UNIVERSITATEA OVIDIUSFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICEFISCALITATE EUROPEANA

CURS III

Lect. Univ. Dr. NANCU Dumitru

Cursul 9Politica de coeziune a UE1. Ce este politica de coeziune economic i social (PCES)? 2. Coeziune economica - Convergenta PIB pe cap de locuitor n tarile de coeziune

Coeziunea poate fi definit ca reprezentnd acea proprietate a elementelor constitutive ale unui sistem, care asigur coerena i unitatea ansamblului i permite funcionarea i perpetuarea sistemului. D. Tarschys (2003) distinge patru niveluri la care poate fi surprins coeziunea: economic, social, cultural i politic.Politica de coeziune a UE

Coeziunea economic reprezint suportul atingerii obiectivului general urmrit de fiecare naiune, cel al creterii bunstrii. n Europa, cei treizeci de ani care au urmat rzboiului, cunoscui i sub numele de cei treizeci de ani glorioi, au fost urmai de ali douzeci de ani de cretere ncetinit, pentru ca, n ultimul deceniu, procesul de cretere s fie reluat. Specialitii n istorie economic subliniaz rolul esenial jucat n secolul al XX-lea de cei trei i: inovare, instituii i investiii.Coeziune economic

Coeziunea social reprezint un alt element important n dezvoltarea unui sistem economic. Necesitatea atingerii coeziunii economice a fost contientizat nc din perioada revoluiei industriale (secolul al XIX-lea), atunci cnd problemele de ordin social s-au dovedit a reprezenta preul pltit de societate pentru progresul tehnologic dobndit. Deoarece aceste probleme afectau mai ales anumite categorii sociale, fie cele mai vulnerabile (femei, copii, persoane n vrst, persoane cu dizabiliti fizice sau psihice etc.), fie cele mai expuse modificrilor din economie (persoane necalificate sau slab calificate, categorii confruntate cu omaj structural etc.), a devenit tot mai evident necesitatea unei politici distincte, destinat reducerii disparitii dintre indivizi, regiuni sau state. Asemenea intervenii au impus i remodelarea sistemelor fiscale i bugetare, tocmai din dorina de a face fa cheltuielilor n cretere necesitate de susinerea categoriilor sociale afectate. Coeziunea social

Coeziunea cultural

Coeziunea cultural reprezint o a treia trstur caracteristic societilor industriale avansate n care se evideniaz o intensitate n cretere a comunicrii i rspndirea sistemelor de valori culturale comune, procese favorizate att de progresul tehnologic ct i de dezvoltarea relaiilor economice internaionale. Coeziunea cultural s-a produs nu numai n interiorul granielor i culturilor proprii, prin consolidarea identitilor naionale (identificate prin steaguri, embleme, imnuri, srbtori sau ritualuri naionale), dar i n afara acestor granie, sub forma curentelor vestimentare, creaiilor artistice (n domeniul teatrului, filmului, muzicii), literare, a cluburilor i /sau asociaiilor cu idei, principii, valori comune etc. n plus, dezvoltarea sistemelor de educaie i a mijloacelor de comunicare n mas a facilitat rspndirea anumitor valori n cele mai ndeprtate coluri ale lumii, contribuind la realizarea unei anumite coeziuni culturale.

Coeziunea politicCoeziunea politic o trstur specific evoluiilor politice din ultimele secole, evident ns mai ales n ultimele decenii pe fondul revoluiei din tehnologie i comunicaii, a reprezentat-o formalizarea normelor i instituiilor internaionale (identificabil printr-o serie de elemente obiective legate de uniformitatea instituional i legislativ specific). Numeroasele micri (religioase, politice, civile, profesionale etc.) la care statele din Europa, dar i din afara Europei, au fost martore, mai ales ncepnd cu a doua jumtate a secolului al XIX-lea, au avut ca principal obiectiv consolidarea coeziunii politice att n plan intern, ct i internaional. La nivel internaional, urmrirea unor interese i scopuri comune au condus la formarea de aliane, organizaii i alte categorii de entiti, cu un grad mai ridicat sau mai redus de coeziune politic.

coeziuneLa nivelul Uniunii Europene, termenului de coeziune i s-a atribuit un neles mult mai restrns, acela de coeziune economic i social. Pentru societatea european, coeziunea rmne un pilon important, reprezentnd obiectivul aciunilor ntreprinse n domeniul dezvoltrii regionale.

Uniunea European este una dintre cele mai prospere zone din lume din punct de vedere economic i, potenial, una dintre cele mai competitive. Cu toate acestea, existena unor dispariti semnificative privind prosperitatea i productivitatea ntre statele membre i ntre regiunile acestora determin slbiciuni structurale majore. La nivelul Uniunii Europene exist mai mult de 19 milioane de omeri, ceea ce nseamn o rat a omajului de aproximativ 9% fa de 5% ct este n S.U.A. i Japonia. De asemenea, investiiile n cercetare i dezvoltare sunt mult mai mici n Uniunea European fa de cele nregistrate de aceste ri.Disparitile regionale au crescut n mod semnificativ, o dat cu integrarea celor 12 noi state membre n mai 2004 i ianuarie 2007. Astfel, 10% din populaia de la nivelul Uniunii Europene care triete n regiunile cele mai dinamice, genereaz de opt ori mai multe venituri n termeni de Produs Intern Brut (PIB)1 dect 10% din populaia care triete n zonele cel mai puin dezvoltate2 .

Politica de coeziune a UE

Dincolo de statisticile privind PIB, exist totui inegaliti complexe ntre statele membrei celelalte regiuni datorate diferenelor n ceea ce privete: infrastructura; calitatea mediului nconjurtor; omajul i abilitile forei de munc relevante pentru dezvoltare; mrimea i diversitatea afacerilor; nivelurile de inovaie i utilizarea tehnologiei n afaceri.

Politica de coeziune a UE

PIB regional pe cap de locuitor 2004Sursa Eurostat1 PIB msurat la Paritatea Puterii de Cumprare (PPC)2 Sursa: COM(2005) 192 Al treilea raport interimar privind Coeziunea (Comisia European)

Politica de coeziune a Uniunii Europene este destinat reducerii acestor inegaliti i a dificultilor economice pe care acestea le genereaz, n vederea mbuntirii funcionrii Pieei Unice Europene. O mai bun funcionare a Pieei Unice Europene, va duce, la rndul ei, la creterea competitivitii Uniunii Europene i va genera creterea veniturilor, aducnd astfel beneficii pentru economia ntregii Uniuni Europene. Politica de Coeziune, coroborat cu politicile de protecie a mediului i politica egalitii de anse conduce la promovarea unei dezvoltri durabile n cadrul Uniunii Europene.Reducerea inegalitilor este important pentru ca toate regiunile i grupurile sociale s poat contribui i beneficia de pe urma creterii economice a Uniunii Europene. Orice stat membru sau regiune al crei PIB nregistreaz un nivel mai mic dect 75% din media comunitar va primi alocri i va beneficia de finanri substaniale n cadrul obiectivului de convergen al politicii de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013.Politica de coeziune a UE

PIB pe cap de locuitor - 2005Politica de coeziune a UE

Cu un nivel actual al PIB de aproximativ 35% din media la nivel european, Romnia, avnd n vedere statutul su de membru al Uniunii Europene, este eligibil pentru sprijinul acordat n cadrul Obiectivului Convergen, precum i pentru sprijin n cadrul Obiectivului Cooperare Teritorial European.Rapoartele anterioare privind situaia economico-social a regiunilor din Uniunea European indic faptul c Politica de Coeziune a reuit s reduc disparitile, n special n cazul statelor membre mai puin dezvoltate. Aceasta a avut o contribuie major la creterea cu 10% a Produsului Intern Brut n ri precum Grecia, Irlanda i Portugalia (1989-99) i a dus la crearea sau meninerea a 2,2 milioane de locuri de munc la nivelul Uniunii Europene n aceeai perioad3.

Politica de coeziune a UE

Politica de coeziune economic i socialPolitica de coeziune economic i social reprezint o sum de intervenii la nivel comunitar, incluznd att politica de dezvoltare regional (orientat, n principal, ctre reducerea disparitilor teritoriale, regenerarea zonelor industriale n declin), anumite aspecte ale politicii sociale (precum combaterea omajului pe termen lung, sprijinirea procesului educaional i de formare continu), precum i o parte a PAC (asistena acordat dezvoltrii rurale). Conceptul de coeziune economic i social deriv din cel de convergen real, n sensul c obiectivele convergenei nominale nu pot fi atinse dect n condiiile n care condiiile de manifestare ale ofertei nu sunt divergente. Cu alte cuvinte, conceptul de CES face trecerea ctre noiunea de convergen real. Un asemenea concept a devenit o realitate n procesul integrrii europene abia la finele anilor 80. Cea mai important component a PCES o reprezint, evident, politica de dezvoltare regional (PDR).

Politica de dezvoltare regional include un ansamblu de msuri planificate i promovate de ctre autoritile administraiei public locale i centrale, n parteneriat cu diferii actori economici, n vederea asigurrii unei creteri economice i sociale dinamice i durabile, prin valorificarea eficient a potenialului local i regional. Altfel spus, PDR include toate acele msuri, aciuni care pot influena n mod semnificativ dezvoltarea unei regiuni. Obiectivul principal al PDR l reprezint realizarea unei ct mai eficiente i echitabile repartiii inter i intraregionale n cadrul activitilor i a rezultatelor acestora. Obiectivele specifice, la rndul lor, includ: reducerea omajului, creterea nivelului de trai, atragerea investitorilor strini, mbuntirea infrastructurii, echilibrarea anselor i a condiiilor sociale ntre mediul urban i rural etc.

Politica de dezvoltare regional

Coeziune economica si sociala

IntroducereDecalajul la capitolul venit si ocuparea fortei de munca n cadrul Uniunii Europene a scazut n ultima decada n special ncepnd cu mijlocul anilor 1990. Aceasta se refera atat la decalajul dintre tari cat si la cele dintre regiuni. n acelasi timp, productivitatea n regiunile mai putin prospere ale Uniunii a crescut n comparatie cu celelalte, marindu-se astfel competitivitatea. Oricum persista inca diferente considerabile privitoare la nivelul de prosperitate n termeni relativi si performanta economica, reflectnd astfel slabiciunile structurale n pofida ameliorarilor aduse prin Fondurile Structurale.

Decalajele de venit si de ocupare a fortei de munca, au continuat sa creasca odata cu intrarea noilor tari Membre n UE n mai 2004, att ntre tari ct si ntre regiuni. Aproape n fiecare din tarile candidate s-a nregistrat o crestere cu mult mai mare dect n UE15 ncepnd cu mijlocul anilor 1990, dupa tulburarile de la nceputul tranzitiei, nsa, PIB-ul lor pe cap de locuitor, si ocuparea fortei de munca fiind n majoritatea cazurilor mult mai scazute dect media UE15.

Coeziune economica si sociala

Coeziune economica si socialaO crestere economica sustinuta, superioara nivelului inregistrat in UE actuala este necesara pentru ca noile tari membre sa atinga un nivel de venit apropiat de media europeana. Pentru o crestere att de nalta si un nivel nalt de ocupare a fortei de munca, noile tari Membre vor avea nevoie de un ajutor considerabil n combaterea problemelor structurale serioase si n realizarea potentialului lor economic. Depasirea slabiciunilor structurale n noile tari Membre, ca si in unele zone ale UE actuale cu performanta economica ntrziata, ar ridica nivelul de trai, dar ar si fortifica competitivitatea si cresterea generala a economiei UE.

