[tY R0 B I - cdn4.libris.ro - Kim Stanley Robinson... · 12 KIM STANLEY ROBINSON A coborAt cu greu...

11
l{l ill " [TA]t [tY R0 B I l{ $ 0 }t AN Traducere din limba englezi GasRrEr SronN NEMIRA

Transcript of [tY R0 B I - cdn4.libris.ro - Kim Stanley Robinson... · 12 KIM STANLEY ROBINSON A coborAt cu greu...

l{l ill " [TA]t [tY R0 B I l{ $ 0 }t

ANTraducere din limba englezi

GasRrEr SronN

NEMIRA

PRIBEGIA LUI LOON

Am avut un gaman rdu.Asta spunea Thornl de fiecare datd cAnd el insugi fdcea ceva

rdu. Daci cineva protesta in legdturd cu ceva, iqi ridica cosilelelungi, cdrunte gi-i ardta umflIturile rogietice Ei diforme aflate injurul canalelor auriculare. CAnd era copil, ;amanul lui ii infipseseace din os prin urechi, iar apoi le sfAgiase in lateral penrru a-l ajutasi linl minte anumite lucruri. CAnd voia sd obgind acelagi rezul-tat, Thorn il lovea cu putere pe Loon2 peste ureche ,iar apoi ardtaspre propriul cap, inclinAndu-I, gest prin care voia sd spund:

,Crezi ci ai suferit mult?'Acum il prinsese pe Loon de brag qi il tAra de-a lungul potecii

care ducea spre StAnca lui Pika, pe culmea care se indlla intreValea de Sus gi cea de Jos. Era spre sfArgitul dupi-amie zii, iarnorii jogi se rostogoleau deasupra caperelor, miturAnd culmilemai inalte ale landei, inchipuind un acoperig cenugiu al lumii.Dedesubtul acestuia, un gir de barbali piqeau pe o clrare de-alungul crestei, urmAndu-l pe Thorn in misiunea qamanului. Sosisemomentul ca Loon sI porneascd in pribegie.

- De ce tocmai in noaptea asta? protestase Loon. Vine o fur-tun5, nu vedeli?

- Am avut un gaman rdu.

1 ,Ghimpe" (n. tr.).2

"Cufundar" (n. tr").

IO KIM STANLEY ROBINSON

Agadar, se aflau acolo. PAni la ultimul, surAzAndu-i intristali

9i cletinAnd din cap, barbalii l-au imbriliqat indelung pe Loon.

Privirile lor ii spuneau ci urma sa aibe parce de o noapte cum-

plite. Thorn a a$teptat ca ei si sfArgeasci acel ritual, dupd care, cu

glas spart, a intonat inceputul unui cAntec de rimas-bun:

Asa tncepem tot rnereu

Cind omul trebuie sd renascd

Mamei-P,imint vd d,iruiliDacd'i vePi cere, ajutor pimiPi

- Dacl. o veli ruga frumos, a adiugat el, betAnduJ ugor pe

umdr pe Loon. A urmat un cor de rAsete, b;rbalii l-au privit cu

ochi ironici sau incurajatori, in timp ce l-au despuiat de haine,

centuri qi incalgiri gi le-au incredinpt pe toate lui Thorn, carel-a

fulgerat cu privirea ca gi cum ar fi fost gata sd il plesneasci. Iar

cAnd Loon ardmas cu desivirgire gol gi fere niciun obiect asupra

lui, Thorn chiar l-a lovit, insi a fost doar o plesnituri cu dosul

mAinii peste piept.

- Du-te! Pornegte! Ne revedem cAnd va fi luni pline.Dacd cerul ar fi fost senin, la apus s-ar fivizut fAqia sublire a

lunii noi. Agadar, treisprezece tle de colindat, pornind de lazero,a$a cum incepea tntotdeauna prima colindare a unui gaman. De

arstd datd, in pragul unui viscol. $i in luna a pa'.ra a anului, cAnd

zdp ada inci acoperea pimintul.Loon a rimas cu o expresie impenetrabila qi a privit spre

apus, spre orizont. Ar fi fost lipsit de demnitate gi oricum inutil,si cergeasci o amlnare de o luni. De aceea, cu ochi tmpietrili,a privit dincolo de Thorn gi a inceput sd analizeze drumul pe

care il va urma spre Valea de Jos, unde pAlcuri de copaci mirgi-neau plrAul. Faptul cd era desculg ii crea probleme, deoarece

coborAgul obignuit de pe StAnca lui Pika erafoarte pietros, pro-

babil atAt de accidentat, incAt ar fi trebuit si urmeze alt drum.Printre multe altele, era prima hotdrire pe care trebuia sI o iacAt mai inpelept.

