UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU FACULTATEA DE...

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

TEZĂ DE DOCTORAT

Ing. Mihaela ROTARU

CONTRIBUŢII PRIVIND MANAGEMENTUL

CALITĂŢII ÎN EVALUAREA

UNIVERSITARĂ

Rezumat

Conducător ştiinţific

Prof. univ. dr. ing. Doina BANCIU

2

Comisia de evaluare a tezei de doctorat:

PREŞEDINTE: Prof. univ. dr. Carmen COMĂNICIU, Decan,

Facultatea de Ştiinţe Economice, Universitatea „Lucian Blaga” din

Sibiu

REFERENŢI ŞTIINŢIFICI:

Conf. univ. dr. Claudia OGREAN, Facultatea de Ştiinţe

Economice Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu

Prof. univ. dr. Cezar SCARLAT, Universitatea Politehnică

Bucureşti

Prof. univ. dr. Ion POPA, Academia de Studii Economice

Bucureşti

3

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT

„CONTRIBUŢII PRIVIND

MANAGEMENTUL CALITĂŢII ÎN

EVALUAREA UNIVERSITARĂ”

Conducător ştiinţific: Prof.univ.dr.ing.Doina BANCIU

Doctorand: Ing. Mihaela ROTARU

4

Rezumatul tezei de doctorat

Contribuţii privind managementul calităţii în evaluarea universitară

Ing. Mihaela ROTARU

Cuprins 1. CUVINTE CHEIE .......................................................................................................................................4

2. CUPRINSUL TEZEI ...................................................................................................................................5

3. FUNDAMENTE CONCEPTUALE ............................................................................................................7

4. OBIECTIVELE LUCRĂRII ŞI METODOLOGIA DE CERCETARE .................................................... 10

5. ACTUALITATEA TEMEI DE CERCETARE ......................................................................................... 11

6. GRADUL DE STUDIERE A TEMEI INVESTIGATE ............................................................................ 13

7. SINTEZA PRINCIPALELOR PĂRŢI ALE TEZEI ................................................................................. 16

8. NOUTATEA ŞTIINŢIFICĂ A TEZEI ..................................................................................................... 37

9. VALOAREA PRACTICĂ A LUCRĂRII ................................................................................................. 37

10. PUBLICAŢII ........................................................................................................................................... 42

11. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ............................................................................................................... 45

1. CUVINTE CHEIE

Evaluarea universitară, competenţe universitare, internaţionalizare, globalizare, educaţie

transfrontalieră, asigurarea calităţii, managementul calităţii, leadership, îmbunătăţire continuă,

modele de evaluare, dezvoltare academică, finanţare, cunoaştere, piaţă, clienţi, ofertanţi,

personalitatea studenţilor, pieţe în apariţie, pieţe în dezvoltare, pieţe mature, orientare către client,

marketing, mediul de marketing, cercetări de marketing, informaţii.

5

2. CUPRINSUL TEZEI Partea I – Stadiul actual şi aspecte teoretice ale managementului calităţii în evaluarea universitară

Capitolul 1 - Învăţământul superior în procesul de globalizare 1.1. Tendinţe în îvăţământul superior 1.1.1. Creşterea cererii mondiale pentru educaţie de nivel superior 1.2. Internaţionalizarea, globalizarea şi educaţia transfrontalieră 1.2.1. Educaţia transfrontalieră 1.2.2. Globalizarea educaţiei 1.2.2.1. Impactul globalizării 1.2.2.2. Rolul învăţământului superior în societatea globală 1.2.2.3. Cunoaşterea şi sistemele naţionale de inovare 1.2.3. Internationalizarea învăţământului superior 1.2.3.1. Ce este internaţionalizarea? 1.2.3.2. Importanţa internaţionalizării 1.2.3.3. Diferite forme de internationalizare 1.2.3.4. Implicaţii pentru Asigurarea Calităţii

Capitolul 2 - Conceptul de asigurare a calităţii în învăţământul superior 2.1. Asigurare calităţii în învăţământul superior 2.2. Conceptul de calitate şi particularităţi pentru învăţământul superior 2.3. Politicile şi strategiile sistemului de învăţământ la nivel european 2.3.1. Declaratia de la Sorbona 2.3.2. Declaratia de la Bologna 2.3.3. Reuniunea de la Lisabona 2.3.4. Comunicatul de la Praga 2.3.5. Convenţia de la Salamanca 2.3.6. Reuniunea de la Berlin 2.3.7. Reuniunea de la Bergen 2.3.8. Comunicatul de la Londra 2.3.9. Comunicatul de la Leuven 2.3.10. Comunicatul de la Budapesta şi Viena

Capitolul 3 - Managementul calităţii în învăţământul superior 3.1. Definirea termenului de Managementul calităţii 3.2. Principiile managementului calităţii 3.2.1. Orientarea către client 3.2.2. Leadership – implicarea conducerii 3.2.3. Implicarea personalului 3.2.4. ISO 9001 şi abordarea pe bază de proces 3.2.5. Abordarea sistemică a managementului 3.2.6. Îmbunătăţirea continuă 3.2.7. Argumentarea cu date a deciziilor 3.2.8. Promovarea unor relaţii de parteneriat cu furnizorii 3.3. Structuri de conducere şi funcţionare ale managementului calităţii.

Documentele calităţii

6

3.4. Metodologia de îmbunătăţire continuă 3.4.1. Metodologia şase sigma 3.4.2. Managementul total - esenţa procesului de îmbunătăţire 3.5. Concluzii teoretice Partea II – Modele privind evaluarea competenţelor universitare

Introducere în analiza competenţelor universitare – formare şi evaluare

Cercetarea I - Analiza competenţelor universitare – formarea şi evaluarea lor din punct de vedere al studenţilor din anii terminali Capitolul 4. Opiniile studenţiilor din anii terminali 4.1. Procesul de eşantionare 4.1.1. Factori luaţi în considerare la eşantionare 4.1.2. Planul de eşantionare Capitolul 5. Analiza generală a datelor pentru cercetarea I 5.1. Prelucrarea primară a datelor din chestionar 5.2. Concluzii –sinteză Capitolul 6. Analiza statistică a datelor pentru cercetarea I 6.1. Prezentarea caracteristicilor respondenţilor. 6.2. Analiza statistică privind calitatea, dinamicitatea şi fidelitatea pentru

specializarea Inginerie Economică în domeniul mecanic (IEDM) 6.2.1. Apreciarea asupra calităţii predării 6.2.2. Identificarea caracterului de dinamicitate a acestei specializări 6.2.3. Demonstrarea fidelităţii faţă de specializare (întrebarea 21, 22) 6.3. Analiza statistică privind dobândirea competenţelor instrumentale

(întrebările 3 – 9) 6.4. Analiza statistică privind dobândirea competenţelor interpersonale, lucrul

în context interdisciplinar (întrebările 10, 11) 6.5. Analiza statistică privind dobândirea competenţelor sistemice (întrebările

12 – 17) 6.6. Analiza bivariată a gradului de satisfacţie şi importanţa competenţelor

dobândite 6.7. Utilizarea metodelor statistice multivariate de analiza privind dobândirea

competenţelor 6.7.1. Analiza factorială competenţe (Q3 – Q17) 6.7.2. Analiza factorială a competenţelor instrumentale (Q3 – Q9) 6.7.3. Analiza de regresie – model liniar multifactorial Rezumatul cercetării I

Cercetarea II - Analiza competenţelor universitare – formarea şi evaluarea lor din punct de vedere al cadrelor didactice Capitolul 7. Opiniile cadrelor didactice 7.1. Generalităţi 7.2. Obiectivele cercetării 7.3. Metodologia cercetării Capitolul 8. Analiza datelor 8.1. Prezentarea caracteristicilor respondenţilor 8.2. Analiza sistemului didactic al specializării Inginerie Economic 8.2.1. Analiză generală

7

8.2.2. Analiză statistică 8.3. Organizarea timpului cadrului didactic 8.3.1. Analiză generală 8.3.2. Analiză statistică 8.4. Analiza competenţelor sistemice, interpersonale şi sistemice 8.4.1. Analiză comparativă Capitolul 9. Concluzii finale Capitolul 10. Direcţii viitoare de cercetare Rezumatul cercetării II Capitolul 11. Valoarea practică a lucrării Index Figuri Index Tabele Bibliografie

3. FUNDAMENTE CONCEPTUALE

A doua jumătate a secolului XX a fost o perioadă de creştere extraordinară în domeniul

învăţământului superior şi acest lucru continuă în primul deceniu al acestui secol. Efectul

de creştere este adesea menţionat ca "masificarea" învăţământului superior, prin acesta

înţelegându-se, trecerea de la un sistem care îşi oferea serviciile unui grup de elită

restrâns la o situaţie cu o populaţie studenţească mult mai diversă.

Răspunsul iniţial la creşterea cererii pentru învăţământul superior a fost înfiinţarea de

universităţi şi multe alte instituţii postliceale structurate de-a lungul liniilor tradiţionale,

sub un format aproape identic. Dar, aşa cum tehnologia a devenit mai sofisticată şi

multitudinea de studenţi mai diferită, forma de învăţământ superior s-a schimbat în mod

substanţial. Noile forme de învăţământ superior, livrate în modalităţi noi, au avut un

impact asupra sectorului educaţional, atât în ceea ce priveşte provocarea adresată

profesorilor cât şi celor interesaţi de asigurarea calităţii serviciilor oferite de noile

instituţii.

Analizând tiparele de creştere a cererii pentru învăţământul superior din întreaga lume

observăm o creştere fără precedent în unele ţări, dar, de asemenea, lipsa de progres în

asigurarea accesului la învăţământul superior, în unele ţări în curs de dezvoltare.

Discuţiile din ultima perioadă asupra schimbărilor demografice la nivel european au adus

in vizorul guvernelor şi instituţiilor guvernamentale ideea de furnizarea de învăţământ

8

superior pentru toată durata de viaţă a individului. Chiar dacă se observă faptul că în

unele ţări populaţia este în scădere şi îmbătrânire.

Impactul globalizării învăţământului superior şi trecerea ulterioară la internaţionalizarea

instituţiilor de învăţământ superior şi a serviciilor acestora, duce la îmbunătăţirea

educaţiei transfrontaliere. Acest mediu nou a dus la creşterea fluxurilor internaţionale de

capital şi de investiţii, de bunuri şi servicii, a experţilor şi a altor categorii de personal,

precum şi cunoştinţe şi informaţii. Intr-o o mare măsură, această evoluţie a fost facilitată

de aplicarea şi dezvoltarea ulterioară a unor noi informaţii şi tehnologii de comunicaţii

(TIC). Economiile moderne se bazează din ce în ce mai mult pe generarea şi aplicarea de

noi cunoştinţe, chiar şi sectoarele industriale tradiţionale sunt afectate de aplicarea TIC.

Învăţământul superior şi universităţile, în special, sunt mai mult decât piatra de căpătâi a

piramidei educaţionale tradiţionale. Intr-un studiu al Băncii Mondiale intitulat,

„Construirea Societăţii cunoaşterii: Noi provocări pentru învăţământul terţiar”, aceasta

susţine că învăţământul terţiar este un "pilon critic al dezvoltării umane la nivel mondial".

"Într-cadru de învăţare continuă, învăţământul superior furnizează nu numai abilităţile

superioare necesare pentru fiecare piaţă a forţei de muncă, dar şi formări esenţiale pentru

medici, avocaţi etc. Acest personal instruit este cel care dezvoltă capacitatea şi abilităţile

analitice care conduc economiile locale, sprijină societatea civilă, învăţă copiii, conduc

guverne eficiente, şi iau decizii importante care afectează întreaga societate.

Universităţile sunt esenţiale, dar, de asemenea, la fel de importante sunt şi alte instituţii

terţiare din sectoarele publice şi private care formează o reţea instituţională ce sprijină

producţia de masă necesară pentru dezvoltare "1(Banca Mondială 2002, p. IX).

Învăţământul superior şi educaţia terţiară au astfel posibilitatea de a contribui la

consolidarea capacităţilor în vederea participării la o economie mondială bazată pe

cunoaştere din ce în ce mai mult. Ei au, de asemenea, potenţialul de a spori creşterea

economică şi astfel de a reduce sărăcia.

Universităţile, în special, au un rol crucial în knowledge business. Personalul

universităţilor este implicat activ în generarea de experţi, cunoştinţe specializate şi

1 Banca Mondială raport 2002 The World Bank - Constructing Knowledge Societies: New Challenges for Tertiary Education, Washington

9

teoretice. Chiar dacă universităţile nu sunt în nici un caz singurul loc unde noi cunoştinţe

sunt descoperite, rolul lor este totuşi distinctiv. Astfel Geiger explică rolul "special" al

universităţilor:

"Curicula universitară necesită dezvoltarea şi menţinerea unei cantităţi mari de cunoştinţe

de bază. Cursurile asigură legătura între frontierele cunoaşterii şi o bază mai generală a

disciplinei. Expertiza academică, de asemenea, se transmite în universităţi prin formarea

de oameni de ştiinţă noi.”

Globalizarea este una dintre cele mai dramatice evoluţiile economice şi sociale din

ultimele două decenii. La rândul său, globalizarea a determinat extinderea masivă în

internaţionalizarea învăţământului superior. Rezultatul internaţionalizării ar putea fi pe

bună dreptate descris ca una din noile tendinţe cheie din învăţământul superior, atât

pentru ţările dezvoltate cât şi pentru cele în curs de dezvoltare. Cei doi termeni

globalizare şi internaţionalizare sunt adesea folosiţi alternativ.

Conceptul de globalizare se referă la tendinţele generale economice şi sociale, conceptul

de internaţionalizare a învăţământului superior se referă la ceea ce Knight numeşte

"procesul de integrare a unei dimensiuni internaţionale, inter-culturale sau globale în

scopul, funcţiile sau rezultatele învăţământului superior2". Un element-cheie în această

definiţie a internaţionalizării este relaţionarea între naţiuni şi oameni, ceea ce implică

faptul că ideea de stat-naţiune este păstrată ca urmare a internaţionalizării.

Literatura de specialitate ne oferă mai multe definiţii ale managementului calităţii, fiecare

nuanţând anumite elemente ale conceptului. Josef M. Juran consideră că managementul

calităţii reprezintă „totalitatea modalităţilor prin care obţinem calitate“. În opinia sa,

managementul calităţii are la bază trei procese de bază care alcătuiesc trilogia calităţii:

planificarea calităţii, ţinerea sub control a calităţii şi îmbunătăţirea calităţii.

Managementul calităţii este managementul axat pe calitate şi orientat spre asigurarea

succesului pe termen lung prin antrenarea tuturor membrilor organizaţiei, satisfacerea

clienţilor şi obţinerea de avantaje pentru toate părţile care au interese legate de

funcţionarea acesteia, inclusiv, societatea în ansamblul său.

2 Knight, J. (1994) Internationalization: Elements and Checkpoints, Canadian Bureau for International Education, Ottawa

10

Pentru o instituţie de învăţământ superior managementul calităţii devine calea principală

de creştere a performanţelor şi prestigiului. Acesta nu trebuie însă confundat cu

asigurarea calităţii cerută de organismele specializate (ARACIS). Din păcate, uneori se

confundă managementul calităţii cu acreditarea şi se fac eforturi pentru realizarea

cerinţelor din standarde neglijându-se esenţialul – îmbunătăţirea continuă. Majoritatea

universităţilor care îşi asumă cultura instituţională a calităţii ca mijloc de atingere a

excelenţei academice în procesele de bază (educaţie şi cercetare ştiinţifică), dar şi în

procesele suport, se orientează în managementul calităţii după standardele ISO, punând

accent pe planificare, asigurare, control şi îmbunătăţire continuă.

4. OBIECTIVELE LUCRĂRII ŞI METODOLOGIA DE CERCETARE

Scopul general al cercetării a fost să furnizeze o imagine de ansamblu a activităţii de

evaluare a competenţelor universitare practicate în universitatea Lucian Blaga, Facultatea de

Inginerie şi să sugereze direcţii de acţiune în ceea ce priveşte activitatea de evaluare prin cercetări

de marketing. Cercetările efectuate de autor în acest sens au fost grupate în partea II a lucrării: (a)

Cercetarea I- analiza competenţelor universitare - formarea şi evaluarea lor din punct de vedere al

studenţilor din anii terminali şi (b) Cercetarea II - Analiza competenţelor universitare – formarea

şi evaluarea lor din punct de vedere al cadrelor didactice. Sunt prezentate în continuare pe scurt

obiectivele şi metodologia de cercetare pentru fiecare din aceste două componente ale studiului.

(a) Cercetarea I- Analiza competenţelor universitare - formarea şi evaluarea lor din

punct de vedere al studenţilor din anii terminali

Obiectiv: Apreciere globală asupra calităţii predării disciplinelor, a dinamicităţii şi a

fidelităţii pentru specializarea Inginerie economică în domeniul mecanic descrierea

stadiului actual al formării şi evaluării competenţelor universitare în facultate şi

identificarea competenţelor instrumentale, interpersonale, lucrul în context

interdisciplinar şi a competenţelor sistemice în concordanţă cu punctul de vedere al

studenţilor din anii terminali. Direcţii de cercetare:

11

• Apreciere globală asupra calităţii predării disciplinelor, a dinamicităţii şi a

fidelităţii pentru specializarea Inginerie economică în domeniul mecanic;

• Stadiului actual al formării şi evaluării competenţelor universitare în facultate

nivelul regăsit în planul de învăţământ;

• Identificarea competenţelor instrumentale, interpersonale, lucrul în context

interdisciplinar şi a competenţelor sistemice în concordanţă cu punctul de vedere al

studenţilor din anii terminali;

• Aprecierea importanţei competenţelor universitare identificate.

(b) Cercetarea II - analiza competenţelor universitare – formarea şi evaluarea lor

din punct de vedere al cadrelor didactice

Pentru a extinde axa ştiinţifico-metodologico-tehnică a evaluării analiza

competenţelor universitare a fost realizată şi din punct de vedere al cadrelor didactice.

Obiectivul urmărit prin această cercetare a constat în obţinerea de informaţii cu

privire la creerea competenţelor pe disciplinele de studiu din cei 4 ani de studiu aferenţi

specilizării din punct de vedere al tuturor cadrelor didactice care susţin cursuri, seminarii,

laboratoare sau proiecte la specializarea Inginerie economică în domeniul mecanic.

Metodologia de cercetare a constat în următoarele:

• Analiză documentară exploratorie – consultarea celor mai adecvate surse

secundare: rapoarte şi statistici ale Ministerului Educaţiei Cercetării Tineretului şi

Sportului, acte normative cu implicaţii asupra sectorului studiat, Anuarul Statistic

al României, articole din reviste în domeniu;

• Cercetare primară – cercetare cantitativă pe bază de chestionar adresat cadrelor

didactice care susţin activităţi didactice (curs, seminar, laborator, proiect) în

cadrul specializării Inginerie economică în domeniul mecanic.

5. ACTUALITATEA TEMEI DE CERCETARE

Teza de doctorat abordează un domeniu de actualitate pentru mediul economico-social

naţional şi internaţional.

12

Interesul acordat discuţiilor cu privire la calitatea în învăţământul superior a crescut

foarte mult, în ultimul timp încercându-se aplicarea modelelor stabilite şi implementate în

sectorul industrial în general.

Dezbaterile variază pe diverse teme legate de cadrul de aplicare a managementului

calităţii (Owlia şi Aspinwall, 1996; Crawford şi Shutler, 1999), probleme legate de

implementarea calităţii (Roffe, 1998), satisfacţia consumatorului (Aldrige şi Rowlez,

1998) şi nu în ultimul rând dacă este adecvată concentrarea pe „client” şi transformarea

studentului în postura de client. Cea mai dominantă temă a dezbaterilor actuale este însă

legată de dezvoltarea unor metode de evaluare valide, de încredere care pot fi aplicabile

la nivel mondial (Joseph şi Joseph, 1997; Rowley, 1997; Oldfield şi Baron, 2000;

Sureshchander, 2002; Welsh şi Dey, 2002; Hill, 2003).

