ACADEMIA ROIVIANA

DISCURSURI DE RECEPTIUNE

XXIII.

UGRIN US 4294DISCURS ROSTIT LA 9 (22) MARTIE 1901

IN SEDINTA. SOLEMNA

DE

IOAN PUSCARIUMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

CU ICESPUNS DE

B. PETRICEICU-HASDEUMEMBRU AL ACADEMIEI ROALINE.

B UUURESCIINSTITUTUL DE ARTE GRAFICE CAROL GoI3L

Furnisor al C urtii Regale16, STRADA DOMNEI, 16

1901

Pretul 20 butt.

'.

\ ,

1

./ '.-is

-

\

.

r,

s

!.

e.

.

.

;

_

.

,:., .

:._ ..

.,

.-

, ,1

.-. ..

,

.,

'''

i

I. ,

..

. , .,,, -

. , _

_ ...

I

.

...

,.

i-...

-A ,.,

-

. -

.

t ra

. -

ir ...

...

.

..

_

.. . ...

.. i'i ._-. .

...

.

...

.

,

- -/

' ,-! ,;

:_..

'.

''' ..

. \.c ,

_.

.. .

-. c).

.. .

.'.. ..).t

A.

, .--..

r...

, .:.- 4-

..

i

,...,- 4

..I

\

'' .

f ' -

. .

..." ;.

4....

o

i

r

Z .

Z4. ,"

.. 1.... ..-

- t".

-

I.._ 1 .4r"

4..- .... -,,'<, g,

- -.

I .1

....,i

07'

;

ACADEMIA ROMANA

DISCURSURI DE RECEPTIUNE

XXIII.

UGRINUS-4291DISCURS ROSTIT LA 9 (22) MARTIE 1901

IN SEDINT:A. SOLEMN:A.

DE

IOAN PUSCARIUMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

CU RtSPUNS DE

B. PETRICEICU-HASDEUMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE.

mat ESCIINSTITUTUL DE ARTE GRAFICE CAROL 061311

Familiar al 0 urfIT Regale16, STE{ A.DA D(MNEI, 16

1901.

Domnilor Colegi,

Ales fiind de membru al Academiei Romane in doue rinduri primadata la anul 1877 de membru onorar, iar in anul expirat 1900 demembru ordinariti,me ved astadi in prea fericita positiune d'a putssa ye exprim si in persOna profunda Si omagiala mea multamita pentrurara onore d'a fi primit in sinul acestei ilustre corporatiuni, si d'a mepresenta cu urmatorul discurs de receptiune.

I.

De tema a discursului met', am ales pe Ugrinus de la anul 1291,care din partea istoriografilor mai vechi $i mai not a fost adus adese-ori: in legatura cu migrarea Fogarasenilor peste Carpati, si cu fondareaStatului Roman sub Radu Negru-Voda, fara insa d'a fi putut devenila un resultat positiv.

Niel ell nu am pretentiunea d'a puts deslega acest nod gordian, spremultumirea obstesca, ci totul, ce pot in urma cercetarilor mele saye presentez, se reduce la reasumarea unor momente mai remarcabilece ating istoria Romanilor de pe timpul pretitulatului Ugrinus, lasandca conclusiunile sä urmeze de sine.

Numele Ugrinus era des usitat prin secolii XIIXIV.Katona, in Epitome, la anul 1103, amintesce de un Ugra ca Ban al

4

erogiei, carele se vede a fi identic cu Archiepiscopul de CaloceaUgrinus de pe timpul acela.

Katona ne descopere mai departe pe un Ugrinus, la anul 1175, caepiscop de Zagrabia la anul 1188 ca episcop de Geurin (Gyor), sila anul 1204 ca Archiepiscop la Strigon, carele ar fi luat parte si laexpeditiunile Cruciate, 1219-1221. In fine, Katona amintesce la anul1299 si de adversarul Regelui Andrea III, cu numele Ugrinus Vilakius,Ujlaki de genere Hedervar, descendent din Comitii Henneburg dinGermania (Nagy Ivan, Magy. Csaladai, V 73).

Intro Banff de Severin aflam la anul 1268 si 1275 pe Ugrinus, fiullui Pousa. (Hurmuzaki, Doc. I, pag. 333, 406, 408); iar la Comitele Ios.Kemeny, in seria Voivocjilor transilvani, la anul 1274, pe un aseme-nea Ugrinus (Trans. 1869, pag. 23).

Din documentele de la anul 1281 publicate de Teutsch and Firnhaber(Urkundenb. I, pag. 121-122), aflam Ca episcopul Albense P. (Petrus)cede mosia de 12 aratri din Baratpuspoki-Gerend) (1) magistrului Ugri-nus §i fratilor sei Michail si Barch, fiilor Comitelui Barch de genereChak, ce (dupd Nagy Ivan, 1. c.) deriva de la Sabolcs, fiul lui Elend,unul din cei *epte dud, sub cari ail sosit Ungurii in Panonia.

