UN COLABORATOR FRANCEZ AL UNIRII materiei sale cu Nicolae Balcescu autorul intaia oara ... prin...

download UN COLABORATOR FRANCEZ AL UNIRII   materiei sale cu Nicolae Balcescu autorul intaia oara ... prin inteligenta sa activitate i thvotamentul su sa-si castige

of 16

  • date post

    06-Feb-2018
  • Category

    Documents

  • view

    219
  • download

    2

Embed Size (px)

Transcript of UN COLABORATOR FRANCEZ AL UNIRII materiei sale cu Nicolae Balcescu autorul intaia oara ... prin...

  • U. F

    ACADEMIA ROMANAEMORIILE SECTIUNII ISTORICE

    SERIA III TOMUL I MEM 7

    UN COLABORATOR FRANCEZAL UNIRII PRINCIPATELORPAUL BATAILLARD

    DE

    N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

    91.10TTE-es--

    ( e" ACIDENIE1.4*

    \4.441C1/ Pail I

    CVLTVRA NATIONALABUC U'R E T I

    1 9 2 3

    N6Na.1

    044

    7

  • . ,11111Aiii

    rt. I

    111111100t.6 11. MIA

    61..,t.../

    1CiDENifi

    P#POLAB

    UN COLABORATOR FRANCEZAL UNIRII PRINCIPATELORPAUL BATAILLARD

    DE

    N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

    .Fedinja dela 9 Februarie 1923

    Intre prietenii francezi ai silintilor noastre catre Unire esteunul de care s'a vorbit foarte rar, desi 'Ana acum vreo treizeci

    ani, aproape in momentul cand generatia mea Ii faceastudiile la Paris, el era in vieata si continua o sporadica acti-vitate stiintific, inchinata, cum vom vedea, unui singur su-biect. E vorba de Paul Bataillard.

    Dictionarul contemporanilor al lui Vapereau, in editia din188o, nu-1 uit. Nascut la Paris in Martie i8j6, el urmeazastudiile de eruditie la Ecole des chartes, pepiniera paleografilorsi arhivistilor, unde-si trece teza, despre Gustave Millot, in1838, dar Inca dela 1846 intr in miscarea politich, bine in-teles la democratii burghezi, conducand publicatia Les Ecoles.De aici trece la Libre Recherche.

    Era unul din elevii lui Edgar Quinet, asupra ((operei filozo-fice si sociale a cdruia a scris o lucrare Inca din acest an 1844.Aceasta ar fi ajuns ca sh-1 apropie de Romani. Dar Inca din1844 el incepea in Bibliotheque de l'Ecole des Chartes studiilesale despre Tigani, cari trebuiau aduca a cauth o informatiepretioash in tara celor din urin robi europeni.

    Cea dintaiu lucrare a lui in Bibliothgque de l'Ecole des Chartespoarta titlul de Recherches sur ?apparition et la disparition

    .7 A. R. Memoriile Seep. Istorice. Seria III. Tom. I. Mem. 7.

    ,r

    A

    p.. .111

    .

    laventar

    -.47/ WIS

    1

    de

    .

    k.

    44

    sh-1

    :

  • / `.7 x/ 11'

    N. IORGA 312

    des Bohmiens en Europe. E in randul intaiu adunarea i cri-tica stirilor din izvoare occidentale, care arata in ce conditiiau aparut, cu voevozii lor aducand pasapoarte (thoeme ale luiSigismund, rege si al Ungariei i impArat, cei dintai (Egipteni,vrajitori i hoti.

