Ultima colonie - John Scalzi - Libris.ro colonie - John Scalzi.pdf · JOHN SCALZI pe care le voiau:...

10
ln pregitire de acela;i autor: Povestea lui ZoE Jouru Scnur s-a ndscut pe 10 mai 1969 in California. A studiat la Universitatea din Chicago, printre profesorii sai numirAndu-se celebrul scriitor Saul Bellow. A fost redactor-sef al publica\iei Chicago Maroon;i a scris cronici de film ;i editoriale umoristice. Ulterior; a devenit editor la America Online 9i s-a mutat la Sterling, Virginia. impreuna cu solia. Din 1998 isi dedicd tot timpul literaturii. in ianuarie 2005 a debutat cu romanul Rdzboiul bdtenibr (Nemira, 2015) care avea sd fie primul din cea mai cunoscutd ;i cea mai apreciatd serie a sa, din care mai multe romane au fost nominalizate la Premiul Hugo. in 2006 au aparut lhe Ghost Brigades (Brigazile fantomd - Nemira, 2016). continuarea romanului Razboiul batrSnllo4 precum si Android's Dream.ln acela;i an, au- torul a fost recompensat cu John W. Campbell Award for Best New Writer. Un an mai tArziu a apdrut romanul Ultima Colonie, al treilea din seria Rdzboiul batr1nilor; urmat de 2o63 lale in 2008. Din aceea;i serie fac parte gi volumele After the Coup (2008), The Human Division (2013) ;i The End of All Things (2015). Printre alte distinctii, autorula c6;tigat Premiul Hugo pentru celmai bun roman in 2013 pentru The Red Shitts. in 2008 a primit Premiul Hugo Award for Best Fan Writer pentru blogul sau. A publicat 5i lucrdri de nonficliune gi a scris articole pe teme din multiple domenii: finanle, jocuri video, filme, astro- nomie. literaturS. in 2010 a fost ales pregedinte al Science Fiction and Fantasy Writers of America, uniune pe care a condus-o p6na in 2013. JOHN SCALZI tr ULTIMA COLONIE Traducere din limba englezd Cnrsruva Grmovnaxu NEMIRA

Transcript of Ultima colonie - John Scalzi - Libris.ro colonie - John Scalzi.pdf · JOHN SCALZI pe care le voiau:...

Page 1: Ultima colonie - John Scalzi - Libris.ro colonie - John Scalzi.pdf · JOHN SCALZI pe care le voiau: congriinfa qi o micd pane din ADN.Din cel din urmi mi-au construit un corp nou,

ln pregitire de acela;i autor:

Povestea lui ZoE

Jouru Scnur s-a ndscut pe 10 mai 1969 in California. A studiat la Universitateadin Chicago, printre profesorii sai numirAndu-se celebrul scriitor Saul Bellow.A fost redactor-sef al publica\iei Chicago Maroon;i a scris cronici de film ;ieditoriale umoristice. Ulterior; a devenit editor la America Online 9i s-a mutat la

Sterling, Virginia. impreuna cu solia. Din 1998 isi dedicd tot timpul literaturii.in ianuarie 2005 a debutat cu romanul Rdzboiul bdtenibr (Nemira, 2015)care avea sd fie primul din cea mai cunoscutd ;i cea mai apreciatd serie a sa,

din care mai multe romane au fost nominalizate la Premiul Hugo. in 2006 au

aparut lhe Ghost Brigades (Brigazile fantomd - Nemira, 2016). continuarearomanului Razboiul batrSnllo4 precum si Android's Dream.ln acela;i an, au-torul a fost recompensat cu John W. Campbell Award for Best New Writer.Un an mai tArziu a apdrut romanul Ultima Colonie, al treilea din seria Rdzboiulbatr1nilor; urmat de 2o63 lale in 2008. Din aceea;i serie fac parte gi volumeleAfter the Coup (2008), The Human Division (2013) ;i The End of All Things(2015). Printre alte distinctii, autorula c6;tigat Premiul Hugo pentru celmaibun roman in 2013 pentru The Red Shitts. in 2008 a primit Premiul Hugo Awardfor Best Fan Writer pentru blogul sau. A publicat 5i lucrdri de nonficliune gi a

scris articole pe teme din multiple domenii: finanle, jocuri video, filme, astro-nomie. literaturS.

in 2010 a fost ales pregedinte al Science Fiction and Fantasy Writers of America,uniune pe care a condus-o p6na in 2013.

JOHN SCALZItr ULTIMA COLONIE

Traducere din limba englezd

Cnrsruva Grmovnaxu

NEMIRA

Page 2: Ultima colonie - John Scalzi - Libris.ro colonie - John Scalzi.pdf · JOHN SCALZI pe care le voiau: congriinfa qi o micd pane din ADN.Din cel din urmi mi-au construit un corp nou,

UNU

Daqi-mi voie si vI vorbesc despre lumile Pe c^re le-am lesat

in urmi.PemAntul il gtili; toli il gtiu. Este lumea natall" a omenirii, deqi

in acest moment nu mai sunt mulli care s-o considere planeta noas-

tri de bagtind" - Phoenix altcatacest rol de cAnd Uniunea Coloniale

a fost creatd qi a devenit fo4a cdleuzltoare a exPansiunii 9i proteiarii

rasei noastre in univers. Dar nu uiii niciodati de unde vii.

Sn fii de pe PimAnt, in acest univers, e ca 9i cum ai fi un puqti

dintr-un tirgugor care se suie in autobuz, se duce in marele orag

qi-;i petrece toatl dupd-amiaza clscAnd gura la cladirile inalte.

Apoi se trezegte jefuit, pentru crima de a se fi minunat tn faqa aces-

tei lumi noi qi stranii, care are asemenea lucruri in ea, pentru cd

lucrurile din noua lume nu au nici prea mult timp, nici prea multd

compasiune pentru un nou-venit gi sunt gata si-l ofi.roare pentru

ceea ce areinvalizd. Pugtiul din tArgugor invald repede acest lucru,

pentru ci nu se mai poate tntoarce acasi.

