UE”

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E nr._______

din__________________________ 2019Chisinău

5

cu privire la aprobarea cadrului de acţiune în vederea utilizării durabile a produselor de uz fitosanitar

În temeiul prevederilor art. 21 al Legii nr. 119 din 22.06.2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 100-103, art. 510), cu modificările si completările ulterioare,

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Cadrul de acţiune în vederea utilizării durabile a produselor de uz fitosanitar (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în seama Ministerului, Dezvoltării Regionale si Mediului.

Prim-ministru Pavel FILIP

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii, dezvoltării regionale si mediului

Ministrul afacerilor externe şi integrării europene

Ministrul finanţelor

Ministrul sănătătii, muncii5 '

si protectiei sociale

Nicolae Ciubuc

Tudor Ulianovschi

Ion Chicu

Silvia Radu

Aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. din 2019

Cadrul de acţiune în vederea utilizării durabile a produselor de uz fitosanitar

Prezentul Cadru de acţiune transpune Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acţiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 309, din 24.11.2009, p. 71.

Secţiunea 1. Dispoziţii generale

1. Prezenta hotărâre stabileşte cadrul de acţiune pentru realizarea utilizării durabile a produselor de uz fitosanitar prin reducerea riscurilor şi a efectelor acestora asupra sănătăţii umane şi mediului, inclusiv prin promovarea gestionării integrate a dăunătorilor şi a unor tehnici alternative, precum metode nechimice pentru protecţia plantelor.

2. Prezenta hotărâre se aplică produselor de uz fitosanitar, astfel cum sunt definite în art. 3 al Legii nr.119 din 22.06.2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi şi:

1) se aplică fără a aduce atingere oricăror altor prevederi ale legislaţiei naţionale, care transpun sau creează cadrul necesar aplicării directe a actelor naţionale din domeniul reglementat;

2) respectă principiul precauţiei în restricţionarea sau interzicerea utilizării produselor de uz fitosanitar în circumstanţe sau zone specifice.

3. În sensul prezentei hotărâri, definiţiile utilizate seminfică următoarele:utilizator profesionist - persoana care utilizează produse de uz fitosanitar în

cadrul activităţii sale profesionale, inclusiv operatori, tehnicieni, angajatori şi liberi profesionişti, din sectorul agricol sau din alte sectoare ale economiei naţionale;

distribuitor - persoana fizică sau juridică care introduce un produs de uz fitosanitar pe piaţă, inclusiv angrosişti, detalişti, vînzători şi furnizori;

formator/consultant - orice persoană care a dobândit cunoştinţe corespunzătoare şi oferă consultanţă în ceea ce priveşte gestionarea dăunătorilor şi utilizarea în siguranţă a produselor de uz fitosanitar, în cadrul exercitării unei capacităţi profesionale sau al prestării unui serviciu comercial, inclusiv serviciile private de consultanţă independente şi serviciile publice de consultanţă, agenţii

comerciali, producătorii de produse alimentare de origine vegetală si vânzătorii cu amănuntul;

echipament de aplicare a produselor de uz fitosanitar - echipament special destinat aplicării produselor de uz fitosanitar, inclusiv accesoriile esenţiale functionării sale efective, precum duze, manometre, filtre, site si dispozitive de curătare a rezervorului, altele;5 7 7

pulverizare aeriană - aplicarea produselor de uz fitosanitar cu aeronava (avion sau elicopter);

gestionarea integrată a organismelor dăunătoare- analiza metodelor disponibile de protectie a plantelor si integrarea ulterioară a unui ansamblu de măsuri destinate să inhibe dezvoltarea populaţiilor de organisme dăunătoare si să menţină utilizarea produselor de uz fitosanitar si a altor forme de intervenţie la niveluri justificative din punct de vedere economic si ecologic, cu scopul minimizării riscurilor la care sunt expuse sănătatea umană si mediul. Gestionarea integrată a organismelor dăunătoare pune accentul pe cresterea unor culturi sănătoase prin metode care afectează cît mai puţin agrosistemele si încurajează mecanismele naturale de control al dăunătorilor;

indicator de risc - rezultatul obţinut prin metode de calcul utilizate pentru evaluarea riscurilor pe care le prezintă produsele de uz fitosanitar asupra sănătăţii umane si/sau asupra mediului;

metodele nechimice - metode alternative utilizării produselor de uz fitosanitar în scopuri fitosanitare si de gestionare a organismelor dăunătoare, care se bazează pe tehnici agronomice, cum ar fi cele menţionate în anexa nr.3, punctul1, sau pe metode fizice, mecanice sau biologice de control al organismelor dăunătoare;

apă de suprafaţă si apă subterană - astfel cum sunt definite în Legea apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011;

Secţiunea 2. Planul naţional de acţiune4. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Ministerul

Sănătăţii, Muncii si Protecţiei Sociale, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor şi instituţiile de cercetări în domeniu, sunt autorităţile responsabile pentru elaborarea Planului naţional de acţiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de uz fitosanitar, (în continuare Plan naţional de acţiune), pe un termen de 5 ani. Planul dat va fi elaborat si prezentat Guvernului spre aprobare la expirarea a 18 luni de la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

5. În scopul elaborării Planului naţional de acţiune, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului instituie un grup de lucru care include

reprezentanţi ai autorităţilor desemnate conform pct. 4, asociaţiilor producătorilor agricoli, alţi subiecţi implicaţi în gestionarea produselor de uz fitosanitar.

6. Planul naţional de acţiune conţine obiective cantitative, măsuri şi termene în vederea reducerii riscurilor şi a efectelor utilizării produselor de uz fitosanitar asupra sănătăţii umane şi mediului şi măsuri de promovare a implementării şi dezvoltării gestionării integrate a organismelor dăunătoare şi a unor abordări sau tehnici alternative, pentru reducerea dependenţei de utilizarea produselor de uz fitosanitar.

7. Obiectivele Planului naţional de acţiune se stabilesc în funcţie de domeniile de interes, precum: protecţia lucrătorilor, protecţia mediului, reziduurile de produse de uz fitosanitar, utilizarea tehnicilor specifice si pentru culturi specifice.

8. Planul naţional de acţiune prevede indicatori de monitorizare a utilizării produselor de uz fitosanitar care conţin substanţe active cu risc sporit, în special dacă sunt disponibile metode alternative.

9. Autorităţile competente planifică în Planul naţional de acţiune, măsuri de promovare a utilizării produselor de uz fitosanitar omologate conform Regulamentului privind atestarea şi omologarea de stat a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor pentru utilizare în agricultură şi silvicultură, aprobat prin Hotărărea Guvernului nr. 1307/2005 (Monitorul Oficial, 2005, nr. 176-181, art. 1446).

10. Pe baza indicatorilor prevăzuţi la pct. 8, autorităţile competente desemnate stabilesc în Planul naţional de acţiune, obiective si termene reale de executare întru reducerea utilizării produselor de uz fitosanitar, în special dacă reducerea utilizării acestora reprezintă un mijloc de reducere a riscurilor. Obiectivele se stabilesc pe un termen intermediar sau final cu specificarea mijloacelor necesare, inclusiv financiare, pentru realizarea acestor obiective.

11. La stabilirea şi revizuirea obiectivelor Planului naţional de acţiune, grupul de lucru va ţine seama de:

1) identificarea măsurilor pentru protecţia sănătăţii şi a mediului, implicaţiile sociale şi economice;

2) situaţia naţională, zonală şi locală specifice pe domeniile vizate;3) opinia părţilor si a grupurilor interesate.12. Planul naţional de acţiune include modalităţi de punere în aplicare a

măsurilor prevăzute la pct. 16 - 50 în vederea realizării integrale a obiectivelor stabilte.

13. La întocmirea Planului naţional de acţiune se ţine cont de prevederile Legii nr.119/2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi, Regulamentului cu privire la importul, stocarea, comercializarea şi utilizarea

produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1045/2005, Regulamentului privind atestarea şi omologarea de stat a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor pentru utilizare în agricultură şi silvicultură, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1307/2005, Programului naţional de protecţie integrată a plantelor pentru anii 2018-2027 şi Planului de acţiuni privind implementarea acestuia, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 123/2018 şi altor acte normative.

14. Planul naţional de acţiune se reexaminează o dată la 5 ani, întru monitorizarea eficienţei implementării şi a gradului de realizare a acţiunilor.

15. În cadrul procesului de elaborare şi modificare a Planului naţional de acţiune, autorităţile competente asigură participarea directă a cetăţenilor, a asociaţiilor, a altor părţi interesate la procesul decizional, în conformitate cu Legea nr. 239/2008 privind transparenţa în procesul decizional. În scopul asigurării accesibilităţii pentru publicul larg, acesta se plasează pe pagina web oficială a Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului.

Secţiunea 3. Informarea, instruirea, comercializarea produselor de uz fitosanitar

16. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor în comun cu Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, instituţiile de cercetări în domeniu şi autorităţile publice locale:

1) planifică şi organizează cursuri de instruire în 2 etape cu scopul dobândirii/actualizării cunoştinţelor utilizatorilor profesionişti, distribuitorilor şi formatorilor/consultanţilor, în funcţie de specificul activităţii şi responsabilităţilor acestora, precum şi a progresului tehnico-ştiinţific în domeniu, conform tematicilor prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta hotărîre;

2) identifică autoritatea competentă de efecuare a instruirii.17. Autoritatea competentă, responsabilă de instruire asigură evaluarea

nivelului cunoştinţelor necesare, de către subiecţii participanţi la instruire.18. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, în baza evaluărilor

prezentate de autoritatea competentă responsabilă de instruire, eliberează certificatul de instruire. Procedura de eliberare a certificatului menţionat va include

5

cerinţe specifice privind prelungurea sau retragerea acestuia.19. Distribuitorii produselor de uz fitosanitar angajează suficienţi specialişti,

posesori ai certificatului menţionat la pct. 18, care la comercializare oferă clienţilor informaţii privind utilizarea, riscurile pentru sănătatea umană şi mediu, instrucţiuni de siguranţă referitoare la gestionarea riscurilor cauzate de produsele în cauză.

Distribuitorii mici care comercializează produse de uz neprofesional sunt scutiţi de această cerinţă dacă nu comercializează produse califacte ca toxice, foarte toxice, carcinogene, mutagene sau toxice pentru reproducere.

20. Produsele de uz fitosanitar omologate pentru utilizare de către utilizatorii profesionisti se comercializează doar posesorilor cerificatului menţionat la pct. 18.

21. Ministerul Sănătăţii, Muncii si Protecţiei Sociale:5 7 5 5

1) în colaborare cu Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, conform competenţelor întreprind măsuri în vederea informării publicului, promovării şi facilitării programelor de informare şi sensibilizare şi pune la dispoziţia acestuia informaţii precise şi echilibrate privind produsele de uz fitosanitar, în special privind riscurile pe care acestea le prezintă, inclusiv pericolele şi efectele potenţial acute şi cronice asupra sănătăţii umane, organismelor-neţintă şi mediului, determinate de utilizarea acestora, precum şi despre utilizarea metodelor alternative, nechimice;

2) instituie sisteme de colectare a informaţiilor privind cazurile de intoxicaţii acute cu produse de uz fitosanitar, precum şi evoluţia intoxicaţiilor cronice în rândul grupurilor expuse periodic la efectele produselor de uz fitosanitar, precum: operatorii, lucrătorii din sectorul agricol sau populaţia din zonele de aplicare a acestora, monitorizează şi evaluluiază impactul utilizării produselor de uz fitosanitar asupra sănătăţii umane şi mediului, în scopul îmbunătăţirii comparabilităţii informaţiilor.

Secţiunea 4. Echipamente de aplicare a produselor de uz fitosanitar, inspecţia acestuia

22. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, la expirarea a 12 luni de la data publicării prezentei hotărâri, elaborează sisteme de inspecţie, desemnează prin ordin organismul responsabil de organizarea si efectuarea inspecţiei echipamentelor de aplicare a produselor de uz fitosanitar, utilizate în scop profesional şi stabileste cerinţe faţă de verificările menţionate. Inspecţia echipamentelor de aplicare a produselor de uz fitosanitar utilizate în scop profesional se efectuează la intervale regulate de timp, cu eliberarea certificatului de inspecţie. Perioada de timp dintre inspecţii este de pînă la 5 ani până în anul 2026 şi nu depăşeşte 3 ani, după această dată.

23. Echipamentele utilizate la aplicarea produselor de uz fitosanitar, în scop profesional, se inspectează cel puţin o dată până la finele anului 2022. După această dată, se admite utilizarea în scop profesional doar a echipamentelor care corespund cerinţelor prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărîre. Echipamentul

nou se inspectează cel puţin o dată pe parcursul unei perioade de 5 ani după procurare.

24. Cu excepţie de la pct. 22 şi 23, urmare a evaluării riscurilor pentru sănătatea umană şi mediu, în Planul naţional de acţiune se vor stabili termene de inspecţie care nu vor depăşi 5 ani pentru echipamentele de aplicare a produselor de uz fitosanitar neutilizate la pulverizarea acestora, pentru echipamentele de aplicare manuală, pentru pulverizatoarele de spate şi pentru echipamentele suplimentare de aplicare a produselor în cauză, utilizate la scară foarte redusă.

25. Nu se consideră echipamente utilizate la scară redusă, indiferent de condiţii, tipurile de echipamente suplimentare de aplicare a produselor de uz fitosanitar precum:

1) echipamentele de pulverizare, amplasate pe trenuri sau în aeronave;2) echipamentele de pulverizare montate pe rampe, mai mari de 3 metri,

inclusiv cele amplasate pe echipamentele de semănat.26. Se scutesc de inspecţie echipamentele de aplicare manuală a produselor

de uz fitosanitar sau pulverizatoarele de spate, în cazul în care autoritatea responsabilă se asigură că operatorii sunt informaţi despre necesitatea schimbării periodice a accesoriilor, despre riscurile specifice echipamentului respectiv şi instruiţi despre utilizarea corectă a acestuia, conform tematicilor din anexa nr. 1.

27. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor:1) controlează corespunderea echipamentului de aplicare a produselor de uz

fitosanitar cerinţelor prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărîre, în vederea obţinerii unui nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane şi a mediului;

2) stabileşte sisteme de certificare care permit verificarea rezultatelor inspecţiilor şi recunoaşterea certificatelor acordate de alte state, potrivit cerinţelor prevăzute la pct. 29.

28. Utilizatorii profesionişti, la începutul perioadei de vegetaţie verifică starea tehnică a echipamentului de aplicare a produselor de uz fitosanitar, conform instruirilor de care au beneficiat, astfel cum prevede pct. 16.

29. Certificatele emise în alte state sunt recunoscute cu condiţia respectării intervalului de inspecţie menţionat la pct. 22.

30. Cerinţele prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărîre, se modifică în funcţie de evoluţiile tehnice şi ştiinţifice în domeniu.

Secţiunea 5. Practici şi utilizări specifice, informarea publicului31. Pulverizarea aeriană a produselor de uz fitosanitar este interzisă.32. Cu excepţie de la pct. 31, pulverizarea aeriană se permite în cazuri

speciale, cu condiţia respectării următoarelor cerinţe:

1) nu există metode alternative viabile sau pulverizarea aeriană prezintă avantaje clare din punctul de vedere al efectelor reduse asupra sănătăţii umane şi a mediului, în raport cu aplicarea terestră a produselor de uz fitosanitar;

2) se utilizează produsele de uz fitosanitar omologate în acest scop şi incluse în Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor;

3) operatorul care efectuiează lucrări de pulverizare aeriană deţine certificatul de instruire prevăzut la pct. 16;

4) prestatorii serviciilor de pulverizare aeriană, aeronavele utilizate pentru efectuarea pulverizării aeriene. precum şi echipamentele instalate pe acestea sunt certificaţi/certificate în conformitate cu cerinţele specifice ale aviaţiei civile. aplicabile în Republica Moldova pentru astfel de activitate;

5) pulverizarea aeriană nu se admite în imediata apropiere a zonelor rezidenţiale. ariilor naturale protejate şi a zonelor de protecţie. situate în vecinătatea apelor.

6) din anul 2021. pentru lucrările de pulverizare aeriană a produselor de uz fitosanitar. se admit aeronavele echipate cu accesorii şi dispozitive tehnice moderne pentru reducerea devierii produselor pulverizate.

33. Lucrările de pulverizare aeriană se efecuează în condiţiile prevăzute la art. 20 al Legii nr. 119/2004.

34. Ministerul Agriculturii. Dezvoltării Regionalele şi Mediului, în Planul naţional de acţiune va planifica elaborarea unui ghid privind strabilirea condiţiilor specifice de pulverizare aeriană, culturile. zonele. circumstanţele, produsele de uz fitosanitar, inclusiv condiţiile meteorologice favorabile pentru pulverizarea aeriană cu specificarea măsurilor necesare pentru avertizarea la timp a populaţiei, cu scopul reducerii impactului asupra sănătăţii şi mediului.

35. Utilizatorii profesionişti care planifică aplicarea produselor de uz fitosanitar prin pulverizarea aeriană. prezintă subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor o cererere de aprobare a planului de aplicare. Certerea va conţine informaţii despre perioada provizorie. cultura. sortimentul şi norma de consum a produsului utilizat şi a soluţiei de lucru, altele, în conformitate cu cerinţele prevăzute la pct. 32 şi 33.

36. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor examinează cererea în termen de 5 zile lucrătoare. În situaţii fitosanitare de urgenţă, pentru combaterea şi lichidarea focarelor de organisme dăunătoare. inclusiv de carantină. acestea decid asupra aplicării unei proceduri accelerate de examinare a cererii pentru pulverizarea aeriană, cu condiţia respectării cerinţelor menţionate la pct. 32 şi 33.

37. Inspectorii subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor asigură:

1) monitorizarea aplicării produselor de uz fitosanitar prin pulverizarea aeriană, pentru a se asigura că operatorul respectă condiţiile menţionate la pct. 34 şi 35;

2) informarea publicului despre zona unde are loc pulverizarea aeriană, data şi locul stabilit si tipul produsului de uz fitosanitar utilizat (denumirea comercială, substanţa activă si concentraţia acesteia);

3) informarea persoanelor care ar putea fi expuse la efectul de deviere a produselor de uz fitosanitar pulverizate.

