Un Martur Străin Al Păcatelor Noastre - Călătorul Frances G. Le Cler Din 1860 - N. Iorga

18
www.dacoromanica.ro

description

Un Martur Străin Al Păcatelor Noastre - Călătorul Frances G. Le Cler Din 1860 - N. Iorga

Transcript of Un Martur Străin Al Păcatelor Noastre - Călătorul Frances G. Le Cler Din 1860 - N. Iorga

Page 1: Un Martur Străin Al Păcatelor Noastre - Călătorul Frances G. Le Cler Din 1860 - N. Iorga

www.dacoromanica.ro

Page 2: Un Martur Străin Al Păcatelor Noastre - Călătorul Frances G. Le Cler Din 1860 - N. Iorga

martur strain al pkatelor lloastre

Calatorul frances G. Le Cler din 1860 1

De o bucatä de vreme, Romdnia are o sumä de rdIpatriot", de dusmanI aI neamulul, de calomniatorl aIinstitutiilor el fundamentale. Atitia II ghsesc, II piresc

infiereaz d. cu osinda lor.El insist cred ca li se face o nedreptate. Se socot

tot asa de mult «dusmanl aI poporalub ca i erouldramei lul Ibsen, care descopere eh orasul lul trdiestedin aph otrAvitd, care chiamä luarea-aminte a tuturorasupra cause! ce se poate Inlätura a multor boll

moil" si care, tulburind In lenea lor invechitä, inuitarea lor de datorie pe atitia cari nu se cred datorlcu nimic, e atat cu degetul ca un individ primejdioscare trebuie distrus.

Cu ce se pot apära ulusmanil pOporului»? OrIce mar-turie, orIce dovadd a lor scoasd, din propria experientäli se tdghdueste ; el nu pot avea nicI spirit de obser-vatie, nici inteligenta sigurd, care judecd.

E bine frig pentru el, pentru reputatia, ca i pentrucausa lor, eh innainte de dinsiI i altif aii judecat totasa. Nu altil din tara lor, cart trdiesc Inca : i pe

1 Resumat al unel conferinte .tinute in Galati la 9 Novembre

1908.

Un

si-I

si

www.dacoromanica.ro

Page 3: Un Martur Străin Al Păcatelor Noastre - Călătorul Frances G. Le Cler Din 1860 - N. Iorga

2

acestia if pot tdgAdui cu aceleasi cuvinte oamenit carise bucurd de ceia ce este. Niel macar altii din taralor, cari sa nu mai fie intre eel vii. : ne-am deprins anu prqui nici &TA moarte ceia ce se cuprinde intrehotarele terii i intre margenile neamului. Ci scriitoristraini, dintre cei cari nu mai sint, dad märturie despredreptatea criticelor care se aduc stdrii de lucruri ac-tuale din Romania.

1.

Nu-i yeti past adesea printre cdldtorii can aü venitpe la noi. Unit aft avut de scop numai culegerea unoranumite observatii. Cutare vine pentru grine si se in-tereseaza numal de ele : de locurile unde se vind,unde se amestecd de samsari putin grid bun cu multgnu rad pentru a da acea calitate inferioard de «griddundrearo tot mai putin pretuitd pe pietele lumil ;

de aid cdldtorul se va duce poate la tara pentru avedea astazi cum .se facea agricultura pe vremea IntAlexandru-cel-Bun si a intelege astfel cum prin prostiacelor de sus si robia celor de jos se poate cdpdta acelgrid prost i ieften prin care mai mult decit prin oricealta sintem cunoscuti in Europa. Un arheolog se vacobori la Severin ca s. vadd castrul roman si podullui Traian, ca sä vadd adecd, pe de o parte, cum,mostenitori al Romanilor, in loc sh scoatem la luminadeplin opera lor uriasä de culturd, o scormonim numaiin vederea cistigurilor materiale ale scormonitorului

apol urmam exemplul barbarilor, läsind ca gunoiuloraselor noastre sa ingroape din noll marile ruine,precum le ingropase odata pulberea räscolità de bar-bari. La Adam-Clisi nume fatidic cuprinzind i amin-tirea primitivului incepator al omeniril ! se va ducesä vadd cum se transporta si se inneacd un monu-ment glorios, ca si cum ni-ar fi fost fried si nu-1

----

- ,

,

ti

www.dacoromanica.ro

Page 4: Un Martur Străin Al Păcatelor Noastre - Călătorul Frances G. Le Cler Din 1860 - N. Iorga

3

pierdem odatd cu Dobrogea, ramlind doar sä cdrammai tirziti la Bucuresti i Marea Neagra cu sacaua.