În multe ţări învăţământul superior a pornit de la un produs, mai exact un serviciu, de nişă

adresat unei elite a populaţiei din aceea vreme şi s-a ajuns la un serviciu adresat maselor,

întregii populaţii, care şi-a încheiat studiile liceale încercându-se satisfacerea acestora de

către un număr în creştere de unităţi de învăţământ superior. Furnizarea serviciilor de

învăţământ superior a început ca de obicei de la un serviciu planificat la nivel central la

unul în care resursele disponibile sunt alocate în competiţie cu forţele pieţei. Pe măsură ce

acest produs ajunge la maturitate serviciile de calitate au devenit o politică de diferenţiere

a unei universităţii faţă de alta. Există câteva studii care demonstrează efectele factorilor

de igienă şi a factorilor motivaţionali ai lui Herzberg asupra predilecţiei cu care studenţii

recomandă o universitate grupului lor de interes (DuVernois, 2001; Săvescu, Rotaru,

2005).

Atenţia acordată evaluării calităţii în învăţămîntul universitar a crescut mult în ultimele

decenii. Diverşi autori internaţionali, în special din SUA, Marea Britanie şi Australia,

subliniează importanţa evaluărilor didactice şi marchează evaluarea principalilor poli ai

domeniului didactic: predarea, învăţarea sub diferitele ei forme, performanţele,

competenţele. Se constată importanţa majoră a factorului social în evaluare,

complexitatea crescândă a fenomenului evaluării datorită fenomenului de integrare a

elevilor proveniţi din diverse ţări deci a fenomenului de globalizare a învăţământului. În

analiza factorială realizată în partea de cercetare s-a putut observa o parte a modului în

care studenţii evaluează o apreciere globală a anului de studiu în funcţie de necesităţile pe

13

care ei le identifică la un nivel mulţumitor pentru ei. Motivul pentru care se consideră

acest fapt foarte important este datorită identificării aşteptărilor pe care studenţii le au în

urmarea disciplinelor din planul de învăţământ.

Principala întrebare care autorul şi-a adresat-o a fost „De ce apar diferenţe semificative

între evaluarea realizată de diverşi studenţi supuşi aceluiaşi proces de învăţământ şi avânt

cracteristici similare cu privire la gradul de participare la cursuri sau media anilor de

studiu. Autorul concluzionează că acest lucru apare ca urmare a lipsei de identificare

prealabilă a dorinţelor şi aşteptărilor pe care studenţii o proiectează mintal asupra

procesului de învăţământ.

6. GRADUL DE STUDIERE A TEMEI INVESTIGATE

Pe plan internaţional, domeniul managementului calităţii în general şi al asigurării

şi evaluării calităţii în mod special se află în plin proces de dezvoltare. Evenimentele

internaţionale care au avut loc după anul 2005 au atras atenţia mediului internaţional,

deopotrivă a cercetătorilor, a practicienilor, a instituţiilor guvernamentale, a organizaţiilor

internaţionale implicate în proiecte de dezvoltare, a mediului academic, asupra necesităţii

investirii de resurse financiare, umane, informaţionale şi know-how în dezvoltarea

sectorul educaţional şi construirea unei unităţii la nivel european.

În ultima vreme, însă, cercetările se concentrează în mod special asupra calităţii predării

– adică a identificării modului de transmitere cel mai adecvat pentru însuşirea

competenţelor pe care studentul şi le doreşte a dezvolta. Această practică este din ce în ce

mai curentă în învăţămîntul universitar din diverse ţări. Acest fenomen rezultă din mai

multe motive:

• ponderea predării în procesul de învăţămînt căreia îi revine cel puţin 50% din

totalul activităţii unui cadru didactic;

• creşterea vertiginoasă a numărului de studenţi ca urmare a liberalizării accesului

la nivelul superior de învăţământ (denumită în diverse lucrări şi fenomenul de

masificare a învăţământului superior). Acest aspect implică un efort de predare

14

mult mai susţinut şi o încercare a cadrului didactic de a prezenta disciplina în

termeni cât mai uşor „digestibili”;

• solicitările administrative care, în perioade de restricţii bugetare, îngreunează şi

mai mult procesul didactic. Fiecare cadru didactic încearcă să-şi predea disciplina

şi cu materiale mai puţine în raport cu numărul de studenţi;

• presiunile studenţilor care în postura lor de “beneficiari” au dreptul să solicite un

învăţămînt calitativ.

În funcţie de amploarea pe care acest fenomen o are la nivel mondial, în condiţiile

compatibilizării cu învăţământul european şi mondial, multiplicării partenerilor

instituţionali, reformării structurale şi de conţinut, introducerii sistemului de credite

transferabile, fenomenului de globalizare prin accesul elevilor la universităţi din toată

lumea este important de reţinut în vederea personalului cu rol în evaluarea universităţilor

rolul predării şi calitatea ei3. Primii paşi în realizarea unor studii concrete privind analiza

stării actuale a predării, elaborarea unor noi mijloace de evaluare, implementarea lor în

învăţământul universitar au fost începute în cadrul unui proiect la care a participat şi

autorul. Aceste studii şi-au dorit să răspundă la un şir de întrebări pe care orice instituţie

de învăţămînt, orice profesor şi le adresează cu regularitate. Care sunt dimensiunile

evaluarii predării? În funcţie de care obiective trebuie să se facă evaluarea şi cu ajutorul

căror instrumente? Cum să se construiească aceste instrumente? Care sunt etapele

evaluării şi cum să o desfăşurăm?

Prezenta cercetare vizează trei aspecte de bază ale evaluării calităţii predării: identificarea

importanţei competenţelor din punct de vedere al studenţilor, apoi a cadrelor didactice si

nu in ultimul rand al angajatorilor si al absolventilor (aceste cercetări vor fi direcţii

viitoare de cercetare). Aceste cercetări le putem considera răspunsurile la întrebările

esenţiale care rezultă din axa ştiinţifico-metodologico-tehnică a evaluării, fără a pretinde

la o expunere exhaustivă, dată fiind amploarea şi complexitatea problemei abordate.

Teoria şi practica evaluării în educaţie prezintă diverse moduri de abordare şi de

înţelegere a acţiunii evaluative (Bonniol, Vial, 1997). Ele se nuanţează sub raportul

3 Unii autori precum Franz, R.S., Martin, A., O’Neill, M. A. şi Palmer A. atrag atenţia asupra pericolului ca înscrierile la cursuri să devină concursuri de popularitate şi învăţământul să devină entertaiment

15

înţelegerii naturii acestui proces, a ceea ce reprezintă obiectul acţiunilor de evaluare,

funcţiilor pe care le îndeplinesc, modului de realizare (Radu, 2000; Meyer, 2000; Vogler,

2000). Fără a se aprofunda în analiza conceptuală a fenomenului “evaluare” , menţionăm

doar că, în opinia noastră, “a evalua” duce la ideea de măsurare a satisfacţiei rezultatelor

obţinute din activitatea studentului, profesorului, departamentului, a instituţiei de

învăţămînt în general (Ţuţurea, Rotaru, 2004).

Cu referinţă la predare, “evaluarea” presupune un proces care permite să se aprecieze cât

de eficientă este activitatea profesorului consacrată realizării programului de studii.

Aşadar, evaluarea corpului academic este un proces complex care presupune evaluarea a

trei activităţi principale realizate de acesta: activităţi de predare, activităţi de cercetare şi

activităţi legate de serviciile aduse universităţii şi comunităţii. Aceste activităţi trebuie

integrate cu grijă pentru a elimina riscul distorsionării sensului învăţământului superior.

În lumea academică ponderile determinate de activităţile amintite mai sus pot varia de la

o facultate la alta sau chiar de la o catedră la alta, în cadrul aceleiaşi facultăţi.

Prima activitate, se referă la îmbunătăţirea continuă a curriculei universitare, a

programelor analitice, a metodelor de predare precum şi a evaluării cunoştinţelor

acumulate de studenţi. Reformarea curriculei universitare, înseamnă alegerea şi

implementarea acelor discipline care corespund cel mai bine nevoilor viitorilor absolvenţi,

ce trebuie să fie pregătiţi „gata pentru bătălie”. Un al doilea element important este legat

de asigurarea unei calităţi educaţionale înalte determinată în mod hotărâtor de aportul

cadrelor didactice (Ţuţurea, Rotaru 2004).

Evaluarea urmăreşte, aşadar, determinarea şi aprecierea măsurii în care rezultatele

procesului de învăţare corespund obiectivelor propuse, metodelor de predare şi

conţinutului programei. Componentă a procesului de predare, evaluarea contribuie la

îmbunătăţirea calităţii predării prin: monitorizarea inovaţiilor în domeniul predării,

îmbunătăţirea cursurilor, identificarea părţilor bune şi slabe ale predării, implicarea mai

activă a studenţilor în procesul de predare–învăţare, aflarea dificultăţilor întîmpinate de

studenţi, verificarea aşteptărilor studenţilor în ceea ce priveşte predarea, sprijinirea

cadrelor pentru promovarea în funcţie sau ocuparea unor posturi, satisfacţie profesională,

aducând, astfel, beneficii instituţiei în întregime.

16

7. SINTEZA PRINCIPALELOR PĂRŢI ALE TEZEI

Obiectivele tezei au determinat structura ei logică, care cuprinde introducere, 2

părţi şi 11 capitole, bibliografia cu 401 titluri, 2 anexe, 264 pagini, 88 figuri şi 30 de

tabele.

Partea I – Stadiul actual şi aspecte teoretice ale managementului calităţii în

evaluarea universitară, cuprinde trei capitole şi prezintă elemente fundamentale ale

managementului calităţii, în scopul familiarizării cititorului cu subiectul abordat.

Capitolul 1 – Învăţământul superior în procesul de globalizare, introduce

cititorul în tendinţele în învăţământul superior, asigurarea calităţii evidenţează rolul

internaţionalizării, globalizării în dezvoltarea şi evaluarea procesului de învăţământ.

Obiectivele acestui capitol au fost:

• Descrierea, în linii mari, a modelelor de creştere a cererii pentru învăţământul

superior;

• Impactul tendinţelor demografice şi modalităţile în care tehnologiile au fost

valorificate pentru a satisface nevoile noilor generaţii de studenţi;

• Modul în care forţele de pe piaţă au un impact asupra furnizării de învăţământ

superior şi strategiile elaborate de către universităţi concurând pentru studenţi.

• Concepte cheie şi idei legate de globalizare, internaţionalizarea învăţământului şi

a educaţiei transfrontaliere;

• Formele pe care internaţionalizarea învăţământului superior şi educaţia

transfrontalieră le-a luat cel mai frecvent, şi reglementările care le însoţesc;

• Înţelegerea importanţei politicilor guvernamentale şi instituţionale, încurajarea

relevantă pentru internaţionalizare, cooperarea transfrontalieră şi schimbul de

studenţi şi a cadrelor didactice;

• implicaţiile globalizării pentru asigurarea calităţii.

Capitolul 2 – Conceptul de asigurare a calităţii în învăţământul superiror

evidenţiază o prezentare generală asupra principalelor concepte ale asigurării calităţii ca

parte a managementului calităţii în instituţiile de învăţământ.

Obiectivele pe care autorul şi-a propus să le atingă sunt:

17

• Definirea conceptului de asigurarea calităţii;

• Conceptul de calitate şi particularităţile acestuia în sistemele de învăţământ

superior;

• Prezentarea unor principii ale managementului calităţii;

• Politicile şi strategiile sistemului de învăţământ la nivel european.

Capitolul 3 – Managementul calităţii în învăţământul superior îşi propune să

definească termenul de Managementul calităţi, principiile managementului calităţii,

structuri de conducere şi funcţionare ale managementului calităţii, documentele calităţii şi

metodologia de îmbunătăţire continuă.

Partea a II-a – Analiza competenţelor universitare –formarea şi evaluarea

lor, face legătura între aspectele generale privind asigurarea calităţii prezentate în prima

parte şi tema tezei de doctorat, evidenţiind modul în care activitatea de formare şi

evaluare a competenţelor aduce instituţiilor de învăţământ o valoare adăugată mai mare şi

poate da răspunsuri la multe din întrebările importante care fac diferenţa între succes şi

insucces. Partea a II-a cuprinde două cercetări cantitative.

În această parte a tezei s-a pornit de la ideea de a analiza competenţele

universitare din punct de vedere al formării şi apoi a evaluarii lor. Această analiză a

încercat să cuprindă unii factorii implicaţi în procesul de evaluare a procesului de

învăţământ şi anume: studenţi din anul terminal şi cadrele didactice titulare de disciplină.

În prima cercetare au fost chestionaţi studenţii din anul terminal de la

specializarea Inginerie economică din cadrul Facultăţii de Inginerie „Hermann Oberth”

din Sibiu iar în cea de a doua cadrele didactice care predau la acestă specializare.

Cercetarea I - Analiza competenţelor universitare - formarea şi evaluarea lor din

punct de vedere al studenţilor din anii terminali, face o incursiune atât în principalele

abordări ştiinţifice şi domenii de cercetare în sistemul de asiguarea calităţii, cât şi în

preocupările academice şi modalităţile de diseminare a rezultatelor cercetărilor respective.

Utilitatea cercetării poate fi subliniată de contribuţiile pe care le aduce prin identificarea

unor instrumente specifice cercetărilor de marketing legate de comportamentul

consumatorului aplicate însă acum domeniului de evaluare în învăţământul superior.

Aceasta este utilă, în primul rînd, specialiştilor în calitatea învăţământului şi psihologie

universitară, managerilor universitari, specialiştilor în ştiinţele educaţiei, specialiştilor

18

din toate formele de management şi marketing, însă poate fi utilizată şi de specialişti în

alte domenii ale învăţămîntului universitar. Ţinând cont de importanţa cunoaşterii

problemelor calităţii evaluării, sperăm să fie utilă şi unui cerc larg de cadre din diferite

domenii ale învăţămîntului universitar.

Principalele rezultate obţinute au fost:

• Apreciarea globală asupra calităţii predării;

• Identificarea caracterului de dinamicitate a specializări Inginerie Economică în

domeniul mecanic;

• Demonstrarea fidelităţii faţă de specializarea Inginerie Economică în domeniul

mecanic;

• Analiza statistică privind dobândirea competenţelor instrumentale, interpersonale,

lucrul în context interdisciplinar, competenţelor sistemice;

• Analiza bivariată a gradului de satisfacţie şi importanţa competenţelor dobândite;

• Utilizarea metodelor statistice multivariate de analiza privind dobândirea

competenţelor şi obţinerea unui model de analiză factorială şi a unui model liniar

multifactorial în cadrul analizei de regresie liniară.

Cercetarea este structurată pe 3 capitole, are 35 de figuri şi 11 tabele.

În capitolul 4 se realizează colectarea datelor din surse primare. Se prezintă procesul de

eşantionare prin luarea în considerare a factorilor ce determină procesul de eşantionare şi

se prezintă planul de eşantionare.

În capitolul 5 se efectuează analiza generală. În acest capitol se efectuează o prelucrare

primară a datelor din chestionar şi în final se prezintă câteva concluzii.

În capitolul 6 – cel mai important se efectuează analiza statistică pe parcursul a 7

paragrafe. În prima parte se prezintă caracteristicile respondenţilor, care sunt reprezentaţi

de studenţii din anul IV şi V de la specializarea Inginerie Economică în Domeniul

Mecanic, domeniul Inginerie şi Management. Analiza statistică privind calitatea predării,

identificarea caracterului de dinamicitate al acestei specializări şi demonstrarea fidelităţii

faţă de specializare este efectuată în paragraful 6.2. În paragraful 6.3. se realizează

analiza statistică privind dobândirea competenţelor instrumentale, pornind de la

întrebările 3 până la 9. Se efectuează, de asemenea, o prelucrare statistică privind

dobândirea unor competenţe de munc

6.4.) şi a unor competenţe sistemice (paragraful

Analiza bivariată a gradului de satisfac

efectuează în paragraful 6.6.. Din aceast

rezultă o satisfacţie mare şi importan

Figura

Aspectul cel mai important în cadrul cercet

din populaţia studiată de la care se vor culege datele primare. În alegerea metodei de

eşantionare s-a ţinut cont de urm

eşantionare, variaţiile existente între subiec

prezintă interes pentru echipa de cercetare, timpul alocat cercet

disponibile. Modalitatea de stabilire a structurii e

7

10

14

16

17

2

2.5

3

3.5

0

Sa

tisf

acţ

ie

II. Importanţămare,

I. Importanţă mare, satisfactie

ţe de muncă în echipă şi în echipe interdisciplinare (paragraful

e sistemice (paragraful 6.5.).

a gradului de satisfacţie şi importanţa competenţelor dobândite se

.6.. Din această analiză (vezi figura 1, sau figura

şi importanţă mare la itemurile 5, 7, 8, 10 şi 12.

Figura 1. Matricea satisfacţie/ Importanţă

Aspectul cel mai important în cadrul cercetărilor selective este selectarea unui e

de la care se vor culege datele primare. În alegerea metodei de

inut cont de următorii factori: mărimea populaţiei ţintă, eroarea de

iile existente între subiecţi din punctul de vedere al variabilelor, c

interes pentru echipa de cercetare, timpul alocat cercetării şi resursele umane

Modalitatea de stabilire a structurii eşantionului este eşantionarea aleatoare

3

4

5

6

8

9

11

12

1315

2.5

Importanţă

mare, satisfactie mică

satisfactie mare

III. Importanţămică, satisfactie

IV. Importanţă mică, satisfactie

hipe interdisciplinare (paragraful

elor dobândite se

1, sau figura 45 în teză)

rilor selective este selectarea unui eşantion

de la care se vor culege datele primare. În alegerea metodei de

ţintă, eroarea de

i din punctul de vedere al variabilelor, care

i resursele umane

antionarea aleatoare

5

satisfactie mică

satisfactie mare

20

proporţională, metodă probabilistică ce presupune împărţirea colectivităţii investigate în

funcţie de anumite criterii, urmând ca, pentru constituirea eşantionului, să fie selectat, în

mod aleator, un număr de componente, până la atingerea dimensiunii prestabilite a

eşantionului.

După prelucrarea primară a datelor din chestionar, în tabelul 1 se prezintă o sinteză a

rezultatelor. Se notează nivelul de importanţă al competenţei EI (extrem de important) şi I

(important) şi nivelul la care se regăseşte în programa de învăţământ (PI) cu FI (foarte

înalt) şi DI (destul de înalt).

Tabelul 1. Sinteză privind prelucrarea primară a datelor din chestionar

Nr. item

Item (competenţă)

Nivel de importanţă al competenţei EI şi I (%)

Nivel FI şi DI care se regăseşte în PI ( în%)

0 1 2 3

3 Capacitatea de analiză şi sinteză 91,8 40,8

4 Capacitatea de organizare şi planificare a activităţilor 79,6 47,0

5 Capacitatea de a îşi însuşi cunoştinţe fundamentale pentru

specialitate

89,6 81,6

6 Utilizarea unei alte limbi decât cea maternă în specialitate 81,6 28,5

7 Utilizarea calculatorului şi a altor dispozitive de tehnologia

informaţiei

97,9 55,1

8 Folosirea surselor alternative de informare (bibliotecă,

internet) în specializare

83,7 57,1

9 Capacitatea de a lua decizii în mod independent 92,9 53,0

10 Capacitatea de a lucra în echipă (în specialitate) 93,8 77,5 11 Capacitatea de a lucra în echipe interdisciplinare 75,5 39,6 12 Capacitatea de a aplica în cadrul seminariilor, proiectelor

cunoştinţele teoretice dobândite la curs

79,6 61,2

13 Deprinderea de a învăţa şi cerceta independent 78,6 44,9

14 Capacitatea de adaptare la situaţii noi 96,0 37,4

15 Abilitatea de a lucra independent utilizând cunoştinţele dobândite

91,6 51,1

16 Capacitatea de a fi riguros, de a face lucruri de calitate (în

specialitate)

97,6 42,8

17 Capacitatea de a elabora şi conduce proiecte 95,9 44,9

Diferenţe mari între nivelul de importanţă al competenţei şi nivelul care se

regăseşte în programa de învăţământ apar la itemurile: 3 – Capacitatea de analiză şi

sinteză; 4- Capacitatea de organizare şi planificare a activităţii; 6 - Utilizarea unei alte

21

limbi decât cea maternă în specialitate; 9 - Capacitatea de a lua decizii în mod

independent; 11 - Capacitatea de a lucra în echipe interdisciplinare; 14 - Capacitatea de

adaptare la situaţii noi; 17 - Capacitatea de a elabora şi conduce proiecte.