Secţiunea 6. Măsuri specifice de protecţie a mediului acvatic şi a apei potabile38. La stabilirea măsurilor Planului naţional de acţiune se va ţine cont de

prevederile cadrului normativ naţional de protecţie a mediului acvatic şi a rezervelor de apă potabilă, privind efectele de la utilizarea produselor de uz fitosanitar.

39. Măsurile de protecţie a mediului acvatic prevăd:1) folosirea de preferinţă a produselor de uz fitosanitar cu grad de pericol

scăzut pentru mediul acvatic;2) utilizarea celor mai eficiente tehnici de aplicare a produselor de uz

fitosanitar si a unui echipament de aplicare cu deviere minimă, în special în cazul culturilor verticale, precum plantaţiile pomicole, viticole, de hamei, pădurile, altele;

3) aplicarea măsurilor de reducere a riscului poluării externe cauzate de devierea pulverizării, de drenare şi de scurgere cu stabilirea zonelor-tampon pentru protejarea organismelor acvatice neţintă, a zonelor de protecţie pentru apa de suprafaţă şi apa subterană, a zonelor utilizate pentru captarea apei potabile în care, utilizarea sau depozitarea produselor de uz fitosanitar este interzisă;

4) reducerea sau eliminarea aplicării produselor de uz fitosanitar în lungul drumurilor, căilor ferate, suprafeţelor permeabile sau altor infrastructuri din apropierea apelor subterane sau de suprafaţă sau pe suprafeţe impermeabile cu risc sporit de scurgere în apele de suprafaţă sau în sistemele de canalizare.

Secţiunea 7. Reducerea utilizării produselor de uz fitosanitar şi a riscurilor în anumite zone

40. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor monitorizează aplicarea redusă sau interzisă a utilizării produselor de uz fitosanitar în zonele specifice prevăzute de legislaţia în domeniu, luând în considerare cerinţele de sănătate publică, de protecţie şi conservare a speciilor de floră şi fauă sălbatică, din habitatele naturale privind regimul ariilor naturale protejate.

41. În zonele specifice menţionate la pct.40, se planifică măsuri de gestionare a riscurilor privind efectuarea tratamentelor cu produse de uz fitosanitar cu risc redus, promovarea utilizării mijloacelor biologice de protecţie a plantelor sau interzicerea aplicării tratamentelor fitosanitare.

42. Zonele specifice prevăzute la pct. 40, sunt următoarele:1) zonele utilizate de public sau de grupurile vulnerabile, precum parcurile,

grădinile publice, terenurile de sport şi de recreere, curţile şcolilor, terenurile de joacă şi terenurile aflate în imediata vecinătate a instituţiilor de sănătate publică;

2) ariile naturale protejate, stabilite conform prevederilor Legii nr. 1538/1998, în vederea instituirii măsurilor de conservare;

3) zonele tratate recent, utilizate sau accesibile lucrătorilor din agricultură.

Secţiunea 8. Gestionarea produselor de uz fitosanitar şi a amabalajului acestora

43. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, monitorizează operaţiunile efectuate de utilizatorii profesionişti şi, după caz, de distribuitori dacă acestea nu au impact asupra sănătăţii umane sau a mediului:

1) depozitarea, manipularea, diluarea şi amestecarea produselor de uz fitosanitar înainte de utilizare;

2) manipularea ambalajelor şi a deşeurilor produselor de uz fitosanitar;3) eliminarea soluţiilor de lucru din rezervor rămase după aplicare;4) curăţarea echipamentului utilizat la aplicarea produselor de uz fitosanitar;5) colectarea sau eliminarea deşeurilor de produse de uz fitosanitar şi a

ambalajelor acestora, în conformitate cu legislaţia privind deşeurile;6) respectarea cerinţelor de către utilizatorii profesionişti faţă de spaţiile de

depozitare a produselor de uz fitosanitar, astfel încât acestea să prevină emisiile accidentale. Este obligatorie respectarea cerinţelor faţă de amplasament, dimensiuni şi materialele de construcţie.

5 5

44. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor cu subdiviziunile sale teritoriale informează utilizatorii profesionişti despre produsele de uz fitosanitar omologate, întru evitarea operaţiunilor de utilizare periculoasă, măsuri care prevăd aplicarea produselor cu toxicitate redusă, a soluţiilor deja preparate şi despre dimensiunile containerelor sau a ambalajelor eficiente pentru aceştea.

Secţiunea 9. Managementul integrat al organismelor dăunătoare45. Planul naţional de acţiune se axează pe măsurile de promovare a

managementului corect al organismelor dăunătoare, aplicării bunelor practici agricole (BPA) şi a sistemului integrat de protecţie a plantelor, care include

utilizarea metodelor nechimice. cu riscuri minime pentru sănătatea umană şi mediu şi promovarea producţiei ecologice.

46. Ministerul Agriculturii. Dezvoltării Regionale şi Mediului în colaborare cu instituţiile de cercetări în domeniu promovează:

1) politici, recomandări privind gestionărea corectă a organismelor dăunătoare;

2) aplicarea redusă a produselor de uz fitosanitar la o unitate de suprafaţă agricolă, acordînd prioritate metodelor nechimice de protecţie a plantelor cu riscuri minime pentru sănătatea umană şi pentru mediu;

3) informaţii şi instrumente suficiente utilizatorilor profesionişti pentru monitorizarea organismelor dăunătoare şi luarea deciziilor, precum şi de servicii de consultanţă privind gestionarea integrată a dăunătorilor şi selectarea metodelor de combatere. prietenoase mediului;

4) consum redus de produse de uz fitosanitar;5) implementarea agriculturii ecologice.47. Planul naţional de acţiune prevede modalităţi şi principii generale ale

gestionării integrate a organismelor dăunătoare. aplicate de către utilizatorii profesionişti, conform anexei nr. 3.

48. Ministerul Agriculturii. Dezvoltării Regionale şi Mediului promovează măsuri de subvenţionare a producătorilor autohtoni de mijloace biologice şi microbiologice de protecţie a plantelor şi a utilizatorilor profesionişti care utilizează aceste mijloace. întru stimularea producţiei şi utilizării mijloacelor date în sistemele de protecţie integrată a plantelor. prietenoase mediului.

Secţiunea 10. Raportarea şi schimbul de informaţii

49. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor:1) abordează, în cadrul relaţiilor de colaborare cu tările terţe, probleme

privind utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar, schimbul de informaţii despre cele mai bune practici în domeniul utilizării durabile a acestora şi gestionării integrate a organismelor dăunătoare;

2) prezintă anual Guvernului. pănă la data de 15 februarie al anului următor anului de gestiune. raportul privind progresul înregistrat la implementarea Planului de acţiuni.

50. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, în Planul naţional de acţiune va include acţiuni privind elaborarea şi înaintarea Ministerului

5 5 5 1 5

Justiţiei a propunerilor de sancţionare pentru încălcarea prevederilor cadrului normativ naţional în domeniul respectiv. Sancţiunile propuse vor fi eficace. proporţionale. cu efect de descurajare.

Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr. din 2019

Tematici de formare profesională

1. Cadrul normativ naţional care reglementează activităţile cu produse de uz fitosanitar pe segmentul ”omologare-utilizare”.

2. Impactul plasării pe piaţa internă a produselor de uz fitosanitar contrafăcute/ilegale, riscurile pentru sănătate şi mediu, reprezentate de acestea şi metodele de identificare a produselor de acest tip.

3. Pericole şi riscuri asociate produselor de uz fitosanitar, modalităţile de identificare şi control ale acestora, în special:

1) riscurile pentru operatori, rezidenţi, trecători, persoane care intră în zonele tratate şi persoane care manipulează sau consumă produse vegetale tratate, precum şi modul în care aceste riscuri sunt agravate de factori precum fumatul;

2) simptomele intoxicaţiilor cu produse de uz fitosanitar şi măsurile de prim ajutor;

3) riscurile pentru plantele-neţintă, pentru insectele folositoare, fauna sălbatică, biodiversitate şi mediu în general.

4. Noţiuni privind strategiile şi tehnicile de gestionare integrată a culturilor, principiile agriculturii ecologice, metodele biologice si microbiologice de combatere a organismelor dăunătoare, informaţii privind principiile generale, inclusiv orientări specifice pentru anumite culturi sau sectoare cu privire la gestionarea integrată a dăunătorilor.

5. Familiarizarea utilizatorilor profesionişti cu criteriile de selectare a produsului de uz fitosanitar omnologat, cu efecte secundare minime asupra sănătăţii umane, asupra organismelor-neţintă şi asupra mediului, întru remedierea problemelor ce implică organismele dăunătoare.

6. Măsuri privind reducerea la minim a riscurilor pentru oameni, organismele-neţintă şi mediu, practici de lucru sigure pentru depozitarea, manipularea produselor de uz fitosanitar, eliminarea ambalajelor goale, a altor materiale contaminate şi a surplusului de produse de uz fitosanitar, inclusiv amestecurile rămase în rezervor sub formă concentrată sau diluată, metode recomandate pentru controlul expunerii operatorului, cerinţe faţă de echipamentul de protecţie individuală.

7. Abordări bazate pe risc, care ţin seama de variabilele locale pentru bazinele hidrografice, precum clima, tipurile de sol şi de culturi, precum şi gradul de denivelare.

8. Proceduri de pregătire a echipamentului de aplicare înainte de utilizare, în special pentru etalonare, astfel încât funcţionarea acestuia să prezinte riscuri minime pentru sănătatea umană, speciile de floră şi faună-neţintă şi mediu

9. Utilizarea şi întreţinerea echipamentului de aplicare a produselor de uz fitosanitar şi tehnicile specifice de pulverizare, spre exemplu, pulverizarea volumelor mici şi duzele cu deviere minimă, obiectivele controlului tehnic al pulverizatoarelor în folosinţă şi metodele de ameliorare a calităţii pulverizării. Riscuri specifice legate de utilizarea echipamentelor de aplicare manuală a produselor de uz fitosanitar sau a pulverizatoarelor de spate şi măsurile relevante de gestionare a riscului.

10. Măsuri de urgenţă pentru protejarea sănătăţii umane, a mediului şi aresurselor de apă în caz de deversare accidentală, contaminare în condiţiimeteorologice extreme, care ar putea conduce la riscuri de percolare (infiltrare) aproduselor de uz fitosanitar în sol.

11. Interdicţii în zonele protejate stabilite în conformitate cu cadrul normativ naţional în domeniul apei.

12. Monitorizarea stării de sănătate a populaţiei şi facilităţi de acces pentru semnalarea oricărui incident sau incident bănuit.

13. Păstrarea evidenţei utilizării produselor de uz fitosanitar în conformitate cu legislaţia în domeniu.

Anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului n r .____din______2019

Cerinţe în materie de sănătate, siguranţă şi protecţia mediului, în raport cu inspecţia echipamentului

de aplicare a produselor de uz fitosanitar

1. Cerinţe generale faţă de echipament1) Inspecţia echipamentului de aplicare a produselor de uz fitosanitar

cuprinde cele mai importante aspecte în vederea atingerii unui înalt grad de siguranţă şi protecţie pentru sănătatea umană şi pentru mediu. Eficacitatea optimă a aplicării tratamentelor va fi asigurată printr-o bună operare a dispozitivelor şi a funcţiilor echipamentului pentru garantarea îndeplinirii următoarelor obiective:

a) echipamentul de aplicare a produselor de uz fitosanitar va funcţiona în mod fiabil, va fi utilizat conform cerinţelor tehnice pentru garantarea dozării şi distribuirii cu exactitate a produselor;

b) echipamentul va fi într-o stare de funcţionare care să permită cu uşurinţă umplerea şi golirea completă a acestuia în deplină siguranţă şi să prevină scurgerea produselor de uz fitosanitar. De asemenea. procesul de curăţare va fi accesibil şi complet şi va garanta siguranţa operaţiilor în vederea verificării şi stopării imediate a acestuia de la locul aflării operatorului. Lucrările de reglare vor fi simple. precise cu posibilitate de a fi reproduse.

2. Elementele de transmisie. Elementele de siguranţă ale arborelui de transmisie şi elementele de siguranţă ale conectorului la alimentarea electrică se vor afla la locul lor, într-o stare bună să nu împiedice dispozitivele de protecţie sau orice piesă de transmisie mobilă ori rotativă, să îndeplinească funcţiile, astfel încât să se asigure protecţia operatorului.

3. Pompa. Volumul pompei va fi adaptat cerinţelor echipamentului. iar pompa va funcţiona corect pentru a garanta o rată de aplicare stabilă şi fiabilă. Pompa nu trebuie să aibă scurgeri.

4. Agitarea. Dispozitivele de agitare vor asigura o recirculare adecvată, astfel încât concentraţia să fie omogenă în tot amestecul de lichid pentru pulverizare din rezervor.

5. Rezervorul. Rezervoarele, precum şi indicatoarele de nivel, dispozitivele de umplere, sitele şi filtrele, sistemele de golire şi de clătire, precum şi dispozitivele de amestecare vor funcţiona astfel. încât să reducă la minimum deversarea accidentală, distribuirea neregulată a concentraţiei, expunerea operatorului şi depunerile din rezervor.

6. Sistemele de măsură, comandă şi reglare. Dispozitivele de măsură, de pornire şi de oprire, de reglare a presiunii şi/sau a debitului vor fi calibrate şi vor funcţiona în mod corect fără să existe scurgeri. Controlul presiunii şi acţionarea dispozitivelor de reglare a presiunii necesită a fi uşor de realizat în timpul aplicării. Dispozitivele de reglare a presiunii vor menţine presiunea de lucru constantă pentru un regim de funcţionare constant al pompei, pentru a garanta aplicarea unui volum constant.

7. Ţevile şi conductele. Ţevile şi conductele se vor menţine într-o stare bună pentru evitarea perturbării debitului lichidelor sau deversării accidentale în caz de spargere. Nu se admit scurgeri la nivelul ţevilor şi conductelor în cazul utilizării echipamentului la presiunea maximă de operare.

8. Filtrele. În vederea evitării turbulenţelor şi a unei repartizări neomogene a conţinutului, filtrele vor fi în stare bună, iar ţesătura acestora va corespunde mărimii duzelor din pulverizator. Sistemul de indicare a înfundării filtrelor trebuie să funcţioneze corect atunci când există.

9. Rampa. Echipamentul de pulverizare a produselor de uz fitosanitar prin intermediul rampei orizontale aflate aproape de cultura sau materialul tratăat va fi

în stare bună şi stabilă. Sistemele de fixare şi reglare, precum şi dispozitivele care permit amortizarea mişcărilor neintenţionate şi compensarea pantei vor funcţiona în limita condiţiilor tehnice.

10. Duzele. Duzele vor funcţiona corect, astfel încât să se evite oricescurgere în momentul opririi pulverizării. Pentru asigurarea omogenităţiipulverizării, debitul fiecărei duze nu trebuie să devieze semnificativ faţă de debitulnominal indicat în informaţia furnizată de producătorul acestora.

11. Distribuirea. Distribuirea transversală şi verticală, în cazul aplicării pe culturile verticale, a amestecului de produse pentru pulverizare în zona vizată, se va efectua uniform.

12. Ventilatorul. Echipament de pulverizare a produselor de uz fitosanitar cu flux de aer, care se va menţine în stare bună pentru producerea unui curent de aer stabil şi fiabil.

Anexa nr.3 la Hotărârea Guvernului n r .____din______2019

Principiile generale ale managementului integrat al organismelor dăunătoare

1. Prevenirea apariţiei şi/sau eliminarea organismelor dăunătoare se va realiza prin implementarea metodelor, precum:

1) rotaţia culturilor;2) aplicarea tehnologiilor recomandate de cultivare (spre exemplu tehnici de

lucrare a solului şi însămânţarea directă, respectarea termenului de însămînţare şi a densităţii plantelor la hectar, subînsămânţarea, altele);

3) utilizarea soiurilor/hibrizilor rezistente/tolerante la organismele dăunătoare, precum şi a materialului semincer certificat;

4) fertilizarea echilibrată, irigarea, drenarea;5) prevenirea răspândirii organismelor dăunătoare prin aplicarea măsurilor

de igienizare, curăţarea permanentă a maşinilor şi a echipamentului;6) protejarea şi răspândirea faunei utile prin aplicarea măsurilor biologice de

protecţie a plantelor sau utilizarea tehnologiilor de producţie ecologică, în cîmp deschis sau terenuri protejate.

2. Monitorizarea organismelor dăunătoare se va efectua prin aplicarea metodelor şi instrumentelor specifice disponibile şi se va axa pe observaţiile efectuate în câmp, pe sisteme fiabile din punct de vedere ştiinţific pentru

avertizare, diagnoza si prognoza timpurie, inclusiv prin consultarea specialistilor instituţiilor publice de profil.

3. Pe baza rezultatelor monitorizării, utilizatorul profesionist decide asupra efectuării măsurilor de protecţie a plantelor. Procesul de luare a deciziilor se bazează pe argumentarea impactului din punct de vedere ştiinţific si economic. Aplicarea tratamentelor fitosanitare pentru organismele dăunătoare se va baza pe valorile-limită stabilite pentru zona în cauză, pentru zonele, culturile şi condiţiile climaterice specifice, factori luaţi în considerare pînă la aplicarea tratamentelor, în cazul în care este posibil.

4. Metodele de protecţie a plantelor, biologică, fizică şi nechimice vor fi prioritare metodelor chimice, dacă acestea asigură menţinea organismelor dăunătoare în limita pragului economic de dăunare (PED).

5. Produsele de uz fitosanitar permise utilizării pentru organismul dăunător ţintă vor avea impact minim asupra sănătăţii umane, mediului si organismelor- neţintă.

6. Utilizatorul profesionist va menţine aplicarea produselor de uz fitosanitar si alte forme de intervenţie la nivelurile minime, prin aplicarea unor norme de consum reduse, frecvenţă redusă sau prin aplicări parţiale, în condiţiile în care nivelul de risc pentru cultura dată este acceptabil, iar acestea nu măresc riscul de dezvoltare a rezistenţei populaţiilor organismelor dăunătoare.

