Source://ro.wikipedia.org

PLANUL Cladire Inteligenta Energetic Promotion of Intelligent Energy Building PLAN Un Sistem de Management pentru o Cladire Inteligent EnergeticUn sistem integrat de cas a viitorului cu Sistem central si de senzori- Sistem de conducere inteligenta BMS (Building Management System). Prin Creierul digital ca infrastructura electronica tip laptop sau computer (Sistem de Management al Cladirii -SMC) se poate monitoriza,controla si actiona la programarea proprietarului de Cladire Digitala pentru: -economie de resurse n exploatare,utilizarea eficienta a resurselor energetice i printr-un consum scazut de energie electrica- necesar reducere cu 25%; -cresterea gradului de securitate si siguranta la incendiu prin control al accesului, detectare si alarmare; -mbunatatirea conditiilor de mediu, confort si igiena; -reducere cheltuieli de mentenanta- post central si mai multe posturi locale de colectare, procesare si transmitere a datelor.

Daca sunteti in concediu sau la serviciu/acasa ,ati uitat sau e noapte pentru odihna, Sistemul porneste si opreste,dupa ore presetate, tot ce este conectat la reteaua de energie electrica ca aparatura electrocasnica sau sistem audio-video-pentru o lumina,temperatura si umiditate necesara prin automatizarea instalatiilor din cladire: -iluminatul (inclusiv instalatia de udare) in curte sau in casa; -centrala termica murala sau instalatia de ventilatie-aer conditionat(ce asigura climatul termic); -sistemul de securitate, control acces si alarmare incendii -alarma sau camera video;corelare ntre sistemul de evacuare al fumului si cel HVAC, instalatii de apa si statie de pompare hidrofor; -televizorul(inclusiv de mutat in pavilion fara cablu coaxial),combina muzicala,sisteme de comunicatii Internet,TV prin cablu cu circuit nchis, videofonie; -managementul sistemului de lifturi; -frigiderul sau combina frigorifica;cuptor cu microunde;baia sau calculator de bord al autovehiculului. Interdependenta trebuie sa conduca la economie de energie n conditii de confort impuse. Prin conexiune broadband la Internet si gadgeturi interconectate intre ele (poate,depinde de cerinta , si prin in telefon mobil),simulezi Prezenta si Managementul cladirii:pe Glob in 2005 conectate circa 35 mil., iar in 2010 preconizat 162 mil -calculati Dvs.! Masurarile pentru ambientul exterior si interior(confort termic necesar de 20 - 22 C iarna si de 24 -26 C vara) se realizeaza prin senzori utilizati pentru: temperatura, umiditate relativa, flux de caldura, radiatie solara, directia si viteza vantului, consumul conventional de energie, infiltratii, iluminanta.

Source:www.trident.ro

Necesara este o strategie deoarece consumul si pierderile energetice sunt majore : 11 tari din Europa Centrala si de Est EU-25 1.Producere si consum -35-80% 2. Agentia Internationala de Energie (IEA) -potentialul de economisire a energiei electrice n Europa de Est este de 40 % din totalul consumului. Cladiri pierderi 40 kWh/m2; consum de energie n sectorul rezidential -41% din cel total; eficientizare energetica a cladirilor este:n Germania (65%), Italia (40%), Austria (55%), Franta(60%), Suedia (65%) Eficienta energetica in cladiri Sectorul cladirilor consuma in jur de 40% din cerinta de energie a tarilor UE. Acesta ofera largirea potentialului pentru eficienta energetica. Cercetarile arata ca mai mult de jumatate din consumul actual de energie si peste 45 MT de CO2/an pot fi economisite pana in 2010 prin aplicarea unor standarde ambitioase atat pentru cladirile noi cat si pentru cele renovate toate acestea reprezentand o considerabila contributie la indeplinirea obiectivelor Protocolului de la Kyoto si Directiva pentru cazane(boilere) (92/42/EEC), Directiva fabricarii produselor(89/106/EEC) si prevederi privind constructia de cladiri din cadrul Directivei SAVE (93/76/EEC). 1.Cladiri pierderi 120 kWh/m2/an 2. Legea nr. 372/2005 stabileste ca performanta energetica a cladirii se stabileste si pe baza energiei efectiv consumata sau estimata pentru o exploatare necesara a cladirii( ncalzirea, prepararea apei calde de consum, racirea, ventilarea si iluminatul),functie de indicatorii: - izolatia termica si caracteristicile tehnice ale cladirii si instalatiilor; - proiectarea si amplasarea cladirii n raport cu factorii climatici exteriori, expunerea la soare si influenta cladirilor nvecinate; - sursele proprii de producere a energiei si alti factori, inclusiv climatul interior al cladirii. Este necesara reabilitarea termica a cladirilor ,deoarece pierderile de caldura sunt substantiale: ferestre 40%

Romnia

Nu vrem asa! Source:www.curentul.ro/

pereti acoperis pardoseala reabilitarea termica

26% 24% 9% creste temperature interioara cu circa 4 C, reducere costuri pentru ncalzire cu 15 - 20%;investitia recuperata n 7-9 ani prin: -termoizolarea peretilor exteriori, terasei, subsolului, tavanului holului de intrare a blocului cu placi de polistiren expandat; -transformarea acoperisului tip terasa n acoperis tip sarpanta; -nlocuire usi si ferestre exterioare cu tmplarie cu geam termopan; -montarea de obloane la ferestre; -inlocuirea corpurilor de ncalzire sau spalarea chimica, montarea repartitoarelor de costuri si robinete termostate, izolarea tevilor din subsol.