Astfel de cdlätorI sint ca visitatorii cari Ceuta inteocase particulara numal afacerile i interesele lor.

0 a doua categorie de chlatorI slut diletantil de di-Jdtoril, de speta cutdruI mare scriitor pe care cona-tiOnalii saT 11 invinuiesc ca ar colinda lumea dupeff am o ruri de negroaiew). OamenI fare ocupatie, carivreat sä dea ilusia ca aft gasit una, sail scriitori a.caror subtild inteligentä i vastä inimd nu pot fi mul-tämite cu ceia ce se aM supt un singur cer. Aceiadaft doar descrier): pitoresti, care nu cresc informatiasi nu rectified judecata. Samaria" cu doamnele lard' lucru.care poartd din casd in cash aceiasI plictiseald, ace-leasi povestI i aceleasi intrigl.

. 0 a treia categorie sint cdldtorii desinteresag carise bucurd sd lie poftiti. Sosind, et cad inteo societate.de «prietenb, can arata i ii explicd tot, scutindu-Ide orice legatura cu alte cercuri, periculoase. Asa arfi, de pildd, d. profesor Gubernatis din Florenta, care,in Serbia ca si in Bulgaria, aid ca si In Romania, lanot ca si la Unguri, a gäsit aceiasi suverani inteleptf,,aceleast gratioase suverane, aceleasi superioare inteli-gente ministeriale, acelasI popor simpatic, aceiasI tardbogatä, aceleasI legitime aspirate nationale si a meritatastfel toate inlesnirile, toate complimentele, toate aplau-Bele i toate decoratiile (o, Bene Merenti clasadecoratia «virtuosilon strdini !). Safi chiar d. Bellessort,care a intimpinat in RomAnia o prietenie asa de ex-Clusivä, incit i-a ingaduit doard sä mat afle parerile.statornic fik-s ?mite ale until mare bärbat politic romin

si lea later viewuri: Evreilor din toate stratele so-

.-

Ii

ti

www.dacoromanica.ro

Page 5: Un Martur Străin Al Păcatelor Noastre - Călătorul Frances G. Le Cler Din 1860 - N. Iorga

4

ciale pentru a se convinge mai deplin de legitirnitatewpresentel i a pretentiilor lor.

Acesti chlätorl samana cu visitatorii de vacantà atcelor ce ail case la tarn, unde aierul e asa de curat-si avantagiile celelalte asa de marl !

Sa salutdm hash cu recunostinth un alt fel de eh-Mort : aceia cari, väzind o alta tara, inteleg ca ea aredreptul si chemarea de a fi altfel, cari, intilnindu-secu camera' de alt neam, inteleg legitimitatea lintelriamurilor deoSebite, cu limba lor, obiceiurile lor, tra-ditiile lor, istoria lor, sperantele i idealurile lor, careneamuri prin aceastä osebire fireasca a lor imboghtescaverea morald a omeniril, care se alchtuieste din ele,Acest calator vine bucuros s recunoasch si sà stu--dieze un neani trail pentru el ; prin cercetarea buT istimbogateste sufletul, IT lhrgeste cercul de vedere, uiT

adinceste temeliile judecktit Si, tot odata, iubind neamulpe care-1 descopere in ffinta buT morald, el cauta a-I'spune adevArul in fats& bärbäteste, a-I semnala

a-1 indrepta pe cäile ce singure pot duce lastinatatea morald deplind, la solidaritatea socialä, laconstiinta comund, care pot asigura numal ele o dez.voltare normala Si trainica.

Dintre acestia face parte G. Le Cler, care publieh,in Paris la 1866 o ( arte despr ckh ce se numia peatund in Apus «Moldo-Valatia», despre Principatele-Unite, evoluind are o Rominie, ale lig Vodd Cuza :-

La Moldo-Valaohie, ce qu'elle a &é, qu'elle est, ce qu'elle-- nourrait etre, par G. Le Cler, Paris,

Le Cler spune lucruri pe cal e le-a aflat pana pe la4834, chef el il'a stiut decit mat tirziü incercarea de,

gre-setae,

'

www.dacoromanica.ro

Page 6: Un Martur Străin Al Păcatelor Noastre - Călătorul Frances G. Le Cler Din 1860 - N. Iorga

= 5

.reformA ruralà a MI KogAlniceanu, de care vorbesteintr'un adaus la cAlAtoria Jul, urmatà de un studiu.asupra terii noastre, a ,claselor sociale i moravurilorpoporului. Felul cunt scrie despre prefacerea pebase apusene a intendentei ostiriT, create de Cuza-VodA,nrath pe un specialist; décl scriitorul e in leghturäcu acea misiune francesh care, chemath de DomnulUniril, a stint sà ne invete fArA a Le umili,instruc-toriI, atit de superiori, al ofiterilor nostri dindu-sI toatesilintile pentru a nu pArea altceva decit bunil cama-razi al acestora.

