAE

35 Prof. Dr. Ing. GHIŢĂ Constantin EA 112 9289 [email protected] MMAE

36 Conf. Dr. Ing. GHIŢĂ Octavian Mihai EB 103 9220 [email protected] MAECS

37 Prof. Dr. Ing. GRIGORESCU Sorin Dan EB 113 9271 [email protected] MAECS

38 Prof. Dr. Ing. HĂNŢILĂ Ioan Florea EB 233 9601 [email protected] ELTH

39 Ş.l. Dr. Ing. ILINA Ion Daniel EA 112 9289 [email protected] MMAE

40 Prof. Dr. Ing. IOAN Constanţiu Daniel EB 219,

EA D06

9144

02131

69571


41 Prof. Dr. Ing. IONESCU Florin EB 026 9663 [email protected] MAECS

42 Conf. Dr. Ing. IONESCU Ionel Gelu EB 230,

JE 006

9601

9590


43 Prof. Dr. Ing. IONIŢĂ Valentin EB 221 9614 [email protected] ELTH

44 Prof. Dr. Ing. IORDACHE Mihai EB 229 9796 [email protected] ELTH

45 Prof. Dr. Ing. KISCK Dragoş Ovidiu EA 013 9536 [email protected] MMAE

46 Prof. Dr. Ing. KREINDLER Liviu Mario EB 018 9155 [email protected] MMAE

47 Ş.l. Dr. Ing. MACHEDON Alina EA 022 9153 [email protected] MMAE

48 Conf. Dr. Ing. MANOLIU Vasile EA 108 9654 [email protected] MMAE

49 Ş.l. Dr. Ing. MARICARU Mihai EB 233 9601 [email protected] ELTH

50 Conf. Dr. Ing. MARIN Constantin Viorel EB 236 9582 [email protected] ELTH

51 Prof. Dr. Ing. MARINOV Corneliu EC 206 9144 [email protected] ELTH


11

52 Ş.l. Dr. Ing. MELCESCU Leonard Marius EA 107 9171 [email protected] MMAE

53 Conf. Dr. Ing. MIHAI Cleante Petre EB 230 9601 [email protected] ELTH

54 Ş.l. Dr. Ing. MIHALACHE Puiu Cristinel EB 020 9139 [email protected] MAECS

55 Prof. Dr. Ing. MOREGA Alexandru Mihail EA 022 9153 [email protected] MMAE

56 Prof. Dr. Ing. MOREGA Mihaela EA 109 9338 [email protected] MMAE

57 Prof. Dr. Ing. NĂVRĂPESCU Valentin EA 116

EA 121

9564

9557


58 Ş.l. Dr. Ing. NEMOIANU Iosif Vasile EB 220 9612 [email protected] ELTH

59 Ş.l. Dr. Ing. NICULAE Marin Dragoş EB 235

EB 122

9221

9973


60 Prof. Dr. Ing. NIŢESCU Miruna Ileana EB 236 9582 [email protected] ELTH

61 Prof. Dr. Ing. NIŢU Smaranda EB 020 9139 [email protected] MAECS

62 Prof. Dr. Ing. NOŢINGHER Petru EB 121 9126 [email protected] MMAE

63 Ş.l. Dr. Ing. OANCEA Constantin Daniel EB 128 9258 [email protected] MAECS

64 Conf. Dr. Ing. OLARU Dan EB 027 9334 [email protected] MAECS

65 Ş.l. Dr. Ing. PĂLTÂNEA Gheorghe EB 230 9601 [email protected] ELTH

66 Ş.l. Dr. Ing. PĂLTÂNEA Veronica EB 230 9601 [email protected] ELTH

67 Prof. Dr. Ing. PANTELIMON Brânduşa EB 128 9258 [email protected] MAECS

68 Ş.l. Dr. Ing. PAŢURCĂ Sanda Victorinne EA 110 9647 [email protected] MMAE

69 Prof. Dr. Ing. PAVELESCU Dan Alexandru EA 117 9663 [email protected] MAECS

70 Conf. Dr. Ing. PETRE Vasile EA 113 9542 [email protected] MMAE

71 Conf. Dr. Ing. PETRE Viorel Constantin EB 127 9279 [email protected] MAECS

72 Ş.l. Dr. Ing. PETRESCU Lucian Gabriel EB 223 9614 [email protected] ELTH

73 Ş.l. Dr. Ing. POPA Luiza Brânduşa EB 001 9400 [email protected] MAECS

74 Prof. Dr. Ing. POPESCU Claudia Laurenţa EB 024 9129 [email protected] MAECS

75 As. Ing. POPESCU Mihai EB 224

EA D05

9144

02131

69571


76 Prof. Dr. Ing. POPESCU Mihai Octavian EB 024 9129 [email protected] MAECS

77 Conf. Dr. Ing. POPOVICI Adriana Dorina EB 230 9601 [email protected] ELTH

78 Ş.l. Dr. Ing. PREDA Gabriel EC 205 9144 [email protected] ELTH

79 Ş.l. Dr. Ing. REBICAN Mihai Iulian EC 205

EB 122

EA D05

9144

9973

02131

69571


80 Ş.l. Dr. Ing. SĂRĂCIN Cristina Gabriela EB 111 9784 [email protected] MAECS

81 Prof. Dr. Ing. SĂRĂCIN Marin EB 111 9784 [email protected] MAECS

82 Ş.l. Dr. Ing. SARCA Aurelian EA 113 9542 [email protected] MMAE

83 Ş.l. Dr. Ing. SERIŢAN George Călin EB 127 9279 [email protected] MAECS

84 Prof. Dr. Ing. STANCIU Dumitru EA 116 9125 [email protected] MMAE

85 Prof. Dr. Ing. STANCIU Marcel EB 103 9220 [email protected] MAECS

86 Ş.l. Dr. Ing. STĂNCULESCU Marilena EB 234 9144 [email protected] ELTH

87 Conf. Dr. Ing. TUDORACHE Tiberiu EA 113 9542 [email protected] MMAE

88 Prof. Dr. Ing. TUDUCE Aurora Rodica EB 216 9811 [email protected] ELTH

89 As. Dr. Ing. VASILESCU George Marian EB 233 9601 [email protected] ELTH

90 Prof. Dr. Ing. VLAICU Constantin EB 128 9258 [email protected] MAECS

91 Conf. Dr. Ing. VOICU Nicolae EB 235 9221 [email protected] ELTH


12

7. PROGRAME DE MASTERAT

PROGRAMELE DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT ALE FACULTĂŢII

Facultatea de Inginerie Electrică pregăteşte masteranzi în 6 domenii:

1. EPA – Electronică de putere şi acţionări electrice inteligente – M1;

2. INF – Informatică în ingineria electrică – M2;

3. SEA – Sisteme electrice avansate – M3;

4. ISM – Instrumentaţie şi sisteme avansate de măsurare – M4;

3. IPE – Ingineria produselor electrotehnice – M5;

6. NANO – Nano- şi microsisteme electromagnetice – M6.


13

EPA – Electronică de putere şi acţionări electrice inteligente – M1

1. Tip: master de aprofundare, 4 semestre

2. Obiectivele programului:

Obiectiv general: pregătirea, printr-o combinare echilibrată şi coerentă a disciplinelor oferite, a unor

absolvenţi competitivi, în domeniul deosebit de dinamic, de înaltă tehnicitate şi cu multiple elemente de

interdiciplinaritate, al acţionărilor electrice moderne.

Obiective specifice:

- Crearea unor competenţe inginereşti ce vor permite absolvenţilor să proiecteze, simuleze şi implementeze

sisteme avansate de control, monitorizare şi/sau diagnoză a unor acţionări electrice, să proiecteze sisteme de

comandă şi control pentru diverse aplicaţii industriale;

- Studiul modelelor matematice ale convertoarelor electromecanice şi al alegerii convertoarelor în sistemele

de acţionare electrică;

- Însuşirea tehnicilor de simulare şi analiză calitativă a sistemelor de acţionări electrice, şi a metodelor de

optimizare a sistemelor electromecanice, electronicii de putere şi acţionărilor electrice;

- Furnizarea elementelor necesare inţelegerii metodelor de identificare a parametrilor maşinilor electrice

utilizate în sistemele de acţionare electrică, şi de utilizare a instrumentaţiei virtuale pentru analiza

parametrilor convertoarelor şi a sistemelor de acţionări electrice;

- Prezentarea metodelor de prelucrare numerică a semnalelor specifice sistemelor de acţionări electrice, cât şi

cunoaşterea elementelor fundamentale privind utilizarea controlerelor DSP în sistemele de acţionări electrice

industriale;

- Abordarea unor direcţii de vârf de specializare din domeniu, de genul calităţii energiei, automobilul

electric, controlul digital al miscării, monitorizarea şi diagnoza acţionărilor electrice şi a automatizărilor

industriale, elemente de standardizare industrială, etc.

3. Competenţe specifice:

- Elaborarea de studii, rapoarte şi sinteze de documentare, respectiv tehnico-economice cu tematică

referitoare la dispozitivele semiconductoare, convertoarele statice şi sistemele de acţionare electrică;

- Elaborarea de modele fizice şi matematice pentru rezolvarea problemelor privind convertoarele statice şi

sistemele inteligente de acţionare electrică;

- Rezolvarea unor probleme specifice de cercetare proiectare în domeniul electronicii de putere şi sistemelor

inteligente de acţionare electrică, cu utilizarea de software dedicat (PSIM, SPICE, MATLAB, AUTOCAD);

- Elaborarea unor soluţii inovative şi analiza critică a performanţelor;

- Realizarea de cercetări experimentale cu utilizarea echipamentelor moderne de achiziţii de date;

- Realizarea unor lucrări în echipă în cadrul unor proiecte complexe;

- Cunoaşterea şi aplicarea legislaţiei europene în domeniul calităţii şi relaţiei cu mediul.

4. Grupuri ţintă:

- Programul se adresează absolvenţilor de studii universitare de licenţă (4 ani) în domeniul fundamental

“Ştiinţe inginereşti”, în special celor din domeniul “Inginerie electrică”;

- Planul de învăţământ este astfel structurat încât să permită aprofundarea cunoştinţelor corespunzătoare

specializării/programului de licenţă “Electronică de putere şi acţionări electrice”.


14

INF – Informatică în ingineria electrică – M2



Obiectiv general: aprofundarea de către absolvenţii studiilor de licenţă a tehnicilor informatice de largă

aplicabilitate şi a metodelor informatice utilizate în ingineria electrică.

Obiectivele specifice:

- Gestionarea bazelor de date;

- Modelarea matematică a problemelor din ingineria electrică;

- Noţiuni de analiză numerică;

- Soluţionarea numerică a problemelor de circuite electrice şi câmp electromagnetic;

- Calculul numeric al parametrilor instalatiilor din ingineria electrică;

- Sisteme informatice în instalaţiile electrice;

- Cercetare ştiinţifică.


- Elaborarea de lucrări şi sinteze de documentare, cu tematică referitoare la aplicaţiile informatice din

Ingineria Electrică;

- Conceperea şi elaborarea unor aplicaţii informatice inovative;

- Stăpânirea tehnicilor de analiză, modelare, implementare şi testare a produselor software în Ingineria

Electrică, realizarea unor aplicaţii în echipă, în cadrul unor proiecte complexe;

- Cunoaşterea aprofundată a noţiunilor de electromagnetism tehnic, a metodelor numerice de analiză a

sistemelor electrice şi de calcul al câmpului electromagnetic;

- Cunoaşterea procedurilor de achiziţie şi prelucrare, şi a managementului datelor experimentale în

investigarea materialelor electrotehnice, circuitelor electrice şi al câmpului electromagnetic;

- Capacitatea de a rezolva probleme specifice de cercetare-proiectare, cu utilizarea produselor software

specializate pentru aplicaţii în Ingineria Electrică;

- Cunoaşterea şi utilizarea sistemelor de gestiune a informaţiei şi a resurselor Internet, administrarea reţelelor

de calculatoare şi a altor aplicaţii informatice;

- Aprofundarea metodelor de procesare numerică a semnalelor şi utilizarea optimală a traductoarelor şi

senzorilor inteligenţi în aplicaţii informatice;

- Cunoaşterea şi aplicarea legislaţiei europene în domeniul informaticii aplicate în Ingineria Electrică.

4. Grupuri ţintă:


“Ştiinţe inginereşti”, în special celor din domeniul “Inginerie electrică” (orice specializare) sau din

domeniul “Ştiinţe inginereşti aplicate” – specializarea “Informatică aplicată în inginerie electrică”;

- Acest masterat se adresează şi altor absolvenţi din domeniul “Ştiinţe inginereşti aplicate”.


15

SEA – Sisteme electrice avansate – M3



Obiectiv general: cunoşterea structurilor, a caracteristicilor şi a performanţelor echipamentelor sistemelor

electrice de putere moderne, a instalaţiilor electrice de joasă şi înaltă tensiune şi însuşirea cunoştinţelor

necesare proiectării, realizării şi exploatării eficiente a acestor echipamente şi instalaţii, în contextul

respectării normelor europene şi internaţionale referitoare la protecţia mediului şi la dezvoltarea economică

durabilă.


- Aprofundarea complementelor de matematici moderne pentru ingineria electrică;

- Studiul şi utilizarea sistemelor moderne de acţionare electrică cu maşini de curent alternativ care folosesc

algoritmi de comandă inteligenţi, a structurilor noi de convertoare electronice de putere şi a echipamentelor

electrice pentru vehicule terestre, navale sau aeriene autonome;

- Proiectarea optimală a maşinilor electrice având în vedere integrarea lor în sistem;

- Cunoaşterea problemelor specifice încercărilor aparatelor electrice de comutaţie şi interacţiunii lor cu

reţeaua;

- Studiul instalaţiilor moderne de captare şi conversie în energie electrică a energiilor cu caracter regenerabil,

a dispozitivelor de stocare a energiei şi folosirea pilelor electrice cu hidrogen pentru alimentarea cu energie

electrică;

- Analiza integrării surselor de generare distribuită a energiei în reţelele electrice de distribuţie şi folosirea

algoritmilor de supervizare;

- Analiza modernă a funcţionării reţelelor electrice de putere în condiţii normale şi de avarie, în regim

sinusoidal sau nesinusoidal, precum şi în prezenţa unor asimetrii;

- Cunoaşterea şi utilizarea echipamentelor de înaltă tensiune pentru transmiterea energiei electrice,

rezolvarea problemelor de coordonare a izolaţiei acestor echipamente;

- Proiectarea şi utilizarea sistemelor de protecţie, monitorizare, comandă şi măsură pentru instalaţii electrice

industriale folosind automate programabile;

- Aprofundarea metodelor şi procedurilor de mentenanţă predictivă a echipamentelor industriale;

- Cunoaşterea structurilor de echipamente electrice pentru investigaţii medicale, monitorizarea şi diagnoza

acestora;

- Deprinderea tehnicilor de evaluare a impactului câmpului electromagnetic al componentelor

echipamentelor electrice asupra altor componente şi asupra mediului înconjurător, precum şi studiul

mecanismelor de cuplaj electromagnetic;

- Evaluarea prin măsurători şi prin modelare numerică a surselor de câmp electromagnetic care pot influenţa

existenţa operatorilor umani şi cunoaşterea metodelor de limitare a acestei influenţe, în acord cu normele

europene şi internaţionale;

- Cunoaşterea procedurilor legale de înfiinţare a societăţilor comerciale, a elementelor specifice dreptului de

proprietate industrială şi a reglementărilor legislative privind tehnologiile curate care să respecte normele

europene şi internaţionale referitoare la protecţia mediului şi la dezvoltarea economică durabilă.



referitoare la echipamentele electrice (maşini, aparate, cabluri, condensatoare etc.) şi la sistemele de

acţionare şi conversie a energiei;

- Elaborarea de modele fizice şi matematice avansate pentru rezolvarea problemelor de conversie a energiei

şi ale regimurilor tranzitorii în sistemele electrice moderne;


16

- Rezolvarea unor probleme specifice de cercetare-proiectare în domeniul sistemelor electrice moderne cu

utilizarea de software dedicat (COMSOL, PSIM, SPICE; EDSA, MATLAB, AUTOCAD);

- Conceperea şi elaborarea unor soluţii inovative, şi analiza critică a performanţelor;

- Realizarea de cercetări experimentale cu utilizarea echipamentelor moderne de achiziţii de date;


- Cunoaşterea şi aplicarea legislaţiei europene în domeniul calităţii şi relaţiei cu mediul.

4. Grupuri ţintă:




specializării/programului de licenţă “Sisteme electrice”.


17

ISM – Instrumentaţie şi sisteme avansate de măsurare – M4



Obiectiv general: formarea unui specialist capabil să analizeze, proiecteze, utilizeze şi optimizeze sisteme

de măsură şi instrumentaţie avansate.


- Aprofundarea însuşirea de cunoştinţe şi deprinderea de abilităţi în modelarea fenomenelor aleatoare, în

analiza datelor experimentale în scopul luării de decizii cu risc asumat sau cuantificabil, precum şi adoptarea

unei strategii de control a unui proces de fabricaţie prin controlul statistic de proces;

- Dezvoltarea abilităţii de a alege echipamente corespunzătoare de monitorizare a energiei electrice, de a

efectua setări pertinente şi de a interpreta rezultatele; studenţii vor stăpâni tehnici de prelucrare numerică off-

line şi on-line (inclusiv elemente de comunicaţie) ale semnalelor din instalaţiile electrice pentru proiectarea

algoritmilor de control specifice;

- Dezvoltarea capacităţii de a obţine un model fizic al senzorilor şi traductoarelor, şi de a alege metoda sau

produsul software optim de rezolvare a problemei de câmp electromagnetic aferentă;

- Însuşirea unor cunoştinţe avansate de electronicǎ de putere, cu aplicaţii în conceperea şi dezvoltarea unor

sisteme avansate de măsurare;

- Cunoaşterea instrumentelor asistate de calculator şi a cerinţelor lor hardware şi software pentru sisteme de

măsurare şi control;

- Dobândirea cunoştinţelor privind construcţia, principiile de funcţionare, caracteristicile, performanţele şi

modalităţile de alegere şi de integrare ale diverselor tipuri de traductoare electromecanice în sistemele

moderne de măsurare;

- Însuşirea instrumentelor specifice activităţii de cercetare ştiinţifică: tehnici de documentare, tehnici de

achiziţie, procesare şi interpretare ale datelor experimentale, principii ale elaborării rapoartelor de cercetare,

tehnici de prezentare multimedia etc.;

- Cunoaşterea conceptelor, metodelor şi a blocurilor specifice lanţului de măsurare pentru preluarea

semnalelor de la senzori, condiţionarea acestora şi obţinerea semnalului electric, precum şi prelucrările

specifice ale semnalelor analogice pentru utilizarea în lanţuri de măsurare analogice şi numerice şi

transmiterea la distanţă a informaţiei de măsurare;

- Pregătirea de nivel avansat în studiul, concepţia şi optimizarea bazate pe modele numerice ale senzorilor şi

traductoarelor;

- Cunoaşterea principiilor de funcţionare şi a domeniilor de utilizare ale senzorilor inteligenţi, precum şi

cunoaşterea structurilor/topologiilor şi tipurilor de reţele de senzori inteligenţi;

- Însuşirea structurilor tipice ale echipamentelor de măsurare a mărimilor magnetice, însuşirea şi deprinderea

tehnicilor de investigare a materialelor şi dispozitivelor magnetice, deprinderea tehnicilor de integrare a

datelor experimentale din magnetism;

- Studiul sistemelor inteligente hardware-software de măsurare şi control, utilizarea tehnicii de calcul şi a

interfeţelor de comunicaţie în sistemele de telemăsurare, utilizarea automatelor programabile în sistemele de

teleconducere şi telemăsurare a proceselor industriale şi în sistemele de achiziţii de date;

- Cunoaşterea parametrilor specifici de apreciere a calităţii energiei electrice, a surselor de modificare a

calităţii energiei electrice, a metodelor de evaluare a calităţii energiei electrice, a principiilor de realizare ale

echipamentelor de analiză a calităţii, a normelor şi standardelor privind echipamentele şi a metodelor de

măsurare specifice;

- Însuşirea unor tehnici de transmisie a informaţiei de măsurare folosind undele radio: modularea şi

demodularea semnalelor, radiocomunicatii de tip trunking şi celulare;

- Cunoaşterea problemelor legate de funcţionarea unor sisteme de măsurare, utilizate în cadrul unor aplicaţii

dedicate, de exemplu: achiziţia şi procesarea semnalelor fiziologice pentru aplicaţii medicale, monitorizarea


18

mărimilor de mediu, ş.a.; dobândirea abilităţii de identificare a cerinţelor aplicaţiei şi de stabilire a

arhitecturii şi performanţelor necesare sistemului;

- Cunoaşterea conceptelor, metodelor şi elementelor legislative specifice metrologiei ştiinţifice, aplicate şi

legale, cu aplicabilitate în etalonarea şi verificarea aparatelor şi sistemelor de măsurare, stabilirea

incertitudinii de măsurare, trasabilitatea măsurării, organisme interne şi internaţionale în domeniu, calitatea

măsurării indicată de standardele specifice aparatelor şi laboratoarelor metrologice şi de încercări.



referitoare la instrumentaţia şi componentele sistemelor avansate de măsurare;

- Elaborarea de modele privind conversia mărimilor fizice în semnale electrice utilizate în scop metrologic,

pentru aplicaţii tehnice, medicale şi de mediu;

- Rezolvarea unor probleme specifice de cercetare proiectare în domeniul instrumentaţiei şi sistemelor

avansate de măsurare, cu utilizarea de software adecvat (LABVIEW, MATLAB, AUTOCAD,

ACQKNOWLEDGE) şi lucrând cu echipamente dedicate categoriilor de aplicaţii (sistem integrat de

monitorizare a mediului ambiant, sistem de achiziţie şi procesare a semnalelor biologice, analizoare de reţea

pentru evaluarea calităţii energiei electrice, instrumentaţie pentru măsurări magnetice asupra materialelor,

etc.);

- Elaborarea unor soluţii inovative şi analiza critică a performanţelor;

- Concepţia şi realizarea de structuri de transmitere, codificare, procesare şi protecţia antiperturbativă a

informaţiei de măsurare;

- Capacitatea de a interacţiona cu specialişti din alte domenii profesionale pentru rezolvarea unor aplicaţii

metrologice dedicate, de exemplu în probleme ecologice sau medicale;


- Cunoaşterea şi aplicarea legislaţiei europene referitoare la domeniul metrologic.

4. Grupuri ţintă:




specializării/programului de licenţă “Instrumentaţie şi achiziţii de date”.


19

IPE – Ingineria produselor electrotehnice – M5



Obiectiv general: formarea unui inginer master cu competenţe de cercetare-dezvoltare şi inovare de produse

şi echipamente electrotehnice.


- Aprofundarea cunoştinţelor de licenţă în domeniile de bază (matematică, electrotehnică, materiale);

- Deprinderea tehnicilor de proiectare asistată de calculator şi a tehnicilor de optimizare;

- Cunoaşterea elementelor moderne de procesare de materiale;

- Încercările, monitorizarea şi diagnoza produselor electrotehnice;

- Cunoaşterea elementelor de asigurarea calităţii, proprietate intelectuală, eficienţă economică şi studiile de

piaţă specifice.


- Elaborarea de studii, rapoarte şi sinteze de documentare, cu tematică referitoare la produsele electrotehnice;

- Conceperea şi elaborarea unor noi produse electrotehnice;

- Rezolvarea unor probleme specifice de cercetare proiectare pentru produsele electrotehnice cu utilizarea de

software dedicat (AUTOCAD, CATIA, COMSOL, FLUX);

- Realizarea de analize tehnico-economice pentru produsele electrotehnice, elaborarea de strategii de

marketing şi analize ale câmpului concurenţial;

- Cunoaşterea elementelor de bază privind ingineria calităţii;

- Cunoaşterea materialelor şi proceselor tehnologice avansate utilizate pentru realizarea produselor

electrotehnice;

- Cunoaşterea şi aplicarea legislaţiei europene privind mediul în contextul dezvoltării durabile.

4. Grupuri ţintă:


“Ştiinţe inginereşti”, în special celor din domeniul “Inginerie electrică”, indiferent de specializare sau din

domeniul “Inginerie şi management” - specializarea “Inginerie economică în domeniul electric,

electronic şi energetic”, precum şi altor absolvenţi din aceleaşi domenii sau înrudite.


20

NANO – Nano- şi microsisteme electromagnetice – M6



Obiectiv general: este studiul aprofundat al diferitelor metode, tehnici şi tehnologii de care studenţii şi

specialiştii în domeniul ingineriei electrice (IE) sau al altor domenii conexe au nevoie pentru rezolvarea

problemelor privind formularea, modelarea (fizică, matematică, numerică), analiza, proiectarea şi

optimizarea micro- şi nanosistemelor de înaltă performanţă specifice domeniului. Dezvoltările tehnologice

curente şi tendinţele în micro- şi nanoinginerie impun o nouă abordare a modului în care sunt înţelese,

concepute, produse şi utilizate materialele, dispozitivele şi sistemele, cu deosebire în domenii cum sunt

tehnologia informaţiei, protecţia şi ameliorarea mediului, medicina şi sănătatea, biotehnologia, aerospaţialul

şi avionica, transportul, securitatea etc.


- Abordarea unitară, multidisciplinară a bazei teoretice, a modului de concepere şi proiectare, a testării,

controlului şi optimizării proprietăţilor şi modului de funcţionare al unei game foarte largi de micro- şi

nanosisteme, a componentelor şi structurilor lor – în contextul aplicaţiilor cărora le sunt destinate;

- Optimizarea micro- şi nanomaterialelor, dispozitivelor şi structurilor va fi analizată având în vedere

cerinţele unei înalte performanţe din puncte de vedere cum sunt: fabricarea componentelor şi asamblarea lor,

costul şi mentenanţa, dimensiunile şi greutatea, eficienţa în exploatare, durata de viaţă şi integritatea etc.;

- Dezvoltarea capacităţii şi aptitudinilor studenţilor de a analiza şi modela fenomene şi procese specifice IE,

folosind: un aparat matematic avansat şi tehnici moderne de calcul; cunoştinţe avansate de caracterizare

fizică complexă a naturii şi structurii materialelor şi a compozitelor micro- şi nanostructurate, bazate pe

elemente de fizica solidului; cunoaşterea principiilor, tehnicilor şi metodelor de măsurare a mărimilor

specifice domeniului micro- şi nanometric, a principiilor de realizare şi a modului de funcţionare a

echipamentelor de măsurare corespunzătoare; prezentarea structurii, proprietăţilor, comportării în funcţionare

şi a utilizării principalelor materiale micro- şi nanostructurate; deprinderea tehnicilor de măsurare la scară

micro- şi nanoscopică a caracteristicilor acestor materiale; managementul datelor experimentale şi

familiarizarea cu mediile informatice dedicate analizei acestor date; analiza numerică, simularea şi

proiectarea microsistemelor cu utilizarea unor programe de calcul dedicate;

- Studierea principiilor de funcţionare, modului de modelare şi simulare a dispozitivelor

microelectromecanice;

- Cunoaşterea principiilor de funcţionare şi a domeniilor de utilizare ale microsenzorilor şi microactuatorilor;

studiul micromotoarelor electrice – construcţie, tehnologie de fabricaţie, proiectare şi încercări;

- Cunoaşterea fenomenelor de interacţie electromagnetică cu efecte perturbatoare la nivelul microsistemelor.

- Însuşirea instrumentelor specifice activităţii de cercetare ştiinţifică (documentare, achiziţie de date,

procesare şi interpretare a datelor experimentale, elaborare a rapoartelor de cercetare, prezentare multimedia

etc.);

- Însuşirea cunoştinţelor specifice din domeniul temei de disertaţie; ordonarea, sinteza şi analiza critică a

acestor cunoştinţe; formularea detaliată a temei de cercetare;

- Analiza şi modelarea problemelor rezultate pentru tema de disertaţie, conceperea şi proiectarea

microsistemului propus, realizarea proiectului, verificarea, validarea şi testarea sa;

- Deontologia cercetării şi protecţia proprietăţii intelectuale.


- Elaborarea de studii, rapoarte publicabile şi sinteze critice de documentare referitoare la fenomenele,

sistemele şi tehnologiile la scara micro- si nanoscopica din IE;

- Aprofundarea teoriei fenomenelor electromagnetice la scara micro- si nanoscopica şi elaborarea de modele

fizice şi matematice avansate pentru microstructurile şi dispozitivele electromagnetice;


21

- Rezolvarea unor probleme specifice de cercetare-proiectare în domeniul nano- si microsistemelor

electromagnetice cu utilizarea de software dedicat (MAGPAR, OOMMF, COMSOL etc.);

- Capacitatea de a proiecta, simula, optimiza, utiliza şi controla microdispozitive electromagnetice;

- Conceperea şi elaborarea unor soluţii inovative şi analiza critică a performanţelor nano- si microsistemelor

electromecanice;

- Concepţia şi realizarea de cercetări experimentale privind caracterizarea avansată a microstructurilor şi

sistemelor din IE;

- Capacitatea de a utiliza microdispozitive electromagnetice în aplicaţii speciale din domeniile medicinei,

defectoscopiei nedistructive, înregistrării magnetice a informaţiei, securitate etc.

- Stăpânirea tehnicilor de analiză, modelare, implementare şi testare a microproduselor în IE, dezvoltarea în

echipă a unor proiecte complexe, interdisciplinare;

- Cunoaşterea şi aplicarea legislaţiei europene în probleme specifice de compatibilitate şi interferenţă

electromagnetică în microdispozitive, protecţia mediului şi managementul calităţii.

4. Grupuri ţintă:


“Ştiinţe inginereşti”, în special celor din domeniile “Inginerie electrică” (indiferent de specializare),

“Inginerie electronică şi telecomunicaţii” şi “Inginerie industrială”;

- Programul de master este conceput pentru viitori cercetători, în special pentru cei ce vor să-şi continue

studiile şi în ciclul 3 – doctorat.


22

8. ACTIVITĂŢI STUDENŢEŞTI

Masteranzii facultăţii de Inginerie Electrică sunt implicaţi în diverse activităţi cu caracter profesional,

dar nu numai. Aceştia sunt o prezenţă activă la toate genurile de manifestări cu specific studenţesc:

seminarii, conferinţe, mese rotunde, balul bobocilor, campionat intern de fotbal, etc. Masteranzii sunt

reprezentaţi atât în Consiliul Facultǎţii (5 masteranzi), cât şi în Senatul Universitǎţii (1 masterand),

participând la luarea deciziilor.

Masteranzii vor desfǎşura activitǎţi de cercetare ştiinţificǎ în fiecare semestru conform planului de

învăţământ. Masterandul trebuie sǎ contacteze titularul unei discipline pe care o urmǎreşte sau responsabilul

programului de masterat respectiv, pentru a-şi alege o temǎ de cercetare. Cercetarea ştiinţificǎ presupune o

activitate susţinutǎ de masterand împreunǎ cu conducǎtorul ştiinţific al lucrǎrii. Susţinerea lucrǎrilor

elaborate în acest context se face în săptămâna a 14-a a fiecărui semestru, eventual şi în cadrul Sesiunii de

comunicǎri a cercurilor ştiinţifice studenţeşti, din luna mai a fiecǎrui an. Aceastǎ activitate este foarte utilǎ,

fiind necesară la susţinerea lucrării de disertaţie sau a interviurilor pentru angajare.

IMPORTANT: Masterandul anului I nu poate promova in anul II fără a

avea încheiată situaţia la cercetare pe ambele semestre (a se citi

Regulamentul SBC, capitolul 11, partea I, paragraful 2.2., art. 30.).

Masteranzii au propriul lor Centru de Calcul Studenţesc (CCS – ELTH), cu acces la Internet, unde pot

sǎ se documenteze sau sǎ-şi realizeze temele de casǎ, proiectele de an, lucrările de disertaţie.

În fiecare an facultatea trimite un numǎr de aproximativ 10 dintre cei mai buni studenţi şi masteranzi

ai facultǎţii, în cadrul programelor ERASMUS, în care se asigurǎ burse de studiu. În aceste programe,

masteranzii pot sǎ studieze pe parcursul unui semestru sau al unui an de studiu la o universitate din

Comunitatea Europeanǎ, ori sǎ-şi realizeze lucrarea de disertaţie, cu recunoaşterea integralǎ a activitǎţilor

desfǎşurate, pe baza Procedurii ECTS (Europeean Credit Transfer System), aprobatǎ de Senatul UPB în anul

2002.


23

9. PLANURI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

ELEMENTE GENERALE PRIVIND PLANUL DE ÎNVǍŢǍMÂNT

Întreaga activitate didactică din facultate se desfăşoară pe baza planurilor de învăţământ. Planul de

învăţământ (PÎ) este definit ca fiind ansamblul activităţilor programate de instruire şi evaluare, reunite într-o

concepţie unitară din punct de vedere al conţinutului şi al desfăşurării lor în timp, în vederea formării unui

specialist cu diplomă recunoscută.

Cele două principale componente definitorii ale unui PÎ sunt:

componenta formativă, care priveşte cunoştinţele, conţinutul de informaţii şi modul lor de

organizare în procesul de instruire (disciplină, pachete de discipline, module, specializări);

componenta temporală, care priveşte modul de planificare în timp a procesului de formare

(săptămână, semestru, an, ciclu, perioadă totală de formare).

Deci, planul de învăţământ este o componentă de bază a activităţii didactice într-o instituţie de

învăţământ superior. El constituie oferta formativǎ a Universităţii şi reflectǎ rezultatul experienţei acumulate

de aceasta de-a lungul timpului. Conceperea lui depinde in mod esenţial de:

- obiectivele formative propuse (pregătire generalistă sau pregătire cu specializare avansată);

- cerinţele sociale pe termen scurt şi lung;

- nivelul iniţial de pregătire al tinerilor admişi în universitate (cu sau fără selecţie);

- resursele financiare disponibile;

- tradiţia universităţii;

- reglementările societăţii în raport cu pregătirea de nivel superior;

- diferite alte influenţe sau perturbaţii cu pondere semnificativǎ.

Pornindu-se de la necesitatea unei abordări aprofundate, s-a impus o analiză specială asupra

obiectivelor formative. De-a lungul vieţii, un om trece prin două etape de formare, o etapă iniţialǎ,

anterioarǎ încadrării în muncǎ, care îi defineşte şi îi atestǎ competenţa, şi o a doua, de formare continuǎ cu

rolul de a îi menţine şi actualiza cunoştinţele.

CODIFICAREA DISCIPLINELOR (pentru studiile universitare de masterat)

În prima coloana a planurilor de învăţământ se indica codul disciplinei, care rezultă în conformitate

cu Regulamentul SBC, descris în partea finală a prezentului ghid (capitolul 11).

Exemplu: UPB.01.02.O.03-08

UPB – disciplina aparţine Universităţii Politehnica din Bucureşti

01 – disciplina aparţine Facultăţii de Inginerie Electrică;

02 – disciplina este ţinutǎ în semestrul 2;

O – disciplina este obligatorie;

03 – disciplina aparţine programului de masterat numarul 3, SEA;

08 – disciplina are numărul de ordine 8 din PÎ.

Atribuirea celor 2 cifre din ultima poziţie a codului (08 în exemplul ales) se face în ordinea

crescǎtoare a disciplinelor din planul de învăţământ.

Deoarece, în momentul de faţă, această codificare funcţionează numai în UPB, în codul de

identificare al disciplinei nu mai apare UPB (prima poziţie din cod).


24

Planul de învaţǎmânt pentru programul de masterat M1

EPA – ELECTRONICĂ DE PUTERE ŞI ACŢIONĂRI ELECTRICE INTELIGENTE

Anul I - semestrul I

Semestrul 1 - 14 săptămâni

Cod Denumirea C S L P Preg. p.c. Evaluare

disciplinei indiv. (E/C)

01.01.O.01-01 Complemente de matematică 1 2 - - 3 5 E1

01.01.O.01-02 Chestiuni speciale de electrotehnică 2 2 - - 4 6 E1

01.01.O.01-03 Modelarea convertoarelor

electromecanice 2 - 2 - 4 7 E1

01.01.O.01-04 Analiză spectrală şi filtrare numerică 2 2 - - 4 7 E1

01.01.O.01-05 Cercetare ştiinţifică 1 - - - 1 9 5 C1

Total 7 6 2 1 24

Total 7 9 24 30

40 ore/săptămână

Anul I - semestrul II




01.02.O.01-06 Estimarea parametrilor în acţionări

electrice 2 - 1 - 3 5 E2

01.02.O.01-07 Modelarea şi comanda convertoarelor

statice 2 - 1 1 4 7 E2

01.02.O.01-08 Controlere DSP pentru sisteme de

acţionare electrică 2 - - 1 3 5 E2

01.02.O.01-09 Stabilitatea termică a sistemelor

electronice şi electrice 2 - 1 - 2 5 E2

01.02.O.01-10 Automobilul electric 2 - 1 - 2 3 C2


Total 10 0 4 3 23

Total 10 7 23 30


Anul II - semestrul I




01.03.O.01-12 Tehnici şi echipamente pentru calitatea

energiei 2 - 2 - 4 7 E3

01.03.O.01-13 Comanda numerică a mişcării 2 - 1 - 3 5 E3

01.03.O.01-14 Controlul, monitorizarea şi

diagnosticarea acţionărilor electrice 2 - 2 - 4 7 E3

01.03.O.01-15 Sisteme virtuale de analiză a

parametrilor convertoarelor statice 1 - 1 - 2 3 C3

01.03.O.01-16 Legislaţie şi norme specifice în

Ingineria Electrică 1 1 - - 2 3 C3


Total 8 1 6 1 24

Total 8 8 24 30


Anul II - semestrul II




01.04.O.01-18 Elaborare lucrare de disertaţie 28 ore/săptămână 30 C4

Total 28 ore/săptămână

(din care 0 ore didactice) 30


25


INF – INFORMATICĂ ÎN INGINERIA ELECTRICĂ





01.01.O.02-01 Tehnici de modelare matematică 1 - 2 - 1 4 E1

01.01.O.02-02 Electromagnetism tehnic 2 2 - - 4 6 E1

01.01.O.02-03 Algoritmi numerici 2 - 2 - 3 5 E1

01.01.O.02-04 Tehnici de dezvoltare software 2 - 1 1 2 6 E1

01.01.O.02-05 Software pentru analiza circuitelor



Total 9 2 6 2 21

Total 9 10 21 30






01.02.O.02-07 Modelarea problemelor cuplate 2 - 1 - 3 5 E2

01.02.O.02-08 Sisteme informatice în acţionări


01.02.O.02-09 Sisteme informatice de gestiune a

instalaţiilor electrice 1 - - 2 4 6 E2

01.02.O.02-10 Analiza software a fenomenelor de

comutaţie 1 - 1 - 2 3 C2

01.02.O.02-11 Software profesional pentru aplicaţii cu

baze de date 2 - 1 - 4 6 E2


Total 8 0 4 3 25

Total 8 7 25 30






01.03.O.02-13 Software pentru analiza câmpului

electromagnetic 2 - 1 1 5 7 E3

01.03.O.02-14 Tehnici de inteligenţă artificială 2 - 1 - 3 6 E3

01.03.O.02-15 Administrarea reţelelor de calculatoare 2 - 2 - 5 7 E3

01.03.O.02-16 Interferenţe şi protecţie electromagnetică 2 - 1 - 3 5 E3


Total 8 0 5 2 25

Total 8 7 25 30










26


SEA – SISTEME ELECTRICE AVANSATE





01.01.O.03-01 Complemente de matematică 1 2 - - 3 5 E1

01.01.O.03-02 Chestiuni speciale de electrotehnică 2 2 - - 4 6 E1

01.01.O.03-03 Surse de energie regenerabile 2 - 2 - 5 7 E1

01.01.O.03-04 Reţele inteligente de distribuţie a

energiei electrice 2 - 1 - 4 7 E1


Total 7 4 3 1 25







01.02.O.03-06 Proiectarea optimală a maşinilor

electrice 2 - - 2 4 6 E2

01.02.O.03-07 Proiectarea integrată a instalaţiilor


01.02.O.03-08 Sisteme avansate de electronică de

putere 2 - 1 - 3 5 E2

01.02.O.03-09 Echipamente de comutaţie în sisteme


01.02.O.03-10 Mentenanţa şi monitorizarea

echipamentelor electrice industriale 2 - 1 - 2 4 E2


Total 9 0 3 5 23







01.03.O.03-12 Acţionări electrice avansate 2 - 1 - 3 5 E3

01.03.O.03-13 Sisteme electrice autonome 2 - 1 - 3 5 E3

01.03.O.03-14 Echipamente electrice biomedicale 1 - 1 - 1 3 C3

01.03.O.03-15 Tehnica tensiunilor înalte 1 - 1 - 1 3 C3

01.03.O.03-16 Evaluarea impactului sistemelor electrice

asupra mediului 2 - 2 - 4 6 E3

01.03.O.03-17 Legislaţie şi norme specifice în Ingineria

Electrică 1 1 - - 2 3 C3


Total 9 1 6 1 23











27


ISM – INSTRUMENTAŢIE ŞI SISTEME AVANSATE DE MĂSURARE





01.01.O.04-01 Matematici aplicate şi statistică 1 2 - - 3 5 E1

01.01.O.04-02 Probleme avansate de măsurare şi

estimare în instrumentaţie 2 - 1 - 3 5 E1

01.01.O.04-03 Câmpul electromagnetic în traductoare 2 2 - - 3 5 E1

01.01.O.04-04 Convertoare statice speciale 2 - 1 - 3 5 E1

01.01.O.04-05 Instrumentaţie asistată de calculator 2 - 1 - 2 5 E1


Total 9 4 3 1 23






Disciplinei indiv. (E/C)

01.02.O.04-07 Senzori electromecanici pentru sisteme

de măsurare 1 - 1 - 2 4 C2

01.02.O.04-08 Semnale bioelectrice 2 - 1 - 4 6 E2

01.02.O.04-09 Senzori şi traductoare – modele

numerice 1 - - 2 4 6 E2

01.02.O.04-10 Metode experimentale de investigare a

mărimilor magnetice 2 - 2 - 4 6 E2

01.02.O.04-11 Sisteme de monitorizare a mediului

ambiant 1 - 1 - 2 3 C2


Total 7 0 5 3 25







01.03.O.04-13 Prelucrarea şi transmisia semnalelor

analogice 2 - 1 - 2 5 E3

01.03.O.04-14 Reţele de senzori inteligenţi 2 - 1 - 3 5 E3

01.03.O.04-15 Echipamente şi metode de evaluare a

calităţii energiei electrice 2 - 1 1 4 6 E3

01.03.O.04-16 Telecomenzi, telemăsurare şi transmisia

radio a semnalelor de măsurare 2 - 2 - 4 6 E3

01.03.O.04-17 Legislaţie metrologică 1 1 - - 1 3 C3


Total 9 1 5 2 23











28


IPE – INGINERIA PRODUSELOR ELECTROTEHNICE





01.01.O.05-01 Matematici aplicate şi statistică 1 2 - - 3 5 E1

01.01.O.05-02 Electromagnetism tehnic 2 2 - - 4 6 E1

01.01.O.05-03 Materiale electrotehnice noi 2 - 1 - 4 7 E1

01.01.O.05-04 Proiectarea integrată a panourilor

electrice de distribuţie 2 - - 2 5 7 E1


Total 7 4 1 3 25

Total 7 8 25 30






01.02.O.05-06 Proiectarea optimală a maşinilor


01.02.O.05-07 Eficienţa economică a produselor şi

sistemelor electrotehnice 2 - - 1 2 5 E2

01.02.O.05-08 Procesarea electromagnetică a

materialelor 2 - 1 - 3 5 E2

01.02.O.05-09 Încercările maşinilor şi aparatelor


01.02.O.05-10 Inovare şi protecţie intelectuală 1 - - 1 2 3 C2


Total 9 0 3 5 23

Total 9 8 23 30






01.03.O.05-12 Achiziţia şi prelucrarea datelor în

procese industriale 1 - 2 - 2 4 E3

01.03.O.05-13 Defectoscopie şi evaluare nedistructivă

a produselor electrotehnice 2 - 1 - 3 5 E3

01.03.O.05-14 Monitorizarea şi diagnosticarea

echipamentelor electrice 2 - 2 - 4 7 E3

01.03.O.05-15 Ingineria calităţii 2 - 1 - 3 5 E3

01.03.O.05-16 Studii de piaţă pentru produse

electrotehnice 2 1 - - 2 4 C3


Total 9 1 6 1 23

Total 9 8 23 30










29


NANO – NANO- ŞI MICROSISTEME ELECTROMAGNETICE





01.01.O.06-01 Tehnici de modelare matematică 1 - 2 - 1 4 E1

01.01.O.06-02 Comunicare ştiinţifică şi tehnică în limba

engleză 1 - 1 - 2 3 C1

01.01.O.06-03 Nano-metrologie electrică 1 - 1 - 2 3 C1

01.01.O.06-04 Managementul datelor experimentale în

investigarea materialelor electrotehnice 1 - - 1 4 5 E1

01.01.O.06-05 Materiale micro- si nanostructurate pentru

Inginerie Electrică 2 - 1 - 3 5 E1

01.01.O.06-06 Tehnici experimentale pentru nano- şi

microstructuri 1 - 2 - 3 5 E1


Total 7 0 7 2 24







01.02.O.06-08 Probleme de câmp electromagnetic în

nanostructuri 2 - 1 - 2 5 E2

01.02.O.06-09 Materiale emergente 2 - 1 - 3 5 E2

01.02.O.06-10 Caracterizarea experimentală şi modelarea

microstructurilor magnetice 2 - 2 - 4 6 E2

01.02.O.06-11 Nanomagnetism: materiale, tehnologii şi

aplicaţii 2 1 - - 2 5 E2

01.02.O.06-12 Sisteme microelectromecanice 2 - 1 - 3 4 E2


Total 10 1 5 1 23







01.03.O.06-14 Microsenzori şi microactuatori 2 - 1 - 3 5 E3

01.03.O.06-15 Mecatronică şi micromaşini 1 - 1 1 2 5 C3

01.03.O.06-16 Software pentru analiza modelelor de

circuit ale microsistemelor 2 - 1 - 3 5 E3

01.03.O.06-17 Magneţi permanenţi pentru sisteme

microelectromecanice 2 - 1 - 3 5 E3

01.03.O.06-18 Compatibilitate electromagnetică pentru

microsisteme 2 - 1 - 3 5 E3


Total 9 0 5 2 23











30

10. DESCRIEREA DISCIPLINELOR DIN PLANURILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT ALE FACULTĂŢII

Aceastǎ descriere cuprinde disciplinele obligatorii (O) care apar în planurile de învăţământ ale tuturor

programelor de masterat în care Facultatea de Inginerie Electricǎ pregǎteşte masteranzi.