Acestea sunt punctele principale care reies din analiza de mai jos. Aici se examineaza 1) cresterea PIB si a ocuparii fortei de munca n tarile de coeziune pe parcursul ultimilor ani n comparatie cu cresterea n restul UE; 2) decalajul ntre regiunile UE15 si evolutia lor n ultimul deceniu, axnduse n special pe regiunile Obiectiv 1, care primesc sprijin prin Fondurile Structurale; 3) recenta dezvoltare economica n tarile candidate si modul de variatie a performantei economice n diferite regiunidin aceste tari; 4) rata cresterii necesara pentru convergenta la nivelul de venit n UE actuala ntr-o perioada rezonabila de timp; 5) consecintele unei populatii n curs de mbatrnire. n continuare se analizeaza doua aspecte ale coeziunii sociale: somajul si nivelul scazut al veniturilor n cadrul UE.

Coeziune economica si sociala

Coeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor n tarile de coeziunen toate cele patru tari de coeziune, Grecia, Spania, Irlanda si Portugalia, s-a nregistrat o crestere superioara mediei UE ntre 1994 si 2001. In aceste tari, cu exceptia Irlandei, cresterea demografica a fost putin mai mare decat media, aceasta traducandu-se printr-o crestere substantiala a PIBului pe cap de locuitor, in comparatie cu restul Uniunii

Coeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor n tarile de coeziunen Irlanda, unde populatia a crescut cu mai mult de 1% pe an, PIB pe cap de locuitor a crescut n termeni reali de aproximativ patru ori mai mult dect nivelul mediu UE (8% pe an fata de 2% pe an).n consecinta, n 2001, PIB pe cap de locuitor n Irlanda n termenii standardelor puterii de cumparare (SPC) a fost cu peste 17% deasupra mediei UE15, pe cnd la nceputul anilor 1990 a fost sub 25%. Exemplul Irlandei demonstreaza cu precadere eficienta ajutorului prin Fondurile structurale combinat cu politicile nationale, ce ncurajeaza cresterea economica.n celelalte trei tari de coeziune, cresterea PIB pe cap de locuitor, n termeni reali, a fost mai modest a dar oricum mai nalta dect n restul UE ncepnd cu mijlocul anilor 1990. De la sfrsitul crizei economice pana la declinul recent, cresterea PIBreal pe cap de locuitor n Grecia, Portugalia sI Spania s-a mentinut considerabil deasupra mediei UE, pe cnd n timpul crizei, aceasta a fost cu mult mai joasa dect media (Graf. 1.1).

Coeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor n tarile de coeziunePrin urmare, ntre 1991 si 1994, PIB pe cap de locuitor a scazut n Grecia si in Portugalia, pe cnd n Spania aceasta a crescut mai lent dect media UE. n perioada 19942001, cresterea PIB n cele trei tari a fost similara, peste 3% pe an n Spania sI Portugalia si doar lejer sub acest nivel n Grecia n comparatie cu media UE, usor superioara de 2% pe an. De aceea, n acesti sapte ani de recuperare economica n UE, PIB pe cap de locuitor n aceste trei tari luate mpreuna a crescut cu aproximativ 1 zecime de procent pe an mai mult dect media UE. Drept consecinta, PIB pe cap de locuitor n ele trei tari de coeziune luate mpreuna s-a ridicat pna la 79% din media UE n 2001 si pna la 81% n 2002, n termenii SPC lund n considerare nivelurile de pret diferite. n Spania, PIB pe cap de locuitor n termeni SPC a fost mai jos cu 15% dect media UE n 2002.

De asemenea, ncepnd cu anii 1990, au crescut simtitor cifrele n domeniul ocuparii fortei de munca n tarile de coeziune. ntre 1996 si 2002, proportiile populatiei apte de munca (15 la 64) ocupate n UE15 rata ocuparii fortei de munca a crescut cu mai mult de 4 zecimi de procent. n cele patru tari de coeziune luate mpreuna, cresterea a fost de doua ori mai mare, astfel media ratei de ocupare atingnd 60% n 2002, cu 4 zecimi de procent mai putin dect media UE15 (64%), jumatate din decalajul nregistrat cu 6 ani n urma. Cresterea n Irlanda a fost deosebit de nalta (10 zecimi de procent), reflectnd cresterea sa economic a rapida, ce a ridicat rata de ocupare usor deasupra mediei UE15.Cu toate ca cresterea n Spania a fost mai semnificativa (aprox. 11 zecimi de procent), rata ocuparii n 2002 (58%) s-a mentinut mai jos de media UE15.Cresterea (6 %) a fost mai modesta n Portugalia, unde ocuparea fortei de munca era deja destul de nalta, nsa oricum superioara mediei UE, ridicnd astfel rata ocuparii la 68%, doar lejer sub cele 70% fixate ca obiectiv pentru UE n 2010 la Lisabona.Pe de alta parte cresterea ocuparii fortei de munca, n pofida cresterii economice sporite, a fost mult mai joasa n Grecia, doar 2 zecimi de procent n acesti 6 ani.Din aceasta cauza, rata ocuparii n 2002 (57%) a fost remarcabil inferioara mediei UE15 fata de rata de la mijlocul anilor 1990, doar Italia avnd o rata mai joasa. n consecinta, cresterea ocuparii n zonele UE, unde aceasta se mentine sub nivelul mediu, ramne un obiectiv major al politicii UE.Convergenta ocuparii fortei de munca

Cresterea productivitatii

n Spania si ntr-o masura mai mica n Portugalia, cresterea ocuparii a contribuit considerabil la cresterea PIB, precum e cazul si n Irlanda, unde ocuparea fortei de munca a crescut cu aproximativ 5% pe an ntre 1996 si 2002. Cresterea ocuparii n Irlanda a fost nsotita de o crestere a productivitatii muncii cu aproximativ 4% pe an, aceasta fiind de 3 ori mai nalta dect rata medie UE. n Portugalia, cresterea productivitatii de asemenea a depasit media UE, pe cnd, n Spania, unde ocuparea fortei de munca a crescut considerabil, aceasta a reprezentat doar o jumatate din nivelul mediu.n Grecia, pe de alta parte, cresterea productivitatii a atins aproape 3% pe an ntre 1996 si 2002, cu mult mai mult dect rata medie UE dublata, si a constituit sursa predominanta de crestere a PIB. n Grecia si Portugalia, unde se afla unele din cele mai ntrziate regiuni ale UE, baza productiva s-a intensificat ncepnd cu anii 1990, astfel ridicnd potentialul pentru convergenta continue la capitolul venit n anii urmatori.

Declinul recent al economiei UECresterea economica n UE a scazut simtitor n cei trei ani de dupa publicarea ultimului Raport de Coeziune. Acest declin a afectat inevitabil coeziunea, n mare parte pentru ca a condus la o noua crestere a somajului n multe zone , dar sI pentru ca a creat circumstante nefavorabile pentru reducerea decalajelor regionale la venit si ocupare. Cresterea economica la nivel comunitar a lasat de dorit n 2003, nivelul mentinndu-se constant pe parcursul a trei ani (sub 1%). Cresterea PIB poate atinge 2% n 2004 si respectiv 2,5% n 20052. Acest declin a afectat aproape toate Tarile Membre.Chiar si n Irlanda se estimeaza o scadere a cresterii cu 1% n 2003 si se prevede o recuperare doar a 1% n 2004. Daca aceste previziuni se realizeaza, atunci convergenta n directia mediei UE n a doua jumatate a anilor 1990 s-ar face n trei ani, de la 2001 pna la 2004. In celelalte doua tari de coeziune situatia este mai buna.n Spania, PIB se estimeaza a fi crescut n medie cu peste 2% pe an n 2002 si 2003 si se prevede o crestere a acestuia pna la aproximativ 3% n 2004, pe cnd Grecia pare a fi afectata cel mai putin. Aici s-a nregistrat o crestere de aproximativ 4% n 2002 si n 2003, n 2004 cresterea se va mentine la acelasi nivel conform prevederilor cu mult mai mare dect media UE. E probabil ca n aceste doua tari ajutorul prin Fondurile Structurale sa fi contribuit la mentinerea cresterii economice.ncetinirea cresterii economice a dus la o ntrziere usoara in procesul de a fortei de munca, probabil din cauza ca angajatorii se asteptau ca aceasta va fi de scurta durata.

Declinul recent al economiei UEIn 2003 aceasta a determinat o depreciere a nivelului de crestere a ocuparii profesionale in Irlanda, estimata la mai putin de 1%, implicand o scadere a ocuparii profesionale. De asemenea, aceasta a fost n descrestere n Spania, unde cifra ocupatilor a fost de circa 1% n 2003, conditionnd o crestere ulterioara a ocuparii (cu aproxiativ 1 zecime de procent). n Grecia, estimarile sugereaza o crestere similara n rata de ocupare. n Portugalia, pe de alta parte, se estimeaza o scadere a populatiei ocupate cu 1% n 2003 si se prevede mentinerea n general la acest nivel n 2004, implicnd o reducere semnificativa la rata ocuparii.Germania si Italia au dat dovada de o performanta slaba. n Germania, PIB nu a crescut n 2002 si 2003 iar n Italia cresterea a fost mai mica de % in acesti doi ani. n Franta, unde cresterea BIP a fost similara cu media comunitara pna la 2001, iar in 2003 s-a constatat doar o crestere marginala. n Olanda, unde anterior cresterea a fost mult mai nalta dect media, PIB a crescut foarte putin n 2002 dar a cazut n 2003.

Cresterea PIB in noile SM (12)n toate noile tari Membre, cresterea PIB a atins peste 4% pe an ntre 1994 si 2001, cu exceptia Ungariei (lejer sub acest nivel) si a Republicii Cehe. n ultima, cresterea a atins doar 2% pe an, pe cnd n Bulgaria si Romnia, PIB nu a crescut aproape deloc. Populatiei a evoluat diferit n functie de tra, nregistrndu-se o crestere semnificativ a n Cipru si alta, o diminuare cu 1% pe an n cele trei tari Baltice si Bulgaria si schimbari relativ nensemnate n alte parti, iar cresterea PIB pe cap de locuitor a variat usor mai mult dect cresterea PIB.n total, cresterea PIB pe cap de locuitor n termeni reali n noile tari Membre a nregistrat aproximativ 1% pe an deasupra mediei UE15 n aceasta perioada.ncepnd cu 2001, cresterea a ncetinit n aceste tari luate mpreuna, partial din cauza diminuarii cresterii economice n UE, prima lor piata de export. Cresterea totala s-a aflat usor sub 2% n 2001 si 2002 si se estimeaza a fi de 3% n 2003. Declinul a fost n special marcant n Polonia, unde cresterea a atins n medie doar 1% n 2001 si 2002 dar aceasta a fost si mai joasa n Malta din cauza declinului turismului in UE.

