UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA (ulim) FACULTATEA DE ISTORIE ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE (FIRI)

CATEDRA RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI POLITOLOGIE

CURRICULUM DISCIPLINAR

Ciclul licenţă

Domeniul general de studii: 31. ŞTIINŢE POLITICE Domeniul de formare profesională: 312. RELAŢII INTERNAŢIONALE Specialitatea: 312.1. RELAŢII INTERNAŢIONALE Numărul de credite ECTS: 180 Titlul obţinut: LICENŢIAT ÎN ŞTIINŢE POLITICE

CHIŞINĂU: ULIM, 2008

2

CZU 327: 378 (073) C 58 Curriculumul (conform procesului de la Bologna) a fost elaborat în conformitate cu

standardele educaţionale la Specialitatea Relaţii Internaţionale şi documentele reglatoare ale Ministerului Educaţiei şi Tineretului din Republica Moldova, ţinându-se cont de experienţa europeană de formare a specialiştilor în acest domeniu.

Director de ediţie: Andrei GALBEN, academician Coordonator ştiinţific: Ana GUŢU, prof. univ., dr. Responsabil de ediţie : dr. Ludmila COADĂ.

Colegiul de redacţie: dr. Ludmila COADĂ, decanul Facultăţii Istorie şi Relaţii Internaţionale; dr.hab., prof.univ. Pavel PARASCA dr. Octavian ŢÎCU, şeful catedrei Relaţii Internaţionale şi Politologie.

A fost recomandat pentru publicare de Senatul ULIM (proces-verbal nr. 7 din 27 iunie 2008).

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Curriculum disciplinar: ciclul licenţă: Domeniul general de studii: 31.Ştiinţe politice. Domeniul de formare profesională: 312. Relaţii Internaţionale. Spec.: 312.1 Relaţii Inter. / Univ. Liberă Intern. din Moldova. Fac. Ist. şi Relaţii Intern. (FIRI). Catedra Relaţii Intern. şi Politologie; resp. ed.: Ludmila Coadă; col.red: Ludmila Coadă, Pavel Parasca, Octavian Ţîcu; dir.ed.: Andrei Galben. – Ch.: ULIM, 2008. - 97 p. 50 ex. ISBN 978-9975-920-96-4 327: 378 (073)

ISBN 978-9975-920-96-4 © ULIM, 2008

3

C U P R I N S:

I. PREZENTAREA FACULTĂŢII .................................................

p. 4

II. CONCEPTUL EDUCAŢIONAL AL FACULTĂŢII ................

p. 8

III. PLANUL DE STUDII...................................................................

p. 22

IV. FINALITĂŢILE DE STUDII.......................................................

p. 28

V. SINTEZELE REZUMATIVE ALE PROGRAMELOR ANALITICE .................................................

p. 31

VI. CAIETUL DE SARCINI PENTRU EXAMENE DE LICENŢĂ ..........................................................

p. 92

VII. CERINŢELE PENTRU ELABORAREA TEZEI DE LICENŢĂ ...................................................................

p. 96

4

I. PREZENTAREA FACULTĂŢII

Pornind de la conceputul clasic polidisciplinar al unei instituţii de studii superioare

universitare şi în contextul dinamic de afirmare şi dezvoltare a Universităţii Libere Internaţionale din Moldova (ULIM), ca instituţie de învăţământ superior de alternativăi, în luna mai, 1997, printr-un ordin al rectorului ULIM, profesor, doctor habilitat, academician Andrei Galben, a fost instituit Departamentul Istorie şi Civilizaţie, care, din anul universitar 1998/1999, şi-a modificat în Departament de Istorie şi Relaţii Internaţionale. Pe durata semestrului II al anului universitar 2006/2007 în cadrul reformei structurale a Universităţii Libere Internaţionale din Moldova s-a produs înlocuirea termenului departament cu cel de facultate, astfel că, în prezent în vigoare este denumirea de Facultatea de Istorie şi Relaţii Internaţionale.

Procesul didactic la Facultate a început la 1 septembrie 1997 în baza a două grupe academice complete la secţia zi, şi a două mini-grupe la secţia cu frecvenţă redusă. Primii 5 ani au constituit perioada de afirmare, extindere şi dezvoltare a facultăţii, care s-a încheiat cu prima promoţie (2002) a studenţilor înmatriculaţi în anul 1997, în baza studiilor medii de cultură generală, şi prima promoţie concomitentă a studenţilor înmatriculaţi în anul 1998, în baza studiilor liceale (diplomei de bacalaureat). Înmatriculările ulterioare au fost făcute în exclusivitate în baza diplomelor de bacalaureat, absolvenţilor şcolilor medii de cultură generală asigurându-li-se un an de studii liceale, încheiate cu examenele de bacalaureat.

Sub aspectul structural-organizatoric, perioada respectivă s-a încununat cu concretizarea definitivă a specialităţilor („Istorie”, „Politologie”, „Relaţii Internaţionale”), stabilizarea planurilor de învăţământ la fiecare specialitate în conformitate cu elaborările Nomenclatorului de Stat al specialităţilor din învăţământul universitar din Republica Moldovaii şi planurile-cadru stipulate prin decizia Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei al Republicii Moldovaiii şi puse în aplicare de la 1 septembrie 2001. În baza acestora, restructurate pe câte 2 semestre anuale a câte 15 săptămâni fiecare, începând cu 1 septembrie 2003 la facultate, ca şi în întreaga Universitate, a început să fie implementat Sistemul European de Credite Transferabile (ECTS), menit să satisfacă una din condiţiile principale pentru integrarea în sistemul universitar european unic, să stimuleze recunoaşterea reciprocă a diplomelor de studii universitare şi să faciliteze mobilitatea studenţilor şi specialiştilor cu studii superioare universitare în spaţiul acelor ţări europene, care au aderat la proiectul ECTSiv.

Perioada iniţială de funcţionare a facultăţii a fost marcată de munca asiduă a cadrelor didactice în vederea asigurării metodico-didactice a cursurilor, elaborându-se şi perfectându-se continuu programele analitice, asigurându-se fondurile de carte necesare procesului de predare/învăţare a cursurilor, elaborându-se crestomaţii-readere şi seturi de materiale ilustrative, completându-se baza tehnică şi informaţională (audio-vizuală) a procesului didactic în aule şi a activităţilor independente ale studenţilor.

S-a constituit şi structura, optimă la acea vreme, a facultăţii în baza a trei catedre (Istorie Universală şi Relaţii Internaţionale; Istoria Românilor şi a Popoarelor Vecine; Istorie Contemporană şi Ştiinţe Politice) şi a unui laborator (Antropologie culturală). S-a completat mereu cadrul profesoral-didactic care a crescut de la 3 titulari şi 3 cumularzi din primul an de activitate, la 16-18 titulari şi 5-7 cumularzi în anii următori. Din 2002/2003 facultatea a făcut şi prima înmatriculare (modestă) la studii pentru obţinerea unei a doua specialităţi (Politologie) în baza diplomei de studii superioare universitare. Pe parcurs a fost implementată pregătirea la a doua specialitate la fel în „Istorie” şi „Relaţii Internaţionale”. Din anul universitar 2004/2005 la facultate au fost trecute studiile de masterat la specialitatea „Relaţii Internaţionale/Studii Europene”, care, până atunci, erau efectuate pe lângă Centrul de Studii Europene, afiliat Catedrei Universitare Ştiinţe Socio-Umaniste. Iar în anul universitar 2005/2006 la Departament a fost inaugurat masteratul la specialitatea „Istorie”.

5

Deosebirea esenţială dintre Facultatea de Istorie şi Relaţii Internaţionale şi alte instituţii de profil existente, la vremea respectivă, în Republica Moldova şi-a găsit expresia flagrantă în chiar primul plan de învăţământ pus în aplicare de la 1 septembrie 1997. Dacă să folosim un limbaj oarecum alegoric, el se privea ca un arbore, trunchiul căruia reprezenta profilul Istorie, iar ramurile – trasee de specializare profundă în Istoria Europei şi Americii, Istoria Asiei şi Africii, Istoria Românilor, Istoria Popoarelor Slave, Istoria Diplomaţiei şi Relaţii Internaţionale, cu perspectiva diversificării acestora prin introducerea la fel a altor specializări în domeniu. Trunchiul asigura o pregătire metodico-teoretică comună la toate specialităţile preconizate, iar traseele – o studiere profundă, prin intermediul cursurilor speciale, a uneia din specialităţile menţionatev. Era o inovaţie care nu se mai întâlnea nicăieri în Republica Moldova şi nici în ţările învecinate. Ea îşi avea menirea să depăşească practica moştenită din sistemul sovietic de studii universitare, care imprima profesorului de la catedra din aula universitară calitatea de emiţător de “adevăruri” în ultima instanţă, iar studentului - statutul de consumator pasiv al enunţurilor făcute de la catedră. Planul de învăţământ, în baza căruia şi-a început activitatea didactică facultatea, avea drept scop introducerea în practica instructivă a metodelor interactive de predare/învăţare a cursurilor comune şi speciale conforme postulatului modernizator: “profesorul universitar trebuie să-i înveţe pe studenţi cum să înveţe”, folosind independent diverse surse de documentare şi informare, deprinzând metodele şi tehnologiile de autoinstruire, însuşind principiul pluralităţii de opinii, metodele de detaşare a falsului şi adevărului ştiinţific, cultivându-şi atitudini tolerante faţă de modul de gândire al altora, stima faţă de istoria, cultura, apartenenţa etno-naţională şi spirituală a tuturor popoarelor lumii. Întru atingerea acestor obiective majore, a fost redusă esenţial ponderea cursurilor teoretice comune în raport cu cele rezervate disciplinelor de specializare, stabilindu-se, totodată, şi un coraport aproape egal între prelegeri şi activităţile practice ale studenţilor sub forma de seminare. Cursurile teoretice comune au fost planificate spre realizare astfel, ca ele să fie asimilate în temei până în semestrul V (jumătatea anului III), următoarele semestre fiind acoperite în exclusivitate de cursurile de specializare. O trăsătură specifică a planului de învăţământ în baza căruia a demarat procesul instructiv la facultate, a fost şi introducerea, din semestrul II, apoi chiar din semestrul I al primului an de studii, a cursurilor speciale cu creşterea treptată a numărului lor în semestrele ulterioare, fiind deosebite în două categorii: obligatorii şi opţionale. Această inovaţie permitea antrenarea timpurie a studenţilor în activităţile ştiinţifice, în cadrul cercurilor ştiinţifice studenţeşti şi în alte activităţi extracurriculare: conferinţe, simpozioane, seminare ştiinţifice universitare, interuniversitare, orăşeneşti, republicane şi internaţionale, din afara Republicii Moldova (Harkov, Kiev, Mensk, Bucureşti, Budapesta, Zagreb, Nicosia ş.a.). Ca urmare, unii dintre studenţii facultăţii şi-au înscris în palmaresul lor zeci de participări la diverse acţiuni ştiinţifice, mai realizând, din chiar anul I, dar mai ales în cursul anilor II-IV de studii, primele lor publicaţii ştiinţifice. Eficienţa inovaţiilor menţionate mai sus îşi găsesc o confirmare în faptul că, începând cu anul 2001, unii studenţi de la facultate, sunt printre învingătorii concursului republican Burse de Merit, organizat şi susţinut financiar de Fundaţia Soros-Moldova, Agroindbank şi Consiliul rectorilor din Republica Moldova. La el sunt admişi studenţii care manifestă performanţe de excepţie nu numai pe plan academic ci şi în activităţile extracurriculare, mai ales în cele ştiinţifice. Şi dacă în anul 2001 de o bursă de merit (gr. III) s-a învrednicit doar o singură studentă, apoi în anul 2002 de burse de merit la toate cele 3 grade, s-au învrednicit deja 4 studenţi, impunător fiind şi numărul învingătorilor (4-5) la acest concurs din anii următori, inclusiv anul 2006. După aceşti indici, facultatea a depăşit toate celelalte instituţii de profil şi chiar unele universităţi din Republica Moldova. Aceleaşi principii funcţionale şi de structură au fost păstrate şi în planurile renovate în conformitate cu concretizare a) specialităţilor universitare incluse în noul Nomenclator de Stat, care au delimitat strict specialitatea Istorie de acele de Politologie şi de Relaţii Internaţionale, obligându-ne să definim planuri de învăţământ pentru fiecare din specialităţile indicate. Şi dacă “arborele” primului plan de învăţământ rămânea funcţional, cu doar unele precizări neesenţiale,

6

pentru specialitatea Istorie, apoi la celelalte două specialităţi au fost elaborate planuri noi. Pornind de la premisa teoretică, pe care o împărtăşim şi acum, că o specializare performantă în ştiinţele politice nu poate fi realizată fără o pregătire istorică concomitentă, cursurile istorice au fost orientate în exclusivitate spre istoria politică a diferitor regiuni de pe Glob, fiind suplimentate de cursurile speciale (obligatorii şi opţionale) şi avându-şi misiunea de a crea un fundament trainic de cunoştinţe pentru asimilarea cursurilor teoretice şi de sinteză: Istoria diplomaţiei, Istoria şi Teoria Relaţiilor Internaţionale, Istoria gândirii politice, Dreptul internaţional ş.a. Altfel spus, cursurile de istorie politică trebuie să constituie o bază condimentară pentru cursurile teoretice şi de sinteză menţionate. Prin principiile de elaborare şi forma de prezentare a planurilor de învăţământ de la facultate am prevestit, dacă nu chiar am devansat, planurile-cadru de învăţământ după forma propusă de MEŞ, astfel că, aducerea planurilor de învăţământ preexistente la noua formulă a planurilor-cadru nu a întâmpinat mari dificultăţivi. Un total, pe bună dreptate pozitiv şi încurajator, al eficienţei principiilor şi modalităţilor de organizare şi implementare a procesului instructiv-educaţional la facultate îl constituie rezultatele acreditării academice, efectuate de Comisia ministerială abilitată, în lunile mai-iunie 2005, şi încununată cu eliberarea, prin Hotărârea Colegiului Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului al Republicii Moldova, nr. 333 din 23 februarie 2006 a „Certificatului de Acreditare” Seria AS Nr. 0107, a specialităţilor/specializărilor „0601. Istoria”, învăţământ cu frecvenţă la zi şi cu frecvenţă redusă, şi „0851. Relaţii Internaţionale”, învăţământ cu frecvenţă la zi şi cu frecvenţă redusă. Aderarea la Procesul de la Bologna şi începutul implementării lui, începând cu 1 septembrie 2005, a necesitat elaborarea noilor planuri de învăţământ la specialităţile realizate la facultate, mai întâi la ciclul I (licenţă), conceput pentru o durată de 3 ani de studii, învăţământ de zi, şi respectiv, 4 ani de studii, învăţământ cu frecvenţă redusă. Elaborarea lor s-a făcut în conformitate cu rigorile „Planului-cadru provizoriu pentru ciclul I (studii superioare de licenţă)”, aprobat prin Ordinul Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului nr. 202 din 01.07.2005. În anul universitar 2005/2006 facultatea a înmatriculat studenţi la cele trei specialităţi obişnuite deja: „Istorie”, „Politologie” şi „Relaţii Internaţionale”. Din anul universitar 2006/2007, însă, ţinând cont de dificultăţile existente în asigurarea învăţământului preuniversitar cu cadre didactice în cele mai diverse domenii şi pornind de la atenţia sporită, acordată de Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova de a spori pregătirea profesorilor şcolari la specialităţile ce ţin de domeniul general de studii „Ştiinţe ale educaţiei” şi în special de domeniul de formare profesională la ciclul I „Educaţie şi formarea profesorilor”, facultatea a elaborat planurile de învăţământ (de zi şi cu frecvenţă redusă) şi a realizat primele înmatriculări la specialitatea „141.10 Istorie”, menită să asigure pregătirea profesorilor de istorie pentru învăţământul preuniversitar. Specificul noilor planuri de învăţământ constă nu doar în încadrarea instruirii universitare la ciclul I în numai 3 ani de studii, sau sporirea ponderei practicilor în procesul de pregătire profesională, care constituie acum 1/6 parte din volumul temporal al procesului. Ele se deosebesc printr-o delimitare mai strictă şi o diversificare a componentelor sau modulelor de discipline (fundamentale; de abilităţi şi competenţe generale; de orientare socio-umanistice; de orientare spre specializare, obligatorii şi opţionale). Elementul cel mai distinctiv al noilor planuri de învăţământ constă în introducerea, în cea de-a doua parte a studiilor la ciclului I (licenţă) a componentei sau modulului „M”- discipline de orientare către alt domeniu de formare în ciclul II (masterat), menit să asigure continuitatea şi diversificarea opţiunilor studenţilor după absolvirea ciclului licenţial. Noile planuri de învăţământ asigură o mai mare claritate şi o evidenţă mai contabilizată acordării de credite transferabile (ECTS) pentru activităţile instructiv-educaţionale ale studenţilor, permiţându-ne să perfectăm practica acumulată în acest sens începând cu anul universitar 2003/2004, când a început implementarea Sistemului European de credite transferabile (ECTS).

7

Facultatea funcţionează şi-şi desfăşoară activitatea în baza Codex-ului ULIM, elaborat de Rectoratul universităţii, aprobat de către Senatul instituţiei şi pus în aplicare în 2005. El conţine mai multe compartimente inclusiv: „Regulamentul de organizare a procesului didactic în baza ECTS” (p. 57-73); „Regulamentul de organizare şi desfăşurare a admiteri la studii” (pag. 77-85); „Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului la distanţă” (p. 86-92); „Regulamentul activităţii ştiinţifice” (93-130).

Facultatea îşi are sediul la etajul 7, blocul II ULIM, str. Vlaicu Pârcălab, 52, Chişinău (incinta ULIM, birourile 704/705 Decanatul; 702/703 Catedra Relaţii Internaţionale şi Politologie; 706/708 Catedra Istorie).

8

II. CONCEPTUL EDUCAŢIONAL AL FACULTĂŢII

Notă introductivă. Falimentul regimului totalitar sovietic şi al ideologiei oficiale comuniste care viza mai ales tineretul studios şi era promovată cel mai activ prin sistemul educaţional preuniversitar, pentru a fi continuat în aulele universitare prin intermediul programelor de studii, a făcut să crească interesul faţă de studiile universitare în aşa domeniu ca ştiinţele politice, care, până atunci, erau accesibile doar unui număr restrâns de tineri - fii şi fiice ale înalţilor demnitari de stat şi de partid -, şi erau practicate doar în câteva centre politice ale vastului imperiu sovietic, în special la Moscova, Leningrad (actualul Sankt Petersburg), Kiev, Minsc, Rostov-pe-Don ş.a. Destrămarea URSS, proclamarea suveranităţii şi independenţei statale a fostelor republici sovietice, dezrobirea ideologică a societăţii, promovarea reformelor democratice şi a drepturilor şi libertăţilor tuturor cetăţenilor indiferent de apartenenţa politică, etno-naţională şi confesională, au contribuit la descătuşarea spirituală şi au creat condiţii favorabile pentru restructurarea învăţământului în genere şi a celui superior universitar şi special, diversificând alegerea domeniilor de formare profesională şi oferind accesibilitatea la fel a specialităţilor considerate a fi elitare. Deşi orientările spre ştiinţele politice (Politologie, Relaţii Internaţionale) au crescut esenţial în detrimentul specializării în istorie – consecinţă a faptului că istoria a fost cea mai ideologizată, cea mai politizată şi cea mai falsificată ştiinţă -, reevaluarea şi readucerea ei pe făgaşul cult al adevărului ştiinţific şi istoric, repunerea istoriei în rolul de „învăţătoare a vieţii” (Historia, magistra vitae) s-au impus ca obiective stringente ale procesului educaţional, conforme programelor din domeniu, promovate de Consiliul European şi realizate pe larg în practica instructivă din statele membre ale Uniunii Europene deja timp de aproape o jumătate de secol. Cele de mai sus, au constituit premisele majore pentru inaugurarea specializărilor în istorie, politologie şi relaţii internaţionale, întrunite în cadrul Facultăţii de Istorie şi Relaţii Internaţionale. Importantă s-a prezentat a fi la fel premisa dezvoltării continue a Universităţii Libere Internaţionale din Moldova, cu statut de „instituţie privată de învăţământ superior”, anume ca instituţie universitară clasică, care întruneşte în programele sale un complex de specializări. Inaugurarea specialităţilor puse în seama facultăţii şi-a avut menirea, totodată, să satisfacă interesului mereu în creştere din partea tineretului studios faţă de ele şi să-i asigure o diversitate de alternative în căutarea domeniilor de devenire profesională. Scopul şi obiectivele: Prin fondarea facultăţii şi inaugurarea specialităţilor puse în centrul activităţii ei se urmăreşte realizarea unor obiective majore – comune tuturor subdiviziunilor educaţionale ale Universităţii Libere Internaţionale din Moldova în întregime, şi anume: formarea personalităţilor multilateral dezvoltate şi active prin pregătirea, perfecţionarea şi recalificarea la nivel superior, orientată spre experienţa universitară mondială, a specialiştilor şi a cadrelor ştiinţifice în diverse domenii.

Una dintre preocupările constante ale corpului didactico-ştiinţific al facultăţii a fost şi rămâne de „a-i învăţa pe studenţi cum să înveţe”, în vederea pregătirii lor către lucrul independent şi asigurării pluriperspectivităţii în pregătirea specialiştilor cu studii superioare universitare, capabili nu numai să consume, ci şi să difuzeze cunoştinţele şi informaţiile şi să-şi formuleze propriile opţiuni la un subiect studiat sau altul.

Scurt istoric al facultăţii. Pornind de la conceputul clasic polidisciplinar al unei instituţii de studii superioare universitare şi în contextul dinamic de afirmare şi dezvoltare a Universităţii Libere Internaţionale din Moldova (ULIM), ca instituţie de învăţământ superior de alternativă, în luna mai, 1997, printr-un ordin al rectorului ULIM, profesor, doctor habilitat, academician Andrei Galben, a fost instituit Departamentul Istorie şi Civilizaţie, care, din anul universitar 1998/1999, şi-a modificat în Departament de Istorie şi Relaţii Internaţionale. Pe durata

9

semestrului II al anului universitar 2006/2007 în cadrul reformei structurale a Universităţii Libere Internaţionale din Moldova s-a produs înlocuirea termenului departament cu cel de facultate, astfel că, în prezent în vigoare este denumirea de Facultatea de Istorie şi Relaţii Internaţionale.

Procesul didactic la Facultate a început la 1 septembrie 1997 în baza a două grupe academice complete la secţia zi, şi a două mini-grupe la secţia cu frecvenţă redusă. Primii 5 ani au constituit perioada de afirmare, extindere şi dezvoltare a facultăţii, care s-a încheiat cu prima promoţie (2002) a studenţilor înmatriculaţi în anul 1997, în baza studiilor medii de cultură generală, şi prima promoţie concomitentă a studenţilor înmatriculaţi în anul 1998, în baza studiilor liceale (diplomei de bacalaureat). Înmatriculările ulterioare au fost făcute în exclusivitate în baza diplomelor de bacalaureat, absolvenţilor şcolilor medii de cultură generală asigurându-li-se un an de studii liceale, încheiate cu examenele de bacalaureat.

Sub aspectul structural-organizatoric, perioada respectivă s-a încununat cu concretizarea definitivă a specialităţilor („Istorie”, „Politologie”, „Relaţii Internaţionale”), stabilizarea planurilor de învăţământ la fiecare specialitate în conformitate cu elaborările Nomenclatorului de Stat al specialităţilor din învăţământul universitar din Republica Moldova şi planurile-cadru stipulate prin decizia Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei al Republicii Moldova şi puse în aplicare de la 1 septembrie 2001. În baza acestora, restructurate pe câte 2 semestre anuale a câte 15 săptămâni fiecare, începând cu 1 septembrie 2003 la facultate, ca şi în întreaga Universitate, a început să fie implementat Sistemul European de Credite Transferabile (ECTS), menit să satisfacă una din condiţiile principale pentru integrarea în sistemul universitar european unic, să stimuleze recunoaşterea reciprocă a diplomelor de studii universitare şi să faciliteze mobilitatea studenţilor şi specialiştilor cu studii superioare universitare în spaţiul acelor ţări europene, care au aderat la proiectul ECTS.

Perioada iniţială de funcţionare a facultăţii a fost marcată de munca asiduă a cadrelor didactice în vederea asigurării metodico-didactice a cursurilor, elaborându-se şi perfectându-se continuu programele analitice, asigurându-se fondurile de carte necesare procesului de predare/învăţare a cursurilor, elaborându-se crestomaţii-readere şi seturi de materiale ilustrative, completându-se baza tehnică şi informaţională (audio-vizuală) a procesului didactic în aule şi a activităţilor independente ale studenţilor.

S-a constituit şi structura, optimă la acea vreme, a facultăţii în baza a trei catedre (Istorie Universală şi Relaţii Internaţionale; Istoria Românilor şi a Popoarelor Vecine; Istorie Contemporană şi Ştiinţe Politice) şi a unui laborator (Antropologie culturală). S-a completat mereu cadrul profesoral-didactic care a crescut de la 3 titulari şi 3 cumularzi din primul an de activitate, la 16-18 titulari şi 5-7 cumularzi în anii următori. Din 2002/2003 facultatea a făcut şi prima înmatriculare (modestă) la studii pentru obţinerea unei a doua specialităţi (Politologie) în baza diplomei de studii superioare universitare. Pe parcurs a fost implementată pregătirea la a doua specialitate la fel în „Istorie” şi „Relaţii Internaţionale”. Din anul universitar 2004/2005 la facultate au fost trecute studiile de masterat la specialitatea „Relaţii Internaţionale/Studii Europene”, care, până atunci, erau efectuate pe lângă Centrul de Studii Europene, afiliat Catedrei Universitare Ştiinţe Socio-Umaniste. Iar în anul universitar 2005/2006 la Departament a fost inaugurat masteratul la specialitatea „Istorie”. Deosebirea esenţială dintre Facultatea de Istorie şi Relaţii Internaţionale şi alte instituţii de profil existente, la vremea respectivă, în Republica Moldova şi-a găsit expresia flagrantă în chiar primul plan de învăţământ pus în aplicare de la 1 septembrie 1997. Dacă să folosim un limbaj oarecum alegoric, el se privea ca un arbore, trunchiul căruia reprezenta profilul Istorie, iar ramurile – trasee de specializare profundă în Istoria Europei şi Americii, Istoria Asiei şi Africii, Istoria Românilor, Istoria Popoarelor Slave, Istoria Diplomaţiei şi Relaţii Internaţionale, cu perspectiva diversificării acestora prin introducerea la fel a altor specializări în domeniu. Trunchiul asigura o pregătire metodico-teoretică comună la toate specialităţile preconizate, iar traseele – o studiere profundă, prin intermediul cursurilor speciale, a uneia din specialităţile

10

menţionate. Era o inovaţie care nu se mai întâlnea nicăieri în Republica Moldova şi nici în ţările învecinate. Ea îşi avea menirea să depăşească practica moştenită din sistemul sovietic de studii universitare, care imprima profesorului de la catedra din aula universitară calitatea de emiţător de “adevăruri” în ultima instanţă, iar studentului - statutul de consumator pasiv al enunţurilor făcute de la catedră. Planul de învăţământ, în baza căruia şi-a început activitatea didactică facultatea, avea drept scop introducerea în practica instructivă a metodelor interactive de predare/învăţare a cursurilor comune şi speciale conforme postulatului modernizator: “profesorul universitar trebuie să-i înveţe pe studenţi cum să înveţe”, folosind independent diverse surse de documentare şi informare, deprinzând metodele şi tehnologiile de autoinstruire, însuşind principiul pluralităţii de opinii, metodele de detaşare a falsului şi adevărului ştiinţific, cultivându-şi atitudini tolerante faţă de modul de gândire al altora, stima faţă de istoria, cultura, apartenenţa etno-naţională şi spirituală a tuturor popoarelor lumii. Întru atingerea acestor obiective majore, a fost redusă esenţial ponderea cursurilor teoretice comune în raport cu cele rezervate disciplinelor de specializare, stabilindu-se, totodată, şi un coraport aproape egal între prelegeri şi activităţile practice ale studenţilor sub forma de seminare. Cursurile teoretice comune au fost planificate spre realizare astfel, ca ele să fie asimilate în temei până în semestrul V (jumătatea anului III), următoarele semestre fiind acoperite în exclusivitate de cursurile de specializare. O trăsătură specifică a planului de învăţământ în baza căruia a demarat procesul instructiv la facultate, a fost şi introducerea, din semestrul II, apoi chiar din semestrul I al primului an de studii, a cursurilor speciale cu creşterea treptată a numărului lor în semestrele ulterioare, fiind deosebite în două categorii: obligatorii şi opţionale. Această inovaţie permitea antrenarea timpurie a studenţilor în activităţile ştiinţifice, în cadrul cercurilor ştiinţifice studenţeşti şi în alte activităţi extracurriculare: conferinţe, simpozioane, seminare ştiinţifice universitare, interuniversitare, orăşeneşti, republicane şi internaţionale, din afara Republicii Moldova (Harkov, Kiev, Mensk, Bucureşti, Budapesta, Zagreb, Nicosia ş.a.). Ca urmare, unii dintre studenţii facultăţii şi-au înscris în palmaresul lor zeci de participări la diverse acţiuni ştiinţifice, mai realizând, din chiar anul I, dar mai ales în cursul anilor II-IV de studii, primele lor publicaţii ştiinţifice. Eficienţa inovaţiilor menţionate mai sus îşi găsesc o confirmare în faptul că, începând cu anul 2001, unii studenţi de la facultate, sunt printre învingătorii concursului republican Burse de Merit, organizat şi susţinut financiar de Fundaţia Soros-Moldova, Agroindbank şi Consiliul rectorilor din Republica Moldova. La el sunt admişi studenţii care manifestă performanţe de excepţie nu numai pe plan academic ci şi în activităţile extracurriculare, mai ales în cele ştiinţifice. Şi dacă în anul 2001 de o bursă de merit (gr. III) s-a învrednicit doar o singură studentă, apoi în anul 2002 de burse de merit la toate cele 3 grade, s-au învrednicit deja 4 studenţi, impunător fiind şi numărul învingătorilor (4-5) la acest concurs din anii următori, inclusiv anul 2006. După aceşti indici, facultatea a depăşit toate celelalte instituţii de profil şi chiar unele universităţi din Republica Moldova. Aceleaşi principii funcţionale şi de structură au fost păstrate şi în planurile renovate în conformitate cu concretizare a) specialităţilor universitare incluse în noul Nomenclator de Stat, care au delimitat strict specialitatea Istorie de acele de Politologie şi de Relaţii Internaţionale, obligându-ne să definim planuri de învăţământ pentru fiecare din specialităţile indicate. Şi dacă “arborele” primului plan de învăţământ rămânea funcţional, cu doar unele precizări neesenţiale, pentru specialitatea Istorie, apoi la celelalte două specialităţi au fost elaborate planuri noi. Pornind de la premisa teoretică, pe care o împărtăşim şi acum, că o specializare performantă în ştiinţele politice nu poate fi realizată fără o pregătire istorică concomitentă, cursurile istorice au fost orientate în exclusivitate spre istoria politică a diferitor regiuni de pe glob, fiind suplimentate de cursurile speciale (obligatorii şi opţionale) şi avându-şi misiunea de a crea un fundament trainic de cunoştinţe pentru asimilarea cursurilor teoretice şi de sinteză: Istoria diplomaţiei, Istoria şi Teoria Relaţiilor Internaţionale, Istoria gândirii politice, Dreptul internaţional ş.a. Altfel spus, cursurile de istorie politică trebuie să constituie o bază condimentară pentru cursurile teoretice şi de sinteză menţionate.

11

Prin principiile de elaborare şi forma de prezentare a planurilor de învăţământ de la facultate am prevestit, dacă nu chiar am devansat, planurile-cadru de învăţământ după forma propusă de MEŞ, astfel că, aducerea planurilor de învăţământ preexistente la noua formulă a planurilor-cadru nu a întâmpinat mari dificultăţi. Un total, pe bună dreptate pozitiv şi încurajator, al eficienţei principiilor şi modalităţilor de organizare şi implementare a procesului instructiv-educaţional la facultate îl constituie rezultatele acreditării academice, efectuate de Comisia ministerială abilitată, în lunile mai-iunie 2005, şi încununată cu eliberarea, prin Hotărârea Colegiului Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului al Republicii Moldova, nr. 333 din 23 februarie 2006 a „Certificatului de Acreditare” Seria AS Nr. 0107, a specialităţilor/specializărilor „0601. Istoria”, învăţământ cu frecvenţă la zi şi cu frecvenţă redusă, şi „0851. Relaţii Internaţionale”, învăţământ cu frecvenţă la zi şi cu frecvenţă redusă. Aderarea la Procesul de la Bologna şi începutul implementării lui, începând cu 1 septembrie 2005, a necesitat elaborarea noilor planuri de învăţământ la specialităţile realizate la facultate, mai întâi la ciclul I (licenţă), conceput pentru o durată de 3 ani de studii, învăţământ de zi, şi respectiv, 4 ani de studii, învăţământ cu frecvenţă redusă. Elaborarea lor s-a făcut în conformitate cu rigorile „Planului-cadru provizoriu pentru ciclul I (studii superioare de licenţă)”, aprobat prin Ordinul Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului nr. 202 din 01.07.2005. În anul universitar 2005/2006 facultatea a înmatriculat studenţi la cele trei specialităţi obişnuite deja: „Istorie”, „Politologie” şi „Relaţii Internaţionale”. Din anul universitar 2006/2007, însă, ţinând cont de dificultăţile existente în asigurarea învăţământului preuniversitar cu cadre didactice în cele mai diverse domenii şi pornind de la atenţia sporită, acordată de Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova de a spori pregătirea profesorilor şcolari la specialităţile ce ţin de domeniul general de studii „Ştiinţe ale educaţiei” şi în special de domeniul de formare profesională la ciclul I „Educaţie şi formarea profesorilor”, facultatea a elaborat planurile de învăţământ (de zi şi cu frecvenţă redusă) şi a realizat primele înmatriculări la specialitatea „141.10 Istorie”, menită să asigure pregătirea profesorilor de istorie pentru învăţământul preuniversitar. Specificul noilor planuri de învăţământ constă nu doar în încadrarea instruirii universitare la ciclul I în numai 3 ani de studii, sau sporirea ponderei practicilor în procesul de pregătire profesională, care constituie acum 1/6 parte din volumul temporal al procesului. Ele se deosebesc printr-o delimitare mai strictă şi o diversificare a componentelor sau modulelor de discipline (fundamentale; de abilităţi şi competenţe generale; de orientare socio-umanistice; de orientare spre specializare, obligatorii şi opţionale). Elementul cel mai distinctiv al noilor planuri de învăţământ constă în introducerea, în cea de-a doua parte a studiilor la ciclului I (licenţă) a componentei sau modulului „M”- discipline de orientare către alt domeniu de formare în ciclul II (masterat), menit să asigure continuitatea şi diversificarea opţiunilor studenţilor după absolvirea ciclului licenţial. Noile planuri de învăţământ asigură o mai mare claritate şi o evidenţă mai contabilizată acordării de credite transferabile (ECTS) pentru activităţile instructiv-educaţionale ale studenţilor, permiţându-ne să perfectăm practica acumulată în acest sens începând cu anul universitar 2003/2004, când a început implementarea Sistemului European de credite transferabile (ECTS). Facultatea funcţionează şi-şi desfăşoară activitatea în baza Codex-ului ULIM, elaborat de Rectoratul universităţii, aprobat de către Senatul instituţiei şi pus în aplicare în 2005. El conţine mai multe compartimente inclusiv: „Regulamentul de organizare a procesului didactic în baza ECTS” (p. 57-73); „Regulamentul de organizare şi desfăşurare a admiteri la studii” (pag. 77-85); „Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului la distanţă” (p. 86-92); „Regulamentul activităţii ştiinţifice” (93-130). Caracteristica specialităţii. Cum era şi natural, pregătirea pentru instituirea facultăţii şi inaugurarea specialităţilor, elaborarea planurilor de învăţământ şi alte activităţi aferente procesului, au fost precedate de formularea conceptului de conţinut şi de finalităţi pentru fiecare

12

din specialităţile preconizate. În varianta lor finită, aceste concepţii şi-au găsit expresia în Standardul Academic şi profesional al specialistului cu studii superioare universitare, stipulat ca anexă obligatorie la Planul-cadru de învăţământ universitar prin cunoscutul deja ordin al MEŞ din 26 octombrie 2000. Standardulvii, anexat la planurile de învăţământ pentru toate specialităţile, are o structură comună, dar diferă după conţinutul părţilor componente ale lui. Astfel, Standardul la specialitatea “Istorie” preconizează mai întâi de toate domeniile de activitate ale absolvenţilor: profesori de istorie în învăţământul preuniversitar, laboranţi superiori, lectori-asistenţi la catedrele universitare de profil precum şi activităţi de cercetare în cadru instituţiilor ştiinţifice în domeniul istoriei şi ştiinţelor istorice auxiliare. Indicând asupra locului specialităţii în sistemul ştiinţei, Standardul pune accentul pe rolul central al disciplinelor istorice “în educarea generaţiilor tinere în spiritul patriotismului, mândriei de faptele strămoşilor, stimei faţă de trecutul istoric, cultura şi mândria altor popoare de pe glob, toleranţei sociale, naţionale şi confesionale, unităţii destinului tuturor popoarelor lumii, atitudinii negative faţă de recurgerea la război şi alte acţiuni violente pentru rezolvarea diferendelor, atitudinii corecte faţă de mediul natural” etc. Se insistă la fel asupra depăşirii, prin educaţia istorică, a mentalităţilor privind raporturile dintre popoare, ţări sau state, cultivării principiilor de colaborare internaţională echitabilă la nivel regional (zonal), continental şi global, în baza conceptului despre lume ca fiind casa comună a tuturor popoarelor, indiferent de rasă, etnie, formele de guvernare, credinţele şi doctrinele împărtăşite. Ca finalitate majoră, Standardul indică asupra necesităţii ca specialistul cu studii superioare universitare în istorie “să fie liber de ideile despre domeniul dat ca ştiinţă pură şi capabil să îmbine realizările istoriei cu cele oferite de ştiinţele istorice auxiliare ca şi cele ale ştiinţelor social-umaniste în genere”, dat fiind că “educaţia istorică presupune o înaltă pregătire teoretică şi general-culturală şi-şi are menirea să contribuie la cultivarea omului de o înaltă cultură”.

