ATIERZEJsAPKO\i/sKI

VLTIMADORIXIA

Traducere din limba polonezlMurarua FlscurtaN

NEMIRA

CUPHINS

Vocea rapiunii 1 ................ 5

Vinetorul de monqtri... 7

Vocea rapiunii 2................ 39

SAmburele de adevir..... 46

Vocea rapiunii 3................ 77

Rtrul cel mai mic....... 82

Vocea rapiunii 4................ 123

Chestiune de prejVocea rapiunii 5 ................ 169

Capltul1umii........... 176

Vocea rapiunii 6 ................ ................ 220

Ultima dorinli ..,............... 228

Vocea rapiunii 7 ...........,,.,. ................ ZgS

Vocen Rnlruwrt 1

A venit la el cAnd se cripa de irud.A intrat cu multd grija, tiptil, pe furig, plutind ca o fantasmi,

ca o niluci prin odaie, singurul zgomot care ii insolea migcirilefiind fAqAitul mantiei pe pielea ei goah $i totugi, acest foqnet slab,

abia perceptibil, l-a trezit pe vAnltor sau mai degraba l-a smuls

din visul in care se legdna monoton, in care se f5cea cd era intr-unheu fnra fund, suspendat intre abisul gi suprafala unei miri calme,

printre vilele algelor ondulate ugor.

El nu s-a clintit, nici micar n-a clipit. Fata s-a apropiat, gi-a

lepidat u$or mantia gi apoi lent, qoviielnic, gi-a sprijinit genun-

chiul indoit de marginea patului. O observa printre genele mijite,prefecAndu-se ci doarme ln continuare.Fata s-a urcat cu griji inpat deasupra lui, imbriligAnduJ cu coapsele. Sprijinindu-se pe

bragele sale intinse, ii mAngAia fala cu pnrul ei mirosind a muge1el.

HotarAta gi ner5bditoare, ii mAngAia pleoapa, obrazul, gura cu sfAr-

curile. I-a suris gi a apucat-o de umeri cu o migcare lent5, cu reli-nere gi delicatele. S-a indreptat, evadAnd dintre palmele lui,radioasS, senini, inviluiti in lumina celoasd a zorilor, care iiestompa strdlucirea. A dat si se miqte, dar ea i-a interzis oricemodificare apoziliei, aplsAnduJ ferm cu mAinile, prin migcirilegoldurilor ei discrete, dar ferme, cerAndu-i un rispuns.

6 ANDRZEJ SAPKOWSKI

I-a rdspuns. Nu s-a mai rerras din mAinile lui, gi_a l{sat capulpe spare, gi-a scuturat pdrul. pierea ii era rece gi surprinzitor defind. Iar ochii, pe care i-a observat atunci cAnj gi_a

^prop;^, ta^

de a ei, erau uriagi qi intunecaqi ca de nimfa. Legdnat,r-".*furrd"tin marea de mugelel al cdrei calm dispiruse pentru a ceda loculasalrului valurilor clocotitoare

VANAToRUL DE MoNSTRIt

I

Mai tirzi:, umbla vorba cd omul venise dinspre nord, prinpo^rt^FrAnghierilor. Mergea pe jos, ducAndu-gi de cdpdstru calulimpovirat. Amurgea, prlvaliile cu frAnghii qi hamuri erau in-chise, strddufa era pustie. in ciuda cildurii, omul purta o mantieneagrd, drapatdpe umeri. Sdrea tn ochi.

S-a oprit in fala hanului BdtrAnul Narakort, unde a rlmaspentnr o clipd ca si asculte rumoarea. Bodega, ca de obicei la acel

moment, era ticsitd de lume.Strdinul n-a intrat la BitrAnul Narakort. $i-a condus calul mai

departe, in josul *razii.Acolo era o altl cArciumi, mai mic5, numitdSub Vulpe. Era aproape goala. Nu se bucura de cea mai buni faimI.

CArciumarul gi-a scos capul din butoiul cu castraveli muragi gi

gi-a mdsurat cu privirea oaspetele. Striinul, fara sa-qi scoati man-tia, stitea infajatejghelei, rigid, neclintit, tecut.

* Ce sd fiel- O bere, a spus streinul.Avea o voce dezagreabila.

CArciumarul gia gters mAinile de go4ul de cArpd pi i-a umpluto ulcici de lut. Vasul era ciobit.