SA vedern intäiü cum se Infatiseazd Jul Le Cler ora-tele noastre. Traduc, prescurtind pé alocurea.

Giurgiu : « Grdmezi, de noroid, citeva strade pavatecu bolovarri enormi, feird legeiturd, seuturdtori ; casejodse, feird etaj ; garduri de lemn putred, curti mir-save, maidane in jurul caselor, mulfime de cini rd-teicitori, de pared, de giste ,gigiitoare, de rable slag-noage, luptindu-se cu noroiul i zbdtindu-se claiepeste grdmadd.

BucureOil : «Sat nemdrgenit, clddit la intimplare,fcird aliniere, feird apd, fdrd vre unul din simpleleelemente de gospoddrie care se vdd in orasele noastrecele rind. Noroaie puturoase i adinci staü pe stradesi la rdspintii... Nu-ti poti inchipui ce este aceastdstrinsard de Murcletril care s'ail gramcidit din vremice vu se mai pomenesc.

Ca lopata se pune noroiul in cdrucioare, si el sescurge necontenit din ele, no butoift al Danaidelor.«De sigur cei aici s'a gdsit mestesugul de a muta no-roiul, nu de a-1 ridica.»

« Tedsura e object de prima necesitate.» Pietele-spline de dinsele. Cei ce merg pe jos poartd cizme, «si.ferneile». Trdstcrile ailed si stropesc, fard sei se su-pere cineva.

Cinii si cioarele curd(d doar. Vitele se taie id.stradd.

41

www.dacoromanica.ro

Page 7: Un Martur Străin Al Păcatelor Noastre - Călătorul Frances G. Le Cler Din 1860 - N. Iorga

6

Case rikle(e, afararpoate de cloud strdzi. « Terenutpierdut se ridicd la 3 I din supra litta tolald.»casa lor doar Tiganii din «pivnifele parasite».

Case mari de -cardmidd,, impodobile cu « carton--platre».

Bordeie mdrunte, in care zac atiteamind abia un addpost, culcate la pdmint, bintuite de.friguri.

«Strade intortochiate cu prapastii la tot pasul ; gra-mezi de darimdturi; garduri care cad, gramezi in fecte-de tot felul de rdmeisi(uri.

Atita' prisos i atita lipsd deseivirsitd ! Atita lux siatita miserie, Zaü cei sufletul se umple de jale si ilusiase riSipeste!»

Lux innuntrit : «Covoare de Aubusson si de Smirna,mobile de Viena, lucrari, de. Paris, portelane de China,-Ungaria, Sevres; pe etajere fleacuri costisitoare.» Multdargintarie de masci; «mimic dia capodopereletdriei celei vechi».

Braila : Orcq placut, bine desemnat, destul de binepauat, constructii moderne, care amintesc porturiledin Apus... Bursa, saki de teatru, nesfirsite magazitde grill la port, frumoase primbldrt, grddind publica

toate asezamintele de utilitate si de lux ea caretrebuie sá fie prevazut un insemnat oras de negot »Ar fl o Capitald potrivitd, din causa legaturilor de-comunicafie.

Galati : « Oras mare, raft zidit, afard de doud strade,inset bine pavat piatrd tdiatd, inovatie de curind.»

: Apele spald stradele inmate cm piatrd cubicei. «Bine inteles nu vorbim .de mohatale:»

Deosebeste plimbarea de la Cop* cu doamne ele-gante i ofiferi, grddina Pester, gradiat publicd((monumental».

Bacaii : Nu e raft zidit ; frumoase case si grddintbine finute ; primblare publica ; biserica catedraldelddirile de nidneistire in legaturd cu ea produc unelect bun.»

Nair

-

familii seii «ce,.

arqin

si

cu

a

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 8: Un Martur Străin Al Păcatelor Noastre - Călătorul Frances G. Le Cler Din 1860 - N. Iorga

7

Focsani : « Tirg ca atitea altele, dar 0 mai arid,ju jamátate ars de curind... Ora§ neospitalier.D.

Rimnicul-Sdrat : «Sat Murdar i detestabil.» Hanul,circiumd cu beivi, femei, ldutari pribegi, cini

Ittese murdare, paturi infecte, insecte i guzgani.