Se remarcă de asemenea că respondenţii consideră domeniul Inginerie şi Management,

specializarea Inginerie Economică în Domeniul Mecanic ca fiind dinamic şi extrem de

dinamic într-o pondere de 89,7% (item 19) şi consideră specializarea ca fiind atractivă

(item 21 şi 22).

În paragraful 6.7. se utilizează două metode statistice multivariate de analiză pentru

dobândirea competenţelor: analiza factorială şi analiza de regresie – modelul liniar

multifactorial.

Etapele realizării analizei factoriale

Pentru realizarea unei analize factoriale, cercetătorul trebuie să parcurgă anumite etape,

după cum este prezentat în figura de mai jos (figura 2 (46)). Pentru cele mai multe dintre

aceste etape, el trebuie să se folosească de un soft adecvat, cum ar fi spre exemplu SPSS.

Figura 2. Etapele realizării unei analize factoriale

1. Calculul şi analiza matricei de corelaţii între variabile

Pentru a decide asupra oportunităţii utilizării metodei de analiză factorială întru-un anume

studiu, trebuie întocmită o matrice de corelaţii între perechile de variabile investigate,

luate una câte una. Analiza matricei de corelaţii stabileşte existenţa unor elemene latente,

1. Formularea problemei de

analizat şi stabilirea

obiectivelor

2. Colectarea datelor şi

constituirea bazei de date

3. Calculul şi analiza matricei de corelaţii între

variabile

4. Extragerea factorilor iniţiali -

alegerea metodei de extragere a

factorilor iniţiali

5. Extragerea factorilor iniţiali -

stabilirea numărului de

factori ce urmează a fi

8. Interpretarea “coeficienţilor de

corelaţie variabile-factori”

din matricea “rotită” a

7. Determinarea factorilor finali - rotirea factorilor

iniţial extraşi

6. Determinarea factorilor finali -

constituirea matricei factori –

variabile

10. Verificarea finală a

modelului

9. Denumirea factorilor în funcţie de variabilele identificate

22

comune printre varibile şi justifică analiza factorială a cărei scop este de a elimina datele

redudante. În situaţia în care se constată că nici unele dintre variabilele supuse analizei nu

se corelează cu altele (sau corelaţiile sunt slabe) aplicarea analizei factoriale nu mai este

justificată. În acelaşi timp, există o foarte mare probabilitate ca variabilele între care

există o corelaţie puternică, conform matricei de corelaţii, să fie corelate într-o mare

masură cu acelaşi/aceeaşi factori (după cum se va putea constata după rularea metodei de

analiză). În practică, pentru a stabili oportunitatea utilizării analizei factoriale, se

utilizează complementar două teste statistice (figura 3 (47)):

Figura 3. Testele de sfericitate şi de acceptabilitate

• testul sfericităţii al lui Bartlett (“Bartlett’s test of sphericity”), utilizat pentru a

verifica ipoteza că variabilele nu sunt corelate în cadrul populaţiei studiate

(fiecare variabilă se corelează perfect cu ea însăşi dar nu se corelează cu nici o

altă variabilă Sig.=.000). O valoare calculată mare respinge ipoteza nulă,

justificând aplicarea analizei factoriale.

• testul Kaiser-Meyer-Olkin (KMO=.0730), măsoară „adecvarea” eşantionului

şi se bazează pe compararea valorilor coeficienţilor din matricea de corelaţie

cu coeficienţii de corelaţie parţiali. O valoare mică a testului KMO indică

faptul că efectul de corelaţie dintre perechile de variabile nu poate fi explicat

23

prin acţiunea altor variabile şi, prin urmare, aplicarea analizei factoriale poate

să nu fie potrivită. În practică se urmăreşte obţinerea unei valori mai mari de

0,5 pentru KMO prin care se validează utilizarea metodei de analiză factorială.

Trebuie menţionat că dacă în matricea de corelaţii există variabile 100% redudande

(variabile puternic intercorelate, de exemplu, o variabilă este suma altor două variabile

selectate pentru analiză), atunci analiza factorială nu poate fi utilizată.

2. Extragerea factorilor iniţiali – alegerea metodei de extragere a factorilor iniţiali

Prin analiza componentelor principale, este redus ansamblul eterogen de variabile

luate în considerare pentru a desprinde noi variabile calculate, care sunt combinaţii

lineare ale primelor.

Variabilele de bază sunt prin construcţia lor, dimensiuni independente numite şi

componente principale. Prin analiză sunt reţinute numai componentele principale cele

mai importante, după ce ele au fost clasate potrivit mărimii procentajului din dispersia

totală pe care ele le explică.

Factorii latenţi (componentele principale) sunt extraşi în mod secvenţial în vederea

producerii unei discriminări maxime între evaluări, prin determinarea mărimii care

este măsurată în comun.

Dispersia care nu este explicată de primul factor poate fi parţial explicată de un al

doilea factor, care este independent de primul, şi aşa mai departe.

Coloana comunalities (de fapt dispersiile comune) reprezintă porţiunea din dispersia

variabilei din rândul respectiv care este explicată de către factorii extraşi. Astfel cele

14 competenţe explică într-o proporţie de 58,7% variabilitatea existentă în evaluarea

competenţei de analiză şi sinteză. Cu cât comunualities (comunalitatea) unei variabile

este mai mare cu atât mai amplă este explicaţia furnizată de factorii luaţi în comun.

Erorile care trebuiesc eliminate sunt valorile mai mari de 1 sau valorile de 0 ale

variaţiei dispersiei. Valoarea comună (communalities) indică variaţia celorlalte

variabile în cadrul fiecărei variabile în parte. Aceste valori sunt prezentate în figura 4

(figura 48 în teză). Valoarea extrasă comună este estimarea variaţiei componentelor

din cadrul fiecărei variabile.

Totalul coloanei cumunalităţ

competenţele este explicată

Dispersia comună (Communalities)

Q3 = Capacitatea de analiză/sinteză Q4 = Capacitatea de organizare/planificare Q5 = Capacitatea de însuşire cunoştinţe fundamentale Q6 = Capacitatea de a utiliza limbi străine Q7 = Capacitatea de utilizare dispozitive IT Q8 = Folosirea surselor alternative Q9 = Capacitatea de lua decizii independent Q10 = Capacitatea de lucru în echipă Q11 = Capacitatea de lucru interdisciplinar Q12= Capacitatea de aplica practic Q13 = Deprinderea de a învăţa şi cerceta Q14 = Capacitatea de adaptare situaţii noi Q15 = Abilitatea de a lucra independent utilizând cunoştinţele dobândite Q16 = Capacitatea de a fi riguros, de a face lucrur de calitate Q17 = Capacitatea de a elabora şi conduce proiecte Metoda de extragere: Principal Component Analysis.

Figura

3. Determinarea factorilor finali

In continuare, se realizează o serie de calcule automatizate, unul dintre principalele

rezultate al acestora fiind

“component matrix”) care con

dintre variabilele iniţiale şi factorii extra

stabili dacă există legături între variabile

fapt extrem de important în interpretarea factorilor.

Totalul coloanei cumunalităţi arată cât de mult din dispersia preferinţelor fa

ele este explicată de către factorii extraşi.

ă (Communalities)

Initial Valoarea extrasă

1.000 .587

1.000 .603

1.000 .640

1.000 .580

1.000 .529

1.000 .454

1.000 .566

1.000 .728

1.000 .718

1.000 .558

1.000 .515

1.000 .707

1.000 .708

1.000 .693

1.000 .644

Metoda de extragere: Principal Component Analysis.

Figura 4. Explicaţii pentru comunalitate

Determinarea factorilor finali - constituirea matricei “factori – variabile”

ă o serie de calcule automatizate, unul dintre principalele

rezultate al acestora fiind matricea factori-variabile (“factor pattern matrix” sau

mponent matrix”) care conţine coeficienţi ai corelaţiilor (“încărcările factoriale”)

şi factorii extraşi iniţiali. Pe baza acestor coeficienţi se va putea

turi între variabile şi factori, respectiv, cât de strânse sunt acestea,

fapt extrem de important în interpretarea factorilor.

elor faţă de toate

variabile”

o serie de calcule automatizate, unul dintre principalele

(“factor pattern matrix” sau

ările factoriale”)

iali. Pe baza acestor coeficienţi se va putea

e strânse sunt acestea,

25

4. Determinarea factorilor finali - rotirea factorilor iniţial extraşi

Matricea calculată “factori-variabile”, deşi conţine informaţiile de care avem nevoie, de

cele mai multe ori ea nu permite o interpretare directă a factorilor. De aceea, este

necesară o transformare cunoscută sub denumirea de “rotirea factorilor iniţial extraşi”.

Această transformare se impune deoarece în matricea iniţiala, factorii sunt corelaţi cu

multe dintre variabile ceea ce face dificil şi nesigur interpretarea lor. Rezultatele etapei 6

şi 7 pot fi vizualizate în tabelul 1 (13).

Tabelul 1. Rezultatele rotirii matricii variabilelor

Component Matrixa Component 1 2 3 4

Q3. Cap. analiza/sinteza este .445 .214 -.138 -.569 Q4. Cap. organizare/planificare este .515 .032 -.492 .308 Q5. Cap. insusire cun. fund. este .347 .264 -.384 .551 Q6. Cap. utilizare limbi straine este .710 -.033 -.275 .022 Q7. Cap. utilizare dispozitive IT este .431 .430 .266 -.297 Q8. Folosirea surselor alternative este .565 .095 .343 -.094 Q9. Cap. lua decizii indep. este .737 .147 .002 -.040 Q10. Cap. lucru in echipa este .635 -.561 -.050 -.084 Q11. Cap. lucru interdisciplinar este .574 -.580 .209 .091 Q12. Cap. aplica practic este .588 .112 -.353 -.274 Q13. Depr. invata si cerceta este .549 .359 .243 .162 Q14. Cap. adaptare situatii noi este .484 .528 .219 .382 Q15. Abilitatea lucru independent este .800 -.049 -.142 -.213 Q16. Cap. riguros, calitate este .415 -.057 .700 .162 Q17. Cap. elabora conduce proiecte este .480 -.611 .077 .188 Extraction Method: Principal Component Analysis.

Din punct de vedere statistic, rotirea nu schimbă valoarea comunalităţilor şi nici procentul

total al variaţiei explicate dar, la nivelul individual, metoda de rotire va face ca procentul

de variaţie explicat de fiecare dintre factori să se modifice. Cu alte cuvinte, diferite

metode de rotire vor putea conduce la identificarea unor factori diferiţi. In practică,

metodele de rotire utilizate se încadrează în una din următoarele două categorii, în funcţie

de natura factorilor obtinuţi: a) rotire ortogonală, când factorii obtinuţi sunt independenţi

şi, b) rotire oblică, atunci când există probabilitate mare ca factorii obtinuţi să fie corelaţi.

26

Rotated Component Matrixa Component 1 2 3 4

Q3. Cap. analiza/sinteza este -.026 .754 .113 -.069 Q4. Cap. organizare/planificare este .212 .244 -.010 .706 Q5. Cap. insusire cun. fund. este -.026 -.014 .138 .788 Q6. Cap. utilizare limbi straine este .367 .474 .152 .445 Q7. Cap. utilizare dispozitive IT este -.124 .457 .544 -.094 Q8. Folosirea surselor alternative este .258 .292 .549 -.034 Q9. Cap. lua decizii indep. este .265 .478 .431 .287 Q10. Cap. lucru in echipa este .785 .322 .004 .089 Q11. Cap. lucru interdisciplinar este .825 .070 .182 .017 Q12. Cap. aplica practic este .138 .675 .044 .286 Q13. Depr. invata si cerceta este .047 .188 .645 .249 Q14. Cap. adaptare situatii noi este -.107 .035 .718 .422 Q15. Abilitatea lucru independent este .420 .646 .235 .240 Q16. Cap. riguros, calitate este .384 -.130 .705 -.177 Q17. Cap. elabora conduce proiecte este .792 -.015 .046 .118 Extraction Method: Principal Component Analysis. Rotation Method: Varimax with Kaiser Normalization.

5. Interpretarea “coeficienţilor de corelaţie variabile-factori” din matricea “rotită” a

factorilor

Interpretarea rezultatelor obtinute are la bază evaluarea legăturilor dintre variabilele

iniţiale şi factorii obţinuţi în urma aplicării procedurii de analiză. Această interpretare se

bazează în primul rând pe evaluarea cantitativă a “încărcărilor variabilelor pe factori”,

adică pe analiza coeficienţilor de corelaţie variabile-factori: coeficienţii mari indică o

legătură strânsă între factori şi variabile.

Astfel, un factor va fi interpretat pe baza variabilelor care „îl încarcă” cel mai mult.

Pe lângă interpretarea cantitativă, la fel de importantă este, şi abordarea „calitativă” a

rezultatelor numerice obţinute. Pentru aceasta, observăm următoarele legături între factori

prin prisma rezultatelor obţinute.

Variabilele determinate din punct de vedere al importanţei pentru factorul 1 au un grad de

determinare foarte scăzut pentru ceilalţi 3 factori.

Există o legătură prin prisma variabilei 7 (Capacitate de utilizare dispozitive IT) între

factorul 2 “Competenţe sistemice – înţelegerea specializării” şi factorul 3 – Competenţe

instrumentale – abilităţi metodologice în schimb au o influenţă negativă asupra factorului

1 “Competenţe interpersonale – lucrul în context internaţional” (-.124) şi factorul 4

“Competenţe instrumentale –

factoriilor 2 şi 3 se dezvoltă (cresc) competen

valorile din tabelul 1 (13)).

Există o legătură de invers propor

itemul Q16 şi influenţa asupra factorilor 2

Rezultatul primei analize factoriale pentru item Q3

51 în teză).

Figura 5. Denumirea factorilor variabilelor determinante

Rezultatul celei de a doua analiz

(figura 52 în teză).

Cea de a doua analiză factorial

cercetări. Acest rezultat este considerat important pentru o idee viitoare de cercetare care

va include un studiu mai amplu

absolvenţi. Întrucât autorul consider

satisfacţii ridicate a „clienţilor” unei specializ

FACTORUL 1 -

Competenţe interpersonale , lucrul în

context internaţional

FACTORUL 2 -

Competenţe sistemice (înţelegerea specializării ca parte a unui sistem)

FACTORUL 3 -

Competenţe instrumentale - abilităţi

metodologice

FACTORUL 4 -

Competenţe instrumentale - abilităţi

cognitive

– abilităţi cognitive”. Deci pe măsură ce competen

ă (cresc) competenţele factorilor 1 şi 4 descresc (procentual cu

de invers proporţionalitate între variabila determinantă a factorului 3,

a asupra factorilor 2 şi 4.

Rezultatul primei analize factoriale pentru item Q3- Q17 este prezentat în figura

. Denumirea factorilor variabilelor determinante

Rezultatul celei de a doua analiză factorială pentru item Q3- Q9 este prezentat în figura

factorială realizată este prezentată ca un rezultat parţial a

ri. Acest rezultat este considerat important pentru o idee viitoare de cercetare care

va include un studiu mai amplu şi pe durata mai multor ani de observaţii a carierei unor

i. Întrucât autorul consideră această idee ca fiind esenţială în obţ

ii ridicate a „clienţilor” unei specializări universitare. Rezultatele testelor

•Q11 Capacitatea de lucru interdisciplinar

•Q17 Capacitatea de a elabora şi conduce proiecte

•Q10 Capacitatea de lucru în echipăinterpersonale , lucrul în

•Q1 Capacitatea de analiză şi sinteză

•Q12 Capacitatea de a aplica practic

•Q15 Abilitatea de a lucra independent(înţelegerea specializării

•Q14 Capacitatea de adaptare la situaţii noi

•Q16 Capacitatea de a fi riguros, de a face lucruri de calitate

•Q13 Deprinderea de a învăţa şi cerceta independent

•Q8 Folosirea surselor alternative

•Q7 capacitatea de utilizare dispozitive IT

abilităţi

•Q5 Capacitatea de a-ţi însuşi cunoştinţe fundamentale pentru specializare

•Q4 Capacitatea de organizare şi planificare a activităţilor

abilităţi

ce competenţele

i 4 descresc (procentual cu

ă a factorului 3,

este prezentat în figura 4 (figura

Q9 este prezentat în figura 5

ca un rezultat parţial al acestei

ri. Acest rezultat este considerat important pentru o idee viitoare de cercetare care

ii a carierei unor

în obţinerea unei

ri universitare. Rezultatele testelor

Q17 Capacitatea de a elabora şi conduce proiecte

Q16 Capacitatea de a fi riguros, de a face lucruri de

Q13 Deprinderea de a învăţa şi cerceta independent

Q4 Capacitatea de organizare şi planificare a

28

statistice Testul KMO = 0.736 şi a testului Bartlett = 0 demonstrează că o astfel de

analiză factorială este utilă cu datele prelevate.

Matricea componentelor şi matricea rotită sunt prezentate în tabelul 2.

Tabelul 2. Rezultatele rotirii matricei variabilelor

Competenţe instrumentale evaluate Grupul 1 Grupul 2 Grupul 3 Q3 = Capacitatea de analiză/sinteză .527 -.361 .298 Q4 = Capacitatea de organizare/planificare .569 .541 .147 Q5 = Capacitatea de însuşire cunoştinţe fundamentale

.451 .616 .016

Q6 = Capacitatea de a utiliza limbi străine .741 .172 -.395 Q7 = Capacitatea de utilizare dispozitive IT .538 -.517 -.514 Q8 = Folosirea surselor alternative .553 -.316 .567 Q9 = Capacitatea de lua decizii independent .746 -.093 .010 Extraction Method: Principal component analysis

Rotated Component Matrix

Competenţe instrumentale evaluate Grupul 1 Grupul 2 Grupul 3

Q3 = Capacitatea de analiză/sinteză .027 .669 .221

Q4 = Capacitatea de organizare/planificare .777 .183 .025

Q5 = Capacitatea de însuşire cunoştinţe fundamentale .763 -.008 .024

Q6 = Capacitatea de a utiliza limbi străine .548 .077 .654

Q7 = Capacitatea de utilizare dispozitive IT -.136 .190 .875

Q8 = Folosirea surselor alternative .092 .848 .023

Q9 = Capacitatea de lua decizii independent .356 .476 .460 Extraction Method: Principal component analysis Rotation Method: Varimax with Kaiser Normalization

Observaţii:

• Între grupul 1 şi 3 există o corelaţie cu privire la capacitatea de utilizare a limbilor

străine. Deci ambele grupuri de studenţi îşi doresc realizarea dezvoltării

competenţei de utilizare a limbilor străine

• Componenta principală a grupui 3 „Capacitatea de utilizare a dispozitivelor IT”

influenţează însă negativ grupul 1 şi foarte puţin grupul 2. În alte cuvinte grupul 3

urmăreşte dezvoltarea acetei competenţe însă cei din grupul 1 nu consideră acestă

competenţă ca fiind definitorie pentru ceea ce ăşi doresc ei să obţină prin urmarea

acestei specializări.

