-ROMEDIAMEMBRU FONDATOR AL PATRONATULUI PRESEI DIN ROMÂNIA

„JURNALUL DE CÃLÃRAªI”- COTIDIANUL CÃLÃRAªIULUI !

PUBLICAÞIA

DIN JUDEÞUL CÃLÃRAªI

CU CEA MAI LARGÃARIE DE DIFUZARE

LIDERUL DE PIAÞÃ AL ZONEI

NUMÃRUL 1, ÎN ROMÂNIApe e-ziare.ro ºi presa online

Ziarul local

CEL MAI MARE

TIRAJ

adresã internet: www.soridapress.roPUBLICAÞIE MONITORIZATÃ NAÞIONAL DE bmd MEDIA COMUNICATION

COTIDIAN

CEL MAI VECHI ZIAR DIN CÃLÃRAªI

Nr. 2522 Anul XXIV, Luni 26 octombrie 2015, preþ 2 lei

Ediþia zilnicã se difuzeazã ºi GRATUIT, înprincipalele zone ale muncipiului Cãlãraºi

GUSTUL MEZELURILOR ROMÂNEªTI DE CALITATE

UN PROIECT DE NIVEL INTERNAÞIONAL-UN PROIECT DE NIVEL INTERNAÞIONAL-

ELEVI DIN CÃLÃRAªI- PRACTICÃ,ÎN SPANIA ªI PORTUGALIA!

ELEVI DIN CÃLÃRAªI- PRACTICÃ,ÎN SPANIA ªI PORTUGALIA!

Colegiul Agricol „Sandu Aldea“ implicat într-un proiect european.* Rezultatele sunt, pânã acum,îmbucurãtoare!* Au apãrut, deja, primii absolvenþi „de la Agricol“ care ºi-au înfiinþat propria fermã!

Un eveniment de excepþie s-a petrecut, la sfârºitul sãptãmâniitrecute, în amfiteatrul Colegiului Agricol „Sandu Aldea“, dinCãlãraºi. Acolo unde a avut loc conferinþa de lansare aproiectului Erasmus+, „SudEstRo-AgroVET- Practicã pentruEuRoCompetenþe Profesionale în Agriculturã“. Proiect în carecolegiul din Cãlãraºi este alãturi de Colegiul Agricol „ViaceslavHarnaj“ din Bucureºti, Liceul Tehnologic Agricol Smeeni, judeþulBuzãu, Liceul Tehnologic „Victor Frunzã“ din Râmnicu-Sãrat,judeþul Buzãu ºi Colegiul Tehnic „Pontica“ din Constanþa.

La invitaþia directoarei Colegiului Agricol, prof.Nela Ciutacu, aurãspuns numeroase personalitãþi printre care prefectul judeþuluiCãlãraºi- George Iacob, deputatul de Cãlãraºi- Daniel Florea,directorul Direcþiei pentru Culturã Cãlãraºi- prof.dr.Sorin Danciu,vice-primarul municipiului Cãlãraºi- Marius Dulce, consilierullocal ºi preºedintele PSD Cãlãraºi- Dan Cristodor. La proiect auparticipat atât elevi implicaþi în desfãºurarea pe anul 2015 aacestuia, cât ºi viitori foºti membri, pentru cã, din România, vorface practicã în Spania ºi Portugalia 120 de elevi.

SCANDALUL„BARIERA DE LA DRAJNA“-

CONSILIUL JUDEÞEANA INTERVENIT! ªI A SOLICITAT

INTERVENÞIA CNADNR!

7

8

4-5

DE CE TREBUIA ÎNCHISÃ STRADA BUCUREªTI !NU

REPORTAJUL FILMAT POATE FI URMÃRIT LA TELEVIZIUNEA CÃLÃRAªI1- www.calarasi1.ro

PROF.NELA CIUTACU

MARIUS DULCEVICEPRIMAR PROF.FELICIA STROE

KLAUS MICESCUINSP.ªCOLAR

PROF.DUMITRACONSTANTIN

DAN CRISTODORCONSILIER, PREª.PSD

PROF.GHERGHINICA PETREDANIEL FLOREA

DEPUTATPROF.DR.SORIN DANCIU

DIRECTOR DJCGEORGE IACOB

PREFECT

„Jurnalul de Cãlãraºi“editeazã ºi suplimentele:

Jurnalul de Cãlãraºi GRATUITJurnalul de DIVERTISMENT

Jurnalul de SPORTJurnalul de FINANÞE

MONITORUL PRIMÃRIEI CãlãraºiJurnalul de CULTURÃJurnalul de OLTENIÞA

Jurnalul de LEHLIUJurnalul COMERCIAL

care se distribuie, GRATUIT,în interiorul ziarului.