B 4NDBZEJ SAPKOWSKI

Striinul nu era batrAn, dar avea plrul complet alb. pe submantie purta un dublet din piele roasi, dantelatlagitgi la mAneci.CAnd gi-a scos mantia, toare lumea i-a observat sabia agdlati decenturd la spate. Nu era nimic surprinzitor, in \fyzima, aproapetoate lumea era lnarmatd, dar nimeni nu-Ei purta sabia pe spateca pe un arc sau ca pe o tolba.

Strlinul nu s-a a$ezat la masd, printre cei cAliva mugterii, ci ardmas in continuare la tejghea, scrutAndu-l pe cArciumar cu ochiisii pltrunzdtori. A luar o guri de bere.

- Caut o odaie, vreau sd innoptez.- N-avem, a mormiil hangiul, uitAndu-se la pantofii oaspete-

lui, prnfuili gi murdari. intrebali la B5trAnul Narakorr.- Aq prefera aici.

- N-avem. Hangiul i-a recunoscut in cele din urml accenrulstriin. Era din Rivia.

- Phtesc bine, a spus striinul incet, ezitant.Din acel momenr a inceput povestea abominabili. Un buhai

cufalaciupitd de vlrsat-de-vAnt, care nu-gi luase privirea sinistrtrde la striin din clipa tn care plgise in bodegi, s-a ridicat gi s-aapropiat de tejghea. Cei doi tovardqi s-au plasat in spatele lui, lamai pugin de doi pa9i.

- N-auzi cd" n-au, ticilosule, golanule rivian, a pufnit ciupitulla urechea nec'noscutului. N-avem nevoie de oameni ca tine aiciin rU7yzima, ista-i un orag decent!

Striinul gi-a luat berea gi s-a indepdrtat. Se uita la cArciumar,dar acesta ii evita privirea. Nici prin gAnd nu-i trecea si-i ia api-rarea rivianului. La urma urmei, cine-i iubea pe rivienil

- Toli rivienii sunt nigte bandid, a continuar ciupitul, duhninda bere, usturoi gi riutate. Ai auzt ce-am spus, puglama ce e$ti?

- Cum s-audi, cd doar arebdlegar in.urechi, a zis unul dintrecei doi tovard4i ai sei, iar celalalt a tnceput si chicoteascd.

- Plitegte gi cari-te! a strigat ciupitul.Abia atunci striinul s-a uitat la el.

- Sd-mi termin berea.

- Las'c5-1i dim noi o rnAnd de ajutor, i-a guierat buhaiul.

''t';;;llt"""t utcica din mana si, fnanduJ i,, "".t"ei'i*f

de bra1, gi-a infipt degetele tn cureaua Petrecutl de-a curmezigul

pe pieptul striinului. Unul dintre cei din spate gi-a ridicat pumnul,

gata se-l1oveasc6. Striinul s-a ghemuit pe loc, dezechilibrAnduJ pe

ciupit. $ia scos cu un guierat sabia din teaci 9i a fulgerat scurt,

reflectAnd lumina felinarelor. S-a stArnit hirmilaie. Jipete. Unul

dintre mugterii a dat sI fugi spre ieqire. Un scaun s-a rotogolit 9i

s-a desfecut cu un scrAqnet, urcioarele s-au sPart cu bufnituri de

podea. Hangiul - cu buzele tremurAnde - s-a uitat terifiat lafaga

Jespicate a ciupitului, ale cdrui degete agdtate de marginea tejghe-

lei ii dispareau de sub ochi, de parci se scufunda. Ceilalli doi zd'

ceau pe podea. Unul era incremenit, iar celilalt se zvArcolea 9i

tremura in balta intune cata care seldleavdzind cu ochii. Un fpntstrident de femeie isterici vibra in aer, sfredelind urechile. Hangiul

s-a cutremurat, a respirat pfofund gi a inceput si vomite.

Striinul s-a retras lAngi perete. Palid, incordat, in garde'

finand sabia cu ambele maini, biciuia aerul cu varful ei asculit.

Nimeni nu se clintea.Teroarea' ca un noroi inghe{at, le tencuia

felele, le par aliza membrele, le obstrucliona gAtlejurile.

Gardienii au nivdlit in bodegl cu surle qi trAmbip; erau trei'

Trebuia si fie prin preajmd. Aveau bastoanele pregitite de acAi-

une, dar de indatd ce auvdzttcadavrele gi-au tras sdbiile din teaci.