$AMAN ll

- Prietene Corb de dincolo de cer, a rostit el o incantagie cuglas tare, condu-mi fara sa-mi joci farse!

- Igi doresc si te ajute Corbul, a spus Thorn.Insi, spre deosebire de Thorn, Loon fdcea parte din clanul

corbului, aqa ci nu a luat in seami indemnul gi a privit in josulpantei, incercAnd si giseasci o cale. Thorn l-a lovit inci o datd

u$or pe umdr qi a pornit in fruntea celorldli in josul culmii. Loona rlmas singur gi simlea cum vAntul ti slgeta trupul. Era momen-tul si tqi inceapi pribegia.

Cu toate acestea, nu ii era clar in ce fel si inceapi coborArea.

O vreme, a lisat impresia cd va incremeni acolo, ci nu va incepe

nicicAnd cilltoria vielii lui.De aceea, am pitruns in el gi i-am oferit o oarecare suslinere

interioari.

Eu sunt cel de-al treilea suflu.

A pornit in jos pe stAnci. S-a tntors la un moment dat pentrua-i surAde lui Thorn, dar el qi oamenii lui nu se mai vedeau pe

pante. S-a aruncat in jos, alungAnd orice gAnd referitor la Thorn.Sub tilpile lui se afla solul nisipos, presirat de petice de zepade

adunatl in scobituri qi ascunziguri, sub forma unui tipar carel-aajutat si vadl locurile pe care putea piqi. Trebuia si calce la fel de

agil ca o felind, din piatri in piatri, coborAnd, cu mAinile gata sise prindd de ceva sau sd-l ajute sI se deplaseze cu salturi mici.Degetele picioarelor i-au inghelat, de aceea le-a abandonat so4iiqi s-a concentrat asupra ideii de a-gi plstra miinile calde. Va avea

nevoie de mAini cAnd va ajunge tntre copaci. A inceput si ningi,doar o incercare ftavd. Pe pantd existau porliuni mari de zdpadd"

pe care putea cdlca mai ugor decAt pe stAnci.

Odati cu un geamdt slab, printre buze i-au sclpat aburi, apoia inspirat adAnc ai a rispAndit cildura spre membre gi piele, astfel

cn fulgii proaspeli de zdpadd s-au topit in momentul in care i-au

atins pielea. CAteodatd, se putea incdlzi doar prin _repeziciuneamiqclrilor.

12 KIM STANLEY ROBINSON

A coborAt cu greu de-a latul ravenei sufocate de bolovanii care

tiveau solul Vaii deJos, dincolo de micul pAriu. Ajuns de cealaltlparte, a putut urca in fugi prin pidurea cu copaci rari, unde solulera mocirlos din cauza apei de ploaie qi a zdpezirtopite. Acolo, a

evitat si calce peste peticele de zepada. Era prima ir alunli apatraiii va fi greu si faci focul. Noaptea ar fi fost mult mai suportabilidaci reuqea si aprindi un foc.