Am petrecut gaptezeci gi cinci de ani pe PImAnt, trdind in cea

mai mare p^fte ^timpului

in acelagi orag mic din Ohio 9i impdr-

lind cea rnai mare parte din aceaviagd cu aceeagi femeie' Ea a

murit qi a rimas pe loc. Eu am trdit gi am plecat.

lJrmdtoarea lume este metaforicd. Fo4ele Coloniale de Apdrare

m-au luat de pe PemAnt gi au pdstrat din mine acele componente

Page 3: Ultima colonie - John Scalzi - Libris.ro colonie - John Scalzi.pdf · JOHN SCALZI pe care le voiau: congriinfa qi o micd pane din ADN.Din cel din urmi mi-au construit un corp nou,

JOHN SCALZI

pe care le voiau: congriinfa qi o micd pane din ADN. Din cel dinurmi mi-au construit un corp nou, care eratindrriute, puternicgi frumos, gi doar pa4ialuman. Mi-au vArAt congtiinja in el gi numi-au dat nici pe departe destul timp sd md bucur de a doua meatinerege. Apoi au luat acest trup frumos care era acum persoanamea gi au perrecur urmitorii clliva ani incercand cu asiduitatesI-l omoare, aruncandu-mi impotriva oricirei rase extraterestreostile cu putingd.

Existau o mulgime. universul e vasr, dar numdrul lumilor potri-vite pentru viaga umand e surprinzdtor de mic pi, din intamplare,spagiul e plin de numeroase alte specii inteligente care vor aceleaqiplanete ca gi noi. Foarte puline dintre aceste specii, se pare, suntadeptele conceptului de a impe4i; noi cu sigurangd nu sunrem. Cutopii luptnm, iar lumile pe care le putem locui se schimba intre noidintr.o parte in alta, pdnd,cand unii sau algii reutesc sd punr manape una dintre ele atat de strans, incat nu le mai poate fi smulsi.De-a lungul a vreo doud secole, noi, oamenii, am reugit gmecheriarespectivi pe vreo cateva zeci de lumi gi am e$uat pe alte catevazeci. Nimic din toate asrea nu ne-a adus prea mulgi prieteni.

Am petrecut gase ani tn aceastl lume. Am luptat gi aproape cdam murit, nu doar o singurd datd. Am avut prieteni, dintre carecei mai mulli au murir, dar pe ciqivai-am salvat. Am cunoscur ofemeie care semina dureros de mult cu aceea cu care mi-am im-pd4it viaga pe PemAnt, dar care era torugi o persoani completdiferita. Am apirat uniunea coloniala gi, fecand ac.st l.rcru, amcrezxt cd. pdstrez umanitatea vie in univers.

La sfargitul celor gase ani, Forgele coloniale de Apdrare au luaracea parte din mine care fusesem intotdeauna eu qi au begat_ointr-un al treilea gi ultim corp. Acest corp era tindr, dar nili pedepane la fel de rapid qi de puternic. Era,laurmaurmei, doar uman.Dar acestui trup nu i se cerea si lupte gi si moard. Am resimgitlipsa faptului de a fi puternic ca un supererou de banda d.ren"id.N-am resimpit lipsa niciuneia dintre creaturile extraterestre pecare am intAlnit-o gi care lncerca din rdsputeri sr mi omoare. Eraun schimb echitabil.

T ULTIMA COLONIE 9

IJrmltoarea lume vI este probabil necunoscutd. Stali din nou

pe PimAnt, vechiul nostru cimin, unde miliarde de oameni incitrdiesc ai viseazd la stele. Ridicali ochii spre cer, cdtre constelalia

Linxului, foarte aproape de Carul Mare. E o stea acolo, galbeni

ca soarele nostru, cu $ase planete principale. Cea de-a treia, destul

de potrivit, e o imitapie a PimAntulti:960/o din circumferinp lui,

dar cu un nucleu de fier pulin mai mare' aga incit masa ei repre-

zintd 1O1o/o f.ag de a acestuia (procbntul acela nu se observi prea

mult). Doi satelili: unul avind doui treimi din mirimea satelitu-

lui P;mAntului, dar mai apropiat decAt Luna, astfel incAt Pe cer

acoperi cam aceeagi suprafali. Al doilea satelit, un asteroid cap-

turat, e mult mai mic gi mai apropiat. Se afla pe o orbitd instabile;

in cele din urmd, o si se rostogoleasci gi o sd cada pe planeta de

dedesubt. Cea mai buni estimare afirmd ctr se va intAmpla cam

peste un sfert de milion de ani. Localnicii nu sunt groz Y de in-

grijorali, in acest moment.

Aceasti lume a fost descoperitd de oameni cu aproaPe $aPte-

zeci gi cinci de ani irt urmi; ealanii aveau o colonie acolo, dar For-

lele Coloniale de Apir^re an corectat acest fapt. Apoi ealanii, ca

si spunem aga, au refdcut calculele Pentru aceastl ecualie 9i a mai

durat vreo doi ani pAni si se rezolve totul. CAnd s-a rezolvat, LJni-

unea Coloniald a deschis planeta pentru coloniqtii de pe PimAnt,

mai ales din India. Acegtia au sosit tn valuri; primul - dupi ce

planeta a fost cAgtigatd de la ealani, iar al doilea - la scurtl vreme

dupi rizboiul de pe subcontinent, de pe PimAnt, cAnd guvernul

provizoriu suslinut de fo4ele de ocupalie i-alesat pe cei mai de

seamd sprijinitori ai regimului Chowdhury sd aleagd intre colo-

nizare Ei inchisoare. Cei mai mulli au plecat tn exil, luAndu-gi

familiile cu ei. Oamenii acegtia n-au visat atAt de mult la stele, pe

cAt acestea le-au fost impuse.

AvAnd in vedere oamenii care locuiesc pe planeti, ati Puteacrede ci, ar trebui sd aibi un nume care se le reflecte mostenirea.

