UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI … major al acestui studiu este de a evalua percepţia...

65
Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat 1 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA ŞCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA DE AGRICULTURĂ Ing. Coteţ Alina Carmen (căs. Farcău) TEZĂ DE DOCTORAT PhD THESIS MANAGEMENTUL CALITĂŢII PRODUSELOR ALIMENTARE DE ORIGINE VEGETALĂ (REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT) FOOD QUALITY MANAGEMENT OF FOODS BY PLANT ORIGIN (SUMMARY OF Ph.D. THESIS) CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC Prof. Univ. Dr. EMILIAN MERCE Cluj-Napoca 2011

Transcript of UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI … major al acestui studiu este de a evalua percepţia...

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

1

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

ŞCOALA DOCTORALĂ

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

Ing. Coteţ Alina Carmen (căs. Farcău)

TEZĂ DE DOCTORAT

PhD THESIS

MANAGEMENTUL CALITĂŢII PRODUSELOR

ALIMENTARE DE ORIGINE VEGETALĂ

(REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT)

FOOD QUALITY MANAGEMENT OF FOODS BY PLANT

ORIGIN

(SUMMARY OF Ph.D. THESIS)

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC

Prof. Univ. Dr. EMILIAN MERCE

Cluj-Napoca

2011

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

2

CUPRINS

INTRODUCERE............................................................................................................. 6

PARTEA I. STADIUL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIU..................................... 7

CAPITOLUL 1. MANAGEMENTUL CALITĂŢII……………………............ 7

1.1.Conceptul extins de calitate……………………………………………...………… 7

1.1.1. Orientări privind definirea calităţii………………………...………….......... 7

1.1.2. Factorii calităţii. Funcţiile calităţii…………………………………..…....… 7

1.1.3.Dimensiuni ale calităţii produselor alimentare………………….................... 7

1.2. Abordările managementului calităţii………………………………..……………... 8

1.2.1. Istoricul managementului calităţii ................................................................. 8

1.2.2.Conceptului de management al calităţii. Funcţiile managementului

calităţii……………………………………………………………………………..

9

1.2.3. Definirea și implementarea sistemului de management al calităţii…............ 9

1.3. Problema alimentară………………………………………………………………. 10

1.3.1. Aspecte cantitative ale problemei alimentare………………………………. 10

1.3.2.Aspecte calitative ale problemei alimentare.................................................... 10

1.3.2.1.Funcţiile produsului alimentar. Produsele vegetale în alimentaţie……. 10

1.4. Infrastructura internaţională, europeană şi naţională pentru evaluarea şi certificarea

conformităţii şi calităţii……………………………………………………................... 11

1.4.1. Politici privind calitatea şi securitatea alimentară………………………….. 11

1.4.2. Nivel mondial……………………………………………………….…….... 11

1.4.3. Nivel european………………………………………………………..…….. 12

1.4.4. Nivel naţional……………………………………………………………..... 12

1.4.5. Politica naţională a calităţii. Impactul implementării sistemului de management al

calităţii in industria alimentară……………………………………...........................

12

PARTEA A II-A. MATERIAL ŞI METODĂ ....................................................... 13

CAPITOLUL 2. AREALUL CERCETĂRII……………………………………. 13

2.1. Regiunile de dezvoltare ale României...................................................................... 13

2.1.1. Delimitare geografică………………………………………………………. 13

2.1.2. Elemente de eterogenitate............................................................................... 13

2.2. Regiunea de dezvoltare nord-vest............................................................................. 13

2.3. Judeţul Satu Mare. Prezentare generală…………………………………………… 14

2.3.1. Cadrul natural................................................................................................. 14

2.3.2. Date demografice………………………………………………………..….. 14

2.3.3. Sănătate: protecţie socială şi sistemul de pensii……………………………. 15

2.3.4. Educaţie…………………………………………………………………….. 15

2.3.5. Sistemul bancar…………………………………………………………….. 15

2.3.6. Transportul……………………………………………………………….. 15

2.3.7. Telecomunicaţii şi servicii de mesagerie rapidă…………………….……. 15

2.3.8. Hoteluri şi restaurante……………………………………………………... 16

2.3.9. Economia judeţului………………………………………………………… 16

2.3.9.1. Industria şi evoluţia producţiei industriale………………………....... 16

2.3.9.2. Agricultura……………………………………………………………. 16

2.3.9.3. Turism…………………………………………………………………. 16

2.3.9.4. Forţa de muncă………………………………………………………... 16

2.4. Centrele de cercetare/Centrele Locale ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Satu

Mare………………………………………………………………….............................. 17

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

3

CAPITOLUL 3. METODELE DE CERCETARE……………………………... 18

3.1. Documentarea …………………………………………………………………….. 18

3.2. Ancheta ………………………………………………………………………….... 18

3.2.1. Obiectivele cercetării………………………………………………………. 18

3.2.2. Documentarea prealabilă asupra arealului studiat…………………………. 18

3.2.3. Determinarea eşantionului…………………………………………………. 18

3.2.4. Determinarea tehnicilor de anchetă………………………………………… 20

3.2.5. Crearea instrumentelor de lucru……………………………………………. 20

3.2.6. Echipa de anchetatori……………………………………………………….. 20

3.2.7. Ancheta pilot (testarea şi adaptarea instrumentului de lucru)……………… 20

3.2.8. Calendarul de desfăşurare…………………………………………………... 20

3.2.9. Culegerea datelor…………………………………………………………… 20

3.2.10. Crearea bazei de date……………………………………………………… 21

3.2.11. Analiza informaţiilor……………………………………………………… 21

PARTEA A III-A. REZULTATE ŞI DISCUŢII ……………………………….. 23

CAPITOLUL 4. DIAGNOZA MEDIULUI CERCETAT…………………… 23

4.1. Profilul respondenţilor …………………………………………………………… 23

4.1.1. Sexul respondenţilor……………………………………………………….. 23

4.1.2. Vârsta respondenţilor……………………………………………………….. 24

4.1.3. Mediul de domiciliu al respondenţilor……………………………………… 25

4.1.4. Naţionalitatea respondenţilor……………………………………………….. 25

4.1.5. Religia respondenţilor………………………………………………………. 26

4.1.6. Status principal al respondenţilor…………………………………………... 27

4.1.7. Nivelul de educaţie al respondenţilor………………………………………. 27

4.1.8. Venitul respondenţilor……………………………………………………… 28

4.2. Obiceiurile alimentare ale respondenţilor ………………………………………… 29

4.3. Percepţia consumatorului asupra calităţii…………………………………………. 31

4.4. Instituţii şi organizaţii implicate în asigurarea calităţii produselor alimentare…… 38

CAPITOLUL 5. CERCETĂRI PRIVIND IMPACTUL CALITĂŢII PRODUSELOR

ALIMENTARE…………………………………………………

42

5.1. Influenţa sexului respondenţilor asupra consumului de alimente ……………….. 42

5.2. Influenţa vârstei respondenţilor asupra consumului de alimente…………………. 42

5.3. Influenţa mediului de domiciliu al respondenţilor asupra consumului de alimente. 44

5.4. Influenţa nivelului de educaţie al respondenţilor asupra consumului de alimente.. 46

5.5. Influenţa venitului lunar al respondenţilor asupra consumului de alimente……… 49

5.6. Percepţia asupra riscului pentru sănătate…………………………………………. 51

5.7. Disponibilitatea de a cheltui………………………………………………………. 54

CONCLUZII………………………………………………………………………….

56

BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................. 59

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

4

CONTENTS

INTRODUCTION…………………………………………………………………… 6

PART I. STAGE OF KNOWLEDGE IN DOMAIN………………………. 7

CHAPTER 1. QUALITY MANAGEMENT………………………………….. 7

1.1.Extended concept of quality……………………………………………………….. 7

1.1.1.Guidelines for defining quality………………………………………………. 7

1.1.2.Quality factors. Quality features…………………………………………….. 7

1.1.3. Dimensions of quality food products……………………………………….. 7

1.2. Quality management approaches………………………………………………….. 8

1.2.1. History of quality management……………………………………………... 8

1.2.2. Quality management concept. Quality management functions……………..

9

1.2.3. Defining and implementing quality management system………………….. 9

1.3. Food problem………………………………………………………………………. 10

1.3.1.Quantitative aspects of the food problem…………………………………… 10

1.3.2. Qualitative aspects of the food problem……………………………………. 10

1.3.2.1. Functions of food. Eating vegetable products………………………… 10

1.4. Infrastructure international, european and national assessment and certification of

compliance and quality ………………………………………………………………… 11

1.4.1. Food quality and safety policies……………………………………………. 11

1.4.2.Worldwide…………………………………………………………………… 11

1.4.3. European level………………………………………………………………. 12

1.4.4. National level………………………………………………………………... 12

1.4.5.National quality policy. The impact of implementing quality management system

in food industry………………………………………………………………….

12

PART II. MATERIAL AND METHOD ……………………………….. 13

CHAPTER 2. RESEARCH ARE………………………………………………… 13

2.1. Romania's development region …………………………………………………… 13

2.1.1. Geographical delimitation………………………………………………….. 13

2.1.2. Elements of heterogeneity………………………………………………….. 13

2.2. Northwest region development……………………………………………………. 13

2.3. Satu Mare Country. Overview……………………………………………………. 14

2.3.1. Natural environment……………………………………………………….. 14

2.3.2. Demographics……………………………………………………………… 14

2.3.3. Health: social protection and pensions…………………………………… 15

2.3.4. Education…………………………………………………………………… 15

2.3.5. Banking…………………………………………………………………… 15

2.3.6. Transport………………………………………………………………….. 15

2.3.7. Telecommunications and instant messaging services……………………… 15

2.3.8. Hotels and restaurants…………………………………………………….. 16

2.3.9. County Economy…………………………………………………………. 16

2.3.9.1. Industry and the evolution of industrial production…………………. 16

2.3.9.2. Agriculture…………………………………………………………….. 16

2.3.9.3. Tourism………………………………………………………………... 16

2.3.9.4. Workforce…………………………………………………………… 16

2.4. Research Centres/Local Centres for Payment and Intervention Agency for Agriculture

Satu Mare…………………………………………………………………. 17

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

5

CHAPTER 3. RESEARCH METHODS………………………………………. 18

3.1. Documentation……………………………………………………………………. 18

3.2. Investigation……………………………………………………………………….. 18

3.2.1. Research objectives…………………………………………………………. 18

3.2.2. Preliminary documentation to the study area………………………………. 18

3.2.3. The sample determination………………………………………………….. 18

3.2.4. The investigative techniques determination……………………………….. 20

3.2.5. Creating working instruments………………………………………………. 20

3.2.6. The investigators……………………………………………………………. 20

3.2.7. The pilot survey (instrument testing and adaptation of work)……………. 20

3.2.8. Deployment calendar……………………………………………………….. 20

3.2.9. Data collection……………………………………………………………… 20

3.2.10. Creating database………………………………………………………….. 21

3.2.11. Data analysis……………………………………………………………….. 21

PART III. RESULTS AND DISCUSSION……………………………… 23

CHAPTER 4. ENVIRONMENTAL DIAGNOSIS INVESTIGATED……… 23

4.1. Respondent profile………………………………………………………………… 23

4.1.1. Respondents gender…………………………………………………………. 23

4.1.2. Age of respondents………………………………………………………….. 24

4.1.3. Respondents' home environment……………………………………………. 25

4.1.4. Nationality of respondents…………………………………………………... 25

4.1.5. Religion of respondents……………………………………………………... 26

4.1.6. Main Status of respondents…………………………………………………. 27

4.1.7. Education level of respondents……………………………………………… 27

4.1.8. Income respondents…………………………………………………………. 28

4.2. Food habits of respondent………………………………………………………….. 29

4.3. Consumer perceptions of quality ………………………………………………….. 31

4.4. Institutions and organizations involved in food quality assurance………………… 38

CHAPTER 5. RESEARCH ON THE IMPACT OF FOOD QUALITY…………..

42

5.1. The influence of respondents gender on food consumption……………………….. 42

5.2. The influence of respondents age on food consumption………………………….. 42

5.3. The influence of respondents home environment on food consumption…………. 44

5.4. The influence of respondents education level on food consumption……………… 46

5.5. The influence of respondents monthly income on food consumption……………. 49

5.6. Perception of health risk…………………………………………………………… 51

5.7. Willingness to spend………………………………………………………………. 54

CONCLUSIONS…………………………………………………………….............. 56

BIBLIOGRAPHY…………………………………………………………………… 59

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

6

INTRODUCERE

Niciodată ca în prezent nu s-a acordat o atât de mare importanţă alimentaţiei

umane. În ultimii ani, un rol din ce în ce mai important se acordă relaţiei alimentaţie-

calitate-boală precum şi relaţiei alimentaţie-cantitate-criză alimentară, în speranţa că

se va putea elabora o tactică alimentaţie-sănătate. Problema a depăşit acum limitele

ştiinţifice căpătând valenţe politice, economice, cu implicaţii sociale care, în cadrul

unui concept alimentar unitar, decid strategia nutriţională, starea de nutriţie şi de

sănătate.

Lucrarea analizează mai multe aspecte (balanţa alimentaţie-sănătate, aspecte

legate de materiile prime, tehnologii, reglementari tehnice şi legislative, procesare,

depozitare, opinii, cerinţe şi aşteptări ale consumatorului), astfel încât în final să se

poată determina factorii de natură umană, materială, instituţională şi științifică

implicaţi în obţinerea şi în final în consumul unor produselor alimentare de calitate.

Obiectivul major al acestui studiu este de a evalua percepţia consumatorului

asupra modului în care managementul influenţează calitatea produselor alimentare.

Prezenta cercetare analizează modul în care elementele/procesele unui sistem de

management al calităţii - responsabilitatea managementului, managementul resurselor,

realizarea produselor/serviciilor, măsurare, analiză și îmbunătățire, aplicate de-a

lungul lanţului alimentar contribuie la obţinerea unor produselor alimentare de

calitate, precum şi modul în care, consumul alimentar este influenţat anumiţi factori.

Metoda folosită pentru culegerea datelor a fost ancheta, iar ca instrument de

cercetare a fost folosit chestionarul. Fundamentarea, creearea şi pretestarea

instrumentului de cercetarea a avut în vedere identificarea eventualelor erori de

fundamentare a întrebărilor, precum şi determinarea modalităţilor optime de

implementare a chestionarului astfel încât atingerea obiectivelor să fie realizată.

Pe baza informaţiilor din chestionarele aplicate în judeţul Satu Mare, judeţ care

a reprezentat arealul cercetării studiului propus, s-a realizat baza de date. Arealul

cercetat a fost împărţit în şase centre de cercetare/unităţi teritoriale, centre care au

acoperit întreaga suprafaţă a judeţului şi care s-au suprapus cu centrele locale ale

Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Satu Mare, instituţie care a

contribuit la realizarea studiului. A fost realizată o baza de date în programul SPSS

v17, pentru fiecare centru de cercetare în parte şi pentru întreg arealul cercetat, bază

care a facilitat analiza ulterioară a informaţiilor oferite de chestionar.

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

7

PARTEA I.

STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII

Capitolul 1

MANAGEMENTUL CALITĂŢII

1.1. CONCEPTUL EXTINS DE CALITATE

1.1.1. Orientări privind definirea calităţii

Calitatea este o noţiune cu care se operează astăzi în toate domeniile. În

literatură se găsesc multe definiţii ale calităţii, marea lor majoritate neavând

importanţă practică. De-a lungul timpului noţiunea de calitate a fost interpretată de

mulţi filosofi, începând cu Aristotel, trecând prin filosofia clasică germană şi ajungând

la curentele filosofice contemporane. Definiţiile clasice ale calităţii formulate de

diverşi cercetători în domeniu, reflectă necesitatea definirii clare a acestui indicator

global.

1.1.2. Factorii calităţii. Funcţiile calităţii

Realizarea calităţii este un proces complex, colectiv, cu caracter de

management şi care se realizează cu participarea a numeroşi factori, care se

intercondiţionează şi se integrează în producţie. Dimensiunile calităţii sunt influenţate

de o serie de factori intrinseci şi extrinseci (Luning, 2002). Aceştia sunt: securitatea

produsului şi aspecte legate de sănătate, proprietăţi senzoriale şi termenul de

valabiltate, fiabilitatea şi convenienţa produsului, caracteristicile sistemului de

producţie, aspecte legate de mediul înconjurător, aspecte referitoare la marketing.

Calitatea are un caracter complex şi dinamic şi înglobează un ansamblu de

caracteristici tehnico-funcţionale, economice, sociale, psiho-senzoriale, care împreună

satisfac într-un anumit grad nevoia socială la un moment dat şi într-un anumit loc.

Funcţiile pe care le îndeplineşte calitatea sunt (Olaru, 1995):

Funcţia tehnică;

Funcţia economică;

Funcţia socială.

1.1.3. Dimensiuni ale calităţii produselor alimentare

Pornind în abordarea calităţii, J.M. Juran (Juran şi Gryna, 1973), sublinia faptul

că "fundamentul pe care este construită calitatea îl constituie caracteristicile calităţii".

El defineşte caracteristicile calităţii ca reprezentând "orice dimensiune, proprietate

chimică sau organoleptică care conferă produsului atributul de a fi corespunzător

pentru utilizare. Alte caracteristici sunt durata serviciului, fiabilitatea,

mentenabilitatea".

Caracteristicile (dimensiunile) calităţii sunt clasificate în mod diferit în

literatura de specialitate. În raport cu natura şi efectul pe care îl au în procesul de

utilizare, caracteristicile de calitate se grupează în: caracteristici tehnice, caracteristici

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

8

de disponibilitate, caracteristici psiho-senzoriale, caracteristici economice,

caracteristici sociale.

1.2. ABORDĂRILE MANAGEMENTULUI CALITĂȚII

1.2.1. Istoricul managementului calităţii

Noţiunea principală cu care se operează astăzi în domeniul managementului

este aceea de calitate. Cu toate că noţiunea de calitate a fost interpretată de mulţi

filosofi, începând cu Aristotel, studiul experienţei productive şi al teoriei producţiei

creează impresia că doar astăzi calitatea a ajuns un cuvânt la modă. În realitate

conceptual de calitate îşi are originile din cele mai vechi timpuri.

Evoluţia managementului calităţii poate fi redată prin următoarea reprezentare

grafică (Figura 1.).

Figura1. Istoricul managementului calităţii

Sursa: Prelucrare după (20, 2002)

Evoluţia conceptului de calitate cu siguranţa nu se va opri în această etapă.

Numeroase întreprinderi şi instituţii, încearcă prin eforturi speciale să realizeze

produse şi servicii apreciate pe piaţă. Pieţele de desfacere vor fi câştigate de unităţi

care vor realiza produse de calitate şi la preţuri cât mai mici. Este deci normal ca

succesul să fie de parte celor care, pe lângă aplicarea tehnologiilor conştient elaborate

şi planificate, îşi vor organiza producţia după sisteme noi şi moderne de asigurare a

calităţii.