Numele Chak insa acl figureza numai ca nume de botez, pentru caaflam in seria Voivoclilor transilvani insirati de Comitele Kemeny (1. c.),la anul 1231, pe un Pousa, si la anul 1252 pe Chak, fiul lui Pousa, pecarele Nagy Ivan (IX, pag. 531) fl deriva de genere Radvan. Cu toteacestea, documentul de la anul 1284 (Trans. 1871, pag. 79) descoperepo un Pousa, fiul lui Unds (Onu?), sery al dOmnel de Koplen, pe careleacesta it elibereza din servitute.

Asemenea aflam §i despre familia de Chak din documentul anului1268 (Hurm., Doe. I, 336), ca Stefan, Ducele Ardelului, mai tarcjiilRege al Ungariei, ridica pe trei frati ai lui Chaki din Bihor din con-ditiunea de coloni la starea de Cavaleri, din care ar descinde si MichailChaki, fostul Cancelar al lui Zapolya, pe la anul 1569, pe carele ita-,lianul Andrea Gromo it numesce Vallaco. .

Contele Ios. Kemeny (in .Archie des Vereins fiir Siebenb.,p 1855. II,pag. 75) recunosce, ca Cancelarul Michail Chaki e de origins romans,insa din stirpea celor trei frati bihoreni din anul 1268,, iar nu dinvita Comitilor Chaky, cari deriva de genere Saac (Chak), descendentidin ducele Elend. lotusi Nagy Ivan insira pe tots in una si aceeasitabela genealogica.

(1) Altfi pun: Selend in Biharia.

.5

Dar fie treba cum va ti, not scOtem aci numai consecinta, ca totemai sus atinsele nume de Ugrinus, Pousa, Chak, etc., pe la inceputall figurat numai ea ,nume de botez, ce se refer la deosebite familii,din deosebite epoce si din deosebite nationalitati, ca tOte acelea nu-mai cu timpul s'aii format in conume, la earl' s'aii mai adaogat apoi

predicatele lor.De cand Anonimul Notar al Regelui Bela din sec. XII si Simon

de Keza din sec. XIII, in cronicele lor, imitand epopeele antice, ausuit scara de ascendents a familiilor mai distinse dupd timpul lor pangla cei septe dud si la cele 108 nOmuri ale migratiunil maghiare, peacestia pand la Nimrod si pand in naia lui Noe, mai tOte familiile defrunte au adoptat la numele lor si genul primitiv, din care descind.

Dar genealogul Nagy Ivan se exprima in privinta acesta fOrte ni-merit, cand dice :

«Uncle in privinta inceputului istoric, atat al natiunii cat §i al familiilor«singuratice Ince-Ca positivitatea, acolo rola o jOca numai inventiunile poe-«tice. Poesia insa nu limpeclesce intunerecul, ci mai adese-ore numai invelue«§i ingreuneza posibilitatea ulteriorelor cercetari. Mai fie-care familie se fo-«losesce de atari surogate datate mai de demult sail mai de curind, ca sa«suplinesca golul timpurilor, ce trece peste documentele istorice, §i ca ash«sa pots merge cu istoria famillei sale peste cuprinsul pergamentelor celor«d'abia de §ese sute de ani, 'Ana ajung in chaosul eel nepatruns al intu-«nerecului, undo poesia sa se pots imbrati§a cu adeverul fara de sfiela.'«Chiar §i cele mai vechi familii avitice ale patriei nOstrepeste tot luate«d'abia pot trece peste secolul XII, §i mai cu soma poste al XIII-lea, cu docu-«mentele autentice spre adeverirea series neintrerupte a generatiunii lor.«Peste acestea in colo, spre completare, se face pro vocare numai la naratiuni«fabulose, numite traditiuni (earl insa cum s'a dis in cele mai multe«casuri suet scornituri din timpurile mai recente). Genealogil fantastici«rare-ore se indestulesc cu purul adever.» (Nagy Ivan, 1. c. XII, pag. 368).

II.

DupA ce am trecut cu revista sumarA peste mai toll Ugring ce neintimpina in actele mai vechi, acum venio ad fortissimunz.

La anul 1291 Andreas III, ultimul Rego al Ungariei, descendent in li-nie barbatesca din dinastia lui Arpad, avend in vedere ca aristocratiacea puternica alt-cum divisath in partidele ce gravitali spre pre-tendentil din ramurile femeesci ale dinastiei, ocupasera mai tOte do-meniurile regale, se vecjii necesitat sa convOce, intro altele, si la Alba-

i

i

gi

.

6

Iulia, o adunare ol*esca a Nobililor, a Sa§ilor, a Secuilor §i a Ola-chilor pro reformatione status eorum.

Acolo se infatiO. §i unul cu numele Magister Ugrinus, cu preten-tiunea d'a i se restitui posesiunile de la Fogara§ §i Sambata de langariul Oltului, ce au fost ale lui §i ale antecesorilor sei, dar au fost in-strainate din stapinirea sa. Regele, dupa cercetarea causei, le adju-deed §i le restitue lui Ugrinus §i succesorilor, cu tote drepturilefolOsele ce avut antecesorii sei, extradand diploma din DuminecaInvocavit in anul Domnului 1291 (Hurmuzaki, Doc., I, 510).

Un act de introductiune, cum se recerea dupa procedura de atuncicu clausula de: nemine contradicente, nu exists, §i nici alto urmede stapinirea faptica a acelor moil prin Ugrinus, sail prin Ore-carisuccesori ai sei, n'a lasat, §i cu atat mai putin se scie, ca tine aufost antecesorii sei.

