UNIVERSITATEA DE VEST TIMISOARAUNIVERSITATEA DE VEST TIMISOARAFACULTATEA CHIMIE-BIOLOGIE-GEOGRAFIEFACULTATEA CHIMIE-BIOLOGIE-GEOGRAFIE

SECŢIA GEOGRAFIESECŢIA GEOGRAFIE

TipuTipuriri de habitat de habitatee uman umanee al al regiuni regiuni

Depresiunea PetroDepresiunea Petroşanişani

Depresiunea Petrosani – Depresiunea Petrosani –

Î În partea de sud-vest a Romaniei,la extremitatean partea de sud-vest a Romaniei,la extremitatea sudica a judetului Hunedoara, sudica a judetului Hunedoara, S Situata la peste 500-600 m deasupra marii,este ituata la peste 500-600 m deasupra marii,este inchisinchisăă spre ras spre rasăărit de culmile muntilor Parangrit de culmile muntilor Parang,,la la miazazi de muntiimiazazi de muntii VVââlcanului,lcanului, iar la apus de muntii iar la apus de muntii Retezat si Surianul.Retezat si Surianul.

LegLegătură către Dep. Petroşani prin pasul ătură către Dep. Petroşani prin pasul

Merişor, respectiv pasul Lainici înspre Tg. Jiu.Merişor, respectiv pasul Lainici înspre Tg. Jiu.

Etapizarea populării spaţiului depresionar dezvăluie că cele mai vechi forme de locuire datează din perioada neoliticului superior (vestigii ale culturii Sălcuţa)

Cele mai importante dovezi ale unor forme superioare de locuire aparţin perioadei dacice:

ruinele unei cetăţi datând din timpul lui Burebista care făcea parte din sistemul de apărare al dacilor din Munţii

Orăştiei. Pe lângă rolul său militar, cetatea îndeplinea şi

funcţia de aşezare civilă fapt dovedit de descoperirea unor piese de ceramică, ustensile din fier, podoabe,tezaur monetar de argint.

Istoria începe undeva pe la Istoria începe undeva pe la 16401640, , atunci cândatunci când douăzeci de douăzeci de iobagiiobagi din din PetrosPetros, pot fi consideraţi primii locuitori ai acestui ţinut., pot fi consideraţi primii locuitori ai acestui ţinut.

În 1720, un austriacÎn 1720, un austriac afirmă afirmă că întreaga depresinune era intens că întreaga depresinune era intens populată cu gospodării risipite pretutindeni de-a lungul populată cu gospodării risipite pretutindeni de-a lungul lanţuluilanţului intracarpatic,intracarpatic, sălaşe şi grupuri de case, ce formau nucleele unor sate sălaşe şi grupuri de case, ce formau nucleele unor sate care ulterior au devenit localităţile de astăzicare ulterior au devenit localităţile de astăzi. .

ÎÎntreg arealul cuprindea 2550 locuitori. În această perioadă ocupaţia de bază a populaţiei era păstoritul

Evoluţia ulterioară a umanizării depresiunii a fost marcată de două etape impuse de activităţile economice predominante:

etapa rurală (iniţial în secolele XIII-XIV puţin populată, gospodăriile fiind risipite în zona piemontană)

etapa urbana (faza industrială a populării depresiunii )

exploatare sistemică a zăcămintelor incepand cu 1840;declanşează o adevărată explozie economică şi demografică.

Agricultura reprezintǎ cea mai veche activitate economică de la nivelul depresiunii, practicată înainte de descoperirea şi valorificarea exploatărilor de cărbune, fiind şi astăzi activitatea economică de bază a satelor din zona studiată.

Industria extractivă din cadrul Depresiunii Petroşani a intrat în declin după 1990, şi totodată evidenţierea efectelor negative a procesului de restructurare industrială asupra potenţialului demografic şi în mod particular asupra forţei de muncă,.

7

L E G E N D A :

1. PETRILA2. PETROSANI 3.BANITA4.ANINOASA5.VULCAN 6.LUPENI

7.URICANI

Localitati:

65 4

3

2

1

0-11.1-5

Rata somajului (%)

5.1-10

0 2 4 6 8 10km

barbatifemei

Structura somajului:

Fig. Rata şomajului în Depresiunea PetroşaniSursa: Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă-

Hunedoara

Fig. Categorii de şomeri în oraşele din Depresiunea Petroşani (2005)

• CATUNE:Botani, Capraresti, Cotesti, Corbioni, Rachita, Firma, Jitoni, Jigoreasa, Baiesti, Rusesti, Marconi.

• Aproximativ 18 % dintre barbati au virsta cuprinsa intre 0-15 ani, 5 % au virsta cuprinsa intre 16-55 ani si 32 % cu virsta peste 55 ani.

• Comuna banita stil sasesc

Locuitorii din Valea Jiului sun denumiti momârlani.Locuitorii din Valea Jiului sun denumiti momârlani.Tradiţii: sânzieneleTradiţii: sânzienele

colindul brânduşilor colindul brânduşilor

Localitatea Localitatea CrivadiaCrivadia

Comuna BanitaComuna Banita

• IN PARTEA DE VEST INTALNIM UN HABITAT UMAN DE TIP ADUNAT, IAR IN PARTEA DE EST SE INTALNESC SATE CU PROFIL RISIPIT

• Sate liniare:Cimpa, Tirici, Rascoala, Banita

Jiet• Sate de tip radiar: Campu lui Neag,

Aninoasa.

CampuCampu lui Neag lui Neag