1.Administrarea cldirii prin management energetic adecvatPentru asigurarea eficienei energetice este necesara o exploatare i ntreinere adecvata a cladirii si echipamentelor aferente,conform parametrilor de performan proiectai pentru un consum minim de energie. Standardul prEn W122 Calculation methods for energy efficiency improvements by the application systems-Metode de calcul pentru mbunatatirea eficientei energetice a cladirilor prin utilizarea sistemelor de automatizare integrate,elaborate de Comitetul Tehnic CEN/TC 247 din cadrul Comisiei Europene pentru Standardizare Automatizarea, Conducerea si Managementul Cladirilor propune necesitatea introducerii sistemelor de automatizare integrate n cladiri respectiv a BMS cladiri inteligente prin care se poate obtine o utilizare eficienta a energiei. Pentru managementul energetic al cldirii trebuiesc realizate dezideratele urmatoare:

Source:www.hagergroup.ro

Operatiuni Identificarea starii ei

Realizare Inspecii,expertize energetice i verificri n teren pentru evaluarea situaiei existentedegradrile aprute la partea de construcii i defeciunile la instalaii,precum i stabilirea obiectivelor generale sau locale consumurilor Prin msurare facturare pentru monitorizare si actiune a Stabilire obiective urmarite: realizarea eficienei utilizrii energiei prin activitati de management energetic si promovarea imbunatatirii permanente.

Cunoasterea energetice

Exploatare si adoptare msurilor necesare Intreinere adecvata

Implementarea planului de actiune :meninere peformane energetice prin utilizarea unui sistem adecvat de masuratori.Evaluarea progresului prin rapoarte privind datele despre energia utilizata si activitatile curente Informare si constientizare a Functionare adecvata n ansamblu si individual- prin lucrri de reabilitare termica i reparaii sau expolatare;campanii publicitare;instruirea personalului implicat; acces la locatarilor informare, transferul practicilor de succes, proceduri si tehnologii Controlul cldirii i instalaiilor se realizeaz prin inspecii periodice n teren-[1]-[5] stabilind elementele necesar a fi verificate,reparate si monitorizate: Elemente cladire Interpretari ale datelor de control

Anvelopa 1.degradri la interior perei 2.degradri la exterior perei 3.infiltraii de ap 4.infiltraii de aer

1.Fenomenul de condens interior conduce la apariie mucegai-pe suprafaa interioar elementelor de nchidere (perei, planeu teras),daca temperatura acolo este mai mic dect temperatura punctului de rou(adica rezistena specific la transfer termic este necorespunztoare condiiilor de microclimat interior -temperatura i umiditatea relativ a aerului) datorita: -temperaturii interioare sczute; -umiditatea interioar ridicat-uscare rufelor n ncpere, folosire aragaz fr evacuarea n exterior a vaporilor i gazelor de ardere, prezenei plantelor n ncpere; -ventilare insuficient a ncperii; -rezisten termic redus a elementului de construcie-lipsa termoizolaie,diminuare performane ale materialului termoizolant datorit umezirii sau tasrii.

2.Exfoliere, desprindere tencuielii, ptare faada datorita: -alctuirii necorespunztoare a structurii peretelui(mai ales strat de finisaj exterior); -apa provenit din condensarea vaporilor de ap din interior, care au trecut prin structura peretelui se acumuleaz n spatele finisajului-daca pereii ncperilor cu umiditi interioare ridicate nu sunt prevzui cu straturi barier de vapori i finisajul exterior este realizat cu straturi impermeabile (vopsitorii n ulei, straturi ceramice glazurate).La cicluri de nghedezghe se acccentueaz dezagregarea unor zone din faad, cu consecine nefavorabile asupra proteciei termice a cldirii. 3.Prin stratul impermeabil de protecie de pe faa exterioar (hidroizolaia):din acoperi,subsoluri,rosturile dintre elementele prefabricate de faad,rosturile dintre ferestre i perei,cauzate de instalaii (canalizarea pluvial, preaplinul de la rezervoare i vase de expansiune, goliri etc.)-conduce la degradare si scdere performana de izolare termic; 4. Prin:lipsa geamuri sau panouri de nchidere ale uilor exterioare;nchidere defectuoase a uilor de acces n cldire (ui fr dispozitive automate de nchidere);neetaneitate tmplrie la contactul ntre cercevea i geam (mbtrnirea chitului, degradarea lemnului)si ntre toc i perei (lipsa materialului de etanare) Instalaii de nclzire, A. Corpurile de nclzire aparate i echipamente: 1.realizarea temperaturii corpurilor n concordan cu temperatura exterioar, funcie de -caracteristici si dimensiuni temperatura agentului termic i de modul de racordare al corpului de nclzire; materiale,conducte,armturi, 2.realizarea unei temperaturi uniforme la toate corpurile de nclzire aflate n condiii similare;

supori -starea mbinrilor conductelor (mufe, flane, suduri) -poziiile i caracteristicile elementelor de automatizare -protecia anticoroziv i termoizolaiile conductelor -protecia contra electrocutrii