Decalajele vor continua sa creasca ntre regiuni odata cu extinderea UEExtinderea va avea un impact mai semnificativ asupra decalajelor ntre regiuni dect ntre tari. Daca e sa luam n consideratie ca 73 milioane locuitori, circa 19% din populatia UE15, locuiesc n regiuni unde PIB mediu pe cap de locuitor n perioada 19992001 a fost mai jos de 75% din media UE, conform analizelor recente, aproximativ aceea si cantitate, aproximativ 69 din 74,5 milioane ce vor deveni cetateni UE n 2004 (92% din 100%), locuiesc n regiunile cu un PIB pe cap de locuitor mai jos de media UE25 n noile tari Membre. Aceasta nu nseamna ca, dupa cum se mentioneaz a mai jos, aceste 69 milioane locuitori s-ar adauga pur si simplu la cei care n prezent traiesc n conditii de 75% PIB din media comunitara, pentru ca aceasta medie se va reduce (de la o medie a 15 tari Membre la o medie ce acopera 25 tari Membre) n urma extinderii UE. Extinderea va avea ca efect o crestere pana la 123 de milioane de persoane a populatiei care va locui in zone cu PIB pe cap de locuitor sub 75%, in UE 25. La intrarea Bulgariei si Romniei, cifra va atinge 153 milioane, deci 32% din populatia UE27, deci numarul populatiei care locuieste n asemenea circumstante crescand de doua ori mai mult. n UE27 doua treimi din populatia cu PIB pe cap de locuitor mai jos de 75% din media UE25 vor locui n noile tari Membre. Circa una din sase persoane va locui n regiunile cu PIB pe cap de locuitor mai jos decat media comunitara. Nici una din cele 38 de regiuni implicate nu se afla n prezent n UE15.

Contributia politicii de coeziune la crestere n Uniunea EuropeanaAtingerea unor rate de crestere prin performanta productivitatii si cresterea ocuparii fortei de munca e importanta nu numai n tarile candidate pentru ridicarea standardelor de trai si pentru generarea resurselor necesare ameliorarii financiare a infrastructurilor, a serviciilor colective etc., dar si pentru Statele Membre existente. Date fiind interdependen tele accelerate ntre comert si investitii, dezvoltarea economica a noilor tari Membre poate fi un impuls dinamic pentru initierea si sustinerea ratei de crestere n cadrul UE.Diferentele structurale existente n dotarea cu infrastructuri si a capital uman indica ca aceste tari, precum si multe regiuni napoiate sI problematice din cadrul UE15 nu sunt n stare sa contribuie n masura n care ar trebui la competitivitatea ntregii UE.

Prin urmare, n UE se obtine un nivel al veniturilor si al ocuparii mai mic dect cel care ar putea fi obtinut, n detrimentul tuturor, nu doar a celor afectatI n mod direct. Reducerea decalajelor existente ar fortifica, deci, competitivitatea economiei UE sI capacitatea ei de dezvoltare sustinuta. Aceasta ar reduce de asemenea probabilitatea crizelor si a presiunii inflatiei n regiunile mai puternice unde crestea are loc, suprimnd astfel decalajele mai devreme.n cazul tarilor candidate, aceasta le-ar permite sa-si sporeasca rata cresterii economice si respectiv, sa extinda importul din tarile Membre UE existente.n prezent importul reprezinta mai mult de o jumatate din PIB n aceste tari mult mai mult dect n tarile de coeziune (n Grecia si Spania, importul reprezinta doar circa 30% din PIB si Portugalia, 38%) nsa aceasta tinde spre o crestere mult mai nsemnata dect cea a PIB, n conditii de dezvoltare economica. Este de presupus ca acestea vor continua sa cumpere produse manufacturate, n special masini si echipament, necesare pentru dezvoltarea lor economica, care nu se produc n interiorul tarii. Cresterea PIB este utilizata n mod disproportionat pentru cumpararea marfii straine, mai ales din ta rile Membre UE15, import ce se ridica la 60% din total, dar n mod special din Germania (circa 25%) si Italia (n jur de 10%). Veniturile Germaniei si Italiei, n particular din stimularea cresterii n tarile Membre noi, sunt substan tiale, dar UE luata n ntregime beneficiaza de aceasta precum si din cresterea pietelor UE care va continua datorita cresterii n tarile candidate, tot asa cum UE beneficiaza din cresterea n tarile de coeziune si n regiunile Obiectiv 1.

De ct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economica?

Atingerea scopului de coeziune legat de perspectivele extinderii UE poate fi ilustrat prin scenarii de redresare care ar indica ct timp ar fi necesar pentru ca PIB pe cap de locuitor n noile Tari Membre mpreuna cu Romnia si Bulgaria sa atinga media UE, prin presupuneri simple cu privire la cresterea nivelului lor fata de cresterea n UE15.n continuare, vom considera doua scenarii: primul, n care cresterea va fi mentinuta n aceste tari cu 1% pe an deasupra mediei UE15, drept medie s-ar lua atunci cifra atinsa n decurs de 7 ani: 19952002, si al doilea n care cresterea va fi sustinuta la 2% deasupra mediei UE15. Ambele pornesc de la ultima prevedere a PIB pe cap de locuitor n diferite tari n 2004. Daca cresterea n toate tarile ar putea fi sustinuta cu 1% deasupra restului UE (adica 4% pe an daca cresterea e de 2% pe an n U E 15), PIB mediu pe cap de locuitor n 12 tari va ramne inferior 60% din media UE27 extinse, medie calculata preventiv pna la 2017 (Graf. 1.6 si 1.7), an n care aceasta ar depasi 75% din medie doar n Slovenia, Republica Ceha si Ungaria.Daca cresterea s-ar mentine la aceasta rata, Slovacia ar atinge 75% din medie in 2019, pe cnd pentru Estonia ar fi necesari 10 ani. n 2035 peste mai mult de 30 ani Polonia s-ar apropia de aceasta linie, iar Letonia n 2041. Cu aceasta rata de crestere, Bulgaria sI Romnia ar avea nca un nivel de PIB pe cap de locuitor de 75% din media in 2050.

Daca cresterea ar fi sustinuta la o rata mai mare la 2% deasupra mediei UE15 (implicnd o crestere de circa 5% pe an, daca cresterea n UE15 e de 2%), sar ajunge la o convergenta ntr-o perioada de timp mai scurta. Oricum numarul de ani estimat ramne considerabil pentru multe din aceste ari. De exemplu pentru Polonia, la aceasta rata, ar fi nevoie de 20 ani sau mai mult pentru ca PIB pe cap de locuitor sa atinga 75% dinmedia UE, nsa mult mai multi ani pentru a atinge media UE, sau cel putin a se apropia de ea. Pentru Bulgaria sI Romnia, ar trebui o perioada si mai ndelungata. Cu toate acestea la rata data de crestere, numarul de regiuni din tarile candidate, care necesita suport structural, din motiv ca PIB-ul lor pe cap de locuitor e mai jos de 75% din media comunitara, s-ar reduce mult mai repede dect n cazul unei cresteri mai lente. Aceste scenarii nu sunt adecvate pentru a sustine ca cresterea de 4% sau 5% pe an n aceste tari e maximul la care se poate spera. n primul rnd, exemplul Irlandei din ultimul deceniu demonstreaza ce se poate obtine cu o rata nalta de crestere.n al doilea rnd, potentialul de crestere n noile ari Membre va fi enorm sprijinit de cresterea capitalului pentru investitii, ca rezultat al politicii UE de coeziune.Chiar daca ratele cresterii cu mult superioare mediei UE15 ar putea fi sustinute pe o perioada ndelungata, aceste scenarii arata ca pentru majoritatea tarilor, ajungerea la media UE pare a fi un proces de lunga durat

De ct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economica?

Potitica de dezvoltare Regionala

The beginnings of the ERDF: building an aqueduct in Sicily (Italy) in the late 1970sa.

Istoric

1957 Statele semnatare ale Tratatului de la Roma menioneaz n preambulul acestuia necesitatea de a consolida unitatea economiilor lor i de a asigura dezvoltarea armonioas prin reducerea diferenelor dintre diversele regiuni, precum i a decalajelor cu care se confrunt regiunile mai puin favorizate. 1958 nfiinarea Fondului Social European (FSE). 1962 nfiinarea Fondului European pentru Orientare i Garantare Agricol (FEOGA). 1986 Actul Unic European creeaz bazele unei autentice politici de coeziune menit s compenseze taxele impuse de piaa unic i resimite n rile din Sud i n regiunile mai puin favorizate. Potitica de dezvoltare Regionala

1989-1993 Consiliul European de la Bruxelles reformeaz n februarie 1988 modul de funcionare a Fondurilor de Solidaritate, numite Fonduri Structurale i decide s le aloce 68 miliarde de ECU (la preurile anului 1997). 1992 Tratatul asupra Uniunii Europene, intrat n vigoare n 1993, consider coeziunea ca ind unul dintre obiectivele eseniale ale Uniunii, n paralel cu Uniunea Economic i Monetar i cu Piaa Unic. Tratatul prevede i crearea unui Fond de Coeziune menit s sprijine proiecte favorabile mediului nconjurtor, precum i transporturile n statele membre mai puin prospere. 1994-1999 Consiliul European de la Edinburg (decembrie 1992) aloc pentru politica de coeziune aproape 200 miliarde de ECU (la preurile anului 1997), adic o treime din bugetul comunitar. Un nou Instrument Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP) completeaz Fondurile Structurale. 2000-2006 Consiliul European de la Berlin (martie 1999) reformeaz din nou fondurile structurale care vor beneficia de un buget de 213 miliarde de euro pentru o perioad de apte ani. Instrumentul pentru politici structurale de preaderare (ISPA) i programul special de aderare pentru agricultur i dezvoltare rural (Sapard), care au drept obiectiv favorizarea dezvoltrii rilor candidate din Europa Central i de Est, vin n completarea programului Phare care exist din anul 1989. 2000-2001 Consiliul European de la Lisabona (martie 2000) adopt o strategie axat pe ocuparea forei de munc i menit s fac din Uniune economia cea mai competitiv i cea mai dinamic a lumii, bazat pe cunoatere, pn n anul 2010. Consiliul European de la Gteborg (iunie 2001) completeaz aceast strategie prin legarea ei de dezvoltarea durabil.

2002 Consiliul European de la Copenhaga (decembrie 2002) se soldeaz cu ncheierea unui acord asupra criteriilor de aderare a celor zece noi state membre ale Uniunii. 1 mai 2004 Republica Ceh, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia i Slovacia ader la Uniunea European. 2005 Consiliul European ajunge la un compromis cu privire la bugetul pentru perioada 2007-2013. Politica de coeziune dispune de un buget de 347,410 miliarde de euro (preuri curente). 17 mai 2006 Consiliul, Parlamentul i Comisia semneaz acordul privind bugetul pentru perioada 2007-2013. La data de 1 august 2006 intr n vigoare regulamentele privind fondurile structurale pentru perioada 2007-2013. 6 octombrie 2006 Consiliul adopt orientrile strategice comunitare n materie de coeziune, veritabil soclu pentru noua politic, care definesc principiile i prioritile pentru perioada 2007-2013.

Pentru a elimina disparitile economice i sociale

Uniunea European are 27 de state membre care reprezint o comunitate i o pia intern de 493 de milioane de ceteni, ceea ce provoac cu att mai multe dispariti economice i sociale ntre aceste state i cele 268 regiuni ale lor.O regiune din patru nregistreaz un PIB (produs interior brut) pe cap de locuitor sub 75% din media nregistrat n Uniunea European cu 27 de state membre. De ce o politic regional?

De ce o politic regional?