Rivianul, rezematde perete, gi-a scos cu mAna sdngi un pumnal

din cizmd.

- Aruncdl! a strigat unul dintre gardieni cu vocea tremurAnde'

Las-o balti, tAlharule! Hai cu noi!

Al doilea gardian a dat un gut mesei care-l impiedica sd alungdt

la rivian.

- Fugi dupd intiriri, Treska! a1iPatla al treilea, rimas lAngi uqn'

- Nu-i nevoie, a zis necunoscutul, lasAndu-qi sabia in jos. Merg

gi singur.

- Mergi, simAnp de cAine, dar legat, s-a rdstit cel care tremura'

Lasi sabia, ci de nu, i1i crdP caPul!

Rivianul s-a indreptat. $ia dus iute lama sub bralul stAng, iar

pe cel drept l-a ridicat in direclia gardienilor gi a trasat in aer un

10 ANDBZEJ SAPKOWSKI

Semn rapid qi sofisticat. Atunci au incepur si sclipeascd lintelecare ii garniseau generos mangetele rungi pana l" .o"t. are cnfta^nului de piele.

Gardienii au ficut imediat un pas in spate, acoperindu_gi felelecu bralele.

Unul dintre mugterii a ficut un salr, altul a alergatspre ugd.Femeia agipat din nou, sdlbatic, strident.

_ - Merg singur, a repetat strdinul cu o voce sonord, metalicd.Tar voi trei luali-o inainte. Duceli-md ra parcirab.Eu nu .,rror.drumul.

- Da, domnule, a murmurat gardianul, plecAndu_gi capul.

^ .$:i s-a indreptat spre iegire, aruncAnd in jur priviri ,r"rigrrr..ceilalli doi i s-au aLeturat tn grabl in spate. strainur i-a urmar,ascunzAndu-qi sabia in teaci qi pumnalul in cizme.cand ii ;;;""trecAnd prin dreptul meselor la care"g"d"au, muqreriii igi acope_reau felele cu poalele cafranelor.

lt

velerad, parcelabul r$,yzimei, igi scirpina berbia, se frdmanta.Nu era nici superstigios, nici fricos, dar nu-i suradea deloc ideeade a rimAne fali in fagd cuomul cu pdrul alb. t" ..i. Ji" ** r_"hotirAt.

- Iegili, le-a ordonat gardienilor. far tu stai jos. Nu, nu aici.Acolo, mai depane , dacd" nuli-e cu supirare.

Strdinul s-a arezat. Nu mai av.a ,rici sabia, nici mantia neagrd.- Te-ascult, a spus Velerad, jucAndu_se cu buzdugarrrJ gr;;;

pe masi. Sunt Velerad,^pArcdlabul Vyzimei. Ce "i"_*i"rp.rrr.,banditule fere pereche, inainte de a inira in temnipii rrei crime,

o tl:.:.T. de a scdpa prin magie, ei bine, destul de bine. p.rr;;astfel de lucruri in\yyzimaegii pedepsir cu trasul in 1eapi. Dar,cum mie imi place dreptatea,vreau sI aud ce ai de spus. Vorbegte.

Rivianul gi-a descheiat caftanul gi a scos de sub .l;" p.rgr;;din piele alba de cdprioard,.

ultima dorinld 11

- Peste tot, pe la rispAntii, prin toate cArciumile este betut incuie, a spus el linigtit. E-adevlrdt ce scrie acolo?

- Aha, a murmurat Velerad uitAndu-se la runele gravate Pe

piele. Despre asta este vorba. Cum de nu mi-am dat seama de la

tnceput? Ei bine, este adevtrrat, cAt se Poate de adevirat' Este

semnat: Foltest, impiratul, domn al Temeriei, al Pontarului gi

Mahakamului. Asta inseamnd ci este adevdrat. Dar anunlul este

anun!, iar legea este lege. Aici in \[yzima, eu sunt cel care ve-

gheazd asupra ordinii qi legii! $i n-o si ingidui niciodati si fieucigi oamenii! Ai priceput?

Rivianul a dat din cap pentru a ardta cI a inqeles. Velerad a

pufnit furios.

- Ai vreun ecuson de vinitor?Streinul gi-a bagat din nou mAna prin deschizitura caftanului

gi a extras un medalion rotund ^gd1at

de un lin1igor de argint. Pe

medalion era reprezentat un cap de lup cu collii rAnjili.

