ALIANDRo PlLo,tus

UN FIU

-till

IiNcEPuTUL TUTUROR LUCRURILOR

GUItf,[

TOTUL A INCEPUT ln ziug in eare domniEoara Sonia

a lntrebat ceva. Pe ferestre se vedea un soare galben {barte

mare, iar frunzele palmierilor se miqcau sa atunci ef,nd tnte

se trezegte deweme qi'qi ia la revedere de la mine fdcAndu'ml

cu mina din poarta geolii; fiind iarn4, tata poartl mdnugllo

verzi, :'

Domnigoara Sonia s-a ridicat de la masa ei, care, filndcea a profesorului, este cea mai mare, qi a b$tut'uqor dinpalme, umpl{nd aerul de praf de cretl.',A qi tugit pu{ry,

Nazia spune ci e din cauza eretei, care-fi usucfi g&tul de

parchai fi tngh{it praf, iar uneori, dacl nu bei ap6, voxt$i,

- Acum, inainte si ieqili in recreafie' weau od'mlrlspundefi la o intrebare, copii, a zis.

Apoi s-a intore spre tahl6, a lu*t a eretl roEie 9l * $erll

cu litere foarte marl , '.

CE VREAU SA MA FAC ATUNCI CAND VOICRE$TE MARE

Am ridiEat lmediat mdinile. To1i, p6n6'qi Invler Aguilnrr

c&re $.ero decst,o m0n6,,.fiindc$,a$n s-a n$ucut, qi'o tttlluf,aga prin aer, foarte repede. Domnlqoara a cl*tinat din tepde mai multe ori. Au fost chlar mai rrurlte de cinci,

t2 ALEIANDRO PALOMAS

- in ordine, copii.Am inceput cu primul rind gi am continuat pini la

ultimul, acolo unde stau eu. Domnigoara a notat in total:

Trei fotbaligti la echipa Barcelona, doi la echipa Madridgi unul la echipa Manchester

Un Iniesta

$ase Rafa NadalDoui fotomodele foarte inalteO prinlesi (Nazia)

Un medic bogatTrei Beyoncd

Un BatmanUn pilot de navi spaliali din jocurile videoDoi pregedinfi ai lumii (gemenii Ros6n)O vedeti dintr-acelea care apar seara la televizorO veterinari de cAini mariO cAqtigitoare a concursului TY Next StarUn campion mondial la olimpiade

Cdnd mi-a venit rindul, Mateo Narv6ez ar?ryAit gi to{iau ris, dar au ticut imediat, pentru c[ domnigoarei nu-ipliceau deloc rigAielile, nici pArfurile, gi a aplecat din capgi a zis: ,,$ggttt, Mated', de doui ori.

Apoi s-a uitat la mine.

- Guillermo?Nazia m-a inghiontit cu cotul gi a rAs, acoperindu-gi

fafa cu miinile. Mereu igi acoperl fa1a, fiindca spune c[, inPakistan, daci fetilele rAd tare gi cu gura deschisd, nu este

frumos gi pdrinlii se supirl.- Mie... mie mi-ar plicea sd fiu Mary Poppins, am spus.

UN FIU 13

Domniqoara gi-a pus mdna la gAt gi am crezut ci poate

ricise gi o durea in git, dar n-am. avut timp si intreb,pentru c[ imediat a sunat clopofelul gi am inceput si ne

scoatem gustlrile din ghiozdane, ca si iegim in curte.

- Guillermo, tu mai rimii pufin, te rog, a zis. $i apoi:

Voi, ceilalli, puteli pleca.Dupi ce au iegit cu tofii, domnigoara a venit la pupitrul

meu gi s-a agezat la cel al lui Arturo Salaza\ care nu mai vinela ore de dinainte de Criciun, fiindci intr-o zi ne-am dus

in excursie la un muzeu cu multe planete qi a clzut pe oscari, rupAndu-gi un picior, cinci dinli gi doul degete.

- Sl vedem, Guillermo, spune-mi de ce !i-ar plicea s[fii Mary Poppins cind vei cregte mare... a zis.

N-am rlspuns, pentru c[ Nazia, care de multe ori,dupl-amiaza, se a azhla casa de la supermarket alIturi de

mama ei gi gtie multe lucruri despre oamenii mari, spune

c[, atunci cind clienlii incheie fraza aga, cu puncte de sus-

pensie, lnseamni ci n-au terminat de vorbit gi ci trebuies[ agtepli, pentru c[ ei continul si se g6ndeasci.

- N-ai prefera si fii... altceva? a intrebat domnigoaraatingindu-gi alunila pe care o are intr-o parte a gurii.