La specialitatea Relaţii Internaţionale, domeniile de activitate a specialistului cu studii superioare universitare în domeniu sunt multiple şi variate, pe primul plan impunându-se serviciul diplomatic şi consular în cadrul instituţiilor afiliate Ministerului Afacerilor Externe (MAE) şi subdiviziunilor acestuia, serviciul diplomatic de consultanţă în cadrul structurilor publice de diverse niveluri, precum şi în diverse organisme, reprezentanţe şi structuri regionale, continentale (europene) şi internaţionale cu reşedinţa în Republica Moldova. De perspectivă evidentă se prezintă activităţile în calitatea de analişti şi comentatori politici în materie de politică externă şi relaţii internaţionale în organele de presă scrisă, presă electronică şi audio-vizuală. Perspective reale se deschid în faţa absolvenţilor specialităţii în instituţiile de cercetare ştiinţifică şi universitare.

Internaţionalizarea în condiţiile actuale a problemelor popoarelor mari şi mici, manifestarea tendinţelor integraţioniste la nivelul zonal, regional (continental), transcontinental şi global, intensificarea şi diversificarea relaţiilor interstatale, precum şi a schimbului de valori materiale şi spirituale, căutarea prin eforturi conjugate a posibilităţilor şi căilor de rezolvare şi prevenire a războaielor locale, regionale şi globale şi de depăşire a stărilor conflictuale care mai persistă în diferite părţi ale lumii, necesitatea asigurării securităţii ecologice şi de protecţie împotriva cataclismelor naturale etc. - toate împreună definesc importanţa studiilor în domeniul diplomaţiei şi relaţiilor internaţionale care se impun „printre cele de necesitate stringentă în procesul instructiv educaţional”, fiind menite „să ofere o pregătire de cadre dotate pentru asigurarea funcţionalităţii organismului statal al Republicii Moldova, ca factor al relaţiilor internaţionale, abilitat cu asigurarea păcii, securităţii şi stabilităţii pe arena internaţională”.

Studiile la „Relaţii internaţionale” se efectuează timp de 3 ani, structuraţi pe 6 semestre a câte 15 săptămâni fiecare (26 de ore pe săptămână), cu un total de 90 de săptămâni, dintre care 15 săptămâni sunt rezervate diferitor practici.

Studiile la specialitatea Relaţii Internaţionale finalizează cu susţinerea a două examene de licenţă („Politici , forme de guvernare şi relaţii internaţionale în epoca modernă” şi „Teoria relaţiilor internaţionale”) precum şi a tezei de licenţă.

13

În cazul susţinerii cu succes a tuturor probelor de licenţă, absolventului i se conferă titlul de Licenţiat în ştiinţe politice confirmat prin Diploma de licenţă.

Absolvenţilor specialităţii Relaţii Internaţionale, deţinători ai diplomelor de licenţă, li se asigură accesul la studiile de masterat la aceleaşi specialitate sau la alte specialităţi.

Pregătirea specialiştilor la specialităţile indicate este asigurată, sub aspectul metodico-didactic, prin noile planuri de învăţământ, dar şi prin elaborarea programelor analitice/standardelor curriculare la toate disciplinele predate, ele fiind într-un proces de continuă renovare şi perfectate, ţinându-se cont de ultimele apariţii bibliografice, consacrate, direct sau indirect, domeniilor de specializare. Aplicarea principiilor educaţionale ale ULIM în practica educaţională la facultate. Specificările deosebitoare de ansamblul ale Facultăţii de Istorie şi Relaţii Internaţionale se înscriu pe deplin în conceptul educaţional al ULIM, zămislit odată cu fondarea ei în 1992, dar definit, în punctele sale cardinale, către anul 1994. Temelia conceptului o constituie „valorile general-umane, tradiţiile naţionale şi cele internaţionale în domeniul învăţământului, spiritul novator şi managerial”. În conţinutul său, conceptul include mai mulţi parametri, dintre care pe primul plan se impune clasicismul universitar. Sub acest aspect planurile de la facultate asigură „respectarea şi renovarea tradiţiilor universitate clasice”, iar cadrele didactice ale lui asigură „calitatea procesului de instruire, accesibilitatea studiilor, nivelul ştiinţific înalt”. Specificul perioadei în care activăm, nu ne permite, însă, să realizăm în tot plinul său dezideratul despre „accesul şi selectarea la studii, în mod prioritar, a tineretului dotat”. Se realizează la facultate, deşi procesul se află la o treaptă începătoare, şi unele deziderate din cel de-al doilea parametru al conceptului şi anume internaţionalizarea procesului educaţional la ULIM prin integrarea educaţională şi stabilirea de contacte cu diverse centre universitare, ştiinţifice şi academice de peste hotare. În legătură indisolubilă cu cele spuse în alineatul precedent se află problema regionalizării învăţământului superior efectuat la facultate. Sub acest aspect, expresive sunt cursurile ce ţin de istoria (complexă la specialitatea Istorie şi cea politică la specialităţile Politologie şi Relaţii internaţionale) consacrate sud-estului european, raporturilor Ţărilor Române cu Imperiul Otoman şi Polonia, sistemelor de regimuri politice din ţările vecine. O îmbinare organică a regionalului şi naţionalului îl prezintă problemele de istorie a românilor, inclusiv a Moldovei. Pregătind cursurile respective, titularii lor se implică de fapt şi în cercetarea problemelor regionale. Semnificativă în acest sens este formula profilului de cercetare „Republica Moldova în contextul istoric, politic şi cultural european”, asumat de către Institutul de Istorie şi Ştiinţe Politice de la facultate. La facultate ca şi la alte subdiviziuni ale ULIM, o atenţie deosebită se acordă învăţării limbilor străine (franceza şi engleza) din anul universitar 2002/2003 şi germana. Studenţii care însuşesc profund şi vorbesc fluent una din limbile de mai sus, li se asigură predarea/învăţarea unor cursuri de specializare în limbile respective, precum şi învăţarea a încă unei limbi străine, în cadrul modulului „L” discipline la libera alegere. Ca urmare, în cadrul fiecărei din promoţiile realizate la facultate, câte 6-7 absolvenţi comunică liber în limba franceză sau engleză, ceea ce le facilitează accesul la burse de studii postuniversitare (masterat şi doctorat) peste hotare (România, Ungaria, Polonia, Canada). Din primele două promoţii de asemenea burse, precum şi de o bursă de cercetare în Turcia, au beneficiat 3 persoane. Cinci alte persoane au fost angajate ca titulare la catedrele facultăţii pentru a asigura predarea cursurilor în limbile franceză şi engleză. Datorită cunoaşterii perfecte a limbii engleze şi performanţei academice în timpul studiilor la facultate, o absolventă a lui a fost acceptată prin concurs în serviciu la o înaltă misiune internaţională din Republica Moldova. Mai mulţi absolvenţi ai facultăţii au fost angajaţi în diferite firme care întreţin relaţii internaţionale cu omologii lor din alte ţări, anume datorită specialităţii lor şi cunoaşterii limbii franceză sau engleză. La momentul de faţă, cinci absolvenţi ai facultăţii fac studii de masterat şi doctorat peste hotare.

14

La facultate se realizează şi un alt deziderat important al Conceptului educaţional ULIM: asimilarea în procesul de studii a elementului aplicativ. Se are în vedere reducerea nu numai a volumului de ore rezervat activităţilor didactice în genere şi sporirea celui aferent lucrului independent al studentului prin folosirea tehnologiilor informaţionale contemporane (reţele de informare ale bibliotecilor, Internet, băncile de date, mediateca), ceea ce-i oferă tânărului studios posibilitatea de a obţine „o experienţă solidă şi abilităţi de activitate independentă”, necesare unei activităţi eficiente în exercitarea viitoare profesii. Planurile-cadru de învăţământ la care ne-am referit, sunt bazate pe sistemul modular de studii, ceea ce este o dovadă în plus că, sub acest aspect, Conceptul educaţional ULIM, şi-a avut rostul său în procesul de elaborare şi definitivare a criteriilor formative ale Planului-cadru model. Căci, unul din elementele de nucleu ale Conceptului educaţional al ULIM prevede Structurarea modulară a procesului de studii, deşi ne mai rămâne destul teren de activitate pentru „transferarea studentului de la o specialitate la alta”, excepţie făcând doar cazurile specialităţilor Politologie şi Relaţii Internaţionale, care au o temelie comună în ceea ce priveşte modulul fundamental obligatoriu şi pachetul disciplinelor de cultură generală social-umanistă. Diferă esenţial doar disciplinele de specializare, obligatorii şi opţionale, astfel că, la general, modulele la aceste două specializări sunt compatibile la nivelul de 60-70% din numărul total de discipline, fără ca aceste deosebiri să fie antagoniste. O situaţie similară se observă şi la specialitatea „Istorie” în cele două ipostaze ale ei, deosebirea flagrantă fiind caracteristică doar în ceea ce priveşte disciplinele de ordin psiho-pedagogic, obligatorii pentru domeniul de formare profesională „Educaţia şi formarea profesorilor”. Planurile-cadru în vigoare la facultate, adaug un nou deziderat la conceptul educaţional al ULIM – europenizarea studiilor -, căci ele, fiind structurate pe module, în cea mai mare parte a lor, asigură destule condiţii pentru mobilitatea internă şi externă a studenţilor, aşa cum stipulează Procesul de la Bologna, şi asigură la fel terenul favorabil pentru mobilitatea interuniversitară şi internaţională a studenţilor facultăţii, obligatorie, în acest sens, fiind posedarea liberă a uneia din limbile de comunicare internaţională, în special limba engleză şi limba franceză. De o importanţă excepţională este perspectiva omologării actelor de studii superioare universitare şi depăşirii cadrului naţional de angajare în câmpul muncii. Totodată, la facultate, structurii modulare a procesului de studii i se mai imprimă şi o conotaţie specifică în sensul predării/învăţării şi evaluării operative a unor cursuri esenţial reduse în volum (28-30 de ore), de regulă din categoria celor speciale (obligatorii şi opţionale), ceea ce imprimă procesului educaţional un dinamism mai pronunţat, reduce numărul probelor de evaluare şi oferă o mai mare operativitate implicării cadrelor profesorale în activităţile de autoperfecţionare şi cercetare, inclusiv prin deplasările de stagiere şi documentare în alte centre universitare şi ştiinţifice din ţară şi de peste hotare, fără a prejudicia procesul didactic. Practica modulară de predare/asimilare a cursurilor este indispensabilă la organizarea cursurilor de lecţii şi trayning-uri realizate de profesorii-vizitatori (4-6 pe durata anului universitar) în grupele francofone şi anglofone, mai ales în cadrul Civic Education Project şi HESP Southeast European Developement Program , la care participă şi unii profesori ai departamentului. În anul universitar 2006/2007 la facultate se realizează un program de prelegeri oferit de Misiunea OSCE din Republica Moldova. Facultatea, ca orice altă subunitate didactico-ştiinţifică a ULIM, s-a angajat în realizarea a încă unei prevederi de importanţă vitală din Conceptul educaţional ulimist, privind concentrarea potenţialului teoretico-ştiinţific, îmbinat cu practicismul, în cadrul unui parc tehnologic ca centru de acumulare şi stocare „a celor mai reprezentative, inedite, progresiste şi valoroase concepţii ştiinţifico-educaţionale” din spaţiul universitar european şi mondial. Un rol inestimabil în acest sens aparţine Mediatecii ULIM, care oferă acces la reţelele informaţionale ale Internetu-lui. De serviciile Internetu-lui departamentul beneficiază la fel datorită posibilităţilor de care dispune Laboratorul „Antropologie culturală”. La momentul actual, decanatul facultăţii a creat baza electronică de date, integrată în sistemul electronic informaţional unic al ULIM (Intranet).

15

Conţinutul şi componentele de bază ale procesului de studii. Formele şi structura procesului de învăţământ. Studiile de la facultate sunt cu învăţământ la zi şi învăţământ cu frecvenţă redusă. În eventualitatea adoptării de către Parlamentul Republicii Moldova a Codului educaţional, facultatea va implementa şi aşa formă de studii ca învăţământul la distanţă, destul de răspândit în alte ţări europene, cu tendinţe de a ocupa un loc important în pregătirea specialiştilor cu studii superioare universitare ca alternativă modernă a învăţământului cu frecvenţă redusă. Durata studiilor cu învăţământ la zi este de 3 ani, iar la învăţământul cu frecvenţă redusă (eventual şi la învăţământul la distanţă) este de 4 ani. Studiile la facultate se fac în limba română şi limba rusă. În dependenţă de nivelul cunoaşterii de către studenţi înmatriculaţi a uneia din două limbi străine de circulaţie internaţională –franceza şi engleza -, facultatea asigură predarea/învăţarea mai multor cursuri, în special din categoria celor de specializare, şi în aceste limbi.

Condiţiile de bază la completarea şi funcţionarea grupelor cu predarea/învăţarea în limbile străine sunt următoarele:

- dorinţa studentului exprimată printr-o cerere personală; - posedarea fluentă a limbii străine confirmată printr-o probă prealabilă în faţa unei comisii

de evaluare; - obligaţiunea studentului de a frecventa fără nici o abatere orele de curs în limba aleasă; - angajamentul studentului de a recompensa financiar absenţele de la orele de curs în limba

străină şi a tuturor orelor de curs anterioare, în cazul când, pe parcurs, studentul renunţă la studiile în limba străină.

Suplimentar, la orele de limbă străină, obligatorii (prevăzute în planul de învăţământ) studenţilor li se oferă posibilitatea de a-şi aprofunda cunoştinţele în limba învăţată sau de a învăţa o altă limbă străină. Acest serviciu este acordat însă, contra plată.

Studiile la facultate, la toate specialităţile sunt structurate pe trei cicluri: I – licenţă; II – masterat; III – doctorat.

Deşi specificările pe ciclurile indicate sunt strict determinate de prevederile Procesului de la Bologna, care au început să fie implementate doar din anul universitar 2005/2006, studii de masterat şi de doctorat au fost efectuate la departament şi în anii precedenţi: cele de masterat la specialitatea „Relaţii internaţionale/Studii europene” din anul 2004/2005 şi la specialitatea „Istorie” din anul 2005/2006. În prezent, durata studiilor de masterat la ambele specialităţi este de 1 an şi se încheie cu susţinerea tezei de master (magistru). Studiile de masterat conforme Procesului de la Bologna, vor debuta în anul universitar 2008/2009, în consecinţa primei promoţii de licenţă după noile planuri de învăţământ. Ele vor dura 2 ani şi se vor încheia cu susţinerea unui examen de absolvire şi susţinerea Tezei de master.

Studiile de masterat se fac doar prin învăţământul la zi, deşi în perspectiva dezvoltării principiilor Procesului de la Bologna ele vor fi posibile şi prin învăţământul cu frecvenţă redusă şi mai ales prin învăţământul la distanţă.

În consecinţa primei promoţii la ciclul II – masterat -, conform Procesului de la Bologna vor fi puse în aplicare, pe baze noi, studiile la ciclul III – doctorat, învăţământ la zi (3 ani) şi cu frecvenţă redusă (4 ani) care se vor încheia cu susţinerea tezei de doctor în ştiinţe.

La momentul actual studii de doctorat în formatul existent, fac 5 doctoranzi, 4 dintre care realizează programul primului an de studii.

Contingentul de studenţi. Pe durata existenţei facultăţii, numărul studenţilor a variat de la un an la altul în dependenţă de specialităţi. Cea mai solicitată a fost şi rămâne specialitatea „Relaţii internaţionale”, întrunind 70-80% din totalul efectivului academic. La momentul de faţă la departament îşi fac studiile peste 220 de studenţi, dintre care circa 70 prin învăţământul cu frecvenţă redusă.

Ca şi în anii precedenţi, facultate asigură unei grupe academice studii liceale în vederea pregătirii studenţilor pentru susţinerea examenelor de bacalaureat – condiţie indispensabilă pentru promovarea lor la cursurile de specializare. Numărul acestora depăşeşte cifra de 40, astfel

16

că, împreună cu ei efectivul academic al departamentului se cifrează la circa 260 de persoane. La acesta se mai adaugă 11 masteranzi şi 5 doctoranzi.

Potenţial logistic.Facultatea dispune de săli de studii înzestrate cu mobilierul necesar şi conforme normelor sanitare în vigoare. Toate ele sunt situate la etajul şapte, unde se află şi sediul departamentului precum şi catedrele de specializare: Istorie; Relaţii Internaţionale şi Politologie.

Facultatea dispune de 2 laboratoare: Antropologie Culturală şi Studii Etno-politice; Arheologie. Primul este dotat cu diversă tehnică electronică (calculatoare, imprimante) şi contribuie la pregătirea practică şi ştiinţifică a studenţilor. Biblioteca laboratorului dispune de o bogată colecţie de carte în limbile română, rusă, engleză şi franceză, mai ales în ediţiile de peste hotare: România, Rusia, Ungaria, Franţa, Marea Britanie, SUA. De o bogată literatură de profil dispun la fel şi laboratorul de arheologie şi catedrele de specializare.

Facultatea dispune la fel de o sală special amenajată, dotată cu mijloace electronice audio/video, inclusiv un televizor color, ceea ce permite desfăşurarea lecţiilor prin utilizarea mijloacelor şi tehnologiilor avansate, inclusiv prin sistemul Power Point.

Asigurarea didactică a procesului instructiv se datorează însă cel mai mult fondului de carte al Departamentului Informaţional Bibliotececonomic, care dispune de peste 6000 de titluri de carte la tematica cursurilor predate la facultate, 80% dintre care constituie publicaţiile din ultimii ani (2000/2006), care au văzut lumina tiparului nu numai, şi nu atât, în Republica Moldova, cât şi, mai ales, în România, Rusia, Franţa, SUA.

Un suport greu de supraapreciat procesului de studii acordă Mediateca ULIM, care asigură accesul studenţilor şi cadrelor profesorale la diverse publicaţii de peste hotare prin intermediul Internet-ului.

La Mediatecă sunt stocate, în varianta electronică, diversele elaborări metodico-didactice (programe analitice/standarde curriculare, texte de lecţii) ale titularilor cursurilor predate/învăţate la facultate, asigurându-se astfel, accesul studenţilor la ele.

Din anul universitar 2004/2005 catedrele şi titularii facultăţii au fost orientaţi spre elaborarea cursurilor de prelegeri (lecţii) la disciplinele predate/învăţate, iar din anul 2006 unele dintre ele au început să fie tipărite sub forma cursurilor universitare.

Potenţial didactico-ştiinţific. Procesul didactic la facultate este asigurat de două catedre de specializare: Istorie; Relaţii Internaţionale şi Politologie. Ele întrunesc 7 doctori şi 2 doctori habilitaţi în ştiinţe, 6 magiştri, 3 absolvenţi ai studiilor de doctorat. Dintre aceştia din urmă o titulară a încheiat elaborarea tezei de doctor şi este în pragul susţinerii ei pentru titlul de doctor în ştiinţe. O titulară a Catedrei Relaţii Internaţionale şi Politologie face studii de doctorat în anul II. Doi doctori în ştiinţe lucrează asupra tezelor de doctori habilitaţi.

Calitatea profesională a titularilor facultăţii şi-a găsit expresia în faptul că 9 dintre posesorii de titluri ştiinţifice s-au învrednicit şi de titlul didactico-ştiinţific de conferenţiari universitari, iar 2 suplinesc funcţia de profesor universitar. Majoritatea covârşitoare dintre deţinătorii de titluri ştiinţifice şi didactico-ştiinţifice sunt autorii de monografii, manuale, cursuri universitare şi alte elaborări metodico-didactice şi ştiinţifice.

De la chiar începutul activităţii sale, facultatea a urmat ferm linia spre completarea corpului profesoral-didactic cu doar angajaţi cu norma plină, limitând esenţial practica asigurării procesului de studii prin cumularzi, care sunt invitaţi doar în cazuri de extremă necesitate.

Cumularea unor cursuri specifice (de exemplu, Dreptul internaţional; Dreptul european; Tehnologii informaţionale; Psihologia; Pedagogia ş.a.), este pusă preponderent în seama titularilor de la catedrele de profil din cadrul altor facultăţi ulimiste. Această practică asigură stabilitatea procesului de studii, continuitatea metodelor de predare/învăţare, eficienţa elaborărilor metodico-didactice şi ştiinţifice, cultivă responsabilitatea reciprocă şi spiritul colegial al corpului profesoral şi al colectivităţii academice.

Instruirea aplicativă – praxiologică a studenţilor.Îmbinarea organică a pregătirii teoretice şi practice a studenţilor constituie un principiu fundamental al învăţământului superior universitar. De acest principiu s-a ţinut cont la elaborarea planurilor de învăţământ care prevăd la modul general o proporţie aproape egală (50/50%), între cursurile teoretice (prelegeri) şi practice

17

(seminare), care diferă totuşi, într-o direcţie sau alta, în dependenţă de volumul cursului, apartenenţei lui la una din cele 5 componente de bază ale planului-cadru, nivelul asigurării didactice şi accesul studenţilor la sursele de informaţie. De exemplu, pentru cursul „Politici, forme de guvernare şi relaţii internaţionale în Europa şi America în Evul Mediu” sunt planificate 38 de ore teoretice şi 40 de ore practice, iar pentru cursul „Politici, forme de guvernare şi relaţii internaţionale în Ţările Române medievale” prelegerilor le sunt atribuite doar 26 de ore, în timp ce seminarelor – 40 de ore.

De domeniul pregătirii practice a studenţilor ţine lucrul independent al acestora. Volumul lui, în raport cu orele de prelegeri şi seminare (ore de contact) variază şi el, în dependenţă de factorii indicaţi în aliniatul precedent, în proporţie de 1:1 până la aceea de 2:1. De exemplu: cursului „Politici, forme de guvernare şi relaţii internaţionale în Antichitate”, celor 52 de ore de contact (26 prelegeri; 26 - seminare) le revin 68 de ore rezervate lucrului independent, în timp ce cursului de specializare „Etichetă şi protocol” proporţia dintre orele de contact (40) este de 1:2 în raport cu cele rezervate lucrului independent (80 de ore). În dependenţă de sumumul orelor de contact şi celor de lucru independent se calculează şi numărul de credite alocate unui curs sau altui. De exemplu, la numărul total de ore de 120 (40+80) se alocă 4 credite ECTS, fiecărui credit, în toate cazurile, revenindu-i 30 de ore (ore de contact + ore lucru individual). În mai multe cazuri, deşi coraportul dintre orele de contact şi cele rezervate lucrului independent diferă, în final cursurilor le sunt alocate acelaşi număr de credit, care se calculează reieşind din sumumul orelor din cele două categorii de activităţi. De exemplu: cursului „Filozofia politică” îi sunt rezervate 78 de ore de contact şi 102 ore de lucru independent, în timp ce „Istoriei diplomaţiei” îi sunt prevăzute doar 60 de ore de contact şi 120 de ore de lucru independent. În ansamblul lor, însă, şi unui curs şi celuilalt i se alocă câte 6 credite, dat fiind faptul că ambele însumează câte 180 de ore de activităţi.

Lucru independent al studentului include pregătirea către seminare, studierea literaturii de referinţă la curs, elaborării lucrărilor de control, scrierii referatelor ş.a. Variaţiile între orele de contact şi cele pentru lucru independent îşi au menirea să mobilizeze şi să stimuleze activităţile axtra-auditoriale ale studenţilor, cointeresându-i prin numărul de credite acordate.

Angajându-se în activităţi independente la cursurile predate/învăţate, studenţii deprind metodele şi instrumentele de autoinstruire, achiziţionează deprinderi şi capacităţi de selectare, sistematizare, de analiză şi sinteză a informaţiei dobândite, familiarizându-se, totodată, cu metodele de investigare, de analiză şi de generalizare utilizate de autorii lucrărilor de referinţă studiate. Studenţii deprind totodată modalităţile de structurare, şi de elaborare a lucrărilor scrise, urmând rigorile ştiinţifice obligatorii în asemenea cazuri.

Cele menţionate mai sus se referă la planurile de învăţământ şi la practica de instruire la toate specializările realizate la departament. Trăinicia însă a capacităţilor de cunoaştere şi înţelegere în materia cursurilor predate şi a deprinderilor (abilităţilor) praxiologice, sunt verificare şi consolidate în cadrul diverselor stagii de practică în afara aulelor universitare – diferite instituţii de profil, organizaţii şi întreprinderi. Stagiile de practică, nomenclatorul lor, durata şi vremea realizării lor diferă de la o specialitate la alta.

Stagiile de practică sunt efectuate în diverse instituţii de învăţământ, structuri statale, instituţii şi organe de presă scrisă şi audiovizuală, organizaţii politice şi mişcări obşteşti. Amplasarea şi repartiţia studenţilor la stagiile de practică se face în baza acordurilor de colaborare dintre Universitatea Liberă Internaţională din Moldova şi Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei, companiile Air Moldova, Teleradio Moldova ş.a.

Activitatea ştiinţifică la facultate. Organizarea activităţilor ştiinţifice.La facultate, ca şi în alte subdiviziuni didactice de la

ULIM, activităţile profesorilor în instruirea studenţilor este însoţită de activităţi investigaţionale ştiinţifice ale cadrului profesoral – ocupaţie intrinsecă şi obligatorie în orice instituţie universitară care-şi respectă acest nume.

18

Până în anul universitar 2004/2005 cercetarea ştiinţifică era concentrată la catedrele de specializare, care planificau, monitorizau şi duceau evidenţa rezultatelor acestor activităţi. Practica a demonstrat însă că acest mod de organizare a cercetătorilor ştiinţifice nu este perfect, fiind însoţit de o dispersare tematică a cercetărilor, de dublarea şi chiar triplarea cercetărilor asupra uneia şi aceleiaşi probleme, nu asigura posibilitatea unor elaborări ştiinţifice de anvergură etc., fiecare titular limitându-se la una şi aceiaşi tematică în care el s-a afirmat ca cercetător. Un punct de cotitură în reorganizarea cercetătorilor ştiinţifici l-a constituit adoptarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova (legea nr. 259 – XV din 15 iulie 2004 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 125-129 (1479 - 1483), din 30 iulie 2004, p. 12-61) care reglementează „raporturile juridice ce ţin de elaborarea şi promovarea politicii de stat în sfera ştiinţei şi inovării, de activitatea de cercetare ştiinţifică, inovare şi transfer tehnologic, de informaţiile ştiinţifico-tehnologice, de acreditarea organizaţiilor în sfera ştiinţei şi inovării, de atestarea cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice de înaltă calificare de protecţia proprietăţii intelectuale, de statutul juridic al subiectelor din sfera ştiinţei şi inovării”viii. În capitolul III al Codului sunt formulate principiile şi direcţiile politicii de stat în sfera ştiinţei şi inovării orientată printre altele, „spre valorile unei societăţi democratice deschise”. Se stipulează la fel „concentrarea resurselor şi organizarea activităţii pe direcţiile strategice ale sferei ştiinţei şi inovării”.

O expresie concentrată a prevederilor Codului, adoptate concret la specificul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova şi-a găsit întruchiparea în „Regulamentul activităţii ştiinţifice” – parte componentă (compartimentul XI) al „Codex-ului ULIM” care prevede: a) afirmarea prestigiului ULIM ca centru de cercetări ştiinţifice, pe plan naţional şi internaţional; b) dezvoltarea cunoştinţelor ştiinţifice; c) efectuarea studiilor şi cercetărilor ştiinţifice fundamentale şi aplicative prioritare pentru economia naţională d) participarea la transferul cunoştinţelor şi tehnologiilor în domeniile vieţii economice şi sociale corespunzătoare direcţiilor de cercetare ştiinţifice promovate la ULIM; e) participarea la valorificarea eficientă a rezultatelor activităţii de cercetare – dezvoltare, pentru dezvoltarea durabilă a societăţii; f) aplicarea realizărilor ştiinţei în procesul instructiv-educaţional desfăşurat la ULIM; g) pregătirea cadrelor ştiinţifice şi pedagogice de înaltă calificare.

Actele normative menţionate au impus necesitatea reformării radicale a organizării activităţilor ştiinţifice şi la facultate. Întru aducerea ei în albia comună a ştiinţei din Republica Moldova, în luna mai 2005, în baza colectivului de cercetători de la facultate a fost creat Institutul de Istorie şi Ştiinţe Politice (director – dr. hab. Gh. Postică), care concentrează şi monitorizează la fel cercetările ştiinţifice ale specialiştilor de profil de la alte subdiviziuni didactico-ştiinţifice de la ULIM. Către institut au fost transferate laboratoarele „Antropologie culturală şi studii etno-politice” şi „Arheologie”. Profilul de cercetare ştiinţifică şi-a primit titlul generalizat „Republica Moldova în contextul istoric, politic şi cultural european” – indice al intenţiilor de a extinde geografia tematică a investigaţiilor în direcţia europenizării lor şi depăşirii cadrului tradiţional îngust al cercetărilor care se limitau şi se mai limitează încă în bună parte la doar hotarele naţionale. Realizări ştiinţifice. În ciuda deficienţelor în organizarea şi monitorizarea activităţilor menţionate mai sus, pe durata funcţionării facultăţii (în luna septembrie anul curent va consemna 10 ani de activitate), în problematica profilului „Republica Moldova în contextul istoric, politic şi cultural european” au fost publicate 10 monografii (A. Galben, Gh. Postică, Ilie Borziac, P. Parasca, I. Cereteu, L. Tihonov, Oct. Ţâcu), 3 manuale de istorie (P. Parasca, în colaborare, Gh. Postică, în colaborare), câteva ghiduri didactice (V. Bîrlădeanu, L. Cojocari) peste 300 de alte publicaţii ştiinţifice şi didactico-ştiinţifice (articole, rezumate ale comunicărilor ş.a.). Din anul universitar 1997/1998 titularii departamentului au organizat şi petrecut conferinţe anuale (din anul 2000 ele şi-au primit titlul general Symposia Professorum) în cadrul manifestărilor de acelaşi gen ale Universităţii Libere Internaţionale din Moldova, prezentând comunicări, inclusiv în şedinţele plenare ale conferinţelor ULIM (3 comunicări). Facultatea a fost coparticipant la organizarea şi desfăşurarea a două conferinţe internaţionale: Ştiinţa universitară la începutul

19

mileniului III (15 octombrie, 2002, ULIM) şi Epoca lui Ştefan cel Mare şi Sfânt (ULIM, 30 iunie, 2004). În colaborare cu Facultatea de Ştiinţe Umaniste / Institutul de Istorie al Universităţii din Silesia (Polonia), facultatea a găzduit conferinţa internaţională „Interferenţe româno-polone: dimensiuni politice, sociale şi culturale” (25 mai 2002). Titularii catedrelor facultăţii au participat cu comunicări la diverse simpozioane, seminare şi conferinţe internaţionale organizate în alte ţări (România, Ucraina, Rusia, Bielarusi şi Franţa). La facultate se atrage mare atenţie activităţilor ştiinţifice studenţeşti, efectuate în cadrul cercurilor ştiinţifice studenţeşti şi totalizate în cadrul conferinţelor ştiinţifice anuale cu genericul Symposia Studentium, petrecute anual la nivelul ULIM, dar specificate pe facultăţi. Studenţii facultăţii au participat cu comunicări la fel şi la diverse alte manifestări ştiinţifice (interuniversitare, orăşeneşti) din ţară dar şi de peste hotarele ei (Bucureşti, Harkov, Budapesta, Zagreb, Nikossia ş.a.). Pe parcurs, au văzut lumina tiparului peste 250 de lucrări ştiinţifice studenţeşti, majoritatea lor fiind găzduită de publicaţia serială anuală Symposia Studentium. Facultatea asigură publicarea „Analelor ştiinţifice ale ULIM. Seria Istorie” (primul volum apărut în anul 2000, al doilea – 2004), precum şi „Symposia Professorum. Seria Istorie”, (se publică anual începând cu 1999) şi „Symposia Studentium. Seria Istorie” (din anul 2000). Un indice al autorităţii facultăţii, ca unul din centrele ştiinţifice în domeniul istoriei, îl reprezintă faptul că unii din titularii ei (Gh. Postică, P. Parasca, M. Ghiţiu) au beneficiat de calitatea de referenţi (oponenţi) oficiali la susţinerea mai multor teze de doctor şi doctor habilitat în cadrul consiliilor de specializare de la USM, UPS „Ion Creangă”, Institutul de Istorie şi Institutul de Arheologie ale AŞM, Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Al. Ioan Cuza” din Iaşi, iar catedrele facultăţii au fost desemnate, în repetate rânduri, ca instituţii de profil la susţinerea, în consiliile menţionate, a lucrărilor de doctorat. Cinci titulari ai facultăţii au primit certificatele Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare a Republicii Moldova (CNAA) prin care sunt autorizaţi să efectueze conducerea ştiinţifică a tezelor de doctorat. Din anul universitar 2001/2002 la facultate au fost inaugurate studiile de doctorat, iar din anul universitar 2004/2005 departamentul asigură studii postuniversitare (masterat) la specialităţile „Relaţii Internaţionale/Studii europene” şi „Istorie”. În prezent studii de doctorat la facultate îşi fac 5 persoane. La facultate au fost realizate şi susţinute 2 teze de doctor habilitat (P. Parasca – 1998; Gh. Postică - 2006), la moment sunt în preajma susţinerii 2 teze de doctor în ştiinţe şi se lucrează asupra a încă 4 teze. În lunile mai/iunie 2005 profilul de cercetare „Republica Moldova în contextul istoric, politic şi cultural european” a fost supus procesului de evaluare ştiinţifică, efectuat de Comisia de Acreditare şi Evaluare a CNAA. În consecinţă, la 19 decembrie 2006, profilul a fost cu succes acreditat, eliberându-i şi Certificatul de acreditare, seria A nr. 001. Colaborări interuniversitare şi internaţionale. Pe durata anilor trecuţi, mai mulţi dintre cei mai entuziaşti titulari ai catedrelor facultăţii (Gh. Postică, Oct. Ţâcu, L.Coadă, V. Bîrlădeanu, L. Cojocari etc..) s-au încadrat în elaborarea unor proiecte finanţate de Fundaţia Soros-Moldova, HESP Southeast European Developpement Program, Civic Education Project şi alte fundaţii cu reprezentanţe în Republica Moldova şi în alte ţări europene, precum şi din SUA. Graţie granturilor obţinute la departament a fost creat Centrul Republican de Arheologie, Laboratorul „Antropologie Culturală”. În anii 2002/2004 a fost implementat proiectul Modernizării Departamentului Istorie şi Relaţii Internaţionale, datorită căruia au fost achiziţionate diverse mijloace tehnice şi electronice (audio-vizuale) suficiente pentru amenajarea unei săli moderne de studii cu utilizarea celor mai performante tehnologii informaţionale. În baza diverselor granturi obţinute, biblioteca laboratorului „Antropologie culturală” s-a completat mereu cu ediţii recente de profil publicate în Franţa, Anglia, SUA, Rusia, România şi alte ţări, contribuindu-se, pe această cale, la completarea esenţială a bazei didactice a cursurilor predate/învăţate la facultate, suplimentându-se fondurile de carte din sălile de lectură ale Departamentului Informatică şi Biblioteconomie. Din contul granturilor obţinute, două titulare ale facultăţii ai beneficiat de o bursă de stagiere de lungă durată (10-11 luni) în SUA şi Germania. Un alt titular al facultăţii

20

(Oct. Ţâcu) realizează o stagiere la Universitatea Illinois (Champagne, SUA). În semestru I al anului universitar 2006/2007 o titulară a facultăţii (A. Şveţ), în cadrul unui program de studii de doctorat, a beneficiat de o bursă de stagiere şi documentare ştiinţifică de 4 luni la şcoala Jackson a Universităţii de Studii Internaţionale din Washington (Centrul Ellison). Alţi titulari ai facultăţii (V. Bîrlădeanu, L. Cojocari, Gh. Postică, P. Parasca. Oct. Ţâcu, L. Coadă, I. Tentiuc, V. Pleşca, V. Ţîcu, A. Şveţ,) au beneficiat de deplasări (de la 1-2 săptămâni la câteva luni) de documentare, cercetare şi stagiere profesională în centrele universitare din Bucureşti, Iaşi (România), Budapesta (Ungaria), Kiev (Ucraina), Mensk (Belorusia), Varşovia, Katowice (Polonia), Paris, Bordeau (Franţa) ş.a. Au fost stabilite contacte de colaborare dintre unii profesori de la facultate şi personalităţi angajate în procesul universitar european din România, Ungaria, Polonia, Bulgaria, Franţa, Belorusia, Ucraina şi altele, ceea ce asigură perspectiva intensificării colaborării internaţionale a facultăţii. Titularii facultăţii, care posedă fluent limba franceză, colaborează cu Centrul Francofoniei pentru Europa Centrală şi de Sud-Est, cu sediul la Bucureşti, la avizarea şi promovarea proiectelor de cercetare în vederea obţinerii burselor de cercetare şi documentare finanţate de Guvernul Franţei. Facultatea a fost iniţiatorul şi este beneficiarul acordului de colaborare dintre Universitatea Liberă Internaţională din Moldova şi Universitatea din Silezia (Polonia), semnat la 7 mai 2003, care prevede stimularea mobilităţii academice, schimburi de literatură didactică, publicaţii ştiinţifice ş.a. La nivelul local, facultatea şi catedrele din subordine colaborează cu subunităţile de profil ale Universităţii de Stat din Moldova, Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, Universităţii din Cahul ş.a. Facultatea a fost iniţiatorul şi beneficiarul acordului dintre Universitatea Liberă Internaţională din Moldova şi Arhiva Naţională a Republicii Moldova din 5.02.2003. Din seria colaborărilor internaţionale fac parte la fel vizitele profesorilor din alte centre universitare din România, Ungaria, Ucraina, Polonia, Belarusia, Kazahstan ş.a. care prezintă cursuri de lecţii modulare în faţa studenţilor departamentului, şi vizetele de răspuns ale unor titulari ai departamentului (V. Bârlădeanu, L. Cojocari, V. Ţâcu, Oct. Ţâcu ş.a.) care au întreţinut prelegeri şi conferinţe în instituţiile gazdă. Obiective de perspectivă apropiată şi strategică. Prin vizorul perspectivei consolidării şi dezvoltării continue a facultăţii, se impun, mai întâi de toate, câteva sarcini, realizarea stringentă a cărora nu poate fi amânată:

- completarea nomenclatorului specializărilor la facultate cu noi specialităţi de perspectivă; - definitivarea pregătirii metodico-didactice pentru implementarea studiilor de masterat

(ciclul II) şi de doctorat (ciclul III) conform Procesului de la Bologna (respectiv anii universitari 2008/2009 şi 2010/2011);

- pregătirea metodico-didactică în eventualitatea implementării învăţământului la distanţă, bazat pe noile tehnologii informaţionale şi de comunicare (NTIC) şi menit să înlocuiască puţin eficientul învăţământ cu frecvenţă redusă.