Abordarea stastatistică a calităţii calităţii

Siguranţă statistică Calitatea în locul costului

Îmbunătăţire

Prevenire

Managementul calităţii totale TQM

Asigurarea calităţii AQAP, GP codes

ISO

HACCP

1930

1950

1960

1970

1980

1990

2000

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

9

1.2.2. Conceptul de management al calităţii. Funcţiile managementului

calităţii

Sistemul de management al calității (SMC) este definit ca fiind un sistem de

management prin care se orientează și se controlează o organizație în ceea ce privește

calitatea (44, 2006).

Conform seriei ISO 8402/95 managementul calităţii reprezintă ansamblul

activităţilor funcţiei generale de management care determină politica în domeniul

calităţii, obiectivele şi responsabilităţile în cadrul sistemului calităţii prin mijloace

cum ar fi: planificarea, controlul, asigurarea şi îmbunătăţirea calităţii.

1.2.3. Definirea și implementarea sistemului de management al calităţii

Organizația Internațională pentru Standardizare (ISO) a elaborat standarde

pentru Sistemul de Management al Calităţii (SMC) începând din anul 1987, sub forma

seriei de standarde ISO 9000:1987. Acestea au fost revizuite de mai multe ori, iar

ultima revizuire majoră a fost în anul 2000, creându-se seria ISO 9000:2000. ISO a

aprobat o revizuire minoră, ISO 9001:2008, în 14 octombrie 2008, incluzând în

special modificări gramaticale pentru ușurarea traducerii standardului în alte limbi.

După revizuirile din anii 2000 și 2006, principalele standarde din familia ISO

9000, adoptate și de România prin Asociația de Standardizare din România (ASRO)

sunt :

SR EN ISO 9000:2006 - Sisteme de management al calității. Principii

fundamentale și vocabular;

SR EN ISO 9001:2008 - Sisteme de management al calității. Cerințe;

SR EN ISO 9004:2001 - Sisteme de management al calității. Linii directoare

pentru îmbunătățirea performanțelor.

Pentru implementarea unui SMC pe baza familiei de standarde ISO 9000 este

necesar să se utilizeze și alte standarde pentru anumite activități complementare, de

exemplu:

SR EN ISO 19011:2003 - Linii directoare pentru auditarea sistemelor de

management al calității și/sau mediului;

SR EN ISO/TR 10013:2003 - Linii directoare pentru documentația sistemului

de management al calității;

SR EN ISO 10015:2000 - Managementul calității. Linii directoare pentru

instruire.

Cerințele pentru sistemele de management al calității sunt specificate în

standardul SR EN ISO 9001:2008. Aceste cerințe sunt generale și aplicabile

organizațiilor din orice sector industrial sau economic, însă nu sunt cerințe pentru

produse.

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

10

1.3. PROBLEMA ALIMENTARĂ

O opinie răspândită spune că dacă produsele alimentare ar fi echitabil şi

corect repartizate pe glob, atunci nu ar mai exista oameni înfometați (Dima și

Diaconescu, 2005). Multitudinea dovezilor arată că eliminarea foametei şi malnutriţiei

ar putea salva milioane de vieţi anual. Extinderea foamei şi malnutriției afectează

performanţa economică nu numai la nivel de familie şi de individ, ci şi de naţiune.

Impactul economic al unor deficienţe de substanaţe minerale fost calculat de către

profesorul-economist Joy Ross şi epidemiologul Susan Horton (Ross şi Horton, 1998).

El a fost măsurat în valoarea productivităţii pierdute pe cap de locuitor şi în procent

din Produsul Intern Brut (PIB). Studiile efectuate au arătat că, în unele ţări anemia stă

la baza reducerii produsului intern brut (PIB) cu 0.5%-1.8%.

1.3.1. Aspecte cantitative ale problemei alimentare

Banca japoneză de investiţii Nomura a elaborat un raport de cercetare care

detaliază ţările care ar putea fi afectate cel mai tare criză alimentară. Indexul Nomura -

Nomura’s Food Vulnerability Index (NFVI) este calculat in functie de 3 indicatori:

Produsul Intern Brut nominal pe cap de locuitor în dolari SUA la cursul de

schimb pe piaţă.

ponderea cheltuielilor pentru hrana din consumul total al gospodăriei.

exporturile nete de alimente ca procent din PIB.

Indexul Nomura ordonează (47, 2010), 80 de ţări expuse la criza alimentară

mondială. Indexul Nomura a plasat România pe locul 12 în lume din punct de vedere

al vulnerabilității la criza alimentară, în pofida faptului că ţara noastră ocupă locul 25

în lume din punctul de vedere al suprafeței terenurilor arabile şi, teoretic, ar putea

asigura hrana pentru 130 de milioane de oameni.

1.3.2. Aspecte calitative ale problemei alimentare

Calitatea produselor alimentare este în strânsă legătură cu îmbunătăţirea stării

de sănătate a populaţiei, potenţialul de dezvoltare economică a ţării, cu reducerea

pierderilor şi alterarea alimentelor. În prezent, la nivel mondial, calitatea alimentelor

este afectată de reducerea cantității şi calităţii materiilor prime, de operațiile de

procesare, de operaţiile post-procesare, precum şi de comportamentul consumatorilor.

1.3.2.1. Funcţiile produsului alimentar. Produsele vegetale în alimentaţie

Rolul produsului alimentar în hrănirea şi asigurarea stării de sănătate a

populaţiei se realizează printr-o serie de funcţii care se manifestă pe mai multe planuri

şi care sunt în strânsă interdependenţă cu structura, compoziţia chimică şi proprietăţile

alimentului.

A. Funcţia nutritivă-FN = f(P,L,G,SM,V,E,A)

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

11

P - conţinutul de proteine din compoziţie

L - conţinutul de lipide din compoziţie

G - conţinutul de glucide din compoziţie

SM - conţinutul de săruri minerale din compoziţie

V - conţinutul de vitamine din compoziţie

E - conţinutul de enzime din compoziţie

A - conţinutul de apă din compoziţie

B. Funcţia plastică-FP = f(P,L,G,SM)

C. Funcţia energetic-FE = f(G,L,P)

D. Funcţia catalitică-FC = f(E,P,V,SM)

E. Funcţia de protecţie şi sanogeneză-FPS = f(P,G,L,V,SM)

F. Funcţia terapeutică

FT = f(G,L,P,SM,V,E,A)

G. Funcţia psihosenzorială şi estetică-FPE = f(G,L,P,SM,Pg,A,Amb)

Pg - conţinutul de pigmenţi

Amb - estetica ambalajului

1. 4. INFRASTRUCTURA INTERNAŢIONALĂ, EUROPEANĂ ŞI NAŢIONALĂ

PENTRU EVALUAREA ŞI CERTIFICAREA CONFORMITĂŢII ŞI CALITĂŢII

1.4.1. Politici privind calitatea şi securitatea alimentară

Problema alimentară mondială rezultă din jocul a numeroase contradicţii din

sfera producţiei şi distribuţiei bunurilor alimentare, contradicţii determinate, la rândul

lor, de un ansamblu de fenomene complexe – economice, sociale şi politice –

specifice ţărilor şi regiunilor lumii. Proiectele de dezvoltare vizând o alimentaţie

adecvată sunt cele care aduc beneficii unui segment extins de populaţie, care

contribuie la reducerea inegalităţii veniturilor şi au şanse să ducă la îmbunătăţirea

sănătăţii şi calităţii vieţii celor deficitari din aceste puncte de vedere. În acest context,

recunoaşterea existenţei unei probleme alimentare, precum şi conştientizarea

implicaţiilor şi riscurilor pe care nerezolvarea acesteia le poate induce asupra stării de

sănătate a populaţiei pe termen scurt, mediu şi lung, s-au materializat în intensificarea

eforturilor de elaborare şi implementare a unor politici alimentare şi nutriţionale al

căror scop general îl constituie salvgardarea dreptului fiecărui individ de a avea acces

permanent la hrana necesară unei vieţi active şi sănătoase.

1.4.2. Nivel mondial

Un rol central în rezolvarea problemei alimentare pe plan mondial revine

Organizaţiei Naţiunilor Unite, în cadrul căreia au fost create organisme şi instituţii cu

atribuţii în domeniul agroalimentar şi al sănătăţii, reprezentative fiind FAO – ONU

pentru Alimentaţie şi Agricultură şi OMS – Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Atât

acţiunile individuale, cât şi colaborarea, cooperarea dintre aceste instituţii, au avut

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

12

drept consecinţă adoptarea treptată a unor căi practice, fundamentate ştiinţific, în

vederea rezolvării eficiente a ecuaţiei populaţie – alimentaţie.

1.4.3. Nivel european

Grupul de lucru C.E.E./ONU pentru standardizarea produselor alimentare şi

îmbunătățirea calității urmărește, prin activitatea sa, promovarea dezvoltării

industriale şi comerciale prin încurajarea armonizării internaționale a standardelor şi a

reglementarilor tehnice, prin eliminarea şi reducerea progresivă a obstacolelor tehnice

din calea comerțului şi prin promovarea cooperării științifice şi tehnologice, graţie

elaborării politicilor de standardizare şi activităților conexe.

1.4.4. Nivel naţional

În România este recunoscut rolul organismului de standardizare (ASRO –

Asociaţia de Standardizare din România), de acreditare (RENAR - Asociaţia de

Acreditare din România). La acestea se adaugă Biroul Român de Metrologie Legală.

1.4.5. Politica naţională a calităţii. Impactul implementării sistemului de

management al calităţii in industria alimentară

Scopul politicii naţionale a României în domeniul calităţii ar trebui să fie

plasarea factorului uman pe unul dintre primele locuri în cadrul procesului decizional.

Pentru a aduce avantaje întregii societăţi , competitivitatea trebuie să creeze un plus de

bunăstare atât pentru consumator, cât şi pentru angajat. În vederea realizării acestui

obiectiv, reprezentanţii partenerilor sociali tradiţionali – organizaţiile sindicale,

organizaţiile patronale şi Guvernul – ca şi reprezentanţii organizaţiilor profesionale,

ale celor ce fac parte din infrastructura sistemului naţional al calităţii, ai agenţilor

economici şi ai altor organizaţii vor coopera cu reprezentanţii Sistemului Naţional

pentru Managementul Calităţii şi cu cei ai Sistemului Naţional pentru Protecţia

Consumatorilor, în vederea elaborării şi implementării politicilor şi strategiilor din

domeniul calităţii, atât la nivel macroeconomic, cât şi la nivel microeconomic.

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

13

PARTEA a II-a

MATERIAL ŞI METODĂ

Capitolul 2

AREALUL CERCETĂRII

2.1. REGIUNILE DE DEZVOLTARE ALE ROMÂNIEI

2.1.1. Delimitare geografică

Regiunile de dezvoltare se referă la subdiviziile regionale ale României create

în anul 1998 pentru a coordona dezvoltarea regională necesară pentru ca România să

adere la Uniunea Europeană. Regiunile de dezvoltare ale României corespund cu

diviziunile de nivel NUTS-II din UE. Deși devin din ce în ce mai semnificative în

domeniul de dezvoltare regională, aceste regiuni nu au nici un statut administativ,

neavând un consiliu legislativ sau corp executiv. Regiunile de dezvoltare nu sunt

unități administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord

liber între consiliile județene și cele locale. Funcția lor este de a aloca fondurile

PHARE de la UE, pentru dezvoltare regională, și de a interpreta și cerceta statistici

regionale. Deasemenea, regiunile de dezvoltare coordonează proiecte infrastructurale

regionale și au devenit membre ale Comitetului Regiunilor când România a aderat la

UE, în 2007. România este împărțită în opt regiuni de dezvoltare, numite după poziția

geografică în țară: Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est, Sud, Vest, Centru,

București și Ilfov.

2.1.2. Elemente de eterogenitate

Regiunile de dezvoltare ale României nu sunt diferite doar din punctul de

vedere al numărului de judeţe din care sunt compuse, ci şi ca densitate şi număr de

localităţi. Însă, în ceea ce priveşte distribuţia suprafeţei României între cele 8 regiuni,

se poate remarca faptul că, exceptând Regiunea Bucureşti – Ilfov (care abia ocupă

aproximativ 1% din suprafaţa la nivel naţional), distribuţia este relativ omogenă,

fiecare regiune ocupând o pondere între 12-16%, singura regiune care coboară cu

puţin sub 3 milioane de hectare fiind Regiunea Sud Vest Oltenia.

2.2. REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-VEST

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (Transilvania de Nord) a fost creată în baza

legii 151/1998 (modificată prin legea 315/2004) prin asocierea voluntară a

administraţiilor publice locale, dar nu este momentan o unitate administrativ-

teritorială şi nu are personalitate juridică. Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest include

6 judeţe: Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare, Salaj.

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

14

Suprafaţa regiunii este de 34.159 km2, reprezentând 14,32 % din suprafaţa ţării

şi ocupând locul 4 între cele 8 regiuni de dezvoltare (129, 2011), cu o populaţie totală

de 2.744.914 locuitori. Regiunea cuprinde 421 unitaţi administrativ-teritoriale: 6

judeţe, 42 de oraşe din care 15 municipii 398 comune şi 1.823 de sate (49, 2011).

Regiunea dispune de o poziţie geografică strategică, având graniţe atât cu Ungaria şi

Ucraina cât şi cu regiunile de dezvoltare Centru, Vest şi Nord-Est din România.

2.3. JUDEŢUL SATU MARE. PREZENTARE GENERALĂ

2.3.1. Cadrul natural

Judeţul Satu Mare este situat în zona de contact a Câmpiei Tisei cu Carpaţii

Orientali şi Podişul Someşan, între 47°23’ şi 48°0,6’ latitudine nordică şi 22°18’ şi

23°37’ longitudine estică, fiind delimitat, spre est de judeţul Maramureş, spre sud –

est de judeţul Sălaj, spre sud de judeţul Bihor, spre vest de graniţa de stat cu Ungaria,

iar spre nord de graniţa de stat cu Ucraina.

Suprafaţă totală a judeţului este de 4.418 km2, reprezentând 1,85% din teritoriul

ţării (locul 36 între judeţe) (52, 2011).

După destinaţie şi utilizare, suprafaţa totală a judeţului de 441.785 ha este

utilizată ca teren agricol în proporţie de 71,87 %, iar suprafaţa arabilă reprezintă

50,17% reflectând ponderea mare a terenurilor agricole respectiv arabile în economia

funciară a judeţului (53, 2011).

2.3.2. Date demografice

Judeţul Satu Mare numără 364597 locuitori (1,69% din totalul populaţiei

României). Organizarea administrativ‑teritorială a judeţului Satu Mare cuprinde

municipiile Satu Mare – reşedinţă de judeţ şi Carei, oraşele Negreşti‑Oaş, Tăşnad,

Livada şi Ardud, precum şi 57 de comune constituite din 226 sate. Densitatea

populaţiei este de 82,4 locuitori/ km2 (52, 2011).

Structura pe sexe a populaţiei relevă o uşoară predominare numerică a

populaţiei feminine – 187631 persone, faţă de 176966 persoane de sex masculin.

Populaţia urbană este de 172797 persoane, iar populaţia rurală este de 191800

persoane.

Cei 364597 locuitori ai judeţului Satu Mare reprezintă 1,69% din populaţia

României, gradul de urbanizare este de 47,39% (52, 2011), cu aproape 8 procente sub

nivelul naţional, iar gradul de feminizare depăşeşte 50% un procent aproximativ

similar cu cel naţional.

Structura pe naţionalităţi, conform recensământului din 2002 se prezintă

astfel: 58,8% români, 35,2% maghiari, 1,0% germani, 3,7% rromi şi 0,3% alte

naţionalităţi. Din punct de vedere al structurii confesionale, datele aceluiaşi

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

15

recensământ arată că 50,6% din populaţia judeţului este de religie ortodoxă, 18,0%

romano catolică, 17,9% reformată, 8,0% greco catolică, iar 4,7% de alte religii.

2.3.3. Sănătate: protecţie socială şi sistemul de pensii

Sistemul de sănătate la nivel de judeţ este organizat prin intermediul a două

organisme publice: Direcţia de sănătate publică şi Casa de asigurări sociale: rolul

acesteia este de a administra fondurile asiguraţilor sociali.

2.3.4. Educaţie

Conform datelor Consiliului Judeţean Satu Mare (51, 2011 ), sistemul educativ

se compune din 504 unităţi de învăţământ. Învăţământul superior este reprezentat prin

3 universităţi particulare situate înSatu Mare şi prin 3 unităţi de învăţământ public.

Învăţământul se desfăşoară în trei limbi: română, maghiară şi germană.

2.3.5. Sistemul bancar

Majoritatea instituţiilor bancare care îşi desfăşoară activitatea în România au

sucursale şi în judeţul Satu Mare, în care efectuează atât operaţiuni interne cât şi

internaţionale.

2.3.6. Transportul

Aeroportul Internaţional Satu Mare are în acest moment o situaţie

dezavantajată, existând doar curse către Timişoara prin curse ale companiei CarpatAir

şi curse către Bucureşti ale companiei Tarom putând totodată să primească curse

charter (interne şi internaţionale) de pasageri sau de mărfuri. Reţeaua de drumuri a

judeţului este bine dezvoltată, şosele principale DN 19A către Zalău – Cluj –

Bucureşti, respectiv Baia Mare – Dej – Bistriţa – Suceava şi DN 19 către Oradea –

Arad – Timişoara, realizând legăturile cu principalele oraşe din ţară, precum şi cu

puncte de trecere al frontierelor cu Ucraina, Ungaria şi Iugoslavia. Pe teritoriul

judeţului Satu Mare sunt 220 km linie de cale ferată (care este deservită de 52 de staţii

şi halte), pe care se desfăşoară atât trafic de persoane cât şi de mărfuri.

2.3.7. Telecomunicaţii şi servicii de mesagerie rapidă

În judeţ predomină centralele telefonice digitale cu acces internaţional direct.

În prezent, serviciile de telecomunicaţii sunt asigurate la 60% din gospodării, 67% în

mediul urban, respectiv la 33% în mediul rural (50, 2011).

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

16

2.3.8. Hoteluri şi restaurante

În judeţ există mai multe capacităţi de cazare şi restaurante, în majoritatea

acceptându-se cărţi de credit Visa, Master Card, Eurocard. Numărul de structuri

turistice cu funcţiune de cazare este de 44, iar a celor cu funcţiune de alimentaţie

publică este de 40 (123, 2011).

2.3.9. Economia judeţului

Economia judeţului Satu Mare, caracterizată drept o economie industrial -

agrară, specializată în industrie alimentară, textilă, construcţii de maşini şi în producţia

de mobilier, cu un sector primar bine dezvoltat şi un sector terţiar în plină ascensiune.

2.3.9.1. Industria şi evoluţia producţiei industriale

Centrul economic şi financiar al judeţului este municipiul Satu Mare. Alte

repere administrative - municipiul Carei, oraşele: Negreşti-Oaş, Tăşnad, Ardud,

Livada. Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor situează judeţul Satu Mare în primele

20 ale ţării. Industria şi construcţiile sunt ramurile care contribuie cel mai mult la

crearea PIB-ului (36%), urmate de ramura serviciilor (34%) şi de agricultură,

silvicultură şi exploatare forestieră (30%) (50, 2011).