Jurnalul de Cãlãraºi posedãmarca JURNALUL

Editat de:

Director Coordonator:Graþiela Soare

Secretar de redacþie:

Redactori:

ArtFOTO:

Departament Publicitate

Subredacþia Olteniþa:

Tehnoredactare, graficã:

Adresa redacþiei:

Telefonul de urgenþã:

Trustul Naþional de Presã

Cosmin ªUÞUGraþiela SOARE

Ruxandra IONESCU

Graþiela SOARE 0721/901865

Cosmin ªUÞUCristian CARACAª

Cãlãraºi, Str. Sf. Nicolae, Bl.A25,(în centrul municipiului,

lângã Consiliul Judeþean)Tel/fax: 0242-312075

E-mail: stiri@calarasi1.rocalarasi1@calarasi1.ro

Pentru orice informaþii sau sesizãri,apelaþi, NON-STOP la

SORIDA PRESS&MEDIA STARPreºedinte: prof. Daniela DANCIU

Editorialist: prof.dr.Sorin DANCIURedactor ºef:

Monica Ioana SAIOCSenior-editor: Aurel DAVID

0722/413742

REDACÞIA„JURNALUL DE CÃLÃRAªI“

Cosmin ªUÞU

Raymond Daniel MADINOAE

Sara MARTINEZ (coordonator)Subredacþia SPANIA

TIPARUL EXECUTAT LATipografia Jurnalul de Cãlãraºi

Subredacþia REPUBLICAMOLDOVA

Valentina PODBEGLÎI- redactor ºefAna BEJENARI- redactor

Vladimir SUSARENKO- redactorIacob MÂNDRESCU- redactor

JURNALUL DE CÃLÃRAªI nr.2522 din 26 octombrie 2015 JURNALUL DE CÃLÃRAªI nr.2522 din 26 octombrie 2015

SCANDALUL „BARIERA DE LA DRAJNA“- NOI NU SCRIEM DEGEABA!

LA SEMNALUL „JURNALULUI DE CÃLÃRAªI“,CONSILIUL JUDEÞEAN A REACÞIONAT!ªI A SOLICITAT INTERVENÞIA CNADNR!

O SITUAÞIE CARE NU MAI POATE CONTINUA!...Într-adevãr, ceea ce se întâmplã la Drajna determinã reacþii de toate felurile, din partea tuturor celor implicaþi. Pentrucã situaþia a devenit, de-a dreptul, dramaticã! Cozile sunt interminabile, bãtaia de joc a CFR-ului care þine câte 20 deminute barierele trase continuã fãrã nicio problemã. Aºa cã singura soluþie care rãmâne în picioare, în acest moment,este aceea de intensificare a acþiunilor pentru construirea unei pasarele care sã evite întâlnirea cu ºoseaua Cãlãraºi-Slobozia. Vã reamintim ce s-a întâmplat pânã acum.

„JURNALUL DE CÃLÃRAªI"- SCANDAL NAÞIONAL!

„Jurnalul de Cãlãraºi“ 2472 din 3 august 2015 „Jurnalul de Cãlãraºi“ 2492 din 14 septembrie 2015

DEPUTATA DE CÃLÃRAªI, MARIADRAGOMIR, A LANSAT INTERPELÃRI

CÃTRE MINISTRUL TRANSPORTURILOR ªICÃTRE CNADNR!

