Analele SNBC Vol. XIII/2008 CAP. II – Date Morfofiziologice şi Biochimice

- 203 -

ULTRASTRUCTURA CELULEI ALGALE LA CALLITHAMNION CORYMBOSUM (SMITH) LYNGB.

Elena Doroftei, A. Bavaru

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE NATURII ŞI ŞTIINŢE AGRICOLE, UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANŢA

THE ALGAL CELL ULTRASTRUCTURE OF CALLITHAMNION CORYMBOSUM (SMITH)

LYNGB.

Abstract. The present paper reports the results of our research of the morphology and ultrastructure of Callithamnion corymbosum (Smith) Lyngb. (fam. Ceramiaceae, order Ceramiales, class Florideophyceae) from the Romanian Black Sea Coast, in order to complete the already existing data regarding the ultrastructure of the algal cell, as a result of the interest granted to this field by the teaching staff and the students of our faculty during the past years in a series of papers on the comparative ultrastructure of some Chlorophyta, Phaeophyta and Rhodophyta.

The experimental part of researches was accomplished during the period June 2006 – April 2008 at the laboratory of electronic microscopy of “Ovidius” University of Constantza, founded in 1997. Samples of Callithamnion corymbosum, 5-10 cm in length, showing vigorous growth, were brought to the laboratory in plastic bags and refrigerating boxes for further treatment. Callithamnion samples were collected from a rocky substratum, from different tidal zones at one location at Constantza beach. Strips of thalli were cut out of the algal thallus from different regions: basal, middle and apical region. Then the thin sections from algal thalli were processed by the electron microscopic technique through transmission. The samples were cut in the shape of thallus fragments of 1mm/1 mm and were prefixed with glutaraldehyde 2.5% and osmium tetraoxide 2%. The specimens were dehydrated in serial baths of alcohol: 30o, 50o, 70o, 90o, 95o, 100o, 15 -30 min. each. In order not to affect the cell osmolarity all the solutions were prepared with filtered and tindalized sea water.

After the dehydration the samples were placed in plastic capsules, covered with Epon 812 and then placed for polymerization in sterilizers at 67oC for 46-60 hours. The semifine and ultrafine sections were obtained with the aid of a Leica Ultracut-R ultramicrotome. The semifine sections are plucked out of the bath with a thin wire loop and put on a degreased port-object blade. The coloration is made applying on the blade 2-3 drops of the solution of toluidine blue, then the blades are set back in the thermostat at 60oC for 10-30 min, are washed in flowing water, then in acetone 100%, are rapidly passed through xilol, blotted, assembled and examined under the photonic microscope. The ultrafine sections of 400-600 Å are placed on metallic grills and double contrasted with uranil acetate and lead citrate. The grills were observed under the performing electronic microscope Philips CM120 and the images obtained were processed by a video camera.

The algal thalli have brownish-red fronds, to 50 mm long; unseriate filaments, coticated below, repeatedly branched with simple, alternate branches, ultimate branchlets densely clothed with tufts of alternate ramuli, corymbose, incurved, attenuate at base and apex. Articulations of main axes are 2-4 times as long as broad, of ramuli 1.5 times as long as broad. Growth of algal thalli begins in the early spring and plants may overwinter until the following spring; tetrasporangia are produced in April.

At the ultrastructural level the specialized feature are: two or many nuclei in the same cell, chloroplast envelope two layered, chloroplast ER absent, thylakoids unstacked, pit-connection or pit plug, storage product like floridean starch which lies freely in the cytoplasm and cell wall composed of cellulose with the fibrils randomly arranged. In the chloroplasts number of thilakoids per lamella is one, the girdle lamella is present and grana not formed. Our studies show the importance of cytological features in algae systematic.

Key words: Callithamnion corymbosum, ultrastructure, algal cell, thallus, chloroplast, thylakoids, pit plug, floridean starch.