2.3.9.2. Agricultura

Agricultura este un domeniu important al economiei judeţului cu posibilităţi

mari pentru o viitoare dezvoltare durabilă. Potenţialul agricol, suprafeţe mari de

terenuri agricole, rezultate bune obţinute la anumite culturi, pondea importantă din

populaţia ocupată, oferă oportunităţi reale de investiţii.

2.3.9.3. Turism

Judeţul Satu Mare prezintă un mare potenţial turistic, insuficient valorificat

până în prezent. Astfel, turismul balnear este legat de existenţa apelor minerale şi

termale din zonele Satu Mare, Tăşnad, Carei, Bixad, Turţ Băi, Băile Puturoasa, Valea

Măriei, Beltiug, Acâş.

Turismul rural, precum şi cel etnografic întruneşte condiţii de practicare în

zona Codru şi în Ţara Oaşului.

2.3.9.4. Forţa de muncă

Populaţia activă ocupată, de 146 mii persoane, reprezintă 64,5%, din care

aproape jumătate lucrează în agricultură (44,7%) şi peste un sfert în industrie

(26,8%). Urmează ca pondere populaţia ocupată în comerţ (8,3%), cea din învăţământ

(4,7%), cea din sectorul sanitar (3,5%), cea din transporturi (3,6%) şi cea din

construcţii (2,3%) .

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

17

2.4. Centrele de cercetare/Centrele Locale ale Agenţiei de Plăţi şi

Intervenţie pentru Agricultură Satu Mare

Studiul a fost aplicat în judeţul Satu Mare, concomitent, în 6 centre ale

judeţului, centre care au fost împărţite conform structurii organizatorice a Agenţiei de

Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Satu Mare – instituţie care a sprijinit realizarea

cercetării. Studiul s-a desfăşurat în paralel cu Campania de primire a cererilor de plată

pentru schemele - măsurile de sprijin pe suprafaţa 2011, campanie care a fost lansată

la 1 martie 2011.

Figura 2. Localizarea Centrelor de cercetare/Centrelor Locale ale Agenţiei de Plăţi şi

Intervenţie pentru Agricultură Satu Mare

Centrul nr. 1-Ardud are arondate un număr de 9 comune şi oraşul Ardud,

fiecare cu localităţile aferente. Ca suprafaţă Centrul nr. 1-Ardud reprezintă

aproximativ 21,03% din suprafaţa judeţului Satu Mare, iar ca număr de locuitori

reprezintă aproximativ 8,97% din întreaga populaţie a judeţului.

Centrul nr. 2-Carei are arondate un număr de 13 comune şi municipiul Carei,

fiecare cu localităţile aferente. Ca suprafaţă Centrul nr. 2-Carei reprezintă aproximativ

19,16% din suprafaţa judeţului Satu Mare, iar ca număr de locuitori reprezintă

aproximativ 15,06% din întreaga populaţie a judeţului.

Centrul nr. 3-Livada are arondate un număr de 8 comune şi orasele Livada şi

Negreşti Oaş, fiecare cu localităţile aferente. Ca suprafaţă Centrul nr. 3-Livada

reprezintă aproximativ 17,84% din suprafaţa judeţului Satu Mare, iar ca număr de

locuitori reprezintă aproximativ 17,78% din întreaga populaţie a judeţului.

Centrul nr. 4-Satu Mare are arondate un număr de 14 comune şi municipiul

Satu Mare, fiecare cu localităţile aferente. Ca suprafaţă Centrul nr. 4-Satu Mare

reprezintă aproximativ 21,19% din suprafaţa judeţului Satu Mare, iar ca număr de

locuitori reprezintă aproximativ 44,01% din întreaga populaţie a judeţului. Centrul nr.

4-Satu Mare este cel mai mare centru atât în ceea ce priveşte populaţia cât şi suprafaţa.

Centrul nr. 5-Tăşnad are arondate un număr de 6 comune şi oraşul Tăşnad,

fiecare cu localităţile aferente. Ca suprafaţă Centrul nr. 5-Tăşnad reprezintă

aproximativ 12,3% din suprafaţa judeţului Satu Mare, iar ca număr de locuitori

reprezintaă aproximativ 5,58% din întreaga populaţie a judeţului.

Centrul nr. 6-Turţ are arondate un număr de 8 comune, fiecare cu localităţile

aferente. Ca suprafaţa Centrul nr. 6-Turţ reprezintă aproximativ 8,71% din suprafaţa

judeţului Satu Mare, iar ca număr de locuitori reprezintă aproximativ 8,57% din

întreaga populaţie a judeţului.

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

18

Capitolul 3

METODELE DE CERCETARE

3.1. DOCUMENTAREA

Documentarea ştiinţifică este un concept cu conţinut complex care include trei

forme: documentarea bibliografică, documentarea directă şi consultarea specialiştilor.

3.2. ANCHETA

Dintre cele cinci metode fundamentale de investigare a fenomenelor în cadrul

ştiinţelor socio-economice (experimentul, observaţia, analiza documentelor, interviul

şi ancheta) (Rotariu şi Iluţ, 1997), utilizate în acest caz pentru studierea practică a

influenţei managementului asupra calităţii produselor alimentare de origine vegetală,

s-a recurs la anchetă, deoarece a fost considerată a fi cea mai potrivită, atât din punct

de vedere al eficacităţii, cât şi din punct de vedere al eficienţei pentru scopul propus în

cadrul acestei lucrări.

3.2.1. Obiectivele cercetării

Obiectivul major al acestui studiu este de a evalua percepţia consumatorului

asupra modului în care managementul ca știință influențează calitatea produselor

alimentare, precum şi modul în care anumiţi factori de natură endogenăşi exogenă

influenţează consumul deproduse alimentare.

3.2.2. Documentarea prealabilă asupra arealului studiat

Documentarea prealabilă a avut ca scop identificarea şi studierea surselor de

informare cu caracter general şi, ulterior, a surselor de informare cu caracter specific,

pentru determinarea caracteristicilor judeţului cercetat.

În acest scop au fost consultate bazele de date şi buletinele statistice ale

Institutului Naţional de Statistică a României, pentru observarea seriilor de timp a

unor indicatori cu relevanţă pentru cercetare precum şi date furnizate de Agenţia de

Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Satu Mare. Au mai fost studiate documente

accesabile de pe site-urile autorităţilor locale ale judeţului şi ale fiecărei comune a

judeţului.

3.2.3. Determinarea eşantionului

Grupul ţintă este reprezentat de locuitorii judeţului Satu Mare împărţiţi în cele 6

zone ale judeţului, zone care acoperă întreg teritoriu judeţului (zone stabilite şi

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

19

denumite în capitolul precedent: Centrul nr. 1-Ardud, Centrul nr. 2-Carei, Centrul

nr.3-Livada, Centrul nr. 4-Satu Mare, Centrul nr. 5-Tăşnad, Centrul nr. 6-Turţ).

Eşantionul a fost format prin alegerea aleatoare a subiecţilor din populaţia

totală. Astfel, la baza calculului au stat date privind populaţia judeţului Satu Mare de

la 1 ianuarie 2011, date ale Institutului Naţional de Statistică din România, precum şi

date colectate de pe site-urile oficiale ale primăriilor judeţului. Baza calculului o

reprezintă populaţia judeţului Satu Mare, pe categorii de vârstă.

Pentru stabilirea volumului eşantionului, s-a ales metoda sondajului simplu,

nerepetat caracteristică alternativă, pentru o eroare limită relativă de 3% şi o

probabilitate de garantare a rezultatelor de 95%. Seria statistică privind distribuţia

populaţie după caracteristica sex arată în felul următor:

187631176966

01

unde 1 este valoarea atribuită caracteristicii sex, varianta masculin, iar 0 este

valoarea atribuită caracteristicii sex, varianta feminin.

Eroarea limită în formă absolută a fost calculată potrivit formulei (Merce şi

Merce, 2010):

03,0100

13

100

XRmaxx

~

x~

(1)

unde x~ este eroarea limită în formă absolută,

x~R eroarea limită în formă

relativă, iar max

X valoarea maximă a caracteristicii.

Volumul eşantionului (n) a fost determinat pe baza dispersiei:

)1(2

xpp (2)

unde 2

x reprezintă dispersia, p reprezintă media persoanelor de sex masculin.

Fiind vorba de date grupate după o caracteristică alternativă, media este egală

cu frecvenţele relative:

48,0364597

176966

N

Np

j

i (3)

iar dispersia:

25,0)48,01(*48,0)1(2

ppx

(4)

Volumul eşantionului se calculează după următoarea relaţie (Merce, Merce şi

Dumitraş, 2010):

persoane 1062 persoane 08,1062

341013

25,0*)96,1()03,0(

25,0*)96,1(

)1(*

)1(*

2

2

2

2

2

2

N

ppk

ppkn

x

(5)

unde n reprezintă volumul eşantionului, iar k limita probabilităţi de garantare.

Cele 1062 persoane cuprinse în eşantion trebuie să aibă aceeaşi structură în

eşantion ca şi în populaţia originară.

În consecinţă, structura pe centre/unitate teritorială a celor 1062 de persoane

incluse în eşantion s-a determinat prin ponderarea numărului total de persoane cu

structura procentuală a grupului ţintă.

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

20

3.2.4. Determinarea tehnicilor de anchetă

În cadrul cercetării, tehnica de anchetă la care s-a recurs (Rotariu şi Iluţ, 1997),

a fost tehnica anchetei individuale, prin chestionarea pe rând, în particular, a fiecărui

respondent.

3.2.5. Crearea instrumentelor de lucru

Ca instrument principal de lucru a fost ales chestionarul, luându-se în

considerare avantajele oferite de utilizarea acestuia -obţinerea unor informaţii unitare

care oferă posibilitatea codificării răspunsurilor pentru analiza lor ulterioară, relativa

sa uşurinţă în aplicare etc.

3.2.6. Echipa de anchetatori

Operatorii care au asigurat buna desfășurare a anchetei au fost salariaţii proprii

ai Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Satu Mare, personal de execuţie

din centrele județene/locale, responsabili cu preluarea cererilor din campania 2011.

3.2.7. Ancheta pilot (testarea şi adaptarea instrumentului de lucru)

Anchetă pilot (constând într-o pre-anchetă pentru testarea chestionarului) s-a

desfășurat în cadrul centrului de cercetare/unităţii teritoriale - Centrul nr. 5-Tăşnad,

unde fiecare dintre cei 5 operatori a primit un număr de 10 chestionare. Acestea au

fost aplicate în cadrul ședințelor de informare a fermierilor referitoare la Campania de

primire a cererilor de plată pentru schemele/măsurile de sprijin pe suprafaţă 2011,

ședințe care au avut loc în fiecare localitate arondată centrului local Tăşnad în luna

februarie 2011.

3.2.8. Calendarul de desfăşurare

Ancheta s-a desfășurat concomitent în cele şase centre locale în perioada

februarie-aprilie 2011.

3.2.9. Culegerea datelor

Culegerea propriu-zisă a constat, în acelaşi timp, în aplicarea chestionarelor de

către personalul APIA grupului ţintă, în paralel cu depunerea cererilor pentru

Campania de primire a cererilor de plată pentru schemele/măsurile de sprijin pe

suprafaţă 2011, dar şi prin completarea chestionarului direct de către persoanele

intervievate.

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

21

3.2.10. Crearea bazei de date

Baza de date a fost realizată în format SPSS v 17 prin codificarea prealabilă a

informaţiilor. Codificarea a urmărit anticiparea tuturor răspunsurilor posibile

răspunsuri şi omogenizarea lor astfel încât să ofere posibilitatea unei analize unitare a

instrumentului de lucru.

3.2.11. Analiza informaţiilor

Prelucrarea datelor din baza de date s-a realizat cu ajutorul Programului SPSS ,

utilizându-se diverse metode statistice care să releve corelaţiile dintre fenomene,

precum şi cauzalitatea acestora care să se regăsească în raportul de anchetă redactat la

finalul cercetării.

În vederea analizei şi interpretării datelor colectate pe baza anchetei s-a apelat

la următorii indicatori şi metode de reprezentarea a datelor statistice:

Indicatorii relativi de structură arată ponderea unităţilor din clasa (grupa) i în

totalul populaţiei cercetate.

100f ;100*fsau 1f ;

)(

jj

(j)

j

j

jj

jN

N

N

Nf (6)

unde: fj – frecvenţa relativă, Nj – numărul unităţilor din grupa j, N – volumul

populaţiei cercetate

Valoarea medie este un parametru care rezumă şi reprezintă ansamblul de

valori observate ale unei caracteristici prin intermediul unei funcţii adecvate a acelor

valori. Dacă observaţiile asupra caracteristicii X au condus la variantele: x1, x2, … xN,

iar funcţia care reprezintă parametrul este (x), atunci valoarea medie este soluţia

proprietăţii determinate a caracteristicii (Merce, Merce şi Dumitraş, 2010):

)](...)()([)(*21 N

xxxxN (7)

Valoarea medie se poate determina ca medie armonică, medie geometrică,

medie aritmetică, medie pătratică.

Media aritmetică reprezintă o modalitate fundamentală de determinare a valorii

medii, frecvent utilizată în practica prelucrărilor statistice. Ea se foloseşte, de regulă,

pentru calculul valorii medii, în cazul seriilor de repartiţie, construite cu frecvenţe

absolute sau relative.

Relaţia de calcul a valorii medii, ca medie aritmetică, se deduce în baza

proprietăţii determinante a caracteristicii după cum urmează (Merce, 2010):

- în cazul seriilor cu frecvenţe absolute

k

j

j

j

jj

k

j

j

N

N

NxNx

1

k

1j

j

k

1j1

*x

X

şi **

(8)

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

22

- în cazul seriilor cu frecvenţe relative

j

k

j

j

k

j

j

k

j

j

f

fxfx

*xx

şi *

1

j

11

(9)

Tabelul statistic pe grupe este un tabel în care colectivitatea este prezentată pe

grupe după o singură caracteristică. Totodată caracterizarea subiectului se face cu

ajutorul a două sau mai multe predicate.

Criteriul Hi-patrat are o largă sferă de aplicabilitate, fiind în egală măsură

aplicabil atât pentru distribuţiile numerice cât şi pentru cele nenumerice. Mai este

numit, din aceste motive, şi test al frecvenţelor. Utilizat în general ca test al

normalităţii, el este frecvent aplicat şi pentru verificare legăturii dintre două

caracteristici şi chiar pentru aprecierea intensităţii legăturii prin calculul coeficienţilor

de contingenţă de tip Pearson.

Dacă factorul X nu ar influenţa în nici un fel caracteristica Y, atunci structura

populaţiei pe clasele lui X ar fi aproximativ aceeaşi cu structura marginală

unidimensională după caracteristica rezultativă (Y) (Merce, Merce şi Dumitraş, 2010)

n

n

n

ni

j

ij

(10)

Rezultă că, într-o asemenea ipoteză, teoretic, frecvenţele ar trebui să fie:

n

nnn

ij

ij

(11)

În fond, testul Hi-pătrat, ca test de asociere, îşi propune a demonstra că între

structura frecvenţelor observate (ij

n ) şi structura frecvenţelor teoretice ( *

ijn ) există

diferenţă semnificativă şi că, implicit, între caracteristicile cercetate este o relaţie de

determinare semnificativă.

Utilizarea testului, presupune determinarea variabilei Pearson de forma (Merce,

şi Merce, 2009):

C

2 ij ij

2

ijji

n n

n

(12)

Această valoare se compară cu cea teoretică pentru o probabilitate de eroare de

0,05 (5%) şi numărul gradelor de libertate corespunzător:

Dacă 2

;05,0

2

gC , atunci se poate aprecia că între cele două variabile există o

legătură. Intensitatea legăturii se determină cu ajutorul coeficientului de contingenţă a

lui Pearson după formula (Merce, Merce şi Dumitraş, 2010):

2

2

nc

cC

(13)

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

23

PARTEA a III-a

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Capitolul 4

DIAGNOZA MEDIULUI CERCETAT

Chestionarul a fost conceput astfel încât să includă diverse tipuri de întrebări,

care să ajute la identificarea într-o primă etapă a profilului respondenţilor, apoi la

identificarea importanţei şi rolului produsului alimentar pe de-o parte în alimentaţia

umană, precum şi a importanţei şi rolului acestuia în cadrul mediului social, cultural şi

economic. În acelaşi timp, în cadrul acestui capitol s-au determinat caracteristicile

comparative ale fiecăruia dintre cele 6 centre de cercetare/unităţi administrative din

cadrul judeţului inclus în arealul cercetat. În vederea unei viziuni unitare asupra

prezentării informaţiilor, detalierea interpretării la nivel de centru de cercetare/unitate

administrativă va respecta structura studiului de diagnoză la nivel general.

4.1. PROFILUL RESPONDENŢILOR

4.1.1. Sexul respondenţilor

Dintre cele 1111 chestionare aplicate la nivelul arealului studiat, şi care au fost

validate la finalul anchetei, 579 respondenţii au fost de sex feminin, şi 532 au fost

completate pe baza răspunsurilor intervievaţilor de sex masculin.

Figura 3. Structura respondenţilor în funcţie de sex

Atât la nivelul general - la nivelul întregului eşantionului cercetat, precum şi la

nivelul fiecărui centru de cercetare/unitate teritorială, procentul populaţiei de sex

42

44

46

48

50

52

54

Judet/Country Centrul nr.1-

Ardud/Center no. 1

Ardud

Centrul nr. 2-

Carei/Center no. 2

Carei

Centrul nr. 3-

Livada/Center no. 3

Livada

Centrul nr. 4-Satu

Mare/Center no. 4

Satu Mare

Centru nr. 5-

Tasnad/Center no. 5

Tasnad

Centrul nr. 6-

Turt/Center no. 6

Turt

47.88

46.4647.06

47.6748.41 48.78

47.92

52.12

53.5452.94

52.3351.59 51.22

52.08

(%)

Bărbaţi /Male Femei / Female

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

24

feminin şi implicit al populaţiei de sex masculin este foarte apropiat de procentajul

judeţului (51,46% populaţie de sex feminin, 48,54% populaţie de sex masculin (129,

2011)), ceea ce dovedeşte că eşantionul a fost corect stabilit.

4.1.2. Vârsta respondenţilor

Potrivit scopului anchetei, s-au preferat persoanele din toate categoriile de

vârstă, cea mai tânără având 14 ani, iar cea mai în vârstă 85 ani. S-au inclus în

eşantion diverse persoane, neţinând cont de un interval anume de vârstă, pentru a se

putea determina analizele multicriteriale în funcţie de vârstă.

Figura 4. Distribuţia în funcţie de vârstă a respondenţilor

Repartiţia în funcţie de vârstă a respondenţilor atât la nivel general, cât şi la

nivelul fiecări centru de cercetare/unitate teritorială în care a fost aplicat chestionarul,

oferă posibilitatea observării faptului că se confirmă curba lui Gauss a distribuţiei

normale, ceea ce dovedeşte că eşantionul a fost corect stabilit.

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

25

4.1.3. Mediul de domiciliu al respondenţilor

Conform Direcţiei Judeţene de Statistică Satu Mare (52, 2011), 172797

persoane, locuitori ai judeţului Satu Mare au domiciliul în mediul urban, iar 191800

persoane au domiciliul în mediul rural, ceea ce reprezintă un procent de 47,39%

locuitori cu domiciliu în mediul urban şi un procent de 52,61% locuitori cu domiciliu

în mediul rural.