Pentru a fi solidari i pentru a rmne competitiviObiectivul politicii regionale europene este de a concretiza solidaritatea Uniunii prin coeziunea economic i social, reducnd discrepana dintre nivelurile de dezvoltare ale diverselor regiuni.Printr-o abordare specific, politica regional european aduce o valoare adugat aciunilor ntreprinse pe teren i contribuie la finanarea unor proiecte concrete n favoarea regiunilor, oraelor i locuitorilor acestora. Ideea este ca regiunile s devin capabile s-i joace din plin rolul n favoarea creterii economice i competitivitii i s-i mprteasc ideile i bunele practici. Acesta este, de altfel, obiectivul noii iniiative intitulate Regiunile, actorii schimbrii economice. ntreaga politic regional respect prioritile Uniunii Europene n materie de cretere economic i ocupare a forei de munc (a se vedea strategia de la Lisabona). De ce o politic regional?

Pentru a face fa preocuprilor secolului XXICe fel de Europ ne dorim pentru noi i pentru generaiile viitoare? Ne dorim o Europ dinamic, lider n domeniul tiinelor i tehnologiilor. Ne dorim o Europ productiv, n care fiecare s aib un loc de munc, o Europ solidar, n care persoanele bolnave, persoanele n vrst i persoanele cu handicap s beneficieze de ngrijiri, o Europ n care s domine justiia, fr discriminri, n care fiecare s se bucure de drepturi egale n materie de munc i de educaie, o Europ fr poluare, care acord atenie mediului i care particip n mod activ la soluionarea marilor probleme mondiale, o Europ care susine valori mprtite i aprate de toi. Iat Europa pe care o numesc Europa dorinelor mele i tiu c st n puterile noastre s o crem astfel.Fragment din discursul Comisarului Danuta Hbner, care a avut loc la Varovia la data de 17 octombrie 2006.De ce o politic regional?

Politica regionala a Uniunii Europene

Pentru a putea avea o privire de ansamblu si a putea intelege mecanismul de acordare a fondurilor structurale trebuie sa cunoastem contextul care le genereaza. Dupa cum se stie, aceste fonduri sunt alocate doar statelor membre, prin intermediul politicii regionale a acesteia. Competetia in crestere dintre diferite regiuni, implicit activitatile desfasurate in cadrul acestora, atat in interiorul Uniunii Europene cat si in afara acesteia reprezinta o stare de fapt a lumii "globalizate" in care traim. Nota distincta pe care UE o realizeaza, in tot acest peisaj, consta in atentia pe care o acorda faptului ca nu toate regiunile se bucura de aceleasi conditii economice, geografice si sociale si, ca urmare a acestei realitati, nu toate pot concura de pe aceleasi pozitii.

Politica regionala a Uniunii EuropenePentru multi ani, disparitatile regionale din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare si al calitatii vietii faceau obiectul politicilor nationale ale Statelor Membre. Multe imbunatatiri au putut fi observate din momentul in care Uniunea Europeana a initiat politica de reducere a lor.Politica de coeziune este definita prin scopul sau si anume sprijinirea procesului de reducere a decalajelor dintre regiunile si statele membre mai dezvoltate ale Uniunii Europene si cele mai putin dezvoltate. Politica de coeziune isi are baza legala primara in textul Tratatului UE (Titlul XVII "Coeziunea Economica si Sociala" si Art. 148 referitor la Fondul Social European). Obiectivul de a intari coeziunea economica si sociala este mentionat explicit in Articolul 2 al Tratatului de la Amsterdam, fiind un obiectiv de prim rang al Uniunii Europene. Mai specific, Articolul 158 mentioneaza coeziunea ca pe o preconditie pentru dezvoltarea armonioasa a UE, precizand vointa de "a reduce disparitatile intre nivelurile de dezvoltare ale diverselor regiuni si ramanerea in urma a celor mai defavorizate regiuni sau insule, inclusiv zone rurale".

Inainte de toate, Politica regionala a UE este despre Solidaritate: este astfel conceputa incat sa asigure la nivelul comunitatii asistenta pentru ca cele mai dezavantajate regiuni sa depaseasca handicapurile pe care le au. in perioada 2000-2006, o treime din bugetul comunitatii, realizat din contributiile statelor membre (213 bilions of Euros) au fost cheltuiti prin intermediul acestei politici, adica redistribuite catre regiunile care aveau nevoie de aceste fonduri pentru a se dezvolta. Statele Membre prin intermediul propriilor strategii de ajutor financiar si Uniunea Europeana isi vor continua eforturile intreprinse pentru reducerea decalajelor an dezvoltare, pentru sprijinirea zonelor industriale aflate in declin, pentru diversificarea activitatilor in mediul rural si pentru imbunatatirea zonelor urbane aflate in declin.Politica regionala este de asemenea tangibila: rezultatele ei pot fi cu usurinta observate de catre cetatenii europeni, care beneficiaza in mod direct de asistenta (in diferite forme: prin sprijinul de care dispun in cautarea unui loc de munca si in adaptarea la conditiile unei piete mereu in schimbare, prin instruire, mai ales). Politica regionala a Uniunii Europene

Politica regionala a Uniunii EuropeneEa contribuie la imbunatatirea vietilor celor care traiesc in aceste regiuni, prin cresterea fondurile pe care autoritatile publice le au la dispozitie pentru a asigura noi infrastructuri si pentru a ajuta companiile private sa devine din ce in ce mai competitive. Autostrazi, aeroporturi si cai ferate pentru trenuri de mare viteza au fost construite sau renovate cu asistenta financiara din partea Uniunii Europene (fonduri structurale), dar intotdeauna in acord cu standardele de mediu europene. IMM sunt infiintate si sprijinite in parcurgerea primilor ani de existenta in zonele aflate in declin. Sistemele informationale patrund in cele mai izolate zone rurale. Noi facilitati in domeniul educatiei, al sanatatii, chiar si al petrecerii timpului liber sunt create in suburbiile reabilitate. Toate acestea reprezinta exemple tangibile care arata cetatenilor de rand cu contribuie UE la cresterea calitatii vietii lor.Necesitatea promovarii unei dezvoltari echilibrate prin reducerea disparitatilor dintre diferite regiuni si sprijinirea celor mai putin dezvoltate in recuperarea diferentelor a fost observata chiar din preambulul Tratatului de la Roma (1957). S-au pus bazele Fondului Social European si a Bancii Europene de Investitii. Alte instrumente au fost create in timp, concomitent constructiei europene si cresterii numarului de noi State Membre.

Politica regionala a Uniunii EuropeneAstfel, in 1962, in momentul atingerii unui conses in privinta dezvoltarii unei politici agricole comune, a fost creat Fondul European pentru Orientare si Garantare Agricola. in 1964 a fost impartit in 2 sectiuni principale - una de Orientare si alta de Garantare - care contribuie la implementarea unei politici sustinute de reforme in agricultura si la promovarea unor noi forme de dezvoltare rurala.Dupa aderarea la Uniunea Europeana a Marii Britanii, a Irlandei si a Danemarcei, in 1973, in 1975 a fost creat Fondul European de Dezvoltare Regionala. Menirea initiala a acestui fond a fost de a sprijini regenerarea regiunilor industriale aflate in declin din Marea Britanie si de a compensa fondurile reduse pe care Marea Britanie le primea prin intermediul Politicii Agricole Comune. Integrarea Greciei si, ulterior a Spaniei si Portugaliei, au facut ca, treptat, fondul sa se adreseze tuturor acelor regiuni ramase in urma, din punctul de vedere al dezvoltarii.Actul Unic European (1986) a introdus prima titulatura pentru desemnarea notiunii de coeziune economica si sociala si a creat premisele pentru o politica regionala bazata pe solidaritate.

Politica regionala a Uniunii EuropeneTratatul de la Maastricht a transformat coeziunea economica si sociala intr-unul dintre obiectivele prioritare ale Comunitatii, alaturi de o uniune economica si monetara si o piata unica europeana. Prin crearea de criterii pentru convergenta economica si bugetara a Statelor Membre, TUE a impus un control mai riguros al deficiturilor publice. Pentru tarile mai putin bogate, aceasta a insemnat o politica bugetara stricta coroborata cu investitii in infrastructura, necesare accelerarii procesului de dezvoltare. Acesta a fost momentul in care Uniunea a decis crearea Fondului de Coeziune cu scopul de a sprijini tarile membre mai putin dezvoltate sa se integreze in Uniunea Economica si Monetara in cele mai bune conditii, prin cofinantarea proiectelor de investitii din domeniile transport si mediu.Consiliul European de la Edinburgh din decembrie 1992 a decis cresterea fondurilor alocate in perioada 1994 - 1999 cu peste 40%. Anul urmator a fost creat Instrumentul Financiar de Orientare in Pescuit, ca raspuns la criza din sectorul pescuitului de la inceputul anilor 90, cu scopul de sprijin restructurarea acestui domeniu. Tratatul de la Amsterdam a subliniat, inca o data, importanta coeziunii, incluzand si titluri speciale pentru ocupare, accentuand nevoia de actiona la nivel european pentru reducerea somajului.

Politica regionala a Uniunii EuropeneLa Consiliul European de la Berlin, din martie 1999, sefii de Guvern ai Statelor Membre au ajuns la un consens in privinta Agendei 2000, un plan de actiune initiat de Comisie pentru intari Politicile Comunitare si pentru a oferi Uniunii un cadru financiar, ce a tinut cont de extinderea din mai 2004. Agenda 2000 a inclus de asemenea reforma fondurilor structurale. In noiembrie 2002, Uniunea Europeana a creat Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, cu scopul de a acorda ajutor Statelor Membre - si regiunilor lor, in anumite cazuri - afectate de calamitati naturale. Aportul acestuia a fost resimtit in reconstructia infrastructurilor si relansarea economica a regiunilor afectate de inundatii, in Estul Europei (2002) (dar si in Portugalia, in 2003, in cazul deversarii de petrol de la Prestige).

Politica regionala a Uniunii EuropeneIn prezent Politica Regionala a Uniunii Europene se confrunta cu trei mari provocari:Competitia - din ce in ce mai acerba o data cu liberalizarea comertului. Firmele se localizeaza acolo unde gasesc conditii propice pentru a le creste nivelul de competitivitate. Daca regiunile doresc sa dezvolte sectorul afacerilor pe teritoriul propriu atunci ele trebuie sa fie suficient de "echipate" pentru a oferi infrastructura si serviciile la un nivel calitativ superior; Societatea informationala si revolutia tehnologica - care contribuie la cresterea gradului de flexibilitate a oamenilor, companiilor si teritoriilor. Existenta retelelor de telecomunicatii presupune ca oamenii, indiferent de locatie, pot avea acces la Know-how, inovare si instruire de o calitate superioara. Extinderea - care reprezinta atat o oportunitate cat si o provocare pentru Uniunea Europeana. Reforma politicii regionale stabilite in cadrul previziunilor financiare ale Agendei 2000 a subliniat necesitatea concentrarii asistentei comunitare in acele regiuni in care nivelul de dezvoltare era mult ramas in urma, pe de o parte, iar pe de alta parte, necesitatea simplificarii procedurilor politicilor structurale.

Iat modul n care Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR), Fondul Social European (FSE) i Fondul de Coeziune contribuie la realizarea urmtoarelor trei obiective: Convergen, Competitivitate regional i ocuparea forei de munc i Cooperare teritorial european.