Analele SNBC Vol. XIII/2008 CAP. II – Date Morfofiziologice şi Biochimice

204

Introducere Amplasarea la ţărmul Mării Negre a Universităţii "Ovidius" favorizează activităţile şi studiile ştiinţifice desfăşurate în domeniul cercetării marine, cu referire specială la probleme legate de biologia, ecologia şi protecţia mediului marin costier. Cercetările noastre şi-au propus analiza ultrastructurii celulei algale la Callithamnion corymbosum (Smith) Lyngb., pentru a completa datele privind ultrastructura celulei algale deja existente, ca rod al interesului acordat acestui domeniu de cadre didactice şi studenţi ai facultăţii noastre în anii trecuţi (Bavaru 1995; Bavaru şi colab. 1999a,b; Doroftei 2007a,b; Doroftei şi colab. 2001, 2002, 2004a,b, 2006a,b, 2007c,d; Sava, 2006). Încrengătura Rhodophyta cuprinde 69 de specii, alge unicelulare sau pluricelulare marine (Bavaru şi colab., 1991). Sunt răspândite pe substrat stâncos, alcătuind cu algele brune fitobentosul. Multe specii ajung la adâncimi mari de 200 şi chiar 300 m adâncime. Algele roşii sunt alge eucariote cu o morfologie diversă, talul lor putând fi foarte variat: de la forme simple , lamelare sau filamentoase la forme evoluate cu tal cladomial. Foarte puţine alge au talul unicelular sau plasmodial, majoritatea prezintă un tal evoluat diferenţiat morfologic în: rizoid, cauloid, filoid (Bold şi Wynne, 1978; Maggs şi Hommersand, 1993; Van den Hoeck, 1997). La nivelul celular, din punct de vedere anatomic se observă o diferenţiere, o specializare a celulelor care pot fi: asimilatoare, corticale de depozitare sau de conducere (Rueness şi Rueness, 1985; Tsekos şi colab., 1996; Whittick, 1978, 1989). Conform cerinţelor metabolice, algele roşii sunt adaptate unor condiţii variate de temperatură, lumină, salinitate.

Material şi metode Partea experimentală a cercetărilor a fost realizată în perioada iunie 2006-

aprilie 2008 în laboratorul de microscopie electronică din cadrul Universităţii „Ovidius” Constanţa, înfiinţat în 1997. Talurile algale au fost recoltate de pe substrat stâncos, în stare fiziologică optimă, din partea litorală a plajei „Trei papuci”. Au fost transportate în pungi de plastic, în ladă frigorifică şi după identificarea taxonomică au fost prelucrate prin tehnica electronomicroscopică prin transmisie (Hayat, 1972; Reynolds, 1963). Probele au fost tăiate sub forma unor fragmente de tal de 2mm/2mm şi s-au prefixat în tampon cacodilat de sodiu 0,1N cu glutaraldehidă 2,5%. După prefixare, specimenele s-au spălat în tampon cacodilat 0,1N şi s-au fixat în soluţie de permanganat de potasiu 2%. Specimenele s-au spălat din nou în tampon cacodilat 0,1N pentru îndepărtarea excesului de fixator şi s-au deshidratat în băi seriate de alcool etilic de 30%, 50%, 70%, 90%, 95%, 100% câte 15-30 min. Primele trei băi se execută la 40C, iar restul s-au realizat la temperatura camerei. Pentru a nu afecta osmolaritatea celulară toate soluţiile au fost preparate cu apă de mare filtrată şi tindalizată. După deshidratare probele s-au păstrat peste noapte în amestec de propilen oxid cu răşina epoxidică tip Epon 812 şi DMP-30 ca agent întăritor pentru a induce polimerizarea răşinii la cald. Ulterior piesele sunt plasate în capsule de plastic, sunt acoperite cu Epon 812 şi apoi sunt plasate pentru polimerizare în etuvă la 670C timp de 48-60 de ore. Secţiunile semifine şi ultrafine s-au obţinut cu ajutorul unui ultramicrotom Ultracut-R. Secţiunile semifine se culeg din baie cu o ansă de sârmă subţire şi se aşează pe o lamă portobiect degresată. Colorarea se face aplicând pe lamă 2-3 picături din soluţia de albastru de toluidină, lamele se pun apoi în termostat la 600 C timp de 10-30 min, se spală în apă curgătoare, apoi în acetonă 100%, se trec rapid prin xilol, se sugativează, se montează şi se examinează la microscopul fotonic.