7. În cazul în care apare riscul rezistenţei faţă de o măsură de protecţie a plantelor, iar nivelul populaţiei organismelor dăunătoare necesită repetarea tratamentelor fitosanitare la culturi, se vor aplica măsuri antirezistenţă disponibile, pentru menţinerea eficacităţii produselor. Măsurile în cauză includ utilizarea produselor de uz fitosanitar cu spectru divers de acţiune.

8. Pe baza înregistrărilor privind utilizarea produselor de uz fitosanitar şi rezultatelor monitorizării organismelor dăunătoare, utilizatorul profesionist va evalua eficacitatea măsurilor de protecţie a plantelor aplicate.

Nota informativăla proiectul hotărârii Guvernului

cu privire la aprobarea cadrului de acţiune în vederea utilizării durabile a produselor de uz fitosanitar

1. Denumirea autorului şi, după caz, a participanţilor la elaborarea proiectului________

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului

2. Condiţiile ce au impus elaborarea proiectului de act normativ şi finalităţile urmăriteExecutarea măsurii prevăzute la secţiunea 6- Domeniul fitosanitar a Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2017-2019, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1472/2016 (termen de realizare- 2019).________________________________________________________________________________3. Descrierea gradului de compatibilitate pentru proiectele care au ca scoparmonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene

Proiectul dat transpune Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acţiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 309, din 24.11.2009, p. 71.______4. Principalele prevederi ale proiectului şi evidenţierea elementelor noiProiectul propus creează cadrul normativ naţional, armonizat la acquis-ul comunitar în vederea stabilirii cadrului de acţiune cu scopul utilizării durabile a produselor de uz fitosanitar.

Prin urmare, proiectul dat, atribuie responsabilităţi autorităţilor publice centrale privind elaborarea Planului naţional de acţiune întru diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de uz fitosanitar.Totodată, cu scopul reducerii riscurilor şi a efectelor negative a produselor de uz fitosanitar asupra sănătăţii umane şi mediului, proiectul propus stabileşte cerinţe obligatorii faţă de conţinutul Planului de acţiuni, care va include obiective, măsuri, tematici de instruire a utilizatorilor profesionişti (anexa nr. 1), cerinţe faţă de echipamentul utilizat la aplicarea produselor de uz fitosanitar (anexa nr. 2), principiile generale ale managementului integrat al organismelor dăunătoare, prin aplicarea metodelor nechimice de protecţie a plantelor (anexa nr. 3), termene concrete de realizare, indicatori de progres şi raportare.

Proiectul dat are impact asupra întreprinzătorilor, prin urmare este elaborată Analiza Impactului de Reglementare pe marginea proiectului propus.___________________________________________5. Fundamentarea economico-financiarăImplementarea proiectului dat nu implică mijloace financiare, dat fiind faptul că acesta stabileşte cadrul normativ pentru iniţierea elaborării ulterioare a Planului naţional de acţiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de uz fitosanitar, plan care va include măsuri concrete pentru realizare, va nominaliza autorităţile responsabile, termenele de realizare şi indicatorii de progres cu scopul executării obiectivului enunţat.

6. Modul de încorporare a actului în cadrul normativ în vigoareAprobarea proiectului de hotărâre a Guvernului nu implică modificarea altor acte normative.7. Avizarea şi consultarea publică a proiectuluiAnunţul privind iniţierea elaborării proiectului, Nota informativă şi proiectul de hotărâre a Guvernului sunt plasate pe pagina web oficială a Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Rşgion^le şi Mediului, la adresa www.madrm.gov.md la rubricaQTrânspafgnîăijdercif^orftală -„Prdocumente” şi portalul guvernamental - particip.gov.md.Date: 2019.02.22 15:54:10e e t

---------------------------2------------------------------------------------------------------------------------ Reason: MoldSign Signaiure----------------Location: Moldova

Pentru consultarea publică proiectul va fi avizat de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător, Ministerul Justiţiei, Centrul Naţional Anticorupţie, Centrul de Armonizare a Legislaţiei, Asociaţia fermierilor din Moldova, Consiliul concurenţei.__________________________________________________________________

Secretar general de Stat Iurie UŞURELU

Ex. Veronica Tertea Olga Savencov

022 204 523; 022 204 545

Anexăla Metodologia de analiză

a impactului de reglementare

Formularul tipizat al actului de analiză a impactului de reglementare

Titlul analizei impactului (poate conţine titlul propunerii de act normativ)

Analiza impactului de reglementare (AIR) efectuată pe marginea proiectului de hotărâre a Guvernului cu privire la aprobarea cadrului de acţiune în vederea utilizării durabile a produselor de uz fitosanitar.

Data: 06.02.2019Autoritatea administraţiei publice autor:

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului

Subdiviziunea: Direcţia politici în domeniul protecţiei plantelor şi siguranţa alimentelor de origine vegetală

Persoana responsabilă şi informaţia de contact:

Tertea Veronica (tel. 022 204523) Savencov Olga (tel. 022 204545)

Componentele analizei impactului de reglementare

1. Stabilirea complexităţii analizei impactului de reglementare

Criteriul Punctajul (de la 1 la 3)

Nivelul de interes public faţă de intervenţia propusă 2Gradul de inovaţie al intervenţiei propuse 1Mărimea potenţialelor impacturi ale iniţiativei propuse

2

TOTAL 5

Argumentare/descifrarea succintă a punctajului atribuit:

Nivelul de interes public al proiectului propus este apreciat cu cifra 2, ca fiind unul mediu, argumentând prin faptul că proiectul propus are ca scop crearea cadrului normativ de acţiune în vederea utilizării durabile a produselor de uz fitosanitar în sectorul agricol, prin reducerea riscurilor şi a efectelor negative a produselor menţionate asupra sănătăţii umane şi ̂ componentelor mediului. ■

__________________ I______________ ___________ ____________yr)ate- ?.n w n? ?? i w - n n f .f .t__________ !Reason: MoldSign Signature Location: Moldova

Gradul de inovaţie este apreciat cu cifra 1, dat fiind că normele privind gestionarea produselor de uz fitosanitar sunt reglementate de un şir de acte normative în domeniu. Însă, proiectul propus, suplimentar normelor aprobate de Guvern, stabileşte cerinţe fată de elaborarea unui Plan de acţiune cu scopul7 5 5 5 5 1

reducerii riscurilor de la utilizarea pesticidelor.Mărimea potenţialului impact al iniţiativei propuse este apreciat cu cifra

2, ca fiind unul de importanţă medie, deoarece normele propuse în proiect sunt atribuite pentru realizare autorităţilor publice centrale cu tangenţă la domeniul utilizării durabile a produselor de uz fitosanitar.

2. Definirea problemei1) Acţiuni nefaste (intoxicaţii, decese, produse alimentare contaminate cu

reziduuri de pesticide, poluarea componentelor mediului), asupra sănătăţii umane şi componentelor mediului, urmare a utilizării în agricultură a produselor de uz fitosanitar.

2) Necesitatea implementării prevederii art.21, alin (1) din Legea nr. 119/2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi.

Produsele de uz fitosanitar utilizate în sistemele de protecţie a plantelor, pentru combaterea organismelor dăunătoare, concomitent cu beneficiile înregistrare, în cazul utilizării neconforme a acestora pot provoca impact negativ asupra sănătăţii umane şi mediului.

Anual, pentru sectorul agrar al Republicii Moldova se utilizează cca 3,5 mii tone produse de uz fitosanitar, care, în cazul gestionării incorecte provoacă risc de intoxicaţii în rândul operatorilor, grupurilor vulnerabile ale populaţiei, asupra faunei şi contaminarea componentelor mediului (apă, sol).

Cauzele apariţiei problemei:- populaţie neinformată despre efectele nocive ale pesticidelor;- operatori, distribuitori neinstruiţi privind gestionarea în siguranţă a

produselor de uz fitosanitar,- echipamente de aplicare a tratamentelor fitosanitare utilizate fără testarea

stării tehnice a acestora;- nerespectarea cerinţelor faţă de pulverizarea aeriană a produselor de uz

fitosanitar;- aplicarea redusă a sistemului de protecţie integrată a plantelor şi a

mijloacelor biologice şi microbiologice de combatere a organismelor dăunătoare;- depozitarea produselor de uz fitosanitar şi a ambalajului în locuri ce

contravin cadrului normativ;- contaminarea solului şi a apei de suprafaţă.Politica de stat privind managementul în sfera activităţii cu produse de uz

fitosanitar, reglementarea condiţiilor de omologare, fabricare, import,

transportare, depozitare, comercializare şi utilizare inofensivă pentru om, animale şi mediu, controlul de stat asupra respectării legislaţiei, drepturile şi obligaţiile întreprinderilor, instituţiilor sunt reglementate de Legea nr.119-XV din 22 iunie 2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi. Activităţile cu produsele de uz fitosanitar sunt prevăzute într-un şir de acte normative, precum Regulamentul cu privire la importul, stocarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1045 din 5 octombrie 2005, Regulamentul privind atestarea şi omologarea de stat a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor pentru utilizare în agricultură şi silvicultură, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1307 din 12 decembrie 2005, Regulamentul privind gestionarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor în economia naţională, aprobat prin ordinul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare nr.231 din 28 noiembrie 2003.

Un factor important pentru minimizarea efectelor nocive de la utilizarea în agricultură a produselor de uz fitosanitar îl constituie instituirea şi punerea în aplicare a unui sistem de instruire a specialiştilor din domeniile fitosanitar, protecţia plantelor, managementul produselor de uz fitosanitar, în baza programelor de instruire axate pe tematicile specificate în anexă la proiectul dat.

Totodată, se impune organizarea campaniilor de informare şi conştientizare a populaţiei despre pericolele produse de pesticide la utilizarea incorectă a acestora, în special utilizarea în gospodăriile casnice.

3. Stabilirea obiectivelorPrincipalele obiective ale intervenţiei statului:1) Protejarea sănătăţii populaţiei şi crearea unui mediu sănătos de viaţă,

în raport cu utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar;2) Populaţie informată şi operatori instruiţi privind efectele negative de

la depozitarea, utilizarea neconformă a produselor date.4. Identificarea opţiunilor

Opţiunile propuse sunt următoarele:I - a nu face nimic, a lăsa lucrurile aşa cum sunt.Actualmente, activităţile cu produse de uz fitosanitar pe

segmentul ”omologare-utilizare” sunt reglementate de Legea nr. 119/2004 şi un şir de acte normative de implementare a acesteia. Însă, în condiţiile cadrului normativ existent se constată deseori cazuri de intoxicaţii, decese în rândul populaţiei, ca urmare a utilizării produselor de uz fitosanitar, cauza fiind lipsa cunoştinţelor privind pericolele pe care acestea le prezintă.

II - act normativ naţional elaborat şi armonizat cu legislaţia comunitară.

Întru prevenirea unor astfel de situaţii şi minimizarea posibililor riscuri

asupra sănătăţii omului şi mediului, propunem intervenţia statului prin elaborarea şi promovarea proiectului de act normativ, armonizat cu cerinţele actului Uniunii Europene referitor la utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar care are ca scop complementarea cadrului normativ existent (varianta preliminară a proiectului propus se anexează).

Proiectul propus reglementează următoarele norme:- cerinţe privind elaborarea ulterioară a Planului naţional de acţiune

privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de uz fitosanitar şi nominalizarea autorităţilor responsabile de elaborare;

- responsabilităţi privind planificarea şi organizarea campaniilor de informare şi a cursurilor de instruire pentru subiecţii implicaţi;

- cerinţe privind inspecţia echipamentelor de aplicare a produselor de uz fitosanitar;

- practici şi utilizări specifice, cu informarea publicului privind pulverizarea aeriană;

- măsuri specifice de protecţie a mediului acvatic şi a apei potabile;- reducerea utilizării produselor de uz fitosanitar în anumite zone specifice

şi gestionarea ambalajului acestora;- aplicarea managementului integrat al organismelor dăunătoare, cerinţe de

raportare.Proiectul propus transpune Directiva 2009/128/CE a Parlamentului

European şi a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acţiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor si este elaborat întru executarea Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2017-2019, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1472/2016.

Proiectul stabileşte cadrul instituţional pentru realizarea utilizării durabile a produselor de uz fitosanitar, reducerea dependenţei de utilizare a acestora, minimizarea riscurilor şi a efectelor negative asupra sănătăţii umane şi a mediului prin promovarea gestionării integrate a organismelor dăunătoare şi promovarea unor tehnici alternative (metode nechimice pentru combaterea organismelor dăunătoare).

5. Analiza şi compararea opţiunilorOpţiunea I. „A nu face nimic”,- nu prevede costuri şi nici beneficii adiţionale, dat fiind faptul că în lipsa

intervenţiei statului, activităţile în domeniul managementului produselor de uz fitosanitar se realizează în baza cadrului normativ existent;

- cadrul normativ existent insuficient reglementează normele privind utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar;

- se constată cazuri de intoxicaţii, decese în rândul populaţiei de la utilizarea incorectă a pesticidelor;

- depozitare necontrolată a produselor în gospodăriile casnice.

Opţiunea II. Act normativ naţional elaborat şi armonizat cu legislaţia comunitară.

Proiectul propus are ca scop crearea cadrului de acţiune privind utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar, care impune unificarea cerinţelor pe acest segment, atât la nivel regional cât şi mondial, cu scopul protejării sănătăţii umane, componentelor mediului şi garantării siguranţei produselor alimentare de origine vegetală.

Proiectul propus nu va implica mijloace financiare, dat fiind faptul că elaborarea şi promovarea se efectuează în limita competenţelor funcţionale şi în limita mijloacelor financiare alocate anual Ministerului.

Implementarea proiectului nu implică costuri directe, dat fiind, că Guvernul atribuie Ministerului şi altor autorităţi publice centrale responsabilităţi de elaborare, în termen 18 luni, a Planului naţional de acţiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de uz fitosanitar (pe o perioadă de 5 ani).

Totodată, proiectul propus specifică nemijlocit cerinţe faţă de:- cuprinsul Planului naţional, implementarea căruia va produce impact

pozitiv asupra protejării sănătăţii umane şi mediului,- instituirea şi organizarea sistemului de instruire a operatorilor;- informarea publicului (în special a grupurilor ţintă), a operatorilor

despre pericolul posibil de la gestionarea produselor de uz fitosanitar;- organizarea şi efectuarea inspecţiei echipamentelor de aplicare a

produselor de uz fitosanitar, sistemei de inspecţie;- tematici de formare profesională;- siguranţa şi protecţia mediului, în raport cu inspecţia echipamentului de

aplicare a produselor de uz fitosanitar;- principiile generale ale managementului integrat al organismelor

dăunătoare.Autorii proiectului optează pentru opţiunea II, întrucât aceasta

nominalizează autorităţile competente responsabile pentru elaborarea Planului naţional de acţiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de uz fitosanitar, axat pe protecţia sănătăţii publice şi a mediului, practicile agricole durabile, protecţia zonelor specifice, plasarea pe piaţă a produselor de uz fitosanitar, cerinţelor de precauţie, respectiv stabilirea condiţiilor pentru pulverizarea aeriană.

Responsabilităţile atribuite Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa

Alimentelor, vor fi executate în limitele competenţei funcţionale şi nu vor implica majorarea semnificativă a mijloacelor financiare bugetare şi a resurselor umane antrenate în aceste activităţi.

Impact pozitiv.Implementarea cadrului normativ propus va avea următoarele efecte

pozitive prin:1) elaborarea Planului naţional de acţiune care va conţine obiective

cantitative, acţiuni şi termene în vederea reducerii riscurilor şi a impactului asupra sănătăţii umane şi mediului, promovarea gestionării integrate a dăunătorilor şi aplicarea unor abordări sau tehnici alternative, pentru reducerea dependenţei de utilizarea produselor de uz fitosanitar;

2) protecţia sănătăţii umane prin minimizarea numărului de intoxicaţii în rândul populaţiei.

Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică, atestă că în Republica Moldova se înregistrează frecvent intoxicaţii accidentale cu pesticide, îndeosebi în instituţiile de învăţământ preuniversitar. Centrele de Sănătate Publică teritoriale în anii 2011-2015 au înregistrat 707 cazuri de intoxicaţii. Din anul 2013, se înregistrează o tendinţă de creştere a numărului de intoxicaţii, astfel, în anul 2014 s-au înregistrat - 199 persoane afectate. Situaţia dată impune întreprinderea unor măsuri viabile de prevenire a unor astfel de cazuri.

3) instruirea operatorilor antrenaţi la lucrări cu produse de uz fitosanitar;4) reducerea utilizării pesticidelor ca mijloc de minimizare a riscurilor

asupra sănătăţii umane şi mediului, dar şi obţinerea unor beneficii economice.Datele Oficiului Viei şi Vinului relevă că în ultimii 3 ani, costurile aplicării

tratamentelor fitosanitare la cultura viţei de vie variază anual de la 360 Euro/ha în zona de sud, la 486 Euro/ha în zona de centru sau, 7200-9720 lei. Utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar, inclusiv aplicarea gestionării integrate a dăunătorilor şi a tehnicilor alternative nechimice reduc costul tratamentelor fitosanitare cu 25 - 65% în funcţie de condiţiile climatice, fapt ce permite obţinerea producţii vegetale sigure.

6. ConsultareaDeterminarea grupurilor de interese.

Anunţul privind iniţierea elaborării proiectului hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea cadrului de acţiune în vederea utilizării durabile a produselor de uz fitosanitar, poate fi accesat la: http://madrm.gov.md/ro/content/anun%C8%9B-privind-im%C8%9Bierea-elabor%C4%83rii-proiectului-hot%C4%83r%C3%A2rii-guvemului-cu-privire-la-aprobarea

Proiectul propus va fi consultat de următoarele părţi interesate.

Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale;5 ~ 5 5 ~

Ministerul Finanţelor;5 ~

Ministerul Economiei şi Infrastructurii;5 ~

Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător;

Ministerul Justiţiei;5 ~

Centrul Naţional AnticorupţieCentrul de Armonizare a Legislaţiei,Asociaţia fermierilor din Moldova, şi Consiliul concurenţei.

5 ~ 5 5

Concomitent, pentru consultare publică, proiectul de hotărâre a Guvernului, Analiza Impactului de Reglementare şi Nota de argumentare, sunt plasate pe pagina web a Ministerului Agriculturii Dezvoltării Regionale şi Mediului (www.madrm.gov.md), la rubrica "Transparenţă decizională” - Proiecte de documente.