Obiective principale

este destinat s mbunteasc condiiile de cretere economic i factorii care contribuie la o real convergen pentru statele membre i regiunile cel mai puin dezvoltate. n Uniunea European cu 27 de state membre (UE 27), acest obiectiv se refer la 84 de regiuni situate n 17 state membre, cu alte cuvinte 154 de milioane de locuitori al cror PIB pe cap de locuitor este sub 75% din media comunitar. ntr-un sistem de suspendare progresiv a ajutorului (phasing out), acest obiectiv include, de asemenea, alte 16 regiuni care numr 16,4 milioane de locuitori i care dispun de un PIB care depete cu puin pragul, ca urmare a efectului statistic al extinderii Uniunii Europene. Sumele alocate obiectivului se ridic la 282,8 miliarde de euro, ceea ce reprezint 81,5% din suma total, repartizate dup cum urmeaz: 199,3 miliarde pentru regiunile aflate sub incidena obiectivului Convergen, 14 miliarde pentru regiunilor care se afl n etapa de suspendare progresiv a ajutorului, iar 69,5 miliarde pentru Fondul de Coeziune, care se aplic n cazul a 15 state membre.Obiectivul Convergen

n afara regiunilor aflate sub incidena obiectivului Convergen, obiectivul Competitivitate regional i ocuparea forei de munc este destinat s consolideze competitivitatea i atractivitatea regiunilor, precum i capacitatea de ocupare a forei de munc, printr-o abordare dual. Aceasta const, mai nti, n introducerea de programe de dezvoltare pentru a ajuta regiunile s anticipeze i s fie favorabile schimbrilor economice stimulnd inovarea, societatea bazat pe cunoatere, spiritul antreprenorial i protecia mediului i mbuntind accesabilitatea, iar apoi, n creterea numrului i calitii locurilor de munc prin adaptarea forei de munc i prin efectuarea de investiii n materie de resurse umane. ntr-o Uniune European cu 27 de state membre, aceast situaie este valabil pentru 68 de regiuni, ceea ce reprezint 314 milioane de locuitori. 13 dintre acestea, cu alte cuvinte 19 milioane de locuitori, sunt n etapa de instituire progresiv a ajutorului (phasing in) i fac obiectul unor alocri financiare speciale datorit fostului lor statut de regiuni sub incidena Obiectivului 1. Suma de 55 de miliarde de euro, din care 11,4 miliarde pentru regiunile care se afl n etapa de instituirea progresiv a ajutorului, reprezint ceva mai puin de 16% din alocarea total. Acest obiectiv se aplic regiunilor din 19 state membre.Fostele programe Urban II i Equal sunt integrate n cadrul obiectivelor Convergen i Competitivitate regional i ocuparea forei de munc.obiectivul Competitivitate

este destinat s ntreasc cooperarea transfrontalier datorit unor iniiative locale i regionale realizate n comun, s consolideze cooperarea transnaional prin aciuni menite s favorizeze dezvoltarea teritorial integrat i s stimuleze cooperarea interregional, precum i schimbul de experien. Peste 181 de milioane de persoane (care reprezint 37,5% din populaia total a Uniunii Europene) triesc n zone transfrontaliere. Toate regiunile i toi cetenii Uniunii fac parte din una dintre cele 13 zone de cooperare transnaional. Cele 8,7 miliarde de euro (care reprezint 2,5% din bugetul total consacrat acestui obiectiv) sunt repartizate dup cum urmeaz: 6,44 miliarde pentru cooperarea transfrontalier, 1,58 miliarde pentru cooperarea transnaional i 445 de milioane pentru cooperarea interregional.Acest obiectiv se bazeaz pe experiena dobndit prin fosta iniiativ comunitar, INTERREG.

Obiectivul Cooperare teritorial european

Care sunt regiunile?

ntreg teritoriul Uniunii Europene se afl sub incidena unuia sau mai multor obiective ale politicii de coeziune. Pentru a defini eligibilitatea geografic, Comisia European se bazeaz pe date statistice. Europa este mprit n mai multe grupe de regiuni care corespund nomenclaturii NUTS (Nomenclatura unitilor teritoriale pentru statistic).n cazul regiunilor care beneficiaz de un ajutor important n perioada de pre-aderare, sunt introduse sisteme de ajutor tranzitoriu pentru a evita schimbrile brute ntre cele dou perioade de programare.Fondul de CoeziuneStatele cu un PNB (produs naional brut) sub 90% din media comunitar pot beneficia de Fondul de Coeziune, prin urmare, sunt beneficiare toate regiunile din rile urmtoare:Bulgaria, Republica Ceh, Estonia, Grecia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Portugalia, Romnia, Slovenia, SlovaciaStatele care ar fi fost eligibile pentru Fondul de Coeziune n cazul n care plafonul ar fi rmas la 90% din PNB mediu pentru Uniunea European cu 15 state membre, i nu pentru Uniunea European cu 25 de state membre, beneficiaz de un sistem de suspendare progresiv a ajutorului. Se aplic numai Spaniei.

Regiunile de nivel NUTS 2 cu un PIB (produs intern brut) pe cap de locuitor sub 75% din media comunitar sunt eligibile pentru obiectivul Convergen:Bulgaria: ntreg teritoriul Republica Ceh: Stedn echy, Jihozpad, Severozpad, Severovchod, Jihovchod, Stedn Morava, Moravskoslezsko Germania: Brandenburg-Nordost, Mecklenburg-Vorpommern, Chemnitz, Dresden, Dessau, Magdeburg, Thringen Estonia: ntreg teritoriul Grecia: Anatoliki Makedonia, Thraki, Thessalia, Ipeiros, Ionia Nisia, Dytiki Ellada, Peloponnisos, Voreio Aigaio, Kriti Spania: Andaluca, Castilla-La Mancha, Extremadura, Galicia Frana: Guadeloupe, Guyane, Martinique, Runion Ungaria: Kzp-Dunntl, Nyugat-Dunntl, Dl-Dunntl, szak-Magyarorszg, szak-Alfld, Dl-Alfld Italia: Calabria, Campania, Puglia, Sicilia Letonia: ntreg teritoriul Lituania: ntreg teritoriul Malta: ntreaga insul Polonia: ntreg teritoriul Portugalia: Norte, Centro, Alentejo, Regio Autnoma dos Aores Romnia: ntreg teritoriul Slovenia: ntreg teritoriul Slovacia: Zpadn Slovensko, Stredn Slovensko, Vchodn Slovensko Regatul Unit: Cornwall and Isles of Scilly, West Wales and the Valleys Obiectivul Convergen

Regiunile care ar fi fost eligibile pentru obiectivul Convergen, n cazul n care plafonul ar fi rmas la 75 % din PIB-ul mediu pentru Uniunea European cu 15 state membre, i nu pentru Uniunea European cu 25 state membre, beneficiaz de un sistem de suspendare progresiv a ajutorului (numit phasing out):

Belgia: Province du Hainaut Germania: Brandenburg-Sdwest, Lneburg, Leipzig, Halle Grecia: Kentriki Makedonia, Dytiki Makedonia, Attiki Spania: Ciudad Autnoma de Ceuta, Ciudad Autnoma de Melilla, Principado de Asturias, Regin de Murcia Austria: Burgenland Portugalia: Algarve Italia: Basilicata Regatul Unit: Highlands and Islands

Regiunile care nu se afl sub incidena obiectivului Convergen i care nu beneficiaz de o susinere tranzitorie (regiuni de nivel NUTS 1 sau NUTS 2, n funcie de statele membre) ndeplinesc criteriile de eligibilitate pentru obiectivul Competitivitate i ocuparea forei de munc.Regiunile de nivel NUTS 2 care se aflau sub incidena fostului Obiectiv 1, dar al cror PIB depete 75% din PIB-ul mediu pentru Uniunea European cu 15 state membre, beneficiaz de susinere tranzitorie pn n anul 2013.Regiuni eligibile pentru suinere tranzitorie, aflate sub incidena obiectivului Competitivitate i ocuparea forei de munc:Irlanda: Border, Midland and Western Grecia: Sterea Ellada, Notio Aigaio Spania: Canarias, Castilla y Len, Comunidad Valenciana Italia: Sardegna Cipru: ntreg teritoriul Ungaria: Kzp-Magyarorszg Portugalia: Regio Autnoma da Madeira Finlanda: It-Suomi Regatul Unit: Merseyside, South Yorkshire Obiectivul Competitivitate regional i ocuparea forei de munc

Obiectivul Cooperare teritorial europeanCooperarea transfrontalier se refer la regiunile de nivel NUTS 3 situate de-a lungul frontierelor terestre interne i al anumitor frontiere terestre externe, precum i toate regiunile de nivel NUTS 3 situate de-a lungul frontierelor maritime separate de maximum 150 km (a se vedea lista regiunilor care figureaz n decizia Comisiei din 31 octombrie 2006 i harta aferent).

Cooperarea transnaional: Comisia a adoptat aceast list prin decizia sa din 31 octombrie 2006 (a se vedea hrile aferente PDF, 2,15MB). Cooperare interregional: toate regiunile din Europa sunt eligibile.

Buget disponibiln cadrul perspectivelor financiare pentru perioada 2007-2013, politica de coeziune dispune de 35,7% din bugetul total european, ceea ce reprezint 347,410 miliarde de euro (preuri curente).Repartizare pe obiective81,54 % pentru obiectivul Convergen 15,95 % pentru obiectivul Competitivitate i ocuparea forei de munc 2,52 % pentru obiectivul Cooperare teritorial european

Repartizare pe state membreComisia European realizeaz repartizri indicative anuale pe state membre, n special n funcie de criteriile urmtoare: populaie eligibil, prosperitate naional, prosperitate regional i rat de omaj.Fiecare stat membru decide asupra detaliilor legate de repartizarea creditelor pe regiuni, innd cont de eligibilitatea pe criterii geografice.

Ajutorul acordat noilor state membre va fi cu 166% mai ridicat (n medie anual) fa de perioada de programare precedent, n timp ce statele membre ale fostei Uniuni Europene cu 15 state membre vor primi aproximativ cu 30% mai puine ajutoare, ceea ce explic importana sistemelor de ajutor tranzitorii, n special pentru o ar precum Spania.