Analele SNBC Vol. XIII/2008 CAP. II – Date Morfofiziologice şi Biochimice

205

Secţiunile ultrafine, de 400-600 Å, se depun pe grile metalice şi se contrastează dublu cu acetat de uranil şi citrat de plumb. Vizionarea grilelor s-a efectuat la microscopul electronic performant, Philips CM 120, iar imaginile obţinute au fost preluate de o cameră video. Rezultate şi discuţii Callithamnion corymbosum este o algă roşie cu tal filamentos, cu ramificaţie pseudodihotomică. Face parte din încrengătura Rhodophyta, clasa Florideophyceae, ordinul Ceramiales, familia Ceramiaceae. Ordinul Ceramiales este cel mai bogat ordin al algelor roşii, fiind răspândite în toate mările.

La genul Callithamnion talul e ramificat aproape dichotomic sau radiar, filamentele plecând de la două regiuni ale ramurilor de bază, dispunându-se altern, mai rar opus (fig.2,3). Are aspect delicat şi se prezintă sub formă de tufe rotunjite, de culoare roşu-roz, fixate de substrat prin mici discuri adezive (fig.1). Atinge lungimea de 10-15 cm. Se întâlneşte la litoralul nostru tot anul, pe substrat dur, cu dezvoltare mai mare primăvara şi vara. Filamentele sunt corticate numai spre bază, celulele talului sunt plurinucleate şi conţin numeroase plastide discoidale fără pirenoizi. Ciclul de dezvoltare este trigenetic. La această algă tetrasporofitul prezintă unele particularităţi: după ce pe tal apar tetrasporociştii, producători de tetraspori, pe anumite ramuri apar şi organe sexuale, carpogoane şi spermatangii. Gameţii produşi de aceştia sunt diploizi (2n ). Carposporofitul rezultat în urma fecundării va fi tetraploid (4n).

În imaginile microscopice analizate se poate remarca şi formarea spermatociştilor în zona apicală sau mediană a talului (fig.4,5,7), dar şi a tetrasporociştilor cu diviziune tetraedrică în zona apicală (fig. 4,5).

Pe secţiunile semifine se observă în zona apicală a talului numeroase

ramificaţii fine, cu diametru redus, secţionate transversal (fig. 8,9) sau longitudinal (fig.8). În zona mediană a talului diametrul celulelor axiale este crescut, putându-se observa şi ramificaţii (fig.10). În imaginile obţinute se pot observa şi secţiuni transversale printr-un tetrasporocist cu diviziune tetraedrică (fig.11), dar şi aspectul purinucleat al celulelor axiale (fig.10) ca şi conexiunile intercelulare cu punctuaţiuni caracteristice obturate (fig.10).

Analiza ultrastructurii celulei algale la Callithamnion corymbosum s-a realizat pe zone diferenţiate de tal: bazală, mediană şi apicală.

În zona apicală a talului, celula algală are lungime apreciabilă, de 10-15 µm, cu peretele celular subţire şi cu perişori incolori observabili în imaginile electronomicroscopice (fig. 12,13).

Aceste celule prezintă un număr mare de cloroplaste de dimensiuni mai mici, dispuse periferic ca un cordon parietal (fig.12,13,16,17). Cloroplastele se caracterizează prin prezenţa unei anvelope plastidiale, neexistând o anvelopă adiţională provenită din diverticule ale reticulului endoplasmic (fig.12,13,15,16,17). Interior cloroplastele sunt delimitate de o centură tilacoidală lamelară, formată din 2 tilacoide periferice concentrice (fig.16,17). Tilacoidele formează câte una lamele dispuse paralel cu anvelopa plastidială, fără continuitate cu aceasta sau între ele (fig. 12,13,15,16).

