7/28/2019 Unde dai si unde crapa descoperiri stiintifice din intamplare

1/8

Unde dai si unde crapa descoperiri stiintifice din intamplare

Foto (9)

Aceasta este o poveste scurta, fata de insemnatatea subiectului despre rolul intamplarii indescoperirile stiintifice, despre accidentele cu urmari fericite, despre modul in care hazardul isi exercitainfluenta misterioasa asupra soartei unor oameni si asupra soartei noastre comune.

In acest articol

Hazard si anecdote Medicamente care au schimbat soarta omenirii

Amprenta ADN in criminalistica

Proteina care repara nervii optici

Coloranti sintetici

Hazard si anecdote

Daca vreti, e un fel de comentariu, cu exemple, al zicalei "unde dai si unde crapa", pentru ca e vorbadespre oameni de stiinta care una au cautat si alta au gasit. Ceea ce face povestea de mare interes este

faptul ca, pana la urma, ceea ce au gasit ei s-a dovedit de o importanta enorma in viata omenirii.Cateva relatari anecdotice vor arata cat de supusa intamplarii e soarta unei descoperiri; marea sansa este caevenimentul neobisnuit sa se petreaca in prezenta unor minti luminate, capabile sa-si dea seama despre ce evorba - macar in linii mari - si sa intrevada calea de urmat pentru a valorifica darul neasteptat al norocului; cu altecuvinte, sa imagineze o intrebuintare practica pentru descoperirea intamplatoare. Din chimie, fizica, medicina,biologie, iata cateva pilde convingatoare!

Medicamente care au schimbat soarta omenirii

Poate cel mai ilustru exemplu de accident fericit de acest gen este celebra poveste a descopeririipenicilinei. E destul de cunoscuta, dar s-o reamintim, ca merita: Alexander Fleming, un microbiolog britanic, s-aintors, in septembrie 1928, la treaba, in laboratorul sau, dupa ce petrecuse luna august in concediu cu familia.

Si a gasit, intr-una dintre cutiile Petri cu culturi de stafilococi - obiectul studiului sau in acel moment - ceva

http://www.descopera.ro/galerie/6135924-unde-dai-si-unde-crapa-descoperiri-stiintifice-din-intamplarehttp://www.descopera.ro/stiinta/6135924-unde-dai-si-unde-crapa-descoperiri-stiintifice-din-intamplare#hazard-si-anecdotehttp://www.descopera.ro/stiinta/6135924-unde-dai-si-unde-crapa-descoperiri-stiintifice-din-intamplare#medicamente-care-au-schimbat-soarta-omeniriihttp://www.descopera.ro/stiinta/6135924-unde-dai-si-unde-crapa-descoperiri-stiintifice-din-intamplare#amprenta-adn-in-criminalisticahttp://www.descopera.ro/stiinta/6135924-unde-dai-si-unde-crapa-descoperiri-stiintifice-din-intamplare#proteina-care-repara-nervii-opticihttp://www.descopera.ro/stiinta/6135924-unde-dai-si-unde-crapa-descoperiri-stiintifice-din-intamplare#proteina-care-repara-nervii-opticihttp://www.descopera.ro/stiinta/6135924-unde-dai-si-unde-crapa-descoperiri-stiintifice-din-intamplare#coloranti-sinteticihttp://www.descopera.ro/stiinta/6135924-unde-dai-si-unde-crapa-descoperiri-stiintifice-din-intamplare#coloranti-sinteticihttp://www.descopera.ro/galerie/6135924-unde-dai-si-unde-crapa-descoperiri-stiintifice-din-intamplarehttp://www.descopera.ro/stiinta/6135924-unde-dai-si-unde-crapa-descoperiri-stiintifice-din-intamplare#hazard-si-anecdotehttp://www.descopera.ro/stiinta/6135924-unde-dai-si-unde-crapa-descoperiri-stiintifice-din-intamplare#medicamente-care-au-schimbat-soarta-omeniriihttp://www.descopera.ro/stiinta/6135924-unde-dai-si-unde-crapa-descoperiri-stiintifice-din-intamplare#amprenta-adn-in-criminalisticahttp://www.descopera.ro/stiinta/6135924-unde-dai-si-unde-crapa-descoperiri-stiintifice-din-intamplare#proteina-care-repara-nervii-opticihttp://www.descopera.ro/stiinta/6135924-unde-dai-si-unde-crapa-descoperiri-stiintifice-din-intamplare#coloranti-sinteticihttp://www.descopera.ro/galerie/6135924-unde-dai-si-unde-crapa-descoperiri-stiintifice-din-intamplare

7/28/2019 Unde dai si unde crapa descoperiri stiintifice din intamplare

2/8

neobisnuit: pe suprafata mediului de cultura, printre coloniile de stafilococi, crescuse o ciudata colonie demicroorganisme de culoare albastrie, iar in jurul ei, pe o raza de cativa mm nici urma de stafilococ!