Eşantionul anchetat respectă structura populaţiei originare, în ceea ce priveşte

preponderenţa respondenţilor cu domiciliul în mediul rural, atât la nivel general cât şi

la nivelul fiecărui centru de cercetare în parte.

Figura 5. Structura respondenţilor în funcţie de domiciliu

4.1.4. Naţionalitatea respondenţilor

Repartiţia în funcţie de naţionalitate a respondenţilor atât la nivel general, cât şi

la nivelul fiecări centru de cercetare/unitate teritorială în care a fost aplicat

chestionarul, respectă aceleaşi proporţii. Totodată însă, structura respondenţilor în

funcţie de naţionalitate oferă posibilitatea observării faptului că persoanele de

naţionalitate română, au fost mai receptive şi au manifestat interes pentru studiu, lucru

demonstrat de procentul mare (aproximativ 69,4% respondenţilor de naţionalitate

română la nivel general şi la nivelul fiecări centru de cercetare/unitate teritorială), faţă

de procentul persoanelor de naţionalitate română, locuitori ai judeţului Satu Mare

(58,8% români (52, 2011)).

48.24 48.48 48.82 49.23

47.7848.78

46.88

51.76 51.52 51.18 50.77

52.2251.22

53.12

434445464748495051525354

Judet/Country Centrul nr. 1-

Ardud/Center

no. 1 Ardud

Centrul nr. 2-

Carei/Center no.

2 Carei

Centrul nr. 3-

Livada/Center

no. 3 Livada

Centrul nr. 4-

Satu

Mare/Center no.

4 Satu Mare

Centrul nr. 5-

Tasnad/Center

no. 5 Tasnad

Centrul nr. 6-

Turt/Center no.

6 Turt

%

Urban /Urban Rural/Rural

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

26

Figura 6. Structura respondenţilor în funcţie de naţionalitate

4.1.5. Religia respondenţilor

Fiecare centru de cercetare/unitate teritorială în care a fost aplicat chestionarul,

prezintă specificităţi în ceea ce priveşte apartenenţa la o anumită religie, specificităţi

derivate din influenţa factorilor geografici (judeţul Satu Mare este delimitat spre vest

de graniţa de stat cu Ungaria, iar spre nord de graniţa de stat cu Ucraina) factorilor

sociali, istoriei şi culturii. Structura eşantionului indică clar faptul că religia ortodoxă

înregistrează procentul cel mai mare în cadrul structurii confesionale, fapt înregistrat

şi la nivelul populaţiei originare-judeţul Satu Mare.

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

27

4.1.6. Status principal al respondenţilor

Dintre cele 1111 chestionare aplicate în arealul format din cele 6 centre de

cercetare/unităţi teritoriale un număr de 83 respondenţi au fost elevi/studenţi, 117

respondenţi cu statut casnic(ă), 42 şomeri înregistraţi/șomeri neînregistrţi, 126

pensionari, 10 persoane în incapacitate de mucă, 570 respondenţi care lucreză cu carte

de muncă, 74 respondenţi care lucreză pe cont propriu, 29 patroni, 31 respondenţi care

lucreză cu ziua sau la negru, 11 respondenţi care nu au răspuns, 18 care au considerat

că au un alt status, decât cel enumerat în întrebare (concediu de maternitate, ţăran).

4.1.7. Nivelul de educaţie al respondenţilor

Un element considerat important pentru descrierea profilului respondenţilor se

referă la nivelul de educaţie al grupului ţintă. La nivelul judeţului doar un număr

foarte redus, 1,8% dintre cei intervievaţi nu au finalizat nici o formă de învăţământ,

15,84% au finalizate doar studiile elementare (şcoala primară), 45,81% dintre cei care

au răspuns au studii medii, iar respondenţi cu studii superioare înregistrează, la rândul

lor, 36,55 % din totalul respondenţilor.

6051.11 47.15

56.7940 44.89

52.8243.12

0

20

40

60

80

Fără studiiNo formal education

Studii elementare

Elementary education

Studii mediiMedium studies

Studii superioare

University education

%

Judet/Country

Feminin Female (%) Masculin Male (%)

01020304050607080 54.55

43.960.47

75

45.4556.1

39.5325%

Centrul nr. 1-Ardud/Center no. 1 Ardud

Feminin Female (%) Masculin Male (%)

01020304050607080

7557.58 46.91 57.69

2542.42 53.09 42.31

%

Centrul nr. 2-Carei/Center no. 2 Carei

Feminin Female (%) Masculin Male (%)

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

28

Figura 7. Distribuția respondenţilor în funcţie de sex şi de nivelul de educaţie

4.1.8. Venitul respondenţilor

Ancheta indică, faptul că la nivelul întregului eşantion 30,5% dintre cei

chestionaţi au un venit cuprins între 651 lei şi 1.000 lei lunar, 25,8% dintre ei un venit

cuprins între 1.000 lei şi 2000 lei lunar, iar 12,9% se situează în jurul nivelului stabilit

al salariului minim pe economie. Doar 6,12% dintre respondenţi au venituri care

depășesc 2.000 lei lunar (sub 500 de euro), iar nivelul de 4.000 lei lunar (sub 1000 de

euro) este depăşit doar de 1,71% dintre respondenţi.

0102030405060

0

51.43 50 54.88

0

48.57 50 45.12%

Centrul nr. 3-Livada/Center no. 3 Livada

Feminin Female (%) Masculin Male (%)

010203040506070 33.33

52.82 47.62 44.4466.67

41.18 52.38 45.56

%

Centrul nr. 4-Satu Mare/Center no. 4 Satu Mare

Feminin Female (%) Masculin Male (%)

010203040506070 42.86 45.45 45

66.6757.14 54.55 5533.33

%

Centrul nr. 5-Tasnad/Center no. 5 Tasnad

Feminin Female (%) Masculin Male (%)

020406080

100

100

50 43.960

0

50 56.140

%

Centrul nr. 6-Turt/Center no. 6 Turt

Feminin Female (%) Masculin Male (%)

17.6

2.7

12.9

30.5

25.8

6.1 1.7 2.7

Judet/Country Nu câştig/Not win

Şomer/Workless

< 650 RON

651 – 1000 RON

1001 – 2000 RON

2001 – 4000 RON

> 4000 RON

Fără răspuns/not responding

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

29

Figura 8. Distribuția respondenţilor în funcţie venit

4.2. OBICEIURILE ALIMENTARE ALE RESPONDENŢILOR

În viziunea respondenţilor, aspectele care reprezintă în cea mai mare măsură

calitatea produsului sunt aspectul/gustul/mirosul plăcut (în proporţie de 69,9%) şi

conţinutul în vitamine şi minerale (în proporţie de 54,8%), restul aspectelor luate în

calcul nefiind asociate cu conceptul de calitate a produsului alimentar. Aspectele

considerate ca fiind cele care definesc în cea mai mică măsură calitatea sunt perioada

de valabilitate lungă (în proporţie de 95,4%), cantitatea netă (în proporţie de 95,0%),

denumirea produsului explicită (în proporţie de 91,8%), urmate de preţ, ambalaj,

etichetă, perioadă de valabilitate scurtă şi marca produsului. Rezultatele studiului

17.24

16.229.3

20.2

10.1 2 1

Centrul nr. 1 Ardud/Center no. 1 Ardud Nu câştig/Not win

Şomer/Workless

< 650 RON

651 – 1000 RON

1001 – 2000 RON

2001 – 4000 RON

> 4000 RON

Fără răspuns/not responding

19.4

1.8

9.4

33.5

31.2

2.9 1.2 0.6

Centrul nr. 2-Carei/Center no. 2 Carei

Nu câştig/Not win

Şomer/Workless

< 650 RON

651 – 1000 RON

1001 – 2000 RON

2001 – 4000 RON

> 4000 RON

Fără răspuns/not responding

16.12.1

11.4

24.428

6.7 1.69.7

Centrul nr. 3-Livada/Center no. 3 Livada

Nu câştig/Not win

Şomer/Workless

< 650 RON

651 – 1000 RON

1001 – 2000 RON

2001 – 4000 RON

> 4000 RON

Fără răspuns/not responding

15.31.5

14.4

32.7

26.8

91.3 1.1

Centrul nr. 4 Satu Mare/Center no. 4 Satu Mare Nu câştig/Not win

Şomer/Workless

< 650 RON

651 – 1000 RON

1001 – 2000 RON

2001 – 4000 RON

> 4000 RON

Fără răspuns/not responding

19.5

8.5

12.2

30.5

18.3

4.9 3.7 2.4

Centrul nr. 5-Tasnad/Center no. 5 Tasnad Nu câştig/Not win

Şomer/Workless

< 650 RON

651 – 1000 RON

1001 – 2000 RON

2001 – 4000 RON

> 4000 RON

Fără răspuns/not responding

25

5.2

10.4

28.1

22.9

3.1 3.2 2.1

Centrul nr. 6-Turt/Center no. 6 TurtNu câştig/Not win

Şomer/Workless

< 650 RON

651 – 1000 RON

1001 – 2000 RON

2001 – 4000 RON

> 4000 RON

Fără răspuns/not responding

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

30

demonstrează faptul că, eşantionul cercetat deţine cele mai importante şi de bază

cunoştinţe referitoare la aspecte ale calităţii.

În ceea ce priveşte ordinea alegerii produselor alimentare în funcţie de

aspectele calităţii luate în discuţie aceasta este: produse alimentare cu aspect/miros/

gust plăcut, produse alimentare cu conţinut în vitamine şi minerale optim şi produse

alese în funcţie de marcă.

Se remarcă, faptul că, deşi recomandările specialiştilor sunt în favoarea

consumului de produse de origine vegetală, consumul la nivelul judeţului studiat este

preponderent de alimente de origine animală (60% produse de origine animală în

alimentaţia respondenţilor).

Figura 9. Consumul alimentar pe categorii de origine a produselor

Notă: NR = non-răspuns

Alimentația umană are un statut special şi dacă ne referim la sintagma

autohton versus import şi reprezintă în acelaşi timp un prestigiu existenţial în raport cu

alte preocupările (îngrijirea corporală, curăţenia casei, îmbrăcăminte etc.). Românii

tind să prefere produsele alimentare fabricate în ţară, indiferent de venituri şi de

rezidenţa urbană.

Faptul că un procent de 85,4% din populaţia eşantionului studiat la nivelul

întregului judeţ preferă produsele alimentare autohtone este o dovadă clară a

conservatorismului românilor în privinţa alimentelor consumate şi a reticenţei în

privinţa căutării de noi experiențe culinare, precum şi a faptului că acestea sunt mai

considerate ca fiind mai sănătoase.

60

38.61.4

90.9

3

6.1 55.344.10.6 57.542 0.5

63.7

34.4

1.9 54.941.43.7 56.241.7

2.1

50.9

47.71.4

9.1

84.8

6.1 53.545.90.6 53.446.10.5

45.2

52.9

1.9 57.339 3.7 62.535.4

2.1

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

DA/YESNU/NONR/NR DA/YESNU/NONR/NR DA/YESNU/NONR/NR DA/YESNU/NONR/NR DA/YESNU/NONR/NR DA/YESNU/NONR/NR DA/YESNU/NONR/NR

Judet/Country Centrul nr. 1-Ardud/Center no. 1

Ardud

Centrul nr. 2-Carei/Center no. 2

Carei

Centrul nr. 3-Livada/Center no. 3

Livada

Centrul nr. 4-Satu Mare/Center no.

4 Satu Mare

Centrul nr. 5-Tasnad/Center no. 5

Tasnad

Centrul nr.6-Turt/Center

no 6 Turt

(%)

Alimente de origine animală/Foods of animal origin Alimente de origine vegetală/Foods of vegetal origin

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

31

Figura 10. Consumul alimentar pe categorii de provenienţă a alimentelor

4.3. PERCEPŢIA CONSUMATORULUI ASUPRA CALITĂŢII

Respondenţii intervievaţi au stabilit ordinea etapelor tehnologice care

influențează în cea mai mare măsură calitatea alimentelor. Astfel, tehnologia care este

considerata cea mai importantă în obţinerea calității este tehnologia de cultivare

0

50

100

DA/YES NU/NO NR/NR

85.4

4.4 10.27.4

82.4

10.2(%

)

Judet/Country

Autohtone/Local

Importate/Imported

0

50

100

DA/YES NU/NO NR/NR

92.9

2.4 4.74.1

91.2

4.7

(%)

Centrul nr. 2-Carei/Center no. 2 Carei

Autohtone/Local Importate/Imported

0

50

100

DA/YES NU/NO NR/NR

90.2

4.1 5.75.7

88.6

0(%)

Centrul nr. 3-Livada/Center no. 3 Livada

Autohtone/Local Importate/Imported

0

100

DA/YES NU/NO NR/NR

83.2

13.8 04.9

81.3

13.8(%)

Centrul nr. 4-Satu Mare/Center no. 4 Satu Mare

Autohtone/Local Importate/Imported

0

50

100

DA/YES NU/NO NR/NR

64.6

19.5 15.925.6

58.5

15.9(%)

Centrul nr. 5-Tasnad/Center no. 5 Tasnad

Autohtone Importate

0

50

100

DA/YES NU/NO NR/NR

86.5

3.1 10.411.5

78.1

10.4(%)

Centrul nr. 6-Turt/Center no. 6 Turt

Autohtone/Local Importate/Imported

0

50

100

DA/YES NU/NO NR/NR

90.9

0 6.19.1

87.8

6.1

(%)

Centrul nr. 1-Ardud/Center no. 1 Ardud

Autohtone/Local Importate/Imported

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

32

(60%), urmată de tehnologia de procesare şi obţinere a produsului finit (37,6%) iar pe

ultimul loc, în ceea ce priveşte influenţa asupra calităţii este considerată tehnologia de

conservare a produsului finit (15%) (nivel general).

Figura 11. Influenţa tehnologiilor din lanţul alimentar asupra calităţii alimentelor

39.361.7

84.2 89.860.0

37.615.0 9.5.6 .6 .8 .6

0%

50%

100%

Tehn.

Cultivare/Cultivation

technologies

Tehn.

Procesare/Processing

Technology

Tehn.

Conservare/Conservation

Technologies

Nu stiu/Not know

(%)

Judet/Country

NU/NO DA/YES NR/NR

46.5 56.679.8 84.8

53.5 43.420.2 15.2

0%

50%

100%

Tehn. Cultivare/Cultivation technologies

Tehn. Procesare/Processing Technology

Tehn. Conservare/Conservation

Technologies

Nu stiu/Not know

(%)

Centrul nr. 1-Ardud

Center no. 1 Ardud

NU/NO DA/YES

24.1

76.5 89.4 92.475.3

22.9 10.0 7.1.6 .6 .6 .6

0%

50%

100%

Tehn. Cultivare/Cultivation

technologies

Tehn. Procesare/Processing

Technology

Tehn. Conservare/Conservation

Technologies

Nu stiu/Not know

(%)

Centrul nr. 2-Carei

Center no. 2 Carei

NU/NO DA/YES NR/NR

35.862.2

87.6 95.3

63.236.8

11.4 3.61.0 1.0 1.0 1.0

0%

50%

100%

Tehn. Cultivare/Cultivation technologies

Tehn. Procesare/Processing Technology

Tehn. Conservare/Conservation

Technologies

Nu stiu/Not know

(%)

Centrul nr. 3-Livada

Center no. 3 Livada

NU/NO DA/YES NR/NR

39.760.1

82.2 89.0

59.439.1

16.8 10.2.8 .8 1.0 .8

0%

50%

100%

Tehn. Cultivare/Cultivation

technologies

Tehn. Procesare/Processing

Technology

Tehn. Conservare/Conservation

Technologies

Nu stiu/Not know

(%)

Centrul nr. 4-Satu Mare

Center no. 4 Satu Mare

NU/NO DA/YES NR/NR

54.9 58.586.6 85.4

45.1 41.513.4 14.6

0%

50%

100%

Tehn. Cultivare/Cultivation technologies

Tehn. Procesare/Processing Technology

Tehn. Conservare/Conservation

Technologies

Nu stiu/Not know

(%)

Centrul nr. 5-Tasnad

Center no. 5 Tasnad

NU/NO DA/YES

43.8 51.080.2 88.5

56.3 49.019.8 11.5

0%

50%

100%

Tehn. Cultivare/Cultivation

technologies

Tehn. Procesare/Processing

Technology

Tehn. Conservare/Conservation

Technologies

Nu stiu/Not know

(%)

Centrul nr.6-Turt

Center no. 6 Turt

NU/NO DA/YES

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

33

În procesul de fabricaţie defecţiunile care apar la produsele alimentare pot avea

diferite cauze: conducerea deficitară a întregului proces, personalul slab pregătit sau

puţin motivat, existenţa unor utilaje şi a aparaturii vechi sau nepotrivite obiectivului

urmărit, metodele de fabricare inadecvate, etc. -procent (%)-

-procent (%)-

Figura 12. Influenţa unor aspecte ale tehnologiilor de prelucrare ale produselor

alimentare asupra calităţii

24.825.4

24.069.1

7.7

Judet/Country

Conducerea/Management

Personal/Staff

Utilaje/Equipment

Etape/Steps

23.2

27.3

24.265.7

17.2

Centrul nr. 1 -Ardud

Center no. 1 Ardud

Conducerea/Management

Personal/Staff

Utilaje/Equipment

Etape/Steps

Nu stiu/NotKnow

27.1

21.8

16.572.9

5.9

Centrul nr.2-Carei

Center no. 2 Carei

Conducerea/Management

Personal/Staff

Utilaje/Equipment

Etape/Steps

Nu stiu/NotKnow

12.414.5

16.679.8

2.6

Centru nr. 3-Livada

Center no. 3 Livada

Conducerea/Management

Personal/Staff

Utilaje/Equipment

Etape/Steps

Nu stiu/NotKnow

28.9

29.7

29.3

66.2

8.1

Centrul nr. 4-Satu Mare

Center no. 4 Satu Mare

Conducerea/Management

Personal/Staff

Utilaje/Equipment

Etape/Steps

Nu stiu/NotKnow

22.0

26.8

18.3

62.2

9.8

Centrul nr. 5-Tasnad

Center no. 5 Tasnad

Conducerea/Management

Personal/Staff

Utilaje/Equipment

Etape/Steps

Nu stiu/NotKnow

30.2

29.2

32.3

64.6

6.3

Centrul nr. 6-Turt

Center no. 6 Turt

Conducerea/Management

Personal/Staff

Utilaje/Equipment

Etape/Steps

Nu stiu/NotKnow

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

34

La nivel general ordinea aspectelor tehnologice care influenţează calitatea

alimentelor este: respectarea etapelor şi paşilor tehnologiilor de procesare (reţetelor de

fabricare) – 69,1%, personalul calificat - 25,4%, conducerea eficientă – 24,8% şi

utilizarea utilajelor şi a aparaturii adecvate 24%.