Comentariile, obiecţiile şi propunerile părţilor consultate, inclusiv ale operatorilor cu activităţi în domeniile reglementate, mediului academic, fermierilor, vor fi examinate şi luate în consideraţie la îmbunătăţirea AIR şi a proiectului dat.

Secretar general de Stat Iurie USURELU9

TABEL DE CONCORDANȚĂ

al proiectului de hotărâre a Guvernului

cu privire la aprobarea cadrului de acţiune în vederea utilizării durabile a produselor de uz fitosanitar

1 Titlul actului Uniunii Europene, inclusiv cele mai recente amendamente incluse

Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acţiune

comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 309, din 24.11.2009, p. 71.

Subiectul: Stabilirea Cadrului instituţional de acţiune în scopul utilizării durabile a produselor de uz fitosanitar pe teritoriul Republicii

Moldova

Scopul: Utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar prin reducerea riscurilor şi a efectelor acestora asupra sănătăţii umane şi mediului,

inclusiv prin promovarea gestionării integrate a dăunătorilor utilizând abordări şi tehnici alternative, precum metode nechimice pentru

protecţia plantelor.

Directive 2009/128/EC of the European Parliament and of the Council of 21 October 2009 establishing a framework for Community

action to achieve the sustainable use of pesticides (OJ L 309, 24.11.2009, p. 71)

2 Titlul actului normativ național

Proiectul Hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea cadrului de acţiune în vederea utilizării durabile a produselor de uz fitosanitar

3 Gradul general de compatibilitate

Compatibil

Actul Uniunii Europene Actul normativ național Gradul de

compatibilit

ate

Observațiile

Republicii Moldova

Observațiile

Uniunii Europene

4 5 6 7 8

Decizia Comisiei 2012/270/UE din 16 mai

2012

Proiectul Hotărîrii Guvernului cu privire

la aprobarea cadrului de acţiune în

vederea utilizării durabile a produselor de

uz fitosanitar

Compatibil

Articolul 1

Obiectul

Prezenta directivă stabilește un cadru pentru

realizarea unei utilizări durabile a

pesticidelor prin reducerea riscurilor și a

efectelor acestora asupra sănătății umane și

asupra mediului și prin promovarea utilizării

gestionării integrate a dăunătorilor și a unor

tehnici sau abordări alternative, cum ar fi

alternativele nechimice la pesticide.

Secţiunea 1.

Dispoziţii generale

1. Prezenta hotărâre stabileşte cadrul de

acțiune pentru realizarea utilizării

durabile a produselor de uz fitosanitar

prin reducerea riscurilor şi a efectelor

acestora asupra sănătăţii umane şi

mediului, inclusiv prin promovarea

gestionării integrate a dăunătorilor și a

unor tehnici alternative, precum metode

nechimice pentru protecţia plantelor.

Compatibil

Articolul 2

Domeniul de aplicare

(1) Prezenta directivă se aplică pesticidelor

care constituie produse fitosanitare, astfel

cum sunt definite la articolul 3 punctul 10

litera (a).

(2) Prezenta directivă se aplică fără a aduce

atingere oricăror alte dispoziții ale legislației

comunitare relevante.

(3) Dispozițiile prezentei directive nu

împiedică statele membre să aplice

principiul precauției în restricționarea sau

interzicerea utilizării pesticidelor în

circumstanțe sau zone specifice.

2. Prezenta hotărâre se aplică produselor

de uz fitosanitar, astfel cum sunt definite

în art. 3 al Legii nr.119 din 22.06.2004 cu

privire la produsele de uz fitosanitar şi la

fertilizanţi şi:

1) se aplică fără a aduce atingere

oricăror altor prevederi ale legislaţiei

naţionale, care transpun sau creează

cadrul necesar aplicării directe a actelor

naţionale din domeniul reglementat;

2) respectă principiul precauţiei în

restricţionarea sau interzicerea utilizării

produselor de uz fitosanitar în

circumstanţe sau zone specifice.

Compatibil

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentei directive, se aplică

următoarele definiții:

3. În sensul prezentei hotărâri, definițiile

utilizate seminfică următoarele:

Compatibil

1. „utilizator profesionist” înseamnă orice

persoană care utilizează pesticide în cadrul

activității sale profesionale, inclusiv

operatori, tehnicieni, angajatori și liber-

profesioniști, atât din sectorul agricol, cât și

din alte sectoare;

2. „distribuitor” înseamnă orice persoană

fizică sau juridică care introduce un pesticid

pe piață, inclusiv angrosiști, detailiști,

vânzători și furnizori; 3. „consilier”

înseamnă orice persoană care a dobândit

cunoștințele corespunzătoare și oferă

consultanță în ceea ce privește gestionarea

dăunătorilor și utilizarea în siguranță a

pesticidelor, în cadrul exercitării unei

capacități profesionale sau al prestării unui

serviciu comercial, inclusiv serviciile

private de consultanță independente și

serviciile publice de consultanță, agenții

comerciali, producătorii de produse

alimentare și vânzătorii cu amănuntul, dacă

este cazul;

4. „echipament de aplicare a pesticidelor”

înseamnă orice echipament special conceput

pentru aplicarea pesticidelor, inclusiv

accesoriile esențiale funcționării sale

efective, precum duze, manometre, filtre,

site și dispozitive de curățare a rezervorului;

5. „pulverizare aeriană” înseamnă aplicarea

utilizator profesionist - persoana

care utilizează produse de uz fitosanitar

în cadrul activității sale profesionale,

inclusiv operatori, tehnicieni, angajatori

și liberi profesioniști, din sectorul agricol

sau din alte sectoare ale economiei

naționale;

distribuitor – persoana fizică sau

juridică care introduce un produs de uz

fitosanitar pe piață, inclusiv angrosiști,

detaliști, vînzători și furnizori;

formator/consultant - orice

persoană care a dobândit cunoștințe

corespunzătoare și oferă consultanță în

ceea ce privește gestionarea dăunătorilor

și utilizarea în siguranță a produselor de

uz fitosanitar, în cadrul exercitării unei

capacități profesionale sau al prestării

unui serviciu comercial, inclusiv

serviciile private de consultanță

independente și serviciile publice de

consultanță, agenții comerciali,

producătorii de produse alimentare de

origine vegetală și vânzătorii cu

amănuntul;

echipament de aplicare a

produselor de uz fitosanitar - echipament

special destinat aplicării produselor de uz

fitosanitar, inclusiv accesoriile esențiale

funcționării sale efective, precum duze,

manometre, filtre, site și dispozitive de

curățare a rezervorului, altele;

pulverizare aeriană - aplicarea

pesticidelor dintr-o aeronavă (avion sau

elicopter);

6. „gestionarea integrată a dăunătorilor”

înseamnă analizarea atentă a tuturor

metodelor disponibile de protecție a

plantelor și integrarea ulterioară a unui

ansamblu de măsuri adecvate destinate să

inhibe dezvoltarea populațiilor de

organisme nocive și să păstreze utilizarea

produselor fitosanitare și a altor forme de

intervenție la niveluri care să se justifice din

punct de vedere economic și ecologic și să

reducă sau să minimizeze riscurile la care

sunt expuse sănătatea umană și mediul.

Gestionarea integrată a dăunătorilor pune

accentul pe creșterea unor culturi sănătoase

prin metode care afectează cât mai puțin

agrosistemele și încurajează mecanismele

naturale de control al dăunătorilor;

7. „indicator de risc” înseamnă rezultatul

unei metode de calcul care este utilizată în

evaluarea riscurilor pe care le prezintă

pesticidele asupra sănătății umane și/sau

asupra mediului;

8. „metodele nechimice” sunt metode

alternative utilizării pesticidelor chimice în

scopuri fitosanitare și de gestionare a

organismelor dăunătoare, care se bazează pe

tehnici agronomice, cum ar fi cele

produselor de uz fitosanitar cu aeronava

(avion sau elicopter);

gestionarea integrată a

organismelor dăunătoare - analiza

metodelor disponibile de protecție a

plantelor și integrarea ulterioară a unui

ansamblu de măsuri destinate să inhibe

dezvoltarea populațiilor de organisme

dăunătoare și să mențină utilizarea

produselor de uz fitosanitar și a altor

forme de intervenție la niveluri

justificative din punct de vedere

economic și ecologic, cu scopul

minimizării riscurilor la care sunt expuse

sănătatea umană și mediul. Gestionarea

integrată a organismelor dăunătoare pune

accentul pe creșterea unor culturi

sănătoase prin metode care afectează cît

mai puțin agrosistemele și încurajează

mecanismele naturale de control al

dăunătorilor;

indicator de risc - rezultatul

obținut prin metode de calcul utilizate

pentru evaluarea riscurilor pe care le

prezintă produsele de uz fitosanitar

asupra sănătății umane și/sau asupra

mediului;

metodele nechimice - metode

alternative utilizării produselor de uz

fitosanitar în scopuri fitosanitare și de

gestionare a organismelor dăunătoare,

care se bazează pe tehnici agronomice,

cum ar fi cele menționate în anexa nr.3,

menționate în anexa III punctul 1, sau pe

metode fizice, mecanice sau biologice de

control al organismelor dăunătoare; 9.

termenii „apă de suprafață” și „apă

subterană” au același înțeles din Directiva

2000/60/CE; 10. „pesticide” înseamnă:

(a) produse fitosanitare astfel cum sunt

definite în Regulamentul (CE) nr.

1107/2009;

(b) produse biocide, astfel cum sunt definite

în Directiva 98/8/CE a Parlamentului

European și a Consiliului din 16 februarie

1998 privind comercializarea produselor

biodestructive (1).

punctul 1, sau pe metode fizice, mecanice

sau biologice de control al organismelor

dăunătoare;

apă de suprafață și apă

subterană - astfel cum sunt definite în

Legea apelor nr. 272 din 23 decembrie

2011;

Articolul 4

Planurile naționale de acțiune

(1) Statele membre adoptă planuri naționale

de acțiune pentru a stabili obiectivele lor

cantitative, măsuri și calendare în vederea

reducerii riscurilor și a efectelor utilizării

pesticidelor asupra sănătății umane și asupra

mediului și în vederea încurajării dezvoltării

și introducerii gestionării integrate a

dăunătorilor și a unor abordări sau tehnici

alternative, pentru a reduce dependența de

utilizarea pesticidelor. Aceste obiective pot

reglementa diferite domenii de interes, cum

ar fi protecția lucrătorilor, protecția

mediului, reziduurile, utilizarea unor tehnici

Secţiunea 2.

Planul național de acțiune

4. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării

Regionale şi Mediului, Ministerul

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale,

Agenţia Naţională pentru Siguranţa

Alimentelor şi instituțiile de cercetări în

domeniu, sunt autorităţile responsabile

pentru elaborarea Planului naţional de

acţiune privind diminuarea riscurilor

asociate utilizării produselor de uz

fitosanitar, (în continuare Plan naţional

de acţiune), pe un termen de 5 ani. Planul

dat va fi elaborat și prezentat Guvernului

spre aprobare la expirarea a 18 luni de la

data publicării prezentei hotărâri în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Compatibil

specifice sau utilizarea pentru culturi

specifice. Planurile naționale de acțiune

includ, de asemenea, indicatori de

monitorizare a utilizării produselor

fitosanitare care conțin substanțe active care

prezintă interes deosebit, în special dacă

sunt disponibile alternative. Statele membre

trebuie să acorde o atenție deosebită

produselor fitosanitare care conțin substanțe

active aprobate în conformitate cu Directiva

91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991

privind introducerea pe piață a produselor

fitosanitare (1) care, atunci când sunt supuse

reînnoirii aprobării în temeiul

Regulamentului (CE) nr. 1107/2009, nu vor

îndeplini criteriile relevante pentru

aprobare, prevăzute la punctele 3.6-3.8 din

anexa II la regulamentul respectiv. Pe baza

unor astfel de indicatori și luându-se în

considerare, dacă este cazul, obiectivele de

reducere a riscurilor realizate deja înainte de

aplicarea prezentei directive, se stabilesc, de

asemenea, calendare și obiective de

reducere a utilizării, în special dacă

reducerea utilizării reprezintă un mijloc

adecvat de realizare a reducerii riscurilor

legate de chestiunile prioritare identificate la

articolul 15 alineatul (2) litera (c).

Aceste obiective pot fi intermediare sau

5. În scopul elaborării Planului naţional

de acţiune, Ministerul Agriculturii,

Dezvoltării Regionale şi Mediului

instituie un grup de lucru care include

reprezentanți ai autorităţilor desemnate

conform pct. 4, asociaţiilor producătorilor

agricoli, alți subiecți implicați în

gestionarea produselor de uz fitosanitar.

6. Planul naţional de acţiune conţine

obiective cantitative, măsuri şi termene în

vederea reducerii riscurilor şi a efectelor

utilizării produselor de uz fitosanitar

asupra sănătăţii umane şi mediului şi

măsuri de promovare a implementării şi

dezvoltării gestionării integrate a

organismelor dăunătoare şi a unor

abordări sau tehnici alternative, pentru

reducerea dependenţei de utilizarea

produselor de uz fitosanitar.

7. Obiectivele Planului naţional de

acţiune se stabilesc în funcție de

domeniile de interes, precum: protecţia

lucrătorilor, protecţia mediului,

reziduurile de produse de uz fitosanitar,

utilizarea tehnicilor specifice și pentru

culturi specifice.

8. Planul naţional de acţiune prevede

indicatori de monitorizare a utilizării

produselor de uz fitosanitar care conţin

substanţe active cu risc sporit, în special

dacă sunt disponibile metode alternative.

9. Autorităţile competente planifică în

finale. Statele membre utilizează toate

mijloacele necesare elaborate pentru

realizarea acestor obiective. La întocmirea

și revizuirea planurilor naționale de acțiune,

statele membre țin seama de implicațiile

asupra sănătății și de implicațiile sociale,

economice și de mediu ale măsurilor

prevăzute, precum și de situația națională,

regională și locală specifică și de toate

grupurile relevante de părți interesate.

Statele membre prezintă în planurile

naționale de acțiune modalitățile prin care

vor pune în aplicare măsuri care se

întemeiază pe dispozițiile articolelor 5-15,

pentru a atinge obiectivele menționate la

primul paragraf din prezentul alineat.

Planurile naționale de acțiune iau în

considerare planurile prevăzute în alte acte

comunitare referitoare la utilizarea

pesticidelor, cum ar fi măsurile planificate

în conformitate cu Directiva 2000/60/CE.

(2) Până la 26 noiembrie 2012, statele

membre comunică ◄ planurile lor naționale

de acțiune Comisiei și celorlalte state

membre.

Planurile naționale de acțiune sunt

reexaminate cel puțin o dată la cinci ani și

orice modificare semnificativă a acestora

este semnalată Comisiei în termenul cel mai

Planul naţional de acţiune, măsuri de

promovare a utilizării produselor de uz

fitosanitar omologate conform

Regulamentului privind atestarea şi

omologarea de stat a produselor de uz

fitosanitar şi a fertilizanţilor pentru

utilizare în agricultură şi silvicultură,

aprobat prin Hotărărea Guvernului nr.

1307/2005 (Monitorul Oficial, 2005, nr.

176-181, art. 1446).

10. Pe baza indicatorilor prevăzuţi la pct.

8, autorităţile competente desemnate

stabilesc în Planul naţional de acţiune,

obiective și termene reale de executare

întru reducerea utilizării produselor de uz

fitosanitar, în special dacă reducerea

utilizării acestora reprezintă un mijloc de

reducere a riscurilor. Obiectivele se

stabilesc pe un termen intermediar sau

final cu specificarea mijloacelor necesare,

inclusiv financiare, pentru realizarea

acestor obiective.

11. La stabilirea şi revizuirea obiectivelor

Planului naţional de acţiune, grupul de

lucru va ţine seama de:

1) identificarea măsurilor pentru

protecţia sănătăţii şi a mediului,

implicaţiile sociale şi economice;

2) situaţia naţională, zonală şi locală

specifice pe domeniile vizate;

3) opinia părţilor și a grupurilor

interesate.

12. Planul naţional de acţiune include

scurt.

(3) Până la 26 noiembrie 2014, Comisia

prezintă ◄ Parlamentului European și

Consiliului un raport privind informațiile

comunicate de statele membre cu privire la

planurile naționale de acțiune. Raportul

cuprinde metodele folosite și impactul

determinat de stabilirea diferitelor tipuri de

obiective de reducere a riscurilor și a

utilizării pesticidelor.

Până la 26 noiembrie 2018, Comisia

prezintă ◄ Parlamentului European și

Consiliului un raport privind experiența

dobândită de statele membre în domeniul

implementării obiectivelor naționale

stabilite în conformitate cu alineatul (1)

pentru a îndeplini obiectivele prezentei

directive. Raportul poate fi însoțit, dacă este

necesar, de propuneri legislative adecvate.

(4) Comisia pune la dispoziția publicului, pe

o pagină de Internet, informațiile

comunicate în conformitate cu alineatul (2).

(5) În cadrul procesului de elaborare și de

modificare a planurilor naționale de acțiune,

se aplică dispozițiile privind participarea

publică prevăzute la articolul 2 din

Directiva 2003/35/CE.

modalităţi de punere în aplicare a

măsurilor prevăzute la pct. 16 - 50 în

vederea realizării integrale a obiectivelor

stabilte.

13. La întocmirea Planului naţional de

acţiune se ține cont de prevederile Legii

nr.119/2004 cu privire la produsele de uz

fitosanitar şi la fertilizanţi,

Regulamentului cu privire la importul,

stocarea, comercializarea şi utilizarea

produselor de uz fitosanitar şi a

fertilizanţilor, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 1045/2005,

Regulamentului privind atestarea şi

omologarea de stat a produselor de uz

fitosanitar şi a fertilizanţilor pentru

utilizare în agricultură şi silvicultură,

aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.

1307/2005, Programului naţional de

protecţie integrată a plantelor pentru anii

2018-2027 şi Planului de acţiuni privind

implementarea acestuia, aprobate prin

Hotărîrea Guvernului nr. 123/2018 și

altor acte normative.

14. Planul naţional de acţiune se

reexaminează o dată la 5 ani, întru

monitorizarea eficienței implementării și

a gradului de realizare a acțiunilor.