• Folosirea surselor alternative este foarte pu

apreciată de grupul 2.

• Capacitatea de însuşirea a cuno

2 şi aprope deloc grupul 3 dar este foarte apreciat

• Capacitatea de organizare planificare influen

într-o măsură importantă

Ar fi interesant de urmărit orientarea în carier

profesională.

Figura 6. Grupurile de studen

Cea de a doua analiză multivariat

multifactorial

Scopul urmarit in prezenta aplicatie:

bine legătura dintre variabilele independente

v1 - Nivelul la care se regăseşte competen

programa de învăţământ

v2 - Nivelul la care se regăseşte competen

activităţilor” în programa de înv

v3 - Nivelul la care se regăseş

fundamentale” pentru specializare

Planificatori/ Organizatori

• Capacitatea de organizare/planificare

• Însuşirea cunoştinţelor fundamentale pentru specialitate

• Utilizarea unei limbi străine

Studioşii

• Folosirea surselor alternative de informare

• Capacitatea de analiză şi sinteză

Tehno

• Utilizarea calculatorului şi dispozitive IT

• Utilizarea unei limbi străine

Folosirea surselor alternative este foarte puţin utilizată de grupul 1 şi 3 dar foarte

şirea a cunoştinţelor fundamentale influenţează negativ grupul

i aprope deloc grupul 3 dar este foarte apreciată de grupul 1.

Capacitatea de organizare planificare influenţează foarte puţin grupul 2

importantă grupul 1.

ărit orientarea în carieră a subiecţilor şi dezvol

. Grupurile de studenţi în funcţie de personalitatea lor

multivariată folosită este analiza de regresie – modelul liniar

Scopul urmarit in prezenta aplicatie: determinarea modelului care să reflecte cel mai

variabilele independente:

ăseşte competenţa „Capacitatea de a analiză şi a sintetiz

ăseşte competenţa „Capacitatea de organizare şi planificare a

în programa de învăţământ

ăseşte competenţa „Capacitatea de a ne însuşi cuno

” pentru specializare în programa de învăţământ

Planificatori/ Organizatori

Capacitatea de organizare/planificare

Însuşirea cunoştinţelor fundamentale pentru specialitate

Utilizarea unei limbi străine

Studioşii

Folosirea surselor alternative de informare

Capacitatea de analiză şi sinteză

Tehno- student

Utilizarea calculatorului şi dispozitive IT

Utilizarea unei limbi străine

de grupul 1 şi 3 dar foarte

ă negativ grupul

in grupul 2 şi 3 dar

i dezvoltarea lor

modelul liniar

reflecte cel mai

şi a sintetiză” în

şi planificare a

nsuşi cunoştinţe

Însuşirea cunoştinţelor fundamentale pentru specialitate

30

v4 - Nivelul la care se regăseşte competenţa „Utilizarea unei alte limbi decât cea

maternă” în specializare în programa de învăţământ

v5 - Nivelul la care se regăseşte competenţa „Utilizarea calculatorului şi a altor

dispozitive de tehnologia informaţiei” în programa de învăţământ

v6 - Nivelul la care se regăseşte competenţa „Folosirea surselor alternative de

informare (bibliotecă, Internet) în specializare” în programa de învăţământ

v7 - Nivelul la care se regăseşte competenţa „Capacitatea de a lua decizii în mod

independent” în programa de învăţământ

v8 - Nivelul la care se regăseşte competenţa „Capacitatea de a lucra în echipă (în

specialitate)” în programa de învăţământ

v9 - Nivelul la care se regăseşte competenţa „Capacitatea de a lucra în echipe inter-

disciplinare” în programa de învăţământ

v10 - Nivelul la care se regăseşte competenţa „Capacitatea de a aplica în cadrul

seminariilor, proiectelor cunoştinţele teoretice dobândite la curs” în programa de

învăţământ

v11 - Nivelul la care se regăseşte competenţa „Deprinderea de a învăţa şi cerceta

independent” în programa de învăţământ

v12 - Nivelul la care se regăseşte competenţa „Capacitatea de adaptare la situaţii noi”

în programa de învăţământ

v13 - Nivelul la care se regăseşte competenţa „Abilitatea de a lucra independent

utilizând cunoştinţele dobândite” în programa de învăţământ

v14 - Nivelul la care se regăseşte competenţa „Capacitatea de a fi riguros, de a face

lucruri de calitate (în specialitate)” în programa de învăţământ

v15 - Nivelul la care se regăseşte competenţa „Capacitatea de a elabora şi conduce

proiecte” în programa de învăţământ

şi variabila dependentă „Aprecierea globală a calităţii învăţământului universitar”.

Variabilele independente au fost măsurate cu ajutorul scalei interval cu 5 nivele: ” Nivel

foarte înalt ... Nivel foarte scăzut” iar variabila dependentă a fost măsurată tot cu ajutorul

unei scale de tip interval cu 5 nivele „ calitate excelentă ... calitate foarte proastă”.

Valorile individuale pentru variabile s-au obţinut prin măsurători efectuate manual pe un

eşantion de 49 studenţi din anii terminali, de la specializarea de Inginerie Economică în

Domeniul Mecanic din cadrul Facultăţii de Inginerie „Hermann Oberth”.

31

Estimarea parametrilor modelului s-a efectuat în programul Excel, folosind metoda celor

mai mici pătrate:

Concluzie:

Aprecierea globală a calităţii învăţământului este influenţată pozitiv de o serie de factori

precum:

v8 - Nivelul la care se regăseşte competenţa „Capacitatea de a lucra în echipă (în


v10 - Nivelul la care se regăseşte competenţa „Capacitatea de a aplica în cadrul


învăţământ

v3 - Nivelul la care se regăseşte competenţa „Capacitatea de a ne însuşi cunoştinţe

fundamentale pentru specializare în programa de învăţământ

şi negativ de factori precum : v9 - Nivelul la care se regăseşte competenţa „Capacitatea

de a lucra în echipe inter-disciplinare” în programa de învăţământ

Modelul liniar multifactorial este:

St = 3,24*V8 + 2,21*V10 + 1,82*V3 - 1,73*V9

Interpretarea economică a parametrilor estimaţi este următoarea:

• la o creştere cu 1 punct a nivelului la care se regăseşte competenţa „Capacitatea

de a lucra în echipă (în specialitate)” în programa de învăţământ, aprecierea

globală a învăţământului universitar creşte cu 3,24 puncte (pe o scala de la 1 la 5);


de a aplica în cadrul seminariilor, proiectelor cunoştinţele teoretice dobândite la

curs” în programa de învăţământ, aprecierea globală a învăţământului universitar

creşte cu 2,21 puncte (pe o scala de la 1 la 5);


de a ne însuşi cunoştinţe fundamentale pentru specializare în programa de

învăţământ, aprecierea globală a învăţământului universitar creşte cu 1,82 puncte

(pe o scala de la 1 la 5);


de a lucra în echipe inter-disciplinare” în programa de învăţământ, aprecierea

globală a învăţământului universitar scade cu 1,73 puncte (pe o scala de la 1 la 5);

32

Acceptarea econometrică a modelului stabilit, ca aproximaţie statistică a modelului real,

presupune verificarea ipotezelor pe care se fundamentează estimarea parametrilor.

Verificarea ipotezei de independenţă a erorilor

Verificarea ipotezei de independenţă a erorilor, care presupune cov(et,et-1)=0, s-a realizat

cu ajutorul testului Durbin-Watson.

S-a calculat variabila DW =

∑

∑

=

=

−−

n

tt

n

tt

e

ee t

1

2

2

2)( 1

unde n=49 (număr de observaţii);

DW = 1,729.

Valoarea DW calculata s-a comparat cu valorile d1≈1.378 si d2≈1.721 preluate din tabela

distribuţiei Durbin-Watson, pentru un prag de semnificaţie ales α=0.05, k=4 (numărul de

variabile exogene) şi n=49 (numărul de observaţii), obţinem următoarele:

0 d1=1.378 d2=1.721 2 4-d2=2.279 4-d1=2.622 4

Autocorelare pozitivă

Indecizie Inexistenţa autocorelării (erorile sunt independente) DWcalculat = 1.729

Indecizie Autocorelare negativă

Din tabelul prezentat mai sus (interpretarea testului Durbin-Watson) rezultă că se acceptă

ipoteza privind independenţa erorilor.

Verificarea ipotezei de homoscedasticitate a erorilor

Pentru testarea homoscedasticităţii, am folosit testul White. În acest sens, am construit o

regresie auxiliară bazată pe presupunerea că există o relaţie de dependenţă între pătratul

valorii erorii, variabilele exogene incluse în modelul iniţial (V3, V8, V9, V10), pătratul

valorilor acestora (V32, V8

2, V92, V10

2) şi produsul variabilelor independende (V3 * V8, V3

* V9, V3 * V10, V8 * V9, V8 * V10, V9 * V10).

et2 = α0+ α1 * V3 + α2 * V8

+ α3 * V9 + α4 * V10+ α5 * V32 + α5 * V8

2 + α7 * V9

2 + α8 * V10

2 +

α9 * V3*V8 + α10 * V3*V9 + α11 * V3*V10 + α12 * V8*V9+ α13 * V8*V10+ α14 * V9*V10 wt

Pentru a testa semnificaţia parametrilor modelului nou construit, am utilizam testul F

(Fischer Snedecor). Valoarea calculata Fcalculat = 1,42 s-a comparat cu valorea Ftabel,

0.05;14,34 ≈ 2.01, din tabela distribuţiei F pentru un nivel de semnificaţie de 0.05 şi k, n-k-1

grade de libertate (unde k=14, numărul variabilelor explicative, n=49, numărul de

observaţii).

Fcalculat < Ftabel, 0.05;14,34 => modelul este caracterizat de heteroscedasticitate.

33

Verificarea ipotezei de repartizare normală a erorilor

Pentru verificarea ipotezei privind normalitatea erorilor am folosit testul Jarque-Berra.

Am calculat statistica:

JB =

+

46

22 K

Sn

unde

n = numărul de observaţii (49)

S = coeficientul de asimetrie (skewness) = 1,669

K = coeficientul de aplatizare (kurtosis) = -0,49

JBcalculat = 1.47

Statistica JB urmează o distribuţie hi pătrat cu nivel α nivel de semnificaţie (0.05) şi 2

grade de libertate. Conform datelor din distribuţia hi pătrat avem: χ0.05; 2 = 5.99;

JBcalculat < JBtabel, deci ipoteza privind repartizarea normală a rezidurilor este respectată.

Acest lucru se poata observa şi din histograma construită pentru variabila reziduală

(figura 3 sau 54 în teză).

Figura 7. Histograma valorilor reziduale

Verificarea semnificaţiei estimatorilor

Pentru a verifica semnificaţia statistică a estimatorilor (adică pentru a respinge ipoteza că

estimatorii nu sunt diferiţi de zero), am aplicat testul t unde variabila t este, pentru fiecare

dintre estimatori calculată astfel:

(t = valoarea estimatorului / abatarea medie patratică a estimatorului)

1

5

10

7

12

8

4

2

0123456789

10111213

Fre

cve

nţa

Intervale egale

Histograma

34

Tabelul 3. Rezultatele testului t

t V1 ajustat = 1.174658652 t V8 ajustat = 3.244888456 t V2 ajustat = -0.221112133 t V9 ajustat = -1.735199102 t V3 ajustat = 1.821553421 t V10 ajustat =2.218632936 t V4 ajustat = 0.512914399 t V11 ajustat =0.946356456 t V5 ajustat = 1.165314659 t V12 ajustat =-1.011545854 t V6 ajustat = 0.322405496 t V13 ajustat = 0.725835808 t V7 ajustat = 0.432267393 t V14 ajustat = 0.490345363 t V15 ajustat = -1.654292729

Prin comparare cu t tabel ≈ 1,68 pentru 0.05 nivel de semnificaţie şi 33 = n-k-1 grade de

libertate (unde k=15, numărul variabilelor explicative, n=49, numărul de observaţii). Deci

t calculat > t tabel , adică estimatorii sunt semnificativi diferiţi de zero pentru variabilele V3,

V8, V9, V10.

Concluzie : modelul considerat este St = 1,82*V3 + 3,24*V8 - 1,73*V9 + 2,21*V10

Verificarea verosimilităţii modelului econometric (verificarea semnificaţiei

raportului de corelaţie):

Se observă că raportul de corelaţie (R = 0,76) este apropiat de 1 ceea ce indică o relaţie

liniară între variabilele independente şi variabila dependentă. Patru variabile

independente explică 58% din variaţia variabilei dependente St (R2=0.58).

Verificarea semnificaţiei raportului de corelaţie şi implicit a coeficientului de

determinaţie s-a efectuat prin testul Fischer. Statistica F din tabel, pentru un prag de

semnificaţie de 0.05 şi 15, 33 grade de libertate este cca 2,01. Se observă că avem Fcalculat

= 3,14 > F tabel ceea ce înseamnă că rezultatele obţinute sunt semnificative pentru un nivel

de semnificatie de 5%.

Concluzie:

Modelul St = 1,82*V3 + 3,24*V8 - 1,73*V9 + 2,21*V10

poate fi considerat ca fiind reprezentativ pentru descrierea dependenţei dintre Satisfacţia

(aprecierea calităţii globale) a învăţământului universitar la specializarea de Inginerie

Economică în Domeniul Mecanic şi nivelul la care se regăsesc competenţele analizate în

programa de învăţământ a acestei specializări.

35

Cercetarea II - Analiza competenţelor universitare – formarea şi evaluarea lor din

punct de vedere al cadrelor didactice

Principalele rezultate obţinute au fost:

• Analiza corelaţiilor dintre disciplinele studiate în cadru programului de studii;

• Analiza sistemului didactic al specializării Inginerie Economică în domeniul

mecanic;

• Organizarea timpului cadrului didactic;

• Analiza statistică privind dobândirea competenţelor instrumentale,

interpersonale, lucrul în context interdisciplinar, competenţelor sistemice din

punct de vedere al cadrelor didactice.

Cercetarea este structurată pe 4 capitole, are 34 de figuri şi 14 de tabele.

În capitolul 7 se prezintă scopul, obiectivele cercetării şi metodologia..

În capitolul 8 se efectuează analiza datelor. În paragraful 8.1. se prezintă caracteristicile

respondenţilor, care sunt reprezentaţi de cadrele didactice titulare de la specializarea

Inginerie Economică în Domeniul Mecanic, domeniul Inginerie şi Management. Analiza

sistemului didactic al specializării Inginerie Economică se realizează în paragraful 8.2.

Această secţiune indică clasificarea formativă de încadrare a disciplinei (item 2) şi opinia

cadrelor didactice investigate, în general, prin analizarea următoarelor aspecte de opinie:

• Dinamicitatea disciplinei evaluate de către cadrul didactic titular (întrebarea 17);

• Căt de mult influenţează schimbările tehnologice disciplina evaluată (întrebarea

18);

• Părerea cadrelor didactice cu privire la capacitatea studentului de a înţelege şi

asimila materialul specific disciplinei în funcţie de cunoştinţele pe care studentul

le posedă în momentul începerii studiului disciplinei (întrebarea 25);

• Părerea cadrelor didactice cu privire la capacitatea studentului de a asimila

cunoştinţele practice şi abilitatea de a aplica practic materialul specific disciplinei

în funcţie de anul de studiu în care este repartizată disciplina (întrebarea 27);

După procesarea datelor s-a realizat distribuţia de frecvenţe a răspunsurilor în secţiunea

de analiză generală. Apoi, au fost analizate datele, în partea de analiză statistică, în

vederea determinării legăturilor semnificative din punctul de vedere statistic, cu ajutorul

testului chi pătrat. În final se face un rezumat al analizei, se trag concluzii şi se fac

recomandări ce vizează în principal, eficienţa asimilarii materialului specific disciplinei.

36

În paragraful 8.3. se realizează analiza statistică privind organizarea timpului cadrului

didactic.

Această secţiune analizează modul de transmitere a informaţiilor de către cadrul didactic

precum şi modul de utilizare a timpului în procesul de transmitere a cunoştinţelor către

studenţi.

Sunt analizate următoarelor aspecte din punct de vedere al cadrelor didactice chestionate:

• Timpul alocat predării/seminarizării folosit pentru transmiterea de cunoştinţe

fundamentale precum şi pentru deprinderi practice (întrebarea 5a, 5b);

• Modul de comunicare al cadrelor didactice (întrebarea 19, 22, 23);

• Analiza timpului alocat disciplinei (întrebarea 20, 21a, 21b);

• Caracterizarea cadrelor didactice catedra Inginerie Economică (întrebarea 4);


de analiză generală. Apoi, au fost analizate datele, în partea de analiză statistică, în

vederea determinării legăturilor semnificative din punctul de vedere statistic, cu ajutorul

testului chi pătrat. În final se face un rezumat al analizei, se trag concluzii şi se fac

recomandări ce vizează în principal, eficienţa asimilarii materialului specific disciplinei.

În paragraful 8.4. se prezintă clasificarea itemilor din chestionar după tipul competenţei

analizate şi anume în competenţe sistemice, competenţe interpersonale, lucru în context

internaţional şi competenţe instrumentale.

În cercetarea I au fost analizate aceste tipuri de competenţe din punct de vedere al

studenţilor din anii terminali. Aceştia au evalut importanţa competenţei şi nivelul la care

ea se regăseşte în planul de învăţământ. Această secţiune analizează următoarelor aspecte

din punct de vedere al cadrelor didactice chestionate:

• Competenţe sistemice (întrebarea 9, 10e,13, 14, 15, 16);

• Competenţe interpersonale, lucru în context interdisciplinar (întrebarea 12, 8,

10d);

• Competenţe instrumentale (întrebarea 6, 7, 10a, 10b, 10c, 11);


de analiză generală şi compararea opiniilor celor două categorii de populaţii investigate.

În capitolele 9 şi 10 se prezintă concluziile finale şi direcţiile viitoare de cercetare pe care

autorul doreşte să le dezvolte iar în final se face un rezumat al cercetării.

În capitolul 11 se subliniază valoarea practică a lucrării.

37

8. NOUTATEA ŞTIINŢIFICĂ A TEZEI

Lucrare permite cititorilor aprofundarea cunoştinţelor despre metodele alternative

de evaluare a calităţii în învăţământul superior şi asigurarea îmbunătăţirii calităţii.

Fundamentele conceptuale ale asigurării calităţii sunt abordate atât din punct de vedere al

beneficiarilor cât şi al ofertanţilor de astfel de servicii şi a mecanismelor de interacţiune

între cele două componente ale pieţei.

Un element de noutate ştiinţifică a tezei este dat de prezentare datelor privind cererea

mondială pentru educaţie de nivel superior, aplicarea modelului de analiză factorială

pentru instituţiile de învăţământ superior şi identificarea diverselor aplicaţii ale acesteia în

unităţile de învăţământ universitar şi nu în ultimul rând identificarea unui model

matematic liniar multifactorial de percepţie a calităţii şi a influenţelor pe care insuşirea

anumitor competenţe le au asupra aprecierii globale a învăţătamântului universitar.

Rezultatele cercetărilor expuse în teză au drept scop lărgirea bazei conceptuale în

domeniul serviciilor educaţionale, a managementului calităţii în general şi a asigurării

calităţii în special, prin introducerea în literatura de specialitate românească a unei

modalităţi noi de evaluare a calităţii prin metode statistice multivariate. Evidenţiind

importanţa acestui domeniu pentru sistemul educaţional românesc. Subiectele abordate de

autor în lucrare pot fi luate în calcul în introducerea unor noi discipline de studiu în

programele de învăţământ din mediul academic sau a unor noi capitole de aprofundat în

cadrul disciplinelor deja existente, atât în domeniul managementului dar şi în domeniul

marketingului.

9. VALOAREA PRACTICĂ A LUCRĂRII

În acestă parte voi prezenta contribuţiile personale la dezvoltarea acestui domeniu,

descrierea privind implicaţiile manageriale şi practice ale rezultatelor obţinute.