    Dela inceput tanarul autor atinge miezul problemei : Daco populatie numeroasA, foarte numeroasa, a Orbit tam sas'a pus sa alerge lumea, aceasta era in legatura, fara indoial,cu o cauza energicA, generala ; lucrul nu pute sa atarne numaide capriciile unei multimi de indivizi parasind pArnantul denastere pe rand si unul dupa a1tul1). Inspiratorul sau romanapare indatA, acela care el insus vorbise pe larg de Tigani, les Scin-drmes, in noua lui lucrare despre Romania (La Romanie),Vaillant : d. Vaillant, care locueste in treacat (transitoire-ment) la Paris, in acest moment, dar care de doisprezece ani estabilit la Bucuresti, unde a contribuit la reorganizarea cole-giului nobililor si care in cursul acestei lungi resedinte in ca-pitala Tarii Romanesti a vizitat vecine, Moldova,Bulgaria, etc. si care a dat in Revue de l' Orient din Iunie onotita despre Tigani. Pentru Tiganii din Moldova, cari ar fifost admisi la Suceava in 1417, cu voia lui Alexandru-cel-Bun,el intrebuinteaza pe Borrow, The Zincali or an account of theGypsies of Spain, Londra, 1841 (rezumat in Revue Britanniquedin acelas an). Inca de atunci scriitorul se opreste asupraipotezei unei legaturi cu Tatarii. Erau, spune el, foarte uriti

    negri ca Tatarii. Poporul i-a botezat chiar cu acest nume,care le-a ramas pe alocurea 2). Si el citeaza, pe langa Corner(in colectia lui Eccard), care da o varianta a numelui romanesc( Sicanos se nuncupantes), aceste randuri din alta cronica, alui Krantz : Tartaros vulgus appellat, in Italia vocant Cianosca i pasagiul din I. Messerius, Scandia illustrata (Stockholm,1700, p. 72): Zigani, vulgo Tartari hodierne nuncupati*.

    Legaturile lor cu noi sunt evidente. Acelas cronicar Ii arathde atunci, cu voevozi si juzi : dux, comites, milites, in frunteabArbatilor si a femeilor in care (doeminae cum stratis et parvulis

    1) P. 4.2) P. 2 n.

    i rile

    E'4/

    2

    si

  • 313 PAUL BATAILLARD 3

    iumento invehuntur), si a canilor. Se pomenesc voevoziiMihai si Andrei. Parisul vazu oung duc et ung comte et dixhornmes, tous a cheval, la 1427. In Po Ionia la 1256 subtBoles las al V-lea, ei apar cu salase (oadvenae qui Szalasii vo-cantur)1).

    Si iata foarte judicioasa observatie a lui Bataillard : De sigurTiganii n'aveau duci i conti nici chiar voevod (woiwode)inainte de a aparea in Wile unde sunt demnitari cunoscutisubt aceste nume. efii lor superiori au luat titlul de voevoziin Tara-Romdneascd fi in Moldova, acela de duci, de conti,de regi chiar, i multe altele, in Apus. In adevar s'au gAsit inGermania straniile epitafe a mai multi conti tigani din secolulal XV-lea2). In sprijin se aduce cronicarul german Aventinus,,care spune, la 1438, ca Ziganii sunt o colluvies atque sentinaevariarum gentium quae in conlinio Imperii Turcarumatque Ungarie habitant.

    In Nouvelles recherches sur l'apparition et la disparition desBohdmiens en Europe, care se publica in aceeas revistA la 1849,se pomeneste acum rezultatul convorbirilor pe care le-a avutasupra materiei sale cu Nicolae Balcescu autorul intaia oarain Apus se intrebuinteaza un document romanesc pentru unsubiect de interes general. E vorba aici de dou acte inditecare marturisesc limpede fiinta Tiganilor in Tara-RomaneascAla mijlocul secolului al XIV-lea, acte pe care el voieste a le

    tiparl cu lungi comentarii. Si el adauga : oDatoresc comuni-catia acestor dou bucati prieteniei d-lui Nicolae BAlcescu,tank- erudit roman care a fost membru al guvernului provizoriual Tarii-Romanesti in recenta revolutie si n'a incetat de atunciprin inteligenta sa activitate i thvotamentul su sa-si castigetitluri noi la recunostinta compatriotilor sai 3).

    Din acelas izvor stie, nu numai cum se prezintA informatianoastra documentara, dar cum au venit oaspetii subt Alexandru-cel-Bun 4). In ce priveste pe Tigani, oei au aparut intaia oara in

    1) Nakielski, Michovia, Cracovia 1634, p. 176.2) P. 45 nota.3) P. 5 n. 3; p. 30 11. 3.4) P. 23.

    1*

    .