Cloroplastele prezintă deci anvelopă plastidială, centură tilacoidală lamelară internă şi tilacoide lamelare dispuse paralel. Creşterea dimensiunilor cloroplastelor apare legată strâns de procesul de diviziune al acestora, un cloroplast de dimensiuni mari putând forma prin diviziune un procloroplast mic (fig.12,15,17). În procesul de diviziune al cloroplastelor se evidenţiază prezenţa unui corp polar organizator al tilacoidelor, devenit şi corp prolamelar sau sistem lamelar concentric, care se observă a fi continuu cu centura tilacoidală lamelară.

Analele SNBC Vol. XIII/2008 CAP. II – Date Morfofiziologice şi Biochimice

206

La nivelul cloroplastelor se mai poate observa că membranele care înconjoară rodoplastul nu vin în contact una cu cealaltă, iar în stroma dintre tilacoidele stromale se găsesc ficobilisomii care conţin ficobiline (fig. 15,16,17).

La nivelul citoplasmei fin granulare, cu numeroşi ribozomi vizibili (fig.12,13), granulele de amidon de floridee sunt foarte rare, de dimensiuni mici şi formă ovală, veziculară (fig. 12,13). În apropierea cloroplastelor se pot observa şi numeroase mitocondrii, cu formă de filamente sau bastonaşe scurte şi flexibile, alungite, având lungimi de până la 500 nm, ce prezintă o membrană dublă şi un sistem de criste veziculare, foarte rar tubulare (fig.14,15,19). De asemeni se observă şi numeroase diverticule ale reticulului endoplasmic dispuse în toată citoplasma (fig.12,13,15,16,17,19), precum şi fitolizozomi de dimensiuni mari şi structură lamelară concentrică caracteristică (fig.12,15,16,17). Deşi celulele la Callithamnion corymbosum sunt plurinucleate, datorită dimensiunilor celulare foarte mari, comparativ cu celelalte specii studiate, nu am putut surprinde acest aspect decât pe preparatele semifine (fig.10). Am surprins însă în imagini nucleul, situat în vecinătatea cloroplastelor, cu un diametru de 3-4 µm, cu anvelopă nucleară dublu membranară, carioplasmă fin reticulată, cu densitatea electronomicroscopică superioară citoplasmei, procrozomi caracteristici şi nucleol bogat în material basofilic, respectiv ribonucleoproteine (fig. 14,15,18,19). Nu s-au observat conexiunile intercelulare cu punctuaţiuni obturate decât pe preparatele semifine (fig. 10).

În zona mediană a talului, celula algală prezintă un număr mai mic de cloroplaste de dimensiuni mult mărite, ce ocupă peste 70 % din volumul celular (fig.20,21). Cloroplastele prezintă anvelopă plastidială, centură tilacoidală lamelară internă şi tilacoide lamelare

dispuse paralel şi echidistant (fig.20,21,22,23,24,25,26).

Citoplasma este fin granulară, cu numeroşi ribozomi vizibili (fig.22,23,24,25,26).

La nivel citoplasmatic , granulele de amidon floridean de formă oval-veziculară sunt mai numeroase decât în zona apicală, dar de dimensiuni mici, comparativ cu celelalte specii studiate (fig.24,25,26).

În apropierea cloroplastelor se pot observa şi numeroase mitocondrii, sferic-ovale, de dimensiuni relativ mici, cu criste veziculare, foarte rar tubulare (fig.22,23). De asemeni se observă şi diverticule, dar şi cisterne cu diametru şi lungime mare ale reticulului endoplasmic rugos, cu ribozomi în activitate (fig.22,23).

Şi în această zonă a talului este vizibil nucleul, cu anvelopă nucleară dublu membranară, carioplasmă fin reticulată şi nucleol bogat în ribonucleoproteine (fig.24,25).

De asemeni se observă şi fitolizozomi de dimensiuni mari, primari şi secundari, cu structură lamelară concentrică caracteristică (fig.23).

Celulele algale din zona bazală, cu lungimea de 3-4 µm, au peretele celular mult mai gros, ceea ce dovedeşte rolul său protector în această zonă de fixare pe substrat stâncos, expusă curenţilor marini sau acţiunii valurilor în zona litorală ca şi la celelalte specii analizate (fig.27). În această zonă de tal nu se pot observa clar organitele celulare, deoarece peretele celular îi conferă zonei o duritate deosebită, ceea ce pus mari probleme la secţionarea la ultramicrotom, nereuşindu-se obţinnerea unei secţiuni fine.