Informaţiile furnizate de rezultatele cercetărilor efectuate au un profund caracter aplicativ,

răspunzând prompt unor nevoi specifice identificate şi oferind exemple de soluţii pentru a

satisface aceste nevoi. Cercetarea oferă argumente în privinţa necesităţii identificării

competenţelor şi categoriilor acestora în instituţiile de învăţământ superior, oferind şi

modele practice în acest sens. Implicaţiile dezvoltării unei orientări către client se resimt

atât direct, prin creşterea performanţelor instituţiilor de învăţământ, dar şi indirect, asupra

38

populaţiei, prin dezvoltarea unui domeniu care aduce şi menţine serviciile educaţionale

mai aproape de om, asigurând astfel baza necesară creşterii nivelului de trai al indivizilor.

Aplicaţii ale analizei factoriale în domeniul serviciilor oferite de unităţile de

învăţământ universitar

In domeniul învăţământului universitar, analiza factorială poate avea numeroase aplicaţii.

Cu titlu de exemplu, enumeram doar câteva:

• în segmentarea pietei, cu scopul de a identifica variabilele după care se

grupează potenţialii candidaţii, studenţii, angajatorii.

• în studiile necesare conceperii strategiei de promovare, unde analiza

factorială permite identificarea atributelor importante pentru consumator ce

pot influenţa decizia acestuia privind “achizitionarea” serviciului oferit.

• în studiile necesare dezvoltării şi îmbunătăţirii programelor analitice, în

concordanţă cu aşteptările studenţilor şi cerinţele pieţei forţei de muncă.

În cadrul acestei teze s-au realizat două modele de analiză factorială şi un model de

regresie liniară ale cărui concluzii sunt prezentate în continuare.

Model liniar multifactorial rezultat este următorul:

St = 3,24*V8 + 2,21*V10 + 1,82*V3 - 1,73*V9:

Unde: V8 = Nivelul la care se regăseşte competenţa „Capacitatea de a lucra în echipă (în


V10 = Nivelul la care se regăseşte competenţa „Capacitatea de a aplica în cadrul


învăţământ

V3 = Nivelul la care se regăseşte competenţa „Capacitatea de a ne însuşi cunoştinţe

fundamentale pentru specializare în programa de învăţământ

V3 = Nivelul la care se regăseşte competenţa „Capacitatea de a lucra în echipe inter-

disciplinare” în programa de învăţământ

Aprecierea globală a calităţii învăţământului este influenţată pozitiv de primii trei factori

V8, V10, V3 şi negativ de factorul V9 Nivelul la care se regăseşte competenţa „Capacitatea

de a lucra în echipe inter-disciplinare” în programa de învăţământ, după cum rezultă din

analiza de regresie.

39

Interpretarea economică a parametrilor estimaţi este următoare:

• la o creştere cu un punct a nivelului la care se regăseşte competenţa „Capacitatea

de a lucra în echipă (în specialitate)” în programa de învăţământ, aprecierea

globală a învăţământului universitar creşte cu 3,24 puncte (pe o scală de la 1 la 5);


de a aplica în cadrul seminariilor, proiectelor cunoştinţele teoretice dobândite la

curs” în programa de învăţământ, aprecierea globală a învăţământului universitar

creşte cu 2,21 puncte (pe o scala de la 1 la 5);


de a ne însuşi cunoştinţe fundamentale pentru specializare în programa de

învăţământ, aprecierea globală a învăţământului universitar creşte cu 1,82 puncte

(pe o scală de la 1 la 5);


de a lucra în echipe inter-disciplinare” în programa de învăţământ, aprecierea

globală a învăţământului universitar scade cu 1,73 puncte (pe o scala de la 1 la 5);

Evaluarea competenţelor însuşite de studenţi este un proces complex care presupune

evaluarea a trei activităţi principale: activităţi de predare pentru formarea competenţelor,

activităţi de cercetare pentru identificarea unor noi modalităţi de formare şi dobândire a

competenţelor şi activităţi legate de serviciile aduse universităţii şi comunităţii. Aceste

activităţi trebuie integrate cu grijă pentru a elimina riscul distorsionării sensului

învăţământului superior. În lumea academică ponderile determinate de activităţile

amintite mai sus pot varia de la o facultate la alta sau chiar de la o catedră la alta, în

cadrul aceleiaşi facultăţi.

• Prima activitate, activităţi de predare pentru formarea competenţelor, se referă la

îmbunătăţirea continuă a curriculei universitare, a programelor analitice, a

metodelor de predare precum şi a evaluării cunoştinţelor acumulate de studenţi.

Reformarea curriculei universitare, înseamnă alegerea şi implementarea acelor

discipline care corespund cel mai bine nevoilor viitorilor absolvenţi.

• Un al doilea element important este legat de asigurarea unei calităţi educaţionale

înalte, determinată în mod hotărâtor de aportul cadrelor didactice.

40

Asigurarea calităţii serviciilor oferite de universitate reprezintă scopul principal al

existenţei acesteia pe piaţa educaţională. Noile tendinţe şi cerinţele normativelor

europene impun universităţii o acţiune sistematică de asigurare a calităţii procesului de

învăţământ pentru clienţii săi (interni şi externi).

Analiza inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii şi evaluarea competenţelor dobândite de

către studenţi sunt practici frecvente utilizate în cadrul catedrei de Inginerie Economică

prin care se încearcă adaptarea la cerinţele clienţilor săi (stundenţii şi viitorii angajaţi din

cadrul firmelor).

Principalii beneficiari ale acestor cercetări prezentate în cadrul acestei teze sunt:

• Profesorii pot utiliza rezultatele determinărilor pentru a avea un feed-back asupra

predării în scopul perfecţionării activităţilor didactice (îmbunatăţirea calităţi

cursurilor şi a metodelor de predare). Ei pot identifica mai uşor care ar fi cea mai

bună metodă de predare în funcţie de tipologia studenţilor şi a gradului de

importanţă pe care o acordă diverselor competenţe pe care disciplina sa o oferă.

Gruparea competenţelor identificate în programul de învăţământ în funcţie de

ceea ce contribuie într-o proporţie mai mare la producerea unor modificări

semnificative vor duce la decizii ale conducerii facultăţii şi univerităţii în

justificarea deciziilor la lărgire sau de restrângere a unor programe de studii sau

discipline din cadrul unor specializări. Modelul de regresie lineară se poate aplica

pentru a da valoare modului de predare, a conţinutului seminariilor şi pentru

îmbunătăţirea feed-back-ului obţinut din partea studenţilor în evaluarea lor pe care

o realizează asupra disciplinei;

• Studenţii folosesc informaţiile din evaluare pentru a-i ajuta în alegerea eficientă a

cursurilor, pentru evaluarea continuă a cadrelor didactice şi a procesului de

învăţământ. Managementul total se bazează pe stabilirea unui puternic parteneriat

între deţinătorii de interese şi organizaţiile care întreprind activităţi de

îmbunătăţire;

• Deţinătorii de interese (clienţi, investitori, manageri, angajaţi, furnizori şi

întreaga comunitate) fără de care procesul de îmbunătăţire nu este viabil. De fapt

asigurarea calităţii implicit a valorii procesului de învăţământ este puternic

influenţată de către aceştia;

41

• O altă categorie de beneficiari ale acestor cercetări sunt persoanele partenere în

furnizarea de servicii didactice care nu fac parte din categoria personalului

propriu: cadre didactice asociate, specialişti din mediul de afaceri şi din

cercetare, universităţi partenere. Ei pot identifica mai uşor cerinţele clienţilor

instituţiei noastre. Un aspect care ar trebui dezvoltat ar fi necesitatea unui

parteneriat cu universităţi şi alte instituţii care furnizează instruire pentru

personalul didactic şi de cercetare al universităţii;

• Conducerea are nevoie de informaţii comparative pentru luarea deciziilor de

personal. Îmbunătăţirea continuă a performanţei generale a instituţiei de

învăţământ superior este obiectivul permanent al acesteia. O instituţie de

învăţământ se află în permanentă competiţie cu alte instituţii iar sfera concurenţei

se lărgeşte odată cu creşterea libertăţii studenţilor în alegerea ţării şi a universităţii

în care să obţină competenţele dorite. Îmbunătăţirea devine tot mai mult o

problemă strategică şi se concretizează în obiective specifice cum ar fi: creşterea

producţiei ştiinţifice, creşterea nivelului de pregătire al absolvenţilor, creşterea

satisfacţiei studenţilor şi a altor părţi interesate, creşterea numărului de studenţi

străini, creşterea procentului de promovabilitate. În cazul universităţilor,

abordarea pe bază de proces în managementul calităţii presupune identificarea,

descrierea şi documentarea proceselor relevante, activităţi în care se implică atât

conducerea universităţii cât şi conducerile facultăţilor şi care presupun luarea în

considerare a cerinţelor şi aşteptărilor părţilor interesate;

• Instituţia universităţii şi clienţii săi au interese comune pentru relaţii reciproc

avantajoase. Îmbunătăţirea acestor relaţii creşte abilitatea de a crea valoare. Pentru

o universitate foarte importante sunt relaţiile de parteneriat cu organizaţiile din

mediul de afaceri către care trimite viitorii absolvenţi. Aceştia trebuie să aibă

nivel de pregătire care să le permită integrarea uşoară la locul de muncă dar şi o

bună orientare profesională, asigurată prin colaborarea dintre cele două categorii

de organizaţii.

Printre alte contribuţii ale rezultatelor cercetării enumerăm: dezvoltarea unor

rapoarte de cercetare pentru programe de cercetare naţionale; elaborarea unor principii

metodologice simple pentru soluţionarea unor probleme de marketing cu aplicabilitate

42

directă în orice tip de instituţie, inclusiv în întreprinderile mici şi mijlocii; dezvoltarea

unor aplicaţii/studii de caz în scop didactic.

10. PUBLICAŢII Anumite aspecte ale lucrării au fost expuse în diverse publicaţii şi în cadrul unor

conferinţe, simpozioane naţionale şi internaţionale:

Ţuţurea, M., Rotaru, M. - Concrete aspect regarding subjects evaluation and the teaching personnel at the economic engineering from „Lucian Blaga” University Sibiu – university year 2003/2004 – Proceedings of the 3rd International seminar on the Quality Management in Higher Education, Casa de editură Venus, Iaşi 2004

Ţuţurea, M., Dumitraşcu, D.D., Rotaru, M.

- Evaluation method of the subjects and the teaching personnel from “Lucian Blaga” University of Sibiu, Engineering Faculty – university year 2004/2005 – Brasov 2005


- Meaningfull corelations resulted from the statistical analyse of the answers obtained from the students of the Engineering Faculty, economic engineering specialization for the second semester - the university year 2003/2004 – university year 2004/2005 – Brasov 2005


- Aspects regarding the assessment of the teaching activity at the Engineering Faculty, Sibiu – university year 2004/2005 – Proceedings of the 3rd Balkan Region Conference on Engineering Education – advancing Engineering Education, Editura Universitatii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2005 (ISI proceeding)

Săvescu, R., Rotaru, M. - Determining the opinion of final grade high-school students about higher education in general – university year 2004/2005 – Proceedings of the 3rd

Balkan Region Conference on Engineering Education – advancing Engineering Education, Editura Universitatii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2005(ISI proceeding)

Săvescu, R., Rotaru, M. - Assessing the factors that influence high-school graduates in their choice of a faculty – university year 2004/2005 – Proceedings of the 3rd Balkan Region Conference on Engineering Education – advancing Engineering Education, Editura Universitatii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2005(ISI proceeding)

Dumitraşcu, D.D., Ţuţurea, M., Rotaru, M.

- Meaningful Correlations Resulted from the Statistical Analyze of the Answers Obtained From

43

the Students of the Engineering Faculty, Economic Engineering Specialization for the Second Semester - The University Year 2003/2004 - International Conference on ENGINEERING EDUCATION, Tenerife 2006


- Evaluation Methods of the Subjects and Teaching Staff at the “Lucian Blaga” University of Sibiu, Engineering Faculty, International Conference on Engineering Education, Tenerife 2006


- Comparative Statistical Analysis of the Answers Obtained From the Students of the Economic Engineering Specialization, International Conference on Engineering Education, Tenerife 2006

Rotaru, M., Kifor, C.V. Assessing the effectiveness of education graduates in the labour market, application at the Lucian Blaga University – Part I, Heraklion, Greece, July 22-24, 2008, Proceedings of the 5th WSEAS/ IASME International Conference on Engineering Education (EE’08) ISBN 978-960-6766-86-2, ISSN, 1790-2769 (ISI proceeding)

Rotaru, M., Oprean, C., Ţuţurea, M.

Assessing the effectiveness of education graduates in the labour market, application at the Lucian Blaga University – Part II, Heraklion, Greece, July 22-24, 2008, Proceedings of the 5th WSEAS/ IASME International Conference on Engineering Education (EE’08) ISBN 978-960-6766-86-2, ISSN, 1790-2769 (ISI proceeding)

Rotaru, M., Ţuţurea, M. Case study – Sovereign investment funds at the beginning of the millennium, Review of management and Economic Engineering, vol. 7- nr. 3 anul 2008, ISSN 1583-624X, Cluj Napoca Todesco Publishing House, pp. 221-232 (B+ conform CNCSIS)

Rotaru, M., Banciu, D. Assessing university qualification through statistical techniques - study on the competency of graduates at the “Lucian Blaga” University, International Conference of the Society of Global Business and Economic Development with the theme of Striving for Competitive Advantage & Sustainability: New Challenges of Globalization, Slovacia 2009, School of Business Montclair State University editor C. Jayachandran, Ram Subramanian, and Jan Rudy, 11-24, USA and Slovak Republic: Montclair State University şi Comenius University in Bratislava, 2009. Journal of Global Business and Economic Development(JGBED)

Săvescu, R., Rotaru, M., Today’s students, the workforce of tomorrow – the professional experience of last year students from Hermann Oberth Faculty of Engineering, Sibiu,

44

Romania, The 6th International Conference on Management of Technological Changes september 2009, Alexandroupolis, Greece, pp. 177-180, ISSN 978-960-89832-6-7 (ISI proceeding)

Săvescu, R., Dumitraşcu, D., Rotaru, M.

Today’s students, the workforce of tomorrow – professional expectations of last year students from Hermann Oberth Faculty of engIneering, Sibiu, Romania, The 6th International Conference on Management of Technological Changes september 2009, Alexandroupolis, Greece, pp. 177-180, ISSN 978-960-89832-8-1 vol.II, (ISI proceeding)

Rotaru, M., Tuturea, M., Săvescu, R.

Who are they and what do our candidates want? – Sources of information on educational offer, The 6th International Conference on Management of Technological Changes september 2009, Alexandroupolis, Greece, pp. 593-596, ISSN 978-960-89832-6-7 (ISI proceeding)

Rotaru, M., Săvescu, R., Dumitraşcu, D.D.

Today’s students, the workforce of tomorrow – professional expectations of last year students from Hermann Oberth Faculty of Engineering, Sibiu, Romania – the second study, The 6th International Seminar on the Quality Management in Higher Education, Tulcea, Romania, (ISI proceeding)

Rotaru, M., Săvescu, R., Dumitraşcu, D.D.

Today’s students, the workforce of tomorrow – the professional experience of last year students from Hermann Oberth Faculty of Engineering, Sibiu, Romania – the second study, The 6th International Seminar on the Quality Management in Higher Education, Tulcea, Romania, (ISI proceeding)

Rotaru, M., Cioca, L.I. Identifying dangers and assessing risks for the administrative personnel at "Hermann Oberth" Faculty of Engineering, Sibiu, Romania http://journals.bg.agh.edu.pl/WIERTNICTWO/index.php?vol=2009-04, Volume 26, Issue 4, Krakow, Poland, ISSN 0860-7001, pp. 671-676

Săvescu, R., Rotaru, M.,

“From students, for students” - intended actions for an improvement of student association “Solidus”, Acta Universitatis Cibiniensis – Technical Series, 2010, 103-106, vol 61 (B conform CNCSIS)

Rotaru, M., Cioca, L.I., Săvescu, R.

Research on the profile of first year students’ Acta Universitatis Cibiniensis – Technical Serie, 2010, 143-146, vol 61 (B conform CNCSIS)

Rotaru, M., Purcar, C., Musculoskeletal disorders for repetitive movements at administrative personnel, International conference on manufacturing science and education – MSE 2011 – Sibiu, Romania, 2011 (în curs de indexare ISI)

45

Rezultatele ale cercetărilor efectuate au fost implementate de autor în cadrul proiectelor

naţionale la care a participat, fie sub forma de seminarii organizate, activitate de consultanţă sau

elaborarea de materiale informative.

11. BIBLIOGRAFIE 1. Abrudan I., Premise şi repere ale culturii manageriale româneşti, Editura Dacia, Cluj-

Napoca, 1999

2. Aldridge, S., Rowley, J., Measuring customer satisfaction in higher education, Quality Assurance in Education, vol. 6, no.4, pp.197-204

3. Altbach, P. G., Private higher education: Themes and variations in comparative perspective. Prospects Vol. 29, No.3, pp. 311-323, 1999a

4. Altbach, P. G., Teichler, U., Internationalization and exchanges in a globalized university, Journal of Studies in International Education Vol. 5 No.1, pp. 5-25, 2001

5. Altbach, P., Knight, J., The Internationalization of Higher Education: Motivations and Realities, Journal of Studies in International Education, Vol. 11, No. 3/4, Fall/ Winter, pp. 290-305, 2007

6. Appleby, R. C., Modern Bussiness Administration, Pitman Publishing, Londra, 1994

7. Appleton, J. R., Ralph A. Wolff, Standards and Indicators in the Processes of Accreditation: The WASC Experience – An American Higher Education Accreditation Perspective, Vlăsceanu, L., Barrows, L. C. eds., Indicators for Institutional and Programme Accreditation in Higher/Tertiary Education, UNESCO-CEPES Studies in Higher Education, Bucharest, pp. 77-101, 2004

8. Avlonitis, G. J., Papastahopoulou, P., Product and Services Management, Thousand Oaks: Sage Publications, Londra, 2006

9. Banciu, Doina, Abordarea sistemică a automatizării proceselor de informare şi documentare la nivel naţional, Institutul Politehnic, Facultatea Electrotehnică – Energetică, 1989

10. Banciu, Doina, Coardoş, Dora, Digital Platform for Management of Information dedicated to Research Projects, IEEE International Conference on Intelligent Computer Communication and Processing – workshop on Digital Libraries, Cluj Napoca, 2010

11. Banciu, Doina, Coardoş, Dora, Lepădatu, Cornelia, Lepădatu, Cornel, Valorificarea bibliografiei naţionale retrospective a cărţii româneşti prin aplicarea tehnologiilor informaţionale, Conferinţa Naţională Biblio 2011, Universitatea Transilvania Braşov, 2-4 iunie 2011

12. Banciu, Doina, Coardoş, Dora, Pilot System for Information – Documentation Based on Web Platform, Conferinţa internaţională “Information Literacy”, Sibiu, 20 – 22 aprilie 2010

13. Banciu, Doina, Digital Culture and Informing the Citizen – First Step in Reshaping the Economy: e-Romania Concept, Global Forum, Bucureşti, 19 – 20 Octombrie 2009

14. Banciu, Doina, Informatizarea structurilor infodocumentare, Universitatea din Bucureşti, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2007

15. Banciu, Doina, Informaţia dgitală în cultură – Cercetări şi realizări, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2010

16. Banciu, Doina, Involving COST – IST Projects in ELSA, “DC Hearings” & 15th DC ICT

46

Meeting, Brussels, 4 martie 2011

17. Banciu, Doina, Manda, Corneliu, Manda, Cezar Corneliu, Administraţia publică şi cetăţeanul: autorităţi, servicii, informaţie public, Editura Tehnică, Bucureşti, 2007

18. Banciu, Doina, Nica, D., Le gouvernement electronique. Concepts appliques en Roumanie, Editura Tehnică, Bucureşti, 2005

19. Barblan, A., Ergüder, Ü, Gürüz, K. Higher education in Turkey: Institutional autonomy and responsibility in a modernizing society - Policy recommendations in a historical perspective. Case Studies, Observatory for Fundamental University Values and Rights, Bologna University Press, Bologna, 2008

20. Baron, T., Statistică teoretică şi economică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1996

21. Bendell, T., What is six sigma? Quality World, 2004

22. Bierman, Harold Jr., Bonini, Charles P., Hausman, Warren H., Quantitative analysis for business decisions, Richard Irwin Inc., Illinois, 1977

23. Bogdan, V., Hârlab, A. Statistică managerială, Editura Fundaţiei AXIS, Bucureşti, 2004

24. Bogdan, V., Hârlab, A. Statistică managerială, Editura Fundaţiei AXIS, Bucureşti, 2004.

25. Böhm, Davis, Meares, Pearce, Global student mobility 2025: Forecasts of global demand for higher education, Australian Universities International Development Program (IDP) Education Australia IDP, Canberra, 2002.