Budgetul consacrat fondurilor structurale i regulile de utilizare sunt convenite de ctre Consiliu i Parlamentul European pe baza unei propuneri din partea Comisiei. Comisia propune orientrile strategice ale Comunitii n materie de coeziune, definite n strns cooperare cu statele membre. Orientrile garanteaz c statele membre i ajusteaz programarea n funcie de prioritile Uniunii, i anume ncurajarea inovrii i a spiritului antreprenorial, favorizarea creterii economiei bazate pe cunoatere i crearea de locuri de munc mai bune i mai multe. Apoi, n cursul unui dialog permanent cu Comisia, fiecare stat membru pregtete Cadrul Strategic Naional de Referin (CSNR) care respect orientrile strategice. Regulamentul prevede c fiecare stat membru, dup adoptarea orientrilor strategice, dispune de cinci luni pentru a nainta Comisiei propriul Cadru Strategic Naional de Referin (CSNR). Cadrul de referin definete strategia aleas de ctre statul respectiv i propune o list de programe operaionale pe care acesta intenioneaz s le pun n aplicare. Dup primirea Cadrului Strategic Naional de Referin (CSNR), Comisia dispune de trei luni pentru a-i aduce comentariile i pentru a solicita eventuale informaii complementare. Etapele politicii

Comisia valideaz parial Cadrul Strategic Naional de Referin (CSNR), precum i fiecare program operaional (PO). Programele operaionale (PO) prezint prioritile statului respectiv (i/sau ale regiunilor) i modul n care acesta i va derula programarea. Exist, de altfel, o obligaie: pentru rile i regiunile care se afl sub incidena obiectivului Convergen, 60% din cheltuieli trebuie alocate prioritilor care fac parte din strategia Uniunii n favoarea creterii economice i ocuprii forei de munc (strategia de la Lisabona). n cazul rilor i regiunilor care se afl sub incidena obiectivului Competitivitate i ocuparea forei de munc, procentul este de 75%. Pentru perioada 2007-2013, Comisia European va adopta aproximativ 450 de programe operaionale. La programarea i gestionarea PO particip parteneri economici i sociali, precum i organisme ale societii civile. Odat ce Comisia ia decizia cu privire la PO, este rndul statului membru i al regiunilor sale s pun n aplicare programele, i anume s selecteze miile de proiecte care vor fi puse n aplicare n fiecare an, s le controleze i s le evalueze. Toate aceste activiti se efectueaz prin intermediul aa-numitelor autoriti de gestionare, proprii fiecrei ri i/sau fiecrei regiuni. Comisia angajeaz cheltuielile pentru a permite statului membru s lanseze programele. Comisia achit cheltuielile certificate de ctre statul membru. Comisia particip la monitorizarea fiecrui program operaional, alturi de statele membre. Pe durata programrii 2007-2013, Comisia European i statele membre prezint rapoarte strategice. Etapele politicii

Etapele politicii7

Directivele Strategice Comunitare referitoare la coeziune 2007-2013

Directivele Strategice Comunitare conin principiile i prioritile politicii de coeziune i sugereaz modurile n care regiunile europene pot folosi la maximum cele 308 miliarde Euro disponibile pentru programele de ajutor naional i regional, acordate pe parcursul urmtorilor apte ani. Autoritile naionale vor folosi directivele ca baz pentru elaborarea prioritilor strategice naionale i planificrii pentru 2007-2013, aa-numitele Cadre Naionale Strategice de Referin (NSRF-uri). n conformitate cu directivele i aliniate cu strategia renoit de la Lisabona, programele cofinanate prin politica de coeziune trebuie s se adreseze unor resurse pe urmtoarele trei prioriti: ameliorarea atractivitii statelor membre, regiunilor i oraelor prin mbuntirea accesibilitii, asigurarea unui nivel i caliti adecvate a serviciilor i conservarea potenialului propriu al mediului nconjurtor; ncurajarea inovaiei, a spiritului ntreprinztor i a creterii economiei bazate pe cunoatere, prin capaciti de cercetare i inovare, inclusiv noi tehnologii de informaii i comunicare; i crearea unor locuri de munc mai multe i mai bune prin atragerea mai multor persoane n activitatea antreprenorial, ameliorarea capacitii de adaptare a muncitorilor i companiilor i creterea investiiilor n capitalul uman. Directivele urmresc s asigure un echilibru ntre obiectivele duble de dezvoltare i locuri de munc pe de o parte, i coeziunea teritorial pe de alt parte. Astfel, se recunoate c n cazul noilor programe nu se poate pune problema unei abordri de tip o msur se potrivete pentru toi.

Cu toate c fondurile structurale in de bugetul Uniunii Europene, modul n care acestea sunt cheltuite se bazeaz pe o mprire a responsabilitilor ntre Comisie i guvernele statelor membre.Comisia negociaz i aprob programele de dezvoltare propuse de ctre statele membre i aloc creditele; statele i regiunile lor gestioneaz programele, asigur aplicarea acestora i selecteaz proiectele pe care le controleaz i evalueaz; Comisia particip la monitorizarea programelor, angajeaz i pltete cheltuielile certificate i verific sistemele de control instituite. Pentru fiecare program operaional, statul membru desemneaz:o autoritate de gestionare (autoritate public sau organism de drept public sau privat naional, regional sau local care gestioneaz programul operaional); o autoritate de certificare (autoritate sau organism public naional, regional sau local care certific situaia cheltuielilor i cererile de plat nainte de a fi trimise Comisiei); o autoritate de audit (autoritate sau organism public naional, regional sau local desemnat pentru fiecare program operaional i nsrcinat cu verificarea bunei funcionri a sistemului de gestionare i de control). Gestionarea fondurilor

O nou regul destinat s simplifice gestionarea financiar a fondurilorUn program = un fondDatorit acestui principiu, Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR) i Fondul Social European (FSE) pot s finaneze, fiecare, n mod complementar i limitat, aciunile care in de aria de intervenie a celuilalt fond (n limita a 10% din creditele alocate de Comunitate fiecrei axe prioritare a unui program operaional).Exist o excepie de la aceast regul: Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR) i Fondul de Coeziune intervin mpreun pentru programele n materie de infrastructuri i de mediu.

Angajamente bugetareAngajamentele bugetare referitoare la programele operaionale sunt efectuate n trane anuale, pentru fiecare fond i pentru fiecare obiectiv. Comisia angajeaz prima tran anual nainte de adoptarea programului operaional. Apoi, Comisia angajeaz tranele cel trziu la 30 aprilie n fiecare an.Deblocarea automat:O parte dintr-un angajament bugetar este deblocat automat de ctre Comisie n cazul n care aceasta nu a fost utilizat sau nu s-a primit nicio cerere de plat la sfritul celui de-al doilea an de la angajamentul bugetar (n+2).n baza programelor operaionale respective, termenul este fixat la sfritul celui de-al treilea an (n+3) n perioada 2007-2010 pentru urmtoarele ri: Bulgaria, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Ceh, Romnia, Slovenia, Slovacia i Ungaria.

Condiii de finanareStrategia de la Lisabona a pus accentul pe urmtorul aspect: obiectivele fondurilor trebuie fie axate pe prioritile Uniunii Europene n materie de promovare a competitivitii i de creare de locuri de munc (Strategia de la Lisabona). Comisia i statele membre se asigur c 60% din cheltuielile tuturor statelor membre alocate obiectivului Convergen i 75% din cheltuielile alocate obiectivului Competitivitate i ocuparea forei de munc sunt destinate/alocate acestor prioriti.

Coeficienii de cofinanare sunt plafonai. Coeficienii maximi de cofinanare pentru fiecare obiectiv sunt: Convergen: ntre 75% i 85% Competitivitate i ocuparea forei de munc: ntre 50% i 85% Cooperare teritorial european: ntre 75% i 85% Fondul de Coeziune: 85 % Eligibilitatea cheltuielilor Pentru a fi eligibile, cheltuielile trebuie achitate n perioada 1 ianuarie 2007 31 decembrie 2015. Operaiunile cofinanate nu trebui finalizate nainte de nceputul perioadei de eligibilitate. Regulile sunt stabilite la nivel naional, sub rezerva unor excepii prevzute de ctre regulamentele specifice pentru fiecare fond n timp ce, n perioada 2000-2006, regulile erau stabilite la nivel comunitar.

CE S-A SCHIMBAT FA DE PERIOADA 2000-2006 Toate aceste reguli de gestiune financiar se aplic, de asemenea, n cazul Fondului de coeziune. n ceea ce privete eligibilitatea cheltuielilor, regulile aplicabile sunt naionale i nu comunitare. Coeficienii de cofinanare au fost modificai. n anul 2000, prefinanarea intermediar reprezenta 7% din contribuia financiar a fondului pentru aciunea respectiv (pentru cele 15 state din Uniunea European cu 15 state membre ) i 16% pentru cele 10 noi state membre n 2004. La ora actual, prefinanarea este repartizat pe doi sau trei ani, iar procentajele sunt mai reduse. Prima plat intermediar nu poate fi efectuat dect n cazul n care statul membru furnizeaz Comisiei o descriere a modului de funcionare a autoritilor de gestionare, de certificare i de audit. Cererea pentru prima plat intermediar trebuie introdus n termen de 24 de luni de la plata primei trane de prefinanare de ctre Comisie (n caz contrar, statul membru trebuie s ramburseze aceast prefinanare). Rambursrile sunt calculate n funcie de fiecare ax prioritar (i nu n funcie de msuri, cum a fost cazul pentru perioada 2000-2006). Regula n+3 este introdus pentru cele 12 noi state membre, precum i pentru Grecia i Portugalia pn n 2010. Gestionarea financiar este mai flexibil: operaiunile finalizate pot fi ncheiate parial nainte de terminarea ntregului program.

MIJLOACE

The beginnings of the ERDF: building an aqueduct in Sicily (Italy) in the late 1970sa.

Fonduri Structurale Fondurile Structurale sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeana actioneaza pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale intre regiuni, in scopul realizarii coeziunii economice si sociale. Pentru programarea 2007-2013 exista trei instrumente financiare cunoscute ca Fonduri structurale respectiv:Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR); Fondul Social European(FSE); Fondul de Coeziune (FC);si doua Actiuni Complementare, respectiv:Fondul European pentru Agricultura si Dezvolare Rurala (FEADR); Fondul European pentru Pescuit (FEP).Fonduri Structurale nu constituie o sursa unica de finantare in cadrul bugetul Uniunii, ci fiecare fond acopera zona sa tematica specifica. Fondurile Structurale nu finanteaza proiecte individuale separate. Ele finanteaza programe de dezvoltare regionala multianuale trasate impreuna de regiuni, State Membre si Comisie, pe baza orientarii propuse de Comisie pentru intreaga Uniune Europeana.Ajutorul structural reprezinta efectiv, in acest fel, o valoare adaugata pentru teritoriile eligibile; statele membre sunt obligate sa mentina angajamentele financiare la acelasi nivel la care se aflau la inceputul perioadei de programare

F.E.D.R.

Articolul 160 din Tratat prevede ca Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDER) este destinat sa redreseze principalele dezechilibre regionale din Comunitate. Astfel, FEDER contribuie la reducerea diferentei intre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni si la recuperarea decalajului de catre regiunile cele mai putin favorizate, inclusiv zonele rurale si urbane, zonele industriale in declin, precum si regiunile afectate de un handicap geografic sau natural, precum regiunile insulare si zonele muntoase, zonele cu densitate mica a populatiei si regiunile de frontiera."Regulamentrul (CE) Nr. 1080/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regionala si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1783/1999" stabileste principalele tipuri de investitii ce vor fi finantate prin FEDR, dupa cum urmeaza: FEDER contribuie la finantarea:Investitiilor productive care contribuie la crearea si salvgardarea locurilor de munca durabile, in special prin intermediul unor ajutoare directe pentru investitiile efectuate indeosebi in IMM-uri; Investitiilor in infrastructuri; Dezvoltarii potentialului endogen prin masuri de sustinere a dezvoltarii regionale si locale. Aceste masuri cuprind asistenta si serviciile pentru intreprinderi, in special pentru IMM-uri, crearea si dezvoltarea instrumentelor de finantare precum capitalul de risc, fondurile de imprumut si de garantie, fondurile de dezvoltare locala, subventiile la dobanda, conectarea la retea, cooperarea si schimbul de experienta intre regiuni, orase si factorii sociali, economici si de mediu relevanti; Asistentei tehnice.