V-agi ingela insi. Planeta se numette Huckleberry,botezatdfdtdindoiale de vreun aparatcik al Uniunii Coloniale, amator de Twain.

Satelitul cel mare al planetei Huckleberry este Sawyer; cel mic este

Page 4: Ultima colonie - John Scalzi - Libris.ro colonie - John Scalzi.pdf · JOHN SCALZI pe care le voiau: congriinfa qi o micd pane din ADN.Din cel din urmi mi-au construit un corp nou,

lo JoHN sc^Lzt

B..ky. Cele trei continente principale se numesc Samuel, Langhorngi Clemens; de lAngd Clemens porne$re un gir lung, intortocheat,de insule vulcanice cunoscut sub numele de Arhipelagul Livy, aflatin oceanul calaveras. cele mai multe dintre formele de relief maiimportante aveat deja diferite nume legate de Twain inainte desosirea primilor colonigti; acegtia par sr le fi acceptar cu bunivoinld.

Stagi acum pe aceastd planetd aldturi de mine. Ridicagi ochiispre cer, in direclia constelajiei Lotus. Acolo se aflt o stea, gal-bend precum aceasta in jurul cdreia se rote$te planeta, o stea injurul cireia m-am niscut, cu doul vieji in urmd. De aici, este atAtde departe, incAt nu evizibilecu ochiul liber. Deseori, simt acelaqilucru in legdturd cuvralape care am dus-o acolo.

Numele meu esteJohn Perry. Am optzeci gi opt de ani. Locu-iesc pe aceastd.planetd de aproape opt ani. E casa mea, pe care oimpart cu sogia 9i fiica adoptivd. Bine a1i venit pe Huckleberry.In aceastd poveste, este urmitoarea lume pe care o pdrdsesc. Darnu cea din urm5.

Povestea despre cum am plrisit Huckleberry incepe - ca toatepovegtile demne de atenlie - cu o caprd..

Savitri Gunrupalli, asistenta mea, nici mdc r nu-gi ridicl ochiidin cartea pe care-o citea clnd m-am lntors de la masa de prinz.

- In biroul teu e o caprd., imi zise.

- Hmmm, am rdspuns. Credeam cd, am stropit cu ceva impo-triva lor.

Asta provoci o privire de jos in sus, ceea ce purea fi socotit ovictorie, dupi cum mergeau lucrurile.

- I-a adus cu ea pe fragii Chengelpet, adlugd ea.

- Rahat!am exclamat.Ultima pereche de frali care s-au certat la fel de mult ca fragri

Chengelpet se numeau Cain gi Abel, gi cel pugin unul dintre ei atrecut pind,la urmd la acfiune directi.

- Credeam cd,gi-amspus sI nu-i laqi pe igtia doi in biroul meucAnd nu sunt aici.

- N-ai spus nimic de felul dsta, mi contrazise Savitri.

r ULTIMA COLONIE

- Si facem din asta o regule de neclintit.

- $i chiar daci', ai fi zis, continui Savitri, lasAnd cartea din

minl., asta ar presupune ca amindoi fragii si mi asculte, ceea ce

nu face niciunul dintre ei. Aftab a tropdit primul aici, cu capra)

iar Nissim a venit imediat dupi el. Niciunul dintre ei nici mdcar

nu s-a uitat in direcgia mea.* Nu vreau sd fiu silit sr am de-alace cu fragii Chengelpet.

Abia am mAncat.

Savitri tntinse mhna cdtre marginea biroului, lud cogul de gu-

noi gil puse pe birou.

- Negregit, vomitd mai intAi, imi zise.

O intAlnisem pe Savitri cu cAtriva ani in urm5, in timp ce fa-

ceam turul coloniilor in calitate de reprezentant al ForielorColoniale de Apdrare pentnr a le promova cu entuziasm in diferitele

colonii tn care am fost trimis. La oprirea din satul New Goa, incolonia Huckleberry, Savitri s-a ridicat in picioare gi m-a numitunealti a regimului imperialist qi totalitar al Uniunii Coloniale.

Mi-a plicut imediat de ea. CAnd am fost demobilizat din FCA,m-am hatlrrht si md stabilesc tn New Goa. Mi s-a oferit funcqia

de mediator al satului, pe care am primit-o, gi am fost surprins sI

o gisesc pe Savitri acolo in prirna mea zi de lucru, spunAndu-rni

cd avea si fie asistenta mea, fie cI imi place, fie ci nu.

- Adu-rni aminte din nou de ce ai acceptat slujba asta, am intre-

bat-o pe Savitri pe deasupra coqului de gunoi.

- Din purd perversitate, rdspunse ea. O si vomigi sau nul* Cred cI o sd mi ab1in, am replicat.

tnh:qe coqul de gunoi qil a;ezd la locul lui, apoi igi lue cartea

ca sd se reapuce de citit.Mi-a venit o idee.

- Hei, Savitri, vrei slujba mea?

- Sigur cI da, imi rispunse ea, deschizAnd cartea' O sd incep

imediat dupi ce termini cu fragii Chengelpet.

- Mulpmesc.Savitri se incrunti. Se lntoarse la aventurile ei literare. Mi-am

adunat puterile gi am intrat pe u$a propriului mett birou.

il

Page 5: Ultima colonie - John Scalzi - Libris.ro colonie - John Scalzi.pdf · JOHN SCALZI pe care le voiau: congriinfa qi o micd pane din ADN.Din cel din urmi mi-au construit un corp nou,

12 JOHN SCALZI

Capra din mijlocul incdperii era drdgugd. Fragii Chengelpet,a;ezali pe scaunele din {aga biroului, erau mai pugin drlgupi.

- Aftab, am rosrit, dAnd din cap ctrtre f.ratele mai in vArsti.Nissim, am fecut semn clrre cel mai tAndr. $i prietena lor, am ade-

'"gat, ^rdtind cdtre caprd,. Cu ce vi pot ajutain dupl-ami aza asta?