- multiplicarea eforturilor în vederea asigurării procesului de studii cu materiale metodico-didactice, cursurilor de lecţii, instrucţiuni, îndrumare, material ilustrativ ş.a. în varianta imprimată şi electronică, audio-vizuală;

Procesul de la Bologna conţine însă un întreg complex de condiţii şi scopuri urmărite prin punerea lui în aplicare, astfel că, terenul de activitate a comunităţii didactico-ştiinţifice ale facultăţii întru atingerea obiectivelor trasate de acest proces, este încă destul de vast.

O muncă asiduă şi pertinentă urmează a fi depusă în vederea ridicării calităţii procesului de instruire şi a programelor, ţinându-se cont de perspectiva „valorificării dimensiunilor europene în învăţământul universitar prin module, cursuri şi programe de absolvire oferite de către instituţii din diferite ţări şi care finalizează cu o diplomă comun recunoscută”.

21

O responsabilitate deosebită revine colectivului didactico-ştiinţific a facultăţii în perspectiva evaluărilor nu numai interne, ci şi externa a programelor dar şi a instituţiilor implicate în procesul educaţional european.

Aderarea la Procesul de la Bologna este condiţionată de participarea la cooperarea internaţională şi este totodată un factor stimulator pentru intensificarea relaţiilor de colaborare didactico-ştiinţifică cu alte centre universitare şi ştiinţifice de peste hotare. În acest sens, facultatea, subdiviziunile sale urmează a consolida şi diversifica colaborarea înfiripată deja cu centrele universitare din România, Ucraina, Polonia, în special cu Şcoala de Studii Politice de pe lângă Universitatea Sileziană din Katowice. Urmează a fi fructificate mai insistent contactele individuale de colaborare ale titularilor facultăţii (Gh. Postică, V. Bârlădeanu, L. Cojocaru, Oct. Ţâcu, A. Şveţ, L. Coadă ş.a.) cu profesorii universităţilor din Moscova, Sankt-Peterburg, Mensk, Kiev, Paris, Bordeau, Budapesta (CEU), Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, ş.a. Facultatea dispune de potenţial didactic şi ştiinţific necesar pentru o implicare mai activă în proiectele oferite în cadrul Francofoniei şi în special în acele tutelate de AUF. Facultatea urmează a se încadra mai activ ca parte participantă la realizarea acordurilor de colaborare ale ULIM cu alte instituţii universitare din ţară şi de peste hotare.

O sarcină stringentă a facultăţii constă în definirea formelor şi elaborarea metodelor şi instrumentelor pentru organizarea şi asigurarea funcţionalităţii incubatoarelor educaţionale şi inovaţionale care urmează a fi create la ULIM şi în cadrul cărora vor fi realizate „unele compartimente specifice stagiului de practică prevăzut în Plan-cadru aprobat de Ministerul Educaţiei şi Tineretului”.

Faptul că facultatea a realizat primele înmatriculări la studiile de masterat şi doctorat la specialitatea „Istorie” sugerează o perspectivă în acest sens, astfel că urmează a fi intensificate eforturile în vederea dezvoltării atractivităţii studiilor respective la specialitatea indicată cât şi la „Relaţii internaţionale”. Facultatea, ca şi alte facultăţi ale ULIM, urmează să se implice activ în activităţile de „organizare şi funcţionare a delocalizărilor, reprezentanţelor, centrelor de selecţie, orientare profesională şi consultanţă ale ULIM de peste hotare”.

III.

PLA

NU

L D

E S

TU

DII

23

Anu

l I

Cod

D

enum

irea

dis

cipl

inei

T

otal

ore

N

umăr

ul d

e or

e pe

să

ptăm

ână

Form

a de

ev

alua

re

Nr.

cr

edite

C

onta

ct

dire

ct

Lucr

u in

depe

nden

t Pr

eleg

eri

Sem

inar

e

Cur

entă

E

xam

en

F.01

.O.0

01

Intr

oduc

ere

în ş

tiinţ

ele

polit

ice

60

90

2

2 -

1 5

F.01

.O.0

02

Polit

ici,

form

e de

guv

erna

re ş

i rel

aţii

inte

rnaţ

iona

le

în A

ntic

hita

te

60

60

2 2

- 1

4

F.01

.O.0

03

Polit

ici,

form

e de

guv

erna

re ş

i rel

aţii

inte

rnaţ

iona

le

în E

urop

a şi

Am

eric

a în

Evu

l Med

iu

76

104

3 2

- 1

6

F.01

.O.0

04

Polit

ici,

form

e de

guv

erna

re ş

i rel

aţii

inte

rnaţ

iona

le

în Ţ

ările

Rom

âne

med

ieva

le

74

86

3 2

- 1

5

F.01

.O.0

05

Polit

ici,

form

e de

guv

erna

re ş

i rel

aţii

inte

rnaţ

iona

le

în lu

mea

sla

vă m

edie

vală

60

60

2

2 -

1 4

F.01

.O.0

06

Polit

ici,

form

e de

guv

erna

re ş

i rel

aţii

inte

rnaţ

iona

le

în A

sia

şi A

fric

a în

epo

ca m

edie

vală

60

60

2

2 -

1 4

F.02

.O.0

07

Polit

ici,

form

e de

guv

erna

re ş

i rel

aţii

inte

rnaţ

iona

le

în e

poca

mod

ernă

76

10

4 3

2 -

2 6

F.02

.O.0

08

Form

area

sis

tem

ului

col

onia

l 46

74

1

2 -

2 4

F.02

.O.0

09

Polit

ici,

form

e de

guv

erna

re ş

i rel

aţii

inte

rnaţ

iona

le

în s

ocie

tate

a ro

mân

easc

ă m

oder

nă

76

104

3 2

- 2

6

G.0

1.O

.010

L

imba

str

ăină

(I)

26

34

- 2

- 1

2 G

.02.

O.0

11

Lim

ba s

trăi

nă (I

I)

26

34

- 2

- 2

2 U

.02.

O.0

14

Filo

zofi

a po

litic

ă 60

90

2

2 -

2 5

U.0

2.O

.015

E

tica

prof

esio

nală

30

30

1

1 -

2 2

U.0

2.O

.016

C

ultu

rolo

gia

74

86

3

2 -

2 5

T

otal

anu

l I d

e st

udii

80

4 10

16

14/1

4 12

/12

- 14

60

L

.01-

02 (I

) L

imba

str

ăină

78

10

2 -

3 -

1; 2

6

L.0

1-02

(II)

E

duca

ţia fi

zică

52

68

-

2 -

T

otal

com

pone

nta

„L”

130

170

- 3/

2 -

2 6

24

Anu

l II

Cod

D

enum

irea

dis

cipl

inei

T

otal

ore

N

umăr

ul d

e or

e pe

să

ptăm

ână

For

ma

de e

valu

are

Nr.

cr

edite

C

onta

ct

dire

ct

Luc

ru

inde

pend

ent

Prel

eger

i Se

min

are

C

uren

tă

Exa

men

G.0

3.O

.012

T

ehno

logi

i inf

orm

aţio

nale

26

34

-

2 -

3 2

G.0

3.O

.013

B

azel

e co

mun

icăr

ii 26

34

-

2 -

3 2

U.0

3.O

.017

T

eori

a st

atul

ui ş

i dre

ptul

ui

52

68

2 2

- 3

4 S.

03.O

.018

C

omun

itate

a in

tern

aţio

nală

în a

nii 1

919-

1939

66

84

3

2 -

3 5

S.03

.O.0

19

Polit

ica

exte

rnă

a R

omân

iei î

n an

ii 19

19-1

939

52

98

2 2

- 3

5 S.

03.O

.020

T

eori

a re

laţii

lor i

nter

naţio

nale

64

86

3

2 -

3 5

S.04

.O.0

21

Isto

ria

dipl

omaţ

iei

60

120

3 2

- 4

6 S

.04.

O.0

22

Dre

ptul

inte

rnaţ

iona

l 60

90

3

2 -

4 5

S.04

.O.0

23

Com

unita

tea

inte

rnaţ

iona

lă în

per

ioad

a ră

zboi

ului

rece

48

72

2

2 -

4 4

S.04

.O.0

24

Neg

ocie

rile

dip

lom

atic

e

36

54

1 2

- 4

3 S.

03.A

.026

S.

03.A

.027

G

eopo

litic

a şi

geo

graf

ia p

oliti

că a

lum

ii co

ntem

pora

ne

Geo

stra

tegi

a şi

geo

graf

ia m

ilita

ră a

lum

ii co

ntem

pora

ne

52

- 98

-

2 - 2 -

- - 3 -

5 - S.

04.A

.028

S.

04.A

.029

St

atut

ul Ţ

ărilo

r Rom

âne

sub

suze

rani

tate

a ot

oman

ă

Reg

imul

dom

inaţ

iei o

tom

ane

în ţă

rile

bal

cani

ce

36

- 54

-

1 - 2 -

- - 4 -

3 - S.

04.A

.030

S.

04.A

.031

R

elaţ

iile

mol

do-p

olon

e în

epo

ca m

edie

vală

R

ăzbo

iul d

e 30

de

ani ş

i pac

ea d

e la

Wes

tfal

ia (1

648)

36

-

54

- 1 -

2 - - -

4 - 3 -

S.04

.A.0

32

S.04

.A.0

33

Eur

opa

Cen

tral

ă şi

de

Sud-

Est

în s

trat

egia

pol

itico

-mili

tară

a

impe

riilo

r hab

sbur

gic,

ota

man

şi r

us (s

ec. X

VII

– m

ijl. s

ec.

XIX

) „S

olid

arita

tea

orto

doxă

”. A

scen

siun

ea fa

ctor

ului

ruse

sc în

re

giun

ea p

onto

-dun

ărea

nă

36 -

54 -

1 -

2 -

- -

4 -

3 -

Pr

actic

a de

iniţi

ere

52

-

- -

- -

2

Prac

tica

tehn

olog

ică

78

- -

- -

- 3

T

otal

anu

l II

de s

tudi

i 78

0 10

00

12/1

4 14

/12

- 14

60

L

.03

Soci

olog

ia g

ener

ală

40

50

2

1 -

3 3

L.0

4 B

azel

e re

gim

ului

con

stitu

ţiona

l 40

50

1

12

- 3

3

Tot

al c

ompo

nent

a „L

” 80

10

0 2/

1 1/

2 -

2 6

25

Anu

l III

C

od

Den

umir

ea d

isci

plin

ei

Tot

al o

re

Num

ărul

de

ore

pe

săp

tăm

ână

For

ma

de

eval

uare

N

r.

cred

ite

Con

tact

di

rect

Lu

cru

in

depe

nden

t Pr

eleg

eri

Sem

inar

e

Cur

ent

ă

Exa

men

S.05

.O.0

25

Etic

hetă

şi p

roto

col

40

80

2 2

- 5

4 S.

05.A

.034

S.

05.A

.035

„C

riza

ori

enta

lă”

şi e

volu

ţia e

i pân

ă în

187

7-18

78

Con

gres

ul d

e la

Vie

na ş

i Sfâ

nta

Alia

nţă

(181

5)

40

- 80

-

2 - 2 -

- - 5 -

4 - S.

05.A

.036

S.

05.A

.037

Po

litic

a ţa

rism

ului

rus

în B

asar

abia

(181

2-19

17)

Rel

aţiil

e ro

mân

o-ru

se (1

877-

1914

) 40

-

50

- 2 -

2 - - -

5 - 3 -

S.05

.A.0

38

S.05

.A.0

39

Prim

ele

bloc

uri m

ilita

ro-p

oliti

ce :

Tri

pla

Alia

nţă

şi T

ripla

În

ţele

gere

(Ant

anta

) R

omân

ia ş

i răz

boai

ele

balc

anic

e

50 -

100 -

2 -

3 -

- -

5 -

5 - S.

05.A

.040

S.

05.A

.041

Pr

imul

răzb

oi m

ondi

al

Rom

ânia

în p

rim

ul ră

zboi

mon

dial

40

-

80

- 2 -

2 - - -

5 - 4 -

S.05

.A.0

42

S.05

.A.0

43

Con

feri

nţa

de p

ace

de la

Par

is (1

919)

R

ecun

oaşt

erea

inte

rnaţ

iona

lă a

Mar

ii U

niri

a ro

mân

ilor

40

- 80

-

2 - 2 -

- - 5 -

4 - S.

06.A

.044

S.

06.A

.045

Si

stem

ul d

e la

Ver

saill

es ş

i Lig

a N

aţiu

nilo

r Po

litic

a ex

tern

ă a

Rom

ânie

i (91

9-19

39)

40

- 50

-

2 - 2 -

- - 6 -

3 - S.

06.A

.046

S.

06.A

.047

D

iplo

maţ

ia c

elui

de-

al d

oile

a ră

zboi

mon

dial

R

omân

ia în

cel

de-

al d

oile

a ră

zboi

mon

dial

40

-

50

- 2 -

2 - - -

6 - 3 -

S.06

.A.0

48

S.06

.A.0

49

Blo

cul A

tlant

icul

ui d

e N

ord

(NA

TO

) T

rata

tul d

e la

Var

şovi

a 30

-

60

- 1 -

2 - - -

6 - 3 -

S.06

.A.0

50

S.06

.A.0

51

Org

aniz

aţia

Naţ

iuni

lor U

nite

(ON

U)

Org

aniz

aţii

inte

rnaţ

iona

le p

entr

u se

curi

tate

şi c

oope

rare

re

gion

ală

30

- 60

-

1 - 2 -

- - 6 -

3 -

S.06

.A.0

52

S.06

.A.0

53

Uni

unea

Eur

opea

nă

Rep

ublic

a M

oldo

va ş

i int

egra

rea

euro

pean

ă 40

-

50

- 2 -

2 - - -

6 - 3 -

S.06

.A.0

54

S.06

.A.0

55

Con

flic

tolo

gia

Se

mio

tica

polit

ică

40

- 50

-

2 - 2 -

- - 6 -

3 - S.

06.A

.056

S.

06.A

.057

G

eogr

afia

etn

ică

şi c

onfe

sion

ală

a lu

mii

cont

empo

rane

G

eoec

onom

ia lu

mii

cont

empo

rane

40

-

50

- 2 -

2 - - -

6 - 3 -

Pr

actic

a de

spe

cial

itate

(de

prod

ucţie

) 13

0

- 5

5

Prac

tica

de li

cenţ

ă

130

-

- 5

T

otal

anu

l III

de

stud

ii 77

0 84

0 12

14

-

14

55

26

L.0

5 D

octr

ine

econ

omic

e

39

51

1,5

1,5

- 5

3 L

.06

Leg

isla

ţia m

unci

i 39

51

1,

5 1,

5 -

6 3

T

otal

com

pone

nta

„L”

78

102

1,5

1,5

2

6

Dis

cipl

ine

de o

rien

tare

căt

re a

lt d

omen

iu d

e fo

rmar

e la

cic

lul I

I (m

aste

rat)

M.0

5.O

.060

D

emog

rafi

a

40

80

2 2

- 5

4 M

.05.

A.0

61

M.0

5.A

.062

In

tegr

area

eco

nom

ică

euro

pean

ă

Polit

ica

mon

etar

-cre

dita

ră

40

- 80

-

2 2

- 5 -

4 - M

.05.

A.0

63

M.0

5.A

.064

Pi

aţa

de c

apita

l Pi

aţa

mun

cii

40

- 50

-

2 2

- 5 -

3 - M

.06.

A.0

65

M.0

6.A

.066

Fi

nanţ

e pu

blic

e

Baz

ele

cont

abili

tăţii

şi a

uditu

lui

40

- 50

-

2 2

- 6 -

3 - M

.06.

A.0

67

M.0

6.A

.068

A

ctiv

itate

a ba

ncar

ă.

Mon

edă.

Cre

dit.

Băn

ci

40

- 50

-

2 2

- 6 -

3 - M

.06.

A.0

69

M.0

6.A

.070

B

ursa

de

valo

ri

Teo

rii ş

i doc

trin

e ec

onom

ice

40

- 50

-

2 2

- 6 -

3 -

Tot

al c

ompo

nent

a „M

”

240

360

6 6

- 6

20

27

Stag

iile

de p

ract

ică

Den

umir

ea p

ract

icii

Sem

estr

ul

Nr.

De

săpt

ămân

i P

erio

ade

Cre

dite

Pr

actic

a de

iniţi

ere

II

I 2

Noi

embr

ie –

dec

embr

ie

2 Pr

actic

a te

hnol

ogic

ă

IV

3 Ia

nuar

ie –

febr

uari

e

3 Pr

actic

a de

spe

cial

itate

(de

prod

ucţie

) V

5

Sept

embr

ie -

octo

mbr

ie

5 Pr

actic

a de

lice

nţă

V

I 5

Mai

- iu

nie

5

D

isci

plin

e la

libe

ra a

lege

re

Nr.

d/

o D

enum

irea

dis

cipl

inei

A

nul

Sem

estr

ul

Num

ărul

de

ore

pe

săpt

ămân

ă E

valu

ări

Cre

dite

C

uren

tă

Exa

men

1.

L

imba

str

ăină

(fra

ncez

ă sa

u en

glez

ă)

I 1,

2 3

1;

2

6 (3

+3)

2.

Edu

caţia

fizi

că

I 1,

2 2

3.

So

ciol

ogia

gen

eral

ă II

3

3

3 3

4.

Baz

ele

regi

mul

ui c

onst

ituţio

nal

II

4 3

4

3 5.

D

octr

ine

econ

omic

e II

I 5

3

5 3

6.

Leg

isla

ţia m

unci

i II

I 6

3

6 3

T

otal

dis

cipl

ine

la li

bera

ale

gere

3

6

18

E

xam

enel

e de

lice

nţă

Nr.

d/o

Den

umir

ea a

ctiv

ităţii

Pe

rioa

da

1.

Susţ

iner

ea te

zei d

e lic

enţă

Iu

nie

2.

Exa

men

la d

isci

plin

a „P

oliti

ci, f

orm

e de

guv

erna

re ş

i rel

aţii

inte

rnaţ

iona

le în

epo

ca m

oder

nă”

Iuni

e 3.

E

xam

en la

dis

cipl

ina

„Te

oria

rela

ţiilo

r int

erna

ţiona

le”

Iu

nie

Prim

-vic

erec

tor

Dec

anul

Fac

ultă

ţii

S

eful

Cat

edre

i Rel

aţii

Inte

rnaţ

iona

le ş

i Pol

itolo

gie

__

____

____

____

__ A

na G

UŢ

U,

____

____

____

____

_L. C

OA

DĂ

,

____

____

____

____

__ O

ct. Ţ

ÂC

U,

dr.,

conf

eren

ţiar

do

ctor

dr.,

conf

eren

ţiar i

nter

imar

IV. FINALITĂŢI DE STUDII

Scopul programelor educaţionale, bazate pe standardele curriculare ale disciplinelor incluse în planul de învăţământ şi grupate pe componente formative, constă în cultivarea la studenţi a competenţelor profesionale într-o combinare dinamică de calităţi, abilităţi şi aptitudini. La finele studiilor în domeniul ştiinţelor politice, specialitatea relaţii internaţionale, studentul trebuie să demonstreze capacitatea de a face concluzii pe marginea textelor şi documentelor ce ţin de domeniul studiat. Competenţa generalizată îşi are fundamentul în finalităţile de studii preconizate pentru fiecare componentă de discipline din planul de învăţământ, după cum urmează: La componenta discipline fundamentale absolventul trebuie: Să cunoască: 1. Terminologia şi noţiunile de bază care definesc specialitatea aleasă în contextul disciplinelor

care constituie domeniul general al ştiinţelor umanistice şi sociale. 2. Metodologia şi instrumentele de cercetare şi analiză în domeniul ştiinţelor politice,

umanistice şi sociale prin aplicarea principiului interdisciplinarităţii. 3. Sursele de bază ale ştiinţelor umanistice şi sociale şi gradul de folosire a lor în domeniul de

formare profesională. 4. Interdependenţa factorilor sociali, economici, etnici, culturali şi spirituali în constituirea şi

funcţionalitatea formelor de guvernare, organizarea şi promovarea politicilor interne şi raporturilor înterstatale. Să înţeleagă:

1. Complexitatea factorilor care influienţează evoluţia istorică a civilizaţiilor şi popoarelor în diferite epoci premoderne şi importanţa lor pentru realităţile contemporane din lume.

2. Cauzele şi consecinţele manifestărilor de intoleranţă rasială, etnică, socială şi spiritual confesională în epocile premoderne şi necesitatea depăşirii viciilor din trecut pentru convieţuirea popoarelor, stimularea tendinţelor integraţioniste şi asigurarea securităţii internaţionale la etapa actuală. Să posede aptitudini:

1. De acumulare a cunoştinţelor de bază şi a informaţiei necesare pentru asimilarea disciplinelor din domeniul de formare profesională ales.

2. De abordare ştiinţifică a domeniului dat şi de dobândire a cunoştinţelor noi necesare extinderii orizontului cunoaşterii realităţilor contemporane.

La componenta de formare a abilităţilor şi competenţelor generale absolventul trebuie:

Să cunoască: 1. Una din limbile străine de circulaţie internaţională indispensabilă procesului cunoaşterii şi

aplicării cunoştinţelor şi abilităţilor achiziţionate în domeniul de formare profesională. 2. Tehnologiile avansate de comunicare informaţională fără de care este imposibilă extinderea

cunoştinţelor şi a ariei de aplicare a competenţelor profesionale. Să înţeleagă:

1. Necesitatea şi importanţa promovării principiilor generale socio-umane şi asigurării unui înalt grad de culturalizare a societăţii.

2. Inadmisibilitatea rezolvării situaţiilor conflictuale din societate şi dintre statele lumii prin mijloace violente şi militare. Să posede:

1. Aptitudini de comunicare verbală fluientă şi coerentă şi de prezentare a informaţiilor în faţa auditoriului avizat sau mai pţin iniţiat în domeniu, precum şi în mijloacele de informare scrise şi audiovizuale.

2. Capacităţi de argumentare judicioasă a discursului şi de exprimare ştiinţifică în problemele ce ţin de pregătirea şi activitatea profesională.

29

3. Cunoştinţe în problemele ecologice şi mijloacele de apărare a mediului ambiant. La componenta de orientare socio-umanistă absolventul trebuie:

Să cunoască: 1. Tematica europeană actuală prin prisma proceselor integraţioniste şi perspectivei

proeuropene a Republicii Moldova. 2. Structurile politice şi funcţiile publice în statele europene, precum şi mediul european al

afacerilor, instruirii universitare, schimbului de valori artistice şi culturale. 3. Etica profesională. 4. Problemele filozofice ale domeniului de formare profesională (Filozofia politică).

Să înţeleagă: 1. Lipsa de alternativă procesului de integrare europeană. 2. Importanţa ştiinţelor umanistice şi sociale pentru asigurarea trăiniciei cunoaşterii şi

consolidării cunoştinţelor şi abilităţilor în domeniul de formare profesională, precum şi în asigurarea unui înalt grad de cultură.

3. Noţiunile de bază şi terminologia disciplinelor umaniste şi sociale în interferenţa lor cu cele ce ţin de politologie, relaţii internaţionale, diplomaţie. Să posede:

1. Cunoştinţe trainice şi multiaspectuale din domeniul culturii, istoriei, filozofiei, economiei politice, teoriilor şi doctrinelor economice etc.

2. Aptitudini de armonizare a cunoştinţelor şi competenţelor din domeniul de formare profesională cu cele oferite de cursurile interdisciplinare.

3. O înaltă cultură comportamentală în colectiv, societate şi în comunicare. 4. Deprinderi de aplicare în scopuri educative a cunoştinţelor şi competenţelor achiziţionate în

procesul asimilării conţinutului programelor din domeniul umanist şi social. La compopnenta de orientare spre specializare absolventul trebuie:

Să cunoască: 1. Blocul terminologic şi noţional specific diplomaţiei şi relaţiilor internaţionale. 2. Instrumentariul şi organizarea serviciului diplomatic. 3. Cele mai relevante şcoli diplomatice. 4. Specificul relaţiilor internaţionale urmând epocile istorice şi diferitele zone ale lumii. 5. Istoria alianţelor şi blocurilor militaro-politice, impactul lor asupra relaţiilor internaţionale. 6. Tipologia conflictelor (războaielor). 7. Climatul internaţional la etapa actuală. 8. Principalele direcţii şi perspective ale politicii externe a Republicii Moldova. 9. Organizaţiile regionale, continentale şi globale pentru securitate şi cooperare şi locul

Republicii Moldova în sistemul lor de funcţionalitate. Să înţeleagă:

1. Prioritatea prevederilor actelor şi documentelor organizaţiilor regionale, comunitare şi globale în raport cu legislaţia naţională.

2. Premisele istorice ale genezei şi evoluţiei relaţiilor internaţionale şi a instrumentării lor diplomatice în legătura intrinsectă cu factorii care au influienţat şi influienţează direcţiile de politică externă a statelor şi metodele de promovare a ei.

3. Prejudiciile cauzate umanităţii în genere şi a popoarelor în parte de către conflictele armate şi necesitatea rezolvării situaţiilor conflictuale pe calea negocierilor.

4. Esenţa şi pericolul terorismului pentru pacea, securitatea şi colaborarea internaţională. Să posede abilităţi (aptitudini):

1. De comprehensiune a discursului (mesajului) diplomatic, scris şi verbal, de sesizare şi sinteză a esenţialului, inclusiv a formulelor cu sens nedefinit sau dublu.

2. De elaborare şi expunere laconică şi coerentă a mesajului diplomatic. 3. De atitudine critică, analiză şi expertiză a documentelor diplomatice. 4. De documentare şi argumentare ştiinţifică a viziunilor şi opiniilor proprii la subiect. 5. De întreţinere a dialogului politic într-o problemă imaginară (simulată) sau reală.

30

6. De aplicare în practică a cunoştinşelor achiziţionate în cadrul asimilării programelor de specializare.

7. De cercetare ştiinţifică în domeniul de formare profesională. 8. De utilizare a tehnologiilor de comunicare şi difuzare a informaţiilor în practica profesională.

Calificarea profesională la specialitatea obţinută în cadrul studiilor la ciclul I, se acordă studenţilor care: • au dat dovadă de cunoştinţe şi competenţe în domeniul de studiu acumulate suplimentar la

cele medii generale în baza cursurilor prevăzute pentru nivelul avansat şi demaonstrate în cadrul domeniului lor de studiu;

• pot aplica cunoştinţele şi abilităţile acumulate într-un astfel de mod care le demonstrează profesionalismul în tratarea vocaţiei lor;

• dau dovadă de competenţe demonstrate prin aducerea argumentelor ferme şi soluţionarea problemelor ce ţin de domeniul de studiu;

• sunt capabili să adune şi să interpreteze informaţii relevante (ca regulă în cadrul domeniului lor de studiu), să ia cunoştinţă de variate opinii pe marginea problemelor de ordin social, ştiinţific şi etic;

• pot să transmită informaţii, idei, probleme şi soluţii atât auditorului versat în domeniu, cât şi celui obişniut;

• au achiziţionat cunoştinţe necesare pentru continuarea studiilor la o etapă mai superioară (ciclul masterat) .

31

V. SINTEZE REZUMATIVE ALE PROGRAMELOR ANALITICE

DISCIPLINE FUNDAMENTALE (F.0.O.000) Autor: MA lector-asistent Teodor Candu Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei F.01.O.001

Denumirea disciplinei: Introducere în ştiinţe politice

Responsabil pentru disciplina:Catedra

Relatii Internationale si Politologie

Ciclul şi anul predării: Licentă,

anul I-BAC

Perioada de predare: semestrul I

Preachiziţii studii liceale

Limba de predare-româna, rusa

Evaluare: Semestrul I, examen Metode de predare: 1. clasica;

2. interactiva Total ore: 150 Ore de contact: 60 (30 prel., 30 sem. ) Credite: 5

OBIECTIVELE SI CONŢINUTUL DISCIPLINEI: Finalitati:

• să opereze cu aparatul epistemologic (terminologic) al disciplinei care permite definirea clară a fenomenului politic şi a componentelor sale instituţionale şi practice;

• să analizeze diverse concepte şi teorii oferite de ştiinţele politice cu privire la dezvoltarea social-politică a societăţii;

• să estimeze eficienţa unei ştiinţe sau alteia în prezentarea şi definirea fenomenelor şi proceselor politice;

• să recomande soluţiile plauzibile pentru dezvoltarea ştiinţelor politice; • să evalueze eficienţa ştiinţelor politice pentru societate.

Conţinutul cursului

Locul şi rolul ştiinţelor politice în cadrul ştiinţelor socio-umane. Funcţionalitatea ştiinţelor politice în societatea contemporană. Istoricul apariţiei ştiinţelor politice. Mijloacele şi metodele utilizate de ştiinţele politice la studierea fenomenului şi procesului politic. Clasificarea ştiinţelor politice: criterii de clasificare. Politologia – ştiinţa fundamentală a politicului: concepţii de bază, funcţiile politologiei. Istoria gândirii politice. Filozofia politică. Culturologia politică: metodele de cercetare, cultura politică, conştiinţa politică şi corelaţia sa cu cultura politică. Istoria politică. Elitologia – ştiinţa despre eltele politice: teoriile şi concepţiile privind elitele, liderismul politic. Conflictologia - conflictului social şi politic din societate: clasificarea şi tipurile de conflict, impactul conflictelor asupra societăţii. Rolul şi locul ştiinţelor politice în societatea contemporană.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Andriş, A., Politologie sau ştiinţa politicului, Bucureşti, 1997. 2. Chatelet, F, Pisier E., Concepţiile politice ale sec. XX, Bucureşti, 1994 3. Fisichella, D. Ştiinţa politică. Probleme, concepte, teorii, Chisinau, 2000. 4. Moraru, V., Mass media vs politica. Chisinau, 2001. 5. Trăsnea, O., Ştiinţa politică, Bucureşti, 1970. 6. Амелин, В. А., Социология политики, Москва, 1992. 7. Ашин, Г., Элитология: Становление. Основные направления, Москва, 1995. 8. Бро, Ф., Политология, Москва, 1992. 9. Гаджиев, К., Политическая наука, Москва 1996.

32

Autor: lector superior Vitalie Pleşca Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei F.01.O.002

Denumirea disciplinei Politici, forme de guvernare şi

relaţii internaţionale în Antichitate

Responsabil pentru disciplină Catedra Istorie

Ciclul şi anul predării: Licenţă, anul I

Perioada predării Semestrul I

Preachiziţii F.01.O.005

Limba de predare Româna, rusa

Evaluare Semestrul I - Examen

Metode de predare: Clasică/interactivă

Total ore: 120 Ore de contact: 52 (26/26) Credite: 4 OBIECTIVE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI:

Finalităţi: • Studenţii trebuie să însuşească şi să utilizeze terminologia ştiinţifică de bază a

disciplinei şi aparatul epistemologic general; • Să recunoască conceptele de bază referitoare la apariţia şi evoluţia formelor statale

incipiente, formele de guvernare ale statelor antice; • Să identifice principalele evenimente din viaţa politică internă şi manifestările externe

ale structurilor statale antice; • Să utilizeze metodele de cercetare ştiinţifică; • Să analizeze şi să sintetizeze informaţiile din izvoarele istorice şi să le utilizeze în

referate, lucrări de an şi de licenţă; • Să estimeze importanţa taxonomică a coraportului evoluţie economică/evoluţie

politică pentru structurile politice din perioada incipientă a statului şi din perioadele ulterioare;

Conţinutul cursului: Introducere în disciplină. Evoluţia structurilor politice în Egipt în perioada regatului Timpuriu şi a Regatului Vechi. Istoria politică a statelor-oraşe sumeriene. Evoluţia politică a Regatului Babilonian în perioada domniei lui Hamurabbi. Ascensiunea Regatului Assirian. Politica internă şi externă a Indiei în perioada clasică. Organizarea social-politică a Greciei în perioada minoică şi miceniană. Evoluţia structurilor politice a Greciei în perioada clasică. Cuceririle lui Alexandru Macedon şi particularităţile constituirii statelor elenistice. Relaţiile internaţionale în perioada elenistică. Politica externă a Republicii Romane timpurii. Hegemonia Romei în Italia. Republica Romană târzie. Criza sistemului social-politic republican. Constituirea Imperiului Roman. Divizarea politică a Imperiului în Imperiul Roman de Apus şi Imperiul Roman de răsărit.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: 1. Bârzu, Ligia, Ursu-Naniu, Rodica, Istoria universală. Orientul antic, vol. I, Bucureşti,

1993 2. Benea, Doina, Istoria universală antică. Orientul antic, Timişoara, 1994 3. Istoria Orientului Antic, red. V.I. Kuzişcin, Chişinău, 1990 4. Istoria Romei antice, red. V.I. Kuzişcin, Chişinău, 1992 5. Istoria Greciei antice, red. V.I. Kuzişcin, V. Potlog, Chişinău, 1992 6. История Востока в 6 томах, Москва, 1999 7. История Древней Греции, Москва, 1996 8. История древнего мира, Москва, 1989 9. Ковалёв, С.И., История Рима, Ленинград, 1986

33

Autor: dr. hab., conferenţiar Pavel Parasca Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei F.01.O.003

Denumirea disciplinei Politici, forme de guvernare şi

relaţii internaţionale în Europa şi America în evul mediu

Responsabil pentru disciplină Catedra Istorie

Ciclul şi anul predării: Licenţă, anul I

Perioada predării Semestrul I

Preachiziţii F.01.O.001; F.01.O.002

Limba de predare Româna, rusa

Evaluare Semestrul I - Examen

Metode de predare: Clasică/interactivă

Total ore: 180 Ore de contact: 76 (46/30) Credite: 6 OBIECTIVE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI:

Finalităţi: • Aprofundarea şi diversificarea cunoştinţelor achiziţionate la ciclul liceal (BAC) despre

trecutul medieval al Europei cu un accent deosebit asupra istoriei politice; • Punerea în evidenţă a rolului religiilor şi confesiunilor religioase în promovarea

politicilor interne şi complexitatea relaţiilor internaţionale; • Însuşirea lecturii politice a Renaşterii şi Reformei în complexul de factori care l-au

determinat apariţia şi formele de manifestare; • Cunoaşterea factorilor interni şi externi care au influenţat formele regimurilor politice în

evoluţia lor istorică în Evul Mediu; Conţinutul cursului: Repere istoriografice şi sursele istorice ale cursului. La originea popoarelor şi statelor medievale în Europa. Harta politică a Europei în secolele IX-XI. Imperiul lui Carol cel Mare şi destinul său istoric. Sfântul Imperiu Roman de Naţiune Germană. Cruciadele. Imperiul Bizantin de la întemeiere până la cucerirea otomană. Gândirea politică renascentistă. Efectul marilor descoperiri geografice asupra relaţiilor internaţionale. Esenţa politică a Reformei şi Contrareformei. Relaţiile internaţionale în prima jumătate a secolului al XVII-lea.