Respondenţii apreciază în mare măsură evoluția tehnologiilor din domeniul

alimentar 79,9% la nivelul întregului judeţ, un procent de 14,9% consideră că

tehnologiile alimentare nu au înregistrat nici o modificare faţă de cele de acum 10 ani,

restul respondenţilor au formulat păreri proprii vizavi de evoluţia tehnologiilor:

„tehnologiile alimentare au evoluat în rău pentru consumatori”, „tehnologiile

alimentare sunt în continuă schimbare şi perfecţionare dar nu neapărat mai bună”, „se

încearcă să se facă ceva dar degeaba” etc., păreri care sunt în mare măsură unele

negativiste în raport cu evoluţia în bine a tehnologiilor alimentare.

Figura 13. Evoluţia tehnologiilor alimentare

.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

80.0

90.0

14.9 16.2

5.311.4

17.025.6

18.8

79.7

69.7

90.086.0

77.970.7

75.0

(%)

Tehnologii neschimbate/Same technology

Tehnologii in schimbare/Changing technology

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

35

Figura 14. Influenţa tehnologiilor actuale asupra calităţii produselor vegetale Notă: răspunsurile afirmative

Influenţa tehnologiei 1 – produsele vegetale devin mai uşor de conservat

Influenţa tehnologiei 2 – produsele vegetale îşi pierd în urma tehnologizării o mare parte din calităţi

În ceea ce priveşte influenţa tehnologiilor alimentare asupra calităţii

alimentelor un număr de 769 de respondenţi se declară nemulţumiţi de faptul că,

tehnologiile actuale contribuie la pierderea unor însemnate calităţi ale alimentelor

(gust, miros, conţinut în vitamine şi minerale), în timp ce doar 35,1% apreciază

influenţa pe care tehnologia modernă o are în mărirea perioadei de conservare

(prelungirea intervalului de valabilitate) a produsului alimentar. Tendinţa manifestată

la nivelul judeţului este aceiași şi în cazul fiecărui centru în parte, cu mici diferenţe

procentuale.

În ultima vreme, după peste 2 ani de criză economico – financiară, la nivel

mondial se vorbeşte tot mai mult despre o posibilă criză alimentară, şi asta din cauza

creşterii populaţiei în unele zone ale lumii, dar mai ales din cauza modificărilor

semnificative ale climei pe glob.

.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0 80.0

Judet/Country

Centrul nr. 1-Ardud/Center no. 1 Ardud

Centrulnr. 2-Carei/Center no. 2 Carei

Centrul nr. 3-Livada/Center no. 3-Livada

Centrul nr. 4-Satu Mare/Centre no. 4 Satu Mare

Centrul nr. 5-Tasnad/Centre no. 5 Tasnad

Centrul nr. 6-Turt/Centre no. 6 Turt

35.1

42.4

28.8

35.2

34.4

37.8

39.6

69.2

56.6

78.2

68.9

70.1

63.4

67.7

(%)

Influenta tehnologiei 2/Influence of technology 2

Influenta tehnologiei 1/Influence of technology 1

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

36

Figura 15. Preconizări privind criza alimentară

Mai mult de jumatate din respondenţi au convingerea că, criza alimentară poate

fi preîntâmpinată (58% dintre cei intervievaţi la nivelul întregului judeţ.

Figura 16. Preîntâmpinarea crizei alimentare

Criza alimentară se poate preîntâmpina prin creşterea ponderii produselor

vegetale în alimentaţie (răspuns dat de 39,6% dintre respondenţi), prin creşterea

ponderii produselor de origine animalieră în alimentaţie (răspuns dat de 16,9% dintre

58.8

53.5

65.9

5860.3

62.2

50

40

46.5

32.9

39.938 37.8

50

0

10

20

30

40

50

60

70

Judet/Country Centrul nr. 1-

Ardud/Center

no.1 Ardud

Centrul nr. 2-

Carei/Center no.

2 Carei

Centrul nr. 3-

Livada/Center

no. 3 Livada

Centrul nr.4 -

Satu

Mare/Center no.

4 Satu Mare

Centrul nr. 5-

Tăşnad/Center

no. 5Tasnad

Centrul nr. 6-

Turt/Center no.

6 Turt

%da/yes nu/no NR/NR

59

81.8

91.4

54.5

82.8

91.9

57.6

82.4

92.4

48.7

84.590.7

63.1

83.5

91.4

76.876.8

89

52.1

70.8

90.6

39.6

16.9

7.4

44.4

16.2

7.1

41.8

17.1

7.1

49.7

147.8

35

16.7

6.9

23.223.2

11

46.9

28.1

8.31.41.31.3 1 1 1 0.60.60.6 1.61.61.6 1.91.81.7 0 0 0 1 1 1

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Judet/Country Centrul nr. 1-

Ardud/Center no. 1

Ardud

Centrul nr. 2-

Carei/Center no. 2

Carei

Centrul nr. 3-

Livada/Center no. 3

Livada

Centrul nr. 4-Satu

Mare/Center no. 4

Satu Mare

Centrul nr. 5-

Tasnad/Center no. 5

Tasnad

Centrul nr. 6-

Turt/Center no. 6

Turt

(%)

NU/NO DA/YES ALTA/OTHER

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

37

respondenţi), prin creşterea ponderii produselor modificate genetic (răspuns dat de

7,4% dintre respondenţi).

Figura 17. Motivele eşuării în preîntâmpinarea crizei alimentare

Dintre cei care au considerat că această criză alimentară nu poate fi

preîntâmpinată, 263 respondenţi au considerat că existenţa în paralel a altor crize

(financiară, monetară, economică, energetică, ecologică) este cauza principală a

nereuşitei în ceea ce priveşte preîntâmpinarea crizei alimentare, iar 271 respondenţi au

considerat că cea mai mare piedică în preîntâmpinarea crizei alimentare, o reprezintă

lipsa de interes a autorităţilor competente.

Figura 18. Calitatea produselor alimentare de pe piaţa românească

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Judet/Country Centrul nr. 1-

Ardud/Center no. 1

Ardud

Centrul nr. 2-

Carei/Center no. 2

Carei

Centrul nr. 3-

Livada/Center no.

3 Livada

Centrul nr. 4-Satu

Mare/Center no. 4

Satu Mare

Centrul nr. 5-

Tasnad/Center no.

5 Tasnad

Centrul nr. 6-

Turt/Center no. 6

Turt

74.874.1 71.774.778.275.3

82.978.8

73 70.7

58.5

76.8 78.174

23.724.4 27.324.2

19.422.416.6

20.725.127.4

41.4

23.7 21.926

1.5 1.5 1 1 2.4 2.4 0.5 0.5 1.9 1.9 0 0 0 0

(%)

NU/NO DA/YES ALT MOTIV/OTHER REASON

53.5

65.9

58 60.3 62.2

5046.5

32.9

39.9 38 37.8

50

0

10

20

30

40

50

60

70

Centrul nr. 1-

Ardud/Center no.1

Ardud

Centrul nr. 2-

Carei/Center no. 2

Carei

Centrul nr. 3-

Livada/Center no.

3 Livada

Centrul nr.4 -Satu

Mare/Center no. 4

Satu Mare

Centrul nr. 5-

Tăşnad/Center no.

5Tasnad

Centrul nr. 6-

Turt/Center no. 6

Turt

%

da/yes nu/no NR/NR

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

38

Un procent de 58,8% din totalul respondenţilor la nivelul întregului judeţ sunt

mulţumiţi de calitatea produselor alimentare de pe piaţa românească, 40% dintre

respondenţi nu sunt mulţumiţi de produsele alimentare de pe piaţa românească, iar

restul celor intervievaţi nu au dat nici un răspuns acestei întrebări. Ceea ce mulţumeşte

consumatorii în raport cu oferta de produse de pe piaţa românească sunt, în

majoritatea răspunsurilor date: produsele românești, produsele obţinute fără

îngrăşăminte chimice, produsele obţinute în gospodării proprii,produsele ecologice,

iar ceea ce-i nemulţumeşte sunt: alimentele care conţin E-uri, alimentele expirate,

preparatele din carne (mezelurile), băuturile carbogazoase, sucurile, dar în cea mai

mare măsură nemulţumirea a fost înregistrată vizavi de fructele şi legumele importate-

„fără gust şi aromă” (fapt confirmat şi de răspunsurile primite la întrebarea numărul

10).

4.4. INSTITUŢII ŞI ORGANIZAŢII IMPLICATE ÎN ASIGURAREA CALITĂŢII PRODUSELOR ALIMENTARE

Printre principalele tipuri de instituții şi organisme create şi organizate de către

stat în scopul asigurării calităţii produselor alimentare, figurează: laboratoare

centrale sau regionale de analiza, departamente de protecție a consumatorilor, oficii

sau departamente de preturi; servicii regionale de anchete economice sau depistare a

informațiilor etc.

Alături de diversele instituții şi organisme, create special în vederea asigurării

protecției consumatorilor, sunt integrate în cadrul acestui complex proces, cu sarcini

speciale şi o serie de ministere, departamente sau alte organisme guvernamentale, ce

acționează în ramuri sau domenii care, pe lângă obiectivele de baza specifice

sectorului în cadrul căruia acționează, au în sarcina şi asigurarea calităţii produselor

alimentare. Între acestea se regăsesc: ministerele de agricultură, implicate cu sarcini

în domeniul realizării mărfurilor alimentare, securitatea alimentației şi chiar cu unele

responsabilităţi în ceea ce privește comerțul cu alimente; ministerele sănătății;

departamentele mediului ecologic etc.

La nivelul judeţului studiat este cunoscut rolul Oficiului pentru Protecţia

Consumatorilor ca fiind principalul organul de specialitate în ceea ce privește calitatea

alimentelor (răspunsuri în proporţie de 51%). Acesta este imediat urmat de către

Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor ANSVSA

(răspunsuri în proporţie de 23%), cunoscută însă sub o mare varietate de denumiri:

DSV, ANSV, „medicii veterinari”, „controlul alimentelor” etc., şi de Direcţia de

Sănătate Publică (răspunsuri în proporţie de 15%). Este amintit şi rolul primăriilor şi

Autorităţii Naționale pentru Protecția Consumatorilor (răspunsuri în proporţie de 7%),

ca fiind instituţii cu atribuţii în supravegherea calităţii alimentelor. Doar un număr

foarte mic de respondenţi (9 persoane) au cunoştinţe despre instituţii cu rol în

controlul calității produselor alimentare, cum ar fi laboratoarele Larex laboratoarele

din subordinea Ministerului Sănătăţii.

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

39

Capitolul 5

CERCETĂRI PRIVIND IMPACTUL CALITĂŢII PRODUSELOR

ALIMENTARE

Nevoile de consum alimentar sunt influenţate de o serie de factori care

determină diferenţieri ale cererii individuale, atât sub aspect cantitativ cât şi calitativ

(Diaconescu, 2002). Astfel, factorii care au influenţă asupra nevoilor fiziologice

alimentare ale individului sunt: vârsta, sexul, dimensiunile corporale, activitatea

psihică, efortul fizic depus, particularităţile metabolismului, pe de o parte, ca factori

de natură endogenă, precum şi: clima, factori demografici, mediul social, cultură,

religie, aspecte financiare, condiţiile în care lucrează individul etc., ca factori de

natură exogenă. De asemenea, nevoia de substanţe nutritive este diferită de la o

perioadă la alta în cazul aceluiaşi individ, fiind determinată de factori ce înregistrează

variaţii în timp: vârstă, stări patologice, metabolice, oboseală etc.

Ţinând cont de dorinţa de a evidenţia rolul pe care îl au produsele alimentare de

origine vegetală în alimentaţia umană, precum şi influenţa anumitor aspecte (sexul,

vârsta, mediul de domiciliu, nivelul de educaţie şi venitul lunar al respondenților)

asupra consumului de produse şi a alimentaţiei în general, s-a recurs la criteriul Hi-

pătrat, urmărindu-se în paralel produse alimentare de origine animală şi produse

alimentare de origine vegetală.

5.1. INFLUENŢA SEXULUI RESPONDENŢILOR ASUPRA CONSUMULUI DE

ALIMENTE

În ceea ce priveşte influenţa sexului consumatorilor asupra cererii de alimente,

se constată diferenţe în alimentaţie, între bărbaţi şi femei, în general bărbaţii fiind cei

care consumă o cantitate mai mare de alimente şi cu un conţinut energetic mai ridicat.

Pentru a determina dacă între cantitatea de alimente consumată şi sexul

respondenţilor există legătură s-a apelat la testul Hi-pătrat, pornindu-se de la ipoteza

nulă, ca între cele două variabile nu există nici o determinare. Pentru comparaţie s-a

ales grupa alimentară – grăsimi vegetale şi produsul alimentar – lapte.

Gruparea opţiunilor privind consumul de grăsimi vegetale în funcţie de sexul

respondenţilor poate fi urmărită în Tabelul 1.

Tabelul 1.

Frecvenţele observate privind consumul de grăsimi vegetale în funcţie de sexului

respondenţilor

Consumul de grăsimi vegetale

Vegetable fat consumption

Sexul respondenţilor

Respondents gender

Total/Total

Masculin/Male Feminin/Female

mai mult/more 20 33 53

la fel/same 317 303 620

mai puţin/less 173 204 377

nu consum/do not eat 16 29 45

Total/Total 526 569 1095

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

40

Frecvenţele ajustate, calculate în ipoteza că nu ar exista nici o determinare între

cele două caracteristicii determinate după relaţia:

n

nnn

ij

ij

se prezintă în Tabelul 2.

Tabelul 2.

Frecvenţele teoretice privind consumul de grăsimi vegetale în funcţie de sexului

respondenţilor

Consumul de grăsimi vegetale

Vegetable fat consumption

Sexul respondenţilor

Respondents gender

Total/Total

Masculin/Male Feminin/Female

mai mult/more 25.46 27.54 53

la fel/same 297.83 322.17 620

mai puţin/less 181.10 195.90 377

nu consum/do not eat 21.62 23.38 45

Total/Total 526 569 1095

Calculul variabilei Hi-pătrat se prezintă ca în Tabelul 3.

Tabelul 3.

Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii

Prag de semnificație 0.05 0.01 0.001

CHITEST (valoarea Sig) 0.043333827 *

Grade de libertate 3

CHIINV (Chi teoretic) 7.81 11.34 16.26

CHIINV (Chi calculat) 8.13

Coeficientul Pearson 0.085

Variabila Hi-pătrat teoretică pentru gradele de libertate (m-1)(k-1)=(4-1)(2-

1)=3 şi pentru o probabilitate de eroare de 5% are valoarea de 7.81.

Prin compararea valorii Hi-pătrat calculată (8.13) cu valoarea Hi-pătrat

teoretică (7.81), rezultă că valoarea calculată este mai mare decât valoarea teoretică,

ceea ce înseamnă că, în acest caz consumul de grăsimi vegetale este influenţat de

sexul respondenţilor. Intensitatea legăturii se determină cu ajutorul coeficientului de

contingenţă a lui Pearson, după formula:

085,013.81095

13.8

nC

2

2

Se confirmă că între cele două variabile nu există o legătură intensă, ceea ce

înseamnă că, consumul de grăsimi vegetale nu este influenţat de sexul respondenţilor,

existând alţii factori mai importanţi în consumul acestei grupe de produse.

Gruparea opţiunilor privind consumul de lapte în funcţie de sexul

respondenţilor poate fi urmărită în Tabelul 4.

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

41

Tabelul 4.

Frecvenţele observate privind consumul de lapte în funcţie de sexului respondenţilor

Consumul de lapte

Milk consumption

Sexul respondenţilor

Respondents gender

Total/Total

Masculin/Male Feminin/Female

mai mult/more 127 140 267

la fel/same 353 344 697

mai puţin/less 44 67 111

nu consum/do not eat 3 18 21

Total/Total 527 569 1096

Frecvenţele ajustate, calculate în ipoteza că nu ar exista o relaţie de determinare

între cele două caracteristici, se prezintă ca în Tabelul 5.

Tabelul 5.

Frecvenţele teoretice privind consumul de lapte în funcţie de sexului respondenţilor

Consumul de lapte

Milk consumption

Sexul respondenţilor

Respondents gender

Total/Total

Masculin/Male Feminin/Female

mai mult/more 128.38 138.62 267

la fel/same 335.85 361.85 697

mai puţin/less 53.37 57.63 111

nu consum/do not eat 10.10 10.90 21

Total/Total 527 569 1096

Cu ajutorul funcţiilor statistice din Excel s-au determinat pragul de

semnificaţie, valoarea teoretică şi calculată pentru Hi-pătrat, pentru gradele de

libertate corespunzătoare, precum şi coeficientul de contingenţă a lui Pearson.

Table 6.

Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii

Prag de semnificatie 0.05 0.01 0.001

CHITEST (valoarea Sig) 0.002150382 **

Grade de libertate 3

CHIINV (Chi teoretic) 7.81 11.34 16.26

CHIINV (Chi calculat) 14.64

Coeficientul Pearson 0.114

După cum se poate observa în Tabelul 6. valoarea Sig calculată, este mai mică

decât 0,01, de rezultă că legătura dintre cele două variabile se confirmă pentru o

probabilitate de eroare de 1%. Legătura se confirmă şi cu ajutorul testului Hi-pătrat.

Astfel valoarea Hi-pătrat calculată (14.64) este mai mare decât valoarea Hi-pătrat

teoretică (11.34), pentru o probabilitate de eroare de 1%, astfel ipoteza nulă se

respinge. Potrivit valorii coeficientului de contingenţă a lui Pearson (0,114), între cele

două variabile există o legătură de intensitate slabă.

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

42

5.2. INFLUENŢA VÂRSTEI RESPONDENŢILOR ASUPRA CONSUMULUI DE

ALIMENTE

Pentru o mai bună sistematizare a datelor în ceea ce priveşte consumul unor

produse alimentare şi vârsta respondenţilor s-a recurs la gruparea variabilei vârstă pe

clase. Astfel folosind formula lui Sturges, a fost determinată lungimea intervalului de

grupare:

1854,171111log322.31

1485

3,322logn1

XXL

minmax

i

Astfel au fost determinate 4 clase de intervale, în funcţie de care au fost grupate

şi opţiunile respondenţilor în ceea ce consumul de produse alimentare şi în ceea ce

priveşte percepţia asupra calităţii.

În Tabelul 7. se poate observa că frecvenţa cea mai mare în cazul consumului

de legume şi cartofi a fost înregistrată la categoria de vârstă 32-50 ani, urmată în de

aproape de intervalele vecine, 14-32 ani, respectiv 50-68 ani.

Tabelul 7.

Frecvenţele observate privind consumul de legume şi cartofi în funcţie de vârsta

respondenţilor

Consumul de legume şi cartofi

Vegetable and potatoes

consumption

Vârsta/Age Total

Total 14-32 32-50 50-68 68-85

mai mult/more 89 101 53 12 255

la fel/same 240 301 191 46 778

mai puţin/less 21 20 22 3 66

nu consum/do not eat 1 0 0 1 2

Total/Total 351 422 266 62 1101

Frecvenţele ajustate, calculate în ipoteza că nu ar exista o relaţie de determinare

între cele două caracteristici, se prezintă ca în Tabelul 8.

Tabelul 8.

