Anul XII. Arad, Duminecă, 20 Ianuarie (2 Februarie) 1908 Nr. 17.

ABONAMENTUL Pe un an . 2 4 Cor. Pe jum. an . 12 < Pe 1 lună . 2 •

Nrul de Duminecă Pe un an 4 Cor. — Pen-tru România şi America

10 Cor. Nrul de zi pentru Ro­mânia şi străinătate pe

an 40 franci. UNA REDACŢIA

şi ADMINISTRAŢIA Deák Ferenc-utcza 20.

INSERŢIUNILE se primesc Ia adminis­

traţie. Manuscripte nu se îna­

poiază. Telefon pentru oraş şi

comitat 502.

Jandarmeria. (*) Din actele publicate în numărul no­

stru de Vineri şi din raportul desbaterilor procesului de Joi, cetitorii noştri s'au putut convinge despre ferocitatea jandarmilor puşi să păzească ordinea în stat, libertatea şi si­guranţa personală a cetăţenilor.

Unui om cult din apus, desigur că nu-i vine să creadă că se pot întâmplă astfel de orori în — Europa. Ele şi în cel mai săl­batic colţ al Aziei ar produce groază şi in­dignare.

Iar grav nu este faptul că se găsesc jan­darmi fiare sălbatice... Nu, ci grav şi îngri­jitor sunt următoarele momente :

Ofiţerul (Szederkényi în cazul ce ne preo­cupă) însărcinat de ministrul de honvezi să facă ancheta în cazurile denunţate, departe de a fi aflat că jandarmii au bătut şi schin­giuit ca pe vremea incviziţiei, ci are aerul să spună, o spune chiar, că bine au făcut, deoarece valahii sunt o hordă sălbatică, oameni cari primejduesc siguranţa publică, jandarmii bestiali merită deci laudă că n'au cruţat pe valahii sălbatici!...

In acelaş timp ofiţerul de jandarmi re-cearcă pe ministru pentru prigonirea advo­catului român care a primit apărarea neno­rociţilor schingiuiţi, acuzându-1 că apără pe ţărani mai mult din ^sentiment naţional valah*, decât în virtutea chemării sale ca advocat.

Iar ministrul în Ioc să-i tragă un disci­plinar ofiţerului care se exprimă cu atâta

dispreţ despre cel mai număros neam din ţară (afară de unguri), într'adevăr: ordonă proces împotriva năcăjitei şi desperatei ro­mânce, care a avut gândul bun să meargă la un advocat român şi să-1 roage a face arătare la minister că de şapte zile jandarmii îi chinue bărbatul!

Asta e ca şi când ministrul ar zice : La mine horda selbatică rfare ce căuta !

Iar jandarmilor li-s'ar da latitudine să bată şi să schingiuiască pe » valahi « cum vor şti mai bine.

Al douilea moment — şi acesta ni-se pare mai grav — e că un advocat român (în cazul dat dr. Iustin Marşieu) face Ia minister 14 denunţări, precizând cine, unde şi de cine a fost schingiuit până la sânge, fără să primească vre-un răs­puns, fără ca vreunui singur jandarm să i se fi atins vre-un fir de păr, ci când mi­nistrul a binevoit să se deranjeze şi să facă ceva, apoi aceasta a fost darea în judecată a hoţului de păgubaş, aducerea pe banca scuzaţilor a româncei, care a mişcat toate pietrile pentru aş i scoate bărbatul din ghia-rele selbaticilor.

Dovezile de nemernicie şi sângeroasă bestialitate au fost însă atât de multe, mar­torii au fasionat cu atâta efect, încât jude­cătorii tribunalului din Arad n'au stat la îndoială o singură clipă, ci au achitat pe românca acuzată că a calomniat jandar­meria...

S'a dat astfel oficios, în numele M. Sale, verdictul care însemnează însă nu numai nevinovăţia româncei, ci şi vinovăţia jan­

darmilor. Actele se vor trimite ministrului de honvezi, care ori cât se va jenà ori codi, va trebui să ordone darea în judecată a vitejilor, cari au legat pe » valahii sel-batici« de grindă, i-au înţepat cu baioneta, iar ca să nu strige, le-a înfundat gura cu obiele ; i a bătut la talpă până i a umflat ; unui »valah« de 72 ani i-au smuls părul şi mustaţa şi l-au gâtuit, — şi aşa mai departe.

O să-i fie greu ministrului să se lipsească de odoarele acestea, o ştim.

Procesul de Joui n'a fost însă procesul femeii lui Flore Brancu, ci procesul tuturor românilor din Ţara Ungurească, cu schim­barea în roluri : românii sunt acuzatorii ! Fiecare român trebue să acuze la minister pe Szederkényi, care ne numeşte » hordă selbatică* faţă de care mila şi cruţarea n'au loc... Fiecare român are părinte, frate ori rudenie bătut şi schingiuit de jandarmi. Ne apărăm neamul, când cerem să se facă dreptate, când cerem cu stăruinţă darea în judecată a tuturor jandarmilor acuzaţi că au călcat legea, ţinând pe » valahi « în arest mai mult de o zi şi bătându i selbatic.

Iar ca să nu zică minisírul că n'are in­dicii, amintim de cele 14 arătări făcute de advocatul Marşieu, precum şi de recenta arătare asupra unor vitejii jandarmereşti să­vârşite la Şepreuş.

Ştim că i va fi chestie neplăcută, dar îl advertizăm : i-se va aminti, să nu uite. Clu­bul parlamentar al naţionalităţilor, în faţa zdrobitoarelor dovezi produse la tribunalul din Arad, va şti să chibzuiască lucrurile hu

FOIŢĂ ORIGINALĂ A »TRIBUNEI«.

0 vizită la Sibiiu. De Alexandru Nicolau, advocat.

III.

Plecând delà şcoala de menaj, reflectam pe dum asupra condiţiunilor şi situaţiunei critice ce împrejurările na-cu creat nouă românilor.

De dincoace, şi de dincolo, bunii români, avem datoria şi obligaţiunea imperioasă de a ne cu­noaşte, de a ne studia reciproc, de a analiza traiul şl fe'ui de vieaţă familial, de a ne împărtăşi nă­cazurile şi durerile ce ni le fac şi creiazâ duşmanii noştri fireşti. Şi odată, binecunoscuţi, a aviză şi Ia eroice mijloace de îndreptare, de a curma răul, şi a ne dirige şi a ne dedă cu totul pe căile cele ccrecte, bune folositoare pentru sine şi neam.

In Ardeal, Banat şi Ţara Ungurească, românii deşi subjugaţi, amărâţi şi copleşiţi de nedreptăţi şi perzecuţii seculare, au ştiut totuş să facă în mod brav, faţă nevoilor ; să reziste şi să perziste în obţinerea şi împrumutarea unor obiceiuri sănă­toase. Să-şi apropieze binefacerile unei culturi mai raţionale şi a unui sistem de vieaţă mai ome­nesc

Cum trec! graniţa, deosebirea, diferenţiarea te Izbeşte în ochi. Dincoace, românul prici jir, ofilit, aproape stors de vlagă, îmbrăcat ca într'un min-tean ca vai de lumea, cu cioreci roşii şi prefăcuţi în ţăndări ; tras la faţă, ochii duşi aproape în orbite, citeşti în expresiunea lor manifestarea unei dureri profunde.

Este mizeria care-I roade Ia temelia existen­ţei lui.

Dincolo românul pare vloiu, vesel, sprinten, îmbrăcat mai bine în costumul său naţional, faţa rumenă, împrospătată de circularea unui sânge sănătos, necorupt încă, afară de unele excepţii pe cari trebue să ie regretăm şi să le îndreptăm în viitor.

Totuşi, este mult de făcut ; mult de tot, şi în­tr'o parte şi într'alta.

Numai contactul, frecarea, schimbul de vederi şi ide), ne poate deşteptă cu adevărat şi ne poate arăta sfânta misiune ce avem de îndeplinit în mij ocul unui conglomerat de popoare, dintre cari unele ne arată prietenie pe faţă şi ne duşmănesc fără cruţare în forul lor intelectual ; iar altele ne aruncă mănuşa în faţă cu atâta impetuositate, în­cât numai un superior calcul diplomatic şi un înalt spirit de ireproşabilă chibzuinţă, le mai poate ţinea în frâu. De sigur că sa lvarea neamului ro­mânesc nu poate fi, astăzi efectuată decât prin şcoală şi biserică.

Şi când văd, la Sibiiu, rezultate aşa de fru­moase, începuturi aşa de solide, nu pot să fiu decât entuziast şi optimist, pentru ajungerea ţe lului ce cu toţii dorim : propăşirea culturel în straiele cele mai profunde, răspândirea luminei până în mijlocul clasei celei mai număroase şi mai sărace a poporului român.

Am regretat însă şi un lucru Ia Sibiiu. Acela, că în aceste şcoli cari trebuiesc vulga­

rizate în fiecare cerc românesc mai populat, cur­surile sunt urmate de puţine eleve. Nu dărâmăm, zidurile întunecate de veacuri ale ignoranţei, cu 10 sau 15 eleve; ci, cu zeci şi zeci pe fie­care an.

Avem nevoie de a clădi din nou edificiul so­cial, plămădind întâiu de toate, familia, baza so­cietăţii, fundamentul statului. Nucleul acestei înjghebări, este femeia. Iată de ce am inzistat atâta asupra educaţiunei feminine, cu rezerva ex­presă că la noi în ţară nu este numai »un ceva« de făcut, ci este totul. De educaţiune morală avem însă şi mai multă nevoie.

Educaţiunea morală are de obiect cultura sen­timentelor, & conştiinţei şi a voinţei, adecă de a regula conduita, felul de a ne coordona mişcă­rile şi acţiunile, şi a obişnui voinţa, a le conforma datoriei şi a o îndeplini.

Ce sentimente mai nobile şl mai altruiste, se pot insuf'à tineretului, la ambele sexe decât : onoarea, amorul propriu, emulaţiunea, prevede­rea, spiritul de justeţe, de economie, francheţe, loialitatea, toleranţa, respectul, recunoştinţa, poli­teţa, binefacerea, afecţiunea, iubirea de adevăr, frumos, util, precum şi îndeosebi patriotismul şi sentimentul naţional într'o înaltă şi disciplinată măsuri.

Unul din principalele elemente ale educaţiunei morale este formarea caracterului.

Caracterul este reunirea tuturor percepţiunilor, dispoziţiunJlor, aptitudinilor, obiceiurile şi încli­nărilor cari sigilează şi dau tonul acţiunilor, cu­getărilor noastre.

Toate influlnţează asupra fiinţai noastre şl o modifică în bine sau în rău, în senz pozitiv sau negativ.

Ei bine, nouă, dacă ne lipseşte ceva mai de seamă, este tocmai acest product al educaţiunei morale bine aplicate.

Pag. 2 » T R I B U N A « 2 Febr. n. 1908

numai pentru a forţa pedepsirea păcătoşilor, ci să contribue la ştergerea unei ruşini, fă­când pe ministrul de interne să dea ordin sever ca primăriile să nu mai fie loc de supliciu, unde se bate în cât nenorociţii ajunşi pe mâna jandarmilor — cum s'a do­vedit, Joi la tribunalul din Arad — scoală satul întreg cu ţipetele lor, fără ca fie notarul, fie primarul să intervină ori să denunţe pe mizerabilii schingiuitori !

Şi al treilea moment grav în toată ches­tia, acesta este: antistiile s'au obişnuit aşa zicând, ca jandarmii să bată, aşa, că după cum a ieşit la iveală, în comitatul nostru numai antisiia comunală din Şimand n'a permis să se bată acolo, şi astfel jandarmii îşi duceau victimele la Nădab...

Ei bine : o ruşine mai mare ca asta nu se poate. Legea opreşte foarte aspru bătaia, legea opreşte ca jandarmii să ţină la ei mai mult d'o zi pe ce bănuiţi, şi totuşi spiritul de neomenie s'a întins atât de tare, încât jandarmii au luat la bătaie pe un nenorocit chiar în localul primăriei din Arad. Nu au mai avut răbdare jumă­tate de oră, până ajung ia Micăiaca, aşa că însuşi căpitanul oraşului i-a denunţat la co­mandă şi a făcut să fie desarmaţi îndată. Şi nu-i caz, ca jandarmii să-i ţină numai o zi la dânşii pe cei bănuiţi, ci s'a dovedit că-i ţin zile de-arândul, până se mai vin­decă de răni! Şi desconsideră ordinele procurorilor şi a juzilor de instrucţie.

Oricât ar fi de îndârjită lupta politică, în definitiv trăim într'un stat de drept şi când i-se aduc ministrului atâtea dovezi de schingiuire a unor români achitaţi de tri­bunal, e o datorie elementară ca miniştrii de honvezime şi de interne să ia măsuri, că noi nu suntem hordă de sabatici, ci ce­tăţeni cari ne împlinim toate datoriile către patrie, in schimbul dării de sânge şi de bani, prestata pe altarul patriei, cerem să ne fie apărată persoana şi libertatea.

Atâta şi în ţările aziatice se face.

A forma caractere, este a forma individu! pen­tru a fi om, conştient de sine, stăpân pe iactele sale şi încrezător într'un viitor strălucit.

Rolul prépondérant ce trebue să-1 aibă şcoala şi familia este ca de astăzi înainte să ne dea caractere, căci de mediocraţi şi superficialism suntem sătui.

Caractere ne trebuesc ; pe ele trebue să le for­măm şl să comptăm, pentru a ne pune bazele României moderne.

Aşa cugetam în sinea mea pe măsură ce mă depărtam de aşezămlntele eminamente utiie ale >A!binei*.

* In aceeaş zi, am făcut cunoştinţa dlui Victor

Tordăşanu. Ca să mă exprim mai corect, pe dsa îl cunoş­

team de mult, din munca rodnică ce a întreprins pe ogorul culturei naţionale, încă de pe când eram profesor gimnazial.

Ţineam însă, să-1 cunosc şi personal şi am căutat numai decât să mi satisfac această vluă dorinţă.

Cu dl Tordăşanu, te împrieteneşti repede. Fire blândă, simpatică, te captivează delà început; de o amabilitate şi o gentileţă într'adevăr cavale­rească, se arata totdeauna dispus să-ţi dea orice lumină şi orice explicaţiuni.

I n v i t ă m p e to ţ i a d v o c a ţ i i r o m â n i , p r e ­c u m şi p e o r i c e c ă r t u r a r , c a s e n t i n ţ e j u d e ­c ă t o r e ş t i o r i a d m i n i s t r a t i v e c e s e re fe r l a b ru ta l i t ă ţ i j a n d a r m e r e ş t i , s ă Ie t r i m i t ă d lu i a d v o c a t dr . Ius t in Mar ş i eu , î n Arad . E v o r b a d e o a c ţ i u n e ma i m a r e cu s c o p d e a de ­n u n ţ a t o a t e f ă r ăde l eg i l e , a c e r e p e d e p s i r e a c e l o r v inova ţ i , ca as t fe l s ă p u n e m p o p o ­rul Ia a d ă p o s t d e o r i c e se lbă t i c i e j a n d a r -m e r e a s c ă .

* Din d e l e g a ţ i u n i . in sinul delegaţiunei ma­

ghiare s'a discutat ieri bugetul ministerului de răsboiu. Au vorbit mai mulţi delegaţi, iar după lămuririle date de ministrul Schönaich, kossuthiştii primesc şl votează tot ce li-se cere.

— In delegaţiunea austriacă ministrul de ex­terne Aerenlhal a rostit o vorbire mai lungă, ară­tând necesitatea de a se menţine dualismul.

Privitor la viitorul monarhiei a spus că nu-s întemeiate părerile pesimiste, ci monarhia e mai tare decât s'ar crede.

— într'o convorbire cu redactorul delà *ZeiU ministrul de răsboiu a spus că urcarea soldelor ofiţerilor se va face, nu s greutăţi la mijloc

R ă s p l a t a . Ziarele din Budapesta aduc ştirea că secretarii de stat Szterényî, Popovici şi Me-zössi, precum şi conte;e Bánffy, fişpan la Cluj, vor fi numiţi consilieri intimi regeşti.

Lupta în comitat. Viceşpanul comitatului Arad a convocat

pe ziua de 17 Februarie adunare comita-tensă extraordinară, în care va veni la or­dinea zilei chestia noului arunc pentru mărirea lefurilor funcţionarilor şi augmen­tarea fondului lor de penzie.