Bibliografia selectivă:

Bănescu, Nicolae, Istoria Imperiului Bizantin, vol. I, Bucureşti, 2000 Berştein, Serge, Milza, Pierre, Istoria Europei, vol. II-III, Iaşi, 1994-1998 Burke, Peter, Renaşterea europeană. Centre şi periferii, Bucureşti, 2005 Carpentier, Jean, Lebrun, Fransoi (coord.), Istoria Europei, Iaşi, 1997 Cazan, Florentina, Cruciadele, Bucureşti, 1990 Goldenberg, S., Belu, S., Epoca marilor descoperiri geografice, Bucureşti, 1971 Marisson Cecile, Cruciadele, Bucureşti, 1998 Mousnier, Roland, Monarhia absolută în Europa din secolul al V-lea până în zilele noastre,

Bucureşti, 2000 Randell, Keith, Reforma catolică şi Contrariforma, Bucureşti, 2001 Erep, Ocкaр, Всемирная история в четырёх книгах. Средние века, Москва , 2000

34

Autor: dr. hab., conferenţiar Pavel Parasca Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei F.01.O.004

Denumirea disciplinei Politici, forme de guvernare şi relaţii internaţionale în Ţările

Române medievale

Responsabil pentru disciplină Catedra Istorie

Ciclul şi anul predării: Licenţă, anul I

Perioada predării Semestrul I

Preachiziţii F.01.O.001; F.01.O.002

Limba de predare Româna, rusa

Evaluare Semestrul I - Examen

Metode de predare: Clasică/interactivă

Total ore: 150 Ore de contact: 74 (44/30) Credite: 5 OBIECTIVE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI:

Finalităţi: • Aprofundarea şi diversificarea cunoştinţelor achiziţionate la ciclul liceal (BAC)

despre Ţările Române în epoca medievală prin accentuarea aspectelor de istorie politică;

• Evidenţierea locului şi rolului Ţărilor Române în sistemele de relaţii internaţionale zonalele, regionale şi convenţionale;

• Urmărirea procesului extinderii ariei de aplicare a politicii externe a Ţărilor Române în rolul lor de obiect şi subiect al relaţiilor internaţionale ;

• Însuşirea interdependenţei dintre politica internă şi externă a Ţărilor Române în epoca studiată;

• Cunoaşterea procesului de evoluţie a regimului politic (organizării de stat) al Ţărilor Române şi a factorilor care au influenţat-o.

Conţinutul cursului: Obiectul de studiu, repere istoriografice, sursele istorice şi finalităţile cursului. Contextul european al etnogenezei românilor şi al constituirii statelor medievale româneşti. Constituirea şi consolidarea instituţională a statelor medievale româneşti. Afirmarea Ţării Româneşti şi Ţării Moldovei ca factori ai relaţiilor internaţionale din Europa Centrală, Răsăriteană şi de Sud-Est. Dimensiunile Europene ale politicii externe a Moldovei în domnia lui Ştefan cel Mare (1457-1504). Situaţia politică internă şi poziţia internaţională a Ţărilor Române în secolul al XVI-lea. Ţările Române în contextul politic european în prima jumătate a secolului al XVII-lea. Regimul politic al Ţării Româneşti în domnia lui Matei Basarab (1632-1659) şi al Moldovei în domnia lui Vasile Lupu (1654-1753). Ţările Române sub impactul rivalităţilor polono-otomano-ruso-habsburgice în a doua jumătate a secolului XVII-lea – începutul secolului XVIII.

BIBLIOGRAFIA SELECTIVĂ:

1. Andreescu, Ştefan, Restitutio Daciae, vol. 1-3, Bucureşti, 1980-1997 Bărbulescu, Mihai, Deletant, Dennis, ş.a., Istoria României, Bucureşti, 1998 Constantiniu, Florin, O istorie sinceră a poporului român, ed. a II-a, Bucureşti, 1999 Fischer-Galaţi, Stephan, Giurescu, Dinu C., ş.a., O istorie a românilor, Cluj-Napoca, 1998 Grigoraş, Nicolae, Instituţii feudale din Moldova. I. Organizarea de stat până la mijlocul

secolului al XVIII-lea, Bucureşti, 1971 Istoria Românilor, vol. III-V, Bucureşti, 2001-2003 Parasca, Pavel, Politica externă şi relaţiile internaţionale ale Ţărilor Române în epoca

medievală, Chişinău, 2005 (2006) Pippidi, Andrei, Tradiţia politică bizantină în Ţările Române în secolele XVI-XVIII,

Bucureşti, 1983 Rezachevici, Constantin, Istoria popoarelor vecine şi neamul românesc în Evul Mediu,

Bucureşti, 1998 Idem., Rolul Românilor în apărarea Europei de expansiunea otomană, Bucureşti, 2001

Autor: lector superior Vitalie Pleşca Revizat: septembrie 2007

35

Codul disciplinei

F.01.O.005 Denumirea disciplinei

Politici, forme de guvernare şi relaţii internaţionale în lumea slavă

medievală

Responsabil pentru disciplină Catedra Istorie

Ciclul şi anul predării:

Licenţă, anul I

Perioada predării Semestrul I

Preachiziţii F.01.O.002

Limba de predare Româna, rusa

Evaluare Semestrul I - Examen

Metode de predare: Clasică/interactivă

Total ore: 120 Ore de contact: 52 (26/26) Credite: 4 OBIECTIVE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI:

Finalităţi: • Studenţii trebuie să cunoască aspectele de bază ale procesului de etnogeneză a

slavilor; trăsăturile particulare şi generale ale fenomenului de apariţie a statelor medievale ale slavilor; rolul unor personalităţi istorice în evoluţia vieţii interne a societăţilor slave şi în politica externă promovată de aceste state;

• Aplicarea diverselor metode de lucru cu sursele documentare şi cronicăreşti, analiza critică a izvoarelor istorice şi a istoriografiei în studierea trecutului medieval al popoarelor slave;

• Conştientizarea de către studenţi a importanţei problematicii istoriei şi civilizaţiei slavilor medievali pentru istoria şi civilizaţia europeană; conceperea fenomenului de etnogeneză a protoslavilor într-un context mai larg european;

Conţinutul cursului: Introducere în disciplină. Teoriile privind etnogeneza slavilor. Primul stat slavo-bulgar şi relaţiile sale cu popoarele vecine (secolele VII-XI). Slavii din vestul şi nord-vestul Peninsulei Balcanice în contextul relaţiilor internaţionale din secolele IX-XII. Slavii din Peninsula Balcanică sub dominaţia bizantină: începutul secolului XI – sfârşitul secolului XII. Marea Moravie în contextul istoriei politice a Europei din secolele VIII-IX. Statul ceh pe harta politică a Europei în secolele X-XII. Formarea statului polon. Contextul internaţional al evoluţiei statului polon în secolele X-XII. Slavii răsăriteni. Rusia Kieveană în secolul al IX-lea – începutul secolului al XIII-lea. Statul bulgar în secolele XIII-XIV şi relaţiile sale externe. Statul sârbesc în secolul al XIII-lea şi până la cucerirea otomană. Statul bosniac în sistemul relaţiilor internaţionale în secolele XII-XV. Popoarele slave din nord-vestul Peninsulei Balcanice şi de pe litoralul Mării Adriatice în secolele XII-XV: la confluenţa intereselor statelor mari –Imperiul German, Ungaria, Veneţia, Bizanţ, Imperiul Otoman. Statul ceh în secolele XII-XV –factor important în politica central şi vest-europeană. Desăvârşirea unificării Rusiei Moscovite. Transformarea sa în stat multinaţional în secolele XVI-XVII şi contactele cu vecinii.

BIBLIOGRAFIA SELECTIVĂ:

1. Dvornic, Francis, Slavii în istoria şi civilizaţia europeană, Bucureşti, 2001 2. Gonţa, A., Relaţiile românilor cu slavii de răsărit până la 1812, Chişinău, 1993 2. Kondratieva, Tamara, Vechea Rusie, Bucureşti, 2000 3. Madgearu, A., Originea medievală a focarelor de conflict din Peninsula Balcanică,

Bucureşti, 2001 4. Musset, Lusien, Invaziile. Al doilea asalt asupra Europei creştine (sec. VII-X), Bucureşti,

2002 5. Rezachevici, C., Istoria popoarelor vecine şi neamul românesc în evul mediu, Bucureşti,

1998 Autor: conf. dr. Ion TENTIUC Revizat: septembrie 2007

36

Codul disciplinei

F. 01. O. 006 Denumirea disciplinei:

Politici, forme de guvernare şi relaţii internaţionale în Asia şi

Africa în epoca medievală

Responsabil pentru disciplină: Catedra Istorie

Ciclul şi anul predării: Anul I

Perioada de predare: Semestrul I

Preachiziţii: Disciplinele din ciclul preuniversitar

Limba de predare: Româna; Rusa

Evaluare: Semestrul I – examen

Metoda de predare: 1. clasică; 2. interactivă;

Total ore: 120 Ore de contact: 60 (30 prelegeri + 30 seminare)

Credite: 4

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI: Finalităţi:

• Studierea proceselor politice, a formelor şi sistemelor de guvernare, a relaţiilor internaţionale şi diplomatice din ţările Asiei şi Africii din perioada medievală;

• Analiza proceselor de profunzime, politice, economice, culturale din epoca medievală afro-asiatică, circulaţia valorilor materiale, culturale şi spirituale, contactele politice, dar şi ciocnirile violente cu lumea europeană;

• Studierea proceselor de constituire a structurilor politico-statale afro-asiatice medievale vor permite studenţilor de a înţelege etapele evoluţiei statalităţii, formele de guvernare şi relaţiile interstatale şi internaţionale cu civilizaţiile limitrofe

Conţinutul cursului: Realaţii politice şi forme de guvernare în China în secolele III-IX. Evoluţia structurilor politice în India în secolele IV-XII. Structuri politico-statale în Japonia din primele secole ale erei noi – până în secolul al X-lea. Constituirea statalităţii şi geneza islamului în Arabia în secolele V-VIII. Cuceririle arabe şi statul Omejazilor (sultanatul de Damasc) (661-750). Lupta politică şi mişcările pentru reforme în China în secolele IX-XII. Constituirea statului mongol şi expansiunea mongolă (secolele XII-XIV). Politica internă şi externă a Chinei în perioada dominaţiei mongole (1280-1368). Evoluţia structurilor politice şi formele de guvernare ale statului turc în secolele XI-XV. Constituirea sultanatului de la Delhi. Evoluţia politică a Indiei în secolele al XIII-lea – începutul secolului al XVI-lea. Istoria politică a Chinei în perioada Imperiului Ming (secolele XIV – mijlocul secolului al XVII-lea). Japonia în perioada luptelor pentru unificare politică (secolele XVI- începutul secolului al XVII-lea). Structuri politice în Africa la sud de Sahara în epoca evului mediu.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. Cantemir, D., Istoria Imperiului Otoman. Creşterea şi descreşterea lui. trad. I. Hodosiu, Bucureşti, 1976.

2. Histoire secrete des Mongols (Mongghol-un ni”uca tobciyan) Chronique mongole du XIIIe siecle. ed. M.-D. Even şi R. Pop, Paris, 1994;

3. Miquel, A., Islamul şi civilizaţia sa. trad. G. D. Ceacalopol şi R. Florescu, vol. I-II, Buc., 1994.

4. Petrosean, Ju. A., Osmanskaja Imperija. Moguscestvo i gibeli. M., 1990. 5. Şamsutdinov, A. M., Problemy stanovlenija osmanskogo gosudarstva po turetzkim

istocnikam XIV-XV vv., M., 1986. 6. Sourdel, D., Sourdel-Thomine, Civilizaţia islamului clasic, vol. I-II, trad. E. Filiot, Buc.,

1975 7. Zaborov M. A., Istorija krestovych pohodov v dokumentach i materialach, M., 1977. 8. Cazan Florentina, Cruciadele, Bucureşti, 1990. 9. Delcombre, A.-M., Islamul, Bucureşti, 1999.

Autor: dr., conf. Mitru Ghiţiu Revizat: septembrie 2007

37

Codul disciplinei:

F.02.O.006 Denumirea disciplinei:

Politici, forme de guvernare şi relaţii internaţionale în epoca

modernă

Responsabil pentru disciplină: Catedra Istorie

Ciclu şi anul predării: licenţă, anul I

Perioada de predare: semestrul II

Preachiziţii: F.01.O.004; F.01.O.005;

F.01.O.006 Limba de predare:

română, rusă Evaluare:

semestrul II, examen Metodele de predare: clasică, interactivă

Total ore: 180 Ore de contact: 76 (46 prelegeri + 30 seminare)

credite: 6

OBIECTIVELE SI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi: • Conştientizarea importanţei studierii trecutului istoric al comunităţilor umane întru

înţelegerea corectă a relaţiilor actuale. • Conceperea rolului naţiunilor moderne în calitatea lor de făuritoare ale patrimoniului

material şi spiritual al omenirii. • Înţelegerea influienţei fenomenelor politice, economice şi sociale interne asupra orientării

politice externe a statelor şi asupra raporturilor dintre ele. Conţinutul cursului. Specificul relaţiilor internaţionale în epoca modernă. Europa la sfîrşitul războiului de trezeci de ani. Tratatul din Westfalia. Politica externă a Republicii engleze (1649-1660). Războaiele anglo-olandeze. Relaţiile internaţionale în secolul al XVIII-lea. Echilibrul de putere în Europa. Ascensiunea Rusiei şi Prusiei la statutul de mari puteri europene. Implicarea statelor europene în războiul de independenţă al coloniilor engleze din America de Nord. Războaiele napoleoniene. Congersul de la Viena. Relaţiile internaţionale în secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea. Schimbări politice în lume în urma primului război mondial. Generalizări.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Ciachir, Nicolae, Istoria relaţiilor internaţionale de la Pacea Westfalică (1648) pînă la contemporanietate (1947), Bucureşti, 1998.

2. Certan, E., Cojocariu, M., Cristian, V., Istoria modernă a Europei şi Americii. Vol.I, Secolul al XVII-lea pînă în anul 1815, Chişinău, 1995.

3. Priteanu, S., Historie des relation internationales (1815-1987), Paris, 1988. 4. Debidur, A., Istoria mejdunarodnîh otnoşenii, Moscova, 1999. Autor: lector superior Ludmila COADĂ Revizat: septembrie 2007

38

Codul disciplinei:

F.02.O.008 Denumirea disciplinei:

Formarea sistemului colonial Responsabil pentru disciplină:

Catedra Relaţii Internaţionale şi Politologie.

Ciclu şi anul predării: licenţă, anul I

Perioada de predare: semestrul II

Preachiziţii: F.01.O.003; F.01.O.006

Limba de predare: română, rusă

Evaluare: semestrul II, examen Metodele de predare: clasică, interactivă, cu utilizarea

miloacelor tehnice Total ore: 120 Ore de contact: 46 (16

prelegeri+30 seminare) credite: 4

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi:

• cunoaşterea situaţiei politice a statele afro-asiatice în ajunul colonizării; a gradului de dezvoltare economică, militară etc.

• sezizarea cauzelor şi condiţiilor creării imperiilor coloniale; a luptei şi concurenţei statelor occidentale pentru colonii;

• înţelegerea caracterului şi dinamicii relaţiilor Vest-Est în perioada colonială; • aprecierea consecinţelor politicilor coloniale; a influenţei ociidentale asupra

societăţilor orientale Conţinutul cursului: Situaţia politică a statelor asiatice în ajunul expansiunii coloniale. Interferenţe între civilizaţia asiatică şi cea europeană. Cauzele şi conjunctura politică internaţională a formării sistemului colonial. Periodizarea epocii coloniale. Imperiile spaniol şi portughez. Formarea şi consolidarea imperiului britanic. India – colonia clasică engleză. Războialele opiului şi transformarea Chinei în semicolonie. Războiul anglo-bur şi impactul său asupra situaţiei politice a Africii de Sud. Expansiunea colonială franceză. Interesele şi confruntările marilor puteri în Asia de Sud-Est. Imperiul Otoman şi influenţa occidentală. Expansiunea colonială a ţărilor europene în Africa. Geneza şi avântul mişcării naţionale în teriroriile dependente. Situaţia imperiilor la începului sec.XX. Decăderea imperiilor. Remodelarea relaţiilor metropolă-colonii. Consecinţele politicii coloniale.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. Breaud, M., Istoria capitalismului, Chişinău, 2000. 2. Cain, P., Hopkins A., British Imperialism. Innovation and expansion, 1688-1914, Longmann,

1993. 3. Ferro, M., Histoire des colonisations. Des conquêtes aux indépendances, XIII-e-XX-e siècles,

Paris, 1994. 4. Frank, McDonough, Imperiul britanic, 1815-1914, Bucureşti, 1998. 5. Histoire générale de civilisation. Les XIXe siècles. L’Apogée de l’expansion européenne

(1815-1914), (dir. Maurice Grouzet), Paris, 1968. 6. Leahu, A., Conferinţa colonială de la Berlin (1884-1885), Bacău, 1993. 7. Leahu, G., Expansiunea europeană în Africa, 1880-1914, Bacău, 1999. 8. Клименко, Н., Колониальная политика Англии на Дальнем Востоке в середине Х1Х в.,

Москва 1976. 9. Tарле, Евгений, Политика. История территориальных захватов (sec.XV-XX),

Moscova, 2001. Autor: dr., conf.univ. Mitru Ghiţiu Revizat: septembrie 2007

39

Codul disciplinei:

F.02.O.009 Denumirea disciplinei:

Politici, forme de guvernare şi relaţii internaţionale în societatea românească

modernă

Responsabil pentru disciplină: Catedra Istorie.

Ciclu şi anul predării: licenţă, anul I

Perioada de predare: semestrul II

Preachiziţii: F.01.O.004; F.01.O.007

Limba de predare: română, rusă

Evaluare: semestrul II, examen Metodele de predare: clasică, interactivă,

Total ore: 180 Ore de contact: 76 (46 prelegeri+30 seminare)

credite: 6

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI Finalităţi:

• conceperea României moderne ca subiect al relaţiilor internaţionale • evidenţierea direcţiilor principale şi a factorilor politicii externe a României moderne,

evoluţia lor în dependenţă de situaţia politică internă şi conjunctura internaţională • semnificaţia implicării factorilor politici europeni şi internaţionali în procesul de

desăvîrşire a unităţii naţionale româneşti şi creare a statului unitar român. Conţinutul cursului: Viaţa economică şi evoluţia socială a Principatelor Române în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea - prima jumătate a secolului a XIX-lea. Statutul politico-juridic al Ţărilor Române în relaţiile lor cu Poarta Otomană şi imperiile habsburgic şi ţarist la sfîrşitul secolului al XVIII-lea. Cadrul internaţional al Principatelor Române în primul sfert al secolului al XIX-lea şi mişcarea din 1821 de sub conducerea lui Tudor Vladimirescu. Semnificaţia istorică a revoluţiei de la 1848-1849 în Ţările Române. Mişcarea de eliberare naţională a românilor în teritoriile aflate sub dominaţia imperiilor habsburgic şi ţarist. Constituirea şi consolidarea statului unitar modern român. Cucerirea independenţei de stat a României. Desăvîrşirea procesului de făurire a statului naţional unitar român. Semnificaţia istorică a adunărilor plebiscitare de la Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia privind unirea Basarabiei, Bucovinei, Transilvaniei şi Banatului cu România.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. Adăniloaie, N., Cucerirea independenţei de stat a României. 1877-1878, Bucureşti, 1973.

2. Adăniloai, N., Unirea de la 1859 şi însemnătatea ei istorică, Bucureşti, 1974. 3. Bărbulescu, M., Delletant, D., Hitchins, K., Papacostea, Ş., Teodor, P., Istoria României,

Bucureşti, 1998. 4. Ciachir, Nicolae, Marile puteri şi România (1856-1947), Bucureşti, 1996. 5. Iscru, G. D., Istoria modernă a României, Vol.1, Bucureşti, 1997. 6. Scurtu, I., Monarhia în România (1866-1947), Bucureşti, 1991.

DISCIPLINE DE ABILITĂŢI ŞI COMPETENŢE GENERALE (G.00.O.000)

40

Autor : lector universitar, Elena Poparcea Revizuit : septembrie 2007

Codul disciplinei:

G.01.O.010

Denumirea disciplinei

Limba străină (Engleza) I

Responsabil pentru disciplină:

Catedra Limbi Străine Aplicate

Ciclul şi anul predării:

Licenţă, anul I

Perioada de predare:

Semestrul I

Preachiziţii:

Ciclul liceal Limba de predare :

Engleza

Evaluare:

Semestrul I, Examen

Metode de predare: 1.comunicativă, 2.interactivă

3.multimedia Total ore: 60 Ore de contact: 26 Credite : 2

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI :

Objectives: • Aquisition and improvement of new knowledge dealing with the usage of foreign

languages in proffesional context; • Communicative objectives which deal with the formation of communicative skills in such

types of language activities as: listening, oral expression, writing and reading; • Lingiuistic objectives, concerning the development of linguistic abilities, which suppose

the organization of the linguistic system at all its communicative levels; • Oral summary of a specialized text; • Explanation of the meaning of the key words from the text as well as of the specialized

terms; • Reproducton of the contents of a dialogue, listened or read ext, mobilizing logical

connectives of the language, etc. Content: a) The Individual and Society; b) The American Citizenry: c) The Rights and Responsabilities of American Citizens; d) State Government; e) State Policymaking; d) National Government; f)Stracture of States Government; g) Fondation of American Citizenship; i) Civics and Citizens; h) The Constitution Today, etc

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ :

1. Buzatu, D., Limba Engleză, Exerciţii lexico-gramaticale. Bucureşti 2. Duffy, P., Focus and Innovators and Innovations. Regent/prentice ball, 1993 3. Melenciuc, D., English for high school, Chisinau, 2002 4. Mohamed, S., Acklam R., Pre-Intermediate Choice (Student’s book), Logman 1994 5. Mohamed, S., Acklam R., Pre-Intermediate Choice (Work book), Logman 1994 6. Naunton, J., Think first certificate, Madrid: Longman 1994 7. Turner, M.J., Civics, Citizens in Action, Merrill Publishing Company 8. Walker, M., Success. Communicating in English, Adison-Wesley Publishing Company,

1994 Autor : dr. conf. Ana Mihalache Revizuit : septembrie 2007

41

Codul disciplinei

G.01.O.010

Denumirea disciplinei Limba străină

(franceza) I

Responsabil pentru disciplină

Catedra Limbi Străine Aplicate Ciclul şi anul predării:

Licenţă, an. I

Perioada de predare:

Semestrul I

Preachiziţii:

Programul liceal Limba de predare :

Franceza

Evaluare:

Semetrul I, Examen

Metode de predare: 1.comunicativă, 2.interactivă,

3. multimedia Total ore: 60 Ore de contact: 26 Credite : 2

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI :

Finalités: • L’acquisition et l’approfondissement de nouvelles connaissances orientées vers

l’utilisation de la langue étrangère dans des contextes professionnels en accordant à la langue étrangère un statut d’instrument dans le servise de la spécialité.

• La formation et la consolidation des apptitudes de comprendre et de synthétiser la terminologie de spécialité nécessaire pour effectuer la communication dans le domaine des disciplines de spécialité.

• Dépister dans les textes les termes de spécialité et les commenter à l’aide des dictionnaires explicatifs français.

• Composer oralement un message logique et cohérent en respectant les normes de prononciation et d’intonation caractéristiques pour la langue française en vue d’assurer sa compréhension.

• Appliquer différentes stratégies pour rendre l’information du texte lu : résumé, narration, synthèse, dialogue, monologue, etc.

Contenu du cursus : Civilisation gauloise :De la Gaule indépendante à la Gaule romaine ; Vercingétorix. Civilisation française : La fin de la paix roumaine ; Qui sont les Francs ; Charlemagne. La Rennaissance : Pourquoi Rennaissance ; Une soif inépuisable de savoir ; Les rois de France conquis par la Rennaissance. S.à.d. La Préhistoire humaine de la France ; Jules César – empéreur de l’Empire Roman ; La conquête de la Gaule par Jules César ; Vercingétorix – premier résistant de l’histoire nationale française ; Charlemagne – protecteur des lettres et des arts.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ :

1. Histiore de la France, Paris, 2004 2. Doumet Christian, Les relations internationales, Paris, 2002 3. Label France, Le magazine international de l’actualités française 4. Dictionnaire de géopolitique, Etats, Concept, 2002 5. Le Conseil de l’Europe: activités et réalisations, 2003 6. Parmentier Florent, La Moldavie à la croisée des chemins, Paris, 2003 7. Botnaru L, Civilisation française, Chisinau, 1996

Autor : lector universitar, Elena Poparcea Revizuit: septembrie 2007

42

Codul disciplinei:

G.02.O.011

Denumirea disciplinei Limba modernă

(Engleza) I

Responsabil pentru disciplină:

Catedra Limbi Străine Aplicate Ciclul şi anul predării:

Licenţă, an. I, Istorie RI

Perioada de predare:

Semestrul II

Preachiziţii:

G.02.O.010 Limba de predare :

Engleza Evaluare:

Senestrul II, Examen

Metode de predare: 1.comunicativă, 2.interactivă

3.multimedia

Total ore: 60 Ore de contact: 26 Credite: 2 OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI :

Objectives:

• Aquisition and improvement of new knowledge dealing with the usage of foreign languages in proffesional context;

• Communicative objectives which deal with the formation of communicative skills in such types of language activities as: listening, oral expression, writing and reading;

• Lingiuistic objectives, concerning the development of linguistic abilities, which suppose the organization of the linguistic system at all its communicative levels;

• Oral summary of a specialized text; • Explanation of the meaning of the key words from the text as well as of the specialized

terms; • Reproducton of the contents of a dialogue, listened or read ext, mobilizing logical

connectives of the language, etc. Content: a) What is punblic policy; b) Citizen solve problems; c) Powers; d) State Government Revenue; e) Policy for Educaton; f) Policy for Safety; g) Poverty; i) Policy for Environment; h) Types of Government, etc.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ :

1. Buzatu, D., Limba Engleză, Exerciţii lexico-gramaticale. Bucureşti 2. Duffy, P. Focus and Innovators and Innovations. Regent/prentice ball, 1993 3. Melenciuc, D., English for high school, Chisinau, 2002 4. Mohamed, S., Acklam R., Pre-Intermediate Choice (Student’s book), Logman 1994 5. Mohamed, S., Acklam R., Pre-Intermediate Choice (Work book), Logman 1994 6. Naunton J., Think first certificate, Madrid: Longman 1994 7. Turner, M.J., Civics, Citizens in Action, Merrill Publishing Company 8. Walker, M., Success. Communicating in English, Adison-Wesley Publishing Company,

1994 Autor : dr.conf. Ana Mihalache Revizuit: septembrie 2007

43

Codul disciplinei:

G.02.O.011

Denumirea disciplinei

Limba străină (franceza) II

Responsabil pentru disciplină:

Catedra Limbi Străine Aplicate

Ciclul şi anul predării:

Licenţă, an. I

Perioada de predare:

Semestrul II

Preachiziţii:

G.02.O.010 Limba de predare :

Franceza

Evaluare:

Semestrul II, Examen

Metode de predare: 1.comunicativă, 2.interactivă

3.multimedia Total ore: 60 Ore de contact: 26 Credite : 2

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI :

Finalités : • L’acquisition des connaissances linguistiques et la consolidation des compétences

communicatives dans les quatre types d’activités langagières : l’audition, l’expression orale, la lecture et l’écrit ;

• Dépister dans le texte les termes de spécialité , interpréter et commenter ces termes à l’aide des dictionnaires explicatifs français ;

• Effectuer la traduction des textes de spécialité en appliquant la terminologie de spécialité acquise et rédiger les traductions faites ;

• Composer oralement ou par écrit des textes cohérents sur un thème de spécialité en entraiînant les connecteurs logiques connus.

Contenu du cursus : Le pouvoir politique de la France : Le pouvoir exécutif ; Le Président de la République et ses pouvoirs ; Le Gouvernement ; Les fonctions du Gouvernement. Le pouvoir Législatif : L’Assemblée Nationale et le Sénat ; Le rôle du Parlement. Les organisations internationales : Organisation des Nations Unies ; Histoire et localisation de l’ONU ; Les objectifs et le fonctionnement de l’ONU ; Les actions et l’avenir de l’ONU. Essais thématiques : Jacques Chirac- président de la France ; Le pouvoir exécutif de notre pays et de la France ; La structure et les attributions du gouvernement français et celles de notre gouvernement ; Qu’est-ce que c’est que l’immunité parlementaire ? Qu’est-ce que vous allez faire si un jour vous êtes élu président de notre République ?

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ :

1. Histiore de la France, Paris, 2004 2. Doumet Christian, Les relations internationales, Paris, 2002 3. Label France, Le magazine international de l’actualités française 4. Dictionnaire de géopolitique, Etats, Concept, 2002 5. Le Conseil de l’Europe: activités et réalisations, 2003 6. Parmentier Florent, La Moldavie à la croisée des chemins, Paris, 2003 7. Botnaru L, Civilisation française, Chisinau, 1996

Autor: dr., conf. univ. Valeriu Blajă Revizat: septembrie 2007

44

Codul disciplinei

G.03.O.012 Denumirea disciplinei

Tehnologii informaţionale Responsabil pentru disciplină

Catedra Informatică Ciclul şi anul predării:

Licenţă, anul II Perioada de predare

Semestrul III Preachiziţii:

Curs liceal Informatica Limba de predare:

Română, Rusă Evaluare:

Semestrul III, examen Metode de predare:

1.clasică; 2.interactivă;

3.lucrări de control Total ore: 60 Ore de contact: 26 ore Credite: 2

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI:

Obiective: • configuraţii standard ale sistemelor PC; • minimumul necesar de comenzi al S.O. MS DOS; • comenzile de bază si utilitarele gestionarelor de fişiere Norton Commander, DOS

Navigator, Far Manager , etc.; • bazele de functionare şi întreţinerea S.O. WINDOWS 98/XP; • MS Word; • MS Excel • bazele de functionare a INTERNET-ului;

Conţinutul cursului: Iniţiere în calculatoare compatibile IBM PC. Sisteme de operare. Gestionare de fişiere Norton Commander, Dos Navigator, Far Manager. S.O. Windows 98/XP. Manevrarea ferestrelor. Gestionarea fişierelor şi dosarelor. Folosirea proprietăţilor programului HELP. Tipărirea în S.O. Windows 98/XP. Folosirea informaţiilor în comun. Folosirea aplicaţiilor Windows. Întreţinerea sistemului. Produsul MSWORD 97/2002. Tabele electronice MS Excel. Bazele de funcţionare a Internet-ului. Tehnologii de comunicaţii. Reţele locale. Reţelele de arie largă. Servicii Internet. Operaţii mai importante relizate de programele de poştă.World Wide Web.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Microsoft Wnidows 98. Documentaţie, 1999 2. Microsoft Office 2000 . Documentaţie,1999 3. Microsoft Office XP . Documentaţie, 2001 4. Valentin Cristea, Victor Valeriu, Mai multe despre INTERNET, 1999 5. Microsoft Office XP - Profesional (traducere din engleză), Teora, Bucureşti, 2002. 6. Zaharie D., Roşca I., Proiectarea sistemelor informatice de gestiune, suport de curs,

Biblioteca A.S.E. Bucureşti, 1999 7. Florentina Hristea, Denis Enăchescu, Norton Commander 5.0. Norton Utilities 7.0 şi 8.0 ,

Editura TEORA, 1997 8. EXCEL 97 pentru Windows '95, Editura Tehnică, Bucureşti, 1996. 9. EXCEL – uşor şi repede, Teora, Bucureşti, 1997. 10. Doug Lowe, OFFICE 97 pour WINDOWS 98 , Copyright 1997 Sybex 11. Doug Lowe, OFFICE 97 pour WINDOWS pour LES NULS, Copyright 1997 Sybex 12. Daniel Rouge, OFFICE “97 pour Windows, Mode d’amploi Autor: lector superior: V. Balan Revizat: septembrie 2007

45

Codul disciplinei

F.03.O.013 Denumirea disciplinei Bazele comunicării

Responsabil pentru disciplină Catedra Comunicare

Publică Ciclul şi anul

predării: Licenţă, Anul II

Perioada de predare Semestrul III

Preachiziţii : studii liceale

Limba de predare: româna, rusa

Evaluare: Semestrul III, examen

Metode de predare: clasică, interactivă

Total ore: 60 Ore de contact: 26 Credite:2 OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL CURSULUI

Finalităţi:

• Să definească noţiunea de comunicare. Să cunoască etapele dezvoltării mijloacelor comunicării de masă. Să însuşească tipurile de comunicare de masă. Să facă deosebiri între stilurile manageriale comunicării. Să determine funcţiile agentului de comunicare. Să stabilească grupurile ţintă specifice unei strategii. Să determine variabilele strategice dependente de emitentul mesajului. Să detecteze tehnicile specifice utilizate în comunicare.

• A fi capabili să comunice în cadrul organizaţiilor mass-media. A cunoaşte secretele unei comunicării eficiente cu mass-media. A deosebi metodele de negociere. A urmări impactul comportamental şi social al strategiilor de PR aplicate. A utiliza în practică metode de gestionare a imaginii. A recunoaşte şi a putea contracara manipularea. A controla şi utiliza corect modele de comunicare non verbală.

Continutul cursului.

Comunicare – Conţinut, structură, funcţie: Noţiunea de Comunicare, Evoluţia şi semnificaţia termenului de Comunicare, Definiţii ale Comunicării, Procesul de Comunicare; Comunicarea non-verbală: Limbajul corpului, Expresia feţei, Mişcarea corpului, Comunicarea tactilă, Limbajul spaţiului, Limbajul culorilor, Limbajul timpului; Comunicare şi motivare: Motivaţia – Definiţie, caracteristici, Teoriile motivaţiilor în muncă, deosebiri şi similitudini, Piramida Trebuinţelor – Abr. Maslow, Teoria ERG – Alderfer, Teoria necesităţilor – Mc Clelland, Teoria Echităţii – J. Stacey Adams; Negocierea: Conceptul de Negociere, Principii de bază a negocierii, Tipuri fundamentale ale negocierii, Marja de Negociere, Tactici, tehnici, scheme şi trucuri de negociere, Tactica lui DA-DAR, Tactica falsei oferte, Tactica Stresării şi Tracasării, Tactica Mituirii, Tactica presiunii timpului, etc.; Manipularea informaţională şi structurile mediatice: Manipularea – Definiţii, premise teoretice, Zvonul, Intoxicarea, Dezinformarea, Propaganda, Manipularea informaţională şi structurile mediatice; Imaginea – element al Comunicării: Imaginea – Definiţii, Imaginea de marcă, Efectul Hallo, Studiul Landar, Imaginea în Câmpul vizibilităţii Proximale şi Distale, Imaginea Diversificată şi puţin Diversificată, Imaginea Distinctă şi Imaginea Ştearsă, Modelul Atomar al Imaginii (imaginea focalizată şi dispersată), Imaginea, Sistemul central şi periferic

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: 1. Borţun Dumitru, Psihologia comunicării, Bucureşti, 2002 2. Chciudean Ioan, Gestionarea crizelor de imagine, Bucureşti, 2002 3. Cuilenburg J. J. Van, O. Scholten, G. W. Noomen, Ştiinţa comunicării, Bucureşti, 1998. 4. Iacob Dumitru, Relaţii publice. Comunicare organizaţională, Bucureşti, 2002 5. Stancu Valentin, Întroducere în Relaţii Publice, Bucureşti, 2002 6. Tehnici de comunicare.Andre de Peretti, Polirom, 2005 7. Teodorescu Bogdan, Marketing politic, Bucureşti, 2002 8. И. Лотман, Семиотика кино и проблемы киноэстетики, Tallin, 1973

DISCIPLINE DE ORIENTARE SOCIO-UMANISTĂ (U.00.O.000)

46

Autor: lector Ghenadie Mocanu Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei U.02.O.014

Denumirea disciplinei Filosofia politică

Responsabil pentru disciplină Catedra Relaţii

Internaţionale şi Politologie Ciclul şi anul

predării: Licenţă, Anul I

Perioada de predare Semestrul II

Preachiziţii : Studii liceale

Limba de predare:

româna, rusa Evaluare:

Semestrul II, examen Metode de predare: clasică, interactivă

Total ore: 150 Ore de contact: 60 (30 prelegeri, 30 seminare)

Credite:5

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL CURSULUI

Finalităţi:

• întelegerea importantei pe care o are filosofia politica pentru stiintele politice • evidentierea conexiunilor dintre gândirea filosofica si gândirea politica • formarea deprinderilor necesare analizei si întelegerii textelor de filosofie politica • familiarizarea cu lucrari si probleme consacrate de filosofie politica • determinarea rolului şi a locului filosofiei politice în ştiinţele umaniste contemporane,

precum şi aplicabilitatea practică a acestora Conţinutul cursului Politica şi nevoia de filosofie. Ontologie politică: esenţa politicului şi variaţiunile politicii. Epistemologie politică: filosofia politică sau ansamblul teoriilor interpretativ-normative. Proiecte în filosofia politica actuală: spiritul de toleranţa; cultura recunoaşterii; teoria dreptăţii. Teorie politică şi ştiinţa politică. Evoluţia filosofiei politice în ultimele decenii. Rolul şi importanţa proiectului iluminist în filosofia politică. Interpretări ale conceptului de ideologie. Forme ale imaginarului politic. Supremaţia şi agonia maselor: statul bunaătării versus statul Criminal. Reîntemeieri teoretice ale politicii. Libertarianismul. Reîntemeieri teoretice ale politicii. Comunitarianismul. Sfârsitul istoriei din perspectiva ideologiei. Multiculturalismul proiect al filosofiei politice. Tolerarea – concept central al teoriei pluralismului valorilor. Filosofia politica în cadrul provocărilor postmodernismului. Valori esenţiale ale filosofiei politice – libertatea şi dreptatea. Contractualism versus exigenţa comunicativă. Polemica Rawls -Habermas.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. Berlin Isaiah, Adevaratul studiu al omenirii, Ed Meridiane, Bucuresti, 2001 2. Carpinschi Anton, Deschidere si sens în gândirea politica, Ed. Institutul European, Iasi,

1995. 3. Chantal Millon-Desol, Ideile politice ale sec. XX, Iaşi, Polirom, 2002. 4. Limitele puterii. Filosofie politică - texte fundamentale, Bucureşti 1994 5. MacIntyre Alasdair, Tratat de morala, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1998. 6. Marga A., Introducere în filosofia contemporană. Iaşi 2002 7. Nozick Robert, Anarhie ,Stat, Utopie, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1997. 8. Personalităţi şi curente filosofice, Iaşi 1999. 9. Rorty Richard, Contingenta, ironie si solidaritate, Ed. ALL, Bucuresti, 1998. 10. Trăsnea O., Filosofia politică - momente şi semnificaţii, Bucureşti 1986.