DEPUTATA MARIA DRAGOMIR:„LA DRAJNA SE IMPUNE,

DE URGENÞÃ,O PASARELÃ PESTE

TRECEREA DE CALE FERATÃ!“

NOI NU NE LÃSÃM, CONTINUÃM ACÞIUNEA „PASARELA DELA DRAJNA- PRIORITATE NAÞIONALÃ!...“

Vom continua acþiunile ºi demersurile noastre, nu numai publicistice,vom interveni la persoane ºi personalitãþi cu influenþã în acest domeniu.Pentru cã, într-adevãr, aceasta este o problemã de interes naþional!...

IATÃ CÃ ªI CONSILIUL JUDEÞEAN S-A AUTOSESIZAT!

ªI A TRANSMIS ACEASTÃ SITUAÞIE CÃTRE CNADNR!

IATÃ RÃSPUNSUL CNADNR!Cãtre: CONSILIUL .JUDEÞEAN CÃLÃRAªIÎn atenþia: D-lui Rãducu-George FILIPESCU-Preºedinte CJL,Ref: Adresa C.J. Cãlãraºi nr. 14264/08.10.2015 ºiadresa CI. Ialomiþa nr. 8612/13.10.2015Subiect: Propunere realizare pasaj peste CF in zonaDrajnaReferitor la adresa C.J. Cãlãraºi nr. 14264/08.10.2015ºi adresa C.J. Ialomiþa nr. 8612/13.10.2015, prin carepropuneþi realizarea unui pasaj peste CF în zonaDrajna, vã informãm cã CNADNR va analiza, în funcþiede fondurile disponibile, posibilitatea realizãrii unuipasaj pe DN 21 peste CF Bucureºti-Constanþa ºipeste DN 3 A, în vederea fluidizãrii traficului înlocalitatea Drajna.Cu stimã,

DIRECTOR GENERALIng. Narcis ªtefan Neaga

(frizer, coafor, manichiurist-pedichiurist, cosmetician, masor, stilist, bucãtar,ospãtar, mãcelar, cofetar-patiser, sudor, croitor, lucrãtor în comerþ, altele). Minim

300 lei, rate, locuri disponibile, diplome recunoscute. Cãutam colaboratori.Înscrieri: Liceul Economic Cãlãraºi, str 1 Decembrie 1918 nr.88 (secretara

Vasilica), tel 0751855929; 0726964482; 0763247477 cursuri_romania@yahoo.com

Centrul de Meserii CãlãraºiCURSURI CALIFICARE AUTORIZATE,

POSIBILITÃÞI ANGAJARE

ANUNÞCONSILIUL LOCAL OLTENIÞA- SERVICIUL PUBLIC ASISTENÞà SOCIALà având codfiscal 15844717,organizeazã concurs pentru ocuparea funcþiei contractuale vacante,de:Consilier,grad profesional IA:1 post,conform HG 286/23.03.2011Concursul se va desfãºura astfel:-Proba scrisã în data de 17.11.2015 ora 09.15-Proba interviu în data de 19.11.2015 ora 10.00Pentru participarea la concurs candidaþii trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiþii:-studii universitare de licenþã absolvite cu diplomã, respectiv studii superioare de lungãduratã absolvite cu diplomã de licenþã în domeniul economic-vechime în specialitatea studiilor-minimum 9 ani ºi 6 luni-cunoºtinþe de operare pe calculator- nivel mediuCandidaþii vor depune dosarele de participare la concurs în termen de 10 zile lucrãtoarede la publicarea anunþului în Jurnalul de Cãlãraºi la sediul Serviciului Public AsistenþãSocialã.Relaþii suplimentare se pot obþine la telefon: 0242515659 sau la sediu, în municipiulOlteniþa,bd.Republicii,nr.39 ,bl.R,sc.C,parter, judeþul Cãlãraºi.

ANUNÞ PUBLIC PRIVINDDEPUNEREA SOLICITÃRII

DE EMITERE AACORDULUI DE MEDIU

COMUNA ªOLDANUCOMUNA ªOLDANU anunþãpublicul interesat asupradepunerii solicitãrii de emiterea acordului de mediu pentruproiectul MODERNIZAREDRUMURI DE INTERESLOCAL, NEGOIEªTI ªIªOLDANU- COM.ªOLDANUpropus a fi amplasat în comunaªoldanu, judeþul Cãlãraºi.Informaþiile privind proiectulpropus pot fi consultate lasediul APM Cãlãraºi, ªoseauaChiciu, nr. 2, jud. Cãlãraºi ºi lasediul titularului comunaGrãdiºtea, jud.Cãlãraºi în zilelede luni-vineri, între orele 8-16.Observaþiile publicului seprimesc zilnic la sediul APMCãlãraºi.