Ministrul de interne, dupăcum era de prevăzut, a nimicit adică votarea din rân­dul trecut, când graţie hărniciei românilor, propunerea comitatului a căzut.

Toţi membrii români sunt rugaţi deci ca pe ziua de 17 c. să ia parte la şedinţă şi strângându-ne rândurile, să oprim ca d-nii delà comitat să pună iar dare pe poporul sărăcit, pentru a face astfel ca slujbaşii în­crezuţi să se îmbuibe şi mai tare.

Eu, setos de a cunoaşte instltuţiunile româ­neşti, fatal trebuia să dau întâi peste conducă torii lor. încât, persoana, fiind strâns legată de instituţia de care se ocupă, vorbind de una, fa­tal vei pomeni şi de cealaltă.

Ori câtă modestie ar zăcea, meritul trebue dat ja lumină, in toată magnifica sa splendoare !

Dl V. Tordăşanu este secretarul »Reuniunei române de agricultură?, şi promotorul, creatorul a altei instituţii a cărei preşedinte şi este : »Reu-niunea sodalilor români «, sau a meseriaşilor ro­mâni, cum am convenit cu d-sa ca să se nu­mească mai bine.

Drept spun, fără exageraţiune sau dispropor­ţie a lucrurilor, că nu mă aşteptăm să leg de sufletul meu atâtea impresiuni plăcute.

întâi, am fost condus in localul societăţii me­seriaşilor.

Această instituţiune datoreşte existenţa şi avan­sarea sa în stadiul înfloritor în care se găseşte graţie numai stăruinţei, energiei şi priceperei fe­cunde dlui V. Tordăşanu.

Meseriaşii români îşi au localul Ior propriu; sală de biliard, bibliotecă, sală de lectură şi sală de şedinţe. Pereţii sunt tapisaţi cu portrete de ale fericiţilor donatori şi destinători, cu diferite maxime şi reguli de conduită.

— Armonia cea mai deplină domneşte între

Din România. D e l à C a m e r ă . (Şedinţa delà 16129 Ianuarie).

Dl C. /. Stoicescu recunoaşte că statul nu este dator să acorde despăgubiri. Proiectul va fl pri­mit cu satisfacţie. Oratorul a făcut o serie de observaţii în comitetul delegaţilor, propunând cifra de 25 milioane In loc de 15; de asemenea gradaţiunea pagubelor, aşa cum a fost modificată de comitetul delegaţilor, va permite ajutorare tu­turor păgubiţilor.

Oratorul aduce mulţumiri d lu i ministru de finanţe pentru bunăvoinţă pe care a arătat-o faţă de cei cari au suferit pagube. D-sa declară că va vota legea.

Dl Iulian Vrăbiescu face elogiul proprietate] mari, care a arătat că ştie să facă sacrificii ; pro­prietarii mari din cameră au votat legea tocme­lilor agricole.

Bine a făcut guvernul că a acordat uşurări şi nu despăgubiri. Oratorul aprobă proiectul.

DI N. Iorga observă că nu se prevede în lege nici un ajutor pentru familiile sătenilor morţi în răscoale. Nu ajunge să despăgubim numai pe cei bogaţi.

Suntem o ţară săracă, pentru cari 15 milioane este mult. Avem multe lipsuri de împlinit. S i nu aruncăm cele 15 milioane arendaşilor şi proprie­tarilor celor răi, — căci cei buni au fost cruţaţi de furia mulţimei. N'avem bani pentru MochI Fischer, şi J aster ! Oratorul declară că nu va vota legea.

Dl N. T. Popp cere să se acorde despăgubiri mai largi. Dacă statul nu are bani să emită rentă.

DI Cristopol cere ca suma despăgubirilor să fie ridicată, dacă nu la 25, cel puţin la 20 mii.

Şedinţa se suspendă. La redeschidere DI Emil Costinescu, ministru de finanţe: Dl

Take lonescu vede în proiect un act de solida­ritate socială şi cere să nu se limiteze cifra des­păgubirilor şi să nu se facă nici o gradaţie în pagube. Dar solidaritatea socială cere şi drep­tate socială.

Dacă ar fi să împingem dreptatea prea de­parte, ar trebui să despăgubim numai pe pro­prietarii buni, iar celor cari au avut învoieli grele, — din cele cari au răsculat pe ţărani — să nu le dăm nimic.

Deasemenea se poate trată la fel cel care şi-a pierdut casa, — toată averea sa, şl proprietarul bogat, căruia i au ars magaziile ?

Sistemul uniformizării ar fi foarte comod pen­tru mine, dar n'ar fi drept. Mai bine mă expun la atacuri, decât să fac o nedreptate. (Aplauze).

calfe, patroni şi elevi (învăţăcei, cum se numesc acolo). Acolo îşi spun părerile pun la cale ceeace este bine de făcut şi realizat" pentru înaintarea profesională a meşteşugarului român. îşi împru­mută cărţi din bibliotecă, citesc şi se cultivă în cel mai cordial şi mai frăţesc spirit social.

Dl V. Tordăşianu, a avut cu aceasta un plan şl un scop înalt. Să formeze şi să întărească o clasă de mijloc a poporului român, intermediară între clasa agricultorilor sau economilor cum li-se mai zice şi clasa de sus, numită şi a domnilor.

Iată un ţel, care trebue să apară m â n d r u , Ia orizontul desrobirei şi desmorţirei noastre eco­nomice.

A creia, clasă de mijloc de meseriaşi români, astăzi, când până ieri, românului îi eră ruşine să şe apuce de o meserie productivă, este tot ceeace poate fi mai îmbucurător, mai sublim !

De astăzi înainte nu se va mai zice că româ­nul este indolent, nepriceput şi îndărătnic. Din potrivă, vom zice că românul, datorită Inteligen­ţei şi spiritului său viu, practic şi harnic, va* cu­ceri în profitul său şi această brăţară de aur, care îi asigura existenţă, îl face independent şi-i pro­cură o bătrâneţă fericită.

Reuniunea, le vine in sprijin cu fel de fel de ajutoare, adunate toate, în special delà fondul de 20 bani, cu o pălărie de metal pe bordul căreia

• p 0~\ Acela să facă experienţă cu apa amară naturală H O R G O N Y recomandată de mat multe sute d i I I t"l âO O l l T u t*f~\ w medici. înainte de dejun dacă se ia o jumătate de pahar din apa amară H O R G O N Y după una până în V rf 111 ^5 L4 1 1 • d o u ă o r e î ? i f a c e e f e c t u l d o r i t > 5J revine pofta de mâncare şl starea bună generală. — Apa naturală H O R .

' W A m G O N Y nu are gust rău şi nu provoacă nid un gust neplăcut Se poate căpăta în toate prăvăliile cu ape mi-D e B t o m a c , d e c o n s t i p a ţ i e , d e l i p e a d e a e r a I e > i n b ă c ă n " »' f a r m a d i - L a târguiala să se ceară lămurit apa amară naturală H O R Ó O N Y .

p o f t a d e m â n c a r e ? Proprietari Ь о я е г J á n o e , B u d a p e s t .

2 Febr. n. 1908. » T R I B U N A » Pag. 3

Aşa s'a flcut şi in Belgia; celui avut, care n'are nevoie de ajutor, nu i-s'a dat nimic... (Aplauze).

In Africa, o revoltă de herero a devastat pe colonii germani. Bogata şi puternica Germanie a hotirît o despăgubire de 5 milioane de mărci, ta 12 mii. mărci pagube. S'au dat numai 3 mi­lioane şi tot pe categorii. Banif s'au împărţit jrnându se seamă, mai înainte de toate, de resta­bilirea gospodăriilor dispuse, apoi plata datoriilor şi insfârşit mijloace de existenţă pentru cei ce nu mai aveau nimic.

Mi-s'a cerut să dau mai mult. Am dat mai mult ca ori ce ţară. (Aplauze). Suma de 15 milioane n'am pus o la întâmplare, ci după con­statări.

imensa majoritate a dăunaţlior a recurs Ia cre­ditul statului, prin Banca Naţională. S'au evaluat pagube de 12 mii., din cari s'au dat împrumu­turi de 6 mii. Proprietarii ar fi foarte mulţumiţi si li-se plătească aceste datorii.

Noi am mai dat încă 9 milioane pe deasupra. Din acest plus se vor despăgubi mai ales cei săraci. Despăgubirea la ţărani nu se va face din oficiu. Să nu creadă dl Iorga că familiile celor morţi nu vor fi ajutate ! (Aplauze).

De aceea am cerut mult, ca să dăm la toată lumea. (Aplauze).

Dacă văd intr'o parte tendinţa de a se cere mai mult, de altă parte văd tendinţa de a nu se da de loc. Vă rog să votaţi proiectul, căci con­tribue la restabilirea pace) sociale.

Dl Dim. Sturdza, preşedintele consiliului: D. Take Ionescu ne-a vorbit despre cele două ne­norociri cari pot cădea asupra unei ţări : inunda­ţiile şi răscoalele. E o asâmănare intre ele. Amân­două pedepsesc şi pe cei răi şi pe cei buni.

Fierberea socială care a produs calamitatea de astăprimărară, a fost produsul unei situaţiuni în­tregi. Am venit să îndreptăm această situaţiune; dar relele sociale nu se vindecă cu codul penal, cum vor urii. Cauza răscoalei e că nu ne am o-cupat de o pătură socială, care are tot atâtea drepturi ca şi celelalte clase sociale. Ţăranul să trăiască simplu, nu luxos cum trăim noi. Are şi tl drepturi ; nu numai ceafa advocaţilor are dreptul de a se pune în grevă ! (Aplauze).

Cine plăteşte desonoarea statului, care a sufe­rit ruşinea de a aveà o răscoală în veacul al 20-lea.

Sacrificiul de 15 milioane este dureros, căci din escendent avem de făcut multe lucruri. Ce să mai zic de absurditatea susţinută de dl Popp ca să se plătească despăgubiri cu rentă?

Vă rog să votaţi legea aşa cum s'a propus. Discuţiunea se închide.

stă scris în relief: >Dzeu vede*. Pălărie şi in­scripţie, concepţie pură a dlui Tordăşanu.

Cu aceasta s'au strâns fonduri destul de res­pectabile, cari fac chezăşia unui progres strălu-cit. Din parte-mi nu putem zice decât cá:Dzeu să vadă, pe acest binefăcător real al neamului.

Tot dl V. Tordăşanu este sufletul mecanismu­lui funcţionar şi al celeilalte instituţiuni : » Reu­niunea română de agricultură*.

In calitate de secretar, este resortul principal al ei.

>Reuniunea* nu-i decât întovărăşirea celor pri­cepători şi cunoscători în ale agricuiturei, pentru a învăţa pe ţărani şi economi cultura agricolă raţională, practica intetigenţă şi sistematică. Nu cred că principiul >toţi pentru unul, şi unul pen­tru toţi*, să se aplice mai bine decât aici.

Acei, cu cunoştinţe solide, se coboară, din domnia lor, şi vin în mijlocul vulgului spre a-1 înălţa până la ei ! Altruism, în toată puterea cu­vântului. Iarbă care vai! încă n'a început să în­colţească şi să se aclimatizeze în sănătosul nos­tru pământ.

Se ţin pre'egeri în limbajul poporului; i-se a-rată dese ori cu prolectograful diferitele sisteme de cultură. I-se vorbeşte de înfiinţare de lăptarii pe sate şi avantajele ce decurg de acolea.

Se ţin conferinţe pentru a i învăţa creşterea umană şi ştiinţifică a vitelor; viticultura; varia-tjunlle sistemului american; sericicultura (cultura vermilor de mătasă, pentru producerea borangi-cului), apicultura şi avicultura. Li-se arată efectul salutar al însoţirilor Raiffeisen, a tovărăşiilor oca-

Se pune la vot luarea în considerare cu bile. Rezultatul votului:

Votanţi 74 Bile albe pentru . . 49 Bile negre contra . 25

Legea se ia în consideraţie. Dl D. Sturdza depune proiectul pentru ratifi­

carea convenţiei internaţionale de căi ferate şi navigaţiune Ia Berna.

Se începe discuţia pe articole. La art. 1, dl Gh. Mîrzescu depune un amen­

dament in senzul ca ajutoarele să nu se acorde dăunaţilor recunoscuţi ca având avere. Amenda­mentul e respins.

La art. 2 dl Gh. Mîrzescu depune un amen­dament în senzul că proprietarii devastaţi să nu poată beneficia de ajutoare, dacă au un venit de peste 2000 lei pe an.

Comitetul delegaţilor respinge amendamentul. Dl Em. Costinescu declară că nu primeşte amen­

damentul. Nu este vorba de asistenţă, ci de re­stabilirea ordinei sociale.

Mai mult de 15 deputaţi cer votul prin apel nominal.

La apelul numelui său, di Vintilă Brătianu răs­punde : »Fiird unul dintre proprietarii devastaţi votez pentru !* (Aplauze).

Rezultatul votului: Votanţi . . . 70 Votanţi pentru 25 Voturi contra 50 Abţineri . . . 1

Amendamentul este respins. *

Sec ţ ia d in C o n s t a n ţ a a >Ligel<. In ziua de 2 Ianuarie c. s'a înfiinţat în oraşul Constanţa o secţie a »Ligei pentru unitatea culturală a tuturor românilor* cu următorul comitet :

Preşedinte: dr. Irimie E. Popa, mare proprie­tar rural, fost preşedinta ai consiliului judeţian.

Vicepreşedinţi: dni Ion Nedoriceanu, directo­rul Băncii Naţionale şi dl dr. N. Sadoveanu, me­dic primar.

Cassar: dr. Irimla Blebea, director al Băncii de scont.

Secretar: dr. G. Danu, profesor. Membrii : dnii N. Negulescu, director gimna­

zial, şi Gr. M. Grigoriu, comerciant. Secţia numără până în prezent peste 300

membrii. *

R u p t u r a î n t r e c o n s e r v a t o r i . Privitor Ia rup­tura ce s'a produs în partidul conservator, ziarul » Ordinea* scrie următoarele:

zionale, a însoţirilor de producţiune, de procurat unelte şi instrumente agricole, de valorizare a pro­ductelor şi de consum.

Ţăranii sunt învăţaţi apoi, cum saş i cultive singuri legumele, şi tot felul de zarzavaturi, fără a mai avea nevoie de bulgari. Sunt iniţiaţi în cul­tura fâneţurilor artificiale, a trifoiului, lucernei, etc. a fânului propriu zis, cărora li-se dă o îngrigire deosebită.

De aceea şi vedem dincolo, vite mari, grase, puternice, sănătoase, cari măresc producţiunea In lapte şi derivatele sale, precum şi în alte produse.

Ce să mai vorbesc, de foloasele ce trage ţă­ranul român, după urma ^tovărăşiilor* cari con­tribue atât de mult la îmbunătăţirea stării lui ma­teriale. Aceasta este mare lucru, căci dincolo, ţă­ranul român îşi susţine singur şcolile, pe lângă celelalte angarale ce are de plată. Iată de ce noua îndrumare economica nu poate fi decât aplaudată din toată inima. Insă, toate aceste perfecţiuni, se impun astăzi şi la noi, nu pe hârtie, căci de astea avem destule; ci puse cu nădejde în practică.

Dar, despre desele ş i . variatele feluri de expo­ziţii ce să mai spun?

La Sibiiu, se lucrează, se munceşte din răspu­teri. Indolenţa, se cunoaşte numai ca un fel de cuvânt care există în dicţionarul românesc. Dar, în practică nu se întâlneşte. Fiecare, este animat de ceva, de-a produce, a se ocupă, a învăţa pe vecin a face un lucru folositor ; a stimula, acel principiu vital care face onoare celui sârguitor ce aplică exemplul dat sau principiul învăţat.

In urma întrevedere! dintre d-nil Take Ionescu şi P. P. Carp, neputându-se ajunge la nici o în­ţelegere, partidul conservator va căpăta două or-ganizaţiuni deosebite.

Ruptura în partidul conservator este un fapt îndeplinit.

Acest fapt era, de altminteri aşteptat din ziua când s'a făcut lovitura delà Clubul conservator, lovitură pregătită în taină, executată în modul cunoscut, prin invitaţiuni adresate numai partiza­nilor siguri şi prin ocuparea sălilor cu agenţi de mahala de cea mai proastă specie.

O asemenea înscenare, ticluită într'adins în mo­mentul când lipsea din ţară dl Take Ionescu, tre­buia saş i producă roadele ei.

De atunci chiar publicul revoltat prevedea o ruptură. Se aştepta cu nerăbdare întoarcerea dlui Take Ionescu. Hotărîrea d-sale avea să dea nota decizivă.