Autor: conf. univ. dr. Virgiliu Bîrlădeanu Revizat: septembrie 2007

47

Codul disciplinei

U.02.O.016 Denumirea disciplinei

Culturologia

Responsabil pentru disciplină Catedra Relaţii

Internaţionale şi Politologie Ciclul şi anul

predării: Licenţă, Anul I

Perioada de predare Semestrul II

Preachiziţii : Studii liceale

Limba de predare:

româna, rusa Evaluare:

Semestrul II, examen Metode de predare: clasică, interactivă

Total ore: 158 Ore de contact: 74 (46 prelegeri, 30 seminare)

Credite:5

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL CURSULUI Finalităţi • Dezvoltarea potenţialului intelectual şi profesional al studenţilor prin utilizarea

diversităţii informaţiilor referitoare la un subiect concret al cursului, definirea corectă a conceptelor specifice domeniului, să formuleze ipoteze, să prezinte şi analizeze un fenomen cultural concret, studiu de caz etc.;

• Dezvoltarea abilităţilor de aplicare a metodelor de analiză comparată a evenimentelor, fenomenelor şi proceselor culturale, identificându-se efectele cauzale, implicaţiile, consecinţele pentru extinderea direcţiilor inferenţelor dincolo de datele existente;

• Susţinerea şi dezvoltarea aptitudinilor de operare cu date factuale şi concepte adoptate critic, constituind şi un complex cognitiv-instrumental adecvat abilităţii exprimării părerilor / convingerilor, care ar permite producerea mesajelor prin care se transmite idei, impresii, experienţe estetice, clarificând sau explicând date precise, etc;

• Formarea capacităţilor de analiză a manifestărilor diferenţelor, interacţiunilor şi influenţelor culturale, de identificare a proceselor de asimilare, discriminare şi segregare etnică, confesională sau rasială în ansamblul lor şi fiecare în aparte şi să propună acţiuni de soluţionare, să cultive atmosfera dialogului cultural şi toleranţei etno-confesionale.

Conţinutul cursului:

Introducere în obiect. Diversitate şi identitate etno-culturală. Limbaj şi comunicare. Medii şi instrumente moderne de comunicare; probleme şi perspective. Religie şi cultură. Mitologie şi cultură. Societatea de masă. Cultură tradiţională şi modernizată. Globalizarea culturală. Tipologia formelor sociale de cultură; cultura juridică, cultura politică şi cultura tehnologică. Mecanismele dinamicii culturale. Mentalitatea colectivă şi epocile de tranziţie. Domenii şi etape ale artei universale. Arta plastică occidentală.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 9. Drimba, Ovidiu, Istoria culturii şi civilizaţiei. Ediţie definitivă, Ed. Saeculum I.O., Bucureşti,

1998. 10. Ramba, Viorica, Ecologii culturale vechi şi noi în pragul mileniului III, Ed. All Educational,

Bucureşti, 1999. 11. Larousse. L’histoire de l’art, (sous la direction de Albert CHATELET), Ed. Larousse, Paris,

1995. 12. Гомбрих, Эрнст, История искусства, Изд. АСТ, Москва, 1998. 13. Cапронов, П. А., Курс лекций по теории и истории культуры, Изд. Союз, Moscova,

1998. 14. Культурология ХХ век, Энциклопедия, т.1-2, Унив. книга, Санкт Петербург, 1997. 15. Botez-Crainic, Andriana, Istoria artelor plastice, Bucureşti, 1995. Autor: dr., conf., Ion Postu Revizat: septembrie 2007

48

Codul disciplinei

U.02.O.017 Denumirea disciplinei

Teoria statului şi dreptului

Responsabil pentru disciplină Catedra

Teoria şi Istoria Statului şi Dreptului

Ciclul şi anul predării:

Licenţă, Anul II

Perioada de predare Semestrul III

Preachiziţii : Studii liceale

Limba de predare:

româna, rusa

Evaluare: Semestrul III, examen

Metode de predare: clasică, interactivă

Total ore: 120 Ore de contact: 52 (26 prelegeri, 26 seminare)

Credite:4

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL CURSULUI Finalităţi:

• Însuşirea şi cultivarea cunoştinţelor, operarea cu noţiuni, categorii, legităţi cu privire la stat şi drept.

• Familiarizarea cu terminologia dreptului. • Aptitudini de a face analiza doctrinelor şi teoriilor privind statul şi democraţia,

problemele statului şi dreptului contemporan, statusului de drept şi societăţii civile. • Profesionalizarea cunoştinţelor şi competenţelor teoretice în domeniul dreptului.

Conţinutul cursului. Caracteristica generală a teoriei statului şi dreptului. Originea statului şi dreptului. Noţiuni fundamentale despre stat. Noţiuni de bază despre drept. Statul şi dreptul modern. Doctrine şi teorii contemporane privind statul şi democraţia. Orientarea Republicii Moldova spre suveranitate şi independenţă. Statul de drept. Principiile fundamentale ale dreptului. Dreptul în sistemul reglementării normative a relaţiilor sociale. Dreptul şi conştiinţa juridică. Norma juridică. Activitatea de creare a dreptului. Izvoarele dreptului. Relaţiile juridice. Realizarea dreptului. Legalitatea şi ordinea de drept. Mecanismul reglementării juridice. Interpretarea normelor juridice. Sistemul dreptului. Răspunderea juridică.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. Baltag, D., Teoria generală a dreptului şi statului, Cimişlia, Editura Tipcim, 1996. 2. Boboş, Gh., Teoria generală a dreptului, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1994. 3. Ceterchi, Ioan, Craiovan, Ion, Întroducere în teoria generală a dreptului, Bucureşti,

Editura ALL, 1993. 4. Djuvara, Mircea, Teoria generală a dreptului, Bucureşti, Editura ALL, 1995. 5. Комаров, С. А., Общая теория государства и права, Москва, Издательство

Манускрипт, 1996.

49

DISCIPLINE DE ORIENTARE SPRE SPECIALIZĂRE OBLIGATORII (S.00.O.000) Autor: dr., conf., Ludmila Tihonov Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei S.03.O.018

Denumirea disciplinei: Comunitatea internatională

in anii 1919-1939

Responsabil pentru disciplina Catedra Relatii

Internationale si Politologie Ciclul si anul

predarii: Licenta, anul II

Perioada de predare Semestrul III

Preachizitii: F.02.O.007

Limba de predare romana, rusa

Evaluare Semestrul III, examen

Metode de predare: 1.Clasica; 2.interactiva;

Total ore: 150 Ore de contact: 66 (40 prelegeri + 26seminare)

Credite: 5

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL CURSULUI Finalităţi:

• să conştientizeze consecutivitatea şi coerenţa mutaţiilor pe care le-a cunoscut sistemul internaţional 1919-1939

• să explice cele mai importante evenimente politice care au condus la transformări profunde în cadrul sistemului internaţional în perioada dată

• să identifice personalităţile politice de vază care au contribuit la schimbarea sistemului internaţional în perioada 1919-1939.

• să determine locul şi rolul marilor puteri, a statelor mici şi mijlocii în cadrul sistemului internaţional 1919-1939.

Conţinutul cursului Noua ordine mondiala si Impactul sistemului de la Versailles asupra relatiilor

internationale constitue obiectul principal de studiu. Perioada anilor 1919-1939 este caracterizata prin fenomene istorice si politice cum ar fi: izolationismul american, politica conciliatoare promovata de guvernele Marii Bitanii si Frantei, fenomenul totalitarismului instaurat in URSS, Italia si Germania. Imperfectiunea sistemului de la Versailless genereaza divizarea statelor europene in state ce promoveaza o politica revizionista si state cu caracter antirevizionist. Liga Natiunilor - prima organizatie internationala din lume care are menirea de a reglementa diferendele dintre state pe cale pasnica,devine incapabila si isi pierde influenta.Toate acestea constitue si geneza celui de-al doilea razboi mondial.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. Istoria secolului XX, Vol. I, Sfârşitul lumii europene (1900-1945), Sub redacţia: S. Bernstein, P. Milza, Bucureşti, 1998.

2. Layton G., Germania: al Treilea Reich (1933-1945), Bucureşti, 1999. 3. Campus Elisa, Statele mici şi mijlocii din centrul şi sud-estul Europei în relaţiile

internaţionale. Prima jumătate a secolului al XX-lea, Bucureşti, 1988. 4. Hobsbawm Eric, O istorie a secolului XX, Chişinău, 1999. 5. Power, A., Political History of the Twentieth Century, ed. By C.S. Nickolls, New-York,

1990. 6. Farmer, Alan, Marea Britanie: politica externă şi colonială, 1919-1939, Bucureşti, 1996. 7. Robson, Mark, Italia: liberalism şi fascism, 1870-1945, Bucureşti, 1997. 8. Bold, Emilian, Diplomaţia de conferinţe. Din istoria relaţiilor internaţionale între anii 1919-

1933 şi poziţia României, Iaşi, 1991. 9. Политические системы в странах Центральной и Юго-Восточной Европы, 1917-1929,

Москва, 1988. Autor: dr., conf., Mitru Ghiţiu Revizat: septembrie 2007

50

Codul disciplinei:

S.03.O.019 Denumirea disciplinei:

Politica externă a României în anii 1919-1939

Responsabil pentru disciplină: Catedra Relaţii Internaţionale

şi Politologie Ciclu şi anul predării:

licenţă, anul II Perioada de predare:

semestrul III Preachiziţii: S.03.O.018

Limba de predare: română, rusă

Evaluare: semestrul III, examen

Metodele de predare: clasică, interactivă

Total ore: 150 Ore de contact: 52 (26 prelegeri + 26 seminare)

credite: 5

OBIECTIVELE SI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi:

• Conştientizarea principiilor determinării politicii externe a României în perioada 1919-1939;

• Cunoaşterea direcţiilor de bază ale politicii externe a României în perioada interbelică; relaţiile României cu diverse state europene;

• Sesizarea problemelor de bază în relaţiile României cu unele state, în mod special problema Basarabiei;

• Aprecierea relaţiilor internaţionale din perioada interbelică şi a rolului României în concertul european şi mondial.

Conţinutul cursului. Obiectul de studiu. Relaţiile internaţionale în urma primului război mondial. Sistemul de la Versailles. România la Conferinţa de Pace de la Paris. Principiile de bază ale politicii externe a României în perioada dintre cele două războaie mondiale. Participarea României la Liga Naţiunilor. Acorduri bilaterale ale României. Tratatul cu Polonia. Semnarea de către România a acordurilor multilaterale. Mica Înţelegere. Înţelegerea Balcanică. Relaţiile româno-sovietice în 1918-1939. Problema Basarabiei. Relaţiile româno-franceze şi româno-engleze în anii 1918-1939. Relaţiile româno-germane în anii 1918-1938. Consecinţele tratatului româno-german din 23 martie 1939 pentru România.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Agrigoroaiei, Ion., România interbelică, Vol. I, Iaşi, 2001. Bold, E., Pactul Molotov-Ribbentrop. Antecedente şi consecinţe, Iaşi, 1998. Botoran C., Calafeteanu I., Campus E., Moisiuc V., România la Conferinţa de Pace de la

Paris, Cluj, 1983. Campus E., Politica externă a României în perioada interbelică (1919-1939), Bucureşti,

1975. Ciachir N., Marile puteri şi România (1856-1947), Bucureşti, 1996. Dobrinescu V.F., Bătălia diplomatică pentru Basarabia, Iaşi, 1991; Hitchins K., România. 1866-1947, Bucureşti, 1996. Muşat M., Ardeleanu I., România după Marea Unire, vol II, partea I, Bucureşti, 1986; Nanu F.C., Politica externă a României (1918-1933), Iaşi, 1993; Titulescu N., Politica externă a României, Bucureşti, 1994;

Autor: magistru, lector Ala Şveţ Revizat: septembrie 2007

51

Codul disciplinei

S.03.O.020 Denumirea disciplinei:

Teoria relaţiilor internaţionale Responsabil pentru disciplina

Catedra Relatii Internationale si Politologie

Ciclul si anul predarii: Licenta,

anul II

Perioada de predare Semestrul III

Preachizitii: U.03.O.017

Limba de predare romana, rusa

Evaluare Semestrul III, examen

Metode de predare: 1.Clasica; 2.interactiva;

Total ore: 150 Ore de contact: 64 (38 prelegeri + 26 seminare)

Credite: 5

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL CURSULUI Finalităţi:

• să cunoască noţiunile şi conceptele de bază ale relaţiilor internaţionale, principalele metode de realizare a politicii internaţionale

• să interpreteze complexitatea evoluţiei sistemelor internaţionale şi problemelor contemporane internaţionale

• să analizează fenomenele internaţionale (crize, conflicte) şi impactul lor asupra sistemului de relaţii internaţionale contemporane, conform metodelor şi tehnicilor studiate în cadrul cursului;

• să explice necesitatea apariţiei unui nou tip de organizaţie internaţională capabilă să asigure ordinea şi securitatea globală;

• să-şi formeze ipoteze cu privire la viitorul sistemului internaţional.

Conţinutul cursului Teoria relaţiilor internaţionale în stemul de ştiinţe politice. Metodele de analiză şi

paradigmele relaţiilor internaţionale. Sistemul internaţional şi evoluţia lui istorică. Statul-naţiune. Actorii non-statatli ai relaţiilor internaţionale. Structura şi mediul sistemului internaţional. Procesul politicii externe. Managementul crizelor şi rezolvarea onflictelor în plan internaţional. Ordinea internaţională. Puterea în relaţiile internaţionale. Echilibrul puterii. Interdependenţa în relaţii internaţionale. Comunicarea internaţională. Legimitarea relaţiilor internaţionale. Dimensiunea morală a relaţiilor internaţionale. Politica economică internaţională şi sistemul internaţional. Corelaţia dintre relaţiile internaţionale şi ideologie, cultură, religie, economie.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. B. Buzan, Popoarele, statele şi teama, Chişinău, 2000. 2. Brucan Silviu, Dialectica Politicii Mondiale, Bucureşti, 1997. 3. Contending Theories of International Relations. A Comprehensive Survey, 1990. 4. Henderson Conway W., International Relations: conflict and the turn of the 21st century,

Boston, 1998. 5. Iulia Moţoc, Teoria Relaţiilor Internaţionale. Surse filosofiei morale şi a dreptului,

Bucureşti, 2001. 6. Joshua S. Goldstein, International Relations, Longman ed. 1999. 7. Smout S., Les relations internationales contemporains. Theorie et practique, Paris, 1998. 8. Vaisse Morice, Relations Internationales depuis 1945, Paris, 1990. 9. V. Puşcaş, Relaţiile Internaţionale Contemporane, Cluj-Napoca, 1999. 10. П. Цыганков, Международные отношения, Москва, 1997. Autor: magistru, lector Teodor Candu Revizat: septembrie 2007

52

Codul disciplinei

S.04.O.021 Denumirea disciplinei:

Istoria diplomaţiei Responsabil pentru disciplina

Catedra Relatii Internationale si Politologie

Ciclul si anul predarii: Licenta,

anul II

Perioada de predare Semestrul IV

Preachizitii: S.03.O.020

Limba de predare romana, rusa

Evaluare Semestrul IV, examen

Metode de predare: 1.Clasica; 2.interactiva;

Total ore: 180 Ore de contact: 60 (36 prelegeri + 24 seminare)

Credite: 6

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL CURSULUI Finalităţi:

• să cunoască principalele etape şi evoluţii ale diplomaţiei din momentul apariţiei; • să explice cele mai importante evenimente politice care au condus la transformări

profunde în cadrul sistemului internaţional şi a serviciului diplomatic de-a lungul istoriei;

• să definească noţiunile fundamentale ale cursului; principale direcţii şi obiective ale relaţiilor diplomatice de-a lungul timpului.

• să stabilească rolul statelor pe scena geopolitică mondială pe parcursul epocilor istorice;

• să-şi formeze o metodă matură de cercetare asupra surselor istoriografice extrem de interpretabile ale perioadei; să posede capacitatea de sistematizare, selectare şi integrare a acestei informaţii.

Conţinutul cursului Interacţiunea istoriei diplomaţiei cu alte discipline socio-umane. Geneza şi evoluţia

diplomaţiei în lumea antică. Diplomaţia evului mediu timpuriu în Europa şi Orientul Apropiat. Şcolile diplomatice europene şi universale în secolele XV-XVIII. Diplomaţia SUA în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea – prima jumătate a secolului al XIX-lea. Diplomaţia europeană în perioada Marii revoluţii franceze şi a lui Napoleon Bonaparte. Sfânta Alianţă şi diplomaţia europeană. Intensificarea influienţei ruse în Balcani şi evoluţia diplomaţiei ţariste. Diplomaţia marilor puteri în chestiunea poloneză. Caracterul diplomaţiei universale de la sfârşitul secolului al XIX-lea până la sfârţitul primului război mondial. Diplomaţia marilor puteri în perioada interbelică şi a celui de-al doilea război mondial. Diplomaţia „războiului rece”. Noile direcţii ale diplomaţiei la etapa actuală.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. Dicţionar diplomatic / Bărbulescu P., Ionel Cloşcă şi alţii, Bucureşti, 1979. 2. Diplomaţi iluştri, în trei vol. I-II / Lăzărescu D., Maliţa M., şi alţii, vol III / Georgescu

V., Almaş D., Bucureşti, 1971, 1972, 1979. 3. Istoria Diplomaţiei, Bucureşti, 1976. 4. Istoria Diplomaţiei, în III volume, sub redacţia lui Zorin V. A., Bucureşti, 1962. 5. Kissinger, H., Diplomaţia, ALL 1998 1 ed, ALL 2002 a 2-a ed. 6. Maliţa, M., Diplomaţia.: Şcoli şi instituţii, Bucureşti, 1970. 7. Бенюк, В., История дипломатии, Курс лекций, Кишинев, 1996. 8. Дебидур А., Дипломатическая история Европы (1814-1878), Москва, 1947. 9. Дипломатическая история Европы, Ростов на Дону, 1995.

Autor: magistru, lector superior Olga Beneş Revizat: septembrie 2007

53

Codul disciplinei

S.04.O.022 Denumirea disciplinei: Dreptul internaţional

Responsabil pentru disciplina Catedra Drept internaţional

Ciclul si anul predarii: Licenta,

anul II

Perioada de predare Semestrul IV

Preachizitii: U.03.O.017

Limba de predare romana, rusa

Evaluare Semestrul IV, examen

Metode de predare: 1.Clasica; 2.interactiva;

Total ore: 150 Ore de contact: 60 (36 prelegeri + 24 seminare)

Credite: 5

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL CURSULUI Finalităţi:

• Cultivarea cunoştinţelor în domeniul principiilor şi normelor dreptului internaţional. Conştientizarea importanţei mijloacelor şi metodelor soluţionării paşnice a diferendelor internaţionale.

• Familiarizarea cu organismele internaţionale de drept. Cunoaşterea căilor şi mijloacelor de dezvoltare progresivă a dreptului internaţional şi codificării lui.

• Însuşirea normelor de drept internaţional. Cunoaşterea coraportului şi priorităţilor dreptului internaţional şi ale legislaţiei naţionale.

Conţinutul cursului Obiectul, subiectele şi izvoarele DIP. Locul şi rolul DIP în cadrul sistemului normativ

internaţional, primul DIP în relaţiile internaţionale. Raportul dintre DIP şi dreptul intern. Principiile fundamentale ale DIP şi importanţa lor. Codificarea DIP. Natura juridică a tratatului internaţional. Dreptul diplomatic şi consular: relaţiile diplomatice şi consulare, imunităţile şi privilegiile diplomatice şi consulare. Răspunderea internaţională şi formele ei. Regimul juridic al teritoriului de stat şi al unor spaţii în DIP. Populaţia în DIP şi problemele cu care se confruntă la etapa contemporană. Dreptul mării: regimul juridic al apelor teritoriale, al platoului continental, al zonei contigua, a zonei economice exclusive, a mării libere. Dreptul internaţional economic. Dreptul internaţional ecologic – noua ramură cu importanţă majoră. Dreptul internaţional penal, răspunderea internaţională penală. Curtea penală internaţională. Dreptul internaţional umanitar al conflictelor armate. Dreptul securităţii colective, problema securităţii colective universale şi regionale.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. Anghel, Ion M., Dreptul tratatelor, 2 volume, Bucureşti, 2000. 2. Andronovici C., Drept internaţional public, Bucureşti, 1995. 3. Bolintineanu A., Năstase A., Aurescu B., Drept internaţional contemporan, Bucureşti, 2000. 4. Geamănu Grigore, Drept internaţional contemporan, Bucureşti, v. I, 1975, v. II, 1983. 5. Dupuy, Pierre Marie, Droit international public, Paris, 1992. 6. Cretu V., Drept internaţional public, Bucureşti, 1999. 7. Dailler Patrick, Pellet Alain, Droit international public, Paris. 2000. 8. Escobescu N., Duculescu V., Drept internaţional public, Bucureşti, 1993. 9. Moca Gh., Drept internaţional public. Bucureşti, 10. Ruzie David, Droit internnational public, Paris, 2000. Autor: dr. conf., Ludmila Tihonov Revizat: septembrie 2007

54

Codul disciplinei

S.04.O.023 Denumirea disciplinei:

Comunitatea internaţională în perioada Războiului Rece

Responsabil pentru disciplina Catedra Relaţii

Internaţionale şi Politologie Ciclul si anul

predarii: Licenta, anul II

Perioada de predare Semestrul IV

Preachizitii: S.03.O.018

Limba de predare romana, rusa

Evaluare Semestrul IV, examen

Metode de predare: 1.Clasica; 2.interactiva;

Total ore: 120 Ore de contact: 48 (24 prelegeri + 24 seminare)

Credite: 4

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL CURSULUI Finalităţi:

• să definească noţiunile fundamentale ale cursului; principale direcţii şi obiective ale sistemului internaţional 1945-1990/91.

• să interpreteze cele mai semnificative tratate şi acorduri internaţionale, care în mare parte au determinat structura relaţiilor internaţionale in perioada ” „razboiului rece între .

• să explice cele mai importante evenimente politice care au condus la transformări profunde în cadrul sistemului internaţional în perioada „razboiului rece”.

• să stabilească rolul marilor puteri pe scena geopolitică mondială în anii 1945-1990/91,

• să-şi formeze o metodă matură de cercetare asupra surselor istoriografice extrem de interpretabile ale perioadei; să posede capacitatea de sistematizare, selectare şi integrare a acestei informaţii.

Conţinutul cursului Evoluţia relaţiilor internaţionale după cel de-al doilea război mondial până la destrămarea

Blocului Comunist şi sfârşitul Războiului Rece. Scindarea lumii in doua tabere: ţările industrializate occidentale („Vest”) si cele ale blocului comunist („Est”). „Razboiul Rece” si consecintele lui nefaste pentru relatiie internationale; Ţările Lumii a Treia. Impactul Războiului Rece asupra statelor din Asia, Africa şi America Latină. Conflictele militare locale: războiul din Cporea, Vietnam, Afganistan, Conflicetel din continentul african, criza Caraibilor; criza arabo-israelită etc. Problema înarmării şi nucleară în timpul Războiului Rece. Perioada de „glasnosti si perestroica” a liderului sovietic M. Gorbaciov. Cauzele destrămării blocului comunist şi a „lagarului socialist”. Prabusirea „cortinei de fier”. Formarea unei lumi multipolare în locul celei bipolare.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. Calvocoressi Peter, Politica mondială după 1945, Bucureşti: Alfa, 2000. 2. Crampton R.J., Europa Răsăriteana în secolul XX şi după, Bucureşti, 2002. 3. Ferdinand P., Communism regimes in comparative perspective, Harvester, 1991 4. Istoria secolului XX, vol.II-III, sub redacţia: S.Bernstcin, P.Mitza, Bucureşti, 1998. 5. Petrencu A., Istorie Universală, Chişinău, Muzeum, 1995. 6. Эннио Ди Нольфо, История междунородных отношений 1918-1999, VII, M.

Логос, 2003. 7. Гордиенко А. Н., Энциклопедия военного искуства, Войны второй половины XX

века, Минск, 1998. Autor: magistru, lector Ala Şveţ Revizat: septembrie 2007

55

Codul disciplinei

S.04.O.024 Denumirea disciplinei:

Negocierile diplomatice Responsabil pentru disciplina

Catedra Relaţii Internaţionale şi Politologie

Ciclul si anul predarii: Licenta,

anul II

Perioada de predare Semestrul IV

Preachizitii: S.03.O.020

Limba de predare romana, rusa

Evaluare Semestrul IV, examen

Metode de predare: 1.Clasica; 2.interactiva;

Total ore: 90 Ore de contact: 36 (12 prelegeri + 24 seminare)

Credite: 3

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL CURSULUI Finalităţi:

• să determine rolul factorului uman în cadrul negocierilor diplomatice şi politice; • să utilizeze diverse metode şi instrumente diplomatice în procesul de negociere; • să generalizeze scopurile şi obiectivele negocierilor diplomatice; • să analizeze locul negocierilor în raport cu alte instrumente şi mecanisme de rezolvare a

conflictelor, rolul şi locul negocierilor diplomatice în era tehnologiilor informaţionale; • să coordoneze principiile care guvernează procesul negocierilor; • să selecteze principalele metode şi strategii aplicate în cadrul negocierilor diplomatice.

Conţinutul cursului Aspecte teoretice ale procesului negocierilor diplomatice. Negocierea - dimensiune

fundamentală a relaţiilor internaţionale contemporane; instrument indispensabil al reglementării diferendelor şi mijloc de stimulare a conlucrării între state. Scopul şi importanţa negocierilor. Dimensiunea morală a negocierii. Clasificarea negocierilor. Principalele stiluri de negocieri. Dimensiunea umană a negocierilor. Comunicarea în procesul negocierii. Conflictele în cadrul negocierilor. Etapele principale ale procesului negocierilor. Strategie şi tactică în negocieri. Principii şi metode ale negocierilor diplomatice. Negocierile diplomatice şi justiţia internaţională. Negocierile ca instrument de realizare a politicii externe a statului. Negocierile diplomatice şi interesul naţional. Negocierile diplomatice şi puterea statului. Impacturile mass-media şi opiniei publice asupra procesului de negocieri.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. Audebert-Lasrochas, Patrick, Profession : négociateur, Paris: Éditions d'organisation, 1995.

2. Christian Thuderoz, Negocierile, Chişinău, 2002. 3. Dicţionar diplomatic, Bucureşti, 1979. 4. Dupont, Christophe, La négociation : conduite, théorie, applications, 4-e ed., Paris:

Dalloz, 1994. 5. Fisher, Glen H., International negotiation: A cross-cultural perspective, Chicago:

Intercultural Press, 1980. 6. Georgescu Toma, Negocierea afacerilor, Galaţi, 1992. 7. Habeeb, William Mark, Power and tactics in international negotiation : how weak

nations bargain with strong nations, Ann Arbor, Mich: UMI Books on Demand, 1993. 8. Hall, Lavinia, Negotiation : strategies for mutual gain : the basic seminar of the Harvard

Program on Negotiation, Newbury Park: Sage, 1993. 9. Halpern A., Negotiating Skills: Legal Practice Handbook, London: Blackstone, 1992. 10. Ikle, Fred Charles, How nations negotiate, Millwood, N.Y.: Kraus Reprint, 1982.

Autor: dr. conf., Ludmila Tihonov Revizat: septembrie 2007

56

Codul disciplinei

S.04.O.025 Denumirea disciplinei:

Etichetă şi protocol diplomatic Responsabil pentru disciplina

Catedra Relaţii Internaţionale şi Politologie

Ciclul si anul predarii: Licenta,

anul III

Perioada de predare Semestrul V

Preachizitii: S.04.O.021; S.04.O.024

Limba de predare romana, rusa

Evaluare Semestrul V, examen

Metode de predare: 1.Clasica; 2.interactiva;

Total ore: 120 Ore de contact: 40 (20 prelegeri + 20 seminare)

Credite: 4

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL CURSULUI Finalităţi:

• înţelegerea locului şi rolului protocolului diplomatic în activitatea diplomatică şi în relaţiile internaţionale, în general;

• conştientizarea responsabilităţii agentului diplomatic în faţa statului, poporului pe care-l reprezintă şi în faţa întregii comunităţi internaţionale pentru acţiunile sale în această calitate;

• cunoaşterea terminologiei diplomatice, a normelor internaţionale a relaţiilor diplomatice şi consulare, caracteristica generală a protocolului diplomatic în Republica Moldova.

Conţinutul cursului Noţiunile şi terminologia de bază a cursului. Diplomaţi şi misiune diplomatică. Misiunea

diplomatică şi consulară: mod de constituire, funcţionare, revocare. Corpul diplomatic: împuterniciri. Comportamentul diplomatului. Temperamentul diplomatului. Vizite diplomatice şi conferinţe internaţionale. Sărbătorile naţionale. Recepţiile. Cărţile de vizită. Corespondenţa diplomatică. Etichetă şi protocol în diplomaţia multilaterală. Regulile tradiţionale, normele juridice internaţionale, metodel şi procedeele de activitate diplomatică.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: 1. Constituţia Republicii Moldova, Chişinău, 2002. 2. Convenţia cu privire la relaţiile diplomatice, Viena, 18 aprilie 1961. 3. Convenţia cu privire la relaţiile consulare, Viena, 24 aprilie 1963. 4. Legea cu privire la serviciul diplomatic nr.761-XV, 27.XI.2001// MO, Chişinău, 2002,

nr.20(905) – Anul IX-2.02. 5. Berrigde, G. R., Diplomacy. Theorie and Practice, Harvester Wheatshaft, 1995. 6. Buruian A., Introducere în practica diplomatică şi procedura internaţională, Chişinău,

2000. 7. Д. Вуд, Ж. Серре, Дипломатический церемониал и протокол, Москва, 1976. 8. Dussault L., Protocolul, instrument de comunicare, ed. Galaxia, Bucureşti, 1996. 9. R. G. Feltham, Introducere în dreptul şi practica diplomaţiei, ALL, 1996. 10. V. Vedinaş, Elemente de protocol, Lumina Lex, 2000.

57

DISCIPLINE DE SPECIALIZARE OPŢIONALE (S.00.A.000) Autor: magistru, lector Viorica Ţâcu Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei S.03.A.026

Denumirea disciplinei: Geopolitica şi Geografia politică a

lumii contemporane

Responsabil pentru disciplina Catedra Relaţii

Internaţionale şi Politologie Ciclul si anul

predarii: Licenta, anul II

Perioada de predare Semestrul III

Preachizitii: F.01.O.001

Limba de predare romana, rusa

Evaluare Semestrul III, examen

Metode de predare: 1. clasică; 2. interactivă; 3. dezbateri; 4. comunicări

problematizate Total ore: 150 Ore de contact: 52 (26 prelegeri + 26

seminare) Credite: 5

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL CURSULUI

Finalităţi • conştientizarea elementelor conceptuale ale cursului; • cunoaşterea şi familiarizarea cu principalele concepţii, doctrine şi şcoli de gândire

geopolitică; • aprecierea interdependenţei reciproce dintre geopolitică şi evoluţia hărţii politice a Terrei; • analiza şi aprecierea celor mai tipice, expresive cazuri de influenţa a geopoliticii asupra

geografiei politice; • să deosebească trăsăturile definitorii a principalelor şcoli de gândire geopolitică; • asimilarea şi cunoaşterea noţiunilor fundamentale ale cursului;

Conţinutul cursuluii Paradigmele geostrategice în analiza relaţiilor internaţionale. Triada geostrategică: SUA,

Rusia, China. Rolul şi locul statelor-pivot, în contextul geostrategiei globale. Procese şi tendinţe geopolitice şi geostrategice în regiunea Asia-Pacific. Geostrategia şi geografia militară a bazinului Mediteranei. Evoluţii geopolitice şi geostrategice în spaţiul balcanic. Importanţa strategică a resurselor de petrol în noua conjuctură geopolitică. Concepţii geopolitice regionale vizând spaţii strategice de importanţă majoră în cadrul sistemului internaţional (America Latină, Orientul Mijlociu, Africa de Sud etc.). Dimensiunile geopolitice ale noii arhitecturi de securitate naţională/internaţională; Mişcările fundamentaliste la etapa actuală.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: 1. Brzezinski, Zbignew, Marea tablă de şah, Bucureşti, 1999. 2. Cellérier, P., Géopolitique et geostrategie, Paris, 1995 3. Chauprade, A., Géopolitique, Paris, 2003 4. Claval, P., Geopolitică şi Geostrategie, Bucureşti, 2001. 5. Colosov, V., Mironenco N., Gheopolitica i politiceskaia gheografia, Moskva, 2002 6. Kissinger, H. Are nevoie America de politică externă? Bucureşti, 2002. 7. Marisol, Touraine, Le bouleversement du monde: Géopolitique du XXI siècle, Paris,

2003. 8. Puteri şi influenţe: Anuar de geopolitică şi Geostrategie, Bucureşti, 2001. 9. Tămaş, S., Geopolitica, Bucureşti, 1995. 10. Utkin, A., Amerikanskaia imperia, Moskva, 2003

Autor: magistru, lector Ala Şveţ Revizat: septembrie 2007

58

Codul disciplinei

S.03.A.027 Denumirea disciplinei:

Geostrategia şi Geografia militară a lumii contemporane

Responsabil pentru disciplina Catedra Relaţii

Internaţionale şi Politologie Ciclul si anul

predarii: Licenta, anul II

Perioada de predare Semestrul III

Preachizitii: S.04.O.021; S.04.O.023

Limba de predare romana, rusa

Evaluare Semestrul III, examen

Metode de predare: 1. clasică; 2. interactivă; 3. dezbateri; 4. comunicări

problematizate Total ore: 150 Ore de contact: 52 (26 prelegeri + 26

seminare) Credite: 5

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL CURSULUI

Finalităţi • să cunoască etimologia diverselor concepţii geopolitice regionale şi globale; • să interpreteze un ansamblu coerent de idei care să faciliteze raportarea lor la realităţile

globale ale lumii contemporane; • să analizează independent evenimentele politice ce se desfăşoară în lume la etapa

contemporană, analiza modelelor strategice contemporane în contextul noilor transformări ale configuraţiei teritoriale;

• să explice importanţa principalelor ansambluri geostrategice în cadrul relaţiilor internaţionale contemporane.

Conţinutul cursului Obiectul, scopil, sarcinile, actualitatea problematicii cursului. Doctrine militare şi poitice: clasificări şi delimitări conceptuale. Gîndirea militară în lumea antică. Gîndirea politico-militară în epoca feudală. Tranziţia spre gîndirea militară modernă. Elemente definitorii ale doctrinelor militaro-politice ale SUA şi URSS: privire istorică. Particularităţi ale doctrinelor militaro-politice în perioada interbelică. Competiţia bipolară (1945-1989): doctrinele nucleare. Europa în contextul relaţiilor Est-Vest (1945-1989): dimensiuni ale doctrinelor militaro-politice. Transfomări ale sistemului internţional în perioada post-”război rece”: aspecte doctrinare militaro-politice. Generalizări, concluzii.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. Brzezinski, Zb., Marea tablă de şah, Supremaţia SUA în geostrategia mondială, Bucureşti, 2000.

2. Brucan, S., Dialectica Politicii Mondiale, Bucureşti, 1995. 3. Buşe, Const., Între Panama şi San-Francisco: America Latină în lume, Bucureşti, 1991. 4. Claval, Paul, Geopolitică şi Geostrategie, Gîndirea politică, spaţiul şi teritoriul în sec.al XX-

lea, Bucureşti, 2001. 5. Carlo, Jean, Studii de Geopolitică, Bucureşti, 1999. 6. Kissinger, Henry, Are nevoie America de o politică externă? Bucureşti, 2002. 7. Duculescu, Victor, În pragul mileniului III, Timişoara, 1997. 8. Dowding, K., Puterea, Bucureşti, 1998. 9. Gilbert, Achcar, Noul Război Rece, Lumea după Kosovo, Bucureşti, 2002. 10. Stanley, Hoffman, Ianus şi Minerva, Chişinău 1999

Autor: dr. hab., conferenţiar Pavel Parasca Revizat: septembrie 2007

59

Codul disciplinei

S.04.A.028 Denumirea disciplinei

Statutul Ţărilor Române sub suzeranitatea Porţii Otomane

Responsabil pentru disciplină Catedra de Istorie

Ciclul şi anul predării: Licenţă, anul II

Perioada predării Semestrul IV

Preachiziţii F.01.O.003; F.01.O.006

Limba de predare Româna, rusa

Evaluare Semestrul IV - Examen

Metode de predare: Clasică/interactivă

Total ore: 90 Ore de contact: 36 (12/24) Credite: 3 OBIECTIVE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI:

Finalităţi: • Însuşirea componentelor de bază ale ideologiei djihad-ului şi a principiilor şi formelor de

aplicare a lor în practica politico-militară a Porţii otomane; • Cunoaşterea normelor de drept islamic al popoarelor şi al formelor de implementare a

lor; • Familiarizarea cu diversele forme de manifestare a supremaţiei otomane şi cu factorii

care le determinau evoluţia; • Operarea cu fapte şi argumente valabile la definirea specificului Ţărilor Române sub

suzeranitatea Porţii Otomane.