- Imi pogi da permisiunea si-mi impugc fratele, mediatorPerry, rdspunse Nissim.

- Nu sunt sigur cd face parte dintre atribugiile funcliei mele,i-am spus. $i oricum pare putin cam drastic. Ce-ar fi si-mi poves-tiqi ce se petrece?

Nissim arata ceffe fratele lui.- Ticilosul dsta mi-a furat simAnga,il aatzd, el.- Poftim?

- SimAnga, repete Nissim. tntreabeJ. Nu poare si tlgiduiasci.Am clipit din ochi qi m-am inrors spre Aftab.- Agadar, ai furat sdmAnga fratelui rdu, aga-i, Aftab?- Trebuie sd-l ie4i pe fratele meu, replicd Aftab. E inclinat spre

isterie, dupd cum gtii. ceea ce vrea sd spunr esre cr unul dinirelapii lui a plecat in hoindreali de pe pigunea lui pe a mea gi a fecun-dat capra asta, tar acum pretinde ci am furat sperma papului lui.

- Nu era up tap oarecare, insisti Nissim. Era prabhat, lapulmeu premiat. Il dau pentru prdsild pe bani frumogi, iar Aftab nuvrea sd pliteascl prequl. Agadar, mi-a furat simAnja.

- E simAnp lui Prabhat, idiotule, izbucni Aftab. $i nu-i vinamea cd nu ai griji de gardul tiu arAt de prosr, incAt papul tiu aputut sd ajungd pe pimAntul meu.

- O, asta-i nostim, exclamd Nissim. Mediator perry,re anunlcd sArma gardului a fost taiat5. Prabhat a fost ademenit pe pimAn-tul lui.

- Ai halucinajii, protestn Aftab. $i chiar dacd, ar fi adevdrat,dar nu e, gi ce dacl? L-ai cdpdtattnapoi pe pregiosul tiu prabhat...

- Dar acum tu ai capra asta gravidi, zise Nissim. O sarcinipentru care nu ai pletit qi pentru care nu f-am dat permisiunea.

E furt, pur 9i simplu. $i, mai rnult decAt arAt, incerci sI miruinezi.

r ULTIMA COLONIE 13

- Despre ce tot vorbegti? intrebl Aftab.

- tncerci si prlseqti un nou mascul, replicd Nissim, dar indirecqia mea, gi ardtdcapra, care rodea spdtarul scaunului lui Aftab.Nu tngndui. E caprata cea mai bunl. Imperechind-o cu Prabhat,ai avea un fap pe care seJ dai de prdsili. Incerci sd-mi submineziafacerea.tntreabiJ, mediator Perry. tntreabl-l ce poarti capra luiin pAntece...

M-am uitat din nou spre Aftab.

- Ce poartd caprata, Aftab?

- Printr-o simpla coincidenli, unul dintre fetugi e mascul, rds-

punse Aftab.

- Vreau si fie avortat, pretinse Nissim.

- Nu e caprata, spuse Aftab.

- Atunci am sd iau iedul cAnd se na$te, insisti Nissim. Ca platd

pentru simAnla pe care ai furat-o.

- Iar asta, exclamd Aftab, gi se uitl cercetitor la mine. Yezi crt

ce am de-a face, mediator Perry? igi lasn lapii s-o ia razna pe ardtrrd.,

prisindu-se in voie, qi apoi cere plati pentru proprialui adminis-trare proasti a animalelor.

Nissim urli furios gi incepu si strige gi sd gesticuleze violentlafratelelui; Aftab il imitd. Capra ocoli biroul pi mdprivi curioasd.

Am begat mAna tn birou gi i-am dat caprei o bomboand pe carc

am gdsit-o acolo.

- Tu qi cu mine nu prea avem nevoie si stdm aici pentru asta,

i-am spus caprei.

Capra nu rispunse, dar mi-am dat seama cd era de acord cu mine.

Aqa cum fusese planificat inigial, slujba mediatorului satului

trebuia si fie simpli: de cAte ori sitenii din New Goa aveau o

problemd cu guvernul local sau districtual, veneau la mine, iar eu

ti ajutam si se descurce cu birocralia qi si rezolve lucrurile. De fapt,

era exact genul de slujbl pe care i-o dai unui erou de rdzboi care

altfel e nefolositor pentru viala de zi cu zi a unei colonii in cea

mai mare parte rurale; are exact atitareplrtatie in fala celor suspugi

incAt, atunci cAnd igi face aparilia in cadrul uqii, ei si fie nevoilisl-i acorde atenlie.

Page 6: Ultima colonie - John Scalzi - Libris.ro colonie - John Scalzi.pdf · JOHN SCALZI pe care le voiau: congriinfa qi o micd pane din ADN.Din cel din urmi mi-au construit un corp nou,

t4 JOHI{ SCALZT

Problema e ci, dupi cAteva luni petrecute astfel, sltenii dinNew Goa au inceput sd vind la mine gi cu celelalte necazuri.

- 0, nu vrem si ne batem capul cu funcpionarii, mi s-a spus de

cdtre unul dintre ei, dupl ce am intrebat de ce am devenit bruscomul la care se duceau to{i pentru orice, de la utilajele agricolepAnI la sfaturile matrimoniale elementare. E mai uqor 9i rnai rapidsi venim la tine.

Rohit KulKarni, administratorul din New Goa, eratncAntat de

o asemenea stare de lucruri, din moment ce eu mi ocupam acumde problemele care obiqnuiau si ajungi mai intAi la el. Ii rdmAnea

mai muit timp si pescuiasc5;i si joace domino la ceaindrie.

In cea mai mare p^rte a timpului, aceastl noud definire extinsia indatoririlor mele de mediator rnergea cAt se poate de bine. Eraplxcut sn ajugi oamenii gi era la fel de plecut cd oamenii imi ascul-

tau sfaturile. Pe de alti parte, orice funcgionar public ^r

pvteaprobabil si-1i spuni ci numai cijivaoameni enervanfi din comu-nitate le vor ocupa marei majoritate a timpului. in New Goa,aceste roiuri erau ocupate de fragii Chengelpet.