- Nu, domni;oari.Domnigoara Sonia a pufnit gi a zAmbit. Atunci mi-am

amintit c[ mama imi spusese c[, uneori, cind persoanele

care nu sunt copii tac nu inseamni ci au terminat de

vorbit, ci ci se opresc pentru ca si nu se inece sau ceva

de genul [sta, acum nu-mi amintesc exact, aqa ci am tlcutin continuare.

- $i spune-mi, Guillermo, a zis scofind aerul pe nas ca

motanul doamnei Consuelo, care eraportireasi la noi aca-

si, inainte si ne mutim in apartamentul unde locuimacum. De ce !i-ar pllcea si fii Mary Foppins?

- Pentru cL zhoar6, domniqoari.

14 ALEIANDRO PALOMAS

Domnigoara a scos un ,,hmmm" gi apoi s-a scirpinatpulin pe frunte.

- Dar gi pisdrile zboar[, nu?

- Da.* Iar tu nu vrei sl fii o pasire, nu-i aga? a zis.* Nu.

- De ce nu?* PAi... dacl aq fi o pasire, n-o$ mai putea fi Mary

Poppins.Domniqoara a pufnit din nou qi, fiindci rr-a mai spus ni-

mic, am rimas din nou ticuli, mai mult timp. Apoi a strAm-bat din guri, aqa cum face tata uneori, qi qi-a dres vocea.

- $i spune-mi, a zis, din ce alte motive 1i-ar pllcea si fiiMaryPoppins?

* Pei... pentru ci are o umbrel[ vorbitoare gi o valizdveehe din care ies multe piese de mobilier... gi puteri pen-tru ca sertarele si se aranjeze singure,.. qi pentru ci, atuncicdnd nu muncette, trliegte in cer, dar se mai scufundi gi inmare, cu pegtii gi caracatilele.

* ln cer?

- Da.Dornn$oara a lnchis ochii tncetiqor, apoi mi-a ciufulit

pirul destul de mult.

- Guille, a spus, tu gtii ci Mary Poppins este... fermeca-ti, nu-i aqa?

* Desigur.

- Vreau si spun c[ nu este ca noi.* Da.* Ceea ce vreau s6-{i spun este c[ Mary Poppins este un

personaj fietiv, ca Superman, sau ca Harry Potter, sau

Matilda.., sau Buretele Bob. Adici exist6, dar nu existi.tnlelegi?

UN FIU 15

- Nu.

- Adicl nu sunt ca noi, pentru ci existi doar ln povegti,

a spus adiugand: Sau, ceea ce este acelaqi lucru, nu-i putematinge pentru ci sunt... inventafi.

- Mary Poppins chiar existi.

- A, da?*Da..M-a privit gi a zAmbit ugor.

- $i unde este?* Acum nu qtiu, dar trlieqte in Londra, pentru ci acolo

se vorbegte englezi. Eu am cunoscut-o. in august, cind amavut zilele libere de SfAnta Maria, marna qi tata m-au dus s[o vld. Locuia intr-un teatru cu animalele ei qi cinta. Iarcind spectacolul s-a incheiat gi toati lumea a plecat, ne-a

lisat si intrim in camera ei gi mi-a povestit fel de fel de

lucruri.Domnigoara gi-a atins aluni{a.

- Aha! Ce fel de lucruri?

- E secret, domnigoari.Atunci a sunat clopolelul, care a anuntat ci trecuse deja

jumltate din recrealie, gi domnigoara s-a uitat din notr laceasul cel mare care atirna deasupra tablei.

- Aha! a spus.

Apoi a ticut, ca gi cum s-ar fi gandit la ceva serios, dup[care s-a intors cu spatele.

- Bine, acum du-te in curte. Sper s[ ai timp si-!i mi-nAnci sandviciul.

in timp ce lmi puneam cirlile ln sertar gi scoteam

sandviciul din ghiozdan, ea s*a dus la catedri, s-a agezat gi

a inceput s[ scrie ceva in carnetul s[u, iar eu am iegit pe

coridor. Nazia mil agtepta in fala chiuvetelor. Cdnd amajuns, mi-a lntins mina gi mi-a zis:

16 ALEJANDRO PALOMAS

- De ce ai intirziat aga de mult?

- Firi motiv.

- Te-a pedepsit domniqoara?

- Nu.

- Ah!

$i-a dat pufin la o parte vllul roz de

pufin suc. Apoi a spus:

- Haide, vino. Vreau si-ti arlt ceva.

pe cap gi a blut

ii

l

SONIA

TOTUL A INCEPUT in dupi-amiaza in care m-amhotirAt si dau acel telefon pe care il tot aminam de cAteva

sdpt[mAni.

- Ag dori s6 vorbesc cu dumneavoastrl despre Guille,domnule Antinez, i-am spus birbatului care md asculta lacelilalt capit al firului.