15. În cadrul procesului de elaborare și

modificare a Planului naţional de acţiune,

autorităţile competente asigură

participarea directă a cetăţenilor, a

asociaţiilor, a altor părţi interesate la

procesul decizional, în conformitate cu

Legea nr. 239/2008 privind transparenţa

în procesul decizional. În scopul

asigurării accesibilității pentru publicul

larg, acesta se plasează pe pagina web

oficială a Ministerului Agriculturii,

Dezvoltării Regionale și Mediului.

CAPITOLUL II

FORMAREA, VÂNZAREA DE

PESTICIDE, INFORMAREA ȘI

PROGRAMELE DE SENSIBILIZARE

Articolul 5

Formarea

(1) Statele membre asigură că toți

utilizatorii profesioniști, distribuitorii și

consilierii au acces la o formare

corespunzătoare realizată de organisme

desemnate de autoritățile competente.

Aceasta include formarea inițială și

formarea suplimentară în vederea dobândirii

și actualizării cunoștințelor, după caz.

Formarea este concepută pentru a asigura că

astfel de utilizatori, distribuitori și consilieri

dobândesc suficiente cunoștințe cu privire la

temele enumerate la anexa I, ținându-se

seama de diferitele roluri și responsabilități

ale acestora.

(2) Până la 26 noiembrie 2013, statele

membre instituie ◄ sisteme de certificare și

desemnează autoritățile competente

Secţiunea 3.

Informarea, instruirea,

comercializarea produselor de uz

fitosanitar

16. Agenţia Naţională pentru Siguranţa

Alimentelor în comun cu Ministerul

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale,

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării

Regionale şi Mediului, instituțiile de

cercetări în domeniu și autoritățile

publice locale:

1) planifică și organizează cursuri de

instruire în 2 etape cu scopul

dobândirii/actualizării cunoștințelor

utilizatorilor profesionişti, distribuitorilor

şi formatorilor/consultanților, în funcție

de specificul activității și

responsabilităților acestora, precum și a

progresului tehnico-științific în domeniu,

conform tematicilor prevăzute în anexa

nr. 1 la prezenta hotărîre;

2) identifică autoritatea competentă de

efecuare a instruirii.

Compatibil

responsabile cu punerea în aplicare a

acestora. Aceste certificate atestă cel puțin

dobândirea de către utilizatorii profesioniști,

distribuitori și consilieri, fie prin formare,

fie prin alte mijloace, a unor cunoștințe

suficiente privind temele enumerate la

anexa I.

Sistemele de certificare includ cerințe și

proceduri privind acordarea, reînnoirea și

retragerea de certificate.

(3) Măsurile destinate să modifice elemente

neesențiale ale prezentei directive

referitoare la modificarea anexei I, pentru a

ține seama de evoluțiile tehnice și științifice,

se adoptă în conformitate cu procedura de

reglementare cu control menționată la

articolul 21 alineatul (2).

17. Autoritatea competentă, responsabilă

de instruire asigură evaluarea nivelului

cunoștințelor necesare, de către subiecții

participanți la instruire.

Articolul 6

Cerințe aplicabile vânzării de pesticide

(1) Statele membre asigură că distribuitorii

au suficienți angajați posesori ai unui

certificat de tipul celui menționat la articolul

5 alineatul

(2). Aceste persoane se află la dispoziția

clienților la momentul vânzării pentru a le

oferi informații privind utilizarea

18. Agenţia Naţională pentru Siguranţa

Alimentelor, în baza evaluărilor

prezentate de autoritatea competentă

responsabilă de instruire, eliberează

certificatul de instruire. Procedura de

eliberare a certificatului menționat va

include cerinţe specifice privind

prelungirea sau retragerea acestuia.

19. Distribuitorii produselor de uz

fitosanitar angajează suficienţi specialiști,

posesori ai certificatului menţionat la pct.

18, care la comercializare oferă clienților

Compatibil

pesticidelor, riscurile pentru sănătatea

umană și mediu și instrucțiuni de siguranță

referitoare la gestionarea acestor riscuri

pentru produsele în cauză.

Micii distribuitori care vând numai produse

de uz neprofesional pot fi scutiți de această

cerință dacă nu pun în vânzare preparatele

pesticide, considerate toxice, foarte toxice,

carcinogene, mutagene sau toxice pentru

reproducere în temeiul Directivei

1999/45/CE a Parlamentului European și a

Consiliului din 31 mai 1999 privind

apropierea actelor cu putere de lege și a

actelor administrative ale statelor membre

referitoare la clasificarea, ambalarea și

etichetarea preparatelor periculoase (1).

(2) Statele membre iau măsurile necesare

pentru ca vânzările de pesticide care sunt

autorizate în vederea unei utilizări

profesionale să fie rezervate posesorilor

unui certificat de tipul celui menționat la

articolul 5 alineatul (2).

(3) Statele membre le solicită distribuitorilor

care vând pesticide utilizatorilor

neprofesioniști să furnizeze informații

generale cu privire la riscurile pentru

sănătatea umană și mediu asociate utilizării

de pesticide, în special în ceea ce privește

pericolele, expunerea, condițiile adecvate de

depozitare, manipularea, aplicarea și

eliminarea în siguranță, în conformitate cu

legislația comunitară privind deșeurile,

informații privind utilizarea, riscurile

pentru sănătatea umană şi mediu,

instrucţiuni de siguranţă referitoare la

gestionarea riscurilor cauzate de

produsele în cauză.

Distribuitorii mici care comercializează

produse de uz neprofesional sunt scutiți

de această cerință dacă nu

comercializează produse calificate ca

toxice, foarte toxice, carcinogene,

mutagene sau toxice pentru reproducere.

20. Produsele de uz fitosanitar omologate

pentru utilizare de către utilizatorii

profesioniști se comercializează doar

posesorilor cerificatului menționat la pct.

18.

precum și cu privire la soluțiile alternative

cu risc minim. Statele membre le pot

solicita producătorilor de pesticide să

furnizeze astfel de informații.

(4) Măsurile prevăzute la alineatele (1) și

(2) se instituie până la 26 noiembrie 2015.

Articolul 7

Informarea și programele de sensibilizare

(1) Statele membre iau măsuri în vederea

informării publicului și a promovării și

facilitării programelor de informare și

sensibilizare și a punerii la dispoziția

publicului de informații precise privind

pesticidele, în special privind riscurile pe

care le prezintă acestea, incluzând pericolele

și potențialele efecte acute și cronice în ceea

ce privește sănătatea umană, organismele

nevizate în mod direct și mediul,

determinate de utilizarea pesticidelor,

precum și privind utilizarea de metode

alternative nechimice.

(2) Statele membre instituie sisteme de

colectare a informațiilor privind cazurile de

intoxicații acute cu pesticide, precum și

evoluția unei intoxicații cronice, dacă este

necesar, în rândul grupurilor care ar putea fi

expuse periodic la pesticide, cum ar fi

operatorii, lucrătorii din sectorul agricol sau

populația din zonele de aplicare a

21. Ministerul Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale:

1) în colaborare cu Agenţia Naţională

pentru Siguranţa Alimentelor, conform

competențelor întreprind măsuri în

vederea informării publicului, promovării

şi facilitării programelor de informare şi

sensibilizare şi pune la dispoziţia acestuia

informaţii precise şi echilibrate privind

produsele de uz fitosanitar, în special

privind riscurile pe care acestea le

prezintă, inclusiv pericolele şi efectele

potenţial acute şi cronice asupra sănătăţii

umane, organismelor-neţintă şi mediului,

determinate de utilizarea acestora,

precum şi despre utilizarea metodelor

alternative, nechimice;

2) instituie sisteme de colectare a

informaţiilor privind cazurile de

intoxicaţii acute cu produse de uz

fitosanitar, precum şi evoluţia

intoxicaţiilor cronice în rândul grupurilor

expuse periodic la efectele produselor de

uz fitosanitar, precum: operatorii,

lucrătorii din sectorul agricol sau

populaţia din zonele de aplicare a

Compatibil

pesticidelor. (3) Pentru a îmbunătăți

comparabilitatea informațiilor, Comisia

elaborează până la 26 noiembrie 2012, în

cooperare cu statele membre, ◄ un

document strategic de îndrumare privind

monitorizarea și controlul impactului

utilizării pesticidelor asupra sănătății umane

și asupra mediului.

acestora, monitorizează şi evaluluiază

impactul utilizării produselor de uz

fitosanitar asupra sănătăţii umane şi

mediului, în scopul îmbunătăţirii

comparabilităţii informaţiilor.

CAPITOLUL III

ECHIPAMENTUL DE APLICARE A

PESTICIDELOR

Articolul 8

Inspecția echipamentului aflat în

folosință

(1) Statele membre se asigură că

echipamentul de aplicare a pesticidelor de

uz profesional face obiectul unor inspecții la

intervale de timp regulate. Perioada dintre

inspecții nu depășește cinci ani până în 2020

și nu depășește trei ani după această dată.

(2) Până la 26 noiembrie 2016, statele

membre se asigură ◄ că echipamentul de

aplicare a pesticidelor a fost inspectat cel

puțin o dată. După această dată, numai acele

echipamente de aplicare a pesticidelor care

au trecut cu succes de inspecție pot fi

utilizate în scop profesional. Orice

echipament nou este inspectat cel puțin o

dată pe parcursul unei perioade de cinci ani

după cumpărare.

(3) Prin derogare de la alineatele (1) și (2) și

ca urmare a unei evaluări a riscurilor pentru

Secţiunea 4.

Echipamente de aplicare a produselor

de uz fitosanitar, inspecția acestuia

22. Agenţia Naţională pentru Siguranţa

Alimentelor, la expirarea a 12 luni de la

data publicării prezentei hotărâri,

elaborează sisteme de inspecţie,

desemnează prin ordin organismul

responsabil de organizarea și efectuarea

inspecției echipamentelor de aplicare a

produselor de uz fitosanitar, utilizate în

scop profesional şi stabilește cerințe față

de verificările menționate. Inspecția

echipamentelor de aplicare a produselor

de uz fitosanitar utilizate în scop

profesional se efectuează la intervale

regulate de timp, cu eliberarea

certificatului de inspecție. Perioada de

timp dintre inspecții este de pînă la 5 ani

până în anul 2026 şi nu depăşeşte 3 ani,

după această dată.

Compatibil

sănătatea umană și mediu, inclusiv a unei

evaluări privind scara la care se utilizează

echipamentul, statele membre pot:

(a) stabili diferite calendare și perioade de

inspecție pentru echipamentele de aplicare a

pesticidelor care nu sunt utilizate pentru

pulverizarea pesticidelor, pentru

echipamentele de aplicare manuală a

pesticidelor sau pulverizatoarele de spate și

pentru echipamentele suplimentare de

aplicare a pesticidelor, utilizate la scară

foarte redusă, care sunt enumerate în

planurile de acțiune naționale prevăzute la

articolul 4.

Următoarele tipuri de echipamente

suplimentare de aplicare a pesticidelor nu

pot fi considerate, indiferent de condiții,

echipamente utilizate la scară foarte redusă:

(i) echipamente de pulverizare amplasate

în trenuri sau în aeronave;

(ii) echipamente de pulverizare cu ajutorul

unei rampe mai mari de 3 m, inclusiv cele

amplasate pe echipamentele de semănat;

23. Echipamentele utilizate la aplicarea

produselor de uz fitosanitar, în scop

profesional, se inspectează cel puţin o

dată până la finele anului 2022. După

această dată, se admite utilizarea în scop

profesional doar a echipamentelor care

corespund cerințelor prevăzute în anexa

nr. 2 la prezenta hotărîre. Echipamentul

nou se inspectează cel puţin o dată pe

parcursul unei perioade de 5 ani după

procurare.

24. Cu excepţie de la pct. 22 şi 23,

urmare a evaluării riscurilor pentru

sănătatea umană şi mediu, în Planul

național de acțiune se vor stabili termene

de inspecţie care nu vor depăși 5 ani

pentru echipamentele de aplicare a

produselor de uz fitosanitar neutilizate la

pulverizarea acestora, pentru

echipamentele de aplicare manuală,

pentru pulverizatoarele de spate şi pentru

echipamentele suplimentare de aplicare a

produselor în cauză, utilizate la scară

foarte redusă.

25. Nu se consideră echipamente utilizate

la scară redusă, indiferent de condiţii,

tipurile de echipamente suplimentare de

aplicare a produselor de uz fitosanitar

precum:

1) echipamentele de pulverizare,

amplasate pe trenuri sau în aeronave;

2) echipamentele de pulverizare montate

pe rampe, mai mari de 3 metri, inclusiv

(b) scuti de la inspecție echipamentele de

aplicare manuală a pesticidelor sau

pulverizatoarele de spate. În acest caz,

statele membre se asigură că operatorii au

fost informați cu privire la necesitatea de a

schimba periodic accesoriile, la riscurile

specifice legate de echipamentul respectiv,

precum și că operatorii au fost formați în

vederea utilizării corecte a echipamentului

de aplicare în conformitate cu articolul 5.

(4) Inspecțiile verifică dacă echipamentul de

aplicare a pesticidelor îndeplinește cerințele

relevante prevăzute în anexa II, în vederea

obținerii unui grad ridicat de protecție a

sănătății umane și a mediului.

Se presupune că echipamentul de aplicare a

pesticidelor care respectă standardele

armonizate elaborate în conformitate cu

articolul 20 alineatul (1) respectă cerințele

esențiale de sănătate, de siguranță și de

mediu.

(5) Utilizatorii profesioniști efectuează

periodic etalonări și controale tehnice ale

echipamentului de aplicare a pesticidelor,

conform formării corespunzătoare de care

au beneficiat în conformitate cu articolul 5.

(6) Statele membre desemnează

organismele responsabile cu punerea în

aplicare a sistemelor de inspecție și

cele amplasate pe echipamentele de

semănat.

26. Se scutesc de inspecție echipamentele

de aplicare manuală a produselor de uz

fitosanitar sau pulverizatoarele de spate,

în cazul în care autoritatea responsabilă

se asigură că operatorii sunt informaţi

despre necesitatea schimbării periodice a

accesoriilor, despre riscurile specifice

echipamentului respectiv şi instruiți

despre utilizarea corectă a acestuia,

conform tematicilor din anexa nr. 1.

27. Agenţia Naţională pentru Siguranţa

Alimentelor:

1) controlează corespunderea

echipamentului de aplicare a produselor

de uz fitosanitar cerinţelor prevăzute în

anexa nr. 2 la prezenta hotărîre, în

vederea obţinerii unui nivel ridicat de

protecţie a sănătăţii umane şi a mediului;

2) stabilește sisteme de certificare care

permit verificarea rezultatelor inspecțiilor

și recunoașterea certificatelor acordate de

alte state, potrivit cerinţelor prevăzute la

pct. 29.

28. Utilizatorii profesionişti, la începutul

perioadei de vegetație verifică starea

tehnică a echipamentului de aplicare a

produselor de uz fitosanitar, conform

instruirilor de care au beneficiat, astfel

cum prevede pct. 16.

informează Comisia în acest sens.

Fiecare stat membru stabilește sisteme de

certificare astfel concepute încât să permită

verificarea inspecțiilor și să recunoască

certificatele acordate în alte state membre,

în conformitate cu cerințele menționate la

alineatul (4) și în cazul în care perioada care

a trecut de la efectuarea ultimei inspecții în

alt stat membru este mai mică sau egală cu

perioada cuprinsă în intervalul dintre

inspecții aplicabil pe propriul său teritoriu.

Statele membre depun eforturi pentru a

recunoaște certificatele emise în alte state

membre, cu condiția respectării intervalelor

de inspecție menționate la alineatul (1).

(7) Măsurile destinate să modifice elemente

neesențiale ale prezentei directive

referitoare la modificarea anexei II, pentru a

ține seama de evoluțiile tehnice și științifice,

se adoptă în conformitate cu procedura de

reglementare cu control menționată la

articolul 21 alineatul (2)

29. Certificatele emise în alte state sunt

recunoscute cu condiția respectării

intervalului de inspecție menționat la pct.

22.

30. Cerințele prevăzute în anexa nr. 2 la

prezenta hotărîre, se modifică în funcție

de evoluţiile tehnice şi ştiinţifice în

domeniu.

CAPITOLUL IV

PRACTICI ȘI UTILIZĂRI SPECIFICE

Articolul 9

Pulverizarea aeriană

(1) Statele membre se asigură că

pulverizarea aeriană este interzisă.

(2) Prin derogare de la alineatul (1),

pulverizarea aeriană poate fi permisă numai

în cazuri speciale, cu condiția respectării

următoarelor cerințe:

Secţiunea 5.

Practici şi utilizări specifice,

informarea publicului

31. Pulverizarea aeriană a produselor de

uz fitosanitar este interzisă.

32. Cu excepţie de la pct. 31,

pulverizarea aeriană se permite în cazuri

speciale, cu condiţia respectării

următoarelor cerinţe:

Compatibil

(a) nu trebuie să existe alternative viabile

sau pulverizarea aeriană trebuie să prezinte

avantaje clare din punct de vedere al

efectelor reduse asupra sănătății umane și

asupra mediului, în raport cu aplicarea

terestră a pesticidelor;

(b) pesticidele utilizate trebuie să fie

aprobate în mod explicit de statele membre

în vederea pulverizării aeriene, ca urmare a

unei evaluări specifice a riscurilor care

decurg din pulverizarea aeriană;

(c) operatorul care efectuează pulverizarea

aeriană trebuie să fie titularul unui certificat

de tipul celui menționat la articolul 5

alineatul (2). Pe parcursul perioadei de

tranziție, în care sistemele de certificare nu

sunt încă operaționale, statele membre pot

accepta o altă formă de atestare a

cunoștințelor;

(d) întreprinderea responsabilă cu aplicarea

pesticidelor prin pulverizare aeriană este

atestată de o autoritate competentă să

autorizeze echipamentele și aeronavele

pentru pulverizarea aeriană a pesticidelor;

(e) în cazul în care zona unde se va face

pulverizarea este situată în imediata

apropiere a zonelor accesibile publicului, în

autorizație sunt incluse măsuri specifice de

gestionare a riscurilor pentru a se asigura că

nu există efecte nocive asupra trecătorilor.