Nimeni nu gtia de ce se urau atAt de mult. Am crezut cd ar puteafi ceva cu plringii lor, dar Bhajan gi Niral erau oameni fermecitori,la fel de nedurnerili de ceea ce se intAmpla ca togi ceilalgi. Uniioarneni pur gi simplu nu se inqeleg cu al1ii, dar, din nefericire,ace$ti doi oameni care nu se ingelegeau s-a intAmplat sd fie fragi.

Defapt,n-ar fi fost atAt de rdu daci nu gi-ar fi construit fermelechiar unul lAngd altul gi astfel se intAlneau aproape tot timpul,fagn in faqi gi tn afaceri. CAndva, la tnceputul mandatului meu, i-amsugerat lui Aftab, pe care il vedeam ca pe cel un pic mai ragionaldintre fragii Chengelpet, si se gAndeasci la mutarea pe o nouiparceld de pdmAnt, care tocrnai fusese curdgatd la capdtul celelaltal satului, pentru ci faptul de a locui departe de Nissim ar fi pututrezolva malaritatea problemelor dintre ei.

- O, i-ar plicea lui, replicase Aftab, pe un ton perfect rezonabil.Dupi asta, am renunlat la orice sperantd de disculie ralionali in

aceastl privingl gi mi-am acceptat karrna care-mi cerea sX sufdr prinintermediul vizitelor ocazionale ale ultragiagilor fragi Chengelpet.

t5I ULTIMA COLONIE

- tn ,"g.rld, am spus, domolindu-i pe frali din zarva lor dug-

mdnoasi. Uite ce zic... Nu cred ci are cu adevdrat importanllcum a pilit-o prietena voastri, capra, aga ci sd nu ne concentrimasupra acestui f.apt. Dar sunteti amAndoi de acord cd lapul luiNissim afacutisprava.

AmAndoi frapii Chengelpet diduri din cap; capra ticea cu

rnodestie.

- Bine. Atunci, voi doi sunteti impreuni in afacere, am zis.

Aftab, poli sa pdstrezi iedul dupn ce se na$te qi sdJ dai pentruprdsiln dacd doregti. Dar primele qase ori cAnd o faci, Nissim pri-megte onorariul intreg pentnr tmperechere, iar dupi aceea,juml-tate din bani merg la fratele tdr.

- N-o sdf..acd altceva decAt sel imperecheze pe gratis de pri-mele gase ori, protesti Nissim.

- Atunci si stabilim onorariul pentru imperechere dupi pri-mele gase ori la media acestor prime gase ori, am hotirAt

"rr. tt

aga fel incAt dacd tncearci si te tragi pe sfoarl pe tine, va sfArgi

prin a se trage pe sfoari pe el insugi. $i e un sat mic, Nissim. Oa-

menii de aici n-or sd se duci pentru imperechere la Aftab dacd orstr creadi cd singurul moti\i pentru care iqi inchiriazd.lapul este

ca sd-ji incurce 1ie mijloacele de trai. E o linie subjire intre valoare

Ei faptul de a fi un vecin rlu.* $i dacd nu vreau sd fiu in afaceri impreuni cu el? intrebi

supirat Aftab.

- Atunci, poli sd-i vinzi iedul lui Nissim, i-am rdspuns.

Nissim deschise gura sd protesteze.

- Da, sd-l vinzi, am repetat, inainte ca el sd apuce si se plAngi.Si duci iedul la Murali sit-Tifacdo evaluare. Acela va fi prejul. LuiMurali nu-i place prea mult de niciunul dintre voi, aqa ci o sd

c:trpitagi o estimare corecti. Bine?

Fralii Chengelpet cugetard la asta, ceea ce inseamni cd gi-au

stors mintea ca sd descopere dacd, exista vreo cale prin care unulclintre ei era mai nefericit decAt celalalt cu aceastl stare de lucruri.l'And la urmi, plruri sd ajungd amAndoi la conclrrzia cd eraula

Page 7: Ultima colonie - John Scalzi - Libris.ro colonie - John Scalzi.pdf · JOHN SCALZI pe care le voiau: congriinfa qi o micd pane din ADN.Din cel din urmi mi-au construit un corp nou,

t 6 JOHI{ SCALZI

fel de nemullumigi, ceea ce in aceasti situaqie era un rezultat op-

tim. Diduri din cap in semn de acceptare

- Bine, le-am spus. Acum, iegiji de-aici inainte de a-mi murdiricovorul.

- Capramea n-ar face aga ceva, exclamd Aftab.

- Nu pentru capri imi fac eu grqi, am replicat, dAndu-i afari.Plecari. Savitri apiru in ugi.

- Stai pe scaunul meu, zise ea, ficAnd semn cu capul spre sca-

unul meu.

- Du-te naibii, i-am rispuns, sprijinindu-mi picioarele pe birou.Daci n-o si rezolvi cazurile iritante, nu e$ti gata pentru scaunul

cel mare.

- tn caz.rl dsta, mr intorc la rolul meu umil de asistenti a ta gi

si te anunq ci, in timp ce stdteai de vorbi cu fragii Chengelpet, a

sunat geful poliliei.- Despre ce eravorba? am intrebat.

- N-a zis, rrspunse ea. A inchis. il ltii pe 9ef. Foarte repezit.

- Aspru, dar drept, asta-i devizalui, am zis.Dacd, era ceva cu

adevdrat important, ar fi lesat un mesaj, aga cd o sd-mi bat capul

cu asta mai tirziu. tntre timp, o si ajung la zi c,,thA4ogiria.

- N-ai de fecut nicio hA4ogirie, replicd Savitri. Mi-o dai mie

Pe toati...- E terminati? am intrebat.

- Din cAte gtii tu, da, rispunse Savitri.

- Atunci cred ci o si mi relaxez gi-o si mi incilzescla razele

talentelor mele superioare de conducitor, am spus eu.