Tecuciii : « Grdmadd de beirdtdi de lemn, cdzind devechime, innainte de a fi mintuite.»

Vasluiü: Frumoasd perspectivd. Innuntru, inceteazdilusia. a Construqii de scinduri i lut ; dobitoace 0.pd-sari pe stradd» ; porci slobozi, intrind 0 in oddilehanulta jidovesc.

De atunci s'a facut un oras frumos, Bit-curestiul s'a schimbat foarte mult, tirgurile i satelean luat infätisare de adevarate orase.

Schimbärile privesc lash *tile centrale. Acolo lo-cuieste una din cele cloud categorii, asa de deosebite,ale poporatiel noastre. Ea dä strälucire strazilordar nu aliniere, cad alegatorul influent .1s1 intindeacum trufasa burta stApinitoare asupra drumului comun,

numal o reforma a intregulul sistem electoral arputea sä deie linil drepte de egalitate innaintea legil.Dar mahalalele, unde locuiesc cetateni rominl de clasaa II-a, de aceia pe cari aid in Galati II Impuscaudaunki ca pe cmi, de si Veniserä cu o simplà tin-guire in chip pasnic, inconstientii cari aveati atunciputerea mahalalele sint Inca obiectUl celei mal pa-rintesti neingrijirl din partea celor mat multe ad-miniqtratif comunale din Romania.

S'a criticat de-ajuns «sentimentalitateal celor carideclark din experienta, ca teranimea noastrà i azidupa simulacrele de reforme care nu se aplica , lipsitä de pämint, de Guam* de justitie, de administratie,

'

o rdi,

Giurgiul

marl,

si

www.dacoromanica.ro

Page 9: Un Martur Străin Al Păcatelor Noastre - Călătorul Frances G. Le Cler Din 1860 - N. Iorga

8

de drepturi politice, e marea noasträ rusine i mareanoastra primejdie. S'a *Mail degenerarea evidentaa rasel, pe care o vAd cu ochil ticalosindv-se in nou'ageneratii de de epileptici, de slähânogimonstri acolo sus, pe odatä fericitele planurI de mos-nenT ale Teleajinului, unde sint cloud stäpine care-0string minile : Miseria

Iatä judecata pe care veti gdsi-o destul de Mimi-

rita, a strainului.

Virciorova : '«Aceste pdcdtoase bordeie al cdror aS-pect inform aminteye colibele primitive, aceastei tdcere,acest pustii aceastd, poporatie u fata pdmintie, cupdrul- neingrijit, cu hainele

Giurgiu-Bucure§ti : « Aduneituri de colibe joase, fdrdstatornicie, aproape tot ct.a de mirdtoare ca i cortulArabilor ; ori sdlattri sdpate in pdmint, acoperit doarcu crengi i cu pdmint bdtut.» .

Buzdii-Brdila : «Rari i pdcdtoase cdtune, in caretern se addpostesc mai adesea supt bordeie, locuintisupt pdmint, care amintesc safari Trogloditilor... Cegrozavd sdrdcie este in aceste bordeie rdzlete! Fri-gurile bintuie pe locuitori ; bolnavii mor fdrd ajutor,

pe vre-o rogojind goald sau pe pdmint chiar,cu o resemnare ce induiorazd.»

Valea Birladului : « Teranul e slab, palid, stors,zdreiiuit, bdtrin innainte de vreme ; privirea-i tristd

vqtedd, se pleacd spre pdmint ; locuinta lui nu me-ritd nici numele de colibd, nici acela de bordeii cenume sd clam acestor peOeri infecte Griul lucratde el i se intoarce ca alcool care arde i ucid e

rachiul.Teranul muntean e departe de a ft fericit, dar e

de o sutd de ori mai putin de plins decit digit oa-meni sdraci din .valea Birladului. Sd nu spuneti cde o declaratie zddarnicd, cd nu apdsasupra acestor realiteiti dureroase. Mi s'a intimplatsd vorbesc cu persoane de distinctie ; le intreba»i de

biIbiitl, .si

i Betia.

mirsave... .

intjnt

9

-

:

.

ti

fl multeimiti-mi

www.dacoromanica.ro

Page 10: Un Martur Străin Al Păcatelor Noastre - Călătorul Frances G. Le Cler Din 1860 - N. Iorga

9

cc .fritt se gindeste nimeni et ajute atitea miseriiprin ce capitulatie de constiintd se ascundeaft ele asade dibacift in saloanele din Iasi, din Bucuresti si dinParis. Ce credintd sei mai dai acelei afirmari atit deadese ori repetate cd eranii romini sint oamenii cei

mai fericiti de pe pdmintCe vrei, era .reiSpunsul ; nu e bine sd spui orice

adevdr ; d-tale inset, care ai vdzut lucrurile de aproape,ti se poate ascunde nimic.

lnregistrdm aceastd meirturisire ; un zimbet linistito intovdrdsia: Atita ldmurire am putut sd capeit.»