Principiilecare stau la baza alocarii si accesarii acestor fonduri au suferit si acestea numeroase ajustari, din cinci, devenind 9, cu un accent foarte important pe egalitatea de gen si protectia mediului inconjurator.Complementaritate, coerenta, coordonare si conformitate. Fondurile vor asigura o asistenta complementara actiunilor locale si nationale, integrandu-le in prioritatile Uniunii. Coerenta se stabileste prin orientarile strategice ale comunitatii, prin cadrul national de referinta strategica si prin programele operationale. In functie de responsabilitatile fiecaruia Comisia si Statele Membre vor asigura coordonarea dintre asistenta oferita prin intermediul Politicii de Coeziune (FC, FEDR; FSE), Politicii Agricole Comune (EAFRD, EFF), interventiile Bancii Europene pentru Investitii si alte instrumente financiare. Operatiunile finantate prin intermediul fondurilor vor trebui sa fie in conformitate cu previziunile Tratatului si a altor acte normative adoptate pentru aplicarea lui. Programarea. Atingerea obiectivelor urmarite prin alocarea fondurilor structurale va fi urmarita prin intermediul procesului de programare multi-anuala, la diferite nivele, incluzand identificarea prioritatilor, finantarea si sistemul de management si control. Parteneriatul. Atingerea obiectivele fondurilor vor fi urmarita in cadrul general al unei stranse colaborari dintre Comisie si fiecare Stat Membru. Fiecare Stat Membru, va organiza, oridecateori va fi cazul, in concordanta cu practicile si reglementarile nationale, parteneriate cu organizatii precum: a) Autoritati publice sau non-publice locale, urbane, regionale; b) Parteneri economici si sociali; c) Orice alt organism abilitat, reprezentand societatea civila, parteneri in domeniul protectiei mediului, organizatii non-guvernamentale precum si alte organizatii responsabile de promovarea egalitatii de gen. Fiecare Stat Membru va desemna cei mai importanti parteneri la nivel local, regional si national, in diferite domenii precum cel economic, social, de mediu, in concordanta cu practicile si reglementarile nationale, avand in vedere necesitatea promovarii egalitatii de gen si a dezvoltarii durabile prin integrarea noilor normative de protectie a mediului. Parteneriatul va trebui sa trebui sa fie operational la nivele de pregatire, implementare, monitorizare si control ale programelor operationale.

PrincipiileNivel Teritorial de implementare. Implementarea Programelor Operationale va fi in responsabilitatea Statelor Membre si va fi realizata la cel mai potrivit nivel teritorial, in concordanta cu sistemul institutional specific acestora.

Interventia proportionala. Resursele financiare si administrative utilizate de Comisie si statele membre pentru aplicarea Fondurilor in ceea ce priveste: a) Alegerea indicatorilor prevazuti la articolul 37 alineatul (1) litera (c) (obiectivele axelor prioritare ale programelor operationale se cuantifica cu ajutorul unui numar limitat de indicatori ai realizarii si ai rezultatelor, tinand seama de principiul proportionalitatii. Indicatorii respectivi permit masurarea progreselor in comparatie cu situatia initiala si realizarea obiectivelor care aplica axele prioritare); b) Evaluarea mentionata la articolele 47 si 48; c) Principiile generale ale sistemelor de gestiune si de control; d) Intocmirea de rapoarte; sunt proportionale cu suma totala a cheltuielilor aferente unui program operational.

6. Gestiunea impartita. Bugetul Uniunii Europene alocat Fondurilor este executat in cadrul gestiunii impartite intre Statele Membre si Comisie. Comisia isi asuma responsabilitatile de executie a bugetului general al Uniunii Europene in conformitate cu urmatoarele dispozitii: a) Se asigura de existenta si buna functionare a sistemelor de gestiune si de control in statele membre; b) Intrerupe sau suspenda total sau partial platile in cazul unor nereguli in cadrul sistemelor nationale de gestiune si control si aplica orice alta corectie financiara ceruta; c) Se asigura cu privire la rambursarea aconturilor si procedeaza la degajarea din oficiu a angajamentelor bugetare;

PrincipiileAditionalitatea. a) Contributia Fondurilor structurale nu se substituie cheltuielilor structurale publice sau asimilabile dintr-un Stat Membru; b) Pentru regiunile incluse in obiectivul de convergenta, Comisia si statul membru stabilesc nivelul cheltuielilor publice sau asimilabile pe care statul membru le efectueaza in toate regiunile in cauza pe parcursul perioadei de programare. Nivelul cheltuielilor efectuate de statul membru este unul dintre elementele incluse in decizia Comisiei privind cadrul strategic national de referinta; c) Nivelul cheltuielilor mentionate la alineatul b) este cel putin egal cu suma cheltuielilor medii anuale in termene reale atinsa pe parcursul perioadei precedente de programare. In afara de aceasta, nivelul cheltuielilor se determina in functie de conditiile macroeconomice generale in care se efectueaza finantarea si tinand seama de anumite situatii economice specifice sau exceptionale, cum este privatizarea sau un nivel extraordinar de cheltuieli structurale publice sau asimilabile ale statului membru pe parcursul perioadei precedente de programare.

Egalitatea de gen si nediscriminarea. Statele membre si Comisia asigura promovarea egalitatii intre barbati si femei si integrarea principiului de egalitate de sanse in domeniul respectiv in fiecare dintre diferitele etape ale aplicarii Fondurilor. Statele membre si Comisia iau masurile adecvate pentru prevenirea oricarei discriminari bazate pe sex, rasa sau origine etnica, religie sau convingeri, handicap, varsta sau orientare sexuala in fiecare dintre diferitele etape ale aplicarii Fondurilor si in special in ceea ce priveste accesul la Fonduri. in special, accesibilitatea persoanelor cu handicap este unul dintre criteriile care trebuie respectate la definirea operatiunilor cofinantate din Fonduri si de care trebuie sa se tina seama in fiecare dintre diferitele etape ale aplicarii Fondurilor.

Dezvoltarea durabila. Obiectivele Fondurilor sunt urmarite in cadrul dezvoltarii durabile si a promovarii, de catre Comunitate, a obiectivului de protejare si imbunatatire a mediului inconjurator in conformitate cu articolul 6 din Tratat.

O alta modificare semnificativa adusa de reforma vizeaza domeniul programarii: astfel, in trecut, procesul programarii este organizat pe trei paliere: Planul National de Dezvoltare si Cadrul de Sprijin Comunitar (primul continand prioritatile de dezvoltare a intregii economii nationale, al doilea doar prioritatile de finantat din instrumentele structurale), Programele Operationale (fiecare dezvoltand cate o prioritate din Cadrul de Sprijin Comunitar) si Programele Complement (documente detaliate de implementare a Programelor Operationale). Reforma mentine obligativitatea programarii multianuale (pe o perioada de 7 ani), dar aduce o viziune strategica pronuntata si pune accent pe prioritatile Strategiei Lisabona, solicitand elaborarea a doar doua documente programatice: unul strategic - Cadrul National Strategic de Referinta (armonizand atat prioritatile nationale, cat si pe cele comunitare, cuprinse in Orientarile Comunitare Strategice pentru politica de coeziune) si unul operational - Programele Operationale. Dispare astfel necesitatea elaborarii Planului National de Dezvoltare, a Programelor Complement, precum si caracterul operational al Cadrului de Sprijin Comunitar. In domeniul managementului, principalele modificari aduse de reforma privind gestionarea programelor operationale sub obiectivul Convergenta vizeaza crearea unei Autoritati de Audit (organ independent, insarcinat de verificarea bunei functionari a sistemelor de management si control) si a unei Autoritati de Certificare (pentru certificarea declaratiilor de cheltuieli si a cererilor de plata inaintea transmiterii lor catre Comisie), precum si disparitia notiunii de Autoritate de Plata. Pentru programele operationale de sub obiectivul Cooperare Teritoriala Europeana, principalele modificari constau in necesitatea crearii unei Autoritati de Certificare, a unei Autoritati Unice de Control si a unui grup de controlori financiari (format din cate un controlor numit de fiecare stat membru participant si avand rolul de a sprijini Autoritatea de Control), precum si disparitia notiunii de Autoritate

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regional (FEDR) este de a consolida coeziunea economic i social n Uniunea European prin diminuarea dezechilibrelor regionale. Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR) poate interveni n sprijinul a trei noi obiective de politic regional:convergen; competitivitate regional i ocuparea forei de munc; cooperare teritorial european.

F.E.D.R.

Convergen

n regiunile care se afl sub incidena obiectivului Convergen, domeniile de intervenie FEDR se concentreaz asupra modernizrii i diversificrii structurilor economice, precum i asupra pstrrii i crerii de locuri de munc durabile. Aciunile ntreprinse prin FEDR curpind urmtoarele domenii:cercetare i dezvoltare tehnologic (CDT); inovare i spirit antreprenorial; societate informaional; mediu; prevenirea riscurilor; turism; cultur; transporturi; energie; educaie; sntate.

Convergenta

Pentru obiectivul "convergenta", FEDER isi concentreaza interventia asupra sustinerii dezvoltarii economice durabile integrate la nivel regional si local si a ocuparii fortei de munca, mobilizand si consolidand capacitatea endogena prin intermediul unor programe operationale care urmaresc modernizarea si diversificarea structurilor economice si crearea si salvgardarea locurilor de munca durabile. Aceasta se realizeaza, in special, prin intermediul urmatoarelor prioritati, iar combinarea exacta a masurilor care trebuie puse in aplicare depinde de particularitatile fiecarui membru:Cercetarea si dezvoltarea tehnologica (CDT), inovatia si spiritul de intreprindere, inclusiv consolidarea capacitatilor de cercetare si de dezvoltare tehnologica si integrarea lor in Spatiul European de Cercetare, inclusiv infrastructurile; ajutorul pentru CDT, in special in IMM-uri, si pentru transferul de tehnologii; imbunatatirea relatiilor intre IMM-uri, pe de o parte, si invatamantul superior, institutiile de cercetare si centrele de cercetare si de tehnologie, pe de alta parte; dezvoltarea retelelor de intreprinderi; parteneriatele public-privat si grupurile de intreprinderi; asistenta in furnizarea de servicii comerciale si tehnologice grupurilor de IMM-uri si stimularea spiritului de intreprindere si a finantarii inovatiei pentru IMM-uri prin intermediul instrumentelor de inginerie financiara;Societatea informationala, inclusiv elaborarea unei infrastructuri de comunicatii electrice, de continut local, de servicii si aplicatii, imbunatatirea accesului sigur la serviciile publice on-line si dezvoltarea lor; si ajutorul si serviciile pentru IMM-uri in scopul adoptarii si utilizarii eficiente a tehnologiilor informatiei si ale comunicatiei (TIC) sau exploatarea de idei noi;Initiativele locale in materie de dezvoltare si ajutorul pentru structurile care furnizeaza servicii de proximitate pentru a crea noi locuri de munca, atunci cand aceste initiative nu intra in sfera de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006;

Mediul, inclusiv investitiile legate de aprovizionarea cu apa, precum si de gestiunea deseurilor si a apei; tratarea apelor uzate si calitatea aerului; prevenirea si controlul desertificarii, precum si combaterea acestui fenomen; prevenirea si controlul integrat al poluarii; ajutoarele care urmaresc sa atenueze efectele schimbarilor climatice; reabilitarea mediului fizic, inclusiv locuri si terenuri contaminate si zone brownfield; promovarea biodiversitatii si protectia naturii, inclusiv investitii pentru siturile Natura 2000; ajutorul pentru IMM-uri cu scopul de a promova planuri de productie durabile prin punerea in aplicare a sistemelor de gestiune a mediului rentabile si prin adoptarea si utilizarea de tehnologii de prevenire a poluarii;Prevenirea riscurilor, inclusiv elaborarea si punerea in aplicare a planurilor care urmaresc prevenirea si gestiunea riscurilor naturale si tehnologice; Turismul, inclusiv promovarea resurselor naturale in calitate de potential pentru dezvoltarea turismului durabil; protectia si valorificarea patrimoniului natural in sprijinul dezvoltarii socio-economice; ajutorul care urmareste imbunatatirea ofertei de servicii turistice prin intermediul a noi servicii cu o valoare adaugata mai considerabila si facilitarea trecerii la noi modele de turism mai durabile; Investitiile culturale, inclusiv protectia, promovarea si pastrarea patrimoniului cultural; dezvoltarea de infrastructuri culturale in sprijinul dezvoltarii socio-economice, turismului durabil si consolidarii atractivitatii regionale; si ajutoarele care urmaresc imbunatatirea ofertei de servicii culturale prin intermediul a noi servicii cu o valoare adaugata mai considerabila;Convergenta