Capitul superior al Veii de Jos era un canion abrupt, ca unpAntece de femeie. Un pAlc firav de molizi ;i arini inconjwa iz-vorul, de unde pArAul pornea in josul viii. Tot acolo se va add-

posti de vAnt, va gisi crengi pe care sI le foloseasci dreptimbriciminte, iar sub copaci va fi mult mai pulini zepade decitin alte locuri. Atent si nu-qi rlneasci tilpile pe care nu;i le putea

sim1i, a urcat grlbit spre crAng.

in micul pAlc de copaci din jurul izvorului a rupt crengtverzide molid gi a zdrobit cAteva, blestemAnd pentru cd erau umede,

dar chiar gi aga, acele lor il vor ajuta si-gi pdstreze cdldtracorpu-lui. A intregesut doui crengi de molid gi a vArAt capul prin gaura

din mijloc, transformAnd totul intr-un soi de mantie aspri.Apoi a rupt o bucatd de ridacine moartd de molid care si-i

slujeasci drept caug pentru bagul cu care voia si aprindr focul. tnapropierea izvorului a gdsit o piatrd potrivitdcas-o foloseasci dreptculit $i cu ea a tdiat o creangd, moard de arin, din care a ficut unbel de aprins focul. Depetele ii erau indeajuns de mobile ca si poatigine cugitul din piatri. In rest, nu ii era prea frig, cu exceptia picioa-

relor care pdreau si nu ii mai apa4ini. Covorul negnr de ace de

sub copaci era in mare parte neacoperit de zdpadd. S-a ghemuit sub

unul dintre cei mai inalli molizi 9i s-a silit sa igi infige degetele pi-cioarelor in masa de ace, migcAnduJe cAt de viguros a fost in stare.

CAnd a simgit cI incep sI il ardd,;i-ascos degetele gi a plecat si caute

bucdpi de cdrbune. Chiar gi cu cele mai bune unelte de aprins focul,tot ar fi avut nevoie de resturi care si ardi.

A blgat mAna printre bustenii unor molizi ct,zuli qi a piplitin clutare de cirbune sau de lemn uscat. A gisit lemn doar puqinjilav, apoi a rupt rd.murele moarte, strAnse sub crengile mai mari.

$AMAN lj

Rtrmurelele erau umede la exterior, dar uscate in interior, aga ciaveau si arde. Existau qi alte crengi uscate, mai mari, pe care leputea smulge. Dupi ce va aprinde focul, va glsi tn crAng suficientlemn pentru al alimenta. Dar aveanevoie de cirbune sau uscdturi.Nici molidul, nici arinul nu putrezeau ca sd se transforme in cdr-bune, aga cd trebuia sa aibe noroc sau sd descopere lemn ros defurnici. S-a aqezat in genunchi gi a inceput sI scormoneasci pe subcopacii doborAli, evitAnd zdpada,intorcAnd crengile mai masive gi

scotocind in pemAnt in incercarea de a gdsi ceva folositor. S-a mur-darit pAne la coate, dar chiar qi asta il va ajuta si igi pdstrezecildura.

Lucru care conta, cici nu reu$ea sd glseascd resturi uscate ginici cirbune. A scurs apa dintr-o grdmadede lemn pxtrezit, darsubstanp vAscoasi qi negricioasd carc i-a rimas in palme semdnacu mugchiul mort sau cu lumAnirica moarti gi ambele erau inciumede. VArful aspru al baplui pentru foc nu va aprinde in vecio asemenea mizerie.

- Te implor, a spus el cltre cring, cergind iertare pentru ciblestemase cAnd se apropiase de copaci. Dd-mi puqin cirbune,zeigd, te implor!

Nimic. Se facuse prea frig penrru a rdmdne ingenuncheat pepimAntul ,rd, ,.ormonind pe sub copacii cdzugi. P".rr*

" ,e irr-

celzi cit de cAt, s-a ridicat gi a inceput sI danseze. FicAnd acelefort, igi puteainctrlzi mAinile, fiindci era imponant ca ele si nu-iamorleascd odati cu picioarele. O, un foc iar face noaptea multmai suportabila. Sigur va gdsi ceva care sI se aprindi sub argigascoasi de vArful begului.

Tot nimic. ln pliurile de la centuri avusese multe punguge dinpiele de gAsci pline cu bucdpi de cremene cu care purea producescAntei, mugchi uscat, ba1 de aprins focul gi iasci. tmbrdcat giavAnd asupra lui toate acele lucruri, ar fiputut supravielui aceleinop[i $i urmltoarelor doul sdptimAni fere nicio griji. De aceea

fusese trimis gol puqcf,r scopul peregrinirii era si dovedeascd fap-tul ci putea incepe doar cu el insugi gi ci nu numai ci va supra-vielui, ci va atinge gi bundstare". ir, ,ro"pt"a ln care va fi luna piinava trebui si se inroarcainaberd,triumfitor.