S-a agternut pulin linigtea gi imediat el a vrut s[ gtie maimulte, dar m-am limitat la a-l limuri pe un ton blAnd, darferm:

- Daci n-ave{i nimic impotriv[,'ag prefera si vorbimpersonal aici, la gcoali.

Am stabilit si ne vedem peste cAtevazile. CAnd ManuelAntrinez a sosit la gcoali, cei mici luau prAnzul, iar zarva ce

provenea din sala de mese de la parter se auzea de pe cori-dor. L-am agteptat in cancelarie. Dupi ce ne-am strdnsmiinile, l-am invitat intr-un birou mai mic, rezervatdisculiilor cu pirinfii. Manuel Antirnez este un birbat tA-

nir gi corpolent, trecut pulin peste treizeci de ani, cu pirnegru, barbl neingrijitl, ochi inchigi la culoare qi pu{inalungifi, brale puternice gi nigte mdini mari, cu unghii pi-trate. Dupi ce ne-am agezat, a trecut direct la subiect.

- Vd ascult, a zis.Am hotirit si fiu la fel de directl.

18 ALEJANDRO PALOMAS

- Pei, si vedeli, am inceput, v-am chemat pentru c[sunt pulin ingrijorat[ pentru fiul dumneavoastrl.

Nu a p[rut mirat. in realitate, toli pirinlii gtiu ci, atuncicAnd ii chemim la o intrevedere, motir,'ul este c[ ceva numerge bine 9i, de obicei, vin cd o atitudine intre agteptare gi

defensivi, unii chiar cu team6. Din cAte am putut si citesc

pe figa lui Guille, Manuel Antrinez este mecanic de aerona-

ve. Pe fiqi era adlugati o parantezil: ,,(recent in gomaj)".

Cdnd l-am privit in ochi, mi s-au p[rut trigti.

. inainte ca el si poati spune ceva, am preferat s[ vor-besc eu:

M-am gAndit ci poate m-a!i putea ajuta si... descifrez

citeva lucruri despre Guille, am inceput.A ridicat o sprAnceanS.

- Si descifrali? a intrebat, luat pulin prin surprindere.Imediat a scos un hohot de rAs sec, prin care nu a reugit

si-gi ascundl nelinigtea atdt de tipicl la mulli pirinfi cAnd

vin si mi vadl in timpul anului gcolar.

- Mei si fie, a continuat, trdgAndu-se de barbi.Aproape cd sun[ a poveste cu detectivi sau a serial polilistamerican.

Mi-am dat seama ci nu se sim{ea in largul lui gi am in-cercat s6-l ajut si se destindi.

- Vreau s[ spun c[ poate mi putefi ajuta si-l inlelegmai bine pe Guille.

A lncuviinfat, coborind in acelagi timp privirea, pentruo clipl. I-am zimbit gi asta a plrut s6-l linigteascl, fiindcimi-a zimbit la rindul lui, degi timid.

in zAmbetul lui l-am vdzat imediat pe cel al lui Guille.Privirea era totugi foarte diferiti. in cea a lui ManuelAntrinez exista un fel de triste{e pe care Guille nu o avea.

Sau poate cd era melancolie

UN FIU 19

- Bine, a spus trecAndu-gi din nou mAna pe blrbie.Sunt la dispozilia dumneavoastrl.

Am tras addnc aer in piept inainte de a vorbi din nou.

- inainte de toate vreau sd gtili ci Guille este un copilminunat gi nu pune deloc probleme. Dimpotrivl: atitudi-nea lui la ore este ireprogabitl. Nu prezintl deficit de

atenlie, este activ gi participi, este optimist, foarte entuzi-ast gi are valori care pot insemna mult pentru grup.

DomnulAntfnez a inclinat capul intr-o parte gi a oftat,dar nu a spus nimic. Am agteptat. in cele din urm[, a pirutsi reaclioneze.

- Da, Guille este un copil... deosebit.

- Afi spus-o foarte bine, am zis. Acesta este cuvAntul:deosebit.

Am observat ci se incrunta gi se incorda. Din nou, ceva

din privirea lui m-a pus in alert6. Am vizut imediat ci nudideam acelagi inleles cuvAntului,,deosebit". Nu, intre cele

dou[ inlelesuri nu exista nicio legiturd.

- Nu v[ faceli gr|ji, a spus cu o expresie iritatl pe chip.

$tiu ce-mi vefi spune: c[ este un copil foarte sensibil, ci stinumai pe llngi fete 9i c[, in loc si joace fotbal sau baschetin curte, aga cum ar fi normal, pierde vremea citind povegti

cttzdne si cu toate prostiile alea.