« Fondul natiel Ii fac teranii ; desi aü rdmasinchinati plugarid, desi aü pdstrat traditiilc

limba parintilor, desi rdbdatoarei lor supuneri, ere-dintei lor in trainicia neamului romdnesc, nddejdiilor intr'uu viitor mai bun, se datoreste pdstrareaautonomiei nationale, trebuie sd spunem cu pdrerede Mit cei teranul poartd stigmatele unei indelungatesuferiny a privatiilor si sarcinei unet . serbii aspre;s'a Witt intunecat, tdcut egoist, indobitocit: Minincdmdmeiligei goald si ceva pastramd la zile marl. Dar

sd toarne in el rachia, ticdlosul al-.cool care se face din grinele erit. Dacd el afld inbeye uitarea pentru o clip)," a suferintelor lui, tot inel gdseste i pierderea energiei lui morale si a pute-.rilor lui. Teranul moldovean mai ales se imbatd pestemdsurd. Cite n'ar ft de spas despre aceastd degra-dare inceatd, calculatd poate, ca i odatd demorali-sarea claselor de sus in veacul al AVM-lea?

S'a tot spus Europei cei teranul romin e liber ; indrept poate ; de fapt, tdgeiduiesc. Probe le yell aveacind vont vorbi adesea de aceastd clasd dezmostenitacare cere interesul nostru prin insusirile-i firestiye lingd ele, prin nobleta pecetii romane Ce se deo-.sebeste incd in trdsdturile-i vestejitei.»

1 «Aiurea : Termini e bun sot; bun tell: e cumpatat, rhbcliitor,muncitor, mice s'ar zice ; se multämeste cu putin, nu e om matmodest in haine, mat frugal in hranä. N'are insä energie, initia-tot e ignorant, superstitios si nu vrea sit iasa din aceste phcate.N'are nicto vedere, nicto ideie de imbundtatire fisich ort moralzi.,)

nu

atitd

i,"

si

evta-

t'iol, ti

cenalli il

www.dacoromanica.ro

Page 11: Un Martur Străin Al Păcatelor Noastre - Călătorul Frances G. Le Cler Din 1860 - N. Iorga

:10

Pe atone! tocniai se ridica: burghesia politic, o ri-dica Ion Brätianu, cäruia factorul politic creat dedinsul i-a ridicat in BucurestI o statuie cuRegele Romgnief in baso-relief. 0 a1c5tuird.sträini

dacä acestI straini erail cre0ini, dacä aft ajuns aiubi tara, a impArlä0 sentimentele i aspiratiile nea-mulul, a dezbraca tot ce e strain pentru a se prefaceiniru toate dupä cererea imperioash a phrnintului care-Ihräneste si a oamenilor ce-I incunjurà, n'avem nimicde zis i, Ii recunoastem locul in cetatea- romlna. Apolfit al satelor, cari, in tiliera pregätirii scolare, 10 pier-dusera insusirile de-acas5, ajungind a rivni inntiltimile-aristocratice, la care nu ajunser 5. totdeauna i unde,ajungind unit, eisit asa de strain!.

Aceastä clash nu putea sä aiba un lucru, care facearia burghesiet apusene : o constfirita de lupth pentrasuprematia politica, de culturà cdpätatä rabdator incursul veacurilor, de gospodarie nationala realisath prinea, o solidaritate si o energie moralä.

Ce putea li mal logic deci decit ca ea sä serveascciclasa pe care era chematä a o distruge, pand ce, la

simtindu-se tare, a creat un al treilea partid,al cärui rost material corespunde perfect fisionornielei morale.

Aceastä fisionomie moralä iota cum o schiteazii, com-petent de &igur, si IT al ales profetic, scriitorul nostru :

.Egoism strimt, ambitie fard frig, dorinta de a-cigiga cu orice pret, deprinderi de venalitate,de convingeri ; total incununat cu moravuri tot qade stricate ca 0 ale aristocratieLh

In legaturà cu burghesia nationalä incepAtoare,.burghekia straina, complet dezvoltata, a Evreilor din

.

uriasa,

si,

.