Conţinutul cursului: Obiectul de studiu, repere cronologice şi istoriografice ale cursului, specificul surselor istorice. Geneza şi evoluţia raporturilor româno-otomane până la începutul secolului al XVI-lea. Ţările Române sub impactul formelor agravante ale suzeranităţii Porţii Otomane de la epopeea lui Mihai Viteazul până la Pacea de la Karlowitz (16 ianuarie 1699). Cauzele şi scopurile instituirii regimului fanariot în Ţara Românească şi Moldova. Esenţa regimului fanariot.

BIBLIOGRAFIA SELECTIVĂ:

1. Ciobanu, Veniamin, Românii în politica Est-Central europeană. 1648-1711, Iaşi, 1997 2. Decei, Aurel, Istoria Imperiului Otoman până la 1656, Bucureşti, 1978 3. Gemil, Tahsin, Relaţiile Ţărilor Române cu Poarta Otomană în documentele turceşti.

1601-1712, Bucureşti, 1984 4. Idem., Românii şi Otomanii în secolele XIV-XVI, Bucureşti, 1992 5. Idem., Ţările Române în contextul politic internaţional. 1621-1672, Bucureşti, 1979 6. Gorovei, Şrefan S., Moldova în „Casa Păcii”. Pe marginea izvoarelor privind primul

secol de relaţii moldo-otomane // Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie „A.D.Xenopol”, Iaşi, t. XVII, 1980, p. 629-667

7. Inalcik, Halie, Imperiul Otoman. Epoca clasică, trad. De Dan Prodan, Bucureşti, 1996 8. Maxim, Mihai, Ţările Române şi Înalta Poartă. Cadrul juridic al relaţiilor româno-

otomane în Evul Mediu, Bucureşti, 1993 9. Mehmed, Mustafa A., Istoria turcilor, Bucureşti, 1976 10. Panaite, Viorel, Pace, război şi comerţ în islam. Ţările Române şi dreptul otoman al

popoarelor (secolele XV-XVII), Bucureşti, 1997

60

Autor: lector superior Ludmila Coadă Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei: S.04.A.029

Denumirea disciplinei: Regimul dominaţiei otomane în

ţările balcanice

Responsabil pentru disciplină: Catedra Relaţii Internaţionale

şi Politologie Ciclu şi anul predării:

licenţă, anul II Perioada de predare:

semestrul IV Preachiziţii:

F.02.O.007; F.02.O.008 Limba de predare:

română, rusă Evaluare:

semestrul IV, examen Metodele de predare: clasică, interactivă

Total ore: 90 Ore de contact: 36 (12 prelegeri + 24 seminare)

credite: 3

OBIECTIVELE SI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi:

• Cunoaşterea cauzelor, factorilor şi etapelor de stabilire a dominaţiei otomane în Balcani. • Conştientizarea efectelor dominaţiei politice, economice a Porţii Otomane în Peninsula

Balcanică în general şi în Ţările Române în particular. • Conceperea specificului evoluţiei politice, sociale şi spirituale a popoarelor din Sud-Estul

Europei în raport cu dominaţia otomană în această regiune. • Sesizarea premizelor şi a conjuncturii politice regionale şi internaionale care au facilitat

procesul de lichidare a dominaţiei otomane din Balcani Conţinutul cursului. Obiectivele cursului. Surse de informaţie. Istoriografia. Cuceririle otomane în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Expansiunea otomană în secolele XV-XVI. Сonsolidarea Imperiului otoman. Evoluţia structurilor administrative şi militare otomane în Balcani (a doua jumătate a secolului al XIV-lea – secolul al XVI-lea). Situaţia Imperiului otoman la sfîrşitul secolului al XVI-lea – secolul al XVII-lea. Politica etnică şi confesională a Porţii Otomane în Balcani.Aspecte demografice în Balcani. Slăbirea Imperiului otoman şi apariţia “problemei orientale”. Mişcarea de eliberare naţională în Balcani. Transformări fiscale şi consolidarea autornomiilor locale. Dezvoltarea comerţului şi apariţia negustorului ortodox. Formarea statelor naţionale în Balcani în secolul al XIX-lea.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Brătianu, Gheorghe., Marea Neagră de la origini până la cucerirea otomană, Vol.1-2, Bucureşti, 1998. 2. Jelavich B., History of the Balkans. Eighteenth and Nineteenth Centuries, I, Cambridge, 1983. 3. Mehmet, M.A., Istoria turcilor, Bucureşti, 1996. 4. Inalcik, H., Imperiul Otoman. Epoca clasică, Bucureşti, 1996 5. Istoria Imperiului Otoman, Coord. R. Mantran, Bucureşti, 2001. 6. Stiles, Andrina., Istoria Imperiului Otoman, Bucureşti, 1997. 7. История Балкан, Век восемнадцатый, Москва, 2004

61

Autor: dr. hab., conferenţiar Pavel Parasca Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei S.04.A.030

Denumirea disciplinei Relaţiile moldo-polone în epoca

medievală

Responsabil pentru disciplină Catedra de Istorie

Ciclul şi anul predării: Licenţă, anul II

Perioada predării Semestrul IV

Preachiziţii F.01.O.005

Limba de predare Româna, rusa

Evaluare Semestrul IV - Examen

Metode de predare: Clasică/interactivă

Total ore: 90 Ore de contact: 36 (12/24) Credite: 3 OBIECTIVE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI:

Finalităţi: • Deprinderi de selectare, sistematizare şi interpretare a diversităţii de informaţii

referitoare la subiectul central al cursului în dependenţă de originea, caracterul şi destinaţia surselor istorice care le oferă;

• Cunoaşterea originii, evoluţiei, formelor de manifestare şi a factorilor care au influenţat relaţiile moldo-polone în perioada luată în calcul;

• Însuşirea practicilor folosite de părţile implicate în promovarea relaţiilor reciproce, dintre ele;

• Aptitudini de încadrare a relaţiilor moldo-polone în contextul relaţiilor internaţionale regionale şi continentale.

Conţinutul cursului: Obiectul de studiu, actualitatea, obiectivele şi finalităţile cursului. Repere istoriografice şi principalele surse istorice ale cursului. Originea şi derularea relaţiilor moldo-polone până la începutul secolului al XVI-lea. Variaţii în relaţiile moldo-polone în secolul al XVI-lea. Evoluţia relaţiilor moldo-polone în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea.

BIBLIOGRAFIA SELECTIVĂ:

1. Ciobanu, Veniamin, La cumpăna de veacuri. Ţările Române în contextul politicii poloneze la sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul secolului al XVII-leaI, Iaşi, 1991

2. Idem, Politică şi diplomaţie în secolul al XVII-lea. Ţările Române în raporturile polono-otomano- habsburgice (1601-1634), Bucureşti, 1994

3. Idem, Relaţiile politice româno-polone între 1699 şi 1848, Bucureşti, 1980 4. Idem., Românii în politica Est-Central Europeană. 1648-1712, Iaşi, 1997 5. Idem., Ţările Române şi Polonia. Secolele XIV-XVI, Bucureşti, 1985 6. Czamanska, Ilona, Moldawia i Woloszczyzna wobec Polski, Wegier i Turcji v XIV i XV

wieku, Poznan, 1996 7. Pungă, Gheorghe, Ţara Moldovei în contextul relaţiilor internaţionale (1538-1572), Iaşi,

1994 8. Rezachevici, Constantin, Istoria popoarelor vecine şi neamul românesc în Evul Mediu,

Bucureşti, 1998

62

Autor: conf. dr. Ion TENTIUC Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei S. 04. A. 031

Denumirea disciplinei: Războiul de 30 de ani şi Pacea de

la Westfalia (1648)

Responsabil pentru disciplină: Catedra Istorie

Ciclul şi anul predării: Anul III

Perioada de predare: Semestrul IV

Preachiziţii: F.01.O.003

Limba de predare: Româna; Rusa

Evaluare: Semestrul IV – examen

Metoda de predare: 1. clasică; 2. interactivă

Total ore: 90 Ore de contact: 36 (12 prelegeri + 24 seminare)

Credite: 3

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI: Finalităţi:

• Înţelegerea particularităţilor vieţii politice, a formelor şi sistemelor de guvernare ale statelor premodernă în calitate de actori ai relaţiilor internaţionale;

• Să înţeleagă procesele de profunzime, politice şi economice, dar şi sincronismul şi diacronismul evenimentelor politice, contactele şi interferenţele politice, cauzele ciocnirile violente din lumea europeană premodernă;

• Să interpreteze principalele curente istoriografice privind războiul de 30 de ani şi importanţa încheierii păcii în finalul primei conflagraţii europene; să utilizeze terminologia ştiinţifică.

Conţinutul cursului: Importanţa şi actualitatea, izvoarele şi istoriografia obiectului „Războiul de 30 de ani şi Pacea de la Westfalia”. Obiectivele. Relaţii internaţionale şi diplomatice în Europa premodernă. Aspecte sintetice. Cauzele declanşării primei conflagraţii pan-europene. Rolul Suediei în calitate de promotor fervent a politicii expansioniste în Europa de la începutul secolului al XVII-lea. Franţa în calitate de exponent principal al politicii europene din ajunul Războiului. Importanţa evenimentelor din mai 1618 de la Praga. Importanţa primei etape (perioada cehă) a Războiului de 30 de ani (1618-1624) şi consecinţele ei politice. Disensiunile franco-germane din debutul declanşării şi de pe parcursul conflagraţiei europene. Particularităţile perioadei daneze (1625 - 1629) a marii conflagraţii europene. Derularea perioadei suedeze (1630-1635) a Războiului de 30 de ani şi importanţa ei politică. Conotaţiile internaţionale ale etapei franco-suedeze a conflagraţiei europene. Consecinţele politice ale războiului: reuşitele şi avantajele Franţei şi Suediei. Particularităţi. Tratativele de la Münster şi Osnabruke. Pacea de la Westfalia. Consecinţele politice generale ale Războiului de 30 de ani.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. Berstein Serge, Milza Pierre, Istoria Europei, vol. II, Iaşi, 1994. 2. Cocârlă Pavel, Istoria medie universală. Crestomaţie. vol. I-II. Chişinău, 2003. 3. Ciachir Nicolae, Diplomaţia europeană în epoca modernă, Bucureşti, 1993. 4. Cristian Vasile, Consideraţii privind începutul epocii moderne în istoria universală, in:

AIIA „A.D. Xenopol”, v. XV, 1978. 5. Istoria Europei, coord. Jeanne Carpentierre, Francoise Lebrune, Iaşi, 1997. 6. Mureşan Camil, Relaţiile internaţionale europene în prima jumătate a secolului al XVII-

lea, in : Studii şi articole de istorie medie, vol. XVIII, 2002. 7. Mureşan Camil, Vesa V., CristiaN Vasile, Istoria universală. Modernă şi contemporană.

Bucureşti, 1999. 8. Neill Mc William, Ascensiunea Occidentului: o ictorie a comunităţii umane şi un eseu

retrospectiv, Bucureşti, 2000. 9. Алексеев В. М., Тридцатилетняя война, Москва, 1961. 10. Ивонин Ю. Е., У истоков европейской дипломатии нового времени, Минск, 1984.

63

Autor: lector superior Vitalie Pleşca Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei S.04.A.032

Denumirea disciplinei Europa Centrală şi de Sud-Est în

strategia politico-militară a imperiilor habsburgic, otoman şi

rus (secolul XVII – mijlocul secolului al XIX-lea)

Responsabil pentru disciplină Catedra Istorie

Ciclul şi anul predării: Licenţă, anul II

Perioada predării Semestrul IV

Preachiziţii F.01.O.005; S.05.A.034

Limba de predare Română, rusă

Evaluare Semestrul IV - Examen

Metode de predare: Clasică/interactivă

Total ore: 90 Ore de contact: 36 (12/24) Credite: 3

OBIECTIVE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI: Finalităţi:

• Studenţii trebuie să cunoască principalele trăsături ale epocii moderne şi ale relaţiilor internaţionale în epoca modernă; să posede cunoştinţe temeinice cu privire la impactul războaielor, tratatelor, acordurilor, coaliţiilor militaro-politice asupra popoarelor slave; să evidenţieze rolul personalităţilor istorice în evoluţia evenimentelor; să demonstreze o pătrundere adâncă a temelor de importanţă fundamentală enumerate în distribuirea orientativă a orelor;

• Studenţii trebuie să poată reproduce pe hartă principalele transformări ale configuraţiei teritoriale în epoca modernă în centrul, sud-estul şi estul Europei; să urmărească dinamica evoluţiei echilibrului politic european în epoca modernă; să formeze obiective de cercetare istorică, să poată alcătui bibliografia unei teme;

• Întrucât în conceptele de „balcanism”, „stat-naţiune”, „naţionalism” sunt foarte contraversate în lumea ştiinţifică contemporană, ce impune înţelegerea de către studenţi a necesităţii unei documentări temeinice, continue, dincolo de limitele cursului.

Conţinutul cursului: Introducere în disciplină. Centrul şi sud-estul Europei în cadrul rivalităţilor ruso-austro-turce în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Ţările române şi războaiele ruso-austro-otomane din secolul al XVII-lea. Polonia în contextul relaţiilor internaţionale în secolul al XVIII-lea. Cele trei împărţiri ale Poloniei. Problema poloneză în relaţiile internaţionale de la Congresul de la Viena (1815) până la revoluţia din 1848. slavii sudici în relaţiile internaţionale în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Proiectul lui Ilia Garaşanin „Nacertanie” – primul program de politică externă a Serbiei autonome şi transpunerea lui practică. Popoarele din centrul şi sud-estul european în cadrul revoluţiei din 1848. războiul Crimeii şi consecinţele lui asupra popoarelor din sud-estul european.

BIBLIOGRAFIA SELECTIVĂ: 1. Ciachir, N., Istoria popoarelor din sud-estul Europei în epoca modernă, Bucureşti, 1999 2. Ciachir, N., Istoria slavilor, Bucureşti, 1998 3. Dvornic, Francis, Slavii în istoria şi civilizaţia europeană, Bucureşti, 2001 4. Jelavici, B., Istoria Balcanilor, vol. I, Bucureşti, 2002 5. Oppenheim, W., Habsburgii şi Hohenzollernii 1713-1786, Bucureşti, 1998 6. Todorova, V., Balcanii şi balcanismul, Bucureşti, 2000 7. Prevalakis, Georgios, Balcanii – cultură şi geopolitică, Bucureşti, 1998

64

Autor: lector superior Vitalie Pleşca Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei S.04.A.033

Denumirea disciplinei „Solidaritatea ortodoxă”.

Ascensiunea factorului rusesc în regiunea ponto-dunăreană

Responsabil pentru disciplină Catedra Istorie

Ciclul şi anul predării: Licenţă, anul III

Perioada predării Semestrul V

Preachiziţii S.04.A.032; S.05.A.034

Limba de predare Română, rusă

Evaluare Semestrul V - Examen

Metode de predare: Clasică/interactivă

Total ore: 90 Ore de contact: 36 (12/24) Credite: 3

OBIECTIVE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI: Finalităţi:

• Să determine principalele trăsături ale dominaţiei Imperiului ţarist în spaţiul Carpato-Danubian;

• Să evidenţieze aspectul religios al tentativelor Imperiului ţarist de a-şi întări poziţiile în sud-estul european;

• Să utilizeze analiza critică a izvoarelor istorice şi a istoriografiei în procesul de asimilare a cursului propus;

• Să stabilească (folosind harta de contur) modificările politice în arealul european în epoca modernă;

• Să argumenteze formularea subiectelor şi problemelor de cercetare istorică axate pe programa cursului;

• Să prezică pentru viitor unele manifestări de solidarizare între popoare.

Conţinutul cursului: Introducere în disciplină. Istoriografia problemei. Popoarele din sud-estul Europei şi moştenirea bizantină. Poziţia bisericii în sistemul politic al Rusiei moderne şi ascensiunea Imperiului ţarist în sud-estul european. România în contextul intereselor geopolitice ale Imperiului ţarist. Grecia: metamorfozele identităţii şi tragedia internaţională. „Solidaritatea ortodoxă” şi slavii sudici (bulgarii, sârbii, macedonienii) în atenţia Imperiului ţarist. Rusia: popor, naţiune, imperiu. Ascensiunea Imperiului ţarist în sud-estul european în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Muntenegru în lupta antiotomană şi „solidaritatea ortodoxă”. Imperiul ţarist şi sud-estul european în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

BIBLIOGRAFIA SELECTIVĂ:

1. Castelan, Georges, Le monde des Balcans, Vuibert, 1994 2. Ciachir, N., Istoria popoarelor din sud-estul Europei în epoca modernă, Bucureşti, 1999 3. Clement, Cliver, L’eglise orthodoxe, PUE, Que sait-je, 1991 4. Gellner, Ernest, Nation et nationalismes, Payot, 1989 5. Poliakov, Leon, Moacou, Troisieme Rome, Hachette, 1989 6. Prevelakis, Georges, Les Balkans, Nathan, 1994 7. Pavlowitch, Stefan K., Istoria Balcanilor 1804-1945, Polirom, 2002

65

Autor: lector superior Vitalie Pleşca Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei S.05.A.034

Denumirea disciplinei „Criza Orientală” şi evoluţia ei

până în 1877-1878

Responsabil pentru disciplină Catedra Istorie

Ciclul şi anul predării: Licenţă, anul III

Perioada predării Semestrul V

Preachiziţii F.01.O.005

S.04.O.003; S.04.A.032 Limba de predare

Română, rusă Evaluare

Semestrul V - Examen Metode de predare: Clasică/interactivă

Total ore: 120 Ore de contact: 40 (20/20) Credite: 4

OBIECTIVE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI: Finalităţi:

• Esenţa şi cronologia „crizei orientale”; • Aspectele de bază ale fiecărei etape ale acestei crize; • Ansamblul de probleme ridicate de diplomaţia balcanică a marilor puteri europene, de

diplomaţia otomană şi de cea a popoarelor balcanice în diferite etape ale „chestiunii orientale”;

• Cauzele rivalităţilor, conflictelor dintre diverşi protagonişti ai „problemei orientale”; • Rolul şi locul „Crizei orientale” în evoluţia relaţiilor internaţionale din epocă; • Prevederile tratatelor de pace, celor mai importante documente privind „chestiunea

orientală”; • Evoluţiile de pe harta politică a Europei Centrale şi de Sud-Est în perioada derulării

„Crizei orientale”; • Rezultatele mişcărilor naţionale şi etapele unificării teritoriale a statelor balcanice în

secolul al XIX-lea.

Conţinutul cursului: Introducere în disciplină. Izvoarele studierii cursului „Criza orientală” şi evoluţia ei până în 1877-1878.. originea crizei Imperiului Otoman şi consecinţele ei imediate. Cotitura radicală în confruntarea dintre islam şi creştinism. Diplomaţia europeană şi relaţiile externe otomane în a doua jumătate a secolului XVIII – mijlocul secolului XIX. Tratatul de la Kuciuk Kainargi (1774) şi prevederile sale. Anexarea Bucovinei de către Habsburgi. Proiectul grecesc al Ecaterinei a II-a. Tratatul de la Iaşi (1792) şi prevederile sale. Războaiele lui Napoleon şi Imperiul Otoman (1798-1812). „Criza orientală” şi diplomaţia europeană între congresul de la Viena (1815) şi Tratatul de la Adrianopol. Războiul Crimeii. Clauzele Tratatului de Pace de la Paris (1856). Instaurarea regimului „garanţiilor colective”. „Redeschiderea” problemei orientale în 1875-1876. Diplomaţia „marilor puteri” în ajunul războiului ruso-româno-turc din 1877-1878. Reuniunea de la Reichstadt (1876). Conferinţa de la Constantinopol (1876) şi rolul ei în escaladarea „crizei orientale”. Tratatul de la San-Stefano (1878). Congresul de Pace de la Berlin şi importanţa lui.

BIBLIOGRAFIA SELECTIVĂ:

1. Boicu, Leonid, Geneza „chestiunii orientale” ca problemă internaţională, Iaşi, 1975 2. Chirica, Codrin Valentin, Anglia şi „chestiunea orientală” 1830-1900. Studiu sintetic, Iaşi, 2000 3. Pavlowich, Stevan K., Istoria Balcanilor 1804-1945, Bucureşti, 2001 4. Stelis, Adriana, Rusia, Polonia şi Imperiul Otoman 1725-1800, Bucureşti, 2002 5. Idem., Ţările Române în contextul politic internaţional. 1621-1672, Bucureşti, 1979 6. Носик, В., Русская политика на Балканах, Москва, 1991

66

Autor: dr., conf. Mitru Ghiţiu Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei: S.05.A.035

Denumirea disciplinei: Congresul de la Viena şi Sfânta

Alianţă (1815)

Responsabil pentru disciplină: Catedra Istorie

Ciclu şi anul predării: licenţă, anul III

Perioada de predare: semestrul V

Preachiziţii: F.02.O.007

Limba de predare: română, rusă

Evaluare: semestrul V, examen

Metodele de predare: clasică, interactivă

Total ore: 120 Ore de contact: 40 (20 prelegeri + 20 seminare)

credite: 4

OBIECTIVELE SI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi:

• Identificarea motivelor, cauzelor, factorilor şi obiectivelor noului concept al scenei politice europene stabilit la Congresul de la Viena (1815).

• Cunoaşterea componenţei şi a scopurilor urmărite de participanţi la Sfânta Alianţă. • Însuşirea şi consolidarea deprinderilor de operare cu noţiunile, termenii şi categoriile

diplomatice corespunzătoare perioadei. • Amplificarea metodelor de analiză şi cercetare a izvoarelor şi literaturii referitoare la

temă. Conţinutul cursului. Obiectul de studiu. Istoriografia problemei. Situaţia internaţională în ajunul congresului. Europa în 1815. Preliminarii ale Congresului de la Viena. Condiţiile desfăşurării congresului. Actorii internaţionali participanţi la congres şi interesele lor. Crearea unui nou sistem politic internaţional. Modificări pe harta politică a Europei. Crearea Sfintei Alianţe; cauze şi efecte. Sfânta Alianţă şi conceptul european. Destrămarea sistemului de la Viena şi efectele ei asupra relaţiilor internaţionale.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Berstein, Serge, Milza, Pierre, Istoria Europei. Naţionalisme şi Conceptul European. Secolul XIX (1815-1919), Iaşi, 1998.

2. Ciachir, Nicolae., Istoria relaţiilor internaţionale de la Pacea Westfalică (1648) până la contemporanitate (1947), Bucureşti, 1998.

3. Debidur, A., Istoria mejdunarodnî otnoşenii, Moscova, 1999. 4. Novaia istoria stran Evropy i Ameriki, Vol. II, Moscova, 1998. 5. Pasteau, S., History des relations internationales (1815-1987), Paris, 1988. 6. Short Oxford History of Europe. The Nineteenth Century, Oxford, 2002.

67

Autor: lector superior Ludmila Coadă Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei: S.05.A.036

Denumirea disciplinei: Politica ţarismului rus în

Basarabia (1812-1917)

Responsabil pentru disciplină: Catedra Relaţii Internaţionale

şi Politologie. Ciclu şi anul predării:

licenţă, anul III Perioada de predare:

semestrul V Preachiziţii: F.01.O.004

Limba de predare: română, rusă

Evaluare: semestrul V, examen Metodele de predare: clasică, interactivă, cu

utilizarea miloacelor tehnice Total ore: 90 Ore de contact: 40 (20 prelegeri

+ 20 seminare) credite: 3

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI:

Finalităţi:

• să analizeze factorii interni şi externi care au determinat instaurarea administraţiei ruseşti în Basarabia

• să rezume esenţa administraţiei ruseşti în Basarabia şi consecinţele acesteia • să cunoască esenţa şi să analizeze direcţiile de bază ale politicii ţariste în Basarabia; • să identifice rolul localnicilor în gestionarea Basarabiei • să evalueze organizarea administrativă a Basarabiei în perioada ţarismului rus;

Conţinutul cursului: Introducere. Obiectul de studiu. Istoriografia problemei. Situaţia politică, economică, sistemul administrativ al regiunii înainte de ocuparea Basarabiei de către ruşi. Pacea de la Bucureşti. Anexarea Basarabiei la imperiul ţarist. Condiţiile şi conjunctura trecerii Basarabiei sub dominaţia rusească. Periodizarea istoriei Basarabie sub regim ţarist. Împărţirea administrativă a Basarabiei: Administraţía provizorie (1812-1818); Perioada autonomiei administrative (1818-1828); Introducerea sistemului de tip gubernial (1828-anii 60 ai sec.XIX); Esenţa conţinutul şi consecinţele reformelor socială, economică ţariste din anii ’60; Structura administrativă a Basarabiei de la introducerea reformelor administrative la căderea ţarismului (anii 60-1917). Zemstva în Basarabia. Politica de rusificare a ţarismului. Manifestările româneşti în Basarabia în perioada 1812-1918. Problema limbii române. Cultura românească în Basarabia. Unirea.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. Boldur, A., Autonomia Basarabiei sub stăpânirea rusească, Chişinău, 1929. 2. Boldur, A., Istoria Basarabiei, Chişinău, 1992. 3. Cazacu, P., Moldova dintre Prut şi Nistru. 1812-1918, Chişinău, 1992. 4. Ciachir Nicolae, Basarabia sub stăpânire ţaristă. 1812-1917, Bucureşti, 1992 5. Ciobanu Ştefan, Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusă, Chişinău, 1992 6. Cornea, Sergiu, Evoluţia sistemului de administrare a Basarabiei, 1812-1917, Chişinău,

2003 7. Istoria Basarbiei de la începuturi până la 1998, Coordonator: I.Scurtu, Bucureşti, 1998. 8. Nistor, I., Istoria Basarabiei, Chişinău, 1991. 9. Poştarencu, D., Politica ţaristă de deznaţionalizare a administraţiei Basarabiei // Destin

românesc, Nr.4, 1994. 10. Федоров, Г., Государственно-административное устройство и местное право

Бессарабии (1812 -1917), Chişinău, 1974.

68

Autor: dr. conferenţiar Mitru Ghiţiu Revizuit - septembrie 2007

Codul disciplinei S.05.A.037

Denumirea disciplinei: Relaţiile româno-ruse (1877-

1914)

Responsabil pentru disciplină: Catedra Istorie

Ciclul şi anul predării Anul III

Perioada de predare: Semestrul V

Preachiziţii: F.01.O.004; F.01.O.005; F.02.O.007; F.02.O.009

Limba de predare: româna, rusa

Evaluare: Semestrul V, examen

Metoda de predare: 1. clasică, 2. interactivă

Total ore: 90 Ore de contact: 40 (20/20) Credite: 3

OBIECTIVELE SI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi:

• Cunoaşterea particularităţilor relaţiilor dintre cele două popoare, a formelor şi sistemelor de guvernare ale României şi Rusiei în epoca modernă în calitate de actori ai relaţiilor internaţionale.

• Înţelegerea proceselor politice şi economice în cele două state, precum şi sincronismul şi diacronismul evenimentelor politice, contactele şi interferenţele politice, cauzele disensiunilor şi apropierii între cele două ţări.

• Interpretarea corectă şi obiectivă a principalelor curente istoriografice privind relaţiile româno-ruse în perioada de după cucerirea independenţei de stat a României până la declanşarea primului război mondial.

Conţinutul cursului. Importanţa şi actualitatea, izvoarele, istoriografia şi obiectivele cursului Relaţiile româno-ruse (1877-1914) . Contextul internaţional european în anii 70 ai secolului al XIX-lea. Discuţiile la nivel înalt dintre reprezentanţii României şi Rusiei la Livadia privind raporturile româno-ruse în preajma şi în timpul războiului ruso-româno-turc. Proclamarea independenţei de stat a României şi reacţia Rusiei. Tensionarea relaţiilor dintre cele două state în urma deciziilor luate în cadrul preliminariilor de la San-Stefano şi la Congresul de Pace de la Berlin. Cauzele apariţiei celor două blocuri militaro-politice – Puterile Centrale şi Antanta. Circumstanţele interne şi externe ce au cauzat aderarea României la Tripla Alianţă. Modificarea concertului european şi treptata distanţiere a României de la Tripla Alianţă. Declanşarea primului război mondial şi neutralitatea României. Apropierea României de Antanta şi ameliorarea relaţiilor româno-ruse.

Bibliografia de bază. 1. Adăniloaei, N., Cucerirea independenţei de stat a României. 1877-1878, Bucureşti, 1973. 2. Adăniloaei, N., Unirea de la 1859 şi însemnătatea ei istorică, Bucureşti, 1974. 3. Bărbulescu, M., Delletant, D., Hitchins, K., Papacostea, Ş., Teodor, P., Istoria României, Bucureşti, 1998. 4. Ciachir, Nicolae, Marile puteri şi România (1856-1947), Bucureşti, 1996. 5. Iscru, G. D., Istoria modernă a României, Vol.1, Bucureşti, 1997. 6. Popa, M., Primul război mondial. 1914-1919, Bucureşti, 1989. 7. Istoria pervoi mirovoi voinî, Vol. I-II, Moscova, 1995.

69

Autor: Magistru, lector Teodor Candu Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei

S.05.A.038

Denumirea disciplinei: Primele blocuri militaro-politice: Tripla

Alianţă şi Tripla Înţelegere (Antanta)

Responsabil pentru disciplina: Catedra

Relaţii Internaţionale şi Politologie

Ciclul şi anul predării: Licenţă, anul III

Perioada de predare: semestrul V

Preachiziţii F.02O.007

Limba de predare-română, rusă

Evaluare: examen

Metode de predare: 1. clasica; 2. interactiva;

Total ore: 150

Ore de contact: 50 (20 prelegeri, 30 seminare)

Credite: 5

OBIECTIVELE SI CONŢINUTUL DISCIPLINEI:

Finalitati: • să cunoască principalele etape de constituire şi de evoluţie a Triplei Alianţe şi Triplei

Înţelegeri; • să interpreteze cele mai semnificative tratate şi acorduri internaţionale, care au fost

încheiate dintre statele membre ale celor două blocuri militaro-politice; • să definească noţiunile fundamentale ale cursului; principale direcţii şi obiective ale

relaţiilor dintre statele membre ale celor două blocuri; • să stabilească rolul statelor pe scena geopolitică mondială pe parcursul sfârşitului de

secol XIX - început de secol XX; • să-şi formeze o metodă matură de cercetare asupra izvoarelor şi istoriografiei

problemei; • să posede capacitatea de sistematizare, selectare şi integrare a acestei informaţii.

Conţinutul cursului: Obiectul de studiu. Istoriografia problemei. Cauzele, condiţiile şi imperiozitatea constituirii blocurilor militaro-politice. Conjunctura internaţională în ajunul creării blocurilor. Actorii internaţionali principali şi interesele lor. Etapa semnării acordurilor privind constituirea celor două blocuri rivale: Tripla Alianţă şi Tripla Înţelegere (Antanta). Scopurile, mijloacele de activitate şi planurile blocurilor. Rolul blocurilor în declanşarea primului război mondial. Impactul războiului asupra statelor-membre ale blocului.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Chiachir, Nicolae, Istoria relaţiilor internaţionale de la pacea Westfalică (1648) până la

contemporanietate(1947), Bucureşti, 1997. 2. Istoria Diplomaţiei, Bucureşti, 1976. 3. Kissinger, H., Diplomaţia, ALL 1998 1 ed, ALL 2002 a 2-a ed. 4. Дебидур, А., Дипломатическая история Европы (1814-1878), Москва, 1947. 5. Дебидур А., Дипломатическая история Европы (1879-1914), Москва, 1947. 6. Дипломатическая история Европы, Ростов на Дону, 1995. 7. История дипломатии, в 5-х томах, Москва, 1959. 8. Николисон Г., Дипломатия, Москва, 1941.

70

Autor: Vitalie Pleşca Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei S. 05. A. 039

Denumirea disciplinei: România şi războaiele balcanice

Responsabil pentru disciplină: Catedra Istorie

Ciclul şi anul predării: Anul III

Perioada de predare: Semestrul V

Preachiziţii: S.04.A.032; F.02.O.007

Limba de predare: Româna, rusă

Evaluare: Semestrul V – Examen

Metoda de predare: 1. clasică; 2. interactivă

Total ore: 90 Ore de contact: 40 (20 prelegeri + 20 seminare)

Credite: 3

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI:

Finalităţi: • Însuşirea şi reproducerea coerentă, în scris sau pe cale orală a evenimentelor şi

fenomenelor, urmând treptele prinsipale ale procesului istoric abordat în scris; • Cultivarea deprinderilor de a defeni şi deosebi factorii interni şi externi, obiectivi şi

subiectivi ai conflictului, abilităţi în aprecierea metodelor de utilizare a instrumentelor de investigare şi însuşire a cursului, deprinderi de periodizare a procesului istoric care constituie subiectul central al cursului;

• Conceperea complexităţii şi interdependenţei factorilor interni şi externi ai declanşării conflictului Balcanic, susţinerea şi dezvoltarea aptitudinilor de operare cu date factologice şi concepte adoptate critic.

Conţinutul cursului: Introducere în disciplină. Românii şi situaţia din Balcani. Premisele reorientării politice. Primul război Balcanic: cauzele, principalele evenimente, consecinţe. Conferinţa de pace de la Sankt-Petersburg. Acordul greco-sârb din 1 iunie 1913. Al doilea război balcanic: cauze, conjunctura politică regională, mersul războiului, urmări. Necesitatea unei noi orientări politice. Tratativele de pace de la Bucureşti.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. Istoria românilor, volumul VII, tom II, Bucureşti, 2003 2. Căzan Gh., Rădulescu-Zoner, România şi Tripla Alianţă, 1878-1914, Bucureşti, 1978 3. Ciachir Nicolae, Marile Puteri şi România. 1856-1947, Bucureşti, 1996 4. Pascu V., Istoria modernă a românilor (1821-1918), Bucureşti, 1996 5. Rădulescu-Zoner S., România şi Tripla Alianţă la începutul sec. Al XX-lea, Bucureşti,

1977 6. Zbuchea Gheorghe, România şi războaiele balcanice 1912-1913. Pagini de istorie sud-

est europeană, Bucureşti, 1999.

71

Autor: dr. conf. Mitru Ghiţiu Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei

S.05.A.040

Denumirea disciplinei: Primul război mondial

Responsabil pentru disciplina:

Catedra Istorie Ciclul şi anul predării:

Licenţă, anul III Perioada de predare:

semestrul V Preachiziţii F.02O.007

Limba de predare-română, rusă

Evaluare: Semestrul V, examen

Metode de predare: 1. clasica; 2. interactiva;

Total ore: 120

Ore de contact: 40 (20 prelegeri, 20 seminare)

Credite: 4

OBIECTIVELE SI CONŢINUTUL DISCIPLINEI:

Finalitati: • Conceperea direcţiilor principale şi a factorilor politici internaţionali la sfârşitul

secolului al XIX-lea. • Aprecierea rolului statelor mici şi mijlocii, inclusiv a României în relaţiile

internaţionale de la finele secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea. • Cunoaşterea cauzelor constituirii de blocuri politico-militare pe continentul european

şi a principiilor de aderare a statelor mici şi mijlocii la unul dintre cele două blocuri constituite.

Conţinutul cursului: Constituirea celor două blocuri politico-militare – Puterile Centrale şi Antanta – premisă a primului război mondial. Ţările balcanice în ajunul primului război mondial. Planurile militaro-strategice ale Puterilor Centrale şi ţărilor Antantei în preajma războiului. Criza din iulie 1914 şi declanşarea primului război mondial. Confruntarea militară a Antantei cu Cvadripla Alianţă în anul 1914. Trataul de pace între Rusia Sovietică şi Puterile Centrale şi impactul lui asupra mersului războiului. Înfrângerea Germaniei şi a aliaţilor ei. Sfârşitul primului război mondial. Consecinţele şi învăţămintele războiului.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Kiriţescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României 1916-1919, Bucureşti,

1989. 2. Popa, M., Primul război mondial. 1914-1919, Bucureşti, 1989. 3. Всемирная история. Тoм. 19-21. - Mинск, 1997. 4. История первой мировой войны. Тoм. I-II. – M., 1995. 5. Первоя мировая война. Пролог XX века. – M., 1999.

72

Autor: dr., lector superior Octavian Ţâcu Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei: S.05.A.041

Denumirea disciplinei: România în primul război

mondial

Responsabil pentru disciplină: Catedra Relaţii Internaţionale

şi Politologie. Ciclu şi anul predării:

licenţă, anul III Perioada de predare:

semestrul V Preachiziţii: F. 02 O.009

Limba de predare: română, rusă

Evaluare: semestrul V, examen Metodele de predare: clasică, interactivă, cu

utilizarea miloacelor tehnice Total ore: 120 Ore de contact: 40 (20 prelegeri

+ 20 seminare) credite: 4

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI:

Finalităţi:

• să conştientizeze noutatea disciplinei precum şi necesitatea cultivării abilităţilor pragmatice.