Meritul lui Fleming - si e o potrivire fericita ca i s-a intamplat tocmai lui, care era un bacteriolog cu multaexperienta si o minte ascutita - a fost ca si-a dat indata seama ca e vorba despre ceva important: era clar ca acelmucegai albastrui (pe care, cultivandu-l separat si studiindu-l atent, l-a identificat, cateva luni mai tarziu,drept Pennicilium notatum) continea "ceva" capabil sa distruga stafilococii (acestia sunt bacterii patogenecare pot produce infectii, uneori foarte grave, in organismul uman).

7/28/2019 Unde dai si unde crapa descoperiri stiintifice din intamplare

3/8

Fleming a publicat un articol in care descria faptul, apoi a tot incercat sa gaseasca un chimist interesat sa-l ajutesa extraga si sa identifice factorul anti-stafilococ, dar n-a gasit; in fine, la un moment dat, a abandonat acest

proiect, pentru ca avea altele mai urgente. Cativa ani mai tarziu, alti doi specialisti, Chain si Florey, au regasitarticolul in care Fleming isi descria descoperirea (articol caruia, la vremea respectiva, nu i se daduseprea mare atentie), s-au prins ca era vorba despre ceva ce merita studiat, au reluat cercetarile si auextras, descifrat si botezat substanta misterioasa: penicilina - primul medicament antibiotic descoperit deom (1940). Productia de masa a inceput in 1945.

Au urmat multe, multe alte descoperiri de acelasi gen, care au extins numarul antibioticelor la cateva mii.Impactul lor asupra umanitatii este imens - cu bune si cu rele, ca orice lucru facut de mana omului - dar, unapeste alta, scaderea mortalitatii, tratamentul unor boli grave - in trecut fatale sau invalidante, - se datoreaza, inproportie covarsitoare, acestor medicamente.

7/28/2019 Unde dai si unde crapa descoperiri stiintifice din intamplare

4/8

structura ADN a penicilinei

Boli incurabile in urma cu cateva decenii sunt astazi vindecabile; tuberculoza, holera, sifilisul, meninigita,pneumonia multe maladii infectioase au devenit, azi, cu mult mai putin amenintatoare - in ceea ce privestenumarul de cazuri si efectele - decat erau acum 70 de ani. Si totul pentru ca, intr-o buna zi, un spor de mucegai -provenind, foarte probabil, dintr-un laborator de microbiologie aflat chiar sub laboratorul lui Fleming - a

contaminat, accidental, o cultura de stafilococi

O anecdota despre Fleming povesteste ca acesta, vizitand - multi ani mai tarziu -, un laborator modern, a fostuimit de curatenia desavarsita care domnea acolo, de dotarile sofisticate, care includeau sisteme de filtrare aaerului, de sterilizare etc.

Cel care il conducea, incantat de admiratia savantului, l-a intrebat:

- Va dati seama ce ati fi putut descoperi daca ati fi lucrat intr-un laborator ca al nostru?

La care Fleming a raspuns:

- In niciun caz penicilina!

Amprenta ADN in criminalistica

"Amprenta ADN", e azi , prin acuratetea ei, unul dintre cele mai importante mijloace de a determina cui iiapartin probele biologice ridicate de la locul infractiunii; comparand ADN extras din acestea cu cel prelevatde la potentialii suspecti, se poate sti, practic fara eroare, cine a fost pe acolo, cine a avut de-a face cu victima siin cel fel - informatii de o enorma insemnatate pentru identificarea vinovatilor.

7/28/2019 Unde dai si unde crapa descoperiri stiintifice din intamplare

5/8

Alec Jeffreys

Si, tot asa, clarificarea unor relatii de inrudire - a paternitatii, in special - in cazuri in care exista indoieli, se poateface cu precizie prin acest mijloc.

Ei bine, aceasta extraordinara metoda a fost descoperita intamplator; ca si in cazul lui Fleming si al penicilinei,meritul experimentatorului - "parintele ADN-ului", sir Alec Jeffreys - a fost acela de a-si fi dat seama care-i treabasi de a fi intrevazut aplicatiile metodei in viitor.Cititi aici cum a fost - exact o chestie de genul "una am cautat,

alta am gasit."