depistarea radiatoarelor reci la care circulaia agentului termic este blocat (nfundare cu depuneri de ml, obturarea conductelor de racord i a robinetului de reglaj, prezena aerului n corpul de nclzire) efectul aciunii organelor de reglare la corpurile de nclzire. B. Reeaua de conducte de distribuie 1.etaneitatea conductelor i armturilor; depistarea scurgerilor de agent termic; 2.existena izolaiei termice pe conductele de distribuie amplasate n spaii nenclzite (subsoluri, canale termice); evaluarea strii izolaiei termice (umed, deteriorat, de grosime insuficient etc.); 3.existena aparaturii de msur i control pentru cunoaterea parametrilor instalaiei: termometre, manometre, contoare de energie termic; 4.echilibrarea hidraulic i termic a ramurilor i coloanelor instalaiei de nclzire; constatarea existenei organelor de reglaj pentru echilibrare (tuuri cu prize de presiune, teuri de reglaj, dispozitive de reglaj i echilibrare etc.); 5.apariia situaiilor de blocare a circulaiei apei n conducte datorit montajului necorespunztor (prezena sacilor de aer) i obturrii conductelor (impuriti, depuneri de piatr, elemente de etanare sau bavuri la mbinrile executate necorespunztor). C. Cazanele de nclzire 1.tirajul coului de fum i evacuarea normal a gazelor de ardere n exterior; funcionarea arztoarelor de combustibil (regim de funcionare, calitatea flcrii); 2.randamentul energetic, la condiii nominale i la sarcin redus; 3.existena aparaturii de msur i control pentru cunoaterea parametrilor agentului termic (temperatur, presiune, debit); 4.funcionarea dispozitivelor de siguran i a limitatoarelor de temperatur i presiune la atingerea valorilor limit; 5.existena i funcionalitatea instalaiei de automatizare pentru reglarea furnizrii cldurii D. Pompele de circulaie 1.etaneitatea; 2.pornirea i oprirea normal la comanda de acionare; 3.nivelul de zgomot i de vibraii; 4.gradul de nclzire al lagrelor i rulmenilor; 5.caracteristicile de regim ale punctului de funcionare (debit-presiune); 6.randamentul energetic

E. Instalaiilor de ventilare1.Ventilatoare-fixarea pe postament i pe sistemul de amortizare a vibraiilor;sensul corect de rotaie a rotorului ventilatorului;echilibrarea static a rotorului i modul de rotire al rotorului (fr frecri, jocuri, zgomote i trepidaii anormale);gradul de nclzire al lagrelor i rulmenilor;starea accesoriilor de reglare a debitului de aer: ubre, jaluzele reglabile, variatoare de turaie;debitul i presiunea n regimul normal de funcionare;randamentul energetic; 2.Filtrele de praf :integritatea i calitatea materialului filtrant;gradul de colmatare al filtrului; existena aparaturii de msurare i semnalizare a colmatrii filtrului;asigurarea etanrii pe traseul de aer ntre filtru i peretele canalului; 3.Canalele de aer :etaneitatea mbinrilor;suporii i sistemele de prindere;protecia anticorosiv;starea termoizolaiei i existena ei, n cazurile n care temperatura aerului din canal o impune;funcionalitatea organelor de nchidere i reglaj (clapete de reglaj, rame cu jaluzele etc.);lipsa zgomotului la circulaia aerului; 4.Gurile de aer:gradul de murdrire al gurii;curgerea normal a aerului prin seciunea liber a gurii; s nu existe obturri ale curentului de aer (corpuri strine, jaluzele blocate);funcionarea normal a dispozitivelor de reglare a debitului de aer al gurii (clapete de reglare, jaluzele, ubre);viteza aerului n zona ocupat, datorat gurii de ventilare;nivelul de zgomot; 5.Ventilo-convectoare i aparate de climatizare:funcionarea normal a ventilatorului; regimuri de funcionare pe trepte de debit dac suprafeele de admisie i refulare a aerului sunt complet libere;setarea corespunztoare a termostatelor;modul de funcionare al instalaiei de automatizare prin porniri, opriri n diverse regimuri;starea de curenie a aripioarelor evilor bateriilor de nclzire/rcire; lipsa deformaiilor la aripioare;gradul de colmatare a filtrului de aer;colectarea i evacuarea normal a condensatului rezultat din funcionare;starea elementelor de susinere; F. Instalaile de ap cald menajer: 1.Obiectele sanitare:etaneitatea armturilor sanitare, pentru a constata inexistena curgerii la poziia nchis;funcionalitatea armturilor sanitare: modul de reglare al debitului de consum, obinerea temperaturii dorite prin amestec ap rece - ap cald, consum minim de ap

(dispozitive tip dispersor sau perlator); 2.Reeaua de conducte: -etaneitatea conductelor i armturilor;depistarea scurgerilor de ap; -existena izolaiei termice pe conductele de distribuie a apei calde; evaluarea strii izolaiei termice; -existena i funcionalitatea apometrelor pentru ap rece i a contoarelor de energie termic pentru ap cald pe branamentul cldirii i la nivelul consumatorilor individuali; -sistemul de recirculare a apei calde menajere; -existena aparaturii de msur i control pentru cunoaterea parametrilor instalaiei (termometre pe ap rece i ap cald, manometre); G. Instalaiile electrice de luminat : -compatibilitatea iluminatului (incandescent, fluorescent, cu vapori de sodiu) cu destinaia ncperilor i tipul activitii dac toate corpurile de iluminat i toate lmpile (sursele de lumin) sunt n funciune; -gradul de murdrire cu praf al copurilor de iluminat i a suprafeelor reflectante; -montarea corpurilor de iluminat la nlime corespunztoare fa de planul de lucru; -necesitatea prevederii unor sisteme de iluminat local, n funcie de specificul activitii din ncperi; -nivelul de iluminare realizat n ncperi i comparare cu nivelul de iluminare necesar, prevzut de norme; poziia n ncpere a ntreruptoarelor/comutatoarelor i numrul lor, n scopul aprecierii posibilitii de sectorizare a iluminatului; -existena ntreruptoarelor cu variator (care permite reglarea fluxului luminos) i a sistemelor automate de comand a iluminatului cu senzori acionai de lumina natural sau cu senzori de prezen; -existena automatelor pentru ntreruperea iluminatului n spaii cu ocupare pasager (casa scrilor, coridoare); -existena senzorilor de lumin pentru acionarea iluminatului exterior