01.01.O.01-01 Complemente de matematică (EPA) – 5 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 5 p.c.

Programul, semestrul, structurǎ de ore: EPA; sem. 1; 1C, 2S

Titular disciplinǎ: Conf. dr. Gheorghe LINCĂ

Departamentul: Matematici Aplicate, Facultatea de Ştiinţe Aplicate

A. Obiectivul disciplinei: Predarea unor noţiuni de matematică aplicată la studiul unor fenomene din ingineria

electrică.

B. Conţinutul cursului: 1. Elemente avansate de calcul matriceal şi funcţii de matrice. în aplicaţii tehnice; 2. Formule

integrale (Green, gradientului, divergenţei, rotorului), în aplicaţii tehnice; 3. Transformate (Fourier, Laplace, Z)

aplicate în ingineria electrică; 4. Metode probabilistice şi statistice aplicate în inginerie; 5. Tehnici de soluţionare ale

ecuaţiilor diferenţiale şi sistemelor de ecuaţii diferenţiale de ordin 1; 6. Metoda reprezentărilor conforme.

Conţinutul aplicaţiilor: 1. Calcul matriceal şi funcţii de matrice în aplicaţii tehnice; 2. Formule integrale (Green,

gradientului, divergenţei, rotorului), în aplicaţii tehnice; 3. Transformate (Fourier, Laplace, Z) aplicate în ingineria

electrică; 4. Metode probabilistice şi statistice aplicate în inginerie; 5. Ecuaţii diferenţiale şi sisteme de ecuaţii

diferenţiale de ordin 1 (tehnici de soluţionare); 6. Metoda reprezentărilor conforme.

C. Bibliografie minimală: 1. Gh. Lincă. Calcul diferenţial şi integral. Ecuaţii diferenţiale şi integrale. Elemente de

calcul variaţional, Editura Matrix-Rom, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9390-48-X; 2. V. Sima. Metode noi de

matematică aplicată, Editura Ştiinţifică Bucureşti 1980; 3. Robert A. Adams. Calculus a complete course 1990; 4.

M. Ghinea, V Fireţeanu. Matlab. Calcul numeric, grafică, aplicaţii. Editura Teora, 2003; 5. Gh. Lincă, Cristins

Bercia, R. Bercia. Ecuaţii şi sisteme de ecuaţii diferenţiale. Editura Printeh, Bucureşti, 2004.

D. Discipline anterioare necesare: Algebra, Analiza matematica, Matematici speciale.

E. Modul de evaluare: Activitate semestrială – 50% (activitate seminar – 10%, teste – 40%); Examen final – 50%.

Cerinţe minimale: obţinerea a 50% din punctajul total.

01.01.O.01-02 Chestiuni speciale de electrotehnică (EPA) – 6 p.c.



Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Mihai IORDACHE

Departamentul: Electrotehnică

A. Obiectivul disciplinei: Aprofundarea noţiunilor privind analiza şi proiectarea pe calculator a sistemelor electrice şi

tehnici de dezvoltare şi îmbunătăţire ale procedurilor şi programelor de soluţionare a problemelor privind simularea

şi analiza calitativă a sistemelor electrice.

B. Conţinutul cursului: 1. Descrierea procesului de simulare numerică şi simbolică a sistemelor electrice; 2.

Capabilităţile oferite de programele performante de simulare a sistemelor electrice; 3. Descrierea avantajelor

metodei simbolice de simulare a sistemelor electrice; 4. Calculatorul digital instrument indispensabil proiectării

circuitelor şi sistemelor. Structura datelor de intrare; 5. Soluţionarea numerică a sistemelor de ecuaţii algebrice

liniare şi neliniare; 6. Soluţionarea numerică a sistemelor de ecuaţii diferenţiale ordinare liniare şi neliniare; 7.

Funcţii de circuit. Definiţii. Polii şi zerourile funcţiei de circuit; 8. Caracteristicile de frecvenţă Bode ale unei funcţii

de circuit. Metode de generare simbolică sau numerică a funcţiilor de circuit; 9. Analiza filtrelor analogice; 10.

Calculul senzitivităţilor cu metoda circuitului incremental; 11. Calculul senzitivităţilor cu metoda circuitului

adjunct; 12. Analiza toleranţelor. Generalităţi; 13. Analiza toleranţelor cu metoda Monte Carlo; 14. Analiza

toleranţelor cu metoda Monte Carlo rapidă.

Conţinutul aplicaţiilor: 1. Analiza pe calculator a circuitelor electrice rezistive (liniare şi neliniare) ; 2. Simularea

cu programul Pacen a sistemelor electrice în regim dinamic; 3. Analiza pe calculator a circuitelor electrice de

comutaţie; 4. Generarea simbolică sau parţial simbolică a funcţiilor de circuit; 5. Elaborarea unui program în Maple

pentru generarea simbolică a funcţiilor de circuit; 6. Formularea automată pe calculator a ecuaţiilor de stare în formă

normală; 7. Generarea matricei de stare, a valorilor proprii, a polilor şi zerourilor unei funcţii de circuit; 8.

Generarea automată a caracteristicile de frecvenţă Bode ale unei funcţii de circuit; 9. Studiul filtrului universal; 10.

Calculul direct al senzitivităţilor; 11. Calculul senzitivităţilor cu ajutorul circuitelor auxiliare; 12. Analiza

toleranţelor cu metoda celor mai defavorabile cazuri; 13. Analiza toleranţelor cu metoda Monte Carlo; 14. Test final.

C. Bibliografie minimală: 1. Lucia Dumitriu, M. Iordache, Numerical Simulation of Analog Circuits with SPICE

Program (in RO), MATRIX ROM, Bucureşti, 2006, ISBN (10) 973 – 755 – 054 – 4, ISBN (13) 978 – 773 – 755 -

054 – 5 (133 pag.), www.dragos.elth.pub.ro; 2. M. Iordache, Lucia Dumitriu, Electric Circuit Theory (in RO),

http://www.dragos.elth.pub.ro/


31

Editura Matrix ROM, Bucureşti, 2007, ISBN: 979 – 973 – 755 – 174 - 0 (289 pag.), www.dragos.elth.pub.ro; 3. M.

Iordache, Fundamentals Electrotechnics (in RO), Editura Matrix ROM, Bucureşti, 2008, ISBN: 978 – 973 – 755 –

296 - 9 (281 pag.), www.dragos.elth.pub.ro.

D. Discipline anterioare necesare: Bazele Electrotehnicii, Teoria Circuitelor Electrice, Simularea Circuitelor Electrice,

Convertoare Electromecanice, Convertoare Statice, Limbaje de Programare.

E. Modul de evaluare: Activitate lucrări de casă – 20%; Activitate la seminar – 30%; Examen final – 50%. Cerinte

minimale: obţinerea a 50% din punctajul total.

01.01.O.01-03 Modelarea convertoarelor electromecanice (EPA) – 7 p.c.


Programul, semestrul, structurǎ de ore: EPA; sem. 1; 2C, 2L

Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Constantin GHIŢĂ

Departamentul: Maşini, Materiale şi Acţionări electrice

A. Obiectivul disciplinei: Cunoaşterea elementelor de bazǎ ale convertoarelor electromecanice, modelarea regimurilor

de funcţionare ale acestora şi studiul metodelor de determinare a parametrilor funcţionali.

B. Conţinutul cursului: 1. Modele matematice ale convertoarelor electromecanice. Noţiuni introductive despre fazorul

reprezentativ. Modul matematic al motorului asincron trifazat. Modul matematic al motorului sincron trifazat.

Modul matematic al motorului de curent continuu cu excitaţie independentă; 2. Parametrii electrici ai convertoarelor

electromecanice. Rezistenţele şi reactanţele înfăşurărilor convertoarelor electromecanice. Metode generale de

mǎsurare a parametrilor electrici ai convertoarelor electromecanice; 3. Parametrii mecanici şi termici ai

convertoarelor electromecanice. Parametrii mecanici: momentul de inerţie, turaţia, constanta electromecanică de

timp. Parametrii termici: Constantele termice de timp de încălzire, constantele termice de timp de încălzire.

Încălzirea convertoarelor electromecanice dupã teoria celor 2 corpuri. Metode generale de mǎsurare a parametrilor

mecanici şi termici ai convertoarelor electromecanice; 4. Locul convertoarelor electromecanice în sistemele de

acţionare electrică. Structura unui sistem de acţionare electrică. Caracteristicile maşinilor electrice şi de lucru dintr-

un sistem de acţionare electrică. Stabilitatea statică. Regimuri dinamice.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Prezentarea laboratorului şi a Normelor de Tehnica şi Securitatea Muncii; 2. Mediul

MATLAB/Simulink. Prezentarea caracteristicilor de bază ale programului; 3. Modelul MATLAB/Simulink al

maşinii de curent continuu I; 4. Modelul MATLAB/Simulink al maşinii de curent continuu II; 5. Determinarea

parametrilor maşinii de curent continuu; 6. Modelul MATLAB/Simulink al maşinii asincrone I; 7. Modelul

MATLAB/Simulink al maşinii asincrone II; 8. Modelul MATLAB/Simulink al maşinii asincrone III; 9.

Determinarea parametrilor maşinii asincrone; 10. Modelul MATLAB/Simulink al maşinii sincrone I; 11. Modelul

MATLAB/Simulink al maşinii sincrone II; 12. Modelul MATLAB/Simulink al maşinii sincrone III; 13.

Determinarea parametrilor maşinii sincrone; 14. Colocviu final – Test individual.

C. Bibliografie minimală: 1. Ghiţă C., Modelarea şi parametrii convertoarelor, Editura Printech Bucureşti, 2003; 2.

Ghiţă C., Regimuri permanente ale convertoarelor electromecanice, Editura MATRIXROM, Bucuresti, 2008; 3.

MATLAB cu SIMULINK User’s Guide, 2003.

D. Discipline anterioare necesare: Convertoare electromecanice.

E. Modul de evaluare: Activitate in timpul semestrului – 50% (laborator – 30%, teme de casă – 20%); Examen final –

50%; Cerinţe minimale: efectuarea laboratorului, obţinerea a 50% din punctajul total.

01.01.O.01-04 Analiză spectrală şi filtrare numerică (EPA) – 7 p.c.



Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Marin SĂRĂCIN

Departamentul: Măsurări, Aparate electrice şi Convertoare statice

A. Obiectivul disciplinei: Prezentarea metodelor de prelucrare a semnalelor numerice; studiul interfeţelor de

comunicaţie; cunoaşterea elementelor de bază în proiectarea filtrelor digitale; cunoaşterea metodelor de analiză

spectrală a diferitelor semnale numerice.

B. Conţinutul cursului: 1. Semnale şi sisteme numerice; 2. Transformata în Z; 3. Analiza Fourier discretă; 4.

Transformata Fourier rapidă; 5. Interfeţe de comunicaţie (seriale, paralele); 6. Filtre numerice; 7. Analiza spectrală a

semnalelor unidimensionale; 8. Analiza spectrală a semnalelor bidimensionale; 9. Analiza spectrală parametrică; 10.

11. Analiza spectrală prin corelaţie; 12. Analiza spectrală bidimensională.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Cuantificarea şi achiziţia semnalelor; 2. Transformata Fourier discretă. Calcul.

Interpretare; 3. Utilizarea interfeţelor de comunicaţie în transmisia semnalelor numerice; 4. Filtre numerice.Ferestre

de date; 5. Filtre numerice cu răspuns la impuls de durată finită; 6. Filtre numerice cu răspuns la impuls de durată

infinită; 7. Corelaţia semnalelor.Determinarea periodicităţilor dintr-un semnal; 8. Convoluţia semnalelor. Măsurarea

intârzierilor dintre semnalul original şi semnalul ecou; 9. Estimarea semnalelor cu modelele AR şi ARMA; 10.

Reprezentări timp-frecvenţă. Transformata Fourier de scurtă durată; 11. Reprezentări timp-frecvenţă. Spectrograma

şi periodgrama; 12. Transformata Wigner-Ville; 13. Filtre numerice bidimensionale; 14. Analiza spectrală a

semnalelor periodice




32

C. Bibliografie minimală: 1. Bellanger,M.: Traitement numerique du signal,Masson,ISBN2-225-81175-X; 2. Sărăcin,

M., Andrei, Şt.: Sisteme automate de măsurare şi achiziţie de date, Ed. ICPE, Bucureşti, 1994; 3. Sărăcin, C.G.,

Sărăcin, M., Golea, V.V: Sisteme de telemăsurare, Ed. Matrix, Bucureşti, 2004; 4. Mihaela Albu: Prelucrarea

numerica a semnalelor din sistemele de masurare, Ed.Printech,Bucureşti, 2002; 5. Tran Tien Lang: Acquisition

et traitement des signaux de mesure a l'aide de microprocesseur, Techniques de l'ingenieur, Mesures et Controle, R

525-1 SUPELEC, Paris 1989.

D. Discipline anterioare necesare: Analiză matematică, Matematici speciale, Arhitectura sistemelor de calcul,

Electronică, Sisteme de măsurare.

E. Modul de evaluare: Activitate pe parcurs – 20%; Evaluare la seminar – 30%; Examen final – 50%; Cerinţe


01.01.O.01-05 Cercetare stiintifica 1 (EPA) – 5 p.c.


Programul, semestrul, structurǎ de ore: EPA; sem. 1; 10

Titular disciplinǎ: Conducătorul lucrării de disertaţie

Departamentul: Electrotehnică; Maşini, Materiale şi Acţionări electrice; Măsurări, Aparate electrice şi Convertoare

statice

A. Obiectivul disciplinei: Însuşirea de către student a instrumentelor specifice activităţii de cercetare ştiinţifică: tehnici

de documentare, tehnici de achiziţie, procesare şi interpretare a datelor experimentale, principii ale elaborării

rapoartelor de cercetare, tehnici de prezentare multimedia etc..

B. Conţinutul disciplinei: 1. Alegerea temei şi conducătorului lucrării de dizertaţie; 2. Realizarea independentă a unei

documentări pe o temă legată de subiectul disertaţiei; 3. Realizarea unor experimente legate de tema dată; 4.

Redactarea unui raport de cercetare; 5. Realizarea unei lucrări ştiinţifice publicabilă; 6. Realizarea unei prezentări

publice a lucrării realizate.

C. Bibliografie minimală: Cea recomandată de către conducătorul proiectului de disertaţie, completată cu cea căutată,

găsită şi parcursă de către autor.

D. Discipline anterioare necesare: Nu este cazul.

E. Modul de evaluare: Evaluarea se face prin susţinerea raportului de cercetare în faţa unei comisii. Nota acordată va

ţine cont şi de aprecierea îndrumătorului asupra activităţii de cercetare din timpul semestrului.

01.02.O.01-06 Estimarea parametrilor în acţionări electrice (EPA) – 5 p.c.



Titular disciplinǎ: Ş.l. dr. ing. Valeriu BOSTAN


A. Obiectivul disciplinei: Să furnizeze elementele de bază necesare înţelegerii metodelor de identificare a parametrilor

şi a structurilor adaptive de reglare a masinilor electrice construite pe baza lor. Să prezinte principalele metode de

estimare a parametrilor maşinilor electrice utilizate în sistemele de actionare electrică atât în variantă „off_line” cât

şi în variantă „on_line”.

B. Conţinutul cursului: 1. Problematica identificării stărilor şi a parametrilor în acţionările electrice; 2. Modele

matematice utilizate în estimarea sistemelor; 3. Modelul autoregresiv – AR; 4. Modelul autoregresiv cu intrare

externa – ARX; 5. Estimarea parametrilor in cazul sistemelor discrete; 6. Estimarea parametrilor in cazul sistemelor

continue; 7. Modele lineare cu parametrii constanti pentru masinile electrice; 8. Metoda celor mai mici patrate

(m.c.m.p); 9. Identificarea sistemelor cu parametrii variabili; 10. Metoda celor mai mici patrate pt. sisteme cu

parametrii variabili; 11. Metode adaptive de estimare a parametrilor; 12. Metode adaptive de estimare a parametrilor

cu estimatoare extinse; 13. Metode adaptive de estimare a parametrilor tip MRAS; 14. Sisteme de actionare electrica

cu parametrii variabili.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Modele matematice generale.Cazuri particulare: ARX, ARMAX, OE, BJ; 2. Estimarea

off-line a parametrilor ARX - cazul sistemelor discrete; 3. Estimarea off-line a parametrilor ARX - cazul sistemelor

continue; 4. Estimarea parametrilor electrici (R, L) şi mecanici (F, J) pentru un motor de curent continuu; 5.

Identificarea on-line a parametrilor prin metoda celor mai mici pătrate; 6. Estimarea vitezei prin metoda MRAS

pentru maşina asincronă cu estimator Luenberger şi mecanism de adaptare; 7. Verificare finală laborator.

C. Bibliografie minimală: 1. K. Koesman: „System Identification – An Introduction”, Springer-Verlag, 2011; 2. E.

Ikonen, K. Najim: „Advanced Process Identification and Control”, Marcell Dekker, 2002; 3. L. Ljung: „System

Identification – Theory for the User”, Prentice Hall, 1999; 4. P. Vas: “Parameter estimation, condition monitoring,

and diagnosis of electrical machines”, Oxford University Press,1993; 5. C. Ilaş, V. Bostan: “Tehnici adaptive de

control a motorului asincron. Comanda vectorială fără măsurarea vitezei”, Litografia U.P.B., 2001; 6. C. Ilas:

“Teoria Sistemelor de Reglare Automată”, Matrix-Rom, 2001; 7. K. Ogata: “Discrete Time Control Systems”,

Prentice-Hall, Inc, 2001; 8. W. Levine: “The Control Handbook – Control System Fundamentals”, CRC Press,

2011;.

D. Discipline anterioare necesare: Acţionari electrice, Teoria sistemelor şi reglaj automat /Regulatoare automate.


33

E. Modul de evaluare: Referate laborator – 20%; Verificare finală laborator – 30%; Examen final – 50%; Cerinţe

minimale: promovarea laboratorului (obtinerea a 50% din punctajul asociat acestuia), obţinerea a 50% din punctajul

total.

01.02.O.01-07 Modelarea şi comanda convertoarelor statice (EPA) – 7 p.c.


Programul, semestrul, structurǎ de ore: EPA; sem. 2; 2C, 1L, 1P

Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Dan FLORICĂU


A. Obiectivul disciplinei: Formarea specialiştilor în vederea dezvoltării şi proiectării unor structuri avansate de

electronică de putere. Sunt prezentate elemente specifice pentru modelarea şi comanda avansată a structurilor de

conversie statică. Aceste elemente sunt aprofundate prin modelarea diferitelor convertoare statice moderne, utile în

dezvoltarea unor acţionări electrice inteligente de mică şi medie tensiune, în dezvoltarea unor surse noi de energie

electrică (energie solară, energie eoliană, utilizarea celulelor de combustie etc.) şi a aplicaţiilor specifice domeniului

energetic (compensatoare de putere reactivă, controlul circulaţiei de putere pe linie etc.). În ultima parte se studiază

cele mai recente convertoare statice multinivel (DC-DC, DC-AC, AC-AC, corectoare multinivel ale factorului de

putere), punându-se accent pe creşterea eficienţei conversiei statice, a factorului de putere şi a tehnicilor de

implementare a comenzilor multinivel. Pe tot parcursul cursului se urmăreşte dezvoltarea aptitudinilor de analiză şi

elaborare a unor soluţii inovative.

B. Conţinutul cursului: 1. Concepte de conversie statică electronică; 2. Modelarea structurilor de conversie matriciale;

3. Aplicaţii la modelarea structurilor matriciale clasice; 4. Comenzi avansate pentru convertoarele statice; 5.

Aplicaţii la modelarea comenzii; 6. Convertoare multinivel avansate şi strategii de comandă asociate; 7. Tehnici

avansate pentru implementarea comenzilor multinivel.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Utilizarea blocurilor DLL programabile în C pentru implementarea comenzilor numerice

în cadrul programului PSIM; 2. Comanda numerică DPWM a unui convertor 2/3 – implementare PSIM cu blocuri

DLL; 3. Modelarea Matlab-Simulink a convertorului 2/2 cu absorbţie sinusoidală; 4. Modelarea convertorului 3/2 cu

absorbţie sinusoidală; 5. Modelarea unor structuri avansate de conversie multinivel; 6. Calculul pierderilor totale în

cadrul unui convertor multinivel; 7. Colocviu de laborator; 8. Proiectarea şi implementarea FPGA a comenzilor

PWM multinivel.

C. Bibliografie minimală: 1. D.Floricău, J.C. Hapiot, Convertoare statice de putere – Structuri şi comenzi, Editura

Printech, Bucureşti, ISBN 973-652-248-2, 2000; 2. J.-P.Hautier, J.-P.Caron, Convertisseurs statiques –

Méthodologie causale de modélisation et de commande, Ed. Technip, Paris, ISBN 2-7108-0745-9, 1999; 3.

F.Ionescu, D.Floricău şi alţii, Electronică de putere: Modelare şi Simulare. Ed.Tehnică, Bucureşti, ISBN 973-31-

1086-8, 1997.

D. Discipline anterioare necesare: Bazele electrotehnicii, Convertoare statice II, Teoria sistemelor şi reglaj automat,

Structuri optime de conversie statică, Sisteme cu microprocesoare.

E. Modul de evaluare: Referate de laborator – 10%; Colocviu de laborator – 15%; Proiect – 25%; Examen final –

lucrare scrisă – 50%; Cerinţe minimale: obţinerea a 50% din punctajul total.

01.02.O.01-08 Controlere DSP pentru sisteme de actionare electrice (EPA) – 5 p.c.


Programul, semestrul, structurǎ de ore: EPA; sem. 2; 2C, 1P

Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Liviu KREINDLER


A. Obiectivul disciplinei: Cunoasterea elementelor fundamentale privind utilizarea controlerelor DSP in sistemele de

actionari electrice industriale. Dezvoltarea, prin aplicatii de caz, a metodologiei de implementare completa, in pasi

succesivi, a unui sistem de actionare cu controler DSP (control vectorial al unui motor sincron cu magneti

permanenti).

B. Conţinutul cursului: 1. Structuri de control in timp real al unui SAE; Utilizarea sistemului de intreruperi. Rate de

esantionare. Bucla de curent. Bucla de viteza. Configuratii; 2. Controlere DSP pentru controlul actionarilor electrice.

Tipuri. Caracteristici. Perfomante. Interfete. Familia C2000. Controlerul TMS320F2812; 3. Controlul vectorial al

masinii sincrone trifazate (PMSM). Nucleul de intreruperi. Structura invertorului. Comanda PWM; 4. Controlul

cuplului. Masura curentului. Transformari de coordonate. Regulatoare de curent. Implementare; 5. Controlul vitezei.

Masura vitezei. Estimatoare de viteza. Regulatoare de viteza. Implementare; 6. Controlul pozitiei. Masura pozitiei.

Regulatoare de pozitie. Implementare; 7. Controlul motorului sincron fara perii cu tensiune trapezoidala (BLDC).

Detectia pozitiei. Sonde Hall. Comutatia. Schema de control. Implementare.

Conţinutul aplicatiilor: Proiect: Sistem de control vectorial al masinii sincrone cu magneti permanenti, cu

controler DSP in virgula fixa: 1. Implementari si operatii in virgula fixa. Reprezentari IQ-Math; 2. Nucleu de timp

real. Bucla lenta/rapida; 3. Comanda invertorului trifazat. Programarea generatorului PWM; 4. Masura pozitiei.

Transformarea de coordonate abc -> dq; 5. Regulatoare PI; 6. Masura curentilor. Regulatoare de curent.

Transformarea de coordonate dq-> abc; 7. Estimarea vitezei. Regulatorul de viteza.


34

C. Bibliografie minimală: 1. S. Mitra, “Digital Signal Processing – A Computer-based Approach”, McGraw Hill,

2001; 2. Yasuhiko Dote, “Servo Motor and Motion Control Using Digital Signal Processors”, Prentice-Hall, 1990;

3. D. Williamson, “Digital Control and Implementation – Finite Wordlength Considerations”, Prentice Hall

International, 1991; 4. C. Marven, G. Ewers, “A simple approach to Digital Signal Processing”; 5. Texas

Instruments, 1994; ***, “TMS320F2812 DSP Controllers – Reference Guide”, Texas Instruments, 2005; 6.

L.Kreindler, R.Giuclea, “Digital Motion Control implementation using TMS320F28xx DSP Controllers”, workshop

material, 2004.

D. Discipline anterioare necesare: Electronica, Sisteme digitale, Sisteme cu microprocesoare, Convertoare

electromecanice, Actionari electrice, Convertoare statice, Comanda actionarilor electrice.

E. Modul de evaluare: Activitate proiect – 50%; Examen final – 50%; Cerinţe minimale: obţinerea a 50% din

punctajul total.

01.02.O.01-09 Stabilitatea termică a sistemelor electronice si electrice (EPA) – 5 p.c.



Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Alexandru Mihail MOREGA


A. Obiectivul disciplinei: Asigurarea stabilităţii termice este o etapă importantă în proiectarea echipamentelor electrice

şi electronice de putere, cu efecte directe în creşterea fiabilităţii lor. Progresele înregistrate în domeniile

fundamentării teoretice a designului structural al sistemelor finite, supuse unor restricţii interne şi externe (de ex.,

condiţii termice), în domeniile metodelor şi mijloacelor de calcul actuale permit o nouă abordare a optimizării

sistemelor electromecanice, electronicii de putere, acţionărilor electrice. Cursul prezintă principii generale în

designului şi analiza stabilităţii termice a sistemelor electrice şi electronice, precum şi elemente de optimizarea

funcţională a echipamentelor electrice, electronicii de putere, acţionări electrice. Materialul prezentat demonstrează

aplicarea unor elemente fundamentale de transfer de căldură în sisteme electrice şi electronice (circuite şi sisteme

electronice, electronica de putere, acţionări electrice). Aplicaţiile sunt derivate din probleme tehnice curente (scheme

de izolaţie, stabilitatea sistemelor electrice şi electronice, radiatori, cabluri electrice, circuite, dispozitive şi structuri

electronice, etc.). Se evidenţiază utilitatea soluţiilor termice optime. În rezolvarea lor se face apel atât la experiment

cât şi la metode analitice şi numerice.

B. Conţinutul cursului: 1. Chestiuni fundamentale de transfer de căldură; 2. Conducţia termică; 3. Convecţia căldurii;

4. Alte procese de transfer de căldură; 5. Stabilitatea termică a circuite imprimate electrice şi electronice; 6.

Suprafeţe extinse – radiatoare; 7. Răcirea cu fluide lichide; 8. Sisteme de răcire speciale pentru sisteme electrice şi

electronice; 9. Modelarea în analiza şi proiectarea răcirii sistemelor electrice şi electronice.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Prezentarea laboratorului, protecţia muncii; Metode practice de măsurare a mărimilor

electrice şi mecanice folosite în laborator; Instrumente hardware/software utilizate in laborator; 2. Stabilitatea

termică a unui pachet de circuite imprimate răcite prin convecţie forţată; 3. Analiza termică a unui radiator cu

lamele; 4. Optimizarea structurală a unui sistem disipativ termic; 5. Analiza termică a unui sistem de răcire cu

termoelemente; 6. Analiza termo-mecanică a unui element rezistiv; 7. Analiza termică a unui radiator cu

microcanale.

C. Bibliografie minimală: 1. Morega, Al. M., Transfer de căldură în construcţii electromecanice şi electronica de

putere, notiţe de curs, http://cursuri.iem.pub.ro/moodle; 2. Bejan, A., Shape and structure – from engineering to

nature, Cambridge Univ. Press, 2000 (tradusă în lb. română, Ed. Academiei, 2005); 3. Morega A. M., Realizări

actuale în răcirea structurilor electronice, monografie, 2008; 4. A.M. Morega, Heat transfer principles in

Mechanical Engineer’s Handbook, Irwin. J.D., Academic Press, 2001; 5. Bejan, A. Heat Transfer, John Wiley &

Sons, New York, NY, 1993, 2006 (tradusă în lb. română); Incropera, F. P., Fundamentals of Heat and Mass

Transfer, John Wiley & Sons, New York, NY, 1990, 2001; 6. Morega, Al. M., Notiţe de curs:

http://cursuri.iem.pub.ro/2012; 7. Comsol Multiphysics, v.3.5a (2010), v.4.3a (2012).

D. Discipline anterioare necesare: Matematici generale, Bazele Electrotehnicii – circuite şi câmp electromagnetic.

E. Modul de evaluare: Laborator – 40%; Teme de casă – 10%; Examen final – 50%; Cerinţe minimale: predarea

temelor de casa, obţinerea a 50% din punctajul total.

01.02.O.01-10 Automobilul electric (EPA) – 3 p.c.



Titular disciplinǎ: Dr. ing. Virgil RACICOVSCHI

Departamentul: ICPE-SA

A. Obiectivul disciplinei: Cunoaşterea problematicii specifice automobilului electric – solutii constructive, bilant

energetic, performante dinamice.

B. Conţinutul cursului: 1. Introducere; 2. Mecanica vehiculului. Structuri de sisteme de transport cu vehicule electrice;

3. Sursa de energie-bateria. Managementul bateriei; 4. Surse alternative; 5. Soluţii de implementare a transportului

cu vehicule electrice. Prezent şi perspective; 6. Sisteme de propulsie: Masini de cc sau de ca; Masini cu magneti

http://cursuri.iem.pub.ro/moodle

http://cursuri.iem.pub.ro/2012


35

permanenti si cu reluctanta variabila; Electronica de putere; Actionarea electrica; 7. Vehicule electrice hibride:

Masini cu combustie interna; Proiectare sistemelor hibride.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Modelarea si simularea ansamblului; 2. Studiul unor modele experimentale; 3. Studiu

ansamblu electromecanic autonom. Proiectarea sistemului de propulsie a unui automobil.

C. Bibliografie minimală: 1. Hussein Iqbal – Electric and Hibrid Vehicles . design fundamentals, CRC Press, 2003; 2.

Emadi A., u.a. – Vehicular Electric Power System, Marcel Dekker, 2006; 3. Racicovschi v, s.a Automobile electrice

si hibride, Ed.Electra, 2005.

D. Discipline anterioare necesare: Actionari electrice.

E. Modul de evaluare: Laborator – 50%; Examen final – 50%; Cerinţe minimale: obţinerea a 50% din punctajul total.






statice

A. Obiectivul disciplinei: Însuşirea de către student a cunoştinţelor specifice din domeniul corespunzător temei de

disertaţie, ordonarea, sinteza şi analiza critică a acestor cunoştinţe. Studentul va învăţa să lucreze în echipă şi va fi

capabil să identifice şi să formuleze specificaţia detaliată a lucrării de disertaţie.

B. Conţinutul disciplinei: 1. Documentare în domeniul lucrării de dizertaţie; 2. Ordonarea, completarea şi sintetizarea

informaţiilor; 3. Redactarea unui raport de cercetare privind stadiul actual al cunoaşterii în domeniul temei de

disertaţie; 4. Completarea raportului în urma dezbaterii în cadrul echipei şi definitivarea specificaţiei lucrării de

disertaţie; 5. Realizarea unei lucrări ştiinţifice publicabilă; 6. Realizarea unei prezentări publice a lucrării realizate.



D. Discipline anterioare necesare: Cercetare ştiinţifică 1.



01.03.O.01-12 Tehnici si echipamente pentru calitatea energiei (EPA) – 7 p.c.



Titular disciplinǎ: Ş.l. dr. ing. Valeriu BOSTAN


A. Obiectivul disciplinei: Calitatea energiei electrice: prezentarea noţiunilor de bază asociate, a perturbaţiilor ce o pot

afecta, precum şi a metodelor şi echipamentelor ce pot fi utilizate pentru menţinerea ei. Să prezinte principalele

metode şi strategii de reglare utilizate în comanda echipamentelor pentru menţinerea calităţii energiei electrice.

B. Conţinutul cursului: 1. Calitatea energiei electrice; 2. Perturbatii ce pot afecta calitatea energiei electrice; 3.

Armonici de curent si tensiune; 4. Rezonanta armonica; 5. Poluarea armonica; 6. Filtre pasive; 7. Filtre active de

putere; 8. Metode de estimare a semnalului de referinta pentru filtre active; 9. Strategii de reglare a curentului pentru

filtre active; 10. Regulatoare armonice utilizate in comanda filtrelor active; 11. Modelarea matematica a filtrului

activ paralel; 12. Elemete de baza privind proiectarea filtrului activ paralel; 13. Filtru activ paralel – descriere stand

experimental; 14. Echilibrarea sistemelor trifazate asimetrice.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Analiza sarcinilor lineare/nelineare; 2. Sarcini nelineare. Analiza armonica; 3.

Compensatoare de tensiune; 4. Corector dinamic de tensiune; 5. Corector serial de tensiune; 6. Filtru activ cu

comanda in reper d-q; 7. Filtru activ cu comanda pe principiul puterilor instantanee (p-q); 8. Filtru activ comandat

cu regulatoare rezonante; 9. Filtru activ hibrid serial; 10. Filtru activ hibrid paralel; 11. Comanda filtrelor active pe

baza descompunerii in serie Fourier; 12. Compensator static de putere reactiva; 13. Influenţa variatiei de frecventă si

posibilităţi de compensare; 14. Verificare finala laborator.

C. Bibliografie minimală: 1. Roger C. Dugan, Mark F. McGranaghan, Surya Santoso, H. Wayne Beaty, „Electrical

Power Systems Quality”, McGraw-Hill, 2003, New York; 2. Angelo Baggini, „Handbook of Power Quality”, John

Wiley & sons, LTD, 2008; 3. K. Sankaran: „Power Quality”, CRC Press, 2002; 4. Carmen Golovanov, Mihaela

Albu si colectivul „Probleme moderne de măsurare în electroenergetică”, Editura Tehnică, Bucureşti, 2001; 5. R.

Măgureanu (editor) - TEQREP workshop proceedings – Techniques and Equipments for Quality and Reliability of

Electrical Power, April 2004, Printech Press, Bucureşti, ISBN 973-652-961-4; 6. Math H. J. Bollen, „Understanding

Power Quality Problems – Voltage Sags and Interruptions”, IEEE Pres Series on Power Engineering, 2000; 7. A.

Emadi: „Uninterruptible Power Suppliers and Active Filters”, CRC Press, 2005; 8. D. Creanga: „Contribuţii la

funcţionarea optimal energetica a sistemelor de acţionări electrice”, Teza de doctorat, UPB, 2004.

D. Discipline anterioare necesare: Convertoare statice, Teoria sistemelor şi reglaj automat /Regulatoare automate.

E. Modul de evaluare: Referate laborator – 20%; Verificare finala laborator – 30%; Examen final – 50%; Cerinţe

minimale: promovarea laboratorului (obtinerea a 50% din punctajul asociat acestuia), obţinerea a 50% din punctajul

total.


36

01.03.O.01-13 Comanda numerică a mişcării (EPA) – 5 p.c.



Titular disciplinǎ: Ş.l. dr. ing. Aurelian SARCA


A. Obiectivul disciplinei: Cunoaşterea principalelor componente software ale unui bloc de control al mişcarii.

Însuşirea noţiunilor de profil de mişcare, interpolare liniară, interpolare PVT, transmisie electronică, camă

electronică. Înţelegerea cerintelor unui generator de referinţă integrat într-un sistem de acţionare. Generarea

referinţei de poziţie cu restricţii de şoc, acceleraţie şi viteză maxime. Prezentarea conceptelor care stau la baza

implementării practice. Însuşirea conceptelor care stau la baza executării mişcărilor coordonate şi sincronizate pe

mai multe axe. Executarea comenzilor vectoriale. Descompunerea mişcării pe fiecare axă. Înţelegerea diferenţelor

dintre un sistem de control centralizat şi respectiv unul distribuit. Familiarizarea cu sistemele de comunicaţie de tip

reţea de teren: RS-485, CANbus, Sercos, Ethernet. Cunoaşterea principalelor protocolalele standard de comunicatie

folosite în reţelele de teren în aplicaţii industriale incluzând acţionări electrice: CANopen, EtherCAT, Ethernet

Powerlink, DeviceNet, ControlNet, Ethernet/IP, Profibus, Profinet, Sercos. Înţelegerea conceptului de „drive

profile”. Familiarizarea cu principalele 4 profile standard pentru sistemele de acţionare: CiA DS-402, CIP,

PROFIdrive şi Sercos. Folosirea protocoalelor de comunicaţie pe cele 4 profilele standard. Familiarizarea cu

standardul PLCOpen folosit pentru comanda sistemelor de acţionare electrica similar cu modul de programare al

controlerelor logice programabile (PLC).

B. Conţinutul cursului: 1. Prezentarea cursului. Componente software ale unui bloc de control al mişcarii; 2. Profile de

mişcare, interpolare liniară, interpolare PVT, transmisie electronică, camă electronică. Cerintele unui generator de

referinţă integrat într-un sistem de acţionare. Generarea referinţei de poziţie cu restricţii de şoc, acceleraţie şi viteză

maxime. Modalitati de implementare practică; 3. Executarea mişcărilor coordonate şi sincronizate pe mai multe axe.

Comenzi vectoriale. Descompunerea mişcării pe fiecare axă. Sisteme de control centralizat. Sisteme de control

distribuit; 4. Sistemele de comunicaţie de tip reţea de teren: RS-485, CANbus, Sercos, Ethernet. Cunoaşterea

principalelor protocolalele standard de comunicatie folosite în reţelele de teren în aplicaţii industriale incluzând

acţionări electrice: CANopen, EtherCAT, Ethernet Powerlink, DeviceNet, ControlNet, Ethernet/IP, Profibus,

Profinet, Sercos; 5. Conceptul „drive profile”. Familiarizarea cu principalele 4 profile standard pentru sistemele de

acţionare: CiA DS-402, CIP, PROFIdrive şi Sercos. Folosirea protocoalelor de comunicaţie pe cele 4 profile

standard; 6. Standardul PLCOpen folosit pentru comanda sistemelor de acţionare electrica similar cu modul de

programare al controlerelor logice programabile (PLC).

Conţinutul aplicatiilor: 1. Proiectarea si realizarea practica a unui modul de program reprezentand un generator de

referinţă pentru o axă capabil să execute profile de poziţie cu acceleraţia / deceleraţia şi viteza maximă impuse

(partea 1); 2. Proiectarea si realizarea practica a unui modul de program reprezantand un generator 2D cu interpolare

liniară şi circulară în plan; 3. Proiectarea si realizarea practica unui sistem de control 2D capabil să piloteze 2

sisteme de acţionare (puse la dispoziţie) utilizând comenzi de tip PVT si comunicatie CANbus intre axe.

C. Bibliografie minimală: 1. L.Kreindler, R.Giuclea, “Digital Motion Control implementation using TMS320F28xx

DSP Controllers”, material workshop, 2004; 2. A.Sarca, S. Paturca, “Teoria sistemelor de reglare automata -

Indrumar de laborator si seminar”, Printech, 2008, ISBN 978-973-718-870-0; 3. G. Blujdea, A. Sarca, R. Giuclea,

„Distributed control applications with intelligent drives”, ATEE, Bucureşti, 2008, ISBN 978-606-521-137-7, p. 39-

42; 4. A. Ignat, A. Sarca, I. Iacob, L. Kreindler, „A new cost-optimized approach for multi-axis motion control

applications”, ATEE, Bucureşti, 2008, ISBN 978-606-521-137-7, p. 43-46; 5. IEC 61800-7-201 and IEC 61800-7-

301: CiA 402: device profile for drives and motion control; 6. www.can-cia.org – prezentări CANopen; 7.

www.ethercat.org – prezentări EtherCAT; 8. www.plcopen.org – prezentări PLCopen | TC2 – Motion Control.

D. Discipline anterioare necesare: Noţiuni de bază de programare: C, Matlab, Regulatoare Automate / Teoria

sistemelor şi reglaj automat, Acţionări electrice, Sisteme cu microprocesoare.

E. Modul de evaluare: Laborator – 50%; Examen final – 50%; Cerinţe minimale: obţinerea a 20% la temele de

laborator, obţinerea a 50% din punctajul total.

01.03.O.01-14 Controlul, monitorizarea şi diagnosticarea acţionărilor electrice (EPA) – 7 p.c.



Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Valentin NĂVRĂPESCU


A. Obiectivul disciplinei: Cursul, prin tematica abordată, se adresează celor interesaţi în a se specializa în: sistemele de

monitorizare şi diagnoză a acţionărilor electrice; în domeniul acţionărilor şi automatizărilor industriale bazate pe

utilizarea circuitelor integrate specializate de tip ASIC sau DS, cât şi pe dispozitive numerice cu procesoare

numerice de semnal, procesoare de tip RISC/CISC, sau PLC-uri. Acest curs poate fi urmat de absolvenţii Facultăţii

de Inginerie Electrică şi nu numai. După parcurgerea acestuia, cursanţii vor fi în stare să deservească, să efectueze

operaţiuni de întreţinere, să proiecteze şi să simuleze diferite sisteme de monitorizare şi/sau diagnoză a unor

acţionări electrice, să proiecteze sisteme de comandă şi control pentru diverse aplicaţii industriale. Cursanţii vor


37

avea posibilitatea simulării, a implementării şi studierii comportamentului algoritmilor studiaţi direct pe

dispozitivelor aflate în dotarea Laboratorului de Controlere Logic Programabile. Cu ajutorul PLC-urilor din

laborator se pot implementa sisteme de monitorizare a stării unei acţionări sau a unei automatizări industriale, dar şi

de diagnosticare a acestora. Studenţii au la dispoziţie echipamente de ultimă generaţie din domenii precum: achiziţii

de date, maşini electrice fără perii, maşini asincrone, convertizoare de frecvenţă, controlere logic programabile,

precum şi toate instrumentele software necesare. De asemenea, cei interesaţi, vor avea posibilitatea efectuării şi a

unor activităţi de cercetare în cadrul colectivului acestui laborator.