- Ai cumva vreun nume? Poli sd-mi spui unul la intlmplare,nu te intreb din curiozitate, ci doar de dragul conversaliei'

- Numele meu este Geralt.

- Poate fi gi Geralt. Din Rivia, bag de seaml dupd cum 1i-e vorba.

- Din Rivia.

- Bine. $tii ce, Geralt? Las-o, Velerad ariti cu mAna deschisi

spre anunl - las-o balti! Este o chestiune serioasi. Au mai incer-

cat qi al1ii. Asta, fratele meu, nu-i totuna cu o mami de betaie

aplicatd unor ticdlo gi.

- $tiu prea bine. Doar asta mi-i meseria, pArcilabule. Scrie tn

anunl ci recompensa este de trei mii de galbeni.

- Aga-i, trei mii. Velerad gi-a strimbat buzele. $i mina prinle-

sei, dac-ar fi sa dem crezare zvonurilor, chiar daci preamilostivul

Foltest n-a suflat o vorbd despre asta.

- Prinlesa nu md intereseazl deloc, a zis calm Geralt, impasi-

bil, cu mAinile pe genunchi. Scrie clar: trei mii.

- Ce vremuri!, aokatpArcilabul. Ce vremuri mizerabile! Cuii-ar fi trecut prin minte acum douizeci de ani, chiar daci ar fi fost

beat, c|.vaexista meseria de vAnitor! VAnitorii! Aceqti nimicitori

"12ANDRZEJ SAPKOWSKI

T*rlr:Tr:1i de_biserici. Asasini ambulanpi de dragoni qi himere.Geralt? In breasla voastri este permis consumul de bere?

- Bineingeles.

Velerad a batut din palme.

- Bere! a ordonat. far tu, Geralt, hai, aSazd_te mai aproape!Mi-e totuna!

Berea era rece gi spumoasd.

- Trdim vremuri scArboase, monologa Velerad sorbind dinhalbe. Miqund tot soiul de spurciciuni. ln Mahakam, prin mungi,viermuiesc pesre ror stafii. prin codrii de odinioa#micar maiurlau nigte lupi, acum n-au mai rimas decAt vampiri, ceva spiri_dugi, daci nu-1i scuipi in san, dai peste varcolaci .a.,

"lt. scirnavii.

Pe la 1ari, rusaliile gi bocitoarele rdpesc copii, e vorba de sute gisute. Au apirut boli de care nu s-a mai pomenit vreodati, 1i seface plrul mdciuci! Ei, gi colac peste pupezn! A impins p"rg*r_ryl din piele pe blatul mesei. N.r..i,rj"t, Geraltl .e1i r.irt

"tAtde solicitate serviciile?

- Este un anun! regal, pircdlabule. Geralt gi_a ridicat capul.Cunogti detalii?

Velerad s-a lesat pe spate in scaun gi 9i-a tncrucigat mAinilepe burtd.

.. - Detalii, ai spus? pii, gtiu. Nu chiar de la prima mAni, dardin surse sigure.

- Asra gi vreau.

- Incapfianat mai egti! cum doregti. Fii atent la mine! velerada luat o inghigiturn de bere pi qi-a coborat vocea. Mirinimosulnostru Foltest, incd de pe vremea cAnd era prin1, in timpul dom-niei betrAnului Medella, tatdl sdu, ne-a ardtat ce este tn stare sr faci,gi a flcut multe. Am triit cu speranla cd,iivatrece cu virsta. Dariatd cd' intre timp, la scurrd vreme dupi incoronarea r,i, imediatdupi moartea betranului rege, Foltesi s-a inrrecut pe sine i*;$iNe-a ldsat pe toli cu gura cdscati. pe scurt, i_a facuiun copil pro_priei sale surori, Adda. Ea eramai micl decAt el, .r"r, -rr.., o._despi4iji, dar nimeni nu benuia nimic, in afardpoate doar deregini... Pe scurt, numai ce-o vedem pe Adda c., b,rrt" la gurI, gi

ultima dorin!6 13

pe Foltest bodoginind despre cdsitorie. Cu sorl-sa, igi vine sd

crezi, Geralt? Situalia a devenit al naibii de incordatr atunci cAnd

Vizimir din Novigrad a hoterAt sd-qi mdrite fata, pe Dalka, cu

Foltest qi i-a trimis acestuia vestea prin olecari, qi si ne fi vitzut

cum ne striduiam din rdsputeri siJ fnem Pe rege de mlini 9i de

picioare, pentru ci voia si-i goneascn gi sn-i insulte pe mesageri.