2.Exploatarea si Intreinerea cldirii i instalaiilor aferente

Pentru o Cladire durabila si costuri adecvate ,conform standardelor si actelor normative, este necesara o functionalitate supravegheata: -sincronizarea parametrilor agentului termic-temperatura si debit, cu cerinele consumatorilor-la sursa de producere a cldurii ca centrala sau punct termic) si local prin termostatarea corpurilor de nclzire.Exemplu: -fara pierderi sau suprainclaziri prin reglare n timpul funcionrii-temperatura pe conductele tur-retur,se stabileste,functie de zona climatica anotimp,un grafic de reglaj calitativ o aplica(manual sau electronic prin regulatorul care comand funcionarea centralei termice); -eliminare pierderi prin funcionarea utilajelor si instalatiilor la randamentele energetice normate.

Necesar a se exploata instalatiile prin monitorizare(masurarea, stocarea si procesarea datelor si parametrilor pentru o instalatie, in scopul obtinerii imbunatatirii performantelor acesteia) si eliminare urmatoarelor cauze-[1]-[5]:

Inclzire central

Ventilare

-reeaua de conducte: neechilibrat hidraulic; conducte obturate; armturi blocate; termoizolaie lips; pierderi de agent termic prin neetaneiti; -pompele de circulaie: debit de ap mai mare dect necesar, rezistene hidraulice suplimentare nejustificate (vane nchise etc.), punctul de funcionare pe curba caracteristic nu este n zona de randament maxim, deficiene mecanice care reduc randamentul pompei; -cazanele de nclzire: cazane vechi, care nu se ncadreaz n cerinele minime privind randamentul ( > 90 % - combustibil gazos, > 89 % - combustibil lichid, > 80 % - combustibl solid; cazane, care n exploatare la sarcin parial au o scdere a randamentului cu mai mult de 3 % fa de randamentul la condiii nominale); -staia de dedurizare a apei de adaus: lips sau nefuncional, nu pot fi prentmpinate depunerile de piatr pe suprafee de schimb de cldur (cazane, corpuri de nclzire, schimbtoare de cldur); -aparatura de monitorizare a parametrilor instalaiei (AMC) i sistemul de reglare automat: lips sau defecte -reeaua de canale: neechilibrat aeraulic; pierderi de aer prin neetaneiti; organe de reglare (clapete, jaluzele) blocate n poziia nchis; priza de aer proaspt obturat; corpuri strine n interiorul canalelor; rugozitate mare a pereilor interiori; viteze mari ale aerului pe canale; -filtrul de praf: colmatat (rezistene aeraulice mari); -ventilatorul: parametrii punctului de funcionare (debit-presiune) nu corespund condiiilor de proiect; lipsete sistemul de reglaj pentru adaptarea regimului ventilatorului la cerinele utilizatorilor (variator de turaie etc.); racordare neadecvat, pe aspiraie i refulare, la tubulatur; randament de funcionare sczut;

-recuperatorul de cldur/frig din aerul evacuat: lips; -bateriile de nclzire/rcire a aerului: seciune de trecere a aerului redus (lamele ndoite, corpuri strine); piese speciale neadecvate pentru racordarea la tubulatur; -aparatura de monitorizare a parametrilor instalaiei: lips Preparare -reeaua de conducte: pierderi de ap prin neetaneiti; termoizolaie lips; nu se face recircularea apei ap cald calde; menajer -armturi sanitare: pierderi de ap la poziia nchis; consum specific mare de ap la utilizare; reglare dificil a debitului i temperaturii de utilizare a apei; -schimbtoare de cldur i boilere: depuneri de piatr pe suprafeele de schimb de cldur; lipsa controlului temperaturii de preparare a apei calde; -contoare: lips contoare de energie termic; -pompe: rezistene hidraulice suplimentare (vane nchise etc.); punctul de funcionare pe curba caracteristic nu este n zona de randament maxim; nu se poate reduce debitul n perioadele cu consum redus; lipsete automatizarea regimului de funcionare; deficiene mecanice care reduc randamentul pompei. Instalaii -corpuri de iluminat: numrul i tipul corpurilor de iluminat nu este bine ales; corpurile de iluminat au lmpi electrice cu eficacitate luminoas sczut; corpurile de iluminat nu sunt curate de praf; nu se folosete iluminatul de local; iluminat -sisteme automate de acionare a iluminatului:lipsesc ntreruptoare cu senzori de prezen, comutatoare cu variatoare pentru reglarea fluxului luminos din ncpere n funcie de aportul de lumin natural etc.

Performana energetica in conditii de igien, sntate, siguran absolut necesare se realizeaza pentru o durata de viata normata a cldirii i a instalaiilor,prin o activitatea de ntreinere ce cuprinde- ntreinerea curent, reviziile i reparaiile-[6]: Construcie -repararea pavimentelor i trotuarelor din jurul cldirii pentru ndeprtarea apelor provenite din precipitaii i eliminarea infiltraiilor -refacerea soclurilor cldirii -uscarea subsolurilor -controlul acoperiului i terasei pentru eliminarea cauzelor de infiltraie a apelor pluviale -curarea, refacerea sau completarea finisajelor pereilor exteriori