B. Conţinutul cursului, aplicatiilor: 1. Automatizări industriale digitale; 2. Sisteme avansate de comandă şi

monitorizare; 3. Sisteme de tip SCADA centralizate şi ierarhizate, distribuite şi ierarhizate; 4. Controlul şi

monitorizarea de la distanţă a acţionărilor electrice prin intermediul unor dispozitive specializate de tip RTU; 5.

Monitorizarea şi diagnoza unor acţionări electrice secvenţiale, de tipul celulelor flexibile de fabricaţie cu roboţi

industriali; 6. Studierea de modele matematice adecvate sistemelor de monitorizare şi control pentru diverse tipuri

de maşini electrice şi convertoare statice de putere; 7. Monitorizarea diferiţilor parametrii ai maşinilor electrice

(rezistenţe şi reactanţe) prin utilizarea metodelor convenţionale sau prin utilizarea unor estimatori recursivi; 8. Soft-

uri dedicate sistemelor de monitorizare şi control a acţionărilor electrice inteligente; 9. Controlul şi monitorizarea

unor sisteme inteligente de acţionări electrice; 10. Comanda sensorless şi comanda fuzzy.

C. Bibliografie minimală: 1. R. Krishnan, Electric Motor Drives: modeling, analysis and control. Prentice Hall, 2001;

2. Th. BORANGIU, Structuri moderne de comandă a maşinilor-unelte automate, Ed. Tehnică 1982; 3. D. MIHAI,

Comenzi numerice pentru sisteme electromecanice, Ed. Didactica Nouă 1996; 4. D.W. Novotny and T.A. Lipo,

Vector control and dynamics of AC drives, Clarendon Press - Oxford, 1996; 5. V. NAVRAPESCU, s.a., Comanda

numerica a vitezei maşinii asincrone, Editura ICPE 1999; 6. V. NAVRAPESCU, s.a., Acţionari electrice de curent

continuu, Printech 1999; 7. V. NAVRAPESCU, Controlere Industriale – Arhitecturi si algoritmi de comanda, Ed.

UPB, 1997, www.plc.pub.ro.

D. Discipline anterioare necesare: Sisteme Digitale, Acţionări Electrice, Microcontrolere şi Automate Programabile,

Sisteme cu Microprocesoare.

E. Modul de evaluare: Activitate laborator – 15%; Teme de casă – 35%; Examen final – 50%; Cerinţe minimale:

obţinerea a 50% din punctajul total.

01.03.O.01-15 Sisteme virtuale de analiză a parametrilor convertoarelor statice (EPA) – 3 p.c.



Titular disciplinǎ: Ş.l. dr. ing. Cristinel Puiu MIHALACHE


A. Obiectivul disciplinei: Prezentarea unei noi abordări, interdisciplinare, prin prisma conceptului de Instrumentaţie

Virtuală, care să permită corelarea cunoştinţelor dobândite în cadrul programului de licenţă din domeniul

Programării Calculatoarelor, Măsurărilor Electrice şi Electronice şi Convertoarelor Statice pentru dezvoltarea de

instrumente specifice destinate controlului şi analizei funcţionării Convertoarelor statice.

B. Conţinutul cursului: 1. Noţiunea de Instrument Virtual (I.V); Crearea de I.V. şi de subI.V; Arhitecturi şi elemente

de bază de programare în LabView; 2. Achiziţia de date şi controlul instrumentelor de măsură (instrucţiuni de

programare specifice aparatelor de măsură, tehnici de programare aplicate la IV); 3. Tehnici de prezentare a

rezultatelor măsurătorilor; 4. Tehnici de control a Convertoarelor Statice prin intermediul I.V. 5. Corelarea şi

interpretarea datelor.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Dezvoltarea de aplicaţii pentru analiza parametrilor convertoarelor statice; crearea de

module (subinstrumente virtuale) pentru analiza diferiţilor parametri; 2. Dezvoltarea de aplicaţii parţiale (pe

subgrupe) pentru analiza diferiţilor parametri ai convertoarelor statice; 3. Implementarea unor aplicatii generale prin

corelarea aplicaţiilor parţiale elaborate anterior care să permită pentru studiul si analiza funcţionării diferitelor tipuri

de Convertoare Statice: redresoare, invertoare, variatoare de c.a., variatoare de c.c..

C. Bibliografie minimală: 1. Ionescu Fl., Nitu S., Floricau D., Mihalache C. : Electronica de putere II :"Convertoare

statice" Editura Electra, Bucuresti 2004, 389 pag., ISBN 973-8067-15-4; 2. Ionescu Fl., Nitu S., Floricau D.,

Mihalache C.: Convertoare statice de putere. Indrumar de laborator, Lit UPB, Bucureşti, 1997; 3. National

Instruments : Manual de Utilizare LabView.

D. Discipline anterioare necesare: Limbaje de programare; Convertoare Statice, Măsurări Electrice şi electronice.

E. Modul de evaluare: Activitate laborator – 40%; Tema de casă – 40%; Colocviu final – 20%; Cerinţe minimale:


01.03.O.01-16 Legislaţie şi norme specifice în ingineria electrică (EPA) – 3 p.c.



Titular disciplinǎ: Ş.l. dr. ing. jurist. Daniel ILINA


A. Obiectivul disciplinei: Însuşirea elementelor fundamentale de teorie generală a dreptului şi a relaţiilor juridice

dintre subiectele raportului juridic. Dobândirea cunoştinţelor necesare întocmirii unui act constitutiv şi a procedurii


38

de înfiinţare a unei societăţi comerciale. Cunoaşterea elementelor specifice dreptului de proprietate industrială şi

posibilitatea realizării documentaţiei de înregistrare a unei invenţii. Prezentarea legislaţiei specifice domeniului

energiei electrice, respectiv a reglementărilor legislative din domeniul protecţiei mediului şi dezvoltării durabile.

B. Conţinutul cursului: 1. Noţiuni de teoria generală a dreptului; 2. Drept comercial – societăţile comerciale; 3. Relaţii

juridice dintre persoane fizice şi/sau juridice; 4. Dreptul proprietăţii industriale şi intelectuale; 5. Mediu economico-

social; 6. Reglementări legislative din domeniul energiei electrice.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Elemente de drept civil; 2. Societăţile comerciale; 3. Contracte civile şi comerciale.

Relaţii de muncă; 4. Proprietatea industrială şi intelectuală; 5. Mediu economico-social; 6. Legislaţie din domeniul

energiei electrice.

C. Bibliografie minimală: 1. Stanciu Dumitru – Tehnologiile şi protecţia mediului, Ed. MEDC. 2005; 2. Stanciu

Dumitru – Metodologie pentru evaluarea impactului activităţilor umane asupra mediului, Ed. MEDC. 2007; 3.

Stanciu Dumitru, Lucia Stanciu – Managementul privatizării, Ed. Niculescu, 2006; 4. Ilina Ion Daniel – Drept şi

legislaţie. Elemente fundamentale şi reglementări specifice ingineriei electrice. Editura Matrix Rom, Bucureşti

2008; 5. Nicolae Popa – Teoria generală a dreptului. Bucureşti, 1996; 6. Francisc Deak – Tratat de Drept civil.

Contracte speciale. Editura Actami, Bucureşti, 1998; 7. Cârpenaru St. D. - Drept comercial român, Editura Atlas

Lex, Bucureşti, 2001; 8. Sanda Ghimpu, Alexandru Ţiclea – Dreptul Muncii. Editura Şansa, Bucureşti, 1995; 9.

Viorel Ros, Dragos Sebastian Bogdan - Dreptul proprietăţii intelectuale. Dreptul proprietăţii industriale. Mărcile şi

indicaţiile geografice. Editura ALL Beck, Bucureşti 2003; 10. Parlamentul României, Camera Deputaţilor -

Legislaţia mediului, 1996; 11. Monitorul Oficial al României.

D. Discipline anterioare necesare: Economie şi analiză economică, Antreprenoriat / Drept şi legislaţie, Managementul

proiectelor.

E. Modul de evaluare: Teme de casă – 20%; Prezenta activa la curs si seminar – 20%; Lucrari de verificare – 40%;

Colocviu final – 20%; Cerinţe minimale: obţinerea a 50% din punctajul total.






statice

A. Obiectivul disciplinei: Formarea studentului ca cercetător în domeniul temei de disertaţie. Studentul va învăţa să

aplice cunoştinţele acumulate în semestrele anterioare pentru rezolvarea temei de disertaţie, parcurgând toate etapele

necesare: modelarea (analiza) problemei, proiectarea (concepţia) sistemului, implementarea proiectului, verificarea,

validarea şi testarea sa. Studentul va interacţiona în toate fazele cercetării cu restul echipei, sub coordonarea

conducătorului lucrării de disertaţie, operând corecţiile care se impun.

B. Conţinutul disciplinei: 1. Analiza şi modelarea sistemului tratat în lucrarea de disertaţie; 2. Proiectarea (concepţia)

sistemului; 3. Implementarea proiectului; 4. Verificarea, validarea şi testarea proiectului; 5. Realizarea unei lucrări

ştiinţifice publicabilă, care să prezinte cercetările efectuate; 6. Realizarea unei prezentări publice a lucrării realizate.



D. Discipline anterioare necesare: Cercetare ştiinţifică 1, Cercetare ştiinţifică 2.



01.04.O.01-18 Elaborare lucrare de disertaţie (EPA) – 30 p.c.





statice

A. Obiectivul disciplinei: Realizarea unei lucrări de disertaţie documentată care să aibă elemente de aprofundare

teoretică, cercetare bibliografică, calcule numerice, experimentări, simulări etc..

B. Conţinutul disciplinei: 1. Elemente specifice de documentare în domeniul lucrării de disertaţie: stadiul actual al

domeniul temei, realizări importante practice şi teoretice din domeniul temei; 2. Realizarea unei părţi de

calcul/simulare/experimentare în legătură cu tema lucrării de disertaţie: calculul elementelor de bază,

simulări/experimentări pentru validarea rezultatelor, analiza critică a rezultatelor obţinute; 3. Realizarea unei părţi

grafice corespunzătoare: schiţe explicative în text, desene de componente/subansamble, tabele cu caracteristici,

valori simulate sau măsurate, desene ale ansamblului (acolo unde este cazul), diagrame explicative; 4. Redactarea

unitară a întregului material aferent lucrării de disertaţie şi realizarea prezentării grafice pentru susţinerea publică; 5.

Formularea concluziilor generale şi specifice aferente temei lucrării de disertaţie.

C. Bibliografie minimală: Cea recomandată prin tema lucrării de disertaţie, completată cu cea căutată, găsită şi

parcursă de către autor.


39

D. Discipline anterioare necesare: Toate disciplinele din Planul de învăţământ al programului de masterat respectiv.

E. Modul de evaluare: Evaluarea se face prin acordarea a două note în urma susţinerii lucrării de disertaţie în faţa unei

comisii: Prima notă este acordată pentru lucrare şi pentru modul de susţinere al acestuia; A doua notă se acordă

pentru răspunsurile la întrebările comisiei şi reflectă nivelul de cunoştinţe al absolventului. Calculul notei finale se

va face prin efectuarea mediei aritmetice a celor două note.

01.01.O.02-01 Tehnici de modelare matematică (INF) – 4 p.c.


Programul, semestrul, structurǎ de ore: INF; sem. 1; 1C, 2L

Titular disciplinǎ: Prof. dr. Mircea CÎRNU


A. Obiectivul disciplinei: Însuşirea unor noţiuni de matematică avansată; Dezvoltarea aptitudinilor de analizare a unor

fenomene şi procese din inginerie, de modelare a acestora folosind aparat matematic avansat şi tehnici moderne de

calcul.

B. Conţinutul cursului: 1. Sisteme liniare discrete variabile in timp modelate ca operatori matriceali; 2. Sisteme liniare

discrete invariante in timp modelate ca operatori de convoluţie; 3. Derivarea automată a funcţiilor; 4. Estimarea

erorilor prin aritmetica intervalelor; 5. Fenomene periodice studiate pe baza convoluţiei circulare si a transformării

Fourier discrete; 6. Sisteme liniare şi neliniare continue guvernate de ecuaţii diferenţiale; 7. Sisteme liniare şi

neliniare discrete guvernate de ecuaţii cu diferenţe; 8. Utilizarea transformării Laplace a functiilor la rezolvarea a

diverse tipuri de ecuaţii; 9. Modele ARMA studiate cu transformarea Laplace distribuţională; 10. Studiul sistemelor

discrete cu ajutorul transformării Z; 11. Rezolvarea ecuatiilor diferenţiale neliniare prin metoda transformarii

Taylor; 12. Rezolvarea in functii speciale a ecuatiilor diferentiale liniare cu coeficienti variabili; 13. Rezolvarea

ecuatiilor cu derivate parţiale liniare si neliniare prin separarea variabilelor; 14. Prognozări prin metoda celor mai

mici pătrate.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Sisteme liniare discrete variabile in timp modelate ca operatori matriceali; 2. Sisteme

liniare discrete invariante in timp modelate ca operatori de convoluţie; 3. Derivarea automată a funcţiilor; 4.

Estimarea erorilor prin aritmetica intervalelor; 5. Fenomene periodice studiate pe baza convoluţiei circulare si a

transformării Fourier discrete; 6. Sisteme liniare şi neliniare continue guvernate de ecuaţii diferenţiale; 7. Sisteme

liniare şi neliniare discrete guvernate de ecuaţii cu diferenţe; 8. Utilizarea transformării Laplace a functiilor la

rezolvarea a diverse tipuri de ecuaţii; 9. Modele ARMA studiate cu transformarea Laplace distribuţională; 10.

Studiul sistemelor discrete cu ajutorul transformării Z; 11. Rezolvarea ecuatiilor diferenţiale neliniare prin metoda

transformarii Taylor; 12. Rezolvarea in functii speciale a ecuatiilor diferentiale liniare cu coeficienti variabili; 13.

Rezolvarea ecuatiilor cu derivate parţiale liniare si neliniare prin separarea variabilelor; 14. Prognozări prin metoda

celor mai mici pătrate.

C. Bibliografie minimală: 1. Romeo Bercia, Dan Larionescu, Matematici speciale pentru ingineri, Editura Printeh,

Bucuresti, 2002; 2. Mircea Cirnu, Functii de variabila complexa, Fair Partner Press, Bucuresti, 2008; 3. Mircea

Cirnu, Teoria campurilor, UPB Press, 2007; 4. Mircea Cirnu, Introducere in algebra liniara, Fair Partner Press,

Bucuresti, 2007; 5. Mircea Cirnu, Ecuatii diferentiale, IPB, Vol. 1, 1991, Vol. 2, 1992; 6. Mariana Craiu, Calculul

probabilitatilor si statistica matematica, IPB, 1991; 7. R. Dautray, J. L. Lions, Mathematical analysis and numerical

methods for science and technology, Springer Verlag, 2000; 8. A. C. Fowler, Mathematical models in the applied

sciences, Cambridge University Press, 1997; 9. Lucian Jude, Ecuatii cu derivate partiale, IPB, 1998; 10. Dumitru

Stanomir, Semnale si sisteme discrete, UPB, 1997.

D. Discipline anterioare necesare: Analiză matematică, Algebră, Matematici Avansate.

E. Modul de evaluare: Teme de casa – 20%; Activitate pe parcurs – 30%; Examen final – 50%. Cerinte minimale:


01.01.O.02-02 Electromagnetism tehnic (INF) – 6 p.c.


Programul, semestrul, structurǎ de ore: INF; sem. 1; 2C, 2S

Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Ioan Florea HǍNŢILǍ


A. Obiectivul disciplinei: Completarea şi dezvoltarea cunoştinţelor de electromagnetism, cu sublinierea aspectelor

tehnice ale problemelor studiate. Abordarea creativă a unor probleme de tehnică avansată în domeniul ingineriei

electrice.

B. Conţinutul cursului: 1. Condiţii tehnice pentru formularea corectă a unei problemei de câmp electromagnetic:

Condiţii de frontieră tehnice. Surse. Probleme cuplate; 2. Modele electrostatice: Potenţialul electric scalar. Condiţii

de frontieră pentru potenţialul electric scalar. Echipotenţiale. Calculul capacităţilor. Aproximaţiile modelului. 3.

Modele electrocinetice: Potenţiale electrice scalar si vector. Condiţii de frontieră pentru potenţialele electrice scalar

şi vector. Echipotenţiale. Linii de câmp. Calculul pierderilor şi al rezistenţelor. Cuplarea cu probleme de încălzire.

Aproximaţiile modelului. Structuri 2D.; 4. Modele de câmp magnetic staţionar: Potenţialul magnetic scalar şi vector.

Condiţii de frontieră pentru potenţialul magnetic vector. Calculul energiei câmpului magnetic, al inductivităţilor şi al

forţelor. Aproximaţiile modelului; 5. Modele de câmp magnetic cvasitaţionar: Potenţialul magnetic vector. Ecuaţia


40

integrală a curenţilor turbionari. Calculul pierderilor prin curenţi turbionari. Cuplarea cu probleme de încălzire.

Aproximaţiile modelului. Structuri 2D.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Exemple de modele electrostatice adoptate în tehnică. Calculul numeric al parametrilor

din modelul electrostatic; 2. Exemple de modele electrocinetice adoptate în tehnică. Calculul numeric al

parametrilor din modelul electrocinetic; 3. Exemple de modele câmp magnetic staţionar adoptate în tehnică.

Calculul numeric al parametrilor din modelul de câmp magnetic staţionar; 4. Exemple de modele de curenţi

turbionari adoptate în tehnică. Încălzirea în curenţi turbionari. Soluţionarea numerică a problemelor de curenţi

turbionari şi de încălzire.

C. Bibliografie minimală: 1. F.Hantila, T.Leuca, C.Ifrim, “Electrotehnica teoretica”, vol. I, Editura Electra, 2002,

ISBN 973-8067-69-3; 2. F.Hantila, “Campul magnetic in structuri cu magneti permanenti”, Editura Electra, 2004,

ISBN 973-7728-22-X 3. F.Hantila, M.Vasiliu, “Campul electromagnetic variabil in timp”, Editura Electra, 2005,

ISBN 973-7728-48-3.

D. Discipline anterioare necesare: Matematica, Bazele electrotehnicii.

E. Modul de evaluare: Activitate aplicaţii – 40%; Alte notări – 10%; Examen final – 50%. Cerinţe minimale: obţinerea

a 50% din punctajul total.

01.01.O.02-03 Algoritmi numerici (INF) – 5 p.c.



Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Daniel IOAN, Conf. dr. ing. Gabriela CIUPRINA


A. Obiectivul disciplinei: Dezvoltarea gândirii algoritmice structurate, înţelegerea modului de concepere a algoritmilor

numerici avansaţi pentru rezolvarea problemelor de inginerie electrică. Conceperea, implementarea, testarea şi

validarea unor algoritmi pentru rezolvarea unor probleme de inginerie electrică.

B. Conţinutul cursului: 1. Concepte de bază: descrierea, evaluarea şi erori în algoritmii numerici; 2. Rezolvarea

sistemelor algebrice liniare: metode directe, iterative, semiiterative, tehnici de matrice rare, precondiţionare;

aplicaţie – algoritmi numerici pentru rezolvarea circuitelor rezistive liniare; 3. Interpolarea şi aproximarea numerică

a funcţiilor; 4. Derivarea şi integrarea numerica a funcţiilor; 5. Rezolvarea sistemelor de ecuaţii cu derivate parţiale:

metoda diferenţelor finite, tehnici multigrid; aplicaţie – algoritmi numerici pentru analiza problemelor de câmp

electromagnetic static şi staţionar cu diferenţe finite; 6. Rezolvarea sistemelor de ecuaţii cu derivate ordinare;

aplicaţie – algoritmi numerici pentru rezolvarea circuitelor liniare în regim tranzitoriu; 7. Algoritmi numerici pentru

optimizare; metode deterministe, stocastice, optimizarea automată a dispozitivelor electromagnetice; 8. Sisteme

algebrice neliniare: metode de rezolvare; aplicaţie – algoritm numeric pentru analiza circuitelor rezistive neliniare.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Familiarizarea cu mediul de lucru (matlab); Implementarea şi testarea unor algoritmi

simpli de post-procesare; 2. Implementarea, testarea şi validarea unui algoritm numeric pentru analiza circuitelor

liniare în regim tranzitoriu. Compararea cu un software de referinta; 3. Implementarea, testarea şi validarea unui

algoritm numeric pentru metoda diferentelor finite; 4. Implementarea, testarea şi validarea unui algoritm numeric

pentru optimizare;

C. Bibliografie minimală: 1. G. Ciuprina, et al., Optimizarea numerică a dispozitivelor electromagnetice, Editura

Printech, 2002; 2. D.Ioan, et al., Metode numerice în ingineria electrică, Editura MATRIX-ROM, Bucureşti, 1998;

3. W.H. Press, S.A. Teukolsky, W.T. Vetterling, B.P. Flannery, Numerical Recipes in C, The Art of Scientific

Computing, Cambridge University Press, 1992, disponibilă online http://en.wikipedia.org/wiki/Numerical_Recipes;

4. Netlib home page (contine software şi documentaţie în domeniul algoritmilor numerici) http://www.netlib.org. 5.

Pagina web a cursului http://an.lmn.pub.ro conţine slide-uri, îndrumar pentru exercitiile de laborator, notite de curs

(user:algoritmi, parola:numerici09).

D. Discipline anterioare necesare: Algebră, Analiză matematică, Limbaje de programare, Teoria circuitelor electrice,

Teoria câmpului electromagnetic.

E. Modul de evaluare: Activitate la laborator – 50%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: obţinerea a 50% din

punctajul total.

01.01.O.02-04 Tehnici de dezvoltare software (INF) – 6 p.c.


Programul, semestrul, structurǎ de ore: INF; sem. 1; 2C, 1L, 1P

Titular disciplinǎ: Ş.l. dr. ing. Anton DUCA


A. Obiectivul disciplinei: Insusirea de cunostinte teoretice si practice legate de tehnicile de dezvoltare a aplicatiilor

informatice si limbajul de modelare unificat (UML).

B. Conţinutul cursului: 1. Introducere in tehnici de dezvoltare software si UML; 2. Tehnici de dezvoltare software:

modelul cascadei, modelul spiralei, modele iterative. Fazele de dezvoltare ale unui proiect software; 3. Diagramele

UML; 4. Faza incipienta, faza de elaborare, diagrame de utilizare; 5. Modelare conceptuala, calsificarea diagramelor

de utilizare; 6. Faza de constructie (analiza si design), diagrame de colaborare; 7. Diagrame de clase: metode,

navigabilitate, atribute, vizibilitate, agregare si compozitie; 8. Mostenire si polimorfism; 9. Arhitectura sistemelor

http://en.wikipedia.org/wiki/Numerical_Recipes

http://www.netlib.org/

http://an.lmn.pub.ro/


41

complexe, diagrame de librarii. Sablonul de dezvoltare tip fatada, tratarea diagramelor de utilizare complexe; 10.

Modelarea starilor: diagrame de stare. Stari, substari, evenimente; 11. Tranzitia la cod: implementarea.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Instalare, configurare Java, Eclipse. Familiarizare cu mediul Eclipse; 2. Diagrame de

utilizare si colaborare; 3. Diagramele colaborare; 4. Diagrame de clase: metode, navigabilitate, atribute, vizibilitate,

agregare si compozitie; 5. Diagrame care modeleaza mostenirea si polimorfismul; 6. Diagrame de librarii; 7.

Diagrame de stare.

C. Bibliografie minimală: 1. Site oficial UML (Unified Modelling Language) http://www.uml.org; 2. UML-Lab

plugin pentru Eclipse, http://www.uml-lab.com/en/uml-lab/; 3. Eclipse site oficial, http://www.eclipse.org; 4. A.

Duca, curs online de Programare Orientata pe Obiecte, http://itee.elth.pub.ro/~anton.duca/poo; 5. Site oficial Java,

http://java.oracle.com.

D. Discipline anterioare necesare: Limbaje de programare, Programare orientata pe obiecte.

E. Modul de evaluare: Laborator – 25%; Proiect – 25%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: obţinerea a 50% din

punctajul total.

01.01.O.02-05 Software pentru analiza circuitelor electrice (INF) – 4 p.c.



Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Florin CONSTANTINESCU


A. Obiectivul disciplinei: Intelegerea algoritmilor de analiza a circuitelor in domeniul timpului si in domeniul

frecventei, implementati in pachetele de programe comerciale SPICE, SPECTRE (CADENCE), ADS. Formularea si

rezolvarea unor probleme de simulare a circuitelor.

B. Conţinutul cursului: 1. Analiza in current continuu; 2. Analiza in curent alternativ; 3. Analiza in regim tranzitoriu;

4. Determinarea polilor si zerourilor; 5. Analiza in domeniul frecventei a circuitelor neliniare; 6. Urmarirea

infasuratoarei; 7. Analiza zgomotului; 8. Determinarea raspunsului periodic prin metoda “shooting”; 9. Calculul

castigului de conversie utilizand modele liniare si neliniare de circuit.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Circuite liniare si neliniare de curent continuu; 2. Calculul caracteristicilor de frecventa

ale filtrelor; 3. Analiza regimului tranzitoriu utilizand modele de semnal mare si de semnal mic; 4. Comportarea

calitativa a circuitelor de ordinul II; 5. Comportarea obisnuită si comportarea neobisnuită a circuitele electrice

neautonome si autonome; 6. Calculul parametrilor S; 7. Analiza regimurior tranzitorii ale circuitelor cu excitatii

modulate in amplitudine si in frecventa; 8. Regimul periodic al amplificatoarelor neliniare si mixerelor; 9. Calculul

castigului de conversie al mixerelor, aproximatia de semnal mic si analiza de semnal mare; 10. Analiza circuitelor

neliniare cu balanta armonica;

C. Bibliografie minimală: 1. F. Constantinescu, M. Nitescu, Teoria Circuitelor, http://ferrari.lce.pub.ro/studenti. 2.

Ken Kundert, “Introduction to RF Simulation and its Application”; Journal of the Solid State Circuits, 1999, updated

on 23 April 2003, http://www.designers-guide.com; 3. Manuale CADENCE (SPECTRE); 3. Manuale 4. Manuale

ADS; 4. F. Constantinescu, A. G. Gheorghe, M. Nitescu, C. V. Marin, A. Ionescu, “Simularea circuitelor electrice –

lucrari de laborator”, Editura Printech, 2011, http://ferrari.lce.pub.ro/studenti.

D. Discipline anterioare necesare: Matematica, Bazele Electrotehnicii.

E. Modul de evaluare: Activitatea la curs - 10%; Activitatea la seminar - 20%; Activitatea la laborator - 20%; Examen

final - 50%. Cerinte minimale: efectuarea lucrarilor de laborator si obţinerea a 50% din punctajul total.

01.01.O.02-06 Cercetare stiintifica 1 (INF) – 5 p.c.


Programul, semestrul, structurǎ de ore: INF; sem. 1; 10



statice













01.02.O.02-07 Modelarea problemelor cuplate (INF) – 5 p.c.

0http:/www.uml.org/

http://www.eclipse.org/

http://java.oracle.com/

http://www.designers-guide.com/


42



Titular disciplinǎ: Ş.l. dr. ing. Alina MACHEDON


A. Obiectivul disciplinei: Cursul prezintă etape şi tehnici de rezolvare pentru problemele cuplate, care descriu procese

şi interacţiuni în care intervin, simultan, mai multe fenomene fizice (fenomene electrice, magnetice, chimice,

mecanice, etc.), sau legi constitutive care introduc cuplaje între mărimi fizice de naturi diferite. Sunt prezentate

etapele necesare în rezolvarea problemelor cuplate: identificarea modelelor fizice care descriu fenomenele cuplate,

construirea unor modele matematice consistente, modelarea numerică, şi postprocesarea rezultatelor de simulare.

Sunt discutate probleme descrise prin modele matematice de tipuri diferite sau la scări de timp. Aplicaţiile urmăresc

problematica abordată la curs prin rezolvarea unor simulari concrete de probleme cuplate. Vor fi abordate cuplaje

termo-electrice, transfer de căldură, termo-mecanice. Rezolvarea problemelor va impune folosirea unor tehnici de

discretizare diferită- retele de discretizare dinamice.

B. Conţinutul cursului: 1. Elemente de modelare fizică şi matematică; 2. Interacţiuni termo-electrice; 3. Probleme cu

cuplaje de tip fluxuri- gradienţi conjugati; 4. Probleme cuplate termo-structurale; 5. Probleme cuplate acustică-

structură; 6. Probleme cuplate câmp electric- transfer de caldură- structură; 7. Probleme cuplate electric- magnetic-

mişcare-termic.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Prezentarea laboratorului; Prezentarea instrumentelor hard- software folosite in

laborator; 2. Introducere: efectul termoelectric; 3. Transferul de caldură într-un circuit electric; 4. Analiza termo-

mecanică a unui element rezistiv; 5. Cuplajul câmp magnetic -mişcare ; câmp electric-mişcare; 6. Problema

interacţiune câmp electromagnetic- ţesut biologic; 7. Tema rezolvată în clasă. Incheierea situaţiei la laborator.

C. Bibliografie minimală: 1. Bejan A, Shape and Structure- from engineering to nature, Cambridge Univ.Press, 2000

(tradusa in lb. romana, Ed Academiei, 2005); 2. Morega A.M. Realizari actuale in racirea structurilor electronice,

monografie, 2008; 3. Bejan A, Heat Transfer, John Wiley&Sons, Ney York, NY, 2006; 4. Incropera, F P.

,Fundamentals of heat and Mass Transfer, John Wiley&Sons, New York, NY, 1990, 2001; 5. O.Craiu, A.Machedon,

T.Tudorache, M. Morega, M. Modreanu, “3D Finite Element Thermal Analysis of a Small Power PM DC Motor”,

Optim 2010.

D. Discipline anterioare necesare: Matematici generale, Bazele Electrotehnicii.

E. Modul de evaluare: Laborator – 30%; Tema rezolvata in clasa – 20%; Examen final – 50%. Cerinte minimale:

efectuarea laboratorului; predarea referatelor; rezolvarea temei în clasă; obţinerea a 50% din punctajul total.

01.02.O.02-08 Sisteme informatice în acţionări electrice (INF) – 5 p.c.



Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Valentin NĂVRĂPESCU


A. Obiectivul disciplinei: Cursul se adresează celor interesaţi în a se specializa în domeniul sistemelor informatice

moderne utilizate în sistemele de acţionări electrice, al acţionărilor şi automatizărilor industriale bazate pe utilizarea

controlerelor logic programabile (PLC-uri) şi al controlerelor industriale. După parcurgerea acestuia, cursanţii vor fi

în stare să efectueze operaţiuni de întreţinere şi să proiecteze diferite tipuri de automatizări / comenzi numerice

industriale. Absolvenţii acestui curs vor căpăta cunoştinţe importante în următoarele domenii: algoritmi specifici

sistemelor de comandă numerică; structura sistemelor informatice şi aspectele particulare generate de un anumit tip

de acţionare electrică; arhitecturi specifice sistemelor numerice de comandă şi de control; utilizarea controlerelor

industriale; utilizarea releelor inteligente; utilizarea automatelor programabile de complexitate medie şi mare.

Cursanţii vor avea posibilitatea simulării, a implementării şi studierii comportamentului algoritmilor studiaţi direct

pe dispozitivelor aflate în dotarea Laboratorului de Controlere Logic Programabile.

B. Conţinutul cursului, aplicatiilor: Aspecte generale legate de sistemele informatice implementate cu automate

programabile şi controlere industriale din domeniul acţionărilor electrice. Structuri tipice de comandă. Factorii ce

influenţează tipul şi structura unui sistem informatic. Prezentare generală a principalelor categorii de echipamente

utilizate în sistemele de comandă numerică a acţionărilor electrice. Automate numerice. Reprezentarea numerică a

informaţiei în sistemele informatice moderne. Coduri numerice uzuale pentru domeniul acţionărilor electrice.

Convertoare de cod. Circuite logice secvenţiale şi combinaţionale utilizate pentru implementarea “discretă” a

sistemelor informatice şi de comandă numerică. Structuri de automate bazate pe utilizarea memoriilor PROM,

EPROM şi EEPROM. Automate programabile. Structura clasică a unui automat programabil simplu. Domenii de

aplicaţii. Exemple de aplicaţii. Limbaje de programare conform standardului IEC 61131. Conversii între diferite

limbaje de programare. Alegerea unui limbaj de programare în funcţie de aplicaţia considerată şi de structura

hardware a acesteia. Reprezentarea unei aplicaţii cu ajutorul reţelelor Petri, a unui grafcet sau a unei organigrame.

Proiectarea unei sistem informatic bazat pe utilizarea PLC-urilor. Structura clasică a unui automat programabil

complex. Structura unui sistem informatic ierarhizat. Reţele de automate programabile. Protocoale de comunicaţie.

Structura hardware şi software a unui sistem SCADA. Comunicarea, interfaţarea şi funcţionarea unui asemenea

sistem. Sistemul OPC..


43

C. Bibliografie minimală: 1. D. MIHAI, Sisteme discrete şi comenzi numerice, Ed. Sitech, 2000; J. Wakerley, Digital

design. Principles and practices, Prentice Hall, 1994; 2. G. DUNNING, Introduction to Programmable Logic

Controllers, Thomson, 2005; 3. V. NAVRAPESCU, s.a., Acţionari electrice de curent continuu, Printech 1999; 4. V.

NAVRAPESCU, Controlere Industriale – Arhitecturi si algoritmi de comanda, Ed. UPB, 1997; 5. V.

NAVRAPESCU, Relee de comanda si control – EASY 500/700, Ed. Printech 2006; 6. V. NAVRAPESCU,

Introducere în PLC – Controlere Logic Programabile, Editura Electra 2007; www.plc.pub.ro.

D. Discipline anterioare necesare: Sisteme Digitale, Acţionări Electrice, Microcontrolere şi Automate Programabile,

Sisteme cu Microprocesoare.

E. Modul de evaluare: Activitatea la laborator – 15%; Teme de casa – 35%; Examen final – 50%. Cerinte minimale:


01.02.O.02-09 Sisteme informatice de gestiune a instalaţiilor electrice (INF) – 6 p.c.


Programul, semestrul, structurǎ de ore: INF; sem. 2; 1C, 2P

Titular disciplinǎ: Conf. dr. ing. Emil CAZACU


A. Obiectivul disciplinei: Cursul urmăreşte însuşirea de către masteranzi a cunoştinţelor privind problematica

sistemelor informatice de gestiune a instalaţiilor electrice domestice şi industriale alimentate în joasă tensiune. În

principal, sunt tratate probleme de proiectare şi de exploatare optimală ale acestora. Sunt analizate, intr-o abordare

integrată, aspecte esenţiale din instalaţiile electrice moderne: interacţiunea instalaţiei electrice cu reţeaua, calitatea

energiei electrice absorbite şi eficienţa energetică a instalaţiei. Elemente privind mentenanţa predictivă în instalaţiile

electrice sunt de asemenea prezentate. Cursanţii primesc, astfel, competenţele necesare proiectării CAD a sistemelor

de instalaţii electrice, a verificării funcţionale, reviziei şi exploatării în regim tehnico – economic optim a acestora.

B. Conţinutul cursului: 1. Instalaţiile electrice - noţiuni generale de gestiunea informatică a acestora; 2. Selecţia

arhitecturi de alimentare cu energie electrică a receptoarelor domestice şi industriale 3. Predeterminarea

informatizată a sarcinilor electrice în instalaţii. 4. Selecţia aparatelor de comutaţie şi protecţie din instalaţiile de

joasă tensiune. Corelarea informatizată a caracteristicilor acestora în reţeaua de joasă tensiune; 5. Gestiunea

informatizată a circulaţiei de putere reactivă în instalaţii-dimensionarea sistemelor electrice pentru compensarea

puterii reactive funcţie de parametrii calităţii energiei electrice; 6. Gestiunea informatică a pierderi de tensiune şi

putere în reţelele electrice de joasă tensiune. Eficienţa energetică a instalaţiilor; 7 Elemente de mentenanţă predictivă

şi electrosecuritate în instalaţiile electrice de joasă tensiune.

Conţinutul aplicaţiilor: 1. Prezentarea principalelor programelor de gestiune informatică a instalaţiilor de joasă

tensiune; 2. Analiza solicitărilor termice şi electrodinamice a conductoarelor într-o instalaţie de alimentare de joasă

tensiune selecţia conductoarelor cu verificarea la pierderea de tensiune impusă; 3. Selecţia asistată de calculator a

aparatajului de comutaţie şi protecţie în instalaţiile interioare de joasă tensiune; 4. Analiza compensării puterii

reactive într-o instalaţie electrică- Dimensionarea sistemului de corecţie a factorului de putere; 5. Evaluarea

pierderilor de tensiune şi putere pentru o instalaţie electrică – eficienţa energetică a instalaţiei. 6. Elemente de

calitate a energiei în instalaţii: Analiza poluării cu armonici superioare a instalaţiilor de joasă tensiune; 7. Sisteme de

protecţie a utilizatorului instalaţiei la contactul electric accidental şi supratensiuni atmosferice; 8. Mentenanţă

predictivă în instalaţiile de joasă tensiune prin inspecţia de termoviziune 9. Studiul documentaţiei (standarde,

normative şi legi în vigoare) necesare realizării proiectelor de instalaţii electrice de joasă tensiune; 10. Realizarea

completă a unui proiect de instalaţie electrică pentru alimentarea cu energie electrică a unui consumator de joasă

tensiune.

C. Bibliografie minimală: 1. P. Dinculescu, Instalaţii Electrice industriale de joasă tensiune- Ed. Matrix-Rom,

Bucureşti, 2003; 2. E. Cazacu (coordonator), Chestiuni speciale de teoria circuitelor electrice; Elemente de teorie şi

aplicaţii, vol 1+2, Ed. Matrix Rom, Bucureşti 2005; 3. Group Schneider, Electrical Installation Guide, Schneider

Electric, 2007, I. Kasikci, Analysis and Design of Low-Voltage Power Systems: An Engineer's Field Guide, J. W.

and Sons -VCH; 2004.

D. Discipline anterioare necesare: Bazele electrotehnicii, Aparate şi Echipamente Electrice, Măsurări electrice,

Maşini şi Acţionări Electrice, Materiale electrotehnice, Reţele şi Instalaţii Electrice, Informatică aplicată.

E. Modul de evaluare: Proiect – 50%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: obţinerea a 50% din punctajul total.

01.02.O.02-10 Analiza software a fenomenelor de comutaţie (INF) – 3 p.c.



Titular disciplinǎ: Ş.l. dr. ing. Florin CĂLIN


A. Obiectivul disciplinei: Cunoasterea fenomenelor de comutaţie (curent de scurtcircuit, tensiune oscilantă de

restabilire, curent limitat, supratensiuni de comutatie, interacţiunea aparat – reţea, asigurarea stabilităţii in reţele

electrice); integrarea aparatelor de comutaţie şi protecţie într-un sistem energetic; modelarea fenomenelor de

comutaţie cu ajutorul pachetelor de programe specifice (EDSA, NEPLAN, MathCAD, MATLAB-SIMULINK,

etc)..


44

B. Conţinutul cursului: 1. Introducere; 2. Modelarea proceselor de conectare folosind EDSA; 3. Modelarea proceselor

de deconectare folosind EDSA; 4. Limitarea curenţilor de scurtcircuit; 5. Limitarea supratensiunilor de comutaţie; 6.

Studiul interacţiunii aparat de comutaţie – reţea folosind programe specifice (EDSA, NEPLAN, MathCAD,

MATLAB-SIMULINK); 7. Asigurarea stabilităţii in reţele electrice.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Prezentarea pachetelor de programe specifice analizei software a fenomenelor de

comutaţie (EDSA, NEPLAN, etc.); 2. Modelarea proceselor de conectare folosind EDSA; 3. Modelarea proceselor

de deconectare folosind EDSA; 4. Optimizarea performanţei reţelei electrice; Alegerea şi dimensionarea liniilor şi a

aparatelor de comutaţie cu ajutorul pachetelor de programe EDSA si NEPLAN; 5. Proiectarea si reglarea protectiilor

folosind EDSA; Reducerea pierderilor pe linii; Reducerea poluari armonice din retea; 6. Optimizarea costurilor de

mentenanţă a sistemului electric folosind EDSA; Reducerea apariţiei şi severităţi intreruperii alimentarii.

C. Bibliografie minimală: 1. Hortopan, Gh.; – Aparate electrice de comutatie, vol. 1, Ed. Tehnica, 2003; 2. Hortopan,

Gh.; – Aparate electrice de comutatie, vol. 2, Ed. Tehnica, 1996; 3. Olaru, D.; – Tehnici numerice de protectie la

supracurent, Ed. Electra, 2002; 4. Product Tutorials & User Guide EDSA (www.edsa.com); 5. Product Tutorials &

User Guide NEPLAN (www.neplan.ch).

D. Discipline anterioare necesare: Bazele electrotehnicii, Medii de calcul ingineresc, Echipamente electrice de

comutaţie şi protecţie, Tehnici moderne de comutaţie, Concepţia asistată de calculator a echipamentelor electrice,

Instalaţii electrice.

E. Modul de evaluare: Laborator – 40%; Tema de casa – 40%; Colocviu final – 20%. Cerinte minimale: obţinerea a

50% din punctajul total.

01.02.O.02-11 Software profesional pentru aplicaţii cu baze de date (INF) – 6 p.c.



Titular disciplinǎ: Ş.l. dr. ing. Gabriel PREDA


A. Obiectivul disciplinei: Familiarizarea cu metodele de proiectare, dezvoltare, testare a unei aplicaţii software de baze

de date; invăţarea principiilor de proiectare pentru baze de date, invăţarea sintaxei limbajului de interogare a datelor

SQL, experienţa directă privind implementarea unor aplicaţii tipice de baze de date.

B. Conţinutul cursului: 1. Introducere. Sisteme de gestiune a bazelor de date: limbaje de modelare a datelor, modele

de date. Modelul relational: concepte de baza, constrângeri de integritate; structuri de date: tabele, câmpuri,

inregistrări; 2. Proiectarea bazelor de date relationale. Schema conceptuala, design logic al bazei de date,

normalizare. Formele normale; 3. Securitatea bazelor de date relationale. Privilegii, roluri, utilizatori,

managementul rolurilor, privilegiilor, utilizatorilor. Organizarea logica a bazelor de date: tabele, view-uri (vederi),

indecsi, chei primare, chei straine. Constrangeri de integritate: integritate referentiala, integritate functionala.

Tranzactii, acces concurent la date; 4. Limbajul SQL: Limbajul SQL. Limbajul de definire a structurii datelor.

Limbajul de modificare a datelor: modificare, adaugare, stergere a datelor. Limbajul de interogare a datelor:

instructiuni de selectie, functii agregate, selectii multiple, subselectii. Elemente de limbaj procedural: functii,

proceduri, instructiuni de control al fluxului de date. Utilizarea triggerelor, contoarelor, tranzactiilor; 5. Aplicatii

avansate; 6. Organizarea unui proiect complex de dezoltare a unei aplicatii de baze de date.

C. Bibliografie minimală: 1. Larry Ulman, PHP si MySQL, Teora, Bucuresti 2006; 2. Florentin Eugen Ipate, Monica

Popescu, Dezvoltarea aplicatiilor de baze de date in Oracle 8, All, 2000.

D. Discipline anterioare necesare: Noţiuni elementare de programare, de calcul procedural. Câteva noţiuni de

matematică combinatorică.

E. Modul de evaluare: Tema individuala – 30%; Activitatea la curs si aplicatii – 20%; Examen final – 50%. Cerinte







statice











http://www.edsa.com/

http://www.neplan.ch/


45



01.03.O.02-13 Software pentru analiza câmpului electromagnetic (INF) – 7 p.c.