Zona unde se face pulverizarea nu poate fi

situată în imediata apropiere a zonelor

rezidențiale;

1) nu există metode alternative viabile

sau pulverizarea aeriană prezintă avantaje

clare din punctul de vedere al efectelor

reduse asupra sănătăţii umane şi a

mediului, în raport cu aplicarea terestră a

produselor de uz fitosanitar;

2) se utilizează produsele de uz

fitosanitar omologate în acest scop și

incluse în Registrul de stat al produselor

de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor;

3) operatorul care efectuiează lucrări de

pulverizare aeriană deține certificatul de

instruire prevăzut la pct. 16;

4) prestatorii serviciilor de pulverizare

aeriană, aeronavele utilizate pentru

efectuarea pulverizării aeriene, precum şi

echipamentele instalate pe acestea sunt

certificaţi/certificate în conformitate cu

cerințele specifice ale aviaţiei civile,

aplicabile în Republica Moldova pentru

astfel de activitate;

5) pulverizarea aeriană nu se admite în

imediata apropiere a zonelor rezidenţiale,

ariilor naturale protejate și a zonelor de

protecţie, situate în vecinătatea apelor.

6) din anul 2021, pentru lucrările de

pulverizare aeriană a produselor de uz

fitosanitar, se admit aeronavele echipate

cu accesorii și dispozitive tehnice

moderne pentru reducerea devierii

produselor pulverizate.

33. Lucrările de pulverizare aeriană se

efecuează în condițiile prevăzute la art.

(f) începând cu 2013, aeronavele vor fi

echipate cu accesorii care constituie cele

mai bune dispozitive tehnice disponibile

pentru reducerea devierii produselor

pulverizate.

(3) Statele membre desemnează autoritățile

competente pentru stabilirea condițiilor

specifice în care poate fi efectuată

pulverizarea aeriană, pentru a examina

solicitările în temeiul alineatului (4) și

pentru informarea publicului cu privire la

culturile, zonele, circumstanțele și cerințele

specifice de aplicare, inclusiv condițiile

meteorologice, pentru care pulverizarea

aeriană poate fi permisă. În aprobare,

autoritățile competente specifică măsurile

necesare pentru avertizarea în timp util a

rezidenților și a trecătorilor și pentru

protejarea mediului din vecinătatea zonei

pulverizate.

(4) Orice utilizator profesionist care dorește

să aplice pesticide prin pulverizare aeriană

prezintă autorității competente o cerere de

aprobare a planului său de a aplica

pesticide, însoțită de documente care să

demonstreze că sunt întrunite condițiile

menționate la alineatele (2) și (3). Cererea

de aplicare prin pulverizare aeriană în

conformitate cu planul de aplicare aprobat

este prezentată în timp util autorității

competente. Cererea conține informații cu

privire la perioada provizorie în care se va

efectua pulverizarea aeriană, precum și cu

20 al Legii nr. 119/2004.

34. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării

Regionalele şi Mediului, în Planul

național de acțiune va planifica

elaborarea unui ghid privind strabilirea

condițiilor specifice de pulverizare

aeriană, culturile, zonele, circumstanţele,

produsele de uz fitosanitar, inclusiv

condiţiile meteorologice favorabile

pentru pulverizarea aeriană cu

specificarea măsurilor necesare pentru

avertizarea la timp a populației, cu scopul

reducerii impactului asupra sănătății și

mediului.

35. Utilizatorii profesioniști care

planifică aplicarea produselor de uz

fitosanitar prin pulverizarea aeriană,

prezintă subdiviziunilor teritoriale ale

Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa

Alimentelor o cererere de aprobare a

planului de aplicare. Certerea va conține

informaţii despre perioada provizorie,

cultura, sortimentul și norma de consum a

produsului utilizat și a soluției de lucru,

altele, în conformitate cu cerințele

prevăzute la pct. 32 și 33.

36. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei

Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor

examinează cererea în termen de 5 zile

lucrătoare. În situaţii fitosanitare de

urgenţă, pentru combaterea şi lichidarea

focarelor de organisme dăunătoare,

inclusiv de carantină, acestea decid

privire la cantitățile și tipul de pesticide

utilizate. Statele membre pot prevedea ca

cererile de aplicare prin pulverizare aeriană

în conformitate cu planul de aplicare

aprobat pentru care nu s-a primit un răspuns

cu privire la decizia luată, în termenul

stabilit de autoritățile competente, să se

considere aprobate. În circumstanțe

deosebite care țin de urgență sau de situații

specifice dificile, cererile izolate de aplicare

prin pulverizare aeriană pot fi, de asemenea,

prezentate spre aprobare. În cazul în care

este necesar, autoritățile competente au

posibilitatea să aplice o procedură accelerată

pentru a verifica, înainte de aplicarea prin

pulverizare aeriană, dacă sunt îndeplinite

condițiile menționate la alineatele (2) și (3).

(5) Statele membre se asigură că sunt

întrunite condițiile menționate la alineatele

(2) și (3), prin efectuarea unei monitorizări

corespunzătoare.

(6) Autoritățile competente înregistrează

cererile și aprobările menționate la alineatul

(4) și pun la dispoziția publicului

informațiile relevante conținute în acestea,

cum ar fi zona unde are loc pulverizarea,

data și locul stabilite pentru pulverizare și

tipul de pesticide, în conformitate cu

legislația națională sau comunitară

aplicabilă.

asupra aplicării unei proceduri accelerate

de examinare a cererii pentru

pulverizarea aeriană, cu condiţia

respectării cerințelor menţionate la pct.

32 şi 33.

37. Inspectorii subdiviziunilor teritoriale

ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa

Alimentelor asigură:

1) monitorizarea aplicării produselor de

uz fitosanitar prin pulverizarea aeriană,

pentru a se asigura că operatorul respectă

condiţiile menţionate la pct. 34 şi 35;

2) informarea publicului despre zona

unde are loc pulverizarea aeriană, data şi

locul stabilit și tipul produsului de uz

fitosanitar utilizat (denumirea comercială,

substanța activă și concentrația acesteia);

Articolul 10

Informarea publicului

Compatibil

Statele membre pot include în planurile lor

naționale de acțiune dispoziții privind

informarea persoanelor care ar putea fi

expuse devierii produselor pulverizate

3) informarea persoanelor care ar putea fi

expuse la efectul de deviere a produselor

de uz fitosanitar pulverizate.

Articolul 11

Măsuri specifice de protecție a mediului

acvatic și a apei potabile

(1) Statele membre se asigură că se adoptă

măsuri corespunzătoare de protecție a

mediului acvatic și a rezervelor de apă

potabilă de efectele pesticidelor. Aceste

măsuri sprijină și sunt compatibile cu

dispozițiile relevante ale Directivei

2000/60/CE și se conformează dispozițiilor

Regulamentului (CE) nr. 1107/2009.

(2) Măsurile prevăzute la alineatul (1)

includ:

(a) folosirea de preferință a pesticidelor care

nu sunt clasificate ca periculoase pentru

mediul acvatic, în temeiul Directivei

1999/45/CE, și care nu conțin substanțe

periculoase prioritare, astfel cum sunt

prevăzute la articolul 16 alineatul (3) din

Directiva 2000/60/CE;

(b) utilizarea de preferință a celor mai

eficiente tehnici de aplicare, precum

utilizarea unui echipament de aplicare a

pesticidelor cu deviere mică, în special în

cazul culturilor verticale precum plantațiile

de hamei și în cazul livezilor și podgoriilor;

(c) utilizarea unor măsuri de atenuare care

să reducă riscul poluării externe cauzate de

devierea pulverizării, de drenare și de

Secțiunea 6.

Măsuri specifice de protecție a

mediului acvatic și a apei potabile

38. La stabilirea măsurilor Planului

naţional de acţiune se va ține cont de

prevederile cadrului normativ național de

protecţie a mediului acvatic şi a

rezervelor de apă potabilă, privind

efectele de la utilizarea produselor de uz

fitosanitar.

39. Măsurile de protecţie a mediului

acvatic prevăd:

1) folosirea de preferinţă a produselor de

uz fitosanitar cu grad de pericol scăzut

pentru mediul acvatic;

2) utilizarea celor mai eficiente tehnici de

aplicare a produselor de uz fitosanitar și a

unui echipament de aplicare cu deviere

minimă, în special în cazul culturilor

verticale, precum plantaţiile pomicole,

viticole, de hamei, pădurile, altele;

3) aplicarea măsurilor de reducere a

riscului poluării externe cauzate de

devierea pulverizării, de drenare şi de

Compatibil

scurgere. Acestea includ stabilirea unor

zone-tampon de dimensiuni corespunzătoare

pentru protejarea organismelor acvatice care

nu sunt vizate și a unor zone de protecție

pentru sursele de apă subterane sau de

suprafață utilizate pentru captarea apei

potabile, zone în care pesticidele nu trebuie

să fie utilizate sau depozitate;

(d) reducerea pe cât posibil sau suprimarea

aplicării pe sau de-a lungul drumurilor, al

căilor ferate, al suprafețelor foarte

permeabile sau al altor infrastructuri din

apropierea apelor subterane sau de suprafață

sau pe suprafețe impermeabile cu risc mare

de scurgere în apele de suprafață sau în

sistemele de canalizare.

scurgere cu stabilirea zonelor-tampon

pentru protejarea organismelor acvatice

neţintă, a zonelor de protecţie pentru apa

de suprafaţă şi apa subterană, a zonelor

utilizate pentru captarea apei potabile în

care, utilizarea sau depozitarea

produselor de uz fitosanitar este interzisă;

4) reducerea sau eliminarea aplicării

produselor de uz fitosanitar în lungul

drumurilor, căilor ferate, suprafeţelor

permeabile sau altor infrastructuri din

apropierea apelor subterane sau de

suprafaţă sau pe suprafeţe impermeabile

cu risc sporit de scurgere în apele de

suprafaţă sau în sistemele de canalizare.

Articolul 12

Reducerea utilizării pesticidelor sau a

riscurilor în anumite zone

Ținând seama de igiena necesară, de

cerințele de sănătate publică și de

biodiversitate sau de rezultatele evaluării

riscurilor relevante, statele membre se

asigură că utilizarea pesticidelor este redusă

la minimum sau interzisă în anumite zone

specifice. Sunt adoptate măsuri adecvate de

gestionare a riscurilor, iar utilizarea

produselor fitosanitare cu risc redus, astfel

cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr.

1107/2009, precum și măsurile de control

biologic sunt preconizate cu prioritate.

Secțiunea 7.

Reducerea utilizării produselor

de uz fitosanitar și a riscurilor în

anumite zone

40. Agenția Națională pentru Siguranța

Alimentelor monitorizează aplicarea

redusă sau interzisă a utilizării produselor

de uz fitosanitar în zonele specifice

prevăzute de legislația în domeniu, luând

în considerare cerinţele de sănătate

publică, de protecţie şi conservare a

speciilor de floră şi faună sălbatică, din

habitatele naturale privind regimul ariilor

naturale protejate.

41. În zonele specifice menționate la

pct.40, se planifică măsuri de gestionare a

Compatibil

Zonele specifice respective sunt:

(a) zonele utilizate de public sau de

grupurile vulnerabile, astfel cum sunt

definite la articolul 3 din Regulamentul

(CE) nr. 1107/2009, precum parcurile și

grădinile publice, terenurile de sport și de

recreere, curțile școlilor și terenurile de

joacă, și aflate în imediata vecinătate a

instituțiilor de sănătate publică;

(b) zonele protejate, astfel cum sunt definite

în Directiva 2000/60/CE, sau alte zone

identificate în vederea instituirii măsurilor

de conservare necesare în conformitate cu

dispozițiile Directivei 79/409/CEE și cele

ale Directivei 92/43/CEE;

(c) zonele tratate recent, utilizate sau

accesibile lucrătorilor din agricultură.

riscurilor privind efectuarea tratamentelor

cu produse de uz fitosanitar cu risc redus,

promovarea utilizării mijloacelor

biologice de protecție a plantelor sau

interzicerea aplicării tratamentelor

fitosanitare.

42. Zonele specifice prevăzute la pct. 40,

sunt următoarele:

1) zonele utilizate de public sau de

grupurile vulnerabile, precum parcurile,

grădinile publice, terenurile de sport şi de

recreere, curţile şcolilor, terenurile de

joacă şi terenurile aflate în imediata

vecinătate a instituţiilor de sănătate

publică;

2) ariile naturale protejate, stabilite

conform prevederilor Legii nr.

1538/1998, în vederea instituirii

măsurilor de conservare;

3) zonele tratate recent, utilizate sau

accesibile lucrătorilor din agricultură.

Articolul 13

Manipularea și depozitarea pesticidelor și

tratarea ambalajelor și a resturilor de

pesticide (1) Statele membre adoptă măsurile

necesare pentru a se asigura că următoarele

operațiuni efectuate de utilizatori

profesioniști și, după caz, de distribuitori nu

pun în pericol sănătatea umană sau mediul:

(a) depozitarea, manipularea, diluarea și

amestecul pesticidelor înainte de utilizare;

Secțiunea 8.

Gestionarea produselor de uz

fitosanitar și a amabalajului acestora

43. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei

Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor,

monitorizează operaţiunile efectuate de

utilizatorii profesionişti şi, după caz, de

distribuitori dacă acestea nu au impact

asupra sănătății umane sau a mediului:

1) depozitarea, manipularea, diluarea şi

amestecarea produselor de uz fitosanitar

Compatibil

(b) manipularea ambalajelor și a resturilor

de pesticide;

(c) eliminarea amestecurilor din rezervoare

rămase după aplicare;

(d) curățarea echipamentului utilizat după

aplicare; (e) recuperarea sau eliminarea

resturilor de pesticide și a ambalajelor

acestora în conformitate cu legislația

comunitară privind deșeurile.

(2) Statele membre iau toate măsurile

necesare cu privire la pesticidele autorizate

pentru utilizatorii neprofesioniști, pentru a

evita operațiunile de manipulare

periculoase. Aceste măsuri pot prevedea

utilizarea pesticidelor cu toxicitate redusă, a

soluțiilor deja preparate și limite privind

dimensiunea containerelor sau ambalajelor.

(3) Statele membre se asigură că spațiile de

depozitare a pesticidelor pentru uz

profesional sunt construite astfel încât să

împiedice emisiile accidentale. O atenție

deosebită trebuie să fie acordată

amplasamentului, dimensiunilor și

materialelor de construcție.

înainte de utilizare;

2) manipularea ambalajelor şi a

deşeurilor produselor de uz fitosanitar;

3) eliminarea soluțiilor de lucru din

rezervor rămase după aplicare;

4) curăţarea echipamentului utilizat la

aplicarea produselor de uz fitosanitar;

5) colectarea sau eliminarea deşeurilor de

produse de uz fitosanitar şi a ambalajelor

acestora, în conformitate cu legislaţia

privind deşeurile;

6) respectarea cerințelor de către

utilizatorii profesioniști față de spațiile de

depozitare a produselor de uz fitosanitar,

astfel încât acestea să prevină emisiile

accidentale. Este obligatorie respectarea

cerințelor față de amplasament,

dimensiuni și materialele de construcție.

44. Agenţia Naţională pentru Siguranţa

Alimentelor cu subdiviziunile sale

teritoriale informează utilizatorii

profesioniști despre produsele de uz

fitosanitar omologate, întru evitarea

operaţiunilor de utilizare periculoasă,

măsuri care prevăd aplicarea produselor

cu toxicitate redusă, a soluţiilor deja

preparate și despre dimensiunile

containerelor sau a ambalajelor eficiente

pentru aceștea.

Articolul 14

Gestionarea integrată a dăunătorilor

(1) Statele membre iau toate măsurile

Secțiunea 9.

Managementul integrat a

organismelor dăunătoare

Compatibil

necesare pentru promovarea gestionării

dăunătorilor cu un consum redus de

pesticide, acordând prioritate, oricând este

posibil, metodelor nechimice, astfel încât

utilizatorii profesioniști de pesticide să

treacă la utilizarea practicilor și produselor

disponibile pentru remedierea aceleiași

probleme a dăunătorilor, care prezintă cele

mai mici riscuri pentru sănătatea umană și

pentru mediu. Gestionarea dăunătorilor cu

un consum redus de pesticide include

gestionarea integrată a dăunătorilor, precum

și agricultura ecologică, în conformitate cu

Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al

Consiliului din 28 iunie 2007 privind

producția ecologică și etichetarea

produselor ecologice (1).

(2) Statele membre instituie sau susțin

crearea condițiilor necesare punerii în

aplicare a gestionării integrate a

dăunătorilor. În special, statele membre se

asigură că utilizatorii profesioniști au la

dispoziție informații și instrumente pentru

monitorizarea dăunătorilor și pentru luarea

deciziilor, precum și servicii de consultanță

privind gestionarea integrată a dăunătorilor.

(3) Până la 30 iunie 2013, statele membre

prezintă Comisiei un raport privind punerea

în aplicare a alineatelor (1) și (2) și, în

special, privind prezența condițiilor

necesare pentru punerea în aplicare a

gestionării integrate a dăunătorilor.

(4) Statele membre prezintă, în cadrul

45. Planul național de acțiune se axează

pe măsurile de promovare a

managementului corect al organismelor

dăunătoare, aplicării bunelor practici

agricole (BPA) și a sistemului integrat de

protecţie a plantelor, care include

utilizarea metodelor nechimice, cu riscuri

minime pentru sănătatea umană şi mediu

și promovarea producției ecologice.

46. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării

Regionale şi Mediului în colaborare cu

instituțiile de cercetări în domeniu

promovează:

1) politici, recomandări privind

gestionărea corectă a organismelor

dăunătoare;

2) aplicarea redusă a produselor de uz

fitosanitar la o unitate de suprafață

agricolă, acordînd prioritate metodelor

nechimice de protecție a plantelor cu

riscuri minime pentru sănătatea umană și

pentru mediu;

3) informaţii şi instrumente suficiente

utilizatorilor profesionişti pentru

monitorizarea organismelor dăunătoare și

luarea deciziilor, precum şi de servicii de

consultanţă privind gestionarea integrată

a dăunătorilor și selectarea metodelor de

combatere, prietenoase mediului;

4) consum redus de produse de uz

fitosanitar;

5) implementarea agriculturii ecologice.