-ventilarea corespunztoare a ncperilor cu exces de umiditate -completarea ochiurilor de geam lips la ferestrele i uile exterioare -etanarea rosturilor la tmplria exterioar -vopsitorii la tmplria ferestrelor i uilor exterioare -remedieri la dispozitivele de nchidere ale ferestrelor i uilor exterioare; reglarea dispozitivelor de nchidere automat a uilor de acces n cldire Instalaia de -curarea de praf a corpurilor de nclzire i a elementelor auxiliare (grile, mti); asigurarea c nclzire cedarea de cldur a corpului de nclzire nu este mpiedicat -verificarea funcionrii normale a robinetului de radiator (robinet cu dublu reglaj sau robinet cu termostat) -refacerea etanrilor defecte la fitinguri i armturi, nlocuiri de garnituri i uruburi defecte -remedieri la termoizolarea conductelor -splarea conductelor colmatate (la interior) -fixarea suporturilor slbite la conducte, corpuri de nclzire, pompe etc. -refacerea etaneitii canalului de evacuare a gazelor de ardere de la cazan i a coului de fum -curarea de fum a suprafeelor de nclzire ale cazanului i a tubulaturii de evacuare a gazelor de ardere -curarea arztorului cazanului (duzele i tubul de flacr) -nlocuirea presgarniturilor la pompe, ungerea rulmenilor, schimbarea uleiului de lagr -curarea depunerilor de nmol sau piatr la boilere, schimbtoare de cldur, corpuri de nclzire, separatoare de nmol -verificarea funcionrii corecte a aparatelor de msur i control (termometre, manometre, contoare), nlocuirea celor defecte sau reetalonarea lor de ctre uniti specializate -identificarea principalilor consumatori, circuite funcionale i utilaje prin prevederea de etichete -actualizarea instruciunilor de exploatare a instalaiei de nclzire -prevederea de indicatoare de avertizare a accesului oprit pentru persoanele neautorizate (n centrala termic, la punctele de distribuie, la contoare etc.) Instalaiile de -ventilatoare:verificarea echilibrrii rotorului; ungerea lagrelor i rulmenilor; alinierea aibelor, roilor ventilare de transmisie i a motoarelor de antrenare; ntinderea uniform a curelelor de transmisie; strngerea uruburilor i a piulielor sistemului de fixare a ventilatorului pe suport; nlocuirea burdufurilor de racord de pe refulare i aspiraie -filtrele de aer:curarea periodic a filtrelor prin splare, scuturare etc.; nlocuirea filtrelor colmatate

care nu se mai pot reutiliza; verificarea sistemului de avertizare a colmatrii filtrului -organe de reglare (clapete, jaluzele):ungerea prilor mobile; nlocuirea bucelor i lagrelor gripate; strngerea uruburilor slbite; ndreptarea jaluzelelor ndoite -gurile de refulare sau absorie:curarea suprafeelor de refulare sau absorbie, eliminarea corpurilor strine; ungerea elementelor mobile i strngerea uruburilor slbite; refacerea etanrilor fa de tubulatur; verificarea funcionalitii gurii de aer -canalele de distribuie a aerului:refacerea etaneitii la mbinrile tronsoanelor; verificarea strii izolaiilor termice i acustice; fixarea suporturilor slbite, nlocuirea suporturilor elastice deteriorate Instalaiile de -refacerea etanrilor defecte la fitingurile i armturile reelei de conducte, nlocuirea garniturilor sau ap cald materialelor de etanare menajer -remedieri la termoizolaia conductelor i aparatelor -repararea sau nlocuirea armturilor sanitare defecte de la obiectele sanitare -curarea depunerilor de nmol sau piatr la boilere, schimbtoare de cldur, rezervoare -verificarea funcionrii corecte a aparatelor de msur i control (termometre, manometre, apometre) -nlocuirea presgarniturilor la pompe, ungerea rulmenilor, schimbarea uleiului de lagr -strngerea uruburilor i a piulielor sistemului de fixare pe suport a pompelor -curarea suprafeelor difuzante i reflectante ale corpurilor de iluminat Instalaiile electrice de -schimbarea lmpilor arse -nlocuirea surselor luminoase (lmpilor) care nu mai funcioneaz n parametrii normali, la intervale de iluminat timp bine stabilite, conform unui program -montarea n corpurile de iluminat a unor lmpi cu eficacitate luminoas ridicat i consum energetic redus -curarea de praf a suprafeelor reflectante din ncpere; refacerea finisajelor -verificarea i nlocuirea elementelor defecte din aparatajul anex (mecanic i electric) al corpului de iluminat -reparaii i nlocuiri la aparatele de mic comutaie: ntreruptoare, comutatoare, butoane -verificarea funcionrii sistemelor de acionare automat a iluminrii i remedierea defeciunilor ntreruptoarele cu senzori de prezen, ntreruptoarele gen automat de scar etc.

Source::www.duluxvalentine.com

3. Managementul energetic prin Building Management System (BMS)Managementul energetic,de gestiune tehnica, reprezinta o activitate necesara pentru un mediu curat,sanatate umana si costuri necesare. Prin implementarea unei infrastructuri electronice si a unor programe de utilizare eficienta a energiei se realizeaza dezideratele necesare intr-o Cladire inteligenta (Smart Building or Intelligent Building):instalatiile,aparatele si echipamentele- ncalzire, ventilare-climatizare,hidraulice, iluminat, ascensoare, prevenirea si stingerea incendiilor, control acces, supraveghere, antiefractie , functioneaza optim, fiind supravegheate, monitorizate si controlate de un sistem automatizat integrat-BMS prin sistemele lor de lucru si retelele de comunicare.Exemplu: monitorizare a functionarii cladirilor bazata pe tehnologia informatiei in Cladire inteligenta - Smart Home promovata in SUA prin decuplarea prizelor neutilizate.Acest sistem automatizat integrat asigura managementul fluxurilor informationale si energetice dintr-o cladire.Raportul Agentiei Internationale de Energie (IEA) arata ca potentialul de economisire a energiei electrice n Europa de Est este de 40% din totalul consumului-conform Legii nr.199 privind utilizarea eficienta a energiei electrice Legea Petre Naidin. Conducerea inteligenta reprezinta un ansamblu de mijloace, proceduri si decizii care permit realizarea tuturor functiunilor cerute de utilizatorii unui obiectiv, n conditii date de eficienta economica, care pe lnga supravegherea la incendiu se ocupa si de gestionarea mai multor functiuni ale obiectivului (cladirii)-prin tehnologii avansate de