Upset

s'an

urma,

www.dacoromanica.ro

Page 12: Un Martur Străin Al Păcatelor Noastre - Călătorul Frances G. Le Cler Din 1860 - N. Iorga

41

Moldova. Ed nu-1 iubesc, nu ca rash, ci ca rost actualIn tara mea, ca pretentii pentru viitor fold de dinsa,

Las sd vorbeascä lash marturul :

« Evreii a stabilit cartierul general al lor i Mol-dova : 1asul e central. Au návälit toate profesiile, toatemestesugurile de cistig ; ei sint mdcelari, pitari, bd-cani, circiumari, croitori, cizmari. Ei af tot, pdnd §ibirjile... Camelia e grozavd... Banca e necinstitei prinproceddrile lor ignobile, Prin camatd aft ajuns Evreilsei stdpineascd orasele din Moldova, si mai ales Iasul,-aproape intreg. .Nimic nu se cumpard, nu se vinde,nu e in comision decit prin minile bor. . Peidurile sintipotecate, veniturile seehestrate. » Stinjenul de lemne(gunge '200 de lei.. Se daft polite pentru de trei ori,de patru ori valoarea imprumutului ; ele tree prin50 de mini. « Ultimul definator e ori nu e pldtit, dar50, 100 de Evrei; aft trait, aft folosit din agio.»

« Cum se vede, Evreii din lard sint tari, foarte tari.Moldova se zbate in ghiarele lor ca prada supt un-ghia vuliurului ; va fl sfisiatet, feird o scuturare

« Cine ar gici aceaste putere, vdzind pe Evreii dinMoldova -mergind cu un aier gray, cu privirea piro-nitd in peimint, sfloasd, modesti in apuceiturile cain hainele lor? Ei bine, acesti oameni aft absorbittoate capitalurile ; rased bani i pietre scumpecu lopata ; ei sint stdpinii hranei i, dacci- nu ai grijeisel cumperi Vinerea, pop, sd mori de foame Sint-bats i Dumineca. E admiral adevdrat. Simbata,toate pravaliile sint inchise, orasul e trist i Witt,pe strcizi vezi mergind incet, trei cite trei, fiink bdr-,boase, cu capul ras, afard de doi lungi ce atirnella ; poartei un anterift lung de meitasd ori delinci neagrd,. un brin rosu i o tichie de catifea bh-nitei cu piele de snipe. Mina lor fine statornic un ciu-buc cu tend de chihlimbar, prin care brag din cindin cind fumul- tutunului ; vorbele ii iese incei mai incetdin aura ; nicio vorbd nu e pierdutei, fiecare-si aretinta ; e o ameninfare de mina pentru vre-o victinteide mine.

Salute*. Astia sint regii Moldovei cari tree 11)

miea

energicet.

terii

zulu/iurechi

.

,

si

www.dacoromanica.ro

Page 13: Un Martur Străin Al Păcatelor Noastre - Călătorul Frances G. Le Cler Din 1860 - N. Iorga

12

E frumos i limpede. i aid Le Cler vede mai de-parte. Pe atunci, in adevär, nobila familie bucovineanävon Fischer nu sta,piniá Inca, asa-zicind oficial, prinseful el, vice-regele Marcu, Nordul Moldova

Ca Atonai frances alit cuvinte marl de laudd, nupentru preog ca acel de la Sf. Ioan din Bucurestfcare inchiria o casä a bisericii, femeilor pierdutedhdea intrare clientilor prin cimitir, nid pentru Mi-tropolitul Nifon, care iscalia intr'un loc fara niciolegAturd fireasch cu Mitropolia o polit,ä de 6.000 de lei,pe care barbatul respectiv mergea a doua zi sa o in-caseze, ci pentru invatatul episcop de Baal DionisieRoma* care impreunä doar cu iubitorul de cdrti

milostivul de oameni losif, sfint-rdposatul Mitropo-lit al Moldova a represintat marile traditil ale de-rului nostru. . -

Aceasta rasa de Vlddici s'a stins si, dad, intrebatide ce, am un singur rdspuns, scurt i cuprinzator :pentru cä Statul s'a amestecat in Biserica, introdu-cind si in ea ca in armatd, ca in magistratura aca-lomniatat, ticdloasele interese ale clienteld partidelornoastre politice.

Dionisie, episcop de Buzdit e un foarte frumos om,de 40 de ani abia, cu o figurd simpaticO, o privire inacela$ timp plind de blindetci i autoritate ; convorbireplind- de farmee; §tie latingte eline§te §i cinci limbimoderne ; are opinii pretinse innaintate.»