Programul, semestrul, structurǎ de ore: INF; sem. 3; 2C, 1L, 1P

Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Ioan Florea HǍNŢILǍ, Ş.l. dr. ing. Mihai MARICARU


A. Obiectivul disciplinei: Utilizarea produselor software pentru analiza câmpului electromagnetic şi determinarea

parametrilor unor componente din ingineria electrică. Calculul câmpului electromagnetic, al liniilor de câmp, a

liniilor echipontenţiale, al parametrilor componentelor.

B. Conţinutul cursului: 1. Structura şi particularităţile modulelor unui produs software pentru analiza câmpului

electromagnetic; 2. Software FEM (metoda elemetului finit) 2D; 3. Software FEM 3D; 4. Software BEM (metoda

elementelor de frontieră); 5. Software cu metode hibride FEM-BEM; 6. Ecuaţia integrală a densităţii de curent; 7.

Ecuaţia integrală a polarizaţiei.

Conţinutul aplicaţiilor: Laborator: 1. Utilizarea FEMM (gratuit); 2. Generatorul de reţea GID (gratuit); 3.

Utilizarea altor produse software (sub licenţă); 5. Utilizarea software BEM (elaborat in catedra); 6. Utilizarea

software FEM-BEM (elaborat in catedra); 7. Utilizarea software pentru ecuatia integrala a densitatii de curent

(elaborat in catedra); 8. Utilizarea software pentru ecuaţia integrala a polarizaţiei (elaborat in catedra); Proiect:

Modelarea si calculul unor dispozitive electrotehnice utilizand modele 2D şi 3D.

C. Bibliografie minimală: 1. F. Hantila, “Campul magnetic in structuri cu magneti permanenti”, Editura Electra, 2004,

ISBN 973-7728-22-X; *** Manualele de utilizare ale produselor software.

D. Discipline anterioare necesare: Matematica, Bazele electrotehnicii, Algoritmi numerici, Tehnici de dezvoltare

software.

E. Modul de evaluare: Activitatea la laborator – 20%; Proiect – 30%; Examen final scris şi oral – 50%. Cerinţe


01.03.O.02-14 Tehnici de inteligenţă artificială (INF) – 6 p.c.



Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Corneliu MARINOV, Ş.l. dr. ing. Ruxandra Liana COSTEA


A. Obiectivul disciplinei: Prezentarea câtorva principii ale sistemelor software şi hardware, care “învaţă”,

”memorează“ şi “iau decizii” în relaţia cu datele şi semnalele lumii reale.

B. Conţinutul cursului: 1. Arhitecturi de reţele neurale şi sisteme adaptive; 2. Reguli de învăţare pentru reţelele

neurale; 3. Probleme de complexitate şi rata de convergenţă a învăţării; 4. Circuite CMOS fundamentale în aplicaţii

hardware neurale; 5. Probleme specifice ale unor aplicaţii ca procesarea imaginilor, mişcarea roboţilor, ghidarea

vehiculelor, prelucrarea semnalelor medicale, procesarea vorbirii.

Conţinutul aplicatiilor: Aplicaţiile vor consta în elaborarea unor programe simple de învăţare şi prelucrare neurală

precum şi în folosirea unor programe specializate în aplicaţii de prelucrarea imaginilor şi a semnalelor.

C. Bibliografie minimală: 1. K. Gurney, An Introduction to Neural Networks, CRC Press, 1997.

D. Discipline anterioare necesare: Circuite electrice , Algebra si Analiza Matematica.

E. Modul de evaluare: Activitatea la laborator – 50%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: efectuarea lucrărilor de

laborator si obţinerea a 50% din punctajul total.

01.03.O.02-15 Administrarea reţelelor de calculatoare (INF) – 7 p.c.



Titular disciplinǎ: Ş.l. dr. ing. Anton DUCA


A. Obiectivul disciplinei: Definirea conceptelor teoretice de baza ale proiectarii, implementarii, testarii, administrarii si

mentenantei retelelor de calculatoare precum si implicatiile privind utilizarea lor, corespunzatoare diferitelor sisteme

de operare in retea. Insusirea de cunostinte si practici legate de administrarea si configurarea celor mai folosite

servicii specifice retelelor (sisteme de operare Windows si Linux) precum si de functionalitati de securitate integrate

la nivelul acestora.

B. Conţinutul cursului: 1. Functionarea si proiectarea retelelor de calculatoare; 2. Managementul retelelor. Realizarea

unui server; 3. Elemente de securitate a retelelor de calculatoare.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Identificarea cablurilor si echipamentelor de interconectare: tipuri de cabluri, repetor,

bridge, router, hub, switch, module wireless; 2. IP Address Subnetting: clase de adrese IP, calcularea adresei de

retea si broadcast, a numarului de host-uri; 3. Instalare si configurare adaptoarelor de retea sub Linux si Windows; 4.

Instalarea sistemului de operare Linux pentru server; 5. Notiuni de administrare useri, grupuri, drepturi de accesare a


46

resurselor; 6. Adresarea IP: reţele şi subreţele, configurarea calculatoarelor pentru conectare în reţea (Static, DHCP).

Utilitare de depanare a retelelor: ping, traceroute, netstat, route; 7. Configurare practica a Bind (DNS), utilitare de

depanare (host, dig, nslookup); 8. Comenzi de baza pentru configurarea practica a routarii; 9. Configurarea unui

firewall; 10. Instalarea si configurarea unui server de Web, FTP, e-mail; 11. Instalarea si configurarea unui server de

ssh, mysql, samba; 12. Utilitare de monitorizare trafic, utilitare de acces la distanta; 13. Administrarea cu sistem de

conturi centralizat (domeniu samba, NIS).

C. Bibliografie minimală: 1. T. Fox, Red Hat Enterprise Linux Administration, Sams Publishing, 2007; 2. C. Hunt,

Linux – Servere de retea, Ed. Teora, Bucuresti 2003; 3. A. Tanenbaum , Retele de calculatoare, Ed.a IV-a, Ed.

Agora 2004; 4. Peter Norton, Retele de calculatoare, Ed. Teora, 2001, 5. CentOS site oficial, http://www.centos.org .

D. Discipline anterioare necesare: Informatica aplicata, Arhitectura sistemelor de calcul, Sisteme de operare şi limbaje

în timp real, Reţele informatice, Tehnici de dezvoltare software.

E. Modul de evaluare: Activitate la laborator, teme pe parcurs – 50%; Examen final – 50%. Cerinte minimale:


01.03.O.02-16 Interferenţe şi protecţie electromagnetică (INF) – 5 p.c.



Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Claudia POPESCU


A. Obiectivul disciplinei: Cunoaşterea modului de producere a interferenţelor electromagnetice, evaluarea nivelului de

perturbaţii emise, determinarea cerintelor privind imunitatea - metode de calcul şi de încercare, standarde specifice;

cunoasterea si aplicarea metodelor de protectie antiperturbativa in domeniul frecventa (filtre de semnal si de retea) si

prin ecranare electromagnetica. Studiul mecanismelor de cuplaj electromagnetic intre echipamente prin determinari

experimentale, in laborator; elaborarea de metode de protectie antiperturbativa si experimentarea lor (filtre si

ecrane).

B. Conţinutul cursului: 1. Procese fizice de producere a interferentelor electromagnetice. Caracterizarea surselor de

interferenta. Analiza si cuantificarea fenomenelor de interferenta. Studiul mecanismelor de cuplaj

electromagnetic(galvanic, inductiv, capacitiv si prin radiatie electromagnetica); 2. Masuri de protectie

antiperturbativa. Filtre de semnal util. Filtre de retea. Ecrane si cabine ecranate. Separarea optoelectronica.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Studiul experimental al mecanismelor de cuplaj; 2. Filtre de semnal si de retea; 3.

Ecrane si cabine ecranate; 4. Separare optoelectronica.

C. Bibliografie minimală: 1. Hortopan G, .- Principii si tehnici de compatibilitate electromagnetica Ed Tehnica

Bucuresti 2004; 2. Popescu Cl. s.a – Compatibilitate electromagnetica – sinteze si aplicatii, Ed Ars Docendi

Bucuresti 2004.

D. Discipline anterioare necesare: Bazele electrotehnicii, Teoria circuitelor, Electromagnetism tehnic.

E. Modul de evaluare: Activitatea la laborator – 50%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: obţinerea a 50% din

punctajul total.






statice














01.04.O.02-18 Elaborare lucrare de disertaţie (INF) – 30 p.c.



http://www.centos.org/


47



statice


















01.01.O.03-01 Complemente de matematică (SEA) – 5 p.c.


Programul, semestrul, structurǎ de ore: SEA; sem. 1; 1C, 2S

Titular disciplinǎ: Conf. dr. Gheorghe LINCĂ


A. Obiectivul disciplinei: Predarea unor noţiuni de matematică aplicată la studiul unor fenomene din ingineria

electrică.

B. Conţinutul cursului: 1. Elemente avansate de calcul matriceal şi funcţii de matrice în aplicaţii tehnice; 2. Formule

integrale (Green, gradientului, divergenţei, rotorului), în aplicaţii tehnice; 3. Transformate (Fourier, Laplace, Z)

aplicate în ingineria electrică; 4. Metode probabilistice şi statistice aplicate în inginerie; 5. Tehnici de soluţionare ale

ecuaţiilor diferenţiale şi sistemelor de ecuaţii diferenţiale de ordin 1; 6. Metoda reprezentărilor conforme.

Conţinutul aplicaţiilor: 1. Calcul matriceal şi funcţii de matrice în aplicaţii tehnice; 2. Formule integrale (Green,

gradientului, divergenţei, rotorului), în aplicaţii tehnice; 3. Transformate (Fourier, Laplace, Z) aplicate în ingineria

electrică; 4. Metode probabilistice şi statistice aplicate în inginerie; 5. Ecuaţii diferenţiale şi sisteme de ecuaţii

diferenţiale de ordin 1 (tehnici de soluţionare); 6. Metoda reprezentărilor conforme.

C. Bibliografie minimală: 1. Gh. Lincă. Calcul diferenţial şi integral. Ecuaţii diferenţiale şi integrale. Elemente de

calcul variaţional, Editura Matrix-Rom, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9390-48-X; 2. V. Sima. Metode noi de

matematică aplicată, Editura Ştiinţifică Bucureşti 1980; 3. Robert A. Adams. Calculus a complete course 1990; 4.

M. Ghinea, V Fireţeanu. Matlab. Calcul numeric, grafică, aplicaţii. Editura Teora, 2003; 5. Gh. Lincă, Cristins

Bercia, R. Bercia. Ecuaţii şi sisteme de ecuaţii diferenţiale. Editura Printeh, Bucureşti, 2004..

D. Discipline anterioare necesare: Algebra, Analiza matematică, Matematici speciale.

E. Modul de evaluare: Activitate semestrială – 50% (activitate seminar – 10%, teste – 40%); Examen final – 50%.


01.01.O.03-02 Chestiuni speciale de electrotehnică (SEA) – 6 p.c.



Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Mihai IORDACHE


A. Obiectivul disciplinei: Cunoaşterea proceselor electromagnetice care au loc în reţelele electrice de distribuţie şi a

regimurilor lor de funcţionare normală şi de avarie.

B. Conţinutul cursului: 1. Descrierea procesului de simulare numerică şi simbolică a sistemelor electrice; 2.

Capabilităţile oferite de programele performante de simulare a sistemelor electrice; 3. Descrierea avantajelor

metodei simbolice de simulare a sistemelor electrice; 4. Calculatorul digital instrument indispensabil proiectării

circuitelor şi sistemelor. Structura datelor de intrare; 5. Soluţionarea numerică a sistemelor de ecuaţii algebrice

liniare şi neliniare; 6. Soluţionarea numerică a sistemelor de ecuaţii diferenţiale ordinare liniare şi neliniare; 7.

Funcţii de circuit. Definiţii. Polii şi zerourile funcţiei de circuit; 8. Caracteristicile de frecvenţă Bode ale unei funcţii

de circuit. Metode de generare simbolică sau numerică a funcţiilor de circuit; 9. Analiza filtrelor analogice; 10.

Calculul senzitivităţilor cu metoda circuitului incremental; 11. Calculul senzitivităţilor cu metoda circuitului

adjunct; 12. Analiza toleranţelor. Generalităţi; 13. Analiza toleranţelor cu metoda Monte Carlo; 14. Analiza

toleranţelor cu metoda Monte Carlo rapidă.


48

Conţinutul aplicatiilor: 1. Analiza pe calculator a circuitelor electrice rezistive (liniare şi neliniare) ; 2. Simularea

cu programul Pacen a sistemelor electrice în regim dinamic; 3. Analiza pe calculator a circuitelor electrice de

comutaţie; 4. Generarea simbolică sau parţial simbolică a funcţiilor de circuit; 5. Elaborarea unui program în Maple

pentru generarea simbolică a funcţiilor de circuit; 6. Formularea automată pe calculator a ecuaţiilor de stare în formă

normală; 7. Generarea matricei de stare, a valorilor proprii, a polilor şi zerourilor unei funcţii de circuit; 8.

Generarea automată a caracteristicile de frecvenţă Bode ale unei funcţii de circuit; 9. Studiul filtrului universal; 10.

Calculul direct al senzitivităţilor; 11. Calculul senzitivităţilor cu ajutorul circuitelor auxiliare; 12. Analiza

toleranţelor cu metoda celor mai defavorabile cazuri; 13. Analiza toleranţelor cu metoda Monte Carlo; 14. Test final.

C. Bibliografie minimală: 1. Lucia Dumitriu, M. Iordache, Numerical Simulation of Analog Circuits with SPICE

Program (in RO), MATRIX ROM, Bucureşti, 2006, ISBN (10) 973 – 755 – 054 – 4, ISBN (13) 978 – 773 – 755 -

054 – 5 (133 pag.), www.dragos.elth.pub.ro; 2. M. Iordache, Lucia Dumitriu, Electric Circuit Theory (in RO),

Editura Matrix ROM, Bucureşti, 2007, ISBN: 979 – 973 – 755 – 174 - 0 (289 pag.), www.dragos.elth.pub.ro; 3. M.

Iordache, Fundamentals Electrotechnics (in RO), Editura Matrix ROM, Bucureşti, 2008, ISBN: 978 – 973 – 755 –

296 - 9 (281 pag.), www.dragos.elth.pub.ro.

D. Discipline anterioare necesare: Bazele Electrotehnicii, Teoria Circuitelor Electrice, Simularea Circuitelor Electrice,

Convertoare Electromecanice, Convertoare Statice, Limbaje de Programare.

E. Modul de evaluare: Activitate lucrări de casă – 20%; Activitate la seminar – 30%; Examen final – 50%. Cerinte


01.01.O.03-03 Surse de energie regenerabile (SEA) – 7 p.c.


Programul, semestrul, structurǎ de ore: SEA; sem. 1; 2C, 2L

Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Aurelian CRǍCIUNESCU


A. Obiectivul disciplinei: Cunoaşterea instalaţiilor de captare si conversie în energie electrică a energiilor solară,

eoliană şi hidraulică, împreună cu prezentarea bazelor tehnicii pilelor electrice cu hidrogen.

B. Conţinutul cursului: 1. Instalaţii solare de producere a energiei electrice. Elemente de dimensionare a unei centrale

fotovoltaice; 2. Instalaţii eoliene de producere a energiei electrice. Generatoare electrice, sisteme de reglare şi

comandă automată. Parcuri eoliene; 3. Pile cu hidrogen pentru producerea energiei electrice. Procedeelor de

producere si stocare a hidrogenului; 4. Instalaţii de captare a energiei altor surse regenerabile; 5. Integrarea surselor

regenerabile de energie in sistemul energetic. Promovarea energiilor regenerabile, legislaţie, posibilităţi de finanţare.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Determinarea experimentală a caracteristicilor celulelor fotovoltaice; 2. Determinarea

caracteristicilor bateriilor electrice de stocare; 3. Determinarea caracteristicilor unei pile electrice cu hidrogen; 4.

Determinarea randamentului unei pile cu hidrogen; 5. Pierderile de energie ale unei pile electrice cu hidrogen; 6.

Comportarea pilei cu hidrogen cu diverse tipuri de sarcină; 7. Funcţionarea tandemului baterie - pilă cu hydrogen; 8.

Alimentarea în caz de urgenta cu o pilă cu hidrogen; 9. Funcţionarea unui sistem hibrid eolian-fotovoltaic.

C. Bibliografie minimală: 1. I.. Bostan s.a., Sisteme de conversie a energiilor regenerabile, Editura Tehnica-Info,

Chisinau, 2007; 2. F. A. Farret si M. Godoy Simoes, Integration of alternative sources of energy, Wiley-

Interscience, New Jersey, 2006.

D. Discipline anterioare necesare: Surse de energie, Convertoare electromecanice, Acţionări electrice, Convertoare

statice de putere.


punctajul total.

01.01.O.03-04 Reţele inteligente de distribuţie a energiei electrice (SEA) – 7 p.c.



Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Mihaela Marilena ALBU


A. Obiectivul disciplinei: Cunoaşterea problemelor de conectare la reţeaua electrică a surselor distribuite, a tehnicilor

de asigurare a calităţii serviciului de furnizare şi a procedeelor de simulare a comportării noilor sisteme de

distribuţie a energiei electrice. Functiile retelelor active de distributie a enerigiei electrice in contextul Smart Grids.

B. Conţinutul cursului: 1. Soluţii de generare distribuită a energiei electrice; 2. Structuri inteligente de distribuţie a

energiei electrice; 3. Sisteme de comandă şi protecţie pentru reţele electrice; 4. Monitorizarea la distanţă. Măsurări

sincronizate. Protocoale de transmitere securizată a datelor; 5. Contorizare inteligenta a energiei (Smart Metering);

6. Soluţii eficiente de stocare a energiei; 7. Microreţele; 8. Reglarea tensiunii în reţelele active de distribuţie a

energiei; 9. Elemente de proiectare SCADA. Standardul IEC 61850.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Biblioteci dedicate simulării numerice si controlului interfeţelor de reţea în Matlab–

Simulink, PSCAD, DigSilent; 2. Aplicaţie PSCAD de calcul al regimurilor de funcţionare şi al curenţilor de

scurtcircuit în două reţele de test; 3. Aplicatie Matlab –reglarea tensiunii cu echipamentul TriPhase; 4.

Experimentare locală cu sisteme versatile de achiziţii de date şi contoare numerice complexe. Vizită de studiu în

locaţii Electrica S.A..





49

C. Bibliografie minimală: 1. Gregory W. Massey, Essentials of Distributed Generation Systems, Jones & Bartlett Pub;

2009; 2. Carmen Golovanov, Mihaela Albu. „Probleme moderne de măsurare în electroenergetica”, Ed. Tehnică,

Bucuresti, 2001; 3. http://smartgrid.ieee.org/; 4. http://www.leonardo-energy.org/.

D. Discipline anterioare necesare: Prelucrarea semnalelor, Măsurări electrice şi electronice, Măsurări numerice,

Transportul şi distribuţia energiei electrice.


punctajul total.

01.01.O.03-05 Cercetare stiintifica 1 (SEA) – 5 p.c.


Programul, semestrul, structurǎ de ore: SEA; sem. 1; 10



statice













01.02.O.03-06 Proiectarea optimala a maşinilor electrice (SEA) – 6 p.c.


Programul, semestrul, structurǎ de ore: SEA; sem. 2; 2C, 2P

Titular disciplinǎ: Conf. dr. ing. Tiberiu TUDORACHE


A. Obiectivul disciplinei: Dobândirea cunoştinţelor de bază privind metodele clasice de proiectare a maşinilor electrice

cât şi tehnicile moderne de optimizare constructiv-funcţională, utilizând mijloace avansate de analiză în element

finit.

B. Conţinutul cursului: 1. Elemente de bază în proiectarea maşinilor electrice; 2. Metode de dimensionare şi

optimizare a maşinilor electrice; 3. Rezolvarea prin MEF a problemelor de câmp electromagnetic şi termic; 4.

Proiectarea optimală a maşinilor asincrone; 5. Dimensionarea şi optimizarea maşinilor sincrone.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Elaborarea şi testarea algoritmilor de optimizare. Analiza performanţelor numerice pe

aplicaţii test; 2. Calculul electromagnetic al unei maşini asincrone cu rotor în scurtcircuit. Studiul influenţei

parametrilor constructivi specifici asupra performanţelor maşinii; 3. Metode de reducere a cuplurilor parazite la

maşinile sincrone cu magneţi permanenţi.

C. Bibliografie minimală: 1. I. Cioc, C. Nica: Proiectarea maşinilor electrice, EDP, Bucureşti, 1994; 2. Fireţeanu, M.

Popa, T. Tudorache: Modele numerice în studiul şi concepţia dispozitivelor electrotehnice, Matrix-Rom, Bucureşti,

2004; 3. T. Tudorache: Medii de calcul în inginerie electrică - MATLAB, Matrix-Rom, Bucureşti, 2006; 4. T.

Tudorache, L. Melcescu, V. Petre: High Efficiency Squirrel Cage Induction Machines, International Conference

ICREPQ 2009, Valencia, Spain, 2009; 5. S. Brisset, T. Tudorache, P. Brochet, V. Fireteanu: Finite Element

Analysis of a Brushless DC Wheel Motor with Concentrated Winding, International Conference ACEMP 2007,

Bodrum, Turkey, 2007.

D. Discipline anterioare necesare: Convertoare electromecanice şi Informatică Aplicată II.

E. Modul de evaluare: Aplicaţii – 50%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: obţinerea a 50% din punctajul total.

01.02.O.03-07 Proiectarea integrata a instalaţiilor electrice (SEA) – 5 p.c.


Programul, semestrul, structurǎ de ore: SEA; sem. 2; 1C, 2P

Titular disciplinǎ: Ş.l. dr. ing. Cristina Gabriela SĂRĂCIN


A. Obiectivul disciplinei: Întocmirea documentelor necesare privind racordarea instalaţiilor electrice ale

consumatorilor la reţelele de interes public. Proiectarea integrată utilizând diverse aplicaţii software. Cunoaşterea

activităţii de proiectare a sistemelor de comandă, monitorizare şi protecţie cu automate programabile a instalaţiilor

electrice industriale moderne şi a modalităţilor de evaluare tehnico-economică a acestora.

http://www.amazon.de/exec/obidos/search-handle-url?%5Fencoding=UTF8&search-type=ss&index=books-de-intl-us&field-author=Gregory%20W.%20Massey

http://smartgrid.ieee.org/

http://www.leonardo-energy.org/


50

B. Conţinutul cursului: 1. Documente necesare proiectării integrate a instalaţiilor electrice, principii de racordare; 2.

Cerinţe de proiectare pentru instalaţii electrice industriale; 3. Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor de

joasă tensiune respectiv medie tensiune; 4. Studiul fenomenelor de suprasarcină şi scurtcircuit în instalaţiile electrice

industriale; 5 Alegerea aparatelor electrice de comutaţie şi de protecţie; 6. Arhitecturi hardware şi software specifice

instalaţiilor electrice; 7. Sisteme de telecomandă şi telesemnalizare pentru instalaţii electrice; 8. Documentaţia de

proiectare şi de evaluare tehnico-economică.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Formularea temelor de proiectare pentru instalaţiile electrice industriale. Norme şi

standarde; 2. Proiectarea integrată a instalaţiilor electrice de joasă tensiune cu ajutorul software-ului ABB DOC; 3.

Dimensionarea şi alegerea elementelor de comutaţie şi protecţie; 4 Calculul curenţilor de scurtcircuit, alegerea

aparatelor de protecţie şi corelarea parametrilor acestora; 5. Proiectarea integrată a unei instalaţii electrice de

comandă la distanţă a unui separator din linia de contact; 6. Alegerea automatelor programabile şi configurarea lor

în vederea realizării comenzii la distanţă a separatoarelor; 7. Elaborarea sistemului de telecomandă şi

telesemnalizare; 8. Redactarea documentaţiei de proiectare.

C. Bibliografie minimală: 1. Sărăcin, C.G., Instalaţii electrice, Bucureşti, Ed. Matrix Rom, 2009; 2. Sărăcin, C.G,

Sărăcin, M, Golea, V.V., Sisteme de telemăsurare, Bucureşti, Ed. Matrix Rom, 2004; 3. Dinculescu, P., Schemele

instalaţiilor electrice, Bucureşti, Ed. Matrix Rom, 2005; 4. Normativul de proiectare I7/2011; 5. Schneider Electric,

Manualul instalaţiilor electrice, 1999.

D. Discipline anterioare necesare: Bazele electrotehnicii, Convertoare electromecanice, Materiale electrotehnice,

Echipamente electrice, Acţionari electrice, Instalaţii electrice.

E. Modul de evaluare: Teme impuse – 20%; Proiect – 30%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: obţinerea a 50%

din punctajul total.

01.02.O.03-08 Sisteme avansate de electronică de putere (SEA) – 5 p.c.



Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Dan FLORICĂU


A. Obiectivul disciplinei: Cunoaşterea funcţionării unor convertoare statice speciale, a modului lor de proiectare şi de

utilizare în cadrul sistemelor electrice moderne.

B. Conţinutul cursului: 1. Principii de sinteză a convertoarelor statice; 2. Surse de tensiune continuǎ funcţionând în

comutaţie; 3. Strategii de comandă PWM cu funcţionare discontinuă pentru invertoarele trifazate de tensiune; 4.

Sinteza conversiei statice multinivel; 5. Structuri avansate de redresoare unidirecţionale/bidirecţionale cu absorbţie

sinusoidală; 6. Sinteza conversiei directe alternativ-alternativ cu parametri energetici ridicaţi.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Analiza funcţionării celulelor de comutaţie elementare: implementare PSIM, 2. Studiul

şi simularea strategiilor de comandă numerice PWM cu funcţionare discontinuă; 3. Studiul şi simularea numerică a

unui invertor de tensiune multinivel cu celule de comutaţie serie; 4. Studiul si simularea numerică a unui invertor de

tensiune multinivel cu celule de comutaţie paralele; 5. Analiza şi modelarea unui corector monofazat al factorului de

putere; 6. Analiza funcţionării unui redresor trifazat cu absorbţie de curenţi sinusoidali.

C. Bibliografie minimală: 1. D.Floricău, Sisteme de comandă pentru convertoare statice de putere, Editura Printech,

Bucureşti, ISBN 973-98225-0-9, 1997; 2. D.Fodor, P.Delarue, F.Ionescu, D.Floricău, Convertoare statice de putere

speciale, Editura Printech, Bucureşti, ISBN 973-98225-1-7, 1997; 3. D. Floricău, F. Richardeau, New Multilevel

Converters Based on Stacked Commutation Cells with Shared Power Devices, IEEE Trans. on Ind. Electronics,

Vol.58, No.10, pp. 4675 - 4682, Oct.2011.

D. Discipline anterioare necesare: Surse de energie, Teoria circuitelor electrice, Convertoare statice, Echipamente

electrice.

E. Modul de evaluare: Referate de laborator – 10%; Colocviu de laborator – 40%; Examen final – lucrare scrisă –

50%; Cerinţe minimale: obţinerea a 50% din punctajul total.

01.02.O.03-09 Echipamente de comutaţie în sisteme electrice (SEA) – 5 p.c.



Titular disciplinǎ: Conf. dr. ing. Dan OLARU


A. Obiectivul disciplinei: Cunoaşterea unor probleme speciale ale teoriei moderne a aparatelor electrice de comutaţie,

ale interacţiunii lor cu reţeaua şi ale procedeelor de determinarea a performanţelor.

B. Conţinutul cursului: 1. Rolul acumulatoarelor de energie în întreruperea circuitelor electrice; 2. Procesul de

deconectare a sarcinilor inductive mici; 3. Procese de comutaţie la liniile electrice în gol; 4. Analiza defectului în

linie şi a defectului kilometric; 5. Rolul întrerupătoarelor în asigurarea stabilităţii reţelelor; 6. Analiza

supratensiunilor reţelelor electrice; 7. Construcţia şi utilizarea descărcătoarelor electrice.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Utilizarea programului EDSA la studiul influenţei acumulatoarelor de energie asupra

întreruperii circuitelor electrice; 2. Studiul instabilităţii arcului electric; 3. Utilizarea programului EDSA în studiul

procesului de comutaţie la liniile electrice în gol; 4. Studiul defectului kilometric; 5. Utilizarea programului Femlab


51

în studiul descărcătoarelor electrice cu oxid de zinc; 6. Analiza rolului înrerupătoarelor în asigurarea stabilităţii

circuitelor electrice; 7. Determinarea timpului de acţionare al întrerupătoarelor.

C. Bibliografie minimală: 1. Hortopan, Gh., Aparate electrice. Ed. didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2004.

D. Discipline anterioare necesare: Bazele electrotehnicii, Tehnici moderne de comutaţie, Echipamente electrice,

Instalaţii electrice.

E. Modul de evaluare: Activitate semestrială – 50%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: obţinerea a 50% din

punctajul total.

01.02.O.03-10 Mentenanţa si monitorizarea echipamentelor electrice industriale (SEA) – 4 p.c.



Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Constantin VLAICU


A. Obiectivul disciplinei: Cunoaşterea metodelor şi procedurilor de mentenanţă a echipamentelor industriale, a

avantajelor mentenanţei predictive bazată pe achiziţia de date şi monitorizarea echipamentelor, a bazelor de date şi a

metodelor statistice de evaluare.

B. Conţinutul cursului: 1. Metode de mentenanţă utilizate în exploatarea echipamentelor industriale; 2. Mentenanţa

predictivă şi avantajele ei. Baze statistice. Monitorizarea on-line; 3. Monitorizarea echipamentelor bazată pe sisteme

de achiziţii de date; 4. Metode statistice utilizate în stabilirea intervalelor de mentenanţă.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Sisteme de achiziţii de date utilizate în monitorizarea echipamentelor. Plăci de achiziţii

bazate pe PC; 2. Sisteme de achiziţie a datelor cu microcontroler; 3. Structurarea bazelor de date utilizate în

mentenanţa predictivă. Program de aplicaţie pentru un echipament electric; 4. Sistem de monitorizare a unui

echipament electric complex şi structurarea bazei de date aferentă.

C. Bibliografie minimală: 1. C. Vlaicu, “Sisteme de măsurare informatizate”. Editura ICPE, Bucureşti, 2000; 2. C.

Vlaicu, „Sisteme distribuite de măsurare”. Editura SECOREX, Bucureşti, 2001; 3. C. D. Oancea, C. Vlaicu, Sisteme

de măsurare informatizate. îndrumar de laborator. Universitatea Politehnica Bucureşti, Facultatea de Inginerie

Electrică, 2005.

D. Discipline anterioare necesare: Echipamente electrice. Măsurări electrice şi electronice. Traductoare, interfeţe şi

achiziţii de date.


punctajul total.






statice













01.03.O.03-12 Acţionări electrice avansate (SEA) – 5 p.c.



Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Dragoş Ovidiu KISCK


A. Obiectivul disciplinei: Analiza sistemelor de acţionare electrică prin prezentarea unor tehnici de control avansate,

cum ar fi: controlul vectorial, controlul sensorless al sistemelor de acţionare cu maşini de curent alternativ, controlul

Fuzzy. Tehnicile de control se vor prezenta prin prisma utilizării procesoarelor digitale de semnal pentru comanda

sistemelor de acţionare electrică.


52

B. Conţinutul cursului: 1. Introducere. Stadiul actual şi tendinţele de dezvoltare ale acţionările electrice. Indici de

performanţă specifici; 2. Utilizarea convertoarelor PWM pentru comanda la factor de putere unitar al motoarelor de

current alternative pentru tracţiune electrică, in regim de tracţiune - frânare recuperativă – algoritmi de comandă; 3.

Comanda motorului de inducţie. Unitatea de control. Metode de modulare specifice comenzii cu procesoare digitale

de semnal; 4. Algoritmi de comandă ai motorului de inducţie. Bucla deschisă, U-f. U-f cu senzor de c.c..

Optimizarea alunecării. Controlul frecvenţei de alunecare. Controlul vectorial direct al motorului de inducţie.

Controlul vectorial indirect al motorului de inducţie; 5. Metode de control fără traductoare de turaţie-poziţie

/“sensorless” pentru motorul de inducţie. Estimatoare în buclă deschisă. Estimatoare cu model de referinţă adaptiv;

6. Tehnici de programare a procesoarelor digitale de semnal; 7. Comanda motorului sincron cu magneţi permanenţi.

Comanda motorului sincron cu magneţi permanenţi interiori. Comanda motorului sincron cu magneţi permanenţi

plasaţi la suprafaţa rotorului; 8. Comanda motorului cu reluctanţă variabilă cu comutaţie electronică. Scheme tipice.

Metode de reducere a cuplului pulsatoriu; 9. Introducere în controlul Fuzzy. Controlul Fuzzy în perspective

acţionărilor electrice. Beneficiile controlului Fuzzy. Alegerea procedurilor de defuzificare; 10. Aplicaţii de

implementare a controlului Fuzzy la controlul vectorial al motorului de inducţie; 11. Aplicaţii de implementare a

controlului Fuzzy la controlul motorului cu reluctanţă variabilă cu comutaţie electronică.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Prezentarea laboratorului; Procesoare digitale de semnal în virgulă fixă şi virgulă

mobilă; 2. Comanda numerică a motorului asincron orientat direct după fluxul rotoric; 3. Comanda numerică a

motorului asincron orientat indirect după fluxul rotoric; 4. Comanda numerică “sensorless“ a motorului asincron cu

estimator cu model de referinţă adaptiv; 5. Comanda numerică a motorului cu magneţi permanenţi cu traductor de

poziţie absolute – utilizând traductoarele Hall; 6. Sistemul de comandă cu logică Fuzzy pentru controlul vitezei

motorului asincron orientat direct după fluxul rotoric; 7. Sistemul de comandă al motorului sincron autopilotat

pentru propulsia trenurilor de mare viteză.

C. Bibliografie minimală: 1. Dragoş Ovidiu Kisck, “Reglarea vectorială a maşinilor de curent alternativ”, Editura

ICPE Bucureşti, ISBN 973- 97863-6-7/1997, 216 pag.; 2. Dragoş Ovidiu Kisck, “Monitorizarea fazorilor spaţiali ai

maşinilor de curent alternativ şi sisteme adaptive”, Editura ICPE Bucureşti, ISBN 973- 8067-03-0/1999, 152 pag.; 3.

Driankov, H. Hellendoom, M. Reinrank, “An Introduction to Fuzzy Control”, Springler Berlin, 1995, 307 pag.; 4. I.

Boldea, S. Nasar, “Vector control of a.c. drives”, CRC Press, Inc., 2000, Florida,1992, 235 pag.; 5. N. Mohan, T.M.

Undeland, W. Robbins, “Power Electronics”, John Willey & Sons, Inc., 2003, 797 pag.; 6. Note de curs si indrumar

de aplicatii - format electronic, http://www.dsp-control.pub.ro.

D. Discipline anterioare necesare: Matematici speciale, Bazele electrotehnicii, Medii de calcul ingineresc, Arhitectura

sistemelor de calcul, Electronica, Convertoare statice, Masurari electrice si electronice, Teoria sistemelor si reglaj

automat, Convertoare electromecanice, Actionari Electrice.

E. Modul de evaluare: Laborator – 30%; Prezenţă la curs – 20%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: promovarea

laboratorului (efectaurea a minim cinci lucrări de laborator); obţinerea a 50% din punctajul total.

01.03.O.03-13 Sisteme electrice autonome (SEA) – 5 p.c.



Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Mihai Octavian POPESCU, *Prof. dr. ing. Nicolae VASILE

Departamentul: Măsurări, Aparate electrice şi Convertoare statice, *Universitatea VALAHIA Târgoviste

A. Obiectivul disciplinei: Cunoaşterea sistemelor electrice de putere autonome cu care sunt echipate vehiculele

terestre, navale şi aeriene.

B. Conţinutul cursului: 1. Problemele fundamentale ale sistemelor electrice de putere autonome; 2. Sisteme electrice

de putere pentru automobile; 3. Automobile electrice şi hibride; 4. Sisteme electrice de putere pentru avioane; 5.

Sisteme electrice de putere pentru vapoare şi submarine; 6. Dispozitive de stocare a energiei pentru vehicule; 7.

Managementul energiei la vehiculele electrice.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Modele matematice şi simularea componentelor mecanice; 2. Modele matematice ale

dispozitivelor de stocare a energiei; 3. Modele matematice şi simularea maşinilor electrice; 4. Modele matematice şi

simularea convertoarelor statice de putere; 5. Simularea sistemelor electrice de propulsie.

C. Bibliografie minimală: 1. Ehmadi, A; ş.a. „Vehicular Electric Power Systems”, Marcel Dekker, New York, 2006; 2.

Husain, I., „Electric and Hybrid Vehicles – Design fundamentals”, CRC Press, 2003.

D. Discipline anterioare necesare: Bazele electrotehnicii, Convertoare electromecanice, Convertoare statice,

Echipamente electrice, Acţionări electrice.


punctajul total.

01.03.O.03-14 Echipamente electrice biomedicale (SEA) – 3 p.c.



Titular disciplinǎ: Conf. dr. ing. Vasile MANOLIU


http://www.dsp-control.pub.ro/


53

A. Obiectivul disciplinei: Dobândirea cunoştinţelor de bază privind principiile constructive, funcţionale şi de

mentenanţă ale echipamentelor pentru investigaţii şi proceduri medicale. Informaţiile prezentate vor include şi

noţiuni de fiziologie, biomecanică şi tehnici de terapie, protezare şi asistenţă computerizată, utilizând principii

specifice ingineriei electrice. Dobândirea cunoştinţelor cu caracter practic privind încercările de laborator şi

modelarea numerică a sistemelor de monitorizare şi diagnoză, a sistemelor de terapie, protezare şi asistenţă

computerizată asociate echipamentelor electromedicale.

B. Conţinutul cursului: 1. Bioinginerie şi inginerie clinică. Principii deterministe în abordarea sistemelor fiziologice.

Rolul bioinginerului şi a inginerului clinic în îmbunătăţirea actului medical, şi implicit a calităţii vieţii; 2. Principii

ale electromagnetismului şi ale conversiei electromecanice în funcţionarea echipamentelor electromedicale.

Echipamente de monitorizare şi diagnoză. Echipamente de terapie; 3. Sisteme de monitorizare si diagnoză.

Echipamente pentru monitorizarea parametrilor hemodinamici şi cardiaci. Echipamente de imagistică medicală

(ecografice, RMN, scintigrafice); 4. Sisteme de terapie şi protezare. Echipamente de stimulare şi defibrilare.

Actuatori electrici şi sisteme de asistenţă cardiacă. Electrosecuritate şi standarde specifice.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Principii de modelare a sistemului cardiovascular; 2. Monitorizarea parametrilor

hemodinamici utilizând echipamente ecografice si pentru masurarea rigiditatii arteriale; 3. Determinarea

parametrilor cardiovasculari, hemodinamici şi analiza compoziţiei corporale; 4. Elemente de proiectare ale

defibrilatoarelor şi stimulatoarelor cardiace; 5. Analiza şi principii funcţionale ale sistemelor de asistenţă cardiacă; 6.

Analiza functionalitatii MEMS-urilor si ale altor dispozitive utilizate in ingineria clinica.

C. Bibliografie minimală: 1. J.G. Webster (ed.), “Medical instrumentation – Application and design”, 1998; 2. V.

Manoliu, “Elemente de proiectare si modelare în bioinginerie”, Lit. UPB, 1999; 3. ***** - IEEE Trans. on

Biomedical Engineering; 4. Documentaţii de firmă (Baxter, Kontron, Siemens, Novacor, BTL, Storz, etc).

D. Discipline anterioare necesare: Metode numerice în ingineria electrică, Măsurări electrice şi electronice, Acţionări

electrice.

E. Modul de evaluare: Activitate laborator – 40%; Prezenta curs – 10%; Examen final – 50%. Cerinte minimale:

promovarea laboratorului, obţinerea a 50% din punctajul total.

01.03.O.03-15 Tehnica tensiunilor înalte (SEA) – 3 p.c.



Titular disciplinǎ: Conf. dr. ing. Marian COSTEA

Departamentul: Sisteme Electroenergetice, Facultatea de Energetică

A. Obiectivul disciplinei: Însuşirea noţiunilor specifice domeniului tensiunilor înalte. Identificarea şi evaluarea

solicitărilor de câmp electric intens la care sunt supuse în exploatare izolaţiile echipamentelor de înaltă tensiune.

Însuşirea metodelor de evaluare, prin încercări la tensiuni înalte, a stării izolaţiilor echipamentelor.

B. Conţinutul cursului: 1. Noţiuni specifice izolaţiilor şi reţelelor de înaltă tensiune. Clasificarea solicitărilor

dielectrice şi parametrii lor caracteristici. 2. Tensiuni de ţinere, tensiuni de încercare standardizate, nivel de izolaţie.

Comportarea izolaţiilor echipamentelor electrice la solicitări cu tensiuni înalte; 3. Prelucrarea şi interpretarea

rezultatelor încercărilor la tensiuni de impuls înalte. Coordonarea izolaţiei în instalaţiile de înaltă tensiune;

4. Supratensiuni temporare: cauze, parametri caracteristici, efecte; 5. Supratensiuni tranzitorii cu front lent produse

de comutaţii: cauze, evaluarea parametrilor, metode de limitare; 6. Supratensiuni cu front rapid produse de trăsnete:

caracterizare, evaluarea parametrilor, mijloace de protecţie; 7. Evaluarea solicitărilor izolaţiilor înfăşurărilor de

transformator la supratensiuni tranzitorii; metode de încercare a izolaţiilor transformatoarelor.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Metode de încercare a izolaţiilor cu tensiuni alternative înalte; 2. Evaluarea comportării

izolaţiei unui echipament la tensiuni de impuls înalte; 3. Determinarea parametrilor unui descărcător cu rezistenţă

neliniară; 4. Distribuţia solicitărilor izolaţiei unei înfăşurări de transformator în regim de supratensiune tranzitorie;

5. Distribuţia potenţialului electric în lungul unei izolaţii de înaltă tensiune; 6. Protecţia echipamentelor împotriva

loviturilor directe de trăsnet; 7. Descărcarea corona: măsurarea tensiunii perturbatoare de radiofrecvenţă a unui lanţ

de izolatoare.

C. Bibliografie minimală: 1. G. Drăgan (coord.), „Tehnica tensiunilor înalte”, vol II, 2001, Ed. Academiei Române;

2. G. Drăgan (coord.), „Tehnica tensiunilor înalte”, vol. III, 2003, Ed. Acad. Române; 3. D. Cristescu (coord.),

„Tehnica tensiunilor înalte – Îndrumar de laborator”, U.P.B., 1992.

D. Discipline anterioare necesare: Bazele electrotehnicii, Echipamente electrice, Transportul si distribuţia energiei

electrice.

E. Modul de evaluare: Activitate laborator – 30%; Lucrări de verificare pe parcurs – 50%; Verificare finală – 20%.

Cerinţe minimale: promovarea laboratorului, obţinerea a 50% din punctajul total.

01.03.O.03-16a Evaluarea impactului sistemelor electrice asupra mediului – Modulul 1: Mediul

electromagnetic (SEA) – 6 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 6 p.c. (împreună cu modulul 2)

Programul, semestrul, structurǎ de ore: SEA; sem. 3; 2C, 2L; 7 săptămâni

Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Mihaela MOREGA



54

A. Obiectivul disciplinei: Modulul 1 are în vedere evaluarea surselor de câmp electromagnetic în gama de frecvenţe a

radiaţiei neionizante (prin măsurători directe şi prin modelare numerică), identificarea şi punerea în practică a unor

metode de limitare a expunerii umane la câmp electromagnetic. Se urmăreşte dobândirea de către studenţi a

cunoştinţelor cu caracter practic privind, pe de o parte, măsurarea mărimilor de câmp electric şi magnetic (în

vecinătatea surselor şi la distanţă), iar pe de altă parte analiza numerică în probleme de repartiţie a câmpului

electromagnetic în vecinătatea surselor şi în medii biologice expuse, în cadrul unor studii dozimetrice. Cunoaşterea

cadrului normativ actual, a bazei fenomenologice luate în considerare şi a tendinţelor de evoluţie a standardizării în

privinţa limitării expunerii umane la câmp electromagnetic permit diseminarea informaţiei la zi şi discutarea unor

acţiuni şi practici în cadrul UE şi la nivel internaţional, în problema evaluării, comunicării şi managementului

riscului în acest context.