integrare a controlului single-mod (pe fiecare element n parte) ntr-un control general care sa cuprinda toate sistemele cladirii, obtinndu-se n acest fel un management si o gestiune completa a tuturor functiunilor acesteia: antiincendiu, antiefractie, iluminat, ncalzire, ventilare.

Source:www.centraline.com

Avantajele utilizarii sistemelor integrate: - reducerea substantiala a costurilor de reparatii si a mentenantei; - posibilitati de comanda si control evoluate incluznd un management probabilistic al situatiilor; - sporirea confortului utilizatorilor; - capacitate sporita de evitare a disfunctionalitatilor diferitelor sisteme componente; - control centralizat al sistemelor operationale. Metodele de calcul pentru imbunatatirea eficientei energetice prin utilizarea sistem propriu de management-Building Management Systems (BMS) sunt prevazute in standardul prEn W122 Calculation methods for energy efficiency improvements by the application systems elaborat de CEN/TC 247 prin evaluare Impact Sistemelor de Automatizare si Control a Cladirii (SACC) si a Managementului Tehnic al Cladirii (MTC) asupra

performantelor energetice a cladirilor: prin metodologii de calcul pentru estimarea necesarului energetic pentru ncalzire, ventilare, racire, apa calda, iluminat si modul de interpretare a rezultatelor obtinute prin aplicarea diferitelor functii ale SACC-[7].SACC Preia automatizarea si controlul instalatiilor de ncalzire, ventilare-climatizare, iluminat etc. conduce la cresterea eficientei utilizarii energiei. Pentru a evita consumul inutil de energie si emisiunile de dioxid de carbon pot fi configurate functii complexe de economisire a energiei, concomitant cu cresterea confortului. Ofera informatii despre functionarea, mentenanta si managementul cladirii, n special pentru managementul energetic capabilitatii de autoadaptare si alarma, diagnoza surplusului de energie; Asigura controlul, monitorizarea, optimizarea si determinarea performantelor energetice ale cladirii prin reglarea: -sisteme de ncalzire si racire (sarcina termica necesara, distributie de agenti termici, sarcina termice si/ sau distributie agenti termici, interblocarea sistemelor de reglare a ncalzirii si racirii, a sistemelor de producere a agentilor termici primari); -sisteme de ventilare (debitelor de aer pe ncapere/zona, temperatura de alimentare); -sisteme de iluminat; -functionare storuri.

Managementul Tehnic al Cladirii MTC

Asigurarea managementului fluxurilor informationale si energetice prin structura sistemelor de automatizare BMS [7]: Unitate centrala Computerul central (PC Workstation )-post central de comanda. Interfata dintre controler si operator se realizeaza prin: 1. Prin utilizarea unei interfete locale de operare (MMI - Man Machine Interface) aferenta fiecarui controler care consta dintr-un dispozitiv de afisaj grafic si o consola prin care se pot citi si modifica valorile parametrilor din cmp (temperaturi, stari de functionare pompe etc.) precum si valorile parametrilor interni ai programului. De asemenea cu ajutorul MMI-urilor se monitorizeaza alarmele aparute n sistem. Interventia asupra parametrilor din program este protejata de parole de operator. In functie de nivelul operatorului (de la 1 la 4), acesta poate efectua modificari doar anumitor parametrii ai programului, evitndu-se astfel interventiile unor persoane neautorizate asupra programului de baza. 2. Sistemul de supraveghere XBS (EXCEL Building Supervisor) software ce este implementat

Management level

Retea de comunicatii Aparatura de cmp-field level

la nivelul calculatorului central si care reprezinta nivelul superior de interventie asupra parametrilor din program. Acesta monitorizeaza n permanenta activitatea sistemului de incalzire si ventilare, alarmelor importante care apar, interventiile unor operatori asupra parametrilor interni ai programelor, putnd fi programat sa ia decizii n cazul unor disfunctionalitati, interventii neautorizate, avarii, etc Controlere necesare automatizarii diverselor tipuri de echipamente si instalatii:dispozitive electronice, dotate cu microprocesor, si care au implementati algoritmi moderni de functionare (PID, EPID,etc.). Realizeaza functiile de supraveghere, comanda, reglare- de tip Digital Direct Control DDC (comanda numerica directa) cu microprocesor cu sistem de operare a datelor si a programelor ntr-o memorie. Exemplu: -monitorizarea si controlul de la distanta a locuintei si aparaturii electrocasnice (ca exemplu, pornirea si controlul instalatiei de aer conditionat nainte de a ajunge acasa, controlul iluminatului, stropitorilor de gazon, sistemului de alarma, etc.); -sistem de comanda a diverselor tipuri de infrastructuri (pornire/oprire switch-uri, router); -controlul si monitorizarea diverselor echipamente industriale folosind infrastructura de retea Ethernet existenta; -monitorizarea parametrilor mediului nconjurator (temperatura, umiditate, presiune, etc.) retea de senzori din diverse puncte ale lumii, permitnd o monitorizare centrala. -aplicatii de control de echipamente, att printr-o retea locala ct si prin Internet. Transmiterea informatiilor ntre controlere si computer