26. Bonniol, J. J., Vial, M., Les modèles de l’évaluation. Textes fondateurs avec commentaries, De Boeck Universite, Bruxelles, 368 p., 1997

27. Branskamp, L. A., Ory, J.C., PIEPER, D. M., Student written comments: Dimensions of instructional quality, Journal of Education Psychology, n. 73, p. 65-70, 1981

28. Braskamp, L.A., Brandenburg, D. C., Ory, J. C., Evaluating Teaching in Higher Education, vol. 5, n.1, p. 45-54, 1980

29. Brîndaşu, D.P., Cernuşcă, D. Marketing, Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, Sibiu, 2001

30. Brunello, Giorgio, Comi, Simona, Education and Earnings Growth. Evidence from 11 European Countries, la http://www.etla.fi/PURE/Italy%20-%20Egrowth52.pdf

31. Brunello, Giorgio, Lucifora, Claudio, Winter-Ebmer, Rudolf, The Wage Expectations of European College Students, la http://www.etla.fi/PURE/ expect14.pdf

32. Brunner, J. J., Chile’s higher education: Between market and state. Higher Education vol. 25, pp. 35-43, 1993

33. Brunner, J. J., Tillett, A. Chile. International handbook of higher education, eds. J. J. F. Forest şi P. G. Altbach, Dordrecht, Olanda, Springer, pp. 647-666, 2006

34. Brusee, W., Statistics for six sigma, McGraw – Hill, 2004.

35. Cai, Y., Confronting the global and the local: A case study of Chinese higher education, Tertiary Education and Management vol. 10, pp. 157-169, 2004

36. Campbell, C., Rozsnyai, C., Quality Assurance and the Development of Course Programmes. Papers on Higher Education Regional University Network on Governance and Management of Higher Education in South East Europe Bucharest, UNESCO, 221 pp., 2002

37. Canals, Valérie, Diebolt, Claude, Magali, Jaoul, Convergence et disparités régionales du poioids de l’enseignement supérieur en France, 1964-2000, Revue d’Economie Régionale et Urbaine, n°4, 2003

38. Carroll, G., Faculty self-evaluation. Handbook of Teacher Evaluation, ed. Jason Millman, California, Sage Publications, pp. 180-200, 1981

47

39. Cashin, W., E., Student ratings: The Need for Comparative Data. Instructional Evaluation and Faculty Development, vol. 12(2), pp. 1-6, 1992

40. Cătoiu, Iacob coordonator, Cercetări de marketing, Editura Uranus, Bucureşti, 2002

41. Centra, J. A., Determining Faculty Effectiveness, Jossey-Bass Inc., California, 204 p. 1979

42. Centra, J. A., Faculty Evaluation: Past Practices, Future Directions, Manhattan: Kansas State University, Center for Faculty Evaluation and Development, 1987

43. Champagne, M., Miller, F. L’exploration pédagogique: une analyse detaillée de son enseignement, Université Laval, 174 p., 1983

44. Chellaraj, G., Maskus, K. E., Mattoo, A. Skilled immigrants, higher education and US innovation, In International migration, remittances & the brain drain, World Bank şi Palgrave Macmillan, Washington, D.C., 2006.

45. Chen, C., Roth H., The big book of six sigma, McGraw – Hill, 2005.

46. Chevaillier, T., Eicher, J. C. Higher education funding: A decade of change, Higher Education in Europe vol. 27(1-2), pp. 89-99, 2002

47. Clark, Burton R., Transformarea universităţii, Secolul 21, număr tematic „Universitatea”, 10-12, pp. 109-116, 2003

48. Cohen, P.A., McKeachie, W. J., The role of colleagues in the evaluation of college teaching, Improving college and University Teaching, vol. 28, n. 4, p. 147-154, 1980

49. Collins, J., Internationalisation of the Postgraduate Diploma in Health Education Promotion (distance learning program), Quality in practice: internationalising the curriculum and classroom, editor A. V. Butorac, Curtin University of Technology, South Bentley, 1-4, 1997

50. Crawford, L.E.D., Shutler, P., Total quality management in education; problems and issues for the classroom teacher, The International Journal of Educational Management, vol. 13, no.2, pp.67+72, 1999

51. Cunningham, Stuart, Ryan, Yoni, Stedman, Lawrence, Tapsall, Suellen, Bagdon, Terry, Flew, Terry, Coaldrake, Peter, The Business of Borderless Education, Evaluations and Investigations Programme, Higher Education Division, Department of Education, Training and Youth Affairs, Commonwealth of Australia, 2000

52. Curvale, Bruno, France – Higher Education, Educational Evaluation Around the World. An international anthology, The Danish Evaluation Institute, la http:// www.eva.dk/swwwing/app/cm/Browse.jsp?PAGE=198564, pp. 93-102, 2003

53. Datculescu, Petre, Cercetarea de marketing – Cum pătrunzi în mintea consumatorului, cum măsori şi cum analizezi informaţia, Brandbuilders Grup, 2006

54. Davis, T. M., Atlas of student mobility, Institute of Intenational Education, New York, 2003

55. De Vita, G., Case, P., Rethinking the Internationalisation Agenda in UK Higher Education, Journal of Further And Higher Education, Vol. 27, No 4, pp. 495-533, 2003

56. DI Nauta, Primiano, Pirjo-Liisa Omar, Angelika Schade, J.P. Scheele, Accreditation Methods in Higher Education. Experiences and perspectives, ENQA Workshop Reports 3, Helsinki, 2004

57. Dima, I. C., Constantinescu, D. A., Man, M., Dobrin, M., Economia şi gestiunea firmei, ed. Economică, Bucureşti, 1999

58. Dobson, I. R., How has massification changed the shape of Australian universities? Tertiary Education and Management vol. 7, pp. 295-310, 2001

59. Docquier, F., Marfouk, A., International migration by education attainment, 1990-2000. International migration, remittances & the brain drain, pp. 151-99. World Bank şi

48

Palgrave Macmillan, Washington, D.C., 2006

60. Donald, J. G. Shore, B. M., Student learning and evaluation of teaching. If teaching is important. The Evaluation of Istruction in Higher Education, Clarke, Irwin and Company Ltd., p. 42-72, 1977

61. Donald, J. G., Criteria for evaluating university teaching. Conference on the Evaluation and Improvement of University Teaching: The Canadian Experience, 1983, Montebello (Quebec), p. 74-88, 1983

62. Doyle, K. O. JR., Evaluating Teaching, Lexingtin Books, Toronto, 1983

63. Drăgan, J.C., Demetrescu, M.C., Practica prospectării pieţei – Tehnici de cercetare în marketing, Editura Europa Nova, Bucureşti, 1996

64. Drăgănescu, M., De la societatea informaţională la societatea cunoaşterii, Editura tehnică, 2003

65. Drăgulănescu, N., Motivaţii şi obstacole ale asigurării calităţii în învăţământul superior, Universitatea Politehnica din Bucureşti, 2005

66. Drăgulănescu, Nicolae s.a., Managementul calităţii serviciilor, Editura AGIR, 2003

67. Dressel, P. L., Handbook of Academic Evaluation, Jossey-Bass, California, 1976

68. Dubois, Pierre, coord., Evaluation and Self-Evaluation of Universities in Europe, Raport final la contractul EVALUE: TSER SOE2-CT95-2004, http://www.pjb.co.uk/npl /bp5. doc

69. Duckett, S. J., Turning right at the crossroads: The Nelson Report’s proposals to transform Australia’s universities, Higher Education vol. 47, pp. 211-40, 2004

70. Duff, T., Hegarty, J., Hussey, M., Academic Quality Assurance in Irish Higher Education: Elements of a handbook, Blackhall, Dublin, 2000

71. Dumitraşcu, D., Ţuţurea, M., Rotaru, M., Comparative Statistical Analysis of the Answers Obtained From the Students of the Economic Engineering Specialization, International Conference on ENGINEERING EDUCATION, Tenerife, 2006

72. Dumitraşcu, D., Ţuţurea, M., Rotaru, M., Meaningful Correlations Resulted from the Statistical Analyze of the Answers Obtained From the Students of the Engineering Faculty, Economic Engineering Specialization for the Second Semester - The University Year 2003/2004, International Conference on ENGINEERING EDUCATION, Tenerife 2006

73. DuVernois, C., Using an importance-performance analysis of summer students in the evaluation of student health service, Quality Assurance in Education, vol.12, no.1, pp. 51-62, 2004

74. Eicher, J. C., Chevaillier, T., Rethinking the financing of post-compulsory education, Higher Education in Europe, vol. 27 (1, 2), pp. 69-88, 2002

75. Eicher, Jean-Claude, Evolution et problèmes de l’enseignement supérieur en Europe, Seminarul Internaţional Débat interculturel sur l’évaluation des systèmes éducatifs, Universitatea Mentouri, Constantine, la http://www.u-bourgogne.fr/IREDU/2001/ 01103.pdf, 2001

76. Enătescu, A. M., Enătescu, M. A., Calitate Terminologie comentată, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000

77. Espinoza, O., Higher education and the emerging markets: The case of Chile, Emerging markets and higher education, Abingdon, UK: Routledge Falmer, 2000

78. Feldman, K. A., Class size and college students evaluations of teacher and courses: a closer look. Research in Higher Education, vol. 21, no. 1, pp. 44-116, 1984

79. Feldman, K. A., Courses characteristics and college students ratings of their teachers: what we know and what we don’t, Research in Higher Education vol. 9, n. 3, pp.199-242,

49

1978

80. Feldman, K. A., Effective college teaching from students’ and facultys’ view: matched or mismatched priorities?, Research in Higher Education, vol. 28, n.4, pp. 291-344,1983

81. Feldman, K. A., Grades and college students evaluations of their courses and teachers, Research in Higher Education, vol. 4, n.1, p. 69-111, 1976 a.

82. Feldman, K. A., Seniority and experience of college teachers as related to evaluations they receive from students, Research in Higher Education, vol. 18, n.1, pp. 3-124, 1983

83. Feldman, K. A., The association between student ratings of specific instructional dimensions and student achievement: refining and extending the synthesis of data from multisection validity studies, Research in Higher Education, vol. 30, n. 6, p. 583-645, 1988

84. Feldman, K. A., The significance of circumstances for college students ratings of their teachers and courses, Research in Higher Education, vol. 10, no. 2, pp.149-172, 1979

85. Feldman, K. A., The superior college teacher from students’ view, Research in Higher Education, vol. 5, n. 3, pp.243-288, 1976

86. Feng, G., Gong, S., Sino-foreign joint ventures: A national, regional and institutional analysis. OBHE Report. August. London: OBHE, 2006

87. Forest, J. J., Altbach, P. G., International handbook of higher education, Dordrecht, Olanda, Springer, 2006

88. Franz, R.S., What ever zou do don’t treat your students like customers, Journal of Management Education, vol.22, no.1, pp.63-72, 1998

89. Fraser, M., Quality in higher education: an international perspective, Buckingham, Open University press and Society for Research into Higher Education, 1994

90. Gamage, D. T., Mininberg, E., The Australian and American higher education: Key issues of the first decade of the twenty-first century, Higher Education vol. 45, pp.183-202, 2003

91. Garrett, R., Foreign higher education activity in China, International Higher Education vol. 32 (Winter), pp.21-23, 2004

92. Gavra, Alina C., Alexe, Daniela, Drexler, Irina, După 5 ani de implementare a procesului de la Bologna. Perspective ale învăţământului superior românesc din perspectiva studenţilor, Quality Assurance Review for Higher education, Vol. 2, Nr. 1, pp. 15 – 21, 2010

93. Geiger, R. L., Research and Relevant Knowledge: American Research Universities since World War II, Oxford University Press, New York, 1993

94. George M., Rowlands D., Kastle B., What is Lean Six Sigma?, McGraw-Hill, New York, 2004

95. Goldratt, E. M., The Goal: A Process of Ongoing Improvement, Great Barrington: North River Press, 2004

96. Goudie, Stanley, Northern Ireland, Educational Evaluation Around the World. An international anthology, The Danish Evaluation Institute, la http://www.eva.dk/ swwwing/app/cm/Browse.jsp?PAGE=198564, pp. 35-42, 2003

97. Grant Harman, Internationalization of Australian Higher Education: A Critical Review of Literature and Research Internationalizing Higher Education, CERC Studies in Comparative Education, Volume 16, pp.119-140, 2005

98. Graziano, Anthonz M., Raulin, Michael L., Research methods – A process of Inquiry, Harper &Row Publishers Inc., 1989

99. Green, D., What is Quality in Higher Education? Buckingham, Open University press and Society for Research into Higher Education,1994

50

100. Grossman, P., McDonald, M., Back to the Future: Directions for Research in Teaching and Teacher Education, American Educational Research Journal, Martie 2008

101. Gupta, A., Divided government and private higher education growth in India, Global perspectives on higher education – Private higher education a global revolution, Sense Publishers, Olanda, 2004., pp. 121-125

102. Gürüz, K., Higher education and international student mobility in the global knowledge economy, SUNY Press, Albany, New York, 2008

103. Gürüz, K., Quality assurance and funding systems.’ Workshop on Norms for Financing and Managing the Operation of State-Supported Universities Organized by the Hellenic Quality Assurance Agency, Atena, 2008

104. Hair, F. J. Jr., Anderson, R. E., Tatham, R. L., Black, W.C., Multivariate Data Analysis 4th Edition, Prentice Hall, Englewood Cliffs, New Jersey, 1995

105. Hämäläinen, K., Haakstad, J., Kangasniemi, J., Lindeberg, T., Sjölund, M., Quality Assurance in the Nordic Higher Education: Accreditation-like Practices, ENQA Occasional Papers, Helsinki, 2001

106. Hämäläinen, Kauko, Kimmo Hämäläinen, Minna Kaartinen-Koutaniemi, Dorte Kristoffersen, Benchmarking in the Improvement of Higher Education, ENQA Workshop Reports, Helsinki, 2002.

107. Harman, G., New Directions in Internationalizing Higher Education: Australia’s Development as an Exporter of Higher Education Services, Higher Education Policy, Vol. 17, No. 1, pp. 101-120, 2004

108. Harrington, J., Management total în firma secolului 21, Editura Teora, 2001

109. Harvey, L. Green, D., Defining quality, Assessment and Evaluation in Higher Education, vol. 18(1), pp. 9–34, 1993

110. Harvey, L., Analytic Quality Glossary, Quality Research International, 2004 -11, http://www.qualityresearch international.com/glossary/

111. Held, D. A., McGrew, D., Goldblatt, D., Perraton, J., Global Transformations, Stanford University Press, Stanford, 1999

112. Hill, Y., Lomas, L., MacCregor, J., Students’perceptions of quality in higher education, Quality Assurance in Education, vol. 11, no. 1, pp.15-20, 2003

113. Hochstettler, T. J., Aspiring to steeples of excellence at German universities, Chronicle of Higher Education vol. 50 (47), 2004

114. Hore, T., Non-traditional students: Third-age and part-time. The Encyclopedia of Higher Education, vol. 2 (4 vols.), Pergamon Press, Londra, 1992

115. Houston, D., Rethinking quality and improvement in higher education, Quality Assurance in Education, 2008.

116. Huang, F., Policy and practice of the internationalization of higher education in China, Journal of Studies in International Education vol. 7 (3), pp.225-240, 2003

117. Huang, P. L., Fry, G. W., Universities in Viet Nam: Legacies, challenges, and prospects. Asian universities: Historical perspectives and contemporary challenges, Johns Hopkins University Press, Baltimore, 2004

118. Iram, Y., Israel, International handbook of higher education, Dordrecht, Olanda, Springer, 2006

119. Jandhyala, B. G. Tilak, Global trends in the funding of higher education, IAU Horizons, no. 42, Winter, 2006, http://www.nuepa.org/libdoc/e-library/ articles/2006jbgtilak.pdf

120. Jarausch, K. H., Higher education and social change: Some comparative perspectives, The transformation of higher learning 1860-1930, University of Chicago Press, Chicago, 1983

51

121. Johnst, D. Bruce, The economics and politics of cost sharing in higher education: Comparative perspectives, Economics of Education Review, vol.23, pp.403-410, 2004

122. Johnstone, D. B., Arora, A., The financing and management of higher education: A status report on worldwide reforms. UNESCO World Conference on Higher Education, Paris, 1998.

123. Joseph, M., Service quality in education:a student perspective, Quality Assurance in Education, vol. 5, no.1, pp.26-37, 1997

124. Juran Institute, The Six Sigma Basic Training Kit, McGraw-Hill, New York, 2002.

125. Juran, J. M., Planificarea calităţii, Editura Teora, 2000

126. Juran, J. M., Supremaţia prin calitate, Editura Teora, Bucureşti, 2002

127. Juran, J.M., Gryna, F.M., Quality Planing and Analisys, Editura McGraw Hill, New York, 1980

128. Juran, J.M., Grynia, F.M. Calitatea produselor, Editura Tehnică, Bucureşti, 1973

129. Juran, J.M., Juran’s Quality Handbook, Editura McGraw Hill, New York, 1988.

130. Juran, J.M., Managerial Breakthrough, Editura McGraw Hill, New York, 1964.

131. Juran, J.M., Qualité des produits, un imperatif pour l’Occident, Les Industries Mecaniques, Franţa, 10 septembrie 1981

132. Kaneko, M., Efficiency and equity in Japanese higher education, Higher Education vol. 34, 1997

133. Kélada, J., La gestion intégrale de la qualité totale, Edition Québec, Québec, 1990

134. Kemp, S., Madden, G. Simpson, M., Emerging Australian Education Markets: A Discrete Choice Model of Taiwanese and Indonesian Student Intended Study Destination, Education Economics, Vol. 6, No 2, pp.159-169, 1998

135. Kerin, A. R., Peterson, R. A., Strategic Marketing Problems – Cases and Comments,7th Prentice Hall, 1995

136. Kifor, C. V., Oprean, C., A Business Process Reengineering framework based on a generic ISO 9000:2000 process model. The 28th Congress of the Romanian – American Academy of Science and Art, Montreal, Canada, 2001, pag. 390 – 395, editura Politechnic International Press, Montreal, Canada, 2001

137. Kifor, C.V., Oprean, C., Ingineria calităţii, editura Univerităţii „ Lucian Blaga” Sibiu, 2002.

138. Kifor, C.V., Oprean, C., Ingineria Calităţii. Îmbunătăţirea 6 Sigma, editura Universităţii "Lucian Blaga", Sibiu, 2006

139. Kisuniene, G., Quality Assurance: Priority of the Education Reform, Proiect Phare, 2004, http://www.phare.lt/previous/97/EN en04a.htm, accesat Aprilie 2009

140. Knapper, C. K., Geis, G. L., Pascal, C. E., Shore, B. M. If teaching is important... The Evaluation of Instruction in Higher Education, Clarke Irwin and Company Ltd., Canada, 1977,

141. Knight, J, Updated Internationalization Definition, International Higher Education, Vol. 33, 2003

142. Knight, J., Internationalization Remodelled: Definition, Approaches, and Rationales, Journal of Studies in International Education, vol. 8 (5), pp. 5-36, 2004

143. Knight, J., Internationalization: Elements and Checkpoints, Canadian Bureau for International Education, Ottawa, 1994

144. Kötler, P., Managementul Marketingului, Bucureşti, Editura Teora, 1998.

145. Kristoffersen, Dorte, Tobias Lindeberg, Mutual Recognition: An approach to create quality assurance and international transparency for quality assurance agencies,

52

INQAAHE 2003 Conference on „Quality and Standards – National, Regional and Global”, Dublin, 2003

146. Leask, B., Crossing the bridge from both sides-strategies to assist international and Australian students to meet each other half way, The 17th NLC conference, Launceston, 2002

147. Leask, B., Internationalisation: Changing contexts and their implications for teaching, learning and assessment, Proceedings of the ASET/HERDSA 2000 Joint International Conference, Australian Society for Educational Technology and Higher Education Research and Development Society of Australasia, Toowoomba, 2001

148. Lee, M., International Linkages in Malaysian Private Higher Education, International Higher Education, Winter, 2003

149. Leeuw, Frans L., Trends Topics and Theories, in Educational Evaluation Around the World. An international anthology, The Danish Evaluation Institute, 2003

150. Leslie, L., Brinkman, P.T., The economic value of higher education, American Council on Education/Mac Millan Series on Higher Education, New York, 1988

151. Levy, D. C., Alternative private-public blends in higher education finance: International patterns. In Private education: Studies in choice and public policy, Oxford University Press, Oxford, 1986

152. Lin, J., Private higher education in China: A contested terrain. International Higher Education vol. 36 (Spring), pp. 17-18, 2004

153. Lombardi, John V, Capaldi, Elizabeth D., Reeves, Kristy R., Craig, Diane D., Gater, Denise S., Rivers, Dominic, The Top American Research Universities. An Annual Report from The Lombardi Program on Measuring University Performance, The Center, 2003.