M-am incordat. Nu mi-a plicut tonul vocii lui. Nicimesajul.

- Nu-i nevoie s[-mi spunefi, a adiugat cu acelagi tonsarcastic, ridictnd o mAn[ gi arltAndu-mi palma. La fel nis-a spus gi la cealaltl gcoali. $i, de asemenea, ci ceilalli copiiincepuser[ s[-l evite, asta in cazulin care nu ridea vreunulde el.

S-a uitat sfid[tor la mine. Apoi o umbri i-a intunecatprivirea.

20 ALEIANDRO PALOMAS

- E din cauzamamei lui. De mic, Guille a fost prea lipitde fusta ei gi... de aici vine ,,deosebitul" acesta, cum spunelidumneavoastr6.

Am vrut s6-'l intrerup, dar nu m-a l5sat.

- Dar este ceva trecitor. Acum ci st[ do-ar cu mine, am

inceput si petrecem mai mult timp impreunl gi si neimp[rtigim mai multe lucruri. $ti{i, ca de la birbat la b[r-bat... Aga cd, dacdvre{i si-mi spuneli ci Guille este... pulinciudat, puteli sd mi scutifi, cdci nimeni nu gtie asta mai binedecdt mine gi am inceput deja si remediez situafia.

A trebuit sl strAng din din{i pentru a-mi stipAni furia. inniciun caznu m[ pregitisem pentru o imprejurare ca aceea

cu care mi confruntam. Manuel Antrinez nu semdna nici pe

departe cu imaginea tatilui unui copil ca Guillermo pe care

mi-o inchipuisem eu. in cAteva minute, surpriza fbcuse locuimirii. Iar uimirea incepea si se transforme in furie.

- Domnule Antirnez, adevirul este c[ mi intristeazifoarte mult si v[ aud vorbind aga despre Guillermo, am

spus incercdnd s[ mi controlez, mai a]es pentru ci asta n-are

nicio leglturl cu motivul pentru care v-am chemat.S-a uitat la mine gi a ridicat iar din sprAncean[, surprins.

- Sincer, daci dumneavoastri crede{i c[ v-am chematca si-l judec pe Guiilermo sau ca si-l desconsider, imi pa-

re riu sI vi spun ci vd ingela{i.Manuel Antrinez s-a lisat pe spate in scaun gi s-a tras

incet de barbi. Din nbu, o umbri de tristefe s-a ivit inochii lui. Doar pentru o clip[, dup[ care expresia fe]ei i s-a

intunecat complet. VizAndu-l aga, am inleles pe dati cl mlingelasem crezindc[ mi puteam agtepta din partea lui la o

cooperare pe care, in mod evident, nu avea sd mi-o ofere.

Aga ci am schimbat strategia gi am frcut ceea ce detest cel

mai mult.

UN FIU 2I

Am minfit.

- Domnule Antfnez, aceasti conversa{ie nu este altce-

va decit o disculie de rutin6. Guille este nou in qcoald 9i

avem obiceiul si ii urmirim mai indeaproape pe elevii

nou-veni!i.

- Aha! a zis incet.* Sunt congtienti c[ am inceput cursurile doar de doui

luni gi ceva gi c[, mai ales la virsta asta, copiii rcaclroneazd

foarte diferit cAnd sunt mutafi la alti gcoa16. Daci la asta

adiug[m absenla mamei lui, trebuie si infelegem ciprocesul se poate dovedi mai... complex.

Nu a spus njmic.

- Desplr{irile de p[rin!i, mai ales la vArsta lui Guille, potfi foarte dificile, am adlugat cu un z?mbetprofesional.

El s-a incordat din nou gi a ridicat brusc mina, ca gi

cum mi-ar fi poruncit si tac.

- M[ rog, nu e chiar despdrlire... nici chiar aga, a trin-tit, in defensivi.

Imediat a pirut si-gi dea seama cd folosise un ton prea

sec gi a incercat s[ se corecteze.

- in cazrtl nostru, este din cauza serviciului. Amanda,

solia mea, este stewardesl gi... cum si spun... avind in ve-

dere cum stau lucrurile, era de un an in gomaj gi in august

a primit o ofertl de la o companie de jeturi private dinDubai. Adevirul e cd n-am prea avut de ales. La cum stau

lucrurile qi dupi ce eu am rimas pe drumuri... Imaginali-vl.

$i, inainte si-mi permitl si intreb ceva, a adiugat Dar este

temporar. Deocamdatd e vorba de numai gase luni.Ne-am privit pre! de cdteva secunde frri s[ rostim un

cuvdnt. Ydzdndci tdcerea se prelungea, iar el nu p[rea dis-

pus sl mai spunl gi altceva, am intervenit: