UN COLABORATOR FRANCEZ AL UNIRII · PDF fileasupra materiei sale cu Nicolae Balcescu autorul...

16
U. F ACADEMIA ROMANA EMORIILE SECTIUNII ISTORICE SERIA III TOMUL I MEM 7 UN COLABORATOR FRANCEZ AL UNIRII PRINCIPATELOR PAUL BATAILLARD DE N. IORGA MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE 91.10TTE-es-- ( e " ACIDENIE1 .4* \4.441C1/ Pail I CVLTVRA NATIONALA BUC U'R E T I 1 9 2 3 N6Na.1 044 7

Transcript of UN COLABORATOR FRANCEZ AL UNIRII · PDF fileasupra materiei sale cu Nicolae Balcescu autorul...

Page 1: UN COLABORATOR FRANCEZ AL UNIRII  · PDF fileasupra materiei sale cu Nicolae Balcescu autorul intaia oara ... prin inteligenta sa activitate i thvotamentul säu sa-si castige

U. F

ACADEMIA ROMANAEMORIILE SECTIUNII ISTORICE

SERIA III TOMUL I MEM 7

UN COLABORATOR FRANCEZAL UNIRII PRINCIPATELORPAUL BATAILLARD

DE

N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

91.10TTE-es--

( e" ACIDENIE1.4*

\4.441C1/ Pail I

CVLTVRA NATIONALABUC U'R E T I

1 9 2 3

N6Na.1

044

7

Page 2: UN COLABORATOR FRANCEZ AL UNIRII  · PDF fileasupra materiei sale cu Nicolae Balcescu autorul intaia oara ... prin inteligenta sa activitate i thvotamentul säu sa-si castige

. ,11111Aiii

rt. I

111111100t.6 11. MIA

61..,t.../

1CiDENifi

P#POLAB

UN COLABORATOR FRANCEZAL UNIRII PRINCIPATELORPAUL BATAILLARD

DE

N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

.Fedinja dela 9 Februarie 1923

Intre prietenii francezi ai silintilor noastre catre Unire esteunul de care s'a vorbit foarte rar, desi 'Ana acum vreo treizeci

ani, aproape in momentul cand generatia mea Ii faceastudiile la Paris, el era in vieata si continua o sporadica acti-vitate stiintificä, inchinata, cum vom vedea, unui singur su-biect. E vorba de Paul Bataillard.

Dictionarul contemporanilor al lui Vapereau, in editia din188o, nu-1 uità. Nascut la Paris in Martie i8j6, el urmeazastudiile de eruditie la Ecole des chartes, pepiniera paleografilorsi arhivistilor, unde-si trece teza, despre Gustave Millot, in1838, dar Inca dela 1846 inträ in miscarea politich, bine in-teles la democratii burghezi, conducand publicatia Les Ecoles.De aici trece la Libre Recherche.

Era unul din elevii lui Edgar Quinet, asupra ((operei filozo-fice si sociale» a cdruia a scris o lucrare Inca din acest an 1844.Aceasta ar fi ajuns ca sh-1 apropie de Romani. Dar Inca din1844 el incepea in Bibliotheque de l'Ecole des Chartes studiilesale despre Tigani, cari trebuiau aduca a cauth o informatiepretioash in tara celor din urinä robi europeni.

Cea dintaiu lucrare a lui in Bibliothgque de l'Ecole des Chartespoarta titlul de Recherches sur ?apparition et la disparition

.7 A. R. Memoriile Seep. Istorice. Seria III. Tom. I. Mem. 7.

,r

A

p.. .

111.

laventar

-.47/ WIS

1

de

.

k.

44

sh-1

:

Page 3: UN COLABORATOR FRANCEZ AL UNIRII  · PDF fileasupra materiei sale cu Nicolae Balcescu autorul intaia oara ... prin inteligenta sa activitate i thvotamentul säu sa-si castige

/ `.7 x/ 11'

N. IORGA 312

des Bohémiens en Europe. E in randul intaiu adunarea i cri-tica stirilor din izvoare occidentale, care arata in ce conditiiau aparut, cu voevozii lor aducand pasapoarte (thoeme» ale luiSigismund, rege si al Ungariei i impArat, cei dintai (Egipteni»,vrajitori i hoti.

Dela inceput tanarul autor atinge miezul problemei : «Dacà

o populatie numeroasA, foarte numeroasa, a Orbit tam sas'a pus sa alerge lumea, aceasta era in legatura, fara indoialà,cu o cauza energicA, generala ; lucrul nu puteà sa atarne numaide capriciile unei multimi de indivizi parasind pArnantul denastere pe rand si unul dupa a1tul»1). Inspiratorul sau romanapare indatA, acela care el insus vorbise pe larg de Tigani, les Scin-drómes, in noua lui lucrare despre Romania («La Romanie»),Vaillant : d. Vaillant, care locueste in treacat (transitoire-ment) la Paris, in acest moment, dar care de doisprezece ani estabilit la Bucuresti, unde a contribuit la reorganizarea cole-giului nobililor si care in cursul acestei lungi resedinte in ca-pitala Tarii Romanesti a vizitat vecine, Moldova,Bulgaria, etc.» si care a dat in Revue de l' Orient din Iunie onotita despre Tigani. Pentru Tiganii din Moldova, cari ar fifost admisi la Suceava in 1417, cu voia lui Alexandru-cel-Bun,el intrebuinteaza pe Borrow, The Zincali or an account of theGypsies of Spain, Londra, 1841 (rezumat in Revue Britanniquedin acelas an). Inca de atunci scriitorul se opreste asupraipotezei unei legaturi cu Tatarii. Erau, spune el, «foarte uriti

negri ca Tatarii». Poporul i-a botezat chiar cu acest nume,care le-a ramas pe alocurea 2). Si el citeaza, pe langa Corner(in colectia lui Eccard), care da o varianta a numelui romanesc( Sicanos se nuncupantes), aceste randuri din alta cronica, alui Krantz : «Tartaros vulgus appellat, in Italia vocant Cianos»

ca i pasagiul din I. Messerius, Scandia illustrata (Stockholm,1700, p. 72): Zigani, vulgo Tartari hodierne nuncupati*.

Legaturile lor cu noi sunt evidente. Acelas cronicar Ii arathde atunci, cu voevozi si juzi : dux, comites, milites, in frunteabArbatilor si a femeilor in care (doeminae cum stratis et parvulis

1) P. 4.2) P. 2 n.

i çärile

E'4/

2

si

Page 4: UN COLABORATOR FRANCEZ AL UNIRII  · PDF fileasupra materiei sale cu Nicolae Balcescu autorul intaia oara ... prin inteligenta sa activitate i thvotamentul säu sa-si castige

313 PAUL BATAILLARD 3

iumento invehuntur»), si a canilor. Se pomenesc voevoziiMihai si Andrei. Parisul vazu oung duc et ung comte et dixhornmes, tous a cheval», la 1427. In Po Ionia la 1256 subtBoles las al V-lea, ei apar cu salase (oadvenae qui Szalasii vo-cantur»)1).

Si iata foarte judicioasa observatie a lui Bataillard : «De sigurTiganii n'aveau duci i conti nici chiar voevod («woiwode»)inainte de a aparea in Wile unde sunt demnitari cunoscutisubt aceste nume. efii lor superiori au luat titlul de voevoziin Tara-Romdneascd fi in Moldova, acela de duci, de conti,de regi chiar, i multe altele, in Apus. In adevar s'au gAsit inGermania straniile epitafe a mai multi conti tigani din secolulal XV-lea»2). In sprijin se aduce cronicarul german Aventinus,,care spune, la 1438, ca Ziganii sunt o «colluvies atque sentinaevariarum gentium quae in conlinio Imperii Turcarumatque Ungarie habitant».

In Nouvelles recherches sur l'apparition et la disparition desBohdmiens en Europe, care se publica in aceeas revistA la 1849,se pomeneste acum rezultatul convorbirilor pe care le-a avutasupra materiei sale cu Nicolae Balcescu autorul intaia oarain Apus se intrebuinteaza un document romanesc pentru unsubiect de interes general. E vorba aici de «douà acte inditecare marturisesc limpede fiinta Tiganilor in Tara-RomaneascAla mijlocul secolului al XIV-lea», acte pe care el voieste a le

tiparl «cu lungi comentarii». Si el adauga : oDatoresc comuni-catia acestor douà bucati prieteniei d-lui Nicolae BAlcescu,tank- erudit roman care a fost membru al guvernului provizoriual Tarii-Romanesti in recenta revolutie si n'a incetat de atunciprin inteligenta sa activitate i thvotamentul säu sa-si castigetitluri noi la recunostinta compatriotilor sai» 3).

Din acelas izvor stie, nu numai cum se prezintA informatianoastra documentara, dar cum au venit oaspetii subt Alexandru-cel-Bun 4). In ce priveste pe Tigani, oei au aparut intaia oara in

1) Nakielski, Michovia, Cracovia 1634, p. 176.2) P. 45 nota.3) P. 5 n. 3; p. 30 11. 3.4) P. 23.

1*

.

..

qi

Page 5: UN COLABORATOR FRANCEZ AL UNIRII  · PDF fileasupra materiei sale cu Nicolae Balcescu autorul intaia oara ... prin inteligenta sa activitate i thvotamentul säu sa-si castige

4 N. IORGA 314

Moldova, dupà unii in veacul al XIII-lea, dupa altii in veaculal XV-lea, la 1417»1). Comparand informatiile sale, foarte nu-meroase si in bunA parte noua, Bataillard ajunge la aceastaconcluzie, care a reiesit pentru mine din singura cercetare aconditiilor in care aceasta curioasä natie a aparut i s'a des-voltat la noi : «Sunt taus destul de aplecat i banuesc cA Ti-ganii s'au rAspandit in Europa orientala in cursul veacului alXIII-lea si anume ca s'au stabilit in numar destul de mare in Un-garia cAtre 1245 sau 1250» 2).

Aplecand insa tot de pe atunci la teorii fantastice, care punin legatura pe Tigani cu Lurii din secolul al V-lea ai lui Firdusisau cu Sicanii antichitatii, scriitorul francez da o sumA de la-muriri care ne pot interesh i pe noi. Astfel calatorul Pierre Belon,in veacul al XVI-lea, e de pArere ca «originea lor e din «Valahiasau Bulgaria* si de aceea «pot vorbi mai multe limbi i suntcrestini» 3). Polonii le zic Filistini, ceeace ar putea fi pus inlegatura cu numele de Forum Filistinorum dat in veacul alXV-lea Iailor, cari aveau Inca de atunci un intreg cartieral (Tatarasilor» tigani. De altfel si la Suedezi, unul din numelekr, pe langa «Zignenare», e Tattare. In 1589 li se ziceTatern 4). N'a irdrazni sa pun in legatura legenda lor cä si-auadus limba «roman» din orasul (Assar, asezat in tam Assaria»5),cu ((tara lui Asan» din secolul al XIII-lea, care inseanmä Valahiade dincolo de Dull:are, in legatura cu Taratul Asanizilor.

Dar si in aceasta lucrare stiintifica Bataillard, amicul luiBalcescu, atinge chestia romaneasca. Vorbind de ocupatiaruseasca la noi, el spune : «Barbaria nu poate sà izbandeasca(prévaloir) i noua invazie ruseasca n'ar fi in stare sa. dureze.Dar miscarea istorica ce incepe a se produce in Romania seindreapta fireste mai ales cAtre amintirile de mArire nationala».

Aceste cercetAri vor fi pentru moment intrerupte, nu insAgrija pe care Bataillard le-o poarta Romanilor.

1) P. i n. 2.2) P. 35.3) Et, parce que leur origine est de la Valachie ou Bulgarie, ils estivate parler plu-

sieurs langues et sont chrestiens.4) Pp. 25, 32 si nota I, 33 si nota 3.5) P. 33, nota 3.

.. ,

.,

si

Page 6: UN COLABORATOR FRANCEZ AL UNIRII  · PDF fileasupra materiei sale cu Nicolae Balcescu autorul intaia oara ... prin inteligenta sa activitate i thvotamentul säu sa-si castige

1315 PAUL BATAILLARD

E posibil ca prin interventia lui, colaborator la Revue deParis, sa se fi tipArit acolo seria de articole despre miscareapentru Unire, acele corespondente din Bucuresti despre carevorbesc aiurea 1). In 1857 el da insa o lucrare independenta.Les Principautés de Moldavie et de Valachie devant le Congris,scriere care, in aceeas revista, e apreciatA astfel: «Aceastä bro-sura, scrisa in adevaratele principii, e, cu aceea a d-lui BrAtianu,unul din cele mai bune documente asupra chestiei care ocupain acest moment diplomatia» (si in cronica se releveaza cà avem«institutii in armonie cu ale Apusului»).

Explicatia lucrarii e data. chiar dela inceput. Autorul, a carui*scriere e inspirata de marea majoritate a Moldo-Valahiloraflatori in Paris, cu totul conforma vederilor lor i sentimen-telor lor», e <tatent de peste zece ani la evenimentele care seurmeaza pe malurile Dunarii, avand rarul privilegiu de a cu-waste Moldo-Valahia, nu numai prin studiile care-1 duceaucare acest pamant calcat de atata rasse, dar si de lungi relaçiicu un numar mare din cei mai vrednici reprezintanti ai acestortaxi nenorocite» 2), ai acestui «popor care din fundul mizeriei-sale si din extremitätile Orientului vine sä identifice cauza lui-cu a noastra», ai acestei «rasse absolut latine (toute latine), cumoarata numele ei» («roumain»). «Acest popor roman», spune el, «efratele natiilor Apusului continental prin originile sale, printraditiile sale inca vii (toujours vivantes), prin limba sa minunatpastrata in mijlocul atator vicisitudini». Cum, pe de alta parte,o trasatura de conformitate ciudata (singulier) cu Franca e

.acela cA rassa latinä pare a se fi altoit in Dacia pe ramäsiti celtice».Avem «tin ostrov (ilot) al Apusului, aruncat providential in mij-locul populatiilor felurite care acopar Europa rasariteanb. DelaBosfor i Egee panA in centrul Europei e singurul neam ramasintreg. E i o natie importanta prin numAr, in cei doua milioane

jumAtate de Munteni, cu un milion i jumAtate de Moldo-veni, ha chiar i cu milionul din Basarabia, «pe care e vorba de

1) Revista istoricd, an. 1923, n-rele 1-3.2) De la ei atie §i de eDomnou Toudor) (p. 37).

5

II.

.

Page 7: UN COLABORATOR FRANCEZ AL UNIRII  · PDF fileasupra materiei sale cu Nicolae Balcescu autorul intaia oara ... prin inteligenta sa activitate i thvotamentul säu sa-si castige

6 N. IORGA 3y6,

a o restitui macar in parte Principatelor». Desi Rusia cauta peaici un drum, care ar fi i o imensä cucerire», ei au «o vitalitatenationala atAt de staruitoare, inat a supravietuit la unspre-zece veacuri de invazie». Nu e «poporul conrupt i degenerat»,de care se vorbeste, deck doar in clasa de _sus, unde chiarsunt «conceptii generoase». Poporul de jos e bun, inteligent, cutotul patruns Inca de traditia puternica a stramosilor si cu totulplin Inca acum de sentimentul regeneratiei apropiate . Unpopor indobitocit, se zice : cetiti baladele populare ale RomanieiAm spus virtutile lui razboinice, i nimeni nu le poate con-testa. Un popor brutal, neuman ... Oh, iata ce nu va intràniciodata in cugetarea chiar a acuzatorilor sai : 1848 .e de fa-0ca sa raspunda».

Ce vrea Austria cu noi, se vede : a ne da Germanilor, consi-derati ca rassä. #Nu se stie ea ultimele evenimente au fost pentruGermani prilejul de a rosti pretentii de mult timp hotarite Intaina asupra Principatelor, pe Dunare i pAna la Marea NeagraA preface Dunk-ea in rau german si a germanizh Principatele,cum s'a facut in Boemia, colonizandu-le, aceasta perspectivanouà a Germaniei a fost tocmai unul din motivele preponderen-tei pe care Austria a luat-o acum in urma fata de Prusia, inconfederatia germanica. Austria, o clipa slabitä i aproape stearsa(effacde), a regäsit toata insemnatatea ei infatisându-se ca re-prezentanta in Orient a intereselor germane, care nu tind lanimic mai putin deck a face din confederatie o putere intreitmaritima, a carii dominatie s'ar intinde pana la Marea Neagra».De altfel, avand atAtia Românii in Statele ei, Austria, «care nudomneste deck prin desbinare si nu creste deck prin neordn-duiala», kse teme cd puterea expansivd a nationalitdlii romdne arputea sd ciupeascd (entamer) intr'o zi stdpdnirea ei prin Tran-silvania, Banat fi Bucovina ci, pentru a exprima intr'un cumintaceastd preocupare, ea se teme sd n'aibd pe flancul ei de Rdsdritun alt Piemonb.

Mai mult deck aka. Nom face sa se observe ca o natie de5.000.000 de suflete, care se ridica intreaga in numele neatir-narii ei, e foarte tare, mai ales cand se sprijine pe conditii geo-grafice foarte prielnice. Moldo-Valahia trebuie sa fie si aspira

t

. .

?

, at,

Page 8: UN COLABORATOR FRANCEZ AL UNIRII  · PDF fileasupra materiei sale cu Nicolae Balcescu autorul intaia oara ... prin inteligenta sa activitate i thvotamentul säu sa-si castige

317 PAUL BATAILLARD 7

.SA ajunga Prusia RAsAritului». Inca d-s acum e nevoie a-i daBasarabia, i autorul adauga : <mu voim sä pomenim Bucovina*.Hotinul i Benderul ofera mijloace ca sa se apere toatA pro-vincia.

Considerand astfel chestia rotnAneasca in toata intinderea ei,Bataillard prezinta solutiile.

Intaiu independenta, pe care ar impune-o faptul ca. Poartanu mai poate aparà Principatele. România ar rdscumpara tri-butul i ar garanth ajutor contra Rusiei i Austriei.

Apoi, dupa cererea generala, Unirea, prevazuta si in art. 371al Regulamentului Organic, pastr Andu-se suzeranitatea con-form tratatelor. Capitala munteana o primesc Moldovenii, Foc-sanii fiind verdus dans les terres*, i apoi ((flu se improvizeazao capitala». Si urmeaza aceasta asertiune, de atAt de mare pret :<Nu e Moldovean oriMuntean care sd nu primeascd drept Capitaldun sat oarecare, dacd. . . Unirea ar fi cu acest prep. Regimulmonarhic e recomandabil, dar printul sA nu fie german, russau austriac.

Ca incheiere, prin crearea noului Stat unit Franta si Italiaau aflat un punct de radiere in Orient, pe Maga folos material1).CAci, wricare ar fi desmembrdrile i dislocdrile ce ar putea sd seproducd in Europa Orientald, o Moldo-Valahie reconstituitd ar_fi ca arca de miintuire in acest potop 2)>>.

Cartea afla pretuire si in Anglia. Astfel Westminster Reviewdin April 1857 incepe prin a spune, profetic, ca in douazecide ani marea politica engleza va fi in Orient si ca Apusul in-treg se va intAlni acolo, pentru Constantinopol, i adauga cae falsa pArerea despre periclitarea Turciei prin Unirea roma-neasca. SA nu se uite cA in Orient Romanii sunt poporul cumai multa cohesiune. Nu numai atAt, dar (cRomdnii, credinciofivechilor br traditii, au fost multi ani poporul cel mai luminat dinaceastd parte a Europei. Ei au inzpdrtit civilizatia lor viitorilorlor dufmani, Rush. Ei au dat un astfel de impuls, la urmd, artei

') Cf. ci Finances de la Valachie, in &Journal des EconomistesP, April 1856.S'a reprodus si in Sturdza, Acte i documente, III, p. 372 i urrn. Cf. ibid.,

.13. 304 i urm.2)

Page 9: UN COLABORATOR FRANCEZ AL UNIRII  · PDF fileasupra materiei sale cu Nicolae Balcescu autorul intaia oara ... prin inteligenta sa activitate i thvotamentul säu sa-si castige

8 N. IORGA

incdt prin Universitdtile tor Grecii au invdtat acunoaste veclzile glorii ale propriei kr rasse si au conceputideia regenerdrii lor insesi».

Peste nenorocita epoca fanariotà, #Romanii n'au pierdut nici-odata instinctul nationalitatii lor i revolutia dela 1848 a fost dunmare simptom al vitalitatii traditiilor i aspiratiilor românesti».

De altfel «Moldo-Valahii nu trebuie sd fie priviti ca o natiemdrginitd intre aceste graniti strimte, care sunt hotarele vö-milor rusesti ci austriace, ci, pentru a le ardta influenta ca rassd,numdrul kr ca populatie, trebuie sd fie luati ca ocupdnd, nu numarMoldova si Tara Romdneascd, ci ci tdrile vecino, ca Bucovina,unde <Austria nu e legata prin nici-o legatura de limba, religieori simpatie». Aceasta unica rasa in calea panslavismului arede trei ori pamantul Belgiei, pe care o intrece in populatie.«In Ardeal, dintr'o populatie de 2.600.000 de suflete, 2.000.000sunt Romdni. In Bucovina, din 600.000, 300.000 sunt Romdni,In Basarabia, dintr'o populatie socotitd felurit dela 600.000la 1.000.000 de suflete, noud zecimi din tdrani sunt Romdni».

peste Dundre locuesc op.000 de familii emigrate din Tara-Romdneascd in Serbia si asezate acolo intre 1831 si 1850. InBulgaria mai mult ca 100.000 de familii s'au asezat dela 1831.Inainte de 1831, 30.000 de familii bulgdresti s'au asezat in Mun-tenia, dar au fost silite a se intoarce inapoi in tara kr, de mdsuriruindtoaro. Mai departe: «Cine se poate indoi cd tdranul romandin Basarabia ori din Bucovina va prefera cdrmuirea compatrio-tilor sdi aceleia a Rusiei sau Austriei? Dar, mai presus de orice,cine se poate indoi de schimbarea ce ar aved Mc in Ardeal, unde,,cum slim, mai mult de cloud treimi din locuitori sunt Romdni?»

E si o tara de consumatie vastä, mai de folos ca ElvetiaPersia, mai cinstita deck Turcia. Si ea nu va fi ingrata, eaGrecia. Productia anualà e de 2.200.000 de lire sterlinge saude 230 de milioane de piastri. Capitalul englez ar fi bine venit.Exportul de grau si de cereale anual, de 5 milioane de quarters,cu un import de 2 milioane de lire sterlinge, 137.613 piastri.In exportul total cerealele intra pentru 85.180.000 piastri,caii §i vitele pentru 43.200.000, lemnul, lana, pieile, osanza,.ceara, inul, vinul cu 31.500.000, sarea cu 8.000.000. Se noteaza.

318-

si stiintilor,

si.

5

Page 10: UN COLABORATOR FRANCEZ AL UNIRII  · PDF fileasupra materiei sale cu Nicolae Balcescu autorul intaia oara ... prin inteligenta sa activitate i thvotamentul säu sa-si castige

319 PAUL BATAILLARD 9

petrolul dela Campina, minele, care asteapt5 pe intreprin-zkori.

ate piedeci se pun productiei, eke sarcini finantelor IIntaiu scutirile de bir pentru 500 de calugari, 14.000 de doro-banti, 188.000 de váduve. VAmile crescute, care ridicd pretulmätasei dela 84 la 120 de piastri (ceva mai putin ca 40 de bani),slanina-i la ro shilhngi funtul, i greutatile tehnice märesc dedouä, trei ori plata. CAI ferate nu-s; iarna trebue saisprezececai i trei surugii la o cArutà. Pentru scsele se cheltuesc abia3.000 de lire sterlinge pe an si sase zile de muncd pentru fiecarecap de familie. BAnci nu se aflä. Austriecii aduc craitari de hartiein silk Turcii, belici i irmilici de hartie pentru oastea lor deocupatie, färä a-i primi inapoi. Dobanzile sunt enorme.

Unirea e astfel o nevoie, recunoscutà odatà si de Turci.<<Romdnii stiu cd Poarta cunoaste faptul cum cd, atunci cdndgeneralul Gorceacov a oferit Unirea in 1854, cu condifie ca pro-vinciile sd ridice o Wire ca sd lupte cu Turcii, Principatele aurefuzat-o cu indignaro. Motivul nu e numai tributul de 40.000livre sterlinge, ci bacsisurile. Daca Rusia se face a primi Unirea,e pentru a pune conditii imposibile, ca aceea a unui Donmcare ar fi ((print grec din casa ei sau a recunoaste pe Tar cape superiorul sAu spiritual». Austria intelege a ne tinehin clien-tela ei economicA : in 1843, din 680.000 de livre importul Mol-dovei, 408.000 sunt marfa austriacd. Se teme si de Romanii din casaei, dar aceasta nu priveste Puterile. Ea ar f gata de o impartire cuRusia. Daca Alexandru Ghica are dispozitii austriace, Caima-camul moldovean e supus Rusilor : pentru aceea s'au opritgonindu-se profesorii, se tin afarà exilatii. Vogoridi, un retrograd,nu stie macar romaneste. Soldatii austriaci nu sunt necesari :la izbucnirea räsboiului Moldova dispuneh de 20.000 de soldati.

Anglia e sortità a merge alkuri cu Austria. Dar nu atata catsdii sacrifice interesele in Levant, odatà cu <thunä starea uneinobile nationaliati in desvoltare» ( a noble and rising nationality ) .

Inca din 1856 Bataillard dä apoi, in Revue de Paris, un marearticol despre noi, La Moldo-Valachie dans la manifestation deses efforts et de ses voeux.

Si

Fade,

Page 11: UN COLABORATOR FRANCEZ AL UNIRII  · PDF fileasupra materiei sale cu Nicolae Balcescu autorul intaia oara ... prin inteligenta sa activitate i thvotamentul säu sa-si castige

10 N. IORGA 320

E o expunere, facuta de prietenul lui Balcescu, al lui C. Fili-pescu lui Voinescu, lui Mincu, morti in exil, a imprejurarilor re-cente pentru a invedera actiunea randneascd in sensul aliatilor. Seacorda un mare loc povestirii acelei tentative interesante princare Romani, pribegi au vrut sä intervie ca element luptatorin räsboiul Crimeei.

Din Paris, Smirna, Londra, Viena, conducatorii ajung, ca-lari, la Vidin, Sumla, Constantinopol, cu Nicolae Golescu infrunte : se intrebuinteaza unul din cele zece memorii prezentate,in toate partile, de acesta. Apoi vine incidentul granicerilordorobantilor dela Craiova, al caror sef, Burileanu, e silit ase sinucide. Prefectul de Mehedinti, Barbu Balcescu, cere ofi-cial, dupa cateva luni, dela Vizir, dela ambasadorii francezenglez la Constantinopol arme pentru a incepe o actiune; inschimb va fi destituit. Rusii iau la plecare tunurile stranse laBraila, pustile, uniformele, pana i topoarele satenilor. Dar,urmeaza Bataillard, aceasta nu opreste manifestatiile Romanilor.Bucurestenii publica un manifest la caderea Sevastopolului,Moldovenii subscriu pentru ranitii din Crimeia, Negri contri-buind cu 4.240 de galbeni, si se citeaza aceste frumoase randuridin adresa lor catre consulul englez din Iasi: <Tranta si Angliasd nu se uite la putinul aur pe care li-1 trimitem, ci la inima cimdna care-1 oferd.tim ca Puterile aliate apärä cauza dreptatii,a umanitatii si a progresului. De n'ar uith ce admiratie, cesimpatie i ce speranta trezesc numele lor in Romania!»

Apoi, la 3/15 April 1855, Moldovenii cer Domnului kr, prin-tr'o adresd nepublicatd, pe care o iscdlesc Mitropolitul,sase Logo-feti, unsprezece Vornici, zece Postelnici, doi coloneli in rezervd,unsprezece Agi,unsprezece Spdtari,trei Bani, doi Comisi,sase Cd-minari, doi Pdharnici, doi Serdari, sd trimeatd delegati la con-ferinta din Viena, cari sd fie alesi de cler ci boieri dupd vecheadatind, ca singurii capabili de a infdtisa dorintele tdrii. Cetindu-se declaratiile turcesti i austriace, se afirma cu putere ca((reprezentantii marilor Puteri adunati la Viena au recunoscutin not ele i protocoalele lor ca baza la preliminarile de pacepastrarea drepturilor Principatelor unite, garantia Colectiva aEuropeb>.

Si

Page 12: UN COLABORATOR FRANCEZ AL UNIRII  · PDF fileasupra materiei sale cu Nicolae Balcescu autorul intaia oara ... prin inteligenta sa activitate i thvotamentul säu sa-si castige

321 PAUL BATAILLARD xx

Buol comunica, la 21-2 Martie, Romanilor o invitatie pentruca ei numeasca plenipotentiarii, dar Poarta intervine. Eacere sà numeasca dela sine un singur boier ca reprezentant al«guvernului imperial suveran», si anume pentru a da trimisilorei plenipotentiari «16muriri i explicatii asupra chestiilor careintereseaza Principatele». Negri merge in aceasta .calitate.