Diploma citata ne lass cu totul in nedumerirea, ce ne constringe laintrebarea, ca tine a fost acest Ugrinus? De unde se trage, Si de undea reserit el la adunarea ob§tescA din Alba-Iulia la anul 1291? Ce titluspecial de drept a avut el la posesiunile pretinse la Fogara§ Si Sam-bata? Cine a fost adversarul sea la procesul intentat in ob§tesca adu-nare din anul 1291? Si, in fine, ce consecinte politico-istorice se potdeduce din existenta §i actiunea acesta a lui Ugrinus ?

Din diploma citata nu vedem alta deck, ca acest Ugrinus se titu-leza simplu Magister, ceea-ce Romanul pe atuncia 1-ar fi ()is: juptinui,mai tarcjiii : Logofetul sail Coconul, astkji : D-1 Ugrinsi alta nimic !

Dar Rosier afld lui Ugrinus de la 1291 cu totul alt leac! El, cu pro-vocare la actele din anul 1281 (citate mai sus), gasesce ca, cu dece aniinainte de 1291, a mai existat un Ugrinus, fiul Comitelui B arch de ge-nere Chak, carele a purtat cu episcopul de Alba-Iulia un proces pen-tru dou6-spre-cjece pluguri de pamint la Baratpiispoki-Selend in Bi-haria, prin urmare acest Ugrinus a trebuit sa fie identic cu Ugrinus,carele cu dece ani mai tardiil figurOza ca pretendent al mo§iilor dela Fogara §i Sambata, §i ca chiar §i adversarul acestuia in proces n'aputut fi altul decal tot episcopul de la Alba-Iulia.

Baculus in angulo-ergo pluit!Asta ar insemna cam atata, de exemplu: data un Coconu Ion

sa cjicemde la Baca', ar purta proces cu episcopul de acolo pentru12 pogone de pamint, iar alt Coconu Ion din Bucuresci ar pretindelocurile de la Ci§migiil, acesti Toni ha pike top.' Ionil de pe fatapamintului romanesc--ar trebui sa" fie identici, §i ca top' ace§ti Toni

Si

le-ail

7

putut aye do adversari in procesele for decat pe episcopul dela Bacail !

0 ast-fel de logics a lui Rosier pricep-o va vre! CredatIudaeus Apella ! Eil unul insa nu me pot inalta pang la sublimitateaunui ast-fel de silogism miraculos !

In diploma din anul 1291 nu se dice, ca Ugrinus amintit in ea ar fivre-un flu al Comitelui Barch, si nici de genera Chak-Elend, sail caar fi avut proces cu episcopul de Alba-Iulia, precum se dice de Ugri-nus cel din actele anului 1281.

Afars de aceea, Rosier n'a vrut a lua notita si despre aceea, ca Ugri-nus de la 1291, pe langa maghiarul Ugrinus de la anul 1281, a mai avutun omonim din aceeasi epoca: pe Ugrinus de Ujlak de la anul 1299,de originea germana Henneburg.

Acura stand Ugrinus al nostru din anul 1291 intre doi alti UgrinT,unul de la anul 1281 de origine maghiara, altul de la 1299 de originegermana, vine intrebarea, ca de ce origine nationalitate a fost Ugri-nus do la Fogaras din anul 1291 ?

Din dilema acesta au cercat unit sa ne scOta cu provocare la isto-ricul Engel, carele scrie : La anul 1290 era un nascut roman cmiumeleeUgrinus, Domn si stapin al Fogarasuluf si Sarnbetei_Familffs. Vaca-.rescilor tine sterna sail. timirul Fogarasului pans astadi intru adu-ceere aminte, ca 1 a stapinit Orecand, precum scrie Eder ($incai, laca. 1291.)

Tata ass dar intre Ugrinus maghiar de la anul 1281 si intre Ugri-nus german de la anul 1299, am gasit tocmai la mijloc, la anul 1291,i pe un Ugrinus neon roman! Tres faciunt collegium !De uncle a luat Engel, eventual Eder, etc., dovada ca Ugrinus de

la a. 1291 a fost roman? Eu unul nuDar data sta hipotesa, ca Severinenii, pe la anul 1170-1180, ail cu-

- cerit Fogarasul, 'Ate ca a remas dintre ei vre-un puiil de Basarabpe la Fogaras, din care sa descinda romanul Ugrinus de la 1291,

asta 'Ate ca a dat ansa unora sa identifice pe Ugrinus acela cuNegru-Voda, cu Udristea, cu Vacarescii, etc.

Incidental obsery aci, ca sterna Fogarasului astadi sta dintr'oluntre pe apd. (apa Oltului), in care se ved doi barbati, unul con-duce luntrea, ceMalt in o- cunund ridicata in sus; pe cand sternaVacarescilor, dupa cum ne spune 0. Lecca (in cFamiliile boeresth),ar cuprinde o cetate, d'asupra un cavaler, in drepta un steag albastru,in stinga un vultur negru. Cand a intrat variatiunea, nu pot sci.