154. Longman, P., The global baby bust, Foreign Affairs (May/June), vol. 83, no. 3, pp. 64-79, 2004

155. Lotfi, Vahid, Pegels, C. Carl, Decision Support Systems for Operations, 3rd Management & Management Science, Richard D. Irwin, a Times Mirror Higher Education Group, Inc. Company, New York, 1996

156. Marcu, F., Maneca, C., Dicţionar de neologisme, Editura Academiei Republicii Socialiste, Bucureşti, 1986

157. Marcu, F., Marele dicţionar de neologisme, Editura Saeculum, Bucureşti, 2002

158. Marginson, S., Competition and Markets in Higher Education, Policy Futures in Higher Education, Vol. 2, No 2, pp. 175-224, 2004

159. Marginson, S., Nation-building: Universities in a global environment; the case of Australia, Higher Education vol.43, pp. 409-437, 2002

160. Marginson, S., Van der Wende, M., Globalisation and Higher Education, OECD Working Paper Series, No 8., 2007

161. Marsh, H. W., Dunkin, M. J., Students’ evaluation of university teaching: A multidimensional Perspective. Higher Education: Handbook of theory and research, Agathon Press, New-York, vol.8, p. 143-223, 1981

162. Marsh, H. W., Factors affecting students’ evaluations of the same course taught by the same instructor on different occasions, American Educational Research Journal, vol. 19, n.4, pp. 485-497, 1982 a.

163. Marsh, H. W., Multidimensional ratings of teaching effectiveness by students from different academic seatings and their relation to students/ course/instructor characteristics. Journal of Educational Psychology, vol. 75, n. 1, p. 150-166, 1984

164. Marsh, H. W., SEEQ: a reliable, valid and useful instrument for collecting students evaluations of university teaching, British Journal of Educational Psychology, n. 52, p.

53

77-95, 1982 b

165. Marsh, H. W., Students’ evaluations of university teaching: dimensionality, reliability, potential biases, and utility, Journal of Educational Psychology, vol. 76, n. 5, p. 707-754, 1987

166. Marsh, H. W., Students’ evaluations of university teaching: research findings, methodological issues, and directions for future research, International Journal of Educational Research, vol. 11, n. 3, p. 255-388, 1987

167. Marsh, H. W., The influence of student course and instructor characteristic in evaluations of university teaching, American Educational Research Journal, vol. 17, n. 1, p. 219-237, 1980

168. Marsh, H. W., Validity of students’ evaluations of college teaching: a multitrait-multimethod analysis, Journal of Educational Psychology, vol. 74, n. 2, p. 264-279, 1982

169. Martilla, J., James, J., Importance-performance analysis, Journal of Marketing, vol. 41, pp.77-86, 1977

170. Martin, A., O’Neill, M.A., Palmer, A., Importance-performance analysis: a useful tool for directing continuous quality improvement in higher education, Quality Assurance in Education, vol. 12, no.1, pp. 39-52, 2004

171. Maruyama, F., Latest developments in higher education financing in Japan. IAU Horizons vol. 18(1), 2005

172. Melia, T., Inspecting quality in the classroom: an HMI perspective, Buckingham, Open University press and Society for Research into Higher Education, 1994

173. Meyer, G., De ce şi cum evaluăm, Polirom, Bucureşti, 2000

174. Miclea, M., Oprea, D., Evaluarea academică, Cluj-Napoca, 2002

175. Mihăilescu, Ioan, Universităţile în schimbare, Bucureşti, Ars Docendi, 2003

176. Mihoc, Gh., Micu N., Teoria probabilităţii şi statistică matematică, EDP, Bucureşti, 1980

177. Mitonneau, H., O nouă orientare în managementul calităţii: şapte instrumente noi, Editura Tehnică, Bucureşti, 1998.

178. Mohrman, K., World-class universities and Chinese higher education reform, International Higher Education, vol. 39 (Spring), pp.22-23, 2005

179. Mok, K., Education and the marketplace in Hong Kong and Mainland China, Higher Education vol. 37, pp.133-158, 1999

180. Moodie, Gavin, Changing Higher Education, Minerva Springer, 2007

181. Morey, A. I., Globalization and the emergence of for-profit higher education. Higher Education vol. 48, 2004, pp. 131-150.

182. Morey, A.I., Globalization and the Emergence of For-Profit Higher Education, vol. 48, no. 1, pp. 131 – 150, 2004

183. Morse, J. A., The Inqaahe Guidelines of Good Practice for External Quality Assurance Agencies: Assessment and next steps, Quality in Higher Education Volume 12, Issue 3, pp. 243-252, 2006

184. Murray, H. G., Low-inference classroom teaching behaviors and student ratings of college teaching effectiveness. Assessment and Evaluation in Higher Education, vol. 75, no.1, pp. 138-149, 1983

185. Murray, H. G., The impact of formative and summative evaluation of teaching in north american universities, Assessment and Evaluation in Higher Education, vol. 9, no. 2, pp. 117-132, 1984

186. Nevo, D., The conceptualization of educational evaluation: An analytical review of the literature, Review of Educational Research, vol. 53, n. 1, pp. 117-128, 1983

54

187. Newman, F., Couturier, L., Scurry, J. The future of higher education, Jossey-Bass, San Francisco, 2004

188. Nica, Panaite (coord.), Calitate şi adaptabilitate în managementul facultăţilor cu profil economic, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2002

189. Nicolescu, A., coord., Dicţionar de management al învăţământului superior din România, Român – Englez – Francez – German, Livpress, Bucureşti, 2001

190. Nicolescu, A., Multilingual Lexicon of Higher education, 2 vol., K.G. Saur. München, New Providence, London, Paris, 1993

191. Nicolescu, O., Strategii manageriale de firmă, Bucureşti, Editura Economică, 1998.

192. Nicolescu, O., Verboncu, I., Fundamentele Managementului Organizaţiei, Ed. Tribuna Economică, Bucureşti, 2001

193. Nicolescu, O., Verboncu, I., Management, Bucureşti, Editura Economică, 1996.

194. Nicolescu, O., Verboncu, I., Management, Editura Economica, Bucureşti, 1995

195. Ogrean, C., Management strategic, editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2006

196. Olaru, M., (coord.), Managementul calităţii. Concepte şi principii de bază, Editura ASE, Bucureşti, 1995

197. Olaru, M., (coord.), Managementul calităţii. Tehnici şi instrumente, Editura ASE, Bucureşti, 1999.

198. Olaru, M., Benchmarkingul – modalitate descreştere a capacităţii concurenţiale a firmei, în „Tribuna calităţii”, nr. 1/1997.

199. Olaru, M., Cadrul conceptual al managementului calităţii, în „Managementul calităţii şi protecţia consumatorului”, Vol. 1, Editura ASE, Bucureşti, 1997.

200. Olaru, M., Factori critici în implementarea TQM, în „Tribuna economică”, nr. 38 şi 39/1996.

201. Olaru, M., Implementarea unui sistem de management de mediu, potrivit standardului ISO 14001, în relaţie cu standardele ISO 9000, în „Orientări actuale în managementul calităţii”, Vol. 1, Editura ASE, Bucureşti, 1998.

202. Olaru, M., Isaic-Maniu, A., Lefter, V., Pop, N., Popescu, S., Dragulanescu, N., Roncea,L., Roncea, C., Tehnici şi instrumente utilizate în managementul calităţii, Ed. Economică, Bucureşti, 2000

203. Olaru, M., ISO 9000 versus modelul european al TQM, în „Adevărul economic”, nr. 12/1997.

204. Olaru, M., Managementul calităţii, Editura Economică, Bucureşti, 1997.

205. Olaru, M., Managementul calităţii, Editura Economică, Ediţia I, II, Bucureşti, l995, 1999.

206. Olaru, M., Managementul calităţii. Concepte şi principii de bază, Bucureşti, Editura ASE, 1999.

207. Olaru, M., Managementul total al calităţii, în „Tribuna economică”, nr. 29/1996.

208. Olaru, M., Modele de evaluare a performanţelor obţinute prin TQM, în „Marketing – management”, nr. 5-6/1997.

209. Olaru, M., Modele naţionale şi regionale de promovare a produselor şi proceselor ecologice, în „Marketing - management”, nr. 1-2/1998.

210. Olaru, M., Orientări actuale privind managementul de mediu, în „Managementul calităţii şi protecţia consumatorului”, Vol. 3, Editura ASE, Bucureşti, 1997.

211. Olaru, M., Orientări actuale privind pregătirea profesională în managementul calităţii, în „Economia”, nr. 1/1998.

212. Olaru, M., Orientări actuale şi perspective în Managementul total al calităţii, în culegerea de comunicări „Noi orientări în managementul calităţii”, Asociaţia Română pentru

55

Calitate, 1993.

213. Olaru, M., Preocupări privind predarea de cunoştinţe referitoare la calitate la nivelul universităţilor şi şcolilor de afaceri europene, în „Orientări actuale în managementul calităţii”, Vol. 1, Editura ASE, Bucureşti, 1998.

214. Olaru, M., Tehnici şi Instrumente ale managementului calităţii, în „Managementul calităţii şi protecţia consumatorului”, Vol. 1, Editura ASE, Bucureşti, 1997.

215. Olsen, A. E., Learning in Asia: Supply and demand, International Higher Education vol. 30(Winter), n. 8-9, 2003

216. Oprean, C. (coordonator), Metode şi Tehnici ale Cunoaşterii Ştiinţifice, Editura Universităţii "Lucian Blaga", Sibiu, 2006

217. Oprean, C., Îmbunătăţirea managementului universitar, proiect POSDRU/2/1.2/S/4 - Modul Managementul calităţii în învăţământul superior, 2010

218. Oprean, C., Kifor, C. V., Managementul Calităţii, Editura Universităţii Lucian Blaga, Sibiu, 2002

219. Oprean, C., Kifor, C. V., Managementul integrat al calităţii, Editura Universităţii Lucian Blaga, Sibiu, 2005

220. Oprean, C., Kifor, C.V., Quality Management, Callidus Publishing House, Germany, 2008.

221. Oprean, C., Ţîţu, M. Politici şi mecanisme instituţionale în domeniul calităţii. Editura AGIR, Bucureşti, 2011.

222. Oprean, C., Ţîţu, M., Bucur, V. Managementul global al organizaţiei, Editura AGIR, Bucureşti, 2011.

223. Oprean, C., Ţîţu, M., Cercetarea experimentală şi prelucrarea datelor, Partea a II-a, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2007.

224. Oprean, C., Ţîţu, M., Managementul calităţii în economia şi organizaţia bazate pe cunoştinţe, Editura AGIR, 2008

225. Oprean, C., Ţîţu, M., Managementul inovaţional şi al calităţii, Editura Universităţii “Lucian Blaga” Sibiu, 1999.

226. Oprean, C., Ţîţu, M., Nanu, D., Cicală, E. “STATISTIC DATA SYSTEM 2000”-software universal pentru modelarea, optimizarea şi conducerea asistată a proceselor tehnologice, Sibiu, ACTA UNIVERSITATIS CIBINIENSIS, Sibiu, 1999.

227. Oprean, C., Ţîţu, M., Oprean, C., Managementul strategic, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2002.

228. Oprean, C., Ţîţu, M., Oprean, C., Studii de caz în managementul strategic, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2004.

229. Oprean, C., Ţîţu, M., Statistică tehnică şi proiectarea experimentelor. Controlul calităţii şi fiabilităţii, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2005.

230. Oprean, C., Vanu, A., Dicţionar Explicativ pentru ştiinţă şi tehnologie: managementul integrat al calităţii, Ed. AGIR, 2006.

231. Ory, J. C., Parker, S. A., Assessment Activities at Large, Research Universities, Research in Higher Education, vol. 30(4), pp. 375-380, 1989

232. Ory, J. C., The Influence of Students’ Affective Entry of Instructor and Course Evaluations, Review of Higher Education, n. 4, pp. 271-293, 1980

233. Osborne, M., Increasing or widening participation in higher education? A European overview, European Journal of Education vol. 38(1), pp. 5-22, 2003

234. Ould, M. A., Business Processes: Modelling and analysis for re-engineering and improvement, John Wiley & Sons, Chinchester, 1995

56

235. Outcall, D. L., Report of the Task Force on Teaching Evaluation, Berkley: University of California Press, 1980

236. Overall, J. U., Marsh, H. W. Midterm feedback from Students: Its Relationship to Instructional Improvement and Students/ Cognitive and Affective Outcomes. Journal of Education Psychology, n. 71, p. 856-865, 1979

237. Overland. M. A., Private: No longer a dirty word in Vietnamese higher education, Chronicle of Higher Education vol. 52(40), 2006

238. Owlia, M.S., Aspinwall, E.M., A framework for the dimensions of quality in higher education, Quality Assurance in Education, vol. 4, no.2, pp. 12+20, 1996

239. Ozan, Turgut M., Applied Mathematical Programming For Production And Engineeing Management, Prentice Hall Englewood Cliffs, 1986

240. Ozden, C., Schiff, M., Overview. In International migration, remittances & the brain drain, The World Bank şi Palgrave Macmillan, 2006.

241. Page, G., Embedding Graduate Quality: An international perspective, material produced for Bachelor of Business (Property) Course, University of South Australia, Adelaide, 2002

242. Pânzaru I., Asigurarea calităţii în învăţămîntul superior din ţările uniunii europene, Bucureşti, 2005

243. Paulsen, M. B., Smart, J. C., The finance of higher education: Theory, research, policy & practice, Agathon Press, New York, 2001

244. Pearman, G., International education: New Zealand; a case study, Higher Education Review vol. 68 (Fall), 2004

245. Perkin, H. History of universities, International handbook of universities, Dordrecht, Olanda, Springer, pp. 159-206,. 2006

246. Petrescu, I, Muscalu, E., Tratat de management public, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2003

247. Petrescu, I., Management, Editura Holding, Bucureşti 1991

248. Pile, Marta, Isabel Teixeira, The Importance of Quality Assessment in Higher Education Institutions, la http://gep.ist.utl.pt/files/artigos/The_Importance_ Quality_Assessment.pdf

249. Platon, C., Evaluarea calităţii în învăţămîntul universitar. Analele ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova, Seria “Ştiinţe socioumanistice”, Chişinău, vol II, p. 55-58, 2001

250. Popa, I., Management general, ed. ASE, 2005

251. Popa, I., Management strategic, Bucureşti, ed. Economic, 2004

252. Popescu, S., Bratianu, C., coord. Ghidul calităţii în învăţământul superior, Proiectul CALISRO, Ed. Universităţii din Bucuresti, 2004

253. Popescu, S., Managementul Calităţii, vol. I, Cluj-Napoca, Editura Cărţii de Ştiinţă, 1999.

254. Popescu, Sorin, Brătianu, Constatin, coord., Atanasiu, Gabriela, Rusu, Costache, Oprean, Constantin, Curaj, Adrian, Buzărnescu, Ştefan, Pânzaru, Ioan, Ghidul calităţii în învăţământul superior, Editura Universităţii din Bucureşti, 2004

255. Porter, P. Response to Higher Education at the Crossroads, University of Western Australia, Nedlands, 2002

256. Post, D., Clipper, L., Enkhbaatar, D., Manning, A., Riley, T., Zaman, H., World Bank okays public interest in higher education, Higher Education vol. 47, pp. 213-242, 2004

257. Postăvaru, N., Managementul calităţii totale, Matrix Rom, Bucureşti, 1998.

258. Pruteanu, O., ş.a., Managementul calităţii totale, Iaşi, Editura Junimea, 1998.

259. Pruteanu, O., ş.a., Managementul calităţii totale, Iaşi, Editura Junimea, 1998.

57

260. Psacharopoulos, G., Patrinos, P., Returns to investment in education: A further update, World Bank Policy Research, World Bank, Washington, D.C., 2002

261. Psacharopoulos, G., Rate-of-return studies. In The encyclopedia of higher education, vol. 2 (4 vols.), Pergamon Press, Londra, 1992

262. Raban, C., Turner, L., Quality risk management. Modernising the architecture of quality assurance, Perspectives,vol.10, no.2, 2006

263. Radu, I. T., Evaluarea în procesul didactic. Editura didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000

264. Ramirez, F. O., Riddle, P., The expansion of higher education, International higher education: An encyclopedia, vol.1 (2 vols.), New York: Garland, 1991

265. Ringer, F., Admission in Universities in the nineteenth and early twentieth centuries (1800-1945), A history of the university in Europe, Cambridge University Press, 2004

266. Roffe, I.M., Conceptual problems of continuous quality improvement and innovation in higher education, Quality Assurance in Education, vol.6, no. 4, pp.74-82

267. Rotaru, M., Banciu, D., Assessing university qualification through statistical techniques - study on the competency of graduates at the “Lucian Blaga” University, International Conference of the Society of Global Business and Economic Development with the theme of Striving for Competitive Advantage & Sustainability: New Challenges of Globalization, Journal of Global Business and Economic Development, Slovacia, 2009

268. Rotaru, M., Kifor C.V., Assessing the effectiveness of education graduates in the labor market, application at the Lucian Blaga University – Part I, Proceedings of the 5th WSEAS/ IASME International Conference on Engineering Education (EE’08), Heraklion, Greece, 2008

269. Rotaru, M., Oprean, C., Tuturea, M., Assessing the effectiveness of education graduates in the labour market, application at the Lucian Blaga University – Part II, Proceedings of the 5th WSEAS/IASME International Conference on Engineering Education (EE’08), Heraklion, Greece, 2008

270. Rotaru, M., Săvescu, R., Dumitraşcu, D., Today’s students, the workforce of tomorrow – professional expectations of last year students from Hermann Oberth Faculty of Engineering, Sibiu, Romania – the second study, The 6th International Seminar on the Quality Management in Higher Education, Tulcea, Romania, 2010