47. Planul naţional de acţiune prevede

planurilor naționale de acțiune, modalitățile

prin care se asigură că principiile generale

ale gestionării integrate a dăunătorilor,

astfel cum sunt prevăzute la anexa III, sunt

puse în aplicare de către toți utilizatorii

profesioniști de pesticide până la 1 ianuarie

2014. Măsurile destinate să modifice

elemente neesențiale ale prezentei directive

referitoare la modificarea anexei III, pentru

a ține seama de evoluțiile tehnice și

științifice, se adoptă în conformitate cu

procedura de reglementare cu control

menționată la articolul 21 alineatul (2).

(5) Statele membre instituie măsurile

necesare de stimulare a utilizatorilor

profesioniști în vederea punerii în aplicare a

unor orientări specifice pentru anumite

culturi sau sectoare cu privire la gestionarea

integrată a dăunătorilor, pe bază de

voluntariat. Autoritățile publice și/sau

organizațiile care îi reprezintă pe anumiți

utilizatori profesioniști pot elabora astfel de

orientări. Statele membre fac trimiteri la

acele orientări pe care le consideră relevante

și potrivite în cadrul planurilor naționale de

acțiune.

modalităţi și principii generale ale

gestionării integrate a organismelor

dăunătoare, aplicate de către utilizatorii

profesionişti, conform anexei nr. 3.

48. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării

Regionale şi Mediului promovează

măsuri de subvenționare a producătorilor

autohtoni de mijloace biologice și

microbiologice de protecție a plantelor și

a utilizatorilor profesioniști care

utilizează aceste mijloace, întru

stimularea producției și utilizării

mijloacelor date în sistemele de protecție

integrată a plantelor, prietenoase

mediului.

CAPITOLUL V

INDICATORI, RAPOARTE ȘI

SCHIMBURI DE INFORMAȚII

Articolul 15

Indicatori

(1) Se stabilesc indicatori de risc armonizați,

menționați în anexa IV. Cu toate acestea,

Secţiunea 10.

Raportarea şi schimbul de informaţii

49. Agenția Națională pentru Siguranța

Alimentelor:

1) abordează, în cadrul relațiilor de

colaborare cu tările terțe, probleme

Compatibil

statele membre pot continua să folosească

indicatorii naționali existenți sau pot adopta

alți indicatori adecvați, pe lângă cei

armonizați.

Măsurile destinate să modifice elemente

neesențiale ale prezentei directive

referitoare la modificarea anexei IV, pentru

a ține seama de evoluțiile tehnice și

științifice, se adoptă în conformitate cu

procedura de reglementare cu control

menționată la articolul 21 alineatul (2).

(2) Statele membre:

(a) calculează indicatorii de risc armonizați

prevăzuți la alineatul (1), folosind datele

statistice culese în conformitate cu legislația

comunitară privind statisticile referitoare la

produsele fitosanitare și alte date relevante;

(b) identifică tendințele în ceea ce privește

utilizarea anumitor substanțe active;

(c) identifică elementele prioritare, precum

substanțele active, culturile, regiunile sau

practicile care necesită o atenție deosebită

sau bunele practici care pot constitui

exemple în vederea realizării obiectivelor

prezentei directive de reducere a riscurilor și

efectelor utilizării pesticidelor asupra

sănătății umane și asupra mediului și de

încurajare a dezvoltării și introducerii

procesului de gestionare integrată a

dăunătorilor și a unor tehnici sau abordări

alternative pentru a reduce dependența de

utilizarea pesticidelor.

(3) Statele membre comunică Comisiei și

privind utilizarea durabilă a produselor de

uz fitosanitar, schimbul de informații

despre cele mai bune practici în domeniul

utilizării durabile a acestora și gestionării

integrate a organismelor dăunătoare;

2) prezintă anual Guvernului, pănă la

data de 15 februarie al anului următor

anului de gestiune, raportul privind

progresul înregistrat la implementarea

Planului de acțiuni.

50. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării

Regionale şi Mediului, în Planul național

de acțiune va include acțiuni privind

elaborarea și înaintarea Ministerului

Justiției a propunerilor de sancţionare

pentru încălcarea prevederilor cadrului

normativ național în domeniul respectiv.

Sancţiunile propuse vor fi eficace,

proporţionale, cu efect de descurajare.

celorlalte state membre rezultatele

evaluărilor desfășurate în conformitate cu

alineatul (2) și pun aceste informații la

dispoziția publicului.

(4) Comisia calculează indicatorii de risc la

nivel comunitar folosind datele statistice

culese în conformitate cu legislația

comunitară privind statisticile referitoare la

produsele fitosanitare și alte date relevante,

în vederea estimării tendințelor în materie

de riscuri asociate utilizării pesticidelor.

Comisia folosește aceste date și informații și

în scopul de a evalua progresul înregistrat în

realizarea obiectivelor altor politici

comunitare care vizează reducerea efectelor

pesticidelor asupra sănătății umane și asupra

mediului. Rezultatele sunt puse la dispoziția

publicului pe pagina de Internet menționată

la articolul 4 alineatul (4).

Articolul 16

Raportarea

Comisia prezintă periodic Parlamentului

European și Consiliului un raport privind

progresul înregistrat în ceea ce privește

punerea în aplicare a prezentei directive,

însoțit, după caz, de propuneri de

amendamen

CAPITOLUL VI

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 17

Sancțiuni

Statele membre stabilesc sancțiunile

aplicabile în cazul încălcării dispozițiilor

naționale adoptate în temeiul prezentei

directive și iau toate măsurile necesare în

vederea asigurării punerii lor în aplicare.

Sancțiunile prevăzute trebuie să fie eficace,

proporționale și cu efect de descurajare.

Statele membre comunică aceste dispoziții

Comisiei până la 26 noiembrie 2012, și ◄

informează fără întârziere Comisia în

legătură cu orice modificare ulterioară

Articolul 18

Schimb de informații și bune practici

Comisia prezintă ca temă de dezbatere

prioritară în cadrul grupului de experți

privind strategia tematică privind utilizarea

durabilă a pesticidelor schimbul de

informații și de cele mai bune practici în

domeniul utilizării durabile a pesticidelor și

al gestionării integrate a dăunătorilor.

Articolul 19

Taxe și tarife

(1) Statele membre își pot recupera costurile

asociate activităților desfășurate în baza

obligațiilor care decurg din prezenta

directivă prin intermediul unor taxe sau

tarife.

(2) Statele membre se asigură că taxele sau

tarifele menționate la alineatul (1) sunt

stabilite într-o manieră transparentă și că

acestea corespund costului real al

activităților desfășurate.

Articolul 20

Standardizarea

(1) Standardele menționate la articolul 8

alineatul (4) din prezenta directivă se

stabilesc în conformitate cu procedura

prevăzută la articolul 6 alineatul (3) din

Directiva 98/34/CE a Parlamentului

European și a Consiliului din 22 iunie 1998

de stabilire a unei proceduri pentru

furnizarea de informații în domeniul

standardelor și reglementărilor tehnice și al

normelor privind serviciile societății

informaționale (1).

Solicitarea de elaborare a acestor standarde

poate fi realizată în consultare cu comitetul

menționat la articolul 21 alineatul (1).

(2) Comisia publică referințele standardelor

în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(3) În cazul în care un stat membru sau

Comisia consideră că un standard armonizat

nu satisface în întregime cerințele pe care le

acoperă și care sunt prevăzute în anexa II,

Comisia sau statul membru în cauză

înaintează problema comitetului instituit

prin articolul 5 din Directiva 98/34/CE,

prezentând argumentele. După consultarea

organismelor de standardizare europene

relevante, comitetul pronunță avizul său fără

întârziere.

În lumina avizului comitetului, Comisia

decide să publice sau să nu publice, să

publice cu restricție, să mențină, să mențină

fără restricție sau să retragă referințele la

standardul armonizat în cauză în sau din

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Comisia informează organismul de

standardizare european în cauză și, în cazul

în care este necesar, solicită revizuirea

standardelor armonizate în cauză.

Articolul 21

Procedura comitetului

(1) Comisia este asistată de către Comitetul

permanent pentru lanțul alimentar și

sănătatea animalelor înființat în temeiul

articolului 58 din Regulamentul (CE) nr.

178/2002 al Parlamentului European și al

Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire

a principiilor și a cerințelor generale ale

legislației alimentare, de instituire a

Autorității Europene pentru Siguranța

Alimentară și de stabilire a procedurilor în

domeniul siguranței produselor alimentare

(2). (2) Atunci când se face trimitere la

prezentul alineat, se aplică articolul 5a

alineatele (1)-(4) și articolul 7 din Decizia

1999/468/CE, având în vedere dispozițiile

articolului 8 din respectiva decizie.

Irelevant

Articolul 23

Transpunerea

(1) Statele membre asigură intrarea în

vigoare a actelor cu putere de lege și a

actelor administrative necesare pentru a se

conforma prezentei directive până la 26

noiembrie 2011. Atunci când statele

membre adoptă măsurile respective, acestea

conțin o trimitere la prezenta directivă sau

sunt însoțite de o asemenea trimitere la data

publicării lor oficiale. Statele membre

stabilesc modalitatea de efectuare a acestei

trimiteri.

(2) Statele membre comunică Comisiei

textele principalelor dispoziții de drept

intern pe care le adoptă în domeniul

reglementat de prezenta directivă

Irelevant

Articolul 24

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în ziua

următoare datei publicării în Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene.

Articolul 25

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor

membre.

ANEXA I

Anexa nr.1

la Hotărârea Guvernului

nr. ____ din _____2019

Compatibil

Temele de formare menționate la

articolul 5

1. Toată legislația relevantă referitoare la

pesticide și la utilizarea acestora.

2. Existența produselor fitosanitare ilegale

(contrafăcute), riscurile legate de acestea și

metodele de identificare a acestui tip de

produse.

3. Pericole și riscuri asociate pesticidelor și

modalitățile de identificare și control ale

acestora, în special:

(a) riscurile pentru oameni (operatori,

rezidenți, trecători, persoane care intră în

zonele tratate și persoane care manipulează

sau consumă produse tratate), precum și

modul în care aceste riscuri sunt agravate de

factori precum fumatul;

(b) simptomele otrăvirii cu pesticide și

măsurile de prim ajutor;

(c) riscurile pentru plantele care nu sunt

vizate, pentru insectele folositoare, fauna

sălbatică, biodiversitate și mediu în general.

4. Noțiuni privind strategiile și tehnicile de

gestionare integrată a culturilor, principiile

agriculturii biologice, metodele biologice de

luptă împotriva dăunătorilor; informații

privind principiile generale, precum și

Tematici de formare profesională

1. Cadrul normativ național care

reglementează activitățile cu produse de

uz fitosanitar pe segmentul ”omologare-

utilizare”.

2. Impactul plasării pe piaţa internă a

produselor de uz fitosanitar

contrafăcute/ilegale, riscurile pentru

sănătate şi mediu, reprezentate de acestea

şi metodele de identificare a produselor

de acest tip.

3. Pericole şi riscuri asociate produselor

de uz fitosanitar, modalităţile de

identificare şi control ale acestora, în

special:

1) riscurile pentru operatori, rezidenţi,

trecători, persoane care intră în zonele

tratate şi persoane care manipulează sau

consumă produse vegetale tratate, precum

şi modul în care aceste riscuri sunt

agravate de factori precum fumatul;

2) simptomele intoxicaţiilor cu produse

de uz fitosanitar şi măsurile de prim

ajutor;

3) riscurile pentru plantele-neţintă, pentru

insectele folositoare, fauna sălbatică,

biodiversitate şi mediu în general.

4. Noţiuni privind strategiile şi tehnicile

de gestionare integrată a culturilor,

principiile agriculturii ecologice,

metodele biologice și microbiologice de

combatere a organismelor dăunătoare,

orientări specifice pentru anumite culturi

sau sectoare cu privire la gestionarea

integrată a dăunătorilor.

5. Inițiere în evaluarea comparativă la nivel

de utilizator, pentru a ajuta utilizatorii

profesioniști să aleagă, într-o situație dată,

produsul cu cele mai puține efecte

secundare asupra sănătății umane, asupra

organismelor care nu sunt vizate și asupra

mediului, dintre toate produsele autorizate,

pentru a remedia o anumită problemă cu

dăunătorii.

6. Măsuri menite să reducă la minimum

riscurile pentru oameni, pentru organismele

care nu sunt vizate și pentru mediu: practici

de lucru sigure pentru depozitarea,

manipularea și amestecul pesticidelor,

precum și eliminarea ambalajelor goale, a

altor materiale contaminate și a surplusului

de pesticide (inclusiv amestecurile rămase

în rezervor) sub formă concentrată sau

diluată; metode recomandate pentru a

controla expunerea operatorului

(echipament de protecție individuală).

7. Abordări bazate pe risc, care țin seama de

variabilele locale pentru bazinele

hidrografice, precum clima, tipurile de sol și

de culturi, precum și gradul de denivelare.

8. Proceduri de pregătire a echipamentului

de aplicare înainte de utilizare, mai ales

informaţii privind principiile generale,

inclusiv orientări specifice pentru

anumite culturi sau sectoare cu privire la

gestionarea integrată a dăunătorilor.

5. Familiarizarea utilizatorilor

profesionişti cu criteriile de selectare a

produsului de uz fitosanitar omnologat,

cu efecte secundare minime asupra

sănătăţii umane, asupra organismelor-

neţintă şi asupra mediului, întru

remedierea problemelor ce implică

organismele dăunătoare.

6. Măsuri privind reducerea la minim a

riscurilor pentru oameni, organismele-

neţintă şi mediu, practici de lucru sigure

pentru depozitarea, manipularea

produselor de uz fitosanitar, eliminarea

ambalajelor goale, a altor materiale

contaminate şi a surplusului de produse

de uz fitosanitar, inclusiv amestecurile

rămase în rezervor sub formă concentrată

sau diluată, metode recomandate pentru

controlul expunerii operatorului, cerințe

față de echipamentul de protecţie

individuală.

7. Abordări bazate pe risc, care ţin seama

de variabilele locale pentru bazinele

hidrografice, precum clima, tipurile de

sol şi de culturi, precum şi gradul de

denivelare.

8. Proceduri de pregătire a

echipamentului de aplicare înainte de

pentru etalonare, și pentru a face astfel încât

funcționarea acestuia să prezinte riscuri

minime pentru utilizator, celelalte persoane

și speciile animale și vegetale neluate în

considerare, precum și pentru biodiversitate

și mediu, inclusiv resursele de apă;

9. Utilizarea și întreținerea echipamentului

de aplicare a pesticidelor și tehnicile

specifice de pulverizare (de exemplu,

pulverizarea volumelor mici și duzele cu

deviere mică), precum și obiectivele

controlului tehnic al pulverizatorilor în

folosință și metodele de ameliorare a

calității pulverizării. Riscuri specifice legate

de utilizarea echipamentelor de aplicare

manuală a pesticidelor sau a

pulverizatoarelor de spate și măsurile

relevante de gestionare a riscului.

10. Măsuri de urgență pentru protejarea

sănătății umane, a mediului și a resurselor

de apă în caz de deversare accidentală,

contaminare și condiții meteorologice

extreme care ar putea conduce la riscuri de

percolare a pesticidelor.

11. Atenție deosebită în zonele protejate

stabilite în conformitate cu articolele 6 și 7

din Directiva 2000/60/CE.

12. Structuri de monitorizare a sănătății și

facilități de acces la dotările publice pentru

a semnala orice incident sau incident bănuit.

13. Păstrarea evidenței utilizării

utilizare, în special pentru etalonare,

astfel încât funcţionarea acestuia să

prezinte riscuri minime pentru sănătatea

umană, speciile de floră şi faună-neţintă

şi mediu

9. Utilizarea şi întreţinerea

echipamentului de aplicare a produselor

de uz fitosanitar şi tehnicile specifice de

pulverizare, spre exemplu, pulverizarea

volumelor mici şi duzele cu deviere

minimă, obiectivele controlului tehnic al

pulverizatoarelor în folosinţă şi metodele

de ameliorare a calităţii pulverizării.

Riscuri specifice legate de utilizarea

echipamentelor de aplicare manuală a

produselor de uz fitosanitar sau a

pulverizatoarelor de spate şi măsurile

relevante de gestionare a riscului.

10. Măsuri de urgenţă pentru protejarea

sănătăţii umane, a mediului şi a resurselor

de apă în caz de deversare accidentală,

contaminare în condiţii meteorologice

extreme, care ar putea conduce la riscuri

de percolare (infiltrare) a produselor de

uz fitosanitar în sol.

11. Interdicţii în zonele protejate stabilite

în conformitate cu cadrul normativ

național în domeniul apei. 12. Monitorizarea stării de sănătate a

populației şi facilităţi de acces pentru

semnalarea oricărui incident sau incident

bănuit.

pesticidelor, în conformitate cu legislația

relevantă.

13. Păstrarea evidenţei utilizării

produselor de uz fitosanitar în

conformitate cu legislaţia în domeniu.

ANEXA II

Cerințe în materie de sănătate, siguranță

și protecția mediului legate de inspecția

echipamentului de aplicare a pesticidelor

Inspecția echipamentului de aplicare a

pesticidelor acoperă toate aspectele

importante în vederea atingerii unui înalt

grad de siguranță și protecție pentru

sănătatea umană și pentru mediu.