Grddina lui e deschisd on i cui. Sdracii culeg, ser-bdtoarea, fructele cdzute.

pentru armatd, mica armata a lui Voda, Cuza,armath care nu purta, ca acea de azi rusine unicain Europa i, aid in tali, object de batjocurd pentru

. V.

.

lath si

si

ci

www.dacoromanica.ro

Page 14: Un Martur Străin Al Păcatelor Noastre - Călătorul Frances G. Le Cler Din 1860 - N. Iorga

13

straini, de durere pentru not uniforme in zdrentecizrne cdrora li cad talpile i carimbii prin gift

«Cu 50.000 de oameni de aceastd putere, Princi-patele Unite ar ft de oarecare greutate in cumpdna rd-sdriteand... Zdravenii ofiteri sint fli de terani, ajun0unde sint, prin atitea servicii bune...

«E regretabil cci uniforma dorobanfilor, care e vet-dit vechiul port de rcizboiii al Rominilor, in veacu-rile al XV-lea 0 al XVI-led,;reci fost pdstratd in qtire...

«Bine comandafi ace§ti oameni ar putea tineapiept celor mai buni osta0 ai Europa»

VI.

A, iata moravurile.Luxul intiiü, imitat i grosolan, fard legatura en

arta si nici cu munca nationalä, fiindca se aduce gatadin Apus, care stie Ca aid i se cumparä scump cele mainetrebnide i urlte fleacuri. Lux in haine, lux in mo-bile, lux in träsurf, lux in servitort urmare a tiga,nimit care acum o sutä de aril' alerga cu limba scoasadupd faitonul aboiarulub. far, ca izvor al banului,

Vlasca si Teleormanub functionarilor si, jocul decarp' permanent.

.« Luxul toaletelor la Bucuroti e pentru femei ceiace e jocul de carp pentru bdrbati, o patimc -.ne-bund ; dei e copiazd modele parisiene .cu slugarnicie,,este mai mullet, bogcitie i etalaj deeit gust in alegereastofelor, a bijutdriilor i coafurelor...

in Moldova , innalta societate samdnd cu aceiadin Bucure0i ; aceleasi moravuri, dar oamenii se rui-swath la Iasi incd mai mult in mobile qi in toaletescumpe, in trdsuri de lux 0 in cadouri. Jocul de airya ajuns o nebunie

Fcniei upare nu-s ; «De ce? Se Osage afa de useraid rostul inimvi, zice una din celelalte. « cu--vintul fdrd sd schimb o silabd.4

.

furioasd...

si

www.dacoromanica.ro

Page 15: Un Martur Străin Al Păcatelor Noastre - Călătorul Frances G. Le Cler Din 1860 - N. Iorga

14

Slugi : 30.090 in BucureOti. «Serviciu princiar...,causd de ruind permanentd, iremediabild», adusd side «trufa§a indiferentd, adincul despret ce se intil-neSte in clasele innalte pentru amdmintele interioareale casei.» Oamenii de casd pradd si se imbogdtesc.

«.Nu existd tard care sci se laude cu civilisatia ciy in care resursele unei convorbiri spirituale sci fieasa de nule.» Ccirtile la model sint romanele noastre.cele mai putin serioase ale zilei si cele mai usura-.tece ca morald din epoca mui veche. Aceta dintre Rb-mini cari aft locuit in; Franta, aft adus de acolo, maiales, limba alergdrilor de cai ori a culiselor (du turfou du Palais-Royal). Totuy sint biblioteci impodobitecu operele autorilor nostri celor buni : e un object deparadd.

In casele in care troneazd reginele zilei, esti redusla o ciripeald, la o vorbdrie necontenitd, in care indis-cretia atinge cele din urmd margeni ale ei si in caretoate formele clevetirii se istovesc in de obste; o vorbacu cloud, intelesuri, un Ileac art mai mult succes decito cugetare serioasd.»

Luxul e un prisos, fata de nevoie i trebuinta ; cru-zimea, un prisos fata de mustrare i pedeapsa : cruziaü fost Romanil decadenti, ale caror femei intepaucu ace de par bratele roabelor nemiscate ; cruzi boie-ru ale caror cocoane gäsiag lutes cloud math-nil vreme pentru a palmui o high 'risen* si ea fdp--

turd a Dumnezeului tuturor oamenilor.

Se bat slugile. Bcitdile mai grave se daft la Politie,cu un bilet Mire Agd. Un steipin isi bate feciorul peun vapor austriac pentru cci indrdznise a se gerael la o masd cu ceilalti ccildtori. Un vizitift muscat eucis de stdpinul seta, mare functionar.