B. Conţinutul cursului: 1. Caracterizarea mediului electromagnetic natural si artificial. Spectrul campului

electromagnetic neionizant. Surse si niveluri ale campurilor electrice si magnetice naturale şi artificiale – clasificare,

niveluri, expunerea umana, efecte biologice si cuantificarea lor. Metode si tehnici de reducere a emisiilor

electromagnetice si a nivelurilor de expunere umana; 2. Cadrul legislativ de limitare a expunerii umane la camp

electromagnetic. Baza stiintifica a stabilirii normelor – restrictii de baza, niveluri de referinta. Expunerea

necontrolata, expunerea profesionala, expunerea controlata. Standardizare pentru asigurarea si verificarea

conformitatii echipamentelor emitatoare de camp electromagnetic; 3. Analiza numerica a campului electromagnetic

in vecinatatea surselor si in corpurile expuse – aspecte fizice si numerice in modelarea surselor, dozimetrie; 4.

Masurarea si monitorizarea emisiilor electromagnetice - expozimetrie. Echipamente si instrumentatie de masura

pentru câmp electric şi magnetic în diferite game de frecvenţă.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Analiza numerică a câmpului electromagnetic produs de instalaţii de joasă frecvenţă; 2.

Analiza numerică a câmpului electromagnetic în jurul antenelor de înaltă frecvenţă şi aspecte dozimetrice ale

expunerii umane; 3. Măsurarea mărimilor de câmp electromagnetic la frecvenţă joasă şi radiofrecvenţă (aparatura de

măsură, tehnici de măsurare şi raportare la normative).

C. Bibliografie minimală: 1. Morega Mihaela, Note de curs şi foi de platformă pentru aplicaţii accesibile in format

electronic, http://electro.curs.pub.ro/2011; 2. Morega Mihaela, Bioelectromagnetism, Ed. Matrix-Rom, Bucureşti,

2000; 3. M. Morega – articole publicate (www.iem.pub.ro/~mihaela/LL_selectie.htm).

D. Discipline anterioare necesare: Fizică, Bazele electrotehnicii, Teoria câmpului electromagnetic, Unde

electromagnetice, Măsurări electrice si electronice, Materiale electrotehnice.

E. Modul de evaluare: Aplicaţii: participare la lucrări, elaborarea rapoartelor finale pentru fiecare aplicaţie – 50%;

Examen final – 50%. Cerinte minimale: obţinerea a 50% din punctajul total corespunzător fiecărui modul.

01.03.O.03-16b Evaluarea impactului sistemelor electrice asupra mediului – Modulul 2: Interacţiunea

echipamentelor cu mediul (SEA) – 6 p.c.


Programul, semestrul, structurǎ de ore: SEA; sem. 3; 2C, 2L; 7 săptămâni



A. Obiectivul disciplinei: Modulul 2 are în vedere cunoaşterea şi evaluarea impactului electromagnetic al

componentelor sistemelor electrice asupra altor echipamente, cunoaşterea modului de producere a interferenţelor,

imunitatea şi nivelul perturbaţiilor emise, cunoaşterea metodelor de calcul şi de încercare, a prevederilor

standardelor şi ale directivelor europene, cum şi cunoaşterea experimentală a mecanismelor de cuplaj

electromagnetic dintre echipamente (prin cuplaj galvanic, cuplaj inductiv, cuplaj capacitiv sau prin radiaţie).

B. Conţinutul cursului: 1. Interacţiunea intrasistem şi intersisteme; 2. Studiul mecanismelor de cuplaj electromagnetic

(galvanic, inductiv, capacitiv, prin radiaţie electromagnetică); 3. Măsuri antiperturbative; 4. Interacţiunea

echipamentelor cu mediul ambiant; Evaluarea energiei consumate; norme europene; 5. Evaluarea emisiilor de CO2;

6. Evaluarea impactului cu ajutorul tehnicilor de analiză bazate pe analiza ciclului de viaţă (LCA - life cycle

analysis).

Conţinutul aplicatiilor: 1. Studiul experimental si prin modelare numerică al mecanismelor de cuplaj

electromagnetic; 2. Evaluarea impactului asupra mediului prin metoda analizei ciclului de viaţă (metoda LCA).

C. Bibliografie minimală: 1. Hortopan Gh, „Principii şi tehnici de Compatibilitate electromagnetica”, Editura Tehnică,

Bucureşti, 2004; 2. Popescu Claudia. ş.a., „Compatibilitate electromagnetică – sinteze şi aplicaţii”, Editura Ars

Docendi, Bucureşti, 2004; 3. Popescu Claudia, ş.a., „Impactul câmpurilor magnetice antropice asupra

ecosistemelor”, Ed. Printech, Bucuresti, 2007.

D. Discipline anterioare necesare: Bazele Electrotehnicii, Teoria câmpului electromagnetic, Chestiuni speciale de

electrotehnică, Complemente de matematică.


punctajul total corespunzător fiecărui modul.

01.03.O.03-17 Legislaţie şi norme specifice în ingineria electrică (SEA) – 3 p.c.




55

Titular disciplinǎ: Ş.l. dr. ing. Daniel ILINA


A. Obiectivul disciplinei: Însuşirea elementelor fundamentale de teorie generală a dreptului şi a relaţiilor juridice

dintre subiectele raportului juridic. Dobândirea cunoştinţelor necesare întocmirii unui act constitutiv şi a procedurii

de înfiinţare a unei societăţi comerciale. Cunoaşterea elementelor specifice dreptului de proprietate industrială şi

posibilitatea realizării documentaţiei de înregistrare a unei invenţii. Prezentarea legislaţiei specifice domeniului

energiei electrice, respectiv a reglementărilor legislative din domeniul protecţiei mediului şi dezvoltării durabile.

B. Conţinutul cursului: 1. Noţiuni de teoria generală a dreptului; 2. Drept comercial – societăţile comerciale; 3. Relaţii

juridice dintre persoane fizice şi/sau juridice; 4. Dreptul proprietăţii industriale şi intelectuale; 5. Mediu economico-

social; 6. Reglementări legislative din domeniul energiei electrice.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Elemente de drept civil; 2. Societăţile comerciale; 3. Contracte civile şi comerciale.

Relaţii de muncă; 4. Proprietatea industrială şi intelectuală; 5. Mediu economico-social; 6. Legislaţie din domeniul

energiei electrice.

C. Bibliografie minimală: 1. Stanciu Dumitru – Tehnologiile şi protecţia mediului, Ed. MEDC. 2005; 2. Stanciu

Dumitru – Metodologie pentru evaluarea impactului activităţilor umane asupra mediului, Ed. MEDC. 2007; 3.

Stanciu Dumitru, Lucia Stanciu – Managementul privatizării, Ed. Niculescu, 2006; 4. Ilina Ion Daniel – Drept şi

legislaţie. Elemente fundamentale şi reglementări specifice ingineriei electrice. Editura Matrix Rom, Bucureşti

2008; 5. Nicolae Popa – Teoria generală a dreptului. Bucureşti, 1996; 6. Francisc Deak – Tratat de Drept civil.

Contracte speciale. Editura Actami, Bucureşti, 1998; 7. Cârpenaru St. D. - Drept comercial român, Editura Atlas

Lex, Bucureşti, 2001; 8. Sanda Ghimpu, Alexandru Ţiclea – Dreptul Muncii. Editura Şansa, Bucureşti, 1995; 9.

Viorel Ros, Dragos Sebastian Bogdan - Dreptul proprietăţii intelectuale. Dreptul proprietăţii industriale. Mărcile şi

indicaţiile geografice. Editura ALL Beck, Bucureşti 2003; 10. Parlamentul României, Camera Deputaţilor -

Legislaţia mediului, 1996; 11. Monitorul Oficial al României.

D. Discipline anterioare necesare: Economie şi analiză economică, Antreprenoriat / Drept şi legislaţie, Managementul

proiectelor.

E. Modul de evaluare: Teme de casă – 20%; Prezenta activa la curs si seminar – 20%; Lucrari de verificare – 40%;

Colocviu final – 20%; Cerinţe minimale: obţinerea a 50% din punctajul total.






statice














01.04.O.03-19 Elaborare lucrare de disertaţie (SEA) – 30 p.c.





statice










56










01.01.O.04-01 Matematici aplicate şi statistică (ISM) – 5 p.c.


Programul, semestrul, structurǎ de ore: ISM; sem. 1; 1C, 2S

Titular disciplinǎ: Lect. dr. Manuela MǍGUREANU


A. Obiectivul disciplinei: Insusirea de cunostinte si abilitati de calcul privind aplicarea diferitelor transformate in

rezolvarea de probleme precum si a metodelor de modelare de fenomene aleatoare si de analiza a datelor

experimentale.

B. Conţinutul cursului: 1. Repartitii discrete si continue; 2. Prezentarea datelor; Indicatori Statistici; 3. Estimarea

parametrilor. Intervale de incredere; 4. Verificarea ipotezelor statistice. Tipuri de Erori; 5. Regresie si Corelatie; 6.

Serii de timp; 7. Transformata Laplace, Transformata Z; 8. Transformata Fourier; 9. Rezolvari de ecuatii cu derivate

partiale si integro diferentiale cu metoda transformarilor integrale.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Probabilitati; 2. Repartitii discrete si continue; 3. Prezentari ale datelor experimentale si

calculul indicatorilor de selectie; 4. Estimarea punctuala si prin Intervale de incredere pentru parametri necunoscuti.

Gasirea volumului esantionului pentru o marja de eroare data; 5. Concordanta datelor experimentale cu repartitii

specificate. Aplicatii; 6. Verificari de ipoteze. Aplicatii; 7. Probleme de determinare a regresiei liniare. Eroarea de

predictie; 8. Studii de caz pentru analiza seriilor de timp; 9. Aplicatii ale transformatei Laplace si ale transformatei

Z; 10. Aplicatii ale transformatei Fourier; 11. Studii de caz.

C. Bibliografie minimală: 1. M. Craiu, ”Statistica Matematica”, Ed.Matrix-Rom, Bucuresti, 2002; 2. M. Craiu, L.

Panzar, ”Probabilitati si Statistica – Aplicatii”, Ed.Printech, 2005; 3. L. Jude, ”Serii Fourier si Transformari

Integrale”, Matrix-Rom, Bucuresti, 2001; 4. M. Dumitrescu, ”Bazele Matematice ale monitorizarii proceselor

industriale”, Ed. Academiei, 2000.

D. Discipline anterioare necesare: Algebra, Analiza matematica, Matematici avansate.

E. Modul de evaluare: Teme de casa – 30%; Activitate seminar – 20%; Examen final – 50%. Cerinte minimale:


01.01.O.04-02 Probleme avansate de măsurare şi estimare în instrumentaţie (ISM) – 5 p.c.


Programul, semestrul, structurǎ de ore: ISM; sem. 1; 2C, 1L

Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Constantin VLAICU, Prof. dr. ing. Mihaela Marilena ALBU


A. Obiectivul disciplinei: Asocierea informatiilor furnizate de echipamentele numerice instalate la capatul unui lant de

masurare cu algoritmii folositi pentru estimarea starii unei retele electrice, din perspectiva increderii in rezultatul

estimarii, descrisa de incertitudinea standard de masurare asociata. Studenţii vor stăpâni tehnici de prelucrare

numerică off-line şi on-line (incluzind elemente de comunicatie) a semnalelor din instalaţiile electrice pentru

proiectarea algoritmelor de control specifice.

B. Conţinutul cursului: 1. Incertitudini de masurare; 2. Probleme de estimare in sisteme electrice complexe. Estimatori

de stare in sistemele de transport al energiei electrice. Contingente; 3. Echipamente de masurare specializate in

ingineria electrica. Phasor Management Units. Monitorizarea la distanţă. Metode AMR (Automated Meter Reading).

Transmiterea informatiei de masurare cu elemente PLC (Power Line Carrier); 4. Elaborare algoritmi de estimare a

variabilelor de stare pentru sisteme electrice; 5. Algoritmi de compresie a datelor si influenta acestora asupra

incertitudinilor de masurare.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Biblioteci dedicate simularii numerice si estimare în medii uzuale de pro-gramare

Matlab– Simulink, LabVIEW. Descriere si exemple de utilizare; 2. Experimentare locala cu sisteme versatile de

achizitii de date si PLC; 3. Algoritm de estimare a incertitudinii de masurare prin metoda Monte Carlo. Exemplu

(algoritm de reglare); 4. Algoritm de determinare a incertitudinii de masurare complexe pentru un lant de masurare

cu PMU si transformatoare de masurare. Exemplu.

C. Bibliografie minimală: 1. JCGM YYY: 2006, Evaluation of measurement data- supplement 1 to the “Guide to the

expression of uncertainty in measurement”- propagation of distributions using a Monte Carlo method; 2. ISO-IEC-

OIML-BIPM: Guide to the Expression of Uncertainty in Measurement, 1992.

D. Discipline anterioare necesare: Prelucrarea semnalelor, Mǎsurǎri electrice şi electronice, Mǎsurǎri numerice.


57

E. Modul de evaluare: Activitate laborator – 30%; Teme de casa, teste la curs – 20%; Examen final – 50%. Cerinte


01.01.O.04-03 Câmpul electromagnetic în traductoare (ISM) – 5 p.c.



Titular disciplinǎ: Ş.l. dr. ing. Iosif Vasile NEMOIANU


A. Obiectivul disciplinei: Capacitatea de a formula problemele de câmp electromagnetic specifice senzorilor şi

traductoarelor; alegerea metodei optime de rezolvare a problemei de câmp electromagnetic; utilizarea produselor

software pentru analiza câmpului electromagnetic şi determinarea parametrilor metrologici ai dispozitivelor.

B. Conţinutul cursului: 1. Introducere; 2. Formularea problemei de câmp electromagnetic; 3. Metode analitice de

rezolvare; 4. Metode aproximative de rezolvare; 5. Metode numerice de rezolvare.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Metode analitice de rezolvare; 2. Metode aproximative de rezolvare; 3. Utilizarea

FEMM; 4. Generatorul de retea GID; 5. Utilizarea altor produse software; 6. Utilizarea software BEM; 7. Utilizarea

software FEM-BEM.

C. Bibliografie minimală: 1. F. Hănţilă, “Rezolvarea numerică a problemelor de câmp electromagnetic”, Editura Ari

PRESS, Bucureşti 1995; 2. V. Ioniţă, Analiza numerică a dispozitivelor electromagnetice – modelarea materialelor

cu histerezis, Editura MATRIX ROM 1998; 3. I. Nemoianu, Câmpul electromagnetic (regimurile static şi staţionar),

Editura MATRIX ROM 2008; 4. C. Iliescu, B. Pantelimon, Senzori şi traductoare, Litografia UPB 1993; 5. C.

Iliescu, B. Pantelimon, Mesures électriques et transducteurs - Tome 2, Editura Tritonic, 1999; 6. ***, Manualele de

utilizare ale produselor software; 7. A. Tomescu, I. B. L. Tomescu, F. G. M. Modelarea numerică a câmpului

electromagnetic, Editura MATRIX ROM 2003.

D. Discipline anterioare necesare: Matematici speciale, Bazele electrotehnicii I+II, Măsurări electrice şi electronice,

Senzori şi traductoare, Tehnici de programare.

E. Modul de evaluare: Activitate seminar – 50%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: obţinerea a 50% din

punctajul total.

01.01.O.04-04 Convertoare statice speciale (ISM) – 5 p.c.



Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Florin IONESCU


A. Obiectivul disciplinei: Insuşirea unor cunoştinţe de electronicǎ de putere, de nivel postuniversitar, cu aplicaţii în

conceperea si dezvoltarea unor sisteme avansate de masurare; Cunoasterea modului de functionare si. de utilizare a

unor convertoare statice speciale in cadrul unor sisteme avansate de masurare si a metodelor de determinare si

optimizare a performantelor acestora.

B. Conţinutul cursului: 1. Progrese in domeniul componentelor semiconductoare de putere; 2. Redre- soare speciale

utilizate in sursele de alimentare; 3. Regimul deformant introdus de convertoarele cu comutaţie naturala; 4.

Imbunatatirea factorului de putere in cadrul surselor de alimentare; 5. Alimentatoare de tensiune alternativă bazate

pe conversia directă alternativ-alternativ; 6. Choppere serie si paralel cu întreruptoare rezonante ZCS (comutaţie la

curent zero) sau ZVS (comutaţie la tensiune zero) utilizate in sursele in comutatie.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Redresor in punte complet comandata cu DRL; 2. Studiul regimului deformant produs

de convertoarele cu comutatie naturala ; 3. Studiul unui corector de factor de putere (PFC); 4. Studiul efectului

filtrării pasive în cazul redresoarelor monofazate (măsurare şi simulare); 5. Studiul efectului filtrării pasive în cazul

redresoarelor trifazate (măsurare şi simulare); 6. Studiul redresorului trifazat în punte comandat PWM şi simularea

funcţionării lui; 7. Proba experimentala finala.

C. Bibliografie minimală: 1. 1. Ionescu Fl., Floricău D., Niţu M., Fodor D., Alexa D., Roşu M.E., Milent E.:

Electronicǎ de putere. Modelare şi simulare. Ed Tehnică 1997, 380 pag., ISBN 973-31-1086-8; 2. Ionescu Fl.,

Floricău D., Niţu S., Six J.-P., Delarue Ph., Boguş C. : Electronicǎ de putere. Convertoare statice. Ed Tehnică 1998,

493 pag., ISBN 973-31-1262; 3. Ionescu Fl.: "Convertisseurs statiques speciaux" Editura Printech, 2007, 182 pag.,

ISBN 978-973-718-868-7; Ionescu Fl., Roşu E., Six Jean-Paul, Dakyo B., Milent E., Nichita C.: Exercices

d’électronique de puissance". Ed.Tehnicǎ, 2001, 230 pag., ISBN 973-31-2100-2.

D. Discipline anterioare necesare: Surse de energie, Teoria circuitelor electrice, Convertoare statice, Sisteme digitale,

Măsurări electrice si electronice.

E. Modul de evaluare: Laborator – 45%; Alte activitati – 5%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: obţinerea a 50%


01.01.O.04-05 Instrumentaţie asistată de calculator (ISM) – 5 p.c.




58

Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Sorin Dan GRIGORESCU


A. Obiectivul disciplinei: Cunoaşterea instrumentelor asistate de calculator si cerinţelor hardware si software pentru

aceasta categorie de instrumente. Dobândirea abilitaţii de identificare a cerinţelor aplicaţiei si de stabilire a

arhitecturii si performantelor necesare instrumentelor sau sistemului virtual asociat. Asimilarea informaţiilor in

legătura cu utilizarea mediului de programare LabVIEW pentru instrumentaţia virtuala. Cunoaşterea si identificarea

aplicaţiilor tipice pentru instrumentaţia asistata de calculator.

B. Conţinutul cursului: 1. Introducere în domeniul instrumentaţie asistate de calculator. Studiul apariţiei

instrumentaţiei asistate de calculator. Standarde de instrumentaţie; 2. Principiile instrumentaţiei asistate de

calculator. Rolurile uP, microcontroloarelor si DSP-urilor in instrumentaţie. Legătura intre modurile de măsurare ale

circuitelor electrice si teoremele de analiza a acestora; 3. Arhitectura instrumentaţiei asistate de calculator.

Arhitectura hardware. Arhitectura software îmbarcat. Standarde de comunicaţie pentru instrumentaţie.

Managementul evenimentelor si alarmărilor, aplicaţii SCADA; 4. Circuite de intrare-ieşire pentru instrumentaţia

asistata de calculator. Caracteristicile circuitelor analogice de I/O Separarea galvanica.. Optocuploare pentru intrări

de c.c si c.a. Circuite I/O binare: relee, optocuploare, npn si pnp. Comunicaţie inter-chip pentru periferice IO; 5.

Software dedicat instrumentaţiei asistate de calculator. Prezentarea programului LABVIEW. Achiziţia de date,

analiza, prezentarea datelor. Elemente de control si indicare. Interfeţe de distribuţie a datelor prin reţea. Baze de

date in LabVIEW. Managementul erorilor. Programarea in flux de date. Generarea de rapoarte; 6. Reţele de

comunicaţie pentru instrumentaţia asistata de calculator. Soluţii de comunicaţie pentru mediu industrial. Standarde

de comunicaţie adecvate instrumentației virtuale. Comunicaţii in sisteme SCADA; 7. Aplicaţii ale instrumentaţiei

asistate de calculator. Monitorizarea proceselor in laboratoare, clădiri si industrie. Controlul aplicaţiilor industriale.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Designul unui instrument virtual in LabVIEW; 2. Arhitectura software a unui instrument

virtual in LabVIEW. Drivere si comunicaţii, programul; 3. Instrument virtual temperaturi realizat cu DAS cuplat

prin USB; 4. Măsurarea parametrilor electrico-mecanici ai diverselor tipuri de re-lee si contactoare utili-zând DAS

NI USB 6251; 5. Măsurarea regimurilor tranzitorii ai convertoarelor electrice cu un sistem generator-osciloscop

numeric cuplat la calculator; 6. Aplicaţie de monitorizare 2D cu ajutorul unui sonar asistat de calculator; 7. Studiul

unei reţele de monitorizare cu RS485 si protocol MODBUS.

C. Bibliografie minimală: 1. Grigorescu S.D., Ghita M.O., Neacsu P., Instrumentaţie virtual si distribuita, Ed. Electra

(ICPE), Bucuresti, 2006, ISBN 973-7728-46-9, 209 pag.; 2. Grigorescu S.D., Intre senzori si calculator, Ed. Electra

(ICPE), Bucuresti, 2005, ISBN 973-7728-46-7, 204 pag.

D. Discipline anterioare necesare: Informatica aplicată, Măsurări electrice şi electronice, Simularea circuitelor

electrice.

E. Modul de evaluare: Laborator – 30%; Tema de casa – 10%; Test activitate la curs – 10%; Examen final – 50%.

Cerinte minimale: obţinerea a 50% din punctajul total.

01.01.O.04-06 Cercetare stiintifica 1 (ISM) – 5 p.c.


Programul, semestrul, structurǎ de ore: ISM; sem. 1; 10



statice













01.02.O.04-07 Senzori electromecanici pentru sisteme de măsurare (ISM) – 4 p.c.



Titular disciplinǎ: Conf. dr. ing. Gloria Ştefania CIUMBULEA


A. Obiectivul disciplinei: Dobândirea cunoştinţelor privind principiile de functionare, caracteristicile si modalitatile de

alegere si de integrare ale diverselor tipuri de senzori electromecanici in sistemele moderne de comandă.


59

B. Conţinutul cursului: 1. Senzori electromecanici în sistemele moderne de comandă; 2. Caracteristicile si

performantele traductoarelor (caracteristici si performante de regim stationar si dinamic; caracteristici energetice;

caracteristici constructive; fiabilitatea traductoarelor); 3. Exemple de utilizare ale senzorilor în sistemele moderne de

comandă (utilizarea senzorilor de poziţie, de viteză, de proximitate, de forţă şi cuplu, electromagnetici de debit); 4.

Convertoare electromecanice impuls – poziţie (convertoare cu magneţi permanenţi, cu reluctanţă variabilă, hibride);

5. Principii generale de alegere (eficienţă economică; costuri de utilizare; alegerea traductoarelor).

Conţinutul aplicatiilor: 1. Studiul câmpului electromagnetic la un senzor de viteză cu reluctanţă variabilă; 2.

Caracteristici pentru: senzor de poziţie inductiv, senzor piezoelectric de forţă, senzor de cuplu cu mărci

tensometrice, convertor electromecanic impuls-poziţie).

C. Bibliografie minimală: 1. Gabriel IONESCU, „Traductoare pentru automatizari industriale”, Vol.I, Vol.II, Ed.

Tehnică, Bucuresti, 1985; 2. Andrzej M. Pawlak, „Sensors and actuators in mechatronics. Designand Applications”,

Ed. Taylor & Francis Group, London, 2007; 3. I.R. SINCLAIR, „Sensors and Transducers”, Newnes Oxford, 2001;

4. G. CIUMBULEA, „Senzori electromecanici in sistemele moderne de comanda” - suport de curs, UPB, 2009.

D. Discipline anterioare necesare: Bazele electrotehnicii, Sisteme digitale, Măsurări electrice şi electronice,

Convertoare electromecanice.

E. Modul de evaluare: Aplicatii – 50%; Tema de casa – 30%; Colocviu final – 20%. Cerinte minimale: obţinerea a


01.02.O.04-08 Semnale bioelectrice (ISM) – 6 p.c.



Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Mihaela MOREGA


A. Obiectivul disciplinei: Identificarea şi analiza surselor naturale de câmp electric din organismul uman

(caracteristicile semnalelor electrice generate de acestea, influenţa pe care structura anatomică o are asupra

transmiterii semnalelor la distanţă de sursă, instrumentele de recepţionare şi achiziţie a semnalelor electrofiziologice

şi noţiuni fundamentale de analiză numerică specifică în diagnosticul medical, pentru extragerea informaţiei utile).

Sunt prezentate caracteristici specifice echipamentelor de achiziţie şi metodelor de procesare a principalelor semnale

electrofiziologice utilizate în diagnostic: electrocardiograma, electroencefalograma, electromiograma,

electrooculograma, potenţialele evocate. O atenţie deosebită este dată aspectelor inginereşti: construcţia şi

optimizarea echipamentului de achiziţie, evidenţierea caracteristicilor utile ale semnalelor, eliminarea sau

minimizarea artefactelor şi zgomotelor.

B. Conţinutul cursului: 1. Proprietăţi electrice ale ţesuturilor biologice umane; 2. Procese de transport ionic prin

membranele celulare şi câmpul electric produs; 3. Semnale electrofiziologice – EEG, PE, ECG, EMG, EOG, s.a.

(pentru fiecare tip de semnal se studiaza: semnificaţia semnalelor electrice înregistrate, amplasarea electrozilor,

morfologia semnalului); 4. Sisteme analog-digitale de achiziţie si procesare a semnalelor fiziologice; 5. Procesarea

numerică a semnalelor bioelectrice cu utilitate în diagnosticul medical.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Transport ionic - Studiul fenomenelor de circulatie a ionilor prin membranele celulelor

excitabile - autoinstruire cu © ADAM Software Inc.; 2. Potenţiale de acţiune - analiza formei de unda si studiul

legii excitabilitatii prin modelare matematică; 3. Procesare numerică de semnal - Operaţii elementare în analiza

numerică a semnalelor - familiarizarea cu mediul software BSL Pro; 4. Achiziţia semnalelor fiziologice - Datele

tehnice şi componentele sistemului de achiziţie si procesare Biopac MP30/35; 5. Potenţiale evocate - Achiziţia

semnalelor de tip potenţial evocat somato-motor pe nervul ulnar şi determinarea vitezei de transmisie a potenţialelor

de acţiune; 6. Semnalul ECG - Achiziţia semnalelor ECG de la un generator de semnal şi de la un subiect uman;

analiza morfologică a semnalului şi metode de eliminare a zgomotului; 7. Semnalul EMG - Achiziţia semnalelor

EMG la contracţia musculaturii antebraţului pentru un subiect uman şi analiza semnalului.

C. Bibliografie minimală: 1. Morega M., Note de curs şi aplicaţii accesibile in format electronic

http://electro.curs.pub.ro/2011; 2. Morega M. - Bioelectromagnetism, Ed. MatrixRom, Bucuresti, 1999; 3.

Malmivuo J., Plonsey R. - Bioelectromagnetism, Oxford Univ. Press, 1995 (format electronic

http://butler.cc.tut.fi/~malmivuo/bem/bembook); 4. Morega M., s.a. - Probleme de Bioinginerie. Modele numerice,

Ed. MatrixRom, Bucuresti, 2001; 5. M. Morega – articole publicate (www.iem.pub.ro/~mihaela/LL_selectie.htm).

D. Discipline anterioare necesare: Fizică, Bazele electrotehnicii, Teoria campului electromagnetic, Teoria circuitelor

electrice, Măsurări electrice, Materiale electrotehnice, Prelucrarea semnalelor.

E. Modul de evaluare: Aplicaţii practice: participare la lucrări, elaborarea rapoartelor finale pentru fiecare aplicaţie –

30%; Temă de casă personalizată conţinând întrebări şi probleme din Capitolele 1-3 – 20%; Examen final – 50%.


01.02.O.04-09 Senzori şi traductoare – modele numerice (ISM) – 6 p.c.


Programul, semestrul, structurǎ de ore: ISM; sem. 2; 1C, 2P

Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Virgiliu FIREŢEANU


http://electro.curs.pub.ro/2011

http://butler.cc.tut.fi/~malmivuo/bem/bembook


60

A. Obiectivul disciplinei: Iniţierea în dezvoltarea de modele numerice destinate concepţiei şi optimizării asistate de

calculator a componentelor de tip senzor-traductor ale sistemelor electrice.

B. Conţinutul cursului: 1. Studiul şi concepţia asistată de calculator a senzorilor si traductoarelor; 2. Bazele modelarii

in element finit; 3. Modele 1D /2D in element finit.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Modelul numeric al unui traductor de nivel de tip capacitiv; 2. Modelul numeric al unui

termometru cu mercur; 3. Modelul numeric al unui debitmetru electromagnetic; 4. Modelul numeric al unui

traductor de deplasare unghiulară tip potenţiometru inductiv; 5. Modelul numeric al unui traductor de proximitate; 6.

Modelul numeric al unui traductor de deplasare liniară de tip transformator diferenţial; 7. Modelul numeric al unui

traductor pentru măsurarea grosimii benzilor metalice, de tipul cu curenţi turbionari; 8. Modelul numeric al unui

traductor de poziţie inductiv; 9. Modelul numeric al unui tahometru - traductor de turaţie; 10. Modelul numeric al

unui traductor electro-acustic; 11. Modelul numeric al unui tahogenerator cu rotor tip pahar.

C. Bibliografie minimală: 1. V. Fireţeanu, M. Popa, T. Tudorache: Modele numerice în studiul şi concepţia

dispozitivelor electrotehnice, Ed. Matrixrom, Bucureşti, 2004; 2. V. Fireţeanu: Senzori şi traductoare – modele

numerice, Ed. Printech, Bucureşti, 2006; 3. John R. Brauer: Magnetic Actuators and Sensors, Ed. WILEY –

INTERSCIENCE, 2006.

D. Discipline anterioare necesare: Teoria Câmpului Electromagnetic, Senzori şi Traductoare, Metode Numerice.


01.02.O.04-10 Metode experimentale de investigare a mărimilor magnetice (ISM) – 6 p.c.



Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Valentin IONIŢǍ


A. Obiectivul disciplinei: Însuşirea structurilor tipice ale echipamentelor de măsurare a mărimilor magnetice:

fluxmetrul, gaussmetrul, histerezisgraful, magnetometrul cu probă vibrantă, testerul unitolă, microscopul cu lumină

polarizată etc.; Însuşirea şi deprinderea tehnicilor de investigare la scară macroscopică a materialelor şi

dispozitivelor magnetice: metode inductive, metode bazate pe efecte pondero-motoare, metode magneto-optice;

Deprinderea tehnicilor de integrare a datelor experimentale din magnetism.

B. Conţinutul cursului: 1. Metode de măsurare a mărimilor magnetice (inductive, bazate pe efecte pondero-motoare,

magneto-optice); 2. Măsurarea câmpului magnetic (gaussmetrul cu sondă Hall, magnetorezistiv); 3. Caracterizarea

materialelor magnetice moi (măsurători în regim armonic sinusoidal, caracterizarea materialelor amorfe prin metoda

torului, diminuarea pierderilor); 4. Caracterizarea materialelor magnetice dure (măsurători în regim cuasistaţionar

şi circuit magnetic închis, dimensionarea circuitelor magnetice de măsură); 5. Investigarea materialelor magnetice în

circuit magnetic deschis (magnetometrul cu probă vibrantă, corecţia software a datelor experimentale); 6.

Vizualizarea structurilor şi proceselor de magnetizare în materiale magnetice (metoda Bitter, metode magneto-

optice, microscopia electronică Lorentz); 7. Integrarea software a datelor experimentale complexe (structuri de date

specifice magnetismului, metode de integrare).

Conţinutul aplicatiilor: 1. Gaussmetrul cu sondă Hall; 2. Măsurarea magnetorezistenţei; 3. Testerul unitolă; 4.

Histerezisgraful; 5. Magnetometrul cu probă vibrantă; 6. Microscopul cu lumină polarizată Kerr; 7. Baze de date

experimentale.

C. Bibliografie minimală: 1. V. Ionita s.a. – Caracterizarea avansata a materialelor magnetice, Ed. Politehnica Press,

Bucuresti, 2009; 2. V. Ionita, H. Gavrila - Metode experimentale in magnetism, Editura Universitara “Carol Davila”,

2003; 3. H. Gavrila, H. Chiriac, P. Ciureanu, V. Ionita, A. Yelon – Magnetism tehnic si aplicat, Editura Academiei

Romane, Bucuresti, 2000; 4. F. Fiorillo, Measurement and Characterization of Magnetic Materials, Elsevier,

Amsterdam, 2004; 5. A. Hubert, R. Schafer, Magnetic Domains, Springer Verlag, Berlin, 1998.

D. Discipline anterioare necesare: Bazele electrotehnicii, Materiale electrotehnice, Masurari electrice si electronice,

Informatica aplicata.

E. Modul de evaluare: Activitate la curs – 10%; Activitate la laborator – 40%; Examen final – 50%. Cerinte minimale:

efectuarea lucrărilor de laborator şi obţinerea a 50% din punctajul total.

01.02.O.04-11 Sisteme de monitorizare a mediului ambiant (ISM) – 3 p.c.



Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Sorin Dan GRIGORESCU


A. Obiectivul disciplinei: Cunoaşterea problemelor legate de monitorizarea mărimilor de mediu. Dobândirea abilitatii

de identificare a cerintelor aplicatiei si de stabilire a arhitecturii si performantelor necesare sistemului de

monitorizare de mediu. Asimilarea informatiilor in legătura cu utilizarea diverselor medii de programare pentru

aplicatii de monitorizare.

B. Conţinutul cursului: 1. Introducere în domeniul protectiei mediului. Definiţii, terminologie. Notiuni despre

normalitatea mediilor: apa, sol, aer. Standarde de mediu; 2. Monitorizarea calitătii mediului. Conditii de calitate ale

aerului. Surse de poluare si prevenire. Conditii de calitate a apei. Poluarea apelor. Conditii de calitate a solului.


61

Poluarea solului; 3. Sisteme de monitorizare a calitătii mediului. Sisteme de monitorizare a atmosferei. Sisteme de

monitorizarea a apelor. Sisteme de monitorizare a solului. Sisteme de notificare a poluărilor acute; 4. Analiza

impactului asupra mediului. Alegerea metodei de analiza. Planificarea analizei. Măsurarea parametrilor de mediu.

Stabilirea obiectivelor. Analiza datelor. Elaborarea politicii de mediu. Validarea functionarii sistemului; 5. Sisteme

informatice pentru monitorizarea mediului ambiant. Sisteme de monitorizare a mediului asistate de calculator.

Sonde de mediu. Sisteme de monitorizare, diagnoza si asigurare a calitătii mediului; 6. Senzori inteligenti si sisteme

distribuite de monitorizare a mediului. Instrumentatia asistata de calculator pentru monitorizarea parametrilor de

mediu. Monitorul de mediu ca instrument virtual. Transmiterea mărimilor de mediu in reteaua de date; 7. Elemente

ale managementului de mediu. Diagnoza cauzelor si efectelor poluării. Alerte si prognoze legate de poluare.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Măsurarea unor mărimilor de calitate a apei; 2. Măsurarea unor mărimi de calitate ale

atmosferei; 3. Măsurarea unor mărimi de calitate a solului; 4. Măsurarea mărimilor curente de mediu ambiant:

temperatura, umiditate, viteza vântului, precipitatii; 5. Sistem informatizat pentru sonda de mediu; 6. Instrument

virtual in LabVIEW pentru sonda de mediu; 7. Transmisii de date si conectarea la Internet a informatiilor de mediu.

C. Bibliografie minimală: 1. Grigorescu, S., Ghita O.M., Neacsu, P., Instrumentatie virtuala si distribuita, Editura

Electra Bucuresti 2007, 210 pag.; 2. Grigorescu S.D., Intre senzori si calculator, Ed. Electra (ICPE), Bucuresti,

2005, 204 pag..

D. Discipline anterioare necesare: Informatica aplicată, Măsurări electrice şi electronice, Instrumentatie asistata de

calculator.

E. Modul de evaluare: Laborator – 30%; Tema de casa – 10%; Activitate la curs – 10%; Examen final – 50%. Cerinte







statice













01.03.O.04-13 Prelucrarea şi transmisia semnalelor analogice (ISM) – 5 p.c.



Titular disciplinǎ: Ş.l. dr. ing. Cosmin Karl BǍNICǍ


A. Obiectivul disciplinei: Însuşirea conceptelor, metodelor şi a metodelor de realizare a blocurilor specifice lanţului de

măsurare pentru preluarea semnalelor de la senzori. Dezvoltarea abilităţilor în proiectarea şi modelarea circuitelor de

condiţionare a senzorilor şi obţinerea semnalului informaţional de tip electric. Cunoaşterea noilor metode de

prelucrări specifice ale semnalelor analogice pentru utilizarea în lanţuri de măsurare şi pentru transmiterea la

distanţă a informaţiei de măsurare. Cunoaşterea unor elemente de teoria semnalelor.

B. Conţinutul cursului, aplicatiilor: 1. Semnale. Noţiunea de semnal. Prelucrarea semnalelor. Semnale analogice.

Semnale şi funcţii ortogonale; 2. Metode de analiza semnalelor. Seria Fourier şi utilizări în instrumentaţia analogică.

Sinteza Fourier a semnalelor periodice. Transformata Fourier. Transformata Laplace; 3. Semnale modulate.

Modulaţia de amplitudine. Modulaţii unghiulare. Modulaţia de impulsuri; 4. Principii de preluare şi prelucrare a

semnalelor culese de la senzori. Blocuri funcţionale. Forma şi spectrul semnalului la ieşirea blocului de

condiţionare; 5. Filtrarea semnalelor analogice. Funcţia de transfer a unui filtru. Funcţii de aproximare. Elemente de

proiectare; 6. Transmiterea semnalului analogic la distanţă. Elemente structurale. Canale de legătură. Elemente de

proiectare pentru emiţătoare şi receptoare. Calitatea transmisiei.

C. Bibliografie minimală: 1. Cepişcă C., Prelucrarea semnalelor analogice, Ed.Electra, 2005, Bucureşti, ISBN 973-

7728-25-4; 2. Cepişcă C., Semnale analogice în măsurări, Ed.Electra, 2004, Bucureşti, ISBN 973-7728-07-6; 3.

Cepisca C., Banica C., Măsurări in energetica, Editura ICPE, iulie 2000, Bucureşti, 202pag., ISBN 973-8067-08-1;


62

4. Dupraz J., Théorie du signal et transmission de l'information. Signaux analogiques, Ed. ESE, Paris, 1991; 5.

Banica C., Biosemnale. Prelucrari numerice, Editura Electra ICPE – 2007, 194pag., ISBN 978-973-7728-89-0.

D. Discipline anterioare necesare: Măsurări electrice şi electronice, Informatica aplicată.

E. Modul de evaluare: Laborator – 30%; Tema de casa – 10%; Test – 10%; Examen final – 50%. Cerinte minimale:


01.03.O.04-14 Reţele de senzori inteligenţi (ISM) – 5 p.c.



Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Marcel STANCIU


A. Obiectivul disciplinei: Cunoaşterea principiilor de funcţionare şi a domeniilor de utilizare a senzorilor inteligenţi;

cunoaşterea structurilor/topologiilor reţelelor de senzori inteligenţi; cunoaşterea tipurilor de reţele de senzori şi a

aplicaţiilor acestora. Înţelegerea şi utilizarea modelelor matematice ale senzorilor şi traductoarelor şi caracterizarea

lor metrologică; dobândirea abilităţilor practice privind utilizarea senzorilor integraţi şi inteligenţi; cunoaşterea

aspectelor privind utilizarea reţelelor de senzori inteligenţi.

B. Conţinutul cursului: 1. Introducere. Senzori inteligenţi. Reţele de senzori. Definiţii. Terminologie; Scurt istoric;

Tendinţe în domeniu; Scheme bloc. Principii de funcţionare; 2. Senzori integraţi. Structuri “multisenzor”. Senzori

inteligenţi. Microsenzori. Senzori integraţi cu funcţii multiple; Senzori inteligenţi autoadaptivi; Senzori inteligenţi

pentru măsurarea mărimilor electrice, neelectrice şi bio/chimice; Senzori inteligenţi pentru achiziţii de mare viteză;

Senzori wireless. Senzori ZigBee; 3. Reţele de senzori inteligenţi. Aplicaţii. Structuri de reţele. Sisteme şi standarde

de de comunicaţii. Tehnologia wireless; Reţele de senzori pentru sistemele de achiziţii de date; Reţele de senzori

pentru sisteme distribuite; Reţele de senzori wireless; Reţele de senzori pentru monitorizarea mediului; Reţele de

senzori pentru monitorizare biomedicală; Reţele de senzori pentru monitorizarea proceselor industriale; Reţele de

senzori de imagine.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Caracterizarea metrologică a senzorilor şi traductoarelor; 2. Microsenzori. Aplicaţii; 3.

Senzori integraţi/inteligenţi pentru măsurarea mărimilor electrice. Aplicaţii; 4. Senzori integraţi/inteligenţi pentru

măsurarea mărimilor neelectrice. Aplicaţii; 5. Studierea unei reţele de senzori; Tema de casa: Proiectarea unei reţele

de senzori inteligenţi: schema bloc a sistemului; alegerea senzorilor; concepţia reţelei de senzori.

C. Bibliografie minimală: 1. Jurdak, R., Wireless Ad Hoc and Sensor Networks: A Cross-Layer Design Perspective,

Springer, 2007; 2. Sohraby, K., Minoli, D., Znati, T., Wireless sensor networks: technology, protocols, and

applications, Wiley-Interscience, 2007; 3. Ananda, A., Chan, M.C., Tsang Ooi, W., Mobile, wireless, and sensor

networks technology, applications, and future directions, Wiley-Interscience, 2006; 4. Kirianaki, N.V., Yurish, S.Y.,

et al., Data acquisition and signal processing for smart sensors, John Wiley&Sons, 2002; 5. Stanciu, M., ş.a.,

Senzori şi traductoare integrate şi inteligente, Electronică Aplicată, Anul VI, Nr. 36-38, 2004/2005.

D. Discipline anterioare necesare: Mǎsurǎri electrice şi electronice, Senzori şi traductoare, Instrumentaţie virtuală.

E. Modul de evaluare: Laborator – 30% (referate – 10%, colocviu de laborator – 20%); Tema de casa – 20%; Examen

final – 50%. Cerinte minimale: predarea temei de casă şi a referatelor, susţinerea colocviului, si obţinerea a 50% din

punctajul total.

01.03.O.04-15 Echipamente şi metode de evaluare a calităţii energiei electrice (ISM) – 6 p.c.


Programul, semestrul, structurǎ de ore: ISM; sem. 3; 2C, 1L, 1P

Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Costin CEPIŞCĂ


A. Obiectivul disciplinei: Însuşirea cunoştinţelor tehnice privitoare la parametrii specifici de apreciere a calităţii

energiei electrice, la sursele de perturbare şi la metodele de evaluare a calităţii energiei electrice. Înţelegerea

principiilor de realizare a echipamentelor de analiză a calităţii energiei electrice, a normelor şi standardelor privind

echipamentele şi a metodelor de măsurare specifice şi utilizarea aparatelor şi sistemelor de măsurare digitale cuplate

la calculator pentru determinarea calităţii energiei electrice. Proiectarea unor blocuri funcţionale specifice

instrumentaţiei utilizate în determinarea calităţii energiei electrice, activităţi de etalonare pentru echipamentele de

măsurare cu evaluarea incertitudinii de măsurare.