    ..

    qi

  • 4 N. IORGA 314

    Moldova, dup unii in veacul al XIII-lea, dupa altii in veaculal XV-lea, la 14171). Comparand informatiile sale, foarte nu-meroase si in bunA parte noua, Bataillard ajunge la aceastaconcluzie, care a reiesit pentru mine din singura cercetare aconditiilor in care aceasta curioas natie a aparut i s'a des-voltat la noi : Sunt taus destul de aplecat i banuesc cA Ti-ganii s'au rAspandit in Europa orientala in cursul veacului alXIII-lea si anume ca s'au stabilit in numar destul de mare in Un-garia cAtre 1245 sau 1250 2).

    Aplecand insa tot de pe atunci la teorii fantastice, care punin legatura pe Tigani cu Lurii din secolul al V-lea ai lui Firdusisau cu Sicanii antichitatii, scriitorul francez da o sumA de la-muriri care ne pot interesh i pe noi. Astfel calatorul Pierre Belon,in veacul al XVI-lea, e de pArere ca originea lor e din Valahiasau Bulgaria* si de aceea pot vorbi mai multe limbi i suntcrestini 3). Polonii le zic Filistini, ceeace ar putea fi pus inlegatura cu numele de Forum Filistinorum dat in veacul alXV-lea Iailor, cari aveau Inca de atunci un intreg cartieral (Tatarasilor tigani. De altfel si la Suedezi, unul din numelekr, pe langa Zignenare, e Tattare. In 1589 li se ziceTatern 4). N'a irdrazni sa pun in legatura legenda lor c si-auadus limba roman din orasul (Assar, asezat in tam Assaria5),cu ((tara lui Asan din secolul al XIII-lea, care inseanm Valahiade dincolo de Dull:are, in legatura cu Taratul Asanizilor.

    Dar si in aceasta lucrare stiintifica Bataillard, amicul luiBalcescu, atinge chestia romaneasca. Vorbind de ocupatiaruseasca la noi, el spune : Barbaria nu poate s izbandeasca(prvaloir) i noua invazie ruseasca n'ar fi in stare sa. dureze.Dar miscarea istorica ce incepe a se produce in Romania seindreapta fireste mai ales cAtre amintirile de mArire nationala.

    Aceste cercetAri vor fi pentru moment intrerupte, nu insAgrija pe care Bataillard le-o poarta Romanilor.

    1) P. i n. 2.2) P. 35.3) Et, parce que leur origine est de la Valachie ou Bulgarie, ils estivate parler plu-

    sieurs langues et sont chrestiens.4) Pp. 25, 32 si nota I, 33 si nota 3.5) P. 33, nota 3.

    .. ,

    .,

    si

  • 1315 PAUL BATAILLARD

    E posibil ca prin interventia lui, colaborator la Revue deParis, sa se fi tipArit acolo seria de articole despre miscareapentru Unire, acele corespondente din Bucuresti despre carevorbesc aiurea 1). In 1857 el da insa o lucrare independenta.Les Principauts de Moldavie et de Valachie devant le Congris,scriere care, in aceeas revista, e apreciatA astfel: Aceast bro-sura, scrisa in adevaratele principii, e, cu aceea a d-lui BrAtianu,unul din cele mai bune documente asupra chestiei care ocupain acest moment diplomatia (si in cronica se releveaza c aveminstitutii in armonie cu ale Apusului).

    Explicatia lucrarii e data. chiar dela inceput. Autorul, a carui*scriere e inspirata de marea majoritate a Moldo-Valahiloraflatori in Paris, cu totul conforma vederilor lor i sentimen-telor lor, e

  • 6 N. IORGA 3y6,

    a o restitui macar in parte Principatelor. Desi Rusia cauta peaici un drum, care ar fi i o imens cucerire, ei au o vitalitatenationala atAt de staruitoare, inat a supravietuit la unspre-zece veacuri de invazie. Nu e poporul conrupt i degenerat,de care se vorbeste, deck doar in clasa de _sus, unde chiarsunt conceptii generoase. Poporul de jos e bun, inteligent, cutotul patruns Inca de traditia puternica a stramosilor si cu totulplin Inca acum de sentimentul regeneratiei apropiate . Unpopor indobitocit, se z