Am reugit, din fericire, gi bine am fdcut, pentru cd, dacd l-am fijignit pe Vizimir, ne-ar fi pus la incercare curajul' Apoi, cu ajuto-

rul Addei, care aintervenit pe lAngn drdgupl siu frate, am reugit

sn-l induplecim sl-gi scoatd din cap ideea unei nunli pripite.

Adda a niscut la termen, dar stai si vezi! $i-asculta-md bine,

de-acum devine palpitant!N-au fost mulli oameni de fala la nag-

tere ca sd vadi de-aproape ce s-a zimislit, doar o moagi care s-a

sinucis apoi aruncAndu-se de la fereastra donjonului, iar alta a

rdmas pAne in ziua de azi cu minlile rdtdcite. Cred, prin urmare,

cd bastardul nu era din cale-afari de frumos. Era feti$. A muritla scurt timp, de altfel, pare-mi-se ci nimeni nu s-a grrbit sd-i lege

cordonul ombilical. Adda, spre norocul ei, s-a stins la naqtere. $iapoi, ce str vezi mii, frate, Foltest a mai comis o gafain stilul siu

caracteristic. Bastardul trebuia si fie incinerat sau, gtiu 9i eu, sd

fie tngropat pe undeva prin pustie, nu sxl ascunde intr-un sarco-

fag, in subsolul palatului.

- E prea tirztu acum sd ne dtrm cu pdrerea. Geralt a tidicat

capul. in orice caz,trebuiachemat un mag'

- Te referi la qarlatanii cu stelule pe jobene? Binetnleles ci au

fost chemali! Vreo duzind, dar abia atunci cAnd s-a descoperit ce

zace in sarcofag. $i cr iese din el in timpul noplii' Cici nu din-

tr-odattr a inceput sr se strecoare afiard, o,nu. $apte ani de la inmor-

mintarea fost linigte 9i pace. PAni tntr-o buntr noapte cu lund plini,cAnd s-au stArnit strigite tn palat, rlcnete, un vacarm de nedescris!

Dar ce si mai vorbim, sunt lucruri Pe care le gtii deja, doar ai citit

anunlul. Copila a crescut in sicriu, a crescut mult, i-au ieqit 9i dinlii,

din cAte s-a putut vedea. Ce mai incoace gi-ncolo, strigoi in toatiregula. Plcat ci n-uvdzutcadavrele victimelor. Aqa cum le-am vtr-

zut eu. Ai fi ocolit \flyzima, te-ai fi fnut cAt ai fi putut de departe.

14 ANDFZEJ SAPKOWSKI

Geralt tdcea.

- Agadar, a continuat Velerad, a$a cum i1i spuneam, Foltesta chemat o grdmaddde vrdjitori. Au fdcut un tiriboi, de puqin alipsit se se ia la bataie cu basroanere pe care re purrau, probabilpentru a alunga cAinii asmuliji impotriva lor. $i cred.i.r".,

"r-mugiqi destul de frecvent. imi pare riu, Gerah, dacd aicumva alteplrere despre vrijitori, prin prisma profesiei rale, insd, in ceea cernd privegte' nu sunr akceva decat nigte paraziqigi idiopi. pe candvoi, vanitorii, ne inspiraji din ce in ce mai multi incredere. voisuntefi, cum si spun, ceva mai concreli.

Geralt i-a zimbit fdrl sa zicd, nimic.- Bine! sd revenim agadar. parcnlabul s-a uitat la ulcicd, gi-a tur-

nat bere lui gi rivianului. Anumite sfaturi de-ale vrajitorilor pdreaudestul de inteligente. Unul dintre ei a propus