Dar la 9 (21) Decemvrie Moldovenii reincep lupta pentru ase puteà rosti ca popor cu existenta i menire proprie. Ei seadreseaza, cu saizeci de iscalituri, anexand intaia scrisoare,Sultanului, Franciei, Angliei 1). Ei nu vim- Divanurile ad-hoc, siVizirul Ii numeste, intr'o scrisoare care Ghica-Voda, opertur-baton ai ordinii publice», Cand, dupa ce lord Redcliffe per-zentase planul Unirii si cu o parte din Basarabia subt unDomn ereditar, se aude cA Turcia mentine calificatia de «pro-vincii», o deputatie veni la Ghica, in ziva de 28 Fevruarie, cuun memoriu redactat de Kogalniceanu: Domnul admitemoriul, apoi Ii retrage promisia 2). Se fac memorii dare mi-nistrul francez Walewski i cAtre congres. In aceeas lunA exi-latii din Paris, optzeci i cinci de persoane, din doua sute de

Romani, cu femei si copii, cati erau acolo, alcatuesc un altul,cu Nicolae Golescu in frunte 3). Dar Eliad si ceilalti membri aguvernului provizoriu se adreseaza deosebit. 0 nouà adresA co-lectiva pariziana urmeazd in April 4), in acelas timp and se in-temeiaza in Moldova o societate pentru Unire, care se intinsein principatul vecin 5).

Fostul Domn moldovean Grigorie Ghica raspunde la uneleaprecieri ale lui Bataillard privitoare la atitudinea lui in rasboiu

dela . Chartreuse du Liget (Indre et Loire), publicistul

Siecle' din 15 si 21 Fevruarie, x i 27 Martie 1856. Cf. Zimbrut, 8/20 Februar.Toate citatiile de ziare sunt dung articolul lui Bataillard.

2) Siècle din 26 Martie, Constitutionnel din 23 Martie, Estafette i journal de De-bats din 24. Cf. Sturdza, Acte i documente, II, P. 994 i urm. (petitia cAtre Domndin 18 Fevruarie x Martie), care plotesta contra neconsultbrii si a ideii unui Senatin loc de Adunare.

3) V. journal des Ddbats din 24 Martie 1856.4) Le Siecle din 23 Iunie. Adunarea acestor articole ar puteA da o continuare de mare

folos colectiei Sturdza.2) Cf. C. A. Rosetti, in Sturdza, O. c., VII, p. 523 i turn., II, 34, nota ;

so,t0TEACABEMiEl

PrT

.

in

')

i.-

Ai,

5

Page 13: UN COLABORATOR FRANCEZ AL UNIRII  · PDF fileasupra materiei sale cu Nicolae Balcescu autorul intaia oara ... prin inteligenta sa activitate i thvotamentul säu sa-si castige

12 N. IORGA 322

francez Ii rAspunde, in Septemvrie 1856. Inc 2pe printr'o des-tAinuire : dn 1847 pregAtirile mele erau fAcute ca sA merg savizitez acea:larA cu unul din prietenii miei romAni. Aveam degAnd sA rAmAn acolo destul de multA vreme, fAcuserAm fru-moase planuri de studii i de peregrinatii la care alti Romanitrebuiau so ieie parte: Nicolae Bdlcescu, intre altii, un prieten pecare-1 pot numi, cdci, vai, el e mort; fi acest nume de care Ro-mania se onoreazd, spune putin ce sunt prietenii mei... Impreju-rani neat Aratoare de vointa mea au impiedicat indeplinireaplanului nostru, si de atunci n'a mai putut fi executat.» Dar,adaugA el, «de zece ani once adunare in care Moldo-Valahiidin Paris discutau interesele Orli lor mi-a fost deschisA oricandam vrut ; de mult (des jadis) (inainte de revolutie) eram ad-mis la fedintile care se fineau in Biblioteca Romdneascd>, la careGhica insus pare a fi avut o parte. La 1848, a dat note despreRomani lui Lamartine. «Ajutam pe unul din prietenii miei,pe acela chiar care a tradus proclamatia romanä, ce a apArutin limba francezA» a combate influenta ungureascA .1a LeNational. A fost, ca i Ubicini, membru al comisiei pentrucongresul din Paris si a redactat memoriul pentru membrii lui.

Dar imputA lui Ghica neintelegerea pentru lucrurile mari,nehotArirea fatA d ideea participArii la rAsboiu, care ar fi datBasarabia. RoagA pe adversarul sAu de o clipà sa fie «steagulde raliare al otuturor RomAnilor sinceri». Si atunci ((voiu fiprea fericit sa merg sA \TA cer iertare».

III .

Numai in 1867, Bataillard reapare ca publicist (land pentru«Paris Guide)) al expozitiei un articol despre «Tiganii la Paris».

Abià la 1870 (28 Maiu), apoi in 1872, Bataillard reapare inpublicistica stiinificà, vorbind si in Revue Critique1), la inte-meierea cAreia a contribuit, despre lucrari nouà relative la Ti-gani, ca : Vaillant, Grammaire, dialectes et vocabulaire de lalangue des Bohdmiens, H. Bernard, Moeurs des Bohdmiens de laMoldavie et de la Valachie (Paris 1870), Paspati, Etudes sur les

Al P. 6<;, flora 3.