B. Conţinutul cursului: 1. Conceptul calitatea energiei electrice. Terminologie; Evenimente şi variaţii; Monitorizări;

Norme şi standarde; 2. Fenomene ce modifică calitatea energiei electrice. Cauzele apariţiilor fenomenelor

perturbatoare; Studiul funcţionării echipamentelor, reglementări; 3. Perturbaţii referitoare la tensiunea electrică.

Caracteristicile tensiunii în reţelele de distribuţie; Analiza parametrilor specifici; Metode şi aparate de măsurat,

standardul EN 50160; 4. Armonice în reţelele electrice. Surse de armonice; Analiza armonică. Definire parametrii;

Factor de putere, puteri şi energii în nesinusoidal; Monitorizarea şi măsurarea armonicelor. Standard (6100 4 -7),

cerinţe, instrumentaţie, transmisia şi prezentarea datelor; Efecte ale distorsiunilor armonice; 5. Limite normative; 6.

Măsurarea parametrilor calităţii energiei electrice. Parametrii ce caracterizează calitatea energiei electrice; Modul de

implementare în echipamentele de măsurare; 7. Echipamente de masurare a calităţii energiei electrice. Analizoare de


63

reţea; Analizoare pentru fenomene tranzitorii; 8. Monitorizarea calităţii energiei electrice. Structuri hardware;

Structuri software.

C. Bibliografie minimală: 1. Cepişcă C., Calitatea energiei electrice, Ed. Electra, 2007, Bucureşti, ISBN 978-973-

7728-88-3; 2. Cleminte P., Cepişcă C., Prelucrări numerice de semnal în analiza calităţii energiei electrice,

Ed.Electra, 2006, Bucureşti, ISBN 973-7728-78-5; 3. Andrei H., Cepişcă C., Seriţan G., ş.a., Regimuri periodice

nesinusoidale în echipamentele electrice, Ed. Electra, 2004, Bucureşti, ISBN 973-7728-00-9; 4. Cepişcă C., Andrei

H., Băcanu M., Poluarea electromagnetică, vol.1, 2002, vol.2, 2005, Ed. Electra (ICPE), Bucureşti, ISBN 973-

8067-67-7; 5. Math H., Bollen J., Irene Yu-Hua Gu, Signal Processing of Power Quality Disturbances, John Wiley

& Sons, Inc., 2006.

D. Discipline anterioare necesare: Informatica aplicată, Simularea circuitelor electrice, Măsurări electrice şi

electronice.

E. Modul de evaluare: Proiect – 25%; Laborator – 25%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: obţinerea a 50% din

punctajul total.

01.03.O.04-16 Telecomenzi, telemăsurare şi transmisia radio a semnalelor de măsurare (ISM) – 6

p.c.



Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Marin SĂRĂCIN, Ş.l. Constantin Daniel OANCEA


A. Obiectivul disciplinei: Studiul sistemelor inteligente hardware-software de măsurare şi control; utilizarea tehnicii de

calcul şi a interfeţelor de comunicaţie în sistemele de telemăsurare; însuşirea cunoştinţelor necesare asupra

automatelor programabile utilizate în sistemele de telecomenzi şi telemăsurare a proceselor industriale; însuşirea

cunoştinţelor necesare în vederea realizării unui sistem de achiziţii de date destinat monitorizării şi conducerii unor

procese industriale prin intermediul automatelor programabile; prezentarea noţiunilor fundamentale privind anumite

tehnici de transmisie a informaţiei de măsurare folosind undele radio; completarea cunoştinţelor anterioare cu

tematici utile activităţii inginereşti (modularea şi demodularea semnalelor, radiocomunicatii de tip trunking şi

celulare, păstrarea integrităţii datelor şi prezentarea unor noutăţi in domeniu); realizarea unor proiecte de tip

experiment practic, simulare sau de documentare.

B. Conţinutul cursului: 1. Noţiuni generale privind sistemele moderne de telemăsurare; 2. Arhitecturi de sisteme de

telecomenzi şi telemăsurare, surse de erori, performanţe; 3. Elemente componente ale sistemului de telecomenzi şi

telemăsurare; 4. Instrumente cu interfaţă programabilă utilizate în sistemele de telemăsurare; 5. Automate

programabile utilizate în sistemele de telecomenzi; 6. Utilizarea automatelor programabile în sistemele de

telecomenzi şi telemăsurare a proceselor industriale; 7. Criterii privind alegerea/proiectarea/realizarea unui sistem de

telecomenzi şi telemăsurare; 8. Semnale. Domeniu timp şi domeniu frecvenţă; Caracteristici; 9. Oscilatoare

armonice (RLC şi cuarţ); 10. Modulaţia semnalor, clasificare, performanţe şi caracteristici; 11. Demodulaţia

semnalelor; 12. Măsurări în comunicaţii radio; 13. Principiile organizării celulare. Gestionarea resurselor radio; 14.

Sistemul G.S.M.. Sistemul tip trunking.

C. Bibliografie minimală: 1. Sărăcin C.G., Sărăcin M., Golea V.V, Sisteme de telemăsurare, Ed. Matrix, Bucureşti,

2004; 2. Sărăcin M., Andrei Şt., Sisteme automate de măsurare şi achiziţie de date, Ed. ICPE, Bucureşti; 3. Sărăcin

M., Sărăcin C.G., Măsurări electronice şi sisteme de măsurare, Ed. Matrix, Bucureşti, 2003; 4. Asch G. et

collaborateurs, Acquisition de donnees du capteur a l’ordinateur, Dunod, Paris, 1999; 5. Oancea C.D., Transmisia

radio a semnalelor. Note de curs; 6. Croitoru V., Şofron E., Componente şi circuite electronice. Lucrări Practice,

E.D.P. 1993; 7. Şofron E., Bogdan I., Pohoaţă P., Radiocomunicaţii speciale, Editura Militară, 1998.

D. Discipline anterioare necesare: Analiza matematică, Matematici speciale, Bazele electrotehnicii, Elemente de

electronică analogică şi digitală, Arhitectura sistemelor de calcul, Traductoare, Interfeţe, Achizitii de date, Măsurări

numerice, Sisteme de măsurare, Instrumentaţie virtuală, Prelucrarea semnalelor.

E. Modul de evaluare: Laborator – 30%; Alte notari – 20%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: obţinerea a 50%


01.03.O.04-17 Legislaţie metrologică (ISM) – 3 p.c.



Titular disciplinǎ: Conf. dr. ing. Octavian Mihai GHIŢĂ


A. Obiectivul disciplinei: Însuşirea conceptelor, metodelor şi elementelor legislative specifice metrologiei ştiinţifice,

aplicate şi legale, cu aplicabilitate în etalonarea şi verificarea aparatelor şi sistemelor de măsurare. Înţelegerea

modului de evaluare a incertitudinii de măsurare, a trasabilităţii măsurării. Cunoaşterea organismelor interne şi

internaţionale în domeniu şi a standardelor specifice aparatelor şi laboratoarelor metrologice şi de încercări.

Aplicarea cunoştinţelor la realizarea buletinelor de etalonare şi verificare conform normelor metrologice, cu

determinarea incertitudinii de măsurare şi indicarea trasabilităţii. Elaborarea unor proceduri pentru activităţi

metrologice.


64

B. Conţinutul cursului: 1. Metrologie ştiinţifică, industrială şi legală. Definire, clasificări, istoric; Organisme

specializate; 2. Legislaţia metrologică în domeniul etaloanelor. Etaloane de definiţie şi de lucru; Sistemul naţional

de etaloane; Legislaţia privitoare la intercomparări; 3. Legislaţia metrologică referitoare la etalonări si verificări.

Norme tehnice de metrologie; Elaborarea bugetului de incertitudini la etalonări; Certificarea etalonărilor; 4.

Legislaţia referitoare la acreditarea laboratoarelor de metrologie si de încercări. Standarde naţionale şi internaţionale

în domeniu; Organisme de certificare; Documentaţia de acreditare; 5. Proceduri specifice metrologiei legale. Tipuri

de proceduri; Organizarea procedurii; Exemplificări de proceduri.

C. Bibliografie minimală: 1. F. Iacobescu, N. Ilioiu, Metrologia: etalon al civilizatiilor, Bucuresti, Editura Academiei

Romane, 2004; 2. Sydenham, P.H, Measurement Science Engineering, Ed. John Willey and Sons, 1999; 3. Millea,

A., Cartea metrologului. Metrologie generală, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1995; 4. Hughes, T.A, Measurement and

Control Basics, Keller International Publishing Corp., 1994; 5. Cepisca, C., Popa, N., Metrologie legală, Editura

ICPE, Bucureşti, 1999.

D. Discipline anterioare necesare: Mǎsurǎri electrice şi electronice.

E. Modul de evaluare: Activitate la seminar – 40%; Teste teoretice – 40%; Colocviu final – 20%. Cerinte minimale:







statice














01.04.O.04-19 Elaborare lucrare de disertaţie (ISM) – 30 p.c.





statice


















01.01.O.05-01 Matematici aplicate şi statistică (IPE) – 5 p.c.


65


Programul, semestrul, structurǎ de ore: IPE; sem. 1; 1C, 2S

Titular disciplinǎ: Lect. dr. Manuela MǍGUREANU


A. Obiectivul disciplinei: Insusirea de cunostinte si abilitati de calcul privind aplicarea diferitelor transformate in

rezolvarea de probleme precum si a metodelor de modelare de fenomene aleatoare si de analiza a datelor

experimentale.

B. Conţinutul cursului: 1. Repartitii discrete si continue; 2. Prezentarea datelor; Indicatori Statistici; 3. Estimarea

parametrilor. Intervale de incredere; 4. Verificarea ipotezelor statistice. Tipuri de Erori; 5. Regresie si Corelatie; 6.

Serii de timp; 7. Transformata Laplace, Transformata Z; 8. Transformata Fourier; 9. Rezolvari de ecuatii cu derivate

partiale si integro diferentiale cu metoda transformarilor integrale.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Probabilitati; 2. Repartitii discrete si continue; 3. Prezentari ale datelor experimentale si

calculul indicatorilor de selectie; 4. Estimarea punctuala si prin Intervale de incredere pentru parametri necunoscuti.

Gasirea volumului esantionului pentru o marja de eroare data; 5. Concordanta datelor experimentale cu repartitii

specificate. Aplicatii; 6. Verificari de ipoteze. Aplicatii; 7. Probleme de determinare a regresiei liniare. Eroarea de

predictie; 8. Studii de caz pentru analiza seriilor de timp; 9. Aplicatii ale transformatei Laplace si ale transformatei

Z; 10. Aplicatii ale transformatei Fourier; 11. Studii de caz.

C. Bibliografie minimală: 1. M. Craiu, ”Statistica Matematica”, Ed.Matrix-Rom, Bucuresti, 2002; 2. M. Craiu, L.

Panzar, ”Probabilitati si Statistica – Aplicatii”, Ed.Printech, 2005; 3. L. Jude, ”Serii Fourier si Transformari

Integrale”, Matrix-Rom, Bucuresti, 2001; 4. M. Dumitrescu, ”Bazele Matematice ale monitorizarii proceselor

industriale”, Ed. Academiei, 2000.

D. Discipline anterioare necesare: Algebra, Analiza matematica, Matematici avansate.

E. Modul de evaluare: Teme de casa – 30%; Activitate seminar – 20%; Examen final – 50%. Cerinte minimale:


01.01.O.05-02 Electromagnetism tehnic (IPE) – 6 p.c.





A. Obiectivul disciplinei: Completarea şi dezvoltarea cunoştinţelor de electromagnetism, cu sublinierea aspectelor

tehnice ale problemelor studiate. Abordarea creativă a unor probleme de tehnică avansată în domeniul ingineriei

electrice.

B. Conţinutul cursului: 1. Condiţii tehnice pentru formularea corectă a unei problemei de câmp electromagnetic:

Condiţii de frontieră tehnice. Surse. Probleme cuplate; 2. Modele electrostatice: Potenţialul electric scalar. Condiţii

de frontieră pentru potenţialul electric scalar. Echipotenţiale. Calculul capacităţilor. Aproximaţiile modelului. 3.

Modele electrocinetice: Potenţiale electrice scalar si vector. Condiţii de frontieră pentru potenţialele electrice scalar

şi vector. Echipotenţiale. Linii de câmp. Calculul pierderilor şi al rezistenţelor. Cuplarea cu probleme de încălzire.

Aproximaţiile modelului. Structuri 2D.; 4. Modele de câmp magnetic staţionar: Potenţialul magnetic scalar şi vector.

Condiţii de frontieră pentru potenţialul magnetic vector. Calculul energiei câmpului magnetic, al inductivităţilor şi al

forţelor. Aproximaţiile modelului; 5. Modele de câmp magnetic cvasitaţionar: Potenţialul magnetic vector. Ecuaţia

integrală a curenţilor turbionari. Calculul pierderilor prin curenţi turbionari. Cuplarea cu probleme de încălzire.

Aproximaţiile modelului. Structuri 2D.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Exemple de modele electrostatice adoptate în tehnică. Calculul numeric al parametrilor

din modelul electrostatic; 2. Exemple de modele electrocinetice adoptate în tehnică. Calculul numeric al

parametrilor din modelul electrocinetic; 3. Exemple de modele câmp magnetic staţionar adoptate în tehnică.

Calculul numeric al parametrilor din modelul de câmp magnetic staţionar; 4. Exemple de modele de curenţi

turbionari adoptate în tehnică. Încălzirea în curenţi turbionari. Soluţionarea numerică a problemelor de curenţi

turbionari şi de încălzire.

C. Bibliografie minimală: 1. F.Hantila, T.Leuca, C.Ifrim, “Electrotehnica teoretica”, vol. I, Editura Electra, 2002,

ISBN 973-8067-69-3; 2. F.Hantila, “Campul magnetic in structuri cu magneti permanenti”, Editura Electra, 2004,

ISBN 973-7728-22-X 3. F.Hantila, M.Vasiliu, “Campul electromagnetic variabil in timp”, Editura Electra, 2005,

ISBN 973-7728-48-3.

D. Discipline anterioare necesare: Matematica, Bazele electrotehnicii.

E. Modul de evaluare: Activitate aplicaţii – 40%; Alte notări – 10%; Examen final – 50%. Cerinţe minimale: obţinerea

a 50% din punctajul total.

01.01.O.05-03 Materiale electrotehnice noi (IPE) – 7 p.c.


Programul, semestrul, structurǎ de ore: IPE; sem. 1; 2C, 1L

Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Florin CIUPRINA



66

A. Obiectivul disciplinei: Dezvoltarea cunoştinţelor studenţilor despre principalele fenomene care au loc în materialele

electrotehnice moderne, despre proprietǎţile electrice şi magnetice ale noilor materiale în conexiune cu structura

acestora precum şi despre utilizarea noilor materiale în ingineria electricǎ, electronicǎ si energeticǎ. Printre

aplicaţiile moderne cu care studentii vor fi familiarizaţi în cadrul cursului se numǎrǎ: sisteme electrice cu materiale

supraconductoare, dispozitive electronice pe bazǎ de materiale semiconductoare şi supraconductoare, efecte optice

în semiconductori şi izolatori şi fabricarea de ecrane plate pentru televizoare şi calculatoare (din cristale lichide,

plasmǎ, polimeri) precum şi aplicaţiilor pe bazǎ de laseri, materiale magnetice pentru hard-discuri, memorii

magneto-optice, carduri bancare, etc..

B. Conţinutul cursului: 1. Fenomene in materialele electrotehnice; 2. Materiale conductoare noi; 3. Materiale

semiconductoare noi; 4. Materiale dielectrice noi; 5. Materiale magnetice noi.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Caracterizarea materialelor electroizolante noi prin metoda curenţilor de absorbţie-

resorbţie; 2. Caracterizarea nanocompozitelor prin spectroscopie dielectricǎ; 3. Solicitarea materialelor

electroizolante noi în câmpuri electrice intense; 4. Prelucrarea asistata de calculator a rezultatelor experimentale; 5.

Analiza si interpretarea rezultatelor si realizarea unui articol stiintific in format IEEE; 6. Analiza si interpretarea

rezultatelor si realizarea unui poster stiintific; 7. Prezentarea posterului stiintific realizat in cadrul laboratorului.

C. Bibliografie minimală: 1. F. Ciuprina, Materiale electrotehnice – fenomene si aplicatii, Editura Printech, 2007; 2.

P.V. Notingher, Materiale pentru electrotehnica, POLITEHNICA PRESS, Bucuresti, 2005; 3. B. Streetman, S.

Banerjee, Solid state Electronic Devices, Prentice Hall, 2005; 4. L. Solymar, D. Walsh, Electrical Properties of

Materials, Oxford University Press, 2004; 5. IEEE Transactions on Dielectrics and Electrical Insulation,

Nanodielectrics, Vol.15, Nr.1, 2008; 6. http://www.superconductors.org/.

D. Discipline anterioare necesare: Bazele electrotehnicii, Fizica, Chimie, Materiale electrotehnice, Sisteme de

izolaţie.

E. Modul de evaluare: Articol stiintific (det.experim. + analiza) – 30%; Poster stiintific (det.experim. + analiza) –

20%; Examen final (scris si oral) – 50%. Cerinte minimale: efectuarea tuturor lucrǎrilor de laborator si obţinerea a


01.01.O.05-04 Proiectarea integrată a panourilor electrice de distribuţie (IPE) – 7 p.c.


Programul, semestrul, structurǎ de ore: IPE; sem. 1; 2C, 2P

Titular disciplinǎ: Ş.l. dr. ing. Florin CĂLIN


A. Obiectivul disciplinei: cunoasterea principalelor tipuri de tablouri de distributie, echipamentelor folosite in

tablourile de distributie, dimensionarea echipamentelor din tablourile de distributie, campul electromagnetic produs

de tablourile de distributie. Proiectarea tablourilor de distributie cu ajutorul pachetelor de programe specifice

(COMSOL, FEMM, etc).

B. Conţinutul cursului: 1. Introducere; 2. Tipuri de tablouri de distributie; 3. Echipamente folosite in tablourile de

distributie; 4. Solicitari termice si electrodinamice; 5. Dimensionarea tablourilor de distributie; 6. Campul magnetic

produs de tablourile de distributie; 7. Incercarile specifice tablorilor de distributie.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Prezentarea pachetelor de programe specifice; 2. Modelarea numerică a campului

magnetic produs de tablourile de distributie; 3. Curenti de scutcircuit si solicitari electrodinamice; 4. Modelarea

numerică a incalzirilor din tablourile de distributie.

C. Bibliografie minimală: 1. Hortopan, Gh., Aparate electrice de comutatie, vol. 2, Ed. Tehnica, 1996; 2. Dinculescu,

P., Instalatii electrice industriale de joasa tensiune, Ed. MATRIX ROM, 2003; 3. www.comsol.com; 4.

http://femm.foster-miller.net/wiki/HomePage/.

D. Discipline anterioare necesare: Bazele electrotehnicii, Medii de calcul ingineresc, Echipamente electrice, Tehnici

moderne de comutaţie, Concepţia asistată de calculator a echipamentelor electrice, Instalaţii electrice.

E. Modul de evaluare: Proiect – 30%; Tema – 20%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: predarea temei de casă si

a proiectului, obţinerea a 50% din punctajul total.

01.01.O.05-05 Cercetare stiintifica 1 (IPE) – 5 p.c.


Programul, semestrul, structurǎ de ore: IPE; sem. 1; 10



statice








http://www.statsoft.com/textbook/stathome.html

http://www.comsol.com/

http://femm.foster-miller.net/wiki/HomePage


67






01.02.O.05-06 Proiectarea optimala a maşinilor electrice (IPE) – 6 p.c.



Titular disciplinǎ: Conf. dr. ing. Tiberiu TUDORACHE


A. Obiectivul disciplinei: Dobândirea cunoştinţelor de bază privind metodele clasice de proiectare a maşinilor electrice

cât şi tehnicile moderne de optimizare constructiv-funcţională, utilizând mijloace avansate de analiză în element

finit.

B. Conţinutul cursului: 1. Elemente de bază în proiectarea maşinilor electrice; 2. Metode de dimensionare şi

optimizare a maşinilor electrice; 3. Rezolvarea prin MEF a problemelor de câmp electromagnetic şi termic; 4.

Proiectarea optimală a maşinilor asincrone; 5. Dimensionarea şi optimizarea maşinilor sincrone.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Elaborarea şi testarea algoritmilor de optimizare. Analiza performanţelor numerice pe

aplicaţii test; 2. Calculul electromagnetic al unei maşini asincrone cu rotor în scurtcircuit. Studiul influenţei

parametrilor constructivi specifici asupra performanţelor maşinii; 3. Metode de reducere a cuplurilor parazite la

maşinile sincrone cu magneţi permanenţi.

C. Bibliografie minimală: 1. I. Cioc, C. Nica: Proiectarea maşinilor electrice, EDP, Bucureşti, 1994; 2. Fireţeanu, M.

Popa, T. Tudorache: Modele numerice în studiul şi concepţia dispozitivelor electrotehnice, Matrix-Rom, Bucureşti,

2004; 3. T. Tudorache: Medii de calcul în inginerie electrică - MATLAB, Matrix-Rom, Bucureşti, 2006; 4. T.

Tudorache, L. Melcescu, V. Petre: High Efficiency Squirrel Cage Induction Machines, International Conference

ICREPQ 2009, Valencia, Spain, 2009; 5. S. Brisset, T. Tudorache, P. Brochet, V. Fireteanu: Finite Element

Analysis of a Brushless DC Wheel Motor with Concentrated Winding, International Conference ACEMP 2007,

Bodrum, Turkey, 2007.

D. Discipline anterioare necesare: Convertoare electromecanice şi Informatică Aplicată II.

E. Modul de evaluare: Aplicaţii – 50%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: obţinerea a 50% din punctajul total.

01.02.O.05-07 Eficienţa economică a produselor şi sistemelor electrotehnice (IPE) – 5 p.c.



Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Mircea COVRIG


A. Obiectivul disciplinei: Dobândirea cunoştiinţelor privind tehnicile moderne de evaluare şi creştere a eficienţei

economice a unui produs/sistem cu considerarea legăturilor cu mediul exterior pe toată durata de viaţă. Dezvoltarea

abilităţilor necesare aplicării metodelor studiate prin elaborarea unui proiect diferenţiat pe subgrupe; proiectul este

considerat finalizat dacă oferă soluţii argumentate pentru creşterea eficienţei produsului analizat.

B. Conţinutul cursului: 1. Noţiuni introductive. Definirea conceptelor de eficienţă a produselor şi sistemelor

electrotehnice. Enumerarea şi definirea criteriilor de eficienţă caracteristice domeniului electrotehnic. Metode de

identificare a factorilor care influenţează eficienţa produselor electrotehnice intr-o etapă dată a ciclului de viaţă şi

corelarea acestora cu criteriile de eficienţă; 2. Stabilirea şi realizarea unui nivel de eficienţă optim a produselor

electrotehnice. Prognoze şi studiile economice necesare stabilirii nivelului de eficenţă optim pentru un produs

electrotehnic. Fundamentarea deciziilor privind obţinerea unui nivel fixat de eficienţă în etapele de pregătire

funcţională, constructivă şi tehnologică a unui produs electrotehnic. Calculaţia si aprecierea costurilor de producţie

specifice domeniului electrotehnic. Efectele şi metode de integrare a constrângerilor de mediu inpuse de UE în

eficienţa totală a produselor electrotehnice. Identificarea factorilor de risc specifici. Metode de evaluare şi gestionare

a riscului. Elemente de legislaţie specifice.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Elaborarea unui proiect de analiză a posibilităţilor de creşterea a eficienţei unui produs

electrotehnic: Definirea şi stabilirea nivelului optim de eficenţă a unui produs din domeniul electrotehnic ales;

Analiza funcţională a produsului ales; Analiza tehnică - Stabilirea dimensiunilor tehnice ale funcţiilor; Analiza

economică a funcţiilor; Analiza sistemică a funcţiilor; Propuneri de reproiectarea a produsului şi optimizare

constructivă în vederea obţinerii nivelului de eficienţă propus.

C. Bibliografie minimală: 1. Covrig, M, Ionescu, S, Gheorghe, C. Mitrea M., Dezvoltarea de produs prin proiect, Ed.

Matrix Rom, Bucuresti, 2006; 2. Ionescu, S., Managementul dezvoltării, Ed. Electro, Bucureşti, 2004; 3. Işfănescu

A., ş.a., Analiza economico – financiară, Ed. Economică, 1999; 4. Işfănescu A., ş.a., Evaluarea întreprinderii, Ed.

Tribuna Economică, 2001; 5. Ioniţă, I., Ingineria valorii. Editura Tehnică. Bucureşti, 2000; 6. Mărgulescu D., ş.a.,

Diagnostic economico – financiar, Ed. ROMCART, 1994; 7. Ulrich, K., Eppinger, S., Product Design and

Development, Edn. McGraw Hill/Irwin, 2000.


68

D. Discipline anterioare necesare: Convertoare electromecanice, Echipamente electrice, Compatibilitate

electromagnetică, Analiză economică şi Management industrial.

E. Modul de evaluare: Activităţi in timpul semestrului – 50%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: susţinerea

proiectului şi obţinerea a 50% din punctajul total.

01.02.O.05-08 Procesarea electromagnetică a materialelor (IPE) – 5 p.c.



Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Virgiliu FIREŢEANU


A. Obiectivul disciplinei: Studiul fenomenelor şi al procedeelor asociate procesării materialelor prin acţiuni ale

câmpului electromagnetic.

B. Conţinutul cursului: 1. Procesarea electrotermică a materialelor; 2. Procesarea materialelor cu ajutorul plasmei;

3. Procesarea dielectricilor în câmpuri electromagnetice de înaltă frecvenţă (radio - frecvenţă) şi în microunde;

4. Procesarea materialelor prin bombardament electronic; 5. Procesarea în câmpuri electrice intense; 6. Procesarea

prin impulsuri de câmp magnetic; 7. Separarea magnetică a materialelor. Proprietăţi şi aplicaţii ale ferofluidelor;

8. Magnetohidrodinamica mediilor conductoare lichide. Aplicaţii tehnice; 9. Prelucrarea metalelor prin

electroeroziune; 10. Procesarea electrochimică; 11. Procesarea materialelor prin activare ultrasonică.

Conţinutul aplicatiilor: Experimente fizice: 1. Studiul unui cuptor de inducţie de tipul cu canale. Golirea băii prin

pompare electromagnetică; 2. Deperminarea parametrilor electrici şi a indicatorilor energetici caracteristici

procesării prin inducţie electromagnetică; 3. Antrenarea electromagnetică a metalelor lichide în câmp

electromagnetic progresiv; 4. Durificarea superficială a oţelurilor prin inducţie electromagnetică; 5. Procesarea în

radio-frecvenţă; 6. Studiul aplicatoarelor de microunde. Experimente numerice: 1. Modelul magnetotermic al

încălzirii electrice directe a unei bare din oţel; 2. Studiul unui aplicator de radio-frecvenţă cu electrozi de tipul dublu

sir de bare cilindrice; 3. Analiza regimului tranzitoriu specific magnetoformării unui tub metalic cilindric; 4.

Evaluarea intensităţii si gradientului câmpului magnetic într-un separator magnetic de tip HGMS; 5. Studiul

antrenării electromagnetice în câmp electromagnetic progresiv. Evaluarea influenţei frecvenţei câmpului şi a pasului

polar al inductorului.

C. Bibliografie minimală: 1. V. Fireţeanu, Procesarea electromagnetică a materialelor, Ed. Politehnica, 1995; 2. V.

Fireţeanu, T. Leuca, Inducţia electromagnetică şi tehnologii specifice, Ed. Mediamira, 1997; 3. M. Orfeuil, Electric

Process Heating, Battelle Press, Columbus, Richland US, 1987.

D. Discipline anterioare necesare: Bazele Electrotehnicii.

E. Modul de evaluare: Activităţi in timpul semestrului – 50%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: obţinerea a


01.02.O.05-09a Încercările maşinilor şi aparatelor electrice – Modulul 1: Încercările maşinilor electrice

(IPE) – 6 p.c.


Programul, semestrul, structurǎ de ore: IPE; sem. 2; 2C, 2L; 7 săptămâni

Titular disciplinǎ: Conf. dr. ing. Marin MIHALACHE, Ş.l. dr. ing. Alina MACHEDON


A. Obiectivul disciplinei: Modulul 1 are in vedere dobandirea cunostintelor tehnice necesare verificarii, testarii si

omologarii masinilor electrice, precum si dobandirea abilitatilor practice de a pregati si realiza pentru masinile

electrice incercari industriale, in conditii de laborator.

B. Conţinutul cursului: 1. Incercari comune tuturor masinilor electrice; 2. Incercari specifice masinilor de curent

continuu; 3. Incercari specifice masinii sincrone; 4. Incercari specifice masinii asincrone.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Verificarea conexiunilor diferitelor parti ale bobinajelor, si a intregului bobinaj;

verificarea schemei bobinajului indusului, a intreruperilor si a scurcircuitelor pentru bobinajele masinii de curent

continuu; 2. Determinarea randamentului si particularitati la determinarea pierderilor separate pentru masinile de

curent continuu; 3. Determinarea randamentului si a pierderilor prin metoda de autofranare pentru masina sincrona;

4. Determinarea parametrilor masinii sincrone; 5. Incercarea generatoarelor sincrone autoexcitate; 6. Incercarea la

turatie marita a motoarelor asincrone trifazate; 7. Incercarile motoarelor sincrone ca motoare asincrone. Incercarea

motoarelor asincrone monofazate.

C. Bibliografie minimală: 1. G.K.Jerve, Incercarile masinilor electrice rotative, Editura Tehnica, 1972.


E. Modul de evaluare: Activitate la laborator – 30%; Tema individuala – 20%; Examen final – 50%. Cerinte

minimale: obţinerea a 50% din punctajul total corespunzător fiecărui modul.

01.02.O.05-09b Încercările maşinilor şi aparatelor electrice – Modulul 2: Încercările aparatelor

electrice (IPE) – 6 p.c.



69

Programul, semestrul, structurǎ de ore: IPE; sem. 2; 2C, 2L; 7 săptămâni



A. Obiectivul disciplinei: Modulul 2 are în vedere cunoasterea principalelor incercari ale aparatelor electrice si

prevederilor standardelor in vigoare, a schemelor de incercare si comanda, a echipamentului specific de masurare.

B. Conţinutul cursului: 1. Principalele incercari ale aparatelor electrice. Verificarea stabilitatii dielectrice. Verificarea

stabilitatii termice si electrodinamice. Incercari de comutatie; 2. Scheme de incercari. Scheme de incercari directe.

Scheme de incercari sintetice. Comanda incercarilor; 3. Echipament specific de masurare. Criterii de calitate.

Masurarea curentilor intensi – suntul coaxial. Masurarea tensiunilor cu variatie rapida- divizoare de tensiune.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Verificarea stabilitatii dielectrice. Verificarea stabilitatii termice si electrodinamice;

Incercari de comutatie in scheme de incercari directe si sintetice; 2. Determinarea teoretica si experimentala a

criteriilor de calitate pentru echipamentul specific de masurare (suntul coaxial si divizoarele de tensiune).

C. Bibliografie minimală: Hortopan G., Aparate electrice- Principii si aplicatii, E.D.P Bucureşti, 2005; 2. Popescu

Cl., Aparate electrice – Tehnici de incercare si masurare, Editura ICPE, Bucureşti.

D. Discipline anterioare necesare: Echipamente electrice, Tehnici moderne de comutatie, Compatibilitate

electromagnetica, Proiectarea masinilor si aparatelor electrice.

E. Modul de evaluare: Aplicatii – 50%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: efectuarea aplicatiilor si obţinerea a

50% din punctajul total corespunzător fiecărui modul.

01.02.O.05-10 Inovare şi protecţie intelectuală (IPE) – 3 p.c.



Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Nicolae VASILE

Departamentul: Universitatea VALAHIA Târgoviste

A. Obiectivul disciplinei: Insusirea problematicii si notiunilor legate de proprietatea intelectuala: proprietatea

industriala, drepturile de autor, inventia, brevetul de inventie, marca inregistrata, indicatia geografica, desenul si

modelul industrial, topografia unui produs semiconductor, bazele de date, legislatia in domeniu.

B. Conţinutul cursului: 1. Proprietatea intelectuala. Introducere. Tipuri de proprietate. Proprietatea intelectuala.

Conventia de la Paris si Conventia de la Berna; organizatia mondiala a Proprietatii intelectuale. Inventia, brevetul de

inventie, desenul industrial, modelul industrial, topografia unui produs semiconductor. Reglementari ale drepturilor

de proprietate intelectuala. Marca, indicatia geografica, modelul de utilitate, plicul cu idei; 2. Principiul dreptului de

proprietate conventionala. Prioritati in cascada, efectele juridice ale revendicarii dreptului de proprietate, prioritati

multiple, prioritati partiale, prioritatea de expozitie, divizarea cererii de brevet, independenta brevetelor, termenul de

gratie; revalidaea brevetelor. Activitatea de brevetare in lume. Activitatea de brevetare in Romania; 3. Brevetul de

inventie. Prevederi legale - legea brevetelor de inventie. Drepturi si obligatii care decurg din brevet. Rolul brevetului

in activitatea de cercetare. Conditiile de brevetabilitate a inventiei, obiecte brevetebile. Procedura de acordare a

brevetului de inventie, cererea de brevet; 4. Clasificatoarele brevetelor de inventie. Consultarea bazelor de date.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Exemple de cereri de brevete de inventie; 2. Fixarea temei proiectului si consultarea

bazelor de date; 3. Descrierea inventiei, revendicari, completarea cererii de brevet de inventie.

C. Bibliografie minimală: 1. Legea nr. 64/ 1991 privind brevetele de inventie, Editura OSIM, ISBN: 978-973-7618-

22-1; 2. Legea nr. 350/ 2007 privind modelele de utilitate; Monitorul Oficial al Romaniei; 3. Legea nr. 129/ 1992

privind protectia desenelor si modelelor industriale (modificata si completata, republicata in 2007), Monitorul

Oficial al Romaniei; 4. Legea nr. 16/ 1995 privind protectia topografiilor produselor semiconductoare (modificata si

completata, republicata in 2005), Monitorul Oficial al Romaniei; 5. Legea nr. 84/ 1998 privind marcile si indicatiile

geografice, Monitorul Oficial al Romaniei; 6. Sumarele conventiilor tratatelor si aranjamentelor administrate de

OMPI, Editura BTA PRESS.

D. Discipline anterioare necesare: –

E. Modul de evaluare: Proiect – 50%; Alte notari – 30%; Colocviu final – 20%. Cerinte minimale: susţinerea

proiectului si obţinerea a 50% din punctajul total.






statice







70








01.03.O.05-12 Achiziţia şi prelucrarea datelor în procese industriale (IPE) – 4 p.c.



Titular disciplinǎ: Conf. dr. ing. Octavian Mihai GHIŢĂ, Ş.l. dr. ing. George SERIŢAN


A. Obiectivul disciplinei: Cunoaşterea principiilor ce guverneaza achizitia de date in sistemele industriale, notiuni de

elemente hardware si software utilizate, solutii integrate pentru diverse procese industriale in timp real. Cunoaşterea

elementelor hardware si software specifice sistemelor de achizitii de date din procesele industriale, cu elaborare de

solutii pentru implementare achizitie marimi in timp real.

B. Conţinutul cursului, aplicatiilor: 1. Principii generale de achiziţie şi control în procese industriale. Coordonare şi

descentralizare în cadrul unui proces industrial. Principii generale privind achiziţia datelor în sisteme

descentralizate; 2. Structuri hardware şi software de achiziţie şi control în timp real a datelor. Limbaje şi sisteme

utilizate: C, C++, STEP 7, WinCC, SIMATIC NET. Familii de echipamente, structuri S7 200, S7 300, S7 400.

Interfeţe de utilizare: SIMATIC HMI. Echipamente de programare PG, panouri operator; 3. Medii de programare.

Arhitectura modulară a structurii software. Structura program: lineară, modular independentă, structurată. Limbaje

specifice STEP 7: editor LAD/STL/FBD; 4. Operaţii şi stocare date (zone de memorie, zone de intrare şi de ieşire;

stocare date în blocuri specializate); 5. Elemente de depanare hardware şi software. Tipuri de erori. Diagnosticare cu

mesaje de la processor. Testare blocuri pentru erori logice; 6. Comunicaţia între elementele echipamentului.

Subreţele în SIMATIC. Comunicaţie pe MPI. Principiile de comunicaţie pe PROFIBUS; 7. Dezvoltare aplicaţii în

mediul local şi Internet.

C. Bibliografie minimală: 1. Ghita M.O., Cepisca C., Masurarea marimilor electrice, Ed. MATRIX ROM, Bucuresti,

2007, 2. Cepisca C., Seritan G., Măsurări electrice şi sisteme de măsurare, vol.1, Ed.POLITEHNICA PRESS, 2004,

Bucureşti, 3. Grigorescu S.D., Ghita O.M., Neacsu P., Instrumentatie virtuala si distribuita, Ed. Electra, Bucuresti,

2006; 4. * * * STEP 7 SIEMENS, Reference Manual.

D. Discipline anterioare necesare: –

E. Modul de evaluare: Laborator – 40%; Test curs – 10%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: obţinerea a 50%


01.03.O.05-13 Defectoscopie şi evaluare nedistructivă a produselor electrotehnice (IPE) – 5 p.c.



Titular disciplinǎ: Conf. dr. ing. Cleante Petre MIHAI


A. Obiectivul disciplinei: Introducerea în problematica evaluării calităţii produselor. Însuşirea principalelor metode de

inspecţie şi evaluare nedistructivă. Dezvoltarea interesului cursanţilor pentru cercetarea în domeniul inspecţiei şi

evaluării nedistructive. Modelarea pe calculator a diferitelor tipuri de defecte în materiale şi calculul câmpului

electromagnetic în cazul acestor defecte. Cunoaşterea principalelor aparate şi instalaţii de examinare specifice celor

mai utilizate metode de inspecţie nedistructivă prin metode electromagnetice.

B. Conţinutul cursului: 1. Inspecţia calităţii produselor; 2. Metode nedistructive de examinare şi evaluare; 3.

Examinarea cu Flux Magnetic de Dispersie; 4. Examinarea prin Curenţi Turbionari; 5. Examinarea cu Radiaţii

Penetrante; 6. Examinarea cu MicroUnde; 7. Examinarea termografică; 8. Defectoscopie şi imagistică industrială.

Conţinutul aplicatiilor: Descriere şi exemple de metode de control nedistructiv în câmp electromagnetic şi

aplicaţiile lor industriale. Descrierea corectă şi implementarea într-un program de calcul numeric a problemelor de

magnetostatică şi de curenţi turbionari. Evaluarea tipului şi dimensiunilor defectelor detectabile. Evaluarea ordinului

de precizie necesar măsurătorilor. Măsurători de laborator pentru piese cu defecte de formă cunoscută.

C. Bibliografie minimală: 1. F. Hănţilă, Rezolvarea numerică a problemelor de câmp electromagnetic, Ed. ARI

PRESS, 1995; 2. F. Hănţilă, ş.a., Calculul numeric al curenţilor turbionari, Editura ICPE, 2001; 3. F. Hănţilă, ş.a.,

Câmpul electromagnetic staţionar în medii neliniare, Editura ICPE, 1997; 4. B. Crânganu-Creţu, Control

nedistructiv în câmp electromagnetic, Editura Printech, 2002; 5. C.P. Mihai, Defectoscopie şi evaluare nedistructivă

a produselor electrotehnice, Note de curs -Net.

D. Discipline anterioare necesare: Fizica, Bazele electrotehnicii, Teoria câmpului electromagnetic, Materiale

electrotehnice, Măsurări electrice şi electronice, Metode numerice în ingineria electrică.

E. Modul de evaluare: Laborator – 20%; Teme de casa – 30%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: predarea

temelor de casa, efectuarea laboratorului si obţinerea a 50% din punctajul total.


71

01.03.O.05-14 Monitorizarea şi diagnosticarea echipamentelor electrice (IPE) – 7 p.c.



Titular disciplinǎ: Conf. dr. ing. Laurenţiu Marius DUMITRAN, Ş.l. dr. ing. Sanda Victorinne PAŢURCǍ


A. Obiectivul disciplinei: Prezentarea principiilor de bază corespunzătoare evaluării stării de funcţionare a maşinilor şi

echipamentelor electrice. In acest sens sunt descrise succint tipurile de avarii existente pentru principalele grupe de

maşini şi echipamente electrice şi, în legătură cu acestea, sunt prezentaţi factorii de diagnostic semnificativi. O

atenţie deosebită este acordată monitorizării on-line a maşinilor electrice insistându-se asupra principiilor generale şi

prezentându-se arhitectura sistemelor de monitorizare utilizate în prezent. De asemenea, sunt prezentate aspecte

referitoare la evaluarea gradului de uzură (îmbătrânire) a unor părţi componente ale maşinilor şi echipamentelor

electrice şi evaluarea rezervei de durată de viaţă a acestora. Obiectivele principale ale cursului se referă la

cunoaşterea principiilor care stau la baza monitorizării şi diagnosticării funcţionării echipamentelor electrice, a

parametrilor de funcţionare caracteristici şi a metodelor de măsurare a acestora. Estimarea rezervei de durată de

viaţă a unui echipament electric pe baza măsurătorilor on şi off – line. Identificarea, măsurarea şi interpretarea

valorilor factorilor de monitorizare şi diagnostic pentru principalele grupe de maşini şi echipamente electrice

(transformatoare, maşini electrice, cabluri de energie, izolatoare compozite, ş.a.). Simularea numerică a unor avarii

şi apărute la nivelul sistemelor de izolaţie şi calculul mărimilor caracteristice. Dezvoltare de aplicaţii software,

folosind instrumentația virtuala in mediul LabVIEW, pentru monitorizarea stării de funcţionare a unei maşinilor

electrice.

B. Conţinutul cursului: 1. Parametri de funcţionare a echipamentelor electrice; Parametri electrici: rezistenta de

izolaţie, factorul de pierderi, indicele capacitate-frecvenţă, indicele capacitate – temperatură, curentul mediu de

ionizare, rigiditatea dielectrică; Alţi parametri: temperatura de funcţionare, gradul de umiditate; nivelul de zgomot,

etc.2. Solicitări electrice şi neelectrice; 3. Imbătrȃnirea componentelor echipamentelor electrice; Mecanisme de

îmbătrânire; Principii de bază pentru evaluarea gradului de îmbătrânire şi a rezervei de viaţă pe baza măsurătorilor

experimentale. 4. Metode de măsură a parametrilor de funcţionare în vederea monitorizării şi diagnosticării;

Măsurarea parametrilor electrici: măsurarea rezistenţei de izolaţie, măsurarea capacităţii electrice, măsurarea

factorului de pierderi, detectarea şi măsurarea nivelului descărcărilor parţiale; Măsurarea altor parametri:

temperatura, umiditatea; Principiile diagnozei defectelor bazate pe modele analitice; Metode de detectare a

defectelor bazate pe modele de semnal, analiza spectrala a curenților statorici/rotorici, a vibrațiilor, analiza

zgomotelor acustice, analiza termografica; Diagnosticarea stării de funcţionare a motoarelor si generatoarelor

electrice; Diagnosticarea stării de funcţionare a transformatoarelor şi autotransformatoarelor de putere;

Diagnosticarea stării de funcţionare a cablurilor de energie; 5. Monitorizarea funcţionării echipamentelor electrice.

Arhitectura sistemelor de monitorizare si diagnosticare; Funcțiile îndeplinite de sistemele de monitorizare;.

Monitorizare off-line; Monitorizare on-line; Schema de principiu pentru monitorizarea la distanţă a funcţionării

echipamentelor electrice; Componentele hardware si software ale unui sistem de monitorizare si diagnosticare.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Prezentarea laboratorului; 2. Elaborarea unui plan de experienţe pentru măsurarea şi

determinarea factorilor de diagnostic; 3. Măsurarea rezistenţei de izolaţie şi determinarea indicelui de polarizare şi a

coeficientului de conductivitate; 4. Încercarea la tensiune mărită alternativă a izolaţiei cablurilor de energie; 5.