Dar fie Ugrinus de la 1291 de origi.ne_mazhiarar_ german4 -saii ro-

n'ati

on -gi-cine

sisi

acid.

sisi

8

Juana, pentru not astadi cestiunea a devenit irrelevantd. Totul ce nemai intereseza de acest Ugrinus e intrebarea : Ce a vrut. Rosier etComp. sd scotd din el ?

Nu alta decat intentiunea manifestata In tote scriptele sale, d'acauta si cumula dovecli peste dovedi ca tem Fogarasului numitd siterra Blachorumpe la anul 1291, a fost a maghiarului Ugrinus, prinurmare n'a putut fi a lui Radu Negru-Vodd, si de aceea nici migra-tiunea Romanilor de la Fogaras peste Carpati n'a putut av6 loc, nicipe atunci si nici altd data, pentru ca Romanil s'ail format in peninsulaBalcanica, de unde, trecend Dunarea succesiv, ail impopulat Valachia,si de aci prin secolul XIII au trecut si in Ardel.

Pentru spargerea olelor din carul teoriei acesteia a lui Rosier etComp., s'ail aflat alte maciuci mai sdravene ca a mea, in cat mie putinmi-a remas d'a mai contribul si eu la spargerea aceea. Totusi, cuprivinta la obiectul nostru, trebue sa observez macar atata, ca supo-sitiunea aceea a lui Rosier, precum ca Ugrinus de la 1291 ar fi fostDomn stapinitor peste Ora Fogarasului, e cu totul falsa si absurdd.

Abstragend de la aceea, ca pe atunci Fogarasul era in stapinirealui *tefan Mailat, aliatul Voivodului secuesc Roland, e destul a lugin vedere, ca diploma de la anul 1291 nu dice alta decat ca Ugrinuspretinde posesiunile sale avitice de la Fogdras si Sambata ; iar despreaceea, ca lui i-ar compete domnia peste tOta Lora Fogdrasului, pesteintrega terra Blachorum, nu se gdsesce nici o urmd in diplomaaceea, si nici aiurea. .

Tera Fogarasului n'a constat numai din cele doue comune Fogarassi Sambata, ci avea si pe atunci, Ca si astadi, peste 70-80 de sate,ce in parte mare le stapiniail boeril de basting, dupd cum aflam dintestimoniul anului 1.911 (Trans. 1871, pag. 43), ca chiar in nemijlocitavecinatate a S'ambetei se afla comuna Voila, ca proprietate a lui Thrul(Tatul?), fiului lui Choru, a temporibus jam, quibus ipsa terra Blac-horum terra Bulgarorum existisse fertur.

Urmdtoril lui Thrul in Voila astadi sunt familiile boeronale de acolo$erban, Gabor, etc., dupd cum se afld si in cele-lalte comune din OraFogarasului numerOse familii boeresci, ce be descrie mai in special«Datele istorice despre familiile nobile romane», publicate de mine, indou6 tomuri Tip. archid., 1892 si 1895). Din acestea se vede,cd. chiar si Sambata a fost donata la anul 1432 prin Vlad-Voda luiRoman din Voivodeni.

Numai una o nimeresce si Roesler, adecd ca pe la anul 1290 n'aexistat nici un Radu Negrii-Vorla, i ca o descdlecare epocald a Fo.

(Sibini,

g

gara§enilor peste Carpati la' Campulung pe atunci nu s'a intim-plat. Acosta o recunosc §i ea, dar nu din motivele aduse de Roesler,§i nici de frica vre-unui Ugrinus de pe atuncia.

Trecend acuma la cestiunea migratiunilor §i descalecarilor romane,trebue sa premit, ca chronicarii romani Inca ail avut slabiciunea celor-lalt chronicari din evul media, d'a imbraca traditiunile despre ince-putul staturilor romane in aureola poetica a epopeelor obicinuite peatunci mai la tote natiunile.

Colegul nostru d-1 Hasdeu a nimerit cuiul tocmai in cap, cand acps, ca Statul Terii-Romanesci n'a fost intemeiat vre-odata de ungur Principe, ci e opera succesiva a mai multora, etc. (Introd. la Etym.magn. Romaniae, torn IV, pag. XXVIII).

La acesta enunciatiune cutez §i eu sa adaog afirmatiunea, cg. migra-tiunile Romanilor peste Dungre §i Carpati, §i vice-versa, au fost con-tinue, incepend de la colonisarea lui Traian pang. in diva de astacji,cand acesta se intimpla chiar §i sub ochii no§tri.

Totul, ce putein registra din aceste migratiuni, se reduce la cestiu-nea, care dintre ele au lasat urme istorice mai marcabile, §i cu ceefecte epocale? §i in fine ce cause impulsive le-au - pus pe acelea inmivare?

Daca Wain la sondare pretinsa migratiune de la anul 1290 subRadu Negru-Voda, ce ne-o descopere chronica lut Const. Cgpitanul, etc.apoi trebue sa refiectam cg, abstragend de la imprejurarea, ca peatunci n'a existat nici un Radu Negru-Voda, nu aflam nici o causaplausibilg, §i nici un impuls probabili ce ar fi putut pune pe Foga-ra§eni tocmal pe atunci in miscare de emigratiune cu gramada pesteCarpati. Cel mult daca economii de vite de pe atunci, ca §i mocaniino§tri de astadi, treceail cu"vitele for la varatic pe muntil Carpatilor,§i la ernatic pe campiile Dungrene pang in Baragan, in baltile Bor-cet, in Basarabia, Dobrogea, etc. §i se reintorceail periodic cu ele a-casa. Dar aceste mi§cari fost actiuni de intemeere a vre-unui stat.