- Md bucur cdn-aifolosit cogul de gunoi ca si vomili mai de-

vreme, zise Savitri. Pentru ci acum am unde s-o fac eu.

Se retrase la biroul ei, tnainte si apuc si mi gAndesc la o re-

plicd buni.Aga a fost tot timpul, dupl prima luni in care amlucrat impre-

uni. A avut nevoie de acea priml luni ca si se obignuiascl cu faptulcd, degi fost militar, nu eram de fapt o unealta a colonialismului,sau cel pujin dacd eram, eram unul realist gi cu un rezonabil simg

al umorului. DupI ce a ajuns la concluzia ci nu sunt aici ca si-mi

r ULT|MA COLONIE 17

extind hegemonia asupra satului ei, s-a relaxat indeajuns cAt sI tn-

ceapi si md ia peste picior. Aqa a fost relalia noastrd vreme de qapte

ani qi e una bund.

Cu toati hA4ogiria terminati gi toate problemele satului re-

zolvate, am ficut ceea ce-ar fi fdcut oricine altcineva tn situajia

mea: am tras un pui de somn. Bine-a1i venit in lumea agttatd a

medierii din satele coloniale! E posibil si se petreacd altf.el in alte

pdrgi, dar dacd. e adevdrat sau nu, nu vreau si gtiu.

M-am trezitlatimp ca s-o vid pe Savitri tnchizAnd biroul pen-

tru zita aceea. I-am ficut semn cu mAna de la revedere gi, dupd

cAteva minute de nemigcare, mi-am urnit fundul de pe scaun gi-am

iegit pe ugd, pe drumul spre casi. Pe drum, l-am zdrit din intAm-

plare pe geful poliliei venind spre mine pe partea cealaltd a dru-

mului. Am traversat strada, m-am apropiat de el gi mi-am sirutatresponsabilul cu aplicarea legii direct pe buze.

- $tii cd nu-mi place cAnd faci aga ceva, protesti Jane, dupi ce

m-am oprit.

- Nu-gi place cAnd te sirut? am intrebat-o.

- Nu cAnd sunt de serviciu, rlspunse Jane. tmi submineazlautoritatea.

Am surAs la gAndul ci cine $tie ce infractor ar putea crede cd

Jane, fost soldat al Fo4elor Speciale, ar fi preamoale doar pentruci iqi siruta sopl. $uturile in fund care ar urma ar fi ingrozitoareprin amplitudine. Totugi, n-am spus asta.

- imi pare rdu, i-am zis. O sd incerc sd nu-1i mai subminezautoritatea.

- Mullumesc, replici Jane. Veneam oricum si te vid, pentrucd nu m-ai sunat tnapoi.

- Am fost incredibil de ocupat azi.

- Savitri mi-a povestit pe scurt cAt de ocupat erai cAnd am sunat...

- Hopa!

- Hopa! fu de acordJane.

Am pornit pe jos spre casd.

Page 8: Ultima colonie - John Scalzi - Libris.ro colonie - John Scalzi.pdf · JOHN SCALZI pe care le voiau: congriinfa qi o micd pane din ADN.Din cel din urmi mi-au construit un corp nou,

18 JOHN SCALZI

- Ceea ce voiam si-gi spun este ci te poti attepta ca GopalBoparai si treaci mAine pe-aici ca si a{Ie care ya fi sarcina lui inserviciul comunitelii. S-a tmbetat gi a provocat iarigi scandal.

Urla la o vacl!

- Karma fea, am comentat eu.

-Yacaacrezutacelagi lucru, repliciJane. L-a tmpuns in pieptqi l-a aruncat prin fereastra unui magazin.

- Go e teafdr? am intrebat.

- Zgirieturi, rdspunse Jane. Geamul a sirit de la locul lui.Plastic. Nu s-a spart.

- E a treia oardpe anul dsta. Ar trebui dus tn fagaadevdrattluimagistrat, nu in faqa mea.

- Asta i-am zis gi eu. Dar l-ar aqtepta patruzeci de zile de do-

miciliu fo4at in inchisoarea districtuald, iar Sashi trebuie sd nascd

peste vreo doul siptimAni. Are nevoie de el in prealmdmai multdecdt are el nevoie de inchisoare.

- in regrrla. O si-i gisesc eu ceva potrivit.- Cum ji-ai petrecut zi:ua? tntreba Jane. Adica, in afarl, de

mo!5iald...

- Am avut parte de o zi cu fralii Chengelpet, am rlspuns.

De data asta, cu o caprd.

Jane gi cu mine am stat de vorbi despre intAmplerile zilei pe

drumul spre cas5, a$a cum facem tn fiecare zi cind ne intoarcemacasi, la mica f.ermd" pe care o avem chiar la iegirea din satul

propriu-zis. CAnd am cotit pe aleea ce duce spre casi, am dat

peste fiica noastrd, ZoE, plimbdnduJ pe Babar, cAinele, care era,

ca de obicei, nebun de fericire sr ne vadi.

- $tia cd venili, zise ZoE, gAfAind ugor. A luat-o la fugl de la

jumdtateadrumului. A trebuit si alerg ca sd md 1in dupi e1...

- tmi par" bine si aflu cd ti e dor cuiva de noi, am comentat.

Jane il mAngAie pe Babar, care didea din coade ca o furtund.Eu am sirutat-o peZoE pe obraz.

- Voi doi avefi un vizitator, ne anunli Zoe. A apdrut tn fala

casei cam acum o ore. tntr-un plutitor.

T ULTII'IA COLONIE 19

Nimeni din orag nu avea plutitor; erau batitoare la ochi gi ne-

practice pentnr o colonie de fermieri. Am aruncat o privire spre

Jane, care ridici din umeri ca pentru a spune nu d;tEt pe nim.eni.

- Cine-a zis cI este? am intrebat.

- N-a zis, rispunse ZoE.Totce-a spus este cd-i un vechi prieten

de-al teu, John. I-am zis cd poate sd te sune, gi mi-a rdspuns cd e

incintat sd aqtepte.