Printre amicii d-sale domnea o viue revoltă şi o fierbere generală.

Acum hotărîrea e luată. In urma ultimei întrevederi dintre dl Carp şi

dl Take Ionescu, orice înţelegere a devenit impo­sibilă şi partidul conservator va rămâne rupt în două părţi de o inegală însemnătate, conservatorii urmează de dl Take Ionescu fiind cei mai numă-roşi.

Impresiunea produsă în public de acest eveni­ment e considerabilă. Toată lumea e de acord că suntem în faţa unui act politic care va avea ur­mări declzive asupra vieţei noastre politice.

Convieţuirea elementelor democratice cu ele­mentele reacţionare devenea imposibilă din mo­mentul ce dl Petre Carp în Ioc de a rămâne şe­ful unui partid, a primit rolul de şef şi de pro­tector al uneltirilor îndreptate de acei cari mai visează încă o dominaţiune de clasă in contra păturei democratice din partidul conservator.

Curentul în public este pe toată linia favorabil d-îui Take Ionescu. Marea majoritate a partidului conservator îl va urmă fără şovăire.

Lovitura ce s'a încercat a i-se da, ingratitu­dinea ce i-se arată de către, acei cărora le-a dat un moment de vază şi de popularitate, prin munca sa uriaşă, a provocat simpatii unanime şi a decis intrarea în luptă chiar a unor oameni cari până acum stăteau departe de luptele po­litice.

Advocaţi, profesori universitari, profesori se­cundari, ingineri, medici şi comercianţi vin să manifesteze în număr mare pentru dl Take Io­nescu. La d- sa acasă de dimineaţă până în seară e un adevărat pelerinaj.

Intre cele dintâiu persoane cari au sosit din provincie pentru a-şi manifestă simpatia pentru

Astfel se fac expoziţii de vite pe regiuni sau cercuri, sau chiar sate. Ţăranii sau crescătorii cari se disting sunt premiaţi, in bani sau vite, ca în­curajare.

Expoziţii de produse agricole, pomicultură etc., încă se fac. Nu se neglijează nimic la Sibiiu care ar putea să mărească mai mult şi mai bine eco­nomia naţională.

Sacrificiul este împins Ia extrem. Stăruinţa şi tenacitatea de-a obţine un rezultat superior, este dusă până la cel mai desăvârşit devotament.

— Un lucru apoi, de mare importanţă îmi isto­risea dl V. Tordăşianu.

Aşa îmi spunea: — »Vezi, dupăce arn înjghebat aceste expo­

ziţii, unele doamne mi s'au adresat spunând : Ei acum ce fel de expoziţie vei mai născoci.

— »Uite, am spus, voiu face o expoziţie de... copii !<

Da. Şi s'a făcut expoziţii de copii cari au reu­şit de minune!

Astfel Ia Apolduî-român, peste 460 copii între 6 luni şi 6 ani, au format materialul preţios al expoziţiei. La aceste expoziţii 'a parte totdeauna şi un doctor în medicină.

îşi dă, bine seama, cineva, de marea impor­tanţă a acestor expoziţii?

Toate mamele îşi îngrijesc mal bine de copii; ii îmbracă şi i hrănesc mai bine. Le mai cioplesc firea şi asperităţile, îi învaţă cunoştinţe frumoase, şi prezintă mai mândre pe aceste odrasle ale viitorului neamului românesc.

Pag. 4 . T R I B U N A . 2 Febr. п. 1908

dl Take Ionescu şi a l asigura de concursul său, a fost dl Constantin Cantacuzino Paşcanu, se­nator, fost preşedinte al camerei.

Am observat apoi pe d-nii D. P. Moruzi, fost prefect ai poliţiei capitalei; C. GhicaDeleni, fost vice-preşedinte al Senatului ; dl V. Miclescu, fost prefect de Dorohoi ; T. Emandi, fost deputat de Tutova; D. Apostol, fost deputat de Brăila; O. Densuşianu, profesor universitar; Rădulescu-Motru, profesor universitar; T. Alexandrescu, etc., etc.

Din siriinăfafs. împăratul Gernaniel şi armata. Se te-

efonează din Berlin, că in zilele acestea împăra­tul Wilhelm a ţinut revistă militară în Potodam leu primul regiment de gardă şi între acestea pu­nea întrebări soldaţilor. Intre alţii chemă din rând pe un voluntar şl 1 întrebă dacă cunoaşte cazul care se refere ia statuia Schildhorn din Grun-vald. Statuia Schildhorn e o coloană de peatră, care s'a ridicat în amintirea ultimului domnitor Zend, care după legendă în locul unde râul Ha vel e mai lat, 1-a trecut în not, pe când îl alun gau germanii şi s'a jurat, cà dacă scapă va trece la creştinism. Şi-a şi împlinit jurământul. Volun tarul a răspuns împăratului foarte defectuos. Pentru aceasta împăratul s'a supărat peste mă­sură şi zise către voluntar : >Ai face mai bine dacă ţi-ai vârî nasul mai des în cartec — Apoi provocă pe un recrut pomeran, pe care-1 întrebă dacă ştie sub ce împrejurări a ajuns pe tron di­nastia Hohenzollern. Recrutul în general nu ştiu să răspundă nimic. Atunci împăratul chemă pe generali între soldaţi şi provocă pe recruţi unui după altul, să arete care e comandantul trupei care e comandantul diviziei şi care generai e bri-gaderui! Recruţii au cunoscut pe toţi generalii. Aceasta îi plăcu împăratului şi aşa se împacă.

*

Mesagiul Regelui Angliei . In mesagiul pen­tru dech'derea parlamentului englez, regele Eduard a vorbit primaoară despre relaţiile prietineşti ale Angliei cu Germania. In ce priveşte starea de lu­cruri din Macedonia, suveranul eng'ez a declarat, că nu se constată nici o îmbunătăţire. Bandele diferitelor naţionalităţi continuă a comite cele mai grovave atrocităţi. Situaţia e foarte încurcată.

Marile puteri s'au înţeles să prezinte sublimei Porţi un proiect pentru îmbunătăţirea justiţiei şi administraţiei în Macedonia. Iar întrucât prive­şte pe guvernul englez va face încurând propu­neri formale şi categorice pentru suprimarea cau­

zelor, cari au contribuit şi contribuesc Ia produ­cerea stărei actuale de lucruri din Macedonia.

C a b i n e t u l b u l g a r s'a compus astfel : D. Ma-linof, preşedinte de consiliu şi ministru al lucră­rilor publice, general Papricof, ministru de ex­terne, Nicolaef, ministru de războiu, Takeff, in­terne, Salabaşcf, finanţe şi Muşanof, instrucţie. Au intrat doi miniştri noui şi anume: Iaccef, ministru de agricultură şi comerclu şi Kârstef, ministru de justiţie.

D. Malinof, într'un interwiew acordat unui ziarist, a declarat că guvernul său va căută să ducă o politică externă prudentă, impusă de îm­prejurări. In chestiunea macedoneană nu va face politică de aventuri, ci va păstra faţă de Turcia o atitudine cât se poate de corectă. Va luă măsuri energice, pentru a pune capăt terorismului ma­cedonean, care păgubeşte de-opotrivă cauzei bulgare din Macedonia şi interesele de stat ale principatului. Bulgarii macedoneni stabiliţi în Bul­garia prin acţiunea lor nu fac decât rău fraţilor tor din Macedonia.

In politica internă, Malinof a zis că va inau­gura o eră nouă democratică, deoarece politica stambuloviştilor a fost o politică reacţionară şi nepotrivită cu timpurile de astăzi.

E x p o z i ţ i a u n i v e r s a l ă din Tokio se va des­chide la 1 Aprilie 1912 şi va dură până la 31 Octomvrie acelaş an. Pentru Instalarea obiectelor din străinătate [privitoare la învăţământ, ştiinţe, maşini, electricitate şi articole din manufactură, vor fi puse la dispoziţia expozanţilor localuri speciale. Pentru obiectele de altă natură, ţările streine îşi vor putea ridica cu cheltuiala lor edi­ficii speciale. Pentru terenurile concedate nu se plăteşte nimic.

Lucrurile destinate a fi expuse şi toate materia­lele de construcţie şi decoraţiune sunt scutite de taxe vamale. Se vor face aranjamente speciale în ce priveşte articolele din ţările streine menite a fi vîndute în bazaruri, precum şi obiectele cari vor servi la spectacole şi petreceri publice.

Se proiectează, afară de aceasta, garanţii spe­ciale, pentru toate invenţiile, planurile, modelele şi mărcile depuse.

*

D i n t r e cu l i se le r ă s b o i u î u i n e r e a l i z a t . In legătură cu evenimentele din Maioco, Delcassé, fostul ministru de externe al Franţei a ieşit din nou la iveală; pe vremea turburăriior din Ma-roco, a trebuit să se retragă fără veste, căci dacă rămânea, ar fi încurcat în răsboiu Franţa cu Ger­mania. Delcasé, tăinuind faţă de colegii săi mi-

Cei bolnavi sunt căutaţi de doctor; cei slabi şi deprimaţi sunt povăţuiţi, sfătuiţi a urmă cele de lipsă pentru a fi şî el admiraţi şi premiaţi la rândul lor.

Astfel se cercetează, defectele unei creşteri gre­şite şl în locul lor se zidesc principii sănătoase, pentru vitalitatea şi trăinicia unui popor ce îşi pune speranţa şi încrederea cea mai rodnică în prosperitatea fiilor săi.

Iată, pentruce, născocitorul acestor expoziţii trebue să se blzue în prinosul de recunoştinţă a tuturor românilor buni, de aici şi de dincolo.

DI Tordăşianu, mi a mai arătat apoi, o minu • nată colecţie de păpuşi, îmbrăcate după portul respectiv al satelor.

Ici, o sălişteancă, colo, una delà Răşinar etc. La nici un popor, costumul naţional, nu-i mai

frumos, mai poetic, mai rustic ca la ţăranul român.

Exteriorul plăcut, fineţea cusăturilor, combina­ţia armonică a culorjlor, farmecă ochiul şi încântă simţurile.

Costumul naţional trebue conservat astfel pre­cum se află şi transmis neimpestriţat cu mo­tive străine, ci in claritatea şi splendoarea lui, ge-neraţiunilor viitoare.

Gustul însă de-al modela sau modula pe mo­

tiv pur românesc, poată fi practicat şi chiar per­fecţionat*

Acesta este socotesc, adevărata misiune a co­lecţionarii costumurilor noastre care trebue să schematiseze caracterul nostru etnografic na­ţional.

Acesta să fie oare singurul beneficiu ce-I tra­gem din muzeul acesta al colecţiilor de păpuşi costumate ?

Nu cred. Mai este unul tot atât de mare. Este imboldul pentru industriile de casă cari

în veac nu trebue să piară din vatra strămo­şească a ţăranului român !

Diferitele cusături, ţesături, broderii în bum­bac, lână şi boranjic, lucrHe de mână artistică a ţărancei române, trebue să servească de exemplu pentru acelea cari îşi schimbă costumul pitoresc pe stamba străinului care nu poate suferi nici un fel de comparaţiune.

Şi mai trebue să servească de indemn pentru femei şi fete dea-şi ţese şi lucra, întreaga îmbră­căminte în casă, realizând deodată doauă lu­cruri bune : economia şi trăinicia.

Am felicitat pe dl Tordăşanu pentru această titanică străduinţă şi m'am despărţit de dsa în termenii cei mai cordiali.

niştrii, dar în înţelegere cu prezidentul Loubet, a voit să încheie alianţă cu Anglia, contra Ger­maniei, pe care a voit s'o exchidă din chestii marocană. Taina s'a descoperit imediat înainte de încheierea alianţei şi a produs o m u e agitaţiei în Franţa, încât Delcassé în deplină lipsă de po-; pularitate, a trebuit să se retragă. Atunci l-au considerat în ţara lui, ca pe un bărbat de stat, care a apus, dar acum, că a ajuns la cuvânt, se! pare că popularitatea s'a reîntors din nou spre el. Un ziar francez »Action« din Paris, desigur nu pentru aceea ca să nutrească popularitatea care nu e fără oarecare primejdie, citează acum amintirea căderii Iui Delcassé şi publică despre această următoarele detailuri intime :

La anul 1905 pe la începutul lui Iunie, împă­ratul Germaniei a primit în Berlin în audienţă p ambasadorul Italiei şi îi zise următoarele :

— Ştiu, că Delcassé, ministrul de externe al republicei franceze, pertractează de mai mulţi ani: cu guvernul englez, pentru legarea unei alianţei de apărare şi ofensivă. Această pertractare se ţine' în mare taină. In Franţa ştie despre ea numai Delcassé şl Loubet. In Germania nimeni, a/ari de mine. Am urmărit cu atenţiune toate detaliu-rile pertractărilor şi voi şti ziua când se va în-chiea contractul, căci schimbă iscăliturile contrac­tului. In această zi trupele imperiului German voii întră în Lotaringia.

împăratul adaogă, că în comunicatul Iui nu e nimic, ce ar trebui ţinut în taină şi el însuşi dictă ambasadorului conţinutul comunicatului. Ambasadorul înştiinţa despre aceasta pe ministrul Tittoni, şi acesta îşi ţinu de datorinţă, să aduci la cunoştinţa ambasadorului francez Bareré, din! Roma, care de asemenea a trimis telegrafic con­ţinutul comunicatului împăratului lui Delcassé şl ministrului prezident Rouvier.

Rouvier a chiemat imediat consiliul de mini­ştri. El luă cuvântul mai întâiu, comunică mini­ştrilor conţinutul telegramei lui Barrere şi pro­voacă pe Delcassé, s ă i dea lămuriri. Delcassé mărturisi pertractarea anglo-franceză şi planul a<; Hanţei ofensive şi inofensive. Rouvier pălî, se ri-| dică şi aplecându se tare pe masă, făcu lui Del-; cassé imputări amare, pentruca a tăinuit faţă dei colegii iui acest pact, care ameninţă ţara cu răsf boiu. La acestea Delcassé ţinu o vorbire lunglj de apărare şt încercă saş i explice politica. La: sfârşitul lungeî lui apologi, cu cari colegii Iui oi ascultau în linişte mormântală izbucni în lacrimi,1

La acestea luă din nou cuvântul Rouvier şi zise; următoarele :

— Aici nu e vremea de plâns; aici trebuesc i

fapte. într'o jumătate de cias ori îţi dai di misii prezidentului republice!, sau se retrage întreg ca­binetul.

Consiliul de miniştri se încheia cu mare agi­taţie.

Afară de Rouvier nici un ministru n'a luat cu­vântul. Peste o jumătate de cias Delcassé îşi dădu demisia înscris prezidentului Loubet.

Alcool ismul . Nu trebue să se creadă că ţăranul român este;;

beţiv; el e dimpotrivă, unul din cei mai sobri' locuitori ai vechiului continent; în decursul in-tregei săptămâni el munceşte necontenit şi de-a; bia Sâmbăta seara ori Dumineca dacă îşi permite o mai mare cantitate de alcool; de altfel e adeJ vărat că în multe rânduri se întâmplă că atund| cantitatea să echivaleze cu aceea a opt zile d(, abstinenţă. j

După staticianul suedez Sundbärg, în expune-i rea motivelor legei asupra monopolului băuturl-j lor spirtuoase, proporţia alcoolului absolut, ee se; consumă în România este de 9.74 la fiece Ы cuitor.

Consumaţia alcoolului, operându-se sub di­verse forme, vin, bere, ţuică, staticianul suedez al transformat toate băuturile, echlvalându-Ie în al­cool absolut. Şi a constatat că se consumă inj litruri de alcool absolut pe an, de fiecare locuitor: în Franţa 15.78, în Belgia 12.58, în Spania 12.05,! în Danemarca 10.87, în Elveţia 10.73, în Italia 10.30, în Portugalia 10.10, in Serbia 8.46 (aproxi-

Dacă târguiţi din articolele anunţate în ziarul nostru, vă rugăm ca, la comandă •• să amintiţi unde aţi cetit aceste anunţuri. =

2 Febr. n. 1908 » T R I B U N Ac Pag. 5.

miflv), în Anglia 8.17, în Austro-Ungaria 7.99, în Olanda 6.30, în Rusia 5.21 (aproximativ) în Sue-da 4.43, in Norvegia 266 şi in Finlanda 1.84.

«Curierul Financiar», spune in ultimul său nu­măr, că cifra aceasta care tinde a ne pune printre firile cele mai alcooliste, este greşită din diferite raţiuni.