14 KIM STANLEY ROBINSON

lnsa mai intAi trebuia sd reziste acelei nop1i. DansAnd, ainceput

sd facl migclri alerte, azvArlindu-qi mAinile in ldturi, rdsucinduJe,

descriind cercuri mari cu ele. A fredonat un cintec fierbinte gi s-a

unduit din tot corpul. Dupi ce a ficut asta o vreme, in afari de

picioare, tot corpul parci ii luase foc. A tncercat si gdseasci o cale

de mijloc intre frig gi eforturi, mergAnd intr-un cerc mic, cerce-

tAnd in acelagi timp cu ochii solul pidurii, in speranla ci va glsi

ascunziquri in care se aflau ctrbuni sau uscituri. Nimic!Lemnul arde in orice crAng.

Aceasta era una dintre zicalele pe care Heather le repeta me-

reu, degi o fecea rareori cAnd vorbea despre foc. Loon o spunea

cu voce tare, apdsat, pe un ton implorator: Lemnul arde in orice

crAng! Dar in acea noapte nu era convins de asta. Doar il infuria.

Sapi!S-a apropiat de partea de jos a unui bugtean care, demult, se

frAnsese cAnd cdzuse peste altul. AmAndoi deveniseri aproape douimovile de jirAnd; o posibila sursi. tnsd acum erau ude leoarci'

$i reci.

Dupd ce avdzut cum stlteau lucrurile, a lovit cu pumnul inbugtenii inmuiaqi de api. Apoi a trebuit sI porneasci din nou

in cerc.

Mai tirziu, dupi ce a scormonit in alt bugtean, a reugit sr

scoati doar un nod care rdmisese tare, cu doui ridlcini mici care

se indepirtau una de alta la un unghi foarte asemlnitor celuinecesar pentru a confecliona un aruncitor de lance. A inlocuitprima bazdabeplui pentnr foc cu acel nod platcare era mai bun.

Bilul din lemn de arin era mullumitor. Avea totul pregitit, dar

numai dacd ar fi gnsit ceva suficient de uscat care si ardi.

$i mdcar dacd s-ar fi oprit ploaia in averse! O vreme a caztrt

apdsat, indeajuns de rece pentnr ca piciturile ei sd se transforme

in lapovig;, totul insolit de un vXnt in rafale. Izbucnirile puternice

ale vAntului se simleau ca gi cum ar fi fost lovit de fire reci de nisip.

Trebuia si se adiposteasci, aga ci s-a tArAt sub un molid cu crengi

mari, atArnAnd pAni Ia pdmint, unde s-a putut ghemui strAns

in jurul trunchiului, simlindu-se atins doar de cAteva piclturi

$AMAN

gi de citeva adieri ale vAntului. il zgiriauacele de molid, iar solulera rece, dar gi-a migcat umerii in sus gi in jos gi a cAntatun cinrecfierbinte, dupx care ajuratsd se rlzbune pe Thorn. Si-mi vorbegtide gamani rai!

tnse, intr-un fel sau altul, toli baielii trebuiau sI devindbarbali. Peregrinirile lor trebuiau si fie incerclri ale priceperiigi rezistenlei. Pribegiile vAndtorilor erau la fel de neplicute.Iar gamanii altor haite erau supugi unor incercdri gi mai necru-jdtoare, a$a se spunea.

Loon l-a izgonit inci o datl pe Thorn din minte. A cercerartoate ramurile de la baza molidului. Dacd una dintre ele putea finrpti, una moarti, bine uscatd, dar cu pu{ini rigind, poate reu$easI o transforme in pudrtr cu ajutorul unei pietre asculite, obpinAndun amestec suficient de fin care sl ia foc cAnd va rod be{ul pentruaprins. Merita si incerce, iar migcarea il va ajuta si se incdlzeasci.

Dar a descoperit ci labazaacelui molid nu exisra nicio creangtr

Pe care s-o poate ruPe.CAnd ploaia s-a potolit, s-a rras cu greu din acel loc ai s-a tArit

sub alli molizi, ciutAnd o creangi aseminitoare. MAinile ii erauatAt de reci, incAt abia reugea sI prindi crengile intre degete penrrua le verifica.

Dupd o vreme, rupsese citeva crengi care i s-au pirut promi-tltoare. Daci reugea si aprindi focul cu ajutorul uneia dintre ele,celeldte vor fi destul de bune penrnr a-l alimenta.

A glsit o piatri potrivitl care si slujeasci drept vatri gi altamai bund penrru lovit. A luar cea mai bunl creangi dinrre celeuscate de molid gi a agezat-o pe varrI, dupd care a lovit-o cu piatra.A rezistat gi era limpede ci ii va trebui ceva vreme ca si o farAmi-geze, dar pirea promilltoare. Poc-poc-poc. Trebuia sI fie maiprevdzdtor decit de obicei ca sd nu-gi striveascl vreun deget, pen-tru ci mAinile ii erau foartenesigure. tn urmtr cu doi ani igi zdro-bise un deget, care inci mai era umflat gi pulin amo4it la capit,iar unghia plati era brdzdatd de ugoare striagii. iEi numea aceldeget Gr5sanul. Aga cI a lovit in creanga rupti cu mare arenlie,nimerind in doui rAnduri chiar in piatra-vatrd. O scAnteie sau

16 KIM STANLEY ROBINSON

doui, izbucnite in urma acelor gregeli, l-au fecut si tAnjeascd

dupd bucilile de cremene rdmase in centure. CAteva scAntei

intAmpletoare nu vor fi de ajuns pentru a aprinde focul intr-o

noapte ca aceea. VAntul umed tgi rostogolea rAsul spre el, dar mai

puternic spre copaci.

tr, ..1" din urmi, o portiune din creanga in care lovea a fost

striviti, azvirlindo ploaie de agchii perfect uscate. S-a agezat cu

picioarele incrucigate, gi-a arcuit corpul Peste creangi gi a al'ut

impresia ci amestecul de aqchii ar pttealua foc. Respira greu, dar

se simlea incdlzit, cu exceplia picioarelor, aga cd s-a tArAt sub cel

mai bun dintre molizii din pAlc qi a araniat noile unelte in jurul

trunchiului . A aqezat creanga sferAmate pe piatra-vatrr qi a ginut-o

acolo, strAngAnd-o intre picioare, a plasat begul de aprins focul

aproape vertical in grimdjoara de agchii de pe creangl 9i l-a ginut

pulin inclinat intre palme. Totul era pregdtit: mai trebuia doar

si roteascd b;1ul intr-o parte qi in alta'

inainte-inapoi, inainte-inapoi,^intre mAini, apisAnd cu delica-

tege vArful b;gului pe creangd. inainte-inapoi, inainte-inapoi.

Palmele au coborAt pe ba1 prin fo4a apisrrii, iar cAnd a ajuns

aproape de capitul lui, a trebuit si il prindr cu o mAni, sd o mute

pe cealaltl sus gi sd il prind;, Pentru ^ca

apoi sI reinceapd migcarea

de rotaqie cu cAt mai pugine patze' in tot acest timp a continuat

sd ploud in afara adepostului oferit de molid qi sub el, chiar pe

trunchi, au inceput si se rostogoleasci picituri de api. AvAnd invedere conditriile, totul pdrea imposibil. Dar nu a vrut sd recu-

noasci "rt*.

tn momentul in care s-ar fi dat bitut, i s-ar fi fecut

cumplit de frig.Dupd multi vreme, a trebuit sI renunle' cel pugin la acea

creangd. Grdmdloara de agchii era putin carn mare' iar dupd un

timp s-a umezit. A reugit sd incingi punctul de sub vArful biluluide aprins focul doar atit cdt si se frigi pulin la degetul cu care l-a

atins, iar agchiile din jurul punctului se innegriserd pu1in, dar nu

aveau cum sd ardtr.

Loon a rdmas pironit. PresupunAnd ci va supravielui pentru a-9i

spune povestea, ii va fi greu sI ii vorbeascd lui Thorn despre asta.