ANUNÞ PUBLICSC DISPOMEDFARM SRL cu sediul înmun.Olteniþa, srtr.Stadionului nr.2, judeþul Cãlãraºi,J51/126/2011, CUI RO28222902, solicitã autorizaþiede mediu pentru obiectivul RECUPERAREAMATERIALELOR RECICLABILE COD CAEN 3832,COMERÞ CU RIDICATA AL DEªEURILOR ªIRESTURILOR COD CAEN 4677, DEPOZITÃRICOD CAEN 5210, MANIPULÃRI COD CAEN 5224,TRANSPORTURI RUTIERE DE MÃRFURI CODCAEN 4941, situat în mun.Olteniþa, str.Stadionuluinr.2, judeþul Cãlãraºi.Pentru informaþii suplimentare,propuneri ºi contestaþii se va contacta APM Cãlãraºi,ºos.Chiciu, nr.2, tel.0242315035 ºi fax 0242311926în termen de 10 de zile de la apariþia anunþului.

CAMELIA CROITORU- RAPORT DE ACTIVITATE UNPRCamelia Croitoru, preºedinta Organizaþiei MunicipaleUNPR Cãlãraºi, vicepreºedinte la nivel naþional ºicoordonator al Organizaþiei de Femei pe Regiunea Sud-Muntenia a participat sãptãmâna trecutã la ºedinþa delucru a UNPR de la Alexandria, unde a prezentat raportulde activitate. Iatã statisticile prezentate, pentru Cãlãraºi:„Din cei 17.000 de membri pe care trebuie sã-i înregistrãmpolitic în UNPR pânã în aprilie 2016, la aceastã orã sunt unnumãr de 8.022 de membri. Avem 55 de organizaþii localeînfiinþate din 55, organizaþii de femei 51, 39 de organizaþiide tineret ºi 22 de organizaþii de seniori. Pe Cãlãraºi,numãrul de adeziuni este de 3500. În cadrul raportului aumai fost prezentate ºi activitãþile derulate în acest an deorganizaþiile UNPR. Chiar în urmã cu o sãptãmânã a fostîncheiatã acþiunea Organizaþiei de Femei, UNPR- O ºansãîn plus! Care a constat în distribuirea a peste 1.000 de

volume ªcolii „Florenþa Albu“ din comuna Vâlcelele. La acest moment mai sunt doardouã ºcoli care nu au bibliotecã ºcolarã, dar sperãm ca în urmãtoarea perioadã noi, ceidin UNPR, sã reuºim sã dãm o ºansã educaþiei, înfiinþând ºi în aceste ºcoli din NicolaeBãlcescu, sat Preasna ºi Liceul Tehnologic „Dan Mateescu“ din Cãlãraºi.”

Iatã ce aprezentat, în

acest an,„Jurnalul deCãlãraºi“ pe

aceastã temã.

JURNALUL DE CÃLÃRAªI nr.2522 din 26 octombrie 2015 JURNALUL DE CÃLÃRAªI nr.2522 din 26 octombrie 2015

Noua legislaþie rutierã impunefaptul cã vârsta minimã pentruobþinerea permisului de ºoferprofesionist este 21 de ani. EleviiLiceelor Auto care vor absolvi liceulsunt puºi în faþa unei situaþiidelicate: ei nu vor mai putea sãsusþinã examenul pentru obþinereapermisului de ºoferi profesioniºti,cum era pânã acum, pentru cã noualegislaþie rutierã prevede cã vârstaminimã la care se obþine permisuluide conducere categoriile C ºi E seva face la 21 de ani. Cei mai mulþi