Mai întâiu pentruca autorii n'au avut la înde­mâna o statistică exactă a populaţiei noastre re-ferindu-se unui recensământ inexact. Astfel spun că vinul din ţara românească, conţine 10 proc. pe când de drept nu conţine în termen mijlociu de cât 8 proc. ; de asemeni au confundat ţuica de prune, cu rachiul şi după ei alcoolul ce l-ar conţine ar fi de 50 proc , pe când nu conţine mai mult de 20 proc.

De fapt azi putem da calcule exacte, fiind creat «fondul comunal* care a luat măsuri ca băutu­rile acestea să lie impuse fiind aspru supiave-ghiate.

Pentru anii 1904, 1905 şi 1906 s'a socotit un total de 80.858.878 litri de alcohol absolut în termen mijlociu 26.000.000 litri pe an. Aceasta cantitate împărţiiă între 6.7CO.0OO suflete, revine o consumaţie de 4.92 litri, de alcool, de fiece locuitor, adică aproape atât cât şi în Suedia, care după cum se poate vedea în statistică e, una din ţările ceie mai puţin bântuite de furia alcoolis­mului.

Nu, românii nu sunt beţivi, termină >L'Ind. Roumaine*.

I 0 6 T Â A R A D , 1 Februarie n. 1908.

— Ştiri p e r s o n a l e . Aflăm cu plăcere că dl deputat Vfsilie Goldjs, după părerea medicilor specialişti cari î! cauiă, e înafară de orice pri­mejdie. In câteva zile se va face bine şi va pieca din Pesta.

— Suspendat cu puterea. Intre sârbii din Carloviţ e ceartă mare. Consistorul a suspendat pe notarul consistorial Gavriîov. Acesta nu vrea să plece insă nici să dea cheile. S'a cerut pu­tere brachlală poîiţlală, dar administraţia politică n'a vrut să pună Ia dispoziţia consistorului forţa poliţia!*.

— S c ă p a t Alexandru Marcus fost învăţător în Paihida, acum preot în Vaiviz, este unul din ire învăţătorii acuzaţi de inspectorul regesc din Oradea-mare, că prin propunerea unor cântări naţionale ?n şcoala elementară a agitat contra statului. Cererea punerii sub acuză contra lui — ca fără bază — prin decisul procuraturei re­geşti din Oradea-mare nr. 20079 şi 20081/1907 s'a sistat. Orice cercetare ulterioară s'a sistat.

— Alegere d e pro topresb i t er pentru tractul Sibiiului a fost Vineri, în Sibiiu. Din voturile date a primit dr. Ioan Stroia, protopresbiter în Sălişte 38, iar dr. Vasiie Bologa, directorul şcoalei civile de fete 29 voturi.

— Cununie . Anurţăm cu plăcere că tînăru! şi bravul nostru paginator Oeorge Ţerean, îşi va serba cununia cu dşoara Lucreţia Crăciun Duminecă în 9 Februarie Ia oreîe 3 în catedrala din Arsd. Multe felicitări.

— L c g o d n ă o Gentila dşoară Valeria, fiica pă­rintelui protopop Traian I. Magier din Buteni, s'a logodit cu dl Constantin Lazar teoiog abso­lut fiui părintelui Petru Lazar din Prăjeşti.

Le dorim multă fericire şi noroc.

— Voi sunteţi urmaşii — Iul Árpád?Nu­mărul boierilor cu titiul străvechiu nemeşesc s'a Înmulţit cu încă unul. Dl Jacques Simon, vice­preşedintele bursei ungureşti a dobândit prin hotătîrea M. Sale titlu boieresc de Boglor. Pe măsură ce ne depărtăm de timpul când Arpad a » cucerit* pământul acestei ţări, numîrul fami­liilor boiereşti de atunci este înlocuit prin o nouă boierime al cărei caracter băştinaş să trădează prin câte un nume enfemist ca Iacques (pentru vulgarul Iacob sau Kobi). Dar găsim că aceste distincţii nu-s nemeritate.

Căci dacă cei dintâi au fost vrednici de a cu­ceri ţara prin vitejia 1er cu cât mai vrednici trebuie să fie ceice au cucerit-o delà cei dintâi !

— Jaf şi h o ţ i e . In staţia Caransebeşului-nou stând ieri trenul de persoane mai multă vreme, până ce să se dea jos călătorii, patru oameni, cu o uimitoare îndrăzneală au năvălit asupra vago­nului de posta, i a u dat în cap călăuzului şi cu o grabă mare, au luat din vagon tot ce au cre­zut că este de valoare : sacii cu scrisorile cu bani, lădiţe cu bani şi alte obiecte.

Au dispărut apoi repede. Jandarmeria-i caută pe capete. Aşa ruşine

mai rar !

— Biserică închisă. Dupăce jandarmii au stâns viaţa a 15 slovaci şi pe alţii 32 i-au rănit greu când cu sfinţirea bisericii din Cernova, acuma iarăşi jandarmii la îndrumarea fibirăului Ногапьку au închis dinaintea credincioşilor bi­serica pentruca slovacii naţionalişti i au scos din biserică pe cei cari votaseră la alegerile congre-gaţionale cu lista candidaţilor oficioşi.

Tot bravura jandarmilor, în tot locul! — Incident în c a m e r a lo rz i lo r din Lon­

dra. In una din zilele trecute un incident ne­plăcut s'a petrecut în camera lorzilor din Londra chiar înainte de apariţia în sală a perechei re­gale. Preşedintele a dispus ca un domn îmbră­cat în costum roşu de peer să fie scos din sală cu foiţa. Mai pe urmă s'a constatat că respecti­vul e cive din Londra, care şi acum poartă uni forma şi titlul Morky-peer, pe care lorzii noul nu 1 ştiau.

— Aviz ! Anunţăm din nou că orice lu­crare tipărită în tipografie străină nu o vom publica în ziarul nostru, afară de anunţurile funebrale şi acelea numai în caz dacă în oraşul apropiat nu e tipografie românească.

De aceea e de dorit ca tipograjiile noa­stre româneşti pe orice lucrare, fie cât de mică să şi pu^ă firmă. Orice lucrare fără firmă o vom socoti ca tipărită în tipografie străină se va arunca în coş.

— D e m o n s t r a ţ i e c o n t r a Iui »Gott er­hal te« . In şedinţa delà 29 ian. a reprezentanţei orăşeneşti din Braşov s'a făcut iarâş odată după mult timp politică şi încă poiiHcä kossuthisî* da pe vremiie regimului Fqérváry. De când au ajuns la putere Kossuth şi tovarăşii, s'a făcut re­marcabil şi aici în Braşov un soiu de şovinism violent, ce nu erà cunoscut mai înainte. Dar să trec Ia obiect :

La începutul şedinţei a cerut cuvânt profeso­rul Haláíz delà şcoala ungureascl de aici, pen­tru a interpela pe primarul Fr. Qiemesch, pen­truca la banchetul de instalare al protopresbite-ruiui evangelic săsesc ai Braşovului, Heifurth, s'a cântat imnul poporal »Gott erhalte«, de către muzica mliitsră. Pr;ntt 'asta au fost váíemate adânc sentimentele maghiarilor braşoveni. Chiar muzica susţinuta de întreg oraşul a contribuit Îs aceasta. Hsiász întreabă pe primar, dacă e înclinat a face ca pe viitor să nu se mai întâmple ast'el de lucruri.

Primarul Fr. Hiemesch, surprins de aceasta neaşteptată procedere a declarat scurt, că n 'are cunoştinţă ca imnul regelui să fi fost interzis în Ungaria. Dacă însă sentimentele cetăţenilor ma ghiuri se VT.târnă prin cântarea acestui imn, el primarul va împărtăşi aceasta dirigentuiui mu-zi cei orăşeneşti. Nu se poate cere însă deîa pri­mer, ca să supună unei censuri fiecare program al muzlcei orăşeneşti.

Ha'ász n'a luat la cunoştinţă răspunsul ş ; voind să motiveze refuzuî său, a pronunţat între altele şi cuvintele »mégis hunezut a német*. Atunci deodată % erupt o indignare cum poate nu s'a mai văzut de mulţi ani în adunarea comunală. Strigări de »pfui*, »pfui* ! copieşiau cu totul glasul profesorului Halász. Mai multe minute a durat această protestare plină de indignare.

Dupăce cu greu s'a făcut linişte, profesorul Halász a declarat, că a voit numai să zică, ce ar fi fost dacă cântarea imnului împărătesc ar fi fost întâmpinată de unguri cu cântarea » Mégis hunezut a rémet*! Aşa s'a purtat în adunarea vechiului oraş de cultură al Braşovului, un re­prezentant tipic al culturei moderne maghiare. Halal de o astfel de cultură. »Gazeta*,

— Aniversare. La 13/27 Ianuarie s'au împli­nit o sută de ani delà naşterea lui David Friede­rich Strausz in oraşul german Ludwigsburg.

Acest preot protestant a scos în 1835 o carte, care a avut înrîurirea asupra vieţei religioase a Germaniei şi a lumei întregi : » Viaţa lui Isus*. David Strausz susţine că n'au dreptate nici cei cari cred că în adevăr s'au întâmplat minunile de cari vorbesc evangheliile, nici cei cari vor să găsească în evanghelie o istorie adevărată, înlătu­rând împodobirile. După Straus In evanghelii vor­beşte spiritul comunităţei, care a îmbrăcat istoria adevărată a lui într'o formă mitică, prefăcând o într'o povestire mai pe sus de istorie, mai mult decât istorică, într'un adevăr vecinie : gândul ome­nire! Dumnezeu.

— »Standard* află din Berlin că după co­lonelul Gaedke, cunoscut expert militar, flota Germaniei va fi încurând a doua din lume, în-trecând pe a Franţei, pe a Statelor-Unlte şi pe a altor ţâri afară de Anglia. El arată că la sfârşi­tul Iui 1914 Germania va avea: lo(şasesprezece) cui rasate de tipul lui Dreadnought, 5 (cinci) cru­cişătoare cuirasate de tipul Iui Invincible, 10 (zece) vase de răsboiu de câte 13 200 de tone, din cari nici una mal veche de 12 ani ; 2 cruci­şătoare cuirasate de câte 16.600 de tone, amân­două vechi de câte 8 ani ; 10 (zece) vase de răs­boiu din clasele Wittelzbach şi Kaiser şi 6 (şase) crucişătoare cuirasate la fel cu cele cari au aj tr­iat pe Togo să câştige bătălia delà Tsushima.

— G h i l o t i n a la a m a n e t . In Franţa se dis­cută mult desfiinţarea pedepsei cu moarte. Ce va fi atunci însă cu ghilotina. Să fie pusă în­tr'un muzeu? să fie vândută? Scriitorul Hemy Houssay povesteşte cu prilejul acesta urmăforul amănunt din istoria ghilotinei. Franţa a avut o întreagă dinastie de călă', familia Samson. Şease membri ai acestei f «milli au purtat pe rând timp de 200 de ani slujba şi demnitatea da că ăi. Cel din urmă Samson şi a dat demisia în anul 1847, după cum povesteşte în memoriile sale. Sau mai bine a fost silit să şi-o dea. Căci fiind un om foarte uşuratic şi plin de datorii, el într'o bună dimineaţă a pus până şi ghilotina amanet. Credi­torul o primi, căci ştia că încurând datoraşui va scoate ghilotina având nevoe de ea. Nu aşteptă mult, căci după scurtă vrema un criminal Îu con­damnat ia moarte, dar mat mult decât condam­natul suferi — călăul, căci nu aveà ca să scoată ghilotina. Creditorul erà neîndurerat şi în cele din urma călăul trebui să declare ministrului ju­stiţiei că execuţia nu poate av*à Joc, ghi ovina fiind amanetată. Insfârşit guvernul plăti datoria şi condamnatul fit executat. Dar aceasta fit ultima execute, a ultimului membru din dinastia Sam­son, căci imediat guvernul îl demisiona.

Houssay spune că întâmplarea aceasta conţine o indicaţie pentru viitoarea întrebuinţare a ghilo­tinei după desfiinţarea pedepsei cu moarte. Ea va trebui pusă tarăş amanet — pe veci.

— F a l i m e n t u l u n e i b ă n c i şi C a r u s o . Banca naţională din New-Amsterdam (America) încheindu-şi bilanţul anului trecut cu o pierdere de 4 mii. şi jum. a dat faliment. Prin aceasta vestitul cântăreţ Caruso încă ä suferit o păgu­biră de 40.000 dolari, cari îi avea depuşi la banca respectivă. Ştirea aceasta i-s'a adus la cunoştinţă lui Caruso cu vre o câteva minute mai târziu după culisele Operei unde cânta din » Manon Lescaut*. Ştirba l-a atins într'atâta că a căzut pe un scaun exclamând :

— Oh, banii mei ! Oh, frumoşii mei bani ! Cei 40.000 de dolari al mei !

Prin falimentul acestei bănci au fost păgubiţi şi alţii cântăreţi.

— In c a r e ţ a r ă din Europa apar mai multe ziare şi reviste?

In Germania apar 5500 de ziare. In al doilea rând vine Italia cu 3300 de publicaţiuni perio­dice. In Franţa apar 2281, iar în Anglia cam 2500 de ziare şi reviste.

In Austro Ungaria, presa periodică atinge cifra de 1200, iar în Rusia apar 800 publicaţii. In El­veţia sunt 450.

In Statele-Unite, numărul se ridică Ia peste 50000 — deci de zece ori mai multe publica­ţiuni ca in Germania.

— Din S t - L o u i s se anunţă că printre muri­torii de foame din acel oraş a fost găsit lordul irlandez Wilton, duce de Athlone, baronul von Reede. Tot căutând o slujbă, cu mare greutate aristocratul acesta a Izbutit să între la un negus­tor de sobe ca curăţ tor de burlane. Era plătit cu 9 dolari pa săptămână; patronul aflându-i ori-

Pag. 6

gina 1-a concediat. Wilton von Reede e în vârstă de 53 de ani. A servit în rândurile burilor în răsboiul lor cu englezii.

— Convorbire cu unul dintre naufra­giaţii vaporului >Amsterdam«. Vaporul »Am­sterdam, in 22 luna trecuta s'a ciocnit la Hock van Holland cu vaporul englezesc »Axminster«. Pasagerii şi matrozii vaporului » Amsterdam, s'au îmbarcat pe cinci bărci de salvare, pasagerii de pe 4 bărci i a luat »Axminster«, iar pe a clncia barcă furtuna a mânat-o departe în negură, până a dat de ei vaporul norvegian »Songa«.

Despre odiseia acestei bărci a povestit unul dintre cei salvaţi, anume Richard P. Hood, care de prezent se află in Viena, către un corespon­dent al unui ziar din Viena, următoarele:

— ...Curentul a luat barca noastră care era condusă cu mult sânge rece de un matroz, şl a dus-o cu sine cu atâta repeziciune, încât nu pe­ste mult am pierdut din ochi pe »Axminster«. Lampa ni-se stinse, şi a trecut multă vreme, până când am putut-o aprinde din nou ca să ne putem uită Ia busolă. Cu îmbrăcăminte defec­tuoasă, ne apropiam tot mai mult unul de altul, temându-ne mereu să nu ne isbească vre-un va­por. Peste 2 ore am văzut lumină, am strigat din răsputeri, şi n e a reuşit sá atragem atenţia asupra noastră. Era vaporul »Songa«. Ne-au aruncat frânghii, şi a doua oară ne a reuşit să le prindem. Pe vaporul »Songa« am respirat mai uşuraţi, dar situaţia noastră n'a fost tocmai plă­cuta, căci vaporul era hiperîncărcat, ca vapor de marfă nu oferea nici o comoditate, şi proviziu-nile erau pe sfârşite. Din cauza ceţei dese, va­porul înainta încet şi au trecut două zile lungi până când ne-a afiat »Oonwzee« trimis spre cău­tarea noastră.

— Fiecare m a m ă se interesează de »Emul-slunea Scott«, pe carea am recomandat-o publi­cului cetitor de mai multe ori în coloanele zia­rului nostru. Aceasta e o pregătire din oleiu de ştlucă (peşte) pe care copiii o iau bucuros şi care lor le ajută repede şi sigur. Se capătă în fiecare farmaciele.

— Matzky Károly, cofetar în Arad, reco­mandă pentru sezonul carnevalului cele mai fine prăjituri de thee şi bomboane. Fabricaţie proprie.