Fotino pune migrarea Fogardpnilor cu Radu Negru-Voda pe laanul 1241, ca urmare a invasiunii mongolice. Insg, de Ore-ce acestainvasiune s'a fost Intins nu numai peste Ardel, ci a trecut §i in teraUlaghilor, locuitorii din §esuri §i d'o parte §i de alta putut re-trage spre virfurile Carpatilor pang. a trecut nevoia, dar o trecere a

n'ail

s'ail

10

lui Radu Negru-Voda de la Fogara§ in Valachia pe atunci 8 cu atatmai putin verosimild, cu cat curind dupd aceea aflam pe la anul 1247ca voivocii stapinitori in stinga Oltului pe Seneslail, iara in dreptape 4tchaillLiteanu. Lteroi

Sincai, cu provocare la anonimul romanesc §i la inscriptiunile dela biserica Adormiril din Campulung, sustine, ca Radu Negru-Voda,Duce le Fogara§ului §i Amla§ului, a trecut Carpatii mai nainte do anul1215, cand a zidit biserica numitb.".

Acesta versiune mi so pare a se apropia .nai tare de adever §i ejustificabila prin constelatiunile politico §i religiOse premerse anului 1215.

Scim despre o parte, ca fratii Asan, din drepta Dunarii, revoltan-du-se asupra lui Isac Anghel in anul 1186, ail purtat cu Bizantinii

.mai multe rasbOie, in earl' de cate-ori Romanii erail batuti, d'atatea orise refugiail in stinga Dunaril, unde, recrutand pe Romanii de la mun-tii Carpatilor §i pe Cumanii din §esurile Dun arene, se reintorceail §ibateatt pe Greci, pans ce le succese a intemeia Imperiul Blacho-Bulgar.

Despre alta parte scim §i aceea ca, pe la mijlocul sec. XII, Sa§iisub scutul expeditiunilor cruciatesosind in Ardel ail colonisat intrealtele §i terenul dintre Mures §i Olt, a Varos usque Boralt, ce mainainte forma ducatul de Omlas, despre care volu vorbi cu alta oca-siune mai pe larg.

Ba, de aci cu timpul, trecend §i peste Olt, ail. ocupat §i din tera Fo-garaplui unele puncte strategice pe termul sting al acestui rill, pre-cum a fost Carta Kertz exemptam de Blachis, Sercaia §i altele, deunde apol se explica influenta regale tot mai intensive §i asupra ad-ministrarii tern' Fogard§ene §i a celor-lalte districte romanesci strim-torite la munti.

Strimtorirea acesta a Romanilor spre muntii Carpatilor, unde po-poratiunea lor, impinsa de coloni§til Sa§1, a trebuit naturalmente saso indeseze peste masura §i peste putinta d'a till acolo, iar desprecea-lalta parte framintarea, dospirea §i formarea de state noue la Du-na're, ail dat eel mai plausibil, ba putem dice eel mai iresistibil impuls§i cea mai bine venita ocasiune spre aceea, ea o parte din of O. tracepeste Carpati §i sa influenteze acolo o noun ordine jurisdictionala.

Inscriptiunile de la biserica catedrala din Campulung ne -au pastratun document pretios despre aceea, ca biserica acesta, reparata de Ma-teili-Voda la anul 1636, a fost la inceput zidita inteadever de RaduNegru-Voda la anul 1215.

Colegul nostru d-1 Hasdeil are meritul d'a fi precisat seria ascen-dents a Negrilor Basarabi pane la Basarab-Ban (al but Ra§id), intro

11

anii 1230-1241, in care el and pe Radu Negru-Vodd I. D-1 Hasdeilinsd, cand afla primele urme ale lui Radu Negru-Voda pe la anul 1230,ass cred, n'a sustinut nici de cum, ca acest Radu Negru-Vodd n'a exis-tat si n'a domnit si inainte de anul 1230. *i de Orece d-1 Hasdeil asciut sd extindd dominatiunea lui Alexandru-Vodd Campulungeanulde la anul 1350 nand la anul 1365, adecd peste 6 def- ani, cred canimica nu ne impedeca d'a extinde si domnia lui Radu Negru-Voda Ipeste anul 1230 in sus Inca cu cel putin 30 -40 de aril, ass ca sa ajun-gem cu el nu numai peste anul zidirii bisericii din Campulung dinanul 1215, dar chiar si pand la timpul fratilor Asani, cari probabil allchemat Intr'ajutor in contra Grecilor chiar si pe Fogdraseni cu RaduNegru-Vodd, sail cu 'Lath.' sea Negru-Vodd in frunte.

0 coincidenta mai naturals a imprejurtirilor, spre a constata un faptistoric din evul media atat de sarac de documente, arare-ori ni se da,ca tale premise, ce probezd cu destula evidenta descalecarea lui Negru-Voda cu Fogdrdsenii la Campulung, pe la finale secolului XII sail lainceputul secolului XIII.

Prin acesta nu vreail sa afirm tot de-odata si aceea, ca acest Negru-Voda, indatd dupd descdlecarea sa a cuprins OM Romania. Consoli-darea acestui stat sub un singur domnitor a urmat cum s'a clisnumai treptat si succesiv. ,

S'ail dificultat inscriptiunile de la biserica cestionatd din Campulung,ca apocrife, sub cuvint, ca inainte de anul 1366 n'a existat in Roma-nia nici o manastire, apoi ca inscriptiunile acelea find asezate nu-mai posterior pe timpul repardrii bisericii sub Mateifi-Vodd, la anul1636, nu sunt basate pe documente contemporane cu zidirea de la anul1215, etc.

Insd inscriptiunile acestea nu amintesc cu nici un cuvint, ca bise-rica ziditd la anul 1215 ar fi fost vre-o manastire, si chiar Greceanudice apriat, ca la inceput a fost bisericd de mir. Numai eq Hmppl aluat caracter si numire de manastire. De alts parte:

Inscriptiunea interns de la biserica din cestiune se prov6c4 ]fi i g humstria fi in simile Me beitrineD, pe cari cei-ce all reparat 1isericala anu11636 as trebuit sa le fi veclut, pentru ca nu putem presupuneo scorniturd mincinbsd de la ei, si cu atat mai putin de la Mate4l-Vodd.

Dar chiar data n'ar fi existat nici un chrisov contemporan luiNegru-Vodd de la anul 1215, avend not chiar si acum inscriptiuni con-temporane pe bisericile zidite prin secol. XII si XIII, ale Sasilor dinArdel, dintre cari cum spun chronicele chiar si Negru-Vodd, ar fidus mesteri sä zidesca biserica aceea din Campulung,si mai vkland

-

12

$i aceea 'ca chiar sf pe cele-lalte biserici romane, fie cat de vechi, sezugraviail titorii en numele lor, si cu datul fundaril, trebue sa pre-supunem, ca biserica din Campulung zidita la anul 1215 a avut atarizugraviturl, inscriptiuni, pomelnice, etc., pe earl eel de la anul 1636

mai putut vede pe ruinele bisericif surpate numai cu opt animai nainte, sail a le ave in prespeta memorie.

IV.

In nex causal cu reminiscentele de la Campulung, permiteti:mi sareflectez cu cate-va cuvinto $i la inscriptiunea genealogica a Mones-cilor din Venetia inferiors, gravata in petra puss pe casa sade Ionasc Mono, Protopop Notares soborului mare din anul 1700.Genealogia familiei Mone do pe acesta petra incepe cu Grigorie Ve-netianul, Vistiernic al lui Negru-Voda intro anii 1185 1216, ceea-ceincide de minune cu timpul lui Negru-Voda indicat mai sus.

Si acesta inscriptiune genealogical a fost dificultata din motive, cain ea se afla o lacuna chronologied intre anii 1279 si 1390, si ca acestProtopop la anul 1728, cand a compus acea genealogie, anevoie a maiavut la indemana documentele justificatere din trecut.

Spre lamurirea acestor aparentii, trebue sa observez, ca eu, carelela anul 1860 am decifrat, incat s'a mai putut, acesta inscriptiune de130, potra cam deteriorate prin tempests 1, luand de pe ea si un fac-simile, pe care apoi d-1 Nic. Densusianu 1-a reprodus in «Columnalui Traian», din anul 1883, pag. 175, am facut urmaterele bagari desoma: Mal intaiii mi-a batut la ochi, ea sculptorul a gray at anil chro-nologici marginal, la inceputul rindurilor chiar i cu intreruperea cu-vintelor, i cu remanerea anilor inderat de persenele la earl se refer,

ca intro rindurile indicate cu anil 1279 si 1399 n'a mai avut unclesa supiinesca saritura aparenta. Alta ca, pe cand la inceputulla sfirsitul inscriptiunii, descendenta persenelor se indica cu cuvintulgenuit, de exemplu Gregorius Venetus 1185 genuit Grigorascum 1216,hic genuit Gregorium 1250, etc., pe atunci de aci incolo, de la anul1279 pans la anul 1390 se continua cu terminul ex quo (sub-intele-gendu-se descendant) Mailat, (ilia Comana et II Gregorius, hi divisi,etc., ceea-ce presupune eel putin done sail trei generatiuni si o im-partire a mo§iilor intro unchi i nepoti condivisionali, cari suplinescgolul chronologic dificultat.

Referitoriil la isvorele, de cari s'a putut folosl Ionasc Monea la

si

le-au

si§i

sisi

13

compunerea genealogiei sale, pot da asigurarea din propria mea expo-rienta, ca familiile boeresci din tinutul Fogarwlui pastreza cu scum-p6tate documentele avitice in sicrine depuse la .seniorii lor, i le gri-jesc ea Israiltenii sicriul cu legile lui Moise.