Proteina care repara nervii optici

Acesta e un exemplu foarte recent (dateaza de la inceputul acestui an): doi specialisti de la Spitalul de Copiidin Boston si respectiv, Facultatea de Medicina a Universitatii Harvard, au descoperit proteina cu pricinaabsolut din intamplare, atunci cand au observat ca leziunile la nivelul cristalinului determina anumitecelule sa produca molecule speciale pentru a repara "defectiunea".

http://www.descopera.ro/dnews/4624052-utilizarea-adn-in-criminalistica-a-fost-descoperita-din-intamplarehttp://www.descopera.ro/dnews/4624052-utilizarea-adn-in-criminalistica-a-fost-descoperita-din-intamplarehttp://www.descopera.ro/dnews/4624052-utilizarea-adn-in-criminalistica-a-fost-descoperita-din-intamplarehttp://www.descopera.ro/dnews/4624052-utilizarea-adn-in-criminalistica-a-fost-descoperita-din-intamplarehttp://www.descopera.ro/dnews/4624052-utilizarea-adn-in-criminalistica-a-fost-descoperita-din-intamplare

7/28/2019 Unde dai si unde crapa descoperiri stiintifice din intamplare

6/8

Dr. Larry Benowitz, cel care a descoperit proteina-minune

Cei doi au reusit sa izoleze celulele, sa le cultive in laborator si sa extraga proteina produsa de acestea, pe careau numit-o oncomodulina.

Apoi au avut inspiratia de a testa oncomodulina, pentru a vedea daca e capabila sa repare si alte segmente aleaparatului vizual, respectiv nervul optic (care, odata lezat, e aproape incapabil sa se regenereze). Victorie!Oncomodulina s-a dovedit la inaltimea asteptarilor: in testele realizate pe sobolani, s-a constatat ca, printratamentul cu oncomodulina, viteza regenerarii fibrelor nervoase ale nervului optic creste de 5-7 ori.

Desi mai sunt multe hopuri de trecut pentru a putea face, candva, din oncomodulina un leac eficient pentruproblemele de vedere cauzate de lezarea nervului optic, descoperirea deschide o nou perspectiva in tratamentul

7/28/2019 Unde dai si unde crapa descoperiri stiintifice din intamplare

7/8

deficientelor de vedere - chiar al orbirii - si al altor probleme medicale determinate de leziuni ale nervilorperiferici.

Coloranti sintetici

Un tinerel numit William Perkin, in varsta de numai 18 ani, a primit ca tema, de la profesorul sau de chimie (carevoia, cumva, sa-l "puna la ambitie") sa prepare chinina, o substanta folosita ca medicament impotriva malariei.

In 1856, in casa londoneza a parintilor sai, William si-a amenajat un laborator in pod si s-a apucat deexperimente.

Dar, lipsit de experienta, - cate experienta in chimie poti avea la 18 ani ? - n-a reusit sa prepare nici osubstanta anti-malarica; in schimb - norocul lui! - a descoperit altceva: o substanta coloranta de un violetintens. Era mauveina sau violetul de anilina, primul colorant organic sintetic.

Descoperirea ei a marcat nasterea unei intregi clase de asemenea coloranti, care au inlocuit, in doar catevadecenii, colorantii naturali, extrasi din plante si animale, care fusesera utilizati, pana atunci, timp de milenii. Si,totodata, aceeasi mauveina a dus la aparitia uriasei industrii a colorantilor - primele substante chimice produsecu adevarat la scara industriala.

Si asta pentru ca William Perkin - isteata minte avea, totusi, pustiul asta de numai 18 ani!- testand colorantul pematase si alte tesaturi, si-a dat seama ca substanta descoperita de el avea un potential enorm ca vopsea pentru

textile si a obtinut pentru ea un brevet de inventie, iar in anul urmator a deschis un atelier de boiangerie, de peurma caruia s-a imbogatit.

7/28/2019 Unde dai si unde crapa descoperiri stiintifice din intamplare

8/8

Si, cum o descoperire duce adesea la alta, anumiti coloranti sintetici au fost utilizati, printre altele, pentrucolorarea preparatelor de laborator, ceea ce a contribuit la descoperirea cromozomilor si apoi a ADN-ului, bazatuturor cercetarilor de genetica de azi. Lucrarile asupra unor coloranti au dus - tot intamplator - si la descoperireasulfamidelor, o mare clasa de substante cu actiune antimicrobiana, utilizate pe scara foarte larga si azi.

Asa se scrie istoria - in cazul de fata, un fel de istorie "accidentala" a stiintei.