• să posede capacitatea de sistematizare, selectare a surselor istoriografice; • să identifice cauzele izbucnirii primului război mondial; • să analizeze cele mai importante bătălii din cadrul Războiului de Întregire a României; • să determine impactul primului război mondial asupra desăvârşirii integrităţii teritoriale

româneşti Conţinutul cursului: Primul Război mondial a izbucnit în 1914, ca urmare a adâncirii concurenţii între marile puteri pentru obţinerea noilor sfere de influenţă. Forţele politice româneşti, cercurile conducătoare au urmărit cu deosebită atenţie desfăşurarea evenimentelor de la începutul primului război mondial. După doi ani de neutralitate, în august 1916, guvernul român a intrat alături de Antanta în război. Participarea Românei la primul război mondial s-a înscris ca o parte componentă a luptei pentru realizarea idealului naţional. Problematica cursului se referă la analiza evenimentelor politice, militare, naţionale şi sociale de la intrarea României în război 1916 şi până la etapa finală a luptei pentru unitate naţională, Marea Unire din 1918.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. Agrigoroaie I., Opinie publică şi stare de spirit în vremea şi a Marii Uniri, Iaşi, 2004; 2. Aspecte ale luptei pentru unitate naţională. Iaşi: 1600-1859-1918, Iaşi, 1983; 3. Bulei I., Arcul aşteptării 1914-1915-1916, Bucureşti, 1981; 4. Nuţu C., România în anii neutralităţii (1914 – 1916), Bucureşti, 1972; 5. Popa M., Primul război mondial 1914 – 1918, Bucureşti, 1979; 6. Preda D., România în timpul primului război mondial. Mărturii documentare, vol. I, II,

Bucureşti, 1996; 7. Primul război mondial 1914 – 1918. Texte şi documente, Bucureşti, 1981; 8. Renouvin P., La crise européenne et la première guerre mondiale, Paris, 1962 ; 9. România în relaţiile internaţionale 1699 – 1939, Iaşi, 1980.

73

Autor: dr., lector superior Octavian Ţâcu Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei: S.05.A.042

Denumirea disciplinei: Conferinţa de pace de la Paris

(1919)

Responsabil pentru disciplină: Catedra Relaţii Internaţionale

şi Politologie. Ciclu şi anul predării:

licenţă, anul III Perioada de predare:

semestrul V Preachiziţii: S.04.O.023

Limba de predare: română, rusă

Evaluare: semestrul V, examen

Metodele de predare: clasică, interactivă, cu

utilizarea miloacelor tehnice Total ore: 120 Ore de contact: 40 (20 prelegeri

+ 20 seminare) credite: 4

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI:

Finalităţi:

• să evidenţieze impactul dispariţiei marilor imperii asupra configuraţiei noii hărţi geopolitice a lumii;

• să evidenţieze noul raport de forţe pe arena internaţională la sfârşitul Primului Război Mondial;

• să cunoască principalele probleme abordate în cadrul Conferinţei de la Paris; • să analize procesul de derulare a lucrărilor acestei Conferinţe; • să evidenţieze noile schimbări teritoriale din Europa în conformitate cu tratatul de la

Versailles (1919) Conţinutul cursului:

După fiecare conflict major, de regulă, statele învingătoare sau coaliţiile au impus lumii o nouă formulă de organizare a păcii care, la rândul ei, a determinat o nouă arhitectură a graniţelor şi a generat o suită de instituţii politice şi politico-militare care să asigure securitatea. În acest sens, Conferinţa de Pace de la Paris care şi-a desfăşurat lucrările între 18 ianuarie 1919 şi 21 ianuarie 1920, a avut drept scop elaborarea tratatului de pace cu statele învinse în primul Război Mondial. Cursul dat are ca intenţie prioritară familiarizarea studenţilor cu instrumentele necesare cercetării şi înţelegerii fenomenelor internaţionale, a politicii promovate de marile puteri, a locului şi rolului statelor mici şi mijlocii pe arena internaţională prin prisma Conferinţei de pace de la Paris (1919).

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. Berstein S., Histoire de l’Europe Contemporaine, t. II (1919 a nos jours), Paris, 1992. 2. Campus E., Relaţiile româno-franceze între anii 1919-1933. Pactul celor patru,

Bucureşti, 1991. 3. Carpentier J., Lebrun F., Istoria Europei, Bucureşti, 1997. 4. Ciachir N., Istoria relaţiilor internaţionale de la pacea Westfalică (1648) până la

contemporanietate (1947), Bucureşti, 1998. 5. Gaillard J-Michel, Rowley A., Istoria continentului european, Bucureşti, 2001. 6. Duroselle J-B., Histoire diplomatique de 1919 à nos jours, Paris, 1985. 7. Milza, Pierre, Berstein, Serge, Istoria secolului XX. Sfârşitul „Lumii Europene“(1900-

1915), vol. I, Bucureşti, 1998. 8. Renouvier P., Histoire des relations internationales, vol. III, Paris, 1967

74

Autor: dr., lector superior Octavian Ţâcu Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei: S.05.A.043

Denumirea disciplinei: Recunoaşterea internaţională a

Marii Uniri a românilor

Responsabil pentru disciplină: Catedra Relaţii Internaţionale

şi Politologie. Ciclu şi anul predării:

licenţă, anul III Perioada de predare:

semestrul V Preachiziţii: S.05.O.041

Limba de predare: română, rusă

Evaluare: semestrul V, examen

Metodele de predare: clasică, interactivă, cu

utilizarea miloacelor tehnice Total ore: 120 Ore de contact: 40 (20 prelegeri

+ 20 seminare) credite: 4

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI:

Finalităţi:

• să evidenţieze factorii istorici care au contribuit la desăvârşirea integrităţii teritoriale româneşti în 1918.

• să interpreteze cele mai semnificative documente care care au consemnat Marea Unire; • să reproducă în dimensiunea geopolitică şi istorică acele transformări ale configuraţiilor

teritoriale ale României după 1918; • să determine locul şi rolul României în edificarea arhitecturii de securitate a naţiunilor

europene în perioada interbelică. Conţinutul cursului:

Marea Unire din 1918, şi recunoaşterea internaţională a constituit un moment important în consolidarea independenţei şi în creşterea rolului statului român în cadrul relaţiilor internaţionale în perioada interbelică. Din această perspectivă cursul dat reprezintă un studiu al procesului şi al modului de înfăptuire a politicii externe a diplomaţiei române privind recunoaşterea internaţională a Marii Uniri, fapt realizat prin semnarea tratatelor în cadrul Conferinţei de pace de la Paris din 1919 – 1920.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. Agrigoroaie I., Palade G., Basarabia în cadrul României întregite (1918-1940), Chişinău, 1993;

2. Cazacu P., Zece ani de la Unire. Moldova dintre Prut şi Nistru (1918-1922), Bucureşti, 1928; 3. Dobrinescu V.F., Bătălia diplomatică pentru Basarabia, Iaşi, 1991; 4. Marea Unire din 1918 în context european, coordonator Ioan Scurtu, Bucureşti, 2003; 5. Marea Unire din 1918 în documente diplomatice americane, în “Patrimoniu”, Nr. 4, 1991; 6. Muşat M., Ardeleanu I., România după Marea Unire, vol II, partea I, Bucureşti, 1986; 7. Nanu F.C., Politica externă a României (1918-1933), Iaşi, 1993; 8. Titulescu N., Politica externă a României, Bucureşti, 1994; 9. Ţâcu O., Problema Basarabiei şi relaţiile sovieto-române în perioada interbelică (1919-

1939), Chişinău, 2004

75

Autor: dr., lector superior Octavian Ţâcu Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei: S.06.A.044

Denumirea disciplinei: Sistemul de la Versailles şi Liga

Naţiunilor

Responsabil pentru disciplină: Catedra Relaţii Internaţionale

şi Politologie. Ciclu şi anul predării:

licenţă, anul III Perioada de predare:

semestrul VI Preachiziţii: S.03.O.018

Limba de predare: română, rusă

Evaluare: semestrul VI, examen

Metodele de predare: clasică, interactivă, cu

utilizarea miloacelor tehnice Total ore: 90 Ore de contact: 40 (20 prelegeri

+ 20 seminare) credite: 3

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI: Finalităţi:

• asimilarea şi cunoaşterea noţiunilor fundamentale ale cursului; • conştientizarea consecinţelor primului Război Mondial asupra sistemului internaţional

postbelic; • selectarea şi sistematizarea fondului documentar şi materialului istoriografic menite a

redefini percepţia asupra naturii proiectului Ligii Naţiunilor; • analiza mecanismelor securităţii internaţionale în sistemul Societăţii Naţiunilor. • identificarea celor mai notorii personalităţi în istoria Ligii Naţiunilor; • analiza cauzelor declinului Societăţii Naţiunilor şi eşecului securităţii colective în

perioada interbelică Conţinutul cursului:

În planul evoluţiilor politice, perioada interbelică a adus cu sine un proces tranzitoriu mult mai profund şi mai amplu decât cel produs înainte de prima conflagraţie mondială. Astfel, această perioadă scurtă, dar foarte densă în evenimente, s-a impus prin schimbări ce au afectat toţi parametrii importanţi ai sistemului internaţional: de la configuraţia centrelor de putere la structura resurselor de putere la structura organizaţiilor internaţionale la relaţiile interstatale, de la matricele teoretice utilizate în proiectarea relaţiilor şi acţiunilor internaţionale la circuitele informaţionale. Instrumentul menit a realiza şi a menţine securitatea colectivă a fost, Liga Naţiunilor. Dezbaterile asupra acestui proiect, desfăşurate în februarie-martie 1919 în cadrul Conferinţei de pace de la Paris, constituie arealul de cercetare a acestui curs. Cursul vizează explicarea locului pe care l-a avut planul lui W. Wilson în revigorarea postbelică a Europei şi consecinţelor internaţionale pe care le-a generat în urma aplicării sale.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. Ciachir N., Istoria relaţiilor internaţionale de la pacea Westfalică (1648) până la contemporanietate (1947), Bucureşti, 1998.

2. Campus E., Relaţiile româno-franceze între anii 1919-1933. Pactul celor patru, Bucureşti, 1991.

3. Campus E., Mica Înţelegere, Bucureşti, 1997. 4. Campus E., Raymond Poincare, 1860-1934: un om în istoria lumii, Bucureşti, 1998. 5. Gafencu Gr., Însemnări politice, 1929-1939, Bucureşti, 1993. 6. Năstase A., N. Titulescu - contemporanul nostru, Bucureşti, 1996. 7. Titulescu N., Documente confidenţiale, Bucureşti, 1992. 8. Titulescu N., Politica externă a României, Bucureşti, 1994.

76

Autor: dr., lector superior Octavian Ţâcu Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei: S.06.A.045

Denumirea disciplinei: Politica externă a României în

anii 1945-1989

Responsabil pentru disciplină: Catedra Relaţii Internaţionale

şi Politologie. Ciclu şi anul predării:

licenţă, anul III Perioada de predare:

semestrul VI Preachiziţii: S.03.O.019

Limba de predare: română, rusă

Evaluare: semestrul VI, examen

Metodele de predare: clasică, interactivă, cu

utilizarea miloacelor tehnice Total ore: 90 Ore de contact: 40 (20 prelegeri

+ 20 seminare) credite: 3

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI: Finalităţi:

• să reproducă pe hartă principalele transformări ale configuraţiei teritoriale după cel de-al doilea război mondial;

• să determine într-un studiu comparativ al caracteristicilor dezvoltării economice, sociale, politice şi culturale a României în perioada 1945-1989

• să adnoteze cele mai importante lucrări de specialitate care vizează evoluţia acestui spaţiu în perioada prevăzută de curs;

• să posede metodele contemporane de cercetare istorică, sistematizare şi integrare a informaţiei din sursele bibliografice.

• să determine locul României în cadrul Blocului Comunist în perioada Războiului Rece Conţinutul cursului:

Dezvoltarea economică, socială, politică şi culturală a României în timpul regimului comunist. Situaţia României în perioada postbelică. Regimul lui N.Ceauşescu. Problema drepturilor omului în România. Relaţiile României cu statele lagărului socialist. Evidenţierea locului şi rolului creat în României în cadrul Blocului Comunist. Evidenţierea locului şi rolului creat în României în cadrul Blocului Comunist.România şi statele afroasiatice. România – mediator al crizelor asiatice. Cauzele revoluţiei din decembrie 1989. Destrămarea regimului comunist din România. România pe calea democraţiei.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. Ciachir N., Istoria politică a Europei de la Napoleon la Stalin, Bucureşti, 1998. 2. Crampton R.J., Europa Răsăriteană în secolul XX şi după, Bucureşti, 2002. 3. Kiss Csaba, Europa Centrală: naţiuni, minorităţi. Studii, eseuri, articole., Bucureşti, 1996 4. Ferdinand P., Communisme régimes in comparative perspective, Harvester, 1991. 5. Ficeac B, Cenzura comunistă şi formarea “omului nou”, Bucureşti, 1999. 6. Fischer – Galaţi Stephen, Europa de Est şi Războiul rece: Percepţii şi perspective, vol.I Iaşi,

1996. 7. Rakowska-Harmstone T., Communism in Eastern Europe, Bloomington, 1984. 8. Rothschild J., Întoarcerea la diversitate: istoria politică a Europei Centrale şi de Est după al

Doilea Război mondial, Bucureşti, 1997. 9. Simons T., Eastern Europe in the Postwar World, New York, 1991. 10. Wagner Richard, Popoare în derivă: Europa de Est la răscruce de epoci, Bucureşti, 1994.

77

Autor: magistru, lector Teodor Candu Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei: S.06.A.046

Denumirea disciplinei: Diplomaţia celui de-al doilea

război mondial

Responsabil pentru disciplină: Catedra Relaţii Internaţionale

şi Politologie Ciclu şi anul predării:

licenţă, anul III Perioada de predare:

semestrul VI Preachiziţii: S.05.A.040

Limba de predare: română, rusă

Evaluare: semestrul VI, examen

Metodele de predare: clasică, interactivă

Total ore: 90 Ore de contact: 40 (20 prelegeri + 20 seminare)

credite: 3

OBIECTIVELE SI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi:

• Conştientizarea interdependenţei dintre consecinţele primului şi cauzele celui de-al doilea război mondial.

• Valorificarea complexă a factorilor care au generat a doua deflagraţie mondială. • Însuşirea dimensiunilor statistice şi factologice referitoare la pagubele materiale şi

nimicirea oamenilor în cadrul principalelor evenimente şi operaţiuni militare din timpul războiului.

• Asimilarea metodelor de analiză critică a istoriografiei consacrate tematicii cursului prin prisma noilor izvoare şi investigaţii istorice.

• să stabilească rolul marilor puteri pe scena geopolitică mondială în anii 1939-1945; • Cunoaşterea consecinţelor celui de-al doilea război mondial, în special, în ceea ce

priveşte noile mutaţii în sistemul relaţiilor internaţionale şi schimbările pe harta politică a lumii.

Conţinutul cursului. Pe calea unui nou război. Modificarea hărţii Europei în perioada anilor 1935-1940. Agresiunea Germaniei şi cucerirea Poloniei. Campania germană din occident. Planul Barbarossa: semnificaţia acestuia. Atacul Germaniei asupra URSS. De la războiul european la războiul mondial. Extinderea ariei de război din Europa spre Asia şi Africa de Nord. Evoluţia războiului pe diferite fronturi. Diplomaţia celui de-al doilea război mondial. Colaborarea politică, economică, militară a statelor în timpul războiului. Planuri şi operaţii de război. Personalităţi marcante din timpul războiului. Sfârşitul şi consecinţele războiului.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Berştein, S., Histoire de l’Europe, Tom II (1919 a nos jours), Paris, 1992. 2. Carpentier, J., Lebrun, F., Istoria Europei, Bucureşti, 1997. 3. Dupui, A., Dupui, T., Vsemirnaia istoria voin, Moscova, 2000. 4. Gaillard, J-M., Rowley, A. Istoria continentului european, Chişinău, 1998. 5. Gardner Lloyd, Sfere de influenţă: Împărţirea Europei între marile puteri de la Munchen

la Yalta, Bucureşti, 1995. 6. Launay I., Mari decizii ale celui de-al doilea război mondial, Bucureşti, 1988. 7. Layton, Geoff Germania: Al Treilea Reich, 1933-1945, ALL: Bucureşti 1999 8. Taylor, A. J. P., Originile celui de-al doilea război mondial, Iaşi, Editura Polirom, 1999. 9. Дипломатические отношения Заподно-Европеийских стран между двумя

мировыми воинами, Ярославль 1971 10. Уткин А. И., Так пришла война. История подготовки Германий к войне против

СССР. Издательство Уральского университета, Екатеринбург 1992

78

Autor: dr., lector superior Octavian Ţâcu Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei: S.06.A.047

Denumirea disciplinei: România în cel de-al doilea

război mondial

Responsabil pentru disciplină: Catedra Relaţii Internaţionale

şi Politologie. Ciclu şi anul predării:

licenţă, anul III Perioada de predare:

semestrul VI Preachiziţii: S.05.A.041

Limba de predare: română, rusă

Evaluare: semestrul VI, examen

Metodele de predare: clasică, interactivă, cu

utilizarea miloacelor tehnice Total ore: 90 Ore de contact: 40 (20 prelegeri

+ 20 seminare) credite: 3

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI: Finalităţi:

• să analizeze situaţia internaţională a României în ajunul declanşării celui de al doilea război mondial.

• să stabilească rolul şi locul României în prima etapă a celui de-al doilea război mondial; • să identifice cauzele înfrângerii armatei române pe frontul de est; • să analizeze consecinţele înfrângerii armatei române pe frontul de est pentru Basarabia şi

Transnistria; • să reproducă pe hartă principalele transformări ale configuraţiei teritoriale după cel de-al

doilea război mondial • să posede metodele contemporane de cercetare istorică şi sistematizare a informaţiei din

sursele bibliografice Conţinutul cursului:

Izbucnirea celui de-al doilea război mondial a fost cauzată de declinul Societăţii Naţiunilor şi eşecul securităţii colective în perioada interbelică. Participarea Românei la al doilea război mondial a fost determinată de statutul juridic al ţării – iniţial între 22 inie 1941 -23 august 1944 beligerantă de partea Axei, apoi între 23 august 1944 – 9 mai 1945 cobeligerantă a Uniunii Sovietice, campaniile armatei române având drept scop apărarea statului unitar român. Cursul vizează analiza evenimentelor politice, militare, naţionale pentru reîntregirea teritorială a spaţiului românesc în cel de-al doilea război mondial, cât şi analiza cele mai importante bătălii ale armatei române în anii celui de-al II Război Mondial.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. Aurică S., Preliminarii politico-diplomatice ale insurecţiei române din august 1944, Bucureşti, 1979

2. Buzatu Gh., Din istoria secretă a celui de-al doilea război mondial, Bucureşti, 1988. 3. Gardner Lloyd, Sfere de influenţă: Împărţirea Europei între marile puteri de la Munchen

la Yalta, Bucureşti, 1995. 4. Gafencu Gr., Însemnări politice, 1929-1939, Bucureşti, 1993. 5. Kurian George T., Encyclopedia of the Second World, London-Oxford, 1991. 6. Launay I., Mari decizii ale celui de-al doilea război mondial, Bucureşti, 1988. 7. Loghin L., Mari conferinţe internaţionale (1939-1945), Bucureşti, 1989. 8. Strudza M., România şi sfârşitul Europei, Alba - Iulia-Paris, 1994; 9. Taylor, A. J. P., Originile celui de-al doilea război mondial, Iaşi, Editura Polirom, 1999.

79

Autor: magistru, lector Viorica Ţâcu Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei: S.06.A.048

Denumirea disciplinei: Blocul Atlanticului de Nord

(NATO)

Responsabil pentru disciplină: Catedra Relaţii Internaţionale

şi Politologie. Ciclu şi anul predării:

licenţă, anul III Perioada de predare:

semestrul VI Preachiziţii: S.05.A.038

Limba de predare: română, rusă

Evaluare: semestrul VI, examen

Metodele de predare: clasică, interactivă, cu

utilizarea miloacelor tehnice Total ore: 90 Ore de contact: 30 (10 prelegeri

+ 20 seminare) credite: 3

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI: Finalităţi:

• să reproducă cronologia procesului extinderii Alianţei Nord Atlantice • să identifice cele mai notorii personalităţi în istoria construirii NATO • să deosebească principalele direcţii şi obiective ale NATO la etapa actuală; • să evidenţieze similitudinile şi diferenţele fiecărei etape de extindere a Alianţei. • să interpreteze poziţia actorilor scenei politice mondiale privind procesul de extindere a

Alianţei. Conţinutul cursului:

La originea blocului NATO. Structura organizatorică. Organele decizionale ale blocului. Scopurile şi doctrina NATO în timul Râzboiului Rece. NATO şi mediul european post-“război rece” al securităţii. Modificări în doctrina politico-militară a blocului. Extinderea NATO spre Est. Crearea instituţiilor de parteneriat, cooperare şi dialog. Parteneriatul pentru Pace. Rolul Alianţei Nord-Atlantice în menţinearea păcii, controlul armamenului şi rezolvarea conflictelor regionale. Rolul actual al NATO pe arena europeană şi mondială. Perspectivele organizaţiei. Rolul SUA în organizaţie. Relaţiile NATO – Rusia. Republica Moldova şi NATO.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: 1. Constantin Olteanu, Coaliţii politico-militare, Bucureşti, 1996; 2. Gilbert Achcar, Noul Război Rece. Lumea după Kosovo, Bucureşti, 2002; 3. Guillaume Parmentier, Un nou viitor pentru Alianţă, Sfera Politicii, Bucureşti, Nr. 105,

2003. 4. Manualul NATO, Oficiul de Informaţie şi Presă, Bruxelles, 2001; 5. Samuel P. Huntington, The Lonely Superpower, Foreign Affairs, March/April, 1999; 6. Steven Erlanger, U.S. Tries to Speed Integration of Russia in NATO, New York Times,

September 7, 1996; 7. Пражский Саммит и преобразование НАТО. Справочник-путеводитель”,

Брюссель, 2003; 8. Zbigniew Brzezinski, Marea tablă de şah – Supremaţia americană şi imperativele sale

geostrategice, Bucureşti, 2000;

80

Autor: magistru, lector Teodor Candu Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei: S.06.A.049

Denumirea disciplinei: Tratatul de la Varşovia

Responsabil pentru disciplină: Catedra Relaţii Internaţionale

şi Politologie. Ciclu şi anul predării:

licenţă, anul III Perioada de predare:

semestrul VI Preachiziţii: S.05.A.038

Limba de predare: română, rusă

Evaluare: semestrul VI, examen

Metodele de predare: clasică, interactivă

Total ore: 90 Ore de contact: 30 (10 prelegeri + 20 seminare)

credite: 3

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI: Finalităţi:

• să cunoască principalele etape şi evoluţia Organizaţiei Tratatului de la Varşovia (OTV);

• să interpreteze cele mai semnificative tratate şi acorduri internaţionale încheiate între membrii OTV.

• să explice cele mai importante evenimente politice care au condus la transformări profunde în cadrul sistemului Tratatului de la Varşovia ;

• să definească noţiunile fundamentale ale cursului; principale direcţii şi obiective ale relaţiilor dintre membrii OTV şi alte state.

• să stabilească rolul OTV pe scena geopolitică mondială în anii 1955-1989; • să-şi formeze o metodă matură de cercetare asupra surselor istoriografice extrem de

interpretabile ale perioadei; să posede capacitatea de sistematizare, selectare şi integrare a acestei informaţii.

Conţinutul cursului:

Obiectul de studiu al cursului. Crearea OTV ca alternativă a blocului NATO. Principiile organizatorice şi funcţionale ale OTV. Scopurile OTV ca organizaţie politico-militară. Doctrina militară a OTV. Tratatul de la Varşovia şi criza politică din Ungaria (1956). Tratatul de la Varşovia şi “primăvara de la Praga” (1968). OTV şi România. Atitudinea faţă de OTV a Albaniei şi Iugoslaviei socialiste. OTV şi criza regimului comunist din Polonia. Premisele detrămării Tratatului de la Vaşovia.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: 11. Brzezinski Zb., The Soviet Bloc: Unity and Conflict, Cambridge, 1974. 12. Calvocoressi P., Politica mondială după 1945, Bucureşti, 2000. 13. Carpentier J., Lebrun F., Istoria Europei, Bucureşti, 1997. 14. Milza P., Bernstein S., Istoria secolului XX, vol.2 (1945-1973), vol.3 (după 1973), Bucureşti,

1998. 15. Politiceskii lanşaft stran Vostocnoj Evropî 90 godov, Moscova, 1997. 16. Rothschild J., Întoarcerea la diversitate: istoria politică a Europei Centrale şi de Est după al

Doilea Război mondial, Bucureşti, 1997. 17. Simons T., Eastern Europe in the Postwar World, New York, 1991.

81

Autor: lector superior Ludmila Coadă Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei: S.06.A.050

Denumirea disciplinei: Organizaţia Naţiunilor Unite

Responsabil pentru disciplină: Catedra Relaţii Internaţionale

şi Politologie. Ciclu şi anul predării:

licenţă, anul III Perioada de predare:

semestrul VI Preachiziţii: S.06.A.044

Limba de predare: română, rusă

Evaluare: semestrul VI Metodele de predare: clasică, interactivă, cu

utilizarea miloacelor tehnice Total ore: 90 Ore de contact: 30 (10 prelegeri

+ 20 seminare) credite: 3

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI: Finalităţi:

• cunoaşterea conjuncturii în care a apărut Organizaţia Naţiunilor Unite; a structurilor sale interne;

• înţelegerea principiilor şi mecanismelor de funcţionare a ONU; • realizarea importanţei şi rolului ONU în menţinerea păcii şi securităţii internaţionale;

participarea organizaţiei la rezolvarea diverselor conflicte; • conştientizarea necesităţii reformării ONU.

Conţinutul cursului: Istoricul şi formarea ОNU. Carta ONU. Principii şi obiectivele generale. Funcţiile şi principiile de organizare şi funcţionare a ОNU. Structura ONU. Organizaţiile interguvernamentale sub egida ONU. Programe ONU. Activitatea ОNU privind menţinerea păcii şi asigurarea securităţii internaţionale. Rolul Consiliului de Securitate şi Adunării Generale. Acţiunile ОNU pentru pace: Africa de Sud, Orientului Apropiat, Cipru etc. Diplomaţia multilaterală în cadrul ONU: principii, proceduri, tendinţe. Problemele dezvoltării economice în activitatea ОNU: Banca Mondială, Fondul Internaţional Valutar. Problemele dezvoltării sociale în activitatea ОNU. Drepturile omului pe agenda ONU. Activitatea Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite privind Drepturile Omului. Coordonarea acţiunilor umanitare. Activitatea ОNU în Republica Moldova. Rolul ОNU în lumea contemporană.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. Bailey, Sydney D. and Sam Daws, The procedure of the UN Security Council, Oxford: Oxford University Press, 1998.

2. Basic facts about United Nations, New York, 2002. 3. Bolintineanu A., Maliţa M., Carta ONU. Document al erei noastre, Bucureşti, 1970 4. Boutros-Gali Boutros, Agenda pour la paix : Diplomatie préventive, rétablissement de la

paix et maintien de la paix, New-York, 1992. 5. Multilateral Diplomacy and the United Nations Today West view press. A Member of

the Persens Books Group. 1999. 6. Simma, B., The Charter of the United Nations, Oxford, 1995 7. Петровский В., Миротворческая стратегия ООН // Международная Жизнь, N.3,

1998. 8. Морозов Г., Обновление ООН: программа реформ // Международная Жизнь, N.4,

1998. 9. Морозов Г., ООН в XXI веке: к саммиту тысячелетия // Мировая Экономика и

Международные Отношения, N.12, 2000. 10. Шлыков К., Какой быть ООН в XXI веке: проблема реформирования Совета

Безопасности // Мировая Экономика и Международные Отношения, N.5, 2001.

82

Autor: lector superior Ludmila Coadă Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei: S.06.A.051

Denumirea disciplinei: Organizaţii internaţionale

pentru securitate şi cooperarea regională

Responsabil pentru disciplină: Catedra Relaţii Internaţionale

şi Politologie

Ciclu şi anul predării: licenţă, anul III

Perioada de predare: semestrul VI

Preachiziţii: S.04.O.023; S.03.O.026

Limba de predare: română, rusă

Evaluare: semestrul VI, examen

Metodele de predare: clasică, interactivă, cu

utilizarea mijlocalor tehnice Total ore: 90 Ore de contact: 30 (10 prelegeri

+ 20 seminare) credite: 3

OBIECTIVELE SI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi:

• Identificarea rolului organizaţiilor regionale de securitate şi cooperare în procesul destinderii internaţionale la faza finală a “războiului rece” şi în perioada post -“Război Rece”

• Cunoaşterea condiţiilor istorice ale creării organizaţiilor regionale de securitate şi cooperare

• Conştientizarea realizărilor şi nereuşitelor în activitatea organizaţiilor regionale de securitate şi cooperare

• Cultivarea deprinderilor de analiză a documentelor emise de organizaţiile regionale de securitate şi cooperare.

Conţinutul cursului. Obiectul de studiu. Istoriografia. Metodele de lucru. Cauzele, condiţiile şi necesitatea creării organizaţiilor regionale de securitate şi cooperare regională. Organizaţii de securitate şi cooperare regională: Conferinţa pentru Securitate şi Cooperarde în Europa/ Organizaţia pentru Securitate şi Cooperarde în Europa; Organizaţia Unităţii Agricane; Organizaţia Statelor Americane; Liga statelor arabe, Asociaţia Naţiunilor Asiei de Sud-Est etc. Principiile de funcţionare şi obiectivele organizaţiilor. Mecanismele şi metodele de activitate. Dimensiunea politică, economică, socială, ecologică în activitatea organizaţiilor regionale de securitate şi cooperare. Rolul ONU în facilitarea colaborării dintre regiuni.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Actul final al CSCE şi Europa de azi, Bucureşti, 1995. 2. Bolintineanu A., Năstase A., Aurescu B., Dreptul internaţional contemporan, Bucureşti,

2000. 3. Feltham R., Introducere în dreptul şi practica diplomatică, Bucureşti 1994. 4. La CSCE: dimension humaine et reglement des differends, Paris, 1993. 5. Marţian I. N., Organizaţii internaţionale, Bucureşti, 1994. 6. Neagu, Romulus, Securitatea europeană, Bucureşti, 1993. 7. Reuniunea de la Viena a reprezentanţilor statelor participante la Conferinţa Pentru

Securitate şi Cooperare în Europa. (1986), Bucureşti, 1990. 8. Zamfirescu A., Organizaţia Unităţii Africane, Documente, Bucureşti, 1974. 9. Нашатаева Т., Международные организации и право, М., 1999. 10. Шреплер Х., Международные организации, М., 1995.

83

Autor: magistru, lector Viorica Ţâcu Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei: S.06.A.052

Denumirea disciplinei: Uniunea Europeană

Responsabil pentru disciplină: Catedra Relaţii Internaţionale

şi Politologie. Ciclu şi anul predării:

licenţă, anul III Perioada de predare:

semestrul VI Preachiziţii: S.04.A.023

Limba de predare: română, rusă

Evaluare: semestrul VI, examen

Metodele de predare: clasică, interactivă

Total ore: 90 Ore de contact: 40 (20 prelegeri + 20 seminare)

credite: 3

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI: Finalităţi:

• În urma audierii cursului studenţii trebuie să cunoască: structura şi procesul organizării activităţii Uniunii Europene; principiile de bază şi aplicarea lor; cronologia procesului extinderii europene; cele mai importante modele de integrare de pe mapamond;

• În urma activităţilor practice din cadrul cursului, studenţii trebuie să poată: aprecia corespunderea acţiunilor practice principiilor declarate şi nivelul de realizare a scopurilor şi sarcinilor propuse; evidenţia specificul fiecărui val de extindere europenă;

• În rezultatul audierii şi însuşirii cursului studenţii trebuie să: înţeleagă rolul Comunităţilor Europene în politica internaţională în perioada inter-şi postbelică, în vederea edificării unui climat de pace şi stabilitate.

Conţinutul cursului: Uniunea Europeană îşi are începuturile în tratatele, ce au instituit Comunităţile Europene.

Obiectivele iniţiale, care purtau mai mult o conotaţie economică, au fost completate ulterior cu cele de ordin politic, cultural şi de securitate, pentru ca în continuare, în aproape o jumătate de secol Comunitatea Europeană să cunoască mai multe reprize de aderare a noilor state. Uniunea Europeană reprezintă unul din principalii actori ai relaţiilor internaţionale contemporane, graţie potenţialului economic, militar şi ponderea politică a statelor membre. Totodată, prin natura şi efectele sale, actualul proces de lărgire a Uniunii Europene reprezintă, în mod cert une dintre cele mai importante provocări ale secolului XXI, devenind un important pol de atracţie pentru noile democraţii din Europa Centrală şi de Est. Partea a doua a cursului include o tematică preponderent axată pe studierea Comunităţilor Europene în noul context internaţional, deaorece la începutul anilor ’90 procesul de integrare este reflectat şi de noua denumire de “Uniunea Europeană”.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. Gilles Ferreol (coord.), Dicţionarul Uniunii Europene, Iaşi, 2001. 2. Tratatul Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului. 3. Tratatul Comunităţii Economice Europene. 4. Tratatul Comunităţii Europene a Energiei Atomice. 5. Tratatul de la Maastricht. 6. Tratatul de la Amsterdam. 7. Actul Unic European. 8. Documente de bază ale Comunităţii şi Uniunii Europene. Iaşi, 1999 9. Boudant Joel, Les grandes dates de l’Europe comunautaire, Paris, 1989. 10. Darie N., Uniunea Europeană, Bucureşti, 2001.

84

Autor: magistru, lector Ala Şveţ Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei: S.06.A.053

Denumirea disciplinei: Republica Moldova şi integrarea europeană

Responsabil pentru disciplină: Catedra Relaţii Internaţionale

şi Politologie. Ciclu şi anul predării:

licenţă, anul III Perioada de predare:

semestrul VI Preachiziţii: S.04.A.023

Limba de predare: română, rusă

Evaluare: semestrul VI, examen

Metodele de predare: clasică, interactivă

Total ore: 90 Ore de contact: 40 (20 prelegeri + 20 seminare)

credite: 3

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI: Finalităţi:

• să determine noţiunile fundamentale ale cursului; • să cunoaşte cele mai importante direcţii de politică externă şi impactul acestora asupra

viitorului Republicii Moldova; • să analizeze relaţiile externe a Republicii Moldova cu statele lumii şi organizaţiile

internaţionale, priorităţile de politică externă şi dualitatea Est-Vest, rolului Federaţiei Ruse şi Ucrainei în politica externă a Republicii Moldova;

• să selecteze principalele concepţii de politică externă. Conţinutul cursului: Cursul Republica Moldova şi integrarea europeană abordează o tematică limitată cronologic, pornind de la Declaraţia de Independenţă şi Suveranitate a Republicii Moldova şi concentrându-se pe dezbaterea problemelor ridicate de profundele transformări produse de destrămarea URSS şi impactul acestora asupra politicii externe a Republicii Moldova. Sunt abordate şi analizate relaţiile politice şi economice ale Republicii Moldova cu statele vecine(România şi Ucraina), influenţa pe care o exercită Federaţia Rusă în determinarea vectorilor de politică externă a Republicii Moldova, factorii ce au determinat conţinutul Concepţiei de politică externă şi statutul neutralităţii permanente. O atenţie deosebită este acordată analizei direcţiei de politică externă prin stabilirea priorităţilor de integrare europeană şi prezenţa în cadrul structurilor politice ale Comunităţii Statelor Independente.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. Bruhis M.,Republica Moldova: quo vadis, Bucureşti, 1999. 2. Bruhis, M., Republica Moldova de la destrămarea imperiului sovietic la restaurarea

imperiului rus, Bucureşti, 1997. 3. Cojocaru, Gh., Politica Externă a Republicii Moldova, Chişinău, 2001. 4. Enache, M., Misiune diplomatică în Republica Moldova 1993-1997, Iaşi, 2000. 5. Gribincea, M., Politica rusă a bazelor militare, Chişinău, 1999. 6. Politica Externă a Republicii Moldova, Chişinău, 1998 7. Serebrean, O., Politosfera, Chişinău, 2002. 8. Serebrean, O., Va exploda estul ?, Cluj-Napoca, 1998 9. Şofranschi, O., Republica Moldova: capital geopolitic, Chişinău, 1999. 10. Ţîu N., Diplomaţia de culise, Chişinău, 2002. 11. Ţurcanu, I., Basarabia din nou în faţa opţiunii istorice, Chişinău, 1994.

85

Autor: drd., lector Ghenadie Mocanu Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei S.06.A.054

Denumirea disciplinei Conflictologia

Responsabil pentru disciplină Catedra Relaţii

Internaţionale şi Politologie Ciclul şi anul predării

Licenţă, anul III Perioada de predare

Semestrul VI Preachiziţii S.03.O.020

Limba de predare Română, rusă

Evaluare Semestrul VI, examen

Metode de predare clasică, interactivă, cu folosirea noilor

tehnologii Total ore: 90 ore Ore de contact: 20 (20prelegeri + 20

seminare) Credite: 3

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI:

Finalităţi: - înţelegerea locului şi rolului conflictelor în viaţa şi activitatea socială a omului - conştientizarea necesităţii identificării unor metode şi tehnici de rezolvare a conflictelor - folosirea în mod corespunzător terminologia din domeniul ştiinţei conflictelor - evidenţierea principalelor tipuri de conflicte politice şi etnopolitice pe arena

internaţională - delimitarea principalelor metode de reglementare paşnică şi rezolvare a conflictelor.