- Ei, mlcar cum aratd? arn intrebat tn continuare.

-Tindr, rispunse Zo€. Destul de drdgul.

- Nu cred ci gtiu vreun tip driguj, am zis. Asta-i mai multdomeniul tdu, flica mea adolescentl

Zod se uitd cruciq gi surlse sarcastic.

- Mulgumesc, titicule de notdzeci de ani! Daci m-ai fi lisat sd

termin, u fi auzit indiciul care-mi spune mie ci s-ar putea chiarsx.l cunogti. $i anume faptul ci e de asemenea tterde!

Asta ne ficu str schimblm din nou o privire, Jane gi cu mine.

Membrii FCA aveau pielea verde, tn rezultat al clorofilei mo-

dificate care le didea energie suplimentari pentru lupti. AtAt Jane,cAt gi eu avuseserdm cAndva pielea verde; eu md intorsesem la culoa-

rea mea inigiala, iar lui Jane i s-a ingdduit si-gi aleagl o nuanfi a

pielii mai apropiatdde standard, atunci cAnd a schimbat trupurile.

;- N-a spus ce vrea? o tntrebd Jane pe ZoE.* Nu, rispunse Zoe. $i nici n-am intrebat. M-am gAndit si vin

sd vi caut ;i si vI avertizezdin timp. L-am ldsat pe veranda din fa1I.

- Probabil cd pAnI acum gi-a bdgat nasul peste tot, prin jurulcasei, am zis eu.

- Md indoiesc, replici ZoE.l-am ldsat pe Hickory qi Dickorysd stea cu ochii pe el.

Am rAnjit.

- Asta ar trebui sIJ lina la locul lui, am observat.

- Exact a$a m-am gAndit qi eu, spuse Zo€.

- Egti mai tnleleaptd decAt anii tdi, frica mea adolescenti.

- Compensez peffru tine, tlticule de noudzeci de ani, replici ea.

Porni tn fugi inapoi cdtre casi, cu Babar tropiind in urma ei.

- Ce atitudine, ii spun lui Jane. O are de la tine...

Page 9: Ultima colonie - John Scalzi - Libris.ro colonie - John Scalzi.pdf · JOHN SCALZI pe care le voiau: congriinfa qi o micd pane din ADN.Din cel din urmi mi-au construit un corp nou,

20 JOHN SCALZI

- E adoptatd, rlspunseJane. $i nu eu sunr obraznica din familie!

- Astea sunt amdnunte, am replicat gi am luat-o de mAni.Haide. Vreau si-l vid doar pe oaspetele nosrru speriat de moarte.L-am glsit pe musafir pe balansoarul de pe verandi, privit sti-

ruitor qi in ticere de cei doi obini ai noqtri. L-am recunoscur imediar.

- Domnule general Rybicki, am exclamat. Ce surprizi!- Salut, domnule maior, rdspunse Rybicki, adresAndu-mi-se

cu fostul meu grad.

Ardtd spre obini.

- fi-ai ftrcut nigte prieteni interesangi, de ultima oard, cindte-amvdzut.

- Hickory gi Dickory. Sunt tnsolitorii fiicei mele. CAt se

poate de amabili, in af"ard, de cazrtlin care cred ci egti o amenin-

Tare pentru ea.

- gi ce se intAmpla atunci? intrebe Rybicki.- Depinde. Dar de obicei e rapid.

- Minunat, comenti Rybicki.I-am ldsat si plece pe obini; se duserd s-o caute pe ZoE.

- Mulgumesc, spuse Rybicki. Obinii md,facsi md simt nervos.

- Asta-i ideea, interveni Jane.- tmi dau seama de asta. Dacd, n-ainimic impotrivd sd intreb,

de ce are fiicatagdrzidecorp obine?

- Nu sunt girzi de corp, sunt insolir ori, precizd, Jane. ZoE e

fiica noastrd adoptivi. Tatxl ei biologic este Charles Boutin.Asta tl fdcu pe Rybicki sd ridice o sprAnceand; avea un grad

destul de mare ca si gtie despre Boutin.

- Obinii ilvenereazd,pe Boutin, dar el e mort. Au dorinja de

a-i cunoagte fiica, aga cd i-au trimis pe ace$tia doi si stea cu ea.

- $i asta n-o deranjeazd, comentd.Rybicki.

- A crescut cu ei ca bone gi protecrori, explici Jane. Se simtein largul ei cu obinii.

* $i nu vd deranjeazd, nici pe aoi, continui Rybicki.* O supravegheazd, gi o apdri pe ZoE. Dau o mAni de ajutor

pe-aici. Iar prezenlalor aldturi de noi faceparte din tratatul pe care

I tJt-TlN4A COLONIE 2l

il irre Uniunea Coloniald cu obinii. Faptul de a-i avea aici pare un

1rrc1 mic de platit pentnr a-i avea de partea noastrd.

- Asta-i destul de adevirat, fu de acord Rybicki 9i se ridicn inpicioare. AscultI, domnule maior. Am o ProPunere pentru tine.

Ficu semn din cap spre Jane.

- Pentru amAndoi, de fapt.

- Ce anume? am intrebat.Rybicki ardttr clr capul spre casI, in direclia tn care tocmai

plecaseri Hickory 9i Dickory.- Ag prefera sd nu vorbesc despre asta undeva unde cei doi ar

l,uteaauzi, dacdamde-atres. Aveli vreun loc unde Putem vorbi inparticular?

Am aruncat o privire spre Jane. Ea surAse ugor.

- $tiu eu un loc, rIsPunse.

- Ne oprim aici? intrebl generalul Rybicki in timp ce trlgeam

pe dreapta, in mijlocul cAmpului'

- Ai intrebat dacdavem vreun loc unde putem vorbi in parti-

cular, am spus. Ai acum cel pulin doui hectare de cereale intre

noi qi urmitoarea pereche de urechi, umane sau obine. Bine-ai

venit in intimitate, stilul colonial.

- Ce fel de cereald e asta? intrebi generalul Rybicki, trlgAnd

de un lujer.