Evaluarea stării sistemului de izolaţiei hârtie-ulei pe baza metodei curenţilor de absorbţie/resorbţie; 6. Studiul

experimental al regimului termic al unei maşini electrice; 7. Monitorizarea on-line a funcţionării unui motor electric

asincron; 8. Aplicaţie software de monitorizarea on-line a funcţionării unui transformator electric; 9. Determinarea

gradului de îmbătrânire şi a rezervei de durată de viaţă a izolaţiei unui transformator de putere; 10. Determinarea

pierderilor totale de energie şi a încălzirii pentru cablurile de energie cu izolaţie polimerică; 11. Determinarea

rezervei de durată de viaţă a unui motor asincron; 12. Aplicaţie software pentru monitorizarea on-line a stării de

funcţionare a maşinilor electrice – Partea 1; 13. Aplicaţie software pentru monitorizarea on-line a stării de

funcţionare a maşinilor electrice – Partea 2; 14. Prezentarea individuală a aplicaţiei software şi acordarea notei.

C. Bibliografie minimală: 1. L.M. Dumitran, Sisteme de izolaţie electrică, Editura Printech, Bucureşti, 2008; 2. P.V.

Noţingher, Materiale pentru electrotehnica, Editura Politehnica Press 2005; 3. P.V. Noţingher, Sisteme de izolaţie,

Editura Printech, Bucureşti 2001; 4. T. Horvath, V. Stanciu, s.a., Incercarea izolaţiei electrice, Editura Tehnica,

Bucureşti, 1982; 5. G. Stone, E.A. Boulter, I. Culbert, H. Dhirani, Electrical insulation for rotating machines, IEEE

Press, 2001; 6. Dan Zlatanovici, Determinarea stării izolaţiei echipamentului electric, Editura Icemenerg, 2003.

D. Discipline anterioare necesare: Convertoare electromecanice, Echipamente electrice, Materiale electrotehnice.

E. Modul de evaluare: Activitate la laborator – 20%; Tema individuala, aplicaţie software – 20%; Lucrări de verificare

– 10%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: obţinerea a 50% din punctajul total.

01.03.O.05-15 Ingineria calităţii (IPE) – 5 p.c.



Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Mihai Octavian POPESCU



72

A. Obiectivul disciplinei: Aplicarea metodelor statistice de estimare a calitatii precum si insusirea pricipiilor sistemelor

de management a calitatii conform cerintelor normelor ISO.

B. Conţinutul cursului: 1. Conceptele calitatii produselor si proceselor; 2. Asigurarea calitatii si controlul acesteia; 3.

Aplicatii ale metodelor statistice in ingineria calitatii; 4. Principiile sistemelor de management al calitatii; 5.

Elaborarea documentatiei asociate sistemelor de calitate.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Evaluarea nivelului calitativ al unor produse; 2. Comparatia loturilor de produse; 3.

Elaborarea de diagrame cauza-efect; 4. Analiza stabilitatii proceselor; 5. Analiza variantei (ANOVA); 6. Elaborarea

de proceduri specifice.

C. Bibliografie minimală: 1. Panaite V., Popescu M.O., Calitatea produselor si fiabilitate, Ed. MATRIXROM, 2004;

2. Juran J.M., Planificarea calitatii, Ed. TEORA, 1992; 3. Kifor C.V., Ingineria calitatii, Ed. Sibiu, 2002.

D. Discipline anterioare necesare: Calitate si fiabilitate.

E. Modul de evaluare: Laborator – 50%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: obţinerea a 50% din punctajul total.

01.03.O.05-16 Studii de piaţă pentru produse electrotehnice (IPE) – 4 p.c.



Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Nicolae VASILE

Departamentul: Universitatea VALAHIA Târgoviste

A. Obiectivul disciplinei: Insusirea cunostintelor privind piata produselor electrotehnice si analiza unor studii de caz.

B. Conţinutul cursului, aplicatiilor: 1. Bazele teoretice ale notiunilor privind piata. Prioritatile pietii bazate pe

conceptele Dezvoltare Durabila si Globalizare; 2. Notiuni despre studiul de piata/Structura tip a studiului de piata; 3.

Definirea domeniului produselor electrotehnice; 4. Definirea domeniului conform CEI; 5. Definirea domeniului

conform diverselor coduri nationale si internationale; 6. Piata masinilor electrice de uz general; 7. Piata masinilor

electrice speciale/Studiu de caz pentru masini electrice speciale; 8. Piata aparatelor electrice de curenti tari; 9. Piata

aparatelor electrice de curenti slabi/Studiu de caz pentru echipamente solare; 10. Piata echipamentelor electro-

energetice/Studiu de caz pentru echipamente eoliene; 11. Piata mijloacelor de transport electrice/Studiu de caz

pentru transport electric; 12. Piata echipamentelor pentru constructii inteligente/Studiu de caz pentru sisteme de

crestere a eficientei energetice; 13. Piata produselor electrotehnice hi-tech/Studiu de caz pentru inteligenta

incorporata; 14. Pozitia pe piata mondiala a produselor romanesti.

C. Bibliografie minimală: 1. N. VASILE, s.a., Masini electrice-Constructie, tehnologie si aplicatii speciale, Editura

ICPE, 2000; 2. N. VASILE, s.a., Ingineria Electrica-Probleme actuale, Editura ELECTRA, 2007; 3. N. VASILE,

s.a., Energia-Probleme actuale,E ditura ELECTRA, 2007; 4. Maria NICULESCU, N. VASILE, Epistemologie.

Perspectiva interdisciplinara, Editura Bibliotheca, 2011. 5. N. VASILE, F. M. STAN, Piata Produselor si

Tehnologiilor Electrice, Editura Bibliotheca, 2012.


E. Modul de evaluare: Activitati curs – 20%; Activitati seminar – 30%; Alte activitati – 30%; Colocviu final – 20%.

Cerinte minimale: obţinerea a 50% din punctajul total.






statice














01.04.O.05-18 Elaborare lucrare de disertaţie (IPE) – 30 p.c.




73



statice


















01.01.O.06-01 Tehnici de modelare matematică (NANO) – 4 p.c.


Programul, semestrul, structurǎ de ore: NANO; sem. 1; 1C, 2L

Titular disciplinǎ: Prof. dr. Mircea CÎRNU


A. Obiectivul disciplinei: Însuşirea unor noţiuni de matematică avansată; Dezvoltarea aptitudinilor de analizare a unor

fenomene şi procese din inginerie, de modelare a acestora folosind aparat matematic avansat şi tehnici moderne de

calcul.

B. Conţinutul cursului: 1. Sisteme liniare discrete variabile in timp modelate ca operatori matriceali; 2. Sisteme liniare

discrete invariante in timp modelate ca operatori de convoluţie; 3. Derivarea automată a funcţiilor; 4. Estimarea

erorilor prin aritmetica intervalelor; 5. Fenomene periodice studiate pe baza convoluţiei circulare si a transformării

Fourier discrete; 6. Sisteme liniare şi neliniare continue guvernate de ecuaţii diferenţiale; 7. Sisteme liniare şi

neliniare discrete guvernate de ecuaţii cu diferenţe; 8. Utilizarea transformării Laplace a functiilor la rezolvarea a

diverse tipuri de ecuaţii; 9. Modele ARMA studiate cu transformarea Laplace distribuţională; 10. Studiul sistemelor

discrete cu ajutorul transformării Z; 11. Rezolvarea ecuatiilor diferenţiale neliniare prin metoda transformarii

Taylor; 12. Rezolvarea in functii speciale a ecuatiilor diferentiale liniare cu coeficienti variabili; 13. Rezolvarea

ecuatiilor cu derivate parţiale liniare si neliniare prin separarea variabilelor; 14. Prognozări prin metoda celor mai

mici pătrate.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Sisteme liniare discrete variabile in timp modelate ca operatori matriceali; 2. Sisteme

liniare discrete invariante in timp modelate ca operatori de convoluţie; 3. Derivarea automată a funcţiilor; 4.

Estimarea erorilor prin aritmetica intervalelor; 5. Fenomene periodice studiate pe baza convoluţiei circulare si a

transformării Fourier discrete; 6. Sisteme liniare şi neliniare continue guvernate de ecuaţii diferenţiale; 7. Sisteme

liniare şi neliniare discrete guvernate de ecuaţii cu diferenţe; 8. Utilizarea transformării Laplace a functiilor la

rezolvarea a diverse tipuri de ecuaţii; 9. Modele ARMA studiate cu transformarea Laplace distribuţională; 10.

Studiul sistemelor discrete cu ajutorul transformării Z; 11. Rezolvarea ecuatiilor diferenţiale neliniare prin metoda

transformarii Taylor; 12. Rezolvarea in functii speciale a ecuatiilor diferentiale liniare cu coeficienti variabili; 13.

Rezolvarea ecuatiilor cu derivate parţiale liniare si neliniare prin separarea variabilelor; 14. Prognozări prin metoda

celor mai mici pătrate.

C. Bibliografie minimală: 1. Romeo Bercia, Dan Larionescu, Matematici speciale pentru ingineri, Editura Printeh,

Bucuresti, 2002; 2. Mircea Cirnu, Functii de variabila complexa, Fair Partner Press, Bucuresti, 2008; 3. Mircea

Cirnu, Teoria campurilor, UPB Press, 2007; 4. Mircea Cirnu, Introducere in algebra liniara, Fair Partner Press,

Bucuresti, 2007; 5. Mircea Cirnu, Ecuatii diferentiale, IPB, Vol. 1, 1991, Vol. 2, 1992; 6. Mariana Craiu, Calculul

probabilitatilor si statistica matematica, IPB, 1991; 7. R. Dautray, J. L. Lions, Mathematical analysis and numerical

methods for science and technology, Springer Verlag, 2000; 8. A. C. Fowler, Mathematical models in the applied

sciences, Cambridge University Press, 1997; 9. Lucian Jude, Ecuatii cu derivate partiale, IPB, 1998; 10. Dumitru

Stanomir, Semnale si sisteme discrete, UPB, 1997.

D. Discipline anterioare necesare: Analiză matematică, Algebră, Matematici Avansate.

E. Modul de evaluare: Teme de casa – 20%; Activitate pe parcurs – 30%; Examen final – 50%. Cerinte minimale:


01.01.O.06-02 Comunicare ştiinţifică şi tehnică în limba engleză (NANO) – 3 p.c.


74



Titular disciplinǎ: Lect. Dr. Yolanda-Mirela CATELLY

Departamentul: Comunicare in Limbi Moderne, Facultatea de Inginerie in Limbi Straine

A. Obiectivul disciplinei: Se vizează ca masteranzii, care utilizează limba engleză ca vehicul pentru comunicare

ştiinţifică şi tehnică, să îşi însuşească abilităţile esenţiale orale si scrise necesare în activitatea lor academică şi

profesională la nivel C1 (Utilizator Competent) conform Cadrului European Comun de Referinţă pentru învăţarea

limbilor străine al UE – CEFR.

B. Conţinutul cursului, aplicatiilor: 1. Introduction to STCE. Types, forms and means of communication. Focus on

communication in science and technology; 2. Written communication. The mechanics of writing. Linguistic

structures revisited; 3. Elements of text coherence and cohesion; 4. Style and register; 5. The paragraph structure; 6.

Specific features of the scientific and technical texts; 7. Expressing ideas, opinions, contradicting in a persuasive

manner in written form; 8. Generating visual aids; 9. TEXT TYPES: Formal – scientific and technical reports,

scientific papers, abstracts, outlines, instructions, power point presentation content, scientific posters, technical

proposals, research instruments, dissertation. Informal – emails, memoranda, letters; 10. Oral communication. The

mechanics of presenting orally; 11. Delivery techniques; Elements of non-verbal communication; 12. Participating

in scientific meetings; 13. Expressing points of view, summarizing, arguing etc. in an efficient manner; 14. TYPES

OF ORAL COMMUNICATION TEXTS (formal and informal): briefs, arguments and position statements, oral

presentations, sharing information with peers and/or supervisors.

C. Bibliografie minimală: 1. Blandu M., Catana S., Catelly Y. et al., English for Professional Communication, Editura

Printech, Bucuresti, 2006; 2. Tischler M., Scientific Writing Booklet, 2008,

http://www.biochem.arizona.edu/marc/Sci-Writing.pdf.

D. Discipline anterioare necesare: Limba Engleză.

E. Modul de evaluare: Evaluare de parcurs/mediana-Prezentare orala – 40%; Portofoliu de lucrari/teme/aplicatii

(conform CEFR/UE) – 40%; Colocviu final – 20%. Cerinte minimale: obţinerea a 50% din punctajul total.

01.01.O.06-03 Nano-metrologie electrică (NANO) – 3 p.c.



Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Costin CEPIŞCĂ


A. Obiectivul disciplinei: Însuşirea metodelor şi a principiilor de măsurare pe cale electrică a mărimilor fizice specifice

domeniului nanometric. Cunoaşterea noilor aparate şi echipamente destinate măsurării curentului, tensiunii electrice

şi a rezistenţei electrice specifice domeniului nanometric. Însuşirea modului de evaluare a incertitudinii de măsurare.

B. Conţinutul cursului: 1. Principii de măsurare la nivel nanometric. Mărimi fizice măsurabile la scară nanometrică.

Metode neelectrice de măsurare.Metode electrice de măsurare la nivel nanometric; 2. Tehnici de măsurare electrice

evoluate pentru mărimi generatoare şi parametrice la nivel nanometric; 3. Măsurarea intens ităţii curenţilor electrici

foarte mici: metode şi echipamente; 4. Măsurarea tensiunii electrice specifice fenomenelor nanometrice: metode şi

echipamente; 5. Metode de măsurare a rezistenţei electrice la probe nanometrice; 6. Factori de perturbare a calităţii

măsurării la nivel nanometric şi aprecierea incertitudinii de măsurare; 7. Echipamente informatizate pentru

determinarea automată a caracteristicilor componentelor nanometrice.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Echipamente digitale pentru măsurarea intensităţii curentului de valoare foarte mică; 2.

Studiul electrometrelor; 3. Metode de măsurare a rezistenţei electrice specifice probelor nanometrice; 4. Măsurarea

tensiunilor electrice specifice domeniului nanometric; 5. Modelarea surselor de erori la măsurarea intensităţii

curentului de valori foarte mici; 6. Aprecierea influenţei zgomotelor şi perturbaţiilor asupra echipamentelor electrice

de măsurare destinate nanometrologiei; 7. Bilanţ de incertitudini la o măsurare electrică de tip nanometric.

C. Bibliografie minimală: 1. V. Dogaru, C. Cepisca, Măsurări şi sisteme de măsurare informatizate, Ed. ELECTRA,

2004, Bucureşti; 2. C. Cepisca, G. Seritan, Măsurări electrice şi sisteme de măsurare, vol.1, Ed. POLITEHNICA

PRESS, 2004, Bucureşti; 3. N. Jula, C. Cepisca, V. Sontea, G. Seritan, Măsurări în radio şi audiofrecvenţă, Ed.

ELECTRA, Bucuresti, 2003; 4. *** Keithley, I-V Measurements of Nanoscale Wires and Tubes, 2007; 5.***

Keithley, Improving Low Current Measurements on Nanoelectronic and Molecular Electronic Devices, 2007.

D. Discipline anterioare necesare: Informatica aplicată, Simularea circuitelor electrice, Măsurări electrice şi

electronice.

E. Modul de evaluare: Laborator – 30%; Tema de casa – 20%; Alte activitati – 30%; Colocviu final – 20%. Cerinte


01.01.O.06-04 Managementul datelor experimentale în investigarea materialelor electrotehnice

(NANO) – 5 p.c.


Programul, semestrul, structurǎ de ore: NANO; sem. 1; 1C, 1P

Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Florin CIUPRINA


http://www.biochem.arizona.edu/marc/Sci-Writing.pdf


75

A. Obiectivul disciplinei: Dobândirea cunoştinţelor despre managementul datelor experimentale în investigarea

materialelor electrotehnice, exploatarea rezultatelor obtinute prin spectroscopie dielectricǎ precum şi în urma

determinǎrii rigiditǎţii dielectrice, a rezistivitǎţii electrice şi a curenţilor de absobţie-resorbţie, utilizarea calculului

statistic şi probabilitǎţilor în analiza datelor experimentale şi familiarizarea cu mediile informatice dedicate analizei

datelor experimentale pentru elaborarea de lucrǎri stiinţifice de înalt nivel.

B. Conţinutul cursului: 1. Importanţa determinǎrilor experimentale pentru investigarea materialelor electrotehnice; 2.

Tipuri de date experimentale pentru caracterizarea materialelor electrotehnice; 3. Erori ale datelor experimentale; 4.

Metode moderne de abordare a analizei datelor experimentale; 5. Software pentru managementul datelor

experimentale.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Efectuarea de experimente pentru investigarea materialelor electrotehnice: mǎsurarea

curenţilor prin izolatori, spectroscopie dielectricǎ, strǎpungerea izolatorilor; 2. Analiza statisticǎ a rezultatelor

experimentale utilizând diferite medii informatice dedicate: Excel, Instat, Origin, WinDeta.

C. Bibliografie minimală: 1. F. Ciuprina, Materiale electrotehnice – fenomene şi aplicaţii, Editura Printech, 2007; 2.

StatSoft, Inc., Electronic Statistics Textbook, Tulsa, OK, SUA, 2007

(http://www.statsoft.com/textbook/stathome.html); 3. R.K. Bock, W. Krischer, The Data Analysis BriefBook,

Springer, 1998 (http://rkb.home.cern.ch/rkb/titleA.html); 4. Statistical Services Centre, Statistical Good Practice

Guidelines, 2009, University of Reading, Marea Britanie, 2009

(http://www.reading.ac.uk/ssc/publications/guides/topbak.html).

D. Discipline anterioare necesare: Metode numerice în ingineria electricǎ, Materiale electrotehnice, Sisteme de

izolaţie.


01.01.O.06-05 Materiale micro- si nanostructurate pentru Inginerie Electrică (NANO) – 5 p.c.



Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Doina Elena GAVRILĂ

Departamentul: Fizică, Facultatea de Stiinte Aplicate

A. Obiectivul disciplinei: Însuşirea şi deprinderea de cunoştinţe privind: caracterizarea şi structura cristalelor;

materialele şi compozitele nanocristaline; principii ale mecanicii cuantice şi ale mecanicii statistice aplicate la

solide; fenomene de difuzie; benzi de energie în solide cristaline; metale, dielectrici, semiconductori,

supraconductori; termodinamica transformărilor de fază în micro şi nanostructuri; metode nedestructive de testare a

materialelor; analiza nano şi micro-structurilor utilizând metode de difracţie; fundamente de microscopie şi

spectroscopie; analiza termică diferenţială; straturi subţiri şi nanotehnologii.

B. Conţinutul cursului: 1. Materiale micro- şi nanostructurate în Ingineria Electrică; 2. Structura cristalelor. Materiale

şi compozite nanocristaline; 3. Principii ale mecanicii cuantice în studiul solidelor cristaline; 4. Aplicarea fizicii

statistice la determinarea căldurilor specifice şi a conducţiei termice; 5. Materiale polimere; 6. Analiza nano- şi

microstructurilor utilizând metode de difracţie; 7. Elemente de spectroscopie şi microscopie; 8. Metode nedistructive

de analiză a materialelor în IE; 9. Straturi subţiri. Nanostructuri şi nanotehnologii.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Prezentarea unor echipamente de laborator destinate studiului fenomenelor optice pentru

caracterizarea materialelor micro şi nano din Ingineria Electrică; 2. Studiul comportării termice a metalelor şi

semiconductorilor. Determinarea lărgimii benzilor interzise în semiconductori; 3. Studiul unor metode de analiză

termică diferenţială a transformărilor de fază. Metoda DSC.

C. Bibliografie minimală: 1. D. Gavrilă, Fizică generală - Teorie şi aplicaţii. Internet, 2008; 2. D. Gavrilă, Fizica

pentru ingineri, vol I, II. Editura Didactică şi Pedagogică, 1996; 3. D. Gavrilă, “Polymer Nanocomposite

Insulators”, 5th

Int. Conf. URB-CORR, 2006; 4. C.C. Koch, Nanostructured Materials. Wiliam Andrew, 2006; 5.

G.Wilde, Nanostructured Materials. Elsevier, 2008.

D. Discipline anterioare necesare: Fizică generală, Bazele electrotehnicii, Matematică, Materiale electrotehnice,

Chimie generală.

E. Modul de evaluare: Activitate la laborator – 30%; Lucrari de control – 20%; Examen final – 50%. Cerinte


01.01.O.06-06 Tehnici experimentale pentru nano- şi microstructuri (NANO) – 5 p.c.



Titular disciplinǎ: Conf. dr. ing. Cristina GHIŢULICĂ, Ş.l. dr. ing. Georgeta VOICU

Departamentul: Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice şi Nanomateriale, Facultatea de Chimie Aplicată şi Ştiinţa

Materialelor

A. Obiectivul disciplinei: Interpretarea datelor furnizate de tehnicile de analiză şi modul de abordare a proprietăţilor

prin prisma acestora; capacitatea de a selecta metodele şi tehnicile adecvate tipurilor de informaţii structurale,

compoziţionale şi de proprietăţi urmărite; înţelegerea profundă a tehnicilor experimentale, analiza rezultatelor şi a

limitelor fiecărei tehnici utilizate. Cursul este completat, ca parte aplicativă, de realizarea in laborator a unor lucrari

practice experimentale, utilizând informaţiile teoretice dobândite.

http://www.statsoft.com/textbook/stathome.html

http://rkb.home.cern.ch/rkb/titleA.html

http://www.reading.ac.uk/ssc/publications/guides/topbak.html


76

B. Conţinutul cursului: 1. Tehnici de microscopie electronică - Interacţia fascicol de electroni-material; 2. Tehnici de

microscopie electronică - Microscopia electronică de baleiaj (SEM); 3. Tehnici de microscopie electronică -

Microscopia electronică de transmisie (TEM) cu EDAX şi variante derivate (HRTEM); 4. Metode spectroscopice -

Spectroscopia UV-VIS; 5. Metode spectroscopice - Spectrocopia FT-IR; 6. Metode spectroscopice - Spectroscopia

Raman; 7. Metode şi tehnici pe bază de raze X - Difracţia de raze X (normală şi la unghiuri mici); 8. Metode şi

tehnici pe bază de raze X - Florescenţa de raze X; 9. Microscopia de forţe atomice (AFM); 10. Microscopia

electronică cu efect tunel; 11. Granulometrie laser.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Studii experimentale pe materiale nano şi microstructurate cu ajutorul microscopiei

electronice de baleiaj (SEM) / EDAX; 2. Studii experimentale pe materiale nano şi microstructurate cu ajutorul

tehnicii FTIR; 3. Studii experimentale cu ajutorul granulometriei laser; 4. Studii experimentale pe materiale nano şi

microstructurate cu ajutorul difaracţiei de raze X.

C. Bibliografie minimală: 1. J. Goldstein, D.E. Newbury, P. Echlin, D.C. Joy, A.D. Romig, C.E. Lyman, C. Fiori, E.

Lifshin, Scanning Electron Microscopy and X-Ray Microanalysis, Plenum Press, 1992; 2. J. Goldstein, D. Newbury,

P. Echlin, D.C. Joy, C. Lyman, E. Lifshin, L. Sawyer, J.R. Michael, M.S. Kluwer, Scanning Electron Microscopy

and X-Ray Microanalysis, Acad. Publishers; 2003; 3. D.E. Newbury, D.C. Joy, P. Echlin, C.E. Fiori, J.I. Goldstein,

Advanced Scanning Electron Microscopy and X-Ray Microanalysis, Plenum Press, 1986; 4. D.B. Williams, C.B.

Carter, Transmission Electron Microscopy-Basic I, Plenum Publ. Corporation, New York, 1996; 5. D.B. Williams,

C.B. Carter, Transmission Electron Microscopy - Diffraction II, Plenum Publ. Corporation, New York, 1996; 6.

W.D. Callister Jr., Materials Science and Engineering. An Introduction, Ed. John Wiley & Sons, 1994.

D. Discipline anterioare necesare: Chimie, Fizică, Analiză matematică.

E. Modul de evaluare: Activitate la laborator – 50%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: efectuarea lucrărilor de

laborator şi obţinerea a 50% din punctajul total.

01.01.O.06-07 Cercetare stiintifica 1 (NANO) – 5 p.c.


Programul, semestrul, structurǎ de ore: NANO; sem. 1; 10



statice













01.02.O.06-08 Probleme de câmp electromagnetic în nanostructuri (NANO) – 5 p.c.





A. Obiectivul disciplinei: Dezvoltarea capacităţii de modelare a problemelelor de câmp electromagnetic în

nanostructuri; aprofundarea principalelor metode de soluţionare a problemelelor de câmp electromagnetic şi de

determinare a parametrilor nanostructurilor. Formularea corecta a unui model de câmp electromagnetic în

nanostructuri; calculul câmpului electromagnetic şi al parametrilor nanostructurilor.

B. Conţinutul cursului: 1. Formularea corectă a unei probleme de câmp staţionar în nanostructuri; 2. Probleme de

câmp electrostatic; 3. Probleme de câmp electrocinetic; 4. Modele de câmp magnetic staţionar.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Modele electrostatice adoptate în nanostructuri. Calculul numeric al câmpului electric şi

al parametrilor, utilizând potenţialul scalar (structuri 2D); 2. Modele electrocinetice adoptate în nanostructuri.

Calculul numeric al câmpului electrocinetic şi al parametrilor, utilizând potenţialele scalar şi vector (structuri 2D); 3.

Modele de câmp magnetic staţionar adoptate în nanostructuri. Calculul numeric al câmpului magnetic şi al

parametrilor, utilizând potenţialul vector (structuri 2D).

C. Bibliografie minimală: 1. F. Hănţilă, T. Leuca, C. Ifrim, Electrotehnică teoretică, vol. I, Edit. Electra, 2002; 2. F.

Hănţilă, Câmpul magnetic în structuri cu magneţi permanenţi, Edit. Electra, 2004; 3. F. Hănţilă, M. Vasiliu, Câmpul

electromagnetic variabil în timp, Edit. Electra, 2005.

D. Discipline anterioare necesare: Matematica, Bazele electrotehnicii, Algoritmi numerici.


77



01.02.O.06-09 Materiale emergente (NANO) – 5 p.c.



Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Petru NOŢINGHER


A. Obiectivul disciplinei: Prezentarea metodelor moderne de obtinere, a structurii, proprietatilor, comportarii la

actiunea diferitelor solicitari si a utilizarilor posibile ale principalelor noilor materiale create in laboratoarele de

cercetare (si care devin tot mai prezente in ingineria moderna).

B. Conţinutul cursului: 1. Cvasicristale (obtinere, structura, proprietati); 2. Nanotuburi de carbon (obtinere, structura,

proprietati, tipuri de nanotuburi: conductoare, semiconductoare, izolatoare); 3. Materiale adaptabile (fluide

electroreologice, materiale fotocromatice, fero-, piezo-, piro- si piezorezistive); 4. Polimeri functionali (pentru

optica neliniara, cristale lichide, polimeri fotoconductori, electroluminescenti, fotorefractanti, dendrimeri); 5.

Straturi subtiri (obtinere, caracteristici); 6. Materiale compozite (micro- si nanocompozite); 7. Materiale

supraconductoare la temperaturi ridicate (obtinere, proprietati); 8. Aplicatii posibile.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Modele de determinare a permitivitatii electrice a materialelor compozite; 2. Modele de

determinare a conductivitatii materialelor compozite; 3. Realizarea si caracterizarea straturilor subtiri; 4.

Determinarea caracteristicilor unui material supraconductor; 5. Metode de realizare a nanocompozitelor; 6.

Nanocompozite pentru ecrane electromagnetice; 7. Lucrare demonstrativa la ICECHIM Bucuresti.

C. Bibliografie minimală: 1. P.V. Notingher, Materiale pentru electrotehnica, Vol.2, POLITEHNICA PRESS,

Bucuresti, 2005, 2. J.M. Haussonne, Ceramiques pour l’electrotechnique et l’electronique, PPUR, Lausanne, 2002,

3. P.M. Ajayan e.a., Nanocomposite Science and Technology, Wiley-VCH, 2003, 4. G. Decher e.a., Multilayer Thin

Films Sequential Assembly of Nanocomposite Materials, Wiley-VCH, 2003, 5. C. Jannot, Materiaux emergents,

PPUR, Lausanne, 2001.

D. Discipline anterioare necesare: Matematica, Bazele electrotehnicii, Algoritmi numerici.

E. Modul de evaluare: Activitate la laborator – 30%; Lucrarea de control – 20%; Examen final – 50%. Cerinte

minimale: efectuarea lucrărilor de laborator şi obţinerea a 50% din punctajul total.

01.02.O.06-10 Caracterizarea experimentală şi modelarea microstructurilor magnetice (NANO) – 6

p.c.



Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Valentin IONIŢǍ


A. Obiectivul disciplinei: Însuşirea şi deprinderea tehnicilor de măsurare la scară macro-, micro- şi nanoscopică a

materialelor magnetice; cunoaşterea principiilor şi aplicaţiilor nano- şi microstructurilor reprezentative; însuşirea

teoriei dinamicii momentelor magnetice la scară micro- şi nanoscopică şi a metodelor de rezolvare a ecuaţiilor

Landau-Lipshitz-Gilbert; modelarea fizică, matematică şi numerică a fenomenelor magnetice la scară macro-,

micro- şi nanoscopică.

B. Conţinutul cursului: 1. Tehnici de măsurare la scară macroscopică a materialelor magnetice (inductive, bazate pe

efecte pondero-motoare, magneto-optice); 2. Metode de caracterizare experimentală la scară micro- şi nanoscopică

(microscopie cu efect tunel, cu forţă atomică, cu forţă de frecare); 3. Principiile şi aplicaţiile nano- şi

microstructurilor reprezentative (nano-tuburi de carbon, nanofire); 4. Elemente de modelare fizică a nano- şi

microstructurilor (teoria dinamicii momentelor magnetice la scară micro- şi nanoscopică, rezolvarea ecuaţiilor

Landau-Lipshitz-Gilbert); 5. Modelarea matematică şi numerică a fenomenelor magnetice la scară nano- şi

microscopică (modelarea histerezisului magnetic, modelarea proceselor de magnetizare).

Conţinutul aplicatiilor: 1. Investigarea materialelor magnetice cu ajutorul histerezisgrafului si a testerului unitola

Brockhaus; 2. Investigarea fenomenului de histerezis magnetic cu ajutorul magnetometrului cu probă vibrantă Lake

Shore VSM 7304; 3. Vizualizarea fenomenelor de magnetizare cu ajutorul microscopului cu lumină polarizată

reflectată Zeiss AxioImager; 4. Modelarea materialelor magnetice în calculul numeric 3D al câmpului

electromagnetic, cu ajutorul software-ului Cedrat FLUX; 5. Modelarea materialelor magnetice în calculul numeric

3D al câmpului electromagnetic, cu ajutorul software-ului Comsol; 6. Identificarea macroscopică şi microscopică a

parametrilor modelului de histerezis Preisach; 7. Modelarea materialelor magnetice la scară microscopică în

software dedicat (MAGPAR, OOMMF).

C. Bibliografie minimală: 1. V. Ionita s.a., Caracterizarea avansata a materialelor magnetice, Ed. Politehnica Press,

Bucuresti, 2009; 2. V. Ionita, H. Gavrila, Metode experimentale in magnetism, Editura Universitara “Carol Davila”,

2003; 3. H. Gavrila, H. Chiriac, P. Ciureanu, V. Ionita, A. Yelon, Magnetism tehnic si aplicat, Editura Academiei

Romane, Bucuresti, 2000; 4. I.D. Mayergoyz, Mathematical Models of Hysteresis and Their Applications, Academic

Press, New York, 2003; 5. A. Hubert, R. Schafer, Magnetic Domains, Springer Verlag, Berlin, 1998.


78

D. Discipline anterioare necesare: Bazele electrotehnicii, Materiale electrotehnice, Masurari electrice si electronice,

Informatica aplicata.



01.02.O.06-11 Nanomagnetism: materiale, tehnologii şi aplicaţii (NANO) – 5 p.c.


Programul, semestrul, structurǎ de ore: NANO; sem. 2; 2C, 1S

Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Horia Cǎtǎlin GAVRILĂ


A. Obiectivul disciplinei: Caracterizarea generală, natura şi structura materialelor magnetice nanostructurate. Calculul

şi determinarea experimentală a caracteristicilor materialelor nanocristaline. Proprietăţile şi determinarea

caracteristicilor de utilizare a unor aliaje nanocristaline de înaltă performanţă. Geometrii de circuite magnetice

adecvate miniaturizării componentelor magnetice. Materiale nanocristaline pentru ecranarea magnetică. Aliaje

nanocristaline destinate utilizării în medie şi înaltă frecvenţă. Tehnologii specifice de producere a materialelor

magnetice nanostructurate. Aplicaţii ale materialelor magnetice nanostructurate. Studiul mediilor de înregistrare

magnetică. Proiectarea unor dispozitive ce înglobează materiale nanocristaline.

B. Conţinutul cursului: 1. Conceptul de nanomagnetism; 2. Nanoparticule magnetice; 3. Ferofluide; 4. Nanotuburi

magnetice; 5. Aliaje magnetice nanocristaline; 6. Tehnologii de producere a materialelor magnetice nanocristaline;

7. Aplicaţii ale materialelor magnetice nanostructurate (Mediile de înregistrare magnetică a informaţiei;

Nanoparticulele în medicină şi terapeutică; Fluide magnetice biocompatibile utilizate în hipertermia magnetică a

ţesuturilor; Componente magnetice pasive pentru electronica de putere; Ecranarea magnetică; etc.); 8. Evoluţii

previzibile în nanomagnetism. Implicaţiile sociale şi etice ale nanotehnologiilor magnetice.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Calculul dimensiunii critice a nanoparticulelor magnetice; 2. Caracterizarea şi modelarea

unui mediu de înregistrare magnetică particulat, respectiv granular; 3. Proiectarea, calculul şi ridicarea

caracteristicilor de utilizare a unor echipamente electrice realizate cu materiale magnetice nanostructurate; 4.

Caracterizarea unui ferofluid.

C. Bibliografie minimală: 1. H. Gavrilă, H. Chiriac, P. Ciureanu, V. Ioniţă, A. Yelon, Magnetism tehnic si aplicat,

Editura Academiei Române, Bucureşti, 2000; 2. H. Gavrilă, Înregistrări magnetice, Printech, Bucureşti, 2005; 3. H.

Gavrilă, W. Kappel, M. Codescu, Materiale magnetice, Printech, Bucureşti, 2005; 4. A. Lebouc (ed.), H. Gavrilă şi

alţii, Matériaux magnétiques en génie electrique, Hermès, Paris, 2006; 5. D. L. Mills, J. A. C. Bland,

Nanomagnetism (Ultrathin films, multilayers, nano-structures), Elsevier, 2006; 6. G. Wilde, Nanostructured

Materials, 1. Elsevier, 2008; S. Supta, Functional Nanostructures. Springer, 2008.

D. Discipline anterioare necesare: Fizică, Materiale electrotehnice, Materiale micro- şi nanostructurate pentru IE,

Probleme de câmp electromagnetic în nanostructuri.

E. Modul de evaluare: Activitate la curs – 10%; Activitate la seminar – 40%; Examen final – 50%. Cerinte minimale:


01.02.O.06-12 Sisteme microelectromecanice (NANO) – 4 p.c.



Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Miruna Ileana NIŢESCU


A. Obiectivul disciplinei: Principiile de functionare ale dispozitivelor microelectromecanice, modelarea si simularea

acestor dispozitive la nivel de circuit si la nivel de model de camp electromecanic.

B. Conţinutul cursului: 1. Actuatoare electrostatice – AE (AE cu spatiu dielectric variabil cu control in sarcina, AE cu

spatiu dielectric variabil cu control in tensiune, Analiza stabilitatii); 2. Actuatoare magnetice (Circuitul electric

echivalent pentru un actuator magnetic, Proprietatile materialelor magnetice, Exemple de actuatoare

electromagnetice cu diverse tipuri de miez); 3. Senzori si actuatoare piezoelectrice (Efectele piezoelectrice direct si

invers, Materiale piezoelectrice utilizate in senzori, actuatuare si rezonatoare, Senzori si actuatuare piezoelectrice);

4. Modelarea cu elemente de circuit cu constante concentrate (Scheme echivalente ale traductoarelor piezoelectrice,

Modele liniare si neliniare de circuit ale rezonatoarelor piezoelectrice); 5. Sisteme microelectromecanice utilizate in

circuitele de comunicatii (Introducere in sistemele de comunicatii, Oscilatoare cu rezonatoare piezoelectrice, Filtre

piezoelectrice pentru telefonia mobila).

Conţinutul aplicatiilor: 1. Simularea actuatoarelor electrostatice (modele de camp); 2. Simularea actuatoarelor

electromagnetice (modele de camp si de circuit); 3. Simularea traductoarelor piezoelectrice (modele de circuit); 4.

Simularea rezonatoarelor piezoelectrice (modele liniare de circuit); 5. Simularea rezonatoarelor piezoelectrice

(modele neliniare de circuit); 6. Simularea filtrelorr piezoelectrice (modele liniare si neliniare de circuit).

C. Bibliografie minimală: 1. F. Constantinescu, M. Nitescu, Teoria Circuitelor, http://ferrari.lce.pub.ro/studenti; 2.

Steve Senturia, Microsystem Design Kluwer Academic Publishers, 2001; 3. Greg Kovacs, Micromachined

Transducers Sourcebook, McGraw Hill, 1998; 4. N. Maluf, An Introduction to Microelectromechanical Systems

http://ferrari.lce.pub.ro/studenti


79

Engineering, Artech House, 2000; 5. T.R. Hsu, MEMS and Microsystems, McGraw-Hill, 2002; 6. Micromechanics

and MEMS, Classic and Seminal Papers to 1990, Edited by W. S. Trimmer, 1997 (IEEE Press).

D. Discipline anterioare necesare: Matematica, bazele electrotehnicii.








statice













01.03.O.06-14 Microsenzori şi microactuatori (NANO) – 5 p.c.



Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Prof. Marcel STANCIU


A. Obiectivul disciplinei: Cunoaşterea principiilor de funcţionare şi a domeniilor de utilizare a microsenzorilor şi

microactuatorilor; cunoaşterea tipurilor de microsenzori şi microactuatori. Înţelegerea şi utilizarea modelelor

matematice ale microsenzorilor şi microactuatorilor; dobândirea abilităţilor practice privind utilizarea

microsenzorilor şi microactuatorilor.

B. Conţinutul cursului: I. Microsenzori. 1. Introducere. Definiţie. Terminologie. Locul şi rolul microsenzorilor în

sistemele de măsurare şi automatizare. Aplicaţii ale microsenzorilor. Clasificarea microsenzorilor; 2. Caracteristicile

metrologice ale microsenzorilor; 3. Microsenzori electromecanici; 4. Microsenzori electrici şi magnetici; 5.

Microsenzori cu fibre optice; 6. Microsenzori chimici şi biochimici; 7. Microsenzori inteligenţi. II. Microactuatori.

8. Microactuatori. Noţiuni generale; 9. Microactuatori electrici şi magnetici; 10. Microactuatori optici, mecanici şi

termici; 11. Microactuatori chimici şi biologici; 12. Utilizarea microsenzorilor şi microactuatorilor în aplicaţii

integrate.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Studierea caracteristicilor metrologice statice ale microsenzorilor; 2. Studierea

caracteristicilor metrologice dinamice ale microsenzorilor; 3. Microsenzori pentru măsurarea mărimilor electrice şi

magnetice; 4. Microsenzori pentru măsurarea temperaturii; 5. Microsenzori cu fibre optice; 6. Studierea actuatori

electromecanici. Controlul unui micromotor pas cu pas; 7. Studierea unui microactuator piezoelectric; 8. Studierea

regimului dinamic al microactuatorilor electromagnetici tip releu; 9. Studierea microactuatorilor termici. Efectul

Peltier; 10. Studierea poziţionării optimale a unei celule fotovoltaice prin intermediul unui microactuator mecanic;

11. Comanda unui sonar prin intermediul microactuatorilor; 12. Studierea unui minisistem de automatizare cu

microsenzori şi microactuatori.

C. Bibliografie minimală: 1. Fraden J., Handbook of modern sensors, Springer-Verlag, 2004; 2. Gardner J.W. et al.,

Microsensors, MEMS and Smart Devices, Wiley, 2001; 3. Beeby S. et al., MEMS Mechanical Sensors, Artech

House, 2004; 4. Stanciu M., Senzori cu fibre optice, Editura SECOREX, 2001; 5. Stanciu M., Faur D., Stanciu A.,

Senzori şi traductoare integrate şi inteligente, Electronică Aplicată, Anul VI, Nr. 36-38, Dec. 2004 - Ianuarie 2005.

D. Discipline anterioare necesare: Fizicǎ, Mǎsurǎri electrice şi electronice, Senzori şi traductoare.

E. Modul de evaluare: Activitate la laborator – 30% (referate – 10%, colocviu de laborator – 20%); Tema de casa –

20%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: predarea temei de casă şi a referatelor, susţinerea colocviului şi


01.03.O.06-15 Mecatronică şi micromaşini (NANO) – 5 p.c.


Programul, semestrul, structurǎ de ore: NANO; sem. 3; 1C, 1L, 1P


80

Titular disciplinǎ: Conf. dr. ing. Vasile PETRE, Ş.l. dr. ing. Sanda Victorinne PAŢURCǍ


A. Obiectivul disciplinei: Dobândirea cunoştinţelor de bază privind produsele mecatronice (construcţie, tehnologie de

fabricaţie, proiectare, implementare, exploatare), si a micromotoarelor electrice utilizate în mecatronică.

B. Conţinutul cursului: 1. Elemente de bază privind structura sistemelor mecatronice, a proceselor mecanice şi a

procesării informaţiei în sistemele mecatronice; Exemple de produse si sisteme mecatronice; Evoluţia sistemelor

mecatronice – Integrarea: mecanica-electrica-electronica-informatica. Legaturi informationale. 2. Sisteme mecanice

specifice sistemelor mecatronice; Analiza structurala si cinematica a mecanismelor. Modelare cinematică a

sistemelor mecatronice; Lanturi cinematice informationale. 3. Principalele tipuri de traductoare, sisteme senzoriale

şi actuatori utilizate în sistemele mecatronice. 4. Micromotoare de curent continuu; Micromotoare cu histerezis;

Micromotoare pas cu pas - Principii de funcţionare, comanda si control. 5. Arhitecturi tipice de sisteme mecatronice;

Structura sistemului de comanda; functii si structura tipica; 6. Procesarea informaţiei desfăşurate în sistemele

mecatronice. Sisteme de operare in timp real; tipuri de procesoare folosite pentru sistemul de comanda; tipuri de

microcontrolere/procesoare folosite; principalele cerinte in alegerea unui microcontroler; periferice tipice necesare.

7. Proiectarea, exploatarea şi comanda sistemelor mecatronice.

Conţinutul aplicatiilor: Laborator: 1. Traductoare, senzori şi sisteme senzoriale utilizate în mecatronică. 2. Analiza

regulatoarelor utilizate în comanda sistemelor de poziţionare a micromotoarelor de curent continuu; 3. Performanţe

în regim tranzitoriu şi staţionar al micromotoarelor de curent continuu; 4. Sisteme de comandă discretă a

micromaşinilor electrice; 5. Proiectarea algoritmilor de reglare discretă pentru referinţe de tip treaptă, rampă şi

sinusoidală; 6. Controlul optimal al micro-motoarelor electrice. Proiect: Realizarea unui produs mecatronic actionat

cu micromotoare pas cu pas: proiectarea si realizarea constructiei mecanice; proiectarea schemei electronice si a

logicii de comanda; implementarea preliminara a aplicatiei software de comanda a motoarelor pas cu pas in mediul

LabVIEW; implementarea aplicatiei finale pe microcontrolere.