elevi care îºi terminã cursurile cuprofil auto au vârste de 18 ºi 19 ani,ceea ce înseamnã cã vor trebui sãmai aºtepte cel puþin doi ani pentrua susþine acest examen, pe banii lor.Deputatul UNPR, Aurel Niculaespune despre aceastã Lege cã„Avem o problemã de legalitate carene afecteazã direct, deoarece înCãlãraºi avem un liceu despecialitate, sunt 7 licee la nivelnaþional cu aproximativ 5.000 detineri care nu-ºi mai pot finalizacursurile prin obþinerea carnetului

de conducere cu atestat deprofesionist, conform acestei legi.Am demarat o iniþiativãparlamentarã împreunã cu câþivacolegi parlamentari de a se face oderogare printr-o Ordonanþã deUrgenþã a Guvernului de la aceastãlege ca aceºti tineri absolvenþi delicee auto sã poatã beneficia derezultatul muncii lor ºi aceste liceesã-ºi continue activitatea. Altfel-dupã un an sau doi existãposibilitatea ca aceste licee sã seînchidã!”

Centrul de resurse pentru iniþiativã ºi acþiune- Olteniþa estesusþinut de doamna deputat Raluca Surdu ºi are menirea de apune la dispoziþia comunitãþii active din Colegiul Uninominal 5-Cãlãraºi, într-un mod adaptat epocii vitezei, informaþii ºiinstrumente eficiente de dezvoltare personalã ºi profesionalã.

MEMORIA CA SURSà DE LEADERSHIPAcesta a fost sloganul ediþiei de anul acesta a ªcoliiPolitice „Gheorghe I. Brãtianu”, cea de-a noua organizatãde Tineretul Naþional Liberal ºi care s-a desfãºurat înperioada 15-18 octombrie la Sighetu Marmaþiei.Evenimentul care a reunit peste 200 de tineri liberali dintoatã þara, veniþi sã comemoreze eroii deþinuþi politici careºi-au pierdut viaþa sub tortura ºi persecuþia instauratã deregimul comunist, s-a bucurat de prezenþa unor lectori ºiinvitaþi precum consilierul prezidenþial Andrei Muraru,istoricul Marius Voinaghi, preºedintele AsociaþieiSocietatea Liberalã, Violeta Vijulie, profesorul Emiliaªercan de la Facultatea de Jurnalism a Universitãþii dinBucureºti), profesorul Sabin Drãgulin de la UniversitateaCreºtinã „Dimitrie Cantemir” din Bucureºti, istoriculRobert Furtos º.a.Cursurile desfãºurate pe durata a trei zile au abordatsubiecte ca „Dosarul Viºinescu: cum s-a ajuns la primacondamnare a unui torþionar comunist”, „IdentitateaNaþionalã. Locuri ale memoriei. Lideri în memorie”,„Procesul elitelor politice”- susþinut la MemorialulVictimelor Comunismului ºi al Rezistenþei, „Brãtienii capromotori ai modernizãrii României“ ºi „Cultul secretului.Mecanismele cenzurii în presa comunistã“.

Material realizat de Centrul de resurse pentru iniþiativã ºi acþiune Olteniþa, pentru beneficiu public

„Memoria ca sursã de leadership,iatã un slogan pe care nu doartinerii liberali ar fi necesar sã-ltranspunã în fapte prin reflecþieurmatã de acþiune îndreptatã cãtreviitor. Pentru aceasta, fiecare dintrenoi ar trebui sã þinã cont de câtevaconsiderente. Sub nicio formã nuexistã vreo îndoialã asupranecesitãþii de a scoate la ivealãcrimele trecutului. Nu trebuie sãuitãm nici un moment cã memoriaeste în mod natural subiectivã ºiselectivã. De aceea, dupã cumistoricul britanic Tony Judt spunea,trebuie sã fim conºtienþi cãmemoria nu este un substitut al istoriei. Memoria este una individualã,precum ºi colectivã. Memoria nu este doar cognitivã, adicã un procespsihic, ci ºi normativã, adicã ne îndrumã ºi ne orienteazã pe mai departe.Memoria nu este o simplã preluare a unor informaþii din trecut, ci obligãºi responsabilizeazã. O bunã cunoaºtere a istoriei, face ca memoria sãpotenþeze leadershipul prezentului. Memoria ºi istoria nu se exclud, ci secompleteazã reciproc. Suntem la 25 de ani de la cãderea regimuluicomunist în România. Depinde de noi cum folosim aceastã memorie: însens revanºard sau revizionist? În sensul realizãrii unei reparaþii moraleºi materiale? În sensul blamãrii altora pentru neputinþele noastrecurente? În sensul preluãrii cu responsabilitate a unei moºteniri ºitransferului acesteia cãtre urmaºii noºtri? În sensul rescrierii istoriei,mistificãrii, sau ignorãrii acelor aspecte care nu ne convin? În sensulunei lupte împotriva a ceva, sau pentru ceva? Diferenþe insesizabile denuanþã, poate, dar care la scara istoriei pot face ca greºeli ale trecutuluisã se repete”.- Raluca Surdu, deputat Colegiul Uninominal 5 Cãlãraºi