Frecvenţele teoretice privind consumul de legume şi cartofi în funcţie de vârsta

respondenţilor

Consumul de legume şi cartofi

Vegetable and potatoes

consumption

Vârsta/Age Total

Total 14-32 32-50 50-68 68-85

mai mult/more 81.29 97.74 61.61 14.36 255

la fel/same 248.03 298.2 187.96 43.81 778

mai puţin/less 21.04 25.3 15.95 3.72 66

nu consum/do not eat 0.64 0.77 0.48 0.11 2

Total/Total 351 422 266 62 1101

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

43

În urma testării semnificaţiei existenţei unei legături între cele două

caracteristici s-a observat că valoarea coeficientului de semnificaţie Sig, este mai mare

decât de 0,05, ceea ce înseamnă că între cele două variabile nu există nici o legătură

(Tabelul 9.). Acest fapt a fost confirmat şi prin compararea valorii calculate Hi-pătrat

(14.86) care este mai mică decât valoarea teoretică Hi-pătrat (16.9), pentru o

probabilitate de eroare de 5% şi grade de libertate 9, astfel ipoteza nulă se acceptă.

Tabelul 9.

Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii

Prag de semnificatie 0.05 0.01 0.001

CHITEST (valoarea Sig) 0.0946295932

Grade de libertate 9

CHIINV (Chi teoretic) 16.9 21.7 27.87

CHIINV (Chi calculat) 14.86

Coeficientul Pearson -

După cum se poate observa în Tabelul 10. frecvenţa cea mai mare în cazul

consumului de lapte a fost înregistrată la categoria de vârstă 32-50 ani, urmată în de

aproape de intervalele vecine, 14-32 ani, respectiv 50-68 ani.

Tabelul 10.

Frecvenţele observate privind consumul de lapte în funcţie de vârsta respondenţilor

Consumul de lapte

Milk consumption

Vârsta/Age Total

Total 14-32 32-50 50-68 68-85

mai mult/more 89 100 68 10 267

la fel/same 220 280 154 43 697

mai puţin/less 38 33 32 8 111

nu consum/do not eat 3 9 9 0 21

Total/Total 350 422 263 61 1096

Frecvenţele ajustate, calculate în ipoteza că nu ar exista o relaţie de determinare

între cele două caracteristici, se prezintă ca în Tabelul 11.

Tabelul 11.

Frecvenţele teoretice privind consumul de lapte în funcţie de vârstei respondenţilor

Consumul de lapte

Milk consumption

Vârsta/Age Total

Total 14-32 32-50 50-68 68-85

mai mult/more 85.26 102.8 64.07 14.86 267

la fel/same 222.58 268.37 167.25 38.79 697

mai puţin/less 35.45 42.74 26.64 6.18 111

nu consum/do not eat 6.71 8.09 5.04 1.17 21

Total/Total 350 422 263 61 1096

În urma testării semnificaţiei existenţei unei legături între cele două

caracteristici s-a observat că valoarea coeficientului de semnificaţie Sig, este mai mare

decât de 0,05, ceea ce înseamnă că între cele două variabile nu există nici o legătură

(Tabelul 12.). Acest fapt a fost confirmat şi prin compararea valorii calculate Hi-pătrat

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

44

(14.56) care este mai mică decât valoarea teoretică Hi-pătrat (16.9), pentru o

probabilitate de eroare de 5% şi grade de libertate 9, astfel ipoteza nulă se acceptă.

Tabelul 12.

Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii

Prag de semnificatie 0.05 0.01 0.001

CHITEST (valoarea Sig) 0.103576

Grade de libertate 9

CHIINV (Chi teoretic) 16.9 21.7 27.87

CHIINV (Chi calculat) 14.56

Coeficientul Pearson -

Plecând de la aceeaşi ipoteză şi aplicând aceleaşi teste statistice atât în ceea ce

priveşte influenţa vârstei asupra consumului de produse alimentare de origine vegetală

şi de origine animală la nivelul eşantionului cercetat, rezultatele finale au fost identice,

şi anume că între vârstă şi consumul de alimente nu există nici o determinare. Acest

fapt poate fi explicat, în cazul eşantionului cercetat prin lungimea intervalului de

grupare (Li=18) şi deci a grupării respondenţilor în doar patru grupe de vârstă.

5.3. INFLUENŢA MEDIULUI DE DOMICILIU ASUPRA CONSUMULUI DE

ALIMENTE

Un alt factor de influenţă analizat, de natură demografică, luat în considerare în

ceea ce consumul alimentar este mediul de domiciliu. Mediul de domiciliu

influenţează consumul alimentar în sensul că locuitorii mediului rural consumă

alimente din resurse proprii, dovadă fiind nivelul cheltuielilor totale de consum, pe o

gospodărie, cu mult mai mare în mediul urban faţă de cel rural.

În Tabelul 13. se poate observa că, în ceea ce priveşte consumul de legume şi

cartofi, acesta a rămas acelaşi în peste 75% din cazuri în mediu rural şi în peste 65%

din cazuri în mediu urban.

Tabelul 13.

Frecvenţele observate privind consumul de legume şi cartofi în funcţie de mediul de

domiciliu respondenţilor

Consumul de legume şi cartofi

Vegetable and potatoes

consumption

Mediul locuinţei

Home environment

Total

Total

Urban/Urban Rural/Rural

mai mult/more 138 107 245

la fel/same 349 430 779

mai puţin/less 36 31 67

nu consum/do not eat 10 0 10

Total/Total 533 568 1101

Frecvenţele ajustate, calculate în ipoteza că nu ar exista o relaţie de determinare

între cele două caracteristici, se prezintă ca în Tabelul 14.

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

45

Tabelul 14.

Frecvenţele teoretice privind consumul de legume şi cartofi în funcţie de mediul de

domiciliu respondenţilor

Consumul de legume şi cartofi

Vegetable and potatoes

consumption

Mediul locuinţei

Home environment

Total

Total

Urban/Urban Rural/Rural

mai mult/more 118.61 126.39 245

la fel/same 377.12 401.88 779

mai puţin/less 32.44 34.56 67

nu consum/do not eat 4.84 5.16 10

Total/Total 533 568 1101

Tabelul 15.

Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii

Prag de semnificatie 0.05 0.01 0.001

CHITEST (valoarea Sig) 0.000077984330 ***

Grade de libertate 3

CHIINV (Chi teoretic) 7.81 11.34 16.26

CHIINV (Chi calculat) 21.62

Coeficientul Pearson 0.138

După cum se poate observa în Tabelul 15 între cele două caracteristicii există o

legătură foarte semnificativă, potrivit coeficientului Sig. De asemenea valoarea Hi-

pătrat teoretică (16.26) este mai mică decât valoarea Hi-pătrat calculată (21.62),

pentru o probabilitate de eroare de 0,1% şi grade de libertate 3, astfel ipoteza nulă,

potrivit căreia între cele două caracteristici nu există nici o determinare este respinsă.

Coeficientul de contingenţă a lui Pearson (0,13) confirmă existenţa unei legături de

intensitate mică.

În Tabelul 16. se poate observa că, în ceea ce priveşte consumul de produse

lactate, acesta a rămas acelaşi în sub 50% din cazuri în mediu rural şi în peste 62% din

cazuri în mediu urban.

Tabelul 16.

Frecvenţele observate privind consumul de produse lactate în funcţie de mediul de

domiciliu respondenţilor

Consumul de produse lactate

Dairy products consumption

Mediul de domiciliu Total

Total Urban/Urban Rural/Rural

mai mult/more 128 225 353

la fel/same 337 273 610

mai puţin/less 65 68 133

nu consum/do not eat 3 2 5

Total/Total 533 568 1101

Frecvenţele ajustate, calculate în ipoteza că nu ar exista o relaţie de determinare

între cele două caracteristici, pot fi urmărite în Tabelul 17.

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

46

Tabelul 17.

Frecvenţele teoretice privind consumul de produse lactate în funcţie de mediul de

domiciliu respondenţilor

Consumul de produse lactate

Dairy products consumption

Mediul de domiciliu

Home environment

Total

Total

Urban/Urban Rural/Rural

mai mult/more 170.89 182.11 353

la fel/same 295.3 314.7 610

mai puţin/less 64.39 68.61 133

nu consum/do not eat 2.42 2.58 5

Total/Total 533 568 1101

Tabelul 18.

Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii

Prag de semnificatie 0.05 0.01 0.001

CHITEST (valoarea Sig) 0.000000399350 ***

Grade de libertate 3

CHIINV (Chi teoretic) 7.814728 11.34487 16.26624

CHIINV (Chi calculat) 32.55

Coeficientul Pearson 0.169

În Tabelul 18 se poate observa între cele două caracteristicii există o legătură

foarte semnificativă, potrivit coeficientului Sig. De asemenea valoarea Hi-pătrat

teoretică (16.26) este mai mică decât valoarea Hi-pătrat calculată (32.55), pentru o

probabilitate de eroare de 0,1% şi grade de libertate 3, astfel ipoteza nulă, potrivit

căreia între cele două caracteristici nu există nici o determinare este respinsă.

Coeficientul de contingenţă a lui Pearson (0,16) confirmă existenţa unei legături de

intensitate mică.

5.4. INFLUENŢA NIVELULUI DE EDUCAŢIE AL RESPONDENŢILOR ASUPRA

CONSUMULUI DE ALIMENTE

Un alt posibil factor analizat în ceea ce priveşte influenţa asupra consumului de

alimente a fost nivelul de educaţie al respondenţilor. În Tabelul 5.19. se poate observa

că cei care consumă mai multe legume şi cartofi sunt respondenţii care au absolvit

studii medii.

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

47

Tabelul 19.

Frecvenţele observate privind consumul de legume şi cartofi în funcţie de nivelul de

educaţie al respondenţilor

Consumul de

legume şi cartofi

Vegetable and

potatoes

consumption

Educaţie

Education

Total

Total

Fără

studii

No

education

Studii

elementare

Elementary

studies

Studii

medii

Secondary

education

Studii

superioare

Higher

education

mai mult/more 11 37 113 94 255

la fel/same 5 120 367 287 779

mai puţin/less 4 18 27 18 67

nu consum/do not eat 0 1 0 0 1

Total/Total 20 176 507 399 1102

Frecvenţele ajustate, calculate în ipoteza că nu ar exista o relaţie de determinare

între cele două caracteristici, pot fi urmărite în Tabelul 20.

Tabelul 20.

Frecvenţele teoretice privind consumul de legume şi cartofi în funcţie de nivelul de

educaţie al respondenţilor

Consumul de

legume şi cartofi

Vegetable and

potatoes

consumption

Educaţie

Education

Total

Total

Fără

studii

No

education

Studii

elementare

Elementary

studies

Studii

medii

Secondary

education

Studii

superioare

Higher

education

mai mult/more 4.63 40.73 117.32 92.33 255

la fel/same 14.14 124.41 358.4 282.05 779

mai puţin/less 1.22 10.7 30.82 24.26 67

nu consum/do not eat 0.02 0.16 0.46 0.36 1

Total/Total 20 176 507 399 1102

Tabelul 21.

Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii

Prag de semnificație 0.05 0.01 0.001

CHITEST (valoarea Sig) 0.003130749 **

Grade de libertate 9

CHIINV (Chi teoretic) 16.9 21.7 27.87

CHIINV (Chi calculat) 24.85

Coeficientul Pearson 0.148

În Tabelul 21 sunt înregistrate rezultatele obţinute cu ajutorul funcţiilor

statistice din Excel privind testarea legăturii dintre consumul de legume şi cartofi şi

nivelul de educaţie al respondenţilor. După cum se poate observa valoarea Hi-pătrat

calculată (24.85) este mai mare decât valoarea Hi-pătrat teoretică (21.7), pentru o

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

48

probabilitate de eroare de 1% si grade de libertate 9, ceea ce înseamnă că ipoteza nulă

potrivit căreia între cele două caracteristici nu există nici o determinare este respinsă.

Potrivit coeficientului de contingenţă a lui Pearson, între cele două variabile există o

legătură de intensitate slabă.

După cum se vede în Tabelul 22., consumul de peşte creşte odată cu creşterea

nivelului studiilor absolvite.

Tabelul 22.

Frecvenţele observate privind consumul de peşte în funcţie de nivelul de educaţie al

respondenţilor

Consumul de peşte

Fish consumption Educaţie

Education

Total

Total

Fără

studii

No

education

Studii

elementare

Elementary

studies

Studii

medii

Secondary

education

Studii

superioare

Higher

education

mai mult/more 1 10 43 82 136

la fel/same 10 100 302 238 650

mai puţin/less 7 51 139 71 268

nu consum/do not eat 2 13 22 8 45

Total/Total 20 174 506 399 1099

Frecvenţele ajustate, calculate în ipoteza că nu ar exista o relaţie de determinare

între cele două caracteristici, se prezintă în Tabelul 23.

Tabelul 23.

Frecvenţele teoretice privind consumul de peşte în funcţie de nivelul de educaţie al

respondenţilor

Consumul de peşte

Fish consumption Educaţie

Education

Total

Total

Fără

studii

No

education

Studii

elementare

Elementary

studies

Studii

medii

Secondary

education

Studii

superioare

Higher

education

mai mult/more 2.47 21.53 62.62 49.38 136

la fel/same 11.83 102.91 299.27 235.99 650

mai puţin/less 4.88 42.43 123.39 97.3 268

nu consum/do not eat 0.82 7.12 20.72 16.34 45

Total/Total 20 174 506 399 1099

Tabelul 24.

Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii

Prag de semnificatie 0.05 0.01 0.001

CHITEST (valoarea Sig) 0.000844590458 ***

Grade de libertate 9

CHIINV (Chi teoretic) 16.9 21.7 27.87

CHIINV (Chi calculat) 28.31

Coeficientul Pearson 0.158

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

49

În Tabelul 24. sunt înregistrate rezultatele obţinute cu ajutorul funcţiilor

statistice din Excel privind testarea legăturii dintre iniţierea unei afaceri şi participarea

la cursuri de calificare profesională. Valoarea Hi-pătrat calculată (28.31) este mai

mare decât valoarea Hi-pătrat teoretică (27.28), pentru o probabilitate de eroare de

0.1% si grade de libertate 9, deci între cele două caracteristici există o legătură foarte

semnificativă. Între cele două variabile există o legătură de intensitate slabă.

5.5. INFLUENŢA VENITULUI LUNAR AL RESPONDENŢILOR ASUPRA

CONSUMULUI DE ALIMENTE

Un factor determinant al obiceiurilor alimentare îl constituie veniturile

populației.

Gruparea opţiunilor privind consumul de fructe în funcţie de venitul lunar al

respondenţilor poate fi urmărită în Tabelul 25.

Tabelul 25.

Frecvenţele observate privind consumul de fructe în funcţie de venitul lunar al

respondenţilor

Consumul de

fructe

Fruits

consumption

Venit lunar/Monthly income Total

Total Nu

câştig

No

gain

Șomer

Workless

<650

RON

651-

1000

RON

10001-

2000

RON

2001-

4000

RON

>4000

RON

mai mult/more 49 8 26 97 103 28 8 319

la fel/same 125 21 75 217 173 37 10 658

mai puţin/less 19 1 39 26 9 3 0 97

nu consum/

do not eat

1 0 0 0 0 0 0 1

Total/Total 194 30 140 340 285 68 18 1075

Frecvenţele ajustate, calculate în ipoteza că nu ar exista o relaţie de determinare

între cele două caracteristici, se prezintă în Tabelul 26.

Tabelul 26.

Frecvenţele teoretice privind consumul de fructe în funcţie de venitul lunar al

respondenţilor

Consumul

de fructe

Fruits

consumption

Venit lunar/Monthly income Total

Total Nu

câştig

No

gain

Șome

Workless

<650

RON

651-

1000

RON

10001-

2000

RON

2001-

4000

RON

>4000

RON

mai

mult/more

57.57 8.9 41.54 100.89 84.57 20.18 5.34 319

la fel/same 118.75 18.36 85.69 208.11 174.45 41.62 11.02 658

mai puţin/less 17.51 2.71 12.63 30.68 25.72 6.14 1.62 97

nu consum/

do not eat

0.18 0.03 0.13 0.32 0.27 0.06 0.02 1

Total/Total 194 30 140 340 285 68 18 1075

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

50

Cu ajutorul funcţiilor statistice din Excel s-au determinat pragul de

semnificaţie, valoarea teoretică şi calculată pentru Hi-pătrat, pentru gradele de

libertate corespunzătoare precum şi coeficientul de contingenţă a lui Pearson (Tabelul

27).

Tabelul 27.

Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii

Prag de semnificatie 0.05 0.01 0.001

CHITEST (valoarea Sig) 0.070993573

Grade de libertate 18

CHIINV (Chi teoretic) 28.9 34.8 42.31

CHIINV (Chi calculat) 27.44

Coeficientul Pearson -

În urma testării semnificaţiei existenţei unei legături între cele două

caracteristici s-a observat că valoarea coeficientului de semnificaţie Sig, este mai mare

decât de 0,05, ceea ce înseamnă că între cele două variabile nu există nici o legătură.

Acest fapt a fost confirmat şi prin calcul valorii Hi-pătrat (27.44) care este mai mică

decât valoarea teoretică Hi-pătrat (28.9), pentru o probabilitate de eroare de 5% şi

grade de libertate18, astfel ipoteza nulă se acceptă. Această lipsă de determinare între

cele două caracteristici poate fi explicată, în cazul prezentei cercetări şi prin faptul că

întrebarea a fost fără a se face referire la vreo anumită grupă de fructe (fructe exotice,

fructe de pădure).

Gruparea opţiunilor privind consumul de fructe în funcţie de venitul lunar al

respondenţilor poate fi urmărită în Tabelul 28.

Tabelul 28.

Frecvenţele observate privind consumul de carne în funcţie de venitul lunar al

respondenţilor

Consumul de

carne

Meat

consumption

Venit lunar/Monthly income Total

Total Nu

câştig

No

gain

Șomer

Workless

<650

RON

651-

1000

RON

10001-

2000

RON

2001-

4000

RON

>4000

RON

mai mult/more 0 2 12 27 35 10 18 104

la fel/same 8 19 59 228 169 43 114 640

mai puţin/less 11 9 69 80 79 14 62 324

nu consum/

do not eat

0 0 0 4 2 0 1 7

Total/Total 19 30 140 339 285 67 195 1075

Frecvenţele ajustate, calculate în ipoteza că nu ar exista o relaţie de determinare

între cele două caracteristici, se prezintă în Tabelul 29.

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

51

Tabelul 29.

Frecvenţele teoretice privind consumul de carne în funcţie de venitul lunar al

respondenţilor

Consumul de

carne

Meat

consumption

Venit lunar/Monthly income Total

Total Nu

câştig

No

gain

Șomer

Workless

<650

RON

651-

1000

RON

10001-

2000

RON

2001-

4000

RON

>4000

RON

mai mult/more 1.84 2.9 13.54 32.8 27.57 6.48 18.87 104

la fel/same 11.31 17.86 83.35 201.82 169.67 39.89 116.09 640

mai puţin/less 5.73 9.04 42.2 102.17 85.9 20.19 58.77 324

nu consum/do

not eat

0.12 0.2 0.91 2.21 1.86 0.44 1.27 7

Total/Total 19 30 140 339 285 67 195 1075

Tabelul 30.

Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii

Prag de semnificatie 0.05 0.01 0.001

CHITEST (valoarea Sig) 0.039546479 *

Grade de libertate 18

CHIINV (Chi teoretic) 28.9 34.8 42.31

CHIINV (Chi calculat) 29.78

Coeficientul Pearson 0.164

Aplicând testele statistice s-a constat că valoarea Hi-pătrat calculată (29.78)

este mai mare decât valoarea Hi-pătrat teoretică (28.9), pentru o probabilitate de

eroare de 5% şi grade de libertate 18. La nivelul judeţului, ipoteza nulă, conform

căreia între cele două variabile nu există nici o legătură, a fost respinsă. Cu ajutorul

coeficientului de contingenţă a lui Pearson, s-a stabilit că între cele două variabile

există o legătură de intensitate slabă.

5.6. PERCEPŢIA ASUPRA RISCULUI PENTRU SĂNĂTATE

Niciodată ca în prezent nu s-a acordat o atât de mare importanţă alimentaţiei

umane. În ultimii ani, un rol din ce în ce mai important se acordă relaţiei alimentaţie-

boală, în speranţa că se va putea elabora o tactică alimentaţie-sănătate. Alimentele pot

conţine o serie de substanţe chimice toxice sau microorganisme patogene pentru

consumatori. În acest caz produsul alimentar respectiv îşi pierde calitatea de factor

favorabil al mediului extern, chiar dacă este valoros din punct de vedere nutritiv.

Consumarea de astfel de alimente insalubrizate chimic sau biologic determină

intoxicaţii (inclusiv efecte mutagene, teratogene şi cancerigene) sau îmbolnăviri

microbiene, virotice şi parazitare.

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

52

Din Tabelul 31. se poate observa că atât respondenţii de sex masculin şi cei de

sex feminin sunt conștienți asupra riscului pe care îl pot prezenta unele alimente

pentru sănătate. Dintre riscurile cele mai mult consemnate au fost: toxiinfecţiile

alimentare, hepatită, cancer, diabet, boli cardiovasculare şi boli ale ficatului.

Tabelul 31.

Frecvenţele observate privind conștientizarea riscului de îmbolnăvire în funcţie de

sexului respondenţilor

Risc pentru

sănătate

Disease risk

Sexul

Gender

Total

Total

Masculin/Male Feminin/Female

Da/yes 409 473 882

Nu/no 120 101 221

Total/Total 529 574 1103

Frecvenţele ajustate, calculate în ipoteza că nu ar exista o relaţie de determinare

între cele două caracteristici, se prezintă în Tabelul 32.

Tabelul 32.

Frecvenţele teoretice privind privind conștientizare riscului de îmbolnăvire în funcţie

de sexului respondenţilor

Risc pentru

sănătate

Disease risk

Sexul

Gender

Total

Total

Masculin/Male Feminin/Female

Da/yes 423.01 458.99 882

Nu/no 105.99 115.01 221

Total/Total 529 574 1103

Tabelul 33

Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii

Coefficients for test the connection existence

Prag de semnificatie 0.05 0.01 0.001

CHITEST (valoarea Sig) 0.034922142 **

Grade de libertate 1

CHIINV (Chi teoretic) 3,84 6,63 10,82

CHIINV (Chi calculat) 4.44

Coeficientul Pearson 0.063

În Tabelul 33. sunt înregistrate rezultatele obţinute cu ajutorul funcţiilor

statistice din Excel privind testarea legăturii dintre conștientizare riscului de

îmbolnăvire şi sexului respondenţilor. După cum se poate observa valoarea Hi-pătrat

calculată (4.44) este mai mare decât valoarea Hi-pătrat teoretică (3.84), pentru o

probabilitate de eroare de 5% şi grade de libertate 1, deci ipoteza nulă, conform căreia

între cele două variabile nu există nici o legătură, a fost respinsă.

Din Tabelul 34. reiese gradul de conştientizare al riscului alimentar mai mare

în cazul respondenţii cu domiciliu în mediul urban.

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

53

Tabelul 34.

Frecvenţele observate privind conștientizarea riscului de îmbolnăvire în funcţie de

mediul de domiciliu al respondenţilor

Risc pentru

sănătate

Disease risk

Mediul de domiciliu

Home environment

Total

Total

Urban/Urban Rural/Rural

Da/yes 460 422 882

Nu/no 77 144 221

Total/Total 537 566 1103

Frecvenţele ajustate, calculate în ipoteza că nu ar exista o relaţie de determinare

între cele două caracteristici, se prezintă în Tabelul 35.

Tabelul 35.

Frecvenţele teoretice privind conștientizarea riscului de îmbolnăvire în funcţie de

mediul de domiciliu al respondenţilor

Risc pentru

sănătate

Disease risk

Mediul de domiciliu

Home environment

Total

Total

Urban/Urban Rural/Rural

Da/yes 429.41 452.59 882

Nu/no 107.59 113.41 221

Total/Total 537 566 1103

Tabelul 36.

Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii

Prag de semnificație 0.05 0.01 0.001

CHITEST (valoarea Sig) 0.0000041342 ***

Grade de libertate 1

CHIINV (Chi teoretic) 3,84 6,63 10,82

CHIINV (Chi calculat) 21.20

Coeficientul Pearson 0.137

Aplicând testul Hi-pătrat şi ţinând cont şi de valoarea coeficientului Sig se

poate afirma că între cele două caracteristici, conștientizare riscului de îmbolnăvire şi

mediul de domiciliu, există o determinare. Valoarea Hi-pătrat calculată (21.20) este

mai mare decât valoarea Hi-pătrat teoretică (10.82), pentru o probabilitate de eroare de

0.1% şi grade de libertate 1, ceea ce înseamnă că mediul de rezidenţă diferenţiază

riscul asupra sănătăţii.

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

54

5.7. DISPONIBILITATEA DE A CHELTUI

Analizând datele din Tabelul 37. se constată faptul că frecvenţa cea mai mare

în cazul disponibilităţii de a cheltui în plus o anumită sumă de bani pentru a consuma

produse alimentare de calitate este mai mare în cazul respondenţilor de sex feminin.

Tabelul 37.

Frecvenţele observate privind diponibilitatea de a cheltuii în funcţie de sexul

respondenţilor

Suma de bani/amount of money

Sexul /Gender Total

Total Masculin/Male Feminin/Female

nimic în plus/nothing more 286 303 589

sub 100 lei/under 100 lei 166 167 333

101-500 lei/101-500 lei 63 70 133

peste 500 lei/over 500 lei 11 28 39

Total/Total 526 568 1094

Frecvenţele ajustate, calculate în ipoteza că nu ar exista o relaţie de determinare

între cele două caracteristici, se prezintă în Tabelul 38.

Tabelul 38.

Frecvenţele teoretice privind diponibilitatea de a cheltuii în funcţie de sexul

respondenţilor

Suma de bani/ amount of money

Sexul /Gender Total

Total Masculin/Male Feminin/Female

nimic în plus/nothing more 283 306 589

sub 100 lei/under 100 lei 160.11 172.89 333

101-500 lei/101-500 lei 63.95 69.05 133

peste 500 lei/over 500 lei 18.75 20.25 39

Total/Total 526 568 1094

Tabelul 39.

Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii

Prag de semnificatie 0.05 0.01 0.001

CHITEST (valoarea Sig) 0.0832033823 *

Grade de libertate 3

CHIINV (Chi teoretic) 7.814728 11.34487 16.26624

CHIINV (Chi calculat) 6.66

Coeficientul Pearson -

În urma testării semnificaţiei existenţei unei legături între cele două

caracteristici s-a observat că valoarea coeficientului de semnificaţie Sig, este mai mare

decât de 0,05, ceea ce înseamnă că între cele două variabile nu există nici o legătură.

Acest fapt a fost confirmat şi prin calcul valorii Hi-pătrat (6.66) care este mai mică

decât valoarea teoretică Hi-pătrat (7.81), pentru o probabilitate de eroare de 5% şi

grade de libertate 3, astfel ipoteza nulă se acceptă.

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

55

Tabelul 40.

Frecvenţele observate privind diponibilitatea de a cheltuii în funcţie de mediul de

domiciliu al respondenţilor

Suma de bani/ amount of money

Mediul de domiciliu

Home environment

Total

Total

Urban/Urban Rural/Rural

nimic în plus/nothing more 374 215 589

sub 100 lei/under 100 lei 244 89 333

101-500 lei/101-500 lei 94 39 133

peste 500 lei/over 500 lei 26 13 39

Total/Total 738 356 1094

Frecvenţele ajustate, calculate în ipoteza că nu ar exista o relaţie de determinare

între cele două caracteristici, se prezintă în Tabelul 41.

Tabelul 41.

Frecvenţele teoretice privind diponibilitatea de a cheltuii în funcţie de mediul de

domiciliu al respondenţilor

Suma de bani/ amount of money

Mediul de domiciliu

Home environment

Total

Total

Urban/Urban Rural/Rural

nimic în plus/nothing more 397.33 191.67 589

sub 100 lei/under 100 lei 224.64 108.36 333

101-500 lei/101-500 lei 89.72 43.28 133

peste 500 lei/over 500 lei 26.31 12.69 39

Total/Total 738 356 1094

Tabelul 42.

Coeficienţi pentru testarea existenţei legăturii

Prag de semnificatie 0.05 0.01 0.001

CHITEST (valoarea Sig) 0.0187582937 **

Grade de libertate 3

CHIINV (Chi teoretic) 7.814727764 11.34487 16.26624

CHIINV (Chi calculat) 9.97

Coeficientul Pearson 0.095

După cum se poate observa în Tabelul 42. valoarea Sig calculată, este mai mică

decât 0,05, de unde se poate deduce că între cele două variabile există o legătură

semnificativă, fapt confirmat şi cu ajutorul testului Hi-pătrat. Astfel valoarea Hi-pătrat

calculată (9.97) este mai mare decât valoarea Hi-pătrat teoretică (7.81), pentru o

probabilitate de eroare de 5% şi grade de libertate 3, astfel ipoteza nulă se respinge.

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

56

CONCLUZII

Pentru buna desfăşurare a cercetării s-au parcurs mai multe etape distincte,

necesare demersului ştiinţific:

Studierea surselor bibliografice: documente primare, documente secundare,

documente terţiare, microformate;

Documentarea directă cu rol în culegerea informaţiilor legate de domeniului

în care se integrează documentarea temei cercetate, cadrul organizatoric sau

mediul în care se înscrie fenomenul cercetat, şi factorii care influenţează

nivelul şi evoluţia fenomenului cercetat;

Evidențierea specificităţilor Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest, regiune care

include arealul cercetat;

Prezentarea generală a judeţului Satu Mare care a reprezentat arealul cercetat;

Determinarea comparativă a unor aspecte specifice fiecărui centru dintre cele

şase centre de cercetare/unităţi administrative în care a fost împărţit arealul

cercetat: Centrul nr. 1-Ardud, Centrul nr. 2-Carei, Centrul nr. 3-Livada,

Centrul nr. 4-Satu Mare, Centrul nr. 5-Tăşnad, Centrul nr. 6-Turţ.

Determinarea pentru fiecare centru de cercetare/unitate administrativă a

numărului de localităţi arondate, suprafeţei cumulate şi a populaţiei cu mediul

de rezidenţă în zona respectivă;

Derularea unei anchete pilot constând într-o pre-anchetă pentru testarea

chestionarului care a urmărit anumite aspecte cu relevanţă pentru

implementarea cu succes a chestionarului şi îndeplinirea obiectivelor;

Derularea unei anchete privind identificarea percepţiei grupului ţintă asupra

modului în care aceştia percep calitatea alimentelor, modului în care această

calitate influenţează sau nu sănătatea, precum şi a rolului şi importanţei

managementului ca proces în obţinerea calităţii produselor alimentare. În

vederea desfășurării cu succes a anchetei, s-au parcurs următoarele etape:

determinarea cu precizie a temei abordate, determinarea obiectivelor ce

urmează a fi realizate, documentarea prealabilă, determinarea eşantionului,

determinarea tehnicilor de anchetă, întocmirea instrumentelor de lucru,

constituirea echipei de anchetatori, instruirea şi repartizarea sarcinilor,

derularea anchetei pilot, adaptarea chestionarului potrivit rezultatelor anchetei

pilot, întocmirea calendarului de desfăşurare al anchetei, culegerea datelor pe

teren, întocmirea modelului bazei de date, codificarea informaţiilor,

prelucrarea datelor, analiza şi interpretarea informaţiilor;

Proiectarea rezultatelor documentării (anchetei);

Determinarea relaţiilor de cauzalitate dintre unii factori (sexul, vârsta, mediul

de rezidenţă, nivelul de educaţie şi venitul lunar), asupra consumului de

produse alimentare şi asupra percepţiei riscului asupra sănătăţii. S-a urmărit şi

disponibilitatea respondenţilor în ceea ce privești achiziționarea produselor

alimentare de calitate;

Ilustrarea factorii care au influenţă asupra consumul alimentar. Astfel sexul,

mediul de rezidenţă şi nivelul de educaţie influenţează consumul atât al

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

57

alimentelor de origine vegetală cât şi al celor deorigine animală, iar vârsta şi

venitul lunar influenţează doar consumul alimentelor de origine animală;

Ilustrarea faptului că factorii studiaţi (sexul şi mediul de rezidenţă al

respondenţilor), diferenţiază percepţia asupra riscului pentru sănătate al

produselor alimentare;

Ilustrarea faptului că, atunci când în discuţie este vorba de disponibilitatea de

a cheltuii pentru produse alimentare de calitate, genul nu face diferenţieri, în

schimb mediul de rezidenţă influenţează achiziţionarea de produse

alimentare;

Fundamentarea unor propuneri în vederea îmbunătățirii modalităţilor de

informare şi de conştientizare a populaţiei asupra efectelor benefice ale

consumului de alimente de calitate asupra sănătăţii şi a vieţii în general.

Abordarea calităţii, ca element al competitivităţii firmelor, a condus la o

redimensionare a conceptului de calitate, pornind de la produs şi de la proces până la

nivelul organizaţiilor. În ceea ce privește produsul alimentar, conceptul de calitate este

suprapus şi asupra întregului lanț alimentar prin aşa-numita abordare „de la fermă la

furculiţă”. Aceasta abordare este de fapt un concept european modern “From the Farm

to the fork”, care urmărește obținerea siguranței alimentelor, deci a unor produse

alimentare calitative.

Implementarea şi dezvoltarea sistemului calităţii şi a unei politici a calităţii,

sunt abordări concrete şi recunoscute pe plan internaţional, care accelerează integrarea

bunei practici şi crearea noii culturi comune, ambele aspecte fiind vitale pentru

eficienţă şi competitivitate.

Astfel în perspectiva integrării produselor alimentare româneşti în spaţiul pieţei

europene, s-au făcut deja paşi importanţi în armonizarea şi implementarea legislaţiei

româneşti cu cea europeană, în ceea ce priveşte standardizarea, controlul şi asigurarea

calităţii. În prezent, un accent deosebit se pune pe siguranţa alimentelor, atât la

furnizorii de materii prime, producătorii, cât şi la comercianţii de alimente punându-se

astfel bazele științifice şi instituţionale ale politicilor alimentare şi nutriţionale.

Scopul prezentei cercetări a fost perfecţionarea managementului calităţii

produselor alimentare de origine vegetală. Prezenta lucrare a încercat să evidenţieze

necesitatea unirii tuturor forţelor de natură umană, financiară şi instituţională, astfel

încât cele două aspecte ale alimentaţiei mondiale, aspectul cantitativ şi aspectul

calitativ, să fie în permanent supravegheate, controlate şi menţinute în limite care să

asigure bunăstarea omenirii.

De asemenea, se remarcă necesitatea evidenţierii rolului alimentelor de origine

vegetală în alimentaţia umană, beneficiilor pe care acestea, prin conţinutul lor ridicat

în vitamine şi minerale, le aduc sănătăţii, precum şi evidenţierea necesităţii încurajării

şi susţinerii sectorului vegetal, sector considerat a fi unul dintre cele care contribuie la

preîntâmpinarea crizei alimentare şi care vizează producerea hranei de calitate şi în

cantităţi corespunzătoare.

Este unanim recunoscut şi rolul managementului ca proces, care, în domeniul

alimentar urmăreşte dezvoltarea ştiinţelor naturale şi inginereşti, dezvoltarea

tehnologică şi de inovare în domeniile agricol şi industrie alimentară, precum şi

cercetări în domeniul siguranţei şi securităţii alimentare.

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

58

În raport cu obiectivele tezei se poate evidenţia necesitatea abordării unei

politici naţionale în domeniul calităţii care să urmărească:

1. Clarificarea rolurilor şi responsabilităţilor complementare ale diferitelor entităţi

publice şi private implicate în domeniul calităţii;

2. Elaborarea colectivă şi participativă a politicilor şi strategiilor naţionale, prin

folosirea cât mai adecvată a structurilor şi proceselor sistemului calităţii;

3. Declanşarea proceselor de definire şi implementare a unei politici naţionale de

promovare a calităţii, care să fie transpusă şi adoptată de toţi partenerii

economici;

4. Elaborarea unui plan naţional de informare, comunicare şi pregătire, care să

cuprindă următoarele acţiuni:

Implementarea unui sistem de acces la expertiză în care urmează să fie

incluşi toţi actorii/partenerii implicaţi în sistemul naţional al calităţii;

Crearea, punerea în funcţiune şi administrarea unui website eficace şi

interactiv, la care să aibă acces toţi actorii/partenerii implicaţi în

sistemul naţional al calităţii;

Înfiinţarea, publicarea şi distribuirea periodică de publicaţiilor de

specialitate, care să le ofere consumatorilor informaţii credibile, exacte

şi complete în legătură cu calitatea produselor existente pe piaţă;

Elaborarea, tipărirea şi distribuirea periodică a unor pliante, broşuri şi a

altor publicaţii specializate care să vizeze informarea şi educarea

consumatorilor;

Elaborarea/traducerea, tipărirea şi distribuirea unor cărţi bine

fundamentate şi cuprinzătoare, cu privire la conceptele, principiile,

tehnicile, metodele şi instrumentele de management al calităţii;

Introducerea unor aspecte privind educaţia consumatorilor în diverse

programe şcolare;

Implicarea în politica caliţăii a cât mai multor instituţii locale;

5. Adaptarea, consolidarea şi alocarea de resurse adecvate (umane, financiare şi

materiale), tuturor proceselor implicate în obţinerea calităţii.