Concluzii Caracteristicile ultrastructurale la întâlnite la la Callithamnion corymbosum sunt: - există o structură axială, dar lipsesc celulele corticale, prezente numai în zona bazală.

- diferenţiere celulară în funcţie de zona de provenienţă din tal;

Analele SNBC Vol. XIII/2008 CAP. II – Date Morfofiziologice şi Biochimice

207

- prezenţa ca produs de rezervă a amidonului de floridee, dispus extraplastidial, îndeosebi în zona mediană şi bazală a talului;

- cloroplaste cu anvelopă plastidială, centură tilacoidală internă şi corp polar organizator al tilacoidelor, fără anvelopă adiţională provenită din diverticule ale reticulului endoplasmic;

- tilacoide dispuse paralel, câte una per lamelă;

- mitocondrii numeroase cu criste veziculare, foarte rar tubulare;

- celule algale plurinucleate - prezenţa fitolizozomilor cu

structură lamelară concentrică; - conexiuni intercelulare cu

punctuaţiuni obturate. Deoarece aceste caracteristici

citologice au fost întâlnite la toate speciile analizate au caracter de generalitate pentru algele marine roşii, pluricelulare, putând reprezenta criterii de identificare taxonomică.

Bibliografie Bavaru, A., Bologa, A.S., Skolka, V.H.: A

checklist of the benthic marine algae (except diatoms) along the Romanian Shore of the Black Sea. Oebalia. Int. Jour. Mar. Biol. Ocean., 17, 2 (suppl.), Toronto, Italia, 535-551, 1991.

Bavaru, A.: Phylum Rodophyta. În: Determinatorul ilustrat al florei şi faunei României- Diversitatea lumii vii - mediul marin , coordonator G. I. Müller, 85-91, 1995. Ed. Bucura Mond, Bucureşti.

Bavaru, A., Brezeanu, A., Doroftei, E., Jianu, L.: Ultrastructure of algal cells at Ceramium rubrum (Huds) C.Ag. În: Ardelean A. şi Crăciun C., Current problems in cellular and molecular biology, IV, 562-566, 1999 a. Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.

Bavaru, A., Brezeanu, A., Doroftei, E., Jianu, L.: Ultrastructure aspects at multicellular green seaweeds Ulva rigida Ag., Enteromorpha intestinalis (L.) Link and Cladophora sericea (Huds) Kütz. În: Ardelean A. şi Crăciun C., Current problems

in cellular and molecular biology, IV, 567-575, 1999 b. Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.

Bold, H.C., Wynne, M.J., (eds.): Introduction to the Algae. Structure and reproduction, 706, 1978. Ed. University Press, Cambridge.

Doroftei, E., Sava, D., Brezeanu, A., Moldoveanu, D.: Particularităţi citofiziologice la Ulva rigida şi Cladophora vagabunda în condiţiile cultivării “in vitro”. În: Ardelean, A., Crăciun, C., Ardelean, G., Probleme curente de biologie celulară şi moleculară, VI, 476-483, 2001. Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.

Doroftei, E., Sava, D., Brezeanu, A., Arcuş, M.: Modificãri ultrastructurale la algele marine verzi pluricelulare în condiţiile cultivãrii „in vitro”. În: Crăciun, C., Ardelean, A., Analele Societãţii Naţionale de Biologie Celularã, VII, 2, 202-212, 2002. Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.

Doroftei, E., Sava, D., Mihăilă, F.: Aspecte ultrastructurale ale celulei algale la Ceramium elegans Ducl. În: Crăciun, C., Ardelean, A., Analele Societãţii Naţionale de Biologie Celularã, IX, 1, 357-370, 2004a. Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.