Page 14: UN COLABORATOR FRANCEZ AL UNIRII  · PDF fileasupra materiei sale cu Nicolae Balcescu autorul intaia oara ... prin inteligenta sa activitate i thvotamentul säu sa-si castige

323 PAUL BATAILLARD 13

Tchinghiands ou Bohémiens de l'Europe ottomane ori Miklosich,Ueber die Mundarten und Wandrungen der Zigeuner Europas(«Memoriile Academiei din Viena», 21 Fevruarie 1872). Po-menind lucruri importante ca numele de Lakhos (Vlahi ?), datde laiesi celor asezati ori cel de Malcociu al unui trib de Tiganiasiatici, crestini, lucratori de fier sau bronz, Bataillard face caTiganii sa vie iute din Tracia in Dacia, ca ei sa fie, dupaHassel), elementul cel mai arhaic, care ar fi precedat pe Romdni,El stie, de altfel, nu numai de Tiganiada lui Budai Deleanudar i de cea, necunoscuta, a lui Petru Asachi.

Urmeaza studiul despre Tiganii in Algeria, publicat in 1874(Notes et questions sur les Bohémiens en Algérie) i articolul dinRevue Critique dela 25 Septemvrie-29 Octomvrie 1875 (Surles origines des Bohémiens ou Tsiganes, avec l'explication du nomtzig). Aici citeaza pe Hasdeu, si cu privire la documentele ro-manesti aminteste de «traducerea romaneascA a t,txtului slavonpe care o am intreagä scrisá de mana regretatului mieu amicNicolae Balcescu, mort in 1852, si care, tank- Inca, era acumun istoric pe atat de distins, pe cat de eminent coleg», i adaugacA «pregAtise un lung comentariu care a rämas inedit».

La 1876, raspunzand unui articol al lui Mortillet, in «Bulletinde la societe d'anthropologie» din Paris, el publica lucrarea maiinting Les origines des Bohémiens ou Tsiganes: les Tsiganes del'dge du bronze, etudes 4 faire sur les Bohdmiens actuels. CumGoeje, in «Bijdrage tot de geschiedenis der Zigeuners», Am-sterdam 1875, aruncase informatia ca Tiganii sunt adusi dinDijalt de Arabi in secolele al VII-leaIX-lea i stabiliti deBizantini in Siria la 855, Bataillard, coborindu-se mult maiadanc, admite cä ei, oamenii cu mani mici, nomazi, au adusbronzul i crucea indiana.

La 1879 un articol in «Bulletin de la Societe d'Anthropologie»se intituleaza chiar Sur les anciens mdtallurges en Grace, cu ideijuste, de altfel, despre caracterul preelenic al populatiei funda-mentale si al mitologiei in Grecia.

') Les derniers travaux relatifs aux Bohémiens dans l'Europe orientale: Joh. GotheinHasse, Die Zigeuner in Herodot, Konigsberg 1803. Cf. Hopf, Die Einevanderungder Zigeuner, 1870.

,

-

.

,

Page 15: UN COLABORATOR FRANCEZ AL UNIRII  · PDF fileasupra materiei sale cu Nicolae Balcescu autorul intaia oara ... prin inteligenta sa activitate i thvotamentul säu sa-si castige

N. IORGA 324

La congresul de stiinti antropologice din Paris in 1878 (cape urmA la acel din Lisabona, 188o), de altfel, el vorbise de

tistoria i preliminariile chestiei importatiei bronzului in NordulApusul Europei de Tigani» (apare la 188o): Tiganii ar fi

Siginii ca i Sintii (cf. Mortillet, Les Bohimiens de l'dge debronze).

In sarsit chestia e reluatA in acelas #Bulletin» la 1890 (Lesdebuts de l'immigration des Tsiganes dans l'Europe occidentale auXV-eme neck): stabilit in Rue de l'Odéon 12, el cereh stiridesprecAldarari i, amintind vechea lucrare din 1844, adaughstiri ca aceea despre scrizoarea Imparatului Sigismund datA luiLadislas Wayvoda, un Nodb, zice el, la 1423.

* *

Nu obisnuim, din nenorocire, sä urmArim activitatea oame-nilor caH ne-au fácut bine. Ash s'a intPmplat cu Bataillard.Generatia mea fAceà studii de istorie la Paris fArA sä stie cä ladoi pasi de Sorbona intrebuinth ultimii lui ani pentru studiilelui favorite unul dintre cei mai sthruitori prieteni ai nostri.La moartea lui, care nu va fi intArziat, nu s'a cAutat sä se aflece se cuprinde de folos pentru noi in hârtiile ce va fi Lint.

Mai e oare cu putintä sà ajungem astAzi la informatia pecare n'am strans-o atunci ? 1)

I. AILDE111E1

14C11118121.1a °

') D. Gh. 1. Bratianu mi-a comunicat pe urmi ca" parintele ski posedii scrisoriak lui Bataillard ai cä ele mi-ar puteA fi chiar comunicate.

14

-

(!)

si

si

A\ At'

IL775-Z

Page 16: UN COLABORATOR FRANCEZ AL UNIRII  · PDF fileasupra materiei sale cu Nicolae Balcescu autorul intaia oara ... prin inteligenta sa activitate i thvotamentul säu sa-si castige