„Dacã aceastã etapã crudã din istoria PNL nu ar fiexistat, nu am fi înþeles niciodatã aceastãdimensiune a totalitarismului. Cu toþii putem spunecã Sighetu Marmaþiei a fost un cimitir al elitelorromâneºti. Avem nevoie sã pãstrãm memoriaacestei tragedii. Fiecare generaþie trebuie sã aflecum s-a întâmplat ºi de ce pentru ca aºa ceva sã nuse mai întâmple niciodatã. E un real motiv demândrie sã vãd cã tinerii liberali contribuie larecuperarea memoriei istorice, pe care s-a luptat são ºteargã regimul totalitar. Noi, liberalii, avemdatoria sã vorbim despre acest trecut. Multe mii demembri ai PNL au trecut prin închisorile comunisteºi mulþi dintre ei au murit acolo. Ei ne-au învãþat cãlibertatea nu poate fi arestatã sau eradicatã, pentrucã ea se naºte ºi existã cu fiecare individ. Esenþaregimului comunist a fost represiunea. Despre eaamintesc, dureros, Memorialul VictimelorComunismului ºi al Rezistenþei ºi CimitirulSãracilor, unde au fost îngropaþi deþinuþii politici dinînchisoarea de exterminare de la Sighet. Fãrã sã-icunoaºtem aceastã dimensiune crudã, care s-amanifestat timp de 45 de ani, nu vom putea înþelegece a însemnat comunismul.”- Alina Gorghiu, co-preºedintele PNL

LEGEA CU PROBLEME PENTRU LICEUL AUTO!Deputatul

UNPR, Aurel Niculaea demarat o iniþiativã

parlamentarã în sprijinulabsolvenþilor liceelor

auto

La auzul ºtirii cã în noaptea desâmbãtã spre duminicã se dauceasurile înapoi, ºmenarii noºtrirãspândiþi prin toatã lumea aurãmas ºocaþi ºi au întrebat miraþi: -CUM SÃ DÃM CEASURILE ÎNAPOI?CÂND NE-AM CHINUIT ATÂTA SÃLE FURÃM!...

„CUM SÃ DÃMCEASURILE ÎNAPOI?!...“

POANTA SÃPTÃMÂNII

Întregul weekend, platoul din faþaConsiliului Judeþean Cãlãraºi a devenitgazda celei de-a zecea ediþii a Târgului"ExpoEuroDunãrea" organizat deCamera de Comerþ, Industrie ºiAgriculturã Cãlãraºi ºi DirecþiaAgricolã Cãlãraºi, acestea avândsprijinul Camerei de Comerþ ºiIndustrie Silistra, PrimãrieiMunicipiului Cãlãraºi ºi CentruluiCultural Judeþean Cãlãraºi.Deschiderea a avut loc în prezenþa prefectului George Iacob, preºedinteleCamerei de Comerþ, Marian Drãgan, Marian Dinulescu ºi Bogdan Georgescu,vicepreºedinþi ai Consiliului Judeþean, deputatul Vasile Iliuþã, Jenel ªerban-director ADRP,Toza Taºcu- director Registrul Comerþului Cãlãraºi.

EXPOEURODUNÃREA- 2015

SCANDALUL STRÃZILOR ABERAÞII... CÃLÃRêENE

Dacã se închidea ºi strada Bucureºti, problema circulaþiei, la Cãlãraºi, devenea explozivã!* Cetãþenii, revoltaþi, cer introducerea...elicopterelor!* Iar majoritatea lanseazã o întrebare: „CE-AÞI FÃCUT ASTÃ VARÃ?!“...

Pentru cã articolele apãrute în "Jurnalul deCãlãraºi" au deranjat pe foarte mulþi dintrecei implicaþi în acest mare proiect, trebuie sãfacem o serie de precizãri, extrem deimportante:

Nu doar pentru cã este cel mai mare proiectdin ultimii zeci de ani, din Cãlãraºi, darpentru cã acest proiect a scos la luminã unadevãr ºocant care aratã grava rãmânere înurmã a acestui oraº- cu secole! Pentru cãabia acum au ajuns ideile de apã ºi decanalizare în zone precum în spatele"Farfuriei" (azi "Agneza"), ca sã nu maivorbim de Mircea Vodã! Vã daþi seama în cehal de subdezvoltare a fost acest oraº dintr-un punct de vedere minimal- apã ºi canal!

Noi am constatat cã lucrurile nu merg bine însensul respectãrii termenelor planificate, lascurt timp dupã demararea proiectului. Amatras atenþia, am avut discuþii cu ceiimplicaþi, am constatat cã sunt o sumedeniede lucruri în total în neregulã. Desigur, noiam scris, cititorii au parcurs cele scrise denoi º... atât! Pentru cã, în acest proiect s-amai întâmplat un lucru extrem de grav:

Vom reveni asupra acestui subiect pentru cãeste unul cu adevãrat exploziv!Dar în acest moment trebuie sã spunemadevãrul aºa cum este el: Deºi termenul definalizare a proiectului era unul extrem de

strâns, nu s-a þinut cont de acest lucru ºi peîntreaga desfãºurare a proiectului, în anul2015, zilele de sâmbãtã ºi duminicã(weekend) au fost... libere! Sã vedeþi cât timps-a pierdut, în tot acest... timp! ªi acum? Pãicetãþenii vor plãti pentru întârzieri!

Este, firesc, întrebarea de bun-simþ care seimpune. Pentru cã, pe de o parte se vede clarcã abia acum s-a intrat într-o anumitãfierbinþealã (deºi, în continuare, bãieþii mulþidintre cei implicaþi freacã mangalul- lapropriu!) aºa cum veþi vedea înfotoreportajul nostru... Pe de altã parte,pentru cã în acea perioadã copiii erau învacanþã, multã lume era în concediu, astfelcã nu ar fi fost aglomeraþia de nedescris, dinziua de astãzi...

1.AM FOST ªI SUNTEM PENTRUREALIZAREA ACESTUI PROIECT

2.AM FOST PRINTRE PRIMII CAREAM REACÞIONAT NEGATIV!

3.GRAVE ÎNTÂRZIERI, PENTRU CÃÎN WEEKENDURI NU S-A LUCRAT!

4. DE CE NU S-A LUCRAT, ÎNRITMUL DE ACUM, ASTÃ VARÃ?!

ÎN ACEST BALAMUC GENERAL, NOI SUNTEM DE PARTEA CETÃÞENILOR!

ÎN SFÂRªIT- S-AU ADUSFORÞE PROASPETE!

Toþi cãlãrãºenii au remarcat lentoarea cu care s-alucrat, de-a lungul acestui întreg an, numãrul mical celor implicaþi în lucrul efectiv, la acest proiect.Iatã cã acum, pe ultima sutã de metri, cândscandalul a luat proporþii (unul dintre „vinovaþi“fiind ºi „Jurnalul de Cãlãraºi“ care, însã, nu afãcut altceva decât sã preia nemulþumirilecetãþenilor ºi sã le facã publice!) constatãm cã peºantier au apãrut forþe proaspete, firme din altãparte, firme dotate cu ce trebuie, se lucreazã dinplin! Adicã exact ce ar fi trebuit sã se petreacã...în opt luni de zile!...

STRÃZI- ÎNCHISE, LA RÂND!Este paradoxal, dar o echipã a "Jurnalului de Cãlãraºi" a fãcutacest lucru. Pentru cã, în municipiul Cãlãraºi organizarea a fost,de la bun început, pe câteva strãzi paralele, de lungime mai mare.Douã dintre ele ar fi trebuit sã fie de la un capãt la altul al oraºului(strada Bucureºti ºi Bulevardul Republicii). Numai cã un arhitectcu mintea explodatã a trântit "ªcoala 5" în mijlocul BulevarduluiRepublicii ºi a oprit aceastã a doua arterã de circulaþie care ar fifost paralelã cu strada Bucureºti ºi ar fi rezolvat multe dintreproblemele existente astãzi, la Cãlãraºi.Pe de altã parte- existã câteva strãzi care pornesc dintr-un anumepunct al oraºului ºi se opresc în zona Bulevardului Cuza-Vodã

(acolo unde era Regimentul „5 Cãlãraºi“ peste care s-au construitcartierele de blocuri, de astãzi) ºi sunt strãzile cartierului"Flacãra"- trei la rând. Aºadar, avem strada Corniºei, stradaProgresul, strada Flacãra. Dupã strada Bucureºti avem stradaGriviþa, strada Plevna, strada Rahova ºi strada Viitor. Dupã careavem Bulevardul Republicii. Ce se întâmplã, în acest moment, laCãlãraºi? Pãi strada Griviþa este fãcutã harcea parcea, de maimultã vreme! Strada Plevna este fãcutã praf! Strada Viitor, pe carese mai circula, totuºi, pânã acum câteva zile- s-a blocat ºi ea! ªidacã încerci sã eviþi Flacãra sau Progresul ºi sã ieºi pe Corniºei-te-ai blocat! Pentru cã ºi acolo se lucreazã!... Priviþi ºi vã cruciþi!

STR.GRIVIÞA

STR.PLEVNA

STR.CORNIªEI

STR.VIITOR

DE CE NU TREBUIAU SÃ ÎNCEAPÃLUCRÃRILE PE STRADA BUCUREªTI?!

„AR FI FOST O PROSTIE!“„Jurnalul de Cãlãraºi“ a fostpublicaþia care a prezentat,în exclusivitate, decizia calucrãrile pe strada Bucureºtisã nu înceapã pânã nu va figata strada Griviþa! Ceea cetrebuie spus este cã nu amavut-o de la primarul DanielDrãgulin, acesta confirmând-o în conferinþa depresã de la UNPR. Cei care ne-au transmis aceastainformaþie ºtiau cã primarul a ajuns la concluzia cã„Ar fi fost o prostie sã blocãm ºi aceastã stradã,atâta timp cât avem atâtea strãzi blocate!“. Cuadevãrat aºa este, pentru cã pânã acum s-a lucratalandala, iar rezultatele s-au vãzut!

PRIMARUL DRÃGULIN A OPRIT ÎNCEPEREALUCRÃRILOR PE STRADA BUCUREªTI !

Ziarul nostru v-a anunþat, la începutulacestei sãptãmâni cã municipiulreºedinþã de judeþ se pregãteºte dedezastru- încep lucrãrile ºi pe stradaBucureºti! Pornind de la o concluzie laîndemâna oricui- în cazul în care seînchidea ºi strada Bucureºti, cele optstrãzi principale care traverseazã oparte importantã a oraºului (Bucureºti,Griviþa, Corniºei, Progresul, Flacãra,Plevna, Rahova ºi Viitor)- mairãmâneau circulabile doar... trei! Ceea ce reprezenta, mult prea mult, dar acestaa fost anunþul ºefului EcoAqua- Cezar Neagu- la rândul sãu speriat cãtermenele nu vor fi respectate! Primarul Drãgulin a oprit, însã, începerealucrãrilor pe cea mai importantã arterã a oraºului. Aºadar-pânã nu va fi gatastrada Griviþa, NU SE OPREªTE CIRCULAÞIA PE STRADA BUCUREªTI!

DE CE TREBUIA ÎNCHISÃ STRADA BUCUREªTI !NU