^rdirr^strigoiului,tmpreuni cu palatul gi sarcofagul, altJ a recomandat sd ise taieci.pd#tna. ct o cazma, allii s-au pronuntar in favoarea hjunghieriicu 95ru9i din lemn tn diferite pa4i ale corpului, in plini zi dJsigur,atunci cand diavolul doarme dus in sicriu, epuizatd,rpe.r""p"Ll.nocturne. PAni la urmi s-a gdsit'nul, un clovn cu o sc'fie ascugit;pe scifArlia-i cheale, un pustnic coco;at care scornise cr nu esteyorba decAt despre farmece care au fost aruncate pe copil, pe carele poate anula, iar strigoiul poate redeveni fiica lui polt.rt, dre,gdLaaca din tablou. cicr n-ar fi fost nevoie decat sd perreaci o ,rlupi.intreagd lAngi cogciug gi-i gata, apare primul grpdt. Acestea fiirdspuse, imagjneazd-gi, dr"ge Geralt, ci idiotul qi-a petrecut noapreala palat. Aga cum pof deduce cu ugurinla, mare lucnr n-a mai rd.masdin el tn afard' de palarie gi baston, pare-mi-se. tnsa Foltest se agi-jase de aceasti idee ca scaiul de coada cainerui. A interzis orice t-cercare de a ucide vreun strigoi, gi i-a chemat pe togi garlatanii dintoate cotloanele 6rii lavynmapenrru a descanta strigoiul gi aJtransforma in pringesd. s-a strans o Eleahta foartepitorelsca! Babeschimonosite, ologi, murdari, mdi, frate,ci te-apuca jalea. Ei bine,gine-te vrdjitorie, mai ales deasupra unui blid gi

".rrr"l ulcele. Bine-

tnleles ci unii au fost d"*ar.*ji de Foltest sau de cei din consiliuimediat, unii au tost chiar spAnzuraji de palisade, dar pulini, prea

ultima dorinlE 15

pujini. Dacd era dupd mine, i-ag fi splnzurat pe toli de la un capitla altul. Cd in tot acest timp strigoiul tot mai mu$ca pe cAte unul,fere sa-i pese de garlatani gi de farmecele 1or, cred cI nu mai e nevoie

sdpreciz*2. $i nici cd Foltest nu mai locuia in palat. Nimeni nu mailocuia acolo.

Velerad s-a intrerupt gi a mai luat o gurd de bere. VAndtonrl ticea.

- $i au dus-o tot aga, Geralt, vreo $ase ani, pentru cI minunea

aia s-a ntrscut acum vreo paisprezece ani. Am avut intre timp alte

griji gi necazuri,deoarece ne-am inceierat cu Vizimir de Novigrad,dar din motive rezonabile, lesne de inleles, legate de deplasarea

punctelor de frontierd, 9i nu de vreo fiicl sau alte afinita{. Foltest,

\n panntezi fie spus, incepe pAne la urmd si aibe gAnduri de cr-

sdtorie gi si analizeze portretele trimise de cu4ile vecine, pe care

pAnd atunci le arunca tn latrini. Dar din cAnd tn cAnd ii revine

obsesia qi trimite oamenii cdlare in ceutarea altor vrijitori.Iatitcd a promis o recompensi de trei mii de galbeni, care a surAs unormercenari, cavaleri riticitori, chiar qi unui pistor, un nitAng cu-

noscut tn intreaga zoni, odihneasci-se tn pace. In ceea ce-l pri-veste pe strigoi, e destul de cumsecade. Cu exceplia faptului cimai devoreazd. dtn cAnd in cAnd pe cineva, o sr ne obignuim noi.Iar aceste personaje, acegti eroi care incearcd sd destramevraja, au

mdcar avantajrtlclfiarase hrinegte doarlafala locului gi nu atacd

in exteriorul cu4ii. Iar Foltest are acum un nou palat, nemaipo-

menit de frumos.

- De gase ani, a intrebat Geralt ridicAndu-gi capul, de gase ani

nu s-a gisit nimeni si-i vini de hac?

- Ei bine, nu. Velerad l-a scrutat cu privirea pe vAnetor. Artrebui si-gi dea seama de-acum cd nu-i cu putinli gi cd n-are decAt

si se resemneze. Md ref.er la Foltest, preamdrinimosul nostru,suveranul nostnr iubit, care ponrncette in continuare si fie lipiteanunlurile acestea pe la rispAntii. Numai ci voluntari se gdsesc

tot mai pufini. A venit unul de curAnd, ce-i drept, dar a vrut ca

sr i se dea cei trei mii de galbeni inainte. Aga cd l-am bagat intr-unsac gi l-am aruncat apoi intr-un lac.

- De pungagi nu ducem lipsl.