Doroftei, E., Sava, D., Bavaru, A., Brezeanu, A.: Optimizarea culturii „in vitro” la alga marină pluricelulară Enteromorpha intestinalis (L.) Link. În: Crăciun, C., Ardelean, A., Analele Societăţii Naţionale de Biologie Celulară, IX, 1, 351-356, 2004b. Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.

Doroftei, E., Sava, D., Bavaru, A., Zamfirescu, S.: Ultrastructura celulei algale la Bryopsis plumosa (Huds) Ag. În: Crăciun, C., Ardelean, A., Analele Societăţii Naţionale de Biologie Celulară, XI, 554-562, 2006a. Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.

Doroftei, E., Jianu, L., Brezeanu, A., Bavaru, A.: Particularităţi citologice la Cystoseira barbata (Good et. Wood Ag.). În: Crăciun, C., Ardelean, A., Analele Societăţii Naţionale de Biologie Celulară, XI, 563-571, 2006b. Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.

Doroftei, E.: Comparative ultrastructure of Rhodophyta and Phaeophyta from the Black Sea coast - Proceedings of the 6th International Conference of PhD students, Miskolc, Hungary, Natural Science volume, 191-198, 2007a.

Doroftei, E.: Citological aspects of macrophyte algae from the Romanian Black Sea coast. In: Proceedings of the 6th International

Analele SNBC Vol. XIII/2008 CAP. II – Date Morfofiziologice şi Biochimice

208

Conference of PhD students, Natural Science volume, 183-190, 2007b.

Doroftei, E., Bavaru, A., Sava, D.: Ultrastructura celulei algale la Polysiphonia denudata (Dillw.). În: Ardelean, A., Crăciun, C., Analele Societãţii Naţionale de Biologie Celularã, XII, 310-321, 2007c. Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.

Doroftei, E., Bavaru, A., Herţa, A.M.: Ultrastructura cloroplastelor la algele marine pluriceluare. În: Ardelean, A., Crăciun, C., Analele Societãţii Naţionale de Biologie Celularã, vol. XII, 297-309,2007d. Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.

Hayat, M. A.: Basic Electron Microscopy Techniques, 2, 1972. Ed. Van Nostrand Reinhold Company.

Maggs, C.A., Hommersand, M.H.: Seaweeds of the British Isles. Volume 1. Rhodophyta. Part 3A. Ceramiales. pp. xv + 444, 129 figs, map, 1993. London: HMSO.

Reynolds, E. S.: The use of lead citrate at high pH as an electron-opaque stain in electron-microscopy. J. Cell Biol., 17, 208, 1963.

Rueness, J., Rueness, M.: Regular and irregular sequences in the life history of Callithamnion tetragonum (Rhodophyta,

Ceramiales). Brit. Phycol. J., 20, 329-333, 1985.

Sava, D.: Algele macrofite de la litoralul românesc al Mării Negre, 15-23; 97-118, 2006. Ed. Ovidius University Press, Constanţa.

Tsekos, I., Reiss, H.D., Orfanidis, S., Orologas, N.: Ultrastructure and supramolecular organization of photosynthetic membranes of some marine red algae. New Phytol., 133, 4, 543-551, 1996.

Van den Hoeck: Algae: an introduction to phycology, 300-342; 419-436, 1997. Ed. Cambridge University Press, Cambridge.

Whittick, A.: The life history and phenology of Callithamnion corymbosum (Rhodophyta: Ceramiaceae) in Newfoundland. Can. J. Bot., 56, 2497-2499, 1978.

Whittick, A.: Reproductive strategies of Callithamnion corymbosum (Sm.) Lyngbye in Newfoundland waters. Brit. Phycol. J., 24, 313-314, 1989.

Whittick, A.: Culture, cytology, and reproductive biology of Callithamnion corymbosum (Rhodophyceae, Ceramiaceae) from a western Newfoundland fjord. Can. J. Bot., 70, 6, 1154–1156, 1992.

Analele SNBC Vol. XIII/2008 CAP. II – Date Morfofiziologice şi Biochimice

209

Fig. 1. Aspect macroscopic al talului la Callithamnion corymbosum. Se observă aspectul delicat şi forma de tufă rotunjită de culoare roşu-roz.