Bucurestii, «orasul de bucurie» crede strai-nul e calificat astfel pentru setea-1 nebuna de pla-.ceri i voluptatI grosolane, acel Bucuresti care, clndse ucidea la tara, prin satele unde logofetii

L.

_

vechT,

i* .

i vat*iI

§i

www.dacoromanica.ro

Page 16: Un Martur Străin Al Păcatelor Noastre - Călătorul Frances G. Le Cler Din 1860 - N. Iorga

'Arian oamenT nevinovatl, al cdror singe nu vrea sà-1saga. pämintul, ci fumega" spre cerul de dreptate, IIurmA, pe Ca lea Victoriei si la §osea, brutalele-1 pro-cesiunI de lux si desfriii asiatic.

« La ,fosea yin sd paradeze tinerii cautd oprotectoare maturd sa aceia cari, dupd ce aft ajunssd aibd un sprijin folositor, rivnesc la cresterea

« Nimic nu se poate compara, in privelistile celemai exagerate ale tainelor Parisului sail ale Londrei :scenele de la fosea ori de la Cismegift sint palide pelingd alte escese. Orasul Bucuriei e o uniqd desfrinatdcare biruie Babilonurile vechi i nouci.»

Scdtddri naive in Dimbovita.La G ermani, «adundri .cuviincioase, lin care nu se

petrece nimic impotriva bunelor moravuri».In Bucuresti, in clasa superioard, «se face dragoste

ori se vorbeste de dinsa. Lungile nopti de iarnd nusint decit un sir de baluri si serbdri ; se prinzeste de-cu vreme ca sd fie mai curind slobodd seara. Dupdopera, bal st supeuri pand 'n ziud. S'ar duce incdmai departe serbarea, dacd toaletele botite n'ar amintidcintuitoarelor nevoia unui somn odihnitor. 0 singurdclasci mai stdruitoare nu se dc : jucdtorii de airy.

Astfel, dacd in abusul tuturor pleicerilor si in erho-fine ce string inirna ale jocului de ccirti pui fericirea,atunci Bucurestiul e fara indoiald cel mai fericit dinorasele lumii.»

latä acorn pentru monumentele noastre istorice.lätorul vede crucea lui §erban Cantacuzino de la Ca-lugärent

Un grajd, unde se addpostesc vite i haimanale.Piciorul crucii e cufundat inteunpdmint cdruia cuprinscondeiul nostru nucuteazd a-i da numele cuvenit. Vaaveaun hotar aceastd profanatie Ncidcijditim., pentrucinstea terii.

VA indignag ? 0, i aiurea, ecinstea terii) cere pänäazI lucruri care nu se- dart de acel ce sint chemati ase ocupa de ele mai mult de cit nimicurile zilnice alepoliticel. Pe drumul ce duce la Mitropolia din Bucu-

45

lefii.

Ca-

cari-si

www.dacoromanica.ro

Page 17: Un Martur Străin Al Păcatelor Noastre - Călătorul Frances G. Le Cler Din 1860 - N. Iorga

'16

rest!, opera lul Constantin Basarab de la/650 minu-

nath cladire mica, de a &aril darlmare e vorba pentru

a se face loc uriteI cladiri marl si scumpe a Parla-mentuluI, se vede o cruce prinsa in trotuar in fata

halel Bibescu, cruce murdarita de lipul i scrijelabi-

rile macelarilor neocupatrsi a Tiganilor de strada,crucea care inseamna lode° In care a fost ucis, suptacel Constantin- Veda Basarab, tall! lul Constantin-

Veda Brincoveanu, cazut supt loviturile Seimenilor

rasculattPietatea natiunil romine cirmuite de politicianl e

in adevar Med margeni !

De atund aü trecut cinzed de anT. Malta. vreme,

cind se cheltuieste munch pentru a crea o constiinta.

Altfel, ant pierdutl in zadar, i astfel azi, duph incheie-

rea lor, ramine aceea pecete de infierare pe care un

strain o punea la 1860 pe fruntea societätii stäpini-

toare a Romaniei :Totul e splendoare i miserie, lux neauzit

rdcie hidd, suprafatd strdlucitoare, interior conruptsi sd-

www.dacoromanica.ro

Page 18: Un Martur Străin Al Păcatelor Noastre - Călătorul Frances G. Le Cler Din 1860 - N. Iorga

r'"10. Tel

kL,

-- -

www.dacoromanica.ro