271. Rotaru, M., Săvescu, R., Dumitraşcu, D., Today’s students, the workforce of tomorrow – the professional experience of last year students from Hermann Oberth Faculty of Engineering, Sibiu, Romania – the second study, The 6th International Seminar on the Quality Management in Higher Education, Tulcea, Romania, 2010

272. Rotaru, M., Ţuţurea, M., Săvescu, R., Who are they and what do our candidates want? – Sources of information on educational offer, The 6th International Conference on Management of Technological Changes, Alexandroupolis, Greece, pp. 593-596, 2009

273. Rowley, J., Beyond service quality dimension in higher education and towards a service contract, Quality Assurance in Education, vol. 5, no.1, pp.7-14, 1997

274. Rusu, C., Management of technological changes, Iaşi, 1999.

275. Rusu, C., Management strategic, Bucureşti, ed. All Beck, 2000

276. Rusu, C., Managementul schimbării, editura Economică, 2003

277. Rusu, C., Robledo, C., Costurile calităţii, editura Economică, 2001

278. Rusu, C., Voicu, M., Managementul resurselor umane în asigurarea calităţii, editura Economică, 2001

279. Ryan, Y., Stedman, L., The business of borderless education: 2001 update, Commonwealth Department of Education Science and Training, Canberra, Australia,

58

2002

280. Santiago, P., Tremblay, K., Basri, E., Arnal, E., Tertiary Education for the Knowledge Society, Special Features: Equity, Innovation, Labour Market, Internationalisation, OECD, Paris, 2008

281. Săvescu, R., Rotaru, M., Assessing the factors that influence high-school graduates in their choice of a faculty – university year 2004/2005, Proceedings of the 3rd Balkan Region Conference on Engineering Education – advancing Engineering Education, Editura Universitatii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2005

282. Săvescu, R., Dumitraşcu, D., Rotaru, M., Today’s students, the workforce of tomorrow – professional expectations of last year students from Hermann Oberth Faculty of engineering, Sibiu, Romania, The 6th International Conference on Management of Technological Changes, Alexandroupolis, Greece, pp. 177-180, 2009

283. Săvescu, R., Rotaru, M., Determining the opinion of final grade high-school students about higher education in general – university year 2004/2005, Proceedings of the 3rd Balkan Region Conference on Engineering Education – advancing Engineering Education, Editura Universitatii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2005

284. Săvescu, R., Rotaru, M., Today’s students, the workforce of tomorrow – the professional experience of last year students from Hermann Oberth Faculty of Engineering, Sibiu, Romania, The 6th International Conference on Management of Technological Changes, Alexandroupolis, Greece, pp. 177-180, 2009

285. Scarlat, C., a.a., Some aspects of the quality of the management and entrepreneurship education in Romania, International Conference on Chemistry and Chemical Engineering, vol. 3, pp. S11-7-14, 2005

286. Scarlat, C., Comparing the Impact of the quality of entrepreneurship education on the decision to continue the education – in Slovenia and Romania. Proceedings of the 5th International Conference “Intelectual Capital and Knowledge Management”, Portoroz, Slovenia, 2004

287. Scarlat, C., Purcarea, A.A., Higher education research for engineering education in Romania, The 3rd Balkan Region Conference on engineering Education, pp. 55-58, 2005

288. Scarlat, C., The management Education in the Romanian Tehnical Universities. The crossroad of the Curricula Change, Proceedings of the 3rd Association of Indian Management Scholars – AIMS International Conference on Management: “Management Education at a Crossroad: Issues, Challenges and Opportunities”, Ahmedabad, India, 2006

289. Schiefelbein, E., Chile: Economic incentives in higher education. Higher Education Policy vol. 3, no. 3, pp. 21-48, 1990

290. Schiff, M., Brain gain: Claims about its size and impact on welfare and growth are greatly exaggerated. International migration, remittances & the brain drain, World Bank şi Palgrave Macmillan, Washington, D.C., 2006

291. Schuetze, H. G., Slowey. M., Participation and exclusion: A comparative analysis of non-traditional students and lifelong learners in higher education. Higher Education vol. 44, pp. 309-327, 2002

292. Schwarz, S., Rehburg, M., Study costs and direct public student support in sixteen European countries-Towards a European Higher Education Area?, European Journal of Education vol. 39(4), 2004

293. Scott, P., Massification, internationalization and globalization. The globalization of higher education, Buckingham, UK: Open University Press, 1998

294. Scott, P., Reflections on the reform of higher education in Central and Eastern Europe, Higher Education in Europe p. 138-190, 2002

295. Scott, Peter, Inside the Knowledge Society: Opportunities and Threats for Universities

59

and the Media, in Observatory for Fundamental University Values and Rights, Universities and the Media. A partnership in institutional autonomy? Proceedings of the Seminar of the Magna Charta Observatory, Bononia University Press, 2005

296. Seche, M., Seche, L, Dicţionar de sinonime, Editura Litera Internaţional, Bucureşti, 2002

297. Seche, M., Seche, L, Dicţionar de antonime, Editura Litera Internaţional, Bucureşti, 2002

298. Singh, S. J., Higher education and development: The experience of four newly industrializing countries in Asia, Prospects vol. 21 (3), pp. 386-400, 1991

299. Slantcheva, S., Legitimating the goal of educating global citizens. International Higher Education vol. 10 (Winter), 2005

300. Smolentseva, A., Challenges to the Russian academic profession, Higher Education vol. 45, pp. 391-424, 2003

301. Snee, R. D., Hoerl, R., Six sigma – beyond the factory floor, Pearson Prentice Hall, 2005

302. Softwin. Bucuresti, NODEX: Noul dicţionar explicativ al limbii române [Resursa electonică], Editura Litera Internaţional, Bucureşti, 2001

303. Stetar, J., Panych, O., Bin, C., Ukrainian private universities: Elements of corruption, International Higher Education vol. 38 (Winter), 2005

304. Suciu, O., Oprean, C., Calitatea globală concurenţială, Editura AGIR, Bucureşti, 2007.

305. Sureshchander, G.S., Chandrasekharan, R., Anantharaman, R.N., Determinants of customer-perceived service quality:a confirmatory factor analysis approach, Journal of Service Marketing, vol.16, no.1, pp.9-34, 2002

306. Teferra, D., African higher education: Challenges and prospects, Boston College Center for International Higher Education, Newton, Mass, 2005

307. Tilak, J. B. G., Education and its relation to economic growth, poverty and income distribution: Part evidence and further analysis, World Bank, Washington, D.C., 1989

308. Todorescu, L., Calitatea în învăţământul superior-oportunitate şi importanţă, Buletin AGIR nr 1-2, 2009

309. Trow, M., The expansion and transformation of higher education. International Review of Education vol. 18 (1), pp. 61-83, 1972

310. Trow, Reflections on the transition from elite to mass to universal access: Forms and phases of higher education in modern societies since WWII, International handbook of higher education, Dordrecht, Olanda, Springer, pp. 243-280, 2006.

311. Truscott, W., Six Sigma: Continual Improvement for Business, Butterworth Heinemann, Burlington, 2003.

312. Ţîţu, M., Managementul calităţii în organizaţiile industriale moderne, Teză de doctorat, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, 2007.

313. Ţîţu, M., Oprean, C., Cercetarea experimentală şi prelucrarea datelor, Partea I, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2006.

314. Ţîţu, M., Oprean, C., Cicală. E., Statistică tehnică şi control statistic, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2001.

315. Ţîţu, M., Oprean, C., Managementul calităţii, Editura Universităţii din Piteşti, 2007.

316. Ţîţu, M., Oprean, C., Managementul strategic şi al dezvoltării durabile în organizaţia bazată pe cunoştinţe, Editura AGIR, Bucureşti, 2011.

317. Ţîţu, M., Oprean, C., Managementul strategic. Editura Universităţii din Piteşti, 2007.

318. Ţîţu, M., Oprean, C., Statistică tehnică şi proiectarea experimentelor. Sisteme, metode, tehnici şi instrumente, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2005.

319. Ţîţu, M., Oprean, C., Tomuţă, I., Cercetarea experimentală şi prelucrarea datelor. Studii de caz, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2007.

60

320. Ţîţu, M., Statistică tehnică şi proiectarea experimentelor. Analiza dispersională şi regresională, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2004.

321. Ţîţu, M., Statistică tehnică şi proiectarea experimentelor. Strategia experimentelor factoriale, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2004.

322. Ţuţurea, M., Dumitraşcu, D., Rotaru, M., Aspects regarding the assessment of the teaching activity at the Engineering Faculty, Sibiu – university year 2004/2005, Proceedings of the 3rd Balkan Region Conference on Engineering Education – advancing Engineering Education, Editura Universitatii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2005

323. Ţuţurea, M., Rotaru , M., Concrete aspect regarding subjects evaluation and the teaching personnel at the economic engineering from „Lucian Blaga” University Sibiu – university year 2003/2004, Proceedings of the 3rd International seminar on the Quality Management in Higher Education, Casa de editură Venus, Iaşi, 2004

324. Van der Wende, M., Missing Links: The relationship between national policies for internationalisation and those for higher education in general, National Policies for the internationalisation of higher education in Europe, National Agency for Higher Education, Stockholm, 1997

325. Van der Wende, M., The role of US higher education in the global e-learning market, Research and Occasional Paper Series CSHE.102, University of California Berkeley, 2002

326. Verbik, L., The International Branch Campus-Models and Trends, Observatory on Borderless Higher Education, Londra, 2006

327. Vlãsceanu, L., Grünberg, L., Pârlea, D., Quality Assurance and Accreditation: A Glossary of Basic Terms and Definitions (Bucharest, UNESCO-CEPES) Papers on Higher Education, 2004

328. Vlăsceanu, Lazăr, Leland Conley Barrows, Indicators for Institutional and Programme Accreditation in Higher/Tertiary Education, UNESCO-CEPES Studies in Higher Education, Bucharest, 2004

329. Vlăsceanu, Lazăr, Leland Conley Barrows, Indicators for Institutional and Programme Accreditation in Higher/Tertiary Education, UNESCO-CEPES Studies in Higher Education, Bucharest, 2004

330. Vlăsceanu, M. Organizaţii şi comportament organizaţional, Editura Polirom, Iaşi, 2003.

331. Vlăsceanu, M. Psihosociologia organizaţiilor şi conducerii Editura Paideia, Bucureşti, 1993.

332. Vogler, J., Evaluarea în învăţămîntul preuniversitar, Polirom, Bucureşti, 2000

333. Vossensteyn, J. J., Where in Europe would people like to study? The affordability of higher education in nine Western European countries, Higher Education vol. 37, 1999

334. Vroeijenstijn, T., Similarities and Differences in Accreditation. Looking for a common framework, Document prepared for the workshop on the establishment of a European Consortium for Accreditation (ECA), The Hague, 12-13 June 2003

335. Wasson, C. R., The Importance of the Product Life Cycle to the Industrial Marketer, Marketing Management and Strategy, 3rd Edition, Prentice Hall, Inc, New Jersey, 1984

336. Welsh, J.F., Dey, S., Quality measurement and quality assurance in higher education, Quality Assurance in Education, vo. 10., no.1, pp.17-25, 2002

337. Williams, P., Joint masters degrees and quality assurance, Universities UK, London, 2005

338. Woodhouse, D., Putting the ‘A’ into Quality, Australian Universities Quality Agency, 2009

339. Woodley, A., Wilson, J., British higher education and its older clients, Higher Education

61

vol.44, 2002

340. Xie, Z., Huang, R., Research on the macro-regulation model of China’s Mainland post-secondary education expansion, Higher Education Policy vol. 18, 2005

341. Yang, R., Tensions between the global and the local: A comparative illustration of the reorganization of China’s higher education in the 1950s and the 1990, Higher Education vol. 39, pp. 319-337, 2000

342. Zerbeş, M. V., Budău, G, Cercetări privind descrierea proceselor unui sistem de management al calităţii într-o organizaţie cu profil de prelucrarea lemnului, Buletinul Conferinţei Naţionale Ştiinţa şi Ingineria Lemnului în Mileniul III, Ediţia a VI-a, Universitatea "TRANSILVANIA" din Braşov, 2005

343. Zlate, M. Tratat de psihologie organizaţional-managerială, Editura Polirom, Iaşi, 2004.

344. ***, ACADEMIA Romana, DEX : Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998

345. ***, ARACIS, Starea Calităţii în Învăţământul Superior. Barometrul Calităţii 2009, http://www.aracis.ro/latest/single/view/comunicat-de-presa-5/22/

346. ***, Australian Education International, Education Services for Overseas Students, Canberra, 2009

347. ***, Australian Universities Quality Agency Audit Manual, Versiunea 2, Martie 2004

348. ***, Bologna Secretariat (2008) Bologna Process and the European Higher Education Area, Brussels, (http://www.ond.vlaanderen.be/hogeronderwijs/ bologna/secretariat).

349. ***, Colecţia revistelor Quality Assurance in Education, 2004

350. ***, Comité national d'évaluation, Repères pour l'évaluation. Rapport au Président de la République, La Documentation Française, 2002

351. ***, Commission of the European Communities, Report from the Commission to the European Parleament, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions on the Implementation of Council Recommendation 98/51/EC of 24 September 1998 on European Cooperation in Quality Assurance in Higher Education, 30 September 2004, la http://www.bologna-bergen2005.no/EN/Part_org/EU/040930_EC_quality .pdf.

352. ***, Constructing knowledge societies: New challenges for tertiary education. Washington, D.C., World Bank, 2002.

353. ***, Council on Higher Education, Higher Education Quality Committee (HEQC), Criteria for Institutional Audits, Pretoria, Aprilie 2004

354. ***, Criteria based evaluations. EVA's experience in evaluations based on criteria, The Danish Evaluation Institute, la http://www.eva.dk/swwwing/servlet/ getfile?method= download&SHOW=228608

355. ***, CVCP (Committee of Vice-Chancellors and Principals). Report of the steering committee on efficiency studies in universities. London: CVCP, 1985.

356. ***, Danish Evaluation Institute, la http://www.eva.dk/swwwing/app/ cm/Browse. jsp?PAGE=198564, 177 pp., 2003

357. ***, Database of Institutions Accredited By Recognized United States Accrediting Organizations, la http://www.chea.org/institutions/index.cfm.

358. ***, Education. A comparative study of funding mechanisms in ten countries, CHEPS- Higher education monitor, Center for Higher Education Policy Studies, Enschede, 2001

359.

***, ENQA – Standards and Guidelines for Quality Assurance in the European Higher Education Area, European Association for Quality Assurance in Higher Education, 2007

62

360. ***, European Association for Quality Assurance in Higher Education Standards and Guidelines for Quality Assurance In the European Higher Education Area, Helsinki. 2005

361. ***, Facing the Challenge. The Lisbon strategy for growth and employment. Report from the High Level Group chaired by Wim Kok, Luxembourg, 2004, 54 pp., la http://europa. eu.int/comm/lisbon_strategy/index_en.html

362. ***, Global education digest 2004. Montreal: UNESCO Institute for Statistics. Disponibil la http://www.uis.unesco.org

363. ***, Global education digest 2006. Montreal: UNESCO Institute for Statistics. Disponibil lahttp://www.uis.unesco.org

364. ***, Global education digest 2008. Montreal: UNESCO Institute for Statistics. Disponibil lahttp://www.uis.unesco.org

365. ***, Learning for Tomorrow’s World. First results from PISA 2003, OECD, 2004, http://www.oecd.org/dataoecd/1/60/34002216.pdf

366. ***, Meeting of higher education partners: Synthesis report on trends and developments in higher education since the World Conference on Higher Education; (1998-2003). Paris, June 23-25.

367. ***, Metodologia de evaluare externă, standardele, standardele de referinţă şi lista indicatorilor de performanţă (aprobate prin HG 1418/2006).

368. ***, OECD, Education at a Glance, Paris, 2008

369. ***, OECD, Financing higher education: Current patterns. Paris: OECD, 1990

370. ***, OECD, Guidelines for Quality Provision in Cross-border Higher Education, Paris, 2005, pp. 1-20.

371. ***, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei.

372. ***, Oxford’s Academic Strategy: A green paper, Supplement II to the Oxford University Gazette, Vol. 135 , Februarie 2005

373. ***, Priorities and strategies for education. Washington, D.C.; World Bank, 1995

374. ***, Quality Management in Higher Education – Proceedings of The 5th International Seminar on the Quality Management in Higher Education , Editura Universităţii tehnice „Gheorghe Asachi” Iaşi, 2008

375. ***, Quality Management in higher education. Self evaluation for quality improvement. HM Inspectorate of Education, Livingston, 2006

376. ***, Rapoartele naţionale publicate pe siturile http://www.bologna-bergen2005.no., http://www.aracis.ro

377. ***, Raport Australian Education International Outcomes of Universities: Transnational Good Practices Project, Canberra, 2006

378. ***, Raport Center for Educational Research and Innovation, Internationalisation and Trade in Higher Education: Opportunities and Challenges, OECD, 2004, 320 pp

379. ***, Raport de cercetare – etapa III contract PN II 91-047/18.09.2007 director contract: prof. univ. dr. Constantin Oprean, prof. univ. dr. Claudiu V. Kifor, autori: C. Oprean, C.V. Kifor, M. Rotaru

380. ***, Raport Education at a glance 2004. Disponibil la http://www.oecd.org/edu/ eag2004



383. ***, Raport Education Japan, la http://www.educationjapan.org/jguide/ university.html.

384. ***, Reflections on the reform of higher education in Central and Eastern Europe. Higher Education in Europe vol. 27 (1, 2), 2002

63

385. ***, Reflections on the transition from elite to mass to universal access: Forms and phases of higher education in modern societies since WWII. International handbook of higher education, Dordrecht, Olanda, Springer, 2006

386. ***, Regulations of the European Association for Quality Assurance in Higher Education, 2004, la http://www.enqa.net/texts/Regulations 041104.pdf

387. ***, Review of Australian Higher Education: Final Report, Australian Government, Canberra, 2008

388. ***, SR EN ISO 9000:2006, Sisteme de management al calităţii - Principii fundamentale şi vocabular

389. ***, SR EN ISO 9000:2006, Sisteme de management al calităţii. Principii fundamentale şi vocabular, Asociaţia de Standardizare din România, Bucureşti, 2006

390. ***, SR EN ISO 9000:2006. Sistem de management al calităţii. Principii fundamentale şi vocabular

391. ***, SR EN ISO 9001:2008 -Sisteme de management al calităţii.Cerinţe.

392. ***, SR EN ISO 9001:2008, Sisteme de management al calităţii. Cerinţe, Asociaţia de Standardizare din Romania, Bucureşti, 2008

393. ***, SR EN ISO 9001:2008. Sistem de management al calităţii. Cerinţe

394. ***, SR ISO IWA 2:2006 Sisteme de management al calităţii. Linii Directoare pentru aplicarea ISO 9001:2000 în domeniul educaţiei

395. ***, Standards for Science Teacher Preparation, National Science Teachers Association, 2oo3, la http://ncate.org/standard/programstds.htm

396. ***, The Bologna Process 2020 - The European Higher Education Area in the new decade Communiqué of the Conference of European Ministers Responsible for Higher Education, Leuven and Louvain-la-Neuve, 28-29 Aprilie 2009

397. ***, The Changing Face of Higher Education in Sweden, la http://www.sweden. se/upload/studyinsweden_se/Publications/pdffiles/hanging%20 face2003.pdf

398. ***, The Futures Project. Policy for higher education in a changing world, 2001 http://www.nerche.org/futuresproject/publications/policy_vision.pdf

399. ***, World Bank 1994, The lessons of experience. Washington, D.C.: World Bank.

400. ***, World Bank Constructing Knowledge Societies: New Challenges for Tertiary Education, Washington, 2002

401. ***, World Education News & Reviews, Profiling International Students in Canada within a Global Context, Vol. 20, no. 10, 2007

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU FACULTATEA DE...

Documents

Transcript of UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU FACULTATEA DE...