_______ ______ Fig. 2, 3. Aspect microscopic al talului la Callithamnion corymbosum. Se observă zona apicală şi mediană (bara = 100 µm).

Analele SNBC Vol. XIII/2008 CAP. II – Date Morfofiziologice şi Biochimice

210

____ _________

Fig. 4, 5. Aspect microscopic al talului la Callithamnion corymbosum. Se observă zona apicală cu tetrasporocişti (bara = 100 µm).

_______ ___________

Fig. 6, 7. Aspect microscopic al talului la Callithamnion corymbosum. Se observă zona apicală cu tetrasporocişti şi zona mediană cu spermatocişti (bara = 100 µm).

Analele SNBC Vol. XIII/2008 CAP. II – Date Morfofiziologice şi Biochimice

211

_____ _____

Fig. 8, 9. Secţiune semifină prin zona apicală a talului la Callithamnion corymbosum. Se

observă axul principal şi numeroase ramificaţii laterale în secţiune transversală şi un terasporocist (bara = 100 µm).

_________ __________

Fig. 10, 11. Secţiune semifină prin zona apicală a talului la Callithamnion corymbosum. Se observă în secţiune transversală o celulă binucleată, conexiuni intercelulare cu punctuaţiuni

obturate şi un terasporocist (bara = 100 µm).

Analele SNBC Vol. XIII/2008 CAP. II – Date Morfofiziologice şi Biochimice

212

Fig. 12, 13. Secţiuni prin zona apicală a talului la Callithamnion corymbosum. Se observă

sistemul plastidial periferic,citoplasma fin granulară, formarea de noi cloroplaste, diverticule ale RE şi granule de amidon extraplastidiale.

Fig. 14, 15. Secţiuni prin zona apicală a talului la Callithamnion corymbosum. Se observă nucleul cu nucleol şi procromozomi .

Analele SNBC Vol. XIII/2008 CAP. II – Date Morfofiziologice şi Biochimice

213

Fig. 16,17. Secţiuni prin zona apicală a talului la Callithamnion corymbosum. Se observă

ultrastructura cloroplastelor cu tilacoide dispuse paralel şi anvelopă plastidială dublă, precum şi diverticule ale RE.

Fig. 18, 19. Secţiuni prin zona apicală a talului la Callithamnion corymbosum. Se observă

nucleul cu anvelopă nucleară dublu membranară, nucleol şi procromozomi ; mitocondrii cu criste veziculare şi cloroplaste tinere.

Analele SNBC Vol. XIII/2008 CAP. II – Date Morfofiziologice şi Biochimice

214

Fig. 20, 21. Secţiuni prin zona mediană a talului la Callithamnion corymbosum. Se observă ultrastructura cloroplastelor de dimensiuni mai mari, cu tilacoide dispuse paralel şi anvelopă

plastidială dublă, precum şi diverticule ale RE.

Fig. 22, 23. Secţiuni prin zona mediană a talului la Callithamnion corymbosum. Se observă ultrastructura cloroplastelor de dimensiuni mai mari, cu tilacoide dispuse paralel şi anvelopă

plastidială dublă, precum şi diverticule ale RE şi fitolizozomi, primari şi secundari.

Analele SNBC Vol. XIII/2008 CAP. II – Date Morfofiziologice şi Biochimice

215

Fig. 24, 25. Secţiuni prin zona mediană a talului la Callithamnion corymbosum. Se observă nucleul cu anvelopă nucleară dublu membranară, nucleol şi procromozomi, cloroplaste cu

tilacoide dispuse paralel şi anvelopă plastidială dublă şi citoplasma fin granulară, cu numeroşi ribozomi.

Fig. 26. Secţiune prin zona mediană a talului la Callithamnion corymbosum. Se observă ultrastructura cloroplastelor de dimensiuni mai mari, cu tilacoide dispuse paralel şi anvelopă

plastidială dublă şi citoplasma fin granulară, cu numeroşi ribozomi. Fig. 27. Secţiune prin zona bazală a talului la Callithamnion corymbosum. Se observă o celulă

corticală cu peretele celular foarte gros, cu rol protector.