Investitiile in transporturi, inclusiv imbunatatirea retelelor transeuropene si a legaturilor cu reteaua RTE-T; strategiile integrate de promovare a transporturilor proprii, care contribuie la imbunatatirea accesului la serviciile pentru pasageri si pentru marfuri, precum si a calitatii lor, la realizarea unei repartitii modale mai echilibrate, la incurajarea sistemelor intermodale si la reducerea impactului asupra mediului;Investitiile legate de energie, inclusiv in imbunatatirea retelelor transeuropene care contribuie la consolidarea securitatii aprovizionarii, integrarea preocuparilor legate de mediu, imbunatatirea eficientei energetice si dezvoltarea energiilor regenerabile; Investitiile in favoarea educatiei, in special a formarii profesionale, care contribuie la cresterea atractiei si a calitatii vietii; Investitiile in infrastructurile sanitare si sociale care contribuie la dezvoltarea regionala si locala si la cresterea calitatii vietii.

Convergenta

Competitivitate regional i ocuparea forei de munc

Prioritile obiectivului Competitivitate regional i ocuparea forei de munc se concentreaz asupra a trei aspecte:inovare i economia cunoaterii: consolidarea capacitilor regionale n materie de cercetare i dezvoltare tehnologic, stimularea inovrii i a spiritului antreprenorial i dezvoltarea ingineriei financiare, n special pentru ntreprinderile legate de economia cunoaterii; mediu i prevenirea riscurilor: reabilitarea terenurilor contaminate, stimularea eficacitii energetice, promovarea de transporturi publice urbane nepoluante i elaborarea de planuri pentru prevenirea i gestionarea riscurilor naturale i tehnologice; acces la serviciile de transport i telecomunicaii de interes economic general

Competitivitatea regionala si ocuparea fortei de munca

In conformitate cu obiectivul de competitivitate regionala si de ocupare a fortei de munca, FEDER isi concentreaza interventia, in cadrul strategiilor de dezvoltare durabila, promovand ocuparea fortei de munca, in special avand in vedere urmatoarele trei prioritati:Inovatia si economia cunoasterii, in special prin crearea si consolidarea unor economii regionale eficiente ale inovatiei si a unor relatii generalizate intre sectoarele privat si public, universitatile si centrele tehnologice, tinand seama de necesitatile locale, in special;Imbunatatirea capacitatilor regionale de CDT si de inovatie, in legatura directa cu obiectivele regionale de dezvoltare economica, printr-o sustinere in favoarea centrelor de competenta industriale sau axate pe o tehnologie specifica; prin promovarea CDT industriale, a IMM-urilor si a transferului de tehnologie; prin dezvoltarea previziunii tehnologice si a evaluarii comparative la nivel international a politicilor de promovare a inovatiei; si printr-o sustinere in favoarea colaborarii intre intreprinderile si politicile comune in materie de CDT si de inovatie;Stimularea inovatiei si a spiritului de intreprindere in toate sectoarele economiei regionale si locale printr-o sustinere in favoarea comercializarii de produse, de procese si de servicii noi sau imbunatatite de IMM-uri; printr-o sustinere in favoarea retelelor si grupurilor de intreprinderi; prin imbunatatirea accesului IMM-urilor la finantari; prin promovarea retelelor de cooperare intre intreprinderi si institutiile de invatamant superior si de cercetare corespunzatoare; printr-un acces mai usor pentru IMM-uri la serviciile de asistenta pentru intreprinderi, precum si printr-o sustinere in favoarea integrarii de tehnologii mai adecvate si inovatoare in IMM-uri;

Promovarea spiritului de intreprindere, in special prin facilitarea exploatarii economice a noilor idei si incurajarea crearii de noi intreprinderi prin intermediul institutiilor de invatamant superior si de cercetare in cauza si al intreprinderilor existente;Crearea de instrumente de inginerie financiara si de pepiniere propice capacitatii de dezvoltare tehnologica si de cercetare a IMM-urilor si incurajarii spiritului de intreprindere si a formarii de noi intreprinderi, in special IMM-uri care utilizeaza intensiv informatiile disponibile;Mediul si prevenirea riscurilor, si in special;Incurajarea investitiilor pentru reabilitarea mediului fizic, inclusiv siturile si terenurile contaminate, desertificate si zonele brownfield;Promovarea dezvoltarii infrastructurilor legate de biodiversitate si a investitiilor in siturile Natura 2000, in cazul in care aceasta abordare contribuie la dezvoltarea economica durabila si/sau la diversificarea zonelor rurale;Competitivitate regional i ocuparea forei de munc

Competitivitate regional i ocuparea forei de muncStimularea eficientei energetice si a productiei de energii regenerabile si dezvoltarea de sisteme eficiente de gestiune a energiei; Promovarea transporturilor publice adecvate si durabile, in special in zonele urbane; Elaborarea de planuri si de masuri de prevenire si de gestiune a riscurilor naturale (de exemplu desertificarea, secetele, incendiile si inundatiile) si tehnologice; Protectia si valorificarea patrimoniului natural si cultural in sprijinul dezvoltarii socio-economice si promovarea resurselor naturale si culturale in calitate de potential pentru dezvoltarea turismului durabil; Accesul la serviciile de transport si de telecomunicatii de interes economic general, in special: Consolidarea resurselor secundare de transport prin imbunatatirea legaturilor cu retelele transeuropene de transport (RTE-T), cu centrele feroviare, aeroporturi si porturi regionale sau cu platforme multimodale; prin asigurarea unor legaturi transversale cu principalele linii feroviare si prin promovarea cailor navigabile interne regionale si locale, precum si a transportului maritim pe distante scurte; Incurajarea accesului la TIC prin intermediul IMM-urilor, a adoptarii acestor tehnologii si a utilizarii lor eficiente, prin sustinerea accesului la retele; a stabilirii de puncte de acces publice la Internet; a echiparii si a dezvoltarii de servicii si de aplicatii, in special cu realizarea de planuri de actiune pentru intreprinderile foarte mici si intreprinderile artizanale.

In afara de aceasta, deoarece sunt programe operationale cofinantate de FEDER in regiunile care au dreptul la finantarea specifica si tranzitorie prevazuta la articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006, statele membre si Comisia pot decide extinderea sprijinului pentru prioritatile prevazute la articolul 4 din prezentul regulament.

Cooperare teritorial european

n ceea ce privete obiectivul Cooperare teritorial european, ajutorul furnizat prin FEDR se grupeaz n jurul a trei axe:dezvoltarea de activiti economice i sociale transfrontaliere; stabilirea i elaborarea cooperrii transnaionale, inclusiv cooperarea bilateral ntre regiunile maritime; consolidarea eficacitii politicii regionale prin promovarea i cooperarea interregional, prin realizarea de activiti de conectare n reea i prin schimburi de experien ntre autoritile regionale i locale.

In conformitate cu obiectivul de cooperare teritoriala europeana, FEDER isi focalizeaza asistenta asupra urmatoarelor prioritati:Dezvoltarea de activitati economice, sociale si de mediu transfrontaliere prin intermediul strategiilor comune in favoarea dezvoltarii teritoriale durabile, indeosebi;Prin incurajarea spiritului de intreprindere, in special dezvoltarea IMM-urilor, turismului, culturii si comertului transfrontalier;Prin incurajarea si imbunatatirea protectiei si gestionarii comune a resurselor naturale si culturale, precum si prin prevenirea riscurilor de mediu si tehnologice;Prin sustinerea legaturilor intre zonele urbane si zonele rurale;Prin reducerea izolarii, prin intermediul unui acces optimizat la retelele si serviciile de transport, de informatii si de comunicatii si la retelele si instalatiile transfrontaliere de distributie a apei, de gestiune a deseurilor si de aprovizionare cu energie;Prin dezvoltarea colaborarii, capacitatilor si utilizarii comune a infrastructurilor, in special in sectoare precum sanatatea, cultura, turismul si educatia.

Cooperare teritorial european

Cooperare teritorial europeanIn afara de aceasta, FEDER poate contribui la incurajarea cooperarii administrative si juridice, a integrarii pietelor de munca transfrontaliere, a initiativelor locale pentru ocuparea fortelor de munca, a egalitatii intre barbati si femei si a egalitatii sanselor, a formarii si a insertiei sociale, precum si la partajarea resurselor umane si a infrastructurilor pentru CDT.Instituirea si dezvoltarea cooperarii transnationale, inclusiv a cooperarii bilaterale intre regiunile maritime care nu este prevazuta la punctul (1), prin intermediul finantarii de retele si de actiuni propice dezvoltarii teritoriale integrate, centrate in special pe urmatoarele prioritati:Inovatia: crearea si dezvoltarea de retele stiintifice si tehnologice si imbunatatirea capacitatilor regionale in materie de CDT si de inovatie atunci cand ele contribuie direct la dezvoltarea economica armonioasa a zonelor transnationale. Actiunile pot cuprinde realizarea de retele intre institutiile de invatamant superior si de cercetare in cauza, pe de o parte, si IMM-uri, pe de alta parte; legaturile in vederea facilitarii accesului la cunoasterea stiintifica si transferul tehnologic intre infrastructurile de CDT si centrele internationale de excelenta in materie de CDT; asocierea organismelor de transfer de tehnologii si elaborarea de instrumente de inginerie financiara comune axate pe sustinerea CDT in IMM-uri;Mediul: gestiunea apei, a eficacitatii energetice, a prevenirii riscurilor si a activitatilor legate de protectia mediului, a carei dimensiune transnationala este evidenta. Aceste actiuni pot cuprinde: protectia si gestiunea bazinelor hidrografice, a zonelor de coasta, a resurselor marine, a serviciilor de aprovizionare cu apa si a zonelor cu umiditate sporita; prevenirea incendiilor, secetei si a inundatiilor; promovarea securitatii maritime si a protectiei impotriva riscurilor naturale si tehnologice; protectia si valorificarea patrimoniului natural in sprijinul dezvoltarii socio-economice si a turismului durabil;Accesibilitatea: activitati care contribuie la facilitarea accesului la serviciile de transport si de telecomunicatii, precum si la imbunatatirea calitatii lor, atunci cand dimensiunea transnationala a acestor servicii este evidenta. Aceste actiuni pot cuprinde: efectuarea unor investitii in sectiunile transfrontaliere ale retelelor transeuropene; imbunatatirea accesului local si regional la retelele nationale si transnationale; imbunatatirea interoperabilitatii sistemelor nationale si regionale; si promovarea unor tehnologii a informatiei si de comunicatii de varf;Dezvoltarea urbana durabila: consolidarea dezvoltarii cu centre mul