Elementele de executie casnice din dotarea echipamentele tehnologice (cazane, chillere, centrale de tratare a aerului, etc.) -traductoare, servomotoare, robinete, clapete de reglare, jaluzele, tije si regulatoare; conectate individual la controlere Sisteme de Informatia despre natura si locul aparitiei acestuia se afiseaza automat pe ecranul calculatorului detectare si cu plan de actiune pentru operator conform procedurilor de interventie stabilite si implementate alarmare a ntr-un program software adecvat: incendiilor -cu alarma locala de incendiu si generala-acustica, optica si anuntarea serviciilor de pompieri. -activare comenzi -nchiderea usilor rezistente foc, deschiderea gurilor de evacuare a fumului, ntreruperea alimentarii cu energie electrica si declansarea instalatiilor de stingere a incendiului. Poluarea Gradul de expunere a populatiei n spatiul locuit- factori(bio)electrici si radiologici produsi in electromagnetica functionare de calculatoarele electronice, plombe de amalgam1 ale lampilor fluorescente si a lampilor

Cladiri de birouri avnd regimul de inaltime S+P+9

fluorescente economizoare (low energy lamps), statii de baza si telefoane obisnuite, substante chimice si fotocopiatoar:definit de SR CEI 61000-2-5:1998 prin totalitatea fenomenelor electromagnetice existente ntr-un loc dat prin fenomenele de joasa frecventa (de conductie si de radiatie);nalta frecventa (de conductie si de radiatie); descarcari electrostatice (de conductie si de radiatie). Norme de reglementare: -Recomandarea Consiliului Uniunii Europene 1999/519/CE privind reducerea expunerii publicului la cmpuri EMG (0-300GHz) si Directiva 89/391/CEE; -HG nr.216/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de cmpuri electromagnetice; -OMS - Organizatia Mondiala a Sanatatii (WHO World Health Organization) defineste-conectarea unui cablu ntr-o borna exterioara - priza, bransament, creeaza cmpuri electrice n aer care nconjoara aparatul conectat; cmpurile magnetice sunt create numai cnd curentul electric circula;cmpurile electrice din jurul unui conductor catre un aparat nceteaza sa existe cnd aparatul este scos din priza sau deconectat din tabloul electric nchis. Exemplu:foarte multi oameni sunt fericiti sa aiba n casa ct mai multe televizoare, computere, aparatura electronica de birou, instalatii de alarma, de supraveghere, ceasuri electronice etc. Fiecare este preocupat de performantele aparatelor, de folosirea lor ct mai grijulie, de modul lor de protectie, pentru ca acestea sa aiba o viata ct mai ndelungata, dar nimeni nu este interesat sa stie sau nu ia n seama raul pe care aceste aparate l pot produce asupra sanatatii omului. n timpul functionarii, acestea ncarca cu sarcini electrice aerul din ncapere sau emit radiatii de la ecranele monitoarelor. Masina de spalat, aspiratorul, ventilatoarele, frigiderele, congelatoarele fac zgomote mai mult sau mai putin deranjante la prima vedere, dar n timp, imperceptibil, ele fac rau organismului viu. Omul se resimte, prin stare de oboseala, lipsa poftei de mncare, paloare, rezistenta mica laraceala, nervozitate, insomnii. Toate aceste semne trec neobservate sau sunt puse pe seama altor cauze - D. Bejan, Feriti-va de inamicii electrocasnici,http://www.ziarullumina.ro/2005. Dotare:automatizarea centralei termice (CT), automatizarea centralei de frig (CF), automatizarea centralelor de tratare a aerului (CTA) aferente fiecarui nivel, monitorizarea temperaturii aerului interior pe fiecare nivel si monitorizarea alimentarii cu energie electrica a tablourilor de lumina si forta, solutia tehnica propusa are la baza utilizarea controler-elor digitale din seria EXCEL 5000. Acestea sunt conectate la un dispecerat de cladire - Building Management System - prin intermediul unui bus de comunicatie (C-Bus) care permite comunicatia ntre controlere si ntre controlere si

Extindere

Evaluare

Monitorizare pentru utilizare RES

Strategii de management

dispecerat. Controlerele utilizate pentru automatizarea centralei termice, de frig si centralelor de tratare a aerului sunt montate in tablouri de forta si automatizare (TFA). Unii dintre marii producatori de BMS echipeaza mai multe cladiri dintr-un oras sau mai multe, le interconecteaza la nivel de management rezultnd retele cu arii geografice extinse numite WAN Wide Area Networks. Din punct de vedere software, al tipului de protocol de comunicatie utilizat n retele, la nivel de automatizare, cele mai cunoscute sunt LON (Local Operating Network), EIB (European Installation Bus), PROFIBUS (Process Field Bus). Costul unui sistem BMS cuprinznd n principal controlul instalatiilor HVAC, de iluminat, sistem antiefractie, semnalizare incendii si control al accesului variaza ntre 30-50 $/m2- reducere consum energetic de 30-40% (cca. 20-30 kWh/m2/an). Parametrii de monitorizare Anvelopa Indicatorii de performanta termica si confort ,in functie de amplasamentul si conditiile climatice, pentru economie de energie:masurare- temperaturi,fluxul de caldura in interiorul cladirii si consumul conventional de energie Instalatii solare Masurare: radiatia solara(W/m) ; temperatura mediu ambiant (C) Calcul: ore de functionare; cantitatea de apa calda (m) ;energie produsa si consumata(kWh). Instalatii eoliene Masurare cu anemometru pentru viteza vant si inregistrare directie-pentru studiu al potentialului local:media anuala si sezon.Monitorizare parametrii :curentul livrat de turbina eoliana(A) ;tensiunea (V) ;capacitate baterii (Ah) ;energie produsa(KWh). Functionarea corpurilor de iluminat se coreleaza cu senzorii de prezenta Nivelul de iluminare artificial interior si exterior Consumuri de energie Ameliorare factorului de putere prin cuplarea automata a bateriilor de activa si reactiva. condensatoare Functionare lifturi si Electronica de putere pentru motoare pentru limitare armonici de scari rulante curent ce scad valoarea factorului de putere Instalatii HVAC Asigurare timp optim de oprire/pornire;utilizarea aerului exterior pentru racire daca temperatura acestuia este mai mica dect cea a aerului refulat in interior; automatizarea centralelor de tratare a aerului si a unitatilor terminale n functie de entalpie (se iau in considerare att