Se impune necesitatea continuării cercetării extrem de diversă şi diversificată,

în vederea creării unuia sau mai multor instrumente de cercetare care să urmărească:

o Evidenţierea diferenţiată a rolului şi importanţei tuturor grupelor de

produse vegetală asupra sănătăţii;

o Influenţa unor alţi factori de natură endogenă sau exogenă, decât cei

cercetaţi în prezenta lucrare, asupra consumului de produse alimentare

de origine vegetală;

o Tehnologiile de cultivare, de procesare, de conservare/depozitare

îndeaproape pentru a se stabilii punctele critice, în care calitatea

alimentului poate fii pierdută;

o Aplicarea sistemului HACCP (Hazard Analysis Critical Control Point)

(instrument cheie în controlul calităţii produselor alimentare), în

producţia şi comercializarea alimentelor vegetale;

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

59

BIBLIOGRAFIE

1. Anghelescu, Anca, Sanda Vişan, A. Socolescu, V. Ciobotaru, L. Botez, 2003,

Tehnologii Industriale vol. I, Ed. Lucman, Bucureşti, România

2. Apostu, S., 2004, Managementul calităţii alimentelor, Ed. Risoprint Cluj-

Napoca, România

3. Bartoş, Gh.,V. Valeriu, Voichița Vlad, 1971, Munca intelectuală. Îndrumări

pentru cei ce studiază şi scriu, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, România

4. Căpâlneanu, Ana Maria, 2007, Factorul informaţional în învăţământ şi

cercetare în contextul modernizării documentării ştiinţifice, vol. I, Ed.

Argonaut, Cluj Napoca, România

5. Căpâlneanu, Ana Maria, 2009, Factorul informaţional în învăţământ şi

cercetare în contextul modernizării documentării ştiinţifice, vol. II, Ed.

Argonaut, Cluj Napoca, România

6. Coteţ, Carmen, 2005, Importanţa implementării sistemelor de management a

calităţii produselor alimentare, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină

Veterinară "Ion Ionescu de la Brad" Iaşi, Lucrări Științifice, Seria Horticultură ,

Anul XLVII - Vol 47, ISSN 1454-7376, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi,

România

7. Coteţ, Carmen, 2005, Istoricul managementului calităţii, Revista de ştiinţă şi

practică agricolă - AGRICULTURA – Anul XIV, Numerele 1-2 [53-

54]/2005, Pagina 14-15, ISSN 1221-5317, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca,

România

8. Coteţ, Carmen, 2005, The Juran Trilogy, Buletin USAMV-CN, 62/2005,

ISSN 1454-2382

9. Coteţ, Carmen, Ancuţa Rotaru, V. Mihai, 2004, Alimentaţia între necesitate şi

realitate, Revista de ştiinţă şi practică agricolă - AGRICULTURA – Anul XIII,

Numerele 1-2 [49-50]/2004, Pagina 71-74, ISSN 1221-5317, Ed.

AcademicPres, Cluj-Napoca, România

10. Crosby, P., 1967, Cutting the cost of quality, Ed. Industrial Education Institute

Boston, USA

11. Diaconescu, I.., 2004, Merceologie Alimentară, Ed. Qlassrom, Bucureşti, România

12. Diaconescu, M.., 2002, Marketing agroalimentar, Ed. Uranus, Bucureşti, România

13. Dima, D., I. Diaconescu, 2005, Fundamentele științei mărfurilor: mărfuri

alimentare, Ed. ASE, București, România

14. Drucker, P. F., 2001, Management Challenges of the 21st Century, Ed. Harper

Paperbacks, 1st edition, USA

15. Horvath, Anamaria, 2011, Cercetări privind evaluarea nevoilor de instruire în

vederea dezvoltării mediului de afaceri, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi

Medicină Veterinară Cluj Napoca, Şcoala Doctorală, Teză de doctorat

16. Ionescu, S.C., 2001, Managementul calităţii, Ed. Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, România

17. Ionescu. Luca. Cornelia, 2007, Legislația și auditarea sistemelor calității. Ed.

Performantica, Iași. România

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

60

18. Juran, J. M., F.M. Grynajr., 1973, Calitatea produselor, Ed. Tehnică, Bucureşti,

România

19. Juran, J.M., 1986, The Quality Trilogy. A Universal Approach to Managing for

Quality, ASQC 40th Annual Quality Congress, Anaheim, California

20. Luning P.A., W.J. Marcelis, W.M.F. Jongen, 2002, Food quality

management, Ed. Wageningen Press, Wageningen

21. Merce E., C. C. Merce, 2009, Statistică, paradigme consecrate şi paradigme

întregitoare, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca, România

22. Merce E., C. C. Merce, Diana Dumitras, 2010, Prelucrarea statistica a datelor,

Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca, România

23. Merce E., C. C. Merce, F. H. Arion, 2000, Management general şi agricol, Ed.

AcademicPres, Cluj-Napoca, România

24. Merce E., Ileana Andreica, F. H. Arion, Cristina Pocol, Dumitraș, Diana, 2010,

Managementul şi gestiunea unităţilor economice cu profil agricol, Ed. Digital

Cluj, Cluj-Napoca, România

25. Mitonneau, H., 1998, O nouă orientare în managementul calității: șapte

instrumente noi, Ed. Tehnică, București, România

26. Negro, G., 1994, Organizzare la qualità neiserviz: un modello per l,

eccellenzanelle imprese e neglienti di servizi, Edizione II Sole Libri 24 ore,

Milano, Italy

27. Olaru M., 1995, Managementul calităţii, Ed. Economica, Bucureşti, România

28. Oprean, C., C.V. Kifor, 2002 Managementul calităţii, Ed. Universităţii “Lucian

Blaga”, Sibiu, România

29. Paraschivescu, A.O., 2007, Managementul calității. Ed. Tehnopress, Iași,

România

30. Payson, S., 1994, Quality Measurement in Economics - New Perspectives on

the Evaluation of Goods and Services, Londra, Edward Eiqar,

31. Pop, M. D., 2004, Cercetari de marketing, Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca,

România

32. Ross, J., S. Horton, 1998, Economic consequences of iron deficiency, Ottawa:

Micronutrient Initiative

33. Rotariu, T., P. Iluţ, 1997, Ancheta sociologică şi sondajul de opinie, Ed.

Polirom, Iaşi, România

34. Taguchi, G., S. Chowdhury, Y.Wu, 2005,Taguchi’s Quality Engineering

Handbook, Ed. John Wiley & Sons, USA

35. Ziegler, J., 2008, Réfugiés de la faim, Revista Le monde diplomatique

36. ***, 2011, Business Dictionary.com., Quality management system (QMS)

definition, accesat 04/03/2011

37. ***, 1999, Ghid practic de managementul calității pentru firmele performante,

trad. din l. franceză, Ed. Niculescu SRL, București, România

38. ***, 2001, Document de poziţie al României. Capitolul 7 – Agricultura,

Guvernul României, http://www.madr.ro/pages/ue/cap7-agricultura.pdf, accesat

06/03/2011

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

61

39. ***, 2002, Food insecurity: when people must live with hunger and fear

starvation, The State of Food Insecurity in the World, Rome,

http://www.fao.org/docrep/005/y7352e/y7352e00.htm, accesat 05/03/2011

40. ***, 2003, Ghidul Primăriilor, http://www.ghidulprimariilor.ro/, accesat

15/03/2011

41. ***, 2003, SR ISO/TR 10013:2003. Linii directoare pentru documentația

sistemului de management al calității, Asociaţia de Standardizare din România

(ASRO)

42. ***, 2005, Enciclopedia calității, Ed. Oficiul de Informare Documentară

pentru Industrie, Cercetare, Management, București, România

43. ***, 2006, Obiective turistice din judeţul Satu Mare - Material întocmit de

Serviciul Programe şi Dezvoltare Regională, Consiliu Judeţean Satu Mare

http://www.cjsm.ro/turism.pdf, accesat 09/04/2011

44. ***, 2006, SR EN ISO 9000 2006. Sisteme de management al calității.

Principii fundamentale și vocabular, Asociaţia de Standardizare din România

(ASRO)

45. ***, 2010, Buletin statistic lunar Satu Mare: Principalii indicatori economico

sociali, Direcţia Judeţeană de Statistică Satu Mare, http://www.insse.ro/cms/rw

/pages/buletinStatJud.ro.do, accesat 25/03/2011

46. ***, 2010, Recolta – cotidian online de ştiri pentru agricultori, http://

www.recolta.eu/harta-solurilor-din-judetul-satu-mare, accesat 16/03/2011

47. ***, 2010, The coming surge in food prices, Global Economics and Strategy,

World Bank, http://www.nomura.com/research/getpub.aspx?pid=390252,

accesat 02/03/2011

48. ***, 2011, Agenţia Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul

Educaţiei şi Formării Profesionale (ANPCDEFP), http://www.anpcdefp.ro/,

accesat 24/03/2011

49. ***, 2011, Agenţia Pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest, http://www.nord-

vest.ro accesat, accesat 24/03/2011

50. ***, 2011, Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Satu Mare, 2011, http://

www.cciasm.ro/, accesat 25/03/2011

51. ***, 2011, Consiliu Judeţean Satu Mare, http://www.cjsm.ro/ accesat

16/03/2011

52. ***, 2011, Direcţia Judeţeană de Statistică Satu Mare http://www.satumare.

insse.ro /main.php, accesat 24/03/2011

53. ***, 2011, Documente interne, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru

Agricultură Satu Mare

54. ***, 2011, Glossary, American Society for Quality (ASQ), http://asq.org

/glossary/q.html, accesat 03/03/2011

55. ***, 2011, Grain Market Report, International Grains Council, http://www.

igc.int/en/Default.aspx, accesat 05/03/2011

56. ***, 2011, Hărţi România, http://www.celendo.ro/HartiJudete, accesat

02/03/2011

57. ***, 2011, Instituţia Prefectului Judeţul Satu Mare, http://www.prefectura

satumare.ro, accesat 03/03/2011

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

62

58. ***, 2011, Primăria Comunei Acâş, http://www.primaria-acas.ro/, accesat

07/03/2011

59. ***, 2011, Primăria Comunei Agriş, http://www.primariaagris.ro/, accesat

07/03/2011

60. ***, 2011, Primăria Comunei Andrid, http://www.primariaandrid.ro/, accesat

07/03/2011

61. ***, 2011, Primăria Comunei Apa, http://www.apa- sm.ro/comuna_apa

_contact.php, accesat 07/03/2011

62. ***, 2011, Primăria Comunei Batarci, http://www.batarci.ro/, accesat

07/03/2011

63. ***, 2011, Primăria Comunei Bârsău, http://www.primariabarsau.ro/, accesat

07/03/2011

64. ***, 2011, Primăria Comunei Berveni, http://www.primariaberveni.ro/, accesat

07/03/2011

65. ***, 2011, Primăria Comunei Bixad, http://www.primaria-bixad.ro/, accesat

07/03/2011

66. ***, 2011, Primăria Comunei Bogdand, http://www.primariabogdand.ro/,

accesat 07/03/2011

67. ***, 2011, Primăria Comunei Botiz, http://www.botiz.ro/, accesat 07/03/2011

68. ***, 2011, Primăria Comunei Cămârzana, http://www.primariacamarzana.ro/,

accesat 07/03/2011

69. ***, 2011, Primăria Comunei Cămin, http://www.primariacamin.ro/, accesat

07/03/2011

70. ***, 2011, Primăria Comunei Căpleni, http://www.primariacapleni.ro/, accesat

07/03/2011

71. ***, 2011, Primăria Comunei Căuaş, http://www.primariacauas.ro

/index.php?rewriteparam=home, accesat 07/03/2011

72. ***, 2011, Primăria Comunei Beltiug, http://www.comunabeltiug.ro/, accesat

07/03/2011

73. ***, 2011, Primăria Comunei Călineşti Oaş, http://www.primariacalinestioas.

ro/, accesat 07/03/2011

74. ***, 2011, Primăria Comunei Cehal, http://www.comunacehal.ro/, accesat

07/03/2011

75. ***, 2011, Primăria Comunei Certeze, http://www.primaria-certeze.ro/, accesat

07/03/2011

76. ***, 2011, Primăria Comunei Ciumeşti, http://www.cjsm.ro/index-ciumesti-C-

rom.html, accesat 07/03/2011

77. ***, 2011, Primăria Comunei Craidorolţ, http://www.craidorolţ.ro/, accesat

07/03/2011

78. ***, 2011, Primăria Comunei Crucişor, http://www.crucisor.ro/, accesat

07/03/2011

79. ***, 2011, Primăria Comunei Culciu, http://www.primariaculciu.ro/, accesat

07/03/2011

80. ***, 2011, Primăria Comunei Doba, http://www.primariadoba.ro/, accesat

07/03/2011

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

63

81. ***, 2011, Primăria Comunei Dorolţ, http://www.primariadorolt.ro/, accesat

07/03/2011

82. ***, 2011, Primăria Comunei Foieni, http://www.cjsm.ro/index-foieni-C-

rom.html, accesat 07/03/2011

83. ***, 2011, Primăria Comunei Gherţa Mică, http://www.primariaghertamica.ro/,

accesat 07/03/2011

84. ***, 2011, Primăria Comunei Halmeu, http://www.halmeu.ro/, accesat

07/03/2011

85. ***, 2011, Primăria Comunei Hodod,http://www.primariahodod.ro/, accesat

07/03/2011

86. ***, 2011, Primăria Comunei Homoroade, http://www.primariahomoroade.ro/,

accesat 07/03/2011

87. ***, 2011, Primăria Comunei Lazuri, www.cjsm.ro/localitate-104-02.html,

accesat 07/03/2011

88. ***, 2011, Primăria Comunei Medieşu Aurit, http://www.cjsm.ro/index-

orasunou-C-rom.html, accesat 07/03/2011

89. ***, 2011, Primăria Comunei Micula, http://www.primariamicula.ro/, accesat

07/03/2011

90. ***, 2011, Primăria Comunei Moftin, http://www.primariamoftin.ro/, accesat

07/03/2011

91. ***, 2011, Primăria Comunei Odoreu, http://www.odoreu.ro/, accesat

07/03/2011

92. ***, 2011, Primăria Comunei Oraşu Nou, http://www.cjsm.ro/index-orasunou-

C-rom.html, accesat 07/03/2011

93. ***, 2011, Primăria Comunei Păuleşti, http://www.cjsm.ro/principal-paulesti-

C-cuprins-02.html, accesat 07/03/2011

94. ***, 2011, Primăria Comunei Petreşti, http://www.petresti.ro/, accesat

07/03/2011

95. ***, 2011, Primăria Comunei Pir, http://www.primariapir.ro/, accesat

07/03/2011

96. ***, 2011, Primăria Comunei Pişcolt, http://www.primariapiscolt.ro/, accesat

07/03/2011

97. ***, 2011, Primăria Comunei Pomi, http://www.cjsm.ro/localitate-161-02.html,

accesat 07/03/2011

98. ***, 2011, Primăria Comunei Porumbeşti, http://www.porumbesti.ro/, accesat

07/03/2011

99. ***, 2011, Primăria Comunei Sanislău, http://www.primariasanislau.ro/,

accesat 07/03/2011

100. ***, 2011, Primăria Comunei Santău,http://www.primariasantau.ro/, accesat

07/03/2011

101. ***, 2011, Primăria Comunei Săcăşeni, http://www.sacaseni.ro/, accesat

07/03/2011

102. ***, 2011, Primăria Comunei Săuca, http://www.sauca.ro/, accesat

07/03/2011

103. ***, 2011, Primăria Comunei Socond, http://www.primariasocond.ro/,

accesat 07/03/2011

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

64

104. ***, 2011, Primăria Comunei Supur, http://www.cjsm.ro/index-supur-C-

rom.html, accesat 07/03/2011

105. ***, 2011, Primăria Comunei Tarna Mare, http://www.tarnamare.ro/, accesat

07/03/2011

106. ***, 2011, Primăria Comunei Târşolţ, http://www.primariatirsolt.ro/, accesat

07/03/2011

107. ***, 2011, Primăria Comunei Terebeşti, http://www.primariaterebesti.ro/,

accesat 07/03/2011

108. ***, 2011, Primăria Comunei Tiream, http://www.cjsm.ro/primar-tiream-C-

cuprins-02.html, accesat 07/03/2011

109. ***, 2011, Primăria Comunei Turţ, www.primariaturt.ro/, accesat

05/03/2011

110. ***, 2011, Primăria Comunei Turulung, http://www.primariaturulung.ro/

index.php?rewriteparam=secretarul/cv, accesat 07/03/2011

111. ***, 2011, Primăria Comunei Urziceni, http://www.comunaurziceni.ro/,

accesat 07/03/2011

112. ***, 2011, Primăria Comunei Valea Vinului, http://www.primariavalea

vinului.ro/, accesat 07/03/2011

113. ***, 2011, Primăria Comunei Vama, http://www.vama-sm.ro/vama. php?

lang=ro&titlu=contact, accesat 07/03/2011

114. ***, 2011, Primăria Comunei Vetiş, http://www.vetis.ro/, accesat

07/03/2011

115. ***, 2011, Primăria Comunei Viile Satu Mare, http://www.viilesatumare.ro/,

accesat 07/03/2011

116. ***, 2011, Primăria Municipiului Satu Mare, http://www.satu-mare.ro/

index.html.ro, accesat 05/03/2011

117. ***, 2011, Primăria Oraşului Ardud, http://www.ardud.ro/, accesat

05/03/2011

118. ***, 2011, Primăria Oraşului Livada, http://www.primaria-livada.ro/, accesat

05/03/2011

119. ***, 2011, Primăria Oraşului Negreşti Oaş, http://www.negresti-oas.ro/,

accesat 07/03/2011

120. ***, 2011, Primăria Oraşului Tăşnad, http://www.primariatasnad.ro/, accesat

05/03/2011

121. ***, 2011, Wikipedia – enciclopedia liberă, http://ro.wikipedia.org/wiki,

accesat 04/03/2011

122. ***, 2011, Primăria Municipiului Carei, http://www.primariacarei.ro/new_

web/indexr.php, accesat 05/03/2011

123. ***, Ministerul Dezvoltării Rurale şi Turismului, http://www.turism.gov.ro/

turism/unitati-clasificate, accesat 17/05/2011

124. ***, 2010, Report: Final report, Committee on Food and Agriculture

Organization and World Food Security, Thirty-sixth Session, Rome, 11-14

and 16 October 2010, Rome, Italy, http://www.fao.org/fileadmin/

templates/cfs/Docs0910/CFS36Docs/Final_Report/CFS36_Final_Report_K9

551_E.pdf, accesat 15/02/2011

Carmen Alina Coteţ (căs. Farcău) Rezumat al tezei de doctorat

65

125. ***, Progres tehnic, calitate, standardizare, cursuri in format digital,

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=187&idb=,

accesat 24/03/2011

126. ***, 2006, World agriculture: towards 2030/2050, Food and Agriculture

Organization, Rome, Italy, http://www.fao.org/fileadmin/user_upload/esag/

docs/Interim_report_AT2050web.pdf, accesat 16/02/2011

127. ***, 2011, Report: Catfish Feed Deliveries, United States Department of

Agriculture, http://www.usda.gov/wps/portal/usda/usdahome?navid=

AGENCY_REPORTS&parentnav=NEWSROOM&edeployment_action=

agencyreports, accesat 20/02/2011

128. ***, 2011, Raport: Impactul transpunerii sistemului calităţii din Uniunea

Europeană în anumite sectoare industriale româneşti, Raportul studiului 6,

Institutul European din România, http://www.ier.ro/documente/studiide

impactPaisI_ro/Pais1_studiu_6_ro.pdf, accesat 25/02/2011

129. ***, TEMPO-Online – serii de timp, Institutul Naţional de Statistică al

României, https://statistici.insse.ro/shop/, accesat 10/03/2011, 2011