Felurimi. O a d m i r a t o a r e a lui G o u n o d . Scena se

petrece ia Londra. într'o zi o admiratoare a mă­iestrului cum şi o ferventă colecţionară, eră în vizită la Gounod. Ea zăreşte pe cămirs un biet micuţ sâmbure de cireaşă. Fără să observe mă • iestrul ea luă sâmburele şi 1 vârî repede în bu­zunar.

După câtva timp, doamna revăzu din nou pe Gounod şi foarte bucuroasă îi arătă o splendidă egretă. în care sâmburele fusese montat îutr'un înconjur de diamante şi perie fine, — semn de omagiu adus din parte i geniului său. Surprin­derea ;îl fu întru totul neplăcută când Gounod îi observă câ el nu mănâncă nici odată cireşe şi că faimosul sâmbure erà probabil delà vre un fruct mâncat de valetul de casă.

* O relicvă. Muzeul afacerilor străine din Franţa,

s'a îmbogăţit cu o preţioasă relicvă Istorică. D-na Jessè, bunica secretarului de ambasadă delà Casa­blanca, a oferit două condee, cu cari Bismark şi Jules Favre (celebrul advocat membru al guver­nământului. Apărărei Naţionale, în Franţa) au semnat amnistiţiul şi preliminările păcei, Ia Ver­sailles.

Bismarck locuise atunci chiar în casa d-nei jessè, la Versailles, acolo au fost redigeate şi semnate documentele acelea. D n a Jessè în per­soană Ie-a înmânat acele două simple condee de os pe care mai târziu, pentru a le distinge le-a legat cu o mică panglicuţă gaibenă împreună cu o inscripţie.

In museul aceia aşa de curios se mai găseşte şi inelul Iui Jules Favre, inelul acela avea gravat chipul Dianei pe piatră şi i a servit Ia pecetluirea amnlstiţlului şi tratatului din Frankfurt. Lucru ciudat e că inelul acela ii fusese dăruit de biju­tierul Naundore, (ce încercase a se da drept Lu­dovic XVII) în amintirea procesului în care ce­lebrul advocat Jules Favre, pledase pentru el.

»T RI B U N A«

Delà judecătorii. Procese cu grămada. »Libertatea« scrie :

Şi peste câteva zile »Libertatea« iarăşi va sta în faţa straşnicilor judecători delà Cluj.

In 11 Febr. n. se va pertractà marele proces pornit asupra noastră, punându-ne deodată în cârcă 4 procese: pentru arti­colul de Paşti anul trecut: » Calea la în­viere peste Golgota duce«, pentru articolul de Sân Petru, pentru o reproducere din »Tribuna« şi din ;>Lupta« în ajunul alege­rii delà Beiuş, şi pentru o corespondenţă delà Ibaşfalau.

încărcat cu aceste patru acuze va sta re­dactorul nostru dl luliu V. loanovici, în-naintea juraţilor cunoscuţi din Cluj, cari abia aşteaptă săi zică da, e vinovat, de pa­tru ori vinovat, — pentru ca apoi tribuna­lul să-i poată croi pedeapsa ce va crede-o de mai »dreapta«.

Vieafa socială. Adunarea gen. a Casinel r o m â n e din

Lugoj , ţinută în 26 Ianuarie la 5 ore p. m. în localul Casinei a fost bine cercetată scrie » Progresul «.

Prezidentul casinei, dl deputat dietal C. Bredi-ceanu, a deschis adunarea, rostind un prea fru­mos cuvânt de deschidere, în cadrele căruia a intercalat şî istoricul casinei române, plin de date interesante.

Trecându-se apoi la celelalte puncte din ordi­nea de zi, aceste încă au fost pertractate în scurtă vreme, alegându-se şi vre-o 6—7 membri noui şi realegânduse în corn tel: Preşedinte: Cor. Brediceanu, vice-preşedinte: dr. Demetriu Flo-rescu, jurisconzult : dr. Const. Manea, secretar : Romul Dânaboi, cassier : Alex. Maniu, econom i Traian P. Rácz, bibliotecar: Alex. Onae, membr. ordinari: dr. Gh. Popovici, dr. Izidor Pop, Ioan Boroş, dr. Gheorghe Dobrin, dr. Stefan Petrovici, dr. Valeriu Branişte, dr. Aurel Vâlean, Gheorghe Popovici, Titu Haţeg, Iulian lanculescu, Isidor Chi-riţia, Nicolae Brieescu; iar membrii suplenţi : dr. Aurel Ciupe, dr. Cornel Jurca, Minai Gaşpar, dr. P. Maier, şi Sraian Gaşpar.

Săibătăciile dele Govăsinţ in parlament. Şedinţa delà 1 Februarie a Dietei.

— Prin telefon. —

Prezidează preşedintele Justh, iar după aceea vicepreşedintele Rako/szky.

Dintre deputaţii naţionalişti sunt prezenţi: Dr. St. Petrovici, dr. A. Vlad, dr. Aurel Novac şi dr. Ivánka.

La ordinea zilei proiectul juzilor şi pro­curorilor şi a două linii ferate (Chichinda-mare-Szabadka şi Arad-Chichinda-mare.) La cel dintâiu proiect vorbesc Bizony Ákos, Brody, Günther, Batthány şi Lengyel. La aceste două din urmă Szterényi şi Szmre-csány. r

Se primesc neschimbate.

Barbaria delà Covăsînt. *

Deputatul dr. St. C. P o p interpelează în afacerea volnic ie i şi barbariei c o m i s e d e fibirăul Faragó din Siria cu prilejul ale­gerii antistiei c o m u n a l e din Covăsînt . Face p e larg istoricul acestor m a n o p e r e admi­nistrative şi i s toriseşte d e a s e m e n l chipul să lbatec cum a fost maltratat de jandarmi preotul Ioan Cure.

(Amănuntele toate au fost deja publicate în »Tribuna <•.)

! 2 Febr. n. 1908 i

T* Dr. Vlad : Aceste sunt stări ca în Ru* sia ! E ruşine pentru ţară !

Voci: (dintre kossuthişti.) '

Acolo sa vă duceţi! In Rusia ar trebui să vă gonim pe toţi!

Dr. St. Petrovici : Destul de trist căi se aud astfel de cuvinte! Prin astfel de pur­tare d voastră încurajaţi volniciile şi bar­bariile administraţiei şi mai ales ale jandar­milor.

Dr. St. C. Pop continuă a spune, cum preotul Cure a fost eliberat numai în urma intervenţiei adv. Monţia şi a poporului, care; a luat garanţie. Termină cerând suspenda­rea şi pedepsirea fibirăului Faragó. Iar cum în timpul din urmă s'au întâmplat în mai multe părţi astfel de sălbatice acte admini­strative întreabă pe ministrul dacă are de gând să ia măsuri severe pentru a pune capăt acestei ruşinoase stări de lucruri. i

Ministrul nefiind de faţă nu răspunde.

Grave tulburări în Portugalia. Lisabona 1 Februarie. Ieri spre seară republicanii de aici au provocat for­mală revoluţie. In ciocnirea ce a avut loc cu poliţia, doi poliţişti au fost ucişi cu bombe, iar alţi mulţi au fost răniţi grav. Poliţia şi miliţia abià a fost în stare să respingă pe turbu­lenţi, cari voiau să năvălească şi să dărîme temniţele.

Concert, petreceri. ( Petrecerea cu j o c a Societăţi i d a m e l o r ;

din Oraviţa, ţinută la 18 a curentei în sala ote- \ lului » Coroana Ung.«, a succes pe deplin. Rar ni-s'a dat să putem înregistra un asemenea re­zultat moral şi material. A luat parte inteligenţa din Oraviţa şi jur. Erà o adevărată plăcere a privî în publicul ales al balului, fetele şi nevestele tinere încunjurate de ceata bohemilor.

Dispoziţia a fost dintre cele mai bune, a durat până în zori cătră ceasul 6, când şi cea din urmă păreche şi-a luat rămas bun din sala frumos de- : corată, spre a se odihni în dulci visuri, de obo­seala nebăgată în seamă între dulcile agitaţiuni ale petrecerii, ţesând mai departe firele îndepăr­tate, ce s'au zmuls din această seară atât de plăcută. (» Progresul «).

Есояотів. -jp i o XX i î - i.

Brünn, 30 Ianuarie 1908. Răsfoind anuarul băncilor române pe anul 1Q08

şi examinând bilanţele institutelor noastre finan­ciare pe anul de gestiune 1900, í(i este bătător la ochi profitul neobicinuit de mare ce l a realizat aproape unul fiecare în decursul respectivului an. La unele acest profit trece — am putea zice peste marginile bunei cuviinţe — nu e de loc în ra­port just cu capitalele proprii ale respectivelor institute. Natural sunt şi excepţiuni şi acestea se observă primo loco la institutele, cari au ca con­ducători oameni experţi, oameni conştii, cari îşi dau seamă, că ce directivă şi rol trebue să ob­serve institutele noastre faţă de clientela lor, în majoritate absolută ţărani, »talpa ţării«. Sărmană talpa, vânjoasă trebue să mai fi, ca să poţi su­porta atâta greutate! . . .

Răsfoind anuarul, cineva mi-a z is : Adevărat scamator trebue să fi, ca cu aşa capital, aşa profit să realizezi.

De! Asta încă n'ar fi nimica, dar cetind »me-nu«-ul singuraticelor institute, conform căruia se propune a se înghiţi profitul realizat — cu mi-

Nr. 17.—1908. » T R I B U N A c Pag. 7

rare Irebue să constatăm un lucru. Abstrăgând de unele bănci mai de seamă ale noastre, mai sunt şî alte institute de talie cu mult mai micuţă, dar cu stomac tot aşa de mare şi nesă­ţios, ba chiar şî mai mare.

Nu ţi-ar fi, dacă o parte bunicică a profitului, •— în multe cazuri jupoiat de pe ' pielea bietului ţăran — s'ar folosi spre binele Iui — dar cu drept trebue să te indignezi, când vezi, că primo loco se au în vedere dividendele, remuneraţiunile domnilor, marcele de prezenţă tot a domnilor, iar la unele numai din greşalâ dacă a mai rămas ceva, se mai dotează fondurile de rezervă, cât despre sumele votate pentru scopuri culturale etc., vai şi amar. Nu-i mirare, fiind ultima poziţie în călindar.

Aceasta durere, se poate observa la o parte bunicică a institutelor noastre. Cât despre remu­neraţiunile funcţionarilor pentru munca titanica şi zelul lor, nici nu mai amintesc.

institutele acestei categorii îţi fac impresia, că n'au scop mai nobil, decât a vânà după dividende. Atari institute, în fruntea cărora stau astfel de conducători egoişti, nu-şi pot aroga dreptul de a fi institute naţionale, ci cu drept pot fi timbrate de cuiburi de vespi, lipitori.

iCum e turcu-i şi pistolul« ! Cum sunt şi vor fi conducătorii institutelor

noastre, aşa va fi şî câştigul moral şi material al lor.

Dar aşa se vede, că marcele de prezenţă, tan­tiemele şi dividendele grase sunt »Sfta Treime* a multor conducători si acţionari ai institutelor noastre, — care prin surisul său, alât de graţios ademeneşte pe unii chemaţi şi mai mulţi neche­maţi a se strădui într'un chip sau altul, profitând ba de poziţia-i socială, ba de vre-un alt favor, — vorba vine, — ba din ură personală, egoism, invidie, poftă de câştig etc. etc., ca s'ajungă sub gingaşele-i aripi, rozând mai din creastă mai din coadă: vorba ceea: «Interesul poartă fesul*.

Egoismul cel mai mârşav se restrânge de pe frunţile şi din privirile lacome ale tuturor, acelora, cari cochetează cu această Sftă Treime, a căror ideal ori idol este.

Abia vegetează institutul de 3 —4 ani şi deja împarte dividendă cu nemiluita, dotând fondurile de rezervă cu câteva sutiţe. — Aşa ies apoi cu­iele din sac şi ne dovedesc evident, că institutul nu e condus raţional, ci e fabrică de venit, ne-avându-se în vedere interesele economice şi pros-perarea ţinutului în care vegetează, dupăcum se cam spune cu predilecţie, de regulă prin §-ul 3.

Cum se fixează prin statute, că din venitul curat să se dea întâi 5°/o acţionarilor, tot aşa să se fixeze, că dividendă nici când să nu treacă d. e. peste maximul de 8°/o, atâta ar fi prea destul, — ci primo loco să se doteze din greu iondurüe, de rezervă şi aceasta să se facă con­séquent mai ales la început, mulţumindu-se ac­ţionarii cu câte 5°/o, - - căci doar' şi fondurile rezervă ale acţionarilor sunt, iar cu cât cresc a-cestea mai repede, cu cât institutul delà început se aşează pe baze cimentate, solide, cu atât cresc în valoare şi acţiile şi sunt mai aptate, dar cu atât creşte mai mult şi creditul institutului în afară şi totodată sub condiţiuni mai favorabile.

E o avere, un câştig acesta, de care foarte mulţi nu-şi dau seama, dorind mai bine să li-se numere dividendă cât mai grasă în palmă, poate socotind, — căci nu poţi zice, că judecă, — cu mintea unui laic, că: »Cei în rnâns, nu-i min-ciună«. Unde mai puni remuneraţiunile relativ, grase, ce se împart domnilor din direcţiune şi comitetul de supra veghi ere, iar bieţilor func­ţionari, cari supoartă greul jugului, pe lângă plă­ţile subţiri, li se mai şi scoate ochii cu câte-o sfărmitură ca de milă.

In multe cazuri, abia de-i ajunge bietului mu­ritor pe-o păreche de pantaloni.

Ce rîvnâ de muncă vor aveà respectivii func­ţionari văzându se într'atâta disconsideraţi ? !

Nici atunci, când institutul e consolidat pe de­plin, când fondurile de rezervă au ajuns sau chiar în trecut capitalul social, nu e just şi conzuit a se purcede din greu la împărţirea unei dividende mai grase, — ci în prima linie să se reducă pro-porţionat etalonul, să se dea o parte mai mare a profitului pentru scopuri culturale şi de bine­facere, stipendii, ajutoare etc., avânduse în vedere primo loco lipsurile clientelei de pe spinarea că­reia s'a încasat respectivul venit. Aşa se va putea susţinea apoi şi concurenţa străină, de care se vaită atâtea şi atâtea dintre instituteie noastre.

Institutele noastre financiare peste tot nu sunt a se privi de nişte stabilimente unde bagi o sută de coroane într'o acţie, să fie cu respect, — ca să-ţi fete 14—15 şi mai bine Ia anul. Acţiile nu sunt iepuroaice.

Scopul băncilor noastre nu trebue înţeles rău, — acesta nu e a se vedea nicidecum în realizarea unui profit cât mai mare şi eventual umflat chiar, din care apoi să se împartă, spre bucuria şi sa­tisfacţia acţionarilor dividende cât mai grase, ase­menea remuneraţiuni etc.

Destul de regretabil, că sunt institute Ia noi, relativ multe şi mai mari şi mai mărunte, cari obicinuesc a împărţi profitul după calapodul de mai sus.

Sit veniat verbo, — cred, că chiar şi fondurile de rezervă ale acestui institut, în decurs 35 ani, puteau sta la un alt nivel, cu mult mai înalt de cum sunt azi.

Scopul şi chemarea băncilor nu trebuie să fie celea zise mai sus şi cu atât mai puţin poate fi chemarea institutelor noastre de a se îndeletnici cu plătirea de dividende grase.

Mi-au trecut prin mână sute de bilanţe delà alte naţiuni, dar nicăiri nu mi s'a dat să văd in­stitute, cari să împartă profitul după calapodul cum se obicinueşte pe Ia noi. Institute bine con­solidate, cu trecut în urma lor, nu plătesc divi­dende ca băncuţe, de ale noastre, cari abià că răsuflă de câţiva ani, — şi cu atât mai puţin o fac aceasta institutele fruntaşe.

Primo loco s'au dotat fondurile de rezervă, pe urmă s'au avut în vedere scopurile filantropice, - - acţionarii mulţumindu-se cu dividende, de 4 -5°/o, rar ajungând la maximul de 6°/o. Astfel de prezent atari institute şi în celea mai critice momente se bucură, de un credit mare şi ieftin, iar clientela şi-o pot menaja cât se poate de culant.

Un singur exemplu : Cassa de păstrare, din Danzig, despre care voi mai vorbî şi la alt loc, — e o asociaţie cu capital societar de 9,000'— mărci, grăieşte şi scrie nouă mii de mărci, dar cu fonduri de rezervă, de 4,250.000— mărci,cari natura), nu le-a adunat îndeletnicindu-se a plăti dividende 15—20°/o.