C. Bibliografie minimală: 1. Godfrey Onwubolu, Mechatronics: Principles and Applications, Butterworth-

Heinemann, 2005, 2. A. Kelemen, Motoare electrice pas cu pas, Editura Tehnica, Bucuresti 1985; 3. Gh. Vasiliu,

Micromotoare de curent continuu cu comutaţie statică, Editura Tehnică, Bucureşti 1976; 4. S. V. Paturca, Comenzi

moderne în Sisteme de Actionari Electrice, Bucuresti, Ed. Matrix Rom, 2011; 5. V. Petre, Tehnologie

electromecanică, Editura Printech, Bucureşti, 1998. 6. S. V. Paturca, C. Ilas, Teoria sistemelor de reglare automata,

Bucuresti, Ed. Matrix Rom, 2011; 7. S. V. Paturca, C. Ilas, Aplicatii practice folosind roboţii Mindstoms NXT, Ed.

Matrix Rom, 2009.


E. Modul de evaluare: Laborator – 20%; Proiect – 30%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: obţinerea a 50% din

punctajul total.

01.03.O.06-16 Software pentru analiza modelelor de circuit ale microsistemelor (NANO) – 5 p.c.



Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Florin CONSTANTINESCU


A. Obiectivul disciplinei: Intelegerea algoritmilor de analiza a modelelor de circuit ale microsistemelor in domeniul

timpului si in domeniul frecventei, implementati in pachetele de programe comerciale SPICE, SPECTRE

(CADENCE), ADS.

B. Conţinutul cursului: Modele de circuit ale microsistemelor. Regimurile de functionare ale modelelor de circuit cu

parametrii concentrati. Formularea corecta a problemelor de analiza a modelelor de circuit cu parametrii concentrati.

Analiza in domeniul timpului. Analiza in domeniul frecventei. Determinarea polilor si zerourilor. Analiza

zgomotului.

Conţinutul aplicatiilor: Modele rezistive liniare si neliniare. Analiza in regim armonic intr-o banda de frecventa

specificata. Formularea corecta a problemelor de analiza a modelelor rezistive si modelelor dinamice. Functii de

transfer in regim armonic, calculul parametrilor de imprastiere. Regimuri tranzitorii produse de excitatii modulate in

amplitudine si in frecventa. Zgomotul in modelele cu semnale de banda larga. Analiza cu balanta armonica a

modelelor neliniare de circuit.

C. Bibliografie minimală: 1. F. Constantinescu, M. Nitescu, Teoria Circuitelor, http://ferrari.lce.pub.ro/studenti 2. K.

Kundert, “Introduction to RF Simulation and its Application”, Journal of the Solid State Circuits, 1999, updated on

23 April 2003, http://www.designers-guide.com; 3. Manuale: SPICE, CADENCE (SPECTRE), , ADS. 4. F.

Constantinescu, A. G. Gheorghe, M. Nitescu, C. V. Marin, A. Ionescu, “Simularea circuitelor electrice – lucrari de

laborator”, Editura Printech, 2011, http://ferrari.lce.pub.ro/studenti.

D. Discipline anterioare necesare: Bazele electrotehnicii, Metode numerice, Tehnici de modelare matematica.

E. Modul de evaluare: Activitatea la curs - 10%; Activitatea la laborator - 10%; Verificarea activitatii de laborator -

30%; Examen final - 50%. Cerinte minimale: efectuarea lucrărilor de laborator şi obţinerea a 50% din punctajul

total.

01.03.O.06-17 Magneţi permanenţi pentru sisteme microelectromecanice (NANO) – 5 p.c.

http://www.designers-guide.com/


81



Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Wilhelm KAPPEL

Departamentul: Institutului National de Cercetare Dezvoltare pentru Inginerie Electrica, ICPE-CA

A. Obiectivul disciplinei: Însuşirea de către studenţi a cunoştinţelor de bază referitoare la materialele magnetice

permanente, principiile fizice care stau la baza aplicării lor, structura şi compoziţia, procedeele principale de

obţinere a unor materiale magnetice permanente, tehnici de obţinere a magneţilor permanenţi pentru aplicaţii în

MEMS şi de caracterizare; limite de utilizare. Formarea unor deprinderi practice de obţinere a magneţilor

permanenţi, în special a celor cu aplicaţii în MEMS, însuşirea unor metode de caracterizare a magneţilor

permanenţi.

B. Conţinutul cursului: 1. Cunoştinţe de bază necesare asimilării teoriei şi tehnologiei magneţilor permanenţi:

anizotropii magnetice şi procese de magnetizare, criterii de performanţă pentru magneţii permanenţi, MP izotropi şi

anizotropi, pierderi reversibile şi ireversibile, metode de stabilizare; 2. Cerinţe impuse magneţilor permanenţi pentru

utilizare în sisteme microelectro-mecanice: metode de procesare a structurilor MEMS, materiale magnetice

permanente pentru MEMS, condiţii generale, MEMS magnetice si aplicaţiile lor; 3. Magneţi permanenţi utilizaţi în

MEMS: Magneţi permanenţi cu anizotropie de formă (Alnico, ESD), obţinere, principalele tipuri, utilizări specifice;

MP din ferite; MP din familia NdFeB; Nanocompozite metalice, magnetic dure; Nanocompozite metal-polimer,

obţinere şi performanţe; Micro-prelucrarea materialelor magnetic dure, obţinere de straturi subţiri şi groase,

performanţe.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Generarea câmpurilor magnetice omogene şi a celor cu gradient constant; 2. Măsurarea

mărimilor magnetice fundamentale. Metode inductive; 3. Efectul şi senzorul Hall. Determinarea constantei Hall; 4.

Determinarea punctului Curie şi a magnetizaţiei cu ajutorul magnetometrului; 5. Măsurarea proprietăţilor de interes

tehnic a materialelor magnetic dure la temperature camerei; 6. Microprelucrarea magneţilor permanenţi prin

electroeroziune şi prin ablaţie laser; 7. Obţinerea de straturi subţiri prin depunere în vid.

C. Bibliografie minimală: 1. H. Gavrilă H. şi col., Magnetism tehnic si aplicat, Ed. A.R., Bucureşti, 2000; 2. E.

Burzo, Magneţi permanenţi, vol.I si II, Ed. A.R. Bucureşti, 1983; 3. H.Gavrila, W. Kappel, M.M. Codescu,

Materiale magnetice, Ed. Printech, Bucuresti, 2006; 4. W. Kappel, M.M. Codescu, S. Jipa, Magneţi permanenţi, Ed.

Printech, Bucuresti, 2007; 5. E. Tremolet de Lacheisserie, Magnetisme, vol. I si II, Presses Univ., Grenoble, 1999; 6.

P. Brissonneau P., Magnétisme et matériaux magnétiques pour l’électrotechnique, Ed. Hermes, Paris, 1999; 7. D.

Sellmyer, R. Skomski, Advanced magnetic nanostructures, Ed. Springer, NY, 2006.

D. Discipline anterioare necesare: Bazele electrotehnicii.

E. Modul de evaluare: Activitatea la laborator – 30%; Activitatea la curs – 20%; Examen final – 50%. Cerinte

minimale: efectuarea lucrărilor de laborator şi obţinerea a 50% din punctajul total.

01.03.O.06-18 Compatibilitate electromagnetică pentru microsisteme (NANO) – 5 p.c.



Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Mihai Octavian POPESCU

Departamentul: Institutului Măsurări, Aparate electrice şi Convertoare statice

A. Obiectivul disciplinei: Cunoşterea fenomenelor de interacţiune electromagnetică cu efecte perturbative la nivelul

microsistemelor. Evaluarea proceselor de interacţiune şi a metodelor de protecţie specifice.

B. Conţinutul cursului: 1. Surse de perturbaţii: caracterizarea în domeniul timp/frecvenţă a surselor; 2. Mecanisme de

cuplaj: prin conducţie, prin inducţie, prin radiaţie; 3. Modelarea fenomenelor de interferenţă; 4. Protecţia

antiperturbativă: ecranarea, separarea optică; 5. Metode de încercare specifice.

Conţinutul aplicatiilor: 1. Studiul şi măsurarea mecanismelor de cuplaj: cuplajul prin conducţie, cuplajul prin

inducţie, cuplajul prin radiaţie; 2. Efecte de ecranare; separarea optică; 3. Simularea unor fenomene de cuplaj

(COMSOL).

C. Bibliografie minimală: 1. G. Hortopan, Principii şi tehnici de compatibilitate electromagnetică, Ed. Tehnică,

Bucureşti, 2004; 2. M. O. Popescu şi colectiv, Compatibilitate electromagnetică – sinteze şi aplicaţii, Ed. Ars

Docendi, 2004.

D. Discipline anterioare necesare: Bazele electrotehnicii.

E. Modul de evaluare: Activitatea la laborator – 50%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: efectuarea lucrărilor de

laborator şi obţinerea a 50% din punctajul total.






statice




82












01.04.O.06-20 Elaborare lucrare de disertaţie (NANO) – 30 p.c.





statice



















83

11. REGULAMENT AL SISTEMULUI BAZAT PE CREDITE

REGULAMENT

privind organizarea şi funcţionarea procesului de

învăţământ în cadrul Studiilor Universitare de MASTERAT

din Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Valabil începând cu anul universitar 2011/2012

PARTEA I

ORGANIZAREA STUDIILOR UNIVERSITARE DE MASTERAT

1. PRINCIPII GENERALE

Art.1. (1) Regulamentul de organizare şi funcţionare a procesului de învăţământ din Universitatea

POLITEHNICA din Bucureşti (UPB) defineşte principiile şi regulile care stau la baza organizării şi

funcţionării procesului de învăţământ pentru studiile universitare de masterat (ciclul II – Masterat), utilizând

sistemul de credite, în baza următoarelor acte normative: Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, Legea nr.

288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare şi H.G. nr.

404/2006 privind organizarea şi desfăşurarea studiilor de masterat.

(2) Regulamentul a fost elaborat de Comisia de Învăţământ a Senatului UPB şi a fost aprobat de

Senatul Universităţii într-o primă formă în şedinţa sa din 25.06.2009. Actuala formă, modificată, a fost

aprobată de Senatul Universităţii în şedinţa sa din 09.06.2011. Prezentul regulament intră în vigoare

începând cu anul universitar 2011/2012 şi se aplică programului de studii universitare de masterat organizate

conform legii 288/2004.

(3) În cazul programelor de masterat aprobate în baza reglementărilor anterioare şi aflate în derulare,

se aplică reglementările în vigoare la data aprobării acestora.

(4) Regulamentul conţine principiile generale, regulile de trecere, regulile de notare/refacere si regulile

de întrerupere/reînmatriculare/transfer.

Art. 2. Conform clasificării programelor de studii universitare de masterat din Legea educaţiei

naţionale nr. 1/2011, în UPB se organizează programe de masterat de cercetare.

Art. 3. Având în vedere obiectivele, grupurile ţintă şi planurile de învăţământ, în UPB studiile

universitare de masterat sunt clasificate pe 4 tipuri de programe, toate cu durata de 4 semestre (120 credite de

studiu transferabile – cst):

Programe de masterat de aprofundare care vor asigura aprofundarea în domeniul studiilor

universitare de licenţă sau într-un domeniu apropiat.

Programe de masterat interdisciplinar care vor încuraja colaborarea între domenii formative din

UPB sau din universităţi tehnice similare.

Programe de masterat complementar care vor asigura competenţe complementare celor obţinute în

ciclul I cuprinzând şi alte domenii (medicină, biologie, economie etc.). Candidaţii la aceste programe

vor putea fi recrutaţi şi de la alte Universităţi decât cele tehnice.

Programe de masterat de cercetare avansată care vor asigura formarea competenţelor de cercetare

ştiinţifică specifice anumitor domenii.

Art. 4. Persoana care a fost admisă la studiile universitare de masterat are calitatea de student şi poartă

denumirea generică de masterand pe toată durata ciclului II de studii universitare.

Art. 5. (1) Admiterea studenţilor la studiile universitare de masterat se face astfel:


84

prin concurs de admitere organizat de către fiecare facultate pentru programele de master pe care le

oferă (facultăţile trebuie să afişeze tipurile şi denumirile programelor de master pentru care se

organizează admiterea, grupurile ţintă cărora se adresează, obiectivele, competenţele, planurile de

învăţământ şi detalii privind admiterea, metodologia de desfăşurare a concursului, conţinutul

probelor de concurs, data, ora, sala, tematica şi bibliografia, numărul de locuri finanţate de la buget

şi cele cu taxă etc.);

prin transfer de la alte Universităţi;

prin reînmatricularea masteranzilor exmatriculaţi.

(2) La înmatricularea masterandului transferat sau exmatriculat Biroul Consiliului Facultăţii (BCF)

analizează fiecare caz in parte şi stabileşte disciplinele care pot fi echivalate şi cele care trebuie refăcute în

regim de diferenţă, promovarea acestora constituind sarcini suplimentare.

Art. 6. La începutul anului universitar (în primele 15 zile), studentul admis la master, indiferent de

regimul de studii, cu sau fără taxă, este obligat să completeze şi să semneze Contractul anual de studii.

Contractul de studii nu se poate modifica pe parcursul anului universitar.

În Contractul de studii se înscriu disciplinele pe care studentul se obligă să le frecventeze în anul

universitar respectiv. Modificarea Contractului de studii este posibilă în primele 15 zile

calendaristice ale anului universitar.

Masterandul care nu semnează Contractul anual de studii în perioada programată îşi pierde statutul

de student.

Masterandul care studiază în regim cu taxă este obligat să semneze în aceeaşi perioadă şi un

Contract de studii cu taxă.

Art. 7. (1) Masteratul se încheie cu susţinerea publică a unei Lucrări de disertaţie. Masterandul care a

îndeplinit toate cerinţele prevăzute în programul de studii de masterat şi a obţinut cel puţin media 7 la

susţinerea publică a Lucrării de disertaţie primeşte Diploma de Master, însoţită de suplimentul la diplomă,

întocmit conform reglementărilor în vigoare.

(2) După 2 semestre de studii (60 cst) masterandul poate obţine o diplomă intermediară.

Art. 8. Fiecare program de masterat are un Responsabil de program, numit de Facultate, care

coordonează desfăşurarea procesului de învăţământ, în concordanţă cu reglementările şi exigenţele din UPB.

Responsabilul programului de masterat promovează programul de master în perioada premergătoare

admiterii, răspunde de organizarea şi desfăşurarea examenului de admitere, verifică desfăşurarea activităţilor

didactice şi de cercetare, coordonează alocarea temelor de cercetare semestrială şi a temelor pentru Lucrarea

de disertaţie, conduce comisia de susţinere a rapoartelor de cercetare semestriale şi comisia de susţinere a

Lucrărilor de disertaţie.

Art. 9. (1) Planurile de Învăţământ (PÎ) conţin discipline obligatorii, şi opţionale (la alegere).

(2) Consiliile facultăţilor pot decide condiţionări pentru unele discipline (un student nu poate contracta o

disciplină dacă nu a obţinut creditele la disciplinele care condiţionează participarea la aceasta); în cazul în

care există aceste condiţionări lista disciplinelor prevăzute cu condiţionări va constitui o anexă la planul de

învăţământ al fiecărei facultăţi.

Art. 10. Disciplinelor din planul de învăţământ (PÎ) li se atribuie coduri de identificare după modelul din

Anexa 1 care face parte integrantă din acest Regulament.

Art. 11. (1) Numărul de credite de studiu transferabile atribuite disciplinelor obligatorii şi opţionale

aferente unui semestru de studii este 30 şi corespunde unui număr de 28 ore/săptămână.

(2) Pentru toate tipurile de programe de masterat cele 30 cst acordate în fiecare semestru, se repartizează

astfel:

Pentru semestrul 1: 20 cst pentru activităţile didactice (totalizând 18 ore/săptămână) şi 10 cst pentru

activităţile de cercetare (totalizând 10 ore/săptămână).


activităţile de cercetare (totalizând 18 ore/săptămână). Activitatea de cercetare din acest semestru se

va finaliza cu prezentarea unui Proiect.


activităţile de cercetare (totalizând 10 ore/săptămână).

Pentru semestrul 4: 30 cst pentru activităţile de cercetare (totalizând 28 ore/săptămână) dedicate

exclusiv pentru elaborarea Lucrării de disertaţie.

Art. 12. (1) Obţinerea cst atribuite unei discipline este condiţionată de promovarea acelei discipline.

(2) Evaluarea cunoştinţelor la o disciplină din PÎ se apreciază cu note de la 1 la 10.


85

(3) O disciplină se consideră promovată dacă este notată cel puţin cu nota 5. Nu se admit acordări

parţiale de cst pe componente de activitate aferente disciplinei.

Art. 13. Prezentarea publică a Lucrării de disertaţie este condiţionată de obţinerea tuturor celor 120 cst

aferente disciplinelor obligatorii şi opţionale din PÎ.

Art. 14. Masteranzii admişi la programele de masterat vor primi teme de cercetare şi vor fi incluşi într-o

echipă de cercetare din care pot face parte şi doctoranzi, cadre didactice, cercetători .

Art. 15. (1) Activitatea de cercetare ştiinţifică va fi coordonată de un cadru didactic.

(2) Masteranzii vor întocmi semestrial un raport de cercetare (aferent activităţii de cercetare prevăzută în

PÎ) care se va susţine în faţa unei comisii şi pentru care vor obţine o notă; aceasta va fi trecută într-un catalog

şi se va include în suplimentul de diplomă.

Art. 16. (1) Activitatea didactică a masteranzilor la fiecare disciplină din PÎ este evaluată continuu, prin

puncte alocate diverselor activităţi, numărul total maxim al acestora fiind egal cu 100.

(2) Pentru disciplinele prevăzute cu examen, minim 50% dintre aceste puncte se alocă pentru activitatea

din timpul semestrului, iar restul se alocă verificării finale (examen).

Art. 17. Programarea activităţilor formative se face astfel:

- anul universitar are două semestre egale de câte 14 săptămâni;

- verificarea finală a cunoştinţelor masteranzilor se face în două sesiuni de examene programate la

sfârşitul celor două semestre (de iarnă şi de vară), având durata de câte 3 săptămâni;

- activităţile didactice şi de cercetare se desfăşoară în regim de cursuri de zi cu frecvenţă;

- în cursul lunii septembrie se prevăd 2 săptămâni pentru refacerea verificărilor finale, la disciplinele

înscrise în Contractul anual de studii din anul universitar curent, în vederea promovării sau a măririi

de notă.

Art. 18. (1) Prin lege, învăţământul este gratuit pentru o perioadă determinată de timp, perioadă în

care se respectă un plan de învăţământ şi reglementări specifice de parcurgere a procesului de învăţământ.

(2) Se percep taxe, suportate individual de masteranzi, în următoarele situaţii: la depăşirea duratei

programate de şcolarizare, la repetarea disciplinelor, la susţinerea de diferenţe datorate modificării planurilor

de învăţământ, precum şi la organizarea de activităţi formative suplimentare la cererea masteranzilor în afara

programului planificat.

Art. 19. Conform H.G. 404/2006, art. 7, studiile universitare de masterat se desfăşoară conform

procedurilor de asigurare internă şi externă a calităţii. Principalii responsabili de calitatea programelor de

masterat sunt universitatea şi facultăţile/departamentele/catedrele care organizează programele de studii de

masterat şi masterandul.

Art. 20. Recunoaşterea cst obţinute de masteranzi la alte universităţi din ţară sau străinătate se face de

către BCF, pe baza programului de studiu realizat de masterand, a timpului alocat aprofundării disciplinei şi

a calificativului obţinut. Această recunoaştere este posibilă chiar dacă denumirea sau conţinutul disciplinei

diferă, dacă prin parcurgerea disciplinei se realizează aceleaşi abilităţi şi competenţe cu disciplina echivalată.

2. REGULI DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE ALE PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Art. 21. Organizarea şi funcţionarea procesului de învăţământ în Universitatea POLITEHNICA din

Bucureşti se bazează pe principiul de acumulare de credite, fiind folosite 3 categorii de reguli: de

notare/refacere, de trecere şi de întrerupere/reînmatriculare/transfer.

2.1. REGULI DE NOTARE/REFACERE

Art. 22. (1) Nota finală a unei discipline (numere întregi de la 1 la 10) rezultă prin însumarea

punctelor alocate fiecărei activităţi din cadrul disciplinei (maxim 100), împărţire la 10 şi rotunjire.

(2) Punctajul minim pentru promovarea unei discipline este de 50 puncte.

Art. 23. Ponderea activităţilor din cadrul unei discipline este stabilită de către titularul de disciplină şi

confirmată de BCF, punându-se accentul pe continuitatea pregătirii studentului pe tot parcursul semestrului.

Art. 24. Tipurile de activităţi ale unei discipline care se punctează şi modul de atribuire a celor 100 de

puncte aferente tuturor activităţilor disciplinei trebuie să fie comunicate masteranzilor la începutul fiecărui an

universitar, odată cu semnarea Contractului de studii şi confirmate de fiecare titular de disciplină la începutul

semestrului.

Art. 25. Punctajul obţinut la verificarea finală (examen) va reprezenta maxim 50% din nota finală.

Art. 26. O disciplină are o singură notă finală.

Art. 27. Punctajul alocat lucrărilor de control de degrevare se va realoca în sesiunile de examene din

anul universitar curent.


86

Art. 28. Pentru disciplinele prevăzute cu verificare pe parcurs (fără examen) rezultatele se vor încheia

în săptămânile 13 şi 14 ale fiecărui semestru, înainte de începerea sesiunii de examene; nici o formă de

verificare pe parcurs nu va avea alocate mai mult de 20 de puncte pentru ultima verificare.

Art. 29. (1) În cazul refacerii verificării finale, în sesiunea de refaceri din toamnă, punctajele parţiale

obţinute din activităţile desfăşurate în timpul semestrelor (I sau II) sunt păstrate, anulându-se numai

punctajul obţinut la verificarea finală din sesiunile de la sfârşitul semestrelor.

(2) În cazul repetării unei discipline în anul universitar următor punctajele parţiale obţinute anterior

sunt anulate. Titularul de disciplină poate decide menţinerea punctajului obţinut anterior la activităţile de

laborator şi proiect.

2.2. REGULI DE TRECERE

Art. 30. (1) Trecerea în anul II se poate face dacă masterandul a obţinut toate cele 20 cst aferente

activităţilor de cercetare şi cel puţin 30 cst din cele aferente activităţilor didactice.

(2) Masteranzii care nu au acumulat numărul de cst de trecere în anul II, pot repeta anul cu plata taxei

anuale de studii.

Art. 31. Candidaţii care înaintea Lucrării de disertaţie mai au discipline nepromovate pot să le refacă

în sesiunea următoare a anului universitar curent şi să susţină Lucrarea de disertaţie într-o sesiune ulterioară.

2.3. REGULI DE ÎNTRERUPERE/REÎNMATRICULARE

Art. 32. Întreruperea studiilor se poate face numai la începutul anului universitar, în perioada în care se

încheie contractele de studii, şi este permisă pentru unul sau doi ani universitari. Reînscrierea masterandului,

după întreruperea studiilor, se face în anul de studii în care are dreptul, în condiţiile respectării regulilor de

trecere ale prezentului regulament, beneficiind de recunoaşterea notelor obţinute anterior întreruperii.

Art. 33. În cazuri bine justificate, decanul facultăţii poate aproba întreruperea studiilor începând cu

semestrul II. În acest caz reînscrierea este posibilă cu plata a jumătate din taxa anuală de studii.

Art. 34. Masteranzii exmatriculaţi sau cei care renunţă la calitatea de masterand pot fi reînmatriculaţi

la cerere, în condiţiile prezentului regulament.

3. TAXELE DE STUDII PENTRU REPETAREA ANULUI SAU REFACEREA

DISCIPLINELOR

Art. 35. Se definesc următoarele tipuri de taxe:

taxa anuală de studii (TA), este egală cu suma alocată de către Ministerul Educaţiei pentru

finanţarea bugetară a şcolarizării anuale a unui masterand;

taxa de repetare de disciplină (TD) este taxa care acoperă cheltuielile ocazionate de pregătirea

masterandului în cadrul unei discipline. Cuantumul acestei taxe se stabileşte anual de Senatul UPB.

Art. 36. Un masterand reînmatriculat, care beneficiază de finanţare din partea Ministerului Educaţiei şi a

depăşit durata programată de 4 semestre pentru cursurile de masterat va continua studiile universitare în

regim cu taxă anuală TA, dacă depăşeşte durata de studii cu 2 semestre, sau în regim cu jumătate din taxa

anuală, dacă depăşeşte durata de studii cu un semestru.

Art. 37. La refacerea unei discipline, pentru promovare sau mărire de notă, se suportă taxa de repetare

de disciplină.

Art. 38. Masteranzii care trebuie să refacă activităţi de diferenţă, fiind în această situaţie din cauza

reînmatriculărilor sau modificărilor planului de învăţământ, vor plăti taxa de disciplină pentru fiecare

diferenţă.

Art. 39. La cererea masteranzilor pot fi prevăzute activităţi formative suplimentare, care nu sunt incluse

în planul de învăţământ sau nu sunt comandate de facultăţi. Organizarea acestora revine facultăţii sau

instituţiei care le prevede şi se face în regim cu taxă, cuantumul acesteia rezultând din condiţiile de finanţare

a activităţii respective (acoperire a cheltuielilor aferente), în condiţiile legii.

Art. 40. (1) Taxa anuală de studii se poate plăti în două rate: jumătate la începutul semestrului I şi

cealaltă jumătate la începutul semestrului II. Taxa de repetare de disciplină se plăteşte la începutul

semestrului în care se reface disciplina.

(2) Masteranzii care nu plătesc taxa anuală de studii conform programării nu vor fi înscrişi în formaţii de

studiu în anul universitar următor. Cei care nu plătesc taxa de repetare de disciplină nu pot susţine

verificările aferente disciplinei care se reface.

Art. 41. În conformitate cu reglementările în vigoare, programele de masterat se pot desfăşura şi în

regim de studii cu taxă. Numărul locurilor cu taxă şi cuantumul acestei taxe se stabilesc de Senatul UPB în

funcţie de costurile specifice şcolarizării, în condiţiile legii.


87

PARTEA a II-a

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII PROFESIONALE A MASTERANZILOR

1. PRINCIPII GENERALE

Art. 42. Organizarea activităţii profesionale a masteranzilor de la studiile universitare de masterat din

UPB are la bază sistemul bazat pe credite de studiu transferabile.

2. ÎNSCRIEREA ÎN FACULTATE ŞI DOCUMENTELE NECESARE

Art. 43. (1) Înmatricularea masteranzilor admişi prin concurs de admitere la studiile universitare de

masterat (desfăşurat conform „Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în

învăţământul universitar şi postuniversitar”, votată de Senatul UPB) se face, cu aprobarea decanului

facultăţii, pe baza listelor rezultate în urma desfăşurării concursului.

(2) Înmatricularea constă în înscrierea în registrul matricol al facultăţii sub un număr unic valabil

pentru întreaga perioadă de şcolarizare.

(3) Numerele din registrul matricol se dau în continuare pentru fiecare nouă serie de şcolarizare.

Art. 44. (1) Înscrierea masterandului în registrul matricol se face pe baza dosarului personal care va

cuprinde următoarele documente:

fişa de înscriere, conform formularului tip UPB (dacă este cazul);

lucrările la concursul de admitere (dacă este cazul);

diploma de bacalaureat, în original sau echivalenta acesteia;

diploma de licenţă, în original sau echivalenta acesteia;

copie legalizată după certificatul de naştere;

2 fotografii;

adeverinţă medicală (dacă a fost prevăzută la concursul de admitere);

buletin sau carte de identitate în copie;

chitanţa de plată a taxei de admitere.

(2) În perioada şcolarizării dosarul personal se completează cu următoarele documente:

actele necesare pentru acordarea burselor (pentru fiecare semestru în care a obţinut bursă);

actele prin care i s-au acordat anumite drepturi (întreruperi de studii, refaceri

de discipline, diferenţe – dacă este cazul);

dovezi de achitare a taxelor stabilite de Senatul UPB;

recompense primite în facultate;

sancţiuni primite în facultate.

(3) După finalizarea studiilor o parte din documente se depune la Biroul diplome pentru întocmirea

actelor de studii, iar restul rămâne la dosarul personal care este depus la Arhiva UPB.

Art. 45. (1) Secretariatul facultăţii eliberează masterandului înmatriculat legitimaţia de masterand şi

carnetul de masterand, în care se înscriu notele de la examene sau de la celelalte forme de verificare pe toată

durata şcolarizării.

(2) În documentele masterandului nu sunt admise corecturi, ştersături şi înscrierea de date nereale,

acestea constituind falsuri în acte publice şi se sancţionează ca atare. În cazul în care masterandul pierde

documentele personale se eliberează duplicate, după anunţarea în presă a pierderii acestora.

(3) În caz de transfer, întrerupere de studii, retragere definitivă sau exmatriculare, secretariatul facultăţii

îi retrage masterandului legitimaţia şi carnetul de masterand, care se depun la dosarul personal, dar numai în

cazul prezentării fişei de lichidare completată la toate rubricile.

Art. 46. (1) Înscrierea masterandului într-un an de studii se face prin ordin al decanului, de către

secretariatul facultăţii, la începerea anului universitar, după ce masterandul a semnat Contractul anual de

studii (definit conform punctului Art. 6 din prezentul Regulament) şi după ce a plătit, dacă este cazul, taxele

aferente (taxele anuale sau taxele de repetare de disciplină).

(2) După înscrierea masterandului într-un an de studiu i se va aplica viza anuală în legitimaţia şi carnetul

de masterand. Concomitent i se vor stabili masterandului repetările de discipline (dacă este cazul) sau

eventualele diferenţe.


88

Art. 47. Frecvenţa masteranzilor la activităţile didactice se înregistrează întrun jurnal de grupă, semnat

de cadrele didactice la fiecare activitate didactică şi centralizat bilunar la secretariatul facultăţii. Jurnalul de

grupă este gestionat de şeful de grupă numit de BCF.

3. DREPTURILE ŞI ÎNDATORIRILE MASTERANDULUI

Art. 48. Masteranzii au următoarele drepturi:

a. să beneficieze de gratuitatea învăţământului, pentru numărul de locuri finanţate de la buget şi pe

durata normală a studiilor de masterat (4 semestre);

b. să participe la toate formele de activitate didactică prevăzute în planul de învăţământ şi la activităţi

didactice suplimentare organizate (la cerere, în conformitate cu prevederile Cartei Universitare şi cele ale

Senatului UPB), să folosească spaţiile universităţii (săli de cursuri, laboratoare, săli de proiect şi seminar, săli

de lectură, biblioteci, baze sportive) şi celelalte mijloace puse la dispoziţie de universitate;

c. să participe la activităţile ştiinţifice studenţeşti sau activităţile culturalsportive, de orientare

profesională şi consiliere în carieră din UPB sau din alte universităţi;

d. să fie reprezentant ales al masteranzilor în Senatul Universităţii şi/sau Consiliul Facultăţii, pe baza

prevederilor Cartei universitare şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare a procesului de învăţământ;

e. să participe prin libera exprimare a opiniilor la evaluarea activităţii pentru disciplinele frecventate

precum şi la evaluarea cadrelor didactice în conformitate cu regulile stabilite de UPB;

f. să participe, la cererea facultăţii sau din proprie iniţiativă, la probleme privind organizarea

activităţilor grupei din care face parte (orarii, planificare de verificări şi lucrări, cercuri ştiinţifice studenţeşti

etc.);

g. să participe la activităţi formative la universităţi sau facultăţi din ţară, în cadrul sistemului bazat pe

credite transferabile, sau din străinătate în cadrul programelor internaţionale;

h. să fie membri în asociaţii profesionale care să-i reprezinte şi să le susţină drepturile în mediul

universitar şi să solicite recunoaşterea acestor drepturi de către Universitate, în măsura în care aceste

asociaţii nu încalcă prevederile regulamentelor UPB;

i. să obţină burse de studii, de merit, de performanţă şi de ajutor social în conformitate cu prevederile

legale şi ale Senatului UPB;

j. să participe la activitatea de cercetare ştiinţifică a universităţii.

k. să participe la acţiuni de voluntariat organizate de universitate.

Art. 49. Masteranzii au următoarele obligaţii în timpul desfăşurării procesului de învăţământ:

a. să îndeplinească toate obligaţiile care le revin potrivit planului de învăţământ şi să respecte

programul de studii;

b. să participe la toate activităţile didactice şi de cercetare;

c. să respecte reglementările legislaţiei în vigoare şi cele specifice UPB şi să respecte hotărârile

facultăţii sau universităţii privind participarea la toate activităţile de învăţământ şi de cercetare;

d. să respecte prevederile Cartei universitare şi ale regulamentelor UPB;

e. să plătească, dacă este cazul, taxele prevăzute de prezentul Regulament (Art. 35 - 41), la termenele

stabilite;

f. să păstreze în bune condiţiuni legitimaţia şi carnetul de masterand;

g. să răspundă solicitărilor secretariatului facultăţii în problemele legate de activitatea sa profesională

sau de organizare a activităţilor grupei din care face parte;

h. să manifeste respect faţă de membrii comunităţii universitare, să aibă o comportare civilizată, să

respecte normele de convieţuire în comun ale colectivităţii din care face parte;

i. să prezinte la verificările pe parcurs şi la verificările finale carnetul de masterand şi / sau la cererea

cadrului didactic, cartea / buletinul de identitate;

k. să păstreze în bune condiţiuni toate bunurile universităţii şi facultăţii aflate în spaţiile de

învăţământ, în cămine ori în cele de petrecere a timpului liber. Contravaloarea prejudiciilor rezultate din

degradarea sau distrugerea acestor bunuri se va recupera de la cel care le-a produs.

4. EVALUAREA ŞI PROMOVAREA

Art. 50. Evaluarea este acţiunea de verificare a cunoştinţelor dobândite de masterand în cadrul unei

discipline. Cunoştinţele predate sunt indicate în programa analitică a disciplinei, programă stabilită de titular

şi aprobată de conducerea catedrei sau a departamentului.


89

Art. 51. Evaluarea cunoştinţelor dobândite precum şi promovarea masterandului se bazează pe

regulile de notare şi de trecere din prezentul Regulament. Regulile de evaluare şi notare sunt anunţate de

titularul de disciplină, în cadrul prezentării disciplinei, în prima oră de curs.

În activităţile de evaluare a masterandului se aplică următoarele principii:

toate activităţile aferente unei discipline, care sunt evaluate, primesc puncte din cele 100 de puncte

alocate disciplinei;

orice punct acordat, la evaluarea fiecărei activităţi aferente unei discipline, trebuie să reprezinte un

procent însuşit din cunoştinţele aferente disciplinei;

repartizarea punctelor pe activităţile aferente unei discipline se face de către titularul de disciplină, se

avizează de Responsabilul de program si se aprobă de BCF;

punctajul total se obţine prin însumarea punctelor acordate activităţilor în timpul anului şi verificării

finale;

punctajul total (însumat) se transformă în notă (numere întregi de la 1 la 10) prin împărţire la 10 şi

rotunjire, cu respectarea regulii Art. 22 din prezentul Regulament;

absenţa de la o evaluare pentru oricare dintre activităţi înseamnă zero puncte pentru acea activitate.

Art. 52. Efectuarea activităţilor aplicative aferente unei discipline (seminar, proiect şi/sau laborator) pot

condiţiona prezentarea la verificarea finală, conform obligaţiilor stabilite de titularul de disciplină, avizate de

Responsabilul de program şi aprobate de BCF.

Art. 53. Verificarea finală şi înscrierea notei în catalogul de disciplină se efectuează numai în sesiunile

de examen.

Art. 54. Modul de susţinere a verificărilor finale - scris, oral, scris şi oral – se stabileşte, pentru fiecare

disciplină în parte, de decanatul facultăţii sau de către Responsabilul de program, la propunerea cadrului

didactic titular şi se aduce la cunoştinţa masteranzilor la începutul semestrului.

Art. 55. (1) Programarea verificărilor finale (examene) se aprobă de către Decanatul facultăţii, la

propunerea masteranzilor şi cu avizul prealabil al titularului de disciplină şi al Responsabilului de program.

(2) Programarea se întocmeşte pentru fiecare grupă separat şi se afişează cu cel puţin 7 zile înaintea

începerii sesiunii. Între două verificări finale succesive trebuie să se prevadă un interval de cel puţin două

zile.

Art. 56. Titularul de disciplină trebuie să aducă le cunoştinţa masteranzilor rezultatele tuturor evaluărilor

din timpul semestrului, până la începerea sesiunii de examene.

Art. 57. (1) Verificările finale se susţin în faţa cadrului didactic care a predate disciplina respectivă,

asistat de un cadru didactic care a condus aplicaţiile, sau de un alt cadru didactic de specialitate.

(2) În cazul absenţei titularului de disciplină, decanul facultăţii va stabili o comisie de examinare formată

din trei cadre didactice din specialitatea disciplinei.

(3) Rezultatele la verificările finale se comunică masteranzilor în ziua programată pentru aceste

verificări.

(4) Dacă la examinarea finală masterandul doreşte să vadă lucrarea scrisă, titularul de disciplină este

obligat să i-o pună la dispoziţie pentru a putea fi examinată împreună.

Art. 58. (1) Contestarea rezultatelor activităţilor de evaluare a cunoştinţelor se poate face în scris, în

termen de 48 de ore de la comunicarea rezultatului şi se adresează Decanului facultăţii.

(2) Răspunsul la contestaţie trebuie comunicat masterandului în maxim 7 zile de la depunerea

contestaţiei.

Art. 59. Masterandul este obligat să se prezinte la examen cu carnetul de student în care cadrul didactic

examinator va consemna nota obţinută.

Art. 60. (1) Masterandul care încearcă să promoveze examenele prin fraudă va fi exmatriculat, pe baza

procesului verbal întocmit de cadrele didactice care participă la examenul respectiv.

(2) Exmatricularea se aprobă de Rector la propunerea Decanului facultăţii.

(3) Masterandul exmatriculat va putea solicita reluarea studiilor începând cu anul de studiu următor.

Reînmatricularea se aproba de Rectorul UPB, la propunerea decanului facultăţii.

5. FINALIZAREA STUDIILOR

Art. 61. (1) Finalizarea studiilor la UPB este condiţionată de obţinerea cst aferente disciplinelor

obligatorii şi opţionale din programul formativ al masterandului şi de susţinerea Lucrării de disertaţie.

(2) Absolvenţii studiilor universitare de masterat care au obţinut cel puţin media 7 pentru Lucrarea de

disertaţie primesc Diploma de Master.


90

Art. 62 (1) Modul de desfăşurare a Lucrării de disertaţie se face în conformitate cu metodologia de

finalizare a studiilor universitare de masterat, aprobată de Senatul universităţii.

(2) Absolvenţii studiilor universitare de masterat vor afişa pe pagina de Web a catedrei sau a

departamentului un rezumat în limba engleză al Lucrării de disertaţie.

Art. 63. Catedrele sunt obligate să stabilească titlurile temelor de Lucrărilor de disertaţie şi

conducătorii ştiinţifici şi să le aducă la cunoştinţa masteranzilor înaintea începerii anului universitar (sau

semestrului) terminal.

6. RECOMPENSE ŞI SANCŢIUNI

Art. 64. Pentru rezultate profesionale şi ştiinţifice deosebite Universitatea acordă diplome şi premii

speciale pentru şefii de promoţie.

Art. 65. (1) Pentru neîndeplinirea obligaţiilor şcolare şi încălcarea normelor disciplinare universitare,

masterandul poate fi sancţionat cu mustrare, cu avertisment scris sau cu exmatriculare din universitate.

(2) Mustrarea şi avertismentul scris se hotărăsc şi se aplică de către Decan, iar exmatricularea de către

Rector la propunerea Decanului.

Art. 66. (1) Masteranzii care nu au frecventat activităţile didactice ale unui semestru şi nu au obţinut

nici un punct de credit vor fi exmatriculaţi.

(2) Se sancţionează cu mustrare masteranzii care au absentat la mai mult de 50 de ore din activităţile

didactice dintr-un semestru şi cu avertisment scris cei care au absentat peste 80 de ore din activităţile

didactice.

(3) Masteranzii care au absentat mai mult de 130 de ore într-un semestru vor plăti, în anul universitar

următor, taxa anuală de studii TA.

Art. 67. (1) Contestaţiile la mustrare sau la avertismentul scris se depun în termen de 3 zile de la

comunicare, la Biroul Consiliului Facultăţii, care le va rezolva în termen de 7 zile.

(2) Contestaţiile la exmatriculare din UPB se depun în termen de 3 zile de la comunicarea sancţiunii la

Registratura generală a UPB şi se rezolvă în termenul legal.

Art. 68. Masterandul care a fost sancţionat cu mustrare sau avertisment scris pierde următoarele

drepturi:

dreptul de a primi burse de merit;

drepturile acordate la Art. 48, aliniatele d şi g;

dreptul de a participa la tabere de odihnă.

Art. 69. Consiliul facultăţii, la propunerea BCF, poate stabili sancţiuni şi pentru alte abateri decât cele

prevăzute la Art. 60 şi Art. 64.

7. TRANSFERĂRI

Art. 70. Transferările se pot face numai după promovarea integrală a unui an de studiu între facultăţi

din UPB sau din ţară, în cadrul aceluiaşi domeniu de studii universitare de masterat.

Art. 71. (1) Masterandul poate fi transferat, respectând tipul de program de masterat, dacă are motive

bine întemeiate şi numai după încheierea situaţiei şcolare a anului de studii pe care l-a urmat.

(2) Cererile de transfer se depun la Decanatul facultăţii care urmează să primească studentul cu cel

puţin 10 zile înainte de începerea anului universitar.

(3) Cererile se depun în două exemplare, având avizul de transfer din partea Decanatului facultăţii de

unde pleacă şi a instituţiei de învăţământ superior.

Art. 72. (1) După avizarea transferului de către Decanul facultăţii care primeşte masterandul, Rectorul

Universităţii va aproba transferul, având avizul ambilor decani.

(2) În cadrul unei facultăţi, solicitarea de transfer de la un program de master la altul este de

competenţa Decanului.

(3) Conducerea facultăţii care primeşte masterandul transferat va stabili, odată cu înmatricularea, şi

eventualele diferenţe pe care va trebui să le susţină în cursul anului universitar curent.

(4) Facultăţile pot fixa criterii specifice privind condiţiile de transfer (numărul examenelor de

diferenţă, medii minime etc.).

Art. 73. După trecerea perioadei normale de studii, perioadă în care se cumulează şi anii de studii

efectuaţi la universitatea de la care se transferă, masterandul transferat poate continua studiile numai cu plata

taxelor anuale.


91

8. DISPOZIŢII FINALE

Art. 74. Facultăţile pot să introducă reglementări şi precizări specifice privind activitatea profesională

a masteranzilor de la studiile universitare de masterat, care nu contravin prezentului Regulament.

Art. 75. Modificarea prezentului Regulament se face de către Senatul UPB, la propunerea Biroului

Senatului, a conducerii organizaţiilor studenţeşti din UPB legal constituite, sau a 1/3 din numărul membrilor

Senatului UPB.

Art. 76. Prezentul regulament este obligatoriu pentru întreaga comunitate academică (cadre didactice

şi masteranzi).

Anexa 1

Modul de atribuire a codurilor de identificare pentru disciplinele din planul de învăţământ

Câmpul Conţinutul Tipul Nr.

caractere Exemplu

1 Universitatea Alfanumeric 3 UPB

2 Facultatea Numeric 2 04

3 Semestrul Numeric 2 03

4 Tipul

disciplinei Alfanumeric 1

O: obligatorie

A: la alegere (opţională)

5 Identificarea

disciplinei Numeric

5

mn-pq

mn = 0,1,2,...,9 = numărul

programului de master al facultăţii

pq = numărul disciplinei din PÎ

Exemplu: UPB.04.03.O.07-09 = disciplină aparţinând UPB, facultatea de Electronică,

Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, ţinută în programul de masterat, semestrul 3, obligatorie,

aparţinând programului de masterat numărul 7, având numărul de ordine 9 din planul de învăţământ.

NOTĂ: În Facultatea de Inginerie Electricǎ, în oricare sesiune, încheierea situaţiei la examen

pentru orice disciplinǎ se face numai în prezenţa masterandului examinat.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI - electro.pub.ro · Ghidul Masterandului 1 BUN VENIT !...

Documents

Transcript of UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI - electro.pub.ro · Ghidul Masterandului 1 BUN VENIT !...