Intre acestea §i acum se mai gasesc chrisove vechi in original sailcopie *i traduceri legalisate, precum sunt: Chrisovul lui Mircea Vodadin anul 1392, prin care se confere boerilor Stanciu Egumenul §i fra-telui se'il Calin satul Scorei ; din anul 1400 boerilor Micu §i Stoia sa-tul Mundra ; din anul 1417 boerilor Borcea i Callan Vadul ercaii;mai departs chrisovul lui Vlad-Voda II din anul 1432, prin care seconfer lui Roman satul Voivodeni, Sasciori §i Sambata; din anul1437 lui Tatul, Ursul i Bera satul Margineni; apoi al lui Vlad IIIdin anul 1452 dat boerului Stanciu Mailat din Dersani, etc. Aceste §ialte asemenea chrisOve vechi, scrise in limba paleoslavica, ail fostrevel:Jute mai intaiil prin capitanul suprem al Fogaraplui Paul Tho-mori, ajuns mai tarditi. Archiepiscop de Calocea, cadut in bataia de laMohacs, 1526, expedand despre ele sentinte aduse in scaunul do 12boeri juxta ritum et vetereni huius terrae Fogarasiensis consuetudi-nem, spre recunciscerea drepturilor exemtionale. Intre ast-fel de sen-tinte aflam i pe a boerilor Sandor de Vist, cu provocare directa lachrisovul original de la Mircea-Voda.

ChrisOvele acestea vechi "retinendu-se se reinoiall cu diplome nonescrise in limba latina, mai tarciiii maghiara, sub titlul de nova donatio.Boerii erail datori din timp in timp sa-§1" continue arborele genealo-gic al familiei sale prin inquisitiuni la fata locului, ca alt-cum cadeatidin prerogativele lor, numindu-se apoi boeri (*lug lar mo§iile lordeveniail fiscale.

Intre ast -fel de imprejurari, sta.' afard de tOta indoela, ca §i IonascMone a trebuit sa alba archivul familiei sale, din care a putut corn-pile tabla sa genealogica.

Ce e drept, istoriograful e dator sa examineze urmele istorice cusonda criticei celei mai severe, dar despre alts parte sa nu cada inpatima scepticismului d'a dificulta cu ors -ce pret anticitatile §i tradi-tiunile nationale.

Traditiunea despre Negru-Voda e atat de inradacinata in memoriapoporului nostru, incat negatiunile tuturor savantilor din lume nusunt in stare d'a le altera sail d'a be terge nits in vecii vecilor.

Vox populivox T)ei!

14

V.

Dupa aceste excursiuni, reIntorcendu-me la firma discursului meii,regret cá nu am putut ridich pe Ugrinus al nostru de la anul 1291la insemnatatea until eroil romantic, a unlit fk-frumos din pove§ticcarele sä ye cuceresca admiratiunea!

A intrat §i el in istoria Romani lor ca Pilatus in Credo, dar paralenu face?

Multumind pentru gratiosa pacienta, cu care at ascultat modestulmeld discurs, ye rog sg-mi pastrati binevoitarea consideratiune §i peviitor !

Sa trilesca Academia Roman a!

V1XiT GRi V Et.9.) .5)

TiCA MG E_ 0

T H U R A

F I ;;",i`j;

T r." !`,

IN;1 1n

R I0cg)

I t

E,1l I L. I I I1,1I

R Ai'\.1 A E.

NIGRO: A C/V0 DONATUSIV VAL1 BUS 0 \a \r\r" CU SILVIS ET

4Ocid.iCAM PIS: G EN. GRI GOA. 1Z16). H ICG.GRiGOR, EX aVO MA iLAT H1Z50) LiA KOMANA ET [I GRIGOR HI DIVISIIZ79) M. IA \A L KUTSULATA. K. II VA L. G. III VAL1390) VENE__-CZIA ETRIVOW SALS6 SORT 5

GR. GEN. III G RIGOR KOMAN SZTOIKA THOM.: DIVISi

GR aVARTA INTEGRA SORTiT, GEN STEPHANO GR.1449) HICG-SALAIVONE ( A VATRE MONE _DICTOET STEPHANO MON_E SALAMON. G E MANMONE1499) HIG G. STEPHAN MONE HNC GEN VOIK

MONE. H IC G. WAN MONE. HIG GEN IOANE MOVEEX QUO IONAS MON E V. VICAR, A 1728

ER-ECTO

S'ail desemnat prht mine dupd insusi petra ce se afla pe casele cele vechi alelui Ionask Mone in Venetia de jos.Sign. aci a. 1860. Plwariu, Pretor.

r-- ; r- ;

1 I LA;

II

s

v70., ?),(1,1,

ii;;1

13

C

G

G AS T C:

II

Rt.SPUNSUL D-LUI B. PETRICEICU-HASDEULA

DISCURSUL D -LUI LOAN PU*CARIU

Sä Hi bine venit Intro noi, dorite colega!Cerusem eu Insumi §i sunt fericit de a to saluta din partea Acade-

miei Romane. Acosta placuta sarcina o Indeplinesc pentru a doua ora.Prima data, sunt acum 20 de ani, respunsei ad la discursul de recep-tiune al lui Ion Ghica ; astarg, cu aceea§i veneratiune §i cu aceea§idragostedragoste neratarnica §i veneratiune neslugarnicarespundlui loan Pu§cariu.