Conţinutul cursului Noţiunea de conflict. Teorii şi concepţii asupra conflictului. Tipologia conflictelor şi dinamica acestora. Funcţiile conflictului. Fenomenul conflictului în activitatea socială. Conflictele politice. Metodele de analiză ale conflictelor politice. Conflictele politice internaţionale. Particularităţile apariţiei şi manifestării conflictelor etnopolitice în lume la etapa contemporană. Factorul violenţei în cadrul conflictelor politice. Instituţionalizarea conflictelor politice. Conflictele politice în Republica Moldova. Prognozarea şi preîntîmpinarea conflictelor.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Конфликтология/ Под ред. А.С. Кармина. СПб., 1999. 2. Popescu Gh., Comunitatea Europeană şi gestionarea conflictelor// Economistul, 2003,

V. 1502-1503 3. Фельдман Д.М., Политология конфликта, Москва 1998 4. Основы кофликтологии / Под ред. В.Н. Кудрявцева. Москва 1997 5. Чумиков А.Н., Управление конфликтами, Москва 1995 6. Чумиков А.Н., Управлением конфликтом и конфликтное управление как новые

парадигмы мышления и действия// Социологические исследования . 1995. №3. 7. Moşneaga V., Conflictul transnistrean în Republica Moldova: cauze, starea actuală şi

căi de soluţionare, Chişinău, 2000 8. Martin Wight, Politica de putere, Chişinău, 1998 9. Gl.bg.dr. Vasile Paul, Conflictele secolului XXI. Proiecţii în spaţiul strategic, Bucureşti,

Editura Militară, 1999.

86

Autor: dr.conf., Ludmila Cojocari Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei: S.06.A.055

Denumirea disciplinei: Semiotica politică

Responsabil pentru disciplină: Catedra Istorie

Ciclu şi anul predării: licenţă, anul III

Perioada de predare: semestrul VI

Preachiziţii: disciplinele de la anul I, II

Limba de predare: română, rusă

Evaluare: semestrul VI, examen

Metodele de predare: clasică, interactivă

Total ore: 90 Ore de contact: 40 (20 prelegeri + 20 seminare)

credite: 3

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI: Finalităţi:

• să opereze cu aparatul epistemologic al disciplinei (semn, simbol, emblema, mesaj, comunicare etc.);

• să identifice şi să explice evoluţia simbolurilor politice din cele mai vechi timpuri până în prezent, ţinând cont de contextul cultural, istoric, politic;

• să recunoască şi să explice teorii şi abordări metodologice privind evoluţia/studierea simbolurilor politice şi naţionale.

• să dezvolte deprinderi de analiză, evaluare şi comparare a simbolurilor politice şi a valorii semantice a acestora la diferite state/partide/comunităţi;

• să deţină abilităţi de elaborare şi interpretare a simbolurilor politice din lumea contemporană; să selecteze şi să coordoneze informaţii complexe privind geneza, evoluţia şi semantica simbolurilor politice.

Conţinutul cursului: Introducere. Evoluţia istorică a simbolurilor puterii în perioada antică. Simbolurile – atribute ale statalităţii şi puterii politice în Evul Mediu. Semantica ritualurilor de încoronare: epoca medievala, moderna si contemporana. Simbolurile naţionale în epoca modernă şi contemporană. Discursul politic din perspectiva semiotică: teorii şi strategii de analiză semiotică a discursului politic. Principii şi mecanisme de manipulare a maselor prin simboluri. Propagandă şi propagare în discursul politic. Rolul mesajului simbolic în propaganda politică. Simboluri şi embleme ale partidelor politice. Principii de interpretare semiotică a simbolurilor partidelor politice la etapa actuală. Rolul mitologiei, contextului istoric şi al imaginarului social în elaborarea atributelor simbolice. Ritualurile politice în perioada contemporană. Structură şi mesaj în aniversările politice şi practicile de comemorare. Simbolurile în contextul globalizării.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. Bak, Ianos, (red.), Medieval and Early Modern Monarchic Ritual, Oxford, 1990. 2. Beciu, Camelia, Comunicarea politică, Bucureşti, 2002. 3. Berciu-Drăghicescu, Adina, (coord.), Tricolorul României simbol al unităţii, integrităţii

şi suveranităţii naţionale, Bucureşti, 1995. 4. Delson, Chantal, Michel Maslowski, Joanna Nowicki, (red.), Mituri şi simboluri politice

în Europa Centrală, Chişinău, 2003. 5. Edelman, Murray, Politica şi utilizarea simbolurilor, Iaşi, 1999. 6. Kertzer, David I., Ritual, politics, and power, New Haven, 1988. 7. Mischevca, V., Negrei, I., Nichitici, A., Simbolurile Ţării Moldovei, Chişinău, 1994. 8. Saussure, Fernand de, Semnificaţie şi comunicare în lumea contemporană, Bucureşti,

1985. 9. Sfez, Lucien, Simbolica politică, Institutul European, 2000. 10. Teodorescu, Bogdan, Marketing politic şi electoral, Bucureşti, 2001.

87

Autor: dr., conf. Ludmila Cojocari Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei: S.06.A.056

Denumirea disciplinei: Geografia etnică şi confesională

a lumii contemporane

Responsabil pentru disciplină: Catedra Istorie

Ciclu şi anul predării: licenţă, anul III

Perioada de predare: semestrul VI

Preachiziţii: S.04.O.023

Limba de predare: română, rusă

Evaluare: semestrul VI, examen

Metodele de predare: clasică, interactivă

Total ore: 90 Ore de contact: 40 (20 prelegeri + 20 seminare)

credite: 3

OBIECTIVELE SI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Finalităţi:

• Cunoaşterea terminologiei, definiţiilor, concepţiilor şi teoriilor disciplinei de studiu. • Însuşirea şi aplicarea în practică a cunoştinţelor ce ţin de amplasarea geografică,

demografia, limbi oficiale, sărbătorile şi simbolurile naţionale ale popoarelor din lumea contemporană.

• Cultivarea deprinderilor de analiză, evaluare şi comparare a valorilor culturii tradiţionale şi aparteneţei confesionale la diferite popoare din Europa, America, Asia, Africa şi Oceania.

Conţinutul cursului. Obiectul de studiu şi ştiinţele aferente: Geografia, Etnologia, Istoria şi sociologia religiei, Culturologie, Antropologie, Psihologie etnică etc. Grupuri etnice, popoare, naţiuni, religii şi confesiuni religioase în perioada contemporană. Concepţii, teorii şi metode de cercetare a grupurilor etnice şi confesionale. Europa de Nord: diversitatea etnică şi confesională. Europa de Vest: popoare, etnii, identitate etnică şi confesională. Europa de Est: identitate etnică şi confesională în spaţiul postsovietic. Europa de Sud: factorul enic şi religios în relaţiile internaţionale. Asia, America, Africa şi Oceania: sincretisme etnice şi religioase. Concluzii. Generalizări.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Achim, Mihu, Antropologia culturală, Cluj-Napoca, 2002. 2. Rex, I., Rasă şi etnie, CEU, 1998. 3. Vasilescu, E., Istoria religiilor, Bucureşti, 1998. 4. Oliver, Roy., Noua Asie Centrală sau fabricarea naţiunilor, Cluj, 2001. 5. Said, Edward., Orientalism, Timişoara, 2001.

88

Autor: dr., conferenţiar Tudor Dubovca Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei S.06.A.057

Denumirea disciplinei Geoeconomia lumii contemporane

Responsabil pentru disciplină Catedra Economie şi Relaţii Economice Internaţionale

Ciclul şi anul predării: Licenţă, anul III

Perioada predării Semestrul VI

Preachiziţii studii liceale

Limba de predare Română, rusă

Evaluare Semestrul VI - Examen

Metode de predare: Clasică/interactivă

Total ore: 90 Ore de contact: 40 (20/20) Credite: 3

OBIECTIVE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI: Finalităţi:

• Pentru viitorii specialişti în ştiinţe economice, geografia economică contribuie la perceperea potenţialului economic al oricărui teritoriu nu numai prin prezenţa unor criterii statistice, dar şi prin legătura şi dependenţa lor de mediu ambiant şi progresul tehnico-ştiinţific;

• Implicarea studenţilor în cunoaşterea rolului geografic pentru a vedea în oceanul statistic nu numai cifre, ci şi condiţii, resurse naturale, oameni – ca forţă de muncă, legătura între ramurile economice şi amplasarea teritorială.

Conţinutul cursului: Materialul expus în curs va contribui la deprinderea studenţilor să lucreze cu cifre, sursele bibliografice, hărţi. Să facă concluzii. Cursul cuprinde Introducere în geografie economică şi dezvoltarea economică mondială. Analizează structura economiei mondiale, ramurile economice şi principiile de amplasare. De asemenea, include şi partea regională a geografiei economice (ţările). Studenţii capătă un tablou general economico-geografic a statelor lumii.

BIBLIOGRAFIA SELECTIVĂ: 1. Velcea, I., Ungureanu, A., Geografia economică a lumii contemporane, Bucureşti, 1983 2. Alexandru, D., Neguţ, S., Negoescu, B., Geografia economică mondială (resurse naturale), Bucureşti, 1993 2. Matei, C., Neguţ, S., Statele lumii (enciclopedia mică), Bucureşti, 1993 4. Trebici, V., Populaţia mondială, Bucureşti, 1990

89

Autor: lector superior Ludmila COADĂ Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei:

Denumirea disciplinei: Practica de iniţiere

Responsabil pentru disciplină: Catedra Relaţii Internaţionale

şi Politologie. Ciclu şi anul predării:

licenţă, anul II Perioada de predare:

semestrul III Preachiziţii: U.02.O.015

Limba de predare: română, rusă

Evaluare: semestrul III (se evaluează în cadrul examenului

„Teoria Relaţiilor Internaţionale”

Metodele de predare: clasică, interactivă

Total ore: 52 Ore de contact: 52 credite: 2

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI: Finalităţi:

• să se familiarizeze cu specificul aparatului categorial, principiile şi caracteristicile diplomaţiei bi- şi multilaterale, natura şi conţinutul relaţiilor diplomatice şi consulare în Republica Moldova;

• să opereze cu principalele noţiuni şi termeni diplomatici; • să cunoască acordurile şi tratate internaţionale, care stau la baza sistemului internaţional; • să cunoască normele internaţionale care constituie fundamentul stabilirii relaţiilor

diplomatice şi consulare; • să descrie specificul şi rolul activităţii diplomatice în cadrul politicii externe a statului,

precum şi în cadrul sistemului relaţiilor internaţionale; Conţinutul cursului: Practica de iniţiere durează două săptămâni şi studenţii au oportunitatea de a vizita un şir de instituţii, inclusiv ministere implicatde în activităţi cu caracter extern şi a face cunoştinţă cu activităţile acestora. Studenţii merg organizat la instituţiile care acceptă o colaborare cu Facultatea de Istorie şi Relaţii Internaţionale. Programul întrunirilor bilaterale dintre reprezentanţii unui sau altui minister şi studenţii Facultăţii de Istorie şi Relaţii Internaţionale este stabilit din timp. Instituţiile cu care colaborăm sunt: Ministerul Afacerilor Externe şiIntegrării Europene; Ministerul Reintegrării; Ministerului Apărării, secţia Politică militară şi Relaţii Internaţionale; Ministerul Afacerilor Interne, secţia Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană; Ministerul Sănătăţii, secţia Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană, OSCE, Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul” La sfârşitul perioadei de practică studenţii anului II elaborează dosare privind practica de iniţiere, în care includ informaţiile acumulate pe parcursul întrunirilor menţionate.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. Burian, Alexandru, Introducere în practica diplomatică şi procedura internaţională, Chişinău, 2000.

2. Dicţionar diplomatic, Bucureşti, 1979. 3. Feltham, R. G., Introducere în dreptul şi practica diplomaţiei , ALL, 1996. 4. Feltham, R.G., Diplomatic Handbook, 6th edition, London, New York 1993 5. Lord, Gore-Booth, Satow’s Guide to International Diplomatic Practice, 8th Impression,

London, New York, 1995 6. Nicolson, Harold, Arta diplomatică, Bucureşti, 1966. 7. Ковалев, А., Азбука дипломатии, Москва, 1988.

90

Autor: lector superior Ludmila Coadă Revizat: septembrie 2007

Codul disciplinei:

Denumirea disciplinei: Practica tehnologică

Responsabil pentru disciplină: Catedra Relaţii Internaţionale

şi Politologie. Ciclu şi anul predării:

licenţă, anul II Perioada de predare:

semestrul IV Preachiziţii:

Practica de iniţiere; S.04.O.024;

Limba de predare: română, rusă

Evaluare: semestrul IV (se evaluează în cadrul examenului

„Negocierile diplomatice”

Metodele de predare: clasică, interactivă

Total ore: 78 Ore de contact: 78 credite: 3

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI: Finalităţi:

• să opereze corect şi adecvat cu aparatul categorial, care se referă la principalele momente din activitatea de stagiu diplomatic.

• să analizeze ansamblul normelor juridice şi a regulilor de comportament, care sunt parte componentă a procedurii şi practicii diplomatice internaţionale;

• să efectueze studii comparative ale serviciilor diplomatice ale diferitor state ale lumii; • să examineze istoricul procesului de integrare economică şi politică a Republicii

Moldova, la nivel regional şi global; • să analizeze evoluţia procesului de integrare a Republicii Moldova în sistemul relaţiilor

internaţionale; • să compare gradul de implicare a diplomaţiei moldoveneşti în sistemul relaţiilor euro-

asiatice şi cel european sau euro-atlantic; • să interpreteze cele mai semnificative tratate şi acorduri internaţionale, semnate între

Republica Moldova şi alte ţări. Conţinutul cursului: Cadrul International al Diplomaţiei. Diplomaţia ca management al relaţiilofr internaţionale. Statele ca actori ai relaţiilor diplomatice. Acordurile Internationale. Diplomaţi şi Misiune Diplomatică. Rolul Diplomatului. Corpul diplomatic. Metodele diplomatice. Corespondenţa diplomatică. Misiunea diplomatică– Convenţia de la Viena din 1961 privind relaţiile diplomatice. Functiile Ambasadei: Functiile Consulare, Funcţia axată pe probleme de migraţie, refugiaţi - Convenţia de la Geneva. Consulatele – Convenţia de la Viena privind Relaţiile consulare din 1963. Începutul şi încheierea misiunii diplomatică şi consulare.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. Beniuc V., Rusnac Gh., Conceptele şi noţiunile de bază ale diplomaţiei. Dicţionar, Chişinău, 1998.

2. Berridge G. R., Diplomacy. Theory and Practice, Harvester Wheatsheaf, 2002 3. Hamilton, Keith A. & Langhorne, R.,The Practice of Diplomacy: Its Evolution, Theory 4. and Administration, London 1995 5. Lord Gore-Booth, Satow’s Guide to International Diplomatic Practice, 8th Impression,

London, New York, 1995 6. Melissen, Jan (editor), Innovation in Diplomatic Practice, New York 1999 7. Maliţa M., Diplomaţia, Bucureşti, 1970. 8. Дипломатический словарь, в трех томах, Москва, 1984-1986.

91

Autor: lector superior Ludmila COADĂ Revizat: septembrie 2006

Codul disciplinei:

Denumirea disciplinei: Practica de specialitate

(de producţie)

Responsabil pentru disciplină: Catedra Relaţii Internaţionale

şi Politologie. Ciclu şi anul predării:

licenţă, anul III Perioada de predare:

semestrul V Preachiziţii:

Practica de iniţiere, Practica tehnologică

S.05.O.025 Limba de predare:

română, rusă Evaluare: semestrul V Metodele de predare:

clasică, interactivă Total ore: 130 Ore de contact: 130 credite: 5

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI:

Finalităţi:

• să dezvolte deprinderi de analiză, evaluare şi comparare a valorilor culturii diplomatice la diferite popoare din lumea contemporană

• să participe şi să se implice în procesul de lucru al instituţiei în care efectuează practica; • să redacteze şi să traducă acte şi documente din corespondenţa diplomatică (scrisori de

felicitare, note note verbale, note colective, aide-memoire, schimburi de note, etc); • să cerceteze şi analizeze principalele surse documentare privind activitatea serviciului

diplomatic al Republicii Moldova; • să evalueze şi să stabilească rolul şi locul Republicii Moldova pe scena politică mondială

la etapa contemporană. • să interpreteze cele mai semnificative tratate şi acorduri internaţionale, semnate între

Republica Moldova şi alte ţări. • să propună proiecte proprii privind eventuala dezvoltare a relaţiilor RM cu Uniunea

Europeană, NATO etc. • să recomande soluţii privind soluţionarea unor probleme cu care se confruntă Republica

Moldova la ora actuală pe plan regional sau internaţional Conţinutul cursului: Ministerul Afacerilor Externe. Implementarea politicii externe: Dialog şi Negociere. Monitorizarea şi Evaluarea Politicii Externe. Functile Diplomaţiei Bilaterale. Diplomaţia Multilaterală. Etichetă şi protocol în diplomaţia multilaterală. Vizite şi conferinţe internaţionale. Sărbătorile naţionale. Recepţiile. Cărţile de vizită. Metodele diplomatice. Corespondenţa diplomatică. Corpul diplomatic. Misiunile diplomatice ale Republicii Moldova. Misiuni diplomatice străine acreditate în Republica Moldova.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. Barston, R.P., Modern Diplomacy, 2nd edition, London, New York, 1997 2. Hamilton, Keith A. & Langhorne, R.,The Practice of Diplomacy: Its Evolution, Theory and

Administration, London 1995 3. Nicolson, Harold, Arta diplomatică, Bucureşti, 1966. 4. Nicolson, Harold, Diplomacy, Washington, 1988. 5. Nicholson, Harold, The Evolution of Diplomatic Method, Westport 1997 6. Simpson, S., Education in Diplomacy, Lanham 1987 7. Вуд Д., Серре Ж., Дипломатический церемониал и протокол, Москва, 1976. 8. Левин Д., Международное право, внешняя политика и дипломатия,

Москва, 1981.

92

VI. CAIET DE SARCINI PENTRU EXAMENELE DE LICENŢĂ

Examenele de licenţă se organizează în conformitate cu Regulamentul-cadru privind organizarea examenului de finalizare a studiilor superioare de licenţă. Disciplinele la care se susţin examene de licenţă sunt stipulate în planul de studii la specialitatea respectivă.

Se admit la sesiunea de licenţă studenţii care au realizat integral planul de studii, acumulând 175 de credite. Iar diploma de licenţă se acordă studenţilor care au susţinut cu succes şi examenele de licenţă, acumulând în final 180 credite (5 credite - la examenele de licenţă). Sesiunea de licenţă constă din:

• Proba de profil, susţinută de regulă în scris, pentru care se oferă trei ore academice; • Proba de specialitate, pentru susţinerea orală a căreia se acordă până la 30 minute; • Teza de licenţă, pentru susţinerea căreia se acordă până la 1 oră academică. Subiectele pentru examenele de licenţă sunt elaborate şi aprobate de către catedrele de

profil, în baza programelor în vigoare şi sunt puse la dispoziţia studenţilor, sunt amplasate pe site-ul facultăţii, depozitate în Mediateca ULIM. Biletele de examinare sunt constituite din trei subiecte, dintre care primele două sunt de regulă teoretice, iar al treilea – practic: studiu de caz. Răspunsurile la întrebările cu caracter teoretic se apreciază ţinându-se cont de:

• temeinicia cunoştinţelor pe care le etalează studenţii; • gradul de competenţă în domeniu a studentului; • abordarea analitico-critică a subiectelor; • modul de expunere a cunoştinţelor - limbajul ştiinţific şi terminologia de specialitate; • capacitatea de transmitere sau de comunicare a mesajului, a ideilor.

Răspunsul la întrebarea practică (studiu de caz) din bilet se notează ţinându-se cont de gradul în care studentul:

• este capabil să interpreteze informaţii relevante conectate la domeniului de studiu; • demonstrează că poate aplica cunoştinţele şi abilităţile acumulate; • poate înainta şi argumenta punctul său de vedere într-o problemă sau alta; • propune soluţii în rezolvarea problemelor ce ţin de domeniul de studiu sau specialitatea

aleasă; • demonstrează elemente de profesionalism în tratarea anumitor probleme.

Evaluarea cunoştinţelor la subiectele din bilet se va produce în felul următor: • Subiectul teoretic (nr. 1) – 30 % - 3 puncte; • Subiectul teoretic (nr. 2) – 30 % - 3 puncte; • Subiectul practic – 40 % - 4 puncte. Cunoştinţele studenţilor la examenele de licenţă sunt apreciate cu note de la 1 până la 10, în

conformitate cu un şir de criterii, după cum urmează: Nota 10 (zece) se atribuie studentului care a) dă dovadă de cunoştinţe teoretice şi practice

excepţionale, trainice şi multilaterale, ce depăşesc limitele conţinutului de programă la disciplina respectivă; b) atestă capacităţi de aplicare conştientă a postulatelor teoretice în activitatea pragmatică şi profesională; c) cunoaşte bibliografia obligatorie şi cea suplimentară la disciplina dată; d) posedă abilităţi de inducţie şi deducţie cu formarea opiniei proprii vizând problema dată; e) realizează principiul multidisciplinarităţii, operând cu noţiuni şi termeni din domeniile adiacente disciplinei în cauză, fără a comite greşeli în expunerea materialului.

Nota 9 (nouă) se atribuie studentului care a) dă dovadă de cunoştinţe teoretice şi practice foarte bune, trainice şi multilaterale conform materialului de programă la disciplina respectivă; b) atestă capacităţi de aplicare conştientă a cunoştinţelor teoretice; c) cunoaşte bibliografia obligatorie la disciplina studiată; d) posedă abilităţi de inducţie şi deducţie cu formularea opiniei proprii vizând problema abordată; e) operează cu noţiuni şi termeni din domeniile adiacente disciplinei în cauză, fără a comite greşeli în expunerea materialului.

Nota 8 (opt) se atribuie studentului care a) dă dovadă de cunoştinţe teoretice şi practice

93

bune şi complete conform materialului de programă la disciplina respectivă; b) atestă capacităţi suficiente de aplicare a cunoştinţelor teoretice; c) cunoaşte bibliografia obligatorie la disciplina studiată; d) posedă abilităţi de sinteză a materialului expus; e) denotă o înţelegere corectă a noţiunilor de bază ale disciplinei, dar în expunerea materialului se constată unele lacune ne-esenţiale.

Nota 7 (şapte) se atribuie studentului care a) dă dovadă de cunoştinţe teoretice şi practice suficiente conform materialului de programă la disciplina respectivă; b) denotă capacităţi suficiente de aplicare a cunoştinţelor teoretice; c) cunoaşte, dar incomplet bibliografia obligatorie la disciplina dată; d) denotă o însuşire conştientă a materialului de programă şi o înţelegere corectă a noţiunilor principale a disciplinei respective; e) comite unele greşeli şi lacune în expunerea materialului de programă, dintre care una esenţială.

Nota 6 (şase) se atribuie studentului care a) dă dovadă de cunoştinţe teoretice şi practice suficiente conform programei la disciplina stabilită; b) denotă capacităţi suficiente de aplicare a cunoştinţelor în practică; c) cunoaşte selectiv bibliografia recomandată de programa analitică la disciplina dată; d) denotă o însuşire conştientă, dar mai slabă a materialului de programă; e) comite unele greşeli şi lacune în expunerea materialului de programă, dintre care 2-3 esenţiale.

Nota 5 (cinci) - de promovare - se atribuie studentului care a) dă dovadă de cunoştinţe teoretice şi practice incomplete la mai multe capitole de programă la disciplina studiată; b) denotă unele capacităţi sporadice de aplicare a cunoştinţelor în practică; c) denotă o însuşire slabă a materialului de programă; d) comite greşeli şi lacune esenţiale în expunerea materialului.

Nota 4 (patru) se atribuie studentului care nu a însuşit circa 25% din programa de studii la disciplina respectivă.

Nota 3 (trei) se atribuie studentului care nu a însuşit 50% din programa de studii la disciplina respectivă.

Nota 2 (doi) sau 1 (unu) se atribuie studentului care nu a însuşit 75% sau respectiv 80 % din programa de studii la disciplina respectivă.

Tezele de licenţă sunt apreciate în conformitate cu gradul de respectare a cerinţelor înaintate pentru astfel de lucrări şi stipulate în Regulamentul privind elaborarea tezelor de licenţă, în vigoare în cadrul Facultăţii de Istorie şi Relaţii Internaţionale cu începere din anul de studii 2007/2008. Criteriile de apreciere: Nota 10 – se acordă lucrărilor care corespund în totalitate Regulamentului cu privire la elaborarea tezelor de licenţă: conţin compartimentele şi subcompartimentele respective; reflectă complet şi corect din punct de vedere metodologic în introducere asupra aspectelor principale ale lucrărilor; expun logic şi complet subiectul, analizîndu-l din punct de vedere al teoriilor, autorilor, conţinînd o analiză personală raportată la înţelegerea şi realitatea practică a evenimentului, procesului, fenomenului; sunt întregite din punct de vedere al concluziilor pe marginea analizei teoretice; prezintă cu respectarea tuturor rigorilor faţă de o cercetare investigaţia practică; denotă capacitatea autorului de a concluziona şi recomanda din punctul de vedere al propriei cercetări; sunt bazate pe consultarea bibliografiei din domeniu, conţinînd o listă vastă de surse bibliografice în măsura în care această problemă este cercetată; sunt întocmite îngrijit, cu respectarea cerinţelor tehnice; sunt prezentate coerent, logic, în timp prevăzut de regulament, cu utilizarea unor metode capabile să faciliteze expunerea;

Nota 9 – se atribuie lucrărilor care corespund în proporţie de 95% recomandărilor: sunt oportun prezentate în compartimente şi subcompartimente; reflectă complet şi corect din punct de vedere metodologic în introducere asupra aspectelor principale ale lucrărilor; expun logic şi complet subiectul, analizîndu-l din punct de vedere al teoriilor, autorilor din domeniu, conţinînd o analiză personală raportată la înţelegerea şi realitatea practică a evenimentului, procesului, fenomenului; expun concluzii pe marginea analizei teoretice; prezintă cu respectarea tuturor rigorilor faţă de o cercetare investigaţia practică; denotă capacitatea suficientă a autorului de a concluziona şi a face anumite recomandări din punctul de vedere al propriei cercetări; sunt bazate pe consultarea bibliografiei din domeniu, conţinînd o listă vastă de surse bibliografice;

94

sunt întocmite îngrijit, cu respectarea cerinţelor tehnice; sunt prezentate coerent, logic, în timp prevăzut de regulament, cu utilizarea unor metode capabile să faciliteze expunerea;

Nota 8 – apreciază tezele care corespund în proporţie de 90% recomandărilor: sunt expuse în conformitate cu un plan bine stabilit; reflectă corect din punct de vedere metodologic în introducere asupra actualităţii ‚ problemei‚ obiectului şi scopului cercetării‚ potezelor‚ principalelor elaborări teoretice‚ metode‚ procedeeşi tehnici, bazei experimentale‚ termenlor-cheie; expun logic subiectul, analizîndu-l din punct de vedere al teoriilor, autorilor din domeniu, indică la înţelegerea bună a raportului dintre modelul teoretic şi realitatea practică; prezintă cu respectarea tuturor rigorilor faţă de o cercetare investigaţia practică efectuată şi concluziile pe marginea acesteia; sunt bazate pe consultarea suficient de amplă a bibliografiei din domeniu; sunt întocmite îngrijit, cu respectarea cerinţelor tehnice; sunt prezentate coerent, logic, în timp prevăzut de regulament, cu utilizarea unor metode capabile să faciliteze expunerea;

Nota 7 – se acordă lucrărilor care corespund în proporţie de 85% recomandărilor: sunt expuse în conformitate cu planul care conţine compartimente teoretice şi practice stabilite de recomandări; prezintă în introducere actualitatea studiului‚ problema‚ obiectul‚ scopul cercetării‚ ipotezele investigaţiei‚ baza conceptuală‚ metodele‚ procedeele şi tehnicile‚ etapele‚ baza experimentală‚ termenii-cheie; expun logic subiectul, analizîndu-l din punct de vedere al teoriilor, autorilor din domeniu, indică la înţelegerea suficientă a raportului dintre modelul teoretic şi realitatea practică; prezintă cu mici lacune, dar nu mai mult de 1-2, investigaţia practică efectuată şi concluziile pe marginea acesteia; sunt bazate pe consultarea bibliografiei din domeniu; sunt întocmite îngrijit, cu respectarea cerinţelor tehnice; sunt prezentate coerent, logic, în timp prevăzut de regulament, cu utilizarea unor metode capabile să faciliteze expunerea;

Nota 6 – apreciază lucrările care corespund în proporţie de 80% recomandărilor: sunt expuse în conformitate cu planul care conţine compartimente teoretice şi practice stabilite de recomandări; prezintă în introducere actualitatea studiului‚ problema‚ obiectul‚ scopul cercetării‚ ipotezele investigaţiei‚ baza conceptuală‚ metodele‚ procedeele şi tehnicile‚ etapele‚ baza experimentală‚ termenii-cheie, dar dau dovadă de anumite lacune în stabilirea acestora; expun logic subiectul, analizîndu-l din punct de vedere al unor teorii, autori din domeniu, indică la înţelegerea insufient de completă a raportului dintre modelul teoretic şi realitatea practică; prezintă cu mici lacune, dar nu mai mult de 3-4, investigaţia practică efectuată şi concluziile pe marginea acesteia; sunt bazate pe consultarea bibliografiei din domeniu; sunt întocmite îngrijit, cu respectarea cerinţelor tehnice; sunt prezentate cu anumite lacune şi greşeli, dar cu respectarea logicii unui discurs, cu utilizarea unor metode capabile să faciliteze expunerea;

Nota 5 – se acordă tezelor care corespund în proporţie de 75% recomandărilor: sunt expuse în conformitate cu planul care conţine compartimente teoretice şi practice stabilite de recomandări; prezintă în introducere actualitatea studiului‚ problema‚ obiectul‚ scopul cercetării‚ ipotezele investigaţiei‚ baza conceptuală‚ metodele‚ procedeele şi tehnicile‚ etapele‚ baza experimentală‚ termenii-cheie, dar dau dovadă de lacune considerabile în stabilirea lor, nu mai mult de 2-3; expun subiectul, analizîndu-l din punct de vedere al unor teorii, autori din domeniu, indică la înţelegerea insufient de completă a raportului dintre modelul teoretic şi realitatea practică; prezintă cu mici lacune, dar nu mai mult de 5-6, investigaţia practică efectuată şi concluziile pe marginea acesteia; sunt bazate pe consultarea redusă a bibliografiei din domeniu; sunt întocmite îngrijit, cu respectarea cerinţelor tehnice; sunt prezentate cu anumite lacune şi greşeli;

Nota 4 – se atribuie lucrărilor care corespund în proporţie de 65% recomandărilor; Nota 3 – se atribuie lucrărilor care corespund în proporţie de 60% recomandărilor; Nota 2 – se atribuie lucrărilor care corespund în proporţie de 50% recomandărilor; Nota 1 – se atribuie lucrărilor care corespund în proporţie de 25% recomandărilor.

95

VII. CERINŢE PENTRU ELABORAREA TEZELOR DE LICENŢĂ

Noţiuni generale privind teza de licenţă: • Teza de licenţă constituie dovada finisării cu succes a studiilor ciclului de trei ani –

licenţă – I treaptă a studiilor în conformitate cu Carta de la Bologna, iar teza de masterat – a II-a treaptă.

• Foaia de titlu a tezei de licenţă/master conţine informaţii privind denumirea ministerului de resort; denumirea instituţiei de învăţământ; denumirea facultăţii şi a catedrei; titlul tezei, numele studentului care a elaborat-o, numele conducătorului ştiinţific, locul şi anul elaborării etc.

• Imprimarea tezei trebuie să fie calitativă • Tezele se copertează – copertare de tip european.

Structura lucrării: • Teza va conţine două sau trei capitole, formularea şi conţinutul acestora vor

corespunde strict denumirii tezei • Capitolele lucrării vor reprezenta prin sine o abordare analitică a temei şi nu una pur-

descriptivă. La finele fiecărui capitol se vor elabora concluzii • Capitolele tezei vor fi precedate de Introducere • Introducerea va conţine în mod obligatoriu următoarele elemente: actualitatea temei

tezei, scopul şi obiectivele lucrării, nivelul de cercetare a temei (scurtă istoriografie a problemei), metodele folosite la elaborarea tezei. Volumul Introducerii va cuprinde 6-8 pagini.

• Textul tezei va fi încununat de Concluzii. Compartimentul Concluzii sau concluziile autorului tezei vor completa 1,5 - 2 pagini de text.

• Teza va fi însoţită şi de compartimentul Cuvinte-cheie • Teza poate conţine anexe: tabele, figuri, material ilustrativ, fragmente din documente

etc. Anexele nu vor depăşi 1/3 din volumul textual al tezei. Reguli privind aspectul grafic al tezei:

• Tezele se scriu pe foi albe, format A 4, dimensiunea 21.0 x 29.7 cm, pe o singură parte a foii.

• Câmpul paginilor tezei: stânga-30 mm; dreapta – 10 mm; partea de sus – 25 mm, partea de jos – 25 mm.

• Teza se redactează computerizat cu utilizarea semnelor diacritice corespunzătoare, font – 12, la 1,5 intervale.

• Capitolele tezei se numerotează cu cifre latine – I, II, III. Titlurile capitolelor se scriu cu majuscule, prin evidenţierea cu Bold.

• Subcapitolele se numerotează cu cifre arabe – 1, 2, care însoţesc cifrele latine – şi se scriu cu litere mici, în mărimea valabilă întregului text (font 12, minuscule), cu utilizarea Bold-ului (vezi anexa nr.2 - Cuprins).

• Toate paginile tezei cu începere de la foaia de titlu şi până la ultimele pagini (cuvinte-cheie) se numerotează. Numărul foii de titlu nu se afişează, dar se ia în calcul. Nu se admit numerotări de genul – 9 a, 9 b etc. Numărul paginii se plasează jos, în partea dreaptă a foii.

• În teză nu se admit corecţii, însemnări, adausuri etc. • Volumul tezei: teza de licenţă va cuprinde 140.000 semne (3,5 c.a. – 50 pagini).

Bibliografia, anexele nu se includ în acest volum. Reguli privind asigurarea bibliografică a tezei

Lista bibliografică se plasează la sfârşitul tezei şi se întocmeşte în ordinea alfabetică

96

Lucrările se inscriu în original, cu respectarea caracterelor latine sau chirilice Bibliografia tezei va conţine cel puţin 30 de titluri Bibliografia va fi sistematizată în compartimente, după cum urmează (denumirea

compartimentelor scriindu-se cu majuscule şi bold, ele fiind numerotate prin utilizarea semnelor A, B, C):

a. Izvoare; b. Monografii; b.1. Monografiile se vor cita indicându-se: autorul, titlul lucrării (cursiv), locul ediţiei, editura, anul ediţiei. b.2. În cazul lucrărilor monografice se va indica, la sfârşit, numărul total de pagini al acestora sau, în cazul când a fost folosit doar un capitol sau compartiment al acesteia – paginile capitolului/compartimentului. c. Articole; c. 1. studiile şi articolele se citează indicându-se autorul, denumirea articolului, denumirea revistei sau titlul culegerii de studii, locul editării, anul şi numărul revistei, paginile articolului sau studiului. d. Surse electronice. d.1 sursele electronice nu vor depăşi 25 % din numărul total de titluri.

Teza va fi însoţită de referinţe bibliografice (note) Referinţele bibliografice se vor plasa la susbsolul fiecărei pagini, folosindu-se sistemul

cifric în ordine crescândă (ex.1, 2, 3, 4 etc.) În cazul citării primare a unei lucrări este necesară descrierea completă a acesteia:

autorul, titlul lucrării (cursiv), locul ediţiei, editura, anul ediţiei, pagina/paginile utilizate.

În cazul citării repetate a aceleiaşi lucrări se poate utiliza una dintre variantele de mai jos: o dacă citarea repetată se face imediat după citarea primară a unei lucrări

folosim formula: Ibidem, cu indicarea paginilor necesare. o dacă citarea repetată a lucrării se face la un anumit interval de la citarea

primară a acesteia se va indica autorul şi formula: op.cit.(cursiv). o dacă în lista referinţelor bibliografice includem mai multe lucrări ale

unuia şi aceluiaşi autor, în cazul citării repetate ale acestora folosim varianta prescurtată a titulului lucrării, care însoţeşte numele autorului

Citarea unui articol din revistă, la fel ca şi citarea unei surse din Internet se face în baza aceloraşi principii: se indică autorul articolului, titlul, adresa exactă unde poate fi găsit acest articol, data accesării site-ului.

Susţinerea tezei

• Cu o lună înainte de susţinerea publică a tezelor de licenţă se organizează susţinerea prealabilă a acestora (în cadrul catedrei de profil)

• Studentul va ţine cont de observaţiile şi sugestiile primite în timpul susţinerii prealabile şi va perfecta, în corespundere cu acestea, teza.

• Teza,finalizată şi copertată (cu semnătura autorului şi a conducătorului ştiinţific pe foaia de titlu), va fi depusă la catedra de profil într-un exemplar, cu 15 zile înainte de susţinerea publică.

• În momentul depunerii la catedră, teza va fi însoţită de avizul conducătorului ştiinţific şi de o recenzie a unui titular al catedrei de profil sau al altei catedre din cadrul sau din afara facultăţii.

• Şeful catedrei va admite, prin semnătură, teza spre susţinere.

97

.