- E sorg, rdspunse Jane, stAnd lAngi mine'

Babar eraarezatlAngdJane gi se scirpina la ureche.

- Suni familiar, zise Rybicki, dar nu cred ci am mai vdzut-o

vreodati pAnd acum.

- Aici e o culturd principald', iam explicat. E o culturi bund

pentru ci suporti arqiia gi seceta, iar tn lunile de vari se face des-

tul de cald pe-aici. Cei de prin partea locului il folosesc pentru o

pAine numitS, bhakri gi pentru alte lucruri.

- Bhakri, repetl Rybicki gi facu semn sPre ora;. Aqadar' oame-

nii ;qtia sunt mai ales din India.

- Unii dintre ei, am replicat. Cei mai mulli s-au nlscut aici.

Cea mai mare parte a colonizirilor active de aici, de pe Huckleberry,

Page 10: Ultima colonie - John Scalzi - Libris.ro colonie - John Scalzi.pdf · JOHN SCALZI pe care le voiau: congriinfa qi o micd pane din ADN.Din cel din urmi mi-au construit un corp nou,

22 ,,OHN SCALZI

au loc acum pe conrinentul clemens. t-au deschis cam in acelagitimp cu sosirea noastri.

- Deci nu-i nicio rensiune legari de rdzboiidin subcontinent,spuse Rybicki. Din cauzd, cdvoi suntegi americani, iar ei indieni.

. N,, se pune problema. Oamenii de aici sunr la fel ca imigran-

fi de pretutindeni. se consider[ mai intai huckleberrieni giipoiindieni. Dupd incd o generapie, nimic din toate asrea nu va maiconta. $i oricum, Jane nu e americand,, Dacit suntem privilicumva, sunrem privili ca fogti soldaji. CAnd am sosit, eram nigtecuriozitdgi, dar acum sunrem doar John gi Jane, cu ferma de pemarginea drumului.

Rybicki se uita din nou la ogor.

, - Sunt surprins cd. vd ocupagi de agriculturl. Voi doi avegisltrjbe adevdrate.

- Agricultura e o slujbd adevdratd,, zise Jane. Cei mai mullidintre vecinii noqtri o fac. Ne prinde bine s-o facem qi noi, ca sd-iputem ingelege pe ei gi ceea ce au nevoie din partea noasrrd"

- N-am vrur sd vi jignesc, se scuzd Rybicki.- N-am luat-o ca pe o jignire, intervin din nou in discugie.

_ Avem aici cam saisprezece hectare. Nu_i prea mult _ qi nudestul cd preocupirile celor din New Goa sunt gi preocupdrilenoastre. Am muncit mult ca sd devenim gi noi cetileni ai satuluiNew Goa qi ai planetei Huckleberry...

Generalul Rybiclii dadu din cap gi se uiti la tulpina lui de sorg.Aqa cum observase ZoE, eraverde, chipeg gi tinar. Sau cel pu1i"npistra ap^rentatinerejii, datoritd corpului FCA pe care-l foloseatncd. Avea sd arate tn varsri de douazeci gi trei de an i atitavremecat urma sil mai aibe, chiar dacr varsta lui adeviratd era acumundeva peste o suri de ani. Ardta maitandr decat mine, chiar dacdeu eram mai randr decat el cu cel pulin cincisprezece ani. AtuncicAnd pirisisem serviciul insd, -i-"ro schimbat corpul FCA cuunul nou, nemodificat,bazatpe ADN-ul meu original. Ardtamacum de cel pugin treizecide ani. puteam trli cu asta.

LavremeacAnd am plecat din FCA, Rybicki fusese superiorulmeu, dar el gi cu mine ne cuno$team de dinainte d.

"rt". L_r*

r rlr rf4A coLoNtE 2t

. unoscut in prima meazide 1upt5, cAnd el era locotenent-colonel

rrr eu - soldat simplu. Md numea, cu dezinvolturd, fi,ule, fecind

,rluzie la tinerelea mea. Aveam pe atunci gaptezeci gi gapte de ani!

Asta este una dintre probleme cu Fo4ele Coloniale de Apirare:

r r rrrtl ingineria corporal d pe care o fac incurcd rdu de tot simplvirstei. Aveam noudzeci de ani; Jane, niscute adultdt tn cadrul

liorjelor Speciale, avea vreo gaisprezece ani. Te apucd durerea de

t'.rp numai cAnd te gAndegti la asta...

- E timpul sd ne spui de ce te afli aici, domnule general, rosti

f ;rne.

$apte ani de viaqr aleturi de oameni niscuqi in mod natural

rrtr-i tociserd stilul de a daiamain politepri ;i de a merge direct

h trint5, dobAndit in Forlele Speciale.

Rybicki surAse strAmb gi arunci sorgui pe jos.

- Bine, zise el. Dupi ce ai plecat din serviciu,Perr!, am primit() avansare qi un transfer. Acum sunt la Departamentul(lolonizlrii; cei care se ocupi cu inigierea gi sprijinirea noilorcolonii.

- incn f.aciparr.edin FCA, am observat. Pielea verde te di de

gol. Credeam cI Uniunea Coloniale igi line seParat seciiunile

civile 9i militard.

- Eu sunt omul de legituri, explicl Rybicki. Trebuie si men-

trin lucrurile coordonate intre cele doud. E cam la fel de distractiv

pe cAt aiptteacrede cd este.

- Ai toati compitimirea mea...

- Mulpmesc, domnule maior.Au trecut ani buni de cAnd mi s-a mai adresat cineva cu gradul.

- Apreciez acest lucru, continud Rybicki. Motivul Pentru care

mI aflu aici este acela cdmi intrebam daci voi - amAndoi - agi face

o treabi pentru mine.

- Ce fel de treabi? intrebe Jane.Rybicki o privi cercetitor.

- Si conduceqi o colonie noui, rdspunse el.

Jane tmi aruncd o privire. tmi dadeam seama cd' deianu-i pld-

cea ideea.