Faptul, că institutele noastre plătesc dividende aşa grase, predispun băncile mari a le urca eta­lonul de reescont, zicând, că cine plăteşti atari dividende, trebue că lucră cu un etalon de tot urcat, ergo poate plăti şi pentru reescont mai mult.

Chemarea şi scopul băncilor este mijlocirea şi nivelarea cererei şi ofertei de credit sub condi­ţiuni cât mai avantagioase, a alimenta comerciul, industria şi economia cu mijloacele băneşti ne­cesare, a scăpa mai ales clasa mai puţin cultă de — şi din ghiarele uzurarilor fără sufiet şi inimă, etc. etc.

Iar în special datorinţa sine qua non a insti­tutelor noastre este, de a căuta să ridice cu orice preţ şi jertfe clasa de jos, ţărănimea, şi a contri­bui la formarea unei clase mijlocii mai numeroase şi mai puternice, distribuind ajutoare şi plasând băeţi pe la diferitele ramuri de meserii, etc. etc. Căci cu cât va fi pătura de jos mai cultivată, cu atât şi sămânţa aruncată va aduce roadă mai îm­belşugată, fapt de care numai bucura se poate fiecare.

Fiind cercul de afaceri al institutelor noastre restrâns la un ţinut mai mic sau mai mărişor, ar fi foarte conzuit şi de dorit, dacă acestea s'ar interesa ceva mai mult şi mai de aproape de lipsurile şi sanarea năcazurilor ţăranilor, pe cari le vor cunoaşte din de ajuns. Numai cu atâta nu i-se ajută ţăranului, că-i dai împrumut şi încasezi dobânda, care pe la unele institute, durere şî acum întrece — în unele cazuri cu mult — chiar du­zina de procente.

Băncile noastre însele să fie propovăduitoarele înfiinţării a tot felul de tovărăşii şi însoţiri. Ase­menea ar trebui pus stăvilar maniei de a înfiinţa bănci noui şi acolo unde nu trebuesc.

Pe o piaţă unde pe lângă o băncuţă româ­nească mai există sau vegetează şl alta străină, ce nevoe e şi de a doua bancă românească ? !... Ca să se concureze reciproc şi să se căpătuiască câţiva inşi ? !

»Unde-s doi puterea creşte »Şi duşmanul nu răsbeşte«,

vor declama cărturarii. O fi! Numai cât durere, respectivele institute nu merg mână în mână şi

astfel: » Inter duos litigantes tertius gaudet*, zice vorba strămoşească.

Bine să băgăm de seamă ce facem! E timpul suprem ca să fim cu ochii în patru.

Şi încă ceva: ia noi prea se »chibzuieste* pe îndelete, prea se bate apa în piuă.

Mai sprinten cu reformele! Vorba lungă sărăcia omului. Să sperăm, că în urma închegărei » Solidarităţii*

vor întră lucrurile într'o alvie nouă, cu un curent mai sănătos şi mai rapid.

Să dea Dumnezeu! V. V. B.

Bursa de mărfuri şl efecte din Budapes ta . B u d a p e s t a , 1 Febr. 1008.

INCHEERCA l a 1 ORA i

Oria pe Apr. 1908 (100 Mg.} 2 3 4 4 - 2 3 - 4 6 Secări p e Apr. 19*68—19-70 Qvíi p e Apr. 1568—15-70 CsKisrni pe Mai t908 13 54—13.56

INCHEERCA l a 4 ORE i Orân pe Apr. 23-48—23 50 Secară pe Apr. 19-82—1984 Q*/ăt pe Apr. 15-74—15 76 Cucuruz pe Mani 1908 13 56—13.58

a fost următorul i Preţul cerealelor după 100 klg Qrâu

pe Tisa — — — — 22 K. 80—24 K. Din comitatul Albei — 23 > 10—24 » De Pesta— — — — 22 » 50—24 » Bănăţenesc — — — 23 » 23 » De Bacica — - — 23 » 20—24 » Săcară — — - - 20 » 20—20 * Orzul de nutreţ, cvaiitatea I. 15 » 40—15 »

» de cvaiitatea II — 15 » 20—15 » Ovăs » » S — 16 > 10—16 »

» » » li — 15 » 9 0 - 1 6 » Cucuruz vechiu — » >

> nou

50 fit 10 20 90 05 30 60 40 30 20

13 » 50—13 » 70

BIBLIOGRAFIE. — In tipografia diecezană din Arad a apărut:

>Coasa<, melodie poporală, prelucrare şi armo­nizare de Ioan Vldu. Preţul 1 cor.

*

>De ducă*, cor bărbătesc, pe motiv poporal de T. Lugojan. Preţul 1 cor.

La toate boalele de piumâni Emulsiunea SCOTT se poate folosi imediat.

Emulsiunea SCOTT nu numai că vindecă părţile bolnave ale corpului, ci dă întregului organism putere şi sănătate. 2

E m u l s i u n e a S C O T T sete un medicament specific de încredere con tra

tuturor bnale lor d e p lumânl şi nu e numai un mijloc sigur ci şi ieftin. Puterea vindecătoare şi nutritoare a acestui medicament constă in aceea, că Ia prepararea lui se întrebuinţează materiile cele mai curate, mai fine şi mai eficace cari există şi mai departe preparaţiunea originală SCOTT e nu numai gustoasă ci şi uşor de mistuit

Preţul unei st ic le or ig inale 2 cor. 5 0 fii.

Se află în toate farmaciile. La cumpărarea Emulsiunei vă rog să observat

marca care reprezintă un pescar.

Pofta Administraţiei. luliu Musta, Glimboca. A n primit 6 Cor. c a

abonament până Ia 1 Aprilie 1908. Alex. Drimba, Cséklye. Am primit 8 cor. ca a-

bonament până la 1 Ianuarie 1908. Ilie Cu cu, Oravicza. Postul e deja ocupat.

Redactor responsabil Ioan N. Iova. Editor proprietar G e o r g e Nichln.

Pag. 8. «TRIBUNA* Nr. 17 — 1908,

Anunţ, La o distanţă de 12 kilometri delà Lugoj

se află de vinzare o moşie de 310 jughere katastrale din care jumătate adecă 150 ju­ghere sânt acoperite cu pădure, iar ceialaltă jumătate se târseşte la primăvară.

Moşia se cuprinde în pf. în doauă par­cele, cari sunt încunjurate de 6 comune la distanţă de circa 400 metri, deci e situ­ată bine şi la drumul de ţară care o des­parte în două părţi.

Condiţiunile de cumpărare sunt foarte avan-tagioase aşa că cei cari doresc a avea un bun frumuşel acomodat atât pentru agricul­tură cât şi pentru creşterea vitelor apoi uşor şi ieftin, pot deveni proprietarii bunului ba chiar şi aceia, cari l'al cumpăra pentru de

a specula mai departe cu el încă fac o cumpărare foarte rentabilă, deci reflectanţii serioşi pot să se adreseze ori la adminis-traţiunea ziarului nostru ori la dl Dr. Con­stantin Manea, advocat Lugoj, de unde pot primi in formaţiuni mai detailate.

U n SLirticlvi c ă u t a t pentru

= 1

•AAAAAAAAAAAAAAAAII 4 Vânzare de trăsuri t

L NEGUSTORI în părţile locnite de români şi sârbi este

. • ^ B I R C A RĂSUCITĂ-* .* . pentru ciucuri la oprege şi pentru ţesut de bra-ciri, catrinţe şi măsaie. Birca aceasta răsucită are giănţ (luciu) de mătasa şi ieste tare căutată

în multe locuri. Cereţi muşte gratuit în 30 colori delà magazina

de bircă a lui Alexandru Kocsis , farbar în N é m e t b o g s á n .

Se află de vânzare

trăsuri cu coperiş folosite • • •

şi alte

trăsuri noi de tot soiul • cu p r e f u r i i e f t ine . • Se pr imesc spre reparare —- în t imp • scurt şi preţ moderat — trăsuri fo- •

Iosite, sau s e schimbă.

Olasz Lajos, Arad. fabricant de trăsuri

Erzsébet királyné-körut, vis-à-vis de Ipartestület. ^

•ТТТТТТТТТТТТТТТТИ

,PLEWA' SUMAI motoare de Benzin şi ulei brat

i servesc cea mai ieftină şi mai ga* rantatä p u t e r e

motoricä W pentnn scopuri de moară şi agricultură."ТЦ Durabilitatea ѳ calculata pe o viaţa de om.

Se censumă ulei brnt, benzin sau gaz pompat de 2—3 flleri pe o oară.

I

Catatog de preţuri şi orice lămurire gratuit. Condition! de plată avantagioase.

Dénes 1 - •• — spelialist de mo(OiU'à. —

» • Budapest, V . , Lipot-körut nr. 15 , Vă rugăm să vă Însemnaţi adresa şi s'o

pEstraţi.

Preparaţiuni de ACID CARBONIC din Muschong Buziás fürdő 9ШГ n o i í i i - f i r j j í i i iaonte T M

exped iază în afară d e cartel o cantitate ori cât de mare

ACID-CAB BONIC-UCN№ natural, chemîc , din isvorul de acid-carbonic din băi le Buziaş, pentru prepararea apei g a z o a s ă (soda) pentru restauratori şi alte scopuri industriale.

Nü se pcate confunda cu acitíul-carfconic artificial fc

ă

a;a

e

s

e

p™ a i ф Serviciu S n Ä S J i

Ape minerale şi medicale de Buziaş < î n sstriolo ele 1 <1<- 1/2 l i t r e . J

Au un efect neîntrecut pentru b o a l e de inimă, rinichi şi beşică. Apă de masă de prinsa calitate!

Lămuriri serveşte cu plăcere : r

fv lL íchong-buz iáEíürdoi szénsavművek és ásványvizek szétküldés! telepe Buziásfürdön", Adresa t ee j j r a f i ca : Muschona-Suziasfurda T?iefon interurban 18.

Se caută reprezentanţi isteţi din loc.

4]

І И И И В В і В і Н И И М В І Első szegedi len-áru damast és műszövőűe secs I V I i h á I y

SZEGED, Tisza Lajos-körut 3 3 .

Recomandă productele sala proprie de in şi damas t

precum : covoare , ştergare, fugare mil ieu şi toate

ce l e trebuinc ioase pentru pat . Tot aşa ha ine pen­

tru mireasă, precum lucruri de ajur după plac.

Preţuri moderate, serv ic iu prompt. — La rugare prin epistolă mă presint personal. —

Ш і Ш Ш І Ш Ш Ш І Ш Ш М І Ш І Ш Ш І .JAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAk

Sárga János :: argintar şi pregătitor de ob iec te artistice ::

Kolozsvár, Mátyás király-tér 13. Telefon nr. 354. Telefon nr. 354.

Abundant provăzut cu Os, ф> .o o ob iec te de aur, argint ' V ^ î < j ^ I şi petrii s cumpe . Pregă-

fggSf?& î teste tot felul de lucrări ij artistice: în aur, argint şi 1 altfel de lucrări de artă

ţ-Щ l maginetră. — Schimbări I de aur şi argint, conform

jjş a § cursului zilnic. — Cu preţ •Ш-Л curent servim gratuit şi «Sama» <•

franco.

• •

•

• • • •

w

Si

•4»

ta .4)

ta

s»

Fiecare econom lucrează in propriul s ă u interes , dacă c u m ­pără numai pluguri de oţel ş i trunchiuri pentru plug din

oţel de Bäcker. Goarnele

se fac din oţel infragil,

pentru care primesc răpunderea pe cinci ani. Maga­zinul de încredere esclusiv pentru pluguri a Hui

B ä c h e r R u d o l f Aradon, J ó z s e f fôherceg-ut 9. s z . (Gróf Porc ia -bäz)

Maşina de s ă m ă n a t „Unicum Dníl", Sistem Melichar construcţie practică, nu trebue potere de tras, se poate regula punctual, în privinţa durabilităţii ocupă primul loc între toate. Asta o dovedeşte împrejurarea, că în cei 10 ani din urmă am vândut din ele mai mult de 30.000.

M e l i c h a r F e r e n c z Magazinul

de încredere al maşinelor de sămănat cu patentă

ces.-reg. a lui Melic­

har Ferencz A r a d j ó z s e f főherczeg-

ut 9. sz. (Gróf Por-

cia ház.)

Se

1908 Nr. 17. T R I B U N A « Pag. 9

MOŞTENITORII LUI

TAGÁNYI ISTVÁN ş i K i s J O L S V A i SZABÓ ISTVÁN

proprietarii de vii de deal

•• isi vind :

i V I N U R I L E í din regia proprie esclusiv de Mădierat, Miniş şi Baraţca, vinuri albe şi roşie de masă, — - de desert ( a s z u ) J = 5 c =

în Arad, strada Batthyányi nr. 24 în localul anume aranjat pen­tru acest scop şi le espediază în butoie sau buteli în loc sau

în provincie.

Catalog specificat de preţuri se trimite la : dorinţă imediat, i

9

b

0 O 0 Fondat în 1868. ШШШШМШШ O 0 O

TEUTSCH GYÜL Prima fabrica din Braşov

de maşini, pompe de stins focul şi tot felul de articole de alamă, institut pentru nichelare, magazin de biciclete, maşini de cusut şi

maşini agricole

Braşov, str. Bolonya-vasut Nr. 9. - - PROSPECTE - -

despre pompe de apă trimite gratis si franco.

Teiefon-Nr. 122.

* Zsellér Imre * Atelier artistic pentru special i tate de fereşti d e biserică, pictură pe sticlă, pentru părţi d e sticlă, p lumbui tor de artă

şi d e m o z a i c

Budapest, VI., Aréna-ut 124.

Pân' acum s'au făcut în atelierul meu fereştrile bise-ricelor romano-catolice din Bács-Almás, a celei din Nickine, din Gredişte, Bácskula şi Bodajk, a celei greco-orientale din Újvidék, la cari mà provoc, ca şi la parochii, cari au lucru distins din parte-mi. •

иэстехзибххзюсзабюиоскк

Friderie I l o n i g T u r n ă t o r i e , fabrică de clopote şi metal ,

a rangeată pe motor de vapor.

JLs?ad, strada Mâkoezi №. 11-28. S ' a f o n d a t l a І 8 4 0 .

J P r e m i a * l a 1 8 9 0 c m о ѳ а m a i m a r e m e d a l i e « l o s t a t .

Cu garanţie pe mal mulţi ani şi pe lângă cele mai favorabile condiţii de plutire — recomandă clopotele sale cu patentă ces. şi reg. invenţie proprie, cari au avantagiul ea faţa cu огі-сѳ alte clopote, ia turnarea unui şi aceluiaşi clopot tare şi cu sunet adânc — se face o economie de 20—30°/0 al greutatea metalului.

Recomandă tot-odatä clopote de fér­ce se pot învîrti şi postamentele de fer, prin.

я căror întrebuinţare clopotele se pot scuti de erepat şi chiar şi cete mal mari clopote se pot trage fără-ea să së clatine turnul.

Recomandă apoî transformarea clopotelor vechi în coroană de fer, ce se poate învîrti, cum şi turnarea din nou a clopotelor vechi, sau schimbarea lor cu clopote nouă pe lângă o supra-solvire neînsemnată.

Liste de preţuri şi cu ilustraţiunî — la dorinţă se trimit gratis.

КХХХХХХХШХХХХХХХН

lösch József f a t o r i c a c l o m a ş i n i t i o a g r o n o m i e

B Á C S - T 0 P 0 L Y A — —

Recomandă

maşina de I I I I I I I I I 1 c u d<>uă

s ă m ă n a t П U M 11 I A rânduri. Fabricaţie ungurească!

— — — Poftiţi şi cere{i inviaţ iuni asupra preţurilor. — — —

Pag. 10. » T R I B U N A « Nr. 17. — 1908:

Grósz Jíagy fcrcncz, eist, :: D E B R E C Z E N , Ş a s - u . 8,

„Arany egyszarvú'-. Recomandă medicamente speciale preparate.

Numai exista, reuma, !

Cine voieşte să scape de orice soi de r - e « m A şi de tot felul de dureri externe să cumpere o sticlă mare din renumitul B a l z a m R e g e s c (Király Balzsam) al cărui efect vindecător recunoscut "-HaítfliSáoi d e m e d i c i - 1 s t i c l ă m a r e 2 < 6 S

_ ' AB C0T- 0 1 îndrumare. 3 sticle mari oajUSZpQQ/ű. 6 - 6 5 cor. cu îndrumare, porto

franco cu rambursa. Patentat, în nenumărate spitale de frunte se aplică ca cel mai eficace medica­ment. Numai exista reumà !