Eficacitatea optimă a aplicării ar trebui

asigurată printr-o bună operare a

dispozitivelor și a funcțiilor echipamentului

pentru a garanta îndeplinirea următoarelor

obiective. Echipamentul de aplicare a

pesticidelor trebuie să funcționeze în mod

fiabil și să fie folosit în mod corespunzător,

în scopul pentru care a fost conceput, pentru

a garanta că pesticidele pot fi dozate și

distribuite cu exactitate. Echipamentul

trebuie să fie într-o stare de funcționare care

să permită cu ușurință umplerea și golirea

completă a acestuia în deplină siguranță și

să prevină scurgerea pesticidelor. De

asemenea, trebuie să permită curățarea

completă cu ușurință. În plus, trebuie să

Anexa nr.2

la Hotărârea Guvernului

nr. ____ din _____2019

Cerinţe în materie de sănătate,

siguranţă şi protecţia mediului, în

raport cu inspecţia echipamentului

de aplicare a produselor de uz

fitosanitar

1. Cerințe generale față de echipament

1) Inspecţia echipamentului de aplicare a

produselor de uz fitosanitar cuprinde cele

mai importante aspecte în vederea

atingerii unui înalt grad de siguranţă şi

protecţie pentru sănătatea umană şi

pentru mediu. Eficacitatea optimă a

aplicării tratamentelor va fi asigurată

printr-o bună operare a dispozitivelor şi a

funcţiilor echipamentului pentru

garantarea îndeplinirii următoarelor

obiective:

a) echipamentul de aplicare a produselor

de uz fitosanitar va funcţiona în mod

fiabil, va fi utilizat conform cerințelor

tehnice pentru garantarea dozării şi

distribuirii cu exactitate a produselor;

b) echipamentul va fi într-o stare de

funcţionare care să permită cu uşurinţă

umplerea şi golirea completă a acestuia în

deplină siguranţă şi să prevină scurgerea

Compatibil

garanteze siguranța operațiilor și să poată fi

controlat și oprit imediat din locul

operatorului. Atunci când sunt necesare,

reglările trebuie să fie simple, precise și să

poată fi reproduse.

Ar trebui să se acorde o atenție deosebită

următoarelor elemente:

1. Elementele de transmisie

Elementele de siguranță ale arborelui de

transmisie și elementele de siguranță ale

conectorului la alimentarea electrică trebuie

să se afle la locul lor și în stare bună și

nimic nu trebuie să împiedice dispozitivele

de protecție sau orice piesă de transmisie

mobilă sau rotativă să își îndeplinească

funcțiile, astfel încât să se asigure protecția

operatorului.

2. Pompa

Volumul pompei trebuie adaptat nevoilor

echipamentului, iar pompa trebuie să

funcționeze corect pentru a garanta o rată de

aplicare stabilă și fiabilă. Pompa nu trebuie

să aibă scurgeri.

3. Agitarea

Dispozitivele de agitare trebuie să asigure o

recirculare adecvată, astfel încât

concentrația să fie omogenă în tot amestecul

de lichid pentru pulverizare din rezervor.

4. Rezervorul

Rezervoarele, precum și indicatoarele de

nivel, dispozitivele de umplere, sitele și

filtrele, sistemele de golire și de clătire,

produselor de uz fitosanitar. De

asemenea, procesul de curăţare va fi

accesibil și complet și va garanta

siguranţa operaţiilor în vederea verificării

și stopării imediate a acestuia de la locul

aflării operatorului. Lucrările de reglare

vor fi simple, precise cu posibilitate de a

fi reproduse.

2. Elementele de transmisie. Elementele

de siguranţă ale arborelui de transmisie şi

elementele de siguranţă ale conectorului

la alimentarea electrică se vor afla la

locul lor, într-o stare bună să nu

împiedice dispozitivele de protecţie sau

orice piesă de transmisie mobilă ori

rotativă, să îndeplinească funcţiile, astfel

încât să se asigure protecţia operatorului.

3. Pompa. Volumul pompei va fi adaptat

cerințelor echipamentului, iar pompa va

funcţiona corect pentru a garanta o rată

de aplicare stabilă şi fiabilă. Pompa nu

trebuie să aibă scurgeri.

4. Agitarea. Dispozitivele de agitare vor

asigura o recirculare adecvată, astfel încât

concentraţia să fie omogenă în tot

amestecul de lichid pentru pulverizare din

rezervor.

5. Rezervorul. Rezervoarele, precum şi

indicatoarele de nivel, dispozitivele de

umplere, sitele şi filtrele, sistemele de

golire şi de clătire, precum şi

precum și dispozitivele de amestecare

trebuie să funcționeze astfel încât să reducă

la minimum deversarea accidentală,

distribuirea neregulată a concentrației,

expunerea operatorului și depunerile din

rezervor.

5. Sistemele de măsură, comandă și

reglare Toate dispozitivele de măsură, de

pornire și de oprire, de reglare a presiunii

și/sau a debitului trebuie să fie calibrate

corespunzător și să funcționeze în mod

corect și nu trebuie să existe scurgeri.

Controlul presiunii și acționarea

dispozitivelor de reglare a presiunii trebuie

să fie ușor de realizat în timpul aplicării.

Dispozitivele de reglare a presiunii trebuie

să își mențină o presiune de lucru constantă

pentru un regim de funcționare constantă a

pompei, pentru a garanta aplicarea unui

volum constant.

6. Țevile și conductele

Țevile și conductele trebuie să fie într-o

stare bună pentru a evita perturbări ale

debitului lichidelor sau deversări

accidentale în caz de spargere. Nu trebuie să

existe scurgeri la nivelul țevilor și

conductelor atunci când echipamentul este

utilizat la presiunea maximă de operare.

7. Filtrele

În vederea evitării turbulențelor și a unei

repartizări neomogene a conținutului,

filtrele trebuie să fie în stare bună, iar

țesătura acestora trebuie să corespundă

dispozitivele de amestecare vor funcţiona

astfel, încât să reducă la minimum

deversarea accidentală, distribuirea

neregulată a concentraţiei, expunerea

operatorului şi depunerile din rezervor.

6. Sistemele de măsură, comandă şi

reglare. Dispozitivele de măsură, de

pornire şi de oprire, de reglare a presiunii

şi/sau a debitului vor fi calibrate şi vor

funcţiona în mod corect fără să existe

scurgeri. Controlul presiunii şi acţionarea

dispozitivelor de reglare a presiunii

necesită a fi uşor de realizat în timpul

aplicării. Dispozitivele de reglare a

presiunii vor menţine presiunea de lucru

constantă pentru un regim de funcţionare

constant al pompei, pentru a garanta

aplicarea unui volum constant.

7. Ţevile şi conductele. Ţevile şi

conductele se vor menține într-o stare

bună pentru evitarea perturbării debitului

lichidelor sau deversării accidentale în

caz de spargere. Nu se admit scurgeri la

nivelul ţevilor şi conductelor în cazul

utilizării echipamentului la presiunea

maximă de operare.

8. Filtrele. În vederea evitării

turbulenţelor şi a unei repartizări

neomogene a conţinutului, filtrele vor fi

în stare bună, iar ţesătura acestora va

corespunde mărimii duzelor din

mărimii duzelor din pulverizator. Atunci

când există, sistemul de indicare a înfundării

filtrelor trebuie să funcționeze corect.

8. Rampa (pentru echipamentul de

pulverizare a pesticidelor prin

intermediul unei rampe orizontale aflate

aproape de cultura sau materialul care

este tratat)

Rampa trebuie să fie în stare bună și stabilă

în toate direcțiile. Sistemele de fixare și

reglare, precum și dispozitivele care permit

amortizarea mișcărilor neintenționate și

compensarea pantei trebuie să funcționeze

în mod corespunzător.

9. Duzele

Duzele trebuie să funcționeze corect, astfel

încât să se evite orice scurgere în momentul

opririi pulverizării. Pentru a asigura

omogenitatea pulverizării, debitul fiecărei

duze nu trebuie să devieze semnificativ față

de debitul nominal indicat în tabelele

furnizate de fabricant.

10. Distribuirea

Distribuirea transversală și verticală (în

cazul aplicării pe culturile verticale) a

amestecului de produse pentru pulverizare

în zona vizată trebuie să se facă uniform,

dacă este cazul.

11. Ventilatorul (pentru echipamentul de

pulverizare a pesticidelor cu flux de aer)

Ventilatorul trebuie să fie în stare bună și să

producă un curent de aer stabil și fiabil.

pulverizator. Sistemul de indicare a

înfundării filtrelor trebuie să funcţioneze

corect atunci când există.

9. Rampa. Echipamentul de pulverizare

a produselor de uz fitosanitar prin

intermediul rampei orizontale aflate

aproape de cultura sau materialul tratăat

va fi în stare bună şi stabilă. Sistemele de

fixare şi reglare, precum şi dispozitivele

care permit amortizarea mişcărilor

neintenţionate şi compensarea pantei vor

funcţiona în limita condițiilor tehnice.

10. Duzele. Duzele vor funcţiona corect,

astfel încât să se evite orice scurgere în

momentul opririi pulverizării. Pentru

asigurarea omogenității pulverizării,

debitul fiecărei duze nu trebuie să devieze

semnificativ faţă de debitul nominal

indicat în informația furnizată de

producătorul acestora.

11. Distribuirea. Distribuirea

transversală şi verticală, în cazul aplicării

pe culturile verticale, a amestecului de

produse pentru pulverizare în zona vizată,

se va efectua uniform.

12. Ventilatorul. Echipament de

pulverizare a produselor de uz fitosanitar

cu flux de aer, care se va menține în stare

bună pentru producerea unui curent de

aer stabil şi fiabil.

ANEXA III

Principiile generale ale gestionării

integrate a dăunătorilor

1. Prevenirea apariției și/sau eliminarea

organismelor dăunătoare ar trebui să se

realizeze sau să fie sprijinită prin

intermediul mai multor metode și, în

special, prin:

— rotația culturilor;

— utilizarea unor tehnici de cultivare

adecvate (de exemplu tehnica semănatului

tardiv, datele și densitățile semănatului,

subînsămânțarea, aratul de conservare,

curățarea și însămânțarea directă);

— utilizarea, după caz, a varietăților

rezistente/tolerante, precum și a semințelor

și a materialului săditor standard/certificat;

— utilizarea fertilizării echilibrate, a

unor practici de stropire cu var și de

irigare/drenare;

— prevenirea răspândirii organismelor

dăunătoare prin măsuri de igienă (de

exemplu prin curățarea permanentă a

mașinilor și a echipamentului);

Anexa nr.3

la Hotărârea Guvernului

nr. ____ din _____2019

Principiile generale

ale managementului integrat al

organismelor dăunătoare

1. Prevenirea apariţiei şi/sau eliminarea

organismelor dăunătoare se va realiza

prin implementarea metodelor, precum:

1) rotaţia culturilor;

2) aplicarea tehnologiilor recomandate de

cultivare (spre exemplu tehnici de lucrare

a solului și însămânţarea directă,

respectarea termenului de însîmînțare și a

densității plantelor la hectar,

subînsămânţarea, altele);

3) utilizarea soiurilor/hibrizilor

rezistente/tolerante la organismele

dăunătoare, precum şi a materialului

semincer certificat;

4) fertilizarea echilibrată, irigarea,

drenarea;

5) prevenirea răspândirii organismelor

dăunătoare prin aplicarea măsurilor de

igienizare, curăţarea permanentă a

maşinilor şi a echipamentului;

6) protejarea şi răspândirea faunei utile

prin aplicarea măsurilor biologice de

protecție a plantelor sau utilizarea

tehnologiilor de producție ecologică, în

Compatibil

— protejarea și răspândirea organismelor

benefice importante, de exemplu prin

măsuri adecvate de protejare a plantelor sau

prin utilizarea infrastructurilor ecologice

înăuntrul și în afara locurilor de producție.

2. Organismele dăunătoare trebuie să fie

monitorizate cu ajutorul unor metode și

instrumente adecvate, atunci când acestea

sunt disponibile. Printre instrumentele

adecvate ar trebui să se numere observațiile

efectuate în câmp, precum și sistemele

fiabile din punct de vedere științific pentru

avertizare sonoră, prognoză și diagnoză

timpurie, atunci când este posibil, precum și

apelarea la consultanță din partea unor

profesioniști calificați.

3. Pe baza rezultatelor monitorizării,

utilizatorul profesionist trebuie să decidă

dacă și când să aplice măsurile de protecția

plantelor. Valorile-limită solide și fiabile

din punct de vedere științific sunt

componente esențiale în procesul de luare a

deciziilor. Pentru organismele dăunătoare,

valorile-limită stabilite pentru regiunea în

cauză, zonele specifice, culturile și

condițiile climaterice speciale trebuie luate

în considerare înainte de aplicarea

tratamentelor, atunci când acest lucru este

posibil.

cîmp deschis sau terenuri protejate.

2. Monitorizarea organismelor dăunătoare

se va efectua prin aplicarea metodelor şi

instrumentelor specifice disponibile și se

va axa pe observaţiile efectuate în câmp,

pe sisteme fiabile din punct de vedere

ştiinţific pentru avertizare, diagnoza și

prognoza timpurie, inclusiv prin

consultarea specialiștilor instituțiilor

publice de profil.

3. Pe baza rezultatelor monitorizării,

utilizatorul profesionist decide asupra

efectuării măsurilor de protecţie a

plantelor. Procesul de luare a deciziilor se

bazează argumentarea impactului din

punct de vedere ştiinţific și economic.

Aplicarea tratamentelor fitosanitare

pentru organismele dăunătoare se va baza

pe valorile-limită stabilite pentru zona în

cauză, pentru zonele, culturile şi

condiţiile climaterice specifice, factori

luați în considerare pînă la aplicarea

tratamentelor, în cazul în care este

posibil.

4. Metodele durabile biologice, fizice și alte

metode nechimice trebuie preferate

metodelor chimice, dacă acestea asigură un

control corespunzător al dăunătorilor.

5. Pesticidele aplicate trebuie să fie cât se

poate de specifice pentru ținta vizată și

trebuie să aibă efecte secundare minime

asupra sănătății umane, asupra organismelor

care nu sunt vizate și asupra mediului.

6. Utilizatorul profesionist ar trebui să

mențină utilizarea pesticidelor și alte forme

de intervenție la nivelurile minime necesare,

de exemplu prin aplicarea unor doze reduse,

prin frecvența redusă a aplicării sau prin

aplicări parțiale, în condițiile în care nivelul

de risc pentru vegetație este acceptabil, iar

acestea nu măresc riscul de dezvoltare a

rezistenței în cadrul populațiilor de

organisme dăunătoare.

7. Atunci când se cunoaște riscul rezistenței

față de o măsură de protecție a plantelor și

când nivelul organismelor dăunătoare

necesită aplicări repetate de pesticide pe

culturi, ar trebui aplicate strategiile

antirezistență disponibile, pentru menținerea

eficacității produselor. Aceasta ar putea

include utilizarea pesticidelor multiple cu

modalități diferite de acțiune.

4. Metodele de protecție a plantelor,

biologică, fizică şi nechimice vor fi

prioritare metodelor chimice, dacă

acestea asigură menținea organismelor

dăunătoare în limita pragului economic

de dăunare (PED).

5. Produsele de uz fitosanitar permise

utilizării pentru organismul dăunător țintă

vor avea impact minim asupra sănătăţii

umane, mediului și organismelor-neţintă.

6. Utilizatorul profesionist va menţine

aplicarea produselor de uz fitosanitar și

alte forme de intervenţie la nivelurile

minime, prin aplicarea unor norme de

consum reduse, frecvenţă redusă sau prin

aplicări parţiale, în condiţiile în care

nivelul de risc pentru cultura dată este

acceptabil, iar acestea nu măresc riscul de

dezvoltare a rezistenţei populaţiilor

organismelor dăunătoare.

7. În cazul în care apare riscul rezistenţei

faţă de o măsură de protecţie a plantelor,

iar nivelul populaţiei organismelor

dăunătoare necesită repetarea

tratamentelor fitosanitare la culturi, se vor

aplica măsuri antirezistenţă disponibile,

pentru menţinerea eficacităţii produselor.

Măsurile în cauză includ utilizarea

produselor de uz fitosanitar cu spectru

divers de acţiune.

8. Pe baza înregistrărilor referitoare la

utilizarea pesticidelor și a monitorizării

organismelor dăunătoare, utilizatorul

profesionist ar trebui să verifice reușita

măsurilor de protecție a plantelor aplicate.

8. Pe baza înregistrărilor privind

utilizarea produselor de uz fitosanitar şi

rezultatelor monitorizării organismelor

dăunătoare, utilizatorul profesionist va

evalua eficacitatea măsurilor de protecţie

a plantelor aplicate.

ANEXA IV

Indicatori de risc armonizați

Secretar general de Stat Iurie UȘURELU

Ex. Olga Savencov Tel.:022 204 545

MINISTERUL AGRICULTURII,

DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI MEDIULUI

AL REPUBLICII MOLDOVA

MINISTRY OF AGRICULTURE,

REGIONAL DEVELOPMENT AND ENVIRONMENT

OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA

MD-2005, Chişinău, 9 Constantin Tănase Str Tel. 20 45 81; Fax 22 07 48, E-mail: madrm@madrm.gov.md. WEB: www.madrm.gov.md

Nr.23-05/756 din 22.02.2019

Cancelaria de Stat

CEREREprivind înregistrarea de către Cancelaria de Stat a proiectelor de acte

care urmează a fi anunţate în cadrul şedinţei secretarilor generali de stat

Nr.crt.

Criterii de înregistrare Nota autorului

1. Tipul şi denumirea proiectului Proiectul hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea cadrului de acţiune în vederea utilizării durabile a produselor de uz fitosanitar

2. Autoritatea care a elaborat proiectul Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului

3. Justificarea depunerii cererii (indicaţia corespunzătoare sau remarca precum că proiectul este elaborat din iniţiativa autorului)

Executarea măsurii prevăzute la secţiunea 6- Domeniul fitosanitar a Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2017-2019, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1472/2016 (termen de realizare- 2019).

4. Lista autorităţilor şi instituţiilor a căror avizare este necesară

Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Finanţelor;Ministerul Economiei şi Infrastructurii;Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător; Ministerul Justiţiei;Centrul Naţional Anticorupţie Centrul de Armonizare a Legislaţiei,Asociaţia fermierilor din Moldova.Consiliul concurenţei.

5. Termenul-limită pentru depunerea avizelor/expertizelor

10 zile lucrătoare

6. Numele, prenumele, funcţia şi datele de contact ale persoanei responsabile de promovarea proiectului

Veronica Tertea, şef Direcţie,Tel. 022 204523. ’e-mail: veronica.tertea@madrm.gov.md;

Olga Save^ f Ş S05su j « p5in§sp91 ] s§Tel. 022 204 5A5jVl ol d S i gn S i gn atu re ^ .,4 ,

Location: Moldova

e-mail: olga.savencov@madrm.gov.md;7. Anexe (proiectul actului care se solicită a

fi înregistrat, nota informativă cu documentele de însoţire)

1) Proiectul hotărârii Guvernului2) Nota informativă3) Analiza Impactului de Reglementare (AIR).

8. Data şi ora depunerii cererii (semnat electronic)9. Semnătura (semnat electronic)