caldura latenta ct si cea sensibila continute n aerul umed); adaptarea permanenta si pe zone ct mai restrnse la sarcina termica de racire/ncalzire (eliminarea solutiei clasice de utilizare a incaperilor martor); utilizarea n anumite situatii doar a ventilarii-n momentul atingerii intervalului 23-240C instalatiile de incalzire/racire se opresc folosindu-se doar unitatile de ventilare; optimizarea functionarii chillerelor prin cresterea progresiva pe ct posibil a temperaturii apei racite; conditionarea functionarii unitatilor terminale de senzorii de prezenta.( de exemplu functionarea ventiloconvectoarelor sau a iluminatului cand nu sunt persoane).

Source:www.trident.ro

4.Solutii moderne si eficiente propuse

Tehnologie Siemens Electrolux Panasonic

MoellerElectric

Solutia de remediere Sistem instabus EIB:comunicare totala Frigider controlat cu un microprocesor i un touch-screen nglobat n u(Screenfridge),inclusiv o mini-camer video i un difuzor:trimite email-uri de monitorizare. Casa Panasonic( cu opt camere -living,buctrie ecologic, ncpere pentru stocarea sistemelor de baterii rencrcabile i intrar inteligent cu sistem de acces pe baza scanrii irisului)este dotata cu televizor cu plasm controleaza consumul de energie sau monitorizeaza securitatea. Sistemul xComfort-Locuinta confortabila asigura controlul iluminatului ambiental si comanda iluminatului si prizelor; sistemul xCommand-identificare numai prin amprente ;Casa inteligenta

Schneider Trident Hager

XClever home. www.moeller.ro T.A.C. system si Clipsal C-Bus Produse si solutii tehnice personalizate atat pentru locuinte, cladiri publice, comerciale si industriale-www.trident.ro Casa Virtuala:Tabloul de distributie si aparatajul de protectie -Sistemul de sub-distributie si aparatajul de protectie -Distributia in linie -Controlul iluminatului -Conectare la retea (luand ca exemplu un birou dintr-o locuinta) -Sistemul de automatizare pentru locuintawww.hagergroup.ro

Honeywell

//yourhome.honeywell.com/

- Echipamente complexe

Johnson Control

Cea mai inalta cladire din lume, adica cele doua turnuri gemene (Petronas) din cadrul complexului KLCC din Malaezia, precum si World Trade Centre din New York sunt deservite tot de chillere YORK. Echipamentele frigorifice industriale pot fi proiectate pentru temperaturi ale lichidului sub -50 grdC, iar in sens invers pot functiona in regim de pompa de caldura pentru producerea de apa calda-www.yorkromania.ro

Legrand

www.legrand.ro Disjunctoarele din gama LR sunt utilizabile in instalatii electrice rezidentiale, putant fi folosite atat in curent alternativ cat si in curent continuu. Curentul nominal al acestor disjunctoare este intre 4A si 63A cu capacitatea de rupere de 4500A conform cu IEC 60898 si curba de declansare de tip C. Aceste disjunctoare sunt de tip modular, putand fi montate in cofrete pe sina.

Sistemul CentraLine

www. CentraLine.com -utilizeaz aplicaii: -controlerul PANTHER-genereaz automat documentaia specific cldirii cu diagrame de cablare, list de parametri i descrieri funcionale; - o staie de lucru ARENA- programe software de tip plug and play (conecteaz i utilizeaz) fac transparent cldirea ; -utilizeaz LONWORKS, un standard global de comunicaii pentru controlul construciilor, aplicat deja la mii de cldiri. - module COMMAND incluznd -modul de afiare digital;senzori de temperatur, umiditate, dioxid de carbon,calitate aer

Bibliografie 1. MP 013-02. Metodologie privind stabilirea ordinii de prioritate a msurilor de reabilitate termic a cldirilor i instalaiilor aferente. Buletinul Construciilor nr.5/2002. 2. I 13/1-02. Normativ pentru exploatarea instalaiilor de nclzire central. Buletinul Construciilor nr.14-15/2003. 3. GP 051-2000. Ghid de proiectare, execuie i exploatare a centralelor termice mici. Colecia Normative i reglementri n construcii - instalaii, nr.14, Editura ARTECNO. 4. I 5/2-98. Normativ privind exploatarea instalaiilor de ventilare i climatizare. Colecia INCERC, nr.105-106/2000. 5. I 9/1-96. Normativ privind exploatarea instalaiilor sanitare. Colecia Normative i reglementri n construcii - instalaii nr.9, Editura ARTECNO. 6. OER

7.

Ionescu, C.Performanta energetica a cladirilor, revista Masurari si Automatizari nr.5/2005