Védjegy.

MUSTAŢA E FRUMOASĂ dacă întrebuinţezi

íPOMĂDA HAJDÚSÁG cea mai bună pentru creşterea şi potrivirea musteţelor, pregătită din materie neunsuroasă. E f e c ­t u l se v e d e j o a r t e i u t e şi cu s i g u r a n ţ ă . Scutit prin lege. Un borcan S O fil. Prin postă se trimit numai 3 borcane cu : 2 - l S Cor. Cu rambursa gratuit.

- - - - M E D I C A M E N T - - - -PENTRU V O P S I R E A P A R U L U I în culori blond, brunet sau negru. Efect la moment. O singură vopsire e de ajuus, ca părul sau musta­ţa o l u n ă să aibă culoarea ce o doreşte. Nu înă­spreşte părul. O sticlă cu medicament pentru ori şi ce culoare 4 cor.

Sa sprijinim industria din loc!

• » S»

I

S » •m Si

c

t 45

te »• •«K p

» 5

. _ A N L â N l , AKAD, Flór ián -U. ПГ. 6|c ( c a s ă propr ie )

Primeşte în lucrătoarea sa orice lucru ce stă în atingere cu această branşe, ca: ferării pentru clădiri, ma­şini de fiert, porţi, balcóne, coridoare, trepte, grilage verende, scuturi, tablete în orice formă, sobe Meidin-ger, fântâni săritoare, şi orice soiuri de renovări.

îndeplinesc orice comandă atât în loc cât şi în pro­vincie în modul cel mai cinstit — iar pentru lucrul făcut de mine pri­mesc chezăşia.

Cerând sprijinul onoratului public, român

Cu stimă:

lăcutuşier.

?4 fu

*i •s » .

».

» fu <S » . fi » .

I

Planuri pregătesc gratuit.

Aduc la cunoştinţa on. culti­vatori de vio, de fructe şi a fabricanţilor de rachiu, cü în prăvălia mea se află cele mai nei căldări de fert rachiu, cu preţurile cele mai moderate. Atrag atenţia on. public asupra aparatului de răcit în formă de sul sistemul cel mai nou ca ţeava dreaptă şi încovoiată.

Montarea iakrkelor mai mari de rachiu pentru ferberea şi redmarea W , © esesait din materialul cel mai fin şi punctual.

Cu stimă:

E N G E L T H A L L E R B É L A , fabricant de arămuri.

S Z E G E D , Lechner tér 10*(Casa propr.)

m

Cel mai bun loc de cumpărat

T E A r u s e a s c ă veritabilă

de China şi Caravan în pa­chete originale măsurate.

Elim J a m a i k a diferite soiuri veritabile

în sticle proprii se pot găsi

la drogueria şi parfüméria lui

V o j t e k és W e i s s ARAD.

S

H i *

B S H

S C H M I D T F R I G Y E S

és T Á R S A . Atelier de repararea maş ine lor şi de lăcătuşerie , provăzut cu putere electrică.

Nagyvárad, Hattyu-utcza nr. 2. Pregătim tot feiul de lucrări, cari se ţin de branşa noastră;

astfel de exemplu : Lumini electrice, porţi d e p o m p ă , în­grădiri Ia b o i t e de morţi şi orice lucrări de relief şi gustos mod. Preätim apoi şi reparăm şi provedim din non: to t felul de maşini de e c o n o m i e , instrumente de e c o n o m i e , Instru­mente de aranjamente d e moară, Transmissiuni , maşini de vapor, etc. Acestea din urmă, ca măiestrii maşinişti, ce luam pe răspunderea noastră.

Mai ales punem mare pond pe Inbunătaţirea maşinelor de tipografie şl mntarea tipografiilor, fiindcă SCHMIDT FRIGYES, membrul firmei, a servit 14 ani dearâudnl In fabrica de maşini alni Wörner J. ès Társa din Bpesta.

Nr. 17.—1908. »TRI BUNA« Pag. 11.

Sa fondat în annl 1868.

urmă to ru l lui

SILBERMANN J. MĂIESTRU DE COJOACE ; I CĂCIULI, PRECUM ;T

INSTITUT DE PLISSE* ÎN

Te m e s vá r -G y à r vá r o s Andrássy-ut nr. 7, pes te drum de fraţi i Deutsch.

Beoomendă magazinul său abondant adjustatj ot felul u de fabricante proprii de

piei perziane, piei veritabile de Ardeal negre şi feştite. piei de lipsea, căciuli pregătite din pă-

nură Kriemer. Mare magazin In tot felnl de moda nonă de

pălării p e n t r u b ă r b a ţ i ş i c o p i i nul departe am piei veritabile din ţară şi străinătate, precum perziane KRIEMER, fárbuite de Lipsea, precum

şi de miel alb. i institutul meu de plissé se primest tot felul de haine

pentru plissé, din loc şi provinţă. m Preţuri moderate, serviciu prompţi totere in m i c ş i ш а г е . — C o m a n d e l e d m p r o v i n ţ ă s e e x e c u ţ i — — — — — — p r o m p t ş i r e p e d e . — ^ ^ ^ —

(emény Mihály, Szeged Colţul sräzilor Iskola şi Oroszlány, ti mănuşi şi bandage pentru Yătămături.

Ipecialist în banda-

e pentru vătăraături

iorapi de elastic,

andage pentruTab-

omen, după siste-

ml cel mai modern

şi după măsură,

lare d e p o z i t în

biecte diferite de

urnă, franţuzeşti şi

Dglezeşti. - Cordon

liana, indispensabil pentru dame.

lomandele din pro-incie se îndeplinesc unctual şi repede pe lângă preţuri -I moderate. Щ

aie emigrare! pentrucă şi la noi poate câştiga ca'n Ame­rica, dacă se ocupă cu industria noastră de casă.

Dă lămuriri prima întreprindere din Un­garia de Sud de maşină de împletit în casă

Kötőgép vál lalat , Szeged, strada Iskola nr. 18.

Toată imitarea şi reproducerea va fi pedepsită.

Unicul veritabil e + •

B a l z a m u l T h i e r r y provăznt cu marca „Călugăriţa verde" sab scutul legii. Cel mai vestit şi neîntrecut medi­cament contra perturbaţiunilor de mistuire, sgârciuri de sto­mac, colică, cathar, dureri de pept, influenza etc., e foarte bună la începutul tuberculozei. Se capătă în 12 sticle mici, sau în 6 duble, ori în una mare

_ deosebită provăzută cu încuie-LTbiwrf I toarea patentată. Preţul 5 cor.

M J ^ * * « t e £ _ J cu porto.

[ICH os E N ]

Allein echtïpEâlsasi

Unsoare Gentifolia Thierry recunoscută ca „non plus ultra". contra rănilor vechi, aprinderi, vătămări, răniri, precum şi tot felul de umflături. 2 borcane cu 3 cor. 60 fii. cu porto. Banii s e trimit înainte ori se ridică prin rambursa. Apotheca Thierry în Pregreda lângă isrorul mineral de apă aeră Rohits Sauerbrunn.

Depozite în următoarele apothece : în Arad la FÖLDES KELEMEN şi la HAJOS ARPAD.

S e afîă în deposit şi la L. Vértes, Lugoş. AtOIlti Û ! ^ a c a t e n t " m a i a l e s P e revânzători n l u l l ţ l u • să fie atenţi la cumpărare şi co­manda la balzamul meu brevetat prin lege. In oenzul §§-lor 23 şi 25 se espun toţi cei ce nu cumpără balzamul pregătit în apoteca mea, ea altoi fals şi care nu este provàzut cu breveta „Călugăriţa verde", dar mai ales revânzătorii se pedepsesc cu o pedeapsă de 4000 coroane sau cu închisoarea corăzpunzătoare de un an. Tot aşa stă lucrul cu celelalte amestecături fără orice preţ srigate In pieţe, cari însă nu sunt bune numai pentru a stoarce şi înşela publicul.

l o s i f R e s c h fabricant de luminări de ceară, în :

Z o m b o r (Bácska m).

Aparat de l ampă eternă, G u i o n. Numai acest aparat e în stare

să ardă 7—10 zile fără întreru­pere ziua-noaptea cu o lumină frumoasă. :: :: Părţile const i tuit ive :: ::

:: a le aparatului : Sticle admirabile de cristal roşii

ca rubinul, albastre, sau verzii 2-40 Cor.

Fitil patent o cutie nr. 0. 1, 2, 3,4, 2.80 „ Capac preservativ aurit . . . 1*40 „ Pălnie de ulei cu bumbac . . — -36 „ Aplicaţie de aramă şi lemn . . 1 20 „ O sticlă de rezervă roşie ca rubi-• mul, albastra sau verde . . 2-40 ,,

Uleu d e ars e x c e l e n t : Cel mai nou preparat pentru lampa Guion,

arde admirabil, un klg. . . 1'20 Cor. Transportul se face în borcane de sticlă de

25 lit. cu coş preservativ. Preţul borcanului de sticlă . . 4-— Cor. Preţul coşului preservativ . . —-80 „ Onoraţii cumpărători sunt rugaţi să păstreze

uleiul la loc întunecos că altcum se strică.

Mijlocul cel mai bun de imfrumseţare din lume !

care pentru însuşirea neîntrecuta de îmfrum-seţare la expoziţia din 1900 Paris a fost premiată.

CREMA REGINA curată în timpul cel mai scurt faţă de orice catifelată. ÜN BORCAN 1 coroană 40 fileri.

PUDRA REGINA se recomandă ca cea mai bună dintre pudrele până acum cunos­cute. Se vind în coloare albă, roza si cremă. O ŞCATTJLĂ 1 coroană 40 fileri,

SĂPUNUL CREMA REGINA e săpunul cel mai de toaletă pentru înfrumseţarea feţei. O BUCATĂ 70 fileri.

De vândut în laboratorul chemical al lui

Te m e s v á r y J ó z s e f .. apoteoar

Szeged , Petőfi Sugàr-ut şi la T ö r ö k J ó z s e f , apotecar, Budapest, Király-u.

Pabrioaţiune de specialitate adevărată franceză şi americană In ambalagiu

original. ,1. Recomandată de medici !

• m ; iS ip r i t a te necondiţionată ! Preţul In valoare de согоапэ duzina

. ч т 2, 4, 6, 8, 10, 12.

Noutate de origine americană p â n ă 1 acum neîntrecută !

S i l k F i n i s h ïïevertear"

Tinde siguranţă completă In urma în-• іШ tinderii şi flineţei extraordinare. —

£ № S i i * , 2 Preţul 1 0 - 1 2 cor. Donts-americans duzina cu 6, 8, 10 çor. Preservativ feminine „Pecssarinm oclusivum", după profesorul

Mensinga la ordin medical. Preţul dola 3—5. cor. Adevărate sponghil franceze de siguranţă preservativă.

Preţul: duzina 6—12 cor.

IVftll T ^ u * ° ѵ а & і п а , 1 8 Р г а У : cel mai № Л Ц f 1 1 U U • sigur şi mai cornot p r e s e r - 1 ™ U U • vativ feminin ça specialitate. Multe mii de dec-

laraţiuni recunoscătoare! Preţul 15 cor.

P o r i t T ^ u v ă lăsaţi a fi influintaţi Г u l l j l l d i marfă mai ieftină, pentrucă sc

prin scopu­

lui corăspund în adevăr numai preservativele originale americane ! ! !

Rrâlll П І О П О ^ legătoare pentru period. V l d U I ^ U l d l l d Legătoari pentru pântece

buric, sau contra durerilor de stomac. (Serviţiu femenin.)

Ciorapi de gumi j umflăturii picioarelor, preenm şi la picioarele copiilor.

Tot felul de recuzite highienice trebuincioase la îngrijirea şi comoditatea bolnavilor. Pe lângă

preţuri originale de fabrică. Cel mai nou catalog se trimite gratis în plic închis şi în mod secret.

Se capătă la fabrica de legătoare medicale din v - 7 ~ -ш m m Ш Budapest,IV, Жеёеіш J.*£znis

Cei ce se provoacă la anunţul acesta capătă 2 0 % rabat.

Pag. 12. „ T R I B U N A" Nr. 17. —1908,

! f * *

*

* Si

M D M O M S « № «M M U t • № M OM m M» M» м о MO 6*0 M» MO J T O T u T U T u j O T O T O T O Ţ O T O j O Ţ o Ţ o Ţ o Ţ o ^ ^

© 3

H ? s o t 5 i & a * §< a a a a Ц a a

m Acuma à sosit @

ie ii d e N o r v e g i a

fără culoare şi miros, calitate escelentă.

= = Prefiil unei sticle 2 coroane. =

Contra

s u p ă r ă r i l o r r e u m a t i c e este escelentă

Spirtul Reuma încercat de atâtea ori cu succes.

= Prefiil unei sticle 80 fileri. = Se capătă calitatea originală în farmacia lui

Rozsnyai Mátyás Arad, Szabadság-tér.

Nr. telefon 331. Ol

Nr. telefon 3 3 1 .

totó e i s als als e is e i s e is e i s e i s e w &a e is e is eüs e is e w e i s e is w w e i s e i s e w w e i s eJmt

Premiat en medalia cea mare la exp. milenară din Bpesta în 1896.

T U R N A T O R I A

D E C L O P O T E

F a b r i c a de scaune de fer pen t ru c lo ­p o t e - • a lu i

ANTOMU NOVOTXY = Z = TIMIŞOARA-FABRIC I

Se recomandă spre pregătirea clopotelor nouă, precum la turnarea de nou a clopotelor stricate, spre facerea de clo­pote întregi, armonioase, pe ga­rantie de mal mulţi ani prevă­zute cu adjustärl de fer bătut, construite spre a ie întoarce cu uşurinţă în orice parte îndată ce clopotele sunt bătute de o lăture ' fiiind astfel mântuite de crepare. Cu deosebire sunt recomandate

CLOFOTILI G À U R I T E de dînsul inventate, şi premiate în mal multe rîndurl, carî sunt provăzute în partea superioară — ca violina — cu găuri ca figura S şi au un ton mal intensjv, mal adînc, mal limpede, mal plăcut şi cu vibrare mal voluminoasă decât cele de sistem vechiu, astfel că un clopot patentat de 327 Mg. este egal în ton cu un clopot de 46I klg. patentat după sistemul vechiu. Se mal recomandă apoi pentru facerea scaunelor de fer bättut, de sine stă­tător — pentru preadjustarea clopotelor vechï en adjustare de fer bătut ca şi spre turnarea de toace de metal. — Preţ-curantnrl ilustrate gratis.

' • S Û T . / *

• іЖШ

* Colonia agricolă H Á M O R Y J e oltoí 1,6 ,ie Jin ы

l i f e r e a z à

soiu curat oltóit pe Riparia-Portalis, de prirr.a calitate, ultoi de rădăcină bogată pentru vin şi delicatesă în ca-

~ litatea cea mai bună — şi -

ultoi d e vii precum şl miădiţe d e v i e cu rădăcină Rlparla Portal is

? • î n o r i e e c a n t i t a t e . • Ag Desluşiri detailate despre prefuri potj primi bucuros

m în casa de sub nrul 3 din strada Deák Ferencz. T Telefon: 229. Telefon: 229. pţAj, Preoţii şi învăţătorii primesc 5% rabat din preţuri.

Ш Ш Ш Ш Ш Ш Ш Ш Щ Щ Щ s ш ш ш ш ш ш ш ш ш

Forte-pianuri ш pianine

vest i te in toată l u m e a , mechanicä engleză, so capătă cu cele mai moderate preţuri re­cunoscută de ce» mai bună maestru-pian din Viena Ia

firma ~„"3!ІГ

Reményi

lifierantul de muzicalii la academia reg.

în Budapesta, s t rada Kirá ly n r . 5 8 lângă „Academia ungurească de muzică", care acum se edifică.

Reperaturi şi stimulări de pian execută pentru capitală şi provinţă numai prin cei mai esperţi şi desteri ma­estru şi pe lângă garantă cu preţurile cele mai moderate.

Forte-pianuri vechi ş i folosite le sch imbă cu noui. Mare deposit de harmonii europene şi

americane. — Prospecte gratis şi franco. —

Pluguri си vapor, Maşini de treierai, Fabricaţii de clasa pri

din Anglia, cu încălzi­

toare de paie, apoi

cu sau fără locomo-motivă cu aburi , cu motor ; .. .. .. ..

pe lângă uri şi preţ i

) cond condiţii -favorabile, r e comandă celor interesaţi serios

agentă, ele íatorif-Д..