Ca §i D-ta, Ion Ghica era om de litere §i barbat politic tot-odata.Ion Ghica lucrase aid Intro noi, §i de aceea ne este noue mai binecunoscut. D-ta insa vii de dincolo, din miada-noptea nemului roma-nesc, unde lupta contra intemperielor de tot felul este mai grea §icerul e adesea mai Intunecos decat la noi, acolo al muncit §i de aceeanatio astora ne WI mai putin cunoscut. Multi nu sciii la noi, ca Pu§-cariu a fost §i poet, cantand cStrugurib §i «Meruh, a fost §i natura-list in cConsideratiuni despre timp §i spatiil,» a fost Si filolog, §i pu-blicist vi... i nu este de mirare Intr'o natiune tin6ra 'Inca. In adever,Intr'o civilisatiune batrana tote ramurile culturil sunt de mult aezatesolid pe nisce base definitive, ast-fel ea fie-care ramura Infati§Oza ospecialitate vasta, suficienta ea singura pentru avintul unui geniis oncat de puternic. Nu a§a este la Inceputul unei none civilisatiuni, undonimic nu e pregatit de mai nainte, tote sunt in a§teptare, tOte suntde dorit, iata de ce acolo talentele mai energice, unele mai bine,altele mai ref.', se ape de tote, dornice de a deschide tOte u§ile vii-torului. In Germaniaatuala un Leibnitz s'ar fi distins Intr'o singura

i

16

specialitate; la debutul lush' al sciintel germane, Leibnitz a trebuit safie *i filosof, §i matematic, filolog, §i istoric, §i jurist, adeca nu uni-specialist, ci multispecialist de nevoie. Talentele difera intro ele, unelemai marl, altele mai midi, dar principiul este acela§1. Romania n'a avutpe uria§ul Leibnitz ; a avut tot41 pe o trepta modesta pe un Asachisail pe un Eliade, cari ail fqst siliti a se viri in tote, scotocind pre-tutindenea. Eil nu acus dar pe Pu§cariu de a fi scris versuri sail deall bate capul cu probleme ortografice, ci din contra : it justific pede o parte, pe de alta parte constat marea vivacitate a inteligentei sale.

Noul nostru coleg este un Ardelen, Ardelen in tote puterea cuvin-tului, condiscipol cu Barnut cu Papiu, i tocmai aci ii sta impor-tanta lui, cad nimenea mai bine, prea putini d'o potriva, au broditadeveratele nevoi ale Ardelului, fie in politica, fie in sciinta.

Ca om do actiune, d-1 Piwariu a inteles i a propagat prin pro-priul seu exemplu, ca politica cea mai sanatOsa cea mai sigurapentru fratii no§tri de dincolo este de a birul pe du§mani prin cul-ture. 0 probe imi ajunge. Pus in capul unei fundatiuni, anume aMacedon6nului Gozsdu, d-1 Pu§cariu a radicat fondul de 93 mil florinila aprope 3 milione de franci, din al carora venit se da astadi vr'osuta trei. cleci de stipendil anuale la studenti saraci roman.

Ca om de sciinta, d-1 Pu§cariu a priceput ca la Romanii de pesteCarpati multiseculara lupta contra elementelor cotropitore, vigOrea deresistenta §i vitalitatea din ce in ce mai sporinda, se intemeieza de lainceput pe institutiunea kinezaturilor, pe existenta unel nobilimi natio-nals, pe o aristocratie curat romanesca, dupd cum a fost §i la notce§ti de la Dunare. Fara o boierime pamintena ca simbure, ca rada-cina, o asemenea boierime, o democratie nationals nu se polenasce, ci se va desvolta numai flora un cosmopolitism democratic. CeledouES volume, cuprinclend documente in mare parte descoperite de insu§id-1 Pucariu, despre familiile nobile romane de peste Carpati, aruncao viva noun lumina asupra istoriei Romanimii de acolo; §i unicul regretal meil este ca nu se publics mai curind alts tesaure documentale,culese tot de iubitul nostru coleg in curs de un semi-secol mai bine.

Dar ce chid eil despre semi-secol ! card d-1 Pu§cariu e aprOpe oc-.togenar, 'Ate mai veteran decat not to'l cei-lalti din Academie.profit do acesta imprejurare a virstei, venerabile d-le Puvariu, pro-fit, pe de o parte pentru a-ti ura multi ani de activitate ulteriord peaceea§1 cale, pe de alts parte pentru a stigmatise adi acea notia di-rectiune a junimii actuale dise romane, care cartesce ne 'ncetat contrabatranilor, unii asasinand babele din teorie, altii din teorie colomniand

fare

§i

si

si

si

17

pe mosnegi. Nol astia, mosnegii, si suntem cam multi in Academie,sa ne resbunam: sä ne resbunam binecuvintand tini5ra generatiunesi dorindu-i sä ne introca. Daca noi am facut prea putin, de! cuatat mai lesne va fi intrecerea pentru urmasii nostri, pe ca.nd noi,initiatorii, din nenorocire, nu aveam pe tine sä intrecem, tragendbrasda prin Celina.

Inca °data, sd fil binevenit intre noi, mosule Puscariu, acela carela 1848 ti-ai capetat numele de stegar at Romani lor pe campul Li-bertatii de la Blaj!