Bupaest, ii., str. Tükör. nr. 2. S e d a u ş i d e s l u ş i r i n e c e s a r e .

TIPOGRAFIA GEORGE NICHIN, — ARAD.

Xr. 17.—1908 » T R I B U N A « Pag. 13.

St u mai sire pentru ca poţi scăpa de ori-ce durere pro­venită din răceală prin vestitul

Spirt de ghiafă (iégzesz). E singura mângâiere pentru cei ce sufer

de podagră ischiaşi şi reumă. Nu este numai un medicament indispenzabil

de casă, dar din cauza efectului grabnic şi radical chiar o m i n u n e .

Dl învăţător-director Z. Szőke Albert din Pan-czélcseh îmi scrie următoarele:

Spirtul de ghiaţă i ' i f : L c L u 7 o mare bucurie, că în trei rânduri şi anume la o durere d e m ă s e a , Ia d u r e r e d e s t o m a c h , Ia durere d e înţepenirea gâtului şt o d a t ă la d u r e r e da c ap l'am folosit cu deplin succes. I I reco­mand c ă l d u r o s ori-şi-cui, căci e o adevă­rată b i n e c u v â n t a r e p e n t r u cei-ce sufer .

I V I A I C E R 3 S T I C L E M A R I .

Durerea de dinţi şi de cap înceată deloc de eh La o b o s e a l ă , s i m ţ d e s l ă b i c i u n e , la eso-

farea d u p ă luc ru l g r eu , la î m p u n s ă t u r i d in coastă, la sc r in t i tu r i , la d u r e r i d e s t o m a c h , de p i e p t şi la d u r e r i d e foa i e e tc , după o singură frecare omul se simte ca de nou născut.

D . Î R = S p i r t de ghiaţă "0JZZ iarea mea, drept aceea mai cer şese sticle mici •din acest medicament escelent. Cu deosebită stimă

K é k e l l ő Jos i f Lász ló , paroch Dragă Die apotecar! Binevoeşte a-mi trimite

cu rambursa sase sticle mici din vestitul : r =

S p i r t d e g h i a ţ ă ( j é g s z e s z ) cu întoarcerea poştei ; căci au un efect foarte bun şi se pot folosi cu un mare rezultat: şi-1 reco­mand foarte călduros ori-şi-cui.

Dumnezeu să trăiască pe inventatorul sp i r t u Iui d e g h i a ţ ă .

A t k á r B a n d e r G á b o r , măsar

E cu neputinţă a înşira nenumăratele epistole de recunoştinţă şi mulţamită, prin

lăudat spirtul de ghiafă. Aceste puţine specimene dovedesc escelenţa şi marea lui răspândire într'un timp foarte ţeurt, încât deja are şi imitatori.

Inventatorul şi unicul său fabricant este:

Szémann Ágoston apotecar

H A T V A N . 3 sticle mari sau 6 sticle mici trimit franco

ori-unde. Preţul: 1 s t ic lă m a r e 1 c o r . 2 0 fii., sticlă

mică 6 0 fii.

Fie-care sticlă e sigilată şi numele inven­tatorului se află atât pe sticlă, cât şi pe avisul de folosinţă.

Pe p o s t ă n u m a i 3 s t ic le m a r i s au ç sticle mici s e p o a t e t r im i t e .

w Să ne ferim de imitaţiuni. -**

Igaz Sándor c i a s o r n i c a r şi g i u v a e r g i u

ARAD, Piaţa Libertăţii. l â .ng ;â . e d i f i c i u l t e a t r u l u i v e c h i a

Aur şi argint călcat cumpără pentru preţul cel mai mare de zi, ori schimbă pentru alte

obiecte de aur şi argint.

Toti aceia cari vor să aibà o

cu picioare trainice de mânat sau cu motor să se adreseze cu încredere la

Gartner Samu mare fabricant de maşini de cusut şi biciclete

Arad, strada Weifzer János, (Palatul Minoriţilor).

unde se află biciclete de toate felurile cu preţul cel mai moderat. Reparaţiunile se fac punctual. — Maşini de cusut se află în ma­gazin permanent. Condiţiuni lavorabile pentru plată în rate.

Fondat la anal 1892.

K AULICH ETEL BUDAPEST

n u m a i IV., S z e r v i t a - t é r

5, f é l em. demulteori deco­rat, cel mai vechi

şi mai plăcut

ate l i er

corsete în care se con­fecţionează cor­sete reform ne-vătămător să­nătăţii, în faţă drept, s tomacul îl lasă liber, to-aşa şi susţiitoa-rea d e piept,

strîngătoarea d e foaie şi de şolduri , susţii-toare d e spate, precum şi cor­sete ortopedice după moda ire-centă şi solide pe lângă preturi

moderate. — Catalogun ilustrate şi îndrumare pentru lu­area măsurei aşa în ioc ca şi în provincie se trimit gra­

tuit cu porto franco.

Au sosit obiecte de ocasiune !

Brunner Béla p r - A v â l i e d e m o d ă ş i s s p e e i E i l i t & ţ â .

Arad, în piaţa Szabadság nrul 20. (Strada Forray, palatul contelui Nádasdy.)

Recomandă magazinul său bogat de mar fă , unde se pot căpăta ce le m a i f r u m o a s e c a d o u r i d e

o c a s i u n e . Pă l ă r i i l e cele mai moderne, c ă m e ş i , g u l e r e ,

m ă n u ş i , c r ava t e , ba t i s t e , c i o r a p i e tc . Mare asortiment de coloniale F r a n c e z e şi E n g l e z e

Mare târg de ocasiune! P r e ţ u r i i e f t i n e ! Servic iu p r o m p t !

Comande din provincie se efeptuesc la moment .

IN atenţiunea medicilor şi a bărbierilor.

In primul atelier din Ardeal de ascuţit cu putere electrică, ss ascut şi se melireazà cu preţuri moderate tot felul de instrumente medicale şi de băr­bier. Instrumentele trimise pe posta se ascut în 24 de ore.

Solicităm încrederea binevoi­toare rămân cu stima:

Exner Sándor N A G Y - S Z E H I CГѴ.

promenada Bretter.

ii C A L E L O R S E C R E T E !

[ • • • • » • • • » • • • » • • • • • • • • • # • • • • • • • # • • • 3 • B li-jit, — da»* ín rer'ltafe adevărată că In vre-t mea de a&i ѳ bătătoare la ochi mulţimea acelor i ormer-i, a ca>or sauge şi sucuri trapeşti sunt • aifoflate şi e a û îu urma uşurinţei d'n tinereţe qi L pi.-n depiindeiî rele şi-au sdrancinat sistemul ner-t vos şi puterea spirituală. E timpul suprem ca t acestei ş t ir i îngrozitoare s i se pună capăt. Tre-t bue să fle cineva cpre să dea tineiimei desluşiri • binevoitoare, sincere şi amănunţite In tot ce pri-t veste viaţa sexuală — t.-ebue să fle cineva căruia Г о а т ѳ п ч să-şi încredinţeze f$r& teamă, fără sfială b si cu 'ncredere necazurile lor secrete. Dar nu ѳ 9 tu deajuns însă a destăinui aoeste necazuri ori şi k cp', ei Uebue să ne adresăm f i n i astfel de medio • specialist, conşt'>neios, care şlie să dea asupra ? vieţii sfaturi bune sexuale şi stie a ajută şî mor-I burilor ce deja eventual există, atunci apoi va » înceta existenţa boalelsr secrete. f De o cbemare atăt de măreaţă şi pentru acest I scop ѳ institutul renumit fn toată tara al Dr-uloi • P \ L 0 C Z , medic de spital, specialist, (Budapesta t VII, Kákócz.vi-ut 10) , r i d e po lângă discreţia cea I mai skietă, pumeşte ori cine (atăt bărbaţii cât şi w femeile) desluşiţi азирга vieţei sexuale, unde f sângele şi sucu' île trapeşti ale boluavauü se cutaţi , I nervii i-se întăresc, tot organ'smul i-se eliberează • de materiile de boală, сЬщкДѳ sufleteşti i-se li-f nişfese X Fără coníűrbarea ocmpai'uoUor zilnice dr. PA-• L0CZ vîndeoă deja de ani de zile repede şi ra-Z dieal cu metodul său propriu de \ indecare, chiar I şi cazuţile сѳіѳ mtn ncglese, ranele sifilice, boalele •* de ţeve, băşică, neivi si şira spinării, Începuturile J de conûme a minţei, и*таъ'ѳ iiaiei şi ele siflli-

t suini, erecţiunile de spaimă, «ІІЬтѳа puterei băr­băteşti (impotenţa), vătămata le, boalele de sauge,

i de piele şi toate boalele organelor sexuale fe-I meieştî. Pentru femei ѳ „sală de aşteptare sepa-• rată şi eşiro separată. îa ceeace priveşte cura, J depívtarea nu este piedecă, căci dacă сіпэѵа, din •> otice cauză, n'a? puteà ѵ-зій In persoană, atanci •• i-se va da răspuns amănunţit foaţie discret prin J scris )»re (fn epistolă ѳ de ajnns a se Înlătura _ numai marca de răspuns). Limba română se vor-• best» perfect. După încheierea curei, epistolele f se ard, oii la dorinţă se retrimit fie-oăiuia. Insti-Ь tutol se Îngrijeşte şi de medicamente speciale. • Vizitele se primesc începftnd Лѳіа 10 ore a. m.

şi până la 5 ore p. m. (Dumineca pană la 12 ore a. m.) Adresa : Dr . PALOCZ, modic de spital, spe­cialist, Bulaposta Vil, Rákóozi-ut 10.

• • • • • • • • i

Cel mai mare galonar de mobile şi podoabe femeieşti din - — = ~ - - - •• ţ a r > i i ,- • -

Ö z v . B a r c z a G y ö r g y n é p r ă v ă l i e de tapeturi pentru mobile ş i căruţe

SZEGED. Fabrică de fireturi de mobile, galoane, crepuri, creţuri, fireturi de perdele şi draperii, ciucuri, tivituri de co­voare, nasturi de pla-pomă, rose, reţele de pat, galoane şi ciucuri pentru care funebre.

eu S CQ 0

os s §

Serviciu repede, prompt şi ieftir !

Pag. 14. „ T R I B Ü N A " Nr. 17 . — 1 9 0 » .

Fabrică de mobile. Cel mai ieftin isYor úe a procura mobile

e în TIMIŞIORA. Mare magazin cu tot felul de m o b i l e

pentru m i r e s e , d o r m i t o a r e , s a l o a n e , c a f e n e l e , h o t e ­l u r i e t c . , delà cele mai simple până !a cele mai elegante.

Primesc tot felul de aranjamente pentru biurouri de cancelarii şi boite, pregătirea meselor de biliard după desemne date sau plănuite şi desemnate de mine; nu altcum şi tot felul de lucruri şi mobile pentru edi­ficii cari aparţin branşei măsăritului.

Onoratul public poate fi sigur de lucruri solide şi serviciu prompt.

Mobile se dau şi pe lângă preţ plă-tibil în rate lunare.

In aşteptarea comandelor, rămân

cu deosebită stimă :

FORMAYER A L B E R T fabricant de m o b i l e în

T e m e s v á r O r a v i c z a G y á r v á r o s , 3 k i r á l y - a . 6 . F î - u t c z a .

Ru&ăm a observa firma !

Cumpăr cu preţul cel mai ridicat şi vând delà domni haine bărbăteşii folosite, blăni de călătorie, mo­bile folosite, casse „Wertheim", dulap de ghiaţă, unelte de călărit, hamuri, puşti şi fere vechi, precum şi metaluri ori cât de mari şi mici.

To t aci se poate găsi delà licitaţie luate, 500 bucăţi de stofa fină pentru haine cu 5 şi 6 fiorini pentru un costum.

Localul prăvăliei mele din Maiu este strada Asztalos Sándor (casa Grabner). Prăvălia de mobile se află pe Árpád-tér nr. 5 în colţ (în casa bisericei izraelite)

După dorinţă merg şi acasă şi în provincit chemat print'o carte poştala.

Cu toată stima IULIU HERZFELD.

ProYisiuni de maşini cu vapor LOCOMOBILE făcător de jirezi de paie în formă întrebuinţată şi cu dregere

se po t căpăta pe lângă condiţi i de plătire foarte favorabilă la firma

SEIFRIED HUGO BUDAPEST, V., str. Katona József 17.

г о д § ю < ^ ю е § і э о § § € > с § ю о £ Primul fabricant de instrumente şi maşini

de Yinţerie din Ungaria de Sud

Bory Béla, Szabadka Arpád-u. 158.

Telefon 390. Telefon 390.

l i l l ü f U i l t * Primesc comande de tot felul pentru zidărit, lu-crări de arta şi maşinărie, aranjare de apadacte şi sonerie cu electricitate şi repararea acestora, mai departe pregătesc maşini de vinărit amintite ca : p u m p e de vin, scu le de bere, instrumente pentru punerea dopului , stu-puşuri, PRESSE D E VIN, Z D R O B I T O A R E D E S T R U G U R I , etc. şi repar aceste stând bun pentru repa­raţie. — Pregătesc apoi tot felul de ţesături d e sârmă la cuşte de găini, Ia grădini z o o l o g i c e , la îngrădituri de vii.

Cu preţurile cele mai moderate transportez ma­şini de ţesut sârme, cuptoare maces automate şl maşini după cele mai noui sisteme.

Ţinta mea principală e să câştig încrederea co-mandatorilor, clienţilor mei şi pentru viitor.

Servesc bucuros cu un plan de buget, cu pre ţ-curent.

PREMIATĂ CU PRIMUL PREMIU LA EXPOSIŢIA MILLENARÄ DIN BUDAPESTA IN 1896. g

Fabrică de ceasuri de turn şi turnătorie de clopote A LUI p

G. P. РАЛТЕЫС in S , I £ " N

FJEM A FONDATA Ш 1854.

( Z I M O N Y ) FIRMA FONDATA IS 1854.

ï j W . û р р я с п г і ЛР t u r n d u p ă f e l u l c e l m a i n o u , p r o p r i u d e c o n s t r u c ţ i e ,

idee cedsnn ue ram cuFpendulá ІІЫгщ cu 8'îrnià; _

Т Л Я Г П Я Г І О Т Ш І Р î l O l i " » 0 * - s i i a a î l ţ i i r J . í ^ I s o á t o a r e d © fier1, i v a i i i a n u i , l a c l o p o t e v e c h i p e n t r u a l e a c o r d a a r m o n i c , f a c e

a d n e x e « i < e e l o p o t cS.o fier.

G a r a n t e a z ă e x e c u ţ i e p r é c i s a i B i s e r i c i l o r ş i c o m u n e l o r s ă r a c e l i s ă d ă î n r a t e d e m a i m u l ţ i a n i .

Am cercat e x p o z i ţ i a u n i v e r s a l ă d i n P a r i s r" :n Í900, cu scop de studiu. fcgk Preţuri moderate ! Ш HOTELÜL CEL MAI SPLENDID ARANJAT, RESTAURANT Л

CAFENEA. — In centrul oraşului.

Központi Szálloda - flotei Central Telefon 391. ARAD Telefon 391.

LOCUL DE STAT A TRANVAIÜLÜI. Iluminare electrică, telefon, bài, cafenea, gradină, mâncări fran­

ceze şi ungureşti. Comande pentru prânzuri sau cercuri familiare, sau pentru nunţi se fac în modul cel mai prompt; afara de aceia saletari acomo­date pentru diferite societăţi sunt la disposiţie în toată vremea,

SALĂ DE BAL. Cele mai escelente vinuri de podgorie, Rajna şi Bordeaux. —

Tot felul de şampanie din ţară şi străinătate. Sprijinul on. public îl cere cu toată stima

Kottái János, hotelier.

In atenţiunea proprietarilor de maşini agricole şi mori!!

Mă angajez să fac tot felul de lucruri de măsar pentru maşini agricole şi aranjări de mori, cu

" preţurile cele mai moderate. ~ Pentru lucruri în provincie mă duc ori unde _ — — — în persoană. — — — —

Solicitând binevoitoarea încredere.

t Sunt cu deosebită stimă :

Serviciu escelent!

K A M I S I T Y s e n J Á N O S , t măiestru de maşini agricole şi mori.

Z Z = Ú J V I D É K , Temerin uteza 36. = .